ROBERT JORDAN

Roata
Vol
Timpului
umul1–OCHI
ULLUMI
I

PROLOG.
Pi
scul Dr
ago nului.
Pa
lat
ul încăsemaicu t
remura di
n cân
dîn când,pe măsur
ă cepămân t
ul
huruia d
in adân curi
, aminti
ndu-şide ceea ce se
etrecu
p se,şigemea ed par
ca
nu-i ven
ea să cr
eadă. Razel
e d e soa
re caretru
pă
ndeauprin fisuri
le d
in per
eiţ
f
ăceau săsclipeascăf uioarel
e de prafcar
e ot
t mai pl
utea
u în aer
. Pest
e o
t,t pe
pereiţ
, pe p od el
e,pe a tvane,se ved ea
u urm el
e p ârjol
ului . Dunginegre l a
şi
te
străbăt
ea u vop sea ua sco r
ojit
ă şil uci ul fr
escel
or ale că ror cu lorifuseseră
cândvavi i şivesel e;f uningineaaco pereaăr âd
mături l
e rifzelor e doamen i şi
animale,careăr eau
p că nî cercaserăpl să
eceân pă ce avea să se i
nişt
lească
haosu l
. Morţ ii zăcea u peste ot,t bărbaţi,f emeişico pii, cu l
caţila pământ ,în
ti
mp ce nî cercausăf ugă, de uflgerele care ulminaseră fiecare dcorior
, sau
cuprinşide fl ăcă ril
e care zbucn
iiseră de p e urma acest ora, saurămaşi
prizoni
eri în pi atra ac re se revărsase estpe o tt,caşicu m ar fif ostvie,înaint
e s
ă
sel asei ară şil i
ni şt
ea. Printr-
un ci udat co ntrast,tapiseri i
l
e c ol
orat
e ş i
tablouri
le,t oate n i
şte capodopere, at ârnau încăl al ocul lor, neat
inse, cu
excepţi
a porţ iunilor nîca re pereţ
ii umflaţ ile strâm baseră poziţ
ia. Mobil
ele
meşteşu gi
tl ucrate,î ncrustat
e cufil deş şi aur,rămăseseră e oc;
lp se
dărâmaser
ă doar cee
l care useser
f ă at
inse edp odeaua car
e se văl
uri
se. Mi
ntea
ca
re provo
casedistrugerea l
ovise rd
eptlaţ i
ntă, f
ără săbage nîseamă lucruri
l
e
nei
mportan
te.
Lews Ther
in Telamonrăt ăcea pri
n palat
,ţinându-şicuiscusi
nţă
ech
il
ibru
l atuncicând pămân t
ul se ăcl
ti
na.
— lI
yena! I
ubit
o,unde eşt i?
Poal
a man t
ieisale,de cu l
oare cenuşi
u deschi
s,seumez i de sânge,
atunci
cân
d păşi pest
e cadavrul uneifemeicare zăcea cuoch i
iîncădeschişi
,
încremeni
ţia n eî
ncredere;frumuseţeaeibăl aie ufsesei st
ru
dsă e d groaza
ulti
melor cli
pe.
— I ubit
a measoţ ie,unde eşti
? Unde seascu nd cut oţ
ii
?
Pri
viri
leî i căzurăasupraprop rieiimagini
, reflect
ateî ntr
-o ogli
ndă ca
re
atârna st
râmb pe u n per
et
e de armm ură,umflatdi nl oc nîl oc. Cândva,
veştmi
ntel
esal efuseserădeoeleganţ
ăregală,col
orat
eî ncenuşi
u,stacoji
uşi
au r
; acum, stofaf rumos esu
ţtă,ad usă e d negu
ţătoride d i
ncolo de Marea cea
Ma
pi
elr
e,era
ea. păip
Pi ru
otăcl
şi
pămu
i sirda
mb ră
u,
ol lpl
cui
nătdp
su ee pra
m
af,
nta
icel
e, aşi
u pr
a
n cercf ca
pere-
u
ji
mănă
tcl
ată
ei
aalp
băru
şilp
şi
e
j
umăt at enegru,culoril
efii ndseparatedeol i
nieşerpui t
ă.Simbolulacel a
î
nsem na ceva . Dar cercu l brodatnu-i putea i n
ţe atenţi
a r teazăen t
prupr ea
multă vr eme.La f elde mi rat, se ri
pviîn og lindă. Văzuun bărbat î nalt, de-
abia
aj
uns a l vârst
a mi jl
ocie,ch i
peş cândva, dar acu m cupăru l maimul t alb decât
casatniu şicu ch i
pul ridat din cauzaî nco rdării şia gri j
ilor, cu och iî ntunecaţi
,
care u fseseră art
ori
m la pr eamul t
e grozavii. Lew s Therin ch i
coti, apoiî şidădu
capul pe sp at
e.Râsu l său r ăsună prin să l
il
e i l
psite de viaţă.
— I l
yen a, i
ubito!Vi no încoace, dragă soţi
e.Tr ebuie săvezi şit u a sat.
În spatele său văzd uhul sevă luri
, sclipi, apoiseî nch egă, dând l ai vea
lă
si
lueta unui bărbat ca re p riviîn j
ur şi se r st
âmbă o cl ipă, dezgu stat. Nu eraa l

f
el
albedecan
îalt
paca
zăda Lew
esa
d lThg
ueri
ln şi
er şiaeramod
î
mb r
elăor
elcat n un
mai
argi
ti î
i canrenegru
mp ,ob
î od cu excep
eau vâţ
ri
a
u d
fri
lant
e el
ei
răsu ci
te ale c izmelor sa le nîalt
e până l a glezne.Păşiat en t
,ţ inându- şicu grijă
man tia ca să u atningă m orţ
ii
. Po deau a nîcă r em
t ur a d e pe rma u cat acl
ismului,
dar at enţ
ia bărbat ului erandî reptată asu pra celui ca re se privea în ogli
ndă şi
râdea.
— Pri nţ al Di mineţii,rosti el
. Am ven i
t săt ei au.
Râsulî ncetă bru sc, i
arLew s Theri n e sî ntoa rse, fără săpară surpri
ns.
— Aha,un oasp ete.Ai Gl as, străi
ne?Î n cu rând vafi vr emeapen tru
Cânt are, i
ar p e aicisu nt cut oţii bine veniţi săi a parte.I lyena, iubi
to,ave m un
oasp et
e.I l
yen a, unde e şit?
Bărbatul î n negru făcuoch ii mari de uimi re,ser ep ezi spre cadavrul
f
emei i cupăru l au ri
u, apoise nî ap oi
e a l Lews T herin.
— Lua t e-arShai ’tan, oa r
e mân at e-a at i
ns dej a at âtde ad ânc?
— Numel e ăsta,Shai …, murmur ă Lew s Th er in, tremur ând şiri dicând o
mână caşicu m î ncercasăţ ină ceva la distan ţ
ă. Nu t rebuie să-l rost
eşti
.E
primejdios.
— Deci măcar atâatî ţi ami nteşti
. Primejdiospen trut i
ne,prost ule,nu
pentrumi ne.Ce- ţ
i maiami nteşti? T rezeş
te-t
e,i diotorbi t de L umi nă! N-am săt e
l
as s ă sf
ârşeşt i aşa , nepăsă t
or, cumi ntearăt ăcită! Ami nteşte-
ţi!
 O cl
ipă, Lews Therin ărmase cu och
ii hol
baţila mâna sari di
cat
ă,fasci
nat
de d
ârel
e de n egreal
ă.Apoise er şt
se ep h
aina încăşimaimur dară şiîşi
î
ndrep
tă at
en ţ
ia către cel
ăl
alt.
— C ine eşti şicevrei ?
Bărbatul î
n negru îşiîndrep
tă umeri
i
, arogant
.
— Cân dva,mi sezi cea ElanMorin Te
dr on
ai, da
r acum…
— Distrugăt
orul Speranţei
, seauzişoaptalui Lews Theri
n; o ami
nti
re î
i
zvâ
cn
i—î
n Deci
mint
e,
t da
otîr
ţ el
i maî
nt
i o
aarse
mi
nt ip
ca
eştul
,
câ
tef
eri
nd.
u-
ceva se.
Da, Di
stru
găt
oru
l Speran
ţei
. Aşa
mi-au sp us oam eni
i, după cu m şiţ ie iţ
-au sp us D r
agonul , dar, spr
e deoseb
ir
e
de itne,euî mi port numel e cubucu ri
e.Mi l -
au datca săămacă f de urşi
ne,dar
mai am î ncă vreme să-if ac săngenî uncheze şi să-
l adore. Tuce ai să aci
f cu
numel e ătu? D upăziua d e az iţi se av spune U cigaşul de N eam. Ce-aide gân
d
săf aci?
Lew s Theri
n seî ncruntă, pri
vi
nd î n lungu l să
li
i distruse.
— Ar t r
ebui caI lyena săfie ai ci, săî ntâmpine oa spetel
e,murmură el
absent, apoi ridi
cagl asul.Ilyena, unde eşti?
Pămân tul secu tremură;corpu lf emeii cupăru l auriu t resăl
tă,caşicum
i-
ar fi ră spuns,dar och i
il ui nu îl zărră.
i

E—lanUiMor
tă-i
t
enl f
aăcu
t
i o gr
ne, i
zimasă.
se elcu i sp
d reţ. Cândva , era i primul di ntreSl ujitori
.
Cândva u prtaiI nelul de Tam yr
lin şişed eai pe Tr on
ul Î nalt. Cân dva ăp stâneai
cel
e N oua S ceptre d e Puter
e.Şi acu m, ui tă-
te a l i
tne!O zd reanţă d e om ,j al ni
c,
dist
rus.Dar n u- i de ajuns.M- ai umi li
tî n Sal a Sluj i
toril
or. M- ai înfrântl a
Porţ
il
e di n Paa ran Di sen.Daracu m eusu nt cel maimar e.N- am să et as l să
mori pân ă ce u n-ţi daiseam a de ast a.I ar âncd ve i muri , ul t
imul t ău gân d va fi
î
ntruch i
pareadep li
nă a î nfrân
geriit ale,şivei vedeacăest e d esă
vâ rşi
tă. Sau,
poate,ni cinu t e a ls sămori …
— Nu n îţelegde cenu ap areI l
yena . Ce-o sămă maicer t
e dacăi seva
părea că i-
am ascu ns u n oaspete.Spercă ţ i
îplace con versaţi
a,ea enn îebuni t
ă
după ast a. Ai gri j
ă. Ilyenaîţi vapune a tâteaî ntrebări, căs- ar put easăaj ungi
să-ispui t ot ce şti
i.
Dân du- şiman tia cea neagră pe spa te,El anMori n îşiar cui palmele.
— Păca t de t ine,murmur ă el , cănu eai civr eu na di ntre Sur ori
l
et ale.Eu
nici
odată nu m- am pri ceputla Vi ndecare,i ar acu m urmez al c ea n ueialte
puteri
. Dar ch iar şiuna di ntre e eliţ-
ar fi u ptut oferi câ t
evacl i
pe d e rezi
t e,dacă
nu apuca i s-o di st
rugimai î ntâi. Eu potsăf ac ceva laf elde p otrvi
it pen truceea
ce vreausă b oţin.
Zâmbet ul car e-i apărubruscpe f aţă exprima cr uzime.
 — Numaicămi -eteam ă căvi ndecarealui Shai
’
tan e dif
eri
tă de cea pe
care ocu noşt
itu. Vino-ţ
iî n fire,Lew s Therin!
Înt
insemâi nil
e,i arlumina semi cşor
ă,de parcă o umbră aco per
i
se
soarele.
Lews Therin uf cuprins de durere şiţipă,un ţi
pătcare veneadin
adâncu
ril
e fi i
nţeilui, un ţ
ipăt cărui
a nu- i puteapune capăt
. Pe şira sp
inări
i i se
înt
inserăăcăflr;
iprin vene ise scu rse ciad. Se prăvă
l
i pe spate,căzân
d pe
p
bod
at
ăeau
dea
-ispd
e marm
ărgeapi
eu
pră;
t
ul ;cap
fiecu
al
resău
băt se
ai
eî ovi
itl
rimid
te
eapp
ri
at
inra
trupşi
ozvâucn
no ăi
. I
flan
ci
ăma
ră. nîcepu să-
i
Neajutorat, elî ncepu săse zvârcol ea
scă.Î n loc e d craniu avea un gl obca re se
zvâ
rco lea, pe p unctul săcrap e.St ri
gă
tel
e sa l
e ă rgu şi
te ă rsu
nară p rin tot
pal
at ul.
Î
ncet ,f oart
eî ncet, dur er
easedomol i. Trecură par cămi i de ani î nai
nte să
se p oreascăde o t,ti ar el încămai tresăreasl ab, t r
ăgâ nd cugreu aer nîpiep
t
pri
n gâ tl
ejul rănit
. Mi i de ani se cu
srseră, parcă,î nai nte săi zbuteascăsăse
î
ntoa rcăpe opart e,cumuşch ii moişifleşcă i
ţi, apoisăse d ri
i
ce e p mâi
ni şipe
genunch i. Privirea se i p o
ripe r tu
pul f
emei i cupăr auri u, i
ar i ţ
patul car
e
i
zbucn i din ell e nîtrecupe o ta
te cel
e scoase m ai devr eme.Împl eti
cindu-se,de-
abi
a i ţnân du- se ep picioare,else ârî
t cugr eupe p od ea ânpă a l ea. Adunându-

şit
ce-
i oa
dt
ăe
dea put
peri
l
ăruel pp
ee car
spet
a e
ldesco
e, maipavea
erin,
duo
-iluăi
ch pî
nlb
u raţ
cu e.
ochMâ
iiin
ai
l l
re i
g î
d tr
em
eschi u
şi.rau în timp
— l I
yena!Lu mina săm- aj
ut e,I lyena!
Tru pul i sel ăsăprot ector pest e al ei; suspinelel ui erau i ţ
petele adâncial e
unui băr batcar e n u maiave a p entru ce ă srtăiască.
— Nu, I l
ye na,nu!
— O poţ i avea l
al oc, Ucigaşu l
e de Neam . Mare l
e St ăpân al Întuner i
cul
ui o
poate read uce alvi aţă, dacăpri meşt i să-l sl
ujeşti
. Să mă sl ujeşt
i pe mi ne.
Lew s Theri n şiî ridicăoch ii
,i ar bărbatul în n egru,f ărăsăvrea, f
ăcu n u
pas n îapoi ,f eri
ndu- se e d pri
virea lui .
— De ze cean i
, Di st
rugătorule,sp useî ncet Lew s Ther i
n, caşoa pta unei
l
ame d e oţ elsco ase i n
d t eacaei , de zece ni st
aăpânul t ău t i
călos adi strus
l
umea. Şi acu m ast a.Î ţifăgăduiesc că…
— Zece an i! Negh iob alj
nic!Răzb ouil ăsta nu i ţ
ne de zece ani , cide l a
î
ncepu t
ul vr emi i. Noidoine- am l upt atde o m ie d e ori pe măsu ră ce oatR a se
î
nvârt ea, de o m i
e d e mi i de ori, şio să en mail uptam pân ă cei mptul moa re şi
Umbra esei nvi îngătoa r
e!
Bărbat ul î n n egru şisf
îârşivorb a cu n u strigăt, cu u p
mnul ri dicat, şiveni
rândul l ui Lew s T herin săse r agă
t î nap oi
, curăsu flarea tăiată, din faţa
st
rălucirii di n och i
i Di strugă
torului.
 Cu m are gri
jă, elo l ăsăpe I l
yenaj os,trecându-i cu l â
bndeţe deget
ele pri
n
păr
. Se ri
dică. Ave
a och iiînecaţiî n lacri
mi, dar glasulî i era de oţel
:
— Nu exi st
ăi ert
are pentru oatte celel
al
tef apte pe carel e-
ai făcut
,
Dist
rugă
torul
e,dar p ent
rumoa rteaI l
yeneiî ţ
if ăgă
dui esc căt e voi l
oviîn aşaf el
î
ncât st
ăpânul tău nu t e va mai puteaf ace alloc. Pr
egăteşt
e-te să…
— Ami nteşt
e-
ţi, neghi
ob ule!Ami nteşt
e-ţ
i de asaltul tău adzarni
c asupra
Marel
ui St
ăpân al Î ntuneri
cului! Aminteşt
e-ţ
i de ripostal ui
! Ami nt
eşte-
ţi
! Chiar
î
n cl
o sui
p
ăal
t iast
a, cei
se l
ăt
aurOă.Sue
Ctabd
re
aţa To
va
urăs
cişifoăr
pâ
emăl
I l
ua
yen mea î
ceancubup
căţ
i şi
ăr e, cu
d a
ur,fieca
Uci r
e l
gaşuzi
, ad
e l
eţ
i
Neam ? Nu almeu . Nu almeu . Ce b r
aţi -a culcat l
a p ămân t pe o ti
ţcei căror
a e l
curgeapri n ven e un stropdi n sâ ngel e ătu, pe o tiţ ceipe ca re-iiubeai, care e
t
i
ubeau ? N u almeu , Ucigaşu
le de eam N . Nu almeu . Ami nt
eşte-ţ
i şiafl ă care e
preţul de plăti
t dacăi t eî mpotr iveşti lui Shai’
tan!
Lew s Therin începu sc brusăt ranspire.Sudoare aî il ăsădâr e umedepri n
praful şimurdări a de p e chip. Îşiami nti, capri n cea ţ
a, cavi sul unui vis,dar
şti
a căt ot
ul era adevărat
.
Geam ăutl săusei zbi de ziduri , geam ăt
ul unui om car et ocm ai
descoperi
se că-şiat răsese lestb
emul asu pra su fletului săucupr op ri
a mân ă;el
î
şibr ăzdăf aţa cuungh ii
le,ca en pt ru a smul ge e d acol
o magi
i nea aceea ce

f
fă
ăcuse.
râma ţPe
i
, sa u
unde
arşi
,se
sai
uta,
udioch
sp i
iţ
ăru săi
i pedăd
ujeau
măt ad
teen morţ
î pii
a.t
rE
ă.rau ru
Pestepţi
tî
o tnzăcea
bucăţ
ui ,
chsau
ipuri
fărăvi aţă pe c are el cunoşt eaşil e u ibea . Băt rân
i sl ujit
orişipri et
en i din
copilărie,t ova răşicred i
ncioşide a l ungu l anilor ulngi de u lpt ă. Şi co pii
i să i
. Fii
i
şifii cel e sa l
e,cu l
caţil a pământ cani şte p ăpuşisf ărâm ate,al e că ror ocuj rise
cu rm aserăen t
p
rut ot
dea una. Cu t oţii
, uci şide mâna s a. Chi puril
e cop i
il
or lî
acu zau, och i
i go iîlî ntrebau de ce f o
ăcu se, iar lacrimi l
e u li nu aj ungea u săl e
răspundă. Râsu l Dist
rugă torului îl biciuia şi -iînecaem getel
e.Nu mai put ea
su porta ch i
purile,durer ea. Nu maiput ea nî dura sămair ămân ă n i
cio cl i
pă n î
ace ll oc.Cu di sperare, se nt îi
nse ps re d Aevă ratulI zvor, spre a S
idin cel Pătat, şi
Pluti.
Pămân tul din jurul său aer platşigol . Pri
n aprop i
ere cu rgea un râu ,
drept şil at, dar Lew s T heri
n si mţ eacă , de u jr împr ejur, ca l
e d e osu t
ă de egh
l e,
nu er a n iciun om. Era si ngu r, atâtde si ngu r pe cât putea fiun băr batafl at
încă nîvi aţă,dar u n put ea scă pa d e am i
nt i
re.Och iiî l urm ăreau prin
nesfârşi t
ele ca verne ale mi nţi
i sa le.Nu se u pt
eaascu nde d i
n ca leal or. Och ii
copiilor. Och iiI lye
nei.Î şiî ntoarse chipul că tre erc, cu l acrimi l
e sc l
ipindu- i pe
obra j
i.
— I artă-mă,Lu mină!
 Darnu credeacăi er
tare
a puteaveni vr
eod
at
ă.Pentru cee
a cef ăcu
se,nu
ex
ist
ai ert
ar
e.Şi tot
uşist ri
găspre cer şicerşi
ceeacenu cred eacăar fiput ut
pri
mi.
— Iart
ă-mă,Lumină!
Era î
ncăîn contactcuSai di
n, j
umătaetabărb
ăteascăa Puteri
i care
con
ducea niuver
sul
, care ăcea
f să
se nvârt
î ească Roa
ta Ti
mpului, şisi
mţea
mâna ulei
oasă ca
re-iînti
na supraf
aţa,rămasăde pe urma ri
post
eiUmbr ei
,
mu
crerdse
ări
zu a care
căam o
en n
i
iosâ
dp
ise
ut ul
eaumea
fi. Di
pe np
otp
rri
ci
va
i narCl
ui
eat. Di
orulunip
şiri
ci
pn
uă
t că,
eau fî
n t
ace ru
afia
ll sa,
oc ceea
ce
Creatorulf ăuri
se,i ar eistricaseră. Asta crezu se, î
n t rufia s a.
Sorbi adânc din A devăratul Izv
o,r şiap oişimaiad ân c,caun omcar e
mur ea det e.
seÎn scurtă vreme,ad unase ai m mul t din Pu terea u Spremă d ecât
puteacon ducef ără ajutorul altcui
va; se mţsi eade p arcăpi eleaî il uasef oc.
Încordându-se, se orţ
fă să m aiad une,î ncer
că să o soa rbă p e otată.
— I art
ă-mă,Lu mină!I l
yena !
Aeru l set ransf
orm ăî n ocf, iar focul,în u lmină l i
chidă. Ful gerul car
e că zu
din ceru riar fist răpuns şi ar fiorb it ori
ce ch oi ca re -l
ar fizări t, fie şi pent
ruo
cli
pă. Se p răbuşidi n văzduh, î l st
răbătu înflăcă ratpe L ews T heri
n Tel amonşi
se scu rse nîmăru nt
aiele pământ ului. Piat
ra se făcuab ur l
a con t
act ul cuel .

Pămâ
Du ngantulscl
se
ipi
toa zvârcol
re dinşi
ăi uit r
nem urăpen
umai ca
to
r ă
f
u optu r
ă
cl
ipă,vie
l a
egânfld
ată n
îlgh
cer
u ea
de rel
p eân
ăm morţ
t,ii
d.
ar şi
după ce spă di ru pămân tul t ott remura,ca m area e pi tmp de u frtună.Pi at
ra
topită eru pseci ncisu te d e p ici
oar e n î aer,i ar solul ca re gemease nî ălţ
ă,
aru ncân d şu voiul arzător n dice nîce m aisu s.De a l mi azănoapte şi de al
mi azăzi, de a l răsări
t şide a l apus,vân tul încep u săsu fle,ru pând cop aci
i cape
nişte b eţi
şoare,st rigând ascu ţi
t şinăp usti
ndu- se ca pentrua aj uta munt el
e să
crească din ce nîce m aisu s sp re cer. Mer eusp re cer.
În sf ârşi
t, vântul sepot oil; pămân tul încămait remura uşor , de par căar
fi murmuratce va.Di n Lew s Th erin Te l
amonnu mairămăse se ni ciun se mn. Pe
locu lîn car e se ase afl a er acum un munt e,car e senăl îţ
a maimul te mile cătr
e
cer, cul avat opit
ă ca re n îcăse sc urgeadi n vâ rufl său neregu lat. Râul cel l
at şi
drep tf usese mpiî
ns mai dep arte d e munt e şi si
li
t săf acăun cot ,i ar p aoisăse
despa rtă p entru a orm
f a a l mi j
loc onsu ilă ulngă. Umbra munt elui ap r
oap e că
atingeai nsula; se ntîindeaî ntuneca tă peste p ământ , cabraţ ul rău pr evesti
tor al
profeţiei
. O vr eme,nu se a mi au zir
ă d ecât murm urele nîf
undat e,ca e d p r
otest
,
ale pămân tului.
Pe i nsu l
ă, văzduhul scl i
pi şiseî nch egă . Apărubărbat ul în negru , car
e
rămase cu och i
i aţi
ntiţil a munt ele de ocf e c senăî l
ţa din câ mpie.Chi pul i se
sch i
mon osi de u fri
e şi disp reţ
.
 — Nu poţi scăpa aşauşor , Dragonule.Între noidoi, poves
teanu s-a
term
i
nat. Nu se va t
erm i
na până l a sfârşi
tul veacu
ril
or.
Apoieldispăru,i ar munt el
e şii nsular ămaseră pust
ii
. Aştept
ând.
IarUmbra a căzu t pe Pămân t
, şiLu meas- afărâmatpi at
ră cupiat
ră.
Ocea
nele s-
au ret
ras, i
ar m unţ
ii au f ostînghi
ţi
ţi
, şipopoar ele s
-au împrăşt
iat
pri
n cel
e opt col
ţ
urial e L umii
. Luna era ca sângele,iar soarel
e erar ecu
pm
cen
uşa. Măril
e fi
erbeau, iar cei viiîii nvi
diau pe c eimorţi
. Totul erasf
ărâmat şi
tot
amult
i
n se
i
r e,a i
er
pcel
duu
se, în af
i care ar
uasese
adaminti
ri
mb i
U.
raŞi
şima
Fri
ânpresu
ger sLu
ea de
mio
rce
i
. ii irăm
Ş ă
asese
s- spus o
Dragon ul.
(din Aleth nin Taerin al ta Camor a,Fr ângereaLumi i.
Aut ornecu noscut, Vârs t
a a Pat ra)
Iar î n acel
e zile s-a-ntâmplat, aşacu m semai î ntâmplaseşiî nainte şise
vamaiî ntâmpla,caîntunericulsăsel asegreuasuprapământ ului,î
mpovărând
sufletele o amenil
or,iar cele ver zisăse su uce şi sp
eranţa sămoa ră. Şi oameni
i
i-
au st rigat Creat
orului, spunân du-i: O, Lumi nă a Ceruril
or, Lumină a Lumi i,
fie can î finalCelFăgă duit să sească n i ndmunt e,aşa m cusp un profeţ
ii
le,cum
a ost
f î n vremuril
e r t
ecute şi cum vafi di n nou în cele ce vori .ven
Fie ca
Seniorul Zorilor sănt câ
e p ământ ului, pentrucat oat
e cele verzisăcr eascăşi

mi
î
ntei
ieri
un săc,zbu
iarrdem pri
n văi
area .
bieFi
sa edr
a ca
eptb
ăr
ţaţ
iusă
i l Snen
eioru
alue
peri.Zori
Fiel
or să
caDr ngon
ae u a
dăp
l ost
săească
plut de
ească
din nou pe a ripil
e itmpul ui.
(
din Charal Drianaa nt e Cal amon , Ci clul Dragon ul
ui.
Aut ornecu noscu t
, Vârs ta a Pat ra)
CAPITO LU L1
Un dr um pu sti
u.
Roa ta Ti mpul ui seî nvârte mer eu ,i arVr emuri l
e vin şi t
rec, l
ăsând în
urmă ami nti
rica r
e d evin legen dă.Legen dele p ăl
esc şi se ran
t sf
orm ăî n mi t
uri,
şipână ş i mi turile sunt de mul t ui tate a tuncicâ nd Vârst a car e e-
la dat viaţă se
î
ntoarce. Într-o Vârst ă, că r
eia uni iî i sp unea u cea de aTrei a, una ce nî că
urmează să nă, vi
dar e de ultmap usă, o p al
ă de vân ti zbucniî n Munţ ii de
Negură. Vânt ul nu er aî ncep utul î ncep uturilor, căcimi şcări
le R oţi
i Timpului nu
cunosc nîcep ut urişisf ârşituri. Era o d
ar un î nceput printr
e a tâteaal tel
e.
I
scat de su b pi scurile mer euî ncon jurate de nori de pe urma căr ora
munţiiî şipri mi serăumel n e,vân tul su flă s pre ă rsărti
, peste D ealuri
le Nisi
poa se
–carecândva,î naintedeFr ângereaLumi i,fuseserămal ulunuimar eocean.
Apoisepr ăvălispr eŢinut ulcelorDouăRâuri ,străbătândpădureaî ncâlcit
ă
numita P ădur ea e da l Apus,şise abă tu asu pra a oi d bărbaţi care mergeau , cu
o căruţă şi un cal , de a ul ngul dru mul ui pi et
rui
t numi t Cal ea ari
C ere.
iCu t oa
te
că ripmăvara arfi t r
ebui
t să nîceapă de maimul t de o ul nă,vântul purta cuel
un su flu de gh eaţ
ă,ca şi cu
m arfi pr ef
er
atsă ad ucă orni de zăpadă.
Rafal
eleî il
ipeau u
li Rand al ’
Thormantia de sp at
e;î iîncurca
u b ucata de
l
ână de cu loareapământului pri
ntr
e p i
cioa
re,apoio ă fceau săfluture nî spat
ele
l
ui. Băiatul î
şidorea să avufi
t un su rt
uc mai gros sau să-
şifi pus n îcă o
cămaşă. Aproape de fiecar
e dată cândî ncer
ca să-
şit ragăman t
ia pe ân
l gă corp,
acea
st a se ri
pndeaîn tol
ba care-i atârn
al a şol
d. Oricum, nu preaî l ajut
a dacă
î
ncer
să ca
gea
t să
-
ă dejşi
apţină m
regăti
ta
ăn
,ti
at
gaacu ot
să si
ngu
ragără mână – nîceal
. altă a vear cu
al, cuo
După ceo r afal
ăf oarte put er
nicăî i smul seman t
ia di n mân ă,elaru ncăo
pri
vi
re sp r
e tatăl său, pe d easupra sp inări
ii epeilăţoase, maron i
i. Se simţi cam
ca n u prost
ănac enptru faptul că voise să se gurasi
e că m Taera nîcă col
ao –
dar era una di n acel
e zil
e n î care ottul păreacuput i
nţă. Vânt ul vu i
a atunci
când se nîteţ
ea, dar,în afară e d asta, tot inţ
utul era cufundat î ntr
-ot ăcere rea
g
.
Pri
n com paraţ
ie,scâ rţ
âit
ul uşo r al osi eipăreaf oarte zgom ot os.În pădure n u
cânt
a ni cio p asăre,de p e n i
cio c reangănu se u a
zeau ch iţ
ăituri
le veveri
ţ
elor
.
Nu că s-ar fişt a
eptatsă el au dă – u nî nt
r-o aşa r pi
măva ră.
Numai cop aci
i care nu-şipi erdeauru f
nzele sau cel ae î n timpul ierni
i mai
erau încă ver
zi. Mănunch i
uri de cr engu ţe căzut
e din t ufişuri l
e ă rmase i ndan ul

ca
derest r
ânt
ecu
căseed se
subnti
nîdea
cop u
aci
.,Şca
i buin
şt
ruei
en p
â
i
lnze
e aua
er mr
pon
uţi
ii
nede– păce
i
la
enjen,p
mai nest eo
umer a
ţncu
ase ri
le
print r
e el e e r
au urz icil
e,i ar est
r ul erau tot el f
ul de so iuricu gh impi sa u cu ace
sauburu i
enile p uturoa se care-ţ il ăsauun mi ros e d mucegai pe n îcăl ţăridacăl e
călca i cumva , din greşeal ă. Pe os,
j acol o unde co pacii adunaţ ilaol altăţ i
neau o
umbră d easă, î
ncă seai mvedeaupet i
ce de ad zăp
ă.Ni ciacol o u nde e ruşea să
ajungă ,lumi na soa r
elui nu avea niciput ere,ni cică l
dură. Soa rele p al i
d se
î
năl ţase ea dsu pra c op acil
or,l ar ăsărt i
, dar lumi na l ui er a oa recum î nt unecată,
ca şi cum s- arfi ames tecatcuumbr a.Era odi mineaţ ă u tlbure,numaibu nă
pen tru gân duri nepl ăcu te.
Din n isti
nct , băiatul atinseco ada să geţii
; era pregă t
it să o ridiceşisă - şi
o
l
ipea scă de ob raz n îtr-o clipă, aşacu m îlî nvă ţ
ase Ta m. I arnaf useseest d
ul de
reaşipe a lf erm e,mai r eadecâ t oricare d intre cele d e ca re-şiami nteau fie şi cei
maibăt râni din sat , dar pesem ne cănî munţ if usese şi maicu mpl ită,dacăer a
săse aidupă număru l de ulpi care useser
f ă si l
iţi sănăvă lească în Ţi nutul cel
or
Dou ă Râuri . Lupi i ataca u peri odic a ţrcuri
le d e o i şist răpungea u cuco lţ
ii perei
ţ
i
grajduri l
or, casăaj ungăl a vite ş il a cai. Ba oi l
e mai f useseră ataca te şi de u rşi
,
deşi nimen i nu- i mai văzu se rip n acel e ocu
l ride a ni î ntregi. Dacăi eşeai din
casă după ăsa
l r ea nî tuner i
cu l
ui , nu maier aiî n si guran ţă.Oamen ii căd eau
pradă fiar elor alel f de d es ca oile,şiast a nu î ntotdea una după asfi nţit.
 Tam mergea cu pa şimaride ceal alt
ă parte a Belei, spri
ji
nindu-seîn
sul
iţă caînt
r-un toi
ag, neb ăgândî n seamă vântul care-
if ăcea mant i
a maroni
e
să u fl
ture cao fl amur ă.Di n cândî n când, at
ingea şor
u d
şol
ul iep
ei, ca să
-i
aminteascăsă-
şicon ti
nue d ru mul. Cu pi
eptul sauput erni
c şi cuf aţ
a at
lă,
of
erea oncret
c eţe atmosferei acel
eidi mi
neţ
i, cao stân cănemi şcat
ă, în mij
locul
unui vis va
g.Deşi obraj
ii săi arşide soare erauridaţi
,i ar părul nu mai avea
decât evacât
şu vi
ţ
e n egre printr
e cele că
runte,eraî n elun sâm bure de duri
tat
e,
de
netular
p
buc ă p
rat in
ci
e măcar
dru
m. Fui
ne, pp
otopnu l
ărea -ar
să nfi
ă p
spuutus
mer tucu
l l
ca
sau ,adl p
ăm
eci fiânt.eAcu
ecar crm por
ăşea
escăt de
oit rebuie săse ă p
zeascăde u rşişide u lpi , dar fiar ele arf ace i n
be sănu î ncerce
să-l oprească e pTam al’Thordi n drumul spr e E mon d’s Fiel
d.
Tresărind cu pri
ns de un sen ti
men t de vi novăţ i
e,Ran d seî ntoarsecu
ochiila p artea sa de d rum; calmul l ui Tamî i adusese i n
am
te de sar ci
na p e car
e
o a vea. Era cuun ca p mai î nal
t decâtt at ăl să u, mai î nalt decâ t ori
care alt
bărbatdinţ inut,şinupr easemănacuTam,decâtpoat elal ăţi
meaumeri lor
.
Och i
i săi cen uşi
i şinuan ţar oşi
ati
căa păru lui er au o moşt en i
re d e al mama sa,
din câte i îsp usese Tam . Ea n u fusesensp dire p art
ea ocullui,i ar an Rd nu pr ea
î
şimaiami nteadecât de zâm betul de p e ch ipul ei;t ot
uşi,î n fiecare î i
anpunea
flori pe morm ânt – şi pri măvara,la sărbătoa rea el B Ti ne,şivara, la Ziua

Soa relui
Î
n. căru ţa careî naint al egănatseafl au do uă but oi
aşe cur ach i
u de mer e,
făcut de Ta m, şiop t butoa i
e ceva ai m
mari cuci dru, care,după o arn i aî ntr
eagă
de n îgrijiri
, de-abia pri nsese puţ i
nă t ărie.Î n fiecare an, Ta m ven eacuacest e
prod use al h anul I zv
oru l de V i
n, dăru indu- l
e p entrusărb ătoa
rea e d B elTine;
aşa că, după cu m o d eclarase, nu ave a d e gân d ni
ciî n această p rimăvar ă să se
lase inti
mi dat de u lpi saude vâ ntul rece. Chiar şi aşa, nu mai f useserăî n sa t
de săp tămân iî ntregi. Nicimăca rl ui Tam nu prea- i veneasă că lătorească mul t
zil
ele a seat. To tuşi, elî şidăduse uc vânt ul căvaaduce ra chi
ul şici drul
, deşi
întârziase ch iar până n î ajunul să rbători
i. Pen truTa m er a mp
i ortant să -şiţ i
nă
cuvân t
ul. Rand eraur p şisi mplu f eri
cit săpl eceeda l erm
f ă, apr oape alf elde
feri
cit caşipen truf aptul căven i
sezi ua de B elTine.
Î
nt imp ceRan d su pravegheapart easade drum, î ncepuă- lsîncerceo
sen zaţie,di n ce nîce a mi intensă, căî l urm areacineva. O vr eme,î ncercăsăn- o
bageî nseamă.Pri ntrecopacinusemi şcani mic,şinuseauzeadecâtzgomot ul
vântul ui.Darsenzaţ i
anunumaicăpersi sta,cideveneaşimaiput ernica.Părul
de p e b raţ
e ise d ri
i
case; pi
eleaî l mân ca , de p arcă l dî
ureaceva pe d inăuntru.
Nervos,elî şisch i
mba pozi ţia arcu l
ui, casăsepoat ă scă rpi
na, şiî şi
spuse căr fi a cazu l să u n-şimaif acăi dei. Nu era nimi c nî păd ure p e partea uli
de d rum, i ar da că r afi f ost ceva pe ceal alt
ă parte,i -
ar fisp us Ta m. Aruncă o
privire pest e u măr…şicl i
pi su rprins.Pe d rum, la n u maimul t de do uăzeci de
l
ungimi în spate,o sil
uetă călare, î
nvăluit
ăî n manti
e,îi urmărea. Şi ca
l
ul, şi
căl
ăreţ
ul erau laf elde nît
uneca ţ
i, de u n negrumat şif ără răl
st
ucire.
Obişnuinţa, şinimic al
tceva,îlî mpiedi
casăseop rea
scăî n oc
l în it
mp ce
privea.
Mantia că l
ăreţ
ul
ui îlînvălui
a di n capână pîn p i
cioar
e;glugaî i ven
eamult
pest
e af
ţă,aşacă u n se vedeani mic din el
. Rand se gândi î
n treacă
t căera ceva
ci
udat î
n înfăţi
şareacă l
ăreţ
ului;însăcee a ce-lf
asci
na cu adevărat era
d
tuesch
ru i
ri
lzăt
eu ra
eţ
fei,umb
darri
ta aasen
ave gl
ugi
zai
.ţ
iaNucăreu şea
pri
vea drsă
zăr
eptească
î di
n och ecât f
oa
i necu nrt
e
oscutvag
ului.nŞ-
co
i nu-şi
puteal ua privir
eade a l el. Stomacu l i se r st
ânse e d nel
ini
şte.De su b glugănu
se ăre
z a decât o u mbră,dar mţ sii un val de duşmăn i
e care-ll ovi atâtde
puternic,de p arcă ar fivăzu tl imped e u n ch i
p sch i
mon osit de u ră faţă de o ta
te
făpt
uril
e v i
i, şimai al esf aţă de e l
. Faţ a de e l
, mai presu s d e o rce
i.
Dintr-
odatăl ovi o piatrăcu că lcâi
ul şiseî mpiedică,luându- şioc hi
i de la
Călăreţ
ul cel Întunecat. Arculî i căzupe d ru m şinumaif aptul căî ntinsese
mâna şise ri pnsesee d rf
âul Bel eiî l oprisănu se r p
ăvăl
ea scăşielpe sp at
e.
Sforăi
nd su rprnisă
,i apa se op ri,înt orcându-şica pul să va dă c i
ne o ri pnsese.
Tam seîncruntăl aelpestespinareaBel ei:
— E i, băiet
e,ai păţ i
t cev a?

st
răin,—careE u n nu
e căl
rmăre
ărţ
, e.
zi
eşt seRan d g ââi
fnd, î n it
mp ceseî ndrepta din şale.Un
— Unde?î ntrebă bărbatul mai vâ rstnic,ridicâ
ndu-şisu l
iţa cuvârf ul lat
şipri vind î n urmă cumare i j
gr
a.
— Acol o,pe…
DarRan dt ăcu ru bsc, odat
ăî nt or
s sp relocu lîn care seui tase ceva mai
devreme.Dru mul di n spatele or
l a er gol. Neîncr
ezător
, elpriviî n pădure,pe
ambel e p ărţi ale drumul ui. Copacii cucr en gigoa l
e nu ofereauni ciun l oc u bn
pentruo a scu nzătoare,şit ot
uşini ciurm ă d e cal sa
u că l
ăreţ
. Băi at
ul prinse
pri
vireaned umeri t
ăat atăuli său.
— Era acol o.Un bărbat î
ntr-
o man tie neagră,pe un cal negru.
— N- aş vr easă- ţi pun cu vânt
ul laî ndoi
ală,băiete,dar at unciunde a
di
sp ăru t?
— N u ştiu. Darer a acolo.
Dintr-o mi şcare,Rand î şiridicăar cu l şisă gea
ta care-
i căzuseră.Într-o
cl
ipă, cercet a pen ele din co ada săgeţi
i, apoio puse all ocîn ar c şi-
lînco rdăpe
j
umăt ate.Apoiî nsăseopri .Nuaveaî ncesăţ i
ntească.
— Zăucă era.
Ta m î şicl ăt
ină cap ul cărunt.
— Ei , dacăzi citu, băiet
e.At uncihaisăvedem . Un cal lasăurm e de
copi
t e,ch i
ar şi pe p ământ ul ăst
a băt ători
t.
 O apucăsp r
e sp at
ee
l căruţei
, cuman t
ia fluturându-iîn vânt.
— dacăl e găsi
m, atunciştim sigur căa f ost
. Dacănu… mă r og, î
n iz
le ca
ast
a orice om poate avea en ved
ii
.
Brusc,Ran dî şidădu seam a cef usese î
n neregula cucălăreţ
ul (pe lân
gă
f
aptul căapăruse ntîr
-un chip atât de ci
udat). Vânt
ul care-
i bi
ciuia şipe el, şi
pe Tam nu-i mişcase ces
t
aui
a n i
cimăca r una dintre cut
ele manti
ei. Di
ntr-
odat
ă,băiat
ului i se scă
u rgu
a.Pesem ne că-i se ăru
p se. Ta
tăl săuavea
drep
că t
a
ut
ne.
- Onea
i ve dimi neaţ
săcră
eadcaast
ă.Dara u p
u
ct
measăsă f
acă
acă
f pe
să- ori
ci
i spunn
ăet să
at
ău i
ba
liă ved
sau en
că ii
. bN
ărbu
atmai
ul
care părea să d fi
ispărut pur şisi mplu î n văzduh purta oman ti
e p e care vân tul
n-o putea t a
inge?
Cu oex presieî ngri
j
orată, î
şimi ji ochii
, cercetân
d păduril
e care-i
î
ncon j
urau. Ar ătau altfeldecâ t de o bi
cei. Era ob i
şnuit săse l p
imbe i l
ber ri pn
pădure,aproa pe d e când învăţase săeargă,
m î
nvăţase săînoate nîl acu ri
l
e şi
pârai
ele din Păd ur eade a l Apus,di ncol
o de u l
timel
e er
fme a flate al ap us d e
Emon d’s Fi
eld. Cer cetase şi Dealuril
e N i
sipoase – ceea ce ul
tăm u
lme spu nea că
aducea ghi
nion i ar od at
ă,î mpreu nă cupri et
enii săi ceimai apropi
aţi, Mat
CauthonşiPer rin Ayb ara, aj
unsese hiar
c pâ nă a l poal
ele Munţi
lorde N egu ră –
cumul t maidep art
e d ecât aj
unseser ăîn vi aţ
a o lrcei maimul ţi oamen i din

E
samo
un d
n’
î sj F
i
el
os, d
p.ânP
ăenlt
aru ei
, oRi
Deven c
ăl
d ăt
e, orie n
era îma
osat
u
rel vec
o
cai
zn,î
e.
i Pne su
n
is,
căipe
eri
,î D
ea
n l
u
tlt
oa St
e răj
aii
,e
cest
drumuri , Ran d nu dăd use pest e vreu nl oc car e să-lî nspă i
mân te.Cu t oat
e
acestea, azi, Păd ureade a l Apus n u maier al ocu l pe ca r
e şi-l ami ntea.Un
bărbatcar eput eadi spăr eaat âtdebruscput easă- şireaparălaf el
,pe
nea şep
tt ate,poat e ch iar l ângăei .
— Nu, t at
ă,nu- i nevoie.
Tamseop ri su rprins,iarRan dîncer căsă- şiascu ndă f âstâcealajucându-
se cu gluga m an t
iei.
— Cr edcăaidr eptate.N- ar
e sens săcău tăm cev a cenu exi stă,maial es
că avem l ucruri maibune deăcu ft – s ă ajungemî n sat şisă sc ăp ăm de v ântul
ăsta.
— Mi -arpri nde bi ne o pi pă,zi seTa m î ncet, şio can ă cu ber e undeva l
a
căldură. Apoi, zâm bind l arg,adăugădi ntr-odat ă: Şi par e-
mi -
se că eşti
nerăbdăt ors-o vez i pe E gw ene.
Rand reu şisăzâmbească slab. Avea o su meden i
e de l ucruri pe suflet,î n
momen tul resp ect
iv,i ar a ft
a St arostelui era undeva ,î n josul li
stei. Nu-i mai
trebuia nicio al tăt ul burare.De u n an î ncoa ce, de câ te o rise nî t
âlneau, eaî l
f
ăcea săse mt siă di n ce nîce m ai nelalocu llui. Şi, mai r ău, parcăni cinu- şi
dă dea seam a.Nu, er a i lmpede – nu voi
a să seai mgândească şi l
a E gwene.
 Tocmaicân d spera cat atălsău ăsnu- şideaseam a căer a speri
at, Tam
spuse:
— B ăi
ete,ami nt
eşt
e-ţ
i: flacăra şihăul
.
Ci
udat lucru– ce- lînvăţaseTa m: săsecon cent
reze asupra uneiflăcări
,
una si
ngură, î
n care să-şiverse oatt
e emoiţ
il
e – rif
că, ur
ă, mânie – âpnă ce
mintea ise gol
ea. Numaisă evid nă una cuhău l rămas, apoiputea ace
f ce
ori
voi
a–aşaîispuseseTam.Nimenidi nEmond’sFi
eldnumaivorbeaaşa.Şi
t
Tot
inu
eşi
,ut
,c ocm
a j
utar
oiulTa
flm câşt
ăcări i
işiga
alhî
nul
ă fiecare
ui
.Randc nred
în
a
et
ar
ecer
că,ea
anud
le r
t
acesa
t
as cu
,aveaarcu
şiell
ode a l Bel
şansă să upe ocnulocbu n – da r numaisă zbu itească ă sr ămână nî hău . De
vremeceTam adusesevorbadespr east a,er
al impedecă-iobservase
tulburarea; dar u n maipomen i nimic altceva.
Tamo î mboldi pe Bela săpornea scă din nou aldrum şiî şir eluară
mer sul; bărbatul maiî n vâr
stă u mbla cupaşi mari, de pa rcă un se nt îâmpl
ase
nimic eşi
i t din com un şinicinu s- ar fiput ut înt
âmpl a vreodată.Ran dî şidor
ea
să-i fi put ut urm a exemplul
.Î ncercăsă- şigol ească mintea, dar ă h
ul îit otscăpa
printr
e d eget
e,î nlocui
t de ma
i gineacă l
ăreţului cumant i
e n eagră.
Voia săcr eadă căTa m avea dreptate,cănu exi st
aseni ciun ă clăreţdecât
în mi ntea ul i
, numaică mi antirea senzaţieide u ră eraul m
t prea e.viEra

l
îi
mp
n ued
rmeă,că f
pâuă
nsese
cecin
nîeva
j
uru a
lco
ll
o.I
or a
par
ăruac
rel
ă aci
neva
coperi î
şui
rid
eorea
l a
scurău
ţi
t l
.d
e, Beăiast
tu
ul
f,se
aleottca i
t
u
selă
or
din Emon d’ s Fiel
d.
Satul seafl al a margi neaPăd urii de la Apus,care set otr ărea, pân ă ce
ultimii copacirăzl eţi se mest
a ec au pri ntre ca sel
e so li
d co nstrui
te.Spre ăsă r rti
,
pământ ul cob orant r
î-
o p antă u şoa ră.Deşi prin jur er au r ăspân dite şi pet i
ce e d
pădur e,î mprejurimile sa tului, până a l C odru l cuBăl ţi
, cuî ngrăm ădeala u li de
râu rişil acu ri, er
au pl ine d e erm
f e şi de câm purişipăşu ni mărgi nite cugard uri
vii
.Spr eapus,pământ uleral afeldef erti
l,iarpăşuni ledeacol oerauapr oape
în fiecare ver anzi; dar î n Păd ureade a l Apus se seau gă f oart
e p uţ i
ne erm
f e.I ar
pe măsu ră ce t
e a propiai de D ealuri
le N isi
poa se, acesteadi spăreaucut otul – ca
să u n maivor bim de i ţ
nut ul din j urul Munţ i
lor deegu Nră,car e senăl îţau peste
creştetel
e cop acil
or n diPăd urea e da l Apus,cev a maidep arte de E mon d’s F i
eld,
dar oafrte vi zi
bili
. Uni i spuneaucăpe a colo pământ ul er a preast ân cos – d ar ott
Ţinut ulcelorDouăRâurierapl i
ndepi etr
e.
Alţi
i spu neaucăl ocu l aducea ghinion. Câţ i
vamorm ăau
i cu m căn- avea
rost să et ap ropii de munţ i maimul t decât era n evoi
e.Ori cum ar fist at
lucru ri
le,numai oa men i
i cei maiî ndrăzn eţ
iî şiavea u f erm eeln î Păd ureade a l
Apus.
După cecăru ţat recude pri mul r ând de case, în j urul eiî ncepu ră să
roiascăcet e nîtregi de co pil
aşişide câ ini. Bela păşear ăbdătoar e,f ără să bage
de seamă p l
ozii zgom ot
oşicarese mp
îied
icaupe su b nasul ei
,j ucându-
se de a
pri
nseleasa u cu ce rcul
.În ulti
mele u
lni
,jocuri
le şi râs
ul copii
lor u
fseseră
dest
ul de arre; chi
ar du pă ce vr
emea seaimîmbl ânzi
se,copii
ir ămân eauîn
case de ri
fcal upil
or. Pesemne cănumaiapropi
ereaSărb ăt
ori
iî i convi
nsese să
i
asăi arăşilaj oacă.
Dar Sărbătoareaîii nfluen
ţa şipe ceimari. Obl
oanel
el atef useserăt
rase
şi
, aproape nî fieca r
e casă, go
spod
inel
e eşi
i seră a gea
l m, î
ncinse u c şorţ
urişicu
p
lăru
e l pri
p
e p nszn
erva îabasm
l aer
.aDeşi
e,
l scuft
un
ru rând
zele cear
co
paşaf
ciu
l
orril
eu nsau
î scoţ
ncolţ
i ân
serăd
,n sal
itel
ci ef
o şi
empu
einân
e du-
n
u era
dispusa să o prindă B elTine n îaint
e să- şifi t erm i
natcu răţenia d e pri
măva ră.
În fiecare cu rt
e se vedeau preşu riatârn ate p e sf ori
,i ar cop iii care nu reuşiseră
săsca pe a fara, pe u l
iţ
e,îşivă rsau furial ov indu-le cubăt ătoarel
e.Pe mul te
dint
r e acoperi
şurise ved ea
u st ăpânii caselor ca r
e sel i
mb
p au de co lo-col
o,
veri
ficândst uful
,casăobservedacănucumvast ricăciunileierniilecereausă- l
chem e nî ajutorpe m eşter
ul Cen n Bui e.
Tamseop ri de câteva ori, pentru scu rt ă vreme,i ntrân dî n vorbă cu n u
ul
saual tul. De vreme ce i ci
n el, niciRan d nu pl ecaseră d e a l er
fmă d e maimul t
e
săptămân i, fiecar
e voia săse pu nă al cu ren t cumer sull ucr uri
lorde p ri
n zona
lor
. Oamen i
i din Păd urea eda l Apus n u ap ăru seră prea es d nîor aş. Taml e

v
dorbit
even u
i
tet
ur o
d
i
nrdce
espr e
nîstri
ce căci
m
aunii
rl
ee,
elprod
voecat
me
ide
eiif uăscu
nrtuniţl
ed
i i
nt
morţi
imp
,duli
e ecâ
rni
mpi,uril
e mar oni
i pe
care,î n modnorm al, ar fi t rebui t săî ncol ţeascăgrân el
e şi să nî ver
zească
păşu nil
e,de st oluri l
e d e co rbi ca re so sea u î n locu l păsărli
or câ ntătoar
e.Erau
poveşti destul de r tst
ie – nît imp ce, de u jr împrejuru llor,lumease regă p t eade
BelTi ne,oa men i
i care- l ascu lt
au pe Ta m cl ăti
nau di n capcuî ngrij
orare.Eral a
felpeste tot.
Ceimai mul ţi di nt
re ascu l
tători ri dicau ndi umeri şisp uneau :
— Ei , cuvoi a Lumi nii, o săt r
ecem şipri n ast a.
Iar alţi rânj eau şiadăuga u:
— Şi ch iar şif ără voi a ei,t oto săscă păm.
Aşaer af elul cel ormai mul ţi oamen i din Ţinut ul cel
orDou a Râuri. Nişte
oamen i ca re erau siliţi săpri veascăgri ndina ca re el stri
careco ltel
e sa u l
upii
care elf urau mi eii, şiapoi s-o ia de l a ca păt,iar şi i
ar,i ndi f
erent de câte orili se
întâmpl a,nu ren unţ au at âtde u şor. Ceimaimul ţ
i dintre cei care ernunţau
plecaseră d e mul t.
Tamnu s -arfi op rit săst eade vor bă cuWi t Con gar
, dacăbăr bat
ul nu ar
fi ieş i
tî n ul iţ
ă, f orţându- i săse p o
reasc ă, al t
mi nt
eri Bel
a ar fi drep t pest
e el. Cei
din neam urile C on gar şi Cop l
in – membri il or se căsă tori
ser
ă de a t
âteaori î
ntre
eiî ncât nimen i nu maişt ia u nde seer m
tina u n neamşiî ncepea cel
alal
t – erau,
cut oţ
ii, bi
ne cu noscuţi
, de al Dea l
ul Str
ăjii până l a Deven Ride,şipoa t
e chiar
până la TarenFerry , drept câr
cotaşişisca ndalagii.
— Tre bui
e săaj ung cu asteal a Bran ’ al
Vere,Wi t
, zi
seTam , arăt
ând spre
butoai
eledincăruţă,darbărbatulciol
ănosrămasepel oc,cuofigur ăacră.
Până la venireaor l ăstt
use ntîi
ns p e r
teptel
e d in faţa caseisale,nu urcat pe
acoperi
ş,deşi st
uful păreasăai bă mar e nevoie de n îgri
jiri
l
e uli Jupân Buie.Wi t
Con garnu pă rea in
ciod at
ă dispus să se apucede r t
eabă sausă du că al bun
sf
ârşi
dacăt ceea
nuşimai ce
n
rcep
ăuu
.îse.Aşa erau cei mai mulţi di
n neam uri
le Copli
n şiCon gar
,
— Ce ne f acem cuNyn aeve,al’Thor
?î ntr
ebăCon gar. N-
avem cef ace cu
aşa oeş Mter
easă nE îmon d’
s Fi
eld.
Tamof tă adânc.
— Nu- it r
eaba noa stră,Wit. De Meştereasă seocu pe femeil
e.
— Păi , al
’Thor
, arfi maibi ne săl uăm măsu ri. Ne-a zi
s căo săave m o
i
arnă blândă.Şi o recol tă bună. Acu m, numai s-oî ntrebi ce-
i şopt
eşte vâ
ntul
,
căseşiî ncruntăl at i
ne şi -
ţiîntoarcepa s
tele.
— Dacăaiî ntrebat
-o aşa m cufacit
u d e obicei
, Wit, zi
seTa m răbdător
, ai
noroc cău n ţi
-a rtas şi una cubăţ ul pe spi
nare. Acuma,nu t e supăra,
băutura…

al
’Thor—da
. N yn
că aeve
Sob al
oru’
Mear
l Femaei
el
orpurnşi
u f si
ace mpl
iu prea
n c,
mi t t
rebân
uiăr
e ăs-
pen
o at
fru S
că o
f Meş
atul.ter
easă,
— Ce t e prive
şet pe t ine Meş tereasa, Wit Con gar ?t ună un gl asde f emei
e.
Wit cl i
pi stingherit când neva st
ă sai eşi furioasădi n casă . Dai seCon gar
er
a de d ou ă ori cât bărb atu-său,o f emei e cuch i
pul î ncrunt at şif ără nicio
uncie de g răsime p e r tup. Îl pri
viurât , cumâi nile nî şol duri.
— Î ncearcăt u să t
e amest eci în rt
eburile Sob oru lui, şiai săvezi dacă-ţi
pl
ace să n-ai ce â mncadacănu- ţi găteşt
i singu r
. Ceea ce - n
ai săf aciî n
bucătări
amea.Şihai neleosă- ţilespelisingurşiosă- ţ
ifacişipat ul.Darnu
sub acoper işul meu .
— Dar , Daise, scân ciWi t, nu f ăceam decât să…
— Pe mi ne sămă i ertaţi Daise, Wit, ziseTam . Lu mina săvăscal de pe
amândoi .
O mbî ol di i
arăşi pe Bel a săporn ească, oco l
indu- l pe bărbat ul cel
sl
ăbăn og. Pe momen t
, at enţ
ial ui Dai se eraî ndr eptat
ă asu pra bărba tului său,
dar u n-
i put ea ula mul t să-şidea seam a cuci ne vorbi se acesta.
Din a cest motiv,t at
ăl şifiul nu p ri
mi seră niciuna di nt reinvitaţi
il
e de a se
opri să mbu
î ce au s să ea b ce va. De cu m îl vedeau pe Tam , gospodinele din
Emon d’s F iel
dt receau l a atac,caoga ri
i car
e a u zări t un i epure.Absol ut toat
e
şt
iaupe cât e ci
nev a care ar fi put ut fi o n ev astă numaibună p entru un vădu v,
st
ăp ân pest e o erm
fă b ogată, chiar şiunul care ocu
li
a n î Păd ure.
 Ran d mergea l
af elde repede caTam , şipoate chiarmair epede.
Câteod
at ă,cân d Tam nu er a pri
n preajmă,er a şielîncolţ
it şinu avea mcu
scă
pa ă fră groso
lănie.Aşezatpe u n scăunell ângăfocul di
n bucătări
e,i se
of
ereau pateuri
, prăj
ituricu miere u sapl
ăcinte cucarn e.Şi în t
ott i
mpul ăst
a,
ochi
i gosp odi
neiî l câ
ntărea
u şi-l măsurau l
af elde pr
ecis cabalanţa şimetrul
unui negu ţăt
or,în timp ce iîpovesteacămâncarea u er
na nicipe depart
e a
lf el
de bună caaceea e pcar
e o ăcea
f sor a ei, rămasăvăduvă, sauverişoara ei
mi
şijl
oci
iube.
ise„Ct
ăat
âadoar
s
oiţaTam
–nst
u
aaî nt
s
ui
n
ner
aeşt
e”
b
i , ob
ne pi
enşn
tui
ru au
urmel
e
ăt să
oar
eazică
.ei
em
f Ee
ra d
f
i
noa
rte
vi
aţab
inei –,
l
u că
-
dar rae n î doliu de mul t pr ea m ulttimp. Tamave a nevoei de o emfei
e b ună.E
l
imped e ca un bă ziua,sp uneauel e sau
( cev a asem ănăto,rîn ori
ce caz)
, că n u
bărbatpurşisi mplunupoat et răifărăofemeiecaresă- ipoartedegrij
ăşisă-l
scoată din necazu ri
. Şi mair ele erau cele care,aj unse nîacel moment al
discuţi
ei, se p oreau gâ
nditoare şi-lîntrebau, cuo neg l
ijenţ
ă bine căut
ată: de
f
apt el, Rand, câ ţi ani î
mpl inise?
Precum ce i maimul ţi oam eni din Ţinutul celorDou ă Râuri
, Rand av eao
fire oa
frt e nîcăpăţânată. Străinii spuneaucât eodat
ă căaceast a eratrăsăt
ura
dintâi a localnici
lor, căle p uteau da l ecţ
ii şica târi
lor şi chi
ar şi pi
etrel
or. De
cele maimul te ori, gospod i
nele erau f emeibune şi blânde,dar uli Rand nu- i

p
Alăcea
şacăî şsă
iconefi
tinump
îăin
drs
umud
elca
ulpasp
at
ş e
ir ;e
ep i
ar
zi,doeel
ri l
ndîufă
-ceau
şicaTa să
m s-ose
mamt
igsi
ă m
răbeâs
a ncat
ă cuun băţ .
şipe B ela.
În scu rtă vrem e,ul i
ţa set ermină, drept în m i
jl
ocul Pajiştii – un sp aţi
u
larg a flat ch iar î n mi jl
ocu l satului. De o bicei , acea st
a eraco aperi
tă cui arbă
deasă , dar nîacea stă primăva ra nu se vedea u decât cât
evaet p
ice r p
oasp ete,
printre cel e maro- gălbui, cui arbă uscat ă, şicel e n egre,acolo u nde p ământ ul
rămăsese.gol Un câr d mar e de şt gâ
e u mbl a d e colo-colo,uitân du-se cu lăcomie
pe o js,dar ă fră să gă
sea scăni mi c d e ci ugu l
it; cinevaî şipri pon i
se i şo va că
gestan tă, lăsâ nd-o săpască cele câ teva fir e ca re cr escuseră.
Spr e ca pătul de apus al Paj i
ştii era ch i
ar I zvorul de Vin, ca r
eţ âşnea
dintr-o st âncăj oa să. Şuvoiul nu seca niciod ată,avea sufici
en t
ă put ere săcu lce
un om l a pămân t şier a at âtde d ulce al g ust ,încât numel e ise ot prvea
i ed
mi nune.De acol o p ornea şi râu l cuacel aşi nume,car e curgea cu rep ezici
une
spr e ărsă rti
; mal uri l
e sa l
e er au î nţesate d e să lcii până a l moa ra u li jupân Thane
şich i
ar şi dincolo d e ea , pân ă ce se desf ăcea î
n mai mul t
e p ârâiaşe ca re se
afundau î n adâncu ril
e ml ăşti
noase l e
a P ăduri i
.Î n dreptul Pajişti
i, râu l era
traversat de d ouă punţ ij oase, cubal ustrad e d in lemn, şide u n podcev a mail at
şiî ndeaj uns d e sol i
d pen trua put easu port a greu tatea căruţelor. Pod ul de
căru ţe nîsem na l oculî n car e C alea orNdul ui, care obor
ca di nsp re Ta renFer ry şi
Deal ul St răj
ii, deve nea r Dumul Vech i, car e d ucea r sp
e D even Ri de.Unor a dintre
st
răini li se ărea
p caragh
ios că drumul avean u nume a l miazăn
oapte şi al
tul l
a
miazăzi, dar aşaf usesei nt
d
otdeauna, di
n cât e şti
au cei din Emond’
s F i
eld, aşa
căast a er a sit
uaţi
a.Pentrucei din Ţi
nutul celor ouD a Râuri
, er
a un mot iv
suficient.
De cea lalt
ă part
e a pod uri
lorseî nălţ
au d eja ruguri
le pen
truf ocu
rile de
BelTi ne,t reigrăm ezibi
ne clădi
te de buşteni, aproape cât o ca
să. Treb
uia săfie
ri
dicate p e pământ gol
, fireşt
e,nu pe P aj
işt
e,ori cât ar fi fosteade u scată. Pe
P
laj
oci
şte
n
îj se
uruesf
l d
făşu
ocurau
ril
or,
.î n schi
mb, acele momen te al
e S ărbăt
orii car
e nu aveau
În apropiereaI zvoru l
ui de Vin, vreodou ăzeci de f
emeimai î n âvrstă
cântau înceti
şor,î n t i
mp ce d ri
icau Stâlpul Pri
măverii
. Trunchiul drep
t şizvelt
al unui brad, cu răţat de cren giseî nălţal a zece pici
oare nî aer
, chiar şi di
n
groapa în care era nfipît
. O cea tă de etfe,preat i
nere casă -şipoarte părul
împleti
t, st
ăteau pi ci
or p este pici
or şi privea
u cuj ind; din când în câ nd,
îngânau şiel e rân
f turidi n câ nteculfemeilor
.
Tamo î mbol di pe Bel a,capen tru ao f ace săsegr ăbească,dareanu- l
luă în seamă, i ar R and î şiferi cugri j
ă ochii de al ce ăcea
f u femeile.Î n
dimineaţa următ oare,urm a ca ărbbaţii să ser ef
a
pcă su rpri
nşide ap ariţ
ia
Stâl
pul ui
; apoi,l a prânz,f emeile nemăritate aveau sădanseze n jî
urul acest
uia,

î
mp
N i od
men ob
ii n
nduşt
u -li
acu depanu
ngl
di
cive
e l
unngi
ea , col
bo
i orat
cei
ule, î
n ce
sau t
impaţrce
uniă
i brbaţ
avea ii neî
nn
–
căsu
îraţ
n
uil câ
u nu
crtau.e
car
fuseseşa adi ntotdeau na;er aî nsăo scu ză en pt rucân t
ece şi dan su ri
, care- i
atrăgea u foa rte a tre pe oamen ii din Ţinutul cel or ouD ă Râu ri.
Toa
t ă zi ua de BelTi ne urma săfie ocu pată cucân tece, dan suri şiosp eţe,
cucât e o a puză en ptruî ntreceri şicon cursu ride o ttf elul. Se d ădeau premi i nu
numaipen tru cel maibun arc aş, cişipen trut rasul cupr aştia sa u l upta cu
gh i
oaga . Erauco ncu rsuride g hicit
ori şişa rad e,î ntrece
ril at rasul de rânf gh ie,
l
a ri dicareasa u aru ncareagreu tăţii
, premii pen t rucel mai bun câ ntăreţ, cel
mai bun dan sator şi cel maibun scri pcar
, pen trucel mairap i
dl a u tnsu l oil
or şi
chiar pen trucel mai pricep ut laj ocul cubi l
e sa u l a aru nca real aţ intă.
BelTi ne t r
ebu i
a săsoseasc ă după cepri măvara începu secuad evăra,t se
născ use ră ri pmii mi eişiî nco l
ţiseră ripmele reco lte.To t
uşi , cu t otf ri
gu l ca re u n
se ăd dea l p
ecat, ni men i nu aveae dgân d să re nunţe al S ărbătoa re.Cu t oţii
aveau nevo ie d e p uţină distracţie.Şi ,lucrul cel mai groza v d intre o tate,se
zvonea că se l ă
pnui a un mar e ocf e d art
i
fici i pe P aji
şte – da că ripmul negu ţător
din an apăr eal a vr eme,fir eşte.Desp r
e a st
a se vorbi se oa frte mul t;tr ecuseră
zecenia de a l ul t
imul focde a rtifici
i,iar u lmeaî ncăî l pomen ea .
Hanul I zvoru l de Vin se înălţ
al a ca pătul di nsprerăs ărit al Paj işt
ii
, ch iar
l
ân găPod ul de C ăru ţ
e.Pri mul catraedi n pi atră de rău , deşi fundaţ i
a er a di ntr
-
o p iatră maive ch e,despr e car e unii spuneaucă uf sese ad usa i dn munţ i. Catul
aldoi l
ea, văruitî n alb– u nde,de d ou
ăzecide a ni încoace, l
ocu i
a Br andel
wyn
al’
Vere, hangiul şist ar
ostel
e di
n Emon d’
s Fiel
d, împr eună cusoţi a şifii cel
e sale
–era,dej urî
mpr ejur,puţi
nmailargdecâtprimul.Acoperişuldinţi
glăr oşi
e,
singurul de a cest eldfin sa
t, scl
ipeaî n l
umina sl abă a soar el
ui,i ar pe tr
ei
dintr
e cele d ouăsprezece ri coşu
î
nalte al
e hanului ieşea fum.
La mi azăzi, de part
eacea l
altăar âul
ui, seî ntindeau ărmăşi ţ
ele uneialt
e
fundaţi
i din piatră,mul t maimare , car
e – după câ te se spunea –ăcu fse od
ată
p
da
erte
r
teidi
n hd
zeci an
e.pAcu
aşi m, î
şicun mi
crj
l
eocu
n
gilgrei
oacr
seeşt
ea
câ
tu u
nnt st
ej
ruparde ri
ub
aş,
ărb cu
at.Pu
en i
tt
ru
mpnchi gros
de va
ra,
Bran al ’
Vere nîti
ndea m ese şi băn cisu b coroana stejaru l
ui ,la umbră,unde
oam enii se puteauaşez a p entru a b ea n u păh ăr
e,lbucu rându-
se de i er
ad
ea
vântului,şipentruast adevorbăsauaî nti
ndeot ablapent ruj oculdepiet
re.
— Ei , băiet
e,am aj uns.
Tam seî nti
nsesăapucef râul Bel
ei, dareaseop riîn afţ
a hanul ui î
nainte
ca m ân a uli să atingă cureau a d e pi
ele.
— Şt i
e drumul maibi ne cami ne,ch icoti bărbat ul
.
De îndată cescâ rţ
âitul osieiseop ri
, Bran ’ Val
ere ieşidin han, părând, ca
înt
otdeau na,să sei şt
m
e oart
f e spri ntenpen tru un om de mări mea ul i – er
a
aproape d e d ouă ori maivol umi nos ecât
d ori ci
ne al tcinevai ndsat. Chipul său

rot
ciuu
dn
ad,f aco
ri
gu p
ueri
li,t de
han giup
ăr
l er acăru
nunmai
t şi îp
nuţin ca
căm m, î
aşă rnar
,
cisecu
ns est
duinse
n nî
şorţ tr
-u
bnca
al zâm bet.a.
zăp
ad Î
n
Pe p ieptî i atârna un med al
ionde a rgint
, ca re e rprezentao b alanţă.
Med ali
on ul
,î mpreu nă cubal an ţ
a cea adevăr at
ă,f olosită pen tru a cân tări
mon edele ad use deegu nţ ăt
or
i i care ven eaudi n Baer l
onsă cu mper e ân
l ă şi
tutun, er a nîsem nul St arostelui. Bran nu- l purt a d ecât cân d aveae da ace f cu
negu ţători
i sau l a să rbăt ori
, osp eţ
e şi nunţi. Acu m şi -l pusese a l g
ât cuo zi mai
devreme,dar , fireşt e,noa pteacarerm u
a era Noa pt
eaI ern i
i, aj
unul să rbători
i de
BelTi ne,câ nd t oa t
ăl umeaf ăcea vi
zit
e a proa pe oattă noa ptea, oferind şi
primind mi cidaru ri
,î mbucân d cât e ce va şi bân d câte u n păh ărell a a proape
fiecare casă .„ După arni a a sta,se gân di Ran d, pesem ne că oa Npt
ea er Inii i se
pa r
e o scu ză su ficientă sănu maiaşt ept
e pâ nă mâi ne.”
— Ta m, strigăSt arostele,gr ăbindu-sesp re ei. Să mă scal de Lumi na,ce
binecăt evăd,î nsf ârşit
.Şipet ine,Rand.Cemaif aci,băiet
e?
— Bi ne,j upânal ’Vere,zi seRan d. Dardumneav oast ră?
DarBran î şiî ndrept ase deja at enţi
a di n nou sp r
e Ta m.
— Î ncepu semsăcr edcăn- aisămaivi i anul ăst a cu bă uturil
e.N- ai
zăbovit niciodată at âta.
— Nu pr ea-mi vi ne săpă răsescf erma,Bran ,r ăspu nseTam . Maial escu
toţi lupii ăşti
a. Şi cu aşao v reme…
Branpuf ni.
 — Ce mi -aşdori calumeasămaivor beascăşidespr
e altcev
a decât
despre vreme.Cu t oţi
i se l â
png,i
ar unii, ca
re artr
ebui săaibă capul pe umeri
,
se aşteapt
ă să ac f eu cev
a ca să se nîdrept
e.Tocmaimi-am petrecu
t douăzeci
de
minute cuj upâneasa al
’Donel
, exp
li
cându-i că -n
am ce să acfnî pri
vi
nţa
berzel
or.Ce-oficr ezutcăpotfaceeu?…
Clăt
ină din cap .
— Semn rău , anunţă un gl
asrăgu şi
t, cănu sunt cu
iburi deberze pe
acoperi
şu
Cenri
, câ
n ni
Bu d
e,vi
un
nebăr
B
el Ti
bat nne.
odurosşioach eşcao r ăd
ăcină bătrână,ve ni spre
Tam şiBranşiseopril ângăei,sprij
ini
tînt r
-unbaston,aproapelafeldeînalt
caelşil afelde n oduros. Încercă- isă
pri
veascăpe a mândoibărbaţ i
i deodat
ă,
cu och i
i săi micişiapri nşi.
— O să fie şimair ău , ascultaţ
i-mă pe mine.
— Ce,t e-ai f
ăcut ghicitor
, de t e apucisăt ălmăceşti semnele?î ntr
ebă Tam
sec. Sau asculţ
i şit u ce şo pteşt
e vâ ntul, caMeşteresel
e?De a f
pt, vânt e d i
n
pli
n. Şi unele rafale se i
scănu dep arte de aici
.
— Bat eţ-
it uj oc, mormăiCen n, dar dacăîn sc urt
ă vreme nu se
încăl
zeşt
e,casăî ncol
ţea
scăgrân ele,o săse go lească multe pi
vn i
ţe p ână să
avem ce ecol
rta. Pân ă al arn
i a vi it
oa re,se r p
ea oapte să unmair ămân ă nî vi
aţă

d
iaecâ
rn t vi
a corb
it
oai
i
r şi
e. Pl
up
oati
i
e,î nfi
v
a tottŢi
ot na
urn
t
iua
l celor
a. ou
ast Dă R âuri. Asta dacăse oa pte numi
— Ei , cevr eisăsp ui cuast a?î ntrebă Bran , cuasp rime.
Cenn î i priviacru .
— Şt iţ
i bine căn- am mul tel ucruri bu ne de spu s despre Nynaeve
al’
Maer a.Pe d e o a prte,e p rea âtnără pen truo… ei , dar - n
are a ace.
f Sob orul
Femei lor r p
otestează, paremi e-se,dacă f S
atul îndrăzneşte fi e şi să vorbească
des pre rebturi l
e o l
r, deş i ele şi
î vâ ră a nsulî ntr
-ale n oastre e dcâte orile v i
ne
ch eful
, ad icăap roape o ttt impul, sauaşase a p
re…
— Cen n, îlîntr er
upseTam , unde vr eisăaj ungi?
— Ui te unde,al ’Thor: dacăo î nt
rebi pe Meşt er
easă când sesf ârşeşt
e
iarn a, îţ
iî ntoa rce a sp
t
ele.Poa t
e că nu vrea n săe sp ună c ei
- şopt
eşte vântul.
Poa te că-i şop teşt
e căarn ia n u se vaai msfârşini ci
od ată.Poa t
e că ed acu m o
să e fi numaii arnă,pân ă ce oa Rta sent oa
îr ce şi Vârsta asta seerm tină. Aici
voiam săaj ung.
— Poa t e o săzb oare şipor ci
i,r epl
icaTa m, iar Branşi îri
dicăbraţ el
e,
exasperat.
— Lumi na sămă păzeasc ă de pr oşti
. Tocm ait u, Cen n, carefaci part
e di n
Sfat, să răsp ândeşti vorbel e astea emd ne d e u n Cop li
n. Ia a scul
tă: avem şiaşa
dest ule prob l
eme,f ără…
 At
enţi
al ui Rand f u ab ăt
ută de l a di
scuţi
a bărbaţi
lorde ci neva ca
re-l
scutură atreedmânecă şi-
i şop t
il a ureche:
— Haide,Ran d, câtstau ei l
a ceartă.Pân ă nu et pun alt reab
ă.
Rand pri
viîn osj şir ânjifără voialui. MatCau thon se ghemuiseîn
spateel căru
ţei
, pentru caTam , Bran şiCen n sănu- l vadă,îndoindu-şitrupul
deşirat cao barză ca re nîcearcăse săacă
f mi că. Ochi
i căprui ai l
ui Mat
scl
ipeau răutăci
os, cade o bicei
.

vizuina—.O Eu
să-idşi
ămDav amlp
drumu pe
ri
na
Psjiu
şn,s
t
e cast
ăveor
dembăt
rân
ceos ,
-of
oart
maieasu
i fp
etăr
eea
l atf
l că
ugă.l
-am scos di
n
Zâmbet ul lui Rand sef ăcu ai mlarg:l
ui nu- i semaipărea at
âtde
amuzan t ca nî urmă cu nuansau oi d, darMatpăr ea să nu maicreasc ă
niciodat ă. Aru ncăo p rivi
re spre at ăl său – bărba ţi
i stăt
eau t otcuca petel
e
apr opiate,vorb i
nd toţitreideo dată –,apoi spuse, coborându-şişielvoc ea
:
— Am pr omis sădes carc cidrul di
n căruţă.Darne put em î ntâlni mai
târziu.
Matî şidădu och i
i peste cap .
— Să t ragi de butoai
e!Ar dem- ar
, maibi ne aşj ucapi et
re cu or să meacea
mi că. Dar am şil ucrurimaii mportant
e d ecât ast
c l
oru . Sunt nişte străini în
Ţinut ulcelorDouăRâuri .Searatrecută…

O
— cl
Uip
nă,ă
cRăre
an
l d
ţ?u i
î
ntă
tr
ebsă
ă mai
elcu respire.
su
fl et
ul la gură.Un bă rbatî ntr-
o man t
ie
neagră,pe u n cal negru? Acăr ui man t
ie nu se m işcăn îbătaai vân t
ului?
Lui Mati seşt ersezâm bet
ul de pe ch ip şirăspunseî ntr-
o şoa ptă şimai
înceată:
— L- aivăz ut şit u? Cr edeam cănumaieu . Să nu ârzi, Ran d,da r m-a
speriat.
— Nu â rd . Şi pemi ne m- a sper i
at. Puteamsăj ur cămă urăşt e şicăvr ea
să mă o moa re.
Pe Ran dî l străbătu u n fior. Pân ă at
uncinu avu sese nici
od at
ă sen zaţ
ia că
cinevarafi vr ut să- l omoa re,cuad evărat
. Lucruri de ast
ea u pr şisi mplu nu se
întâmpl au în Ţi nutul celor ou Dă R âuri
. O băt aei cupumni i, hai, mait reacă
mear gă aus o r tântă,da r nu omor uri.
— Nu şt iu ce săzi c despre parteacu r ua,Rand, dart oter afoarte
înfri
coşător. Nu f ăceadecâ t săst eape ca l, cu ochiila mine,ch iar alintrarea î
n
sat –rda n
u mi -af ost niciodată aşade ri fcă. Şi pe urmă mi -am î ntorsri vi
prea,
numai o c lipa – şi săşt ii cănu mi -af ost uşor –,şi
, când m- am ui t
at iarăşi
,
dispăru se.Sânge şi cenuşă! Au t recutt reizile şinumail a a sta mă gâ ndesc. Îmi
totvine să ăm u it peste u măr.
Mat î ncercă săr âdă, dar î ii eşi un f elde croncăni
t.
 — Ci udat, cef acefri
ca i n
d it
ne.Îţi vin ot
t fel
ul de idei
. Şti
i că - mam
gândi
t– n umaipen t
ru o cli
pă nîsă – că r pautea fiCelÎ nt
unecat?
Î
ncercăi arsărâd ă,darde dat a asta nu se maiau zinimic.Ran dt rase
adânc aer nîpi ept. Şi casă-şiamintească, dar şidin alt
e moti
ve, începu să
turui
e:
— CelÎ nt
uneca t şicu oţ
ti Rătăci
ţi
i su nt f
ereca
ţiîn Shayol Ghul, di
ncolo
de Man a Pusti
itoare,închi
şide C reat
or ncă
î di n momen t
ul Creaţ
iei
,î nt
emniţaţi
p
pân
esă
e a
t loisf
n â
t
orşi
ţ
i.t
ul zilel
or. Mâna C reat
oru l
ui apără ulmea ,iar Lumina străluceşt
e
Se oprio cl i
pă, trasei ar aerî n piept şico nti
nuă:
— Î n p l
us,ch i
ar dacăarfi l iber, cesăca ute Pastoru
l Nopţ
iiî n Ţinutul
cel
or ouDa R âuri, uit
ându- se udpă băieţi
i de al erm
f e?
— Nu ş tiu. Darşt i
u c ă acel călăr
eţer a… pur şisi mplu malefic. Să nu
râzi
. Pot să ur.jPoa t
e era Dragonul
.
— Da’vădcăeş ti pli
n de gân duri vesel
e,mor măiRan d. Eşt
i mair ău
decâtCenn .
— Mai cămeami -a zis mereucăo săvi nă Rătăciţ
ii dupămi ne,da cănu
mă p ortfrumos. Iarast a aducea n emaipomen i
t cuI shamael saucuAgi nor
.
— To ate mamel eîşisp eri
e cop ii
i, vorb
i
ndu-le de Răt ăci
ţi
, zi
seRand sec,

dar ec
Maor
lt î
lami mu
privilţirâ
st le
mbr.t
ece, cuvârs t
a.Dacăt otven i vorba,poa te eraau B
baul.
— Nu mi -af ost aşaf ricade cân d… Nu, nu mi -af ost niciodat
ă aşaf ricăşi
nu-mi vine gr eusă ec runosc .
— Ni cimi e.Tat a a cr ezut căm- am sper i
atde umbr el
e desu b copaci
.
Mat încu vii
nţ ă moh orât şisesp ri
jini de roat
a că ruţei.
— Aşaşit aică-meu .I -am spu sl ui Davşil ui Elam Dow try, şiamân doi au
statde vegh e cani şte u l
ii, de cân d au au zit
, dar - n
au văzu t ni mic.Acu m, Elam
crede că am vru t să- lt ragpe sf oară. I ar avD cezi că pesem ne st răi
nul e d i
n
TarenFerryşiumbl ăsăf ureoisaugăi ni.Auzi ,unhoţdegăi ni!
I
nsult
at de i dee, băiatul tăcu .
— Pr ob abil căt otul e o pr osti
e,zi seRand n î cele di n u rm ă. Poat
e ch i
ar
umbl ă dupăf uratoi .
Încer
căsă-ş iî nchipuie ast a, darer a caşicu m ţi-aifi mag i i natun u lp
stând de p azăî n f aţ a gă uri
i de şo arece, în locul pi
sici
i.
— Ei , mi e nu mi -a pl ăcut cu m s- a uitatla mi ne.Şi ni ciţ ie,dacă să e
judecdupăfel ulîncareaisări tlami ne.Art r
ebuisăspunem cui va.
— Am şif ăcu t-
o,Mat , amân doi, şinu amf ost crezuţi
.Î ţi daiseam a cum
ar fi să î
ncer cămsă-l con vi
ngempe u jpân al’Ver
e d e povest eaast a,fără caelsă-
l fi văzut pe n idivid? Ne- ar ri tmit
e a l Nyn aeve, săvad ă dacăsu ntem bolnavi.
— Acu m su nt em doi . N-o săcr eadă nimeni căni s- a pă rut.
 Ran d sescărpină uşor în cr
eş
tet
, gândindu-secesăspu nă.Mater a de
pomină î n totsatul
. Puţi
nă lume scăpase edarse
f l e u
li. Numele săuera
pomen i
t de câte ori sârma de ruf
e seup rea şi aj
ungean î nor
oisaucân d
vreunuifermierisedesf
ăceacureauadelaşaşicădeadreptî
nmi j
locul
drumul ui. Ni
cinu er a nevoi
e ca atM să efi prin preaj
mă.Aşa n u sp
ri
ji
n nu-i er
a
de n i
ciun f ol
os.
După o cl ipă,spuse:
—ru
A Tai
ncăcă-
otău
pri
vi
rar
ecr
e
pede căt
deasuuram
p -ai
că rup
ţus
ei să
, căt
rspu
e ln lc
ocu aînt
ine,iar
caredialt
scu meu
aser…
ă Tam,
BranşiCen n, şise ezitrpri vi
nd drept n och
î i
it atălui să u. St
arostel
e nîcă-
l mai
doj
eneape C enn, care l ascu
î l taî ntr-
o ă tcere osomorât
p ă.
— Bună di mi
neaţa,Mat ri
m, zi seTamvoi os, ri
dicân d una dinl ăzi pe
margi
neacă ru ţ
ei. Văd c-ai veni
t să -
l ajuţi pe R and sădesca rce dci
rul
. Bravo ţi
e.
Matsă riî n pici
oare de la primul cu vânt şiî ncep u să deaînap oi
:
— Bună di mi
neaţa,jupân al ’
Thor . Şi dumneavoast ră,j upân al
’Vere.
JupânBuie.Săvăscal deLumi na.Tatam- at ri
missă…
— Fi reşte,ziseTa m. Şi, fireşte,dat fii nd căun fl ăcău ca ti
ne î şiface
treab
a pe d at
ă, ai şit erminat ce vea
a i de ă fcut. Ei, băieţi, cucât duceţi mai
rep
ede ci
dru lîn pi vni
ţaj upânului al’
Vere,cuat ât mai r eped e p
uteţ
i merge să-l

vedeţip
—eMe nes
Men tr
este
rl
.! excl
el amă Mat , opri
ndu- sebru sclocu lui,în aceeaşi cli
pă în
care R an dî ntrebă:
— Şi cândaj unge?
Î
n t oată viaţal ui, Rand văzu senumai doiMen est r
eliî n Ţinut ul celor
Dou ă Râuri . Când ven ise ripmul dintre ei eraî ncăat ât de mi c,î ncâtt ăt
seaşi-l
privea ed p e u meri il ui Ta m. Un Men estrelî n sat,în t impul sărb ăt ori
i, cuharp a
şiflaut ul, şipoveşt il
e,şit oate cel
e,era… î
n Emon d’
s F iel
d urm a săse
vorbeascădeSărbăt oareaast aîncăzeceani ,cusauf ărăartificii.
— Ce pr ostie,mor măiCen n, dart ăcu p du
ă ceBranî i aru ncăo pri vi
re
care avea în eat oa t
ă aut orit
ateaSt arostel
ui.
Ta m sesp rij
ini de că ruţă pe parteasa , cu braţ ul pe l ădiţ
ă.
— Da,un Men estrel
, şia aj uns dej a.Jupân ’ al
Vere mi -a sp us căest e
chiar acu m î ntr-
o cam er ă,la han .
— Da, da,şia sosi tî n m iezde noa pte,zisehan giul clăti
nân d
dezaprob ator i n
d ca p. A bocă nitl a uşadi n faţă până c e mi -
a r tezitt oată a
fmil
ia.
Dacănu er a S ărbătoar ea, i
-aş fisp us să-şiducă n si
gu r calul în graj d şisă
doa rmă aco lo cuel , cât ar fide Men estrel
. Ce p ărer
e aveţ i
, săvi nă aşa , pe
întuneric?!
Ran df ăcu och i
i mari de mirare.Ni men i nu eşe
i a noap t
eadi n s a,t nu nî
vremuricaacest eaşi,ori cum,nusi ngur.Meşteruldeacoperi şuriîncepui arsă
mor măie c
a pent
ru sine,de da ta aceast
a cuglasu l prea scăz
ut pen
tru ca anRd
să nîţel
eagămaimul t de u
n cu vânt saudou ă:„neb un şiîmpotrva
i r fi
i
i”.
— Nu poartă o man t
ie neagră,nu-i aşa? î
ntrebădintr-od
ată Mat.
Burt
alui Br ansecu tremură de râs.
— Neagră! Mantialui e caman t
ii
letuturorMen est
r
elil
orpe care i
-am
văzut.Maimul
tpeticedecâtmanti
e,şipli
nădeculori
.
Rand sesu rpri
nsech i
ar şipe sine însuşicân di zbucniîn hohote de râs,
i
pzv
uo
turât
te di
n sen
fi Menestzaţ
rel
ui
a de
l er u
şu
a car rah
agre.
i
oa I
deea
să, şică
tota
umen
… i
şi n
Bţăt
ăiou
atru
llîcăl
şi ă
pr
ueţ
se îno
n egru
mânăpar efi
est
gură, st
ânjen
it
.
— Vezi, Tam, ziseBran . Nu p reas- a mairâsî n sat de cân d a venitiarna.
Acum,pânăşimant i
aMenest reluluiemot i
vderâs.Numaipent ruastaşi
merit
ă să-l aducemdi n Baer l
on .
— Oriceaizi cet u, sp usedeod ată Cenn, eu ott credcăe o ri si
pă
prost
eascăde b ani. Ca şiart ificii
le pe care aistărui
t săl e cu mperi
.
— Deci sunt şiartificii, ziseMat , dar Cenn conti
nuă, fără să-
l bageî n
seamă.
— Ar fi t rebui
t săaj ungădeo l ună,cu pr i
mul negu ţ
ătordin an , numaică
n-a veni
t niciun negu ţ
ăto,r aşa -i
? Şi dacănu vi ne până mâine,ce acem
f cuel e?

Maiţ in
—em on,
Cen Sărbă
oftt
ăoare,
Ta m,nu mai
eşt
il adefeld
ragu
de l l
or
neî ?eA
ncr sta ca
zăt
or dacăoal
e
men ad
iuce,
i dinfireşt
e. Ferr
Tar
en y.
— Păi , unde- i neguţătorul?I a zi, al’
Thor .
— De cenu n e-aiţ spus?î ntrebă Matcu du rereî n glas. Tot sat
ul s-arfi
distrat, aştep t
ând, l af elde b i
ne c a şicuMen est
rel
ul . Sau apr oa pe.Vedeţi bine
în cest are s unt t oţi
, numai ce - a
s zvon it căvor a firtificii
.
— Da,văd , ziseBran , aru ncân d o pri vire spre meşt erul de acop er
işuri. Şi
dacăaş şt i sigur de u nde a ornpi t zvonul … dacăaş cre de,de p il
dă,că s- a p l
ân s
cineva de p reţuri,î ntr-
un l ocî n ca re put eafi auzi t
,î n co ndiţ
ii
le n î ca
re anumi t
e
lucru riar r eb
tui să răm ân ă secret e…
Cen n îşidrese vocea.
— Oasel e mel e su nt pr eabăt râne pen t
ru vân tul ăst a.Dacă -mi daţi voie,
mă d uc să văd dacăj upân easa al ’
Vere are să-mi dea şi mi e nişt
e vin fiert şi
dres, casămă î ncălzesc. Jupân e S taroste,al ’
Thor…
Înai
nt e să-şi fit erminatvor ba, seşiî ndreptă sp re han ; cân d uşase
înch ise nîsp at el
e u li
, Branof t
ă:
— Uneor i mi sepa re căNyn aeve ar e dreptateî nl egăutră cu … Ei , acuma
nu mai co ntează.I ar voi ,t i
neril
or,i a gândi ţi
-văo cl i
pă. E drept t că
oatăl umeae
încâ ntată de a rti
ficii, ch i
ar dacă- i doa r un zvon . Dar ce r afi dacănegu ţătorul
nu ar u aj
nge al i t
mp, după a tât a a şt
eptare? arIcuvr emea st aa,ci ne şti
e cân d
vine.Lumeaosăfiedeci ncizecideorimaiî ncânt atădeMenest rel.
 — Şi s-ar fi simţi
t de ci nci
zecide orimai tri
st
ă d acă el n-
ar fi ven it
,r ost
i
Randî ncet
. Dacăs- ar fint î
âmplataşa, ni
cimăca r BelTine nu ar fi ut p
ut să-i
maiî nve
sel
ească e p
oameni
.
— Ai capul pe umeri, numai săvr eisă -
lfolos
eşt
i, gl
ăsui Bran. Într
-o
bunăzi,osă-
ţii
al oculî
nSfat,Tam.Ascult
ăce-ţispun.Şiosăsedescurcecel
puţi
nl a el
f de bine ca u an
mi t
e persoane a
l care mă gân
desc euacu m.
— Vorbări
a asta nu ajutăl a descăr
cat căru
ţa,zi
seTamscu rt, dându-i
Star
canost
ă el
d
iuiber
n pri
maat
ea lădiţ
ă cu
cea rach
nbu
ă. iu. Vreau sămă î ncă l
zesc af l
oc, o p ipă şio
Luân d cea dea dou al ădiţă peumer i
, adăugă:
— Ran d o să-ţi fie r
ecu noscătorpentru ajutor
, Matrm.
i Ţine mi nte,de
cum aţ i dus cidrulî n pi
vniţă…
După ceTa m şiBran sp diărură î
n han , Randî şiprivipriet
en ul.
— Nu- i musai săm- ajuţi. Davn- o sămaiţ ină cast
orul preamul t.
— Ei , cemai ? spuseMat ,r esemnat. Cum a zi staicătău , cu ât cîl du
cem
mai reped e nî pi
vn i
ţă…
Luân d un but oi
aşcuci dru n î ambele mâini, segrăbi spre han , cupaşi
mari.
— Poa te e şiEgw ene pe ai ci
. Cândt e vad m cute hol
bezi l
a eacavi ţel
ul,

mă di st
Rr
aez a
mir
nd, ca ebin
te d
ocm ecât
ai îşicu ori
aşeza cear ca
cust
lor.t
şi olba în căru ţă, seop ri
. Reu şi
sesă
nu se m aigân dească eloc
d alEgw en e,cee a ce er a destul de ci udat. Dar r e
a
foarte p robabi
l ca ea să fie p e u ndevari p han
n . Nu pr ea avea m cu
s-
o evite.
Fireşte,t recuser
ă câ teva săp t
ămân i de cân d n-o maivăzu se.
— Ei ?îi st rigăMat di n a fţa hanul ui. N-am zi s c-o s- of ac singur. Vezică
n-ai aj uns nîcăî n Sf at.
Tresăr
i
nd, Ran dl uă un but oiaşşi -l urmă.Po ate că, pânăl a urmă,eanu
era aco l
o.Ci udat , dar asta nu- lfăcea să se simt ă maibi ne.
CAPI TOLU L2
trăiniS
i.
Cân d Ran d şiMatt recu ră prin sala mar e,ducân d cueipri mele butoi
aşe,
jupânal ’
Vereumpl eadej adouăcănicuceamaibunăbereneagrăpecar eo
avea, f ăcută chiar de el , scoţând- o d i
ntr-unul di ntre butoaiele nîghesuit
e â l
ngă
un per ee.
t Scărp inici
, mot anul cel galbenal hanul ui, şedeaî ntins p e butoi
, cu
och i
iî nch i
şişico ada î ncolăci
t ă pest e ălbuţe.Ta m stăteaî n faţa că minului
mare, din pi
atra d e âru , umpl ân du-şipi pa cumuşt iucu llung,cut utun di nt
r-
un va s b i
ne şlefuit pe ca re h angiul îlţ inea m eerupe p oli
cioara simplă d i
n
piatră. Cămi nul er a u lng cât jumăt ate d in încăp erea m are şi păt r
ată. În
înălţi
me,aj ungeapr aoape câ t umăru l unui bărb at,i ar ocu
f l care rosn
teaî n
vatrăr euşeasăal ungef riguldeaf ară.
 Fi
ind aj unul Sărbătorii
, o ziat ât de pl
ină, Rand seaşt ept
a sănu- i
găsească î
nău ntrudecât pe B ran, pe att
ăl săuşimot anul, şitotuşier au de a
fţ
ă
î
ncăpat rumembriaiSf atului, cuCen n cutot, care eauşed în faţ
af ocul
ui,î
n
j
ilţ
uricuspăt arulî
nalt,cucât eocanăî nmânăşicucapulî nconj
uratdenorii
de ufm ca re i lse năîl
ţau di n pi pe.În modci udat, nici
una d i
ntre atblel
e pen
tru
j
oculdepietrenuf useseîntinsă,şit oat
ecărţi
lel
uiBranzăceaunef ol
osit
epe
raf
tul di
n f aţa vet
rei. Bărbaţii nicimăca r nu vorbea
u, cist ăteau tăcuţi, cuochi
i
p
pi
r on
esteiţid
iî
nn
ţif
i un
didul
n faţcă
ă,nil
aor
ştep
tcu
ândbu
er-e
i,psa
euTa seşi
m ovea
lpeu Bn
rerăbdăt
an să ori
vi
năcul mu
ângăşt
iu.
ei cul pi
pei
În ast f
elde vrem uri
,î ngri j
orareaera la ordineazi leipen t
ru oţ t
i membri i
Sfatului Sat ului – şi î
n Emon d’s F i
eld, şi, probabil
,î n Dea l
ul St răj
ii sau Deven
Ride.Şi poa t
e ch iar nîTa renFerr y, deşi nimen i nu ştia preci s ce n gâ
deau
l
ocu it
orii de pe aco lo.
Numai doidi ntre bărbaţ i
i di n a fţ
af ocu l
ui, Haral Luhhan, fier arul, şiJon
Thane,morarul ,catadicsirăsălearuncecât eopri vi
recelordoibăi eţicare
i
nt raserăî nî ncăpere.De ap ft ,j upân Lu hhan nu se m ulţumi cuo p rivire.
Braţele fi eraru l
ui erau groa
se ca pici
oa rel
e u nui om ob işn uit şif oart
e
muscu loase. El purt a n îcă şorţ ul lung,de p i
ele,de p arcă se i se
grăb săjuna
gă
l
aî ntru ni
re r dep
t de a l fierărie.Se n îcrunt
ăl a amândoibăi eţi
i, apoise nt îoarse

înţ
el ep
foa
atrt
eî
ngros
ji
lţ,
. con t
inuând să -şiî nfunde u ttunul î n pi pă cudeget ul să u mar e,şi
Curios, Rand î şiînceti
ni mer su l, dar r eu şicu gr eu să-
şiî năb uşeun i ţ
păt
de d ur ere n câ
d Mat î llovi cu pi cioru lîn gl eznă. Pri eten
ul său î ifăcu i nsi
stent
sem n cuca pul î n di recţ
ia uşii din f undul să li
i celeimarişise răb g iî ntr
-acol
o
fără să -l mai aşt epte.Şch i
opătând uşor , Ran dî l urmă, cevaai mîncet.
— Ce a mai f ost şiasta?î ntreb ă el, de î ndat ă ceajunser ăî n coridorul
care cea du a lb ucăt ări
e.Mai că u n mi -
aif rân t…
— MoşLu hhan , grăiMat ,i ţi
ndu- sepest e umăru llui Ran d, casăvadă ce
se et precea n sal
î a mare. Credcă ăn bui eşte căeuam f ost cel care…
Se î ntr
eru psebru scat uncicân dj upâneasa al’
Verei eşiîn grab ă din
bucăt ări
e,învăluităî nmi reasmapâi niide- abiascoasedi ncupt or
.Aveaî nmână
o a tvăpe care auercâteva âi p
ni cucoa ja g roasă , pentrucare- i se u dsese ai
maf
în t otsa tul, şif arfurii cu murăt urişibrân ză. La ved ereaân mcării
, Rand î şi
ami nti dintr-
od ată cănu l uase nîgu ră d ecât o b uca t
ă de p âi
ne n îainte să l ece
p
de a lf erm ă, în zo r.iSt omacu lîi ch iorăi stânjenitor
.
Jupânea saal ’Vere, of emeie zvel tă, cu ăp ru lîmpl et
i
tî ntr-
o co sţiă care-
i
atârna p e u n umăr ,î i privipe am ân doi cuun zâmbet matenr.
— dacăvăe f oame,gă sţi
i di n ast eaî n b ucătărie.De fapt, băi eţ
il
orde
vârstavoast răleemereuf oame.Şi,laurmaurmei ,nicinuţ i
nedevârstă.Dacă
preferaţi săaşt eptaţi,în di mineaţa ast a mai co c şi nişt
e prăji
turicumi ere.
 Ea era una di ntre puţinel
efemeicăsă t
orite din oznă care nu nîcer
casăo
f
acă e p peţ
it
oa r
ea cu Tam. Câtdesp re R and, at i
tudinea ei maternă a
fţă d
e else
rezuma la a-i zâm bi cucă ldură şila a-i pregăti câte ou gst
are d e câ
te ori
ven
ea
l
a han, numai căl af elfăceacu t oţit i
nerii din împrej
urimi. E drept căuneo
riî
l
pri
vea de parcă ar fi vrut să acă
f ai
m mul te pen t
ru el, darse u mlţ
umea cu
pri
viri
l
e,i ar băiat
ul îi era profund recunoscător.
Fără sămaiaşt ept
e vreun ărspuns,i ntră în sala mare. De îndat
ă,seauzi
zgo
î mot
ncep u
urăl sca
să u
lnel
au do
ertâ
mrşâi
i
r t
osuepâi
l p
eni p
od
i
. Jea,ân
up că ci
ea bărb
sa l
’
aa
Vţi
i
esă
er r
er
a,ră
idenîdpi
ci
ep oa
artr
e,ecea
şi ai
m
bunăbucăt ăreasădi nEmond’ sFi eld,şit oţibărbaţiidinîmpr ejurimide-abia
aşteptau să i aă o
b cazi
a de a şed ea al masaei .
— Prăj it
uricumi ere,zi seMatpl escăi
nd di n buze.
— Maiaşt eapt
ă,î i răspu nseRan df erm, saunu mait erminăm ni ci
odată.
Dea supra trept
elorca re cob orau n pîi
vn iţ
ă, chiar l ângăuşabucă tări
ei
,
atârnaol ampa, i ar os,
j î n î ncă pereacuper eiţde p i
at ră, l
ipi
tă de h an, se m ai
afla u na,car e scălda pivniţ
a n îtr-o ulmi nă p uternică,l ăsând în pen umbră doar
colţ
urile cel
e mai î ndepărtate.Raf turil
e d e em
l n, î nşi
rat e de al ungul pereţ
i
lor,
adăp ost
eaubut oiaşe eda rchiu şide ci dru şibut oai
e maimari , pli
ne cuber e
sauvi n. Unorai se l ă dduse ej da cep . Multe d int
re b utoaiel
e cuvi n erau

î
n
fusem nă
seserateaducucr
se,e at, ţ
negu deoru
ăt mân a b
l am u
lui
l Br
antandeal’
V
ler
a e ,
ca
r
ecare
el cuot
a
mpn
se an
ăraseul în
orcare-
şi
a eid
şel e
proven i
enţă.Î n sch imb, toa t
ă can titat
ea e d bere şi de archiu era prod usăde
f
ermi erii din Ţinut ul celor ou D ă Râu risaude B ran însu şi
. Uneori, negu ţăt
ori
i
ambul anţi, sauch iar şi mari i negu ţ
ători, aduceau rachiu sauber e de p ri
n alt
e
părţi– d ar acesteanu er au laf elde b une p recum cele d i
n ţ i
nut şimai şicost au
f
oart e mul t, aşacă i n
men i nu cu mpăraecât d poa t
e o at dă,ca să e ln
îcerce.
— Ei , zi
seRand, î n i t
mp ce aşezau butoi
aşele pe rafturi
, ceai f ăcut, de te
f
ereş t
i de u jpânLu hhan ?
Matri dicădi n umer i.
— Maini mi c.I-am spu sl ui Adan ’ al
Caa r şiunor a dintre mucoşi i cucar e
e p ri
eten– E win Fi nngar şi Dag C op li
n – căni şt
e erm
f i eri au zărit dul ăi
-st
ri
go i
scoţând f oc e p nărişial ergând pri n pădur e.Au î nghiţi
to p e oc.
l
— Şi deast a s-a su păratj upâ n Lu hhanpe t i
ne?î ntrebăRan d,
neîncrezător.
— Nu ch iar, răspunseMat , ap oif ăcu p oauzăşicl ăt
ină di n cap . Vezitu,
am mân j
it doidi ntre câ i
niil ui cuf ăină, până ce - a
im f ăcut albi de o t.
t Pe u rmă
l
e-am datdru mul pe ân l gă casa ui Dag.
l De u nde să i u
ştcă o să fugă e p dată
î
nap oiacasă? hiarCcă u ne v ina mea. Dacăupâ jneasa hLu hann- arfi ă lsatuşa
desch i
să, câi
nii n- ar fivu at cum i ntra n î casă. Că d oar nu am vr ut eusă- i
umplu casa de ăi
fnă.Râse scu rt şiconti
nuă:Am au zi
t că -a
i d
ataf
arăi ndcasă
cumăt ura,şipe câi ni, şipe moş Lu hhan .
Rand clipi speriat, dar începu şisăr âdă.
— Înl ocult ău , mi-arfi maif ri
căde Al sbetLuhhan ecât
d de fier
a.
rE
apr
oape cât elde p uternică,şimul t maii ute a
l minte.Da’nu con
tează.Dacă
zoreş
t
i pasul
, poa t
e n u te observă .
Ju
decând după ch i
pul lui Mat , s-
arfi zis căbăi at
ul nu g
ust
a gl
uma.

un motTot
vuşi
i s
ă, at
seun ci
gră
bcân
easdcă
t
.recu
Ceiră
şad
sin
ebn
ăou
rbaipri
ţ n
î
şi sal
tr
ăa mare,
sese
răj iMat
l
ţuri
lnun
e îmfai
aaavu i
ţ ci
n
căminului,f oarte aproape u nul de celălalt
. Ta m, cusp at
ele a lfoc, vorb
eacu
glasul scăzut,i ar cei
lalţi se p a
lecaseră spre el casă -
l audă mai bi ne,at ât de
concentraţiîncât n-ar fiob servat nicidacăî n încăp er
e ar d fiatbuzn a ot urmă
de oi. Ran d ar fi vru t să se r op
api
e ca să udăad espre e vor
cbeau, dar a Mtîl
trase e d mânecăşi -
i aru ncăo p rivi
re chinuită. Oftând, î
şiurm ă priet
enul şise
î
nt oarsea lc ăru ţ
ă.
Când aj unseră iar în coridor, gă
srăi l a capul scări
lor o tavă cu răj
itp
uri
cumi ere,fier binţi
, caremp ul
eau încăpereacumi r
osu llor du l
ce. Erau acolo şi
dou ă căni şio ca raf
ă pl i
nă cuci druab urind, dres cu mirodeni
i.În ciuda
proprii
lor vert
a i smente d e mai înainte,Rand se r ezi
t căt rebui
a săf acăul t
imele

două Dud
ru mu
pă ri
ce î
ncer
a cân
şeză dl
u tsă
muli
i n
ţ
bă
ut şi
oi
aşunî
nbuat
roi
faş
t
,î şişio
şt p
răj
erse i
fit
umi
rirătufier
ribi
l
e n
dtel
e ca
a ocu
gu fl.î
ră,n
ti
mp ce a Mt îşil ăsăşielpova ra osj, şisp use:
— A cuma,i a pove st
eş t
e-mi despre Mene…
Pe scă riseauzizgom otde paşi , şiî n p i
vniţă năvăli Ewin F inngar, gat
a să
cadă din pi cioare d e grăb it ce er
a,cuch ipul săur otund strălucind de
nerăbdar eade al e mp
î ărt ăşiveşt
ile.
— Sunt ni şte străini în sat,începu el ,încercând să- şitragărăsu flar eaşi
aruncân du-i o privire p i
ezişăl ui Mat. Dul ăi strigoi n-am văzu t
, dar m a au zi
t că
a datci neva cu făină câ iniilui j
upân Luhhan . Şi am maiau zi
t că ujpân easa
Luhhanşt i
e cam ci ne ar fi de n vi
ă.
Ewi n ave a doa r pai sprezeceani, şi, di n pri
cina dif
eren ţ
eide vâ rst
ă di nt
re
ei
, Ran d şiMatnu prea ul au, de ob i
cei,î n seam ă n imi
c d in ce el spu nea. De
data acea staî nsă, sch i
mbară o privi
re uluit ă,ap oiî ncep
ură săvor beascăî n
acel
aşit i
mp.
— Î n sat?î ntrebăRan d. Nu în pă du re?
Î
n aceeaşi cl
ipă,Matad augă:
— Avea o man tie neagră? I
-aizărit ch i
pul?
Ewi n pri vea uimi t de la unul la al tul, apoi, când Matf ăcu nu pa s
ameninţăt or spre ,î nel
cep u grăbit săvor bească .
 — Fi reşte căi-
am zărit chipul
.Iarmant i
a e ver
de.Sau cenuşi
e,poa te.Se
schimbă, de p arcă -şi
ar ual aceeaşicul
oare cuce emp îr
ejur
. Câteod
ată nicinu-
l vezi
, chi
ar d acăt e ui
ţi dreptla el
, dacănu se m i
şcă.Iar a iee albast
ră recu
p m
cerul şide zece rima
o i el
egant
ă decâttoate h
ainel
e de să
rbăt
oare pe car
e e-
lam
văzutînvi
aţamea.Şieaedezeceorimaidrăguţ ă.E odoamnădeviţ
ănobil
ă,
caî n poveşti
. Preci
s că-i aşa.
— Ea?zi seRan d. Despre ci
ne vor
beşt
i?

închi
şiSe hol
. bă l a Mat, care-şipusese ambele mâini în cap şiţineaoch ii st
râns
— De eivoi am să- ţi spu
n, mor măiMat ,î
nainte sămă i eicu …
Se înt
r erupse, deschi
seoch ii şi
-i aruncăo scu rtă pri
vi
rel ui Ewin.
— Au aj uns asea ră,con t
inuă Matdupă o cl ipă,şişi -
au ul atcam eer aici
,
la han.I-am văzu t când au sosit căl
are. Ce cai
, Ran d. N-
am văzu t ni
ciodată cai
aşade n îalţ
i sa u aşade b i
ne nîgri
ji
ţi
. Ai zicecăpot să galopeze la nesf
ârşit
.
Credcă el lucreazăen t
p
ru ea.
— E n î slujba ei, seamest ecaEwi n. Aşasezi ceîn p oveşt
i:în slujba ei.
Matcon t
inuă,de par cănicinu l -ar fi auzit
:
— Ori cum, elascu lt
ă de eaşif ace totcei sespu ne.Numaicănu ar atăa
servi
tor
. Poate că -
i soldat. După cu m îşipoa rt
ă sabia, zi
cică -i part
e din trupul

l
u
dei,pca
ri mân
pas. a sa
I
ar u
ea,pi
R ci
an o
dru
…l .NP
uemiâ
ln
-găel
am î,
n gă
chipri
uiz
l
tenin
egu
ci
od ţ
ăă
attori
l
căor oat
para
t
eă exi
castni
a şte
vreunc
â
aini
ca ea. Parca e espri
d nsă i d
n poveştil
e u nui Men est
rel. Ar at
ă p recum…
precu m… el , apoise op ri
,î l priviur âtpe E win şiî ncheie cuun of tat: Pr ecu m o
doamnă de vi ţă n obil
ă.
— D arci ne su nt ?î nt r
ebăRan d.
Cu e xcepţi
a mari l
ornegu ţăt
ori, care sose au o dată pe an ăscu mper e
tutun şil ân ă,şia cel or am bulanţi
,î n Ţi nutul celor ouD ă Râu ri nu ven eau
niciodată,sauaproa pe n iciodat
ă, oamen i din afară.Poa te că ai m ajungea u ei
până p e al TarenFerr y,dar mon E d’ s Field era p r
ea ep dart e,sp r
e mi azăzi.Î n
plus,cei mai mul ţi dint r
e n eguţ
ători venea u pe a colo d e a ni de zile,aşacănu
erau, pr opri
u zis,st răini . Erau doa r oa men i din afară. Un st răin adevărat nu
maiap ăru
se nîEmon d’s F i
eld de a proape cincian i – ari acel aî ncer case să se
ascu ndă,pen tru că- l pân deaucev a necazu ri î
n Baer lon , pe car e n i
men i din sat
nu l e nîţel
egea. Şi ni cinu r ămăsese rea p mult
.
— Ce vor ? adăug ă Rand.
— Ce vor ? excl amă Mat . Nu-mi pasăcevor . St răini, Ran d, nişte st răi
ni
cum n- aivisati ci
n
od ată. Gândeşt e-te!
Rand desch isegu ra, apoio î nchisel al oc, fără săzi căni mic.Di n pri cina
călăreţul
ui cu mant ie n ea gră, era el n
inişt
it cao p i
sicăni meri t
ăî n mi jlocul unei
haite d e câi
ni. Prob l
ema er a căpărea o mar e coinciden ţă cat reist răini săap ară
î
n satî n acel
aşit i
mp. Trei – ad
miţ
ân d cămant i
ai ndi
vidului de care auzi
se u
n-
şischi
mba ni ci
odată cu l
oarea nînegru.
— O ch eamă Moi rai
ne,ziseEwi n, rupândt ăcer
eacar e sel ăsase.L-
am
auzi
t spunându-i aşa. Moirai
ne,aşa-
i sp unea. Doamna Moi rai
ne.Pe el î
l
cheamă Lan. Şi chi
ar da că M eşt
eresei nu-i pl
ac,mi e-
mi plac.
— Ce t ef ace săcr ez
i călui Nynaeve nu-i pl
ac?î ntreb
ă Ran d.
— Azidi mineaţă,doa mna i
-a cerut Meşter
esei să-
i arate drumul,
răspunR
se
anEdwin,Ma
şi şiti-
a zi
scoas „cop
seră ui
l
nă”.flu
ierat î
ncet i
şor
,i ar Ewin se grăb i săle expl
ice,
încurcân
du- se nîcu vinte.
— Doam na Moi rai
ne nu şt ia căvor beş te cuMeş tereasa.Cân d a aflat, şi
-
a
cerut scuze. Zău. Şi a î ntrebat câte ceva despre er
iburişidesp re u lmeadin
Emon d’
s F iel
d, cumul tr espect
, ca r o
i
ce em feie din sat – ba chiar cu maimul t
respectdecâtnel ue.Ea pune o ttt impul î ntrebări
, despr
e vârsta unora, de câtă
vremetrăiescaicişi
… ei,numaişt iu,totfelul
.Ori cum,Nynaevei-arăspunsde
parcă m âncase r agu
i
dă.I ar âncd doam na Moi rai
ne s-a n
îdepărtat, Nynaev
e se
holba al eaca…mă rog, nu era oa
frt e prietenoasă,credeţ
i
-mă p e cu vânt
.
— Doar atâ?t semi ră Rand. Şt i
i cu m e Nyn aev
e.Anul t r
ecut, când Cenn
Buie -i
a zi s că-i o co pi
liţ
ă, l-al ovi
tî n ca p cu băţ ul – şi doar el e n
î Sfat, şimai e

şi
călcî
n
âi vârst
e, iă,
î tred
cee-
.i poa t
e fibuni c.Tot t
impul se p a
rinde,dar e d cum s- aî ntorsep
— Pent ru mi ne,şi at âat e preamul t, murmură Ewi n.
— Mi e nu- mi pasăpe ci ne bumbă ceşte Nyn aeve,chi
coti Mat , câtă vr eme
nu- s euăl a.Dar an ul ăst a osă e fi ceaai mfrumoasă Sărbătoare dint oate
timpuri l
e.Un Men estrel,o d oamnă n obilă – ce să eimai
vr mul t
? C ui î i mai
trebuie art i
ficii?
— Un Men estrel?î ntrebă Ewi n, cugl asul din ceî n cemaiascu ţi
t.
— Hai de,Ran d, con ti
nua Mat ,f ără să-l bage în seam ă.Ai ciam t er
mi nat
.
Trebui esă-lvezipei ndi vi
dulăst a.
O porn iî n u fgăpe scă ri
,i ar Ewin ţ âşni pe urm el
el ui, stri
gându- i
:
— Chi are un Men estrel
, Mat ? Nu-i caat uncicudul ăii
-st
rigoi, nu? Sau
cubroa ştel
e?
Ran d rămase o clipă în urmă,casămi cşor
ezel umina l ămpii
, ap oise
grăb i după ei .
În sal a mare , Row an u Hm şiSamelCraw e seal ăt
uraseră celorlalţi, aşacă
acu m se fl aa acoloî ntregul Sfat. Veni
se rân dul lui Bran al’
Ver e săvor bească, iar
glasu llui , de o bi
cei răsu nător
, erat âa
t de co borât,încât, dincolo de c ercul de
ji
lţuriînghesui telaol
al t
ă,nur ăzbăteadecâtunmurmur ,caunt unet
îndep ărtat. Starostel
e şiî î ntăreavorb el
e ovlindu-şipal ma cuar ăt
ătorul
celeil
alte mâi ni şiî i pri vea pe râ nd pe toţ i cei
lalţ
i. Cu toţi
iî ncu vi
inţau di n ca p,
auzi
ndu-i spusel
e,deşi Cenn o ăcea
f cumaipuţ ină r
tagere d
e niimă decât
restu
l
.
Mod ul în care seaşezas
erăbărbaţ
ii
, aproape st
ând unii pest
e alţi
i,
sp
unea oafrte multe.Vorbeaudespre ucr
ulri career
au numaipen t
ru urech i
le
Sf
atul
ui, cel puţ
in deocamdat
ă.Nu le-ar fipl ăcu
t să-l pri
ndă pe Randt răgând
cuur echea. Cu regret
, acest
a se nî
depărt
ă. ÎirămâneaMen est
rel
ul. Şi st
răini
i.
Ajuns afară,văzu căBela şicăruţ
a di spă
ruser
ă;pese mne căHu sauTad ,
b
l
aăi
eţ
câi
i
ţd
i el
va a
pgaraj
şi d
duri
e ,l
e
u
şăd
,useser
cu ăî
ma nnt
ă
iu
i
lnt
e ru
b
ă.tMa
utetşi
d
eEwin
vâs
ntt
,ău
t
eia
t
âunî
n
dufa
-ţaha
se r
un
âu
tlu
ui
,ul l
n a altul
.
— O dat ă pen t
ru o td teauna,l ătră Mat , nu- mi batj ocde t ine!Chi are un
Menestrel
! Acu ma,cară- te.Ran d, spune- it u nătân gul
ui ăst uia că u n-l mint, ca
să mă a lse-n pa ce.
Strângân du-şiman ti
a pe l ân găcorp, Randî nai
nta sp re eicasă- l aj
ute pe
Mat, dar cu vintele iîpieriră de p e b uze, at
uncicâ nd si mţi părul ridicându-i
-se
pe ceafă.Di n nou , ci
neval î urmărea. Nu se com para cu senzaţi
a p e care -io
l
ăsase că l
ăreţul cugl uga, dar i n
cinu er a plăcut, maial es că nu t recuse r p
ea
multt imp de a l acea î
ntâl nire.
Aruncăo pri vi
re sp re Paj işt
e,f ără săvad ă alt
ceva decâ t cevă zuseşi
î
naint
e:co piil aj oacă, oamen ii pregătindu- se e d Sărbătoare.de- abia de-i

a
aru
şt nca
ept î
n Ul
are. tr
iea
ţ c
eă
el tăci
lt
unra
eva
lnicâ
cete
ră sou
np
ari
uvir
e.
de Sa t
âl
gi
tpţ
aui
el Pri
imă
ş deveri
s
tigă
rirămă
t
elesese
c si
opi
il
on
rgu
. r
,t
To î
un
l
era cu m t rebu i
a săfie.Numaică e p el îl urmăr ea n ci
eva.
Apoiceva î
lf ăcu să seî ntoarcă şisă -şiri diceoch ii. Pe mar ginea
aco peri
şului de i ţgl
ă al hanul ui se şezase
a n corb
u mare, care se ăti
nacluşor
din pri ci
na raf alel
or e d vânt co borâ te din munţ i
.Î şiîncl i
nase ca pul pe o a p
rte,
iar u nul din och i
i să i mici, st răl
ucitorişineg rise x fi
ase…ch i
ar asu pra uli, se
gân di Ran d. Îngh i
ţiî n sec şi se mţ sii di ntr-
od at
ă cu prins d e omâni e p uterni
că.
— Mân căt
orî mpuţ i
t de hoi turi ceeş t
i, murmură el .
— M- am sat uratsăsehol bez e cinev al a mi ne,mâr âiMat ,i arRan dî şi
dădu sea ma căpri etenul să u ven ise ân lgăelşise nî crunt a, şiel ,la corb .
Sch imbară o p ri
vire,apoi ,în acel aşit i
mp, mâi nile orl seăpu nsti
ră să apuce
câte o pi atră. Pietrele zburară drep tlaţ i
ntă, iar co rb
ul… păşiî n lături
; pietrel
e
trecură şu ierând prin l ocu l din care ocm taise m utase. Fluturân du-şio d at
ă
aripil
e,pasă rea şiîcu lcă i d
n nou cap ul pe o a p
rte,fixâ ndu- i cuun och i negru
şimort ,f ărări că,
f f ără vreu n sem n căse- ntâmpl ase ceva .
Rand rămase uluit, holbân du- sel a pasăre .
— Ai văzu t vr eodată un corb făcând ast a?î ntrebă el ,î ncet.
Mat cl ăti
nă di n ca p, f ărăsă -şii a och i
i de l a co rb .
— N i
ciodată.Ni civr eoal t
ă pasă re.
 — E opasă r
e murdară, seau ziun glasde f emei e di
n spateellor,
melodi
os, î
n ciuda undeide repulsi
e din tonul său; niciîn vremuril
e cele mai
bunesănuaveţiîncr
edereînea.
Scoţân
d un stri
găt ascu
ţi
t, co
rbul îşiluă zboru l cu atât
a putere, î
ncât
două pene negrese i esp
d ri
nser
ă şipl ut
iră în j
os, de p e margi
neaaco peri
şul
ui.
Uimiţ
i, Rand şiMatse nî toa
rser
ă,urmări nd pasărea care zbura repede,pest
e
Paj
işt
e şi î
nspre Munţii de Negu
ră, car
e senăî lţ
au în sp atel
e Pădurii
, până ce
r
tăm
ouase
t l
. ndiea unmaiun pu nctuleţ, undeva e spr apu
s,car e apoidi spăru cu
Pri
virealui Ran d căzu p asu
ra femeii care vorbise. Şi eaurmări sezbo rul
corbului, dar acum se nî t
oa rse, şioch i
il i se nît
âlniră. Băiatul rămase cu gura
căscată.Pese mne că aceas ta er a D oamna Moi rai
ne,şier a exact aşa m cu
spuseseră MatşiEwi n, saupoa t
e şi maişi .
Când au zi
secăî i spusese l
ui Nyn aeve „copil
ă”, şio i maginasebăt rână.
Dar u n era. Sau
, cel puţin, nu se u pteahot ărî ce vârstă să-i dea. La început
,
crezu că era e do seam ă cuNyn aeve,dar, cucât o p ri
vea ai m mul t
, cuat âtî şi
dădeaseam a că r eb
t ui
a să fif ost mai î n vârst
ă. Och i
i eimari ,î nt
unecaţi, avea
u
î
n eicev a d e ommat ur, sem nul uneicu noaşteri pe car e nimeni n-o p ut
ea
dobân di de âtnăr
. O cl ipă,Ran d se gân di că och i
i aceia erau dou ă h ăuriad ânci
,

p
pe
ovecal
ştie
le să-lest
Men îngh
r i
t
elă.
i
lor”E
.ra
Selimp
miede
şca aşi
t
âtdedeceg
raţat
iM
osşi
, Ewi
şi cunuon nuer
ami ser
oă
p
ruoci
n d
„
toam
or, canr
ăe-di
l n
f
ăcea săse mt si ă stânjen i
t şiî mpiedicat. de-abia de-i ajungeapână l a pi ept, dar
erat âa
t de sem eaţă, încâ tt ocmai înălţi
meaeipăr eaceacu ven i
tă, iar el,î nalt
cum er a,se mţ si ea el nalocul său.
Una pest e al ta,nu se măna cu i ci
n o per soană di n ecel pe car el e văzu se
î
n vi aţal ui. Gl ugal argăa mant i
eiî iî ncadra ch ipul şipăru l neg ru, car
e că deaî n
buclemoi .Numaivăzuseni ci
odatăof emei eadult
ăcar esă- şipoartepărul
despletit;t oate etfele d in Ţinutul celor ouD ă Râuride- abi
a aşt eptau caSob oru l
Femeilor i n
d sat ul lor să decidă căer au su ficient de n î vârstă pen trua- şi
pri
nde p ăru l. Şi veşm intele străi
neierau laf elde ci udate.Mant i
a eierai nd
cat
if
eaal bastră pr ecum ceru l, cubr od eri
i groase i n
d fir de argint – rufnze, corzi
de viţă, flori , ca re mp
î od obeau tivul stofei
. Când se m işca
,r ochia eiscl i
peauşor
–erat otal bastră,darmaiî nchisădecâtmant i
a,cudungicrem.Lagâtî iatârna
un co lier ăcuf t di n za le groase e d aur;un al tl ănţişor,tot e da ur, mai su bţ i
re,
era pri ns n î păr , şipe e l seved eao pi atr
ă al bastră, scânteiet
oa re,ca r
e- i atârna
chi
ar p e rufnt e.Mi jl
ocu lî i eranci îns cu o cu real ată, ţesută din fir d e a ur,i ar
pe a rătătorul mâi nii stângiavea un i nelde au rî n form ă d e şa rpe nîcolăci
t,
car
e-şiî ngh i
ţea co ada.Ran d nu văzu se i n
ciodată un asem enea ni el, deşi
recunoscu Marel e Ş arpe, simbolalveşn i
ciei
, mai vech i chi
ar decât Roata
Ti
mpul ui.
 Veşt
mi nte mai elegante decâtcel
e de sărb
ătoar
e,sp usese Ewi
n – şi
avuseseept drat
e.Î n Ţinutul cel
orDou ă Râuri
, nimeni nu se mbîrăcaaşa.
Nici
odată.
— Bună di mineaţa,jupâneasă… ăăă…Doam nă Moirai
ne, bâi
gui Ran
d,
î
nroşi
ndu- se al afţă di
n pri ci
na încurcăt
uri
i pe care o ăcu
f se.
— Bună di mineaţa,Doam nă Moi
rai
ne,îiţinu isonul Mat
, puţi
n, dar
numaipuţ i
n, mai î n largullui.

ea Eaca
, ceva zâm
rebi,
să
-i
iar
ofRan
ere dpse
ret t
ext
ur
ez
li î
sănt
reb
maiândmâ
rău-se
nădacă
pnp
ri u
prtea
eaj
maf
aceei
.ceva
Ştapen
i ăt
c ru
l
e
zâm beşte u
tturor, dar i se ăp
reacă- i se dareseazănumail ui. Era î nt
ocmai caîn
povestea r v
eunui Men estrel
,o p ovest
e care prindea iavţă. Mat r ânjea r post
eşt
e.
— Îmi ştiţi numel e,pri
nseeaa vorb i
, părând î ncâ nt
ată, fără săşt ie că
prezenţa eiacolo,ori cât de scurtă, urma săfie su biect de discuţie nî sat pen
tru
încă vreun an . Darsă- mi spuneţi Moirai
ne,nu Doam nă.Şi pe v oicu m vă
cheamă?
Ewin ţ âşniî n faţă, î
nai
nte cavreu nul di n cei
lalţi doi săapucesă
vorbească.
— Pemi nemă chea mă Ewin Finngar, Doamnă. Eu l e-
am spu s cum vă
cheam ă;aşa au aflat. L-am auzit pe Lanr osti
ndu-vă u nmele,da r nu t răgeam

cu
dumnurech ea.
eavoa stÎnŞ
ră. Eimon
maid’se Fi
el
îdsat
n n- a
şimai
un f ost
Men nimen
est
rel,i,
vennii
ci
t odat
pen ă
t
ru,aşa
Belca
Tine.I ar al
noapt e e oa NpteaI ern i
i. Nu vr ei ţsăt receţi şipe a l noipe a casă? Mama f ace
plăcinte cumer e.
— O săvedem ,r ăspu nseea, pu nând o mân ă peumăr ul lui Ewin; oc hi
iîi
scl
ipeauamuzaţ i
. Nu şt i
u da că pot eusă m ă com parcuun Men es
trel
, Ewi n.
Dar am v- sp us să -
mi zi ceţi cut oţi
i Moi raine.
Apoiseui tăî ntrebătorsp re Ran d şiMat .
— Eu sun t Mat rim Cau t
hon , Doa…ăăă…Moi raine, sebâl bâi Mat,f ăcând
o p l
ecăciune e ţa
pănă şineî ndemân ati
căşiri di
cân du- se, roşul afaţ ă de ru şi
ne.
Ran dt ocmaiseî ntreba dacăsăf acă şi elaşaceva, cabărb aţi
i din
poveşti, dar, văzându- l pe Mat , se m ulţumi să- şispu nă n umel e.Măcar de atad
asta n u-i se a miîncu rcă i mb
l a.
Moi rai
ne pri vide l a ell a Mat şiî napoi. Rand se gâ
ndi că ,î n cl
ipa aceea ,
zâm betul de p e buzele ei , o simpl ă ridicare acol ţuri l
or gu ri
i, semăna cucel pe
care-l purt a E gwene cân d ave a vr eo aitnă d e ascu ns.
— Câtst au nî E mon d’s Field, s-arput easăam, di n c ândî n c ând, nişt
e
trebuşo ar
e d e ă fcut
, zise ea . N- aţi vrea mă să a jut aţi
?
Auzindu- i cum seî ntrece
au să -şiof ere serviciile,râse .
— Pof t
im, rosti ap oi,iarRan d rămase surpri ns cân d o văzu punân du-iîn
palmă o mon edăşist rân gându-i dege t
ele p este ea, cuambel e sal
e mâi ni.
 — Nu- i nevoi
e,începu el, dar eaîifăcu semn să nu maiprotest
ezeşi
-i
dădu şilui Ewin o mon edă, ap
oiî i st
rân
se â mn
a uli Mat
, aşa mcufăcuse işcu
Rand maiî nai
nte.
— Ba si gur căe,r ăspunseea. Doar n-
o sămunci ţ
i pe dege
aba.Luaţ
i ast
a
cape u n gaj şiţineţ
i-
o c u voi
, casăvăami nt
iţi căaţifostde acordsăveniţ
ila
mine cân
d vă cer. De acum, avem o n îvoi
ală.
— N -
am să uit
, ciri
pi Ewin.

totu
ld —
espMai
re t ârzi
. u osăst
voi ăm de vor bă, adău gaea, şitr
ebuie să-m i povest
iţ
i
— Doam nă… ad ică, Moi
raine?î nt
rebăRan d şovăi
el
ni
c,după ceease
î
ntoarse să lece.
p
Ea seop ri, şipri vipeste umăr ,iar băiatul t
reb
ui să ngh
îităî n sec , ca să
poat
ă con ti
nua.
— De ceaive nitî n Emon d’
s Field?
Chipul eirămase nesch
imbat, dardi ntr-
odată elîşidori sănu fipus
î
ntreb
area, deşi nu-şidăd easeam a de ce. Ori
cu m, se grăb
i să-
i expli
ce:
— Î mi par e rău da căam f ost grosol
an. Doar căni
men i nu vine în Ţinutul
cel
or ouDă R âuri,î n afară de neguţători
i cei marişide cei ambulanţi, at
unci
când zăpada nu- i prea d a
âncă şi potsă j a
ungă i a
cidi
n Baerlon. Aproape

ni
spmen
un i. Ori
că i
cu
ci
a m,
e u ni
fnmen
dulipaşa
ămânca
t
uluiu
d
,mn
şieata.Cn
pesem âteod
e at
căăşa
,agărz
r i
l
eb
t e
ui enegu
săţ
ătol
i ri
l
orară
se p
tuturor celor n di afară. Aşa că mă n îtr
eb am…
Atunci, zâm bet ul eiseşt erseî ncet, caşicu m i s- ar fi ad us ami nt e de
ceva . O cli
pă, nu f ăcual tceva decât să -l privească.
— Cercet ezi st oria, glăsui eaî ntr
-un â trzi
u, şiadun vech ii stori
siri. Locu l
acesta, căruia voi îi sp uneţi Ţinutul cel or ou D ă Râuri , m-ai nter
esa t
dintotdeauna.Cât eod ată st udiez oveşt
p i l
e d esp re ce s-a- ntâmpl at ciai, cumul t
ă
vremeî nurmă;ai ci,şiî nal telocuri.
— Poveş t
i?î ntr ebă Ran d. Darces- o fi put ut î ntâmpl aî n Ţi nutul celor
Dou ă Râu ri ca să nter
ieseze p e cineva ca…ad ică, ce o s-fiput ut întâmpl a p e
aici?
— Şi cu m să- i spu nem al tf
el, decât Ţinutul celorDou ă Râu ri? adău gă
Mat . Aşa i s-a sp us d i
ntotdeauna.
— Pe măsu ră ceRoat a Timpul ui seî nvârte,ziseMoi raine,capen tru si ne,
par că ripvi
nd în gol ,l ocu ri
le poarta mul t
e n ume.Şi oa men ii poa rt
ă mul te
nume,mul te chipuri . Chi puridi feri
te,dar e meruacel aşiom. Şi t otuşini men i
nu cu noaşt
e p e dea -ntregul Mar ea ânPză pe e caro ese
ţ oat Ra şi nicimăcar
Pân za uneiVâr se.t Put em doarăsp rivi
m, să cer cet
ăm şisă sp erăm.
 Ran d seholba l a ea,neput
ând sămaispu nă vr
eun cuvân
t, nicimăcar ca
s-
o nîtrebe ce i a
vo săzică. Ni
cinu erai gusr că rb
vo
ee
l era
u pen t
ruur echi
le or
l.
Şi cei
l
alţ
i doiamuţ i
seră,observă l.E
ewin rămăsese cugura a
lrg căsca
tă.
Moi ra
ine î
şiî ndrept
ă din nou aten
ţi
a sp reei
, şitoţit
rei t
resări
ră, ca şi
cum s-arfi t rez
it din somn.
— Mait ârzui osăst ăm de vor
bă,lef ăgăd
ui ea,darnimeni nu-irăspunse.
Maitârziu.

deasu pSep
ra îndr
ăm ept
ână
t
uluspr
,e
i Podusă
decât l de
calCăru
ce ţ
e,
epp ăr
el
, ân
cudman
mai
t
iadegrab
care
-ă se
i săp l
utească
evăr
r sape ân l gă
trup, ca oper eche de a rpi
i.
După ceeapl ecă, un bărbatî nalt
, pe care Ran d nu-l maiob servasepân ă
atunci, se despri
nse n difaţa hanului şio u rmă,cuo mân ă p e mân er
ul lung al
sab i
ei. Veşmintel
e uli erau de u n verde cenuşiu cam î nchis,care se op eatnî
frunziş sau î
n umbră,i ar m anti
a i se vălureaî n bătaai vântului
, schi
mbân du-şi
cu l
oarea, de al cenuşiu la verdel aşib
run. Uneori, man t
ia a ceeaăreap să
dispară cut ot
ul, pierz
ându- se nîpeisajul de dincol
o de ea . Părul bărbatul
ui era
l
ung,î ncărunţitlat âmpl e,strâns cuo l egăt
ură ngu
î stă de p iel
e,legatăî n jurul
frunţii
. Chipul eraol ţ
curos şi ascuţi
t, at
ins d e vreme,dar f ără d ri
uri
,î n ciuda
firelorcăr unte.Văzân du-l cum se m i
şca,Ran d nu se pu t
ea gân didec âtla u n

lup. Trecâ nd p el ângă cei t

rei băieţi
,î i cercetă din prvi
iri, cu ochii să
i albaşt
ri
şir eci cazori le din mi ez e da i
rn ă. S- ar fizi s că -
i cântăreşte nî minte,dar p e
chip nu- i se ogli
ndea i n
ciun sem n desp re ce-i spunea al ban ţ
a.Grăb i pasul
,
până ce o ajunse e p Moiraine,ap oiî nceti
ni ca să poa t
ă mer ge ep ân
l gă ea
,
aplecându-se să -i vor
bească. Ran dî şidădu seam a că ,fără să vrea, î
şiţinuse
răsuflarea.
— Acest a-i Lan, rosti Ewin cuoce va r ăguşi
tă, de par căşielî şiţi
nuse
răsuflarea din pricina aceleipri virist rani
i. Pun pari u că -
i St răj
er
.
— Nu fipr ost
, râse Mat , deşi camt remurat. Străjeri
i sunt numaiî n
poveşti şi
, oricum, eiau să bii şiarm uriaco peri
te cuaur şi de piet
re r p
eţ
ioase i
ş
îşipetrec ot ttimpul la mi azăn oapt e,în Mana Pust i
it
oare,l uptându-se cu răul,
şicu t ro
locii
, şicu al tel
e d e s oiul ăsta.
— Ar put eafi St răjer
, stăru i Ewi n.
— Ai vă zu t aur pe elsa u p iet
re preţi
oase? îlrepezi Mat. Avemnoit rol
oci
în Ţinutul celorDou ă R âuri? O i – ast a avem . Mă n îtr
ebce o s-fiîntâmplatpe
aici
, de n iter
esează e p cineva caMoi raine.
— Ori cee cu pu t
inţă,r ăsp unseRan d, vor
bind r ar. Se zicecăhan ul e ai
ci
de o m i
e d e an i
, poate şi maimul t.
— O mi e de an i de oi ,i-oî ntoars
e Mat .
 — Un băn uţ de argint!izbucni Ewin. Mi-a datun băn uţ de argi
nt,î ntreg!
Ia gândiţ
i-vă ce de ucrurl
i potsă- mi cu mpăr âncd vine n egu
ţăt
orul ambul ant.
Ran d desc
hisepumnul casăseui t
el a mon edape car e o primise, şi
, de
uimir
e,ap r
oa pe c-
o scăpă p e os.
j Mon eda er
a mareiş gr
oasă,de argint, avân d
pe ea i
mag inea nueifemeicare i
neaţî n ech
ili
bruo fl acără pe dosul mâinii.
Băiat
ul nu şt ia de unde p roven
ea, dar lî văzu
se e p Bran al’
Vere cântări
nd bani i
pe care-i aduceau neguţ
ătorii di
n maimul te iţ
nuturi, aşacă-şiput ea a d seam a
cam
celorcât
Dval
ou ă ora.
Râu riC
,uba-
at
â
ia
ţ tmaia
rgi
şint, pu
răm teai
âneacu mpăra nucal
ceva. de ori unde din Ţi
nutul
Se ui tăl a Matşivăzue ch pi pul acest
uia aceeaşiexp resie ului
tă car
e,
pesemne,se ogl indea şi pe al l
ui. Răsu ci
ndu-şimân a,pen tru ca M atsă oat
pă
vedeamoneda,darnuşiEwi n,ridicăîntrebătordint
r-osprânceană.Mat
încuvi
inţă şi, pen t
rucâ tevacl ipe,seui tarăunul l a altul
, uimi ţi şifermeca
ţi.
— Ce f elde t reburi o fi avân d? întrebă
,î n ceel din u rmă,Ran d.
— Nu şt iu, ziseMatcu ot hărâre, şinu- mi pasă. Şi ni cin-o săch el
tuiesc
banii
.Ni cicândvi neneguţ ătorulambul ant .
Cu ast a,î şiî ndesă mon edaî n buzu narul de l
a haină.
Încu vi
inţ
ând di n cap , Rand f ăcu alf el
, cu gesturiîncet e.Nu er a si
gur di
n
ce cau ză, dar or vbel
e uli Matpăreau cumva otprivi
te.Mon eda n u treb
uia

ch
f el
ol
ost
uit
aă.nE
rgitra
ul,udn
ar…dar n dipartea . ei Nu-şidăd ea sea ma l a ce-i maiput ea fide
— Cr edeţi căart rebui săo păst rezşieu pe- a mea? î
ntrebă Ewin. Chinul
nehotărâri
i i se ved eape a fţ
ă.
— N umaida căvr e,iziseMat .
— Cr edcăţ i
-a dat-o s-o ch elt
uieşt
i, adău găRan d.
Ewi n şi
î pri vimon eda, apoicl ăti
nă di n cap vârî şi bănuţ ul de argint î
n
buzunar.
— O s- o păst rez,sehot ărî elpe un t on al j
nic.
— Lasă ,ţ i
-a rămas Men est
relul, ziseRan d, iarbăi atul mait ânărse
învi
oră.
— D acăset r
ezeşte odată,ad ău găMat .
— Ran d, întrebăEwi n, ch iarexi st
ă un Men es tr
el?
— Ai săve z,irăsp unseRan d, râzând; eral i
mpedecăEwi n nu sel ăsa
convins pân ă n u dăd ea cu ochii de Men est
rel. Cân dva, tott r
ebuie să coboare el
.
Dinsp r
e Pod ul de Căru ţ
e seau zi
ră stri
găte,i arcân d Ran d seui t
ă săvad ă
ce se-ntâmplă,î ncepu să âdră cupof tă.O mul ţi
me,di n ce nîce m aimar e,de
săteni– d e a l bătrâni cupăru l alb până a l pru ncica re d e-
abia nîvăţ
au să
mea rgă– n îsoţeao că ruţă mare,cucovi lt
ir, care sendî rept
a sp re pod,trasă e d
opt cai; pe exteriorul pânzei atârn au t ot elf
ul de b occee,
l cani şte ci
orchi
ni.
Sosise,în sfârşit, neguţătorul ambul ant. Străi
ni, un Men estr
el
, arti
fici
i şi
neguţ
ătorul ambulant
. Era ceaai mf
rumoasa Săr
băt
oarede B elTi
ne dintoate
ti
mpurile.
CAPI TOLU L3
Negu ţăt
orul ambulant
.
Mănunchiuri
le de crat
iţelega
tel aol
al
tă seciocn
ea
u cuzgom ot
,în timp ce
căru
ţa n egu
ţătorul
ui ambulanttreceauru hi
nd pest
e scân
duri
le gr
oase car
e
alcă
t
uiau Pod ul de Căruţe.Bărbat
ul trase ed h
ăţurişiopricaiiîn f
aţa hanului
;
o
jurgrămad
ulsău .ă
Dindet
oatsă
eten
dii
r
ecşi
ţi
il
ef
erm
sosi
eeri
au,dsos
inci
ţ
eiîcu
n oca
cema zi
ial
mu S
ţăo
irb
aăt
meori
i
ni
,,ca
erau
re î ncăadunaţ iîn
sporeau număru l cel
or ngh
î esu i
ţiîn j urul uriaşei căruţe cucov i
lt
ir, ale că
r
ei
roţi erau mai î nalte decât statura unui om; cut oţii se iu
t au ţi
ntăl a negu
ţăt
orul
ambul ant, afl atdeasu pra lor, pe capră.
Bărb at ul din căruţă er a Padan Fa i
n, un i ndivi
d cu aţ f
a palidă şiciol
ănos,
cubraţ e d escărn ate şi nasu l mar e,coroiat. Din câte şiî ami ntea a R
nd, Fai
n
veniseînEmond’ sFieldînfiecar eprimăvară,cucăruţ aşiat el
ajulsău,zâmbi nd
şir âzândî n per man enţă,de pa rcă r afi şt i
ut o gl umă p e car e n-o maiştia
nimen i alt
cineva .
Imed iat ceca i
i seopri ră, în clinchet
ul clopoţeli
orde pe hamuri , uşa
han ul
ui se eschd i se arlg şi ap ăruSf atul,în f runt
e cuj upân al ’
Vere şi cuTa m.

E
cai
rîşi
e icroi
î ră
cereau ru
d
înm
fri cu
gu paşi
raţi neghuot
ţăă
trâţ
orui
l,
uichi
aar şi
ce, danCt
en
eln, B
ă ur
că i
e,
i
ţsapri
untre
cinecei
lal
ţi oa
şti
e e men
c a
lei
t
lucruri
.
Fără t
rager e de i nimă, mul ţi
measedăd u a l o part e casă-i lase săt r
ea că,
dar, pe u rm ele or
l, cut oţi
iî ncep ură i ar să se nî gh esuie,că utând f ără încetare
săse acă f auzi ţi de n egu ţ
ător . Mai pr esu s d e o rce,
i î i cerea u veşt i.
Pentru să teni, acele,cea i
ul şicel elal
tel ucru ride acest felnu erauusa m
i
cele maii mportan te din căru ţa u nui negu ţ
ătorambul an t. La elf de mp i ortan t
e
erau veşti
le din af ară, nou tăţile p etrecu t
e n îl ume,di ncolo de Ţ i
nut ul cel
or
Dou ă R âuri. Uni i neguţăt ori povest eau pur şisi mpl u ce i şt
au,f ără vre un
meş teş
ug,ca şi cum t ot ul nu er a d ecâto gr ămad ă d e gu noicucar e nu voiau să
aibă de- af ace. Al t
ora trebuia săl e scoţi vorb el
e d in gu ră u c cleşt
ele;de-abi a
vorbeauşinul epl ăceadel ocs-of acă.Fai n,dimpot rivă,spor ovăiadebunăvoi e,
deşi de mul te oriî şit ach i
na ascu l
tători
i şil ungea povestea , dând un sp ectacol
laf elde reu şit caun Men estrel.Î i plăceasăfie n î cen tru l aten ţ
ieişise l i
p
mba
ţanţoş p ri
n mul ţime,caun co coş s fri
jit
, cu t oţi ochii aţintiţi asu pral ui. Lui
Rand î it recupri n mi nt e că eraoa rt
fe p osibil cal ui Fain sanu- i con vi
nă să
găsească n Emon îd’ s Field un Men est
relad evărat.
Negu ţ
ătoru l ambul ant set otagi ta cu râ fi
ele ca il
or, de parcăvoi a musa i să
le ege
l nt r
î-
un an ume el f, băgâ ndu- i şipe b ărbaţ i
i din Sf at î n sea mă l af elde
mul t caşipe să teni, adicăapr oa pe d eloc. Încli
na di n ca p nep ăsător,fără s ă
sal
ute nîsă ep ci
neva. Zâmbea ără
f să
vor
bească şile ăcea
f di
stan
t cumân a
cel
or cu ca
re semp îri
eten
ise nîmodsp eci
al – cut oat
e căpri et
eni
af usese
pent
ru elmer eucevaest d
ul de erce:se ăt
bea e p spat
e nî semn de sal
ut cucei
cuca re se-
ntâl
nea, dar al
tmint
eri nu se p a
ropia d
eloc e d ei
.
Săten
i
iî itotcereau să vorbească
, ri
dicând gl
asuril
e din ce î
n ce mai
mult, dar Fa
in, f
ăcându-şide ulcrucudi verse ămrunţi
şuride p e cap
ră, aşt
ept
a
ca m ulţ
imea şinerăbdarea săati
ngă rpagul pe car
e şi-
l dorea.Numaimembri i
Sfat
ocupua
lu
ui
,r ămă
şi t seseră
ot t
uşinoriăcu
i ţ
di
.E
e i
u
fmîşi
depăst
p
i
pra,
ăuddiem
n ni
cet
atea
nîcecuven
a
miit
ă pozi
,ţ
groşi iei
carepeseca
r
ne
ăîl
ţao
u
deasu pra cap et
elor orl
,t rădau ch i
nul l a careau ersu puşi
.
Ran d şiMatî şifăcură locpri n mul ţime,ap ropii
ndu-secât puteau de
mul t de căru ţă.Ran d s- ar fiop ritl aj umăt ae
ta r d
umul ui
, dar a Mtse t r
s
ecu ră
prin îngh esu ial
ă,t răgându-l după el , pân ă ce ju
anser ă chi
ar nîsp ateel
bărbaţilordi nSf at
.
— Cr edeam căr ămâil af ermă pâ nă după Săr bătoar
e,î i st
rigăl ui Rand
Perrin Ayb ara,pest e oa
tt ă hărmălaia.
Uce nicul fierarului era cuap roape un capmaisc und dec âtRan d,av ea
păru l creţşierat âa
t de nîdesat,î ncât păreacâ t un bărbat şij umăt ate,cu
umeri put ern i
cişibraţ e aproape alf elde groase caal e uli j
upân Luhhan . El ar

fi
Dipuot
mp turtvă
isă-şif
, se acă
ep
dl oc
asal cu
ri
pnf mu
oart
el
ţi
me
multcu
a mare
grij
ă şi-şu
şiurinţ
cer ă, d
ea i ar
ertareu
n-i
dest
ăa
lt
eaoa î
n fi
men re.
i
i
care n îsă u n băgau de s eam ă ap r
oape n imic nî afara negu ţăt
orului ambul an t
.
Cu t oa te acestea, Perr i
n con tinuă să-şicea ră iertare şi încercă nsă u
îmbrân cească p e n i
men i,î nt imp ce şi îcroai drum spre Ran d şiMat .
— Î nch ipuiţi-
vă, ziseel , când aj unseî n sfârşi tîn a propiere, BelTi ne şi
neguţăt orul ambul an t, amân dou ă deodată.Pu n rămăşag că ntsu
într
-ad evăr
arti
ficii.
— Şi nu şt ii nicipe j umăt aet ceseî ntâmpl ă,r âse Mat.
Perrin îl pri vibănui tor, apoiseui tăî ntrebător la Rand.
— Aşae,st rigăRan d, apoif ăcu nu g est spre mulţimeadi n ceî n c e mai
deasăde o amen i ca r
e vociferau cut oţi
i. Mai târziu, î ţ
i ex plic mai t ârziu. Mai
târz
iu, am zi s!
În acea cl
ipă,Pad an ai Fn se ri
dicăpe ca pră şi , pe dat ă,mul ţimease
potoil
. Ul ti
mel e cu vinte ale uli Rand r ăsu narăî n mi j
locul uneil inişt
i dep l
ine,
surprinzân du- l pe n eguţăt
or ucun braţri dicat deasu pra ca pului şicugu ra
deschisă . Cu t oţi
i se nî toarseră să se olhbezea l Rand. Omul eţul sfrij
it de p e
capră, care se ştep t
a
a cat oa t
ăl umeasă-i soarbă pri mel e cu vinte de p e b uze,îl
pri
vil ung şisf red el
itor
. Rand seî nroşi tot - şi
şidorisăfi avu t st
at ura ul i Ewin,
casănu i asăat ât de a tre nî evidenţă. Şi prietenii săi se m ut ară, stânjen i
ţi
, de
pe u n pi ciorpe al tul. Nu t recuse maimul t de u n ande cân d Fa i
nî i băgase
pen
tru prima oa ră n
î seam ă,recunoscându-i dr
ept bărba
ţi
.Î n gener
a,
lFain nu
avea impt pentru niciunul dintre ceiprea m i
cipen t
ru a cumpăraucrluridi
n
căru
ţal ui. Ran d spera că u nf usesendi nou redus a
l rang d e cop
ilîn ochi
i
negu
ţătorul
ui.
Dregân du-şiput ernic gl
asul, Fai
nî şismuciman t
ia groasă.
— Nu, nu mait âr zi
u, decl
amă negu ţăt
orul ambul
ant, ri
dicân
d di
n nou
un bra,ţcuun ge st solemn. Chiaracumam să văpu sn.

mul ţi
miÎn
.t
i imp cevorb ea
,f ăceagesturil ar
gi, revă
rsându- şisp usel
e asu pr
a
— Voicr ed
eţi căaţi avut necazuriai ci
,în Ţ i
nut ul celorDou ă Râuri, nu-i
aşa ? E i bine,toată ulmea r a
e necazuri
, din Man a Pustii
toare până a l miazăzi
,
în Mar eaFurt unilor
, de al Oceanul Aryth din apus şi până a l P ust
iul Ai
eli
lor,
din r ăsărit. Şi chi
ar şimai dep art
e.Zi ceţi căiarnaaf ostmai apri gădecâ t
ori
ca re a l
ta, fri
guroasăde văî ngheţ
a sâ ngel
e nî vine şi văt rosneau oasel
e?Ah,
dar a irnaaf ostge roa
săşiapri găpest e ott. Î
n Ţinut uril
e d e al Hotare, i
ernii
voastreis- arspuneprimăvară.Darprimăvaranumaivi ne,ziceţi
?Lupi iv-au
omor âtoi le? oaPte căuaat acat şioamen ii? Asta e?Păi , să ved em. Pri
măva ra
întârzie peste ot
t. Peste ot
t su nt lupi, flămânzi, dornicide fi ecar
e b ucăţ
icăde
carn e nî ca re-
şipotvârî col
ţi
i, fie oaie,fie va că, fie o m. Dar su nt l
ucrurişimai

r
del
ee mi
d
ecât
cil up
e voa ii
l
st
resaun
ecai
arn
zua.
ri. Există uni i care ar mufilţ
umi ţi săai bă parte numai
Făcuo pau ză,aşt ept
ân dr ăspu ns.
— Ce arput eafi mairău ecât d l upi i care omoa ră oil
e şioa menii
?î ntrebă
Cenn Bui e,iar ţ al
ii murm urară a ncuîvi
inţare.
— Oamen ii car e seomoară î
nt r
e ei, răsp unsenegu ţ
ătorul ambul an
t, pe
un ton tragic,iscâ nd şoa pte d e u l
ui re,ca r
e sent eţ
îiră pe măsu ră c e elpovestea
mai departe.E răzb oi, asta sp un. E răzb oiî n Ghea l
dan ,r ăzb
oişihao s.Zăpezile
din Pădurea h Dalli
n su nt roşii de sân ge. Văzd uhul e p lin de corbi şide
croncă
nitul lor
. Arm atele mărşă luiescpr s
e G hea l
dan. Naţ iuni î
ntregi, cl
anurişi
oameni de va zăî şit ri
mi t soldaţiilal uptă.
— Răz boi?
Cuvântul neo bişn uit ser ostogol i şovăiel
nic de pe buzel elui j upân al’
Vere.
Nimeni din Ţinutul cel or ouD ă Râu ri nu avu ses e vr
eod ată de-af ace cu războiul
.
— De ceserăzboi esc?
Fain ârnji
,i ar Rand avu mpriesia căî şibăt eaj ocde i zol
ar easătenil
orf aţ
ă
de ulme,şide n eşti
inţa or
l. Negu ţ
ăt oru l ambul ant se p al
ecănaî inte,de p arcă
voi
asă-iîmpărtăşeascăSt arostel
uiot aină,darşoapt asaeradef aptmenit ăsă
răzbat
ă prin mul ţime,şiaşase şi pet r
ecu .
— Stindardul Drag onului a fost î
nălţat,i ar oamen ii seadună să -i se
opună. Şi să-l sp ri
jine.
 Din oa
tte gât
lej
uri
le deodat
ă seî nal
ţă un oftat
,i ar Rand sesi
mţ i
,în
ci
uda vo
i
nţeisal
e,cu pri
ns d e un fior
.
— Dragonul, ge
mu cineva.CelÎ nt
unecatumbl ăl iberpri
n Gheal
dan!
— Nu CelÎ ntunec
a,t mârâiHar alLuhhan. Dragonul nu e CelÎ
ntuneca.t
Şi
, ori
cum, ăst
a-iun fals Dragon.
— Să au zi
m cear e de spu sjupân Fai
n, vorbi st
arost
el
e,darnimen i nu se
l
ăsaaşade u şo
r; oamenii st
ri
gau din toa
te părţ
il
e,gl asuri
le d
e bărb
aţi şifemei
î
năl
ţân—
du-
se
E aln
uel
fe de
el p
est
e
ăua
r l
tel
e.
ca
şiCelÎ
ntunecat
!
— D ragonula f rântl umea, nu?
— El a i scatt otul! El a f
ăcut săvi nă VremeaRăt ăci
ri
i!
— Cunoa şt
eţi profeţ
ii
le!Cân drenaşte Dragonul, o săfie mairău ecâtd î n
cele mai urât
e n îchi
puiri!
— Nu- i decât unul di n al
fşi
i Dragon i
. Nu se poat
e săfie al t
fel
!
— Şi ceî nsem nătate are ast
a?Ami nti
ţi văde ul t
imul di
ntre fal
şi
i Dragoni.
Şi ela stârnit un r ăzboi. Mii de oa
men i au muri t
, nu-i aşa
, Fain? A asediat
Il
li
an.
— Sunt t impuri r el
e!De dou ăzeci de ani, ni
men i nu s
-a maidatdr ept
Dragonul Renăscu t
,i ar acu m au fost t
reiî n ulti
mii cinciani
. Timpurir el
e!

Uitaţi
-vă
Ran dce n
schse-
it
âm
mb ăpl
ăcât
ecuovreri
p mea!
vi
re cu a Mtşicu Perr in. Och iilui Matscân t
eiau
de nîcâ ntare,î n sch imb Perr in se r st
âmba î ngri
jorat. Ran dî şiami nteaperf ect
de ota te p oveşt
i
le p e ca re e l auzise espd re b ărb
aţ i
i care-şisp uneauDragon ul
Ren ăscut, şi, chiar acăd pân ăl a urmă se ovedid ser ă nişte mp
i ostori – pentru că
muri serăusa disp ăruseră ărăf săî ndep l
ineascăvr eo r p
ofeţ
ie – ot tfăcuseră
lucruriî ndea j
uns d e rele.Naţ iuni întregi nimici
te d e ră zboi
, cetăţi şioraşe
incendiate.Morţ ii căd eaucaf runzele d e otamnă,şif ugarii se nîghesuiau pe
drumuri , ca i l
o
e n îtr-
un ţ ar c.Aşa sp uneaunegu ţători
i ambul an ţ
i şimari i
negu ţ
ători, şit oţi oa men i
i di n Ţinut ul celor ouDă R âuricare aveau puţin bun
simţ îi credeau pe cu vânt. Lu mea r uma să se sf
ârşeasc ă,du păcu m spu neau
unii, când ad evăratul Drag onavea să se r ezească
t i
n nou
d l a viaţ
ă.
— Î ncetaţi! stri
găst arostel
e.Tăcere! Nu vă mai daţ i de cea sul morţi
i din
prici
na prop ri
il
or nî ch i
puiri. Lăsa ţi
-l pe u jpân Fain săne p ovest
ea scă despr
e
acest fals D ragon .
Oamen i
iî ncepu ră săsel ini
ştească , darCen n B uier efuzăsăsel ase r
edus
lat ăcere.
— Darest e oa re un f als Drago n? întrebă meşt erul de acop eri
şuri, cuo
vocesumbră.
Jupân al ’Vere cli
pi caşicu m ar fi f ost luat pri n surp rni
dere, apoiserăst i
la el:
 — N u fi neghi
obbătrân,Cenn!
Darera preatârz
i
u: Cenni zbu
ti
sesăaţ âe ţ di
n nou mul ţi
mea.
— Nu sepoa t
e săfieDragon ul Renăscu
t! Lumina săne aj ut
e,nu se
poate!
— Prostbătrân ceeşt
i
, Buie!Ţii nea
părat să-
ţi at
ragi nenor
ocul
, aşa
-i?
— Mailipseşt
e sărost
eşt
i numele Cel
ui Întunecat
! Ţi
-al uatDragonul
mi
nţi
te,Cenn Buie!Încerci
săne a f
cirău tuturor!

l doj C
enen
eaun p
rvi
, şi idi
ri sfi
cădăt
go
l
ar
suî
n
l: ujr,încercând să-ii nti
mideze din prvi
iripe cei ca
re-
— Nu - l
am au zit pe Fain să vorbească despre un f„al
s”Dragon. Voil-aţ
i
auzit
? C ăscaţ
i ochii! Unde su nt recolt
ele,care a r rteb
ui săfie d ej
a până la
genunchi, saumaibi ne? e D ce e nîcă arn
i ă,cân d primăvara r
teb
uia să fi ven
it
de oun lă?
Câţivaîi stri
ga rămâni oşi să-şiţ i
nă gu ră.
— Nu a tc! Nicimi e nu- mi placastfelde vor be,darref uz să-
mi vâr capul
în pămân t şisă şt aept să n vi
ă u nul din Ta r
enFerr y să-
mi tai
e gâtul
. Şi de data
asta nu-l mai aştept ni cipe F ain să-şifacămen dr
ele.Ia, negu
ţăt
orule,vorbeşt
e
desl
uşit. Ce-aiau zi
t? E i? Bărbatul ăstae u n Drag onf al
s?
Fain nu d ădu n i
ciun sem n că veşt
il
e pe car el e adusesel-
arfi t ul
bur at
.

Nu f ăcu
— dPecât
ăi,l să
a ast
ad
ri
ice
nei
ci n
d
poaut
meri şi
e răsp să-şi
unde l iducă
mp ede,nu deget
pân ă ce ci
nol
uănos
setal
ermin
as.
năt ot
ul?
Se oprişirân j
iî n elful lui secretos,rot i
ndu- şioch ii peste mul ţime ca şi
cum şi -ar fimagi i natr eacţi
a o amen il
or işi s- ar fi ăru pt amuzan tă.
— Un u lcruşt iu, zi
seel ,foarte non şalant, an ume căbărbat ul poa t
efolosi
Put er
ea u Spremă.Cei l
alţ
i nu put eau. El însă oatp e con duce. Pămân tul se crapă
la picioarel
e d uşmani l
or săi şizi durile putern i
ce se năruie a l poru ncă. Fulgeru
l
cade câ nd îl ch eamă elşil oveşt
e a col
o u nde- i arată. Asta am au zi
t, de al nişt
e
oam eni de n îcreder
e.
Se lăsăo t ăcere uluită. Rand şiî pri vipri et
en ii
. Perrin ară t
a de parcă
vedeaînf aţaochilorniştel
ucruricarenu- iplăceau,darMatt otmaipăr ea
încântat.
Tam, o i deemai t ulburat decâ tîi stăt ea nî fi re,î lt rasepe St arostelao
parte,dar na îi
nte să-i fi put ut sp une ceva, Ewi n Finngarzbu icn i
:
— O săî nnebu nească şio sămoară! În poveş t
i, băr baţii care potcon duce
Put er
ea nînebu nesc de ecar
fie d ată,se prăp ădesciş mor . Numaif emeil
e o otp
ati
nge. Nu şt ie şi elasta?
O scat oal
căde a l ui j upân u Bieî lf ăcu să seî ndoa ie de dur ere.
— Gat a cuflecăr eala,băi ete,serăst i Cen n, flut urându- şipumnul
nod ur
os nîf aţal ui Ewin. Poa rt
ă-te cur espectul cuven it şil asăast a pe seama
celor m ai în vâ rst
ă. Hai, ca ră-t
e d e aici
!
 — Lini
şteşt
et e,Cenn, mârâi Ta
m. Băiatul e cu
ri
osşiat âatt ot. Numai de
prost
ii
le a
tle nu aveam nevoie.
— Parcăn- aiavea atâţi
a aniî n spat
e,ad ăugăBran. Aminteşt
e-ţ
i, o dat
ă
pent
rut otdea
una, că aci
f parte di
n Sf at
.
Chi
pul brăzda
t de ridurial lui Cenn se î
ntunecă di
n ce în ce mait are,
pe
măsură ce m TaşiSt ar
ost
ele lîdojeneau, până ce deven
i apr
oape purpuriu.
— Doar şti
ţi desp
re cesoi de femeivorbeşt
e.Nu e t mai î
ncruntal a mine,
Lu
dehhrău
an,să-
nicitu, Cî
l avem raw
n e.
mij
lĂst
ocua-
li unru
nost sat
pepli
n
Fai
ndeăst
oam
a en
cai
ecu
r msecad
n e,
e vorbeşteşi e r
d
espnî
deaj
e au
flns
şi
Dragoni care olosesc
f Puter
ea, şif ără să-l maipunem l a socoteală pe b ăi
atul
ăsta prostănac, vr
ăijt de D rago
n, care ăs a
ducă vorba despre esAed Sai. Despre
unele ulcruri e pur şisi mpl u maibi ne sănu pomen eşti, chiar acăd voi aveţ
i de
gând să -
i daţi prostul
ui de Men estr
elvoie săvăsp ună t oate poveştil
e p e care el
dori
ţi
. Nu- i bine şi nu-i firesc.
— N- am văzut, n-am au zi
t şin- am mi rosi
t nici
od ată un l ucru despr e care
să u n poţi pomen i
, vorbi Tam, dar Fa in încă uni sprăvise.
— Femei l
e AesSed aiau ul atdej a masu ri
, glăsuit are negu ţăt
oru l
ambulant. Maimul te d i
ntre ele aupl ecatdin Tar Valoncăl are, sp re miază zi
. De
vremecebărbat ulăstapoatemânuiPut erea,numaieleîlpotînf rânge,oricâts-

a
rr şesc
eu luptasă
cei
-ll
aîl
ţ
ni
f,
rânşi
găn
.umai el e seot poc upa, după aceea , de soart
al ui – d acă
Cineva di n mul ţi
me ge mu c u gl ast are şichi arşiTamşiBran chi s mba ră
câ t
e opri vire ng îri
jorată. Săt enii seadunau l aol
altă, în gru purimi ci
,i ar u ni
iî şi
strân geau mant iil
e p e ân
l găcorp , deşi,la dr ept vorbind, vân t
ul se m ai domolise
un pi c.
— Si gu r căo să -
lî nfrângă , stri
găci neva.
— Fa l
şii Dragon i o păţ esc mer eu , până la urmă.
— T rebuie să-l î
nfrângă, nu- i aşa?
— Şi da cănu, ceseî ntâmpl ă?
În cele di n u rm a, Ta m r euşisesă-i şopteascăceva la ureche Starost
elui
,
iar r B
an,î ncu vi
inţân d di n cân dî n cân d, şifără să bagen î seamă hărm ăai
la d i
n
jurullor,îlaşteptăsăt ermine,apoiî şiî
năl ţ
ă,larândull ui,glasul:
— Ascu lt
aţ i
-mă cut oţ
ii! Tăceţi şiascu l
taţi
-mă!
Strigăt
ele sepot oil
ră di n nou , până cedeve niră doa r nişt
e murmur e.
— Ast eanu- s ni şte simpl e veşti di n af
ară. Treb uie săfie cercet ate de Sfat.
JupânFai n,vino,rogu- t
e,cunoiî nhan.Avem să- ţipunem cât evaînt
rebări
.
— Pai , ch iarmi -arpri nde bi ne o can ă cu n vifiert şidres,răspunse
negu ţătorul ambul ant, ch i
coti
nd; să ridi n că ruţ
ă, îşişt erseal mel
pe p e h ai
nă şi -
şiî ndrep t
ă ves elmant ia. Vreţ i
, vărog , săved eţ
i de ca ii mei
?
 — Vr eau să şt
iu şieu ecare de spus!seau zi
ră maimulte gl
asu ri
protestând.
— Doar n-
o să-l duce
ţ i ci
ne şt
ie pe unde!Nev ast
ă-meam- atri
mi s să
cumpărace!
Acest di
n urm ă gl
as era al lui Wit Conga
r. El îşilăsăumeri
iî n os,
j su
b
pova
ra ri
pvi
ri
lor iezi
p şepe c are-il
e aru nca
ră n u
ii, dar ă
rmasepe p ozi
ţi
i.
— Avemşinoidrep t
ul săpunem î ntreb
ări, stri
găcinevadi
n spateel
mulţ
imi
i
—.E u
Li…
nişt
e!t ună Starost
ele,reuşi
nd să-i r
educăpe t oţ
ilaot ăcereul
uit
ă.
După ce f S
atul va fiafl attotce r eb
tuie,j upân Fai n se va ntoa
îrce să văspună
t
oate nout
ăţile.Şi săvăvâ ndă oal
e şi ace. Hu! Tad! Duceţ
i caiilui j
upân Fain î
n
grajd.
Tam şiBran se aşezar
ă de o parte şide al t
a a neguţătorul
ui,rest
ul
membri
lor f a
Stului adunându-se nîspatele or
l, şiast feltotgrupul se rst
ecu
ră
î
n hanul Izvorul de V i
n, î
nchizând sec şauî n nasu l cel
or care ncercau
î să-şi
f
acăşieil oc. Aceşti
a bubuiră în uşă, dar, drept răspuns,se u aziun si
ngur
stri
găt al Starostel
ui:
— Duce ţ
i-văacas ă!
Oamen ii sead unarăî nf aţ
a hanului, comentân d cuvoce j
oasă cele

sp
Sfu
asese
tul
, şi egu
nţ
motiătoe
vel ru
lp am
entbul
ru ant
ca ,e
r şiracetnu
reb îi să
sem nalia
sta,şi
se dce
ea şiel
f
l
ordevoi
en
îtreb
ăăa
s ri
scupu
l
tn
eeaş
i să
pună î ntrebări. Uni it răge au cuoc hiul pe erest
f rel e d in faţă al e h anului ,i ar
câţi
vaî ncepură ch i
ar să -ii al aî nt rebăripe H u şipe Ta d, deşi nu er a câ t
uşide
puţin limped e cera fit r ebuit să i şt
e aceşti
a d in urm ă. Ceidoigrăj dari, oa men i
zdraveni şil inişti
ţi, nu r ăsp unserăecâ dt pri
n câ te un morm ăi
t şi -şivăzu ră de
treabă,deshă mân d caii de a l căruţ ă,unul cât e u nul; după ceer t
mi nară, nu se
mai înt oarseră.
Ran d nu băgă în seam a mul ţi
mea. El seaşeză pe un col ţ alve chii
fundaţii din pi atră, îşist rân se m antia pe â l
ngăt rup şir ămase u c och ii aţi
ntiţ
i
spre u şa anhul ui. Gheal dan . Tar l Va
on . Până şi numel e er au ciudat e şi
fasci
nant e.Eraul oc uripe ca re el şt i
a numai di n pove şti
le n eguţătorilor
ambul anţi şial e gărz i
lor a mril
or egunţ ăt
ori. Aes edSai, răzb oai
e şi Drago ni
făţ
arn i
ci: desp r
e o ta te a cesteavorb eau poveşt i
le spusenoa pt
eat ârziu, la gu ra
vetr
ei,întimpceol umânarearuncaumbr estrani
ipeperete,i arvântulşui era,
lovi
ndu- se e d ob loane.Una p este a l
ta,i se ăreap aimbine săi ba
ă p arte d e
furt
uni de zăp adă şide u lpi. Totuşi, pesem ne că vi
aţa di n af ara Ţi nut ului cel
or
Dou ă Râurier a di ferită – er a caşicu m ai fi t răitî n mi j
locu l uneipoveşt i spuse
de u n Men estr
el . O ave nt ură.O ave ntură de u lngă u drată.O vi aţăî ntreagă de
aventuri.
 Încet
,încet, să
tenii serăspândiră, f
ără săînceteze sămurm ure şisă
clat
ine d in cap. Wit Congar se p o
rio c li
pă săse ol hbezen î i
nterioru
l că
ruţei
părăsite,de p arcă s-
ar fiaşt eptat ăsgăsească un alt neguţăt
or am bul
ant
ascu ns nîăuntru.În cele din urma,rămaser ă numaicâţ i
va i n
teri
. MatşiPer ri
n
venirăşieilângăRand.
— Cr edcăt oată povest
eaast a e mait are şidecât Men est
rel
ul, zi
seMat ,
încân t
at. Mă n ît
rebdacăo săj ua
ngemşinoisă- l vedem pe al
fsul Drago
n.
P
—err
i
En
uî şi
nuclăeau
t
ină ca
vr pluvăd
l
,a
să- cop
. Aleri
t
untdev
cua,up
noat
pe,
ărd des.
ar nu nî Ţinutul cel
orDou ă
Râuri
. Nu şidacă st aa n
îseam nă r ăzboi
.
— Ni cidacăast aî nseamnă săne t rezi
m ai cicuAesSedai , adău
găRan d.
Sau aiui tatcu mva n ci
e a scat
i Frân ger
ea? E adevăratcă r D
ag onul a p
ornit
-o,
dar cei care au frânt cuad evăr
atl umea u afost Aes edSai.
— Am au zit odată o pove st
e,î ncepu at M, vorbi
nd rar, de la una din
gărz
il
e u nui neguţător de ân
ă.
l El zicea că Drago nul va renaşte nî momen t
ul cel
maigr eupen t
ru omen i
re şi că e n va l sa
va epo tiţ
.
— Dacăast a credea, era un p rostănac,rost if ermPerr i
n. Şi tu alf el
, căai
sta
t să -
l asculţ
i.
Băiat
ul nu pă reamân i
os; nu er ai ute din fir e.Numaică, uneori
,fantezi
a

l
uiec
oarMa
umt,si
u
t t
e
area.ca argi
nt ul viu, î
l scotea di
n să ri
te,şiat uncigl asulî itrăda
— Î mi î nchipui căţ i
-a mai zis şică , după aceea , o săt r
ăim cu oţ ti
iîntr-o
nouă Vârstă aLegen delor.
— N- am zi s căl -
am şicr ezut
, protesta Mat. Doa rl -am ascu ltat
. A au zi
t şi
Nynaeve, şiam cr ezut că osă e nu jpoaie de vii pe am ân doi
. El – ad i
că t S
răj
erul
–mi-aziscăf oartemul ţioamenicr edînast a,numaicăl eef ri
căsă
mărt
urisească ,l e e rifcăde A es edSai şide C opii
i Lumi nii. După ce a s-năpusti
t
Nynaeve a lnoi, n-a maivr ut să-mi sp ună n i
mi c.Iar eae- an pârât
neguţ
ătorului, ca re azi s cănu o să -l mai ia niciodată cuel .
— Bravo l
ui, zi
sePer ri
n. Drago nul – săne sal veze?Ast a-mi pare o vorbă
demnă de opl Ci n.
— Î n cest râmtoar e am put eaaj unge, casăvr em săne sal veze Dragonul?
se nî
trebă R an d. E ca şi cum i-am cer e ajutorCel ui Întunecat.
— Ast a nu mi -a zi s,răspunseşovăi elni
c Mat . Şi n- a pomen it ni
cide vr eo
nouă Vârstă a Legen delor. A spus căumea l va
fi rupt ă nî bucăţ ila venirea
Dragonului
.
— Ast a ch i
ar căne- ar salva,r ost
i Perri
n sec. O a lt
a Fr ângere.
— Ar dem- arfocul! mâr âiMat .Î ncerc numaisăvăpove st
esc ceam au zi
t
şieu.
Perri
n cl atină din ca p.
 — Vreau oa d
r cafemei l
e al
eaAesSed aişicuDrago nul
,f al
s sau evăr
adat
,
să ea
st epdart
e.Poa te aşa
, Ţinut
ul cel
or ou
Dă R âuriva ficruţat
.
— Chiarcrezi căsunt I scoad
e ale Cel
ui Î
ntunecat
? seîncrunt
ă Mat
gâ
ndi
tor.
— Cine? î
ntrebaRand.
— Aes Sedai.
Rand î
i aruncăo privire l
ui Perr
i
n, car
e ridi
cădi
n umeri.
—— P
Nove
u şti
oa
tl
e,
eî
t pnoveşt
cepuil
eel rar
spun, darel
că Ma
etl-î
arlînu
slt
reru
j
ip p
ese.
CelÎntunecat
, Rand.
— Pe Lumi nă,Mat , zi
seRan d, ele au scat
i Frân ger
ea. Ce maivre?i
— Ei, aşao fi, of ta Mat ;î n cli
pa următ oare î
nsă, zâmbeadi n nou. Moş
Bil
i Congar zi
ce că nu ex i
stă. NiciAes ed Sai . NiciIscoadel
e C el
ui Î
ntunecat
.
Zi
ce că-s doar poveşti
. Zice că elnu cr ede n iciîn CelÎ nt
unecat.
Perr
i
n pufni.
— Vor be de Cop li
n, de l a un Con gar. Nu- i fir
esc?
— MoşBi l
i a rostit şinumel e Celui Întunecat. Pun pariu că ast
a n-o
şti
aţi
!
— PeLum i
nă! excl
amă Rand.
Rânjet
ul lui Mat sef ăcumail arg.

câmpuri—leS-–aî
un
nt
maâm
ipp
latp
e ri
emă
a
l lvara
ui, nut recu
şi t
pă
e, ch
alei
ara
ltînai
ora.nt
Ce ca
hiar gân
n d
îainat
eci
ica
să-i
t
oţiat
acedi
cei n
casa l
ui să se mbîol
năvească de rifgu rigal ben e.L- am au zit cuur echil
e mel e.Şi
acu ma zi ce ăcn u crede, darcân dî i ce r să m aispu nă o at dă n umel e C el
ui
Întuneca, t aru
ncă u dpă mi ne cucât e ce va.
— Eşt iîntr-at
âtde prost î
ncât săf aci una caast a,Mat rim Cau thon?
Nyn aeveal’
Mea ra apăruî n mi j
locu llor , cuco sţia de cu loa reî nchisă
petrecută p est
e u n umăr şi aproape zbâ rl
ită d e mân i
e.Ran d se i d
ri
că r găb
it
.
Meşt er
ea sa,o a f
tă zveltă şica re d e-
abi a iîven eal ui Matpână a l u măr, părea nî
cli
pa aceea mai înal
tă decâ tt oţi ceilalţi
, şini cinu mai co nta căera tânără i ş
drăguţă.
— Cân d s-an
-tâmpl atast a,am bă nuit euce vadespr e Bili Con gar, dar m-
am gân dit că m ăcart u aimaimul t
ă mi nte decâ t să- l provoci l
a a şa ceva. Oi fi
î
ndeaj uns d e mareacsăt e-
nsori, Mat ri
m Cau thon, dar de aptfşide d rept
mai că-t
a n- ar fit rebuit să-ţ
i deadru mul di n sf ori
le cuca re et i ţ
neal egat de
şoruţl ei. Mai e p uţin şir osteşti şit u numel e C el
ui Î ntunecat .
— Nu, Meşt er
ea să, protest
a Mat ; exp resi
a de pe ch ipul lui ar ata căşiarfi
dorit să e fi ori
unde,numaiacol o n u. Moş i B
l
i – ad i
că uj pân Con gar – ăcu a tf
-o,
nu eu ! Sânge işcen uşă, păieu …
— a I ve
zicu m v or
beşti, Mat ri
m!
 Rand îşiîndrep
tă spatel
e,deşi privi
reaeifior oasănu er a pen t
ruel . Perri
n
păreal afelde a băt
ut. Ceva mai târzi
u, unul dint
re ei avea cusi guranţ
ă săse
plângăde apft ul că uf
seser
ă certaţ
i de of emeie care u er
na cumul t maiî n
vârstădecâtei–aşaseîntâmplaînt
otdeaunadupădoj eni
leluiNynaeve,deşi
niciodată de af
ţă cuea ; numai că,î n prezen
ţa ei, di
feren
ţa de vâ rst
ă părea
îndeajuns de are.
m Maial es dacă er
a su părat
ă.Băţ ul pe car
e-lţ i
nea nîmân ă
avean u capătgr os şiunul subţi
re cao n ui
a – ar
i eau n se sfia deloc să-l
f
ol
v ose
âr
stăaş
scă
ioriî
cmp
epotr
oziva
ţi
i
eaveel
c
aor
u,pue
peaca
t ure-
s-i
o-bc
năa
ns
ui
ea
z că
epestse
e cap,com
p
peort
seă
t mâp
ir
nost
eşt
isaue.Ori ce
pest
e p i
cioare.
Rand era atât de atentla Meşt ereasă,î ncâ t,în prma
i cl i
pă, nicinu-şi
dădu seam a că ceasat a nu er a singură.După ce- şiobservă greşeal
a,începu să
se gân dească s-o şteargăorice - ar
i fisp us N ynaeveupd ă aceea, şiorice -a
irfi
f
ăcu t
.
În sp atele Meşt eresei
,l a câţivapaşi , st
ăt eaEgw ene,care-i pri
vea atent
.
Era de a ceeaşiî nălţ
ime cuNyn aeve şi avea acel aşitenî nchi
s al culoare,aşacă ,
î
n acel momen t
, put ea să pară i o
mag ine nî og lindă a dispozi
ţi
eiîn care se a afl
aceasta di n urm ă. Stăteacubraţ ele nîcruci
şate p e pi
ept şicubuzel e strânse
dezaprobat or
. Glugamant i
eisa l
e moişicen uşiiî i umbreaf aţa, i
ar în ochii ei

mari , căpru
„Ci
nsti
,
itnau
r mai fer
fi ost ,asen
ici
gâ ud
nrmă
ea d ae
R
nd,z
âm bet
ca . săai
el bă câteva avant aj
eî n af
ţa ei,
fiind cudoian i maiî n vâr stă;” dar u n era aşa. Niciîn cele maibune momen te
ale sale n u erar ea
p î ndemânat i
c cuvorb el
e,at uncicâ nd li se d a
resaf etel
or ind
sat– n u caPerr i
n, î n orice ca z;i ar atuncicâ nd Egw en
e l îprivea aşaat ent, cu
ochii maride o t,t caşicu m ni cio ă frâmă d i
n at enţi
a ei nu se nd îrep taî n al
tă
parte,pur şisi mpl u nu r euşea să-şi maist ăp ânească vor
bele.Poa t
e o tutşi
izbuteasăpl eceedn îdat ă ce yn Naeveerm tina cuei . Tot
uşi, şt
ia că n- o s-o acăf
,
deşi nu- şidă dea seam a d e c e.
— Rand al ’Thor, vr eisănu e t mai hol bezi caun m i
elbezm eit
c,r ost
i
Nyn aeve, şisă -mi sp ui de ce vorb eaţi despre u lcruride ca r
e a rt r
eb ui săaveţ i
bunulsi mţsăvăf eriţ
i,viţeicesunt eţi
?
Randt r
esări şi-şil uă och ii de la Egw en e;î n m omentul în care Meşt er
easa
începuse să b vor
ească, pe ch i
pul eiî nflori se n u zâm betcare-l nedumer ea.
Glasu llui Nyn aeveaer tăios, dar şi ea vea
a epch i
p un î nceput de zâm bet
şti
utor; pân ăl a urmă,Mati zbu cniî n hoh ote d e ârs. Zâmbetul Meşt eresei
dispăru,i ar eai a îru ncăl ui Mat o pri vi
re ca re-lfăcusă -ir ămână r âsu lî n gât
.
— E i bi
ne,Ran d?î ntrebăNyn aeve.
Cu colţul och iului, elo văzue p Egw ene,care totmaizâm bea. „Ce i s-ofi
părân d aşa ed car aghios?”
 — Era dest ul de firesc săvorbim despre ast
a,Meşter
easă
, segr
ăbi elsă
zi
că.Negu ţ
ătorul ambul ant
, PadanFa in… şit oţi
… Jupân Fai
na a dus v
eşt
i
despre n f u
al
s D ragon undevari n
p Gheal dan şidesprerăzb
oişiAes ed
Sai.
Sf
atul a f
ost de părere căsu nt l
ucruriîndeajuns d
e mp
i ort
ant
e casăst eacuel
de vorb
ă. Iar noi, despre cel tceva
a săvorbim?
Nyn aeve scutură din cap.
— Deci de asta căruţ
a neguţătoru
lui a rămasaici
, părăsi
tă.Am auzit
oa
j
upmen
âneii
asacar
Aye
ell
ise
n pânăb
gr
ăeau
nu- să-
iscăi
dei
asă
a f
ebrî
n
a.Zcal
icie,
cădSar
fatulu
n
î p
ipu
unt
eam
eîntr să
ebăril
pec e d ân
l gă
neguţ
ător ului despr e ceesn îtâmplă nî Gheal dan ? Aşa cu m î i cu nosc , euî
i pun
numaiî ntrebări greşite.NumaiSob orul Femei lorpoa te afla ceva ad cuevăr
at
folositor.
Potrivi
ndu- şibi ne man ti
a pe umer i, eai ntra î
n han . Egw en e n-o urmă.
Când uşa se nch î
ise nîsp atel
e uli Nyn aeve, fata se ost
pă î n faţa uli Rand. Nu se
mai încru nta, dar p rvi
irea eifixă î l nelinişt
ea. Se u ită spre cei doi pri
et
eni, dar
eise u dserăai mî ncolo,părăsindu-l cuni şte rânjet
e a l
rgipe b uze.
— N- ar t r
eb ui să -
i perm i
ţilui Mat săt e amestece în o t
ate prosti
il
e astea,
Rand, începu Egw en e,solemnă caî nsăşi Meştereasa; apoi, brusc, se puse pe
chi
coti
t. Nu t e-am maivăzu t arăt
ând aşade cân d Cen n Bui e v -
a p ri
ns,pe i t
ne

şipe EMlat, umu

se rcaţ
ti
ăî n
demeri
pe iunl
ui;p
ipor
e p
ci a
tu
enci
al
tuavea
l şiţiîzece
şi pri
vini.
pari
et
enii car
e st ăt
ea u n
î
apropi
ere; Mat vorb eaşigest i
cu l
aî nsu fleţit
.
— Danse zicu mi nemâi ne?
De f apt, nu a sta voi a săsp ună.Voi aî ntr-adevăr sădanseze cu ea, dar
,în
acel
aşit imp, ar fi dat ori ce să scape d e stânjen eal
a ca re lîcu pri
ndeaf ără greş
atuncicân d er a ânl gă ea. Aşa semţ si
ea şi acu m.
Colţuril
e gu rii eiseri dicarăî ntr-un zâm betsl ab.
— Dupăami az ă,răspu nseea. Dimi neaţă sunt oc upat ă.
Dinsp recei lalţi seauziex cal
maţ ial ui Perri n:
— Un Menest rel?!
Egw en e seî ntoarse spre ei, darRan dî i puseo mân ă pe braţ:
— Ocupat ă? Cum aş a?
În ciuda f ri
gu lui
, eaî şidădu gl ugape sp at
e şi, cu n u gestapar ent
nepăsător,î şit rase ă p
rul pest e umăr . Cân d o vă zuse l u
tima data, păru lîi cădea
pe umer iî n bucl e n îtunecat e,legat numaicuo p an gl
icăr oşi
e;acu m î nsă,
fuses
e mpîl etitî ntr-o co sţ
iăl ungă .
Băiatul sehol bă l a cos i
ţă cal a o vi peră, apoiaru ncăo scu rt
ă privire sp
re
Stâl
pul Pri măveri i
, care m acurămăseseăr ă
psi
t pe P aji
şte,gat a pen t
ruzi ua
următoare.Di mi neaţă u rma caem f
eile n emăritate,dar u aj
nse al vârs
ta
mări
t
işul
ui, sădanseze n jî
urul său. Rand î
ngh i
ţiî
n sec.Ni
cinu-itr
ecu se ri
pn
capcăEgw ene avea săajungăl a vârst
a pot
rvi
ităîn acel
aşitimp cuel.
— Dacăaj ungeci neva la vâr
sta mări
ti
şului,î
ngăi
mă el
, nu î
nseamnă ca
t
reb
uie s-o f şi
acă. Nu imediat
.
— Fireşt
e canu. Poa t
e ni ci
odat
ă.
Rand cli
pi ui
mi t
.
— Niciodată?

Ea zi — De
ce cămobi
cei
a
har,Meşt
căer e
psel
ot e
î nu
nvăţa săsemări
at
sculă
t.vân
Amt
ulluat
. Mil
-ecţ
a ii
zisde l
căa
nuNyn
t
oaaeve,
e şt
t i
i?
Meşteresel
e pots- o afcă, deşi aşapr eti
nd.
— Meştereasă! st
ri
găelamuzat ,fără săob serve scli
pireapericuloasădi n
ochi
if et
ei
. Păi
, Nyn aeve va fi Meşt erea
săai cicel puţin încăvreo inci
czecide a ni
.
Probabi
l căşimai mul t. O să -ţi pet
reci vi
aţaf ăcându- ţ
i ucen ici
a cuea ?
— Maisu nt şialte sate,r ăspunseeaî nsu fleţi
tă.Nyn aeve zi
cecăsat el
e de
l
a mi azănoa
pte de Tarenî şial eg p a
roape nîtot
deau na o Meşt er
easă din altă
part
e.Li separ e c ă, î
n f el
ul ăsta, ean- o săai bă pr ef
eraţi pri
ntr
e o amen i
i din
sat.
Buna dispozi
ţi
e a băi at
ului set opil af elde r epede cu m ap ăruse.
— Sa pleci din Ţinutul cel
orDou ă Râu ri? Păi, aşan- am săt e maivăd

nici
odat
—ă.Şi vreisăzi cicănu i ţ
-ar plăcea? Nu mi -aidat ni ciun sem n că ţi
-ar
păsa,în ul t
ima vr eme.
— Ni men i nu pl eacă din Ţinut ul cel
orDou ă Râu ri
, con t
inuă el. Poate
doar câte ci
nevai ndTa renFer r,y dar a ăisunt oricum oa men i ci
udaţi. Nicinu
seamănă cunoi , cei
lal
ţi.
Egw ene scoase un of t
atde exasp er
are.
— Poa te su nt şieu u ci
dată.Poa te maivr eau să văd şi altelocu ri
, desp
re
care amauzi t din poveşti. La a st
a n u t
e-ai gândit
?
— Ba fir eşte căda.Şi eu cad gân peduriuneori , darşt iu să f
acdi fer
enţ
a
înt
revi se şi rea l
it
ate.
— Şi vr eisăsp ui căeu u n?r ost
i ea
,f urioasă, şi-
iî ntoarsede î ndată
spatele.
— Nu as ta voiam să spu n. Vorbeamesd pre mine. Egw ene?
Ea îşit rasemant ia pe l ângăt ru
p, caun zi d care s-
o desp artă de el, şi
,
înţ
epată, se u dse câţiva a p
şimai dep art
e.Băi atul î
şif recăsu părat f
runtea.
Cum să- i expl
ice? uNer a p ri
ma d ată când ea iîrăst ălmăcea vorbele,scoţând
din el
e a l
tceva decât avusese i
nten ţi
a săpună aco lo. În dispoziţi
aî n ca re era
acum, un si ngu r pas greşit n-ar fi f ăcut decât să nîrăutăţească lucruri
le,iar
Rand er a destul de sigur căaproa pe ori
ce r afi găsi t de sp us a rfi f ost gre
şi
t.
 Atunci
, MatşiPerrin seî ntoarser
ă.Egwene nu-i băgăî
n seam ă.Ei o
pri
vi
ră şovă
iel
nic,apoise d a
unară în jurullui Rand.
— Şi Perri
n aprimi t o mon edă de l
a Moirai
ne,ziseMat. La f
elcaal e
noastre.
El seoprio cli
pa, apoiadăugă :
— Şi l-
a văzut şipe călăreţ
.
— Unde?î ntrebaRand.Cân d?L- a maivăzut ci
neva?Ai spus cui
va?
Perr
— i
Pn şi
îd
e rân ri
,dp
ică
er bra
ândţ
.el
e groa
L-
am se,
văzuf
ăcâ
t lnd
a u-i sem
margi nsat
nea să
ulo
uii
,aprma
i
vii
ndîncet
fi .ri
er
ă a,
chi
ar eri
i, la apus.Mi -a dat fiori, zăuaşa. I
-am spus u li j
upân Luhhan, dar
când s-a uitatel, nu maier a nimeni. Mi-a zis că am începu t să m a vedeni
i. Dar
at
uncicân d am st i
ns ocu
f l şiam st râns u neltel
e,şi
-al uat cu elciocanul cel mai
gros.N-a maif ăcu t asta ni ci
odat
ă.
— Deci t
e-a crez ut, socot
i Rand, darPer ri
n dădu di n umer i
.
— Nu t şiu. L-am î ntrebatde ceşi -
al uatciocanul, dacănu er au ecât
d
ni
şte vedenii
, şimi -a zi s cevadesp re upli
i ca re ua devenitî ntr
-atât de nîdrăzn
eţi
î
ncâti ntr
ă şiî n sa t. Poate acr ezut căast a am vă zut, dar arr eb
tui săşt i
e căpot
să esl
d uşescn u lup de u n bărbat călare, chiar şiî
n amur g.Şt iu ce am văzut, şi
ni
men i nu mă p oat
e ace
f săedcr
alt
ceva.

—er
P rE
iu morm
n et cre
ăd ,sat
i rost
i i
sf Ran
ăcut,dca
. Aşi
du-ţim
cu ami
pnt
âneăcă
atul
-
nam
cinvăzu
u fut şieu
sese si.
gur de asta.
— Ce t otvor biţi acol
o?î ntreb ă deodată Egw ene.
Pe dată, Rand şi î dori săfi vor bi
t mai î ncet. Ar fi ă fcut-
o,dacăşi -ar fi d at
seama c ăf ataî i ascu lt
a. Mat şiPerr i
n, rânjind cani şte nătângi, se ă d
dură
peste cap să -i povestea scădesp re n îtâl
niri
le or
l cu călăreţ
ul cumant ie n eagră,
dar Ran d rămaseăcu tt . Era sigur că t i
ş
a ce rma u săels pună E gwen e,dupăce
terminau.
— A avu t drept ate Nynaeve, vorbi sol
emn E gwen e,după cecei doibăieţi
tăcură. Nici
unul di n voi nu trebui a dezlegat din sf
ori. Mai exi st
ă şioa men i care
călăr
esc, aflaţi de a l mi ne.Ast a nu- if ace să fie mon ştricob orâţ
i din poveştil
e
Men est
reli
lor.
În sineal ui, Rand sef eli
cită – av usese perfectă dreptate.Ea î nsăse
îndreptă acum spre el.
— Şi t u e t ap ucisărăsp ândeşti asem eneapoveş t
i! Uneori n-aipi c de
minte,Rand al ’Thor.I arnaaf ost şiaşadest ul de n îfri
coşătoare;nu mai sp eriaţ
i
copii
i!
Randf ăcuo st râmbăt ură amar ă.
— N- am r ăspân di
t nimic,Egw ene.Daram văzut ce-
am văz ut, şinu er a
un ferm ier care-şică uta va carăt ăcit
ă.
 Egw enet r
ase adânc aer î
n piept şidesc hisegura,darnu m aiapucăsă
mai zi
că i n
mic,căci uşa anhului se esch
d i se şi un bărbatcuo cl ai
e de păr bal
i
eşiîn grabă, de parcă-
l urmăreacineva.
CAPITO LUL4
enest
Mrel
ul.
Uşahanul ui setrânt
iî n spat
ele bărbatului cu ă p
r alb, i
ar elseînt
oarse
pe că
lcâi
e,ui t
ându-se r u
ât l
a ea. Era zvelt şiar fi f ost î
nalt dacănu ar fi umbl
at
cu
Manu
tmeri
i
al i
uia
pd
ău
rşi
,o
ea daradse
unăt
ui
m
şca
ră desp
rin
pt
eten
i , cu
ce, în ci
fuda
orm eafpt
ci
uua
dlu
ti că
e şidar
eăta în
mări
mivârst
difă.
erite;
erau sute de pet
ice, divers ora
col
t
e,ca r
e fl uturaul a fieca re adiere. De a fpt
,
Ran
d ob ser
vă că era d est
ul de groasă, î
n ciuda aceea ce usese
sp upânj al ’
Vere,
i
ar etpicel
e er
au doa r cusu
te pe d easupra,î n ch i
p de p odoa be.
— M enes
tr
elul! şopt
iîncântat
ă Egw ene.
Bărbat
ul cupăral b serăsu ci, cuman tia fluturându- iîn â vnt. Haina sa
ceaun lgă vea
a ân
meci ci
udate,careârn atau, şibuzu nare ari m. Must ăţi
le
groa
se, lafelde a lbe capăru l de p e cap, îit remurauî n j urul gu ri
i,iar ch ipul
săuer a zbârci
t ca n u cop
ac care ndurîase u m
lt
e vitr
egii
. Făcuun gest
poru
ncitor căt
re Rand şicei l
alţ
i, cupi pa s a cu muşt i
ucull ung,boga t
î
mpod obit
ă, di
n ca r
e senăî lţ
a u n fir de u fm. Och i
i săi albaştrise ţ ea
iu

sfredeli
t
Rori
andde sesuhb
olbsp
ărân
lacen el
och
ie bărb
i a
lbeatuşi
ust
l iuf
aor
pa se.
oa pe l af elde mul t pe cât sehol base
lar est
ul î nfăţişării sale.To ţi oamen ii din Ţi nut ul celor ouD ă Râuriavea u oc hii
înch i
şil a cu loare, laf elcamaj orit
ateaneg uţătorilor, şia gă rzi
lor o lr
, şia
tutur or celorlalţi oamen i pe car e-i văzu se ânpă at unci . Ceidi n neam uril
e
Con gar şi Cop li
n î l bat j
ocori
seră pentruoch ii să i cen uşii
, până î n ziua î n ca re
se ot hărâse- isă
tragăl ui EwalCop l
in un pumn î n nas; şice- l mai beşt el
ise
Meşt ereasa pen truast a.Se n îtreb ă d acăexi st a vreu n loc nîcar e n imen i să u n
aibă och iiînch i
şil a cu l
oare. „Poat e d e a colo v ine şi Lan.”
— Ce l ocmai e şiăst a?î ntreb ă Men estrelul, cu o voce joasăcare părea,
cu mva, mai put erni
cădecât aorl cel
alţ
i oamen i; ch iar sub cer ul liber pă reacă
răsu nă î ntre p ereiţi uneiva set nîcă peri. Ţărănoi i din sa tul de p e d ea l mi-au
spus căpotaj unge i ci
a înainte d e ă lsareaî ntuneri cul
ui, dar n -au pr eci
zat şică
ar fi t r
eb uit săpl ec cu multî nai nte d e p rân z.Când, î n sf ârşi
t, ajung,î nf
rigurat
pân ăî n măd uva oa selor i şdorni c d e u n patcăl dur os,han giul vos t
ru î ncepe să
bombănecă- ipr eat ârziu,caşicum aşfif ostunporcarvagabondşinucelpe
care S fatul Sat ului îli mpl orase să -şiexp ună t alen tul l
a să rbătoareaast a
mi nunat ă. Şi ni cimăcarunmi -a sp us că totele şi starostel
e.
Îşiî ncetini vo rb a, ca să poată ră su fla, şiî iî nvălui pe t oţi într-o uitătură
sclipit
oar e,apoiseporn i de nîdat ă:
 — Cân d am coborâtsă- mi fumezpipa în aţ
fa focu l
ui şisăbeau can o ă cu
bere,toţioameniidi
nsalamar esehol baulaminecaşicum eram celmai
neisprăvit di
ntre cumetri
ilorşinu cău tam decâtsă mpîrumut ceva bani
. Un
moşu li
că nî cepe să-
mi facămor aă
l despre cedesoi poveş
ti ar reb
tui să spun
sausă u n spun, apoio cop il
iţ
ă i ţ
pă la mi
ne săes i ară
af şi
mă ameninţă cuo
dit
amaibât a dacă unmă mi şcî ndeajuns deepede.
r Ci ne a m aiauzi
t ca nu
Men estrel săfie rtatat în f
elul ăsta?

Men estC
rh,
i
elpulmu
priluilEpgw
e en e
ca er
la
re- unse
văzu pect
snîacol
carn
eîn şi
si
ne;
oa se
se, hol
dar b
na cu
îacel och
aşii
ti
i mari
mp arl
da
eade
dori
nţ a să-ii a a părarea ul i Nynaeve.
— I ert
aţi-
ne,j upân Men est
rel,lua cuvântul Rand, con şt
ien t căşiel
rânjeapr osteşt
e.Era Meşt ereasa noast
ră, şi
…
— Ci ne,f eţi
şoa ra aia drăguţă?exclamă Men est
rel
ul. Meşter easa sat
ul
ui?
Păi,l a vârtsă ei, ar f ace a mi bine să cocheteze cu băieţ
ii decât săpr eva
dă
vremeaşisăse- ngrij
eascădebol navi
.
Rand sef oist ân jeni
t de pe un pi ci
orpe al tul, nădăjdui
nd caNyn aeve să
nu au dă vr eodată acea sta părer
e.Celpuţ i
n nu î nai
nte caMen estrel
ul să-
şifi
terminat număru l. Perr i
n clipi speri
at auzi
ndu-i cuvint
ele,i ar M at fluieră
neauzit, de p arcămân adurorae- a
lr firecu
t t prin cap acelaşil ucru.

nu avea—uBi ărba
ntenţ
ţi
i
iafăcea
săp u
ară pa
r
lt
iesi
p d
ţii
ndeSf
atui
p
oll
t S
eţat
e. ul
Pu
ri,l
ob con
em atin
euăcă
Ran d
de-.b
a S
aun
i t si
am gu
afl r că
at de
războiul din Gheal dan şide b ărba t
ul care p reti
nde a fiDrago nul Ren ăscut
.
Falsul Dr agon. Un gru p de A es edSaise nd îreaptă n îcoace insp
dre Tar Valon.
Sfatul încearcăhot să
ărască dacăsu ntem cu mva nîperi col şipri n l ocuri
le
astea.
— Se şt ia demul t asta, până şiî n B aerlon ,r osti di
spreţuitorMen estrel
ul,
ulti
mul l oc d in lume n î ca re sos eşt
e vreo ştire. Făcu o p auza ,î şirot i pri
viri
le de
j
urî mpr ejurulsatuluişiadăugăsec:Sau… aproapeul timul .
Apoiî i că zur
ă och ii pe că ruţa cu covi lt
ir din a fţ
a hanul ui,r ămasăî n
părăsire,cuoi şteaprăb uşit
ă pe p ămân t.
— Aşa, mi s-a păru t mi e căer a şiPad an ai Fn acol o,î nău ntru, adău găel,
cuaceea şivoceravă g, a cărei rezonanţăf usese nsăîî nlocui
tă cuo n ot
ă de
di
sp reţ. Fain ăsta s -a p ri
ceput di ntot
deauna s ă răsp ândea scăveşt ile erel cu
repezi
ciune.Cu cât su
nt mai r ele,cuat âtse gr ăbeşt e mait are.E maimul t corb
decâtom.
— JupânFai n vine dese ori î
n Emon d’s Field, j upân Men estrel,începu
Egw ene,cuo u mbrăedsu păr are care răzbătea r p
inî ncânt
area e p care o
resi
mţ ea. E un om f oarte vese l şiad uce veş t
i maimul t bune d ecât rel
e.
Men est
relul o privio cl i
pa, apoizâ mbi l arg.
 — I a uite cef at
ăf rumoasa! Ţi
-ar tr
ebui nişt
et randafirisăţ i
-i prinziî
n
păr
. Di
n păcat e,eunu potscoa t
e rtandafiridin piatră seacă,cel puţi
n nu anul
ăst
a – ard e-caizice să-mi daio mân ă de ajutorcân dîmi fac unmăru l
? S ă-
mi
daiflautul când am nevoi e de el– sau al
te nist
rumen te.De obicei
,î mi iau ca
aj
utorfata ceaai mfrumoa să ep car
e o găsesc.
Perri
n ch i
coti
,i ar Mat, ca
re chicoti
seşielpe î nf
undate,izbucniîn h ohot
e
de râs.Rand clipi surprn
is;Egw ene lîprivea supăr
at ă, i
ar elnu sco sesei ci
n
măca
r—unÎ
ţsu
i net
mu.
l
ţuFat
aîşi
mesc,
j î
upndr
ânep
e tă sp
Men at
est
rel
eleTe
. şi
sp
aj
uu
tse,
cu
cuplune.
ăcergl
as mul
t pr
eal
ini
şti
t:
— Thom Merr ili
n, rost
i Men est
rel
ul,i ar eisehol bară su rpri
nşi. Thom
Mer
ril
in mă cheam ă,nu j upânMenest rel.
Îşiîndreptă pe umeri mantia pestri
ţă şi, dint
r-od
ată, glasul părusă -
i
r
ăsune airăşicaî ntre ereţ
pi i uneimariî ncăperi
.
— Cân dvaam f ostBard de Curt e,iaracu m, înt
r-ad ev
ă,r am ajuns la
măr
eţul rang de aesMt ru Menestr
el, dar mă ch eam ă,pu r şisimpl u, Thom
Mer
ril
in; Men est
releste numaiun t i
tlu cucar e mă mân dresc.
Apoif ăcuo pl ecăci
une atâtde com plica
tă, fluturân du-şiman t
ia,î ncât
Matîncepu să ap l
au de,iarEgw en e scoase un murmur ap rec
iati
v.
— Ju pâ n… ăăă … jupân Mer ri
li
n, rosti Mat, care,după vor bele

Men
în Ghest
rel
ealuan
dlui,n
? Şu
tişt
i iaa p
cev r
ea
desprei
b
neal ce
su form
l Drfăon
ag d
e S
? ad
r
auesare
despre să
l
eagă
es Aed
S,
aai
ce
? se ntâm
îpl ă
— Ţi separ e c-aşfi un negu ţătorambu lant, băiet
e?morm ăiMen estr
elul,
lovindu- şipod ul pal meicupi pa,pe care ap oio ă fcudi spărută u ndevant r
î
-un
buzunaralmant ieisaualsurt ucul uipecareî lpurta;Randnureuşisă- şidea
seam a u nde s au cu m di spă ruse obi ectul. Sunt Men estrel
, nu gu ră spartă.Iar
despr e A es edaS i, am l uathot ărârea să nu şt i
u ni ci
od ată nimi c.E mul t mai
sigu r aşa.
— Darrăzb oiul, continuă Matcuî nsufleţir
e,numaicăj upân e Mrili
n î l
întrerupse medii at.
— Î n ă rzboai e,băi ete,ni şte proşt i ucid alţi proşti pen tru ottf el
ul de
mot i
ve r p
osteşti
. Ast a-it ot. Eu mă aflu ai ciîn numel e a rtei
.
Brusc, elînt i
nseun deget spre Ran d.
— Tu , băiete.Î nalt mai eşt i. Mai aide cr escut, dar nu p reacr ed să mai fie
prin ţ inut vr eun bărba t aşaî nalt ca i n
te.Şi pun r ămăşa g cănu- s nicimul ţi cu
och i caai t ăi. Una pest e a l
ta, ai di tamai umeri i şieşt iî nalt caun Ai el
. Cum t e
che amă?
Şovăi nd şif ără să- şideapreabi ne seam a dacănu c umvabăr batul îşi
băt eajocdeel ,Randî şispusenumel e;darMenest relulîşiî
ndr eptasedej a
aten ţi
a c ătrePerri n.
— I art u e şi tap roape cât un Ogi er. Cam pe acol o.Cum t e numeşti?
 — Poat e dacăaşfi de dou ă or
i pe atâ,
t râsePerri
n. Teamă mi-
e căeu şi
Rand su ntem doa r nişt
e oameni obi
şnuiţ
i,jupân Merrl
in, nu făpt
uri pl
ăsm uit
e
din poveşt
il
e d umitale.Sunt Perri
n Aybara.
Merrili
n set rasede mustaţă.
— I -
au zi
. Făp t
uriplăsmuit
e din poveşt
i
le mele.Aşazi citu? Pesemne ca
voi
,băieţ
i,sunteţit
ar eumblaţ
ipri
nl ume.
Ran d ramase tăcu
t
, convi
ns,de acu m, căer au in
ţta uneibatj
ocuri, dar
Perri
n—vorb
Ci
urăsp
oţ
t i
i
icat
am. ajuns pânăî n D ealul St
răji
i şil a Deven R i
de.Nu su nt
mulţ
i pe aicicare ăs se fi dus aşa dep art
e.
Nu se lăuda degeab a – nu-i st
ăteaî n fir e s-ofacă. Spuneapur şisi mplu
adevăr
ul.
— Şi am maivăz ut şiSmâr cul
, adă ugăMat ; ast
a chiarcăad ucea cuo
l
audă.Adi că m l
aştina din fundul Codrului cuBăl ţi. Acol
o nu se u d
ce chiar
ni
men iîn afară d e noi– e l i
pn de nisipurimi şcătoar
e şi de p uţ
uricunoroi . Şi
ni
ciîn Munţ ii de N egură nu se duce i n i
men , dar oin am f ost o dată.Celpuţi
n
până al poal
e.
— Aşadepa rte?murmură Menes trelul
, conti
nuân d săset ragăde
mustăţ
i.

Per
rniLuni
îcrRn
u an
tddi
ân u-se
se. păru că încercasă- şiascu ndă un â zmbetşi - l văzu şipe
— Poart ă gh inion să ur cipe munţ i, ziseMat , caşicu m s- arfi scu zatcă
nu mer sese maidepa rte.Toat ă u lmea i şt
e.
— Ast ea-s pr osti
i, Mat ri m Cau t
hon,î lî nt
rer upseEgw ene,su părată.
Nynaeve spu ne că…
Se op rişir oşi uşor, aru ncân du-ilui Thom Merr i
li
n opri vire care nu m ai
er
a at ât de p ri
etenoasăcaî nainte.
— N u-if rumossă- ţi ba ţi… N u e…
Se înroşi şimai t are şit ăcu. Mat clipi de par căî ncepeasăbănui ascăşiel
ce e-
snt âmplă.
— Ai dr eptat
e,co pilă, r osti spăşi
t Men est
relul.Îmi cer cu miul i
nţăi ertare.
Mă aflu ai cica să vă i d
st r
ez . Of , of
, gura asta b oga
tă mer eumi -a a dus n ecazuri
.
— N- om fi căl ăt or
it noiaşade mul t cadumneat a,zi sesec Perrin, darce
are a acef nî
ălţi
meal ui Rand?
— Ui te ca re-
it rea
ba, băi ete.Ceva mai târziu osăvăcer săî ncercaţi să
mă ridicaţi de a l pământ , dar n- o săo p ut eţ
if ace. Nicitu, nicipri eten
ul t ău cel
î
nal
t– R and ai zi s,nu? – i n
cini men i alt
cineva. De a sta ce m ai zici
?
Perrin ch icoti di
sp reţuitor.
— Cr edcăpot săî nce rc chiaracu m.
 Darcân d băiat
ul făcu nu pas spr e el, Thom Mer ri
li
n i îfăcu sem
n să se
retragă.
— Mait âr
ziu, băi
et
e,mait âr
ziu. Cân d sevafi ad unatmaimul tălume să
ne vad
ă.Un art i
star e nevoi
e de publ i
c.
De cândi eşi
seMen est
rel
ul di
n han , pe Paj
işt
e sead unaseră vr
eo
douăzecide perso
ane,băieţi şif
ete,i nclusi
v n işt
e copi
i ca re răg
tea
u cu ochi
ul,
f
erm eca
ţ
i şităcuţi
, din spat
ele ce
lor m ai în vâ rst
ă. Cu toţii păr
eau căaştea
ptă
d
pe
ărua
lsă-i
Men estrel
numer ni
e şt
eap
–, mi
nucl
oi năţ
ăti
ii
.
năBuărb
at
şorulndi
cu păru
cap şilof
al
tb
ă.le aruncăo pri vire –
— Ei , cr edc- aşputeasăvădau n u mi
c exemplu. Asta casăl e put eţ
i
spune şi cel
orlalţ
i, da? Doaro d iee esp
dr e ce-
o săved eţi mâine al Sărbătoarea
voastră.
Făcu nupasî napoişideod at
ă sări î
n văzduh, răsuci
ndu- seşidân du-se
peste ca p, apoiat eri
zâ
nd dreptî n vâ ru
fl f
undaţi
eide p iat
ră, cuf aţal a ei. Mai
mul t decât atâ,t chi
ar î
n momen tul în carei nse
at ămp ântul cupi ci
oarel
e,î n
mâini î i apărură r t
eimi ngi– u na roşie,una a l
bă şi una n eagră – e p care ncep
îu
de n îdată săl e nîvârt
ească pri
n aer .
Privi
toriilăsară săl e scape o şoaptă – pe jumătate de mi r
are,pe j umătate
de p lăcere.Pân ă şi Rand uit
ă d e supărare.Rânji scu
rt spre E gwene şi pri
mi

drept
Men estr
răsp
el.uns u n zâm betî ncân t
at, ap oise nî toarseră amân doisă seol b
heze la
— Vr eţi s-auziţi poveşti? stri
găThom Merr ili
n cugl as put ernic.Şt i
u
mul te p oveşti şiam săvil e spun. Am săl e afc să pri
ndă vi aţ
ăî n faţa ochil
or
voştri.
De undeva apăru şi o mi ngeal bast
ră,care seal ătură celorlal
te,apoiuna
verdeşiunagal benă.
— Poveşt i desp re răzb oai
e apri geşidesp re marier o, ipen trubărbaţ i şi
băieţi.Pentruf emeişif ete,î
ntregulCi cluApt ari
gine.PoveştidespreArt ur
Paen drag an Tr eal
l, Artur Ari pă d e Ş oi
m, Art ur Marel e R ege, care a d omni t
odinioară pest e o tate iţnuturile,de a l Pust i
ul Ai elpână l a Ocea nul Aryth şi
chiar şidi ncolo d e a cesta. Poveşti mi nunate d espre oamen i şil ocuriciudate,
desp re muO l Verd e,desp re S t
răjeri şit rol
oci, despre O gieri şiAi eli
. Cele omi e
de p oveşti ale u li Anna, Î nţeleptul Sfătuitor
. Jaem Prăpădul uri aşi
lor. Cum l -a
ferm ecat Susape J ain Neop ri
tul. Mara ş i cei treir egi negh i
ob i
.
— Poves teşte-
ne despr e Len n, strigăEgw en e.Cum a zbu ratelspr e Lu nă
în burt a u nui vu l
tur de oc.
f Vorbeşt e-ne despre fi ica sa, Salya, care umbl a
printre stele.
Ran d o pri vicucoad a och iului, dareapărea ab sorbit
ă de Men estrel
.
Niciodată nu- i pl ăcuseră poveştil
e d esp re avent
urişil ungică l
ătorii
. Pref
eratele
eier au î ntotdeau na cel e am uzan te,sa u poveştile despre em
f eicare că pă
leau
al
ţi oameni, pr
esu puşia fi mai deştep
ţi decâ
ttoţi cei
lal
ţi
. Era co nvins căea
cer
use să audă poveşt
i despre nLenşiSalyaca să -
if acăî n ciudă.Era cu
neputi
nţă să u n-
şidea seam a că ul
mea i d
n af
ară nu er a u nl oc ot
privi
t pentru
oamen i
i di
n Ţinutul cel
or ouDa Râuri
. Să ascu
lţi poveşt
i aventuroa
se, sauch iar
săvi sezil
a ele,era na u; săle vezidesf
ăşurân
du-se nîj urult ău era cu t
otul
altceva.
— Astea-s poveşt
i de demul
t, zi
seThom Merr il
in şi, di
ntr-odat
ă, încep
u
să j
Vârson
t gl
eiLeze
egendel cât
er
o,sr
t
pei
unmini
un gi
i
.Pcu
oatfiş
eecare
imaivecâni
h ă.
mDa
. Pr
oveşt
ţinei
ţ di
imi n
nteVbârst
inea
,eude dinaintea
cunosc toate p oveşt
il
e V ârstelor care au t r
ecut şivor ven i di n nou . Vârste nî
care oam en i
i domneaupest e ceru rişist el
e şi Vârste nî ca re om ul răt
ăcea prin
lume cat ova răş al fiarelor. Vârste mi nunate şi Vârste nîfricoşă toare.Vârst e care
au luat sf ârşit când din ceru ria î nceput săcu rgăf oc i şVârst e osândite de
zăpezi şide gh eţ
uricare au acoperit pămân t
urile şi mări le.Cunoscoa tt
e
poveşti
le şi pe oatte el voi spune.Poveşt i despre MoskUri aşul, cuLanceal ui de
Foc ca re ajungea ori
unde n îl ume,şidesp re războ ai
ele u li cuAl sbet
, Regina
Tuturor.PoveştidespreVindecăt oareaMat erese,MamaMi nunat uluiI nd.
De acu m, mi ngil
eî ncepu ser
ă săser ot
ească în mâi nilel ui Thom î n dou ă
cercurica re sent er
isectau. Gl asul să u păreao i ncantaţie,i ar n ît i
mp ce vo rbea,

se rotea
— uAşor
m, saca şi
vă pcu mt
oves îşisu
esc praveg
despre hârşi
sfeat sp
ulect
Vatori
ârstip
ei Lentru
egen a
del
or,l
edespre
urm ări
Drreacni
ago ţ
il
e.
şiîncercarea ui d le a -l sl
obozi pe C elÎ ntunecat în lumeaoa men i
lor. Am săvă
spun despre V remea ebu N ni ei
, cân dl umea af ost f
rân t
ă d e către A es edaSi ;
despre Războ aiele T r
oloce, când oa men i
i s- au l uptat cu tr
oloci
i pen trua
stăpâni
i pămân tul; despr e R ăzboi
ul de O Sut ă d e A ni
, cân d oam enii s-au l uptat
unii cual ţi
i şicâ nd au f ostăuf ri
te n ea muri l
e ca r
e ex ist
ă şiazi . Am săvă
poveses
tc ave nturi l
e b ărb aţ
il
or şi al
e emf ei l
or, al e ceol
r b ogaţi şial e c eolr sărac,i
marişimi ci, sem eiţşiumi li
. Ased i
ul Col oa nelor eru
Cl ui. Cum l -a vindeca t
Karil
, gospodina, pe so ţul eica re sforăia. Rege l
e D ari
th şică dereaasei C…
Brusc, potop ul de cu vi
nte seop ri
,î n acel aşit i
mp cu ot r
ireami ngilorpe
care Thom l e ad ună p ur şisi mplu di n aer , rămân ân dt ăcut.fără caRan d s-o
observe,Moi raine se alăturaseascu l
tătorilor. Lan er al ângăea , dar r t
eb uia săt e
uiţ
i cumar e a tenţie casă -l vezi
. O cl ipă, Thom se i u
tă ch i
orâş l
a Moi raine,
rămân ând cuch ipul şit rupul înţepenite,î n af ara mi şcări
lor ripn care ăcuf
mingil
e sădi sp ară în mâneci le alrgide a l su rtuc.Apoiî if ăcu o pl ecă ci
une,
desf
ăcându-şil arg an mtia.
— Cu i er t
ăciune,dumneav oast
ră preci s nu su nteţi de prinî mprej urimi …
— Doam na!şui eră uimit Ewi n. Doam na Moi rai
ne.
Thom cl ipi, ap oif ăcuo nou ă plecăci une,şimaiad âncă.
 — Îmi cer di
n noui ertare… hmm, Doam nă.N-am vrut sămă ar ătli
psit
de respect
.
Moirai
ne făcuun ges t uşor de nepăsar
e.
— Nicin-am cr ez
ut asta,jupân ar
Bd. Iarnumele meues te,pur şisimplu,
Moi
rai
ne.E ad evăr
atcă u n su nt de pe ai
ci
, sunt o că
lăt
oare ca şidumneata,
dep
art
e de casă şisingură.Pen truun străi
n, l
umea oapte fiplină de pri
mejdi
i.
— Doa mna Moi rai
ne aduna i st
ori
si
ri
, complet
ă Ewin. I
stori
siridesp
re
l
u
n cru
amri
- care
ce a
s-
rfiaus-î
n
putt
â
ump
t î
nl
at
t î
âmpnlaŢin
pun
t
riul
l cel
ocuor
ri
le ou
Dea
ă d
ast Râuri
esp;
edeşi
r eu
care , unul
să
eri,
eh
t masă
barf
aci
o povest e.
— At uncicr edcăo să- ţi fie pe plac şipoveşti
le mele… Moirai
ne,zi se
Thom,pri vi
nd- oîntr-
unmodevi dentbănui tor;sevedeacănu-ipreapl
ăceas-o
î
nt âl
nea scăaco lo.Di ntr
-odat
ă, Rand se nt îr
ebă ce soi de dist
racţ
i
i i se u p
teau
oferi uneidoam ne ca aceea ntr
-unîoraş caaer BlonsauCaem lyn– c u si guranţă
că u n putea fice va maigr ozav decât un Men es
trel
.
— Ast aţ ine de gu st
uri,j upân ard,
B r ăspunseMoi rai
ne.Unele poveştiîmi
plac,al tel
e nu.
Thom f ăcuncă î o plecăciune,şimaiad âncădecât pri
mele,încl
inân du-şi
trupul deşiratpân ă aproape e păm
d ân t
.

plăcute— şi
Te
diasi
st gu
ractr
i
ve.că ni
Şi ci
îuna
mi f di
aci not
reop
noveşt
oare il
e
pr mel
ea er
ma nu Su
e. va
ntdisp
d l
ă
oacea.
r un Toa
Ment
e vor
estr
el;fi
atâ,
t şini mic mai mul t.
Drep trăsp uns l a pl ecăciuneal ui, Moiraine înclină cap ul cuun gest
graiţ
os. Vreme d e o i cl
pă a du se nî că şi maimul t cuo d oam nă n obil
ă,aşa m cu
o n umise wiEn, ca re primeaomagi il
e su puşilor săi
. Apoise nî toarse e p călcâi
e,
iar Lan o u rmă,ca n ul up care nsoţ
îeşte ol ebădă plutind pe og l
inda ap ei.
Thom r ămase cuoch ii după ei ,î ncrunt ându-şisp rân cen ele stufoaseşi
netezi
ndu- şicudosu l pal meimust aţal ungă, pân ă ce-i văzu aj unşil a ujmăt ae
ta
Paji
şti
i.„ Nu-i convine d eloc”, se â g
ndi Rand.
— Nu maij on gl
ezi puţ i
n, t e rugăm ?î ntrebăEwi n.
— Î nghitef oc, st
rigăMat . Vr eau să te vă dî nghiţi
nd f oc.
— Harpa ! strigaun gl asdi n mul ţi
me.Cân tăl a harpă .
Altci
neva pomen i de flau t. Dart ocm aiat unci, uşahan ul ui sedesc hise,
iar bărbaţi
i din Sfat i eşiră cupaşiapăsa ţi
, cuNyn aeveri n
ptre ei . Padan Fai n
nu seaflaaco lo,du păcum văz u Ran d;pes emne c ă n egustor ul ambu l
an t se
hotărâse ăm săân ăr a l că l
dură,î n sal a mare, cuvi nul săudr es cu mi r
od eni
i.
Morm ănid cev a despr e„ o duşcă tare de r achiu”, Thom Mer ri
li
n sări
repede os
j de p e ve cheaf undaţ ie.f ără ă s-
i pese de st ri
găt el
e c eor
l ca re-l
urmăriseră pân ă at unci, se r st
ecu ră pe ân
l gămembri i Sfat ului înainte ca
aceşti
a săfi i eşit bine p e u şă.
 — Ce-i ăst
a,Men est
relsau ege?
R înt
rebăi ri
tatCen n Buie.Ban i buni
chel
tui
ţi ai
urea
, eu aşacred .
Bran ’al
Vere dădu să seînt
oar
cădupă Men est
rel
, apoiclăti
nă din cap.
— S-arpr eaputeacaomul ăl a săf
acămaimul t st
ri
căci
uni decât l
ucruri
bune.
Nyn aeve,pr
eocupat
ă să-şist
rân
găman ti
a pe lân găcorp, pufni zgomot
os.
— Dacăaşaţ i
-e voi
a, Bran l’
Va
ere,
fă-ţ
i gri
ji din prci
ina Menestr
elul
ui.
Măcar
Drag se
el
on. Dar d afl
aă
căch
tiarţ
ot n
iîf
î Eci
amon d’
s
gri
ji
,aFi
el
flăd,că
ceeai
macesunu
nt se
şial po
at
ţiepesp
i ua
n
ie ca
ci d
espr
ree ch
ial
fr
asul
ar
trebui săt e p r
eocu pe.
— Cu voi a dumi tal
e,Meş t
ereasă, zisescorţosBran ,lasăî n seam a measă
hotărăsc ind pri
cina cu i să-mi fac rigj
i. Jupâneasa Moi raine şi j
upân Lan su nt
oa sp
eţila hanul meu , nişte oamen i cuvii
ncioşi şiresp ectabi
li
; euaşazi c.Nu ei
au f ost cei car
e m- au făcu t„neghiob” în f aţ
aî ntr
eg ului Sfat. Nu eiau f ost cei
care au spus b ărbaţil
or i nd Sfat că oţitl
a un l ocn- au mi nte nicicâtnu ul
singu r
.
— Ori cum, mi separ e căam f ost preablândă,r epli
căNyn aeve,
îndep ărt
ându-se ără
f ăca
m r să r a
unce vr eo r p
ivi
re nîap oişil ăsându-l pe Bran
pe gân duri, căutând să- i dea nurăspu ns pe ăsumr ă.

asta seEgwuen
ăe
l r î
epledp
eri
vi
epe
p u Rel
rm an
edM de er
eştparcă.ar
esei Ranfidd ori
şti
at că
să-i
t sp
rebui
u năsă
a ceva,
exide
starvre
î
no oc
lede
cal
pri
n careos- oprească să l p
ecei ndŢi nutul celor ouD ă Râuri , dar u n-
it recea
pri
n mi nte d ecât una si ngu ră,pe car e n u er a gat
a s-o a puce, chiar dacă ear fi a
f
ost de acor d. Î n plus,Egw en e aproa pe că- i spusese li
mped e că uner a de acord,
ceea ce-l făcea să semt si
ă şimai r ău.
— Ti ner icaast a ar e nev oei de un băr bat, mormăiCen n Bui e,înălţându-
se e p călcâie;er a deja roşul af aţă şich i
pul i se nî tunecădi n ce nîce m ai mult
.
Nu şt ie ce-i ăl ar espectul cu veni
t. Noisu ntem membri i Sfatului, nu ni şt
e
băietanicare- iint răeiîncurt eşi …
Starost ele puf ni zgom otospe nas,apoi , dintr
-odată, seî ntoarsesp re
bătrânulmeşt erdeacoperi şuri .
— Taci di n gură,Cen n! Nu e t maipurt a caun A i
elcu ăl vul negru rtas
peste o chi!
Bărbat ul cel sl
ăbănogrămaseî mpietritl ocul
ui de ui mi re.St arost
ele nu-şi
pierdeani ciod ată cu mpăt ul. Bran î lf ul
geră cu privi
rea.
— Fi r-arsăfie,daravem l
ucr uri maibune de f ăcut ai cidecât săne
prostim. Sau aide gân d să r a
ăţi că yn N aeve are dr
eptate?
Şi cu st aa, seî ntoa rseî n h an, cu a pşiapăsa ţi
, şit r ânti uşaî n u rmal ui
.
Membri i Sfatul ui îi arunca ră câ te o ri pvire u li Cenn, apoipl ecăfieca re nî
drumul l ui,î n af arăedH aral Luhhan , care rămase să- lînsoţ ească pe meşt er
ul
cuch i
pul î
mpi et
ri
t, vorbindu-iîncet
. Fieraru
l erai ns
gurul care-l puteafacepe
Cenn să-şivina î
n fire.Rand î iieşi î
n întâmpinare a
ttălui său, cupri eteni
i după
el
.
— Nu - l
am văzu t nici
odată pe j
upân ’ al
Vere aşade su părat, zi
seî nt
âide
toat
e Rand, ceea ce-
i atrase in
d parteal ui Mat o pri
vire dezgustată.
— St arost
el
e şiMeşt er
easanu p reaseî nţel
eg,îllămuriTa m, iar ast
ăzis-
au înţ
elesmai puţ i
n decâ t de obice
i. Ast
a-itot. Î
n fiecare sa te a lfel
.

ner
ăb —oŞ
dăt riCce-
. e is
ecuau
dal
ef
su l
u Dr
c ago
Aes neda
S?î n
it
?reb
a Mat ,iarPer rn
i murm ură şielcev a,
Tam at cl
i
nă încet din cap .
— Ju pâ n Fain nu ş ti
a mul t maimul t decât apucase dej
a săspu nă.Cel
puţi
n nu l ucru ricare săne n itereseze e pnoi
. Ne-a vorb
it desp
re ulpt
e câşti
gat
e
şipierdute,desp re oraşe uc certi
e şi recu
certi
e,dar o t
ate,slavă Luminii
,în
Ghealdan. Necazu ri
l
e n u s-au î ntins,di n cât
e ştiajupân Fain.
— Pe mi ne mă i nteresează l
uptee,
l zi
seMat ,iarPerrni adăugă:
— C e v-a spus despr e asta?
— Pe mi ne,Mat rim, luptee l nu mă interese
ază, vor
bi Tam. Darsu nt
convi
ns că , puţin mai târziu, o să - ifacăplăcere săvăpovest eascătoate cel
e
chi
ar el. Ceea ce ă m niter
esează est e că n-ar treb
ui săne a fcemgri j
i pent
ruce

se
carenî
tâmp
em fl
ei
lă
e aAici
,d
es i
nai
ed
S câte a
să n d
ăeci
vi î
nscoa
Sf
atul
ce, .
nNd
î -
am
rumupl
utu
l t gă
or si ni
spre ci
i unm.mot
azăzi i
Câtvdesp
p
ent
rru
e
călători
a de n îtoar
cere, nu pare p robabil cael e să vreasăst răbat ă Cod rul
Umbr elor şi săt reacă înotRâu l Alb.
Auzi nd ast a, Rand şicei l
alţi chicotiră. Eraur eitmot ivepen truca re
nimen i nu i ntra nî Ţi nut ul cel orDou ă R âu ri decât prin mi azănoa pte,pe a l
TarenFerry.Pri mulmot i
v,fir eşte,erauMunţ iideNegurăaflaţ ilaapus,i ar
Smâr culî nch ideal af elde b ine regiunea, pe a lr ăsărit. La mi azăzise fl a
a Râu l
Alb,care-şiluanumel edel af elulîncarest âncileşibol ovaniifăceaucaapel e
sale erpezi să arbfi ă şi să sp umege. I
ar di ncolo d e el se afl a C od rul Umbr elor
.
Puţini oamen i din Ţi nutul cel or ou Dă R âu ri t recuser
ă vre od at
ă d i
ncol o d e Râul
Alb,şiîncăşimaipuţ iniseî nt orseseră,odat ăaj unşiacol o.Totuşi,lumeaeraî n
gen er
alde acordacest că Cod ru alUmbr elor es n ît
indea cel puţi n o su tă de
mile sp r
e mi azăzi,f ără i n
cio pot ecăşini ciun sa t, dar p li
n de u lpi şide u rşi
.
— Şi cu st aa, bast a, î n ceea cene pri veşte,ziseMat , ca re păr eacel puţi
n
dezamăgi t
.
— Nu- i chiaraşa, r eplicăTam . Po i
mâi ne o săt rimitem oam en iîn Dev en
Ride şi Dea l
ul St răjii şich iar în Ta renFerry , casăaran j
eze să st
ăm cu t oţ
ii de
straj
ă. Căl ăreţi care să veg heze mal uri
le R âului Al b şial e Tarenul ui
, şial ţi
i care
săpat rul
ezeri n
pi nterioru lţ inutului. Ar r t
eb ui săf acemast a ch iar m âine,dar
numai st arostele af ost de a cord cumi ne.Cei lal
ţi au gă stide cu vi
inţă căn- ar
t
rebui săceară i
măn
nui să-
şipetr
eacăSărbătoareacălări
nd pri
n Ţinutul cel
or
Două âuRri
.
— Darparcă spuneaţ
i căn-avemde cesane f acem gri
j
i, obser
văPerri
n,
i
ar Tam cl
ăti
nă din cap.
— Am spu s căn- artr
ebui săne îngr
ij
orăm, băi
ete,nu c ă n-am avea
moti
ve. Am văzut oameni car
e aumurit pent
ru că s-au lăsatconvinşică un are
cum săl i se nî
tâmpl
e ceva ce -n
ar fitrebuit săli se-
ntâmple.Maimul t,luptel
e o
să
ajunscoa
găt ă
nudl
ai
eva veal
năî
sifel
gu de
ran
ţă,el
fdar
de oa
ţmen
i oi
al
i .să
Ceima
caueio
t muca
l
lţ
io
e săsă
rînt
ofi
p cer
e ced
e pu
n
emai
u să
rma
tulburări
lor. Cel or in
dtâio săl e dăm o mână de a jutor
, dar odată cueit r
ebuie
săne a şteptăm săapară şicei lal
ţi
.
Pe ner ăsuflate,Matî nt
rebă:
— Potsă pa rt
ici
p şi eu? Cât mi -aş dori
! Şt
iţi că ăm pricepa l felde bi
ne la
călări
t caori ci
ne din sat.
— Vr eisăai part e de câ teva săptămâni de f
rig,de plict
iseal
ă şide dorm it
pe p ămân t
ul t are? hicot
ci Tam. Probabil că l t
a
ceva- onsăfie.Eu aşa
nădăjdui
esc. Suntem destul de eri
fţi, chiar şidin cal
eaf ugarli
or
. Dar d acăeşti
hotărât
, vorbeşte cuj upân al’Ver
e.Ran d, e vremea să ne-
ntoarceml af ermă.
Rand cl ipi su
rprins.

—
— CArmedeam
tr
eb uri drcă
ăm
er ân em
ezol
vat ai
ci
a pen
l f
ermtr
ău şi
Noapt
amea Ier
nevoin
eii
.şide t i
ne.
— Chi arşiaşa, maiave m or e bune de st at. Aş vr easămă of erşieu
voluntarpent rust răji
.
— Pl ecăm chi aracu m, răspu nset atălsăupe un t oncar e nu acc ept
a nici
o r epl
ică, ap oiad augă cev a maibl ân d: O să e- nnt oarcem mâi ne şi o săait imp
destul săvorb eşt i cuSt arostel
e.Şi t imp dest ul şipen t
ruSărbăt oar
e.Te m ai las
cincimi nute,apoivi no î n grajd.
— Vi i şit u cu oi nsăf acide st raj
ă? îlî ntrebă Mat pe Perr i
n, după cepl ecă
Tam.Punr ămăşagcăî nŢinut ulcelorDouăRâurinus- a-ntâmpl atni
ciodată
cevae dsoi ul ăst a. Pai, dacă j u
angeml a T aren, poate ved em soldaţi sauci ne
ştie ce.Poat e ch i
ar n işte S poi
tori.
— Cr edcăvi n ş i eu , zi
seî ncet Perrin, dacăj upân Lu hhan - nare nevoi
e de
mi ne.
— Războ iul e î n G heal
dan, serăst i Rand, ap oi, cu n u efort
,î şicoborî
vocea:Război uleî nGheal dan,iarAesSedaisunt … Lumi naşt iepeunde,dar
nu pe a ici, ori
cu m. Î n sch imb, bărbat ul cumant ie n eagră est
e a i
ci,în caz că aţi
uitat.
Cei l
alţi seui tarăî ncu rcaţ
i unul l a altul.
— Scu ze,Ran d, mor măiMat . Darnu mi seof er
ă pr eades pril
ejul dea
face l t
aceva decât sămul g va cil
e u li taicămeu .
 Sub privi
ri
l
e ui mit
e al e cel
orlal
ţi
, elî şiî ndrep
tă umeri
i.
— Păi
, chi
ar le mul g,şiî n fi eca rezi, aşasăşt iţ
i.
— Căl
ăreu
ţl negru, îi aminti Ran d. Dacăf acevreunr ău uci
va?
— Poat
e că-i vr
eun f ugar din răzb o,
izisePerrin, f
ără convi
ngere.
— Oricear fi, rost i Mat, o să-l gă sea
scăst răj
i
le.
— Poat
e,vorbi Ran d, dars- arzi cecăpoa t
e sădispară cân
d vr
ea.
Poa
te ar
fi mai bi
ne săşti
e căt rebuie să-
l ca ute.

prop — O
use a
M,să-
t i
ai
rspun
el lemva
e lusp
iuj
unp
eâncel’
al
Ver
or e
id,cân
n Sfatd
, vor
şibi
eimvor
cuel desp
spu
ne r
me st
ai raj
depă,
art
e.
— Sfat
ul! exclamă neîncrezătorPer rni. O săavem nor
ocdacăSt arost
el
e
nu ne ârde nî nas. JupânLu hhanşit atăll ui Rand au dej
a mipresi
a cănoidoi
avem veden
ii.
Rand of
tă:
— Dacăe s- of ace
m, maibi ne o facem acu m. Ce cont
ează căne râd eî n
nas azi saumâi ne?
— Poate că, propusePerr i
n, privi
ndu- l pe f
uriş pe Mat, artr
eb ui să
î
ncercămsă-i maigăsi m şipe a l
ţi
i care -aulvăzut. La noa
pte o să ne-ntâl
nim
aproape cutoată ulmea, pri
n sat .
Mat seî ncruntă şimai t are,dar t otnu zi senimic.Cu o ti
ţ
iî nţel
eseră că

Perr
Mat i
.n voia săsp ună căl e-ar fit reb uit nişte martori maide n îcreder e d ecât
— Că-i azi
, că-i mâine,t otai a e,adău găPerr i
n, văzându- l pe Rand că
şovăie.Şi nu cr edc- ar t r
sica să maiavem pe cineva cu noi, cân d mer gemsă-i
vorbim.Euunulaşzi cecăj umăt atedintreoameni idinsatdepart eanoast ră
ne-ar prinde oafrt e b i
ne.
Rand î ncu vi
inţă cu gest uril ente.Parcă -
i şir ăsuna în u rech i râsull ui
jupânal ’
Vere.Arfif ost,desigur,mul tmaibi nesămaiai băniştemart ori.Iar
dacăeit reiîl vă zu seră pe n idivi
d, t rebuiau sămai fie şi alţii
. Era i mp
l ede.
— At uncirămân e pe mâi ne.La noa pte,voi doigăsi ţ
i pe ci ne maiput eţ
i,
iar â mnie mer geml a Staroste.Apoi …
Ceil
alţi doiî l privirăt ăcu ţi
,f ărăcavreu nul săî ntrebe ceurm au să f
acă
dacănu maigăseau pe n imen i al
tcineva car e să-l fi văzut pe b ărbat ul cu
mant ie nea gră. Totuşi,înt r
eb areal i se t ci
eal impede n î ochi
,i ar elnu ave a ce să
le ărspundă.Of t
ă di n gr eu.
— Acu ma t rebuie săpl ec. Tata o săse -
ntrebe dacăn- am căz ut cu mva
într
-o groa pă.
Î
şil uară rămasbun, i arRan d seduser ep
ed e spre curteagraj duril
or,
unde că ru
ţ a cur oţi marist ăteapr optit
ăî n oişte.Gr aj
dul era cl oădi re ulngăşi
îngustă, cuun acop eri
ş n îalt, de stuf . Desp ărţi
turi
l
e cupod eaua acop eri
tă cu
paie sent i
î
ndea u pe am bel
e a l
turial e n îcăperiiîntunecoase, în ca re u lmina
păt
rundea u nmaipri n deschider
ea şi
ulordubl e dea lu nul di
n cap et
e.Opt
di
ntre el
e erau ocu pate de cai
i neguţăt
orului ambulant, care ocm
t ai îşironţăiau
ovăzu
l,iar alt
e şa se, de cai
i masi
vide D hurran, echi
pajul pe care ujpân al’
Vere
î
lî nch
iri
af erm i
eri
lor, at
uncicâ nd aceşit
a av eau de cărat ncati
tăţ
i care el
depăşea
u puteril
e.Î n afară de acest
ea, numait r
eidesp ărţ
i
turimaier au
ocupat
e.Uitându- se al cai
, Rand î
şisp use că-i poa
te ercunoaşte ăf
ră probl
eme
pe st
ăpâni
i acestora. Arm ăsa
rulînalt
, cupi ept
ul lat
, care-
şidăd eamândru
ca
chp
iu
alp
r eî
şi nsp
a
bt e,
oxă,t
reb
păui
a să
şea repfie
ede al l
şiui L
graţian.ca
os Iapaf
o at
alb
ăăca
şi
rezvel
ăt
dnă
ţ,
uicu
eştgâ
e,nt
uul
-il
un
pug,
teaca
re,
aparţi
ne d ecâ
tl ui Moiraine.I ar cel de-al t
reileaca l necunoscut, un j
uga n
zdravăn, mar e şi sl
ab, de u n maron iu sti
ns,i se ot prvea
i erp
fectlui Thom
Merril
in.
Tam st ăteaî n cap ătul graj
dul ui,ţ i
nân d-o pe Bel a de o funielegată de gâ t
şivor bind încet cuHu şiTa d. Înainte ca an Rd să fiap ucat să acă
f oi d paşi,
tat
ăl să u le ă fcusem n cuca pul băi eţ
ilor e da l graj
durişio s coase ep B el
a,
luându- l şipe R and după el ,f ără eo vr vor
bă.
Ceidoiî nhămară înt ăcerei ap a flocoa să. Tampărea at
âtde ad ânci
tî n
gânduri,î ncât Rand nu scoase i
cio n vorbă.Nu- i prea convenea di
eea ed a
încerca- şisă
con vi
ngăt atăl î
n l egăt
ură cucă l
ăreţul cumant i
e n ea
gră – ar ipe

S
găt
a
srtoste,
i şi pn
eici a
l
ţa
it
ât
i .r
ca Ae-
ldou
vă au
z ziave
seră aucă
. Da t
i
-mp
i ma d
iest
gău
sl,edup
au ăp
şi ce
e a l
ţa
M
it
i.şicei l
alţi vor fi
Cân d ă cru ţa seurn i din oc,
l Rand şi îl uă arcu l şit olba di n spate,
legân du- şit olba l a cingăt oare cumi şcări stângace î
n t i
mp ce m egrea rep ej
or e p
lângă că ruţă. Când aj unser ă al ultimul şi r de case ind sat, puse o gea să tă nî
arcu l pe care- l ducea epu jmăt ae
t ri dicat şiapr oape n îcordat. Nu er a nimi c de
văzutî naf araunorcopaci ,ceimaimul ţidint r
eeidesf runziţi
,darbăi at ulîşi
îndr ep t
ă umeri i
. Căl ăreţul negru le p uteacăd eaî n sp ate nîainte cavr eunul
dint re ei să -şideaseam a.Dacănu- şiţ i
neaarcu ll aî ndemână,er a posibil să
nicin- aibă t imp să -lînco rdeze.
Şt i
aî nsăcănu poat e men ţ
ine coar da întinsăpen t
ru m ultă vreme.El
însu şiî şif abrica se rcu
al ,i ar Ta m era nu ul dintre u pţ
inii oamen i
,î n afară de el,
care- l put eauî ncorda cut ot
ul. Ran dî şiaru ncăpri vi
reaî mpr ejur, căutând ceva
care i să-
abată gâ ndurile de a l călăreţul negru . Nu er a un l ucrupreauşor ,
avâ nd î n ved ere că se flauaîn mi j
locu l pădurii, cumant ii
le b ătute de vân t.
— Ta tă, ziseelî n cele din u rm ă, făcând u n efort să-şii a och i
i de l a
pădur eadi mpr ej
ur şisăpri vească spre Ta m, pest e sp ateel Belei, nu înţeleg e d
ce f a
Stul a i ţ
nut să -i pună n îtrebăril ui Padan Fai n. Mi se a p
re că ot hărâreala
care a ţi ajuns p uteafi l uată pe oc l. St arostel
e - ia sp eri
at de moa rt
e pe o tiţ
,
vorbi ndu- ledespr eAesSedaişidespr ef alsulDr agonai ci,înŢi nutulcelorDouă
Râu ri.
 — Oamen ii sunt ci
udaţi, Rand. Chi arşicei maibuni. Ui
tă-t
ela Haral
Luhhan. JupânLu hhane pu t
ernic şi curajos,dar nu supor
tă să vadă ani
male
măcelări
t
e.Se a lbeşt
e alf aţă cava rul.
— Şi asta cear eaf ace? Toat
ăl umeaşt i
e căj upân Luhhan nu port
suă
veder
easângel
ui,darnimănuinu- ipasă,înaf aradeCopli
nişideCongari
.
— Uite cear e,băiete.Oamen ii nu gân descşinu secom portăînt
otdeauna
aşacu m aicr ede ut că u a s-o acă
f . Ceide acol o,din sat
… au r ăb
datgrindina
ca
dir
neţi
ne-
la
ut,cu
ul
lpca
i
itcare
recol
t
ae-
al
a
u pămâ
l om nt
orât,jvâ
u nt
mătu
altca
e dr
et
i
n a răst
urm urn
e; auatrtoa
ăbdte, a
at cop
şi
- eri
au şu
suri
flle
ecat
mân eci
le şi au l uat
-o de al nîceput, aşacu m vor f
ace şi acum. O să m or
măi e,
dar n-o săpi ardă vremea. Însă ă-dle ut o vest e,cât de mi că, despre Aes edSai şi
despre aflsul Dragon din Ghea l
dan, şiai săvezi că ,î n scu rtt i
mp, o săl e rtea
că
pri
n capcă h Geal
dan nu- i chi
ar aşa e d dep
art
e,di ncolo d e C od rul Umbrel
or,
i
ar calea cea dreapta di
n Ta r Valonî nsp r
e G hea l
dan t receoa f
rte a proa
pe d e noi
,
pe al răsărit
. Ca şi cum gr upul de A es eda
S i n-o să r ef
pere să opu a
ce perum,d
pri
n Caeml ynşiLugard ,î n loc să străbată iţnuturisăl batice. Pân ă mâine
dimineaţă, j
umăt aet din sat araj u
fins a l con vi
nger eacăî ntregu l răzb
oieste
gata săcad ă p e capet
el
e n oastr
e.Ne- ar ua l săptămâni î ntregi să el scoatem din
capi deea asta.Şi de ce maiBelTi ne amave a p arte… Aşa căran Bl e-
a d at

i
deea
acum,t î
rnai
ebuni
te să
e s-
o d esco
fi
au p
ter
zi e ce
şi si
nguri
am.h Auăvăzu
ot rât
.N te-că
auSalf
atul d
es iscu
să tă
f pp
acem robl
em
ea
art d,
iniar
Sfde
at
pentrucă u aîncredere n î noică u p
tem r ândui l ucrurile n îfelul cel maibun
pentrut oţ
i. Au î ncrederen î păr eri
le n oast
re.Chi ar şiî n a u li Cen n, ceea ce miî
î
nch i
pui cănu- i preamăgu litor enpt runoicei l
alţ
i. Ori cum, oa men ii vor zi au că
n-au de ceă- s
şif acăgri ji
, şio vor ed cr
e.Nu căn- ar fiput ut aj unge alaceea şi
concl
uzi e – ân pă la urmă a rfi f ăcu t-o şi singu ri
, dar aşa nu ne vom st ri
ca
Sărbătoarea , şinimen i nu va r eb
t ui să-ş i petreacă săptămân iî ntregi făcându- şi
gri
ji pen t
ruceva ce, probabil, nu se va -nt
âmpl a. Iar da că
,î n ciuda t uturor
l
ucru ri
lor, se nîtâmpl ă… eibi ne,st răji
le ne vor un anţ
a şivomavea vreme să
f
acem ce u p
tem. Totuşi, euch iar u n credcă se va jungea al asta.
Ran dî şiumflă ob raji
i. Pesemne căa f ace parte di n Sfater a un u lcru mai
complicat decât crezuse . el
Căru ţ
a n îainta hur ducăindu- se e p C alea ari
C ere.i
— L- a maivăzu t cineva pe că lăreţ
ul ăst a ciudat ,î n afară de Perrin?
î
ntreba Tam .
— Da,Mat , dar …
Rand cl i
pi su rprnis,apoisehol bă l
at atăl său, pest e sp i
nareaBel ei.
— Mă cr ezi? Trebu i
e sămă- nt orc.Trebu ie săl e spu n.
St ri
gătul lui Ta m î l oprich iar câ nd seî nt
orcea pe călcâie,pr egă
tindu- se
s-
oi al af ugăî napoisp re s at.
 — Stai, băiet
e,st ai
! Crezi căam aştept
at at
âta casă -ţ
i spun asta f
ărănici
un moti
v?
Fărătragere de inimă,Ran dî şirel
uă drumul pe lân
găcăru ţa care
co
nti
nua săscâ rţ
âie il
nişt
it,t r
asăde răbdăt
oareaBela.
— De cet e-ai răzgândit
? Şi de cenu el potspune şicelorl
alţ
i?
— O săafl eîndeajuns de curând.Celpuţin Per
rin. De Matnu- s chi
ar
si
gur
. La erm
f e,vest ea va ajunge at
uncicând se vaut ea
p, dar nîEmon d’
s Fi
eld,
cel
ani,psa
uţi
un,cel
î
ntr-
pu
un
ţinceas
dintreu nvapem
cei ai r
ca
răm
e ân
tep
e n
i
oţ
imeni di
baza, nt
car
re cei
e să pu
nestei
şt eşai
sp
că rezece
ne d ă
târcoal
e u n străin, şiî ncăunul pe ca re,după t oate a par
en ţ
ele,nu ai vr easă -l
ai alăturila Sărb ăt
oa re. Iarnaaf ost şi aşadestul de g r
ea , chi
ar şi fără ceaa st
ă
vestecaresă-isperiepet ineri
.
— La Sărbăt oar e?să riRan d. Dacăl -
aifi văzu t
, nu - laifi vru t nicil a zece
mile mp
îr ej
ur. Nicil ao s ută.
— Aşao fi, zi seTa m li
nişti
t. S-
arput easăfie numaiun u fgar din calea
necazurilor n diGhea l
dan sau , şimaiprob abil
, un hoţca re crede că să o- i vi
nă
mai uşor să erpel
ştească de pe aicidecât din Baerl
onsauTa renFerr y. Chi ar şi
aşa, nimen i de p rin part eal ocul
ui nu-şiperm i
te săse r ezească
t f
ără vreu n
lucru. Iardacăomul ăst a nîcear
că să se erească
f e d ă
rzboi
… l a u rma u rmei,

n
tici
rebuaist
a
fie nu
ă-
s-i
logăsscu
ează
scă,pfien
etru
să-a-
l i eri
spsp
eri
eaşip e-
sălce
i
fl
a
a l
ţ
căi
.săOdaptă st
l
ece.rajar ândui
tă, ar
— Spersă- l alunge. Darcu m sef ace căazi dimi neaţă nu mă cr edea i
,iar
acum, da?
— Băi ete,at uncia t reb uit să
-mi credpr op ri
il
oroch i – şin- am vă zut
nimic,răsp unse Tam , cl
ătinân du-şicapul vâr statcufir e al be.Pare -se căumain
ti
neri iîl pot ved eape n idividul ăsta. Tot
uşi , povesteaa i eşitl ai vea
lă când Haral
Luhhan a pomen it căPerr i
n s- a speri
at derop p
riil
e n îch ipuiri
. Şi fiul cel mare
al lui Jon Thane - l
a vă zut, şil af elşiBandry , băi atul lui SamelCraw e.Ei , când
patrudi ntre voi spuneţ i căaţ i văzut cev
a – şi su nteţi cu t oţii nişt
e băieţi cu
capul pe u mer i –,am î ncepu t şinoisă e n gândim că oa pt e nidivi
dul chiar
există, fie că -
l put em ved ea, fie cănu. Aşaam zi s cut oţii
,î n af ară
, fireşte,de
Cen n. Oricu m, de ast a şi mer gemaca să. Fii
nd amân doipl ecaţi
, străi
nul ăsta
poate p une a l cale cine şt i
e ceepaco lo.Dacăn- ar fi r vo
ba desp re Sărbătoare,
nicimâi ne n u m- aş nîtoarce. Dar n- o săăm rân em acu ma n îchişiî n case
,
numaipen tru că e n dă nul t ârcoal
e.
— Nu ş tiam de Ban şi de Lem,r osti Ran d. Noi , ceilal
ţi, aveam de gân d să
ne d ucemmâi ne a l Staroste,dar e n ăcea
f m gri ji că i n
cielnu ne va ed cre.
— Păru l cărunt nu î nseam nă căne- am şipr ostit
,r eplicăsec Tam . Aşacă
fii cuoch i
iî n pat ru. Poate-l vă d şieu , dacăse a mi arat ă.
 Rand sehot ărîsăf acăexactcei sesp usese. Cu su rprinder
e,îşidădu
seam a căparcă merşisu lîi era maiuşor. Noduri
le dur
er oase i n
d umeriîi
dispăruser
ă.Era nîcă speri
at, dar un at
âtde ă ru ca m ai înainte.El şiTam erau
l
af elde si
nguripe C aleaCari er
eicadimineaţă, dar
, cu mva , i se ăp
reacăt ot
satul seaflă al
ăturide e i. Ceeaceco nta era căştiau şial ţ
ii şică-l cred
eau.
Împreună,oamenii din Emon d’
s Fi
eld se upt
eaudescu rca, indif
erent ce ăcea
f
căl
ăreţul cumanti
e n eagră.
Coa
N API
pTO
t LU
ea L5
I
erni
i.
Cân d căruţ
a aj unsel afermă,soa rel
e coborâsedeja pe jumătaet spre
asfinţit
. Nu er a o casă m are, ni
cipe d epart
e ottatâtde n îcăpătoa
re precum
unele d intre erm
f eel care sent i
î
ndea
u sp re răsă
rit,l
ocu i
nţe care se ămriserăe d
al ungu l anilor ca săpoa t
ă adăpost
if amili
iîntregi
.În Ţinut ul cel
or ou
D ă Râuri ,
aceastaî nsemna treisaupat rugeneraţii su
b acelaşiacoperiş,cut otcumăt uşi,
unch i
, veri şinep oţ
i. Tam şiRand erau consi
deraţ
i al
tf
eldecâ trest
ul l
umi i, atât
pentru că oculi au singuri
, cât şipentru că ulcr
au pămân t
ul în Pădurea e da l
Apus.
Ai cimaj ori
tateaca mereor
l seaflau l a acel
aşini vel
, un dr ep
tunghi perf
ect,
f
ără ri api sau alte d epen
dinţe.Sub aco peri
şulfoart
e nîcl
inat, din st
uf,încăpea u

dou
se ăcamcamere d
dusese,e ca
dor
smai t şi
era ucă
n n
îp od
bn.
i e Cn
h iar
îgri j
it
ă,da
că
cua varu
leri
cop deşulp
erep
p
er
ae
rai
ţ
tit
groei
em şi
nd
ie cu
c, em
ln
uşil
e ş i obloanele b ine fi xat
e ş iî nch i
se.
Casa , şura şiţ arcu l de oi f orm au vâ rfuril
e unui t ri
ungh iî n ujrul ogrăzii
,
unde câţ iva u pi se ave nt uraseră să scu rme n î pămân tul îngheţa.t Lângă arţcu l
de oi era un şop ron desch is p en t
rut unsu l oilor şi o rtoacă i d
n piatră pentru
înmui at. Lângăcâm puri l
e d intre og radă şicop aci se vedeaned esluşit vârf
ul
înal
t şiascu ţ
it al uneimaga zi ipen t
rupăst rarea utuntului, cuzi durigroa se.
Puţini fermieri din Ţi nut ul celor ou D a Râu ri puteausase escu d r ce ără
f să
vândăl ânăşit utuncândveneauneguţ ătorii.
Cân d Ran d aru ncăo pri vireî n ţ arcu l de oi, berbecu lturmei , cucoarn e
putern i
ce, se i u
tăl a el , dar cea maimar e p arte aoi l
or egrne ă rmaser ă
netulburate,cucap ul în mân care. Lâna oi lor a ergroasă şicr eaţă,dar er aî ncă
preaf rig p entrua l e u tnde.
— Nu cr edcăomul cu a mntie neagră a ven i
t aici, st
rigăRan d cătret atăl
său, care se l
imbap aga le nîj uru l casei, cusu l
iţal aî ndemân ă, uit
ându- se cu
atenţi
e p e o js.Oi le n -ar fiat ât de i l
ni şt
ite d acăar fit recu
t cinevape a i
ci.
Tam î ncuvii
nţ ă,darnu se op ri
. După cef ăcu ut rul com pletalcasei ,
înconjură şu ra şi ţ
arcu l de oi , cercetân dî n con ti
nuare mân păt ul. Verifică ânpă
şiaf umăt oarea şi maga zia p en tru păst rarea u ttunul ui
. Scoa se o găl eat
ă de ap a
din f
ântână, î
şiumpl u căuşul palmei, o mirosişiap oio a t
inse r p
ecaut cuvârful
l
imbii
.I zbucniîntr
-un râs gu ră
şit
, apoidădu apa pe gâ t dintr-
oî nghiţ
itur
ă.
— Cr edcăn- a venit
,î i spusel ui Rand, şt
ergân
du-
sepe mân ă de piept
ul
surt
ucu l
ui. Toa
tă povest
eaasta desp re oameni şicai pe care nu-i vădşinu- i
aud mă a fce săămu it bănuit
orl a o ri
ce.Vărsăpaa d e ân
ft ână nî al
tă găl
eată şi
porni spre ca
să, cugăleataîntr-o mân ă şicusu l
iţ
aî n cealal
tă. O săpun de o
toca
nă pen t
ru cină.Şi, dacătotsu nt em aici
, ne-
am puteaap uca şi de nişt
e
treb
uri.
Rand sest râmbă,r egr
etând NoapteaI er
nii di
n Emon d’
s Fi el
d. DarTam
avea drept
ate.La ferm ăt r
eaba nu se ermti na nici
odată;de n îdată cesp i
răveai
de ăfcut un lucru, se mai ivea
u alte două. Şovăi, dar şiî păstră ar cu
l şit ol
ba la
î
ndemân ă.Î n caz că apărea căl
ăreţ
ul negru, nu avea delocinten ţ
ia să-lînfrunt
e
î
narm atdoar cu o săpăl
igă.
Maiî ntâitrebui
a săo ducăî n gr aj
d pe Bela.După ceo deshă mă şio l ăsă
î
ntr-
o d espărţ
it
ură în şură, lân
gă vacă, îşiscoase a mnt i
a şibuşu mă api a cu
şomooa
ige e d p
aie uscat
e,apoio e ţsălă cudou ă perii. Se căţărăepscara
î
ngustă pân ăî n podşidăd u jos in
şte ân
f ca să -i dea e d mân care.Îi aduse şi un
căuş de ovăz, deşinu maier a decât puţi
n, şidacăvr emea u n se ncăl
î zea
cur
ân d, multt i
mp de aiciî ncol
o nicinu aveau să i aă maimul
b t. Vacaf usese

mu
obilsă
cei;înăr
p di
eamineaţ
că
,p aeaceea
măsurî
ănaint
ceearn
d
ea zor
i i
co,t
n şi
i
nua,dăd use n
avea u
i sf
nd er
ce tndîin
cecâta
midăd
puea
ţindl
eapte.
Rămăsese destul
ă mân care casăl e ajungăoi lorpen tru do uă zile – arfi
trebuit ca cuam să e fi dejal a păşu ne,dar u n exista niciun l oc emd n de acest
nume –, dar el maipuse ap ă.Tre buiau ad unat e şi ou ăl
e.Nu er au decât t
rei.
Găinile p ăreau că evid n din ce nîce a mi iscu si
te n îa e l ascu nde.
Tocm aiseî ndreptă cuo săp ăligăî n mân ă spr e gradina de l egume di n
spateel casei, cân d Tam i eşi şise şezăa e pobăn cuţăî n f aţ
a şu reicasărep are
un ham, r ez
emân d su li
ţaî n spa tele uli. Aceas taî lfăcupe R an d să semt si
ă mai
puţin stânj eni
t de arcu l pus p e man t
ie,l a u n pas d e el.
Nu i eşi
semare l
ucru di n pămân t
, şimaimul t buruieni decât ori
ce
altceva. Varza r e
a sf ri
j
ită, doa r câte u n vr ejde a fsol
e sa u de mazăre seea ved
pe
ici
, pe co lo,şinu erai ci
n o urm ă de sf eclă. Nu pl antaseră tot, bineînţel
es; doa r
o p arte,î n speran ţ
a căf rigul vaî ncetal at imp şise va face o oarecare reco l
tă
înainte capi vni
ţa săse go lească. Săpat ul nu î il uă mul tt imp, ceea ce nîani i
dinainte -iar ficon venit
, dar acu m se nî treba ce va d fi
acănu se va acef imi
nc
anul acest a. Un gâ nd nu f oarte plăcu t
. Şi mait rebuiau sp arte şi l
emnel e de oc.
f
Lui Ran d i sepăr eacat r
ecu seră an i de zi l
e de cân dt ott r
eb uia săsp argă
lemne d e oc.
f Dar nem ul
ţumi rea u n ave a săî ncăl zească n casă,
î aşacă ul ă
toporul,î şir ezemă ar cul şit olba în sp at el
e b utucu l
ui şise p aucăde r teabă. Pin
pen truun f oci ute şi fierbinte,st ejar pe ntruar der e nîdelungată. Pest e p uţin
ti
mp se nî căl zi
se est
d ul cât să-şiscoată su
rtucul. Când grămad a de em
l ne
tăi
ate s e ăfcusu ficient de mare,l e st
ivuilângăo l atur
ă a ca sei,lângăalte st
i
ve
careau erdeja acol
o.Unel e aj
ungeau până la st
reaşi
nă. De o bi
cei,în aceast
ă
perioadă a an ului
, sti
vele de em
l ne er au micişipuţ ine al număr, dar u n şian
ul
acesta. Totăi n
td şistivui
nd, tăind şistivu
ind, Rand se i erd
p u î n ritmul
toporului şialdep l
asări
il emnului care se aduna.Mân a uli Tam pe u mărullui
îl aduse na îpoila real
itat
e,şiî n primul momen t cli
pi surprnis.

pA
deasu mur
ra gi
vâ
rfsecâ
uri
lortl ucr
copase
aci
l ,el
or uşi
l cidej
nd aal
p se
i f
ăcea
d şi umflnoa
aăpt
t e.
e Lu
d pna pl
arcă inău
rm ase ri
săld
ei
cacad
ă
î
n cap. Şi vântul se ră cise ără
f caelsă-şifi dat sea ma, iar nori zdrenţui
ţi
goneaupe cer ul î
nt unecat.
— Haisăne spăl ăm, bă i
ete,şisămân cămce va.Am du s deja apăsă
f
acemo bai e fier
bi nte nîai
nte d e culcare.
— Sună bi ne cev a fierbinte,ziseRan d, ap
ucân du-şireped
e man t
ia şi
punându-şi
-o nîj urul umer il
or. Cămaşaî i era udă leoarcă e su
ddoare şi vântul
,
de ca
re u i
tase nît oi
ul mi şcări
lor optorul
ui, părea că încearcă să o nîgheţe,
acum căt erminaseucr lul .Îşiî năbuşiun căscat ,t r
emur ând de rfi
g nît imp ce
î
şiaduna rest ul lucruril
or.
— Şi de- abia aşt eptşisămă cu lc.Cr edcăaşput eadorm i pân ă se

termi nă— Săr

Vrbăt
ei o
săare
a.
punem rămăşag ?î ntrebaTamcuun zâmbet ,i arRan d rân j
i.
Nu ar fi pi erdut BelTi ne nicidacăn- arfi dorm it o săp tămânăî ntreagă.
Ni men i n-arfi f ăcut asta.
Tamf ăcuseri sipă de l umân ări,i arf ocult rosneaî n căm inul mare de
piatră, aşaî ncât ca mera pri ncipală păreaca ldă şivesel ă. Î
n af ară de că min, în
cam eăr maier a omasămar e d e stej
ar, destul de u lngă cât să nî capă a l ea
doisp rezecemen oa
i sauch iar a mi mul ţ
i, deşi r
ar f useset âtal ume n îj uru l ei
de cân d muri se a mma u li Ran d. De- a ulngu l per ei
ţl
orer au cât eva scrinuri şi
cu f
er e,cel e mai mul te meşteşu gitfăcu t
e ch iar e d Ta m, iar nîj uru l mesei
stăteauscau ne cuspă t
aru lî nalt
. Scau nul cuper niţ
ă p e car e Tam îl numea
sca unul l ui de citit eraus p piezi
ş n îf aţ
af ocu l
ui. Rand pr ef
eraăsci t
ea scăl ungi
t
pe scoa rţa din faţa căm i
nul ui. Raft
ul de cărţ i de â l
ngăuşă u n er a nicipe
dep arte a şa e d mare pre cu m cel de a l han ul Izvorul de V in, dar cărţile se
găse au gr eu. Pu ţ
ini negu ţători ambul anţi aduce au maimul t de o ân mă d e
că riţ
,i ar cele ca r
e erau trebuiau săaj ungăl at oatăl umea .
Chiardacăî ncăpereanu arăt a proa spătf recată cuper ia,aşacu m î şi
ţineaucasel e cele maimul t
e n eveste de erm
f i er– su port
ul de p i
pă all ui Ta m şi
Căl ătorii
le uli Jain Neop ritul erau pe masă ,î n t i
mp ce l t
a
ă ca re t cul egătură de
l
emn se găsea e p er
p
niţa d e p e scaunul lui de ci t
it;o b ucată d e ham car e
treb uia reparată zăcea e p b
ăn cuţa de ânl gă că mi n, iar i n
şt
e căm ăşi de cârp it
st
ăt
eaugr ămadă pe u n scaun– c hiardacă uner a a şa e d macu
i l at
ă,era otu
tşi
cu
rat
ă şiî n bună rânduial
ă, având acel aer ed ocu
l it,l af elde cald şide
mângâi
etor cafocu
l. Aiciputeai săuiţi de ri
fgul de afară.Aicinu era niciun f
als
Drag
on. Nicirăzb
oaie,nicifemeiAes ed Sai. Nicibărbaţiîn mantii negre.
Mi
rosul de a
l ceaunul cut ocană agăţ
atdeasu pra ocu
f lui umplea camera şiîi
st
ârn
il ui Ran
d o oam
f e d e ulp.
Tatălsau r op
ilegănat
ul ceaunul
ui cut ocan
ă cuo l i
ngură de lemn cu
coad
ă— ulÎ
n
ngă, ap
căpu oi
ţi
n.gustă.
Ran d se grăbi săsesp el
e pe faţă şipe mâini; erau nu urciorşiun i l
ghea
n
pe pol
iţa de âlngăuşă .Îşidorea săfacăo bai e fierbi
nte,săî ndepărt
eze
sudoar
ea şi fri
gu l
, dar asta nu se vaut ea
p ecât
d după cepa a din cazanul cel
mare din cam ea
r d in dos a v fiavu ttimp să se ncălî
zească.
Tam scotoci înt
r-un scri
n şi scoa
seo cheielungăcât mâna.O r ăsuciî n
î
ncuiet
oa r
eamar e,de fi er
, de al uşă. La pri
vi
reaîntrebătoar
e al ui Rand, îl
l
ămuri:
— E maibi ne săfii cubăgar e de se
amă.Poa te e do aro închi
puire sau
poat
e că em vrea m ăf ace să văd lucr
uril
e maiî n negru, dar… Oftă şijucă cheia
î
n palmă.Mă d uc să ă m ocu
p de şau i d
n dos, spuse, şidispăru î
n spatel
e

casei. Ran d nu-şiami nteacavr eu na di n uşisăfi f ost vr

eoda tăî ncuiată.Ni men i
din Ţi nutul cel
or ou D ă Râu ri nu î ncuia uşil
e.Nu er a nevoe.
i Celpuţ in, nu pân ă
acum.
De deasu pra,di n c amer al ui Tam , seau ziun hâ rşâi
t, caşicu m cev a er a
târâtpe p odea. Ran d se nî cruntă.Af ară de cazu lîn car e Tam se othărâse ru bsc
să m ute mob i
lel
e d in cam eăr,î nsem na că scot eacu fărul vechi pe care lţinî
ea
sub pat . Altlucr u careu n se a mi întâmplase i n
ciodată,din cât e şiî ami ntea
Rand.
Umpl u un ce ainic mi c cu ap ă pentruceai şiî l aga
ţăî ntr
-un cârl i
g
deasu pra ocu
flui, apoipuse a msa . Lucrase elînsuşist răchinil
e şi li
ngu ri
le.
Obloa nele din faţă n u fuseserăî ncă nî chise,şidi n cân dî n câ nd privea
cercetător ară,
af dar er aî ntuneric b eznă şinu se ved eaudecât umbrel e ăf
cu te
de u lnă.Căl ăreuţl negru arfi put ut cuuşu rinţa săfie pri n pr eaj
mă,darRan d
încercă său n se ângdească a a st
la.
Cân d Tam seî nt
oarse, Ran dî l pri
visu rpri
ns.Avea o ci ngătoare groasă î
n
jurulmi j
locului
,şideci ngătoareat ârnaosabi e,cuunbât landebr onzpet eaca
neagră şiun al tul pe p l
ăselele u lngi. Singuri
i bărbaţi pe ca re iîvă zuse vreo dată
Rand purt ând să bi
i erau gărzile n eguţători
lor
. Şi Lan, fireşte.Nu- it recuse
niciodată prin ca p căşit atăl lui ar p uteaave ao s abie.Cu exce pţi
a bât l
anilor,
sem ăn a oart
f e mul t cusab ia uli La n.
 — De unde o ai ?înt rebăel. Ai cumpărat-o dela un negu ţ
ătorambul an
t?
Câtaidatpe ea?
Tam scoaseî ncet arm a; l
umina f ocu
lui j
ucăpe t ăi
şul scân
tei
etor. Nu
semăna del
oc cu lamele simpl e,grosol
an e pe r ca
e e
l văzuse anRd în mâi nil
e
gări
z
lor egu
nţ ători
l
or. Nu eramp îod
ob i
tă cupi etr
e p r
eţi
oase sau cuaur;t ot
uşi
,
î
n ochiilui păr
ea mpiunăt oare.Pe a lma oa
frte u şor cu
rbată şi ascuţ
ită numai
pe oparte eran u al
t bâtlan gravatî n oţe.
lLa mar gi
neapl ăsel
el
or, gar
da era
ast
găf
rel
zi
l
orl
ucrat
năţ
egu ăî
n
t câ
orit
l
or;să sem
acel eavea
ea n
e cuuu n fi
de r
et
e. m
cel P
aărea
i mua
lp
t
eroape
o
r r
fagi
idouălăt
ăiperi
şu âl
n gă
şi să
eraubii
le
sufici
ent de gr oa se nîcât să obdori cuel e un cop ac.
— Am cu mpă rat-
o cumul ttimp în urmă,răspu nseTam , depa rte deai ci
.
Şi a fost mul t prea scu mpă;doigol oga
ni e p rea mult pen t
ru o sa bi e cast a
a.
Maică-
ta n u a ost
f de aco rd, dar eaaer î
ntotdeauna maich i
bzuită decât mine.
Eram t ânăr pet unaci
, şil a vremea ceea
a ims-a părut că acef oţ t
i ban i
i. Maică-
ta avr ut întotdeau na săscap de ea, şide cât eva ori m-am gân dit că avea
drept
ate,că r at rebui pur şisi mplu s-o dau de p oman ă.
Răsfrângerea focu
lui făceacal ama săpară î n flăcă r.
iRand t resări.Îşi
i
maginase adesea m arcufi să b ai
ă o sabie.
— S- o dai depom ană?Cum aipu teasădai o sabie caas t
a depom an ă?

Tam
— Nzi
use p
rcu
eaedispr
deeţ:
f
oloscâ nd du cioilel a păscut
, nu- i aşa? Şi nicinu p oţi să
ari sausăcu l
egi cuea.
Se uită o vreme ţ i
ntăl a sa bie,caşicu m s-arfi n îtrebat cef ăcea cu aşa
ceva. În cele d i
n urmă o ftă din greu .
— Darda cănu e do arî nchi puireamea, dacăni sesc himbănor ocul,
poa t
e căî n urm ăt
oa rel
e zile o să -mi pară bi ne căam păst rat-
o o tu
tşiî n cu f
ărul
ăla vech i.
Vârîî ncetişor sabial al ocî n eatcăşiî şişterse mâna de că maşăcu o
strâmbă t
ură.
— Cr edcăt ocana s- afăcu t. O s-o pun n î t
srăchini câ tf aci t
u ceaiul.
Rand n îcuvi
i
nţ ă şil uă cu t i
a de cea i
, dar voia săafle t otul
. Ce î lfăcu sepe
Tam săcumper eosabi e?Nu- şiputeadaseama.Şiundeogăsi se?Câtde
dep arte? i N
men i nu pl eca eodvrat ă d in Ţinutul cel
or ouDă R âuri; sauf oart
e
puţ i
ni,î n orice caz.Avu sese ntotîdeauna o va găbănuială căt atăl său ieşi
se i n
d
ţinut – m ama u li nu f usesendi partea ocu
ll ui –,dar o sab ie? vea
A oulm
ţime d e
întrebări de p us după ce se or v fişezaatl a masă.
Apa pen truceai clocot
eaşit rebui săapucet oarta ceai nicul
ui cu o cârpă
casă -
l deaj osdin câ rl
ig.Fierb inţealaî i aj
unse med
ii at l a mână. Î n ti
mp ce se
îndep ărtă de oc,
f î ndreptându-şisp atel
e,o b ătai
e puternicăî n uşăf ăcusă
zăn
găne nîcui
etoar
ea . Nu se a mi gândi nicila sabie,nicil
a ceai
nicul fier
binte p
e
care lţi
î
neaî n mână.
— Vr eun vecin, şop
ti şovăi
tor
. Ju pânul Dautrycare vi
ne săceară…
Dar pânăl af er
ma lui Daut ry, celmaiap r
opiat veci
n, er
a cal
e de un e cas
ch
i
ar şi la ulmina zilei
,iar r O
enDau t
ry, ch
iar dacăven ea mee
rucuneru şinare
să ai cuîmprumut , nu ar fi l ec
patnoap tea i d
n casă.
Tam aşeză î
ncet st
răchinil
e cut oca
nă.Se î ndepărtăîncetde masă. Stătea
cuam—
bel
e
Numâi
ni,
cr
edpeî p
l
ău
ncepsel
el
e
el sa
, şibu
i
ei. sedesch
şa isebru
sc,
i
arbucăţ
i di
n
încuiet
oareade fi erse rost ogol
iră pe p odea.
O si l
uetă umpl eacad rul uşii, maimare decâtori
ceom pe car eî l văzu
se
vreodat
ăRand,osi luet
ăî nzalenegrecareî iat
ârnaupânăl agenunchi
,cuţepi
laî nchei
eturi, coa
te şi umer i. O mân ăţ i
neast rân
s osab i
e grea,
în f orm ă de
coasă; ceal
altă mân ă şi o p usese peste ochi, ca şicum ar fi vrut să se er ap
e d
e
lumină.
Ran d simţi cum î l cuprinde o uşu rare ci
udat
ă.Ori ci
ne arfi f ost, nu era
călăreţ
ul cuman t
ie neagră. Apoivăzu coarnel
e ărsuci
te de ber
bec e p capul care
atingea pr
agu l de sus a l uşii
,i ar n u
de a r fit reb
uit săse fl ae gur
a şinasu l er
a
un botpăros. Îşidăd u seam a de o ta
te acesteaîn răsti
mpul uneirăsu flări

adânci
azvârl
i,ceai
ceni se
cultr
afinsf
erborm
intăî
e nr
sptr
-
eun r
cap
uă
lcnet
pe î n
ufri
coş
jmăt aatt şi
e ,
ef
om ă
n ră săse gâ
esc. ndea scă,
Când apa cl ocoittăî iî mproşcăf aţa, creat ura ur lă, pe j umătat e stri
gă t de
durere,pe u jmăt ate mârâi t de a nimal. Chi ar nî cl i
pa î n ca re cea i
nicu lî şiat i
nse
ţi
nta, sabial ui Ta m l uci. Urlet
ul deven i brusc n u gâlgâ i
t şisi lueta uriaşăse
răst
urn ă pe sp ate.Î nainte să fi at i
ns p ământ ul,o a l
taî ncercă- şisăf
acăl oc u c
ghearele peân l
gă ea. Pân ă caTamsă ove lascăi ndnou , Ran dî ntrezări un cap
dif
orm , cucoa rn e ca nişt
e e ţpi, şidou ăt rupuriuri aşe l oca
b u acu m uşa. Î
şi
dădu seam a căt atălsăust ri
gal a el.
— F ugi , băiete!Ascu nde- t
eî n păd ur e!
Trupuri le din cad ru
l uşi i sesmuci ră când al t
ele de af ară încercară săl e
scoată de acol o.Tamî şivârî umăru l su b masamasi vă; o săltă cugr eu , gâfâi
nd,
peste grămad ă.
— Sunt pr eamul ţi casăl eţ inem pi ept!I eşi prin sp ate!Du- t
e,du- te,vin
şieu !
În clipa î n car e seî ndepărtă, Ran d sesi mţ i cu prins de ru şine pen t
rucăî i
dăduse scu
al tare a tât de rep ede attălui să u. Ar fivru t săst eaşisă -l aj
ute,deşi
nu şt i
a cu m ar fiput ut face staa, dar ri fcapusese stăpânire p e el,i ar picioar
ele
i se m işcau singure.Se n ăp usti afarăi ndcam eă r,î ndr eptându-se spre rtea
pa
din spate a ca sei, alergând mai r ep ede ca i ci
n
od ată.Î n urm a u li, dinspre u şa
din faţă, se u azeau t rosnet
e şi stri
găte.
 Ajunsesecumân a pe bar
a pusăde-a cu rmezi
şul uşi
i di
n do s,când
pri
vireaî i căzupe n îcuiet
oareade fier care u er
na nici
odatăfer
ecată. Doar că
astă seară Tam f ăcuse exactacestlucru
. Lăsând bara al ocu
l l ei, se ep
rezi la o
fereast
ră i n
dl at
eral, o ri
dicăşideschise bol
oanele.Era ntîuneri
c beznă. Luna
pli
nă şi nori
i mân aţi de vântfăcea
u ca mb
u re p est
riţ
e să se ufgăreascăprin
curte.
„Umbre”,î şispu se. Doarumbre.Uşadi n dosscârţâicând cineva de
a
îf
laf
ră
ă, sa
cu u ceva
să se ,r
g
ă î
nea
bcerca
scă; seosă
rd
stesch
ecurăidă
p.
e Ier
fse
ea scă
sr
tu ca
ă gu
ra
un.iU nur
ep t
erosnet
ca
re zgâl
n
itţ
r
ăâiîuşaşi
n
vizuinăşiseghemuil ângăcasă.Î
ncameră,l emnulzbur aînaşchiicuun
zgom otde ut net.
Se forţ
ă săseri dicepuţin, săpri vească năunt
îru, doa r cu n u ochi, doa
r
pe a l col
ţul ferest
rei. Nu puteadi stingeprea um lt
e nîî ntuneri c,dar şi aşaera
mai mul t decât ar fi vru t să vadă. Uşa ă st
teaîntred
eschisă,i ar sil
uete
întunecate nit
rau cul uare ami
nte n î cam eăr, vor
bind cugl asu riscăzute şi
gu t
urale.
Rand nu î nţelegea ni
mic din cespu neau; vor
bel
e su nau asp ru,
nep otrvi
ite cul imba o menească
. To poare,şisu l
iţ
e,şiob iecte cuvâ rufride
met al reflect
au slab r azel
e răzl
eţe a l
e ulnii. Se auzea târşâit de cizm e pe p odea
,

dar şiÎu
n n ţăcă
cercă n-
să i
t
şi ri
utmic,de
mezeascăcopi
gut
e.
r
a . Traseput ernic aerî n pi ep
t şist rigăcâ t de
tare putu:
— Vi n şipri n spa te!
Bolbor osi
semaidegr abă aceste cu vi
nte,darmăca rr euşi
sesăl e sp ună.
Nu fusese igus
r că osă zbu it ească.
— Sunt af ară! Fugi,tată!
Şi o rupsel af ugă,îndepărtându-sede f er mă.
Din a cmer a di n dos răsunau r u
let
e răguşiteî n acea li
mba ci udată.St i
cla
se ăcea
f ţ ăndări , cuun su netput ernic şi sf
red el
it
or, şiceva căzu cuun zgom ot
surdî n sp atel
e u li. Bănui căunul di ntre ei spărsese fereast
ra casăi asăî n loc
să nîcerce să -
şicr oa iscă rudm pri n desch i
zătură,dar u n se i u
t
ă nîap oica să
vadădacăaveadr eptat e.Caovul pecaref ugedeogari ,senăpust ispreumbr el
e
cel
e mai aprop iate ă f cut
e d e ulnă,ca şi cum s- ar fiî ndr ept
atsp re pădure,apoi
se ăsă
l e p burt ă şi se âtrîsp re şură şi spre u mbrele ei mai mari şimai
înt
uneca t
e.Ceva îi căzupe u meri şise zvârcol i
, neştii
nd pr eabi ne d acăî ncerca
să se t ă
basau să sei ber
elez
e,pân ă cândî şidăd u seam a ca se uptal cunou a
coadă d e săp ăl
igă al ca re ulcrase m. Ta
„Prostule!
” Rămaseo cl i
pă înt i
ns acolo,î ncercând să -şirecapete suflul.
„Copli
n pr ost!
”Î n cel e din urm ă, începu iar săse ât rascăde al ungu l părţ
ii din
spate a şu rei,t răgâ nd după el coada d e săpăl
igă. Nu er a mar e ulcru, dar ot t er
a
maibine decâtnimi
c.Se u i
tă cubăga r
e de seamă de după colţ
ul şu r
eil a cu
rte
şila ca
să.
Nu se vedeaniciurmă de cr
eatura car
e sări
seafară după el. Puteafi
ori
unde.Vânându-
l, neî
ndoi
el
nic.Poat
e căse ufrişaînspr
e el chi
ar în clipa
aceasta.
Ţarcu
l de oidin st
ângalui vui
a de behăi
turisperi
ate;turm a semi şcaî
n
cer
c,caşicu m ar fiî ncer
cat săsească
gă o ieşi
re.Forme nîtunecat
e i l
căreauîn
f
rerest
ăsu
nrel
aeînul
îmi
ntnn
uatec.
eri d
in part
Deod ea
ată, di
n
Tamf aţ
ă
săriacuca
sei
tot,cu
şiuzâ
nn
agă
dni
i
nt
u
trl
eoţee
u
er
f llui
st
r
e,pe
înt
ro
ţ
-el
o
ploa
ie de sticl
ă şil emn, ţi
nând î ncăsa bi
aî n mână. Căzuî n picioare,dar ,în loc
să se ndep
îărt eze de , casă
se ăpnust i spr
e part ea i d
n spate,neluân dî n seam a
creat
uri
le mon struoase care se luceau
budupă el prin fereast
ra sp artă şipe
uşă.
Lui Ran d nu i îven
easăcr eadă.De cenu n îcer
casăscap e?Apoiî nţel
ese.
Tam î
iauziseultimadatăvoceaveninddi nsprespatelecasei.
— Ta tă! stri
gă. Sunt ai
ci!
Tam serăsu ciî n pl
in mers,darnu u fgisp re Rand, cipi ezi şf aţ
ă de el.
— Fugi , băi
ete,stri
găel , gesti
culând cu sab ia caşicu m ar fi ostf ci neva
în f
aţal ui. Ascunde-t
e!

de st V
rireo
găed
t ou
n
î ăsp
verşur
nezece
ate şi f
orm
dee ugi
gan
rl
etet ice
a
scuse
ţ
it r
e.epezi
ră după el ,i arvăzd uhul vu i
a
Ran d set rase î
nap oiî n u mbr el
e di n spatee l şu r
ei. Dacăst ăteaaco l
o nu
putea fivăzu t din casă ,î n caz că n vreu
a d i
ntre cr ea t
urimaier a nîăuntru. Cel
puţin pen t
ru momen t era n î siguranţă.Dar nu şiTam . Tam , care nîcerca să e l
î
ndep ărtezeepcrea t
uride el . Mâi nile ise nî cl
eşt ară e p coada de să păligă, şi
treb
ui să st rângă i d
n di nţi ca să -şiî năb uşe n u hoh otde â rs. O coa dă de
săpăli
gă. Să- ţi măsori puterile cuuna d intre acele cr eaturicuo co adă de
săpăli
gă u n sem ăna n i
cipe d epa
rt e cuj ocul cugh i
oaga împreună cuPerr in.
Dar u n-l put ea ăsa
l pe Tam să eln îfrunt e si
ngu r.
— Dacămă mi şccaşicu m aşvân a un i epu re,î şişopti
, n-o sămă au dă
şini cin- o să ă m vadă.
Ţipetel ugu brer ăsu nau nîî ntuner i
c,şiRan dî ncercăsăscap e de nod ul
care-
i se u p sese în gâ t.
— Seam ănă maidegr abă cuo hai tă del upiî nfometaţi
.
Se î ndep ărtă pe f uri ş de şu ră,l uân d o sp re păd ure,ţ i
nân d atâtde st râns
coada d e să păli
gă nî câtî l dur eau mâi nil
e.La n îcep ut, cât eranconîj urat de
copaci, sesi mţ i
sel inişti
t.Î l aj
utau săseascu ndă de c reat
uril
e c ar
e a tacaseră
f
erm a, orice r a fif ost ele.Tot uşi
,î n t i
mp ce se st
recura prin pădur e,umbr el
e
f
ăcu t
e d e u lnă se ep dlasa u, dân di mpresia căî ntuner icul păduri
i se sch imba şi
se m işca şiel . Cop aci
i se esend au amen i
nţător; cren gi
le se încârl
igau sp re el
.
Dar au
er doar copacişicr en
gi? Aproape că au zea ârâi
mtul chicot
eli
lor e p ca
re
şile n
îăbuşeau î
n gâtlejîn vreme ce-l aşt
eptau. Url
etel
e urmărit
oril
or uil Tam
nu mairăsunau în noapte;dar,î n li
nişt
eacare e u
llaselocu
l, se cu t
remura de
fiecare at
ădcând vântul f
ăcea - să
i se at
ingă m embrele u
nul de celălal
t. Se
ghemui
a din ce nîce a mimul t, se imşca indce nîce a miîncet. de-abi
a
î
ndrăzn
ea să mair espi
re,de etam ă sănu fie au zi
t.
Deodat
ă o mână î i acop
eri gura pe la spate şio strânsoa
re de fierî i pri
nse
î
n
u ch
mă ei
r
,etura.i
zgâriÎ
nnn-
dueb
luni
cu t
,unî
ncercă
ghi
ie. -
l lsă
apuce e p ataca
tor cu mâna i l
beră,pest
e
— Nu- mi rupe gât ul
, băiet
e,seau zişoapta răgu
şi
tăal ui Ta m.
Î
l copleşi
seo sen zaţi
e de uşu rare, careîiînmuie muşch i
i. Când tat
ăl l
ui î
i
dădu drumul , căzu î
n gen unchi, gâf
âind de p arcă ar alfier
gat întruna.Tamse
l
ăsăj os âlngăel , spri
ji
nindu-seî ntr-
un co t.
— Nu aş fi nîcercat săfacast a dacă aş fi şti
ut cât de mul t aicr
escutîn
ult
imii ani, spuse Tam î nceti
şor. Och i
i i se i m
şcau neco
ntenitîn t i
mp ce vorbea
,
pândind at entîn întuneric.Dar r eb
tui a sămă a si
gur că u n o săvor beşt
itare.
Uniit rolociaud precu m câ i
nii
. Poate ch i
ar m aibine.
— D art r
oloci
i nu su nt decât…
Randl ăsăcu vintel
e săsest ingă. Nu numaio pove st
e,nu du pă sear
a

aceasta
—. Du pi
Eşt ă si
câ
gut
er? şt
iat
şopel
i,elp
.uV
tea
ruufisă
ea tr
oloci
zic…, sa
chu
i
ar ch
ti
a
r roci
ol C
elÎ
? ntunecat
.
— Sunt si gu r. Deşi ceea cei -
af ăcu t săvi nă în Ţi nut ul cel
orDou ă Râu ri
…
N-am văz ut niciunul î naint
e d e seara a sta,dar am vorbit cuoam eni car e au
văzut,aşacămaişt iucât eceva.Poat ecădestulcâtsăscăpăm cuvi aţ ă.
Ascultăcuat enţi
e.Tr oloci
ivădmaibi nedecâtoameni iînî ntuneric,darl umina
puternicăî i orb eşte,cel puţin pen truo vrem e.Poa te căst ăa e n si
guru l motiv
pentru car e amscăpa t de at âţi
a.Uni it e pot urmări după mi ros sau după
zgom o,
tdar e s spune că n su
tl eneşi
. Dacăr euşi
m să e n iţ
nem depa rte d e ei
destul de mul tt imp, ar r eb
tui să ren unţe.
To ate acesteanu- llinişt
iră decâtf oarte puţin pe Rand.
— Î n p oveşti,t rol
ociiî i urăsc pe oa men i şiî l slujesc pe CelÎ ntunecat.
— Băi et
e,dacăaparţ i
ne ceva turm el
orPăst oru l
ui Nop ţ
ii, acei
a su nt
trol
ocii
. Uci d di n pl ăcereade auci de,aşami s- a sp us.Dar ast ae o ttce i şt
u,
afară e da fptul cănu t e poţiî ncred
e n î eidecâ t dacăse em t de i t
ne,şini ci
atunciprea m ult.
Ran d seî nfior ă.Nu cr edeacaarvr easăî ntâlnească pe cineva de care i
-
ar fieam t ă unui t roloc.
— Cr ez i caî ncăsu nt peurmel e noast r
e?
— Poa te căda, poa te cănu. Nu p ar foartei nteligenţ
i. Odată ceam i ntrat
în păd ure,i -am t rimi s spr
e munţ i pe cei care mă u rmăr eau ,f ără arme gr eut
ate.
Tam î
şipipăipart
eadreaptă,apoiîşidusemânalafaţ
ă.E maibi
netotuşisăne
purt
ăm ca şi cumne- arpâ ndiî ncă.
— Eştir ănit
.
— Nu v orbi tar
e.E d oar o zgâri
et
ură,şioricum nu pu tem f aceni
mic
acum. Celpuţ in se pare că em vrea sencăl
îze
şe.
t Se ăsă
l pe spa te su
spi
nând
adânc.Po at
e că - o
n să efi prea ăur dacă en pet
r
ecem noaptea arafă.
Î
n sineal ui, Randj i
nduial a surt
uc şila mantie.Copacii domol
eau mult
p
Au
tt
i
ner
eş
se avâ
ov n
et
ăi ui
l
n l
ui
c ,
f
aţdar
a l a
uiTr
f
aal
m el
şieseca
r
cre
ispărăzb
. eau erau t
ăioase ca un cuţitîngheţ
at.
— Arzi . Trebu i
e săt e duc l a Nyn aeve
.
— M ai aşteaptă niţel
, băi et
e.
— Nu av em t i
mp depi edrut. E drum l ung peî nt
uneric.
Îşiînfipsebi ne picioareleîn p ământ şiî ncercă să-
l ridi
cepe t at
ăl său. Un
geamăt de-abiaî năbuşit de d i
nţiiîncleşt
aţi ai lui Tam îlf ăcusă -
l pună repede
di
n nou j os.
— La să-mă sămă od ihnesc puţin, băiete.Sunt obo si
t.
Ran d sei zbi puternic cu pu mnul în c oapsă. Dacăs- arfi afl atîn casă,la
adăpost
, unde ar fivu taf oc şi pături, multă a pă şi scoarţ
ă de copac,poate că
ar fif ostde a cord să aştep te zori
le nîai
nte să o nîhame p e B el
a şisă orn
p ească

cu
toatTa
e macest
spre se
ea sa
t
.flA i
au
aciîncă
n u ave
alaf
ern
mici
ă.foc
d , ni
acă nci
up îăt
l uri
pu,
teani
ciu
dcă
ceruţ
ă şi
pe np
mTa i
ci
ânăca
l.
a Da
col r
o,
ar fiput ut încercasăad ucăcel puţin câ te ceva l
a Ta m. Dacăt roloci
i plecaseră.
Trebuiausăpl ece,maidevremesaumait ârziu.
Se uit
ăl a coa da de să păligă, apoio azvâ rl
i. Scoaseî n sch i
mb sa bialui
Tam.Lamal uceast i
nsî nl umi napal i
dăal unii.Aveaosenzaţ i
eciudatăţi
nând
plăselele ulngiî n mân ă; greu t
at ea şi mări mea erau neobişnui
te.Spi ntecă ed
câteva oriaerul cusa bia, după ca re sepri o, oftând. Era uşor să spint
eci aerul.
Dar acă d er a săî nfrunt e u n troloc, cusi guranţă s-ar fiput ut întâmpl a săo a i
la ufgă sau să nî cr
emen ească e ocp
l şi să u n se a mipoată deloc m işca n pâ
ă
cândt rol
ocul ar flut ura una di n să biil
e a cel
eaci udat e şi… „Încet
ează ! Nu ajută
la ni mi c!
”
Pe când sescu l
aî n picioa r
e,Ta m î l pri
nsede braţ .
— Und et e duci?
— Avemnevoi e de căru ţă,rost i blân d. Şi de păt uri.
Fu surprins deuşu ri
nţa cucar e despr insemân alui Tamdepemân eca
lui.
— O di
hneş te-
te,o sămă î ntorc.
— Aigr ij
ă,murmură Tam .
Nu ved eaf aţal ui Ta m l al umi na luni i
, dar si mţeacăare pri vireaaţ i
ntita
asu pra u li
.
 — O să am.
„ O săfiu cubăgar e de seam ă,caun şoar ece car
e cerce
tează cuibul unui
şoi
m”,î şispuse.
Se furi
şăîn nîtuneri
c,t ăcut cao umbră. Se gân dealat oa
te dăţil
e când
j
ucaseleapşaînpădurecuprieteniil
ui,pevremeacânderaucopi
i,pândindu-
se nuul pe al
tul şisil
indu-se ă sn u fie auzi
ţi pâ
nă când nu puneaumân a pe
umărul cuiva.Nu şti
a d e ce, daracu m nu r euşea să acăf săpară o
tutl un joc.

ajunseÎna
al
int
maând
r
gintipt
ea il
păd
di
unri
icop
, f
ăacu
c se
î
n cop ac,
zeceşiî
n cer
renucă
nţ să
ase-şif
ala
tcă
oa
t un
e. Tot
up
l
an,
l seiar
nîpâ
vârnă
ea
t
în jurulîntr ebării dacăt rolocii mai erau încăacol o.Dacăpl ecaseră, puteapur
şisi mplu sămearg ă pân ăl af ermă şisăi al ucruril
e de careaave nevoi
e.Dacă
însă m aier au încă col a o… î n acest cazunî i mair ămân ea ecât
d să se nt
oarc
î ă
la Tam. Nu î i plăcea acest gând, dar, dacăer a ucis,nu i -
ar m ai fi f ost de niciun
fol
osl ui Tam.
Se ui tăi sco ditorsp re ferm ă. Şura şiţ arcul de oierauoa r
d ni şt
e
contururiînt uneca te n îl umina l unii. Tot
uşi,l umi na se ervă
rsari n
pf erest
rel
e
din faţ
ă al e ca sei şipri n uşadesch i
să.„ Sunt doa rl umânăril
e p e ca re e-
la
aprins att
a sa u t roloci
i ca r
e a şteaptă?”
Tresarisp asmod i
cl a auzu lţ i
patului ascu ţ
it al uneicu cuvel
e,apoise

p
serăbue
pşib
ul
ân
rtgă
ă,î nu cop
ncep ac,
u să tr
seem u
trân
ârascăd,
.ţAşa
i
nândunanaveaesă
evoi bj
sau
aa
i ngă
în fain
căi
a er
ţ lui
.
i.Lăsân
Mer sdeu-cu
bărbi aînţ ărânăpânăî nspat eleţ arculuideoi.Chi r
citlângăziduldepi atră,
ascu ltă. Niciun su netnu t ul bura noa ptea. Se ri dicăcugri jă, câ t săse i u
te
pest e zid. Nu mi şca nimic n î cu rte.Nu se zărea icion umbră pri n ferestrel
e
lumi nate a le ca sei sau î n ca dru l uşi
i.„ Bel
a şică ruţa mai î ntâi, sau păt uril
e şi
celelalte ulcruri?”Lumi na l îf ăcu să e shotărască. Şura era f ucu
ndată nî
întuner ic.Î năunt ru putea fiori ce şi nu avea mcu să fl a
e n îainte d e a fipr ea
târziu. Celpuţ in avea să va dă ce er a p ri
n casă .
Pecân d segh emuia di n nou , seop ri brusc. Nu s e au zeani ciun su net.
Poa te cămul te d intr
e o i se i n
lişt
iserăej adşise cu lca
serăi ndnou , deşi nu
păr eaf oarte verosi mil, dar nî t
ot deauna erau câ t
eva treze i ch
ar şi în miez e d
noa pte,f oindu-se e d colo pân ă col o,beh ăi
nd cân d şicân d. de- abia putea
di st
inge o mvil
iţ
ele n ît
uneca te a le rtupuril
e oilor e dp e pământ . Una se fl a
a
ap roap e su b el.
Î
ncer când sănu acă f ni ciun g zomo,t seri di
căpe zi d pân ăr euşisă
întindă mân a sp re orm
f a n ed esluşită.Dăd u cudege tel
e d e ân
l ă cr eaţă,ap oide
cev a u med ; oa i
a n u se i mşcă. Se d ădu înapoi,f ără fl su
are, ap roape ăsâ
l nd să iî
scapebi a
sacâ nd căzu pe pămân t
,l ângă arţc.„ Uci d di
n pl ăcere.” Cu, o mân ă
tremurăt oa re,se er şt
se e d sâ nge nîţ ărână.
 Îşisp usecu aspri
me căni mi
c nu s e schi
mbase. Trooci
l ifăcuseră măcel
,
apoipl ecaseră.Con
ti
nuă să -
şirepet
e asta câ
tt imp traversă curt
eatârâş,
ţinându-se câtmaiap r
oape d e p
ămân t
, dar ncer
î cân d şisă sei teu n
ît oa
te
părţi
le.Nu cr ezuse vre
odată căvaaj unge să i
nvidi
ezeâm rel
e.
Î
n a f
ţa casei
sel i
pi de zi
d, sub ereastr
f a spartă, şiascul
tă. Nu se auzea
decât sâ ngel
e c
are iîzvâ
cneasu r
dî n urechi
. Se ridicăînceti
şor şi pri
vi
înăuntru.

de a Ci
şcheau nud
i şi ledebutocan
iă
căţ mazăcea
ri de răst
lu
em nrnat
, î
n
răspâncenu
die şa
t p d
esti
enovat
t tr
; ă.
ni Co
ci amerai
mob er
ăa n
l pl
u i
nă
mai
eraî ntreagă. Pân ă şi masast ăt
ea st râmb, di n dou a picioareu n mairămăseser ă
decât nişte cioturigroso lane.Fi eca re sertar fusese scos şi f
ăcu t bucăţi;toate
dulapurile şi scrinurile erau deschise şi multe u şise m ai ţineau doa r nîtr
-o
balama.Lucruri leerauî mprăştiatepestedăr âmăturişitotulerapr esăratcu
al
b. Făi nă şisa re,dacăera să judeceup dă saciisp intecaţi
, prăbuşiţi de p e
căm in. Patru trupuri con torson
i ate ăzcea u grămad ă p ri
ntre dă râmăt uri
.
Troloci
.
Randî l recunoscue p unul di ntre eidupă coa rn el
e de ber bec. Cei
lal
ţi
arătau laf el
, un amest ec respingător e d chi
puriuman e d i
storsionate de boturi,
coarn e,pen e şi blană. Mâinile or
l, aproa pe omen eşti
,î if ăceau şimai

mon
cli st
pea ru
s oşi
că .
pânDoi
ă câdi
nn
dtr
eî ei
ncep upr
uărt
asu
ă-ici
azm
de;
r cei
ă ochla
i
il
.ţi
Niave
ciua
nu
ulcodp
ii
nt
e.
tre Sre
t
ol u
it
ănu
oci fără
se să
mişcă. Pesem ne er au morţ i.I arTamaşt eptă.
Intra în u fgăpri n u şadi n aţfă şiseop ri, nemai putând r esp
ira di n cau za
putorii. Duhneamai r ău caî ntr-un graj d nerăn it de u lni de zi le.Per eiţ
i erau
mânj i
ţi cudâre scârb oase. Încer când săr espi
re p e gu ră, se ep rezi să
scormon ească rinptalmeş- balmeşu l de p e po dea. Î
n unul di nt r
e d ulap uri
fuseseun bu rduf de ap ă.
Un h ârşâitî n sp atelel ui î lf ăcu să cu setremure şiseî ntoarse, câ t pe ce
să ca dă pest e ce ai mr ămăsese i
nd masă .Îşirecăp ăt
ă ech i
librul şiscoase n u
geamăt ,î ncleştându- şidi nţii, casă u n-i cl
ănţ ăne,până câ nd î l duru ră
maxi l
arel e.
Unul di ntret rol
oc i seri dicăî n p i
cioare.Un b otde l up eşeia î n a fară de
sub och iiînfundaţ iî n orb it
e.Och if ără xe presie,i nsensibil
i, dar cut oat e
acesteaat ât de o men eşti
. Ur ech il
e ipăr oa se şi ascuţi
te se i şca
m u neco ntenit.
Păşicuco pitele uli ascu ţi
t e de ca pră pest e u nul dintre ovatrăşi i săi morţ i.
Aceleaşizalenegr epecar elepurt auşicei l
alţisefrecaudepant al
oniil uide
piel
e şi avea o sa bi
e u riaşă ,î n f orm ă d e coa să, atârnatăl a br âu.
Morm ăiceva, gutural şiascu ţit
, apoisp use:
— Cei lalţi plecat. Nar g st at. Nar g deştep t.
 Cuvi
ntele erauâl ci
st
te şigreue î d
nţeles,art
icu
lat
e de o gu răcarenu
fuseseăcu
ft
ă pen trurosti
reaomen ească. Tonul se voi
alini
şti
tor
, dar Rand nu-
şiputeadezli
pi privi
rea de la dinţi
il ui pătaţi
,lungi şiascuţi
ţi
, care str
ăl
uceau
de fiecar
e dat
ă câ nd cr
eatura vorbea.
— Narg şt
ie unii cât
eodat
ăî ntorc. Narg aştep
tat
. Nu n evoi
e de sab
ie.Pune
sabi
e oj
s.
Pânăî n cl
ipa în caretrolocul vor
bi, Ran d nu şi
î dăduseseam a căţ i
nea
trem
crea
tu
ur
râ
and sab
uri i
a
. Su
aşă li n
e Ta
îăm
lăî
ţ n
deaf
aţ
sau
prau
li,
l
uicu am
, depăbel
şie
n m
du-
lâi
ni
cu,mu
culvârf
t nul
î înî
n
ăd
l
ţr
iep
me,t
ati
arsp
re
piep
tul şibraţ eel -
lar fif ăcut până şi pe ujpânul Luhhan săpară nupi t
ic pe
l
ângăel .
— Nar g nu vrea rău.
Mai făcuun passp r
e el, gesti
culând.
— Pu ne sabi
ej os.
Părul negru de pe dosu l mâinil
ort rol
ocu l
ui er
a des, cao bl ană.
— Nu e t apropi
a!st rigăRan d. Ar fi vr ut cavocea săî i fie maif ermă.De ce
aifăcu t asta?De ce?
— Vl ja daegr oghda!Mârâi tul set ransf
orm ăr ep
edeî ntr-
un r ânjet
. Pune
sabi
e os.
j Narg n u vrearău. Myrdd raal vreavorb eşt
e it
ne.O l i
cărri
e de em oi
ţe

st
şirăb
puătu ch
se n
ui
apudli
ndif
orm
mâ i
n.iTeam
l
e uliă.
maAri
l
ţii vi
pe n,p
lt
ă u el
selvor
ebeştbi
sai Myr
ei dn
. Pudr
eaal.bMai
sa i jf
e os. ăcuun pas
Ran dî şiumezi buzel e.Myr ddraa l! Ceamai î nfri
coşătoare part e a poveşt ii
deven ise st aă sea ră real itate.Dacăurm a săse nt î
âlneascăcu Pi eritul,t rol
oc i
i
păl eaupri n com paraţ i
e.Tre buia săscap e.Dar da că rol
tocul ar fi scos ama l
masi vă i d
n t eacă , nu ar fivu at ni cio şan să. Se orţ
f ă săzâm bească, tremurăt o.r
— Bi ne .
Cum t r
olocul st rângea şimaiput ern i
c sab i
a,î şilăsămâi nile săcad ă pe
l
ân gă corp .
— O să vor bes c.
Rân j
et ul de l up deven i mârâi t, şit rolocul searuncăasu pra l ui
. Ran d nu-
şii mag i
nase căo creat ură at âtde masi vă se put eami şca cuat âta ag i
li
tate.
Di sperat, ridi căsa bia. Tru pul mon struos s e zb
ii de e l
,l i
pindu- l de p erete.Î ntr-
o
clipă, plămâni i i se ol gir
ă de a er
. Căut ă să -şir ecapet
e su flul în t imp ce se
prăb uşeau amân doipe p od ea, trolocu l deasu pra lui.Înnebu nit, se b z
ătu su b
gre utateazdrob i
toare,î ncercân d săse er f
ească de mâi nil
e g roase ca re bâjbâiau
după elşide ă flci
le ca re nîcerca u să -l apuce.
Deod atăt rol
ocu l sezvârcol i
, apoir ămasenemi şcat
. O vr eme,st ri
vit şi
î
nvi neţit, pe u jmătate su focat de ru t pul de d easupra uli, Rand nu f ăcudecât să
rămână î nt ins,f ără să î
i vină săcread ă. Îşir eveniî nsăr epede,cel puţin câ t să
sesmul gă de bsu r
tupul ţ eapăn . Ţeap ănpen tru vece.
i La ma n îsân gerată a
sabieilui Tam ieşea di
n sp atel
e r t
olocu
lui
. Până la urm ă se apre că o ri
dicase al
t
imp. Şi Ran d aveaâi n
mil
e aco peri
te de sânge şi o pată mare, î
nchisă al
culoare,pe piept
ul cămăşii
. Avea o senzaţ
ie niten
săde g rea
ţă şiî nghi
ţiîn sec,
î
ncer cân
d sănu ver se.Trem ura laf elde atre ca atuncicândî if usese cel
mai
t
eam ă,dar de data ast
a de u şurare că a er
n
îcă nîvi aţ
ă.
„O să se î
ntoarcă şial ţ
ii
”, spusesetrolocu
l. Ceil
alţ
itrol
ocisevo rîntoarce
l
af ermă. Şi un Myrddraal
, Pierit
ul. Poveşt
i
le spuneau căPi eri
ţ
ii aveau douăzeci
d
Pe
i
erip
ti
ci
uloa
ren
se n
î
t
îă
olţ
ime,
rcea înoch
tr-i dp
o e
artoc
fd
e, şi
ispcăl
ăreau
ărea işp
nie u
ciumb
nr edn
zi î l
nuocldma
î ei ca
i
p.
utCând
ea opri
.
Trebuiasăfacăl ucruril
epent rucareveniseşisăplecerepede.
Dădu r tupul trol
ocu l
ui la o parte casăaj ungăl a sab i
e,gâf âi
nd di n
prici
na efortului, şiapr oape că o ulă lafugăcâ nd vă zuoch i
i desch i
şipri vi
ndu-l
fix.Î itrebuiră câ teva cli
pe casă -
şideasea ma căavea u acea privi
re sticl
oa săpe
care odă moar tea.
Îşiştersemâi nile de o zdrean ţ
ă flenduroa să– de di mineaţăf usese o
căm aşăde a ul i Tam – şi scoase amald i
n t rupul trol
ocu l
ui.
Începuă s cur
eţe sab i
a,darap oidădu drumul zdr en ţeipe pod ea, cu
părere deău r.„ Nu e momen t
ul pen t
ru curăţenie”
,îşisp use cu un r âset pe care
reuşisă-lî năb uşe oadr î ncl
eştându-şidinţi
i. Nu vedea cu m ar a mi putea

vreodan
Pesem tă
esăcăcur eţ
uh
dedes
oareat
uld eb
ăp
n i
nei
rasn casan
că în
it
rcâtsăpo
ase na
pâ
ăt
ăloc
şiu
înidi
lnn
em noue.
î
ărine a. nu av
Dar ea
vremesăsegândeascăl aasta.Nuaveat i
mppent rucurăţ enie.Poatecănumai
avea i t
mp p en tru ni mic.
Era si gu r cănu- şiami nteat oa t
el ucru ri
le de ca re vor avea nevoie,dar
Tam aşt epta,iart rolociiurmausăseî nt oarcă.Adunăceî şiaduseami ntepe
fugă. Păt uridi n ca mereel d e al etaj şicâ rpe curat e casăî i bandajezeanr alui
Tam.Mant i
il
eşisurt ucele.Unburdufdeapăpecareî lluăcuelcândmer gea
cuoi l
e a l păşu ne.O căm aşăcu rată.Nu şt ia când o să i baă it
mp să sehi sc
mbe,
darvoi a să scap e de căm aşa ăt p
aă t d e sân ge ucpri ma ocazi e.Pungu ţ
ele cu
scoarţă de sa lcie şi al
te eacu
l rier au î ntr-
un morm an î ntunecat, cuasp ect
noroios, pe ca re n u se u pt
ea co nvi nge să -l ati
ngă.
Una di ntre găl eţil
e cuap a pe care l
e ad usese Tamî ncămaier al ângă
căm in, rămasăî n modmi raculos nî treagă şineat i
nsă, îşiumpl u burduful,îşi
spălă n î grab ă mâi nil
e şi se a mi ui tă o at dă n îj ur să va dă dacă u n uit
ase ceva.
Îşigă siar cul pri ntr e dărâmăt uri
,f rânt î n dou ă ex actacol o u nde era mai gros.
Lăsă u bcăţi
le să cad ă,î nsp ăimân t
at . Hot ărî că va rebt
ui să seul m
ţumească cu
ce d a
unase ej da. St i
vu i gră bi
tt otul af ar
ă.
Î
nai nte săpl ece din casă dez go rpă un f el
inardi n harab abura de pe
pod ea.Î ncămai era z ga nî el.Î l apri nse e da l u na d intre ulmânări,închise
obloanel e – ca sănu i ntr e vân tul, dar a mi ales ca sănu at ragăat en
ţia – şi se
repeziaf
ară, cuf el
inarulîntr
-o mână şicusa bi
aî n cealal
tă. Nu şti
a ce o să
găseascăîn şură.După ce văzu se ce es n
îtâmpl
asen î ţarc
ul de oi, nu maier a
prea nî
crez
ăot.
r Dar av ea evoi
n e d e căru
ţ
ă casă- l ducă e p Tam l
a E mon d’
s F i
eld
şiavea nevoi
e d e B el
a pent
rucăru ţ
ă. Nevoi
aî lfăcusăsp ere puţi
n.
Uşile şureierau esch
d ise, una scârţ
âi
nd din balamaleîn bătaai vântul
ui.
Laprima veder e n
îău nt
ru tot
ul păreaeschnimbat. Dar apoivăzu despărţ
it
urile
goal
e,cuuşi le scoase i n
d balamale.Bela şi vac
a d i
spăruseră.Se nîdrep
tă uite
sp
rur
pe
te.sp
at
Diel
nte
r
-oşurei
.C
osi
e n
uăruţ
a era
mai răst
urn
rămăsese atădpe
ecâto oci
oaa
p
trt
ăe,u i
a
ln rj
gă ue
mă
dt a
nt
u ecot
d
i
.n sp i
ţe erau
Di sper
area căreiaîiţ inusepi ept până acu m pusest ăp
ân i
re pe el. Nu era
sigur că lîva u pt
ea u dce e p Tam până nî sat, chiar da că attălsăuar su port
a să
fie cărat. Sufer
inţa p ri
ci
nuită de d ru m l-ar put
ea ci ude p e Tam maigr abnic
decât fierbinţea
la. Cu t oat
e a cestea
, era nsigura şansă . Aicifăcu se ott ce se
putea. Cân d dădu să l p
ece, privi
reaî i căzu pe osia ru ptă care zăcea e p
pămân tul acoperi
t cupai e.Deodat ă zâmbi.
Puseî n grabă fel
inaru l şisa bi
a pe josşiî n cl i
pa urm ătoare selupt a cu
căruţa,ap lecân
d-o n î spate casă of acăap oisă ca dă drept
, cuun t rosnetde
spiţ
e ru pte,după care şiîvârî umăru l sub ea ca să or ăst
oarne p e partea
ceal
altă.Osi a nevătămată se ved eadesluşit
.Î nşf
ăcând sa bi
a,î ncep u săsp argă

rest
aşchuri
il
i e
dindel em
emlnnşi usca
termt
.inS
ăprdee p
lă
ăcu
ti
at t
alalu
fi su
el rp
de re
rză
ip
,e
ed l
ovituri
ca lecu
şi ă
fcea
ousecu
să sa
re ră
bună.
După cescoa seosi a,seui tă ui mitl al ama sab iei
. Chiarşicea mai
ascu ţi
tă secu re s- ar fit ocit dacăar fit ăiat cueal emnul acel a vechi şit are,dar
sabia ar ătal af elde b ine a scuţit
ă camai î nainte.At inse ăti
şu l cudeget ul mar e
şiî l vârîî ndat ăî n gu ră. Lama erancă ît ăi
oasăcabri ci
ul
.
Darnu avea ti
mp săsemi re.St insef eli
naru l – nu er a nevoie sămaidea
şif oc al şu ră –, apucăos iile şif ugiî napoi spre c asăsăi a cel ăsaseaco l
o.
Una pest e al t
a,er a o povară i
ncom od ă.Nu gr ea, dar dificil de ţinut şide
mânui t, osiil
e d e că ruţă mi şcându-i-se şi răsu ci
ndu- i
-se nîbraţ e n ît i
mp ce
înainta p oti
cni ndu-se estpe câ mpul ar at. După cent r
iă nî pădur e,î l st
ânjen i
ră
şimaimul t, agă ţându- se de paci co şicât eod at
ă a proape d oborându- lla
pămân t.I -
ar fif ost maiuşor să el â trască upădel , dar ar n fisemînatsă ase l o
dâră ân adcă nîurma u li.I ntenţi
on a săaşt epte cât maimul t pân ă săf acăast a.
Tamer a exa ctaco l
o unde î ll ăsase, din câte sepărea adorm it. Ran d spera
că ormd ea. Deve nit di ntr-odat ătemăt o, rlăsăj os ovara
p pu
şi
se m ân a pe aţfa
tatălui său . Ta m î ncămai r espi
ra,dar f ebra crescu se.
Atingerea îl deştep tă pe Ta m, dar î l aduseî ntr
-o stare de t rezi
et ulbure.
— Tu eşt i
, băi ete?şo pti el.Î mi făcea m grij
i pen tru i n
te.Vi sedesp re
vremuri l
eapuse.Coşmaruri .
Adorm i din nou , murmurân dî nceti
şor.
 — Nu-ţifacegriji
, spuseRand. Îl acoperi cu surt
ucul şicu a mnt
ia casă-l
apere de vân
t. O să et duc al Nynaeve cât de e
rpede pot
.
Î
nt imp cecontinua săvor bească,î
şiscoase cămaşapăt aă
t de sânge,ca
săse i nl
işt
ea
scăşipe el , dar şispr
e binele uli Ta
m, aproape ă
fră săbage e d
seamăf ri
gulîn grab
al ui de ascăpa de ea, şio puse e dnîdat
ă pe cea cu
rat
ă.
Aruncândcămaşaceaveche,sesimţicaşicum tocmaiarfifăcutbai
e.
— O săaj ungem numai decâtîn sat
,i arMeş ter
easa o săle orânduiască
pe otat
e.
A O gâ
cestsăndvezi
îl.că
Ol
ăusă
zifiîe
n ot
i
t u
tl b
mp i
ne.
ce îşipusesu rt
ucu l şiseaplecă săse
î
ngrij
ească de ranal ui Tam. Vor fiî n siguranţ
ă de n îdată ce vor unge
ajnîsat,
i
ar ynNaeve l va
î n vi
deca ep Tam . Tr
ebuia doar să lîducă ân pă a col
o.
CAPITOLUL6
Pădur
eadel a Apu s.
Lalumina lunii, Rand nu v edea preabi ne cef ăcea, darranal ui Tam
părea maidegrabăo ă tet
iură puţ in adâncă e-da lungu l coast
el
or
, nu maimar e
de-o pal
mă.Dăd u din cap , nevenindu-i să creadă.Îl văzuse pe atătlsăucur ăni
mai adâncialtă dată, fără caast a să-l fi opri
t din t r
eabă mai mul t decâ
tî i
treb
uia casă -
şicu reţe arna. fără săzăb ovească
,î l cerce
tă pe Ta
m di n ca p
până-npicioa
re,cău tând o al tă ran ă,mai primejdioasa, care fi să pri
cinui
t

fi
ter
ăibu
etinţeal
ră a,
i
stdar
ngh nura
eră găsi
e ot
t
unşi
i
mi cest
d al
t
uceva.
l de A şa
seri eî
n;
oasănsem
carnn
at
eaădicu
nmjupăre
ru la,
eiacea
eraerb fiinte
la atingere. Era ch i
ar m ai fierbi nte decâtr est
ul co rpului lui Tam, ca re erat âta
de n îcins,î ncâ tîlf ăceape R and săî şiî ncleşt
eze am xi
larel
e.O fierb i
nţeală atât
de ăp nrasn ică pu tea ci
ude sau putea ace
f ăsn u mairămân ă dintr-
un om decât
umbra a ceea uce sese.
fUdă o cârpă cuap ă d i
n bur duf şio p use pe runf
tea uli
Tam.
Încercăsăsp el
e şisăbandaj eze ran at atălui său cu lândb
eţe,dar , cu
toate acestea, gem eet n
îăb uşite curmau murmur atul slaball ui Tam . Cren gi
neînfrunzite seesen d au ned esluşitîn juru ll or, parcămen ainţându-i atunci
când se m işcau cabăt ute d e vân t. Cu sigu ranţă căt rol
ociiîşivored v
eade
drum î n momen t
ul în care nu vor izbuti să iîgăsească pe Tam şipe el , at
unci
când se vorî ntfi
orsa l ferm ă şivor gă fi sit casat otgo al
ă. Încercăsăse co nvi
ngă
săcread ă ast a, dar felul nemi l
osşii raţi
onal î n ca re i st
druseseră sa canu pr eaî i
îngăduia săfie a tât de nîcrezător. Să cr ezi căvoren r
unţaî nainte d e afi uci s ott
ce r afi î ntâlnitî n cale eraeri cu
pl os, un ri sc esă
n bui tla ca r
e n u î şiperm iteasă
se supu nă.
„
Troloci! Mi -
ajute Lumi na, t rol
oci! Creaturii eş i
te din poveşitl
e
Men estrel
ului , apărând din noa pte casăbat ăl a uşă. Şi Pieri
tul. Mă scal de
Lumi na, Pi erit
ul!”
 Deodatăîşidăd u seama căţ i
neanemi şcat
e cap
et
el
e nelegat
e ale
bandaj
ului
.„Am î
ncremenitcauniepurecareavăzutumbraunuişoi
m”,îşi
spuse cu di
spreţ
. Cl
ăti
nân dfurios i d
n cap,termi
nă de st
râns b
an daj
ul î
n juru
l
piep
tul
ui l
ui Tam.
Chiar dacă ti
şa cearede f ăcut, ch
i
ar dacă ăcea
f ce
treb
uiat otîi eraf
rică
.
Când trol
oci
i se vo
r nît
oa rce,vorncep
îe n egreşi
t săcercet
ezeădpureadin jurul
f
ermeica să găsea
scă vreo rmă uacelor car
e el scăp
aseră.Tru
pul celui pe care
î
fl uci
ace sese
i
eri
Pt e sa
ul l
va
u ceu
sp
neacă
r pu
t cei
eaafaoamen
ce? Înin
pu
l se
us, afl
ceeaă ce
p
rea ep
d
iîspuart
e.t
sese C
ai
tn
ăe
ll şt
ui
adesp
i cerra
e
auzult rol
oci
l
or iî răsuna ottat ât de clar în ur echi ca işcum Ta m t ocmai ar fi
rosti
t acel
e cuvinte.Se r t
ezi împotrvi
indu-
se mp iulsu l
ui de aaco peri gura ul
i
Tam cumâna,casăî ipot
oleascăgemet el
eşimurmur el
e.„Uniiteurmăresc
după mi ros.Şi ce otp eusă ac? f i mi
Nc.
” Nu î şiperm itea să i
roseascăi mp
t
îngri
j
orându-se i n
d prici
na a ceva care un stăt
eaî n puteri
le u
li.
— Nu r tebuie săf acini ciun zgom ot,îi şoptitatăl
ui său al ureche.Troloci
i
o săse nt îoar
că .
Tam vorbi cu o voc el i
nişti
tă, răgu
şită:
— Eştiî ncăf rumoasă , Kari
. Frumoasă caat uncicân d eraifată.
Rand sest râmbă.Mama l ui murisecuci ncisprez
ece aniîn urmă.Dacă

T
da m cr
ecât ede
creauc
z ăî
se nc.ăma
el Cumitrăi
pa,
u tat
ea uncfii
îînsi
mp eamn
edi ăc
cat ăfierb
să in
vor
b ţealaer
ească, ama
acumicumpăcer
că li
t
tăea u ptea
însem na vi aţă?
— Mama vrea să nu f aci zgom o,tmurmură Ran d.Se opr i casă sc apede
nod ul care- i se u pseseru sc
b nîgât . Avu seseâi nmi pl i
ne d e gingăşi e;măca r
atâtî şimaiad uceami ante.Kari vrea să nu f aci zgom ot. Ţine.Bea.
Tamseap ucasăbeal aco m di n burduf , dar, după cât eva îngh i
ţit
uri,
întoa rse cap ul şiî ncepu să m urmur e din nou cugl as scăzu t, prea nî cet ca
Rand săî nţeleagă ce sp une.Sper a căer a pr eaî ncet şipen trut roloci
i careau er
pe u rmel e or
l.
Se r eapucăde î ndat ă de t reabă. Înfăşu ră treidi ntre păturiî n u jrul şi
între osi il
e u late d e a l că ruţă, încr opind o a trgă. Nu vaput easăo a puce ecâ
dt
de a l un ca păt,i ar cel ălalt ca păt se va târîpe p ământ , dar vat rebui săse
mul ţ
umească cuat â.t Tă ie cucu ţi
tul de a l ci ngătoa re o âşife u lngă i d
n ultima
păt ură şi l
egăcâ te u n ca păt al f âşieide fi eca re i n
dtre osii
.
Îl pusepe Ta m pe t argă cât maiuşu r elcu pu ti
nţ ă,crisp ându- sel a fiecar
e
geam ătde- al lui. Ta t
ălsă u păru se nt î
otdeau na d e n eînvins.Ni mi c n u-l putea
vătăma;ni mi cnu- lput eaoprisaumăcarî ncetini.Fapt ulcăacum seaflaî nt r-o
asem enea arest r ap
oape căl î făcea ep R an d să şi îpi ard ă ottcu rajul pe care
reu şise să şi
-l ad une.Dar r eb
tui a să m eargă ai mdeparte.Ast a er at otceea ce îl
făcea săcon ti
nue.Trebu ia.
 Când Tamf u nît
ins în ceel di
n u rma pe tar
gă, Rand şovăi
, ap oidespri
nse
sabi
a d e al brâu
ltat
ălui său. Când şi -
o egă
l î n jurul mi
jl
ocul
ui, avu o se nzaţ
ie
ci
udată; îlfăceasăse mt siă ciudat. Ci
ngăt
oarea,teacaşisa bi
a cânt ărea
u
î
mpr eună doar cât
eva l
ivr
e,dar , când vârîsabiaîn teacă,i se ăp
rucăat ârnă
greu.
Se mustră,mâniat. Nu era nicimomen tul
, nicil
ocul pen
tru plăsm ui
ri
prost
eşti
. Nu era d
ecât un cu ţ
it maimare. De câte orinu îşiimaginase m cuar
fi
ea să
, at oa
p
un rt
ciecusa
bi
sieran
gu şisă
ţă ari
b
aăputa
ven
ea turi
să ?
î
iţ D
ia
ncă
ăl aufsese
di ann
st ţăst
îare
şi pe a să
l
ţi
ici
.dDoa
ău r
u
n trol
căoc
şt
ia cu
mul t preabi ne căreu şi
ta de a lf ermă nu f useseecât d nor oc chior.Iar cân
d
visasecuochi ideschişilaaventurilepecarearfiput utsăl etr
ăiască,nu-şi
imagi nase i n
cicăo săî i clănţăne d i
nţii de rifcă, nicicao săf ugăpri n noapt
e ca
să sca pe cuvi aţă, ni cică at tălsăuo săfie p e moa rt
e.
Îlînvelifără zăbavă pe Tamcu l u
tima păt ură rămasăşipuseburduf ul şi
restul de câ rpe pe a trgă,lângăt atăl său. Trăg ând adânc a erîn pi ept
, se ăsă
l î n
gen unchil ângăosi i şiî şipet recuf âşia de p ătură p est
e cap. Îi veneapeste umeri
şisu b braţe.Apucăosi il
e şi se d ri
i
căî n pici
oa re.Umeri ilui suportau apr
oape
întreaga u gre
tat
e.Nu păr ea r pea greu. Încercând să m ear
gă cu pas omd ol
,
porni spremon Ed’ s F i
eld, cut ar
ga âcâi
r nd pămân t
ul în urma u li.

ap oipeHotă
ea râse
ân dej
pă a
î să
n sat.î
şi
Apcr oască
roa ie n
p dn
eî rumel
doi pi
nân
c, ăper
lai Cal
col
ulea C
eraari
mer
aiei şisămear
mare er gă
mgând
pe d rum, dar ul i Tamnu i -ar fif ost de niciun f olos acă
d Ran d s- ar firăt ăci
t
orbecăind pri n păd ure şi pri
n bez nă.
Mergân d pe î ntuneric,i eşi l
ân găCal eaCari ereiap roa pe fără să-ş i dea
seam a.Cân dî nţel
ese nd ue seflă, a i se u p
se n u nodî n gât .Î ntoarse gr ăbi
tt arga
şio t ârîînapoi î n pădure, apoise p o
ricasăî şir ecapete ră suflareaiş săî şi
potoea
lscăbăt ăil
e niimii.Î ncăgâ f
âind, se nî t
oarse re spăsăr rit
, sp re E mon d’s
Field.
Era maian evoos
i sămear găpri ntre copaci decât săî l ducăpe Tampe
dru m, i ar nît
unericu lîiî ngreu na î nai ntarea,dar ă so a i pe d rum ar fif ost
neb unie cu rată.Scop ul era săaj ungăî n satără f săî ntâlnească niciun t rol
oc;
f
ără ca măca r să zărească eu nul,vrdacăar fif ost după el . Trebui a să
presu pună căr ol
toci
i erau î ncă e p u rmele or
l şică, maidevr eme sau mai
târziu, îşivoradsea ma căau porn it spre sa t. Era c elmai prob abill oc sp re car
e
se u pt
eauî ndrepta,iar al Cea ariC er ei– cel maiprob ab i
l dru m pe care u ot
eau
p
apuca. De apft , se găsea aiap mroa pe d e drum decât şi
-ar fi ori dt . Noa ptea şi
umbr el
e d e su b copaci păreau a n u- i adăposti decât prea u pţin de p ri
virea
cu i
va car e ar fi mer s pe u drm.
Străl
ucirea l
unii care sest recu rapri ntre cren gil
e neî nfrunziteî mprăşt i
a
doa r atâatl umi nă cât să iîamăgea scăch oi
i şisă cre adă că ved e p e u nde cal că.
Rădăci
nil
e ameninţ
au săî i pună piedi
căl a fiecare as, pru
gibătrâniîl
împied
ica
u săî nai
nteze,iar p ovâ
rni
şu ri
le o riri
di
căturil
e n ea
şep
ttat
e aproape
că lîfăcea
u să serăb p
uşească, at
uncicân d pi
ciorullui nu maidăd ea ecât
d de
aer acol
o unde cr
edea că era pământ solid, sauîlfăcea u să se mpi
îedi
ce cân
d
vârf
ulci
zmeidădeadeţăr
ânăî nt i
mpceî nainta.Murmur at
ulluiTam se
transf
ormaîn geamăt ascuţit oride câte o riosi
il
e rteceau zdru
ncinân
du- se
pest
e vreo ăd
răci
nă sau pest e vr
eun bol ovan.

och i
i Nesi
, să agural
scu nt
eţ
a cu
îlf ăcea
ma să
i mu lt
ăseu
atit
e
enţ
iei
scodi
ca t
nor
iciî
n
odatn
ăî
.t
u neri
Ori cp
ce oâ
fnet
şnă câ
dendcren
î
igia,
rdeau
orice
fâşâit al acelor d e p i
n î lfăceau săseopr ească
, cuurech i
le ci
ulit
e,de- abia mai
îndrăzn i
nd să espi
r re deeam t a căarput ea său n au dă vr
eun zgom otcar e săl î
pu nă n î gardă şi de e tamă că rapu t
ea au zi un astf
elde z gom o.
tNu mer gea mai
depa rte decât în momen tul în car
e era sigur că u n era decât vântul.
Pe nesi mţite,obos eala i sestrecurăî n b raţ
e şiî n pici
oare,sp ori
tă de
vântulnopţ i
icar eîinesocot eaparcăî
nbăt aiedejocmant iaşisurt
ucul.
Greu tateat ărgii
, ca r
e i îpăru se ta
ât de mi căl aî nceput,încerca cu ma săî l
dobo are al p ămân t. Acu m nu semaipot icnea doar cân d semp îiedi
ca.
Strădani a aproape n econtenit
ă de a u n cădea lîost enea al el
f de mul t ca r atsul
tărgii
. Se rezi
t se na îinte d e revă
rsa
tul zorli
or ca săseapuce e dr teburişi , cu t ot

cu
seard
ărumu
o
bilu
şn p
iân
tăăs-a
l
arfi Emon
odd
i’
hsnitF
iel
înd,faavu
ţa ses
c enu
ămi p
art
luie d
e
, citi
ndoo zi
de
ca
rtmund
e că
in mil
pi
nă.
cuţaÎntr-
o
colecţ
ie al ui Ta m î nainte d e c ulcare.Fri gul păt runzător iîintra nîoa seşi
stomacu lî i aduceami ante că unmân caseecât d prăj ituri
le cumi ere ale
jupâneseial ’
Vere.
Mor măiî n bar bă,î nciudatcănu u lase nimic de mân care del af er
mă.
Câteva mi nut e nî plus n u ar finse îmnatmar e u lcru. Câteva mi nute,cât să
găseascăni şte pâine şi nişte b rânză. Trol
ocii nu s- ar fi î ntorsacă d ar mai fi st at
câteva i n
mute.Sau măcar săl ufiatnişte p âi
ne.Fi reşte,jupân easa l ’
a
Vere va
stărui să iîdea ceva cal d de mâncare de ndat ăî ce vor unge
ajal h an. O f arf
urie
aburindă pl ină cut ocan ă gr oasăde mi el. Şi ni şt
e p âine coaptă de ea. Şi mul t
ceai fierb i
nte.
— Au t recut pes te Zi du l Dragon ului caun puhoi , spuseTambrusc , cuo
voceput ernică,mâni oasă,şiauspăl atpământ ulcusânge.Câţ iaumuri t
pentru păcat ul lui La man ?
Ran d rămasemut de ui mi r
e.Obosi t
,l ăsăt argaj osşiî şiscoa sel egătura.
Urma ăsal t ă d e âşi
fa d e păt ură n î carn ea e d pe mer u iî l ardea. Mişcându- şi
umer ii ca să- işi
dez morţ ească , se ăsăl î n gen unch il ângă Ta m. Bâjbâind după
burdufuldeapă,pri vicer cetătorpri ntrecopaci,încer cândî nzadar,lalumi na
pali
dă a l unii, săva dă ce se pet r
ecea şiî n su sul, şiî n josul drumul ui, nu
numaila d ouăzec
i de paşi di
stanţă.Ni mic nu mi şca acol
o;doar mb ure.Nimic
al
tcev
a decât umbre.
— Nu eni ciun pu hoide t rol
oci,tat
ă.Nu acu m, î
n or i
cecaz. Curând vom
fiîn siguranţ
ă nî Emon d’s Fi
eld. Bea u pţ
ină apă.
Tamdă du alo pa rte burduful deap ă cuo mân ă care păreaa- şifi
red
obândi
t aproape nît
reagaf orţ
ă. Îl apucă e p Rand de gul
er, apropii
ndu-ifaţa
de alui până când Ran d simţi pe ob raz er
fibi
nţ eal
a corpului t
atăuli său.

daţil a—oÎ ipn

aue
rtmeau
ca ni b
şt
esăl
ati
ci
gu
n,oa
rost
ie.iCTa
âtm
e st
b
ătăru
ăliii
tor
pi. Nu
erd egh
t
e,iobi
i
câ,
esp
t u
rn
o eau
aşe rseacă
pâ
ot
npăfiîn
temeliiînaint e săînţ el
eagă adevăru l? n
Îainte caneam uri
le săl upt e mp
î reu na
î
mpot rva
i l or?l Î sl
ăbi pe R and di n st
rânsoa re şi vocea i se mpul u de r tst
ieţ
e.
Câmpul de a l Marath aco perit de morţ i; nu se au ze a d ecât cr
on căni
tul cor bil
or
şibâzâi tul muşt el
or. Turn uri
le e tşi
te din Cai rhienarzân dî n noa pte cani şt
e
torţe.To t dru mul până l a Zi duril
e S trăl
ucitoare a u pârj oli
t şiau măcel ărit
î
nai nt
e săfie n îtorşi î
napoi. Tot dru mul pân ăl a…
Randî i acop
er i gura cumân a.Se au zi din nou , un zgom otînfundatşi
rit
mi c,ven ind de u ndeva ed p rintre copaci, stingân du-se şi apoicr escând, după
cum su fla vâ ntul
.Î ncrunt ându- se, Randî ntoa rse nîcetişor capul,î ncercând să
î
şideaseam a de unde ven ea. Î
ntrezări cucoa da och iul
ui o mi şcare, i
ar î n cl i
pa

u
plr
ămăt
seloe
el areer
sa
bia
eigh
stem
rânusitndeasu
î mânpă
ra
, dul
ai
rTam
t
oa .
tă Tr
ate
ensăr
ţii
a,dlân
uid u-
se şi seam
co
ncenta
ra că
asui
pnţ
e
ra Căii
Cari er
e, ica şi cum drumul ar fif ost singu rul lucr u r eal de p e ulme.
Umbr elet r
emurăt oare de l a răsă ri
tl uară t reptatf orm a unui cal şia unui
călăreţ,î n urm a că rora ven eausi l
uete n îalte şi masi ve, caremb u
lau măru nt şi
rep ede ca să ţi
nă p asu l cucal ul. Lumi na p ali
dă al uni ifăcea să lucească
vârfurilesuli
ţelorşit ăişuri l
etopoar elor.LuiRandnuî itrecuni cioclipăprin
mi nte căar put eafi oa men i din sa t
, ven iţi săî i aj ute.Şt i
a cine erau . O si mţea
,
caşicu m i -
ar fiscr âşnit oa sel
e ch iar nî ainte săse fiap ropiat destul de mul t
încâ tl umina l unii săsco atăl a veal
i ă mant ia cu gl ugăce cop a ereacă l
ăreţ
ul,o
mant i
e care nu er a u mflată d e vân t. Toate si luetele p ăreaunegr e nîî ntuneric,
iar co pitel
e ca l
ului f ăcea u acel aşizgo motcaori ca re t al
ele,dar Rand put ea
deos ebi acest cal dint r-o mi e.
În sp ateel călăreţ ului în negru ven eau l usi
ete de coşm ar, care aveau
corn uri, boturişici ocuri,t roloci mărşăl uind pe d ou ă c ooa
lne,ci zm e şi copit
e
lovind pământ ul în acel aşi ri
tm, caşicu m ar fiascu ltatde acel aşigl as. Rand
numărăou dăzeci înt i
mp ce receau
t pe ânl gă . elSe n îtr
ebă ceel fde omar
îndrăzn i sănesocot ească atâţi
at roloci, saumăca r pe u nul singur.
Coloana mărşăl uitoare disp ărusp re ap us,zgom ot
ul înăbuşit alpaşi lor
stingân du-se nîî ntuner ic,dar an Rd rămase epoc, l com pletnemi şcat , aproape
fără s ăr espi
re.Ceva î
i sp uneacăî nainte d e ase i mşca t
rebuie să fie sigur,
absol
ut si
gur
, căs-au îndepărt
at.Într
-un final t r
ase d aânc aer nîpiept şi
încep
u săse d ri
i
ce.
De data aceast
a cal
ul nu ăcu
f i
ci
n un gzomo.tÎ n il
nişt
eal ugubră ca
re se
lăsa
se,căl
ăreţ
ul se nt
îoarse;cal
ul său întunecat se p o
reaa l fiecare câţ
ivapaşi
întimp ce oua lnîapoipe drum, mer gând dom ol
. Vântul înce
pu să su fle n
î
raf
al
e maiput ern
ice,şui
erând prin copaci; mant
ia călăreţ
ului r
ămân ea
necl
i
nti
tă precu
m som nul morţi
i. Oride câ te oricalul se oprea, ca
pul acop
eri
t
cu
Calugl
luse
găseopri
di
m
şca
i di
nt
n nou r-oar
chi p
art
eten
pes îda
r
ult
a,de
m privi
n
a
Rdn scru
d, chitău
ptor n
l aduîpăr
mb du
tr
i e,
decă ut
su
bând.gă
gl
u
î
ntorcându-se spre ocullunde stăt
ea , elgh emuit deasu pra uli Tam.
Mân alui Rand strânsespa smod i
c,cuşimaimul ta putere,plăsel
ele
sabiei
. Si
mţi privi
reaf red
selit
oare, aşacu m se nî tâmpl ase i şde d i
minea ţ
ă, şi,
chiar dacă un o vedea, se cut
remură d i
n pri ci
na u rii pe care o ănbui a
ascunzându-se nîspateel ei
. Bărbatul ce ărea
p î nfăşu rat într
-un giulgi
u ur a
tot
ul, ori
ce in
fiţa vie.În pofi da vântului tăios,f aţal ui Rand eraco a
perită de
broboanedesudoare.
După aceea cal
ul îşicon t
inuă drumul , păşind f ără zgomot, apoiop ri
ndu-
se, până când Rand nu maivăz u decât un cont ur , undev a depart
e pe u dr
m, ce
de-abi
a se ai m desl
uşean î înt
uneric.Ar fi put ut fi ori ce, dar Rand nu î şiluă

n i
ci
cân doîlcl
ipăved
va ochi
eaipd
ee că
all el
.
ăreţulSecuetman
mea tcă
e,n
i dacă
eagră,îl va
ulp
cal ierd
cel e
tăcu d
i
tn se
pri
vire,
vaafld
aatai
chvi
ari
toare
deasu pra lui.
Deod ată,umbr a senăp ust
iî nap oi
,t recân d pe l ân găelî ntr-un galopmut .
Căl ăreţ
ul se i u
ta doarî n f aţăî n timp ce gon eaî n noa pte sp re a pus,sp r
e Munţ ii
de eguN ră.Spr e er
fmă.
Ran d seprăb uşil a pămân t,t răgând cunesaţ aer î
n pi ept şiştergându-şi
su doarea rece dee p aţ
fă cumân eca. Nu î i maipăsa ed p rici
na p entru care
veniserătrolocii
.Arfipr eferatsănuafleni ciodat ă,atâtavr emecâtt ot
ularfi
luat sfârşit
. Se sc utură, î
şiadună put erile ş iî l cercetă de n îdat ă pe a ttăl său.
Tam încămurmura,darcuungl asat âtdescăzut ,încâtRandnudesl uşea
cu vi
ntele.Încercă săî i deasăbea , dar ap a i se r p
elinse e p b ărbie.Ta m t uşişi
se necă
î indcau za n u
ui firi cel de ap ă ca re i îpăt runsese n guî ră, apoiî ncepu
din nousă m urmur e,ca şi cum nu s- arfi op ri
t ni ci
od ată.
Ran d maiudăpu ţ
in câr pa de pe f runteal ui Tam ,î mpi nseburdu ful de
apă l al ocpe a trgă şi se r st
ecură i n
d nou î nt r
e o sii
.
Porni caşicu m arfi avu t parte de un som n bu n, darput eri
le nu l îţinură
mul t. La încep ut obosea laî i era am scată de ri fcă , dar, deşi fri
cast ăruia,
ob oseal
ai eşi l
ai veală. Cur ând înai nta din nou pot icnindu- se, î
ncercân d săui te
de oafme şi de muşch ii care îl dureau . Se con centră săpună u n picior nîf aţ
a
celuil
alt ăfrăsăseî mpi edi
ce .
 Îşiimagina Emon d’
s Field, caselel uminate pentruNoa
pteaI ern
ii
, cu
obl
oanele deschise, oa
men ii aruncân du- şiîn t
reacăt urări
când mergeau
î
ncoace i şîncolo, ducându-se nîvi zi t
e,scripci
le umplând st
răzi
l
e cu
Nesăbuinţ
a u li Jaem şiBât lanul cezboară. Haral Luhhanva bea reap mul
te
rachi
urişiva nî cepe să n câ
t
e V ânt ul în orz cuo voce e db
roască – ntot
î
deauna
f
ăcea aşapân ă cân d nevastă sa va reuşisă lîpotoească,
l i
ar enCn Bui e va vr
ea
să r a
ate că an dsează a el
fl de b i
ne cant ot
îdeauna;Matva l p
ănui cev
a ce u n se
v
rape
ăspt
ur
neceor
zătex,acta
chişacuda
ar m
căinte
i
nnţ
meni
on
ianse
ueloşitoat
va ă
ulu
t
p meaovedi
ea dvaştic
. ăp
A el
res
oa t
pe căi ven
e î ea să
zâmbeas că ângdindu -sel a cumva fi.
Dupăun t imp Tamvor bidi n nou :
— Ave ndesora.Se spu ne cănu f ace seminţe,da r auad us un copăcel
î
n
Cair
hien , un pui et
. Un dar mp îărăt esc de are
mpr eţpen trur ege.
Cu t oate căpărea furios, de-ab i
a vor beaî ndeajuns de t ar
e pentruca
Rand săî lînţeleagă. Cine ar fif ostî n st are săî l audă ar fiauzi t şit
arga
târ
ân du-sepe ăm p ânt. Ran d con ti
nuă să ear m gă, ascultând d oar pe u
jmăt
aet.
— Nu ac f ni ci
odată pa ce. Darau adu s un pu iet în semn depa ce
.A
crescut vreme d e osu tă de a ni . O su tă de a ni de r tăitî n înţ
eleger
e cuceica
re
nu fac p ace cu st
răini
i. De ce- al tăi
at? D e ce?- aSp lăti
t cusâ nge en
ptru

AvendoVral
de
orb ra
e.S
el i-a
seplăt
sti
t
inc usânî
seră g
ne pen
că otrd
uamâ
ănî
t dnr
ti
a
r-
uluiL
n ama
mu nu
rm .r.I st
ovit
, Rand seî ntrebă
ce ar putea sa vi acu m Tam . Avendesor a.Se spu nea espr
d e C opacul Vi eţii că are
totf el
ul de n îsuşi rimi racu l
oa se, dar ni cio p oveste n u ami nteade vr eu n pui et
saude e „”i
. Nu er a decât unul , şiacel a ap arţineaOmul ui Verde.
De di mi neaţă s- arfi si mţ i
t car aghiosdacăarfi st atsăsegân dească
îndelung a l Omul Ver de şi l
a C op acu l Vi eţii
. Nu er au decât poveşti. Oare i ch
ar
aşaera? De d i
mi nea ţ
ă şit roloci
i erau doa r o ovest
p e.Poa te cat oate p oveşti
le
erau l
af elde a devă rate caveşt il
e p e ca r e el a ducea u negu ţ
ătorii,toa te
ist
orisi
rile Men estrelului,t oate p oveştile s puse ea sră algu ra os bei. Poate c ă
urma să- lî ntâlnească e dadevăratelea e p O mul Ver de,sauun uri aş g Oer
i, sau
un Ai elsă l
bat i
c,cuvăl negru pe a f ţ
ă.
Îşidăd u se ama căTamî ncepusedi n nousăvor bească,cât eodat ă do ar
murmurân d, alteori dest ul de a tre cât să oa ptăfiî nţeles. Din cân dî n cân d se
opreasăî şir ecapet e su flul, apoicon tinuă, caşicu m ar fi vorb i
tî n t otacest
răsti
mp.
— Băt ălii
le su nt î ntot
deau na î ncinse, ch i
ar pe zăp adă.Căl dura su dorii
.
Căldura sân gelui. Doa r moa rteaest e r ece. Povârn işu l munţ il
or… si ngu rul l oc
care nudu hnea a oar mt e. Trebu ia să ă mn îdepăr tez de e ac
a miasm ă… de ace a
privel
işte… am auzi t un cop il plângâ nd. Cât eodatăf emeile orl up lt
au cot l
a c ot
cubărbaţ ii, dar de ce o ăsaseră
l n
săă, nvi
u… născu singură a colo,î nainte să
moa ră din pri
cina răni
lor…acop er
i cop
i
lul cuman t
ia,dar vân tul
… a u lat
mant i
a… cop il
ul,învineţ
it de ri
fg.Ar fiput ut sămoa ra şiel… pl ângea acol
o.
Pl
ân gean î zăpadă.Nu put eaml ăsa copi
lul acol
o… nu av eamcopi i… am şt i
ut
di
ntotdeauna căvr eicop ii
. Şt
iam căo să -lîndrăgeşt
i, Kari
. Da, fat
o.Rand e u n
nume f rumos.Un n ume frumos.
Deodatăl ui Rand i seî nmui
ară pici
oar
ele.Poticni
ndu-se, căzu î
n
genunch i
. Tamgem u din cauza zdru
nci
nături
i,iar âşi
fa de pătură îi păt
runse
lui
DacăRand
s-arafi
dântc
r
ezin
îf
t carn
ă e,
aţ îd
n fa
ar
ţăel
cunuunlut
ă
roln
î seam
oc nîaă ni
ci
cest unul
mom d
eni
t
,ntr
ne
u aacest
r fiesch
u
lcru
i
ţ ri
at.ni
ci
un gest, s-ar fi ui tat doa rţ int
ăl a el. Privipeste u măr l a Tam, ca r
e se f cu
undase
din nou î ntr-
un murm ur ăfră cu vi
nte.„ Aiureazădi n pricina fierbinţel
i
i”,îşi
spuse b a
ătut. Fier
binţeal
a p rovoacăî ntotdeauna vise r u
âte,iar aceasta er
a o
noapte p ri
elni
căpen trucoşm aruri
, chiar nî absenţaf ebrei.
— Eşt it at
ălmeu , sp usecu as glt are
,î nti
nzân d o mân ă casăî l at
ingăpe
Tam,iareusunt …
Feb ra crescuse. Foarte mul t.
Încruntat, sesf orţ
ă săseri di
ceî n picioare.Ta m murmură cev a,darRan d
ref
uză să maiascu l
te.Spri j
inindu-se cu toat
ă gre utat
eaî n hamul i mprovi
zat
,
încer
că să nu se con centreze decât să u pnă p ici
oarel
e gr el
e ca l upmbul unul în

f
pa
uţ
at
eacel
fuce
a i
lal
t să
şi î
nsă aj
cet ungă
eze la vorb
ecou
l Emon
eld’
ors care
F
iel
d, un
ăsu d
na
re
u îvor
ncăî î
n
nfistsi
rgu
ăfr
uan
ndţă
u.l
riDar
e mi u
nţ
in
i
lui
.„ Este att ăl meu . Ai ura din pricina f ebr
ei. Est e attăl meu . Ai ura i n
d prici
na
febrei
. Lumi nă,ci ne su nt eu ?”
CAPI TOLU L7
Afară di n păd ure.
Pecân d Ran dî ncămaiî nainta cu gr eupri n păd ure,sei vilumi na tulbure
a zor il
or. La î nceput nicinu o vă zu. Cân d, în cel e din urmă,î şidăd u seam a că
erai mi
dneaţ ă, se i u
tă su rprnis alîntuneri cul ca re se si ri
pea .I ndi f
erent de cee a
ce er a eviden t că ved e,cugreu î
i ven ea să cr
ead ă căpet r ecu se oattă n oapt
ea
încercân d săst răbată d i
stanţa dintre erm
f ă ş i Emon d’s Field. Fi reşt
e,să m eg
ri
pe C aleaCari ereil al umi na zil
ei, cubol ovanii ăia, era am i uşorecâ dt noa ptea
prin pădur e.Pe d e altă parte,i se ă preacăt r
ecu seră zi
le n îtregi de câ nd îl
văzusepecăl ăr eţulcumant ieneagrăşisăpt ămânidecândelşiTam
începu seră săi a masa ed se ară acasă. Nu maisi mţea âşi
fa de ăt pură săp ându-i
adân c n î umeri ; de ap
ft , nu î şimai si mţ eadel oc meri
u i de am orţeală şini ci
pici
oarele,de a lt
fel
. Cu t otul altă povese t eracu ce l
elal
te p ărţi al e corpului.
Resp i
raţia greoa ie iîardeade mul tă vreme gâ tul şipl ămâni i,i ar oafmeaî l
chinuia,dându- i o sen zaţ
ie d e greaţ
ă.
Tamt ăcu secucev at imp înainte.Ran d nu er a sigur cât ă vreme t recuse
de cân d murmur el
e conteniseră,da r nu î ndrăz nea să seeas opr
că acu m ca să
vadăceseîntâmpl acuel.Dacăs-arfiopritacum,nuarmaifif ostî
nstaresă
se rn
uească din loc.Ori
cum, indif
eren
t care ar f
ost
fi starea uilTam, nu ar fi
putut face l t
acevaecât
d ceea ce ăcea
f dej a. Si
ngura speranţ
ă era săajungăî n
sat.Istovi
t
,î nce rcătotu
şisăi uţ
ească pasul
, dar pici
oarel
e uli î
nţepen
it
e,cade
lemn, îşicon ti
nuară ermsul anev
oos.
i Abi a dacăbăgade seam ăf ri
gul şivântul.
Simţi dintr
-odat
ă un iz de fum. Dacăsi mţeami rosulfumului car
ei eşea
din coşuri
, astaî nsemna cel puţi
n că p a
roape aj
unsese n sat
î . Totuşi
, zâmbetul
obosi
pri
virt
e care
n
îcrunocm
t
att
ăa
.iAî
n
ercep
uluer
sea gsă
r î
euidî
neflorească
u
fm, mu ple
tp b
u
rze r
ea gi
se
eu.Lrp
esch
a i
mbă
ce înt
vrem
e r
-o
er
a,
chiar dacăar fi ost f apri ns ocu
f lî n fieca r
e va tră din sa t,fumul totera pr eagros.
Îi revă
zucu och ii minţ i
i pe trolociven ind dinsp re răsărit
, din di
recţ
ial ui
Emon d’s Field. Se u it
ă scru tăt
or nîf aţ
ă,cău tând să esld uşeascăprimele ca se,
gata săst rige u dpă aj utor edn îdată ce r a fi văzut pe ci neva,chi
ar acă
d ar fif ost
Cen n Buie sa u unul di ntre Coplini
. O voceab sl
ă din străfunduri
l
e uli încăî i
spunea să spere că am i era ci
nevacol ao ca r
e săi î ajute.
Deod ată văzuesl u
dşit o ca săpri ntr
e ul ti
mi i cop
aci i cu en
crgidesfrunzit
e
şinu put u decât să m eargă aimdeparte.I ntră mp
îl et
icindu-se nîsat, speranţ
a
cedând t reptat ocull disperări
i
.
Dinj umăt aet din casele din Emon d’
s Fi eld nu mairămăseser ă decât nişt
e

mor
i man
eşeau den car
i bon
grăm i
zat
ezi
le d
e de lol
e em moz.
nări
eCoşu
înr
n i dt
e
egriă căr
caăm
nii
dă
şte a coperi
d et
eget emurde un
dare.f
ingi
Dinne
dărâmăt uriî ncăse m ai ridicauf uioa re subţiride u fm. Săt en i cuf eţ
e
î
ntunecat e,uni i dintre ei î
ncăî mbrăca ţiîn căm ăşi de n oapte,scorm oneauî n
cenuşă, ba sco ţân dl a veal
i ă un vasedgăt it, ba d oar răscol ind pur şisi mpl u cu
un băţ pri n dărâmăt uri,f ără sp eranţă. Uliţ
ele erau presărate cul ucruril
e ca re
fuseseră salvate din flăcă r:ioglinziî nalte,sc rni
uril ăcuite şicu f
ere am rist ăteau
î
n ţ ărână p rint
re sca unel e şi mesele n îgropate su b aşt ernuturide p at, vasee d
găti
t şimi cimal dăre e dh aine şi al t
e ca traf
use.
Casel e di n sa t părea u că fuseseră dist
rusepe să rtie şil aî ntâmpl are.
Cincicase ar lând rămăseser ă neat i
nse, î
n t imp ce nîal tl oc n ua singu ră mai
era în pi cioare nîmi jlocu l uneipust i
etăţi
.
În ca pătul îndep ărtat al Izvoru l
ui de Vi n t rosnea u celet reiru gurii men se
pregăti
te p en truBelTi ne,vegh eate d e un gru p de b ărba ţ
i. Col oane gr oase e d
fum negru ,î mpestri
ţate cuscân teij ucăuşe, se ncovoi
î au sp re mi azănoapte n î
bătaiavânt ului.Unuldi nt rearmăsari iDhurranail uijupânal ’
Veret âracevape
pămân t spr e Pod ul de ăru C ţe ş i spre flă cări
, darRan d nu î şidăd u seama ce
anu me era.
Înaint e de a sefi î ndep ărt
atpreamul t de păd ure,î n n îtâmpinareal ui se
repezi Haral Luhhan , cuf aţa acop eri
tă cuf uningi ne şi ţ
inân d st râns nî mân a
l
ui cudege te gr oase o ur sec
e.Cămaşa ed n oapte a m ăăth ăl
osu l
ui fiera,r acu m
mânj i
tă de cen uşă,î i at
ârn a până al ci
zme,iar printr
-o ruptură zdren
ţui
tă se
vedeaarsuraumflat ăşiroşie,calăsat
ădebici
,careîist
răbăteapieptul
.Selăsă
într
-un genunch il ângăt argă. Tam avea ochi
iînch i
şişir esp i
ra slab şianevoi
e.
— Trol
ocii, băi
ete?î ntrebăjupân Luhhan cu vocearăguşit
ă din pri
cina
fumul ui
. Şi aici
. Şi aici. Ei bine,se oa
pte săfi f ostmai nor ocoşidecât are n
ci
eva
dreptul să e.fi Dacăî ţ
i vine să cr
eziast
a.Ar e nevoie de Meştereasă
. Acum pe
unde, î
n numel e Lu minii
, o maifi? gw E ene!

transf Egw
orm en
ee,
at îca
n bre
andt
recea
aje,lealer
rg
a unâ
ndo
că pe p
lâ
rinr
vigă
e ei
ă
f,
răcu
să- bra
şiţ
deleol
om pea
li
necă
s de
pacea
şii
,rşafuri
uitându-se x fia l ceva di
n dep ărtar
e.Cea rcănel
e p e care el avea î
n juru l ochi
lor
î
if ăceau săpar ă şimaimari decât er
au de apft . Apoiî l văzu pe R and şise op ri
,
se op ri cu
tremurat ă,r espi
rând gr eu.
— O, Ran d, nu, nu s e poate,şit atăltău ? Nu c umvaa?…Vi no,t e duc la
Nynaev e.
Rand er a preaob osi
t şipr eabui măci t casăvor bească. Toată noaptease
gân dise al Emon d’
s F i
eld ca al u n l i
man , unde el şiTamvor fiî n si
gu ranţă.
Acum nupăr easăfieî nst aresăfacăaltcevadecâtsăseui t
edescurajatla
roch i
a eimur darăedn egreal
ă.Remarc ăt otfel
ul de n i
mi curi neînsemnate caşi
cu m ar fi f ostf oart
e mpi ort
ant e.Nast uri
i din sp at
e a ir ochi
eif useserănch îei
aţi

st
err
aâmmb.rd
u Şi mâi
ară nd
e i
le
u i
fniîer
ngia
neu cu
erat
p obe .i
rajS.e nîtrebă cu m de avea mâinil
e cu rate când
Haral Luhhan păre a căî nţelege ceea cei seî nt âmplase. Punân du-şi
toporu l pest
e o si
i, fieraru l ri
di
căpart eadi n sp ate at ărgi
i şio î mpi nseuşo r,
î
mbol dindu- l astfelsăo u rmezeepE gwene.Rand se mp îlet
iciîn sp ateel ei, caşi
cum ar fi er ms nî som n. Se n îtrebăî nt reacăt cum de ştiuse fieraru l că cel
ae
creaturif useserăt roloci
, dar u nf u decât un gân dfugar. Dacă am T i -a
recunoscu t, nu er a n i
ciun mot i
v ca ar HalLu hhan să u nî i fi putut r ecunoaşte.
— Toat e pove şt
il
e su nt ad evăraet,murmură el .
— Aşasepare , băiet
e,sp usefier arul. Aşasepare .
Ran d au zidoa rî n treacă t. Se con centră săurm eze si
lueta zveltăal ui
Egw en e.Îşiad unase ut peri
le dorindu- şica gw E en e săse gr ăbească, deşi, de
f
apt , eamer gea cupaşipe p ot rva
i l or, aşacu m put eaueiî nainta cupova ra.Î i
conduse uj măt ae
t d e dru m pe P aj
işte,până l a casa f
ami l
ieiCal der
. Vârfurile
stufului erau ca rbonizate,iar pereţ ii daţi cu va r erau mânjiţ
i de u fningine.Di n
casele d e alăturinu mairămăseser ă decâtet r
pi
ele d
e a lt emeli
e şi două
mor man e de n ce
uşă şi de eml nărie ar să. Una u fsesecasa uilBer i
n Than e,unul
dintre raţ
fii mora rului. Cealal
tă u fsese a uli Abel l Cauthon. Ta t
ăl lui Mat . Chiar
şico şu ri
le se năru iseră.
— St aţ i ai
ci , spuseEgw en e,ui tându-sel a eicaşicu m arfi aşt eptatun
răspu ns.Cân d văz u că ăm r âneaupe oc, l murmură cev a,ap oise gr ăbi să nitre.
 — Mat?î nt
rebaRand. Nu cumva a? …
— Trăieşt
e,răsp unsefier arul.
Pusejosca pătul tărgi
i şiîşiî ndrep
tă uşurelsp
inar
ea .
— L-am văz ut puţin maiî nainte.E de mirar
e căsu ntem încăîn viaţ
ă.
După cum au năvălitî n casă şiî n fierări
e,ai fi zi
s că ţi
neamau r şigi
uvai
ere
aco
lo.Alsb
eti -
a crăpat n uui
aţ easta cuo t igai
e.De dimi
neaţ ă a aru
ncat o
pri
vi
re ca
sei noast
re rtansformat
e n î cenuşăşia pornitla vâ năt
oare pri
n sa
t,
î
n
fi arm
er aă
ări
e t–cu
nîcel
cazmaicămar
vreueulo
n tdp
or
int
rp
ee ei
car
ea-
s- l
a m
ascuai
ns găsi
n
îltocî
n cee
să
fiafuce
git a
mairăm
. Dacă o as
săpui
d
nnă
mân a p e vr
eunul, aproape că imse ace f i
lm
a de el.
Arătă cuca pul înspre ca saf amili
eiCal der.
— Jupânea saCal derşial ţi câţi
vaau u lat la eini şt
e răniţ
i, cei al
e căror
caseu n maisu nt în picioare.După ce eşt Mer easa o să-lîngri
jească pe Tam,o
să-i găsmi şilui un pat . Poa te al han. Starostel
e azi s deja căoa men i
i potfi
pri
mi ţ
il a han, dar ynNaeve n spu
e căăn ri
ţii se n vi
decă aimr epede dacănu
sunt aşade mul ţila u n loc.
Ran d seprăb uşiî n gen unchi. Mişcându-şiumer i
i casăseel i
bereze de
ham, se nî del
et
nici, cu gesturiobosi te,cu cercet ar
eaî nveli
tori
l
or uli Tam. Tam
nu se m i
şcă şi nu scoase i
ciunn su net, ni
cimăcarun at
cicând mâi nil
e

î
nţep
meu en
.
” i
Cte
el
ăla
l
ae
ltnu
l-
iaRf
an
o dd
st îl î
mb
ecâ râ
t gln
aci
sură şo
l fierbui
r.ţ
n Da
elii
.r cel puţ i
n î ncămai r espira. „
Ta t
ăl
— Şi dacăseî nt
orc?î ntrebăposom orâ.t
— Roat aţ ese după cu m î i est
e voi a,răsp unsej upân Lu hhan,t ulburat.
Dacă se ntor
î
c… Ei , acum au pl ecat. Aşa cădua năm r esturil
e şi ref
acem ceea
ce s-a istru
ds.
Oftă. Îşif recă şa
lel
e cu eg deel
te şif aţ a i sedest inse. Rand şiî dădu p entru
pri
ma dat ă seam a căbărb at
ul cel voinic era af l
elde ob osi
t cael , dacănu ch i
ar
mai ob osi
t. Fierarul se i u
t
ăl a sa t, dând di n ca p.
— Nu c redcăazi o săav em pa rt
e de BelTi ne.Daro săne des curcăm.
Înt
otdeauna ne- am descu rcat. Apucădi nt r
-od atăt op orul şit răsături
le ise
î
năsp ri
ră.Mă a şteaptă omul ţi
me d e r t
eab ă.Nu- ţi fie eam
t ă,băi et
e.Meşt ereasa
o săai bă grijă de el ,iar Lumi na o săai bă gri jă de n oit oţi
.I ar dacăLumi na o să
uit
e d e noi, eibi ne,o săne p urt am si ngu ride gri jă.Doa r suntem din Ţi nutul
cel
orDou ă R âuri!
În i t
mp cefier arul seî ndep ărtă, Rand, î ncăî n gen unch i
, seui tăl a sa t, şi
abia acum î l văzu cuad evărat.„JupânLuhhan avear ept
date,”îşisp use, şifu
surpri
ns să con st
ate că uner a d eloc m i
ratde cee a ce edea
v . Oamen iiî ncă m ai
scormoneaupri ntre dărâmături, dar hc iar nîscu rtul răsti
mp de cân d era a col
o
din ce nîce m aimul ţiîncepu ser
ă săumbl e ca şi cu m ar fi avu to i ţntă.Apr oap e
că mţsieacu m devin di n ce nîce a mi nest rămut aţi
. Dar î şipunea nî t
reb ări
.Î i
văzuserăpet r
oloci;î
lvăzuserăoareşipecăl
ăreţ
ulcumantieneagră?Îi
simţiser
ă ur a?
Nyn aeve şiEgw en
ei eşi
ră din ca
safamil
ieiCalder
,i ar Rand săriîn
pici
oare. Sau, mai bi ne zis,î nce
rcă săsară nîpi
cioare;se l ă
cti
nă, de a
fpt,
poti
cn i
ndu- se,aproape căzân d cuf aţ
aîn ţărân
ă.
Meşt er
easa selăsăî n ge nunchil
ângătargă f
ără camăca r săîi arunceo
privi
re.Avea faţa şir ochi
a ch iar amimurdareecât
d Egw ene şi acel
eaşicearcăn
e
î
di sco
escht
iea
seul och
eo
p i
i
ap î
el
en cu
evi
d
den ţ
ăel
;e.
eget avea
Î şi
ncru ea
nt
ândmâ
u-ini
se,l
e c
u
dădrat
u e.
l
aoPipă
pi
a f
rt
eaţa
n lui
i
îvel
toTa
rim şi
l
e şiî
i
înl
ătură bandaj
ul ca să se i u
t
e a l rană.Înaint
e ca an Rd să p a
uce să ă vad
ce se
ascundea sub ban daj, Nynaeve acop eri
se in
d nou r ana.Of tând, îlînveli din nou
pe Tam cupăt ura şi cuman ti
a p ână sub bărbie,cumul tă blândeţe,ca şi cum
ar fiî nvel
it un co pi
lî nainte de cul ca
re.
— Nu pot face ni
mi c,spu se. Trebu
i săî şipună mâi nile pe gen unchi casă
se d ri
ice nîpi ci
oare.Îmi par e rău , Rand.
Porn
iî napoisp re casă ,iarRan d rămase o vr
eme nemi şcat,f ără să
înţel
ea
gă; apoise nî dreptă anevoie sp re e
a şio î ntoarse cu f
aţal a el.
— E pemoart e,st ri
gă.
— Şt i
u, răspunseeasi mplu, iarRan dî şipierdu cumpăt ul la au zul

răsp un—
su l
ui ei
Trebu isec.
e săf aciceva. Trebuie.Doa r eşt
i Meşt ereasă
.
Durer eaî i schimon osi chipul, darnumaio cl i
pă – după aceea, cu och ii
înfundaţ iîn orb ite,cuvoc eahot ărâtă şil i
psită de e moţie,redeveni
întruch i
parea ferm i
tăţi
i:
— Da, aşaest e.Şt i
u ce potf acecu ea lcurile pe care l
e am, darmai şt i
u şi
cân d este p rea ârz
ti u. Crezi că u n aş ace
f ceva,
dacăaş u pt
ea? ar D u n pot. Nu
pot , Rand. Şi maisu nt şial ţ
ii care aunevoi e d e mi ne.Oamen i pe ca re i îpot
ajuta.
— L- am ad us lat i
ne cât de repede am pu t
ut ,îngăi
mă el.
Chiardacăvăzu secăsat ul fusese dist
rus,î şipusese nădejdeaî n
Meşt ereasă. Acu m că- i se sp ul
ber ase şi aceast
ă sp eranţa, se mţ
sieasl eit.
— Şt iu, spu seeabl ân d.
Î
i atinseob razul cumân a.
— Nu est e vina ta.Ai f ăcu tt otceseput ea. Î
mi pare rău, Ran d, darmai
su nt şial ţii de ca re rteb
ui e să mă î ngri
j
esc. Mă t em căneca zurile d e-abiaî ncep.
O urmări cu o pri
vire ab sent
ă pân ă cân d uşacasei seî nch i
seî n u rma ei.
Nu se u pt
ea gâ ndi la ni mic altceva decât că M eştereasa nu îi va j u
at a.
Deod ată,f u ar uncat un pasî napoide Egw en e,care ser epeziî nsp re el,
cu prinzându- l cubraţ ele.Dacăl -ar fiî mbrăţişat atât de puterni
c a ltădat ă, i
-ar
fi smuls negr
eşit un geam
ăt
; acum însă an
R d se iu
t
a ătcutla uşa nîspa
t
ele
cărei
a i se ps
ulberaseră
speran
ţ
ele.
— Îmi pare at
âtde rău
, Rand, şop
t
i Egwen
el a pi
ept
ul l
ui. Lumi
nă,aş
vreasăpotf
aceceva.
O îmbrăţ
işă.
— Şti
u. Eu… t r
ebu
ie săfacînsăceva,Egwene.Nu şti
u ce, darnu potsă-
l
las să
…

— Glasu
Eg wel
nei
!sesp arse, i
ar eaî lîmbrăţi
şăşimai st rân
s.
Egw enet resări auzi
nd-o pe Nynaeve stri
gând-o din casă
.
— Egw ene,am nev oei de t
ine!Şi spală-te di
n noupe mâi ni!
Se desp ri
nsedi n braţelelui Rand.
— A r
e nevoie demi ne,Rand.
— Eg wene!
I sepăru că au de un su spin c
ân dfata seî ndepărt
ă de el
. Odată pl
ecat
ă,
Randr ămase nsi gurl ângă artgă.Se uit
ă o vr eme al Tam, nesi
mţi
nd decât o
neputi
nţa n emărgi
nit
ă.Deod ată chi
pul i se năîspri
.
„Starostel
e va i şt
cee de f ăcu
t,î şispuse, ridi
când nî
că o dată osi
il
e.
St
arostele vaşti .
”

cuî Bra
ncăp n
ăţâna l
’Ver
are e
prşt
ei
s ah
anî
nutot
ld
Iea
zvun
o a
ru
ldcee erV
ia
n.de f ăcu t. Uitând de ob ose ală, porni
Un al t arm ăsa r Dhurr an r ecu
t pe l ângăel ; cu rel
ele hamul ui er au egat
le
în jurul gl
ezn elor u neisi luete masi ve, învelite nîtr-o pătur ă murda ră. Acolo
unde seer m
tina p ătura se ved eaubraţ eel aco perit
e cupăr ep ţos ca re seâraut
în ţărână, iar un co lţ ridicat scoteal ai vea l
ă un co rnde ca pră. Ţinut ul cel
or
Dou ă Râurinu er al ocul pot rvi
it pen trucapoveşt i
le sădevi nă at ât de
înfri
coş
ător e da devărate.Trol ocii aparţinea u l umi i de a f
ară, că cidoa r Lu mina
şil ocuri
le u nde erau f
emeiAes ed Sai şiDrag on if al
şiput eau şti ce l t
acevadin
poveşt
il
e Men estrel
ilor rmu a să ri pndă vi aţă.Dar oa tte asteanu se u pteau
întâmpla nî Ţi nutul celor ou Dă R âuri. Nu î n Emon d’
s F ield.
În timp ceco bora pe Pajişte,oa men iiî l stri
ga u, uneo ridi ntre
dărâmăturil
e ca sel
or,î ntreb ându-l dacăî i potfi de a j
utor. Dar el nu au zeaecât
d
nişte murmur e nîj urul l ui, chi
ar i şatuncicân d oam en
ii mer geau o vr eme p e
lângăelî n t i
mp ce iîvorb eau. Aproa pe ă f
ră s ă şiî deasea ma, reu şisă rost ească
vorbecarespuneaucănuaveanevoi edeaj utor ,căseî ngri j
eaeldet ot.Nul e
dădeaat enţie n iciat uncicâ nd seî ndep ărt au de el , cu pri viriîngrij
ora te,
câteodat
ă ad ău gând căar r eb
tui să ot rimi tă pe N yn aeve a el
l. Nu î şiper mitea
să sencen cot reze decâ t asu pra scop ului pe ca r
e şi -l fixa se. Bran al’Ver e putea
face ot
tuşiceva casă-l aj ut
e p e Ta m. Î ncer căsănu st ăru i
ască asu pra î nt
rebări
i
ce anume.Dar St arostele o să poa t
ă ace
f ceva
, o săai bă el o diee.
 Hanul scăpase aproape nev
ăătmatdi n grozăvi
a care dist
rusesejumătae
t
de sat. Câteva urme d e arsu
ră ntî
inau pereţ
ii, dar ţi
glel
e roşi
i de pe aco
peri
ş
st
răluceau în lumina soarel
ui lafelde p uterni
c caî nainte.Din căruţa
neguţăt
orului ambulant nu mair ămăseser
ăî nsă ecât
d cer curi
le de metalde al
roţ
i,înnegrti
e,pr opt
ite de al
da carboni
zată a că ruţ
ei, car
e acum ză ceape os
j.
Cercuri
le marişir ot
unde care iţ
nuseră covi
lt
irul erau acum cu mpli
t de
st
râmbate,fieca re nîl egealui.

aten Thom
t ma rgi Merri
ni
le p âl
i
rn
l
iest
t ăt
d
eealt
a ur
ceşt
p
eti e
epe
cel epi
d et
erel
p e
manvech
t
ie icudeolaft
oa em
rf el
ecăia
mica
căsei
.C,ât
năi
dnd
Rand se p a
ropie,puse os j mant i
a şif oarf
eca. fără săî l mai într
eb e dacăavea
nevoi
e sa u voia săfie a j
utat, să
rij osşiapucăpart eadi n sp at
e at ărgi
i.
— Î năuntru ? Fireşt
e,fireşte.Nu e tteme,băi et
e.Meşt er
easa noast
ră o să
aibă grijă de el . De a seară ăumitl a eacu m f ace; are ân ma i scusi
tă şiest e
foart
e n îdemân atică. Ar putea fişimairău . Asear ă uni i au murit. Poate că un
mulţi, dar şi unul est e prea mult pentru mine.Băt r
ân ul Fain a di sp
ărut pur şi
simplu, şiast a e cel mai rău. Trol
ocii mănân căori ce. Ar treb
ui sămul ţumeşti
Luminii căt atăl tău este n îcăaici
,î n viaţă; iar M eştereasa o să -l vi
ndece.
Ran d nu voi a săî l maiascu l
te–„ Estet atălmeu !
”– i arvocea l
ui Thom se
transf
ormă p entru elî ntr-
un zgom otf ără noimă,nedem n de ulatî n seama mai

mu
comlt di
păt ecât bâzâi
mească t
usă
lşi
unnei
î
cermu
ceşt e.
săN
iuri
îmai
dcesu
i o
mpor
au
r t
la
.ca
l oa
men
Nu acu i
m.iNsă
u î l
nîai
nte ca ranB
al’
Ver e să î
i spună cu m să iîfie d e ajutor uil Ta m.
Deod ată văzu ceva mâzgăl it pe poa rt
a hanul ui:o l i
nie cu rbă, scrij
elită cu
un băţars, având cap ătul înf orm ă de acri
l mă.Se n îtâmplaser ă at âeta,î
ncât
aproap e că unî l maisu rprinse să găseasc ă C olţ
ul Dragon ului însem natpe
poarta d e a l hanul I zvorul de V i
n. Nu r euşea să î
nţeleagă de ce ar fit vru ci
neva
să lîacu ze pean h
gi
u saupe am fi l
ia uli că r afi de p art
ea rău lui sausă d a
ucă
han ului nen oroc, dar oa nptea ca re r t
ecuse lîcon vinsesee du n l ucru : ori
ce a er
posibil. Absolut orice.
La îndemnul Men estrelului
, ridicăzăvo rul şii ntră.
În sa l
a mare de j osnu era nimen iî n afară de Bran a l
’Ver e,şiera fri
g,căci
nimen i nu avu sese impt săf acă ocufl. Starost
ele stăteal a u na di ntre mese,
înmui ndu- şitocu lî n călimară, cuf runteaîncreiţt
ă de con centrare şi ca
pul
încăru nţi
t ap l
ecat deasupra uneif oide p ergam ent. Cămaşade n oa pt
e,vâr âtăî n
grabăî n pant aloni
, at ârna caun sa c nîj urul mi jl
ocului l
ui i men s;î şiscă rpi
na
absen t un pi cior olg cudeget el
e d e a l cel
alal
t picior. Avea tălpile murda re,caşi
cum ar fi i eşi
t afară de mai mul te o r,
ifără ca ,î n ciuda frigului , săse b o
osească
să şi îpună ci zmele.
— Care e necazu l
?î ntreba, fără sări di
cepri vi
rea. Grăbeşt e- te!Am o mi e
de u lcruride ă fcutî n cl i
pa ast a şiî ncăşimai mul te pe ca r
e a r fit r
eb uit săle
f
ac e d acum un ceas. Aşa că- am
n ni citi
mp, nicirăbdare. Ei bi
ne? ă-
Di
drumul!
— Ju pân al’
Vere?spu seRand.E vor badet atălmeu .
Star
ostel
e ridi
căbru sccapul
.
— Ran d? Tam ! Aruncătocul şisăriîn pi
cioare
, răst
urnând scaunul
.
Poate căumiL na n u ne-a ui
tatde ot.t Mi
-era e
tamă căaţ i murit amândoi
. Bel
a
ai ntratîn galop în satl ao oră după ce l eca
p seră t
r ol
oci
i; răsu
fla din greuşi
spumega,
crezut canu
… Dar şi
cum
avemar
timpfiler
agat
d
e as
t
atotdru.
acum mu
Olsdela
ă- lc
du e
f m
răsup
em ân
s.ă aici
, şiam
Apucăpart eadin sp at
eat ărgi
i, dându-l pe Men est
r
ell a o parte cu
umăr ul.
— Du- t
e săo ad ucipe Meşt er
easă ,jupân e Mri l
in. Şi sp
une-i din part
ea
mea să se gr
ăb ească,şti
u eude ce! Stail i
nişti
t, Tam. Curân d o săt e băgăm
într
-un pat o ma
le şi bun. Du-te,Men est
relule,du-te!
Thom Mer ri
li
n dispăru peuşăî nainte caRan d săap ucesăvor bească.
— Nynaeve nu osăf acăni mic.A s pu s cănu poa t
e să-l aj
ute.Şt i
am
asta… Credeam că o sa e gâ
tndeş
ti dumneat a al ceva.
Ju pân ’al
Vere seui tă şimaipăt ru nzăt
orl a Ran d, apoidădu din cap .
— O săvedem , băiet
e.O săvedem . Darvocea lui îşipi
erdusesi guranţ
a.

Haisă -
Rl
andducem
selî
n pat
ăsă .î
mpiCel
ns puţ
î
n insope
su să sel
scări eoa
pdt
ă
in od i
sphn
ateilî
e n l
i
săl
ini
i şt
hae.
nului. Se strădui
sărămână n îcrezăt
or că, într-
un f elsa u al t
ul , Tam se va f
ace i nbe,dar î şidădu
seama căî ncăde a lî nceput sp eranţele ufseseră oa rtef slabe,i ar î ndoial
a ca r
e
se r st
ecu rase rubsc nîvocea Starostelui îl zgu dui.
În p arteadi n aţ
fă de l a ca tul al doileaal hanul ui segăsea u şase camere
confort
abi le,cut oate celet rebuincioase, cuf erestr
e cedădea u sp r e Pajişte.
Erau f olosite maial es e d negu ţ
ăt orii ambulan ţi saude oa men ii car e coborau de
pe D ea l
ul St răj
ii sauurcaude a l Deven Ride,dar şi mari i neguţ ători care
veneauî nfiecareanerauadeseasurpri nşisăgăseascăni şteodăiat âtde
primitoare.Tr eidintre ele erau ocu pate a cum, şiSt arostele lîzori pe R and sp re
una di ntre cel e nef
olosit
e.
Plapuma de f ulgişipăt urile de pe pat ul cel l
at f ură grab ni c datel ao
parte şi Ta m fu întins pe sa l
t eaua groasă de p en e,cucap ul sp riji
nit pe p erne
umpl ute cuf ul
gide gâscă. Nu scoase iciunn su netcân df u mi şcat, nicimăcar
un gea măt , doarr espi
ra n a
evoie,dar St arostele risi pi î ngrij
ora reauilRand,
spunân du- i să acă
f f ocul ca săl unage rif
gul di n cam eăr,î nt imp ce an Rd
scormon ea nîl ada d e ân
l gă căm in după b ucăţ i de em l n şisu rcele de r ap
i
ns
focul
. Br an dăd u la o art
pe p erdel el
e d e al geam ,l ăsâ nd să ăt prundă u lmina
dimineţii
, ap oiîncepu săsp ele cubl ândeţe a fţal ui Ta m. Când se nî toarse
Men estrelul,f oc
ul din va tră ncă
îl zea odaia.
 — Nu vi ne,anunţă Thom Mer ri
li
n, intrând cupasap ăsat
în cameă
r.Se
uit
ă mânios al Ran
d, încrunt
ând di n sp râncenel
e uli st
uf
oase şial
be.Nu mi-ai
spus căl dîuseseşi
deja al ea. Mai că u n mi-a ulat cap
ul.
— Cr edeam… nu t ş
iu… căpoat e St ar
ostel
e o săşt i
e cesăf acă,o s-
o
convi
ngăsă…Cu pumni iîncl
eştaţi de ri
itare, Rand se nî
toarse sp
re Bran.
Jupânal
’Ver
e,cepotf
ace?
Bărbatul cel
corpol
ent dădu di n capa nep utinţ
ă.Puseo cârpă proasp
ăt
mui
ată—î
nNu
apăpot
pesă
ru
fmă
nt
ea l
ui
tui
aTa
l m cu
el şi
mevi
t
ă pri
,vi
moarejrea
u l
pânui’
Rer
al
V an
ed.
.Tr
ebu
i
e săf
accev
a.
Menestrel
ul schiţ
ă un gest , caşicu m arfi vr ut săvorbească. Rand se
înt
oarse r sp
e elcuî nfrigu
rare.
— Ai vreoi dee? Sunt di
sp us săî ncer
c ori
ce.
— Mă î ntrebam doar, spuseTh om, îndesân
d cudegetul tutunul în pi
pa
lui cumuşt iucull ung,dacăSt arost
ele şti
e cumvaci ne ascri
jeli
t Colţul
Dragonul
ui pe p oartă.
Se uit
ă cer cet
ătorî n găvanul pipei
, apoila Tam şipusedi n nou i pa
neapri
nsăî n gu ră,cuun of tat
.
— Cui vasepar e cănu i îmaipl ace de el
. Sau oat
p e cănu i îplace de
oaspeţi
ilui.

Gân Rl
duriandi
e îjse
u ui
cautăprdezgu
ecu mstaă
fl tcări
lal el
e ,şi
apca
, oi î nt
şi oarse
flăcărica
l
e,pul
se, pri
vi
co
n ndt
cen rai
ţ
nt
u ă l
asua f
oc
pra .
unui singurl ucr u. Nu va re nunţ a.Nu put ea să stea cu mâinile nî sânşisă lî
l
ase ep Tam să m oar ă.„Tat ălmeu ,î şisp use cu înverşunare . Tatălmeu .” De
î
ndată ce er fibinţeala vafi t r ecut, se va put eaocu pa şide a ceastă povest e.Î nsă
mai întâi t
rebui a săf acă să îi scad ăf eb ra.Dar cu m?
Bran al’Ver e strânsedi n b uzeui t
ându- sel a sp atel
eî ntors al lui Rand, i ar
f
uria cuca re l îprivipe M enestrelar fi ţ intuit pe ocl â p
nă şi un urs.Thom î nsă
aşt
eptar ăbdăto, r caşicu m ni cinu ar fir emarcat -
o.
— Pese mne căe f ăcăt ura vr eunui a di ntre Con gari
, saua vr eu nui Cop l
in,
spuse t S
arostel
e n î cel e din urm ă,deşi numai Lumi na ştie care intr e
d ei este
răspu
nzăt o.
rSunt un neammar e,şidacă e a cevrău de spu s despr e ci neva,
sauch iar dacănu e,poţ i fi si gu r cănu vor şovăi o cli
pa săo a fcă. Pe âlngăei
până şi Cen n Bui e pa r
e n umail apte şi mi ere.
— Căru ţa aceea cu covi l
t i
r ca re a ven it chiar înainte de r evă rsatul zorilor?
î
ntreba Men estrelul. Nu si mţ i
seră ni cimăca r miros e drtoloc şi nu voi au decât
să işt
e când va nî cepeăr b
Sătoare a,ca şi cum nu ar fi văzu t că i d
nj umăt aet d e
satnu mairămăse sedecât cenuşa.
Jupân al ’Vereî ncu vii
nţă, î ncru ntat:
— O r amură a f amiliei. Dart oţi su nt l afel . Neghi
ob ul ala de Dar l Cop li
n
şi
-a petrecutj umăt aet d e n oa pt
e cer ându- mi săî i scot pe u jpâneasa Moi raine şi
pe ujpân Landi n han, şichi
ar in
d sat, ca şi cum satul ar amiexist
a dacăeiar
fi plecat
.
Rand nu ascul
ta discu
ţi
a decâtpe jumăt at
e,daraceast a ult
imă f
razăîl
î
mbol di să vor
bească:
— Şi ce anume auf ăc
ut?
— Păi, eaa făcut săfulger
e di
n senin, răspunsejupân al’
Vere.A nîdr
ept
at
ful
gerul drep
t spre rol
toci
. Ai văzu
t co
pacii di
struşi
. Nicitrol
oci
i nu au dus-o
maibi ne.
— Moiraine?î ntrebă Rand neî ncrezăt
or,iar Starost
el eîncu vii
nţă.
— Jupân easa Moi rai
ne.I arj upân Lanr că
paera un vâr t
ejcusab ia ai
aa
lui. Ce sa bi
e?El î nsu şierarm aa şiîl găseaiîn zece ocul
riod ată, sau celpuţ i
n
aşapărea. Arde-m- ar f ocul
, dar ot t nu mi-ar envi să cred acă dnu aş u p
tea eşi
i
şivedea och cui i mei … î şitrecuo mân ă peste cap
ul ch el. Tocm aiîncepea
u
vizi
teledeNoapt eaI ernii.Aveam toţ
ibraţelepli
nededarurişideprăj it
uricu
mi ere şi minţil
e u tlburat e de vin, când câ i
nii au pri
ns a m ârâi şideodată ceidoi
s-au năpust it afară d in han şiau l uat-
o a l u
fgă ripn sa t
, st ri
gând ceva despre
trol
oci. Am cr ezut că ău bseră p rea m ul
t vin. Laurma u rmei… t roloci
? Apoi
,
înainte cavr eu nul di ntre noisăî nţ
eleagăce se nt
âîmplă, acele… acele creat
uri
erau l ângănoipe u l
iţe,sp i
ntecâ nd oamenii cusă bi
ile,dând f oc alca se,url
ând

de ţ îiSîngh
coa eţ
seaun
sâ ngel
eot
zgom nîce
vin
îe.
i arăta dezgu st
ul.
— N- am făcut decât săf ugi
m, cagăi nile cândi ntră vulpeaî n coteţ, până
în momen t
ul în care u jpânLa n ne-a maidatcu raj.
— Nu enev oe
i săfii at âtde asp ru, gl ăsui Thom. Ai f ăcutt otceseput ea.
Nu t oţ
it rol
oci
i ca r
e zaccu m
a acol o au f ost răpuşide u nul din eidoi .
— Hmm, da, e ade văra.t
Jupân al’
Vere secu tremură.
— Cu oat
t e ast eae ap roape denec rezut.O f emeie AesSedai în Emon d’
s
Fiel
d. Şi j upân Lan ca r e eSt răjer
.
— O A es Sedai? murmur ă Rand . Nu se poat e. Am vor bti cu ea.Nu est e…
Nu…
— Cr ed
eai căsu nt însem nate?rep licăSt arostele cuo st râmbătură.
Cred eai că ua scri
s A „es ed Sai ” pe spate sa u „Primej di
e,nu vă p ar
op i
aţi”? Se
izbi deod at
ă cumân a p este rfunte.O Aes eda Si . Sunt un pr ost bătrân , nu
gândesci mp
lede.Exi stă oşan să, Rand, dacăvr eisă nî cerci
. Nu potsă- ţi spun
săf aciast a şini cimăca r nu şt iu dacă,î n locu lt ău, aş avea curajul săo f ac.
— O şan să? î
ntr ebăRan d. Orice, at
âat vr eme cât poat
e să-i fie de
ajutor…
— Femei le AesSed aipotsăvi ndece, Ran d. Ar de-m- arfocul
, băi et
e,doa r
ai auzi t poveşt
il
e.Tămădui esc şi atuncicâ nd l eacurile dau greş. Men estrelul
e,
ar fi trebuit săîţi dai seama mai reped
e d ecâ
t mi ne.Poveşt
il
e M enest
rel
il
or sunt
pli
ne d e em
f eiAes ed Sai
. De ce unai vorb i
tf ără încon
j
ur,î n loc să mă alşisă
bâjbâi
?
— Nu s unt de pri
n părţi
le ast
ea, răsp
unseThom, ui t
ân du-secuj i
nd la
pipa neapri
nsă, iar cumătrul Copl
in nu este si
ngurul car
e nu vr ea să ai
bă de a
face cu f
emeile Aes eda
S i. Era maibine cadeea
i să
vi
nă de a l dumneata.
— O A esSeda i
, murmură Ran d, î
ncercând săf acăchipul femei
i careîi
zâmbise să
Să fii ajse
uot
t ri
atvească
p
de o Aesare
cu
Som
edaicuapoveş
er til
e.
uneori mairău ecâtd sănu p ri
meşt i ni
ci
un felde a jut
or, cel puţi
n aşasp uneau pove şti
le;eraacot ravaî
n plăcintă, iar
daruril
e or
l ascu ndeauî nt
otdeauna ocap cană,ca m omeal
ă p en
tru peşt
e.
Deodat ă banul din buzu nar, banul pe care -i
l dăd use oMriai
ne,părea n u
cărbune nîcins.Se st ăpânii cugreu să u n şi
-l smulgă i d
n buzunar şisă lî
arunce e p er
feastră.
— Nimen i nu vr easăai bă de a f ace cu emfeil
e AesSed ai
, băi
ete,vor bi
Starostel
e nîcet
işor. Nu vădce l t
a
ceva putem f ace, dar t
otuşinu e ohot ărâre
uşoară.Nu potsă ot hărăsc eu î
nl ocult ău,î nsă m a văzut-
o pe ujpâneasa
Moiraine ăcâ
f nd numaibi ne… Pr obabil că ar rebt
ui să iîspun Moirai
ne S edai
.
Câteodată – se i tă
u cusu bî
nţeles alTa m – r tebuie să
-ţ
iî ncer
cinorocu l
, ch i
ar

dacăn —u ai pe
Unel rea m
ul
poveştţ
iisu
sorţ
ntiexagerat
de zbâ
i e,
ndă.
î
ntr-un fel
, adău găThom, caşicu m
cineva i
-ar fismul s cu vi
ntele din gu ră cu cl
eştel
e.Unel e d intr
e ele.În pl us,
băiete,ceal tcevapoţ iface?
— Ni mi c,of tă Ran d.
Tamnu se mi şcase del
oc; avea ochi
i afundaţiî n orbite,caşicu m arfi
zăcut de o săpt ămân ă.
— O … osă merg l a ea.
— De part eaceal altă a pod uril
or,îll ămuri Men est
relul, aco
lo unde… se
desco t
oro sesc de r tolocii morţ i
. Dar ai gri
ja, băiet
e.Femei l
e A es edSai fac ce ea
ce ac f d i
n pri cini numai de el e şt
iute,ca re nu su nt nea părat cele pe care e l
credeumea.l
Ultimel e cu vintel e strigăîn u rm al ui Rand, ca re seşinăpust iseaf ară pe
uşă . Trebui a săţ i
nă pl ăsel
ele sabieipen trucat ea
casănu- i se nîcurce ripntr
e
picioare nît imp ce uf gea, dar nu avea ti
mp săşi -
o s coată. Tropăi î
n j ospe scă ri
,
ap oise ep rezi af arăi ndhan , uitând pen t
ru momen t de ob oseal
ă.Dacăexi sta
vreoşansă,ori câtdemi că,să-lsalvezepeTam,er adestulcasă-lfacăsă- şi
biruieistovireadedupăonoapt edenesomn,celpuţ inpentruovreme.Nuvoi a
să e s gândea scăni cil a afptul că a ş
nsaer a ega
l tă de o em feie Aes edSai şini ci
la preţul pe ca re vat r ebui săî l plătească. Cât despre ase gă side a devăratel
ea
f
aţăî nf aţ
ă cuo A es edSai
… Traseân ad
c aerîn pi
eptiş încercăsă se mişt
e mai
i
ute.
Ruguril
e seafl au u ml
t dincol
o de ulti
mele casedinspre mi azănoapte,pe
part
ea i d
nspre P ădurea edal Apus adrumul ui car
e duceaa lD eal
ul Străj
ii
.
Vântulpurt
acol oanelenegr
eşiunsuroasedefum depart
edesat ,dar,chiarşi
aşa, un miros nîgreoşă
ţ tor de dulce,cami rosu
l de a
l o bucat ă de ca rn e ăsa
l tă
ceasurila rând pe rifgare,umpl eaaerul
. Ran dîşiastupă nări l
e d i
n cau za
mi
ce asme,
er
au ib
iar
uneâncd
ruguî
şi
ri
ledăd
eu B
d seam
el Tiae.
n de u
Oamnen
dei
ive n
ea i
care se pu
aveause
grij
ăd nu
enoc
od
f înîgât
şi .Iat
ă a
l
acoper
iseră n asul şigu ra cubucăţ i de pâ nză,dar , după cu m se t r
sâmbau, era
l
i mpede cănu er aî ndeajuns căumez i
seră cârpele cuoţ e.tChiar acă
d oţeu tl
alunga u dhoarea, şt
iau că u dhoarea este nîcă col
a o,şişt i
au ce an ume ac.
f
Doibărbaţ i dezlegau curel
ele hamul ui unui impunăt orcal Dhurrandi n
j
urulgleznelorunuit r
oloc.Lan,carestăteaghemui tlângăhoit,dădusepăt ura
l
ao p art
e cât săi asăl aiveală umeri it rol
ocului şica pul cubotde ca pră. Î
n
timp ce an Rd se ap ropia cupaşi măru nţi şirep ezi
, Străjerul desf
ăcuun î nsemn
de met alde p e u măru l cuţepi alcăm ăşii de z ae
l negre car e acoper
ea rutpul
trol
ocului – un t ri
dent smălţuit de cu l
oa r
easâ ngelui.
— Ko’ bal, anunţă el.

Arun
— A
mcănum
tri
den
ărt
aut
lşap
î
nt aer
e t şiî
rupe l pri
până nse
acucu
m. un morm ăti
.
Moiraine,aşezat ăt urceşt e pe pămân t nu dep art
e de el , dăd u din cap ,
ist
ovită. Ţineape gen unch i un t oiag a coperit de a l un ca păt alcel ăl
alt cuf runze
de v iţ
ă-de-vie şi florici oplite nîl emn, i ar o rchi
aî i era motootlit
ă, caşicu m ar fi
purtato p rea m ul t
.
— Şapt et rupe.Şap t
e!At âtdemul te nu aumail upt atî mpr eună de l a
Răzb oaiel
e Troloce . Veştil
e p r
oa st
e vi n una d upă a l
ta. Mi-e eatmă, Lan.
Cred eamcă m a câşt igat o b ătăil
e,dar de aptfs-ar pu t
ea să ne afl ăm î ntr-o
sit
uaţ i
e mai grea cani ci
od ată.
Ran d seui tăţ intăl a ea, nep utân d săvor bească. O AesSed ai.Î ncercase
săse con vi
ngăcănu vaarăt a diferit acu m căşt ial a cine… l a ce sei ta,
u şifu
surprins săvad ă că nî tr-ad evăru n era deoseb it
ă.Nu maiarăt a ch iar atâtde
proa spăt
ă, că ciavea păru l zb url
itî n toate d ir
ecţii
le şi o umbră de u fningine p e
nas,dar nu era i ci
nf oa rt
e d i
feri
tă. Tr ebuia săex i
ste ceval ao A es edSai ca re să
arate c l
ar ca era una di ntre ele.Pe d e a l
tă part e,dacăî nfăţi
şa r
eaex teri
oa ră
ogli
ndeai nteri
oru l, şidacăpove ştile erau adevă rate,atunciMoi raine a rfi
trebuit să sem ene maidegr abă cuun t roloc şi nu să r a
ate ca o femeie al
fni că a
căreidemni tat
e n u erant ru
î ni mi c şt i
rbită de a fptul căst ăteape os j în ţ ărână.
Şi îl put eaaj uta pe T am. Ori care a r fipr eţul pe ca re ar r t
ebui săî l plătească,
înainte de orice r eb
tui a săse gân dească la Tam. Trase dân a
c aer n pîiep
t.
 — Ju pân easă Moirai
ne… vr eausă spu n… Moi raine Sedai.
Se înt
oa rseră amândoicasă se uit
el a el,iar privir
ea ei î
lîngheţ
ă. Nu mai
era pri
virea caldă şibi nevo
itoare e pcare şi
-o aminteade p e P aj
işt
e.Faţaîi era
obosi
tă,dar och i
i aveau o u i
tătură de şoi
m. Aes ed Sai. Ceica re aufrântlumea.
Păpuşariicare r t
ăgeau sfori
le şi făcea
u împăr ăţ
ii
le şi neamurile săj oa
ce udpă
nişt
e planuri pe care umai
n cei di
n Taral Vonl e cunoşt
eau .
— Î ncăpuţ ină lumină înî ntuneri
c,murmură AesSeda i. Ri
dicăvoce
a:
Cum viRsez
ani
d,se
Ran ud
ităal
’
lT
ahor
? neî
ea, nţel
egând.
— Să vi sez?
— O noa pt
e caast at e poat
ef ace săvisez
i urât, Rand. Dacăaicoşm aruri
,
treb
uie sămi îsp ui
. Câteod
ată p otalunga i sel
ve u râte.
— Nu seî ntâmplă ni
mi c neobişnui
t cu… E v orbadespr etatălmeu .E
răni
t. Nu e d ecâ t o zgâri
et
ură, dar fierbinţ
eal
aî l mistui
e.Meşt ereasanu vr ea
să-l aj
ute.Spune cănu poa te.Dar po veşt
i
le…
Moirai
ne ri dicădin sprâncene,i ar Rand seoprişiî şiî ngh
iţi cu
vintel
e.„În
numel e Luminii
, exista oarereov oves
p t e cuo emf ei
e A es ed
Saiî n care ea să nu
fie d e part
ea rău lui?”Se uit
ă a l Lan, dar t S
răj
eru
l păreaai mpreocupat de
trol
ocii morţ
i decât de ceea ce fip ar
ut
ut spune R and. Bâj
bâind după cuvint
e

su b pri
—virea
Eu…ei necl
ah …inti
set
ă,a
spu cest
n ad
e că i
fn ei
em ul
rm
eA ăesconti
nuă:
Sedaitămăd ui
es c.Dacăî l poţ
i
ajuta… dacă oţ p
if ace ceva p en tru el… ori car
e ar fi pr eţul… Vr eausă c… zi Trase
adânc a er nîpi ept şit erm ină di ntr-
o su flare:Voipl ăti orice r p
eţî mi stăî n
puteri dacăî l ajuţi
. Orice .
— Ori cepreţ , repetă gân di t
oare Moi rai
ne,pe j umăt aet pen tru sine.Vom
vorbimait ârziudesprepr eţ,Rand.Dacăosăfiecazul .Nu-ţipotpr omiteînsă
nimic.Meşt erea
sat ae p ri
ceput ă. Voi face ot t ce otp, dar est e p este puteri
le
mel e săac f oat
R a sănu se a miî nvârtească.
— Moa rt
eat rece pe l a fiecar e,maidevr eme sau ai mt ârzi
u, r osti
Străjerul,î ncruntat. Afară doa r d acăeşt iî n sluj
ba Cel ui Întuneca t
, şidoa r
negh i
ob ii sunt ga ta săpl ăteascăacest pr eţ.
Moi raine scoase un su netdez aprobat o.r
— Nu fi at âtdesumbr u, Lan . Avem un mot i
v săsăr bător
im. Un mot iv
măr unt, e dr ept
, da r măcar avem un mot i
v.
Se f oloside t oiag casăseri diceî n pici
oare.
— Du- mă l at atălt ău , Ran d. O săf act otcepotcasă- l ajut. Preamul t
a
lume d e a icia r efuzat sămă l ase săî ncerc săfiu de vr eu n folos. Auziser
ă şiei
poveşti
le,adăugăsec.
— E a l han , spuseRan d. Pe ai ci. Şi îţi mul
ţumesc, îţ
i mul ţumesc!
 Ceidoiî l urmară, dar pe Rand paşi
iî l purt
au e
rpedeînaint
e.Î ncet
ini
,
nerăb
dăt
or, casă-l poată prinde din urm
ă, apoise repezii
ar nî
ainte şi t
rebui
di
n nou săî i aşt
epte.
— Ter og, gr
ăbeşte-
te,o î ndemnă el
.
Era atâtde absorbit de fapt
ul căveneacu n ci
evacaresăî l aj
ute pe Tam,
î
ncât ni
cinu ch i
bzuil a cutezanţa de aîmbol
di o A es ed
Sai.
— Î l mi
stui
e fierbinţ
ea l
a.
L
—anNse
u u i
vet
ăcă
zi f
uri
eos
oblat
osiel
. Chi
ă? arşicu n u angr
eal
, ce-af ăcu
t eaaseară e ca
şicu m ar fial ergat pri
n totsat ul cuun sa c de bol
ovani în sp
ate.Nu şti
u dacă
meriţ
i ostenea
la, păst
orule,indiferent ce raspune ea.
Rand cl
ipi şinu spu seni mic.
— U şur
el, pri
eten
e,uşu r
el! spuseMoi rai
ne.
Fără săîşidomol ească paşii
,î nt
insemân a casăî l mângâi
e pe St
răj
erpe
umăr. Lan se ap l
ecă r ot
pect
or dea supra ei
, ca şicum i-
ar fi ut p
ut da puter
e
pri
n si mpl
ul fap
t căer a ap r
oa pe d e ea.
— Tu etgân deşt
i numail a cu m săaigr ij
ă de mine.De cenu ar f
ace şiel
l
af elcâ nd e vorba desp re atăl lui?
La n seîncruntă,dart ăcu .

—
Ran V
dinnucât de
şt
i r
a cuepede
i săpot
dea, cr
Rand.
ezar Ai
e: cu
asp vmi
riânt
iul
dimeu
n .i
ochi eisau l cal
mu ui di
n
voceaei–nuerat ocmaibl ândeţe,cimaidegrabăf ermi t
ateî nporunci leei
.Sau
poate c ă se com plet
au una p e cealal
tă.O AesSedai . Acu m nu maiput ea da
înapoi.Î şipot rvi
i pasu l după a ll or şi î
ncercă ă nsu se gâ ndeascăl a pr eţ
ul
desp re ca re vor vorbi mai t ârziu.
CAPI TO LUL8
Laad ăp ost.
Intrân d p e uşă , privi
rea lui Rand se îndrep t
ă sp r
et atăl l
ui – tatăl lui,
orice r a ce u sp
ne ceilalţ
i. Ta m nu se m i
şcase el doc, och i
iî i erau în con t
inuare
închişişir espira n aevoi
e,sl ab şihâr âit
. Men est
relul cu păr al b seî ntrerupse
din di scu ţ
ia c u St arostel
e – ca re a era plecat deasu pra a p
tului,îngri
ji
ndu- l pe
Tam –şiî iaruncăl uiMoiraineopri virestânjenită.DarMoi rainenicinuî lbăgă
în sea mă. De a fpt,îii gn ora e po tiţ
, cuexc ep ţ
ial ui Ta m, l a care se uitaînco rda
t
şiî ncru ntat.
Thom î şiî nfipsepi pa neap ri
nsăî ntre dinţi, apoio scoa sedin n ou şi se
uită urât l
a ea .
— Ni cimăcar nu poţ if uma l inişt
it, mor măiel . Maibi ne m-aşducesăvăd
dacănu cu mva mi îf ură vre un f er
mi erman t
ia casă- şiaco pere vaca. Afară, cel
puţin potsă- mi f umezpi pa.
 Ieşigrăbi
t din ca meră.Lan lîurmăricu ripvi
rea;faţ
al ui ascu
ţ
ită era
completlipsi
tă de expresie.
— Nu p otsă-l sufăr
. E cevacare mă f
ace sănu amî ncr
eder
ela el. Nu -
l
am văz ut del
oc aseară.
— A ost
f aco lo,sp useBran, ui
tându-seşovăi
torla Moirai
ne.Trebui
e căa
f
ost, doar nu şi-a pârli
t manti
al afocul di
n vatră.
Lui Rand nu - iarfi păsat ni
cidacăMen est
r
elul şi
-
arfi pet recu
ttoa t
ă
noaptea
— T ascu
atan?zân
odî
un-
tse
rebănî
pgr
eaMoi
d
j.raine rugător.
Bran desch isegu ra săvor bească, dar,înaint
e săap ucesăsp ună cev
a,
Moiraine zise:
— Lasă -mă si ngură cu , eljupâne al’
Vere.Dacăr ămâiai
ci
, nu osăf aci
decât să m ă n îcurci
.
Bran şovă i o cl i
pă, nehotărât: nu iîplăcea să
-i seporu
nceascăîn pr
opri
ul
han, dar i ci
n nu voi a sănu dea scu al tar
e u neifemeiAes edSai
.Î n cel
e d
in
urmă î şiîndr eptă sp ateel şiîlluă pe R and de u măr
.
— Vino,bă iet
e.Hais- ol ăsăm peMoi raine Sedaisă…să…să…Sunt o
mulţime d e u lcruride ăcuf tj os al ca r
e p oţ
i să m ă aj
uţi
. Ta
m o săceară
numai decât o p i
pă şi o h al
bă d e bere.

remarc—e Pot să
decât r
prezămân
en
ţa?ul o î
ntr
i Tam ebă
. Ran d peMoi raine,deşi eanu păr easă
Bran lî strânsemaiput ernic de umăr , darRan d nu l îluă în seam ă.
— Ter og!N- o să etst ânjenesc. Nicin- o să i şt
i că su nt ai
ci. Est
et atăl
meu , adaugă l ,
e cuo n îverşu nar e care l îsurprnise şi care l îfăcupe S t
aroste să
caşet ochii de u imire.
Spera căî i vorpune î nver şunareape seam a ob osel
ii sau î ancordă
rii
prici
nuite d e afptul căavea de af ace cuo A es ed Sai.
— D a,da,rost i Moi rai
ne,ner ăb dătoare.
Îşiazvâ rl
iseneg l
ij
en t mant ia şit oiagul pe si ngurul sca un di n cameră, şi
acum î şisu flecamâneci le orch iei
, dezgolindu-şibraţ el
e până a l co.t To
ată
atenţ
iaî i era con cen
trat
ă asu pra l ui Ta m, ch i
ar şi atuncicâ nd vorbea.
— S taiacol o.Şi t u, Lan.
Făcu nugest vag î
nspre o ban căl ungăde l ângăper ee.t Îşiplimbă
încet
işorri vi
preade al ungu l corp ului lui Tam, de a l picioare p ână la cap, dar
Rand avea senzaţiainten săcăî ntr
-un f else i u
ta di ncol
o de el .
— Put eţi vorbi
, dacăvr ei ţ
, darî ncet, conti
nuă eaab sentă. Acum du- te,
jupânal’Vere.Sunt em î
ncameraunuibol nav,nul asfat.Vezisănufiu
deranj
ată.
 St
arostel
e morm ăi cevaî
n b arbă, fireşt
e nu nîtr
-atât de tare încât săî
i
at
ragăatenţ
ia, î
l st
rân se i
n
d nou pe R and de u măr, apoi
, su pus,ch i
ar dacă ăr
f
ă
t
rage
re e dnii
mă, închise şa
u în sp at
ele uli
.
Murmurân d cev
a pentru sine,Moi raine selăsăî n genunch ilân găpatşi
î
şipuse nîcet
işor mâi
ni l
e p
e p i
ep t
ul l ui Tam. Î
nchise choi
i şi, vreme
î
ndel
ungată,nu se m işcă şinu scoase i
ciunn sunet.
În poveşti
, minunileî
nfăptuite de femeile AesSed ai erau înt
otdeauna
î
nsoţ
se i
te
pet
r de u
eceau fl
ger
f e
apte şi
n
emde
ai
aubub
ziu
teit
uşi
ri
săde vă
uteas
dnet sau
că r
pde ţ
ezen a
l
at
eunsem
ornpeutca
er
ire săarate că
neî
nchipuite.Put erea. PutereaSupr emă ţ âşni
nd di n Adevărat
ul I zv
o,r care
f
ăcea să se nîvârtească oat R
a Timpul ui. Dar an Rd refuza să se d gân
ească a l
ast
a, laf aptul căTa m avea de af ace cu Put er
ea, căelî nsuşise fl aaî n î
ncăper
ea
unde ar t pu
ea fif ol
osit
ă Put erea. Era d eja nîdeaj
uns d e ăru că seflaan î acel
aşi
sat
. Totuşi, după câ t
e şiî dăd ea el seam a,se r pea uptea ca Moiraine să fi
adormit. Dar i se ăre
p a căTamr espi
ră maiuşor . Tre
bui
e că oi M
raine ăcea
f
tot
uşiceva . Er a atât de cu fundat î n gâ nduri
,î ncâtt resa
ricâ nd Lan î i vorb
i
î
ncet
işor:
— Ai o sab ie splendidă.Are cu mvaşiun bât lan pe t
ăiş?
Rand seui t
ă o cl i
pă l a Străjer
, nep ri
cepând despre cevorb ea.În vâlt
oar
ea

tocmei
grea. l
i cuo A es edSaiui t
ase cu tot
ul de sab ial ui Ta m. Nu maipăre a at âtde
— Da,ar e.Ce f ace Moiraine Seda i?
— Nu mă aşt ept
am săgăsesc o sab ie cu bâ t
lan e ptăişîntr-un astf
elde
loc,sp use Lan.
— E at atău
li meu.
Aruncăo pri vi
re spre sabial ui Lan, al e că reipl ăsele de-
abia seved eau
ieşi
nd de su b man ti
e;cele d ouă săb ii erau foa rt
e asem ăn ăt
oare,doa r că e p cea
a Străjerul
ui nu se ved eani ciun bât lan. Îşiî ndreptă di n nou pri vi
reasp re p at
.
Tam respi
raî ntr-
adevărmaiuşorşinumaihâr âi
a.Erasi gurdeast a.
— A cumpăr at-
o cu mul tă vreme î n urmă.
— E ci udat caun păst orsăcum pere aşa ceva.
Ran d seui tă piezi
şl a Lan . dacăun t srăi
n - iarfi pus î ntrebăridespre
sabie,ar fi î nsem nat căî şivâ ră nasu lîn t r
eb uril
e u li. Dacăî nsăun St răj
er
făcea acel
aşi l
ucru… Cu t oate aceasta,si mţi nev oai să sp ună ceva.
— Di n câte ştiu nu s-a ser vit nici
odată de ea. Spuneacănu ede ni ciun
fol
os. Celpuţ i
n până aseară. Nicinu şt iusemcăo a re.
— Zi cea cănu ede ni ciun ol fos? Nu cr edcăa gân di
tî ntotdeau
na aşa.
Lan atinse nît rea
căt cuun deget teaca sabi
eide a l brâu llui Rand. Sunt l ocuri
unde b âtl
anul est e nîsemnul celui mai i scusit dintre u lptători
i cusa bia. Sabia
ast
atrebui
e că a străbătut un drum neobişnui
t ca săaj
ungă nîmâini
le unui
păst
or ndiŢinutul celor ouDă Râu ri
.
Randi gnoră î
nt rebareanerost
it
ă. Moirai
ne t
otnu semi şcase.
Oare f
ăcea
cev
a? Se nîfioră şi îşifrecă braţ
ele,cade rifg.Nu era si
gur că ia
vosăşt i
e ce
anume ăce
f a o esA Sedai .
Apoiî itrecu şi lui pri
n capoî nt
rebare,una pe ca
re nu voi
a săo
rost
ea
scă,dar al care aşt ep
ta un răspuns.
—Î St
şi arost
dr
eseele…
glasul şiresp i
răadânc.
— Starostele a sp us că, dacăa mairămascev a din s a,t ast
a e dat ori
tă
dumital
e şi lui Moi rai
ne.Se s forţă săseui te al Străj
er. dacă-ţi s-ar vo firbi
t
despre un om di n păd ure… Un băr batcare nîspăi
mân t
a oam enii doar uitându
-
se alei… ţ i-
ar fi f ost de vreu n f ol
os? Un bărbat al cărui ca l nu face i n un
ci
zgomotşicăr uia vântul nu îi umflă man t
ia.Ţi -
aifi d atseam a ce rmează
u să
e s
înt
âmple? a dcă-ţ
i s-ar fi vorb i
t desp re el
, aţi fi putut, dumnea ta şi Moirai
ne
Sedai
,î mpiedicaacea stă nen orocire?
— Nu f ără aj
utoru l a şase di
ntre suratee
l mele,r ăspunseMoi rai
ne,şi
Ran dtresări
.
Era î
ncăî ngenunch eatăl ân găpat, darnu maiţ i
neamâi nil
e pe Tam ; se

î
ţn
it
noa
tuirse
pe R ca
asă
nd sea up
l i
te
eree.
ta
l cei doide p e b ancă . Nu ri dicăgl asul, dar prvi
irea eiîl
— Dacăat uncicân d am pl ecat din Tar Valon aş fi ştiut căvoi găsi ai
ci
troloci şiMyr ddraali
, aşfi adus cumi ne şa se i dt
n re el e,ba ch i
ar douăsp r
ezece;
ch i
ar dacăar fi t rebuit săl e â tr
ăsc â pnă ai ci
. Si ngu ră fii nd, săfi şt i
ut cuo u lnă
înainte,şit otnu ar finsem î natmareucr lu. Pesem ne că unmi -ar fiost f de n i
ci
un f olos. De u nul singu r nu poţ iface r p
eamul te,ch iar acăd ceri ajutorul
Put eri
i Supr eme,i ar aseară erau pr ob abil mai bi ne d e o su tă de r t
oloci
răsp ândiţi pri n părţil
e a cestea. O cea tăî ntreagă.
— Dar t otar fi o f
stbi ne de şt i
ut , rosti Lan, t ăi
os,i ar tăişul vorbeolr era
îndrept atsprean R
d. Cân d an ume - l
aivăz ut, şiunde?
— Acu m nu maiar eimport anţă,spu seMoi raine.Nu vr eaucabă i
atul să
se mt si ă vinovat de ceva ent
rpu careu n este ă rsp unzăt or
. Eu su nt l
af elde
vinovat ă.Blestemat uldecorbdei eri,fel
ulî ncaresepurt a,arfit rebuitsăî mi
deade gâ ndi t
. Şi ţie,de a lt
fel, vechiul meu pri eten . Pl es
că i di
n buze, furioasă.
Am avutat âtaî ncredereî nmi ne,încâtam deveni tî
ngâmf ată;eram si gurăcă
nu se oa pt e ca ecetp ea el Cui Întunecat să fiaj uns p ână a i
ci. Nu într-
atâ,t nu
încă. Eram at âtde si gură…
Ran d cl ipi.
— Cor bul? Nu î nţel
eg.
— Mân cători
i de hoi turi
.
 Gura lui Lansest râmbăî n se
mn dedez gust
.
— Iscoadele Cel
ui Înt
unecatîşigăsesc adesea aj
utoa
re pri
ntre cr
eat
uril
e
care sehrănesc cu moa rt
e.Mai ales co
rbi şiciori
. Cât
eodat
ă, în oraş
e,şi
şobolani.
Rand fu străbăt
ut de un fior. Corb
i şiciori caajut
oare ale Cel
ui
Î
ntuneca
t? A cu
m erau corbi şici
oripest
e ot.t„PeceteaCel
ui Înt
unecat”
,
spuseseoi r
Mai
ne.CelÎ nt
unecat eraottti
mpul prezent– air Rand şti
a asta –,
d
naur da
mel că
e, nuîncercai
î
ţi putsă
eap aăşeşt
ce
f i
inî
nuL
ci numi
răn
uă
.,Asă
ader
st uci
a o vi
aţ
ceeaă drea
ce ed
crpt
eaătşi
oa
tnuu
ă lîirost
mea, eai
ceea
ce nî văţ
aiod ată cul aptel
e pe care l su
îgeaide al mamă.Dar o Mri
aine părea să
spu nă c ă…
Privi
rea i seop riasupral ui Tam şiori ceal t gâ
nd i îieşidi
n ca p. Faţ
a
tatălui său er a eviden t mult mai puţin congest
ionată decâ
tî nai
nte,iar
respiraţi
a p ărea p aroape norm aă.
l Rand ar fi ri să
tî n pici
oare dacăLan nu l -ar
fi a pucat de br aţ.
— Ai i zbut
it!
Moiraine dăd u din capşiof tă.
— Nu n îcă. Spercăe doa r o chest
i
une de t imp. Armeletrol
oci
lorsu nt
făurite nî fier ări
il
e d i
n va l
eanumi tă Thakan’ dar, chi
ar pe povârn
işuri
le

mu
nn
î t
el
el ui
st
igmShaayo
ullrău
t Gh lu
ul
.
i.USnel
ăb e
i
ied
l i
n
nit
freat
est el
eeafse
c n f
est
răni
iea
caz
reăn n
uîase
cel loc.
n
vi Met
decă al
sinugu
lr poa
e rtă
sa
u
care p rovoacăf ebre u cigăt
oa r
e,bol i ci
udate,f ără de ea lc.Am al i
nat dur er ea
tatăl
ui t ău, dar p eceea
t, i nfecţ
iaeî ncăî n el . Lăsată de ca pul ei,i nfecţi a va
răbufni di n nou şiî l vani mici.
— Darnu o ve il ăsade capu l ei.
Cuvi ntel
el ui Ran d erau pe j umătaet rugăt oare,pe j umăt aet
poru ncit
oa re.Fusese âtc se oapt e d e surpri
ns d e afptul căî i vorbi
se st afelunei
AesSedai ,darMoi rainepăr eacănubăgasedeseamăt onull ui.
— Nu voi faceast a,încu viinţă easi mpl u. Sunt f oarte ob osită,Rand. De
aseară nu am avu tr ăgază smă od i
hnesc. Nu ar ve aa n i
cio mp i or t
an ţă,dar
pen t
ru f elul ăsta d e caz nă… Ăst a – scoase egăt
o
urică
l e d măt ase i ndpungă –
este u n an greal
. Văzuexp resiaf eţeilui Rand. Deci ai auzi t desp re a ngreal . Bine.
Ran d sedăd u i nsti
nctivî nap oi,îndepărt ându-sede eaşide ob iect ul pe
care eaî lţ i
neaî n mână. Unel e p oveşt
i amint eau de a ngreali, acel
e rel i
cvel ea
VârsteiLegendel orpecaref emeileAesSedail efol
oseaupent ruaî nf ăptuicele
maimari minuni. Fu ui mit văzân d că M ori
aine sc oate a l vieaălo fi gu rină d e
fildeş et ned , aj
unsă ca feni
u î nchis od at
ă cut recer
ea i mp
t ul ui. Nu maimare de
o p almă, î nfăţi
şao em f eie nî veşt minte cuf aldurişicupăru llung rev ărsâ ndu-i-
se pest e u mer i
.
 — Am pi er
dut pri
ceper
eade a- if ace, gl
ăsu
i Moi
raine.Atât de mult s-a
pi
erdut, şimă etm că enptru totdeauna.Au rămas t a
âtde p uţi
ni,încât
Suprema nÎscău
nată Amyrl
in ap r
oap e că unmi -a n
îgăd
uit să-
liau pe acesta.
Est
e b i
ne pent
ru Emon d’
s F i
eld şipen t
rut at
ăltău că nîcel
e d i
n urmă s- a
î
nvoit
. Dar unt reb
uie să erspi prea mult. Acu
m, avân
du-lla nîdemân ă,nu pot
f
ace m ai mul
t decât aş fiput ut face eri
i fără l
,
eiar nif
ecţ
ia este put
erni
că.A
avuttimp să coacă.
— r
Î
Moil
ai
npe
oţi aj
schu
iţt
a,
ă sp
un useb
zâm R an
et dacu
slb, oardoa
si r
mpe.
l㪠ti
ui
arcucă
r eapoţ
bi
.
uzelor.
— O să vede m.
Apoiseî ntoarsedi n nou e spr
Tam . Puseo mân ă pef runteal ui.În mâna
cea
l
alt
ă, f
ăcu t
ă că uş,ţ i
neafigu ri
na de fi ldeş. Închise ch
oii,iar ch i
pul eică păt
ă
o exp
resi
e de con centrare.Părea că de-abia mai r esp
iră.
— Călăreţul desp re ca re vorb
ea i
, şopti Lan, cel caret e-aî nspăimântat
,
er
a cusiguranţă u n Myr ddraal.
— Un Myr ddraa l
! exclamă Ran d. DarPi eriţ
ii au douăzec i de pici
oare
î
năl
ţi
me şi…
Cuvi
ntele i sest i
nser ă când văzu zâm betul posac allui Lan.
— Cât eod
ată,păst oru l
e,poveştilef acl ucruri
le săpară mai mari decât

su
dentn udeJuap
ft
mat.eC-r
O ede-
m. mă
Ju matp
e
eO cu
-m,vânt
Pâ, lumea
nda rul, Pi ei
e rtdest
ulu
,lUde ă
mbr măr
âe
r u
;aţ
ă cân
numel d
e vi
nende
depi v
orba
de i ţnutul în ca re e t afli, dar o tate n îsea mnă acel aşilucru : Myrddraal
. Pieriţi
i
sunt di n sem inţ i
a r toloci
lor,o n îtoarcere a proa pe p ân ă al mat eri
a o meneasca ep
car e a u fol
osit -
o S tăpânii Spaimeicasă -i ză misleascăpe rolt oci. Aproape.Căci ,
dacăporn iri
le om en eşti sunt mai put ern ice, maiput ernic este şi st
igmatul
rău l
ui care i slîuţeşte p e rtol
oci. Un Jumat eO-m ar e u n an umitf elde p uteri,
cele ca re zvorăsc
i e a ldCelÎ ntuneca t. Doa r ceamai sl abă d i
ntre em
f eil
e A es
Sed ainu ar zbu it i să seăsoa mr e cuun Pi eri
t, dacăar ul pta unul împotriva
celuilalt
, dar m ulţi oamen i curaj
oşişide n ădejde a u fostrăp uşide P ieri
ţi. De al
răzb oaiel
e ca re a u pus ca păt VârsteiLegen delor, de câ nd Răt ăciţ
ii au fost
înch i
şi, eisu nt crei erul ca re el spune c eeltor e d trol
oci unde s ăl ovească.În
vremearăzboai elort roloce,Jumat eoameni iauf ostceicar ei-auconduspe
troloci în lupt ă, la poru ncaSt ăpânilor p Saimei .
— M- aî nfri
coşa t, şopti Ran d cu as glst ins.Doa r s-a uit
at la mi ne şi…
Se î nfioră.
— Nu r t
ebu ie săî ţi fie ruşine,păst oru le.Şi pe mi ne mă î nspăi
mân tă.Am
văzutbărbaţ icar efuseserăt oatăviaţasol daţiîncr emeni ndcândvedeauun
Jumat e-Om,pr ecum opasăr ecar eset rezeştef aţăî nf aţăcuunşarpe.La
mi azăn oapte,î n Ţi nut uril
e d e al Hot ar , de al ungu l ManeiPust i
it
oa r
e,est e o
vorbă:pri vi
reaunuiFăr’ -de-Ochiînseamnăgr oază.
 — Făr’-de-
Och i
?î nt
rebă Ran d, i
arLan î ncuvi
inţă.
— Myrddraali
i văd cavu lt
urii
,î n nî
tuneric sau allumina zi
l
ei, dar nu au
och
i. Puţ
ine ulcrurisunt mai primejdioa
se ecâ
d t săt e găseşt
ifaţăîn f aţ
ă cuun
Myr
ddraal. Eu şiMoi rai
ne Sedaiam î ncer
cat săîl ucidem pe celcar
e af ostai
ci
asear
ă,darde fiecar e da
tă amdatgr eş.JumateO-amen i
iîmpărt
ăşesc norocul
Cel
ui Înt
unecat.
Randî nghiţ
i casăî şistăpânească emoţi
a.

şt
i — U
am ce înnua
selmdi
nn
ătr
ea
stt
rol
a.oci mi-a spu s căMyr ddraalul voi
a să-mi vorbească.Nu
Lan ridicăbru scca pul; căutătura och i
lorl ui albaşt
rier a cade gh eaţ
ă.
— A i vorbi
t cuun t rol
oc?
— Nu t ocmai,î ngăi
mă Rand .
Lan î lţintuia cu pri vi
rea.
— El a vor bi
t cu m i
ne.Mi -
a spu s căn- o să- mi facăni ciun ă ru şică
Myrddraalul vr
ea să- mi vorbească. Apoia n îcercat să m ă omoare.
Îşiumezi buzele şiî şit r
ecu âm na pest e piel
eanod uroasaa pl ăsel
el
or
sabi
ei.Î llamuri ,în prop ozi
ţii scurte şi chinuite,cu m se nt îorsesel
af erm
ă.
— Darl -am omor âteu pe el,î nchei
e Ran d. De f apt, di
n nît
âmpl ar
e.S-a
năpusti
t spre mi ne,şieuav eamsabi a nî mân ă.

C
—hip
Cuhl
i l
ui
ar şiLan,
aşa seeîn
umu
n i e,
u
lcrd
uacă se
demn poat
dee spu
a fip ne că
ovesti,st
t pânca
ăst
oruse
le.în
Pmoai
ăe.
ân asea ră,
puţini erau oa men i
i de a l mi azăzide iţnuturil
e d e a l Hot ar care ar fi putut
spune că au văzut vr eodată u nt rol
oc; cuat âtmaipuţ i
n că r afi uci s vr
eunul .
— Şi î ncăşimaipuţ i
ni cei care au ă rpus un r t
olocsi ngurişif ără niciun
f
elde a j
utor, adău găMoi raine,cuun gl asi st
ovit. Am t erminat, Rand. Lan,
aj
ut ă-mă să ă m ridic.
Străjer
ul segrăb i săaj ungăl ângăea, darnu u f m aiiute decât Rand, care
se ă npusti sp r
e p at. Pieleal ui Tam nu mai ar deal a atingere, dar faţaîi era
pali
dă, găl bej
ită, ca şi cum ar fi et p
recut prea m ultă vrem e dep art
e d e căl
dura
soarelui. Avean î con t
inuare och iiînchişi
, dar r ăsu fla a dânc,norm al, ca o
persoană care doar me.
— O să fie bine acu m? î ntrebăRan d nel inişti
t.
— Dacăseod ihneşte,da,spu seMoi rai
ne.Cât ev
a săp t
ămân iî n patşiva
fi di n nouca m aiî nainte.
Păşeaşovă it
or,î n ciuda f aptul
ui căî lţineape Lan p e braţ. Străj
erul dădu
l
ao p arte mant i
a şit oi
agu l de p e perna scaunul ui casăî ifacăl ocsăst ea,i ar
Moiraine se aşeză cuun of tat.Încet, cugri j
ă, î nveli din nou angrea l
ul şiîl puse
l
a ocl nîpungă.
 Lui Randî it r
emura t
otcorpu l
;î şimuşcăbuzele casăseab ţi
nă sănu
râd
ă. Î
n acelaşi t
imp se vă
zunevoit să-şiducămâna l a och
i casăî şişt
eargă
l
acri
mile.
— Mulţumesc.
— Înt impul Vârs
teiLegendel
or, con
ti
nuă Moirai
ne,unel
ef emeiAesSedai
put
eausă acăf di n nou vi
aţ
a şi sănătae
ta săvi n
re
ă,dacămairămăsese o
scân
tei
e,cât de mi că.Î
nsăvr emuri
le acel
eaau tr
ecu t– pesem
ne pentru
t
Sot
edeau
p
utna.S
eau f-
au p
ace ti
er
âtdu
ae atuat
lâ
cr tde
uri am
l ur
l
cat
e,acu
e numnunmai
icinpuri
cep
nder
î ea
răznidesă
m aface
vi,ngr
săm aeaal
ast i.
în
caz că e n maiami ntim de ele.Acu m su ntem mul t maipu ţi
ne.Unel e h ar
uri s-
au pierdut de ot,tiar mul te dintre cele care a u rămas p ar m ai li
psit
e d e ătrie.E
drept t că
rupul are evo
ni e atât de v iaţă, cât şide vi go ar
e.Al tminteri ni
cicea
mai înzest
rată dintre noinu poa t
e afce i mi
nc n ît
ruTă mădui re.Di n f eri
ci
re,
tat
ăl tău este un bărbat put ern i
c,at ât lat rup, câ t şil a mi nte.Deoca mdat
ă şi -a
fol
osi
t mar e part
e d in forţ
e ulpt ând săsu pravieţ
uiască, iar cuam nu î i mai
rămâne d ecât să
-şil e recapet
e.Ast a o săi a ceva ti
mp, dar n if
ecţi
aat recu
t .
— Nu e t voi putea ăsp
rl ăti ni
ci odat
ă, îi spuseRand, f ără săî şiia och ii de
la Tam, dar voi faceri ce
o enpt ru dumneat a.Absol ut orice.
Îşiaduseami nte cum vor biseră desp re preţşidespre promi si
uneape care

o
totă
fncu
use.
îiÎ ngen
era uşo
nu
ch
ri nsă
dl ân
es gă
ui
teTam
l,ea
a vor
.beach iar m aiserios ecât
d î naint e,dar
— Ori ce. Atâtat imp cât nu facerău sat ului sau ri et
penil
ormei .
Moiraine ridicămân a,f ăcându-i semn săseop rească.
— Dacăeş ti depă rere căes te nevoe…
i Ori cum, aşvr easăvor bes c cu
ti
ne.Veipl eca f
ără î ndoialăî n acelaşit i
mp cunoi , aşacăvomput eavorb i pe
î
ndel ete.
— Să pl ec! excl
amă Ran d, st
răduindu- sesăseri diceî n pi
cioare.E n îtr
-
adevăr atâtde ă ru ? Mi se pă rea că oat
tă ulmea est e gata săse ap uce de
recl
ăd it
. Noi , cei din Ţinut ul celor ouD ă Râuri , suntem oa meni aşezaţi. Nimeni
nu pl eacă vreod ată d e aici.
— Ra nd …
— Şi undesămer ge m? Pad an Fain spu neacăvr emeae l afeldereapes te
tot. El e… er a… negu ţătorul ambul ant. Trol
ocii… Ran dî ngh i
ţi ca să-şiî năbuşe
emoţ i
a.Ar fi vr ut ca h Tom Mer ri
li
n să u n-i fi spu s ce ăn mâncă r ol
tocii.
— Cr edcăl ucrul cel maibun pe careî l putem face es
te sărămân em aici
unde n e est e ocu
l l,î n Ţi nutul celor ouDă R âu ri
, şisă refacemt otul. Am
î
nsăm ânţatpămân tul şicu rând o săe fin îdeajuns de cald ca să undtem oi l
e.
Nu şt iu cine a om p en i
t pri ma d ată de plecat– pu n rămăşag căf ost
a unul
dintre o C
pl ini –,dar , oricine a r fif ost…
— Păst orule,îlî ntrerupseLan, vorb eşti când ar trebui săascu lţi
.
 Se uită cl
ipi
nd la amân doi.Î şidăd u se ama cămaimul t bol
borosi
seşică
vorbisevruteşinevruteîntimpceMoi raineîncercasăspunăceva.Î nti
mpceo
AesSedaiî ncercasăvorbească… Seîntrebăcesăî izi
că,cum săsescuze,dar
Moiraine zâmbi înt imp ce el î
ncă m aich ibzuia.
— Înţelegcesi mţ i
, Rand, îi vorbi,iar elav u sent
imentul st
ânjeni
tor că
într
-adevăr aşa er
a.Nu t e mai gân di l
a ast a. Gura i se cri
spă şidăd u din cap
.
Ei, acu m vădcă u n m- am făcutî nţel
easă. Cred că maiî nt
âiarfi t rebui
t să mă
od
sa
ti
h
un
luesc.
i. Tuvei pleca, Rand. Tueşt i celcar
e r t
eb ui
e săpl ece, pent
rubi nel
e
— Eu? Ran dî şidresegl asul şivor
bidi n nou . Eu? De da ta aceas
ta suna
cev
a maibi ne.De ce să rebut
iască să lp
ec? uNî nţel
eg i n
mic.Nu vr eausă l p
ec
ni
căieri
.
Moirai
ne seui tăl a Lan, iar Lan şi
î desfăcu raţb el
e.Îl pri
vipe Rand de
subl egăt
ura de p i
ele care iîîncingeafruntea
,i ar bă i
atul avudin nou i mpresi
a
că est
e câ nt
ărit cuo b al
anţă nevăzută.
— Şt i
ai, vor
bi deodată Lan, căunel e case nu au ostf atacate?
— Dardi nj umătaet desat nu ar ămasdec âtce nuşă, prot
estă Rand, î
nsă
St
răjerul nu îlluă în seam ă.
— Unel e case au ost
f arse doar casăcr eeze confuzi
e.După aceea ,trol
ocii

l
îe-
naca
ur i
gn
e ora
ut
a n,işip
meri eî
t nel
e,mişi
j
l pe
ocul uo
a
nmen
ui aii ca
devă r
raet aau
tafugi
c. td
Mu l
ţe
id a
c
ino
l
o
t
r, af
e ar
ceiă
cad
reoaraude
venca
i
tzul
de a lf erm eel nîdepărtate n u au văzu t ni cipi cior e drtoloc,nicimăca r de a l
distanţă.Ceimaimul ţ
i nicinu au şt i
ut că s- a nîtâmplatcev a pân ă nu au aj uns
în sa t.
— Am au zi
t despre Darl Cop li
n, sp useRan dî nceti
şor.Îmi înch i
pui că
vorbeleluipurşisi mplunuauf ostpedepl i
nî nţelese.
— Dou ăf erme au ost f atacate,con t
inua La n. A v oast
ră şiî ncăuna.
Pentrucă er a B elTi ne,t oată ulmea ca re ocu
l i a a l cea de a ouda erfmă eraej ad
în sat. Mul ţi oa men i au scăp atpen tru că M ydrdraalul nu cunoştea b oi
ceiurile
locului. Sărbătoa reaşiNoa pteaI erni
ii -au f ăcu t sarci
na apr oa
pe cunep utinţă
de n îdepli
nit, dar el nu şt iuse staa.
Ran d seui tăl a Moi raine,car e sel ăsa sepe sp ateî n scaun, dareanu
spuse i n
mi c şi se m ulţumi doa r să lîpri veascădeget cuul l a buze.
— Fer ma noast ră şia maicu i?î ntrebăelî n cele din urmă.
— Fer ma Ayb ara, răspunseLan . Ai ci,î n Emon d’
s Fi el
d, au ataca tî ntâi
fierăria şicasa fierarului, apoicasa jupân ului Cau t
hon.
Lui Ran d i seusc ă bru scgu ra.
— N- are nicio noi mă,i zbu t
i elsăsp ună, apoit r
esări când Moi raine îşi
îndreptă s patel
e.
 — Nu-i aşa, Rand, vor
bi ea.Au avut un scop preci
s.Trooci
l i nu au veni
t
î
n Emon d’s Fi
eld din î
ntâmplareiş nu au făcut ce au f
ăcut din pl
ăcerea ed a
uci
de şi de apârj ol
i, ori
câ t de mul
ti -
ar nîcânt
a acest
e ulcruri
. Şt
iau foart
e bi
ne
ce, saumaidegr abă pe cine,urmăreau. Tr
ooci
l i au ve
ni
t să om oare aussă
pri
ndă itner
i de o n a
umită vâ rst
ă ca
re st
au lângă mon
E d’ s F
iel
d.
— De vârsta mea? Lu i Randîitremura voce
a,dar nu i îpăsa. O, Lumi
na!
Mat. Şi Perr
in?

funingi—
ne.E eaf
t ărşinevăt ămat ,îl asigu ră Moi raine,doa r ni
ţelmur dar de
— D arBanCrawe şiLe m Tha ne ?
— Nu auost f nici
odatăî n primej die,rep li
caLan. Î n ori
cecaz, nu m ai
mul t decâtr est
ul l
umi i
.
— Dar şieil -
au văzu t pe că lăreţ, pe Pi eri
tul. Şi su
ntem de un ea lt .
— Casal ui j
upân Craw e n-a su f
erit nicio st ri
căci
une,con ti
nuă Moi raine,
iar m orarul şiai lui au dorm i
tl inişti
ţiî n prima part e aat acul
ui. S-au trezit
doar di n prici
na zgom otul
ui. Ban e cuze ce ulni maimare decât t
ine,iar Lem ,
cuopt luni maimi c.Zâmbi r ece,r emar cân du-
i su rprinderea.
— Ţi -
am zis căam pus î ntrebă ri
. Şi am vor bi
t de ti
neri de o an umită
vârstă.Tuşiceidoiprieteniaităisunteţinăscuţ ilacâtevasăpt ămânidepărtar
e

unul d ean
R a
l
dtul.
eP
s et
mu voi
ă t
dr
eei
pevă ună c
upi
taor
ci Myrd
pedal
raa
tul
u
llst
, şi
i pe
ngherin
i
tmen
. Arifialt
ci
vrnt
ueva. nu se
să mai
uite aşal a el , caşicu m pri virea ei i-ar fi u pt
ut păt runde n ît oate cotl
oanele
minţii
, citindu- i până şicel maiascu ns gâ nd.
— Ce- arput eavr eade l a noi? Nu su ntem decât nişt
ef er
mieri, ni
şte
păstori.
— Aceast a esteoî ntreb are fără răsp uns î n Ţinutul cel orDou ă Râu ri,
rosti Moirai ne nîceti
şor, dar ă rsp unsu l este mp
i ort ant. Troloci
i nu s- au mai
arătatpri n părţ i
le ast
eade a proape d ou ă mi i de a ni.
— Mul te poveşti ami ntesc de at acu ri
let roloci
lor, spuseRan d cu
încăpăţânar e.Doa r că e p aicinu a r tecut ni ci
unul până a cu m. Străjeri
i sunt cei
care se upt ă
lt ot i mp
t ul cu t rolocii
.
— Băi ete,m- aştept sămă l upt cu r ol
tocii de a l ungu l Man eiPustiit
oa r
e,
vorbiLandi spreţuit
or,darnuai ci,laaproapeşasesut edel eghemaispre
miazăzi. At acu l de aseară a ostf l af elde p uternic caacel eape ca re mă aşt ep
t să
le văd în Shi en ar sau î
n ori ca re i n
dtre i ţ
nut uri
le d e al hot ar.
— Î n u nul dintrevo i
, gl ăsui Moi raine,sa u nî oţi
t t rei, exi
stă ceva ca reîl
face ep C elÎ ntunecat să se eamtă.
— Nu… nu e cuput inţ ă.Ran d seî ndr ept
ă pot i
cn i
ndu- secăt r
ef ereastră şi
se i u
tăl a sa t,l a oamen ii ca re rtebăluiau pri ntre dărâmăt uri.
— Nu- mi pasăces- aî ntâmpl a;
t ast a nu e cupu tinţă.
 Ceva de pe Paj
işt
eîi atraseatenţ
ia. Se uit
ăţ intă, apoiîşidădu seama că
er
a ciot
ul î
nnegri
t careai mrămăsesei ndSt âl
pul Pri
măveri i
. Un BelTine pe
ci
nste,cuneg uţ
ător mb
a ul
ant, Menest
rel şioamen i veniţ
i din al
te p
ărţi
.Îl
st
răbăt
u un fior şi cl
ăti
nă vi
olent di
n cap.
— Nu. Nu, eu nu nsut decât un păstor
. Celui Întunecatn-ar
e de cesă-i
pese de in
me.
— Să aduciat âţ
iatrol
oci de atât de depart
ef ără săst ârneşt
i niciun el
f
d
ne
emaizarvă
pomene
it a
l
ă,dri
ţ
nu
ostituri
La l
eî
n d
ne
crua
l
nt H
ot
at.a
Arşpânvră sa
ea di
ncol
io
şt
u cud
emCad
em
el yn
auai
zbuost
ft
it.o
Chst
răd
i
ar an i
e
crezi caşi-au dat at âat osten eal
a doar ca să ard
ă cât eva case?
— V orve ni înapoi, adau găMoi rai ne.
Rand desch i
segu ra casă -
l cont razicăpe Lan, dar sp usel
el ui Moirai
ne îl
f
ăcu ră săse op rească. Se nîtoarse cu faţ
a sp re ea.
— Înapoi? Nu- i poţiîmpi edi
ca? Ai reu şit aseară, chi
ar dacăf useseşiluat
ă
pri
n su rpri
nder e.Acu m şt ii căsu nt aici .
— Poate,răsp unseMoi raine.Mi -aşput each ema cât eva surat
e din Tar
Valon;s-arputeasăai băt i
mpsăaj ungăaiciî naintesăavem nevoi edeele.Şi
Myr ddraal
ul ştie căsu nt aici
, aşacăpr obab i
l nu va ornp il a atac– cel puţin nu
î
n moddesch i
s – ărăf să
primească înt ări
ri: maimul ţi Myrddraal
i şimaimul ţi

t
îrol
n o
nci
vi .
şi,Da
dacă
r n su
u nti
ştudestu
del ecât
eem
f ei
b
ătăAes
l
ii vaed
Sfiai şid
nevoi estu
e. i Străj
eri,t rolocii pot fi
O i mag ine î ijucal ui Rand î n faţ
a och il
or:Emon d’
s Fi el
d pr esch
imbatî n
cenuşă. To ate erm
f ee l arse. Şi Dea l
ul Străj
ii, şiDeven Ride,şiTa renFerry .
Numaisân ge şi cenuşă es pt e o t.
t
— Nu, excl amă,şisesi mţ i de parcă s-arfi rupt cev aî nău ntrul l
ui. De
astat rebuie săpl ec, nu- i aşa ? Troloci
i nu vor ven iînapoidacăeunu su nt aici
.
O ul t
ima răm ăşi
ţă d e n îcăp ăţânare î
lfăcusă d aauge:Dacăî nt
r-adevăr pe mi ne
mă c aută.
Moi raine ridicădi n sp râncene,caşicu m arfi f ost su rprinsăcăRan d
încă u n era con vi
ns,dar La n stăru i
:
— Eşt i gat a săf aci rămăşagpe sat , păstorule?Pe î ntregult ău i n
ţut?
Î
ncăp ăţân areal ui Ran d semi stui
.
— Nu, spu sedi n no u ş i din nou mţ sii un gol înăunt rul său . Perri
n ş i Mat
treb
uie săpl ece şiei, nu- i aşa ?
Să păr ăseascăŢi nut ul celorDou ă Râu ri. Să-
şipăr ăsească tatălşica sa.
Celpuţ in t atăl lui se va face i n
be.Celpuţ in vaput easă- l audă sp unân d căt ot
ce se ntâîmpl ase pe C aleaCari ereif usese o eronzi
e.
— Cr edcăam pu teamer gel a Baerlon, sauchi arla Caem lyn. Am au zit că
în Caem lynsu nt maimul ţi oam eni decât înî ntregu
l Ţinut alcel or ouDă R âu ri
.
Acoloam fil aadăpost .
 Î
ncercăsăr âdă, darrâsulîi su
nă cavernos.
— Maidem ult vi
sam să vădCaem l
yn. Nu m- am gând
itînsănici
odat
ă că
se av n
îtâmpla să ermg acol
o.
Tăcură o vr
eme,după car e Lan îl sf
ăt
ui:
— Nu m- aşbizui peCaem l
yncaad ăp
ost. DacăMyrddraal
i
i vorî
ntr
-
adevărsă et pri
ndă,vor găsicu
m. Ziduril
e nu su nt o p
ied
icăpentruun
Jumat
e-Om.Şiaifineghi obsănucrezicăvorsăteprindă.

prăbu Ran
şişidmai
cread
zu
se
âncămaidi
c. speratde at âtnu p oat
e fi, darl a aceste cu vi
nte se
— Exist
ă un oc l unde poţ ifi la ad ăpost,încep u M oirai
ne î nceti
şor,iar
Rand ci ul
i urechil
e.Î n Tar Valon ai fi printre Aes ed Sai şiSt răj
eri. Chiar şi î
n
ti
mpul r ăzboai
elor rol
toce orţ
felor elCui Întunecatl e-
af ostea m
tă săat ace
Ziduril
e Străl
ucitoare.Singura dată când au î ncercat a ost
f cea a m
i mare
î
nf rângere ora. Şli în Tar Val
onse gă seşte ota
tă cu noa şt
ereadob ândită de n oi
,
f
emei le Aes ed
Sai , de al Vr
emeaNeb unieiî ncoace. Unele r f
ânturiexi stăî ncădi n
VârstaLegendel
or.TarValonestesingurullocundepoţ iafladeceeşt icăutatde
către M yrd
draali
. De ce eşti căutat de P ări
ntel
e M inciunii. Măca r atât îţ
i pot
promi t
e.
Căl
ători
a pân ăl a Tar Val
onap r
oa pe cădep ăşea închipuireal ui Ran d. O

căl
ă
Moit
rori
ne
aie lsp
îr
te
ămu nul
ăd ioc
se n u
e
pdeTam
va
,fi
sauîncon
celjur
paţ
utnde
i aşaem
fpeil
ea,
ăre A
es
daredSami
a . Fi
ierareşt
e,t
u şi oa
te
poveşt
il
e p e care e l a uzise.Destul căse gă sea în aceea şiî ncăper e cuo em f eie
AesSedai;darsăt răiascăînTarVal on,înconj uratdeel e… IarMoi raineî ncă
nu-şiceru se răsp lata.Era î ntot
deau na un pr eţcare rebt
uia pl ătit
, aşasp uneau
poveşti
l
e.
— Câto sădoarm ăt at
a?î ntrebăelî n ceel din u rmă.Eu… t rebui
e să-i
spun… Nu sepoat e s ă ser ez
tească şi să vadă că am pleca. t
I sepăru că îl auzipe Lan scoţ ând u n oftat de uşu rare. Se uită atentla
Străj
er
, dar ch ipul l ui Lan era laf elde i l
psit de e xpr
esie c aî ntotdeauna.
— Nu cr edsăset reze
ască înaint e săpl ecăm , ziseMoi raine.Vr eau să
porni
m de n îdată ce se va filăsa tî nt unericul
. Chi ar şio si ngu ră zide n ît
ârzi
er
e
poate fif atală. Ar fimai bi ne d acăi -ai scrie câteva cu vi
nte.
— La noa pt e?î ntrebă Ran d neî ncrezăot,riarLa n încu vii
nţ ă.
— Ju mateO -m Myr ddraal
ul o să- şideaseam a cur ând căam pl eca.t Nu e
nevoi
e să-iî nlesn i
m sarci na maimul t decât t
rebuie.
Randî şifăcu de l
ucru cu pă turile careî l acopereau pe Tam . Era drum
l
ung pâ nă n î Tar Val on.
— At unci… At unci, aşface maibi ne sămă du c să- i cau t pe Matşipe
Perri
n.
— O săam eu grij
a deas t
a.
 Moirai
ne seri dicăsp ri
ntenăî n pici
oa r
e şiî şiluă mant i
a cu o energe
i
bruscrecăpăt
ată.Îipusemânapeumăr ,i
arRandsest răduidintoateputeri
le
să u nfacăun pas nî apoi. Nu-l apăsă are,
t dar er a o strânsoare de fiercare l î
ţi
neapri zoni
er, caun şa rp eţ i
ntuitîntre i n
dţi
i uneif urci
.
— Ar fi maibi ne dacăn- am vor bi despret oat
e ast eacu ţ al
ii
.Î nţ
elegi
? Cei
care auscrijel
it Colţ
ul Drago nul
ui pe poarta h anului ne-ar u p
teapri ci
nui
necazuridacăar şt i.
— RÎnţ
an el
deg.
răsuflă uşu ratcân d Moirai
ne îşiluă mân a de pe umăr ul l
ui .
— O săo r ogpe j upân easa al’
Vere să-
ţi aducăcev a de mân car
e,con tinua
ea, ca şi cum nu ar fi ser obvat reacţ
ia pe care o avusesean R
d. Apoit reb uie să
dormi. E un drum an evoos
i ch i
ar dacă eşt
i odihni
t.
Uşaseî nch i
seî n urm al or
,iarRan dr ămase î
n pi ci
oare,uitându- se
î
nspre Ta m; privi
ndu- l
, dar evăzân
n d nimic.Până n î acea cli
pă n i
cinu
conşt
ienti
zase apftul căsa tul eraart pe di
n el,t otaşacu m eleraart pe d in sa t
.
Îşidăd ea acum seam a,pen t
ru că i şt
a ce u an
me s e urpsese nîăuntrul lui. Acu m
era despărţi
t de sa t
. Păst orul Nopţi
iî l că
uta. Păreacunep utinţ
ă– n u eraecâ dt
un ferm i
er –, dar r t
oloci
i ven iseră cuadevărat,iar Lan avea dr ept
ate n î pri vi
nţa
unui lucru: nu put ea u pne n î pri
mejdie sat
ul doar pentru că spera căMoi raine

se
put nî
şel
eai a.ept
aştNiacidmăca
ecât rlanu put
necazuea
rivor bi cu
dacă arci nafl
fi eva.
atDi
unn
ap art
ca ea
astCop
a. l
in
Trei
bl
uor
i u
a săn se
t
e
î
ncrea dă nît r
-o emf eie A es ed Sai.
— Ai f ace bine sănu- ltrezeşti
, sp usej upân easaal’Vere,după ce
Starostele nîchiseuşaî n sp atel
e u li şial neve st
eisa le.
Din t avaacop erit
a cuun şt ergar pe car e o ducea ieşeauuri ab
,
răspân dind un mi ros mb îietor. O puse e p scri
nul de ânl gă erpee,
t ap oi, cu
hotărâre, îlî ndep ărtă pe R and de p at
.
— Jupân easa Moiraine mi -
a spu s de cear e Tamnev oe,
i îi vorbi eabl ând,
dar nu mi -a zis şi căar reb tui săcazi peste el de ob oseal
ă.Ţi -am adus ceva e d
mân car e.Vez i să u n se ăcească.
r
— Aş vr easănu- i maisp ui aşa, ser ăsti Starost
el
e arţ ăgos. Se cu vi
ne să
î
i sp ui Moi raine S edai; altfelar p uteasăse nf îurie.
Ju pân easa al
’Vereî l mân gâi
e pe ob raz.
— Lasăast aî n grija mea. Am discu tatî ndelung cu ea. Şi nu v or
bi tare.
Dacăî lt rezeşti pe T am, vat reb
ui săne d ai socoteal
ă, mie şi l
ui Moi raine Sedai.
Scoaseî n eviden ţăr angu ll ui Moi raine nîtr-
un f elca re ăfceai nsi
stenţal ui Bran
să ară
p r
ost
p ească. Daţ i
-vă am ândoil a o artpe d in calea mea.
Zâmbi nd drăgă st
ossoţ ului său , seî ntoarsesp re patşisp r
e Ta m.
Ju pân al ’
Ver e seui t
ă nemul ţumi tla Ran d.
 — Est e o AesSeda i
. Jumătaet di
n emf ei
le din s atsepoart ă caşicu m ar
f
ace a p
rte din Soborul Femei
lor
,i ar ceal
al
tăj umăt at
e,caşicu m ar fi un t r
oloc.
Niciuneia dintre el
e nu pare a-itreceri n
p capcăt rebuie săfii cubăga r
e d e
seamă nî preajma uneiAes edSai. E drept că ărba
b ţ i
i se i u
taîn conti
nuare
chi
orâş a lea, dar celpuţin einu fac n i
mi c car
e să -i poat
ă stârni mâni
a.
„Cu băgare de seama”,îşispuseRan d. Nu erat i
mpul pierdut casă
î
nceapă să fie bă cu
gar
e deeam s ă.
— Jupân al
atacate? ’Vere,î ncepu el înceti
şor
, şti
i cumvacâ t
ef erme au ostf
— N- am au zit decât de două, print
re care şia voa st
ră.Starost
elef ăcu o
pauză, î
ncruntat, apoiri dicădi n umeri. Când vezi totce s-a ntâmp
îlat aici
,
parcă e r ea
p u pţi
n. Ar t r ebui să mă b ucur că e aşa , dar…Ei bi ne,s- ar put
ea să
maiau zim şide al t
ele p ână d i
seară.
Ran d oftă.Nu e ra nevoie săî ntrebe despre cef erme era vorba.
— Ai ci,în sat , au… Vr eau săzi c,seşt ie cecău tau?
— Ce cău tau , băi
ete?Nu şt i
u da căurmăr eauce vaan ume,poat e doar să
ne omoa r
e p e oti
ţ.A f ost aşa cum î ţ
i spuneam . Câiniilătrau,iar o Mri
aine Sedai
şiLan al er
gau pe u l
iţe,apoici neva a stri
gat căfierări a şicasal ui jupân Luhhan
sunt î
n flăcă ri
. Casal ui Abell Cau t
hon a f ost cu
prinsăde vâ l
vătăi– ari staa a

fost
caz, u
dn
upă l
ucru
a ci
ceeaud-am
at,
ică ci
văzutcas
peaa r
tst
a
ol
ocise
prifl
na
ă
teap
r nr
oa
.p
oi Neu,nînu
mi j
locu
credlsă
satul
fiui
.Î
cău n
tatorice
ceva
anum e.
Scoa sepe neaşt eptate un hoh otde r âsr ăgu şi
t, darseop ri
, aruncân do
privi
re p r ecaută sp re nevastă; eaî nsănu- şidezl ipi och ii de a l Ta
m.
— La dr ept vor
bind, con tinuă elcu as glmaiscăzu t, păreauroa ap
pe laf el
de n edumer iţi ca oin. Mă n îdoi esc nsicer că se ept aşt
au să găsea scă oes A ed
Sai
şiun St răjer e pa ici
.
— Ni cieunu cr ed, î
ntăr i Ran d cuo st râmbăt ură.
DacăMoi raine sp usese adevăru l cupri virel a ast a,at uncipr ob abi
l că
spusese adevă rul şicupri vire alt oate celel
alte.O cl ipă se â g
ndi săcea ră f a
stul
Starostelui, dar era ar clcăj upân al ’Vere nu şt ia mai mul te d esp
re em
f eile A es
Sedai decâti ci
or
ne a ltci
neva i ndsat . Maimul t
, se cod easăî i spună pân ă şi
Starostelui ceea ce et se
receap – ceea
ce sp unea M oriaine că se et
rece.
p Nu er a
sigur de ce se emteamaimul t: caSt arost
ele să -şibat ăj oc e d el sau să- l cread
ă.
Îşifrecădeget ul mareedp lăselele sabieilui Ta m. Ta t
ălsăuumbl ase ri pn lume;
pesem ne că i a
ştmaimul t
e d espre emeif
le Aes ed Saidecât Starost
ele.Dar da că
Tam ieşiseî ntr-
adevărdi nŢinut ulcel orDouăRâuri ,atuncipoat ecăt otce
spusese n P îădurea e da l Apus… î şitrecumâi nil
e p ri
n păr ,î ncer
cân d să-şi
alunge st af
elde gâ nduri.
— Ai nevoi e de som n, băi ete,sp useSt arostel
e.
 — Da,aşae,ad ăugăjupân easa al
’Ver
e.Maicănu c azidin pi
cioa
re de
oboseal
ă.
Rand seui t
ăl a ea, cl
i
pind nedumer i
t. Nicimăcarnu- şidăduseseama că
j
upâneasaplecasedelângătat
ălsău.Aveaîntr
-adevărnevoi
esădoarmă.
Numaigân dul la somnî lfăcea să şt
e.
ca
— Poţi dormiîn patul di
n od ai
a de alături
, spuseStarost
el
e.Am f ăcut
dej
af ocul
.

caşte Rd
ian
n dnouse
. uit
ăl at at
ălsău. Tamdorm eaî ncăad ânc,iarastaî lfăcu să
— Aş pr efer
a sărămân ci ai
, dacăn- aveţi ni
mi cîmpotri
vă.Ca săfiu ân l gă
elcâ nd se r ezeşt
t e.
Chest iunil
el egate de camera bol
navului ţ i
neau de t eri
tori
ul j
upânesei
al’
Vere, iar St arost
ele o ăsă
l pe ea săhotărasc ă. Jupâneasaşovăi o cli
pă, apoi
încuvi
inţă.
— Dar să- ll aşisăset rezească
singu r
. Dacă- itulburisomnul…
Rand î ncerca săsp ună cavaf aceî ntocm ai, dar vorb
el
e i seîncâlci
ră înt
r-
un alt căsc at. Jupân easa du dădi
n cap, zâmbi nd.
— O săad orm i şitu câtaibate di n pa lme.Dacăvr eisărămâiai ci,
ghemui eşte-t
e â l
ngăf oc. Şi beapuţi
n din fiertur a asta de vacăînaint
e să

ador mi .
— Aşao săf ac, răspunseRan d. S-arfi î nvoit săf acăori ce, atâat vreme
cât t pu
ear ămâne n î odaie.Şi n- o să- ltrezesc.
— Să nu car e cu mvasăf aci una caast a,î l pr eveni jupân easa al’
Vere,pe
un t onneî ndupl ecat
, dar nu l ipsi
t de b l
ândeţ e.O să-ţ i ad uc opern ă şini şte
pături .
Când, în cele din u rm ă,uşaseî nchiseî n p sat eell or, Ran dt rase si
ngu rul
scau n di n cam eă rlângăpat ul lui Tam şise aşeză , astfelî ncât săse oa ptă uita
lat at ăl său. Fi r
eşt
e c ăj upânea saal ’
Vere vorbeade so mn – i ît rosni
ră ăl f
cil
e
când casca dar u n se u pt
ea cu lca nîcă.Tam se u p
tea r ezi
t î n orice i cl
pă şi poat
e
că u n va ăm r âne rteaz decât puţină vreme.Tr ebuia săfie acol o cân d se r ez
tea.
Făcu st orâmbăt ură şiserăsu ciîn scau n. Dăd u a l o part e,cu n u gest
absen t, plăselel
e sabieica re iîpăt rundeau în coa st
e,î ncămai şovă ia dacăsă
poves tească saunu cu i
va ceea ce iîspuseseoi rM
aine,dar ,l a urma u rmei, era
vorbadespr eTam.Era… f ărăsăî şideaseama,î şiîncleştăput ernicmaxi l
arele.
„Tatăl meu .Î i potsp une attălui meuori ce.”
Se mai r ăsucipuţ in n î scaun şi îşisp ri
jini ca pul de sp ătar. Tam er at atăl
lui şini men i nu îi poruncea ceea ce r eb
tui e şi ceea ce u nt rebuie să îi spună
tatăuli lui. Trebuia doar săr ămân ăt reazân pă se eşt d epta Tam . Treb uia…
CAPI TOLU L9
Istors
iiri
le Roţii
.
 Ini
ma l ui Rand băteasp ărgân
du-i pi
ept
ul în it
mp cef ugea; seui t
ă abăt
ut
l
a dealuri
l
e go l
aşe din jur
. Nu er a doar un loc nude primăvara ntârzi
î a săvină;
ai
ciprimăvara n u veni
se i nod
ci ată şinicinu avea să maivi na vreodat
ă.Nu
cr
eşteanimic nî pămân tul rece care itrosn
îeasu b pi
cioare,nicimăcaro b ucată
de muşchi.Înainta anevoi
e p ri
ntre st
ânci
le de două ori mai înal
te decâ
t el
;
pi
etr
ele erau acoperi
te de praf, caşicu m nu l e-
ar fiat ins nici
odat
ă niciun
st
ropde p loa
ie.Soa rel
e era ca omi nge mfl
u ată,de cu l
oare sânger
ie,mai
dogo
ochir
;t
i i
or
stătdec
ea ât
nemî
ni ce
şca l
teînma il
că dt
o
ari
r dep
ea zi
ll
ue
mbude ev
riară şia
aceru lt
uâ
i
,ttd
ue
lbus
t
răl
ratau,ci
tor
câ,î
t ncâtî i ard
ea
cuprindea i cupri virea, de sp umega r
eanori lor r a
gi
ntii şinegru intens.Însă , cu
totvârt ejul de n ori, nicio a di er
e d e vânt nu at ingeapământ ul şi ,în pofi da
soarelui dezo lant, aeru lî ncins e ra tăi
os,de p arcă ar fif ostmi j
loculi erni
i.
Ran d s e ui t
ă de maimul te ori peste umărî n i t
mp cef ugea, darnu şi î
văzuurmări torii
.Numaideal urist erpeşicresteleîntunecatealemunţ ilor,
mul t
e avân dî n vârf fuioare d e u fm negru , ca
r e sei di
r
causp re cer , contopi
ndu-
se cu norii zdren ţ
uiţi. Cu t oate că nu- şived eaurm ărit
orii
,îi auzea ,l e auzea
urlet
ele,voc i gu turale i ţpând de b ucuria vâ năt
orii, url
ând de erif cire algâ ndul
sângelui ca re a vea săcu rgă. Tr oloci
. Se a prop
iau, iar el eraa l capătul puteri
lor
.
Cu r ep ezi
ciuneanăscu ta di n disperare,secaţ ără pân ăî n vârf ul unei

cr
lue
ist ea ca
er unoper
a
lemătde
e e cu
d ţ
sti
ânt
, ap
că, oi
o se
coastăsă
ălab înp
rugen
tă,ud
ne
chiocu m
i
eund egeam
p
i ăt
ci
oa.
r Su
e, br
ca pi
e ci
oa
ajr
unel
e
gea
josî ntr-unmar ecani on.Pământ uleraacoperi tdeopânzădepâcl ăf umegândă,
iar su prafaţa eicen uşie şi com pact ă se rost ogoleaîn va luriî ntunecate,se
rostogo leaşise zb ieade p eretel
e d e st âncăde su b pi ci
oa rele u li
, dar mai î ncet
decât se i m
şcă vreod ată va l
urile u nui ocea n. Petice e d ceaţă u lceau roşuo
clipă, caşicu m ded esubt ar fi i zb ucn it deodat ăfoc urivii, apoi s- ar fi st i
ns.
Tunet ulbubui aî nst răfundurilevăiişif ulgerebrăzdaupâcl acenuşi e,
ridicâ ndu- se cât eodată sp re cer.
Dar nu va leaera ceaca reî i secă tuia put eri
l
e şiî lf ăceanep uti
ncios. Din
mi jl
ocu l ab urilor agi taţ
iţ âşn ea n u munt e,un munt e maiî nal t decât ceipe care
îi văz use l epân ă a t
unciî n Munţ i
i de N egură,un munt e a l el
f de su mbru ca
pierder eaori cărei sp eranţe.Vârf ul acel a pl eşuv d e stâncă, un pumnal ca re
străp ungeaî nal tul ceru l
ui , era izvoru l dezn ădejdiilui. Nu-l mai vă zuse, dar lî
ştia. Ami ntir
eadi spărucui uţ eal
a ar gi
nt ului viu când î ncerca aj să
ungăl a ea,
dar er aî ncăacol o.Şt i
a căeracol ao.
Deget e nevă zu teî l ati
ngea u, î lt răgeau d e mâi ni şide pi cioar
e,î ncercând
să- l ad emen ească spre munt e.Corpu l i se ch i
r ci
, gata să se psu ună.Mâi ni
le şi
picioa rel
e i îî nţepen iră, caşicu m ar fi avu t de gâ nd să -
şiî nfigădeget el
e nî
stâncă . Sfori fantomat i
ce i se nîcolăcea u î n juru linimii,t răgâ ndu- l
, chemându- l
sp re vâ rful de munt e.Lacr i
mi î ncep ură săî i curgăpe ob raji şise r p
ăbuşil a
pământ. Simţea cum î l părăseşt
e voi
nţa,ca p a
a care se scu
rge i n
dtr
-o gă
leată
sparta.Încă upţ
in şiva m egre acol
o u nde era chemat. Se va p su
une,va acef
ceea ce i se va porunci. Deodată descoperiîn elun al t sen
ti
men t:furi
a. Să-l
î
mpi ngă
, să-ltragă, doar nu era oa oi e car
e reb
t uia mb
î ol
di
tă săi ntre n
îţ arc.
Furia ise r st
ânse ntî
r-un nodgr os şi Rand se agăţă de elaşacu m s-ar figăţ aat
de opl ută dacăar fif ost l
uatde a pe.
„
Slujeşt
e-mă”, şopti o voceîn i l
nişt
eami nţi
il ui
. O vocef amili
ară.Era
si
gu
cap
,rîcă
ncer r
ad
cânrecu
sănoaşt
e-
scao d
pe d
eacă r
aascu
vocea nl
i t
a ucu
cap
d llat
u i
.en
„ţ
i
Se.
luj„Sl
eştuj
e-eşt
m e-
ă!”mRă
i.
”
di Scu
că t
u
ur
n ă di
n
pumn
ameni
nţ ăt
orspr e munt e:
— S ăt e mist
uie Lu mina,Shai ’
tan!
Deodată, î
n juru llui sel ăsăun mi rosgre u de moa rt
e.O si luet
ă
î
nspăi
mân t
ătoare seesend a deasu pra lui
,î mbrăca tă nîtr
-o man ti
e d e culoarea
sân
gelui uscat, o si
luetă cuun ch i
p… Nu voi a săvad ă ch i
pul car e se i ta
u
î
nspre el. Nu voia săse gâ ndească l
a acel ch i
p. Îif ăcea rău săse gâ ndeascăl
a
el
, gânduril
e ise r peschi
mbau î n tăciuni aprinşi. O mână sent i
î
nse sp r
e el.
f
ără săî i peseacă d o să d ca
ă peste margine,se aru ncă nîgo l.
Tr
ebuia săf uga. Dep arte.Căd ea, băt
ân d aeru l cumâi nil
e,î ncercând să
ţ
ipe,dar u n maiaveaas; glrămăsese ărăf fl su
are.

iarb Dinej
a veşttr
-od
i
tăatăn
ca pu
e fl m
oai
ri.er
Aa î
npei
proa ţ
nu t
căul
îiacel
vena ari
i să drâd
,n ău văm
zai
â
ndcăd
ea.
co Ci
paci aleat
şi pue
fişuril
e
risi
pite ci
i şico lo, aşadesf ru nzit
e c um erau , pe câ mpi a uşo r vălurit
ă ca r
e l î
înconjura a cum. Î n dep ărtare se nălţa
î un si ngu r munt e,cuvârf ul ci obi
t şi
desp i
cat, dar acest munt e n u î i stârnea i n
cit eam ă,ni cidezn ădejde.Nu er a
decât un munt e,deşi cu mva el nalocull ui aco lo,f ără i ci
n un al t munt e nî
preajmă.
Un â ru at l cu rgea pe l ângămunt e şipe o i nsu lăî n m ij
locu l râului era un
oraşşa acu m put eaiî ntâlni în poveşt ile Men estrel
ului, un oraş nconîjurat de
ziduriî nalt
e c are scl ipea u al b ar ginti
u î n l umi na so arelui. Porni sp re zidurile
oraşu l
ui, deopotrvă
i uşu rat şibucu ros, pen trucăşt ia cu mvacăî n sp ateel or
l
vagăsiadăpostşit ihnă.
Când se apr opie,desl uşit urnurile ca re seavâ ntau sp re cer,i ar într e el
e–
pasaje mi nunat e car e se dri i
cauar cuindu- se easu
d pra văz duhului. Pod uri
înalt
e şi bolti
te ega
l u ambel e mal urial e â rului de o raşul de p e n isulă. Chi ar şi
de a l dist
anţ a se esld uşeazi dăria dant elată a acest or ol bţi
,l a prima ved er e prea
delicat
ă casăţ ină pi ept apel or ep rezi ca re rteceau năval nic p e su b el e.Di ncolo
de a ceste poduri er a ad ăp ostul . Sanctuaru l.
Pe nea şep
tt ate,si mţ i fiori pe şira sp i
nări i
; o umezea l
al i
picioasă ,r ece ca
gh eaţ
a, îi acoperi pielea ,i ar ae rul din j ur d eveni reavă n şif eti
d. O l uă l af ugă
fără să se i u
te n î sp ate,f ugide u rm ăritoru l ale căru i degete nîgh eţ
at e iî
atingea
u sp i
nareaşiî lt răgea
u de mantie,fugide si
luet a care d evora l
umina şi
alcăr eichip… Nu- şiad uceamiante cum arăat acel
ch ip, ţi
nea m i
nte doar
impresi
a de gr oa
ză. Nu voia să-
şiami nt
ească vreod
at
ă ch ipul. Gon ea,dar
pământ ul î
if ugeade su b pi
cioa
re,făcând săse rostogoea
lscădea l
uril
e şi
câm pi
a n et
edăca-n pal mă… şiî i ve
nea să urle ca nucâi ne utrbat. Oraşul se
retrăge
a din faţalui. Cu cât al
erga mai r
ep ede,cuat ât ziduril
e a l
be şi
străl
ucit
oare,limanul, se nî
depărt
au maimul t
. Se ă
fcură di n ce nîce m ai mi
ci,
până
urmărice
torulu
un
imai
său răm
îlîase
nhaţ ă decât
e ugu
d nl pu
.n
er Şct
tiapa l
i
cădval
a nî
ori
zon
nebunt.
iMân
dacăa revac
e ai
fi at ns de
acel
e d egete.Sau va fich iar mai rău . Mul t mai r ău. Chiar în cl ipa n î care avu
aceast
a cert it
udi ne,se mp îiedicaşică zu …
— Nu! ţ ipă…
Şi gem u cân d sei zbi de pietr
ele de cal darâm, rămân ân df ăr ă suflare.
Uimit, se i d
rică nîpi cioare.Se afl a apr oape d e unul dintre mi nunat el
e p oduri
pe care e văzu
l se i dr
icându-se estpe â ru. Oamen i zâmbitori t
receau pe ân
l gă ,el
îmbrăcaţiî n at âtea u c
lori
,î ncât avea i
mpr esi
a că e s găseşte nîtr-
un câ mp de
florisă lbati
ce. Uni i dintre ei îi vorb
eau, dar el nu îiî nţel
egea, deşi , după cum
sunau cu vi
ntele,ar fi t rebui
t săpri ceapă. Dar ch ipuri
le erau prietenoa se şi
oamen i
iî if ăcea u sem n săo a i n
îainte,săt r
ea căpod ul cuzi dărial ui

co
spm
repli
ca
u t
trna
u,ri
să
le mea
de rgă
d
incoltot
o dena
îint
ele Sp
e. s
pr
re
e a dd
zi
ău
pri
leuls
ost trăl
caru
eci
toare
şt
ia căcuîlst
ri
aaea
ţ
ştii
ptargi
ă anti
i
col şi
o.
Se alătură mul ţ
imi i ca re sescu r
geapest e pod şi intră î n oraş prin p orţ
il
e
masi ve ăt
iate n î ziduri l
e n îalte,mai estuoa se,înăuntruer a un t ărâm minunat ,
unde şi cea ai m neî nsem nat ă construcţie p ărean u palat. Parcă i se
l spu sese
constructori
lor să ia pi at ră, şică rămi dă, şiţiglă şisăf ăur eascăf rumuseţ i ca r
e
să aite ersp i
raţi
a oa men i
lor . Nu er a ni cio clădi r
e,ni ciun mon umen t care să u n
îlfacăsăse zgâ iască . Muzi case revă rsaepst răzi
, o su tă de câ ntece dif
eri
te,dar
toate contopindu- se cu larm a mul ţimiiî ntr
-o g randi
oa săşivesel ă arm onie.
Dul cea
ţa parf umuri lor, mi rosu lî nţepător al mi rodeniil
or şi cel î
mbi et
or l a
mân căruril
or, mi reasm a a en numărat e flo ri
,t oate pluteauî n aer , ca şi cu m
toate aromele d in lume s- ar fiad unatî n acel loc.
St
rada pe ca re int raseî n oraş, lată şipava tă cu i a
ptră netedă, de cu l
oa r
e
cenuşie,se nî t
indeadrep tî nainte spr e centrul urbei. La ca păt ul eise ză rea
ned esl
uşi
t un t urn, mai mar e şi mai î nal
t decât ori
caret al t
urndi n oraş, un
turnde al beaţa ză pezi i proa spet
e.Tu rnul era ocu
l l unde avea fi să
e al a dăpost
şiunde avea săafle u lcru ril
e p e ca re voia săl e şti
e.Ni cimăca r nu vi sase
vreodatăsăvadăunasemeneaoraş.Probabi lcănuaraveapr eamar e
importanţă d acănu s- ar du ce ch i
ar medii atl a utrn. Cot i sp re o r st
adă mai
îngustă,unde scam atorii umbl au pri ntre n eguţăt
orii de rufct e ciudate.
 În oj
sul st
răzi
i
, chiar î
n a f
ţal ui, era un utrn b alca zăpada. Ace laşit urn.
„Încăpuţ in”,îşizi
se, şio luă pe a l
tă strad
ă. Dar şi în capătul îndep ărtat al
acestei
a se vedeat urnul celalb. Î
ncă păţ
ânându-se, o ulă pe a lt
ă st radă, apoipe
încă n ua,dar deecarfie d at
ă d ădea cu ochi
i de utrnul de alabastru. Se
întoarse,încercân
d săf ugăde el … şise p oribrusc. Î
n faţ
al ui se nî ălţ
at urnul
cel alb. Î
i erarică
f săse i u
te peste u măr, se em
teacăî l vaved eaşiî n sp ate.
Chi
puril
e din j
uru llui erau ncăîpri
etenoa
se, î
nsăpl i
ne de sp er
anţă
spul
mea b
rer
găată
n,
îaisp
nt er
e, ai
naţ
răp euri
gestca
r
l
eee el
l o n
ăru
erau i
se.
ru
găt Tot
oa
r uşi
e.S,proa
e men
u i
trni
.îVi
edf
ăcea
eao u sem
n n
e să
evoi
disperatăî n och iil or, pe care o d
ar el o puteasa ti
sface; doar el î
i puteasa l
va.
„Foarte bine” ,î şisp use. Laurma urmel or
, nu voi a sămearg ă alt
undeva
decâtl a u trn .
Chiarî n cl i
pa î n caref ăcu ri mu
p l pasînainte,dezn ădejdeade pe
chipurile celor i n
dj ur dispăru;f eţel
e el er
au acu m lumi nate d e zâm bet
e.
Mergea u şieiod ată cuel , şico pi
laşi
iîi presă
rauca leacu pet al
e d e flori. Se uit
ă
peste u măr , ned umeri t,întrebându- se cuiîi er
au men i
te acele flori, dar nî
spateelu li nu văzu decât al
ţi oamen i zâmbi
tori care if ăcea
î u sem n să m eargă
tot naîinte.„ Trebui e c ă floril
e s unt pentrumi ne”, î
şizi seelşiseî ntrebă de c e,
deodată,ast a nu- i se a mi păreaud ci
at
. Dar imrareau n ţi
nu decât o cli
pit
ă,

apoipi eri
Oa ;t
menot
iul
i înerauaşa
cep ră să cumcânse
te:macu
ven
i ea.
î
ntâi unul, apoial ţi
i, până cân dt oa te
gl
asu ri
le se ridicară nt îr-
un i mn de sl avă. Totunî nţel
egea cu vintel
e,dar d in
cel
e d ou ăsprezece arm on i
iî ntreţ
esu te â ţşneavese l
ia şii zbăvirea. Muzicanţ i
i
dănţuiau pri ntre o amen ii care mer gea u t otînainte;flau te,harf e şi tobe se
al
ăturară mnuilui şit oat e câ ntecel
e p e ca re el auzi
se na îinte seon ctopiră nt îr
-
unul si ngur. Fete d an sauî nj urul lui, punân du- i ghir
lande d e flori f
rumos
mirosi
toa re pe u meri,î nfăşu rându-i-l
e n îjurul gâ t
ului.Î i su râdeau, iar
desf
ătar eal or eşt
cr eacufiecare asp pe ca re lîfăcea . Nu se u p
teaop risănu l e
răspundă pri n zâm bet e.Si mţeao d orinţa arzătoare sădan seze el şi
, şi, ch i
ar nî
cl
ipa n î care acest gâ nd î it recupri n mi nte,încep u să an dseze cacu m
şiar fi
şt
iut paşi i de mi c co pi l
.Î şidădu ca pul pe sp ate ş ir âse; picioarel
e iîerau mai
uşoare dec âtf usese ră vr eodat ă pe v remea ân cd da nsa u c… Nu şiad uce a
aminte n umel e,dar pă rea i p
lsit de nîsem năt
aet.
„Aceastaî ţi este ursi t
a”, murm ură o voce în mi nteal ui,iarşoa pta nu er a
decât o ărfâmă d i
ni mn.
Purtându- l cao r ămuricăpe cr easta unui val , mul ţi
measerevăr săî ntr-
o
piaţ
ă uri aşădi n mi j
locu l oraşu l
ui;î şidăd u seam a pen tru pri ma oa ra cat urnul
se i d
rica i d
ntr-un i men s p alatde marm ură p al
idă,maidegr abă scu l
ptatdecât
cl
ădit. Zidurile a rcuite,domuri le u mflat e şi turnurile nîalte şi graţi
oa se p a
roape
că t a
ingea u ceru l
. Rămase cu gu r
a că scată de u imire.Trept e at
le d e p iatră
nea t
insade vrem e u rcau di n piaţ
ă, şimul ţimease p o
rila pi
cioru
l scă
rilor
,iar
cân t
ecu l se nîăl
ţă şimaiput ernic.Vocile care deven
eau di
n ce nîce m ai
viguroaseîlîmbărbăt ară.„ Aceast
aîţiesteursi
ta”
,murmurădi nnouvocea,
insist
en t
ă şinerăb dătoa re.
Nu m ai dansa , dar nu se oprilocul
ui . Ur
căt r
eptel
efărăşo vă
ial
ă. Aiciîi
era l
ocu l
.
Porţi
le masivedi n vâ ru
fl scări
lor erauco p
aeri
te de vol
ut
e,de scu lpt
uri
at
săât
fidefostco
mp
amal
i
lcat
eţ
cu işi
t
uld
ue d
i cael
rica
ete,
elăî
n
fucâ
t nu
ri
se. P-şi
orţip
eut
l ea
e î
s dnchi
p
esch
iui câ
seră bt
rude şi
sc fi
năpăt
reb
şiuia
î
nău ntru. Se n îchi
serăî n urma u li cuun bubui t ca e dutnet.
— Teaşt eptam, şu ier
ă Myr ddraal
ul.
Ran d seri dicăţ eapăn nîscau n, î
ncer când să-şirecapet
e su flul;t remura
şise i u
ta fix.Ta m î ncă m aidorm eaî n pat . Trept
atî ncepu să res pir
e maiuşor .
Lemnel e pe ujmăt aet mi st
uit
e ardeau cuflacă ră vie nî cămi
n şil ân gă vătrai
e se
î
nălţa u n morm an de cărb uni; cineva veni
se săi bă
ag ri
ja de ocf nît imp ce el
dorm ea. Pătura ca r
e că zuse e d pe el când se r ezi
t se iîzăcea l
a pi ci
oa re.Targa
i
mpr ovizat
ă di spăruse, iar a mnt
ia uli şia u li Tam er au agăţ
ate ânl gă şă.u
Îşişt er
sesu doa r
earece de pe f runte cu o mână nesigu ră şiseî ntreb
ă
dacă,r osti
nd numel e C elui Î
ntuneca tînt
r-un vi s,îi atrăge
a aten ţ
ia c a şicâ nd l-

ar firost
Amu it cu
rgise;gl
as
l
u na tare.
er
a su s pe cer , rotundă şiumflat a, iarstelel
e scân t
eiau
deasupra Munţ i
lor de Negură.Dorm i
se oa ttă ziua.Î şif recă nul oc u dreros
dintr
-o p arte.Se p are căorm dise cu plăselel
e sa bieii ntrându-iîn co ast
e.Î n
plus,nu mân casemi ni
c,şidupă n oaptea e d di
nainte n u er a de mirare ca
avusese oşmc ar uri.
Era l ihnit; seri di
căî nţep enit şiseî ndrep tă spre masaunde j upâneasa
al’
Vere ălsa se ava
t . Dădu l ao p arte ştergarul alb. În ci uda fapt
ului cădorm ise
aşade mul t, fiertura de vacă era calda î ncă; laf elşipâi nearu menită.Era
li
mped e căj upân easa al
’
Vere a duseset ăalt
avăî nl oc. Odat ă ce ujpân easa
hotăra că ia nev oei de oasă m cal
dă,nu se ăsa l ân pă ce - on mâncai.
Înfulecăni şte fiert
ura şinu ă f
cu ecâd t săpună ni şte carne şini şt
e
brânzăînt redouăbucăţ idepâineî naintesăl ebageî ngur ă.Luândî nghi
ţit
uri
mari, se nî toarse i n
d nou sp r
e p at
.
Jupâneasa al
’Vere seî ngrij
iseşide Ta m. Ta m f usese dezbrăca
t,i ar
hainele iîf useseră cu răţ
aet şi st
ăteauacu m f rumos mp îăt urit
e pe măsu ţ
a de a l
capul pat ului; eranvelîit cuo p ătură car e lîacop ereapână a l bărbi
e.Când
Ran dî i pusemân a pe rfunte,Tamdesc hise oc hi
i.
— I ată-te,băi et
e.Mari n m i-
a sp us caeşt i ai
ci, dar ni cimăca r nu m ă
puteamri dicaî n cap ul oa sel
or ca să e vădt. Spunea că eşt
i pr
ea b oosit ca să t
e
trez
ească oardca săămu i
t eul a i
tne.Ni ciBran nu poa t
e să o nduî
plece când
î
şipune ceva n cap
î.
Voce
al ui Ta
m era st
insă, dar pri
vireaîi er
al i
mped e şihotărâtă. „
Moiraine
Sedai avear ep
d
tate”
,îşispuse a Rnd. Dacă se i hod
neşte,o să efi ca ai mînainte.
— Vr
eicev a de mâncare
? Jupân easa al’
Ver
eal ăsato t avăaici
.
— Mi-
a dat dej
a demân care… mă rog, dacă-
i poţi spune aşa.Nu m- a
l
ăsat decâtsă eau
b ni şt
e fi
ert
ură.Cum poat e ci
nev
a să u n visez
e urâtcân d nu
areecâtd scoase
Tam fiert
ură în…
stângaci o mân ă de su b pătură şipipăisabia de la brâullui
Rand.
— Dec i n-am vi sat
. Cân d Marin mi -a zi
s căsu nt bol
nav, am crezut că…
Dar tu eşt i bine,ast a-
it otce co ntea
ză. Ce s-aî nt
âmplat cuferm a?
Randt rase adânc aer în piept
.
— Trol ocii au omorât oil
e.Cr ed că au ulatşivaca ,iar casa r
ebt
uie săfie
curăţaă
t cu m se uc vi
ne.Reu şisă zâm bească ab.
slAm fostmainor ocoşidecât
alţ
ii
. Jumăt ate d in sat a ars.
Îi povestil ui Tam totceseî ntâmpl ase,sau celpuţin cea maimar e part
e.
Tam ascultăat entşipuseîntrebării
scodi
toare,aşacăRandsevăzusi l
itsăîi
povest
ească şicu m se nîtorsese af erm
lă di n pădure,şiaşaven i vor
ba şidesp r
e

t
pr
eol
ocu lrt
moa pe ca
e, ca
resălîî
iuci
psese.
oat Treb
ă ex pl
iu
cai să
de i îsp
ce un
l îăgri
n c
ă
j
ise N
yn a
Meve
orai
i neusese
fS
edaieşidp
ăr
nuere că e
Meşt ereasa. Tamf ăcuoch ii mari de u imire,cân d au zică er a o em feie A es edSai
î
n Emon d’s Fiel
d. Dar an Rd nu găsi de cu vii
nţ ă să iîpoves tească despre
călători
a d e alf erm ă până n î sa t, sau desp re emt erile uli, sau desp re
Myr ddraalul de pe dru m. Cu si guran ţ
ă n u voi a să fle su vreun cu vânt despr e
coşm aruril
e p e care e avu
lsese cât dorm i
se ân lgă at p. Maial es u n vedea de ce- i
ar ep ret
a vorb el
e ă fră şir pe care Tam le sp usese d cân
avuseseer b
fiinţ
eală. Nu
eraî ncăt i
mpul .Î nsănu f u ch i
p săoco lească povesteal ui Moi rai
ne.
— Ast a e o pove ste cucar e s-armân dri şiun Menes trel, murmur ă Tam
după ce a R
nd i sprăvide st iorisit. Ce a r pu t
eavr eat roloci
i de a l voi? Sau Cel
Întunecat,î n numel e Lu minii?
— Cr ezi cămi nţea?Ju pân ’ al
Vere zicea căMoi raine Sed aia avu t dreptate
cân d a sp us că umain dou ă erfme auf ost atacate.Şi cân d a vor bit despre casa
l
ui j upânLu hhanşides pre ce a a uj pânului Cau thon .
Tam ăcut o cl i
pă î nainte săr ăspundă.
— Spune- mi cea zi s Moi rai
ne.Darvez i săpăst rezi î
nt ocmaivor bele ei.
Ran d sest răd ui. Cine îşiput eaami ntiî ntocm aiceea ceau zea? Î
şimuşcă
măru nt buzel e,se scă rpi
nă î n ca p şi ,încetul cuî ncetul
,î ir epetăl ui Tam ce
spuseseoi rM
aine,cât de bine şiî maiad ucea am int e.
 — Cred că ast
a-itot
,încheie el. Sunt unelelucruripe ca r
e cred că l
e-a
spus puţ
in alt
fel
, dar oricu
m…
— E d est
ul de bine.Aşaşit rebuie,nu-i aşa
? Vezi t
u, băi
ete,femei
le Aes
Sedai su
nt înşel
ătoare.Nu mint
, cel puţ i
n nu de a l n
îceput, dar adevăru
l sp
us
de el
e nu e n ît
otdeauna adevăru
l pe care lîcrezitu. Fii cubăga re d
e seamă în
preaj
ma ei.
— Am au zit şieupoveşt
ile,ripostă Rand. Nu su nt copi
l.

nemulţ—mi
u Î
tn
.tr
-adevăr
Dar ,ar
ot
t nu rebu
mai
t ieşt
i cop
să mei
l
g
r. Ta
m
euof
şi t
cuătad
i ânc,
ne. Lu apoiri
mea di
e
d că
d
i di
n
ncol u
o dmeri
e ,
Ţi
nutulcelorDouăRâurinuseasemui eştecuEmond’ sField.
Era o ocazie săîlî ntreb
e pe Ta m despre cu m i eşi
sedin i ţ
nut şitotr est
ul,
dar Ran d nu profită de ea.Rămasensă î cu gu ra deschi
să dei rar
me.
— Pur şisi mpl
u? Cr edeam căo săî ncercisămă convi ngisănu pl ec
.
Credeam că o să oai su
tă de motivesă u n plec.
Îşidăd u seama căsper ase caTamsăai bă o su tă de motive
, şiî
ncăunel e
î
ntemeiate.
— Poa te cănu osu tă,răspu nseTam , pu f
nind, darmăcar cât
ev
at otmi -
au venitîn cap . Doar că - n
au prea m areimportan ţ
ă.Dacăt rol
ocii su
nt pe
urmele atl
e,vei fi mai în siguranţ
ăî n Tar Valondecâ t ai put
eafi vr eodată ai
ci.

Doa
pri r
cinisănunui
ma uidţi să
e efii
el şt
iupt
revă
e, zăt
caror
e.nFem
u ei
su l
ne
tî A
nes
tot ed
Su
dea a
niaf
ac eo
celttpf
eelul
ca
redeelulcruri
crez
i td.
uin
— Şi Men est
rel
ul a sp us ceva de soi ul ăst a, ziseRand î nceti
şor.
— At unciî nseam nă căşt i
e desp re cevor beşte.Ascu lt
ă cuat enţie,
chibzu ieşte b i
ne ş i ai grij
ă cesp ui. Ast easu nt sf aturibune n idif
erent ceai f ace
dincolo d e Ţ i
nut ul celor ouD ă Râu ri, dar a mial es nîpreaj ma f emeilor es A
Sed ai. Şi a St răjeri
lor
. Dacăi -ai spus ceva l
ui Lan, e caşicu m i-ai fi sp us uli
Moi raine.Dacăest e S trăjer
, atuncie n eîndoiel
nic egal t de ea şinu o să -i
tăinuiascămul te ulcruri
, prob abil nimic.
Rand nu şt i
a preamul t
e desp re legătura di ntrefemeile AesSed ai şi
Străjeri, deşi jucaun r ol însem nat în t oate p oveşt i
le despre t S
răjeri pe c are el
auzi se vreod ată. Era c eva ce veaa ed a ace f cuPut er
ea, un har dat St răj
eril
or,
sau poat e u n f elde s ch i
mb. Potr i
vit pov eşti
lor, St răjeri
itrăgeau t ot el f
ul de
fol
oa se e d pe u rma acest eilegături. Se vi ndecau mai rep ede decât restul
oam enilorşiput eaur ez
ista maimul tt imp f ără să ăn mânce, să ea b sau să
doa rm ă.Se p ărea că potsi mţi prezenţat rol
ocilor, dacăse afl au dest ul de
apr oape,şia a l
tor creaturial e C el
ui Î ntuneca t
, ceea ce expli
cade cean L şi
Moi raine n îcercaseră ăî i pr
s
evină pe o amen ii din sa tînainteaat acului.
Poveş t
ile n u sp uneauni mi c despre ol ceoasefr ăgea
t u f emeile Aes ed Saide p e
urm a acest eil egături,însănu î i veneasă cread ă căel e nu câşt i
gauni mi c.
 — O săfiu cu băgar e dese amă,f ăgădui Rand.Aş vreadoar săşt
iu de ce
se nî
tâmplă otate astea.De ce ? euDe ceoi n
?
— Şi eu aş vr
easăşt iu, băiet
e.Sân geşicen uşă,cât aşvreasăaflu. Tam
of
tă adânc.Ei , n-are o
rst săne mai gâ ndi
m l a ce a f
ost
. Cândtreb
uie săpl
eci?
O să u fi di
n nou pe p ici
oa
re nîtr-
o zi saudou ă şi o să ă mnîgri
jesc să avem
o
al
tăturmă d e oi . OrenDau t
ry ar e ni
şte oi bune d e car
e poat
e se vanvoi
îsă se
despa
rtă,acu m că u n maisu nt păşuni,iar Jon Thane,la e
f.l

decât —aMoi
ev rai
săptne…
ăm âniMoi
. raine Seda i spuneacăt rebu
ie săst aiîn pat
. Zi
cea ceva
Tamdeschisegu ra săvor beasc
ă,darRan d conti
nuă:
— Şi a vorbi
t şicuj upâneasa al
’
Vere.
— Oh. Poate căo săi zbutes
c săo î nduplecpeMar i
n. DarTamnu păr ea
preancrezăt
î or . Se u i
tă cuat en ţ
ie a
l Rand. După f el
ul în care aiocoi
lt
răspunsu
l s-
arzi ce că rebt
uie săl eci
p cu rând. Când? Mâi ne? au
S astă seară?
— Ast
ă sear ă,răspunseRan dî ncet
işor
,iarTa m dăd u din capcut ri
st
eţ
e.
— Da. Ei, dacăot ttrebuie săf aciasta, e mai bine sănu mai zăb oveşt
i
.
Daro să ai m vedem noicu m st au l
ucruril
e cuacel e s„ăptămâni
” despr
e care
vorbeaMoi
rai
ne.Trasedepăt ură,maimul tcuenervaredecâtcuput er
e.Poat
e
că osă n vi şieudupă voi peste cât
eva l e.
ziO să vă prind di
n urmă.O să ved em

noidacă
Se auar
Mi
zinopobat
ătees
ai ăuşoa
mărăi
ţ
nîă n
n î
u
şă p
,atşicând şi
Lan eu vr
eau
îvârî casă
pul îm
ăn scol
.
cameră.
— I a-ţ
ir ămasbun r epede,past orale,şivi no.S- arput easăavem
necazuri
.
— Necazu ri?r epetă Rand, darSt răjerul ser ăstila el, ner ăbdător:
— Fă bi ne şigrăb eşt e-
te!
Rand î şiî nşfacăi ute mant ia. Încep u să- şidesf acăsa bia de l a cingătoare.
— Păst reaz-o,spu seTam . Probab il căo săaimaimul t
ă nev oei de ea
decât mine,deşi , dacăne aj ută Lumi na,nu î i va fide r teb uinţa niciunui a din
noi. Ai gri
jă, băiete, uazi?
Neluândî n seam ă morm ăti
uril
el ui La n, Ran d seap l
ecă să-
lî mbrăţişeze
peTam.
— O sămă î ntorc.Î ţifăgăduiesc căo sămă- ntor
c.
— Fi reşte că o să e-n ttorci
. Ta m râs e.Î lî mbrăţi
şa şi elf ărăvl agă, apoi î
l
mân gâi
e p e spate.Şt iu. Şi o să avem de d ouă o ri maimul te oi de car e să
îngri
j
eşti când vi iînapoi . Acu m du- t
e,î nainte caăl a de a colo săse nf î
urie de
tot.
Ran dî ncercăsămai t ragăde t imp, î ncercăsăgă sească vorbel
e pot rvi
it
e
pentruînt r
ebar eape ca re n u voia s- o rost ească, dar Lan int ră în cam eă
r, îl
apucăde b raţ şi î
l scoase f ară. Străjeru l purtaot unicăî nch i
săl a cu loar
e,de
un verde cen uşiu, făcută di n solzide met al.
 — Trebuie săne grăb i
m, serăsti el
, scr
âşnind din d i
nţi de furi
e.Nu
pri
cepi ce su
nt al
ea„ neca
zuri”?
În aţ
fa cameeriaşt
epta Mat, cu surt
ucul şiman t
ia pe elşiţ inând un ar
c
î
n mân ă.La brâu îi at
ârnao o tb
lă cusăgeţi. Se muta de p e u n pici
or pel t
ual de
nea
sâtmpăr şitotaru nca ri
pvirisp
re sca
ra, nerăbdăt
or şi t
emător de opot
rvă
i.
— Nu pr easeam ănă cupoveşti
le,nu-i aşa, Rand? întrebăelcugl as
răg
uşit
.

l
uă a l—u Ceî
fgă nf
elfade
a nu
ţ ecazu
li ri
, cob? i
nsi
orândst
ta
repR
tan
eled,dda
ou r
ă,înt
eoc
câ lD să
ouă.răsp
Matundă,
se S
rt
ep răj
ezieru
dul
păoel,
f
ăcân du- i sem ne a git
ate uli Rand săvi nă şiel .
Se acop er
i cu a mnti
a şiî i prinsedi n u rmăj os.Sala cea mare era
l
umi nat ă slab;j umăt ate din lumân ări se i st
nseseră şimar e parte di
ntre
celel
alte seop t
ea u. Nu erai men
n i al t
cineva acol
o nî afară ed ei t
rei. Mat stăt
ea
l
ângăuna di ntre erest
f rel e din faţ
a, pri vind pe u fri
ş af
ară, caşicu m ar fi vru t
sănu fie vă zu t
. Lan ţ ineauşapuţ i
n î ntredeschi
săşise i u
t
a sco
i dit
or nîcu rt
ea
han ului.
Întrebându- sel a ceseui tau cei doi, Rand merse săl i sealăture.
Străjerul îi murmură să e fi cugri jă,dar nt îr
edeschi
se şau u pţ
in maimul t ca să
poată şi Rand vedea ce se r pet
ece.

trei La
zeci paî
tnce
ru put
,n
zeci u dd
se es
aul
nua
şea ce
seră an
ân ume
gă
l răm v
edea.
ăşiţeleOca mun
rbo l
ţi
ime
za ede
t esăt
al en
că
rui
,ţ
eivreo
neguţătorului ambul ant,i ar t orţ
ele p urtate d e u nii dintre ei risi
peau
î
ntunericu l
. Moi rai
ne st ăteacuf aţal a eişicusp atele a l han, sp rij
inindu- seî n
toi
ag,apar ent nep ăsătoare.Î n faţa mul ţi
mi i stăteau HariCop l
in, fratel
e să u,
Darl, şiBi li Con gar
. Cen n Bui e era el şiacol o,păr ând st ingh eri
t. Rand f u uimi t
să-l vadă p e H ari agit
ân d pumnul căt re Moi raine.
— Pl eacă din Emon d’s Fiel
d! st ri
gaf erm i
erul, ursu z.Fu su sţ
inut de al t
e
câteva voci din mul ţ
ime,şiacel eaşovăi toare,şini men i nu f ăcuvr eu n pas
î
nainte.Erau gat a săî nfru nte o es A ed Sai, dar numail a ad ăp ost
ul mul ţi
mi i
;
nimen i nu voia săi asăî n eviden ţ
ă.Nu cân d ve nea vor ba despr e o em feie A es
Sedai ca r
e a vea t
oa t
e mot i
vele săse mt siăj i
gn i
tă.
— Tu ai adus mon şt
rii
! ur l
a Dar l
. Agi t
aot orţă deasu pra cap ului, şivăru l
săuBi l
i dăd u ton ul unor i p
ţete precum:
— Tui -aiadu s!
— E vi nat a!
Hariî lîngh ionti cu cot ul pe Cen n B uie,şibăt rânul meşt erî şiţ ugu i
e
buzeleşiîiaruncăopri vir
echi orâşă.
— Cr eaturil
e al ea…t roloci
i n-au ap ăru t decât după ceaive nit dumneat a,
murmura Cen n, într-
atâtde sl abî ncât de-abia put eafi au zit
. Se u i
tăî n st ân ga
şiîn dr eap t
a, poso morât , caşicu m ar fi vru t săfie n î altă parte şi încercasă
găseascăo cal
e să uaj
ngă col
a o.Eşt io Aes ed
Sai. Nu avem nev oe
i de aşa ceva
î
n Ţinutul cel
orDouă Râuri. Femeli
e A es eda
S i nu aduc d ecâtnecazuri. Dacă
rămâi
, o sa efi şimairău .
Cuvântareal
ui nu tsârni nicio reacţ
ie pri
nt
re săt
en i
; Hariseî ncrunt
ă,
nemulţ
umit. Deod
atăînşf
ăcăt orţal ui Dar
l şio agităînspre Moirai
ne.
— Pl eacăde ai
ci
! st
rigăel . Sau osăt e ardem de vie!
Se lăsăo tăcerede morm ân t; nu seauzea decâttârşâi
t
ul pici
oa r
elorcel
or
car
eraeuase
t răgeau
t
acaţ
i î
, darnapoi
ol
vi .ţ
en Oam
a eren
a i
i di
cevanf Ţi
oa nu
rtetul
n cel
eobor
i
şn tou
ui Dpen
ăt Râu
ru ri;se
ei ap
ăr
nu am a
enu
ind
ţacă
au
oamen ii
, cel multl e arătau câteodată p umnul . Cenn Bui e,Bi l
i Congariş
Coplini
ir ămaseră i
ngu
sriî n faţa. Bili păreacăvrea ăd seaşielî napoi.
Harit resărinelinişt
it văzându-sel i
psit de sp ri
jin, dar îşireveni repede.
— Pleacă de ai
ci! stri
găeldi n n ou , susţi
nut de Dar l şi, cu ami puţină
tragere e dniimă, de B il
i.
Hariseui t
ăf urios la ceilal
ţi, dar cei mai mul ţ
iî i ocoli
răprivirea.
Deod ată Bran al’Vere şiHaral Luhhan eşi iră din î ntuneric şiseop ri
ră
î
nt re Moirai
ne S edaişimul ţi
me.St arostel
e i ţ
neanep ăsător ntîr-o mână
ci
ocan ul mare de emnlde car e se ser vea ca î n
să
dese cepu ril
e nî butoaie.
— A zi s ci
neva căvr easădeaf ocl a han? î ntrebă elpe un on t i n
li
şti
t.

de ei.CBei
i
lidC
oionCop
garlini f
se ă
icu
er
pdră
uu î
nn mupas
l
ţiînap
me. oi
,i arCen n B uie seî ndepărtă pe furiş
— Nu, nu, segr ăb i săr ăsp undă Dar l. N-am zi s nici
od ată aşacev a,
Bran… vr eausă c, ziStarost e.
Brandădu din cap.
— At uncipoat e căv- am au zit amen inţân d săf aceţir ău n u
uia dintre
oaspeţi
i meide a l han?
— Est e o AesSeda i,î ncepuari H mân i
os, darseî ntrerupsecân d Har al
Luhhanse mi şcă.
Fieraru l nu f ăcudecâ t săî şiî nti
ndă braţ el
e groa sedea supra capului,
î
ncleştându- şipumni i zdraveni până î it rosniră deget el
e,dar H arise i u
tăl a
bărbatulcelmăt ăhăloscaşicum şiarfiagi tatunpumnsubnasull ui.Haral
î
şiî ncrucişămâi nil
e pe pi ept.
— I er
tar e,Hari . Nu voi am să- ţ
i cu rm vor ba.Spuneai că?
Dar Hari , cu meri
u il ăsa ţ
i, de parcă arfi vr ut săsef acămi c şisădi spară,
părea ă cn u maiav ea i nmic de ău ad gat.
— Sunt ul uit,t ună Br an. Paetal ’
Caar , băiatul tău şi- a rupt pici
orul
aseară,dar azi nu maiaveai min
c – da torit
a ei . Eward an Cdwin, tu aizăcu t pe
burtăcuspat el
espi ntecat,caunpeşt ecar eurmeazăsăfiecur ăţat,pânăşi -a
pus ea âi mnil
e p e it
ne.Acu m par e căoat te ast ea s-au petrecu tîn urmă cuo
l
ună şi , dacănu mă î nşel , nicin- o săse va dă ci catri
cea. Şi tu, Cenn.
 Meşt
eru
lî ncercăsăsepi ardă în m ul
ţi
me,dar seop ri
,ţ i
ntuit de pri
virea
lui Bran
.
— Sunt uimit săgăsesc pe cineva di
n S f
atul Satul
ui aici
, Cen n, cu at
ât
mai puţi
n pe it
ne.Br aţ
ul ţi
-ar atârnaî ncăfără vlagăpe â l
ngăt rup, numai
arsurişivânăt
ăi, dacăn-ar fif ost ea.Nu îi eştirecunoscăt
or, dar n i
ciruşine n-
ai?
Cenn şi
î ridicăpe jumătate braţul drept
, apoiîşiluă och ii de la el
,
mânios
. Nu p
— ott ăgădui cea făcut, murm ură el
, şiî nt
r-adevăr păreacăî i est
e
ruşi
ne.M- a ajutat şipe mi ne,i-a ajut
at şipe a l
ţi
i, co
ntinuă elst ăru
it
or, dar
est
e oAes ed Sai, Bran. De ceuaven i
tt r
oloci
i, dacănu di n pri
cina ei
? Nu vrem
să avem part
e d e em
f eiAes edSaiî n Ţinutul cel
orDou ă R âuri
. Să sei nă
ţ
depart
e d
e n oi.
Câţ
iva, aflaţila adăpostul mulţi
mii,începurăsăst rige:
— Nu vr em ecnaz uri dela AesSedai !
— Trimite-o de-ai
ci!
— Scoa t
e-o de-aci
i!
— De ceau ve nit
, dacănu di n prici
na ei?
Chipul lui Bran căpătă o expresi
eîncruntata, dar,înainte săapucesă

sp
mâun
nă
ii.R ceva
, Moi
and răm r
aine şi
ase îcurot
gu it
ra oi
căagu
scatl
adeadesup
uirar
mi ca
e,p
caului,şi
î
nvârt
sătenii
n
,dcăci
i u-l cudeamb
l el
a e
fi
ecare
capătalt oi
agu lui izbucni cuun şu i
erat o fl acărăl băa
, dr eaptă ca n u vârf de
lance nîpofi da r ăsuci
riitoiagu l
ui . Chi ar şiBr an şiHaral se nî dep ărtară de ea .
Îşilăsămâi nil
e n îj os,ţ i
nându- le drep t n îf aţa ei ;t oi
agu l era paral elcu
pămân t
ul, dar ncăî m
aiţ âşn ea i d
n elo fl acă ră palidă,î nsă m aiput er
nică ecât
d
lumina t orţel
or. Oamen i
i să rri
ăî n l ăturişiî şipuserăâi n
mil
e a l oc hi casăse
fereas
căde d ur ereari ci
p
nui t
a de st rălucireaăcă flri i
.
— Ast a a mair ămasdi n sângel el ui Aemon ? Moi raine Sedai nu vor bea
tare,dar gl asu l eiacop ereaori ce l t
a su net. Ni şt
e o mul eţ
i neî nsem naţ i care se
dondăn esc pen tru a avea reptd
ul să se ascu ndă p recu m iep urii
? A ţi ui t
atci ne
aţifost, aţi uitat ce ţ a
if ost, dar n ădăjduiam căa mai rămas ceva , vr eoami nti
re
în sângele şi oa sel
e voastre.Vreo ărâm f ă care sădea vaput eri pen trul unga
noapte care va vi
e.
să
Nimen i nu sc oaseni cio vor bă.Cop li
ni i arăt
au e dparc ă nu ar maifi vr ut
să esch
d i dă gu ra niciodată.
— Am ui tatce -
am f ost?î ntrebăBran . Sunt em ceam f ost dint ot
deau na.
Ferm i
eri ci
nstiţ
i, pastori, meşt eşugar. iOamen i din Ţi nutul cel or ouDă R âuri.
— La mi azăzi
, continua Moi raine,e r âul pe care voi îl numi ţi Râul Al b,
dar al răsă rti
, dep arte de a ici
, oa men iiî i spun î ncăpe n umel e u li adevă rat:
Man etherendrell
e.Î n Limba Vech e,Apel e d i
n Săl aşu lÎ nalt
. Ape n îspumat e,car e
al
tădată cur
gea u pri
ntr-un ţ i
nut al neînfri
cări
işial f rumuseţi
i. Cu două mi i de
aniîn urmă, Manet heren drel
le curgea pe ân
l gă d zi
uri
l
e u nui oraşt ât
ade alfnic
laînfăţi
şare,încât piet
rarii Ogier veneau săî l privea
scă, cu
prinşide u i
mire.
Ferme şi sat
e erau răsfirate nîî nt
regulţ i
nut,î n ceea ce voinumiţi Pădurea
Umbrelor şidincolo de ea. Dar oţt
i spuneaudesprecă eisu
nt oamen i
i din
Săl
aşu lÎnal
t, oamen i
i din Man et
heren. Regee ler a AemonalCaa r alThorin,
Aemon,fiulluiCaar,fiulluiThori n.ReginaluieraEldreneayEllanayCarl
an.
A
ademon,un
uce cu
ibărb
va, chat
ia
at
râtde
şi dn
ieî
n n
rf
r
âi
nca
dtl
u înd
câ
ut ce
şm anma
a il
orimar
ui
lel
, a
p ud
en ă
t
rupecu
carr
eu
ajolput
săe
uaiera să
, î
i
sp ui că r a
e vi tej
ia uli Aemon . El drene,at ât de rufmoa să nîcât se sp unea că
florile nîflorescumai n ca să o acă
f pe ea să zâm bească. Bărbă ţi
e,f rumuseţe,
înţel
epciune şi o drag ost
e pe care moa rt
ea u no p utea inmici. Plângeţi
, dacă m ai
av ei
ţsu flet, pieirea lor, piei
rea l ti
u
mul ui crâmpeide a minti
re es dpre . ei
Plângeţi
pieirea sângelui lor.
Tăcu p aoi
, dar ni meni nu sp useni mic.Rand, caşicei lalţ
i, era cu ottul
su b put er
eavrăj i
i ei. Când Moi raine vorbi din nou , Rand î i sorbi cuvint
ele cu
nesaţ,şi l a f el făcurăşi cei lalţi
.
— Ti mp de ap roape dou ă ve acu ri Războaiel
e Tr ooce
l au pu stii
tl umeaî n
lung şi-n l at şi,î n t oi
ul bătăli
ilor, flamura i n
ţutului Manet heren, Vul t
urul Roşu,

eraui
Cel înÎnpr
t
uimel
n et
eca ,âr n
dumă
un ri.rB ăr
ăcib
naţ
e ii
c di
are niMan
îî et
ngreuher
iaemi
ner ari
şcă ulcaSl
e. ăn
uvi
ţgh
i-i
imp
peecn
eîicoast
din a
Man etheren , careu n au î ngenunch eatni ci
od atăî n f aţa Umbr ei
. Sl ăvi
ţ
i-i pe cei
din Man etheren, sab ia careu n af ost nici
od atăî nf
rân tă.
Oamen ii din Man etherener au depart e,pecâm pu l de la Dekk ar
, numi t şi
Câmpul de S ânge, cân d sosi ves
tea că o arm ată d e rtoloci se nd îrept
ă sp re
ţi
nutul l or. Erau pr eadep arte casăpoa tăf ace al
tcevaecât d săaşt ept
e săau dă
de p ustii
reapământ ului lor, căcif orţel
e C elui Î ntuneca t pl
ănui au săî i
nimicea scă, sădi strugăst ej
arul cel puternic tăindu- i rădăcinile.Erau prea
departe casăpoa tăf ace l t
aceva decât săj elească. Dar eier au bărbaţ ii din
SălaşulÎ nalt .
Fără săşovăi e,f ără săsegân dească la drumul pe care îl aveau e d
străbătut, părăsi ră câmpul vi ct
orieişiporn iră p s
re casă ,încăpl ini de p raf
, de
sudoa re şi de sâ nge. Merseră zişinoa pte,f ără op rir
e,că civă zu seră roză
gvi
a
l
ăsa t
ă n î urmă d e arm ateel rt
oloce şi nimen i nu put ea orm
d i cân do a stf
elde
primejdie am eninţa i ţ
nut ul Man etheren. Mer geau ca şi cum pi cioarele or
l ar fi
avut aripi,î naintau mair epede d ecât s-ar fit emut duşman i
il or au s decât ar fi
sperat t
ova răşiilor. Al tădată drumul acest a ar fi i nsp i
rat cântece. Când oşti ri
le
Celui Întunecat s-au năp usti
t asu pra iţnutului Manet heren , bărbaţii di
n
SălaşulÎ naltî iî nf
ru ntară, cu sp atel
e a l Taren drell
e.
 Un sătean oascseun mi c stri
gătde bucurie,darMoi rai
ne cont
inua caşi
cu m nu l -
arfi a uzi
t.
— Ved er
eaoştirii ca
re st
ăteaîn afţ
a bărbaţil
ordin M anet
heren a erde
ajuns casă -
iî nsp
ăimânt e şipe cei mai neî
nfri
caţi
. Cerul eraegru
n de co rbi
;
pământ ul era negru de rtol
oci
. De rtol
oci şide oameniilor. Sute de mii de
trol
oci şide sco
i ade a l
e C el
ui Î
ntuneca
t, sub căpeten
ia Stăpânil
or pSaimei
.
Noa pt
ea ,focuri
l
e apri
nse e d eiî
ntrecea
u stel
el
e nî număr ,iar când s-a crăpat
d
Îe
ntunz
i
u
eră,
icus-
ua
l i
.Uvăzu
ntnucă
me up rtau
vechipflen
amu
t
ruraPări
u
li B
nta’
el
ealzam
Mi on
nciu.
niB
i
.a’
al
C zam
el Î
non
t
u, Inima
necat nu
putea sa fi scăpatdi n t emni ţa d e al Shayol Ghul , căci
, dacă r afi f ost aşa,
omen ireaî nt
reagă u nl -
ar fi put ut înfrunta, dar era um l
ta o şt
ire a col
o.St ăpânii
Spaimeişio orţ f ă ar ăului care făcea ca am fl ura ca r
e alunga ul mina să arăp că
se gă seşt
e all ocul potrvi
it şica re iîumpl eade e tamă pe cei care oî nfruntau.
Cu oatte acestea, ştiau ce au de f
ăcu t. Ţi
nut ul l
orsegă seade part ea
cealal
tă a râu l
ui. Trebuiau săţ ină oştireaşi , odată cu ea , şit oată put erea
aceea, dep art
e de Sălaşu lÎ nalt. Aemon t ri
mi se soli
. I se r pomise j u
ator, dar
trebuiau sărezi st
e treizi l
e â l
ngăTaren drelle.Să rezi ste treizile mp
î otrivaunei
arm aet care fiar put ut să- iînfrângă nîmaipuţ in de u n ceas. Totuşi, cumva,
prin asa l
turisângeroase şi apărându- se cu disperare,au r ezi
stat un cea s,şi

a
npuoilî
e-n
acă
uîugă
n nudl
,
uitşidî
uncă
şm ui
an n
l ul
or .T rei
să zil
er
reacă
t s-au
âu .l
l upt
Daratişi
n,î
ci î
nna ciu
td
raamă
ei cel
searăuluiudsosi
i
nn jur,
ni ciun aj ut or şi ni
ciun so l
; continuară să l
upt e si
ngu ri
. Şase l zi
e.Nou ă. Iar nî
a zece a zi Aemoncu noscu gu st
ul amar al trădării
. Nu ave a să r pi
mească icin
un aj utor şi nu se a mi put eau împot rvi
it recerii râului.
— Ce au ăcu ft ?î ntreb ă Hari . Flacăra torţel
ort remura î n adiereavân t
ului
rece al nop ţi
i, dar ni men i nu se nf îăşu ră maibi ne n î mant i
e.
— Aemont recur âu l
, vor bi Moi raine maidep arte,di strugând pod urileî n
urm al ui. Şi trimi se vorbă pri n totţ inut ul, pen trucaoa men i
i săpoa tăf ugi, căci
ştia că oşti reaca r e ulpta a l
ăturide h oa rda d e r t
oloci vagă siun mi j
loc d e a
treceest pe râu . Chiar câ nd vest eaî ncep easăse răsp ândea scă,t r
olocii prinseră
săt raverseze âul,i ar oşten i
i din Manet heren r
eluară lupta, casăcâ şitge cu
vieţi
lelorcât evaceasuri ,astf
elî ncâtneamull orsăpoat ăscăpa.Di noraşuldi n
Man et
heren , Eldren e ârndui f ugaoa men ilor ei în ad âncul păd uril
or şi î
n
străfundul munţ ilor.
Dar uni i nu auugi ft. Maiî ntâi câţ i
va, apoirâu ri, puhoa i
e de oa men i
merser ă n u î nspre a dăpost, cicasă e sa l
ăt ure oşti
rii care u lpt
a p entru
pământ ul lor. Păst ori cuarcu ri,ferm ieri cuf urci, spărgători de eml ne cu
top oar
e.Şi f emeile i îînsoţiră, ducân d fiecare e pumăr e c armă găsi se şi
mărşăl uind cot la cot cubărb aţi
il or. Toţ i careorn pi
ră pe a cel drum şt i
au cănu
se or v a miî ntoarc e.Dar er a vorba despr e p ămân t
ul lor. Fuses e pămân tul
pări
nţil
or orl şi ave
a săfie al co pii
lor or
l. Mergeau săplăt
eascăpreţul cuveni
t
pent
ru acest pămân t. Nicio p al
mă d e pământ nu a ost
f cedată ăr
fă să efi
î
necatăî n sânge, î
nsă ,în cele di
n urm ă, oşt
i
readi n Manet
herena f ostfăcut
ă să
se etr
ragăpână ai ci,în locul cărui
a i îspuneţi acum Emond’s F
iel
d. Şi aiciau
f
ostnco înj
uraţi de arm at
ele de t
roloci.
Avea l
acrimi în glas.Erau m orm ane de trol
oci morţ
i şide t
ru puriale
cel
or ernegaţ
i, dar alţ
ii şialţi
iîntregeau acele grămezide carn
e,va l
uride morţ i
fără
căd ee
er dnsf
a ârşi
opţi
it
,.nL
iucru
ci ri
unle n
bărbuatse
, niu
cip
tea
ouem
fînch
eieei
aca
rd
eecât
st
ătî
unt
ser-unbsi
su n
flgu
am r
urf
el
a . La
VulturuluiRoşul ar ăsărit
ulsoarel uinumait răia.Sabiacar enuput eafif rântă
fusese zdrobită.
În Munţ ii de Negu ră,si ngura în oraşu l pustiu din Man et
heren, Eldrene
simţea cu m Aemonse i st
nge şi i
nima ei muriod ată cuel . Şi în loculinimii ei
nu mairamase ecât d set ea e d ărzbunare a d ragosteieipi erdute,răzb unare
pen t
ru oa men ii ei, pentru pămân t
ul ei. Mân at
ă de d urere,se ol f
osi de
AdevăratulIzvorşiî ndreptăPut ereaSupremaasuprat roloci
lor.IarSt ăpânii
Spaimeimuri ră p e oc,
l î n t imp ce i nţ
eausf at
urisecr ete sau îşiîndemnau
oşteniilal upt a. Într-o l i
c
pită, Stăpânii Spai meişige nera l
ii oşti
rii Cel
ui
Întunecatf ură co aperiţi de fl ăcăr.iFocul le mi stui trupurile,i ar groazani mici

arm ataAcu
care f
m ocm
ut ai i
geau eşise
ca
niştect
vi
ori
an ioa
malsa
e.di n aţ
fa f ocu l
ui care seî nt
indeaî n pădur e,
gân dindu- se u nmaicu m să scap e.Au f ugit spre mi azănoap te,au f ugit spre
mi azăzi. Mi i s-au înecatî ncercân d săt reacăr âul Ta rendrell
e ă fră ajutorul
Stăp ân i
lorSpai mei, şil a Man et
heren drell
e audărâm atpod uril
e d e eam
t a a
cee a ce ut p
ea ven iîn urma o l.r Unde audatpes te oam eni, au uci s şi au
pârjolit, dar fugaera nsi gurull or el ţ
. Până c ând, î n cele d i
n urm ă, nu a mai
rămasni ciunul î n Man ether en. S-au risipit capraf ul în băt aia vân t
ului.
Răzbu nareanal fi
ă a ven it maigr eu, dar a venitî ntr-
un sf ârşit
, cân d au fost
urm ăriţ
i de a lte n eamuri, de a lte o şit
ridi n al te i ţ
nuturişiau f ostomorâţi .
Niciunul di ntre cei careci seser
u ă a l A emon ’s F i
eld nu a mai rămas nîvi aţ
ă.
DarMan etherena t rebuit săpl ătească scump. El drene seser visede
Put ereaSupr ema mul t pest e put eri
l
e u neifii nţe o men eşti
. Când gen erali
i oşt
iri
i
duşman e muri ră, murişiea ,iar flăcări le care i o
stui
m
ră p e ea i st
muiră şi
oraşu l pust i
u di n Man et
her en, pân ă al e tmelii
, pân ă n u mairămaser ă decât
stâncile munt elui. Dar oa men iifuseseră l
va ţ
i
sa
.
Nu mairămăsese ni mic din erfme,di n s aet,din or aş. Unii arspu ne cănu
le mai rămânea i n
mic d e ăcu
f t, afarăoa dr să l p
ece r sp
e al t
e i ţ
nut uri
, unde să o
ia de a lî nceput. Dar ei au sp us a lt
ceva. Plăti
seră un pr eţnemai au zi
t pent
ru
pământ ul lor, plătiseră cu sânge şi sper anţă, iar acu m erau legaţi de acelţinut
cu l egăturimai t aridec ât oţeull. Alte ră zboaie e-au
l pusti
itţ inutul în anii ce u a
urmat, până când, în cel
e d in urm ă, acel colţ de u
lme af ost uitat şiau uitat şi
eide ă rzboa
ie şi de cum se po artă războaiele.Oraşul din Man etherennu s- a
mai înălţ
at nici
odată. Tu
rn uri
le uli avântându- se sp
re nîal
tul cerului şi
f
ântânil
e care mproşcau
î cuap ă s-au pr eschimbatîntr-
un vis care i sp
a ăru
dt
î
ncet
ul cu î ncet
ul din mi nţi
le oamen i
lor. Dar şi ei
, şicopii
il or, şico pi
ii co
pii
lor
l
or au rămaspe p ământul care era all or. Au rămas, însălungi l
e veacuricare
au tr
ecu ti-au făcut să u n maişt i
e d e ce. Au rămas i a pân
ci ă a zi
; acum voi
sunt eţ
i ai
totdeauna.ci. Pl
ângeţi pentruManet heren . Pl
ângeţ
i ceea ce a s- pi
erdut pent
ru
Flăcărli
e de l a capetel
et oiagului lui Moirai
ne sest inseră, şieaî llăsă
an evoi
e n îj os, caşicu m ar ficân t
ărit o sută de i l
vre.Mul tă vreme nu se au zi
decâ t şuierat
ul vâ ntul
ui. Apoi Paetal ’
Caar şiîfăcu l ocpe â l
ngăcei doiCop l
ini.
— Nu t şiu ce săsp un desp re povesteadumi tal
e,zisef ermierul cu aţf
ă
prelungă. Nu su nt un gh impe nî coa sta C el
ui Întunecat şini cin- o să ufi
vreodată.DarWi lalmeumer gedatoritădumi tal
e,şidinpricinaastami -e
ruşine căsu nt aici
. Nu şt i
u dacăo s ă mă poţ ii ert
a, dar, chi
ar dacăn- o s-o aci
,
f
eut oto săpl ec. Şi di
n parteameapoţ i să răm âi cât vr
eiî n Emon d’
s F i
eld.
Încl
inând scu rtdi n cap, ap roape făcând o pl ecăci
une,î şicr oidrum pri n
mul ţi
me.Şi al ţi
iî ncepură sămurm ure,pocă i
ndu-se ur şi
naţiî naint
e de a se

f
a
u ce
i
tarăevă
nalzu
chţ
i,
i
puu n
ri
lu
el câ
d
intej u
nl
uru ul.
l
orCop l
in
di
şiii
,ă
sp uru
rsuzin
ră şi
înîncru
oaptnt
e ân
ă
fdu-
ră se
inn
ci î
că
u o vâ
n cu d
at
nă
t,B
. se
i
li
Conga r p lecase nî ainteaveri lor uil.
Lan î lt rase înapoipe Ran d şiî nchiseuşa.
— Să mer gem , băi et
e.St răjerul porn i spre spateel hanului . Veni
ţi,
amân doi . Hai,r eped e!
Ran d şov ăi, sc himbân d o pri vi
reî ntr
ebă t
oare cuMat . Cât ă vreme
Moi raine sp useseovest p ea , nicimăca r arm ăsarii Dhurran ail ui jupân al ’
Vere
nu l -ar fi ut put smul ge decol ao,dar acu m al tceva lîţinea e p oc.
l Acu m urma
să l p
eceucad evărat : urma să ăr păsească an ulhşisă m eargă u d
pă S trăj
erî n
noa pte.Se scu t
ură şiî ncerca î şi
să î
nt ărească hotărârea. Nu avea de a l
es,
trebuia săpl ece, dar avea se sănît
oa rcăl a Emon d’s Fiel
d, ori cât de lungăar fi
călătoria, ori cât de d ep art
e va ajunge.
— Ce maiaşt eptaţi
?î ntreba Lan i n
d u şacar e ducea sp re spateel săli
i
hanul ui . Tresărind, Mat se grăb i sp r
e el .
Încercân d săsecon vingăcăporneşt eî ntr-o mar e aventură,Ran dî i urmă,
trecând pri n bucă tăria cu fundat ăî n î ntuneric şi i
eşind în cu rteagraj dului.
CAPI TO LUL 10
lecar P
ea.
Un si ngu rf elinar, cu erest
f ru ici
le pe j umăt ateî nchise, atârnaî ntr-un cu i
pe u n st âlp, aru ncân do u lmină p al
idă.Cea m aimar e p art
e a graj dului fusese
î
nghiţ
ită de umbre.Î n cl
ipa în carean R
di ntră pe uşacareădead în curte,
urmându-iîndeaproape pe Matşipe S trăj
er, Perri
n, care t
ătu
sse cuspatee
l
l
ipi
t de u şauneides părţi
turi
, săride a llocull ui,făcâ
nd săf âşâ
ie â
fnul. Era
î
nveşmântat î
ntr
-o mant i
e grea.
Lan abia ceseop ricasăî lî nt
r eb
e:
— Te-aiui t
ataşacu m ţi
-am spus,fier arule?
— M-am ui tat
, răspunsePerri
n. Nu maie ni meni ai
ciîn af
ar
ă de noi. De
ce ars-
— P ascu
ndb
aza eunci
ăneva?
trece primejdi
ar ea, fier
arul
e.
Străjerul aruncăo pri vire r
apidă prin grajdul cufundat în întuneri
c şi
spre pod ul î
nvăluitîn umbra d easă
, ap oicl
ăti
nă d in cap .
— Nu maie t i
mp,murmură el , aproape pentru sine.Ea spu ne săne
grăbi
m.
Ca şicu m arfi vru t caf apt
ele săsepot rvească
i orbel
cue, vseîndrep
t ă cu
paşimarisp re ocu
l l din sp atel
e ochiului de u
lmi nă unde erau priponiţ
i ceicinci
cai
, ga t
aî nhămaţ i şiî nşeuaţi
. Doidi ntre eierau armăsa rul celnegru şii
apa
ceaal bă, pe c are a R
nd îi vă zuseînainte.Ceil
alţit rei
, chiar dacănu l afelde
î
nalţi şide zvel ţi
, păreau cusi guranţ
ă a fi pri ntre cei mai buni pe ca re iîputeai
găsi î
n Ţi nutul celor ouDă R âuri.fără să zăb
ovească, Lan începu să cerceteze

cu
burg
duri
fj
uări
lch
edi
negi
al
e
păşiş
ipă
ci
tn
ugă
rilt
of
eri
ăle
cuted
e
sula
ldi
nşa
spşi
at l
el
eeg
şăt
eu
i
lori
rl
.e d
Rane
dsep
iel
ue
i
tălc
a
are inţeau desagi
le,
pri
etenii săi cuun zâm bett remur at,încercând di n toate puteri
l
e săpară n îtr
-
adevăr nerăbdăt or del ecar
p e.
Matremar căpen t
ru pri ma oară sabia de l a brâu llui Ran d şiar aătînspre
ea cu deget
ul.
— Eşt i pe ca le sădevi i Străjer?
Scoaseun hoh otde râs, darseop ri brusc, aruncând o privire spre Lan.
Aparent ,Str
ăjerulnubăgasedeseamă.
— Sau ce l puţin gar dă de negu ţăto,rcon tinuă Mat , cuun rân jetcare
păreapuţ in forţat.
Îşiridi căar cu l
, câ ntărindu- lîn mână.
— Pen t
ru elnu- i deaj uns o arm ă deom ci nst
it.
Rand se gândi o cl i
pă săî şiflut ure sa bia, dar faptul căLan er a acol
oî l
f
ăcusă se răzgân dească . St răjerul nicimăcarunse i u
ta nîspre el, dar Rand era
si
gur căărb batul er a aten tl at otce seet rp
ecea î
n jur. Aşacăsp use e p un ton
exagerat de fi r
esc:
— S- arput easăî mi fie de f ol
os. Ca şicu m nu er a nimic neob i
şnuitîn a
avea sab oi e.
 Perr
in făcu mi o şcar
e,încer
când săascu ndă ceva sub mant
ie.Rand zări
o ci
ngăt
oare altă de piel
e nîjurul brâul
ui uceni
cului fierar
,iar d
e un och
ete
at
ârna o secure.
— C e aiaco l
o?î ntreb
ă el
.
— Gar dă de negu ţ
ăto,
rde bună se amă,râse di
spr
eţui
torMat.
Tânărul plet
osseui tăîncru
ntat la Mat
,î ntr
-un el
f care su
geracăse
î
ntrecu
se cu gluma,apoiof t
ă din greu şiîşidădu man ti
al ao p art
e,scoţ
ândl
a
i
veal
semă
il
unsecu
ă d r
ea
e .oNua
p er
eaao co
rt u
n
ieal
zi şit
ăvâob
rui
şn
flui
cut
ă
r d
batedep
ădu r
a
cea
l
ar
.
ltăTăişu
p l
artel
atoăncea
îf
f ormă de
u să apră
totatâtde ci udată pent
ru Cele D ouă Râu ri ca sa bi
a u li Ran d. Cu toate acest
ea,
Perr
in îşisp ri
ji
ni mâna pe ea , ca şi cum ar fif ost cel mai firescucru
l di n lume.
— L- af ăcutjupânLu hhan , cuvreodo i aniîn urmă,pen t
ru gardaunui
cumpărător de ână.
l Dar cân d a ost
f gat a,i ndividul nu a maivr ut să lp
ătească
suma pen t
ru car e senţ el
îeseser
ă,i ar uj
pânLu hhannu a vr ut să aimaipuţ i
n.
Mi-
a dat-o mi e când – şi
î dresel ag
sul
, apoiî i aruncăl ui Rand aceea şipri
vi
re
î
ncruntată şi amen i
nţăt
oare cucar e se i tase
u ai
m devreme a l Mat–,cân d m-a
găsi
t servi
ndu-mă de ea . A spus că ar fimaibi ne săl î iau eu, căcitotnu î i er
a
de niciun f ol
os.
— Servindu-te de ea, chi
coti Mat, dar,î n momen tul în care Perr
in i
rdi
că

privirea,
— seÎ
ntgră
ocmbai.
isă
Eî i
bi
nf
a
ecăca semnr
măca să se
un ulli
ni
d i
şt
nt ea
esn
r că
. săşt
oi ie săsef ol
osească de o
armă ad evăraăt.
— Ar cul ăla e o arm ă ad evărată,spu seLa n pe neaşteptate,î şilăsămân a
săca dă pe şa ua ca lului să u mar e şi negru şiî i privicugravi tat
e.Şi t otaşaşi
praştiil
e p e care e-lam văzu tl a voi. Nu arei ci
n o mpi ort anţă că ân pă acum nu
le-aţifolosit decâ t casăvâ naţii epurisa u casăal unga ţ
il upii din preajma oilor.
Orice ob iect poa t
e fio a rmă n î mân a bărba t
ul ui saua em f eii careear cu
raj
ul şi
voinţadea- lîlfolosicaat are.Acestl ucrut rebuiesăvăfief oartelimpede
înainte săpl ecăm din Ţi nut ul celor ouD ă Râu ri
,î nai nte să ăr p
ăsim Emon d’
s
Field, dacăvreţ i săaj ungeţit eferi î
n Ta r V alon – ch iar şi fără men
a i nţ
area
trolocilor.
Vocea şich i
pul l ui, reci cagh ea ţa şide duri tateapi etreide morm ânt,le
înăbuşizâm betele şi vorb ele.Perr i
n f ăcuo st râmbăt ură şiî şit rase allocmant i
a
peste sec ure.Mat se i u
taţ int
ăl a picioa r
e şi amest ecapai el
e d e pe os
j cuvârf ul
încălţări
lor. Străjerul morm ăi ceva şise nt î
oarsea l cai,iar ă tcerea seprelungi.
— Nu pr ease amăn ă cuceer aî n pov eş ti
, vor bi în cee l din urmă Mat .
— Şt i
u şi eu , răsp unsePerr i
n, ursu z.Trol oci
, un St răjer,o f emei
e Aes
Sed ai
. Ce a l
tceva mai vr e? i
— O AesSeda i, murmură Mat , caşicu m i s- arfi f ăcu t di
ntr-
odatăf ri
g.
 — O cr ezi
, Rand? înt
rebă Perr
i
n. Vreau să spun, cearput eavreatrol
oci
i
de a l noi?
Se ui t
arăcu oţiti,în acel
aşitimp, pe f
uriş,spreStrăjer
. Lan părea
absorb i
t de ch i
ngade a l şa
ua iepeialbe,dar oţ
ti t
reise nîdrept
ară spre u
şa
grajdului, cât mai depart
e d e el
. Chi
ar şi aşa
, se nîgh
esui
ră n uul î
ntr
-al
tul şi
vorbirăcugl asscăzut.Randdădudincap.
— Nu ş t
iu, dara avu t dr
eptat
e când a spus cănumaif er
mele noast
re au
f
fiost a
erărit
aa
.ca
Lt
e.
-amŞina
î t
ri
ci
eb,
atî
npesa
t,
Sap
t rri
ma
oste.Edatfă
oarta
u
e au
taca
şor t casa u
să j
p ânu
crezi
că pl
euin
Luh
oinhan şi
e
urmăr esc.
Deodatăî şidăd u seam a căamân doiî lţintui
au cupri vi
r
ea.
— L- aiîntrebatpe St aroste?sp useMatneî ncrezăo
t.r DarMoi rai
ne ne
zisese să unvor bim cuni men i despr
e ast a.
— Nu - i
am sp us de ceî ntreb, pr otest
ă Ran d. Vreisăsp ui căvoi nu aţ
i
vorbitcunimeni ?Nuaţ ispusni mănuicăpl ecaţi?
Perri
n dăd u di n umer i
, pa rcăap ăr ându-se.
— Moi rai
ne Sedai a spus să nu pom eni
m ni măn ui nimic.
— Am l ăsatr ăvaşe,ziseMat . Pen tru am
fi l
ie.O săl e găseascădimi
neaţ
ă.
Ran d, maică-mea cr ede că Tar l Va
ones te cel maiprimej dios ocl ud
pă Shayol

Ghu l. Chi coti

,î ncercând săarat e cănu er a de aceeaşi părere cu ea, darnu
su nă p r
ea con vingător
.
— Ar î ncer casămă î nchi
dă în beci dacăarcr edecăî mi tr
ece măcar pri
n
cap săămdu c ac ol
o.
— Ju pâ n Lu hhane denec li
ntit
, adăugăPer ri
n, iarjupân easa Lu hhane
şimaiî ndă rătnică. Dacă ia fi văz
ut o u mblând prin dărâmăt uri, spu
nân d că
năd ăj
dui eşte cat rol
ocii săvi na î
nap oicasă oa ptă pune mân a pe ei…
— Ar de-m- arf ocul, Rand, excl
amă Mat , şt
iu că e o AesSed ai, dartr
olocii
au f ost într-adevăr ai
ci
. Ne- a zi
s să unsp unem ni mănui. Dacăni cimăca ro
femeie A es ed Sai nu şt ie ce săfacăî ntr
-o astf
elde mpîr ejurare,cine a r p
utea
şti?
— Nu şt iu.
Ran dî şif r
ecă f
runt eacu â mn a.Îl dureacap ul
. Nu p uteasăî şiscoat
ă
visulaceladi nmi nt e.
— Tat ălmeu o crede. Celpuţ i
n af ost de acord căt rebu i
e săpl ecăm.
Moi raine ap ărupe neaşt ept
ateî n uşă.
— Ai vorb i
t cut atăl t
ău despre această căl
ători
e?
Era î mbrăcat ăî n gr iînchi
s din cap până-npi ci
oare,cu uf st
a despi
cat
ă ca
săpoa tă ca l
ăribărbăt eşte,iar niel
ul cuşa rpe era nsi
gurul ob i
ect din aur pe
care lîpurta acum. Rand se i u
tălat oi
agul ei
;în ciuda flăcărl
i
or e p ca
re el
văzuse,petoi
agnueraniciourmădearsură,nicimăcardefuningi
ne.
— Nu pu team ecpl
af ără săîi spu
n.
Moirai
ne î
l privicât
eva cl
i
pe,cu u bzel
e st
rânse, apoiseîntoarsespre
ceil
alţi
.
— Şi voi aţifostde părere căun ărvaş nu este de aj
uns?
MatşiPer rin segrăbiră sărăspundă,asi
gurând-o cănu f ăcuser
ă decât
să
săt ase
l , şi
acă răvaş,
seaşa
iăcu
u
t mt
pă l
rue sp
nzătusese.
or alRanÎ
ncu
d.vi
inţân d di
n cap , Moirai
ne el ăcu
f sem n
— Ce s- aî ntâmpl ateste dejaţ esutî n Pân ză. Lan?
— Cai i sunt gata, anunţă St răjerul
, şiavem dest
ule provi
zi
i casă
ajungem pân ă al B aer
lon, ba ch i
arsă e n mairămân ă.Pu t
em pleca ori
când. Cel
maibi ne ar fi chiaracu m.
— Nu f ără mi ne.
Egw en e sest recură în grajd, cu şal ul înfăşu
rat cao bocc el
uţăîn braţe.
Ran d ap r
oap e căzu din pi ci
oare.
Sabial ui Lan era pe j umăt aet scoasă din eacă
t ; cân d văzui necest
e,o
vârîlaloc,iarpri
vireaîideveniinexpresivă.PerrinşiMatî ncepurăsăbâiguie
ceva,î ncercând să o con vingă e p M oirai
ne că unî i spuseser
ă uli Egwen
e despre

p
ll
ecar
ovi e.
ndu - Fem
se ei
ua cu
şor Aes ed
Sai
deget ulnpu î
i băgă
est
e b
uze.în seam ă;se i u
t
a p ur şisi mpl u l a E gwene,
Egw en eî şiaco perisecap ul cugl ugaman ti
eide cu loar
e cafen i
u î nch is,
dar u nî ndeajuns cât să iîascu ndă îndrăzn eala cucar e o r pi
vipe Moi raine.
— Am t otceî mi t rebui
e.Şi mân care. Şi r efuz sărămân i ci
a. Pr obabil că
nu o să ai m am ni ciodată o cazia săvădl umea car e sent i
î
nde d incolo d e
Ţi
nut ulcelorDouăRâuri .
— Ast a nu eo căl ători
e de pl ăcereî n C od rul cuBăl ţi
, Egw ene,bombăn i
Mat, darf ăcuun pas nî apoicân d o văzu uit
ân du-se al el pe su b sprân cene.
— Mul ţ
umesc, Mat . Şti
am şisi ngu ră. Cr ezi cădoa r voi tr
eivr eiţsăved eţ
i
ce e dincolo?Vi sez şi eul a asta de o ttat âtat i
mp câ t şivoi , şini cipri n ca p nu-
mi trece să psca ocazia.
— Cum aiafla t căpl ecăm? sei nter
es a Ran d.Ori cum, nu poţ i mer gecu
noi
. Nu pl ecam pentru că vr em. Ne u rmăr escrol t
oci i
.
Se ui tăî ngădui t
oa rel a el,i ar Rand seî nroşi şiî ncremeni de i ndi gnare.
— Î n primul rân d, î i spuseeacubl ândeţe,l -
am văz ut pe Matf uri şându-
se, î
ncer când din răsp ut eri să u n fie văzu t. L-am văzu t pe Perr i
n î ncer cân d să
ascundă ci udăţenia aia d e se cure u ri
aşă b su man tie.Şt i
am că La n cumpăr ase
un cal , şimi -am pus deo dată nîtrebarea d e ce ea av evoi
n e d e nîcă n uul . Şi dacă
a cumpărat unul însem na căput ea săai mcu mper e şi alţi
i. Ast
a şi fap tul că
Mat şiPerr in se ufrişa u cani şte viţeica re vo i
au săt reacădrep t vu l
pi … eibi ne,
nu vedeam decât o expl
icaţ
ie.Nu şti
u dacă ă m mi
ră sau nu să et găsesc
ai
ci
,
Rand, după t
oate st
iori
siri
l
e atle desp
re vi
se.Dar t a
ât
a vreme cât Mat şiPerr
i
n
erau părt
aşi
, ar fit reb
uit sămă gân desc că o săfii şit u ai
ci
.
— Treb
uie săpl ec,Egw ene,şopt
i Rand. Toţ
it rebui
e săplecăm, al
tf
el
trol
oci
i o săseî ntoarcă
.
— Trol
oci
i!râseEgw en e neî
ncr
ezătoa
re.Rand, dacăaihot ărâtsăvezi
l
umea ,foart
e bine,dar scuteşt
e-mă de poveşt
i
le atl
e p rost
eşt
i
.

——Tr E
ol ad
ociievărat
… ,î ntăriPerr i
n, i
arMatî ncepu:
— Dest ul, zi
seMoi raine încet
i
şo r
, dar vorbele eileî nt
rerupseră discu
ţi
a
cupreci zi
a u nui bist
uriu. A mai ob servat ci
neva toate a
sea
t?
Voceaî i era blândă, dar Egw en eî nghi
ţiîn sec şiîşiîndreptă spatel
e
î
nainte să răspu ndă.
— Dupănoapt eat recuta oam enii nu segând esc decâtcum să
recl
ădească şice să acăfdacăse va ntâm
îpla din nou. Nu su nt în st
are să ăvad
nimic alt
ceva acă
d unle es te băgat sub nas. Şi nu am spu s n i
măn ui ce
bănuiam.Nimănui .
— Foa rte bine,r osti Moirai
ne după câ teva cli
pe.Poţi veni cu oin.
O ex presi
e uimi t
ăt r
ave rsă ch
ipul lui Lan. Dispăru ntî
r-o cl
ipit
ă, f
aţa sa

î
şir ed
—ob ân
Nud,iMoi
ca l
rmu
ainl
e,
!dar zbiucn ifuri os:
— A cum epar t
e din Pân ză,Lan .
— E a bsu rd! ripost
ă el . Nu exi stă ni ciun mot i
v săvi nă cu oin;
dimpotrvă
i, exi stăt oat
e mot ivele sărămână ai ci
.
— Exi stă un mot iv, vorbi Moi raine calm. Este part e din Pânză, Lan.
Faţ aî ncr emen i
tă a St răjerul
ui rămase i
nexpresi
vă, daracesta dăd u uşor
din capa n îcu vi
inţare.
— Daro săne urmăr easc ăt roloci
i, Egw ene,interveni Rand. Nu osăfim
î
n sigu ranţă p ân ă n u ajunge m î n Tar Valon.
— Nu î ncercasămă sper ii casăr ămân , răspunseea. Merg şieu .
Ran d cu noşteaacest t on. Nu-l maiau zisede cân d Egw ene hot
ărâse căşi
copi
ii se u ptea u că ţăraî n cei mai î nalţi copaci
, dar şi-l aduceaf oart
e b i
ne
aminte.
— Dacăeşt i de părer e căo să- ţ
i placă să fii urm ări
tă de troloci
,î ncep
u el
,
dar M oiraine l îî ntrerupse.
— Nu av em vr eme pent ru ast a.Pâ nă în zorit rebuie săajungem cât mai
departe.Rand, dacăo l ăsăm ai ci
, poa te sări dicet ot satul î
n picioar
e nîainte să
apucămsă acem f o mi l
ă,i ar ast a sigu rl -
ar pu ne nî gar dă pe Myrddraal.
— N -aşf ace asta,pr otestă Egw en e.
 — Poa te săia ca
lul Menest
rel
ul
ui, glăsui Străj
eru
l. O să -
ilas dest
ui bani
ca ăs şi
î cumpere a
lt
ul.
— Ast a nu se vaputea,seau zivoce a puterni
căa l ui Thom Merri
li
n din
podul cufân. De dat
a aceast
a sabi
al ui Lan ieşi de ottdin teacăşinu o p use al
l
oc nît i
mp ce sei t
au n
î sus n
îspre Menestrel
. Thom aru ncă osj opătură f
ăcută
sul
, apoiîşiaruncă nîspate cu
ti
a cuflaut ul şiharp a şiîşipuse e p umeri dou
ă
desăgiumflate.

fost ni—od
ci S
aat
tăul
înăst
arnu
Ta V
al mai
on.Ş ar
iedeşi
nevoe
căi
lăde
t mineeacu
oresc d
obm
i şi
cei,
si
npe
gu
rde al
, dut
pă
ăpnart
oae,
pt
eanu am
trecută nu mă vo iî mpotrvi
il a d ieeade a că lăt
ori cucineva.
Stră
jerulîi aru ncă ui l Perri
n opri vi
repiezi
şă,iar Perri
n se f
oi stânjen
it
.
— Nu m- am gândi t să mă ui tî n pod, murmură el.
Întimp ceMen est
rel
ul cu ci pi
oarel ungicobora din pod pe scară,La n
vorbi
,peunt onscorţos.
— Şi acea sta est e parte din Pân ză, Moi
rai
ne Sedai?
— Totul est
e part e din Pân ză,vechiul meuprieten, răsp
unseMoi raine cu
blândeţe.Nuput em alege.Darosăvedem.
Thom pusepi ciorulj osşiseî ntoarsecu spatel
el a scară,scuturându-şi
fânul de p e mantia a coperit
ă d e pet
i
ce.

căl
ătoe—sc
r Decufap
cit
n, spu
eva. se
Mi- elp
am pe
etu
rn ton
ecu tmul ta
m
eifi resc
ceasu
r,
is-
l
aaropu t
caea
nă spu
deneb
ercăn
e ţ
îin cân
cer s
ăd
să m ă gâ ndescum c am să- mi sfârşesc i l
zel
e.Negr eşit
, nu vr eausă u aj
ng n î
ghear
ele u nui troloc.
Se ui tă ch i
orâş la sa bia Străjerul
ui.
— Nu- i nevoe.
i Nu s unt o bucat ă de br ân zăcar et rebu i
et ăi
ata.
— Jupân Mer ril
in, sp useMoi raine,t reb uie săpl ecam repede,şiap r
oape
si
gur n e n îdreptăm sp re maripri mejdii. Trolocii sunt încăapr oape,iar oin vom
merge oanpt ea . Eşti con vi
ns căvr eisăne n îsoţeşt
i?
Thom î i privipe t oţi cuun zâm betbat jocori
t
or.
— Dacănu es te preapri mejdiospen tru atfă,nu poa t
e fi preapri mejdios
nicipen trumi ne.Pe ân l găast a, ce e Mnestrelnu ar figat a săî nfrunte niscai
pri
mejdii casă j u
angă nîTa r Valon ?
Moi raine încuviinţă,i arLan vâ rîsab iaî n eacă
t . Rand seî ntrebă bruscce
s-
arfi î ntâmpl atda că h T
om s- arfi răzg ân dit sauda că M or i
aine n u ar fi
î
ncuvii
nţat . Men est
rel
ul î ncep u să şi îînşeu eze l u
ca
l ca i şcu m nu s- ar fi gâ ndit
nici
odatăl a altceva, dar a Rnd ob servă se că i u
t
ă de mai mul te oril a sabi
al ui
Lan.
— Bi ne,r osti Moi raine.Ce cal îi dăm l ui Egw ene?
— Cai i negu ţ
ătoru lui ambul ant su nt l af elde r ăi caşicai i Dhurr an,
răsp
unse t S
răjerul acru . Sunt put ernici, dar e mgr nîcet.
 — Bela, pr
opuseRan d, iar pri
vi
reape care i
-o aruncăLan l îfăcu să î
şi
dor
ească n să
u fi vorbi
t.
Şt
ia cănu opoat ef ace pe Egwene săser ăzgândească, aşacănu i îmai
rămân
ea decâtsă dea o ân ămd e aj
ut
or.
— Poate căBela nu el af elde iute carestul cai
l
or, dar e put
erni
că.Am
mers şieucuea câ teodat
ă.Poa t
e săţ i
nă pasul.
Lan seuităîn despărţ
itura undeseafl a Bela,murmurân d cevaîn barbă.

urmă. —
ÎmiS-a
nr
îchpi
pu
utea să-
i că fi
nem
avecevademai
al buna decât
es. ceil
alţ
i, spuseelî n cele di
n
— At uncivat r
ebu i săne mul ţ
umi m cuea, î
ncheie Moirai
ne.Ran d,
găseşt
e o şa pen t
ruBel a.Hai , repede!Am zăb ovi
t dej
a prea m ult.
Ran d alese în grabă o şaşio păt ură di
n şopron, apoio ad usepe Bel a di
n
graj
d. Cân dî i puse şa ua, iapa se i u
tăl a elcuo pri vi
re somnoroasă şi
surprnisă. Nu erabi o
şnuit
ă, că ciRand că l
ăreaărăf şa.Î şilini
ştiiapa în t i
mp ce
î
i strân geach ingil
e,i ar Bela a ccept
ă c i
udăţen
ia si
tuaţi
ei, mulţumindu-se să
scuture d oar din coa mă.Rand l ua b occel
uţa u
li Egwene şi o egă
l nî spat
eel şei
i
,
i
ar ea urcăpe ca l şiî şipot rvi
if ustele.Nu erau despicat
e c a săcă lărească
bărbăteşte,aşacaisevedeauci orapiidelânăpânălagenunchi.Purtaaceleaşi
î
ncă l
ţăridi n pi el
e moa l
e c at oate etfel
e din sat
. Nu erau potrvi
ite nicipen trua

mer ge—alTot
Deal ul St
mai răj
creii
d,că
darăm
nui te
ar tp
â
rnă
ebuil
asăTari
vi,Valon
şopt.
i el. Nu amnăsco cit povest
ea
cu t rol
oci
i. Dar ţ î
i prom it căvo i avea grij
a de t i
ne.
— Poat e căeu oi v avea gr i
ja de t i
ne,răsp unseeape un on t u
gl
meţ.
Văzân du- i pri
vireaexa sperat
ă, zâm bi şiseapl ecăsăî i netezea
scăpăru l
.
— Şt i
u că o săaigri jă de mi ne,Ran d. O săavem fiecare gri
jă de celăl
alt
.
Dar acu m ar fimaibi ne săt e nîgrij
eşti săt e u rcipe ca l
.
Îşidădu sea ma căt oţi cei
lalţiîncălecaserăşiî l aşteptau p e el
. Singurul
cal rămas ărăf l
că
ăreţ era Noru ţ
, un ca lînalt şisu r cucoa ma şicoa da negre,
care i ap
îarţinea– sa u î i aparţi
nuse –ui lJonThan e.Se u rcăîn şa, nu fără
greutat
e,că ciNoru ţî şiscu tura ca pul şise cab ra când Rand î ncercă să îşipună
pici
orulî n sc ară, iar tea casa bieii se ncu î rcant re
î i ci
poare. Nu fusese o
înt
âmpl are că ri
eten
pi i săi nu îl al eseser
ă p e N oruţ. Jupân Than e lîpunea e p
surul cel apri g săse nî treacăadesea cual ţi cai ai negu ţ
ătoril
or,iar Rand nu
auzise să fi pi er
dut vr eodată,dar ni cinu au zise că Noru ţ ar fif ostvreodat
ă
uşoredcă lărit. Probabil căLan pl ăt
ise o avere să caîl con vi
ngăpe morar î să
l
vândă.Cândseaşezăî nşa,mi şcări
leluiNoruţseî nteţi
ră,caşicum surularfi
fost nerăbdător săl ece.
p Rand apucă u p
ternic r f
âiel
e şi î
ncer căsăî şisp ună că
nu-i se va ntâm
îpl a n i
mi c.Poa te ca acăd r eu şea să se con vi
ngă e p si
ne,reu şea
săî şico nvingăşica l
ul.
 O buf
niţăţipă în n oa
pte,iar săteni
it resă
riră înai
nte de a-
şida seama ce
er
a. Scoaserăn urâset nervos şise ripvi
ră ru şi
naţi.
— Data vi
it
oare şoar
eci
i de câmp o săne f acăsăne ur cămî n copa
c,vor
bi
Egwene,cuun ch icot
it şovă
i
elnic.
Landădu di
n cap.
— Maibi ne arfi f ostlupi.
— Lupi ?!exclamă Perr
in, iar St
răjerulîifăcu n ci
st
eade a- i aru
ncao
pri
vire—inexpresi
Lupi
l vă
or .
nu e l plac trol
oci
i, fierarule,şini citrol
oci
lor nu el plac lupii, şi
de altf
elni cicâ i
nii. Dacăaş a uzilupii urlând, aş fisi gu r că nu sunt trolociî n
preaj
mă car e să n e pân dească.
Porn iîn noa pte,l al umina lunii, căl
ărind încet pe cal
ul să u mare şi
negru.
Moiraine îl urm ăf ără săşovă i
e o clipă,i ar Egw en
e seţ ineaap roape de
ea. Rand şiMen estrelul încheiau plutonul, venind în urma uli Mat şiPerr in.
Spatel
e h anului era f cu
undat în întuneric şi tăcere, i
ar curt
eaeral i
np
ă de
umbr el
e p est
riţ
e a runcate d e ulnă. Zgomotul î năbuşit alcopi
tel
or sei nse
st
repede,pierzându-se nînoa pt
e.Î n întuneric,mant i
aî lfăceape S t
răj
er săară p
şielo u mbr ă. Doa r nevoia de a -llăsasădesch idă drumul îif ăceape cei lal
ţi să

n
vău
zuse
ţi,hontî
gh
ăresu
îRaie
ndpn
îecj
uâru
ndlsel
ua
i.
prNui
op auavea
depsă
oartăe
fiCe
. d
eloc
lpuţnşor
i u
fărăsăsă
fiasă
evăz idi
uţn
i sat f
ără să e
fi
de să ten i. La mul te erest
f r e din sa t se ved eau l umini pal i
de,gă lbui şi , deşi
aceste i l
că rri
i păr eau foarte mi ciî n noapt e,î n dreptul l or se ved ea u adesea
sil
uete –i l
suet
ele să t
en il
or ca r
e st ăt eau de veg he casăva dă ce el a duce
noap t
ea. Nimen i nu voi a să m aifie u latpri n su rpri
nder e.
Ajuns î n part eacea maiî nt unecat a de l ân găhan ,t ocmaicân d se
pregăteasă asă i i d cu
n rteagraj dul ui, Lan se op ribru sc, cerân du- l
e ă ti
os să
facăl inişte.Răsu na zgom otde ci zm e p e Pod ul de C ăruţe,şii cişicol o p e p od
lumina l uniif ăcea săscl ipească bucăţ i de met al. Cizm ele rt
op ăiau pe p od ,
făcând să scrâşn ească pietrel
e,şise ap ropiau cui uţeală de h an. Nu se au zea
niciun su netdi nspre cei aflaţiî n umbră. Ran d băn uia căpri eten i
lor ul il e era
prea eamt ă casă m aif acă eu vrn zgom ot. Şi eler a nîspăimân tat.
Paşi i seop ri
ră în a f
ţa hanul ui,î n sp aţ i
ul întuneca t de di ncolo de l umi na
slabă a runcat ă d e er
fest rele di
n sal a ceaare m. Ran dî şidăd u seam a ci ne er au
doa rî n momen tul în car e J onThan e ăcu
f un pas nî ainte,cuo su l
iţ
ă sp ri
ji
nită
pe u măru l său voi nic şi cupi eptul st râns n îtr-
un pi eptar vech i acop erit cu
discuride o ţel
: vreooi sp
dr ezece bărba ţ
i din sa t şide a lf erm eel d i
n apr opiere,
unii purt ân d coifuri saubucăţ i de a rmură car e zăcu serăt imp de gen eraiţiî n
poduri, aco peri
te d e p raf,t oţ
iî narm aţi cu su li
ţe,t opoare sa u hal eb arde
ruginite.
 Morarul aruncăo privi
reiscodi
toar
e prin er
festr
ele de l
a sala ceamare,
apoise nî
toarse i şspuse tăi
os:
— Nu pa re săfieni mic ai
ci.
Cei
l
alţiform ară dou
ă şiru
rineregulat
eî n spatel
el ui şiporni
ră
mărşă
l
uind în noa pte,caşicu m ar fi ascu l
tat de ri
tmul a rteitobe d
i
feri
t
e.
— Doit r ol
oci Dha’
volşis-a zi
s cuei , murmură La n după cezgomou
tl
ci
zmel
or or
l sei nse;
st dar alurm a urmeiau och i şiurechi
.

—Î
şi î
nt
Haioar
deţ
isearm
! ăsarul.
Încet,fărăzgo mot , Străj
erulî i conduseî napoiprin cu rt
eagraj dului, apoi
de-a ulngu l malului pri
ntre sălcii
, până a l zIvoru
l de Vin. Într
-atât de a proape
de râu ,încât apa r ece şirep ede c are scânteiaîn jurul pi
cioarel
or ca ilor era
î
ndea j
uns d e mar e nîcât săat i
ngăt ălpi
le călăre
ţi
lor
.
Urcân d pe celălal
t mal , şi
ru l de cai î
şicon ti
nuă drumul şer puit su b
conducerea nîdemân atică aSt răjerului,ţinându-se epdart
e de casele d i
n sat .
Din cân dî n cân d Lan se opr ea, făcându -
le semn să u n scoată niciun su net, cu
toat
e că i men
n i nu au zea şinu vedea nimi
c.De fi ecar
e datăt otuşi,l a puţ in
ti
mp după ce ăcea f ast a, trecea o patrulă de săteni şifermieri
.Î ncetul cu
î
ncetul, se ndîreptau spre margi nea e da l miazănoapte a sat
ului.

înt
uneriRc,
andî se
nce un
rcâ it
ă să
d i
sco
- di
şi tor
l
e nl
îa
tica
p sel
ăreaeă
sc cuî aco
n mip
neri
tşu
e. ri
„Ha î
ln
aa
ll
teven
a cutf
uu ner
ridate su
î
nnt”
,î şi
spuse . elNicinu i eşi
se nî cădi n sa t şidej aî i era dor e d ca să . Dar sei tă
u mai
departe n îj ur.
Trecu ră şide ul timel eferm e de l a mar gi
neasa tului şiî şicon t
inuară
drumul pri n câm p, parael
l cuCal ea orNdul ui care duceaa lTa renFerr y. Ran d
îşisp use căi ci
nun al t cer nu se u p
tea sema ui cucel din Ţi nut ul celor ou Dă
Râuri.Î ntindereaî ntuneca tă a vă zduhului păreanesf ârşită şimi liarde d e stele
scl
ipeau ca i n
şte u lminiţe n îtr
-o mare d e cri
stal
. Luna, de o rot unjime a proape
desăvârşi tă,er a at âtde a proape,î ncâ t
, dacăî nti
ndeamâna, ar fiput ut -
o
ati
nge,i ar…
O si l
uetă nea gră trecun îzbo r pri n afţa globului de ar gint al l uni i. Rand
tresă
rif ără ăsvrea , oprind ca lul din mers. „E doar u n l i
li
ac”, încercă elsăî şi
spună, deşi şt
ia cănu est e adevărat. Lili
ecii nu erau deloco pri vel
işte
neobişn ui t
ă p rin acest e i ţnuturi– i îved eai adesea sea ra, repezi ndu- se u dpă
muşt e şi alt
e n isecte.Ari pil
e a cest
eifii nţe a veau aceea şif orm ă, dar se i şca
mu
cubăt ăile mol com e şi put erni
ce l ea uneipăsă ride p radă. Vâna – el ful î n care se
învârea
t, descri i
nd ar curil argi
, nu l ăsani cio u rm ă de n îdoială. Dar mai
îngri
jorăt oare era mărimeaacest eicreat uri. Un l i
li
ac a devă rat ar fi t reb uit săse
afle a l câ ţiva aşip ca să parăt âa
t de mar e afţă de u lnă. Î ncer căsă şi îdea sea ma
cât de d eparte er a cuad evăratşicât de mare. Trebuia săai bă co rpul ca e d om
,
i
ar ari
pi
le… Trecu iarăşipri
n faţ
al unii
, apoisenăpust
iîn jos,lăsâ
ndu-
se
î
nghi
ţi
t de n oapt
e.
Străjer
ul î
l prinsede mân ă,iarRan dîşidădu seam
a căLan se î
ntors
ese
dupăel.
— La cet otst aişite uiţi
, băi
ete?Trebu
i
e săne conti
nuăm drumul.
Ceil
alţ
i aşt
eptau în spat
elelui Lan.
Cu oatte căseaşt epta să-i sespună căselăsasebi
ruit de t
eama de
t
ur
ol
n oci
li
l,
i
acRan d
uî
sa ip
o novest
ăl
ucii ce vă
re. zuse. Spera căLan îi vasp une căf usese ntr
-î
adevăr
Străj
erul morm ăiun si ngu r cuvânt
, caşicu m i-arfi pr ovocatgreaţă.
— Drag hkar.
Egwen e şiceilalţ
i seui tarănel i
nişti
ţ
ila cer
,î n ot
at e părţ
il
e,i ar
Men estrelul scoa
se n u oftat înfundat.
— Da,î ncuvi
inţă Moi raine.Nu put em sper
a căne î nşel
ăm. Iardacă
Myr ddraalul are un Dr aghka rî n sluj
basa, o să e aflc
urân d unde suntem – asta
dacă uncu mva i şt
e deja.Tr ebu i
e să er mgemcât mair epede.S- arput ea să
i
zb uti
m săaj ungeml a TarenFerr y nîai
nteaMyrddraal
ului
,i ar trol
oci
il ui nu vor
î
nai nta cuaceea şiiuţeală canoi .
— Darcesu nt Dragkh arii
?î ntr
ebaEgw ene.

DeÎ
— d
nataă aceast
rzboiula deTh
lom
a sfMer
ârşitr
ui
l
linVârst
uf ei
cel caredel
Legen îi
orr
ăsp
auunse,
pa pt
ărue crun
eatuon
t
rimaiaspru
.
înf
ricoşătoare decâ tt r
olocii şiJumat e-Oamen ii.
Moiraine î şiîntoa rsedi ntr-odat ă ca pul sp re el. Nicimăca rî nt uneri
cul nu
îi puteaascu nde a sprimeadi n pri vire.Î naint e nîsăcavr eunul dint re ei să
apuce săai mîntrebe ceva, La nî ncepu să ea d ordi ne:
— Acu m o săne î ndrept ăm spre CaleaNor dului. Dacăţ i
neţ il a viaţ
ă,
urm aţi-
mă î ndeap r
oa pe şi nu vă nî dep ărtaţi uni i de a l
ţii
.
Îşistru ni ca l
ul,i ar cei l
alţi ga l
oparăî n u rm al ui,f ărăsăsc oată o vo rbă.
CAPITO LU L 11
Drumul spr e Tar enFer ry.
Caii gon eaupe Cal eaNor dului ,îndr ept ându-secui uţ eal
ă sp re
miază noapte,cucoa mele şi cozil
e fl ut urând î n lumi na luni i,lovi
nd ri tmic cu
copitel
e p ământ ul băt ătorit
. Lan eran î frunt e – ca lul neg ruşică lăreţ
ul învăluit
în umbră ab i
a se esl d uşeau în noa ptearece. Iapa al bă a l ui Moi raine,car e
mer gean î pas cu arm ăsarul, părea ogeat să ă palidă ţâşn ind în înt uneric.
Ceilal
ţif orm au un şi r n î spat el
e ol r, caşicu m ar fif ostt oţilega ţi de of uni e
nevăzu tă alcăre i capătse afl aî n mân a St răjerului.
Rand era ultimul di n şi r
, ex actî n sp atelel ui Thom Merri lin; cei l
alţ
i erau
undeva ai mî nf aţă.Men estrelul nu î ntor cea el d
oc cap ul, mul ţ
umi ndu- se ăs
vadăî ncotroaleargăşinudeceanumef uge.Dacădi nspat earfiapărutcumva
t
roloci
i, sa
u Pierit
ul pe cal
ul să
u tăcut
, sau fii
nţa aceeazbur
ătoare,
Draghkarul
, Ran d er
a cel car
e ar fitrebu
it să ea
d la
arma.
La fiecare cât
eva minut
e apucafrâi
el
e şicoama lui Noruţ cu tr
săşni
cie şi
î
şiî nt
indea gâtul ca săvadă maibine ce ser ece
petnîurma u li
. Draghkarul
…
„Mai pri
mejdios decâ
tt r
oloci
i şiPieri
tul
”, sp
usese T
hom. Dar cerul eraustpiu,
i
arpă mântul era cu
f
undatî n beznăşiumbr e.Umbre c
are ar fi p ut
ut ascunde o
armaăt nît
reagă.

strigoi
,Acu
ţnm
iân că
d cupuu
tea
şu al
riner
ăgp
ţ aasu
dup
lăcupoft
aă
arminsa
imi
rui,l
l su
uiru
Ll se
an năp
. Dar ustiî
oru
N nvoi
ţ noa
apsă
te caun
meargă mai şir epede.Voi a să lîpri ndă din urm ă p e cal ul celnegru, se orţ
sfa să
îl ajungă. Ran dt rebuia săst rângăcuput er
e r fâi
ele casăî l mai domolească
.
Noru ţ se mpîot rvea
i di n toate orţ
f ele,caşicu m ar fi f ost vorb
a despre o
întrecereî nşi
cer
ca,l a fiecare p as,sădevi nă elst ăpânul. Rand se gă aţă de şa şi
de h ăţuri
,î ncordându- şitoţi muşch i
i. Spera d i
n totsu fletul că oru
N ţ nu o să
simt ă cât de n el
ini
ştit est
e.Dacăar fisi mţit, de b ună seam ăl -
ar fiaru ncat di
n
şa.
Cu r tupul li
pit de spatelel ui Noruţ, Rand se uit
aî ngri
joratl
a Bela şil a
călăreaţa sa. Când sp usese că iapa cea floco asăput eaţ i
ne p asul cuceilal
ţi cai
,
nu se ân gdise ă c vorgalopa ăr
fă o prire.Acu m Bel a alerga cum nu o cr ezuse

n
îni
ci
cetod
iat
niăoan
î
re stare.
d
e draLan
gu nudf
l ei u
a sese
că pe eB d
el
aaco
r
ad
rl ca
ăsa -gw
oE en
p
ute
erilsă
e?ia î
Sn
usoţească
ar . ca
ncer
î Ar săo
lase să se escu
d rce n sigură?Moi raine şi Străjerul erau de p ărere că an Rd şi
priet enii săi erau oa recu m i mportanţi, dar, cut oate că oi Mraine vorb ise espdr e
Pâ nză,Ran d nu cr edea că osi der
conau şipe g Ewenemport
i an tă.
DacăBel a rămân eaî n urmă,nu a veadegân d săo ab an don eze,indi f
erent
ce ar sp fius Moi raine şi Lan. Dar i n
d urmă ven eaut rolocii şiPi er i
tul. Di n urmă
veneaDr aghkarul .Cut oat ăputereadisperării
,î istri
găî ntăcereBel eisăal erge
cavâ ntul,î ncercă î
n t ăcere ăî s
i deacu raj.„ Fugi!” I sef ăcu pi eleade gă i
nă, iar
oasel e p arcăî iî ngh eţ aseră, gata săse rap c e.„ Lumina săt e-ajute,f ugi!”I ar Bela
alergă.
Gon eauot tînai nte,sp r
e mi azănoa pte,iart impul nu m aiexi sta.Di n cân d
în câ nd zăreaul umi ni l
e d e al vreo erm ă
f,dar u n
maipen truo cl ipit
ă.
Lăt raturile câinilor sei er
d
peauî n întuneri c sa u con teneaubru sc câ nd
an imal ele credeaucă - au
i i zgonit
. Al er
gaupri n bezn a străp unsă oa dr de u lmina
pali dă şiap oa săa l uni i;f ărăedvest e,cop acii de p e mar gineadru mul ui se
înăl ţau amen i
nţ ători dea supra or
l, apoipi ereau f ără u rm ă. Erau î nvăl ui
ţiî n
negu ră, iar gzomot ul ri tmic al copitel
or u n er at ulburat decâ t de i ţ
pătul
stingh er şi tri
stal vreu neipăsă ride n oapt e.
Lan n îcetini pe nea şep
ttate,apoiopriî ntregul şir de ca i
. Rand nu şt i
a
preasi gur de t câtimp căl ăreau, dar mţsi eao d urere su rdă î n pi cioare d e al şa.
Î
n f aţalor scânteiau lumini
ţe,caşicu m un î ntreg roide il
curi
cişi
-ar fif ăcu
t
sălaş pri
ntr
e co paci.
Rand seui tă nedumeritla mul
ţimeade l uminiţ
e,ap oirămase cugu ra
căscată de mira re.Licuri
ci
i era
u de afpt f
erestre,ferestr
ele c
asel
or ri
si
pit
e p e
coastel
e şi vârufl unui deal
. Era ea
Dlul Străj
i
i. Nu îi veneasăcreadă că
aj
unse se
ră atâtde dep art
e.Pesemne că i men
n i nu maist răbăt
use dr
umul
acesta cuat âat uiţeal
ă.Urmân d exe
mplul lui Lan, Rand şiThom Merril
in
descăl
zăr ecară.
eau urmeNoru
deţ stăt
eaap
spu
mă, cu
r cap
oapeuloî
c n
n
funj
os,
dâ ndr
ăsu
u - flân
se d pi
cu gre u
l. P
eea ue
l gâ
t
i cenuşi
şi pe
e. u
Ranmeri
d i se
îşispuse ăc Noruţ nu armaiput ea u p
rt a p e ni
meniî n şa nînoap t
ea aceea.
— Oricât aşvr easăl ast oate satele asteaî n u rmă, grăi Thom, cât evaore
de odi
hnă n e-
arpri nde oart
f e bi ne.Cr ed că avem des t
ul avan s ca să e npu
tem
permi
te săăb z
ovim puţin, nu?
Rand seî ntinse,frecându-şişa l
ele.
— Dacăt otne op ri
m î n Dealul St răj
ii pânăî n o zri
, maibi ne am ur ca
până nî vârf
.
O pala răzl
eaţă de vân t ad
usecu n si
eof rântură de cân t ecdi n sat şiun
miros mbîiet
or ed mâncare care il ăsăîgu ra ap ă.În Deal ul Străjii oamen i
iîncă
mai sărbătoreau
. Trol
oci
i nu l e st
ricaseră sărbăt
oareade B elTi ne.Se u i
tă după

E gwen
descă e.u
l
ecaS,
eof p
tr
âă
nbd
uşiseî
şi nte
d
i obod
nzân sea
u- l
ă şi
se,să st
- ăt
şi ea
mai sp
ari
lij
i
nneit
ădud
reea
er Bela.
dŞt
i
n i cei
p.l
ru alţ
ir
Doa
Străjerul şif emeia Aes ed Sai nu păr eau afii stovi ţ
i.
— N- aş zi cenu a l ni şte cân tece, intră Mat î n vorbă, cu n u gl
asost eni
t. Şi
poa t
e şi o b ucată de p l
ăcint ă de oa i
e a l Mi st
reţul Al b. Făcuo p auză, ap oi
adăugă : N-am f ost nici
od ată di ncolo d e D ealul St răjii
. Mistreţul Alb nu e n icipe
dep art
e alf elde b un cahanul I zvoru l de vin.
— Nu- i chiar aşade r ău alMi streţul Alb, sp usePerr i
n. Aş vreaşieu o
plăcintă de o aie.Şi ni şte c ea i fierbinte,săî mi sco atăf ri
gu l din oase.
— Nu ne pu tem opri până nu t ravesrămTar enul
, an unţă Lanăi os.
t
Pu t
em po posi ce l mult cât eva mi nute.
— Darcai i, proe
tst ă Ran d.O să- i omor âm da cămer gem maidepa rteîn
noap tea asta.Moi rai
ne S edai , de b ună se amă…
O zărisemer gând pri ntre cai, darnu băga sede seam ă cef ăcea. Acum î l
dădu l a opart e şi îşipuse â mi
nile p e gâ t
ul l ui Noru ţ. Rand t ăcu. Dintr-
odată,
calul îşiridicăpuţ in cap ul, nech ezân d uşor , ap roa pe sm ulgân d hăţuri
le d i
n
mân a u li Ran d. Surul f ăcuun pas nîl ături. Era a l el
f de od i
hnit ca şi cu m ar fi
petrecut o să ptămână n îtreagă în grajd. f ără să scoa tă o vorb ă, Moiraine se
îndreptă sp r
e B el
a.
— Nu şt iam căpoa tef aceaşaceva, îi şop t
i Ran d u li Lan, cu ob raj
iiîn
flăcări.
 — Ar fi t rebui
t săbănuieşti
, răspunseStrăj
erul
. Ai vă
zut cum l-aî ngri
j
it
pe attăl t
ău. O săf acăsădi spară toat
ă ob osea
l
a. Mai î
ntâi a cai
lor
, apoia
voast
ră.
— A noa st
ră.Şi voi
?
— Eu n u amnevoie,păstorule.Nu n îcă.Şi ni
ciea. Ce facepen t
ru cei
lalţ
i
nu poa t
e ace
f şi
pen
truea.Numaiunul di nt
re noiva ace
f ru dmul ăst
a o bosi
t.
Maibi ne ai sp
era cănu va obosi prea are
t înai
nte să uaj
ngemî n Tar l Va
on
.
—
— ŞAi
i ce
avuse
t va
dreptî
n
at
t
eâmîpl
n apri
dacă
vinţaob
Boseşt
el ,e?
ei Ran î
l î
d,nî
t
ireb
spă Ran
use dr
Moi p
ae
inS
etrăj
deer
.
acolo de
l
ângăi apă. E put erni
căşil af elde n îcăpăţânat ă cavoi toţ
i cei din Ţi nutul cel
or
Două Râu ri. Ori
cât de ciudatar pă rea,este ceaai mpuţin ob osi
tă.
Un ţipătsfâşi
eî ntunericul, parcă scos de un om st răpuns de o mi e de
cuţi
te,şio p er
eche d e a ri
pi se b a
ătu deasu pra ca petel
or orl. Umbra ca re iî
î
nvăluia deveni şimai î ntuneco asă. Caii se ă d
dură na îpoi
,î nfri
coşaţi.
Draghkarul bătu d in aripi,iarl ui Rand i sepăru că aerul devine vâscos
şilipi
cios, caşicu m s- ar fi rezi
ttî n mijlocu l unui co şmar. Nicinu apucăsă -
i se
f
acăt ea mă, căNoru ţ şisă riî n aer, scoţ
ând l ar ândul lui ţipete puternice,
răsuci
ndu-se nît oat
e p ărţil
e,caşicu m ar fi vru t sădeaj osde p e el ceva car
e-i
se găaţase e d p
iel
e.Rand, ca re i ţ
neahăţ urile,f u izbit de p ământ şit ârât pe os
j.

Noru ţR neu
echez
şi a
cu caşi
mva cu
să mu ar
n dea fir
dostf at
umu lal ca
athăţ
de
urio se
; ai
htă
ajutd
e
ăd ul
epi
.
ceal
altă mân ă şide
picioare casăse d ri
ice all oc.Săr eaşise ă cl
t
ina, totî ncercând sănu se a mi
lase dob orât la pământ . Resp i
ra întret ăiat. Nu îl put eal ăsape N oruţ săscap e.
Di spera,tîntinse â mna, de- abia a ti
ngân d căp ăstrul
. Noru ţ se ăd du înapoi,
ridicându- lîn aer; Rand nu put u decât să nîcer
ce să se ină,ţsper
ând că ot tuşi
ca l
ul se val inişti
.
Rand că zu, zd runcinându- sedi n t oa teîncheieturil
e;su rul sepotoildi ntr
-
od ată, şiacu m t remur a, cunări le r femăt ând, och i
i privind î n gol şipicioarel
e
înţep enit
e.Şi Rand t remura, agă ţat de că păst
ru.„ O fif ost şidob i
tocul ăsta
zgu duit”,îşisp use . el Respiră adânc,dar cugreu tate,de câ teva ori
. Abia după
aceea avucu rajsăse i ut
e n îj ur săva dă ce se ntâî
mpl ase cu cei
l
alţi
.
Pestet otdomneahao sul. Tovarăşi i săi de drum st rân geau cu străşni
cie
hăţ uril
e cailor bz uciumaţ i
,î ncer când, f ără p rea m are cces,
su să om d ol
ească
ani malele care seot tdădea u înapoi , că lcându-se nîpi ci
oa re.Doa r doi căl
ăreţi
păr eau a n u avea ni
cio g ri
ja. Moi raine st ăteadr eaptăî n şa ,iar i
apa ceaal bă se
îndep ărta cupaşi del
icaţi de h arabab ura d e nedescris,ca şi cum nu s- ar fi
întâmpl at nimi c n eobi
şn uit. Lan eran î pi
cioare,privind scru tător ceru
l, cu
sa biaî ntr-
o mână şihăţ uril
e n î cea laltă; arm ăsarul neg ruşizvel t stăteal ini
şti
t
lângăel .
 În Dea l
ul Străji
i veseli
a co nteni
se. Pese
mne căşicei din sat auzi
seră
ţi
pătul. Ran d şti
a că vorr ămân e o vrem e ă
tcuţi
, şipoa t
e vor ncer
îcasă fl ae ce
s-aî ntâmplat, apoi sevornt oa
îrcea l t
reburi
le ol
r. Nu vat rece mult şitot
ul se
vaşterge;vorrămânedoarcânt ecele,mâncarea,dansurileşivoiabună.Poate
că t a
uncicân d vor auzice a s- petr
ecutî n Emon d’s Fiel
d, uni
iî şivor maiaduce
aminte şi î
şivorun pe n ît
reb ări. Se auzio scripcă,i ar după o c l
ipă şiun flaut
.
În sat sărb
ătoarea conti
nua.
—
Î n
Îcă
şivârl
eca
îsaţ
bi!
al
i enporu
î teanci
c Lau
ăşi nrtăi
căos.
pe armăsar.
— Dragh karul nu s -
arfi ar ăattda cănu - i
arfi spu s deja Myrddraalului
undesuntem.
Un altţ i
pătascu ţit seauzide undeva de su s,maisl ab, dart otat âtde
st
riden
t.În Dea l
ul Străj
ii muzicase p o
ribrusc nîcăo dat ă.
— Acu m e peurmel e noast
re şio săî i araetlui Ju mateO
-m dru mul . Cred
că e peroapape.
Caii
, acum od ihni
ţi, dar î
nspăi
mânt aţ
i, seridicau nî do uă pi
cioar
e şise
f
ereaudin cal
eacel or car
e voiau săîncalece.Sudui nd, Thom Mer ri
li
n fu pri mul
car
e reuşisăurcen î şa, şinu mai dură u mlt până izbutiră şicei
lal
ţi. Toţiîn
af
ară de unul
.

—Dr Grăb
agh eş
karute-
lt e,Ran
scoase d
d,
instri
gă
ouEgw
n uen
n ţ
ipe.
atascu ţ
it,i arBel a apucăsăf acăvr eo
câţivapaşiî nai nte caf ata săr euşească săo st ru nească .
— Grăb eşte-te!
Ran dt resări şiî şidăd u seam a că ,î n ocl săî ncercesăur cepe Noru ţ,
rămăsese e oc,
pl ui tându- se al cer i st
şrăd uindu-se nîzad ar să ă vad
de unde
veneauţ i
peteleacel eaînfiorătoare.Maimul t,fărăsăbagedeseamă,scosese
sabia u li Ta m di n teacă , de p arcă r afi vru t să se uptl
e cucr eatura nîari
pată.
Se î nroşi, dar di n f ericireî ntunericu lî i ascu ndeach ipul
. Ţinând cu o
mână f râiel
e,vâ rîcust ângă cei sabial al ocî n teacă , uitându-se e pufriş al
ceil
alţi
. Moi raine,Lan şiEgw ene lîpri vea u, dar n u şt i
a sigur cât vedeau cu
adevăra tl al umi na l unii. Restul păr eau pr eapr eocupaţ i săî şiţi
nă ca iiîn frâu
ca să se a mi si nchiseascăşide el . Puse o ân mă pe ob lânc şi sări î
n şa, ca şi
cum ar fiăcu ft ast a d i
nt ot
deau na.Ave a cusi guran ţă săafl e mait ârz
i
u dacă
vreunuldi nt repri eteni
isăivăzusesabi a–nueramoment ulsăseî ngri
jor
eze
din pri ci
na ast a.
De î ndat ă ceurcăî n şa, porn i
ră di n n ou nî gal op,t otînainte,pe lân gă
dealul în f orm ă de d om. Câi nii din satăt rlau; nu t r eceau cut otul neobservaţ
i.
„Sau poa te că , de a fpt
, câ inii simt mi rosu lt roloci
lor”,î şisp use a Rnd. Curând,
lătrat
ul câ ini l
or şi l
umi nil
e sa t
ului pierirăî n urm al or.
 Galopau u nul lângăcelăl
alt
,iar cai
i apr oape căsel oveau nît i
mp ce
fugeau
. Lanle spu se ă s sempîrăşt
ie di
n nou , darnimen i nu voi
a să răm ână
nicimăcar o clipă singurîn noapte.Din dep ărt
are,de d easupra c
apetelor or
l
, se
auziun ţ i
păt
. St răj
erulrenunţă şiîilăsăsăal ergeau ln loc.
Rand er a chiar în sp
atel
el ui Moi
raine şial lui Lan, iar su
ru l secăzneasă
îşif
acăl oc nît
re ca l
ul negrual Străj
erul
ui şii apa zvel
tăaf emei
i AesSed ai
.
Egwene şi Menestrel
ul gal
opau pe âlngăel,i ar priet
eni
ilui se nîghesuiau î
n
sp
Raa
nt
de.nN
uorul-ţ
,
arîmb
fip ol
d
uti
ttdp
u eotoi
ţ
pet
i
l el
ne
i
cid D
rag
acă hkaru
r
afilui
,
î alerga
ncercat
,d t
aât
rat
den
ot e
r
uped
re,
eu î
ncâ
şea t iî
să
pri
ndă d in urm a pe cei doicai din f aţ
ă.
Ţipăt ul Draghkaru l
ui er a maiî nspăimân t
ătordecât î
ntuneri
cul. Bel
a cea
voi
nicăal ergaî npascucei lalţ
icai,cugât ulîntins,i
arcoadaşicoamaî i
fluturau î n vân t.„ Moiraine n u a scă pat-o d oa
r de ob oseală – amaif ăcut ceva.
”
O ved eape Egw en el alumi na l unii
, zâm bind de încântare
. Părulî i flut
ura
în vânt pr ecu m coa mele ca il
or,iar t srăl
ucireadi n privi
reaeinu eraoa dr
răsf
rânger eal uminiilunii, Ran d era si gur de asta.Rămase cu gura căscată de
uimire p ână câ nd î nghiţ
i ceva şiî ncepu să utşească.
Pesem ne căLan nt îr
eb ase ceva,căci Moi
raine stri
gădeod ată,cuo voce
puterni
că , acop eri
nd zgom otul vântului şial cop it
elor:

uşu rinţ—
a,Nnu
icipot ! Cr
măca uat at
uât
ncimai
câ puţ
nd îi
nvez
i de
i.p e uni
Trebu ecasă
lînugi
fg
a
mop
lşi
.N u pot
să ă
ndăfi
jduu
ici
şicu
m.
Gal opară printr-
un pet i
c de ceaţ ă su bţire,care nu aj ungeadecât pân ăl a
gen unch ii cai
lor. Noru ţt recudi ncolo din două sa lturi
,i ar Rand cl ipi,
întrebân du-se acăd nu cu mva i se ăru
p se. Era preaf rig casăfie ceaţ ă.Al t peti
c
de ceaţ ăt recupe ân l gă , ei
maimare decâ t primul . Cr eşt
ea, ca şi cum pâcl a a rfi
izvorât di
n pămân t. Deasu pra lor, se u azeau ţ
ipetele ufrioase l e
a D raghkaru l
ui.
Cea ţaî iînvălătucio c l
ipă pe că lăreţi
, apoi se i mstui, apărudi n nou şise ăcu f
după a ceeaevăzun t ă nî sp at
ee l or
l.
Pâcl
a cade gh eaţăl ăsao umez ealăr ece pe f aţa şipe mâi nilel ui Ran d.
Apoiunzi ddeuncenuşi udeschi sseiviameni nţătorînf aţalorşideodat ăse
treziră nvă
îl uiţi
. Cea ţ
a groa săî năbuşe a zgo motu l co pitel
or,i ar iţ
pet
el e d e
deasu pra l or pă reauî ndep ărt
at e,ca şi cu m ar fit recut printr
-un zi d. Acu m
Ran d de-ab i
a maiput eadesluşisi luet
al ui Egw ene şi al ui Thom Mer ri
li
n, care
că l
ărea u lângăel .
Lan nu î ncetini.
— Nu edecât un singu rl ocunde put em mer ge, strigăel,i arvocea îi er
a
spa rtă şi păr ea cau n sead resează i măn
n ui .
— Myr ddraalii sunt vicleni, răspunseMoi raine.O săf ol
osesc acelaşi
vicleşugî mpotrivalui .
Con t
inuar ă săgal opeze î
n t ăcere.
 Ceaţ
a pl umburieîntunecapământ ul şicerul,iar căl
ăreţii
,t r
ansf
ormaţila
rândul lor nîumbre,păr eaucă l p
utescrin
ptre nori
. Parcă i d
spăruser
ă până şi
pi
cioarel
e cail
or.
Rand s ef oiîn şa, î
ncer
când ăs seap ere de ceaţ
a cade gh eaţ
ă.Una er a să
şt
ie căMoi raine p ut
eaf acetot el
f
ul de ulcruri
, şicu t otul alt
ceva– să ai
bă
pi
eleaumed ă ş i receindprici
na acest
or ucru
l ri.Îşidădu sea ma c ăî
şiţ i
nea
răsuflarea şise es bl
temă în gân
d. Nu putea j ange pâ
u nă al Ta renFerr
y ăr
fă să
r
espi
si
mtr
ee. b
i
nMoi
e.rainu
Toteşi
,ol
fosi
t se
reb uiauPter
săeîacea
n uS
pă
p remăr
să asu
esp pr
i
ral
e. ueru
Ai Tam ,i
l eraar
năî Tam
buşitpăre
or,d a
arcău se
n
er
a delocdi f
erit de o rce
i l t
aă noa pte cucea ţ ă– p oat
e d oar ceva aimrece.
Î
ncer
căsăî şisp ună t oa t
e a stea, dar nu er a si gur că reuşea săle şi cr
eadă.
Acum La nî iî ncu raj
a sănu seî ndepă rteze,fiecare săr ămân ă acolo unde
săpoat ă ved easi luetel
e cel orl
alţiîn cen uşi
ul umedşiî ngheţat. Cu t oat
e
acest
ea, Străjerul nu î ncetini fuga ebnunea scă arm a ăsa rul
ui său . Lan şi
Moi
raine,unul l ângăcel ălalt
,î i conduceau prin ceaţă,caşicu m ar fivăzu t cl
ar
ce est
e n îf aţă. Ceidi n sp ate rtebuiau săai bă încredere şi săî i urm eze.Şi să
spere.
Ţi
petele ascu ţi
te ca re îi urm ăriserăseauzeaui ndce î
n ce mai st i
ns pe
măsură c e galopau, apoidi spărură cut ot
ul, dar ast a nu îil inişt
i preamul t
.

P ădur
mai ea
l
ătr şicân
au f
ermdee,
l
t luna p
receau şi
ed ru
ân
l mul
gă er
fer
ma ud
e, învăl
ar uit
emn
acu îlceaţ
ătrată
u,se
l ascu nse.
au
zea Csp
âini
artişi
încă
î
ndep ărtat pri
n pâcl a cenuşie;si ngu rul zgomoterar op
tăitul înăbuşi t al
cop it
elor cail
or. Nimi c n u se sch imba î n ceaţa aceea fumuri e,f ără orm
f ă.Doa r
dur erea r c
escândă d i
n pi cioare şi spate rtăda r tecerea impult
ui .
Ran d er a sigur căt recu seră câteva ceasuri bune.Apucase atâtde st râns
frâiel
e,î ncât nu şt i
a dacăo săl e mai poa tă da dru mul , şise nî t
r ebă dacăva
maiput ea vreod at
ă sămear gă cu m t rebuie.O si ngu r
ă d ată a runcă o ri pvi
re nî
urmă.Văzuumbr e al er
gân d pri n ceaţ ă nî spat ee
lu li, dar i n
cimăca r nu î şi
put eada s eama câ ţi erau. Sau cel puţi
n dacăer au î ntr
-adevă r prieteniilui .
Fri gul şiumez eala iîpăt rundeaupri n man ti
e,su rtuc şi căm aşă ,î i pătrundeau
î
n oase – aşai se ă p
rea. Doar a rfalel
e d e vâ nt şif elul în ca re ca l
ul de su b elî
şi
arcu iat rupul îi sp uneaucăse m i
şcă. Negreşi
tt recu seră câteva ceasu ri
.
— Î ncetiniţ
i, stri
gădeo dată Lan. St rân geţi hăţ uril
e.
Ran df u at âtde su rprins,î ncât, pân ă săap ucesă- l op rească, Noru ţî şi
f
ăcul ocpri ntre L an şiMoi rai ne,ţ âşnind câ ţ
ivapaşiî nainte.De u jr mpîr ejur se
zăr eaucase, ni şt
e case udat
cide n îalte,după p ăre rea ul i Ran d. Nu maivăzu se
ni ci
odată acest loc,dar auzi se ovep şti despre . elÎnăl ţ
imeaneo bişnuită se
dat ora emtelii
lor înalte d i
n pi atrăr oşie moa l
e,ca re seove ddea u de o f
los a tunci
cân di zvorul ascu ns d in Munţ i
i de N egură făcea ca râu l Taren să sever re
se.
Aj unseserăînTarenFerry.
 Lan tr
ecupe l ângăelpe calul săunegru.
— Nu fi at âtde ner ăbdăt
o,rpăst
orul
e.
Încurca
t, Rand eve
r ni l
al ocu
l său ăf
răsăî i deani cio l ămurire; cei
lal
ţi
intrau şimaiad ânc nî sat
. Faţ
aî i ardea
, şipen trumomen t ceaţa era bi
ne
venită.Uncâinesingurati
c,carenusevedeadi
npricinaceţ
iireci
,îil
ătră
furios, apoifugi
. Di n cândî n cân
d, pe măsură ce men
oai iîncepea u să se
trezească, se ami lumina câte o erea
f stră.Î
n af ară ed câi
ne şi de rop
t ăit
ul
î
dn
iăbu
n nşi
tt
oapal co
e. pitelor cail
or, ni
ciun al t zgomot u nt ulbura i n
li
şteaul ti
mul ui ceas
Rand cu noscu secâţ ivaoam en
i din TarenFerr y. Încercăsăî şiad ucă
ami nt e puţinel
e u lcruripe ca re e l şt
i
a despre ei. Se a venturau ar areoriîn ceea
ce u n
meau„ satele d e os”
j ,ţ i
nân du-
şinasu lî n vânt, ca şi cum ar fisi mţ i
t un
mi ros ep nlăcut. Puţinii oameni pe care iîntî
âlnise aveau nume ci udate,pr ecum
Vârf dedealsauBar cădepiatr
ă.ToţiceidinTarenFerryeraucunoscuţ ipentru
vicleniaşişmecheri al or
.Sespuneacă,dacădaimânacuci nevadinTar en
Ferr y,după a ceea trebui
e să îţ
i numeri deget
ele.
Lan şi Moi raine seop ri
ră în dreptul uneica seî nalte şiî ntunecat
e ca re
arăt a cat oat
e ce lel
alte case i n
d sat. Ceaţa seî ncolăciî n jurul St răj
eru
lui caun
fum cân d acesta sări di
n şaşiur că scări
le care duceau l
a u şa i d
n faţă, aflatăla

nivel
ul—cap et
el
Paror
că or
voil
a.sAăjunu
ns f su
acs,
emLanzg
ombot
ătumu
, pur
ter
munri
c cu.
ă Mat pumnul î n uşă.
Lan conti
nuă săbat ă cu pu tere.Fer east
ra casei de alăturisel umină şi
cineva î
ncepu săst ri
gef urios, dar S t
răjerul nu se p oridi n bocă nit
.
Deodat
ă uşaf u desc hisal ar
g de un băr batî ntr-
o căm aşăde noap te care
îi flutura în jurul glezn elor goa le.La l umi na lămpi i de ga z pe ca re oţ i
neaî n
mân ă se ved eao aţ fă n îgu stă cut răsăturicol ţuroase. Desch i
se gu ra mân i
os,
dar rămase cu ea esch
d i să; capul i se nvârt
î i ,î ncercând să cu prindă cupri virea
ceaţa, iar cohi
iî ii eşirădi n orb it
e.
— Ce e ast a?î ntr ebă. Ce e ast a?
Cârceigri şireci sest recurau ri n
p u şă,i ar elset rase grăbitînapoi,
încercând săse er fească de ei .
— Ju pân Tu rnân al t
,r ost i Lan. Tocm aiomul decar e am nev oe.
i Vrem să
trecem de partea cealaltă cubacu l dumi t
ale.
— Pur pari u că n- a văzu tîn vi aţal ui un u trnî nalt
, chicoti Mat.
Randî if ăcu sem n să tacă. Bărba t
ul cu aţ fă colţuroasări dicăl ampa puţ i
n
mai su s şise i u
tă b ănui tor al ei. După câ t
eva i pcl
e,j upân Tu rnân al
t spuse
arţăgos:
— Bacu lt r
ece dincolo doa r ziua.Nu n oaptea. Niciodată noa pt
ea. Şi cu
atât mai puţ i
n pe cea ţ
a a sta. Ven i
ţi după c e ă rsare soa rel
e şi dispar
e ceaţa.
 Dădu să seîntoa
rcăşisăpl ece,darLan î l apucăde î ncheiet
ură.
Luntraşul desch
ise gu
ra, f
uri
os.Străjeru
lîncep u să iînumer e moned e n
î
pal
mă,una cât e una,iar auru
l scântei
aî n lumina lămpi i
. Turnânaltîşilingea
buzeleauzi
ndzornăi
tulmonedel
orşi,î
ncetulcuîncetul
,îşiaplecatotmaimul t
capul spre mână,ca şi cum nu îi venea săeadăcr ce edea.
v
— Şi o săpri meştitotpe at âtcând ajungemt eferi pe malul cel
ăl
alt
,îi
făgă
dui Lan . Dar lecăm
p neî
ntârz
iat
.

l
a n —t
oap eaAcum?
ce
ţ Cuget
oasă, apăp
oi duţ
ădi
n
u,rse mu
epez ittande
di pe A
cap. ucu
nmpici
por
ornp
ie al
m. tul d
Dar şi
ă-pri
mivi
dri
uscod
muli
tor
l
a mân ă.Tr ebui
e să- mi scol oamen ii. Doa r nu crezi căpotsă r ec
t n si
gur bacu
l
pe malul cel
ălal
t.
— O săaşt ept la ba c,răspu nseLan ec s
. Darnu mul tt imp.
Dăd u drumul î nch ei
eturi
il untraşu l
ui.
Ju pân Turnân al
t strânsel a piept pumnul de mon ede şi, dând din capa
î
ncuvi
inţare,închiseuşaî n spatel
e u li,î mpingând-o cuşol dul.
CAPI TOLU L 12
Peste Taren.
Lan co borît r
ep t
ele şil e spusecel orl
alţ
i sădesc alece şisăvi nă după el
pri
n ceaţă cu ca i
i. Din nou t rebuiau săse ncread
î ăî n St r
ăjer şi în faptul căşt
ie

un
pi d
cier
oa i
î
el dun
e, ce.
el Cea
ăsândţa-
u lse
sănvăl
îdă
vaătun
cea
imicnn î
îjuf
ru
aţl
ă gen
a un
l ochi
dil
or
stanl
ţ
ăuimRand
ai ,r
ma ascu
e dnzân
e udu-
n i
metru. Ceaţ a nu maier a aşade gr oasă ca nî ainte sănt i
r
e n î sat, dar an R d de-
abia ce reu şea să î
şidesl uşeas că ovat răşii de d rum.
În afară de ei , ni
cio al tă prezen ţ
ă omen ească un cl i
nteal inişt
eanop ţi
i. Se
vedealumi nălamaimul teferestre,darpâcl agr oasălef ăceasăparădoarni şte
pete neclare şi cel mai adesea totce se ea ved era o ucir
le slabă, su spendat ăî n
cenuşiul din jur. Alte ca
se, di
n ca r
e se r ză
eapuţ in maimul t, păreau căpl utesc
pe o m are de nori saucă âşn ţ esc bru sc di n pâcl ă nît i
mp ce eci vnel e or
l ăm rân
ascunse, caşicu m ar fif ost si
ngu re p e oî ntindere de mi l
e n ît
regi.
Ran d eraî nţepenit din pri cina drumul ui lung şiseî ntrebă dacănu pu tea
găsi o cale să earm gă e p os
j ân pă a l T ar Va lon . Nu că - ar
i fiost f mul t maiuşor
să mbul e p e os
j ecât
d să că l
ărească , dar pi ci
oa rel
e erau ap roape singu ra p art
e
a rtupului careu- l
ndur ea. Celpuţ in er a o bişn uit să meargă e os.
p
j
O si ngură dat ă vorbi cinevaî ndeaj uns de t are cât săau dă şiRan d cu
claritate:
— Tr ebui
e săt e ocu pi de ast a,gr ăiMoi raine,răsp unzân d unorvor be de
ale uli Lan pe ca re n u le au zi
se. Şi aşa osă-ş i amint
ească preamul te,şinu
putem f ace minic.Dacă ă mi ţ
ne mi nte…
Ran dî şiîndr ept
ă mor ocăn ospe umer i su rtucul acum umedşiseţ inu
aproape de l cei
alţ
i. MatşiPer ri
n bombăn eauceva, mormănid î n barbă şi
î
năbuşindu-şicâte oînjurătură când se ovea
l u la degetel
e de al pici
oar
e din
pri
ci
na u nui l
ucru nevăzut. Şi Thom Mer ri
li
n bombănea – an Rd auzea cuvi
nte
ca„ mâncare erb
fiinte”
,„ f
oc”sa u „vin fiert” –,dar ni
ciSt răj
erul
, niciMoirai
ne n
u
î
i băgau în seamă.Egw ene mer gean î pas cu eifără să scoat
ă o vorbă,cu
spat
ele drep
t şica pul sus.Mersu lîi era, fireşt
e,puţ i
n şovăit
or i n
d cauza
dureri
i
, căc,ilafelcat oţi ce
il
alţi
, nicieanu era obişnuit
ă săcă l
ăreasc
ă.
„
Are parte de avent
ura pe ca re şi
-o dorea”,
îşisp useelursu z,şicâ tă
v
ireme
mp ortave
anţa
ăspăr
fi el
ecua
mfelseî
ceaţndo
a, iacău
sau Egwen
meze ea,
al vasau
observ
f
ra
i,l
guu
l.cr
Iuriat
se âtde
ăre
p ali
psi
căte de
existăo
diferenţăî n f el
ul în ca r
e vezi lucruri
le dacăpl eci de b unăvoie n î că utarea
aventuri i său dacăeşt i obli
gat săo a fci. Dacăera să te eii după pove şt
i, părea
palpitant săga l
opezi prin ceaţa rece,cuun Dr agh kar şi ci
ne şt ie ce altă
creatură pe u rmele a te.
l Poa te că gwEen e era nîfior aăt de em oi
ţe;elsi mţ ea oadr
fri
gul şiumezeal a ş i se u b
cura să se seagă scădi n nou î ntr-
un sa t, fie el şi
TarenFerry.
Pe neaşt eptate,seî mpi edi
căde ceva mare şical dî n întuneric:arm ăsa rul
lui Lan. St răj
erul şiMoi raine se opriseră, i
ar ceilalţ
if ăcu ră alf el, mângâ i
ndu-şi
caii
,î n înce rcarea de al i
nişt
i atât animalel
e,câ t şipe e iî nşişi. Cea ţa era ce
va
mai su bţir
e ai ci
, aşacăse ved eauunul pe cel ălalt mul t mal bi ne d ecât î
n

u
Pil
ti
cimu
oarl
elt
eimp
l,er
e dar
au înu
nî
că natr
-at
scuât
nsedeedsubl
a
tţi
ar
eri
zu nîcât
plumbăusdi
riesl
du
eşească
p
âclă.ma
Păre
rea u
lcă
cru înt
oa
t ej
ur.
casel e ufseseră înghi
ţit
e d e negură.
Cu bă gar e de seam ă,Ran dî l dusepe Noru ţ puţ i
n m aiî nf aţă şif u
su rprins au zind cu m ci zmele uli hâr şâie pe scân duri. Ponton ul. Se d ădu î nap oi
cugri jă, făcându- l şipe su r săse ea d î ndărăt. Auzi se că pon t
on ul de a l Ta r
en
Ferr y era caun podcar e n u ducea i căi
ner i alt
undev a decât l
a b ac. Se spu nea
căTa renest e mare şi adânc,i ar cu renţi
i săiî nşelătoriî i biruiesc ch i
ar şi pe c ei
mai buni î not ăo tri
. Pesem ne că era ultmmail atdecât apa z Ivorului de V in. Şi
maier a şi ceaţa.Fu o u şurare să mt si
ă d i
n noupămân t su b picioare .
Se au ziun S „sst” amen inţătordi n gu ra lui Lan, t ăioscabri ciul. Străjerul
le ă fcusem n şise ep rezi lângăPerr i
n, dând l ao p arte su rtucu lt ânăru l
ui
îndesat şiscoţ ân dl a veal
i ă secu reacea are m epcare acest ao p urta a l
cingă toare.Ascu lt
ător
, dar ă fră ă sînţeleagă, Rand î şidesf ăcu şielsu rtucu l
,
arăt ându- şisa bia. Î
n t imp ce a L
n se nd îreptai ute n îapoisp re ca l,în cea ţă
apăru ră umi
l ni să lt
ăreţe şi se u azi
ră paşiî năbuşiţi.
Şasebărbaţ i cuf eţ
eî ncremen ite şiî mbrăca ţi grosol
an lî urm au e pj upân
Turnânal t
.Torţ elepecar el educeaual ungauunpet icdeceaţ ădinj urull or.
Când se p o
riră, t oţ
i cei din Emon d’
s F iel
d apăr eau limped e n îf aţal or,
încon juraţi de u n zid cen uşi
u care r ea
pă m aigr os i d
n prici
nă că re flectal umi na
torţ
el
or. Luntr
aşulîi cercet
ă cul uar
e a mint
e,cl
ăt
inând din ca pul l
ui îngu st
, cu
nasulî ncr
eiţ
t, cao nevăst
uicăad ulmecând aeru
lîn căutarea prăzi
i.
Lan sesp ri
j
ini aparen
t nepăsătorde şa,darcu o mân ăl ăsată ostent
ati
v
pe plăsel
ele u
lngiale sabi
ei. Aducea cu un arc de etal
m
, com pri
mat , aştep
tând
să âşn
ţ ească.
Rand segrăb i săîlimi t
e pe Străj
er– celpuţi
n p unându-şişielmâna pe
sabi
e.Nu cr edeacăar u ptear euşisăcop i
eze şi
postura aceea leneşă, dar care
pu
ărt
slbiapî
unţisi
n nch
eeootamen
oa eai
r nţare
secu riie
tşi
ri
bil
ă
î.î
şi „Pfi
nrobabi
pse lu
ccă
star i
răşnâ
rd
cieepid
acă
ci
oaraş
e n
el î
îcerca.
n ”nP
pămâ terr
. in
Matpuseo mân ă p e ol
tbă,deş i Ran d n u prea şiîdăd ea seama nî cest ar
e mai
era arcul lui după ce lîţ inuse at ât
aî n umez eal
ă.Thom Mer ri
li
n făcusem eţun
pas nîainte şi î
ntinse â mna g oa
lă,întorcân do u şor.Î nvârt
i brusc â mna şi un
pumnal î i ap ărupri nt
re d egete.Pl ăsel
ele ise u p
seră n î palmă scoţând un
plesn
etşi , devenind dintr-
od ată d ega
jat, Thom se p aucăsăî şicu r
eţe u nghi
il
e.
Di nspre Moi rai
ne seau zi un hoh otuşor de râsî ncân t
at. Egwene bătu din
palme,caşicu m ar fi pri vit o rep
r ezentaţ
ie al Sărbătoare,apoise op rişipăru
st
ingherită, deşi buzele con ti
nuau săî it r
emur e,caşicu m ar fi î ncercat să
zâmbeas că.
Tu rnânalt nu p ăreaî nsădel ocamuzat . Se uităţ i
ntăl a Thom, ap oiî
şi

drese— zgom
Cot
no
i sgl
eva aasul
.bi
vor t de maimul t au r pentrua văt rece dincol
o.Se ui tă din
nou î n jur a l ei, cuo pri vire p osacăşivi cl
eană. Ce mi -
aţ i dat înainte e cuam l a
loc gusir, aţi auzit? N -
aveţi cu m săpuneţ i mân a pe el.
— O săpri meşti restul,r ăspunseLan d, când ajungempe mal ul cel
ălal
t.
Scu t
ură puţ in pungade p iele care iîat ârnal a cingăt
oare şi se u aziun zân gănit
.
Ochiil untraşului scăp ărară o clipă de mân i
e,darî n cel e din urm ă
încuvii
nţă.
— At uncisă por nim, murmură elşipăşi mân dru pepon ton, urmatde
cele şase j uatoare.
Ceaţ a semi st
uia arzân dî n jurull orpe măsu ră ceî naintau; cârcei
cenuşii se ncol
î ăcea u în sp atele or
l, astupând cur epezi
ci
une ocul l unde se
aflaseră maiî nainte.Ran d se gr ăbi să i n
ţă pasu l cuei.
Bacu lîn si ne era o barcăde l emn cuat u
lriînalte,î n ca ret e urcai pe o
rampă ca re p utea firi dicată casă l b
och ez
e cap ăt
ul parâm ei. De o artp e şi de
alt
a erau frânghii groasede u n braţ ,frângh i
il ega
te de p i
loni put ernicila
mar gi
nea on pt onului şicare p se
i
erdeauî n întuneri
cul de d easu pra râului
.
Ajutoarel
elunt raşuluiîşiînfipserăt orţel
eîni nel
eledefierdepemar ginea
bacului,aşteptarăpânăcândt oţiîşiaduserăcaiipepunt e,apoitraserărampa.
Punt easc ârţâia su b co pit
ele ca i
lor şi târşâi
tul pici
oarel
or,i ar b acul se a b
lansa
într
-o parte ş iî ntr-al
ta di n pri ci
na greu tăţ
ii
.
 Turnânal
t mormăiîn barbă şil e spusemârâi nd săî şili
nişt
ească
animalel
e şi săst eaî
n mi j
locul bacu l
ui, casănu- i stânj
eneascăpe o ameniilui
.
Stri
găl a ajut
oarel
e sa
le,care pregă t
eau bacu l pentrut raversare,
î
ndemnându-i
săse grăb ească
, dar ărb
b aţi
i continuau săse m i
şte cuaceea şilentoa
re,
indif
eren
t cee- al
r fisp us;de al t
fel, nicielnu pr eaave at r
ageree d nii
mă şi
adesea nu îşiducea cuvi
ntel
e p ână l a capăt
, oprindu-se ca săridice orţ
ta şisă
priveascăisco
dit
or nîceaţă. Î
n cele d in urm ă conteni sămai st ri
ge aleişise
d
nuse
emi at
şcalppror
ă
ână,câ
und
ne uă
d r
numl
ase
di
ntr
ri
epna
vid
j ţ
uti
oanr
tăea
el lsap
l
eâcl
a
l
îat ce
inseaco
pe
er
peba
raţrâu
; l
.
auR
t năm
ciase
tr
esă ri
şiseui tăf urios al el.
— Ce?Ah. Tu , nu- i aşa? Gata?Era şit impul. Ce maiaşt epţi
?Î şiagi tă
mâini
le ă f
ră săţ ină sea mă de o trţ
a şide el ful în ca r
e ca ii nechezau şiîncercau
săse ea d î napoi. Dă-te a l o parte!Fă l oc! Mi şcă-
te!
Bărbat ul sesu puseşiseî ndep ărt
ă greoi,i ar Turnânal t pri
viî ncăo dat ă
l
a ceaţa d e deasupra, fr ecâ
ndu- şineli
nişti
t mâna g oală de p arteadi n faţăa
surt
ucu l
ui.
Bacu l seî ncli
nă câ nd fură desfăcut
e od goanele şif u pri ns de cu rent, apoi
se ncl
îi nă din nou câ nd se ăsă l nîvoi a r f
ângh ii
lor e d susţi
ner e.Oamen i
i
l
untraşului,t rei de fi ecare aprte,înşfăcară rân
fgh iil
e d i
n part eadi n f aţ
ăa

b
na c
el
iu
nlu
ii
ştiş
ţ
iiîne
p cepur
măăs
sură
ăse î
cendn
re
îp
ai
nt
etanev
au po
eiesâ
rpr
uep
l înartead
veşm âi
nntspa
at t
îe,mu
n cenr
umu
şiurând
.
Pontonul di spăru şi furăî nvăluiţi de pâcl a ca resef urişaî n â fşi
i subţi
ri
pe p unteabacu l
ui, printre o trţ
el
e p âlpâi t
oa re.Bar case egă lna uşorn î voi
a
cu r
en tului. Doa r mi şcareari tmicăa oa men il
or ,în f aţ ă casăapuce r âf
nghii
le,
ap oiî n sp ate,t răgând de el e,dădeade n îţeles că înaintează. Ni meni nu vor bea.
Săten iiî ncer causăse i nţ
ă cât maiap roape d e mi jlocul bacu lui. Auziseră că
Tarenulest emul tmail atdecâtpărai elecucar eeraueiobi şnuiţi;ceaţaf ăceasă
li se a pră nfi init mai î ntins.
După o vr eme,Ran d seap ropie deLa n. Un â ru e pcar e nu- l puteai t
rece
cupi ci
oru l sa u înotşial că rui mal nu î l put eai ved eaer ao p ri
vel
işte sumbră
pen tru ci nev a care nu văz use i nod
ci ată o p aă mail ată sau maiad âncă ecât
d
iazul di n Cod rul cuBăl ţ
i.
— Chi arar fi î ncercat săne j efuiască ?î nt rebă elcu as glscăzu t
. Se purta
caşicu m i -ar fif ostl ui fricăsănu fie ef juit.
Străjeru lîi ce rcet
ă cu ri p
virea pe l unt raş şipe aj utoarele sa l
e – ni ci
unul
nu părea că ascult
ă– n îainte sărăsp undă,l af elde n îcet
:
— La ad ăp ostul ceţ
ii… eibi ne,uneori , cân d oa men i
if accev a pe ascu ns,
se oa prt ă cust răi
nii aşacu m nu ar nd îrăzn i s-o a fcădacă r amaifi şial ţ
i ochi
care să -i vad ă. Şi cei care a f
c cel mai r ep ed e rău unui st răin su nt cei cărora l
e
trece cel mai rep ede p rin mi nte că străinul va ficel care e lvaacef ău r. Omul
ăst
a… Credcă - şi
ar i
nvde propri
a mamă r t
oloci
lorca sări mească
p n sc
îhimb
carne pen
tru t
ocană,dacăi -ar con
ven
i preţ
ul. Mă mir că m ă nît
rebi una ca
ast
a.Am au zi
t şieucu m vorbesc oam
enii di
n Emon d’
s Fi
eld despre cei din
Tar
enFerry.
— Da,dar … Da,t oat
ălumeaspu ne că…Darn- am crezut ni
ciodată că
aşa ar fi.De apt
f … Ran dîşispuse ăc aracef aim bi
ne să unsemaigân deasc
ă
del
ocl a ceeace i şt
a despr
e el
ful de afi al oamen il
or de d i
ncol
o d e satul l
ui. Ar
p
uu t
easă
rmă. -
i
Poatespună P
că ieri
să-
o t
iul
pun
uiăcă p
eamr
tolt
raversat
oci pe ur
râul
melecun
oabacu
stre.llui,r ost i elî
n cele d i
n
Lan r âseî nfundat şisec.
— Una e săj efui
eşti un st răin şi cu ott
ul altceva săai de- af ace cu n u
Jumat e-Om.Chi arîţ
iînchipuicăart recet r
olocicubaculdepart eaceal alt
ăa
râului
, mai al es e p ceaţ
a ast a, oricât de mult aur is- ar oferi
? S au căar o vrb
i cu
un Myr ddraa l, dacăar av ea nîcotro? u Nmaigân dul că ar t ea
pu să- i se nî
tâmple
una caast al -ar pu ne pe u fgă. Nu cr edcăt rebuie să-ţifacipr eamul t
e grijiîn
privi
nţaI sco adelor elCui Înt
uneca tî n Ta renFerry.Nu î n locu l ăsta. Celpuţ in o
vremesunt em î nsiguranţă,înoricecaz,nuavem anet emedeceideai ci.Ai
grij
ă de t ine.
Tu rnânalt nu mai pri vea scru t
ătorî n ceaţ
a di n faţă. Înti
nzân du-şiînai
nte

ch
prii
puld
ma l
ui
atăascu
cânţ
di
tîşi
i ţ
vei
dnând cu
ea susev
ad orţ
t a,
ărat.se
Scân i
u
t
dari
u a
l d
l
e Lan p
e şip
e l
ant
u R
eanscâr
d ca
ţâi
auşisu
cum era
b
paşii aj utoarel
or u li şisu b rarele ov
lituride c opit
ă ale c ailor. Deodat ă, dându-şi
seama c ă se i u
tăl a elcu m î i priveşte,luntraşul se r a
tse na îpoi. Di ntr-
un sa l
t se
î
nt oarse să caute din nou cupri vi
reacel ălalt mal sa u orice l t
a
ceva voia elsă
găsea scăn î ceaţă.
— Nu maispu ne ni mic,şopt i Lan, atâtde î ncetî ncât Ran d ap roap e cănu
î
nţ el
ese. Nu e momen tul să vor bim acu m despre roloci
t, saudesp re scoad
I el e
Celui Î ntunecat, saudesp re Părintele Mi nci
unii– p utem fi auzi ţi de u rechi
străine.Asem eneavor be p otpricinui lucru rimul t mair el
e d ecâtol ţC
ul
Drag on ului scrij
eli
t pe u şat a.
Ran d nu av eani cio t ragere de i ni
ma sămaipună vr eoî nt r
eba re.
Mâh nirea u psese mai şi mul t st ăpânir
e p e el.I scoadel
e C el
ui Întunecat ! Ca şi
cu m nu ar fif ostde a juns s ă-ţifacigri j
i din ca uzaPi eriţil
or,a t roloci
lor şi a
Dragh karu l
ui. Celpuţ in dacă ved eai un t roloc, î
l recunoşt ea
ii med i
at.
Pe nea şep
ttate,î n p âcla din a fţal orsei virăned esluşit nişte st i
vede l emn.
Bacu l se ovil cuo b ufni
t ură de mal şiapoiaj utoarel
e u lntraşului se grăb i
ră să
prindă cuod goane ba rca şi să coboa r
e cuzgom otr ampa ,î nt i
mp ce a Mtşi
Perrn i sp userăî n gu r
a mare căr enTa
ul nu er a nicipe d eparte a t
âtde at l cât
au zi
ser ă ei. Lan cob orî rampa d ucân du-şiarm ăsarul de căp ăstru, urmatde
Moi
rai
ne şi de cei
lalţ
i.În ti
mp ce a R
nd, ul
timul, coboracuNoru ţîn spatel
e
Bel
ei
,j upân Turnân al
t stri
gămân ios:
— Hei , st
aţi puţi
n! Opri
ţi-vă! Unde mi-e aurul
?
— Î l veiprimi, seau ziglasull ui Moi
rai
ne de undeva din ceaţ
ă.
Cizmelelui Ran d bocăni
ră pe rampă şiap oipe scânduri
le pon
tonului
.
— Şi cât e un ban de argnit pent
ru oam en
iităi, ad
ăugăAesSeda i
, ca
răsp
l
ată pentru căam t raver
sat repede râul
.

când a Lu
unr
t
ziraşu
ă d
el şovă
a
rgini
,
ţ,î
i nt
oai
n zân
menid
iu-şi
săigâ t
seulsm
ca
ul şicu
seră im
ndtar fiea
oropmi
ăr
l .osi
Î
ntaip
nri
temejdi
caa, dar,
Turnânal tsăapucesămaispunăceva,coborârăt ropăindrampa,uni idintreei
oprindu- se săai mia ot orţ
ă.Lunt raşulî i urmă, posa c.
Ran dîşicr oidrum cubăgare de seam ă de a l ungul pon ton ului, copi
t
ele
lui Noru ţr ăsunân d slabî n ceaţ ă.Pâcl a p lumburi e era al el
f de gr oasă ca
deasu pra râului. La cap ătul pon t
on ului, Străj
eru lîntindeabani oa men ilor
,
înconjurated torţ
elel ui Tu rnânalt şial e ajutoarel
or sa l
e.To ţi ce il
alţi
,î n afară
de M oiraine,aşt eptau cev a mai dep arte,st rânşiuni iî n al
ţii
, nel iniştiţ
i. Femei
a
AesSedaiseui talar âu,darRandnuî şiput eadaseamacevede.Î nfrigurat,se
înfăşură maibi ne n î surtuc,aşaud cu m er a.Acu m i eşi
se cu adev ăratdin
ŢinutulcelorDouaRâurişiisepăreacăî ntreelşisat ulluieramaimul tdecât

un râu.
— Ui te,gr ăiLa nd, întinzân du-il ui Tu rnân alt ulti
ma mon edă . După cu m
ne-am î nţeles.Nu puse u p
nga al oc,l i ar lunt raşul cuch ip de n evăstuică o
priveaacoml .
Pon tonul sezgâl ţâi, scoţând un scâ rţ
âi t put erni
c.Tu rnânalt să ricaars şi
întoa
rse ca pul sp re b acu lînvăl uitî n cea ţă. To rel
ţe ca re m ai rămăseseră e p
punte er au doa r ni şt
e p unct e p ali
de şi neclar e d e ulmi na. Pon t
on ul pârâi ,
lemnul se râ fnse cu un hui etca e du tnet, cel e d ouă u lmi ni se ăt cli
nară, apoi
începură să se nvârîtească. Egw ene scoase nţ ipu
ăt,iar Th om su dui.
— S- a desf ăcut! st ri
gaTu rn ânalt
.Î şiî nşfăcăoa men i
i şiî iî mpinsesp r
e
capătul pon tonului. Bacu l s- a d esfăcut, negh iob i
lor! Duceţ i
-vă u dpă e l! Duceţi
-
vădupăel !
Îmbrân ciţ
i de Tu rnânalt, bărb aţi
if ăcurăcâ ţi
vapaşi , poti
cn indu- se, apoi
se opriră. Lumi nile slab e de p e b ac seot eraudi n ce nîce a mir epede,şimai
repede.Ceaţ a de d easu pra se ăsu r cea, t
rasăî năuntrul ap ei
. Pon ton ul se
cutremură.Bacu lî ncep ea să se nî depărteze,i ar gom
z ou tl l emnul ui car e se
crăpa şidi n care să rea u aşch ii erasu a
rzit
or .
— Un vârt ej, spuseunul di ntre ajutoa re,cugl asu lt emător .
— Pe Ta ren u n su nt vârtejuri. Vocea lui Tu rnânalt er a stinsă. N-af ost
nici
odată ni ciun vâ rej
t…
— O î ntâmpl are nefer
icită.
 Gl
asull ui Moi
raine,ca reî şiîntoarse faţ
a de la râu , păr
eaca vern
osî
n
ceaa
ţ car
e o ăce
fa să mene
se cu
o u mbră.
— O nen oroci
re,încuviinţ
a La n, sec. Se pare căo vr eme nu osămait reci
pe ni
meni de parteacea l
alt
ăar âului. Păcat căţ i
-ai pi
erdut barca
. Scot
oci
din
nouîn punga e p car
e oi n
ţea nîmân ă.Asta a rtrebui să et desp
ăgubească.
Tu
rnân al
tr ămase o clipă uit
ân du-sela au rul care st
răluceaî
n mân alui
Lan l
alumi na torţ
el
or, apoiumeri i i sel ăsară, i
ar prvi
irea i seîndreptă
spre
cei
l
al
Emonţi’
dspeF
ica
el
dre it
st
ăît
earecu
u l se
ini râu
şti
ţil
..Lu
An
bti
a des
raşu lluşi
scon
ad u-
se se
nudţi
n
i pri
păt îcina
nspăiceţ
mâi
ni
,
t ce
at i da
şi in
bia
î
ngăimat, smulse m on edele d i
n mân al ui Lan , se ăsur cipe căl câi
e şi o zbugh iî
n
cea
ţă. Ajutoa
rele sale erau l
aj umăt ate de p as nî urm al ui; se i m
stuiră şieiî n
susul râul
ui,i ar l
umi na torţ elor u fi ute nîgh i
ţit
ă d e p âclă.
— Nu n e maiţ ine ni mic ai ci, hotărî AesSeda i, caşicu m nu s- arfi
pet
recut nimi
c n eobi
şn uit
. Ducâ ndu- şii apa cea albă d e căp ăstru,ieşi de pe
pont
onşio u lă nî su s pe al m.
Rand rămasel ocu lui, uitându- sel a râu l ascu ns în ceaţă. „Poate căa f ost
doar o nt
âm
î plare.Nu su nt vârtejuri , a spus,dar …” Deod ată şîidădu seam a că
toa
tă ulmea l p
ecase. Se gr ăbi să se ţ er
ca
e p e mal ul uşor povârni
t.
După treipaşi , ceaţ a groasă sedest rămă cu ot t
ul.Î ncremeni pe locşise

ui
plt
ă
umbiţ
untă
e n
ri îd
eapoi.
ce
ruO dui
l sennngăale-
da
nop ţu
l
ii
,ngu
î l ma
ncă î
nlu
tl
uu
ni dt
ecaesp
,dărţ
eşieast
răâcl
pua
l ci
r d
easă
ea lunişi
i dădea
de n îţ
eles că zori
le n u erau dep arte.St răjerul şiMoi raine stăteau de vorb ă
l
ângăca i
,l a câ ţ
ivapaşidi ncolo de h otarul ceţii
. Cei lalţ
i sest rânseseră puţin
mai l ao p art
e;ch i
ar şi în înt unericu l străpuns d e u lmina l unii nel ini
ştealor era
l
imped e.To ate p ri
viril
e e rauaţ int i
te a supral ui Lan şia l ui Moi raine ş itoţi,î n
af
araedE gwen e,se răseseră
t uţ inpînap oi, ca şi cum nu ar fivru t ni cisăî i
piardă pe cei doidi n ved ere,dar i n
cisăse p a
ropri
e p reat are.Ran d, cuNoru ţ
de că păstru, se u dse ânlgăEgw ene,i ar ea î
i zâm bi.Î şisp use că st răl
ucireadi n
ochii einu se a dt
ora umain l umi niiluni i.
— Urmează linia râu l
ui caşicu m arfi f ost dese nată cupen elul
, spunea
Moiraine pe nut onmul ţumi t. Nu su nt ze ce em feiî n Tar Val oncar e să oat pă
f
ace aş a ceva singur e.Darămi t
e n î ga lop ul ca l
ului.
— Nu mă pl ângeam, Moi raine Sedai , răspunseTh om, peun t onsfios ,
care n u-i stăteaî n fir e,dar - n
ar fif ost oare maibi ne să en maiascu ndă puţ in?
Să zi cempân ă al B aerlon? D acă raghD karu l o să se uite pe artpea ast a a
râului, o săpi erdem t otce m a câşt igat.
— Dragh karii nu su nt foa rtei steţ
i,j upân M errilin, rosti sec AesSed ai.
Sunt ni şte c r
ea t
uride e tmut ,f oa rte primej dioase, cupri vi
re a scuţ
ită, dar cu
minte p uţină.O să- i spună Myr ddraa lului că e d partea st aa arâu lui este sen i
n,
dar cărâu l este a coperit de cea ţă mi l
e n îtregiî n ambel e d i
recţi
i. Myrd draa
lul îşi
vadaseamacâtm- acost
atsăf
acasta.Vatrebuisăsegândeascăşila
posi
bil
itat
eacăvrem săo ulam în josul râul
ui,iar astaîl vaîncet i
ni. Va t
rebui
să şi
îî mpartă căut
ăril
e.Ceaţa ar reb
tui să i nţă î
ndeajuns de mult cât să u n fie
sigu
r că u n am făcut măcaro parte di
n drum cubar ca.Aş fi uptut să nîti
nd
ceaţ
a p ână puţi
n maiî ncol
o,spre Baerlon,însă t a
unciDraghkarul ar fi i zbu
ti
t
săcercetezeot trâulîn cât
evacea suri
,i ar Myrddraal
ul ar fi şt
i
ut î ntoc
mai
încot
ro ne nîdrept
ăm.
Th
— om
Ter scoas
og e umă
să n puifăi
er
ţt
i,şi dă
Aes du
Sed di
ai.nSpcap.
ercănu e- tam j i
gnit
.
— Ah, Moi… ah , AesSedai . Matseop ri şiînghiţi cuzgom o.tBacu l
… ah …
ai… vreausă c…zi nu î nţel
eg e d ce… Vocea idîev
en i di
n ce nîce m aislab ă,ap oi
se i st
nse şi se ăsă
l o ă tcereâtat de p rofundă, încât sunetul cel mai puternic pe
care lîauzea anRd erarop priar espi
raţie.
În cel
e di
n u rm ă, Moiraine vorbi
,i ar vocea eirăzb ătu n ît ăcereadep l
ină.
— Toţi vreţ
il ămuri ri
, dar, dacăv- aş ex pl
icat otcef ac,n- aş mai ave at i
mp
pentruni mi
c alt
ceva. În lumi na ulnii
, Aes ed Saipărea mva cu m ai înal
tă,
ri
dicându-se ap
roape am eninţătordeasu pra orl. Aflaţi un l ucru. Vreausă vă
vădlaadăpostînTarVal on.Ăstaesi ngurullucrupecar etrebuiesă-lşti
ţi.
— Dacămaist ăm ai ci
, adăugăLan , Draghkarul nu va mait rebui să

cer
ar cet
âuez
lue
i.âru l
. Dacă -mi ad uc b i
ne am i
nt e… îşiduse cal ul însp re p art
ea e d su s
Ca şicu m mi şcarea Străjerul
ui i -arfi l uato greu tat
e de pe pi ep
t, Ran d
respirăadânc.Î i auzişipe c eli
alţifăcâ nd laf el
, ch i
ar şi pe T hom, şiî şiaduse
aminte d e o vech e zicătoare.Să scu ipi un l up î n och i maibi ne st ai
, decât să i fi
văzutdeoAesSedai .Tot
uşi ,î
ncordar eascăzuse.Moi rainenusemairi dica
amen inţătordeasu pra n imăn ui; abia d acăî i ajungea ân pă al p iept.
— Ce- arfi săne od ihni m ni ţ
el, spusePerr in plin de sper anţă,t er
mi nând
cuun că scat
. Egw ene,sp ri
jinindu-se e d Bel
a, of tăi st
ovită.
Era primul su netcead ucea a nemul ţ
umi re pecar e Ran dî l auzeadi n
partea . ei „
Po at
e căcu am î şidă seam a că, l
a urma urmei , nu es te o aven t
ură
măr eaţă.
” Apoiî şiami nti, cuun sen timent de vi novăţie,că , sp re d eosebi
re d e
el, Egw ene n u dor mise oattă zi ua.
— Tre buie săne od i
hni m, Moi raine Sed ai, gr ăiel . Doar am căl ărittoa tă
noaptea.
— At unciarfi maibi ne săve dem cene- a pre gătit Lan, răspu nse
Moiraine.Hai deţi
, ven i
ţi.
Îi duseî n su sul malul ui,în păd ureade di ncolo de râu . Cr engi
le
desfrunzite ăcea
f u ca mb u rel e săpară şi maiad ân ci
. La câ teva zeci de p i
cioare
depărtare de aren
T văzu ră o m ovil
ă n îtunecata ânl gă opoi ană.Î n acel loc, mai
demul t, un pot opsăp aseepd edesubt şipr ăvălise al p ămân t un î ntreg âlpc d e
arbuşti
,t ransformându-iîntr-un ghem mar e şi încâl
cit
, o mp
îl et
it
ură aparent
soli
dă de cren gi
,r ădăci
ni şit runchiuri
. Moi
raine sepri o, şi
, deodat
ă, o ulmină
apăruos, j pe ămp ânt, veni
nd d e sub grămada d e copaci
.
Azvârli
nd u n ciotde t orţ
ăî n afţ
al ui, Lan eşi
i t ârându-sede su b m ovi
l
ă,
după ca re şi
î îndrept
ă sp atel
e.
— Nu su nt musafi rinep oft
iţi
,îi spusel ui Moirai
ne.Iarl emnul pe carel-
am l ăsat ai
cie n îcă scat
u , aşacă m afăcutf ocul
. O să e n od
ihni
m l a căl
dură.
—
— Ş Pti
ăaţ
r i că
ea unol să
oc pne
ot op
rvi
it
,ri
m
r ai
ăspci
un?
seî
nt
Lr
aeb
n.ăÎ Egw
mi en
ple su
ace rpri
să fin
usă.pregăt
i
t, pent
ru
ori
ce eventual it
at e.
Moiraine l uă torţ
a din mâi ni
lel ui
.
— Ai t u gri j
ă de cai? După cet er
mi ni
, o săvăd ce potf acecasă- i scape p
cei
l
alţ
i de ob oseal ă.Însă cuam vr eausă vor besc cu Egwene.
Ran dl e văzu pece le douăf emeigh emui ndu-seşidi spăr
ân d sub grămada
mare de runch
ti uri de copaci
. Era o d esch
izătură mică, pri
n care abia dacăt e
put
eai st
recu ra.Lumi na t
orţeise ăcuf nevăzu t
ă.
Lan u laseşini şt
et rai
ste şio ca nti
tate mi că de ovăz,dar nu i îlăsă pe
cei
l
alţ
i sădeaj os şeli
e cail
or. Scoaseînsăpi ed i
cil
e p en
truca i pe care el aduses
e
cuel.

pu ea—ă
t sSn
-armai
u odi
h ni
avemai
mt i bi
mp ne f
săăe
rălpu
şei
n,
emdalr
,d
a acăt
oc.
l rebuie săpl ecam r
ep ede,s-ar
— Nu mi sepa re căau ev noe i deod i
hnă,spu sePer ri
n n î it
mp ceî nce
rca
săt r
ea căo t raist
ă pest e b otul calului sa u. Cal ul îşismucica pul înai nte săî l
lase să u p
nă b aiereel al ocu
l ll or
. Şi Rand se căzn i cuNoru ţ şide- abia d upă a
trei
aî ncercar
ei zb uti săt reacăt raista pest e ca pul su rului.
— Ba au ,l eoî ntoarseLan .Î şiî ndrep tă sp at
eel după cepusepi ed i
cal a
arm ăsa rullui. Da, încămai potal er
ga . Vor uf gicâ t de e rpede p ot
, dacăî i
lăsăm, dar până n î cli
pa n î care se vorbuşi pră morţi din pricina ob ose l
ii pe
care n u au si mţit-o.Aş fivr ut ca M or
iaine S ed aisă u nt rebuiască să acă
f ce- a
făcut, dar n u se u pteaal t
fel. Mângâ ie gâ tul arm ăsa rul
ui,i ar calul îşisă l
tă
capul, caşicu m ar fivru t săarat e cărecu noa şt
e atingereaSt răjeru l
ui. Trebuie
sămer gemî ncet câteva zi
le,până câ nd î şir evin. Mai î ncet decât aş vr ea. Dar,
cupuţ i
n nor oc, o săfie b i
ne şi aşa .
— Ast a?…Matî ngh i
ţi cuzgom o.tAst a voi a Moiraine săspu nă?Cân d
vorbeadespreoboseal anoastră?
Rand m ângâ i
e gâ t
ul lui Noru ţ şiseui tăî n go l.Î n ciuda fapt ului căî l
ajutase ep Tam , nu voi a defelca es A ed Saisă ol f
osească Puter
ea u Spremă şi
asupra l ui.„Lu mină,ap roape că a recunoscu t că ascu fundatbacu l
.”
— Cam aşa ce
va.Lanrâse înfunda t,făcân d o st râmbă t
ură.Darnu
trebuie săvăf aceţi gri
ji căo sămuri ţif ugind. Poa te d oar dacăl ucru ri
le se
înrăut
ăţescoa ft
r e mult. Acum gândiţi-vă u nmaică văşt eap
ată onoa pte de
somn î n pl
us.
Deodată, de undeva de deasu pra râu l
ui învălui
tî n ceaţ
ă, seauziţ i
pătul
ascuţi
t al Draghkarul
ui. Până şicai iî ncremeniră. Se auzidin nou, de data
aceast
a mai apr oape,sfredel
i
nd ca pul l ui Rand cani şt
e ace. Apoiţ
ipet
el
e se
stinseră, şi
în cele di
n urm ă, dispărură cut otul
.
— Am avu t noroc,şopti Lan. Ne cau tă pe râu . Ri
dicădin umeri şit on
ul î
i
d
fieven
er
bini
tedint
şir
-oda
at
cev ăcuf
oart
ee sec
car .
să-
miHai
udeţ
mpi
lusăbui
n
rt
trăm. Mi
a. -
ar prinde b i
ne n i
şte ceai
Ran df u primul care sest recură,în pat rul abe,pri n deschizăt
ura din
î
ncrengăturide co pacişiapoipri ntr-
un scu rtt unel. La capătul acest
uia se p o
ri,
î
ncăgh emui t
.Î nf aţă era un loc ed of ormă ner egulată,o peşteră din l
emn î n
car
e p uteau t oţ
iîncă peacuuşu rinţ
ă. Acop eri
şu l din trunchi
urişicr engide
copacier af oart
e os,
j aşacădoa rf emeile put eau staî n pici
oare.Fumul de a l
f
ocul ca re ardeape u n stratde p i
etre e d râu se d ri
i
caşise uf rişaafară;
curent
ul er aî ndeajuns de puterni
c câ t săî nlăture ot
t f umul, dar împlet
i
tura
er
a preast rânsăcasăl asesăse vad ă până şicea mai mi căl i
cări
re af ocul
ui.
Moirai
ne ş i Egw ene,ca r
e şi
î scoseserămant ii
le,st ăteau turceşt
e,faţăî n faţ
a,
l
ângăf oc .

care —npuePunt
îere
mia Supr
şcare emră,
eaţsp
C
ia,unfea
orţaMoi
peraine,vi
care n
ret
eaCdinlA
oru adevăr
p
l at
ăsmu
uli
tI
-zv
ooca
,
rforţ
să a
învâ rea
tscăRoa ta Ti mpul ui.Î şil ipi mâi nil
e n îf aţă, apoi l e mp
îi nse n uaî n
cealaltă. Sai din, j umăt ateabărb ăteascăa A devăratului Izvor, şiSai dar,
jumăt at eaf emei ască,sel uptăunacuceal al
tăşiî nacelaşit i
mpseaj utăcasă
ofere a cea stăf orţa. Sai din – ri di căo mână, apoio ă lsasăca dă – este p ângărt
i
de a t
inger eaCel ui Î ntunecat, cao apa pe ca re p l
uteşte u n strat subţir
e d e
unt delemn r ân ced. Apa est e n îcă u pră,dar u no p oţ
i atinge ără
f să
nu at i
ngi
mur dăria.Doa r S aidar po ate fif ol
osităf ără primej die.
Egw en e st ăt eacu spa telel a Rand. Acest a nu i îput eazări ch
ipul, dar
vedeacum ascul t
ăcunesaţ .
Matî lî ngh ionti pe Ran d pe l a sp ate şimorm ăiceva, aşacăi ntrăî n
peşter a di n l emn. Moi raine şi Egw ene n u îl băga ră nî seam ă. Ceil
alţ
i se
îngrăm ădiră î n sp ateelu li, scoţân du-şimant i
il
e u med e,aşezân du-se nîj uru l
focului şiî ntinzâ nd mâi nile spre oc f casă -şile n îcălzească. Lan, care nt i
ră
ulti
mul , scoa se i n
dtr-un ungh erbur duf uride a pă şisaci de piele,luă un
ceainic şi î
ncep u săpregăt eascăî ncetişor ceaiul. Nu ascu lta ce sp uneau
femei l
e,dar pri eten i
il ui Rand î ncepură sănu- şimai î ntoa r
că m âi
nil
e p e o a p
rte
şipe al ta d easu pra ocu
f l ui şisă seol bheze r puşisi mpl u. Thom se r p
ef
ăcea
preocu patdoa r să- şiumpl e pipa boga t ornamen tată,dar el f
ul în care sepl aeca
î
nspre em
f eiîl dăd
eade gol . Moi
rai
ne şiEgwene seur p
tau caşicu m ar fif ost
si
ngure.
— Nu, spuseMoiraine carăspuns l
aoî ntrebar
e pe car
e Rand nu o
pri
nsese,Adevărat
ul I
zvor un poat
e seca,totaşa cum un râu car
e nîvârt
eşt
e
roa
ta uneimori nu poat
e seca.Izvoru
l est
e râu
l;femei
a Aes ed
Sai – ora
ta de
apă.
— Şi chi
arcr ezicăo săpotî nvăţ
a?întreb
a Egw en
e.Chipul î
i st
răl
uceade
ardoa
Potînr
e.
t
r-Ran
ad d nu o
evăr d
să
evivă
nzuseeu
şi in
ci
Aodat
es ăed
at
S â?tde r
ai fumoa să şi at
âtde d eparte de el.
Rand sări î
n pi cioa
re,l ovindu-secucap ul de t avanul scund de buşt eni
.
Thom Merril
inî lapucădebraţ ,împingându- ldinnouj os.
— Nu fi negh iob, murmură Men est
rel
ul. Cercetăf emei
le cupri vir
ea–
nici
una n u păr ea să ob fiservat cev
a,şise i u
t
ă com pătimit
orl a R and. De acu m
nu mai poţ if ace i mi
n c,băi et
e.
— Cop i
la mea, spuseMoi raine blând, f
oarte puţine sunt cele care pot
î
nvăţa cu m să t a
i
ngă d Aevăr
atul I zv
orşisă se veascăser e P u
dter
ea u Sprema.
Unele reuşesc ăsînveţe mai bi ne,al tel
e mai puţ in. Tueşt i una dint
r e rarel
e care
nu trebuie să înveţe n i
mi c.Celpuţ in, fie că vre,ifie cănu, vei ati
nge d A
evăratul
Izvor
. Dar fără î nvăţătura pe ca re o oţpi pri
mi î n Tar Valon, nu vei şti cu
m să

stăpâneşt
care i
aupenaşt
di
n d
ep l
i
ern
e acap
ceast
a
aci
tatf
orţ
ea ăeşi
d as-a
tr
a
i put
nge ea Sdsă
ai i nu ,su
n mor dp
aravi
căeţ u
j
Ai
aheşt
Ri
. Be
oşiărban
uţi
iîi
găseşte şi nu îi domol eşte…
Thom morm ăiceva pe înf
undat e,i arRan d sef oi
, negăsi ndu- şil ocu l
.
Bărbaţii de elful celor esp
dr e care vorb eaAes ed Sai erau f
oarte rari – n u auzi se
decât de t rei în toa tă vi
aţal ui, şi, slavăLumi nii, niciodatăî n Ţi nutul cel or ou Dă
Râuridar râul pe ca re lîfăceau î nainte săfie gă si
ţi de em f eile A es ed Sai era
îndeaj
uns de ar me n îcât oam eni
i să nî ceapă să oves
p t ească, era a sem enea
războaielor sau cutremur el
or care istrugea
d u oraşe le.Nu î nţelesese ici
odnată
prea i b
ne cenu ame ă fceau femeile A j
ah. Pot rvi
it poveşt il
or , erau gru puride
femeiAes ed Saicareai mmul t com plotau şise orovăi
ci au î ntre ele,dar oa tte
poveşti
le erau de a cord asupra u nui l ucru. Principalaî ndat orire af emei l
or j a
Ah
Roşie era săî mpi edice oal tă Frângere La umi i şi, astfel
,î i urm ărea u pe o tiţ
bărbaţiicarevisaserăvr eodatăsăstăpâneascăPut er eaSupr emă.MatşiPerri n
arătau de p arcăşi -ar fi oridt dintr-odat ă săfie d in nou aca să ,în pat uril
e orl.
— Dar şiunel ef emeimor . Este greu săî nveţif ără ci
neva care săt e
călăuzească. Femei le p e care nu le gă sim, cele ca re r t
ăiesc, devin ad esea… î
n
parteaast a de u lme s- ar u pt
easădevi nă Meşt er
esen î satele or
l. Moi raine se
op ri
, gânditoare.Sângel e vechi est
e n îcăput ern ic nî Emon d’s F i
eld, iar sân gel
e
vechicânt ă.Mi-am datseamaci neeştidef aptî nclipaî ncar ete-am văzut .Nici
o A es edSainu poa te să seseascăgă n pr î
ez en ţa uneif emeicar e p oate stăp ân i
i
AdevăratulI
zvorsaucareestepecalesăsetransf
ormeşisănusi mtăacest
l
ucru . Scot
oci î
n punga e dal brâu şiscoase oi at
pră mică şi al
bast
ră pusă ep
un l ănţi
şoreda ur pe care lîpurt
ase m aiînainte nî păr. Tueştifoart
e apr
oape
de r tansf
ormare,de pri
ma a tinger
e aAdevăratului I
zv o.
r Ar fi maibi ne săet
călăuzesc.Aşa vei put
eaoco li… urmări
le n ep
lăcute pe care e n
îl
dură cel
e ca
re
trebuie săîşigă seascăsingure ca
lea
.
Egwenefăcuoch ii mari, seui
tăl a piatră şiîşiumezi de maimul t
e ori
buzel
e. Est
— e… ar e Pu t
erea?
— Fi reşte cănu, ser ăst
i Moi raine.Nu u lcruri
le au u Pt
erea, copil
a mea.
Chiar şiangreal ul nu e d ecâto u nea lt
ă. Ast ae d oa
ro p i
atră a l
bastră şi
frumoasă. Însă oapt e u
lmina.Ui te.
Mâi nilel ui Egwenet remurară când Moi raine îi pusepi at
ra pe vârful
deget
elor.Î ncercă săse r a
tgăînapoi, dar Aes ed Sai îiţ i
nu mâi ni
le nîtr
-o mână,
i
ar cucea l
al t
ă i îmângâ i
e cubl ândeţ e ca pul.
— Ui tă-tel a pi
atră, rost
i Moiraine bl ând. E mai bi ne aşadecât săorbecăi
singu
ră. Sco ate-ţ
it otu
l din minte nî af ară e d pi
atră. Goleşt
e-ţ
i minteaşil asă-
te
î
n voial ucru ril
or. Nu exist
ă decât pi at
ra şi hăul. O săî ncepeu . Lasă -
te nî voi
a
l
ucrurilor şi lasă-
mă pe mi ne săte că lăuzesc. Niciun f elde gâ nduri. Lasă-
te nî

voi
al ucru
R ri
an l
dor.
î
şiî nfipsedeget eleî n gen unch i şist rânsedi n dinţi până câ nd î l
duru r
ă max i
larele.„ Nu t rebuie săr eu şească . Nu t rebuie.
”
Lumi na ţ âşn i din piatră, o st răfulgerare de al bastrucare dispărui med i
at;
nu er a maist rălucitoare ca nul i
curi ci, dar an Rd se cu t
remura caşicu m ar fi
fost orbit
oa re.Egw en e şi Moiraine s e u i
tau ţ intăl a piatr
ă, cuch i
purile goli
te de
ori
ce exp resie.Se mai văzu o străful gerare, ap oialta, pân ă cândl umina de
culoareaazu rul ui încep u săpul seze o ca inimă.„ E Aes ed Sai,î ncercăelsă- şi
spună,f ără ăd nejde.Moi raine ace
f st
aa.Nu Egw en e.
”
O ul ti
mă l icărire sl
abă şipi at ra deven i di
n n ou n u si
mpl u ob iect
. Rand î şi
ţi
nu r ăsu flarea. Egw ene continuă săse i u
t
e o vrem e al p i
atră, apoiî şiridică
privi
reasp re Moi rai
ne.
— Am… am av ut i
mpr esia căsi mt… ce va, dar… Poat e căt e-aiînşel
atî n
privi
nţa mea. Îmi pareău r că i -ţ
aipi erdut t impul cumi ne.
— N- am pi erdut nimi c,cop il
a mea. Un uşor zâm betde sat i
sfacţ
ie pluti pe
buzeleluiMoi raine.Tusi ngurăaif ăcutsăaparăul timalumi nă.
— Eu? semi ră Egw ene,ap oisecu f
undă di n nou nît ri
steţe.Darn- a
durat decâ t o cl ipă.
— Teporţ i cao ţ ărăncu ţ
ăf ără mi nte.Cel e maimul tefemeicar e ajung în
TarValont rebuiesăî nveţ el
unidezi l
eînai ntesăr euşeascăsăf acăexactceai
f
ăcu
tt u. Poţi aj
unge epdarte.Poa te ch
i
ar Suprema n
Îscăunat
ă, î
ntr-
o zi, dacă
î
nveţ
i mul t şimunceşt i di
n greu .
— Vr eisăspu i?… Egw ene scoaseun ţ
ipătde î
ncântar
e şiserepezi săo
î
mbr
ăţi
şeze pe oi Mrai
ne.Mul ţ
umesc um l
t. Ran
d, aiauzi
t? O să u fi Aes eda
Si!
CAPITOLU L 13
Hotărâr
iÎ nsemnate.
Înaint
e săsecu lce, Moirai
ne î
ngenunch
el ângăfiecare,pe rând, şiîşi
p
i
ru se m
oseascăân
ii
pl
e
ut p
e
er
il
e,capul l
dar or
un.îLcer
nan morm
că săă
oică
o un are
prească.Egwevn
oe
en e
i er
şi
acă
nerău
nb ar
dătoar
reb
tu
e, i să şi
Mat î
şiPerr i
n er au fărănd î
oială speriaţ
i, dar el er
a şi t
eam ă să spună nu. Thom se
smucidi n mâinil
e u li Moiraine,dar acea sta iîprinse cap ul cărunt
, aruncându- i
o p ri
vi
re care u ln
ăsal oc e d ocm
t eal ă.Men estrel
ul rămase ncru
î nt at cât ti
mp
durat otul. Ea îi zâm bi dispreţui
toare când îşil uă mâi nil
e de p e capul l
ui. Thom
seposo morîşimai mul t, dar ară taî nvi
orat. Şi ce
ilalţ
il afel.
Ran d seret răsese î
ntr-o firi
dă di n pereel
te neu ni
formunde sp era săfie
trecut cuved erea. Och i
i apr oape că-i se nîchi
seră câ nd îşisprij
ini spatel
e d e
î
ncâ l
cit
ura de cren gi, dar se orţ sf
ă săpri vea
scăî n jur.Î şiduse u p
mnul l a gu ră,
î
năb uşind un căscat. Puţ in som n, doar oăor saudou ă,şio să se imtă
s d i
n nou
bine.DarMoi rai
nenuî luit
ase.

S
—e Nî
nfi
u…ora la at
Făcu inoch
gerea
i
i mari r
ece
dea uideget
mire.el
or
Ist ei
ovi peif
rea aţ
sea scu
lui rşisp
gea diu
nse:r
t
up caap a
ca re cu rge i n
d vâ ru fl unui dea l; durerile şi suf
eri nţ
ele set en
auară, deven
iră
nişte a mi nti
riî ndep ărtate,apoidi spăru ră. Se h olbă al e a cugu ra desch isă.
Moi raine se um lţumi să zâm bească şiî şil uă mâi nil
e d e p e el.
— Gat a,sp useşi , văzân d-o stân d aco l
o,of tând de ob oseală,Ran dî şi
ad use am inte că unput ea acef cel aaşi lucrupen truea nî săşi.Î ntr-
adevăr, bău
doa r ni şte ceai şir ef
uză â p
ineaşibrânza e p care-ile o fereaan, L după ca re se
cu i
bări l
ângăf oc. Părusă d a
oa rmăî n clipa în ca re senf ăîşură n î man ti
e.
Toţi cei
lalţ
i,î n af ară de Lan, secu lcau epunde apucau ori – unde
izbut eau să ă gseascăî ndea j
uns oc l câ t să -şiî ntindă p i
cioarele,dar Rand nu- şi
dăd ea seam a d e ce. Se si mţea ca cu şim ar fi orm di t dej
a onoap te nîtr
eagă ntr
-
î
un pat bun. Totu şi,i med iat ce se spriji
ni de p eret
el
e d e b uşten i
,f u bi rui
t de
som n. Când, o o ră mai t ârziu, Lan î lî ngh i
on ti casăî lt rezească, i se ă p
rucăse
odihni set reizileî nch eiate.
Străj
erulî it rezi pe t oţi, cu ex cepţial ui Moi rai
ne,şii mpuset uturor tăcere,
ca să nu o u tlbure.Chi ar şi aşa, nu l e p erm ise să steadecât f
oarte puţin în
tihna adăpost ului de em l n. Î nainte casoa rel
e să se na îl
ţe p e cer ,t oat
e u rm el
e
şed eriil or coalo ufses eră erseşt erau
şi cu t oţi
iî n şa,î ndr eptându- se p s
re n ord
,
sp re B aerlon, călărind l a p as om d olca să nu- şiost enească prea m ult caii
. Ochii
lui Moi rai
ne erau înnegu raţi, dar st ăteadr eaptăî n şa, sigu ră pe ea .
 Un tsratgros de ceaţ
ăî ncămaiaco perearâu l di
n spa tel
el or
, un izd
pl
umburi u care ărnzăd
iceastrăd
aniil
e soarel
ui sl
abde a -l mistui şicareu n
l
ăsasă se ă vadŢi
nutul cel
or ou
D ă Râuri
. Ran d pri
vipes te u măr nîtimp ce
căl
ărea, sp
erând săî ntrezăreas
căt otuşiceva, ch
iar şi ţi
nutul TarenFerry, până
când malul învă
luitîn pâclă pi
eri cut ot
ul
.
— N-am cr ezut ni
ciod
ată căo săaj ung aşade depa rt
e de casă, vor
bi el
când, î
n cele di
n urm ă,cop aci
i ascunser
ă şiceaţa,şir âul. Vă mai aduceţ
i
am
Pari
nt
căea cân
trd Deal
ecut ouveşn
l Str
iăj
i
ci
eind
e i se
a
t ărea
p
unci.
” epart
d e? N„u er a decât acum dou ă zi
le.
— O săne î ntoar
cemî ntr-
ol ună sau ou dă,şop t
i Perri
n, încordat
.
Gân deşt
e-te numaicât e o să avem de p ove
st
it
.
— Ni cichiar trol
ocii nu n e poturm ărila nesfârşi
t, adăugăMat . Arde-m-
ar focul, nu pot.Î şiîndreptă sp i
nar ea
, oft
ând di n rărunchi, şise ăsăl greu î
n
şa, ca şi cu m nu ar fi ez crut o ot
iă d in cee
a ce se ses spu
e p ână atunci.
— Bărbaţ i
! pufni Egw ene.Aveţ i part
e de aventura la ca r
e visaţi şideja vă
gândiţi săvăî ntoar
ceţi acasă.Î şiţineaca pul drept, dar Rand sesiză n ut remur
în vocea ei, acum că i Ţ
nutul celorDou ă Râuri nu se m aizărea eldoc.
NiciMoi raine,ni ciLan n u nîcercară să
-ilini
şteascăşinu e l spuseră că
fireşte că se vor ntoarce.
îÎ ncer că să nu se gândească la ce ar t ea
punîsem na

ast
coca. Ch
oşă îi
narşaşi od
şi îi
hcep
n nit
,uera
săvi li
np de n
seze îdoi
cuel
ochi
iid–esch
nui avea
şi la n c
uevoi
me o de
săamia
biămu l
t
gri
je.
ă dS
ee oi
î
mpr eu nă cuTam , pe o ăşup ne cui arbă deasă ver şi de,cuci ocârlii cân tândî n
dimineţil
e d e primăvar ă.Şi drumul pân ăl a Emon d’s F ield, şiBelTi ne aşa cu m
se cu ven ea, dănţ uind pe P aj i
şte ăfră alt
ă gri j
ă decâ t aceea de anu greşi paşi i
.
Reu şisă sei ardpă vrem e n îdelungată nî acea stă reve ri
e.
Drumul pân ăl a Baer lonl el uă aproape o săpt ămân ă.Lanmor măi a că
mergrea p înce t, dar el era cel care a st
bil
eari tmul şiî i obl
igape c eli
alţi să-l
păstreze.Cu elşiarm ăsarull ui, Mandarb– z i
cea că n Liîmba V ec he n îsem na
„Tăi
ş”–,nu erau defelcru ţaţi. Străj
erul alergae dd ouă orimai rep ede d ecâ t ei,
galopând î n f aţa orl, cumant ia saî n cu lori sch i
mbăt oa re fl ut
urând î n vân t, ca
să cercet eze ce se afl ă nîaint e sau r
ămân ândî n urmă,ca sări vească
p ârel
ed
din sp ate.Î nsăt oţi cei ca re n îcercau sămea rgăceva mai rep ede erau răsp l
ătiţ
i
cuvor be ă toa
i se espdr e cu m ar t reb
ui să i b
aă g rij
ă d e an imale,cu vinte
muşcăt oa re desp re cât de b i ne el va fi să mb ul e p e osj acă d vor apărea roloci
ti .
NiciMoi raine n u er a cruţată de i l
mba u li ascu ţit
ă d acăî şilăsai apa s ăi uţea scă
pasu l
. Al dieber a n umel e ep
iei ;în Limba V ech e,„Vân tuldeap us”, vân tul care
aducea l oi
ple p ri
măva ra.
Cer cet
ăril
e St răjeru
lui nu scoa seră lai veală nicio dova dă căar fi
urmări ţi saucă r ast a cinevaa lp ânda.Nu vor bea ecât
d cuMoi raine desp re
ceea ce ved eaşidoa r cugl as scă zut
, casănu fie a uzi t de ceilalţi,i ar em
f ei a Aes
Sedaile spuneace n aume credeade cuvii
nţă cătrebuie săşti
e.Laî nceput,
Rand se i u
ta pest
e u măr alelf de mult caşidreptî naint
e.Nu era singurul
.
Per
rniîşiduceadeseaa ân
mal a secu
re,iar aMtcălăre
al aîncepu
t cuo să geat
ă
pregă
t
ităî n arc. Dar nî spat
ele ol
r nu seved ea
u nicit rol
oci
, ni
cisiluet
e
î
nveşmântate nî man t
ii negr
e,iar e p cer
nu se zărea i n
ciun Draghkar.Încet
ul
cuîncetul
, Ran dî ncepu să şi
îspu nă că oat
p e scăp
aseră cuad ev
ărat de
pri
mejdi
e.

eral aNfu
eler
deaua n
bi
prie ascu
gă la n nşi
ord,ndicimăcar
e Ta
renca acol
oî
şi unŢ
n di
enupăd
ulucel
t rea
orer
aou
Ddă
easă.
RâuIarn
ri.Paâlcu
ri
de pini, de brazi şide arb uşt i
,i cişico lo dafini şicâ tevatufe,i ar nî rest doar
crengidesp uiate,de cu loare cen uşi
e.Ni cimăcar socu l nu avea runfze. Doar
nişt
e ml ădi
ţe v erzi
, proasp ăt ră sărti
e,era u ri
sipi
te d i
n l oc nîl oc p e paji
şti
le
cafeni
i, greu î
ncercat
e d e ză pezi
le din iarna aceea. Şi ai cicreşt
eau mai al es
urziciusturătoare,ciulini înţ epătorişica sii
. Pe p ământ ul golaş mai erancă î
puţină zăpadă, câ teva peti
ce nî t
uneca t
e şi câteva troiene su b crengile oa
jse l e
a
copacil
or. Toţ
i erau bine n îfăşuraţiî n mantii, că
cil umina slabă a so arel
ui nu
dădeapi c d e că l
dură, iar rifgu l nopţi
i era pătrunzăt or
. Ni ciaicinu zb urau mai
mul t
e p ăsă
ri decât î
n Ţi nut ul celor ouD ă Râuri, nicimăca r corbi.
Încet
ineala cu car eî naintau u n r
ea deloct ihnită. CaleaNordu lui – Ran d

con
Tart
ei
nu
n –aî
ncăsăî
dui
cespur
ad n
eă
ptsa
şa,
pr deşi
emi azănbo
ăn
aput
ia
e,dacă
r avea
,l
ast ărun
i u
nţal
eltl
e ni
u uL
me
an,d ai
ci
ru,mul
al nord de
pe car e o ap ucaueişe rpuia a des ea r p
in păd ure şi nu urma d oar cărarea
bătătorit
ă.Unsat ,ofermăsauori ceal tsemnalci vi
lizaţ
ieiîifăceasăocol ească
mile n ît
regi casăl e evite,deşi acest eaerau foart
e p uţi
n numer oase. În pri ma zi
,
în afarăedexi stenţa drumul ui
, Ran d nu văzu nicio d ovadă că oa men i
i
călcaseră vreodatăî n acea păd ure.Se gân di că, şide ar fi mers p ânăl a poalel
e
Munţ il
orde N egură,nu ar fiost f aşa ed dep arte d e o aşez are om eneasca n ca î
zi
ua aceea.
Prima fermă pecar e o văz u –o casă mar e şiun ha mba rî nchisl a cu l
oare,
cuacop erişuriascu ţ
ite de st uf
, un f uior e du fm i eşind pe h ornul de p iatr
ă– l î
ului.
— Nu edel ocdi feri
tă de cel e de aca să, remarcă Perri
n, ui tându- secu
sprân cenel
e nîcru ntate alf erm a di n dep ărt
are, carebi a
ase esl d uşea printre
copaci. Oamen i
it rebăluiau pri n cu rt e,neşt i
ind î ncăde p rezenţa că lători
lor.
— Fi reşt
e căe di feri
tă, îl con traziseMat . Doa r cănu su nt em îndeajuns de
aproape câtsă ne dăm seama.
— Î ţ
i sp un cănu e del ocdi f
erită, stărui Perrin.
— Tr ebuie săfie. Laurma urmei , suntem l a nor d deTar en.
— Faceţ il i
nişte,amân doi , morm ăiLan . Nu vr em săfim văzu ţi, maiţ ineţ
i
minte? e P ai
ci. Se n îdr
ep tă sp re a pus,casăoco lească ferm a pri ntre copaci.
 Uitându-seîn urmă,Ran dîi dădu drept
atel ui Perri
n. Ferma sem ăna
foa
rt
e b i
ne cucel e pe car
e e l p
uteaivedeaî n Emon d’s Fiel
d. Un băieţ
elad ucea
apă de alf ânt
ână, i
ar nişt
e copi
i maimariavea u grijă de oiî n spatel
e unui ga
rd
de fier
. Era p ână şio maga zi
e pent
rupăst rare
a uttunului. Dar işMatavea
drep
tat
e.„ Suntem la nord de Tar
en. Trebui
e săfie a ltf
el.
”
Întot
deauna seop reau cândlumi na î
ncămaist ărui
a pe cer, casăal eagă
un loc nîcl
i
nat pentruscu r
gere l a
şiadăpost de vântul care rareorist
ăteade
tot
mi, cel
c şi ma
a i
scu adesea
ns ved d
ioa
eri ri
ch aî
şisch
r şidi
mba
e a di
l câr
ţecţ
i
vaiap
.aşi
Focu
şil
,p eat
od ca
ăre
ceal
î
i f
ulăceau,er
fiert ta
urnmer
au e
apu
ă
peste fl ăcărişiî ngrop
au că rbuni i
.
La pri mul popas,î nainte de apusu l soarelui, Lan nîcepu să î
iînveţ
e pe
băieţ
icesăf acăcuarmel epecar elepurtau,începucuar cul
.Dupăceî lvăzu
pe M atî nfigân dt r
eisăg eţ
iî ntr-un ghem de m ărimea n uui cap ed omde e p
trunchiul cr ăpatalunui arb ustmort , de alo d i
stanţă de osu tă de p aşi
,le
spuse el corlal
ţi căe râ ndul l or. Perri
n repetăi sprava l
ui Mat,i ar R and,
i
nvocâ nd flacă ra şihău l
, ca l
mul pust iu care ăsalarcu l sădevi nă parte din el
,
sau pe el sădevi nă parte d i
n ar c,înfipse ce l
e r t
eisă geţ
i al
e sa le una lângăal t
a,
cuvâr furil
e a proape at
ingându- se. Matî l bătu pe u măr,în sem n de au
l dă.
— Acu m, dacăaţ i avea cu oţt
ii arcuri
, grăi St
răjerul sec, apoiîncepu să

r
pân
utjea
eţisfcă
ol –… şi
osi Rdâa
ncă
jetut
lr
oîl
oc
i i
i
pi s-
eriar n
bruî
voi
sc. să
S nuem
ă ved sece p
aropi
văe
potn
îtr
-
î
nat
văâ
ţt
aî n
î
ncâtz
casăcă
nui l
ne
v
atâtde ap roape.
Îi arăt
ă puţ in u li Perrin cum săseserve ască de secu reacu am lă lat ă; să
ridicisecu reala ci neva, saul a ceva, care avea lar ândul săuo a rmă era cut otul
altceva decât săt ai lemne sa u săo rot eştiîn j oacă.Î l puse e p u ceni
cul fierar să
facămai mul te ex ercţi
ii
, blochea ză,parea ză, atacă, apoif ăcuacel aşilucrucu
Rand şicu sa bial ui.f ără as lt
uril
e n ebuneşti î
nt r
-o p arte şi alta şif ărălovituri
le
violentepecareşil ei maginaseRanddefiecar edatăcândsegândi sesăo
folosească , cimi şcă riline,cu rgând dint r
-una într-alta, aproape caun dans.
— Nu eî ndeajuns sămi şti sabia,î l povăţui Lan, deşi unii cred ca e de
ajuns.Mi nteaţ ine d e ea ,în mare p arte.Gol eşt
e-ţi mi ntea, păstorul
e.Gol eşt
e- o
de u ră as u de ea tmă, de o rce
i. Mi stuie-l
e.Asc ultaţi şivo i, cei
lalţ
i. Puteţ
if ace
acelaşi lucru cusecu rea sau cuarc ul, cul ancea sau cugh i
oaga sau chi
ar uc
mâi nile g oal
e.
Rand seui t
ăţ i
nt ăla el .
— Fl acăraşihăul , şopti elînt rebăt
or. Asta vrei săsp ui, nu-i aşa? Ta t
ăl
meumi -a vorbit despr e asta.
Străj
erulî ir ăsp unsecu o privire în care nu p uteaci t
i nimic.
 — Ţine sab
ia cum ţ i-am arătat
, păstoru
l
e.Într-un ceasnu pot f
acedi ntr-
un ţărancupici
oarel
e pline d e nor
oiun maest ru săbier
, dar po
ate că ăca
mrt e
pot mp
îied
icasă-
ţitai singu r pi
ciorul
.
Rand of
tă şiţi
nu sa bia sus,în afţ
al ui
, cu mba el
e mâini. Moi
raine î
i privi
;
chi
pul einu exp
rima nimi c,dar nîsear a următoa
re iîspuse uli Lan să conti
nue
lecţiile.
Searamâncauîntotdeau na acel
aşi l
ucru cal a prânz şidi
mi neaţ
ă,pâine
ned
ap osp
ă, i
cat
ă, br
să â
en
lză
al şi
unececarne
ai
ml u
scat
esn ă,
e p
edoar.
gâtcă sea
Thom ra
îiîa
veau ceai
nveselea. fi
Laer
nbi
nnt
ueîln
îl l
ocpe
ăsa ed
Menestrelsă câ nte al harp ă sau l a fl uier– n u er a nevoie săt ragă t a
en ţia
oamenilor ocu
llui, spunea anL –,dar ce l puţi
n Thom f ăcea scam at
orii şisp unea
poveşt
i. Mara şicei t
reir egi negh i
ob i sau una di n sutele de p oveşt
i desp re A nl
a,
Sfet
ni
cu l cel Î
nţelept
, sau ceva pli
n de zb iânzişiave nturi, precum Mar el
e A l
ai
porni
t pe u rm el
e co rnul
ui, dar î ntotdeauna povesteaavea un final f eri
cit
,i ar
eroi
ise nt îorcea
u cubi ne a casă.
Totuşi
, chiar dacăţ i
nutul di n u jr era li
nişti
t, chi
ar dacădi ntre copacinu
se vea
i ni ciun t rol
oc, iar dintre n ori nu ţ âşneani ciun Dragh kar,lui Rand i se
părea că, de fi ecare dcân încorda r
ea p ar
oa pe căi sp
dăr
ea, r
eu şeau eiî nşişisă o
f
acă i d
n nou si mţ i
tă.

despl Aşa
et
eascăf
upăru
şilî
nRan
. d
imi
dnea
oţa
priî
n care
vea cuEgw
coadaene se
och i
ult
ur
ezi
i înşitiî
mpncep
u şi
ce să
îstî
şi
rângea
păt
ura. În fieca re sea ră, după ce ocu f l era i n
st
s,t oţi se cu i
băreau su b păt uri,în
af
arăedE gwene şi de A es edSai . Cele d ouă em
f eise răgeat u î ntotdeauna a l o
parte şivor beauun ceas usa dou ă, întorcându- se după ce l cei
al
ţi adorm iseră.
Egw ene şi
î pi eptăn ă păru l– d e osu tă de ori. Numără i şcări
m l e nît imp ce lî
î
nşeu a pe N oruţ,l ega desagi
le şi pătura în sp atele şeii
. Apoipuse i pt
ep en ul
deoparte,îşit recu păru l despl
eti
t pest e u măr şi îşitrase l u
ggapest e ca p.
Uimit, Ran doî ntrebă:
— Ce f aci
?
Egwen eî i aru ncăo cău tătură pi ezi
şă, darnu r ăsp unse. Era prima dat ă
î
n dou ă zile când î i vorb ea
,î şidădu elsea ma, di n sea ra pe ca r
e o et precu seră n î
adăpostul de p e mal ul Tarenului, dar u n se op ri.
— To at ă viaţa ai aşteptat săî ţi porţ
i păru lî mpletitî n coadă şiacu m
ren
unţ i
? D e ce?en t
Prucăeanu- şiî mpleteşt
e p ărul?
— Femei l
e AesSed ainu- şiî mpl etesc păru l
,r ăspunseeasi mpl u. Cel
puţ
in nu at âat itmp cât nu vor .
— Dart u n u eş ti o AesSed ai
. Tu şt ei Egw ene al ’
Vere din E mon d’s Fiel
d,
i
ar obSoru l Femei lor ars- nîf
uria cu mpl i
t dacăt e-ar evdeaaşa.
— Nu et reabat a cearf ace Sob orul Femei l
or, Ran d al’
Thor. Şi voi fi Aes
Sedai. De nîdată ce să o j u
ang n î Ta r Valon.
 Rand puf ni disp
reţuit
or.
— De î ndată ceo săaj ungiîn Tar Valon. De ce
? Lu
mină,spune-mi de ce
.
Doar nu t e numeri print
re sIcoad
el
e Celui Î
ntunecat.
— Cr ezicăMoi rai
ne Sed
aieste una di ntre el
e?Aşacrezi
? Se î
ntoarsecu
f
aţa spre el, cupumni iîncl
eşt
aţ
i,iar uli Rand i se ă p
rucăar e de gâ
nd săî l
l
ovească. După ce asa lvatsat
ul
? D upă ce - a
l salvatpe a
tt
ăl tău
?
— Nu şt iu ci
ne este est
e,dar, orici
ne arfi, asta nu sp
une nimic desp
re
rest
ul— f
emei
N l
uorm aA
es
i fiSedai
copi.
,P
l Roved
an şti
!l
e…
Uită poveşt
il
e şiî ncrede-
teî n ce-ţ
i sp un och i
i.
— Am văz ut cuochi i meicu m a sc ufundat bacul! Poţ
it ăgădui asta?
Odat ă ce-
ţii nt
r ăoi dee nîca p, nimeni nu ţ i
-o mai poa t
e sco at
e,ch iar dacăî ţi
arată căde a fpt te ulpţi cumori l
e de vânt. Dacăn- ai fi aşao o ta ntă, ţi
-ai da
seama!
— Toan t
ă,da?Să- ţi spun euvr eodou ă vorbe,Ran d al ’
Thor! Eşti cel mai
îndărăt
nic,cel mai năt ărău!
…
— Î ncerca ţ
i săt rezi
ţi pe toatăl umeal a zece mil
eî n u jr?întreb ă Străj
erul
.
Stând acol o cu gu ra deschisă, î
ncercând săst recoare şielo vor bă,Ran d
îşidăd u brusc se ama căţ ipase. Amân doiţipaser
ă.
Egw ene sef ăcu a st
coji
e până î n al
bul och i
lor
, seî ntoarseşipl ecă

b
l
uod
.ogăni
i ndun„ Bărbaţiiăşti
a!”careîipăreaadr esatşiStrăjerului,nunumai
Ran d pri vicu ăgab re de seam ăî n u jrultaber e.iToa tălumeaseui tala el,
nu doa r St răjerul. Mat şi Perr
in, cuch ipuril
e palide.Thom, î ncordat de p arcă
urma săo ru pă al ufgă sa u să se uptl
e cuci neva. Moi rai
ne.Pe ch ipul f emei
i Aes
Sedai nu se t ci
eani mic,dar och ii eipăr eau săî i sfredeleascăţ ea
sa t. Încercă
disper
atsă şi îaducă mi ant e exactce sp useseesp d
re emf eile Aes ed
Sai şi
despre sIcoa dele C el
ui Întunecat.
— E t i
mpul săpl ecăm, hotărî Moi rai
ne.
Se î ntoa rsesp re Aldieb,i arRan d seî nfioră, caşicu m ar fi scăp at dint
r-o
capcană.Se n îtrebădacăscăpa se cu adev ăr
a.t
Dou ă seri mai târziu, când focu l ardeamocn it, Mat î şili
nseul t
imel e
f
ărâme d e b rânză e d pe d eget
e şi rosti
:
— Şt ii
, cr edcănu maisu nt pe urmel e noastre.
Lan er a undeva î
n noa pte,aruncân d o ul t
imă pri vireî n jur
, Moi raine şi
Egw ene se trăseseră d eoparte ca săbească.
vor Thom moţ ăa i r
tăgând di n pi pă,
i
ar cei tineri se u b
cu rausi nguride o f
c.
Perri
n, ca re răscol
eal eneşcă rbunii,r ăspunse.
— Dacănu maisu nt peurmel e noastre,at uncide ceLa n ce rcet eazăîn
conti
nuare?
Aproa pe ad ormit, Rand seî ntoarsepe part eaceal altă, cu spat
el el af oc.
 — I
-am pierdut de l
a TarenFerr y.
Matseîntinsepe sp at
e,cu â minil
eîmpreunatela ceaf
ă,uit
ându-sela
cer
ul l
umi
natde u lnă.
— Dacăau f ost vr
eodat
ă cuad evăratpe urmel
e noast
r
e.
— Crez
i căDr aghkarul ne urmăr eapent
ru căî i pl
ăceade noi?înt
reba
Perri
n.
— Eu zi
c cămai bi ne nu n e-
am mai f ace gri
ji di
n p
rici
na trol
oci
l
orşia
cel
or
gândl
ial
mţi
, con
că ti
n
ve
d uă l
em Mat
umea.ca Amşi
cu
ajumnsPer
îri
n n
l nl
ocuudar
e u fisp
nde usn
vini
mi c,
poveş
tişi
l
e. am
Cumîncepe
cr să
i e
edeţ n
că r a
ată un or aş daevăra?t
— Mergem l a Bae rl
on, mor măiRan d somnor os
, dar Matpu f
ni
di
sp reţ
ui
tor.
— E b i
ne şil a Baer lon, daram văz ut hart
a cea ve
ch e pe care o ar
ej upân
al
’
Ver e.Dacăam cot i sprei azăzi
m , am aj unge alCaem l
yn,i ar dru mul duce
di
rect laI l
li
an, ba ch i
ar m ai dep art
e.
— Şi ceare I
ll
ian aşa de nemai pomen it
?î ntrebă Per ri
n, căscând.
— Î n primul rân d,răspu nseMat , nu e pl in deAesSe…
Se lăsăt ăcerea,i ar Rand set rezi brusc. Moiraine seî ntorsese mai
devreme.Era şiEgw ene cuea , dar priviril
e or
l a er
u aţ i
ntite asupra f
emeii Aes

S
f ed
ocuai
l
.,Ma
care
tr ămăte
st
aseaînl
cu pici
cat,oare gu
cu a
lra
margi
î
ncănea cer
desch cu
i lui
să, d
uie
t
ân u
dl
umi
-năi
se p
ne
ţ
tălca
r
aeea.
l
îaru
Ochn
iica
lui Moi raine e rflectau l umi na cani şte p i
etre n et
ed e şi întunecate.Ran d se
pomen iî ntreb ându-se de tcâ ti
mp st ătea col
a o.
— Fl ăcăii doar… începu Thom, darMoi rai
ne î lînt rer
upse.
— Cât eva zi
le de r ăgaz şisu nteţi ga t
a săr enunţaţi. Vocea eica l
mă,
domoa lă con trasta put ernic cuoch ii să i
. O zisa u dou ă de i lnişt
e şi aţi ui
tat
deja de N oapteaI ern i
i.
— Nu am ui t
at,r ăspunsePer ri
n. Doar că…
To tf ărăsări dicegl asul
, Moi raine î lluă caşipe Men estrel
.
— Aşa gâ ndiţit oţi
? Sunt eţit oţi ga ta să ug fi
ţil aI l
li
an şi să i t
u
aţi de
troloci, de Ju mateO-amen i şide D raghkar?şi Îpli
mbă p rivi
rea e dal unul la
altul – st rălucireaaceea cade p iatră a c
re c ontrasta cut onul firesc al voci
iî l
neliniştea e p Ran d – da r nu dăd u ni măn ui ni cio şan să să b vor
ească.Cel
Întuneca t est e p e urm ele voa st
re, al
e u nui a d i
ntre voi sau ale u tst
rei
lor , şidacă
văl assăvăduceţ iundevr eţi
,vapunemânapevoi .Măî mpotrivesclatotce
vreaCelÎ ntunecat ,aşacăascul taţ
işinuvăî ndoiţideadevărulaceeacespun.
O să văi std
rug cumân a mea nî ainte săl î las e p CelÎ ntunecat să vări npdă.
Vocea ei, atâtde mon otonă,f u cea car eî l con vi
nsepe Ran d. Femeia Aes
Sed aiva ace f nt ocm
î aice spu sese, dacăva cr ede că eecesar n . Adorm i greuî n
noa pteaaceea, şinu f u si ngurul. NiciMen estrelul nu î ncep u săsf orăi
e decât
târzi
u, mult după ce sei nseser
st ă şiul t
imii cărb
uni
. De data ast
a, Moiraine n u
î
i ajută.
Discuţ
ii
le di
n fiecarenoa
pte di
ntr
e Egw ene şiAesSed ai er
au o su f
erinţă
pentruRan d. De fi ecareat
ădcând se ier
pdea u î
n întuneri
c,dep arte d
e cei l
alţi
,
casănu fie a uzi
te,se nî
treb
a ce şi
îsp un, ce ac.
f Ce iîfăceaf emei
a Aes ed Sai l
ui
Egwene?
Î
ntr-
o noapte,aşt
ep
tă până când toţi oa
menii secul
ca ră,i
ar sf
orăitul lui
Th
sto
rmr
ecu sea
ă au
fzeaca
ară u
nnt
di fi
ae
br
ăă
rst
ă,rău
înmu
f
ăşuşr
cân
ânddud
-i
nt
se runc
nîphiu
ăt
ulrunuF
ă. ist
olej
a
osinr
.
duA-
poisee
se do tat
ă
î
ndemân area dobân di
tă p e v remea cân d vân a epu
i ri , semi şcă od ată cu
umbr eel aruncate deun l
ă p ână cân d r euşisă se ghemuiască a lr
ădăci
na u nui
arbustî nalt, cuf runze at le şi vân j
oa se, îndeajuns d e aproape casăl e audă pe
Moiraine şi pe Egw ene,care st
ăteaupe u n buşteanl a ulmina u nui mi c el
finar
.
— Î ntreab
ă,sp uneaMoi raine,şi , dacăî ţi potsp une acu m, o să-ţi
răspund. Î nţel
ege că sunt mul te u lcru ripen t
ruca re n u eştiî ncăpregă t
ită,
l
ucru ripe c are unl e p oţiî nvăţaî nai nte s ăfi î nvăţat altel
e,ca re alrân dul lor ce
r
săî nveţi mul te al
tel
e n îainte.Dar n ît
rea bă cedoreşt i săşt i
i.
— Cel e CinciPut eri,r osti Egw eneî ncet
işor. Pămân tul, Vântul, Focul
, Apa
şiSpi rit
ul. Mi se a p
re cănu e d rept cabărbaţ ii săfi f ost cei mai put ernici

st
t ăp
em â
uni
t t
Pori
ut
eraii Pământ
? ului şiaiFocu lui. De cereb tuia c a ei să i b
aă ce l
e mai de
Moiraine r âse.
— Ast a cr ezi, copila mea?E vr eost âncăat âtde t are î
ncât vântul şiap a
să u no d istrugă, e vreu n foc t a
âtde p uternic nîcât apa sănu- lî năbuşe sau
vântulsănu- lstingă?
Egw en et ăcuo vr eme,scor mon ind cudege tele de l a pici
oare în pămân t
.
— Ei … eiau ost f cei care… care au n îcer
cat săî i eli
bereze pe Cel
Întunecat şipe R ătăciţi
, nu- i aşa? Bărb aţ
ii Aes ed Sai . Răsu flă adânc şi
con t
inuă, mair epede.Femei le nu au l uat pa rte al ast a. Bărb aţ
ii sunt cei care
au f ost atinşide n ebunie şi au f rântl umea.
— Ţi - et eam ă,răsp unseMoi raine încr untată.Dacăaifi rămasî n
Emon d’
s F ield, aifi deven i
t Meşt ereasă mai t ârzi
u. Ast a eral an
pul lui Nynaeve,
nu- i aşa?Sau aifi f ăcut parte d in Sob oru l Femei l
or şi te-
aifi ocu patde
treburil
e d in Emon d’s F i
eldî n t i
mp ce ă b
rbaţii din Sf atul Satului ar fi crezu t că
fac ei acest lucru . Dar t u ai făcu t ceea ce era e d n
eî
nch i
puit. Ai plecat din
Emon d’
s F ield, di n Ţinut ul celor ouDă R âu ri,î n că utare de t aven
ură.Ai vru t să
faciast a, dar n î acelaşit i
mp ţ i-
e e tamă. Şi ref uzicu î ncăpăţânare s ăt e alşi
biruitădefri că.Al tf
elnum- aifiî ntr
ebatcum poat edevenici nevaAesSedai .
Altminterinut e-aifil epădatdet oateobi ceiuril
eşirândui eli
le.
— Nu, pr ot
estă Egw ene.Nu mi -
et eam ă.Vreausădev in şieuAesSedai .
 — Ar fi f
ost mai bine să
-ţi fie f
rică, dar spercăn- o să-ţi sch
imbi păr
erea
.
Puţ
ine em
f eimai sunt ast
ăziînzest
rate pentruo a stf
elde n ii
ţi
ere şi î
ncăşimai
puţ
ine vorsă oacăf. Moirai
ne vorbea şi cacu m ar fincepu
î t să gân dească
acu
m cuvoce are.
t Cu siguranţ
ă n -au f
ost ni ci
odată două nî acelaşisat
.
Sângel
e vech
i est
e n
îtr
-adevăr ncăîputerni
c n î Ţinutul cel
or ouD ă Râuri
.
Ran
d sefoiîn umbră.O răm uri
căî it rosni sub pi
cioare,îngheţ
ă,începu
săt r
anspi
re şiîşiţ
inu răsuflarea, dar ni
ciuna di nt
re em
f einu se i u
tăîn jur.
— r
MoiDou
ai
neă? ex
pl cam
lă
escăidiEgw
n buene.
ze, Cin
exaeer
sp mai
aă
t,e?apKar
oi i
?uK
sp ar
sei Th
cu ane?
aspri Lar
me: a Ayell
an ?
— Ui tă căam zi s aşacev a.Mă t em căeao val ua pe alt drum. Îngrij
eşt
e-
te de it
ne.Cal eape ca re ai al
es-o nu e d elocuşoa r
ă.
— Nu o săf accal eîntoars
ă,zi seEgw en e.
— Cum vr e.iDar totvreisăfii l i
nişt
ită, iar eu u n et potajuta, nu a şacu m
ai vrea
.
— Nu î nţeleg.
— Tu vrei săştii căfemeile AesSed ai su nt bune şipur e,căbărbaţ i
i cei
cumpliţ
i din legende au provocat Frângerea u Lmi i
, nu f emei
le.Da, bărbaţii au
fost nova
viţi, dar n u erau mai necru ţ
ători decât al ţ
ii
. Erau atinşide n ebunie,
nu ticăl
oşi. Femeile Aes edSai pe care el vei î
ntâlni în Tar Valon sunt fiinţe

om
f en
ace eşt
difi,t
eri l
af
e. el
Sunca ori
t cu ce
raj
oasel
t
aeşiem
ff ei
ri
co,ase
doa
,rvoipu
nt
ier
ceeşi
acu
slabca
e,reblsu
ânn
dtem
e şiînzest
cru rat
de, e n e
apropiate şi reci
. Dacă evid i Aes ed Sai, fireat a nu se sch imbă.
Egw enerăs uflăadânc.
— Cr edcăde ast a mi -erat eam ă,căo săfiu sc himbat ă dePu ter
e.Mi -era
teamă şi de r t
oloci
. Şi de P i
erit
. Şi … Moi rai
ne S edai,î n numel e Lumi nii, de ce
au ven itt rolociiîn Emond’ s F i
eld?
Moi raine îşir oti capul şipri viţ intăl al ocul unde seascu ndeaRand. Nu
mai îndrăzn i sărăsu fle;pri vireaeieraa l felde n eî
ndurăt oa r
e caat uncicâ nd îi
amen i
nţ ase şi i se ăre
p a căput ea ăt prunde p rin r amuri l
e gr oase e alcop acului
.
„Lumină,ce oăsa fcă acă d ă
mp rinde ascu lt
ân d?”
Încercă săsedeaî napoi, săsepi ardă în u mbrel e mai î nt
uneca t
e.Î şiţinea
privi
reaţ i
nati
tă asupra em fei l
or şi se mp îiedicăde or ădăcină; de- abiai zb uti să
îşireca pet e ech i
li
bru l şisănu se rost ogo l
eascăî n tufişu ri
le u sca
te,unde
trosn
et ul cade a rt
ificii al crengilor - a
lr fidat de g o.lGâf âind, seî ndep ărtă
anevoie,î n pat ru labe,r euşind să u n scoată n iciun zgom ot, maimul t di n
înt
âmpl areecât d t
pen
rucăar fif ăcu t ceva. Inima î i băteaat ât de put ernic,
încât cr edeacăo să -it rădezer ezen
p ţ a. „Negh iobule!Să t ragicuur ech eal a ce
spune o es A Seda i!
”
Ajungâ nd înapoil al ocul unde dorm eau ceilalţi
,i zbuti săsest recoareî n
tăcer
e p rintre ei. Lan se m i
şcă atuncicâ nd se nî t
inse e p os
j şiî şit rase ă p
tură
pe el
, dar se cul
cădi n nou , of
t
ând. Se nît
orsese oar dpeparteaceal
alt
ăî n
somn. Randrăs uflă ş u
urat.
Câteva cl
ipe mai târz i
u, Moirai
ne seividin n oapte şiseop riîntr-
un o lc de
unde puteacercet
a si l
uetel
e a dormi
te.Lumina lunii urz
eao a ureol
ăîn juru l ei
.
Rand î
nch i
se choi
i şir espiră regu
lat
, rămânând în acel
aşit i
mp cuur ech
ile
ci
uli
te nî caz că paşi
i s-ar fi apropiat
. Dar un se nît
âmpl ă nimic.Când desch i
se
di
n nou och i
i, Moirai
ne p l
ecase.

toţ Câ
i bărbnd
aţi
i,dî
n
in Ecel
e dd
mon ins u
’ rm
F
i ă
d,p
el ardorm
etindi
, som
eau cănulsu
nî
itfu ag
Dr agt
oni
a
utlşi
Renpă
l
in t
scu d
ei
, vi
se
ar î
n
oa
tte care
f
emei le aveau î n păr i et
pre albastre,pr ecum cea pe care o u prta Moi rai
ne;se
trezi asudat. Nu mai î ncercă i n
ci
od ată săt ragă cu urechea al ce vorbea u
Moi rai
ne şi Egw ene.
În cea de a şa sea zi
, renunţ arăl a pasu l domolşii uţi
ră ritmul . Soarel
e
f
ără că ldură se r st
ecura înceti
şor r sp
e vârfuril
e co paci
lor
,î n ti
mp ce o mână de
nori subţi
ripl uteau sp re miazănoa pte.Vânt ul izbucn i cât
eva cli
pe n îr af
ale,iar
Ran dî şist rânse m antia nîj urul umer i
lor
, morm ănid ceva n b
îarbă . Se n ît
rebă
dacăvor maiaj unge vr eodat
ăl a B aer l
on. Dacăj udecaup dă distanţa pe car e o
străbătuseră,er a maimul t decât su ficient ca să ajungăde a l Ta r
enFer ry al
Râu l Alb, dar, de fi ecare dată câ nd er a nîtrebat
, Lansp unea că e do ar o

căl
ni ăt
mi ori
c. e scu rt
ă,care de-abi
a d acămer i
ta aces t nume.Ran d nu maiî nţelegea
Lan se iviî n a fţ
al orî ntorcându-sedi n p ădure,de l a una di n cercet
ările
sale.Smucide h ăţurişii se l ăat
ură u li Moiraine,cuca pul apl eca
t spre ea.
Randf ăcu st orâmbăt ură,darnu pu seni cio î ntrebare. Lan efruzapur şi
si
mpl u săbag e n î seam ă ast f
elde n îtr
eb ări
.
Dintre cei
lal ţ
i, doar Egw ene păru că remarcă întoarcer
eal ui Lan, aşade
obişn uiţi erau acu m cut oa t
e ast ea, dar şi ea se i
nuţdeop art e.Era a devărat că
Moi raine S edaiî ncepu se să sert e
poaca şi cum Egw ene ar fif ost răspunzăt
oare
de cei din Emon d’s F i
eld, dar ast a n u însem na căavearept dul să iîcear ă
Străjeru l
ui săsp ună ce zu văse. Perrin ducea ar
cu ll ui Mat ,învăl ui
tî n acea
tăcer e nîgândurat ă ca re părea a unep din ce nîce a mimul t st ăpâni
re p e ei pe
măsu ră ce se î
ndep ărt
au de Ţ inutul celor ouD ă Râuri . Mer sull i
n al cail
or iî
î
ngă duial ui Mat săî ncerce să jongleze cu trei piet
ricel
e su b pri vi
reai gi
v
lent
ăa
l
ui Thom Merr il
in. Men estrel
ul le d ăduse ecţliiîn fieca r
e sea ră, caşiLan.
Lan spirăvi ceavea sp deus l ui Moiraine,şieaseî ntoa rseîn şa casăse
uite a l cei din sp ate.Rand î ncercă nsă u se cri speze n câ
dî l cercet
ă cupri virea.
Och ii eizăb ovi
seră r e
oaasupra u li puţin mai mul t decât asu pra celorl
alţ
i? Avea
sent imen t
ul neliniştitor căoi rai
M ne şt ia cine a scultase nîî ntuneri c nî noaptea
aceea.
 — Hei, Rand, st
rigăMat , potsăj ongl
ezcu pa tru! Randî ifăcu semn cu
mân a,dar ără
f să
se nî
toarcă.Ţi-am spus căo săaj ung al pat
ru înai
nteat a.
Ui
t e!
Aj
unseseră în vâ
rful unui mic deal şila pi
cioarel
el or
,l a ni
cio mi lă,
pri
ntre copaci
i goi şiumbr el
e ulngiale seri
i
, se nt
îindeaBaerlon. Rand deschise
gura,încercân
d să zâm bească şisă sei t
eu cugura căscatăî n acel
aşiti
mp.
Un zid di
n buşteni, de aproape dou
ăzecide picioa
reî năl
ţi
me,î ncon
jura
ora
l
emşu
n. lÎşi
n,i dt
ninol
erioc
rulîndl
ziuoc,
ri
l p
or,eaco
o
ta
pt
ă şu
eriluri
ngimea
de a l
rui
d
e, erau
zi
e i dt
ş eurnu
i
ţ
glri
ăd e
sc
ântp
ază,
eiau t
ot
în din
l
umi na so arel
ui care un apea, i
ar otrocoale de u fm se d ri
i
cau din coşu ri
. Sute de
hor
nuri . Nu se edea
v ni ciun acop eriş de stuf. Dou a d rumuri lat
e p ornea
u di n
ora
ş,unul sp re răsărti
, celălal
t spre a pus,şipe fi ecare d i
ntre eelerau cel puţin
zeceru că
ţe cucovi l
ti
r şide d ouă ori mai mul te ca r
e r tase e d b
oice se ndrî
eptau
greo
i sp r
e p orţ
i
le o raşul
ui. Ferm eel erau împrăşt iate nît otora şul
, mai
numer oase al mi azănoapte,î n timp ce u nmaicât eva se ţ
eauipe cii, pe col
o nî
pădurea e da l miazăzi
, dar, dacăar fiost f după R and, ar fi ut put să u n exi
ste
del
oc. „E maimar e decât Emon d’
s F iel
d, şiDeal ul Străjii
, şiDeven Ride al un
l
oc!Şi poat e şi decât Ta renFerry. ”
— Dec i aşaar aăt un or aş, murmur ă Mat , apl
ecân du-sepes te gât
ul

cal
ului ca
Perr
in să
nu d
fă
vamai
ăcu bi
decâtne.
săscu ture din cap.
— Cum sepoat e săt răi
ască atâi
ţa oam eniî ntr-un singu rloc?
Egw ene semul ţumi săpri ve
ască. Thom Mer ril
in seui tăla Mat , apoi
dădu ochii peste cap şipuf ni nemulţumit.
— O raş! zi
seeldi spreţuit
or.
— Şi t u, Ran d? înt reba Moirai
ne.Ce cr ezi
, acu m căvez i Baerlonul pentru
pri
ma oa ră?
— Cr ed că efoa rte dep art
e de casă, grăi elî nceti
şor,iar Matscoa seun
hohotde â rs ascuţi
t.
— Tr ebuie sămer ge m şimaidep arte,con ti
nua Moi raine.Mul t mai
depart
e.Dar nu aveţ i de a les, dacănu vreţ i săf ugiţi
, săvăascu ndeţi şisăf ugi
ţ
i
di
n nou t ot est
rul vieţi
i. Şi sc urte v-arvi eţ
fiil
e.Treb uie săvăaduceţ i aminte de
ast
a câ nd drumul vise are p eu
gr
. Nu aveţi de al es.
Ran d schimbă o pri vi
re cuMatşicu Per ri
n. Ju decând după ch i
purilel or
,
se gândeaul a acelaşi l
ucr u ca . el
Cum put ea să le maivor bească despre aleger
e
după totce el sp usese nai n
îte? „Aes edSai a ales nîl ocu l nost
ru.”
Moiraine vorbi maidepa rte caşicu m nu şi -arfi datseam a cegân desc.
— Ai ciîncep i nd n ou ripmejdii
le.Fiţi atenţil a cesp uneţiî ntreacest e
zi
duri. Şi mai ales u n ad uceţ i vor
ba de r t
oloci
, Jumat e-Oamen i saual t
ele
asemenea. Nu t rebuie n i
cimăca r săvă gâ ndiţila CelÎ nt
unecat. Sunt mul ţiîn
Baerl
oncăror afemeile Aes edSai l
e plac chiar m aipuţ i
n decât or cel
i
n
d
Emon
d’s Fiel
d şis- ar putea ăsfi e şi I
scoade a le Cel
ui Întunecat pe a
i
ci.
Egwene căscă gura de uimire,iarPer ri
n morm ăiceva.Matseal bi l
af aţ
ă,
dar o
Mri
aine conti
nuă nepă săt
oare
:
— T rebui
e săt recem cât maineob servaţi.
La
nî şisc hi
mbă man t
iaî n nuanţe de ce nuşiu şiverde cuuna de un
ca
fen
i
u înch i
s,mai puţ in bătăt
oare al ochi
, deşi di
ntr
-o stofă fină şibine croi
tă.
Îşivâr—îma
Aint
cii
aavî
nmcu
e l
ori
al
t sch
e nu imb
me, î
iătoa
anr
uenţn
ăît
r-or
Moi desa
ai gă
ne. .
Eu su nt cu noscută sub
numele d e Alys, i
ar La n, drep
t Andra.Să nu ui t
aţi asta.Bi ne.Hai deţi săintrăm
î
n oraş î
nainte d e cădereanop ţii. Porţil
e B aerl
onului su nt î
nch ise eda l apusu l
soarel
ui până î n zori
.
Lan iîcon dusepână l a poa lele dealului şiapoipri n p ădure,sp re zi
dul de
l
emn. Drumul t recea pe ân
l gă câtev a er
fme – i nuna n
ci u era p rea aproape şi
nici
unul dintre oamen i
i care şi
î t erm i
nau t reb
uril
e p e âlngăcasă nu părusăî i
observe e că
plători
i care ajunseră ap l
orţil
e grele de em
ln î nch i
se cu drugide
fiernegru . Erau f er
ecate,cut oate că soa rel
e nu apusese ncăî.
Lan se apropie de zid şit rasede o f uniet oci
tă care at ârnal ângăporţ i
. De
parteacealalt
ă a zi dului se u a
ziun dangăt de clopot
. Deod ată, de su bot i
ch i
e

p
pon
artosi
eatăcede
alal
tăp
ânzăzi
a se
duluvi
iu
i
, nvi
pri ch
nd i
p-
u izb âr
mâ ci
t
ni,
oscar
pent
ri se
re uităuri
isco
vârfedi
l tor
ret
eza n
tîj
e os
add e p
oi e
buşteni,deundevadedeasupracapet elorl or.
— Hei , ce-
i asta? E p reat ârziu ca sădesch id poa rta.Pr eat ârzi
u, am
spus.Duceţ i
-văl a poa rta Whi tebridge a dcăvr eiţsă …
I
apa l ui Moi rai
ne f ăcu vreo câ ţ
ivapaşiî ntr-o parte,aşacăbărbat ul de pe
zi
d o ved eaacu m desl uşit
. Di nt r
-od ată, zbârcit
urile d e pe a fţ
ă u lară orm
f a u nui
zâm betşt irb şiomul părusă şovă ie – u n şti
a dacăsă vorbea scă u sasă şiîf acă
datoria.
— Nu şt iam cădumneat a eşt i,j upâneasă . Aşteptaţi
. Cob ori med i
at.
Aşteptaţinumaipuţ i
n.Vi n.Vi n.
Cap ul nu se maizări , darRand î i auzea încăst rigătel
eî năbuşit
e prin
care el sp uneasăst eape oc, l căvi ne.Scâ râţi
nd di n toa t
e b alamal el
e,caşicu m
nu maif usese olosi
ft
a de mul tă vrem e,poa rt
a di n dr eapta se esch
d i se nî cet
i
şor
î
nsp re afară.
Nu d et otînsă , cidoa r cât săpoa tăt r
ece un ca l; paznicu lîşivârî capul
pri
n cr ăp ătură,l e aruncă ar i n u zâm betşt irb şise ăd du di n drum. Moi rai
ne
i
ntră d upă L an, cuEgw ene n î sp ateel ei.
Ran dî l mân ă pe Noru ţî n u rma Bel eişiset rez
i pe o st radăî ngu st
ă cu
gardurimaride em l n şiaca returiî nalt
e,f ără erest
f re, cu porţ i
le ză vo
râte.
Moiraine şi Lan descăl ecaseră eja şid vorbeaucupazn icul cuf aţa sm och i
nit
ă,
aşacă a Rnd cob orîşielde p e cal
. Omuleţul
,îmbrăcat î
ntr-
o man t
ie şiun
surtuc p l
ine d e cârpi
turi
,îşimot oo
tea
l t i
chiaîn mână şidăd eadin capcând
vorbea.Îiprivicer
cetăt
orpeceicaredescăl
ecauînspatelel
uiLanşiallui
Moiraine şi cl
ăti
nă din cap.
— Oamen i din Ţi
nutul de Jos. Rânji
. Ce faci
,jupâneasa Al
ys, aiî
nceput
să d auni oa meni din Ţi
nutul de Jos cuf ân în păr?l Îmăsură apoicuprivirea şi
pe Th om Mer ri
li
n. Tunu eş ti păst
or. Mi
-aduc am i
nte căi -
am
ţ datdrumul
î
nău
sca nt
ma ru
t a
ori
i
lcu
e m
a ecât
tl peva
e a
co l
l
oe.
zi
, Da,
nu-idaa,?aşae.Ei
şa , Men est
rel
ule,nu pr eal e-au plăcut
— Spercăaiţ inut minte săui ţi căne-ail ăsat săt recem pe ai ci,jupân
Avin,grăiLan,vârândomonedăî nmânal i
berăapaznicului.Şicăne- ailăsat
să nitrăm di n nou .
— Nu enev oe,
i j upân n Adra.Nu enevoi e.Mi -aţi datdest ul cân d aţi
plecat. Destul
. Cu t oat
e a cest
ea, Avin făcu banul sădi spară, cut otat âta
i
scu si
nţă ca n u Men estrel
. N-am spu s nimănui, şinicin- o săspu n. Maial es u n
Mant i
ilor l b
Ae,t ermină el,î ncru
nt at.
Î
şiţ ugu i
e buzel e casă scu ipe,apoiî i aruncă o privi
rel ui Moi raine şise
mul ţ
umi săî nghit
ăî n sec. Rand cl i
pi, dar nu sp use i n
mic.Şi cei l
alţ
if ăcură la
f
el, deşi pen t
ruMat nu f u preauşor .„Copii
i Lumi ni
i”,îşisp use a Rnd gâ ndit
or.

Înrp
gă i
zoveşt
l
e oli
rl
eCop
, peii
ica
r
Le
umie
lniisp
unea
erau upri
negu
viiţ
ţ ăt
fiori
e i
cuamb ul
admi a
rnţ
aţi
i, ma
e, fieri
icu
neguţăt
ură, ori
darşiun l ucru
era sigur: aceşt i
al e u rau pe A es ed Sai laf elde mul t cape scoI adel e Celui
Înt
unecat . Se n îtrebădacăast a n u î nsem na n ecazuri şimaimari .
— Cop ii
i Lumi ni
i su nt î n Baer lon?î lt rase La n de l imbă.
— De bu nă seama.Pa znicu lîşibăl ăb ăni capu l
. Dacă- mi aduc bi ne
amint e,au so sti chi
ar n î ziua î n ca re aţi pl ecat. Pe a icini men i nu-i su f
eră. Dar
,
fireşte,cei maimul ţi nu î ndrăzn esc să nspu ă a sta.
— Au zi s de ceau ven i
t?î nt
reba Moi raine î ncordată.
— De ceau ven it
,j upân easă ? Avin e ra at âtde ui mit,încât ui t
ă să
scuture d i
n cap . Si
gu r că u a zis d e ce… Ah, am ui tat. Aţifost în Ţi nutul de Jos.
Fireşt
e c ă n- aţi auzi
t decâ t beh ăitul oilor
. Zi c c ă au ven i
t din pricina celor ce se
înt
âmpl ă n î Gheal dan. Dr agon ul – m ă r og, ăla car e şiî spu ne D ragon ul. Spun că
face umai
n rel e – şi se r peapoa te ca aşasăfie – şi căau ven it să lîpună cu
botulpel abe.Numaicăeleî nGheal dan,nuai ci.Eucr edcăspunast adoarca
să ară
p că
au de ce să- şibage asu nlî n t reburile oa men il
or. Deja am văzu t
Colţul Drago nului pe n i
şte porţ i
.
De dat a ast a chiarscu ipă.
— Aţ i avu t mult e neca zuridi n pricina l or? întrebă Lan, iar Avi n clătină cu
tări
e d in cap.
 — Cr edc-arfi vr ut, darGuver natorul nu are del
ocî ncredereîn ei . Se
împotr
iveşt
e să-ilase ăsi nt
re a mi mulţi de zece odată; şice-i înf
urie chesti
a
ast
a!Am au zi
t că est
rul au o a tbărăuţ pi
n mail a miazănoapte.Pun pri nsoare
căferm i
eriile ott ad
u târcoal
e.Ceica re ntiră nîora ş se â
fţâie de cool până col
o
în mantii
le al
eal ungi al
e olr şi seui tăî ngâmfaţ
il a oamen i
i cinst
iţi
. Păşiţiîn
Lumina, le zi
c,şie ord i
n. De câ teva ori aproa
pe că s-
au luat la băt ai
e cu
mineri
i, căru
ţaşi
i,topit
ori
i şiăi l
alţ
i, chi
ar şi cu Straj
a, dar Guve rn
atorul vrea să
fie i
ce l
un
ni
şte,şi
se cpâ
du nnăSal
î acum aşa
daea. Am auafost
t.că
zi Dacăauvor să
necazuriin
mi
pecească
acol
o.răui
Or l
,dmă
e ce n
îtreb
nu
î
nde
Ghealdan? O amen ii spun că af ost o ulptă mare acolo.Mar e deot t
.
Moirai
ne t raseuşor aerî n piept.
— Am au zit căspr e Ghealdan seî ndrept
au i n
ştef emeiAesSedai .
— Da,aşae,j upâneasă. Cap ul lui Avinîncepu ndi nou să sebăl ăbăne.S-
au dus n î Gheal dan şidi n pricina asta a nî ceputlupta,saucel puţi
n aşaam
auzit
. Oamen ii zic că nelue d i
ntre A es edSai au muri t
. Poa t
e căuamuri ttoate.
Şti
u căuni i nu ţ in cuf emeile A es ed
Sai , dar eu mă î ntreb, ci
ne a lt
cineva oa p
te
opriDrago nul f als?Ei ? Ş i neghiobi
i ăştia afuri
si
ţi care cred căpot să fie ei
bărbaţiAesSedaisaucevadef elulăsta.Cenef acem cuei?Suntşiuni icare
spun – n u Mant ii
le Albe,de b ună sea mă, şini cieu , alţ
ii – căoa p
te ă st
ae n ît
r-

ad
deevăr
u
Pterrag
e aD
onu
SuleR
pr en
mă.ăscu
Sunt. mi
t Auidcar
căe oap
ît
l e
u ace
f ă.
rmeaz ottsoi
ul de u lcruri. Se serveşte
— Nu fi er nod , serăst i Lan a l l e,iarch ipul l
ui Avi n că pătă o mi nă j i
gn i
tă.
— Spu n ceam au zit şieu , bi ne?Doar ceam au zi
t,j upâ ne Andra.Uni i
spun căî şit ri
mite o şit
ri
le sp re răs ărit şimi azăz,ispre Tear . Voceaî i deveni
gravă. Cică el ar spune S eminţ i
a D ragon ului.
— Numel e nu î nseamnă mar el ucru, r ăspunse Moirai
ne cal m. Dacă o
neli
niştise ceva di
n ceea ce u azise, nu l ăsasăse vad ă ni mi c.Ni mic nu t e
împiedicăsă-ţ i numeşt i pr opri
ul cat âr Semi nţia Dragonului, dacăai ch ef.
— Nu pr eacr ed,j upâneasă . Avi n râse înf
undat. Nu şidacăMan tii
le Al be
sunt pri n preajmă.Şi socot esc că icin
al t
ora unl e-
ar prea lăceap un nume ca
ăsta.Înţ el
eg eu ce vreisă sp ui,j upân easă, dar u n… Nu cat ârul meu .
— O h otărâre î
nţeleaptă,neî ndoi elnic,r ost
i Moirai
ne.Acu m e vr emeasă
plecăm.
— Şi sănu- ţif acigri j
i,j upânea să , st
rigaAvin, clăti
nând di n cap, n- am
văzutpeni meni .
Se r epezi spr
e poa rtă şiî ncepu să o smucească înspre elcasăo î nch i
dă
la loc.
— N- am văz ut peni meni , n- am văz ut nimic.
Poarta seî nch isecu o bufnitură, şiAvi n coborî drugu l de fiercu o f
uni e.
— De f apt,jupân ea să, poa rt
a ast a n- a mai fost deschisăde cât eva zile.
 — Să te scalde Lu mina,Avi n, gr
aiMoirai
ne.
Apoitrecun îrufnt e;ceilalţ
i o urmarăşiseî ndep
ărtarăîncet de poartă.
Rand se iu
tăo d atăî n spate şi îl vă
zupe A vi
n stând î
ncăî n faţa porţ
ii
. Păreacă
l
ustru
ieşt
e un ban cupoa l
ele mant ieişirâde n
îf
undat.
Drumul îi purtă pe uliţe de pământ băt
ăotri
t pe car
e de-abi
a dacăarfi
î
ncăput doua căruţe,fărăameno i , pe margi
neacăror
a se d ri
i
cauacare turişi,
di
n cândî n când, garduri î
nalte deem ln. Ran
d merse o em vre ân
l gă M enes
trel
.
—
TearesteuTnhom
o ,î
raş ce
ndeper
ăart
atoat
t
,lâă
ngp
ăove
Mast
r
eea
aFai
ura
t despr
unil
or,e
nuTear
- şiSemi
iaşa? nţi
a Dragonul
ui?
— C i
clul Kar aet
hon ului, răspu nseTh om ăitos.
Rand cl i
pi. Profeţi
il
e Drag onului.
— Ni men i nu spu ne… pove şt
ile ast
eaî n Ţinut ul cel
orDou ă Râuri.În
orice caz,nu î n Emon d’s Fiel
d. Meşt ereasa i
-ar jupui de vii pe ceicare ar
îndrăzni să acăf una ca st aa.
— Nu m- armi ra din pa rteaei , gl
ăsui Thom se c.
Îi aruncăo pri vi
rel ui Moi rai
ne,ca re era î
n a f
ţă, l
ângăLan, vă zu că nu-
l
poate auzişicon ti
nuă.
— Tear est
e cel maimare port de la Marea Furtunilor
,iarSt âncadin Tear
este ort
f ăreaţa ca re păzeşte nitr areaî n port. Se sp une că t â
Sncaa ost
f prima

f
ort
nenă
ureaţ
ă en
mărat îăl
aţ
ratăed
mat ua
p
uăînFrân
cergerea
cat săoumia
iL
iîşi că
n stăp nui
ân r a U
e. ost
fnan di
ci
inod
tr
eat
ăP cu
rof ceri
eţi t
ă,
i spund
eeşi
că t S
ânca i d
n Te ar nu va căd ea ecdâtat uncicân d Semi nţi
a D ragon ului va
aj
unge acol o.Al t
a spu ne că t ân
Sca u n va u ptea ficu cerită decât at uncicân d
Sabia-
Car eN
-u- Poa te-
Fi-Ati
nsă sea va fla nî mân a D ragon ului. Thom zâmbi
si
li
t. DacăSt âncaest e d oborât ă, vafi sem n că, într-
ad evăr, Dragon ul a
renăscut
. Fi e ca t ân
Sca să rămân ă n î picioare ă pân câ
nd euvoi ajunge ăr ţână.
— Sab ia-Care -Nu-Poa t
e-Fi-Atinsă?
— Aşasesp une.Nu ş tiu dacăe vor ba ch iardespre o sabie.Dar , oricear
fi, seaflă î n I nima St âncii, citadela din mi jl
oculf ortăreţei
.Î n afarăde î nalţii
Senioridin Tear , nimeni altcineva nu poa te pătru nde a colo,iar ei nu vor besc
nici
odată despre ceea ce flă înse
ăuntr
au. Celpuţ in nu cumen estr
el i
i.
Rand seî ncruntă.
— St ân canu poat e fi dob orâăt până când Dr agon ul nu ar e sabi a,da r
cum se poat e să obă ai ă
fră ca t ân
Sca să căz fi ut dej a? e S cr
ede mva cu că
Dragonul treb uie săfie u nul di ntre nîalţi
i Seniori din Tea r?
— Nu pre a cr ed, răspunseMen est
relul sec. Ceidi n Tear urăsc t
otceare
de-a ace
f cu
Put erea, maimul t chiar decâ t cei din Amad or,iar mad
A orest e
cet
atea opCi il
or Lumi nii
.
— At uncicu m sepoat eî mpli
ni Pr ofeţ
i
a?î nt rebaRan d. Aş vr eaeu ac
Dragonul sănu r enască nici
od ată,dar or of
peţie care u se
n oa pte mpîl ini nu
are ni cio noimă.Pare o ves po
te meni
ta să-
ifacăpe oa meni să cr
ead
ă că
Drago nul nu va enraşt
e n i
ciodată.Aşa e?
— Pui pr eamul t
eî ntr
eb ări
, băi
et
e,morm ăiThom. O prof eţ
i
e car
e s-ar
împlini cuuşu ri
nţ
ă n-ar valora ici
n eamareucrul , nu-i aşa?Pe neaşt
ept
ate
voceaiseînvioră.Ei
,am ajuns.Nuşt i
uunde,daram aj
uns.
Lan se opri
sel ângăun g ar
d del emn câtun s t
atdeom, car e semăna cu
toate cel
elal
te pe âlngăca re rt
ecuseră.Încerca î şi
săst r
ecoar
e alma pumnalului
p
dr
ii
nntr
er
ga dd
ouiă scân
eşi î
n adfu
ar
ri
. Deod
ă caoat ă
p
oascoase
ă. De na
rt fpmorm
tu
, eraăti
osat
pisf
oaăcu
ăt
rt ,
a trase
devă ă, şi
rat îo
şidb
ucat
ăduă
Ran d seam a,doar căa er ă
fcut
ă săse desch i
dă numaidi n partea cealal
tă.Se
vedeadupăzăvoruldeme talpecareLanî lri
dicasecupumnal ul.
Moiraine int
ră numai decât,trăgând-o pe Al diebdupă ea. Lan î i zoripe
ceil
alţi săo urm eze şi i
ntră şi elultimul,î nch i
zând poart a după el .
De part eaceal alt
ă a gard ului
, Ran d set rezi î
n cu rteadi n spate a unui
han. Di nsp re bucătărie seuzeaa rvă
za şi zăngănit de străchini, dar ceea ce lî
uimi fu mări mea anh ului: era de două or i maimar e decât hanul Izvorul de iV
n
şi,în pl us,avea patruca t
uri. Mai mul t de u jmătate dintre er
festre erau
luminate a cu m, cân d se ăsa
l î ntuneri
cul.Î l uimeaacest oraşcar e adăp ost
ea
atâţi
a str ăini
.

şimur De
dară abi a
a int
păru r
raseră
ă î pî
n nrt
oa cu
arte,cân
mare dşibt
rei
oltitbărb
ă aa ţi
gracu
djuluişorţ
iuri
men di
s.nUnup
ân
lzădingr
t
roa
e să
ei
,
un i ndi vid vân os, singu rul careu n avean u hârl
eţî n mân ă, se nd îrep tă spre ei
,
dâ nd d i
n mâi ni.
— Ei , voi ! Nu p uteţ
ii ntrape ai ci
! Tr ebuie sămergeţ i prin afţă!
La n du sedi n no u mân a spre pungă, dar, chiarî n ace a clipă,un al t
bărbat ,laf eldet rupeşcaj upânal ’
Ver
e,ieşiîngr abădi nhan.Deasupr a
urech i
lor avea câteva smocu ride p ăr alb, i ar şorţul lui de u n alb st rălucit
or
arăt a căt reb uie să efi h angiul.
— E n î or dine,Mut ch , st
ri
găbărb atul care tocm aisosi se. E nî or di
ne.
Oamen ii ăşt ia su nt oasp eţi
i noştri
.Î i aştep tam. Hai , ai grijă de ca iil or. Mare
grijă.
Mut ch ăsă l ca pul în os,
j posa c,apoiî i chema pe cei doit ovarăşiai l ui să
vinăsă- lajut e.Randşicei lal
ţiîşidădurăiut ejosdepecaidesagi leşipăt uri
le
făcu t
e s ul,i ar h angiul seî nt oarse r sp
e Moi raine.Se n îcli
nă adânc n îf aţa eişiî i
vorbi,zâmbi ndu- isincer .
— Fi i bi ne ven i
tă, jupân easă Alys. Fii bine ven it
ă. Sunt bucu rossăvă
văd,pedumneat aşipej upânAndra.Foart ebucur os.Ne-aul ipsitvorbele
voast repl i
nedeî nţelepciune.Da,aşae.Tr ebui esărecunosccămi -am făcut
griji ştiind cămergeţ iî n Ţi nutul de J os.Vrea u săzi c,î n ast felde mp î rejurări
,
cuvremeaca re a ul
at-o razn
a ş ilupii care url
ă noapt
each iar sub zi
duril
e
oraşu
l
ui.
Deod
atăî şil
ovi pal
mel e de pântecel
er otund şiclăti
nă di n cap.
— Eu st au ici
a şit răncănescîn ocl săvăduc î nău ntru. Hai
deţi
, haideţ
i.
Mâncar
e fierbi
nte şipaturicalde,asta credcăvr ei
ţ
. Şi ai
cie cel mai bun l ocdin
Baer
l
onpen t
ru aşa ceva.Cu ad ev
ăratce l maibun.
— Şi o bai
e caldă, nu-i aşa
,j upân Fitch? spuseMoi raine,iarEgw eneî i
ţi
nu —i
son ul cu
Oh, da .înflăcărare.
— Bai e?r epetă han giul
. Fir
eşt
e,cea maibuna şimaifier bint
e din
Baerl
on. Hai deţi. Fiţ
i bine ve ni
ţila hanul Cerbul şiLeu l. Fi
ţi bine veniţ
iî n
Baerl
on.
CAPITO LU L 14
LaCer bul şiLeu l
.
Î
năunt ru, hanul er al af elde pl
in pe cât o arătaseră zgom ot
eel auzit
e de
afară,şipoa t
e ch iar a mi mul t de a
tât
. Călăr
eţi
i din Emon d’s Fieldîl urm ară pe
j
upânFi tchpeuşadi nspat e,iarînscurt
ăvremecut oţi
isevăzurănevoiţisăse
str
ecoare pe â lngăşipri ntre ru şi
rineî
ntrer
upte de bărb aţ
i şifemeicu şo ruţri
l
ungi, care rt pu
au deasu pra ca pul
ui pl
atou
ricumân care t şi
ăvi cubău t
uri.

S
îner
vi
cett
i
norii mu
eau nirmu
ci rau
mă carscuze
cu
une
rpezi t
e Uat
pas. nunbci
ărbcân
at d t
ăi
ascuau
lta dprumu
oru ll
nci cu
e i
va,
gr
ăb d
i
tear eu
al n
jupânul uiFitchşidi spăruî nfugă.
— Mi -
et eam ă căhan ul e ap roape pl in, îi spu sehan giul lui Moi raine.Nu
maiam ap r oape n i
ciun l oc. Î
n fiecar e h an di n or aş ea l f
el. Cu i arna ast a care a
fost… ce săc, zi
de n îdată ce as- d
ezgh eţ
atî ndeaj uns p en
tru ca ul mea să poată
cob orî din munţ i, am f ost potop i
ţi –,da, ăst a-i cu vântul – p otopiţi de o amen i
veniţidinmi neşit opitorii
,cut otfeluldepoveşt iî ngrozitoare.Lupi … şichi ar
mai r ău. Soi ul de p oveşt
i pe care e splun oa men ii care oa t
ăt arn
i a a u st at
ferecaţ
i. Cr edcăsu s acolo n -a mair ămasni men i, au ven i
t cut oţ
iiî ncoace. Dar
nu vă fie eamtă.Sunt em camî ngh esuiţi
, da r pen tru du mneav oastră şi j
upâ n
Andr avoif acet otcepot .Şipent rupri eteniidumi tale,fireşte.
În i t
mp ce vorb ea, aruncapri virif urişesp reRand şi sp r
e cei l
alţi
;î n a fara
de T hom, î mbrăcă mi ntea iîarat a drept oamen i de a lţ ară, şich iar şi man t
ia d e
Men estrela u li Thom î lfăcea să e fi u n tova răş eobn işn ui
t de căl ăt
orie p entru
„jupâneasa Alys” şi„ j
upânAndra” .
— St aţil i
ni şti
ţi, o săf ac t ot cepot .
Rand se hol bă la agi t
aţ i
a di n u jrul să u şi încercă săf acă nî a şaf elî ncât
sănu fie că l
ca t pe p icioare;sp re d eos ebi
re d e el, servitori
i de a l han nu păr eau
săfie n î vr eun peri col. Băiatul î şitotami nt eacu m j upân al ’Vere şi nevastal ui
reuşeau să se p ocu
e si
ngu ri de h an cupuţi
n ajutor
, când şicând, din partea
fetel
or o l
r.
Mat şiPerrin şi
ît otî ntorcea
u prvi
iri
l
e,pl i
ni de int
eres, sp
resa la mare,
din care,de câ t
e orise esch
d i deauşaînal
tă din capăt
ul încăperi
i, se revarsă un
potopde â rset
e,cântece şi stri
găturivesel
e.Morm ăi
nd ceva mcu că r eb
t ui
e să
afle noutăţi
le,Străj
erul di
sp ăru ,fără uml
te vorb
e,prin uşabat ant
ă, înghiţ
it pe
dată de valul de vo
ioş
ie.

Dinsp Ran
re pd
artarl
ea fi
ui,vrut
s-arsă-l
fibu
urmez
cu e,
rat dar
chi
ar încă şid
unci
at mai
e p mu
r l
tţ
ezenavea
a al
tnevoi
or e de
oa
men ob
i şidai
ee.
hazull or
, dar sal a cea mare- arl fipr aeciatmaimul t după ce seăl a.
spPesem
ne
căMat şi Perrin simţ eauacel aşi lucru– Mat se ottscărp
ina,pe u fri
ş.
— Jupân i F
tch,începu oi r
Mai
ne,î nţ el
egcăsu nt Cop i
i aiLumi niiî n
Baerl
on . Crezi că e cu puti
nţă săavem necazu ri
?
— A, j upâneasă Alys, nu ă vî ngri
joraţi di
n cau zaast a.Se ocu pă cu
şmech eri
i
le orl i n
dtotdeauna. Pr eti
nd căexi st
ăo A es edSai în oraş.
Moiraine ridicădi ntr-
o sp rânceană, i ar hangiul îşidesfăcu braţ
ele
î
ndesa t
e.
— Nu vă îngrij
oraţi câtuşide puţ in. Au m ai încer
cat-o şialt
ădat ă. Nu
exi
stă Aes ed Sai î n Baerlon, iar Guvern atorul şti
e o f
arte bi
ne.Mant iil
e A l
be

ast
Aesea
Seda cr
ed
i,oacă
meniacă
dosă
i ad
-iu
lc
a oăi
ses es
At
n reced
Suai
t
o,ţ
iad
iîni
că
or o
aş.fem
Mă rei
oe
g,cd
espre
redcăuni iea
car
rpr
etind că r afi
face-o. Uni i. Dar cei mai mul ţi ştiu cepun l a ca le Mant ii
le A l
be,şi -
l sp ri
ji
nă pe
Guve rnat o.rNi men i nu vr ea să vad ăo b iată bătrân ă chinuită numaipen tru ca
eisă i b
aă u n mot i
v săacă f scan dal.
— Mă bu cur s-au d asta,rost i sec Moi rai
ne,punân d o mân ă pe braţ ul
han giul ui. Mi n maie ai ci? A ş vr ea să -i vorbesc, dacă m ai e.
Ran d nu mair euşisăau dăcerăspu nsesehan gi
ul , căci tocm aiap ăruseră
sluji
tori i ca re veneau să -i con ducăl a b aie.Moi raine şi Egw ene d ispărură n î
urma u neif emeir otoei
fe şi zâmbăr ee,
ţ car e du cea numor mande pr osoap e.
Men est relul, Rand şipri eten i
i să i se ul ară d upă u n individ slăbuţ , bru net, pe
num e Ar a.
Ran dî ncercăsă- lî ntrebe pe Ara cât e ceva despre Baerlon, daromul mai
că u n desch idea gu ra,decât ca să com enteze că ăibatul avean u accent ciudat;
apoiî nsă , vedereaca mer eide b ai
e l îfăcupe R and să -
it reacăori ce ch efde
vorbă.Î năunt ruseaflauoduzi nădecăziî nal t
e,dearamă,aşezat eîncer cpe
podeau a a coperit
ă cupl ăci de cer amică; aceasta se nîclina uşor căt re o
scurgere flata
ăî n cen trulî ncăperii va se,
t cuper ei ţde p iatră. Lângăfieca re
cadă,pe cât e u nt ab uret, era un pr osop gros, frumos mp îăt urit
, şio b ucată
mare de usăp n galben ,iar de- a ulngu l unui per eet senşi îrau cazan e mari şi
negree dfi er, pl
ine cuapă, ca re senci îngeau dea supra f ocuri
lor. Pe p ereel
te d in
part
eaop usă seafla o vatră pl
ină de buşt
eni carencălîze
aî ncă şimaimult
aeru
l di
n încăper
e.
— E ap roape laf
elde bi ne cal aIzv
orul de Vin d el a noide acasă
, zi
se
Perr
in, pe un tonsi ncer
, deşi nu cuf oart
e multrespect pen truadevăr
.
Thom âr sescurt,iarMatch i
coti
:
— I a ui
te,aizicecăam ad us cunoiun Copl i
nf ără săne dăm seama.
Ran dîşidădu man t
iaj osde pe umeri, ap
oisedez brăcă,î
n itmp ceAra
ump
Du l
păea pat
ce ru di
văzunt
căreai
hncăzi
el
e.Clu f
or t
uoţ
iiîşi
seseră alese
mp
î ră
ăt
uritecâ
t
eşiuna, l
aşezata
ef el
gr
ămdad
e ăg
răp
bei
ţi caRand.
taburet
e,Ara î i aduse ecăru
fi i a câte ogăl eată mar e p l
ină cuapă fier binte şi cât
e
un că uş,apoise şeză a i el
ş pe u n tabur etlângăuşă , cusp at el
e i l
pit de per
eet şi
cubraţ ele n îcru
cişat
e,părân d cu fundatî n gân duri. Câtt i
mp cei patruse
săpuniră işî şiîndep ărtară e d pe ru
t p, cu aj utorul apeicl ocotite d i
n gă l
eţi
,
mur dări
a st rânsă nîtr-o săptămână, nu se r p
ea viipri l
ejul pen trusp orovăial
ă.
Apoivenimoment ulcuf undăriiîncăzi,încarer ămaserăcut oţi
imul tăvr eme,
bucurându- sedecăl dur aapeicarelescăl datrupul.Araoî ncinseseî ntr-atât,
î
ncâ t cufundar eale u lă oafrte mul t şil e provocăsu spine a dâncide p l
ăcere.
Aeruldinî ncăperedeveni ,di
ncal d,fierbinteşiceţos.Unl ungr ăsti
mpnuse
mai auzini mi c;doa r, când şicâ nd, unul di ntre ei respira d aânc şi li
nişt
it
, pe

mă
cresu
a ră
dă ce
veşni uşch
c, m
ei
l id
iînă
spco
rrda
ea ţ
di
inl
ioa
se
se. rel
axau, iar f ri
gul, pe ca re u aj
nseseră - să
l
— Maiave ţi nevoei de ceva?î ntrebădeoda tă Ara;dege aba com enta el
accentul altora – el şi
, şijupân Fi tchvor beau de p arcăveau a pru ne n î gură.
Maivr eiţpr osoape? p Aă fierbinte?
— Nu, ni mi c,r ăspunseThom, cuvocea lui răsunăt oa
re;ţ i
nân du-şioch i
i
î
nch işi
. Men estrelul flutură nep ăsător n dimână.Du- te şi si
mte-te bine.La
momen tul potri
vit, o săam eugri jă să r pi
meşt i o răsplată maimul t decât
potri
vită pen truse rvi
cii
le tal
e.
Cu a ceste vorb e,elsel ăsăî ncăşimai j osî n ca dă, până ceapa î l acop eri
cut ot
ul,î n afară e d ochi şide n as.Pri vireauilAra l u
anecăsp re abturet
ele d e
l
ângăcă z,
iacol o u nde sefla a
u î ngrăm ădite hainele şi bagajel
e or
l. Se u i
tă pe
furi
ş a l arc,dar cel mai mul t i se p o
ri
ră och ii asupra sa bieilui Rand şiasu pra
securiil ui Perri
n.
— Aveţ i neca zurişipe aco lo, pe l aţ ară? întrebă eldi ntr
-odată. În Ţ i
nut ul
Râurilor, saucu m î i maisp uneţ
i?
— Ţi nutul celorDou ă Râu ri, ziseMat , pronunţ ând rarşil impedefiecar e
cuvân t
. Aşai se ce. ziCât desp re n eca zuri
, de ce…
— Cum ad i
căşipe acol o?î ntrebăRan d. Şi pe ai cisu nt necazuri
?
Bucu rân du-sede ap a care-i scădal trupul , Perrin murmură:
— B i
ne zi s,bi ne zis.
 I
ar Thom î şiînăl
ţă puţi
n trupul şideschiseochii
.
— Ai ci
? pufni Ar
a. Necazu
ri? Minerii careseiau al bătae
i pe străzicând
se crap
ă de ziuă nu ne d au ni
cio b ătaie de ca
p. Nici
,începu el, apoise p orişi
-
i
pri
vio cli
pă atent,iar nîcele di
n urm ă zise:Vorbea
m desp re necazuriprecum
ce
le di
n Ghealdan. Dar… nu, îmi închi
pui că un. Pe col
ao p e al ţ
ară su nt numai
oi
, aşa
-i? Nu văsu păraţi
. Voi
am săsp un doar căpe a col
o el ini
şte.Totuşi,iarn
a
a ost
f ci udată. Totfel
ul de ci
udăţeni
i prin munţi
. Deunăziam auzi t căpri n
Saldaea au
Terminap
ână
dru
u-t
şitr
dol
i oci
scui
r.
suDa
,rel
l aşa
-iase
răm pe cu
a
l Hot
gua
rare,nu?i
deschsă, apoio î nch i
se
brusc,părândsurprinscăvorbi seat âtdemul t
.Laauzulcuvânt ului„
trol
oci
”,
Rand se ncorda
î se, î
nsă nî cercase să îşiascundă st area,trăgâ
ndu-şiun pr oso
p
peste cap. Pe măsu ră ce ni divi
dul conti
nua săvor bească, se in
li
şti
se, numaică
nu t oţ
iî şiţi
nea u gu ra.
— Troloci? hoh oti Mat; Ran dî l st
ropi cu ap ă,dar Matşio şt erserânj
ind
de p e aţ
fă.I a numaisă- ţi spun eucu m e cut rol
oci
i.
Thom vor bi şiel :
— Ce- arfi sănu? M- am camsăt uratsăt e au d cum îmi repeţi poveş
t
ile.
— E M en est
rel
, zisePerri n, iar Araî i aruncăo pri vi
re disp
re ţ
uitoar
e.
— Da,i -am văzu t man ti
a.Şi aide gân d sădaio r ep
rezent
aţ i
e?

Aţ?… — I
i a st
aţi puţ in, protestă Mat . Cum ad icăeu ep retpoveştil
el ui Thom?
— Ori cât t
e- ai strădui, nu e l spui aşabi ne caThom, î lîntreru
psegrab ni
c
Rand, i ar Perri
n i ntră şielî n vorb ă:
— Da, t otpui de l at i
ne şit otî ncerci să elf acimai bune,dar nu- ţiiese.
— Şi le maişiî ncu rci
, ad ăugăRan d. Maibi ne lasă-
l pe Thom.
Vorbeauat âtde reped e,î ncât Ara rămase cugu ra căscată,holbân du-se
l
a ei . Mat sehol ba şiel , de p arcă toţiceil
alţ
i,î n afară e d el
,î nneb unise
ră indt
r-
odată. Rand se nt îreba cu m să -lfacăsăt acă,f ără să -
i sară în spate.Î n acel
momen t, uşa e s deschisecuzgom otşiap ăru an L, cuman tia sa n ce
uşie
spân zurat
ă p e un umăr ,î nsoţi
t de o al pa d e aer ece
r car
e ăcuf ab urul din
î
ncă pere să sebţ i
su
ezenupi c.
— I ate uit ă, exclamă St răjerul,frecându-şipal mele,t ocmai ast
a
aşt
ept am.
Ara serep ezi săi a o găl eată,darLan i îfăcu sem n să seî ndep ărt
eze.
— Lasă, mă desc ur c singu r
.
Lăsându-şimant i
a pe un a tburet, elî lluă pe servitorde un b raţ şi
-l
scoase i n
d sa l
ă, în ci uda prot estelor cest
a uia, apoiî nchise i n
be uşaî n urm al ui
.
Aşteptăocl i
pălângăea,apl ecându- şicapulcasăaudămaibi ne,apoise
î
ntoarse t re
că cei
lalţi şisp use, cu glasu lîmpietri
t şisf red
elindu-l pe Mat cu
privirea.
 — Nor occ-am ven
itlatimp, ţ
ărănuşul
e.Tu u n asculţ
i ce-
ţi sespune?
— Da’n- am făcu
t ni
mic,prot
estă Mat. Voi
am doar să-i sp
un de trol
oci
,
nu de
…
Apoi seoprişisef eride pri
viri
l
e Străjeru
l
ui,li
pindu-sede peretel
e că
zii
.
— Ni cio vor
bă despre
trol
oci
,r ost
i su
mbru La n. Ni
cisănu e t mai
gâ
ndeşti
lat rol
oci
.
Pufni
nd mân i
os,elseapucăsă- şiumple una din căzi cuap ă fier
bi
nte.

ur i—
ech peSâu
nnd
ge
e şi
ni cen
ci uşă
nu ,a
vă ţ
ai
ştface
ept
aţibi
. n
Ie să
ar dţi
acăneţ
i
audmiCnt
ope:
i
iiCL
el Î
umin
ntu
incă
i eca
t a
sunr
et
t och
roli şi
oci
pe urmel e voastre,o sărd aă d e n erăbdare să un pă mân a pe vo. iNu l e rtebui
e
mai mul t casăvăacu ze aţc-ifi I scoade a l
e C el
ui Întunecat. N- aţi fi voi
obişn
uiţi, dar, de acum î nainte,pân ă nu aj ungeml a capătul drumul ui, nu vă
î
ncredeţiî n nimen i decât dacăvă sp unem noi , euşij upân easa Alys.
Auzindu-l cucâ t
ă st ăruinţă rosteanumel e pe care-lf ol
osea Moiraine,Mat
cl
ipi ruşinat
.
— Omul ăl a ne ascundeace va, remarcăRan d. Ceva care-i stăteape
suflet
, dar - n
a vru t să e n spună ce a. er
— Pesem ne Cop i
ii Lumi nii,rosti Lan,t urnân du-şiîncăo găl eată de ap ă
î
n ca dă. Ceimai mul ţ
iî i considerădu acă
toride n ecazuri
. Totuşi, nu ch iar t
oţi,

i
oarsăeln
dau
ţivă
fugacun
loşt
a ea
Ma ntîn
i
id
leaj
e u
A
lne
bs sşi
ă n
le-ap vru
ovetst
i
ţsă
i. ştri
e.N- avea de unde să şti
e că n-
Ran d clătină di n c ap;l ocul acesta părea deja mul t mair ău ecât
d arfi
putut aj unge vr eodat ă T aren Ferr.
y
— A i zs căau ap ărutt rol
oci şipri n… Sal daea, nu? zi sePer rni
.
La n aru ncăgăl eata goală pe par doseal
ă,cuun zgom otput er
nic.
— Tot nu a vl ăsaţi păgubaşi, nu? Î n ţinuturil
e de l a Hot are sunt mer eu
trol
oci, fier arule.Băga ţi
-vă i be n
n î cap cănu vr em săat ragemat enţi
a n i
cicâ t
nişte şo areci pe ocâ mpi e.Să nu ui taţi ast
a ni cio cl ipa. Moi raine vrea vă să
ducăvi iî n Ta r Val on, iar euam s- o a fc,dacăse oa pt e a f
ce, dar dacă -
if aceţi ei
vreunr ău…
Ni ci
unul di ntre einu mai scoa sevr eovor bă cât t
imp î şiterm i
nară baia şi
se mb îrăca ră. După c e eşi
i ră din sala de b ai e,o gă si
ră pe M oi
rai
ne n î picioare,
la ca pătul coridoru l
ui,î mpr eună cuo at fă n u mul t maiî naltă d ecât ea. Cel
puţin, aşai se ă prul ui Rand – că era f oată, deşi păru l eiînchis al cu l
oa re era
tuns scu rt
, şipurt a o că maşăşipan t
aloni bărbăt eşt
i
. Moi rai
ne sp use ceva, i
ar
fatal e a runcăbărb aţi
lor ori vi
pre păt runzăt
oa re, apoi î
if ăcu l ui Moiraine u n
sem n de n îcuvii
nţare şi di
spărucur ep ezi
ci
une.
— Ei , vorbi Moi raine,pe cân d eiseapr opiau, su nt sigu ră căbai a v-a
făcut pof tă de mân ca re.Jupân Fi tchne- a p ăstrato n îcăp ere e rr
tasăî n care să
ne u lăm ci na.
 Con t
inuă săflecăr eascăîn ti
mp cel e arăt
a drumul;le vorbi despre
cameerel pe care aveau săl e p
ri
mească, desprengh esu
î ial
a din oraşşidespre
f
aptul că anhgi ul nădăj
duia caThom să l b
agosl
ove
ască l asamare cuceva
muzică şi cuuna sau dou ă p
oveş
ti. Darnu pomen i ni
mic despr
e at
fă – dacă
era
,î ntr-
adev ăr,fată.
În nîcă per
eacear et
rasăera o masăde stejar lust
rui
tă, î
n ujrul că
rei
a se
aflau o d uzină de s cau
ne;podeaua era acop
eri
tă cuun pr eşgr os.Când nit
rar
ă,
E
îngw
t en
oa e,cu
rse edpâ
lă
nru
găl proa
că
misp
nuăt
l undep
pi
etănat şi
se st
răl
aşeza
se uen
ci
ptor
t
rua-evărsat
r
şiî pzi
e p
ncăl u
meri
al
mel,eseal
flăcă rli
e care rt
os neau. În timpul lungiităceri din sa la de baie,Rand avu sese
vremepent ruasegândi .Averti
sment el
eneîncetat
eal el uiLan,cum cănu
trebuia săai bă î ncr
ed er
e n î nimen i
, şimaial es eamt al ui Ara, careu n
îndrăznea să se nîcreadă nî ei,î lfăcuseră să -şidea sea ma căer au cu m nu se
putea m ai si
ngu ri
. Pesem ne că unse u pt
eauî ncr ede decât în eiî nşişi,iar elnu
era oafrte convins n i
cimăcar că utea
p vea
a ncr îed ere nî Moirai
ne sau în Lan .
Erau numaiei .Iar gwE en e ărmăsese E gwene.Moi raine spusese ă-ci s-arfi
întâmplatori cum, maidevr eme sau mait ârziu, să t a
ingă dAevărat
ul I zvo.r Nu
puteast ăpâni
i mer sull ucruri
lor
,i ar astaî nsem na canu er a vina ei . Şi nu se
schimba se– e ra o ttEgw ene.

î
ntoa Desch
rse ai
sptse
ele,gu
îr
na
ainca
e să-
t săşiceară
fi
pututi ert
r ai
ostre,
vrdar
e nE
u gw
cu en
vâ e
nt. se
Priîn
nd
vidr
uep
-
ită de un
morocă meri
os şi -
i
spatele,elî nghiţ
iî n se c şi-şiînăbuşit oate vorbeel pe care ave a de gâ nd să -il e
spună.
„Fie.Dacăaşavr eaeasăsepoa rt
e,n- am cesăf ac.”
În acel momen t,î nî ncăperei ntră jupân i t
Fch, urmatde pat ru emf eicu
şoruţril af elde u lngicaal să u, care u d
ceau un pl atou cu t reipui fripţi şial tel
e
pe ca re seflau a t acâ muride a rgint şist răchini de ult, precum şial t
e st răchini
acoperite.Pe d at
ă,f emei l
e n îcep
ură săaşt earnă masa ,în t i
mp ce an hgiul îi
f
ăcea o p l
ecă ci
une u li Moi raine.
— Î mi cer iertare,j upânea săAl ys, căv- am f ăcut săaşt ept
aţi atâta, dar
sunt aşa u ml
ţi oam en iî n han , că m ă şi mir că u aj
ngemsă- i maişiser vim. Mi -e
team ă că i ncimân car eanu- i at
âtde b ună pe cât ar r eb
tui . Doar pu i
i ăşt i
a,
nişt
e n api şiceva mazăre, şiun pi c de b rânză enpt rusf ârşi
t. Nu, nu- i deloc
cum ar r eb
tui .Î mi cer cu adevărat i
ertare.
— E u n osp ăţ , zâmbi Moi raine.Pen tru asem eneavr emuri t ulburi
, e ch i
ar
un osp ăţ,j upân Fi tch .
Hangi ul mai f ăcu o plecă
ciune.Păru l său ciufuli
t ca r
e stăteaî n t oate
dir
ecţ i
il
e,de p arcă-şit ott recea mâna pri n el,f ăceacapl ecăci
uneasăpară
caragh i
oa să, dar zâm betul lui er
a at ât de d eschi
s,î ncât nu put eai sărâzide el ,
cinumaiî mpr eună cuel .
 — Mul ţumiri
,jupâneasă Al
ys. Mulţumiri
le mel
e.
Îndrep
tându-sede şa le,elseî ncruntă şi
, cu nu colţ al şo
ruţlui
,f recă
masape car e del t
mi
a nteri nu se edvea i n
ciun fir de p r
af .
— Nu-i nicipe departe cev- aşfi ser vi
t acu
m un an , fireşt
e.Ni cipe
dep
arte.Iarna-i de v
ină. Da. Iarna. Pi
vniţa mi segoleşt
e,i ar altârg nu gă seşt
i
mai nimic.Şi cine-
i poat
e scoate vinovaţ
i pe erm
f ieri
? Cine? i N
cieinu şt i
u când
o s-aj
ungăsămaicu l
eagă ceva. Ni
men i nu şti
e.Iar acrneade o ai
e şi de vi
tă,
car
e a r
Dit
nr
teb
r
- ui
odatsă aj
ă,el up
năru
găpsă-
e şi
mesel
e seam
dea oa
menail
or
că, asem
pe a i
aea
en odai
u
i
sculu
ţ
ipi
i i
nuşi
-
i…puteau
î
ncu raj
a pe o aspeţi
i săi săse şeze
a l inişt
iţila masă .
— Ce mait răncănesc şieu . Aşamer gegu r
af ăr
ă mi ne,mer eu . Mer
gefără
mine.Mari , Cinda,hai să ăsăl m oa men ii să m ănânce inli
ştiţ
i, adău gă ,el
i
zgonindu-le pri
n gest uripe servi
toare;î n timp ce e else grăb eau săi asădin
î
ncăpere,hangi ul se nîtoarse i-
ş
if ăcu î ncăo pl ecăci
une uli Moi rai
ne.Sper să vă
pri
ndă b ine masa, j
upân easăl ys.
A Dacămaiave ţi nevoe
i de ceva, numaisă-mi
spuneţi şiv-aduc.Numaispu neţi
. E o mar e plăcere să vărve se
sc peumn d eat
a
şipe u jpân Andra.O pl ăcere.
Făcuo ul t
imă pl ecăci
une adân căşidi spăru,î nchi
zândf ără zgom otuşa
î
n urm a uli
.Î n timpul acesteiscene,Lan se sp rij
inise ed pereet caiş cum eraep

cal
Lipe
i
ndusă-
şido
oa
arm
ură.e
ech Acu m ă
d
e î
nb
tsă
la uel
i ţ
şiâ
,şn
i ai di
sculn
t ăl oc
cuat şi
eaj
n
ţu
i
ense ae
ovrlm u
şă
e,câtnîdoa
ărs dmeri
nu oipaşi.
pe
î
ndel et
e până l at reizeci
, apoi o desch i
sei ute şi-şisco aseca pul pe c oridor.
— Au pl ecat , ziseelî n cele din urm ă.Put em vor bi în sigu ranţă.
— Şt iu c ă ne- ait otspu s sănu ne- ncredem în nimen i
, gr ăiEgw ene,dar
dacă-l băn uiţi şipe h angiu, de ce ai m rămân em ai ci?
— Nu- l băn uiesc maimul t decât pe oricine altci
neva, răspunseLan .
Numaică, pân ă a jungemî n Ta r Valon,î i băn uiescepo tiţ
. Acol o,o săbăn uiesc
numaipe n uul din doi .
Rand sch i
ţă un zâm bet, crezând căSt răj
erul făcea o glumă,ap oiî şidăd u
seam a căpe ch ipul l ui Lan nu se ogl indea i n
cio u rm ă d e veselie.Chi ar iî
bănuiaşipeoameni idinTarVal on.Oar enuexi staniciunl ocsigur?
— Î ntrece măsu ra, îiî mpăcăMoi raine cugl as li
nişti
tor. Jupân Fi tchest e
un om bun, ci nstit şide n îcredere.Numai că-i place săvor bească , şi
, ch iar cu
cele mai bune n itenţii din lume,t otar put eal ăsasă -i scape ceva î
n f aţa cu i nu
trebuie.Maimul t,l a ota t
e h an uri
le al ca re amt ras eu pân ă a cum, jumăt aet
dintre et
fele ca re serveau trăgeaucuurech eape a l uşişi -şipet receau mai mul t
timp cubârf a decât cuf ăcu tul paturi
lor. Hai deţi să e n aşezăm pân ă nu se
răceşte mân car ea.
Fiecar
eî şioc upă l ocul în juru l mesei ; Moi rai
ne stăteaî ntr-unul di n
capete,i ar L an, în cel ălalt şi, o vrem e,cut oţ
iif ură r p
eaocu paţi să-şiumpl e
farfuri
il
e pentrua maiput eavorbi. N-o fifost ch
iar u
n ospăţ
, dar
, după aproape
o săp tămână de pâine v
eche şi carne uscat
ă,loraşai lse părea.După o vr
eme,
Moi rai
ne nîtr
ebă:
— C e aiaflatdin sala mare?
Cu oţi
t i ră
maserăînţepeniţ
i, cu urcu
f li
ţel
e şicuţ
itel
eîn aer şicu choii
aţinti
ţi sp
reSt răj
er.
— Maini mic bun, răspunseLa n. Avi
n av
eadr ept
ate,celpuţ
in di
n câet se
sp
suune.
medenÎ
n
ie Gh
eea
d l
pdan i
oveştadia
fvut
eri
t l
oc
e, daro l
u
îpt
n pă,vi
ri i
aţ
nraLaoga
sti
antat
oaecâşt
i
spga
unt.aCir
cu
cel
aşil
ăl o .
ucru
Logai
n? Pesem ne căer af alsul Dragon. Era pri
ma dat ă cân d Ran d au zea
pomenit şinumel e b ărbatului
. S- ar fi zis căan Lî l şicu noştea.
— Şi despre AesSed ai
?î ntrebaîncet Moirai
ne,darLa n scu t
ură di n cap.
— Nu şt iu nimi c.Uni i spun că au ost
f uci secu oa ttel
e,al ţi
i spun că
ni
ciuna. Pufni şicon ti
nuă:Ba uni i spun chiar cău a t
recu t de parteal ui Logai
n.
N-aiîn ce să crezi
,i ar eun- am vru t sămă arăt preai nter
esat.
— Da,rost i Moi rai
ne,maini mic bun în cemi -aispu s.Tr ăgân d adânc aer
î
n piept,îşiî ndrep
tă di n nou at enţ
ia spre mânca re:Dar desp re situaţi
a n oast
ră
ceseau de?
— Aicist ăm maibi ne.Nu s -a-
ntâmplatni mici eşi
t din com un, niciun

străi
Cât n pri
desprn
eî mp
Manrej
ti
iu
l
erimi
A
l ca
be, re nt
su arocut
pu
pea
aţ fiMyrd
i să-i fdraa
acă nl, i
arri
ecazu t
roloci
Gu cu
ver
natsi
gu
orulra
uinţ
Aă
dann
u,-s.
pen tru că u n vr ea să se-nţeleagă cu ei. Nicin- o să en b age-n seam ă,dacănu
i
eşi m î n eviden ţă.
— Bun, zi seMoi raine.Aşami -a sp us şif ata de l a baie.Ar e şibârf a
i
mport anţa ei. Ei, acum, con ti
nuă ea , ad resându- se utur or, ne-a mair ămas
cale u lngă, e ad evărat
, dar ni ciulti
ma să ptămână n -a ost
f uşoa ră,aşacă vă
prop un să ăm r ânem ai ciî n noap tea asta şi mâi ne,şisă l p
ecăm poi
mâi ne,
f
oa rte d evreme.
Toţitinerii rânji
răsa ti
sfăcuţi; era pen trupri ma dat ă câ nd seaflau n î
tr-un
oraş. Moi rai
ne zâm bi, dar u n se ab ţi
nu să nî treb e:
— Ce zi cej upânAndr a?
Lan privif eţele zâm bitoare din juru l său, f ărăvreo ex presi
e.
— Fi e,darnumaidacăbi nevoesc
i să- şiami ntească exact cel e-
am spu s.
Th om pu fni în must aţă.
— Oamen i de laţ ară, scăpaţiliberi într-un… î ntr
-un oraş.
Apoipuf ni di n nou şiscu t
ură di n cap .
Lacât era han ul de pl in, nu se găsi
ră decât tr
eicam ee
r – una pen t
ru
Moi raine şi Egw ene şi alt
e d ou ă pentrubărb aţi. Ran d se r ezi
t căt reb uia să east
î
mpr eu nă cuThom şicuLa n, undeval a a l pat rulea cat,î n partea i d
n spa te a
hanul ui,f oa
rte a proape d e st rea
şnia altă, într-o n îcăpere cu o singură ereast
f ră
mică,dândîn cu rt
ea nude se au aflgrad
juri
le.Se ăsa
l se oanptea, i
ar ulmina
hanul
ui scăl
da mpîr ej
uri
mil
e.Î ncăper
ea era ică
m ri
o
cu m, iar pat
ul adus nî
pl
us,pentruThom, o f ăcea şimai înghesu
it
ă– d eşi toa
te p at
uri
le erau î
ngust
e.
Ba maierau şit ari
, descop
eri Rand cân
d se aruncă nît
r-alsău. Nu, nu era ni
ci
pe depar
t
e o amc eră bu
nă.
Thom nu ă zbovidecât pent
ru a-şiscoat
e flaut
ul şiharp a din cut
ii
, apoi
pl
ecă, exer
sându-şideja gest
uril
e mp
i ozan
te.Lan se u dse cu el
.

găsi o„ Cp
e
ozici
ţ
iudat
e ”,od
com se
ă.gân
Cudea
o R an
săp
t d,ân
ăm î
nătimp
î
n urce se
mă, f
s-r
ăm
a rânt
fiaăp
nî
nst
u p
i
tat,n
şi epu
el jt
ân
os,du
nu-
şi
mai
la gâ ndul că vea
a ri l
pej
ul să va dă sp ectacol
ul unui Men estrel
, numaisă fiau zi
t
vorbindu-sedespreaşaceva.Daracum t recusedejaosăptămânădecând
auzean î fiecare seară oveşt
il
e puli Thom, iar acesta avea să efi a col
o şi a dou a
zi, şiî n ziua urm ătoare,iar ba i
a ca ldă făcuse să
-i dispară nod uril
e din muşch i,
pe ca re el crezuse veşnice, şipri ma masăcal dă pe ca re ol uase î
ntr-
o
săptămân ă l îamorţ i
se. Somnor os, se nt
îrebă dacăLa n ch iar lîcu noşt
ea e p
fal
sul Drago n, Loga i
n. De osj ăsur nară ri st
găt
e nîf
undat e – pesem ne căam oenii
din sala mar e l
îî ntâmpinau pe Th om, darRan d adormi sedeja.
Coridorul de piatră eraî ntunecos şipli
n de umbr e,i arîn af ară de Rand
nu semaiafl a nimeni acolo.Nu- şidă dea seama de u nde venea ul mina,aşa

p
luţ
am i
nă,
pă cu
ni m u
ci er
naob
;pie
ectperei
careţ
i cen uşi
să i
pun
tu
utse
fi prod ved
u eani
ce ci
r
st
ăluo
ci ulmân
rea are
ab
slă ca reşi
nici
p vreo
ărea, pur
şisi mpl u, săexi ste acolo.Aeru l era nemi şcat u şi
med ,i ar n u
deva, î
n dep ărtare,
se au zea p lescăitul mon otonşisec al unui fir de ap ă ca re curgea. Nu şt ia unde
se afl ă,dar gu sir nu maier a a l han .Î ncru ntându- se, î
şif recăru fntea. La h an?
Îl durea ca pul şinu- şiput ea st ăpânii gân durile.Fuseseva ceegat
l … de u n han ?
Dar t otul disp ăruse, ori
unde a rfi f ost.
Îşiumezi buzele şi -şidori să fi avut cevae b dăut.Î i era î
ngrozitor de sete,
i se scau se gâ tul. Plescăitul î lf ăcu săse ot hărască. Nea vând în ce se î
ncred e,în
afară e d set
eaca re-
l ch inui a, o p orniî nsp r
e oclul di n ca re se ott auzea pi
c-pic-
pic.
Coridoru l seî nti
ndeaf ără vreu n altul cu care săse- ntâl
nea scăşif ără să-
şisch i
mbe n î vr eun f elî nfăţ işarea.Nu se ved eaudecâtşi le
u masi ve care
ap ăreau din loc nîl oc, l
ai ntervale ergu l
ate,mer eucât e d ouă– u na de fi ecare
parte acori doru lui – cul emnul desp icat şiusca t
,î n ciuda umezel ii din aer .
Umbr el
e seet r
r
ăgea u di n f aţa u li,r ămânând l a el
f de a dânci,f ără cal ocu lîn
care p i
cu ra a pă să se r op
ap ie vr eun pic.După mul t
a vr eme,se ot hărî să
încerce na udin uşi . Se d esch i
se cu uşurinţă, iar elpăt runse nt îr-
o n îcăpere
su mbră,cuper eiţde p iatră.
Într-
unul di n per eiţf useser ă săp ate arc ad e care duceau nsp î
re un bal con
din pi atră cen uşie,di ncolo d e care e as
fla cer ul, aşacu m nu- l maivăzu se
ni
ciodată. Norivâ rst
aţ
i, cu dungineg re şicenuşii, port
oca l
ii şiroşii
, pl
uteau
î
ncoace i şîncol
o, capurt aţ
i de vâ nturiputern i
ce, î
nco l
ăcindu-se i ş
î
ncru ci
şându- se ără
f ncet
îare. Nu, nimen i
, ni
ciodată, nu put ea să fi văzut un
cer ca stăa;nu avea mcu să exi
ste.
Reu şisă-şidesprindă priviri
le de la balcon, dar ni cirestul î
ncăperi
i nu
er
a maipl ăcut
. Pest
e otter au cu rbe ci
udate şi unghiurineob işnui
te,de p arcă
î
ncă per
eaar fif ostăi a
ttă aproape alî ntâmplare nî piatră, şicoloane care
p
păreau
ălălaie,să
caî cr
ească
nteţ
i
te ir
d
eect
doa
fdi
lnepod
el dneau
i tr-
o aficen
uşi
erări
e,e.daÎ
nr căm
nu idnădvu
eai
au
u fl
călăcări î
dură. nămi
C nul
eral că
atuit din piet
re ci udate,ova l
e;câ nd le p ri
vea dr ept, păreau piet
re –de u şi
lucioase, î
n ci uda f
ocu l
ui –,dar câ nd se i u
tă cucoa da och iului, i se ă p
rură
chipuri, ch ipuride b ărb aţi şif emeisch imonosite d e d urere,ţ i
pând f ără zgomot
.
Jil
ţurilecuspăt arî
naltşimasal ustruitădinmi j
loculî ncăperiieraucut otul
obişnuite,dar t ocmai ast a scoteaî n evi
denţa rest ul.În sch i
mb, pe u n peree
t
atârn a oog l
indă si
ngu rat i
căşini ci
decum ob işn uit
ă. Pri vi
nd î n ea , văzu o
negu ră acol o unde a r fit rebuit să -şivadă ch ipul reflect at
. Totest r
ul î ncă
peri
i se
vedeaexactaşacum t r
ebui a,numaielnu.
În a fţa vet
reistăt eaun bă rbat pe care nu- l observasel a ven i
re.Dacăn- ar
fi şt i
ut că şa a ceva u n eraosi pbi l
, ar fi zis că nicinu se fl a
ase i men
n i acolo,

pânt
ă
croie,cepărn
u-
eaşinî
î nflt
orsese
oa rea ri vi
ri
rst
vâ
eip
l
;e.
Ra B
nărba
d t
gău
sl, î
mb
ică r
făca
em eit
l î
orni ha
lin
s-
ae
r n egre,
fi ăpruf
tru
amos
răt
os.
— I arne î nt âlnim faţaî n a fţă, zi
sebărbat ul şi, doa r pen t
ru o cli
pă, gu r
a
şioch i
i să i deveniră porţ i care d ucea u în cavern e n esfârşit
e d e fl ăcăr.i
Ţipând scu rt
, Ran di eşi cu spa tel
e din n îcăper e,at ât de bru scîncât se
î
mpi ed i
căpe co ri
dor şi se r p
ăbuşipest e ceal
altă uşă ,t rânti
nd-o de p eree.
t Se
î
ntoa rse şi se gaţ
a ă de cl anţ
ă,casănu cad ă pe p od ea, şise rezit hol bân du-se
î
ntr-o n îcăpere cuper eiţde p iatră, cuun cerefi nresc r ca
e se ved eapri n
arcad el
e desch ise p s
re u n balconşicuun căm in…
— Nu poţ i scăp a aşauşor demi ne,gr ăibăr batul.
Rand seî ntoa rse, t
ârân du- seaf ară din încăp ere,î ncercând să-ş i recapete
echil
ibru lfără săî ncetinească. De d ata acea st
a nu mai erai ci
n un cori dor.
Înţ
ep eni, pe u jmăt ate gh emuit, nu dep art
e d e m asa ul st rui
tă, şi
-l privipe
bărbatuldel ângăcămi n.Eramaibi nedecâtsăpri veascăpi etreledincareera
f
ăcu t căm inul , saucer ul.
— E u n vis,şo pti el,î ndr ept
ându- se. Î
n sp atelel ui, auzipoc netul uşii
care sench îidea. E un f elde coşm ar.
Închiseoch i
i, că utând săset rezeas
că. Pe câ nd era copi
l, Meşt er
ea saî i
spusese că, dacăreu şeai ast
a,cân dt e afl aiîn mi jl
ocu l unui coşm ar, coşm arul
dispărea. „Cine?…Meşt ereasa?”Măca r dacănu i -ar a mifi f ugit gân duril
e.
Măcar că dau nl-armaifi durut cap ul, at
unciarfi r eu şit să gân dească impede.
l
 Desch
isei ar och
ii
.Î ncăperea era l
af elde tăcut
ă caî naint
e;balco
nul,
cer
ul. Bărba
tul de ân
l gă cămin.
— Să fie un vi s?într
ebăaces ta.Darar e vreoi mport
an ţă?
Din nou, o cl
ipă numai , och
ii şigura sadeveniră porţi caresedeschi
deau
spr
e u n cu
ptor car
e păreasă se nti
nîdă l
a nesf
ârşi
t. Gl
asul nu- i se sch
imba; nu
părea şisă-
dea seama că ar s-fiî ntâmplatceva.
De data aceast
a,Rand r t
esăriun p i
c,darr euşisăseabţ ină şisănu i ţ
pe.
„
uE
şăun
, f vi
ără s.ăTrebu
s
-şiii
aeoch
săie
i dfi
euna
lvis.
i
n ”
diC
vidu
ultoa
deteâl
nacest
găea,
foc,se
şiîud
nse cu
cercă sp
cl at
anţee
a.lNup
ână a
se l
mişcă; uşa era ncuiî
ată.
— Pariî nset
at,r ost
i bărbatul de lângăf oc. Bea.
Pe masăer a un po cal, din au r scl
ipit
or,î mpod obi
t cu ur bi
ne şiamet i
ste.
Nu fusese acolo maiî nai
nte.Îşidori să u n mait r esar
ă d e spai
mă.Era n umai
un vis.Gura i îpărearsă. a
— Sunt , un pi c,ziseel, ridicând poca l
ul.
Bărbatul seapl ecă atentî nainte,cu o mân ă pe sp ătaru
l unui j i
lţ,
pri
vi
ndu- l. Mirosul vi
nului dres cu mi r
odeniiî i amintilui Rand câ tîi eraed
set
e,ca şi cum nu ar a mifi bău t nimi
c d e zile nît
regi
.„ Oar
e aşa să e?”fi
Ridicând pocalul până laj umăt ate,seop ri. Din sp ătaru
lj i
lţ
ului, atins de

d
ateget
âtael
e
atenb
ă
ţr
ibat
e, ul
cuui,
focse
ul cad
ri
i
rca
eua f
buse
ioarep
arid
edea
n u
fm.
, baIar
seochi
iigea
st
n aceia
nî
î l.
eiurmăreau cu
Randî şiumezi buzele şipusevi nul lal ocpe masă ,f ără să-l gust
e.
— Nu mi -e at âtdeset e cum cr edeam .
Brusc, bărb atul seî ndreptă de sp at
e,cu ch i
pul l i
psit de ex presie.Nici
dacă rafi bl est emat , dezamăgi rea ul i nu s- arfi put ut ve dea m ailimpede. Rand
se ntîrebă ce u psese n vi
în. Numai căast a era, fireşte,o n îtrebare prost
ească
.
Totuleraunvi s.„ Atuncidecenuset ermină?”
— Ce vr e? iî ntrebă el . Cine eşt i?
Din och ii şidi n gu ra bărbat ului seî nălţară flăcă ri;lui Rand i sepăru că
le aude şi trosn ind.
— Uni iî mi spu n Ba’ alzamon.
Rand se trezi cu aţ f
al a uşă , smucind d i
sp erat de clanţ ă. Î
i pieri
seorice
idee esp
dr e vi se. CelÎ ntunecat. Cl anţa nu se m işca, dar el con t
inua săt ragă.
— Tueşt i oare acel a?î nt r
eb ă deod ată Ba’alzamon . N-o poţ i ascunde pe
veciedemi ne.Ni cimăcarpet i
nenut epoţ iascunde,ni ciînvârfulceluimai
înalt munt e,ni ciî n peşt era cea ai m ad âncă. Te cu noscân pă î n vârf
ul ungh i
il
or.
Rand se întoarsecu aţ fal a el– l a Ba’alzam on.Î nghiţi ad âncîn sec. Un
coşm ar.Întinse m ân aî n sp ate,mait rase o dat a de cl anţă, ap oiîşiîndreptă
umer i
i.
 — Ce năd ăjduieş
t
i? Fai
ma?vor bi Ba’
al
zam on. Putere?Po ateţi-au spu
s că
Ochiul Lumiit e p oat
e aj
uta?De cât ăfaimă,de cât ă putere are parte o
marionet
ă? S fori
l
e ca re e
t mişcă s-
au ţesut de Veacuri. Tai
că-tău a fostal
es ed
TurnulAlb,caunarmăsarpri ponitcuofuni
e,şidussă-şifacătreaba.Maică-
ta eraoa d
ro a i pă de pr
ăsil
e.To t
ul a ost
f pl ănui
t.I ar planuril
e d uc a
l moart
ea
ta.
Ran dî şistrânsepumni i
.

pomen — iTat
eşt deălei
me
! u e un om bu n, iarmama a f osto f emeie bu nă.Sănu
Flăcă
rl i
e râseră
.
— Deci ai ceva sâ ngeîn it
ne.Poa te chiar eşti acela. Şi la cebun?
Suprema n Îscăunat
ă seavo fosi
l de i nte până ce nu va ămr âne n i
mi c,cum au
păţi
t şiDavi an, şiYurian Arc d e P i
atră, şiGuai re Amal asan, şiRaol i
n
Duşman ul Întuneci
mii. Aşa cu m se olfoseşt
e şi de Logain. Te va ol
osi
f până n u
vamairămâneni micdintine.
— Nu t ş
iu, murmura Ran d, cl
ăt i
nându-şicap ul. Clipa în care gân duri
lei
se imp
l ezi
seră, dat
ori
taf uriei,tr
ecuse. Deşi bâj
bâi a după ea , nu- şiput eaami nti
cum de e ru şi
se maiî nainte s-
o prindă.Gân durile ise nî vol
burau . Reu şisă
apuce n uul, caşicu m, pri ns n
îtr-
un vârt ej
, s-ar fiagă ţ
at de o p l
uta. Se chinui

săvorb —eas că
Eşt,
i…şifgl
asu
er
e cal
t…îiîdeven
n id
Shayolin
Ghce
ul.nîceşi
Tu ai p
m
cu u
oţ
tt
ern
i i
Răc:
t
ăciţi
if ereca
ţi de
Crea tor n î veciiveclior.
— Î n vecii vecilor? zisebat jocorti
orBa’ alzamon .Îţi ducivi aţ
a caun
gâ ndac d e su b o st âncăşicr ezi cămâzgan î ca re-
ţifacivea cul este nîsuşi
uni versul. Moa rt
eat impul ui î mi va d a
uce t at
â a p utere câ t nicinu vi sezi tu,
vierme.
— Eşt if ereca
t!
…
— N ătângule,n- am ost f ni ci
odatăf er
ecat !
Flăcări
le de pe ch ipul săuzb icn
u i
ră cu ât ataforţă,î ncâ t Ran dfăcu nu
pas n îapoi, ascunzându- şif aţa cumâi nil
e.
— Am st atl ân găLew s Th eri
n Uci gaşul deNeamcând f ăpt
a uit cri
ma car e
i-a a dus n umel e.Eu i -am sp us să -
şiomoa re soţ ia, şicop iii
, şit otnea mul , şipe
toţi cei care-liubeau şipe ca re-iiubise. Eu i -
am dăru it clipa de i l
mpezime n î
car e să-şidea sea ma de ce a ăcu
ft
. Ai au zit vreod at
ă cu m st rigă n u om car e-
şi
dă su fletul, vier
me? t A
uncim- ar fi ut put l
ovi . Era cunep utinţă săi zbândească,
dar ar fi put ut încerca. Înl oc e d asta,a a bătut asu pra saPut er
ea u Spremă,
atâtde mul t ă,încât pămân t
ul s- a despicat şipe ocu l l morm ântului săus- a
înălţat Piscu l Dragonul ui. O mi e de a ni mai t ârziu, am î mbol ditt rol
oci
i să
năvă leascăsp re miazăzi , şi
,t i
mp de r teiseco le,au deva stat lumea .
Nec hibzu i
tel
e şi neşt
iut oarel
e d in Taral V
onau spu s căpân ăl a urmă am
pierdut lupta,numaică l aDoilea egăm
L ân t, Legământul celor Zece eamN
uri
,a
f
ost dist
rus şi n-a maiput ut fi r ef
ăcu t
… şiat uncia mair ămas n ci
eva să-
mi se
op ună? -Iam şoptitl a ur
ech e uli Artur Ari
pă de Ş oim, şit oat
ăî nt
inderea
stăpâniri
i Aes edSai s-a prăbuşi t
.I -am mai şop ti
to d ată, i
ar Marel
e Rege şia
tri
mi s oşti
le săt raverseze cea
nul OAryth, săt r
eacăMar eaceaMare,şiast f
ela
pecetlui
t dou ă desti
ne.Sfârşitul visului să
u de aavea un singur i
ţnut şiun
si
ngu r neam , şiî ncă osânodă ca re va să nă.
viEram acolo cândt răgea să
moa
o vor
ră
băşi
,isf
aret
nel
ici
il
a uoru
pii-a
n utsp
ci ussf
ca că
et
nidoa
ir
ci săofieA
esr ied
tmi Sai
şi l
aîimoa
poa te
e.sa
rt l
Avasp
m via
uţ
a. o
s Am sp
vorbus
ă,
iar ult
imul stri
găt al Marelui Rege af ostcăTa r Va l
on t r
eb uie distrus.Când
astf
elde b ărbaţi nu au i zbuti
t să-mi se mpîotrvea
i scă , ce ă n
dejde a itu,
amărâtule? iAsă m ă slujeşt
i, sauaisă ocij după cu m vor f
emei l
e A es ed
Sai
până ce orim. Şi ap oiaisă i ficuad evăr
atalmeu . Morţi
i su nt aimei !
— Nu, şopt i Rand,e un vi s.E un vi s!
— Şi cr ezi căîn vi seeşt ila adăpost de mi ne?Priveşte!
Ba’
al
zam on f ăcuun gest porunci
tor
,i arRan d dădu săî ntoarcă,
ascult
ător
, capul, dar n-of ăcu; nu voia săse nî toar
că.
Pocal
ul dispărusede pe masă. Î
nl ocul acela seafl a acu m un şobo l
an
mar e,ghemuit, care cl
ipea r o
bit de ulmină şi ad ulmeca esingu r aerul
.

Ba’
ri
dial
zam
cânduo
-n
şiîşi
l îne
abel doid
ideget
n f
aţul
ă ,
şii
aţ
r nâşob
i ndol
ua-nul
şi , cu
cu un
greut
atch
ei ţ
ă
eci
t,
h
il
iî
bşi
rular
pcu
eic sp
e i
e
lnar
d
iea
n ,
spate.Degetul se nî doişimaimul t
,i ar şob olanul se r p
ăbuşipe o art p e,dân d
î
nneb unit di
n l abe,scorm on i
nd f ără să poa tă apuca nî să ceva , chi
ţăind ascu ţi
t,
cusp i
narea arcu i
tă, totmai arcu i
tă. Se a uziun t rosnetput ernic,cao crean gă
uscată care seup rea, şişobo lan ul fu scu turatde u n fior adâ nc,ap oirămase
nemişcat, zăcând, cusp i
nar ea nî doita.
Ran dî ngh iţiîn sec.
— Î nt
r-un vi s sepoa t
eî ntâmpl a orice, î
ngăimă el .
Fără săpri vească,lovi din n ou cu mn puul în u şă. Mân aî l durea, dart ot
nu reu şisă se rezească
t .
— Du- te at uncila AesSed ai. Du- t
eî n Tu rnul Alb şisp une-le.Povesteşte-i
SupremeiÎ nsc ăunat e Amyrlin… aces t vis.
Bărbat
ul r âse. Rand si mţ i că l
dura flăcă rli
orpârj oli
ndu- i chi
pul.
— Ast a-i o cale săscap i di n mâna l or
. Atunci, nu e t vor mai f ol
osi. Nu, nu
te vor ol
fosi
, dacăaflă căşt i
u şieude i t
ne.Dar oa r e et vor ă l
saî n viaţ
ă, săpoţ i
povest
i ce u pn el e al cal
e?Eşt i atât de p rost î
ncâ t săcrezi asta? P e coastele
Piscul
ui Drag onul ui s-a răspândi t cen uşa m ult
oraedel ful t ău.
— E u n vi s,spuseRan d, gâf âi
nd.E u n vis,şiam sămă t rezesc curân d.
— Chi araş a?
 Cu coada ochi
ului, Ran d văzu deget
ul bărbat
ului mi
şcân
du-seşi
î
ndr
eptându-se sp
re el.
— Chi araşa să fie?
Deget
ul seî ncovoi
e,i ar Randţ ipă,simţi
nd cum sear cui
eşt
e de spat
e;
fieca
re muşchi di
n trupî l si l
easăo a fcă.
— Oare te vei mait rez
i vreod
ată?
Fără săsepoa t
ă st ăpânii
, Rand tresăriîn nî
tuneri
c,cu â mi
nil
eîncl
eşt
at
e
p
feea
er or
s tu
ăbcat
di
năînd
ecă
pst
of
ă.
er
e Oe cu
.S ver
vedt
eaură
u .L
şi uumi
mb n
r ae p
el alid
celăal
orlta
elun
Diiăscân
ou t
patei
ua. Di
ri pri
nt
n r
-si
un
ngura
ul
dintr
e el e senăî l
ţa un sf orăi
t
, cazgom otul de p ânză â sf
şi
ată: Thom Merr i
li
n.
Prin cen uşa i d
n vatra scânt
eiau câţi
va că rbuni.
Aşad ar,fusese un vis,pr ecu
m coşm aru
l pe car e-
l avusese l
a han ul
Izvorul de V i
n, în ziua de B elTine;t otce u azi
se şi făcuse se amestecase aol
lal
tă
cu pov eşti st
răvechi şicu t ot el
f
ul de p rosti
if ărărost.Î şit rase pătura â pnă l
a
umeri – r t
emura, dar u n din cauza rif
gu l
ui.Î l dureaşicap ul. Moirai
ne p utea
f
ace oa re ceva să cap o
rească sel
vie ast
ea?„A zi s că en p oa t
e ajuta,dacă vema
coşm aruri.
”
Puf nind dispreţ
uit
or, selăsăpe sp ate.Erau sel vie ast
each iar atât de rel
e
î
ncâ t săceara j
utor
a e dal Aes edSai? P e de a lt
ă parte,oa re n u se d a
âncise nî

toa
cu tă
o pAoves
esS tea î
edaindeaj
. uns d e mul t
? P ărăsi
se i Ţ
nutul celor ouD ă Râu ri
, plecase
Numaică, fireşt
e,nu av usese de ales. Şi atunci, nu er a de acu m musai
săai bă încredere n î ea? nÎtr
-o Aes ed Sai? G ândul lat oa te a cesteaeraa l f
elde
supăr ător casu vi
l
. Se gh emui su b pătură,î ncercând să j u
angă al i l
niştea
hău l
ui , aşacu m î lînvăţase Tam , dar om
s nul nu se gr ăb i să- l cuprindă.
CAPI TOLU L 15
Pri
eteni şi străini.
Razele so arel
ui revărsat
e pest e pat
ul î ngustî ltreziră, în cele di n u rm ă, pe
Ran d di ntr
-un som n ad ânc,dar agi tat
.Î şitrase er pna p este cap , numaică
lumina o ttse edea,
v iar lenu voi a cuad evăratsă ad oarm ă d in nou . După
primul coşm ar ven i
seră şial tel
e.De am inti
t, şi-
l ami nteanumaipe p rimul , dar
şti
a si gur că unmai voi a săai bă parte şi de altel
e.
Oftând, aru ncăpern al a o parte,seri dicăşiseî ntinse, ch ir
cindu- sede
durere.Toţ i cârcei
i de ca r
e crezu se ăcscă pase a dtori
ta băi i din sea r
a de
dinainte era u lal ocul lor. Şi î
ncăî l mai dur eaşica pul , dar ast a nu- l surprnise.
Asemeneavi seput eausăpr ovoaceoricuiodureredecap.Cel elalt
edur eri
dispăru seră deja,dar ast a nu.
Paturil
e er au goale.Lumi na ser evărsapri n fereastră î ntr-
un ungh i
ascuţit; soarele senăî lţase est
d ul de mul t deasupra o ri
zon t
ul ui. La erm
f ă, până
la ora ast a ar fiî mbucat deja câte ceva s- şi
ar fiap ucat de r t
eburi . Se d ădu
repede os
j i d
n pat, bombănind su părat
. Aveau un oraş ed văzut, şini cimăcar
nu-lt r
eziseră p şi
e el
. Măca r avusese i
neva
c grijă caîn va sul de sp ăl
at săfie
apă, călâie nîcă.
Se sp ălă şiseî mbrăcărep ed e,şovăind o cl
ipa l
a vedereasa bi
eil ui Ta
m.
Lan şiThom î şilăsaserăesa d
gil
e d e al şaşipăt uri
le nî cameră, fir
eşte,dar
sabi
a S trăjerul
ui nu se vedeape n icăi
eri
. Lan purtase sa
bia c u sine,î n
Emon d’
s F iel
d, încă i d
nai
nte să înceapă n eca
zuri
le,aşa ă c se othărîsă -i
u
atr
meze
ât exem
eaori pl
, cu uoch
l.Siipun
d ândi
eschu-
şişi
, i
săar
seişi
lar
i
p
mbeăcpn
eu st
o ăcea
f
răzil
e u npu
en
it
ru că
oraş sase
vi
adevă ed
rat cu
sab i
a al şo
ld, se nî ci
nse cu ea şiîşiaruncă m an t
ia p e u măr can u sac.
Coborân d scările dou ă câte două,segr ăb i spre bucăt ărie.Pesem ne că
asta era l ea
cacea mai uşoa ră pentrua face ostr de ceva de-ale gu ri
i,iar î
n
această zi
, singu ra pe ca re i îerangăîduit săo p etreacăî n Baer lon, nu avea de
gân d să aim piar dăvr emea. „Sângeşice nuşă, că doa r puteausă m ă
trezeasc
ă…”
Jupân F i
tch a er î
n b ucătări
e,faţaî n afţ
ă cu o f
emeieî ndesată, cu r b
aţel
e
acoperi
te de ă fi
nă, ca re a er, desi
gur
, bucătăreasa. Dintre cei doi,femeia părea
mai agresi
vă;î şit otscu tura degetul pe sub nasu l hangi ului
,î n timp ce et f
ele
care servea
u l a mese , spălătorese
l
e,băi eţ
i
i de la graj durişicei car
e n îvâ
rea
tu

f
bri
ăgă
gari
dl
ese
e u
f
agea
mău ced
se
eî nco
tl
âo
mp col
lao,
chivă
arz
suân
b dn
ua
-şi
sul d
le
or.r
teb urişiî ncercând săse acă f a nu
— Ci rri almeue un mot an bu n, spu neabu căt
ăreasa peun t onasc uţ i
t,
şisă - n
aud al tceva, pricepi? D upă ca pul meu ,j upâne,nu f aci altcevaecâtd să
te p l
ângică -şiface r ea
tba pr eabi ne.
— Mi s- a plân s şimi el umea, izbuti sărost ească j
upân i F
tch
. Mi s-a
plâns,j upân easă. Ju mat e d in oa speţi…
— Ni cisăn- au d.Ni cinu v reausăau d.Dacăsepl âng demot anul meu ,
să ă g
tească ei. Eu şibi etul mot ănel , care n u- şif ace ecâ
dtt reaba, o săpl ecă m
undev a u nde su ntem bi ne v eniţi
. Să d ea ai nba d acă un ,înch ei
e ea,
desfăcându- şişorţ ul şidând săşi -lt ragăpest e ca p.
— Nu! st ri
găj upân Fi t
chşisări s-o op r
ească .Începură sădănţ ui
ască în
cerc, bucă tărea saî ncercâ nd să -şisco ată şo ruţl,i ar h angiul, săi -
lt ragă l
al oc
peste cap .
— Nu, Sara,gâ fâi el. Nu a f ceast a.Zău , n- of ace! Ce mă f aceu ăr fă
dumneat a? i C
rri e u n mot ande o tat ă s iprava. Mi nunat , zăuaşa. E cel maibun
motandi n Baer l
on . Dacă seai m
pl ânge i n
ceva,o săe lspu n să e fi mulţ
umi ţi că-
şiface reatba. Să fie e rcunosc ători. Să n u pleci , Sara! Sara?
Bucăt ăreasa seop ridi n ocl şireu şisă -i smul găşorţ ul din m âi
ni.
— Ei bi ne,bi ne,zi seea , cu â minileî ncleştate pe şo r,ţfărăsăşi -l pună
î
ncăl al oc. Dar dacăvr eisăpregă tesc ceva până l a prânz,ia mai du- te d e aicişi
lasă-
mă să ă m apuc der eabă
t .O fi h an
ul dumitale,darbucăt ăr i
a e a ea.m Sau
poat
e vrei săgă t
eşt
i ch i
ar dumnea t
a? lîînt
rebă, f
ăcâ ndu-se că-
i of eră rţşo
ul
.
Jupân Fitchset raseî napoi, cubraţel
e desfăcutel arg.Desch i
segu ra,
apoise p o
rişipri viîn j ur, pentruprimă dată. Ajutoarel
e de b ucătări
e seăcea
fu
în conti
nuare că u n-
i bagăî n seam ă pe ceidoi
,i ar anRd î ncepu să se
scot
ocească pri
n buzu narele su rt
ucului
, cutoate că, în afarăedmon eda
dărui
tă d e Moirai
ne,nu aveacol a
o decâtcâţi
va ă bnuţi de aramă şi ni
şte
flecu
arc şteţ
şie.B
o buri
cea
cat ăgul
de şigresi
sf
oară,acacu
re ca
sere-l
n ai
gâ
dscu
seţ ea.
iDou
că
- pută
eacorzi
fi vrde
e od
ate
r
ăzervă fen
de ol tru
os. p
— Sara, sunt convins,grai j
upân i F
t
chal egân
du-şicu gri j
ă cu vi
ntel
e,că
totul va finemai pomen i
t, aşaca e d obicei
.
Şi, cu st aa, semai ui t
ăî ncăo dat ă, bănuitor
,la ajutoarele de bucătărie,
apoipl ecă
, câ t put eade d emn. Sara aşt eptă să-l va
dă plecat, apoiî şilegă şorţ
ul
lal oc,cu mi şcă ribru şt
e,şi -
l pironi cupri vi
reaepR and.
— Oi vr eacev a de mân car
e,nu? Ei , hai, pof
teşt
e,îi spuseea, cu n u
rânjetscu rt . Nu t e muşc, săşt ii
,î n ciuda a ceea ce-aivăzut, şin- ar fit rebuit să
vezi.Ciel,i
adă- iflăcăuluiniştepâine,brânzăşil apte.Numaiastamaiavem
acu m. Şezi, băi ete.Prietenii matal
e a u plecat cut oţ
i
i,în afară de u n flăcă u care
am î nţeles că nu se mţ sieabi ne,şizi c eucăşimat ao s ă vr eis-o nît
inzi.

scăunelU.na
Î di
ncepnt
ure
săf
etelm
ăencar
ân e ser
ce, i veau
ar u
bcăt use
ado se
ăreasa tavă,
nt
îiar
oarseRanad
lalse
uataşeză
ul pe peca
run
e-
l
frămân ta, fără săse op rească din vor bit
.
— Acu ’
, să t iş
i, nu r te’sat e sp eri
i de ceaivăzu t. Jupân F i
tch e un om
destul de b un, cut oa te că bărbaţ i
i, oricât ar fi de b uni , nu su nt cine şt i
e ce
chil
ipir
. Lumeaast a ca re sel âp
nge - a
l speriat. Şi la ce s-or l
ângep t a
âta? C e,
pref
eră să va dă şob olani vii, sau morţ i? C u t oate că,l a dr ept vorbind, Ci rri nu
preaî il asădi n gură după ce- i prinde.Şi pest e o u d
zină? C irr
i nu l asăni ciod ată
aşade mul ţi să nitre n î han , zăucă u n. Pe a i
cie cu rat, şini men i nu poa te
spune a ltceva. Şi toţi cusp inarearu ptă, î
nch eie ea , clăt i
nând di n cap, mi rată
de ciudat a nîtâmplare.
Pâineaşibrân za sef ăcură cen uşăî n gu ra lui Ran d.
— Cu spi narea rupt ă?
— Ni cinu mer i
tă săt e maigân deştil a aşacev a,răsp unsebucăt ăreasa,
fluturân d dint r
-o mân ă plină de ăifnă.Gân deşte-te al ulcr uri pl ăcute.Avemun
Men estrel, ştiai?E î n sa l
a mare, ch i
ar n î clipa ast a. Dar , stai, cămat a ai ven i
t
î
mpr eu nă cuel , aşa-i? E şti unul di ntre cei car e au ven it cuj upâneasa l A
ys st aă
noap t
e,nu? Mda,şt iam eu . Da’nu prea cr ed să am euvr eu n pril
ejsă- l vădpe
Men estrelul ăst a,cân d han ul e aşa de p li
n, şicuat âtea ai hman al
e cob orât
e d in
munţ i, con t
inuă ea ,f rămân tând al uatul de p arcă s- arfi răzb unatpe el . De
obicei
, nu pri mim aşa a o
men i, numaică ot t oraşu -i plin de ei . Cu t oate că, ce
să c,zisu nt şiuni i mai de sp
iravă
. Păi, n-am mai văzut un Men est
r
elî ncă i
d
n
toamna t recu
tă, şi…
Ran d mesteca mecanic,fărăsăsi mtă vreun gustşifără săascu lt
e ce
vorbeabucătăreasa.Şobol
animorţ i
,cuspinarearupt
ă.Îşit
erminăîngrabă
masa ,î ngăi
mă câ teva vor
be de mulţumire şi se gr
ăbi să lp
ece. Trebui
a să
vorbeascănumai decâtcucineva.
Î
ntre sal
a mar e de la Cerbul şiLeu l şicea de l
aI zvorul de Vin, si
ngu
ra
asem
treioăn
riar
ei
ma e
ra
lunn
umel
gă ,ie.
ar Cpea nîcar
e pereţ ,e
i su s
e era
s, afla
uacu
pimat
ct er
e a
peid
ej
saedou
viă ori
u co omai
lrate,l
ată cl
cu şidi
ăde
ri
fru
mos mpî odobite ş i grădini cuco paciînalţ
i şiflori st
rălucitoare.În l ocsăai bă
o singură vat
ră u riaşă, pe fi ecare er
epe
t se sea
gă t câ
e u na, iar înăunt ruse
aflau zeci de mese. Aproa pe o tat
e scau nel
e,băn ci
le şi tabur et
ele erau ocu pat
e.
Toţ
ioameni i
,cupipaî ntredi nţişicâteocanăî nmână,şedeauapl ecaţiî
nainte,
cuat enţi
aî ndreptată asu pra l ui
: Thom, careăt ea
stîn pi cioare pe o m asă,în
mijl
oculîncăperii
; man t
ia samul ticol
oră zăcea aruncat
ă p e u n scau n, în
apropier
e.Pân ă şi jupânFi tchr ămăsese i nem
şcat
, avândî n mân ă o ca raf
ă d e
argi
nt şio câ rpă de cu răţat.
— La t rap, cu op cite de argint, şigru maze mân dre şiarcu i
te,decl ama
Thom,părândcumvacăseaflăşielî nşa,înmijl
oculunuilungal aidecăl ăreţi
.

S cu
cerut
ur
l ăesf
n d
i
ân
rşicap,
t,î nflut t
ut
oa r
ân
e du
cu
l-şi
oril
ecoam
cu
rel
ebeu
cu măt
luă.soas
i O e.
suO
tă mi
deer tde
âmbam
ifl
eur
ţ i flu
cu gât
u
tlr
ejă
ulpe
de
aram ă acf văzd uhul să rem t ur e,i ar obtele ă rsuna caun t unet. Valdupă va l,
uralele se nîal ţă cu mi il
e d i nspre ripvi
tori, seprăv ăl
es c peste a coperişuril
e ş i
turnurile din I lli
an, ca d şisesp arg nea uzite nîj urul mi i
lor e du r
ech i ale
călăreţi
lor
, ale c ărorni mi
i şipri vi
risc ânt eiarădat ori
tă sfi nteil or m en i
ri. Marele
Alaiporneştel adrum,căl are,pent ruacăut aCornull uiVaiere,care-ivachema
îndărăt pe er oi
it uturor â V
rstelor
, să asăi i d morm
n i
nte,di n nou , pen t
rua u lpt
a
de p arteaLu mi nii…
Men es
trelul numeaaceas tăt ehn i
căDec lamareasi mpl ă,aşacu m l e
spusese în nop ţi
le d in timpul că l
ătorieisp re miazănoapt e,lângăf oc. Pove şt
ile,
spuneael , put eaufi reci tate nît reimod uri– D eclamarea gr andioasă,
Declamareamp si
lă şiVor bireaob işnuit
ă( careaer mod ul în care orbveai cuci ne
ştie ce vecin desp re recol t
ă – of ol
osea şiThom, dar u n se b oosea ni
ciodată să-şi
ascu ndă d i
sp reţul di n voce).
Ran d n îch i
seuşaf ără săi ntre şisesp ri
j
ini de per ee.
t De l a Thom n- avea
ce a sf
t să ob dân dească . Moi rai
ne – ea ce ar ace
f dacăar şt i?
Îşidăd u se ama căoa men ii care treceau hse ol
bau alel , pen tru că vorbea
de u nul singu r cuvoce zu scă
tă.Net ezi
ndu- şisu rt
ucu l
, se nî dreptă de sp ate.
Trebuiasăvorbeascăneapăratcuci neva.Bucăt ăreasaspusesecănupl ecaseră
toţi
. Se a bţinu di n greu sănu o a il af uga .
 Băt
ând la uşaca mereiîn care dormi
seră cei
lalţ
i băieţ
i, şivârându-şi
cap
ul î
năuntru,îl văzu doar pe Perr
in, care ăcea
z î n pat; ni
cimăcarunse
î
mbrăcase.Ridi
că u p
ţin capul de pe per
nă p en
tru a se i t
a
u al Ran d, ap
oi
î
nchi
seoch i
i din nou. Tol
ba şiar cullui Mat se fl aau înt
r-un col
ţ, spri
ji
nit
e de
perete.
— Am au zi
t cănu ţ i-
e bine,spuseRan d, i
ntrân d şiaşezându-sepe
cel
al
al
t pat. Nu voi
am decât să ast
u de vorbă cuci neva. Eu… încep u el
, apoiîşi
dăd
ridiu seam
cându-sea ecă
pu u
j nşt
măti
aa
te cu
n
împi
să
cioarad
ucă
e, poatvor
eba. Dacă
mai ne i
bi -
e
e
tţ as
lă
ru,
săcontinui
dorm a. el
,
— Nu ş ti
u dacă am sămaipot dorm i vr
eodată,ofta Perrin. Am av ut un
coşm ar, dacăvr eisăşt ii
, şinu am maiput ut adormil al oc.O să- ţ
i zicăMat ,
nicio gri ja.Azidi mineaţ ă arâs e d mine,cân dl e-am sp us de ceram e mul t prea
ob osi
t casăpl ec cu ei
, dar săşt i
i căşiela vi sat. Aproape o tată noapteal -am
au zi
t zv ârc
oli
ndu-se işmorm ăn
id în som n. N-o să-mi zi
cică st aa n îseam nă că a
dorm it bine,con ti
nuă el, acoperi
ndu- şioch ii cubraţul săugros. Pe L umină,
tare ob osit maisu nt. Poate,dacămaist au aicivreun ceas, o să -
mi vină ch ef
ul
să m ă ridic.Dacă unvador aşul din cau za nuui coşmar, Mato să- şibat ă oc
j e d
mi ne p ână în vecii veci
lor.
Cu mi şcărilen
te,Ran d seaşeză din n ou e ppat.Î şiumezi buzele,ap oi

spuse —epede:
rA omor âtun şobol an?
Perrin co borî braţul şisehol bă la el.
— Şi t u? întrebă elîn cele di n urmă;cân d Ran dî ncu vi
inţă di n cap,
celăl
alt con ti
nuă:Ce n -
aş a d să ufii aracasă. Mi-a spus… a zi s… Ce n e acem
f ?
I-
ai sp us u li Moi rai
ne?
— Nu. Î ncănu. Poa te nicin- o s-ofac,nu şt i
u. Tu ?
— A zi s… Sân geşicenu şă,Ran d, nu şti
u, răspunsePer rin, ridicându-se
bruscî ntr-
uncot .CrezicăşiMatavi satacelaşil
ucru?Arâsel ,darnuera
râsull ui,i arcân di -
am spu s că - am
n put ut să orm
d di n pricina u nui coşm ar,a
f
ăcu to a fţă ciudată.
— Poa te o fi vi sat şiel, zi
seRand, vi novat din p ri
cina uşu rării pe careo
si
mţ ea, aflând că u n era singurul. Aveam de gân d să-i cer un sf atlui Thom. El
a vă zuto b ună part e al umi i
. Tu… t u ce cr
ezi
,t rebuie să-i spunem l ui
Moiraine?
Perr i
n sel ăsădi n noupe per nă.
— Doar aiau zi
t poveşti
le despre AesSeda i. Cr
ez i căî n Th om put em ave a
î
ncr edere? r Cezi că exist
ă cineva epu lmea staa nî care t em
puavea ncr
î
ed er
e?
Ascultă,Rand,dacăi eşim vi
idintreabaast aşidacăneîntoarcem acasăşimă
maiau zi spunân d ceva despre p l
ecarea i d
n Emon d’
s F i
eld, fie şi până a l D eal
ul
Străj
ii, să-mi t ragi un şu t
, ai auzit?
 — Ei , şit u, rost
i Rand, încer
când săzâm bească,pe cât put
ea. Sigur cao
să e nn ît
oa rcemaca să. Hai, scoa
lă-t
e.Sunt em înt r
-un oraş avem
şi o zi î
ntr
eagă
l
a di spozi
ţie să -l vi
zit
ăm. Unde-ţi su
nt hainel
e?
— Du- tet u. Eu m aistau i n
ţ
elîntins,răsp unsePerri
n, punându-şii ar
braţulpesteochi .Du-te,du-t
e.Teprinddinurmăîntr-unceas,saucam aşa.
— Tr ea ba t a, tu pi
erzi
, ziseRand, ri
dicându- se.
Gândeşte-t
e niţ
el, şiai
să-ţ
i dai seam a. Baerlon, con
tinuă el
, opri
ndu-se ânlgă şă.
u De cât e ori am
vorbitde
Pspr
errezi
i
n u
ăa
r încar
mase îeo
nti
nsăaj
s, ung
cu em i
ochs
iă-
alved
cop em?
eriţ
i, şinu r ăspunseni mi c.După
câtevacl ipe,Rand i eşi şiî nchi
seuşaî n urm al ui. Pe c ori
dor, se p s
ri
ji
ni de
peree,
t î n timp ce zâm betul i se erşt
geade p e buze. Tot î
l mai durea a c
pul
; era
chiar a mirău , nu maibi ne.Ni cigân dul de avi zita oraşu l nu-l maien tuzi
asma.
De a fpt, nu-it r
ecea prin mi nt
e n i
mi c care să -l fi put ut face săse mt siă
încântat.
Apăru o sluj
nică, cu raţ
bele pl i
ne de ce arşafuri, care-
l priviîngri
j
orată.
Înainte caeasă-i fi putut adresa vreo vo rba, Rand pl ecă pe coridor
,
îmbr ăcându-şiman t
ia.Th om nu pu t
ea să er fimti
nat– maiav ea nîcă vr
eo
câteva ceasuride stat în sala mare. Î
n l i
psăde a ltceva, mai bine seucead să
vadăşielcât eceva.Poate-lgăseapeMat ,săafledacăBa’ alzamont recuseşi

pri
n visel
S el
cărieu
li
. Ci
se ob
sporî ma
răveauiânî
lncet
gă,bd
ue
căt d
ata
ări
e, a
ast
şaa,căf
recâ
on adu
pu-şit
că â
pmp
e l
aele.
colo,f ăcându-i
Sareiun sem n din cap , dargr ăbindu- se a midepa rte,at uncicân d ea se
apropi
e,păr ând cădoreşt e săon cti
nue d i
scu ţi
a. Î n cu rteagraj duri l
or u n era
decât Mutch, care t
ăte
sa nîuşă, şiî ncă n u grăj dar care ocm
taii ntra, cărând un
sac în spate.
Randî l sa
lută şipe Mut ch, dar acest aî i aruncăo pri vi
re poso morâtă şi
int
ră nî han . Ran d năd ăj
dui ca ocu litorii di
n or aş să sem ene maidegr abă cu
Sara,decât cuMut ch. Simţ i
ndu- se pre găti
t să vad ă cu m ar aa
t u n or aş, grăbi
pasul.
Ajuns lai eşir
eadi n cu rte,seop rişică zu e pgâ nduri. St rada era pli
nă de
oamen i ca
re se ngh î
esuiau caoi l
e n îţ arc,î nfofol
iţi de su s până j osî n mant ii şi
coj
oace, cubonet ele rase
t e pochi din pri ci
na ri fgu l
ui, st recu
rân du- se e d col
o
col
o c u paşigrăb iţi
, de p arcavâ ntul ca re su fla pest e a co peri
şuriî iî mpingeadi n
spate,făcându-şil occuco atele u nii printre l ţa
iifără r v vorb
eo ă sa u vreo
pri
vire.„Numai st răi
ni, se gâ ndi el. Ni men i nu se cu noa şte cuni men i.
”
Şi mirosuri
le erauudci ate,păt runzătoare,acre, dulci,toate amest ecatel a
un loc; nasulî ncepu să-l măn ân ce. Nicimăcar ândc Săr bătoarea a jungeaa l
culme n u văzuse t a
âţia oa men il a un l oc, îngh esu i
ţi
. Ni cipe u jmăt aet,de a fpt.
Şi era osi ngură strada. Jupân Fi tchşibucă tăreasa sp useser
ă că ot t oraşul era
pli
n. Tot oraşul… aşa ?
 Se t
rase î
ncet înapoi,î
ndep ărt
ân du-sede poartă şide st rada plină de
lume.La u rma u rmei
, nu era d rept să l p
ece şisă-l l
ase ep Perri
n bol nav nîpat.
Şi dacăThom î şiterm i
na spectacol
ul în timp ce , elRand, era nî oraş? oate
P că
Men est
rel
ul pl
eca şiel,i ar aR
nd t rebuia neapăratsădi scute cuci neva. Mai
binesămaiaştept
eniţel
.Of t
ânduşur at
,seî nt
oarsecuspatelelast
radacare
gemea de lume.
Numaicăi deea de a seî ntoarceîn h an un-
if ăcea cu och i
ul, din pri
cina
dur
ca eri
id
eru
a ler cap
ece . Ssă-
ef
i aaşeză
că i ne
b un
pt
e.Mu but
ch oi
apr
ăsturn
ărea iat
n, îndsp
dcân at
înecân
eldhanu
nl
î uu
i,
şanădrăj
gd
du
aj uin
ud
li şi
se olhba la el ; până şide a l di
stanţăr euşeasădi sti
ngăexp resi
aî ncru ntată şi
dezaprobat
oa r
e d e p e chi
pul acest
uia.Poa te că u- n
i plăceau oa men i
i de a l a ţră?
Sau er a st
ân jenit de a
fptul că uj
pân Fitchî iî ntâmpi nase cu căldură,după ce el
î
ncercase - isăal
unge enptrucă ven i
ser
ă p ri
n sp ate? O„ fi vreo scoa
I dă aCel ui
Înt
unecat”, se gân di Rand, aşt
eptându-se să-i se arpă amuzan t, numaică u n-i
se păru. Pipăicudeget ele mânerul sabi
eil ui Tam . Nu-irămăseser ă p rea m ulte
l
ucruri cuad ev
ărat amuzan te.
— Un pă storcu o sabi
e cu peceteabât lan ului, spu
seun gl asde f emei e.
După cemavăzu t-o şipe asta, î
mi vine să cred t
otu
că
l e cuput inţa. În ce
necazuriai i ntrat,ţărăn
uşu le?

văzuseS îperi
mp r
eat
u,
năRcan
udMosă
i
rari
ineî
nat pi
unci
oa
ci r
câe.
ndiE
er
şa
isef
em
di
neia
sal
acu
debăru
p
ailî
e, t
un
mb sca
ră scu
tăt rt
otpe care o
în pan tal
on i şicuun su rt
uc b ărbătesc. Din câ te ise ă p
r ea, era p uţin maiî n
vârstăcael ,cuochi inegri,chiarmaimaridecâtail uiEgwene,şicuopri vire
ciudat ă şipăt ru nzătoare.
— Ran dt e cheamă,nu? cont i
nua ea.Eu suntMi n.
— N- am i ntratî n n i
ciun n ecaz, răspunseel ; nu t şi
a ce- i sp usese
Moi raine etfei, dar î şiami nteade avert ismen tul lui Lan să u n at ragă i n
ci
decum
aten ţi
a a su pra orl. Ce e t afce să cr
ezi că ş a avea necazuri
? Ţ inut ul celor ouDă
Râuriesten u loc i l
nişti
t, şil af elsu ntem şinoi ,t oţicei de a colo. Singurele
neca zu rica re seba a
t pest e n oisunt cele ega
l t e de recolt
e sa u de o i
.
— Li nişti
t? semi r
ă Mi n cu u n surâsvag. Am au zi
t şieu or vbindu-se
desp re voi, oa men ii ăşti
a di n Ţinutul celor ouD ă Râu ri
. Am au zitt otsoi ul de
glume d espre p ăstoriit aride ca p şiam î ntâlnit nişte oamen i carei ach
r au
trecu t pe a colo.
— Tar i decap? seî ncruntă Ran d.Ce gl ume?
— Ceicar e văcu nosc, cont
inuă eacaşicu m nu - l
arfi au zit, spun că
su nteţi mer eupol iticoşi şizâm băreţ
i, moicaunt ul. Celpuţ in pe d i
nafară. Pe
dinăunt ru , zice-se, sunteţit aricani şt
er ădăcini străvechi de stejar. Dacăsa pi
preadâ a
nc,dai de p iatră, aşazi ce ulmea . Dar l at i
ne şi l
a pri eten i
it ăi, pi
atra
nu-i preaad ânc n îgrop
ată.Ai crede căa veni
to u frt
ună care aul b
sp
erat t
otce
er
a deasu pra.Moi raine nu mi-a spus chi
ar ot
t
ul, dar am şieuoch i să văd.
Rădăci
ni de st ej
ar? Pi
atră? Nu preaaducea cuvor bel
e negu
ţători
l
orsau
cual e oamen i
lor orl e d cred
inţă. I
ar ult
imel
e cuvi
nt e lîsperi
ară e-
da drep
tul. Se
ui
tăr ep
edeî n jur ; curt
eaera goal
ă, i
ar erest
f rel
e c ee
l mai aprop
i
ate erau
î
nchise.
— Nu şt iu peni menicu nu mel
e de…cum aispu s?

făcusă— oşească.
E
ri,jupânN
easa
u-i nil
ys,
menAidacă
pe ap pref
eri
roap, zi
e see
să Mi
nn,dă.
au cu oprivi
re amuzată care-
l
— Ce t ef ace săcr ezi căj upâneasa Alysmaiar e şialt nume?
— Păi ch i
areami -
a sp us,răsp unsef ata, cu atâtarăbdare în gl
as încâtel
roşidin nou. Nu că r afi avu t de ales, de ap
ft . Am văzut-o căe… al tf
el… de a
l
bunînceput.Cândat recutprimaoarăpeai ci
,îndrum spr evoi
.Şti
ademi ne.
Am maidiscutatlaviaţameaşicual t
elede… soiulei.
— Ai … văz ut
-o?î nt
rebaRan d.
— Mă r og, cr edcăpotsăam î ncreder
e căn- o sădaif ugal a Copii
i
Lumini
i,ţ i
nând con t de o tvarăşii cuca re căl
ătoreşti
. Nu le-
ar plăcea săaudă ce
fac,l
af elcu m nu l e-ar l ă
pcea săau dă ce ace
f ea
.
— Nu î nţ
eleg.

scut —dEdi
urân anmi -
a spu
cap. Dus că
pă mvăd
i
ne, bucăţ
aş ii
zdi
ce nc Pân
ă su
nz
ăă,m
răspu
ultpnrse
eaMi m
ăn,er
r.âzân
ţPurdşi
înce
sit şi
mp lu
vadanumi t
el ucruri,cândmăui tl
aoameni ,şiuneorişti
uşiceî nseamnă.Mă
uitl a un bărbat şio f emeie care n u şi
-au vorbit nici
odată şişt iu căo săse a. i Şi
aşase şi întâmpl ă. Cam ast a ar . fiIar eai -a
m cerut sămă u itla voi toţ
il a un
loc.
Ran d seî nfioră.
— Şi ce- aivăzu t
?
— Cân d su nteţila un oc?
l Un â vrtejde scân teiîn u jru l vost
ru, mii de
scântei, şio u mbră mare , maiî ntunecată decât miezul de n oa pte.E at âtde
grea, încât aproa pe cămă mi r căn- o potved eacut oţ
ii. Scân tei
le n
îcearcă să
potopeascăumbra, i ar eaî ncearcăsă eln îghi
tă, conti
nuă a fta, ridicâ
nd din
umer i
. Sunt eţi vârâţi cut oţi
iîn ceva primejdios,dar u n
-mi dau seam a de mai
mul t
.
— To ţi
?î ngân ă Ran d.Şi Egw ene? Darei … nu o urmăr eau … adică…
Mi n pă ru sănu ba gedese amă sc ăpar
eal ui.
— Fat a? E şi eavâ râtăîn oattă povestea. Şi Men estrel
ul. Voit oţ
i. Eşti
îndrăgosti
t de ea .
Ran d o pri vifix,f ără sărăsp undă.
— De ast aî mi dau sea ma şif ără săvăd i mi
nc.Şi eat ei ubeşte,darnu i ţ-
e men i
ta, şini cit u ei. Nu aşa cu m vr eiţvoi acum.
 — Adică?
— Cân d mă ui
tl a ea,vădacelaşi l
ucru cala… j upâneasaAl
ys. Văd şi
al
te
l
ucruri
,l ucru
ripe care nu l
e nîţel
eg, dar asta i
u şt
sigur.Iar ean-o săse
î
mpotrvească
i .
— Ce pr ost
i
e,exclamă Rand, si
mţ i
ndu-sest
ânjenit
.
Durereade capi semaidomol ise, t
ransf
orm
ân du-seîntr-
o apăsa
re
sur
dă;i se ărea
p că
re a
cap
ul pl
in de sm ocu
ride ânl ă.Voia săpleceedân
l gă
f
ată şi—săCe sca
pe câ
vezi d
end
ulcru
teriul
e
iţ
il p
e
a… car
ne
oi e
l
ceived
l
alea
ţ? ea
i . Şi tot
uşi…
— Tot soi
ul de lucru ri
, răsp unseMi n cuun â rnjet
, de parcă şt
i a cevoia
de ap
ft s- o nîtrebe.Străje… ad ică uj pân Andra a re deasupra capului şap t
e
turnuri prăbuşite,un prunc n îl eagă n cuo sa bi
e n î mân ă şi… Se op ri o cli
pă şi
clăt
ină din ca p. Bărbaţi
i cael … î nţelegitu… su nt mer euî nconj
uraţi de a tât
ea
i
magi ni
. Câtdesp re Men estrel
,i magi nil
e cele mai l impezi care-lînconj
oa ră sunt
un bărbat – n u el– ca r
e onj glează cu foc, şiTu rnul Alb, iar ast
a nu ar e nicio
noimă p entru un bărbat . Lacel mar e şi cupăru l creţvădun l up, o cor oană
spartă şico pacica re nflîorescest p
e o tt nîjuru llui.I ar al cel
alal
t– u n vul
tur
roşu, un och i pe u nt al
erde ba l
an ţă,un pumnalcurubi n, un cor n şiun ch i
p
care râde.Mai su nt şial te ulcruri, dar,î nţel
eg itu, de d ata asta nu potsă -mi

maidauCuse aa
astm,
a ea
del
oc
ramce
aseî
nseam
t
ăcu tnă.
ă, aşt
ep t
ân d şizâm bind sil
itîn con ti
nuare,pân ă
când, în cel
e din urm a, elî şidrese lasu
gl şiî ntrebă:
— Darl a mine?
Zâmbetul eipărea cât pe cesăset ran sf
ormeî ntr
-un hoh otde râs.
— Cam acel eaşilucru rical a ceilal
ţi. O sa bi
e ca r
e nu- i sabi
e,o co r
oană
cuf runze de aur
l
, din aur masi v
,t oi
agu l unui cer şet
or, pe it
ne u trnând ap ă pe
nisi
p, o mână î nsânger
ată şiun fier nci îns,t reifemeivegh ind o a trgăe pca re
eşt
iî nti
ns ut, o stâncă eag
n ră u dă d e sân ge…
— Gat a, gat
a, o întrerupseelnel i
nişti
t. Nu-i nevoie să-
mi sp ui toate
astea.
— Dar cel maimul t şimaimul t vădul ger
f e.Pest et otî n ujraitău, unele
te ovesc,
l al
tel
e âţşnesci ndt ine.Şi nu şt iu ce nî seamnă, în afară de u n singur
lucr
u. Noidoio săne maiî nt âl
nim.
Şi î
i aruncăo pri vi
reci udată, de par căni ciast a nu n îţ
elegea ce
înse
amnă.
— Şi decenu? răspu nseRan d.Tot pe aicio sămă î nt
orc pe drumul spr e
casă.
— Mda, aşao fi, zi seeaşi , dintr-
odată, rânjetul rea
păru, strâmb şi
misteri
os,iar eaî l mângâie p e obraz.Dar a dcăţ i
-aş spune o ttce vă d, părulţ i s-
ar cârl
ionţ
a mai ceva decâtl a prietenul tău cel lat în spate.
 El setrase î
nap oide parca mân a eiarfi fost un fierîncins.
— Cum ad ică? Vezi ce
vadespr e şobol
ani
? Sau despr
e vi
se?
— Şobolani
? Nu, şob ol
ani nu. Câtdespre vi
se,poate ast
a numeşt it
u vis,
dar
eu una nu-i spun aşa.
Văzân
d-
o cu m r ânj
eşte,elseî ntrebădacănu er a cumvanebu nă.
— Trebui
e săpl ec, îi sp
use, st
recurân
du-sepe lângăea. Trebui
e… treb
uie
să m
ă duc să-
mi întâlnescri et
penii
.
— A
Chi t
un
ar dci, du
acă n-
ute.oDar
uă n
l -
ai
chi
ar să
lascap
f i
. Ran
ugă, d con st
at
ă căfiecar e paspe care -
l
f
ăcea era amii ute d ecât cel dinainte.
— Fugi ,f ugi
, strigăMi n î n urma l ui. De mi ne t
otnu s capi
.
Râsul eiî lf ăcu să grăb se ea scă să străbată curt
eaşisăi asăîn stradă, în
hărmăai
la de oa men i
. Ultimele cuvinte pe care e a u
lzi
se er
au prea
asemănătoare cucel e orsti
te de căt re Ba’
alzam on. Grăb
indu-se rp
i
n mul ţ
ime,
se ovl
i de câ ţi
vaoa men i, al
egându- se uc nişte privi
richiorâ
şe işcuvorb e grele,
darnu î nceti
ni pasu l pân ă ce unse nd îepărtă d e han.
După o vr eme,î ncepu săfie at ent din n ou all oculîn car
e seafl a.Î şi
simţ
eaca pul caun bal on, dar ott se i u
taî n jur şi se ubcur
ă de ce vedea. Îi
trecuprin mi nte că aerBl oner a u n oraş m ăre,ţch i
ardacă unsem ănă cucel e

d
ali
n p
ei î
nove
guşt
i
st
ele şi
uli Tp
şerhu
om
it .R
e, ăt
ap uăci
câ p-
ndeo st
prăzi
e u nl
da
ergi
,
lîcel
due
ceaumai mu
pi
ci l
t
oae
r
elepava
şite,
mulşi
ţi co
meaborî
de pe
oa men i.În t i
mpul nop ţ
ii plou ase, iar t s
răzil
e n ep avate se umpluseră dej a de
noroi din pri cina mul ţi
mi i
; dar , pen t
ruel , noroiul nu er a o nou tate.Î n Emon d’
s
Field nu erau uli
ţe p avate.
Pal
ate nu se vedea u, şidoa r cât eva case er au cuul m
t maimari decât cel
e
de a casă, dar fieca re avea acop eri
ş d e i ţ
gla sa u de şi ndrilăla elf de ru fmos
precu m cel alhanul ui I zvorul de V i
n. Î it r
ecupri n capcăavea săvad ă şipal ate,
cân d av ea săun aj
gă nîCaem lyn. Câtdespr e h anuri, număr ă n ouă,t oate ce l
puţ in laf elde maricaI zvoru l de V i
n şicel e maimul t
e d e seama cel ui î
n ca re
trăseseră. Şi îi mai r ămăseseră ultem st
răzide văzu t.
Pe fiecar e strad ă era pl i
n de prăvăli
i, cu mb u rare de pân zăcare se
întindea u pest e tarab ele pl i
ne cumărf uri, de a l pânzet urila că ri
ţ, oale şi
încă l
ţări. Ai fi zi s căo su tă de că ruţe a l
e n egu ţători
lor mba ulanţi se
răsturnaser ă,văr sându- şimarf a pe os.
j Se h ol
bă at âtde mul t,încât nu doa r o
datăt r eb
ui săo i ai ute d i
n l oc,di n pri ci
na pri viri
i bănui t
oare a vreunui
vânzăt or.Primadat anuî nţelese,darcând,î nceledi nurmă,î şidăduseama,
încep u săse nî f
urie,până să -şiaducăami nte că , aici
, elera ră st
inul. Oricum,
nu pu tea u cmpăr a cine ş tie ce.Rămaseucgu ra căsc ată văzând cesu me s e
plăteaupen tru cât e o u dzină de mer e vechi sauo mân ă de n api zbârcţii
, de
fel
ul cel
or cu care nî Ţinut
ul cel
or ouD a Râurierau hrăniţi ca
ii
; dar oam eni
i
păreau disp
uşisă ea d anbii
.
După socoteal
al ui
, oamenii er
au cuad ev
ărat mulţ
i. O vreme,numai
vedereal
orsedovediîndeaj
unspentrua-lcopleşi
.Uni
ipurtauhainemai
frumoase ecât
d t oţi ceidin Ţi
nutul cel
or ouDă R âuri– aproape al el
f de fi ne ca
aceleapurtate d
e Moi rai
ne – şi dest
ul de mulţi avea
u mant ale u
lngi,îmblănit
e,
care e l
aj
ungeau până al glezn
e.Câtdesp re mi
nerii desp
re care orbea
v toată
l
u
pmea
ământ.ed
Da a
l h
an
r cei, aceşt
mai i
mual
ţia
veau asp
nu arătaect
u ual
ltp
fon
el osi
t al
decât cel
oa or
men i car
e care
i cu ru
t descescu
crbsu ni
se, ci
l
a chip şini cilaî mbrăcăminte.Cumva, se ştaept
asesă -i se a p
ră di f
eriţi
. De
f
apt, unii dintr
e ei aduceau atât de bine cucei din Ţi nutul cel
or ou D ă Râuri,
î
ncâtî şiput eai magi na căf ăceau parte d int
r-una sa u alta dintr
e a fmili
il
e p e
car
e e l cunoscuse nîEmon d’s Fiel
d. Un i ndivi
df ără d i
nţi şică runt , cuur echil
e
ca ou
dă o tarte,car e şedea e p o băncu ţă al uşa n uui hanşise ho l
ba p osom or
ât
î
n fundul uneică ni put eacuuşu ri
nţă săfie vă ru ll ui Bil
i Con gar
. Cr oi
torul
f
ălcosar ce cosea n îf aţ
a p răvăl
ieiput eafi f ratel
e uli Jon Thane – am ândoiavea u
chi
ar şiun pet ic d e chel
ie,l a ceaf
ă. Un om ca re p ăreai magineaî n ogli
nda al ui
SamelCraw e rtecu pe ânl gă el când dăd u un colţ şi…
Fără să-i vină săcr eadă,sehol bă la un om uleţcu r b
aţel ungişinasu l

ma
der e,
zdrcare
enţe.Ochst
se
irecu
i îira g
eraurăbi
cut
f
unpd
ri
an
ţimu
înlţi
me,
orbit î
e,nian
rişt
e
a
fţahainemu
sa care
rdarp
ăăreau
erao abb
sl
ăoccea
şi
trasă, ca şi cum nu maimân case şinu maidor mise deai mmul t
e zile,dar
Rand ar fiur j
at… Deod ată, omul eţul zdrenţăros lîvăzu şiî ncr emen iîn loc, fără
sădeaat enţi
e celor i n
dj ur, careai mcănu se mp îied i
cară de el. Din mintealui
Ran d dispăru ori
ce mbră
u ednîdoială.
— Jupân Fa i
n! strigăel . Şi noicare cred eamcăai …
Î
ntr-o cl
ipă,negu ţătorul ambul ant ţâşn i din oc,
l darRand sel uă după el ,
îngăi
mân d scuze pest e u măr oa men il
or pe r e-
ca
iî ngh i
on t
ea. Izbuti să-l
zărească e pFa
in prin mul ţ
ime,pe cân d acest a otcm aio a puca e p o ee,
al şise
repeziî ntr
-acol
o.
Negu ţăt
oru l ambul ant seop riseî n loc, aproa pe de i nt rareaal ei
i pe care
un gard î
nalto r tan sf
orm aî ntr-o ufndătură. Când Ran d se op ridin al er
gat,
Fain se nî toa
rse cu f
aţal a el, cocoşându-se e d parcăi -
ar fi f ost teamă şi
trăgându-se nîsp ate.Fl utură d i
n braţ eel sale mur dare ,făcâ ndu- i semn să u n
se p aropie.Surtucu l său er a gă uritîn mul te ocu
l ri,i ar mant iaî i eraon posi
tă şi
sfâşi
ată,de p arcăr fi a avu t parte d e vremurimul t pr eagre le.
— Ju pân Fa in? gr ăiRan d şovăiel
nic.Ce s- aînt âmplat? Sunt eu , Rand
al’
Thor, din Emon d’s F i
eld. Cred eam căt e-au l uat trolocii
.
Fai n ăf
cu n u gest scurtşif ugicâ ţ
ivapaşi ,f ărăsă -
şiî ndrepte spat
ele,
către gu r
a aleii
. Nu î ncer căsă r eacă
t pe ân
l găRand şini cimăca r săse p arop
ie.
 — Nu! strigăelrăgu şi
t; capul i semi şcafără încetar
e,de par căîncerca să
vadătotcesepetreceapeuli
ţa,î
nspat el
eluiRand.Nupomenide… cont inuă
el, cuglas scăzut,într
-o şoapt
ă gâ j
âit
ă, apoiîntoarse p ca
ul, uitându-
se alRand
lung şi chi
orâş. Nu pomeni de ei. Sunt Manti
i Albe prin oraş.
— Darn- au i n
cio prici
nă săsel ege de noi, rost
i Ran d. Haicu m ine la
Cerbul şiLeul. Stau acol
o,împr eună cuni şt
e priet
eni. Pe cei mai mulţ
iî i
cunoşti şidumneat a.O să se cu bu
re săe tvadă.Cr edeamcut oţi
i c-
aimurit.

moare.—Pad
Să
an mor?
Fainse
ştrăst
i
e idi
u
n endign
săat
sarn
ăeguţ
şiăt
unodr
u
el am
săbu l
an
cad t
.
ă, Pa
zi
sedan
,
elFa
î
ndi
n nân
reptu du-şi
zdr
en ţ
ele de p arcăau er
haine d e sărbătoare.Aşa af ostşiaşava fimer eu. O să
am parte d e viaţă u
lngă. Mail ungă ecât
d …
Dintr
-odată, chi
pul i sest rânse, iar mâi ni
le i seîncl
eştarăpe pieptul
surt
ucu l
ui.
— Mi -au ars căru
ţa şit oate mărfurile.N- aveau n
icio prici
na s-of acă,
aşa-
i? N -
am put ut săajung a l cai
i mei . Caii mei, pe ca
re hangi
ul cel grasim i
-a
î
ncuiat în grajd. Treb
uia s-oi au iute d i
n l oc,casănu mă al eg u c gât
ul tăi
at, şi
unde amaj uns? u Nmaihai nele de pei nem mi-au mair ămas. Pă
i, e drept
? aI zi
,
e drept?
— Cai i dumitale sunt în siguranţaî n grajduril
elui j
upân al’
Vere.Poţi să-i

i
ei
aj
unori
gicân
înad.
p Dacă
oi în Ţvi
ni
iutcu mine a
ul cel
or l Dh
ou ăan,
R su
âu n
.t si
ri gur căMoi rai
ne osăt e ajute să
— Aaa a!Ast a-i
… ast a-
if emei a AesSed ai, nu? întrebă Fain, cu o expresi
e
î
ngrij
orat ă pe ch i
p. Da, poate… î ncep u el, apoise op ri
, umezindu- şinervos
buzele.Câtosămairămâneţ il
a… cum i -
aizis?Cum senumeşt e?… Cerbulşi
Leul?
— Mâi ne plecăm, ziseRan d. Darcear e asta de a f ace cu …
— Păi ,t u h abar n-ai, sej elui Fain, cădoa r ai burta plină şiaidorm i
t
bi
neî ntr-unpatmoal e.Eun- am dormi tmaidel ocdinnoapt eaaia.Ghetelemi
s-
au t ocit de a t
âta alergă
tură, iar de mânca t…
Chipul i sesch i
monosi.
— Nu v r
eau să mă apropii de nicio AesSeda i
, conti
nuă el , scui
pând
cuvi
nt el
e,vr eausăst au depart
e,dep art
e d e el
e… dar s- ar u p
teasă e fi nevoie.
N-am de al es, nu? C ând mă gân desc să-i vădpri vi
rea i p
roni
tă p e mine,cân d
mă gân desc că t i
ş
e u nde sunt…
Î
nt i
nseo mân ă spr
e Ran d de par căarfi vr ut să-l apucede su rt
uc,darse
opri tremurân d şipân ă a
l urmă serase t nap îoi.
— Făgă duieşte-
mi sănu- i sp ui
. Femei a ai
a mă sp eri
e.Nu ai de cesă- i
spui, nicio A es ed Sai nu trebuie săşt ie nicimăca r căexi st. Trebuie să-
mi
f
ăgădui eşti
. Treb uie!
 — Făgădui
esc,gr
aiRan d cu ocev bl ândă.Darn- are de cesă- ţ
i fie f
ricăde
ea. Haicumi ne.Măcar o să ai parte de-o masă caldă.
— Poa t
e.Poate,răspunseFain, frecându-şigândit
orbărb ia. Mâine zi
ci
?
Păi
, până at
unci… N-ai săuiţifăgăduiala? N-ai să
-i spui?…
— N-am s-olassă-ţifacăvreu n rău, ziseRan d, î
ntrebându-secu m arfi
put
ut să opreascăo Aes edSai
,împi edi
când-o săf acăînt ocmaice ordea.
— Rău - n
o să-
mi facă,gr
ăiFa i
n. Nu, nu, nu. N- am degân d s-olas.
Şi
— ,Jca
upâu
nnFauf
il
nger
,r
! stse
găn
i ăp
R ud
anst
.iApeeapt
şt l
ângăRan
ă! d şisepi erdu nî m ul
ţi
me.
Ieşi î
n u fgăde pe ul iţă, l
at i
mp casăvad ă man t
ia zdrenţuit
ă dispărând
după un colţ. Con t
inuând să-l stri
ge,fugidupă el
,î ncercând sădeacol ţul
. Nu
avurăgazecâtd să va dă spateel unui bărb
atşise zbii pe d at
ă d e acest
a.Căzu ră
amândoi grămad ă nî noro.
i
— Nu poţ i săt e uiţ
i pe unde mer g?i seauzi un morm ăt
i de sub el,iar
Rand se i d
ri
că su rpri
ns.
— Mat ?
Mat seri di
căî n şezu
t cu o privi
re uci
gaşăşiî ncepu să -
şiscu t
ure noroiul
de ep man t
ie cu pal mel
e.
— Zău că tet ransf
orm iîn orăşean. Dormitoată dimineaţa şidaipest e

oameniR.i
dicându-seî n pi ci
oare,r ămasecu och ii holbaţ
il a pal mele sale pli
ne de
noro,iap oibombăn i ceva şise er ştse ed mantie.
— I a ascu lt
a, nicin- aisăgh iceşt
i pe cine am văzu t ad ineauri
.
— Pad anFai n, zi
seRan d.
— Pad anFa…Da’deundeaişt i
ut?
— Am vor bi
t şieucuel , apoia f ugi
t.
— Deci nu - l
au ul att ro… î ncepu at M
, ap oiseop ri şiaru ncăo pri vire
bănuitoareînjur,darsel i
niştivăzândcămul ţi
meat receapelângăeif ărăsăle
deavr eoat en ţ
ie;Ran d se u bcu ră în si
neal ui căî nvăţase săai bă grij
ă.
— Deci nu - l
au ul at… ăi a.Mă î ntrebde cea pl ecat din E mond’s Field,
aşa,fără i ci
n un cu vânt. Pesem ne că a luat
-o a lfugă e d atuncişinu s- a mai
opri
t pân ă ce-a a j
uns ai ci
. Daracu ma d e ceugea?
f
Rand clătină din cap , şi-
şidori săn- ofif ăcut
. Capul părea gata să-
i cad ă
de pemer ui.
— Hab arn- am de ceal t
ce va,decât că-
ie f ricăde M… dej upân easa Alys.
Gr eumaier a săfie mer euat entla vorbele care
-ii eşeaun di gură.
— Nu vr eacaeasăşt ie că-i ai
ci. M-a pus săf ăgă duiesc sănu- i sp
un.
— Ei, din p arteamea, n- are a set eme,zi seMat . Aş vr eacaeasănu şt ie
nicide mi ne u nde s unt.
— Mat ?
 Oamen i
it r
eceau n o
c
înti
nuare pe lângăeif ără să-i bage î
n seamă,dar
Rand î
şicob orîori
cu m gl
asu
l şise p aropi
e.
— Mat , aiavut azinoapt
e vreu n coşmar? Despre un băr batcare a ucis
un şobol
an?
Mat î
l privifărăsăclipească.
— Şi tu? sp useelîn cele din u rma. Şi Perr
in, pare-mi
-se.Aproape căl -
am înt
rebat azidimineaţ
ă,dar…Trebu ie s-o fipăţ i
t şiel . Sânge şicenuşă!
Acul
mu ma ci
t mi-nevas
aş -
or
da
ia pucai
ca t
nsăn
men iesă
f
acău
săş
n vt
is
i
eămpe
t
otfel
nu
du
eldel
su
nut
c
.ruri
.Rand,aşade
— Azidi mineaţ ă, l
a han er a pl i
n de şobol
ani morţ i
, graiRand, fărăsăse
mait eam ă săost reasc ă vorbel
e,aşa m cus-arfi t emut maidevr eme;parcă un
prea m aisimţ ea i n
ciun f elde em oiţ
e.Aveau spi
narea pt ru
ă.
I sepărea căprop ri
ul glasî ir ăsună în urechi. Dacă se îmbol
năvea, arfi
putut ajunge nîsi tuaţ i
a de at rebui sămearg ăla Moi rai
ne.Con stat
ă cuui mire
că i n
cimăca r gân dul că u Pt
erea u Spremă a r fi putut fi folosi
t
ă pe p i
elea ul
i nu-
l
maider an j
a.
Mati nspiră ad ânc,î şiad ună man t
ia şipriviî mprejur de parcă s-
arfi
î
ntrebat încotro s- o porn ească.
— C e ni seî nt âmpla,Ran d?Ce?

desp re—a N
auşi
st t
ş
…i
u.alA
tmi
cu de gân
va. d să- i cer sf
atul lui Thom, dacăsămaivor besc
— Nu! Ei nu. Poa t
el ui , da,darnu şiei .
Brusc heţear ăsp unsu l
ui î llua pri n su rprindere pe Ran d.
— Deci l
-aicr ezu t?
Ni
cinu mai t r
eb ui săexp l
icel a ca re„ el” ser eferea; st
râmbătura de pe
faţal ui Mat î i arăta căî nţelesese.
— Nu, răspu nseMatî ncet. Darmă gân des cl a maimul te vari
an t
e.Dacă- i
povest i
m ei ,i ar ela mi nţit
, poa te să nu se nt îâmpl e n imic.Poa te.Dar poa t
e
numaif aptul căela păt runs n î vi sel
e n oastre e nî deajuns p entru… Ei , nu şti
u,
ad ăugă , elşise op risă nî ghită nî sec. Dacănu- i sp unem ei , poate că săo
visăm di nnou.Şobol anisaunu,ori cum vi selesuntmaibunedecât … Ţi-aduci
ami nte de bac? Eu zi c s ă nu desc hidemgu ra.
— Bi ne .
Ran dî şiad ucea ami nte şide bac, şide amen inţarea l
ui Moiraine,dar
cu mvat oate a st
eaî i părea u nişte u lcru rifoart
e n îdep ărtate nît imp.
— Bi ne .
— Ni ciPer ri
n n- o săzi căni mi c,aşa -i? con t
inuă Mat ,l egănându-sepe
călcâ i
e.Trebu i
e săj uangeml a el . Dacă-i spune,o să -şidea sea ma d e oa
ttă
povest ea. Sunt con vins d e ast a. Hai .
 Şi porn
iiute prin mulţi
me.Ran d rămase cu ochi
i aţi
nt i
ţiîn u rma l ui
,
până ce M at se nt
oaîrse -şi
l apucăde b raţ
. Simţi
ndu-l, Rand cli
pi, apoise ul ă
dupăel .
— Ce aipăţ i
t?î nt
rebă Mat .Iarad ormi?
— Cr edcăam r ăci
t, mormăiRan d; capu lîi răsu
na cao t obă.
— Cân d aj
unge m î
ndără,t poţ
i sămăn âncinişte supă de pu i
, pr opuse
Mat. Gura nu-i mai tăcuni cio cli
pă, î
n t i
mp ce ser ecu
strau pe st răzi
le
agl
în omer
cânda
,et
d. Ran
ar rd
eî
a n
p
rcer
eacăgre
usă
. Nscu
ualte
a şi
er ochi
bosiar
t să
şinu ma ia
voispusă
nădoa
câ
t
e
r
mă,cev
aumai
n d
in că-
cân
dse
i
părea că pl
ut ea. După un t imp, se r ezi
t că- i povest
eal ui Matdespre in.M
— Un pu mnalcuun rubi n? î nt
rebaMat . Ast
a-mi place.Nu ştiuînsăce
săzi c de p ovesteacuoch i
ul. Eşti sigur cănu i nventa? Aş zi
ce că treb
ui a săşt
i
e
şice nsea
î mnă o ta
te asea
t, dacăe gh i
cit
oare.
— N- a spus c- arfi gh i
cit
oa r
e,i -oî ntoa
rseRan d. Credcăî ntr-
adevăr are
vizi
unidinast ea.Aminteşt
e-ţicăMoi rainevorbeacueacândam i eşi
tdinbaie.
Iar ea şti
e c ine-i Moirai
ne.
Matseî ncruntăla el .
— Pa rcănu t rebuia săr ostim n umel e ăst
a.
— Aşa- i,îngăimă Ran d şi-şif recă tâmplel
e cu am bel
e mâini
;î i venea

foart
e —g
reu
Cr săcă
ed seî co
n
ntr
-cen
ad t
reze,
evăr ori
eşticâtnd
bol e r
av, p
u ţ
epi
n
li. Mat
că ,î ncru nt ându- seî n
conti
nuare; brusc, îl op ri pe R an d, ap ucân du- l de mân ecă. Ia ui te!
Trei bărb aţi cu l aptoşeşico if
uriascu ţite de oţ e,ll ust ruite de sc l
ipeau
precum ar gi
ntul ,î şicr oaiu dru m î n j osu l străzii că tre R and şiMat . Până ş i
zal
ele de p e b raţe e l st rălucea u. Mant iile ulngi , de u n al bi macu lat, brodate cu
un soa r
e au riu pe pa rtea i d
n st ân ga, atârn au ap roa pe pâ nă n î nor ouil şi
bălt
oaceledepest radă.Mâi nileliseodi hneaupemânerulsabi eişipri veauî n
jurcaşicum arfivăzutni şt escârboşeni icaret ocmaii eşi serădesubun
buşteanputrezit.Ni meniî nsănul eî ntorceapri viril
e.Ni meninupăr easă- i
bageînseamă.Ori cum,ceit reinuaveaunevoi esă- şif
acăl oc.Mul ţi
mease
dădeaî n lăturidi n f aţa mant iil
or b al
e ca i ndînt âmpl ar e,l ăsâ ndu- i săpăşea scă
înt
r-un spaţiu l iber care ep se
lasadod ată cuei .
— Cr ezi c- orfi Cop ii
i Lumi nii
?î ntreb ă cu voce tar e Mat ; un r tecătorîl
priviurât, apoi gră bi pasu l
.
Rand î ncu viinţă. Cop i
ii Lumi nii. Mant iil
e Al be.Bărbaţ ii ca rel e urau pe
AesSedai.Bărbaţ i
icarel espuneaucel orlal
ţicum săt răiascăşicarel ef ăceau
necazuri cel
or are c nu l e d ădeauascu lt
are . Dacănecazu riî nsem na erfmel e
arse şi al
te u lcru rişimai r el
e… „ Ar r tebui să -
mi fie ri fcă , se gâ ndi el. Sau săfiu
curios.
” Oricum, cev a… dar u n să- i privească etulbn
urat .
— Nu- mi par ci ne şt ie ce, şop t
i Mat . Dar su nt pl i
ni de ei , nu zici?
 — N-ar
eaf ace, răspu
nseRan d. Lahan . Tr
ebuie săvor
bim cuPer ri
n.
— Ca Ewar
d Con gar
. Şi ele mer eu u c n
asul pe sus,conti
nuă Matşirân j
i
di
ntr
-odată,cuo scli
pire n
î ochi. Ţi
-aduciami nt
e când a căzut de pe Pod
ul de
Căruţ
e şi a r
teb
uit să se care u acasă
dleoarcă? sta A-
l
a dez
umflatvr eo ul
nă de
zile.
— Şi ceare asta de a face cuPer ri
n?
— Vezi ai
a?întrebă Mat, arăt
ându-i cudegetul o căru
ţă care st
ătea
spri
vrej
oi
dnui
tă
zi
năî
ndeo
bi
şte,
ut î
oain
et
,r
ţ-
out
i
n ael
ee
în,och
lcdia
er
os n
î
i
ngf
uar
ţ
ăapce
rolo
pr
tea.rei
t bărb aţ
i.Înăuntruseaflau
— I a priveşte!
Râzân d, băiatul senăpust iî ntr
-o prăvă l
ie aflat ăla stângal or
. Rand
rămase cu ochii după e l, şti
ind căar fi t rebuit săf acăt ot
uşiceva. Scl
ipir
eadi n
ochiil ui Matî nsem na căpuneaceva a cal
l e.Curi os nî
să, se rezi
t căde- abia
aştepta să va dă ce avea celălal
t de gân d. Cevai î sp
uneacă era n lucrugreşit
şiperi cul
os, dar ast a n u-lî mpiedica să zâm bească ,la gândul a ceea ce avea să
urmeze.
Într-
o cli
pă, Mat apărudea supra lui
, că ţărându-sepe o f erea
srt
ăa
podul ui şisă rnid pe a coperişul de iţgl
ă al prăvă l
iei
. Aveapraşti
aî n mână,
învâritnd o d eja. Privi
real ui Rand se nî toarse că tre că
ruţă. Apr
oape med
i i at se

auzi
cân du nn
Ma tr
t
iosn
ieet
l A
lbp
eutern
aj
uni
c, iar
seser ăpîr
nop
dt
ea
reputa
ul care
aleii.i
ţnea
Oa bui
men t
oa
i iel
se eă dse
durăp ru
lse,
a och i
are
p
art
când but oaiel
e se rost
og oil
ră pest e o işteacă ru ţei
, cuun zgom otrăsu nător
, şi
î
ncep ură săsa lte p e strada, î mprăşt iind noroi şiapă mur dar ăî n t oate direcţ
ii
le.
Cei t rei bărb aţ
i sărirăî n l ăturil a f elde u ite c a toţ
i cei l
alţi,t rufia di n priviri
l
e olr
fiind î nlocuit
ă de su rprinder e.Un t recăt or căzu l
a pămân t,î mpr oşcân dl a
rândul l ui, dar cei treise m işcară gi al şievi tară u c uşu rinţă but oaiele.Însăde
nor ou
il care zbu ra nîj ur şil e mp
îr oşcaan mtii
le nu avu ră cu m scăp a.
Un bă rboscu n u şor ţlung i eşi în u fgăde pe al ee, fluturându- şibraţel
e şi
strigâ
nd mâni os, dar o s i
ngu ră pri vire a runca t
ă celor r ei
t ca re n îcercau î
n
zad ar să-şiscu ture noroiul de p e man tii se oved
d iî ndeajuns p en trua-l face să
dispară a l oc,
l î ncăşimai r epede d ecâ tl a ven ire.Rand aru ncăo p rivi
re spre
acop erişul prăvăliei
. Matdi spăru se. Lovi tura nu er a mareucr lu pen tru un
băiatdi nŢinut ulcelorDouăRâuri ,daref ect ulurmări tfusesecusi guranţ ă
atins.Rand nu- şiput eaţ i
ne â rsu l
; şiacest a părea mva cu nî vel
itî nt r
-un smoc
de â lnă, dar ot t r âs era . Când se nî toarsendî ărăt cuoch iil a st radă, cei t
rei
bărbaţ iînmant i
ialbeseui t
aufixl ael.
— Ţi separe ceva amuzan t, da?î ntreb ă unul , car
e st ăetapuţ in nî aţ
fa
celorl
alţi; avea o pri vir
e a rogantă şinu cl ipeamai del oc
, cu o scâ nteie nî ochi de
par că i şt
a ceva de mar e p reţ, ce u n maişt ia n imeni al
tci neva.
 Râsullui Randî ncet
ă bru sc.Era si
ngur print
re noroi şibutoaie cu
Copi
ii
. Oamenii care-
iînconjuraser
ă până atuncidescop eri
ser
ă, fiecare,că
aveau cevaai mbun de ăfcutîn su sul sauîn josul st
răzi
i.
— De f ri
caLumi ni
i nu-ţi maipoţi mişca l
imba?î ntrebă Manti
a Al bă,a
căru
if aţ
ă nîgust
ă părea şimai t r
asădi n pri
cina mâniei; se iu
tă di
sp r
eţuit
or al
mânerul sab
ieicare se ve
dea e d sub manti
a uli Rand. Poate căuteşt i
răsp
unzătorpentru ast
a,da?

însemnS
up
lr
ue deoseb
i cu ir
soareedede
el cei
l
eal
pţ
i doi
manti, avea
e. şiun nodauri u cusut dedesubtul
Rand dădu să- şiaco per
e sab ia, dar,î n oc
l de ast a,î şitrasemant iaînap oi
pe u meri
. Undeva, în străf
undurile mi nţi
i sale,se m i
nuna si ngur de ceea ce
făcea,dar era un gân dfoart
e nîdep ărtat.
— Se mai î ntâmpl ă şiacciden te,îiî nfruntă el
. Chi ar şiCop i
il
orLumi nii.
Omul cuf aţăî ngu st
ă ri
dicădi ntr-
o sp rânceană.
— Aşaperi cu l
osî mi eşti,tinereulle?î ntrebă el
; nu er a cu u mlt mai în
vârst
ădecâtRandînsuşi .
— Peceteabât lanului
, Lord Bomhal d, îl preveni al
tul dint
re cei trei
.
Omul cuf aţaî ngust
ă aru ncădi n nou o pri
vi
re către mân er
ul sab i
eilui
Rand – b âtl
anul de b ronz se vedeaf oarte bine – , şipentruo cl i
pă, făcuoch ii

mari.A—poiE ppri
vi
r
earea iăr
ân
t se
. Nund
îreptăde
eşt
i spr
pe
e-ach
ii
cip
,ul
dal
?uiî
lRaî
nnd
t
rebşi
ă pcu
uf
ni d
ri
ăceasp
lăreţ
nu
îit
ogl
r.s.Şi
a
vii
… deunde?
— Tocm aiam aj uns în Baer l
on, răsp unseRan d; un fiorî i străbătu braţee l
şipicioarele;î şisi mţeapi eleaî nci
nsă, aproa pe fi erbinte.Nu se nt îâmpl ă săşt iţ
i
un han bun?
— Nu- mi răsp unzil aî ntrebări
, ser ăsti Bomhal d. Ce t i
căloşi
e seascu nde
în sufletul tău de n u vr eisă- mi răspunzi?
Ceilal
ţi doi î l flanca ră, cu hc i
pul î mpi et
rit şil i
psit de ex presie.În ci uda
petel
orde n oroide pe an mt i
i, acum nu maier a n i
mi c am uzantl a ei.
Ran d si mţ i un fior î
n ott corpu l
; sen zaţ
ia de căl dură set ran sf
orm ăî n
fierbi
nţeală. Voi a săr âdă, îlf ăceasăse mt siă aşade b i
ne.Un gl as ca r
e-i răsu na
în minte i îst ri
găcăera ceva în neregulă, dar nu se u pt
eagâ ndi decâ tla c ât era
de pli
n de en erge,
i maimaisă l p
esnească. Zâmbind, se egăn
l ă p e călcâie şi
aştep
tă u rm area, î
ntrebându- se, vag, ce avea să ntâmp
sele.î
Chipul că petenieiseî ntunecă. Unul di ntre ceilalţ
i scoasepuţ i
n sa bi
a di n
teacă
,î ndeaj uns p en t
rua da l ai veal
ă câ ţ
ivacen t
imet ride oţel, şisp use cu
glasu
lt remurân d d e mân i
e:
— Cân d Cop i
ii Lumi nii pun întrebări,ţ ărănoicu och i cenuşii ce-mi eşt i
,
află căaşt ea ptă şi răsp unsu ri
, ori
…
 Dar seop ricân d bărbat
ul cu chipul îngustîi puseun b raţpe piept şi
-i
făcuun sem n cucap ul în susul st
răzi
i
. Sosise arda
G Or aşul
ui,o d uzi
nă de
bărbaţ
icutichiir
otundedeoţ elşisurt
ucedepi el
ebătutecuţ i
nte,careduceau
cueibast oa ne de ulptă, cuaeru l căştiau foart
e bi
ne cu m săl e ol
fosea
scă. Se
opri
răl a vreo zece paşide e i şi
-
i pri
virăî n tăce
re.
— Oraşu l ăst
a şi-a pier
dut Lu mi
na,mâr âibărbatul care pusesemân a pe
sabie,ri
dicându-şiapoigl asul pentrua st ri
gacă tr
e G ardă: Pest
e B aer
lon s-
a
abăt
utLuamb
unra C el
ui
gestalÎn
lt
uu
ineca!
Bomt
hald, î
şivârî cu u pter
e sabial al ocî n eatcă, cu
multăf orţ
ă.Bomhal d se nî toarse in
d nousp re Ran d. Î
n och iilui ardea o
l
umi nă pătrunzătoare.
— Să şt i
i,tinereulle,căI sco
adele Celui Întunecat nu n e scapă ni ci
od ată,
nicichiar într
-un oraşest p
e care -
a s a
băt
ut Umbra. O să e n maiî ntâl
nim noi .
Poţi săfii si gur!
Se întoarse pe că lcâi
e şiseî ndep ărt
ă cu a pşimari ; cei doi t
ovarăşi î
l
urmarăa l mică i d
stanţă,ca şi cum Ran d ar fiî ncet
atsă m aiexiste.Celpuţ i
n,
pent
ru momen t
. Cân d aj unser
ă nî partea glaomeraăt ast răzi
i, drumul l i se
deschi
se, l
af elcamai î naint
e,cadi n înt
âmpl are.Bărbaţ i
i din Gar dă şovăiră, cu
ochi
il a Ran d, apoiî şil uarăastboanele pe u meri şio a pucarăe pu rmele celor

trei,n umai
— că
Faceţ i se
loc! văzu
Treră Garda
cenevoiţi
! să-şicroa iscă dru m pri n mul ţ
ime,st ri
gând:
Numaicâţ i
vaoam eni sedăd ură la o part ef ără săcr âcnească.
Ran d rămăsese în aştep t
are,legăn ându- sepe căl câi
e.Fioru l care-
l
străbăteaer a a tât de p uterni
c,î ncât aproa pe că -lf ăcea săse cu tr
emur e şi
simţeacă -i arde p ielea. Mat i eşi di
n prăv ălie,pri vindu- lţint
ă.
— Nu e şi tbol nav, graielî n cel e din urmă.Eşt i nebun!
Rand i nsp i
ră adânc şi , di nt
r-odată, totul di spăru , caun bal on spart,
făcându- l să seat i
cl
ne p e p ici
oare cân dî şidăd u seam a ce ăcu
f se. Umezindu-şi
buzele,seui t
ăî nochi iluiMat .
— Cr edcăarfi maibi ne să ne î ntoar cem l a han , de-
acum , murmur ă el
şovăielnic.
— D a,răs punse Mat . Cred că da.
Strad aî ncepu sedi n nou să seumpl e;mul ţi dintre cei care treceau pe
lângăeil e a ru ncau pri vi
rich i
orâşe,vorb ind î ntre ei cugl as scă zut
. Rand era
convins că pove stea r uma să se ăspârndească. Un nebu n sel uasea lh arţă cu
treiCop ii ai Lumi nii
. Asta da, povest e.„ Poa t
e căvi sel
e m-au f ăcut să-
mi pi er
d
mi nţi
le.”
Ceidoiser ătăci
ră de mai mul te ori pe st răzil
eî ntort
och ea
te,dar , după o
vreme,seî ntâlnirăcuThom Merri li
n,caresepl imbasol emn,deunulsi ngur ,
prin mul ţi
me.Men estrel
ul le sp use că ieşi
se să -şidezm orţ
eascăoa sel
e şi săi a o
gură de aerproaspăt, numai că, oride cât
e oricinevaru a
nca opri vire sp
re
man t
ia sa mul
ticol
oră,an unţa cuvoce răsu
nătoare
:
— Mă găsiţila Cerbul şiLeul
, numaiastă-seară.
Găsi
ndu-
şicugr eucu vi
ntel
e,Matî ncepu i să-
poves
t
ească l
ui Thom
despre s vi
şi
despre ncu r
îcăt
urăîn care esafl
au, dacăsă-i spună saunu l ui
Moirai
ne,dar R and i se l ă
at
ură şiel, pen
trucăerau micidiferen
ţe nîtr
e el
furi
le
î
n ca re -şi
l rea
mi nt
eau. „Sau poate căfiecare sviaf ostpuţ i
n altf
el”
, se âgndi el
.
În li
nii
Duma
pări
nuî
nsă, cât
mai totul se
eva p
vor
botri
e, ve
aom
Th. î şiî ndreptăt oată atenţi
a sp re ceea ce
auzea. Cân d Ran d pomen i de a’Bal
zamon , Men es
trelul î
i apucă demer ui pe
amândoişil e spuse răsti
t să -şiţi
nă gu ra, se nîălţăî n vâru
fl picioar
elor en
ptru
a p ri
vipest e capet
ele mul ţi
mi i
, apoiîi conduse f ară i n
dî nghesuială căt
re o
fundătură nî care nu se fl a
au decât câteva lăzişiun câ i
ne ga l
benşicost el
iv
,
care se emugh
ise nît
r-un colţ casăscap e d e ri
fg.
Thom pri vio vr eme căt re mulţi
me,casăvad ă dacăseop reacineva să-i
ascult
e,apoi seî ntoarsei ndnou că tre i cedoi. Och i
i săi al
baştriî i sf
redel
iră
,
între o d
uă privi
ripe ca re el aruncaî nspre nti
rareaî n ul i
ţă.
— Să nu mai r osti
ţi numel e ăstaîn au zul străini
lor
,l e poru nciel, cu a gl
s
scăzut, dar oa
frte serios. Nicimăca r nîlocu ri
le nî ca r
e a r puteasăse fl ae

st
Lurăi
min
ni
iica
pre u
e să
li-
ţl audă. E f
e. oarte primej dios,chiar şi când nu su nt Cop ii ai
— Aş put eaeu să- ţi zi
c cât e ceva despre Cop i
ii Lumi nii
, puf ni Mat ,
aru ncându- ilui Ran d o pri vi
re p i
ezişă.
Th om nu- lbăgă în seamă.
— Dacănumaiunul di ntre voi arfi vi sat asta,con t
inuă el ,t r
ăgâ ndu-se
furios e d must aţă. Povest iţ
i-mi totce vă amintiţ
i. Fi ecar
e a mănunt .
În i t
mp ce- i ascu l
ta, con t
inua săaru ncecâ te o pri vireî n d reapta şi
stânga.
— Şi mi -
a sp us numel e celorcare au ost
f f ol
osiţ
i, ziseRan d n î cele di
n
urmă,după ce poves tise ott ce-şiami ntea. Guaire A mal asan , Raolin Duşman ul
Întunecimi i
.
— Davi an, ad ău găMat . Şi Yu ri
anAr c depi atră.
— Ş i Lo gai
n, sf ârşi Ran d.
— Pri mejdioase nume,mor măiThom, aicăr ui ochi păreausă- i
sfredeleascăşimai adânc d ecâtî nainte.Aproa pe a lf elde p ri
mej dioase ca şicel
de mai î nainte,î ntr-un f elsa u altul. Cu t oţi
i su nt morţ i acu m, î n afară de
Lo gai
n. Uni i au muri t de mul t. Raolin Duşman ul Î ntunecimi ia r tăit acum vr eo
dou ă mi i de an i.Î nsă r p
imejdiar ămân e.Maibi ne n u l e orstiţ
i numel e cuvoce
tare,ni cich i
ar cân d su nteţi si
ngu ri
. Ceimai mul ţi nu l e-ar ecu
r noa şte,dar
dacă vă udea cine n u trebuie…
 — D arcine auf ost
?î ntr
ebăRan d.
— Ni şte bărbaţi
, şopti Thom. Ni şt
e bărbaţi car
e au clăti
nat stâlpi
i ceru
l
ui
şiau făcutl umeasăse cu tremure d in temel
ii
. N-are a ace,
f conti
nua el
cl
ăti
nând din cap . Uit
aţi de ei. De-acum su nt praf şipulber
e.
— Şi au ost f… f ol
osi
ţi, aşacu m ne- a spus el?î nt
rebă Mat. Şi au m uri
t?
— S- arput easpu ne căTu rnul Al
bi -a ucis.S- arputeaspu ne,r epet
ă
Thom;îşist
rânseocl i
păbuzele,apoiclăti
nădinnoudi ncap.Darsă-ififol
osit?
…
Î Nu.
nscău A
nat
ăst
aAmyr
n
-ol
inn
î
,ţel
deg.Nua
ar astmai
n-oLu
mi
n na
îţ
eleg.şti
e câte orit
ţe mi şcă upSrema
Matseî nfioră.
— A spu s atâeta.Numaivor be nebu neşti
. Toată pov est
eacuLew s Ther
in
Ucigaşul de N eamşiArt ur Ari pă de Ş oi
m. Şi Och i
ul Lu mii. Ast
a ce oai mfi?
— O egen
l dă,răsp unseî ncetMen estrel
ul. Poate.O egen
l dă l afelde
î
nsem nată cu m e corn ul l
ui Vai er
e,cel puţin în ţi
nut uril
e d e a
l H ot
are.Acol
o,
bărbaţ
iipleacăîncăut ar
eaOchiuluiLumi i,l
af elcum ti
neriidinIlli
anpornesc
să caute C ornul. Poat
e că-i o egen
l dă.
— Şi ac um cef ace
m, Th om? într
ebăRan d.Îi spu nem? Nu maivr eauvi
se
din astea. Poate şti
e ea ce-i de ăfcut.
— Poa te n-o săne pl acăcef ace ea, mâr âiMat .

T
—hom
Aşî i
zipri
ce vi
sălu ng,
vă ţi
ncu
eţge
itân
gu
rd
a, şi
r mân
ăsp ungâi
se nel
du-şi
n mu
î st
cel
e a a
ţ
din cuu
rmdosu
ă. l
Nupal
pmei
.i
ovest
ţ
i
nimăn ui, cel puţin deoca mdată.Put eţ
i săvă răzgân di
ţi oricând, dacăn- aveţ
i de
ales,dar , odată ce ovep st i
ţi, s-
at erm i
nat şiv- aţilegatî ncăşimai mul t de… de
ea.
Bru sc, elî şiî ndr ept
a umerii,f ără săsemai coco şeze aproape del
oc.
— Băi atul celălalt! Aţi zi
s că şi ela vi sa
t acelaşil ucru? Oare aremi nte
destul
ă casă -şiţină gu ra?
— Cr edcăda,r ăspu nseRan d,î n acel aşi momen tî n car e Matî llămurea:
— To cmaine du ceam alhansă- l prevenim.
— Facă Lu mina să nu aj ungem p rea târzi
u!
Cu mant ia flut ur ându- iîn j
uru l gleznel
or, cupet i
celet remurândî n bătaa
i
vântului,Thom opornil adrum cupaşimari ,privi
ndpest eumărf ărăsăse
oprească.
— Ei ? Sunt eţ
i băt uţiî n cui
e,sauce?
Rand şiMatsegr ăb i
ră pe urm elel ui, darelnu- i maiaşt ept
ă.De dat a
asta,nu se m aiop ri l a vedereaoa men ilor care-i admirau man ti
a,nicimăca r
când î l sal
utau şi -
l acl amau. Se e rpezi pe străzi de parcăer au pusti
i. Rand şi
Matap r
oap e căugeau
f ca să se ină ţdupă el . Mult mair epede d ecâtse aşt
epta
Ran d, ajunseră al C erbul şiLeu l
.
 Cândt ocmai dădeau săi
ntre,Perrin i
eşiî
n fugă,î
ncer
când să-
şipună
mant
ia pe umeri f
ără să se op
rească, şifu câtpe ce săca
dă di
n pici
oare,
î
ncercân
d sănu i ntre nî ei
.
— Tocm aiveneamsăvăcau t
, gâfâieldupă ce-
şirecăp
ăt
ă ech
il
ibrul
.
Randî l ap
ucădebraţ .
— Ai povest
i
t cu i
vaceva desp
re vis?
— Zi cănu, î i ce
ru Mat
.

P—
errnE
ifoart
îi pe
rii
mp
vi uor
i t
mian
t.t, spuseşiThom.
— Nu, n- am povestit
. Nicinu m- am ridicat di
n pat decât de vreun ceas,
con ti
nuă el ,iar meri
u i i se ăsalră.M- am străduit din răsputerisă u n mă
gân desca la sta;cu m să m aişipovest esc i cu
va. Dar uil de ce- aţ
i
i spus? m ai
î
nt rebă,arăt ând cucap ul spre M enestrel
.
— Tr ebuia să povesti
m cui va,sauî nnebu neam, murmură Ran d.
— Î ţi expl
ic eu a mit ârz
iu, ad ăugaThom, aru ncând o privire pli
na de
subî nţel
esuricăt r
e o amenii care nt
rau
i şii eşeau din han.
— Bi ne,răsp unseşovăi torPerr i
n, părân dî ncăned umerit; dint
r-odat
ă,î şi
trase oal mă
p p est
e rfunte.M- aţif ăcut aproape să i t
ude ce vă t am
cău. Nu că
n-aş r p
efer
a să i u
t
. E Nyn aeve năuîntru!

Moi rai
n—
e…Sânbage
cul
…şicen uşă! stri
găMatcuun gl asascu ţit
. Cum a aj uns ai ci
?
Perri
n puf ni
.
— Cr ezi căo poat e opri aşa un fleac pr
ecum un ba c sc ufundat? L-a scos
lal umi nă pe Tu rn ânalt care zbui
tise, nu şt i
u cu m, săt reacă râu lîndărăt.
Nyn aevei -
am povestit că - a
l găsit ascu ns n î cam eăr şică alî nceput nu voi a ni
ci
săse p aropi
e de râu , dar - l
af ăcu t eaî ntr-un felsăgăsea scă o barcă ndeaj
î uns
de mare en ptrueaşica lul eişis- o trea cădi ncolo. A vâ si
lt ch i
ar el. Am î nţel
es
că u ni -
a d atrăga z decât să gă sească n omu car e să-l aj ute.
— PeLu mină! oftă Mat .
— Şi cecau t
ă ai ci
? sei nteresa Ran d, darMat şiPerr i
n i îaruncară
amândoio p ri
vi
re p lină de d ispreţ.
— A ven i
t dupănoi , răspu nsePer rin. Tocmaivor beşt e cu … cuj upâneasa
Alys,şieaşamul tăcăl durăîntreele,dezi cicăst ăsăni ngă.
— N- am pu teasămer gem o vr eme î n altă pa rt
e?î ntrebăMat . Taică-meu
zice căumai n un pr ost î
şibagămân a de b unăvoie nîtr-un cu i b de viespi.
Randî lî ntrerupse:
— Nu poa te săne si l
ească săne î ntoarcem. După Noap teaI erni
i, arfi
trebuit şieasă- şideaseam a.Dacănu, va r eb
t ui s-o acem
f noisăî nţel
eagă.
Cu fi ecare cu vân t
, sprân cenelel ui Matseri dicau i nd ce î
n ce maisu s,iar
după ce an Rd isp răvi, fluier
ă n îfundat .
 — Ai încercatvr
eoda
tă s-o convi
ngipe Nynaevede cev
a cenu vreasă
înţ
eleagă? Eu da. Aşa căzi
c să stăm afară pân
ă al că
der
eanop ţ
ii
, şiapoisăne
str
ecurăm înăuntru.
— Di n cât
e am văz
ut eul at ânăr
a asta,mormăiThom, nu credcăseva
opri până ce unspu ne ceare de spus.Dacă un-i se dăcazi
oa cât maireped
e,s-
ar u pt
ea s-o i
ţnă totaşa,până ce o să f
acăo vâl
vă nîjuru
l nost
rupe care u n
ne-o dorim.

adânc Cau
eras
nî a
t,
piî
itpu
ep se
şiinp
te
r t
oţ
ară iăt
rei
m l
rşăl
ua
i puî
nd nnct
.nS
ău tch
ru
,i
mb
caând cân
şi cât
e
doarpri
vire,
fipl eit
ecat rase
a lră
l
upta cu t rolocii.
CAPI TOLU L 16
eşter
M
easa.
Intrară î
n h an, cu Perri
n n î rf
unte.Ran d rea atâtde concentratasupra a
ceea ce avea e gânddsă-i spună lui Nynaeve,încâtnicin- o văzu pe Min î
nainte
caeasă -l prindă de b raţ şi să
-lt ragă l
a o parte.Ceilal
ţi mai f
ăcu răcâţ
ivapaşi
pe cori
dor ,î nainte să-şideasea ma căelse p o
rise,apoi se po
riră alrândul lor
,
ca să-l aştepte,pe u jmătaet nerăbdătorisă l p
ece,pe ujmătaet n
ădăj dui
nd să
durez
e cât maimul t.
— N- ave m t i
mp dede- ast
ea, băiet
e,gr ăimorocănosThom.

Mi
— nDuî
l-tp
eri
vi păt
şimai run
j
onzăt
or
gl
eazăpepu
Men
ţi
n,estrel
se ul cel
răst că
i ea, r
trunt
ăgâ.ndu- l pe Rand mai
departe de ce il
alţ
i.
— Chi arcănu amt imp,î i şopti Ran d.Ori cum, nu maivr eausăt e aud
spu nându-mi că - n
am cu m sc ăpa de i t
ne ş i alt
e c ee.
l
Î
ncercă să-
şiel i
bereze braţul
, dar, de câ t
e orii zb utea, ea lîprindea all oc.
— Nicieu - n
am vr eme de prost i
il
et ale.St ai od atăl oc
ului!îi porunciea,
aruncându-le celorlalţi o privire scurt
ă şiven i
nd mai apr oape d e el
, pentrua-i
vorbicuglasscăzut .Cucât vatimpî nurmăasosi tofemei e–maiscundăca
mine,t ânără, cuoch i negri şipăru l negru împletitî ntr-o c oadă car
e-i ajungea
până l a mijl
oc.Şi eaf acepart e din toată poves t
ea,l af elcavo i ceil
alţ
i.
O cli
pă,Ran d sehol bă l a eafăr ă săspu nă ni cio vor bă.„Nyn aeve
? Cum
să e fi şiea ărtp aşă?e PLu mină,dar despr e mi ne ce să m aizic?”
— Nu e… cu put inţă.
— O cu noşti? şopti Mi n.
— D a… şiea… adi că,tu…
— Rand, scân teil
e.Când a sosi t
, s- aî ntâlnit cu up jân easa Al
ysşiau
apărut scântei, deşi er
au numaiel e d ouă.I eri nu am văzu t scântei
l
e d ecât cân
d
eraiţ măcart reisaupat rul a un l oc, dar ast ăzit ot
ul e maiapri ns,maipăt imaş.
Se ui t
ăl a prieteniil ui Rand, ca re aşt ept
au n erăb dători
, şiseî nfioră o
cli
pă, apoi se nî toarsei ndnou că tre el.
 — Mă mi r cănu a if ochan ul. Astăzisunteţ
i cu oţt
iiî nt
r-o pri
mejdi
e mai
mare caeri.i
De cân d a sosi
t ea.
Ran
d aruncăo pri vi
re sp r
e prieteni
i săi. Thom, cusp râncenele sal
e
st
uf
oase dri
i
cate n
îtr
-un ungh i ascuţit
, set ot ap
lecaînai
nte,î ncercâ
nd să
găsea
scăo mod al
i
tat
e d e a-
l grăb i
.
— N-o săne f acăniciun ă ru ,îi răspunseell ui Min. Acum ch i
art reb
uie
săplec.

iri
t De
are,dardat
a
elnast
oa,
- lur
ăeu
îşi să
n se -
aşi
mă,el
iber
cie
sezedb
uraţ
se ul
î.
naE
pa
oiscoa
a se
l ce
il
ao
lţexcl
i
, ama
şi oţi
e
p di
orne
răcu t oţi
i
din nou pe coridor . Rand maipri vio d ată n îapoi. Mi
n îi arăt
ă pumnul şibăt u
din pici
or.
— Ce maiav ea despu s?î ntrebăMat .
— Nyn aeve e şieapărt aşă ,îi răspunseRan dfără săsegân dească, apoiîi
aruncăo p ri
vir
e cru ntă, care-l surprn
ise e p celălal
t cugu ra deschisa
.
După o cl ipă,pe ch i
pul lui Matseog li
ndi o expresi
e care dădeade î nţel
es
că ripcep
use aver ti
smen t
ul.
— Părt aşăl a ce? î
ntrebăî ncet Thom. Fat a aia şt
ie ceva desp
re voi?
În itmp ceRan dîncer casă- şiad une mi nţil
e,pen t
rua găsi ceva de spus,
Matr ăspunse mor ocănos
:

începân—dS i
digu
n r că
Noa -i
ptep
aărt a
er
Işă
ni.P
i
. Poa
ărt
taşă
e l
căa t
oa
pentrt
uet grozăvi
ine n i
ule
- pe ca
i mare re brân
le-
zăam că
avuatven i
t
Meştereasa , dar eu , unul , aş ce zi căe- a
nr fimaibi ne cuMan tiil
e A lbe.
— Fat a a văzu t
-o pe Nyn aeve la sosi re,î il amuri Ran d. A văzu t-o vor bind
cuj upânea sa l Ays şi s- a gâ ndi t că , poa t
e,ar e şi eaceva de-a a fce cu noi.
Thom î l privipi eziş şi-şimân gâie must aţa,puf nind capen trusi ne,dar
ceil
alţ
i păr eau că -
i accep t
ă ex plica ţ
ia. Nu- i conven easăai bă sec rete afţă de
priet
en i
i să i, dar secret ul lui Mi n put eafi l af elde p rimejdios p entruea , pe cât
erau pen t
rueit oate a tinele p e ca re el mp
î ărt ăşeau .
Dint r
-odat ă, Perrin se opriî n a fţa uneiuşişi ,î n ciuda mări mii sa le,păru
ciudat de n esigur p e el . Tras e a dânc a er nîpi ept,î şipri vit ovarăşii,i nsp i
ră i n
d
nou , apoidesch iseuşacumi şcă ril en te şi i
nt ră. Cei l
alţiîl urm ară, unul câ te
unul. Ran d er a ul ti
mul şit reb ui să nî chi
dă uşa u dpă el ,fără ni ciun pi c d e
trager
e d e n iima.
Încăp ereaer a cea î
n car e mân caseră cu o sear ăî n u rmă.Î n vat ră ar dea
un f oc,i ar î n mi jlocul mese i se fl aa o tavă de a rgint, bine şlefuită, pe ca re se
aflau o ca rafă de a r
gint scl ipitor şi câteva poca le.Moi rai
ne şi Nyn aeve şed eau,
fiecare a l câ te u n ca păt al mesei ,f ără să -şii a och ii una de a l al ta. To ate
celel
alte sca une er au go al
e.Mâi nile uli Moi raine se i od
hnea u pe masă ,l a elf de
nemi şcate cu m î i era şi ch i
pul . Nyn aeveşi îpet recuse cosiţa pest e u n umăr ,
strângân du-i cap ăt
ul î n pumn şit ott răgând de el , aşacu m ob i
şn uia săf acă
atuncicân d se u prt
a cuşimaimarencăp î ăţânare decâ
t de ob i
cei
,f aţ
ă de cei
din Sfatul Satul
ui.„Avea drep
tat
e P erri
n.”Î n ci
uda focul
ui, păreasăfie oa frte
fri
g;di nsp
re cele douăfemeipăr eau săvină valuride a er ngh
î eţ
at.
Lan stăteasp ri
j
ini
t de poli
ţa vetr
ei
, privi
nd ţi
ntăl a flăcărişif recâ
ndu-şi
mâinil
e casăse nî că
lzeas
că. Egwene,li
pită de per
ee,
t îşiîmbrăca se manti
a şi-
şi
trăse
se l u
gga. Thom, Mat şiPerrin se p o
ri
seră n fî
aţa uşii
, nesiguripe ei.
Ridi
cân d stân
jen
it di
n umer i
, Rand seap ropi
e de masă .„ Uneoritr
ebuie
sa
al
tăi
ei
zilu
cap
l
ă.ul„dâ
Cendurech
ai i
p”,
ri
nî
şiu
s a
lmi
pun
lti
.eDa
d r
u,împ
rech,r
i eeu
na
lăfcuda
el est
ag
,eu
r îişi
veni-
săîn dmi
i aind
te
ru şi
mu o
l
, şi
săt e ţi
i de e l
.” Simţi privi
rea lui Moira
ine aţi
ntit
ă asu prasa ,l afelcaşice aal ui
Nynaeve, şise nroşi
î l afaţă, dar totse şează,l aj umătat
eadi st
anţeidi nt
re cele
două.
O cl i
pa,î ncăp er
earamase în nemişcar
e precum o scu lptura,ap oi
Egwene,Per rn
i şi ,în cele din urma,Matse ap ropiară şovăi
nd de masăşise
aşezar
ă u ndeva ai m către mij
loc, î
mpreuna cuRan d. Egw ene şi
ît rase uglga şi
mai jos, ascunzân du-şij umătate din f
aţă. Nici
unul dintre ei nu privean î jur.
— Ei , puf ni Thom, din ocu
l l său de lângăuşă. Măcar atâts-af ăcut.
— De vr eme cee t oat
ăl umeaai ci,începu , Lan
î
ndepărtându-sede vat ră
şiumpl ând un poca l de argi
nt cuvi n, poate ai să ripmeşt
i,î n cel
e d i
n urm ă,

asta. Îi oferipoca lul lui Nynaeve,i ar eaî l privibănui toare.

— Nu a re de cesă -
ţi fie frică,o l i nişt
i elcu răb dare.L-ai văzut pe hangi
u
aducân d vinul, şini ciunul dintre n oidoinu a a vut ocazia săpună ceva n el
î.
Nu-i ni cio p ri
mej die.
La au zu
l cu vântului „f
rică”, buzele Meşt ereseisest rânseră cu â mni
e,dar
l
uă p ocalul şimurmur ă ovor băde m ulţumi re.
— M- ari nteresa săşt i
u cu m ne- ai găsit, continua el .
— Şi pe mi ne,ad ăugaMoi raine,ap l
ecân du-se. Poate căacu m, după ce-ţi
i
-am ad us p e Egw ene şi pe băieţi
, aisă i fimaidi spusăsă vorbeşt i.
Nyn aeve luă o gu ră de vin, apoiî i răspunse:
— N- aveaţi unde sămer geţ
i,î n af ara de Baer l
on . Dar , casăfiu si gura,v-
am l uaturma.Nu zi c că unv- aiţ plimbatmul ta vreme n îainte şiî
nap oi
.
Pesem ne că unvă l p
ăcea să aţipdeste n i
şt e oam eni de r t
eab a.
— Dumneat a… ne- ailuaturma?î ntrebăLan ; era pen tru pri
ma oară,de
cândî l cunoscuse anR d, că ăr pea su rprins,î nseam nă căncep î să-
mi pierd
meş t
eşugu l
.
— Nu aţ ilăsa t preamul t
e urm e,dareu su nt l af elde priceputa caori ce
bărbatdi nŢinutulcelorDouăRâuri ,poateî nafar ădeTam al ’
Thor .Pânăsă
moar ă taătlmeu , continua ea ud păun sc urt moment de ăcetr e,mă ula al
vânătoarecuelşim- aî
nvăţattotcei-
arfiînvăţ
atşipefiiidecaren- aavut
parte.
Îl pri
visfidătorpe Lan, dar elnu ă f
cu ecâ
d t săî ncuvii
nţeze di
n cap.
— Dacă aipu tut lua o urmă pecar e euam î ncercat s-
o ascund înseamnă
căt e-anvă îţ
at bine.Puţini pot ace
f st
aa, chi
ar şi la Hotare.
Fără sărăsp unde,Nyn aeveîşipl
ecă faţ
a către pocal
ul pe care-lţi
neaî n
mân ă.Ran do p ri
vicuoch ii mari
. Roşi
se.Nyn aeveu n se arăt
a nici
odată cât
uşi
d
pe
icip
oruţi
n dtescu
greşi mp
. Acu măni
ît
nă.,
să Mâ
obnraj
ioaisă
i,id
î a;u
erai
ritat
ăi
roşi,ca
f
oa rt
e
f
ocud
es;
l
, şidî
a
nr nici
cercaodată sc
s-o ula
ut
a ădăp
n ecu
ajut
orul vi
nul ui.
— Poa te căacu m vei binevoisă-mi răsp unzila câteva într
ebări, glăsui
li
nişt
ită Moiraine.Eu ţ i-
am răsp uns al ale dumi tale cudestulă sinceri
tate.
— Da, mi -aiî ndrugat numai poveşt i de ale Men est
rel
il
or, repli
căNyn aeve.
Singurulfapt sigu r, după mi ne,est e căpat rut i
neri au fostual ţ
i cu f orţa, şi
numaiLu mina şt ie de ce, de căt re o esA Sed ai.
— Ţi s- a sp us dej a căl ucru
l ăsta nu est e cunoscut ai
ci,r epli
cădur Lan.
Învaţ
ă săai gri j
ă cevo rbeşti
.
— Şi de ce, mă r og? întrebă yn
Naeve . De cesăvăaj ut săvăascu ndeţi
, ca
lumea să nu afl e ce n su
teţi de apft? Am ven it să-iiau pe E gwen e şi pe b ăieţ
i

î
ndărăt Thî
n
om Emon
int
răd’s
şiFiel
el dî
,
nnvorb
u să ă vă
cugl j
u
a
at
su să-iu
l să dud
ceţ
iireţ
sp peuitsu
or:s cine şt i
e u nde.
— Dacăvr eicaeisă- şimaivad ă sat ul – sau umn d eat a,căve ni vorba arfi
maibi ne săia grij
ă.Se găsesc men oa
i care vr area s-o vad ă moa rtă,con ti
nua
el
, ar ătând cuca pul sp r
e Moi raine,pen trucăest e cee a ce st ee.Şi pe el laf el
.
După cear ătă şisp re Lan, î naintă bru scşisesp rij
ini cu â minile pe
masă, l
ângăNyn aeve. Era mul t mai î nalt caea, i
ar must ăţile sale u lngişi
sprâncen ele groase păreau , dintr-odat
ă,amen inţătoare.Ea f ăcuoch ii mari şi
dădu să se ase
l e p spat e,îndep ărtându-se e d el
, ap oise nd îrept
ă sfi dător de
spate.Thom nu părusă age b de seam
ă,cicon ti
nuă,cuo voce joasă , care n u
prevestea i n
mi c bu n:
— Un si ngu r zv on, o si ngura şoa ptă, şiai să-i vezi năvăli
nd î n h anul ăsta
caf urn ici
le.At ât de p uternicăest e u ra şidori nţal or e d auci de sa u a- i prinde
pe o amen ii de soi ul lor. Dar at fa?Dar ă bi
eţii
? D ar du mneat a?Cu t oţii su nteţ
i
tovarăşiilor, cel puţin î n ochii Mant ii
lor l A
be.Nu ţ i-
ar p lăceasă -i vezi cu m pun
î
ntrebări , mai ales câ nd vi ne vorb a de Tu rnul Al b. Inchizi
toriil or r p
esu pun că
eşti vinovat încă i d
nainte săî nceapă,i ar en ptruasem enea n vi
ă nu au decât o
si
ngu ră ped ea psă. Nu l e p asăca re-i adevăru l
, pen trucăî şiî nchi
pui e cădej aî l
cunos c.Mărt uri
sirea: numai ast a caută ei , cufiar ele nîroşit
e n îf oc şi cleştii pe
care-i mânui esc. Mai bi ne a minteşte-ţ
i căexi stă secrete p reaperi culoa se enpt ru
a fi rost
i
te cu voce atre,chi
ar dacă-ţ
i separe că şti
i cine el aude.Pare-
se ăcî
n
ul
tima vr
eme rtebuie săle ottspun asta multora, î
nch ei
e el,îndrep
tându-
se.
— Bine zis,Men est
rel
ule,îllăudă Lan, cu ace eaşiprivi
re cerce
t
ătoa
re de
maiînai
nte.Mă u i
meşte să văd câtde multî ţi pasă.
Thom ridi
cădi n umeri.
— Şi despre mi
ne seşt i
e căam sosi t odată cu oiv. Nu-mi f
ace ni
cio
pl
ăceremi să-
i
maginez n uInchizi
t
or, cuun fierî nroşi
tî n mân ă, care misă-
spu nă—să ă
Ăstm căi
a, resc ap
ost
i de
ăsatcat
pă
Neyn şi sănupă
aeve, şe
s
se
e c
tîn Lumi
decâtună.
n mot i
vî n plus pent
ru care
eit rebuie să nviă a casă cu mi ne,mâi ne dimineaţ
ă.Sau ch iar nîdupă a miaza
asta,de apft . Cu cât scăp ăm mair epede de voi şio p orni
m spremon Ed’s Fiel
d,
cuat âtmaibi ne.
— Nu se poa te,seî mpot rvi
i Rand, auzi
nd cu bu curi
e căşipri eteni
i săi
vorbiserăînaceeaşiclipă.
Aşa, pri
vireapi ezişăa l ui Nyn aevenu se putu fi xa ntîr
-un si
ngu rloc; dar
ea ot t nu cruţa pe n i
men i. Numaică el vorbise cu o cli
pă mair eped
e,aşacă oţ t
i
tăcu r
ă, privi
ndu- l
. Pân ă şiMoi raine se lăsăpe sp ăt
aru l scaunului
, cumâi nil
e
încl
eştate şi cu och ii aţi
nt i
ţi asu pra uil
. Nu-i veneadeloc u şor săî nf
runte
fulgerel
e din och ii Meşteresei.

vânează—.NuDacă
ştiudpe
lecam
ce,darînap
a oi
stae.î
n
PoatE
mon
ecăd î’
sTa
n Fr
iel
Vd
a,
l se
on puvor
tem în
at
floar
amoce
t i
vşi
ult
.rol
ocii
. Ne…
Poate că t pu
em afl a cu m să- i opri
m. E si ngu ra cale.
Nyn aeve îşidesf ăcubraţ ele.
— Parc- aifi Tam . A cerut săfie dus pe su sl aî ntrunireasăt eni
lorşia
încercat să -
i convingăpe o tiţ
. Cu Sf atul îşiî ncerca sedej a noroc ul. Cine ştie
cum, j upâ neasa… Alys, asta avoast ră,con t
inuă ea, scuipân d numel e cuun val
de d i
sp reţ, a reu şi
t să -l păcălească. De ob i
cei, are orm u
ă de b un simţ î n el,
mai mul t decât alţi bărbaţi. Oricum, Sf atul nu- i decât o adunăt ură de pr oşt
i, de
cel
e mai mul te ori, dar i ci
n ch iar aşa . Nimen i nu-i ch iar aşa de prostănac.Au
căzut de acord că r eb
t uie să vă găsim. Apoi , Tama cer ut să n vi
ă el după voi ,
deşi nicinu poat e săse i nţă pe p i
cioare.Cr edcăde a l elţ i
-ai moştenit
gărgăuni i
.
Matî şidrese vocea, ap oimorm ă:i
— D art aică-
meucea zi s?
— Se t eme că o să etţ i
i de şot ii cust răinii
, şio să se găsească nevaci să-
ţi spargăţ east
a. Părea ă s
-i fie mai f ri
căde a sat d ecât de… j upâneasaAl ys, aici
de afţă. Dar , mă r og,eln- af osti ci
nodată mai i steţcat ine.
Matpăr easănu- şidease ama cu m să- iînţeleagă vorbel
e saucu m să
răspundă;ni cimăcar nu şt i
a d acă săai mdeschidăgu ra sau nu.
 — Preci
s că…î ncepu P şi
erri
n, şovăit
or, adică…î mi înch
ipui căjupân
Lu
hhannu a ost
f ni cielprea m ul ţ
umit de pl ecar
ea m ea.
— Şi l
a cet e aştep
tai?rep l
icădezgu stată Nynaeve,înai
nte săseî ntoa
rcă
sp
re E
gwene.Poat
e cănu t reb
uia săfiu aşade mi rat
ă căvoi t
reiaţifostî
n st
are
de oasem
enea eghi
n ob i
e,da r despre al
ţii cr
edeam că au maimul t bun si
mţ.
Egw
ene selăsăpespat e,ascu nzându-sedu păPerrin.
— Am lăsat un răva
ş,şop ti eaî ncet
,t r
ăgându-şimargineaglugii
, de
par
căC
i
-ar
hi fif
pul ost
l ri
că
f să
ui Nyn
aevenuî
se -
it
n se
u va
dă
necă. pă
Randru
lt
ofdesp
ă. l
eti
t
Meşt.e
Le-
er amer
asa ex
a p
pl
i
eca
t
p t
unot
u
ul
ct.să
l
i
zbucneascăîntr-
una di n tir
adele sa l
e o
bişn
uit
e,şipesem ne căî i aşt
ept
ao
săpuneala zdrav
ăn ă.Dacăua l o othărâr
e a
l mânie,de p i
ldă dacăap uca să
spună căaveae dgân d să- i ducă nîEmon d’
s Field ori
ce ar fifost, er
a d
e
necl
int
it. Des
chi
segu ra să zi
căşielce va
…
— Un răvaş!î nce pu Nyn aeve,exactcând Moirai
ne spunea:
— Meş t
ereasă, noidou ăt rebui
e sămaidi scutăm.
Dacăs-arfi put ut opri, Rand arfi făcut-
o cu dragă inimă,darvorbel
e
î
ncepură ă scurgă, nest ăvi
li
te.
— Da,f oart
e bi ne,da r asta nu schi
mbăni mic.Nu pu t
em săne
î
ntoarcem. Tr
ebuie să er mge
m maidepart e.

şiMeştSer
pre
eassf
aâşi
rşit
,
femvor
ab
ei eA
el
esi se
ed
Sast
iinse
se ră,
iu
taa
uşalacăelî
,ncu
chei
ecea
a î
ntr-
po
rişo
vireaptă
e, î
p nrei
ca t
mp
-o ce
i
aruncaude ob icei femeile câ nd se i n ea nîpr
mer eaj
ma orl al vreo i
scudţ
ie
despre r t
eburile S oborului,o p ri
vire ca re-i sp uneacăse ăga b se n ude n u-i
fierbeaoa la.Se ăsăl pe sp ate,dori ndu- şisă e fi ori
unde a l
tundeva, numaiacol o
nu.
— Meş t
ereasă, cr
ede- mă,st ârni Moi raine,su nt maiî n siguran ţă cumi ne
decât arfi î n Ţi nutul celorDou ă R âu ri
.
— Maiî n siguran ţ
ă! st ri
găNyn aeve, dân du-şidi sp
reţuitoare cap ul pe
spate.Dumnea tai -ai adus a ici
,l a Mant iil
e A l
be,adi căîn gh ea r
ele cel or care,
dacă M en est
relul sp une a devăru l
, ar figat a să el acăf rău , şit otdi n cauza
dumi t
ale.I a sp une,Aes ed Sai, câ t de eri
fţ i su nt?
— Exi stă mul te primej dii de care nu- i potap ăra,încu vi
inţă Moi rai
ne,aşa
cum ni cidumneat a n u-i poţiî mpi edica să fie ovi
lţ i de rtăsnetpe d rumul sp re
casă. Dar n u de r tăsnete r t
eb ui
e săl e fi e rifca , şinicimăca r d e Mant ii
le Al
be,ci
de C elÎ ntuneca t şide s luji
toriil ui. De a sat, eu î i pot apăra. Atingerea
AdevăratuluiIzvor,aluiSai dar,îmiof erăprot ecţi
e,l afelcaoricăreiAesSedai .
Buzel el ui Nyn aeve sest rân seră neî ncrezătoa re.Şi Moi rai
ne sest râmbă,
mânioa să, dar con ti
nuă, cuî ncorda re n î glas, de p arcăar s-fiaflat l al imit
a
răbdării.
 — Pân ă şibi eţ
ii bărba
ţi car
e set rezesccăpotmân ui Putereapent
ru o
scurt
ă vr eme câşt
igăacea stă prot
ecţ
ie,chiar dacăSai di
n îi apără uneori
,iar
alt
eoriinfluenţal ui nefast
ăî if aceşimai vu lnera
bili
. Dar eu ,l afelcaori ca
re
AesSedai,potsă-miînti
ndprotecţi
aasupracelordi
njur.NiciunPieritnul e
poate ace
f ău r
, câtă vreme sunt în apropi
erea mea, cum su nt acum. Ni
ciun
trol
oc u n se oapt
e strecura nicila osu tă de paşide n oi
, fii ndcăLan îi si
mte
imediat prezen
ţa malefică. Poţ
i săl e o
feri măcar ujmătaet di
n t oat
e ast
ea, dacă
se nîtor
—c Ncu
u du
î mn
ncer eat
ci a
d n
îE
ecâtsămon d’
mă sspF
iel
d?
eri
i,o înfruntă Nynaeve. Î
n Ţi nut
ul celor
Două Râu ri, avem o vorbă:„ Cân dl upul se atbe cuursu l, ori
cine ari eşi
î
nvingător
,i epurel
e ot
t pi erde.
” Duceţi-văî n altă part
e,cu ră zboaiele voast
re, şi
l
ăsaţi
- iîn pace e p oamenii din Emon d’
s Fiel
d.
— Egw ene,vorbi Moiraine după o vr eme,i a-ipe ceil
alţi şilasă-mă puţ i
n
si
ngu ră cuMeş tereasa.
Chipul eier aimpasibi l
. Nyn aeve seîndreptă de spate,caşicu m s- arfi
pregăti
t săsa răl a bătae.
i Egw en e se dri
icăr epede;dori
nţa de ase u prt
a cu
demni t
ate seupl t
a nî su fletul eicudori nţa de a evit
a o co nfruntare cu
Meştereasa, cu pri
vire alpăru l pe care-
l purta despl
eti
t. Se nîţelesecu ceilalţ
i
din privi
ri
. Mat şiPerr in se d ri
i
cară în grabă de pe scaune,î ngăimând cu vint
e

pol
şi it
Lai
coa
n se
o p şi
î
ornincercân
spre d di
uşă, nlarăsp
unut eri
sem nsăf nutp
ăcu dară
e Moi că
o
rai
ne,u
lauân
l
u ch
dui
ar
-
lp a
elfugă.
ThomPcu
ân ăel
.
Ran d l îurmă,i arSt răjerul înch iseuşaî n u rma l or, ap oisepusede pază
pe co ridor. Sub och iilui, ceilalţ
i seî ndep ărt
ară alcâ ţ
ivapaşide u şă; era
li
mpedecă u nl i se erpmi teasă r agă
t cuur echea. După ce- i văzu îndeajuns de
dep arte,Lan se sp ri
ji
ni de p erete.Chi ar şif ără a mntia ca re-şisch i
mba cu l
oril
e,
era at âtde ă tcu t
,î ncât put eai cuuşu rinţă sănu- l vezi, pân ă ce u n ajungeai
chiar â lngăel .
Men estrelul morm ăicev a despre faptul cănu mer it
a să- şipi ardă ti
mpul
şipl ecă , nu î nainte de a el sp une b ăieţil
or cu voceravă g, pest e umăr:
— Ami ntiţi
-văcev- am zi s.
Niciunul di ntre cei
lalţi nu mai păr eadi sp us săpl ece.
— Ce a vr ut săspu nă?î ntrebăEgw ene,cu ân gdurile aiureaşicu oc hiila
uşa i d
ncolo d e car e se au aflMoi raine şi Nynaeve. Se ott j uca ervn oasă cu
degetele p ri
n păr , de parcănu şt i
a dacăsămai ascu ndă f aptul căşi -
l desp l
etise
sausă- şidea l u
gga e p sp ate.
— Ne- a datni şt
e sf aturi,răsp unseMat .
Perrin î l privipătru nză t
or.
— Ne- a zis sănu des chidemgu ra decâtdacăşt im si gur cevr em să
spune m.
 — Pare un s fatbun, gl
ăsui Egwene,darer al i
mpedecănu opr eainter
esa
discuţ
ia.
Rand era cufundatîn prop
rii
le gânduri
. Cum săfie Nyn aeve părt
aşăî
n
toat
e a st
ea? Cum aj unseserăi săese nîcurce cu t
roloci
, cuPieri
ţi şicu
Ba’al
zam oncare el apărea n vi
îse? raEo n ebuni
e.Se n ît
rebă dacăMin î
i
povest
ise ul
i Moirai
ne d esp
re N
ynaeve. „
Ce şi-or spune acolo n
îăunt
ru?”
Pier
dusedej a noţ
iuneati
mpul ui
, când, î
n cele din urmă,uşasedesc hise.
N
şiyn
daeve
ea m eşi
â n
iişi
oasăt
resări
ca
pul,pvăzân
e spd
au
t-la
e,ppeoi La
n. St
se r
răj
st
ecueru
rălpmu
e rm
ânurăea
l gă ceva ce
şi
i
ntră o
îăcu
n f să-
încăpere.
Nyn aeve seînt oarsesp r
e Ran d, iarelî şidădu seam a,de- abia atunci, că
restul dispăruseră pe ătcu te.Nu voi a să i aă de-
b af ace cu Meşt er
easa de u nul
singur, dar nu mai put ească pa, acu m că a ei îprinseseri vi
p
rea.„ Şi ce ripvi
re
pătrunzătoare,se gâ ndi uimit. Ce şi-or fi sp
us?” Văzân
d-o căse p a
ropi
e,elî şi
îndrept
ăt rupul.
— Par e că-ţi sepot rveşt
i e,de- acum, începu ea, arăt
ând sp re sabial ui
Tam,deşiaşfipr ef
eratsănufieaşa.Aicr escut,Rand.
— Î ntr-
o săp t
ămân ă? râse el, darcamf orţat,iareascu tură din cap, caşi
cu m i-ar fisp us că unî nţel
ege i mi
nc.Te- a convins? mai î
ntrebă el. Să ştii
…

chi
ar Snu
e ex
opi
st
riăoacl
l
tă
ipăca
,l e. gân
cu dul la scânt
eil
el ui Min, apoicon tinuă:
— Mergicu noi ?
Nyn aeve făcuoch ii mari.
— Să mer g cuvoi ? Şi de ce , mă r
og? Mavra Mal lena ve nitt ocmaidin
Deven Ri de săi baă grij
ă d e oa
tt e p ână a
l nîtoarcer
ea m ea, dar precis că vrea să
pl
ece t câ
mai rep ede,î ncămai sp er să b vă
ăgaţi minţi
le nî ca p şisăven i
ţi cu
mine ac asă.
— Nu put em.
Cu oatt e căer au n si
guri pe coridor
, i sepăru că vede ceva mişcându-se
î
n dr eptul uşii desch i
se.
— Mi -aimaispu s,şimi -
a spu s şieaast a,seî ncrunt ă Nyn aeve.Dacăn-
ar fiost f ea al mi j
loc…î n Aes ed Sainu t r
eb uie săia î
ncred ere,Ran d.
— După cu m vor beşti, s-ar zi
cecăne cr ezi
, spuseelî ncet. Ce s-
a
î
ntâmplat l aî ntrunireasă teni
lor?
Î
nai nte să-i răspundă,Nyn aeve seuit
ă şieaî ndărăt, sp re uşă; acum nu
semaimi şca n i
mi c.
— A os ft o hăr mălaie,da r nu enev oei caeasăafl e cănu n e put
em vedea
de rteburil
e n oast
re a şa cu m t rebuie.Câtdespre ine,
m un si ngurl ucru cred:
sunteţ
it oţiî n primejdie,câ tă vr eme văaflaţ iîn pr eaj
ma ei .
 — Ceva tots-aîntâmplat
,i nsistă el
. De cevr eisăne î nt
oarcem, dacă
exi
st
ă fie şi o singu
ră şansă ca totul să e fi adevăr
at
? Şi de ceocmtaidumneata,
Meşt
er
easă, săpl ecidupă noi? Dacă -
i pe-aşa, de ce- an ven
i
t chi
ar Star
ostel
e?
— Chi ar căai crescu
t, zâmbi ea ,iar, pent
ru o cl
ipă, ast
aîlfăcu să se
mute st
i
ngh er
it de pe un pi
cior pet ual
l
.Î mi aduc aminte o vr
eme nî care n
u m-
aifi înt
rebat unde vreausă m ă d uc sau ce eau
vr să ac,
f oricâtde ci
udat ţ
i s-
ar
fi păr
ut. Cam cu vreo săpt
ămân ă nî urmă.
E
—l î
Nşi
- d
arr
eese
ni vocea
ciun senşi con
s. t
Dei
nuf
aă
p,
t,cu
deîncă
ce pa
ăţ
iâven
nare:
it?
Nyn aeve aruncăi arăşi o privi
re furi
şăcăt re uşal a care totnu se afla
nimeni, apoiî ll uă de b raţ.
— Haisăf acem câţivapaşi înt i
mp cevor bim.
Se lăsădi n nou on cdus,i ardupă ceseî ndepă rt
aserăîndeajuns de uşă
pentru a n u maiput ea fiau zi
ţi, Nynaeve nîcepu di n nou :
— Ţi -am sp us,î ntrunireaa f ost o hărm ăai
le.Cu oţ tii au căzut de acord
căt rebuia săt ri
mită pe ci neva după voi , dar sa t
ul s- a mp
î ărţ i
tî n două. Unii
voi
ausăvăsal veze,cutoatecăauî nceputsăsecert e,pent rucănuşt iaucum,
câtă vreme e raţiîmpreună cuo… cuuna ca ea.
Mul ţ
umi t căî şiami nti
sesăfie at entăl a cesp une,elî ntreba:

—— Iar
Nu cei
chl
al
i
arţ
,iderau
arni den
ci p
uartea
cr
ed l
ui Ta
eau m?că
e bine săvăl ăsăm pri ntr
e st răini
, mai
ales cu una caea. Oricum, aproa pe oţ
ti voiau să acă f a p
rte din grupul t ri
mi s
după voi . Şi Ta m, şiBr an al’
Ver e,cul anţul de S tarost
e nîj uru l gâ
tului, şiHaral
Luhhan , pân ă câ nd Alsbet l-
a ă fcu t să east ocu
ll ui, pân ă şi Cen n Buie.Lumi na
să m ă a pere d e b ărbaţi
i car
e gân desc cu păru l de p e piept
. Cu t oat
e că unşt i
u
săex i
ste u nii de vreu n alt soi, co nt
inua ea , pufnind di n toţi rărunchii şi
privi
ndu-l acu zator. Oricum, eumi -am datseam a căt reb
uia sămait reacă o zi,
poate şi maimul t, pân ă săse u ajngă al vr
eo ot hăr âre şiştiam cu mva cău n
puteamaşt epta a tâtde m ult
. Aşa că am ad unatSob or
ul Fem eli
orşil e-am spu s
ce r eb
tui a ăcu
f t . Nu potsă sp un că e- la co nvenit
, dar au î
nţeles căveam a
dreptate.Şi de a sta am ven it. Pen trucă ă brbaţi
i de p ri
n Emon d’
s Field su nt
nişt
e n îcăpăţânaţi cucap ul pli
n de sm ocuri de ânl ă.Pesem ne că ei încă seai m
ceart
ă p e ci ne sări mi
ttă,deşi am l ăsat vor
bă cămă o cup eu.
Povesteal ui Nyn aeve explicaprezen ţa eiacol o,dar nu- lfăcu eldocsăse
si
mt ă mai si gur pe el. Era nîcă ot hărât
ă să -i aducă nî apoi.
— Şi acol o,î năunt ru
, ceaţ i vorbit
?î nt rebă el; pesem ne căMoi rai
ne î i
dăduse oa tte ălmuri ri
le,dar da căi -ar fiscăp at euvr na, puteasăcon t
ribuie şi
el
.
 — Tot desprel
ucruri din astea,răsp
unseNyn aeve. Voi
a săşt i
e maimul te
despre voi. Să vadă dacăpoa t
e să pri
ceap
ă de ce iaţ atrasatâa
t a ten
ţi
e asupra
voastră… măr og,ast
adacă-iadevărat.
Opri
ndu- sedin vorb
ă, îl privicucoa da ochi
ului.
— Şi a î ncer
cateas- o ascu ndă,daram văz ut cămaimul t decâtori
ce
voiasăşt i
edacăvreunuldintrevois-anăscutal
tundevadecâtînŢinut
ulcelor
Două âu Rri
.
C
—hip
Cu
e lll
ucr
u iu
Rranduse
i ci dateî
ncordă
î
i mai dt
intr
-
recodat
pr
ină,m
diar
nt
e!r
euşi
Sp să
er căch
i
-i
cot
aiească
sp răg
us că uşi
sunt.
t
em
cut oţi
i din Emon d’s F i
eld.
— Fi reşte,răsp unseea; trecusenumaio cl ipă înainte sădesc hi
dă gu r
a,
atâtde p uţin încât nicinu şi -
ar fi at dseam a,dacănu ar fi rm uărit
-o cu
atenţ
ie.
Încer
căsăsegân dească l
a ceva de spus,darl imba păre a să-i sefi
transf
ormat î nt
r-o buca tă de p i
ele atre.„Şti
e.” La urma urm ei
, eaer a
Meştereasa
, şiMeşt ereasa trebuia săşt ie otu
tl despre otiţ
.„ Dacăşt i
e,î nsea
mnă
căn- af ost ni
ciun del ir. Of,t ată, Lumina săm- ajut
e!”
— N u ţ i
-e bine?î nt r
ebăNyn aeve.
— Mi -a spus… a spu s căeu u n sunt copil
ul lui. Când del
ira,di n pri
cina

fierbi
nţel
Gâii
.
t
l A
ulsp
ej nu
î s ucă
cep să-
-
la
margă
dăsi
tşi
, untdeva.
ăcu. Credeamcă eoa dr…
— Of , Ran d,of …
Nyn aeve seop riîn ocl şi -
i cu pri
nsef aţaî n m âini. Trebui sări dicebraţele,
ca să-l poa tă ajunge.
— Cân d au eb fră, oamen ii sp un ott fel
ul de ci udăţen i
i. Totfel
ul de
î
nch i
puiri. Lucru ricareu n sunt adevărat e.Ascu l
tă-mă. Ta m al ’
Thor al ecat
p să
caute aven t
ura p e cân d era cam de v âr
săt at.Chi ar işeuî mi aduc am inte când
s-
aî ntorsn î Emon d’s Fiel
d, un bărb at nîput ereacu vânt
ului , cuo soţ ie st
răi
nă,
cupăru lr oşu, şicuun pru nc n îveli
tî n scutece. O ţ i
n mi nte pe Kari al
’
Thor
cum st rângeacop ilul în braţ e cuat âta dragoste şi cuat âta n îcântar
e,ca oa tte
mamel e p e care e-lam văzu tî n vi aţa mea. Era cop il
ul ei, Ran d. Erait u. Acuma,
capul su s şi term ină c u t oat
e p r ostii
le asea
t.
— Fi reşt
e,şop ti el
.„ Nu m - am născu tîn Ţi nutul cel
orDou ă Râu ri
.”
Fi
reşte.
Poa t
e căTa m avu sese într-adevăr î
nch i
puiri
, sau at po
e căgăsi secâ ndva
un prunc p ărăsi
t, după obăt ăile.
— De cenu i -
aispu s şiei ?
— A sta nu-it reaba străinil
or .
— Mai su nt şial ţi
i născu ţiî n al t
ă part e?
Dar , de îndat ă cepuseî ntreb area
, elcl ăti
nă di n cap.
 — Nu, nu- mi răspunde. Nu-i nicitreaba mea.
Tot
uşi, ar fi f
ost bine săşt i
e dacăMoi rai
ne era i
nter
esa
tă de elîn m od
speci
al, mai mult decât de ceilal
ţi doi
.„ Oare a r fifostbi ne?”
— Nu, nu- itreabat a,î ncuvi
inţă Nynaeve. S-arput eacaasta sănu
î
nsem ne nimic.S- ar pr
ea u p
tea ca ea să ca ute pur şisimplu un moti
v, ori
ce
moti
v, pentruca re best
ii
le al
easă e fi pe urm ele voa
stre.Pe urmel
e utturor
.
Rand reuşisăsch iţeze un zâm betsi l
it
.
—yn
N Deci
aeve ch
i
scuar
t cr
ură e i
z
pr
evcă se
ăzăt ţ
i
oarendi
d
nupăn
cap.oi
.
— Da’şt iu că ai învăţ
at săt ej oci cu vorb
el
e de când eşt
i cu ea
.
— Şi ceaide gân d săf aci?într
eb ă el
.
Meşterea
saîl privil ung,i ar elo î nfru
ntafărăsăşo vă
ie.
— Ast ă-
sear
ă,am de gân d săf aco baie.Maidepa rt
e,om trăişiom ve dea,
nu-i aşa?
CAPITO LUL 17
Pazni
cişivâ nători.
După ceMeş ter
easa plecă,Ran d seduseî n sal
a mar e.Ave
a nevoe
i să
audă o amenirâzând, să i u
te de ce-i sp
useseyn N
aeve d şi
e necazu
ri
le p
e car
e
eale p uteacrea.

şibăn Înl
cicăp
e ereaocu
er
au erapat
pl
ei
n.
ăThdom
e oa
rmen
eciti
a,d
diar
nn n i
men
ou i
, stânndu pâ
rd
e ea,
o dmaeşi
săutoa
ndtea
ev scaune
,sprele
peretel
e d i
n sp ate şi însoţi
ndu- şivorb el
e cuni şte ge sturigra ndioase. Se o prise
totla Marel e A lai porn i
t pe u rmele Corn ului, dar, fireşt e,ni men i nu pr ot
estă.
Erau at ât de mul t
e p oveşti de sp us d espre fi ecare intre
d V ânători, şiat ât de
mul ţ
i Vânăt oridesp re ca re să povesteşt
i,î ncât avea i nesp us d e mul t
e stiorisiri
dintr
e ca re săal egi
.Î n î ntregul ei, povesteaar fiţ inut vr eosă ptămână şimai
bine.Singurulzgomotcareseî ntreceacugl asulşicuharpaMenest reluluiera
trosnetul flăcă rli
or n di cămine.
— Căt rece l
e opt co lţ
urial el umi i aleargă Vânăt orii
, că trecei opt stâlpi ai
cerului, unde su flă vâ nturile itmpul ui suflă, iar so artaî i prinde şi pe cei slabi
,
şipe cei put ernici
, apucân du-i de p ăr
. Acu m, cel maimăreţ dintre V ân ători est
e
Rogosh din Talmou r
, Rogosh Och i de Vultur, cu noscu tl a C urt ea M ar
eu li Rege,
temut pe n îălţi
mi l
e d in Shayol Ghul …
Vânăt orii erau întotdeauna marieroi , cut oţ
ii.
Rand şi î ză ripri etenii şisest recurăî n o lcu l pe ca rei -
lf ăcusePerri n, l
a
capătul uneibăn ci
. Mi rosuril
e d in bucătărie ca re u mpleauî ncăp ereaî i
amint eaucă er a fl ămân d, dar ci nimăcar oam en i
i căr ora i lse ad usese dej a
mân carea u no b ăgau î
n seam ă.Fet el
e car e ar fi trebu i
t să ser vească stăteau
î
mpi etrite şif ascinate,cu mâi nil
e n îcl
eştat
e p e ş orţ uri
, pri vi
ndu- l pe Men estrel
,
şinimen i nu părea pă su
ratdin cauza asta. Spect
aco
lul era de pref
erat
mâncării
, oricâtde bună ar fif ost.
— î ncădi
n ziua naşter
ii sal
e,CelÎ ntunecatoî nsem nase pe Blaes cu
pecet
ea sa , dar rfi
ea einu este stri
cată – l B
aes in
d Matuch i
n nu est e o scoa
I dă
a Celui Întunecat
! Ea est
e atre ca n tu
runchi de ag
f, zvetlă cao crean găde
sal
cie şi frumoasă ca nut ran
dafir. Bl
aes ceapăru cul de au r
. Gata sămoară
î
nainte săse su pună.Dar , ce să fie? ăRsunând din turnuril
e cetăţ
ii
,t râmbi
ţel
e
de Tob
sa. a
ramă
el
e,înud
ddr
uăi
zn
eeţet
şi şi
al t
ru
ger f
aşe.
el
e nHeral
câtă!S ziiî ieanu
oseşt R nţ
ogoă
shsosir
ea
Ochid u
enui
V
uler
tuo
ru la cu
să-i rt
aduea
că
degrabă cinsti
re…
Tocm eal
al ui Rogosh ch Oi de Vul tur sesf ârşi
, după mul te peri
peţ ii
, dar
Thom seoprinumaipent rua- şiumezigât lejulcuoî nghiţi
turădebere,înainte
să e s apuce e d Luptel
e u li Lian. Urm ară P răbuşireal ui Alet
h-LorielşiSabi a uli
GaidalCai n, ap oiUl ti
mul drum all ui Buaddi n Albhain. Pauzel
e deven iră mai
l
ungi, pe măsu ră cei mptul t recea, i
ar cân d Thom l ăsăharpaşiî şil uă fl autul,
cut oţi
iî şidăd ură seam a căî n noa pt eaaceea se erm
ti nase cu poveştil
e.Î ncă
doibărbaţ i se l ă
at
urară Men estrel
ului, unul cuo t oba, iar cel
al
alt cuun
ţambal, dar ămraser ălân gă m asăşinu se r ucară alăt
uri de el.
Ceit reit ineri di
n E mon d’s Fiel
dî ncepură săbat ă din palme de î ndată ce

r
dăsu
intn
eă p
r p
rri
efmael
erat not
e ăce
ld
oi
n V
r d
i
nânt
u
Ţilup
n t
uri
lntreor
cel săl
ci
oi
.
DuăŞiRnâu nu
uri mai
şi, diei
n .câ
Ct
ân
et ecu
selăer
p ra,u
ea nul
şi al
e
celor i n
d Baerl on. Pe ci
i, pe c oo,l uni iî ncep useră să-şicâ nte,şinu ch i
ar at ât de
f
als p entrucaoamen ii din juru ll or să -
i obl i
ge să tacă:
I
ubi reameadep arte-i dusă.
De vâ ntul şu ierând prin să lcii
, Şi t otpământ u-i spulberat.
De vâ ntul şu i
erând pri n să l
cii.
Dareuam - o
s păstrezap r oape.
În gân d şi -n niimă, cu rată, Şi aşa , cu su fletu-ntărit, Cu ocful drago sei
t în
piept, Tot am săcân t caod inioa ră, Cân d săl cile oşn
f escn î seară.
Al doi l
eacân tecer a unul ceva maivesel . De f apt, Doa r o gă l
eată cu ap ă
să-mi daipăruşimai vesel decât de bicei
o, spre d eosebire de p ri
mul ,tocm ai
ceea ce şi dorise şi Men est
relul. Oamen i
i se ep reziră sădeamesel e al o part e
pentrua f ace oc l de d ănţuit şiî ncepură săbat ă din că lcâie,până ce er pei ţi se
cl
ătinară e d paşi
il or ap ăsaţi şide p iruetel
e p e c are elă f
ceau. La sf ârşi
tul
primului dan s,per echile se t r
re
aseră râzân d, l ăsând l ocul altora. Thom câ ntă
primele n ot
e d in St ol
ul de gâ şte să l
batice, apoise p oripen trucadansa t
ori i să-
şiocu pe o lcuril
e.
— Cr edcăo săî ncerc şieu âţ civapaşi , spuseRan d, ri
dicându-se. Pe
dată, Perri n se d ri
i
căşiel . Mat se i m
şcăul t
imul , aşacăse r ezi
t căt reb uia să
rămân ăl a masăpen t
ru a p ăzi man tii
le,sab i
a u li Ran d şisecu rea uli Perrn i.
 — Vedeţi căvr eau şi eu, st
rigăMatî n urma lor.
Dansat
orii serân duirăpe două şi ru
rilungi
,f aţ
aî n afţă, bărb
aţii pe o
part
e şi femei
le pe a l
ta. Toba începu sărăsu ne,apoiţ ambal ul prel
uă şiel
ri
tmul, şicut oţ
iiîncepură să -şiîndoaie gen
unchi
i. Fata din f aţ
al ui Rand, cu
părul negru st
râns nîtr
-o co si
ţă care-i ami
ntea ed casă,îi aru ncă nu zâm bet
ti
mid, dar paoiîifăcucuoch iul, cuun gest foa
rte nîdrăzneţ. Thom începu să
sufle nî flaut,iar anRd î naintă spre at
fa cupăru l negru; ea şiî dăd
u cap ul pe
sp
di
nat
eşir
.şi râse, câ
nd elo u lă pe su s şi o n îvârit
, apoio r t
ecuurm ătorul
ui bărbat
„Cu oţ tii râd
”, segâ ndi elî n itmp ce dansaî n u jrul noi
i sale partenere,
una di nt
r e et
fele care serveau, al căreişorţflut ura u pt
ern i
c n îtoat
e p ărţi
le.
Si
ngu rul ch i
p posom or
âtpe care- l zări er
a cel alunui bărba t ghemuitl ângă
una di nt
r e vetre,cuo ci cat
rice a c
re-
i brăzdaf aţa, de alt âmplă şipână l af al
ca
di
n part eaopusă , care-i st
râm ba nasul şi-
it răgeaco l
ţul gu ri
iî n j
os. Bărba t
ul îi
pri
nse ri pvir
eaşise r st
âmbă,i ar aRnd întoa rse capul
,j enat. Poat
e caomul nu
puteazâm bi di
n cau za cat
ciricei
.
Îşipri nseurm ătoar
eapart en
eră după ceeaserăsu ci, şio învâritîn cerc,
apoio r tecumaidep art
e.Pe măsu ră ce t mu
ri l se nt
îeţ
ea, dansă cu î
ncă r ei
t
f
emei, apoise reî ntâl
ni cuf ata de a l nîceput , cupăru l einegru ,tocm ai când

î
rncep
âdeauîno con
figur
tăuare
i
n care -
i i
şisch
mbăf
mai cut
ăcu ot
o ul
d ordi
at nea
ă cu îni
och ucare
l. seşezaser
aăi niţi
al. Fata
Bărb at
ul cu ca ci
tri
ceseî ncrunt ăl a el . Rand seî nroşil af aţă şipi erdu
ri
tmul . Nu aveai min
c cuomul acel a şinu dori se să- şibat ăj oc e d el
. Chi ar u n
avea i
mpr esia că se ui
tase preafix a l el. Dar , cân d se nî toarse să-şi vad ă nou a
parteneră, uit
ă co mpl etde el , pentrucă tân ăra r ca
e d ănţ uia n î braţel
e sa le era
Nynaev e.
De dat a ast a seî mpi ed
icăde- a dr eptul, mai -maisăcad ă sau os- cal
cepe
pici
oare.Ea n îsă sei şcă
m nd î
eajuns d e graţios en pt rua- i com pensa â stngăci
a,
zâmbindmer eu.
— Cr edeam căeş t
i un dan sat ormaibun de at â,t râse ea,înainte ca
parteneri
i să sehi sc
mbe d i
n nou .
Rand avu si ongură cli
pă l a di spoziţ
ie pen tru şi a-ven iîn fi reî nainte săse
producă o ou nă sch i
mbar e şi să se t
rezeascănsân da d cuMoi rai
ne.Jen a şi
senzaţi
a d e stân găci
e d e care se simţ ise cu prins cân d dan sase cu Meştereasa
nicinu se om c parau cuce ea cei mţ s
ea acu m, cuf emei a A es Sedai. Ea p l
utea
graţi
ospe p od ea, cur och i
aî nvârej
tindu- i-se nîj uru lt rupul ui. Rand er a câ t pe
ce să cad a de d ouă ori,iar ea îi adresă un zâm betde n îcurajar
e,ca re nîsăni ci
vorbăsă- lajute,ci-if
ăcuşimaimul trău.Tr ecerealaurmăt oareapart eneră,
chiar dacă aceasta se dovedi a fiEgw ene,f u o u şu rare.
 Văzân
d-o,îşirecăpătă oare
cu m si gur
anţa de sine.Laurma urmei , dansa
cueade a ni de zi
le.Păru l eiera î
ncădesp leti
t, dar şi
-l st
rân
sese al spate cuo
pangl
ică oşi
re.„ Pesemne că uns- a putut hotărî pe ci
ne să u ml
ţumească e – p
Moirai
ne sau pe Nynaeve”, se gâ
ndi elposo morât.Îşiţineabuzele nît
redeschi
se
şipărea că r vr
a
ea să spună ceva, dar ămraseot u
tşit ăcu
tă;cât despre Rand, el
n-
avea de gând să vorbească ri
mupl, după mod ul în care u
fses
e erpezit cev
a
mai devreme,în sal
a de mese. Se p rivi
ră cuser iozi
t
ate şi se esp
d ărţ
iră di
n nou
f
ără vr
Reo
an
dvorb
seă.si
mţ i mul
ţumit săseî nt
oarcă pe ban că,după cesei sprăvi
dansul
. de-
ab i
a se aşezase, cândî ncepu melodi
a u rm ăt
oar
e –o gi gă. Matse
grăb
i săaj ungăl a ocu
l l de dans,i ar Perri
n se ăsăl pe cea l
alt
ă b ăncuţ
ă, tocmai
cân
d elpl eca.
— Ai văzu t-
o?î ncepu Perri
n, înainte măcar săseaşeze. Ai văzut
-o?
— Pecar e dintr
e ele?î
nt rebăRan d. Meşt
ereasa sauj upâneasa Alys? Am
dansatcu amândouă.
— Şi cuAe… cu j upân
eas a Alys? se miră Perri
n. Eu am dan satcu
Nynaeve
. Hab ar - n
aveam că şti
e.Acasău n l
ua n i
ciodat
ă parte al vreun dans.
— Mă î ntreb, zi
seRand gân dit
or, ce-
arzi ceSob orul Femeil
or, văzân
d-o pe
Meşt
ereasă dan sând. Poat
e căast a-i expli
caţi
a.

prea Muuptzi
erca,
nicezgom
en
ptot
ruulaapml
au
aizelor
put şigl
ea asu
con
tinuri
al
ed care
i
scuţif
red
a.Ron
anau
d şie
mPod
l
er i
a
rndeven
i î i
ră
ncepu ră
şieisăbat ă di n palme,î n t imp ce a dnsatorii se nîvârt
eau . De mai mul t
e o ri
,
Ran dî l ob servă i d
n noupe b ărbat
ul cuci cat
rice cum se ol hba a l el.
O fi avu ttotdrep tul săfie nerv os, din pricina cicatricei
, numaicăRand
nu-şidăd ea sea ma ce- ar fi ut p
ut face en pt
rua mb î unăt ăiţl ucrurile.Se
concen tră asu pra muzicii şievi tă să-l mai pri vească.
Cân t
ecele şidan suril
e sepr elungiră mul tîn noa pte.Î n cele di n urm ă,
servi
toa rel
e şiî reamintiră de n îdatoriri
l
e o lr; cumar e bucu ri
e,Rand î nful
ecă
tocana fi erbinte şi pâinea ca r
e- ifusese usă. ad Fi ecare mân ca col
ao u nde se
afla,aşezat sauî n pici
oare.Rand mai dan săde n îcăt reiori , şise escud r că
mul t maibi ne,deşi se r ezi
t di n nou dan sând cuNyn aeve ch şiiar ucMoi raine.
De d ata acea sta,amân dou ăîll ăudarăen pt
ru pricepere, ceea l ce-
făcusă se
bâlbâie.Seî ntâlnidi
nnouşicuEgwene;f ataî lprivifix,cuochi iîntunecaţişi
părân d mer eucă vr ea să-i spu nă ceva, dar ărăf săeschdi
dă gu ra.El rămasea l
f
elde ă tcut, dar u n se nîcrunt ăl a ea, aşacu m î ireproşase u dpă aceea Mat ,
atuncicân d se nt îor
sese a l masă.
Către mi ezul nopţi
i, Moi rai
ne pl ecă. Egw en e aruncăo pri vire nelinişt
it
ă
de a l Aes ed Saisp re N ynaeve, apoise gr ăbi după ea. Meşt ereasa l
e p ri
vicuo
expresie n ecl
intit
ă, apoi, demon st
rati
v, se d ri
icăsămai dansezen u dans şi
plecăşiea , cuo privi
re rtuimfăt
oar
e,de p ar
căar fiob ţinut o vi
ct
ori
e nîfaţa
cel
eil
alte.
În scurtă vreme,Thom î şipuseflau t
ul în cut
ie şiîncepu săsescu zeîn
faţ
a celorcare -
i cereausă m airămân ă.Lanap ăruşiel, ca să-
i ad
une p e R
and
şi pe ceil
alţi
.
— Tr ebuie săplecăm devreme,spuseSt răj
er
ul, ap
lecându-
sepen t
ru a se
putea ace
f uziat pe deasupra zgomot
eor
l, şiavem nevoi
e de cât maimul t
ă
odihnă.
— E u n omai cicare s-at otholbatl a mi ne,şopt
i Mat. Un bă rbatcu o
ci
catrice e p aţ
fă. Crezi căar u ptea fiuna di n… I scoa
del
e acel
eadesp re care e-n
ai preveni
t ?
— Cum er a,aşa ?î ntrebă Ran d, t
răgându-şicudeget ul o li
nie peste nas,
până la co lţul guri
i. Şi la mi ne s-aol bhat.
Cercetă cu ri pvireaşir estul î
ncăperii. Oamenii seîmpuţi
nau ,iar cei mai
mul ţ
i dintre cei rămaşi er
au ad unaţiîn juru llui Thom.
— Acumnu maie ai ci.
— L- am văz ut,r ost
i La n. Jupân i F
tchspu ne căe un spi on de-alMan ti
il
or
Albe.N-aredecesăneî ngri
joreze.
Aşao fi f ost, darRan dt otî şidăd easeam a căStrăj
erul era preocupatde

ceva
ascu.
ndÎl pri
ea vipe
ceva.
„SpM
iat
on, ca
derealav ea
Man to
ii
lexp
or r
Aesi
l e Oare
be. mp
îi etri
Btăh
om pal
edchip
vr,a
e sem n si
ch
iar gur ecă
aşa d
ă
ru
să se răzbune pe oi n
?”
— Pl ecăm dev reme?î ntr
ebăel . Foarte devreme?
Poa te aşaseput eaundî ep ărtaî nainte săseî ntâmple cine şt ie ce.
— Odat ă cui vir
eazori l
or, răsp unseSt răjerul.
Plecară cu oţtii din sala mare – Matf redonaî n su r
dină f rânturide
cântece, iar Perri
n se op reacân d şicân d săî ncerce n u pas e d d ans pe care-l
învăţ
ase. Li se l ă
atură şiThom, f oarte b i
ne d ispus.Chi pul lui Lan er al i
psit de
ori
cef elde e xpresie.Se n îdreptarăcu t oţii spre scări.
— Unde doa rme Nyn aeve?î ntr
ebaMat . JupânFi tchzi cea căul ti
mele
cam eer nil e-a datnou ă.
— I s- a adus un pat ,răspu nsese c Th om, în cam ear cuj upâneasa Al
ysşi
cuf ata.
Perrin fluieră print re dinţi
,i ar Matmorm ăi:
— Sân geşicen uşă. N-aşvr easafiu n î ocu
l ll ui Egw ene ni cipen t
ru ott
aurul din Caem lyn!
Nu pen tru prima dat a,Ran dî şidori caMatsăsepoat ă gân dicu
seri
ozitat
e a l ceva, vreme d e maimul t de d ouă mi nut e.Ni cisituaţ i
al or u n era
foa
rte groz avă, l
a urma urm ei
.
 — Mă duc sai au i n
ştelap
te,zi
seel, nădăj
duind să-l aj
ut
e sădoa rmă.
„Poa
te al noapte nu mai vi sez.
”
Lan îl pri
vii ntens.
— Ceva nu eî n ordi
ne în sear
a ast
a.Nu e t ducedep art
e şiami
nt eşt
e-ţi că
plecă
m fie căşt i
eî ndeaj
uns d e r
t
eaz ca săpoţi cal
ări, fie căreb
tui
e săe tegă
lm
î
n şa.
St
răj
eru l o apucăî n sus pe scă
ri
,iar cei
lal
ţiî l urmară,cevamai puţi
n
v
pe
rsel
eaji
.Ran
mă, dr
acuă
mmalsesl
ocuing
pu re
ărpeacocu
ridor
ad.Du
ev pă
ăr
a tc
pe
ufui
s
ste
userăat
. âţ
iaoamenipri n
Se grăbi sp r
e bucăt ărie,unde dădu pest eof ată care spăl
a vasel e,afl at
ă
încăl at reaba. Ea î it urn ă o ca nă cul apte d intr
-o carafă uriaşăde p i
atr
ă.
Pe cân di eşea din bucăt ări
e,bându- şilap tel
e,o umbră î n hai ne negre şi
şterseorn p
i sp re el de- al ungu l co
rdi
orului, ridicâ
ndu- şibraţele pali
de p en
tru
a-şida pe sp at
e glugaî ntunecată care-
i ascundeach ipul. Man t
iaî i atârna
nemi şcat
ă,deşi veneasp re el,i ar ch
ipul… Era ch ipul unui bărb at
, dar a pl
id şi
parcă r a
tnsp arent, caun mel c,şif ărăch o
i. Cran i
ul, cupăru l săunegru şi
uleios şi obraji
i bucă laţi, eraet n
edşif ără ex presi
e,cao co ajă de o u. Rand se
înecă, vărsând lapte n îj urul său.
— Eşt i unul di nt reei , băi
ete,rost
i Pieritul,într-
o şo aptă răguşită, ca

zgom otu
Sl uân
căpneidp il
ea,
can p
et
Rrecu
andtese u
şor
dăd u pest
n
îe
ap u
n.os.
oi Voia săf ugă, darde- abiai zbuteasă
facăun pas şo vă i
elnic.Nu- şiput eal ua privireade a l ch i
pul f ără och i
; se olhba
la el, simţind cu m i se nt îorcea stomacu l pe d os. Încercă st să
ri
ge u dpă ajutor,
săur le,dar avea gâ t
ul cade p iatră. Până şir espi
raţia deven ise udreroasă.
Pieri
tul veni mai apr oa pe,parcă pluti
nd, f ărăsăsegră bească. Paşiilui
şerpuitorierau graţi
oş i şiî nfiorăt ori; sem ăna cu o v iperă, şidat ori
tă arm urii
care-
i aco perea pieptul, cani şte so lzi. Buzele su bţi
rişil ipsit
e de cu loare se
răsuciră într-
un zâm betcru d, păr ând şimai bat joco
ritor i n
d pri ci
na pi eli
i
netede ş i pali
de ca re se nt i
nîdeaî n l ocuri
le n î care r a fit reb uit săfie o chii
. Pe
lângăgl asu llui, cel al lui Bomhal d păr eaca ld şidul ce.
— Unde-s cei
lalţi
? Şt iu că -
s ai ci. Vorbeşte,băi ete,şit el as săt răieşti
.
Ran d sel ipi cu spat ele de l emn –er a un per ete sau u oşă, darnu se
putea nî toarc
e pen t
ru a vedea ndeu se află.Acu m că se opri se n di mer s,simţ ea
că u n maipoa te ace
f ici
n o mi şcare.Se cu tr emură,pri vi
ndu- l pe Myr ddraal
veni
ndmaiapr oape.Cufiecar epasl ent,spasmel el uideveneauşimai
putern i
ce.
— Vor beşt
e, am spu s,sau…
De deasu pra seau ziun zgom otde paşigrăb iţi, veni
nd di n susu l scări
lor
,
iar Myrdd raalul se nt îrerupse şi se răsu ci. Mant iaîi at ârna n emişcată. O cl i
pă,
Pieri
tul îşiţ i
nu ca pul înclinat , de p arcăpri virea saceat ainicăput east răpunge
pereel
te de eml n. Î n mân a al
bă,ca e d mort , apăruo sabi
e alfelde n eagră ca
man t
ia.Lumi na de p e coridor părusă se ntuî
necei ndpri
cina acest
ei
a.
Zgom ou
tl de p aşi se u a
zimait are,i
ar Pierit
ul se nît
oarse id nou căt
n re R
and,
atâtde u şor, de p arcă n-ar fiavu t oase nît rup. Lama cea eagră
n n
se
ăl
ţ
ă;î
buzel
esubţiriset raserăînapoi,î
ntr
-unrânjetcadefiar ă.
Tr
emurân d, Ran dî şidăd u se
ama căav easămoar ă.Oţel
ul î
ntunec
atca
noaptea zbură sp re rfuntea sa… şise op ri.

ungh
ii
l—r Ep
o şt
e io
altăMa
bli
ţr
ăel
ui
deStă
arpd
ân
e zi
e.al
ÎiÎn
at
pua
neri
rţi
icu
. lui, seau zivocea, cazgom otul
Răsuci
ndu- secaî ntr
-o ceaţ ăî ntunecat ă,Pi eri
t
ul seîndep ărtă de Rand,
porn
i
nd pe co ri
dor . Umbr el
e d e a l capătul acest uia se nî
ăl
ţară să -l pri
mească,
şidi
spăru.
ApăruLan ca re coborî dintr-
o să ri
tură ultimeletrept
e şiseop ricu
zgom
ot, cusab ia nî mân ă.Ran d se ch i
nui să- şirecapet
e glasul.
— Un Pi erit, bâigui elcuvoce sti
nsă . Era…
Brusc, î
şiad useami nte căavea o sab ie.Câtf usese Myr ddraalul acol
o,
ni
cinu-it r
ecuse ri pn cap . Acu m îşiscoa se, cugest urigrăbit
e,arm aînsem nat
ă
cupeceteabât l
anul ui,fără să -i peseăcer a pr eat ârzi
u.
— A f ugitî ntr-acol
o!

ceva. Lan dăd u absen t din cap , de par căsecon centra,î ncer
când săascu l
te
— Da.Pl eacă.Pieer.Nu ave m t i
mp să- l urmăr i
m acu m. Plec
ăm şinoi ,
păstorul
e.
Alţi paşiseauzi ră pe scă ri– Mat , Perrin şi Thom, î ncărcaţ
i cu ă p
turişi
cudesa gi
le d e a l ş
a. Mat î ncăî şist rângeaaşt ernuturile,ch i
nuindu-se să-şiţ i
nă
arcul sub braţ .
— Pl ecăm ?întreb ă Rand, vâr ându-şisab i
aî nt eacă şiluându-şilucrurile
din braţel
e u li Thom. Acu m? N oap t
ea?
— Vr eisăaşt epţi săseî nt oarcăJumat eO-mul , păstorule?serăst i
nerăbdător St răj
erul
. Cu î ncă vreo şase upădel ? D e acu m ştie că en afl ăm ai ci
.
— Rămân i şeucuvoi ,îi spu seThom St răjer
ului, dacănu ai nimic
împotri
vă. Prea m ult
ă u lme şiî ad uce am i
nte cămasosi t od
ată cuvoi . Mi-e
teamă că âi mne ăsta n -
o să ai m fie u nl oc ubn pen t
rupri eteni
i voşt
ri.
— Poţ i să i vicu oi n, sau p oţi să etduciunde pof teşt
i, chi
ar şiî n S hayol
Ghul, Men estr el
ule!
Teacal ui Lan ă rsu nă din p rci
ina forţeicu ca reî şipusesa bial al ocul ei
.
Un băiat de la graj
durit recuîn f ugăpe ân l găei , venind pe u şadi n spate,ap oi
apăruMoi raine,î nsoţ
ită de u jpân Fi tch,i ar în sp at
ele orl, Egwene,ca re-şiţinea
în braţe şalul ,răsucit ca o occea.
b O urmă N yn aeve. Egw ene părea speri
ată
până al acri
l mi , dar hc i
pul Meşter esei er
a omască de mân i
e erce.
 — Lucruri
le ast
eat rebuiel uate,î i exp
l
icăMoi rai
ne hangiul
ui. Mâine
dimineaţ
ă veiavea cusigu ranţă parte d e necazu
ri
. Poa t
e scoa
I de a le Celui
Înt
unecat
, saupoa te şimair ău . Cân d vi
ne momentul ,lămureşt
e-
i cât poţi de
i
ute cănoiam pl ecat
. Nu t e op une.Spune- l
e u
tturor celor car
e etn-t
reabă că
am plecatîn ti
mpul nop ţ
ii
, şiar reb tui sănu mai ai bă nimic de mp
î ărţi
t cu
dumneata.Pe oin ne urmăr esc.
— Nu-ţ
if acedumneat a gri ji
, răspunsejovi
al j
upân Fi t
ch. Nicinu e t mai
gân
oa deţ
sp i
.iDacă
l
or… pap
ăiare
, o cineva
să l
e zi rin
p h
cem nan
oiul
vrmeu
e car
o ou
d eeu
ă, n
îcear
cucă
băi să
il
eţ
i e
meiacă
f necazu
. Le zi
cemrivreo
dou ă.Şi n- o săafl e nimic d espre dcân aţ
i plecat
, sauunde,şini cimăca r dacă
aţifost ai
cisaunu. N- am eut reabă cuuni i ca şt
ăi
a.Ni meni n- o săspună n icio
vorbădespreDomni il
eVoast r
e,ai ci
.Ni ciovorbă!
— Dar…
— Ju pâneasa Al
ys , zău că trebui
e sămă duc săvădde cai , da
căes te să
puteţi pleca,încheie han gi
ul, smul gându-şimâneca de care-
lţ i
neaşiporn ind
înspre graj
duri.
Moi rai
ne oftăi ri
tată.
— Ce om î ncăpăţânat ! Nu vr easăascu lte şipace.
— Cr ezicăt rol
ocii arput eaven iîncoacesăne cau te?î ntr
eb ă Mat
.

de car — r
e T
trol
ebuoci
ie!să
ser eă
nsti Moi
em
t em.raDe
ine.piF
li
dr
eşt
ă, e
mă căn
înt
ru! Dacu
eb rmnu -
iă
de nst
ausi
e-
a nguru
.l l
găsi
t ucru
Fără săiaî n seam ăr eacţ ial ui Mat , eacon ti
nuă.
— Pi eir
tul n-are cu m sănu- şidease ama căvom pl ec
a,acu m căşt im că
ne- a găsi
t, dar uj pân Fi t
che p reasi gur pe el când vine vorba de scoa
I del e C el
ui
Întunecat. Cr ede că su nt nişte p răpăd i
ţi care se ascu nd print
re umbre… De
fapt, poţi da de e i pri
n pră vă l
ii şipe str ăzil
e fi ecărui oraş,caşiî n ce l
e mai î nal
te
ad unări. S-ar u p
teacaMyr ddraa lul să-i t
rimi tă să nîcerce să ne afle planuri
le.
Şi, cu staa, ser ăsucipe că lcâi
e şipl ecă; Lan se l
uă pe dată pe urm el
e ei.
Pornind spre cu rte,Rand set rezi lângăNyn aeve,care avea cueadesag il
e
şipăt urile.
— Deci , pân ăl a urmă,vi i şidumneat a cu no i, spu
seel .„Min avusese
dreptate.”
— Chi arera ceva acol
oj os? într
ebă eacu as glscăzu t
. Din câet spunea
ea… era…
Apoiseî ntrerupsebru scşiseui tăl a el.
— Un Pi eri
t, veni răspunsu ll ui Ran d, uimi t căo poa te spune at
âtde
linişt
i
t. Era cu mine p e co ri
dor,î nainte săvi nă Lan.
Nyn aeve î
şit rase man t
ia pe l ângăcorp pen t
rua seap ăra de vânt, pe
când ieşeaudi n han .
 — O fi ce va peurmel e voast
re,nu zic nu. Dareuam veni t casăvă adu
c
pe otiţî
n siguranţăî n Emon d’
s Fiel
d, şin-am de gând săvă ărăsesc
p nai
nte
îde
ast
a.Nu vă as l eu si
nguri cuuna caea.
Gr
ajdul era pl
in de lumini, căcisl
uji
tori
i hanul
ui seocupau cuînşeu
at
ul
cai
lor
.
— Mutch ! st
ri
gahan giul, carest
ăteaîn uşaî mpreuna cuMoirai
ne.
Mişcă-t
e nîcoa
ce!

s-o a Ap
sculoi
e se
t cuînt
adoa
rse
evărat
,di
n
cun ou
t
oate că
tr
eî
că ea, părân
i arataf drt
oa să
e î
na
mcer
rece s-o
resp î
mp
ect
, f
ăace,
câ f
nduără
-it î
nsă
ot
f
elul de plecă ci
uni între două poruncidat e servi
tori
lor
.
Caiif ură scoşi din graj
d, în timp cebăi eţi
i care-
i conduceauom b
băn eau
î
ncet, plângându- se e d gr
aba şi de ora âtrzie.Ran dîiţinu bocceaua u li Egwene,
dându-i-
o n îapoidupă c e ea se r
că uî
n sp inareaBel ei
. Fat
a l îpriveaucoch i
i
mari şipl ini de eam
t ă.„ Măca r nu maicr ede că e orba
v de o aven tură.”
De î ndată cegân di ast
a,Ran d sesi mţi ruşinat
. Ea er aîn primejdie din
pri
cina lui şia cel orlal
ţi. Chi
ar şi săse nî toar
căsi ngură nîEmond’ s F i
eld ar fi
f
ost maisi gur decât să m eargă maidepa rt
e.
— Egw ene,şt i
i…
Darcu vintel
eî i muriră pe buze. Egw ene era preaî ncăpăţân
ată pen tru a

se
pânănt
îoa
îr
n ce
Tarpu rlşi
Va
on .si
„mp
Şil u,
cummai
rămales
âne cudu
păvi ce
ziuneausp
sese
ul
i Miă?c
n vr
ea
Facesă aj
ungă
şi
ea art
pe ocm
tda
ini
toat
e astea. Dar, pe L umi nă,di n ce?”
— Egw ene,şopt i el,îmi par e rău . Pa rcani cinu maigân desc cum t rebuie.
Ea seap lecă î
n şa şi-
l strânset are de mân ă.Î n ulmina car e ven eadi n
graj
d, chipul eise ved eal i
mped e.Nu mai păr eaaşade n îfri
coşa t
ă caî nainte.
După ceî i văzu e ptoţiî n şa ,jupân F it
ch ă st
rui să-i con ducăl a poa rtă, în
ti
mp ce ă bi
eţi
i de al graj dl e ulminau cal eacul ămpi l
e.Pe d rum, han giul cel
gras e l
ă
f cupl ecăci
uni, asigurându- i căt ai nele or
l vor ămârne n ea t
inse şi
poft
indu-i sămai vi nă pe a l hanul să u. Mut chî i priviplecâ nd, l af elde
posom or
âtca at uncicân d sosiseră.
„Ui
te unul , segân di Rand, care pr ob abil căn- arşovă i del oc, darabsol ut
deloc”
. Mut chpăr ea ga t
a să-i spună pri meiper soane ca r
e-lî ntreb al a ce oră
plecaseră şitoate ceel
laltel ucrurica re-
i mai t receau prin ca pî n l egătur ă cuei .
După ce ăcuf vr eo câţiva aşi
p pe st radă,se i u
tăî napoi. Rămăsesesi nogură
si
luetă,în pi ci
oare,cul ampa ri dicată mul t deasu pra cap ul
ui, careri vea
p după
ei
. Nicinu maier a n evoie să-i vadă ch ipul ca să şt
ie că er a Mut ch .
La acea oră di
n n oapte,st răzi
le din Baer lon auer u p
stii; numaicât eva
scl
ipirireuşeau, pe ci
i, pe co lo, săst răb ată obl oanelef ereca
te,i ar u lmina l unii
,
aflatăî n ulti
mul păt r
ar , şovăia din pricina nori l
or mp îinşide co lo c ool d e vâ nt
.
Din cân dî n când, treceau pe â l
ngă gu ra u neialei,f ăcâ
nd cât e u n câi ne săat r
l
e
după ei, dar niciun al t zgom otnu ru peatăcereanop ţ
ii
,în afară de co
pit
ele
cai
lor şi de vântul car
e şu i
eraest pe acoperi
şuri
. Călăreţi
i erauîncăşimai
cuf
undaţiî n tăcere,înfofol
iţiî n mantii şiîn proprii
le gânduri
.
St
răjer
ul mer gea înainte,cade ob i
cei
, cu o Mri
aine şiEgw enela mică
di
stanţăî n spatelelui. Nyn aeve seţi
nea , şiea, aproape de a
ftă, i
ar cei
l
alţ
i
î
nch ei
au alai
ul,î nghesuiţ
il aolalt
ă. Conduşide L an, ca i
i mergea
u într-
un ri
tm
dest
ul de rapid.

făceauRla
andf
el.p
rUvea
i
mbreln gri
eîjo
r
trat
em urstrăzi
ândel
earu
dn
in u
cat
ejru
l
el
d o
u
lrnăşiiob
lse
e ram
vă
i
nt că
şi
eau pp
eriet
en
ei
celidsă
e i
al
capătul coridoru l
ui, ca re părea u săse nt îi
ndă sp re P i
erit
. Atuncicâ nd din
dep ărtar
e s e maiau zea câte u n zgom o,tprec
um un bu t
oicar e cădea al pământ,
sau un al t câine c are ăt l
ra, cu t
oţiitresărea
u şi -
şiri dicau frunţi
le.Încet-
încet,
pe măsu ră ce r st
ăb ăteauor aşul,toţiîşiad user
ă cai i maiap roa
pe d e armăsarul
negru all ui Lan şide ap i a cea albă a lui Moiraine.
Lapoart a di nspr e Caem lyn, Lan descăl
ecă şibăt u cupu mnul în uşaunei
clădirimi ci
, de p i
atră, lipit
e d e zi
d. Apăruun pazn ic so mnoros, car
e ser eca
f l a
och i cu pumni i. Auzi nd cu vintel
e uli Lan, se ezi
tri med i
at, şise o hl
bă la ceil
alţ
i,
pe â lngăSt răjer.
— Vr eţi săpl ecaţ i
? strigăel. Acu m? Noaptea?Sunt eţ
i nebuni!

împied —
i
ce,Cgl
r
ed
ăsucă nu
i Moirais
e
ne,găse
caş
rt
eed nici
escălo poru
ecase nşică
ea de
, a
dar Gu
sever
i
nn
ţat
ea oma
r
ulu
iidcar
epe
artsăd
e n
ee
uşăşide u lmina ca re se vărsare n uî li
ţaî nt unecată.
— Păi , de găsi t nu s e găseşt e,j upân easă, răsp unsepazn i
cu l
, uitân du-se
către eacuoch i
i mi j
iţi
,î ncercând să -i vadă ch ipul. Dar p orţ
ile stau î nch i
se e d
la ap us p ânăl a răsărit. Nimen i nu i ntră decât pe ulmi nă.Ast a-i poru nca.
Oricu m, pe af ară su nt lupi . Săp tămân a r t
ecu tă au omor âto d uzină d e vite.Pot
să om oare şiun om l a elf de u şor.
— Ni men i nu n itră,dardespr e pl ecări nu se spu ne nimi c,vor bi Moi raine,
pe u n t onhot ărât, care să pună ca păt scudiţ iei
. Vezi? N u-ţi cerem săî ncalci
poru ncil
e.
Lanî ndes ă cevaî n pumnul pazni cului.
— Pen truost eneală,şop ti el.
— Aşao fi, zi seî ncet pazn icul, privind ob i
ect
ul pe ca re-l avea în mână;
înainte să-lî ndese în buzu nar, se ză riscl i
pirea aurului . De afpt, desp re l ecă
p ri
nu se sp une n i
mi c.St aţi o cl ipă, con ti
nuă el , şi -
şivâ rîcapul î ndărăt î n că suţa
lui. Arin! Dar!I eşi
ţi şiaj ut
aţ i
-mă sădesch id poart a. Sunt ni şte oamen i aicica re
vorsăpl ece.Hai ,fărăvorbă!Faceţ icevăspun.
Dinăunt ruapăru r
ă al ţi doipazn i
ci, ca r
e seop riră, som noroşi şiui mi ţi
,
să-i privească pe ce i opt că lătoriat ât de g răb i
ţi săpl ece.Îmbol diţi de p ri
mul , se
grăb i
ră săse nh îame a l roata u ri
aşăca re ăcea
f zăvoruli men s să se di ce
rie d pe
poart
ă, apoitrecu
ră alscripetel
e ca
re deschi
deaporţi
le.Acesta se ua
zi
cl
incă
nind uşor,iar porţ
i
le bine unse esdesch i
seră
fără zgomot nîaf
ară. Tot
uşi
,
î
naint
e săap uce săiasă
, un glasnep ri
et
enosse u azidin înt
uneri
c.
— Ce-i ast
a?Nu s -a porunci
t caporţil
e sărămân ăînchisepânăla
răsărit?
Ci
ncibărbaţiîn man ti
i al
be păşi
ră î
n a rzade lumină careser evărsa
pe
uşaclădiri
i pazn
ici
lor
. Umblau cugl ugi
le ri
dicat
e,pentrua-şiascunde
chi
brop
du
ari
tpl
e,
epd
aar
rteasfi
et
âca
re
ngăain
di
pt
ere
pt ei
arul
uî
şi ţ
imai
n
nea
ti
iomâ
l n
reraaodpo
evadp
l
ăse
ă ll
iel
mp e
edesa
bi
a ei,iar soa rel
e
identi
tăţi
ilor . Mat murm ură ceva nea uzit. Paznicii se p o
ri
ră i n
dt reabă şi
schimbară nt îre ei pri
viriîngrij
orat
e.
— Ast a nu e t reaba Domni i
lorVoast re,spu sepe un t onrăzboi nic pri
mul
paznic şi con t
inuă, cuun gl as ceva maipuţ i
n hot ărât, după ce oţ ti cei ci
nciî şi
înt
oa rser
ă sp re el capetel
e a co
perit
e cugl ugi: Cop ii
i Lumi nii nu au aut ori
tate
aici
. Guvern atorul…
— Cop ii
i Lumi nii
, spuseî ncet bărbat ul care vorbisepri mul , sunt stăpânii
înt oate ergi
uni l
e n î care oamenii păşesc n Lîumi nă.Numaiaco l
o u nde
domneşt e CelÎ ntunecat oameniili se mp îotrvesc,
i da?
Î
şiplimbă pri vi
reade l a paznic că tre Lan şi , dintr-odată, îi aruncă

St
dirăj
n er
l ul
oc;udieo a
fat
p ,ou
d
păa
reaoch
ead
cu ă,
t
otucev
lî a
n l m
aai
rguint
l en
săusă. Aces
. Dar ta
u di
nl
n mu ţu
irma
oa n
menu
i se
se u i
m
şcase
p
teau
uita cuat âat calm l a Cop iii Lumi nii
. Chi pul l ui Lan er a cade p iatră, de p arcăs-
ar fi i t
u
atl a u n om oare care.Cân d Man tia A lba vor bi din nou , gl
asu l săupăr ea
bănuitor:
— Ce soi de oamen i vor săi asădi ntre zi duri
le unui oraş la ceas de
noapte,î n vr emuricaacest ea , când l upiir ătăcescri npîntuneric,iar pe
deasupra au f ost zări
ţ
i zbu rând sl uji
torii Cel ui Înt unecat? U n om de a l
miazăn oapte,da? co ntinuă el ,trăgâ nd cuoch iul l afâşia de p i
ele mp
îl eti
tă ca r
e-i
î
ncingeaf runt eal ui Lan şi -iţ i
neape sp ate p letele ulngi.
Ran d sel ăsămaij osî n ş a.Un D r
agh kar . Astat r
ebu i
a săfie cee a ce
bărbatulnumi seslujit
orulCeluiÎ ntunecat ,dacănucumvavorbi sedespreceva
ce el nu cu noştea . După apari ţia P i
eritului l a Cerbu l şiLeu lt reb
uia săse fi
aştept
atl a un Dragh kar, darpe momen t ave a gân duri maiarz ătoare în minte.
I sepăru secăr ecunoa şt
e gl asu l bărba tului cuman t
ie albă.
— Căl ători,r ăspunseLan ,l iniştit
. Neî nsem naţi pen t
ru dumneat a sau
oam enii dumi tale.
— Cop iilorLumi ni ile pasăde t oţi
.
La n cl ati
nă uşor din cap .
— Chi arvr eiţsăaveţ i alte necazu ricuGuver nat orul
? V-a poru ncit deja
să u n maiap ăreiţîn or aş nînumăr pr ea m are,ba a pus ch i
ar săţ ifiurmăriţi
.
Ce-o sămaif acă udpă ce afl ă căvă egaţ
l i de n
işt
e cet
ăţen
i de rteabă,tocmail a
porţi
le uli
? De ce v-aţioprit
? n ît
rebă el
,î nt
orcâ
ndu-
sesp re a p
zni
ci. Aceşi
ta
şovăi
ră o cl
i
pă, îşipuseră din nou mâi ni
le pe sc
ri
pete,apoi se pori
ră ari
, auzi
nd
glasul bărba
t
ului cuman t
ie.
— Guver nat
orul habarn- are ceseî ntâmpl
ă chi
arsu b nasull ui
. Pestetot
se nîti
nde it
căloş
ia pe care el nicin-o vede,nicin-o si
mte.Dar C opii
i Luminii
vădtotul.

duceauPa
dzn
i
ci
oruisu
l seli
ţpri
elvi
orră;
ppu
e mn
ca
reiill
e ilse
ăsa în
ser
ăchi
dău
î
n ea
u
nt şi
ru.li sedesch i
dea u, de parcă
— Copiii Lumini
i simt mirosu lticăl
oşiei
, con
tinua Mant i
a Al bă, rot
indu-şi
pri
viri
le sp
re cei de pe ca i
.Î l si
mţ i
m, şit ăiem ti
că l
oşi
a din răd ăcină, ori
unde am
afla-o.
Randî ncercăsăsef acăşimaimi c,darmi şcarea îi at
rase at
enţia
cel
uil
alt.
— Şi aicicine e?Ci neva care nu vr easăfievăz ut? Ce?…Ah!
Bărb
atul îşidădu p e spate glugacea al
bă, i
arRand set rezi pri
vind un
chi
pl a car
e seşt a
ept
a.Bomhal d dăd u din capcuo sa t
isf
acţi
e u şor de bser
ovat
.
— Pazn i
cule,te-
am sal vat f
ără î
ndoial
ă de la un m are necaz. Eraipe
punctul să ju
aţi nişt
e scoa
I de d e ale C el
ui Înt
unecat să ufgă e d Lumină.Ar

t
dreb
atup
i esă mâfi
ni
apârât
n
Ich iGu
zit ver
oril n
orat
, or
caru
elui,
săpen t
ru
esco
d a-
pereţip ri
cemiavea
p
ied
deap
e sa,
a
fptsau
de p oa
gâ
nd teî
nsăfii
noa ptea ast a.
Se op ri,î ncercân d săvad ă dacă-l înfricoşasepe pazn ic,dar acest a nu
păr eaaf ectat.
— Nu i ţ
- ai doriast a, nu? At unciî ii au eu ept i
căloşii ăşti
a, în a tbăra
noa stră,casăpoa tă fi cer cet
aţ iî n numel e L umi nii– n îlocu lt ău, da?
— Ast a vr e,iMan ti
e Al bă?Să mă duciî nt abărata?r ăsună di ntr-
od ată
glasull ui Moi rai ne,părân d căvi ne d in t oate p ărţi
le;la aprop i
erea celor cinci, ea
se re trăsese n î ntuneric,pi erzân du-se ri pnt re umbre.Să mă cer cet
ezi?
con t
inuă ea, f
ăcâ nd un pas n îainte,î nvălui t
ăî n bezn ă;părea să fi crescu tî n
î
năl ţi
me.Să mă op r
eş t
i din drum?
Încăun pas, i
arRan d ramase cugu ra căsc ată.Era cuad evăratmai
mar e;ca pul eier ala aceea şiî nălţi
me cual l ui, deşi se fl a
aî n şa . Umbr el
e iî
î
ncon jurau ch i
pul cani şte n ori de ufrtună.
— AesSed ai! st
rigăBomhal d şi , pe dat ă, cincisă biiieşiră scli
pi nd din
tecil
el or. Mori !
Cei l
alţ
i pat ruşovă iră, dar eldădu s- o străpungăcu sab ia, de îndat ă ceo
trase i n
dt eacă. Rand ţ i
pă văzâ nd t oiagu ll ui Moi rai
ne care senaî lţă săbl ocheze
l
ov it
ur a. Lemnul cel deli
cat ciop lit nu avea cum săop reascăoţ eull bine că li
t.
Sabi aî ntâlni toiagu l şiî n jur , cadi ntr-of ântână, ţâşniră câsntei; se u a
ziun
zgomot
, caun şu i
erat ăsu
r năto,
r care-
lt ri
mise e p B
omhaldî ndărăt prin aer
,
f
ăcându-l să se zbeia
scăde ova
t răşi
i săi
. Toţ
i cincicăzură grămadă a l pământ.
Din sabi
a uli Bomhald, car
e căzuse ânlgă ,el
îndoită nî unghi drept şicul ama
aproa
pe otpi
tă,se nî ăl
ţarăr âm
tbe de ufm.
— Î ndrăzn
eşti samă at aci
!t ună cao vijeli
e glasullui Moiraine.
Umbr el
e seî nvăl
ătuci
ră deasupra eişio î mbrăcară caî nt
r-o man t
ie cu
gl
uga. De acu m, se nî
ălţ
al af elde mul t cazidul oraşul
ui. Ochii eiscl
ipeau de a
l
î
năl
ţi
me,
— ca
La u
dn
ruuri
m!ast
şri
c
are
gă ri
Lanp
vea
,i
şi
dnsec
i
ntr
-t
el
o emi
der
a
l
şca
e,p
îi
ci
n oa
şfrel
ăcăef s
a
râil
e.
elei
epeil
ui
Moirai
ne,sări nd, l
a rân dul său, în şa. Acu m! porunciel.
Umer i
il ui ati
nseră porţ i
le,cân d arm ăsarul său se strecură pri
n
deschi
zătura nîgustă, cao pi atră sl
ob ozi
ta dintr-
o praşti
e.
O clipă, Rand rămaseî mpietri
tî n oc,
l cu och ii hol
baţ i
. Capul şiumeriilui
Moirai
ne con ti
nuau săse na îlţe;de a cum, t recuserăe d n
îălţi
meazi duri
lor
. Şi
paznici
i
, şiCop i
ii Lumi nii set răgea
u î ndărăt din cal
eaei ,î nghesui
ndu-se uc
spatel
e il
pit de căsu ţa de p i
atră. Chipul femeii Aes edSai se i pduse nî
er
î
ntuneric,dar och ii ei, maricâ t di
scul lunii, scl
ipea
u nerăbdăt ori
, dar şi
mânioşi, at
uncicâ nd se p o
riră suapra ui l
.Î nghiţ
ind în sec, elî lîmbol
di pe
Noruţ cucă l
câiel
e nî coa st
e şi o porn iîn ga lopdupă cei l
alţi
. După vreocincizeci

de rai
Moi pan
şi
e, Lse
annlăeî
laăcu
ţ f mulsem
t dnea să
suprase prească
gard
uolui,dii
nar
buşta
Rndi
en ;privi
cap uî
lnşi
urm ă.S
umeri ii
luet
ei a
eraul
ui
mai î ntuneca ţ
i decâ t cerul nopţ i
i;o a ură r a
gi
nti
e,i zvorâtă d i
n di scul ascu ns a l
l
unii,o î nconjura.Î n t i
mp ce el se olhba cugu ra căsca tă, f emeia Aes ed Sai păşi
peste zid. Porţile n îcepură săse nî chi
dă grab ni
c.De n îdată ce j u
anse f ară,
reveni dintr-odată a l mări mea sa obişnuită.
— Nu n îchideţi poa rta!strigăun gl asnesi gu r di ncolo de zi d; Ran d avu
i
mpr esia căer a Bomhal d. Tr ebui
e să-i urmări m şisă- i pri ndem!
Dar pazn ici
iî şivăzu ră de t rea
bă f ără să -
l bageî n seam ă. Porţ
ile se
î
nch i
se ră, iar câ tevacl ipe mai t ârzi
u ză vorul se şe azăl al ocull ui,ferecâ ndu-le.
„Poate că unt oat
e Man t
ii
l e Al
be su nt l a el
f de d ornice caom Bhald să nî frunte o
AesSedai .”
Moiraine segr ăbi sp re Aldieb, mângâi nd bot ul iep eio si ngură dat ă
î
naint e să-şiascu ndă o tag
iul su b cu rel
ele d e al şa. De d at a asta,Rand ni cinu
mai t rebui săver ifice ca să-şideaseam a căt oiag ul nu avea nicio zgâri etură.
— Erai uri aşă , şopti Egw ene cur esp
iraţi
aî ntretăiată, foindu-sepe
spi
nar eaBel ei
. Ni men i nu mai sp use i mi
n c,deşi Mat şiPerr i
n î şitraserăi ica
maidep art
e de es A Sed ai
.
— Zău ?r osti absen tă Moi rai
ne,î nt imp ceseurcaî n şa.
— Te -am văz ut, proetstă Egw ene.
— Noa ptea, mi nteaî ţijoacăf este,şioch i
ul ved e ceea cenu exi stă.
 — Nu- i vr
eme de jocuri,înce
pu mân i
oasă Nynaeve,dar Moiraine o
î
ntrerupse.
— Chi araşa n –u-i vr
eme.S- arputeasăfi pi er
dut aicitotceam câşt i
gat
l
a C erbul şiLeul. Măcar c- da
aş up
tea fisigură căDragh karul nu e nî văzduh,
cont
inuă ea, privi
nd î
nsp re poart
a şiclăt
inând di
n cap, cuun su spin. Sau dacă
Myrddraal
ul ar fi cu adevăr
ator b. dacătotîmi pun dori
nţe,măca r să-mi dor esc
ceva cu adevărat cunep uti
nţă. Dar să ăsăm
l . Ei şti
u încotr
o n e nîdreptăm, dar,
cupuţ i
Sn
t n
răjor
o
erulc,
on-o
a săsp
pucă eneaj
r un
ăgă.
r sări
tLa
,np!
e drumul sp re Caemlyn,i ar cei
lalţ
iî l
urm ară la mi cădi stanţă; copi
tel
e ca il
or rop
tăiau ritmic pe p ământul bătători
t.
Mer geau uşor,l a r t
ap, într
-un ritm pe ca re cai
iî l put
eau ţine mai mul te
ceasuri,f ără juator i n
d parteaf emeii Aes edSai. Totuşi
,î nai
nte săfi t recut mai
mul t de u n cease dcân d porniser
ă,Matscoase n stu
rigăt
, arătân
du- l
e ceva nî
spate,de u nde p lecaser
ă.
— I a uit
aţi-vă!
Cu oţi
ti t raseră f
râiel
e şiî ntoarserăcapetele.Peste Baerlon seză rea
înti
nzân du-se n uf oc, ca şi cum ci nevarafi ap rins u n rug u ri
aş, cât o casă,
care co l
ora a mrginil
e n ori
lor nîroşu . Scântei
le ulate de vânt se năîlţ
au î n
văzduh.

—
Al
di L-
ebamsepmi
r
eveni
şcăt,
înstrigă
at
l earMoi
l rai
, ca n
ue,
nd arnu mân
ecou o
va
aliis-osal
ei i
aeîn
nep ser
uti
os.
incioase.
— Pur şisi mpl u n- a vru t s-
oi aî n serios.
— Han ul?î ntr
ebaPerr i
n. Cer bul şiLeu l? Cum de eş ti aşade si gură?
— Câtde dep art e vreisămer gicupot riveli
?î ntrebă Thom. Ar put eafi
casauve Grnat oru l
ui, dar u n e.Şi nu e n i
civr eu n hambar , sausoba din ci
ne
şti
e ceucă btărie,sa u că piţa de â fn a buni că
- t
ii
.
— Poa te căLu mi na e de part eanoa st
ră ast ă noa pte,r ost
i Lan ,iar
Egw ene sent oars
î e mân ioasă către el.
— Cum poţ i săspu i aşacev a?Han ul bietului jupân Fi tchar de!Ar put ea
săfie ş i ră niţi!
— Dacăau at acat han ul,r epl
icaMoi rai
ne,s- arput eacapl ecar eanoa stră
din oraş … şidemon straţi
a mea e dal p oartă săfi t r
ecu t neobservate.
— Saupoa te Myr dd raalul vreasăne f acăsăcr edem asta,ad ăugăLan .
Moiraine încu vi
inţă di n ca pî n întuneric.
— Poa te.Ori cum, t rebu ie săne ve dem dedru m. Î n noap t
eaast a,ni men i
nu o să bai ă p art
e de r ea
p m ult
ă od ihnă.
— Ce l inişti
tă eşti, Moi raine,excl amă Nyn aeve. Daroa men ii de l a han?
Sigur sunt răn i
ţi
,i ar h angi ul şi-a pierdut toată av uţia, din pricina t a! În ci
uda
tuturor vorbelor alte d espre C alea u Lmi ni
i, eşt
i ga ta sămer gimai dep art
e ăfră
săt e gândeşt i nicio cl i
pă l a el . Neca zu
ril
e u li su nt din pricina t a!
 — Di n prci
ina cel
ort rei
,i zbucni mâni os Lan. Foc ul
, răniţi
i,totcese
pet
rece– e i n
d prici
na lor
. Faptul căpr eţul trebuie p l
ătit e odova dă cămeri t
ă.
CelÎnt
unecatî i vreape băieţi
i ăşti
a ai tăi
, şit r
eb ui
e mpîi edi
cat sădob ândească
ceeace vreaat cu
ât
aî ndârj
ire.Sau poa te p ref
eri să-ilăsăm pe mâna Pi eri
t
ului
?
— Linişt
eşte-t
e,Lan, vorbi Moirai
ne.Li ni
şteşt
e-te.Meşt ereasă, crezicăeu
î
i potajut
a pe u jpân Fi
tchşipe o amenii de a l han? P ai, ai şidreptat
e.
Nynaeve dădu să spună ce va,dar Moi rai
ne îif ăcuse mn cumân a şi
cont
inu—ă:Pot sămă î ntorc deuna si ngu ră şisăda u omân ă deaj utor. Nu prea
mult, fireşt
e.Asta ar atrage t a
enţ
ia asu pra celor e p ca
re -iam ajut at,l ucru
pent
ru car e nu mi-armul ţ
umi nimen i
, maial es âtcă vreme C opii
i Lu mi nii se
află nî oraş.Şi aşaar ăm râne numaiLancuvoi , să văper ae.E f oarte pri
cepu
t,
dar eevoine d e maimul t decâtde orţ
fa l ui dacăvă gă sescyr Mdraa
d lul şio
cea
tă de r tol
oci
. Desi
gur, ne-am put eaî ntoarce cu t
oţi
i, deşi mă î ndoiesc căv-aş
put
eaaduce e potiţînapoiî n Baerlon, neobservaţ
i.I ar staa v-
ar lăsapradă cel ui
car
e a u p
s ocu
f l, ca să nu maivor bim de Man tii
le Albe.Dac i afi î nl ocul meu,
Meştereas
ă, ce cal
e ai alege?
— Aş găsi eucev a de f ăcut
, morm ăiNyn aeve,fără voi
a ei.
— Şi pesem ne cal -aiajuta pe CelÎ ntunecat săcâşt ige,răsp unse

Moi
oa rai
men ni
ie. A
dinmint
Gh eşt
eale-ţ
dani,ce
deşi– aşi po
cole se
c
ineup –
l
tvrea
ă cu el
mi.i
lSun
e, it
em î
ar n su
ci
ai răzb
nto,
emilaoa
d fel ca
r opt.t
oţ
O i
să-it rimi t nişt
e b ani l ui j upân Fi t
ch , casăpoa t
ă reclădi hanul , bani care să
nu- l ducăcugâ ndul l a Ta r Va l
on . Şi nişte ajutoa r
e p entrur ăniţi. Ori
ce l t
aceva
n-ar a fce ecâd t să -i pună î n pri mejdi e.Vezi,l ucru ri
le nu su nt ni cipe d epart
e
simple.Lan .
Străjerulî şiî nt oarseca lul şio apucăi arăşipe dru m.
Din cân dî n cân d,Ran d pri veaî napoi. Pâ nă la urmă nu maireu şisă
vadăal tcevadecâtst rălucireanori lor,şiapoipânăşiaceast asepierduî n
întuneric.Năd ăjdui căMi n er a bi ne.
În u jr eraî ncăbezn ă cân d St răj
erulî i con duse, în cele di n urmă, afară de
pe r dum, şidescăl ec ă.Dupăsoc oteal
al ui Ran d,nu rămăses er
ă maimul t de
două cea su ripână î n zori . Pri ponirăca i
i,fărăsăl e scoată şeile,şif ăcură
tabăra, fără săapri ndă f ocu l
.
— Un cea s,î i preven i Lan, pe câ nd oţti ,în af ară de el , seî nvel
eau cu
păturile;else r p
egăt easăl e vegh eze som nul. Un ceas, apoit rebuie săne ved em
dedr um.
Peste eisel ăsăl inişt
ea. După câ teva mi nute,Mat vorb i,î ntr
-o şoaptă car
e
de-abia aj unsepân ă a l R an d.
— Mă î ntrebcea f ăcut Davcucast oru l ăla.
Ran d cl ăt
ină di n capî n t ăcere, i
arMat şovă i
, apoisp use:
 — Credeam căsunt
em în sigu
ranţa,Rand,şt ii
. De când am tr
ecut râul,
ni
ciun semn, apoiam aj
uns nî oraş,cut oa
te ziduril
e al
eaî n j
urul nost
ru.
Credeamcă su
nt em l
a a
dăp ost
. Apoivisul
. Şi Pi
erit
ul. O să maifim vr eodată al
adăpost?
— Numaidu păceajungem în Tar Val
on, răspunseRan d.Aşane- a zi
s ea.
— Dar atuncice-osăfie?î nt
rebă Perri
n cu as gl
scăzut
, şitoţ
it r
eipri vi
ră
si
luet
aînt
unecat
ăaf emei
i Aes ed
Sai
. Lan se optise nîîntuneri
c;put
eafi
ori
unde.
— Din
Crt
edr
-odat
căă,R
arfiand că
mai sn
bică
e.să
Cei
lal
ţit
dormr
i
mesă
uri
nrăpi
nervoşi
c, , ael
spu
se uzi
.ndi
Orsu
cunet
m,ul.da
şi că
rămânem t r
eji
, nu r ez
ovăm
l ni mi c.
— Ar fi t r
eb uit săf acăt otuşiceva , vorb
iîncet Perri
n, dar nimen i nu- i
răspunse.
Rand serăsu cipe o part e,casăscap e de o rădăcină care-iintra î n
coast
e,apoi se ntîoarseepb urtă, din prici
na uneipi etre şia alteirăd ăcini.
Loculîn care se ri
ser
op
ă nu er a bun de a tb
ără, nu caal tel
e al
eseedS trăjerpe
drumul din Taren. Adorm i,întrebându-se dacă aveavi sez
săe ceva din pricina
rădăci
nil
or, şise ezi
trcâ nd Lan î l ati
nse e p umăr, si
mţ i
nd durerila co aste ş i
mulţumit că, dacăvisase ceva, nu-şiput eaami nt
i.
Era încăîntuneric,aşacu m seî nt
âmplă ch i
ar î
nainteazoril
or, dar, după

ce
cătreişst
ă rân
rsă rseră
t
i. Câp
nădt
uari
pl
eru
ă şiler
soa p
ri
el nseră
e, îmbulară
ca spatel
cueochş
e
il
ii
omi
r,jL
ia
inpu
ţ îi
ţico
năndpuse
âine,din
b nză
rân ou
şiapă, f ără săcob oa re d i
n şa , zgribuli
ndu- se nîmant i
i din pri ci
na vâ ntului. Cu
toţi
i,î n af ară e d Lan, ca re mâncăşiel , dar fără să -şimi jeascăoch ii sa u săse
zgribulească. Se sch imbase la oc
l nîmant i
a sa m ulti
coloră r ca
e i îflut ura pe
l
ângăcorp ,t recând de a l grila ver de,fără c a els- o b age nîsea mă decâ t atunci
cân dî ii ncom oda braţ ul dr ept
. Chi pul săurămaseără f p ex
resi
e,dar och ii săi
cercetau f ără ncet
î ar e mpîr ejuri
mi l
e,caşicu m se şt aepta di n clipă în cl ipă l a o
ambusc adă .
CAPITO LU L 18
Drumulspr e Cae ml yn.
Drumul sp re Caem l
ynnu er af oart
e di f
erit de Cal eaNor dului, car e
străbătea i Ţ
nut ul celor ou Dă R âuri
. Era, fir eşte,mul t mai l arg şi exi
stau sem ne
căera şi mai mul tf ol
osit, dar erat oto f âşie de p ământ băt ătorit, de-al ungu l
că r
eia se nşi îrauco pacica re arfi f ost la oc
lul l or nîŢi nut ul cel or ouD ă Râuri ,
mai al escăt oţi erau go l
aşi,în af ara elcor cu frunzişul veşn i
c.
Tot
uşi , pământ ul î n sine era diferi
t, căc,ila ami ază, drumul păt runse
printre nişt e dealurij oa se.Uneori,o a pucade- a drep tul peste ele,dacăer au
î
ndeaj uns de ari m pen tru ca rudmul să fit rebuit să ocol ească reap m ult
, şi
î
ndeaj uns d e mi cipen tru ca ru tda o amen il
or ăs n u fif ost din cal e afarăed
i
st ovi
toare.Zi de zi , pe măsu ră ce n ughiul soarel
ui se sch i
mba,î ncepu săse
observ
e cădru mul, deşi păreadr ept
, se curba f oart
e uşor căt
r
e mi azăzi
,în t imp
ce nî
ainta spre răsă
rit. Rand îşipet recuse multă vreme vi
sând cuoch i
i deschişi
î
n faţa vechi
i hărţia l ui jupân al’
Vere l –
af elcaj umătat
e d i
ntre ă b
ieţ
ii din
Emond’s Fiel
d – şi, după câ tîşiami ntea ,eldrumul ocol
ea o zonă n umită
Deal
uril
e din Absh er
, rotindu-se nîjuru l eipân ă ce ju
angeaîn Whi tebri
dge.
Din cân dî n când, Lan iîpuneasădescal ece î
n âvrf
ul vreunui deal, de
unde putea vedea i b
ne d rumul, at
ât î n urmă, câ t şiî
nai
nte,precu m şil ocuril
e
d
di
mp
ezmrej
oru
ţ ru
eaulpl
o
ir.
ci St
oareră
lejeru
al
s ucerceta
mân caupri
, ve
li
ştea
aşez
aţ î
n
i subt imp
u ce
n cop t
ac.oţi ce
il
alţiîşi
— Î nai
nteî mi pl ăcea brânza, rost
i Egw ene,în at rei
a zidupă pl ecarea di
n
Baerl
on ; şed
ea sp ri
jini
tă d e r tunchi
ul unui cop ac, st
râmbân du-se ald ieea neiu
ci
ne ca re,din nou , eraa l f
elcamasade d imineaţ
ă şil afelcut oate cel
e al ca
re
se u p
teaaşt ept
aî n urm ătoarele zi
l
e.Ni civorb ă de ce ai
. Nişt
e cea i bun şi
fier
binte,î nchei
e ea, strângân du-şiman ti
a pe â lngă rutp şiaşezâ ndu- se a mi
bi
nepel ângăcopac,înt r-
oî ncercarezadarni
cădeascăpadi ncal eavântului
aprig.
— Ceai ul de pl avie şirăd ăci
nă de ţ i
nt uri
căî i spuneaNyn aeve l
ui
Moirai
ne,su nt cele maibune p en
truob osea
lă. Limpezesc i
nţi
ml
e şi înlătură
dureri
le.

—
NynS unt st
aeve convi
rânnsă,
se dimu
n drmu
i
nţi
,r
adaf
em eiat
r con A
ines
uăS pedai, pri
e acel vi
nt
aşid-o
on:lung.
— I ardacăt rebuie săt el i
pseşti de som n…
— N- avem ceai!î i spuseLa n u li Egw en e,pe un on t ăstrit
. Nu acem
f focul
!
Încănu- i putem ză r,idar su nt acolo, pe u ndeva , un Pierit sau doişit r
oloci
il or
,
şişt i
u că am ap ucat-o p e drumul ast a.Nu- i nevoei săe ls punem î nt
ocm aiunde
neafl ăm.
— Nu cer eam, murmur ă Egw ene, cu chi pu l ascuns în man t
ie. Numaică-
mi pă rea ău r.
— De vr eme cedu şman i
i şti
u căam ap ucat-
o pe drum, vor bi Perri
n, de
ce u no u lăm de- a dreptul spre Whi t
ebridge?
— Ni cimăca r Lan u n poate călători de a cu rm ezi
şu lţinuturi
lorlaf elde
repede ca ep d rum, î ll amuri Moi raine,înt rerupân d-o pe Nyn aeve,maial es r p
in
dealurile d i
n Absh er
.
Meşt ereasa oft
ă en ervat
ă.Ran d seî ntrebă cepuneal a cale;după ce, în
pri
ma zi , nu o b ăgase del oc nîseam ă pe em f eia Aes edSai, Nynaeve şiî
petr
ecu se l u
ti
mele d ou ă zile nîcercând să-i vorb eascădesp re erbu
i ri . Moirai
ne
se nîdep ărtă de Meşt ereasă şicon tinuă:
— De cecr edeţi cădru mul l e ocoleşte?Şi , până la urm ă, totarfi t rebui
t
săne n îtoarceml a el. S- ar preaput easă- i fi găsit pe duşman iî n faţ
a noa st
ră,şi
nu în u rmă.
 Rand păre a neî
ncrez
ăot,riarMatmurmur ă cev
a despre „căiocol
i
te”
.
— Aţ i văz
ut vreofermă în di mineaţ
a asta?î ntrebăLan. Sau ămcarfumul
ri
dicân
du-
se e p vr
eun coş?u N aţ
i văzut, pentrucă nî t
re Baerl
onşiWhi t
ebridge
e numai pusti
etate,iar al Whit
ebridge reb
t uie săt recem râul Ari
nel
l
e.Acolo se
află si
ngurul podl a miazăzide Mar adon,î n Sal
daea.
Thom puf ni,înfoi
ndu-şimust ăiţ
le.
— Şi cei -arputeaî mpiedi
casăfi pus dej a pe cineva, săne aşt
ept
el a
Whitebri
d
Dig
n e?r
sp e vestseauzibocet ul unui corn . Cap ul l
ui Lan serăsu ciimed i
at,
pentrua cer cet
a direcţia din care i ven
seră. Ran d si mţi un fior. O part e di
n el
rămasensă î nîdeaj
uns d e il
nişti
tă pen t
rua gâ ndi:„ Zece i l
m
e,nu maimul t”.
— Ni mic,Men estrel
ule,răsp unseSt răj
erul. Ne î ncredem în Lu mină şi-
n
nor
oc. Dar acu m ştim cusi gu ranţă că su nt troloci pe urmel e n
oastre.
Moiraine îşiscutură mâi ni
le de praf .
— E i tmpul săpl ecăm, hot ărîea, urcându-sepe i apa cea albă.
Auzi ndu-i vorb
ele,î ncepurăcu oţ ti
i să -
şica ute caii
,î mbol
diţi de un al
doi
leasu netde co rn. De a ceastă dată, îir ăspunseră ia ş
ltel
e,ale căror note
î
nalte se rev ărsară insp r
d
e a pus,caun bocet . Ran d se r p
egăt
i să-lfacăpe
Noruţ săo i a de nîdatăl a ga lop, şit oţi cei
lalţ
iî şipregăti
ră ă h
ţuril
e cu ace ea
şi

grab
pri
viă,
reî n
ul af
ngăa
.ră d e L an şiMoi rai
ne.St răjerul şif emei a Aes ed Saisch i
mbară o
— Nu- il ăsasăseop rească, Moi raine Sed ai, vorbi în cel e din u rmă Lan .O
să m ăî ntorc de ndatîă ce pot. Dacădau gre ş,vei şti.
Punân du- şio mân ă pe şau al ui Moi raine,sări în spinar eaarm ăsaru l
ui
negru şio u lă a l ga l
opî n j osul dealului .Însp re ap us.Corn ul răsu nă d in nou .
— Lumi na mearg ă cut ine,ul ti
m st ăp ân al celorŞap te Turnuri, şop t
i
Moiraine,ap roa pe prea ncetîpen tru ca an R d s-o p oa tă auzi;t răgând ad ân c aer
î
n pi ep t
,o n îtoa rseepA ldiebsp re răs ărit. Trebuie săpl ecă m, le sp use, şiporn i
î
ntr-un t rap uşor , dar con stant. Ceilalţ
io u rm ară n îdeaproa pe.
Ran d serăsu cio dat ăî n şa pen tru aseui ta după Lan , darSt răjerul se
pi
erd use ej da di n ved ereri nptre eadlurile o j
ase işco pacii dezgoli
ţi
. Ul ti
mul
st
ăp ân al cel or a Ş
pte Tu rnuri, aşaî l numi se. Se n îtrebă ce- o fiî nsem nat.
Credea că nu maiau zise i n
men iîn af arăedel , dar ap oiî l văzu pe T hom care -şi
rodeavâ rufril
e must ăţil
or, cu rios i şîngâ ndurat . Men estrel
ul păr easăşt ie o
grămad ă d e u lcruri.
Corn ul răsu nă î ncăo dat ă,î n spa t
elel or. Ran d se foiî n şa. De dat a
aceasta er au maiap r
oa pe;er a convins d e asta.Opt mi le,poa te şapte.Matşi
Egw ene p rivi
ră p est
e u măr ,i ar Perrin se gh emui î n şa, de p arcă ştaep t
a să- l
l
oveascăci neva în spat e.Nyn aeve se use d a mi î
n f aţă, pen trua- i vorb ilui
Moiraine.
 — Nu put em mergemairepede? întrebăea. Cornii ăi
a seap rop
ie.
Femeia AesSed aicl
ăti
nă din cap.
— Şi de cecr ez
i căne dau e d şt
ire căsunt aici? Poat
et ocmaicasăne
grăb
im, fără să ne gân
dim la ce e-nar u p
tea şt
aeptaî n faţ
ă.
Con t
inuară î
n acel
aşi ri
tm constant. Di
n cândî n cân d, sunet
el
e de corn
se au
zeau în urma or
l şi
, de fiecar
e d ată,zgomotul era maiap ropi
at. Rand
î
ncer
că să nu se a migândeascăla dist
an ţ
a care se i cşor
m a,dar gân dul nedori
t
î
i apă
se rea
gân
deaîn mi
elînnte
gri
j a
l,
oratauzu
cân ldfi ecă
Lanruiăru
ap boc
edtdi
eodn
atgâ
ă t
dl
ej
euri
d
ul
e
pă de a
r
deal
uam
lăd.
n„
i Cin
spci
at mi
ll
ee e”
or
l,,
î
n ga l
op. Ajunse ân lgăMoi raine şi trase râ
fi
ele armăsarul
ui.
— Celpuţ int reipâl cu ri de troloci
, fiecar
e condus de un Ju mateO-m.
Poat
e ch i
ar cinci.
— De vr eme ceai f ost îndeajuns de aproape casă -i vezi
,r ostiîngri
jorată
Egwene,t e puteauzări şiei . Ar put easă e fi chi
ar e pu rmele ate.
l
— Nu af ost văzut
,r ăsp unseNyn aeve, car
e seî ndreptă de sp at
e cân
dt oţ
i
se ntî
oarserăt re
căea. Ami nt iţ
i-vă,eui -
am l uat urma.
— Tăcer e,por unciMoi raine.La n ne spune căarpu t
eafi camci ncisut
e
de rtol
oci pe u rmele noastre.
Se lăsăo t ăcere ului tă, ap oiLan orbi
v di n nou.

—
Fem Şi
ase
ei mai
Aes Sedşi
aigrăb
vores
bi,cca
.O pensăt
rn
ue si
aj
nue:
ngăcamî ntr-
un ce as.
— dacă şi înainte erau atât de mul ţi
, de cenu a u ost
f cu oţ t
iif olosi
ţiî n
Emon d’
s F iel
d? arI dacă uner au , cum au aj uns n ître it
mp î ncoace?
— Sunt răsp ân di
ţi pes tet ot, casăne mân e,răsp unseLa n, şiau scoad
i e
care cercet
eazărumu d l , mer gândî nf aţa fiecăru i pâl c.
— Să ne mân eî ncotro?seî nt
rebăMoi raine.Ca şicu m i -arfi răsp uns,
undeva sp re apus ă rsună u n cor n, un ge amătpr eulng căruia,de ace ast
ă d ată,
î
i răspunse răşial tel
e,cu t oateleî nainteal or. Moi rai
ne îşioprica l
ul,i ar ce i
lalţ
i
o urm ară; Thom şicei din Emon d’s Field priveau în jur nîgri
joraţ
i
. Corn ii
răsunară şi î
naintea, şiî n urma or l. Lui Ran d i se ărup a fiun su netde r tiumf.
— Acum ce f
acem? î nt rebamân ioasă Nynae ve. Undemer gem?
— Spre miazănoap te sauspr e mi azăzi
, doar atâtne- a rămas, răspu nse
Moirai
ne,maidegr ab ă gândi nd cuvoce are
tdecât răspunzându-i Meşter
esei.
Spre mi azăzisu nt dealuril
e d i
n Absh er, pustii şimoa rte,precu m şir âul Ta ren,
pe care u-lnputem t rece şi nu put em întâlni nicio b arcă.Spre mi azănoa pte,
putem aj unge alAri nelle nîainte d e căd ereanop ţi
i, şiam put ea să dăm pest e
barcavreunuineguţ ător.Dacăgheţ uriledel aMaradons- auspart .
— Exi st
ă un oc l î n care t
rolocii nu vor intra, grăi Lan, dar Moiraine se
î
ntoarse sp re el cuo mi şcar e b ruscă.
— Nu!
 Ea îifăcu semn Străjeru
l
ui, ca
re-şiapropi
e capul de al ei
, pentrua put
ea
vorbif
ărăsăfieauziţ
i.Sunet
eledecornseauzirădinnou,i
arcalulluiRandse
foinervos pe oc
l.
— Încearcăsăne sp eri
e,mârâi Thom, st
rădui
ndu-sesă-ş ilini
ştească
animalul
, careărea
p ep ujmătae
t n ervos pe şiu
jmătate nîf
ricoşa
t
, de p arcă
trol
oci
i şiar fiat i
ns iţnt
a. Încear
căsăne sp eri
e până câ nd o săi ntr
ăm î
n
panică şio s-o u
lăm l a ufgă.Atuncio săfim î n mâini
le orl.

urmă, E gw
ca enecu
şiîn
mtor
cea
cău t
acapu
să
-l
ilafi
vadăecar
pe
a zgom
ărândp ot
e; ea
pripi
mirivea
tr
ol cân
.d
oci î
Rannd
aint
are,cân
fidutî
n
vrsă
facă alf el
, dar ncer
î cas- o a scundă.Î mboldindu- l pe N oru
ţ, veni maiaproa pe de
ea.
— Merge m s pre mi azănoapte, anunţă Moi raine.
Pe cân d părăseau drumul şio porn eaupri ntr
e dealuril
eî nconjurăt
oar
e,
cornii răsu
narăi ndnou , cuun su netascu ţ
it.
Dealuril
e nu er au pr eaî nalt
e,dardrumul er a numaiur cuşurişi
coborâşu ri
,fără o p
rţi
uni pl ate,pe s ub co pacicucren gil
e g oi
lt
e d e ru
fnze şi pri
n
veget
aţiamoartădepej os.Caiiurcaucugreuopant ă,numaipent ruacoborî ,
ceva m airepede,pe part ea opu să. Lani mpuse seun ri tm greude r u
mat, mai
rapid decât pe r d
um.

corzi
leCrpen
l
angi
tle
orbi
el ciu
ăi
agţa
ău
t ch
i
oare,puil
ar
,şi
unpeo
i
ep
rtu
il
, luit
aces Ran
ea d.sm
î
i Bra
uţ
lel
geeuipse
a icipri
orulndea
d ut n
rep dîin
şa. Corn i
ir ăsunători se ap ropiau di n ce nîce m aimul t şise au zeau di
n ce nî
cemaides.
Ori câtde rep edei -arfi con dus Lan , nu ăcea
f u oa frt e mari progre
se.
Pentru fiecare met ru st răbăt ut trebu i
a să earm gă n uul saudoiî n su s sau î
n
j
os,şifiecarepasr eprezentaunef ort.Iarcornulr ăsunat otmaiapr oape.„Două
mile,se gân di Ran d. Poat e maipuţ i
n.” După ovr eme,La nî ncepu să sei t
eu
cândî nt r
-o parte,cân dî n ceal alt
ă;er a prima o araedcân dî l cunoscuse an Rd
când pe ch ipul săugr av se i nogl
dea o exp r
esie d e n îgri
jor
are. La u n momen t
dat, Străjeru
l se d ri
i
căî n scă ripen trua pri viî ndărăt, de u nde ven iseră. Rand
nu ved eadecât cop aci. Lan se şezăa indnou î n şa , şifără - să
şideaseam a,îşi
dădu man ti
a pe sp ate,pen tru a-şiel ibera sab i
a,î ncepâ nd di n nou săcer ceteze
pădurea.
Rand pri nsepri vireal ui Mat cu och iî ntrebăt ori
, dar celăl
alt nu ă f
cu
decât săse r st
âmbe a l spinareaSt r
ăjerul
ui şisări dice i n
d umeri neajut
orat .
AtuncivorbiLan,pest eumăr .
— Pri n aprop i
ere su nt t roloci.
Trecură de cr east a unui deal şio ap uca ră în osj pe part eaceal alt
ă.
 — Sunt doar câţ
iva
,trimişiî naint
eacel orl
al
ţi săce
rcet
ezeţi
nutul.
Pesemne.dacădăm pest e ei
, staţ
il ângămi ne orce
i rafi şifaceţ
i ce ac
f şieu
.
Trebui
esărămânem pedrumulpecar eam apucat -
o.
— Sân geşicenuşă!mormăiTh om, i
arNyn aev
eîifăcusemn lui Egwene
să rămân ă aproape dea. e
Pâlcuri
le rare
de arb
ori veşni
c verzi eraungu si
rel
eloc
uriîn care ci
neva
putea ămr âne cuadev
ăratascuns,darRan dî ncer
ca să r
agă
t cu
ochi
ul î
n
fieca
carer
eeldi
recţ
ieu
zărea nîcoa
ac
cel
daaşi ti
ochmp
iul;
uiima
săginaţ
se i
arasa
tnsf f
ăcea
orme nîcat
rtru
ol nch
oci.iŞu
iri
le ce
corninu
i şi
eri
aupe
mai
aproape.Şi dreptî n sp atele olr. Era convins.Î n sp at
e,şise p a
ropi
au.
Trecu
ră de creasta al tui deal. Ded esubtul lor
,t ocmaiî ncepând săur ce,
mărşălui
au nişte rt
oloci care d uceau cueibeţ e ulngide em l n, în vârful cărora
se găseau l
aţurisa u câ rli
ge a mri
. Er au mul ţi
. Şirull or se nti
nî
deapână d epart
e
în fiecare irecţ
d i e,fărăsă - i seva dă ca petel
e,dar n î mijl
oc,ch iar nîf aţal ui Lan,
se fl a
a un Pierit cal
are.
Când oamen i
i ap ărură î n vârful dealului, Myrddraal
ul părusăşovăi e,dar
în cl
ipa următoare scoase a veal
i lă o sa bie cul ama n eagră, pe car e Rand parcă
şi-
o aminteavagşit ulbur e,şio flut ură dea supra capului. Şirul de rt
oloci
încep
u săî nainteze zn căi
t.

C
—hi ar
Rămî
n ai
ân nt
eţecu
i caMyr
i
m ddr
ne! aa
stl
riulel
gă să,i se
arfiManmidşcat
arb ,oLan
uăşi
l î
ascosese
l galopî sab
n ia.l
osu
j
dea l
ul ui, către roltoci. Pentruce le Ş apte Tu rn uri! mai st rigăSt răj
erul
.
Rand n îghiţiî n sec şiî şiî mbol di calul cu că lcâi
ele;î ntregul grup se luă
pe u rmel e Străjerului. Constat ă cusu rprinder e că avea n mân îă sa bi
a uli Ta m.
Pătru ns d e strigătul de ulpt ă al l ui Lan, gă sişielunul :
— Manet her en! Manetheren!
Perrin st rigaşielace laşil ucru:
— Manet her en! Manetheren!
În sch imb, Mat al ese un al t strigăt:
— Carai an Cal dazar! Carai an El l
isan de!Al El li
san de!
Capul Pi eritului seî ntoarse dinsp ret rolocică t
recă lăreţ
ii careven ea u în
galopsp re el. Sabi a cea nea grăi î mpi et
ridea su pra ca pului,i ar glugase i mşcă
dintr-o part e n îtr-
alta, de p arcă faţal ui fărăoch i cerceta grupul de c ălăreţ
i.Î n
cli
pa u rmătoare,Lan aj unse ân lgă , el î
nt imp ce oam en i
i se ăp nusteauasu pra
şirului de tr oloci. Sabia St răjerului întâlni oţ eull neg rut opitî n cu ptoarele di
n
Thakan,darcuunzăngăni tput ernic,precum băt aiaunuicl opotmar e;toată
văioagaseumpl udeecouri ,iarî naersezăriost răfulgeraredel umi nă
albăst ru i
e,caun t răsnetprăvă li
t din cer .
Bestii
le ap roape omen eşti, dar cu bo t
uride fiară seî ngh esui
ră în jurul
fiecăru i
a,agi tân du- şiarm eel cucare ncer
îcausă- i deaj os i d
n şa. Numaipe
Lan şipe Myrd draal îi ocol
iră. Ceidoise ul ptau într-un cer c pust
iu; arm ăsa
ri
i
lor negrise m işcau în acelaşit imp, lafelcasă biil
e ca re-
şir ăspundea u, l
ovi
t
ură
după lovit
ură. Aerul eral in
p de u flgere d şi
e vă păi.
Noruţî şidăd u och i
i peste cap şi necheză putern i
c,ri di
cându-seî n gou
ă
pici
oare şi l
ovind cu co pitel
eî n ch ipuri
l
e rânji
te şi cu co l
ţi asc
uţiţ
i di n juru
l
său. Trupuri
le nîdesate sengh îesu i
au de ujr mp
îr ejur, umăr alumăr .
Înfigându-şifără i ml
ă că l
câiele nî coast
el
e calului
, Rand î l sil
i săî naintezehia
cr
şi
î aşa
ncer , flu
case Lt
aun
rându-
să işi
-ltsab
r
ania
smiă
f
tărăşilsă
ţi
n
ovină
d con
detppr
a reat
că m
u
ăialtldene.
em meşt
„eşu
Egwgu
en l”
e!pe care
Dispera,t se i u
tă după eaî n t i
mp ce- şiîmboldeacal ul î nai
nte,cronidu- şidru m
printr
e r tupuril
e p ăroase ca şicu m ar fi sec erat băl ări
ile de pe os
j, ca r
e- i
î
ncu rcau paşi i
.
I
apa cea albă a l ui Moi raine senăpust eaî ncoa ceşiî ncolo,rea ciţ
on ând l a
cel
e mai mi ciat i
nge ride râuf . Chi pul eiera laf elde mp îietri
t caal l ui Lan;
deodată, îşiî nti
nse oi t
agul. Trolociifură ucprinşide fl ăcă rişiplesniră uc un
muget care ăsa
l pămân tul pli
n de si luete d
if
orm e,nemi şcate.Nyn aeve şi
Egw ene călăreau al ăt
uride A es edSai, cumi şcărigrăb i
te şi f
reneti
ce, cudi nţi
i
rânji
ţi aproape a lf elde s ălbatic ca ai unui t rol
ocşiavâ nd în mâi ni cu ţ
itele pe
care e lp
urt au la ci ngătoare.Lamel e scurt
e nu l e p ut eaufi de n iciun aj utor

dacă
apr oapvreu
e, n
dartrol
caoc
l
ul î sel
şi urop
ap
a i
sea d e
că
păstel
e.
ru lRî
an
nddiî
nn
ţcer
i.Ncăech să
-lnad
ezâ du că
şi l
ove
p
indNoru
cu ţco
mai
pita,
Noru ţî nainta, oricâ t de a tre a rfi t ras R and de r f
âie.
În u jrul ce l
or trei femeisef ăcu u p
ţin olc,că citrolociiî ncerca u săugă f ed
toiagu ll ui Moi raine,dar , dacăeică ut au s-o oc oea
lscă , veni eadupă ei .
Flăcă rli
e mugea u, iar t r
olocii ur l
au de m ânie şi turbare.Pe d easupra u tturor
zgom oteor
l seuzea a b
sa
i
a St răj
eru l
ui,i zbindu- se e d cea a Myr ddraal ului.Î n
jurull orsezăriunf ulgeralbast ru,apoial t
ul,şialtul.
Un aţ l de l a cap ătul unui băţflut ura î nspre capul lui Ran d. Cu omi şcare
şov ăi
elnică , elt ăie u nea l
taî n dou ă, apoiî l hăcu i şipe r tolocu l cu botde ca pră.
Un câ rlig ven it din sp ate i îpri nse mă u rul şii se nî curcăî n mant ie,t răgându- l
înapoi . Disp erat, aproa pe p ierzându- şisa bia, se ri pnse e d ob l
âncu l şeii pentru
a n u căd ea. Noru ţ se ăsur ci, nec hezân d ascu ţi
t. Ran d se agăţ ă cuspa imă d e şa
şide râi f e;si mţeacu m al unecă ,î ncet ,încet,t rasedcâ rl
ig.Noru ţ se ră sucicu
totul; o cl ipă, Rand î l văzupe P errin, aproa pe p răbuşit din şa , zb ătându- se să -
şiel ibereze ecu rea
s de c eit rei t
rolocica re-l ataca u. Îl prinse serăde u n braţ şi
de a mbel e p i
cioare.Noru ţ se ăp nust iî nai
nt e,şiRan d nu maivăzu în f aţ
a
och il
or d ecât rol
t oci.
Unul di nt reeiser epezi şi-
l pri nsepe Rand d e un p icior, sil
indu- l să-l
scoat ă d in şa. Gâf âi
nd, Ran d dăd u drumul şei i pen t
ru a- l străpunge cu sabia.
Pe d ată, câ rl
igu lîlt ras e nî sp ate;set rezi dinco lo de ş a, dea supra i ci
poarel or din
sp
ate a l
e uli Noruţ. Numai f râiel
e pe care el iţ
neast râns nî mână lîî mpiedica
u
săcadă. Noru ţ se d ri
i
caî n două pi ci
oare şi necheză şi
, chiar n
î aceacl ipă, f
orţ
a
ca
re-
lt răg
eape băi at î
n j os d i
spăru. Trol
ocul care-
iţ i
neapi ci
orul ri
di
căbraţ el
e
şiurlă. De afpt
,t oţitrol
ociiî ncepură ăsurle;seauziun va iet
, de parcă t
oţi
câ
ini
i din lume a rfi t urbat şiar fi î nceput săur l
e nî acelaşiti
mp.
Trol
oci
i căzură la pământ î n j
urul oamen i
lor
, zvârcol
i
ndu-se, smul
gân du-
şipăru l şibrăzdându-şich i
purile cugh earel
e.Toţit rol
oci
i. Muşcau pământ ul,
se zvâ
r
Acolea
poi,u de
Ran dîpa
lrcă
văz
uvoi
au Myr
pe să-
şi
ddrînfi
aa gă
l
. Ercol
aţ i
îică
n î
nî văzd
n a
şuh
,peşiur
spil
nau
ar
e,aur
lau,
arm url
au
u.
ăsaru
li
car
e se smucea scăp atde su b control, fluturându-şiîncă sab ia ceaeagră,
n dar
nu maiav ea cap.
— N- o sămoară pân ăla căd ereanopţ ii
! seau zi voceal ui Thom, care
treb
ui săst rigecasăsef acăauzi t, pe d easupra âgfâiel
il
or şi a urlet
elor
ned
omol it
e.Nu de ot t. Celpuţ in, aşaam auzi t
.
— Ladrum! st rigămân i
osLan , carel e adunase dej
aî mprejurul săupe
Moi
rai
ne şi pe celelalte douăf emeişil e con duseseână pl ajumăt aetapant ei
următ
oa re.Mai su nt şial ţi
i!
Într-adevăr, chemări l
e din corn răsunară din nou,î năbuşind gemeel
te
trol
oci
lor p răvăli
ţil a pământ ,la răsă rt
i,la apus ş ila mi azăz.i

el, dar Spre

atmar
M seeel
ai
bl
or
eră mi
dr
eare
a
lţ,
uu
lncasi
rngu
lr
e- cuom
pri căz
nses use
e, didi
n
ntroş
- ami– Mat
şcare.R an
ru
b d,ven
scă îşii spre
adună arcu l şise r ucădi n nou î n şaf ără săai bă nevoie d e ajutor
, deşi îşiţ i
nea
o mân ă al gât.
Sunetele de corn a se
uziră iar, cal ătraturil
e unoroga rica re au p ri
ns
mirosu l căp rioarei
. Şi care se propi
a
au . Ritmul i mpus d e Lan f usese î şi
nai nte
rapid, dar acu m er a şimaişi . Cai i aj
unser ă săurce an ptel
e mair epede d ecât
coborâseră e p eddealul dinainte,i ar apoisăse ru ance u p
r şi si
mplu î n jos, pe
cealaltă part e.Şi t otuşihăi tuit
orii se p aropiau mereu , până ce, de câte o ri
zgom otul de corn încetă, se u p
teau au zisu net el
e gu turale scoase e d urm ăritori
.
În cele d i
n urm ă,oa menii ajunseră p e cr easta u nui deal tocm aicân dt rol
oci i
apăru ră pe d ealul din spatele orl. Culmease mp ul u de r t
oloci, cuboturile
căscate,ur lând. Printre ei se fl aau treiMyrd draali
, ca re-
i umpl eau pe o tiţ de
groază. Între cele dou ă grupurier au numaivr eo su tă d e ulngimi de cal.
Inima l ui Ran d seusca, precum o st afi dă.„ Trei!
”
Săbi i
le neg r
e al e Myrd draa l
il
orseri dica răl a uni son. Troloc
ii senăpust iră
în jos ul pant ei
, scoţând st ri
gă t
e ră guşit
e d e r tu
imf şiagi tându- şibeţel
e c u
laţ
uril a capete.
Moi raine sedădu os j de pe sp i
nar eal ui Aldieb . Cu m i
şcărilini
ştit
e,
scoase ceva i
n pdunga e da l brâu şiap oidesf ăcuob i
ectul din pân za care-l
învelea. Rand zări fildeş egru
n . Angreal ul. Cu elî ntr-o mână ş i cut oiagulî n
cealaltă, f
emeia Aes edSai se nîfipsebi ne pe p icioare,cuf aţal a val
ul de rtoloci
care esaprop ia şila să bi
il
e negre l e
a Pi
eriţ
ilor, apoi ri
di
căt oi
agul sus şi-l
înfipse nîpămân t di
ntr-
o mi şcar
e.
Pământ
ul răsună caun c eai
nic de fierl ovi
t de un ci ocan. Ecoul se
împr ăştie,şiîn cele din urm ă se ist
nse. Apoi, pen truo clipă, se ăsă
l t ăcerea
.
Totulsecuf undaîntăcere.Vântulmuri
.Strigăt
eletrolocil
orsepot
ol i
ră;pânăşi
năva la or
l ncet
îi ni şiapoi se p ori
. Tot
ul rămase nîaşt ept
ar e,vrem e de o ă bt
aie
d
î
ne
tr-n
ui
i
nmăh.
urA
up
ioi
t ,
suî
n
rdcet
, cl
careinch
cret
u
esculşi
î
nfu n
cr
edat
u se
sc pân ăau
zi
cedi
nmân
nou
pă ,
t pr
ul esch
î
ncepui
mb ân
să du-se
geam
ă.
Sub copitel
el ui Noruţ, pământ ul secu tremură. Era o i sp ravăt i
pică
pentru Aes ed Sai, precum cele d espreecar seoves
pt ea; Ran dî şidori să seflea
undeva, f
oarte dep art
e de acel loc. Cutremurul deveni maiput ernic,pân ă ce
copacii di
n j urull or ncep
î ură săt remure.Cal ul cenuşiu se mp îi edi
căşiapr oa pe
căzu. Până şi Mandarb şiAl dieb, rămasă ărfă călăr
ea ţă, se mpîl et
iciră cani şte
oamen i beţi
,i ar cei aflaţiîncăî n şat rebui
ră săse ri pndă de r fâie şi de co amel
e
cai
lor, de orice, pentrua nu că dea .
Femeia AesSed airămase nemi şcată,laf elcal aî ncepu t
,ţ inân d an gr
ealul
şit oi
agu lînfipt î n crea
sta dea l
ului; nicieaşini cit oiagu l nu se i m
şcară eldoc,
deşi pămân tul se cutremura şit resălta de ujr mp
îr ejurul ei. Apoipămân tul

î
în
ncep
dr ut
ep săsp
au se
revălr
tur
olea
ociscă
pr, porn
ecu mi ndcu
cer dri
i
nlelocu
elp
d î
n ca
e og
lr
i
ne
daeraunî
unfip
i tz,
i
a toiagu
cr l
; va
escân dluri
pel
e se
măsu ră cenai î
nt au, scoţ ân d din rădăci ni tufişu ri
le b ătrâne,ri dicân dî n văzduh
nori de rf unze o marte,cr escân d mer eu, cani şte atazu
l ri de p ămân t care-i
înconjurau pe r t
oloci. Cop acii din vă ioagăt remurau cani şte ver gipri nse nî
pumni i unor bă i
eţei
. Pe p an ta care or cob
a,t roloci
i căzu ră gr ămad ă unul pest e
altul, răsturn aţi de p ământ ul tremurăt or
.
Şi totuşi, caşicu m nu s-ar fi cu tremurat totul în u jrull or, cei trei
Myr ddraaliî ncep ură săî nai ntezen î şi
r. Cai ilor egri
n camoa rt
eanu şovăi au
niciun pas,ciî nai ntau l a uni son. Troloci
i se ăt vă l
eau pe p ământ , de ujr
împr ejurul negri lor arm ăsar, iur l
ând şiî nfigâ ndu-şimâi nile nî coa sta dea l
ului
care-i să l
taî n vă zduh, dar cei t
reiMyrd draa l
i se p a
rop i
au î ncet,î ncet.
Moiraine ri dicăt oi
ag ul şipământ ul seop ri, dar nu ermt i nase. Arătă spre
văioagadi nt r
ecel edouădeal urişidi npământî ncepurăsăsereverseflăcări ,
un i zvor naltî de d ou ăzeci de p i
cioare. Femei aî şidesf ăcu l arg raţb ele,i ar oc
ful
se nt îinse al stân gaşil a dr eapta câ t vedea i cu och ii, caun zi d ca r
e-i despărţ
ea
pe o amen i de r tol
oci. Căldura î lf ăcupe R and să-ş i acop er
e ch ipul cubraţ ee,
l
ch i
ar şiaco lo, în vâ rufl dea l
ului. Arm ăsari ineg riai Myrd draa li
lor, oricâte puteri
ciudate a r fi vu at, nech eza ră i n
d pri ci
na f ocu l
ui, se d ri
i
cară e p p ici
oarele din
spate şiseî mpot rvi
irăcă lăreţi
lor ca r
e-iî mbol deau, încercâ nd să -i si l
eascăsă
treacăpri n flăcă ri.
 — Sângeşicen uşă, şopt
i Matcugl asul sl
ab.
Rand î
ncuvii
nţă, zăp
ăci
t şirămas f ără grai
. Dintr
-odată, Moi
raine se
cl
ăt
ină pe pi
cioa
re şi ar fi căzut dacăLan nu s- ar fi datpe d at
ă osj ed pe cal
ca
s-
o pri
ndă.
— La drum, le stri
găelcel orl
alţ
i, cu nu glas dur ca re con
tr
asta cu
gest
uri
l
e blân
de cuca r e oridi
căî n şape emf eia Aes edSai. Focul ăl
a o săse
st
i
ngăl a un momen t dat
. Grăbiţ
i-vă!Fiecare ipăcl
contează.

nu seZidop
u
ul deOf
se. oc
l t
rosn
uară ea
a d
lga
le
opparc
spă
reîn
mt
ir
-adevăr
azăn
oa eu,
pt rma
pe să
cât ardă
de erppee
edveci
e,
şi
î pd
uar
t Ran
eau d
îmbol
di cai
i. Cornii din depărtare şi
î t
râmbiţau dezam ăgir
ea , de p arcăar fi şt i
ut
dej
a ce se ntâî
mpl ase, apoi
,l a un momen t dat, se otpoil
ră.
În scurtă vreme,Lan şiMoi rai
ne ajunserăl ângăcei lal
ţi, deşi Lan o mâna
pe Al
diebde că păstru,iar femeia Aes edSai se ă cl
ti
na în şaşise i n
ţeacu
ambel
e m âini de ob l
ân c.
— O să -mi r evi
n reped e,spuseea , văzându-l
e priviri
leî ngrij
orate;părea
obosi
t
ă, dar n îcreză
toare, i
ar ochiiîi era
u laf elde v i
i caî ntotdeauna. Lucru l cu
Pământul şiFocu l nu e c hiar punct
ul meuce l mait are.Dar ă sălsăm ast
a.
Ceidoit recură din n ou nî ru
fnteagru pului, grăbi
ţi, darnumail a pas.
Din cât
e ise ărea
p uilRand, Moirai
ne n u s-ar fiput ut ţ i
ne n î şa acă
d ri t
mul ar

fi
vrefost
me ,î mai
n ti
mprap
cei
d.
gruNpyn
ulaeve
străbăteai
ven
dl
eân
algă
urile,es
A
celeed
dSoai
uă,fsp
e ri
me j
i
ini
vondi
rb-o
răîcu
n şoo
aptmân
ă, ă.O
ap oiMeşt ereasa vârî mân a nî man tie şi -
i dăd u lui Moi raine u n pach eţelpe car e
acea staî l desch i
se şi îngh iţi conţinut ul . Nyn aevei ma î i sp use ceva, apoi se
retrasel ângăce i
lalţi,f ără ăsi aî n se amă pri viri
le o l
r cu rioase.Î n ciuda
împr ejurărilor,l ui Rand i se ăru p căavea pe ch i
po u mbră de sa t
isf
acţie.Dar
nu pr ea iîpăsace ave a d e gân d Meşt ereasa .Î şiţ i
nea m ân a mer eupe p lăsel
ele
sabi ei
, pi păindu- l
,i ar câ nd î şidădu sea ma c e ă fcea, rămase i u
mit, cuoch i
il a
ea. „Deci aşaarat ăo u lptă.” Nu pr eaî şiput eaami nti mareucru l , niciun
detaliu. Tot ul i se am est ecaî n mi nte,deven ind o masă ut lbure d e chipuri
păroa se şi f
rică. Fri căşidog oare.La momen tul resp ecti
v, i se ă p
ru se alelf de
cald caî ntr-o zi de va ră l a ami ază. Nu î nţel egea cu m. Vânt ul r ecencerca
î -isă
îngh eţe p icăturil
e d e su doa re p e ch ip şipe r t
up.
Î
şipri vipri et eni
i. Mat î şişt ergea su doarea de pe f aţă cu o p
alel
e mant iei
.
Perr i
n, hol bându- se alcevai nddep ărtare, şinep lăcân du-i ceea ce ved ea, părea
să u n-şidea sea ma căavea f
ru ntea scă ldată n ît ranspiraţie.
Dealuri l
e semi cşorar ă, i
ar pământ ul încep u să devină maipl at, dar,în
loc să -i grăb ească , Lan se op ri
. Nyn aeve ăcu fo mi şcare, de parcăr fi a vrut să
vinăi arăşilângăMoi raine,darpri vi
reaSt răj eruluiof ăcusărămânăpel oc.El
şif emei a Aes ed Sai î nai ntară u p
ţin şi -şiaprop iară ac petele,iar di n gesutril
e uli
Moi raine se zu văcăse cert au. Nyn aeve şi Thom rămaseră och cu i
i aţinti
ţil a ei
,
Meştereasa
,încruntându-se ngri
îj orat
ă,i ar e Mnest
relul, morm ăi
nd ceva cu glas
scăzut
, apoi opri
ndu-se ă spri
veascăîndăr ăt de unde ve ni
seră. Toţ
i cei
l
alţ
iî şi
î
ntoarser
ă capetel
e.Ci ne şt
ia ce upt
easăi asădi ntr
-o c ea
rătî nt
re o esA edSai şi
Stră
jerul ei
?
După câteva cl
ipe,Egwen eîi spuseî ncetlui Ran d, aruncând o pri
vire
î
ngrij
orată ătre
c cei doi care ncă
î se ertcau:
— Ce ai stri
gat atunci
, cu trol
ocii
…
A
—poi se
Da, op
ce ri
,d
e? î
netparc
rebăă nu
Ran d,era
simţsi
igu
ndură
- de
se cevoi
cam ua
cidatsă sp
; st u
ri nă.
gătel
e de l upt
ă
erau ceva i şn
ob
uit pentruSt răjeri
, dar oa men ii di
n Ţi nutul celor ouDă R âuri
nu f ăceau ast
felde u lcr
uri, orice e-l
ar fi u sp
s M oirai
ne… Dar da că gw
E ene avea
de gâ nd să-şibat ăjocde el …
— Cr edcăMatne- a spu s povesteade vr eozec e ori
.
— Şi încăprost ,int
erveni Thom, i arMatscoase un mor măit de prot
es
t.
— Mă r og, ori
cum arfi f ost
, vorbi Ran d, am au zit-
o cu oţ ti
i de maimul t
e
ori.În pl us,trebui
a săst rigăm ceva . Adică , asta se ace
f nî t
r-un asem enea
momen t. Doar l
-aiauzit pe La n.
— Şi avem şidr ept
ul, adăugăPer rin, gân di
tor. Moiraine spune căne
tragem cut oţ
ii di
n oa menii ăi
a d in Manet her
en . Şi eis- au lupt atcuCel

Întuneca t
,en
Egw laef elca
pufni,n oi
ca .şi
Aşa
cumcăar
avem dr
fi arătept
atul. cr
ce ede despre cele auzit
e.
— Darnu des pr e as t
a vorbeam . Tu… Mat … cest rigai?
Matdăd u st ânjenit din umer i.
— Nu- mi ami nt esc, răspunseel , privindu- i sfidăto.
r Zău că nu. Totul e î
n
ceaţă.Nu şt i
u ce- am sp us,ni cide u nde mi -
a ven itideea şi ni cice nseam
î nă.
Credcă, de apft , nu î nseam nă ni mic,î nch ei
e b ăiatul
, cuun hoh otde â rs,de
par căse ul a pest e p icior e p si
ne nîsu şi.
— Ba… baeucr edcăda,spu seî nce t Egw ene.Cân d aist rigat, o cl
ipă…
numaio cl ipă, am avu ti mpresi
a căt e n îţel
eg. Dar acu m at r
ecu t, of
tă ea şi
clăti
nă di n ca p. Poa te c ă ai dreptate.E ci udat ce e du lcru riîţi pot rece
t ri
np
mi nte nîtr-un ase meneaom ment, nu?
— Carai an C aldazar, grăi Moiraine,şit oţi seî ntoa rseră către ea. Carai
an El li
sande.Al El l
isan de.Sl avăVul turu l
ui Roşu . SlavăTran dafirului din
Soa re.Tran dafi rul din Soa re.Acesta e vech i
ul st ri
găt de u lptă d i
n Man ether
en,
strigăt
ul ul timul ui rege. Eldrene era porecl i
t Tra ndafirul di n Soa re.
Le zâm bi l
ui Egw ene şilui Mat , cu oa tte căs- ar fi i z
s căpri vireaeise
op ri
se o i pcl
ă mai mul t asupra b ăi
atului.
— Sân gele din t sirpeal ui Arad e încăput er
nicî n Ţi nutul celorDou ă
Râuri . Străvech iul sân ge cân tă.
 Mat şiEgwen e seprivi
ră
,iar toţi ce
il
alţ
iî şiîndrept
arăoch i
i spreei,
Egwene ărmăsese ochcu i
ilarg desch
i
şişicugu ra care sencăp
î ăţ
âna săse
st
râmbe nîtr
-un zâmbetpe care eal î năbuşeaedfi ecare dat
ă,ca şi cum nu era
si
gură de reacţ
ia pe car
e arfi trebui
t s-o aibă, auzi
nd discuţi
a despr
e sângel
e
st
răvech
i. Mat,în schi
mb, nu şovăi
a – a dcă era t esăei
i după chi
pul său
di
spreţ
uit
or. Rand se gândi căşt
ia ce-itrecea pri
n mi nte pri
et
enul
ui său. To
tla
ast
a se gândeaşiel . DacăMatse r ă
tgea di
n străvechiiregidin Manether
en,
poat
Gâneulc
d ăî
,
ldfe
ăcua
fpt
, se
sa t
rol oci
in
ru
şi erau
eze. peraj
Ob urm
i
ii el
e
seuliîşi
mp nurară,
urpu îi urm
i
arăreau
at
u pecân
nci o
tdi
ţzări
tr
ei.pe
chi
pul lui Perri
n o st râmbăt ură vinovată, î
şidădu sea ma caşicel alal
t gâ ndise
l
a fel.
— N- aşpu t
easpu ne căam au zi
t vreodată cevadesoi ul ăst
a,vor biThom
după ocl i
pa d e ătcere, apoise cu tremură ş i devenifoart
e erpezi
t. Dacă
l
ucruril
e a r fist at al tf
el, aş fiput ut face işo pove st
e din toat
ăt reaba, dar
acum… Aes Sed ai, vreţi să ăm r ânem aicitoată ziua?
— N u, răspunseMoi raine,strângân dfrâiel
e.
Ca şicu m i-arfi î nt ări
t vorbel
e,di nspre mi ază
ziseauziun su netde corn ,
cărui
aî i răsp
unseră şial tele,di nspre ărsă
rtişiapus.Cai i nechezară nîcet şise
f
oirănerv oşi.

eşt
iî — A
ncă înu
deajr
tecu
unstd ef
d
e oc,
put gl
erniăsu
că i l
peni
ni
tşt
ru i
tceea
Lan, ceşise
i
adeî
ntoarse
gâ
n sp
d. Nurepoţ
Moi
irai
săni
e.
zbuNtu
eşt
i,
dacănu t e o dihneşti un pi c.Iar n îl ocul acela ni ciMyrd draal
ii
, nicit rol
oci i nu
vorintra.
Moiraine ri dicaun b raţ
, de parcăar fi vr ut să -
lî ntr
erupă, apoiî ll ăsăsă
cadă pe ânl gă cor p.
— Bi ne,ser ăst
i eamân i
oasă. Pân ăl a urmă,cr edcăaidrept ate,dart ot
aş fipr eferatsă m aiave m de al es.
Î
şisco aset oi
agu l
, care stătusepri ns de una di n curelel
e şeii
.
— Adunaţ i-
văcu oţ ti
iînj urul meu . Câtput eţ
i de aproape.Şi mai
aproape.
Rand î lî mbol di pe Noru ţ săseapr op ie de iapa ei. La stăruinţel
el ui
Moiraine,ven iră într-
un cercn di ce nîce a mi strâns,până ce eca fir e cal st ătea
cugât ul înti
ns p este crupa sau şal el
e a lt
ui a. Numaiat uncif emeia Aes ed Sai se
arătă mul ţumi t
ă. fără r v al
eo tă vorba, seri dicăî n scărişirăsu cit oi
agu l peste
capetel
e orl, î ntinzându-se enptrua fi si gură că -i cupri
ndeape o ti
ţ
.
Rand cl i
pi de fiecare dată cân dt oiagul îit recea pe deasu pra capului . La
fiecare mi şcare,î l st
răbăteaun fior . Ar fi put ut urm ărit oi
agu l şifără să -l vadă,
ghidându-se u nmaidupă r temurul celorpest e care r t
ecea. Nu er a nicio
surprză
i ap ftul că a L
n era nsigu rul neafectat.
 Bru
sc, Moirai
ne întinsetoiagul spr
e apus.Frunzele moart
e seridicară î
n
aer,iar cr
engi
le ofşni
ră e d parcăun vâ rej
t de p
raf se epdlasaîn di
recţi
aî n care
arăta ea
. Când tornada invizi
bil
ă dispăru, ease şeză
a al l
ocîn şa, cuun of tat
.
— Trol
ocil
or,le arătă ea,l i sevapăreacămi r
osu l şiurmel
e noa st
r
e se
îndreap
tă n
îtr
-acolo.Myr ddraal
iiîşivor da seama până al u rmă,dar până
atunci
…
— Până atunci, spuseLan , ne vorfi pied
rut urma.

Nynaev—
e.To iagult ău ef oarte putern
ic,semi ră Egwene,spre iri
tareal ui
Moiraine plesn i di
n buze.
— Cop i
lă,ţ i-
am maispu s,ob i
ectel
e nu au puter
e.Put er
eaSupremă
provi
ne d i
n Adevăr at
ul Izvo,r şinumaigân dul celvi
u o poa t
e mân ui. Acest
a nu-
i ni
cimăcarn u angreal
, cinumaicev a ca
re mă aj
ută să ă m concen t
rez. La
n?
termi
nă ea , strecurându-şit oiagulîndărăt
, cuun gest obosi
t.
— Urm aţi-mă,l e ceru Străj
erul
, şinu aceţ
f i zgomot. Stri
cămt otul dacă
ne aud t rol
oc i
i.
Îi condusedi n n ou spre mi ază
noapt
e,dar nu a lf
elde r ep ede caî naint
e,
ciîntr-
un pas vi oi
, aşacu m că l
ători
seră pe dru
mul spre Caem l
yn . Locuri
le
dimprej
uru ll or even
d i ră din ce nîce m aiînt
inse,deşipădureanu se rări .

cale caDr
eumu
r lu
şerppie car
a eemer
pest p geau
ămâ ntulubăntm
ai
ăt er
oritaşidr
ept
t , ri
ancu caeî
l nd
ai
ent e,
âncăci
st ci La
, şi nu-
n ial
ese
mase
i o
lăsasă -
şit aie d rum pri ntre utfişu ri
le n îcâlci
te,cil e n îgădui a răgazu l de al e
ocoli
. Di n cân dî n cân d, rămân ea nîurmă,ce rcetân dî ngân duraturma p e car
e
o ăsau
l . Dacăî ndrăzn ea n ci
eva să scoat ă un zgom otcât de mi c,de p i
lda să
tuşească, îşiatrăgea din part ea ul i un morm ăti nemul ţumi t.
Nyn aeve călăreaal ăturide AesSed ai; pe ch ipul ei ,î ngrijorarea se
împletea cu nep l
ăcer ea. Şi se a migh i
cea ceva colo, ase gân di Ran d, ca şi cum
Meştereasa se ved eaap r
oa pe d e a-şiî ndep li
ni un ţ el. Moi raine că lărea cu
umerii pl ecaţi şiţ i
neaf râiele şi şaua cuambel e mâi ni, clătinându- se alfieca re
pas ăcu
f t de A ldieb. Era l imped e căî ncer carea e d al ăsao u rm ăf al
să , ori
cât ar
fi păru t de n eînsem nat ă p e ânl gă cu t
remurul şizi dul de oc f e d maiî nainte,o
storsese e p u
dteri şierapr a
oape vl ăguită.
Ran d ap roap e că- şido r
eacasu netul de cor n săseau dădi n nou . Măcar
aşaar fiav ut pri lej
ul de a -şida sea ma câ t de d epart e e rau t r
olocii
. Şi Pieri
ţii
.
Se t otui taî n sp ate,ast f
elcă u n zării med iat ceseafla î naintea orl.Iar
cândof ăcu,r ămase i u
mi t
, cuoch i
i hol baţi.În ambel e p ărţi se nî t
indeao
umbră mare , cucon tururi ner egu l
ate,car e sei er
pdea i d
n veder e;în mul te
locurieraa l felde n îaltă caşico pacii ca re creştea u ch i
ar p ână la mar gi
neaei ,
iar pe cii, pe co lo, vâ rufril
e sa l
e se ri
dica u încăşimai su s.Corzi desfrunzi
te d e
viţ
ă-de-vieşipl ant ecăţ ăr ătoareoacopereaucumaimul test raturigroase.O
coastă de munte!„Corzi
le o să ne ajute să en căţ
ărăm, dar cai
i nu-
i putem l
ua
cunoi .”
Dint
r-od
ată, după ceseaprop iară,văzu un turn. Negre
şi
t
, era un turn
,
nu un ţ anc de st
ân că,şiavea n vârf
î un dom ci udat,ţugu
iat
.
— Un oraş! spuseel.
Era acol
o şizidul de împrej
mui r
e,iar t
urn uri
le ca
re sezăreau au er
turnuri
le de z pa
ă de pei d.
z Rămasenmărm
î uri t
. Pesemne că er
a cev
a cam de
zece— orimai mare
Un oraş, î
ncuca
B a
vi
ier
nţl
ăon
.P
şi oa
Ma t
e
t d
er ci
. Da nci
ce zeci
cautdeai
ă o
ri
ci
,.în mi jl
ocu l pădurii?
— Şi f ărăni ciun om , spusePerrin, iar când ceilalţi seui t
arăsp re el,le
arătă zi
dul. Credeţi căoa menii ar ălsaco rzi
l
e d e vi
ţă săcreas căaşa , peste ot?
t
Ştiţ
i căpl ant
ele a st
eapotf ace rio
ce eret
p e săse f ă
srâm e.I a uitaţi
-văcu m s-a
prăbuşi
t.
Rand seui tăî ntr
-acolo,şii magi neaîir ămaseî n mi nte,alăturide
impresi
il
e d e până atunci . Perr
in avea drep
tate.Sub apr oape otate ocu
l ri l
e n î
careduzi l er
a maiscu nd se gă sea câte omovi l
ă aco peri
tă de b uru ieni
, alcătui
tă
din piet
rele căzut
e d i
n zi dul prăbuşit. Nu exi
stau dou ăt urn uride p azăcare să
aibă aceeaşiînălţ
ime.
— Oare ceoraş o fi ost
f ăst a?seî ntrebă Egw ene.Şi cei s- ofi n ît
âmplat?

Nu-mi— aduc
Sen am
uint
meae Ani
mi
ric
d di
hol
,nlehartal
exp i
cău
liMoi
tata
r .
ai
ne.Î n i z
lel
e răzb oai
elort rol
oce,a
f
ostnf r
îăţ
it cuManet heren.
Ea seui taţ intăl a zidurile masi veşipăr easăni cinu fi e con şti
entă de
prezenţ
a cel orl
alţi, nicimăca r a ul i Nynaeve, care opri sji
neaî n şa ,ţinându-io
mân ă pe aţ br.
— Apoi , Aridhola muri t
,i ar locu l acesta a primi t alt nume.
— Ce nu me? î nt rebăMat .
— Pe ai ci, spuseLa n, car e-
l op ri pe Man darbî n aţ
fa a ceea cef usese
cândvao p oa rtăî ndea juns d e a lr
găpen truci ncizecide că lăreţ
i, care să
mărşăluiască unul l ângă l t
a
ul . Acu m rămăseser ă n umait urn uri
le străj
il
or,
sf
ărâm ate şi acop erit
e cui ederă;di n poa rt ă nu se m aived eanimi c.Pe a iciest
e
i
ntrarea.
În dep ărtare seauzi răsu netel
e ascu ţi
te de co rni
. Lan se uitaîn direcţ
ia
di
n care ea, ven apoipri visp r
e soa re,care orâse cob ej adlaj umăt ateadru mului,
î
nsp r
e vâ rf
urile co pacilor de a l apus.
— Au descop eri
t căurm aef alsă. Haideţi
,t rebui
e săne găsi m ad ăpost
î
nainte d e am urg.
— C e nume?î ntrebăi ar ăşi Mat.
Moiraine î i răspunseî n t imp cei nt rau că l
areî n oraş.
— Shadar Logoth, spu seea. Se numeş te Shadar Logo th.
 CAPITOLU L 19
Umbra care pândeş
te.
Pi
etrel
e spart
e di
n p ava
jtros
neau su
b cop i
tel
e ca i
lor,în i t
mp ceLan iî
conducean î oraş.Tot
ul er
a sf
ărâmat
, di
n cât
e vedea Ran d, şipărăsi
t, aşacu
m
spuseseerr P
in. Nu se imşca i
ci
n măcar eo
vrasă
pr e,i ar i n
d crăpăt
uril
e
zi
duril
or şi din pava
jrăsărseră
i buru i
eni
, mai al
es i d
n cel e băt
râne.Casele cu
acoperi
şul prăbuşi
t eraumai mult
e decâ
t cel
e nîtreg
i
. Zi duri
le prăvă
li
te
r
aevă
brursau
pte p ieneregu
ş st
răzilagră
t
e, mezi
candiee că
şt răm
b
eţei
zi
ruşi
pe pa
t i
let
re.
mijlTu
o rn
c. uri
l
e
Movi
li
ţ era
eu d
el î
encl
i
d
in
fat
erie,
t
e o frme,
pe a l
e că ror at
luricr eşteau câţi
va copacist râmbi, puteau fi rămăşi ţ
ele u nor
palate.
Şi t ot
uşi, ceea cerămăsese er
a su ficient pentrua f ace cal ui Rand să-i se
tai
e ă rsuflarea. Până şi cea am i mar
e clădire d i
n Baerlons- ar fi pierdut î n
umbra cel or de aici
. Palate de marmura al bă,avân dî n vârf domuri uriaşe, î
i
i
eşeau înai nteaoch i
lor ori
unde p ri
vea
. Fieca re ă cl
direpăr easăai bă celpuţ i
n
un dom; unel e avea u patrusauci nci
, şit oate de a l
tăform ă. Aleilungi,
mărginit
e d e co
loa ne,se nî ti
ndeaupe su te d e paşi, până lat urnuril
e ca re
păreau să u aj
ngă al cer . La fiecar
e ărscruce se edea
v of ântână de b r
on z,sau
spi
rala d e alabastru a vr eunui monumen t, sauo st at
uie pe p i
edest
al. Chi ar

d
stacă
atuifân
ert
aân
uileart
sp secaseră,cel
e,ceea ecemai mul
ăsese
răm t
eamoner
atâumen
tdetemăre
se,r
ţ ăb
p
î uşi
ncât ser
nuăpşi
utmul
ea t
de
ecât să
se mi nunez e.
„Şi eu arce cr edeam căBaer l
on e un or aşmar e!Ar de- m-arf ocu l
, ce
trebuie săse m aifi di strat Thom. Şi Moi raine,şiLan. ”
Era aşade cap tivat de ceea cevedea ,î ncât rămase su rpri
ns at uncicân d
Lan se p o
ri, di
ntr-odată, în faţ a uneicl ădi ride p iatră albă, ca re ufsese cândva
de d ou ă oricât Cer bul şiLeu l. Nu exi st
a n iciun sem n care să ndicei ce usese
f
acolo,pe câ nd oraş ul era vi u şist rălucit
or –ut peasăfi f ost chiar şi un han. Di
n
caturil
e d e mai su s n u rămăseseecât d o co ch i
li
e goa lă – ri pn ramel e goa l
e ale
ferest
relor se ea vedceru l de d upă ami ază; lemnul şist i
cla di spăruseră de mul tă
vreme,darcat uldejospăr eaî ncăsolid.
Moiraine,ţ i
nându- seî n continuare de şa, cercetă amănunţ it clădi
rea
înainte să încuvii
nţeze.
— Ai cie bi ne.
Lan sări din şa şio ri di
căpe f emei a AesSed aiîn braţ e.
— Duceţ i caiiînău ntru, poru nciel . Găsi ţio î ncăpere maiî n spa te pe care
s-o ol
fosim cagraj d. Hai , mişcaţi-
vă! Nu su ntem pe p aj
işt
eadi n satul vostru.
Şi dispăruî nău ntru , cuf emeiaî n br aţe.Nyn aeve coborî cumi şcări
bruştedi nşaşisegrăbipeurmel elui,ţi
nându- şistrânsî nmânăpungacu
ierburişil eacuri. Egw ene ourm ă.Amân dou ăî şilăsaseră i
iî n
capărăsi re.
 — Aduceţi cai
iî nău ntru, mormăiThom, mor ocăn
os, şipufni în must ăi
ţ,
apoise ăd
du josdin şa , cumi şcăriîncete şiţep
ene,îşipuse m âi
ni l
e nî şolduri
şioft
ă pr
elung,apucâ nd că păst
rull ui Al
dieb
. Ei? mai zi
se , el
ridicând dintr-
o
sprân
cean
ăî nspre R
an d şipri eteni
i săi
.
Cu oţ
tii segrăbirăsă de scal
ece şiadunarăşicei l
alţi ca
i
. Ar cada, din car
e
nu mairămăsese i
mi c
n care să at ar
e că acol
o ufses
e cândva o şă,u er a
îndeaj
uns de argă
l en t
p
ruca n a
imalel
e să oapt
ă rtece,chiar şidou ă d eod
ată.

cuo p Î
n ău
od nt
ea ru
muera
rdarod
ă î
necăp
p
iere
atrăuri
şiaşă
,
câ
t ca
evare
tapse
i în
seri
iti
ndr
zdea
en pe
ţ
u i
tet
oan
ît
ă
ti l
ăţ
nse i
mea
ep pcl
ăd
er
e i
ţ
.i
rii
,
Culoar
ea or l păl
i
se, ajungân d un soi de maron iu întunecat; păreau gata săse
sf
ărâm e al cea maimi ca t a
inger
e.În r est
, nu maier a n i
mic.Lan î if ăcuse n u
cul
cuş u li Moirai
ne,î n co lţ
ul cel mai aprop i
at,f ol
osind mant ial ui şia ei .
Pl
ângân du-se deraf p, Nynaeve ngen
îunch e ân
l gă esA edaSi , scotoci
nd în punga
cul eacuripe care - o iţ
nea gw E ene.
— Nu mi -
o fi pl ăcân d eapreamul t
, e ad evărat,î i mărturisea Nynaeve
St
răjer
ul ui
, când Ran d păt runse nău
î ntru, pe u rmele uli Thom, ducân du-i pe
Bel
a şipe N oru
ţ, dar eu sar nî aj
utorult uturor cel
or carenevoi aue,fie că -mi
pl
ac, fie că un .
— Nu t e-
am î nvi
novăţ i
t de nimic,Meş t
ereasă, ţi-
am spu s numaisăai

grij
ă cu
Ea ierb
îlpuri
ril
e.
vi cucoa da ochiului.
— Adevăru l e căeaar e nevoie de i erburi
l e mele,şidumneat al af el
.
Gl
asu l eif usese de la bun n îceput răstit
,i aracu m seascu ţeacu fieca re
vorbă.
— Adevăru l e căni cieanu p oat
ef ace ch iar totul, nicimăcar cu u aj
t
orul
Puteri
i Supr eme,şică af ăcut aproa pe ot
t ce a ut p
ut. Dacămaiî ncer
caceva, se
prăbuşea. Şi adevărul e că sabia d umi t
ale n -
o maipoat e ajuta acu
m, St ăpân al
celor a Ş
pte Tu rnuri, dar i
erburi
le mel e d a.
Moi rai
ne îşipuseo mân ă pe braţ ul lui Lan.
— St ailinişti
t, Lan. Nu vr easă- mi facăr ău. Numaicănu şt ie.
Străjerul pufni dispreţ
uit
or.
Nyn aeve seop ridi n scot
oc i
t şiî l priviîncru ntată, dar i seadr esăuil
Moiraine.
— Mul tel ucrurinu şt i
u. Despre cevor beşti?
— De pi ldă,răsp unseMoi rai
ne,afl ă căl ucr ul de car e am cuad evărat
nevoie este u n pic d e odi
hnă.Şi maie ceva – et credpe cu vân
t. Pri
ceper
eaşi
cunoştinţ
el e dumitale vor fi maif ol
ositoare decât am cr ezut. Acum, dacăaiavea
ceva care să ăm aj ute să dorm vr
eu n ceas, şisă u n mă r t
ezescameţi
tă…
— Un ceai slabde…
 Ran
d nu m aiau zişirestul, căci seluă după Thom, care pătrunseîntr
-o
încăpereindspatel
e pri
mei
,l af elde mar e şi chiar şimai pust
ie.Aicieraoa d
r
praf
, care se ern
aşt
use est
ningh eri
t, până săpăt rundă ei
. Pe podeanu se
zăreaunicimăcar urme de i an
mal e sau de păsări.
Ran
dî ncepu să desf
acăşe il
e depe Bel a şiNor uţ, Thom seocu pă de
Aldi
ebşidemurgulsău,i
arPerri
n,decal ulpecareveniseşideMandarb.
Numai Mat nu făceanimic;îşil ăsăf râi
ele să cadă în mijl
ocu
lîncăperii
. Mai
erau a—
colo
O dou
ală arcad
ee, anune,
ţaîn a
Mat f
ară
, dupăed
cecea
sepri
uni
t care
aseîntn
r
-traseră.
i o.Darcu oţ
acol ti
i puteau
să-şidea seama,ch iar şi din loculîn care se au afl
. Cea e- da doua arcadă er
a
numaiun dr ept
ungh iîntunecat, pe pereel
te d in spat
e.Matt recuîncet pe
dedesubtul eişise nt î
oarse u mlt mai repede,scuturân du-şiap ri
g pânzel
e vech
i
de păianjencare-i se rip
nseseră î
n păr.
— Acolo nu-i nimic,sp useel , aru
ncâ nd încăo pri vi
reînspre alee.
— Vr eisă-ţ
i vezi de cal sau u?nî nt
reba Perri
n.
El, unul
,t er
mi nase deja cu al său,iaracu m ri dicaşau a de pe Man darb.
În modci udat
, armăsarul cuoch i fior
oşi nu era neastâmpărat, deşi î
l pri
vea
i
ntens.
— Să şt i
i căni men i n-are de gând săf acăşit reabat a.

cal Ma.
ul săutCaru
ânndcă od
Ran ul
ti
l
ămă
săj pri
osvire
şa
uadeBel
aei
l
un
, gu
ob l al
servăeii
, ap oi
e se
pcă chi î
pun
ltoa
rse,
celuil
alof
ttând, l
se a
aşt
ernuse o expresie p osomorâtă.Pri virealui păr eapi erdut ă undeva, în
depărt
are, şise i mşcaf oa rt
e nîcet.
— Mat , aipăţ it ceva?î ntrebaRan d.
Matri dicaşau a de pe cal şirămase î
n pi cioare,cueaî n mân ă.
— Mat? Mat !
Matt r
esări, mai -maisăscap e şau a pe jos.
— Ce-i? Of… c ăzusem pegân du ri.
— Pe gâ nduri ?r ep l
icăPerr in, ca r
et ocm ai î
i scoteacă păst rull ui
Man darb,pen t
ru a- l priponi. Parcă ad orm i
seşi
.
Matseî ncrunt ă.
— Mă gân deaml a… la ces- aî ntâmpl
atmaidev reme.Lavor bele alea.
Eu…
Cu oţi
ti , nu d oar Rand, seî ntoarseră să-l privească, iar elsef oi stânjeni
t.
— Ei, aţ i auzit cespu neaMoi raine.Ca şicu m un mor t vor
beapri n gura
mea. Nu-mi pl ace.
Chi
pul săuseî năsp ri
, auzindu- l pe Perrin ch i
coti
nd.
— Strigătul de l uptă all ui Aemon , ast
a a spu s – nu? Po ate căeş t
i Aemon
reî
nviat
. Dacăe să ă ma iu după ce eno ttspu neai
, cu m că mon E d’ s F iel
dţ i se
pare un loc oa
frt e p li
cticos,cred căţ i
-ar pl
ăceasăfii rege, şiun erou renăscut.
 — Nu spu ne asta!inter
veni Thom, car e răsuflă adânc;de acu m, cut oţ
ii
se iu
t
au l a el
. Asemeneacu vi
nte su nt pri
mej dioase işprost
eşt
i. Morţ
ii potînvi
a
saupotpune st ăpâni
re pe u ntrup vi u, i
ar ast a nu e ceva de care ă psoţ
i vor
bi
cuuşu ri
nţă.Răsuflând din nou, casă se inişt
lească,conti
nuă:Sân gel
e
st
răvech
i, ast
a a spus.Sân gel
e,nu vr eu
n mort . Am au zi
t că staa se oapt
e
î
ntâmpla,din când nî cân
d. Am au zit
, deşi nu m- am gândit vr
eodat
ă că…Er au
r
ădăci
nile tal
e,băiet
e.Ceeacet e u neşt
e cu t atăl şibunicultău, st
irp
eaca re
mer
te gte
r nd
ag
i î
dărăt
intropâ
- fnmi
aăl a
l M
i
e a
str
ănether
vech en
e. ,rşi
A poa
reb
t t
uies-o
şidi
ancol
şi
lboalt
ăd
eşi ast
a.E
să fii
i,mu
acum
l
ţumişt
i
t
.iC
că
ei
maimul ţi oam eni nu ştiu maimul te decât că au avu t şieiun t at
ă.
„Uni i dintre noinu p otfi si gu rinicimăcar cu atât, segân di Rand, amar.
Poate că eşt Mer easa avear ept
dat e.Pe L umină,spersă fiavu t.
”
Mat î ncu vi
inţ
ă, auzind cu vi
ntele Men est
rel
ul
ui.
— Da,î mi închipui că- i aşa. Numaică, mă întreb … crezi căare de-aface
cuce i ns- aî ntâmplat oună?Cu t rol
ocii şitoa
te cel
e? d A
ică…ei , nu şt i
u ce
vreausăzi c.
— Cr ed că art rebui săui ţi de asta şisăt e gâ ndeşti cătrebui
e săscap i de
aicinevăă tmat ,r ăspunse Th om, scoţ ându-şidin man ti
e pi pa cumuşt iucul
lung.Şi maicr ed că ,eu unul, o să ă mduc să rtag n uf um.

F
—l
utuu
Srâ
nntd di
em n pi
cu p
oţă
t
iilî
n mi
a di
r
jecţ
l i
oc,anl
uor,doa
disp
r ă
uru
nulî
,nîiîncă
spuper
seeRadd
an i
nl a
uf
ţ
iă. .
Mat
Matseî nfior ă şiscoase un hoh otscu rt de râs.
— Aşa- i. Ei, dacăt otvor beşti de ast a acu m, căam t erminatcu caii, ce-
aţi
zice săer m
gemsă m aive dem cât e ceva di n oraşul ăst a? n U oraş d a
evărat
,f ără
mulţi
mi de oa men i care să -
ţi deacoa t
e şi săt e n îghionteascăî n coaste.Şi fără
nimeni car e să n e priveascăe ds us.Maiave m un ceas, poate dou ă,pân ă al
asfinţ
it.
— Nu cu mvaaiui t
atde t roloci?î ntreba Perrin.
Matscu tură disp reţ
uitordi n cap .
— Lan asp us cănu vor intra aici, după noi ,ţ i
-aduciami nte?Ar trebui să
ascul
ţi cumaimar e at enţ
ie ce se vorbeşt e.
— Îmi ami ntesc, rosti Perrin. Şi ch iar ascult. Oraşu l ăst
a – Ari dhol
, nu? –
a ost
f î nfrăţ
it cuManet heren . Vezi? A scult.
— Aridholt rebuie săfi f ost cel maimare or aşde pe t impul războai
elor
trol
oce, vorbi Rand, pen trucal or să le fi e nîcăt ea mă de el . Nu l e-
af ost t
eamă
să nitre nî Ţinut ul celor ouD ă Râu ri,iar Moi raine n e-a zis că Man et
herena f ost
–oarecum aspus?–unghi mpeî nfiptî ncoast aCel uiÎntunecat .
Perrin ridicăbraţ el
e.
— Nu maivor bi despre Păstorul Nop ţ
ii
,t er og.
— Ce zi ceţi
? râse Mat . Haisămer ge m!
 — Ar trebui s-
oî nt
reb
ăm pe Moirai
ne,pr op
usePerri
n, iarMatri di
că
braţ
ele.
— S- oîntr
ebam pe Moirai
ne?Crezi căne-arlăsasăne î ndepărt
ăm? Şi de
Nynaeve ce ărer
ep ai
? Sânge şi
cen
uşă, Perri
n, de ce-onn ît
reb
i şipe u jpânea
sa
Luhhan , dacăotte pe-aşa?
Perri
n nîcuvi
i
nţă, ca
m fărăvoi
alui,i ar Mat seî
ntoarse,rânj
ind, cătr
e
Rand.

Manti
il— A
e Tu
l ce
be carzi
eci?
săUn or
se a
hş
ol adevărat
beze al …. Cu p
noi alat
e,r âseelvi clean. Şi f
ără
Rand l îpriviurât, dar nu şovă i decât o cl
ipă. Palatel
e erau d ca
esp
ri
nse
di
n poves t
eavr eu nui Menest
rel.
— Bi ne.
Mergândî ncet, casănu fie auziţi de di
ncol
o,pl ecară pe alee, urmând-
o
di
n faţa clădiri
i până al ost radă de p e p art
ea pousă. Mer gea
u r epede,iar ud
pă
ce se ndep
îărtaser ăîndeaj
uns d e mult de clădi
readi n piatră albă,Matî ncepu
di
ntr
-od at
ă sădanseze.
— Li beri! stri
găel. Suntem i bl
eri!
Î
ncetini până ceaj unsesăseî nvârtăîn cerc,hol bându-sel at otceera
î
mprejur, şirâzâ nd în conti
nuar e.Umbr ele după-amiezi
i se nîti
ndeaul ungişi

zdrenţui
—te,
Aţi
arvi
i soa
satrele
vreodca
re
at
ă căco
bora
arpcol
utora
eaexiînsta
auri
uu
n oraşu
l
occa lîn
ăstru
a?i
nE
ăi
.?
Perri
n â rseşiel , dar Rand ri dicăst ânjen i
t din u meri. Nu era caoraşu l
din pri mul său vi s,şit otuşi…
— Dacăe săvedem ceva,spu seel , maibi ne mer gem maidepa rt
e.Î n
curând va fiî ntuner ic.
Mat păreasăvr easăva dă t otul, şi-it rasepe cei lalţ
i după elcu u mlt
entuziasm. Se că ţărară pe â fntâni prăf uite,al e că ror azi
bne erau îndeajuns d e
mari pentrua- i cu prinde p e o ti
ţoa men ii din Emon d’
s F i
eld, şise r p
eumbl ară
prin clădirialesea l întâmpl are,dar numaipri n cel e mai maripe care e p u
lteau
găs.iPe u nele el n îţeleseră, pe a l
tele n u. Un pal at era, l
imped e,un pal at
, dar ce
era u ri
aşacl ăd i
re o ru
tndă,cuo cu pol ă mareacu n deal pe d i
nafară şi cuo
si
ngu ra nîcăp ere mon struoasă e p dinău nt ru? D ar ocullî ncon j
uratde zi duri,
deschis sp re cer î şi
ndeajuns d e mareen pt
rua adăpost it otsatul lor
,î ncon jurat
de şiru riîntregi de b ăncide p i
atră?
Matdeve ni ner ăb dătorcân d văzu cănu găsesc decât praf
, pietr
e sau
tapiseri
i decoloraet care se ur peaul a cea maimi că t a
i
ngere.Laun momen t dat ,
dădur ă peste n işt
e scau ne d e eml n, ad unat e ân
l gă n u zi
d, dar oatte seăcu fră
praf cân d Perrin î ncer căsări di
ce n uul.
Palat
ele,cu ncă î peril
el oruri aşeşigo ale,di ntre careunel e ar fi pu tut
cuprinde o tthan ul I zvorul de V in – b a sămair ămân ă şiceva oc,lî
n t oate
dir
ecţi
il
e –, îl duserăe pR and cugâ ndul numai la oamenii car
e ocu
l iserăcol a
o.
Îitrecupri n minte cătoţi ceidi
n Ţi nut
ul celor ou
D ă Râuriar fi u ptut st
a acolo,
sub cu pol
a cea r
otundă,cât despre ocul
lcubăn ci
l
e d e pi
atră… Apr oape că-şi
putea nîchi
pui că-i ved
e pe oamenii ascu
nşiî n umbră,ca re iîpriveau
dezaprobat
or pe ce itreii
ntruşicare elu tlburauli
nişt
ea.
Până la urm a obosi şiMat, ori
cât ar fi ost
f de măr eţe clădi
ril
e,şi-şiami nt
i
că nînoa pteade d i
nai
nte nu dormise ecât
d un ceas. Cu toţi
iî ncepură să-şi
amina
t
căreiească
se d
fl
ae a
au sta. mu
mai Căscâ
lend
t ,
şi
ruse
ridaeşezară
col
oape
n e m
r
tep
a t
el
ri
, e
deunpei
i
atcl
r
ă,ădiri
şiîî
n
n al
t
cepe,
urăî
nsă
faţ
ase
cert
e ce să acăf m
ai dep art
e.
— Să ne întoarcem, propu seRan d,şisădorm im un pi c.Îşidu semân al a
gură,iar după ceeu r
şisă con t
inue,ad ăugă: Să dorm , ast
a vreau.
— De dorm it
, poţi dorm i oricând, spuseMathot ărâ.
t Uită-
te unde
suntem. Un oraş nîrui nă.Comor i
.
— Comori? morm ăi şiPerr i
n, t r
osnind din ăfl
ci. Pe aicinu eni cio
com oar
ă.Nu e decât praf.
Rand şi
î dusepal ma laf ru nte şipri visoar
ele,cao mi ngeroşie car
e stăt
ea
spânzurat
ă pe ân
l gă cop
a erişuri
.
— Se face târz
iu, Mat .În cu rând vafi î nt
uner i
c.

su iî nt—
r-
unAurlpu
dit
ea
n tusă
rn fie
u .com
ri Uito
aţr
i
i
-,
văolţ
ainu
cel un
da
e şi
acbu
o
l nă
o. E Mat
înt.
r Ori
eg. cu
Punm,pvre
uau
ari să
că dmă
e
aco lo de su s se ved e mp
îr ejur, cale d e maimul t
e mi le.Ce zi ceţ
i?
— Tu rnurile su nt primejdioase, seau zio voce de bărb at din spatel
el or.
Rand să riî n picioa re şi se răsuci , cumâna î ncleşt
ată pe p lăselel
e sabiei
,i ar
ceilalţ
ir ea ciţ
on ară alf elde rep ede.Văzu ră n u bărb at ca re ă st
t
eapri ntre
umbr ele dint r
e co loanele d e al capăt ul tr
ep t
elor
. El f ăcuun pas mi c n
îf aţă,
ridicăbraţu l pen t
rua- şiprot ej
a och i
i şiapoi set rase a ll oc.
— I ertaţi
-mă, vorb i ellinişt
it. Am st at preamul t
ă vreme î năuntru,în
întuner i
c.Och ii meiî ncă u n s-au ob i
şnuit cul umina.
— Ci ne su nt eţi
?
Lui Ran d i sepăru ăcbăr batul avea un acc ent ciudat , chiarşidupă
exp erienţa di n Baer lon. Pronunţ a unel e cuvinte a t
âtde st ran i
u, încât Ran d de-
abiaî l put eaî nţ eleg
e.
— Ce f aceţi aici? Credeamcăor aşul est
e pust iu.
— Mă cheam ă Mor det
h, răspu nsebă rbatul şiseop ri, depar căseaşt epta
ca u nmele să- i fie e rcunoscut; după ce i ci
nunul di ntre b ăi
eţi nu dăd u niciun
sem n de e rcu noaşt er
e,morm ăicev a cugl as scăzu t şicon t
inuă:V- aş u p
tea
întreba şi euacel aşil ucru.Î n Aridholn- a mai f ost ni meni de mul tă vreme.De
foarte,f oarte mul ta vr eme.N- aş ficr ezut sădau pest e rteit ineri hoi
nărind pe
străzile de ai ci.
 — Mergem înspre Caem lyn, spuseRan d,şine- am oprit săne ad
ăpost
im
î
n noapt
eaast a.
— Caem l
yn, spuseî ncet Mordeth, r
otunji
nd cuvân tul
, ap
oiclăt
i
nă di
n
cap
. Să vă daăpost
i
ţi, da?At unci, poat
e veniţ
iî mpreună cumi ne.
— Tot nu ne-aţi spus cef aceţ
i aici
, spusePerr i
n.
— Păi
, sunt căutătorde com ori
, fireşt
e.
— Aţi găsi
t ceva? î
ntreba Mat , cusu flet
ul la gură.

puteaLu i
fi R
si
guan
r
.d i sepă ru căMor det
h zâmbea, dar di
n prici
na umbr el
ornu
— Da,răspu nsebă rbatul
. Maimul t dec
âtm- am aştept
at. Mult maimult.
Maimul t decât potduce. Nu m- am aştept
atni ci
odat
ă să găsesc reitt
iner
i
puterni
cişisăn ătoşi
. Dacămă a jutaţ
i săduc ceot pîn loculîn care mi-
am lăsat
cai
i, vă u pt
eţiîmpărţi ceea ceân răm
e.Câtput eţ
i duce.Oricu
m, t otce ămrâne o
sădi spară,di n pri
ci
na vân ăt
oril
or e d co
mori, până sămă potî nt
oarce ici
a să
i
au şirest ul.
— V- am spu s căt rebui
e săfie com oriîntr
-un loccaăst a,exclamă Mat,
apoio zb ugh iîn sus pe scări. O să vă aj
utăm, desi
gur
. Numaisă e n arăt
aţ
i
drumul.
El şiMor deth secu fundară maiad ân cîn umbrele di
ntr
e coloane.Randî l

privip —e NPerri
u-ln.t
pu em lăsa singu r.
Perri
n seui tăl a so arele ca reapuneaşiî ncu vi
inţă. Urcarăt rept
ele cu
grijă, î n timp ce errPi n î şipr egă t
easecu reade a l cingă t
oare,i ar R and avea
mân aî ncl
eştat
ă pe mân erul sab iei
. Dar a MtşiMor deth îi aşteptau pri ntre
coloa ne,Mordet h cubraţ eeln îcru ci
şate pe p iep
t,i ar a Mt privi
nd ner ăbdător
înău ntru.
— Hai deţi
,î i chem ă Mor deth. O să văar ătcom oara.
Se strecură înăunt ru,i ar Mat î l urm ă. Ceil
alţi nu avu ră de al esşise
luarăup dă el.Î ncăperea i d
nău ntruer a nîtunecată,dar , aproape med
i i at,
Mord et h o u lă nîl ateral şico borî pe o sca ră îngustă şirăsu cit
ă, din ce nîce a mi
întunecoasă , pân ă ce uaj nseră să -şicau t
e d rumul î ntr
-o b eznă d epli
nă.Ran d
pipăi a cuo mân a zi
dul ,fără să i
e şt
si
gur dacămaiurma sa u nu o r teaptă,
pân ă ce undăd ea cu piciorul de ea. Până şi Matî ncepu să se ngri
îjorez
e,după
cu m î i suna vocea t
uncia cân d zise:
— Ai ci
,j os,e t are de î ntuneric.
— Da,da,mor măiMor deth, care nu păr eader an j
atdi n pri ci
na ast a.Jos
su nt l umi ni. Haideţi
.
Într-
adevă r
, scara r ăsu ci
tă aj unsebru scî ntr-un coridorsl ab l umi nat cu
ajut oru l câtorva torţ
e u fmegâ nde,î nfipte ci
i şico l
o,î n su porturil
e d e fi er e dpe
per ei ţ
. Flăcăril
e r t
emur ătoare şi umbr ele iîîngăduirăl ui Rand să -l priveascăpe
Mordeth pentrupri ma d ată; acest
a serăb gi pe cori dor,fără săse op r
ească nici
o cl
ipă şifăcâ ndu-le semn să-l urmeze.
Era ceva ciudatcuel , segân deaRan d, darnu- şiputeada seam a ce
anume.Mor det
h er a un bărba tîngrij
it şicamgr as, cupleoapel
e căzute,de
parcă se nascudea u dpă ceva t r
şi
ăgea cuoch iul. Era scu nd şicom pletch el
,
dar păşea de p arcăera am iînalt decât ori
ca re d i
nt re ei
. Şi eramb îrăcat cunişt
e
hai
ne ca r
e,şiacest ea
, erau com pletnoişist răine n î ochiilui Rand. Avea
pa
glnta
eznlo
eln,
oriunnegr irt
su şi
ucst
râm
u ţ
lngi, şi
şiîncă
roşu ,l
ţă
îri
mp roşi
odobi,
tmo
i cu i
,br
cu
od ca
eri
irgroa
âmbi
serăsf
erân
d aţ
ui
r,î
nşij
uorul
căm aşă l b
aă cal aptel
e,cumâneci l
argi, care i aj
îungeau ap roape p ână al
genunch i. Nu er au ni cipe d eparte n i
şte veştminte cucare să e mbîtraci pen t
ru
a umbl a pri ntr-un or aşî n ruină,î n căutare de comori. Dar u n astaî lf ăcea să
arate ciudat.
Apoi , cord i
oru l set ermină î ntr
-oî ncăpere cu er peiţde pi atră, iar Rand
uită de oatte ci udăţ enii
le pe care e-arl fi utp
ut aveaordetM h. Scoa se n u sunet
înăbuşit,iar cei lalţ
iî iţ inură soinul. Şi aici,lumi na veneanumai de a l câteva
torţ
e care afumau t avanul şif ăceau ca ecar
fi e ob i
ect să ase
l mb ur e n î mai
mul t
e d ir
ecţii, dar ea se reflecta de omi e d e oriîn pi etr
ele preţioaseşiî n aurul
îngrămădit pe p od ea, grăm eziîntregi de mon ede şi de b i
juteri
i, poca l
e,pl at
ou ri

şi t
neglă
i
jvi
,
entsă
înbii şi
mor mpumn
an ea l
ee p
car ol
lei
e t
e
aj şiî
ncru
ungeau st
pân a
ăt
ealcub di
râua
.mante,t oa
te nîgrămădite
Scoţ ând un t sri
găt, Matf ăcu câţ i
vapaşiî nainte şicăzu n îgen
unch iîn
faţ
a u neigrăm ezi
.
— Saci , şop t
i elcu ăsur flarea tăiată,pipăind au rul
. O săavem nevoi
e de
saci ca să cărăm toate ast
ea.
— Nu pu tem l ua tot
ul, remarcă Rand, şipri vineaj utorat în ujrul său;tot
aurul ad us d e n eguţătoriîn Emon d’s Fieldî nt
r-un an de zi le nu ar fiăcu ft nici
a mi a part e dintr
-una d in acele grămez i. Celpuţ in, nu acu m. E ap roape
înt
uneric.
Per ri
n scoase de undeva o secu re,aru ncân d nep ăsăt
orpe j osl anţuri
le de
aur ca r
e sencu îrcaseră n jî
urul ei. Pe mâneru l negru şist răl
ucitor scl
ipeau
piet
re p reţi
oase, i
ar cele d ouăl ame era u aco perite cui ncrustaţ
ii del
icat
e d e aur.
— At unci, o s- of acem mâine,hot ărî el
, cân tări
nd secu reaî n palmă şi
rânji
nd. Moi raine şi Lan o săî nţel
ea gă, dacăl e a rătăm ast a.
— Nu su nteţ
i singuri?î ntr
eb ă Mord eth; î
il ăsasesăi -
oi aî naint
e,î n
cam ear com orii
, daracu m î i urmă.Ci ne maie cuvoi ?
Cu m âi
nile vâr ât
e pân ăl a coateî n mon ede,Matî i răspunse, fără săse
gândească:
— Moi raine şiLa n. Şi maisu nt şiNyn aeve,Egw ene şiTh om –
Men est
relul. Mer gemî n Tar l Va
on.
 Ran dîngheţă.Apoi
, văzând căMor deth nu ai
m spu ne nimic,seui t
ăl a el
.
Chipul bărba
tul
ui er
a sch i
mon osit de mâni
e şide t eamă.Buze l
e i se
subţi
aseră,lăsând să-
i se a v
dă dinţii
.
— Ta r Val
on! st
ri
găel , scut
urându- şipumniiîncl
eştaţ
i. Tar Val
on!
Adineaurispuneaţ
icămergeţ
iîn… cum îispune… înCaemlyn!M-aţiminţi
t!
— Dacămai su nteţ
i dorni
c,î ncercăPerri
n să-
ll ini
ştească
, veni
m mâi ne
să ă v aj
utăm.

diamanCt
eu ş
imare
altegri
j
b
iă,
j
ut pu
eriise
. securealal oc,î
n gr ămada de pocal
eî ncr
ust
ate cu
— Numaidacă vreţi
.
— Nu. Adi că…răspu nseMor det
h, gâf
âi
nd depa rcănu seput eahotărî
.
Luaţi ce vreţ
i.Î n afară de… de…
Dintr
-odat ă,Ran dî şidăd u seama de l
ucrul care-
l ned
umer i
se,cuprivire
la străi
n. Torel
ţe răsp ândit
e pe ci
i şico l
oî n cordi
or iîînco
njuraserăpe fiecare
dint
re ei cuun cer c d e u mbre,laf elşicel
e d i
n sala comori
i
. Numaică…Era
aşade u l
uit,î ncât o sp use cu gl
as atr
e:
— Nu l ăsaiţumbr ă.
Matsc ăpădi n mân ă un pocal
, car
e căzu cuzgom otpepăm ânt
. Mordeth
încuvi
inţă şi
, pen trupri ma dată, pleoa
pel
e sale cărnoa
se sedi ca
ri
ră compl
et.

Chipul—său bu
Aşad hăi
ar,t pă
grăiruel,brîud
n sc
r eptdesc
ândărna
u-setşi
şipl
acom
ărân. par
d cămai î nalt, s-a hotărât
.
Şi at unci ,totul deve ni limped e.Mor deth se umflă caun ba l
on ,trupul i se
schimon osi
, ca pul îi ajunse nît avan, umerii se r eca
f ră de p ereiţ
; umpl eat ot
capătul încă perii,tăindu- l
e o rce
i ac le de scăpare. Cu obraj i
i su pţi, cu dinţi
i
rânji
ţi cao fi ară, se nt îinse sp re ei, cumâi nil
e n îdeajuns d e maripen t
rua
smul gecapu l unui om.
Rand i ţ
pă şif ăcu n u sa l
tî n sp ate.Pi ci
oarele i seî ncurcarăî ntr-
un a lnţ de
au r şicăz u gr ămad ă a l p od ea, rămân ândf ără sufla re.Chi nuindu -se ă srtagă
aern î pi
ep t
,î şică uta sab ia, luptându- se cu mant ia care se ci răsu
se mpîrejurul
plăsel
elor.Încă perea răsu na de i ţ
petele pri
etenilor săi şide zgo mot ul scos d e
platouri
le şi poca l
ele d e a ur car e cădeaupe os.j Di ntr
-odată,Ran d auziun
stri
gătt remurăt or
, car e-lf ăcu săî ngh eţ
e de g roază.
Apr oape su spi
nân d, r euşiî n ce le di
n u rmă săt ragăaer în piept,t ocmai
când îşisco ase şi sa bia d in t eacă. Se ridicăcubăga re de sea mă n î picioare,
întreb
ându- se ac re i n
dtre cei lalţi scosese str
igătul de mai î nainte.Perrin se i u
tă
la el, cuoch ii mari , di n cel ălal
t ca păt al încăperi
i , st
ând gh emui t şiţinându-şi
securea, de p arcă e sp regă teasăt aie un cop ac.Î l zări şipe M at, car
e r t
ăgeacu
ochiul pe du păun mor mande co mor i, cumân a nîcl eş
tată p e mân erul unui
pumnalpe care- lînşfăca se e d a col
o.
 În col
ţul celmai înt
unecat şiplin de umbre semi şcădi
ntr-
odată ceva,
ca
re-
if ăcu pe oţi
t trei săt resa
ră. Era o Mrdeh
t, cu ge
nunchi
i spri
j
ini
ţi de pi
ept
,
gh
emuit cât maidep art
e de ei, aproape una cupereel
te.
— Ne- a păcă
li
t, gâf
âiMat . Avea de gân
d săne î nşel
e.
Mordeth şi
î dădu capul pe sp ate şiscoa
seun vai etcarefăcupereiţ
i săse
cut
remure,umpl ân
d p odeau
a de af pr
.
— Sunt eţ
i morţi cu oţi
ti
! stri
găel . Morţ
i, cu oţi
ti!
A
Rpoi
ân dţâşn
rămi în mu
ase pici
toa
ure
i
mi şi
re,oşi
luăr
ap lae
oapfugă de-
că-
şiaăcu
sc ărm
p ezi
şi şulaî
sabi nd
că
i
nperi
i
. ă.Pe
mân
măsu ră ce or Mdeth î
nai nta,se ăcea
f t otmaisu bţi
re şi maimi c,ca orâm tbă d e
fum. Cân d ajunse cât un deget , dădu de o cr ăpăt
ură d i
n per eel
te d e p
iatră şi
disp
ăruî n ea. Ecou l ulti
mul ui să u st
ri
gă t se ami auzio cl i
pă, după c e el
disp
ăru , apoise i st
nse cu totul.
— Sunt eţi morţi cut oţ
ii!
— Hai deţi săi eşi
m de ai ci, murm ură Perrn
i c u ovce slabă,î ncl
eşt
ân du-şi
mâna p e mâneru l securii şiparcăî ncer
când săse i u
te nîtoa t
e d irecţ
ii
le n î
acel
aşit i
mp; auru l şibi j
uterii
le seî mprăştiarăla picioarel
e sale,neb ăgat
eî n
seamă.
— Darcom oara,pr ot
estă Mat . Doar n-
o s-ol ăsăm ai
ci
.

răs —
uceascăNuîncovr
eau
ace i i
mi
şn
înc
cod
l
oi
,n apaver
oiil
edi
ri l
ui
că,glse r
asuăstiP
l şi err
sti
rin,l
gă con
ap ti
nuân
:d
ereţ
i să
Com se
oara ţiî
aparţi
ne,au zi? Nu l uăm ni mic cunoi !
Ran dî l privimân i
ospe Mat .
— Vr eisăvi nă pe urmel e noa stre?Sau i ade gân d sărămâiai cicasă- ţ
i
umpl i buzu narele,pân ă ce se ntoa
îrce cu î
ncă zece ? ca el
Mat f ăcu n u gest cătr
et otauru l şibi juterii
le,dar , până săapucesă
spună c eva , Rand î l apucăde u n braţ şiPerr in de cel ălal
t.Î l scoaserăi nd
î
ncăp ere p e su s,î n ti
mp ce a Mtse bz ăt
ea şi striga udpă com oară.
Înai nte săap ucesăf acămaimul t de zec e paşi pe cori dor
,l umi na,dej a
slabă,di n urm a or
l ncep
î u să sca dă şi maimul t
. Torţel
e d in sala co morii se
sti
ngeau. Mat î ncetă ă ma
s iţ i
pe şi toţi trei i
uţiră a pşi
i. Prima t orţă din afara
î
ncă perii pâlpâi şise i st
nse, apoiurm ătoa rea. Până s ă a j
ungă al sc ara cea
răsucit
ă, ni cinu mai eraevoi n e să -
lt ârască pe M at
. Fugea u cut oţi
i, cu
î
nt unericul pe u rmele or
l. Nicimăca r bezn a s căriinu- ifăcusă ovă şi e decâto
cli
pă, apoi se ă npusti
ră nîsu s p e rtepte,st ri
gând câ tî iţ ineau put eril
e,
î
ncercân d să - i speri
e pe cei care a r fi put ut fi acol o,aşt eptându-i, şicasănu
uite cumva că erau încăvi i.
Ajunse ră în sala de deasu pra, alunec ând şicăz ând pe marm ura prăfuit
ă,
trecur
ăî n grab ă print
re c ooa
lne şi se r păbuşiră pe r teptel
e d e afară,
rostog
olindu- se grăm adă n î strada, pl i
ni de vân ătăi.
 Rand se ri
dicăşil uă sa
bialui Tam de pe j os,pri
vi
nd n esi
gurîn u jr
.
Deasu
pra acoper
işuri
l
orse a mivedea î
ncă m aipuţ i
n de ujmătae
t din di
scu l
soa
rel
ui. Umbrel
e sent iî
ndeaucani şt
e b raţ
e n ît
unecat
e,pe care u
lmina slabă
car
e mair ămăsese e ăcea
fl să
pară n
îcă şi mainegre,umplând aproape otată
st
rad
a.Se n îfior
ă.Umbr el
e aduceaucuMor deth, car
e sent i
î
ndea spre ei
.
— Măca r am ieşi
t, gâf
âiMat, ri
dicându-sede pe josşiscu t
urându-sede
praf
,încercâ
nd zadarni
c săpar ălini
şti
t. Şi măca r…
—
DeOar e
data chi
art
aceasam
a,Rscăp
an dat? se
î
şi dădînt
u rebă
si
gurPerr
se
ain
m.
a cănu maier a vorbade
imaginaţialui. Simţiînţ epăturil a cea fă. Ceva îi pri
veadin întuneri
cul dintre
coloane.Se răsu cipe că l
câ i
e,pri vind fix cl ădir
eade d i
ncol
o de stradă. Şi de
acolo simţeapri vi
riaţintite asu pral ui.Î şiî ncl
eştă mâna pe p l
ăsel
ele sabiei
,
deşi seî ntrebal a cei -ar o f
losi. Och i
i urm ărit
oril
or părea
u săfie p este ott.
Ceil
alţi aruncau privi
riî ngrij
ora t
e n îj ur;î şidădu sea ma căşieiave au aceeaşi
senzaţi
e.
— Rămân em pe mi j
locul străzi
i,l e spuseelcuvoce răguşi
tă.
Privi
ril
el i se ntîâlniră; ceil
alţi doi păreau a l el
f de speri
aţ
i pe câ t se
simţeaşiel .Îngh i
ţiîn se c,cu greu tate.
— Rămân em pe mi j
locul străzi
i, ne ţinem cât maidep art
e de umbre şi

mer gem—r eFpede

oart.r
e epede,î ncu vii
nţă pe dat ă Mat .
Fiinţel
e ca re-
i priveau ţ se
i
nură după ei . Sau oapte căer au omul ţi
me de
asem eneaf ăpt uri, o mul ţime d e o ch i car
e i îpri veau ţi
ntă, din interiorultut uror
clădiril
or. Oricâ t s-ar fist răduit, Rand nu zărea nicio mi şcare,dar si mţea
priviri
le p oft
icioase şi flămânde.Ni cinu şt i
a c um ar fi fost mai rău – săefimi i
de och i
, saudoa r câţ
iva, care se ineauţ după ei .
În col ţ
uri l
eî n care î
ncămai aj ungeal umina soa rel
ui înceti
niră pasu l
,
doa r puţ i
n, pri vind cuoch ii mij
iţiî n î nt
uneri cul care păreasăse nî t
indă mer eu
în f aţ
al or. Niciunul di ntre ei nu er a preadorn i
c săpăt rundă din nou pri ntr
e
umbr e.Nu er au con vi
nşică u n se afl a cu mva n ci
eva acolo,aşteptân du-i
.
Ner ăbdarea r umăritori
lor se făcea mţ sii
tă p este ot
t pe u nde u mbrel e se
întindeau pest e stradă, t ăindu- l
e ca lea. Străb ătură acel
e o lcuriîn f ugă,
strigând. Lui Ran d i se pă ru că u ade hoh ote ărgu şi
t
e d e ârs.
În cele di n urmă,t ocm aicân d soa releî ncepusesăap ună,aj unserăîn
apr opier
eacl ădirii di
n pi atră albă de u nde p l
ecaseră mai înainte;l i se ă p
reacă
trecuse o veşn i
cie de a t
unci . Di ntr-odată, priviri
l
e ca re-
i urm ăreau di spărură,
cât ai cl ipi din och i. Un si ngu r p as,şise ezi trră i n
sguri.fără r v vorb
eo ă, Rand
iuţi pasu l, urm at de p rietenii săi, apoio l uară de adr eptul l
af ugăşinu se
op ri
ră decât după ce u ajnseserăî nău ntru; se r păbuşi
ră p e podea, gâfâi
nd.
 Î
n mi jl
ocul pod el
eide piat
ră ardeaun f ocmi c;fumul dispăreaprintr
-o
gaură din tavan,î nt
r-un chi
p care-i aminteal ui Rand de Mor det
h, făcâ
ndu-l să
se mtsiă nelalocu
ll ui. Eraucut oţ
ii acolo nî afară ed L
an, adunaţ iîn jurul
f
ocu l
ui. Fi
ecare earcţi
ona alt
fel
. Egwen e,ca re ocm
t ai î
şiîncălzea mâini
le alf oc,
tresă
rivă zându-i pe ceitreicare năvă l
iră nîăuntruşi-şidusemâi ni
le al pi
ep t
.
Văzândcineera,scoaseunof t
atdeuşurar e,înciudafaptul
uicăîncercăsăle
arunce ori pre oa
vi frte sev
eră.Thom nu f ăcual tcev
a decât să m ormăe
i câteva
cuvi
Mennte,
est cu
rel pi
ul sepa ap
î
uncăgur
iă,
d
nnd i
n care
ou să ţ a
âţan
eR
docu
fnu
l,au
cuzi
udnecât
băţ.„
năt ângi”; apoi,
— Capet e de câ l
ţi cesu nt
eţi! serăsti Meşt ereas
a, zb ârl
indu- sel a eidin
cap până î n pici
oare, cu och i
i scli
pitorişiobraj ii roşi
i caf ocul.Î n numele
Luminii, de ceţ iapl
ecat aşa? A ţi păţit ceva
? N -aveţ
i pic d e mi nte? a Ln t
ocmai
văcaută,şidacănuvaar devreodouăcândseî ntoar
ce,săşt i
ţicăaţ iscăpat
uşor
.
Pe chipul f
emeii AesSed ainu se vedea nicio umbra de nel i
nişte;si
ngurul
semn er a că-şiţi
nuse ochriaî ncl
eştatăî n pumni i pe care u-indesfăcuse ecât
d
la ved
erea l
or. Pesemne c ăl eacuri
le u li Nynaevei f î
useseră e d ajutor, că
ciera în
picioare.
— N- ar fi r teb
uit săf aceţi asta, spuseea cun ugl as l i
mped e şili
nişt
i
t, ca

a
fipacăun
z u
tui l
a,
aşa c.uOnulsă vorb
ei
pest ma
lun
t l
.oi mast
Pove iit
ţâ
i
-rz
i
miu.. Acolo s -aî ntâmpl at ceva, altfelnu aţi
— Spuneai cănu- i nicio pri mej di
e,sepl ân seMat , ridicându-secu
greutate n î picioa re.Spunea i căAri dhola f ost înfrăţi
t cuManet herenşică
trol
ocii nu pot i ntra nîora ş ş i
…
Moi raine f ăcu nupasî nainte at âtde brusc, î
ncât Matrămase cugu r a
deschisă, iar an R d şiPerr i
n ni cinu maiap ucară săse d ri
i
ce, ciî ngh eţară aşa
cum er au,î n ge nunchi.
— Trol oci? Aţi văzutt rol
oci pe undeva prin oraş?
Ran dî ngh iţiîn sec.
— Nu r t
oloci, şo
pti el, apoi t oţ
it reiî ncepurăsăvorb ea scă linp
i de
însufleţire, î
n ace l
aşit i
mp.
Fiecareî ncepu de alt
undev a.Matpomen i maiî nt âide com oară, de par că
ar fi gă sti-
o d e u nul si
ngu r
, Perrin î ncepu săexp lice e d cel eca
p seră ărăfsă
anunţ e,i ar R and să ridirect la ce i se ă p
reai mport ant,întâlnireacust răinul
dintre co l
oa ne.Dar er au at ât de u frioşi
,î ncâ t niciunul nu povest eaî nt âmpl ăril
e
în ordinea d a
evăr ată;cum l e ven ea ceva n mi î
nte,î l pomen eauf ără să se
gândească a cel usese
f aimînai
nt e sau ce en vise u d
pă a ceea. Nu l e pă sa n ci
e ce
povesteşte.Şi urm ări
tori
i
. Cu t oţii pomen iră de u rm ărit
ori
,î ncu rcându-se nî
cuvinte.
 Deşi din vorbel
el ornu seî nţ
elegeamai ni mic,erau i văd
tînspăi
mânt aţ
i.
Egwen e n îcepu săaru nce ripvi
riîngrijorat
e căt
re erfestrel
e goa
le ca
re dădeau
spre stradă. Afară se ăcu
f se par
oa pe n oa
pte;f
ocu l păreafoart
e mic şifirav.
Thom îşiscoasepi padingurăşiascultăcucapulaplecat,încrunt
ându-
se.
Pri
vireal ui Moi rai
ne rtăda o uşoară îngri
jorare.Până ce…
Di ntr
-odată, femei
a scoaseun şu ier
atşiî l apucăpe Ran d de braţ,
st
rân gându- l cuput er
e.

Mor —? Mordet
det
h h! Sunteţi si
guricăaşasenumea?Gân diţi
-văbi ne,cut oţ
ii.
— Da, murm ur
ară cu oţ t
iiîntr-
un gl as,luaţi pe nep regăti
te de t ulburarea
di
n glasul ei
.
— V- a atins?îiî ntreb
ă ea . V-
a dat ceva sau aţ if ăcut ceva pen tru ? el
Tr
ebuiesăşti
u!
— Nu, spu seRan d. Nici
unul dintre noi. Ni
mi c din ceaispu s.
Perri
n încuvii
nţă şielşiadăugă :
— Numaicăa î ncercatsăne omoar e.Nu- i destul? S- a umfla t pâ nă cea
umplut j
umăt at
e d i
n încăpere,a st ri
gata l noicăsu ntem morţ i cut oţii şia
di
spărut
. Ca o p al
ă de ufm, încheie el, ri
dicâ
ndu- şibr aţul casăl e a rate.
Egwene scoase un ţipătînăb uşi
t.

Mat
— Nsee-afoi
izi
sşisp
că use
sunt î
mbu
em îf
nnat:
si
gu ranţă. Că trolocii nu n itră ai ci
. Ce er a să
credem ?
— S- ar zi cecăni cinu v- aţi gândit delocl a cef ăceaţi
,r ăsp unseMoi raine,
părând di n noucal mă.Unui om cumi ntea nît
reagă -
ar ifi t r
ecu t prin capsă se
fereas
căde u n locî n ca re r o
tlocil
or e l e rif
căsăpăt rundă.
— Mata f ăcut
-o,vor bi Nyn aeve cu u mlt
ă sigu ran ţ
ăî n gl as. Mereu iî trece
prin ca p câte o ot şie,iar cei l
alţiî şipi erd şiul ti
ma urm ă d e mi nte când su nt
prin pr eaj
ma l ui
.
Moiraine făcu n u gest scu rt, de î ncuvi
inţare,fără să -şii a och i
i de l a Rand
şide l a prieteniilui.
— Cân dva, pe la sf ârşi
tul Războ aiel
orTrol oce, o arm aăt şi-af ăcutt abăra
aici
,î ntre cesat e rui
ne – o tr
l
oci,I sco ade ale C el
ui Întuneca t, Myrd draali
,
Stăpânii Spai mei, mii şimi i. Văzân d cănu mai i es ali veal
ă, au f ost trimişi
cercet
aşipe u rm el
e or
l.
Aceşti
a au gă si
t arme,bucăţ i de arm urişisâ ngepest et ot. Şi ni şte mesaje
scrji
el
ite p e p ereţ
i,în l i
mba t rolocă, prin ca re ei îi cereau Cel ui Întunec at să-i
ajute nî ceasu l de pe rmă.
u Daroam en i
i care auve ni t după aceea u aun mai
găsit nicio u rmă d e sân ge sau de cu vi
nte.Fuseser ăt oa t
e cu răţaet.Ju mat e-
Oamen i
i şit r ol
ociiîncăî şimai aduc a minte,şide a sta nu i ntră aici.
 — Şi tocmaiaicine-ai
ţ adus săne ascu ndem? înt
rebăRan d, neven i
ndu-i
să cr
eadă.Am fi maiî n siguranţă afară,încer
când să sc
ăp ăm cuf uga.
— Dacăn- aţi fi plecataşa, rost
i răbdăt
oare Moi
rai
ne,aţi şti căam l uat
măsuri pen
truca ceast
a ă cl ădi
re să efi ap ărat
ă.Un Myr ddraa
l ni
cinu l e-ar
ob
serva, căci
sunt menite săop r
ească un al t soide rău
, dar ăp
fturil
e ca re se
afl
aî n Shadar Logot
h nu potpăt runde aicişini cimăcaru n se pot ap ropi
a.
Di
mineaţă vomputea l p
eca nî si
guranţă;aceste ăp
ft urinu suport
ă u lmina
soarel
u—
i.SSe vor
hadarascunh
d?
Logot e mu
nîrad
muân
rcu
ă r
il
şoe
văip
ăm
elni
cân
Et
u l
uene.
gwi. Pa rcăspu neai căor aşul
se unmeşte Aridhol
.
— Cân dva, senumeaAri dhol,r ăspunseMoi raine,şier a unul di ntre cel
e
zeceNeam uri care auî ntemei
atCelde al Doi
lea egăm
L ân t, neam uri care s-
au
ri
dica
tî mpotrva
i elCui Întunecat
,î ncădi n primele zil
e d upă F rângerea umiL
i.
În vr
emea nîcar e Thori
n alTor enalBaner a regen î Man etheren, regel
e din
Ari
dholeraBalwenMayel ,BalwenBraţdefier .Pecândt otulameninţasăse
cuf
unde nî bezn a disp
erării
,î n ti
mpul Răzb oaiel
or Troloce,şivi ct
oria Pări
ntel
ui
Minci
unii părea asi
gurată,la curtea uli Balwena so si
t un bărba t pe nume
Mordet
h.
— E chi arel? excam
l ă Rand,i arMatspu se:

—PriNu
vi
reaseppoa t
e cae!
rel e-o aru ncăMoi rai
ne îir ed usel at ăcere,în n îcăpere se
lăsădi n nou l i
niştea; nu se a miau zeaecât d gl asu lf emeii Aes edSai .
— Nu r tecu semul t de la sosireal ui Mordet h, şieldob ândisedej a
încredereal ui Bal wen .Î n scu rt
ă vr eme,er a cel maiput erni
c,după r ege.
Mord eth i-a ot răvit mi nţ i
le uli Bal wen,i ar riAdhola î nceput săse r peschimbe.
S-aî nchis n î si ne,i ar oam enii săi au deven i
t maicru zi
. Se sp une căuni i
preferau să-i vad ă sosi nd pe r tol
oci, decâ t pe bărbaţ ii din Aridhol. Numai
vict
oriaLumi ni icont ează.Acest aaf oststrigătuldelupt ăpecar eMor dethl-a
alespen truei ,i ar b ărb aţi
i din Ari dhol st ri
gau aces te vo rbe,deş i prin faptel
e o l
r
păşeau depa rte d e cal ea u Lminii
. Povest ea e r ea
p ul ngă en ptru a v- o sp une p e
toată, preari st
tă şini cimăca rî n Ta r V al
on nu est e cu noscu tăîn t otali
tate.
Cum fiul l ui Thori n, Caa r, a sosit aicicasă câ ştige i n
d nou oraşu l de p artea
naţiunilor nf îrăţit
e p rin Legă mânt ul celor zece eamu Nri
,i ar Bal wenl -a primi t
aşezat pe r ton ,o ă fpt ură mp îuţinată şicuoch i
i scl i
pind di n pricina neb uniei, şi
a râs,î n t i
mp ce o Mrd et
h zâm beaal ăt uride el , şia poru ncit caso l
ii
,î n f ru
nte
cuCaa r, să e fi om or âiţ ca i fi
nd I scoade al e Cel
ui Î ntunecat . Cum Pri nţul Caa ra
ajuns să efi n umi t Caa r Ciungu l. Cum a scăp ateldi nt emni ţ
ele d i
n Aridholşia
fugit, de u nul si ngu r,l a Hot are, urm ărit de a sasniii blestemaţit ri
mi şide
Mor deth. Cum s- a n ît âlnit acolo cuRhea, care nu l -
a cu noscu t, şicu m a u lat
-o
de soţ ie,şiast felî n Pânză aap ărut un fir ca r
e a u ds al momen tul în care a el
muri
t de mâna e i
,i ar eaşi-a ulat vi
aţaî n faţ
a morm ântul
ui, şiAlet
h-l
ori
ela
căzu
t. Cum arm ae
tel di
n Man et
herenau ve ni
t să-lrăzbu ne pe aaCr şiau găsit
porţ
i
le d i
n Aridholprăb uşi
te a
l pământ ,i ar înăuntruni cio ă f
ptură vi
e,ciceva
mair ău ca m oart
ea. Î
n Aridholnu păt runses e niciun duşman ,în afar
ă de el
î
nsuşi. Bănui
elil
e şi ura aduseser
ă al ulmi nă of ăptură care se r ăn
hea cu ceea
ce-
i dăduse a nşt
ere,ceva ascu
ns ch i
ar lat emeli
a pe ca re senăî l
ţa oraşu
l.
Mashadar e încă aici
, şiaşteapt
ă,flămân d. Oamen ii ni
cinu maipo menes
c d e
Ari
dhpu
mai ol,
ţc
iie
nîlnume
cu ns
vitcSh
e, Uadar
mb rLC
a-ogot
arehA
,-Lo
ştcul-
eaptî
n-
ă. C
Na
ure-
Umb
mai ra-
MordAet
şt
eaa
h ptăscăp
sauat
,cude
Mashadar, dar a fost prins d e a cesta şia rămas, lar ândul său, prizonier ntî
re
ace
set ziduri, de-a lungu l vea curilor
. Şi alţi
il -
au vă zut
. Pe uni ii -a subjugat pri
n
darurica re e-
lau su ci
t mi nţi
le şi l
e-au murdărit sufletul cuo p ată care s-a
micşorat şiapois- a n îti
ns,pân ă ce p aus stăpânir
e p e ei saui-a omorât . Dacă
reu
şeşte vreodată săcon vingăpe ci neva să-lînsoţ
ească până la ziduri
, pân ăl a
hot
arele puteriilui Mash adar,î i vaf ura su flet
ul şise va hrăni cuel . Atunci,
Mordeth vapl eca,înch i
s n ît rupul celui ati
ns d e osoa rt
ă mai r eadecât
moartea, pentrua- şirăsp ândi i arăşir elel
e nît oa
tăl umea .
— Comoar a,murmură Per rin du păceeaseopri . Voi a să-
l ajut
ăm săo
ducăî n loculî n care-şil ăsa se ca ii
. Pun rămăşa g căl ocu l era,ch i
puril
e,undeva

î
n af ara raş
— Daro uacu
lui,msfârşi
suntel
em,î t
ras
n silaran
gu faţă
ţ;n
ă, Ru
an
?dî nse
tr î
nfiMat
eba oră.
. Nu ne- a dat nimic şi
nu ne- a a ti
ns,su ntem în si gu ranţa, nu, cumăsu rile pe care e-ai ll
uat ?
— Sunt em î n siguran ţ
ă,î ncu vii
nţ ă Moi raine.Nu poa te păt runde ai ci, nici
el, nicivreo altăf ăptură ca re să lăşluieşte n î oraş. Şi treb ui e săse scu a ndă di n
caleal umi nii
, aşacăput em pl eca nest ingh er
iţi după ce se acefziuă.Acu m
î
ncer caţi sădorm i
ţi
. O să m fi bi ne a păraţi pân ă ce se ntoaîrce an L.
— Li pseşte ca m mul t
, vorb i Nyn aeve, pri vi
nd î ngrij
orată afară, î n
î
nt uneric;noa ptease ăsa l se cu totul şier a neag ră casmoa la.
— N- o săpăţ eascăni mic,răsp unseMoi rai
ne l inişt
ită, şi -şiî ntinse
păturil
e a lăturide oc f în t imp ce vo rbe a. Soart al ui este să se ul pte cuCel
Întunecat, şii -a ost
f hot ărât ăî ncădi n l eagăn, câ nd i s- a d at săţ ină o sa bie cu
mâi ni
le sa l
e d e p runc.Pe â lngăast a, aş si mţ i cli
pa şif elul în ca re a r muri,
precum şielsi mte mer euce ac. f Odi hneşt e-
t e,Nyn aeve. Tot ul o săfie b i
ne.
Dar,t ocm ai când secu ibăreaî n p aturi, Moi raine seop ripuţ i
n şi priviîn
stradă, de p arcăşi -
ar fidori t
,l ar ândul ei , săafle d e ce n îtârzia St răj
erul.
Rand î şisi mţeabr aţel
e şipi cioarele cade pl umb, i ar och ii parcăvoi au să -
i se nî chi
dă de a l sine,şit otuşinu ad ormi preacu rând, i ar cân d o ăcu
f ,î ncepu
săvi seze, sămorm ăie şi sădeadi n pi cioare,mot ootil
ndu- şipat uril
e.Se r tezi
bruscşipri viînjurcât evaclipeînaint esă- şiami nteascăundeseafla.
 Răsărse
i l una. Era una din izl
ele ult
imului păt
rar, câ
nd di n di
scul ei
rămăses
e numaio a şchi
e care se egpr
ăeta să se nnoiască.
î Lumina nu reuşea
săînvi
ngăbezn a. Toţi cei
l
alţ
i dormeauî ncă, deşinu preaad ânc.Egwen e şicei
doipri
eten
i aisăi se ărsuceau şimurm urau ceva ce u se
n u p
tea uazi
. Sforăi
t
ul
l
ui Thom, care
, pentru prima oară,nu maier a aşade p ut
ernic,eraîntrer
upt
di
n cândî n când de cu vi
nte pe ujmătae
t o rst
i
te.Şi încă i n
ciurmă d e Lan.
Brusc,Ran d avusenzaţ i
a cămăsu ri
le de apărar
el uate de Moi
raine nu
î
pn
usem
anp
rt ar
u ni
ostmi
eştc.
e, Acol
mai o, af
puse ară,înl
ceva î
nn
em t
ueneri
ec,
p put
oc,
f ea
înteţ
ifi
ndori
ce.
jarulS
.pF
uocu
nându
l -şi
er
ap că
ease
r mic
pen t
ru a d a prea m ultă căldură,dar ă mcar
, aşa, lumi na cevaai m
tare.
Habar n-avea ce-lf ăcusesăset rezească din visu l neplăcut
. Se făcea că
era d i
n nouun băi eţel, ducândî n mân ă sab i
a u li Tamşicuun l eagăn î
n spate,
legat în curel
e,fugind pe st răzi
l
e p ustii
, urm ărit de M ordeht, care iîstri
gacănu
voiadecâtsă-iiaomână.Şimaieraacol oşiunbăt râncar e-ipriveafără
cli
pire,scoţând un hoh otde â rs em d ent.
Îşiadună păturile şiseî ntinse, privi
nd fixî n ava
t n. Dorea din ot
t su flet
ul
să oarm
d ă,ch iar dacă r afi vi sat ceva asem ănăto,rdar u n se putea ot
hărî să
închidă ochii
.
Pe neaşep
ttat
e,St răjeru
li ntrănea uzi
tî n n îcăpere. Moi rai
ne set rezi şise

ri
obd
iică
ecteînmi
cap
ciul oa
căzurăsel
or
pe, deeau
p
od p
arcă
a dearpi fi
at
rsu
ă, na
ît ceva.
n faţ Lan
a ochil desch
or ,
eiiseuu
cu np
mn ulot
zgomşit r
caeide
fier. Erau t reiînsem ne o rşi
i ca sâ ngele,de ormf a u nor an cri
i cucoa rn e.
— Sunt t roloci înăuntru, î i anunţă Lan . O săaj ungăai ciîn m aipuţ i
n de
un cea s.I ar Dha’ vol sunt cei mai răi di ntre ei.
Şi încep
u să -itrezeascăşipe cei lalţi
. Cu m işcărica l
me,Moi raine se
apucă să -şiad une p ăturil
e.
— Câţ i sunt ? Ştiu că ne afl ăm ai ci?î ntrebăa, ede par cănu er a nicio
grabă.
— Nu cr ed, răspunseLa n. Erau m aimul t de o su tă,îndeaj
uns de sper i
aţi
pen trua o morî totce i mşcă, ch i
ar şiunul pe al tul. JumateO-amen i
it rebui
e să- i
con ducăeiî nşi
şi, şisu nt patrupen t
ruun si ngu r pâlc;ch i
ar şieipar cău- şi
n
doresci mi
nc maimul t decât să r st
ăbat
ă o raşul şisă asăi cât mair ep ed
e de
aici. Nu-şidau pr eamul t osten eal
a săcer cet
ezemp îrej
urimil
e şi sunt aşade
tulburaţi,încât
, dacănu s- ar ndîrepta dr ept sp r
e n oi, aşzice că nu avem de ce
săne a f
cemgri j
i.
Se op rişovăind.
— Maie ceva?
— Doar at ât, răspunseî ncet Lan. Myrd draali
ii -au sil
it pe t
roloci săi nt
re
î
n oraş. Dar pe Myrd draali ci
ne - ia sil
it
?
 Cu oţtii ascul
taserăîn il
nişt
e.Acu m însă
, Thom blest
emă cu as
glscăzu
t,
i
ar gwE en
e n îtr
ebă,ap roa
pe neauzi
t:
— CelÎ ntuneca?t
— Nu fipr oast
ă, f
eti
ţo,ser ăst
i Nynaeve.CelÎnt
unecate fer
eca
tîn S
hayol
Ghul de către C r
eat
or.
— Celpuţ i
n deocamdată,încuvi
i
nţă şiMoiraine.Nu, nu-
i Pări
ntel
e
Minci
unii acolo,afar
ă, dar ot
t tr
ebuie săpl ecă
m.
N—
yn a
Seve
ă pol pri
ecăm vi pi
de ezi
aiş.
ci
, unde spu i căsu ntem în siguran ţ
ă,şisăst răbat
em
Shad arLogot h pe i t
mp ce oapnt e.
— Sau să rămânem ai cişisă- iî nf
runtam pe t r
oloci, repl
icăMoi raine.Mi-
ar rtebui Puterea , casal e afc af
ţă, dar asta ar dist
ru ge oatte măsurile mele de
apărare şi ar atrage nîcoace ocm
t ai făpturi
le pe care voi
am săl e ocol
im. În plus,
ar ficaşicu m am ap ri
nde opăl ălaie nî vârf
ul unuia dintre utrnuri
le d e st
raj
ă,
pe car e s-o vadă o tiţJumat eO-ameniil a douăzeci de mile nîj urul nostru. Nu aş
vreasăpl ec,darai cinoisuntem i
epurii
,şiogariisuntceicar
econduc
vânătoarea.
— Şi dacămai su nt şialţi
i di ncol
o de ziduri
?î ntrebă Mat . At
uncice
face
m?

—
LanCe iv
î oi
a am
ru ncădeola
pribu
vin
r
e, î
n
dcepea
ar ut, spu
ridiseMoi
că un rai
brne.
aţşicon t
inuă:
— At uncier am pr eaob osi
tă şinu er am î n star
e.Acu m, însă, m- am
odihnit
, mul ţumi tă Meşt eresei
. Ne o vm î ndrepta spre âru. Acolo,avâ nd sp atel
e
apărat de apă,potsăf acî n aşaf elî ncât tr
oloci
i şiJumat eO-amen i
i sănu ne
ajungă, l
ăsându- ne ă rgazul să mpîl et
im pl ute pentrua r taversa. Sau, şimai
bine,s-arput easăavem nor oculsădăm pest ebar cavreunuineguţătorcar e
cobo ar
ă d in Sal daea.
Lan ob servă căt oţi cei din E mon d’
s Fi el
d eraual izi
pl af aţă.
— Tr olocii şiMyrd draalii urăscapa adâncă . Trol
ocil
orl e e groazăde ea .
Nu pot î
nota.Un Ju mateO -m nu pă trunde nîapădecât cel mult pâ nă a l b
râu,
mai ales a d
că -io a pă cu rgă
toare.I ar r tol
ocii nu fac nicimăca r asta, dacăpot
găsi o ca le săscap e.
— Deci după cet recem râu l su nt em în siguranţ
a,con chi
seRan d, iar
Străjerulî ncuviinţă.
— Pen tru y Mrddraali vafi ap roa pe laf elde greu să-i facă pe t
rolocisă
con st
ruiască plute caşisă -i si
lească săpăt rundă în Shadar Logo th, iar acă
d
totuşiîncea rcăsă -
if acăsăt reacă aşapest e A ri
nell
e,jumăt ate os- oi al af ugă
,
i
ar estrul pesem ne că se vor neca. î
— Luaţ i
-văcai i,le poru nciMoi raine.Î ncăn- am tr
ecu t dincolo.
CAPITO LU L 20
 Praf î
n bătai
a vân tul
ui.
Când pleca
rădi n clădireade pi at
ră albă, pe ca iilorcaresef oiau nervo
şi
,
vântulîngheţatî
ncepusăbat ăînr afal
e,gemândşiî nvârt
eji
ndu-seînj
urul
acoperişuri
lor
,făcându-le mant i
ile săfluture cani şte flamurişiîmpingând norii
subţiripeste discu
l ap r
oape a scuns allunii. După ce el p oru
nci
se nîşoa ptă să
nu se nî depărt
eze, Lan o a pucăî n josul st
răzii
, deschizân
d drumul. Caii se
foi
au şismucea u frâiel
e,dorn i
cisăsca pe d i
n l ocul acel
a.

ameninR
ţa
ăn
td pe
or ri
pvi îngri
ceru
ln jorat
opţii
,clădi
cu ri
fl
e pe
erest
r l
el
eângă
l ca
or r
eet
go
al recea
u,
caorbitca
el
ere u
nse
uidca
esenar
davuu.
Pri
ntre ele,păr eausă sei şt
me umbre.Di n cândî n când se au zeau zgom oe
t –
era vântul care ăceaf pietrel
e săse r p
ăbuşească.„ Măcaruadi spăru t ochi
i.
” Dar
uşurarea uilnu ţ inu mul t
.„ Şi de ce au dispăru
t?”
Thom şicei din E mon d’s Fi
eld erau oafrt
e aproape de elşif oa rt
e grij
ulii
să un se nî depărtez e nicicuun pas. Egw ene avea merui
i plecaţi, de p arcă
încer
casăf acăî n aşaf elîncât copi
tel
e B eleisănu mairăsu ne p e p avaj
. Rand
nu voia nicimăca r săr espire.Orice zgom otput eaatrage atenţia.
Brusc, descoperi căî ntreeişicei din af
ţă, St
răjerul şif emeia AesSed ai
,
rămăsese un sp aţi
u l iber. Ceidoierau la vreo rei
zeci
t de p aşimai î nai
nte,şide-
abiali se a mi ved eau siluetele.

pasul.— Rămân em î n urmă!murmură el , şi-lîmboldipeNor uţ săgr ăbească

O pală su bţire de cea ţă, co l
oratăî n argintiu şi cenuşi
u, pluteaj os
, pe
str
adă, î n faţal ui.
— Opri ţi
! seauzist rigat
ul î năbuşi t al lui Moiraine,asc uţi
t şiporu nci
tor,
rosti
t ast f
elîncât sănu r ăzb ată pr eadep arte.
Nesigur pe el , Rand seop rii mediat . De acu m, vălul de ceaţă seî nt
insese
de-a cu rm ezi
şul străzii,î ngroşâ ndu- se nîcet , caşicu m s- ar fi revărsat n ce n di
î
ce m ai mul tă din cl ădirile a flate d e-o p arte şi de alt
a. Ajunsese l
af elde g r
oasă
ca r b
aţ ul unui bărb at . Noru ţ nech eză şi încercă să se r agă
t î napoi,t ocmai când
Egw ene,Thom şicei lalţ
iî l aj unserăi ndurm ă. Şi cai
il or şiîdădură ca petel
e p e
spate,f eri
ndu-se să se p a
rop ie p reamul t de p eti
cul de ceaţă.
Lan iş Moi raine ven i
ră î ncet spre ceaţ a care seî ngroşase camcât un
pici
or, şise p ori
ră de cea laltă part e,nu f oa rt
e aproape.Femei a Aes ed Sai
cercet
ă văl ul de ceaţ ă ca re- i desp ărţ
ea. Rand ri dicădi n umeri, simţind un fior
de sp aimă ca re-
i se nî fipsesei ntd
r-odat
ăî ntr e omoplaţi
. Ceaţa era scă l
datăî ntr-
o ulmi nă slabă,car e d eveneaî nsă m aist răluci
toare pe măsu ră ce r b
aţul
tul
bur e sengroşa
î . Tot uşi , nu aj unsese ncăîni cimăca r câtl umina l unii
. Caii se
f
oiau st ingheri
ţi
, ch iar şi Al diebşiMandarb .
— Ce- i asta?î ntrebăNyn aeve.
 — E orfţa mal eficădi
n ShadarLogot h, răspu
nseMoi rai
ne.Masha dar
. Nu
vede,nugândeşt
eşisemi şcăpri
noraşfărăţ
intă,caorâmăcaresetârăşt
epe
pămân t
. Dacăt e ati
nge, mori
.
Rand şi cei
lal
ţiî şil
ăsarăcai
i să se tragăuteiî
napoi, dar nu pr
ea epdart
e.
Oricât -ar
şi fidorit Rand săscape d e Aes edSai
,lângăeaer alaf elde nî
siguran
ţă caaca să, dacăse gândea al ce sea afl mp
îr ej
ur
.
— Şi atunci
, cu m aj
ungeml a voi
?î ntrebăEgw en
e.Poţi săomori
f
ăpt
ura…
Moisă
r
ainee
n cr
oi
eş
ti
scoase
undru
hm?
oh
otde râs,
scu
rt şiamar
.
— Fetiţ
o,Mash adare uri aş,laf elde mar e caî nsuşiShadarLog ot
h. Nici
î
ntregul TurnAlb nu-l poate ucide.Ca să-l vat
ăm î ndeaj
uns n îcâtsăput eţ
i
t
rece i -m
ar rt
ebui at
ât de mul t
ă Put ere nîcâti-aş atrage ici
a pe o ti
ţ Jumate-
Oamen i
i ca şi cum aş suna d i
nt r
-o goarnă.I ar aMshadar - ar
s epezi
r să n vi
dece
răul pe care-
il-aş af
ce i ,
şpoat e,săne p rindă în plasal ui.
Rand schi
mbă o pri vi
re cuEgw ene,ap oir epet
ăî ntrebare
a.Moiraine of
tă
şirăspunse:
— Nu- mi pl
ace, darnu av em de ales. Făpt
ura asta nu poa t
e fi pestet ot
,
sub cerulliber
. Pesemne cămai exi stă şial te căi
. Vedeţi st
eaua aceea?
Şi serăsuciîn şa , pen
tru a le arăta o stea oşri
e,undevaosjpe cer , că
tre

răsărit.— Mer geţi mer eu căt re ea, şivăvaducel a râu . Orices-arî ntâmpla,nu
văopri ţi.Mer geţicâtderepedeput eţi
,dar ,maipr esusdet oate,nufaceţ
i
zgom ot. Nu ui taţi de r toloci
. Şi de cei patru Jumat eO-amen i
.
— Darcum osă vă găs im? pr oetstă Egw ene.
— O săvăgăsesc eu , spuseMoi rai
ne.Fi i sigur ă căpot. Acu m pl ecaţ
i.
Făp tura ast a n u ar e n iciun pi c d e mi nte,dar poa te să mt si
ă când se afl ă prin
preajmă ceva car cue se poa te h răni.
Într-adevă r
, din braţ ul pri ncipal sedesp ri
nses eră firi
şoare de ceaţă
argintii şicen uşii, care l u
pteau, t remurăt oar
e,pri n aer , precum su t
ele d e
tentacu le a le ăfpturil
or e d pe u fndul l acu ril
or i n
d Codru l cu Bălţi
.
Cân d Rand, care urmăriset runch iul gros de ceaţ ă opacă, ri
dicăpri virea,
Străjeru l şif emei a Aes ed Sai di sp ăruseră. El îşiumezi buzel
e cul imba şipri nse
privirea celorl
alţi. Erau l af elde n îgrij
ora ţi cael . Şi mai ră u, chiar. Păreau să
aştep t
e cut oţii ca l t
a
cinevaăsa fcă ri pma mi şcare.Erau î nconjuraţi de b eznă şi
de ru i
ne.Pi eriţi
i erau pe u ndeva , pe a colo,şit rolocii
, poate chiar după pri mul
colţ. Firele d e cea ţă sepr aopi
ară; erau cam la u jmăt ateadi st
anţeişinu mai
trem urau .Î şial eseseră radp a. Di nt r-
odat ă, îi si
mţ if oarte puternic il
psal ui
Moi raine.
Toţ
i cei l
alţi răm ăseserăî ncăpe l oc , cu ochii mari ,întreb
ându- seî ncotro
s-o a puce. Rand î lf ăcupe N oru ţ săse nî toarcă,i ar calul o pornil at rap,
smucind căpăst
rul ca săoat p
ă u fgimairepede. Ca şi cum această pri
mă
mişcare -al
r fif ăcu
t co nducă
torul grupul
ui,t oţi cei
l
alţiîl urmară.
Fără Moi
raine,nu maiave a ci
ne să- i aper
e dacăap ăr
eaMor det
h. Şi
trol
oci
i. Şi
… Ran dî ncercă să nu se m aigân dească. O să se i
năţdupă steaua
cea roşi
e.Măcar asta p utea in
ţe minte.
De treiorisevă zurăsili
ţi săseî ntoarcă
, deoarece st
răzil
e erau bl
oca
te
dint
r-o parte n
î cealal
tă de movile de pi
etre şi cărăm i
zipeste care cai
i nu s-
ar fi
pur
ap t
ut
oapecăţ
ăra.
c
uprinRand
şi deî ip
aa
nu
izea
că.S p
te
râncei
selal
ţi
idr
n esp
dini
ţrân
i,d
penşu
t i
erat
ru ,
a- scu
şioprt
ri şi
şizgo
elmot
gâf
âo
its
,l
u .
„Măca r ăf
-i săcr eadă cănu ţ i-
e rifcă. Te escu
d rcibi ne,ca p pătrat! O să -
i aduci
pe oţi
t î n siguranţă.”
Ocoli
ră un col ţ şidăd ură de un a vlde ceaţ ă care scăl
da pavajul sp art
, cu
o u lmină laf elde st răl
ucitoare cal una pl i
nă. Braţe g r
oase câtt rupul cailor se
îndreptară spre ei. Ni meni nu maizăb ovi
. Răsu ci
ndu-se, ol uarăa l galop,foa rt
e
aproape u nii de a l
ţii
,f ără săl e mai peseedzgom otul scos de co pi
te.
În afţal or
, pe st radă, apăru rădoi t roloci
,la ni cizece l
ungimi de ca l
.
O clipă, oamen i
i şit rol
ocii nu ă fcurăal t
ceva decâ t săsehol beze uni ila
alţ
ii, cupri
nşide u i
mi re. Apăruo al t
ă perech e de trol
oci, apoi al
ta şial ta,
ciocnindu-se e d cei din frunte şi rămânând î mpiet
ri
ţiî n locla ved erea

oa
i
armenti
lor
rol
o.iDa
ci ţâr
şn n
iumai
ră sp pen
re t
.ru
eiOaomencl
ip
iă.
i seDinsp
ri r
si
pie
răclădi
cari
iepr
ăsu
urii
.nară r lu
et
e gu t
urale,
Calul lui Rand aj unsel a ga lopdi n treipaşi .
— Pe ai ci
! strigăel, dar auziacel aşiî ndemn sco s de al t
e cincigl asu
ri
di
feri
te.Aru ncâ nd o pri vi
re u ite peste u măr,î şivă zut ovarăşii dispărând în mai
multe direcţ
ii, fiecare rmu ărit de t roloci.
Erau şi pe urm el
e sa l
et rei, car e-
şiflut urau ri n
p ae r beţele cu aţlurila
capete.I se ăcuf pi elea ed găi nă cân dî şidăd u seam a că i nţeaupasu l cuNoru ţ.
Se ălsăî n jospe g rumazul ca l
ului şi- lîmbol di, urm ărit de st ri
gătele răg
uşit
e.
În afţal ui, strada seî ngu st
ă. De o part e şide al ta erau cl
ădiriprăbuşite,
care se aplecau cani şt
e beţivi.Î ncet-î
ncet ,f erest
rele goa l
e se umpleau cuo
st
răluci
re a r
gintie,o cea ţă groa săca re se r
evă rsaaf ară. Mash adar.
Ran dî ndrăzn i săprivească peste umăr . Troloci
iî ncăal ergau,l a maipuţ in
de cinci
zeci de p aşi în urma u li. Lu mi na ca re em ana d in val ul de ceaţă era
î
ndeajuns d e p uternicăpen tru a- i zăr il i
mped e.De a cum, î n sp atee
l or
l ap ăruse
şiun Pi erit
,i ar r t
oloci
i păr eau căf ug de e l
,î n aceea şimăsu răî n care-l
urm ăreau pe R and. Î n faţ
a b ăi
atului, vr eo şa se r b
aţe cen uşii de ceaţ ă,sau
poate şi mai mul t
e,t remurau l af erestre,pi păind văzd uhul . Noru ţîşidădu
capul pe sp ate şi nech ezăut perni
c,dar Rand î şiî nfipse ăr fă mi lă călcâ
iele n
î
coast
elel ui şica l
ul senăpust i sălbaticî nainte.
 Braţeel de ceaţ
ăr ămaseră nemişcate cân
d Ran dtrecuî n gal
opprintr
e
el
e,dar el se ăsă
l foarte ojs pe spinareauilNoru ţ şiref
uzăsăl e pri
vea
scă.
Dincol
o,drumul er al i
ber.„ Dacămă at i
nge vreunul
… Pe L umină!
”Î lîmbol
di şi
mai t
are p e N oru
ţ,iar calul ţâşniînainte,însp
re bine veni
tel
e-
umbre.fără să se
opreascădin fugă, Rand priviî nap
oi, de nîdat
ă ce r st
ăluci
realui Mashadar
î
ncepu să scad ă.
Braţel
et r
emurătoare ale acest
uia blocau j
umătate di
n drum, iar t
rol
ocii
şovăi
deasuap
ur
,ada r
ca Pi
peteri
elort
ufilare
sco
lase
or n
u
, scoţ b
ândi
ciundinzgom
coburi
ot şiî
ca n
dcep
e r
t u et
ăsnsăşişfichi
ui
ump e
l
ândd
in elpe
văzduhuldescânt ei.Gheboşaţ i,trol
ociioapucarădupăRand.Jumat e-Om
şovăi, cercetând braţ el
e n ît
inse e aluli Mash adar cuch i
pul ascu ns sub gluga
neagră , apoise răb g i şielsăî nainteze.
Braţele de cea ţă, din ce în ce mai groase, tremurară o cl i
pă, nesigur
e,
apoil oviră ca nişte şerpi. Celpuţ in dou ă se nî dreptară căt
re fi ecare rt
oloc,
scăldându- iî n lumi na lor cen uşie;bot uri
l
e seăd d
ură pe sp ate p entrua zbi er
a,
dar cea ţa se r st
ecură în gu ri
le d esch ise,înăbuşi
nd ori ce zgomot . Patrubraţe,
groase, se răs uciră în juru l Pieri
tului,i ar acest
aî mpr eună cuca lul să
u
tresări
ră caî ntr-un dans,până ce l uggacă zu, dezvăluindu-i chipul pal
id, f
ără
ochi. Pierit
ul ţipă asc uţit.

şit ot uDe fap

şicevat,rnuşi
eu se
săauzi
st na
răb i
ci
tău nl
va ulg
zdom
eo,tce
aaşa
ţă, cu
unmbocseeî
tnpt
âm
ăt pl
runase
zătşi
or,acu
su r
rz
iol
t
toci
or,i,
caşicu m t oate viespil
e d in lume,adunat e a l un l oc, i-
ar fisf red
eli
tt impanel e
lui Ran d cut oat
ă gr oaza ca re put ea să existe.Noru ţt remură,de p arcă au zise şi
el, şif ugimai i ut e ca î
nainte.Rand se gă aţă d e el , gâfâind, cugâ tul usca t ca
nisipul .
După o vr eme,î şidăd u seam a cănu maiau zea st ri
gătul tăcut al
Pieritului muribund, şi , dintr-odată, tropotul co pit
elor ca lului să u i sepărul a
felde zgo motoscaun st ri
găt. Smucit are d e rfâie şi -
l op ripe N oruţl ângăun zi d
prăbuşi t
, chiar aln îtâl
nirea adou ă st răzi
. Un mon umen tf ără umen senălîţ
a n î
întuneri c,î n f
aţal ui.
Prăbuşitîn şa , ascu l
tă, dar nu se auzea al
t ceva decâ t sângel
e ca r
e-i
pulsaî n urechi. Chipul îi era scă ldat într-
o su doa re rece, şise nî fioră când
vânt ulîifăcumant iasăflut ure.
În cele din u rmă, seî ndrep t
ăî n şa. Ceru l era împânzi t de stele,î n
locurile ca re rămăseseră ea cop
neri
te d e n ori
, dar t seaua r oş i
e a flatăjos, l
a
răsă ri
t , era şor
u edo bservat.„ O mai fi ci neva în vi aţă s- o va dă?” r O fif ost l
iberi
saucăzu ţiîn mâi nil
e r t
olocil
or?Ar „
de-m-ar Lumi na,Egw en e,de ceunt e-
ai
ţinut după mi ne?” Dacăer au vi i şiî n libertate,t rebuia săurmezet eau
s a. Dacă
nu… Rui nel
e se î
nt i
ndea u la nesf ârşit
; puteasă -i caut e zile nî şir,fără ă s
-i
găsească
, dacăizbuteasăsef ereas
căde r toloci
. Şi de Pieri
ţ
i, şide Mord eth, şi
de Mash adar
.fărărager
t e de niimă,se othărî să orn
p ească maidep art
e.
Strân
sefrâi
ele.Pe una din străzi
le ca r
e seî ncrucişau se auzio pi atră,
i
zbindu-se ed a
lt
a cuun zgom otputerni
c.Rămasemp îi
etri
tîn loc, ţ
inându-şi
răsuflarea.Era a
scuns nî umbră,l a u
n pas e d ă
rspân t
ie.Cuprins de an pi
că, se
gândi să se ragă
t maiî n spat
e.Dar ec er a a col
o? u N cumva avea săf acă euvrn
zgomotşisă e sdeade go l
? N u-şimai puteaami nt
i, şi-
i eraea t
mă s ă-
şii a ochii
de laA co
lţ
u
olse
col clăad
diri
ui
.ase
n un văl de bezna , di
n care sedesprindeao umbră mai
l
ungă . Un laţ, prins nî vâru
fl unui băţ !În aceeaşicli
pă, Rand îşiînfipse
căl
câiel
e nî co astel
e uli Noruţ şi
-şisc oase asbi
a di n t
eacă, di
ntr
-o mi şc
are; se
năpustiînainte,cuun st ri
gat nearit
culat
, şiflut ură sabi
a cut oată puter
ea .
Numaiun ef ort di
sper
at iî oprităişul săcad ă.Cu un ţ i
pătscurt, Matse
prăbuşipe sp ate,aproape căzând de p e cal şimai -
maisă- şiscape arcul din
mână .
Rand răsu flă adân c şi
-şicoborî sabi
a;braţul îitremura.
— Ai maivăzu t pe ci
neva? r
eu şielsăî ntreb
e.
Mat îngh iţ
i multî n sec, î
nainte săseî ndrepteîn şa, cu i m
şcăristângace.
— Păi … păi … numait rol
oci,răspu nseel, ducându-şio mân ăl a gât şi

umezi n
Rdu-
an şi
d b
clui
ătzel
năe. N
dinuma i.t
cap rol
oci. Tu?
— Pesem ne căî ncearcăsăaj ungăl a râu. Maibi ne am por ni şinoi .
Mat î ncuviinţ aî n tăcere,totpi păindu- şigâ tul, şio porn i
ră împr eună
către steau a cea roşi e.Î nainte să fi parcu rs maimul t de o su tă de p aşi
,î n urma
l
or,î n adâncu rile o raş ul
ui, răsună st ri gatul ascuţit al unui co rnde a lt roloci
lor.
Îi răspunse n u al tul, de d i
ncolo de zi duri . Rand se nî fioră,dar con ti
nuă să
î
nai nteze lent, cercet ând l ocuril
e nîtuneca te şioc oi
lndu-le de c âte oriseput ea.
După cer ase
t oat ă
d d e rfâi
e,de p ar că avea e gân
dd să ornea
p scăn î galop, Mat
f
ăcu l af el
. Nu se a mi auzini ciun su netde co rn, şiast f
elaj unseră î
n t ăcere ao
l
deschizătură în zi dul acop erit de ed
ier ă,unde u fsesend câ
vao p oart
ă.
Rămăseser ă numait urnuri l
e,car e senăl îţau , sf
ărâm ate,pe cer ul întunecat.
Odat ă ajuns î n drept ul porţi
i, Mat şovă i
, darRan dî i spuseî n şoa ptă:
— Cr ez
i căsu ntem maiî n sigu ran ţaî năuntru dec âtafar ă?
Nu n îceti
ni ni cimăca r cu n u pa s,i arMatî l urmă după cât eva cl
ipe,
î
ncercân d săpri veas căî n t oate direcţi
ile n î acelaşit i
mp. Rand r ăsuflă adânc;
avea gu ra u scaăt.„ O să sc ăpăm. Lu mi nă,o să ăp scăm!”
Ziduril
e di sp ăru ră în urm alor ,î ngh iţ
ite de noa pte şide pădure.
Încordân du-şiau zul ca sări np
dă ce l maimi c zgom o,tRan dţ inu drumul dr ept
către steaua cear oşie.
 Brusc,Thom sei vidi
n spatel
el or,la ga
lop,înceti
nind numai cât săle
strige:
— Maireped e,nătângi
l
or!
O cli
pă maitârzi
u, zgomot
eel şitrosn
etel
e ca
re răsu narăîn urmal ui l
e
dădură de nîţ
eles ă
capăr ea
u trol
oci
i. Rand î
şiînfipse ă c
lcâiel
e n
î coast
el
e
cal
ului
,i ar oru
N ţţâşni pe urmel
e murgu l
ui.„Şi ce se ntâm
îplă când vom
aj
unge al râu fără oi
M
raine? PeumiLnă,Egw ene!
”

desp P
ărţ err
ea in
î
ncăşed
oea î
n şa
mi
că di,
stpri
anţn
ăt
,r
eşiumb
, f re,
ără cer
să-
şicet
â
dndseam
ea poartap
a, de
i
păicare
a cuîldeget
maiul l
ama
securii
. Păreasăfie oca l
e i l
berări n
p ca re săi asădi n oraşul ruinat, şitot
uşi
rămăsese acolo vreocincimi nute,cer cet ând-o.Vânt ul îi zburl
eapăru l
câr
lionţat şiî ncerca să-
i ru pă mant i
a, dar el se nfîof
oli cu ea,f ără ăs-şidea
prea i bne seama ceăcea.
f
Şti
a căMatşiap roa pe toţi cei din E mon d’s Fiel
d cr edeau că are mintea
camî nceată. În parte,din cau ză că era at ât de mare ,şi î
n general, se imşca
f
oarte grijuli
u – d intot
deauna î if usese eamă
t sănu l oveascădi n greşeal
ă pe
ci
nev a sau să u nf acă euvrnr ău , de v reme c e era cumul t maimar e decât
băi
eţiicucar ecrescuse–numaică,î nr eali
tate,pr ef
erasăgândeascăl ucruri
le
până a l capăt, dacăput ea. I
uţimea n ueimi nţi nepr
evăzătoare lîdusese pe atM

î
npă
du î
ncuelrcăt
ur
fie ăepdeR
an mai
d, fimu
e l te o
pe ri
, ,
el
fieşiteot
p Mat
amân, cu
doi. agerimeasa, r
eu şea să-it ragă
Îşisimţ eagât ul uscat .„ Pe Lumi nă,sănu m ă maigân desc laî ncu rcături.
”
Încercă să- şipună d in nou or di
ne n î gân duri . Gânduril
e pru den te erau si ngu ra
cale d e scăp are.
Cândva ,î n a fţ
a porţ iif usese un soi de pi aţet
ă, având î n m ij
loco f ânt ână
uriaşă. O parte aacest eia eraî ncă cola o,un gru p de st at
ui sf ărâmat e ca re se
î
năl ţau di ntr-un bazi n mareşir otund. Şi sp aţi
ul li
berdi mpr ejur ex ist
aî ncă.
Pen t
rua aj unge alpoa rt ă,treb uia săparcu rgă vr eo sută de p aşi – şi numai
î
nt uneri culî l adăpost eade o chii care-l căutau. Ni ciasta nu era i o
dee r p
ea
plăcu tă. Îşiami nteaî ncăpr eabi ne d e urm ăritori
i nevăzuţi
.
Se gân di la su net ul de corn care- pe l auzi seîn or aş, cu u pţi
na vr eme î n
urm ă. Apr oape că se nt orsese,
î gândindu- se căni i
udintre ceilalţi ar fi put ut
căd eapri nşi
,î naint e să-ş i deaseam a că , şidacăer a aşa , nu put eaf ace i nc
mi
de u nul singu r.„ Nu î mpot rva
i a– oa re cât spusesean ?
L – o t su
ă d e r t
oloci şi
patruPi eri
ţi
. Moi raine S ed aia sp us săaj ungeml a râu.”
Î
ncepu se săgân dească la poa rtă.Ni cimăca r prudenţa nu- l ajutase
f
oa rte mul t
, dar seot ăhrâse. Înaintă,l ăsând î n urm ă u mbrele a dân ci,însp re
l
ocu rile ceva aim puţin î nt
uneca t
e.
 Tocmai at
unci,la capătul îndep
ărtat al pi
aţet
eiapăruun al t că
lăre
ţ
, ca
re
seopriîn loc.Se o prişielşi -şicăut
ă se curea
; nu-
i of
erea ci
ne şti
e ce s
enza
ţi
e
de si
gur
anţă.Dacă era n Pu
ierit
…
— Ran d? seau ziun st ri
gat uşor şitremurat
.
Perr
in răsuflă uşurat
.
— Perrin sunt, Egwene,st ri
găşiel ,laf elde încet
; dar î
ntuneri
cu
lfăcea
ca ân
pă şi-o şoapt
ă săparăr ea
p u p
ter
nică.
C—aiiAse î
nt
i mai âvăzu
lniră
tlân
pegă
cinf
ântânî
eva? ă
n.
treb
ară în acel
aşitimp, şiamân doi
răspunseră sc uturând d i
n cap.
— O săfiebi ne,murmură Egw ene,mân gâi
nd gât
ul Belei
. Nu crezi
?
— Moi raine Sed aişiLan osaai bă grij
ă de ei
, răsp
unsePer rni. O săaibă
gri
jă de n oitoţi, după ce j u
angeml a râu.
Chiarnăd ăjduia săfieaşa.
După cet recură de poartă,simţi o mare uşurar
e,ch i
ardacămaier au
trol
oc
iî n pădur e.Sau Pi eri
ţi.Î ncercăsărisipeascăacel
e gânduri
. Crengil
e goal
e
ale copacilor u n
-lî mpiedi
causă se d con
ucă udpă st
eaua cea roşi
e,şide acu m
Mordeth nu- i maiput ea u aj
nge. Aces
ta din urmă lîsperiase ai
m mul t decât
ori
ce t ro
loci.

eaavea Cusă
rândf aveau
acă în aşaajfsă
ungă
el încâlan
t r
âu
icit rşi
să
ol
ociise
săîn
nt
uâl
n
iească
- mai p acol
oato aj
ă cu o
Mr
unge. iai
n
Cre,
ed i
eaar
asta, pen trucăavea nevoie să creadă.Vân tul f
ăcea crengil
e săse at i
ngăuna d e
alta, iar ru fnzele şiace le co pacilor veşnic verzi săf oşn ească. Stri
gă t
ul
singu rati
c a l unui şoi m de n oa pte răsu na în întuneric,i ar , elşiEgw ene veniră
maiap roa pe u nul de al tul, caşicu m voi au să se ncăl
îze
ască . Erau foa rt
e
singu ri.
Undeva ,î n sp atel
el or
, răsu nă co rnul unort roloci, care scoasecâ teva
note scu rte şi t
remurăt oare,î ndemnân du- i pe vânători săse gr ăb ească, să
iuţea scăpasu l
. Apoi , pe u rm al or se înălţară urlet
e răg uşit
e,neom eneşti
,i scate
de co rn. Ur let
e ca re sescu aţ i
ră di n ce nîce a mi tare,pe măsu ră ce estbi i
le
simţ eaumi rosul de om .
Perri n îşiî ndemnă ca lul l a galop, strigâ
nd:
— Hai !
Egw en eî l urm ă, şiamândoiî şiî mbol di
ră ca i
i cu că lcâi
ele,f ără săl e pese
de zgom otşide cren gi
le ca re-i şfichiuiau.
Gal opară printre cop aci, con duşiî n egală măsu ră de i nst
inctşide l umina
slabă al uni i
, pân ă ce el B
a rămasen î urmă.Per ri
n se i ut
ăî n sp ate.Egw ene ovi
l
iapa şi trase e dr fâi
e,dar degea ba. Judecâ nd după zgo mote,t rol
ocii se
apr opiau, î nceti
ni şiel , casăn- o alse r p
eamul tîn urm ă.
— Grăb eşt
e-te!î i st
rigă.
 De acum î i ved
eaşipe t roloci
, nişte sil
uet e uri
aşeca r
e săreau prnit
re
copaci
, mugind şir ânji
ndu-şicolţii pent
rua l e n îgheţ
a sângel
e nî vi
ne.Apucă
mâneru l secu
ri
i, car
e-i at
ârnal a şold, atât de st râns nîcâ
tîncepură să-l doară
degetele.
— Grăb eşt
e-te,Egw ene,grăbeşte-
te!
Brusc, cal
ul său echneză, i
arelcăzu , prăbuşindu-sedin şa, când calul
di
sp ărude s ub el.Îşiflut ură braţel
e pen t
rua- şiregă siechi
li
bru
l şică zucu
capulst
unei î
n ai
ânnt
cie nît
abru r
p-
o
te ap
d
ră
eptnîgh
neţ
î a
Ată
ri
n.
elf
ără să
l
e. -şidea sea ma,căzu se e d pe margi
nea
Şocul provoca t de ap ar ece cagh eaţaî lfăcu să i
cn ească şisăî nghi
tă
destul de mul t
ă ap ă,î nainte să i
zbutească să iasăl a suprafaţă.Simţ i
, mai mult
decât să u adă,cu m şial tci
neva se răbu
pşea ep u rmele uli şise gân di că
pesem ne E gw ene o apu case pe acelaşidrum. Gâf âi
nd şi sc ui
pâ nd, î
nce pu să
calce ap a;nu er a uşor să ămr ânăl a suprafaţ
ă – su rt
ucu l şiman t
ia sa erau
deja ude,i ar nî căl
ţări
le ise nî greunaseră.Se u it
ăî n jur du pă Egw ene,dar u n
văzudecâtscl ipi
r earazelordel unăpesuprafaţaîntunecatăaapei ,î
ncreţi
tăde
vânt.
— Egwene ? Egwene ?
Chiar în a f
ţa och i
lor săi, o sul
iţ
ăl oviogl i
nda apeişi -lîmproş că nîafţă.

A l
t
cere
tlec
au ,ăz ură
şi t î
rnoci
ol r
âuiîn
î j
ur
ncet ulsău.să
ară Peai
ma l
m sen
aru auzi
ce răcu
gl
a
însuriăţ
căp răgu
â n
aşi
t
rec
e, aar
d re,se
pentrumomen t,
ren unţă şielsămai st ri
ge.
Curen tul îl duceaî n o jsul apei , dar st rigatel
e gro aseşimârâi t
urileî l
urmăre au pe mal ,ţ inân d ri tmul . Desf ăcându- şiman t
ia,o ăsăl să l p
utească.
Era ceva maipuţ ină gre utat e ca re să -ltragăl af und. Cu t oate p uteri
le,î ncepu
săî noa te că tre a mlul cel ălalt
. Aco l
o n u erau troloci
. Celpuţ in, aşasp era.
Înota cu m f ăcea u cuoţ i
t
i acasă ,î n a lcu ril
e din C odrul cu ăl Bţi, mi şcând
din mâi ni şidi n pi cioa r
e n î acelaşit i
mp şiţ inând ca pul dea su pra apei. Cel
puţ in, încerca- şisăţină ca pul dea su pra a pei, dar nu era şor u. Chi ar fără
mant ie,su rtucu l şiî ncălţările p ărea u săfie a lf elde g rel
e p e câ tî i era utr pul.
Iar secu reaî i atârn a a l b râu amen inţând să- lt ragă e p o a prte,dacă u nl a
fundul apei . Se gâ ndi o cl ipă săî i deadru mul ; de a fpt, gândul î itrecupri n
mi nte d e maimul te ori . Ar fi f ost uşor, mul t maiuşor decât să se i nch
uie să
scap e d e n îcălţ
ări, de p il
dă. Dar , de fi ecaret ăda câ
nd se gân dea, se magii na p e
sine că ţărându- se e p mal ul cel ălalt, aştep t
at de r toloci
. Nu căsecu real -ar fi
ajutatpreamul tî mpot rva
i aj umăt ate d e d uzină de r toloci, sau ch iar mpîot rva
i
unui a singu r
, dar er a maibi ne d ecât săl upt e cumâi nile goa l
e.
După o vr eme,î ncepu să seî ntrebedacămaiput eari dicasec ureaî n
mâi ni, ch i
ar dacădădeapest e r tol
oci. Braţ el
e şi pi
cioarele iîerau cade p lumb;
fiecare i
şcare
m au ern ch i
n, i ar cap ul nu- i se a mi î
năl ţ
a din ap ăl af elde mul t
caînaint
e,î ncepu sătuşea
scă , din pri
cina apeica re-
iintra nînas.„ Nicio zil a
fierări
e n u e uşoară”
, segâ ndi elostenit, şichiar at
uncilovi cu pi
ciorulîn ceva.
Tr
ebuisămaideaodat ăcasă-şideaseamaceera.Fundul .Aj
unseseînapa
mică.Trecu
se râu l
.
Trăgând aerpe gură,seri dicăîn p i
cioa
re,î mproşcâ
nd cu apăî n u jr şi
gat
a-
gata săse r p
ăbuşească
. Cu ch iu, cuvai,î şiscoase secu
reade a l
ci
ngăt
oare nît i
mp ce se ârat r sp
e mal,t remurând din pri
cina vâ
ntului. Nu văzu
ni
deciu
lu
nn
ăt r
aol
oc.
ştnuN
er ti
ăcippeap
e E
gw
ă, en
cae.oDoa
an
pr
glcâ
i ţi
vacop
că. aci
,r ăspândiţ
i pe mal , şio r
ază
După ce-şi t
rase su fletul,î ncepu a i
r şii ar săst rigedupă cei lal
ţi
.Îi
răspunseră işt
ne strigăte slabe d e p e malul celălal
t; chi
ar şi de al dist
anţ
ă, î
şi
dădu sea ma că erau gl
asu ri
le asp r
e a le rtol
oc
ilor. Pri
et
en i
i săiî nsănu
răspunseră.
Vântul seînteţi
; ge metel
e sa leî năbuşirăgl asuri
let rol
ocil
or,iar Perri
n se
î
nfioră. Nu eraîndeajuns d e rifg pen t
rucahai nele sal
e u de săî ngheţe,dar s-
ar
fi zis căo l amă îngh eţ
atăî i sf
âşiat rupul. Se p ri
nse cu braţel
e,dar ott nu reu
şi
să se r ească
op di n t r
emurat . Singu r
, se căţără cu greupe mal , pentru a gă
siun
l
oc nîcar e săse ad ăpostească de vân t.
Rand mângâ i
e gâ tul lui Noru ţ
, şo pt
indu-i vorbelinişt
itoare.Calul îşi

scut
urmăură– capul
sau şip
aşa seăreai
m
şca–,
diut
ar e or
Nd
euţpe
si u
mţnea
pi ci
nîor
că e p
m
i
r a
lt
osuu
ll
.lTrol
or poci
ut in
er ră
imă
c. seseră
Mat n î
căl
ărea cu o să geat
ă n î arc, vegh ind să u n ai bă p arte de vreo su rpriză ven i
tă
din întuner i
c,î n timp ce an R d şiThom pri veau pri
ntre crengi, cău t
ân d steau a
roşi
e d upă car e să sel ăucă
zească. Fusese dest ul de u şor să - n
o sca pe d i
n och i
,
chiar şi cut oate crengil
e d e d easu pra,cât ă vrem e mer seser
ă d rept sp re ea. Dar
apoi apăru serăal ţi şial ţit rol
ociî n faţal or , ceeace -isil
isesăga l
opeze n îtr-
o
parte,cuambel e cet
e p e u rma l or, ur l
ân d. Trolocii puteauţ ine p asul cuun cal ,
dar u n pe o i st
dan ţ
ă oafrte u lngă, aşa că pân ă al urm ă scăp aseră de ei, cu
url
etele o l
r cut ot. Dar, cu t oate o colurile ă f
cu t
e,pi erduseră st
eaua că l
ăuzitoare.
— Eu ot t văsp un c ăi- pe-aco l
o,zi seMat , arăt
ân d spre dr eapta sa. Ulti
ma
dată mer geam spr
e mi azăn oapte,i arast a n îseam nă căăsă rritul e acol o.
— Ui te-o,strigăbru scThom, ar ătân d sp re stângal orpri ntre cr engi
le
dese, drept re cătea
st.
Matmor măice va neau zit.
Cu c oada och i
ului, Ran d pri nseo mi şcar e,cân d un t rol
ocţ âşni dintre
copacif ără ni ciun su net,l egănându- şibăţ ul cul aţ
ul la vâ r.fRand l ovi calul cu
căl
câ i
ele,i ar acesta se ă n
pust iî nainte,t ocmai câ nd apăru r
ă al ţi doi, care se
desprinseră dintre u mbre,pe u rmel e primul ui. Un l aţat i
nse ceafal ui Ran d,
provocându- i un fior e p şi
ra sp i
nării.
 O săgea
t
ă st răpunseoch i
ul uneia dintre best
ii
, apoiMatap ăruânlgăel ,
î
nt imp ce cai
iîi purt au printre copaci
. Fugeau căt
re âru ,î
şidăd u Rand seam a,
dar f
ără săfie co nvins că-i ajuta cuceva . Troloci
i se in
ţeau pe urmel
e orl, mai
mai săprindă cozl i
e nîvol
burate al
e ca i
lor
, dacăî ntindea
u braţ el
e.Dacămai
câşt
igauo ujmătaet d e pas, laţuri
l
e iîput eaut rage e p a
mândoij os id
n şa.
Ran
d seap lecă pe grumazu l cal
ului pentru aseţ ine câtmaidepa rte de
l
aţuri
. Chi
pul l
ui Mater a aproape nîgr
op atî n coa
ma ca lului său
. Dar an
Rd se
î
nn
sitr
ebă
gur,duendevrem
er
a
e Thom
cet . Oar
oţi ceet
i Men
rei es
t tr
el
rol
o ulse
ci hot
ă
ul
ar
â se dcă-
seră iper
u ăabămai
i ?bi
eţ
i ne d e u nul
Dintr-odată, murgull ui Thom apăru ndi î
ntuneric,l a gal
op,î n sp ateel
trol
ocil
or. Aceşt i
a nu avu ră decâ t răgazul săaru nce o privi
re pest
e u măr ,
surprnişi,î nainte ca braţele Men est
rel
ului săflut ure naîpoişi ,imed i
at ,înai nte.
Razele d e u lnă se reflectară într
-ol amă de oţ el
. Unul di ntre r
tol
oci se mpîi edi
ca
şicăzu ,r ăsucindu-se deai mmul t
e oriî nai
nte săăm rân ă grămad
ă a l p ămân t
,
î
nt imp ce n u alt
ul căzu î
n gen unchi cuun ţ ipat, ducân du-şiambel e mâi ni la
spate.Celde a lt rei
l
eamârâi , dezgol
indu-şibotu l cu dinţi asc
uţi
ţi, dar, câ nd
tovarăşi
i să i se răb
p uşiră, else răs ucişidi spăruî n întuneri
c.Br aţul lui Thom
f
ăcu di n nou aceea şimişca r
e,de p arcăra fil ovit di
ntr-un bici
,i ar trolocul
zbieră, dar n u seopridi n alergat, şistri
găt
ele sale se topi
ră nîdep ărt
are.

R
—an del
C şi
e Mat
mai se
bu neopri
cur
ţă
i
t,
ecupeoch i
carih
e lol
e bae
avţiam
la Men
, mor est
m r
ăiel.om, da
Th r nu ăcu
f ni ci
o mişca r
e săcob oare d in şapen trua- şile u la înapoi. Ăla o să -i aducăpe a lţ
ii
după el. Sper că l râu
nu-i pr eadep arte.Şi sp er…
Însăsemul ţumi săcl ati
ne di n cap şiplecă imed i
at. Ran d şiMatsel uară
dupăel .
Î
n scu rtă vr eme,aj unser ăl a un malj os, unde cop acii creşt
eau i ch
ar
până la margi neaapeiî ntunecat e,a cărei oglindă vârstată de razele d e ulnă se
î
ncreea
ţ î n băt aia vâ ntului
. Rand ni cinu ved eamal ul celălalt
. Nu-i plăceai deea
să reacă
t pe n îtuneric,cupl uta,dar er a cuat âtmaipuţ in dornic să răm ână nî
l
oculî n ca r
e se afla. „ Dacăt reb uie,o i au înot.”
Undeva, dep arte de râu , răsună un cor n de troloc; un su netscu rt,iute şi
ascu
ţit
, di n î ntuner i
c.Era pri ma dat ă cân d se au zea corn ul, după ce se
î
ndepărtaser ă de u rine.Ran d se nî tr
eb ă dacăast a nîsem na căuni i dintr
e
tova
răşiil or u fseserăpri nşi.
— N- arer ost săst ăm ai cit oată noa pt
ea, hotărîThom. Al egeţ
i.Î n ussul ori
î
n josu l râu l
ui ?
— DarMoi raine şicei l
alţi arput eafi ori unde,pr otestă Mat. Dacănu
alege
m bi ne,n- am f ace ecâtd să e nn îdepărtăm de ei .
— Chi araşa, răspunseTh om, po cn i
nd di n buze şiî ndem nându- şicalul
î
n josulr âului , pe â lngămal . Chi ar aşa .
 Rand seuităl a Mat, car
e ridi
cădi n u meri, şi
, o vreme,nu se mai
î
ntâmplă nimic.Pe alocuri
, mal
ul era va cemai î nalt,î
n alte părţ
i mai jos
,
copaci
i se nî
deseau sause răreau, alcăt
uind mi ciluminişuri
, dar oa
npt
ea, râul
şivântul era
u laf elpeste ott,negre şi reci
. Pe âlngăasta, nu mai erau trol
oci
.
Î
nsă anR d nu l
e du cea r do
ul câtuşide pu ţ
in.
Apoi
,în afţ
al ui seză rio lumi ni
ţă, f
oartef oart
e mică. Pe măsur
ă cese
apr
op i
ară,îşidădu seama că era cumul t deasupra râului
, de parca r
afi
at
suâ
rdrn
iat
nă.î
n vârful unui copac. Thom gr ăbi pasul şiî ncepu săf r
ed onezen î
În cele din urmă,văzu ră şide unde ve neal umi na – eraol ampă,at ârnată
de u nul din catarge
le uneibărci mari de negoţ, care usese
f cor
an
ată pentru
noapte al marginea n uui l
uminiş.Barc a aveam ca op t
zeci de p i
cioar
e nîl ungime
şise ă cl
tina u şori ndcauza cu r
en t
ului, smucind frângh i
il
e d e ancorare ega
lt e
de cop aci
. Pânzel
e zbârnâiau şitrosn eaudi n pri
cina vân tului
. Lampa u lmina
puntea, l
a u n l
oc cu razel
e de ulna,dar u n se edvea i n
meni.
— Ei , asta,spuseThom, cobo rând din şa, e maibi ne decât şmecherii
le
uneiAes edaSi , nu?
Îşipusemâi nil
eî n şoldurişi, ch i
ar şipe î ntuneric,sevă zu i mp
l ed e cât
er
a de u m
lţumit.

care— se Vă,
asuln
afl
şi u
de pa r
e
ca
refăcu
n
oi t
osă să
-care şicai
l prevenim,, că
dar
p,
itţ
ai
nn
uân
lds-seam
a r ra dp
p
ea eutpri
eamej
sădi
aeî
fi n
î
nţelegător
. Numai sămă l ăsaţi pe mi ne săvorb esc. Şi luaţi-văpăt urile şi
desagi
le,casăfiu pr egă
tit dacăse veşt i e ceva .
Ran d sedăd u os
j şiî ncepu să- şidesf acăl ucrurilel egate de şa.
— Doa r nu vr eisăpl ecam fără ceil
alţi
?
Thom nu m aiavupri lej
ul săspu nă cevoi a săf acă. Î
nl umi niş dădură
navală doi troloci
, ca re r u
l
au şi -şiflut uraul aţuril
e;î ncăpat ruerau în spate,l
a
micădi st
anţă. Caii seri dicară e p p i
cioarele din sp ate ş i nech ezară. Stri
gă
tele
care ărsunau î n dep ărtaree larăt au că m aier au t roloci care ocmtaisoseau .
— Î n bar că! stri
găThom. Rep ede!Lăsa ţ
it otul! Fugi ţ
i!
Spunând ast a, o luă l af ugăsp re bar că; mant ia pet i
cităî i flutura, i
ar
cuti
il
e cui nstrumen te d i
n sp ateel său se ocn
ciea u una d e al t
a.
— Voi , ce i de pe barcă ! stri
gă . elTrezi
ţi
-vă,i dioţil
or!Tro loci!
Rand smucipăt uri
le şidesa gil
e,r eu şi
nd săl e desf acădi n cu rel
e,şise
ţi
nu st râns p e urmele Men est
relului. Aruncân du-şibocceau a p este p arapet
,
sări şielpe p unte.De- abia avurăgazu l săvad ă un om î ncovrigat acolo,care
tocmai se d rii
ca, de p arcăf usese trezi
t din som n, şică zudr ept peste el.
Bărbatul gem u t are. Rand se mp îi edi
că, i
ar n u câr l
ig n îfiptî n cap ătul unui băţ
sel ovi de p arapet
, ch iar nîl oculî n ca re să ri
seel .
 Pest
etot, pri
n barcă, seauziră st
ri
găt
e şizgom ot
e de paşide a l ungul
punţi
i.
Două mâini păroaseapucară parap
et
ul, chi
arlângăcâr l
ig,şiun capcu
coarn
e d e a
ţp se năîl
ţă d ea
supra uil
. Dezech
il
ibrat
,împlet
icindu-se ep pi
cioa
re,
Rand r eu
şitotuşisă-şitragăsa bi
a şis-o fluture pri
n aer. Trol
ocul seprăbuşi
,
cuun st ri
găt
.
Pest
etotsei vi
răbărb aţ
i carealerga
u, stri
ga
u şi tăiau rân
f gh i
il
e de
ancorar
porn e cu
ească lasecu ri
drum. l
e. Bs,
Suarca
la pr se
ăt
ova,i
n
ta
rcl
eişi t
rem
bărbaţur
i a, de
se ch
inup
arcă
iau săl era
uper
teăb
dn
ăt
cu oa
unre să
trol
oc. Cinevaovi l peste bord cuo su l
iţă,deşi Ran d nu văzu în ce anume.Se
auzizb ârnâit
ul uneico rzide a rc,o d ată şiî ncăo d at
ă. Bărbatul pe care călca
se
Rand se ât rîmai dep arte de el,în pat rul abe,apoiri dicăbraţele,văzându-l pe
Rand care-l pri vea.
— Cru ţă-mă! stri
găel .I at otcevrei ,i a bar ca,iat ot, dar cruţ
ă-mă!
Dintr-
od ată, ceva sei zbi de spinarea l
ui Ran d, cu l
cându-l pe punte.
Sab i
aî i căzu din mân aî nti
nsă. Cu gu ra căscată,î ncercândîn zad ar să r
agă
t
aer nîpi ept, else nî ti
nsecă tr
e sabie.Muşch ii reacţ
ionară cu oîncet
ineală
chinuit
oare;se âra t ca
un mel c.Individul care ea cersă efi cruţataruncăo
privi
re emtătoa re şi avi
dă că t
re sabie,apoi di spăruî n întuneri
c.

Cu l
cănorocu mar
île păgr
răe
siu
tat
se.eU ,
nRan
trd
ol r
oceu şisă
cu bot pr
di
eveau
lscă
p stpă
es
tt
eu
ea î
nmăr,i
ech şi
l
i-
bşi
ru dp
ăd
eu pseam
arapeta,
privindu-l şiţ inând î n mână ca pătul sf ărâmatalunui băţ , cucare ocm
taiî l
l
ovi se. Rand se r st
ădui săaj ungăl a sa bie,săse i m
şte,săse nî depărteze, dar
braţeleşipi cioarelede- abiaiset ârau,fii ndnumaipej umăt atesubcont r
olul
să u. Trem urauşise mp îrăşt i
au î n t oate d irecţi
il
e.Avea sen zaţ
ia căpi eptul îi era
strân s nî ch i
ngide fi er; în faţ a och i
lor iîj ucau pet e a rgi
nti
i. Cupri ns d e p anică,
î
şicău tă o ca le de scă pare. Timpul părusăse op rească în loc, cân dt rolocu l
ridicăbăţ ul ru pt, de p arcăvoi a să- l st răp ungăcuel . Lui Ran d i se ă p
reacă
bestiasemi şcaacum caî nt r-
unvi s.Privibraţ ulgr oscareset răgeaînspat e,şi
par că i mţ
s eadej a c apăt ul ru pt ca r
e- i sfărâma ş i
ra sp inării
, simţeadurer ea
provocată de ovi lt ură.Se gâ ndi căpl ămân iiî i erau pe p unctul săpl esnească .„ O
să m o.r Ajut ă-mă,Lu mină,o să …” Braţ ul trolocului porn i spre el, cubăţcut ot,
i
ar Rand i zb uti săţ ipe,o si ngu ră d ată:
— Nu!
Bru sc, barcasecl ătină, i ar di n n îtuneri c apăru n ua lnţ gros care-ll ovi pe
troloc e-da cu rmez i
şu l pi eptului, cuun zgom otcade oa se ărâm
sf at e,
aru ncându- l pes te bord.
O cl ipă, Ran d rămase întins pe punt e,gâf âind şipri vind fix l anţ
ul care se
clătina înaint e şi î
napoipe d easu pra l ui.„ Cu ast a, pesem ne cămi -
am i sp răvit
nor ocul
, se gân di el. Nu cr edcă m i
-a mair ămas ceva. ”
 Se ri
dicăîn p ici
oare,clăti
nându-se, şiîşiluă sabi
a, ţinând-o,măca ro
dată,aşa m cutrebu i
a,cuambel e mâini, cum îlînvăţ
ase n La
, darnu maiave a
împotrva
i cu i s-
o ol
fosea scă
. Dist
anţa d i
ntre barcă şi
malse ă mrea văzând cu
ochi
i; st
ri
gătel
e tr
olocil
or sei erd
peau î n noapte.
Pe câ
nd şiî puneasa bial al oc î
n eatcă şi sesprij
inea,i st
ovi
t, de parap
et
,
un bărbatîndesat,într-un surtuc care-
i ajungeaa lgenunchi, veni cupaşimari
pe punte să se i u
te al el
. Părull ung ca r
e-i că
deape u meriil aţ
i şibarb a ca
re-
i
l
ăsa
moa l
e.esc
da
L oper
nţ i
ultă
sedoarlnăza
egă bu
din de ssu
nou, in
aî
rcad
băraut
rbauul
nîch
l pi
p
rinrot
se,un
pd.
riR
vinot
u-
dunld,
ladar
feln
du
e u r
ât
cum î l privi
se şi pe R and maiî nainte;l anţ
ul i se op ri î
n pal mă cuun zgom ot
sec.
— Gel b! tună bărba tul
. Of , Soartă!Unde să- mi fii , Gelb?
Vorb eaf oartei ute,legând cu vintele unul de al tul, astf
elcăRand de- abia
puteasă -
lî nţeleagă.
— Nu poţ i săt e ascu nzide mi ne pe pr opria barcă! Aduceţi-
mi -
l pe Flor
an
Gelb.
Apă ru u n mar i
nar, cuo l ampăî n mân ă,iarî ncădoi aduseră pesu s un
bărbatpecar e-laruncarădr eptînmi jl
oculcer cul
uidel umi nă.Randî l
recunoscu pe n idi
vidul care-i oferi
se a brca. Ochii bărbatului se m işcau în toate

părţil
e,Peoco
fl
i
rund
nt pri
ea lvi
rea
ui cel
Gelbuse
iî n
îndt
esa
i
ndt, ca
ea orvâ
e,
ndă
i
nt câ
ai
e,ten cred
î oc
luea
lîRnand ,
ca
reera
Randăp
ci
t
îan
l lul
.
ovise
cupi ciorul
.
— Nu r teb
uiat u să prinzil anţul ăstal al ocu ll ui
, Gel b? întrebă căpitanul
cuun ca lm su rprni
zător, deşi laf elde rep ezi
t camai î nainte.
Gel b părude- a dreptul ui mi t
.
— Daraşaam f ăcut. L-am l eg
atst râns.Rec unosc cănu su nt foart
e
priceput şică i d
n cân d nî cân d mă mi şccamî nce t, căpi
tan e D omon , dart otîmi
f
ac r t
eaba.
— Zi cicăeşt iîncet, da?Nu eş ti aşaî ncet cu som nul . Dorm i, când ar
trebui săst ai de vegh e.Di n ca uza at, puteam fi cut oţi
i uci şi
.
— Nu, căp itane,nu. El a f ost de vină,răsp unseGel b, arătând sp re Ran d.
Stăteamde vegh e,aşa cu m t reb uia, când ela ven it pe ufriş şi m-a ovi
l t cu
măc iuca.
Îşiat i
nsevâ nătaia de pe f runte,st rânsepl eo apel
e de dur ere, apoiîl privi
urâtpe an R d.
— M- am l uptat cu , eldar apoiau ven itt roloci
i.E n î cârd ăşi
e cu , ei
căpitane.E I scoada Cel ui Întuneca t.E î n câ rdăşie cut rol
ocii.
— E n î cârdăşie cumai camar e!t ună căpi t
an ul Domon. Nu t e-am
preven i
t şiul tima dat ă, Gelb? L a Whi tebri
dge, j
oscut ine!Di sp aridin och ii mei,
până n ut e ar unc peste bor d chi aracu m.
 Gelb dispăru pe dat
ă,i ar Domon amraseo vr eme cu pri
vi
ri
le aţ
int
iteîn
gol
,î
ncleşt
ând şidesfăcând pumni i
.
— Trooci
l i ăşt
ia set otţ i
n du pă mi
ne.De cenu mă l asăîn pace? De ce?
Rand pri
vipest
e par apetşicon stat
ă cusu rpri
nder
e cămalul nu se mai
zăr
ea
. Erau doibărbaţi care ineau
ţ de cârm a care eşea
i de a
l pupa şialţi şase
pe o art
p e,care mpi
îngeau barcaî nl argu
lrâul
ui, ca ep u
n uri
aş gândac e d
apă.

î
ntorci—duCăp
pă it
a
ei,ne,
su vor
ntb inR
co a
nn
visd,ca
un d
eeva
t vor„acol
ă
rspo”
lătsu
.nt pri
i eteni
i noşt
ri. Dacăt e
Chipul rotund alcăp i
tanului seî ntoarsesp re el,i arcân d apărură Thom
şiMat ,î i cu
prinseşipe e i cu pri vi
rea acee al ipsi
ta de ex presi
e.
— Căp it
an e,î nce
pu Th om cuo pl ecăciune,dă -mi voie să…
— I a veniţi voijos, spusecăp i
tanul Domon , casăvăd ce soi de făpt
uris-
a
î
ntâmpl atsă j u
angă e p puntea m ea. Hai . Fugi -mi-ar ornocul, să ege
l nci eva
l
anţul ăsta blestemat lal ocull ui!
După cemari nari
i segr ăbiră săpună mân a pe lanţ, elporni cu paşi
apăsaţ
i spre pupa,urm atde R and şide cei doit ovarăşi
.
Lapupa,căp itan
ul Domon av eao cab ină î ngrij
it
ă,l a care seaj ungea
coborând câtevat repte;totul păreasăfie a ll ocull ui, până şisu rtucel
e şi

ma
câtnt
tii
l
oae
tă ca
re a
b t
arca,ârnau
avâ ndpeî
ntrn
i
-şt
oep câ
artr
el
ige
un ped
atem
lmare,
n, îni sp
ar an
tel
îe u
şi
ceal
ali
.
t Ca
ă, obinm
a era
asă m
aat
ă
sil
va
de em
l n. Exi sta un si ngu r scaun, cusp ătar nîalt şibraţ e groase, i
ar că pit
anul
se şeză
a aco l
o,f ăcâ ndu-le sem n celorlalţi să
-şigă seascăl ocpe d iversele cu fere
şibăn cuţe care maier au prinj ur. Matdăd u să se aşez
e pe at p
, darun morm ăt
i
puternic l îopri.
— Acu ma,î ncepu căpi t
anul, du păceseaşez ară cut oţi
i. Eu spu n a mă
numi Bayl e D omon , căp i
tan şipr oprietar al Picăturii
, care n spu
a fibarcast aa
.
Voicineoţ ifişiundeoţ imergepeai cea,prinpust ietate,şiceprici
năoiaveaeu
să u n văaru nc p este bord, pen t
ru necazu ri
le p e care-mi le-
aiţ adus?
Lui Ran dî i ven eal af elde gr eu ca maiî nainte săurmărească vor bi
rea
i
ute al ui Domon. Când î nţelese în sf ârşi
t ultimele cu vi
nte ale căpitanul ui, cli
pi
surprins.„ Să n e aru nce peste bord?”
— N- am vr ut săvăf acem niciun nec az, ziserepede Mat . Mer gemî n
Caem lynşide acol o…
— De acol o unde ve dem cuochi i,îlînt rerupseThom, l a momen t
ul
potrvi
it. Aşacă lăt
oresc Men estrel
ii
, capraf ul risipit de vânt. Eu su nt Men estr
el,
î
nţelegeţi
, şiî mi sp une T hom Merr il
in, adăuga l ,
e aranj
ându-şimant ia şi f
ăcând
peti
cele mul ticolore să fluture,caşicu m celălalt nu l e-
ar fiob servat. Mucoş i
i
ăşti
a de a lţ ară vor să- mi fie u ceni
ci, deşi încănu- s convi
ns că -
i vr eaucumi ne.
Rand î l pri
vipe Mat , carer ânji.
 — Asta zi
cafiî n e
rgu l
ă,omul e,spuselinişti
t căp
itanul Domon , darnu
mă ălmureşt
e del
oc.Ba chi
ar di mpot
rvă.
i Lua- m-ar orocu
N l , păi l
ocul ăst
a zic a
nu fi pe drumul spr
e Caeml
yn , de ori
unde i aveni, di
n câte amau zi
t eu .
— Ei, e o pove
st
eîntreaga, spuseThom, şiî ncepue p dată s-o depene.
Din ce povest
ea,rei
eşi căel , Thom, fusese pri
ns de zăpezi î
ntr-un oraş de
mineri
,în Munţi
i de Negu
ră,di ncol
o d e Baerl
on. Aflându-se acol
o,au zise
l
egende d
espre ooa com
ră car
e p rovenea id
n vremea ăzbR oa
ielor Tr
ol
oce, dintr
-
u
din
naoraş
inte ocu
lără
p
lsi
t
înşi
cacă
rezutî
sen ru
fla
a Ai
n a
ri n
u
dhol,mi
dt
eAriedhol
p o.aŞ
h i
ăse
rt ca n
r
e-t
î
âmp
i f l
ase ă
usese ca
el
ru
dit
ăsăuşt
c ie
mul ţi ani î n urm ă de un pri etendi n Ili
an, careuri mse, un priet
encăru iaîi
salvasedi no
ioară vi
aţa.Cu l i
mbă de moa rte,omul î i sp usese că hart aîi va
ad uce a mri bogăţ
ii
, ceea ce omTh nu crezuse pâ nă ce unau zise egen
l dele.Iar
când ză pezile seop ti
seră îndeajuns,porn i
se u c câţi
vat ovarăşi
, printre care cei
doi ca r
e d oreau să-i fie ucen i
ci, şi, după o c ălători
e p li
nă de g reutăţir euşi
seră
să găsea scă oraşul părăsi
t. Dar es do vedi
se pâ nă a l u rmă că ăp st
ân ul comori
i
fusese de adr ep
tul un St ăpân al Spai mei , şiî ntr-
aco l
o u fsese
ră ri t
mişit rol
oc
i
car e s-o a ducăî ndărăt în Shayo l Ghul . Aproape oatt e p ericol
el
e ca r
e-i
amen inţaser ă cuad evărat– r t
oloci, Myrddraa l
i, Dragh kari, Mordeth, Mash adar
–îiî ncolţiserăşiînpovestealuiThom,maidevremesaumait ârzi
u,deşi,dacă

st
înăt
suea
i
şi, să
i
ar-l ael
scu
se l
ţicom
pe Men
port est
ase rel,f
cu pă
oa rea
rt
e mcă
ultt
ot
ă ulcep
prifusese
ere înd
şi reptat
curaj mp
. Du păot
rîva
il
mu l
t
eui
aventuri, cele maimul te avân du- l drept er
ou pe T hom, scăp aseră de acolo,
urm ări
ţi de r t
oloci, dar sei erd
puseră unii de alţi
iî n întuneric,până câ nd, în
cele din urm ă, Thom şicei doit ovarăşiî şicăutaserădăp aostîn ultimul loc ca r
e
le mairămăsese, pe ba rca ceami pri
toare a căpitanului Domon .
Cân d Menes trelul t
ermi nă,Ran dî şidă du eam
s a cărămăse secugu ra
căscată d e o u bcat ă de vreme,şio n îchi
se epred e.Privindu-l pe M at, văzu că
priet
enul săuse ol hba la Men estrelcuoch i
i mari.
Căp itanul Domonl ovi cudege tel
eî n braţul scau nului.
— Ast a zic a fi o povest e pe car e mulţi n-arcr ede-o.Dar , fireşt
e,eu am
văzuttrolocii,nu-iaşa?
— Fi ecar e cu vânt e ad ev ăra,tr ost
i sec Thom. Ţi -o spu ne unul car ea
trăit-o.
— S- oî ntâmpl a săave ţ i cuvoi cev
a din com oara asta?
Thom î şidesf ăcu braţ ele,î ntr-
un gest de r egrte
.
— Vai , puţinul pe car e am i zbuti
t să-lluăm cu oi n era pe caii care au
rupt-o al u fgă câ nd au ap ăru t ulti
mi itrol
oci. Nu mi -a mairămas ecât d flau tul
şiharpa , cevaăru mnţ i
ş şi hai nele de p e mine.Dar , crede-mă,căp it
ane,nu ţ i
-ai
dori nimi c d i
n com oara aceea. E pân gări
tă de C elÎ ntunecat. Maibi ne s-o ăsa
l m
pradă ru inelor şi troloci
lor.
 — Deci n-
aveţi bani săvăpl ăti
ţi călăt
ori
a. Eu nu mi -
aş l ăsani cifrat
ele să
urce peunp t
e dacănu şi -ar put
ea l p
ăti drumul, maiales dacă m i-
ar ad uce şi
trol
ociîn urmal ui ca
re să-mi hăcui
ascăparapet ul şisă-mi taie pânzele.Şi ce
prici
nă oiavea sănu văt rimi
tî notde u nde aţ
i ven
it, casăsca p de voi?
— Doar n-o săne t rimi
teţ
i pe mal ? sesp eri
e Mat. Cu oţtiit r
oloci
i acol
o?
— Am zis eu evca de mal? răspunsesec Domon ;îi cercet
ă o cl i
pă,ap oiîşi
l
ăsă al p
mele desch
i
se peasă. m Bayle D omonzi c a fiun om î nţelegăt
or. Nu v-
aş
arunca
uceni
ciares
p
eteobordi
sab,
e.dacă put
Eu aş em căd
avea ea
evoenald
i en
îvoi
oală.Acu
sab
i
e ma,
şi
, văd
aşa mocă
bunn
uulm
cu dint
oir
efi, am
să vă lassă m eg reţ
i pânăla Whi tebri
dge nîsch i
mbul ei.
Th om desc hisegu ra,da r Rand spu ser epede:
— Nu!
Tamnu i -o dăd usecas- o vândă.Pi păimân er
ul, si
mţi
nd pecet
ea
bât
lanului.Câtăvremeaveasabi acuel ,eracaşicum l -
arfiavutpeTam.
Domoncl atină din cap.
— Ei , dacă o fi nu, atuncie nu. DarBay l
e Domonnu dădepom an ă,ni
ci
măcar mai că-si
i
.
Fără tragere de ini
mă,Ran dîşigol i buzunarel
e.Nu er a mare l
ucru, doar
cev
a măru nţ
iş şi mon ed
a de a rgi
nt pe care -
od i
ăduse M or
iai
ne.I-oî nt
inse

că
r pit
epedanun
e l
u
îi. Dusă
cepu pă ozâmcl
bipă, Ma
ească, t of
astf t
ăcă
el şifăRcu
an dlnaufel. Th
mai om
şt
i se
a siguri
ută urâ
ce t
să,ead
da r
cr
ă. oa
frte
Cu un ge sti ute,căpi t
an ul Domonl uă ce le dou ă mon ede mar i di
n mâi ni
le
băieţil
orşiscoaseobal anţămi căşiopungădest uldepl i
nadi ntr
-undul ap
ferecat în bron z din sp atel
e scau nului. După ce cân tări cugri j
ă, puse o mnedel
e
în pungă şi le dăd u înap oifiecăru i
a câ teva on mede maimi cide ar gi
nt şibr onz.
Maial es bron z.
— Până l a Whi t
eb ri
dge, sp useel ,i scălind ceva, cu n u scri
sf oa rt
e
ordon at,într-
un ca ieţ
elcuco pert e d e piele.
— Cam sc ump dr umulăs ta până la Whi tebridge, mormăiTh om.
— Pl us stricăciunile vasu lui meu , răsp unsel i
nişti
t căpitanul, punân d
balanţ aşipungaî napoiî ndul apşiî nchi zându- lmul ţumit.Plusîncăpuţ i
n
pen t
ru că m i-aţi adus r tol
oci i pe cap ,făcâ ndu-mă săpl ec al d rum noa ptea,
cân dî n locurile a st
easu nt mul te st âncide ca re m- aş puteai zbi.
— Dar cei lal
ţi?î ntreba Rand. Nu- il uaţi şipe ei ? De acu m t rebuie săfi
ajuns a l râu, sauvor ajunge nîcu rând, şio săvad ăl ampa di n vârful
catargu l
ui.
Căpit
an ul Domonri dicăsu rprins din spr âncene.
— S- oî ntâmpl a a cr edecăst ăm pel oc, omul e?Lu a-
m- arNor ocul, creda
fi noica m lat reisa u pat rumi l
e d epărtare e do lculî n care a ţi urcat. Trol
ociii-
au f ăcut pe oa men i
i meisăt ragădi n greu l
a vâ sel – iî şti
u pe r t
oloci mai bi ne
decâ
t şi
-ar dori– şi ne a j
ută şicu ren
tul. Dar nicin- ar
e a ace.
f Nu m- aş op
rii
ar
î
n noapt
ea staa,nicidacă ep malarfi mai ca-mare,şis- arprea upt
ea său nmă
maioprescân pă l
a Whi tebri
dge. Trol
oci
i se inţ demult după mine,şimi-a
aj
uns.Nu maivr eausă- i văd, dacăpotscăp a d e ei
.
Thom seap l
ecă spre elcumul tinteres.
— V-aţi mai î
ntâlnit cu r ol
toci
i şiînainte?Acu m, în ul
ti
ma vreme?
Domon ovăi
ş , privi
ndu- linten
s,darcân d vorbi, părupur şisimpl
u
scârbit:
— Am i ernatîn S aldaea, omul e.Nu că mi -
aşfi dori t, darrâula î ngh eţat
devreme şi gheaţa s-at opitt ârziu. Se zi ce că, din vâ rufl celor a mi î
nalt
e u trn uri
din Maradon , se ede
v an
Ma P ustii
toare, darmi e n u-mi pasă. Am maif ostacol o,
şiau d mer eua fi poveşt i desp re r t
oloci
i careacă atferm ee,
l saual te asemen ea.
Numaică, î
n iarna a st
a ca r
e ar ecu
t t , am văzu t a fif erme cu prinse deăcă flri î
n
fiecar
e n oapte.Da, şisa t
e n îtregi
, câ t
eod at
ă. Au aj uns p ână l a zi
durile or
aşu lui.
Şi caşicu m ast a n-ar fi de a juns,CelÎ ntuneca t
,t oatăl umeazi ce,căs- ar vii şi
a veni zi
lel
e d e pe u rma, con ti
nuă el ,î nfiorân du-se şi scărp inându-se nîcap , de
parcă gâ
ndul l -ar fif ăcut să-l mănânce i el
peacap ului. de-abia aştept să juang
î
ndărăt acolo unde o amen i
i credt roloci
i a fi doa r p oveşti
,i ar p oveşt
i
le mele –
minci
uni gog onate d
e a l
e celor care se turăvân
din l ocî n l oc.

şicuR an
gâ nd
dulnul-
alEmai
gw a
enscu
e l
t
şia;
ar
l ăma
cei
l
alse
ţ.cu
i Nu poch
ări
i
ea aţi
n
d ti
ţ
repi
ta su
ca prasă
el per
fie
eel
tuid
n
î i
nr
si
gu f
aa
nţă
ţ
ăl a
bordulPi căturii,întimpceeir ămăseserăundeva,pi erduţ iî
nî ntuneri
c.Cabi na
căpit
an ului nu maipăreaşa a co
nfort
abil
ă ca m aiî nainte.
Rămase uimit când Thom î ltrase în picioa re.Men est
rel
ul î iîmpi nsepe
amân doi, şipe M at, şipe el , căt
re scară, cerân du- şiscu ze peste u măr
căpit
an ului Domonpen t
ru pu rtarea mucoş i
lorde al ţ ar
ă.Ran d urcă e p pu nte
î
n t ăcere.
Odat ă aj unşiacol o,Thom aru ncăo pri vire grăb i
tăî n u jr, casăseasi gu re
că u n-i ascu l
tă nimen i, apoimârâi :
— Aş fi put ut săpl ăt
esc drumul cu cât eva cântece şipoveş ti, dacăvoi doi
nu v- aţi fi grăb it să-
i arătaţi argi
ntul.
— N- aşpr eacr ede, serăsti Mat. Mie mi sepăr eacăsegân deaser i
ossă
ne arunce pes te bord.
Rand se dusecu a pşimi cică t
re parap etşisesp ri
j
ini de el , cu ri pvi
ril
e
aţi
ntit
e n îspre r âulîntunecat . Nu vedea nimi c,ni cimăca r m alul. După o vre me,
Thom î ipuseomânăpeumăr ,darelnusemi şcă.
— N- ai cesăf aci, băiet
e.Maimul t, de acu m eisu nt pr obabilîn si guran ţ
ă
cu… cuMoi raine şi Lan . Crezi că exi
stă cineva ai m bun pen t rua- i scoate d i
n
necazu ri
?
— Am î nce r
cat s-o conving sănu vi nă cunoi , suspină Ran d.
 — Ai f ăcutt otce-
aiputut, băi
ete.Ni
men i nu iţ
-ar fi pu
tut cere al
t
ceva
.
— I-
am spu s căvoiave
a grijă de ea.Trebui
a sămă fi st răd
uit maimult.
Scârţâi
tul l
emnelorşifoşnet
ul pânzel
orbăt ut
e de vântîngânau o melod
i
e
t
rista
.
— Tr ebui
a sămă fi st rădui
t maimul t, şopt
i el
.
CAPI
TO LUL 21
Ascu
lt
ă vân t
ul.

văioagaL
,unmi
upnraeasoar
depel
ăru
ti
,
atăcar
dee
mase
l
,ust
nr
decu
eşeraea
d pest
Nyneae
râ
vu
el
,cuAri
spnel
at
el
e,
lelî
i
pşi
i
tdcr
eoidrum în
trunch i
ul unui st ej
ar ân tăr
, răsuflân d ad ânc nî som n.
Şi cal ul eidorm ea, cu cap ul josşipi ci
oarel
e desf ăcute,aşacu m dorm
caii. Frâiele era u înfăşu rat
e n îjuru lî nchei
eturii ei
. Când raze le soarel
ui că zură
pe p leoapele a nimalului, acesta deschise choii şiîşiî nălţ
ă ca pul,t răgâ
nd de
frâie.Nyn aeve set rezi
,t resări
nd.
O cl ipa, răm asecu och ii aţi
ntiţ
iî n go l
,î ntrebându- seunde era, apoi,
când î şiami nt i,încep u săaru nce nîj ur privi
rişimai r ătăcit
e.Dar aco lo nu
erau decâ t cop acii
, ca l
ul şiun covo r de frunze vech i şiusca t
e,aşt ern
ut pe
fundul vă i
oa gei.Î n co l
ţuril
e cele mai î ntunecate,câ teva ci
uperci, rămase i n
d
an ul car e rtecu se, desenau un cer c pe u n bolovan prăbuşit.

măcar — Ţ i
one-
oapn
tt
e-
e anurLu mi
inst
poţ a,
af em
tr ei
e,murmură ea,
ează. l
ăsându- şiumer i
iî n jos, nici
Se ri di
căşiî şides făcu râifele di n j urulî nchei
eturii, masâ nd- o vajnic.
— Put eai săt et rezeştiî n oal at rolocil
or, mai şo pti, pen t
ru n si
e.
Fru nzele moa rtef oşniră, când easecă ţ
ără pe buzavăi i şiseui tăî n a zr
e.
Între ocu
l l unde st ăteaşirâu se fl aau numai câ ţi
va ra f
si ni
. Scoa rţ
a orl ă cr
pată
şicren gi
le d esfrunzi te iîfăce au săpară o mrţi
. Dincolo d e ei , curgea râullat,
verdeal băstrui.Pust iu.Nusevedeani mi caltceva.Pemal ulcelălaltseaflau
pâlcurir are e d co paciveşn ic verzi
, să lci
i şipi ni, dar păr eau săfie mul t mai
puţini decât mal peul ei . DacăMoi raine sa u vr eunul dint re it
neri t
recu se
dincolo,se ascu ndea i b
ne.Fi reşte,nu avea niciun mot i
v să cread ă că
trecuseră,saucă nî cer
caserăt reacă
să , t ocm aipe aco lo p e unde se a aflşi ea.
Puteaufi ori unde – ch iar şil a zecei le
mn î susul sauî n j osul râu l
ui.„ Asta dacă
mai su nt în viaţ ă, după n oa pt
ea r ecu
t t ă.”
Furi oasăpe si ne însăşi pentrucă- it recusepri n mi nte o at are
posibili
tate,se str ecu ră nîapoiî n vă i
oa gă. Nicimăca r N oa pteaI ernii
, sau l upta
dinainte d e S had ar Log oth, nu o p r egăti
seră p entrunoa ptea recu
t t ă sa u pentru
făptura aceea , Mash adar. Galop ul fr
en etic,f el
ul în ca r
e se f
rământ ase,
gân di
ndu- se acă
d mairămăsese al şi
tci
nevan î vi
aţă şiî nt rebându-se cân d avea
săaj ungăf aţăî n f aţă cuvreu n Pierit sau cut roloc
ii
.Î i auzi se m ârâind şi
stri
gân d undeva în dep ărtare, iar câ ntecult r
emur ător al cornului o n îgheţase
mai mul t decâ
to p ut
eaf ace vâ nt
ul, dar,în afară de p ri
ma nîtâl
nir
e d i
n ru ine,
nu-i maivăzu se ecât
d o
atăd,iar at
uncier a afară. Zece u samai mulţitr ol
oci
răsări
seră ca di
n pământ l a vr eotreizecide paşiî n f aţa ei
,ţâşnind pe d ată spr
e
ea, urlând şistri
gând, fluturându-şibeţ el
e cucâ r
lige al capet
e.Totu şi
, când ea
îşiîntorsese al
ul,
c cut oţ
iit ăcuseră, ri
di
cându-şibot uri l
e pent
rua adul meca
aerul
. Rămăses e cuoch ii aţ
inti
ţila ei, prea uimită casăpoat ăf ugi,iar ei î
i
înt
orseseră sp
atel
e şi dispăruseră n nîoapte.Şi ast af usese l
ucrul cel mai
î
nfri
co
ş—ă
t
or d
i
Cunn t
omi
oscat
e.
rosu
l prăzi
i pe care
o vân
ează
,îi sp
useeaca
l
ului
, care
se
ri
di
case nîpi ci
oare,şinu su nt euaceea . Se pare căf emei
a ai a, î
nghiţ
i-o-
ar
Păst
orul Nopţii
, are dreptat
e.
Porn i hot
ărât î
n j osulr âului
, ducân du-şical
ul de căpăstru. Se mişca
î
ncet
, fiind f oart
e atent
ăl a pădur eadi mprejur;f
aptul cătrolocii nu se ulaseră
dupăea nînoap t
ea r p
ecedentă n u însemna că aveau s-
o mail ase săap sc
e,
dacădădeadi n greşeal
a peste ei . Dar, ori
cât ar fi fostde a t
entăl a pădure,era
î
ncăşimaiat ent
ăl a pămân tul din faţa ei. Dacăr est
ul grupului tr
ecuse âurl
maiîn j os e d ea,cândva nîcu rsul nopţi
i, ar fitrebui
t să va dă anumite u rm
e,
care-
i puteauscăp a neobservate,dacăse r u
caîn şa. Era posibil chi
ar şi sădea
de ei toţ
i
, aflaţiî ncăpe mal ul pe ca r
e era ea şi
. Dar dacănu găsea nimic,râul

avea
care d uos-
ceaducă,
alCî
n cel
aem l e şi
yn d
inpân
urmă,
ăî nl a Whi
Tar t
eb
l
Va
onri
,dge,
dacăiar
eraednaco
evolo
i exi
e. sta un drum
Gândul ap r
oa pe căo f ăcu să intreî n pa nică.Î nai
nte săpl ece î
n aceast ă
că l
ători
e,nu se nd îepărtase i ci
nodat ă d e E mon d’
s F iel
d mai mul t decâ t băieţi
i.
TarenFerryisepăruseunl occi udat,Baer lonarfiumpl ut-odeuimi r
edacănu
ar fif ost aşaporn i
tă săî i găseascăpe E gw ene şi pe cei
lalţ
i. Dar n u îşiî ngădui
ca oa tte acestea să -
i slăbească hotărârea. Mai devr eme sau mai t ârzi
u aveaos-
găsească pe E gw ene şi pe b ăieţi sauo ca le p rin car e s-
of acăpe em f ei a Aes
Sed ai săpl ătea
scăpen truceea ce ilse-n t
âmpl ase. „Oriuna, orial ta”,î şi
făgădui în si neaei .
Din ocl î n oc,
l gă sian umite urm e,darde cel e maimul te ori, ori cât s-arfi
străd ui
t, nu- şiput ea a d seama d acăacei a ca re e l ăsa
l seră erau urm ăriţi
i sau
urm ări
tori
i. Unele u rm e erau de n îcălţ
ări, ca re p uteau săfi f ost laf elde b i
ne
ale o amen i
lor sau al e rtoloci
lor. Altel
e erau de co pit
e,precu m cele d e ca pre sau
de b oi
; acesteaer au si gur de r tol
oc. Dar nu exi sta n i
ciun sem n desp re care să
fie si gură căer a al celor e p car
e- i căuta.
Făcu secampat ru mi le,cân d vân tul îi ad usemi rosde f oc. Ven eade
undevai ndj osul râului, darnu de prea ep art
de,după cu m i se pă rea. Şovăi
doa r o clipă, înainte să-şil ege l uca
l de u n pi n aflat puţ i
n mai dep arte d e âru,
într-un desi ş de arb oriveşn i
c ver zi, unde a rfi t rebuit săr ămână bi ne a scuns.
Fumul put ea nî
semna r tol
oci
, dar insgura cal
e de a afla era să earm gă să ă. vad
Încer
căsănu se gâ ndească l
a ce u p
teauface rol
toci
i cuf ocu l
.
Ghemuindu-se, sestrecură de la un copacl a al
tul, blest
emându-şiî n
minte ufst
ele pe car
e r t
ebui
a săl e suflece casă u n o mp
îi edi
ce al mers.Fustel
e
nu erau f
ăcut
e p entruf uri
şa
t. Auzind zgomotul unui cal
,î nceti
ni pasul
,i ar
când, î
n cele din urm ă,trase cu ochiul cumare gri
j
ă d e d upă rt
unch i
ul unui
f
rasin, î
l văzupe S trăj
er careora cob edp
e arm ăsa
rul cel negru,într
-un l umi
niş
î
ngu
carestse
de a peu
afl nal
m. Fem
ceaini
ceai
cuAes
ap ă Sed
ai
ca
re şe
o
tdcm
ea
apie
dădu
n
ea bu
nşt
îean
fier.l
t ân
I gă
apa san
u cea
f
oc l m
ic,
b
aă pe
era
alături
, ron ţ
ăind nişte buruieni firave. Nyn aeveămase
r pe oc.
l
— Au pl ec
atcut oţi
i, spu semoh orâtLa n. Pa t
ru Ju mateO-amen i au plecat
spre mi azăzi cam cudou ă ceasu riî nainte d e re
vărsatul zori
lor, di
n câte-mi pot
da sea ma – i şt
i că ei nu lasă r p
ea m ulte u rme –, dar r ol
tocii au dispărut. Până
şil eşuril
e,deşi trol
oci
i nu prea obişnuiesc să-şiia morţ ii cu ei, decât dacăl e e
f
oam e.
Moiraine aruncăceva î
n apa cl ocotită şiluă cea ini
cu l de pe foc.
— Am put eanăd ăj
dui căs- au nî t
orsî n Shad arLo got
h şicăau i pi
ert cu
toţi
i, dar pa rcăar fi puţ in pr eamul t
.
Mirosulî mbiet
oral ceai ului plutiînsp re Nynaeve. „Lumi nă,fă sănu- mi

chiorăi
e— mNaţ
uel
e.”
şt
iu ce s-aî ntâmpl atcu cei lal
ţi. Urmel e su nt pr eaamest ecat
e casă
maiî nsemne c eva.
În ascu nzăt oar
eaei , Nyn aeve zâmbi; eşecu l Străj
eru l
ui eraî ntr
-o mi ca
măsu ră,o r ăzbu nare pen t
ru pr opriul eşec.
— Darmaie un l ucru i mpo rtant
, Moi raine,con tinuă La n, încrunt ându-
se; refuzăcea iul pe ca re -i
l oferi femeia Aes ed Sai şiî ncep u săse l i
p
mbe n î su s
şiî n josî n faţaf ocului, cuo mân ă pe mân erul sab i
eişicumant ia care-şi
schimba cu lori
le a l fieca re pas.Fapt ul căau apăru tt r
oloci, chiar şi o su tă, î
n
ŢinutulcelorDouăRâuriî lpotaccept a.Darast a?Ceicar eneurmăr eaui eri
trebui
e să fi f
ost camo mi e.
— Am av ut noroccănu aurămascut oţii săcau teîn Sh adarLogot h.
Pesem ne căMyr ddraalii se nîdoiau căne vor ăsigacolo,dar el er a şit eam a să
se nîtoa r
căî n Shayol Ghul f ără săfi cău tat peste o t.
t CelÎ ntunecatu n af ost
niciodată u n st ăpân î ngăd ui
tor.
— Nu n îcercasăt ef aci cănu n îţ
elegi. Ştii cevr eausăsp un. Dacăacei o
mie d e r tol
oci erau ai cipen trua fi t ri
mişiî n Ţinut ul celor ouD ă Râuri , atunci
de ce - anf ost aşa? Exi st
ă un si ngu r răspuns.Au f ost t
rimişinumaidupă ce oi n
am t recu tr âul Tar en, cân d a dev en i
tl i
mpede că un singu r Myr ddraa l şio su tă
de rol
toci nu maier au de aj uns.Darcu m? C um au f ost tri
mi şi? D acă oi em de
trol
oci potfi aduşiat ât de d eparte spre mi azăzi de M ana P ustiitoa
re,at âtde
reped
e şi pe n eob
ser
vate – ca să u mai
n spu nem că ua şipl ecatap oipe acel
aşi
drum – oa r
e n u e cuput i
nţă şi ca zece i
i dm
int
re ei să efir tmi
işiî n ini
ma
Sal
daeei,în Arafelsauî n Shien
ar? otHar
ele potfi cu ceri
te nî mai puţin de un
an.
— Iarl umeaî nt
reagă poat
e fi cuceri
tăî n ci
ncian i
, dacănu- i găsi
m pe
băi
eţi
,răspunsesimpl
uMoi rai
ne.Şipeminemăpr eocupăînt
rebareaasta,dar
nu am r ăspunsuri
. Căi
le de atn
iă sunt închi
se; câtdespre meşteşugul Tăi
eri
i
v
dă
ezdup
uh
tului
erni,nup
că a ma
ent iex
ru ist
asta.
a tîn
Icădi
ar ndVâr
acă ns
t
uaNaebuni
scăpeivr
at eo
euAn
vreu
slSed
da
ni
i tî
rn
edea
Rj
u
ătns
ă ci
ţi – şif
acă
Lu mina sănu fie aşa, niciacu m, şini ci
odată –,nu exi st
ă n îcă i n
meni pe u
lme
care s-ooat p
ăf ace. Oricum, cred cănicit oţ
i Răt ăciţ
iil aolalt
ă nu potmi şcadin
loc o i em de rtoloci
. Maibi ne să en ocu păm de p roblemele cel e maiur gen
t
e;
restul trebuie sămai aşt epte.
— Băi eţii
.
Era o afi rmaţ i
e,nu o î ntr
eb are
.
— Câtaif ost tu p lecat, ni
cieu u n am st at degeab a.Unul est eîn vi
aţă,
dincolo d e râu . Cât desp re ceil
alţi
, exist
ao u rm ă slabă ca r e d uceaîn josu
l apei
,
dar a s-pierdut după ce am găsit
-o.Legătura d i
ntre n oise ur psese de aim
mul te ceasuri,î nainte să -
mi î ncepcău tarea.

înt
rebăGh
: emui tă după cop ac, Nyn aeve seî ncruntă mi rată.La n seop ri î
nl ocşi
— Cr ezi căi -au pri ns Ju mateO-ameni i care seî ndreap tă acum spr e
miazăzi?
— Poa te,răsp unseMoi raine,ap oiîşit urnă o can ă cu ce aişicon t
inuă:
Dar u n vreausă cr edcă r aput ea fimorţ i. Nu pot . Nu î ndrăzn esc.Ştii cât de
multe u lcrurisu nt în j oc. Treb uie să -
i am pe i t
nerii ăşti
a. Mă aşt ept săfie
vânaţideceidi nShayolGhul .Acceptf aptulcăs-arput easămise
împotriveascăunşi ele din Tu rnul Al b, poate ch i
ar u Sprema Î nscăunată.Exi stă
mereuAes ed Saicar e nu accep tă d ecât o singură soluţie.Dar…
Brusc, eal ăsăcan aj osşiseri dică, î
ncru nt
ându- seuşor .
— Dacăst aipr eamul t cuoch i
ilal up, morm ăiea, te muşcă şoar
ece l
e de
gleznă.
Apoipri vidrept spre cop aculî n spateel căruia seascu ndeaNyn aeve.
— Jupân easă al
’Meara, de-acu m poţ i săi eşi
, dacăvr e.i
Nynaeve seri dicăi uteî n pi ci
oare,grăb i
ndu- sesă -şiscu turef runzel
e
uscate d e pe roch i
e.Lan se răsu cise cu faţ
a sp re copacde n îdată ce ri pvi
real ui
Moiraine se mişcase nî tr
-acolo şiî şiscos ese sabia di n teacăî naint
e caeasă
ter
mi ne d e orsti
t numel e uli Nyn aeve. Acum o vârî la oc,
l cumaimul tă p utere
decât era, de a fpt, nevoie.Chi pul să u eraproa a pe a lfelde i l
psit de expresie ca
înt
otdea una, dar yn Naeve sedigân că nîcol ţul gu ri
i avea, parcă, o u rmă d e
tri
steţ
e.Se simţ i mulţumită măcar că t
S
răj
erul nu-
şidăduse seam
a că se fla aşi
eaaco lo.
Dar mul ţ
umi reaţ i
nu doar o cl
i
pa. Î
şiîndrept
ă pri
vi
reaasupralui
Moirai
ne şi porn i spr
e eacupaşi mari
.Îşidoreasăr ămână cal
mă şidetaşat
ă,
dar asu
gll îitremura d e mân i
e.
— În ce i-aiamest ecatpe Egw
ene şipe băieţ
i?În ceurze
li murdarede
AesSedaivreisă-ifol
oseşt
i?

Nyn Cea
aeve laltă
se
prîşi
opi
a l
uă
e, Laca
nn adi
ri şi
căso r
nub
i
bruşo
aţr di
pen n
t
ru cea
i
a-,t
i net
ăiaulbu
carat
l
ea.ă.
EaTotu
nşi,că
îcer câ
ndsădea
piedi
ca alo p art
e şi rămase r su
pri
nsă câ nd braţ ul Străjer
ului nu se m işcă aim
mul t decât ar fi făcu t
-o ocr ea
ngăde st ejar. Nicieanu er al i
psită de puter
e,dar
muşch iilui erau ca er fiul.
— C eai?î i oferiMoiraine.
— Nu. Nu v reau eaic. Nu aş beace auil dumitale nicidacăaşmuri de
sete.Nu- ţ
i dau voi e să-if ol
oseşt
i pe o amen ii din Emon d’
s F i
eld în urzel
il
e atle
ti
căloase e d Aes edSai.
— Nu pr eaaidr ept
ul săvor beşti, Meşt er
easă, răspunseMoi rai
ne,părân d
maii nt er
esată de ceaiul fierbint
e d ecât de ceea ce unea.
spŞi dumneat a poţ
i
f
olosi Puterea,î nt
r-o oarecare măsu r
ă.

că se Nyn
otaeve
ă
hrî să smu
uci
n-ld
bin n
age ou
nî edb
seam raţ
ă. ul lui La n, daracest at otnu se mişcă, aşa
— Aşa? Cum denu spu i c- aşfi şieuvr eunt rol
oc?
Zâmbet ul aşternut pe ch i
pul l ui Moi raine er a atâtde mul ţumit,î ncât
Nynaevemţ si
i că-i veneas- o ovească
l .
— Cr ez i căe cu pu tinţ
ă caeu să mă afl u aţfă în aţ
fă cu o f
emeie care
poate ati
nge d Aevărat
ul Izvor şi poa te conduce u P
terea, chi
ar acăd numai
uneori,fără săşt iu ce e?şa Acu m şit u aisi mţit puteri
le uli Egw ene.Cum cr ezi
că m i
-am datseam a căetafl aiî n spa tel
e copa cului? Dacă - aş
n fif ost cu
gânduril
e a iurea , aş fisi mţ i
t de cu m t e a prop i
ai. Troloc uc siguranţă nu eşt i,
căci at
unciaş fisi mţit miasma C elui Întunecat . Şi atunci, spune-mi, ce am
si
mţ i
t, Nyn aeve’ Meara,
al Meşt er
easă din Emon d’s F iel
d, care poate mân ui
puterea fără - o
s ştie?
Lan se uit
al a Nynaeve î
nt r
-un elf nep l
ăcu t; păreaui mit şigâ ndit
or, deşi
numaiexp resia och i
lor i se schimbase, iar ch ipul îir ămăsesee dp i
atră. Egw ene
er
a d eosebită,o şt iuse n di
t
otdeau na.Di n Egw ene u rma săi asăo Meş t
ereasăe d
pri
ma mân ă.„ Sunt înţel
ese, îşisp use ea , şiî ncearcă sămă i a pe n epregăt
ite.
”
— N u maivr eaus- audni mi c. Dumneat a…
— Tre bui e săascu lţi
,r ostif erm Moi rai
ne.Băn uisemcev aî ncădi n
Emon d’
s F ield, ch iar in
dainte săe tcu nosc. Oamen ii mi-
au povest i
t cât era de
supărată Meşt ereasa pentrucă u n prezisese arni
a g reaşiî ntârzier
ea
pri
măverii
. Mi-au spus cât eraedp ri
ceputăl a prevesti
rea vrem
ii şia recol
t
elor,
cât de minunate er
au leacuri
le eişicu m, câteodată,vi ndeca răni care ar fi
putut l
ăsabol navu
l schil
od, şio făcea atât de bine,î ncâtunse m aivedea
aproape nicio ci
catri
ce, nu rămâneani cio urm ă. Singu rel
e cri
t
icipe care e-
lam
auzitla adresaatven eaudi n partea câ
torva r ecase gân deaucă eşt
i pr
ea
tânărăen pt
ru o asemenea răspundere,iar ast
a n- af ăcut decât să-
mi
înt
ăreascăbănuiel
il
e.At ât de âtnără işatât de nîzest
rat ă.

se iu
t— sp
e Ju
rpâ
e n
L
aeasa
n, nuBma
arr
ian
căm-ai
och i
inst
lr
uui
i t
o bi
ăn
f e,
cea urăspu
săn
seseN yn
mt
siăaev
te,î
ot nnce
eli
nrcân
i
şti
td
ă,să
aşacă
se ot
hărî până a l urmă săse i u
te spre âu ,rpest
e capul femeii
.„ Cum de- au
î
ndrăznit cei din sa t săbârf eascăî n faţa uneist răi
ne?”iŞ cine iţ
-a zis căaş fi
prea ântără? ntreb
î ă ea .
Moiraine zâmbi , darnu s el ăsăab ătută de la ceea ceave a de spu s.
— Spre deoseb i
re de maj ori
tat
eaf emeilorcare pret
i
nd căascu ltă vântul,
tu chi
ar poţ i s-o afci
, câ teo
dată. Fireşt
e,nu are i mi
nc d e af ace cu vântul.E
ceva ce inţe de A er şi Apă. Şi nu eraevo nie să fii învăţ
ată s-o afci
;t e-ai născu
t
cuast a, l
af elcaEgw en e.Dar t u ai învăţat săt e d escur
ci, ceea ce ea î
ncăn- a
f
ăcut. La câ teva cl
ipe d upă ce e- nam î ntâlnit
, am şt i
ut.Îţi aduciami nte căt e-
am întrebatdeod at
ă d acăt u eşti Meşt
er easa? O are de ce ezicrc-am f ăcut
-o? u N

era
Sărbă i
ci
t ne.
oaroC deo
s
hi e
bi
ar re nt
dacăîre
ăi n
m
ate
şt şi
ept
amcel
el
laalt
oeMeş
et
fe
tered
răguţ
asă eân ca
re
ăr
tă,îmiseregă
i pt
magi eau d
nam e
pe
ci
neva am iî n vâ rst
a decâ tt ine.
Nynaeve î
şiami nteamul t preal i
mped eî ntâl
nirea; f
emeia,maisi gură pe
ea ecât
d ori care din Sob orul Femeilor
,î mbr ăcată cucea ai mfrumoa să ochri e
din câ te văzuse vreod ată, care ise d a
resacauneicop il
e.Apoi , bru sc, Moirai
ne
cl
ipise us rprnisăşi , niciuna, ni cidouă, î ntrebase…
Îşiumezi cu i mb
l a buzel e care i seusca seră dintr-
odată. Ceidoiseui t
au
l
a ea , Străjerul cu ch i
pul să u cade p iatră, necli
ntit
,i ar em
f ei
a Aes ed Sai
blândă,darf oarteconcent rată.Nynaevecl ăti
nădi ncap.
— Nu! Nu! Nu- i cu pu ti
nţă.Aş fi şt iut. Nu aci
f decât săî ncer cisămă
î
nşeli, dar n -o să -
ţi mea rgă.
— Fi reşt
e cănu t şi
i, spuseMoi raine împăciuitoare.Ce t e puteaf ace
măcar să bănuieşti? Toat ă viaţa nu aiau zi
t decât desp re ascul
tatul vân tul
ui.
Şi, oricum, cr edcăai pr ef
era să le spui tutur or celor i n
d Emon d’s F i
eld căeşt io
Iscoadă a C el
ui Întunecat , decât să recunoşti, fie şi numaiî n gân durile
dumi tale cele mait ai
nice, că i ade-a ace
f cuPuterea sa u cut emut el
e A es edSai.
Pe ch i
pul lui Moi raine t r
ecuo urm ă de veselie.
— Darpot să-ţ
i spu n cuma î nce put.
— Nu maivr eau să- ţi maiau d mi nciunile,pr otestă Nynaeve, darceal alt
ă
n-o b ăgăn î seam ă şi con ti
nuă.
 — Cu opt sau, poa
te,ze
cean iî n urmă – vârsta vari
ază, darseî nt
âmpl ă
înt
otdea
una î n co
pil
ărie – axist
eat ceva ce-ţ
i dorea
i mai mul t decâ
t orice
alt
ceva pe ulme,ceva de ca
r
e aveai nevoi
e.Şi ai dobândit ce voi
ai. Poate căa
căzuto c r
ea ngădin copac,cuajutorul că
reia ai i
zbutit săieşi l
a mal ul l
acu l
ui
şisănu t e nîeci
. Poate vr
eun pri
et
en , sauvreun an i
malde ca săs-aî nsănăt
oşit
,
cândt oat
ăl umea credea că vamuri. Pemomen t n-aisimţit ni
mic special
, dar
caml a o să pt
ămână,saudupă vr eo zece zi
le,aiavu t prima reacţ
ie,după
at
api
ngerea
ărut peAdn evă
ea rat
şt u
eptl
ue
atiIzvor
şit
e. De
a
u sip
i
ll
d
ită,
săun
rămpicî
âi d
e peb
n f,
atră ap şi
oinau
i
ştediri
fso
sp an
ăru
tedu ca
r
pe a
ă u
numaicât eva ceasuri. Reacţi
ile dif
er ă,dar i n
ci
una nu dureazăai mmult de
atâ.t Durer i de cap , amorţeli
,t ulburare, toate deodată,saupoa te momen t
e n î
care a i ri
sca tinut i
l sau t e-
ai purt at prost
eşt e.O ameţ eală ca re eta
-f ăcu t săca zi
din picioare şi săt e-m pi
edicide c âte oriî ncercai săt e mi şt
i şisănu poţi rost
io
vorbăfărăsăt ebâlbâi.Maisuntşial t
eposi bi
li
tăţi.Îţ
iami nteşti
?
Nyn aeve sel ăsăsăcad ă pe pămân t
; n- o maiţ ineau i ci
p
oarel
e.Î şi
ami nt
ea, dar ott clăti
na d ezap r
obator n dicap. Pesem ne că era i n
ocid
co
enţă.
Sau poat e că oi Mrai
ne p usese maimul te nîtrebări î
n Emon d’
s F iel
d decât
crezuse ea. Tare mul te nîtr
eb ărimai pusese emei
fa A es edSai . Asta rt
eb uia să
fie.Lan î iî nti
nse m âna,dar ea i ci
n nu-l văzu .

fol
osit—PutSăemer
er gt
apen em
rumai
a- depa
i vi rt
ndeca e,figr
eăipMoi
e Prai
errn
ine,
,fi văz
e ân
ed-
p oE
gwcă
en tace.
e. AşaCân dva,
secr ai o
eează
leg
ătură. Poţi săsi mţ i prezen ţ
a ce l
ui pe c are - a
li vindecat cu aj utorul Put eri
i.În
Baerlon, aiaj uns d r
ep tl a Cer bul şiLeu l
, deşi nu er a hanul cel maiaprop i
at de
nici
una di ntre p orţi
le p e care p uteai săfi i nt rat. Când ai sosi t dumnea ta, dintre
cei din Emon d’s F i
eld nu er au l a h andecât Per ri
n şiEgw ene.Care ndi tre ei a
fos
t? S au po ate am ân doi?
— Egw ene,bâi gu i Nynaev e.
I sepăru se, dintotdeauna, f oa rt
e fir esc căput eacâ teodată săsp ună ci ne
se apropia d e ea, chiarf ără să vadă ; numaiacu m î nsă şiîdăd u seam a că a er
mereuvor ba desp re ci nevaa lca r
e eacu
l ri l
e ei dăduser ă rezultate aproape
miracu l
oase. Î
n pl us,şt iuse e d fieca r
e d ată câ nd î ngri
jiri
le sale aveau săse
dovedească peste a şt
ep tări
,f usese ntot
îdeau na si gu ră când pr ezisese că
recol
tele aveau săfie oa frte mbî elşu gate sau că l p
oile aveau săvi nă d evreme
saut ârziu. Aşa crez use că rebtui
a săfie.Nu t oa te M eşt
eresel
e p uteau ascu l
ta
vântul,darcel emaibuneof ăceau.Aşa- ispusesemereuj upâneasaBarran,aşa
cum spu seseşică yn N aeve av ea să fie na udint re ceel maibune.
— Avea f
riguride ml aşt ină,murm ură ea, fără să-şiridicecap ul di n
pămân t. Eram î ncă ce uni că al u jpâneasaarr Ban ,i area m ă puse se - o
s ve ghez
pe E gw ene.Eram t ân ără şi nu şt iam că M eştereasa avea otul su
tb con t
rol.E
groaznic săvezi pe ci neva ca re su ferăedb oa la ast a. Cop i
la era scă l
dat ăî n
sudoare,gem eaşise zvârcolea,î
ncâtmă aşt eptam să-
i aud oa
sele r
tosn
ind di
n
cli
pă în cl
ipă.Jupân easaarrBanîmi spusese căebraf rmau să scad
ă camî nt
r-o
zi, saucel mult două,dar am crez
ut că voia doar să e fid
răgu
ţă cumi ne şi că
Egw en
e era pe moarte.Câteodat
ă,pe când ea er a oart
f e mică,obişn
uiam să
stau cuea s- o suprave
gh
ez, dacă ai
mcă-sa era ocupat
ă,aşa că m a
începu
t să
plâng gândi
ndu-mă că ave
am s- o vădur mi
nd.Un ce as maitâr
zi
u, când s-
a
întor
s ujpâneasaarr B
an,febra scă
zu
se. S-a mi r
at, dar a
s-ocupatde mine mai
mult co
ceva decât
pil
eide
, dargw
Emi
ene.
- Amrea
era cr
p eri
u
zt
f mer
că săe urt
măcăuriae avu
; se
sesc căsîe
nimpr es
cerca ia
ă că-
m
si dă
ă i
l
ndu
i se
şt m
ească
,
pentru a fisi gură că i am
şt că u n-if ăcuse
m ni ciun r ău lui Egw ene.După o
săptămân ă,am căz ut pe od
peau a d in cam ear ei de zi; ba ave am f ri
soane,ba
ardeam t oat
ă.Jupân easam-a u rcat în pat, dar până a l cină miî t r
ecuse ottul.
Sfârşi
nd de vorb
it
,î şilăsăca pul în p alme.„Bună pi ldă şi-a mai al es,se
gândi ea, arde-o-ar Lumina!Să ol fosesc uter
pea ca o Aes ed Sai. Ca ot i
căloasă
de A es edSai,I scoadă a Celui Î
nt unecat.
”
— Ai avu tf oart
e mult noroc, vor
bi Moi rai
ne,i arNyn aeve seî ndrept
ă de
spate.Lan f ăcuun pas nî apoi, de p arcău n era rt
eab al ui ce i scu
d t au, şiîncepu
să-
şif acăde u lcru cuşau al ui Man darb, f
ără ăcam r să el p ri
vească.
— Nor oc!

poţi at—
i
nge Ai i
dzbu
A
evăt
ri
tt
a usă
lI ob ţ
i
zvorio fâărâm
dec
t diăd
n îe
ntâcon
mplt
arol
re. asupranP
Dacă -u
aiteri
fii,
făch
cui
ar
t-
o, daâ
p că
nănlu
a
urmă e ta-r fi om orâ.t Aşa se av n
îtâmpl a,du pă cât e se par e,cuEgw ene,da că
reuşeşti s-o o preşti săaj ungăî n Ta r Va lon.
— Dacăeuam î nvăţatast a… î ncepuyn Naeve, apoiî ngh i
ţiîn sec ; era ca
şicu m ar fir ecu noscu tî ncă odat ă căput ea acef ceea
ce-i sp usese cealal
tă.
dacăeuam î nvăţat , poa te săî nveţe şi ea. Nu- i nevoi e săaj ungăî n Ta r Valonşi
săfie a mesteca t
ăî n i ntrigi
le dumi tale.
Moi rai
ne cl ătină î ncet din ca p.
— Noi , AesSed ai, căutăm f etele care potat i
ngeAdevărat ul Izvorf ără
căl
ăuzire cul af elde mul tă atenţi
e caşipe b ărbaţi
i care opotf ace. Nu di n
dori
nţ a d e a e n spori număru l – ce l puţin, nu numaide ast a – şi nicide e tama
că cel
ae et fe s- ar u ptea olfoside P utere a şa cu m nu t rebuie.Fărâm a d e control
pe ca r
e opotdob ândi, dacăLumi na se m il
ostiveşte d e el
e,rareori poa te ace
f
preamul t rău , maial es că atingereaAdevărat ul
ui I zvor est
e cunep ut i
nţăf ără
i
nstru i
re şi nu se et preceecâ d
tî nt âmpl ător
. Şi , desigur, el
e n u su nt af ect
ate d e
nebunia ca r
e- iface e p bărbaţi săcom it
ăt i
căloşii şif apte ăfră sen s.Vrem î nsă
săl e s alvăm vi eţi
le.Vi eţi
le ceor
l ca re n u reu şesc săî nveţ
e s ă controlezeut P
erea.
— Feb ra şif ri
soan ele aceleanu put eau om orî pe nimen i, st
ăru i Nynaeve.
N-au ţ i
nut decâ tt rei , patrucea suri. Am mai av ut euşial t
e rea cţ
ii
, şini ciacelea
nu au f ostmortal
e.Iar după cât
evaun l
i, s-
au opri
t cut otul
. De asta ce mai
zici?
— Au ost
f numair eacţ
i
i,o lamuri Moirai
ne,răbdăt
oare.De fiecare dat
ă,
reacţ
i
il
e a par amiaproape de momentul at
ingeri
iIzv
orului
, până când cel
e
două ajung săse petreacăpr oap
a e nî acel
aşi ti
mp. După aceea, nu maiexist
ă
rea
ciţ
i vizi
bil
e,dar est
e caşicu m un cea s a r fi nî
ceput săt i
căie.Un an. Doi.
Cunosc o em
f eie ca
re ar ezi
st
at ci
nci
. Din patruca r
e sunt din naşterenzest
î rate
pre
cu
Moa m
rteadlumneat
or na
u estşi
e Eagw
şa en
îne, t
rei
grozi
toamor
re prdacă
ecu unl
m cea ea găsi
maţ
bărb şi
il n
or,uda
le
rnni
ist
ru
ciuim r
n
şoa
ăoi.
nu e d acă otp sp une aşa . Convulsi
i. St
rigăt
e.Dur eazăai mmul t
e zil
e,i ar după
ce nî
cep e,nu se a mipoa te ace
f ni mi c,nicimăca r de căt re o ta
te em
f ei
le Aes
Sed
ai di n Ta r Val
on l aol
altă.
— Mi nţi
. Ai pus mul t
eî nt
rebări în Emon d’
s Fiel
d şiaiafl atdespre
Egwene ş i boala ei, despre erb
fiinţeli
le şifri
so anel
e mele,t otul. Pove
steaastae
o minciună.
— Şt ii cănu- i aşa, o contrazi
secubl ândeţe Moi rai
ne.
Fără ni
cio t ragere de inimă,şovăi nd maimul t decât of ăcusevr eod
ată
pân
ă at unci, Nyn aeve ncu
îvii
nţă.Fusese o lt
imău încer
care ncăp
îăţânată de a
nega ceea ce er al i
mped e,i ar aşa cevau n avea niciun r ost, ori
cât de ep
lăcu
n t

ar
spu fie
ses ost
f fl
em ucr
aul
ei respect
Aes Si
edav
i.
,Ppr
ei
macându
cen i
Nyncă
aeveaj
unpân
căîesei
seBca
u arr
jancumu
păpr
uise
şi
le,aşa
şi cum
mai
fusese o şiâtnărăi ndDeven Ride,cunumai câţ i
va n aiînainte.Şi ea uf sese
ucen i
ca n ueiMeşt er
ese şi putea scu
al ta vâ nt
ul.
— Eşt ifoart
eî nzestrată,di n cât e credeu , con
tinuă Moi raine.Cu
inst
ru i
reacu ven
ită, poţ
i ajunge ch iar m ai puternicădecâtgw E
en e,care, di
n
câte mi se are,p poa te aj
unge n ua d i
ntre cele maiput erni
ce esA ed Saidin
ulti
mel e vea curi
.
Nynaeve sedădu n îapoidi n a fţa celeil
alte de parcăs- ar fi f eri
t de un
şarpe.
— Nu! Nu vreausă am ni mi c de- af ace cu… „Cu ce? Cu mi ne î
nsămi ?”
Rămaseepoc l şi cont
inuă,cugl as şovăi el
nic:Am să et o rg să nu spu i ni
măn ui
nimic d esp r
e a st
a, vre?i
Cuvintele aproape căi seop riră în gât . Ar fi preferat săapară ch iar
atuncit rolocii
, decât săfie n evo
ită să -
i sp ună aceleifemei„ te rog”. Dar M oirai
ne
nu f ăcual t
cevaecât d să nî cuvii
nţeze ndi cap,i ar yn
Naeve se aiîm
nsufleţi un
pic.
— Ni mic din oat
t e ast eanu expl icăceaide gân d cu an R d, MatşiPerr in.
— CelÎ ntunecat e pe urmel el or,răsp unseMoi raine.Dacăelvr eaceva,
eumă op un. Poate exist
a vr eun mot iv maisi mplu saumaipot rivi
t?
Îşit erm i
nă cea i
ul, privi
nd-o pe Nyn aeve pest
e buzacă nii
.
 — Lan ,t r
ebuie săpl
ecăm . Spre miazăzi
, cr
ed.Mi-eteamă căMeş t
ereasa
nu ne vansoţîi.
Nynaeve strân
sedin buze au zi
nd-o cum spunea„Meşter
easă”
, deparcă
dădea e
dn îţel
es că ea ren
unţasea l un lucr
u de pr
eţ,în sch
imbul a cev
af ără
ni
cio val
oa re.„Nu vreasă-i î
nsoţesc. Încearcămă săsu
pere,casămă î nt
orc
acasăşisă -
il as si
nguricu ea.”
— Oh, ba da , am săvin cuvoi . Nu mă puteţ
iîmpiedi
ca.

el
e,go —
li
ndNimen
ceaii
ninu
culpva
estî
encer
fcasă
oc şiamt
e
estî
mpi
ecânedi
d ce,
cen uspu
şase
cu La
un
n,bven.
ăţind di
Facen art
np
ou
e ân
dlgă
i
n
Pânză?o n ît r
ebăpe Moi raine.
— Poat e căda,răsp unseeagân di
toare. Ar fi trebuit sămaivor besc o
dat
ă c u Mi n.
— Vezi , Nyn aeve, aşadar eşt i bi
nevenit
ă, grăi Lan, şovă ind o cli
pă atunci
cândî i rosti numel e,de p arc ă ar fivr ut să d aauge S„edai”.
Ea seî nfurie simţindu- sel uată peste picior,iri
tată şide f el
ul î
n carecei
doivorb eau desp re diversel ucru riîn faţa ei,lucru ridesp re care eanu şt i
a
ni
mi c,fără săbi nevoiascăsă -i deavr eo ămu
l rire,dar nu voi săl e dea
sa
tisfacţ
ia de a -iînt reba. St răj
eru l conti
nuă cu pregă tiri
le de p lecare,cu
mişcărimăsu rate,sigu re şi iuţi
, astfelcăt ermină reped e;şeile,păt uri
l
e şit oate

cel
elalte
— u f
Oseseră
să-ţil eg
aduat
ceeu cugri
cal
uj
ă
l,oî
nansp
ua
ntel
ăepe
ţ şe
il
or
N ynulie,
aev Ma
dn
udpa
ărb
ceşi
t Am
erldi
ieb
nă.cuul tima
cureluşă.
Cu ast a,o ap ucăî n s usulr âul
ui,i areaî şiî ngădui un âzmbetuşor . După
cum, mai î naint e,eaî i urmări se ân
std deop arte,aşavoi a şielsăgăsea scă l
ocul
în ca re-şil ăsa se calul,f ără vreun ajutor. Dar avea să-şideasea ma căea , una,
nu lăsa r ea
p m ul
te u rme cân d se ufri
şa. Ce pl ăcer
e să-l vadă nîtorcân du-se cu
mân a g oală.
— De cespr e mi azăz
i?oî ntr
ebapeMoi rai
ne.Te -am au zi
t spu nân d că
unul di ntr e b ăieţia t recu t râul
. De u nde ştii
?
— I -am datfiecăru ia dintr
e eicât e o pecet e.Asta a cr eat un soi de
legăt
ură î nt re ei şimi ne.Cât ă vreme su nt în viaţă şiau mon edele asu pra lor,
voir
euşisă- igăsesc.
Priviril
el ui Nyn aeve seî ndrep
tarăî n direcţiaî n carepl ecaseSt răj
eru l
,
dar Moi raine cl ăti
nă d in cap .
— Nu, nu aşa. Nu p otdecât săafl u d acăsu nt î
n viaţă şisă- i găses c,dacă
ne p ierdem uni i de a l
ţ i
i. E un l ucruî nţel
ept, nu cr ezi
,î n împrej
urar eade a f
ţă?
— Nu- mi pl ace săau d căexi st
ăl egăt
uri într
e dumneat a şici neva din
Emon d’
s F iel
d, răsp unse nî căpăţânată Nyn aeve
. Dar da că staa ne va uaj ta să -i
găsi
m…
 — Ne vaaj uta.Dacăaşput ea, m-aşduceî ntâidupă cel de pes
ter âu,
cont
inuă femeia Aes edaS i, cuo u ndă de mân ie neput
incioasă î
n glas. E la
numaicât eva i l
m
e d e noi. Dar un
-mi permit să i p
er
dt i
mpul. Acu m că r ol
tocii
au plecat, elar tr eb
ui săaj ungăî n si
guranţaî n Whitebri
dge. Ceidoica r
e a u
pl
ecat î
n josulr âului ar u p
tea să ai
bă maimul tă nevoi
e de mi ne.Şi-au pierdut
moned el
e,i ar yMdrdraali
i fie iîurmăresc, fie nîcearcăne săpri
ndă pe o ti
ţl a
Whitebri
dge.Trebuiesămăocupmaiî ntâideceicareaumaimar enevoi
e,oft
ă
ea. — S- arputeacaMyr ddraali
i să-i fi omor â,t spu
seNyn aeve.
Moirai
ne clat
ină uşor din cap, de parc ă voi
a săsp ună căi deea ni
cinu
merita ulată nî seam ă. Nynaeveşi îsubţi
e b uzele.
— Şi atunci, undee Egw ene? De eani cimăcar n-aipom enit.
— Nu şt i
u, recu noscu Moi
raine,darnăd ăjduiesccăe î n si
gu ranţ
ă.
— Nu şt i
i? Nădăj dui
eşti
? Ai vorb i
t atâta despre cu
m vr eisă -i sa
lvezivi
aţa
ducân d-o nî Tar Valon, numaică, di
n cât e şti
i dumneata,ar pu t
ea fidej a
moar t
ă.
— Aş put eas- o caut, dându-le Myrdd raal
il
ormaimul t răgaz până să
ajung să -
i ajut pe cei doica re au apuca t-o spre miazăzi
. Pe ei î
i vreaCel
Întunecat, nu pe ea. Nicinu şi-ar ba t
e cap ul cuEgw ene,câtă vreme ad evăr
ata

l
or prad aase
Nyn eve fl
îa
ăa
şi încă
mint î
nde
i li
bpert
r at
ope.
riaî nt âlnire nep lăcu tă, dar refuzăsă
recu
noască aptu
fl că M oriai
ne spu nea ul cruri de b un si mţ.
— Aşad ar, nu po ţ
i decât sănăd ăjdui eşti căe î n viaţ
ă, dacăa avu t noroc.
În vi
aţ ă, dar p oa t
e s ingură, sp eri
ată, răn ită ch i
ar, ca l
e d e mai mul te zil
e d e cel
mai apr op i
at sa t şif ără nimen i care s- o p oată aj uta, în afară de n oi.I ar
dumneat a a i de gân d s-o p ărăse şti.
— La f elde bi ne s-arput easăfie î n sigu ran ţă,cu ă bi
atul de pest e râu.
Sau î n dru m sp re Whi tebri
dge cu ceilalţi doi . Oricu m, nu mai exi stăt rolocicare
s-o amen i
nţe,i ar eae p utern ică,i nt el
igen tă şipoat e o f
arte bine să -
şigă sea
scă
si
ngu ră d rumul sp re Whi tebridge, dacăe n evoie.Ai pr ef
era sărămâi , numai
pentrucăs- ar pu t
eacaeasăai bă nevoi e d e a jutor, sa u vreisăî ncerci să-i aj
uţi
pe cei despre ca re ştii sigur că n su
tî n pri mejdie? i Apref
era să î
nceps- o ca ut pe
eaşisă -il as pe b ăieţi – şi pe M yrddraa lii care su nt, cusi gu ranţă, pe u rmele or
l
–sădi spară?Ori câtaşfideî ngrijoratăpent ruEgwene,Nynaeve,eul upt
î
mpot rva
i el Cui Î ntuneca t şi
, deoc amdat ă, ast a-mi că l
ăuzeşte p aşii.
Î
n t imp cepomen eade t oate acel eî nfiorătoa r
e posi bil
it
ăţ i
, Moi raine nu-şi
pier
du ni cimăcar oi păclcalmul . Lui Nyn aevei venî easăur le.Cl ipind des
pentrua- şiascu nde a lcri
mile,eaî şiî nt oarse aţ f
a, pen trucaf emeia Aes ed Sai
săn- o poa tă observa. „Pe L umi nă,o Meşt ereasă trebuie săai bă gri j
ă de o tiţ
oamen ii din sa t
ul ei . Eu de ce t
r ebuie săal egast fel?”
 — Vine Lan, an unţă Moiraine,ridi
cându-seşipot ri
vindu-
şiman ti
a pe
umeri
.
Văzân
du-l pe Străjerca rei eşeadintre copaci
, cu cal
ul eide căpăstru
,
Nynaeveu n mai si
mţ i decât f
oarte puţ
ină utlburare.Cu toate acest
ea,st
rânse
di
n dinţ
i când elîiî nmână f râiel
e.
S-arfi simţit puţin m ai î
ncrezăt
oare dacăpe f aţ
al ui s-ar fi og
li
ndit măca
r
o urmă de mulţumire,î n l
ocu l acel
ui cal
m cade p iat
ră,de n esuport
at
. El f
ăcu
och
ob i
ii
raj ma
. „ri
Cumvăz
înâ
nd
dru-
ăzni ch
ei
eşt pu l
,şi
să-iar ea
ă se
bat j n
oc t
î
edoarse
ne,en
mi pt
ru
văzânda
u-
-şi
măşt erge
căpl acri
ân l
mi
”l
g?! e d e pe
— V ii
, Meşter easă?î ntrebă rece Moi raine.
Ea î şimai r oti o dat ă privi
ril
eî mpr ej
ur,încet,î ntr
eb ându-sedacănu
cumva gw E ene era pe acol o,prin păd ure,ap oise r u
că e p cal. Lan şiMoi rai
ne
erau dej aî n şa , apucâ nd-o sp re miazăzi.Î i urmă şiea , cusp at
ele oa
frte d r
ept,
fără să -
şiî ngăduie săpri veascăînapoi;î n l ocde a sta, rămase u c pri
viri
le
aţinti
te asu pra uli Moi raine.Femei a A es ed Sai avea atâta nîcredere nî puterea iş
în plan uril
e ei, se gâ ndi Nyn aeve, dar, dacănu- i găseau pe E gwene şi pe b ăi
eţ
i,
pe o tiţ
, vii şinevă tămaţ i, nicimăca r nîtreagaeiput ere n -
avea cum s- o apere.
Nicimăca r aceaPut er
e.„ Şi eupots- o olfose sc,f
emei e.Chi ar tu mi -
ai spus.Pot
s-ool of
sesc mp
î otr i
vat a!”

Cal
CAPI TO
ea LU
al L 22
easă.
Per ri
n dorm i pân ă mul t după răsă ri
tul soa r
elui î ntr-o micădumbravă,
su b un mal dăr e d crengide ced ru,t ăiate a lî nt
âmpl are n îîntuneri c.În cele din
urm ă,acel e d e ced rucare lî n
îţepau pri n hai nele nîcăumed e zbu
i t ir
ă să-l
trezească ,î n pofi da ob oseli
i. Era cu f
undat î ntr
-un vi s d espre Emon d’
s F i
eld, î
n
ca r
e seăcea f că ul crează al fi erări
a u jpânul ui Luhhan; desch i
se ch oii şise i u
t
ă,
fără săî nţeleagăni mic,l a ramuri l
e rufmosmi rosit
oa re ca re iîacop er
eau faţa,
cusoa rel
e st recurându-se ri p
ntre ele.
Se ri dicăui mit
, cr engi
le căzând de pe el ; unel eî nsăî i mai rămaseră
agă ţat
e a l ni mereală de u meri şich iar e d cap,făcâ ndu- l săsem en e el însuşicu
un cop ac. Emon d’s Field se i m
stui cân dî şiad use am inte ce se petrecuse,
ami nti
riat ât de vi i,încâ t
, pen t
ruo cl i
pă, noa pt
eade d inai
nte iîpărumai r eal
ă
decât ceea ce vedea acu m î n jurul lui.
Gâf âind, î
nnebu nit
, scotoci în gr ămad ă după sec ure.O ap ucăr epede cu
ambel e mâi ni şise i u
t
ăi scodi
tor nîj ur,ţ i
nându- şir ăsu flarea. Ni
cio mi şcare.
Di minea ţa era rece il inişt
şit
ă. Dacăerau trol
ocipe mal ul de răs ărit al râul
ui
Arinelle,nusemi şcau,celpuţ i
nnuî napr opiere.Răsuflăadânc,casăse
lini
ştea scă, îşipuse secu reape gen unch i şiaşt eptă puţ in săi se om d ol
ea scă
băt ăi
lei ni
mi i.
 Micul pâlc de brazidi n preaj
mă fusese primul adăp ost pe care î
l găsi
secu
o s
eară na
îinte.Era nt îr
-atât de rar,încât
, dacăs-ar ri fidi
ca tîn pici
oare, nu
prea-ar
l fi eri
ft de o chi
i ca re ar st fi
at la pândă. Îşidădu j os cren
gil
e de p e ca
p
şide pe umeri , azvâ
rl
i deoparter est
ul pături
ilui înţepătoare şi setârîî n patru
l
abe spr
e margi nea udmbrăvi i
. Acol
o rămase i t
u du-
ân se al malul râul
ui şi
scărp
inându-se nîl ocuri
le u nde lîîmpunseser
ă acele.
Vânt
ul t ăioscare suflase cu o noapt
eî nainte deveni
seacu m o ad ier
el ină
ca
l r
ateCu
. d
e-abgu
siiara
da
ncă
ţap văl
ur
rea ea
latsu
şipraf
praţ
eaaad
aâ
pn
ei.R
c âusă
ca l cu
prgea
oa tă rep
fit ed e,l i
ni
raversatşt
di
te şi
P
igo
eri
ţl
.
i.Ş
Pi
e
celălal
t mal , câtr euşeasăva dă în su sul şiî n josu lrâul ui, erau doar pâlcu
ri
deseedcop aci
. Niciacol o nu se zăre a nicio mi şcare.
Nu şt ia preabi ne cu m î lfăceau săsesi mtăt oat
e acest ea. Se putealipsi
cuuşu ri
nţă de P ieri
ţi şide r tol
oci, chi
ar şi pe c eăll
alt mal , dar ar scă fi pat de
mul te gri
ji dacăar fi apăru t Moi rai
ne S ed ai, sau St răjerul, sau, şimai bi ne,
vreunuldi ntrepriet
eniil
ui.„Dacădori nţelearfiari pi,oil
earzbur a.”Asta
spu nea nî t
otdeauna ujpânLu hhan .
Nu- şimaivăz usecal ul decân d căz usede pe mal ul ab rupt– sper a că
izbutise să asăicubi ne din râu – d ar, oricu m, er a maiob i
şn uit să m ear
gă e p
josşiaveaci zmesol i
de,cut ăl
pit rai
nice.Nimicdemâncar e,darmaiaveaî ncă

p
praşt
ri
ndial
ă ega
n
î tărt
scu la
ă bvrem
râueşi ,nfie
u i
epcu
ur ea
e. ,
Odfiae
tă cu aj
cu uesag
dtorul
i
lelaţu
p
il
eru
di di
usen b u
şi
tzu
oan
t
ear,cel
avea
e să
trebuincioa se enpt rua f ace ocu
fl , dar, dacăse că zneapuţ in, put eaf ace ostr de
i
ască de p e ced rişisăse escu d rce.
Se zgr i
buli câ nd adi ereavân tului ajunseî n ascu nzişull ui. Mant ia era
undeva pe u fndul râul ui,iar su rt
ucu l şit oate celel
alte h aine d e p e el erau încă
umed e şi reci de a l ap ă.Cu o sea ră nîainte ufseser ea
p osten it ca să-i mai pese
de rifg şi de u mezeal ă,dar acu m si mţea ecare
fi or
.fi Cu t oate a cest
ea, hotărî să
nu- şiî nti
ndă hai nele a l uscat. Chiar dacăzi ua nu eraocm tai r ece, erat ot
uşi
depa rte d e a fical dă.
„Prob lema e t i
mpul ”,î şisp useelof tând. Hai ne usca te,pest e puţin t i
mp.
Un i ep ure u bn de rifpt şiun f ocl a ca r
e să -lf ri
gă, pest e cevat imp. Îi ch i
orăia
stomacu l de oafme,dar nî cer
căsăui te cut otul de mân car e.Tre buia să- şi
ch i
vern i
seascăbi ne i t
mpul . Fieca
re ucru
l l a vrem eal ui, şimai î ntâi cele
i
mpor tante.Aşa se ve cu
neasă acă.f
Urm ăricu ri pvireaapel er epezi ale râul ui. El era un î notătormai put ern
ic
decât Egw en e.Dacă ea ar fieu r
şit să u ajngă e p mal ul celălalt
… Nu, nu dacă.
Locu l unde aj unsese raver
tsân d râu lînott rebuia săfie n î aval. Băt u darab ana
pe ăm p ân t cudeg eelte,cân t
ărind, gân di
ndu- se u cm ar fi ai m bine.
Odat ă hot ărâreal uată,nu maipi er
du vr emea: luă secu reaşiporn iîn
j
osulrâul ui.
 Pe această partear âului Arinel
l
e nu er a pădureadeasă de pe malul de
apus.Pâlcu
ride c opacierau ri
sipit
e d i
n locî n locpe ceeace r a fifosto paj i
şte
dacăar five nit vreodat
ă primăvara. Unele er
au îndeaj
uns de mari câtsă oat
pă
fi numit
e d esi
şuri, cu brazipresă raţiicişico lo pri
ntre ra
f
sniii şiari
nii
desf
ru
nziţ
i. Mai la vale pâlcuri
le de copacier au mai micişimai puţ in compacte.
Nu prea er
a al a dăpostaco l
o,dar rebtui a săse u mlţ
umească cu şiat
â.t
Se avântă cur ep
ezici
une di n pâlcî n pâl
c,pe vine,aru ncându-sela
păr
camâ
e nse
t cân d aj
ăsea
g u,
elngea
şipîentr
e cop
cel
al
altacica
. Străjsă
erulcer
spcet
eze
usese căal
muri
l
râue â
rul
l va fiui,
oşip
ipe
edi
căcelpe
pentru
Pieri
ţi şit rol
oci, dar oa re ch
iar a şaera ? Poate că, văzându-l,î şivor nîvinge
team a de a rece
t o ap ă atâtde ad âncă. Conti
nuă d eci să r p
ivească cu băgare de
seamă d in sp atel
e co pacil
or şi săf ugădi ntr-
un ascu nzi
ş nî altul,iute şi
ghem ui
t.
Străbătu aşa cât
eva mi
le,î n salt
uri, până câ nd, pe nea şep
ttate,la
jumătateadrumul uispreunadăpostademeni tordesălciidese,gemuşir ămase
încr
emen it, uit
ându- se i n
ţtaîn j os.Din loc nîl oc, i
arba de a nul trecut
, acu m de
un ca f
en i
u sp ălăcit
, erar esă
p rată cupet ice e d pământ go l şi
,î n mi j
locul unui
astf
elde p eti
c,ch i
ar su b nasu llui, era u orm ă de co pit
ă, cât se oapte d e
desluşi
tă. Un zâ mbeti se nt îinse ncet
îi şor pe a f
ţă. Unii dintre rol
tociavea u într
-

ad
î
nt evăr
ări
turid i
cop
t
ue,edar
bl p se
e carendoi
lîaă
e fcă
ceapuurt
pau L
j
ân şi
uhp
hot
anc.oave,maial es ot pcoa vel
e cu
Uitân d de och i
i care arfi pu tut stal a pândă pe cel alalt mal , serep ezisă
cau t
e şi alte u rme.Nu se ve deauprea i b
ne p e covorul de arbă
i uscată,dar
privi
real ui ag eă
ri zb uti săl e gă sească
. Tot mer gând aşa , se nî dep ărta de râu şi
ajunse al u n pâlc d es e d arbuşti şiced ricare ormfau un zi dî mpot rva
i vâ ntul
ui
şia pri vi ri
lor sc
iodi toare. La mi j
loc se î
nălţau ram urile uneicu cute ră zl
eţe.
Î
ncărân ji
nd, î şicroi drum pri n h ăţi
şu l de cren gi
,f ărăsă -i pese câ
t
zgom otf ace. Brusc, aj
unse, sub cu cută,î nt
r-o poi eniţ
ă – şi se p ori. Egw ene,cu
chipul înt unecat, stăeta ch i
rcit
ă ânl gă n uf oc m ic,cuo cr ean gă r g
oasă nîmână,
pe ca re oţ ineacape obât ă şicusp atel
e a l Bela.
— Cr ed că ar fi r tebuit săst ri
g,zi seel , ri
dicând tsânjen it din u meri.
Egw ene azvârli bât a şial ergăsă -lî mbr ăţişeze.
— Cr edeam căt e-ai înecat. Eştiîncăud. Hai , st
ai lângăf ocşiî ncălzeşt
e-
te.Ţi -
ai pi erdut ca lul, nu-i aşa?
O l ăsăsă -l ducăl ângăf oc şiî şiî ntinsemâi nile deasu praflăcă rli
or,feri
ci
t
că ădduse e d căl
dur ă.Egw ene scoase in desagi
d un pach etî nvelitî n hârt i
e
cerată şiî i dădu ni şte p âi
ne şi nişt
e b rânză. Pachetul f
usese atât de st râns
l
ega t,încâ t mânca r
eaera sca ută, chiar şidupă ce r ecu
t se ri p n apă. „ Tuî ţ
i
f
ăcea i griji pentruea , şieas- a descurcataimbi ne d ecâtt i
ne. ”
 — Bel a m- a ajutatsăt raves
rez râul
, zâmbi Egwene,mân gâi
nd iapa
flocoasă.A f ugit din calea r ol
tocil
or şi m-a dus şi pe mine cuea . Făcuo pauză.
N-am maivăzu t pe n i
men i alt
cineva,Perri
n.
Auziî ntr
ebareaner osti
tă. Se uit
a cu ă pr
ere de rău al pachet
ul pe ca
reîl
înf
ăşură all ocşiî şil i
nse l u
t
imele ăf
râm i
ţe de pe deget
e nîai
nte să vorb
ească
.
— N- am văz ut ni cieupe ni meni de asear
ă,în afară de t
ine.Darn- am
văzutniciPi
eriţ
i,nicitr
oloci;astae.

treb
uie— că
Rand
ntt
su r
eb
binui
e.eTr
să
ebufi
ie
e.bPi
n
re,
ob şop
abilti Egw
că en
cu
a me n
şi
e se gr
cau
t ăb
ă. i-
S săad
ar au
pu
t
eage: t
oţ
săni
e
găseascăîn orice i cl
pă.La urma urmei , Moi
raine est
e A es ed
Sai.
— Tot mi sead uceami nte de asta, seoţ ărîel. Arde-
m-ar focul
, aşvr easă
fiu lăsat săui t
.
— Nu e-tam au zi
t pl
ân gându-te când nu - i
al ăsat pe trol
oci săne prindă,
răspunse Egwene ac ru.
— Aş vr eadoar săfim î n tsare săne desc ur
camşif ără ea. Ridi
căî ncurcat
din umeri văzând-o cu m îlţ i
ntuieşt
e cupri vi
rea. Dar bănuiescăcnu put em. M-
am totgân di
t.
Egwene ridicădi n sprâncen e,darPer rin era obişnui
t cal umeasăsemi r
e
de câte orispuneacăare eo vridee. Chiar şi at
uncicân d avea ideilaf elde b une

caal e— cel
o
Ar
m l
alţ
i,t
pu ni
eamen
săi nu
aşt
eptui
amtaca
cu câ
Lantăşiîncet
Moiin
rea
nl
aieăsăaj
un
negea l
a
găs el
eas e.
că.
— Fi reşt
e,î lînt rerupseea. Moi raine Sed ai a sp us căo săne găsea scă
dacă e n despărţi
m.
O lăsăsăt er
mi ne,ap oicon ti
nuă.
— Sau s- arput easăne găsească maiî ntâit rol
ocii
. S-arput eaca
Moiraine să fi muri t şiea. S-ar u pt
ea să fi muri t cut oţ
ii
. Nu, Egw ene.Îmi pare
rău, dar aşa e.Spercă m ăî nşel, căsu nt bine.Spercăî n scu rtă vreme osă-i
vedem aici
,lângăf oc.Darsperanţ aecaobucat ădef rânghiecândt eîneci;nue
de ajuns ca să te scoat ă din ap ă.
Egwen eî nchisegu ra şiseui t
ăl a el, cu ch ipul încremen i
t,în cele din
urm ă,r ost
i:
— Vr eisăo l uăm î nj ospâ nă l a Whi tebri
dge? DacăMoi rai
ne Sedai nu ne
găseşt
e a ici
, vamer ge col
a o săne ca ute.
— Cr ed, zi
seelr ar
, căart rebui sămer geml a Whi t
ebridge. Numaicăşi
Pieri
ţi
i ştiu ast a. E pri mul loc n ude o să ne cau te,şide d ata asta nu maiavem
o A es eda
S i sauun St răj
ercar e să en ap ere.
— Băn uiesc căvr eisăpr opui săf ugim undev a,cu m voia Mat ? Să ne
ascundem undeva unde P i
eriţi
i şit rol
ocii nu ne p otgăsi ? Ş i niciMoi rai
ne
Sedai?
 — M- am gân
dit şila asta,mărt uri
siel , cu asglscăzut. Darde fiecare
dat
ă când ni se a pr
e că am scăp at, Pieri
ţi
i şit rol
ocii ne d
au di n nou de urmă.
Nu şti
u dacă exist
ă vreu nloc n ude n e pu t
em ascu nde de .eiNu prea miî pl
ace
l
ucrul ăsta,dar avem nevoi
e de Moi raine.
— A t
uncinu î nţ
eleg, Per
ri
n. Undemer ge
m?
Cl
ipi, su
rprn
is.Aşt ept
a săî i răspundă. Aştepta caelsaî i sp
ună cesă
f
acă. Nu-it recu
se in
ciodată pri
n mi nt e căo s ă-
ll ase e p el
săpr ei
a conducerea.
L
nu
ii Ei
mengw en
să eiî n
u-
spinp
u ăl
ăcea
ce r esă
a facă
d ce
e ăcu
f .l
t ăn
poa
P u
ti
sed
e oat
al
ci
r npeva
e Meştşi
nu
er l
ăsa
easă, şinici
od
cât at
eodă
atăpe
i se
împotrvea
i şiei . Netezi cumâna pământ ul di
n f aţalui şiîşidresel ag
sul.
— Dacănoisu ntem acu m aici
, şiacolo e Whi t
ebridge –î mpu nsededou ă
ori cudege tul în pămân t at
unciCaem l
ynar r ebu
t i să e fi undeva pe aici
.
Făcuun al t reil
easem n, maiî ntr
-o parte.
Se op ri, uitându-sela celet r
eipunct e.Tot pl
anul sebazape ce- şimai
aduceami ante că zu văse ep hart
a veche at atău
li ei. Jupân al’Vere zi
cea că nu
e prea exactă şi , oricum, nu se i u
tasea lşal a elf de mult ca a Rnd şiMat . Dar
Egwen e ărmăsese ăcut
t
ă.Cân d priviîn su s a
l ea ,încă seai muitala el, cu
mâinil
e nî poa l
a.
— Caeml yn?

Păr
—ea Cbuimăci
aemlyn.t
ă.
Trase ol i
nieî ntre dou ă di ntre punct e.Dep art
e de râu şi
drept înai nte.Ni men i nu se aşt eap t
ăl a asta.O să- i aşteptăm la Caem l
yn.
Îşiscu t
ură mâi nil
e de pr af şiaşt eptă. Î şizi ceacăe un p lan b un, dar cu
siguran ţ
ă căEgw ene o să se mpot r
î
ivească. Se aşt epta săpr ei
a eacon ducerea –
întot
dea una î lf ăceasăaccep te cee a ce vo i
a ea ,i ar de data ast
ai -ar ficon ven
it
de mi nune săacă fl af el. Spr e uimi rea uli
, Egw en e dăd u din capa n îcuviinţ
are
.
— Tr ebuie săfie sat e peacol o.O săî nt r
ebămpeunde s- ol uăm.
— Ce mă nel inişt
eşte,sp usePer ri
n, este ceo săf acem dacăMoi rai
ne
Sed ainu ne găseşt e acol o.Lumi nă,ci ne ar fi crez ut vreod ată căo săj uang să-
mi f ac griji pen t
ru una caast a? a Dr dacă nu vi ne a l C aem l
yn? P oat
e crede că
am muri t . Poate că o - i
săducă e p R and şipe Matdi rect la Tar Valon.
— Moi raine Sedai a spu s căo săne găse ască, răspu nseEgw enef ăr
ă
şovăire.Dacăne p oate gă siai ci, ne p oate găsişil a Caeml yn, şio săne
găsească.
Per rin dăd u încet din cap .
— Dacăt u s pui aşa…Darda cănu apar el a Caem lynîn câteva zil
e,
mer gemmaidepa rte,pân ă al Ta r Val on, şine d ucemî nf aţ
a A l
esei Amyr l
in.
Trase adân c aer î
n pi ept.„ Acu m dou ă săpt ămân i nicinu văz useşi
vreodatăoAesSedai ,iaracum vorbeşt idespreSupr emaÎ nscăunat ă.Lumină!”
— Lanspu nea că del a Cae mlynî ncolo dr umul e bu n.
 Se uit
ăl a pach
etul de hârt
ie cerat
ă de l
ângăEgw ene şiîşidrese gl
asu
l.
— Aş puteasămaicapă t puţ
ină pâi
ne şibrân ză?
— S-arpu teacaast a săfiet oat
ă mân car
eanoas t
ră multă vreme deacum
î
nai
nte,răspunse ea.Doar dacăn- aitu maimul t noroc culaţ
uril
e decâtam
avu
t euaseară. Celpuţin am făcutl esn
e ocu
f l.
Râse uşor
, caşicu m arfi s pus o glumă,şivârî pach
etul l
al ocîn desagă.
Se pare cănu era gata săaccepte oricedin p art
eal ui
. Stomaculîi
chi
orăai
— d e
n oa
Î fcazu
me.
l ăst
a, sp useel , ridi
cân du-
seîn pi
cioa
re,am f acemai bine să
porni
m l a dr um.
— Dareşt iî ncăud, pr ot
estă ea.
— O sămă usucmer gând, răspu nseelhotăr
âtşiî nce
pu ă sarunce
pămân t peste oc.
f Dacăeler a şef ul, er
a vremea săse apuce săea dr o
dine.
Vântuldinsprerâuî ncepeasăseî nteţească.
CAPI TOLU L 23
Frateel Lup.
Încăde l aîncepu t Perri
n şt ia cădrumul pân ăla Caemlynnu av easăfie
del
oc şoru ,începând cuEgw en e,car e nisist
a sămeargă ep â
rnd cuBel a.Nu
şt
iau cât de departe era,sp unea ea , dar a ero
ri
cum prea ep
darte p
entru ca ea

să
î
ncrfi
eemensi
n
itgu
ă. ra care mer geacă l
are.Se u ităl a elf ără săcl i
pea scă, cuf aţ
a
— Sunt pr eagr eupen t
ru B ela,seî mpot riviel . Sunt ob işnuit sămer g pe
j
osşiaşpr eferaaşa.
— Şi eunu s unt ob işnuit
ă sămer g pe j os? i
-oî ntoarse Egw enet ăi
os.
— Nuas ta am vrut să…
— Numaieu ă ssu fărde pe urma st at
ul ui în ş a,ast a vre?i Şi cândt u osă
cazidin pi cioare de oboseală de a tâta mers,t e a şt epţi săam gri jă de it
ne,nu-i
aşa?
— Hais- ol ăsăm ba l
tă,murmur ă el, văz
ân d căEgw ene sepr egăe
tşte să
cont
inue.Ori cum, călăreştitu pri ma.
Chipul eicăp ătă o mi nă şimaiî ncăp ăţ
ân at
ă,darPer ri
n nu ol ăsăsă
rost
eascăni cio vorb ă.
— Dacă nu urcisingu ră pecal ,te pu nî n şa cumân a mea.
Egw ene seui t
ă mi ratăl a el, şiun zâm betuşor îi flutură pe buze .
— Dac ăi-aş a…
Păreacăvr easărâd ă,darsemul ţ
umi săur ceî n şa.
Perrin m orm ăiceva î
n s ineal ui î
n i t
mp ceseî ndep ărta de râu .
Căpeteni
ile d i
n poveşti nu t rebuiau nici
odată săsu porte astf
elde u lcruri
.
Egw enei nsi
st
ă sămea rgăşielcă lareşi , ori de câ te oriî ncerca sărefuze,
f
ăcea î
n aşaf elîncâtl con
î vingeasăur ce nîşa . Meseria de fi er
ar n u era pent
ru
pri
căj
iţ
i,i
ar el
Ba nu er af oa rt
e mare pen tru un cal
. De fi
ecare dată cân
d punea
pici
oru
lîn sca
ră, iapa ceafloco asăse i u
tal a elcu o pri
vire nîcare era i
gus
r că
ci
teşt
e reproşu
l
. Lucru rifără importanţă, poate,dar carel aga
îsa
u. Curând
î
ncepu să at
bă nîr et
ragere cân d Egwene spu nea:
— E rândul tău, Perri
n.
În po
veşt
i, căpet
enii
le nu se dădeaunap îoide l
a ni
mi c şinu ăfceauecât
d
ceea ce edeau
crde cu vii
nţă.Dar , cuget
a el, nicinu aveaude af ace cuEgwene.

până l N
ausfâaveau
rşit
ul pecât
ri dpu
mei ţ
zii
n
l eP
e.provi
zi
erri
n ipd
uesepâai
n
ţl
ue
rişi
înbr
lân
oc
uză,
ri
lecare
e se
p undşi
e term
se in
dară
ve
eacă
trecuserăi epuri – u rmele er au vec
hi , dar m eir
ta osten
ealai ar gw E ene n
îcepu să
strângăvr ea scuripen truf oc. După ce sp irăvi, hotărîsă-şiîncerce orocu
nl şicu
praştiaî nainte săse nî tuneceedo t.t Nu văzu serăi cino vietate prin pr
eajmă,
dar… Spr e u i
mi r
ea ul i
, ni meriap r
oa pe med
i i at un i ep
ur e ij
gărit. Fu atâtde
su rprni
s câ nd îl văzusă rind dintr
-un t ufiş d e al pici
oarele uli, căaproape lî
scăp ă,dar zbuit i să u pnă mân a p e el câţiva aşi
p maiî ncolo,t ocm aicând
ţâşnea pe ângă
l n u copac.
Când seî ntoarsecui ep
ur el
e,văzu căEgw ene adusese toate cel
e
trebuincioase enptru foc, dar ăt
steaî n gen unch ilângă m orman ul de vreascuri
,
cu och iiî nchişi
.

—
EgwCeef
en aci
tr ai
esăci
ri?laNu aşa
vorb eol
el usă
i apri
, se înt
n zi f
ocu
oarse l. seui
şi tăl a el, ducându-
şi
mân a al gât
.
— M- ai… m- aispe ri
at.
— Am avu t noroc! râse el
, ar ăt
ân du-ii epurel
e.Du- t
e şiad u cr emen
il
e şi
bucatadefier.Celpuţ i
nosămâncăm bi neast ăseară.
— Nu am cr emene, răspunseeaî nce t
işor. Era în buzunar, dar am
pier
dut -
o nî râu.
— Atunc icum?…
— A ost
f aşade uşor acol o,pe mal ul râului
, Perrn
i.Î ntocm aicum îmi
arăatse oiM
raine S edai. Doar întindeam mân a şi… Făcuun ge st ca i şcum arfi
vrutsăapuceceva,apoiî şilăsămânasăcadă,of tând.Acum numaipot .
Perri
n î şiumezi buzele,nel inişt
it
.
— Pu…Put erea?
Egweneî ncuvii
nţă, i ar elseui tăţ intăl a ea .
— Ai î nnebu nit? Vreau ăszi c… Pu ter
eaSupr emă!Nu e tjoci cuaşace va.
— A ost
f aşade uşo r, Perrin. Potf aceast a. Potstăpânii Puterea
.
Perr
i
n t raseadânc aerî n pi ep
t.
— O săf aceu ocu fl , Egw ene.Pr omi te-
mi căn- o sămaiî ncer cisăfaci
…
să aci
f… ast a d i
n nou .
— Nu vr eau.
 Chipul îi deven
i cade pi at
ră, şiPerri
n aproape căscoaseun oftat.
— Tu ai ren
unţal a sec
ureaai aat a,Per
rin Aybara?Ai umbla de col
o
până col
o cuo mân ă e
lgaăt a
l spate? uN promi
t.
— O săf aceu ocufl, sp
useel , cu n u aerobosi
t
. Celpuţin nu maiîncer
ca
ast
ă seară. Te rog.
Egw eneîncu vi
i
nţăî n si
lă şi, chi
ar după ceiepurel
e sefrigeaînt
r-un
proţ
ap deasupra focul
ui, Perr
i
n avea i
mpresi
a căf at
a credeaîn cont
inuare că r a
fi
cupt
utu
oa
tt
ef ace
căo siea
nmai
gurăbin
de.
atăFi
ireşt
zbu e
t cănu
i să ar
sco
ten
ăuun
nţăfiri
să mai
celdeî ncer
u
fm,ce, sear
care ăd e
se
istseară,
ui
m
aproa
pe med
i i at. Se ved eaî n pri vi
reaeicăde- abia aşt
ea pt
ă să- i spună ceva,
aşacă gă simaiî nţel
ep t sănu zi căni mic.
După acea si
ngu ră masăcal dă,sehrăn i
ră cu ăd răcini tarişicu âţ civa
muguri. Cum pri măvar a o ttnu dăd ea semne că ar s-ap r
op i
a,ni cidi n acest
ea
nu găseau prea m ulte şi nicipr ea gust
oaseu n erau. Nu se ân plgeau , dar al
fiecar
e pop as n uul dintre ei of t
a cupăre re de ăru şiamân doiştiau că r afi vr ut
să mt
siă gu st
ul brân zei saumăca r mirosul pâi
nii. Când, într-o după-ami ază,
găsr
iă nişt
e ci uperci– C oroana r eginei
, cel
e mai bune –, î
nt r
-o parte u mbrit
ăa
păduri
i,fu o să rbătoare.Le n îful
eca ră cu nesa
ţ, râzând şii st
ori
sind lucruri
î
ntâmplate nî Emon d’s F i
eld, poveşti care ncep
îeau cu„ Îţ
i aduciami nte

cânmea
Foad…” ,era
dar ici
ulp
psiterci
ă dl
ee voi
se
oş erm
i
e.ti
nară rep ede,i ar râsetele conten i
ră şi el
e.
Celcare mergea pe j osavea t
ott i
mpul o praşt ieî n m ână, gata săt ragă
dacăar fizăr i
t vreun iep ure sau vreo veve ri
ţă,dar n si
gura dat ă cân d unul
di
ntre ei aruncă cu o pi
at ră uf de n ecaz. Dimineaţa n u găsea u ni mic nîl aţuri
l
e
pe ca r
e e l punea u cuat âta grij
ă seara nu şi îndrăzn eausăst eao zi întreagă
î
ntr-un loc, sperând să r p
indă ceva. Nici
unul nu şt ia cât maie p ânăl a Caem lyn
şini ci
unul nu se mţ siea nîsi guranţă a tâta vreme cât nu aj ungeau acol
o,dacă
aveau să m aiaj ungă vreod ată.Per ri
n î ncepu să se ntreb
îe d acăst omacu llui
putea să se i mcşoreze aşa e d multî ncât să-ifacă ogau ră n î mi j
loc.
După cât eî şidăd easeam a,î naintaser ă si
mţ it
or, dar , pe măsu r
ă cese
î
ndep ărtau din ce nîce a mimul t de A rinell
e,f ără săvad ă n i
ciun sat sau
măcar er omăf u nde sănt r
îebe ep u nde să o a,iî
ncepu să b ai
ă ottmaimul t
e
î
ndoieli cu pri vi
re al planul l ui
. Egw en e p ăreaî n co ntinuare alf elde
î
ncrezătoare cat ua
ncicân d porn i
seră a l drum, dar a ersigu r că, maidevr eme
saumait ârziu, avea să-
i sp ună căar fif ost maibi ne sări şte săse nî tâlnească
cut roloci
i decâ t sărăt ăcea scăaşat oa t
ă vi aţa. Egw ene n u ziceani mic,dar elt ot
se aştepta să n vi
ă şiaces t momen t.
Ladou ă zil
e dep ărtare de râu ăd dură pest e dealuri acop erit
e cupăd uri
dese, unde zăb ovea încăi arna, capest e o t,
t şi, o zi mai t ârzi
u, ajunserăi ndnou
î
ntr-un ţinut net ed, unde p ădur
ea easă
d ad ăpost
ea ul mi nişuri ce se nti
nîdeau
adeseae pmaimul t de o m il
ă.În cot l
oa nel
e maiascunse er a nîcă zăpad
ă,iar
vânt
ulsuflamer eur ece.Nuzărirăni
căieriniciundrum,sauuncâmparat ,
sauf um ieşi
nd dint r
-un hornnî depă rt
ar e,sauvreun sem n de aşez are
omenească i mi
– cn car
e săară p ncă î ocu
lit.
O dat
ă dăd ură peste dărâm ături
le unormet er
eze înalt
e de piatră car
e
încercu
iserăe pvrem urivârufl unui dea l.În interi
orul zi
durilor nărui
te mai
erau încăîn pici
oa re bucăţ
i din ca sel
e d e piat
ră ără
f co aperiş.Pădureanghîi
ţi
se
tot
acou
pl î
nau
er
e j
ubr;
lco
ocup
ria
l
eci
imcreşt
aridea
eu st
pr
âet
n ut
că.in
Aden
ltăi,di
aă
atr a p
â
j
unze
n ărăvech
ser st
al uid
n t
uern p
ăd
ia
enj
en
p
iat
ră,cu
vârfuldistrusşicafeniudinpri ci
namuşchi uluidepeel ,spri
ji
nitpeunst ejar
uriaş l e
a căru i rădăci
ni groa se am eninţ au să lîscoat ă d i
n pămân t. Dar u n
găsiră ni ciun loc nîca re oa men i
i săfi t răit de curând. Ami ntireal ui Shadar
Logoth î iţ i
nu dep arte de d ărâm ăt
uri şiî if ăcusă r g
ăbească pasu l până cân d
ajunseră d in nou î n locuri prin care oa men i
i nu păreau să ficăl cat vreodat
ă.
Î
n som n, Perrin er
a ch i
nui t de vi se, vi
seî nspăimânt ăt
oare.Se f ăcea că
Ba’alzam on îl urm ăreapri n totf elul de a l
biri
nturi,încercând săî l răp ună, dar,
din câ t
e şiî ami ntea, nu se nt îâlneani ci
odatăf aţă nîf aţă cuel . Şi eraeda j
uns
să se nd gâ
ească la călăt
orie casăai bă vi se r u
âte.Egw ene sel ân
pgea de
coşmar e n î car
e apă rea h SadarLogot h, maicuse amă nî ce l
e dou ă n opţ
i după

ce
ni gă
si
ser
cimăca ă at
r fort
unăreaţ
ad
cicân prăbuşi
se t
ră şit
ezea
t urn
su dulşi
aat abatn
rdon
em uat
.d
rânPerr
dein ri
n
fu scot
că î ea
n întuo vor
neri bă,
c.
Egw ene se bi
zu i
a p e el ca săun aj
gă cu bine n î Caem lyn , nu ca să- i
î
mpărt ăşească gri
ji
le nî pri vi
nţ a cărora oricu m nu put eauf ace nimic.
Mergea î
n faţa Bel ei,înt reb
ân du-sedacăvor găsi ceva de mân care pen tru
seară, când si mţi prima dat ă mi r
osu l. Năril
e ep ieif remăt ară, şiîn cl i
pa
urm ătoare eaî nălţa cap ul. Perrin ap ucăf râiele n îai
nte cai apa săai bă t i
mp să
necheze.
— Fum, zi seEgw en e cu nî sufleţire.Se ap lecă în şa şitrase ad ânc aer în
piept. Foc. Cinevaace f ed mâncare. Iepure.
— Poa te,murmur a Per rin precau t,iarzâm betul eivese l sest inse. Lăsăl a
o p art
e praş t
ia şi puse m âna p e secu r
ea cu lamă n îf ormă d e semilună.
Strângea spasm odi
c coa da groasă a secu ri
i. Era o a rm ă, dar i n exer
ci ci
ţii
le pe
care el ăfcuse e p ascuns n î sp at
ele fi erăriei
, ni ciînvăţătur al ui Lan nu- l
pregăti
seră cuad evărat pen t
ruaşaceva. Chi ar şi amintireabăt ăil
eidi n Shad ar
Logoht erar ea
p tulbure ca- lsă
poatăf ace ncrezăt
î or. Şi ni cinu ar fi r eu şi
t săîşi
golească mintea, aşa m cuspu neauRan d şiSt răj
erul.
Soarel
e cob orî pri
nt re cop aci
i din urm al orşipăd ureaseumpl u de
umbr e p est
riţ
e.Mi r
osu l slabde u fm pl utea nîj urull or, aducâ nd cusi ne
mireasma c ărn i
i puse alf ri
pt.„ S-ar put easăfie ep iur e”î şisp use , eliar
stomacu lîi ch i
orâi. Sau poa t
e că eral tceva
a . Se u i
tă a l E gwene;fat aî l urm ărea
cupri vi
rea. Nu era aşade si mpl
u săfii căpet
eni
e – aveaianumi te
resp
onsa bil
ităţi
.
— Aşt eapt
ă aici
,î i poru
ncielîncet
. Egwen
e seî ncru
ntă, dar o î
nt r
eru pse
de nîdată ce esc dhi
se gura.Şi să un scoţ
i o vor
bă.Încă un şt
im cuci ne avem
de-
af ace.
Fataî ncuvi
inţ
ă. Fără preamaretragerede ini
mă, dar î
ncu vi
inţ
ă. Perri
n
se nît
reb a de ceunf ăcea lafelşicândîncercasă ocon vi
ngăsănu se r uce el
pe
cal
. Trase
dân
Nu p
et a
cse
recua
eranf
l îpi
elep
detmu
şil
tporn
t
i i sp
mp re Rocu
ca l
anl şi
d deMat
u
nde
în se
pădri
dui
ca
ri
lef
ui
d mu
n l
.
ujrul
satului Emon d’s Fiel
d, dar vân ase i şeli ep uri
. Se ufrişăpri nt
re copacif ără să
calce e p ni
cio răm urică. Curând se i u
t
a scod
i i tor deupd ă rt
unchiul unui stejar
înalt
, cucr en gilungişiî ncovoiate,ca re ajungeau până l a pământ , apoise
înălţ
au di n nou . Puţin mai încolo er a un f oc, şi
, nu dep arte de flăcăr,isp ri
j
init
de u na din ramuri le copacului
, stătea n u bărbatzv et
l, cupi el
eaarăm ie.
Nu er atroloc, darer a cel mai ci udatom pe care îl văzusevreodată Perrin.
În primul r ând, toate hainel
e u li păreau făcu t
e d i
n pi el
e d e a ni
mal,î ncă
acoperi
tă de b l
ană – p ână şici zm el
e şi t
ichia neobişnuită, rotundă şit urti
tă, pe
care o urta
p pe ca p. Man t
ia er a croti
ă din pet i
ce e d blană de vever i
ţă şide
iepure,cu sute al nîtâmplare;pant alonii păreau făcuţi din bl ana miţoasă şi cu

fireun
cu u
lngi
şnuaru nei
şi îica
atp
âr ea ca
rn pf
en
ân i
ul
ă cu
a miaj
lb
l. Pă
oc. Brul,l
arba udng şi
easă îcă
i run
aco
pt,e
erera
aj râ
st
umătn
ase
taldi
nceaf
ă
piep
t. La cingă t
oa re p urt a u n cu ţ
itl ung,ca re ap roape că sem ăna cuo sa bie,şi
un ar c şi ot olbă er au sp rij
init
e d e ocracă de â lngăel .
Bărbatul sel ăsăpe sp ate,părân d cădoa rme,darPer ri
n n u şi
î părăsi
ascunzişul
. Deasu pra f ocului erau puse şa se eţbe,şiî n fiecare aîer
nfipt cât e
un iepure rumen it, din car e se el pr
ingea i n
d cân dî n cân d puţ i
nă zeam ă care
sf
ârâiaî n flăcă ri
.Î il ăsagu r
a apă di n prici
na mi rosului.
— Ai sa l
ivat destul ? Bărb at
ul desch iseun och i şiseui t
ă cu su bînţ
eles
spre ocu
l l unde sescu andeaPerr i
n. Tuşipri etenat a aţiface a mi bi
ne săven i
ţi
aicisă ulaţi o mbî ucăt ură.Nu v- am văz ut mân cân d prea m ultî n ul
timele do uă
zile.
Perri
n şovă i, apoi seri dicăî ncet î
n p i
cioa r
e,ţ inând încăst râns secu r
ea .
— Mă urmăr eşt
i dedou ă zile?
Bărbatul ch i
cotiî nfundat .
— Da, t e urm ăr esc. Pe tine şipe f ata aiaf ru muşică. Face di
n i t
ne cevr ea,
nu-i aşa? Maimul t
, v- am au zi
t. Cal ul e si
ngu rul care n u bocăn e aşa de a tre
î
ncâ t să-
l auzide a l ci ncimi l
e d epărtare.O ch emi şipe ea sauaide gâ nd să
mănân cisingu rt oti epurele?
Perri
n se burzu lui; ştia cănu a fcemul t zgom ot.În Cod rul cu ălBţi nu
reuşeai săt e apr opiiî ndeaj uns d e u n iepure casă -
l nimer eşt
i cupraşt i
a dacă
făceai zgomot
. Dar m i
rosuli ep
urelui f
ript î
i aduse mi
ant e căşil ui Egwene iîera
foame şi,în pl us,aşt
epta să vadă dacănu si mţiser
ă cumva m i
rosul de a
lf ocu
l
vreunortr
oloci.
Vârîcoa da secu
rii pri
n cheu t
oareade l a cingă
toare şiri
dicăgl asu
l.
— Egw ene!E nî ordine!E epu
i re.Î nti
nsemân a şispu secuo voce mai
firească:Mă ch eamă Per
rin. Per
rin Aybara.
Bărbatul seuită puţin al mân al ui î
naint
e săi -
o strângă, cu o oar
ecare
stângăci
—e,Pca
e mişi
ncu
e m
mănchu eam
ară fi f
ost
El ob
yas, i
şn
ziui
set,
el cu
uitaşa
ânducev
-sea.
în sus la Perrin. El
yas
Mac hera.
Perr
in rămase cugu ra căscată şiap roap e cădăd u drumul mâi niilui
Elyas.Bărb at
ul avea ochii galben i
, de culoar
eaauru lui netedşist răl
ucitor
.
Umbra uneiami nti
ri îi dădu o cl ipă târcoal
e,ap oidi sp ăru. Nu se gân deadecât
l
af aptul căt oţitrol
ocii pe ca re iî văzuse vea
a u och i
iî ntunecaţ
i, aproape negr.i
Se ivişiEgw ene,ducân d-o pe Bela de căp ăstru cubăgare de seam ă.Legă
frâi
ele ep
ieide ocr eangămai mi căa st ejarului şisp use vorbe poli
ti
coa se câ
nd
Perrin i-l prezen
tă pe E lyas,dar pri vi
reai tîotal unecăsp re epiuri
. Nu părusă
ob ser
ve cu loa
rea ch
oi l
or bă rbatului. Când Elyasi î mbol di să m ănânce, nu se
l
ăsăru gat
ă. Perri
n şo văio c lipă înainte să facăl af el. Elya
s a şep
tt ăt ăcut cât

timpemân
carn e cară.
p ca
reP r
terr
ebi
un
iaer al
să a
t
eâtr
tde n
eacă î
df
om
int et
r
-at
o ,mîncât
ân ăînrup
alea
ta,bca
ucăţifi
să er
ebi
l n
m ţ
ir
ai de scă
ăcea
puţ i
n înainte săl e p oată bagaî n gu ră. NiciEgw ene n u mân cal afelde n îgri
ji
t
ca e d obi
cei: zeama d e al carne ise scu rgea ep b ărbie.Amur gi
se ejda cân d se
apr opi
au de sf ârşit,i ar ot
tul în j ur n îcepeasăse cu f
unde p e depl
in în întuneric.
De- abi
a at unciEl yas r vo
bi:
— Ce f aceţi pe aici? Pe o di stanţ ă de cincizeci de mi le nu eni cio ca să
,
indiferen
t n îcotr
o o apuci .
— Mer gem l a Caem lyn, răspunseEgw ene. Poat
e aţ i putea…
Ridicădi n sprân cen
e văz ând cu m El yas îşidă cap ul pe spate,hoh oti
nd
de râs. Perrin, cuun pi ci
or e d ep
iure n î mână, se i u
tăţ i
nt ăl a el
.
— Caem lyn?î ntrebă Elyas răgu şit cândî şirecăpătă gl asul
. Dacăurmaţ i
dru mul pe ca r
e a ţi mer s nî ulti
mel e d ouă zi l
e,o săaj ungeţila vreo su tă de mi l
e
mail a mi azănoapte de aemC l yn.
— Aveam degând săî ntrebăm peundes- ol uăm, î ncercăEgw enesăse
ap ere.Doa r că nî căn- am gă sit niciun sat , nicio erm
f ă.
— Şi ni cin- o săgăsi ţ
i,îi an unţ ă Elyas,r âzând pe î nfundate.Dacă
mer geţitotaşa ,o s ă ajungeţi până l a Osi a Lumi if ără sădaţ i pest
e cineva .
Fireşte,dacăaţ ir euşisăur caţ
i Osia – se poate,în anumi te oc
luri–,aţ i gă si
oa meniî n Pust iul Aiel, dar n u v-ar pl ăceaacol o.Zi ua t e otpeşt
i de că l
dură,
noa pteaî ngheţi de rifg şi t
ott impul mori de set e.Treb uie săfii Ai elcasăgă seşt
i
apă î
n Pusti
ul Ai
el, şistrăi
nii nu preale su nt pe pl
ac.Nu, nu pr ea
.Izbucn
i di
n
nou î
n hohote de ârs,de d ata acea
stat ăvăl
i
ndu- se ep os.
j Nu, ch i
ar el
doc,r
euşi
elsă nîgai
me.
Perr
i
n sef oinelini
ştit
.„ Stăm la masăcuun neb un?”
Egwene seîncruntă,daraşt eptă până când vesel
ial ui El
yas semai
domol
i, ap
oispuse:
— Poate sunteţ
i bun s ă ne arăa
tiţ pe unde săo l uăm. Şti
ţi mult mai
mult
e Edesp
l
yar
seî ota
ncett
e să
ă ocu
l ma
ri
le a
st
ea
i râd decâ
ă. R iditn
că poi
.
ri
virea,îşipusel al oc t
ichia rot
undă de
bl
anăcareîicăzuseî nti
mpceset ăvăleapej osşiseuitălaeapesub
sprâncene.
— Nu- mi preapl acoa men ii
, rost i elsec.Or aşel
e sunt pl
ine de oa meni. Nu
mă apropii prea esd de t esasau de er
fme.Pri et
en i
i meinu su nt pe placul
să
tenil
or şi al fermieri
l
or. Nicinu v- aş fiaj utat dacănu v- aş fivă zut cum
mergeţ
i poti
cnindu-vă,l afelde n ea jut
oraţi şide n evi
nova
ţi cani şt
e p ui abia
născuţ
i.
— Darce l puţi
n ne put eţi spu ne încot
ro s-o apucăm. Dacăaj ungem î n cel
mai apropi
at sat, chiar acă
d e a l ci ncizecide mile depărt
are,o săne sp ună cei
de acol
o cum săaj ungem l a Caem lyn.

B—elNu
a vă
nech mi
eză şcaţ
spi,a
eriîi
tăru
şigăseElyas.
sm uciS,eîap
n ropie
cercândpsă
ri
eten
se i
iel
mei
i
ber.eze. Perr i
n se
ridicăpe u jmătaet câ nd văzu si
luetele ca re apăreaude u jr mp
îr ejurull or nî
pădur ea nî t
uneca t
ă. Bel a se di ri
că nîdou ă pici
oa r
e şi se zb ătu, f ornăind.
— Li nişti
ţii apa, le cerul yaEs.N- o să-ifacăni ciun ă ru. Ni civou ă, dacă
nu vă m i
şcaţi.
Patrul upi seaprop iară de ei, pat ruani mal e floco ase, care î
i ajungeau
până a l b râu, cuf ălciput ern i
ce, care a r fi put ut rupe p ici
oru l unui om. Ca şi
cu m cei l
alţi nu ar fif ost o ac
lo,seî ndrep tară p sr
e o f
c ş i seî ntinseră î
ntre
oa men i.Î ntre copaci ,în î ntuneric,ori unde e t nîtorceai
,l umi na f ocului f ăceasă
sclipeasc ă och i
i altor ulpi.
„Och i gal
ben i”
,î şisp usePerri n. Ca och i
il ui Elyas.Ast aî ncerca sesă -şi
ami ntească. Uitându- se cu aten ţi
e a l ei, duse m âna al secu re.
— Î n ocu
l lt ău n -aş f aceast a, îl povăţui Elyas.Dacăo săcr ea dă căl e vrei
răul , n-o sămai fie p rieten oşi
.
Perri n văzu fică eca r
e di n cei pat rul upi îl priveşteţ i
ntă.
I sepărea că oţitl upi i
, şice i din p ădure, seui tă a l el. Si mţea urnfi că
turi
pe p i
ele.Cu mar e b ăgare de ă, seam
î
şil uă mân a d e pe sec ure.I se ăzărn i că
simt e cu m l upii devin mai puţ in încord aţi. Se aşeză î
ncet l
al oc; mâi nile iî
tremurau at ât de a tre,încâ tî şicu prinse gen unch i
i ca să se ot poească
l . Egw ene
eraî nlemnit
ă de sp ai
mă.Unul di ntre ulpi, aproape negr
u, cuo p at
ă de un
cenuşiu maidesc his p e cap, st
ăt
ea ânlgă ea , aproape at
i
ngând- o.
Belaî ncet
ase sămainech eze şisăseri diceîn două picioa
re.Acum
tremura şise m uta d e u n pici
or pel t
ual,încercând să un piardă ni
ciun lup di
n
ochi
,l ovind când şicâ nd di
n copite casăl e arate u
lpi
lor e d cee nî st
are –avea
de gân d să-şivândă scu mp viaţ
a.Lu piiî nsă u n păreausă-i bagen î seam
a nici
pe ea , nicipe cei
lalţ
i. Aştep
tau li
nişt
iţi
, cu l i
mbi l
e atârn
ându-le din gură.
—
— ASşa,
untzd
âm
r bii
esaţE
?lyas
î
nt.
r Aă
ebşaEe mai
gw
en e bi
cune.
un gl
asslab, darpl i
n de sp eranţ
ă.
Sunt… î mbl ânzi
ţi
?
Elyas pufni dispreţ
ui t
or.
— Lupi i nu se l
asăî mblânziţ
i,f ato,nicimăcar cât oamen i
i. Sunt pri
eteni
i
mei. Ne iţnem de u r
ât, vân ăm împreună,st ăm de vor
bă î nfelul nostru. Ca ori
ce
pri
et
en i
. Nu- i aşa, Grialba?
O lupoa icăcubl an aî n zecide nuan ţ
e de cen
uşi
u, maiî nchiseşimai
deschi
se, întoarse p ca
ul casăse i u
te a l el
.
— Vor biţ
i cuei ? semi nună Perr in.
— Nu s- arpu teaspu ne căvor besc, răspu
nseElyas peun t onmăsu rat
.
Cuvi
nt el
e n u con t
ează, şide a l
tf
elni cinu au un sen s p reci
s.Numel e ei nu este

Gri
deal b
pa.
aă E d
inceva
pădur ere
ca
nîte
t
rod
- uce
d
imi cu
neaţgân
ad diu
nltlauf
oi lel
u
ilî
ernn
i
i,car
i ead
ar u
mb
i rel
erea e n
oa
jtcă
vâ
uuie
l p un och i
vălureşteuşorsupraf aţaapei ,şil agust ulgheţ iicândapaî ţ
iatingel i
mbaşil a
mirosu l de zăp adă d i
n aera lcă der ea op nţ i
i. Dar i ci
n ast a n u sp une ott. Nu poţi
pune oatt e astea nîcu vinte.E maimul t o mpir esie,ceva ce mţi.si
Aşa vorbesc
lupii
. Pe cei l
alţiîi ch ea mă Muşca rsu, Sarsa r şiVânt aduc.
Muşc arsuave a o ci catriceve chepeumărcar e arfi put ut lămuri numel e
pe ca re l îpurta, dar alcei lalţi doil upi nu erai mi
nc ca re săar ate censemî nau
numel e orl.
În p ofida înfăţi
şă rii asp rea l ui El yas,l ui Perrin isepăr eacăbărb atul e
bucur oscăpoat evorbicual ţioameni .Celpuţ i
npăreadorni cdest atl apoveşti
.
Perrin ză rico l
ţiilupilor st rălucind l al umi na focului şiî şisp use ăcpoat e a r fi
maibi ne săî lţ i
nă maidep art e de vor bă.
— Cum… cu m aţ iînvăţ atsăvor bţi
i cul upii?
— Ei şiau dat seama,răspu nseEl yas. Nu e u. Nu a lî nceput. După cât e
înţel
eg u e
, aşase nî t âmplăî ntotdea una. Lupi i sunt cei ca
re e t găsesce p i
tne,
nu t u pe ei . Unii cred eaucă uf sesem sp urcat de C elÎ ntunecat, pen trucă,
oriunde mer geam, lupi i se veau
i pe ân l gă m ine.Şi eucr edeam l a el
f, câteodat
ă.
Maj ori
tateaoa men i
lor n ci
st
iţi au î ncep ut sămă oco lească,i ar cei care mi
î
cău t
au t ovărăşia n u er au dint re acei a cucar e să am vreodată ch efsă aust de
vorbă.Maiapoimi -
am datseamacăl upiipăr eausăşt i
ecegândesc,păr eaucă
răsp
und l a ce aveam euîn minte.Aşa ancepu
î t cuad evăr
attot
ul. Erau cu ri
oşi
să m ă cunoască.De obiceil
upi
i simt oameni
i, darnu aşa.Erau bucuroşi când
mă găseau. Se spune că a t
recut mul
tă vreme de cân
dl upi
i vân
au alături de
oameni, şicând spun multă vr
eme,mi se par e că mt
siun vânt rec
e care
st
răbate it
mpuri
le din Pri
ma Zi încoa
ce.
— N- am auzi
t nici
odat
ă de oameni car
e săvâneze culupi
i, semi ră
Egwene.Vocea ncă
î iîmait r
emura puţi
n, dar părea săfi căp
ătatcurajvăz ân d
căl
upE
i
il nu n
yas fa
ucdăd
a
lt
ceva
u nidecâ
ci t se
un să
mnst
ea
căînt
ari
nfi
şilân
au gă
zi
t- f
oc
o. .
— Lupi iî şiami ntesc l
ucruril
e altfeldecâ to facemnoi, oamen ii
, conti
nuă
el.În oc hiilui ci
udaţi eracu a
m o p rivi
re ab sen
tă, caşicu m s- ar fi l
ăsa t el
î
nsu şipurt at de şuvoiul aminti
ril
or. Fiecar
e u lp î
şiaduce miante d e povest
ea
tutur
or up li
lor sau cel puţin de orm
f a ei . Cum sp uneam,lucruri
le astea un pot
fi uşor puse nîcu vinte.Îşiad uc am inte cum f ugăreauprada,cot l
a cot cu
oam eni
i, darasta se întâmpla aşaem d
ult,încât acum e maicu r
ân d umbra
uneiumbr e decâto a mi nti
re.
— E oa frteint eresan
t, semi nună Egw ene,iarElyas îi aruncăo pri vi
re
tăi
oasă. Da,pe cu vânt. Aşa este.Îşiumezi buzel
e.Aţi put
ea…ah … aţi puteasă
ne nîvăţaţi săvorbim cuei ?

E—l
ya s p
Astaufn
ni
udi np
senoa
ou edi
t sp
î reţ
nvăţ u
a.i
tor
Un.ii pots- of acă, alţ
ii nu. Ei sp un că el poate.
Arătăcudeget ulî nsprePerrin.
Perrin se uităla deget ul lui El yas ca şi cu m ar fi o fstun cu ţit
.„ E înt
r-
adevăreb u
nn. ” Lupiiîl priveau di n nou fix.Se oi f, negăsi
ndu-şil ocul.
— Spuneţ i cămer geţila Caem lyn , vorbi din nou l E
yas, dart otnu pri cep
ce aceţ
f i aici,l a zile depărtare d e o rice şezare
a men ea
oscă.Î şipuse i d nou pe
n
umeri mant i
af ăcută din pet i
ce e d blană şise nt îi
nse e p o a prt
e,sp ri
ji
nindu-se
într-
un cot , aşteptând răbdăt or
.
Perrin î i aruncăo pri vi
rel ui Egw en e.Puţ in mai înainte scorniseră o
poveste p e care să spunoă în caz că ar fiî ntâl
nit oamen i
, ca să îilămur ească
unde mer g ărfă să ea d e d necazu ri
. Făr ă să spu nă d e unde n vi şiunde s e
duceau de apft . Cine putea i ştdacă uncu mva oor v
bă spusă al n îtâmplare
ajungea la ur ech i
le Pieri
tului? Munci serăl a eaî n fiecare , pzi
unând-o capl a
cap , scoţândl ucru ri
le care u sen ot prveau
i . Şi hot ărâseră gw ca
ene Eer
a cea
care reb t
uia săo sp ună. Era maipri ceputăl a vorbe decât şi elpreti
ndeacăî şi
dă deaî ntotdeau na seam a cân d o mi nte n îf aţă.
Egw eneî ncepu de îndată,cuo voc e domoal ă.Ven eaude l a miazănoapte,
din Sal daea, de a lf er
mele d e p e ân
l gă n u sat mic.Pân ă a cum ni ci
unul din ei
nu se nî depă rtasea lmaimul t de d ou ăzeci de mi le de casă. Dar au zi
seră
poveştil
e Men estrelului şii st
orisi
ril
e n eguţătoril
or şi vo
iau săva dă lumea .
Caemlyn şiI l
li
an. Mar eaFurt unil
or şipoat e chi
ar şiinsul
ele ege
l ndare al
e
Oamenil
orMări i
.
Perrin ascultă mulţumit
. NiciThom Mer ri
li
n nu arfi put ut scor
ni o
povest
e mair euşită din puţi
nul pe ca r
e l îşt
iau despre u
lmea ed di
ncol
o d e
Ţi
nutulcelorDouăRâurisauunamaipot ri
vit
ăî nsi
tuaţi
alor
.
— Di n Saldaea, hm? seî ncruntă Elyas când Egweneter
mină devorbti
.
Perri
n î ncuvii
nţă.

să- —
l vă
dp Da,
e R aşa
ege. e.
DaMai
r ca î
n
pi
tt
âi
alane-
arafimpgân
ri di
mut
lsă
l
oc ve
ndem
îca Mar
re aa
n
e-d
on
ru l
.
căuMi
ta-ar
ip
a nl
ăcea
oşt
ri.
Ăst
a er ar ol ul lui, săar atel imped e cănu u fseseră ni
ciodatăl a Maradon.
Astf
elnimeninus- arfiput utaşteptasăşt iecevadespreor aş,încazcăarfidat
peste ci
neva r ca
e r tecuse ntîr
-adevăr pe col
o.
aErau at âtde d epart
e d e Emond’s
Fiel
d şide cel e p etrecute nî Noa pteaI ernii
. Cine ar fi auzi t povest
it nu ar fi avu t
niciun mot i
v să se ândească
g a Talr Valonsaul a A es edSai.
— Ast a da pove st
e.El yas dăd u di n cap. Da,bună pove st
e.Sunt cât ev
a
l
ucruri care nu se ot pri
vesc mai şi al es cări al
Gba sp une că une d ecâto
minciună sfruntată.Fi ecare cuvân t.
— Mi nciună!exc l
amă Egw ene. De ce am m i
nţi?
Ceipat rul upi nu se mişcaseră, darpărea cănu maist au şa a de li
nişti
ţi

î
En j
uru
mon d’lf
s ocu
F
iel
dl
u
,i;
făra
ăcu msăse
cl
i h
peag
em
s u
.i
că seră î şi
i priveau cuoch iil or ga l
ben i pe cei din
Per rin nu p suseni mi c,darmân a i seî ndreptă sp re secureade l a brâu .
Într-o clipă, cei pat rul upi se d ri
icară nîpi cioare şi mâna î irămase em ni şca tă.
Nu sco aserăi cinun su net, dar li se d ri
icase ă prul de p e gât. Unul di nt r
e u lpii
dintre c opaciî ncep u săur l
e n î noa pte.Al t
e vo ciîi răsp unseră, cinci, zece,
dou ăzeci, până câ nd î ntunericulr ăsu nă de u r
letel
e orl. Deod atăî ncetară.Faţ a
lui Perr i
n eracop aeri tă de o su doa re e rce.
— Dacăcr edeţ i
… Egw en e seop ri casăî ngh i
tă.Î n ciuda f rigului şich i
pul
eier a a sudat. Dacăcr edeţi că m inţim, at uncipoa t
e căţ iapref
era să nî nop tăm
în al t
ă part e.
— Î n modnor mal, aşaarfi bi ne.Daracu m vr eau ăsî mi pov estiţi despre
troloci
. Şi despremat JueO-amen i.
Perr in se strădui sănu se cit
ea scăni mi c pe ch ipul lui şisp eră căî i
reu şeşt
e maibi ne d ecât l
ui Egw ene.El yas con t
inuă,pe u n toncât se oa pt e d e
firesc:
— Gri alba sp une căa si mţ i
t mi rosde Myr ddraa l
i şit rol
oci î
n m i
nt ea
voastrăpecândspuneţ ipovesteaai apr ostească.Toţiausi mţit.Înt
r-unfelsau
altul aveţi cevade-aace f cu trolocii şicu Făr’ -de-Och i
. Lupi iîi ură scpe rol t oci
şipe Myr ddraal
i maimul t decât focu l, maimul t decât orice epu lmea st aa.Şi
eul af el. Muşca rsuvr easăt erm ine cuvoi . Semnul ăl a il -
au l ăsatt rolocii, când
nu era decât un pui. Zice cău n e pr
ea m ult vânat,iar voi sunteţ
i mai graşi
decâ
t căpri
oarele pe ca r
e e-
la văzutî n ul
timele ulni şicăar r t
ebui săvăf acem
de pet
recani
e.Dar u Mşcarsue n îtot
deauna nerăbdăto.r Maibi ne mi-aţ
i povest
i
tot
ul
, de-a fira p ăr. Sper cău n sunteţ
i dintre sco
I adele Cel
ui Întunecat
. Nu- mi
place săomor oam eni
i căror
a ela-m datde mân care.Ţineţi mint
e,o să -şidea
seama dacămi nţ
iţi
, şipân ă şiGrialba e aproape alf elde ufrioasăca M uşcarsu.
Och i
il ui
,l af elde ga l
beni ca ialupi l
or,îi priveau ottfărăsă i cl
pească.
„Sunt Îoch
şii de
dăduu lp”
se,a
am î
şi sp
că use
E gwenerr
ePse
in.ui t
ăl a el, aşt
ept
ân du-l săhot ărascăcesă
facă. „Lumi nă,i at
ăm-ă di n nou căp eteni
e!”Încădi n pri
ma zise nî ţel
eseser
ă că
nu aucumsă pu snă n imăn ui povestea or
l adevăraă
t,dar u ac
m nu vedeai ci
no
altă porti
ţă de scăp are, chi
ar acă
d ar fir euşi
t săpună mân a pe secure n
îai
nte
ca…
Grialba scoaseun m ârâit puternic,şil af elfăcurăşicei l
alţitreil
upi di
n
jurulfocului,apoilupiidinpădur e.Vuietulameninţăt
orumpl uvăzduhul .
— Bi ne,segr ăb i Perri
n săspu nă!Bi ne.
Mârâituril
e con t
en i
ră dintr-
odată.Egw eneîşidesp reună mâi nil
e şidădu
din capî n sem n de n îcuvi
inţare.
— A n îceput cu cât eva zi
leî nainte de NoapteaIern i
i, seapucăPerr in să

p
îoves
ntr
-otească,
mantieat
unnci
eagrăcân
… d pri et
en ul nostru, Mat , a văzut un bărba tî mbrăcat
Elyas nu şi î sch imbă ni cipozi ţia, niciex presi
af eţei, dar cev aî n el
ful în
care clăt
ina di n ca p dădeade n îţel
es că ciuli
se r uechi
le.Ceipat rul upi se
aşezară all oc,i ar P erri
n co ntinuă; ave ai mpresia căşieiî l ascu l
tau. Povest
ea
eral ungă, şio sp use p a
roa pe n îî ntregi
me.Nu vorb iînsăde vi sul pe care lî
avuseseră cut oţi
i cân d erau î n Baer lon. Se a ştept
a cal upii să ead sem ne că
omisese ceva, dar ei se m ulţumi ră să-l privească. Grial
ba păr eapri et
enoasă,
Muşcar su,î nf
uriat. Cân di sp răvi, aproape n u maiaveaas. gl
— Şi da cănu negăs eştel a Caem lyn , o sămer gem maidepa rte,pâ nă la
TarValon.Nuavem deal es,t
r ebuiesăpri mi m ajutordelafemei l
eAesSedai .
— Trol oci şiMyr ddraal i atât de dep arte spre mi azăzi
, cu get
ă El yas. Ast
a
dă de gân dit.
Scotociî n sp at
elelui şiî i aruncăl ui Perrin u n b urduf de apă di n piel
e,
dar fără săse i ute al el
. Păr eacăse gâ ndeşte.Aşt eptă pân ă cân d Perrin
termină de b ău t, puse u brduful l al oc şi ab i
a după a ceea b vor
i.
— Eu n u su nt de part eaf emeilorAesSeda i. Cele din A j
ah oşiR e căroral e
place să-i urmăr ească e pbărbaţii car
e aude- a afce cu Puterea u Sprema,au
vrutodatăsămădomol eascăşipemi ne.Le-am spusî nfaţăcănueraudef apt
decât nişt
e N eg re,ca re lî slujeau pe C elÎ ntunecat; asta nu l e-a plăcut deloc.
Odat ă ce am intratî n păd ure,nu m- au maiput ut prinde,deşi au încercat di
n
răsp
uteri
. Da,aşaa f ost
. Dacăven i vor
ba despre a st
a,mă î ndoi
esc că f
emei
le
AesSedaim-arprivicupreamul tăbunăvoi
nţă.Atrebuitsăomorcâţiva
Străj
eri
. Urât
ă treabă săomori Străj
eri. Nu preami -a ven
itla soc
oetal
ă.
— Vorbi t
ul cu uplii
,î ncepu Perri
n sti
ngh eri
t. Are… are de-
afacecu
Puter
ea?
— Fi reş
te cănu, mâr âiEl yas.N-arfi r euşi
t sămă domol ească,darm-a
î
nnebunitfaptul căau vru t săî ncerce.Ast
a e opovest e veche,băi
ete.Dinai
nte
să
Supexi
r st
em eV
ă. em
f
ecei
h l
ee de
A
escân
ed
dSai
l
u. Dinai
mea. Vnt
ece
heca vr
de eundom
cânl
upisă
i fif
. Femol
elosi
i
ortAvr
eseodat
Să P
edai nu
uter
e
ea
l
place ici
n ast a.Lucru ri
le vechi care se ntâmp
îlă din nou. Nu su nt singurul
. Mai
sunt şialte u lcru
ri, al
ţi oamen i
. Toate asea
t l e nel
inişt
esc pe em
f eil
e A es edSai
,
l
e afc să r vo
bească în şoaptă despre vechil
e stavi
l
e ca re acum se ăbsl esc.Spun
că ul
cruril
e n îcepsă seest d
rame.Le e eam t ă căî n cu r
ân d CelÎ nt
unecat ar
putea fiel i
ber a,
t asta e. Ai fi crezut că eu sunt de vină pentru asta,după cu m
se iu
tau toa t
e a l mine.Roşi i
le,bineînţel
es, dar un numai . Suprema
Înscă
unată… Ah! Mă ţ i
n câ t mai dep art
e d e el
e şi de priet
eniilor. Şi voi ar
treb
ui săf aceţilaf el
, dacăaţ i aveadest ulă minte.
— Nu mi -aşdori alt
cevadecât săn- am de-af ace cu emfei
le AesSeda i
,
rostiPerri
n.

spunăEgw
căenea
vr
e î
i aruncă
săevidnăoşicăut
eaătu r
es
Aăt ăi
Soa
edaisă.
. Per
Dar rgw
nien
E speerăn
ucăzinu o
se in
misă î
c,stnr
ceap
ân ă să
se
doar din buze, aşacă er Prin con tinuă.
— Dar nu avem de ales. Am f ost urm ăriţ
i de t r ol
oci
, de Pi eri
ţi
, de
Draghkar. NumaiI scoade ale C elui Întunecat. Nu ne pu tem ascu nde şi ni
cinu
ne putem ap ăra nsiguri. Aşad ar
, de a l ci
ne săcer em aj utor? C ine a l
tci
neva e
î
ndeajuns d e puterni
c,dacănu f emeile Aes ed Sai?
Elyas rămase t
ăcu t o vr eme,ui tându-sel al upi, cel maiad esea la Gri al
ba
şila Muşca rsu. Perri
n se oi fagi tat,încercân d sănu se i u
te.Când se i u
t
a a vea
i
mpr esi
a căap roape au de ceşi îspuneauEl yas şi l
upii. Chi ar dacă u n avea
ni
mi c de-aface cu Put erea, nu voi a să e fi am es
tecat î
n aşacev a.„ Pesem ne că
nu era d ecât o glumă. Eu nu potvor bi cul upii
.” Unul di nt r
e u lpi – S arsar,
cr
edeael– l îprivişipărusăr ânjească. Se n îtrebă cu m de reu şi
se să ştie care
di
ntre ei era.
— Aţ i putear ămân e cumi ne,vor biEl yas în ce l
e di n urma.Cu no i.
Egwene ridicădi n sp râncen e,i arPer rni căscă gu ra de mi rare.
— Ei , visepar e mai bi ne aşa ?î i puseEl ya sl aî ncercare. Trol
ocii profită
de ori
ce oca zi
e casăomoa re un l up singu r, dar r p
ef
er ă săse b aată mile n ît
regi
di
n dru m casăoc oea
lscăo h aită. Şi nu t r
eb uie săvăf aceţ i gri
ji niciîn pri vi
nţa
f
emeilor esA edSai. Nu preavi n pri n aceste ocu
l ri.
 — Şt i
u şi eu… Perrin evită să se ui
tel a u lpiilungi ţ
il ângă , el
de o parte şi
de al
ta. Unul era ri G
alba, şiîi si
mţeapri vireaţ i
n
at i
tă asu pra sa. Nu e vorb
a
numaide r t
oloci
.
Elyas scoase un hoh otde râsî ngheţat.
— Am văz ut şio hai tă car
ei -
a ve nit de hacunui Fâr’ -
deO chi
. Jumăt
aet
di
n lupi au f ost răpuşi
, dar, odat
ă ce mţ sii
seră mi r
osu l, nu mai put eauda
î
napoi. Tr
oloci, Myrddraa l
i,e tot
una pen t
rul upi. Pe t i
ne e t vor, băi
ete.Au auzit
şi
nd
î aef
arăa
l
ţid
oamen
e mi i ca
ne. Dar
e
r opot r vorb
vo i cu
acceptalupi
şi i
,edar
p p
ri
etu
t
eneşt
a i
tapşi
rimu lipfi
veţ e mac
arel
i al
îîna
dt
â
ăl
pnesc
ost ,
aici
decâ
tî n orice roaş.To at
e o raşele su nt pli
ne d e sco
I adele C el
ui Întuneca t.
— Uitaţi ceest e,glăsu i Perrin stăruit
or. Aş vreasănu mai vorb i
ţi despre
toa
te astea.Eu nu potf acest a
a… ce aceţ
f i dumneavoastră,ce sp uneţi.
— Cum vr e,ibăiete.N- aveţi decât săf aceţi pe nebunii. Nu vreţ i săfiţ ila
adăpost?
— Nu vr eausă mă amăg esc. Nu am dece să mă amăg esc. Totce vr em…
— Mer gem la Caem l
yn , ziseEgw en e hotărâăt.Şi de acolol a Tar Valon.
Perri
n n îchisegu raşirăsp unsepri viri
iî nfuri
ateaf eteicu o căutăturăl a
f
elde mân i
oasă. Ştia căse su punea u nmaicân d voia ea, dar ar fi put ut cel
puţ
in să-l l
ase să răspundă si ngu r
.

gân des —…ŞDa.

c it u, Perr
Da, i
crn
e?dî ncă
trebăoel săşi
er-
şi
g răsp
mşi euun sesi
mai ngu
deparr
t.e.Eu
Îi?aru
Pai
n,
căsăn mă
u zâmbet. Ei
bine,Egwene,ast aînseamnăcămer gem î mpreună.Credcăosăt eurmez.E
binesăvorbeşt idespr et oateasteaî nai ntesăhot ărăşticefaci,nu- iaşa?
Egw en e seî nroş i
, dar ch ipul î i rămasel af elde î mpi et
rit. Elya s morm ăi
:
— Gri alba mi -
a zi s căaşaveţ if ace. Spuneacăf ata ar e picioarel
e bine
înfipt e n îl umea a omen il
or ,iar ut– ăcu f sem n cucap ul î nsp re Perr i
n – eştil a
mi j
loc. Dacăaşast au l ucruril
e,cr edcă m aibine ammer ge cu voi î
nspre
mi ază z.iAl t
felpr obabi l căaţ i muride o f
ame,sa u v-aţir ăt ăci, sau…
Deod ată, Muşcarsuri dse
i
căî n pi cioare,i ar Elyas întoarsecap ul casăse
uite a l el . Câteva clipe mai t ârziu se d ri
icăşiGri al
ba. Ven i mai apr oa
pe d e
Elyas, încrucişându- şipri virea cu cea a l
ui Muşcarsu . Mi nut e n î şi
r ramaseră
aşa , nemi şcaţi
, ap oiMuşcarsu se ăsur cişidi spăruî n noa pt e.Gri alba se
scu tură şi se nî t
oa rse all ocul ei , unde seşeză, a ca şi cu m ni mi c n u s-ar fi
întâmpl at.
Elyas vă zupri virea î
ntreb ătoa real ui Perrin.
— Gri alba con ducehai ta,î il amuriel . Sunt l upi care arî nvi nge-o dacăs-
ar u la l aî ntrecere, dar ea e mai deşt eaptă dec ât ceilalţi, şit oţi ştiu asta. A
salvat de maimul te ori hait
a.Dar u Mşcar sucr ede că ai h
ta ş îipi erde vremea cu
voitr ei.E stăpâni tdeuraf aţădet roloci,şidacăsuntt rol
ociai ci
,spremi azăzi,
vreasăpl ecesă- iomoar e.
 — Î nţel
egem, şopt
i Egwen
e,uşu rat
ă.O să găsi
m si nguri dru
mul… dacă
ne aj
utaţi un pic,fireşt
e.
Elyas dădu di
n mână a nepăsar
e.
— V- am zis căGrial
ba conducehait
a,nu- i aşa? Dimineaţ
ă o săpornes
c
cu voi sp
re i mază
z,işieilaf el
.
Egw ene nu păreadel
ocmul ţ
umită deceau zi
se. Perri
n rămase cu
funda
t
î
n tăcere.Îl si
mţeape M uşca
rsupl ecâ
nd. Şi l
upul cuci catri
ce un era nsi
gur
;
v
î
nreoi
ch z
pe
uc
ie
rlup
e, i
d,
i
ntoţiri
pma
cis
nc
aul
i t
i
celneri
or ,ea
pl
erga
ca
rră
idl
e- u
epăsp
eu
l
.Voiasă
sese lcr
yaea
E
s dd
,ăac
răen
doa
u pr
uo
tea
. Chiar
î
nai nte cal upi i car
e se î
ndepărtau săî ii asădi n mi nt e,simţi un gâ nd care ştia
că n vi
e de a l Muşcar su, un gân d aşade i l
mped e ca şi cum ar fiost f allui. Ură.
Ură şigu stde sân ge.
CAPITO LUL 24
Pe Arinel l
eî n jos.
Undeva, în dep ărt
are, picura apă,cupi cături care sesp ărgeau cu
zgom ot, răsunând i arăşi şii arăşi
, pier
zân du-se enpt ruveci e de su rsadin ca r
e
i
zvorâseră.Pest e otter au pod uride p i
at r
ă şir ampe ă fră balust
radă,ap ărând
din t urnuril
e g roase, plate,de p i
atră,t oate şl
efuite,fărăasp eri
tăţi şivâ rst
at
e cu
roşu şiauri u. Ni vel pest
e n ivel
,l abi
rintul seî ntindeaî n su s şiî n j
os p ri
n

v
fiăzdu
ecarhul
e ceţ
rampos
ă,f
, ă
l
arăa
să
l
tui
lse vad
şi lăv
a r
ae
l
tunc
e pap
od ă
ut.
ri
.Fie
Î
ncaori
rep
ceoddiu
r
dcea
ecţi
elaunt urn,
s-ar uit
fiat, Rand nu
reuşeasădi sti
ngăni mic p rin î ntuneric d ecâ t aceleaşii magini, şidea su pra, şi
dedesubt. Nu er a suficien t
ă u lmi nă pen tru a vedea bine,şiap roape că se
simţea ecu
r noscăt or pentruast a.Unel e d intre a rmpe d uceau cătr
e p l
atform e
care erau , pesem ne,ch iar dea su pra celorde maij os. Nu put ea vedea azab ici
n
uneia d i
ntre ele.Merseaimdep arte,că utând o ca le de scă pare,ştiind că ot t
ul
era doa r ol ui
zie.Ni mic n u era real .
Cunoşt eaacea stăi luzie;o t răisede pr eamul te ori casăn- o şt ie.Oricât
de d eparte ar fi mer s,î n su s sa u î n jos, în ori ce i r
decţ
ie,nu dădeadecât de
piat
ră strălucitoare.Piatră, da, dar vă zduhul eramb îi
bat de u mezeala
pământ ului jil
av, de-abia s ăpat, şide mi rosu l dul ce e d putrezi
ciune,ca re-l
îmbolnăvea. Era mi r
osu l unui morm ânt desc his nîainte de em vre.Încercă său n
respi
re, dar m irosulîi umpl eanări le şi i sel i
peade p iel
e caul ei
ul .
Cu coad a och i
ului, zări o umbră mi şcân du- seşiî ngheţă,ap roape
ghemuitl ângă arap
p etul car e n îcon j
ura vârf ul unui a dintre utrnuri. Nu er a u n
locpot rvi
it pen t
ruo ascu nzăt oare.Dacăî l urm ăreaci neva, puteasă- l zăr ească
dintr
-o mi e d e d i
recţ
ii. Văzdu hul er a pl i
n de u mbr e,dar nu er a niciun col ţ cu
adevăratî ntunecat î
n car e să se oată
p ascu nde.Lu mina n u ve nea e da l ălmpi,
opaiţ
e sa u t orţ
e;er a, pur şi simpl u, acolo,at âta câ t
ă era, caşicu m s- ar fi
revărsat di
n văzduh. Er
a su ficient casăvezi ce era n j u
îr. Şi sufici
en t casăfii
văzut.Darnemişcareaî
iofer
eaoar eceprotecţi
e.
Văzudi n nou o mişcare,de dat a ast alimpede. Un băr batve neacupaşi
maripe o ram pă din depărtare,f ără să-i peseedi l
psaparapet elor
,f ără să se
team ă căar put eacădeaî n go l. Man t
ial ui flutura di
n pri ci
na mi şcări
lor gr
ăbi
te
şihot ărâte,i
ar capul i serot eaî ncoaceşiî ncol
o, căutând fărăî ncetare ceva
.
Era p rea depart
e pentru ca anR d să ad vă maimul t decât umbr e,da r nu era
nevoi
şi e ch
că să
oiise pa
care
-r
op
l iet
cău ca
au să şt
ardeai
e
u cacămadnă
outiacu
era
ptoaroş
e.r
ie,casâ ngel
e p r
oasp ăt vărsat
,
Încercăsăurmăre ască l
ab i
rintul cu och ii
, pen tru avedea cât maiavea de
st
răbătut Ba’alzamoncasăaj ungăl a el, apoir en unţă, părân du-i
-se zadarn i
c.
Ai
ci,distanţel
eerauînşel
ătoare;şiaceastălecţ i
eoî nvăţasedinai nte.Ceeace
părea să e al
fi oa
frte mare st di
an ţa putea fiat ins d upă n umaiun col ţ
,i ar ceea
ce ă p
reaap roa
pe p ut
eafi de n egăsit. Singuru llucruî nţelept pe care lîput ea
f
ace, aşa m cufusese dealb un începu t, era să unse opr ească. Să n u se
oprească şisă u n se gândească l
a n imic.Gân duri l
e er au periculoase, o şti
a
bi
ne.
Şi totuşi
, după ceî ntoa rse spatele sil
ueteiî ndep ărtateal ui Ba’alzamon ,
nu se pu t
u ab ţ
ine să unse nî trebe nu de era Mat . Oar e era şi elpe u ndeva p ri
n

l
ab
erairi
n
pt
r? î
ea „S
nauoexi
gr zi
t st
or ăen
dou
p t
ruăalabii
ri
n nst
situ
ariaşi
su pd
roi
al Ba’
ui.al
„zam
O fi oni?Ӕ
ca A
nluB
nagă
erlacest
on ? A gâ
t
unn d;de ce
ci
nu mă poat e găsi?”Era cevaai m
bine aşa. Era ovagă sol con
ar e.„Con solare?
Sân ge şi cen uşă, oare cuce ă m ilni
şteşte a st
a? ”
De dou ă saur ei
t ori f
usese cât pe cesăseî ntâlnească , deşi nu-şiput ea
ami nti cl
ar, dar deul mt
ă,mul t
ă vr eme – oar e cât de mul tă?– n u se m aiop rise
din alergat,i ar Ba’ alzamon î l urm ărise egeab
d a.Oare aer caî n Baerl on, sauer a
doa r un coşm ar sau un vis p recum vi sel
e celor l
alţi oamen i
?
Atunci, pen tru o cli
pă – doa r atât câ t săt ragă aer în p iept –,î nţelese de
ce er a periculos să se m aigân dească, ce era acel lucru la car e n u se u ptea
gândi î n li
nişt e.Aşacu m se m ai întâmpl ase şi înaint
e,de câ t
e o riîşiî ngă duia
să cread ă căt otce- lîncon j
ura eran u vis,văzd uhul tremura,î ntunecân du-i
priviri
l
e.Se n îmuia c a noroi ul,f ăcându- l sănu mai poa tă n îainta. Doa r o cl ipă.
Căldura î lfăc easăsi mt ă mâncări mi pe pi ele,iargât ul i seuscase de
mul tt imp, în vr eme cel er
agapri n l abiri
ntul încon j
urat de gh i
mpi . Oar e câ t
ti
mp t recuse? ud Soa reai se eva pora, înainte să -
l poa tăr ăcori vreun pi c,i ar
ochiiî i ardeau . Deasu pra – a dr nu f oarte d eparte,dacăse gân dea i b
ne –,
fierb eau nori mâni oşi, oţ
eilţ
i, vâ rst
aţi cuneg ru, dar n îl abirint aeru l nu se
mi şca el d
oc. O cl ipă se gân di că se i sch
mbase ceva mpr eju
îru l său , dar ân gdul i
se si ri
pi din pri ci
na c ăldurii. Era d e mul tă vreme a col
o.Gânduri le erau
periculoase, o ştia bi ne.
 Pi
etrel
e şl
efui
te,palide şirotunji
te alcătui
au o podeade-a biaî ntreză
ri
tă,
aproape nîgrop
atăîn praful fin care se di ri
caî n val
uril a fieca
r
e p as,oricât de
uşor.Îiint r
aî n nas,amen inţ
ând să -
lf acăsăst rănute şi săse rătdeze;când
încercă ăr esp
s i
re pe gură, praf
ul îlfăcusăse nî ece, până se nî
ăbuşide o t.t
Eraun o l
c peri
culos;ştia şiasta. În a f
ţal ui seză rea
u rei
t des chi
zăturiîn
strat
ul gros ed ghi
mpi, apoidru mul se cu rba, pi
erzându-se ndivedere.Era
foart
e posibi
l caBa’al
zam on săse p aropi
e d e vreuna din acel
e ă
rsp ânt
ii
, chiar
îni
am a
ncel
ti pmom
reaen mt
u.
ltSeî
e, nnîtâl
af ni
arăser
ăeddej
ap
f a
t de
ul căd
ou
lîă sau
văzuse t
rei
şiori
,ase…
scăp deşi n u-
cu şipuE
mva. t
ea
ra
periculos să gân dească rea p mul
t.
Gâfâind di n prici na că l
durii, seoprisăcercet eze zidul labiri
ntului
.
Tufişurideghi mpi ,împletitestrânslaolalt
ă,maroni işicuunaspectuscat ,cu
ţepi fior oşi
, cani şte câ rli
ge a mri. Era r p
eaî nal t pentrua put eapri vipe
deasu pra lui, pr eades en ptrua put eazări ceva prin el
. Atinse şoru duzi
l, şi
tresări
.Î n ciuda preca uţiei
, un gh impe l îînţepăî n deget , arz
ându- l caun ac d e
foc. Se r tase napîoi
, şipi cioarel
e ise mp îied icară e d pi
etre. Scutură i n
d mână,
răspân dind în j ur picăt uri mari de sân ge. Arsu ra nîcepu să se mol doească, dar
mân aî i zvâcnea oatt ă.
Dintr-odată, uită de durer e.Cu că lcâiul răsturnaseuna di nt r
e piet
rele

n
r et
âned
due,
llsco
or.ţâ
Unnd-o
crad
ni
n
iu.pUămâ
nn t
cru
aln
iusca
u det.om
O.p ri
P vi
ri
vi fix
n,
î i
ar d
dărăt orb
eitel
ue
ndegoven
a
lei l
îp
se, ri
spvi
reră ta
oatl
e
pietrele ş l
efuit
e ş i des ch i
sel a cu l
oare, t
oate a lf el.Î şimi şcă rep ede picioarel e,
dar u n se pu tea epdlasaf ără săl cecapeeel şinu aveandu e să se
ad ăp ost
ească .Î n mi ntea ul i se ormfă u n gân dr ătăcit, cum că ul cr
uril
e p ut eau
fi al tfeldecâ t păr eau, dar l îînăbuşif ără m i
lă. Ai ciera peri
cu l
os s ă gândeşt i.
Î
şiregăsi oarecum cu mpăt ul. Era per iculosşisărămân ă pe l oc. Era unul
dintre ucru
l ri l
e p e ca re el şt ia sigu r
, deş i nu l e p uteaex pli
ca . Sângele c are- i
picu ra d i
n deget aproape se r op
ise, iar â mna nu î i maizv âcn ea şaa u pt
er nic.
Cu deget ul în gu ră, porn iîndărăt pe d rum, î ntr
-o d ir
ecţie al
ea săl aî ntâmpl are.
Toat edrumuri l
eeraul afel,înacestl oc.
At unciî şiami nti căauzi secâ ndvacăpoţ ii eşi di
ntr
-un a lbiri
nt dacăt e
întorceai mereu î n acel aşisen s.La p ri
ma desch i
zătură di n pereel
te d e gh impi o
luă l a dr eapta, apoidi n nou l a dr eapta. Şi se r ezi
t f aţăîn f aţă cuBa’ alzam on.
Pe ch i
pul acest uia seog l
indi ui mirea,i ar mant i
a sar oşie casâ ngele se
op ridi n flut urat, at uncicâ nd elr ămase e po lc.Î n oc hi
i săi se nă îl
ţară ă fl
cărli
e,
dar Rand apr oape că nu le si mţ ea, di
n pri cina arşi ţ
eidi n labirint.
— Cât cr ezi că-mi poţ i scă pa, băi et
e?Cât cr ezi căpoţ if ugide soa rtă? Eşt i
almeu!
Î
mpl eti
cindu- se, Rand seî ntrebă de cesecău t
al a şol
d, caşicu m ar fi
avu t o sa bie.
 — A j
ută-mă,Lu mi
nă,murmur ă el
. Lumina săm- ajut
e.
Nicinu-şimaiami nteacevoi a săspu nă cuast a.
— Lumina n-o săt e ajut
e,băi et
e,şini ciOch i
ul Lumii nu-
ţi sl
ujeşt
el a
ni
mic.Eşti câi
nele meu, şi
, dacănu vr eisăt e năpusteşt
ila poruncă,am săt e
st
râng de gât cutrupul î
ncolăci
t al Marelui Şarp
e.
Ba’al
zamon ntî
insebraţul şi, di
ntr
-odată,Randî şidăd u seama căexist
a
o cal
e de scăpar
e,o a minti
re utlbure,aproape şt
earsă, peri
cu
loasă
, dar unîntr-
atât d—e Up
eri
ncu l
oa
vi
s!să
st
ria
găcRa
ti
ngerea
and. E uel
nuvi
iCs!
Întuneca t.
Ochiil ui Ba’
al
zam on se măriră de ui mi r
e,de mân i
e,sau oa pte şiuna,şi
al
t a, apoivă zduhul se utl
bură, trăsăt
urile u li seşterseră i disp
şăru.
Rand serăsu ciîn oc,
l cu och ii holbaţi. Se uit
al a propriai magine,
refl ect
ată de omi e de ori
. De zec e mii de ori . Deasupra era bez nă,şibez nă
ded esubt, dar de ujr î
mpr ej
uru l său se fl aau og l
inzi
, aşezate nît oate u nghi
urile,
cât de d ep art
e vedeacuoch i
i. Toate iîarăt au pr opri
ai magine,gh eboşată şi
răsu ci
ndu-se e d col
o colo,holbân du-se cu och i
i mari,î nspăimân tat
.
Pest
e og l
inzitrecu n oegură roşie.Se răsu ci,încercând s- o prindă, dar în
fieca r
e o gil
ndă eapl utiîn sp atel
e p roprieii magini şidi spăru. Apoi se nî t
oarse,
dar u n maier a negură.Ba’alzam onven i cupaşi mari pri
n oglindă,ze ce i mi de

Ba’al
zam
Se ont
i ca
rezircă
e-
l că
seuta
uu
it
a,tfirecâ
x ndi
l
a î
manco
giaea
ncep şi
r î
n
op co
ri
ull
oip
u ri
chn
ip,og
pli
an
lzi
dl
i eşiargi
trnt
emi
ui
.rând di n
pri
cina f rigu l
ui aprig.I magi neal ui Ba’al
za mon crescu în sp atelel ui, pri
vindu- l;
nu-l ved ea, dar i n
cinu- l sl ăbeadi n och i
.Î n fieca re o gl
inda, flăcă rl
ie de p e
chipul lui Ba’ alzam on ardea u năva lnic,învăl uindu- l
, di st
ru gându- l
,
contopindu- l cucel ălalt
. Voi a săst rige, dar avea gâtul îngh eţat. Rămăsesen u
si
ngu r ch ip î n şirul nesf ârşit de o gil
nzi. Chi pul să u. Chi pul l ui Ba’alzamon .
Unul si ngu r.
Rand t resărişidesch i
seoch i
i. Era î nt uneric,şinu e vdeadecâ t o si ngură
l
umi niţă pal idă. De- abia resp i
rând, îşimi şcăoch ii, dar n imic a ltceva. O păt ură
grosol
ană d e âlnă l îacop ereapână a l u meri , şiîşiî ncon jurase ca pul cubraţ el
e.
Simţea su b pal me scân durile n etede deem ln. Scân duri l
e pu nţi
i. Pânzele
scârţâi
au î n noa pte.Resp iră adânc.Era a l b ordul Pică t
urii. Se e trminase…cel
puţin pân ă nî noap tea r umăt oare.
Fără săsegâ ndea scă, î
şidusedeget ul l a gu ră. Simţ ind gu stul sângel ui,
î
ngh eţă.Î ncet ,îşiduse â mn a al aţ
fă,pân ă câ nd reu şisă va dă ceva î
n l umi na
sl
ab ă al uni i
, până ce reuşisăvad ă picătura d e sân ge ca re stăteasă- i cad ă din
deget. Sângel e ca r
e cu rgeadi n locu lîn ca r
e l îî nţepase h gi
mpel e.
Pi căturasegră beaî ncet î
n j osulr âul ui Arinelle.Vânt ul era putern i
c,dar
băteadindi versedirecţiicaref ăceaucapânzel esănumaifiedef olos.Cut oate
că o Dmonl e cerea ut t
ur orsă seăb gr
ească, barca e- dab i
a seâr t
a.Lavr eme d e
noapte,omul de al prova rmăre
u a drumul l alumina lămpi l
or, st
ri
gân du- i cel
ui
de a l cârm
ă, î
n ti
mp ce cu ren
ţi
i duceau barcaîn j
osu lr âului şiîmpot rva
i
vântului
,cutoat
epânzelestrânse.Înapelerâuluinueraustâncidecar esă
trebuiascăsă se eref
ască
, dar locu ri
l
e cuap a mică erau numer oa
se, i
ar aco l
o
barcaseputeaîmpot
mol icupr ovaî
nnor oi,şipoat
eşimaimul t;dacăse
întâmpla aşa,nu avea mcu să asă
i fără uajtor
. Ast
a dacăacei a care soseau
primii voi
au săajute,şinu săl e af
căvreu n rău. Peste zi, pânzel
e st ăteau
î
bn
at
ri
na
c se
î
ndăed
răta
lînrăsă
susri
trâ
ul la
ula
up
i.us,dar vân t
ul l e sm ucea, de p arcăvoi a săî mpi ngă
Nu t răgea u la mal , niciziua,ni cinoa ptea. Bayle Domon on cducea şi
barca,şiechi paj ulcul afeldemul t
ăasprime,răst indu- selavânt uril
e
nep ri
elnice, blestemând î ncetineala cuca re nîaintau. Pe mari nariiî nhămaţil a
vâsleîifăceal eneşişi-işfichiui acuascuţ i
şull i
mbi isaledecât eorigr eşeau
rit
mul , desc rii
nd, cu gl asu l său scăzut şidur ,t rol
oci
i de zec e p i
cioare nî
înălţ
ime ca r e seut peau afla ori câ
nd pe p unt e nî mi j
locull or, sfâşiindu-
le
beregata.Vremededouăzi l
e,ast asedovediî ndeajunspent rua- ifacepet oţ isă
tresară. Apoi î nsă , ami nti
reat aa
cul
ui trolocil
or încep u săse ea ştrgă ,iar
oam eniiî ncepu ră săbo mbăn e după u n ce as e d ărgaz, în car e să-şi
dezm orţeascăpi ci
oarele pe mal , şidesp re pericolele coborârii pe â ru l a vr
eme

de oapnNute.ăcea
f u ei preamul tă zarv ă,t răgând cu och iul casăseasi gu re că
Domonnu er a prin ap r
op ier
e ca - să
i au dă,dar căp it
anul părea să ie şt
o
ttce se
vorbeapepunt eabărciisal
e.Decât eoriî ncepeauprot estel
e,elscoteaî nt ăcere
lai vea l
ă sa bial ungă, cao c oa să, şisecu reacu rbată, fioroa să, care u fseseră
găsite p e punt e după a tac. Obişn ui a să el atârn e de cat arg vreme d e u n ceas,
iar cei care uses
f eră n ră
iţiîşipi păiau bandaj ele,şimorm ăieli
le seot poleau…
cel puţin o zi , până ce nual t membru alech i
paj ului î
ncep ea să usp nă că , de
acum, t rol
ocii nu maiaveau cusi guran ţ
ă cu m să- i ajungă, şit otul se ep ret
a.
Ran d ob ser
văcăThom Mer ril
in seţ i
neadepa rte de oam enii din ec hipaj,
când aceşt iaî ncepea
u să şu şotească î
mpr eună şisă se ncrî
unte,deşi în general
eraf oarte prietenoscuei ,î ilovea cupal ma p e sp ate,l e sp uneagl ume şi vorb
e
în doiperi care lîfăceau până şipe cel mai i st
ovit dintre ei săzâm bea scă. Când
eibombăneauî n taina,Thom î i urm area cu pri
viripi ezi
şe, deşi păreabsorbi a t
de a l
te rteburi, cum ar fif ost să -şiap ri
ndă pipa cumuşt iucu llung,sa u să- şi
acordezearp ha, sa u săf acă p aroa pe orice t al
ceva, decât să-i bage n î seam ă.
Rand nu î nţelegeae dce. Echi
pajul părea să ea dn vi
a n u pe cei t
r eicare
veniserăl abor durmări ţ
idet rol
oci,cipeFl oranGelb.
În primel e dou ă zi
le,Gel b păreasăfie aproa pe pest et ot
, povest i
ndu- i
fiecă rui mari nar pe care-
l put eaî ncol ţi propri
a ver si
une d espre nîtâmpl ări l
e d i
n
noa ptea nîcarean R
d şicei lal
ţi ven i
serăl a bord. Comport amen t
ul săuvari a,
fiind când indignat, câ
nd j
alni
c,apoiiri
tat din nou ,iar buza i se r st
âmba
mer eu
, când arăat spre Th
om, Matsau , maiales, spre Rand, î
ncercând să dea
vinapeei.
— Sunt st răi
ni, argu
menta Gel
b cuglasscăzu t şicuoch ii după căpi
tan.
Ce şti
m desp re ei? Au veni
tîmpr eu
nă cut rol
ocii
, asta şt
im. Sunt în cârdăşi
e.
— Lua- t
e-arNor ocu
l, Gel
b, maitaci
, mârâiseun bărba t cupăru l st
râns
într
-o coa
dă scu rtă şicuo st eami căşialbastră tat
uată pe obraz; nicinu-l
p
t ri
oţvea
i e
marinp G
el
ibu
ari ,mb
cil
ast
urâangea
şa,î unci
n col
u acf
da rid
el
gu u
uf
ini
; e
î
ncă d
e
lţ p
e
ări
lepup
nt
ute,
eaucu
alpn
u i
cioa
ecarel
pee goal
e –
punt eaudă. Şi pe mai că-ta aif ace o s Icoada a Cel ui Înt
unecat, dacăaşaţ i
-ai
put ea scăpa p i
elea. Pleacă de ân
l gă m ine!
Şi scu i
pasepe pi ci
oru llui Gelb, î ntorcân du-seapoil at r
ea ba sa .
Tot echi
pajul îşiami nteacăGel b nu st ău tsede vegh e atuncicân d
trebuia, iar răsp unsu l bărbatului cucoa dă se ovedd i cel mai politi
cos din câte
primise. Ni cimăca r unul nu voi a să ul creze cu el. Gel
b se rezi
t î nsărcinat cu
treburipe ca r
e n u l e voia nimen i,toate oafrte n eplăcut
e,precu m cu răţautl
oa l
elor i pl
ne d e grăsime d e a l bord u sa st
recu ratul pe su b punte,pe b urtă, în
cău tarea r gău
i
lor apăru te nî scân duri
le murdare şi pli
ne d e mizerai acumul ata
de a ni de zi le.Î n cu r
ând, else cu f
undă n ît ăcer e.Umbl a c u umeri ilăsa ţ
i, de

p
da rcă
even ia
ărcaract
r fivru tst
erisăi
ce se–p a
ere,i
cu
cât ar
lp u
m
îri ţen
vea ia
maşi î
nf
i mu ă
lţ
ti
şa
ă lr
ea
ume,decu o
matr
âăni
t tpă
şi
eaof
r en
maisatîi
su părat, deşi ast
a nu- i aducea ecât
d mârâi el
i duşmăn oase. Totuşi, atuncicân d
privirea uli se aţi
nt ea suapra l ui Ran d, asu pra u li Matsauasu pra lui Thom, pe
chipul săucunasu ll ung ap ărea o resi expe u cigaşă.
Cân d Ran dî i spu sel ui Matcă, maidev reme sau ai mt ârziu, Gelb ave a să
le a fcăneca zuri, celal
alt privide u jr mpî rejur p e p unte şi grăi
:
— Oar e putem săave m î ncreder eî n vr eu nul? Toţi su nt laf el.
Apoipl ecă în cău t
areaunui l ocî n care puteafi i sngu r, atâtcât seput ea
pe p unteacare avea mai puţ in de r t
eizeci de p icioare de al pr ovaî nălţată până
la cârm a fixată al p upa.Di n noap tea nîcar e ufses eră nî Shad arLo goth, Mat
petrecu se rpea m ultă vreme si ngu r
, posom orâtşicu fundatî n gân duri, di
n cât e
vedeaRand.
— Nu d el a Gel b osăvi nă necazu rile,băi ete,of t
ă Thom, dacăe săvi nă.
Celpuţ in, nu încă. Niciun om di n ech ipajnu e d e parteal ui,i ar el nu are
su ficient curajcasă nî cerce ceva de u nul si ngu r. Cât desp re ceilalţ
i, nu ştiu…
Domonpare să cr eadă căt rol
ocii su nt pe u rm ele uli, dar cei l
alţiîncepsăse
împace cu gândul că er picolul a t r
ecu t
. S-ar u p t
ea să cad ă de a cor
d că e- l
a
ajuns.Sunt ap r
oa pe con vi
nşide ast a,ori cum.
 Cu asta, elî şisumeţi manti
a plină de pet
i
ce,i
ar Rand avump i
resi
a căîşi
pipăi
a cuţit
ele ascunse –el e
c mai bune care-irămăseseră,
după pi
erder
ea
primelor
.
— Dacăserăzvr ăt
esc, băi
ete,săşt i
i căn-o sălaseî n vi
aţ
ă niciun
pasager care oată
săpovest
pi. S-ar preaput eaca d
Ei
ctul regi
neisănu aibă
prea m ul
tă putere,atâtde d epart
e d e Caemlyn
,însă ân
pă şi Starost
el
e unui sat
ar ual măsu ri
, dacăar au zicevae dsoi ul ăst
a.

mari De
nari. atunci
, Randî ncercăşielsăt reacăeob nservat, cândî i pri
vea pe
Thom f ăceat otceput eapen trua- i abate pe cei l
alţi de l
a gâ ndurile de
revol
tă. Zi şinoapte e l spuneapov eşti
,toat e ofart
e c omplicate,iar nître i mp
t l e
cânta orice cânt
ec - a
ir ficeru t. Pentrua-if ace să creadă că ,înt r
-adevăr, Rand
şiMat voi au să-i fie u ceni
ci,îşirezervă te câ
operioa dă din fieca re zi pen t
ru
lec
ţii
, ce eacesedove di laf elde d istrac
t
iv p entruech i
paj. Fireşt
e c ă nu l ăsape
nimen i săse t a
ingăde h arpal ui,iar nî
cercăril
e b ăieţi
lor e d acâ nta din flaut nu
duseră decâtla nişt
e b oceet a
jl
nice – celpuţin l aîncep ut. Echipajul râdeaşiî şi
astupa ur echi
le.
Thom î iînvăţă câte unele dintr
e poveştil
e mai uşor de reţinut, nişt
e
acrobaţi
i simple şi
, desigur,jongleri
i
le.Mat se l â
pnsede ce eace el p reti
ndea ,

dar Th— omBp u

ăifn
etiî
e, n mu
eu u
nstă
mţ
ăi şi
jocsede-i
au
ta urât
dască l l
ula Ori
. el. explic ceva, ori nu. Ia, acuma!
Până şi un năt ărău de a l aţră a rt reb ui să e fin î star e să ea stpuţin în mâi ni. Să
văvăd.
Mari narii car e nu aveau treburi sead unau e meruî n j urul lor, aşezându-
se e p vi
ne casă -i privea scă. Uni i chiar n î
cercau săf acăşieice el a răta Thom,
râzând de p ropria neî ndemân are.Gel b st ătea n udeva, singu r
, şi-i privea
poso morât, urân du- i pe oţti.
Rand pet rece a o bună part e din zi sp ri
ji
nit de parap et
, cu och i
i aţi
nt i
ţi
spre mal . Nu că s- arfi aşt eptatcuad ev ăr
atsă iîvad ă p e E gw ene sau pe
vreunuldi nt receilalţiapărândpeneaşt eptat el amar gineaapei,darbar ca
înainta at ât de n îcet,î ncât, uneori , nădăj duia săfie a şa. Put eau să -i aj
ungă
fără să e fi n
evoiţi să că lărească prea re pede.Dacăscăp aseră.Dacămaier au
încăî n viaţ ă.
Râu l seaşt erneamer eu naiînt eal or,f ără vr
eu n sem n de vi aţ
ă;nu s e mai
zărea i n
cio b arcă, î
n af ara P icături
i. Dar ast a n u însem na cănu er a nimic d e
văzut,şini ciunpri lejdeul uire.Îndupăami azapri meizi l
e,segăseauî ntr-un
loc nî ca re A ri
nel l
e cu rgeapri ntr e afl
ezenaî lt
e,ca re se î
ntindea u ca m câ t
e o
jumăt atedemi lăpefiecar emal .Pet oatăl ungi mea,st âncăf usesescul ptată;se
vedeauacol osiluetedebărbaţ işifemei ,î
nal tedeosut ădepi cioare,cucor oane
care e l arăt au căf useseră şi regi
r
egi ne.Î n acel al
ai r egal nu se regăse au dou ă
chi
puril af el,iar n ître ri
pmul şiul ti
mul trecuse
ră uml
ţi ani de zil
e.Vânt ul şi
pl
oaiaf ăcuserăproa ape săl i se eaştrgărăsă
tturi
le cel
or e dal capătul de
miazănoapte,şlefuind piatr
a, dar ch i
puril
e şi di
ver
sel
e amănunt e deveneaudin
ce nîce a mipr on unţat
e,pe măsu ră ce arc
ba send î
rept
a sp r
e mi azăzi
. Apel
e
râul
ui se sp ărgeau de p i
cioarel
e st
at ui
lor
, di
n careu n mai rămăseseră ecâtd
ci
oturineted e,dacă u n dispăruser
ă de o t.
t„Oare de câ
tă vrem e seflă a aici
? se
î
ntreba R and. Câtt imp a rtecut
, pen t
ruca râu l să road
ă a t
âta piat
ră?” Oamen i
i
di
nl
mu tech
e ipaj
ori ni
pân ci
ă mă
at
uncar
. n
ci u ridi
caseră priviril
e;vă zu serăvechi
le sculpturide
Altă dată,cân d mal ul de răsărit deven i
sedi n nou o î
ntindere de i
arbă,
î
ntreruptă n umaidi n cân dî n cân d de u tfişu ri
, razel
e soarel
ui făcură ceva să
scl
ipeascăî n depărtare.
— Ce- o fi acolo?seî ntr
ebăRan d cugl ast are.Pare met al
.
Căpitanul Domon oc tmai trecea pe l ângăel ; seop rişipri vicu och ii mi
ji
ţi
î
nsp r
e oclul în care s e vedeascl i
pirea.
— Chi armet alzic a fi, sp useel . Vorbea l
af elde r epede,darRan d
î
ncep use să-lînţel
eagă,f ără săt rebuiască săst eape gâ nduri. E un t urnde
metal. L-am văzu t de aproape şi şt
iu. Negu ţători
i de pe râu îlfol
osesc casem n.
Zi
c a fi cam la ze
cezi l
e de h W
it
ebridge, du pă cu m merge m.

încruci—t
şa Unsp
e, utj
rirn
i
nitde
demetu
nal?
buîn
tt
oir
,ebă
seRrezi
an
td,diiar Mat
n visa,
recaresă
ca şedea
ascucu
ltepici
ceoare
pusl
eea
n u.
— Mda,î ncuvi
inţă căp itanul. Oţelpol ei
t, după cu m ar aăt şidupă cu m
pare al pi păit, dar ăr f
ă vreo rmău de ru gină.Dou ă su t
e d e p i
cioar
e,camat âtzic
eua a vean î înălţ
ime,şie mar e cât o ca să, f
ără vreun sem n şif ără vreo
deschizătură.
— Preci s căsu nt co moriî năunt ru, rân ji Mat; seri dicăşiî şiaţ i
nti privi
ril
e
cătr
e u trnul aflat î n dep ărtare,pe câ nd râul purt a Pică t
ura prin drep tul lui.
Pesem ne că nut urn ca st aa af ost construit ca săper ae ceva de p r
eţ.
— S- arput ea, băiet
e,morm ăicăp i
tan ul. Darzi cî n ulme a fi l ucrurişi
mai st ranii decât a. ăstPe T remalking,una di ntre nisu
lele O amen i
lor ă Mri
i, ar fi
săfie omână de p iatră de ci ncizeci de p ici
oare nîî nălţi
me,ca re ese
i ind
tr-
un
deal,ţ inând o sf er
ă de cri stal cât barcaast a de mar e.Şi cr eda ficom ori sub
dealul ăl a, dacăexi stă pe u ndeva vreocom oară,acela-il ocul
, dar oa men ii di
n
insulă n icinu vor să u a
dă d e săpat,i ar am O enil
orMări i nu le p asăde n imic
decât să -şiva dă de co răbii şisă -l caute p e C oram oor
, Alesull or.
— Eu, unul , aşsăp a,rost i Mat . Câte de depa rt
ei nsu l
a asta…
Tremalki ng,aispus?
În a ft
at urnului sclipit
orsei viun d esi
ş de co paci, dar băiatul sehol bă
maidep arte,de p arc
ă o ttmaiput ea să -
l vad ă.
Căp i
tanul Domoncl atină din cap.
 — Nu, băiete,nu com ori
le arfi săfie cel e caret eîndeamnă săve zi l
umea.
Dacăî ţ
i găseşt
i un pumn de au r saubi j
uteri
ile vr
eunui rege ort
m, toate bune şi
fru
moa se,dar i m
nunile pe car
e el vezi zi
c eua fi mot i
vul caree tr
t
ag e mai
depart
e,sp r
e ocu
l l următor.În Tanchi
co – ăsta est
e u n portl
a O cean
ul Aryth –
părţ
i din Palat
ul Panarhul
ui ar fif ost const
rui
te nî Vârst
a Legen
del
or, aşazic
uni
i. Şi est
e u n zi
d acolo cu o rfză
i e p ca
re sunt î
nfăţi
şat
e ani
male p e car
e nu
l
e-a zu vă
t nimeni,în viaţ
al ui.

vreodat—
ă,rŞ il
ep iunRcopi
că li
and, po
arat
căe
pidesena
t
anulchi un
coti
.ani
malpecar e ni
men i nu - l
a maivăz ut
— Mda, flăcă ule,poa te.Darpoa te copi
lul săf acăşioa sel
e ani malel
or? În
Tanchicol eauşipeast ea,legatelaolaltă,aşacum stătuserăşiîntrupullor.Se
afla înt r
-o p arte din Pal atul Panar hului în care otiţ potintra săva dă. Frângerea
al ăsatn î urm ă mul te mi nunăţ i
i,i ar e datuncise ce zi afi exi st
at ncăî vr eoşase
imperii
, dacănu şimai mul t
e,unel e alfelde mariprecu m cel al lui Artur Aripă
de Ş oi
m, şifieca re al ăsatî n urm ăl ucruricare merită găsti
e şi sco ase aliveal
ă.
Beţe ulmi noa se, dant el
e d e b ri
cişii nimi de p i
atră. O plasăde cri stal car
e
acoperă i onsu l
ă şicâ nt ăl ar ăsăritul lunii
. Un munt e sco
bit, caun ca srt
on ,iar
în mi j
locul l ui, un vâ rfde a rgint î nalt ca
m de osu t
ă de c oi
ţ,iar oţti care se
apropie p reamul t mor . Ruine ru gi
ni t
e,şibucă ţi sf
ărâmate,şil ucrurigă sti
e p e

f
au
dn
ud
nul
atmă
şiri
i,l
eu ucru
cât ri
eva.pLe
ucrucar
e dn
ri i
ecicel
ree n
ca mainvech
i
ci -aţii d
vii
san
tt
,r
e ncă
di rţii
ma numu l
e
ltedescri
ocuu.d
l ri Amt
ecâ
puteţi ved
eavoi î
n zeceeţ i
vi
, asteazi c afi mi nunăţi
ile care o să văpună mer eu
pe drumuri .
— Ave am ob i
ceiul săsăp ăm după oase î
n Dealuril
e Ni sipoase, spuseî ncet
Ran d. Oase ucidate.Odat ă,am găsi to b ucată d i
ntr-
un peşt e – cr edcă er a p eşt
e
–mar ecâtbarcaast a.Uni ispuneaucăaduceghi nionsăsapipedeal uri.
Căpitanul îl priviţ i
ntă.
— Dej at e gândeşt il a ce-ail ăsat î
n u rm ă, flăcăule,deşi de-abia ai pus
pici
orulî nl ume? u L
mea osă- ţiînfigă n u cârli
g nî buză. O să orn p eşti să vânezi
soarel
e al apus,aşt eaptăt u şiai săvezi … şidacăt e n îtorci vreodată, satul t
ău
n-o săetmaipoat ă cu prinde.
— Nu! t r
esări Ran d; oare cât tr
ecusede cân d nu s e maigân disel a casa
părint
ească d i
n Emon d’s F ield? a Drl a Tam ? Pesemne c ă r t
ecuse ră maimul t
e
zi
le.I se ărea
p că
tr
ecu seră ulni întregi
. Cân dva m a să m ă n îtorc, când pot. Am
să cresc oi ca…t atălmeu , şin- am să m aipl ec in
ciodatăî n vi aţa mea. Nu-i aşa,
Mat? D e nîdată ceom v put ea, ne n îtoarc
em acasă uşi i
tăm de oat t e astea.
Cu u n ef ort vi
zibil, Matsesmul sedi n con t
emplareal ocu l
ui în car e se
văzuseturnul.
— Ce?Ah. Da,desi gur. O să mergem î napoiacasă. Desigu r
.
Când elseî ntoars e cuspa tel
e,Ran dî l auzimurmurân d cugl asscăz ut.
 — Pu nr ămăşag că nu vreasăsedu căal t
cineva du păco moară.
Matpăr easănu- şideaseam a că-l puteaau zi cineva.
După patru izl
e de dru m, Rand seur căî n â vrf
ul catargului şiseaşeză pe
capătul plat al acest
uia, cupi ci
oarel
e răsuci
te pe d upă f rânghi
i. Picăt
ura plut
ea
încet pe râu, dar,la ci nci
zecide pi
cioare deasupra p a
ei, mişcareal entăfăcea
vârf
ulcat ar
guluisăseclatineînai
nteşiî
napoi,încercurilargi
.Băiatulîşidădu
capul pe sp ate şirâse nîbăt aia vânt
ului care-
i răcorea chi
pul.

cudou Se
ă scoseseră
spr
ezece i vâsl
ci
oa
prel
e e,i
ca
rarse
e de âaco
tl
ra o,
pede a su
peles,rb
âuarca
l
ui ad
. Ma ucea
i f cu n
usese uap
şi
ltăi
ăan j
daen
tăla
înăl
ţimi at
ât de mari,în cop aci
i di n Ţinutul celor ou D ă Râu ri
, dar e dd at a
aceasta nu existau cren
gicare l să-
î
mpi edi
ce să vad ă. Toate cele d e p e p unte –
marinari ocupaţi cupânzele,bărb aţi
i care stăteauî n gen unch i şif recau punt ea
cubucăţ i de gresie,alţ
ii care se ocu pau de p arâm e şi de ch epengu ri, păreau
atât de strani
i, văzu
te d e sus;t oţi era
u at ât de mi cişide n îdes
aţ i,î ncât
pier
duse n u ceasumai n ui t
ân du-se aleişich icot
ind.
Şi acum ch ico
tea, de câ t
e ori privi
ril
e i seî ndr ep
tau n î ojs,dar î ncep use
săse i u
te şi în jur
,l a mal uri
le ca r
e a lunecau pe â lngăei . I se ă p
reacăei
stăt
eau nemi şcaţi– nî afară e d clăti
nareaca targul
ui, fir eşt
e a i
r mal uri l
e
alunecau lent, cucop aci
i şidea luril
e ca re se î
nşiruiau pe a mbel e p ărţi. Era

nemi şcat
Di,
ntşi
r-olu
p mea
ornireî
ntbr
eagă
ru scăse
, şim
î i
dşca
esfpe p
ăcu ân
li
cigă el
oarel . di
e n frân ghiil
e ca re anco rau
catargul şi-şiî nti
nsebra ţele şipi ci
oareleî n l at uri,ţinându- şiec hil
ibrul
. Reu şi
săo f acăt imp de r tei roti
rico mpl et
e a le vâ rfului de c at arg,apoiî nsăse
dezech i
li
bră.Fl uturându- şimembr ele p ri
n aer , se r p
ăbuşiî n faţă şiap ucă
strai
ul f ocului. Cu pi cioarele atârnând de a mbel e p ărţ
i al e catargu l
ui,f ără l t
a
sprij
in decâ t ce l
, dest ul de fi rav, pe c are - liof erea straiul ,încep u sărâd ă.
Trăgândî npi eptvânt ulpr oaspătşirece,râsepl indeî nsufleţire.
— Fl ăcă ule,seauzigl asulr ăguşit al l ui Thom. Fl ăcăule,dacăî ncerci să-
ţi
rupi gât ul tău de n ătărău , n-o ace
f căzân
d pest e mine.
Rand pri viî n os.
j Thom st ăteaagă ţat de f rângh ii
, ch i
ar su b el, privind
posomorât distanţa care- i mairămăsese de p arcu rs.La f elcael , Menestrelul îşi
lăsasean t
mi
a d edesu bt.
— Thom, st rigaelî ncântat. Thom, cân d aiap ăru t
?
— Cân d am văz ut cănu pl eci urecheal a ce- ţi strigal umea. Arde-m- ar
focul, băiete,t oa t
ăl umeacr ede că eşt
i neb un.
Priviî n o js şiob servă, cu i mi
ur e,căt oat e chipurile erau ndrî
eptate spre
el. Singu rul ca re n u-l pri vea era aM t, care st ăt eacupi cioarele nîcruci
şa t
e a l
prova, cusp atele sp re ca targ.Până ş i oa men ii de a l vâ sel aveau och ii ridicaţ
i,
pierzându- şirit mul . Şi nu- i dojeneani men i pen truast a. Ran dî şir ăsucicap ul
ca sări vească
p e su pb braţe către cârm ă.Căp i
tan ul Domonst ătea nîpi cioar
e
l
ângăacea sta, cupumni i să
i mariîn şol
duri
, privi
nd urât înspre vâ
rful
cat
argul
ui. Se nîtoarse spr
e Thom şir ânj
i.
— D eci, cevr ei
ţ
, săcob or?
— Ar fi f oart
e bine,încuvi
i
nţă Thom, scut
urân d put
ernic din cap.
— At unci, fie.
Apucân du-semaibi ne de st
rai
, Rand sedesp ri
nsecu ot tul de cat
arg.Î
l
auzipe Thom î năb uşi
ndu-şiun blest
em, cândîl văzu î
ncă col
a o,atârnatde
st
ur
j ai
mă cu
t
ate,am
casbel
ă-epri
l m
nâ
di
năi
.
.RMen
ânjiest
dir
nel
uu
no l.se nî
cruntăla el ,înti
nzând un br aţpe
— Cobo r acum.
Aruncân du-şipi ci
oareleîn su s,prinsecuun gen unchi parâma groasă
car
e duceade a l catarg al prova, apoio a pucăşicubraţ ul î
ndoi
t de a l cot,
şi
-şi
dădu drumul l a mâi ni.Încet, apoicuo vi teză di
n ce nîce a mimare , al
unecăn î
j
os.Chiarcândsăaj ungă,î şidădudrumulşicăzuî npicioarepepunte,chi
ar
î
n faţal ui Mat ,făcu un pas p en t
rua- şirecăpăta echil
ibrul şise ntî
oa rse cu
faţ
a
spr
e ceil
alţi, cubraţ el
e d esf
ăcute arg,
l aşacu m făcea Thom după vr eo
acrobaţie.
Câţ i
vadi ntre membri i echi
pajului î
ncepură săapl aude,dar privir
eal ui
Randf usese atrasăde Mat , care iţnea cev
a nî mân ă,ascu nzând obi
ectul cu

t
pr
umn
u pulalpen
cut
rr
bu
at,ca
întri
n
men
-
o e tiacă
sădeun-lau
zăr
r ee
p ască.Răm
care ase
au er cu
och
gravateii
si
mbholb
ol
uaţ
rii
.ci
Euraat
d un
e.
Mâneru l eranvelîitî n fire su bţiride a ur,i ar pe el se fl a
a u n ru bin imen s,cât
ungh ia de a l degetul mar e.Plăsel ele erau şerpi cusol zide a ur, cubot uri
le
căscate şi l co
ţ
ii dezg ol
iţi.
O vr eme,Matcon t
inuă săsej oace cupumnal ul, scoţ
ân du-l dint eacă şi
băgându- llaloc.Fărăsăseoprească,ri di
căî ncetcapul ;aveaoprivire
pierdută. Dintr-odată, îl văzu pe R and, tresări şiascu nse u pmnal ul su b su rt
uc.
Rand sel ăsăpe vi ne,cubraţ eelî ncrucişate pe gen unch i.
— D e undeail uatăl a?
Matnu ă rspunse, ciaru ncăo pri vire furişăcasăvad ă dacămaier a
ci
nevari p
n ap rop i
ere.Ca pri n mi nune,er au singu ri.
— D oar nu di n Sh adar Log oth?
Mat î l privifix.
— E vi na t a.A a t şia l ui Perr i
n. M- aţil uat de lângăcom oară,şiî l aveam
î
n mân ă.Nu mi l -
a d atMor det h. L-am l uateu , aşa că otcet ne- a sp us Moirai
ne
despre d aruril
e u li nu ar e mp
i or t
an ţă.Te og,r Ran d, nu spu ne n imăn ui. Ar
puteaî ncercasămi -
lf ur e.
— N- o săspu n, pr omiseRan d.Cr edcăDomone un om ci nsti
t, dar
desp re cei
lalţ
i, mai al es esp
d re el Gb, nu şt i
u ce ă szic.
 — Nimănui,insist
a Mat. Nicilui Domon , nicilui Thom, nimănui
. Numai
noidoiam rămas i d
ntre ceidin Emon d’
s F i
eld, Rand. Nu put em ave
a nîcr
eder
e
î
n nimen
i.
— Sunt în vi
aţă. Mat. Egwene şiPerrin. Ştiu căsu nt î
n vi
aţă.
Matpărearuşinat.
— Tot
uşi, am să-ţ
i păstreztai
na.O săşt i
m numainoidoi . Măcaracum
nu maitr
ebuie să enacem
f probl
eme n î pri
vinţ
a ban il
or. Putem să-
l vi
ndem pe
o su mă
— n îdeaj
Desi un
gursspu
, d
ese mar
e ca
Mat dupăsă
o ăt
vrcăl
o
eri
m
me.p ân
ă t
Dacă n
î
r Tar
ebui
e.Nu Val
on ca
mai săi
n
şt
nue spu
e
rgi
.
i
nimăn ui, până n u-ţ
i dau euvoi e.
— Doar ţ
i-am pr omis.Ascu l
tă,aimaivi satceva de când am venitl a
bord?Pr ecum înBaer l
on?Pânăacum n- am pututsăteîntr
eb,pentrucăera
mer eul ume n îj ur.
Mat î ntoarse capul, pri
vi
ndu-l dintr-
o parte.
— Poa te.
— Cum a dică, poate?Ori da,or i ba.
— Bi ne,bi ne,am vi sat
. Darnu vr eau să vor
besc despre ast
a.Nicinu
vreausămăgândesc.Nuaj utălanimic.
Î
nainte cavr eu nul din ei sămaiap ucesăzi căcev a,Thom ve ni pe punt
e

cu
l paşi
ungi părma
eari
u , cu
zbâr l
ima
t
e.ntia pe b r
aţ. Vânt ul îi răvăşeapăru l alb, iar must ăţil
e sa l
e
— Am r eu şit să-
l con vi
ng pe căp itan că nu eş ti nebun, an unţă el , şică
totul făceaart pe din program ul de an tren ament.
Apucăst raiul şit rasepuţ i
n de el .
— Mi nunăţ ia aia pe ca re aif ăcut-o,câ nd ţi-ai datdru mul pe f rângh ie,a
ajutat, dar eşti noroc oscănu ţ i
-ai rupt gâ tul, nătărăule.
Privi
real ui Rand sepl imbă î n su su l st
raiului, până în vâ rufl catargu l
ui,
plină de u i
mi r
e.Chi ar o ă fcu se. Alunecase nîj os, pe r f
ângh i
e.Şi şezu se nî
vârful…
Dintr-
odat ă, sevă zu e psine aco lo su s,cu raţ bele şipi ci
oarel
el arg
desfăcu t
e.Se aşeză ruscb şi de-ab i
a se i n
ţu să u n cad ăî nti
ns p e spat e.Thom î l
privea gânditor
.
— Nu ş ti
am cat e descu rciaşade bi ne laî nălţi
me,flăcă ule.S- arput easă
avem ocazi
a săj ucămî n Ill
ian ,în Ebou Dar sau chi
ar nîTear . Oamen ilor n di
mari l
e o raşe i n
d su dl e p l
ac a crobaţii care mer g p e sârm ă şiart işt
ii de a lt rapez.
— Noimer gem î n…
Dar ,în u l
tima clipă, Rand şi î ami nti săseui t
eî n ujr, dacăseafla ci neva
prin ap ropiere să -i audă. Mai mul ţi oamen i di
n ech ipajer au cuoch iil a ei,
inclusiv G el
b, ca re i îprivea urât, cade o bi
cei, dar nu- l puteaauzini men i.
— Î n Ta r Val on, sfârşi el; Mat ri dicădi n u meri, de par căî i era indif
erent.
 — Deocamdată,da,flăcău le,spuseTh om, aşezându-sel ângăei, dar
mâine,cine şt
ie? şa
A-i vi
aţa de Men est
rel
.
Luă câ
teva mingicol
orate pe care l
e scoasedin mâneci le sa
lel ar
gi.
— Acum, căt e-
am datj os,săl ucr
ăm lat ri
plaî ncrucişar
e.
Pri
vi
realui Rand al
unecă spr
e vâ ru
fl ca
targu
lui. Se înfioră.„Ce mi se-
ntâmplă? eP L
umină,ce-o fi?”Tr ebuia să flae.Trebui
a să j angă nîTar l
u Va
on
,
î
nainte sănnîebuneascăde ad evăr
ateea.
l
Cem
S API
iTO
nţLU
i
a Lri
P 25
begi
lor
.
Bela mer gea nepăsăt
oare su b soa
r el
e palid caşicu m cei treilupi care
alergau ceva mai î ncol
o n u ar fi f ostecâ dt nişt
e câi
ni din sat, dar fel
ul în car
e
îşiîntorcea privireacasăse i u
t
e a l ei
, până nu i se m ai ved
eadecâ t al
bul
ochil
or, dădeade n îţel
es că nu e d el
oc şa.
a Egw en
e,pe sp atel
e epiei
, nu o d ucea
nicieamaibi ne.Se u i
ta mereul alupi cucoa da ochi
ului şicât eod
ată se
înt
orcea î
n şacasăpri vea
scăî mprejur. Perri
n era gu si
r că se i
taudupă rest
ul
hait
ei, deşi eat ăgădui cuput er
e câ nd îndrăzni săîi spună asta, tăgădui căîi
erat eamă de u lpii ca
re mergeau pe â lngăei ,t ăgă
dui căî şifăceagri j
i din pri
ci
na
hait
eisaudi n cau za a ceea ce u p
neaul a ca l
e.Tăgădui şicon ti
nuă săse i u
t
e n î
jur
,mi j
indochiişiumezi ndu-şinel
inişti
tăbuzele.

dacăm-Rest
arulrhai
t
ede?
c eiera
ai
Mald ep
es arte;
căarm
da -fi pu
ar tut”
rede.
c săN-i sp
u ua
voinăsă
eldast
esca
h.idă„
La ce
coşulbcu
un,şer
ch
pi
a
ir
dacănu er a neapărat
ă n evoi
e.Nu voi a săse nt îrebe cu m de şt ia.Bărba tul
înveş
mân tatîn blană mer gea l să
tândî nf aţ
a o l,r uneori semăn ân d elî nsuşicu
un lup, şini cinu pri viî napoicâ nd se vii
ră Gri alba, Sarsar şi Vântaduc,dar şi
el şti
a.
În acea primă di mineaţă, când set r
eziseră, cei doidi n Emon d’
s Fieldî l
găsse
iră e p Elya
s ri
fgâ nd al ţ
ii epurişiui tându- sel a eif ără ăsi sepoat ă ci
ti
mareucr lu pe ch i
p. Nu se vedea ni
ciun l up î n afarăedG rialba,Sarsar şi
Vântaduc.Înluminapal i
dăazori l
or,umbr eî
ntunecat emaizăboveauî ncăsub
marele stej
ar,iar copacii desfrunziţ
i din depărt are sem ănau cuni şte deget
e
descărnate.
— Sunt pe ai ci, răspunseEl yas când Egw eneî lîntrebăunde pl ecase
rest
ul haiteiîndeaj
uns d e aproa pe cât săne sa r
ăî n ajutor, dacăe n evoie.
Îndeaj
uns d e depart
e cât să se eref
ascăde n ecazu ril
e p e care e vom
l avea cu
oamenii. Când sunt doi oam eni împreună e m usai să dea de ec az,
nmai
devr
eme sau mait ârz
iu. Daro să nvi ă dacă o să avem nevoei de .ei
Perri
n, care rupeao bucat ă de iepuref ript,î şidăd u p e nesi mţi
te seam a
de ceva. O direcţ
ie,pe care o cu noştea aor
ecu m. Fi reşte!„Deci acolo…” Carn ea
din gura lui îşipier
du bru sc gu st
ul. Luă o răd ăcină din cele p e ca r
e e l pregă
tise
Elyasepcăr buni – aduceau la gustcunap i
i dar nu -i maier a oam
f e.
 Când porni
ră la drum, Egwen einsist
ă sămear
găpe rând căl
ar
e,iar
Perr
in nicinu se a mi ob
osi să ocon tr
azică.
— Tupri ma,î i spu
seel.
Fataîncuvi
inţă.
— Şi apoidumneat a,Elyas, zi
seea.
— Mie-mi sunt de ajuns pi
cioarel
e mele,r
ăsp
unseEl
yas. Se ui
tăla Bela,
i
ar ap
ia îşidădu och i
i pest
e cap, caşicu m ar fif
ostvor
ba desp
re unul di
ntr
e
l
upi.Î n
—p l
Pu
rs,n
ost
i
i,i
ci n
repu
l
icăcr
egw
E den
că vrea
e cu ărimă
te. să
Î u
ncăr
căţ
p âp
e
nar ea.
ea n-are niciun r ost.
Cumi nte eă s căl
ări
m fiec are. Dumneata ai spus că maiav em mul t de m ers.
— Am zis nu, f at
o.
Egwenet raseadânc aerî n pi
ept,i ar Perri
n se întrebă dacăvai zbut
i să-l
convi
ngă e p El
yas aşa m cu
făcuse uc el;îşidăd u deod at
ă seam a căat a
f
rămăsese gu cu
ra d esch
isă şi nu maiscot ea ovor bă.El yas se i
taua l ea, nu
f
ăcea decâ
t săse i ut
e al ea , cuoch i
il ui gal
ben i
, cade u lp. Egw ene ser ase
t
î
napoi din faţ
a bărb atul
ui os os,îşiumezi buzele,apoise rase t i ma
ş iî napoi
.
Înai
nte ca Elyas săse fiî nt ors ca psă lece,Egw en e ajunsese aB lela şise r u
case
î
n sp atel
e ep
iei. Când bărbat ul se nî
toarse ca să-
i că l
ăuzeasc ă spre mi azăzi
,lui
Perr
in i se ă p
rucăşirânj et
ul de pe a fţalui era ca de u lp.

şir ăsăC
riă
tl
ăt
, ori
popr
ăn
osiaşa
dn tr
uei
mazi
ile,
la mer
că ge
der â
nd
anop pe
ţj
i
ios
. Eşi
l
ya că
s lă
pri
ăn
r d că
ea t
oatdăispzi
u
ra
eţuispr
eşt
ee mi azăzi
grab
a
orăşenilor, dar u n ve dea e d ce ar erdpi
e vremea câ nd t rebuia să u aj
ngă n udev a.
Î
i ved eau a rr pe cei t
reil upi .Î n fieca r e noa pte ven eau p en t
ruscu rt
ă
vremel ângăf oc,iaralteorisearăt aupuţ inşizi ua,apărândcândt eaşt eptai
mai puţ i
n şidi spărând l af elde b ru sc. Dar Perrin şt ia căsu nt în apr opi
ere,şt i
a
şiunde an ume.Şt ia cân d cer cetau î nai nte dru mul şicân d pri ve au urmel e pe
care e lă lsaseră. Şti
a câ nd se nd îepărt au de a l ocu
l l ob i
şn ui
t de vân at şicâ nd
Grialba î it ri
miteaî napoicasăo aşt ep te.Cât eodată cei t
reica re răm âneau i se
şter
geau din mi nte,dar cu rând er au îndeaj uns d e ap roape cât să iîvad ă din
nou , şti
a că se ntor
îceau . Chiar şi cân d copacii se mp îuţ i
nau şidi n păd ure n u
mai r ămâneaudecât ni
şte d umbrăvi răzl eţ
e,desp ărţ
ite d e il
mbi de a i
rbă
uscată,cân d er au ca i n
şt
e st afii careu n voiau să e fi văzute,Perr in ar fi ut put
oricând să r aat
e cudeget ul sp re ocu
l l unde se au afl . Nu şt i
a cu m îşidăd ea
seam a d e oatte u lcruril
e ast ea şi încercasă senvi co
ngă că nu er a d ecât o
născo ci
re a minţi
il ui , dar n u aj utal a ni mic.Şt ia şiel ,t ot aşa cu m ştia şiEl yas.
Încercăsănu se maigân dească lal upi, darori cum i sef urişaun îmi nte.
Nu î l maivi sasee pB a’al
zam onde cân d se nî tâl
nise cu Elyas şi cul upii. Acum,
din câte şiî aducea ami nte câ nd se r ezea,
t vi
sal ucruriob i
şn ui te,cu m ar fivi sat
acasă…î nainte de B aerl
on … î nainte d e N oapteaI ernii. Vise ob işnuite – cu o
singura deoseb ire.Î n t oate visel
e p e ca re şi l
e a mint eaer a un momen tîn ca re,
fie căl ucraîn fierări
al ui j
upân Luhhan şiî şiîndrep
ta spatel
e casăî şişteargă
sudoarea ed p
e ru
fnt e,fie că se ntorcea
î e ad
l vreu
n dans cuf etel
e din sat pe
Paj
işte sau căîşiînălţ
ă privi
rea din ca
ret nîfaţafocului de acasă,indi
ferent
dacăer a af
ară sau sub un acoperi
ş,era unl up în apropi
ere.Lu pul er
a
î
ntotdeauna cusp at
ele al el
, şiPerri
n şt
ia de fi eca
re dat
ă – nîvi se ă p
reafir esc,
chi
ar almasal ui AlsbetLuhhan – că ochi
i galben
i ailupului st
au la pândă,î l
păzesce dce as-r puteaîntâmpl
a. Însăcând erar ea
tz,visel
e iîpăreau ciudate.

veveri
ţeMerser
,El ăl
yas et
arei
r
ătzi
atl
e;
otfGri
el
ula
dl
bea,
plV
anâ
tnt
e a
bdn
uue
cdeşiSa
mânrsa
c r
,dl
at ie
nca
ad
ru
ecea
Peru
rinep
iu
n urişi
recunoşteapr eamul t
e.Odat ă un i ep ure săride su b copit
ele B el
ei
;î nai
nte ca
Perrin săapuce să pună o p i
atra în praştie,Elyas lîşist răpunse cu l
ungullui
cu ţ
it de a l dou ăzecide p aşidi stanţă. Alt
ă dat ă Elyas doborî un fazangras,
lovi
ndu- lî n aripă cuo săgea t
ă.Mân caumul t maibi ne decât dacăar fiost f
singuri, dar Pe rri
n ar fipr eferat să e n
îts
oarcăl a porţ
ii
le mi cidacăast a ar fi
însem natşial ţit ovarăşide d rum. Nu er a sigur că gwE ene er a de aceeaşi
părere,î nsă el ar fiost f dornic să unai bă de mân care dacăaşaar fi scăp atde
lupi. Trei zi
l
e,până î nt
r-o după- ami ază.
În aţfa lorer a un p âlc de cop aci
, darmul t mai mare decât cel
el
alt
e pe
care e l nîtâl
niseră î
n ca le –seî ntindeape v r
eopat rumi l
e.Soa rele coborâs
e

î
n
nsp
î t r
eţescă
ea a
s.fi
nPţi
ti
errşi
na ru
simţnica raze
că lupiii
ezip
şe
renunţ n
aî
rădrea
săptai
ma l
or,mb
u iar
levânt
n
î u
splat
încep
e u
el se şi
or
l să
ose
l
uară
î
nai nte,f ără săse grăb ească. Nu mi rosiseră şinu văzu seră ni mic pri
mej dios.
Egw en e mer gea căl are.Era vr emea să t cau
e unl oc deop as
p en ptru noap te,iar
desişul di n faţă ar fif ost cu m nu se oa pt e maipot rvi
it.
Când seapr op iară de cop aci ,t reibul dogiţ âşni
ră di n ascu nziş,treicâ i
ni
cu botu ril ate,de n îăl ţ
imeal upi
l or şi chiar m ai masivi, arătându-şico lţ
ii şi
mârâi nd amen i
nţăto.r Se op riră b rusc e dn îdat
ă ceeşi i
ră d i
n păduri ce, dar
erau l a numai t r
eizeci de p aşide cei tr
eioa meni,iar n î ochiil or ucea
l ol umină
ucigaşă .
Bela, dej ai ri
tat ă de pr ezenţal upil
or, necheză şiapr oape o aru ncăpe
Egw en e din şa , dar,î ntr-
o c li
pă, Perri n r oteapraşti
aî n juru l capului
. Secu rea
nu ar fi servi tl a ni mi c,î nsăo p i
atr ăî n coaste puteapune p e ufgăch i
ar şicel
mai f eroce câine.
Elyas lef ăcu sem n cu ân ma f ără să-şiia ochii de la câi ni
i care
rămăsese ră p e oc.
l
— Ss st!Nu ac um!
Perrin î l pri
viî ncru ntat şined umeri t, dar renunţă sămai î nvârtească
praştia.Egw ene eruşisă ost ăpân ească pe B el
a;şiea, şii apa se i u
t
au acu m cu
băgar edeseamăl acâini .
 Buldogii ave
au părul zbârl
it
, urechi
le culcate pe sp ate,iar mâr âi
turi
lel or
f
ăceau să se t r
cu
emure p ămân t
ului. Deodat
ă,El yas dri i
că n u deget î
n dreptul
umărul
ui şiflui er
ă, un fluierat prel
ung şi ascu ţ
it, din ce a miî n ce m ai
putern
i
c,ca re nu se a mi t
erm i
na. Mârâituri
le conten i
ră trept
at. Câinii se
traserănapî
oi, scâ
nci
nd şiî ntorcând capul în toate p ărţ
il
e,caşicu m ar fivru t
săplece, dar era
u leg
aţ i
. Ochiile erau aţinti
ţi asu pra egdeutl
ui lui Elyas.
Elyasl ăsăîncet
i
şo r mâna î n os
j, iar fluierat
ul deven i mai slab. Câini
iî i
ur
at
âmară
rnâ i
ndu-
lşcări
m
e dil
ne gu
şi
rseDăd
ă. nî
ti
n ser
eauădiî
n coadă
n cele .d
in urmă pe p ămân t
, cul i
mbi l
e
— Ved eţi
, zâm bi Elyas, î
ndrept ându-sesp r
e câini. Nu e nevoei de arme.
Buldogiiîilinseră mâna, i ar el î
i mângâ ie pe cap şiî i sca
rpină î
ntre u r
echi
. Par
maifior oşi decât sunt de apft . Voiau să e n speri
e şi nu ne-ar fi u mşcatdecât
dacă am fiî ncercat să nitrăm î n păd ure.Oricum, acum nu t rebu
ie să-şimai
f
acăgri jiîn privi
nţa asta.Put em aj unge alurm ăt
orul desiş până se ace
f noapte
de ott.
Când Per rn
i seui tăl a Egw ene,văzu căf ata rămăsese cugu ra căscat
ă.Î şi
î
nch i
seşielgu ra, clănţănind din di nţi
.
Mângâind în con ti
nuare câinii
, Elyas cercet
a pâlcul de copaci
.
— Pr obabil căsu nt Tu atha’an acolo.Semi nţ
ia Pribegi
lor
. Se uitarăla el

fără — să
în
Sţ
pel
ea
oi
t gă
ori,
i?iarE
se l
miya
răs Perr
adaui
ngă
.: S
Dinp
toi
t
oto
drii
.na am vru
eau t să-i î
ntâlnesc.
Câteodată p oposesc ângăl aren
T Ferr y, dincolo d e âru, dar, din câte şti
u eu , nu
vinnici
odatăî nŢi nutulcelorDouăRâuri .Nuşt iudece.
Egw enepu fni.
— Poa te pen trucăoa men ii din Taren Ferr
y sunt laf elde hoţ i caSpoi tori
i
.
S-ar ufra unii pe a lţ
ii până n- ar a mir ămân e nimic.Jupân El yas, dacăî ntr
-
adevăr sunt Spoi t
ori prin ap rop ier
e,n- ar fimaibi ne să l ecăm
p ? N u vrem să
rămân em fără B el
a şi … nu pre a ave m noimul te,dart oată ulmea t i
ş
e că
Spoit
oriifurăori ce.
— I nclusiv cop ii
?î nt
reb ă El yas sec. Răpesc cop
ii şial tel
e asem enea?
Scuipă, iar f ata roşi. Se sp unea u câ t
eod at
ă şipoveşt i despre copii, dar cel
maiad ese
a C enn Bui e sau unul di nt re Cop l
ini saudi ntre Con garierau cei car
e
ist
ori
seau aşaceva .
— Uneori mi-e silă de ei , darnu u fră maimul t caal ţi
i. Ba chiarmul t mai
puţi
n decâ t alţii pe ca re iî ştiu eu .
— O saseî ntunece cu rând, El yas, spu sePerri
n. Tr ebui
e săne op ri
m
undeva.De ce nu l a ei, dacă vor să e n pri
mească?
Jupâ neasa Lu hhan av eaun ce aun dr esdeSpoi tori despre care zice
a căe
maibu n ca at uncicân d er a n ou. Lu ijupânLu hhannu- i prea venea al
socot
eală cănevastă saîilau dă aşade mul t pe Spoi
t
ori, dar Perri
n voi
a săvad ă
cu
m f ac.Cu t
oa t
e acest
ea, Elyas şovăi
a, şinu înţ
elegeade ce.
— E vreun motiv pen
t ru care nu artrebu
i săfacem ast
a?
Elyascl
ăti
nă din cap, dar seved eacănu are tragere de ini
mă după f
elul
cu
m î şiţi
nea meri
u i şist rân gea indbuze.
— Am put ea.Darsănu u laţiîn seamă cespun. Mul te neghi
obi
i
. De ce
le
mai mult
e oriPribegi
ifac ulcruri
le alîntâmpl
are,dar cât
eo dată vor săfie ot
tul
a
Nşa
u ecumn se
evoie cu
săvi
ne,
şted
i eci
o
t a
tăul
it
uaţ
i-
meavătla
ot
ulmi
. ne şif aceţil af el
. Şi păstraţi
-văsec ret
el
e.
Se îndr ept
arăsp re pâlcul de copaci
,î n rufnte cu l E
yas,iar câini
iî i
urmară, dând din coa dă.Per ri
n si mţi cu
m l upiiîncet i
nescasu pl şipri cepu că
nu avea u săi ntre şi eiîn păduri ce.Nu le era eamtă de câ i
ni – i îdispr
eţuiau pe
câi
ni, care renunţ aseră al l
ibertat
eade adorm ilângăf oc–,dar oco l
eau
oamen i
i.
Elyas mergea si
gur pe el, caşicu m arfi şt iut drumul , şi
, când ajunseră
în mijl
ocu l pâlcul
ui, văzurăcă ruţ
ele Spoit
oril
or, ri
sipite printre stej
arişif rasn
ii.
Asem eneat uturorcel ordi n Emon d’
s Field, Perrin au zi
semul te despre
Spoit
ori, chiar dacănu vă zu se i nod
ci ată vreunul,iar t abăra or
l a erexactaşa
cum şi -
o n îchi
puise. Căru ţ
ele or
l a er
u de afpt nişt
e ca se e p roţ
i
, cuun

a
acop
l erăm
bastru,âga
nt
lbma
enre d
ed
şiver em
l
e nşil
aăl
cu
ei
t tnşi
u anvop
ţe siteî
al ncă
rcu
l
orori
unst
merăl
un
uci
toa
ler e,
cu
nroşu
oşt,. Pri
ea begi
i
se nî delet
niceau, din păcat e,cut reb uride fi ecare–zi ăf
ceau de mân car
e,
coseau, ave au grijă de co pii, dr ege
au că pestrel
e cailor
, dar h ainele el erau şi
mai co lorate d ecâ
t că ruţ
ele şi , din câ te şiî put eada elsea ma, al esea l
nimer eală; câteod
ată su rtucu l şinădr agii sa u rochia şi şal
ul er au aşa e d prost
potrvi
ite,î ncâtî l dureau och ii. Parcăer au ni şte fluturipe u n câ mp de fl ori
sălbatice.
Patru sa u cincibărb aţi, răspândiţi pe i cişipe co loî n u jrult aberei,
cântau l a scripcăşil a flaut ,i ar alţi câ ţ
ivaj ucau, pr ecum ni şte coli
bricu pen el
e
în toate c ulori
le curcubeu l
ui . Copi i
i şicâ inii alerga
u jucâ ndu- se ri p
ntre ocufril
e
pen t
rugă tit
. Câinii erau buldog i, caacei a ca re e
l eşi
i seră l
or n îî ntâmpi nare,
dar cop iiiîit răgeau de u rechi şide c oadă şil i seurca u în sp ate,iar câ i
nii
masi viaccep tau nep ăsători
. Ceit r
eica re l îînsoţeau pe E l
ya s,cu l i
mbi l
e
atârnân du-le din gu r
ă, se i u
tau l a bărbat ul bărboscaşicu m l e-ar fif ost cel
mai bun pri eten. Perri
n dăd u di n cap , neî ncrezăt
or. Erau at âtde mari ,î ncât ar
fi ajuns a l gâtul unui om ap roape ără
f să-
şidesprindă p icioarele de pe ăm pânt.
Pe nea şep
ttate,muzi caî ncet ă şiî şidădu seam a căPri begii seui tau a l el
şil at ova răşi
i săi de d rum. Până şico piii şicâinii se p ori
seră iuşrmăreau cu
băgaredeseamăceseî ntâmpla,caşicum arfif ostpepunct uldeaorupel a
fugă.
 O vreme nu s e auzi niciun su net
, ap
oiun băr batscu nd, vân
os, cupăru l
căru
nt f
ăcuun pas n îai
nte şi se l ecă
p dân
ac nîf aţ
a uli El
yas.Purta u n surtuc
roşucu gu l
er naîl
t şinădrag ilargi, de un verd
e străl
uci
tor, vârâţi
în cizmele
car
e i
îaj ungeau până al genunch i
.
— Eşt i bi
ne veni
t săt eî ncăl
zeştilafocul nost
ru. Şti
i cântec
ul?
El
yas f
ăcu şi elo plecăciune adâncă, cu â mi
nil
e dusel a piep
t.
— Vorbel etale,Mahdi,î mi încălzescsuflet
ul, aşacu m foculîmi încăl
zeşte
tru
pul,—dar
Atunun
cişt
i
tu cău
ot cânt
tecu
ăm l
,.int
onă bărbatul cărunt. Cum a fost
, aşavafi, dacă
ne am int
im, cău tăm şigăs im.
Arătăî nspref oc,i ar glasul i seumpl u de voi oşi
e.
— Masae ap roape gat a.Poft
iţi
.
Ca la un sem n, muzi cai zbu
cn i di
n nou,i arcop i
ii porn
i
ră din nou să râdă
şisăal erge u ccâi
nii. Toţi cei di
n t abăra es nît
oarseră l
at reb
uri
le o
lr, caşicu m
nou ven i
ţi
i erau pri eteni vechi.
Bărbatul cărunt secod i puţ
in şiseui tăl a Elyas.
— Cei lal
ţi… pri et
en i ait ăi
? O săst eadeop arte?Ne speri
e aşade t are
câi
nii
.
— O săst eadeop arte,Raen . Elyas cl
ăti
nă di n cap uc oumbr ă de di
spreţ
.

Artrebu
Bisăş
ărba t
t
ui
ide
l j
aas
cărunt
ta.îşidesf ăcu âi mni
le,caşicu m arfi vr ut săsp ună că
nimic nu e si gur. Cân d se nî toa rse ca să i conî
ducă nît abără,Egw ene d escăl
ecă
şise p a
ropie d e E l
yas.
— V oidoisu nteţi prieten i?
Un S poitorzâm bit
orsei vicasăo i a pe Bel a;f ără preamar et ragere de
i
nimă,Egw ene iîdăd u frâiel
e,după ce l yas
E uf p
ni nemul ţumit.
— Ne cu noaşt em, răspu nset ăiosbă rbatul î
nveşmân tatîn blană.
— l Îcheam ă Mah di?î ntrebăPer ri
n.
El
yas mor măice va în ba rbă .
— Numel el ui e Raen . Mah di e r an gul pe careî l are.Cău t
ătorul. El este
căpeteni
a celor e da i
ci. Put eţ
i să -i spuneţi Căut ătorul dacăvise a p
re prea
ci
udatcel ălalt nume.N- o să seper su
e.
— I arpove steaai a cucân tecul?î ntrebăEgw ene.
— Est e mot i
vul pen tru c are călăt
oresc, r
ăspunseEl yas,sau cel puţ i
n aşa
spun ei. Cau tă u n cân tec. Dupăast a u mbl ă C ău
tătorul. Spu n că - au
l pi edrut
l
a Fr ângereaLumi i şică, dacăî l regăsesc, ne vom întoa r
ce alparad isul din
VârstaLegendelor.Îşiaruncăpri vireapest etabăr ăşipufnidi spreţui
tor
.Nici
măca r nu ştiu ce el fde câ nt ec ca ut ă; preti
nd că , dacăî l găsesc,o s ă-
l
recunoască. Nu şt iu ni cicu m va d auce napî oiparad i
su l, dar caută acest cân t
ec
de aproa
pe rteimi i de ani
, de al Frân
gerea uL
mi i. Credcă osă -ltotcau t
e p ân
ă
când Roata nu se av maiî nvârt
i.
Ajunseră l
af ocullui Raen, di
n mi j
locultabere.iCăruţ
a Căut ătorul
ui era
ga
lbenă, cu roşu pe margini,iar sp
iţel
e roţi
l
or m ari
, roşi
i
, erau vopsit
e o tt nî
gal
benşir oşu.O f emei
e d ol
of
ană, l
af elde căruntă caRaen , dar cupi el
ea
net
edă, i
eşi din căruţă şise p o
ripe rep
tt el
e din spate,potrvi
indu- şişalul cu
ci
ucurialbaştriîn jurul umeri
lor
. Bl
uza e d pe eaer a gal
benă, iar f
usta de u n
r
uoşu
n stap
riri
găn
t.s.Combi naţia l
îfăcu pe P erri
n să i cl
pească,i ar Egw ene şi
îî năbuşi
Cân dî i văzue ceip di n psateellui Raen , cob
orî, zâm bind pri
etenos. Era
Il
a, nevast
al ui Raen , cuun ca p mai î naltă decât soţ
ul ei, şicu rând Perr i
n uită
de cul
oa r
ea aihnelor. Avea nusoi de af ecţ
iune mat en
ră care i ad
îuceami ante de
j
upâneasaal ’
Vereşicareîlf
ăcusăsesi mt ăbinevenitdecândl esurâseprima
oară.
I
laî lîntâmpină pe El ya
s cape o vech e cunoşti
nţă,dar cu o r
ăcea l
ă care
părea să îl super
e p e Raen. El
yasi î zâmbi rezer
vat şidădu di n cap a sal ut.
Perr
in şiEgw ene şi
î rosti
ră numele,i ar ea el ulă mâinile nî mân a eicumul t
maimul t
ă căldură decât îi arăt
ase lui Elyas,ba ch i
ar omb îrăţ
işăpe E gw ene.
— Tar e eş
tif rumoasă, copi
l
a mea, şopt
i ea, apucân d-
o pe Egw ene de

b
Haărb
,i
i eşizâmb
aşezaţi- i
nd
vă .Şi
cu tcre
oţid
i.c ăasa
Ma iîngheţ
e a
pt
arde
oaptot
e .ga
Atş
aază-
. telângăfoc,Egwene.
În j urulf ocului f useserăaşeza ţ
i ni şte buşt eni pentruoa speţ
i. El
yasr ef
uză
însăsăf acăacea stă co ncesi
e d ieii de ci vil
izaţi
e,aşacăse ul ngipe p ământ.
Dou ă cea i
nice i m
cier au aşeza te p e n işte su porturide m etal deasupra flăcări
lor
,
iar l a mar gine,pe că rbuni, era u n cu ptor.I la secu o
pa d e oa
tt e.
Tocmai câ nd Perr in şi cei
lalţi seaşezau , un â tnăr zvelt
,î mbrăcatîn
veşt mintecudungiverzi ,seapr opieal enedef oc.
Îlîmbrăţ i
şă e pRaen , o să ru t
ă pe I la şiseui tă cu ră ceal
ăl a Elyas şila cei
di n Emon d’s Field.Era cam de o am seă cuPer rin şimer ge a ca şi cum se
pregăt ea săan d e.
sez
— Ei , Aram, î i zâm bi Ila drăgăst os, te-
aihot ărât sămănâncicu u b
nici
it ăi
de d ata asta,aşa -i
? P rivi
reaeizâm bit
oa re a l
unecă spre Egw ene când se p a
lecă
sămi şte u n ceainic a găţatdeasu pra focu lui. Mă î ntrebde ce.
Aram segh emui cumâi nil
e pe gen unch i
,î nf aţal ui Egw ene,de partea
ce alal
tăaf ocului.
— Eu su nt Aram, vor bi elcu as glscăz ut şisi gur pe si ne.Păreacănu mai
vedepeni meniînj urînaf arădeea.Am aşt eptatsărăsarăpri mult r
andafiral
pri măver i
i, şiacu m î l găsesc ângă lfocu l buni cul
ui meu .
Perri
n se aşt
ept a caEgw ene săî nceap ă săr âdă,darvăzu f că
ata seui t
a
ţintăl a Aram. Î l prividi n nou pe â tnăru l Spoi t
or. Ce-i drept, Aram era mul t mai
chi
peş ecât
d el. După câ t
eva i p
cl
e,Perrin î
şidădu seam a de ci
ne iîaducea
aminte.De Wil al
’Seen,la car
e otate et
fele se i ta
uu şişuşotea
u de fi eca
re d
ată
când veneade al D evenRide al Emond’s Fiel
d. Wilf ăceacurt
e u
tturor et
f
el
or
car
e i îi
eşea
u în ca l
e şipe fi eca
re reuşea săo con vi
ngăcă,în ce el pri
veşt
e pe
ce
lelal
te,eradoar p ol
it
ico
s cu ele.
— Câi
nii ăşti
a ai voşri
t, spusePerrin atre, i
ar Egwenetresă
ri, su
nt lafel
de maricani şt
e u rşi
. Mă mir căi l î
ăsaţi pe co
pii săse oajce cu ei
.

surâseLui
nAn
di ram
ou ,îii
chdisp
ar ăru
cu âm
mai zbet
mu u
l
tl
ădîe
ncrpe
edbe
uze,
er îd
n ar
necân
si dd se
ecât îui
nait
nă
t l
a Per
e. ri
n,
— N-o săvăf acă i ci
n un ă ru. Se arată fior oşi casăsp erie şisăne deade
şt
ire când e vreo ri
pmej die,dar se pu sun Căi
i Fru nzei
.
— CaleaFrunzei ? semi ră Egw ene. Ce înseam nă asta?
Aramar ătăînsp r
e co paci, cuoch ii aţ
int
iţi asupraf et
ei.
— Frunzat răieşt
e cât î
i este datşinu se luptă cu vân t
ul care o poart
ă
depart
e.Frunza n u face i ci
n un rău şiî n cel
e d in urmă ca de ca să rănh
ească
al
te ru
fnze. Aşaar r t
ebui săse nî t
âmpl e cu toţi bărbaţi
i. Şi cut oate em
f eil
e.
Egwene seui t
ă şieaţ intal a el, cu ob raj
iiî mbujoraţi
.
— Şi cevr easăî nsemne ast a?î ntrebăPerr i
n.
Aram îi aru
ncăo cău t
ăt ur
ă mân ioasă, şiRaenu f cel care îirăspunse.

prici — Och
nă. Î
nseam
ii Cănu
ătăcă
t
orun
lui
men in
i se nu
ît
oat
r
rebu
serăie să
re f
acă
sp E
lyarău
s .Ni i
n
măn
mic u nui
,ji
undi
sti
fif
eren
că t
vi den
ol i
nţace
.
Nimic.Ni ciodată.
— Dar dacăt e at acăci neva? i
nsi st
ă Perr in. Dacăci neva t
el oveşt
e,sau
î
ncearcă săt e efjui ască, sauvr easăt e om oa re?
Raen t ă
of
,r ăbdăt o, r caşicu m Perr i
n n u nîţelegea ceva cepen trueler a
f
oa rt
e i lmped e.
— Dacăm- arl ovi cineva, l-aşî nt r
eba de cevr easăf acă aşa ceva.Dacă
totar vr easămă l ovea scă, aş u fgi, şil af elaş a fce işdacăar n îcer
casămă
j
efuiascăsausămăomoar e.Aşpr eferasă-ll assă-mii acevr ea,chiarşivi aţa,
decât săr ecurg a l violenţă. Şi aş sp era cănu e p r
eagrav i răn
t.
— Darspu neai cănu i -aif ace rău, obser văPerr i
n.
— Eu n u, dar vi olen ţ
a l îrăneşt e şipe cel ca reof ace, şipe cel car
eo
primeşte.
Perr i
n păr eanedu mer i
t.
— Poţ i săt aiun cop accut op orul, con t
inuă Raen . Top orulf ace rău
copacu l
ui şiscap ă neat ins.Aşavez itu l ucruri l
e? emL nul e moa l
e n î com paraţi
e
cuoţ eu ll, dar şi oţeull ascu ţit set oceşt e pe măsu ră cet aie,i ar seva copacu lui î
l
f
ace să ru gi
nea scăşisăse ri st
ce. Toporu l cel puternic afce rău copacu l
ui
neajutorat, dar es te vă tămat l a rândul l ui. Aşase nî t
âmplă şicuoa men ii, deşi
răul e n î su flet.
 — Dar…
— Ajunge,mor măiEl yas, î
ntr
erupându-l pe Perr
i
n. Raen, nu ţ
i-e de-
aj
uns căî ncercisă-i convi
ngipe fl ăcăi
i din sate de p
rosti
i
le astea– dai de neca
z
pe ori
unde et duci, nu-i aşa? D ar eu nu i-
am ad us pe ăşt
ia doiaicica să t
e
ascul
te pe it
ne.Lasă -iîn pace.
— Şi să-
il aseî n grijat a? ziseIl
a, zdrobi
nd nişt
ei erb
uriîn mână şi
dându-l
e drumul într-unul dint
re ceaini
ce. Glasulîi eral
ini
şti
t, dar mâini
le
stri
moaveauV
ră? cu
r
eifuri
săe
-iferb
ai
ciusă
ri
le.alO gsă
ea ă-iceea
a înveţ
şiiso
să
artse
ă ca op
at
rt
i
nee,ca
cat
rin
ee,
ţi
îsă u
dor ci
d
iăsă
eşt sa
u să
mori
singur şidoar corbii şi… şipri eteniit ăi săse a btă pentrut rupul tău?
— Potoeşt
l e-te,I l
a, vorb i Raen cul ânb
deţ e,caşicu m ar mai fi auzi ttoat
e
asteade omi e d e or.iL- am pof t
it săst eal af ocul nostru, nevastă.
Il
a sedomol i
, darPerr in b ăgă edseam ă cănu şi î ceru ert
i are.Se uit
ăî n
schimb la Elyas şi dădu t ri
stdi n ca p, apoiî şişt er
se m âinil
e şi î
ncep u săscoat
ă
li
ngu rişistrăchini de ult di ntr-un cu f
ăr roşu de â l
ngăcă ruţă.
Raenseî ntoarse din nouspre El yas.
— Vech i
ul meu pri eten, de cât e ori trebuie să- ţ
i spun cănu n îcercămsă
convingempe n i
men i. Cân d săt enii vor să i şt
e ce i ob
cei
uriavem ,r ăsp undem l
a
ce e nnîtr
eabă. E adevă rat că el c mai adesea tineri
i sunt cei ca r
e p un înt
rebări

şi uneo
este rn
orii
du
ani
ţ i
l d
or.intre ei ne nîsoţescn î peregri
nări, dar numai pen trucăast a
— Î ncerci să-i spui ast
a şinevest eide f ermierca re tocm ai a desco peri
t că
băiat
ulsauf ataeiaf ugitcuvoi,Spoi t
orii
,repli
căEl yascuost râmbătur ă.Din
prici
na astaî n oraşe l
e mai marini cinu văl asăsăpop osiţ
iî n apr op i
ere.Iar cei
din sate vă rabdă p entrucădregeţ it otfelul de u lcru ri, dar aloraşu n au nevoie
de voi şinu vo r să le convingeţi ti
nerii săf ugă .
— Hab arn- am cene l asăce i din oraşe săfacem . Răb dareal ui Raen
păreai nfinită. În ori ceca z,nu arăt a delocî nfuriat. La oraş găseştiî ntot
deauna
oamen i vi
olenţi. Şi oricum, nu cr edcă osă gă sim cân teculî ntr-
un oraş.
— Nu vr eau să t
ej i
gnesc, Cău t
ătorule,î ndrăzn i Perri
n î nceti
şor , dar…Eu
nu cau t vi
olenţa.Cr ed că nsu t an i buni de cân d nu m- am maibă tut cuni meni,
afară oadr d e ocjurile de al să rbători
. Dar d acăm- ar ovi
l ci neva ,l -aş ovi
l şieu .
Dacăn- aş ace
f ast
a, l-
aş ăsa
l să cread ă cămă p oa te ovi
l câ nd vr ea. Sunt uni
i
care cred căpotprofi ta de cei l
alţi şi
, dacănu l e a raţi cănu e a şa ,o s ăf acăce
vordinceimaisl abicaei .
— Uni i
, gl ăsui Aram cu a gl
sulî ncărcat de t ri
steţe,nu zb iut esc să-şi
depăşeascăi nstinctele.
Spunând ast a,seui t
ăl a Perrin nîtr
-un el f din car e seved eal impede că
nu vorbea espre
d en
oam
i
i sl
ab i pe care i pom
î en i
se er Prin.
 — Credcăeşt i pus despe fugă, r
ăspunsePerri
n, i
arch ipul tân
ărului
Spoi
tor căp
ăt
ă o expresie nîcor
dat
ă,care nu aveai mi
nc d
e af ace cu Cal
ea
Frunze
i.
— Eu credcăe i nter
esant
,int
ră în vor
bă Egwene,aru ncân du-
i o privi
re
î
ncruntat
ălui Perr
in, săî ntâl
neşt
i oa
meni care n
u credcăt otul se rezol
văpri n
f
orţa muşch
il
or.
Aramseî nvesel
i din nou şi seridicăîn pi
cioa
re,înti
nzâ ndu-şimâinile
spre ea.
— Lasă- mă să- ţ
i ar ătt abăra.Se şidan seaz
ă.
— Cu pl ăcere,îi răspunsef ata cuun zâmbet .
Ila, caretocmai sco sese pâineadin cu pt
or,î şiîndrep
ta spat
ele.
— D are gata mas a,Ar am.
— O sămăn ânc cumama,zâmbielpes te umăr,î nt i
mp ceseî ndepăr
ta
de ăr
cuţ ă,ţi
nân d-o peEgw ene de m ână. O să mâncăm amândoicu mama.Se
uit
ăt ri
umf ăt
or al Perrin.
Egw ene râdeaî nt imp cef ugeau
.
Perrin se ri
dicăî n p i
cioare,apoiseop ri
. Nu avea isă seî nt
âmple ni
mic
rău dacăî ntr
-adevăr t
oţi cei de acol
o urmau Cal ea r F
unzei
, aşacu m spusese
Raen. Se u i
tă al Raenşil a lIa, ca
re şi
î urmăreau mâhni ţi cuprivi
r
eanep ot
ul, şi

sescu ză:
— Îmi pare rău
. Sunt oa spet
ele vost ruşin- arfi t rebuit…
— Nu-ţ if ace grij
i,î lliniştiIla. A f ostvi na u li
, nu a a t
. Stai jos şi
mănâ ncă.
— Ar am e un flăcăuel ini
şti
t , adău găRaenri st
t. E bă iatbun, dar
câteodat
ă cr ed că e rea p gr
eupen tru elsă r umeze C al
ea r Funzei. Mă e tm că
aşase nt î
âmpl ă cuuni i. Vino săni t e a l
ături. Pofteşte.
Perri
n seaşeză încet lal oc,si mţindu- seî ncăst ingheri
t.
— Ce seî ntâmplă cu el c care nu poa te urma Cal ea? întrebăel . Vr
eau ăs
zi
c,dacă n u Spoi t
or…
RaenşiI l
a sch imbară o privireî ngrijorată,iarRaen um rmură:
— Ne păr ăsesc. Pierduţii pl
eacăsăt răiascăî n sa te.
Il
a priviî n di recţi
aî n ca repl ecasenep otull or.
— P ierduţi
i nu potfi f erici
ţi
.
Ofta, dar câ nd leî nti
nsest răc hi
ni l
e şil i
ngu ril
e,ch i
pul î i era din nou
senin.
Perrin se uităîn pă mân t
, dorindu- şisănu fiî ntr
eb atni mic,şini meni nu
mai scoa se o vorbă,niciî n t i
mp ce l aIl e u mplu st răch i
nil
e cuo o tcană groasă
de egu
l me şi le d ădu feli
i groase e p â
dine cr ocantă, nicicât ti
mp mân cară.
Tocanaeradel i
cioasăşiPerrinî nful
ecăt reistrăchini.Elyas,observăelcuun
zâm betsili
t, dăd use gata pat ru.
 După masă , Raenşi îumplu p i
pa,i arEl yas o scoaseşielpe a lui şio
î
ndop ă cut utun di n punga e d p
ânza a lui Raen . După ce şi
îapri
nser
ă pipel
e,
rămaseră ăcuţ
ti
.I la scoase cevade mp
îl et
it. Din soare se ami ved
eadoaro
l
umi nă roşi
ati
căsp re asfinţ
it, deasu
pra copacil
or. Tabăra se rp
egăt
eapent
ru
noapte,dar zarva u con
n teni
. Muzici
enii care t cân
au când aj
unseser
ă ei
f
useserăî nl
ocu i
ţi de alţ
ii
; mult maimul ţi oamen i dănţui
au acum lalumi
na
f
ocuril
or,iar mbur ele or
l uca
j u pe căruţe.De u ndeva se au
ziun coredvoci
bărbăt
eşt
Dui.ă
pPer
ri
o ns
vrem
e l
ăsă
e,Rsăal
upri
aennen
ceî
sena
f
aţabb
ui
vorş
:teanul
uişicurândmoţ
ăia.
— Ai maivăz ut vr
eun Tu atha’an, El
yas,de când ne-am î ntâl
ni
t pri
măvara
trecu
tă?
Perr
in desch iseochi
i, apoiî iî nchi
sedi n nou e pjumătate.
— Nu, răsp unseElyas, ţi
nân d pipa în gură.Nu-mi place săfie preamul ţi
oameni înj urul meu .
Raench i
coti.
— Mai al esoa meni car
et răi
esc cu ot
tul al
tf
eldecâtt i
ne,nu- i aşa? Nu,
nu-ţ
if ace gri
ji, priet
ene.Am r enunţ at de multt i
mp la sper
anţ a căo săap ucipe
Cal
ea r Funzei. Dar am auzi
to p oveste de când ne-am văzu
t ultima dată şi
,
dacăn- ai auzit
-o n îcă
, s-
ar pu t
easăt e niter
eseze.Pe mine mă i nter
esea
ză, şi

am a—uzi
At-
so
culd
te
. zeci de ori , de fi eca r
e d ată câ nd ne- am î ntâl
nit cual ţ
i Pribegi.
— Î ncepe acum doian i, primăva ra,cân d o ceat ă de Pri begi t raversa
Pust
iul pe C aleaNor dului.
Perrin desch i
seoch i
il arg.
— Pust i
ul ? Pustiul Aiel? Traversau Pustiul Ai el?
— Sunt oa men i care poti nt ra în P ust i
ul Ai elf ără nicio gri jă, sp useEl yas.
Menestreli
. Negu st
ori ambul anţi, dacăsu nt ci nstiţi
. Tu atha’
an t raversea ză
Pust
iul t ott i
mpul .Înainte d e vrem eaCop acu lui şide R ăzboiul Aielil
or şi
neguţători
i din Cai r
hienf ăcea u ast a.
— Ai el
ii ne ocol esc, murmură Raen cu risteţ
te,deşi mul ţi dint re noiam
încercat să vo rbim cuei . Ne p rivesce d a
l d istanţă, dar nu se p arop ie d e noişi
nicipe n oinu ne asă l săne a prop iem de ei . Cât eodatăî mi fac gri ji
, pen t
rucă
mă g ândesc că poa t
e ştiu câ ntecul, deşi nu pr eacr ed. Printre Aieli, bărbaţ ii nu
cânt
ă.Nu vise are p i uc
dat ? D i
n momen tul în car e un băi atAi eldevi ne bărbat,
nu maicân tă decât cân d mer g a ll upt ă saucân dî şij el
esc orţmi i
.I -am au zi
t
boci
ndu- şimorţ iisaupeceipecareî iuci seseră.Şipi etrel
earpl ângeauzi ndu- i.
Il
a, ca re ascu lt
a apl ecată pest eî mpl eti
tură, dădu d i
n cap aî ncu vi
i
nţare.
Perrin îşipuserep ed e ordine î n gân duri. Cr ezusepân ă atuncica
Spoi
toril
or el era ottti
mpul f rică, dat fii nd căt otpomen eau de u fgă , dar unuia
carear s-fit emut de ceva nu i -
ar fit recu t niciodată prin mi nte săt raver
seze
Pusti
ul Ai
el. Din cât
e auzi
se ,elni
ciun om săn ăt
osla capnu ar fiî ncer
cat să
traverse
ze u P
stiul
.
— Dacăe cu mva o pove
st
e despr
e un cântec
,începu lE
yas , dar Raen
cl
ăti
nă din ca p.
— Nu, prieten
e,nu evor ba desp
re un cânt
ec.De fapt
, ni cinu su nt si
gur
despre ce ume an est
e vo
rba.Îşiîndrep
ta at
enţ
ia spre Pe
rri
n. Tineri
i Aiel
căl
ătorescesea adîn Mana Pust
ii
toar
e.Unii merg si
nguri
, cr
ezând, dint
r-un
mot
meri
gvn sa
îu al
grut
pul
, că
uri misu
ci.nCt
acei
săchem
vân aţ
ezei să
rol
tîl.uR
oci ci
dă p
aen e
d C
ăduel
tÎn
rit
stun
decat
i .p
n ca Cei
şi mai
conmu
t
inul
ăţ
i
cuo voce ravă
g
. Acu m doian i, o cea t
ă d e Pribegi care raver
tsa u P
stiul caml a o
sut
ă d e mi l
e mail a mi azăzide Man ă adatpest e unul dintr
e gru purile astea.
— Femeit inere,adăugăI la, pe un on t alf elde îndurerat caal soţ ului ei
.
Aproapeniştecopil
e.
Perri
n scoaseun t sri
găt de mi rare,iar Elyas rânji st
râmb l a el.
— Băi ete,acolofetel
e nu r tebuie săai bă grijă de ca săşisăf acăde
mân care dacănu vor .În sch i
mb, cel e care vor să meargă al război se ăt al
ură
uneit agme d e război
nice,Far D aréi
s Mai , Fecioarel
e Lăncii
, şil uptă cota l cot
cubărba ţ
ii
.
Perri
n dăd u din cap. Elyas chicoti văzâ
nd exp resi
a zu grăvi
tă pe ch ipul

său.Raencon ti
nuă poves tea, cuun gl asî n car e seamest ecau dez gust
ul şi
ui
mirea.
— Toa tef emeile er au m oarte,î n af ară de una,car et răgea şieasămoa ră.
S-atârât pânăl a căru ţ
e.Era l i
mped e căşt ia casu nt Tu at
ha’ an. Scârba îi era
maipu ter
nică ecdâtdu rer
ea, dar avea n u mes ajde o asem enea nî semnătaet,
î
ncâttrebuia să-lî ncred i
nţeze i cu
vaî nainte să moar ă, chiar şiunora ca ei.
Bărb
aţi
i s-au dus să d va
ă d acă m ai potf ace ceva entru
p cel el
alt
e – em feia
l
ăsase oâră d edsân ge nîurm ă –, dar i ci
nuna n u mai er a n î viaţă şi de rteiori
mai mulţitroloci erau şieimorţ i.
Elyas seri dicăî n capul oa selor, aproa pe l ăsând să-i ca dă pi pa dintr
e
di
nţi
.
— La o su t
ă de mi leî nău ntrul Pust i
ul ui? Nu se poa te!Dj evik K’Shar, aşa
î
i spun trol
ocii Pustiului. Tărâmul Morţ i
i. N- ar n îai
nt a aşade d eparte nî Pustiu
ni
cidacăi -
ar go ni toţi Myrd draali
i din Mană.
— Şt ii multel ucru ridesp ret r
oloci, Elya s,ob servăPerr in.
— Poves teşt
e maidep art
e,î i ceru El yas lui Raencuasp ri
me.
— Di n prad a pe car e o duceauu ce le,er al impedecăseî ntorceaundi
Mană.Tr ooci
l il e u rmări ser
ă,dar ,judecân d după u rme,puţ i
ni mair ămăseseră
î
n viaţ
ă după ce ul ptaseră cuel e.Cât desp re atfă,nu l ăsape n imen i s-
o a t
ingă,
ni
cimăca r ca - să
i oblojeascărăni le.Dar l îapucăpe C ău t
ăt orul aceleicete de
surtuc şiiat
ă ce iîsp use, cuvânt cucu vân
t
.„ Mană-n-Frunze eavrsă nîtunece
Och i
ul Lumii
, Pier
dutul
e.Vr easă ci udă Marele Şarpe.Dă d e veste Seminţi
ei,
Pi
erdutule.Vine Foc-
n-Văz. Spune-le săî l aşt
ep
te pe C el
-Care-
Vine-
odat
ă-C u-
Zoril
e.Spune e…
l ” Apoiî şidăd u su fletul.
— Man a-n-
Frunze şiFoc- n-
Văz, adă ugăRaenpen tru Perri
n, sunt numele
pe ca r
e Aiel
i
il e dau Celui Înt
uneca t, dar di
n rest
ul nu înţel
ego i ot
a. Cu t oa
te
astea, pen
trueaerat ât
a de i
mportant ,încâ
t s-a apropi
at de cei pe care iî
d
Sisp
emr
ieţ
n u
ţii
a,
a, dca
ar usă
nler
p sp
eaună
credvor
bel
că eou
nă a
steaanî
vo
i ai
săntee să
n eaoa
d me
r
dă. Dar
vest
e.Aicu
i
?
eli
l Noisu
or? i
ci
Nnt
em
dacă
am î ncerca, nu ne-ar ăsa
l să
l
e spu nem cev a.Of tă d
in gr eu
. Ne-
a n umi t
Pier
duţ i
i. Nu- mi închi
puisemca e n detestă aşade mul t.
I
laî şipuseî mpl et
it
uraî n p oa
lă şiî l ati
nsecu l â
bndeţ
e pe cap.
— Cev a ceau aflat î
n Man ă,cu getă El yas. Darn- are noi
mă.Să uci dă
Maree l Şarpe? ă Sr
ăpună i t
mpul î nsuşi? Să n îtunece Och i
ul Lumii
? Eca şi
cum aispu ne că ei vrsă obdori un munt e.Po at
e că uai ra,Raen. Răn i
tă,pe
moarte,poat e că-şipi erd
usesi mţ ul reali
tăţi
i. Poat e căni cinu şti
a cine e rau
Tuatha’aniiaia.
— Şt ia cespu ne şicu i nce vorbeş t
e.Pen tru ea era cevamaiî nsem nat
decât viaţa,i ar oin nicimăca r nu r eu şi
m să nî ţelegem despre ce orbae. v
Când

te-
am
căci tuvăz
–utE
lveni
yas năcu
d,fm-uam gân
n sem ndi
t
rapcă
i oat
d cupe mân v
oa,
mi găsi
ar r ăspu
aen
R uni
su
tăl înbce
vor el
el
ep edi
ncar
uermă,voi
a
săl e sp ună – n e eşti priet
en , şişt i
i o mul ţime d e ulcru riciudate.
— Nu şi despre ast a,răsp unseEl yas pe un ont car
e pusecap ătdi scu ţi
ei.
Tăcereadi n j uru lfocu l
ui eraî ntreru ptă numai de muzi caşide râset ele
care se uzea
au di n celelalt
e p ărţi ale atberei î
nvăluit
e n îî ntuneric.Spri jinindu-
se cu umerii de u n buşt eande pe argi m nea ocu fl ui
, Perrn iîncer că să
desl
uşească mesaj ul femeii Aiel, dar i n pen
ci truelnu avea nicio n oimă. Och i
ul
Lumi i
. Ast aî i ap ăruse e d maimul te ori în vi s,dar u n voia să-şiad ucăami nte
de acel e vi
se. Acu m şiEl yas.Era oî ntreb area l care fi arvrut să ri pmească
răspuns.Ce voi a R aensă sp ună d espre b ăr batul cel bărbos dcân Elyasl î
î
ntreru psese? Zadarn i
c.Î ncercă- şisă
imagi neze m cuarătau f et
ele A i
el, ca re
i
ntrau î n Man ă,unde,după câ t
e sepu s nea, numaiSt răj
er i
iî ndrăzneausă
meargă şi se ul ptau cut rol
ocii
, cân do a uzipe E gwen e nîtor
cân du-se, cântân d.
Se ridi
căanevoi eî n pi ci
oare şisedusesăo î ntâmpi ne.Fat a seop ri
brusc,ui t
ându- sel aelcucapulapl ecatîntr-opart e.Eraîntuneric,şiPerrin
nu-i put ea vedea exp r
esia d e p e ch i
p.
— Ai f ostpl eca tă mul tă vrem e,şo pti el . Te-aisimţit bine?
— Am mân catcu mama l ui,r ăspu nse ea.Şi apoi am dan sat… şi am râs .
Parcă rectuseo ve şnicie de cân d n u maidan sasem.
 — Îmi ami nteşt
e de Wi l al
’
Seen. Ai f
ost î
ntotdeau
na îndeaj
uns de
î
nţel
ea
ptă câ t sănu- llaşipe Wi l săfacăt ot ce vreadin ti
ne.
— Ar am e un b ăi
at de treabă şie plăcut săstai cu ,el
i
-oîntoa
rseea
sever
. Mă face să . râd
Perri
n of tă.
— Îmi par e rău. Mă bucu r căte-aisimţ
it bine.
Deod
at ăî lluă în b raţ
e şilacri
mi i sepr el
inser
ă pe cămaşaui.
lO mângâi
e
st
inrt
poagh
eerpef
cu etp
ăe.
el r
.„NRanca
u da r,şt
el i ceusă
care nf
a
ştcă
a”
i ,i
n îşi
ci
odsp
atuse
ă ce .el
R
săa
f
a nd sau
că şt
ia ce
cum să
să
sp
use
nă.
— Ţi -
am spu s că-
mi pare rău. Chiarmă bucu r căaidan sat şite-aisimţit
bi
ne.Zăuaşa.
— Spu ne-mi cămaisu nt î
n viaţă,î ngăi
mă Egw en
e cucapu l pepi ept
ul
l
ui.
— Ce?
Se dădu n îapoi,îşipusemâi nil
e pe braţ el
el ui şiseui tăla elî n nîtuneri
c.
— Ran d şiMat . Cei
lal
ţi
. Spune-mi căsu nt în viaţ
ă.
Perr
in t raseadânc aerî n piept şiseui tă nedumeri
tl a ea.
— Sunt î n viaţă,spuseelî n cel e din urmă.
— Bi ne.Î şişt ersefaţ
a cu deget el
e.Ast a voiam săaud. Noa pte bună,

Perrin.SS
eomrin
diuşor
că î. vâ
n rf
ul pi ci
oarelorşiî l sărută uşo r pe ob raz, apoi t r
ecu rep
ede
pe ânl gă , elî
nainte caPer rin să p auce să usp nă ceva.
Se î ntoarsesăseui t
e după ea .I la seri di
căsăo î ntâmpi ne,şicel e două
f
emeiur cară î
n că ruţ
ă vor bind în şoa ptă. „Ran d poa te căar n îţ
elege, îşispuse
el, dar eunu î nţel
eg.
”
Dep arte,în noa pte,lupi iîncep ură săur lel a primul păt rarde l ună nou ă
care se di ri
cal a orizont, şiPerr in se nîfioră. O săfie i tmp şimâi ne să se
gândea scădi n nou l al upi. Se n îşel
a. Lupi iîl aştep t
au în vis.
CAPITO LUL 26
hiteb
Wri
dge.
Ultima not ăt remurătoa re dintr
-o mel odie,pe care cugr euo put eai
recunoa şt
e cafii nd Vântul pri ntr
e să lci
i, se i st
nse, spre marea uşu rare a
tuturor,i ar M at lăsăj osflaut ul cu i ncrustaţi
i auri i şiargi
ntii al lui Thom. Rand
î
şil uă mâi nile de al u r
ech i
. Un mari nar arec t rân
s gea oarâm pă p e punte
scoase n of u
tatad ânc de şu urare.O vr eme,si ngu rel
e zgomoet ă rmaser ă
f
oşn etul apei , care se ovelade b arcă, sc
ârţâitul ritmic al vâsel
lor şi , din câ
nd în
când, zb ârn âi
tul parâm el
or agi tat
e d e vân t
. Acest a băteadr ept din prova
Picăturii
,i ar p ânzele nefol
ositoare uses
f eră st
rân se.
 — Cr edcămer iţ
i mulţumiri, mor
măi,î n cel
e di
n urmă,Thom Mer ri
li
n,
pen
trucăm- ai învăţ
at cât este de adevă
rată vech
eazi ca
l
a. Ori
câtl-ai î
nvăţa,
porcu
l nu va i ştni
ciod
ată săcân t
e din flaut.
Marinarulizbucniîn â rs,iar Mat ri
dicaflautul, caşicum ar fi vru t săi-l
aru
nce nîcap . Cu mul t
ă a gi
li
tat
e,Thom i -l smul
se i n
d mână şi
-
l aşeză n cuît
ia
sade p i
ele g
roasă.
— Cr edeamcăvoi , past
ori
i, vătreceţ
it i
mpul cu l oi
e cân
t
ân d di
n n aisau
di
n fla ut
— .RA st
andaeopsă
ăstm
ă
oruln
,îve
ţeâi
mâr săMatu
.nE
mai cr
e
l cân
taddice
n nu
ain
văd
, nucueuochi
. i mei.
— Ei , da,elmaiare puţin altent
. Poat
e art rebui săne ocu pam de
j
ongleri
i,băiete.Măcarpentruast aeştişitupuţinmaiînzest
rat.
— Th om, spuseRan d,nu şt i
u decet e chinui aşademul t
.
Aruncao pri vi
re spre mari nar, apoicoborî gl
asul.
— De f apt
, nu vrem cuad evăratsădev eni
m Menes t
rel
i. E numaiun
pret
ext, până ce-i găsim pe Moi rai
ne şi pe ce
il
alţ
i.
Thom set rasede un cap ătalmust ăţ
i
i şipărusăcer cetezecu privi
r
ea
pi
eleanet edă,maro- închis acu t
ieiflaut ului
, pe care oţ ineape gen unchi
.
— Şi da cănu- i găsim, băiete?Nu av em deunde şt i nicimăcar dacămai
sunt în viaţă.

spri
jin,—dar
Sunt sp
râsi
ngur,
cen
elrep
e l
i
acău
cestRian
ad ercu
a ări
torât
u cobe;se
e îpnt
ânoa
ăr se
sprsp
e re
n Mat
as, bu, cău
et
zel ân
stduse
rân -
şiuşin
ochii aţintiţi pe p unte.
— Ei , zişit u, î i zâm bi Ran d. Nu p oţi fi aşade î nneb unit după cân tatul
din flau t, de vr eme cei ci
n măca r nu eşt iîn stare.Şi nicieunu prea su nt .
Înai
nt e n -
ai vru t niciodată s-oaci f.
Matri dicăoch i
i, con ti
nuân d săseî ncrunte.
— Şi dacăsu nt morţ i?î ntreba elî ncet
. Trebuie săluăm f ap t
ele aşacu m
sunt, nu?
În aceacl i
pă, st raj
a de l a prova stri
ga:
— Whi tebridge! Se ve de Whi t
ebridge!
O u lngăbucat ă devr eme,nev enindu-i săcr eadă căMatput easpu ne aşa
ceva cu atâat cal m, Ran d se i u
tă fix a l pri
et
en ul său, pri
ntr
e mari narii care se
agit
au, pr egă tindu-sesăt ragă la mal . Mat î l privea şiel,fulgerându-l din oc hi,
cucap ul l ăsatî ntre u mer i. Ran d ar fidori t să-i spună o su med eni
e d e ulcruri,
dar n u l e p ut eaexp rima pe o tate.Treb uia săcr eadă căşicei l
alţi er
au în vi aţă.
Era b o
li
ga toriu. „Şi de ce? îi spuse n u glas sâcâ i
tor
, care-
i răsuna î n străf
undul
minţii. Ca s ăi asăt ot ul caî nt
r-una di nt re po
veştil
e uli Thom? E roii găsesc
comoa ra, îlî nf râng p e ce l răuşit răi
esceri f
ciţi până la adâncibăt râneţi
? D ar
unele d intre p oveşti
le u li nu sf ârşesc şa.aUneor,ipână şieroi i mor . Eşt
i şit u
erou, Ran d al ’
Thor? şt Ei er
ou , păstoru l
e?”
 Brusc, Mat roşi şi
-şiînt
oarse pri
viri
leîn altă part e.Izgo
nind gânduril
e
supărătoa
re,Rand să riîn pici
oar
e şi se u dse sp
re p ar
apet, pri
n mi j
locu
l
agi
taţi
ei. Mat veni după elcu paşimi ci
,f ără săfacămăca r efort
ul de a-i evit
a
pe marinarii ca
re-
ii eşea
u în cal
e.
Oamen i
i serepezeau de col
o col
o pe barcă, tropăind pe punte cu
pi
cioarel
e goale,trăgând de rân
f gh i
i,legând ni
şte parâm e şi dezl
egând alt
ele.
Unii pregăt
eaubal oturilegat
e nî piel
e unsăcugrăsi me,pl i
ne aproape pân ăl a
ref
gruz
a b
ei,cu
se l
ână
i
m ,iarcu
şcau al
ţi
igu
si–ran
rân
fţaghi
ui groa
nora seecâ
ca
r t î
nch
mai f ei
et
ăcu uri
ăl
ser easem
ulien
Rand.
ea rÎnr
ebu
t ci
iud
da
e
mii de ori î
nainte,dar căp i
tanul Domonse l i
pmba n î su s şi în jos e p punte,
î
mpărţ ind poru ncicugl as ut
năt orşibl est
emân du-i pe cei care n u se i mşcau
î
ndeajuns d e e rp
ed e pentru a-i fi pe plac.
Rand er a at ent numai la privel
işt
eaaflat ăî n a f
ţal or, care sezări li
mpede
după ce r ecu
t ră d e un cot mic p e care ârulî lf ăcea în acel l
oc. Legenda o
cunoştea, pen trucăo auzi se i n
d cântece şi din poveştil
e n eguţ
ători
lor
ambu lanţi, daracu m urma s- o vadă cuochi il ui.
Pod ul cel Alb sear cui
a su s,deasu pra apelorl argi, de dou ă ori maiî nal
t
decât ca targul Picături
i şipoa t
e şi mai mult , şisclipeade a l un ca păt la
cel
alalt, alb cal aptel
e,în lumi na soarel
ui, abso rbi
nd razele p ână ce ă p
rea că

st
aprăl
eluce
e ş
n
î e
tbu
vol el
raî
n
t su
e, şi
pa.rSt
că âp
lp
ri
easufib
rţiri
,p
avi făcu
entţ
ruidai
nsuasţ
cee
ina
eşigp
ri
euat
t
ră,
a t
ea se cu
pod uf
lu
un
idl
a
aut.în
Aveaiimpresiacăeraf ăcutdi ntr
- obucat ă,caşicum f usesesculptatdintr-un
si
ngu r bloc e d pi
atră sauf ău rit de mâna unui uri aş, î
ntins şi î
nal t
, cu rbându-
sezvel t şigra ţios p est
e râ u, ast felî ncât, privi
ndu- l
, uitai cât era de mare. Una
peste alt
a, ora şu l care se nt i
nîdeaî n juru l pici
orului de p e mal ul de răsă ri
t
părea e d a r d
eptul neînsem nat , deşi Whi t
ebridge r e
a cumul t maimar e decât
Emon d’s Field, cucase de p iatră şicărăm i
dă l af elde n îalte caacel eadi n Ta ren
Ferry şidocu ride em l n careăt ru
pndeauî n ap el
e râu l
ui cani şt
e d eget
e su bţi
ri.
Bărci micu ţ
e sengh îesu iau î mpr ejur, pline de p escari care-şistrângea u
năvoadele.I ar d easupra t uturor, Pod ul cel Alb seî nălţa şist rălucea .
— Pare de sticl
ă,î ngăi mă Ran d, fără săsead resez
e cu i
vaî n m odsp ecial
.
Căp i
tan ul Domon se opriî n spa t
elel ui şi-
şiî nfipsedeget el
e maride l a
ambele mâi ni î n cingătoarea at lă.
— Nu, flăcă ule.Ori cear fi, nu est iclă. Oricât de tare ar ven i ploil
e,
alunecos ţîi zic eua nu fi, şini ciceamai ascu ţi
tă daltă şini cicel mai put erni
c
braţnuarput eacuni ciunchi psă- lsfărâme.
— O r ămăşiţă din Vâr sta Legend el
or,i nter
veni Thom. Di ntot
deau na am
crezut aşa.
Căpitan ul mor măicuun gl asaspr u.
 — O fi. Dar e şide maref ol
os, ori
ces- ar zice. S-ar putea -l
afi ăf
uri
t al
ţi
i.
Nu- i musai tr
eabă de esA Sed ai
. Lu a-m-
ar orNocu l. Nu-i musai a fiaşa ed
vechi.Hai,maicuvlagă,mocofanule!stri
găel,deodată,şisegrăbiundevaî n
josulpunţii
.
Rand rămasecuoch ii holbaţi,încăşimaicu ri
os. „Din Vârsta
Legen del
or.
” Făuri
t
, aşadar, de A es edSai. Din prici
na a st
a că pi
tanul Domonse
simţeanel alocull
ui,î n ci
uda a c eeace sp useseesp dre minunăţii
le şi
ci
alu
t
adăţ
, en
săi
-i
l
leşiulmi
vezi
i.şi
Treab
săă
ld
- ae
ti
ng A
es
i.„Şted
S
iaa
ii
. Unan
asta, er
ua
?”săOauzi
cl
i
pă,vor
lb
uii
nR
daun
-se
d iesp
dr
se e el
, că
păru
prin su prafaţa albă cal apt
ele r t
ecea o u mbrăt remurăt
oare,î şilua ochii de al
eaşise i ut
ăl a docu ri
l
e ca re seot taprop i
au, dar ot
t maizăr eapod ul cucoa da
ochiului.
— Am aj uns,Thom, sp useel , apoisesi li sărâd ă.Şi fără vr
eoî mpotrvi
ire.
Men est
relul nu făcudecâ t săpuf nea scădispreţ
uit
or, zbârl
indu-şi
must ăţi
le,dar cei doimari nari care pregăteauo parâm ă undeva, î
n ap r
opiere
de ei,î l sfredeli
ră o cl
ipă cu pri vi
rea pe R and, înai
nte săse nt î
oarcă lat rea
ba
lor
. El se p o
ridi n râs şi î
ncercă ă nsu se m ai uit
e al cei doi,totdru mul sp re
Whi t
ebridge.
Picăt
ura sest recură cu agi li
tatel ângăprimul doc, f
ăurit din scânduri

groa
vâsl
ese
lorcnî
t
ai
rnse
efăcueap
panişt
râe
ul st
uiâsl
pi
ă sema
î
nvsivi
b,
ol uru
ezn
eşi
încu
j sm
uru oa
lcapl
ea
t,
el
oşi
rase
cestop
ro
ri
a cu
.Du păo mişcare a
ce r aseră
t vâslel
e n îău ntru , marinari i aru ncară nişte parâm e b ărbaţi
lor care se
aflau pe mal ,iar aceşt i
al e egară
l n
cu
od uricom pli
cate,î n t imp ce l ţ
ai membri
ai echipajului dădur ăl a o part e b aloturile cul ână, pen trua f eri cocade st âlpii
docului
.
Înainte ch iarcabarca săfie an corata cu m secu ven ea, la capătul docul
ui
apărură ni şte căleşti,î nalte şi dat e cul ac n egru şiscl ipitor, fiecare cuun nume
zugrăvi
t pe u şăcu l it
ere ari m, auri i sa u st acoj
ii. Oamen i
i ca r
e ven i
seră uc el
e
se grăb i
ră săur ce albord de n îdată ce a psarel
af usese orât cobă;er au bărb aţ
i
cuch i
puriî ngrij
ite,î mbrăca ţiî n su rtuce ul ngide ca ti
feaşicumant ii cugu lere
de măt ase, avândî ncălţări de p ân ză nîpi cioare,fiecar e fi ind urmatde u n
servi
tor nîveşt minte s i
mpl e,ca re d uceaî n braţ e cu ti
a cubani ,f er
ecatăî n fier.
Se ap ropiară de căp i
tan ul Domoncuzâmbet ef alsepe ch ipuri, car
e se
şterseră de n îdată ce lese ră st
i:
— Hei ,t u!
Şi î nti
nseun d eget gros pe l ângăvi zi
tat
ori,f ăcându- l pe Fl oranel b
G să
rămân ăî mpi etri
tî n l oc, undeva la cap ătul bărci i
. Vân ătaia de p e ru
fnt e p e car
e-
io ă lsase cizm al ui Ran d di spăru se, dar el totî şimai pi păi a din cân dî n când
locu
l, ca şi cu m ar fivr ut să- şiad ucă mi ant e.
 — A ost
f ul t
ima oară cân d aidormitî n post pe vasul meu ! Sau eporice
al
t vas,dacăo săi asădupă voi a mea. Poţi să-
ţi al
egi pe unde sădeb arci– pest
e
bordsaupemal,darcară-t
eimedi at!
Gel
b ăl
să meri
u iî n o j
s,i ar ochi
i săi
, pli
ni de ură , sc
li
pirăî n direcţi
a uli
Rand şia priet
enil
or săi, dar mai ales nîspre Rand; era p ori
vire veni
noasă.
Bărbat
ul celdeşi
rat pri
vide u jr împr
ejurul său pe p unt
e,că utând spri
ji
n, dar
f
ără să par
ă preaî ncrezăt
or. Unul câte unul, fiecar
e omdi n ech i
pajridicăochii
d
de a
esculmp
tr
ăea
nb
ia
t
,d paer a
ca
r
pe
oiî o
nfăoch
ceaişi
î-
ilrpri
eapvi
ărucu ră
pricea
vireală.piGel
b,p
ezi
şă ă
drud
e de-
ouăa odr
riept
ui
ma lapri
gă
decât î
nainte.Morm ănid un bl estem, else ăp nust i su b punt e,înspre cabina
echipajului. Domont ri
mise do i oa men i după el, ca săe fisi gur că u nfăcea
vreunr ău,mormăicevaşipărucăni cinu- imaipasă.Cândcăpi tanulse
întoarse nîtr-
un sf ârşit cătr
e ei , neguţători
iîncep ură di n nou săzâm beascăşi
săf acăpl ecăciuni , de p arcănu f useseră tuşi câ
de p uţi
n întrerupţi
.
Laî ndemnul l ui Thom, MatşiRan dî ncepu ră să-şiad une lucruril
e
laol
altă. Nu avea u pr eamul t
e,î n afarăedh ainele d e p e ei
. Ran d avea î
ncă
păturile de p e d rum şidesag i
le,pr ecu m şisab iat atăl
ui său. O cl i
pă,r ămase cu
eaî n mână, i ar d orul de ca săî l cu prinse taât de a tr
e,î ncât simţiînţepăturiî
n
pleoape.Se n îtr ebă d acăavea l să-
r
evad ă vreod ată p e Tam . Sau casa .

înfri
coCa
ş a
tsadepări
nt
ce
eaească
ce .i „
se
v O
z.i
”să-
ţ
Ofi
t pd
ân et
reci
înfiorest
rat,ulî
şivieţ
ii
pri f
nseugind
cingăfă
tră
o î
ncetare,
area albrâu,
peste su rt
uc.
Gelb sereî ntoa rsepe punt e,urm atde cei doicare- l păzeau. Priveadrep t
înaint
e,dar Ran d simţ eaî ncă va l
urile d e ură care se evărsau
r di nspre el
. Cu
spatel
e oafrt e drept şich i
pul întuneca t, Gelb co borî pasa r
ela cumi şcăribruşte
şise i er
pdu pri ntr
e p uţinii oamen i de p e mal , cr on
idu- şidrum f ărăr ea
p mare
grij
ă. Într-o cli
pă, disp ăru sedi n och iil or
, pierzâ ndu-sepe d upă ca l
eştil
e
neguţătoril
or.
Nu er au r p
eamul ţi oamen i acolo,iarcei car
e er au se doved
iră o ceată
pestri
ţă, în veştmint e s impl e,de u lcrători
, pesca rica r
e-şir eparaunăvoa del
e şi
câţiva âtrgoveţ
i care ven iseră să ri
veapscăpri ma b arcă osist ă d in Saldaea naul
acela.Ni ciuna dintre etfe n u era E gwen e şi nimen i nu ad ucea t câ
uşide p uţin
cuMoi raine,cuLa n saucuvr eunul di ntre cei pe car e R and năd ăj
duia să-i
vadă.
— Poa te n-au cob orâtl a docu ri, sugeră el .
— Poa te,răsp unsescu rt Thom, ap oiî şil uă i nstrumen tel
eî n sp i
nare cu
mar e grij
ă.Voidoi , fiţi cuoch i
i după Gel b. Dacăpoa te,o săne a fcănecazu ri
.
Vrem săt recem prinWhi tebridgeaşadeuşor ,încâtni menisănu- şimaiaducă
ami nt
e cămaf ost ai
ci ,l a cincimi nut e după ce vom fi pl ecat.
 Se îndr ept
arăspre pasa
rel
ă,cuman t
ii
le fluturândî n vânt
. Matavea cu
si
ne arcul, pe car
e-lţi
neade acu rm ezi
şul pi
eptului. Chiar şi
după t oate zi
lel
e
pet
r
ecu te al bord
, acest
at otmai atr
ase ripvi
ri
le câ t
orva oameni din echipaj
;
arcu
ril
e or
l au er mult mai scu
rt
e.
Căpi
tanul Domon iî l
ăsăbaltă pe neguţători
, pentru a-
l opri pe Thom în
drept
ul pasarel
ei
.
— Şi acu i ci
za mă părăsi
, Men es
trel
ule?N- aşput easăt e con vi
ng sămai
răm
cu âi
vi ? N
ne. Mu
ă-idu
lc o
oc te
cm
p a
u iî
lmenI l
ml
i
aan
ip,ot
u
rnvi
d
ie
tp ulmea
entruîespect
r
nzest
ră
ăriMen
l
e es
d t
umir
el
ti
i
alaşa
e. Te-cu
aşm p
use
tea
aduce co
alol at imp pen t
rusă rbătoareaSef an. Întreceri
l
e,ştii. O su t
ă de
mon ed
e de au r pentru cea ai m bună rec it
are aoveş pt i
i Marele A l
aiporn i
tî n
căutar
ea ornu
C l ui.
— Frumospr emi u, căpitane,răspu nseThom, cuo pl ecăci
une com pi
lcat
ă
şicuo mi şcare amant i
eica r
e ă fcusăflut ure otate pet
icel
e,şiî ntreceriaprige,
care,pe bună drep tate,at rag Men estrel
i din toate colţ
uril
e ulmi i
. Dar, adăugăel
cugl asu
ll i
psit de orice exp resi
e,mi -
e eam
t ă cănu ne p erm i
tem să că lăt
orim
cudumnea t
a, la preţuril
e p e car
e e l practi
ci.
— Mda , păi
, căve ni vorba…
Căpi
tanul scoasel ai veal
ă o pungăde pi ele din buzu narul surtucul
ui şii -

o aru n—
căAu l
iiT
ci suhom
nt.bA ceast
anii pa zor
e ca n
reăi, cân
mi i-d
aţiMen
dates
, t
rel
şiu l o pp
ceva ri
e nd
se
ea np
suîrmân ă.
a. Stri
căcuinile
nu er au aşarel e cu m cr ed eamşiv- aiţ câştigat cuvârf şiî ndesat drumul pân ă
aici
, cu t oate p oveşti
le ş i cântecele d i
n harp ă. Aş putea , cine şt ie,săvăof er cam
totpe at âtdacărămân eţil a b ord pân ă cej ua
ngemî n Mare a F urt unil
or. Şi v-aş
puteal ăsal a mal î n I l
lian. Un Men est
relbun poa t
e câ şti
gao n îtreagă aver
e p e
acolo, chiar şi fărăî ntreceri.
Thom şo văi , cântări
nd pu ngaî n pa l
mă,da r Ran d răspu nse :
— Trebu ie săne î ntâlnim ai cicu ri peteni
i noştri
, căp itane,şisămer gem
împr eună în Caeml yn. Va t r
eb ui să ăsă
l m căl ători
aî n Ill
ian pe al tă d ată.
Thom st râmbă di n bu ze
, ap oiî şizbâ rli mustăţi
lel ungişipusepungaî n
buzunar .
— Poa t
e dacăoa men i
i pe care treb ui
e să- iîntâl
nim nu su nt aici,
căpitane…
— Mda , mor măiacr u Domon . Gân deş t
e-te bi
ne.Pă cat cănu pot să-l mai
ţin pe G elbl a bord , casăai bă şicei l
alţi pe cine săse â mnie,dar eu , unul, mă
ţin de cu vân tî nt ot
deau na.Credcă e- dacu m t rebui
e s- o as
l m aimoa l
e,ch iar
dacăo săf acemde r teiori mai mul t până î n Il
li
an decâ t ar t reb ui
. Ei, poate că
trol
ocii ăi
a erau pe u rmele voa str
e,până l a urm ă.
Ran d clipi, darnu spu seni mic,î nsăMatnu se dovedi laf elde pru den t
.
 — Şi cet e-arface săcrezi al
tceva?întreb
ă el. Umblau u dpă comoara pe
care oam voişinoi.
— Poate,îngână căp i
tanul, părân
d sănu fie pr eacon vi
ns;î şipiept
ănă
barbacudeget
elesalegroase,apoiarătăspr
ebuzunarulî ncareThom
ascunsese npuga. Vă dau de d ouă ori pe at
âtdacăven i
ţiînapoi
, ca să l
e ab at
eiţ
oamenil
or gândul de al munca r g
ea. Gândi
ţi
-vă. Ridic ancor
a dimineaţăîn zori
.
El seîntoarsepe că lcâ
ie şiseduseî ndăr
ăt spre neguţăt
ori, cu ap
şimari ,
desf
ăcândom
Thu-şi braţ
şovăiel
aeî şi
ncă,scu
dazân
rR du
a-
nsel
d îen
p
lut
ăruşică-
-liî
mpf
ăicusepesă
nse pa
aştept
e.
sarelă,f ără să-i dea
ocazi
a săpr otesteze, i
ar M enestrel
ul se ăsăl dus.La ved er
eamant i
eisa l
e p l
ine
de peti
ce, mulţimea e d pe ch eiscoase n muurmur ,i ar n u
ii i se şi adresară,
î
ntrebându-l unde a vea să-şiţ i
nă r eprezentaţi
ile.„ S-a zis cuşed ereanoa stră
neobservat
ă”, se gân di Rand, dezam ăgit. Pân ă al a pusu l soar
elui, vestea esp
d re
sosi
reaMen est
relul
ui se va ră fispândit pest e ot
t î n Whi tebridge. Cu t oate asea
t,
î
l grăbi pe Thom, i ar acest a,cu fundat înt r
-o ătcer e morocăn oasă, nicimăcarun
î
ncercă î n
să
ceti
nea scă î
ndea j
uns p ent rua se u b
cu ra de a tenţi
a privitori
lor.
Vi
zit
ii
i caleşti
lor, aşe za
ţi sus,pe ca pră, privirăcu nt i
eres căt
reThom, dar
se ă p
reacărangu ri
le iîî mpied i
cau săst ri
ge. Fără săai bă habar î ncotro se
î
ndrepta,Ran do a pu că e p s
trada care mer gea epân l gă âur şit recea p e su b

pod.— Tr ebuie să -i găsmi pe Moi raine şipe cei lalţi

, stărui el
. Şi repede.Ar fi
trebuit să e n gândim să- i schi
mba m man tia uli Thom.
Dintr
-odată, acest a din urm ă scu tură di n cap şiseop riîn loc.
— Un han giu vapu teasăne spu nă da căsu nt aicisauda căau rec tut
prin ora ş.Un hangi u pot rvi
it. Hangi i
i cu nosc o tate n outăţi
le şibârfele.Şi, dacă
nu su nt aici, con ti
nuă el , uitându- se naîinte şi î
napoi , de al Rand că tre Mat,
trebuie să en sf ătuim.
Cu mant ia ca r e i seî nvălătuceaî n ujru l gl
ezn elor
, elporn i spre oraş,
depărtân du-se e dâ ru . Rand şiMatt rebuiră săi uţească pasul
, pentru a sei ne
ţ
dupăel .
Podul cel l
atşial b ca l
ap tel
e care dăd usenumel e oraşul
ui îl domi na şide
aproape,aşacu m se văzu se şi di
n dep ărtare, dar du pă ce opua că e p străzi
,
Ran dî şidăd u seam a căor aşul era cel puţinl a el
f de mare ca aer
Bl on, deşi nu
aşaagl omerat. Pe st răzier au câ teva căru ţ
e ca re seep dl
asau, tr
ase e d cai
, boi,
măga ri sauch i
ar oam eni
, dar u n erau căl eşt
i. Acestea i d
n urma a parţi
neau ,
probab i
l, numainegu ţători
lorşier au acu m ad unate pe ei ch
.
De-a l
ungul st răzli
or seî nşirau p răvăli
i de t oatef el
uri
le,şimul ţi dint
re
negu ţ
ători lucrau chiar n îf aţar eşedi
nţ el
or or l
, ded esu bt
ul firm el
or care se
legănau î n bătaai vân tului. Trecură pe ânl gă n u om care epara
r l
oa
e,pe ân l gă
un cr oti
or care idicarîn lumi nă di ver
se u bcăţi de p ânză enptruun cl ient
, pe
lângăun pant of
ar, care eaşedî
n uşăşibăt eacuciocanul î
n călcâi
ul unei
încălţ
ări. Boc ceg
i
iit r
eceau de colo co
lo st
ri
gându-şimarf
a, of
erindu-
sesă
ascu t
ă cu ţ
ite şifoarf
ecisau î
ncercând să-
if acăpe rt
ecătorisăse ni teresezee d
platouril
e orl sărăcăci
oase cu f
ructe sa
u legume,dar f
ără preamar e su cces.
Prăvălii
le care vi
ndeaumâncare aveau aceeaşi
marfă al
jnică ep care Rand şi
-o
ami ntea i d
n Baerlon. Ni
cimăca r vânzăt
ori
i de peşt
e n
u aveau pr
ea m ult
,în
ciuda u tturor băr
cil
or de pe âru. Vremuri
l
e n u er
au î
ncăgrel e cuadevărat
, dar
fi
recar
epede
e,şi
î
iardch
ăd ea
i
purilseam
e a ce
care avea
u se
n ncru
î nsă
tnu
atâm
se
î
npl
ej
griîdacă
e np
orat u se să
ăreau sc
hi mb
fia
rămceva,
as şicuî
ncă
ochii aţi
ntiţ
i sp re ceva nevă
zu t şinep lăcut.
Î
n mi jl
ocu l oraşul
ui, acolo unde î ncepeaPod ul celAlb, seafla o pi aţă
mar e,pava tă cupi etr
e o tci
t
e d e mai mul t
e g eneraţ
i
i de picioar
e şi de roţi de
căruţă. Piaţa era înconj
urată de h anuri, prăvăli
i şiclădi
riî nalt
e,di n căr
ămi dă
roşi
e,cufirme car e purtau aceleaşinume p e care Randl e văz use peşi lu
e
cal
eştil
or e dp e ch ei
. Thom i ntră înt
r-unul din acele hanuri, al
es, după câ t se
părea,l a nîtâmpl are.Firm a de d easupra u şi
i, car
e seegă l
na n î băt aia vântul
ui,
aveae pea, într-
o p arte,imaginea n uui bărba t career g
mea cu paşi mari
, cuo
bocceaînspat e,iarîncealaltăparte,acel
aşibărbatcucapulpeopernă,i ar
numel e h anului era O di
hna Căl ătorul
ui.

butoi,şS
ial
aa cea
doibărbmare
aţi
,î er
mb a
răcgoa
aţil
îă,
nhîn
aneaf
i ara
grosoulan
nuei han
de l
ucgiut
ră gr
ori
,as
car car
epe
riscot
veaueaber e din
posomorâţ iî n fundul hal belor, aşezaţ
il a o m asădi n dos. Numaihan giul ri
dică
pri
vireacân di nt rară .ei Un per eet care e ven leacampân ăl a umer i despărţ
ea
î
ncă pereaî n dou ă,de a l un ca păt la cel alalt; pe fi ecare artep seflaua mese şi
un căm i
n î n care ardea focul. Rand se nî tr
eb ăî n t r
eacă t dacăt oţ
i han gii
i erau
graşişicuî ncep ut de ch el
ie.
Frecându- şimâi nile cumi şcări bruşt e,Thom vor bi cuhan giul despre
fri
gu l careu n se a midomol ea şi ceru vin fier binte,cumi rodeni
i, apoiadău gă
cugl as scăzu t
:
— Exi stă vr eun ocl în car e eu şi prieten ii meisăput em vorbi fără săfim
deranjaţi
?
Hangi ul făcuun sem n către per eel
te desp ărţi
tor.
— Celmai bun oc l est e de part eaceal altă, dacănu vr eţ
i săl uaţi şi
-o
cam eăr.Ast a-i pen t
ru mari narii care i
nv de p e âru . Se p are că umătjaet din
echipaje aucevae d mp
î ărţi
t cuceal alt
ă u jmăt aet.Nu vr eaubăt ăila mi ne nî
han, aşacăî iţ in dep arte unii de a lţ
ii.
El îl cercet ase pe Thom cu ri pvireade l a bun n îceput,iar acu m îşil ăsă
capul pe opart e,cuo exp resi
e vicleană î ntipărită pe ch i
p.
— Vr eţi săst aţi maimul t? N-am maiavu t pe ai cini ciun M en es
trelde
mult ă vreme.Oamen i
i o săpl ătească ineb p en t
ru cev a car e săelab at ă
gâ
nduri
le d
e al greut
ăţi. Potsăvămai i ert de câte ceva
,l a pl
ata camereişia
mesel
or
.
„Neob
ser
vaţi
”, segân di Rand posom orâ.
t
— Eşt
i preabun, grăi Thom, făcându-i o plecăci
une pol
it
icoa
sa. Poa
te că
aşa o săacemf
. Dar, deocam dată,vrem un l oc m airetras.
— Vă aduc vi
nul . Un Men estrelface bani buni pe ai
ci.
Mesel
e de dincolo de per eet er
au goa l
et oate,darThom al eseuna aflat
ă
chiar —n
î mi
Caj
losă
c.nu p oa tă ni
men i săne ascu ltefără s-o şti
m şinoi ,le expli
căel .
L-aţi auzit ce cea
zi? C i
căsăne mai i erte de câte ceval a plată. I
-auzi
. Pai, cu
mine a ici
, ar fi de d ouă ori mai mul ţi cl
ienţ
i chiar dacăn- aş a fce lt
a
ceva decât
săst au l a masă . Ori
ce a hngi
u cinsti
tl e of
eră en Mestrel
il
or o meră,
ca de- al
e
gurii
, ba ch iar şiceva pe deasupra.
Masace a goal
ă nu er a prea curat
ă,i arpod eaua nu maif use
semăt urată
de maimul t
e z i
le,dacă unde săpt ămân i
. Ran d pri
viî nj ur nemul ţ
umit. Jupân
al
’Vere n -ar fiî ngădui
t ca anhul săusă j u
angă t a
âtde murdar , nicidacăar fi
f
ostol n
bavl a pat şiar fit rebuit săseri dicecasăf acăelcu răţ
enie.
— Cău tăm veşit
. V-aduceţ
i aminte?
— De ceai ci?întrebăMat . Am t recut pe l
ângăal t
e han uri car
e păreau

maicu —rate
Ch.i
ardi ncol
o de pod ,l e arăăt Thom, es te drumul spre Caem lyn. Toţ
i
cei care rtec ri pn Whitebri
dge u aj
ng n î piaţa ast
a,dacănu mer g p e âru, şiştim
căpri etenii noşt rinu au l uat-o p e caleaaceea . Dacănu se i şt
e n imic de ei aici
înseamnă că - au
n ap ărut. Lăsaţi
-mă p e mine să vor besc. Tr
ebu i
e s ă avem mar e
gri
jă.
To cmai at unciapăruhangi ul,ţ i
nând de t oartăt reică ni de cos it
or, vechi
şipon osite.Grăsan ul şter
se u pţi
n masacuun proso p, puse căn il
e osj şi l
uă
baniidel aThom.
— Dacărămân eţi
, nu a vt rebui săpl ăt
iţ
i bău turi
le.Am vi n bun ai cea.
Th om zâmbi , darî n ochiil ui nu sevedea niciurmă deamuzament .
— O sămă gân desc eu, han giule.Ce veş t
i maisu nt peai ci? Noiam t ot
umbl atşin- am maiau zit nimic.
— Veşt i mari, cesăzi c.Mari .
Hangi ul îşiaru ncăproso pul pe umărşi -şit raseun scau n. Se sp ri
j
ini, cu
braţel
eîncruci şate,detăbli
ameseişiseaşezămaibi ne,oftânddi ngreuşi
spunân du-le că a eromar e u şurare să ai m stea şi eljos. Se numea art Bim; l e
povesti pe a l
rg espdr e pici
oarele sale,desp re ă b
tăturişimont uri
, desp re cât de
puţin răgaz avea se să od
ihnească şidesp re băil
e p e ca re elă f
cea, până ce
Thom pomenidi nnoudespr enout ăţi
,iarcelălal
tschimbăsubi ectulfărăsă
facă ăcar
m o pau ză.
 Veşt
il
e,aşacu m le spusese, er
au mpiortante.Falsul Drag on
, Logai
n,
f
uses
e capt
uratdupă o mar e bătăil
e purtată pe ân
l gă uLgard, pe cân
dî ncer ca
să-
şiducă rma at
a din Ghealdan în Tear. Din cauza r p
ofeţ
ii
lor
, dacă om
d ni i
î
nţel
egeaudespre ce a vorba
er. Thom f ăcusem n că nîţ
elegea,iar art
Bi m
con
ti
nuă.Drumuri le di
nspre miazăzi er
au pline de oa meni, ceimainor ocoşi
avâ
nd cueit otce u pt
eau căra. Erau cumi il
e şi fugeau în toat
e dir
ecţii
le.
— Fireşt
e,ch i
coti vi
cl
ean Bartim, căni men i nu af ost de part
eal ui
L
Nogai
uma n
i.rNu
efu,
ginu
aţi, ch
, n-o
i să
puri lgăsi
e, ţ
cai
epr
r ea
n
îcearm
ul
căţi
săcare
gă ăscă
sea s
rec
uun
noască
l
oc m aşa
asi
i ceva,
gur acu
, cu m.
toat
e
necazuril
e d in j urull or.
Femei le AesSed ai fuseseră,fireşte,impl i
cateî n pri nderea lui Logai
n.
Barti
m sc uipă p e pod ea cân d pom eni de s a
ta,şi -o ăcu
f di n nouat uncicân d
spuse că el
e l îduceau pe a fl
sul Dragonl a mi azănoa pte,în Ta r Va l
on. El, Bart
im
era un om ci nsti
t, aşal e spuse, un om r espectabil
, şi, dinspre p art
eal ui
,
femeil
e A es ed Saiput eausă se ntoa
îr
că colao d e unde ven iseră, dreptîn
mijl
ocu l ManeiPust iit
oare,şisă -
şiia cuel e şi Tar V alon. Ni
cil a o mie d e mil
e
nu voia săse ap ropi
e d e o esA edSai, dacă veaa eda l
es. Fireşte căele se r op
eau
în fiecare sat şioraş n dîrumul lor spre mi azănoapte,pen t
ru ca am o eni
i să-l
vadăpeLogai n,aşaseauzi se.Pentrualearat atuturorcăf alsulDragonf usese

p
dri
ns,
acă i
ar
a u
ast n
îl
mea
sem er
na asădin nou
se ap
ropîne si
i gu
e ran
d A
esţă. Şi
ed
S aiar
. Maifid ori
că- tven
i să eavadăsăaşa
pl ceva,
ece nsp
îrch
ei
ar
Caemlyn.
— O să -l ducăî ntr-
aco lo, casăi -l arater egineiMor ga se, î
il amuri
hangiul, atingându-şir espect
uosf runteacudeget el
e.N- am văzu t-o n i
ciodată
pe R egi
na. Fi ecare omar t reb ui să -şivadă R egina a l a fţă, nu cr edeţi
?
Loga i
n put eaf acedi verse„ şmech eri
i”, şi
,j udecân d după mod ul în care
Barti
m î şipl imba pri vi
ril
e d e a l unul l a altul şi-
şiumezea buzele cul i
mba, er a
l
imped e a l ce es ref erea. Pe u lt
imul di ntre alf
şii Drag oni î l şivă zuse, cu doi ani
î
n urmă,cân df usese sdu şi arătatpri n toată aţra, dar acel a er a n umaiun
oarecare, careezu cr
se că se ut eapace
f rege.
De d ata a ceeau n fuseseevoi ne de
AesSedai .Soldaţi
iîllegaserăcul anţ urideocăruţ ă.Unbăr batcuchi pul
moh orât
, ca re seot tjel
uia acol o,î n căruţă, acoperindu- şica pul cubraţ ele d e
cât
e ori oamen ii arunca u în elcupi et
re sa u îlî mpungea u cubeţ el
e.Şi se
găsseră
i ulm
ţ
i s-o a fcă,i ar sol daţii nu-i opri
seră, câtă vr eme n u-l omorau . Era
maibi ne ca oam enii să vad ă căi ndivi
dul nu ave a n imi c eşi
i t din com un. Nu
puteaf ace şm „echerii”.Î n sch imb, cuLoga in ăsta, ar fi avu t ce ved ea. Ar fi avu t
şiBart i
m ce să povestească nep oţil
or. Numaică an h ul nu- iî ngăd uia săpl ece.
Ran d ascu lt
a cuun i nter esnepr efăcut. Când Pa danFa in ad useseî n
Emon d’s F i
eld vorba despre alsu f
l Dragon, un bărba t car e p utea, cuad evărat,
să m ânui ască Puterea, f
usese estea
v ceamaii mport an t
ă sosi tă de d oian i
î
ncoace nîŢi
nutul celor ou
D ă Râuri
. Totce sentâm
îplase e d at
unciî lfăcuse să
ui
te de ast
a;tot
uşi, poves
tear ămâneacev
a despr
e care oamen i
i aveau să
pomeneascăul ţ
m
i ani după aceea,şisă el sp
ună şinepoţil
or. Pesemne că
Bart
i
m avea să el sp
ună nep oţ
il
or săică
-l văzu
se cu ad
evărat pe Logain, ch
iar
dacăva fif ostaşasaunu. Ni meni nu avea săconsi
der
e căot tce ilse
î
ntâmplase nor
u săteni din Ţi
nutul cel
orDouă Râuri mer
it
a p omen i
t, dacă un
era
u eiînşi
şide a colo.

de an— CDi
i
. e nn
- ast
aş a,adzâm
săbiuT
fihomo!
acol, s-
arput eaf aceo povest
e,car e ardăi nui o mie
Părea săfie purul ad evăr,iarRan d ch i
araşaşicr edea.
— Aş put eaor icum săî ncerc să-l văd. Darnu mi -
aispu s pe cecal e se
duc.Poate cămai su nt pe a i
cişial ţ
i că l
ători
, care să
-mi poa t
ă sp une şi mie?
Barti
m fl utură di spre
ţuit
ordi n mân a sagr asă.
— Spre mi azănoapte,ast a-it otceşt i
el umeape ai ci. Dacăvr eisă
-l vezi
,
du-t
e nî Caemlyn. At âta şt
iu, şidacăest e ceva î
n Whi t
ebridge care merit
ă
cunosc
ut, euafl u.
— Nu m ăî ndoiesc,rosti polit
icos Thom. Credcăo mul ţ
ime de străini care
trecrinp ora
ş sepresco ici.
aFi rma dumi tale mi-
a a t
rasri vi
pril
e n îcăde a l
pici
oru
l podul
ui.

indivi
d,—unŞuilsă
di
n şt
ii
I
llcă
an,ncu
i u dooar
sod
li
i
enspreod
mp
î apui
obs.
tăA cu
cu mt dou
ot ă
ulzi
el
f dl
e
e ap f
ost
eceţ ai
ci
i şi pau
nn
gli
ci.A
cit
it-o chi
ar aco l
o,î n pi aţă. A sp us căo d uce â pnă în Munţ ii de N egură, poate
chiar până a l O ceanul Aryth, dacăt recă t
oril
e su nt desch ise, şicăau f ost
tri
mi şioamen i ca r
e s- o d ucăî n t oat
e co lţuri
le ulmi i
. Hangi ul clătină din ca p şi
con t
inuă:Munţ i
i de N egură.Am au zi
t căpe a col
o eceaţ ăt otan ul şicăpri n
ceaţa asta su nt făpturicare- ţ
i smul g ca rneade p e oa se nî ainte să apucisăf ugi.
Mat ch icoti
, atrăgându- şio pri vire severă din part eal ui Bartim.
Thom se aplecă aten tîn f aţ
ă.
— Ce spu neaso l
ia?
— Păi , cesăzi că…sepr egăteşte alai
ul care săporn ească după Corn ,
exclamă Bart i
m. Nu v- am maizi s odat ă?Ceidi n Ill
ian î i cheam ă pe o tiţcare
vorsă-şidedi ceviaţaacesteicăut ărisăseaduneacol o.Vădaţ iseama?Să- ţi
ded i
civiaţa uneil egende? r Cedcă osăgăsească pân ăl a urm ă ni şt
e n ătărăi
.
Exista mer eunăt ărăi prin pr eajmă. Indi vi
dul ăsta pret i
ndeacăvi ne sfârşitul
lumii. Ult
ima băt ălie cuCelÎ ntunecat, ch icot
i el
, dar n u foa rte convins,caun
om care râd e p entru a se con vinge n si
gur că ulcrul despreecar vor
beşte mer i
tă
luat în râs.Par e-mi -
se ă ceicred căt rebui
e gă si
t Corn ul lui Vaiere, înainte săse
întâmple o tate a st
ea. Ei, de a st
a ce a mi ziceţ
i?
Rămase o vreme t ăcu t
, du cându- şidosu l mâi ni
il a gu ră.
 — Fireşt
e,nu şt i
u dac-aş avea cesăl e mai zi
c,după iarn
a ast
a. Iarna,
i
ndivi
dul ăsta, Logai
n, şicei
lal
ţi doi de dinainte.De c e a
u fostat
âţi
aî n ult
imii
ani care să se otdt
ea rd
ept Dragonul? Şii arna.Trebuie sănsem
î ne ceva. Ce
cre
deţi
?
Thom nu păr easă-l ascu
lt
e.Men est
relul încep
u să reci
te capen t
rusi ne,
cugl as scă
zut.
În ap
rigal upt
ă din urmă cu oa npt
eacevi aţ
a o curmă,şimunţ ii se-
nalţ
ă
de p ază,
— A şi morţ
st
a-i
,rii
ânal
jăt
i uart
Briivegh
m, dează,
e par căcimorm
căar ân
fi văz
ut
utldnu
ej-
ami
must
l
ţi
n
i ge dch
mea em
e are
oama.
eni
care-
iî ntindeabani i
, venind să -l ascu l
te p
e Thom. Ast a-i
. Mar el
e Al
ai porni
tîn
căutareaCorn ului. Dacăreci ţi ast
a, o sădeanăva l
ă cut oţ
ii
, cădoa r au auzi
t
veşt
ile.
Thom părea î
ncăpi er
dut în dep ărt
ări
, aşacăRan d vorbi î
n locullui
:
— Cău tăm nişte priet
eni car e veneauncoace.
î Dinspre apus.Au f ost
mulţi străini pe aici,în ul t
ima s ăpt ămână?
— Câţ iva, spuseBart im, fără săsegrăbească. Mereu us nt câţ
iva,şi
dinspre răsă ri
t, şidinspre a pus.
Îi câ nt
ăridi n privi
ripe fieca r e,părând di
nt r
-odată bănuitor
.
— Ş i cum arat ă priet
enii ăştia?

aru ncă Ranod d

pri esc
vi
rehi se
fioroagu
săra asă
c
r r
e-
lăsp
r
eduu
nse
dă, d
aar
l ă Thom,
tcere. î
Of
tn
ât
nor
dsexa
bru
spsc p,
eratri
n t
reest
Men ei, î
i
rel
ul
se nt îoa rse spre an giu
h.
— Doi bărba ţi şit reifemei , precizaelf ărăt ragere de inimă. Put eau sos i
împr eună sau se
pa rat .
Le sch i
ţă port retul fiecăru iaî n numaicât eva cuvi nte,î ndeajuns pen t
rua
puteafi recu noscu ţ if ără săse nî ţel
eagă ce era ei cu
.
Bart i
m î şit recu mâ o nă pest e ca p ciufulindu-şipăru l rar
, apoiseri dică
încetî n picioare.
— Ni cisănu e t mai gân deşti săt e dai î n spect acol aici, Men estrelule.De
fapt, v- aş firecu nosc ător d acăv- aţi beavi nul şiaţ i pleca. Pl ecaţi şidi n
Whi tebridge,dacăsunt eţideşt epţi
.
— A maiî nt reba t ci neva de ei ? răspunseThom, l uân doî ngh i
ţit
ură de vi n
şipe u nt onf oart e cal m, de p arcă ăspr
unsu l era cel maipuţ ini mportan tl ucru
din l ume,cuo sp râncea nă ridicatăî n direcţia h angi
ului . Cine să fi f
ost?
Bartim î şit recuară işimâna pri n p ăr şisef oipe pi ci
oare,dând să plece,
ap oiî ncu vi
inţă capen trusi ne:
— Cam ac um o săpt ămân ă,di n cât e-
mi adu c ami nte,a veni t peste pod
un i ndi vidf oarte i jgărit. Toţ il-au cr ezu t neb un. Vorbeamer eupen t
rusi ne,se
foi
aî nt runa, ch i
ar şi at uncicâ nd st ăteaî ntr-un l oc…A î ntrebat de a ceiaşi
oamen i… de u nii di nt r
e ei .A î ntrebatde p arcă era ceva foarte mp
i ort an t, apoi
s-a p urtatde p arcă u n-i păsace ăsp
r uns pri
meş t
e.Ba sp unea că rebu
ti e să
rămână ai cisă-i aşt
ep t
e,ba căt reb
uia s ă pl
ece, căse grăbea. Acu
’ se sm i
orcăi
a
şii mpl ora,apoiîncepea să oru
p ncească precu
m un r ege.A f ostcât pe ce să-şi
ia o m amă d e bătai
e o da t
ă sau de oudă ori, aşa ebu
n n cu m era.Pa znici
i au
fost pe p unctul să-lînch i
dă, pent
rubi nele u
li. A pl
ecat spr
e C aeml
ynî n aceeaşi
zi, vorbind cuelî nsuşişipl ân
gând. Nebun, după cum v-am spu s.
Ran d pri
viî ntr
eb ăt
orsp re Thom şisp re Mat, şiamân doiclăt
i
nară di
n
cap
put.tCfi.
u hiar a dcăindivi
dul celcurios iîcău t
a pe ei, nu aveau habar ci
ne ar fi
— Eşt i convi
ns că-
i căuta pe aceiaşi oam eni
?î ntrebăRan d.
— Pe uni i
, da.Luptătorul şifemeia cu eştvminte de mătase. Darnu de ei
î
i păsa.Î ntreba de rteibăieţ
i de a lţară, răspunse a h
ngiul
, care aruncăo privire
atâtde u ite dealMatl a R and, încât aces
ta d i
n urmă sent r
îebădacă uncu mva
i se păruse. Era disper
atsă-i găsească. Dar, după cum v- am spu s,era nebun.
Ran d seî nfioră şiseî ntr
eb ă cine puteafi neb unul şide ce- i cău
ta. „
Vreo
Iscoad
ă a Cel ui Înt
unecat
? O are B a’
al
zam ons- ar olf
osi de un nebu n?”
— Ăst a era nebun, darcel ăl
alt
, conti
nuă Bart i
m, plimbându-şinervos
pri
viri
le şi petrecân
du-şili
mba p este buze dear că
p i se scase
u ragu
şinu o mai
putea mez
u i . A doua zi
… a d oua zi a ost
f pri ma d ată cânda a părut cel
al
alt, zi
se

han giu—
l şi t
ăcu
Celal .
alt
?î lî mbol di Thom, î n cele din urm ă.
Bart i
m pri viîn u jr, deşi nu maier a nimen iîn ujmăt aetal orde sal ă.Ba
ch i
ar se di ri
căî n vârufl pi cioarel
or şi privipest e peret
e.Când, î n cele d i
n urm a,
le răsp unse, of ăcuî ntr-
o şoa ptă grăbită:
— Ăst a- itotî n n eg ru.Î şiţ ine glugat rasăpest ef aţă, casă u n-
l poţ i vedea,
dar si mţi cu m se i u
tăl at ine,o si mţi ca şi cum ţ i
-ar nfiîge n uţ urţur e de gh eaţă
în sp inare.Mi -a… mi -
a vorb it. Cli
pi speriat şise p o
ri, pri
nzân du- şibuzade os j
cudi nţii
, apoicon ti
nuă: Gl asu llui era ca un şa rpe care se târăşte p ri
ntre
frunze o marte.Maicănu mi -aî ngh eţ
atsu fletul. De câte ori vine n îapoi, pune
aceleaşiî ntreb ări
. Aceleaşipe ca re e-la pus şi nebunul. Nimen i nu- l ved e ven i
nd
–doarcăapar edi ntr-
odată,zi uasaunoapt ea,şit efacesărămâiî mpietritîn
loc. Oamen ii au î nceput săse er f
ească şide u mbra l or
. Şi part eacea ai m rea
este c ă pazn icii de al porţ i pr eti
nd cănu a t r
ecut niciodată pe â l
ngăei , nicil a
intrare, nicil a pl ecare.
Ran dî ncercăsăr ămân ă cal m; îşiî ncleştăf ăl
ci
le până ceî ncepură să -l
doa ră dinţ i
i. Matse r st
âmbă, i ar Thom î şicer cetă vi
nul di n can ă.Cuvân t
ul pe
carei ci
unnul di ntre ei nu voi a să-l rosteascăsp ânzura parcă n văzd
î uh.
Myr ddraal .
— Cr edcămi -aşami nti dacăaşfi î ntâlnit vr
eodată pe ci neva de soi ul
ăsta,rost i Th om du pă o au p ză ceva mail ungă.
 Cap ul lui Bart
i
m semi şcăener
gciîn sus şiîn jos.
— Ar de-m-arfocul, preci
sţ i
-aiamint
i. Mă jur pe Lumină căaşa-
i cum vă
spu
n. Şi ăsta… şiăsta u mbl a d
upăace i
aşi oamenica ebu
n nul, numaică pu
sne
cămai este cueişio a ftă. Şi
, adăugăel, aruncâ
ndu-ilui Thom o pri
vi
re pi
ezi
şă
,
şiun Men est
relcupăru l alb.
Sprân cenel
el ui Thom seri dicarăî
ntr-un unghi ascu
ţi
t; păr
ea– şiRand
er
a convi
ns căaşaşier a – extrem de surpri
ns.

din l — Un
ume M
en
cuceva estrel
an i cuî
şori npă
rul alb?
cârcă. Pai
Te ,
si ce
agursă
căzi
nc,
u-
ln-oi
cu fi eu
nosc epnsi
ngu
idiru
vi
dl
ulMen est
ăstarel
şi
că - n
are niciun mot i
v să ăm cau te.
— Aşao fi,bom bă
ni Bar t
im peun t onmoh orâ.t N-a spu s-
ol imped e,da r
am avu timpresi a că r afi foarte supărat să fl a
e că ncieva î ancerca t să-i aj
ute pe
oa menii ăşt
i
a sa u să- i ascu
ndă d e el. Oricum, o săvă sp un ce - am
i sp us şi lui
.
Nu i-am vă zu t pe n i
ciuni i di
ntre ei, ni
cin- am auzit povestindu-se espd re ei, şi
ăsta-
i puru l adev ăr
. Pe ni ciuni i
, sfârşiel, subl
inii
ndu-şicu vi
ntele;f ărăves te,
trânt
i pe masăbani il uaţ
i de a l Thom. Term i
naţi-
văvi nul şipl ecaţi. Bine? i B
ne?
Şi, cu st aa, ser ăsucipe că lcâi
e cât puteade rep ede,privindu- i peste
umăr .
— Pi erit
ul , şopti Matdupă cepl ecă hangiul
. Trebuia să-mi dau seam a că

o săn —e Şca
iuo
tesă a
i
ci. î
se ntoarcă, î
i pr eveni Thom, ap l
ecân du-sepest e masăşi
coborând gl asul. Eu zic săne st recu răm î nap oila barc ă şisă ri pmi
m of erta
căpi
tanul ui Domon . Urmărirea se va oncce ntra p e dr umul spr e Caem l
yn ,în
ti
mp ce oi n ne n îdreptăm sp re lIli
an, la omi e d e mi le de ocu
l lî n ca r
e
Myrddraa li
i aşteaptă săne gă sească.
— Nu, seop usef er
m Ran d. Ori îi aşt eptăm pe Moi raine şipe cei lal
ţiîn
Whitebri
dge,orimer gem înspreCaeml yn.Oriuna,orial ta,Thom.Aşa
hotărâserăm.
— E oneb unie,băi et
e.Si t uaţia s-a sch imbat . Fă bine şiascu l
tă-mă.
Orice ar n spu
e hangiul ăsta, cân d un Myrdd raal o să -şiaţintească ri pr
viea
asupra l ui, o să-it oarne otutl desp re n oi
, până şi ce m a bău t şicât prafaveam
pe încălţări.
Rand seî nfioră, ami ntindu-şide pri vireat ainicăa Pi eri
tului.
— Câtdespr e Caem lyn… Cr ezi căJu mat eO
-ameni i nu ştiu căvr eţi să
aj
unge ţ
iî n Tar l Va
on? Acesta-i un momen tf oarte b un să e n găsim pe o ar bcă,
î
ndreptân du-ne s pre m i
azăzi.
— Nu, Thom.
Ran dt r
eb ui săsesi l
ească săr ost
ească vorbele,gân di
ndu- senumail a
i
deeade afi l a o mi e d e mi le d e ocu
l lî n ca r
e-l că utau Pieri
ţii
, dar r t
ase daânc
aern î pi ept şir euşisăse r p
on unţ e er
fm:
 — Nu!
— Gândeşte,băi et
e.Il
li
an! Celmaimăreţ oraşde pe faţ
a pămân t
ului. Şi
Marel
e A l
aiporn i
tî n căut
areaorn Cul
ui! Nu s-
a maivăzu t aşacev
a d e aproape
pat
ru su t
e deni a
. Un nou cicl
u de p oveş
t
i car
e de-abia aşt
eap
tă să efi com puse.
Gândeşte-
te.Nicin- ai vi
sa
t vreod
ată aşaceva. Până să-şideaMyrd draal
ii
sea
ma unde a ţ
i plecat
, veţ
i fi bătr
âni şicărunţi şiatât de o
sen
tiţ
i de g rji
a
pent
runep oţ
i
i voştri
,î ncâtni
cinu vă va maipăsa acăd vă gă sesc.
P
—e De
chi
pcât
uleluor
iiRa
tn
rd se
ebui î
nt
e să-i
ţp
iămai
riospu
expresi
n e?ce-
nu Oriit
ură
n danî
de ncă
ap
e- măţâ
dn
u ar
ce,ea
. săne
o
gă sea
scă. Pi
eriţ
ii o săne a şep
tt e şi în Il
li
an. Şi cu m săf acemsăscă păm de
vise?Vreausăşt i
ucemise- ntâmpl ă,Thom,şidece.Eumăducî nTarVal on.
Cu Moi raine,dacăpot ;f ără ea , dacănu se oa pt
e a l
tfel
. Singur, dacăt rebui
e.E
musaisă aflu.
— Dar I l
li
an, băiet
e!Şi o ca l
e sigură de scă pare,în o jsulr âului,în i t
mp ce
eit e cautăî n altă part
e.Sânge i şcen uşă, vi
sel
e n -au ce rău să-ţifacă.
Ran d nu ă rsp
unse. „
Vi sel
e n-au ce rău să-
mi f acă? Oare gh i
mpi i din vi
s
potsăt e-
nţepe cuadevă rat?”Apr oape că-şidori să-i fi povest i
tl ui Thom şi
despre a celvis.„Dar oare n îdrăzneşti să p s
ui cu
iva? B a’al
zam on apar e n î vi
sel
e
tale,dar n î
tre s vişi rea
lit
ate,oare ce ste?
e Cui ai îndrăzn i să-
i sp ui căt e a t
inge

CelÎ nt
Tun
h ecat
om ?”
părusăî nţ
eleagă , şi
-l priviceva maibl ân d.
— Chi arşivi sele de soi ul ăst a,flăcă ule.Până l a urm a, t
otvi sesu nt , nu?
Pe L umi nă, Mat , vorbeşt
e- i şit u. Şt i
u căt u, unul, nu vr eisăaj ungiî n Ta r
Valon.
Mat seî nroşil af aţă, stânj enit şimâni os în a celaşitimp. Nu- l pri
vipe
Ran d, cise i u
tă urât,î ncruntân du- se, spre Th om.
— De cef acemat âta caz? Vr eisăt eî ntorci pe bar că?At unciî ntoar
ce-te.
Noine p utem purt a d e grijă şi singuri.
Umer i
i sl
abi aiMen est
relului sescu turară de un hoh otde râst ăcut
, dar ,
când vorb i, gl
asulî i eranco îrda t şimâni os.
— Cr ezi căşt i
ţiî ndeajuns de mul te despre Myr ddraal
i casăscăp aţi de
unii si nguri? Sunteţi gata săi ntraţi de ca pul vostruî n Tar Va l
on şisăvădaţ i pe
mân a S upremeiÎ nscăunat e? Pu teţ
i măcar să eos
d ebiţ io A jahde l a
ta? r A
de-m-
ar u Lmina,băi ete,dacăt u chiar cr ezi căput eţ
i ajunge n si
guripână acol o,mai
spu ne-mi o d at
ă să l ec.
p
— Pl eacă,mâr âiMat , st
recurân du -
şio mân ă su b man tie.
Ran dî şidă du eams a cuul ui r
e căpu se
semân a pepu mnalul luatdi n
Shadar Lo goth, poate ch i
ar r p
egătindu-se să - lfol
osească.
De cea lal
tă parte a per eel
tui ca re desp ărţeaî ncăpereai zbucniră hohote
răgu şit
e d e râs, iar un gl as d ispreţuit
or sp use atr
e:
 — Troloc
i? Ce te crezi
, omule.Men estrel
? Eşt
i beat
! Tr
oloci
!Invenţi
i de pe
l
a Hotare!
Cuvi
ntel
el efăcură mâni
a săsest i
ngă, pr
ecum o găleat
ă de apă aru ncat
ă
pest
e un f
oc. Până şiMat se nt
oa
îrse epu jmătate că
tr
e p er
ee,
t cuoch i
i mari.
Rand se dri
i
căo cl i
pă, aru
ncao pri vi
re peste per
ee,
t apoise şeză
a r eped e,
si
mţi
nd cum i se r st
ânge om
stacu l
. De ceal
altă part
e se găsea Fl
oran Gelb,
aşezatl
a masadi n spat
e,împreună cucei doibărbaţi carese aflau acol
o când
ven
să-i
se
i r
p ăvea
riei.Râd
scă,ea
du
arde
ael,d
scu
la
trî
a lasc
şi u
ell
,t
a uergâ
şt.Ba rt
ndi
mmereu
ştergeacu
oma sămu
prosopur
ldaar
ă,f
celă
arăl
şi ocşi
aplecându-se spre ceil
alţ
i, mai mai săse r păvăleascăpest e ei.
— Gel b, şopt
i Rand, lăsându- sel al ocpe sca un, i ar cei l
alţi seîncordară.
Pedat ă,Thom î ncepu să cercet
eze p artea e dn îcăpere n î care se au afl
.
Dincol
o de perete seauzişigl asu l su bţ
i rat
ic al celui de al doi l
ea bă rbat:
— Nu, nu, t roloci
i chi
ar au exi st
at. Dar i -au om orât pe t oţ
iî n ărzboai
ele
acel
ea e d demult
.
— I nvenţi
i de pe l a Hotare!r epetă pri mul .
— Darvaspu n căi- adevăra,t protestă ve hemen t Gel b. Am f ost l
a Hot are.
Am văzutt rol
oci
,iarăştiadesprecarevăpovest escpr eciscăt otastaer au.Cei
treiau pret i
ns că ep ei îi urm ăreau tr ol
ocii, dar euşt i
u mai bi ne.De a sa
t n -
am

mai
de mvrut
ai musă
ltă st
au pe
vrem
e,d i
P
căt
a ru ra.
ăia Ar
tm su
ei avut si
nt eu
gu b
rănIuiel
scoa i
l
de
e ma
lel
ee C despr
el e
ui ÎntuB
ayl
n e .D
ecat om
Văon
spun eu că…
Dar râset el
e şigl umel e grosol
ane î l red useră lat ăcere.
Oar e cât ti
mp maiave au , seînt r
ebăRan d, pân ă cahan gi
ul săau dă şio
descri
ere a„ cel
or r ei
t”? A st
a dacănu o auzi se ej da.Şi dacămi nteanu- i zbur
ase
dej
al a cei treistrăi
ni pe ca re ocm
t ai îi vă zu se. Singura uşăpe ca r
e puteau ieşi
era chiar ânlgă m asal ui Gel b.
— Cr edcăi deea cu ba r
canu- i chiaraşade r ea, pân ăl a urmă,şopt i Mat,
dar Thom cl ătină din cap.
— S- a zi s cuast a, bod ogăni Men estrelul,î ntr-o şoa ptăr epezi
t ă; scoţ
ând
pungade p iele pe care - i
o d ăduse că pit
an ul Domon , elî mpărţ i bani iîn trei
.În
maipuţ i
n de oor ă,poves t
eao săse ăsp r ân dească înt otor aşul, fie căe cr ezută
saunu, i arJu mateO-mul o va up tea auzi or icând . Domonnu ri dică an cora
până mâi ne n î zori
.În cel mai bun ca z,t rolociiî l vorrm uăripână î n Il
li
an. Mă
rog, elpar e să se şt
aep te al asta, din cine şt i
e ce ot m
iv, dar pe n oinu ne a j
ută
cuni mi c.Nu ne mairămân e decât să uf gim, şiî ncă epede.
r
Într
-o clipă,Matî ndesă în buzu narban ii pe care -i dăd useThom. Ran dî şi
luă şi elpart ea, cugest urimaiî ncete.Mon ed a de a l Moi rai
ne n u se afl a a col
o.
Domonî i dăd use o n ca
ti
tate de argint egal ă,numaică, dintr-
un mot iv pe care
nu-l puteapr eciza,elşi-ar fidori t săai bă î
n l oct otmon ed
a de a l Aes ed
Sai
.
Îndesându-
şişielbani iîn buzu nar,î l pri
viîntreb
ător pe Menestrel
.
— Ast aî n caz căt reb
uie săne despă rţi
m, exp l
icăThom. Pr obabi
l căn-o
să efi aşa, dar da că se ntâm
îplă… mă rog, voi doio săvă escu
d rcaţ i şif
ără
mine.Sunt eţi băieţ
i de sp
iravă . Numai aveţi gri
ja săvăţ i
neţi depart
e de Aes
Sedai
, dacăpuneţ i preţpe vi aţ
a voa st
ră.
— C redeamă c rămâicu noi , spuse Rand.
— R
şinumai ăm
L ân
umi ,b
na ăi
şt
iet
ee,
cerămân.n
se Dar
tva-
âmp cei
l l
al
a.Eţ
i
i,sun
n- t de acu
are a m
ace.
fPfoart
rob ei
ab ap
l r
oap
ca e
nd
u e noi
se va-
ntâmpla nimic.Spercă u nt e maider anjează că rămân cuvoi , sfârşi elsec,
pri
vindu-l pe M at.
Mat ridicădi n umeri,î i privipe fiecare, apoi înăl
ţăi ar din umeri .
— Treab a e căsu nt foart
eî ncorda
t.Încerc sămă l i
niştesc, dar nu p ot. De
cât
e ori ne op ri
m să e n rt
agem sufletul
, hopşieipe u rmele n oastre.Mi se are p
căe ci neva care stăt ott i
mpul cuoch i
i aţi
ntiţ
iî n ceafa mea. Ce osăf acem
acum?
De cealalt
ă parte a peretelui izbucni
răi arăşi hohot
e de râs, într
eru pte de
Gelb, car
e ott încerca,foarte vehemen t, să
-i convingăpe ceilal
ţi doi căsp une
adevărul
. Câtr ăgazai mave m? sent r
îebăRan d. Maidevr eme sau mait ârzui,

Barti
mTh aveaî
om să
şit f
a
rcăl
ase egăt
scauunra nt
ul şiîre
seri cei
dit
rei
că, a
dil
ar ui Gel
răm b cu
ase şiei .
mer
u i i aduşi
, pentru
ca, dacăci nevaşi -ar fiaru ncat, din î ntâmplare,pri vi
ri
l
e p este peret
e,sănu- l
poată observa. Le ăcu
f sem n să- l urm eze,şop ti
ndu- le:
— N uf aceţi niciun zgom o.t
Ferestrele aflate de o part e şide al t
a a vet reide pe part ea orl dădeau n ît
r-
o alee. Thom cer cetă una d i
n ele cumare en atţ
ie,apoio d eschi
se u pţ
in, numai
cât săse oa ptă st recura af ară. Nu f ăcuaproa pe n i
ciun zgom ot;în orice caz,di n
pri
cina disput eişia râset elor de d i
nco lo de p erete,nimeni n-ar fi put ut să-i
audă, decât l de
af oarte mi cădi stanţă.
Ajunşiaf ară, Matdădu s- o ap ucepe dat ăî n direcţ
ia străzi
i, darThom î l
pri
nse e d braţ.
— Nu e t grăb i
,î l op riMen estrelul. Hai întâi săhot ărâm ceavem de făcut.
Închisel al oc fereastra, at
ât câ t seput eadi n exteri
or, şiîncepu să
cer
ceteze aleea. Randî i urm ă exem plul. Nu se afl a nimic a col
o,î n afarăedşase
butoai
epent ruapadepl oaie,l i
pitedehanşidecl ădireadealături–prăvălia
unui crotior; pământ ul băt ăt ori
t era sca ut şiprăf uit
.
— De cef aciast a? î ntrebai arăşi Mat. Ai fi m aiî n siguranţă dacăe- a
ti
desparţ
i de n oi. De cer ef
peri sărămâi cunoi ?
Thom î l priviîndel ung.
 — Am avu t un nepot
, Owyn ,începu săelpovest
ească f
ără nicio t rager
e
de niimă, scoţ
ân du-şiman t
ia;în timp ce vor
bea,făcuo b occea din păt uri,î
n
car
e şiî aşezăcumar e gri
jă cut
ii
le cui nst
rument
e.Unicul fiu al f ratel
ui meu ,
si
ngu ra mea ru
da răm asăî n vi
aţă.A datde n ecazndi pri
cina u norAes eda Si,
dar ueer am prea ocupatcu … alte ulcr
uri
. Nu şt
iu ce aş p fi
utut f ace, dar ân
cd,
î
n sfârşi
t, am încercat
, er
a preat ârzi
u. Owyna murit după câ ţ
iva n a
i. Se poate
spune căem fei
le Aes eda
S il-au omor â.
t

cândî S
ne
t î
oan
rdrep
se t
ăul
capd,eRsp
ana
dt
e,
ob f
ără
servăsă-i
căprive
avea ască.
acri
l
miGla
îsu
n l î
ii
och era
. î
ncăl ini
şti
t, dar
,
— Dacăpot săvăsc ap pe voidoideTar Valon, poate căn- o sămă mai
gândesca l Owyn . Aşt ept
aţi aici
.
Totfărăsă -
i pri vească, elsegră bi sp rei ntrarea alei
i,înceti
nind înai
nte să
aj
ungă. După ceru ancăo p rivi
re grăb it
ăî mpr ej
ur, păşinep ăsăt
or e p st
radă şi
di
spăru.
Matdăd u să- l urmez e,ap oiser ăzgân di.
— Nu p l
eacăelf ără ast ea, zâm bi, pipăind cu ti
il
e din p i
ele ale
i
nstrumen t
elor
. Crezi că-i adevărat ce e- na pove st
it?
Rand seaşeză răbdătorpe vi ne,l ângăbut oa i
ele pentru apa de pl oa
ie.
— Ce- i cu i nte,Mat ? Tu u n eşti aşa . Nu e-tam maiau zi
tr âzând de zi
le

înt
regi.— Nu- mi place săfiu v ân atcaun i epure,serăst i Mat , ap oioftă,l ăsându-
şica pul pe sp ate,sprij
init de zidul de că răm i
zial hanul ui; ch i
ar şi aşa,t ot
încordat părea; ochi
i i se l i
pmbau de u jr î mprejur bănui tori
.Î mi par e rău . E din
cauză că trebuie săfugim mer eu, săne n îtâl
nim cuat âiţ
a st răini şi
… şit otce
ni se-ntâmplă.Nu mă potl inişti
. Mă ui tla ci neva şi nu potsă u n mă- ntreb
dacănu cu mva osăl e sp ună Pi eri
ţil
or desp r
e n oi, sausă e n rtagăpe sf oară,
sausă e n prade,sau… Pe u L
mi nă,Ran d, t u nu f aci la el
f?
Rand scoase un hoh otde râsner vos şigr ăbi
t.
— Mi -e mult preaf ri
căpen trua put eafi nel inişt
it
.
— Ce cr ezi căau ăcuf t AesSedai cunepot ul lui Th om?
— Nu şt iu, rost
i Rand, şovăielnic;după şt iinţ
al ui, un bă rbatnu p utea
aveaecazun ri cuAes ed Saidecât î
ntr-un si ngu r mod . Oricum, cr edcă- i al
tă
povest
e d ecât n cazu
î l nost ru.
— Da.E al tfel
.
O vreme r ămaseră sprij
iniţ
i de zi d, fără săvor bească . Rand nu t şi
a si gur
cât t
imp t recuse de când aşt eptau. Pesem ne că unmaimul t de cât eva mi nute,
dar pă rea că se scursese un ceas ntreg,
î de cân dt otsper a să- l vadă pe T hom
înt
orcân du-se, şise emtea ca nu cu mva artBi m şiGel b să esch
d i dă fereastra,
acuzân du-i căar fi I scoade a l
e C el
ui Î ntuneca t. Apoi, deodată, la ca pătul aleii
apăruun bărba t
, un bărba tînalt, cugluga rasă
t pe aţfă şi cuo man ti
e n eagră
ca oanptea,care ascu
ndea ul mina ervăr
sată di
n st
radă.
Rand seridicăgrab ni
cî n picioa
re,cuo mân ăî ncl
eşt
ată pe mânerul
sabi
eil ui Ta
m, atât de atre nîcâtîl dureau deget
el
e.Gura i se scă
u ,iar
î
nghiţi
tul î
n sec nu-i aj
uta del oc.Mat seri di
căşiel , cu umeriilăsa
ţiîn jos ş
io
mână us b mant
ie.
Bărbat
ul seapr op
ie,iargât lej
ul l
ui Rand se î
ncordăn di ceîn ce maimult
cu
căzufiecare
din pi
cis.pa
B
oare.ru
Esc,
ra cel
Tăl
homalt se op
. rişi -
şidăd u cap ul pe spate.Rand mai că u n
— Ei, dacă i ci
n voi nu mă r ecunoa şt
eţi
, rânji Menest
relul, cr
edcăaşapot
să r ec
t ărăf r ob
pleme d e p oa rt
ă.
Trecu repede pe l ângăeişiî ncepu să -
şimut el ucru
ril
e din mant ia
peti
cităî n cea nouă, cugest uriat âtde meşt eşugi
te,încât Rand nu reu şisă
vadăni mic.Observă,înschi mb,cămant iaeradecul oarebrunînchis.Trase
adân c aer n pîi
ept; gâtul încă lîmai dur ea. Brun, nu negru . Matst ăt
eat otcu
mân a su b man tie şi privea fi x spat
eelu li Thom, ca şi cum s- arfi gân dit să se
fol
oseascăe dp umnal ul ascu ns.
Thom le aru ncăo pri vire i
ute,ap oiuna maiat entă.
— Nu- i momen tul săvăpi edreţ
i cufir ea.

înfăşu C
r
ânud-mu
o lnt
ăj
î i
uscu
rulsi nocc
b ţ
ă, el
el
ei î
n
cucep
iu
nstsă-şi
rumenst
trâ
elngă
e, cu ma
f n
aţat
iancea
î j
os,vech
e,
pen t
rua nu i se
vedeapet i
cele.
— O săpl ecăm de ai ciperân d, cumar e grijă,casănu n e pierdem unul
de al tul. Aşa, nimen i n- ar reb
tui să e n bage r ea
p m ultî n seam ă.Tunu poţ i să
mer gimaigh eb oşat
? a dău gă , eladresân du-i
-se uli Rand. Cu î nălţi
mea a, ti eşi
prea m ultî n evi denţă.
Îşil uă bocc ea ua î n sp ate şiseri di
că,t răgându- şidi n nou u gl
gapest e
och i
. Nu maiad ucea del oc a en Mestrelcupăru l cărunt . Era numaiun căl ăt
or
ca ori care altul, un om pr ea sărac enpt ru a-şiper mi te u n cal, ca să nu mai
vorbim det răsur ă.
— Hai deţi. Am pi erdut şiaşapr eamul tt imp.
Rand er a cu ot tul de acord cu , el
darch iarşiaşaşovăi înainte săi asăde
pe al ee, păt runzân dî n pi aţă. Nu er au prea m ul ţ
i oa men i acol
o,şini ci
unul nu l e
aru ncă m aimul t de o r p
ivir
e – ce i maimul ţ
i ni cimăcaru- i
nbăgară n seam
î ă –,
dar t oti se nî cordară umeri i
, din pri ci
nă căse şt aep t
aî n fieca re clipă săaudă:
„Iscoade a le C elui Înt unecat ”, stri
gătul careut ea
p săpresch i
mbe o amen i
i
obişn uiţiînt r
-o mul ţime mâni oasă,î nsetată de sâ nge. Cercetă din privirisp aţi
ul
desch is şi oamen ii ca re sel i
mb
p au de col o co lo,văzâ ndu- şide r t
eb uril
e d e zi cu
zi,i ar cân d se nt îoa rse i n
d nou , văzu un Myr ddraalca re se a afld e cealaltă
parte api eţei
.
 Hab arn- aveade unde apărusePi eri
tul
, daracesta veneasp re eicupaşi
mari
, cumi şcări l
ente şiînfri
coşă
toar
e,caun ani malde p radă care se
î
ndreapt
ă spre vict
ima sa. Oamen i
i se ăddeauî napoidin caleasil
ueteicu
manti
e n eag
ră şi evi
tau s-
o p ri
vească
. Piaţ
a nîcepu să sel ească
go , pe măsu ră
ce eca
fi re ajungeala concl
uzia căe n evoi
e de el în al
tă parte.
Glugacea neagrăîlf ăcu pe Rand săr ămânăî mpiet
ritîn loc.Încercăsă-şi
cr
eez
e n î minte magi
i nea ău hl ui
, dar a ercaşicu m ar fi u că
t
atsă r p
indă în
p
puumn
mnaloşip
al
-iă
prd e i
esch u
fm.
mb aPşi
ri
vi
rarea
spt
i
nă
ăi
nu
riii
tă
na
î ţ Pi
urţeri
urit
udl
u
ei îieaţ
gh străpungea
ă. oasel
e caun
— Nu- i privi
ţi ch
ipul , şopt
i Thom, cu a glstremur ătorşir ăgu şi
t
, de par ca
făcea un mar e ef ortcasă oa pt ă vorbi
. Ar de-va-r Lumina, sănu- i pri
viţ
i chipul!
Ran dî ntoarsecap ul – şiap roape că- i veni săgeam ă,si
mţ i
ndu-secaşi
cu m şi-ar fi smul s ol ipit
oa re de p e obraz –, dar, chi
ar şi aşa, pri
vi
nd fix
caldarâm ul
,t otî l maived ea e p Myrddraalaprop i
indu-se, ca opi si
că ujcându-se
cuşoa reci
i
, amuzat ă de n îcercări
le or
l i mi
tde d e ască pa, înai
nte săl e d ea
lovi
tur
a hot ărâtoare.Pierit
ul aj unsese aj l
umăt ateadru mul ui
.
— Ce f acem, rămân em pu r şisimpl u aşa? şopitRan d.Trebu i
e săf ugi
m…
să scăpăm .
Darnu sepu teami şca dinl oc.

t Î
remurăn
t sf
oarârşi
e. Bt,zel
u Mat scoase
e ise su bl
a
ţi i
veal
aseră ănpt
ru
-
îmn
unalru
âl
njcuca
et u
rr
bi
e n,
eraţ
in
îân
n d
au -
l
celcut
aşi i o
mpmân ă
fioros şiî nfri
co şat.
— Cr ezi
… î ncepuhom T, ap oiseop ri casăî nghităî n s ecşicon t
inuă:
Crezi căpoţ if ugimai r epede cael , băiete?
Începuă s mormăie capen t
ru sine,i arRan d nu î nţelese decât un si ngur
cuvânt:„Owyn ”. Brusc, Men estr
elul mâr â:i
— Nu t r ebuia sămă î ncurc cuvoi , băieţi
. Nu t rebuia.
Îşidăd u b occea
ua josdi n spate şio î ndesă în braţ el
el ui Rand.
— Aveţ i gri j
a de asta. Când va sp un să fugiţi
,f ugiţi şinu vă ai m opri
ţi
până nî Caem lyn . LaBinecuvân tarea egi
R nei. E un han . Ţineţi minte,în caz
că…Ţi neţ
i mi nt e.
— Nu n îţel
eg, şopt
i Ran d; Myr ddraalul era,de- acu m, la maipuţ in de
douăzeci de p aşi.Î şisi
mţ ea i poa
ci rel
e ca ou dă b are de lumbp.
— Ţi neţi mi nte,atâa
t văsp un! serăst i Thom. La Bi necu vântareaRegi nei
.
Acum.FUGI ŢI!
Ledă du am ânduror
a un br ânci, cuo mân ă peumăr ul fiecăruia dintre ei
,
casă -i mişte d i
n loc,iar R and o u lă l af ugă,î mpl et
icit
, cuMat l ângăel .
— FU GIŢI!
Thom î ncep u şielsăsemi şt
e,scoţ ând u n strigat lung şif ără cu vi
nte.
Dar u n pe u rm el
e or
l, cicăt re Myrdd raal. Făcea gest
uril argi
, de p arcăs- ar fi
aflat î
n mi j
locu
l uneirep r
ezentaţ
ii,i ar în mâini îi apăruserăumn pal ele.Rand
se pori
, dar Mat îlt rase u d
pă el.
Pieri
tul era l
af elde ui mit.Î naintareasade f el
i
nă seop ribru sc.Duse
mâna a l mânerul sabieinegre are-
ci at ârn
al a şold, dar e Mnest
relul, cu
pici
oar
ele sal
e ulngi, ajunsel a elî ntr-
o clipă. Thom se zb ii de Myrd draa
lî nai
nte
ca sabia ceaeagră
n săf
ostfiscoasă din teacă, şiamân doicăzu ră al pămân t
,
zvâr
coli
ndu-se,unul pest e al
tul. Puţinii oameni care se aiamflau î n piaţ
ăo
l
uară
—alu
FUfga
GI .
ŢI
!
Piaţa seumpl u deo l umină al
bast ră,or bit
oare,i arThom î ncepu să ur l
e,
dar ch iar prn i
tre u r
let
e reuşisămai st ri
ge:
— FU GIŢI!
Ran d sesu puse.Urletel
e Men est
relului î
l urmăre au.
Strângân dl a pieptbocceaual ui Thom, f ugicât puteade r epede.Pani
ca
se ăsp
r ân deadi n piaţăîn restul oraşului,în timp ce an R d şiMatf ugeau
cuprinşide o r g
oază ăr
fă mar gi
ni.În go ana lor , văzură cum negu ţăt
ori
iîşil ăsau
balt
ăpr odusele,coborândobloanel
epesteuşi l
eprăvăl i
il
or,şicum chipuri
î
nsp ăimân tate ap ăreauo clipă la er
festre,apoidi spăreau. Oamen i
i care nu
fuseseră nîdeajuns d e aproape ca să ăvad ce se ntâmîpla u
fgeau pe st
răzi

cupri
cei nşi
care dcă
edeau
p
ani că
er,
aufără
căl
caţsă
ifie
î
n p a
t
en
iciţ
oairl
ad
e, ceacă era
nuînsej
ur.dS
ri
i
caeu ovea
l
î uu
ndeaj unn
suldede alt
ul,iar
repede.Or aşulf remăt a ca numuşu roirăst urnat .
Fugind spr e poart ăî mpr eu nă cuMat , Ran dî şiami nt i bruscce- i spu ses
e
Thom despreî năl ţ
imeasa.Fărăsăî ncet inească,elsegheboşăcum put umai
bine,fărăsăparăcăsepr efăcea.Darporţ il
ef ăcutedi nscânduriî nt ăritecu
baredefiereraudeschi se.Ceidoist răjeri,cut ichiideoţ elşicămăşidezal epe
care el p urtau pest e s urtucele roş ii
, pon osite,cugu l
erel ba
e,î şipi păiau
halebardele şi priveau nervo şiî nsp re o raş.Unul di ntre ei l
e a ru ncăo p rivire ui
l
Matşil ui Ran d, numaică u n er au eisi ngu rii care ufgeau din or aş. Pe p oa
rtă se
revărsaun şi r de oamen i agitaţi, bărbaţ i car e gâfâiau trăgâ ndu- şinevest el
e
după ei ,f emeicareân pl
geau, ducân du-şipru nciiî n braţe şi t
răgâ nd după el e
copiii mai mări cei,ţ ipând î n gu ra a mre,meşt eşugarit raşi l
af aţ
ă, cuşo ruţri
l
e
pe ei,ţ inându- şist râns n î mână unel tele.
Nimen i nu av eacu m să-şideaseam aî n ce di recţ
ie o ap ucaser ă ei , se
gândi Ran d, ul uit,î nt imp ce uf gea. „
Thom. Lu mi na săm- ajute,Thom. ”
Al
ăturide el , Mat seî mpl et
ici,îşiregă siech il
ibrul şiamândoi al ergară
până ce iîl ăsară n uîrmă pe o tiţ, pân ă ce oraşu l şiPod ul cel Alb di spărură în
spatele olr.
 Laun momen t dat, Ran d căzu în genunchiîn praf
,t r
ăgând aer î
n pieptşi
gâf
âind di
n toţirărunchi
i. Dru mul ca r
e se î
ntindeaîn spatel
e or
l era ust
ip
u,
până cese i erd
p eaprintre c opaci
i desfrunzi
ţi
. Mat î
lî nghion
ti.
— Haide.Haide,îi sp useel , gâf
âind; avea ch
i
pul murdarde su doare şide
praf
, şipăre
a ga t
a să se răb u
pşească.Nu ne pu tem opri
.
— Thom, set ângui Ran d, st
rângân dla pieptbocceaua şisi
mţind
î
nău nt
rucu t
iil
e nist
rumentelor. Thom.
—— ETumor t.A
crezii văz
că şiuE
t.
gwAie,
enauzit
şi.Moi
Pe Lu
rainmi
e,nşi
ă,cei
Ran
lad
l,
ie
ţ sumort! i
nt morţ. Dar, dacă-i pe-
aşa
, de ce yr Mddraa l
iiîncă iîmaiurmăre sc?a Isp une!
Mat sel ăsăşielsăca dă î n gen unchi, alături.
— Bi ne.Poa te căeimaisu nt în viaţ
ă.DarThom… Doar aivăzut! Sân geşi
cen
uşă, Rand, put em păţ i şinoil af el
.
Ran dî ncu vi
inţă,cumi şcări încet
e.Dru mul di n sp atel
el oreraîncă
pust
iu. Pe u ndeva, se aşteptase – sau nădăjduise, cel puţ
in – să-l vad
ă p e T hom
apărân
d, cupaşi il ui mari, pufnind î n must ăţi şisp unându-l
e că erau într-
o
mare nîcurcătură.La B i
necu vânt
ar ea egi
R nei,î n Caeml yn. Se ir
dică nîpicioare,
cumare eu gr
tate,şil uă nî spate b occeaua uli Thom, î mpreu
nă cupăt urile sale.
Mat îl pri
veaţ intă, încruntat şibănui t
or.

morm —
ăindHaide,
ceva
,d st
r
ai
rgă
, R
dupan
ădoşi oă,
cl
ip apucă
cel ape
ăll dru
imu
t ven l
ânlgă
spre.Caem
el lyn.Îl auzi pe Mat
Plecară pe dru mul prăf uit, cupaşimăru nţi, dar fără săseop rească;
mergea u cu ca petel
e p lecat
e,î n t ăcere.Vântul ridicavâ rej
turide p raf, ca
re e l
tăi
au cal ea. Din cân dî n cân d, Ran d priveaînap oi, dar dru mul din urma o lr
rămân ea pu sti
u.
CAPI TOLUL 27
Laad ăpost def urtună.
Perri
n r ămase ursu zt ott i
mpul pet recutîmpr eună cuTu atha’
an,
călăt
ori nd în tihnă sp re mi azăzişisp re ăsă
r ri
t. Pribegii nu ved eau niciun r ost
î
n a se grăb i
; nu se gr ăbeauni ciodată.Căruţele colorate n u porneaul a drum
dimineaţ a decât când soa rel
e er a su s pe cer se şi opreauch i
ar şi în mij
locu l
zi
leidacăgă sea u un l oc ca re el era p e pl
ac.Câi nii umbl au pe âlngăcă ru ţ
e,şi
uneorişico pii
if ăceau l af el. Nu l e era del
ocgreu săţ i
nă pasu l
. Oriceî ncerca
re
de aels pune s ă mear gă m aimul t saumair eped e era nîtâmpinată cur âsete
saucuo r epli
că r p
ecum:
— Ah, darde cesă- i chi
nui m aşape bi eţi
i cai?
Fu su rprins săvad ă căEl yas nu era de aceeaşi păree
r.El yas nu mer gea
cucăru ţ
a– p refera săumbl e pe os,
j uneori î
nai ntând cupaşisăl taţ
iî n fruntea
col
oa nei–,dar u n propuse i n
ciodată săpl ece sau să ui ţească pasul
.
 Bărbosul cel st
rani
u, cu a h
inelel ui ci
udat
e de piele,era atât de diferi
t de
Pri
begi
i cei bl
ânzi,încâtieşeaî n evidenţă oride câ t
e orit recea pri
ntre căruţ
e.
Chiar edal dep ărt
areu- n
l puteai confunda cuvr eunul dintr
e Tuatha’an, şinu
numai din prici
na veşmi
ntelor. El
ya s se i şca
m cugraţ ia en
l eşăa u lpil
or,
subl
ini
ată şimai mul t de p i
eil
e d e pe el şide i t
chi
al ui de blană, răspândi
nd
teamă nîjur totat âtde fi r
esc m cuf oculrăspândeşt
e căldura,iar contrast
ul cu
Pri
begi
i era izbi
tor
. Ti
neri şibăt râni, Pri
begi
i era
u plini de vesel
ie.Gra ţi
al or nu
i
n
despi
ra
avânt
,el
dodc
aretamă
când,se
eraaflau
ură
ppri
nî
câ
ntrn
etar
e.
Tu
atFa’
hir
aeşt
n,e,co
prinp
ti
ri
ia
e l
b
uergau
nicuţedeşico
b l
orân
ăt col
i ocu
pl
ini
bărbialbe,păşeauuşor,iarumbl et
ull esemănacuundansmai estuos,
exuberantt ot
uşi,în pofi da at i
tudinii demne.Toţ i Pri
begii păreau ga t
a să
danseze, ch i
ar şi at
uncicâ nd st ăteaunemi şcaţ
i
, ch i
ar şi în rarele momen te
când î n tabără nu era um zică. Scripcişiflaut e,t impanoa ne,ţ i
tere şi tobe,t oat
e
urzeau mel odiiîn jurul că ruţel
or, mai t ottimpul, fie că erau în tabără, fie că
mergea u. Cântece vesel
e,câ ntece uglmeţe,câ ntece ât h
re,câ nteceri st
te;dacă
era cineva t
reaz nît abără, era şi muzi că
.
Elyas eraîntâmpinatcusal uturipriet
enoaseşizâm betel a fiecare că ru
ţă
pe âlngăcare recea
t şicuo vo rba glumeaţ ăla fiecare ocl f
a care se rea.
opAşal
e
plăceaPri begil
or să sear ate străi
ni l
or –eschdi şişisu râzători
. Dar P erri
n aflase

că
domes su
b
ti
cia
tceas
e. Ctăaap
ev ar
mue
ltn
ţămaisepr asc
of
uun
nddea
se prudenţ
ascu
ndaeaunei
bcăp
su ri
zâm oare
betelepearuu
jmăt
ncatae
e tce
lor
din Emon d’s F iel
d, întreb are
a dacăer au în si guranţă,care n u sl ăbi pe măsu r ă
ce r ecea
t u zi l
ele.Cât desp re E lyas,pru denţa saerazb it
oa re,precu m arşiţa
zil
elor e d vară ca re l u
pteşte nî aer , şinu se est dindeani ciod ată. Când se i u
taîn
altă part e,cei lalţiîl privea u fără ncoî njur, caşicu m nu ar fif ostsiguride
inten ţ
ii
le u li. Când mergea ri
npt abără, pi ci
oa r
ele gata sădănţ uiascăer au ga ta
săo i a şil af ugă .
CaleaFru nzei era pen t
ru l E
yasl af elde su părătoare caf el
ul lui de vi aţ
a
pen tru ei. Cân d se afl a nî preaj ma P ri
begilor
, aveaer m
euo a numi tă expresie
înti
pări tă p e aţ
fă. Nu er a otcm aicon descen denţă,şicusi gu ranţă n u era
dispr eţ
, dar păr eacăar fi pr eferat săse fl a
e n î alt
ă p arte,aproa pe oriunde
alt
undeva. Cu t oate acest ea, de fieca re da tă câ nd Perrin ad ucea vor ba de
pleca r
e,El yas l îpot oea
l şiî i sp uneasămai rămână, doa r cât eva zil
e.
— Aţ i avut part e de zi le greleî nainte săne î nt
âlnim, zi seEl yas,a t reia
saua p at
ra o ar ă când ad use or vba d espre ast a,şio săvă e fi şi maigr eude
acu m î naint e,cut r
olocii şicuMyrd draali
i pe u rmele voastre şi cuf emei l
e A es
Sed ai de p artea voa st
ră.
Rân ji, muşcân d di ntr
-o bucat ă de pl ăcintă din mer e uscat ef ăcută de I la.
Perrin er aî ncădescu mpăni t de och i
i ga l
ben i ai lui Elyas,ch i
ar şiat uncicâ nd
zâmbea. Po ate maial es at uncicân d zâmbea; ochi
i aceia ca ed an imalde pradă
zâmbeauar areori
. Elyas se ulngilângăf ocu
llui Raen
, ref
uzând ca e d ob
icei
să
se şeze
a e pu
nul dintre buşten
ii aduşiacol
o.
— Nu e t grăbi aşade t are săte daipe mân afemeilorAesSeda i
.
— Şi dacăne găsesc Pier
iţi
i? Ce o să-
iîmpied
icesăne găsească dacănu
facemdecât să ăst
m aşa , aşt
ept
ând? N -
o săpoa t
ăfiţ i
nuţil a dist
anţ
ă de r
tei
lupi
,i ar Pri
begi
i nu ne vor dfi e mare aj
utor
. Ni
cimăca r n-o săse p a
ere p
e ei.
Trol
oci
iosă-imăcelărească,şin-osăfiedecâtdinvi
nanoast
ră.Oricum tr
ebuie
să ecăm
pl
— C,ev
mai
aî devr
mi em
spu nee să
sau mai
aşt t
eptârz
am i
.uDoar
. Cu cât
cât
evmai
a zir
leped
e. e,cuat âtmaibi ne.
— Ceva!
— Li ni
şteşte-
te,flăcă ule.Ia viaţa aşacu m e.Fugicâ nd e nevoi
e,luptă
când t
rebuie,odihneşte- t
e câ nd poţi
.
— Ce e acest ceva desp re care vor
beşti
?
— I a nişt
e plăcint ă. I
leinu- i placede mi ne,darmă hrăneşte bine când
mă vede.E î nt
otdeau na mân care bună n ît abereel Pri
begi
l
or.
— Ce e acest ceva?i nsi
stă Perrin. Dacăşt i
i ceva n ce
u sp
ui şicelorl
al
ţi
…
Elyas pri
viî ncru ntat la bucata de pl ăci
ntă pe care oţ ineaîn mână,apoio
puse os
j şi îşişterseâi nmi
le una de a lt
a.
— Ceva, rosti elî n cele din u rm a, ri
dicând din u
meri , caşicum nicielnu

şti
aeva
Cât p
rea l
e.i
zib
n
Neu despre
mi see nîtâe
c
mpor
lv
ăba.p
rCeva
ea des miîsă
spu
si neast
mt căf
eld e
mp
e ort
i
u an
lcrut,să
ri darşt
aept
am ăm
în.
văţat
că, atuncicân d se nî tâmpl ă,t r ebuie să ă mn îcredî n ele.Maidemul t mi -au
salva t viaţa. De d ata a sta e oa recum al tf
el, dar e mp i ortant. Astae i l
mped e.
Dacăvr eisă oşt er
g,in- aidecât . Eu rămân .
Nu sp useni mi c altceva ,i ndiferent de câ t
e ori î
lî ntreba Perrin. Se
învâr tea e p acolo,vor bind cuRaen , mân cân d, trăgând cât e un pui de som n cu
căcu ilat rasăpe o chi şise mp îot rvea
i câ nd era r vo
ba de p lecare.„ I
a ni şte
plăcint ă, băiete.Nu t e n îfuria. Gust ă di n t ocana ast a. Linişt
eşte-t
e.”
Perrin nu i zbuteasăsel inişt
ea scă. Noa pteahoi năreapri ntr
e că ruţel
e
colorate ă fcându- şit otf elul de g rji, şipen trucăni men i alt
cinevanu ved ea
vreunmot i
vdeî ngrijorare,şidi nal tepricini.Pri
begi icântauşidansau,găt eau
şimân cauî n jurul f ocurilor –ruf ct
e şi al
une,boa be şi legu
me;nu mân cau
carn e –şif ăcea u o su med enie d e rteburigo spodăreştif ără nicio gri j
ă. Cop i
ii
alerga u pest e ot,t se uj cau de- a v-aţi ascu nseleapri ntre că ruţe,se că ţărau î n
cop acii din j urult abere,irâzâ nd şir ostogolindu- se e p pămân tî mpreu nă cu
câini i
. Ni men i nu ave a ni cio gri j
ă.
Se ui t
al a eişide- abia aşt ept
a săpl ece. „Să mer gem,î nainte săasmuţ i
m
vânăt oriiasupral or.Ne-aupri mi tprintreei,şinoiî irăsplăti
m punându- iîn
primej die.Celpuţ in eiau de ce să fie cui nima uşoa ră.Pe ei nu îi urmăre şte
nimen i. Dar pe noi, ceil
al ţi
…”
 Era greusăsc hi
mbevr eovor bă cuEgw ene.Fat
a fie vorbeacuHa,st ând
aşaap roape una de cealal
tăî ncât se vedea li
mpede că rez
penţa bărbaţi
lor u n
era bi
ne ven i
tă,fie d ansacuAr am, învârt
i
ndu- se şit
otînvârt
indu-se nîsu net
ul
flautel
or, al scri
pcil
or şi al t
obelor, al mel
odiil
or pe care Tu
atha’
an l e adunaseră
din toat
ăl umeasa u al câ
ntecelor stri
dent
e,t remurat
e al
e P ri
begi
lor nşi
îşi, ca r
e,
fie en
lte,fie să l
tăreţe,erau totst ri
dente.Ştiau mult
e cântece,pe u nel
e e l
recunoşt
eaşiel , deşi ai
cipurt au alte nume d ecâtî
n Ţinutul cel
or ouD a Râu ri
.
C
dăân
nţ
tecu
ui
t l
u
oai
re,Tr
ei
i
arf et
esp
ei p
e
u p
aj
neau i
şt
Ve,
ân d
t
ueldp
i
il
dsp
nă,rSpo
e mi
t
iori
azăi î
ipt
noa sp
eun
aleau Fru
ceea moa
ce nsel
e
îalteet
fe
ţinuturise u nmeaPl oai
a rece r ca
e cade ori Retragereal ui Berin. Cândl e ceru
,
f
ără săse gâ ndească, săcân t
e O al
ele mele su nt la Spoitor, se r p
ăpădi
ră de râs.
Şt i
au cân t
ecul, dar usb numel e d e Azvârl
e p enel
e.
Î
nţelegea de ceî i veneasădanseze pe mel odii
le Pribegi
lor.În Emon d’
s
Field nimen i nu îl cred
eaun dansa tor oafrt
e nîzestrat
, dar câ ntecel
e de aiciîl
trăgeau de p ici
oare şi i se ăre
p a cănu dan sasei ci
od
n ată aşade mul t
, de
î
nverşu nat şide b i
ne.Cânt ecele de a i
ciî l hi
pnot i
zau şiî if ăceau sângele să
pul seze n ri
îtmul tobel
or.
Î
n a dou a sear
a Perr i
n văz u pentru prima dat ă niştef emeidan sând pe
nişte melodii mai lent
e.Focu ri
le ardeau mocn it, căruţel
e er au învăl
uit
e nî

î
an
ptuneri
oi al
tcu
a,lpnâop
năţii
,c
âni
arî
d nd
eget
tel
oa e
te bătt
ob ea
elu u
e dn t
i
n ri
t
am
bărl
ăent
răsî
n
unătobe.Ma
a
ceeaşiibî
ăn
tt
aâ
iio
e jt
oaob
săă,
,
insistent
ă. Nu se u azea i ci
n un al t zgom ot.O f atăî mbrăca t
ăî ntr
-o roch i
e roşie
se egălna î n l umi nă, desf ăcâ ndu- şişa lul. Avea şi
ragu ride măr gele nî păr şi î
şi
scosese î
ncă lţ
ările.Un flaut î ncep u cânt ecul
,t ângu indu-se ncet
îi şor
,i ar a f
ta
începu sădanseze. Mâi nile n îti
nse et neziră şa l
ul; şo l
durile ise n uduiau î n ti
mp
ce i ci
poarele g oale b ăteau pământ ul în ritmul t obelor. Ochiiî ntunecaţi ai fet
ei
rămaseră aţi
ntiţi asu pra ul i Perri n, iar â zmbetul îi eraa l felde mol ati
c cu m î i
era şidansu l
. Se rot iî n cer cu rimi ci, zâm bindu- i peste umăr .
Perrin nîgh iţiî n sec. Roşea ţa de pe ch i
pul l ui nu era de laf oc. O a dou a
fat
ă se l ă
atură pri mei; ciucu rii de a l şaluril
e orl sei şca
mu î n rit
mul dansu l
ui şi
al lineiundui ria şo l
durilor.Î i zâm biră mâa ndou ă, iar el î
şidr ese gl
asu l răguşi
t.
Îi era t
eamă săpri veascăî mprej ur;obraj iiîi ard eau şiprob abil căt oţi cei care
nu se i u
t
au l a cel e d ou ă dan satoare â rdeaude el . Era sigu r de asta.
Se l ăsăsăal unece de pe buşt ean, cât maidegaj atcu pu ti
nţa,caşicu m
ar fivru t doar săse acă f mai com od, dar avugri j
ă să seşeze a n a îşa el
fî ncât să
nu maist ea cu faţa a l oc
f şi la d ansa toar
e.Î n Emon d’
s F i
eld nu ved eai aşaceva.
Era cu totul altceva sădansezi cuf etele p e Pajişt
e n îtr
-o zide să rbătoare.De
data ast aî şidorea să fie u latde vân t, casăse ăco r rească.
 Fet
ele păşiră dansândî n aţ
fa ochi
lorlui, numai căacu m erau rei
t. Una îi
f
ăcu şi rea
t
ă cu och iul
. Perri
n pri
vidisperatîn t oat
e di
recţi
i
le.„Lumină, îşi
spuse . el
Ce r t
eb uie săfac acum? Ce a rface an Rd? El se ri
p
cepe al et
fe.
”
Fet
el
e care dansaurâser
ă uşor; mărgel
ele zăngăn
eaucân dî şidădeau
părul pe spate,i ar Perri
n cred
eacăob raj
iio s ă-iiafoc.Apoio emf eie ceva mai
î
n vâ rst
ă se l ă
atura etfel
or
, casăl e a r
ate cum se ace.
f Of tând greu, Perri
n
renunţ
ă săse a mi ui
te şiînchi
se ch
oii. Dar chiar şiaşasimţearâsetele o
lr. Le
v
dede
oreaachiarş
să iă
c
atuo
b cht
vâ
niil
uî
.nchi
şi.Broboanedesudoar eîiapărurăpef runte,şiîşi
Din câte sp uneaRaen ,fetele nu d ansau şa afoart
e des, iar femei
leîncăşi
mair ar, şi
, după cât e sp uneaEl yas, motivul pentru care t con
inuară să facă
astaî n fieca re seară era ocmati roşeaţ
a obraj i
lor uil Perri
n.
— Tre buie să-ţi mul ţ
umesc, îi mărturi
siEl yas,pe un t on sobru şi
solemn. Voi ,tinerii
, su nt
eţi altf
el, dar al vârtsa meaf ocul nu e d estul casă-mi
încăl
zea scăaselo e.
Perri
n îi aru ncăo cău tătură încruntată. Cân d Elyas plecă, era ceva î
n
fel
ul în ca re şi
î ţ i
neaumeri i care iîspuneacăr âdeaî n sineasa , chi
ar dacănu
lăsasă se adăv nimic.
Perri
n n îvăţ
ă cu rând sănu m ai ocoleascăcu ri p
vireaf emeile şifetel
e car
e

d
naunsa
mai u, da
una,rs-
och
areadel
fie dşi
escurzâm
cat b
–eteler ot
da tnci
ci îl sau
stânjeneau.
şase, Poa
şi tt
oae
t ă că,
u dacă ca
lmea r
r
eafisefost
it
au a
l
el… Nu i zbuti ni ciodată săî şiî nvingăt imi dit
atea.
ApoiEgw en eî ncepu ă sî nveţ e şieadan sul
. Dou ă di ntre fetel
e care
dan saser ă nî pri ma searănvăţ oară,
î băt ân d ritmul cupal mel e n îtimp ce ea
exersa aşiiptârşâiţi, cuun şa lî mpru mut at legănându- se nîj urul ei
. Perrin
încercăsăsp ună ceva, dar hot ărî căer a maiî nţel
ept să-şiţ ină gura.Cân d
fetel
e p orniră ăs -i arate mi şcăril
e şo lduril
or, Egw ene n îcepu sărâd ă, şice l
e rei
t
fete c hicoti
răl aolaltă, una î n braţ el
e c eei
llalt
e.Î nsăEgw en e p ersevera, cu ochii
strălucindu- i de b ucu ri
e şi cuob raji
iî mbuj oraţi
.
Aram o pri vea dan sând cuo cău tătură fierbinte şil acom ă.Tâ nărul şi
ch i
peşu l Tuatha’an î i dăduse n u şi r
ag d e mărgel e a l
bastre p e ca re el purtat ot
timpul . Priviriî ncru ntate şiî ngrijorate ulară ocul l zâmbetelor cuca re laI
întâmpi nase ri p
ma d
ată niter
esu l nep otul
ui săupen truEgw en e.Per rni deci
se
să ea st cu ochii pe uj pâ n Aram.
O dat ăi zbu ti săo pri ndă pe Egw en e singură,l ângăo căru ţă vopsit
ăî n
verdeşigal ben.
— Tedi strezi, nu-i aşa? sp useel .
— De cenu? Se j ucaî ntruna cu ă mrgel
ele din ujrul gât ului, zâmbindu-i.
Nu t rebuie să en st răduim t oţ
i să m fi neferici
ţi, cum faci tu. Nu meri tam şinoi
să e n d i
străm puţ in?
 Aram era nu depart
e de ei– î
ntot
deauna seţineaaproap
e de Egw
en e –,
cubraţeelnîcr
ucişat
e pe pieptşicuo umbr ă de zâmbetpe ch
ip, j
umăt
aet
î
ngâ
mf at
,j umătat
e sfidăt
or. Perr
in cob
orîvocea.
— Cr edeamcăvr eisăajungiî
n Tar Valon
. Ai
cin-aicum sădevii Aes
Sed
ai.
Egw enedădu di
n cap.
— Şi eu cr edea
m cănu vr eisădevi
n A esSedai,i
-oînt
oarse ea,
cu m ul
tă
dulcea
ţ
ăî
— nân
S gl
as.
ge şicen uşă, crezi căsu ntem în sigu
ranţa aici
? Oamen ii ăşt
ia su nt
î
n siguranţă cunoipri n preaj
mă? P oate da oricân
d pest e noivreun Pieri
t.
Mâna î it r
emur ă pe măr gel
e.O l ăsăî n os
j şit rase adânc aerî n piept.
— Ce e săseî ntâmple o săseî ntâmple ori
cum, ch i
ardacăpl ecăm azi,
chi
ar dacă l p
ecăm săptămân a vii
toare.Asta cred a eu
cu m. Dist
rează-
te,Perrin.
S-ar put
ea să fie u l
ti
ma o cazi
e.
Îi mângâiet ristob razul cu degetel
e.ApoiAr am î nti
nsemâna sp re ea, i
ar
Egwene seepezi
r î nspre el, râzând din nou . Pe cân
df ugeau spre ocul
l de u nde
se uazeau scri
pcil
e,Ar am î i aruncăun rânj ettri
umfător uil Perr
in, pest
e umăr ,
ca şicum arfi vr ut să spu nă:„ Nu e a a,t dar va fi a mea”. Cădeaut otmaimul t
sub vraj
a Pri
begilor,îşidădu sea ma Perr i
n. Elyas avea drep
tate.„Nu trebuie să

te convi
Ilngă
a îlsă
văzurm
u ezi
căseCalea
zgribuFl
ru n
eşt
ezei
.
dnSep
i rist
r
ecoa
ci
n ră
a vâ ntsi
n
ul
ugu
ira scoa
şi î
n t ine.
se ”
o mant i
e groa să
de âlnă di n căruţă; o man tie verde n îchi
s,con stată elcupl ăcere,după t oate
nuan ţ
ele d e orşuşide gal ben . Pe cân d şi-o p unea nîj urul umer i
lor, gândindu-
se că era e mir
dare că antm
ia era ndeaj
î uns d e mar e ca - să
l cu prindă,I la zise,
oarecum si li
t:
— Ţ i-arput eave ni maibi ne.
Aru ncăo pri vire sp re secu reape ca re o purt ala brâu , şi
, cân d es ui t
a din
nou la el , ochiiîi erau trişti
,î n pofi da zâm bet ul
ui de p e buze.
— Ţi -arput eaven i mul t maibi ne.
Toţi Spoitori
if ăceau aşa . Zâmbeau er meu , nu şovăi au să t
ei nvit
e săbei
ceva usa să scu
al ţi muzi că, dar ri pvi
rea orl serea opnî tot
deau na a supra
securi
i, şiPerri n şti
a ce âg ndesc .
O u neal
tă a vi ol
enţei. Nu ex i
sta ni cio j ustificarepen truvi olenţa
î
ndr ept
atăî mpotrva
i al t
eifii nţe o men eşti
. Cal eaFru nzei.
Uneo riî i venea să ţipe la ei. Pe l ume mai era u şi troloci, şiPi eri
ţi
. Mai
erau şicei care ar f o
fistî n st are să tai
e o tate ru
fnzel e.CelÎ nt unec at stăt
eal a
pândă, şiCal ea ruFnzei s-ar i m
stui sub privirea ul i Ba’
alzam on. Se n îcăpăţână
să oaprte secu rea al cingătoare.Se d eprinse săear mgă cu man ti
a d esf
ăcu t
ă,
chi
ar şi atuncicân d su fla vân tul, casă se dă va t
ăişulî nf orm ă de sem i
lună.
Din cân dî n cân d Elyas se itaunîtrebăt
or al a rma car e iîat ârna gr eupe ân l gă
trup şirân j
eal a el, cuoch i
il ui ga
lbeni ca
re p ăreau să-i ci
tea
scăgâ nduril
e.
Atunciaproapecăîiveneasăacoper esecurea.Apr
oape.
Tabăra Tuatha’an a erun i zv
orperm anen t de iri
t
are pentruel, dar cel
puţi
n ai civisanorm al
. Câteodată se rezea
t ădunşi
t di
ntr
-un vis nî care rt
oloc
i
i
şiPieriţ
ii năvăl
eau în t abăr
ă, că ru
ţel
eî n culoril
e cu rcu
beului l
uau focde l a
torţ
el
e a runcat
e asu pra or
l, oamen i
i cădeau în băl t
oace e d sâ
nge,bărbaţi
i,
f
emeile şi copi
ii al
ergaust ri
gân d şimur eau, dar i n
cimăca r nu încer
causăse
aperi
spere
atde
în săbi
cap i
ul
e n
ecru
l oaselţ
ă
ort
,oare,
gâf
âinca
dr e
şidsecera
ucânu
dt ot
mâunl
.
aN oa
l
a pter
secu d
e n
e n
îoa
aipt
nte se
e să îdi
şiri
ca
dea
seama căt otuşicăru ţ
ele nu er au în flăcă ri, căni cio siluetă cubot ul însângerat
nu îşidezve leaco lţ
iila ved erea t
ru puril
or sfâşiate şi co
ntorsi
onat e ca re zăceau
pe ojs.Dar ast eaerau coşmaru riob işnuit
e şi,î n modci udat,l i
niştit
oare n îfelul
l
or. CelÎ ntuneca t ar fiput ut foarte bine săapară î n visel
e a st
ea , dar n u se
î
ntâmpl a aşa. Niciurmă d e B a’
alzam on. Nişt
e coşm aruriob i
şn uit
e.
Cu oatt e acestea, când era treaz,simţ eapr ezenţalupilor. Se ţ i
neau
departe de a tbără şi de carav an
aî n mi şcare,dar nî t
otdeauna ştia unde su nt. Le
si
mţ eadi spreţul faţă de câinii car
e i îpăzeau pe Tuatha’
an. Lighioane gă lăgioa
se
car
e u it
aseră la ce su nt bune ă flci
le,ui t
aseră gustul sâ
ngelui ca l
d; sp eri
au
oamen i
i, dar ar s- fif ăcut nevăzuţi,t ârându-se e p burtă,dacăar fidatoch ii cu

hai
pu t
ta.i
ern Pedi
c, m
năsu
cerănce
îce r ecea
tamuilizi
mplel
e,
ed si
e. mţeat oate a cest
e ulcru ridin ce nîce a mi
Grialba er a şieadi n ceî n ce mai nerăb dătoare.Î nţel
egea căEl yas voia
să-i ducăpe cei doiî nsp re mi ază z,
idar , dacăt ott rebuia săf acăast a, at uncis- o
f
acă şa a cu m se cu vine.Să n îceteze cu mer sul ăsta a gal
e.Lupi i er
au f ăcu ţi ca
să oihnăr ească , şinu- i pl ăcea să e fi despărţi
tă de h ai
tă a t
âtde mul tă vr eme.
Nerăb darea l chîinuia şi pe V ântaduc.Vân atul era maimul t decât
neîndestulător ar il ui nu- i plăcea să se r h
ăn ească cuşoa reci de câ mp – ăşt ia
erau buni pen t
ru pui i care ab de-
iaî nvăţau săvân eze sau pen t
ru cei băt râni,
care n u maipu t
eausă dob oare o ăp crioară sau să cul cel a p ămân t un bou
sălbatic.Uneori Vân tad uc pă rea sărat a
e că uM şcarsuavu seseept dr
ate –
oamen i
it rebuie să -şiva dă si ngu ride n eca zuri
le o l
r. Dar se erea
f ăa sibă ast fel
de gân duri cân d er a şi Grialba p ri
n pr eajmă,cuat âtmaimul t când er a S ar sar
pe a colo.Sarsar era un l upt ător l i
pn de ci catri
ci, cărunt, pe ca re experi enţaî l
f
ăcu se ep năsă tor,la careret şi
eni
a com pensacuvârf şiîndesat ceea pier
dce
use
odată cuvâr sta.Puţ i
nî i păsade oa men i
, dar ri Galba voia să u dcă staa l a bun
sf
ârşit,i ar S arsar aşt ep ta cât ă vreme a ştepta şiea ,fugeacâ nd f ugeaşiea . Lup
sau om, t aur sau urs,i ndi f
eren t ce r a fiat acat-o pe G rialba, fălci
l
e u li Sarsa r
erau ga ta să -lt rimită să oa drm ă so mnul de veci . Ast a era o tată vi
aţa u li şi
tocm aidi n aceast ă pri cină Vân t
aduc er a cubăgare de ă, seam
iar rGialba păr ea
săşt ie ce l
e r tecea prin ca p.
 În m i
ntealui Perr
i
n ottul eral i
mped e.Î
şidorea cu ard
oar
e săaj ungăî n
Caemlyn, să oî nt
âlnească e pMoi
raine şi să meargă nîTar l Va
on. Chiar da
că
nu ar fi gă stiniciun răspuns,măca r s-
ar fit erminat
. Elyas se i t
a
ul a el
, şi
Perri
n erai gu
sr căărba
bt ul cuoch i gal
beni şt
ia. „
Ter og,fă săse ermti ne.
”
Visulîncepu ai mf
rumosdecât cel
e pe carele avu seseî
n ultima vreme.
Era al masa i nd bucăt
ări
e a uli Al
sbetLuhhan , ascuţi
ndu-şisecurea cu o
pi
atră.Ju pâneasauhL hannu î ngăduia nimănui să ulcr
eze nî casă a lcev
a ce
mi
sărosea
i
len umai
ascu
tă.a
Darfierăacu
ri
e.
m Jî
u
npân
gri
jul Lu
ea ehh
d man
ân tr
eb
careuianu
şi chi
ar
spu să
se ai
n cu
icţ
mi itel
de e
af
esprară
secca
ure.
Nu sp use i n
mic n i
cicâ nd un l up ven i din fundul casei şise nî col
ăciînt
re Perr
i
n
şiuşa ca re dădea nîcu rte.Perr i
n con tinuă să -şiascu t
ă secu rea; curân
d va
venivremeasăof olosească.
Deodatăl upul seri di
căî n pici
oare,mârâi nd amen inţător
,i ar păru
l de pe
gât se i zbârl
i. Ba’al
zam on intră din cu rte nî bucă tări
e.Jupân easaLuhhan î şi
văzumaidepart edemâncar e.Perrinsesculăanevoi e,ridi
cândsecur ea,dar
Ba’al
zam onnu l uă n î seam ă a rma,ciî şiî ndrepta atenţi
a sp re ulp. Acol
o unde
ar fit reb
uit să-
i fie o chiij ucau nişte fl ăcăr.i
— Astaet otceaicasăt e aper i
? Ei , am maiavu t de-af acecu aşava. ce
De mul te ori
.

piele iÎ
şi
îţ î
nco
âşn ivf oi
e Du
oc. unhoa d
eget
rea,dia
er ca
lupu
rn el ur
şil
dăe–p di
ărn arso
chi,
mpdl
in bu
u
u urech
căti
,a.
di
ărinAl gu
sbr
ă, di
et n
Lu hhanl uă cap acu l de pe nuce au n şiames tecă n î elcuo i l
ngu ră de em
l n.
Perrin l ăsăsecu r
eaşiser epezi înainte,î ncercâ nd săst i
ngăflăcă rli
e cu
mâi ni
le.Lupul se r p
eschimba n î cen uşă eagn ră n ître p almele uli. Se ui
tă a l
mor man ul de cr sum de pe podeau a bine măt urată a uj pân ese
i Lu hhanşi se
dăd u înap oi
. Ar fi vr ut să şi î şteargăf uni nginea n usuroasă e d pe mâini, dar
numaigân dul de a -şif reca al p
mel e de h aine iîî nt orcea om st
acu l pe dos.
Înşfăcă ecu
s rea , strângâ nd cuput ere coa da, până i îtrosn i
ră d eget
ele.
— Lasă- mă- n pace! st
rigăel .
Ju pâneasa Lu hhansc ut ură l i
ngu ra de mar gn ieace aunului şipu se
cap aculla oc,
l î ngân ând un cân tec.
— Nu poţ if ugide mi ne,r ânji Ba’alzam on. Nu e t poţi ascunde de mi ne.
Dacăt u eşt i acela, îmi aparţ ii
.
Călduraf ocului de pe ch i
pul să u l îsili pe Perri n să set ottragă napî
oi,
pân ă când aj unse cu spatel
e i lpit de zid. Ju pân easa Lu hhandesc hise cupt
oru l
ca să ă vadd
acă e a gatp
âinea.
— Och i
ul Lu mi it e vami stui, şopti Ba’alzamon . Teî nsemn cafii nd almeu !
Întinsepumnul st rân s caşicu m arfi aru ncat ceva; cân d desf
ăcu
degetel
e,un co rbse ă npusti sp re aţ f
al ui l ui. Perri n ţipă câ nd ciocul cel negruîi
străpunse och iul st âng.
 Şi seridicăî n capul oaselor
, acoperindu-
şif aţa cumâi ni
le,înconjuratde
căruţ
ele n î car
e d ormeau Pribegi
i.Î şilăsăî ncet mâinil
e nîj os. Nu-l dur
ea, nu
curgeasâ nge.Dar şiî aminteaf oart
e b i
ne su f
eri
nţa din vis.
Se î nfioră,şideod at
ă El yas apăruacol o,gh emuitl ângăelî n întuneri
cul
car
e n îcepea să sesi pri
ească, cumân aî nti
nsăca şi cum ar fivr ut să-
l scut
ure
şisă -
lt r
ezească. De dincol
o d e copaci
i unde p oposiseră ăru
c
ţele url
au lupii
,
t
rei gâ t
lej
urişiun si ngur iţpat ascuţ
it. Şt
ia cesi mt.„ Foc.Durer e.Foc.Ură.
Urăşt
e!—Ucide!
Da, ”rosti Elyas blând. E itmpul. Scoal ă-
te,băiet
e.E vr emeasăpl ecăm.
Perri
n se scu l
ă an evoi
e de su b paturi. Pe cândî şifăcea pătura sul, Raen
i
eşi din că ru
ţă, f r
ecâ ndu-se al ochi. Căutăt
oru l aruncăo p ri
vi r
e sp re cer şi
rămaseţ intui
tl ocu l
ui, pe trept
e,cu mâi nil
e ri di
cate nî drep
tul feţ
ei. Doar och iii
se m i
şcau, cerce t
ând î ncordat cerul
, deşi Perrin nu î nţel
egea la ce se ui
tă. La
răsă
rit erau câ ţivanori , cumar gi
nile roşi
et
ice ul minate de soarel
e ca re st
ătea
săse d ri
ice, dar u n se vedeani mic alt
ceva. Raenpăr eacăascu l
tă şit otodată că
adul
mecaer a
ul , dar u n se auzea nimic nî afarăedvân t
ul care şuiera printr
e
copaci şinu se mţ siea i n
ciun mi ros nîaf arăedu rm el
e vagi de u fm de a l
f
ocuril
e d e cusea ră.
Elyas seî ntoarsecu u pţi
nelel ucruripe ca r
el e avea
,i ar Raen cob orî.

uit —
ă di
n nTrebu
ou li
ae cer
să,onel
lu
iăm
nişt
iî
tnAst
. al
t
ăa
zi di
orecţ
lui
ăe,
m vech
ni
î ul
alameu
t parte.pri
eten
.C iău
Mergeţ t
cuăto ru
noil se
?
Elya
s clatină din cap ,i ar Raen ncu î viinţa, caşicu m ar fi şt i
ut
dintot
deauna.
— Păi , fii cu ă bgare de seam ă, pri et
ene.Ast ăzipl uteşt
e ceva î
n aer …
Se pregăti săseui te din nou n î su s,dar îşiî ntoarse pri
virea naîinte să
aj
ungă easu
d pra căru ţ
elor.
— Cr edcăvomap ucaspre răsărit. Po ate pân ăl a Osia Lumi i
. Poate căo
să găsim un st eddi
ng şi -
o să ăm stacol o o vr eme.
— Î n steddi
ng eşt if eri
t de ori ceneca zuri
,f u de aco rd Elyas.Dar Ogi eri
i
nu-i prea văd cuoch i buni pe st răini.
— Toa tăl umeaî i vede cu och i buni pe Pri begi, ziseRaen ,r ânji
nd. Î n pl
us,
până şiOgi eri
i au oa le şi t
otf el
ul de u lcru ride d res. Hai, hai sămân că m ceva
şivorbim du pă a ceea.
— N- avem t i
mp, î i anunţă Elyas. Şi noipl ecăm azi. Câtmair eped e.Se
pare că e ziua plecărilor
.
Raenncerîcăsă- l con vi
ngăsăst eacel puţi
n cât sămăn ânce, şicân d
coborî şiIl
a di n căruţă,î mpreu na cuEgw en e,stărui şiea , dar u n cuat âtat ări
e
caso ţul ei
. Spuset oate vorb ee
l de c uvi
inţ ă, dar polit
eţeaî i era rece i era
ş
l
imped e că a voisă-l vadă p l
ecat pe E lyas, chi
ar da că u n şipe E gw ene.
 Egw ene nu b ăgăde sea mă priviri
l
e pi ezi
şe, pli
ne de r egret
pe car
e il e
aruncaI la. Î
ntrebă ce seet rp
ece,iar err
Pi n se r p
egăt
eas- o audă sp
unân d că
vreasărămânăcuTuat ha’an;î
nsăcândEl yasîiexpl
ica,Egwenedădudincap,
gândit
oa re,şise rep ezi l
a căruţă casă -şiadune u lcruri
le.
În cel
e din urmă,Raenri di
cămâi nil
e a nep ut
inţă.
— Bi ne atunci. Nu tşi
u da căs- aîntâmplatvr eodat
ă cavr eu
n oaspete de-
alnost ru să l p
eceăr ă
f să acem
f un ospăţde ă rmas u bn, dar
… Privi
rea i se
ri
di
că căod
ăinmân
s nou sp
căm re cer
pe ,m.
druşovăi
toa
Dar re.Ei,l
măcar şi ni
oi
ăsaţ
-netreb
ăui
s evăsă
pup
nl
s ecă
em mla devrem
r
ev e.
edere.Poat
e
Elya sî ncercă săprot esteze, dar Raen o şil uă laf ugadi n căru ţ
ăî n
căruţă,bocă nind l
a u şă aco lo u nde nu se r ezi
t se i n i
men . Pân ă câ nd se ap rop
i
e
unul dint r
e S poit
ori, ducân d-o p e B el
a de căpăstru,t oat
ăt abăra er a n î
pici
oare,i ar oa meniiîşipuseseră î
n cele mai bune şi mai st rălucitoare h ai
ne,
un amest ec e d cul
ori ca r
e ăcea
f căruţa roşu cugal bena u li Raenşia l I
eisă
pară ştearsă. Câi
nii uriaşi umbl au printre oa
men i cul i
mbi l
e at ârnân du-le din
gură, căut ând pe cineva car
e să -i sca
rpine nîtr
e u rechi
,î n timp ce err Pi n şi
cei
lal
ţiî nduraunesf ârşite strângeri de mână şiî mbrăţi
şă r.
iFet ele ca re
dansaseră n î fiecare n oapte n u se m ulţ
umiră cuo st rângere d e mân ă,i ar
î
mbr ăţi
şă rli
e or
l lî f
ăcu ră pe P errin săî şidorească bru sc să nu mai pl ece –ard

îşi
cărad
u
ţ use
ei Căumia
t
ătntel
oru uicâ
.tăl ume se i ta
ul a elşif aţa apr oa pe că î
i deven i de cul
oarea
Aram o l uă pe Egw en e deop arte.Di n pricina găl ăgieicu care îşiluau oţt
i
rămas bu n, Per rin nu au zea ce i spu
î nea, darEgw ene o ttdăd ea di n cap, mai
înt
âi încet , apoidi n ce nîce a mi viguros, pe măsu ră ce el începu să acăf gest uri
rugătoare.De a l ru găm i
nţit recul a u nt onsu părat , dar gw E ene con t
inuă să
dea nî căpăţân ată d i
n cappân ă câ nd I l
a osal vă, aruncân du-i câteva vi cu
nte
tăi
oase ep not ului ei .Î ncru ntat, Aram î şicr oidru m pri n mul ţi
me,f ără săî şiia
rămas b un de a l ceilalţi
.I laî l privipl ecând, şo văind dacăsă -l cheme n îapoi
.„ Şi
ea e şu urată,î şispu se Perr i
n. Uşu rată că u n vr ea să mear gă cu noi– cu
Egw ene.”
După cest rânse semăcar o dat ă mân a fiecăr uia dint ab ără şiî mbrăţişase
fiecare atfă cel puţ i
n de d ouă o ri, mul ţ
imea seăd u
dî nap oi
,l ăsând un mi c
spaţi
u l iber nîj uru ll ui Raen, al I leişial ce lor rei
t oasp eţi
.
— Aţ i venitî n pace, inton ă Raen ,f ăcând o pl ecăci
une sol emnă,cu
mâinil
e p e p iept. Pl ecaţi acu m în pace. Veţ
ifi î ntotdeauna bi ne ven iţ
il af ocu
ril
e
noastre,î n pace. Calea r F
unzei înseam nă p ace.
— Pacea fie î ntotdeau na cut ine,răsp unseEl yas, şicut oată Semi nţi
a.Se
codi o cl ipă, apoiadăugă : Voigă sieuCânt ecul sa u altcineva vagă sicâ ntecu
l,
dar cân tecu l va ficân tat, anul acest a sauî n an i
i care vor să e. viAşacu m a ost
f
odată,aşava fidi n nou ,l umea ără f ed sf ârşit
.
 Raen i cl
pi, surprni
s,i ar Il
a păreade-a drep
tul uluit
ă, dar toţ
i ce i
lal
ţi
Tuatha’
anmurmur arădreptrăspuns:
— Lumeaf ărăde sfârşit
. Lumeaşit i
mpul fără de sfârşi
t.
Raen şi soţi
alui segră birăsărepete acest
e cuvi
nte după ceilalţ
i.
Era înt
r-adevărvremeasăpl ece.
Câteva vor
be de desp ărţ
i
re,câ t
eva
sfat
uride p lecare,cât
eva mb zâete şioch
eade şi porn
iră la drum, părăsind
tabăra. Raenîiî nsoţ
i până a l margi
nea op
cacil
or,împreună cuni şt
e câini care
ţopăi
au—pe â
ln
Da, gă
prietel
.e,t
en rebuie săfiicumar e băgare dese amă.Acum … Mă t em
cărâu l est
e peste ott nîl ume ş i
,i ndi
feren
t ceţ i-
ar plăceasăcrezi, ni
citu nu vei
fi ocoli
t.
— Pacea fie cut ine,îi ură Elyas.
— Şi cut ine,răsp unseRaent ri
st
.
După ceRaen ecă, pl Elyas seîncrunt
ă văzân du-i pe ceidoiui
tându-sel a
el.
— Ei, şinu cr edî n cântecullorneghiob, mârâi el. Darn-aveam de cesă-i
fac să se mtă
si prost şisă el stri
c ceremonia, nu-i aşa
? V -am sp
us că neori
u
dau mar e mp
i ortan ţ
ă ceremon i
il
or.
— De bu nă se amă,spu seEgw enecubl ân
deţe.N- aveaidece.

Sarsar Elyas
eni vl
răeînînt
îoa
ntrse
âmpi sp
naat
ree,
ealumorm
l
i El ănidnu
yas, ceva
zb up
ren
dânt
ru
d, el
cu.
mGri
fal
ă ba
cu ,ă
serVân
câtad
i
niu
icci
, şi
cudemni tateacu ven i
tă uneiî ntâlniriînt re egali. Perri
n î nţel
ese ceî şisp un.
„Och i de oc.
f Dur er
e.Col ţî n inimă. Moa rt
e.Col ţî n inimă.” Perrin ştia ce voiau
săsp ună. CelÎ ntuneca t.Îi pove steau desp re su vill ui. Despre visull or.
Se înfior ă cân dl upiiîncepu ră săad ul
mece , cercetând drumul . Era
rân dul lui Egw en e să o căl
ărească e B el
p
a,i ar Perr in mer gea eposj e p ân
l gă ea.
Elyas era n faţîă,ca e d obi
cei, mer gândî ngh i
ţind pămân tul, cupaşi marişi
siguri.
Perrin n u voia săsegân dească la visu l pe ca reî l avusese. Crezusecă
l
upi iî l apără. „Nu î mpl i
nit
. Accep tă. Inimă î ntreag ă. Minte nîtreaga.Încăt e
l
upţ i.Î mplinit doar câ nd vei accep ta.
” Se că zni săî şisco atăl upii din mi nte şi
clipi surprnis.Nu şt i
a căpoa te afce st aa. Se h ot
ărîsănu- i mai lase să -
i bântui
e
gâ nduril
e.„ Chi ar şi î
n vi se?”u N era gu si
r d acăgâ ndul er a al lui sau al l or
.
Egw en eî ncămaipurt a şiragul de mărge le albastr
e pe care -i l dăd use
Aram şiî npăroml ădiţăcuf runzuliţeroşuapri ns,unal tdarpri mitdel a
tân ărul Tuatha’an . Perri
n er a sigu r că r A
am î ncer case să o convingăsă răm ână
cuPri begii
. Er a b ucu r
os căgw Eene nu cedase, dar ar fi vrut să u n se oace
j aşa
de d răgăstos cu mărge l
ele.
În cel e din urmă o î ntrebă:
 — Despre ceaivor bit aşade mul t cu l
a?
I Ori dan
sai cu ni
divi
dul ăl
a cu
pi
cioare u
lngi
, orist
ăteai de vorb
ă cu ea , caşicum ar fi f ostvreo aină
tla
mij
loc.
— Il
aî mi dăd
easf aturi despr
e cu m săfiu emfeie,răspunseEgw ene
absentă.
Per
ri
n începu sărâdă.
— Sfat
uri
! Nouă nu ne spu ne ni
meni cu
m săfim bă rbaţ
i. Pu
r şisimpl
u
su ntem—bărb
Praţ
obi.i
ab l căde ast a nu e t preapri cepipr
eabi ne,i -
oî ntoarseEgw ene.
Î
n faţal or, Elyas râsezgom otos.
CAPITOLU L 28
Urme în văzdu h.
Nynaeve pri
vea uimităl a ceseafla î nai
nteal or
,î n osu
j l râu lui: Pod
ul cel
Albcarescânt ei
aî nsoar e,î
ntr-ostrăl
ucirelăptoasă.„Al
tălegendă”,segândiea,
trăgând cuoch iul sp r
e S trăj
er şi spre emf eia Aes edSai, care că l
ăreau la câţ
iva
paşiî n faţa ei.„ Altăl egendă, iar ei nicinu par săbserve.
o ” Se d eci
se ă snu
rămân ă cugu ra căscat ă al ceedeav , dacă ut p
ea fizări tă de ei .„Dacă ă m vădcu
och i
i holbaţ
i, caul t
imul năt ărău de a lţ ară, o săse r p
ăpădea scăde râs.”Î n
tăcere, ceitreică lări
ră a mi departe,că t
re ege
l ndarul Pod Al b.

pe L anDine ace
p aul
mal dimi
râunl
eaţ
uiăNd
, eaeve
yn după u Sh
n ad
maiar Lo
avu got
he, cân
ses n
icidoîid
igăsi
scuţse
iep eev
ad Moirai
ăratăne
cuşi
femeia A es ed
Sai. Sch imbaserăt eva
câ vorbe,desi gu r, dar nimic mp
i ort ant, cel
puţin nu di n punct ul eide vedere. De p i
ldă,Moi raine nîcercaseos- co
nvi
ngă să
meargă n Ta
îr Valon . Ta r Valon. Avea, într-adevăr
, de gâ nd să j u
angăaco l
o,dacă
eraevo nie,şisăpri mea scăî nvă ţăturile or
l, dar nu di n mot ivel
e p e ca re el
bănui acealalt
ă.DacăEgweneşibăi eţiipăţiserăcumvacevadi ncauzal ui
Moi rai
ne…
Câteodată, împot rva
i voi nţeisa le,Nyn aeve set rezea î
ntrebându- sece
putea să f
acăo Meşt er easă cuPut erea, ce ar fi utupt ea, personal, să acă
f.
Totuşi,decât eoriîşidădeaseamace- itreceapri ncap,semâni aşi-şialunga
toate gâ nduril
e.Put er eaer a o bl estemăţ ie.Nu voi a săai bă ni mic de-af acecu
ea. Decât dacă unave a de al es.
Iarbl est
emat a de AesSeda i nu o vai săvor bească decât despre ad ucer
ea
eiî n Ta r Valonpen t ruî nvăţătură. Nu- i sp uneani mi c alt
ceva! Nu că r afi ţi
nut
foarte mul t să fl ae…
— Cum vr eţ i să-i găsim? î nt r
ebăeal a un moment dat.
— Ţi -am exp licat, răspunseMoi raine f ără săseob osească s-o privească.
Atuncicândam săfiuî npreaj macel ordoicar eşi -
aupi erdutmonedel e,am să
şti
u.
 Nynaevemai întrebaseacel aşilucru şi în alte dăţi, dar gl
asulf
emeii Aes
Sedai eraot tl
ini
şti
t, caun l ac acă ru
i ogli
ndă nu voi a săse vă l
ureas
că, ori
câ
te
pi
etre ar fi aruncat cea
lalt
ă; de câ t
e o ritrebuia să-l audă, Meştereasa
simţea
că-
i fierbe sângel
e nî vi
ne.Moi rai
ne con t
inuase să vor
bea scă,de parcă un
si
mţ eaoch i
ilui Nynaeve, car
e- i sf
redel
eau ceafa; dar r t
ebuia să-
i si
mtă, l
a cât
de pătrunzăt
or sei ta.
u
— Cu c âttrece maimul tă vreme,cuat âtt rebuie safiu m aiaproape,dar
pân
câtă a
l
ooaurmă
rt
pa cuam să
si
ne,pşt
i
u.să-
ot Cât
ludrm
espr
e cel
ăresc car
e ăn
pân
şi îcă
l m
aăt
a cap iar
ulelupece
mit
i
,ea, at
dacăâia
tnvree.
me
evoi
— Dar ap oi
? Ce int enţ
ionezi safacidupă ce- i găseşti, AesSed ai
?
Era ab solut si
gură căMoi rai
ne n-arfi f ostatâtde dorn i
căsă-i găsească
,
dacă un arfi avu t vreun plancuei .
— Tar Valon, Meştereasă.
— Tar Valon, Tar Valon. Numaiast a spui,iareuî ncepsă…
— Pri ntre alt
el ucru ripe ca re ai săle-nveţ
i când aj ungiî n Tar Valon,
Meşt
ereas
ă, vafi şisă -
ţiţ ii fir
ea . Nu poţiface i n c cuaj
mi utorul Puteri
i dacă
suflet
ul î
ţi este stăpânit de em oţii
.
Nynaeve deschisegu ra săvor bească,darcealal
tă nu- i dăd u răgazul
.
— Lan, t rebuie să-ţi vorb
esc o cl
ipă.

posom Câ
oreitdoi
ă şib îşi
osuamfl
propi
atară
ă peca petel
e,
care,deiar N
câteynaeve
oriîşi rădma
ădseseam
ea pe l oc
a,că
cu i seoî
nfnăî
tţ
i
işa
p r
e
ări
se
pe ch i
p, o u ra.Şi se nî tâmpl a dest ul de d es, după ce em fei a Aes ed Sai, cu
mult ăi scusi
nţ ă, sch i
mba su biectul, evita ca pcanel e p e car
e il e nîti
nseseusa
rămân ea su rdă a l strigăt
ele ei , pân ă câ nd o ăcea
f să acă
t di n gu ră.Bosu mflare a
o ăcea
f să semt si
ă cao et fiţ
ă ca re u fseseri npsăde S oborul Femei l
or ăcânf d
ceva greşi
t şiprost esc. Nyn aeveunerabi o
şnuită cuacea stă senzaţie,i ar
zâm betul li
niştit de p e ch ipul l ui Moi raine o ăceaf săse mt si ă şimai r ău.
Măcar dac-arfi exi stat vr eocal e săscap e de ceal altă. Cu La n s- ar
descurcacev a maibi ne – ast a pen tru că n u St răjert rebuia să e fin î stare să se
ocupe d e ceea ce a d eer ăcu
f t,î şisp use ea n gr
îab ă,simţ ind cu m r oşeşt e;nu
din alt mot iv –a dr cei doinu put eau fi desp ărţ iţi.
Şi tot
uşi , Lan n î u fria sao f ăcea mai şi t are Moiraine.Nu n îţelegea cum
de e ruşeaels- o sco ată di n să rti
e cuat âta uşu rinţ ă. Rareori se ntîâmpl a să -i
spună ceva – u neori nu scot eani cizece orbe
v e pzi – şi nu lua n i
ciod at ă parte
l
a… con versaţiil
e ei cuMoi raine.Adesea se nî dep ărt a de cele d ouăf emei ,
cercet
ând t eren ul,î nsă ch iar şi când se afl a mp
î reu nă cuel e sei nea
ţ şoru a lo
parte,pri vi
ndu- le ca şi cu m ar fiurm ărit un duel . Nynaeve- ar
şi fidori t să u n-l
mai vad ă a şa. Dacăer a,î ntr-
ad evăr
, un duel , at unciea u nr euşi
se i n
ciod ată să
i
asăî nvingătoare,i ar o Mriai ne p ărea să nicinu- şideaseam a că era a vorb
desp
re o n co
fruntare.Nyn aeve se puteal i
psifoart
e bine d
e ochi
il ui al
baştrişi
recişide co ntemplarealui tăcut
ă.
Cam aşa sedesfăşurase ce
a maimar e pa
rte a dru
mului
. Ea rămăse se
tăcu
tă, î
n af ară de momen t
ele nî care şi
î ieşeadin fire,i
ar uneori
, când ţi
pa,
răsu
netul glasu l
ui eipăreasăse ă sf
râme de pavăzatăceri
i casticl
a sp art
ă. Şi
ţi
nut
ul pe ca re-
l st
răbăteau eraăcu tt, ca işcum lumea e s op
ri
se să-şitragă
răsu
flarea. Vân tul gemea r p
intr
e copaci, dar nîrestnu se imşca imi
nc.Şi pân ă
şi
acovân
t
per
eualsp
părea
at
ele. ndep
îărtat
, ch i
ar u at
ncicân d păt rundea ripn man t
ia care-i
La î nceput,t ăcerea i sepăru seod ihnitoare,după t otcese- ntâmplase, de
parca
, de a l Noa pteaIernii, nu mai cu noscuse i n
cio c l
ipă de il
ni şt
e.To t
uşi,
după p ri
ma zi petrecut
ă n umaicuf emeia Aes ed SaişicuSt răj
erul,începu se să
pri
vească peste u măr şi săse oi f
ască în şa, de p arcăr afisâcâ i
t-o ceva dreptîn
mij
locul sp inări
i,î ntr
-un loc nîcareu n puteaaj unge cu mâna.
Tăcer eapăr eaun cri st
alosâ ndit săsesf ărâme;sesi mţeaf oa rt
e
î
ncordată,aşt ept ând săau dă primul trosnet.
NiciMoi raine,niciLan n u se si
mţ eau ch i
ar în alrgullor, ori
cât ar fi p ăru
t
de nepăsăt ori
.Î n scu rt
ă vr eme,eaî şidăd use sea ma că, su bînfăţişarea orl
l
ini
şti
tă, eideven eau, ceas de c ea
s,t ot a mi î
nco rdaţ
i, cani şt
e arcu rirăsucit
e,

gata săse
ceva o
ceă urpă.
fcea Moi
să rai
se nneî
crup
ărea
nte.Lan că
scu
pri l
t
aă su
vea ăn
d et
pureeacare
şir n
âuulexi
destap u şică
arcă au
rboria
ide
desfrunziţ
i şiî ntindereade a pă care se ur gea
sc ncet î ascu ndeausem nele u nor
cap cane şi ambuscader e-
ca
i aştept
au.
Pede o part e,sebucu r
a cănu er a singu ra car e seî nfior a de acea
senzaţie al umi i ca re stăteape p unctul săse r păvă lească, dar a f ptul că -i afect
a
şipe ei î
nsem na căera ceva rea
l,iar, pe d e a ltă part e,eaar fidat ori ce să poat
ă
crede că era umanio p ărere.În mint ea ei se r st
ecu rase ceva care o i sâcâ
a,ca
atuncicân d ascu lta vânt ul
, numai că cu am şt ia căer a ceva legat de P utere,şi
nu se u pteahot ărî săse ase l î n voia acelor gân durich inuitoare.
— Nu- i ni mic,sp useLan, l ini
ştit,r ăspunzân du-il aoî nt r
eb are;ni ci
măcaruno p rivea n câ
d vor bea, căci ochiil ui nu se op reaudi n cer cet
at . Apoi,
con t
razicând cee a ce ocmt aispu ses
e,elad ăugă: Cân d ajungemî n Whi t
ebri dge,
la d rumul sp re C aeml yn, ar r eb
tui să et n îtorci în Ţi nutul cel or ou Dă R âuri.
Aiciepr eapericulos.Darpedrumuldeî ntors,n- osă- ţ
ist eanimi cîncal e.
Era cea mail ungăr ep l
icăpe care i-
o adr esase î
n acea zi
.
— Face parte din Pâ nză, Lan,i nterveni Moi raine,pe un on t e ddoj ană;şi
privi
reaeierai er
pdut ă undeva ,î n dep ărt
are.Ceea ce mţsi i
, Nyn aeve, este C el
Întunecat. Furtuna s- a nîdep ărtatde n oi… cel puţ in o vr eme,con ti
nuă ea ,
ridi
cân d o mân ă caşicu m ar fi i p
păit văzdu hul, ap oişt ergân d-o d e ufstăf ără
să-şidea sea ma, ca şi cu m ar fit in
as ceva urdmar. Totuşi, elî ncă ă sta l pândă,
of
tă ea,iar pri
vir
eaî i est
e din ce nîce m ai put
ern i
că . Nu pe noine u rmăreşt
e,ci
l
umea. Câto maifi pâ nă ce va unge
aj nî
deaj
uns de ut p
erni
c pentru a…
Nynaeve l
ăsăumeri iî n os;
j di ntr
-odat
ă,i sepăru că si
mte cum cineva o
urmăreai ndspate.Măca r dacăfemei a Aes ed
Sainu i -
ar fif eri
ot expl
icaţ
i
a p e
care ocm
tai o auzise.
Lan cercet
ă cărareaca r
e-i duceaî n osu
j l râului, dar, pe câ
nd înai
nte el
f
usese celcare al
egearumud l, acum o ăsă
l pe Moi raine,careu n şovăi
a del
oc,
ca
La nn şi
ucum
f ard
ăcea fiecât
urmat
săocer cal
cete
ezenevă
ruzu
d t
muă,
loalu
esrmăednî văz
ea,caduh,vad
sămi r
osu
ă l uner
dacă ei
aam i
sint
gui
rri
..
Nyn aevevea a senzaţia că, şidacăelar fihot ărâtcăer a ceva î
n ner egul
ă,
Moi raine ottar fii nsistat săo i a pe a col
o.I ar el s-
ar fidus d upă ea , era
co nvinsă.Î n j osul râului, drept sp re…
Tresărind, Nyn aeve î
şial ungăgâ nduri
le.Se aflau l a pici
oru l Podul
ui Alb.
Ar cadapal i
dăl uceaî nrazelesoar elui
,caopânzăl ăptoasădepăianjen,prea
fragilă pentrua st aî n picioare,ar cui
ndu-se estpe A ri
nell
e.Gr eu t
ateaunui om
ar fif ăcut-
o săcad ă;a unui cal , cuat âtmaimul t. Părea a gatsă se
prăb uşea scăî n oricecl i
pă, din pri cina proprieigreutăţi
.
Lan şiMoi raine că l
ăreau n epăsătoriî
nai nte,pe pant a albă şiscl i
pit
oare
şiapoi pe p od; copitel
e c ail
or ă rsunau, nu caoţ eu
ll pe sti
clă, cicaoţ eull pe oţel
.

S
făupr
ră afaţ
a
săalpn
u odului părea
ece. ,e d r
ep t
, netedă cast i
cla udă, dar ca i
i păşea u si guri
,
Nyn aeve sesi li să-
i urm eze,dar, de l a pri mul pas, sesi mţ i cuprinsăde
team a căt oată con strucţi
a st ătea să se r p
ăbuşească sub ei .„Dacădan tel
a ar fi
făcu t
ă din st icl
ă, segâ ndi ea, aşaar ară ta.
”
Numaicân d seap ropiară de cap ătul celălalt
, easi mţi mirosu l de smoa lă
arsăca re se răs pândeaî n aer .Î ntr
-o cl i
pă, vă zuşice se î
ntâmpl a.
De j ur împrej urul pieţeiafl atel a pi ci
oru l podului seaflau grăm ezi de
scâ nduriî nnegrite,di n ca re nîcăse a mi înălţau pal e de u fm, pe ocu
l ri l
e n î care
altădatăf useseră seca – cu t
otul, vreoj umăt ate d e duzină. Pe st răzipat rulau
bărbaţ iî
nuni f
ormeroşi i,carenul isepot ri
veau,şiarmuriponosi t
e.Cut oţii
mer geau repede,ca şi cu m s- arfi t emut să găsea scă ceva, şipriveau peste
umăr nît imp ce ăşeap u. Orăşen i
i– p uţini
i car e nîdrăzniseră să asă
i – mer geau
ap roape alergând, cuumeri il ăsaţiî n jos, caşicu m i -
ar fiurm ărit ceva.
Lan avea oî nfăţişare su mbră – i aroa men ii seţ i
nea u al distan ţ
ă de ei ,
ch i
ar şi soldaţi
i. Străjerul adulmecă aeru l şise r st
âmbă,mâr âind ceva cuvoce
scăzu tă.Ni cinu er a d e mi rare, se gân di Nyn aeve, de vr eme ce i r
m
osu l de ars
era a tât de p uternic.
— Roat aţ ese cu m î i este voi
a,murmură Moi raine.Ni meni nu poat e
înţelegeân Pza, până ce u n
- iţesută.
 În cli
pa următoare,eacob orâse dej
a din a şua lui Aldi
ebşiî ncepusesă
di
scu t
e cuoa meni
i. Nu puneaî ntr
ebări, ciîncerca- isă
consol
eze ,şi spre
mirarea uilNynaeve,păreancersiă. Oamen i
i ca r
e seer efaude Lan , gata săo a
i
l
af ugădi n faţ
a ori
cărui st
răin, se p o
reau să-i vorbeascăl ui Moirai
ne.Păr ea
u şi
eiui miţ
i de ceăceau
f , dar u aj
ngeau să-şidesch i
dă, oarecum, sufletul
, văzând
pri
vireal i
mped e afemeii şiauzindu-i glasul mângâ i
etor
. Och i
i eipăr eau să
î
mpărt ăşeascădurereace l
orl
alţ
i, săresimt ăt ulburarea lor,iar astf
ellimbile s
e
dezl
egau
Cu. oatte acestea, eimi nţeaun î continuare. Ceimaimul ţ
i. Unii negau că
ar fiost f vreun necaz. Nu, nu f usesei min
c.Moi raine pomeni de cl ădi
ril
e arse de
jurî
mpr ej
urulpieţei
.Totulerabine,insi
starăei,privinddi ncol
odeceeacenu
voi
ausăvadă.
Un n i
divid gras le vorbeacu o însufleţ i
re go al
ă, dar obrazulî i zvâcn
eala
fiecare gomot
z . Cu un rân j
etca re ise ot t ştergeade p e chi
p, pretinse că o am
l pă
răst
urnată stârnise nuf occa r
e se întinsese din pricina vâ
ntului,înainte săse
poată a
fce ceva . Dint
r-o privi
re,Nyn aeve văzu căacel e cl
ădi
riarse u n se fla
au
unelelângăal t
ele.
Poveştil
e er au p a
roape laf elde mul te caoa men i
i care l
e sp uneau. Câteva
femeiîşicob orâră l e
voci
d
e p arcăr aficom plota.
t Adevărul adevărat, spuser
ă

el
t e,
ăia erau
capcă
l
. Er n
u
adeva,
momînt
en or
u lasă
ş,senăafl
vi afuei
em nlebărba
Aes t eda
care
Si ;n ol
osea
u fmaiPut
erer
aevraemu
d
epăde
cum îl
pierdut, după cât cr
ed eauel e,orice r afi sp us b ărbaţii despre Ta r Valon. Să
vinăcel edinAj ahRoşi ecasăpunăl ucrurilelapunct .
Un bă rbat pr et
indeacăf usese vorba desp r
e un at ac de-alban diţ
ilor
,iar
altul vorbeadesp re o răsco ală de-a s Icoadelor elCui Întuneca t.
— Ceicar e mer g să- l vadă pe f alsul Dr ago n, şt
iu D omni il
e Voa str
e,se
plânse , elcuch ipul poso morât. Sunt pest e o t.
t Cu t oţi
iI scoade a le C el
ui
Întunecat.
Iar alţii vorbeau d e nişte neca zuri– f ără săpreci zeze despre ceera vorb
a
–pri ci
nuitedeni şt
eoameniveni ţiî
nj osulrâul ui,cuobar că.
— Le- am ar ăattnoi , murmură un băr batt rasl af aţă,f r
ecân du-şiner vos
mâi nile.Soi ul ăsta d e u lcru ritrebuie să răm ână a col
o,l a H otare,unde- ie
locul. Am mer s a l docurişi …
Se î ntrerupseat ât de bru sc, încât di nţiiîi clănţăniră. Fărăvreo alt
ă
vorbă,seî ndepărt ăgrăbi tdeei ,uit
ându- sepest eumăr ,caşicum i -arfif ost
team ă să nu- l urmăr ească.
Barcascăp ase nev ăă tmată–r euşiră,î n cele di n urmă,săafl e măcar
atâtal ucrude a l ceil
alţi– p entrucă -şit ăiasef rân ghi
ile cu ca re s e ancoraseşi
plecase e p â
ru. Se n îtâmpl ase i ch
ar cu o zi înainte,pe cân d pe ch eise ad una o
mul ţime u frioasă. Nyn aeve se ntrebî
ă dacăEgw ene şi băieţi
if useserăl a b ord.O
f
emeie el spuse cări np
tre marinari se afla şiun Menest
rel
. Dacăf usese cumva
Thom Merri
li
n…
Î
ncercă săo con vingăpe Moi rai
ne căer a posi
bi
l caunii di
nt r
e cei di
n
Emond’s Fiel
d să fifugit cubarca. Femei
a A es ed
Saio ascu
ltă răbdătoar
e,
î
ncuvii
nţând din cap
, pân ă ceer m
tină.
— Poa te,rost
i apoiMoi raine,deşi păreaneîncr
ezăt
oa
re.
Î
n piaţă seafla un h an,î ncăîn picioa
re;sal
a mare eraîmpărţ i
tăî n do
uă
d
cee n
un
i
t per
ră, pe
ie
pt
ăincare
d văzduhi
se
d
uica
l rân
cu p ă a.
mân l
aS î
niăl
mţţi
mea
i ceva măru
uce lu
oi
. Moi
ăcu rai
f să ne bse
zâm r
op
id
ească, după
ar nu
le spuse i n
mic.
Mânca răî n il
nişte;nu n umai eit ăceau, cit oţ
i cei aflaţiî n sa l
ă. Puţini
i
oam eni care mân cauacol o şi
î îndrept
au aten ţ
ia n umaicăt re ceea ce se aafl î
n
farf
urie,cu fundaţ iî
n pr oprii
le gânduri. Hangiul, care şt
ergea mesele cuun co l
ţ
al şoruţlui, morm ăi
a pen trusi ne ăfră ncet
î are,dar şi fără să ri
dice vreo cli
pă
glasul
. Nyn aeve esgândi că u n putea fipr ea l p
ăcut să ămr ână p es
te n oapt
e n î
acel l
oc; team a se mţsieapân ă şiî n aer.
Tocmai câ nd î
şidădură l a o partef arfuri
ile,pe ca r
el e curăţ
aseră cu
bucăţidepâi ne,unuldi ntr
esoldaţiiî
nuni f
ormer oşiiapăruînprag.Ar ăta
străl
ucitor, se â g
ndi Nyn aeve,cuco i
ful său ascu ţi
t şipl atoş
al ust
ruită, până ce

se
dură,op
rp
iot
ch
riar
vi
induu d
-păap
şi uşă, cu
oi gul ol m
eru pân
r ă st
ea p
e
râmmân
,er
t înuljusab
ru i
lei
gâşi
t
ul l
uu
i
,ându-
cu şi
u no n
îf
ăţ
deget.işare
Î
i
aminti de en C n Bui e,at uncicân d nîcerca săe spoart e ca u n adev ăratmembru
al Sfatului Sat ul
ui .
Lan î i aru ncăo pri vire şipuf ni dispre
ţuitor:
— Gar da or aşu lui. De ni ciun f olos.
Soldatul aru ncao pri vire în î ncăper
e,zăb ovi nd cu och i
i asu pra lor. Şovăi,
apoit rase aer ad ânc n î piept şiven i gra
bnic sp re ei,t ropăind din pi cioare, ca
să-iînt rebe ci ne er au, ce r ea
tbă avea u în Whi teb ri
dge şi cât aveau de gâ nd să
rămână .
— Pl ec ăm de î nda tă ce -mi t ermin berea, răspu nseLa n, care maibă uo
înghiţ
itural ungăî nai nte să ri dicepri vi
rea căt
re cel ăl
alt. Fie ca Lumi na săse
rev
es re asu pra buneir egi
ne Mor gase.
Bărbat ul în uni forma roşi e deschisegu ra, apoiseui tă maiadân cî n ochii
lui Lan şif ăcuun pasî napoi , dar îşiregăsi pe d ată cu mpătul, după ce iî
arunca se opri vi
re u li Moi raine şi eiînşi
şi. O cl ipă, Nyn aevevu ai mpr esi
a că
aveae dgân d să acă f vr eo r posti
e,ca u n cumva săară p aş l nîf aţa adou ă em
f ei
.
Din ex perien ţ
a ei , bărb aţ
iif ăcea u adesea prosti
i di ntr-
astea. Dar în Whi tebridge
se nîtâmpl aseră prea um lte;di n tainiţ
ele minţil
or oa men i
lor eşi
ise ali veal
ă pr ea
multă nesi gu ranţă.Sol dat
ul se i u
t
ă din nou l a Lan şise ăzgâ r ndi i arăşi. Chipul
grav al Străj
erul
ui eral
ipsit de expresi
e,dar m ai era u şiochi
i aceia albaştrişi
reci
. Atât de reci
.
Pânăl a urmă,soldatul sehotărî asupra unui gest scurtde încu vi
inţare.
— Păi , aşa săf
aceţi
.Î n ulti
mele zi
le,pe ai ciau of
stprea mulţi străi
ni
. Nu-
i bine pentrupacea Regi
nei.
Înt
orcându-sepe călcâi
e,elseî ndepărtă, t
ropăind ca şila ven i
re,i ar pe
drum î şiexersari vi
prea eînduplecat
ă. Nici
unul di ntr
e olca
lni
cii aflaţiîn han
nu pă
ru să
— Undeobse
rve.
mergem?î lî ntrebaNyn aevepe Străj
er; atmosf
era dinăunt
ru er a
at
âtde a păsătoar
e,î ncât o ăcu
f săcob oare gl
asul, dar avugrijă sănu pară
nesi
gu
ră pe sine.Pe u rm el
e b ărci
i
?
Lan privisp re Moirai
ne,ca r
e clăti
nă uşor di
n cap p şi
ri
nsea vorb i
.
— Î nt
âi trebuie să-l găsesc pe cel de care sunt sigu
ră,iarpe momen t else
află u
ndevaa lmi azănoapte aţ
fă d e n oi
. Oricum, credcă i n
ciceil
alţ
i doinu au
pl
ecatcubarc a.
Pebuze l
e eiflut ura un zâmbetscu rt, mulţ
umi t.
— Au ostf ai ci
,î n nîcă per
ea asta, poate chi
ar ieri,î
n oriceca z nu mai
devr
eme de a l
alt
ăieri
. Erau î nfri
coşaţ
i, dar aupl ecat vii
. Urma nu ar fidăi nuit
f
ără o asemenea em oţi
e pu ternică.

masă .—ŞtiDar
? car
i e di ntre ei?î ntrebă Nynaeve, aplecându-secon cent
rată pest e
Femeia AesSed ai cl
ătină uşor ,foarte uşor, din cap,iar Nyn aeve seaşeză
la loc.
— Dacăsu nt numaicuo zi saudou ăînf aţa noast
ră,decenu pl ecăm
înt
âi după ei ?
— Şt iu că au o f
stai ci,î şiîntăriMoi rai
ne sp usel
e,cu a gl
su l eiex asperant
de i l
nişt
it, dar i n
dcolo de a sta nu potsă- mi dau seam a dacăau pl ecat sp r
e
răsărit
, spre mi azănoa pt
e sau spre miazăzi. Cr
edcă u afost î
ndeajuns d e
deştepţiîncâ t s-oi a spre răsă ri
t, către Caemlyn, dar n u ştiu sigur şi, de vrem e
ce eli l
psesceceţ pil
e,ni cin- o săpotafla d ecât dacă m -apropii cam l a ujmăt at
e
de mi lă. În dou ă zil
e,eiput eau străbate douăzeci sa
u ch i
ar pat ruzeci de mi le nî
ori
ce i recţ
d i e,dacăera u înfricoşaţ
i de ce va.Iar câ nd au pl ecat de a ici
, sigu r
erau speri
aţi.
— Dar…
— Meşt ereasă, oricât de sp eri
aţi erau, ori
unde arfi pl ecat, pân ăl a urmă
îşivor am i
nt i de C aeml yn,i ar acolo am să- ir egăsesc.Dar a mi î
nt âiam să -l aj
ut
pe ce l pe c are-l pot găs i pe o l
c.
Nynaeve desch i
sedi n nou gu ra, darLan o î ntr
erupsel inişt
it
.
 — Avea u şi mot
ivesăl e fie fri
că
,î ncepu el, pri
vind în u
jr şicoborând
vocea.PeaiciafostşiunJumate-
Om.Î isi
mtmi rosulpest
etot,adăugă
strâmbându -
se, aşa m cuf
ăcuse nîpi aţ
ă.
Moirai
ne of t
ă.
— Am să- mi păst
rezsperanţ
a pân ă ceşt i
u că s-a spul
ber
a.t Ref
uz săcr ed
căCelÎ ntunecat poat
e câşt
i
gaat ât de uşor. Am să -i găses
c pe oti
ţtreivii şi
nevătămaţi
. Trebu i
e s-
o cred
.

cuEgw—enŞi eu
e? i
N vr
cieau ă-
măcar s
ni
ugăsesc
pomeni p
ţed
i băi
e eţ
i
e
a, mărt
,i uri
arcân si
d Nîyn
ntr aeve
eb ,,dar
eu nu cu
măm rbămân
agă e
nimeniîn seam ă.Credeam că voiais- o duciîn… ad ău
gă ea, aruncân d o r p
ivire
spre cel
el
alt
e mese şi conti
nuân d cuvoce oasă…
j î n Taral V
on.
Femeia AesSed ai rămaseo cl ipă cu och i
i aţi
nti
ţi spre t ăbli
a mesei , apoi
se iu
tăl a Nyn aeve;câ nd o văzu , aceastat resăridin prici
na f ulgerului de mâni e
care p
ăreacă -
iface ch oii săst rălucească
. Apoiî nsă, se nîcord ă şiea , mâniindu-
se in
d ce nîce m ait are,dar,î nainte săapuce să rostească vr
eu n cu vânt
,f emeia
AesSedaispuse,curăceal ă:
— Sper s-
o găse scşipe Egw en eîn v i
aţă şinev ăătmată.Nu e rnunţ aşa
uşora ltineree
l atât de n îzest
rate,după ce e- l
am gă sti
. Dar va fi după voia Roţ i
i.
Nynaeve si
mţ i un gol î
n t somac.„ Oi fi i ş eu n u
a di ntre tinereella ca re nu

renunţi
? mi
TerMai ve
nară dem
masanoi,
nAes
î ăcer
t e eda
Sşii.tAr
otdî
e-
nte-areLu
ăcer
t mi
plna,
ecarămai
pe vedem
poa rtă, nap
oi
!”
ucând- o pe
drumul sp re C aem lyn. Och i
il ui Moi raine cercet
au orizon t
ul căt re mi azănoapt
e
şisp re răsărit
.Î n sp atele or
l, ora şu l Whitebri
dge, învăluitîn f um, se h gemui a
sub povara g roazei.
CAPITO LU L 29
Ochiif ără mi lă.
Elyas mer geagrăb it prin i ţ
nut ul acoperi
t cu ar i
bă veşt ej
i t
ă, caşicu m ar
fi vrut să recu per ezei mptul pet recutî n com pani
a Pribegi l
or, gon ind aşade a tre
spre miazăzi,î ncât până şiBel a er af eri
cită săse p oreascăl a că derea
î
ntunericul
ui . Totuşi,în ci uda i uţel
ii, era cu mai l uare mi ante decâ tînainte.
Noaptea ăceau
f focul numaidacăgăseau l
emne u scate peos. j Nu- il ăsă să rupă
nicio răm uri cădi n vreu n cop ac d in ap ropi
ere.Focu ri
le p e care e l ăcea
f erau
micişiî ntotdeau na a scunse nt îr-o groapă a ten
t săp at
ă n îtr
-un l oc e d unde
scosese o cat buă d e pămân t
. De n îdată ce asam er a ga ta,îngr op a cărbunii şi
punea al olc bu cata de pă mân t.Î nainte să pornească in noul d
a d rum î n
l
umi na utlbur e a zorilor
, cerceta a tbăraal pmă cupal mă,ca să fie si gu r că u n
l
ăsa u nicio urm ăat receri
il or p e a col
o.Ba ch i
ar ridicapi et rele răsturnate ş i
î
ndr ep
ta buru i
en i
le aplecate.Făceat oate a sea
t foa
rte rep ede,ni ci
od ată nu î il ua
maimul t de cât eva minut e,da r nu pl ecaupâ nă n u era mul ţumi t.
 Per
rin nu r ced
eacăt oa
te măsu ri
le ast
eade pr evedere erau ubne la ceva
î
mpotrva
i vi
selor
, dar cândî ncepu săse gâ ndească l
a ce-ar u p
teafi bune,î şi
dorisăfie vorba doar de vise.Prima dată,Egw en
e n ît
rebă neli
nişt
i
tă dacăse
î
ntorseserărol
ocii
,tdar Elyas se ăm r
gini săscu tur
e d in cap şiî iî
ndemnă să
meargă maidep art
e.Perri
n nu sp use i n
mic.Ştia cănu su nt tr
olocipri
n
apr
opier
e;lupii mirosea
u doa riarbă, copaci şianimale mici. Nu teama de
trol
ociîl mâna pe E lya
s n îai
nte,cial tceva
, de care n i
cimăca r el nu erai gu
sr
.
L
dupmu
ru i
inluca şt
iau
şice
cum pest
e,
ri dd
mejai
r
asimţ
ar eau
fif pru
ostpdeen
ţa
u l
ue
rmel iE l
yas
or
l şi
sau î
i
-ncep
ar ufi
ră ept
aştsăat
cercet
a eze
l
coti
tură.
Ţinutul seumpl u de crestel ungişivăl urite,preaj oa secasăpoa tăfi
numi te d eal
uri, care se diri
ca
u î n ca leal or
. Un covo r de i
arbă t are,usca tă de
fri
guli ernii şinăpădi tă de buru i
en i, seî nt
indeaî n faţ
al or,î ncreţit
ă de vâ nt
ul
de a l răsărtica r
e b ăteanesti
ngh erit. Crânguril
e se împuţinar ă. Soa rel
e se
ri
dicape cer ără f rage
t re de niimă şif ără că l
dură.
El yas încer
casăurm ezecât maiî ndeaproape hotareleţ inutului,
str
ecu rându-sepri ntre crest
e şif erindu-sesăur ceî n vârufl l or. Vorbear ar
,i ar
când vor bea…
— Şt iţ
i cât timp ne val ua ast a, săoco lim aşafiecare nenorocit de

d
pel
utuşor
em ?merSân
ge gedrepşi
tcen
. uşă!
De O
e să
cât or
it se
rebacă
uief să varăân
vă ănspu
posă
? A
veţiscap
hab de cât
ar v
o.idN
eu, nu
descoperiţi su ntem pe cr est
e nîtr
-un ţ inut ca st ăa?Ar de-m-ar, mer gemî nainte,
apoidăm î nap oi. Mer gemşer puind. Aş u mbla maireped e cupi cioarele egat
l e.
Hei, aveţi să gâ nd să vă holbaţil a mi ne sau să vă mişcaţi?
Perr i
n sch imbă o pri vi
re cuEgw ene.Fat a scoasel i
mba î n sp atelel ui
Elyas. Niciunul nu spu se i n
mic.Si ngu ra dată cân d Egw en e p rot
estase, zicând
căEl yas era cel care vo ia săoco l
eascădea l
uril
e şi cănu erai nval or ,îiţ i
nuse o
lecţ
ie desprem cu se au d zgom otee,
l dar om b băn i
nd aşade a tre,î ncât îl auzeai
de al o mi l
ă. Îiţ inu l ecţi
a pest e umăr ,f ără măca r să încetinească .
Fi e căvorb ea, fie cănu, och i
il ui Elya s scrutau n î ujr, uneori pri
vind
ţi
ntăî nt r
-un l oc, caşicu m ar mai fi f ost ceva de vă zutî n af ară de a ceeaşiiarbă
groasăde su b picioarelel or. Dacăt ot
uşived eaceva , niciPerri n, nicil upii nu-şi
dădeau seama ce u an
me.Avea i d
n ceî n ce m aimul te cute peruf nte,da r nu
voiasăexpl icedi ncepri cină,nicidecet rebuiasăsegrăbească,ni cicine
credeacă e ep u rm el
e orl.
Cât eod ată dădeau est pe o cr eastă mai l unga , care seî nt i
ndeami leî ntregi
spre răsă ri
t şisp re apus.Chi ar şi Elyas era de a cord că, dacăar fioco li
t-o,s-ar
fiî ndep ărtat prea ul
t .mCu toa t
e a cestea, nu l e nîgăduia săo r taversezeurpşi
simplu. Îil ăsăl a mar gineapovâ rni
şu l
ui şise uf rişăpână su s,t ârân du-se e p
burtă,uitându- seiscoditordepart eacealaltă,caşicum l upiinuarficercet at
l
ocu l cu doar câteva minut
e mai î nainte.Stând acolo,la pici
oru
l crest
ei
,
minutele ilse ă p
reau ceasuri
,iar a fptul cănu şt i
au ce e spetr
ece î
i chinuia.
Egwen e şi
î muşca buzel
e şi î
şit r
ecea absentă deget
el
e p ri
nt
re mărgel
el
e pe ca re
ile d ăduse r A
am. Perri
n aştept
a,răbdăt o.
r Stomacul i se ăcea
f em
gh, dar
reuşea sănu l ase săi se t ci
ească nimic pe chi
p, reuşea săîşiţi
nă ascu nsă
tul
burarea.
„Lupii ne vor da de ves
te dacăe vr eoprimejdie.Ar fi minunatdacăar
p
dl
eca,
e ved
stacă
e. Cear i
sp
d
cau
tăărea
oar
e?pur C şi
e?” si
mpl
u, dar nîcl i
pa asta… în cli
pa asta, ne-
ar da
După o î ndel
ungăcerce tare cu ripvi
reade parteacea l
alt
ă a cr est
ei
, El
yas
î
iî mboldea nîtot
deauna să -
l urmeze. De fi ecar
e dată drumul era i
lber– pâ nă
data următ oa
re când dăd eaupest e o creast
ă car
e n u putea fiocolit
ă.A t rei
a
oară când se nîtâmplă asta,st omacu
ll ui Perr
in se evol
rt ă.Un gu stnep l
ăcutîi
aj
unse nîgu ră şiîşidăd u seam a că, dacătrebuia să ştaept
e chi
ar şi numai
ci
ncimi nute,avea să verse.
— Eu…
Î
nghiţiîn se c.
— Vi n şi eu.
— Lasă -
teî n jos,fu t otceî i porunciElyas.

înveşm De
ântaî
tndat
î
n ăblce
anăr
ost
îiî
şi acest
mpi ne
se vor
ibte,
chia Egw
pe en
eisări
och şisej
osi d
u
tep
a l
aeB e
ael
a.
peBă r
bat
su
b ul
sprâncene.
— Vr eis- o convi
ngişipe i apă săset ârască? ser ăsti cu asp ri
me.
Egw eneî ncer căsăsp ună cev a, darnu zbu i t i.În cel e din u rmă ri di
cădi n
umeri ,i ar Elyas se ndepîărtă ăfră n i
ciun cu vânt şiî ncep u să r u
ce anpt a
domoa l
ă.Per rni se ep
rezi după el .
Cu mul tî naint
e săaj ungăî n vârf, Elya s sel ăsăî n os,
j şio cl ipă mai
târziu se ul ngipe p ământ şimer se a mi departe â trâş. Perri
n se ăsă l şielpe
burt ă.
Când aj unsesu s,El ya sîşisco aset ich
ia şide- abia apoi î şiî năl
ţă ca pul
,
încet de o t.t Perri
n cătă pri ntr
-un smocde b urui
en iţ epoase, dar u n văzu în faţ
ă
decâ t aceeaşicâ mpie văl
urită ca re se î
ntindeaşiî n sp atel
e orl. De p artea
cea l
alt
ă, povâ rnişul era l a
go
ş,deşi un pâl c d e co pacide vreot ăsude p aşi
lăţi
me creş t
eaî ntr
-o adânciturăl a vr eoj umăt ate d e milă mai j osde creast ă.
Lu pii umbl aseră deja pe acol o şi nu ad ulmecaser ă nicio u rmă d e rtol
oci saude
Myr ddraa l
i.
Din câ te ved eaPerrin, însp rerăs ărit şiî nspreapus,ţ inutul era l
af el
,
acop eri
t cui arbă şipresă rat icişicol o c u tufişu ri. Nu mi şcani mic.Lupi i erau
la maibi ne d e o m i
lă nîf aţă şi nu se ed veau ; de a l o sem
a en ea epdărtare
apr
oape că unl e si
mţea r p
ezenţ
a.Nu văzuseră nimic cân
dt recu
ser
ă pe ai
ci.
„Ce caut
ă? Nu e n i
mic aici
.
”
— Ne pi erdem vremea, hotărîelşidăd u să seridi
ceî n pi
ci
oar
e.Un cârd
de co
rbiţ âşni din pâl
cul de copacide al pi
cioarel
e o
lr
, cinci
zeci
, o sut
ă de
păsărinegre o
ritndu-se nîvăzduh. Rămase emghuitîntimp ce eizburau î
n cer
c
deasu
pra copacil
or.„Och i
i Cel
ui Înt
unecat
. Oare - au
m văzu t
?”Sudoarea iî
cur
gea pe aţ
fă.

năpustC
iaî
ră şi
n cum şi
aceeaacelda
işi
r gâ
ecţi
e.nd
Sprs-
earmfi
i vi
it
.d
azăzi Ceo
ârd
da
ut
lădîn
i
spăosu
ru t
ă
deade
s u
prmi
an ţ
cri
,st
e toţ
i corb
ei i
i se
următoare,deja cob orând. La r ăsări
t, al
ţi corbi se revărsarădi
ntr-un tufiş.Pata
neagră se otr
i de d ou ă ori şise nî dreptă spre miazăzi
.
Tremurând, Per ri
n sel ăsăîncet l
a pămân t.Î ncer
căsăsp ună cev a,dar
gura îi er
a uscată.După o vre me,r eu şisăî ngaime câteva vicu
nte.
— De ast aţ i-
er at eam ă?De cen- aispu s nimic?De cenu - i
au ăzuvt
l
upii?
— Lupi i nu pr easeui tăî n copa ci
, mormăiEl yas.Şi nu, nu ast a cău
tam.
Ţi
-am maizis,nuşt i
uce… Depart e,spreapus,unal tnornegruseri di
cădi nt
r-
un alt pâlc de copacişiporn i spre miazăzi
. Erau pr ea ep
darte ca să
desl
uşească fiecare asăre
p n p îart
e.Sl avăLumi nii, nu sunt mulţi. Nu ştiu.

ChiarSieşdu
înpă
t
oa…rsecasăpri vească în urm ă, pe unde ven iseră.Perr i
n n îghiţ
iî n
sec.Chi ar şi după vi s,ast a voi se l E
yas să spună.
— Nu su nt mul ţi
? semi ră el. Acasă nu v ezi at
âi ţ
a cor bi î
ntr-un an .
Elyas dădu din cap.
— Î n i ţ
nuturil
e de l a Hot aram văzu t cârduri de cât e o mi e de cor bi. Nu
preades, ce-i drept– p e a colo o amen i
i care o moară corb i su nt răsplăt i
ţi –,dar
s-aîntâmpl at şiast a. Încăse a mi uit
a sp re mi azăzi
. Ssst !
Perrin si mţi şielst rădani al ui Elyas de a t r
ansmi te un m esajl upilordi n
depărt
are.El yas voi
a caGri alba şiî nsoţ
it
orii eisănu mai mea rgăî nai nte,săse
grăbească săse nî t
oa rcăşisăcer cet
ezeru dmul pe ca re ven iseră.Chi pul l ui
dej
a sco fâlcit seî ncordă şise us bţi
e şi mai t are i nd pricina efortul
ui . Lupi i era
u
aşade d eparte,încâ t Perrin ni cinu l e simţeaprezen ţ
a. „ Grăb i
ţi
-vă. Aveţ i grij
ăl a
cee p e c e.r Grăbiţi
-vă .
”
Perrin au zislabrăsp unsu l care sosea dinspre mi azăzi.„Ven i
m. ”O
imagi
ne i îapăruî n mi nte – ul pii care al
erga u, cubot uri l
e n î vânt, aler gau caşi
cum ar fi f ostalunga ţ
i de o fc,al ergau şit otal erga
u – şi dispăruî nt r-o cli
pită.
Elyas seprăbuşil a pămân t şit r
asead ânc aer în pi ept
.Î ncru ntându- se,
se i u
t
ă scr utător est
p e mar gineacr estei
, apoidi n nou î nspre mi azănoa pte,şi
mormăicev a n î barbă.
— Cr ezi căsu nt corbi î n urma noast ră?î ntrebăPerr i
n.
 — S- arputea, răsp
unseEl yas pe un on
t ev
azi
v. Uneori f
acasta.Ştiu un
l
oc, dacăo săput em ajunge acol
o pân ă se asă
l î nt
uner icul
. Ori
cum, t
rebui
e să
cont
i
nuăm să m egre
m cât timp maie u lmi
nă,chiarda că u n aj
ungem acol
o,dar
nu putem umbla aşaepe r
de u cm aş rv
ea. Nu ne pu t
em per mi
te să n
e apropi
em
prea mult de corbi
i dinfaţa noast
ră.Dar acă
d su nt corbi şiîn urmă…
— De cepân ăl alăsa r
eaîntunericu
lui
?î nt
rebă Per ri
n. Ce loc?Undeva
unde o ă sfim la adăpost de cor
bi
?
—ează
se aci
u La î
ad
n ăpost
copacide cor
noaptbi, vor
ea. NubitE
r
ebl
yas,
uie dar
să pr
ne ea
f mul
acem ţij
grioa
i men
că ie-
nşt
aiu
r…u
pC
t or
eabii
găsi
î
n înt
uneric.FacăLumi na sănu avem decâtgrij
a corbi
lor. Mai aruncă opri vi
re
pest
e cr east
ă,ap oise i d
ri
că şi î
if ăcusem n lui Egwene să rceu mp îreu
nă cu
Bel
a.Darmaie mul t pân ă să efi n oap t
e.Trebuie să ecpl
ăm.
Porniîn j osul pantei, al
ergând şit ârşâi
ndu-şipici
oa r
ele,dând săca dă la
fiecar
e pas.
— Mi şca
ţi-
vă, ardă-v-ar focu
l!
Perri
n ol uă după el , maif ugind, mail ăsându-
sesăal unece.
Egw ene ajunseî n vâ rf
, cu elBa l a pas.Când i îvăzu , pe f
aţă i seciti
uşurarea.
— Cân d aţ i di
spărut aşa, am cr ezut… Ce s- aîntâmpla?t

P
Îer
i pri
n con
ovest it
di
nuă
esp esă
r al
er
ig
corb şiep
dân
espărecân
add
ăpfata
ost
ulî
l pri
despn
rse
e dr
cain urmă.
e vorb eaEl yas,dar
camdez lân at. După ce excl amă,cugl asul sugrumat,„ Corbi !”
, Egw ene lît ot
î
ntrerupse, punându- iî ntrebări la care, de cele maimul t
e o ri
, nu put ea
răspunde.Aj unseră a l u rmătoareacr eastă,şielt otnu t erminase e d p
ovestit
.
În mod ob i
şn uit – dacăer a ceva ob i
şnuitla că lătoria asta –,ar fi oco lit-
o
şinu ar fi r ecu
t t pest e ea, dar El ya s stăru itot
uşisăcercet eze ce rae nîfaţă.
— Vr eisăt et rezeştiîn m i
jl
ocu llor, băiet
e?rem ar căelacru .
Egw en e seui tăl a creastă,umez indu-şibuze l
e,caşicu m arfi vr ut şisă
meargă cu Elyas, şisă ăm r ână p e oc.
l El yas a er si
ngu rul care n u şovăia.
Per rin s eî ntrebă dacănu c umvacor bii seîntorceaue p unde ven i
seră.Ar
fif ost ceva săaj ungăî n vârf în acel aşit imp cuun cârd de corb i
.
Ajuns î n vârf
,î şiri dicăpuţ in cap ul, cât săvad ă pest e mar gi
ne,şir ăsu flă
uşuratcân d nu zări decât un pâl c de cop acispre apus.Nu se edea v ni ciun
corb. Dint r
-od ată, o vu lpe âţşn i dint re cop aci,fugi
nd să ru pă p ământul. Corb i
i
se repeziră î n urm a ei. Fâlfâi
tul ari pilor p a
roape căf ăcuvu lpeasăse ât nguie.
Un vâ rej
t î nt unecat co bora şise rot eaî n jurul ei
. Vul peaî ncercă- isămuşte,dar
eise ep rezea u la eaşise nd îep ărtau nevă tămaţi
, cuci ocuril
e n egre ucin
ldu-le
umed e.Vul pease nî t
oa rse nîspre cop aci,î ncercân
d să se ascundă în vizu i
nă.
Acum fugeaanevoi e,cucapulî njos,cubl anamur daradesânge,i arcorbii
dădeau di n ari pi î
n j uru l ei
, şierau din ce nîce a mi mul ţ
i, di
n ce nîce a mi
mulţi
, pân ă când, în cele di
n urm ă,vulpeafu acoperi
tă cut ot
ul
. Corbii se
ri
dica
ră t otaşade b rusc ep cât cob
orâse
ră, se rot
iră deasu
pra copaci
l
or şi
di
spărură spre mi azăzi
. Din vulpenu mairămăses e decâto grămăjoar
ă de
bl
anăsf âşi
ată.
Perri
n n îghiţ
iîn sec. „Lumină. Ne-
ar puteafaceşinou ăl afel. O suta de
cor
bi. Ne-ar pu t
ea… ”
— Mi şcaţi-
vă, mârâi Elyas,sări
nd în pici
oa
re.Îif ăcu sem
n lui Egw en
e să
se
focup
l
!ar
op
leiestr
şi
i,f
gă ă ră
el să
ema
pest ia
u
mă şt
.ep
r t
Mie,
şcap
ţo
i
-rn
văi gră
! bi
t spre cop aci. Mişcaţi
-vă, ardă-v-
ar
Egw enet recun îgalop pest e creastă şiîi aj
unsedi n u rmăj os. Nu maier a
vremedeexpl icaţ
ii
,darobservăimedi atvulpea.Seîngăl
benipel oc.
Elyas ajunsel a pâlcul de cop acişiseî ntoarseacol o,la mar ginea
crângului,făcându-l
e sem ne ufrioase să se grăbească. Perr i
n încercăsăf ugă
mai r epede şi se mpîi
edică,întinse â minil
e şi de-abiai zb uti sănu se oveal scă
cucap ul de pămân t.„Sânge i şcen uşă! Nu potsă uf g mair epede de atât!”
Un corb răzl
eţi eşidin cr âng.Ven iî nspre ei, scoaseun i ţ
pat
, apoise
îndrept
ă sp re miazăzi
. Deşi şti
a căe p reat ârzi
u, Perrin bâj bâi după praştia de
la brâu. Tot mai î
ncer
ca să scoa tă opi atr
ă d i
n buzu nar , când corbu l se opri
bruscînzborşisepr ăbuşilapământ .Rămasecugur acăscată,dupăcarevăzu

praştia— di
n
Numâ na st
mai u
lii
a Egw
ţ en
acoloe. Fat
să a n
vă i
îuzâm bi
măraţ işovăit
degetor
. st
el
e, ri
găEl yas.
Perrin rtesă rişiserep ezi însp re cop aci, apoisef eri din d rum casănu fi e
călcat î
n pi ci
oare d e Egw en e şi de B ela.
Dep arte,sp re ap us,ap roape ascu ns ved eri
i, seri di
căî n aer ceva ce
sem ăn a cuo p âclăî ntunecat ă.Per rin si mţi cu m l upii mergeau î
n acea direcţ
ie,
îndreptându- se sp re mi azănoa pte.Î i simţ i văzâ nd corb i
i,în stângaşiî n
dreapt a,fără săî nceti
nească . Pâclaî ntunecat ă se nî toarse spre mi ază noapt e ca
şicu m ar fi urm ăritl upi
i, apoise p o
ripe n eaşt
ep t
ate şi coti spre mi azăzi.
— Cr ezi căne- au ăzuvt ?î nt reb ă Egw en e.Er am dej a printre cop aci
, nu- i
aşa?eDa l distan ţa asta n u ne pu teauve dea. Puteau? N u de aşae ddep art
e.
— Noii -
am văzu t de l a dist anţa ast a, i-oî ntoarseElya s sec.
Perrin se foi, nelini
ştit,iar Egwen et raseaerî n piept
, sp eriată.
— Dacăne- arfi văzu t, morm ăiEl yas în con ti
nuare, s-arfi r ep ezi
tl a noi,
aşacu m s- a nîtâmpl at cuvu l
pea. Folosiţi
-vă m i
ntea, dacă vreţi săr ămâneţ iîn
viaţ
ă.Fri caosăvăuci dădacănuî nvăţ aţis-oţ ineţiînfrâu.Privi
realui
pătrunzăt oare se r op
i o cl i
pă asu pra fiecăru i
a di n ei.Î n cel
e d i
n urmă dăd u din
cap,î n sem n de n îcuviinţ
ar e.Acu m au pl ecat, şiar r eb
tui să l pecăm şinoi .
Ţineţipraştii
lelaîndemână.S- arput easămaiavem nevoi edeele.
Ieşi
ră di n p âlcul de cop aci
, şiEl yas î
iî ndemnă s- oial a apus de dru mul
pe car e mer seseră pân ă atunci . Per ri
n r espi
ra a nevoe;
i părea că apuocă e p
urma ulti
milor cor
bi pe care iîvăzuseră. El
yas mer geaneob osi
t şinu le mai
rămânea decât să se supu
nă.Laurma u rmelor, Elyast i
a
ş un adăp ost
. Undev
a.
Aşazi
cea.
Fugeau pânăl a deal
ul urm ăt
o,raşteptau pâ nă pl
ecau corbi
i, ap
oifugeau
di
n nou , aştep
tau, fugea
u iar
. Şi fel
ul în care merseseră până atuncifusese
dest
ul de ob osi
tor
, dar acu
m î ncepură cut oţi
i, mai puţi
n Elyas,săse mt si
ă
i
stov
iţ
i de u fgaastaî n sal
turi. Perri
n si
mţ eao g reu
tat
e p e pi
ept şitrăg
eacu
n
î
nesa
t
inţ
s aer
p nrf
e vâ îu
pl
lămâ n
dealil
uuori
i
,ldăe
sâncâ
dt
ue
-lore
p iavea
E
lyascâ teva
săse minup
cu
o t
ee al
dedispoziţ
i
cercet
areeasăstea
drumul ui. Bela st ăt
eacucap ul î
nj os şi cunări l
e r f
emătân d de fi ecare dată
când se op rea
u. Fri caî if ăceasăî naint
eze, dar Perr i
n nu şt i
a d acă oţ ineau sau
nu în f râu. Ar fi vru t doa r cal upii săl e sp ună ce era n spîatel
e orl, dacăer a
ceva,indi f
erent cear fif ost.
În a fţă erau mai mul ţ
i corbi decâ
t şi -ar fi dori t Perri
n să vadă vreodat
ă.
Păsărinegre se i
dicau
r din drea pta şidi n st ângaşise nd îreptau sp re miazăzi
.
De zece i or
ajunser ă nî ascu nzăt
oa r
ea n uui cr âng sau î
n ad ăpost
ul săr ăcă
cios
oferi
t de vreu n povâ rn i
ş doa r cucâ teva cl
ipe n îai
nt e capăsă rile să acop
ere
cerul
. Odat ă,pe cân d soarele nîcepea să co boa re spre asfinţit
, rămaser ă sub
cerulliber,î ncrem eniţi cani şte stat
ui,laoj umăt ate de mi l
a dep ărtare de cel

ma
împirap
ăştr
i
aop
ui at
sprsăl
e aş,
ă
rsăînt
ri .ti
mp
Î
n ci ce
uda o vânt
su
tă
ulud
ie scoa
Idoa
, su d
re
eaale t
con C
el
inu
uiăÎnt
săunuecat
l sepe
cească
chipul lui Per rin ch i
ar şi cân d di n ul ti
ma si luetă neagră u mai
n rămase ecât d
un punct , care se i st
mui şiel . Pi erdu număru l co rbi
lor r ătăci
ţi pe ca re iî
dob orâseră cupraşt i
a.
Pe dru mul pe unde t recu seră şicorbi i, ved eadest ule mot i
vecare să-i
îndreptăţească teama. Se h olbase, fascinat şiî ngreţoşat deop otrvă
i, l a un iepure
care u fsese f
ăcu t bucă ţi
. Capul f ără ch oi stăteadr ep t
,î n t imp ce rest ul
bucăţ i
lor–pi ci
oare,mărunt ai
e–zăceauî mprăşt i
ateî njurull ui.Văzuseşi
păsări din care n u mair ămăseser ă decât nişte gr ămăj oare nform
ie d e pene.Şi
încă ou dă vu l
pi.
Îşiami nt i de ceva cesp usese Lan. Pl ăcereat ut urorcr eat
uri l
orCel ui
Întunecat de a ci ude.Put er
ea el Cui Î ntunecat înseam nă moa rt
e.Şi dacăau să- i
găsea scăcorb i
i? O ch
i nemi l
oşi strălucind cani şte măr gel
e n egre. Ciocuri
ucigaşer oti
ndu- se nîj uru ll or. Ci ocuriascu ţit
e cani şte a ceca re so rbsângele.
O su t
ă. „ Sau potch ema şi pe al ţ
ii? P oate vin t oţi pe u rm ele noa stre?”O imag i
ne
dezgu stăt
oa re iîap ăruî n mi nte.Un morm an de cor bi,î nalt cât un deal ,
agitându- secani şte v i
erm i, ciorovă indu- se enpt rucâ teva fâşiiînsâ ngerate.
Deod atăi magi neaf u al ungat ă de al t
ele,fiecar e ap ărându- ilimped eî n
mint e ocl i
pă, apoiî nvâ rej
tindu- se şi preschimbându- se nîal ta. Lupi i gă
sseră
i
corbi î
nsp re mi azănoa pte.Păsă riamen inţătoare cob orau şise ot reauşicob orau
di
n nou ,la fiecare orâr cob
e sorbind sânge cu ci
ocuril
e.Lupi i mârâiau, se erfeau
di
n ca l
eal or şisă r
ea u, răsucindu-se nîaer ,încercând să -
i apuce u cfăl
cile.
Perri
n simţ
eaneco nten i
t gustul pen el
or şi cel scâ
rbos a l corbi
lor st
rivi
ţi de vii
,
si
mţeadurer eade a lt ăiet
uril
e ca re iîbrăzdau trupul, şti
a, cu o d isperarer eca
nu izbuteaniciod
ată săî lfacăsăr enunţe,căt oate strădanii
le uli nu su nt
î
ndeajuns.Pe n eaşep
tt ate,corbii se ndîepărt
ară, rot
indu-se o ulti
mă dată pe
deasupralupil
or, scoţând ţ i
petef uri
oase. Un fâlf
âit de aripi neg r
e,şidej a nu
mai
l
inseera
ipu
ci acol
orulo;stdg
ân oard
icât
n eva
f
aţă, uen
p
nee n
d egr
u e p
fsese l
ut
neau
ţep
îatdeasu
. Erapra morţ
ceva ni
î l
or.e
ner Vgu
ân
lt
ăaducun
cu şi
îul
di
n och iilui Sarsa r
. Nebăgând î n seamă p ropri
a su feri
nţa, Grial
ba î i st
rânse
l
aolal
tă şi,î n pofida durerii, porn i
ră ăsal erge n dîi
recţ
iaî n ca re oual seră
corbi
i
. Blana e l eraăcl n
ăi
tă d e sâ nge. „
Ven i
m. Pri mejdia vine nîainteanoa st
ră.”
Umblând cupaşir epezişiî mpletici
ţi
, Perri
n sch i
mbă o p rivi
re cuEl yas.Och i
i
gal
beni ai bărb at
ului erau l
ipsiţ
i de o rce
i ex pr
esie.Dar şt i
a. Nu sp use i nmic,se
uit
ă doar l a Perri
n şiaşt eptă, fără să î
ncetineascăpasu l.
„Aşteaptă. Aşteaptă săr ecunosc căsi mt l upii
.”
— Corb i, şopti Perr
in cu ocea
v î ntret
ăiată. În spatele nostru.
— Ave a dreptate,murmură Egw ene.Poţ i vorbi cuei .
Perri
n şiî simţ eapici
oa rel
e cadou ă bucăţ i de fierpe doiparide l emn, dar

î
pncer
rivică
rior să
l o
ll
r
,eîna
f
acă
inteasăse
corbil
oi
m
şt
r,eî ma
na i
ni
t r
eaeped
lupe.
i
loDa
,că
r dar r a
mapi
utea
alesîsă
naoi a
nti n
ea î
oaini
cht
ea
lor uli
Egw ene,carei aştacum ci ne est e el cuad evărat .„ Ce eşt it u? A ti
ns d e C el
Întunecat , orbi-m-ar Lumi na!Bl estemat !”
Gâtul îi ardea, cu m nu i îarsese nicipe vr emeacân d u lcr al a fierărial ui
jupânLuhhan,î nf um şicăldură.Sepot i
cnişiseţ i
nudescaracal uluipână
câ nd f ata se ă d
du j osşiî lî mpi nse nîşa ,î n ci uda pr ot
estel
or sa le căput ea
mer ge m aidep art e.Însă, pest e p uţi
n t imp, eaî nsăşi se i nţ
eade scară n timp
î ce
alerga , cumâna cea laltăţ inându- şif ustele şi, puţ i
n după aceea , Perri
n
descăl ecă, cugen unch i
iî ncă r em
t urân d. Trebu i să oi a nî braţe ca să o a şezeîn
locu ll ui în şa, dar Egw en e era pr eaost enită casă seai mîmpot rvească
i .
Elyasr efuzasădomol ească su pa
l.Î iî mbol dea ,î il ua pest e pi ci
orşiî i
ţineaaşade a proape d e co rbii care i îcă utau sp re mi azăzi,î ncâ tl ui Perrin i se
părea că r fiafost îndeajuns ca eo vr asă
pr e să se it
eun î urmă.
— Mer geţ
i mair eped e,arde-v -arf ocu l! Cr edeţi că, dacăne pri nd, o să
ave ţ
i al tă soartă decât vulpea i a Cea cu
a? măru ntaiel
e p use e p cap ?
Egw en e seap l
ecă î
n şaşivăr să.
— Şt iam căo săvăad uceţ i amint e.Mer geţiî ncăpuţ in. At ât.Î ncăpuţ i
n.
Ar de-v-arfocul,credeam căt ineriidel afermesuntr ezistenţi
.Muncesct oată
ziua şi dănţuiescoa tă noa ptea. Mi se pa re că ai m degrab ă d ormt oată ziua şi
toată n oaptea. Mi şca
ţi-
vănen orocitel
e a leade p icioare!
 Î
ncepea u săcob oa
re un dealde îndată ceulti
mul corb dispăre
a dincol
o
de dealul din faţ
ă şicob orauî
n timp ce l u
ti
mii di
n cârdî ncămai fâlf
âiau din
ari
pi deasupra vâ rf
ului.„O pasăre ca
re să se iu
t
e nîapoi
.” Corb
ii cercet
au la
răsă
rit şila apus,î n ti
mp ce i ese repezea
u săt raverseze aţi
il
e sp
d
eschisedintr
e
deal
uri.„E dest ul săse i u
te opasăre.
”
Corbii di
n sp ate seapropi
au cuep r ci
eziune.Grial
ba şice i
lal
ţilupi îşi
croau
i drum pe ân l gă ei şimergeautotî nai
nte,fără caăca mr să se r ească
op
să
„C-şi
ât dl
i
engă
ap
rrăn
oapil
e,dât
e? a
Crmai
n
îvăţ
au
d seră
r
eazcăt
ă?” reb
Lu u
pii
ienusăava
ei
băn
au gri
j
oţă
unl
i a ce
ea itse
mp ul
uai
fla pe c
aşa e
m.
cur
o au oa menii, nu vedeau de ce uzi a ar reb
tui î mpărţit
ăî n ceasuri. Le erau
suficiente anoti
mpurile,lumina şi î
ntunericul. Nu er a nevoie de maimul t
.Î n
cel
e d in urmă,Perr in i
zbu t
i să vadă unde va fi soa
rel
e câ nd corbii din spatel
e
l
or iî vor uajnge ind urm ă.Se u ită peste u măr alsoa rel
e careunap eaşiî ncercă
să şiîumez ească buzele cul imba u scat
ă.Cor bii vor fi deasupra o lr pest
e u n
ceas, poat
e ch i
ar a mipuţ i
n. Un ceas, şimaier au două ceasu ri bune p ână al
apusul soarel
ui, cel puţ
in dou ă până va ficom pletbeznă.
„O sămuri m od ată cusoarel e care ap une”,îşisp useel ,împi edicându-se
î
nt i
mp ce uf gea. Măcelări
ţi precum vu l
pea. Duse â mna al secure,ap oil a
praşt
ie.Astaî i vafi maide a jut
or.Însănu î ndeajuns.Nu şiî mpot rva
i a o su tă

de co r
—bi,Eo rân
s
utăul
d detău i
ţ
nte căl
să năp ust
ărei
ştnduî
i
, -
nse
găimăsp
reEgw
el
,en
oesu
i t
stă d
ovi
t e ci
ă. ocu riascu ţi
te.
— Maiî ncolo puţ i
n, r ăsp unseelgâf âind. Încămai potmer gemi l
eî ntregi.
Egw eneî ncu viinţă şirămase în şa. „E o bosită.Să î i spun? Sau să ol assă
creadă că m aiav em î ncă şan se ă s scăpă m cuvi aţă? n U ce as e d speranţă,chi ar
deşartă,sauun cease dd i
sp erare ?”
Elyas seui tă di n n ou alel ,f ără săscoa t
ă un cu vânt
. Pesem ne căşt ia,
dar u n sp unea i n
mi c.Per rin o p ri
vidi n nou pe E gwen e şi cli
pi ca să -şialunge
lacri
mile.Puse m ân a pe secu re şi se nî t
reb ă dacăar avearaj cu
ul.Î n ulti
mel e
cli
pe,câ nd co rbii ar co borî asupr al or , când t oate speran ţ
ele se r vofi spulberat,
vaaveacuraj ulsăocruţ edesoart apecareoavusesevul pea?„ Lumină,
întăreşt
e-mă!”
Corbii din a fţ
ă păru ră a semi st
ui pe neaşt eptate.Perr i
n desl uşea încă
nori întuneca ţi
, pâcloşi , dep art e sp re răsă ri
t şisp re a pus,dar î n faţă… ni mic.
„Unde s- audus? Lu mi nă,dacăe- a
lm l uat-o nîainte…”
Deod atăf u st răb ăt
ut de un fi or, o scu turătură r ece, caşicu m arfi sări t
în apel e zvoru
I l ui de V in î n mi ezu li erni
i.Î l străbătu di n cap până- n pici
oare şi
părusăî iî nlăture p uţi
n ob ose ala, puţ in durer eadi n pi cioar
e şi sen zaţ
i
a de
arsură di n plămân i. Lăsăî n urmă… cev a.Nu şt i
a ce, doa r căse mţ sieaal tf
el.
Se o pri,împl eti
cindu- seşiseui tăî n j ur, speriat
.
 El
yas seui t
ă al el, se i t
u
ă a l o
tţ
i, cu o l i
cărre
i î
n o chi
. Perri
n erasi
gur că
şt
i
a ce sentâmp
îl ase,dar seul ţ
mumea să îi privească
.
Egwen
et rasede hăţ urişiseui tăîmprejur, şovăi
toa
re,pe j umătae
t
mi
rat
ă,pe u
jmăt ae
t em
t ătoar
e.
— E… ciuda t
, şopt
i ea. Mă simt caşicu m aşfi pi edrut ceva.
Chi
ar şiiapa îşiţineaca pul drep
t, aşt
ep t
ând, cu ă n
ril
ef remăt
ânde,caşi
cu
m ar fi mţsi
i
t un mi ros abslde ânf proaspătcosi t
.
—
El Ce…
yas i ce
zbucna
iîfost
n ast
râs. a?
Seb âi
gu
ap
l i Per
ecă,curi
n.mer
u i it remurân d, casă-şipună
mâi nil
e pe gen unch i
.
— Adăp ost
ul, asta e.Am i zbut
it, neghi
obil
or. Niciun cor b nu va trece
hotaru l ăsta… ni ciun corb care săfie och i
ul Celui Înt unecat
,în orice caz.
Troloci
iart rebuisăfieî mpinşiîncoaceşiarfinevoiedecevacuadevărat
înspăimân tător pen truca M yd
rdraal
ul să iîmân e aici. Nicifemeil
e A es ed
Sainu
vorvenipeai ci.PutereaSupr emănuserveştel animicaici.Nupotaj ungela
AdevăratulI zvor.Nicimăcarnuî lmaisimt,ecaşicum arfidi spărut.Astale
chinuie,l e ace
f să
t
remure ca un beţiv care bea de osăp tămânăî ntr
eagă.
Sunt em la ad ăpost.
La încep ut,l ui Perrin isepărucăţ inutul e nesch imbat – acelea
şideal
uri

văr
veluri
zi t
pei
r,nai
c
ael
ea
r
b ăş
;i
nc
urest
muelp
t
ee
,cna
uref
ol
aert
r
t
eav
ve
igrsa
urs
oes
ară
e,t
doa
ar
tăzi
ma u
ia.Al
mu p
toi
edv
eă
cz
âu ml
tv ă
ăzud
si
ţ
eeprin
alt
e p ărţi. Erau şimaipuţ ine b uru i
en iîn i arbă. Nu- şidăd ea sea ma d espre ce e
vorba,darl oculăst aavea… cevaspeci al.Şicevadi nceeacespuseseEl yasîi
ami ntea de…
— Ce e ai ci?î ntreb ă Egw en e.Ce- i cul ocu l ăst
a?Nu- mi pl ace.
— Un st edding,mugiEl yas.N- ai ascultat niciodat
ă poveşt ile?Fi reşte,de
treimi i de a ni, de a l Fr ângerea umiLi
, n- a mai că lcat niciun Ogi erpe a i
ci, dar
steddingu lîlf ace e p O gier, şiOgi eru l pe st edding.
— E d oaro l egen dă, î ngăimă Perr in. În poveşt i
, steddingu ri
le erau
întotdea una n işt
e i l
mane,l ocu riî n ca re et put eai ascunde,fie d e emf eil
e A es
Sed ai, fie d e a l
te c reaturial e P ărintelui Mi nciunii
.
Elyas seî ndr eptă de sp at
e;ch i
ardacănu ar ătat ocm aiod i
hni t
, nu dă dea
sem ne că ar fi pet recut maimul t de o izf ugind.
— Hai deţi
. Maibi ne am păt runde maiad âncî n aceast ăl egendă.Cor bii
nu potve ni după n oi, darne pot î
ncă ve dea acă
d ăm
stat âtde ap roap e de
mar gine,şis- ar u pteasă e fi atât de mul ţi
,î ncât să ă p
zeasc ă otthot arul
. Hai deţ
i
să-il ăsă m să st eal a pân dă de al ungu ll ui.
Acu m căseop rise, Perrin voi a sărămân ă pe l oc; pici
oa r
eleî it remur au şi
îi ven easăse nî tindă şi să u n se a miscoa le o să ptămân ăînch eiată. Învi
orarea
pe ca re oi mţ
sise u n dur ase ecâ d to c li
pă; erai ndnou i st
ov i
t şiî l dureaot t
corpul. Se căzn
i să acă
f un pas, apoialt
ul. Nu î i veneauşor , dar nu se ăddu
bătut.Egwenet
rasedef râi
ecasăofacăpeBelasăî nai
ntezedi nnou.El yas
porni din nou să ler
age, domol
i
ndu-şisalt
urile doar at uncicân d er a i
l
mpede că
ti
nerii nu potţi
ne p asul cuel. Dar şiaşamer geapr earep ede.
— De cenu rămân em ai
ci?îndrăzni Perrn
i cuvocea î
ntretăi
ată.Respi
ra
pe gu ră şise rst
ăduia săvorbeascăînt
re d ouăr espiraţi
i adâncişihâr âi
te.Dacă
e nîtr-adevărn ust
edding.Am fi î n si
guranţă.Fără troloci
. Fără f
emeiAes edSai
.
De
aici”ceunrămân
. em aicipân ă seer ti
m nă otutl? P„oat
e că i ci
nl upii n-o săvi nă
— Şi cât o sădur eze asta?El yas î
l privipeste umăr , cu o sprânceană
ridicat
ă. Ce o să mâncaţi
? a Irbă, precum ca l
ul? nÎ plus,mai su nt şial ţ
ii care
ştiu de ocu
l l ăsta şini mic n u-iîmpi ed
icăpe o amen i săvină aici, chiar şipe cei
mai net reb
nicidintre ei
. Şi nu e d ecât un singurl oc n ude se am i găseşt
e nîcă
apă.
Î
ncruntat şineli
nişt
it, Elyas serot iîn ce rc, cercet
ând ţi
nut ul
. Când
isprăvi
, dădu din capşimurmură cev a pentru el. Perri
n simţi cum cheam ă
lupii. Gră
„ biţ
i-vă
. Grăbiţ
i-vă
.”
— Trebuie săalegem râu l celmaimi c,i arcorbii sunt pe urmel e noastre.
Hai deţ
i.Încă omi lă sau dou ă.

Perr
Dea i
l
unri
ar
l
ej fi se
oa gemîucep
ntd uacă
r şi
ă să -a
fir
efipr î
ngă
esă rd
au
ti
etcu
să-şi
bolir
osea
ovaniscă
uriasu
şiflarea.
, bucăţi
neregu l
ate de ân stcă copa erită d e m uşchi
, pe u jmăt aet nîgrop ate nî pămân t,
unele maricâ t ni şt
e ca se. Î
n j uru ll or eşt
cr eau ru gi
,i ar u nele erau aproape
acoperite d e tu fişuri.I cişico lo, pri ntre ru gii şit ufişu ri
le u scate,seved eacâ t
e o
mlăd i
ţă răzl eaţ
ă,care e l sp
unea că est
e cuadevărat un l oc eoseb
d i t. Ce vătăma
ţi
nut ul de d inco l
o de h otar ă f
cearăuşiai ci, doar căr ănile n u erau l
af elde
adân ci
.
În cele di n u rm ă, izbutiră săt reacăde î ncăun d eal,l a poa lel
e căruia era
un och i de a pă.Ori carei ntd
re ei ar fi put ut păşi cuuşu rinţă de cea lal
tă parte,
dar ap a era implede şi îndeajuns d e curat ă câ t să seoa t
p
ă vedea prin ea, ca
printr-
o buca t
ă de st icl
ă, fundul ni sipos. Chi ar şi Elyas se grăb i săcob oare
panta.
Cân d ajunsel ângăapă, Perr in se trân ti pe pămân t şiî şivârî capul în ea.
Îl scoase ocl ipă mai t ârziu, înviorat ed răco
areaapeica re â ţşneadi n adâncu ri
l
e
pământ ul
ui.Î şiscu tură ca pul,i ar păru ll ui lung mpî răşt i
e opl oai
e d e picăt
uri
în jur. Egw ene rân ji şiî lî mpr oşcăşieacu apă. Pri vireal ui Perrin deveni
serioasă. Fata se nî cruntă şidesch ise u gra săsp ună ceva , dar elî şivâ rîdi n
nou ca pul în apă. „ Fără întreb ări
. Nu acu m. Fără exp li
ca ţ
ii
. Ni ciodată.
”Î nsăo
voceslabăî ltotnecăj ea.„Daraifif ăcut-o,nu-iaşa?”
Într
-un final , Elyas î
i ch emă şiseî ndep ărt
ară de apă.
 — Toaă
tl umea vreasămăn ânce,am nevoi e deo mân ă deajutor
.
Egwenemuncives eă,
l râzând şiglumi nd pecând preg
ăetaumasa
săr
ăcăci
oasă.Nu le mairămăsese ecât
d ni
şte brânză şi nişt
e carn
e uscat
ă;nu
avuseser
ă cum săvân eze.Celpuţin mai er a nişt
e ceai. Perr
i
n îşif
ăcut rea
ba,
dar n
ît ăcere.
Simţeaochiilui Egwene aţi
ntiţ
i asupra lui, ved
eacum ch i
pul î
i
devi
ne di
n ce nîce m ai î
ngri
j
orat, dar iîocoea
l câ t puteade mult pri
virea.
Râset
el
e et
feise i st
nseră
, gl
umeamai rar şi parcăsforţându-
se.Elyas se it
a
ul a
ei
t,
ă f
ără
cere.La să
asfiu
nnsp
ă
ţ
it n
imi
, soac.
r eDi
el n
se ce fnît
ăcea ce
otmaai
m imoh
roşuor
,âii
ţ
a,î
r ncepu
u
mb r r
ă or
el
e sămăn
l seân
uce
lna
gean
uî
.
„A rămasmaipuţ i
n de un ceas pânăl a cădereaî ntunericului. Dacăn- ar
fif ost edst
di
ngu l, aţifi f ostmorţ i cu toţ
ii
. Ai fi sa lva
t-o?Ai fi r ăpus- o,aşacu m
ai dob orâtatâteat ufe? Tu f
ele n u sângerează, nu-i aşa? N i
cinu ţ i
pă, ni cinu t e
privesc n och
î iî ntrebându-te de ce?”
Perr
in trasead ânc aer î
n pi ept
. Simţeacu m, undeva în străfunduril
e
minţ i
il ui
, ceva î
şibăt eaj ocde el . Ceva crud. Nu CelÎ ntunecat. Apr oape căşi -ar
fi dori t săfie el . Nu CelÎ ntuneca t; elînsuşi
.
De data asta El yas încălcase rânduialaf ocuri
lor
. Nu er au cop aci pri
n
preajmă, dar ur pseseen cr
gimoa rte din tufişurişif ăcuse ocu
fll ângă o âst ncă
uriaşă care eşea
i i
nddeal . Judecând după st raturi
le de ufningine ca re

acopereau ea
Part st
ân ca
care, se
s-arvedeazi
fi
sdincă f
stuse
ân se
că ol
avefosi
a ot
ăf de
ormăg eoare
neraţ
i
cuimî
ntregi
rot
undde cu
ă, căl
ăt
oori
.
tăi
etură î ntr-
o p arte,acol o unde muşch iul , acum veşt eji
t, acoperea pr su
afaţa
neregulată. Crest ături l
e şi scobiturile d i
n part earot unj it
ăî i păreau ci udat e uli
Perri
n, dar eler a pr ea cu fundatî n gâ nduri le sale n egre ca să l
e d ea r p
ea m are
atenţi
e.Egw ene n îsă o u st
die cubă gare de seam ă nît imp ce m ânca.
— Seam ăn ă cuun oc hi, ziseeaî n ce le din urmă.
Perr i
n cl ipi; su bt oatăf uni ngineaai a,sem ănaî nt r
-adevăr cu n u och i.
— Aşaşiest e,î ncu vi
inţa El yas.St ăteacu sp atelel af oc şil a stâncă ,
cercet
ân d câm pia di n jur şimest ecând o âşife d e carn e u scat
ă,t are ca u o
catb
ă
de p i
ele.Och iul l ui Art ur-Aripă-de-Şoim. Och i
ul Mar elui Rege. Asta a mai
rămas i d
n t ăria şimăr eţi
a u li. Spuse oa tt e asteape u n tonab sent. Mest eca tot
absent; och ii şiat en ţ
iaî i erau concen t
rat e a supra dea l
uril
or.
— Art ur Ari pă-de-Şoim! ex cam
l ă Egw ene.Râzi de mi ne.Nu e del ocun
ochi. De cera ciop li ci
neva ochiul lui Art ur Aripă-de- Şoim pe ost âncăde a ici
?
Elyas îi aru ncăo pri vire peste umăr , morm ănid.
— Ce v- or î nvăţa pe voi în sa t? Puf ni dispreţui t
orşiseî ntoarse l
a
dealuri
le u li, dar con tinua să vo rbea scă. Art ur Paen drag Ta nreall
, Artur Ari pă-
de-Şoim, Mar ele R ege, a uni tt oa te iţ
nut urile,de a l Man a Pustii
toare p ână l a
MareaFurt unilor, de a l O ceanul Aryt h până l a Pust iul Aiel, şich i
ar şidi ncolo
de P usti
u. A t rimi s arm ate d e cealaltă p arte a c Oean ului Aryth. Poveştil
e sp un
că acon dus otat ă u
lmea, dar e c a condus cuad ev
ăratera d est
ul pen t
ru ori
ce
om ob i
şnuit
. Şi a a dus pace şi drep
tate nîţinutul său.
— Toţi erau egaliîn af
ţal egi
i, adăugăEgw ene,şini men i nu irdi
camân a
î
mpotrivace l
uil
alt.
— Deci măcar aţ
i auzi
t poveşt
i
le.El ya
sr âse înf
undat, scoţ
ând un su net
ci
udat. Art
ur Ari pă-
de-Şoi
m a a dus pace şi dreptat
e,dar a ăfcu t ast
a r t
ecân
d
t
otul pri
n foc şi sabi
e.Un cop i
l putea u dce nsi
guro p ungă e d aur de al O
ceanul
A
Rryt
egehpân ăl
eraaOs
ecrui
at
ţ
n
ă Lur
oami
ei,cu
fărăsăca
cei aibă
ede
r îc
i eu
pseea
n t
eme
u ,
ada
l r
î
nddoi
re
ap
lt
at
a e
aa Ma
ut re
ori
tal
tui, fie p
ea ri
n
f
aptul că erau cine erau, fie p entrucăî şiînchi
pui au că su nt mai put erni
ci
decât l
. Oam
e en i
i de rân d au avu t parte de pace, de d r
ep t
ate şi de b urţ
i pli
ne,
dar lea a sedi
att i
mp de d ou ăzeci de an i Tar l Va
onşia p us u n pr eţde o m i
e d
e
coroane de au r pe capul fiecăr eif emeiAes edaS i
.
— Par cănu- ţi plăceau f
emei le AesSeda i
, ob ser
văEgw ene.
Elyas făcuo st râmbăt ură.
— N- are importanţă ce- mi pl ace mie,fat
o.Art ur Aripă-de-Şoim af ost un
neghiobmân dru. O t ămăd uit
oare Aes Sed aiarfi put ut să-l sal
vezeat uncicân d
s-
aî mbol năvi
t – sau af ost otrăvit
, după cu m sp un uni i –,dar oa tte em
f ei
le Aes
Sedai care mai erau în viaţă erau închi
se nîsp atel
e Z i
durilor t S
răluci
t
oare,

f
nol
osi
oa ptndt
ea oa
cută
focuP
u t
er
ri
leea p
ee d
sa
l eca
re
a
tb o vea
aOri
ără. ucuca
m, să
nuţinăl
ar afildi
st
ăsaanp
t ţăe oşt
n
iir
ci
uea
naca r
diet
n r
eu
lmi na
el
e
să sepr op
ai e.Le u ra pe em
f eile Aes ed Sait otaşacu m î l ura şi pe C el
Întunecat .
Egwen e strânsedi n buze ,iarcân d vorbi, semul ţ
umi săspu nă doar at
â:t
— Ce au oa tte asteade- af ace cuî ntrebarea dacăacel aeî ntr-
ad evăr
och i
ul l ui Artur A ripă-de-Şoim?
— Doa r atât,f ato.Er a pace pestet ot, afară doa r de ceseî ntâmpl a dincolo
de ocean , oamen i
iî lî ntâmpinau cubucu ri
e ori unde mer gea – i vez
t
u, î liubeau
cuad evărat; era un om dur , dar i nod
ci ată cuoa men ii de ârn d –,eibi ne,î n
pofi da acest or ulcruri , ela hot ărât căe vr emeasă -şiclădească o cap itală.Un
oraş ou n , care să unfie asoci atîn mi ntea oa men i
lorcuvr eo cau ză m aive che,
cu vreo ri
va l
itate.Voi a s-o nco stru
iascăai ci,î n mi j
loculţ inutului mărgi nit de
mări , şide P ust i
u, şide Mană. Ai ci, unde n icio em f eie A es edSainu ar fiven i
t
de b unăvoie şi, ch i
ar de ar ven fi i
t , nu s- ar fi put ut servi de Put er
e.O ca pit
ală
de u nde,î ntr-
o zi ,î ntreaga lume avea săpri mească pace şidrept ate.Cân d au
auzit ves t
ea, oamen ii de â rnd au strân s ban i casă- i construiască un
mon umen t. Ceimaimul ţ
iî l pri
veau ap roape cape C reator. Puţi
n maij os ecât
d
acest a. Le-al uat ci nciani săci opleascăşisăcl ădea scă
. O st atuie al ui Aripă-
de-Şoi m, singu r, de osu t
ă de o rimai mar e d ecâ tîn r eali
tate.Au î nălţat-
o ch iar
aici
,i ar oraşul ca re u rm a săseri diceî n j urul ei.
 — Aicin- af ost nici
od at
ă ni ciun or aş,puf
ni Egwene batj
oco ri
tor
. Dacăar
fifost
, arfi rămas vr eo r u
mă.Cev a.
Elyasdădu di n capaî ncu vi
inţare,cercet
ândî n cont
inuareî n jur.
— Într-
adevăr, nu af ost. Art
ur Aripă-de-
Şoi
m a muri t chi
ar în i z
ua î
n
ca
re a st
tui
aaf ostterm i
nat ă, i
ar fi ii să
i şirest
ul rudel
or s-au luptat î
ntre eel
pen
trua oc upa tronul. Statuia se d ri
icăsingură nîmijl
ocul acest
or d eal
uri
. Fi
ii
,
nep
oţi
i şiverii au murit,i ar ultimii di
n sp i
ţalui Ari
pă-
de-Şoim au di spăru
t de
p e a
Oceanf
ţalp
u Aămân
ryt
h.tu
El
u i –oam
rau nîe
afa
ir
n ă
card
eoar
arde fiu
nui
ti
vrcare
să ear
ştgăau
trecupt
ân,ăpoat
şie,
amid
ni
n
ti
rcol
eao de
exist
en ţ
eisale,dacă r afi put ut. Se ardeau cărţi doa r pen trucă iîpomen eau
numel e.Pân ă al urmă n -
a mairămas i n
mi c di
n el, doa r poveş t
ile,dar şi acelea
nead evărat
e.Asta s-a mai păst ratdin măr eţ
ialui. Lupt el
e n u au con teni
t doa r
pentru că r Ai
pă d e Şoi
m şineam ul lui muri ser
ă.Maier a n îcă n ut roncar e
trebuia câşt
igat şitoţi ceicare e ru
şeau săadune o rm a ată, fie ei bărbaţi sau
f
emei ,r âvneaulat r
onul ăsta.Aşa aî nceput Războiul de O Sut ă d e Ani. De ap
ft
a dur at o sută dou ăzecişitrei, şiceamai mar e p arte ai st
orieiacelor emvruris-
a pierdut înf umul oraşel
or nîflăcă ri
. Mul ţi au dobân di
to p art
e din pămân t
,
dar n ici
unul nu a l uat ot
tul
, şil a un momen t dat statui aaf ostdatăj os. Poat
e
că pu r şisimplu nu maisu port ausă e s măsoare cu ea.

admiri
.—Cl L
ăa
tnî
i ăncep
dinutcap
păr
.eacă- l dispreţuieşti
, repl
icăEgw ene,i aracu m pare căî l
Elya s seî ntoa rsesă se uitel a ea – o privirego ală, fărăsă i cl
pească.
— Maii a ceai acum, dacăvr e.iVrea u să sti
ng f oculî nainte săsef acă
î
ntuneric.
În pofi da l uminii sl
abe,Per rni vedea acum desl uşit och i
ul. Era maimare
decât capul unui om, i ar mbur ele care r t
eceau peste el î
lf ăceau să sem ene cu
un och i de cor b, negru şinemi los. Îşidor ea să mear gă să doarmă n î alta part
e.
CAPITO LU L 30
Fiii Umbr ei.
Egw en e rămasel ângăf oc, uit
ându- sel aor ămăşi ţă din st at
uie,i arPerrin
se u d
se ân lgăapă casăfie si ngur. Ziua er a pe sf ârşi
te,i ar vân t
ul nop ţ
ii se
î
nteţ
eadej al a răsărit,tulburând su prafaţa apei.Î şisco asesecu reade a l brâu
şio n îvârtiî n mân ă.Coa da din lemn de r fasi
n era u lngă e d un braţ, netedă şi
răco
roa să al a ti
ngere.O ura.Î i er
a ru şi
ne d e cât de mân druse mţ sii
se e d
secu
real ui î n Emon d’s Fiel
d. Înainte să ştie măcar a ce-
r fi vru t săf acăcuea.
— O urăşt i chiar aşa de mul t
?î l auzipe El yas în spa telelui.
Tresărisp eri
at, săriîn p ici
oareşiri dicăsec urea pe jumăt ateî naint
e săî şi
dea am sea ci ne e.
— Poţ i
?… Î mi poţ i ci
ti gândurile?Pr ecum lupi i
?
Elyasî şiînclină capul într-o part e şiseui tăî ntrebător l
a el .
 — Şi un orb ar puteasă -
ţi ci
tească pe faţ
ă, băi
ete.Hai, vorb
eşte.O urăşt
i
pe aftă? O di sp
reţuieşt
i? Ast a-
it ot
. Erai gata s-o omori pent
rucăo
dispreţ
uieşt
i, di
spreţui
eştif elul în ca
re şiît ârăşe
t pici
oarel
e şiteţ ine în l
oc cu
obice
iuril
e eif emeieşt
i.
— Egw ene nu şi -
at ârât nici
odat
ă picioarel
e,protestă el
.Întot
deauna îşi
face r ea
tba. N-o d i
spreţuiesc, o uibesc.Îi aruncăo p ri
vi
re mânioasălui Elyas,
care nîcepu sa râdă.Nu ch iar aşa.Vreausă c zica uno con si
dero soră, dar ea
şiu
ştiRan
… d… Sân geşice nuşă! Dacă ne-
arfi p ri
ns c or
bi din urmă… Dacă… nu
— Ba da,şt i
i. Dacăart rebui săaleagă cu m sămoa ră,cecrezicăar
alege? l O
ovi
turăi scusit
ă cusecu reasauf elul în care au murit an
imal
ele pe
care e-am
l văzu t azi? E u şti
u ce r aalege.
— N- am dr eptul săal egeupen tru ea. N-o să-i spui, nu-
i aşa?Despre…
Mâinil
e strânseră cuput er
e coada securii
; muşch ii braţel
ori se
î
ncord ară, muşch i puternicipentruvâ rstalui, cl
ădiţiîn lungile cea
suricând
î
nvârt ea oca
cinul în fier ări
al ui j
upân Luhhan . O cli
pă cr ezu că osă rupă coada
groasă de emn.l
— Urăsc uneal t
a asta nenoroci
tă,morm ăiel. Nu t şiu cefaccuea,
f
ălindu-mă caun i diot. Şti
i căn- aş fiput ut săo f ac.Dacăn- ar fifost vor
ba

decât
devenisămaim
ăslp
r
ab.ef
ac,
Acu mpoaete, aş
al
t
ce va.fip
Nu
utumai
t să em
vrăau d
au mare
să pu
n vrşi să…
eodată Of t
mână,
a şi
peglasu
ea.lîi
— O să pui .
Perr
in ir
dicăsecu reacasăo aru nceîn ap ă,dar El yas îl apucăde
încheietură.
— O f ol
oseş t
i, băi ete,şiat âta vrem e cât urăşti săo f oloseşit
, o săo
fol
oseşti cumai mul tăî nţelepciune d ecât alţ
ii
. Aşt eaptă. Dacăvr eodatăo s ă
ajungisă u n o maiurăşt i, atunciva fivr emea să o a runcicât maidepa rte cu
putinţă şis-oei ilaf ugăî n di recţ
ia opusă .
Perr
in cântărisecu reaî n m ână, încăi spitit săo aru nceî n ap ă. „
Lui îie
uşor să-mi spună săaşt ept . Dardacă şt aeptşiap oinu maipotsă o ru a
nc?”
Deschi
segu ra casă- lî ntreb e pe El yas,dar nu zbui t i săscoa t
ă niciun
cu vânt
. Un mesa j de a ll upi, atât de pr esa
nt încâ t pri
vireai se mp îăienjeni.O
cli
pă ui tă ce voi
a să sp ună,ui tă că veaa edgân d să sp ună cev a,ui tă să
vorbească,uit
ăsărăsufle.Şichi pulluiEl yasdevenimaiî ntunecat,i
arochi ilui
păreau săscru tezeep dart e,şit otodatăî n su fletul lui. Apoise m i
stui,laf elde
iute cu m apăruse. Ţinuse cât o b ătaei d e n
iimă,dar er a destul.
Perr
in se scu tură şiî şiumpl u plămân ii cu aer . Elyas nu prege tă;de
îndată ce ăvlul i se d riicăde p e o chi
, segră bi î nspre ocf ăfră ăsşo văie oclipă.
Perrin aler
găt ăcu tî n urm al ui.
 — Stingefocul
!î i st
ri
gaEl yascu n u gl
asasp rul ui Egwen e.Făcu gest
uri
nerăb
dăt
oar
e şi părucăî ncearcăsăţ i
pe n î şoa
ptă. Stinge-
l!
Egwene seridi
căî n picioare,uit
ân du-senedumeri tăla el, apoiseapropi
e
de oc,
f dar n îcet
,în modl i
mped e neî
nţelegând ce seet rp
ece.
El
yas oî mpi
nsel a o part e şiînşfăcădintr
-odată ceainicu
l, sudui
nd cân
d
se rse.
a Tr ecâ
nd ceaini
cul fierbinte d
intr-
o mână î n alta, î
l răst
urn ă pest
e oc
f.
Laun pas nîsp at
eelu li
, Perri
n sosi la itmp ca să nceap
î ă săaru nce cupămân
t
p
fest
u e ră
sese că
rbunn
ru
a i
i
caca
er
t enîma
fi,sf
oc orăi
sf
orăa
iu
auîncă
şi fd
ăeu
ceaalsău
lt
imel
seed ri
iă
r
cemăşi
uţear
f
i
o d
eedecea
io
fca
c.r
eu se
N
opri decâtdupă ceiş cea maimi că r u
mă d e ufm f u îngr opat
ă.
Elyas aruncăceai nicu
lî nspre Perri
n, care î
ll asăsăcad ă, scoţ
ând un
stri
gătî năbuşit. Perri
n îşisu flă peste mâi ni
, uitându- se ncru
î ntat la Elya
s,dar
bărbatulînveşmânt atînblanăerapreaprinscut r
eburilecasă- lbageî n
seamă.
— N- avem ni cio şansăsăascu ndem f aptul căa t recut ci
neva pe ai
ci
,
răbufni Elyas. Va r t
ebui doar să e n grăbi
m şisă sp erăm. Poa t
e că - on să en
facănecazu ri. Sân ge şi cen
uşă, er
am sigu r că eraba vorde corbi.
Perrin ser epezisăpună şau a pe Bel a, sprij
inindu- şisecu r
eade coa psă
în ti
mp ce sepl ecă
a săst rângăch i
ngil
e.

—
— C eg
Mer e? iî
eţ nt
spr
eb
reărăE gw
săren
ie.
t sauGlasu
sp
rla
e îiputrem
s, u
ira
î p. Trol
oru oci
nci ?l
E Vs
yareu
luniPPi
eri
errt
i?. Găsi
n ţi
un l oc n ude să vă ascu ndeţ
i şio săvi n şieu , câtde e rpede p ot. Dacă ved eţi
vreunlup… Seî ndepărt ăiute,ghemui tlapământ ,caşicum arfiavutdegând
sămea rgăî n pat rul abe,şidi spărupri ntre u mbrele ulngial e serii.
Egw eneî şiadună î n prpiă puţ i
nelel ucruripe ca rel e avea , dar t otîi ceru
ol ămuri re uli Perrin. Gl asulî i era stăru i
tor şi, pe măsu ră ce eltăcea ,î i deven
ea
din ce nîce a mi sp eri
at. Şi elera eri sp at, dar teama îif ăcusăse i m
şte mai
repede.Aşt eptă pân ă cân d se aşternură l a drum î nspre oare
sle car e ap unea.
Mer gândî n f aţa B eleişiţ inând secu rea al p i
ept cuambel e mâi ni,î i aru ncă
peste umăr ot t ce i şt
a,pe ap ucate,î nt imp ce vân a un l oc n ude să se şeze
a şi
să-l aştept
e p e E l
ya s.
— Vi n omul ţ
ime de oa meni, pe cai . Au e vnitîn sp atee
ll upilor
, dar
oamen ii nu i- au văzu t. Se nîdreaptă sp r
e a pă.Pr obabi
l că - nau ni mi c de af ace
cunoi ; e si ngu rull oc cu apă p e o i d
stanţă de mi le nît
regi. Dar Gri al
ba sp une
că…Aruncă opri vi
re peste u măr. Soa rel
e ser iiîi zugr
ăvea umbr e ciudate p e
chip, umbr e ca re i îascu ndeau exp resi
af eţei.„La ce send gâ
eşte? e S u i
tăl at ine
ca şi cu m nu t e mair ecunoaşte? Teai mrecunoa şt
e?” Grial
ba zi ce cău- i
nplace
cum mi ros.E… e c a mirosul de câine u trba t.
 Apa nu e s mai vedea.Încămaidesl uşea bolovanii– frânturidi
n stat
uia
l
ui Artur Ari
pă-de-Şoi
m – n î amurgul care espr
esch i
mba î ncet în noa
pte,dar
nu atât de il
mped e nîcât să i
e şt
p
e care st
âncăf ăcuserăf ocul
.
— O săne ţ inem departe deei, o săgăsim un oc l undesă- l aşt
ept
ăm pe
Elyas?
— De cene- arda băt ae
i de cap?într
ebă ea. Parcă eram la adăpostai
ci.
Parcăaer unl oc gu
si r
. Lumină,treb
uie să stexi
e u n l oc nude sămfiî n
siguranPer
ţă.ri
n n îcepu s ă seui t
e cuşimaimul tă băgare dese amă dupăo
ascu nzătoar
e.Nu er au prea ep darte d e ap
ă,dar nt îuneri
cul er
a d i
n ce nîce a mi
gros. Cur ând va fibez nă şi nu vorput ea meg re maidep arte.O lumină p al
idă
zăbovea încădeasu pra crestelor. Din scob
it
uril
e d i
ntre crest
e,unde a proape n u
vedeainimi cînjur,păreast rălucit
oare.Undevalastângaosi l
uetăneagrăse
înăl
ţa sp re ce, ro st âncămar e şi lăt
ărea
ţă care eşea
i piezi
ş din deal
,î nvăl
uind
pant a de d edesubt în î ntuneric.
— P e aici, şopti el
.
Se îndreptă cupaşi repezi spre st
âncă, aruncând din cândî n cân d câteo
privi
re peste u măr , ca să ă vad d
acă uncu mva se op apr
iau oam en
ii
. Nu se edea
v
nimic – nî că. Fu nevoi t săse op reascăde maimul te ori casă el aştepte pe

Egw
gruen
ma e
zu lşi
Bpe
el ,B
ei el
ia,
ari car
apae s ven
e eau
ui
ta pot
ui
c cn i
n
gri
j
ăduu
-se
ndenîsă
urm
puanăl
ui.
pi E
cigw
oruen
l.e er
Perra
nl
i i
p
î i
t
şiăspduese
căsu nt mai i stovi
te d ecâted cr
ea. „Ar fibi ne săfie oascu nzătoare potrvi
ită.Nu
credcă m aiput em găsi al t
a. ”
Ajunşil a poalele dea lului, cercetă stâncămasi vă,l ătăreaţ
ă ca rese
proi
ecta pe cer ,ieşind î n af ară d in povâ rn i
ş a proape d e cr east
ă. Era c evai ucdat
de afmi li
ar n îfelul în ca r e vâ rful i
men sului blocde p i
atră păreasăf orm eze
nişt
e tr epte n eregu
late,t reiî n su s ş i una î n j os. Perri
n ur căşipi păi stâncă , de
l
a un cap ătl a alt
ul .Î n ci uda f aptului căer ar oasăde vr eme,î ncămaidesl uşea
patruco loane a l
ăturate.Ur căsp re vâ rf
ul în f orm ă de reap
t t ă al pietrei
, ca r
e se
î
nălţa d easu pra capului l ui ca n u acop eri
ş u riaş. Degete.„ O să e n adăposti
m î n
mân a u li Artur Aripă- de-
Şoi m. Poa t
e că aai mrămas ceva cidai
in dreptatea
l
ui.”
Îifăcu sem n u li Egw en e săvi nă l ângăel . Fat
a nu se mişcă, aşacăsel ăsă
săal unece l
a poa lel
e d ea lului şiî i sp use e c găsi
se.
Egw ene seui t
ă scru tăt orî n su sul dea l
ului,î nti
nzân du- şigâ t
ul.
— Cum d e poţi vedea ceva?î ntrebăea.
Perrin deschisegu ra, apoio î nchisel al oc. Priviî n u jr, umezindu-şi
buzele,dându- şiseamapent rupri madat ădeceeacevedea.Soarel ecoborâse.
Asfinţ i
se,iarlunapl inăeraascunsădenori ,dart otisepăr eacăvedeî nj urul
l
ui cr âmpei e din lumi na r oşi ati
căa amurgu lui.
 — Am pi păi
t stâncă, vor
bi elîn cel
e din urmă.Astat rebuie săfie.N- o să
ne vad
ă pri
ntre umbrele astea,chiar da
că nvi până ai
ci
.O luă pe B ela de
căp
ăst
ru ca să o ducă nîad ăpost
. Simţ
ea r p
ivi
rea ul
i Egwen
e n î spat
e.
Pe când o aj
uta săcob oar
e din şa,tăcerea nop
ţiif
u ru ptă de ţipet
el
e car
e
se au
zir
ă din spat
e,dinsp re apă.Egw en
e puse o ân mă pe b
r aţ
ul lui Perrn
i,iar
elau
ziî nt
rebareape ca r
e n u or ost
i
se.
— L-au văzut pe Vân tad
uc,spu seel
,f ărătrager
e de i
nimă.Era gr eu ăs
p
bri
azcep
adiegî
en
tţ
eel
l
oesu
rdelpgâ
in
atrd
ău
,ril
şio
sr
egh u
lp
e i
l
muor.l
iâC
neva
găeadesp
.Sere
despoc
af
.
r A
tcusă
a to
crţ
e.
aut O
e.Suî
mp
ntinsej os,la
aşade mul ţi
,i ar u lpii su nt răn i
ţi
.Î ncercă să-şifacăgl asul săsu ne mai
entuzi
ast . Dar G ri
alba şicei l
alţi ar reb
t ui săfie n î star
e s ă seţ ină departe de e
i
,
chiar şirăni ţi
,i ar einu se şt aeaptă săfim ai ci
. Oamen ii nu vădl ucrurile pe
careu n se aşteaptă să el vad ă.O să ren unţe curând şio să -şifacă atbără.
Elyas era uc l
upii şinu i -ar fi păr ăsit câtă vrem e iîurm ăreau. „At
âţia călăre
ţi
.
Atâtdeî ncăpăţânaţi.Deceoar eat âtdeî ncăpăţânaţi?”
O văz u pe Egw eneî ncu viinţând din cap ,fără să-şideaseam a.
— O săfie bi ne,Per rin.
„Lumi nă, îşisp useelmi rat ,încear
căsămă l i
niştească.”
Ţipetele nu con teniră. Mi cipâl curide t orţ
e seved eau i şcân
m du- seî n

depărt are,pu
— Per rn
i
nct
,eîlul
mi
r noa
ugă Ese
gwencar
eebl pâ
l
ânp
dâi
,au
vreînsă
i î
ntu
d neri
an c.
sezi cumi ne dumi nică? Dacă
ne nît oar
cem acasă ânăpa t
unci?
Îşisimţ i umeri itr emur ându-i. Nu scoa seni cio vor bă,şinu şt ia dacă
râdea sau plân gea.
— Da.Pr omi t.
Mâna i seî ncordă pe secu r
e,î mpot rva
i voinţeil ui, aducându-i aminte că
încă omaiavea. Glasul i se r p
eschimbă î n şoap tă.
— Pr omit, ziseeldi n nou , pl
in de sp er
an ţ
ă.
Cet
e de bărbaţ i cu orţte cu trei
erau cu am dea l
urile,câte zece sau
doisprezece în fiecare. Perr in nu- şidădea sea ma câ te cete erau . Cât
eodată
zărea treisau pat ruod ată, alergân dînco aceşiî ncolo. Ţipau uni ila alţi
i şi
uneoriseauzea u ur let
eî n noapt e,ur letel
e ca i
lor, url
etele oamen il
or.
Perr
in i îved eabi ne di n ocu
l lî n car e seafl au. Stăteagh emuitl ângă
Egw en e pe d eal, uit
ându- se cu m se i mşcau torţel
e n îî ntuneric ca i şt
ne il
curi
ci,
şimi ntea uli alerga nînoa pte mp
î reu nă cuGri al
ba, Vân taduc şi Sarsar
. Lupii
fuseseră prea răn iţi de corbi ca să maipoa tă alerga repede sau până departe,
aşacă veaua de gân d să iîf acăpe oa men i să asăi di n întuneric,să ca ute
adăpost l
ân gă oc.
f Pân ă a l u rmă,dacăer au lupi prin pr eaj
mă,oa men i
i se
adăpost ea
u î ntotdeauna â lngă oc.f Uni i dintr
e b ărbaţi
i că l
are d uceau şiruride
caifărăcă lăreţi; aceşti
a nech ezau şiseri dicau în dou ă pici
oa re câ
nd siluetel
e
cenuşi
iţ âşn
ea u pri
ntre ei
, url
au şiî şismulgeau f
râiele di
n mâna bărbaţ il
or
care iîmânau, împrăşti
indu-se nîtoate di
recţ
i
il
e cui uţeal
af ulge
ru l
ui. Caii care
aveau călăre
ţ
iî n spate nechez
au şieicân d umbrele cen uşi
i năvăleaudi n
î
ntuneric cu col
ţii dezg
oli
ţi
, şiuneoriurlau şică l
ăreţi
i, cu o clipă înainte ca
f
ălci
le putern
icesăl e sf
âşie berega
t
a. Elyas e
raşielaco lo, dar prezenţal ui o
si
mţ ea maislab– s t
ătea alpândă în noapte cucu ţ
itul săul ung,un l up pe d ouă
pi
cioar
e cuun col ţ ascuţ
it de fi
er. Url
etel
e ser esch
p i mbau adesea î
n bl est
eme,
dar oam eni
it
Deoda nuPerr
ă sei
ndăd
îeau
şi bu
dădătuţ i
. a căbăr
seam baţii cut orţe urmăr esc un plan. De
fiecare atădcân d apăreauni şte cet e,cel puţi
n una di ntr
e ele se sea gă şimai
aproape deocu ll unde er au ascu nşiei . Elyase lspu sese să se n ascu
dă,dar…
„Dar dacă m l u
aa-
o a l u
fgă? Poa te n e-am pu tea ascunde nîî ntuneric,dacă un
ne oprim. Poate.Pen t
ruast at r
eb uie să fie nîdeajuns d e nîtuneric.
”
Se întoarsespr e Egw eneşibru scî şidă du se ama cănu maiav eaucu m să
fugă
. Pâlcuride o trţ
e,vr eozece, se p a
ropiau de p oalele dealul
ui,t remurând în
mersul cail
or. Vârfuride su l
iţ
ă scâ ntei
au î n lumina t orţ
elor
.Î ngheţă, ţi
nându-şi
răsuflarea, st
rân gând coada secu rii
.
Călăreţ
iit recurăpe l ângădea l
, dar unul di ntreeist rigăce va,iar torţ
ele
se nît
oarseră. Încercădi sperat săgă seascăo c al
e d e apl eca. Dar ar fi fost

văzu
zări
tţ
,id
neulama
pri
ima mi
avea şca
u re,
scă d
pa
arcănch
e, uic
aumv
r l
aaîia
dşă
ip
vă zu
ost s
ueră
l î,
nş
tui
,
no da
erit
cuălci
ue.i
-arfi
Călăreţii seapr opiară de poa lel
e dea l
ul ui, fiecareţ inând o t orţăî ntr-
o
mână şi o a lnce ul ngăî n cealaltă, strunindu- şicai i cugen unch i
i. La l umina
torţ
elor Perri n desluşimant iil
e a l
be a le C opiil
or Lumi nii. Ţinea u torţele su s şi
se p al
eca u î n faţă, privind i scodi
t or spre u mbrele g roase e d sub deget ele uli
ArturAri pă-de-Şoim.
— E ceva aco l
o,su s,sp useunul di n ei . Vorbeapr eat are
, caşicu m i-arfi
fost team ă d e ce se afl a d incolo d e ulmi na o trţ
ei. V-am sp us eucă se at po
e să
se ascu ndă ci nevai ci
a. Ăla n u e u n cal ?
Egw en eî şipuseo mână pe braţ ul l ui Perr i
n; ch iar şiî n n ît
uneri c,i se
vedeauochi imăriţidespai mă.Î ntrebareaeif ărăcuvi nteeral impede,î nci uda
umbr eica re iîascu ndeat răsăturile eţ
fei. Ce era de ă fcut? E l
yas şi l
upii
cercetau încăî n noapt e.Cai i de a l poal el
e d eal
ului se oi f
au nel iniştiţ
i.„ Dacăo
luăm l af ugăacu m, o săne p ri
ndă. ” Una di n Man tii
le A l
be n îai
nt ă câţ i
va aşi
p şi
stri
găî nsp re eadl.
— Dacăî nţelegi vorba omen ească, cob orâţi şipr ed aţi-
vă. Nu vi sevaf ace
niciun r ău dacăpăşi ţiîn Lumi nă. Dacănu văpr edaţ i
, veţ i fi omorâţ i cut oţ
ii
.
Aveţiunmi nutsăvăhot ărâţi.
Lănci l
e sel ăsarăî n osj, iar vâ rufrilel ungu ieţ
e de oţ elscâ nteiau n î ulmina
torţelor.
 — Per ri
n, murmur a Egw ene, nu putem fugi . Dacă nu ne supu nem, o să
ne omoare
. Perrin?
Elyas şil upii erau nîcăl i
beri. Un altţ i
păt î ndepărt
at, bolborosi
t arătă că
o al
tă Man t
ie A lbăse aprop iase eapr mult de G ri
alba .„Dacăugi fm…” Egw ene
se iu
tala el , aştept
a caelsă- i spună ce să facă. „
Dacăf ugim…” Cl at
ină din cap
,
ost
eni
t, şiseri dicăî n pi
cioare, cahi pnoti
zat
,î mpl eti
cindu-
sesp re o p
alel
e
deal
ul
ui, spre C opii
i Luminii. O auzipe E gwene oftân d şivenind î n urm a uli
,
târşâ
Ma nti
n
ii
ldu-
e şi
A
l pi
be,ci
doa
erel
p
ae,
rcăf
ăr
aă
rtur
agere
rî l
upiiedid
n
ii
n mă
tot.su
„De uce
fletl?”eAsn
î
pr că
oap
păţ
e ânea
căizse
ă şa
aă
prucă
simte şi elmi rosu
l acela ci
udat , când vâ nt
ul băteadinspre călăreţ
i
.
— L asăsecu r
eaj os, l
ătră căp et
en i
a.
Perr
in seî ndreptă cl
ăti
nându- sesp re el
,î ncr
eiţ
ndu-şinasu l casăsca pe
de mi rosul pe care edea
crcă-l simte.
— Lasă -ljos, nemernicul
e!
Căpeteni
aî şidusesu li
ţal a pi ept
ul lui Perri
n.
O vrem e seui tăl a vârufl suli
ţei
, atât de ascuţi
tî ncât ar fi put
ut să lî
străpungă, şideod ată stri
gă:
— Nu!
Dar nu l a călăr
eţst ri
gă.

priviseSaur
sa
vl
t r
urise
i rii
dvi
i
câd
ni
dn
u- n
oa
se p
nt
e,
îzbia
orrPerr
şii
na er
voi aa
şa unda
e cu
multup
l ul
să . S
zbar
o sa
a
rer,şi
pui
elulpecare
cer
cum f ăcea u vu lturii. Puiul ca re o ţpăise, şisă rse,
i şisă lt
ase â pnă câ nd ajunsese
săsară maisu s d ecâti ceorl t
al up şica re n u- şipi er
duse i n
ciodată dorinţa de a
se d ri
icaî n zb or sp re cer. Sarsar se vidi n
i noapt e şi se espd rinse nî t
r-un sa l
t de
pămân t
, ri dicându- se r p
ecum vu lt
uri i
. Man ti
il
e A lbe n i
cinu ap ucar ă să su dui e
înainte caf ăl ci
le u li Sarsar săapuce er bega ta bărbat ului cul anceaî ndr eptată
spre P errin. Avâ ntul pe ca re şi -
ll uase ul pul cel uri
aş i îf ăcu pe a mândoisă
cadă de cea lalt
ă part e aca l
ul ui. Perrin si mţi cu m î i zdrobeşte gâ tul, si
mţ i
gustul sâ ngel ui.
Sarsar sel ăsăuşor pe pămân t, dep arte de bărba tul pe care îl omor âse.
Blana î i era năcl ăit
ă de s ânge , sâ ngele u li şial cel orl
alţi.O t ăieturăî i brăzd a
faţa şiorb ita go ală unde u fsese och i
ul l ui st âng.Och i
ul l ui bun şicei doi och i ai
lui Perrin se nt îâlniră enpt ruo c li
pă. „ Fugi,f rate!” Se n îtoarse ca săsa ră i n
d
nou , săse d ri
ice nîzb or en pt ruul tima dat ă, dar o an lce lîţ intui locul
ui .O a
dou a lîst răp unse nîcoast e,î nfigân du- se nîpămân t
. Zbăt ân du-se, încercă să
apuce uc co lţii su li
ţel
e ca re u n
-ll ăsau săse i mşt
e.„ Să se d ri
ice nîzb or .
”
Durer eaî l cop leşi pe Perr i
n şi urlă, un u rl
etf ără vorb e ca re avea ceva din
urletul lupi l
or. Fără să cugete,să riî naint e,î ncăur l
ând. Ori ce â g
nd di spăru se.
Călăreţii sest rân se seră prea mul t uni iî nt r
-alţii
, casă -şimai poat ăf ol
osi
l
ăncil
e,i ar secu
reaeraaco pană î n mâinile uli, un uriaş co
l
ţ de ulp di
n oţe.l
Ceva se i ărâm
sf ă n î cap , şicând căzu nu şt i
u ci ne murise –le sauSarsar
.
— Să seri diceî n zborcavu lt
uri
i.
Bălmăj
ind ceva, Perri
n deschi
seoch ii
, ameţ it
.Î l dureacapul
, dar nu-
şi
aducea aminte de ce. Cli
pi din pri
cina l
umi nii şise i u
t
ăî mpr
ejur
. Egwene era î
n
genunchi şise i u
tala el. Erau înt
r-un cort păt r
at, cât o aiod
e de mări
me
mij
loci
e d e a
l erm
f ă,cuo p ânză şt
aernută pe os.
j Lămpi l
e cugazşezat
a e pe
ni
şte —suport
Sluriî
ava n
Lal
u t
mie,
nii
,cât
Pe
er u
n,
ri
n a şop
întfiecare
i ea. Mi -ţ
er,
acol
ră
tsp
ân
eamădeau
căt oau
e- lmi
u n ă
om
orp.
â u
tternică.
În oc
l sărăsp undă, Perr i
n se uit
ăţ intăl a bărbatul cărunt ca re st ăt
eape
si
ngu rul scaun di n cort . Un ch ip cade b unic,cuoch iiînch i
şil a cu loare,î i
î
ntoarse ripvirea,un ch i
p care n mi
î nteal ui nu se otprvea
i cut unicaal bă cu
auri
u pe car e o u prta şicuarm ura ulstruită de dedesubt. Păr ea n u ch i
p bl ând,
deschis şi demn, şier a ceva în acel chi
p ca r
e seot prvea
i cuaust eritatea
el
egantă al ucruril
or i n
d cort . O masăşiun pat pl iant,o p oli
ţă cuun l i
ghean
si
mplu, alb şiun urci or, un cu f
ăr de emnl cumod el
e geom etrice. Lem nul er a
bi
nel ust
ruitşiluceasl ab,i arme tal
ulscântei
a,darnuf oarteputernic–ni mic
nu erai păţ
tor. Toate u lcruril
e d i
n cort er au meşt eşugi
tl ucrate,dar numai
ci
neva care văzusecu m l ucrează ev ad
ăraţ
ii meş ter
i – precum j upânLu hhan

sauj uÎ
pnân
crunAt
yd
ânaer
du,-care
se, făcea
bărba uldscot
t ulapuriî
oci –d
n şi
î
ou p
ăut ea
grămăja
doasea
remade ld
ecr
u uast
a.
ri de pe
masăcudeget ele uli boante,Per rin văzu căî nt r-
una di n grămăj oar e erau
lucruri
le pe ca re el avuseseri npbuzu nare şi cu ţi
tul de a l brâu . Ban ul de au r
pe ca re -lidăduse o Mi
raine se st ro
ogo l
i,iar bărb atul îlî mpi nse all oc,gâ nditor.
Ţuguindu-şibuzel e,lăsădeopartegr ămăj oareleşiridicădepemasăsecur eal ui
Perri
n, cân tărindu-lî n mână.Î şiî ntoa rse i n
d nou pri vireasp re cei din Emon d’ s
Fiel
d.
Perrin n îcercă săseri di
ce. Dur erea ascu ţită ca r
eî i străpunsebraţ ele şi
pici
oarel
e l îf ăcuî nsăsăse r p
ăbuşească l
al oc. Î
şidădu seam a,pen trupri ma
dată, căe ega l t de mâi ni şide p ici
oa re.Se u ităl a Egw ene.Fat a ridicădi n
umeri,t ri
st ă, şiseî ntoarseucsp atele al el. Aveaî nch ei
eturil
e ş i gleznele eg
lat e,
iar rf
ânghiile i îsăpau î n ca rne.O buca tă de u fnie u neal egăt
urile d e al mâi ni şi
de al picioa re,aşacă , ch i
ar d acăar fiî ncerca t săse d rii
ceî n pi cioare, ar fi
putut cel mul t să east gh emuită.
Perrin p rivimi rat. Eradest ul de su rprn i
ză torcăerau egaţ
li
, dar ,î n plus,
toat
e r f
ângh i
il
e a l
eaar fiput ut imob i
liza nu ca l.„Ce cr edcăsu nt em?”
Bărb atul căru nt î
i privea, cu ri
os şigâ ndi tor, caj upân al ’
Vere când
înt
orcea p oroblemă pe o tate părţil
e.Ţi nea secu r eaî n mân ă ca şi cum ar fiui t
at
de el.
 Bucat a de pân zăde l ai nt
rareaî n cort fu d atăl a o parte şiun bărbat
î
nalt păşiî năunt ru. Chi
pul îi era alungit şisco f
âlci
t,i ar oc
hii, aşade afundaţ
i
î
n orbi t
e,î ncât păreacăt e p ri
veşte di
ntr-
o peşt eră.Er a sl
ab şinu ave a pic de
grăsi
me p e el
; pieleaeraî nti
nsăpe muşch ii şipe oa sele de ded esu
bt
.
Perrin zăriî nt
unericul de afară, şifocuril
e de t abără, şidoi pazni
ciîn
mant i
i albe alint rarea n coî
r,tapoi pânza ă czul al oc.De n îdată ce nt
iră nîcor,
t
bărbatulseopri,ţeapăncaobarădefier ,cuprivireaaţint
ităpeperetel
edi n
fab
alţ
ăă al
cacortului
zăpa
d . Arm
a. ura l
ui din met al şizale străl
uceacaar gintul sub mant i
a
— Seni orCăpi tan.
Voceai era î l af elde înţepată ca gesturi
le,şist ri
dentă, dar fărăex presi
e.
Băr batul cărunt făcuun ge stnepăsăt orcumân a.
— Fă-t e com od, fiule Byar. Ai socot
it cât ne-a cost
atacea stă… întâlni
re?
Bărb atul cel înaltîşidesfăcu i ci
poarele,dar în afar
ă de ast a Perrin nu
văzuni ciunal tsemndedest i
ndere.
— Nou ă oa men i morţ
i, SeniorCăpi t
an, şidou ăzecişitreide răn iţ
i, şap
te
grav. Dar t oţi potîncămergel ar
că
e.Treizeci de cai au treb
uit omorâ ţ
i. Fuseseră
schil
odiţi. Accentua ast a cuvocea lui l
ipsi
ta de em oiţe,caşicu m ce se
întâmplase cu cai
i era mair ău decât moa rtea sau răni
le oamen i
lor. Mulţ
i dint
re

cai
i
cândde
seschimb
cr
apă d s-
eau ur
ziăăsp
,S ând
en i
it care
or ăp
Citncot
an,îr
do.
ar Pecuu
ln
ui
pi
iis-
ăa
ir
ap uteai
care să-i
pî
unmai
pegăsi
u m o să
fgă,
ne ai zil
e nîtregi să-i adunăm pe o tiţ
. Oamen i
i care r
ebtuiau să-i păzească au
f
ost puşisă t ea
s dează p oapnt ea ânpă cân d ajungem l a C aeml
yn.
— Nu avem zil
eî ntregi la dispozi
ţie,fiul e Bya r, vorbi bl
ând bărbat ul
cărunt
. Plecăm la revărsat ul zor i
lor. Nimic n u poa t
e sch imba ast a.Trebu i
e să
aj
ungem l a itmp î n Caem l
yn , nu-i aşa?
— Cum porun ciţi
, Seni orCăp itan.
Bărbatul căru nt aru ncăo pri vi
reî nspre Perr i
n şiEgw ene,apoiî şi
î
ntoarsech o
ii de a l ei.
— Şi cel e put em arăt a, în afară de t i
nerii ăştia de aici?
Bya rt raseadânc aerî n piep t şişovă i
.
— L- am j upui t pe l upul care er
a cu , eiSeniorCăp itan. Bl
an al ui est
e
numaibu nă pent ru cor t
ul Seni orului Căp i
tan.
„Sarsar!
” Fără să-şideaseam a cef ace,Perrin gem u şi sel uptă cu
l
egături
le.Funi il
e i îi ntrară adânc n î ca rne – nch
î eieturil
e iseaco periră ed
sânge a d
r nu ced ară.Byar se i
tău pentrupri ma oa r
ăl a cei doiprizon i
eri
.
Egwene seăd d
u î napoi . Chi pul îi eraa l f
elde i l
psit de ex presi
e cavocea , dar o
l
umi nă crudă ardea în och i
il ui înfundaţiî n orbite,o u lmi nă ce sem ăna cu
flăcărl
i
e ca re ardea u î n och iil ui Ba’alzamon. Bya rî i ura caşicu m ar fi f ost
duşmaniilui de-o viaţă şinu ni şt
e oameni pe care nu-i văzu
se in
ciodat
ăî naint
e
de sear
a aceea.
Perri
n i îîntoarse privi
rea,provo
cându-l
. Gurai searcu iînt
r-un âzmbetl a
gândul căîşiva nî fige i n
dţi
iîn berega
ta bărbatul
ui.
Deod at
ă su r
âsu lîi dispărude pe buzeşisecu tremură.„Di
nţii mei? Eu
sunt om, nu lup! Lumi nă,t reb
uie să se ermit
ne odată cut oa
te ast
ea!” Dar es
uit
ăl a chi
pul furios l alui Byar
, răsp
unzândl a ură prin ură.

Sen i
oru—
l Pu
ui Cţ
i
ăn
pi
tî
ami
n erpa
asă
blde
ândăb
,lana deyar
dar Bl
up,şifiu
îl
ul
eăBdyar
n.
i Must
nou orar
pe a
ozi
ţd
iei
neţvoce
apa
ănă şifixă
cupri vi
reaepp eretel
e co rt
ului. Dădea i raportul cu privi
re al ce m aî nf
ăptuit
ast
ă- seară,nu-i aşa? D acăam î nf
ăp t
uit ceva.
— Cr edcăî n h ait
a car e ne-a atacat er au n ci
ci
zec
i de fiare sau i ch
armai
mul t
e,Sen ior ă C
pitan. Din ele,am uci s cel puţin douăzeci
, poa te rtei
zeci
. Nu
mi s- a părut că m eir
tă sări scăm să i p
erdem şial ţ
i cai ca să e l ad
ucem
trupuril
e aiciastă sea ră. Diminea ţ
ă osăl e adun şio săl e dau f oc elcor car
e nu
au f ostâr â
tte departe nîî ntuneric.Pe â lngăaceşt ia doi, mai erau cel puţin alţ
i
doisprezece oameni. Credcă m a omor âtpat ru sauci ncidintr
e ei , dar e ţ pu
i
n
probabil săl e găsi
m ca davrel
e,dat fii nd ob i
ceiul I
scoadel
or elCui Î ntunecat de
a-şil ua cueimorţ i
i casă -
şiascu ndă pierderile.Pare afi f ost un at ac bine

gândit
, dar
Perrin ast
a
si
mţ ri
idi
ucă
n n pr
odobl
îem
n a…
â
gt pe măsu ră cebărbat ul cel scof
âlci
t con ti
nua să
povest
ea scă. Elyas? u Cl uar e aminte,dar f ără t rageree d nii
mă, se r st
ădui săî l
si
mt ă p e Elyas, lupii
… dar u n găsi nimi c.Era caşicu m nu f usesei ci
od
n ată n
î
stare să si
mt ă ce seet rp
ecen î mint eaunui l up. „Fie au muri t, fie v-au păr ăsi
t.”
Îi ven
i să râd ă, un r âs am a.rÎn cel e din urm ă d obân
dise ceea şi cedoriî
se cu
atâat ardoare,dar pre ţul era prea m are.
To cmai atuncibărbat ul cărunt izbucn iî n râs,un ch icot
it ciudat ca r
ef ăcu
săî nfloreascădou ă pete roşii pe obrajiil ui Bya r
.
— Aşadeci , fiul e Byar, consideri căam f ost at
acaţiîntr-o ambuscad ă bine
pusă al p unct, de o a h
ită de cincizeci de u lpi şimaibi ne d e o u dzi
nă d e scoa
I de
ale Celui Întunecat? D a? oaPte când vei fi văzu t maimul te ulpte…
— Dar , SeniorCăpi tanBomhal d…
— Eu aş zi
cecaau ost f şase sau pt olupi, fiul
e Bya r, şiprob ab i
l can- au
mai fost ţ i
aloamen iî n af ară de ceidoi de a ici
. Eştifoarte zelos, dar n u ai
experi
en ţăî n afara oraş el
or. E cut otul altceva săaduciLumi na când st răzil
e şi
casel
e su nt la mare dep ărt
are. Noaptea ul pii parmainumer oşi decât sunt de
f
apt,i ar oa men i
i,l af el. Şase a s
u op t cel mult, cred eu. Bya r senroşea
î din ce nî
ce a mit are. Credde asem enea că er
au ai cidi n acelaşimot iv ca oi n
: e si ngurul
l
oc cuapă ca l
e d e ozi ,î n orice i r
decţ
ie a ilua- o.E o ex plicaţ
ie mul t mai si mpla
dec
ât săcrezi căprintre ii
F sunt spi
oni sau trădători
, şide obiceiexpli
caţi
ile
si
mple sunt cel
e adevă
rate.O săî nveţ
i şit u asta, cut impul.
Faţalui Byar sealbi pe măsură cebăt rânul cufigu r
ă de buni
c con t
inua
săvorbeasc
ă; cel
e două pete de pe obraj
iilui scofâlci
ţi deve
nirăînsăstacoji
i.Î şi
î
ndrep
tă o cli
pă privi
rea sp
re cei doi pri
zoni
eri.
„Acum, căa au zi
t ast
a,ne ur ăşte şimai mul t
,î şisp usePerr
i
n. Darl a
î
nceput de cee- n
a urât?”
—ya
B C
repri
ziciî
vi de
nt ast
reb a?
ătorînt
spreb
re ă
elSşi
enioru
aşt lt
epCăăpi
otan
n,
î curi
d
vi
ii
ncân
ţ dî
are secu
nainr
ea
t l
e săuiîPerr
şi i
n.
aban doneze postura rigidă şi să apuce ar ma.Cân tări securea nîmân ă şi
scoase n morm
u ăt i surprins,ap oio o ritdeasu pra ca pului, aproape atingând
vârfulcort
ului.O mânui acumul t
ăîndemânar e,caşicum s- arfinăscutcuo
secu r
e nî mână. Pe ch ip i se t ci
i
ră d eopotrvă
i d amiraţi
a şi ranchiuna, dar cân d
îl pusej os,f aţaî i era din nou l i
psit
ă de ori ceex presi
e.
— Excel ent echili
brat, SeniorCăpi tan. Făcu t simplu, dar de un l ucrăotr
foarte bun, poa t
e ch iar de u n meşt er. Och i
il ui scâ ntei
ară nît unecatî nspre
prizonieri
. Nu e oarm ă de să tean, Senior ăpCi tan. Nicide ermf i er.
— Nu. Băr batul cel cărunt seî ntoarse spre Perri
n şiEgw ene cuun
zâm betob osi
t, uşoroj d
eni
tor
, caun buni c d e r t
ea bă care şt i
e cănep oţ
i
il ui au

f
ăcu
it
eşt oi
Perr p
ozn
n ă.
. Da rNupe
mel
tie
ne,meu
fatoes
,temG
cu eof
teram
chBom
eam hal
ă? d, se pr ez
en t
ă el.Î nţ
eleg ca ut
Perrin î i aru ncăo pri vi
re ursu ză, darEgw ene clatină din cap.
— Nu f ace pe pros tul, Perrin. Eu su nt Egw ene.
— Per rin şiat â, t Egw en e şiat â,
t murmură Bomhal d.Darbăn ui
esc că,
dacăsu nteţ
i cuad evărat Iscoa de a l
e C el
ui Î ntunecat, vreiţsăascu ndeţi cât mai
mult ci ne su nteţi cuad evărat .
Perrin seri dicăan evoi eî n gen unch i
; nu seput earidicamai mul t din
pri
cina f elului î n ca re era legat.
— Nu su ntem I scoa de al e Celui Întunecat , protest
ă el,f uri
os.
Nicinu i îieşiră bi ne cu vi
nt el
e din gu ră, câ nd Bya r ajunsel ângăel .
Bărbat ul se m işcar ecu
p m un şar pe.Văzucoad a sec urii sal
e venind înspre el şi
î
ncercă se săer fească , dar coa da groa săî ll ovi deasupra ur echi
i. Doar afptul că
î
ncercăsăse ea d l ao p arte ă fcusănu î i zdrobească capul. Chiar şi aşa, văzu
st
ele verz i
. Rămase ăr f
ă su flare şi se r p
ăbuşil a p ământ . Capul i se nvârt
î ea ,iar
sângele isepr eli
ngeape o braj i
.
— Nu aidr ept ul,î ncepugw E
ene şiţ ipă cân d coa da securii seîndrepta
şfichiuitor n îspr e ea. Se a runcăî ntr-o parte,secu real oviîn go l
,i ar ea se
rostogoli pe o js.
— Î nva ţă săvorb eştif ru mos, î
l averti
zăBya r pe Perrin, când te adresezi
unui Uns al Lumi nii sau , dacă un , o săăm râifărăi mblă.Celmai
î
nspăimântăt
or a ercănu se gh i
ceanicio emoiţe nî gl
asullui. Dacăar fif ost să
l
e taie il
mbil
e,ar fif ăcut
-of ără l
ă
pcere,dar şi f
ără ăpr
ereedră u; eradoa r ceva
ce reb
tui a săf acă.
— Uşu rel
, fiule Byar
. Bomhal
d seuită di
n n ou spre cei doicap t
ivi
. Cred
cănu aţ i auzi
t preamul te desp
re Unşisaudesp re Sen
iori
i Căp i
tani aiCop i
il
or
Luminii
, nu-i aşa? Da,băn ui
am eu. Ei
, măcar de dragu
ll ui Byar,încercaţ
i să
nu protest
aţ
i sa u săţ i
paţ
i, bi
ne?Tot mice-doresceest săpăşiţiîn Lumină, iar
dacăvă ăsa
lţ
Perri
n ise
pu
ur
it
aţ
ăil
t adebărb
mân
i
ate,
ulnuof
sc ol
â să
ci
t nr
eefi
ca eăt
stni
ci
ea u
nnui
î a
p
i
cid
oae
reaj
u
lt
ânor
. ei
gă .„De
dragu
ll ui Byar?”Băgăde seam ă că enSiorul Căpi
tan nu î i spuse ul
i Byarăsi î
l
aseî n pace.Bya r iîîntâl
ni privi
rea şizâmbi; zâmbetul î
i atinsedoar b uzel
e,
piel
ea ed pe aţ
fă ise r st
ânse ânpă când sem ăn
ă cuo i t
gvă ed mort. Perrin se
î
nfioră.
— Am au zi
t de oam en
i care merg cul upi
i,r ost
i Bomhal d gân
ditor
, darn-
am văzut aşa ceva ână pacu
m. Oamen i car
e vor
bescucl upii şicual te creat
uri
ale Cel
ui Î
ntunecat. Murdarăreab
t ă.Mă acef săă metm că nî tr
-ad
evăr se
aprop
ie Ult
ima Băt ăl
ie.
— Lupii nu su nt
… Perr i
n se opri
, şicizmal ui Byar set raseînapoi. Trase
adânc aer nîpiept şicon t
inuă pe u n ton maibl ând. Byarşi îl
ăsăpiciorulîn jos,

d
uezam
răsc ăgi
pet,Cf
ăcâ
el n
Îndt oeca
un st
r
tâmb
. ăt
Cel upr
uă
ţ.
inLupi
î
i i
urnu su
ăsc n
ptr
e tcr
oleci
o a
t
uril
epeC
şi el
uP
iiÎ
eri
ţn
i
.tuF
nu
ecat
su.rp
Î
lrni
s
să-l vadă pe b ărbat ul scof
âlcitî ncu vi
inţând, capen trusi ne.
Bomhal d ri dicăo spr ân cean ă.
— Ci ne v- a zis asta?
— Un St răj er
, răspunseEgw ene.Se f ăcu i că
m văzândf uria di n och i
il ui
Byar. Spuneacăl upiiî i urăs c p e rtoloci
,i ar rol
t ocii se tem de ulpi. Perri
n f u
bucuroscănuadusesevorbadespr eEl yas.
— Un St răjer
, oftă bărbat ul căru nt. O fii nţă care eîn cârd ăşie cu
vrăj
it
oarel edinTarVal on.Ceal tcevaarfiput utsăvăspună,cândelî nsuşiest e
o sco
I adă a Cel ui Întunecat, şiun sl ujit
or l aI
sco adelor el
Cui Întuneca t
? N u şt i
ţi
căt rolocii au bot, şico l
ţi, şibl ană de u lp?
Perrin clipi ,încercând să -şilimpezea scăgâ nduri l
e.Capul î i era î
ncă
amorţit de d urer e,dar er a ceva necu ratai ci. Nu reu şea să se u d
mi rească însă
ce anum e.
— Nu t oţi, murmur ă Egwene.
— Per rin l îprivicu bă gare de seam ă pe Byar , darbăr batul semul ţumi să
se i u
te a l ea.
— Uni i au coar ne,precu m ber beci i sauap ţi
i, sau iocu
c ri de şoim, sau …
sau… t otfelul de u lcruri
.
Bomhal d cl ătină tristdi n cap .
 — V-am oferittoate şansele,darcufiecar e cuvânt văaf undaţ
i maimul t
.
Ridi
căun deget . Umblaţi cu lupii, creat
uril
e C el
ui Î
ntunecat. Al doi
leadeget
.
Mărturi
siţ
i căaţi cunoscut un St răj
er, al
tă unealt
a aCel ui Î
ntunecat
. Mă
îndoi
esc căv-a sp us ce v-a spus d oar aşa,în trea
căt. Al trei
l
eadeget. Tu
, băiet
e,
porţ
iî n buzunar n uînsemn alţ inutului Tar Val
on. Ceimaimul ţ
iîncear
că să
scape de sta
ea cât mair epede p cu
uti
nţă.Dacă uncu mva su nt în sl
uj
ba
vrăj
it
oarel
ordi
nTarVal on.Alpatrulea.Porţioarmăder ăzboi
nicşiteîmbraci
ca
şidunr
espf
erm
e ier
.d
Myrd Deci
raa.î
l ncerci
Aici
,l asă
mi t
r
aeci
ză neo
z,
i dob
aserva
r nî t
.ţ
vă aDeget
ţi
i şiul ma
ceire.
careŞti
ţ
a
uică
desp
l
ătre
o trol
ri ptoc
â i
nă
l
aţ inuturil
e d e a
l Hot ar tşiu căt oate asteanu su nt numai poveşt i
. Poate căaţ i
aj
uns şi voi aco
lo? a Dcă-i aşa, spuneţi
-mi unde an ume.Am căl ăt
orit şieumul t
pe acolo,cu nosci nbe iţnutul. Nu? Bine a tunci. Se u i
tăl a mân a cudeget ele
răşchi
rate şi l
ovi puternic cuea nîmasă. Exp r
esia cade b unic sp unea că, de
data asta, nepoţ
iifăcu serăo p oznă seri
oasă. De ceu- n
mi sp uneţ
i ad evăru
l,
cum aţ i aj
uns să alergaţiîn noa pte cul upii?
Egwen e deschi
segu ra, darPerr i
n văzuecl n
i
ntireade pe ch i
pul eişi
i
med i
atî şidăd u seam a căavea să spună u na d intre poveş
til
e p e care e
l
scor
niseră.Nu va m egre. Nu acu m, nu ai ci
.Î l durea ca pul şiar fivr ut să i aă
b
ti
mp să se d gân
ească a ot
late astea,dar u n era vreme.Ci ne p utea i şt
pe u nde

u
mimb
ncl
ase
una,ces
i na
utav Be
om hal
au dm
cu , ce
să i
nţ
u
m t
aiuspu
ri şi
năce evor
ad aşe
ăr . Bn
ul cu
oşt
omhea?
al
d aracă
Dfi îi pri
convi
nn
sdeac cu
ă sunt
Iscoadele C elui Întuneca t.
— Sunt em di n Ţinut ul celorDou ă Râu ri, segr ăbi elsăspu nă.
Egw eneî l privicugu ra căscat ă,darelcon t
inuă sămărt urisească
ad evărul – sau cel puţ i
n o p arte d i
n el. Ceidoipl ecaseră e a casă
d pen trua
vedeaoraşulCaeml yn.Pedrum auzi serăder ămăşi ţ
eleunuimar eoraş,dar,
când aj unseseră a Shl adar Log oth, trol
ocii erau acolo.Ceidoii zbuti
seră să
treacăpest e râu l Arinelle,dar se răt ăciseră. Apoidăduserăest pe un bărbat
care se eri
seof să-
iî ndru me sp re C aemlyn. Zisese că nu-i priveşt
e cu m î l
ch eamă, şi, de a lt
fel
, nu păr eaprea ri petenos, dar avea u nevoie d e o că lăuză.
Prima d ată câ nd vr eunul di nt
re ei văzuse ulpi fusese pdu ă cepărua ser ă C opi
ii
Lu minii
. Nu î ncercaseră d ecât să se ascundă ca să u fine mân caţi de u lpi sau
omor âiţde oam eni.
— Dacăam fi şt i
ut căsu nteţi Copii
i Lumi nii, sf
ârşiel, am fi ven itla voi
după a j
utor.
Byar puf ni neîncrezător. Lui Perrin nu- i păsapr eat are; dacăSen iorul
Căp it
an er a con vi
ns,Byar nu l e p utea ace
f i ci
n un r ău. Era ilmpede că yar B ar
înceta şi să răsu fle d acăaşa - ar
i po runciSen iorul Căpitan.
— Nu ap are niciun St răjerî n povesteaast a,r ost
i bărbatul căru nt după
câtevacl ipe.
 Perr
in nu se descu
rcase preabine;ştia căarfi trebui
t săai bă mai mult
t
imp ca să se dească.
gânEgw en e spar
se ăcer
t ea.
— L- am întâl
nitla Baerl
on. Oraşul er
a pli
n de oa
men i car
e coborâser
ă de
l
a munt
e al sfârşi
t
ul iern
ii şiam f ostpuşila aceea
şimasă al h an. Am vorb
i
t cu
eldoarcâtam mân cat
.
Per
ri
nr ăsu flădin nou.„ Mulţumesc,Egw en
e.”
— Dă- l
el ucruri
leînapoi
, fiule Byar
. Fireşt
e,armel
e nu. Când Byar seuită
su
curpri
f
undnsia
aţ l
nel
î ,
b B
eznom
ă, h
fial
ud
le adăugă:
B
yar? U S
rau
âtăt eşt
r id
eab i
a,ntr
ne-
u ia
ceia care
aşa? Ni iipn
men îrad
uă pee cei
poat fihoţ
şiîn acelaşi ti
mp să ăşeap scăn î Lu mi nă.
Byar păruneî ncrezăot.r
— D eci ne lăsaţi săpl ecăm?
Egw ene părea mirată.Perr i
n î nălţă cap ul casăseui tel a Sen i
orul
Căpit
an .
— Fi reşt
e cănu, cop il
a mea. Poa t
e căsp uneţ i ad
evărul când ziceţ
i că
sunteţ
i din Ţinut ul cel
or ou Dă R âuri, din momen t ce i şt
ţ
i despre Baerlonşi
despre i
ne.
m Dar h Sadar Log oth? Foa rt
e,f oarte puţini cunosc acest nume,şi
ceimaimul ţ
i su nt Iscoade a le Celui Întuneca t;iar cei care lîcu nosc şt
iu căe
mai bine să se i n
ţă dep arte d e acest loc. V-aş p r
op une săvă gâ ndiţ
il ao povest
e

mai
l bunl
a Caem ă
yn n
îDe
. drump
refspre
erinţăAmad
adevor
ă. O
ru
l să
, copilaave
ţ
it
mea.otAti
dmp
evuru
ă l
,lcăci
şiLutrebu
mi nai
eadsă
uc ecu
n op
rim
si
ne libertatea
.
Byar l
ăsădeop arte sfiala cucar eî l privi
sepân ă acu m pe bărba tul cărunt.
Se nîtoarse şiseră sitl a el.
— N u poţ i
! Nu es teî ngăduit!
Bomhal d ridicăî nt r
eb ăt
ordi ntr-o sprân ceană,iar Byar sedomol i şi
î
nghi
ţ iî n sec.
— I artă-mă, Sen iorCăp it
an . M-am pi erdut cu firea şiî ţ
i cer umi liert
are
şimă că i
esc, dar, cum sp unea enSi orul Căp i
tan însu şi
,t rebuie să uaj ngeml a
Caem l
ynl a vre me,şicu m am pi er
dut mait oţi cai
i, o săne fi e d est
ul de greuşi
f
ără ăsavemgri ja prizonieril
or.
— Ş i cepr opui?î ntrebăBomhal d cal m.
— Pedea psapen tru Iscoadele Celui Întunecat est
e moart ea. Vocea
monoton ăî ifăcea vi cu
ntele să sune şi mai st rident. Parcăar fivor bi
t despre u n
gân
dac ca re r t
eb uie strivi
t. Nu se oa pte ace
f ici
n un pact cuUmbra. Nu e n i
cio
î
ndurare pen truI scoadele C el
ui Întunecat.
— Est e bi ne săfii ze l
os, fiule Byar , dar, aşacu m îi sp un ad esea odraslei
mel
e,Dai n, excesu l de zel poate afce m ult rău. Adu- ţi aminte căPravi l
ele spun
şică N„ imen i nu e at âtde p i
erdut încât să u n poată fiad us a l L umi nă”
. Ceidoi
de aicisu nt tineri. Nu s- au cu f
undatpr ea d aân c nî Umbr ă.Potfi con duşi
înspre mi Lu
nă,dacăne vor îngădui să el r
i
dicămval ul de u
mbră de pe ochi
.
Trebuiesăledăm aceastăşansă.
O clipă Perri
n aproape căsi mţi af
ecţ
iune pen t
ruacest bărbatcu hc
ip de
buniccarestăteaî
ntreeişiByar.ApoiBomhaldseî nt
oarse,zâmbi
nd,spr
e
Egwene .
— Dacăr efuzi săpă şe
ştiî n Lumi
nă pâ nă cândun aj
ge
m la Amador
, voifi
sil
it săt e dau pe mâna I nch i
zit
ori
lor
,iar pe âlngăei , zel
ul l
ui Byar e caflacăra
l
u
damâ
r nnări
u i lân
avea gă
de soare.
gâ Bărb
nd să fat
a ulacăru
că l
t ntd
ceva p ăr
ecâea
tî i că
regre
cereat
ăatceea
ori
da. Căice
r
eb
eşt u
e-
ti
t
ar
e, să
enufa
ncă,
ţăl
a
CelÎ ntunecat, păşeşt
e n î Lumi nă, mărturiseşt
e-ţ
i păcat
ele,spune ce i i
ştdespre
l
upi, şivei scăpa. Veimer ge i b
ler
ă, în Lumi nă.
Privi
rea i seaţ i
nti asupral ui Perri
n, şioftă din g reu
. Perri
n simţi fiorica
de ghea ţ
ă pe şi ra spinări
i.
— Dart u? Perrin şi Atâtdi n Ţi
nutul celorDou ă Râu ri
. Tu ai omorâtdoi
Fii
. Atinse securea care era nîcă nîmân a uli Byar
. Pe itne mă etm că al A mad
or
te aşteapt
ă sp ânzurătoarea.
CAPITO LUL 31
Cân t
ân d pentru cină.
Ran dî şimi ji ochi
i urm ărind vârt
ejul de prafca re seî năl
ţ
a undeva

î
vn
eai
gen
tt
a ea
ţasor
i ăl
,
bad
l t
iupă
că delr
t
aei
masaui
rg pa
ne atru
d cot
rumu u
uri
l .Aa
i cl
e
olo,d
ru
frumu
nzelu
ei
l . Ma
veşnitv
c se
erzinîrep
d
şi ta deja că t
re
crengi l
e oafrte d esei p îut eau ascu nde a lf elde b ine caun zi d de p iatră, dacă
găseau o cale să treacă dincol o.Pe p art
eaceal alt
ă a dru mului se afl au
rămăşi ţ
ele mar onii ale u nor ut fişuriprăpădi te,i ar di ncolo d e ele sent i
î
ndeaun
spaţiu desch i
s,camde o uj măt ate de mi l
ă,pân ăl al i
zier
a păd urii. Puteasă fi
făcut part e d i
ntr-o erm
f ă, abandon at
ă n u de mul t
, dar u nl e ofereani ciun l oc
în ca r
e săse oa ptă ascu nde a lr epezea
lă. Î ncercă gh să
iceascăvi teza vâ rej
tului
de p raf şiput ereavâ ntului.
O rafală nea şteptată ridi căpr aful de pe dru m î n u jrullui,î ntunecân d
totul. Cl i
pi şi-şipot rvi
i eşa rfa nea gră, simpl ă, peste n as şi gu ră. De a cu m nu
mai er a atât de cu rată şi-lf ăceasă -l mănânce i el
pea , dar l îşiaj uta sănu t ragă
praful î n piept cufiecare ăsu fl
rare. I
-o d ăduse n uf erm i
er, un bărbat cuch ipul
prelung şicu obraj ii sc
obi ţi di n cauzagri j
ilor
.
— Nu n îţelegde cef ugi ţ
i,l e spuse seel ,î ncru ntat şinel inişt
it, şini cinu
vreau.Pri cepeţi
?E vorbadespr ef amili
amea.
Apoi,fără veste,scosese din buzu naru l de la su rtuc dou ă eşarfel ungişi
le d ădusebăi eţi
lor.
— Nu- i cine şt ie ce, dar l uaţi
-le.Sunt al e băi eţil
ormei . Dar eimai au şi
altel
e.Nu mă cu noa şt
eţi,î nţelegeţi
? V rem urile sunt grel e.
 Rand păst ra eşar
fa cape o com oară. Făcuseî n minteol ist
ă cu
persoa
nele b i
nevoit
oare pe ca re el nîtâl
nise u d
pă plecareadin Whi t
eb ri
dge; era
camscu rt
ă,şini cinu cr edeasăai bă ocazia să ol ungeascăpreat are.
Mat, cu eşa rf
aî nf
ăşu rat
ăî n ujrul capului,lăsându-
il a ved
ere doa r ochii
,
al
ergaiute de-aunl gull i
zierei î
nalt
e,t răg
ând de cren gi
le ru
fnzoase. Rand î şi
at
inse âmnerul cupecet eabât lanului de a l şol
d, dar apoiîşilăsă r b
aţul săca dă
pe ân
l gă rutp. Se nît
âmpl ase ej d
ao d ată să nîcerce să-
şicroască
i drum pri n
l
i
f
ăzi
eră,
ră săiar asta
se si
ri pr
peascăoa
.a
peNu c
ă-i
eradvân
ădut
se
ul.dMăca
e g or
l
.V ârt
n
u ej
plula.
ou dePl p
raf
oa a se
i f
ăceai
mşca
praf
uî
n
lspr
săesee
i,
aşeze.Oricât de a tre ar fi l ou
pat, nu r euşea i ci
n
od ată săpresch i
mbe d rumul
bătăt
oritînnoroi,dar ,atuncicândpl oua,nuerapraf .Prafulerasi ngurul
avert
isment pe ca re seut p
eau bizu i
,î nainte săse p a
rop i
e ci ne şt
ie ci
ne ca re să-
i poată auzi. Uneori erar ea
p târzi
u, oricu m.
— Ai ci
, stri găî ncetişor Mat şipăru să păşească de-a dreptul pri
n i l
zier
ă.
Ran d segrăb iî ntr-acolo.Cândva, cineva îşicr ose
i dru m de a cu rm ezi
şul.
Locul eraarţ pi
al aco perit
,i ar dacănu t e aflai foarte apr oape,păr easăfie a lfel
de soli
d car estul. De a l câţi
vapaşiî nsă , ved
ea i căr ămăseseoa r
d un strat
subţi
re d e cr
en gi.Î n t i
mp ce serecu stra pe a col
o,au zicu m se p arop
iau ni şt
e
cai
. Nu er a vân tul.

mâneru Sesab
l ghem
i
eiui
, nî
î nti sp
mp atel
cee desch
că
lăr i
eţ
izăt
itu ri
i, de-
receau aeb
p i
aân
laco
găperi
.t
e,
elCist
n r
ciân
… gând î
şase…nşap
putmn
e cu
totul. Bărbaţi cuveşt mint e simpl e,dar ca re p urtau să bii şisu liţ
e,deci nu erau
săten i
. Unii purtau t uni cide p i
ele cuţ inte d e met al,iar d oiavea u pe ca pt i
chi
i
rotunde de el oţ
. Pesem ne că au ermer cenari, care u mblau să se ocm
tească
drep t gărzila vreu n negu ţător. Pesem ne.
Unul dintreeiî şiaru ncănep ăsă toroch ii căt
rel i
zieră, atuncicâ nd trecu
pe â lngă esch
d i zătură, i ar Ran dî şiscoa se u pţi
n sab ia d i
n teacă . Matmârâi
nea uzit
, caun vi ezu reî ncol
ţit, privi
nd cu oc hii miji
ţi pe dea su praeşa rfei. Avea
mâna vâ râtă nî su rtuc;de fi ecaret ada câ
nd er au în per icol
, elst rângean î
mân a pumnal ul din Shad arLogot h. Ran d nu maier a si gur da că oăce fa p entru
a se apăr
a p e sine s au pen tru a ap ăr a p umnal ul cumân erde u rbin. În ult
ima
vreme,Matpăr easăui teadeseacăaveaşiunar c.
Călăreţ
iit r
ecu ră pe l ângăeiî nt r
-un t rap uşor , mer gând undeva cuo
ţi
nt ă, dar ăfră r peamar e g rabă. Praful se r st
ecu ră ripn lizi
eră.
Rand aşt eptă caeco ul cop itel
orsăsest ingăî n de părtare,apoiî şiscoa se
capul cumar e grijă pri n desch i
zătură. Vârt ej
ul de p raf se fl aa a l odi st
anţă
destul de mare, pe d ru m, îndr eptându- se nîdi recţ
ia din care i ven
seră ei. Spre
răsă ri
t, cerul er
a sen i
n. Se u r
cădi n nou pe d rum, privind praf ul care se
depl asa r sp
e apu s.
— Nu er au pe urm el
e noa st
re,r osti el, pe jumăt aetî nt r
eb ător
.
 Mat seca ţ
ărăşiel, pri
vi
nd bănuit
orî n ambele di
recţ
ii
.
— Poate,răsp
unse.Poat
e.
Rand habarnu avea cevoia,de fapt, săspună, darîncu vi
inţă.Poat
e.Î
nsă
nu aşanceîpusedrumul l
orspre C aem
lyn.
Multă vr
eme după pl
ecar
eadi n Whit
ebridge,Rand set r
ez i
sepri vi
nd
bruscî
napoi
,pedrumuldi
nurmal or
.Dincândîncând,zăreapecâtecineva
care-
lfăce
a săi se tai
e resp
iraţi
a, vreu
n bărb at î
nal
t şiciolănos care ven
ea
grăb
cărui
t
ţ
e,pl
eân d
ru
gă m cel
sau
car
evr
eouncon
in
dd
uivi
dd
cea. Neşirat
umai ,că,
cupdăru
e lfi al
b
ecar, aşeza
e d
ată,ter
p
ae vor
cap
br
aa despre
u
nei
un negu ţătorambul ant saudespr e ăţran i care mergeau l
a âtrg,nu despr e
Thom Merrilin.Odatăcut recereazilel
or,îşipierdusenădejdea.
Pe dru m er a destul de mul t
ăl ume,î n căruţ
e cu covilt
ir sauără,f cal are
saupe os.j Ven eaude u nii singuri sauî n gru purimaimari , un şir de
neguţăt
ori cucă ruţel
e orl sau cât
e o u d
zină d e căl
ăreţ
iî mpreună. Totuşi
,
drumul nu se agl omera şi adesea n u se edea
v ni mic nî afară de aci cop
i rămaşi
aproape ăfră nicio rufnză, care mărgi neaudru mul bătători
t
. Chiar şi aşa, er
au
cusi guranţă maimul ţi călători decât văzuse eod
vrată R andî n Ţinutul celor
Două âu Rri.
Ceimai mul ţ
i mer geau n î acee aşidi r
ecţi
e cu , ei
spre răsărt
i, căt
re

C
vraem
eunluyn.
iţărDi
ann
,pcân
entrd
us î
n cân
curtăvd
r, aveau
eme ,omi pri
l
ă l
sej
au
ulcisă
nci,căl
daăt
rco
elrească
maiadşi
eseei
aî n că ruţa
mer gea u pe os.
j Pe că l
ăreţiî i evitau; câ nd ved ea u di n dep ărtar e vreunul, ch iar
şisi ngu r, se nd îepă rtau pe da t
ă d e dru m şise ascu ndeaupân ă când t recea.
Niciunul nu purt a man ti
e n eagră, i
ar an R d cr edea, î
n sineal ui, căun Pi er i
t nu
le-ar fiî ngăd uit ori cum să-l vad ă ven ind, dar u n avea sen s sări şte.La î nceput ,
nu maideJu mat e-Oamenise t emeau .
Primul sat de dupăWhi t
ebridgese măn a aşade bi ne cuEmon d’
s Fi eld,
încâ t Rand î ncet ini pasu l când î l vă zu. Aco perişu riascu ţi
te d e paie,şi
gosp od i
ne n îcinse cu şorţ
urivor bind vru te şi nevru te p e d easu pra gard uri
lor
car e d espărţeau ca sel
e,şico pi i care seuca ju pe p ajişt
e.Femei l
e şiî purt au
păru l desp let
it,l ăsa t pe umeri , şimai erau şial te mi cideo seb iri
, dar una pest e
alta e ra caaca să . Vaci
le rumega u pe p aji
şte,i ar gâ şel
te sel i
mb
p au ţ anţoşe ep
dru m. Cop ii
i se ost rogoleaur âzân dî n praf , aco lo u nde arb
ia d ispăruse com plet
.
Nicimăcarunri dicară ochii
, at uncicâ nd Ran d şiMat t recuser ă pe â lngă . eiŞi
asta era altf
eldec ât acasă. Pe a i
ci, st răi
nii era u ce vaobi şn uit; apariţi
a ce lor d oi
nu l e a t
răseseai mmult de opri vire.Câi nii satului nu f ăcu ră decâ t să-şiri dice
cap etel
e casă- i ad ulmece, dar u n se m işcară din l oc.
Trecură pri n a stap roape de căd ereaser i
i,i arRan d si mţ i un gh i
mpe î n
piep t
, di n pricina doru l
ui de ca să, at uncicâ nd l a erfestre nîcep ură săapară
lumi ni.„ Nu con tează cum arat ă,îi şop t
i un gl assl ab, undevan î minte,ori cu m
nu e a casă. Chiar dacăi ntriî ntr-
una dintr
e casel
e astea, Tam nu- i acol
o.Şi,
dacăar fi , ai put easă -l pri
veştiî n ochi
? De a cum ştii, nu-
i aşa? Ştiitot
,în afara
de n i
şte măru nţ
işuri
, cade p il
da de u nde vi
i şicine e şitde afpt
. Nu a fostdelir
.”
Hohoteel bat
jocorit
oare care-i răsunau în minte lîfăcură săl ase meri
u iî n jos.
„Ai puteasăt e şi opreşti
, ch icotivoc
ea. Orice oc
le b un, atuncicând nu t e rtagi
de n i
căieri
,i ar C elÎntuneca t şi-
a pus p ecet
eape i t
ne.”
Mat îl prinsede mânecă , dar elsescu tură şirămasecu och i
i aţ
int
iţila
case.
amintNs
eaucă
voi
.„aE să
caseacasp
or
ă
,ească
dar,u d
tar
n- voi
aiasăcu
-
ţ adevărat
i ma ir să
evezi p
niri
civească
odat şi
ă sat
ulsă-ş
, nui-i aşa?”
Mat îl zgâ
lţâi din n ou. Erat ras lafaţă, cu i el
pea oafrt
e albă î n ujrul guri
i
şi al ochi
lor
.
— Hai de, mormăiel . Haide.
Se oprisăpri vească satul de parcă băn uia căacolo seascu ndeaci ne ştie
ce.
— H ai
de. Încă nu ne pu tem opri.
Rand seră suciîn o t
ate direcţi
il
e,ce rcetând satul î
n n ît
regul lui, şioftă.
Nu erau foarte departe de Whi tebri
dge. DacăMyr ddraal
ul putea r ece
t dedulzi
oraşul
ui nebăgatî n seamă, put eal a el
f de b ine să cercet
eze şiacel sat micuţ. Se
lăsătârât maidep art
e,pân ă ce selca
e cuacop eri
şuride p aie di
spăru ră nî

depărtare.
Numai după căd ereanop ţ i
iî şigăsi r e un l ocde od ihnă,cu u ajt
orul razelor
de u lnă,undeva b sunişte utfişu ri care încă m aiaveau câtevaruf nze o marte.Î şi
umpl ură burţ il
e cuap ă recei nd
tr- un pârâi aşafl atî n aprop iere şi se gh emui ră
la pământ ,î nf
ăşu raţ
iî n mant ii
,f ără oc.
f Focu l puteafi ob servat; era mai bi ne
săl e fi e ri
fg.
Nelinişt
it din p ri
cina ami ntirilor, Rand se trezidesşi , de fiec aredat ă, î l
au zipe Mat , care morm ăai şise zv ârcoleaî n som n. Nu vi săni mi c,ast aî şi
ami nteal imped e,dar ni cinu dorm i bi
ne.„ N-ai să-ţi mai vezi niciodată casa .”
Aceasta nu er a si ngura noa pte pet recu t
ăf ără nimicî n afara mant i
ilor
care isă- apere de vân t, şiuneori de p loa i
a recedeasă şi. Nu er a si ngura masă
încropită doa r din ap ăr ece. Bani i pe ca re-i aveau er
au su ficienţi pen t
rucât eva
mesea lu n han , dar ar fi costatpr ea m ult să-şii a şiun patpen tru noa pte.
Totuleramaiscumpî nafaraţinutuluicel orDouăRâuri ,iardincoloderâul
Arinelleviaţaeraşimaiscumpădecâtî nBaer lon.Trebui asăpăst rezebani i
rămaşi pentruvr eosi tuaţi
e n eaştep tată.
Într-
o du pă-amiaz ă,Ran d pom eni depu mnalul cumân erderubi nî n
timp ce se ârau
t pe d rum cuburţ il
e p reagoa l
e ca să maich iorăie,i ar soa rel
e
lumi na slabşinu se ved eani ciun l ocpri mi t
or nîcare să-ş i poa t
ă petrece
noa pteaurmăt oare.Deasu pra cap etelor or l se un ad
au nori negri, şipl oai
a
urma sănceapă
î negr
eşit
, după căd er
ea op
nţ ii
. Dacă aveau noroc,urma să efi
doar o raf
ală scu
rtă şir ece.
Mai făcu ţ câ
i
vapaşi înaint
e să-şideaseam a căMat seop ri
se. Se op
rişi
el
, mişcându-şideget
ele de al pici
oare nîîncă l
ţări
. Măcar nu-iî ngheţ
aseră
.Îşi
potrvi
i şicu rel
el
e de p e umeri. Paturi
l
e uli şiboc ceaua făcut
ă din mantialui
Thom nueraugrel
e,dar,chiarşiaşa,dupăcestrăbătuseatâtadrum cu
st
omacu l gol
, se mţ
sieaî mpovărat.
—
— DeCe-
i,ce
Mat
eş?
tiîntr
eb
aşa ă
dorel
n.i
c să-l vinzi
? săr i Matmân i
os. La r uma urmei, eu -l
am gă sit
. Ţi-a r t
ecu t vreodat
ă prin mi nte că poate aş vr easă- l păstrez? ăM
car o
vreme.Dacăvr eisăvinziceva,vinde-ţ
imi zeri
aaiadesabi e!
Rand pi păimân erul cupece t
eabât lanului
.
— Sabi a asta mi -a dat-ot aică-meu . A ost
f al ui. Nu i ţ
-aş cere săvinzi
ceva dăru it de atică-t
ău. Sânge şi cen uşă, Mat,ţ ie chiar ţ î
i place să mori de
foame? r Oicum, ch iar dacă ş a găsi pe cineva os- cu
mper e,cât crezi că şaula pe
ea? eC săacă f un ţ ăran cuo sab ie? nÎsc hi
mb, rubi nul ne- arad uce nîdeaj
uns
de m ulţi ban i ca săer m
gem pân ă nî Caem lyncut răsu ra.Poa te şi până n
î Tar
Valon.Şiam l uafiecaremasăl acât eunhan,şiam dormiî nfiecar enoapt e
într
-un pat . Oripoa t
e că -ţ
i surâde d ieea de a r st
ăb at
e u jmăt ate d e ulme pe os
j

şide Sa edu
orm
i
tăiu su
râbtlcer
au lt
Ma l
i
,ber
ia?
r acest aî iî ntoa rsepri vi
rea. Rămaseră aşaî n
mijl
ocu l drumul ui, până ce, dintr-odată, Mat ri dicăst ânjeni
t din umeri şi
-şi
l
ăsăca pul î n jos.
— Şi cu i săi -
l vân d, Rand? Ţă ranii art rebui să-mi deagăi ni î
n ocu
l l
banil
or;cugăi nilenuput em cumpăraot răsură.I ardacăl -arvedeaoameni idin
sate ca al
ea ri pn care am t
recu t
, pesem ne că ar crede căl -
am f urat. Şi at
unci,
numaiLu mina şt ie ce ar s-nîtâmpl a.
După o vr eme,Ran dî ncu vii
nţăf ărăt ragere de inimă.
— Aşa- i. Şt i
u şi eu.Îmi pare rău. N- am vr ut sămă răst esc latine.Numai
că m i
-e oafme şi mă dor ci pioarel
e.
— Şipemi ne.
Porn i
seră di n nou aldrum, mer gândî ncăşimaiî ncet decât î
nai
nte.
Vântulseî nteţi
se,suflându- l
eprafulî nfaţă.
— Şi pe mi ne,r epet
ă Matşit uşi.
Ferm eelî nt âlni
teî n calel e aduseră totuşicâ teva mese şinop ţ
i petr
ecute
l
a căldură.O că piţă de â fn er a ap roape a lf elde că lduroasăcao n îcăpere nî
care ardeaf ocul, cel puţin faţă de n op ţ
ile p etrecut
e su bt ufişu ri
,i ar căpiţ
ele de
fin, ch i
ar şinea coperite,î ifereau şide p loaie,dacăse f u
andau bi ne şi ploai
a nu
era dintre cele mai put ernice. Din cân dî n cân d, Mat îşipuse alî ncer
care
i
scu si
nţal a ufratde ou ă,iar od atăî ncercăsă m ulgă ovacă r
ămasănep ăzi
tă,la
păscu
t,într-
un câ mp, pri
ponit
ă c u o rf
ânghie ulngă. Totuşi, ceimai mulţi
f
ermieriaveau câini
,iar câini
i de pazăera u foarte grji
ulii
. Din cât
e credea
Rand, o urmări
re de oudă mi le,cudulăii car
e ătlrau de mama ocuf lui pe
urmel
e or
l, era un preţpr ea m are pen
t
rudou ă sa u tr
eiou ă,maial es că,
adesea,t
receau maimul te ceasuripână cadul ăi
i să ren unţe şisă-ilase să se
deajos i n
d copaculîn care sedă a
post
iseră.De cea suril
e a cel
eaîi părear ău.
Deşi nu-i preaplăcea, Rand pref
era t
otuşisăseapr op
iefăţ
iş de fermeel
pe câ
cu â
ln
igă
niicareuţ
asm r
t
ecea
i
ţiî u,
mp l
a
otri
val
umi
l n
,af
or zi
ă l
răei
.reo
vDi
n cârbn
vo
ăd î
nci
, că câ nd,
zvonuse
ri
lerezi
t
şiră ch
vrem i
uar
rile şi
g
raşa
el
e
î
if ăcuserăpe toţ i cei care răti
au i zo
laţi bănui torişireţ i
nuţ i cu străinii
. Ades ea
î
nsă, câte u n ceas de ăiattlemne p entru foc sau de căr atap ă el aducea oasă m
şiun pat , chiardacă at pul era o gr ămad ă d e paie n î hamba r. Numaică n u ceas
saudou ă de r t
udă n îsemna u n ceas sau dou ă,î n mi ez ul zil
ei, când nu se
mişcau, un ceasau sdou ă nî care Myr ddraa l
ul să- i ajungă i d
n urmă.Uneor i,
Rand se nî tr
eb a câte mi l
e p uteast răbate u n Pieritî ntr-un ceas. Regreta fiecare
cl
ipă – d eşi
,l a dr ept vor
bind, r egr
etel
e se ai m domol eauat uncicân d hăp ăia
supa fierbinte oferi
tă de cât e o go spodină.I ar cân d nu aveau de mân care,ni ci
măcar gândul că et precu
seră fi ecar
e c li
pă n îaintând sp re C aem lynnu se
dovedea îndeajuns d e puternic p en
tru a u i
ta d e b urţil
e goal e.Ran d nu se pu tea

h
maotăr
i î
f dacă
ăcea gri j
iaermai
cu r
priău
vi
resăal mâpi
ar
ndcare
ăvr emea asau
sau
l să
cei flă
mân
care- zeasc
i urm ără,.
eaudar Matnu- şi
— La urma urmei , ceşt im noidespr e oam en i
i ăştia?î ntr
ebăMatî ntr-
o
după- amiază, cân d cu răţau gr adjurile d e al o er
fmă mi că.
— Pe Lu mi nă,Mat , dareidespr e noiceşt iu?
Ran d st rănută.Munceau dezbrăcaţi pânăl a brâu , acoperi
ţi din belşug de
su doare şi de p aie,i ar mpîr ej
uru ll or a ernumai praf .
— Tot ceşt iu este căo săne deani şt
e mi elfript şiun p at adevăratîn car
e
să do rmim.
Mat î şiî nfipsef urcaî n st rat
ul de pai e şibăl egar şi-i aru ncăo pri vi
re
piezişaf erm ierului care se întorcea din spatel
e h ambaru l
ui, cuo gă leatăîntr-o
mân ă şi scău nelul de mul s n î cealaltă.Er a un băt rân ad us de at sp
e,cupi elea
ca n u pergam en t şipăru l rar şi cărunt. Fermierul se op ri, văzându-l pe Mat
car e se hol ba l a el, apoi î şiî ntoa rseep r
ede capul şise r g
ăbi săpl ece di
n
hambar , vărsând l apte p este b uza ga leţ
ii
, din repezeală.
— Pune elceva l
a ca l
e,î ţ
i sp un eu ,îl preven i Mat. Ai vă zut căn- a vrut să
mă p rivească în och i
? D e ce n su
t aşa e d pri
et
en oşi cudoicăl ători pe care u in
-
au maivăzu tî n vi aţ
al or?a Isp une.
— Nevast ă-sa a zi s căl e-am ami nti
t de nep oţiil or
. Ce- arfi sănu- ţ
i mai
faciat âetagri ji? L ucru l de care rebut
ie să ne e tmem est e nî urm a noa st
ră.Sper.
— P une ce va la cal e,mor măiMat .
 După cet er
mi nară, sesp ălară lafân t
ân ă di
n faţa hambarul
ui. Soar
ele
care apunea ulngea mb ur el
e p e care siluetel
e or
l el aşter
neaupe p ămân t
. Pe
drumul sp r
e casa, Ran d se t er
şse cu căm aşa. Fer
mierul î
i aşt
ept
a nî uşă; se
spri
ji
neaî ntr-
un t oi
ag zd ravăn, într-
o p oziţ
ie care părea um l
t prea ep
năsăt
oare.
În spatel
e uli, nevastă-
saî şiţ i
neaşo ruţl î
ncleştatîn pumni şipriveapeste
umăru l bărbat
ului, muşcân du-şibuze l
e.Ran d oftă;părea că elşiMatnu l e
mai ami nt
eau celor oi d de n epoţi
il or.

uit
at.V—inLa
toţnoa
i pt
pate vi
ru n n
să să
e ne dvad
vaă. ă
Flăfii
i
căinoşt
rri
zd ,îi
.an
aven
i u
Putnţ
ăi
ern b
ci
.ăt
Trâ
rnu
eb ul
.
ieToţ
ip
să pi
at
ceru.iAm
n
d
cl
ipă nî cli
pă . Mi-
e e tamă cănu va m aiputem ofer
i un pa t
, cu m promi se
se m.
Nevastă-sale oferi o bocceluţă, lega
tă cuun şervet.
— Pof ti
m. Pâi ne,brânză, mur ăturişini şt
e miel
. O săvăaj ungăcam
pentru două mese , cred. Poft
im.
Chipul eipl in de riduriî iimplora săi a mâncarea şisăpl ece.Rand u lă
boccel
uţa.
— Mul ţumes c.Vă înţelegem. Haide, Mat.
Matî l urmă,bombăn i
nd î nt imp ce-şitrăgeacăm aşapes t
e cap. Pornind
l
a d rum, Ran d sehot ăr
âse să nu seopr ească să ănmâncedec âtdu pămai
multe mile.Băt rânul fermi
eravea u şi
n câine.

f „Arsm
useseră fi uţp
u
a
it
ţ
iut să
asupraefior
şima
l i rău
cân
d î ”
ncă, se
u
n-gâ
şintdi
se
erm inel. Cu r
aseră r
tb
eaei
t azi
.le
Câîn
ina
ii
i
,nt
e,câ ini
i
fermi
erul şicei doi fii ai săi,î narm aţi cubât e,î if ugă rseră
i până l a dru mul sp re
Caem l
ynşiî ncă ujmăt ate de mi lă,î nainte să-il ase nîpace. De-ab ia avu seser
ă
vremesă-şii
al ucruri
leşis-oi alafugă.Fermi erulfuseseî narmatşicuunar c,
în care se afla pr egăt
ită o să geată cuvâ rufl lat.
— Să nu vă maivăd pe aici, auzi
ţi? stri
gase în urma l or
. Nu şt iu ce puneţ
i
la cal
e,dar u n cumva să -mi maicad ă och ii pe mut r
ele voastre vi cl
en e!
Matdăd usesăseî ntoarcă, pipăindu-şit olba, darRan dî lt răsese mai
departe.
— Eşti nebu n?
Matî i aruncăo pri vi
re moh orâăt,darmăcar nu seop ri.
Câteodată,Ran d seî ntr
ebadacămaimer i
t ă săseop r
ească laf erme.Cu
cât mergeau mai dep arte,cuat âtMatdeven ea m ai băn ui
torcust răinii şiîi
veneadinceîncemaigr eus- oascundă.Şini cinu-imaipăsa.Di naceast ă
prici
nă, deşi f
ăceau la elf de mul t
ă r teabă,pri meaumai puţ in de mân care,iar
câteodat
ă nu l i se m aiofereani cimăca r hambaru l pentru a-şipet rece oa npt
ea.
Apoiînsă,Randgăsiceeacepăr eaafiosol uţi
epent rut oat eproblemele.Se
întâmplălaf erm al ui Grinwell.
Jupân r G
inwell şinev astă-saave au ou nă copi i, cea maimar e fii nd o fată
care nuer a decât cu vr eun anmait ân ără decât Ran d şi Mat . Era u n om
zdravănşi, cuat âţ
ia copii
, pesemne cănu mai avea nevoi
e de n iciun ajut
or,
dar iîprividin cap până î n pici
oar
e,ob servân
du-le hai
nele ponosit
e de al atâta
drum şiî ncăl
ţări
le pli
ne de p r
af, şirecunoscu căexistă mereucât e ceva de
f
ăcut,iar ajut
oarele nu-i st
rica
u. Jupâneasa ri
Gnwelll e spuse că, dacăaveau
de gând să seşez a
e al masaei , nu puteaus- o acă
f î n veşt
mi ntel
e acel
ea
mizer
abil
e.To cmai se r p
egăteasăsp el
e,iar ni
şte rânduride h aine vech
i de a l
e
soţ
ului eierau îndeajuns de bune pentru ceasu
ril
e de muncă. Înt imp ce
v
dorbea
eşi ,a
er l
ezâb
lmb
one
da,ş
ă; ni
u,pentru
văzuseocli
ip
nă
ci,î
odia
atmi
ă nt
p
ei
seci
l
u
n iRandcare
eva desă
jupân
ieă
b
aasaoal’
Ver
e,
asemen ea cul
oare
de p ăr. Până şiMatpăru se să se ailm
ini
ştească puţin când ea iîzâm bise.Cât
despre at afcea arem , aceasta er a oal tă problemă.
Else, of ată bru netă, drăgu ţ
ă, cu och ii mari
,l e rânjeaf ărăru şine oride
câte ori pări
nţii einu o p uteauvedea .În timp ce ei munceau , mut ând butoai
e
şisa cicugrân e n î hambar , ea ă st
teasp ri
ji
nita de u şagraj dului,fr
ed on
ând o
melodie şi morfoli
nd î n gu ră ca pătul uneia dintr
e cozile n
î ca re-şipurta părul,
privi
ndu- i fix.Maial es pean R
d. El încercă să- on b
agen î seam ă,dar du pă o
vremeî şipusesel aloccămaşapecar e-iodădusej upânGrinwell.Îieracam
strâmtal a umer i şiprea scu rtă,dar r e
a maibi ne d ecât nimic.Văzân du-l cu
m
şi-oîndesaî n pant al
oni, Elseî ncep u săch i
cotească
,i ar uli îit recu pri
n cap că,

dacăaveau
„Perrinsăafie
r ştial
ungaţ
să i şi
se derce,
descu d
ata ast
se gâa,
ndniuelMat
. Arer a cel
scoat vi
e vrnovat
e . ă de duh, i
ovorb ar
în scurtă vreme ea ar ncepeî să
râdă d e gl umel e u li, şinu s- ar a miholba a şa ed
câte orit aică-
să u nu- i aicis- o vadă.” Numai căl ui nu- it r
ecea prin mi nt
e n i
cio
vorbadeduhşini ciogl umă.Decât eoriseui tal aea,f ataî izâmbeaî ntr-un
chip care -arl fif ăcut pe a tică-său săasm ut ă câinii pe d ată,dacă r afi ob servat
-
o.La un momen t dat,î i spusecă -i plăcea u bărba ţiiî nalţi
. Toţi băi
eţii de al
ferme erau scu nzi. Mat ch icoti
se rău t
ăcios, iar Rand, dori ndu-şisă -itreacă
prin mi nte vreo l u
gmă, se nî toarse alf urcasa.
Cop ii
i maimi ci
,î n sch imb, sedovedi ră pen tru Ran d o ad evăr
ată
binecuvântare.Nel ini
ştealuiMatsedomol eaînt otdeaunadacăeraucopi iprin
preajmă. După c ină, se şezară
a toţ
cu
i
iî n f aţa vetrei,j upân Gri nwellî n scaunul
săupr efer
at,îndesân du-şit utunul în pi pă cudeget ul mar e,i ar upjân easa
făcându-şide u lcrucucu ti
a de cu sut şicucă măşi le b ăi
eţil
or, pe ca re el
spălase. Mat sco ase ali veal
ă mi ngi
le co l
orat e a l
e u li Thom şiî ncepu săj ongl
eze
cuel e.Nu f ăceaast a niciodată, decâ tî n pr eajma co pii
lor. Copiiii zbucniră nî
râs, atuncicân d else r p
efăcea căl e sca pă şiap oil e p ri
ndeadi n nou ,î n ult
ima
cli
pă, şiapl audar ă vă zând di versel
e figu ri, pri ntre ca re u na cuşa se i mngi
, pe
care ch i
ar căf u ga t
a săl e sca pe.Dar cei lalţi se mu a zarăpi co
os;j upân Grinwell
şinevast ă-saap laudarăpr aoape a lfelde a tre ca cei şi mici. După ce a Mt
ter
mi nă,cuni şt
e gest
uril argi
, demne de nîsuşiThom, Rand scoase autufl
l din
cuti
al ui
.
De cât e oril
ua instrumen t
ul în mâini
, si
mţeao umbră de t ri
steţ
e.Cân d
ati
ngeai ncru st
aţ
ii
le de aur şi argint
, eraacşicu m ar fiat i
ns a mint
ireal ui
Thom.Laharpănuumbl aniciodat
ă,decâtpent
ruaseasiguracănupăţise
nimic şi nu se d uase – om Thl e spuses
e mereucă arpa
h era cev
a p es
te pu ter
il
e
unor băieţi de al a
ţră,cumâi ni marişineî ndemânat
ice –,dar de câte ori un
f
erm
flau i
t
,er
due ln
pă îgă
nd
ău
ci.ise
Era să
dst
oaea
r pest
un e n
mod oa
depte,lî
a-şi
mal
iua
rse
ăspl b
o
ăti
cei
i pu
elerm
să
f icâ
ernt
, e,o
şi mel
poa tod
e, i
e
deala
men ţi
ne vi e am i
ntirea uli Thom.
Pentru că ongl
j
eri
ilel ui Mat crea seră deja o st are de vesel
ie,elcâ ntă Trei
f
ete n îluncă. Jupân ul şij upâneasa Grinwellîl aco mpan i
arăăt bând din palme,
i
ar cop ii
i mai mi cidansa ră prin încă pere;ch i
ar şi cel mai mic d i
ntre ei
, un
băieţ
elcarede- abiaputeasămeargă,t ropăiaînritmulmuzi ci
i.Randştiafoart
e
binecăt alentulsăunui -arfiadusni ciunpr emi ulaîntreceri
ledintimpul
sărbători
lor, dar, după lecţii
le uli Thom, nu i -ar fif ostt otu
şiru şi
ne să se
î
nsc re.
i
El
seşed eacu i ci
poa rel
eî ncrucişateî n afţaf ocului,iar când ellăsăflaut ul
j
os,dupăcet ermi nă,easeapl ecaseînainte,oft
ânddi ngreu,şi -
izâmbi.

—
Pe Cde
atf
ăr
,umos
jupâncân
sţ
ea i
.Gri
a N-am
n welau
l zi
setop
nici
riod
dat
ină cev
cu
sua
tat âse
şi tde uif
r
tăumos.
la fiicasa ,
ri
dicând di n sp râncen e,apoiî i aru ncăşil ui Rand o p rivi
re u lngăşi
cercetătoare.
El luă cu tia de jos, pen t
ru a î
nchide flaut ul lal ocull ui, dar, observându-
i
pri
virea, o scăpă l al oc;şiflau tul aproape că -i căzuse i n
d mână.Dacă -l acuza
cumva că- şibăt ea ocj e d fiica sa … Di sper
a, t duse fla utul îndărăt l
a b uze iş
cântă o al t
ă mel od i
e,apoial ta, şial ta. Jupânea saGri nwellî l privea fix.Cânt ase
Vântulprintresăl cii
,Îndărătdinval eal uiTarwin,Cocoşulj upâneseiAynor aşi
Bătrânul urs n egru . Cân t
ase ecarfi e mel odi
e care - itrecuse r p
in mi nte,dar ea
nu-şil uase choi i de a l el. Nu sp usese n i
cio vo rba, dar î l urm ărise - şi
l cânt
ări
se
f
ărăî ncetare.
Eradej at ârziu când j upân G rinwell seri dică,î n sfârşit,î n pici
oare,
chicot
ind şif recâ ndu- şimâi nile.
— Ei ,tare ne-am maidi strat, darora de cu l
care at recu t de mul t. Voi
,
flăcăi, cudru muri le voastre, faceţi cum dori ţ i
, dar l a o erm
f ă se ace f oa frte
repede d i
mineaţă. Dar ascu l
taţi ce vă zi
c,băi eţ
i, mi s- a-ntâmpl at săpl ăt
esc
banibunil avreunhan,şinum- am di st
ratmaibi nedecâtî nsear aast a.Ba
chiarmairău .
— Cr edcăart rebui să- ir ăspl
ătim î ntr-un f el
, bărb ate,sp usej upâneasa
Grinwell,luându- lî n braţ
e p e u nul dintre b ăieţi caredorm ai se e d multî n faţa
f
ocul
ui. Hambarul nu-i un l oc ubn de d
ormit
. Potsă oadrmă n î odai
a uli Else,
i
area o să inăv să doarmă cumi ne.
Elsesest râmbă. Avu sese gri
j
a săţină capul j
os, dar Rand o observase şi
,
di
n câte cred
eael , şimai că-salaf el
.
Jupân Grinwellîncu vi
inţ
ă.
— Da,da,e mul t maibi ne decâtîn hambar. Adi
că, dacănu aveţi ni
mi c
î
mpotrvă
i sădorm i
ţi doiî n pat
.
R
—anTa
dr se
e î
n
mi-r
o
aşşidl
af
oriaţă;ma
să jui
pânea
audsfla Gri
autun
lwel
ăll era
a. tot
Şi să cu
ma och
i vădi
il aşiel
. j
ceva ongleri
i.
I
a ascu l
taţ
i, maiam ni şt
e r t
ebuşoa re mâine a l careăm puteţi aj
ut a şi…
— Cr edcăo săvr easăpl ece devreme,bărb at
e,î lî ntrer
upsenevast ă-
sa.
Pedrumul pe car e auap ucat-o,se u aj
nge nîAri en ,iar da că u a de gân d să-şi
î
ncerce orocu
n ll a han ul de aco l
o,t rebui
e să eargă
m oatăt zi
ua casă j u
angă
î
nainte de ălsareaî ntunericul
ui.
— Da,j upâneasă, încuvii
nţă Ran d,aşao săf acem . Şi vămul ţ
umi m.
Ea îi zâmbi cu u b
zele strânse, de par căşt i
af oart
e bi ne cănu i îmul ţ
umea
numaipen t
ru sfatul datsaupen t
ru masăşipat ul of
erit
.
În iz
ua următ oare,totdrumul , Matnu ăcuf ecât
d să- şibat ăj ocde elî n
l
egătură cuEl se. Rand t otî ncercăsăsch i
mbe su biect
ul,i ar ri
pmul l ucru care-i

veniî
care nu mi
tntef
eau
p u
ds
aese
r ce
epreace
ezent-is
aţi
iu
.gera
Di se
mi r
năso
eaţ ţ
ă,i
iî
Gr
ni n
twe
i
mp l
l,ce
cupr i
lvi
E
serell
a hri
îpavea
nuril
eosu
în
bmflat ă,
i
ar uj pân easa Grinwellî i urmarea cu o privire care le spu nea i mp
l ed e d„rum
bun,cal ebăt ută”,de-abiar euşisă-lfacăpeMatsăt acădingur ă.Iarcând
ajunseră n sa
îtul urm ător, se nîtâmpl ăl af el
.
La că dereaseri i, ajunseră în singu rul han di n A rien,i ar Rand î i vorb i
han giului. Cân tase ece Tr-mă d e ă ru – pe car e h angiul cel îndesat o n umea
Drăgu ţa mea ar Sa – şi o bucată d i
n Cal ea spr e D un Ar en,i arMatf ăcucât eva
j
ongl erii,iar
,dreptr ezultat,înnoapt earespect i
vadormi răîntr-unpatşi
mânca ră ca rofi
t cop ţi şif ri
ptură de vi t
ă. Fi reşte,încă per eal or a erceamai mi că
din han ,î ngh esuită u ndevan î spat e,ch i
ar su b acop eriş,i ar a msaf u doa ro
răsp l
at ă pen truo noa pte ulngăde câ ntat şi jonglat
, dar ot tuşise fl aau într-un
pat ,î ntre p atrupereţ i. Şi,l ucruî ncăşimai i mport ant î n opinial ui Rand,
fieca re cea s a l zi
leif useseet rp
ecut că l
ătorind. Iar oa men ii de al han nu păru ră
su păraţ i căMat î i priveabănui tor. Ba ch i
ar , unii se ri pvea u î
ntre ei în acelaşi
mod . Vr emurile ăfcu ră capri vi
ril
e b ănui t
oar e aru ncate st răi
nilor săe ficeva
obişn uit,i ar alun han er au mer eust răini.
Ran d dorm i maibi ne decât oricând, de l a pl ecareadi n Whi tebri
dge, deşi
î
mpărţ i pat ul cuMat , care morm ăai nî som n. De di mi neaţ ă,han giul încercă să-
i con vingă săai mstea o zi saudou ă,dar , văz ând că u n poate,ch emă u n
f
er mier ucoch i
i mi j
iţi de som n, care use bă r p
eamul t cuo sear ăî nainte p entru
a maiput eapl eca.Un ceas mai târziu, st
răbătuserăîncăci ncimi le spre răsă
rit
,
î
nti
nşipe sp ate,în paiel
e din căruţal ui Eazil Fomey.
Şi astf
elseob i
şnuiră săcă l
ătoreas
că. Cu p uţ
in noroc şi, poate,unul sau
doioa men i caresă-
i maii a cucăru ţa,izbut
eauap roape nît
otdeauna săaj ungă
î
n satul următ or nai
înt e de căd
ereaî ntuneri
cului. Dacăî n sat erau maimul t
e
hanuri, hangii
i se ăt
beaupen tru ei, după ce au zeau flautul lui Rand şi-
l vedeau
pe M atj ongl
ând.Cu t oat
e că n u seput eaucom par
a cuun Men est
relad ev
ăra,t
ni
cimăcar
asemenea atsmpr
î
vreu
emnă,de
e eran
uuori
cu
an.mDoumai mul
ă sau t
t
r decât
eihan ut
ot
riîce
ntr
-unseput
satea
însevedea
mnauî
ntr-
un
cameer maibune,cupat urisepa rate,porţ
ii maimari şimaigu stoase de
mâncare, şi uneori
, chiar şicevaăn b
uţiîn buzunar,l a plecare.Di mineaţ
a se
găsea aproape nît
otdeauna cineva r ca
e să-iiaî n căruţă,fie u n f ermiercare se
cul
case t
ârziu şibău se r p
eamul t
, fie vreun neguţător cărui
aî i plăcuse ed ei
î
ndeajuns de mul t ca să nu-i peseacăd se r u
caul a spat
eel vreuneia di
ntre
căruţ
ele sal
e cumărf uri. Randî ncepuse să creadă cănecazu ri
le or
l aveau să ai
sf
ârşi
t, până la ajungereaî n Caeml yn. Apoiînsă, i
ntrară î
n sat ul numit Patru
Regi
.
CAPITOLU L 32
Patru Regi din Umbr ă.

numi tS at
altula
ceverad maiuma
ecât nrte
ârdecât
g u
şor, al
t
şiel
î
necăpri
nes
dt ua
cr
ledetrecu
amser
ărâă,
tpd ar
en t t
ruot nu n
aşa pu
utea
n fi
ume
–Pat ruRegi.Cadeobi cei
,drumulspr eCaeml ynt receadr eptprinmi j
l ocull ui,
dar mai eracol ao ş i un al t drum, f oa rt
e ci rculat, ca re ven eade a l mi azăzi. Cel
e
maimul te sate er au doa r arm
i aroacel ocu
şi ri în car e sedu anau f ermierii
dimprejur, dar ci ainu er au preamul ţif ermi eri
. Pat ruRegi trăi a de p e u rm a
negu ţăt
oril
or car e se r op
eaucucăru ţele or
l nîdrum sp re C aem lynşisp re
oraşele de mi neri din Munţ ii de N egu ră,dincol o de B aerlon, caşisp re sa tel
e
aflate a l mijl
oc. Dru mul de mi azăzier af olosi t pen trunegoţ ul di ntre L ugard şi
minel e dea la pus.Negu ţători
i din Lugar d care se nd îreptau sp re C aem lyn
aveau un drum cev a maiscu rt la disp ozi
ţi
e.Î n ţ inuturile dimpr ejur s e a flau
puţine erm
f e,ca r
e d e-abia ajungea u pen truhran al or şi at ârgu şoru l
ui ;totul se
î
nvâ rea
t î nsăî n j uru l neguţători
lor şi al căru ţelor a cestora, al ce lor ca re el
conduceau şialmunci tori
lor care n îcărcau bunuri l
e.
Pestet ot, prin târg, seaflau mp î răşti
at e pet icede pământ go l, prăfuite,
pli
ne cucăru ţe op rite roat
ăl ângăr oată şipărăsi te,pe ân l găcare se aiafl
mau
numai câ ţi
vapazn i
cipl ict
isi
ţi. De opart e şide a lta a st răzilor se aflau graj duri
şil ocuride p ripon i
t caii
;t oate d rumuri le erau îndea j
uns d e a l
rgipen trua
perm it
e că ruţel
or să tr
eacăşierau pline d e şa nţuril ăsate d e roţ il
e g rele.Nu
exi
sta paj işt
e,i ar cop ii
i se uj cau în şa nţuri
,f erindu- sede c ăru ţele c are recea
t u
şide b lest
emel e celor e dp e ca pră. Femei le,cuca pet
ele a coperi te cubasmal e,
îşiţineauoch i
iî n pământ şimer gea
u r epede,urm ări
te u neori de vorbel
e nî doi
peri ale că
ruţaşilor
, care-
lfăceau pe R and săr oşească; până şiMat t resă
ri
se, l
a
auzul unora. Nu er a nicio em
f eie ca
re săse op rească l
a vor bă peste gard,cu
veci
nele.Casedel emn,aproapeidenti
ceunacuceal al
tă,seînălţaufoarte
aproape unele de a lt
ele,având la mij
locnumai al eiî nguste;vă ruial
a– a col
o
unde p rop
riet
arul se ob osi
se să văru
iască scânduri
le mân cate d e vreme – ăr
pea
să u nfi f ost î
mpr ospătaă
t de maimul ţi an
i. Obloanel
e gr oaseu n maifuseser
ă
desch
zgom ise
ot –defi
eraa
tât
riabocă
i t
imp
n,eaî
n
ucâ
, tr
căbau
ţl
am
aşi
ial
el
stega
ri ru
gi
u, n
ii
aseră
r oa ui
menc
tot
i ufl
al.
aţPest
i îne
ăuno
t
t tla
ru er
han urilor âdreaugr osolan.
Cân d ajunserăl ângăun han zu grăvitî n cu l
ori vi
i, numaiver de şigalben,
care p rindeau pri vi
ri
le din depărtare,di sti
ngâ ndu-se ripntre casele moh orât
e
di
mprej ur, Rand se ăd du j os i d
n căruţa cucovi ltir deân pză nîcare
călătoriseră. Şi
rul de că ruţe conti
nua săse m i
şte.Ni ci
unul di ntre cei de pe
cap ră nu părua- şida seam a că el şiMatcob orâser
ă. Se ăsa
l seara, şicut oţ
ii
se gân deaunumail a desh ămatul cail
or şi la h anuril
e spre care n se
drept
î
au.
Ran d se mpîi edi
că ândd cupi ciorulîntr-un şan ţ, apoisări repede din drum, ca
săse er f
eascăde ocă ru ţ
ăf oarte nîcărcată, care ven eadi n di r
ecţie opusă.
Trecândpel ângăel,căruţaşulîiaruncăunbl estem.O f emeiedinpart ealocul
ui

îl ocoli
—şi Nuseştgră
iubiceînsădru
zi
cmu dl
eei,f
l
ocuă
lră
ăstsă
a,-
ise
întâ
îl
nnea
crust
n că
ă pri
el;vi
prea
.
estet oată harm alai
a, i
sepă rusecă au de muzi că, darnu şt i
a d e u nde –poat e dealh an , dar nu pu tea
fi si gur. Nu- mi pl ace. Po ate ar fi maibi ne ca ed da t
a a sta sănu ne op rim.
Mat î i aruncăo pri vi redi spreţ
uitoare, apoi îşiri dică och ii sprecer . Pe
deasu pra lor e s adunau nori groşi
.
— Şi sădor mim î n şan ţ
uri? Pevr emeaast a?De- ab i
a m- am ob i
şn uiti ar
cupat uri
le.Î şilăsăcap ul pe o a p
rte,ca să au dă maibi ne,apoimorm ă:iPoa t
e
că n uul dint re ocu
l ri l
e ast ea u n are muzicieni. Oricum, pun rămăşa g că
jonglerinuau.
Îşil uă arcu lîn sp inar e şiporn i spre uşavop sităî n galben rălst ucit
or,
cercetând l ocu ri
le cuoch i
i mi j
iţ
i. Rand î l urm ă, cam neî ncrezător.
Înăunt ru nsăî , er au muzi ci
eni – unul cu o ţ
iter
ă, al tul cu o t
ob ă, ale că r
or
su nete erau aproape n îeca te d in cauza râset el
or grosolane şi a strigăt
elor e p
car e beţi
vii şil e a runca u î ntre ei. Rand ni cinu se m ai ob osi să-l caute p e
prop ri
eta.r Şi urm ătoarele d ou ă hanuriaveau muzi ci
en i
,i ar nă îuntruer a
aceea şilarm ă asu rzit
oa re.Bărb aţiîn veştminte g rosol
ane sengh îesu i
au pe a l
mese şi prin î ncăpere,flut urându- şică nile şi încercând săl e pipăie pe etfele
car e serveau şica re se f
erea u de ei cuni şte zâmbet e cri spat
e şi chinui t
e.
Clădirile se ăt cl
i
nau di n cau za zgom otului,iar i m
rosul er a acru , un amest ec e d
vinvechişit rupurimur dar e.Nusevedeani ciourmădenegust ori,cu
mătăsu ri
le,catif
elel
e şi dant
elele olr;urechi
le ş
i nasuri
le acest
oraerau apărat
e
de nîcăperi
le errtase edal catul de sus.MatşiRan d vârâră umai
n cap ul
î
nău ntru, apoipl ecar
ă pe dată.Ran dîncepuse săead cr
ă că u nle ărmân ea l
a
tă
sol
uţie decât să l
ecep ai
m dep art
e.
Al patruleahan , Căruţ
aşu l Dansat
or, er
a cufundatîn tăcer
e.
Eralaf elde ţ i
pător ca şi cel
el
al
te,vopsi
tî n galben, cu on
ctururide un
roşuapri ns alăturide u n verde cade p ut
rezi
ci
une,ca r
e-ţilua ochi
i, dar
vopr
ma seause
e aerflaa
ac
ur
ăpna
utăşi
ma ic ăz
vreut
oă.Randărb
şa
se ş
biMat
aţ
i,i
n t
rară
coco .L
şaţiapme s
est
eeledi
că
nni
ls
eal
alc
or
,ea
fiecare ngusi
r
cugân durile sale po som orâet.Era i l
mped e căr eb
turile n u mer geau prea i b
ne,
deşi, cândva,f usese altf
el. Pri
n cameră sef oi
au f etel
e c are s ervea
u; erau t
ot
atâteacâ t şicl ienţii
. Treb uriavea u din bel şug – od pea ua eraoa fe mur
rt dară, i
ar
în colţ
urile atvan ului se afl au pânze de păianjen–,dar cel e maimul t
e n u
făceau ceva cuadevărat f
olosi
tor
, cidoa r se i şcau
m de colo colo,casănu fie
observate stând dege ab a.
Un bărbat ci olăn os, cu părull ung şisl i
noscare- i aj
ungea pânăl a umăr ,
se ntîoarse ncru
î nt at că tre ei câ
nd î i văzui ntrând. Pest e P atruRegi răsunase
primul tunetî nfundat .
— Ce vr eiţ
?î nt rebă bărbatul,frecându- şimâi nile pe şorţul pli
n de

grăsime care-
Rand sei at
îâ
ntrn
r a p
ebă ân
ună
dea l
erag
lezne.
mai mul ta murdă rie – peşor ţ saupepa l
mel e
lui. Era primul hangi u sl ab pe ca re-l vedeaî n viaţ al ui.
— Ei ? S-au d, cumpăraţ i de bău t sau ea!val Ce-si o,sp ect
acol
u’vost ru?
Roşind, Ran dî ncep u cudi scu rsul pe care- l rost i
sel at oate hanuril
e de
pâ nă atunci.
— Eu cân tl a flau t, priet
enul meu on jglează, şio sămait reacă vreme
lungă ânpă săve deţi doimaibuni ca oi n. Pen tru o od aie bună d e dorm i
t şio
masă, o să u mpl em sal a as ta mar e.
Î
şiami nti atuncide să li
le pli
ne pe ca rel e vă zuseî n searaaceea , mai ales
de bărba tul careî şivă rsase maţ ele c hiar nîf aţal ui,î n ulti
mul han vi zit
at.
Trebuisesăsemi ştefoarteiute,casănu- şimurdăr eascăî ncăl
ţăril
e.
— O să- ţ
i umpl em han ul, continua el, după un sc urt momen t de ezitare,
cuoa men i care oă s
-ţiî ntoarcăde zeci de o ripuţ inul pe ca r
e-l chel
tuieşti cu
noi, cumpă r
ân du-ţ
i mân carea şi băutură.De ceă… s
— Am şieupeunul car e cân tăl at impa non , mormăiacr u hangiul.
— Ai un beţ iv, Saml Hake, i
nt erveni una di ntref et
ele care serv
eau,
trecând pe ânl gă ei cuo a tvă şi dou a căn i şiop rindu-se să e laru
nce n u zâmbet
fugaruilRan d şil ui Mat . De cele maimul te ori, nu vedei cinmăcar unde- i sal
a
cea mare, l
e mai mărt urisiea, î
ntr-o şoa ptă răsu năt oare.De d oua zi
le,nicinu
l-am maivăzu tl a aţ
fă.
 Fără să-şiia ochii de la Ran d şi Mat, Hake o păl mui nepăsăt
orpestef aţ
ă.
Ea gem u, l
uată p ri
n su rpri
ndere,şicăz u grămad ă pe pod eaua nespăl
ată;una
din căni se sparse, i
ar vinul răsturnat î
ncepu săşi roi
ascăpri n praf.
— Pen tru n vişi cana sp art
ă,eşti bună de pl at
ă. Mi şcă-t
e şiadu-l
e alt
ă
băutură.Mairepede.Lumeanupl ăteştecasălenevi
ţivoipeaici.
Tonul cu care-i vorbi er
al af elde nep ăsătorcapal ma. Nici
unul di
ntre
cl
ienţi nu ri
dicăoch i
i,i ar cel
el
alte et
fe nît
oarseră capetel
e.Fata ce a micu
ţăî şi
fr
ecă
ciob ob
uri
l razu
e, lelp şi
u-i aru
se epncă
o
tatl
euip
eHaake
tvăşio ri
pp
lvi
ref
ecă u
ci
ărăgă
toa
nir
cie,
undar
cu adut
vânnăHak
. deeosjă
rmase ep
gânduri, plescăind din buze, cuoch iila Rand şil a Mat . Privi
real ui se p orio
cli
pă asu pra sa bieicupecet eabât lanului,î nainte să se nd îrepte nî altă parte.
— Ui te ce-i
,l e spuseelî n cele din u rm ă.Vă potpune dou ă saltel
eîntr
-o
căm ară goa l
ă,ai ciîn sp ate.Odăi le sunt pr ea scu mpe ca să le dau grat is.
Mân caţi dupăce pl eacă oatt
ă ulmea. Trebuie să ai m rămân ă câte ceva.
Ran d şiî dor easămaifi x est
iatun h an nî âtrg l
a car e sănu fi ncer î cat
.
De a l plecareadi n Whi tebri
dge nt îâl
nise u mlţi oamen i reci
,i ndiferenţi şide-a
dreptul duşmăn oşi
, dar niciunul care i să-
deasen zaţ
ia aceea de n el
inişte pe
care -ioi nspirau bărbatul şil oculî n ca re se aflau. Îşisp use nîsi neasacăera
numaidi n cau za murdărieişia zgom otului, dar elni
nişt
eanu- l părăsi. Matî l

pri
căvea
rafipevruH
ak
tesăde en
ruar
p
nc
ţeăa lseaşt
C ept
ăruţa l
aşu a
lDan
vreo
satcap
or cană,
pen
t dar
ru unnucud
l ăd
cuşean
ît i
n
ci un
ufişu risem
. n
Tunetel
ef ăceauf erest
relesăsecl ati
ne.Randof t
ase.
— E b ine şicu sa ltel
ele,dacăsu nt curate şidacăsu nt şipăt uricu rate şi
suficient de m ulte.Dar , de m âncat, mân căml a două ceasuri dupăcăder ea
nopţi
i, nu mait ârziu, şine d ai t
otce i amaibun. Pof t
im. Să-ţi arătăm ce u p
tem
face.
Dăd u să- şii a flau t
ul , darHak e cl
ătină din cap.
— N- arei mport anţă. Ăst ora o săl e picebi ne ori
şicemi orlăiel
i
, câ t
ă vr eme
aduce a m uzică.
Och iilui seî ndrept ară din n ou sp re sabie;avea pe ch i
p un â zmbetsl ab,
dar privirea u n-i era deloc mu a zată.
— Mân caţi cân d dori ţ
i, dar, dacănu e s strângelumea, afară cuvoi !
Făcu oi ap un sem n cucap ul, peste umăr , căt
re doibărba ţi cuf eţ
e dur e
care şedea u lipiţ
i de p erete.Nu ave au niciun pahar î n faţă, i
ar braţele e l erau
groase ca nişte b uşteni
. Văzâ ndu-i sem nul, cei doiîşimut ară ri p
viri
le goale şi
fără expresie sp r
e R an d şiMat .
Ran dî şil ăsăo mân ă pe mân erul sabi
ei, sper
ând cănel i
nişteadi n su flet
nu i se vedea şipe ch ip.
— Cât ă vr eme ob ţinem ceam con veni
t, spusese el
,f ără sări dicegl asul.
Hakecl ipi şio cl i
pă păru i ch
areldescu mpănit
. Apoiî ncu vi
inţă brusc.
 — Rămân e cu m am zi s,da?Păi,lat reabă at
unci
! N-o săvină nimen i să
văvadăpevoist ândaicidegeaba.
Apoiseî ndepărt
ă, încrunt
ându-seşizb ierân
dl afet
ele ca
re serveau, de
par
căî nău
ntruer au vreoci nci
zecide cl
i
enţi nebăgaţ
iîn seamă.
La capătul îndepărt
at al î
ncăperi
i seafla o scena mică,înăl
ţată, î
n
apr
op i
erea şiui di
n sp ate.Rand luă obanch etă nî sp
atel
e cărei
a a
şezăan mt
ia şi
păt
urile sal
e,bocceau al ui Thom şisabia deasupra.

SăbiieSe
l uî
n nerau
trebăci
da
ncăşt
e er
iea ce
unralut
cru
ri
at î
e,ndţ
el
areptesă
p cetmai
ea p
bât
laoart
nuleisab
u ati
r
ăa l
aa
gea ved
t
ener
ţe
a.
i şi
privi
ril
e curioase l e
a oamen il
or. Nu din part eat ut
uror, dar fieca re rip
vire lî
f
ăceasăse mt siă nel i
nişti
t.Î n fel
ul ăsta, puteasăl ase o urm ăfoarte u şo
r d e
găsit de căt
r e Myrddraali – asta dacăPi eriţi
i maiaveau nevoie şide u rme.Dar
nu pr ea ăr
peausă i aă.Ori
b cu m, nu-i prea ven ea să nu maipoart e sabia.I- o
dăruise Tam. Ta t
ălsău . Cât ă vreme o u prt
a cuel , maier a nîcă egat
l de Tam ,o
l
egătură care-i dădea r d
eptul să-l mainumească t
ată. „De-acum e p rea ât
rziu”,
se gândi el. Nu era preasi gur ce nîsem na ast a, dar i şt
a căer a adevărat.„ Prea
târzi
u.”
De î
ndată cerăsu nă pri ma nota din C ocoşel
ul de l a miazănoapte,cei şase
cli
enţi di
n sa lăî şiridicară ripvi
ri
le din că ni. Până şicei doi oamen i de pazăse

f
do
ai
ră
tău n
cândpic.
MatCuî t
oţi
ncep i
u,
seinclusi
săv gl
on jc
e ido
eze i
cu,a p
şilal
ruuda
derămia
nl sf
gi ârşi
colt, şi
orate o ema
p if
careăcu
e răo
l
învârt
eaî n mâi ni. Af ară,ceru l răsu na di n nou . Ploaia nu î ncep use, dar
apăsareaeise ăcea f dej a simţi
tă;cucât aştepta mai mul t, cuat âtavea săcadă
mait are.
Vorba serăsp ândi ,iar până l al ăsareaî ntunericu lui
, hanul era deja plin
de oam eni care â rdeauşivor beauat âtde a tre,î ncât Ran d de-ab ia maiau zea ce
cânta.Numait unetul răsu na maiput er ni
c d ecât zgom outl dinău ntru. Fulgerel
e
se oglindeauî n ferest r
e,i ar nîscu rtel e momen te d e ătcere se uzea a zgom
otul
slabalpl oii care d urui a pe acop eriş.Oamen i
i care ntrau
i l ăsa u urme d e a pă pe
podea.
De câ t
e ori seop rea, pri
n a lrm ă străbăteau gl asu ri
le celorca r
e- i cereau
câte o m eod
li e.Mul te n ume n u le e rcu noscu , deşi, cân d cineva se ap uca să-i
fredoneze oucat bă,î şidădeaseam a că, de apft, şt i
a cân tecu l
. Mai f useseşa aşi
înai
nte,pri n al te ocu
l ri . Vesel
ul Jai m erai ci
a cu noscu t drep t Rheas- a
înamorat ,iar nt î
r-un al tl oc era uloaCrear azelor e d soa re.Unel e nume er au
aceleaş;ialtel
e se sch i
mbau l a fieca re zece mile,i ar el mai învă ţase şi dou ă
cântece oi n
. Unul di nt re ele eraegu Nţătorul beţiv, deşi, uneori, se u nmea
Spoitorulî n bucăt ărie.Doir egi la vân at es n umeaDoica i care op gal
ează, dar
mai avea şialte câ teva ume.n El cân t
a ce i şt
a,i ar oa men i
i din j ur loveau cu
pumni iî n mese, cerân du-i şial t
ele.
 Alţi
iîi cerea
u uli Mat sămai j ongleze.Din când în când, între ceicare
doreau muzi
că şi ceicare er pref
au jongleri
i
le zbu
i cneaucer turi
. La u n momen t
dat, apăruşiun cu ţit
, o em
f eie i
ţpă, i
ar un bărbat se r p
ăbuşipe sp ate,cu
chipul pli
n de sânge,dar a J
k şiSt rom, cei doipaznici
, se paropi
ară r eped
e şi
,
câtuşide p uţ
in părt
init
ori
,î i aru
ncarăî n strada pe otţiceiimplicaţ
i, cu capet
el
e
pli
ne d e cucui
e.Aşaproced au cuori ce elfde n ecazu
ri. Di
scuţi
il
e şi r
âsetel
e
conti
nuară,de p arcă in
mic nu s-ar fint â
împlat. Ni
meni nu privean î j
ur,în
afara C cel
lor
i
enţi
iep
nuca
r
-e pp
şi razn
ea ici
ţ i
i î
iî
neau mbr
iânmâi
ci
n ceau
nil
espr
pe u
şă
e aca .
să, maial escân d vreuna
dintre etfele care serveau se oved
d eamaipuţ i
n vi gi
l
entă decât de obi
cei. De mai
mul te ori, JakşiSt r
om t reb uiră săsal vez
e emf eil
e,deşi nu se r p
eagrăb eaus-o
facă. Judecând după purt areal ui Hak e,care er zbi
al af emeia respect
i
vă şi o
scu t
ura e d u
meri, s-ar zi fi
s căar fif ostvi na ei ,iar el
ful în ca re ea î
şice rea
iert
are,bâl bâi
ndu- se şi cul acrimi în och i, arăta căer a di sp
usăs- o ai de b ună.
Femei le rtesăreau de câ te o rihangi ul se nîcru nta, chi
ar d acăer a cupri vi
ri
le nî
altă part e.Rand se nî treb ă de ceccep at au săfie a sft
elt rat
ate.
De câte ori seui t
a spr e Ran d şiMat , Hakezâmbea. După o vr eme însă,
Ran dî şidăd u seam a cănu eier au ţ inta;zâm betel
e apăreaucân d ochi
i
hangi ului se r st
ecurau di ncol o d e ei, spre sabia cupecet ea â b
tl
anului
. Odat ă,

cân
scădnel
u Rual
ndpeîşi p
ca
ruse
e st
ătau
fl,
eatui
l cu
nstruincru
men t
ust
laf
ţi
i
u,d e el
şi au
rră
, şi
spa
lr
ăgi
t
int
t cuund
ueva
n zâmos,
bj
etl
.ângă
După aceea, cândî i veni din no u â rndul săsc himbe locul cuMat , sus,pe
scenă, se p a
lecăsă -
i sp ună ceva cel
uilaltl a ureche.Chi ar dacăse fl a
al ângăel ,
t
rebuise să vorb eascăf oarte a tre,dar cut otzgom otul din încăpere se nd îoia că
l
-ar fiput ut auzial tci
neva .
— Hakeo săî ncercesăne t âlhăr ească.
Mat î ncu vi
inţă, de par căt ocmai la ast a seşiaşt epta.
— L a noapt et rebuie săzăvor âm şa.u
— Să zăvor âm uşa? Jak şiSt rom arpu teas- o spar găcumâi nil
e goal e.
Haisă l p
ecam de ai ci!
— Măcar aşteaptă pâ nă mân căm . Mi -efoam e.Ai cinu potf ace nimic,
adăugă Mat.
Lumeaî nghesu it
ăî n sal ă striganer ăbdătoare,î ndemnân du-i săt reacă l
a
t
reabă. Hake i îpri vea urât.
— Ori cum, ch iarvr eisădorm im af arăî n noap teaast a?
Un t răsn etmai put ernic decât celelalt
eî năbuşiori cezgom otşi , pen truo
cl
ipă, l
umi na ca r
e ven eapri n fer
estre uf maiput ernicădecât ămpli
le dinău ntru.
— Nu v reau decât săscap fără să- mi spargăci nev a capul,rosti Ran d, dar
Matse nd îepărtă d eja,î ndr eptându-se spre scău nelul pe car e se od i
hnea. Ran d
oft
ă şiîncepu Calea spr
e D un Aren . Părea săe placă
l mul tor
a;o câ nt
ase ejd
a
de pat
ruori , şitoto mai cereau .
Necazul era căMat avea drep tate,î
n anumite privinţ
e.Şi lui îi eraf oa
me.
Şi nu ve
dea cu m ar fi ut put Hak e săe lacă
f necaz uri, câtă vr
eme sal a era p
lină
şioameniiîncămaiven eau .Î n locul fiecăru
i
a carel eca,
p sauer a dat afarăed
JakşideStr
om,apăr eaualţidoi.Cer
eaucuvocer ăst
ităj
ongleri
isauomel odie
oareca
re,dar ceea ce-iinteresa cel mai mult eraău btura, şipipăitul f
etel
or ca
re
serveau
E. To
ra t
fuşi
oa ,
euu
rt nşor
ul di
dn
etre
ob ei
serera
vat,pal
rt
f
i
nel.
mul ţ
imeade l a Căru ţaşul Dan sator. Din
câte seărea,
p negu ţăt
oril
or u nl e păsacăhan ul er
a dărăp ăn at. Nu existau
acolo nicimăca rî ncăperi mair etr
ase, în care să put
fiut l ua masa , di
n câ te
văzuseRand.Cl i
enţiierau,cut oţi
i,îmbrăcaţigrosol
anşiaveaupi eleat ăbăcit
ă
a celor ca re ucra
l u af ară, î
n so are şi vânt.I ndivi
dul cel
alaltî nsăera puţ i
n
corpol
en t şicupi el ealuci oasă, cumâi ni fine,şipurt a un su rt
uc d e cati
fea, şi
pe u meri, o man t
ie ott de cat if
ea verde nch i
s,îcumar ginile b rodate cumăt ase
albast
ră. Toa t
e veştmi ntel
e p ăreauscu mpe.Î ncălţări
l
e sale – ap pucei moide
cati
fea– n u er au f ăcut
e p entrust răzi
le d esf
undate din PatruRegi ; de afpt, nu
erau f
ăcu t
e p entruni ciun f elde st răzi.
Intrasecumul t după l ăsareaserii, scuturându-şipică turil
e de pl oaie de

pee
cam man
a
r,t
iearc
p şi
ăpdrivi
ânn
dddî mp
ejarej
săur,l
pcuoap
ece, exp
oi,resi
esc,
bru d
etrdezgu
esăristpe
se a
fţ
văzân
dă. Cer
cevacce
et
asean
Rd odată
nu put ea ob serva şi se aşezase l
a o m asă ep car e Jak şiSt rom t ocmaio
goli
seră. O f ată se p o
rise almasăpen trua- l servi, apoiî i adusese ca onă cuvi n
pe ca re el o d ăduse alo p arte din f aţa uli şinu se a mi at insesee dea . De fi ecare
dată, f at
a păru se oafrte grăbită săse nî depărtezeedmasă , deşi elnu î ncer case
s-o a tingăşini cimăca r s-o p ri
vească . Şi alţi
i care sepr aopiaserăăga bserăe d
seamă, l af elcaf ata, căî n făptura ul i se scu
a ndeaceva neliniştit
or.În ci uda
î
nfăţişă riisa l
e mol atice, de câ t
e o rivreu n căruţaş cupal mel e p line d e bătături
se ot hăra să se aşeze a masal l ui, nu er a nevoi e decât de o ri pvi
re,pen truca
omul să se ndepărt
î ez e.Şedea al masă ed pa rcă u n maier a n i
men iînî ncăpere
î
n af ară de el , de R an d şide Mat . Numail a eise i u
ta, ţinându- şimâinile
î
mpr eu nate pe masă ; pe fi ecare deget î
i strălucea t câ
e u ni nel.Î i urmarea cu un
zâm betat oateşti
utor şi mulţumi t
.
Când sch imbară di n nou ocu l ri
le,Ran dî i at
rase atenţial ui Matpri ntr-o
şoapt ă, iar ce l
alaltîncu vii
nţă.
— L- am văzu t, şop ti el
. Cine e?Mi separe că-l şti
u de undeva.
Şi Rand segân deal a asta, de parcă o ami ntire îit otdăd eagh es, darn- o
putea scoa te all umină.Cu t oate astea, er
a co nvins canu maivăzu se in
ciodată
chipul acel ui om.
 Atuncicând, după socot
eal
al ui Rand, tr
ecuser
ă camdou ă ceasuri de l
a
l
ăsareaîntuneri
cul
ui, elîşipuseflaut ul l
al oc nî cut
ie şi
-şiadună l ucruri
le,
î
mpreună cuMat . Tocmaicând coboraude pe i ca
m sc
enă,Hakeeleş ii în
î
ntâmpi
nare, cuo exp resi
e mâni
oasă e p ch
ipul săuascuţi
t.
— E moment ul sămâncăm ,îl anunţă Rand,nelăsân
du -l săînceapă,şi
nu vrem săne u fre cineval
ucruri
l
e.Î i spui
,t e rog,bucătăr
esei?
Hake şovăi
se, î
ncăf oa
rte mânios,fărăsă -şidezl
i
peascăpri vi
reade l a
l
ucru
schi ri
l
e
mbasedi
noz
p b
ir
ţ
iaţ
a,el
een
p u
l
ti
ruRa
and.
p
ut Cu usă
ea n gest
ă a
npu par
o en
m
â t np
n
ă ep
e ăsăt
or
mân ,
er
ulacestaei
sabi î
.şi
— Sau oţ pi săî ncer
cisăne aru nciafară,continuă el, vorbind apăsat. Mai
avem încă m ultă vreme d e cântat. Dar rebu
t ie să en e rcăpătăm put er
il
e,dacă
este să-
i dist
răm pe oa meniî ndeajuns de bi
ne ca să maich eltui
ască î
n
conti
nuare. Câtcr ez
i că osă m air ămână ai
ci, dacăne văd căzân d din pici
oare
de oam
f e?
Pri
vir
eal ui Hake sef urişasesp reîncăpereapl i
nă de oa men i ca
re-i
umpl eaubuzu nar el
e cubani , ap oielse nîtoarse - şi
şivârî capul prin uşa i d
n
f
undul han ului.
— De mân care pentruăşt i
a! stri
găel, apoiî nt
orcându-sesp re băieţ
i, se
răstila ei
: Nu văî ntindeţ
i! Vreau săvăvă dl alucrupână pl eacăul ti
mul client.

vadăniCâţ
ştei
jva
ongbl
eărba
rii
,iţ
i
a st
rHark
igau
esed nuer
să
esb
dăt
e o
să-ri
i,
lncer
i iştân
easd să
că. au
Bărbadă
ulmu
t zi
cuma că
ntsau
iadesămai
cati
fea seumăran rip
ntre ei . Ran dî if ăcu se sem nl ui Matsă- l urmez e.
Bucă tări
a er a desp ărţit
ă de rest ul hanul ui pri ntr-
o uşăsol idă. În afară de
momen tele nî care acea sta se eschd i dea, pen trua ă lsa să intre cât e o atfă ca re
servea,rop otul pl oi
i pe a cop eriş s e auzea mai put ernic d ecât strigătel
e d i
n sa l
a
mare.Era o î ncă pere alrgă , călduroa săşipl ină de a buridi n pricina pl i
telor şi a
cuptoa
relor, cuo masăuri aşăpl ină cumân căru ri pe u jmăt aet pregătit
e şi cu
farf
uri
i ga t
a d e servi t. Cât eva i nd
tre et
fe şed ea u adunat e p e o ă bncuţă âlngă
uşa i d
n sp ate,masâ ndu-şipi cioarele şi flecări nd, t oa t
e d eodată,cubucăt ăreasa
cea grasă, ca r
e e l vorbeaşieaşiflut ur ao i l
ngu ră mar e,pen trua- şiînt ări
spusel
e.Când i ntrară ei c
doibăi eţi
,t oate ri dicară ch oii, dar ă fră să se p o
rească
din vorbit sau di n masa tul pi cioarelor.
— Ar t rebu i săpl ecăm de ai cicât maiave m ocazi a,spu seRan dî nce t, dar
Mat ătcli
na di n cap , cuoch iil a cele d ou ăf arfuri i pe ca re b ucătăreasa le u mpl ea
cuf ri
ptură de vi tă, carofi
t şimază re.
Ea ni cinu se uit
ăl a ei , cico ntinua să elvorb ească orlcelal
te,în i t
mp ce
făcealoc p e masăcu co atel
e ş il e a şeza farfuriile nîf aţă, dându- le şi furculi
ţe.
— Et i
mp be rechet du păce mânc ăm.
Matseaşez ă peo ban chet ă şiî nce pu s ă măn ân ce, mân uind f urculi
ţa ca
pe o oplată.Ran d of t
ase, dar iî urm ă exem pl ul în scu rt ă vreme.Di n noa ptea e d
dinai
nte n u maimân case decâtun codru de pâine.Îşisimţea om
stacu
l golca
punga n uui cer
şet
or,i ar i
mrosuri
le de ân
mcare care umpleaubucăt
ări
a nu-i
erau de n i
ciun ajutor
.În scurta vr
eme,avea gura pl
ina,deşiMato rugase dej
a
pe bucă t
ăreasăsă-
i umple af
rfuria a
l oc,
l î naint
e ca el să fiapucat săajungăla
jumătate.
Nu o va
i sătragăcu r u
echeala di
scu ţ
iaf emei
lor
, dar câ
t
eva cuvi
nt
e
ajunseseră âp
nă l
a elşi-i at
răseseră taţ
enia.
—
— NMi se
ebu par
ni eon
e sau ue,
bu
n nie
ast. am au
a zit
.A r t
ecut pe laj umăt ae
t dint
re han uri
le
din oraş,înainte săajungăai ci.A i nt
rat, s-auit
at în jur şi a pl
ecatf ărăni cio
vorbă,chi
arşilaHanulRegal.Caşicum n- arfiturnatcugăleataafară.
— Poat e căs-a gân dit căai cie cel maicom od.
Remarcapr oduseun hoh otpu t
ernic derâs.
— Eu amau zi
t căni cin- a ajuns în Pat
ru R egidecât după cădereanop ţi
i,
iar cai
ilui arătau foart
e o sen
tiţi
, de p arcăfăcuserătotdru mul î n gra
bă.
— Dardeundeo fi veni t
, del -a pri
ns î
ntunericul pedru m? Numaiun
prost sauun neb un pleacă al d ru
m şi -şiplăn
uieşt
e otutl atât de nechi
bzu i
t.
— O fi elpr ost
, dare şiboga t
. Am au zi
t căar e dou ăt răsu
ri, dintr
e care
una pen t
ruservi torişibaga je.Mi roa
se abani , ascul
taţi ce vă sp
un. I-aţi văzu
t

man ti
a?
— E M
i-arpu
ţp
il
ăcea
n camgr mi
şie u
ăsuţ nat
pen rca sta
u gusta.
ul meu, dar am zi s-o mer eucăun
bărbatpoatesăfieori câtdegras,dacăar eîndeajunsdemul taur.
Chicotiră toa t
e,f oa rt
e amuzat e,iar bucă tăreasaî şidădu ca pul pe sp ate şi
scoase n u hoh otde â rs, caun t unet. Rand î şil ăsăf urculi
ţa săcad ă pe arf
f urie;
tocmaiî it r
ecu se r p
in mi nte ceval a ca re n u se a migân dise ânpă a tunci.
— Mă î ntorci medi at, murmură el . Matî ncu vi
inţă,î ndesân du-şiî n gu ră
un cartof.
Rand se ri
dică ,îşil uă mant ia şici ngătoa reape ca re atârn a sa bia şişi -
o
legăa lb râu,î ndrept ându- se psre uşa i d sp
n ate.Ni men i nu-l băgăî n seam ă.
Afară, turn a cu găl eat
a. Îşitrasegl ugape och i şimant ia pe umeri ,
strângând-o p e ân
l gă ru tp î n ti
mp ce r st
ăbătea nîf ugă cu rt
ea. Per deau a de ap ă
ascundeat otul în jur ,î n afară d e momen tel
e n î care u fl
gera, dar r euşisă
gă sea
scăt otuşice ă cuta. Caiifuseseră duşiî n graj d, dar cel e d ouă că leşt
i din
lemn negru ,l ăcu i
t, er au încăaf ară şiscl ipeau, ude d e p l
oa i
e.Tu netel
e răsu nau
pe cer,i ar n uf ulger apărudeod ată ch i
ar dea supra h an ului. Cu aj utoru l scurt
ei
izbucni
ride u lmi nă, eldes cfi
rănumel e s cris cu l i
tereuri ai pe u şi
le c aleşt
il
or.
HowalGode .
Fără săi aî n seam ă ploaia, elr ămaseo vr eme î n p ici
oare,cu och i
il a
numel e pe car e n u-l maiput ea vedea. Îşiami ntise n ude văz use l ut
ima d at
ă
caleşt
il
e n egre,l ăcuite,cunumel e p ropriet
aru l
ui pe u şă, precu m şioa men i cu
piel
eal uci
oasă
, corpoen
lţi, cu veştminte ş i papucide cati
fea. Whit
eb ri
dge.
Desigur
, un neguţ
ător n di Whitebri
dge u p t
eaavean u motiv oa
frte nîtemei
at
pentru a se găsipe r d
umul spr e C aem l
yn .„Ce anume l îpoate purta pri
n
j
umăt atedi
nhanuril
edi noraş,înai
ntesă- laleagătocmaipecelî
ncar eteaflişi
tu? Ce anume să-lf acăsă et p rivească e parcă
d ar sifit ce
gă căuta?”
Rand seînfioră şi
, dintr
-odată, deven i conşt
i
ent de picăt
uril
e de ploaie
care ise scur
geau pe spinare. Man t
ia saer a de nădej
de,dar u nfusese ăcuf
tă
să
bălţi
i
ln
ţă
ecarp
ei
ept
setu
otn
au
di
ânasemen
ceau. ea
Dă dusot
p
ăoip
.
ntrS
e,e
dargr
ăb
ai
l uşî
nd
ă sărăt
eaflaspr
Jae
k h
,caan
r ,
e- căl
it
ăicân
a d prin
calea.
— Măi , măi, măi. Singur, afară, pe întuneric.Întunericu-i peri
cul
os,
băiet
e.
Din cau zaploii
, părul i sel i
pisede f ru
nt e.În cu rt
e nu se maiafl a ni
meni,
î
n af arăedei . Se nîtrebă dacănu cu mva a Hke ajunsese a con
l cluzi
a că-şidorea
sabia şi flau t
ul îndeajuns de mul t pen tru a u it
a d e mulţimea ca re r
tebui
a
f
ăcu tă să ai m rămân ă nî sala ceaar me.
Şt
ergându- şiapa din och i cuo mân ă,o dusepe ceal alt
ăl a mân er
ul
săbiei
. Chiar şiudă, pi el
eabi ne p relucrată ă se
saf oa
lrte b i
ne cu pri
nsăî n
pumn.

dragul—beri
Oar e Hake
i sal e,înalochotă
săr
â tcăt
meargă oţinoam
u en
deva ii
ndăi
uea să
o săse r
ăm
oaân
tpăşi
ă ai
ci
di
stn
rumai
a un de
pi
c?
Dacă- i pe aşa, să i cem
z că m asa st aa p e car
e aml uat-o e nîdeaj
uns pen tru ce-
am f ăcu t până acu m, deci putem pl eca.
Stând a l adăpost în cadru l uşii
, uscat şif eri
t de pl oaie,bărb atul cel
masi v se i tă
u af ară şipuf ni:
— Pevr emeaast a?Apoipri vireasaal unec ăî nspr e mân a pe car e Ran do
ţinea e p mân eru l sabi
ei. Şti
i, euşiSt rom am f ăcu t un r ămăşa g.El zi ce căi a
furat ch est
ia ai a de al buni că-ta. Eu unul cr edcăbuni că-
tat e-ar fugăriî n jurul
coteţ
ului de p oru mbeişit e-
ar at ârna n î băt
aia vâ ntului dacăi -ai f
ace n ua ca
asta.
Şi rânjise. Avea dinţii galbeni şistricaţi
,i ar râ njetulîlf ăce
a să ra ateî ncă
şimaifior os.
— Noap teanu s- at erminatî ncă, băi
et
e.
Ran d sest recu
ră pe l ângăel ,iarJak sedădu a l o parte,ch icoti
nd
duşmăn os. Ajuns n îăuntru, băiatul îşiscoase an t
im
a şi se aşeză pe b ăncu ţ
a d e
unde pl ecase cu numaicât eva cl i
pe n î urmă.Matt er minase a ced
e-a d oua
porţi
e şi era o cu patcua r teia,mân cân dînsă m aiî ncet de-acum, dar işcumai
mul t
ă co ncen trare,de p arcăaer h
otărâtsă ermti ne ott, ch i
ar dacă l p
esnea. Jak
se şeza
a se ân lgăuşaca re dădeasp re grajduri
, sp ri
jinit de p eret
e,cuoch i
il a ei.
Ni cimăcar căt buăr
easau n păr ea i d
spusă să-i ad resezevr eun cu vân
t.
 — E d in W hiteb
ri
dge, î
lînştii
nţa Rand pe Mat , cu oce
v scăzu tă;nu era
nevoi
e să mai preci
zeze desp
re ci
ne era vorba. Capul lui Matse nî drep
tă căt
re
el
, cuo b ucată de carne d
e vacă rămasăui t
atăî n furcul
iţaînălţ
ată spre gură.
Conşt
ien
t de ap
ft ul că ak
J îi urmărea,Ran d se ujca niten
ţion
atcumân car
ea
di
nf arf
uri
e.De- acum nu maiput ea mbîuca i n
mic,nicidacă rafi muri t de
f
oame,dar încercasăse r p
efacăi nter
esat de mazăre, în t
imp ce-i povest
ealui
Matdespre r
ăsutri şidespre ce useser
sp
ăf emeile – nîcaz că nu au zi
se cu
urechil
e
Şilu i
.
eral i
mped e căn- of ăcuse. Mat cl i
pi surprnis şiscoaseprintre di
nţi un
fluierat
, apoipri viurât mânca r
eadi n farf
urie şi morm ăi ceva
,l ăsâ
nd f ur
culi
ţa
j
os.Randî şidoricapriet
enulsăusăfif ăcutmăcarunef ortsăfieprudent.
— Pe urm el
e noa stre,rosti
seMat ,încreiţ
ndu-şif runtea.Iscoa
dă a Celui
Întunecat?
— Poa te.Nu şt i
u, r ăspunseRan d, privind la sil
ueta masivăa lui Jak,
care se î
ntindeacuagi l
itate,dezm orţi
ndu-şiumeri ilargi, cade fierar. Crezică
putem t rece de ? el
— Numaidacăf acem tămbălău ,i aratunciHak e şicelăl
alt o săap ar
ă şi
ei. Şt
iam eucăn- ar fit rebuit săne op ri
m ai ci.
Ran d rămase cugu r
a căscată,dar ,î naint
e săpoat ă spună cev
a,Hak e

ap ăru
umăru lprin gi
hanuuşal
ui .ca
rek d
Ja ăd
seeadunîsal
se a ea
să mare.
stnîSutrom car
şa se
e ărea
dzea nî
ăd el
şi
,a
spatpl
e.ecat pest
e
— Ce f aceţ i
, aveţi de gân d săst aţitoa tă noapteal a masă?serăst i Hake.
Nu v- am hr ăn it ca să -
mi st aiţ ai
cidegeab a.
Rand î şipri vipri et
en ul
.
— Mai t ârzi
u, î i şopti Mat, nea uzi
t, aşacăî şiadunar ăl ucruril
e,su b
priviril
e vigil
en te al e ce l
or rei
t. Î n sa la cea mare, stri
gătel
e ce l
or ca re erea
c u
jongleriisaudi verset i
tl
uridecânt ecer eî
ncepură,deî ndatăceeiî şifăcură
ap ariţi
a. Bărbat ul cuman tia de cat i
fea – ow Hal Gode – pă rea nîcon t
inuare să-i
ignoreepoţ ti cei din juru l său, dar eraot taşezat pe margi neasca unului. La
veder ealor,sel ăsasepespat e,iarpebuzeiseaşt ernuseacelaşisurâs
mul ţumi t de maiî nainte.
Rand ve nisepri mul pe sce nă,pen t
ru a cân t
a Cân d sco t apa di nf ântână;
gân dul nu- i pr ea st ătea nîsă al mel od i
e.Ni ciunul nu părusă age b ed se
amă
cele câ teva not e p e ca re e l gr
eşise, încercă se să gâ
ndească la ce reb
tui a săf acă
pen tru a scăp a,şisă u n se i u
te al God e.Dacăer a pe u rmel e or
l, nu aveai ci
n
un sen s să-i ar aet că şi dăduseră seam a.Câtdespr e scăp are…
Nici
odată pân ă atuncinu obser vase cebu nă capcan ă era un han . Hake,
JakşiSt rom nicimăcarnueraunevoi ţ
isă- isupravegheze,căcimul ţ
imeal e-ar
fi datde ş t
ire da că el sauMatpăr ăseau sce na.Cât ă vreme sal a ceaar m
e era
plină d e ulme,Hak e nu-i put ea ritmite pe Ja k saupe S t
rom după ei , dar i ci
n ei
nu puteauscap ăf ără ca a h
ngiul s-
o şt
ie.Şi mai era şiGode,care e l
supravegh
eafiecar e mişcar
e.Era aşade caragh ios,că rafi izbu cn
i
tî n râs,dacă
nu-i ar fivenit să verse.Trebuia pur şisi
mplu să rămână nî gardă şisă şt
aept
e
pri
lej
ul ni
merit.
Când schimbă locul cuMat , Rand gemu nî si
nealui. Matseui ta urâtl
a
Hake,l a S
trom şil a Jak, fără să-
i peseacăd eiîl ob
servau. Când nu era cu
mân a pe mingil
e color
aet,şio st r
ecura sub surt
uc.Randî ncercăsă-ifacăun
sem
posin,
bildarn
să cel
i al
cial
tn
nu u-
ma l
ib ăgă
aşt
ept
enîseam
să ă.
rămânDacă
ă singuak
H.
rieI v
edea
ar dcu
acă-mva
l ved ur
bi
eau nu
bl,aţ
ărber
a
i
i
adunaţ iîn han , se rpeaput ea ca jumătae
t d i
ntre ei să reacă
t de p art
ea
hangiului.
Şi
,l ucrul celmai rău d i
ntret oate,Mat seui ta de dou ă ori mai urât l
a
negu ţ
ătorul din Whitebri
dge –scoaI dă a Celui Întunecat
? –, i
ar odGe l î
observase. Nu avea mcu să un fi ob ser
vat, dar asta nu părea l să-
nelini
ştească
deloc. Ba ch i
ar zâmbetul i se ărl
gise,iar elîif ăcuse uli Mat n u sem n din cap, ca
uneicu noşti
nţe vechi
, apoi se i u
t
ase alRand şiri di
case ntîreb
ător dintr-
o
sprâncean ă.Ran d nu voi a să fla
e cent r
îebare avea cel
alal
t de p us.Î ncer
căsă
evi
te să -l pri
vea
scă, dar ştia căerar ea
p t ârzi
u. „Prea târzi
u. Din nou prea
târzi
u.”

Sabi aUluniRsi
nn
a gu
d. rOl
ucrl
ău
sapăre
se aalşol
sădtul
. buresa
Doi cal
u mu
tr lb
ei bărba
ărbat
ţu
ilui cu
se pa
rman
op itie deej
aseră cat
adif
dea.
e el,
clăti
nându- se e p pici
oare,casă -
lî ntrebe dacăerant rî
-atât de n epri
cep ut l a
muzi că nî cât cr edea ca areevoine d e apărare,dar i nunul nu ob
ci servase ncăî
peceteabât lanul ui
. God e nîsăo o bserva se.Mâi nile sa l
e p ali
de sencl î
eşt aseră
una de a lt
a, i ar elr ămăsese ncru
înt at, cuoch iil a sa bie,o u lngăvr eme,î nainte
ca zâm betul să- ir eapară pei p.
ch Cân d zâmbi se n di nou , nu maier a a t
âtde
sigur pe nsi e camai î nainte.
„Măcar atâ,t segân diseRan d. Dacăelcr edecăsu nt demn de pece t
e,
poa t
e n e asă
l î n pace. Atuncinu mai t r
ebuie săne acem f gri
ji decât n ce-
îi
priveşte p e H ake şi pe oa men i
il ui .
” Nu er a u n gâ nd pr ea nî cu raj
ato,ri ar od Ge
con t
inua să- i urmărească, î
n ciuda sab ieipe ca re R and o purt al a şold. Şi să
zâmbeas că.
Lu i Ran d, noa pteai sepăru sel ungăcât un annt r
î
eg, din pricina t uturor
och i
lor nd îreptaţi spre el: Hake,şiJak, şiSt rom, cavu lturii care u rm ăreau o
oa i
e răt ăcit
ăî ntr-
o ml aşt
ină, God e c are a şt
epta, par căpr evestind ceva rău .
Încep use să cread ă căt oată ulmea i d
n încăper e lîurm area, din ci ne şt ie ce
mot iv ascu ns.Aburi i vinului acru şimi asma ca re seăsp rân dea i d
n trupuri l
e
mur dar e şi t
ransp irate lîîmpr esurau, i ar hărm ălaia voci l
or lîameţ ea,
tulbur ându-i ved erea, atât de tarencât î n
pâ
ă şisu netul flaut ul ui începuse să -i
spargă rech
ui le.I se ăpreacăt unetele răsunau chiar în crei
erullui. Obosea
laî l
apăsaca or eu
gtat
e de fier.
În cel
e din urmă, oamen ii care aveau se sătrezească odat
ă cu ori
zi
î
ncepuser
ă săse et r
ragă, urnindu-se an evoi
e.Fermierii nu dădeausocoteală n
î
f
aţa ni
măn ui
, dar er
a ulcru cu noscut că egu
n ţăt
oril
or u nl e p
ăsade
mahmureli
le căru
ţaşi
l
or e p care-i pl
ăteau. Târz
iu, î
n noa pt
e,sa l
a cea mare
î
ncepu să se gol
ească î
ncet, pe măsu ră ce şi cei careeau avcameer al cat
ul de
sus seGoduecea
drăm
u ăsese
pe ârndl
utl
ia lcu
mu l
ca
cl
ire,
en.cu
t Cân p
daşi
Ranî
mp
dl et
sei
ci
îţ
i
n.
ti
nsesp r
e cu t
ia de pi
elea
flautului
, că scâ
nd, God e se di ri
căşi -
şil uă mant i
a p e b raţ. Fetel
e car
e serveau
tocmaiî ncepu seră să strângă,bombăn ind câte ceva espre
d nul vi
vărsatşi
vasel
espart e.Hakeî ncuiauşadinfaţăcuochei emar e.Godeî ltraseîntr-
un
colţ o cli
pă,i ar anhgiul ch
emă o emf eie casă- l conducăl a una di n cameer.
Bărbatul cuman ti
e de cati
fea el aru
ncă ul i Matşil ui Ran d un zâm betsu peri
or,
înai
nte să dispară la cat
ul de sus.
Hakeer al a rândul său cu och iila ei. Jak şiSt rom st ăteau e-d
o parte şi
de a l
ta.
În grab ă mare, Ran dtermină cu t r
s
ânsu ll ucruril
or, pe ca re şile puseî n
spate,de- abia i ţ
nându-le,cumâna st ângă, pen t
rua p utea să -şiscoată şi

sa
t bi
reba.
uiaNca
u o r fău
estcu î
ncă
l să a,
fledar to
câ v a
i
a să
er deştoi
e
bosică
. erar
t egă
pt it
.Î şiî năbuşiun căscat; nu
Cu ge sturist ânga ce, Mat î şist rânseşielarcu l şicelelal
telucruri
; apoi
î
nsă, văzân du-l pe H ak e aprop ii
ndu- se mpîreună cucei doi
,î şivârî mâna su b
surt
uc.
Hake ave aî n m ânăol ampă cu l u
eişi, spre mareami rar
eal ui Rand, l
e
f
ăcuo mi căpl ecăciune şi le a rătăo u şăl ater
ală.
— S alt
elel
e voa stre su nt acolo.
Jocul său ar fif ost per fect
, dacănu ar fi st râmbatuşor di
n buze. Mat
f
ăcuun se mn di n bă rbie căt r
e Jak şiStrom.
— Ai nevoi e şide ăşt ia doicasăne arăţ i drumul?
— Sunt un om cuav eer,mor măi e Hake, aran jându-şişor ţ
ul murdar de
grăsi
me,i ar oa men i
i cu ave re r t
ebuie săfie g rj
i
ulii.
Zgomot ul unui t unetf ăcu erest
f rele săsecl atine,iar elaru ncăo pri vi
re
cusu bînţeles spre a tvan, apoil e zâm bi larg.
— Ei , vreiţsăvăved eţi paturi
le sa u nu?
Rand seî ntrebăces- arfi î ntâmpl atdacăspu neau că voi
au să pl
ece.
„
Dacă i aşti cuad evărat maimul t
e d espre mân uirea sa bi
ei, decât cel
e cât
eva
l
ucruripe ca re iţl e-a a r
ătat Lan…”
— I a-oî nainte,î i poru nciel ,încercân d săpară dur. Nu- mi pl
acesăfie
ci
nevan î spateel meu .
 Strom chi
cot
i, dar Hake încuvi
inţă ca
lm şiseî ntoarsecă
tre uşal at
erală;
ceidoibărbaţ
i masivise ul arăpe urm el
e uli, cumer sullor egăn
l at. Trăgând
adânc a
er nîpiept
, Ran d aruncăo pri vi
re nostal
gi
căsp re uşabucătăriei
. Dar,
dacăHak e n
îcui
ase ej d
a uşa i d
n spate,luând-o a
lf ugă - n
ar fifăcut decât să
gr
ăbească maişimul t ceea ce dorea să ev
it
e,aşaca lîurmă p osomorâtpe
hangi
u.
Ajuns l
a uşă, şovăi puţ
in, i
ar Mat sei zbi de el
, din sp
ate.Îşidădu sea ma
l
a
beznce
ă.Nuser
ve
maaill
am
ampp
aa,cad
i
rn
efmân
ăceaa u
săsl
eiîHak
nt e.
rez Uşa
ăreascăsăd
d
iluea
et
elnl
eît
r
u-
io
Jaksal
ă
şiStcu
rf
ound
m,îat
i ă nî
dădea curajul să co nti
nue.Măca r aşaî i putea ved ea e p cei doidacăse
î
ntorceau.„ Şi at
uncice- aş afce?” odea
Pua scâ rţâia sub paşiil or
.
Sal
a set ermina cuo uşăgr osolană,nev op si
tă.Nu ob servase dacămai
erau cumvaşial t
ele p ri
n aprop iere. Hake ş i aco li
ţi
i săii ntrară
,i ar el î
i urmă
grăbi
t, ca să nu l e ase
l răgazu
l de aî ntinde o ca pcană,dar ak He n u f
ăcu se
decât ă ri
sdice amlpa, arăt ându-le n îcăperea.
— Aicie.
O căm ară vec he – aşal e spu sese, da r
, du păcu m ar ăat,încăpereanu m ai
fusese ol
osi
ftă de ceva vr
eme.Era pe u jmăt ate p li
na cubut oaie vechi şilăzi
sparte.Din maimul t
e ocu
l ridi n tava n se scu rgeau şi
roaie de ap ă, i
ar unul din

och
Rafi
tu
uri
ril
e
e er
l f
re
e st
aur
ei
p l
inmu
er d
uar
c e
totera
el
f
ulpadrt
s, n
e lă
isâ
mi nd
cu ri
,ploa
şi i
a
aprsă
oapp
eătru
otn
td
ulăera
nest ina
cogheri
t
peri
t ă
d.e
praf. Fusesee- add rep tul surp rnis să d va
ă acol o salt
elel
e p romi se.
„Sabiaî l nelinişteşte.N- o săî ncerceni mi c,până nu n e ved e dorm i
nd.”
DarRan d nu av eani cio i ntenţie sădoarm ă su b acoper i
şu ll ui Hake.De
cum pl eca anhgiul , plăn uia săi asăpe er feastră.
— Mer ge, încu vii
nţ ă el, cu och i
il a Hak e,t emându- secaacest a sănu e l
f
acă sem n celor do i
, care ânjr
eaual ături
; de- ab i
a sebţ ai
nu să u n-şiumezească
buzelecul imba.Lasă- neşil ampa.
Hakemorm ăi, daraşeză lampa pe un raf t. Apoişovă i, privi
ndu- i,i
ar
Ran df u si gur căer a pe p unct ul săl e d eaor din lui Jakşil ui St rom săsar ăla
ei
, dar p rvi
iri
le iîcă zu ră e p sabia băi atului,i ar p e chip i seaşt ern u o expresi
e
calcul
at ă şiposom orâăt.Lef ăcuse n u sem n di n capcel or dou ă mat ah al
e,care
î
l urm ară surprinse f ară din î ncăp ere,fără săse m ai uite nîap oi
.
Rand aşt epta cascâ rţâit
ul paşi l
orl orsăsepi ardă în dep ărtare,apoi
numărase ânăp al ci ncizeci
,î naint e să scoa tă ca pul pe u şă. Era n îtuneric
beznă,cuexcepţ iaunuidr eptunghil umi nos,car epăreal afeldedepart eca
l
una: uşa ca re d ădea nîsal a mar e.Cân dî şit rase p ca
ul l a oc
l nî ău ntru
, observă
ceva mareare c esmi şca, î
nî nt uner icul de ân
l gă şa u nî depărtată:Ja k sau
Strom, de ază.
p
 O scu rt
ă cercet
area uşi iîi spuset otcevoi a să tiş
e,şinu era u veşt
i bune.
Scân
duril
e erau groasesol şi
i
de,dar nu exi sta vr
eun lacăt sauvreun zăvor pe
di
năunt
ru . Tot
uşi
, măcar se esch
d idea nîspre ei.
— Cr edeam căo săsar ă pe noi, şopt
i Mat. Oare ceaşteaptă?
Î
şiscoa sepumnalul şi
-lţineaî ncl
eşt
atî n mână. Lumi na lămpi
i se
refl
ect
aî n lamă. Arcu
l şitol
ba zăceau uitate pe podea.
— Aşt eapt
ă săadormim, răspunseRan d, cău
tând pri
ntre butoai
e şil
ăzi
.
Aj
ută-
mă
—săgăce?
De sescDoar
cevacu
n-car
aieîs
nă
tr
-bl
o
adch
ev
ăez
rudş
ea.
gân
d sădorm
i ai
ci
, nu? Haisăi
eşi
m
pe erfeast
ră şi va l
ea . Pref
er său fi ud decât mort .
— E u nul l a cap ătul săl
ii
. Dacăfacem vreun gzom o,
t o săvi nă peste noi
î
nt r
-o cli
pită. Cred căHake a r pref
eraăsai bă de- aface u c noi t
reji decât să
rişt
e săne a lse să fugim.
Morm ăn
id ceva, Mati seal ăt
ură,darpri ntre rămăşiţ
ele din î
ncăp ere nu
se fl aa nimic olfosi
tor. But oai
ele era
u goal
e,l ăzi
le sparte şi
, chiar dacăar fipus
toate cel
e n îfaţ a uşii,t otn- ar fi upt
ut împiedi
cape ci nevas- o desch i
dă. Apoi
Rand zărise n u obiect famili
ar pe unul di
n rafturi. Două p rop
tele,aco peri
t
e d e
rugină şide p raf. Le ulase e dallocullor
, rânjind. Î
n mare g rabă, le vârâse sub
uşă , şiaştept
ân d ca n u nou t unetsă zguduie han ul di
n temelii,l
e n îdesase

a
rcol
o
ăsu,
flarcu
ea,doual
ascu tl
ov
âni
dturi
. Nuiuse
ţi cu
ua că
l
zeacâiudl
. Tu
ecât pln
oaet
u
alcare
i amuţ ise
at,
bi
ea aî
r el
n acoîşi ţ
i
perinuse
ş. Nicio
scândură d i
n pod ea u n scârţâia su b gr eutatea i p
ci
oa rel
or car e se r ap
op i
au.
— Fereasrta, arăt ă el.
Judecân d după mur dăria care seî nt ări
seî n jurul ei , aceasta nu mai
fuseseeschdi sade a ni de zile.Se n îcorda ră amândoi ,î mpi ngân d cut oatăf orţa.
Genunch iilui Ran dî ncepu ră săcedez e,cân d, deod ată,o văzu ră mi şcându-se;
cucât se deschidea m aimul t
, scârţâia mait are.După ce o împinserăî ndeajuns
casăpoa tăt rece, dădur ă săi asă
, apoise p o
riră.
— Sân geşicen uşă! mârâi Mat . Nu- i de mi rare căHak e nu- şifăcea gri
j
i că
am put ea scăp a p e aici.
În lumi na lămpi i, barele de fier ,î nfipt eî ntr-un cad ru ,totde fier , scl
ipeau
ude d e ploai
e.Î ncer cându- l
e,Rand văzu se că erau t ari ca i p
at
ra.
— Am văz ut ce va, murmură Mat , şiseap ucăsăsc ootcească grăbi
t prin
raf
turi,întorcându- se cu o rangăru ginit
ă.
Înfipsese unul di n cap et
e sub cad rul de fier ,i ar Ran dt resări
sesp eri
at.
— Mat , să nu f acem zgo mot.
Celăl
alt sest râmbă şimorm ăicev a cuvoce j
oasă, darnu maicon ti
nuă.
Rand î şipuse â mniile p e capătul răngii şiî ncercă să se r p
op t
ească nîpod eaua
din ce nîce a mi udă de p l
oa i
e,de su bf ereastră. Se a uziun t unet,iar ei
î
ncep ură săî mpi ngă. Cu un zgom otascu ţ
it şich inuit, scose dcu i
ele care se
mişcau din loc,şica re-ifăcuse ul
i Rand piel
eade găi
nă, cadru lieşi puţ
in di
n
peret
e – a dr numai foart
e,f oa
rt
e p uţ
in. Aşt
ept
ând t
unetel
e şi t
răsnetel
e,
î
mpinseră ar işii
ar. Nimic.Din nou ca dru
lieşidoar oa
frt e puţin. Ni
mi c.Încă
puţ
in, cât un fir de p ar. Ni
mic.Nimic.
Brusc, Rand alunecă pe podeaua udă,şiseprăvăli
ră amân do
i. Rangase
l
ovi de bare cu un zgom otca ed gong.El rămasentî
ins p e os,
j ţ i
nân du-
şi
răsu
flarea ascuşi lt
ând. În afarăedp l
oaie,nu se maiauzea i mi
nc.
Mat
— nî
Î şi
f
elcerce
u tă
ad
l ăst osu
n-ol j
să upui
mait scăp
al pal
mei
ăm n,
i a
cipoi
od
atăse
. ui t
ă urât la Rand.
Cad rul de fiersemi şcase puţi
n, darnumaicât săbagi două deget
e
ded
esu
bt ul l
ui.Î n spaţi
ul îngu stse ved eau zeci de cuie groa
se.
— Tr ebui
e săne maist răduim puţin, îlîmbărbătă Rand, ri
dicân
du-se.
Dart ocm aicând vâr î rangasu b margnieacad rul
ui, uşascârţâi
, de par
că
ci
neva î
ncerca s-o deschidă. Numai căprop telel
e lîîmpiedica
u. Ceidoibăi eţ
i
sch
i
mbară o p ri
vi
re nîgri
jorat
ă.Matî şiscoase i n
d nou pumnal ul. Uşascârţâi
di
n nou.
Tr ăgând aer î
n pi ept şiî ncercând săpar ă cal
m, Ran d spuse:
— Hai , pl
eacă, Hake. Înce r
cămşinoisăad or
mi m.
— Mi -et eamă cămă l uaţi drept al
tci
neva, seau zi
seun gl asat âtde

mi
Haker
eosşi
…şi
dbe
ăi p
l
eţ
ii
nl
i udien- si
one,săî
ncât
ne m er
aiasu
li
mp
pered
ee ci
nm
.Dore b vor
ub ea:
şt
ean,How
i alGod
ar deie.
mi
dnJupă
eaţânn-o
să acăf altceva decât săse m i
re u nde aţ i di
spărut. Daţi-
mi drumul î nău ntru,
tineri
i meipri eteni. Tr eb uie să vorb im.
— Nu av em cesăvor bmi cudu mneat a,i-o-ntoar
seMat . Pl
eacă şilasă-ne
să do rmim.
Gode chicoti răut ăcios.
— Dar fireşt e căavem cevor bi. O şt i
ţi şivoi l
af elde bi ne cami ne.V- am
cititîn privi
ri. Şti
u cesu nteţi
, poat e mai bi ne decâ t voiînşivă
. O si mt di n toat
ă
fiinţa voastră.Dej a su nteţi, pe ujmăt aet,î n putereast ăpânului meu . Nu mai
fugiţi şiîmpăca ţ
i-vă cu gândul. O să văear mgă m ult maiuşor . Dacăvă găsesc
sco rp
iil
e din Ta r V alon, o s ă vădori ţi săvăfi t ăiat gâtul,înainte cael e să
termine cuvoi , dar - no s- o puteţif ace. Numaist ăpânul meuvă oa pte apăraed
ele.
Randî ngh i
ţiî n sec.
— Nu şt im despr e cevor beşti
. La să-ne în pace!
Podel
ele din sal aî ntunecat ă scârţâiră. Gode nu er a singur.
Darcâţ i oam eni săfi put ut aducecuel ,în numaidou ăt răsu
ri?
— Te rminaţi cu ros pt i
ile,t i
nerii meipri eteni
. O şt iţ
i. O ştiţifoarte bine.
Marel e St
ăp ân alÎ ntuner i
cului v-aî nsem nat cu peceteal ui. E scris că, atunci
câ nd se va r
ezi
t, noi i St ăpâni ai Spai meivor ficol a
o p entrua- l sl
ăvi. Pesemne
căvo i su nt
eţi doi dintre ceş
at i
a, al
tfelnu aş fif ostt ri
mis săvăgă se
sc. Gândiţ
i-
vă.Viaţ
ăveşni căşioput eremaipresusdevise.
Din glasu llui seînţel
egea cu şuurinţ
ă căt ânjea,lar ândul său
, după
aceaut er
pe.
Ran d aru ncăo pri vi
re sprefereast
ră,t ocmaicând un f ul
ger l
umina cerul
,
şiap roape că -i veni săgeam ă. I
zbucni
reade u lmi
nă iîarătă afar
ă maimul ţi
bărbaţi
,carest ăteaucuochiiaţi
ntiţ
ilaf
ereast
ră,fărăsălepesedeploai
e.

meu–— a lMă
vostob
ose
ru –ştesa
aşt
u ept
o ar
ăefi
s aţ
iast
a,
obli spu
gaise
ţ s-oGod
ae.
fceţ
i.OŞi săvă
nu su
va p
fiuneţ
pri st
ea ăp
plăân
cuu
tl
.uMa
ir el
e
Stăpân alÎ ntunericului domneşte a supra morţ i
i şipoa te săhărăzească aţa devi
după moa rte,saumoa rteaî nt impul vieţi
i, după cu m dor eşt
e.Desch i
deţi uşa.
Orice r a fi, f
ugavoa st
ră s-a ermi
t
nat . Deschideţ
i-
o,n- auziţi
?
Pesem ne cămaisp useşial tceva,pen tru că, di
nt r
-odat ă,ceva masi v se
izbi de uşă. Aceasta se ă cl
tină, i
ar prop tel
ele al
uneca ră u p
ţin, f
recându-se e d
podeaşil ăsând în urm ăo p ată de ru gi
nă.Uşase ăt cl
ină i ar şiiar,în t i
mp ce
mai mul ţi bărbaţ
i se zb ieau de ea . Uneor,iproptelele rezist
au; alteorimai
alunecau puţ i
n şi,încet încet
, uşase eschd i deaf ără mi lăî nspre ei.
— Supuneţ i
-vă, le ceruseGod e de dincolo de uşă, sau să o văpet rece
ţi
veşnici
adorindu-văs-ofif ăcutlavreme.

privi
rea— Dacă
imi
utăn auluav
ieR
mande
d;al es
oc …
hiil î
n
uice
fp u uM
ugea ad,
teumez
colindu
o-col -
o,şica
buz
oel
chei
icu
unli
umba,
i vi sub
ezure
î
ncolţit. Era al bl af aţ
ă,şivor beagâ fâind. Am put easăsp unem da, apoisă
fugi
m mait ârziu. Sân geşice nuşă, Ran d,n- av em cu m sc ăpa!
Urechil
el ui Ran d păre au nî f
undat e cusmocu ri de l ână;cu vintel
e de- abi
a
ajungeau pân ă a l el. N-aveau cu m scăpa . Tu netul răsu nă d i
n noudeasu pra or
l,
î
năbuşi t de zbiucn ireaunui f ulger.„ Trebuie săgă smi o ca l
e.” God e el st ri
gădin
nou , poruncitor, ru gător;uşase m aidesch i
se n u pic.„ O cal e.
”
Brusc ,î ncăpereaseumpl u de l umi nă;nu semaive deani mic.Aer ul
răsuna de muget e şi ardea. Ran d se mţ si iluatpe su s şi i
zbit de zid. Căzu se
grăm adă p e p od ea, cuur ech i
le i ţ
uind şipăru l măci ucă. Ameţ it
, se i dr
icase cu
greu î
n pi cioare.Gen unchiiî it remurau, aşacăse sp ri
ji
ni de p ereet pen trua-şi
recăpăta ech il
ibru l
. Priviui mitî mprejur.
Lampa,car e serăst urnase pe margi neaunui a dintr e puţinele raft
uri
rămase nîpi cioare,ar deaşil umi na î ncă. To ate b utoa i
ele şi l
ăzile,dintre ca r
e
unele senn î
egr iser
ă şif umegau , zăceau aco l
o u nde u fseseră aru ncate.
Fereasrta, cut otcubar el
e d e fi er
, dar şicea mai mar e p arte aper eel
tui
dispăruseră, l
ăsâ nd î n loco ga ură cumar gini ascu ţi
te.Acop erişul se nî cli
nase,
i
ar i n
d desch izătură eşeau
i pale d e ufm, care se uptaul cupl oa i
a d e afară. Uşa
atârna sm ulsă i d
n balamale,bl ocând i ntr
ar ea, aplecată n î af ară.
 Cuprins de o sen zaţ
ie de visare,ri
dicălampa. I sepărea cănu exista
ni
mic maii mport ant decât să se gu asi
r
e căceas
at a rămânea nît
reagă.
Deodată, o grămadă de l ăzi seprăvăl
i,iarMat seri di
căde ded esu
bt. Se
cl
ăti
na pe p i
cioare,clipind des şi pi
păi
ndu-şitrupul, de parcă se nt
reb
îa dacă
mai er
aî ntreg. Se uită spre R and cuoch ii mi
ji
ţi.
— Ran d?Tueş t
i? Eşti vi
u. Am cr ez
ut căamân doi
…
Apoiseî ntrer
upse, muşcân du-şibuze
le şitremurând. Trecuser
ă câteva
cl
firi
pe cu
ea p
ânăt
otca
ul.Ran d să-şidea sea ma cărâd ea, şiera pe punctul de a-şipier
de
— Ce s- an-tâmpla,t Mat? Mat? Mat! Ce s-
an-tâmpla?
t
Matsemaicu t
remurase o dat
ă,din cap pânăî n pi
cioar
e,ap oisepotoilse.
— Tr ăsnet
ul, Ran d. Mă ui t
am drept spre geam, cân
dal ovit baree
l de fier.
Trăsnet
ul.Numaivadapr oapeni mic…
Apoit ăcu u pţ
in, uitându-
secu ch oii mij
iţ
il a uşaprăb uşit
ă, iar gl
asul i se
ascuţi
.
— Unde- iGode ?
În cori
doru lîntunecat de dincol
o de uşănu se maimi şca nimic.Nu s e
maivedeai cinun semn şinu se m aiau zea in
ciun su net di
nspr e Gode sau
tovarăşi
ilui, deşi î
n bezn ă s-ar fi putut ascu
nde o rce.
i Rand se rezit căî şidorea

să
asigurfi
amu ri
că t
, dar
aşa n-
era.arNi
cifiafscos
ară, dit
nrupen
ni
col
o mi
dec ocu
n
îl
l ume
l în cacap
reulu
fp e u
seseşă,
erp
epen
elt
te,runua se
se a
mi
mişca nimi c.Dar n îăuntruse m ai trezi
seră a şi
l
ţi
i. De,l a ca tul de su s al
han ului se au zeau st ri
găte d e uimi r
e şi zgom otde p aşi.
— Săpl ecăm câtmaipu t
em.
Sep arând, cu i m
şcării uţi
,l ucru ri
lel orde vech i
turil
e di năuntru , apucă
braţulluiMatşiî lconduse,apr oapet răgându- ldupăel ,pringauracăscat ă,
înspre b ezn a de a f
ară. Mat î i strângeabraţ ul,î mpleti
cindu-se e pâ l
ngăelcu
capul î nainte,î ncercâ nd să -
şil i
mpezea scăpri virea.
Tocm aicân d si mţeapri mele pi cături de pl oaie pe ch ip, deasupra han ului
se zări un f ulger,i ar a Rnd se op ribru sc nîl oc. Oamen i
il ui God e erau î ncă
acolo,zăc ând l a p ământ , cupi cioa rel
e n îspre d eschi
zătură. Lovi
ţi de p icături
le
de p loaie,och iilor esch
d i şiprivea u fără ă sva dă că tre cer.
— Ce- i?î ntrebăMat . Sân geşicenu şă! De-abia reuşes c să-mi vădmân a,
fir-ar să e! fi
— Ni mi c,răspu nseseRan d.„ Norocul. PeLu mină… Aşa o fi?”
Tremurân d, îl condusecumare gri j
ă pe Mat , ocol
ind cad avrele.
— Doa rf ulger
ele.
În af ară de f ulgere nu mai er a ni cio l umină, iar eiseî mpi edi
ca ră pri
n
şan ţ
urile d e p e străzi, chinuindu- se să ugă f cât maidep arte d e han. Matst ăt
ea
pur şisi mpl u at ârnatde braţ ul lui Ran d, aşa că de fieca re d at
ă cân d se
î
mpi
ed i
caunul , era câtpe ce să cadă amândoi
; gâf
âi
au , se mp
îl
eticeau, dar u n
se po
riseră di
n alergat.
O singura dată,Ran dîndrăzn i săseuiteîn u rmă.O singură dat ă,înainte
ca lp
oai
a să se ndesească,
î devenind o per
deaasu rzi
t
oa re care n ascu
dea
Căru
ţaşul Dansat
or. La l
umi na unui fulger
, zărisi
luet
a unui bărbat nîsp at
eel
han
ului, un bărbat car
e iîamen inţa cupumnul pe ei, saupoate cerul. Gode
sauHake, nu şt
ia, dar ori
cum amân doier
au la el
f de p eri
culoşi
. Pl
oaia cădea
pot
ci o
uli
tp
,î
ă n
pch
eni
tzân
ru d
au-ai î
nt
uzi r
-o mot
zgo e
tmne
eiţ
lăudeări
rm a
pt
oă.
ril
oF
ru
,geau
pe d pri
eanu
s pbezn
ra ă,
ru
l
etcu
elorurech
ea
urt
fu ni
i.
CAPITOLU L 33
Î
ntunericul aştea ptă.
Sub ceru l cade pl umb, căru ţa cu oţ r
iî nalt
e hur ducăi
a sp re răsărit
, pe
drumul sp re C aem lyn . Rand se i dr
ică i d
n culcuşul de p aie pentru a p ri
viî n j
ur.
Era maiuşor dec âtf usese nu ce as maidevr eme.Braţ eel pă
reaumaidegr ab ă să
se nt î
indă moal e d ecâ t să-
l ajute săse d ri
ice, i
ar o c li
pă i se ă pru
se că şicapul
voiasăisedespri ndădet rupşisăsepi ar
dăî nvăzduh,darer amaiuşor .Se
sprij
ini cuco atele de mar gi
neaj oasaşipri vipeisajul care alunecape â lngăei.
Soa r
ele,încăascu ns d e n ori
iî nt
unecaţi, se fl a
at ot su s,deasu pra capetel
or orl
,
dar căru ţat ocm ai intra,clăti
nându- se cu zgomot,într-un alt sat cuca se e d

căr
devămi
eni dă
se răroşi e,
mai a
ncop
u eri
mer ote .d
asee edieră. De a l pleca readi n Pat ruRegi , satele
Câţ ivaoam enif ăceau cumân a sauî l salutaupe HyamKi nch, f
ermi erul
î
n a că rui căru ţă sefla au. Jupân Ki nch, un bărbat cuf aţ a slabă şi taciturn,l e
răspundeade fi ecare atăd,fără să scoată pipa di n gu ră. Di n pri ci
nă că- şiţ i
nea
dinţiiî ncleştaţi, vorbee l s
ale e rau, de a f
pt, cu nep ut
inţ ă de n îţeles, dar p ărea
binevoitorşiast asedovedeadeaj uns;oameni iseî ntorceaul at reburilel or,fără
să el maiaru nce i n
cio p rivire.Nimen i nu părea i să-
bage ed seam ă p e cei doi
călători.
Deoda t
ă,Ran d dăd u cuoch ii de han ul sat ului. Era văr uitî n al b, cu n u
acoperiş cen uşi u, de ard ezi
e.Lumea ni tr
a şi i
eşea, f
ăcâ nd sem ne d in capşidi n
mâini . Uni i di ntre ei se op reausă vorbea scă. Se cu noşt eau . Ceimaimul ţ
i er au
l
oca lni
ci ,j udecân d după î mbrăcă minte – nî călţări, pan t
alon i şisu rtuce u n
f
oa rte d if
erite d e cee a ce u p
rt a şiRand, deşi dovedind o pr ef
eri nţă pen tru
dungi l
e co lorate.Femei l
e p urtau bon ete nîalte,ca re e l a scu ndea u ch i
purile,şi
şoruţrial be c u dungi . Poate c ă erau, cu t oţii,loca l
nicişif erm ieri din
î
mpr ej
uri mi.„ Dar a miare ast a vr eo mpiortan ţă?”
Se î ntinsel al oc î n cu lcuşul de pai e,pri vi
nd p rn i
tre pi cioa re sa t
ul ca re se
pierdeaî n dep ărtare. Pe margi neadru mul ui se nî şirau ogo are n îgrăd it
e şi
tufişu ribi ne n îtreţ
inute,pr ecu m şif erm e mi ci, cuhorn uride că rămi dă r oşie,
din car e sei dir
ca ufmul .Î n ap ropi
erea r dumul ui nu exi stau păd uri, cinumai
nişt
e crânguri, di
n ca re ulmease p ar
ovizi
ona din belşug cul emne de oc,
f laf el
de il
nişt
it
e c a şif ermee.
l Dar cren gi
le se nîăl
ţau desfrunzit
e p e ce,
rî ndărăt
nice
precum cele din păd uri
le sălbat
ice e dal apus.
Pe mijl
ocu l drumului, un şir de căruţe cu covi
l
t i
r veni hurducăind din
ceal
alt
ă direcţi
e,î nghesuind-o pe-
al or ntîr
-o margine.Jupân Ki nchîşimut ă
pipa î
n co l
ţul gu ri
i şiscu i
pă printre in
dţi. Cu un oc hi lar oata di
ntr-o part
e,ca
să se gu asi
r
e că unrămân ea lb
ocată nît ufişuri
,î şicon t
inuă d rumul, st
rângând
din buNze
iciunt
u
a
unlci
di
ncâ
tn
redcăpru
rivi
ţ a
aşil
ai
i ul
ca
renegu ţ
ă
pocn t
ori
eaulor
d.i
n bi ce,îndemnându- şiatel
aj
ele
de opt ca i şini ci
unul di nt re paznici
i pos omorâţi ca re şed
eau î n şeil
e or
l, pe
l
ângăcă ru ţe,cuumeri il ăsaţiîn jos,nu aru ncăvreori vi
p
re n îsp
re căru
ţal or.
Randî i priviîndepărtân du-se, cuo st rângere d e niimă.Î şivâr âse ânma pe su b
man t
ie,ap ucând mân erul sab i
ei, şin-o scoase e acol
do p ână ce unt recu
ră şi
de ulti
ma c ăruţă din şi r.
Pe cân d aceast
a seî ndepărta,hur ducăind, sp re satul prin care tocmai
trecu
seră, Mat se nt îoarse re sp eldin loculî n ca re ă st
tea, alăturide erm
f ier, şi
se p a
lecăpână ce- i pri nse ripvi
rea. Eşa raf care-l apăra de p raf, câ
nd eraevoin e,
î
i proteaj acu m och ii
;o î ndoise e d mai mul te o rişişi -ol egase e p ru
fnt
e.Chi ar şi
aşa,t r
eb uia sămi j
ească ochiiîn lumi na cen uşie d i
mprejur.

—RanA
dicl
vă zi
ăt u
ntăceva
di acol
n cap ,o?i
arî
ntreb
Matăînel
cu îni
vi cet
nţ.
ă.Ce-
Nii cu
ci elnucăruţ
ă
vel
e?
zuseni mic.
Jupân i Knch elaru ncăo pri vi
re cu coad a och iului, apoiîşimut ăi arpi pa
şitrase edr fâie.At âtşini mi c m ai mult , dar se ed ea
v că băgase e d seam a
schi
mbul de p ri
viridi ntre ei . Calul i
uţ i puţ in pasu l
.
— Temaidorochi i
?î ntrebăRan d.
Mat î şiat inseeş arfal egatăl af runt e.
— Nu. Nu pr eamul t
. Numaidacămă ui t drept la soare,def apt. Dart u?
Tesimţ imaibi ne?
— Pu ţin.
Îşidăd u se ama căer a ad evăra,
t şich i
arsesi mţ eamaibi ne.Ce mi nune
să sca pi aşarep ede d e boa lă.Maimul t de at ât, era u n dar alLumi nii
.„ Trebuie
că eumi L na.Tre buie.
”
Deod ată, pe l ângăcăru ţ
ăt recuo ceat ă de că lăreţi
,î ndrept
ân du-sesp re
apus,caşică ru ţel
e n eguţătorilor
. Gulere u lngişial be a tâmau pest e p l
atoşe l
e şi
armurile olr,i ar m antii
le ş i hainele de d ed esubt erau roşii
,l af elcauni f
orm eel
pazni
cilor e da l p oarta d i
n Whi tebri
dge, dar ceva mai bi ne croit
e şi mai pe
măsu ra lor. Coi ful con i
c a l fiecă ruia dintre ei scânteia caar gint
ul. Şed eau î n şei
cu sp atel
e d rep t. Sub vâ rufl lăncil
or, pe c are eli ţ
nea u cu t oţi
iî n acelaşif el,
fluturaupangl iciroşi i şisu bţi
ri.
 Pe câ nd t recea
u p elângăei,î n d ou
ă şiruri
, unii di
ntre eiaruncară câteo
privi
re nî că ruţ
ă. Fiecare ch
ip erascu ans de o zivi
eră cubar e de oţ
el
. Rand se
si
mţ i bucu ros căan mt
ia iîascundea sabia.Câţiva ăcu
f ră sem ne cucap ul căt
re
j
upânKi nch,nucaşicum l -
arficunoscut,cidoarînsemndesal ut.Jupân
Kinchl e ă rspunse, l
a el
f de n epăsăt
or, dar
,î n ci
uda exp resi
eineschi
mbat e de
pe chip, în mi şcării se t ci
eao u rmă d e admi
raţi
e.
Cai i er
au alpas,dar , de vr
eme ceşicăru ţa semi şca, t
recu
ră destul de
rep
căl
ăedei
reţ .u
i ni
Zie
ecde…da
lţ
oi
i
u. Făr
ăzeci ă să
… t-izeci
rei pri
vea
… scă
treistăru
zeci i
şit
or
d,
oiRa
. ndî
Î
şi i
nzb
ălu
ţ
ătica
să
punl
,umer
caesă
urmăr ească rurşi
i
le car e se îndepărtau pe d rum.
— Ci ne erau?î ntrebaMat , pe jumătaet curios, pe jumăt ae
t băn ui
tor
.
— Gărzi l
e Reginei , spusej upân K inch cu pipa în gu ră, f
ără să-şiia ochi
i
de al d rumul di n faţa orl. De acu m nu mait rec der een
B’ s Spring,decât dacă
-i
cheam ă cineva.Nu maie ca pe i
mputri
.Î mi par e mie,con tinuă d upă cerase
t
din pipă, căî n vremuri le noa st
re exist
ăţ inuturidi n Regat n care
î men
oai
i nu
vădGărzi l
el afaţăcâteunanşimaibi ne.Numaiecapevr emuri.
— Şi cet reabă au ei?î ntrebăRan d.
Ferm ierulîi aruncăo pri vi
re lungă.
— Păst rează Pacea Regi
neişiau gri jă caLegi le Sale săfie r espect
at
e.

adaugă:Făcu nu s emn di n c ap, de pa rcăî i pl

ăcea tare mul t cum su na ast a,ap oi
— Î i ca
ută pe rău făcători şi
-i duc în a fţ
a unui magi strat
, pufăi el, scoţând
o p al
ă u lngă e dufm. Voidoipese mne că n su
teţi de u ndeva tare de d eparte,de
nu-ir ecu noaşt
eţ
i pe cei din Gar dă.De u nde ven i
ţi?
— De f oart
e depa rte,spu seMat ,în clipa în car e Ran dr ăspundea:
— D in Ţi
nutul ce l
orDou ă Râu ri
.
De îndată ce-o rosti,î şidori să-şifi r etras vorbel
e.Tot nu gâ ndeal imped e.
Încercasăse ascu ndă,dar î i scăpase n u nume care -
arl fifăcu t pe orice i eri
Pt
săci uleascăurech il
e.
Jupân i K
ncht rase cuoch iul la Matşirămase o vreme tăcut, pufăind di n
pipă.
— Cam dep ar t
e,aşa- i
, mor măielî n cele din urmă.Apr oape de hot arul
Regatului. Dar pesem ne că- i mair ău decât am cr ezut, dacăexi st
ăl ocuri î
n
Regatul ăsta nî care oamen i
i nicimăca r nu mair ecu nosc ărzGil
e R eginei
. Nu,
nu maie c um era n ît r ecut.
Ran d seîntreb ă cearfi sp us jupân ’ al
Vere dacăarfi afl atde l a cineva că
ŢinutulcelorDouăRâurif ăceapart edinRegat ulvreuneiRegi ne.Regi
nadi n
Andor,pr esupuseel
.Poat ecăst arostel
echi arşti
a–şt iaosumedeni edelucruri
care-l uimeau pe R and – şi poa te căşt iau şial ţi
i, dar el, unul, nu auzi se
nici
od ată.Ţinutul celor ou D ă Râu riera pur şisi mpl u Ţinutul cel
or ou Dă R âuri.
Fi
eca
re satîşived eade p r
op ri
il
e p rob
leme,iar dacăera vreun necaz careovea
l
î
n mai multe olcuri, pri
marii şi
, event
ual, membrii sf
aturi
l
or săt
eşti
, se
î
nţel
eg
eau între . ei
Ju
pân Ki ncht rase de frâi
e,op ri
nd căruţ
a.
— Io pân ă aiceamerg.
O potecă î
ngu stă,bună pen tru căru
ţe,seî ndrept
a spre miazănoapt
e;î
n
di
recţ
i
a aceea, pest
e câ mpuriarat e,dar nîcănecu l
ti
vate,se ved
ea u cât
eva
ferme. — Încădou ă zil
e şiaj ungeţiîn Caeml yn. Asta, dacăprietenul matal
e se
ţine p e pi
cioare.
Mat să rijos şi-şiluă arcu l şicelel
alt
el ucru ri
, apoi î
l ajută şipe Rand să
co boare pe al coada că ruţei. Boccel
el
e lîîmpovă rau,i ar pi
cioar
ele iîtremurau,
dar dădu l a opart e mân a p e care -o ni
îti
ndea ri pet
enul săuşiî ncer
că să f
acă
vreocâţ i
vapaşideunulsi ngur.Sesimţeaîncănesigur,darnucăzu.Baparcă
picioarel
e ise nt îăreau, cu fieca re aps ăf
cu t
.
Fermierul nu oporn i pe dat ăla drum. Î i cercet
ă din privi
rio vreme,
trăgând din pi pă.
— Dacăvr eiţ
, puteţi săvăod i
hniţi o zisa u d ouăl a mi ne.N-aveţ
i cepi er
de
în t i
mpul ăst a, cred. Şi ori
ce o bal
ă oi fi avut,t inere, săştii căeuşibăt râna mea

a
im
-amavu
î tt
ngri
joa
tt
i e p
şi b
ol
eilecoca
pi
ir
ie-
nţ
it
oştrec
riîntri
rp
enitca
mpp.
, Ori
încă
cu di
m, nain
crt
ee să
dcă t
e
de-afi n
cu
maăscu
nt
u ma
set
a,mbi
a a
ia.
Mat î şimi j
i ochii
, bănuitor,iar Rand se trezi căseî ncru ntă. „Nu p otfi cu
toţi
il egaţi de p ovesteaast a. Nu sepoat e.
”
— Î ţi mul ţumim, îi zâmbi el, darsu nt bi ne.Zău că da.Câtmaie pân ăî n
satul următ or?
— Carysf ord? Păi, pe jos, puteţ
i s- aujngeţ
i până l a asfi nţit. Jupân i K
nch
îşisco ase i pa di n gură şi-şisu bţi
e g ânditor u bzele,apoicon ti
nua: La- nceput,
am cr ezu
t că ţ o
i fi nişt
e u cenicicare au fugit de a l stăpân , dar acu ma zi c că
trebuie să fie ceva ai m
rău de a tât. Nu şt iu ce- i şini cinu- mi pasă . Sunt
îndeajuns d e p riceput ca să-mi dau seam a cănu su nteţiIscoad e ale C elui
Întunecat, şinu pr eacr edsăt âl
hăriţi sau săuci deţi pe cineva . Nu su nteţ
i ca
alţi
i pe ca re-iî ntâlneşt
i pe d rum în vr emuri le astea. Când er am de vâ rsta
voastră,am intratşii oînnecazuricândşicând.Dac- aveţinevoi edeunl ocîn
care săvăascu ndeţi cât
eva zi
le,ferm a meae a l cincimi l
e n îtr
-acolo,mai sp use
el,făcân d un sem n cucap ul către pot eca ed căru ţ
e,şisă i şt
ţ
i că i n
men i nu
vinenepof t
it.Oricinearfipeurmel evoastre,nucredsăvăgăseascăacol o.
Şi-
şidr ese vocea
, de par căî i era ruşine căvorb i
seat ât de mul t
.
 — Şi de unde şt i
i dumneat a cum araătI scoad
ele Celui Î
ntunecat
?î nt
rebă
Mat
, care se r ase
t ţ
câ
i
va aşi
p î n spate,cumân a sub su rtuc.Ce şti
i dumneat
a
desp
re ei
?
Jupân Ki nch seîncruntă.
— Ei, cu m vreiţ
, pufni el
, apoipl esn
i di
n bice, calul o apucăpe poteca
î
ngust
ă, i
ar el nicinu mai întoarse capul î
napoi
.
Matî l privipe Rand, iarcă ut
ătura fioroasăîi dispărude pe ch ip.

dupăel—… Rî
andp
nce ,uîmi
să par
enr
spu ău
ă, .
apAin
oi riev
o
di
căe
id e
nu
i
d un l
meroc
i.Nde od
umaii
hcă
nă.Poa
u
npte
ot da
sccă
ăp mer
a d
egem
gândul că oat
tă u lmea e n p
oartă sâ mbetel
e.Pe u Lmină,ce - n
aş ad săşt i
u car e-
i pri
cina.Ce n -aş a d să se ermti
ne.Ce n -
aş a…d
Apoiseî ntrerupse, oft
ând di n greu.
— Maiexi st ă şioa men i buni,îll i
nişti Rand.
Matdăd u să seî ndrept
e sp re poteca de căruţe,strângând din dinţi, de
parcă era lt
imuul lucrude p e ulme p e carea voi să-lfacă, dar an
Rd î l opri
.
— Nu ne pu t
em î ngădui săne opri m numaipen tru odihnă,Mat .Î n plus,
nu cred că avem cum să ne sc aundem .
Mat încu vi
inţă; seved eacăer a uşu rat.Încercă săi a câteva din ulcruril
e
l
ui Rand, desa gil
e d e a
l şaşiharp alui Thom, î nvel
it
ăî n mantia petici
tă, dar

Ran
noi,dse
segâni
nţ
u
d ta
i elr
,e. Ed
cân rao cup adi
orn evărat
ră pe ma d
rui
m.si
gu
Nurp e i
se pi
ci
n
ţeoare.
d
upă „
Cni
n e. N
oi se
ei n e
ţ
aşt d
u
eaptpă
ă.
”
Plouaf ără î
ncet are în n oapt eaî n care eiseî ndep ărtaseră cu ch iu cu vai
de C ăruţaşul Dan sat
or . Ploai
a ovea
l puternic pământ ul , ca şi t
unet el
e ca re se
prăvăleau din ceru l desp i
cat de u flgere.În scu rt
ă v reme er au uzipână a l piel
e;
după u n ceas, lui Ran d i se pă rea că se dase
u şi pe di năuntru. Cu t oate astea,
izbuti
ră ăsse nd îepărt eze de P at ruReg i
. Mat î şit âra nstiinctiv p i
cioarele,
aproape orb, tresări
nd de d urere d e câte ori f
ulgerele b ruşte ulmi nau pen truo
cli
pă si l
uetel
e a men inţătoare a le cop aci
lor. Ran dî l ducea de mân ă,dar a Mt tot
pipăia cu pi ciorulla fieca re a p
s,nesi gu r pe sine.Rand eraoa rt
fe nîgrijorat
.
Dacă at M nu- şirecăp ăta ve derea, n-av
eaucu m să m eargă m airepede. N-aveau
cum să s cape.
S-arfi i z
s căMat î i gh i
cisegâ nduril
e.Cu o tate că -şitrăsese glugape ca p,
păru l i se ă ncl
ăise i n
d ca uzapl oii.
— Ran d, scân ciel , n-aisămă păr ăseşt
i, nu? Dacănu pot ţine pasu l?
Vocea îit r
emura.
— N- o săt e păr ăsesc, î
l asi gur
ă Ran d, apucân du-l mait are de mân ă.N- o
să et p ărăsesc ri
ceor afi. „ Lumi na săne aj ute!
”
Un trăsn etrăsu nă ch i
ardeasu pra lor,i arMatseî mpiedică, ap roape
căzând, maimaisă- lt ragăşipe R an
dj os.
 — Trebuie săne op ri
m, Mat. Dacămerge
m maidepart e,o să-
ţi rupi
pi
cioarel
e.
— Gode.
Un fulgerdespi
căbez na î
n dou ă,chi
ardeasupra l
or,în momen t
ul î n care
Mat vorbi
,i ar bubui
tul t
răsnet
ului î
năbuşiori
ce lt
a sunet
, dar,în i
zbucn i
reaed
l
umi nă,Ran dr euşi
se săt ea
ci
scă umel
n e de p
e buzele cel
ui
lalt
.
— E mor t.„Trebu
ie săfie.Lu mină,f
ă săfie aşa.”

ful Î
geru
lli
u con
. duseî
Aveau pne Mat
deajunssp
ren
d
e i
mşt
ul
teetufişu
ru
f ripen
nze e ca
pt
rurea-
l
ieap
zări
secât
ăra, în lu
dmi
e ncâ
at, de
ploai
a care ea căd neîncetat
. Ar fi f ostmai bi ne săfi găsi t un cop ac sol
id, dar u
n
voiasămairi şt
e,aşt eptândî ncăunf ulger
.Dat aurmătoare,poatenumaiaveau
atât oroc.
n
Ghemui ţil aolaltă su bt ufişuri,încercarăsă -şiaranj
eze manti
ile ast
fel
încât să acă
f nucor t mi cuţ pe deasupra cr engi
l
or. Nu maiave au cu m sper a să
rămân ă uscaţi, dar ot t ar fif ostceva dacăr euşeau să i n
ţă oarecum la distanţ
ă
picăt
urile care-
il oveau f ără nîcet
are.Se st rânseră unul l
ângăal tul, pent
rua- şi
împărţi căl
dura ca re e l mair ămăsese n t r
î
upuri. Aşa ziu cum er au, şicu
picăt
urile care t icon
nuau să ca dă p ri
ntre cele două man ti
i, adormi
ră
tremurând.

dar nu Ran dî
mai şi
eradăd
niuse
men ipaco
el oc
lo,seam
în afa
arcă
a der
eael un
. v
i
s.
Căruţ S
ee n
el afl
î a exi
că î
nd ăr
staă
u,tî
dnarPa
tr
u
nuseR
egi,
vedeani ciunom,ni ciuncal ,niciuncâi ne.Ni ciofii nţavie.Cut oateacestea,
ştia căî l aşt ept
a ci neva.
Pe cân d cob ora pe strad a desfundat ă,cl ădiri
le păreau să seest ompeze,
rămân ândî n urm a u li
. Cân dî ntorceapuca l, erau acol o cut oatele,l a el
f de
solide,dar i magi neaaceea est
ompat ăî i rămâneaundevan î colţ
ul och i
lor
. Era
ca şi cum numaicee a ce edea
v put ea să existe,şinumaiat âat vreme cât se i u
t
a
în di r
ecţi
ar espectivă. Era con vins că , dacăr euşea săse răsu cească îndeaj
uns
de e rpede,avea săvad ă… nu şt i
a ce, dar pân ă şigân dul acestaî l nel
i
niştea.
Înf aţal ui ap ăruCăru ţ
aşu l Dansat or. Vop seauaţ ipăt
oare păreacu mva
cen uşie şi moa rtă.I ntră.God e era a colo,l a omasă.
Îlrecu noscu numaidupă î mbrăcă mi nte,după măt ăsuri
le şicat i
fel
el
e sale
înch i
se al c uloare. Pieleabărb atul
ui era şi ro
e,arsă , crăpată şi pl i
na de p uroi.
Chi pul îi eraproaa pe p utred, buzele ise su bţi
aseră iişse ved ea u dinţi
i şi
gingiil
e.Când God e n îtoarse ca pul, cât
eva şuviţe de p ăr i se espd rinseră,
tran sf
ormân du-se nîpraf de n îdată ce- i căzu ră p e umăr . Ochii să ifără l eoa
p pe
priveau fix n îspre R an d.
— Deci ai muri t, grăi acesta, mi rat cănu- i er
af ri
că.
Poate di n cau zăcăde dat a asta şt ia căer a un vi s.
 — Da, răspunsegl asullui Ba’al
zamon, dart ota izbut
it săt e găsească
,
după cum î
i poruncisem. Ast
a mer i
tă o răsplat
ă,nu cr ez
i?
Rand seîntoarseşiî şidădu seam a căt otî i maiputeafi t eamă,chiar
dacă işt
a că era n vi
us.Veştmint
ele uli Ba’
alzamoner au de culoareasân gel
ui
usca
t,iar pechip i se mpîlet
eau ura, turbareaşio ex presi
e rtuimfăt
oare.
— Vezi t
u, tinere,nu et poţi ascunde la nesf
ârşi
t.Într
-un elf sau alt
ul,te
găsesc.
Ceea ce et apăr
ăt e a
fce şi mai vulnerab
il
. Ba te ascunzi, ba f
aciîn aşa
f
el
î
nti
nî
n câ
zân t
dusă
- văda.
i mân deDaal
cădep
r ărt
eb
t uai
er
e să
u
ntd
ee-mhit
ăi eşt
uai
i . Vi
scă no
ul
d n
î
ico
ăi ace,
mei ti
, s-nere,
a ru p
tco
eant
insă
uă
nuel
-
ţ,
i
fie preabi ne.Sunt i nvi
di oşi pe ceea ce vei deveni, odată ce vei fiî ngenuncheat
l
a picioarel
e mel e.Ast aţ i
-e s oart
a. Eşti al meu .
Limbaar săa l ui God e scoase un su nett remurat , mâni
osşiavi d.Ran d
î
ncercăsă- şiumeze ască buze le cul i
mba,dar gu ra i se scase
u e od
t.t
— Nu, i zbu t
i elsăsp ună,ap oicu vi
ntel
eî i veniră cu a mimul t
ă uşurinţă.
Nu sunt alni măn ui, cinumaialmeu . Nu alt ău. Niciodat
ă.Numaialmeu .
Dacăscoad
I el e C el
ui Întunecat mă om oară,n- aisă m ă stăpâneşti ni
ciodată.
Văpăil
e di n ochiil ui Ba’alzamon nciînserăî ncăp erea,până ceaeru l
î
ncepu să r em
t ur e.
— Vi u s au m ort,t i
nere,t otalmeu şt e
i. Morm ân t
ul est
e regatul meu.E

mai
ti uşor
nere. De ân c
de eşt
cel maiimort
mul ,
tedaro
r, a
m
ivii
iibi
sune
n cân
t ma dp
i eşt
uti vi
ernu.
i
ci.Maibi ne p entrutine,
God e scoase un su net ,laf elcamaiî nainte.
— Da, dul ău cr edincios. Iat
ă răsp lata care ţi secu vine.
Ran dî l pri vipe God e chiarl at imp pen trua vedea cum t rupul i se
transform ăî n praf . O cl ipă, pe ch ipul ars sent i
îpărio exp r
esi
e d e b ucurie
su blimă,car e nî ul t i
mul momen t se pr eschimbă nî groază, ca şi cu m arfi văzu t
căse nî drept
a sp re c eva nea şep
ttat. Veştmintele de cat i
fea, goal
e,se şt aernură
pe s cau n şipe pod ea,pri n cenu şă.
Cân d seî nt oars e din nouspre el, Ba’al
zamonst rânsepumnul .
— Al meu eşt i,t i
ner e,viu sa u mort . Och i
ul Lumi i n-o să-ţi fie de aj utor
.
Teî nsemncupecet eamea.
Desch i
zân d pumnul , elsl obozi o mi ngede f oc, care- llovi pe Rand î n aţ
fă,
exp l
od ând şipârj olindu-l.
Rand set rezi,t resărind, în întuneric,cu ap a ca re-
i picurapri n m antii
, pe
faţa. Mâna î itrem ura, câ nd î şipipai ob raj
ii
. Piel
eaî l ust ura, de p arcăst ătuse
prea m ultl a soa re.Brusc, îşidăd u seam a că at M se vârzcol ea şi gem ea nî
som n. Îl scu t
ură, i ar Mat se r ezi
t scâ ncind.
— Och ii mei ! Pe Lumi nă,och i
i mei ! Mi-aluatoch ii!
Ran dî l strân sel a pi ept,legănân du-l cape un prunc.
 — N- ai păţi
t nimic,Mat. N-aipăţ i
t nimi c.Nu n e poa
tef acerău. N-o să-
l
l
ăsăm.
Îl si
mţeat remurând şisu spi
nân d, cuch ipul ascu
ns în surt
ucullui.
— Nu n e poateface r
ău , şopt
i din nou , dori
ndu-şis-o poat
ă crede.„Ceea
ce et a
părăt e afce şimaivu lnerabi
l. Chiar că nînebunesc.
”
Chiar î
nainte de revărsa
t
ul zoril
or, pot
op ul semai domol i
se, op
ri
ndu-se
odat
ă cupri ma geana del umină.Nor ii ameninţător
i rămaser
ă pece r până
târzi
soa u.e
re Ap
r oise
ce şi orn
păt
rpuni vâ
zândnt
puri
l,
ncahr
aei a
l
u
enga
nel l nori
or duei eoa
sp
lre mi
rcă.azăzi
N ,d
u ma iânad lai
dorm i
rvea
ă,lă,u
ci n
cu
mi şcă
rinesigure,î şiluară mant ii
le şi o porniră spre răsări
t. Rand î l duceape
Matde mân ă.După o vr eme,Matî şirev en
iî ndeaj
uns pen t
ru a n îcepe să se
plângăcăpl oaia iîstricase coarda arcu l
ui. Cu t oate acest
ea, Rand nu- llăsăsă
seop reasc
ă,pen t
ru a o sc himba cuuna u sc aăt din buzunar; nu î ncă.
Puţi
n după ami ază, aj
unser ăla un al t sat. Văzând casele coch ete de
cărămidă şi f
umul car e senăl îţa din hornuri, Ran dî ncepu să r em
t ure şi mai
tare,dar se inuţla di st
anţ ă,con ducându-l pe Mat pri n păd uril
e şi ogoarel
e de
l
a mi azăzi
. Singurul om pe ca r
e-l văzu era u n ferm i
er acr
e u lcr a n
îtr-un ogor
plin de noroi
, cuo op l ată,şiavumare j gri
ă ca cest
a a sănu- i vad ă strecu
rându-
se ripnt
re copaci. Ferm i
eru l nu er a at
ent decât la munca ul i, dar a Rnd îl

su
r pr
ăm ave gh
ăsese en pân
vi
îăă,
aţ ceera se
î
ndepă
cu putr
t
i
nă.
ţă Dacă
săcr eu
vr
eadănucă
ld i
elntreMat
şi oamen
oiia
pl
ucaser
ui God ăe pmai
e drumul
care p l
ecai ndPat ru Regi sprei azăzi
m , de vr eme ceungăseau pe n imen i car e
să-i fi zări tî n satul de care ocm a
tit recuseră.Nu se nt îoarser
ă pe d rum decât
după o u bcată de v reme ş i mer seră pân ă ce ai h
nel e de ep ei ap roape se uscar ă,
chiar dacăerau î
ncăj i
lave.
La un ceas după cet recuseră de sat , găsi ră un f ermiercare- il uă în
căruţa cuf ân , pe u jmătate goală.Rand se i mră, fii nd t otodatăî ngrij
orat pen tru
Mat . Acestaî şiapăra och i
i cumâna de razel e so arelui, ori
cât ar fi f ost de sl abă
l
umi na de d upă ami ază, şich iar şi aşanu put eapri videcât cu ochii mi j
iţ
i ,
plângân du-se ărăf ncetîare de strălucireapr eaput er nică. Cân d Ran d au zi
zgom otul căru ţei
, era d ej
a p rea âtrziu. Dru mul ud î năb uşea n su
etele,iar
căruţa,t rasăde d oicai , se afla n umail a mi că i d
stanţăî n urma o l;r omul de p e
capră î i observase ej da.
Spre mi rareal ui Rand, acest a seaprop i
e şiî iî ndemnă săurcel ân găel .
Rand şovăi , dar a erpreat ârzi
u săse er fească de afi ob servaţi
,i ar acă
d nu
pri
meau , se r p
ea u p
tea ca omul să- iţi
nă mi nt e.Î l ajută pe Matsă ser ce
u e p
capră, l
ângăf erm i
er, apoi seurcă şiel ,în sp at e.
Alpert Mul l era un omsol i
d, cu aţ fa păt rat ă şicu â mi
nile de aceea şi
f
orm ă, t oate mânca te de vrem e şi însemnate d in pri ci
na t rudeişia gri j
ilor; şi-şi
dorea să ai
bă p e cineva cu care să oat
ăpvor bi. Vaci le sale ărmăseser ăf ără
lapte,găi
nil
e n u mai făceau ou ă şinu mai exi
sta nutr
eţca re să-şimerit
e
numele.Pen tru prima dat
ă,de cân dîşiaducea aminte,fusese ili
tssă cumper
e
fân,iar moş
„ ai
Bn” nu-i dăduse ecât
d jumătaet de căruţă.Se nîtreba dacăer
a
vreocal
esămaiobţ inăfândepepropriil
epământuri
,înanulacela,sauvreo
altă rec
ol
tă.
— Regi na,scăl
da-oa
-rLumi na,artrebui săfacăeaceva, morm ăiel,
ducându-şidosu l pal
meil a ru
f nte,cumult respect
, dar erpi
dut în gânduri
.

căruţă,Niîci
n dnr
u
ep tse
ulpprea
ot u
eciii
ta
î l
ast
ngu R
eandd
şisau
esfuna
dalMat
e ,
t cad
reard
uatunci
cea lacân
f da
erm î
isa
dăd
,u os
j
şovă di
i şin
le spuse, caşicu m ar fi vor bi
t cusine n îsuşi:
— Nu şt iu d e cef ugiţi
, şinicinu vr eau săşt i
u. Am neva stă şicopii
.
Pricepeţi? E i su nt familia mea. Vremuri
le su nt preagre le casămaidai aj utor şi
străi
nilor.
Matî nce r
căsă- şivâr e mân a su
b su rtuc,darRan dî l ap
ucăde
încheietură şinu- i dădu drumul . Rămase î
n pi ci
oare,î n mijl
ocul drumului
,
privi
ndu- l pe erm
f i er ărfă săvorb ească
.
— Dacă aş fif ost un ombun, î il amuri Mul l
, aşfi of er
it unorbăieţi uzi
până a l p i
ele u n loc nîca r
e să se su
uce şi săse ncăîl zeas
căl af oc.Dar
vremuri le-sgrele,iarstrăinii
… Nuşt i
udecefugi ţ
i,şinicinuvr eausăşti
u.

Înţelegeţ
i
Şi
,? di
Entvorb
r-
od at
a ă,d
espre
sco asea
fmi
al
l i
ai
vea m
lea
ă. di
n buzu naru l surtucului dou ă eşarf
e
lungi, de â lnă, groa seşiî nch i
sel a cu loar
e.
— Nu- i cine şt ie ce, dar l uaţi-l
e.Sunt al e băi eţi
lormei . Dar eimai au şi
altel
e.Nu mă cu noa şt
eţi, da? V r
emuri l
e-s grele.
— Ni cimăcar nu ne- au catpi ochi i pe du mneat a,î ncu vi
inţ ă Ran d, l
uân d
eşarfel
e.Eşt i un om bun. Celmai bun pe ca re-l am î ntâlnit de câ teva l e-
zi
ncoace.
Ferm i
eru l părusu rprnis,dar r ecunoscător. Strângâ nd de f râie,îşi
îndemnă ca ii s-o a puce e p p ot
ecangu îst ă. Înainte să seî nfi
tors cu tot
ul, Rand
o şi pornise pe udr mul spr e C aem l
yn, cond ucân du-l pe M a.t
Vântul seî nt eţ
ea, pe măsu ra cesel ăsaamur gul. Matî ncepu sesăpună
totf el
ul de n îtr
eb ărist ăru i
toare,voi nd săafle câ nd avea de gâ nd săse
op rească,darRan dî şicon ti
nua d rumul ,trăgâ ndu-l după el , cău tând un l oc nî
ca r
e să efi mai bi ne a dăpost i
ţi decâ t su b ni şt
e utfişu ri. Veştmint ele or
l a er
u încă
jil
ave,iarvânt ulbăt eatotmair ececufiecarecl i
pă,ast f
elîncâtnuerasi gurcă
aveau săscap e cuvi aţă,după î ncăo n oapte su b cer ul li
ber.Î ntunericul se ăsă
l
înainte să desco pere eu vr
n l oc a cre săl e fi e d e ol
fos. Vântul su fla îngheţat,
făcându-i mant ia săf âlfâie.Apoi , pri n bezn a di n faţal or, se ză ri
ră i şt
ne
lumi ni
ţe.Un sa t.
 Mân a sasest recură î
n buzunar, pi
păind monedel
e pe care l
e avea acolo.
Erau maimul t decâtde ajuns pent
ru o masă şi o cam eră d e dorm i
t, pentru ei
amân doi
. O cam eăr n
î care săefia l adăpostde rf
igul nopţii
. Dacă răm âneau
af
ară, în bătai
a vântul
ui, cuhainele nîcăumed e,cine d ădea est
p e ei avea t
oate
şansele să găsească ouă cadavr
d e.Nu t rebui
a decât să u n atragăpr ea m ul
t
aten
ţia asupra lor
. Gata cucân t
atul la flaut
, maial es că Mat , din prici
na
ochi
lor, ni
cigând sămai poa tăjongla.Apucădi n nou braţ ul priet
enului săuşi
se nd
î—
rep
t
Căân
sp
dre
neu
lmi
ni
opril
eî
m? ca
nr
te-
r if
ebăăi
cea
ăuşi
ar cu
Matoch
. i
ul di
n dep
ărt
ar
e.
Judecân d după felul în care sech inuia săvad ăî n dep
ărtare,cucapul
apl
ecat n fî
aţă,Rand nu er a convi
ns n i
cicăpri et
enul săuput easă-l zăr
ească
,
darmit
e să d va
ă u
lmi ni
le satului
.
— Cân d ajunge m u ndeval a căl
du r
ă,răspu nseel .
Och iuride l umină, revărsat
e pe f erest
rel
e ca sel
or,luminau străzi
le
sat
ului,iar oa menii umbl au încoace şi î
ncolo,f ără săl e peseedceea ce se
puteaascu nde n îî nt
uneric.Si ngurul han era o cl ădi
re ălbărţ
ată,cuun cat,
car
e p ăr
easăfi f ost mărită de al ungu l anil
or,f ără vreo nt
rebu
îi
nţare reci
p să.
Uşa i d
n faţă se esch
d i se, lăsând pe cineva să iasă, î
nsoţi
t de un hohotde ârs
car
e seevăr r sa id
nău ntru.

Dan satRan
or.dÎlruăm
rm asep
ări pi
er
onbi
ăt
rbînul
at oc,
l ami
care ntin
ap
od
uu-şidî
case e
nr âset
josuel
lestd
r ei
ăzil
,acu
Căru ţaşu
paşi l
nu
f
oa rt
e si guri, apoit rase d a
ânc a er nîpi ept şidesch i
se şa u, cumar e g rji
a pen t
ru
ca sab ia să- i rămân ă ascu nsă su bf aldurile man ti
ei. Fu î ntâmpi natde h oh ot
e
de ârs.
Lămpi le care atârnau n di t
avanul î naltlumi nau pu tern i
cî ncăperea, iar el
observă si şi
mţ i pe dată di ferenţafaţă de h anul l ui Saml Hak e.De p i
ldă, aicinu
erau beţivi
. Sal a eral in
pă de o amen i ca re păreau f
erm ieri şit ârgoveţi şica re,
chiar acăd nu er au pe d e a -
ntregult reji, beţ
i cusi gu r
anţ ă nu er au. Râset el
e
erau si ncere,deşi puţ i
ntelf orţate uneori. Oamen i
i râdea u casăui te d e
necazu ri, dar şi cu poftă, î n acelaşit imp. Salaî nsăşiera curată iî n
şgri
jit
ă,
î
ncă l
zită de ocuf l ca re vu i
aî ntr-
un că mi n mar e,aflat l a ca păt ul eiî ndepărtat.
Zâmbet ele et
fel or care servea u erau laf elde că l
dur oase ca flăcă rli
e,i ar cân d
râdeau , Ran d ob servă că ăceauo f fii ndcă aşa l
e pl ăcea.
Hangi ul eral af elde cu ratcahanul său şi î
ncins cu n u şorţ alb,
st
rălucitor. Rand se u bcură săob serve că a coer
rpolent; se nî doia cămai put ea
avea nî credere nîtr-
un han giu slăb ăn
og. Se n umea u RlanAl l
wine – em s n bun,
î
şizi se an Rd, pen t
ru că u nmele sem ăn a a şa ib
ne cucel e d i
n Emon d’s F iel
d. Îi
măsu ră mai î ntâi cupri virile,de s us p ână jos, apoi, politi
cos, dar erm
f , ceru
pl
ata n î ava ns.
 — Nu c- aş vr
easăsp un că voiaţi fi din ăia,înţel
egeţ
i
, dar e lume pe
drum î
n vremurile ast
ea care nu prea sench si
iseş
te di
mineaţa sămaişi
plăt
ească.
Mi se are
p cănt su
o groază edi t
neri care se ndr
eap
îtă spr
e C aeml
yn.
Rand nu se supără,maial esl a cât de ud şide amăr âter a.Totuşi
, cân
d
j
upânAll
wineîispusepreţ
ul,elfăcuochiimari
,iarMatscoaseunsunetde
parcăar s-fiînecat cuceva.
Hangi
ul clăt
ină amărât din cap, f
ăcându- şiobraj
ii să-
itremure,dar părea
obişnuit cu
— Vrast
em ua.
ri
le-s gr
ee,l oft
ă el, cu esem
r nare î
n glas. Nu se maigăsesc prea
mul t
e,i ar ce seseşt gă
e co stă de cinciori mai mult decâtînaint
e.Iar ulna
vii
toarevafişimairău,potsăj ur.
Ran dî şiscoaseban i
i din buzu nar şiseui tăla Mat , carest
rân
gea
încăpăţânat din di
nţi.
— Vr eisădorm i pe subt ufişu ri
?î lîntreb
ă.
Mat of t
ă şi,f ărăni cio t rage
re de inimă, î
şigo l
i buzunarel
e.După ce
achitară cot
soeal
a, Rand se i u
t
ă cut ri
steţ
e al puţ
inul careai mrămăsesee d
împărţit.
Numaică, zecemi nute mait ârzi
u, mân cau fier
t
ura la o masădi n col
ţ,
lângăvat ră,ajutându-se cu bucăţi maride p âine.Porţ
ii
le nu erau at
âtde mari

p
ste
r câ
ecut şi
ra ar î
nî
cet fi u
p
ncettutd
î
n ori
oa , dR
se. ar
anerau
d sefi perb
r i
ef
ănţi şi
cea căsă
- ţ
i
şio
ţa
i
nse.
eaC oăl
chd
iura
i î
n f i
an
d
rfva
u t
rira
e, dai
rlse
de a fpt privea atentl a uşă . Toţi cei care nitrau păreau ferm ieri
, dar ast a nu era
îndeajuns p en t
rua-i alunga em terile.
Matmân caî ncet, sav urând fiec areî mbu cătur
ă,deşi totmaibombă nea
din pri ci
na l umi niilămpi lor. După ovr eme,scoa se eşarf
a pe care -o idăduse
AlpertMul lşişi-ol egălacap,t răgând-oapr oapepânăpest eochi.Ast aleat rase
anumi t
e p ri
viripe ca re R and î şidorea săl e fiput ut evita. El îşicu răţăr epede
farfuri
a, îndemnându- l pe M at săf acăl a el
f, apoi îi ceru l
ui jupân Al l
wine să -
i
cond ucă nîcam ea r de dorm it.
Han gi
ul părusu rprins căvor sămear găaşar epedel a cu l
car e,darnu
făcuni cio r emar că. Lu ă ol umân are şi le arătă drumul , străbătân d maimul te
coridoare nîcâlcite,până l a o ca mer ă mi că, î
n careau erdou a pat uriî nguste,
undevant r
î-un col ţî ndep ărtat al hanul ui. După ce an hgiul pl ecă, Ran dî şilăsă
bocceauasăcadăl ângăpat ,îşiaruncămant i
apeunscaunşiseprăbuşicu
toate h ai
nele p e el pe cu vertură. Hainele iîerau încăj il
ave şinu pr ea
conf ort
abil
e,dar voi a săfie p r
egătit
, dacăt rebuia săf ugădi n nou .Î şilăsăşi
sab ia al şol
d, şidor mi cuo mân ă pe mân erul ei
.
Dimineaţ a,î lt rezi cân tecul unui coco ş.Rămase o vreme î ntins,pri vind
zorii care ulmi nau f ereastra,şise nî t
rebă dacăî ndrăznea să maidoa rmă un
pi
c.Să d oarmă pe ulmină,atuncicân d put
eaufi dej a pe drum. Căscă,
f
ăcându-şifăl
cil
e săt rosnea
scă.
— Hei, stri
găMat , văd
!
Se ri
di
căî n capul oa
selorpe pat, pri
vi
nd d ej ur î
mprej
ur cu och
iit
ot
mij
iţi
.
— Mă r og,nu ch i
arfoarte bi
ne,darvăd . Faţ
at aet ottulbur
e,darmăcar
î
mi dau seam a ci
ne eşti
. Şt
iam euc- o să-
mi r
evin. Până di
sear
ă,o să d vămai
binecaR
tine
and.Dinn
se o
ri
du.
i
căpe dat ă din pat, scărpi
nându-
seî nt i
mp ce- şiad una
mantia de p e os.
j Hai nel
e iîerau motootil
te,pentrucăse sca u serăe pel în
ti
mpul som nului, şi-
i dădeaumân cări
mi de piel
e.
— Pi er
dem vr emea , şiaf
ară s-af ăcut zi
uă, î
l zori pe tovarăşul său.
Mat seri dicăl af elde repede;şielsescă rpi
na.
Rand sesi mţeach iarbine.Erau almaimul t de o zi depă rt
are de Pat ru
Regi şiniciunul dintre oameniilui Gode nu se arătase. Şi cuo zi maiap roa pe
de Caem lyn, unde-i aştept
a cusi gu
ranţă Moirai
ne.Tre bui
a săfie aşa .Iar du pă
ce se întâl
neaudi n noucuf emeia Aes edSaişicuSt răj
erul, nu maiaveau a se
teme de scoad
I el e C el
ui Î
ntunecat
. Era ciudatcă semţ si
ea şaa ernăbdător să
fie mp
îr eună cuo A es Sedai
.„ Pe uLmină,cân d o s-o ervădpe Moi rai
ne,o s- o

săru
dint !
”nGân
ba i du
i carlî
e l am
se u
tză.
ot î
mpuSţe
i si
naumţ ea n
pe î
deaj
m
asa unes d
eneaţ
d di
mi b
i
neă pen
–t r
ouub
acatch
ă el
t
u
m i
eo de
ar p
arte
âi
pne
şio ca nă cul ap t
e e rce,de- abia scosi ndcăm ară.
Tocm aimân cau ,la o masădi nf undul săl i
i mar i a han ului, când
î
năunt rui ntr
ă u n tânăr, ca re părea e d prin parteal ocului
, cumer sul săl
tat şi
semeţşicuo i t
chie de p ânză, în care se a nafl
îfiptăo p ană,pe care ot o t
răsucea p e u n dege t.Înău ntru nu semaiafl a decâtun băt râncar e mătura,
f
ără ăsri diceoch ii. Pri
viri
le tân ărul
ui sepl i
mbară e dujr mp
î rejuru lîncăperii
,
dar, atuncicâ nd se p ori
ră su apra ce l
or d oibăi eţ
i,t i
chiaî i căzude p e d eget
.
Rămase uc och i
i holbaţil a eivreo câtevacl i
pe,apoi î şil ua tichia de p e ojs şi î
i
mai cercet a puţ i
n, t r
ecându- şideget el
e prin pl et
eleî nchisel a cu l
oare.Î n cel
e
din urm ă, se p a
ropie de masa or l,târşâindu-şipi ci
oa r
ele.
Era maiî n vârst ă caRand, dar seui t
al a eibănui tor
.
— Potsast au şieu ?î ntreb
ă şiî ngh iţ
i pe dat ăî n sec, caşicu m arfi spu s
ceva greş i
t.
Ran d segân di căpesem ne celalal
t sp er
a săpri mească şielcev a de
mân care,deşi părea nîst are să- şicu mpere singu r
. Cămaşacudungial bast
re
era brod atăl a gu ler
,i ar a mntia saal bastruî nchi
s era, de asem en ea,brodată–
l
a p oale.Î ncălţăril
e d e piele pe care e pulrt
a n u cu noscuserăem vr
uriprea
gree,
l di n cât e p utea b oserva anR d. Îifăcusem n cucap ul, arătându-i un
scaun.
 Pe cân
dindivi
dul îşiapropi
a scaunul de masă, Matîl pri
vea fix.Rand nu-
şidădeaseama dacăî lful
gera cu pri
vi
ril
e sau, pur şisimpl
u, încerca- lsă
vad
ă
mai bi
ne.Ori
cum, chi
pul încrunt
at allui Mat îlinti
mida pe âtnăr
. Acest
a nu
ap
ucă să se aşeze,
cirămasencr îemeni
t şinu se ot hărîsă ailoc ecât
d după ce
Randîifăcu
, di
n nou, semn cucapu l.
— Cum te numeşti
?î nt
rebăRan d.
— Cum mă nu mesc? Ah,da, cum mă nu mesc. Pai
… spu neţi
-miPai
tr
,
r
iăsp
i un
deeasemearăi
st
,n î
nu
ţl
,eg
el pe
l
imb
,â
i
ţ dn
ad
ru-şi
reb
tu pri
ievi
ri
le a
s-o de
c.fa
co
N-l
o-col
a o,
m vru tn
,eli
dn
ai
rşt
it
. Pă
am fi
o… si
stast
l
ia
t
.T nreb
u-ui
e
săî nţ
elegeiţasta. Nu…
Randî ncepu săseî ncordeze,cân dî l auzipe Matmâr ânid:
— I scoadă a Cel ui Î
ntunecat.
Pai
trt resărişiapr oape căseri dicăde pe sca un, aru ncâ nd privi
ri
speri
ate nîj ur, de p arcă m aier au acolo nîcă n ci
ci
zeci de p er
soa ne care săau dă.
Capul bătrânului erancă î p a
lecat deasupra măt uri
i,i ar at enţ
ia sa ,îndreptată
spre podea. Paitr seşezăa l al oc şi î
şipl imba priviril
e d e a l Rand la Mat şi
î
napoi, părân d nesigur pe sine.Buza e d sus iîera u med ă de r tanspi
raţi
e.
Acuzaţ
iaeraî ndeajunspent ruafacepeori cinesătranspire,darelni cinu
î
ncercase să ege.nRan d clat
ină u şor din cap. După n ît
âlnirea cu Gode,afl ase

că
fru scoad
ntI C
e el
ol
ţel Dr
u Cel
u
ai
go Î
nn
utu
l
unecat
i
, darnu
, cu erau,n
excepeap
ţ
i ărat
a veşt ,n
mi oa
tmen
orie
el car
pe ca
resă
epoa
l p
urtea,p
rt eacest
Paitr s-ar fipot rviit foarte bine n î Emon d’s Field. Nimic d i
n înfăţi
şa real ui nu ar
fi ami ntit de om oru rişil ucr
uriî ncăşimair ele.Nimen i nu ar fiî ntors capul
după elpe st radă.Măcarod G
e u fsese… al tf
el.
— Lasă -ne î n p ace, serăst i Rand. Şi sp une- l
e şipri eten
ilort ăi săne l ase
î
n pace. Nu vrem ni mi c de al ei,i ar ei n-o săscoa tă ni mi c d
e a l noi .
— Dacănu, ad au găMatcuaspri me,o săar ătce eaceeş ti. Să vedem ce-o
săcread ă priet
eniit ăi di n sat desp re asta.
Rand năd ăjduia căpri etenul său un o vrbea seri
os. Astale-arfi put ut f
ace
şil or ot
t atât eanec azuricâ ti -ar fif ăcu t şil ui Paitr. Acesatî nsăpărusăi aî n
seriosamen i
nţareaşipăl i.
— Am… am au zit ces- an-t âmplatî n Pat ru R egi. Celpuţ in opart e.Veş t
ile
cir
cu l
a reped e,iar noiavem metod ele noastre p entrua e l afl a. Dar ai cinu e
nimen i care să vă ncolî
ţească. Sunt si ngur… şivr eaudoa r să vorbim.
— Des pre ce?î ntrebăMat ,t ocmaicân d Ran d spu nea:
— Nu ne i nt er
esează.
Se priviră unul pe al tul,i ar Mat ri dicădi n umeri .
— Nu ne i nteresează, spuseşiel .
Rand dăd u pe gât ulti
mel e pi căt
uri de l ap t
e şi-şiî ndesă în bu zunarun
colţ de p âi
ne.Rămaşi apr
oape ără
f an
bi, asta se r p
ea u p t
ea să fie p ent
ru ei
masa rmăt
u oar e.Darcu m să pl ece di
n han? D acă Pai
tr descoper ea căatMera
aproa
pe orb, l
e p ut
easp une şi alt
or…al tor scoa
I de a l
e C elui Întunecat
.
Cândva,Rand văz use nul up care despărţ
ise de urmă
t o ai oe ş chioap
ă;mai
fusese
ră şi alţ
ii pri
n jur,iar el nu puteani cisăpăr ăseascăt urm a şinicisă
pri
ndă fiaran î bătaai arc
ului. De nîdată ceai o
a rămăsese ngusi
ră,beh
ăind
î
ngrozi
tă şiţopăind pe rteipicioare,în locde u n singurl up, pe u rmel
e ei
apăru
seră ca rip
n mi nune e zce.Ami nt
irea iîî
ntorcea omst
acu l pe d os.
Dar un
puu
spteau ni
sese, ci
nu să
i-arăm
r ânuă
fil atund
u
mel er
au
t să- .C
şi hi
char
emedacă
o
tva ai
P
t
răşi
ir er
. a si
ngu r
, după cu m l e
— Haisămer gem, Mat , gr
ăiel, şi-şiţi
nu r ăsuflarea.
Când Matdăd u să seri dice,seui tă spre Pait
r, aplecându-seşimârâi nd:
— Lasă- ne în pace, Iscoad ă a Cel
ui Întunecat. N-am de gân d să-ţi spun
de două o ri
. Lasă-ne n î pace.
Pai
trî nghiţ
iî n sec şiseaf undă î n scaun, cu ch i
pul alb ca varul.Îi
amintea denu Myrdd raal
.
Când seui tă din n ou alMat , acest
a era dej
aî n p i
cioare;slăbi
ciuneal ui
rămase eonbservată. Pe d ată, Rand îşil uă şieldesa gi
le şi celel
alt
e ulcruri
,
î
ncercând să -
şiţ i
nă sa bi
a acop eri
tă cumant i
a. Poate căPai tr tşi
a deja de
exi
stenţa acest
eia, poa t
e caGode i îspusese uli Ba’al
zam on,iar ace st
a, lui Pait
r,

darn
se nî
tu cr
âmp e
l d
aseea.
înÎiPt
ar
tecu
ruseRegiri
p
nşimi
prnt
obe
abică
l căai
Pt
r
dinnu avea
pri
ci decât
na ast o
a er va
a şigă di
aşaee
de esp
d re ce
î
nspă i
mân t
at.
Lumina car e ser evărs a pe sub uşăî l aj utase pe Matsămear gădrept într
-
acol
o;nu se m işca prear epede,dar i n î
ci ndeaj uns d e nîcet casăbat ăl a ochi.
Rand l îurmă n îdeaproap e,rugân du-sesă u n
-l vad ă mp
îi edicându-se. Era
mulţumi t că rudmul l ui Mater a drept şil i
ber ,f ără scaune sau mese car e să-
i
st
eaî n ca l
e.
Dintr-odată, în sp atelel or, Pai
tr săriî n pi ci
oare.
— Aşt ept
aţ i, st
rigăeldi spera
t. Trebuie săaşt eptaţ
i.
— Lasă -ne î n pace, serăst i Ran df ără săseî ntoarcă.Aproa pe că
aj
unseser ăl a uşă, f
ără ca Matsăf acă vreu n pas r g
eşi
t.
— Nu v reau decât sămă ascu l
taţi
,î i rugăPa it
r, punând o mân ă pe
umăr ul lui Ran d ca să- l opr ească din drum.
În mi nteaacest uia ap ăruun pot opde i magini. Trol
ocul, Narg, care sări
se
l
a el în prop ri
a ca să. Myrd draal
ul ca r
e-l amen i
nţ ase al Cerbul şiLeu l, hanul
din Baer l
on. Jumat e-Oamen ii de peste ot,
t Pieriţii care-
i urm ări
ser
ă până î n
Shadar Logo t
h şiven i
seră d upă ei î
n Whi t
ebridge. Iscoa
de ale C el
ui Întunecat
î
n totl ocul. Se ă rsuci, strângând pumnul .
— Ţi -am spu s săne l aşi î
n pa ce!
 Şi pumnul săul î i
zbi pe Pait
r dreptî n nas. Iscoa
da Celui Întunecatse
prăb
uşişirămase acol o,pe p odea, holbându-se alRan d. Di
n nas i se sc
urgea
un firicel de sânge.
— N- o săscăp aţi
, url
ă elmân i
os. Ori
cât aţi fi de puterni
ci, Marel
e St
ăpân
alÎntunericu l
ui est
e mai puterni
c d ecâtvoi. Umbra osă vă -
nghită!
Din u fndul săl
ii seau ziun of tat şizgomotul uneimat uricare căd
eape
podea. Bătrânul care ăcea
f curat î
i au zi
se,în cel
e d i
n urm ă. Rămăsese och cui
i
h
nol
ibau
ci ţ
inl
asuP
nai
t
et
.r.Pa
Pi
ă
tl
i
rsei
îîa
nl
tfaţ
oaă şi
rse p
riarcă
vi
preapeni
a
vo
t să
ru r
ost
cât ea
eva s
clcă
i ceva
pe, ,oi
ap dar
bl n
u
est
emse
ă cu ua
zea
săl
bătici
e şi săriîn pi ci
oare,năpust i
ndu-seaf ară din han şial ergând pe st radă
de parcaer a urm ări
t de o a hi
ta de ulpi. Bătrânul îşiîndrep t
ă at enţia către
Rand şiMat , părân dl a el
f de sp eri
at.
Randî l condusepe Mataf ară din han şi din satcât putu dereped e,
st
ân d mereucuur echea u ci
l
ită după strigăt
e şi semnale care n u răsu nară
ni
căierialt
undeva decâtî n mi ntealui.
— Sân geşicen uşă, mârâi Mat ,tott impul dăm pest e ei. Tot t
impul su nt l
a
un pasnîurma n oast
ră.N- o să pu t
em sc ăpa.
— Nu, nu- i aşa, st
ărui Ran d. DacăBa’ alzam on ar fi ştiut căsu nt
em ai ci
,
cr
ezi căl -
ar fi l ăsat pe nidi
vidul ala singur? A r mai fi t ri
mi s u n al doileaGod e şi

vr
sieor
gu dou
uă
nze
d eci
,t
n
ereiz
e
a
fl c
ăide
m dma t
ecâtahal e
p.
ăNe
du vâne
ce ealză
sp
uînconP
ne t
i
an
iu
t
r,ar
e,d
şi a
prn
oa
t-
eosăş
căti
elechiar îi singur
.
S-ar u p
teasă r eb
t uiască să se u d
că ocmt ai î n Pat ruRegi , ci
ne ştie?
— Dara spus …
— Nu- mipa să.
Nu er a sigu rl a ci ne ser ef
ereaMat , dar ni cinu m aicon t
a.
— Doar n-o săst ăm să- i aşteptăm săvi nă.
Î
n zi ua aceea prinseră şase căruţe,care- i purtar ă fiecarecâte o mi că
bucat ădedrum.Unf ermi erlepovest icăunbăt rânnebun,del ahanuldin
târgul Sher an, pr eti
ndea că acolo sescu andea u Iscoade al e Cel
ui Întunecat.
Ferm ierul de-abia put eavorb i, printre hohot eel de râ s;î şitot ergea
şt l acrimile
de p e ob raz. Înt ârgul Sher an ! Era cea ai m bună pove ste p
e care o u a
zise de
cân d Ackl ey arr
F ense mb îăt ase - şi
şipet recuse o noa pte pe acoperi
şul han ului.
Un al t bărbat , un a f
bri cant de că ruţe cu aţ far ot
undă şicu ot tf el
ul de
unelte ca re a t
ârn au de o a prt
e şi de a lta acă ru ţ
eisa l
e,în care mai t r
ansp ort
a
şidouă roţ i
,l e stiorisio al tf
elde p oveste.Dou ăzeci de scIoade a l
e C elui
Întunecat se ad unaser ăî n t ârgu l Sher an. Bărba ţi cut rupuri st
râmbe şi femei
î
ncăşimai şi ,t oţi murd arişiî n zd ren ţe.Put eau săf acăsăţ i se taie p i
ci oarel
e
şisă iţse nî toarcăst omacu l pe d os u nmaidacăt e p ri
veau,iar când râd eau ,
hoh otee
l orl ngrozi
î t oa re ţîi răsu nau î n ur ech i vr
eme d e mai mul te ceasu ri
,i ar
capul t e d ureade p arcăst ăt easă -ţi plesnea scă
.Î i văzu se cu ochiilui, dar d e a
l
o di
stan
ţă nîdeaj
uns de mare ca să u fi
ne n î pri
mejdi
e.Dacă egi Rna n-avea d e
gâ
nd săf acănimi c,cinevatr
eb ui
a săl e cea ră aj
utor op
Ci i
lor uLmini
i. Trebui
a
săfacăcineva ceva.
Când coborârădin căruţ
al ui, sesimţ i
ră de-a drept
ul uşu r
aţi
.
Pe când soarel
e sepregăteasăap ună î n urma lor
, pătrunser
ăî ntr-un
săt
uc car
e semăn a bi
ne cu târgul Sher
an . Drumul spre Caem l
ynî l despărţea nî
două,dar pemb ael
e părţ
i se aflau şi
ruri de case ici
,
mdin cărăm i
dă,cu
a
dcop
esferi
runşu
zitri
e.de
S ust
at uf
l .Paereţ
ave i
şii erau
un a
hanco
, p
neri
u ţ
i cu
mai i
ed
mareeră,
cad eşi
zvo co
Irulr zi
del
eVie
r
n,au
cuapr
ooap
fie
rmă
atârnată af ară,care se egăn a
l scârţ
âind în bătaia vân t
ului. Omul Reginei.
Lui Ran d i ît
recu ri n
p cap er că
a ciudatcăsegân diselaI zvorul de Vin ca
la o cl ădir
e mi că.Îşiami nt eade vrem urile n
î ca re ise ă p
reaa fiuna di nt
re cele
maimari clădi
ri dint oat
ă u lmea. Una maimare ar fif ost de-a drept
ul un pal at.
Dar decu m
a maivăzu se şi elcâte ceva şi, dintr
-od at
ă,î şidăd u seam a căni mi
c
nu avea săi se a p
ră al elf, când avea să se întoarcăaca să. Dacă seai mî
ntorcea
vreodată.
Şovăi o clipă în afţa hanului, dar segâ ndi că , chi
ar dacăpr eţ
uri l
e de la
Omul Regi neinu er au la elf de mari precum cele di nt âr
gu l Sheran, ori
cu m nu-
şiput eauper mite nicio masă, ni
cio ca meră pen t
ru dor mit.

col
oratMat
e eî
a
l iuo
lbservă
i Thom.pri virea, şi
-şipi pai buzu naru lî n careţ ineami ngil
e
— Vaddest ul de bi ne,cât ă vreme nu n îcerc ci ne şti
e ceşmech erie.
Vedereai seî mbunăt ăţisedest ul de mul t, deşi încă-
şimai ţ i
neaeşa rfa
leg
atăî n jurulf ru nţi
i,i ar p es
te zi, de c âte o riri dicaseca pul spre ce r
,t rebuise
să m i
jeas
că oc hii
. Cum Ran d nu răspu nseni mi c,Matcont inuă:
— Doa r n- o săfie I scoade ale Cel ui Întunecat în fiecare han , de aicişi
până nî Caem lyn.Î n plus,nu vr eausă do rm su bt ufişuri, dacă ot pdo rmi în
pat.
Cu oatte acest ea, nu ăcu
f i
ci
n o mi şcar
e casăpăt rundă în han , cirămase
să-
l aştept
e p e R and. După o cl i
pă, acest aî ncu vi
inţă.Se si mţ eafrânt de
oboseal
ă,maimul t decât ori
când. Numaigân dul la onoap te p et
recută su b
cerulliber lîfăcea săsi mtă dur eri î
n oa se. „
Totul se d a
ună. Preamul t am f ugi
t
şiprea m ult m- am t otui t
atpest e u măr .”
— Nu potfi pest et ot,î ngână şiel .
Încădecu m i ntră în s aal mar e,seî ntrebăda cănu c umvaf ăcuseo
gre
şeală.Locu l era cu rat, dar l i
pn de u lme.Toa t
e mesel e erau ocupate,i ar
câţ
iva ărba
b ţ i se sp ri
ji
neaude zi d, pent ru că u n maiaveau unde şed ea.
Judecânddupămi şcărilerepezitecucar efetelecareserveau–şichi arşi
hangiul – se recu
strau pri ntre mese, cupri vi
rihăi tuite,era mai mul tăl ume
decât de obicei
. Pr ea m ultă p ent
ru un asem enea săt uc.Oameni i car
e n u er au
de prin parteal ocului er
au uşoredo bservat. Nu erau îmbrăcaţi al
tf
eldecât
cei
lal
ţi, dar nu seui tau decâ
tla mânca rea şibăutura orl. Local
nici
iînsăîi
sorbeau pe străini din pri
viri
.
Înî ncăpere răsuna un murmur de voci,î ndeaj
uns deput ernic pen
tru ca
hangiul să reb
t uiască - să
i ducă nîbucătări
e,după ce an Rd îi dăduse ednîţ
eles
că voiau să i d t
scu e cuel . Dar şiacol
o erapr oa
ape alf elde mul t zgomot
, căci
bucătarulşiaj
utoareleluiumblaudecol
ocolo,zdrăngăni
ndoalele.
Ha
— nP
gi
u
r lî
esuşi
punşt erse
că f
aţ
iaţal
p cuo
ecatşibvoi
ati
stă
n ma
î ar
C e.
em lyn să-
l vedeţi pe fal
sul Dragon,l a
un loc cu toţ
i proştii din Regat . La mine a i
cea sunt şase nîca mer ă şicâte d oi
saut r
eiî ntr-
un pat ,iar da că un vă con vi
ne,n- am cu m să vă ajut
.
Randî şiţinu d i
scu rsul cu n u gol î
n stomac. Pri
ntre atâţi
a oa meni plecaţ
i
l
a drum, ori ci
ne p utea fiI scoadă a Celui Întunecat, şinu avea mcu să-
i
deoseb
eascăde ce i
lalţ
i. Mat î şidemonst ra atlentel
e prin câteva jongl
erii– d ar
numai cut reimi ngişi , chiar şiaşa , cumar e gri
jă –,i ar Rand sco ase aliveala
fluier
ul lui Thom. Dupănumaicât eva măsu ri din Bătrânul urs negru, hangiul
î
ncu vi
i
nţa n erăbdător.
— Da,bi ne,bi ne.Ori cum am nev oei de ceva cu car e săl e ab atidioţ
il
or
gânduri
le de a l Loga i
n ăl a. Au f ostdejat rei încăi
erări
,î ntre cei care su
sţineau

că
iarel euemăcuda
ud
cevărat Dr
să ago
vă
f
ac noc.
ull şi cei
Dacă ca
maireamzi
ceau oc
ce că
l nu .vă
să Lăsaţi
-
ac.
f vă
Pr l
ui
oştcru
.Lri
ule n
mea-îicol
ţ
pl
i,ă
n
de proşt i care n u ştiu că u n-i bine să-şibage asu n l unde n u le fi erbe oa la.De
asta se nî tâmpl ăt oate n ecazuril
e.Î şit otbagănasu l.
Ştergându- şidin nou aţ fa,elpl ecă gr
ab nic din bucăt ări
e,morm ănid
pentrusi ne.Bucă tarul şiaj utoar el
e uli ni cinu- i băgară n î seamă p e b ăi
eţi. Mat
îşitotpot rvea
i eşa rfa pe ca p, trăgând-o mai su s,apoicl ipi
nd des i n
d ca uza
luminii şicob orând-o a i
răşipe och i
. Ran d se nt îrebă d acăput ea ved ea
îndeajuns d e b ine p ent
rua î ncercaşiceva maicom pli
cat decâtj ongleri
ile cu
treimi ngi
. Cât desp re … el
Sen zaţ
ia de gr eaţă di n tsomacdeve nisedi n c eî n ce maiput ernică. Se
aşeză pe u n scău naş m i
c,ţ i
nându- şicap ul în mâi ni. I se ăcu
f se rifg,de p arcă
nu er aî n bucăt ări
e.Î ncep u săt remure.Î mprejur r e
a pl i
n de a buri ,i ar sob el
e şi
cuptoa rel
e r t
osneaude că ldură, dar elt remura di n ce nîce m ait are,cl ăn ţ
ăn i
nd
din di nţi.Îşist rânse i ep
pt ul cu braţ el
e,dar ast a nu- l ajută cuni mi c.Se si mţea
de p ar căi-ar fiî ngh eţ
at oa sele.
Ca pri n ceaţ ă,îşidădu seam a căMat î lînt r
eb a ceva, î
l scu tura de umăr ,
iar cineva blest
ema şii eşea în f ugădi n î ncăpere.
Apoiap ăruşihan giul,î mpr eună cubucăt arul care seî ncr unta al ături de
el,iar a Mtse cer ta vehemen t cuamân doi . Dar u ni zbut
ea să înţel
eagă ce-şi
spuneau; cuvi
ntel
e iîrăsu nau î
n urechi ca nuţ i
uit şinu- şiputea d a
una
gânduril
e.
Brusc
, Mat îil uă braţ
ul şi
-l ri
dicăî n pi
cioare. Toat
el ucru
ril
el or –
desagi
le de al şa
, păt uril
e,boccea
ua lui Thom şicu t
iil
e cui nst
rumente –
at
ârnau de u meri
il ui Mat ,î
mpreună cuar cu
l. Hangiul îi pri
vea,şt
ergându-
se
pe afţ
ă, îngri
j
orat
. Cl ăti
nându-sepe p i
cioar
e şi sprij
inindu-se ed Mat, Rand îl
l
ăsăsă- l con
ducă sp re u şa id
n spat
e.

cl
ănţăn—
eauÎ
mf
, ăm-
rămi
să-p
ippare
oaăr
t r
op-r
riău
. ,-
C M-
c m mat
credc,că
izbu
-idti
insă
ccî
ngai
ume;
caza dl
pi
n
oiţ
i
.ii
Înî
i
căo n n-
noapte affară n n- are ce r -
răur sănne ff -f
acă , aşac c-cr
ed.
Amurgu lîntunecase ceru l
, pe care seved eau mâ o nă de st
ele,răzleţi
te.
— Ni cisănu e t gândeşti
, repli
căMat , care î ncer
casăpară vesel , deşi
Randî şidăd ea seam a cât era d e nîgri
jor
a.t Hangiul era sper
iatca u n cu mva
l
umeasă fl ae căer a cinevaol b
nav r pi
ntr
e ei.I -
am sp us că,dacăne d ă afară,
te
duc nî sal
a mar e.Hanul s- ar goli pe ujmătate,î n vreo zece inutm
e.Ori câte de
porni
tî mpotrva
i pr oşt
il
or e dd rumeţ i
, nu vreaaşaceva.
— Atunci un nde?
— Aici, răspunseMat , deschizân
d uşagr adjului cuun scârţâit puter
nic
di
n bal amal
e.

şia ca Înău
i
, nt
şi ru
seer a
mţ
sima
eaiuînt
n uineri
z p
uctdecât
ern ic daf
e ară
ă,
b l i
ar
egar.aCeru
ândl mi
Marosea
tî la a
j f
utân
ă ,
săase
grânne
î
tindă
pe p od eaua a coperi
tă d e p aie,Ran d se gh emui cugen unch i
il a p iept, cubraţ eel
încleştate d e r
tup şit remur ând di n ca p până î n pi ci
oa r
e.I se ă pr
eacăt oată
puter ea i se con suma d in cau za r em
t uratul ui.Îl au zipe M atî mpi edicându-se şi
blestemând,apoiî mpi edicându- sedi nnou,cuunzăngăni tdemet al
.Di ntr
-
od at
ă seăcu f l
umi nă şi -l văzu pe Matri dicând o am l pă vech e şi pon osi
tă.
Hanul fii nd pl in, laf elerau gra şi jduril
e.Fi ecaredesp ărţi
turăera ocupat ă
de câ te u n ca l– u nii dintre ac eşti
aî şiî năl ţ
au ca petele,clipind des i n
d ca uza
lumi nii
. Matcân tări din priviriscarar eca d
ucea la pl atf
orm a de su s,unde se
aflau grăm ezi
le de â fn, apoiî l pri
vipe R and, gh emui t pe os,
j şicl ătină din ca p.
— N- am cu m săt e du c acol o,murmur ă el . Agăţ ând,l ampaî nt r
-un cu i, se
chinui săur ce scara şiî ncepu săaru nce os j ânful , cubraţ el
e.Cob orândi ute,î i
făcuun pat î n fundul graj dului,i ar Rand se ât rîpână a colo.Mat î lî nvel
i cu
amân dou ă man t
iil
e,da r Ran dl e dă du jos ap roape medi
i at .
— Cal d, şopti
seel . Pe undeva, î
şiad ucea ami nte că-if usese fri
g cu u n
mai
câteva cli
pe n î urm ă, dar î n cl i
pa a ceea se mţ sieacaî ntr-
un cu ptor. Se r t
ase e d
gu l
er, dân du-şicap ul pe sp ate.Cal d.
Simţi mân al ui Mat , care-l pi păi
a pe f runte.
— Mă î ntorc i
med iat,î i şopti acesta şidi spăru !
 Rămaseaco l
o,zvârcol
indu-seî n fân; nu er a sigur câtti
mp t recu
se,până
câ
nd Mat se nît
oarse cu o afrfuri
e p li
nă ochiî ntr-
o mână, o c araf
ăîn ceal
alt
ă şi
două poca
l
e al
be p e care e
l iţneacudeget el
e,at ârnat
e de otart
e.
— Aicinu-i Meşter
easă, spuseel ,l ăsându-seî n genunch
il ângăRand.
Umplu unul di
n pocale şii -l dusel a buze. Rand dăd u apa pe gâtcaşi
cum nu maibău se i n
mic de câteva l e
zin
îtregi
; şit ocmaiaşase mţ si
ea.
— Nicimăca r nu şti
u ce- i ai
a Meşt ereasă
. Au şi eipe cinevacăr
eia-
i zice
Mai
cân ca
d ser
Bune,
va-
ntdar
oar
ce. e
Aml
ecat
pr ăşi
eu p
tesău
ngăsesc
deva ca s-
aujtene,
ceva
âi a
lbor
p n
ânaşt
zăereşi
, şin
cârn i
men
aţi
.Bi nu
un ulşti
e
j
upânI nlow edispussănedeaori ce,câtăvremenui eşi
m sănevadăoaspeţ ii
.
Uite, i
a de-a i
ci.
Ran dî şiîntoa rsecap ul,r ef
uzând mân car
ea. Până şiveder easaugân dul
l
a ea iîî nt
orcea om stacu l pe d os.După o vr eme,Matof tă şise aşezăsă ca
măn ânce m ăcar el. Ran dî şiţ inu capul întor
s şi încercă să nu ascu lt
e.
Frisoaneleî l cuprinseră di
n n ou, apoi f
eb ra, apoi i ar fri
soanel
e şidi n n ou
f
eb ra.Mat î lînveleacân dî ncepeasă r em
t ure şi î
i dădea e d băut când se
plângeade set e.Se ă fceadi n ce nîce a mi întuneric,i ar co ntururi
le gra
jduril
or
tremurau,î n lumi na slab ă al ămpii. Umbrele ulau di verse ormf e şi se imşcau
după b unul lor a pl
c.Apoiî l văzu pe B a’
alzamon care t răb
sătea r g
aj
dul cupaşi

ma ri
,
acest cuoch
ora r ui
ae iascu
arzători
nse ,ncu
îf cât
aldue
rieu
l n gl
Myr
ugilddraa
or lrde.
eg
n e fiecare art
e.
p Chipuril
e
Pipăindu- şidi sperat mâneru l sabi
ei,î ncercă săseri dice, ţ
ipând:
— Mat ! Mat , su nt aici
! Pe Lumi nă,su nt ai
ci!
Mat , sprijinit de zid, cu i ci
poareleî ncrucişa
te,t resărisp eri
at din somn.
— Ce?I sc oad e ale Celui Întuneca?t Unde?
Clătinându- sepe pi ci
oare,Rand î if ăcu semne di sp erat
eî ntr-o direcţ
i
e,
apoirămase cu gu ra căscată.Umbrel e se i şcar
m ă,i ar n u
ul dintre cai lovi cu
copitaî n som n. Al t ceva, ni
mi c.Căzuî ndărătpe p ai
e.
— Nu- i ni men i
,î n afară de noi ,î llinişt
i Mat .I a, dă-mi mi e aia.
Se î nti
nsese spre sabial ui Rand, dar elo st rânseşimait are î
n m ână.
— Nu, nu. Trebu i
e s- oţ in eu.E a tică-meu
,î nţelegi
?E a tta!
Î
ncepui nd no u săt remur e,darst rângea sabiaî n m âini caşicu m arfi
fost si
ngu ra ca re-l ajuta săsca pe cuvi aţă.
— T-tata!
Mat ren unţ ă sămai î ncercesă -ii a arm a şi
-lî nvelil al occu a mnt
ii
le.Pe
ti
mpul nop ţi
i, pe câ nd Mat do rm ea, apărură şialţi vizitat
ori, despre care R and
nu şt i
a pr eci
s d acăer au într-adevăr acolo sau nu. Di n cân dî n când se i u
tala
Mat, care dorm ea cu capul în piept,întrebându-se acăd i -ar fiput ut ob ser
va şi
el, dacăs-a r fit rezit.
 Dintre umbre apăruEgw ene,cupăru lîmpleti
tî nt
r-o cosi
ţălungăşi
î
nch
i
săl a cu l
oar
e,aşa cu m fusese n E
îmon d’
s Fiel
d, cuch i
pul îndur
eratşi
posom
orâ.
t
— De cene- aipărăsi
t?î nt
rebaea. Acum su ntem morţi pent
ru căne-
ai
părăsit.
Înti
ns în f
ân, Rand cl
ătina vl
ăgui
t din cap.
— Nu, Egw ene.N-
am vr ut săvă părăse
sc. Terog.

Î
nt — .AA
unecat mcu muri
m tnt
su cu
em oţ
ît
i
ni,
stof
t
ăpa
ânea
ir
ea cu
l
uiri
, t
st
p eţ
en e,
rui
t ar moa
că ne-
artea est
et
ipărăsi.rega
tul Celui
— Nu. N- am avu t de al es,Egw ene.Ter og, Egw ene,nu pl eca. Î
ntoarce-t
e,
Egwene!
Dareaseî ntorsese print
re umbr e şideve ni
seasem eneal or
.
Moirai
ne avea o expresie cal
mă,dar ch ipul eier a palid caalunui
cadavru
. Mantia ei semăna cuun gi ulgi
u, i
ar vocea îl şfichiuia caun bi ci.
— Aşa- i, Ran d al’
Thor. Nu ai de al
es. Trebuie sămer giîn Tar Valon, sau
CelÎntunecat e tvalua în st ăpâni
re.Veirămân e p e veci
e n îl
ănţ
ui tîn umbr e.
NumaiAesSedai t
e maipot sal
va acum. NumaiAesSedai .
Thom î i rânjeadrăceşt e.Hainele Men estrel
ului atârnau pe el, canişte
zdr
enţe pâr
lit
e,ca re-i aminteau de u flgerel
e zbiucn it
e p e când else ul pta cu

Pieri
t
ul, ca
— Dasă
căl e
aiî d
ea
ncreti
dmp
er
eîsă
n f u
Agă
es . Ca
Sedarn
i,ea era
băiet
e,o rsă
a
să şi
-ţ
id î
n negri
oreştită. fi muri
să t
.
Aminteşte-ţicăpr eţulpent ruajutoruloferitdeAesSedaiest eîntotdeaunamai
mic d ecât i poţ
cr
ed e,dar a mi mar e d ecât ţipîoţii magi na. Şi carej ahAt e vagăsi
mai întâi,i a sp une? ea C Roşi e? oa Pte cea Neag r
ă.Mai bi ne ufgi, băi
ete.Fugi .
Privireal ui Lan er at are cagra nit
ul,iar pe ch i
pul să u şi roi
a sâ ngele.
— Ce ci udat, săvez i o sab ie cu pecet eabât l
anul ui în mâi ni
le unui păst or
.
Eşti demn de ea? Ar tr eb
ui să i fi
. De acu m eşti si ngu r. Niciî n urm a at şi ni
ciîn
f
aţă nu mai exi sta ni mic d e care să t
e a găţ
i, şiori ci
ne p oat
e fiI scoadă a Cel ui
Înt
unecat .
Rân jeacaun l up, iardi n gu răî ncepusesă- i cu rgăsân ge.
— Ori ci
ne.
Apăru şi Perrin, ca re-
lî nvinovăţeaşi -i cerea ajutor, şij upânea saal ’Vere,
care plân gea up dă f at
a ei , şiBayl e D omon , care-l blestema pen t
ru că-i ad usese
Pieri
ţ
iil a bor d, şij upân Fi t
ch , care-şif rângeamâi nile d in pricina hanul ui făcut
cenuşă, şiMi n, ca re i ţ
pa, prinsăî n gh earel
e u nui t rol
oc, oamen i
i pe ca re-i
cunoşteaşioa men i pe ca r
e-iî ntâlni
se u nmaio d ată. Dar cel mairău di ntre oti
ţ
fusesem. Ta Acest a stăteal ângăel ,î ncruntându- se, clătinând di n cap ,fără să
scoat
ă u n su net .
— Tre bui e să- mi sp ui,îli mpl oră Ran d. Cine su nt? Ter og, sp
une- mi. Cine
sunt? Ci ne su nt? st ri
găel .
 — Uşur el
, Rand.
O cli
pă i sepăru secăTamer a celcare-
ir ăspundea, darap oiobser
văcă
acest
a disp
ăruse. Î
n locu
ll ui se flaa Mat, apl
ecat peste el
, ducându-il
a buze n u
poca
l pli
n cuap ă.
— Odi hneşte-
te.Eşti Rand al
’Thor
, asta eşt
i, şiai mutra cea mai poci
t
ă şi
ţea
sat ceamai t ar
e din Ţinutul cel
or ouD ă Râuri. Hei
, eşt
i pli
n de sudoare!Ţi
-a
trecu
tfebra!
—
MaRtan
nd
îcu al
’
vi
iTh
nţor
ă,?iaşop
ti el
r gest.să
ul u era atât de î
ncu rajator
,î ncâ
t Rand adorm i
f
ără săse i at
ngă e d apă.
Nu v i
sase nimic – sau, cel puţi
n, nu-şimaiami ntea–,dardorm i
se
î
ndeaj
uns d e u şor pentru a d eschide ochi
i de câte ori Matve nea să vad
ă cu m îi
maiera.Laun moment dat, se nîtreba acă
d at
M apu case să doarmă vreun pic,
daradormi la r ândul săuî nainte să earm gă r p
ea epa
d rt e cugân dul
.
Auzind balamal el
e uşii scârţâind, set r
ezi cu ottul, dar o vreme nu ăfcu
al
tcev
a decât să zacă nf ân
î, dorindu-şisă d a
oarmă d in nou . Dacădorm ea,nu
mai er
a con şt
ient de r tupul său. Muşch iiîl dureau cani şte zdr
enţe sf
âşi
ate şi
nu maiavea del
ocvl agăî n tru p. Se chinui să-şiînalţe capul şireuşi
se u n
mai
di
n a d oua nîcercare.

puteaMaati
ntge
şedea
cu l
baul
raţoc
.ul
l Băsă
rbui
aî ob
iişnu
căi
zut,
sesp
ri
e
pj
ini
p
it
epd
telzi
u d,
ca
reatât dd
se ei
ri
caaproa
şi pebo
co î
ncâ
ra,tîî
nl
rit
mul uşor al som nului ad ân c.Eşarf aî i al
unecase e poch
i.
Rand pri vispre uşă.
Acolo seafl aof emei e,care ţ
ineauşadesch isăcu o mân ă.La î ncepu t, eai
se nî f
ăţi
şănumaicao si luetăî nt unecată,îmbrăcat ă cuo r ochie,de- abia
desluşităî n lumi na sl abă a di mi neţi
i, apoipăşi înăuntru,l ăsând uşasăse
închidă nî urma ei .Înl umi na ăml pi i
, o vedea cevaai mbine.Era ca m de- o
seam ă cuNyn aeve, se ângdi el , dar u n era de pri n partea ocu
ll ui. Măt asea
verdedeschi sar ochieisalet r
emural afiecarepas.Purt aomant iecenuşi eşi
moa le şi avea păru l prins n îtr
-o p l
asăde d antelă, casp uma l aptelui. Uitân du-se
gânditoare alelşil a Mat ,î şipi păi
a co l
ierul greude a ur pe ca re-l avea l
a gâ t.
— Mat ! stri
găRan d, ap oişimait are: Mat !
Matsf or
ăa,
i şimaicănu se prăbuşipe pod ea, trez
indu- se. Frecân du-se
la och i
, răm ase cu privireaţ in
atită asu pra emfeii.
— Am ven i
t să-m i cau t cal ul, grăiea, cu n u gest vag în di recţi
a
despărţit
uri l
or, dar ă frăsă -şii a och ii de al ei. Eşti bolnav?
— E b ine,r ăspunseî nţep atMat .A ă rcit puţin din cau zapl oii, atâtat ot
.
— Poa t
e c- art rebui săvădcu m îi e.Sunt dest ul de pri cepu tă…
Ran d seî nt rebăda căer a cu mvaAesSedai . Maimul t chiardec ât
veştmintel
e,comport ament uleit rufaşşisi gurpesineşif elulî
ncar e-şiţinea
cap
ul su s,de p arcă ser egăt
p ea să dea o orup ncă, nu se potri
veau cu
î
mprejuri
mi l
e.„ Iar acă
d o fiAes ed Sai, di
n ce j A
ah să e?”
fi
— Acu m mi -e bi
ne,î i răspunseel . Zău ăcnu- i nev
oe.
i
Dar eaven isedeja că t
r e el
, străbăt
ând grajduril
e,ţ i
nându-şirochi
a cu
mâi
nile şi păşind uşor, cucon duri
i eicen uşi
i. Lăsându-se e p covo
ru
l de pai
e,
î
ngenunch e âl
ngăelşi -i pi
păi f ru
ntea.
— N- ai f
ebră, hot
ărîea , cercet
ându- lîncruntată. Era drăguţ
ă, deşiavea
t
br
ăsă
unătu
t
atri
el
e
.Peoa
f
dert
e
al
tăaccen
part
etun
,at
iei,
c r
ed
car
enuep
părch
ei
ap
.Anvu
eaiiise
mp r ved
esiea
a,purnici
ş o
isi
mplu
rm
u,că
ă de
erai psi
lt
ă de o rce
i en stimen t.
— Tot uşi
, ai fost bol nav. Da. Da. Şi eşt iî n con t
inuar e sl
ab, caun p i
soi
aş
de-abia născut
. Credcă…
Îşivârîmâna su b mant ie şi
, dintr-
od ată, lucruri
leî ncepură săse
petr
eacă mult prea eprede p entru ca anR d să oa pt ă ace
f ltcev
aa d ecâtsă scoat
ă
un st ri
gatînăbuşit.
Mâna f emeii sei vide su b mant i
e,î ntr-of ulgerare de lumină; ceva scl
i
pi,
pe cân d ea se nti
nîdea că tre M at
, aplecându- se peste rtupul lui Ran d. Matse
culcăpe opart e,cumi şcă rif oart
e uiţi
, şise u a
zizgom otul scos de metalul car
e
se nîfigeaî n lemn. Totul ţ i
nuse u nmaio cl ipă, apoise ăsa l se ăcerea.
t

f
emei ,Mat
i ch i
arşedea
d
i ap
oroa
ncol pep
de ucul
mncat
alulpe
pesp at
e
ca
re,cu
ea o
îlmân
înfipă încl
seseeşt
în atăep
per eî
e,
t n
nch
î ei
l et
ocuu
lraî
n
care se ase afl ăi b
atul cucât eva i pcl
e maiî nainte,avân dîn ceal alt
ă mân ă arm a
l
uata di n Shadar Lo goth, proptităl a gâ t
ul ei.
Mişcân d doa r din och i, eaî ncer căsăpri vească pumnalul pe care -lţ i
nea
Mat. Cu oc hii mari,t rase i nch
ui t aer nîpi ept şidădu săse erea f scă , dar elî i
ţi
neaî n con t
inuare ătişull ipi
t de p iel
e.După acea pri
mă mi şcare, rămăsese
nemişcată,cao st ană de p iat
ră.
Umezi ndu- şibuzele cul imba, Rand pri vea ţintăt abl
ou l care i se-nfăţi
şa.
Chiar dacăn- ar fi f ost aşa e d slăbi
t, nu cr edeacă s- ar fi put ut mi şca di
n l oc.
Apoi,ochiiîicăzurăpepumnalşigur aiseuscă.Lemnuldi njurulsăuse
î
nneg rea,iar d in locul pârjolitî ncepură să se nî alţe firicel
e de u fm.
— Mat ! Mat, pu mnalul ei…
Mataru ncăo pri vire sp re pumnal , ap oiî ndărăt l
af emeie,dareanu ăcu f
nicio mi şcare, cirămase pe oc,
l umezi ndu-şil a rândul eibuzel e,cumi şcări
nervoase. Cu un ges t repezit, Matî i despri
nse m ân a de pe mân erşio mb î rânci;
eacă zupe sp ate,îndep ărt
ându- se e d ei şisp riji
nindu-se nîmâi ni,l a sp at
e,f ără
să-şiia o chii de al a rma d in mâna b ăi
atului.
— Nu e t mişca, o aver ti
zăel . Dacăe t mi şti
, am sămă f ol
osesc de ăsta.
Crede-mă,nu gl umesc.
Ea î ncuviinţ
ă di n cap, cuoch ii aţi
nti
ţil a pumnal .
 — Ran d,sup ravegheaz
-o!
Ran d nu er
a si gur cearfi r t
ebui
t săfacădacăae arfi nîcer
catceva –
poat
e săi pe;
ţ oricum nu put ea ufgidupă ea, dacăncer
î ca să scap
e.Numaică
eastăteapur şisi mplu pe oc,
l f ără săse i cl
ntească
,în t
imp ce aMt scoa
se
pumnalul eidi
n per ee,
t cuo mişcar e bru
scă.Pata ceaeagră
n u se
n a miînti
nse,
deşitotmai scot
eaun firi celsu
bţ i
re de ufm.
Matcău tă cu pri vi
r
eaîmprejur un ocl î
n caresăaşeze pumnal
ul, ap
oiî l
î
mp
Pări
ena
semp
sică
t
lr
ue
,d R
and,
eşi ca
aveare-l
d
esl
u
uă
t ldue
şor,
muca
l
te şi cu
pod me,
oab ar
cufi ost
unfmân
o er
v
i
peră n
de filsu
dîfleţ
eş it
ă.
desc
hi
s
l
a cu loar
e şi o am
lăî ngustă şiscl i
pi t
oare,lungăcamcât pal
ma l ui. Un simplu
pumnal . Numaică el văzuse ec pu tea ace.
f Mân er
ul nu era nicimăcar ăldc
uţ,
dar â mna nîcepu să-
it r
an spi
re.Năd ăjduia sănu- l scap
e nîf ân.
Femeia nu se mi şcă din poziţi
aî n care căzuse, cirămase cu ochiila Mat ,
car
e sent orcea
î î
ncet spre ea .Îl privea de p arcăse nt î
reba ce avea de gând să
f
acă, dar Rand î l observă pe p ri
etenul să u mi j
indu-şibru sc ochi
i şi
î
ncleştându-şimân a p e mân erul pumnal ului.
— Mat ,nu!
— A n îcer
cat sămă omoar e,Ran d. Te-
arfi omor âtşipe t ine.E scoad
I a
Cel
ui Î nt
unecat, răspunseseat M
, scuipând cu vi
ntele.

abi
a at— Dar
unci îşinoi
dănu se
du su
anmt
em
a , cestăru
aveisede
a Ran d;
d f
gânemei
Mat.aNoi
căsc
nă
u gu
sur
na,
t
emd,eMat
par căde-
.
O clipă, Mat rămase î
mpi et
ri
tî n loc; lama pumnal ului prindeaşir eflect
a
l
umi na ălmpi i. Apoiî ncu vi
inţă.
— Mi şcă-te acolo,î i poru ncif emeii
, arătându- i cupumnal ul sp re uşa
î
ncăperiiî n ca re erau ţ inute ş elie.
Ea seri dicăîncet, op ri
ndu- sepen trua- şicu răţa rochia de pai e.Până şi
cândo a pucă nîdi recţia arăată t de Mat , se m işcaedp arcă u n avea ni ciun
moti
v să se gr
ăb ească. DarRan d observă cău n înceta să se i
teucut eamă al
pumnal ulcu mân er de u r
bin di n mânal ui Mat .
— Zău că art rebui sănu v ă maizba t
eţi atâat,le aru ncăea. Pânăla
urmă,aşao săfie cel maibi ne.O să vedeţ i
.
— Celmai bi ne?r osti Mat cu su bînţel
es, frecându-şipi eptul,î n ocu
l lî n
care fi ar păt runs pumnal ul ei, dacă u n s-ar fi i şcat
m . Hai ,t r
eci acol o!
Ea îi dăd u ascu l
tare, ridicând nep ăsăt
ordi n umer i.
— O gr eşeal
ă.După ces- aîntâmplatcuprost ul ăla egoistde God e,s-a
i
scat destulăt ulburare. Ca să u n maivor bi
m despre eghn
iobul care a ârn
st
it
pani
cadi n t ârgul Sheran , cine o m ai fi f ost şiel. Nimen i nu şt ie p reci
s ce as-
pet
recut aco l
o sa u cum s- a pet recut
. Dar aşa e şi maipri mejdios en pt ru voi
, nu
î
nţel
egeţi? D acăven i
ţiî n f aţa Mar el
ui Stăpân de b unăvoie,veţi avea parte de
marionoruri
, dar câtă vr
eme ufgi
ţi
, o săfiţ i urm ări
ţi
, şiatuncicine poate
spune cese a vnîtâmpl
a?
Rand simţi un fior.„Dulăi
i meisu nt i
nvidi
oşi. S-arputeasănu- ţ
i fie prea
bi
necuei.
”
— Deci aveţ
i neca
zuridin prci
ina a doibăi eţ
i de laţ ară,r
epli
căMat ,
râzâ
nd amar. Poa
te căvoi ,Iscoa
del
e a st
eaale C el
ui Întunecat
, nu sunteţ
i aşa
de pr
imej
dioas
e cum am au zi
t pân
ă ac uma.

parte,Desch
cas- i
zân
o l
adu-
se iu şa
sătr dc
eaeăl
.aEa
încăp
seere
poaî
ri n
chacare
ir n îse afl
pra aupri
g, şei
l
vi
ne,se
du-l ptrase
este la
u
măor
.
Privi
rea eiera de ghea ţă, i
ar glasu l
,î ncăşimai rece.
— O săve zitu cât su nt
em de per iculoşi. Cân d ajungeMyr ddraa l
ul…
Ar maifi vr ut săsp ună cev a,darMato î ntrer
upse, t
rânti
nd uşaşi
zăvorând-o. Î
ntorcâ
ndu- se p s
re a R
nd, îl priviî ngrij
ora t
.
— Un Pi eri
t
,r ost i elîncordat, vârându-şipumnal ul l
al ocsu b su rt
uc.
Vineîncoace,dincât
ezi ceafemeiaast a.Cum îţisuntpi cioarele?
— De da nsat, nu pot, mor măiRan d, dar, dacămă aj uţi sămă ri dic,pot
să m egr.Sân ge şi cenuşă, o să şi fug d acăt r
eb uie,ad ăugă ,elprivind pumnalul
pe care-lţinea nîmân ă şi cutr
emurân du- se.
Adunând r epede desa gi
le,Mat î ltraseî n pi cioare.Rand secl ătină şi

treb
grăbui să
ească.se
Ţineasp
ri
ji
nu
pe
mnp eul
al u
măru
f lipl
emei ri
aet
en
mau
rl
euidisău
stanţca
ad să
e ntu
r u
p.cad
Afă, dar
ară, nî
găsicer
ocăsă se
găleat
ă cuap ă.Tr ecân d pe ânl gă ea, aruncă pu mnal ul înăuntru. Lama se
cufundă n î ap ă cuun f âsâit, scoţând ab uri. Cu o gri masăde d ur
ere nîcercă să
i
uţ ească pasu l
.
Cum af ară sel umi na,er au estd ul de mul ţ
i oamen i pe străzi, chi
ardacă
era devrem e.Tot uşi, fieca re şi
î ved eade r t
ea ba lui, şini men i nu-i bagaî n
seamă pe cei doit ineri care l eca
p u di n sa t, mai al es că l
ocul eral i
np de străi
ni.
Cu t oate acestea, Ran d se l si
i din toa t
e p uteril
e sămeargă sp cu
atel
e d rept. Cu
fiecare aspse nîtreba dacăvr eu nul dintre cei care se eau grăbî
ncoace şi î
ncolo
eraI scoadă a Cel ui Î ntunecat.„ Oare eu vrnul di ntre ei o aşteaptă pe emf eia cu
pumnal ul? S au pe Pi erit
?”
După ceseî ndep ărtaser
ă camo mi l
a de sat , puteri
leî l părăsi
ră.Acu m
mer gea gâfâi
nd, sp ri
jinindu- se e d Mat,i ar în cl ipa urm ăt
oare eral a pământ .
Matî l aj
utase să ârâi seetp e margi nea r dumul ui.
— Tr ebuie sămer gemmaidepa rte,îi spu seel ,t recându-şimân a prin păr
şil ăsându-şieşarfa p e och i. Mai devr eme sa u mai t ârziu, ci
neva s- oo scoa t
ă d e
acolo şi o s-o p ornească i
nd noupe u rmel e n oastre.
— Ş tiu, gâfâiRan d. Şt i
u. Aj ută-
mă.
 Matî i dădusedin nou â mna săseri di
ce,darelr ămase î
nloc,
cl
ăti
nându-se, şt
i
ind căn- avearost. Cum ar fiî ncer
cat să acă
f un pas, ar fi
căz
ut din nougr ămadăalpăm ân t.
Spri
ji
nindu-l
, Mat aştep
tă ner ăbdăt
orcao că ruţă, ca
re seaprop
ia
di
nspre sat
, săaj ungălângăei , apoimorm ăisurpri
ns,văzând-oîncet
i
nind şi
opri
ndu-se chi
ar în dr
eptul l
or. Un bărba t cufaţat rasă se iu
t
ă nîjos spre ,
eide
pe capră.

—— S
E-a-
nmai
nu tâmpobos
l
atceitvr
, a
ăscu
pu ps
nri
et
e enul
Mat .t ău?întrebaomul cupi pa în gură.
Ran
dî şidă deabi ne seama cănu pu teapă căl
i penimeni
, dupăcu m se
spri
j
inea ed Mat . Se d esprinse e d el şif ăcuun pas maidep art
e.Se clatină pe
pi
cioar
e,dar se l si
i sănu ca dă.
— N-am dor mit de dou ă zile,expl icăel. Am mân catce
vacenu mi -a picat
bi
ne.Acum mi-am mair evenit
,numaicăn- am dormit
.
Omul scosese o pală de f um pe l a col
ţul guri
i.
— Mergeţiî n Caeml yn, aşa-i? La vârstă voast
ră, cr
edc-aşfi porn it şieu
să-
l vădpe alfsu l Dragon .
— Da,î ncuviinţă Mat . Aşa-i. Mer gemsă- l ve
dem pe fal
sul Dragon.
— Ei, hai su s,at unci. Măt ăluţ
ăî nsăt e urciîn sp
ate.Dacă -
ţi vi
ne iarăşi

rău,Cmai
API bi
TO neL s
LU ă
34fi iîn paie,nu ai ce
a su s,pe c apră.HyamKi nch m ă ch eam ă.
Ulti
mul sat .
Ajunserăî n Carysford după l ăsarea î
ntunericu l
ui, mai t ârziu decât
crez
useRan d, după cu m le s puse se ujpânKi nch cân d cob orâseră d i
n căr uţă.
Se nîtrebă acăd uncu mva u n maiper cepea i mp
t ul aşa m cutrebu i
e.Tr ec useră
numait reinop ţ
i de a l povestea i d
n Patru Regi , cuHow alGod e,numaidou ă d e
când Pai t
rî i su rprinsese n t î
ârgu l Sheran şinumai una,o si ngu ră zi, de cân d
necunoscu taI scoadă a Cel ui Înt unecat încercase - i
săomoa re nî gradjul de a l
Omul Regi nei, darpân ă şi acest din urmă ep i
sod ăr p
ea să fi sep et
recut cuun
an, ba ch iar uco vi aţ
ă nî urmă.
Orices- arfi î ntâmplat cu i mp
t ul
, Carysf ord era un sat destul de ob işnuit,
cel puţin aşapărea. Casede c ărăm i
dă, îngriji
te,aco perit
e c u i ederă, şiul iţe
îngust
e,î n af ară de d ru
mul sp re C aemlyn,l inişt
it
e şi părân d paşn i
ce. „
Dar
dedesubt ce -o fi ?” se ntreb
îă el . Şi târgul Shera n av usese oî nfăţ
işare i nli
şti
tă, la
felcaşisat ul în care emei
fa… Numel e aceluia din urma nu- l aflase, şini cinu
voi
asăsegândeascăl ael.
Lumi na ser evă rsape f erestrele caselorî n u l
iţel
e ca re eraupr oa
ape pust ii
.
Astaîierapepl acluiRand.Furi şându- sedintr-uncol ţî
nal tul,îievi
tăpecei
câţi
vacareau erafară.Mat nu se nî depărta de el,î mpi etri
nd î n loc t a
uncicâ nd
trosn
et
ul piet
ri
şului î i anunţ
a căse p aropi
a un localni
c,apoist r
ecurându-se ed
l
a oumbră a l alta, până c e si
l
ueta nîtunecat
ă rtecea de ei.
În acel l
oc, râul Carynu avea aimmult de trei
zeci de paşiîn ă lţ
ime,iar
apa cea î
ntunecată se i mşcaenl
eş, dar peste vad f
usese, de mul t
ă vreme,
const
rui
t un pod . Vea curiîntr
egi de ploişivâ nt
urier odaserăi atr
pa, până ce
aceast
a aj
unsese să unmaipară ăd cl
i
tă de mân a omului. Şi scânduri
le groase
purt
au peceteaat âtor n a
iîn car
e r tecu
seră pest
e ele căruţe de otate el
furil
e,
î
n
l
orcăr
ca t
eăt
se cu
i
cl
naumăsu
rfu
bri
, să
pi t
cien
oarieşi
el nor
eg
cel uţăt
oi
dori
b. Scâ
ăi
eţ,nscoţ
i duri
l
âe
nd d
esp
unri nseot
zgom edpu
a
ltlocu
erni ri
c,le
cade
tobă.O l ungă u bcat
ă de vr eme,pân ă ce r ecu
t r ă de sat şise i er
pdură pri ntre
câmpuri l
e d i
n part eacealaltă, Rand se ot t aşteptase să uadă un glas ca r
e să-i
î
ntrebe cine erau . Sau, şimai rău, şt i
ind foarte bine cine erau
…
Pemăsu ră cemer geau maidep arte,dădeau peste alt
e semne ale
prezenţeioa men i
lor
, din ce nîce a mi mul t
e.Pest e ot
t se ved ea
u lumi nil
e d e a l
f
erme.Dru mul şiogo arel
e d e dincolo de el erau măr gi
nite de u
tfişuricu l
tivat
e şi
de garduride n uiele.Ogoa rele erau peste ot;
t nu exi st
al ocî n careădu preasă
se aprop i
e de ru dm. Păreausă e fi mereul ângă vreun sat, chi
ar işcân d se afla u
l
a mai mul t
e cea suride mersedâ trgul cel mai apr op
iat. Locu
riîngriji
te şi
paşnice. Nicăier
i nu se vedea vr
eu n sem n că r p
in î
ntuneric s-
ar fiput ut

ascundF
eărscoa
I ve
ă d
seta
e, l
e C
Mat el
uiaşez
se Înt
uănecat
în misau
j
locuf
ăp
l dt
u
ruri
muşi
l
uima
.Aicu
r
el
me căd
ecât
siacest
ngura ea.
su rsăde
l
umi nă rămăsese luna, elî şiri dica seeşa rf
a pe creşt et
.
— Doipaşi faco l ungime,mor măiel . O mi e de l ungimi faco mi l
ă,pat ru
mile ac
f o e lghe… Nu maif acni cizec e p aşi, dacănu şt i
u că alcap ătul
drumului mă a şt
eap t
ă u nl oc e d do rmi
t. Şi n- arst ri
ca i n
cicev a de mân care.Nu
cumva ai ascuns ce va prin buzunar e? Poate vreu n măr . Dacă- i pe-
aşa, n-am să
te iţ
n de rău . Măca r u i
tă-te.
Rand seui tă de-al ungu l dru mului,î n am bele direcţii
.Î n afară de ei, pri
n
î
ntuneric nu se m aimi şca i mi
nc.Trase och cuiul la Mat , care-şiscosese na u
din încăl
ţărişi-şimasapi ciorul. De a fpt, nicieinu semai mi şca
u. Şi pe e lî l
dureau pici
oarele.Se si mţ i st
răbăt ut de u n fior , caşicu m ar fi f ost avert
izat că
nu-şirecăpătase puteri
le pe d e-an-t regu
l, aşa cu m cr ezuse.
Pe un ogor aflat chiar în aţ fa lorseî nălţau maimul t
e movi l
eî ntunecate.
Căpiţe de fin, dest ul de mi ci
, di n pricină că n a
imal el
e rtebuiserărăn h
ite pe
ti
mpul i ern
ii
.
Î
lî nghionti pe Mat cuvâ rufl pi
ciorului.
— Dormi m ac ol
o.
— I arcă piţe… oftă Mat , dar seî ncălţ
ăl al ocşiseri di
că.
 Vântul seî nteţ
ea,iarnoa pteadeven eadin ce în cemai rece. Se căţărară
pest
e scândurile n et
ede di
n gard şi,în scu rt
ă vr
eme,se f u
andară în fin. Pr el
ata
care apăra căpiţ
a de p l
oaie i
ţneaşivâ ntul l
a dist
anţă.
Rand se răsuciîn scob
itura în care secuibări
sepână cegăsi o poziţ
ie
confort
abi
lă. Fânul totîl mai înţepa, pri
n haine,dar se bo
işnui
se cu asta.
Încer
căsănumer e că
piţ
ele n
î ca re dormi
se, de al pl
ecarea i
n Wh
di t
eb ri
dge.
Eroi
i din poveşti nu dormeauni ci
od at
ăî nf ân saupe su btufişuri
. Dar u n
-i mai
vene
scu aăde
rt lo
vr
ecm
uşor
e. să
Oftâp
nre,
dti
nî
d ăc
şi ăda
riirfif
că osl
gutunl
eru as
, t
f
speld
âe
er eroca
nd u,nf
i
âc
niu
mă
lcarp
să e
nn
ut
-ru
i i
ntre pe sub
veştminte.
— Ran d? întrebaî nceti
şor Mat . Tucr ez
i căo săi zbut
im?
— Să ajunge m î n Tar Val
on?E î ncădep art
e,dar …
— În Caem lyn. Crezi căo s- aujnge m în Caem lyn?
Rand înălţ
ă ca pul, dar în scobitura lorer aî nt
uneric;singurull ucrucare-
i spu nea nude era Mater a glasul acest
uia.
— Jupân i K
ncha zi s două zil
e.Poi mâine,răsp oimâi
ne cel târzi
u, o să
ajunge m.
— Asta dacănu ne aşt eapt
ă pedrum vr eosu tă de Isc
oad e ale Cel
ui
Întunecat sau vreun Pi erit sau doi,rep l
icăMat ; o vreme seăsă lt ăcerea
, apoiel

con
întti
âmnpl
uă,
a,pdeărând sp
acum er
suiat
nt: Cr
em ed
numai ca umai
noindoi.noi am r
Numai nămas.
oi
. Orices- armai
Ran d clăti
nă di n cap ; şt
ia căMatnu- l puteaob serva, pe întuneric,dar
oricum o ăceaf ai
mmul t pent
ru si ne.
— Cul că-
te,Mat , şopt
i el, ob osi
t . Dar şielr ămase mul t
ă vr eme î nti
ns pe
spate,î nai nte săad oarmă.„ Numainoi .”
Îlt rezi cântecul unui co co ş,i ar elseri dicăde î ndatăî n ulmina sl abă de
dinainte d e revărsat
ul zorilor
, scu turându- şif ânul de p e h aine.Î n ciuda
măsu ri
lor e p car
e şi le ulase, câ teva i se recu
st rase ră e p sub guler şi i se
aşeza ser
ă pe om oplaţi
,f ăcându- l săse scarp ine.Î şiscoase su rtucul şicăm aşa
din pant al oni, ca să le poată aj unge. Tocm ai cân d se fl a
aî n această poziţi
e,cuo
mâna l a cea fă şicual ta răsu cităl a sp at e,zări mai mul te sil
uete.
Soa rele nu se ridicase încăde t ot
, dardej a pe drum sevedea un şir de
oam en i care mer geau spre C aem lyn , singu ri saucât e doi
, uni i avândî n spa te
diverse occb ele,al ţ
ii doa r cuun t oi
ag cuca re săse j u
ate a l mers, sa u nici
măca r at ât. Ceimai mul ţ
i erau băieţit ineri, dar cii şico lo mai eraiş cât
e of ată
sau vreoersoa p nă mai î n vâ rtsă. Cu t oţii păr eau ponosiţi şiistov
iţi, cauni i ca
re
veniserădedepart e,pej os.Uniimer geaucucapulpl ecatşicuumeri icăzuţi
,
deşi era atât de d evrem e;alţi
iî nsăî şiaţ i
ntiseră pri
vi
rea pe cevaca r
e s e a fla
înainteal or , ascuns ved eri
il ui Rand, î n di recţi
a di n car
e s e revărsau zori
i.
 Matserost ogo
l
i afarădin căp
iţă,scărpi
nându-sede mama f ocu
lui
. Se
oprinumai cât să
-şilege eşa
rf
a pe ru
fnte,nu atât de os
j r p
ecum în zi
lel
e de
di
nai
nte.
— Cr ez
i căazi am puteaface rostdecevade mân car
e?
St
omacullui Rand chi
oră,
idrept răsp
uns.
— Ne gân di
m la ast
a când aj
ungem pe drum, hot
ărî el
. Ar
anj
ându-şiîn
grab
ă hainel
e,scoase id f
n ân desagi
le pe ca
re r
tebui
a săl e d
ucă.

î
ncr untPânşi
ă, ă să
răm aj
ungă
ase eml
a
ni gar
şcatdp
,eMa t,î
ogoriîobserva
n t
impsece şiel
an
R dpt
e cei
ocml
aal
iţ
i că
săr l
eaători
.S eUn
gardu
l
.
tânăr, nu cumul t mai î n vâ rst
ă decâ t ei,l e aruncăo p ri
vi
re,î n timp ce r ecea
t
pe â lngăei . Avea hainele pline de p raf,l af elcapăt ura pe care oducea în sp
ate,
f
ăcu tă su l
.
— Î ncotro?st ri
găMat .
— Păi , cum? Spr e Caem lyn
, să -l vadpe Drag on, stri
găcel ăl
alt
, drept
răspuns,f ără săse op rească; ri
dicâ
nd di ntr-
o sp rânceană al vedereaăt u
pri
l
or
şidesa gi
l
or ca re el a târnau pe u meri, adăugă : La felcavoi .
Şi plecă maidep arte râzând; privireasascorm oneadeja dep ărtări
le,cu
mul tă nerăbda r
e.
De mai mul te ori în cu rsu
l zilei
, Mat rep etăîntreb
area,iar singu ri
i

oa
r men
ăspuni ca
deaure-iel
d r
ăsp
oc,un
fieseră
scu
ipl
atceva
uapese j oved
os dşii
seră na
t
î fil oca
u l
orcea dn i
cii
.st
ezgu A
aceşt
ţip ia
e ficăelcân
u
ie.Şi tot
î
i mai urm ărea u, cu mare gri jă, privindu- i pe oţi
t că lători
iî n ace l
aşif el, cu
coada o chi ului . Chipurile orl sp unea u căst răinii er
au î n st are d e ori ce, dacănu
stăteai cu och ii pe e i
.
Şi nu er au d oa r bănui tori cu r st
ăinii
, cipăr ea u d ea- drep tul der anjaţi de
ei. Pe d rum er au mul ţi oamen i, mer gând dest ul de mpî răştiaţi, ast felî ncât,
după ce arel soe senăl î
ţase ea dsu pra o ri
zontului şiapăru seră p rimel e căru ţe de
f
er mieri, acest eanu r euşeau săî naintezei ci
n măcarn î ritmul l en t cucare o
f
ăcea u de o bicei. Niciunul di ntre oc lalnicinu erai sp
dus să i
a p asa geri.
Singuru lr ăsp uns a l astfelde cer eri era o st râmbătură amară,î nsoţ it
ă even tual
de u n bl estem, di n pri ci
na f apt ului căî ntârziau de a l d i
versele munci .
Căru ţele cu covi lt
ir ale negu ţ
ătoril
or t receau pel ângăeif ărăpr eamul t
e
piedici
,î n t imp ce căl ători
il e a men inţau cupumni i, fie sp re C aeml yn , fie nî
cealal
tă di recţ ie.Foa rte d evreme,apărupri mul al ai care ven eaî ntr-un t rap iute,
dinspre ăsăr rt i
; soarele n i
cinu se d ri
icase i n
be al orizon t
. Pe d at ă, Rand i eşi de
pe dru m. Al ai ul nu dăd ea sem ne că ar fif ost dispus sănce îtinească en t
r
pu
nimic n îl ume,ast f
elcăvă zuşial ţ
i că l
ători ca
re-i urm au exem plul. Se r tase cât
pu t
u maiap roap e de ar mgn ie,darnu seop ri
.
Si ngu rul aver tismen t pe car e-l primi, pe cân d pri ma căru ţă hur ducăia pe
l
ân găel ,f u o u mbră mi şcân du-se nîaer . Pe d at
ă,se nî ti
nse alpămân t,î nt i
mp
ce ici
bul că ruţaşul
ui şfichi
uia aerul,în loculîn care, cucâ tevaclipe mai
î
naint
e,f usese ca
pul băiat
ului
. De a col
o, de os
j, pri
nse ripvi
reaacest uia. Ochi
neî
nduplecaţi
, buzele st
rânse nît
r-o st
râmbătură apri
gă. Ni
cinu- i păsacăl -ar fi
put
ut r ăni saui -
ar fiput ut scoate un ochi.
— Orbi -
te-arLumi na!stri
gaMat ,î n urma căruţei
. Nu poţ i să…
Dar un pa znic căl
are î
ll ovipeste umărcu â mnerul sul
iţ
ei, culcându-lla
pământ peste Ran d.

acesta,—f Dă-
ără t
esăd
îi
nn d
cetiru
n m,
ea n
.espă
scă latule,Iscoad ă a Cel ui Î
nt unecat ceeşt i
! mârâi
După acest episod, seţ i
nură l a di st
anţă de căru ţ
e.Erau est d ul de mul te.
De-abi a ce se pierdeaî n dep ărtăriscâ rţâit
ul r oţi
lor nueia, căse i şauzea alt
a
venind.Paznici
işicăruţ aşi
iîipri
veau,cut oţi
i,pecăl ători
icareseî ndrept
au
spre C aem l
ynca e p nişt
e spurcăci uni pe d ouă pi ci
oare.
Odată,Ran dj udecă greşitl ungimeabi ciului unui căr uţaş,numaicu
câteva degete.Ducân du-şimân a al ran a uşoar ă de d easu pra sprâncenei,înghiţ
i
în sec, casă u n verse, l
a gâ ndul că uf seset âtade a pr oape să-
i scoată ochiul.
Căru ţaşulîir ânji
. Cu ceal al
tă mână,Ran dî l prinse e p Mat , op
rindu-l să-
şi
pună săgeat a nî arc.
— Lasă -l
, spuseel ,făcându- i sem n c u cap ul spre pazn ici
i care căl
ăreau

a
blă
ăt
i
au
tri
ulud
ie
.Dacc
ă
ăru
aţ
e;
vemunni
oi
r d
oc,i
n
sct
r
ăepăei
mnrâma
udeau
ic,ua
olţ
bi
iătse
ae.u
i Dai
ta
cu
ăavuerât
m noa
rol
ca
…rcul din mâi nil
e
Matge mu nem ul ţ
umi t, da rî llăsăpeRan d să-lt ragădi n nou pe drum.
De dou ă ori, escad roa ne com pusedi n Gărz i
le Regi neiven i
ră l at rap nî
josuldrumul ui;panglicil
edi nvârf ullăncil
orflut urauî nvânt .Uniidintr
e
ferm i
eri stri
gau l a ei, pretinzâ nd săsei a măsu riî mpotr i
vacă lătoril
or,i ar
Gărzile sepr oeaude fi ecare atădpen trua-i asculta pol i
ticos.Apr oape d e
ami ază, Ran d se op rişiel , ca să ascu l
te o asem en ea i d
scuţi
e.
Chipul căpitanului Gărzi lorera ascu ns de un coi f cu zivi
eră; î n sp at
ele
acesteia,gu ra sa se vedea numaica odungă su bţi
re.
— Dacăvr eunul di ntre eif ură cev a saunt r
iăf ără voi
e pe pămân turil
e
dumi tale,mârâi elcă t
r e erm
f i erul ci
olănosca re stăteaî ncruntat alăt uri
, am să -
l duc p e sus nîf aţa u nui magi st
rat.Î nsă cei care căl ătoresc pe aleaC Mare a
Regineinu î ncalcăni ciuna di ntre Legile sale.
— Dar su nt pest et ot , protest
ăf erm i
eru l
. Nimen i nu şti
e ci ne su nt, ce
su nt. Şi toat
e zvon uril
e a st
eadesp r
e D rag on…
— PeLu mină,omul e! Ai cisunt numaio mân ă deoam eni. Gân deşte-t
e că
în Caem lynsu nt pest e ott, şiî n fiecare i sez adună şi mai mul ţi.
Căp i
tanul seî ncr untă şimait are , dân d cu och i
i de Ran d şide Mat , car
e
stăteaupe d rum, î n ap rop i
er ea orl
. Le ăcu
f sem n să- şicon t
inue d rumul, cu
mân a sa acoper ită d e o m ăn uşă deel oţ
.
 — Hai , hai,la drum, sau ăvpopresc pent
ru căîmpi edi
caţ
il umeasă
treacă.
Nu e l vorb
eamai dur decâ tîi vorbi
sefermieru
l
ui, dar totîifăcu să se
mişt
e şi-
i urm ăricâtvat i
mp din pri
viri
. Rand î
i si
mţeaoch ii
, car
e-i sf
red
el
ea
u
ceaf
a. Bănuia căGărzile nu prea veau
a răbdare cusăt
enii şinicio milă p
ent
ru
un hoţî nf
ometat. Se hot
ărîsă-l op
rească e p
Mat
, dacă-
i maipr opunea cu
mva
să uf
re ouă.

parteC ună,
b
u oa
tmai
t
e acest
alesea, ag
că l
om
au er
er aâ
at i
ţ
ai
ţadet
incăru
er ţe şioa
i care e men
sn i
îdr dau
epte pe
sp d
r
erumC avea
aemlyn.şi o
Dacă
erau câ teva Iscoade a l
e C el
ui Întuneca t pe u rmele or
l, le-ar fiven ittotaşade
uşor să-i găsească pr
ecum ar fi cău t
atun ac nîcaru l cuf ân.I ar da că
Myrd draalul care ven i
se est
p e ei î
n Noa pteaI erni
i nu şt i
use r p
ecis p e cine
căuta, poa te că i ci
nt ovarăşi
il ui de acu m nu er au mail ămuri ţi
.
Stomacu lî i chi
orăai adesea, ami nt i
ndu-i cănu maiaveau ban i
, oricum
nu îndeaj uns p entru o masă ,la pr eţurile pe care en oam
i
il e p reti
ndeauat âtde
aproap e de aemC l yn. Laun momen t dat , set r
ezi cumân a p e cut i
a fl autului
,
dar, dezm ei
t
cindu- se,şi-o potrvi
iî n sp ate,cuun gest hotărât. God e şti
use ot t
ce era e dşt
iut desp re flaut şij ongl eri
i. Era cunep uti
nţa să-şi deaseam a cât de
multe afl ase a’Balzamon de a l a cesta, înaint
e să -
şigă seascăsf ârşitul – d acă,

înt
celr
-
oaa
dl
rl evă
ter ,
I ceea
scoade.ce vă zu se a Rnd f useseârşi sft
ul sa u câtl e mp
î ărt ăşi
se
Trecân d pe l ân găo f er
mă,seui tă cu i nj
dl a ea. Văzu nu bă rbatcar e
patrula p e ânl gă ga rd, cudoicâi ni careârâi mau şismuceau de an
lţ uril
e cu
careau erlegaţi. Bărbatul părea să nu aşt epte d ecâtn u pril
ejpen trua l e da
dru mul . Nu t oţif erm i
eriiî şisco seseră i n
câi
il a ved ere, dar niciunul nu era
dispus săl e d eade u lcrucă l
ătoril
or .
Pân ăl a ap usul soa relui, Ran d şiMatt raversară încădou ă sate.Loca lni ci
i
stăteau adunaţ iî n gru purimi ci, vorb ind î ntre ei şiprivindu-i pe că l
ătorii care
treceau prin ap r
op i
ere,î nt r-
un ri tm con stant . Chipurile or
l u n erau mai
prietenoasedecâ t cele a le erm
f i eri
lor, ale c ăru ţaşi
lor sau al e G ărzi
lor R egi
nei.
Toţistrăiniiăştiacaremer geausă- lvadăpef alsulDragon.Ni şteproşti
,car ese
băgauundenul efierbeaoal a.Poat ecăeraucut oţi
islujit
oriif
alsuluiDragon.
Poate ch iar scoa
I de a l
e C elui Întunecat . Şi cine şt i
e d acănu cu mvaer a acelaşi
lucru?
La că derea seri
i, şiru l de că lătoriî nce pu să serărea scă, î
n cel de-al doil
ea
sat. Puţ i
ni i care aveau bani di spăru ră î n han, deşi părea că se scase
i mio
că
dispută,pen trucăhan giul nu er a pr eadorn ic săl e d eadrumul î nău ntru. Alţii
începu ră să ca ute utfişu rile aflat e mail a-ndemân ă sauogo arele ără
f icâ
ni.
Înainte d e asfi nţitul soarel ui, numaieidoimairămăseser ă pe d rum. Mat
î
ncepu să om
p enească espr
de posi
bil
itat
ea e d agăsi o nouă căpiţ
ă,dar an
Rd
i
nsi
stă sănu se opr
ească.
— Să merge
m până ce nu maivedemdr umul, pr
opuse el
. Cu câtmerge
m
maimultfăr
ă să en opri
m, cuat âtînaint
ăm maimul t
.„Asta dacă aim e ci
neva
pe u
rmele n
oast
re.Şi de ce armaifi, acu m, după ce-au aşt
eptatatâtde mult şi
ne-
au datat
âatr ăga
z?”
Ar
gument
ul sedovediî
ndeajuns de puternic pent
ru Mat. Aruncân
d
pri
nuvi
ri
rămrepezi
âne npest
î u e u
rmă. măr, elmăripasu l. Rand trebui săse grăb ească, pentrua
Se făcu i ndceî n cemaiî ntuneric,şinumail umina lunii maist răpungea
uşor bezna.El anul l
ui Matse i st
nse, iar el î
ncepu di
n nou săse l ân
p gă. Rand
si
mţeani şt
e n od uridureroase algl ezne.Î şispuse ă cfuseseră zi
le nî care
mersese ma şii mul t
, pe cân dt rudea al erm
f ă alăturide Ta m, dar, ori
cât şiar fi
rep
etat-o,nu se u pt
eaco nvinge. Scrâşnind din di
nţi, se l si
i săui t
e d e durere şi
să u n seop r
easc ă.
Din pricină căMatsepl ân gea mereu ,iarelsecon centra asupra fiecărui
pas ăcu
f t , nu ob servar
ăl umi ni
le din satul aflat î
n f aţal or ecât
d câ nd ap r
oape
aj
unseseră. Ran d se op ri
, si
mţ i
nd di ntr-
od at
ăo a rsu ră careorn p
eade a ltălpi şi
i se r u
capână l a coa
pse. I se ă p
rucăsi mt
e şi o b ăt
ătură, pe atl
pa p i
cioru
lui

drept.—LaA veder
m ea
cu putul
mi
em n i
l
săor,
neMat căzu
opri î
nâi
m? gâf gen
elun
. Sch
aui
, scoţ
rvei ân
sădgăs
unmgeam
i un ăt
h.anşisă
atârnăm l a n
itrarenusem n pe care ă-lsvad ă o tat
e scoa
I del e cel ui Întunecat?
Sau vr eun Pi eri
t?
— Să t r
ecem de sat , răspunseRan d, cuoch iil al umi ni. De l a dep ărt
are,
cufundatî n întuneric,sa tul sem ăna cuEmon d’s F ield. „Aici, oare ceen
aşteaptă?”Maie omi lă, doa r atât.
— Doar atâ?t Nu maif acni ciun pa s.
Pe Rand î l ardea u p icioa
rele,dar sesi li sămai î nainteze puţ in, î
ncă
puţin. Nu er a del oc m aiuşor , dar u n se op ri
, cio u lă încet.Î nai nte săfi apucat
săf acăzeceaşi p
,î l auzipe Mat , care se mpl etî
icea pe u rm ele uli, morm ănid
ceva pen tru sine.Se si mţ i mul ţumi t ca u n put ea u azice spu nea r p
ietenul l
ui.
Era îndea j
uns de t ârzi
u p entrucast răzile săfie pust i
i, deşi cele mai
mul te case avea u cel puţ i
n o er feastră luminat ă.Hanul aflatî n mi jlocul sat
ului
eral i
np de ulmi ni
,î nconj urat de o rălstucire a urie ca real ungaî ntunericul
.
Dinău ntruse au zeau muzi căşihoh ote de â rs, înăb uşite de zi durile groase.
Semnul de d easu pra u şi
i scârţ âiaî n bătaai vâ ntului. La cap ăt
ul ap ropiatal
han ului, pe drumul spr e C aem l
yn , seafl au o căr uţă şi un cal ,î mpr eună cuun
bărbatcar ecercetafrâi
ele.Lacapăt ulîndepărtatstăteauî npi cioarealţidoi
bărbaţ i
,aflaţichiarlamar gineaporţ i
uniiluminate.
 Rand seop ri î
n u mbră,l
ân găo casă î
n care nu se ve
deani cio l
umi nă.
Era pr
ea boosi
t pent
ru a maicău t
a pri
n î mprej
uri
mi o ca l
e ocol
it
ă.Un mi nut de
odi
hnă nu avea ce ău
r să- ifacă.Doar numi nut. Doar n pâ
ă plecau bărbaţ
ii
.
Matse spri
ji
ni de zid cuun of t
at de mul ţ
umire,lăsându-se ep spat
e,de par că
pl
ănuia să doarm
a ă ch i
ar acol
o.
Era cevaîn legăt
ură cu cei doibărbaţi ca
re-
l neli
nişt
eape Rand. Nu
puteafi si
gur,la nîceput, dar ap
oiîşidădu seam a că şi cel cucă ruţ
a erae d
aceea
că şi
păstrupăp
l rere.
e b Aj
otuu
lnca
gâ n
ud
lluil
aaca
, pop
iătul cu
se nt
îrel
o eipe şi
arse ca
l
ure
ăt ol d
otu cercet
ea,lel
a î pot
ncepurt
vi
iÎ
. n tot
acest ti
mp, nu- şiînăl ţ
ă ca pul, cirăm ase cu priviril
e a ţ
inti
te asu pra a cee
a ce
făcea,fără să se i u
te al cei doi. Era cuput inţă c a elsănu- şifi dat sea ma, pur
şisimpl u, de prezen ţ
a ce l
orlal
ţi, deşiî ntre ei nu era u nicici ncizeci de pici
oare,
numaică sei şca
m r ea
p r busc , şidin cân dî n cân d, se ăsu
r cea ân stgacipe
călcâi
e,ca u n cu mva să se i u
te sp re ei.
Unul dintre bărb aţi
i din umbră nu sedi sti
ngeadecât cao si luetă
înt
unecat ă,dar celălalt era ceva aim aproape d e u lmină, cusp ateel spre Rand.
Chiar şi aşa, era il
mped e că uner a p rea m ulţumi t de d i
scuţia p e care o u prt
a.
Îşifrângeamâi nile şi st
ăteacuca pul pl ecat, scuturându- l di
n câ nd î n când, ca
şicu m ar fiap r
ob atcee a ce-i spunea cel de al doil
ea. Ran d nu au zea ni
mi c,dar

r
năm
u ase
f
ăcead cui
mp
ecâtresi
săaacă
scultn
si
e,guru
să l
încar
cu ei
vi vor
nţ bea
eze era
şisă -şif d
cel
i
ngă
rân umb
mâră,
i
ni l
ei
arn cel
îgri
j nerv
.os
orat
Până l a urm ă, cel î
nvăluitî n be znă seî ntoarse, iar celălaltî naintă până
î
n băt aial uminii.În ci uda f ri
gu l
ui,î şiştergea f
aţa cu şo ru
ţl lung c u ca re era
î
ncins,caşicu m ar fi f ost scăldatăî n su doare.
Simţ i
nd cu m i sef ăcea păru l măciucă, Ran d pri visi l
ueta car e păşea pri
n
î
ntuneric.Nu şt ia de ce , dar, nelini
şteaca re l îcu prinse ă p
reasăai bă legăt
ură
cui ndivi
dul acel a.Ran d se mţ si ea r p
adă u nui vag resenp t imen t, de p arcă
tocmaiî şidăd use seam a căci neva ser op
ap
i
a p e u friş de .el Scu t
urân d din cap,
î
şif recăbraţ ele,cumi şcăribru şte.„ Doar n u te-ai pr ostit şit u, caMat ?”
În ac eacl i
pă, siluetat recuest e
p un p eit
cl umi nat de su b of ereast
ră, i
ar
Rand se nî fioră. Firma h anului scârţâia nî bătaai vâ ntului, dar a mn t
ia cea
neagră n i
cinu se m işca.
— Un P ieri
t, şopti el
,i ar Mat să riîn p ici
oa rede par că ar fi st ri
gatîn gura
mare.
— Ce ?…
Î
i astupăgu ra cumân a.
— Î ncet.
Sil
uetaî ntunecată sepi erdu î n umbră.„ Unde?”
— Cr edcăacu m a pl eca.t Năd ăjdui
esc ce l pu ţi
n.
 Î
şidăd u mânal a o parte,i arMatnu scoase ni
ciun g zomo,
t cidoa rtrase
aern î pi
ept, adânc şirăsunăto.r Bărbat
ul celnervos unsese
aj r
oa
ap
pe d e uşa
hanul
ui. Se o prişi-
şinetezi şoruţl,încercâ
nd în mod vi zi
bil săse inli
ştea
scă,
î
naint
e s ăi ntre.
— Ci udaţ
i pri
eten
i maiai , Raimun Holdwin, vorbi dint
r-odat
ă omul de
l
ângăcă ru
ţă; era asu
gll unui bătrân, putern
i
c nîsă. Vorbit
orul se nd
îreptă de
spat
e,cl ăt
inând din cap. Ci
udaţi priet
eni pen
tru un han giu, după căder
ea
nopţi
i.Bărbatul cel nervos tresă
riauzi nd acesteaşipri viî n j ur de par cănu
văzusepânăat uncinicicăruţaşinicipebătrân.Inspirăadâncşiî şiregăsi
cumpăt ul
, apoiî ntr
eb ă scurt:
— Şi cevr eisăspu i cuast a,AlmenBunt ?
— Numaice- am spu s,Hol dwin. Ciudaţi pri
eten
i. Nu- i de prin partea
locul
ui, aşa-
i? M ulţi ci
udaţi au mai apăru tî n ultimel
e să ptămâni . Tare m ulţi
.
— Ce săzi cişit u, răspunseHol dwin, ridicân
d di ntr-o sprâncean ăîn
direcţ
ia căruţ
ei. Eu cu nosc u m
lţ
i oa meni
, chiar şi unii din Caem l
yn . Nu ca
dumneat a,care stait ott i
mpul î nchis n
îf er
ma ai a a dumi tale.Făcuo p au ză,
apoicon ti
nuă,ca şi cum si mţea că maiare de atd
lămuri ri
. Este d in Patru Regi
.
Caută doit âlhari. Băieţ
it i
neri.I -
au furat o sa bi
e cu pecet eabât l
anul ui
.

pomen iLui
deRansa
bd
i it
e, se
r t
aseăiecu
răsu
ochfl
iarea,
ull au
a Ma zi
tnd
. d
Prieen
et „
uPa
lt
ru
săuRegi
se ”
.iI
p
lar
isecân
eddzi
han
d gi
şiul
rămăsese uc ochii mari , aţ
inti
ţiî n bezn ă, î ncât nicinu- i se m ai vedeau pupilel
e.
Ran d şi-arfi d orit să acă
f do
aima – Ju mat eO-mul pu tea fi oriunde –, numaică
privi
rea i seî ntoarse t că
re cei doibărb aţi din faţa hanul ui.
— O sab ie cupece teabâ t l
anului! excaml ă Bunt . Nu mă mi r c-
o vrea
înapoi.
Holdwin î ncu vi
inţă.
— Da, şi -i vreaşipe ei . Priet
en ul meu e om boga t, e… negu ţător
,iareil e-
au f ăcutt ot el f
ul de n ecazuricel or fl a
aţ iî n slujba lui. Au r ăsp ândittotso i
ul de
poveşti şii -au sco s din fir e pe o ti
ţ. Sunt I sco
ade a l
e C elui Întunecat, şicir
acide
ail ui Loga in pe d easupra.
— Şi I scoade al e Celui Întuneca t
, şit ovarăşide- ai falsului Dragon? Şi mai
şir ăsp ândescoveştp i ? O groază de ulcru ripen trudoit ineri. Parcăaşaaisp us,
căsu nt t i
neri, nu?
În glasu ll ui Bunt sesi mţ i deodat ă o undă de i ronie,darhan gi
ul păru să
n-o bage de e samă.
— Da.N- au i n
cidou ăzeci de an i. E şi or ăsplată – o su tă de cor
oane de
au r – pen tru amân doi. Dar us nt şmech eri, ăşti
a d oi, con t
inuă el după ce şovăi
o clipă. NumaiLumi na ştie ce soi de p oveşti spun, î ncercând să- i st
ârnească ep
oamen i uni iî mpot rva
i al t
ora. Şi su nt şiperi culoşi, deşi nu par . St
ricaţ
i până-n
măduva aoselor. Dacăţ i se are
p că-
i zăr
eşti pe undeva,mai bine staideop
art
e.
Doibăieţ
i, unul cuo sa bi
e,amândoif oarte p r
ecauţi
. Dacă sunt ch
iar …ei
pri
eten
ul meuo să -
i prindă,după ce-i dăm de şt ir
e pe unde sunt.
— S- ar zicecăşt i
i şicu m arată.
— O săşt iu când o să-i văd,spuseî ncr ez
ăotrHoldw
in. Numaisănu-
ncercisă-
i prinzidumneat a,de unul singur. Nu trebui
e să păţeascăni
meni
nimic.Numaivi no să-
mi spu i dacă-
i ve
zi. Pri
etenul meuse a…v ocu pa de ei
.O
sută de
— Oor
c
osuan
e
t pent
ă de r
u oan
cor ame
ân doi
,
pentrda
u ram
nâ
umai
n ,da
doi că
cugeău
t s
nBt î
unmpr
t eună.
. Dar pen
t
ru s abi
a aia
pe care o vrea t aâtde mul t cât dă?
Brusc, Holdwin părusă- şideaseam a căbărba tul îşibăteajocde el .
— Nicinu ş t
iu decemaist au e d vorbă cu du mneat a,serăst
i el. Văd ă c
totn-ai renunţ at l
a pl anul ăla p rostesc.
— Nu- i aşaprost esc, răspunsel inişt
it Bunt. S-arput easănu m aiam
pri
lej
ul săvădun f al
s D ragon,î nai
nte sămor –acă f Lumi na săfie a şa! –,şi
sunt prea ă bt
rân ca să maiî nghit praful de pe u rm a cine şt
ie căru
i neguţăt
o,r
de ai
cişipân ă nî Caem lyn. Aşa, o să ufisi ngu r pe d rum, şio săj ua
ng nî
Caemlyn m âine dimineaţ ă.
— Singu r? semi ră han gi
ul, cu as glrău t
ăcios. N- aide unde săşt i
i cese

ascu
au dendeci n
îî
neva ntuiner
zb
erâinc,
d,A l
şimen
totnB-
uont.
săS
-i
şingu r pe
desch dădru
i um,
şa î ncabez
să-
ţn
iă. Chi
dea oarmdacă
ân ă de
et
ajutor. Parcă- ainşt i
i cu m su nt vremuri le,Bunt . Ni cimăca r e vci
nul t ău cel mai
apr opiat n-ar face-o.
Nimic din t oate acesteanu p ărea să-lt ulbure pe băt r
ân ul fermier
, ca re
răspunsel af elde i lnişt
it camai î naint e:
— DacăGăr zil
e Regineinu potmenţ i
ne si gu ran ţ
a pe drum, ni cimăcar
atâtde ap roape d e C aemlyn, atuncini ciunul di nt re n oinu est e n î si
gu ranţă,
nicich iar în dorm i
tor. Şi zic eucăun l ucruar pu teaface şi Gărzile,casănu
maifie r pi
mej di
i pe dru m – an ume să- l pună n î fiar e pe am i
cul acela a l
dumi tale ca re seuri fşează pe n ît
uneri c,de p arcăî i e ri
fcăsănu- l vadă cu mva
cineva.N- o să- mi spu i acuma cănu- i pus p e e re.l
— Fri că! exclamă Hol dwin. Prost bătrân ce eşt
i, dac-aişt i
… Darse
întrerupse ru bsc, clănţănind din di nţi, şise scu t
ur ă din tott ru pul. Nicinu şt i
u
de ce -mi pi erd vr emea cu dumneat a.Hai , val ea! Nu maist a a colo,să u n poată
lumea să ntri
e n î han ul meu .
Şi, cu ast a,uşahan ului seî nch iseî n u rma l ui, cu n u gzom otrăsu năt o.
r
Mor măi nd ca en pt ru si ne,Bunt ap ucă m argniea căru ţeişipuse ci pi
orul pe
roa t
ă,dân d să ser ce.
u Ran d şovăi numaio cl ipă.Matî l apucă e d br
aţt ocm ai
cân d dăd ea să seop apr
ie.
— Ai î nnebu nit, Rand? O s ă ne rec unoască preci
s!
 — Şi pref
eri săr ămâiai ci
? Cu P ieri
tul pri
n preaj
mă? Unde cr
ezic-o să
putem ajunge ep os,
j î naint
e să en p ri
ndă?
Î
ncercasănu se gândească laf apt
ul căni cicu ăru
cţa nu puteau uaj
nge
prea ep
darte,dacă-i găsea. Se sm ulse i n
d strânsoa
realui Matşiieşiîn drum.
Îşiţi
nu man ti
a cugr i
jă,pen tru ca sabia să ămr ână ascu
nsă.Nu era ni
mic
bătăt
orlaochi–vântulsuflaput ernicşieradestuldefri
g.
— Am au zitfără săvr eaucămer geţ
iî n Caemlyn
, spu
seel.

zbârci
tBri
uu,nt t
r
rămesări, sm
ăsese ul
ără gând
ju
fumătane
ttoi
d
ia
ngmăsel
di
n căru
e,dţ ă.Faţ
ar â a
mi
nil
esasal
trasă
e ner
od a
u pse
roali
nă de
ţi
neau t oiagu l cumul tă siguranţ
ă. După o v reme,î llăsăj osşise sp ri
ji
ni în el
.
— Deci voi doimer geţ
iîn Caem lyn
. Să-l vedeţ
i pe Drago n, nu?
Ran d nu- şidăd useseam a căMatî l urmase. El seţ i
neacucâţ i
vapaşi
mai în sp ate o tutşi
,î n întuneric,privi
nd hanul şipe b ătrân cuacei aşioch i
bănuit
oricucarecercet aşiî mprej
urimil
e.
— Pe f al
su l Dr agon,îl corect
ă apăsat Ran d.
Bunt î ncu vi
inţă.
— Si gu r
, sigu r.
Aru ncăo pri vi
re piezi
şăsp re han, apoi, brusc,îndesăl aloct oiagul sub
capra că ruţ ei
.

—Şi E i
se,căţ
dacă
ără vr
pe
eiţ
, at
capru
ănci
. un
Ra r
caţ
d i.
esAumr pi
că er
şidu
elt
,şi
în aşa
sp
atdest
e, ul
ă
când vr
eme.
erm
f i
erultocm ai
trăgeade r f
âie.Mat en vi î n fugă, după ce că ruţa se rn ui. Randî l pri
nse e d braţ
şi-
lt rasesu s.
Bunt mer geadest ul de i ute,ast f
elcăsat ul di spărun î scurt
ă vr eme în
urm a orl. Ran d st ătea nî t
ins p e scân durile goale,î ncercân d să u n i se acă
f rău
din pricina l egănăriir oţil
or. Mat î şiî năbuşeacă scaturil
e cupumnul , privi
nd
bănuitorl ocurilepri ncar etreceau.Ogoar eleşifermel eeraucuf undateîn
întuneric;cân d şicân d, se ved eaul umi ni l
e d e p e a l erm
f e.Acest eaî nsă ăpr
eau
îndepărtate,de p arcă se uptaulî n zad ar cunoa ptea . Se au zibocetul îndurer
at
aluneibuf niţe,iar vân tul gem u ca i n
şte su flete p i
er dute nî Umbră.
„ Ar put eafi ori unde î n jurul nost ru”, segân di Ran d.
Bunt păr easăr esimt ă şielapăsa reanop ţi
i, că c,ipe nea şep
ttate,începu
să vorbească.
— Aţ i maif ost vreod atăî n C aem lyn ?î ntrebă el , chicot
i
nd. Cr edcăn- aţi
apucat. Ei , aşteptaţi să-l ved eţi
. Or aşu l cel mai mar e d in lume.Oh, am auzi t şi
eude l I
lian, de E bou Dar e d Tearde şial
tele – se găseşt e mereucât e un prost
care să cr eadă că nl u
ucru e maimar e şi maibu n, numaipen tru că e s află
undeva,î n depă rtare d ar, după cap ul meu , Caem l
yne ce l maimăr eţcar e exi
st
ă
pe ulme.Maimăr eţni cinu po ate fi. Nu, nu po ate.Dec âtdacă egi Rna Mor gase,
scălda-o-ar Lumi na, ar scăp a de vr ăj
itoar eaai a d i
n Ta r Valon.
 Rand st ăteaî nti
ns,cu cap ul aşezat
pe paturi
lef
ăcu t
e sul şipe boccea
ua
lui Thom, privind întunericul car
e p lut
eape âlngăei,fără săia seama la
vorbel
efermierului.Glasulacestui
aţineabeznaladi
stanţ
ăşif
ăceasănuse
mai au dă bocetul vân t
ului. Deodatăî nsă,se ăsu
r cişise i u
tala spi
narea
întunecat
ă a cel ui de p e capră.
— A esSed ai
, vreiţsăsp uneţi
?
— Păi , ceal tceva? Stă acoloî n pa
latcaun pă i
an j
en. Eu unul î
i sunt
cred
sunti
ndci
io
ns
treRegi
nei
cei – n
care ît
crebaţ
zi
căiElpedaci
ai ne vreţ
are ipvoi
rea mudla
tărît
ot
nrâusp
ri
ru
en acă
supn u-
ra i bi
Regin
ne..N
ei Nuu,
nu. Cât desp re r p
oşti
i care p ret
ind căEl aida e d e a f
pt regină în t oa t
e p ri
vinţele,
în afara i t
t
lul
ui… ui te ce păr eremadesp re ,ei sf
ârşi el
, scu i
pând î n întuneric.
Morgase u-ino marion et
ă, casădanseze mcu îi cântă cine şt i
e ce vrăj itoa
re d in
TarValon.
Altă AesSeda i
. Dacă…de f ap t
, nu da că, cicân d Moiraine aj ungea în
Caem lyn , putea oa
frte b i
ne să se ucăd s-
o cau te pe na u d i
n su rat
eel sal e.Dacă
se nîtâmpl a ceva rău, acea sta El aida -i
ar fi put ut ajuta să j u
angă nîTa r Valon.
Se u it
ăl a Mat ,iar acesta, caşicu m l -ar fiauzi t
, clăti
nă di n ca p. Deşi nu- i
puteaved each i
pul, şti
a căt rebuie să fi avu t aceeaşiexp resie de e rufz.
Bunt î şicontinuă vorb a, pl esni
nd di n b i
cide câ te orica l
ul încet i
nea, dar

în rest—odSih
un
nind
t ue
cr -
şi
dimâ
nci i
osnil
Re
egin
îei
n poa
, dul
ă . cu
pă m am spu s,da r pâ nă şipr oştii spun
vorbeînţelepte,di ncândî ncând.Pânăşipor culorbmaigăseşteoghi ndă
câteodată. Treb uie săse et preacăni şte schi
mbări. Vremeaast a, r eco
ltel
e ca re
nu se m ai f ac,va cli
e răm ase ăr făl apte,viţei
i şimi eii care se nasc m orţ
i sau cu
dou ă capet e.Ti că l
oşii de cor bi ni cinu maiaşt eap
tă să -i vadă muri nd. Oamen ii
sunt sp eriaţi
. Vor să deavi na pe ci neva. Col
ţul Dragonul ui apare p e u şi
le or
l.
Făpturicare se urişează
f pri n î ntuneric.Hambar el
e ard. Maisu nt şiuni i ca
ami cu
l ala a ll ui Hol dwin, de sp eri
e u lmea. Regi
na t rebuie săacă f ceva,î nainte
săfie p rea târziu. Înţelegeiţ şivo i
, nu?
Ran d scoase un su netnedesl uşit, gândi
ndu-secăf useserăî ncăşimai
norocoşi decât crezuse ri pma dat ă, găsindu-l pe bătrânul acest a cucăru ţal ui.
Dacăaşt eptau zor ii
, era cuput i
nţă să u n fi ajuns maidep arte d e acel ulti
m sat .
Făpturicare se urişează
f pri n noa pte.Se ri di
căsăpri vească peste mar ginea
căruţei
,î n î nt uneric.I se ă p
rucăved e u mbre şi sil
uete ca re se zvâ r
co l
eau, şise
lăsăl al oc,î nainte caî nch ipuireasasă -
l convi
ngăcăerai nc
e ştie ce pe a co
lo.
Bunt l uă t otul drep to î ncuviinţare.
— Aşa. Sunt cr edinciosRegi neişiam sămă î mpot ri
vesc cel
orcar e vor să-
if acăr ău, dar amdr eptate.I a gâ ndiţi
-văl a Domni ţ
a El ayne şi la Prinţul
Gaw yn. Acu ma,e cuput inţă să unl i se-
ntâmple nimic ă ru, ba ch i
arsă e fi bine.
Sigur, şti
u că ot tdeau na s- af ăcut aşaî n Andor. Domni ţa Moşt enitoar
e săfie
tri
misăî n Tar Valon casăî nveţ
e de al Aes edSai
,iar u fi
l cel mai mar e săplece
săî nveţe de al St răj
eri
. Credîn tradi
ţii, ză
u căda, dar a i uitaţi
-văcuce e- nam
ales lu
t i
ma d ată.Luc a m uri
tî n ţi
nuturile at
i
nse ed M ană,înai nte săefimăca r
uns d r
ep t Dintâi Pri
nţ al Sabi
ei,iar Tigrai
ne adisp
ăru t – af ugit sau a murit–
când a ven it vremea să urce pe ron
t. Poves
tea st
aa nîcă e n mait ulbură.Sunt
unii care spun căe n îcăî n vi
aţa, şt
iţi
, şicăMorgas e n u e R egină de drep
t. Nişt
e
neghiobi de ceaai mjoa
să speţă.Îmi ami ntesc cea-ns-
t
âmpl at
.Î mi amintesced
par
c-
cândara fimu
fost
ri
tbieri
ăt
r. N
au R
ân maia,
egi
n era
şinfi
ici oe D
ecar om
C ni
asă ţă-
imoşt
nd Anen
it
doroarep
com ca
lre
ot să
a şi ur
seceule
ptp
ar ton
pentruacel drep
t. Şi Tari
ngail Damod red. Nicin- ai fi zis că -şipi erduse so ţ
ia…
nu se gân dea ecât
d l a Casacare va câştiga ulpta,ca să se oa t
ăp nîsura d i
n nou
şisăaj ungăt ot
uşiPri nţ Consor.tEi,a f ăcut-o şip- asta, deşi nu şt i
u de ce l
-a
al
es o Mrgase e… pof
, da’ni ciun bărb atnu cu noa şt
e gâ ndurile em
f eilor
,i ar o
regi
nă e set de două orifemeie,mări tat
ă şi cubărbat u-să u, şicur egatul.A
obţ
inut ce-a vrut, pânăl a urmă,ch iar dacă nu cu m a vru t
. Aşad ar, pân ă cael
săpi ară, şiCairhiena f ostimpl i
catî n toate co mploturi
le,şişt iţi cum s-a sfârşi
t
ast
a. Copacu la f osttăiat
,i ar Aiel
ii
, cu vă l
urineg re e pa f
ţă, au t recut Zidul
Dragonului. Mă rog, după ce- aiăcu
f t pe E l
ayn e şi pe G awyn, a avu t bunul si mţ
săse ase l morâ
o t , şiaşas- ai sprăvi
t cu ast a, cred. Dar de ceă- s
it rimităî n Tar

V al
cât on?ori
e Arlc
eamvifie
n timp
nîumi
lcnato
eamer
tni
on il
u sădnus
i
n en
A ma i
dor.gândcă
Daeasc
trăl
ebauA
iesS
e ed
să a
pli
,de nd
ece uevaa l
învă ţăt
ură, cesăzi c,şi -n Illi
an su nt biblioteci laf elde b une caî n Tar V alon, i
ar
cei de a colo a r put eas- on-veţe p e D omni ţa Elayn e alf elde mul te ulcru
ridesp re
domni e şi desp re n itri
gicaşivrăj i
toarele.Ni men i nu şt ie mai mul te despre
int ri
gidecâ tl oc uitorii di n I l
li
an. I ar d acăoamen ii din Gardănu- l pot nvă
îţ a pe
Sen i
orul Gaw ynî ndeaj uns d e mul te ulcruri despr e meş teşugu l arm eor
l, ce ă s
zic,şiî n I l
li
an su nt so ldaţi. Şi î n Shi en ar, şiî n Te ar, căven i vorb
a. Eu î i sunt
cr edinci
os egiR nei , dar aşce zisă mca termi năm od ată o tat
ă poves teaasta cu
TarVal on.Treimi ideaniî nseamnădest ul
.Bachi arpreamul t.ReginaMorgase
poa t
e să en con ducă şi să u pnă u lcru ril
e a l punctşif ărăj ua
tor n diTurn ul Al
b.
Văspun,f emeiaast at efacesăfiimândrusăî ngenuncheziî nf aţaeişisă- iceri
bi necuvânt area.Păi ,odat ă…
Ran d sel upt a cusom nul după care tânj
eat ott rupul său , darscârţ âi
tul
ritmi c şi l
egă natul că ru ţeiî lf ăcu ră, în cel e d i
n urm ă, săadoa rm ă, î
n timp ce
Bunt î ncă m aivor bea, cugl asu l săut ărăgăn at
.Î l visă e p Tam. La î ncepu t se
afl au l a masacea ar me d e st ejar de af l
ermă,bân d ceai î
nt imp ce Tam î
i
povest eadesp r e P rinţ i Con sorţi, Domni ţe Moşt eni
toar e,desp re Z idul
Drag onului şiAi elii cuvăl urinegre . Sab ia cupecet eabât l
an ul
ui zăcea pe masă
înt re ei, dar ni ciunul n- o p rivea . Bru sc, se r ezi
t î n Pădureade a l Apus,t răgând
după elt arga mpr iovizat ă,pri n noa pt
eal umi nată de u lnă.Cân d pri vipest
e
umăr, văzucăpe atrgă un er
at ai
că-său, ciThom, ca r
e şedeapi ci
or est
pe p
icior
şijongla cumingi
l
e,luminat de razel
e ulnii
.
— Regi
na e mări
tat
ă curegatul, spuseThom, î nt i
mp cemi ngi
le col
or
aet
dănţui
auî n ce
r
c,dar r agon
D ul … Dragon ul e u na cul umea, i
arl umea e nau cu
Dragonul.
Cevamaiîn psat
e,Ran d zăr
i un Pi er
it, cu a mnt
ia saneb ătut
ă de vân
t, pe
cal
ul care se recu
stra î
n tăcere,caun sp ect
ru , pri
nt
re copaci
. De şa ua
Myr
scurddraal
gea ul
n u
î
ri
âu a
rt
ârn
i na
ît unecat
u dou
eă p
ca
e pet
enar
spi e
r
eezat
t
a e,
ra din care
măsaru l
ui negrcu
upi
racasâ
ngel
smea.
oal carese
Erau
Lan şiMoi raine,cu f eţel
e sch
imon osi
te d e d urere. Î
n t i
mp ce că lărea,Pieri
tul
trăgeadupă si ne maimul t
e alţuri
, fieca r
e ega
l t de n îch ei
eturil
e ce l
or care
fugeau în sp atele uli, pe urmele copitel
or ătcut e al
e c alului, cuf eţel
e al
be d e
disperare.MatşiPerr i
n. Şi Egw ene.
— Nu ea! st
rigăRan d. Pârj
oli
-te-arLu mi na,pe mi ne mă vr e,inu peea!
JumateO-mul f ăcu nuges t,iarî n jurul l ui Egw enei zbucniră flăcări care
-i
preschimbară t ott rupul în cenuşă; oasele ise nî negri
ră şise ăcu f ră praf.
— Dragon ul e una cul umea, rosti Thom, j onglândî n conti
nuare,
nepăsător,iar ul mea est e una cuDragon ul.
Randţ i
pă… şi deschiseoch i
i.

î
nt Cc
uneriăruţade
şi î
nain
mt
i
ra scâr
osul dţ
uâi
lnd p
ce l
aefâd
nr
uulmu
uildespreul
m C
taem
di l
yn
sp ,t
ăruî
;ncon
sejur at
mţă
si
ea de
şiun uşor
miros e d cal
. Pe p i
ep tul lui se od i
hneao si luetă mai î ntuneca ta ca n oapt
ea,i ar
î
n ochiil ui se i r
poniseră alţi och i
, mai neg ricamoa rtea.
— Eşt i al meu , şo pti co rbul,i ar pl i
scu l cel ascuţi
t i seî nfipseî n o chi.
Rand ţipă, simţ i
nd cu m pasărea i scot
îeaoch i
ul din orbită. Cu un ur letascu ţ
it,
else d ri
ică, ducâ ndu- şiambel e mâi ni la aţfă.
Căru ţ
a era scă ldataî n u l
mi na zori lor. Uimi t
,î şiprivipal mel e.Nu era ni ci
o urma d e sân ge. Nu si mţ ea u drer
e.Rest ul visu l
ui îi pier
ea ej da d i
n mi nte,dar
ul
tima part e… Cu mi şcări gi
ngaşe, î
şipi păif aţa şise cu tremur ă.
— Măcar… căscă Mat, de- it rosn i
ră f ăl
cile,măcar aiap ucat sădorm i
.
În och i
il ui tulburi nu se ci
teapr eamul t
ă com pasi
une.St ăteagh emui t
sub mant i
e,cucap ul pe p ăturile ă fcute su l
.
— Toa tă noa pteaa vor bit, fir-arsăfie.
— Te- ait rezit de-a bi nelea?î ntrebă Bunt de pe cap ră.Ce m- aimai
speri
at
, câ nd aiţ i
pat aşa . Ei, am aj uns,maisp use, fluturân du-şibraţ ul î
n f aţa
l
or ntî
r-un gest gr
an dios. Caem lyn , cel maimăre ţ oraşdi n l ume.
CAPITO LU L 35
aeml
Cyn.
 Rand serăsuci
, pentru aaj ungeîn spatee
l bărba
tul
ui de pe capră,
ridi
cându-
se nîgenunch i
. Nu se m aiputu abţi
ne şi izbu
cniîntr
-un hohotde ârs
uşurat.
— Am ajuns,Mat ! Ţi
-am zis căo să…
Darcuvint
ele i seop ri
ră î
n gâ,t cân
d dădu cuoch i
i de Caemlyn. După
trecer
ea ri
pn Baerl
onşi ,încă şi maimul t
, după ruinel
e di
n Shadar Logoth,
crezuse căşt
ia cum arăta un mare aş,ordar acesta… îiîntr
ecea oat
t
e
aşteptările.
În afar
a măre ţel
orzi duri, clădi
ril
e seî ngh esu
iau a lolal
tă, caşicu m t oat
e
oraşele p ri
n ca re recu
t seră f
useseră u mtate d e all ocuri
le orl şi aduse i ci
a,
strânse n u
ul într
-alt
ul . Caturile de sus a l
e h anurilor se nălţ
îau deasupra
aco peri
şu ri
l
or d eţ i
gla al e ca sel
or,iar d epozit
ele piti
ce ,largi şifărăferestre se
iţeau de p est
e o t.t Clădiride că r
ămidă roşie,de p iatră cen uşie sau văruit
e nî
alb, amest eca
te u nele p ri
ntre a l
tel
e,se răsp ândeau î n dep ărtări
, cât vedeai cu
och ii
. Baerlonar fi put ut dispărea ără
f rm uă p e aco l
o,i ar Whi tebri
dge u p
tea fi
îngh i
ţit de douăzeci de o r,
if ără i ci
n o greu tate.
Cât desp reziduri… î năl ţ
imile net
ed e,de ci ncizeci de pi ci
oare,din piatră
cen uşie,vâ rt
sate cuar ginti
u şial b, se ntîi
ndea u într-un cerc menis,
rotunjindu-se spre mi azănoa pte şi miazăzi
,f ăcâ ndu-
l pe R and să se ntreb
îe cât

d
maeid ep
ma art
ri edecâ
aj
un
tgeau
zi
du .
lP e
î o
n sitna
tăl
e. Îu
nngimea
vârufllor
fiecă se
ru intăl
uţî
auf
rn ât
u
lf
ârn
i
aurist
u rot
u
gnu
ea de,
ri rcumu
oşu cul
t
alb. De d incolo de zi d sezărea u şial te utrn urizvel te,mai î nalt
e ch iar d ecâ
t cele
de p e zi duri, şicu pole ca re scli
peau î n so are, al
be şi aurii. Mii
le de p oveşt
i pe
ca re el a uzise lîf ăcu seră să-şiimagi nezeel u
frite o raşe,măreţ el
e reşedinţe a l
e
regilor şi ale reginelor, alet ronuril
or, ale puteri l
or şi alel egendel
or,i ar C aemlyn
se ot prvea
i perf ect cu toate a cele ma
i gini.
Căru ţa scâ rţâia, îndr ept
ându- seî nspre oraş, pe dru mul cel l
at, că t
re
porţ i
le n îca drat
e d e utrn uri. Pe p orţit ocmai i eşea alaiul de că ruţe al unui
negu ţ
ăt o,r pe su bo a rcadă rot undă,t ăiat
ă n î pi atră, pe u nde ar fiut u
pt
pătru nde şi un uri aş,sa u zeceri au
şiunul l ângăal t
ul . Pieţ
e n eî
ngrăd i
te se
înşirau de- al ungu l dru mul ui, pe a mbele p ărţ
i; aco perişuril
e d e iţ
glă ale
tarabel or scl i
peau î n roş u şivi olet
, având î ntre e eldespărţ i
turişif elurite
lăcaşu ripen t
ruani male.Vi ţei
i mugea u mai su bţire,vi tel
e,mai gros, gâ şel
te
gâ gâiau, gă i
nile cotcod ăceau, ca prele şi oil
e b eh ăiau, i ar oa men i
i se ocm
t ea u,
ţipând di n t oţi răru nchii. Prin porţile oraşului, un va l de zgo motse revărsa spre
ei.
— Ce v- am sp us?zi seBunt ,t rebuind sări dicegl asu l casăpoa tă fi au zi
t.
Celmai măreţoraşi ndlume.Şt i
aţi c-a ost
f con struit de O gi
eri
? C elpuţ i
n
Oraşu lI nt eri
or şi Palatul. Aşa- i de vech i acest Caem l
ynalnost ru, unde b una
Regi
na Mor gase,scăl
da-oa-r Lumina,f aceegea
l men
şiţ i
ne pacea î
n Andor. Cel
maimăr eţ or
aş dinlume.
Ran d er
a dispus s-o cread
ă.Rămăsese cugu ra desc
hisă,şiarfi vr ut să-
şiast
upe u rech
i
le cupal mele,pen tru a se er f
i de zgomot
. Drumul era pl
in de
oameni
,î nghesu
indu-
se r pecum cei din Emon d’
s Fi
eld pe Paji
şte,l
a BelTi ne.
Îşiaminti cu
m se gândise căau er mult pr
ea m ul
ţi oameniîn Baerl
on, şi
aproa
pe că-i ven
i săr âdă. Se uit
ăl a Mat şirânji
. Priet
enul l
ui ch
iar şi
î ast
upase
ur
caech
p i
ulle
cucu
t p
ua
ot l
l
.mele şil
ăsa se meri
u iî n jos, de parcăar fi vru t să-şi ascu
ndă
— Cum săne ascu ndemai ci
?î ntrebaelcugl ast are,văzând căRan dî l
pri
vea.Cum să e n dăm seama nî ci
ne pu t
em av ea nîcreder
e,când su nt at
âtde
mulţi oameni? At
âtde mul ţ
i,lua-i
-ar ainba! Pe Lumi nă,şice gomz o!t
Î
nainte sărăspundă,Ran dî l privipe Bunt . Fermierul er
a cufundatîncă
î
n con t
emplarea oraşu
lui
; cut oată harm aai
la din jur, ori
cum era cuput i
nţă să
nu fi au zi
t nimic.Cu toate acest
ea, cândî irăspunse ul i Mat
,î şiapropi
e buzel
e
de urecheal ui
.
— Cum cr ezi căo sane găsească, pri
ntre atâiţ
a oam eni
? Nu-ţi daiseama,
cap pătrat ce eşt
i
? Suntem î n si
guranţă, dacăî nveţ
i şit u să-ţ
i pui lacătla gura
ai
a blestemată.

oraşulR
uiid
li
căca
a urn
e nb
r
î
căa
ţ şiunîiaj
uan
rătă ce
seser l
ă.uilaltî mprejurimile,pi eţel
e şizi durile
— I a ui t
ă-t
e,Mat ! Aicisepoa teî ntâmpl a orice! Orice! S-ar put each iar s-
o
găsmi pe Moi raine a şteptându- ne,şipe E gw ene,şipe o tiţ ceil
alţi.
— Dacăsu nt î n vi aţă. Eu i z
c căau m uri
t şiei , caşiMen estrelul.
Rânj et
ul di spărude pe f aţal ui Rand, i ar elseî ntoarsesăpri vească
porţi
le ap ropi
indu-se. Într-un oraş mcu era C aemlynse u p
tea nî tâmpl a o ri
ce.
Se agăţa cuî ncăpăţân are de cel a gân d.
Cal ul nu se puteami şca mair epede,ori cât arfi r tasBunt de f râie;cu cât
se aprop i
aumaimul t de porţ i
, cuat âtmul ţ
imea ev den ea m aideasă. Oamen ii
se nîghesu i
au umăr al u măr ,î mpi edi
cân d şicăru ţele care d ădeausă ni t r
e.
Rand ob servă b cu
ucu rie că um l
ţi erau t ineri plini de p raf, mer gân d pe osj şi
fără r p
eamul te desagi. Dar , orice vâ rstă ar fiav ut, mul ţi dintre că lătorii care se
înghesuiau sp re porţ i avea u oî nfăţi
şar e pon osi
tă, că ruţ
e h odorogite şi ca i
obosiţ
i, veştmint e mot ootil
te d in pricina at âtor opnţ iîn ca re d orm iserăe pu nde
apucau, mer su l ostenit şioch i
it ulburi . Dar,t ulburisa u nu, och iil or erau
aţi
ntiţ
i asu pra porţilor, caşicu m, od ată ajunşiî năuntru, ar fiscă pat de o ta t
ă
oboseala.
La poa rt ă seaflau şas e dint r
e Gărzi le Regi nei
, ale că rort unicicu rater oşu
cual b şică măşiscl ipitoare d e zale seeos debea u putern ic de veşt mi ntele celor
maimul ţ
i dintre oam enii car e seevăr r saupe su b arcad a d e p i
at ră.Cu t rupul
f
oarte ri
gi
d şicapul sus,eiî i pri
veau pe căl
ătoricu neîncred
ere şi dispreţ
. Era
l
impede căar fipr ef
eratsă
-iî mpiedi
ce ăsi nt
re pe cei mai mul
ţi dintre ei
. Cu
toa
te acest
ea,nu făcea
u probl
eme n imănui
, ciî ncer
caudoa r să menţi
nă
drumul l
iberpent
rucăru ţel
e care eşeau
i şise ăr st
eaula cei care mpiîngea
u
preatare.
— Mer geţ
iîn şir
. Nu împingeţ
i! Nu î
mpi ngeţ
i, orb
i
-v-
ar Lumina! E ocl
pent
rut oţi
, cupuţin noroc
. Mergeţ
iî n şi
r.

pătru Când
nse nîCi
î ven
aem li
ynr
.ân du
Or al,l
şu căruţ
eraal u
ădi
cl
itBpue
ntnt
irecu
şte dealuea
şij
ri e
oadporţ
se, i
ca,nî
ncet
i
şte, î
n
r
t cet
ept
e, şi
care u rcau sp re ce ntru. Loc ul respectiv era înconjurat de alte zi
duri, scl
ipit
or
de a l
be,ca re sent i
îndea u peste d ealuri.Î năunt ruse ved eau alte utrnurişi
cupole,al be,auri i şivi olet
e,ca re, înălţate cum era u pe c ulmile d eal
uri
lor,
păreau să om di ne e rst
ul oraşu lui. Ran d se gân di că cel
aa r t
ebuia să efi O raşu
l
Int
erior, desp reca re vorb ise u B
nt.
Şi drumul sepr esc himbase, de î ndată ceaj unseseî n oraş, deveni
nd un
bulevardlat,despărţ i
tl ami jl
ocdef âşiiîntinsecui arbăşicopaci.Iarbaera
brunăl acul oare,iarcopaci idesfrunziţi
,daroameni isemişcauîngrabăpe
l
ân gă e,elca şi cum n- ar fi văzu t ni mic n eob i
şnuit
, râzând, vorbind, cert
ându-
se, com portându- se cae dob i
cei. Ca şicu m n- ar fişt iut că rpi
măvar a nu ve ni
se

î
fin
ecănu şi
per
ua
teaucupo
s-utin
aţ
fă,să
că îşinuzivi
se năaR d
ndel
.oc.
PriFi
viel
rienuor
-
lşidădseeau
n dep
îăseam
rtaua,defiecren
n
ugivoi
e au
l ,
desfrunzit
e,i ar ei păşeau pe a irba uscat ăf ără săpri vească în josmăca r o at dă.
Dacă unve deau, put eauui ta;cee a ce unve deaunu se află , de apft, acolo.
Rămas cu gu ra căsca tăl a pri vel
işteadi n a fţal ui, Ran dt resarisu rpri
ns
când căru ţa oapucă e p o r st
ad ă at
lea rlă,mai î ngu stă d ecât bulevardul
, dar ot t
de d ouă ori mai lat ă decât orice l u
i
ţă di n Emon d’s Field. Bunt t rase e d h
ăţuri,
oprică ruţ
a şise nî toarse - să
i pri
vea scăşovă i
elnic.În l oc ul acela erau mai puţ i
n
călăt
ori;l umeaoco leacă ruţaf ără r ea
p mare eu gr
tate.
— Lucr ul ăla pe car e-l ascu nzisu b man tie este ch i
arce- a spu s Holdwi n?
Randt ocm aisepregăt easă- şii a desagileî n sp inare. Nicimăcar nu
tresări.
— Ce vr eiţsăspu neţi?
Reuşisăvor bească fără să- it remure vocea . Stomacu l i sest rânsese, dar
voceaîieral i
nişt
ită.Matî şiînăbuşiuncăscatcumâna,darpeceal al
tăşi-o
strec
ură p e sub su rtuc –î nşfăcân d pumnal ul din Shad arLogot h, aşa m cu
Rand şt iaf oart
e b ine –, iar în och iî i apăruo ex presie d ură, cade fi ară nco
îlţit
ă,
pe su b eşa rf
a ca re-iî nco njura ru fntea . Bunt se eri f să -
l pri vească, parcăşt ii
nd
că nî mâna asc unsă s e afla o mă. ar
— Ce săvr eau ? Ni mic,par e-mi-se. Ia ascu ltaţ
i, de vr eme ceaţ i auzi
t că
mer geam la Caem lyn ,î nseam nă că ţ a
i statacol o d est
ul t imp cas- auzi
ţi şi
rest
ul
. Dacăvoi am răspl
ata,găseam euo scuză să nt
ru
il a Gâsca şiCoroa
na şi
să vor
besc cu Holdwi
n. Numaică mu o l ăl
a nu prea miî pl
ace, şinicitovarăşu
l
lui
, cât
uşide p uţi
n. S-ar ice
z că avoi săpună mân a p e voidoimaimul t decât…
ori
ce l t
a
ceva.
— Nu şt iu ce vrea,îir
ăsp unseRand. Nu l-
am maivăz ut ni
ciod
ată.
Put easăfie ch iar adevă
rat
; el
, unul
, nu puteadeose bi un Pi
eri
t de al
tul.
— Mda . Ei
, cum v-am spus,eunu ş t
iu ni
mi c şiparem
-i -
secăni cinu
vr
ale
tau
elesă şt
cui
lu
u. Nec
mân azu
arerisuntî
a. ndeaj
unspentrut oţi
,nuf acesămaicautşieu
Matî şiad ună l ucruri
le cu i m
şcări ceva maiî ncet
e,aşacăRan d er a deja
în stradă î nainte ca prietenul lui săfi apuca t săcob oa
re.Rand î l aşt
ep t
ă
nerăbdăt or
. Matse nd îepărtă de căruţă cumi şcări bruşte,ţ
inându-şist râns al
piept arcul,t olba şipăt urile şi mormănid ceva cugl asscăzut. Sub och i avea
cearcăn e mari şinegr e.
Stomacu ll ui Ran d ch i
oră,iiarelf ăcu st orâmbăt ură.Foameaşinod ul
amar pe re- ca
l simţea nîburt ă lîfăcea
u să se eam
tă căer a pe p unctul să verse.
Acum,Materacelcar e-lpriveanerăbdător
.„Încotrosămergem?Cesăf acem
acum?”
Bunt seap l
ecă peste margineacăru ţeişi-if ăcusem n. Se apropie,

sperân d
— săEu,rpi
mească
unul işt
, aşascuennsf
daturi
e… l
udespr
crule ăl
a,C
aem
î l
yn
ncepu. t r
bă
ân ul fer
mi er, ap oise
întrerupse şi privibănui tor nîj ur; oa men i
i oco l
eau că ruţa pe a mbele p ărţi, dar
în afarăedcât eval est
beme aru ncat e d i
n f ugă, pen tru că l b
ocau drumul ,
nimen i nu l e acorda ni
cio a ten ţi
e.Nu- l mai purt a cut ine,con t
inuă B unt ,
ascu nde-l, vinde-l
. Dă-l de p oman ă.Eu ast a zic.Un l ucru ca st ăa o săsară n î
och i
, şipar e-
mi-se că nu vreţ i asta.
Apoi , brusc, elseri di
că epca pră, îşiîmbol di calul şio porn iî ncet î
n ojsul
străzii aglomerate,f ără l ta
ă vorb ă şif ără să priveascăî napoi . O că ru ţ
ă cu
covli
tir, plină cu but oai
e,hodorog i spre . eiRand să ril ao p arte d i
n ca le,se
împied i
că ,i ar când ridi
căi arăşi och i
i, Bunt şică ru ţal ui se i erd
p useră deja din
vedere.
— Şi acu m cef acem ?î ntrebăMat , umez i
ndu- şibuze l
e cul i
mba şipri vind
cuoch i
i maril a oamen ii ca re se nghîesuiau pe â lngăeişil a clădiril
e n îalt
e,
unele ch i
ar ucşase u cat
ri, care d ominau st rada.Î n Caem l
ynam aj uns,dar
acum ce f acem?
Nu- şimaiţ ineapal melel a ur echi, darmâi nil
eî it r emurau , de parcă arfi
vrutsăl educăl aloc.Pest
eoraşpl ut eaunecousur d,murmurulî ncetşi
con st
ant al su tel
or e dp răvălii desch i
se, almi il
or e do amen i care vo rbea u. Lui
Rand i se ă p
reacăi ntrase într-un st up uri aş,în care ăsur
na fără încet are
bâzâitulal binel
or.
 — Chi ardacăsu nt şiceilal
ţi ai
ci, Ran d, cum o săf acem să-
i găsi
m?
— O săne găsească Moi
raine pe noi , rost
iî ncet Ran d.
Oraşulimen sîl apăsacao povar ă pe umer i
; voia săscape, săseascundă
di
n cal eaoamen i
lor şisăf ugăde zgom ot
.Î n ci
uda î nvăţături
lor ui
l Ta
m, nu
puteaat i
nge ău
hl ; ved
ereaoraşului î
lî mpied i
casăse con cent
reze.Renunţ
ând,
î
şiî ndrept
ă atenţ
ia asupra împr
ejuri
mi l
or,f ără sămai i aî n seamă ce se
î
ntindeaî n depărt
are.Privi
nd numaist rada pe ca r
e seflau a , ap
roape căi se
pă
sir
guea
ran că
ţă. se
„
De- fl
aa
acuî
n B
m, naier
l
menon
i.nu
Baer
el on
nî,si
u l
t
gui
mu
ranl
ţ
ă.l
oc î
Poan
tecare nt
că cu
î
r-toţ
adii se
evăr aucrezu
museră
t n î
ri
cu toţii. Şi at uncicef aci
?”
— Sunt î n viaţă! Egw eneeî n viaţ
ă! vor
bi el, apr
oape strigând. Maimulţ
i
t
recătoriî i aru nca ră ripvi
riî ntrebătoare.
— Poa t
e,of tă Mat . Poat
e.DardacăMoi raine nu negăse şt
e?Dacănu n e
găseşt
e n imen i decât …
Darseî nt r
erupseşisecu tremură,fiindu-i cunep ut
inţă săr ostească
numel e.
— Laast a o săne gân di
m l a momen t
ul potri
vit,îi răspunseRan d,cuun
gl
as h ot
ărât . Dacă -i cazul.
Varianta cea mai readi ntre t oat
e era s-o caute pe El ai
da, f
emeia Aes

S
ned
u-aimai
şi aflată
am a
l
intPal
ea at
. A
ce rfi
spusesp
eref
erat
Thomsă j
despru
a
engăA
j
ahî
ntâ iî
cea n oşi
Ta
Rer V–
alon
şi . Poa
cea teN că
eagr aM
ă –,t
dar elî şiami nteat otul. Stomacu l i se r st
ânse i n
d nou .
— Th om a zi s să găsim un hanpenume Bi necuvânt ar
ea Reg i
nei. O să
mergemî nt
âiacol o.
— Cum? Nu maiavem bani nicimăc arpe ntru o mas ă.
— Măcar pu tem începe de- acolo.Di n cea spu s Th om, s- arpă reacă
putem găsi pe cineva care să e n aj
ut e.
— N u pot … R an d,sunt pes t
et ot.
Matî şil ăsăcap ul în păm ânt şipăru ăssegh emuiască, de par căîncerca
săse er feascăde o amen i
i ca re se sea gău pest e o ttîn juru llor.
— Ori unde mer gem, eisu nt ch iarî n spa t
ele nostru, sau enaşt eaptă.O
să fie l şi
a h anul ăsta.Nu pot … Nu… Ni mi c nu poat e opri un Pi ei
rt din drumul
l
ui.
Ran dî l apucăde gu l
er,î ncercân d din răsp uteri sănu- it remur e mâna.
AveanevoiedeMat .Poatecărest ulnumuri seră–„ Lumi nă,teimpl or!
”darîn
cl
ipa aceeaau er
singuri, elşicuMat . Gân dul de amer ge m aidepa rte de unul
si
ngu r… îngh i
ţiîn sec, si
mţ ind un gu stamar .
Priviiuteî n u jr
, dar ni men i nu p ăreasăfi au zi
t cân d Matvor bisedespre
Pieri
t
; mul ţ
imeaî şived eade d rum, fiecaref un
cu
dat nîpr oprii
le gânduri.
Apropii
ndu-şichipuldechi pulcel ui
lalt
,îişopt irăguşit:
 — Am ajuns până aici
, nu? Încănu ne- au pri
ns.Putem ajungepâ nă la
capăt
, dacănu ne ăsăm
l . N- am de gân d să cedez işsă st
au să-i aşt
ept, ca o
oai
e dusă alt ăi
er
e.Nu! Ce zi ci
? Ai de gân d să rămâiaicipân ă mori de oa
fme?
Sau până vin săt e a
i şisăt e b
ag e nîtr
-un sac?
Î
i dădu drumul l
a gu l
erşiser ăsucipe că l
câie.Avea unghi
il
eî nfipteîn
pal
mă, dar braţel
e ot
t îitremurau. Dintr-
od at
ă, Mat apărulângăel ,totcu
pri
viri
l
e nî pământ,iar Rand trase d a
ânc a erîn piept.
— Lm
— Îio
as-paret
balrău
ă, ,
r Ran
ăspund,
seîngân
el
. ă Mat .
Matst ăt
eacucap ul în pămân t şivorbeacugl asmaist ins:
— Nu- mi iesedin mi nte căs- arput easănu- mi maivădni ciodat
ă casa.
Vreauacasă.Poţisărâzi,nu- mipasă.Cen- aşdas-oaudpemai că-mea
dojeni
ndu -mă şi bombăn indu-mă p ent
ru cine şti
e ce.E ca i şcum aş av ea apcul
pl
in de pi etre;piet
re nci
înse . Pest
et ot răst
ini
, şinicio ca le de a şt iîn cine săai
î
ncr eder
e,saudacăexi stă măcar ncievan î careoţi
pavea. Pe ulmină,Ţi nut
ul
cel
or ou D ă Râurieste a tât de depart
e,î ncât s-
ar i
zce că-ila ca pătul l
umii
.
Suntem si nguri şin-o să ai m ajungem niciodat
ă acasă.O să m urim, Ran d.
— Î ncănu, r epli
căRan d.Toatăl umeamoar e,până la urmă.Roat a se
î
nvâr t
e.Dar n- am de gân d să m ă als şi să aşt
eptmoartea sănă. vi

— P
— Bar
inc
e,a
-at
ifi
unj u,
pân
ci sp ’
useal
Ver
Re
an,
dmor
. Bm
inăi
e.Mat
„ , cu
Lumi nă,uf
n
ă glas
ca rcev
estua
ll mai
umiiî
nsu
să fleţ
fieit
.î
n
viaţă.Teimpl or,făsănufim si nguri.”
Î
ncepu î să
ntrebeî n jur desp re han ul Bi necuvânt
area Reginei
.
Răsp unsu ril
e p e ca re el p ri
mi erau foarte d iferi
te;cel mai adesea se l egea
a cu
un bl estem l a a dresa or celcar e n u stăteauunde e l er
a ocu
l l saucuo ri di
care
din umer i şio p rivire n edumer ită.Uni i nicimăca r nu se op r eausă vorbea scă,
cidoa r se i u
tau l a eişit receau maidep arte.
Un b ărbat cu aţ fal ată, aproa pe laf elde masi v caPerr in, î
şil ăsăca pul pe
o p arte şi spuse:
— Bi necuvân tarea Reginei, da? Pe aco lo pe laţ ară, de unde ven iţ
i, su nteţ
i
oa menii Regi nei
?
El purt al a păl ăria cu orub ril ar gio coc ardă albă, iar pe braţul hai nei
lungicucareaer î
mbrăcat ,o p an gl
icăde a ceeaşiculoare.
— E i
, aţi aj uns preat ârzi
u.
Şi plecă maidep arte,râzân dî n hoh ote,lăsându-i cugu ra căscată.Ran d
ridică i d
n umer i
: er au o gr oază de menoai ciudaţiîn Caem lyn , aşa m cunu mai
văzuseni ciodatăînvi aţalui.Uni idintreeistăt eauî ngrupuri,cupieleapr ea
întunecată sa u pr eaal bă, îmbrăca ţiî n hai ne cucroi el
i ciudat e sau în cu lori vii
,
cupăl ării cuvârf ul ascu ţit sauî mpod ob i
t e cupen e ulngi. Erau şif emeicu
ch i
purile a coperi
te d e va l
uri, altele curoch i
iţ epene,late pe câ t erau de u lngi, şi
femeicuhai ne care ăsa
l u să se ă vado ubnă p
arte a rutpului
, maiîndrăzneţe
decât et
el
f
e car
e serveau pri
n hanuri . Di
n cân dîn când, pe străzi
l
e aglomerat
e
îşifăcealoc câte ot răs
ură, pi
ctată n cu
îlorivi
i sau aurit
ă, tras
ă de u n atel
aj cu
şase a s
u patruca i
, cucă pest
rel
e mpî odobi
te cu pene.Peste ott aer
u lect
ici
, ai
căror purt
ătoriîşicroau
i drum f ără săl e peseepci ne mb
î rânceau.
Rand văzu şio bătaei careî ncepu cu o gr
ămad ă de bărbaţi car
e se
amen i
nţau unii pe al
ţi
i cupumni i,în ti
mp ce l t
aul
, cupi eleafoarte a
lbă,
î
pmb
artrăca
e. tî
Doi nt
r
b-
ăo
rbaţh
a
iin
îă cu
n haind
eungi
g
rosr
ooşi
a
lni,i
e, eşea
care cu
p greu
ăru serădi
l
anîl
necti
ca
ceputr ă
nst
i
ştu
erna
r
ttăt
ecăpe-
orio
nevinova ţ
i, sări
ră pe el până săap uce să se ri
dice. Lumea ca re se ri op
se să se
uite n îcepu să m ormăi e şi să am eninţe c u pu mnul . Ran dî lt rase peat Mde
mânecă şiiuţ i pasul.I ar a Mt nu avunevoi e d e n i
ciun al ti mbold. Ţipet
ele
mul ţimi iîi urm ăriră ce vat imp, în j osul străzii. De mai mul te o r,iset rezi
ră
abord aţi de a lţi
i. Hainele orl l i
pne d e p raf ar ătau căsu nt că lători
, şipăreau să-i
atragăca n u mag netpe an umiţii ndivizimi sterioşi, car
e e l ofereausă cu mpere
reli
cve de ale u li Logain, aruncâ nd î nsăpri viripi ezi
şe nît oat e părţi
le şi părând
gata s- oi al af ugă . După so cotealal ui Rand, di n toat
e â fşi
il
e d e mant ie şi
bucăţ iledesabi edel afalsulDragoncar e-ifuseserăof eri
teseput eauf acedouă
săbii şivr eo oudă duzi ni de man ti
i. Chi pul lui Matse ul minase e dn îcânt
are,

cel
ret puţ
răgeai
n,p
u ri
cu ma
o dmat
i ă,d
că lar u
p
ecăcian
R dl
ne e
şiîă
r
n sp
gânund
ân ea
d:„ t
Fu
it
euror
cau uc
Lu
minna„nuo” scal
s- scudr
t
e ,iar
p
e ei
se
Regi nă,om bun” , apoidi spăr eau. Cele maimul te p răvăl i
i aveau pl atourişi
poca le pe ca r
e erau pictate elf de elf de scen e n î ca re a păreaf alsul Dr agon, adus
înlănţuitî n faţa Regi nei. Şi mai erau pe străzi şiMant i
i Albe.Fi ecare i n
dtre
aceşt i
a mer geanest ingh erit, că cioa menii se ă ddea u l a o part e d in ca l
eal or
,l a
felcaî n Baerl on.
Ran d sest răd ui di n răsp uteri sărămân ă neob servat .Î şiţ i
neasab i
a
ascu nsă su b man t
ie,dar t i
şa cănu put ea s- o d uca şa a al n esfârşi
t. Mai
devr eme sau mait ârz i
u, cineva avea să ntreb
se
e ce îascu ndea cola o.Nu avea
de gân d– n u put ea – să rmez
ue sfatul lui Bunt şisă - n
o maipoart e.Er a
legătura uli cuTa m. Cu t atălsău .
Prin mul ţ
ime sevedea u mul ţi bărbaţi care purtau săb ii
, darni ciuna nu
ave a peceteabât lanul ui, care să atragă atenţi
a. Cu t oa te a cest
ea ,toţi bărba ţi
i
din Caeml yn, şich iar u nii dintre străi
ni,î şipurt au să bii
le ega
l t e cubucă ţi de
pânză, şit eacaşimâneru l
,î nvel
ite fie n î bucă ţi de p ânză roşie,l egată cufir al b,
fie n î bucăţ i al
be,dar egat l e curoşu . Sub pân za aceea se uteaup ascu nde su te
de p ece
ţi
, şini men i nu avea mcu săl e vad ă.Maimul t, dacăr espectau t r
ad i
ţi
a
locu l
ui, puteau săpară maide- aicasei .
Erau e pacolo mul t
e prăvă liiîn a fţ
a căror a seved eau esem l a care se
vindeauast feldeapăr ători,iarRandseopriî nfaţaunei adi nt reele.Pânza
roşi
e eraai mi
eft
ina decât cea l
bă,daeşinu se eoseb
d eaudecâtri npcu l
oa r
e,
aşacă şiî cumpără şi eluna,î mpreuna cufirul alb cucareos- ege,
l î n ciuda
prot
est
elor ul
i Mat, car
e sel ân
pgea că nu le mairămăseser
ă ban i aproape
del
oc. Vânzăt
orul cubuze su bţi
riîi cercet
a amănunţi
t di
n priviri
,în t i
mp ce şi î
l
ua banii de al Rand, şi
-
i blest
emă cuset e câ
nd acest
aî lîntreb
ă dacăl e
î
ngăduia săi nt
re până-
şiî nvel
easa bi
a.
— N- am ve ni
t să-
l vedem pe Lo gai
n, î
i expl
i
căr ăb
dătorRan d. Am ve nit
n
deumai
unpen
B t
,d tr
u vân
ar Caem l
yn
zăt .lCn
oru el
u-mai
şi măr
schi eţ
mbă orarş
exp id
nl
esi
a. ui
Fme, ad
e ca ăugă
mi
Luna ,
elam
oi
s- ntin
ddu
scale- şi
p
e
bunaReginăMor gase,maispuseRand,pl indesperanţ ă.
— Dacă -mi f aceţi vreun necaz, răspunseacru vânzăt
orul, săşt i
ţi căsu nt
prinîmpr ej
urimi vr eo su t
ă d e oamen i care potsă n vi
ă de nîdată ce - au
md
stri
gâ
nd şisăai bă grij
a de vo i, chi
ar d acăn- of ac ceidin Gardă.
Se întreru psecasăscu i
pe ch i
ar lângăpi cioru
llui Rand, apoiî nchei
e:
— Hai , ved eţ
i-
văde t reburi
le voastreticăl
oa se.
Randî ncu viinţ
ă,de parcă omul îşil uase rămasbun cu u mltă voioşi
e,şi
-l
trase ep Matdupă el . Acesta se ott ui
ta peste u măr căt
re prăvăl
ie,bombăn i
nd
cugl asscăzu t
, pân ă ce ni t
rară pe oal ee u pst
ie.Cu sp atee
l al stradă,pen truca
niciun t r
ecăt or său n vad ă ce ăcea
f , Rand î şiscoase sabia şiîncepu s- o

înveleas
—că .Pun ărmăşag căţ i-a ce rut pe mi zeria aia de dou ă ori maimul t dec ât
făcea, ziseMat . Sau de r tei ori
.
Nu e ra ch i
araşauşor cum păr easăl egi bucat a de pânzăcufirul ,
su fici
ent de bine ca să u cadă
n .
— Rand, cu oţ t
ii o săî ncer cesăne- nşele.Li separ e căam ven it să-l
vedem pef alsulDragon,car estullumi i.Avem nor ocdacănunedăci nevaîn
cappest e n oapte,cân d dorm im. Nu- i de st atai ci
. Sunt pr ea m ulţ
i oa men i
. Hai
să l p
ecăm în Tar Val onch iar acu m. Sau sp re mi azăzi, sp
re lIl
ian. Mi-ar l ăcea
p
să ăd v al aiul adunatpen tru Cău t area orCnul ui. Dacăot tnu put em mer ge
acasă, măcar să u n st ăm ai ci
.
— Eu, unul , rămân, hot ărîRan d. Cei l
alţi, chi
ardacănu- s aici, o să
ajungă m aidev reme sau mait ârziu şio să en cau t
e.
Nu era co nvins că -
şiî nvelisesa biaî n ac el
aşich i
p în careo f ăceat oată
lumea, dar bâ tl
an i
i de p e e tacă şimân ernu se a mivedeau, ceea l ce-
f
ăcusă se
creadă n î si guran ţ
ă. I eşi
nd di n nou î n strad ă,er a sigu r că vea
a numot i
v mai
puţin să -şif acăgri ji pen truneca zu ril
e p e ca re el put eaprovoca. Mat se i nţ
eape
urm ele u li fără nicio t ragere ed niimă, de p arcăar fif ost l
egat cuo f unie.
Încet ,încet, Rand ob ţinu n idica ţ
ii
le pe ca rel e căuta. La început foarte
vagi,def elul„undevaî ncolo”şi„ apucaţ i-opest radaai a”,dar,cucâtse
aprop i
au, cuat ât acest eadeven i
serăai mpr ecise, până ce, î
n sfârşit
, ajunseră
î
n f aţa uneicl ădi
rimaride p i
atră, cuo fi rm ă deasu pra uşi
i ca
re scârţ
âia n
î
bătaiavântului
.Tăbliţaî
nfăţ
işaunbărbatî ngenuncheatînainteauneif
emeicu
părulr oşuau ri
u şio coroan ă p e cap, care
-şipusese o ână
m pe capul l
ui pl
ecat
.
Binecuvântareaegi Rnei
.
— Eşt i sigu
r căf acem bine?întrebăMat .
— Fi reşt
e,ziseRan d, i
nsp i
rând adânc şii ntr
ând.
Sala cea mare era dest
ul de î nt
insă,împod obi
tă cul ambriuri di
n lemn
înu
slch
j
nis
i
că a
lmă
cu
tl
oa
urr
aepod
şiî
ean
ucă
a,l
zi
dt
ă de
eşi eraocu
fcuril
rae
t,ica
are al
r dog
aoşed
t reau
eaînî
ntcel
r-
ue dou
n colă
ţ, că
l mru
ustinu
iri
nd.O
sfeşnicel
e.Ambel e el zâ mbiră celor doi băi eţ
i, apoi se ntî
oarseră at rea
l ba lor.
Erau numaicât ev a mese ocup at e,da r până şio du zi
nă deoam eni er
a
mul t, fii
nd încăf oart
e d evr
eme,şich iar da căni ci
unul dintre cl
ienţi nu părucu
adevăra tferi
ci
t să-i vadă pe R and şipe Mat , măcar păreau cut oţi
i cu r
aţi şi
trej
i. Din bucătări
e ven eami r
os e d ri
fpt ură de va căşide p âi
ne o tcmaipusăl a
cuptor, care-
lfăcea pe R and să-i lase gura apă.
Const
ată cu u mlţ umire căhan giul era un omgr as, cu aţfar ozali
e şicu
un şorţ al
b ap ret
at, cupăru l cărunt şipi eptănatsp re spate peste u n început de
chelie pe care u pnr
ea reu şea - să
l ascundă.Pri vi
r
ea ger
aă i îcân t
ări pe am ândoi
din cappân ăî n pici
oa re,aşacu m er au , cuhai nel
e p l
ine de p raf
, cuboccel el
e nî

sp
Seate
nu şi
mea cuasel
Bî
ncălţări
Gi l
ll
.e pon osi
te.Dar h angiul avea şiun zâm betpl ăcut şisi ncer
.
— Jupân e Gi l
l,î ncepu Rand, un pri et
ende- alnostru ne-aî ndrumat
încoace. Thom Mer ri
lin. Ne-a…
Zâmbet ul de pe f aţa hangi ului pieri. Rand l îpri
vipe Mat , daracest a era
prea ocu patsă d aulmece i r
m
osu ril
e d i
n bucăt ări
e,pen t
ru a maifi at entl a
altceva.
— S- a-ntâmpl atce va? Îl cunoaşteţi pe Thom, nu- i aşa?
— Î l cunosc, răspunsescu rt Gill, părând acu m maii nter
esat de cu tia
flautului, pe care andRo d ucea cu sine,decât de ori
ce t al
ceva. Veniţi cumi ne.
Şi l ef ăcu n u sem n d in cap spre î
ncăperil
e din spa t
e.Rand î lî nghionti pe
Matca să -
l urn ească i
nd loc, ap oise ul ă d upă han gi
u, întrebându-se ceea avsă
urmeze.
În bu cătări
e,j upân i G
l
l seop ripuţ in pen t
rua vor bi cu bu cătăreasa,o
femeie corp oen
ltă cupăru l strâns n ît
r-un coc l
a ceafă, care erapr oa
ape a lf elde
grasă cael .Î n timp ce uj pân Gi ll vorbea, eamest ecafără încetare n î oal
e.
Mirosea at âtde b ine – ou dă zi l
e d e p ost puteauf ace ca t
otul săi se ară p
apeti
sant, dar ad evăru l era căai cimi rose al af elde b i
ne caî n bucă t
ăria
jupâneseial’Vere–,încâtmaţ eleluiRandchi orăiră.Matseaplecăspreoal e,cu
nasulî nainte.Rand î lî nghion ti
,i ar M at seerse şt a rl
epezeală pe b ărbie,unde
începuse să -i curgăsa li
va .
 Apoihan giul î
il uă pe sus şi
-i con
dusei ut
e pe uşadi n spat
e.Aj uns în
curt
eagraj duri
lor, pri
viî n jur casăse siagur
e cănu erai men
n i prin apropi
ere,
apoi î
il uă la rost.
— Ce- iîn cu t
ie,băi et
e?îlîntreb
ă pe Rand.
— Fl aut
ul lui Thom, răspunseacest
a,cuvoce î
nceat
ă.Desch i
secu tia,ca
şicum l -ar fiaj utat cuceva să-
i arat
e hangi
ului căera, î
ntr
-adevă
r, flautul
incr
ustatcuau r şiargint. Mânalui Matse r st
ecurase ej
d
a sub surtuc.
Ju
— pân
Mda,Gil
l
ln
î r u-
ecuşi luă L
nosc. och
-
ami
id el
văzua Ran
t ad d.
esea cân
tând, şinu c redsăexi st
e
douăi nstrumente a idoma,î n af ara curţi
lor egal
r e.
Zâmbet ul binevo i
tordi sp ăruse,iar privi
ril
e sale agere deven
iserădintr-
odat
ăt ăioa
se a cni şte c uţ
ite.
— Cum de- a ajuns la voi ? Thom arpr eer
fa sărămân ăf ăr
ă un br aţdecât
să seespa drtă d e fl autul ăl
a.
— El mi l -a dat , mărt uri
siRan d, desfăcân
du-şibocceau a şiaşez
ân d-o pe
j
os,apoidesfăcând-opuţ inpent ruaseput eazăripeti
cel
ecolorat
eşiuncapăt
di
n cu tia harpei
. Thom a muri t,jupân Gi ll
. Dacăî i eraţ
i pri
eten,îmi pare rău.
Şi euî i eram.
— Zi cic-a muri t. Cum?

spus —să U
u n…
fgim.un bă rbat aînce rcat săne omoar e.Th om mi -a dat ast
eaşine- a
Peti
cele flut urau n î băt
aa i vân t
ului cani şt
e flut uri
. Ran d si
mţi un nodî n
gât; st
rânse cu gri
jă bocceaua l al oc.
— Făr ă el, am fi muri t şinoi . Mergeam împr eună spre Caem l
yn. El ne-
a
spus săen v
im ai ci
,l a h anul dumneav oast
ră.
— O săcr ed ăce mort , rosti rarhan gi
ul, când osă- i vădrut pul f
ără
vi
aţă.
Împinseuşor bocceaua cuvârf ul picioru
l
ui şi-şidrese gl
asul cuasp ri
me.
— Să şt iţ
i căvăcr ed. Cred ăcaţ i văzu
t ce-aţ
i văzut. Numaicănu cr ed ac
Thom săfiemort .E maigr eudeomor âtdecâts-arputeacrede,bătrânulThom
Merril
in.
Randî şi puse o mân ă peumăr ul lui Mat.
— Mat ,e î n or di
ne.Ne e pri et
en.
Jupân Gi llt rasecuoch iul la Mat , apoioftă.
— Păi , pare-mi-secăaşa- i
.
Mat seî ndr eptăîncet de sp ate,încruci
şându-şibraţele pe piept. Cu toa
te
acest
ea, con t
inua să -
l privească bănui t
or pean h
gi
u, iar unul din muşch ii
obrazului î
i zvâcn ea.
 — Ziceţ
i căveneaţiînspre Caeml yn? con
tinuă Gi
ll, cl
ăti
nând din cap
.E
ult
imul l
oc id
nl ume nî car
e m- aş ştaept
a să-l vădpe Th om… poat e n
î af
ară d
e
TarVal
on.
Un băiatde la gr
adjuriapăruân l
găei, ducând un cal de căp
ăst
ru, i
ar
hangi
ul î
l aşt
eptă sătr
eacăşico ntinuă, coborân
du-şiglasul
:
— Aveţi necazu
ricuAesSed ai,înţ
eleg.
— Da,mor măiMat,î n acel
aşi ti
mp cuRan d,car
e spu se:
—pân
Ju Ce Gi
văllf
ace
chi să
cot cr
i ame d
eţ
ar: i ast
a?
— Eh, îmi cu nosc euomul . Thom es t
e exact persoana pot
rivi
tă casă-şi
bagenasulînnecazuridesoiulăsta,maial escasăaj utedoiflăcăidevârsta
voast
ră…
În och
iî i apăru o undă de nostal gi
e,dar sest inser epede,iar elîşit
rase
umeriiînapoişise i u
t
a asp rul a cei doi.
— Acuma… hmmm… să nu r c
ede ţ
i că vreausă vă ac uz deceva necurat
,
dar… hmmm… spe r că nici
unu ldintre voinu poa t
e… hmmm… vreau ă s s
pun
că…hmmm… de apt f, cesoi de ec
naz uri aveţi cuTar Va l
on, dacă u n vă euc
supărare?
PeRan dî ncepuă- lsmăn âncepi elea, cândî şidăd u seamal a cef ăcea

aluzi
e —hangi
Nuul
,.nu
Pu
,ter
nie
mia
.c de soiul ăsta.Vă j ur. Ba ch i
arer a cu oi n şio f emeie Aes
Sedai car
e n e ajuta.Se n umea M oriai
ne…
Dându- şiseam a căvor bisepr eamul t,îşimuşcă limba,darexpre si
a de
pe ch i
pu l han gi
ului rămase es n
chimba tă.
— Ei , mă bu cur s-aud.Nu e li ubesc eupr eat are pe AesSedai , dar mai
binecuel edecâtcu… part eacealalt
ă.Acum sevorbeşt emul tpreamul tdespre
lucruride soi ul ăsta, de câ nd Loga in a ost
f adus n îcoace, con t
inuă e l cl
ăti
nând
din cap. Spercă u n mi -o ulaţiî n nume deău r da r… mă r og, tr
ebuia să u afl
,
nu?
— Nu- i nicio prob lemă,î llinişt
i Rand. Murmurul l ui Matput eaî nsem na
orice, dar hangiul părusăcr eadă căşicel ălal
tf usesee da cord.
— Voidoipăreţ i nişte băieţi de treab
ă şi… aşa m cusecu vi
ne,şivăcr ed
căaţ if ost… căsu nteţi pri
eteni cuThom, dar vr emuri le-
s a tre grele.Pare-mi-se
căn- aveţ
i cuce l ăt
pi , nu? E i, mă gân deameu . Nimi c n u aj unge, săşt iţ
i, şiceea
ce se găseşte costă d e et usu că, aşacă m a să văau dnişte p at
uri – n u cele mai
bune,săşt iţi
,daroricum căl duroaseşiuscate–şicevademâncar e,î nsănuva
potf ăgădui mai mul t, oricât mi-aşdori .
— Vă mul ţumi m, sebucu ră Ran d, aruncân du-i o pri vire înt
rebătoare l
ui
Mat . E maimul t decât sper
am. „ De c eo
- fi dăaugat că u n ne poat e ăgăd
f ui mai
mul t
? Şi ce-o fi nîse mnân d a şa u c
m secu vine?”
 — Păi, cesăzi c,Thom î mi e bun pri
eten . Şi vec
hi. O fi el ap
rigl a mânie şi
gata mer
eusăsp ună lucruri
l
e cel e mainepotrvi
ite,tocm ai f
aţă de ceicare- arn
treb
ui să el audă,dar ottuşiîmi e p ri
etenfoarte bun. Dacănu ap are… mă rog,
o să d ve
em atuncice acem
f . Maibi ne nu maipomen iţi ni
mic de uaj
torul datde
AesSedai
.Eusuntcr edinci
osReginei,darexi
stămultălumeacum î nCaemlyn
căror
a e cu put i
nţă sănu l e pice i n
be,şinu mă ref ernumai l a Manti
il
e A l
be.
Mat puf
ni dispr
eţuit
or:

tocmai —î
nDiSn part
hayol ea
Gh umea,
l! t oat
efemei l
e AesSed aipotsăseducăî nvârtindu-
se
— I aţ i
ne-ţi gu ra, serăst ijupân G i
ll
. Am zi s cănu e li ubesc preat are;n-
am zi s că-s aşae dn îgu stla minte nîcât să credcă u nmaidi n cauza o lrmer g
l
ucru ril
e p rost. Regi
na e d e part
eaEl aidei,iar G ărzi
le osl ujesc şio apără. Facă
Lumi na sănu se- ntâmpl e ce va ău
r, care să h sc
i
mbe st ar ea e d ap
ft. Mă r og, în
ult
ima vr eme s- a maiî ntâmpl atca i n
şte oam eni di
n Gar dă să se ard
pi
ă cufir ea
î
ntr-atât încâ t să-
i scu ture p e ceipe ca re-
i aud vorb i
ndu- le de rău pe emf ei
le
AesSedai .SlavăLumi nii,nuî ntimpce-
şifăceaur ondul,dartots- a-ntâmplat.
Iar mi e nu- mi trebui e so ldaţi
, de-
abiai eşi
ţi din gardă, ca re să -
mi distrugă
hanul pen t
rua văda vou ă vreo ecţ
lie,şini ciMan t
ii Albe caremi să-vopsească
pe u şăCol ţul Drago nul ui, aşacă , dacăvr eiţajutor e da l mine,ţ i
neţi-
vă

gân
o dcl
iu
pri
ă,l
eaddespr
ău e ŞA
gă: es
i maieda
Sbi
i,
nebunn
ue psau
omen rel
iţe,
i nn
iumai
ci de pnentruevoi
umel u.T
li Du pă,ce
hom decâtse
fân
aţd
gid
ă e
mine.Uni i oamen i din Gardă au o b ună ţ inere de mi nte,i ar egiR na l a el
f. N-are
rost să scăm
ri .
— Th om a av ut pr obleme cuReg ina?î ntrebăRan d,nev enindu -i să
creadă, iar h angiul r âse.
— Ei , deci nu v- a povesti
t ch iar t otul. De f apt, poa te căni cinu r t
ebuia,
dar eu , unul , nu vădde ce- av
ş ascu nde- o.Nu- i chiar oai n
tă. Cr ed eţi că ecare
fi
Men estrelar e o păr ere aşa de năbu d
es pre sine c a T hom? E i
, da că t au
s să m ă
gândesc, poate căa, ddar i m
e mi s- a p ărutînt ot
deau na că el are cevaai m
multe ae re d ecât alţi
i . Sa ştiţ
i că u n a ostf di ntotdeauna u n Men est
relamărât ,
care să mb ule d i
n sat în sat şisă oa drmă a desea bsu cerul l i
ber. Era ovr eme
când Thom Merr i
li
n er a Bar dl a cu rte,ch iar aici,î n Caeml yn , şivest itl at oat
e
curţi
le e rgi
lor i n
d Tea r pân ăî n Marad on .
— Thom ?î ntrebăMat .
Ran dî ncuviinţă gân ditor
. Nu- i ven eagr eu ăsşi -li magi nez e pe Thom, cu
purtareasat ru f
aşaşigest urile sa l
e măr eţ
e,l a cu rteaReg i
nei.
— Chi araşa, întărijupân Gi ll
.I ar… necazu ril
e sal e cuAesSed aiau
î
ncepu tla scu rtă vr eme du pă moart ea ul i Tari
ngail Damod red. Unii spu neaucă
Thom era,cum săzi c,maiapr opiatdeRegi nădecâtsecuvenea.DarMor gase
era â tnără,şide- abia răm asă vă duvă, i
ar Th om er a p e at unciî n floa rea vârst
ei,
şieuzi c că oegi R
na poate săacăft otce of pt
eşte.Numaică u bna noast
ră
Morgase afost di
ntot
deauna iut
e d i
n fir e,i ar ela p l
ecatfără vest
e când a aflat
ce se-
ntâmplase cunepotul l
ui. Regi
neinu pr eai-a pi
cat bi
ne.Nu i -
a convenit
ni
cicaelsăseamest ece în t
reburil
e emf eil
or esA Sedai
. Şi, ori
cear fipăţ it
nepot
u-său, nu potsă c zică hom
T a p rocedatbine.Oricum, când s-
an-tor
s,l-a
caml uat gura pe d
inai
nte,şia zi s n i
şte ulcruricareu n se cuvi
n spuse nîf aţa
uneiRegine.Şi niciîn faţ
a uneif emeii uţ
il a mânie,aşacaMorgas e.Elaida era
porn
său,ităî
aşa mpot
că,ri
va
prinsulin
îp
ten
et
r rm
uân
ca
aî
i n
R cer
egi
ncase
eişidusăseăn
şm am
i
aest
Eece
lai n
dei,î
ph
Toves
om tea
ap cu
l nep
ecatot
di
nu-
Caem lynt ocm ail a i t
mp, î nai
nte să fi e aruncat î
nt emniţ ă,dacă uncu mva
tri
mi s de-a dreptul l a moa rt
e.Di n cât e şti
u, edi
ctul est
e n îcăî n picioare.
— A t recut mul t
ă vr eme,ob servăRan d, poate căni men i nu-şimai
aminteşte.
Jupân Gi ll clatină din cap .
— Gar et
h Bryn e este Coman dant ul Suprem alGăr zi
lorRegi nei. El
per
son ala f ost î
nf runteacel or rit
mi şide Mor gaseen t
pru a-l ad uce e p Thom
î
napoi ,în lanţuri ,i ar eu, unul , mă n îdoi
esc că va iut
a v reodată cu m s-aî ntors
cumân a goală,ca să afle că hom T f useseej adla Palatşipl ecase arăşi
i.Iar
Regina nu ui tă ab solut ni mic.Aţ i văzut voi vr
eodată o emf ei
e u itucă?Pe ci nstea

mea
mer , Mo
s îr
n gasu
vârfelî
şi
pi i
eşi
ci
oa se
r
el di
or n şi
fir
aue vor
c
ubtiot
t u
îl
n.şoa
Pot ptăsăju
vr
ermecă t
d
eoţi
oloc
l
unuit
ă.ori
Şi
id in o
mai raş
suntau
mul ţi sol
daţi din Gard ăî ndeajuns d e vârst nicica să -
şiami ntească
. Una p este
alta,e maibi ne să unpomen iţ
i nicide T hom, ni cide emf eia Aes ed Saiai aa
voastră.Haideţisămâncaţ iceva.Păreţ ihămesi ţ
i.
CAPITOLU L 36
Ochiul din Pân ză.
Jupân G i
llî i dusel a o masădi n col ţul să li
i marişiporu nciunei a dintre
slujnice să l
e a ducăde mânca re.Rand cl ăt i
nă di n ca pl a ved er
eaf arfurii
lor
, pe
care se aflau câ teva fel
iuţe su bţi
ride ri fptur ă, aco perit
e cuso s,o l i
ngu ră e d
frunze e d muşt ar şi câte doicart ofi . Cu t oa t
e a cest
ea, gest
ul lui nu er a de
mân i
e,ciunul t ri
st, de e rsemnare . Nu maier au de n iciunel e,după cu m l e
spusesean h
gi
ul. Luându- şicu ţit
ul şif urcu liţ
a, Rand se nî trebă ce vea
a săse
întâmple cân d nu mairămân ea i nmic.At unci ,f arfuria sa e pujmăt ae
t p li
nă ar
fi aj uns săară p nuad evăratospă ţ. Gân dul î lf ăcusă se t r
cu
emure.
Jupân G i
lll e alesese o masăr et
rasă ,i ar elî nsuşiseaşeza secu sp atel
e
spre colţul încăp eri
i, de u nde p uteasu pravegh eat otul. Nimen i nu se u p
tea
ap r
op i
a să ragă
t cuur echea eobn servat. După ce usl j
nica l p
ecă, elsp use nî cet
:
— Acu ma,i a povestiţ
i-mi despre necazu ril
e voast re.Dacăe săvădau o
mân ă de ajutor, maibi ne săt iu
şî n ce ă m b ag.
 Rand seui tăl a Mat , dar acest
a pri
vea urât î
n farf
uri
e,de parcăse
mâniase ep ca
rtof
ul pe ca re oc
tmai îltăia. Tras
e adânc aerîn piep
t.
— Ni cieunu î nţel
egf oart
e bine,începu el.
Îi pov
estiîn cuvinte simple,fărăsăpomen ească de t
rol
ocişide Pi eri
ţ
i.
Dacăci nevale of
ereaaj utor
, nu merita să-i povest
ea
scădespre apari
ţ
ia
f
ăpturi
lor in
d basme.Dar i n
cinu i se ă prudrept sădi sp
reţ
uiascăprimej
dia,
t
răgând după ei pe ci
nev a care n-ave
a habarî n ce ruma să sees am
tece
. Aşa că-
i
duspuan
şm sei.Acăel
ceşt
i
aşi cu
ap Mat
ăreau ,pî
mpr
e neu
eanep
ştătcu
eal
at ţi
,erautova
ră
extrşi
, erau
em de pu rm
eri ă
curi
lţid
oşi e hot
şi n
işt
ăerâţ
i
săl e vi na de h act uturor, sauch i
ar a mi rău. Moi raine el d ezvăl
uise că unii
dintre ei er
au Iscoade ale C elui Întunecat. Thom nu avu sese ncre
îdere d epli
nă
în Moi raine,dar , di
n câte e l spusese, rămăsese mprîeună cueidi n pri ci
na
nepotului său . Fuseseră despărţiţ
iî n cu rsul unui at ac,în t imp ce nî cercausă
ajungă alWhi tebridge, i
ar od ată ajunşiacol o,Thom muri se, sal
vându-i de u n
alt atac.Şi mai f useseră şi alte nîcercări
. Şt i
a căpove steanu su na perf ect, dar
nu avu sese i
tmp să ser egăt
p ească er şi
a p rimejdios să usp nă prea m ulte.
— Aşacăam t otmer s pân ă ce
-am aj uns î n Caem l
yn , expl
icăel . Aşase
hotărâse e a-n
d
l cep ut.Întâiî n Caeml yn, apoiî n Ta r Val on.
Se foinel i
nişti
t pe mar gineascau nului . După cepăst rase taina atâa t

vreme,—iseDacă
părear
ciud
ăm at
ân să-
em ip
peove
ds
rt
e
uasc
mu ăa
l l
tc
ăstui
a,va,
cefi
i
leţ
al ş
iio
opsă
arte
n.e poat ă găsi, mai
devreme sau mait âr
ziu.
— Dacăn- au muri t, mor măiMat , cunasu lî nf ar f
urie.
Ran d nu-i aruncăni cimăca r o pri vi
re,darcev aî lf ăcu să adauge:
— Dacăne aj ut aţi
, s- arput easăaveţ i necazu ri
.
Jupân Gi l
lî şiflut urăbraţ ul îndesat,înt r-
un gest de disp reţ
.
— N- aşpu teaspu ne că- mi cau t necazurile cul umân area, dar am mai
avut şieupart e d e el e al viaţa mea . N-o săl e-ntorc a sp
tel
e u nor ripet
eni de-ai
lui Thom, di n pricina unor i căl
t oase e ds Icoa
de a le Celui Î nt
unecat . Câtdesp re
tovarăşaast a avoast ră de a l miazăn oapte,dacă nvi e nî Caem l
yn , am să fl a
u. Pe
aicipe a l noiexi st
a oa men i care su praveghează ersoa
p nel e de so iul ăst
a, i
ar
veşti
leser ăspândescuşor .
Ran d şovăi
, apoiî ntreb ă:
— DarEl aida?
Hangiul şovăi şiel , apoicl ătină din ca p.
— N- aşzi ce. Poa te arfi m ers,dacă - aţ
ni fi ost
f l egaţi de Thom. Dareao
sasco atăt otul de al voi , şiat uncici ne şti
e u nde os- ajungeţi
. Poate nî vreo
temniţă. Poa t
e şi mai rău . Se zice că eapoa te si mţi di verse ulcruri
, ce s-a-
ntâmpl atşice r u
mează sănt âm
se-ple.Se spu ne că i gh
ceşte pe da tă ceea ce
alţi
iî ncearcăsăţ i
nă secret . Eu, unul , nu ştiu si gu r d acă-i aşa, dar n-aş risca.
Dacănu era vorba de T
hom, puteaţ
i vor
bi cuGărz i
le.Lor u nle-ar ul
a pr
ea
mult
ă vreme să se pocue de scoad
I el e ast
ea l a
e C el
ui Întunecat
. Dar hc
iar da
că
n-aţ
i pomeni de Thom, veşt
i
le ar uaj
nge al El
aida de n îdat
ă ce as-
r auzidesp
re
ce e vor
ba,şiat uncine-am înt
oarce dendu e ampl ecat.
— Da, fără Gărzi
,î ncuvi
i
nţă Rand, i
arMatdăd u şi eldi
n cap cu ări
e, tî
n
ti
mp ce-şiî
ndesa ân mcar
e nî gură,pătân
du- şibărbia cusos.
— Necazul e căv-aţiîncurca
tîn ţi
ele poli
ti
cii, băiet
e,chi
ar dacănu d i
n
vi
navoa
—st
ră,i
ar
Dar cp
uo
ml
it
ic
raeân
ămst
eeoc
mlaşt
u… i
în
năc
ceeţ
oa
pu sand
Ră,p,
l
inadehan
darşerp
gi
.u
ilse st
râmbădeo
dat
ă şi
se epdărtă de zi
d, f ăcâ
nd scau nul să scâ rţâi
e sub gr eutateasa.
În uşacare dădeasp re bucătărie stăteabucăt ăreasa, care-
şiştergea
mâinil
e d e şorţ
. Prinzând privir
eahangi ul
ui, eaî if ăcusem n săvină, apoise
î
ntoarse e d u
nde eşi
i se.
— Parc-am fi căsă tori
ţi
, oftăj upân i G
l
l. Descoperă cenu mer geî naint
e ca
eusă- mi dau seam a căs- an-tâmplatcev a.Ba se- nfundă ca nal
el
e,ba b urlanel
e,
baaparşobolani.Aici
,lami ne,ecur at
,înţel
egeţi,dar
,cuat âţi
aoameniînoraş,
şobol
anii sunt peste ot.
t Adu mul ţi oamen ilaolal
tă şihopşişob ol
anii
,i ar acum
totoraşul s-a umpl ut di
nt r
-odată de ei. N- aveţ
iidee câ t cost
ă, mai nou, o pisi
ca
bună,unacuadevăratpri ceputălapri nsşoareci.Camer avoastrăesusla

ma
nunvă
sardă.
em Oisă
teţ de le
I spuel
scoad nefet
Cel
or
el
ui Însă
uvă
t con
.d
necat Nu-
că
amşi euput
oeţi
p
ărî
nt
e r
e
reba
p pe u
rea bci
nn
ăe dvre
ţi
.
espreŞi
Manti
il
e A l
be,dar , cueişicuGărzi le,oa menii de so iul ăst
ora unî ndrăznesc să
scoat
ă nasu llormurda rî n Caem lyn.
Scaunul scâ rţâi din nou , când elî lî mpinseî ndărăt şiseri dică.
— Spercănu- ii arvor ba de can ale.
Ran d seî ntoarsel a mân careasa, darob servăcăMatseop ri
se.
— Cr edeam ţ ca
i
-eraf oam e,spu seel .
Matrămăsese cu och ii aţi
ntiţ
iî n afrfuri
e,j ucân du-secu o buca t
ă de
carof
t pe ca re o l p
imba de co l
o co l
o cuf urculi
ţa.
— Tr ebu i
e sămăn ân ci
, Mat . Trebu
ie săne păst răm put er i
le,dacăes te să
aj
ungem în Tar Valon.
Matsc oase un hoh otde râsî nfundatşiamar .
— Tar Va l
on! Pâ nă acu m er a vorbadespr e Caem l
yn. Moirai ne o săne
aşt
ept
e nî Caem l
yn. O să- i găsi
m î n Caem l
ynpe Perr i
n şipe E gwen e.Totul o să
fie bi
ne,dacăr euşi
m să j u
angemî n Caem lyn
. Ei ui te c-am aj uns,şit ot
ul e al
f
elde ă ru. Niciurm ă d e M oi
raine,de Perr in, de n imen i
. Acu m au d că ottul va fi
bi
nedacăreuşim s-ajungem î nTarVal on.
— Sunt em în viaţ ă,r ost
i Ran d, maiasp ru decât intenţ
ion ase; inspi
ră
adânc şi î
ncercă să continue p e u n tonmaibl ând. Sunt em î n vi aţă.Asta,
măcar, e bi
ne.Iareuunul am de gân d să ămr ânî n vi
aţ
ă şi pe maideparte.Am
de gând să u aflde ce suntem aşa de mporitan
ţi. Nu vr
eausă cedez.
— Atâţi
a oameni, şiori
car
e dintr
e eipoa tefiI scoa
da a Celui Î
ntunecat
.
Ce erpede ne-
af ăgăd
uitjupân Gill aj
ut
oru l
. Ce soi de omo maifi şiăst a,căru
i
a
nu-i e ri
fcă ed Aes ed
Saişide scoa
I del e C el
ui Î
ntunecat
? Nu-
i firesc. Un om
obi
şnuit ne-
arda afarăau s
… sau … ceva de soiul ăst
a.
— Măn âncă,î
l rugăRan d cubl ândeţe,şi
-l urmăripână ceMatî ncepu s
ă
mestece
El înoucat
să b ă ase
răm de rof
iptue
vrră.
me cupal mele pe masă, de-o parte şide al taa
farf
uri
ei, casăse p orea
scădi n tremurat. Î
i erari ca
f. Nu de u jpân Gill, fireşt
e,
dar chiar şi fără st aa, erau destu l
e p ri
ci
ni. Ziduri
le nîal
te ale o raş
ului nu
puteau opriun Pi eri
t. Poa t
e r t
ebuia să-i povest
eascăşihangi ului despr
e a sta.
Însăch iar dacăGi llî l credea, oare ar m ai fi fostdispus să -i aj
ute,od ată ce fla
a
căl a Binecu vântareaRegi neiput eaap ăreaoricân d un Pierit
? Ş i şobol
anii, pe
deasupra.Era a devăr atcă şob ol
anii se nmu
î l ţ
eauaco l
o u nde erau mul ţi
oamen i
, dar îşiami nti de vi sul din Baerl
on, ca r
e n u era vis,şide of ăptură
mică, zăcândl a p ămân t cusp inarea rânf
tă.„Cât eod
ată,CelÎ ntunecat se
fol
oseşt
e d e mâncă tori
i de eşu
l ripen t
rua afla ce oreştd e,î i expl
icase cândva
Lan. De corb i, de ciori, de şob ol
ani…”

gustulMân
mân că şi
cări
i.el, dar, după cet ermi nă,ni cinu m air euşisă- şiad ucăami nte
Una di ntresl ujnice, cea carel ustruia sfeşnicele câ nd i nt raseră ei
,îi
conduse alcam ear de a l man sar
dă.Î n per eel
te n îcli
natcar e d ădeaaf ară se
vedeaol ucarnă,iardefiecarepart eaeier aunpat .Peuşăeraucâr l
igedecare
să-şiaga ţe hainele.Fat a cu och ii negriî şit ot ăsu
r ceaf ustele ş i chicot
ea, de c âte
ori îl privea ep R and. Era drăgu ţ
ă, dar el şti
al imped e că , dacădesch i
deagu r
a
să-i vorbească, nu avea mcu să un se acăf de r âs. Îlfăcusă- şidor ească să se fi
putut î nţelege cuf et
el
e a lfelde b ine caPerri n; vă zând- o pl ecând, se i mţ
si
mul ţumi t.
Se aşt ept
a să- l audă pe Matcom entând, dar ,i med iatdupă pl ecareaei ,
acesta se ru ancăpe u nul din paturi,f ără să -şisco ată mant ia sa u î ncăl
ţări
le,şi
se nî t
oa rse cu faţ
al a perete.Rand î şiat ârnăl ucru ril
e d e câr l
ige, uitându-se al
spinarea ul i Mat . I se păru că st ătea cu mân a vâr âtă su b su rtuc,j ucându-se
din nou cu pumnal ul.
— Ai de gâ nd să zaci aici
,f ără săt e mi şti
?î lî ntrebăî n cele di n urm ă.
— Sunt obosi t,îngână Mat .
— Tr ebui
e sămaivor bim cât e ceva cu uj pân i G
ll
. S- arput easăne poat ă
spu ne cu m să- i găsim pe E gwene şi Perri
n. E cuput inţă ca ei să e fi dej
a nî
Caem l
yn , dacănu şi -au pierdut caii.
— Sunt morţ i cu oţ t
ii
, şopti Mat , cu aţ fala per ee.
t
 Rand şovăi , ap
oirenunţ ă.Închi
seî ncetuşadupă el , sp
erând căMat
avea, într
-adevăr, de gând să oadrm ă.
Numai că, odat
ă ajuns jos, descopericăjupân iGl
l nu er a de găsi
t, cu
toate căpri vireaaprigăa bucă t
ăreseidădeade n îţ
eles ăcşieaî l căut
a. O
vreme,Randr ămaseî nsal
amar e,darsetrezicăsehol
balafiecarecli
entcare
intra, fiecare străi
n care put
eafi ori ci
ne – sau ori
ce –, mai ales nîacea pri
mă
cli
pă,cân dî n uşăse vedea doar o l si
uetă cuman ti
e neagră. Dar nu Pier
it aj
uns
acolo,Di
î
nnsa l
ă
t
s,a
ări
rad fi
nt f
răost
un omca
l
upu
di
nl scă
Gpat
ardă,în
î
mb ţ
a
rrcu
ăcalî
t cu
nt
r-oi
o.uniformăr oşie,car e se
oprich iar âl
ngăuşă , cercetându-i cuo p ri
vi
re rece e cei
p di năuntru, care se
vedeacănueraul ocalnici.Randrămasecuochi iaţinti
ţil
afaţ
ademasă,când
simţi privi
ri
le s
oldatului întorcându-sesp re ; elcând ri
dicăiarăş i ochi
i, bărbatul
dispăruse.
Fata cu ochii negri t
ocm ai treceape acol o,cu r b
aţel
e pline de pr osoape.
— Aşaf accât eodată,spu seea, si
gură pe sine.Doar casăvad ă cănu- s
probleme.Au grijă de o amen ii cred
inci
oşi Reginei
, ast
af ac.N- ai de ce să-ţ
if aci
grij
i.
Şi chicot
i
. Rand cl ăti
nă di n cap. N-avea de cesă -şifacăgri ji
. Doa r omul
din Gard ă nu venise alelsă-l î
ntrebe dacă-l şt
ia pe unul, Thom Merr ili
n.

AjunsesOelaa
f
l
te
ăld eu
sl ră
j
nu
i caMa
că t t
oc.S
m er
ai idi
c
veri
fiăşi
ca -ş
ui
lî
mp
ei
ulind
si
e
nscla
ăunu
mp l
i
lelaî
p
ner
şi et
e.
rat
e pe peret e.
— Maie vr eoî ncăp er
eî n car e potşedea ?oî ntrebă el ; nu voia săse
întoar
că su s şi să ăm r ână erfecat împr euna cuMat , aşa osomp orât şiretras
cum î ll ăsase. Poate căe vr eo sa l
ă de mese ai mr etrasăşineocu pată…
— Avembi blioteca, răspunseea , arătându- i o uşă. Pe acol o,l a dreapta, l
a
capătul coridoru lui. S-ar u pt
easăfie go ală,la vr emeaast a.
— Mul ţumesc. Dacă- l vez
i pe j upân i G
l
l, vreisă- i sp ui căRan d al
’Thor
trebuie să-i vorb ească , dacăar e câteva cl
ipe ilbere?
— O să- i spun, pr omi seea, apoir ânj
i. Dar şibucă tăreasa vreasă-i
vorbească.
Pesem ne căhan gi
ul seascu nses e pe undev a,segân di el,î ndepărt
ân du-
se.
Când păt runseî n încă pereape ca re-io i ndicasesl ujnica , seop rişi
rămase cu gu ra că scată.Pe p ereiţer au numai cărţ i
, poa t
e vr eo r ei
t saupat ru
sute al un l oc, maimul te d ecât văzu se nît oată viaţal ui. Legat e nî pânză sa u în
piel
e,cucot oa re a urit
e.Numaicât eva aveau cop ert
e d e em
l n. Och i
il ui se
pli
mbar ă de co l
o co lo, observând t oate ittl
uril
e,op ri
ndu- se alcâ t
eva dintre
favort
iele sale d intotdeauna. Căl ătorii
le uli Jain Neo pritul. Munci le uli Will
im
din Man eches. I
nima i se op ri î
n pi ept cân d dăd u cuoch ii de o co pie egat
l ăî n
pi
ele din Căl
ători
e nîţinut
uril
e O amenil
or ă Mri
i. Ta
m îşidorise m ee
rus-o
citească.
I
maginându-
şi-
l pe Tamcu m arfi l uatcar teaîn mân ă,zâmbind,pi
păind-
o nîai
nte săse şeze
a să
tească
ciîn faţafocu l
ui, cupipa în gură,mâna lui Ran
d
se nî
cleşt
ă pe mân eru
l sabi
ei,iar else mţsii cupri
ns de u n fior eddor şi de
si
ngurătat
e care umbriplăcerea e p
ca
re -i
o ă fcuserărţ că
il
e.
Î
n spatee
l său, auzipe cinevadregându-şivocea, şi
-şidădu bruscseam a
că
căl
câu
in
e.er
Sa
e sin
ob
igu
şnr
u.
i Gat
se acu
să
id-şiceară
eea căer a maze
scu
iînpen
t
alru
t grosol
decât ăn
ri
a
oa
appsa,
e otse
i nî
ţoatoa
rse
meni e
i pep
car
e-iî ntâl
neaî n ca l
e,dar de d at
a a ceast
at rebui săridi
ce ca pul di
n ce nîce
maisu s,pân ă ceăm rase cu gura căscată.Ajunse, î
n cele din urmă,l a capul
cel
uilal
t, care se apropia binişoreda tvanul î
nalt de zece pici
oare.Văzuun nas
l
at câ tt oa
tăf aţa, aşade a ltîncât era am i mult bot
, decât nas.Sprâncen e car
e
at
ârn au ca i n
şte cozi,încad rân
d och ii de cul
oare deschi
să, maricât o ceaşcă de
ceai
. Ur ech
i care sengu îstau şise erm ti nau cusmocu ride p ăr,ieşi
nd dintr
-o
coamă zb url
ită şinea gră. „Un t r
oloc!
” Rand ţ i
pă scurtşiî ncercăsăse r a
tgă
î
nap oişisă- şiscoat ă sabi
a,dar se mpiîed
icăşicăzu grămad ăl a pământ.
— Ce n- aşda cavoi , oamen i
i, sanu maif aceţ
i aşa,tună o voce grava,ca
o otbă; urechil
e p ăroase resă
t l tară u pt
ernic,i
ar glasul deve
ni trist
. Aşapuţ i
ni

d i
ni
câţtr
vae voi
u nei m
a ma iai
eşiţ
tin
în mi
un
l te.Dar
me, de ,cân
mădU rog,
mbr p
aresu
s-
apunn
îtică-
nsip di
estn
e vin
Ca
ăilen oa
est
d r ă.
Tai Numai
na. Asta
a o fst acum… hmmm, şaseen er
gai ţ
i. Chiar du pă R ăzboaiele Troloce. Cap ul
zbur li
t secl ătină, şiseauziun of tat, casf orăitul unui t aur.A t recu t preamul t
ă
vreme,preamul t
ă,şimaisuntaşapuţ i
nicar ecălătorescşibagădeseamă,
încât nu maiî nseamnă n i
mic.
Ran d ramase o vr eme pe pod ea, cugu ra căscat ă,pri vi
nd mi steri
oasa
făptură, î ncălţată cuci zm e al
te şi înal
te p ână l a gen unchi şiî nveşm ântatăî nt
r-
un su rt
uc al bast ru înch is,prins cunast uri de a l gât pânăl a br âu , apoicăzân d
în f alduripână l a genunch i, cao f ustanelă, peste p antaloniilargi. Făpt ura avea
în mân ă o ca rte,car e p ăreae- ad dreptul minuscu lă,şipe care i noeaţdeschisă
cuun deget mareât ctrei.
— Cr ede am că sunt eţi
… î ncepu an R d,apoi segând i maibi ne. Ce sân te…
dădu săzi că, dar ni ciaşanu er a pr eagrozav; în cele d in urm ă se d ri
i
căşi
întinset i
mi d o mân ă.Ran d al’Thormă ch eam ă.
Palma sadi spăruî n m âna mar e cât ol opată pe care i-
oî ntinsecel ălalt,
făcâ ndu- i o pl ecă ci
une pol it
icoasă.
— Poţ i să- mi sp ui Loial
, fiul l ui Arent, fiul l ui Halan . Numel e dumi taleî mi
bucur ăur echil
e,Randal ’
Thor .
Păreaun sa lut foarte oficial
, aşacăRand î iî ntoarsepl ecăciunea .
 — Şi numele dumi t
aleîmi bucură urechil
e,Loi
al, fiu al l
ui Aren
t, fiu…
ăăă
… allui Halan.
Păreaî
n con t
inuareoi luzi
e,de vr eme ceî ncăhab arn-avea cef elde
f
ăpt
ură era
, de af
pt, Loial
. St
rângerea mâini
il ui era rp
surn
izător edblândă,
dar
, cutoat
e ast
ea, Rand se mţsii uşuratdupă ce iîdăd u drumul, văzân
du-se
nev
ăătmat
.
— Voi
, oamen i
i, sunteţ
iiut
el a mâni e,sp useLoi
al cu a gl
su
ll ui j
osşi
tua
senămtor
.Î
a. Aup
n zi
sem
rma t
i oa
it
z de
upăp
oveşt
ce
-i
le,aj
am fireşt
unse,nşi
î Ccit
i
aemsem
l ,că
yn nr
u-i
ţl
e,d
mi an
ve rea
nuăsmi-
am dce
cr
ed at
tulbur are am i
scat. Cop i
ii pl
ângea u, femeile zbier
au, iar o cea tă de oameni m- a
fugă rtiprin tot oraşul, cu bât e,cu ţ
ite şit orţ
e,st ri
gâ nd „Troloci
i!
”; mi-e ea
tmă că
încep usemsă m ă nîfuri
i puţin. Ni cinu şt iu ce ars- fint âm
î plat, dacăn-ar fi
apăru t Gărzile Regi
nei.
— Ce nor oc,îngăimă Ran d cuvoce sl
ab ă.
— Mda, numai căşieipăr eau alf elde î nfri
coşa ţi de mine ca şi ceil
alţi
.
Aut recutpatruziledeat unci,şitotn- am pututsăscotnasuldi nhan.Bunul
jupânGi l
lmi-acerutchi arsănumăarătî nsalamare,cont inuăel ,scuturând
din ur echi. Nu zic că uns- a purt atfrumos cu mine,î nţel
egi. Dar nîprima
noa pte a ost
f o mi căpr oblemă. Toţ i oamen ii păreau căvorăs plecen îacel
aşi

ti
cămp.
auŞif ceşi
ost a
miţ
câ u
i r
valete,
răno
if
ţ,
.cu t
i oţiiî ncercau săi asăpe u şăuni i peste alţi
i. Cred
Rand î i privea vr
ăjit ur echil
e ca r
e zvâcneau.
— Ci nst
itî ţi sp un, nu pen tru ast a am pl ecat din stedding.
— Eşt i Ogier ! exclamă Rand. I a stai puţin! Şase generaiţ
i? Ai pomen it de
Răzb oai
ele Trol
oce . Ce vâ rstă ai ?
De î ndată cer ostiî ntrebarea ,î şidădu seam a căera nepol i
ti
coasă, dar
Loial părumai degrab ă sp eri
at decâ tj ignit
.
— Nou ăzeci,r ăspunseelî nţep at. Mait rebuie săt reacăece, z şio săpotsă
vorbescînfaţaadunări idepeBut urugă.Cr edcăFrunt aşiiarfit rebuitoricum
să m ă a lseăsvor besc,de vr eme ce se hotăra d acă săi se m dea sau nu voi e să
plec. Dar edevărat
a căeiî şifacmer eugri ji când ci neva de vâ rsta meapl eacă
Afară.Voi,oameni i
,sunt eţ
iaşadegrăbi ţişideneprevăzuţ i,începuel ,apoicl i
pi
şi-ifăcuo scu rtă pl ecăciune u li Rand. Te rog, i
artă-mă.Nu t r
eb uia săsp un
asta. Dar e d a
evă rat căvăcert aţit ot imp
t ul, chiar şi când nu- i nevoi
e.
— Nu- i nicio prob l
emă, î ll inişti Rand, care segâ ndeaî ncăl a ceea ce
afl ase espre
d ârstv
a cel uilalt. Era maibăt rândecât moş en Cn Bui e,şiî ncă u n
era nîdeajuns de at mur pen t
ru a… Se aşe ză pe u nul di ntre scau nele cuspăt ar
înalt
,i ar Loial îşial ese alt
ul,î ndea juns d e mare en ptrudoi ,î n ca re ott nu
încăpeaf oarte bine.Aşeza t
, eraa l felde n îal
t caun om ca r
e st ăteaî n picioare.
— Măca rt e-au l ăsat săpl eci.
 Loi
allăsă ochiiîn os,
j mi şcând di
n n as şifrecându-secu n u degetgr
os.
— Păi, def apt
, nu m- au ăsat
l . Vez
i dumneat a,ad unareade pe Buturugă
nu dezbătuse ncă
î r p
ea m ult, nu trecuse in
cimăcarn u an, dar
, di
n ce-
am
auzit
, mi-
am datseam a că, pân ă aj
ungeau eil a ohot ărâre,împli
neameu
vârst
alacareputeam săplecfărăsăl emaicervoie.Taremi-
et eamăcăacum o
să spună că - m
am camob răzn i
cit
, darcert e că am pl ecatpur şisimpl
u.
Fruntaşi
i mi-
au spu s dint
otdeau na că n su
t prea epezi
r t şimi -e e
tam ă că cu
am
le-
a
Ori mm,
cu datt
r dr
ebept
uiaateo
s- .Mă
f n
ac.îtreb acăd -au
şidatpân ă acu m seam a c-am pl ecat
.
Ran dî şimuşcă buzele casănu â rdă.DacăLoi alerar ep ezi
t, erali
mpede
cum er au ceilal
ţi Ogier
i. Nu t r
ecu se in
cimăcarn u ande cân d dez băteau? Dacă
ar fi auzit,j upân al’Vere ar s-fi mi nunat. Când întâlniri
l
e celor din Sf at
ul
Satului ţ
ineau jumăt ate de zi, cut oţ
ii deven
eau nerăb dăt
ori, chiar şi Haral
Luhhan . Dorul de ca săî l cuprinse p a
rig,aproape ătindu-irespiraţi
a, când se
gândea alTa m, la Egw ene şi l
a h anul Izv
orul de V i
n, la sărbători
le de B elTi
ne
de p e Paji
şte,din vrem uril
e b une.Dar se l si
i săui te.
— Dacănu e t superi,înt reb
ă el, dr
egându-şigl asul, de ceaidori t să
pleci
… ăă ă,Af ară,aşade mul t? E u unul aş a d ori
ce său n fit rebuit să-
mi
părăsesc casa.

din l — Păi
ume. Am, ca
citsă
i văd
t că rţ,
i
l răsp
e, toau
tnse
e psi
ovemp
ştil
l
eu dLo
eial,
că
lăd
te e,
oriparcă
şia era
î cel
ncep utmai
săfi resc
mă l
ucr
ardă u
dorul săvădcuoch ii mei , nu doa r săci tesc.
Och ii săi des chişil a cu loarescl ipiră, i
ar urech i
le seci ulirăbru sc.
— Am st udiat totce- am put ut gă sicu ri pvire la că lăt
ori i
,l a Căi le de
Taină,laobi ceiuriledinţ i
nut urileoameni l
orşilaoraşel epecar el e-am
construi t pentru voi , după Fr ân ger
eaLumi i
. Şi cucât am ci t
it maimul t, cuat ât
am deven i
t mai si gur că r eb
t uia săpl ec f A
ară, să m ă d uc n ît oa t
e ocu
l ri le p e
careeam nul meul e vizi
tase cân dva şi să vă d desişu ri
le cuoch ii mei .
— D esi
şu ri?î ntrebăRan d, clipind nedu mer it
.
— Da, desi şuri
le.Copaci i
. Numai câ ţivadi ntreFal nici
i Copaci , fireşt e,
unii ca re senaî l
ţă până l a cer , casăpăst reze veşn icăami ntireast eddi ngu l
ui.
Sca unul pe ca re şed eascâ rţâi câ nd elseapl ecăî nainte,gest iculând, f ără
săl ase ca rt
eadi n mâi ni. Och iiî i străl
ucea u mai t are ca niciodat ă, iar u rechil
e
aproape că- it r
emurau .
— Î n gen eral, au olfosi t copacii care creşteau d el a-ncep ut î n ocu
l l
respectiv. Nu poţ i si
li pămân tul săf acăceva ce u n-i st
ăî n fir e.După un t i
mp,
sevarăzv răti
. Treb uie s ă-ţi model ezi intenţi
il
e d upă f elul ţinut ului, nu i nvers.
În fieca r
e d esiş a u fost plantaţi cop acidi n rândul t ut
uror cel or care ut eau
p
creşt
e a şacu m se u cveneaî n ţ i
nut ul acela, înt
r-un ech il
ibruperf ect , ast f
elî ncât
săse co mpleteze ni u
i pe a l
ţ i
i. Asta, fireşte,pen trua e l mergei ne,
b dar şipen t
ru
caarm oni
al or să î
ncâ nte ochi
ul şiinima. Ah, cări
ţ
le vorb
escesp dre desi
şuri
care-
if ăceau pe F
runt aşi să râdă şisă l p
ângă nîacelaşiti
mp şicare ămrân
pen
trut ot
deauna verz
iî n ami nti
rea oa
nstră.
— Dar oraşele?î ntreb
ă Ran d, i
arLoial î
i aruncăo pri vi
re nedumerit
ă.
Oraşe
le.Oraşele c
onstruite de Ogieri
. Aici
, de pil
da. Caemlyn. Ogi
eriil-
au
con
strui
t, nu? Aşasp un poveştil
e.
— Lucru lîn piatră, î
ncepu Loail
, ri
dicâ
nd din u meri
i săi masivi
. Păi
, ăst
a
a
pe ost
fcândoa
d înr
căun m
meşt
aiî neşu
cerg mp
ca esăcare
en-am
nît ld
oa ep
rcemri
nsan
l î
st an
eddi
ii deE d
ng. u
fpă
ol
osiF
trân
or ger
îe,
mi nî
î ni
ch Eu
p xi
il
,,
dar nu se com pară… Ori cât aiî ncerca– şi am ci t
it că g Oeri
i i care au const
ru i
t
oraşel
e a leach i
ar auî ncercat – n u poţ if ace i a
ptra săt r
ăiască. Mai su nt şi
acum câ ţ
iva care ulcrează nîpi atră, dar numai pen trucăvoi , oamenii
, stri
caţi
aşade u şor ăd cl
i
ril
e d in prici
na răzb oai
elor. Erau câţ i
vaOgi eri î
n… ăă ă…
Cairhi
en , credcăaşa -i zi
ce cuam, cân d am t recu
t eupe a col
o.Dar i n
df eri
cire
erau din al t st
eddi
ng,aşacănu şt iau ni mic d e mine,şit otau f ost f
oarte
bănuitoricândauvăzutcămăpl imbam peAf arădeunulsi ngur ,aşadet ânăr.
Bine că - am
n avu t motive să ai m rămânpe acol o.Ori cum, î nţ
elegi dumneata,
lucrulî n piatră est
e p ur şisimpl u ceva ce e-na fost hărăzit de ese
ţr eaPânzei ;
desi
şurile iţn de su flet
.

se spuRl
ban
erd cl
aserăt
i
ă.nă di n cap. Jumăt ate dintre poveşt il
e cucare crescu set ocmai
— Nu şt i
am căOgi erii cr
edî n Pân ză, Loial
.
— Ba fir eşte căda. Roa t
a Ti mpul ui ţ ese PânzaVârst el
or,i ar vieţ
ile
noastre sunt iţel
e.Ni men i nu şt ie ce l
oc vaave a firu l vieţ
iil ui în Pânzaţ esut
ă,
şini cifiru l vi
eţii al
tora. Roata ne-aărăzi h t Frân gerea Lumi i
, Exi lul, Pi
atraşi
Doru l şipână a l u rmă n e-
a reda t sted dingu l
,î nainte să um ri
m cut oţi
i.
Câteodată mi se pa r
e că ot mi
vu l pentru care voi
, oa men i
i, su nteţi aşacu m
sunteţi est
e p ent
rucă r fiel
e voastre su nt scu rt
e.Pesem ne că unpotfi ţ esute
aşa m cuse u c
vine.Of , vai de mi ne,i ar am f
ăcut-o.Frunt aşii spu n că vou ă nu
văplacesăviseami nteascăvreodatăcepuţ int răiţ
i.Spercănut e-am jignit.
Rand râse şicl ăt
ină di n cap .
— Cât uşide puţ in. Presupun c- arfi amuzan t săt răieşti mul t, aşaca
dumneat a,darnu m- am gân dit niciodată a l asta.Pa re-
mi -se ă ca r fi de aj uns
pentru orici
ne săr ăi
tascăt ât
aa câ t moş en Cn Bui e.
— Eun om f oarte bătrân?
Rand î ncuvii
nţă pur şisi mpl u. N- avea de gâ nd să -i explicel ui Loial că
Cenn Bui e nu aj unsese î
ncă al vârs ta p e car e o ave a el.
— Ei , spuseacest a, poate căvoi oamen iit răiţ
i puţ i
n, e adevăra t, dar
faceţifoart
e mul te cu vi eţ
il
e vo astre. Tott i
mpul f ugi ţ
i de a col
o- co
lo şisu nteţ
i
aşade grăb
i
ţi
. Şi aveţ
itoatăl umeal a dispozi
ţ
ie.Noi, Ogi
eri
i, su
ntem leg
aţi de
stedding.
— Dardu mneata eşt
i Afară.
— O vreme,Rand.Darpân ăla urmă trebui
e sămă î ntor
c. Lu
meaas tae
a voast
ră,a dumit
ale şia neam ul
ui dumital
e.Steddi
ngulînsăeste al meu.
Af
arăepr
eamultăhărmăl
aie.Şis-aschimbataşademultfaţădeceeaceam
citit.
—
— E Ui
,el
n l
ucr
e? uri
Ju l
e se
măt tsch
ae dii
nmb
treăorcu t
aşeli
empdul
. Cel
espre pe
caruţi
n un
am el
cit
ie.
t nicinu m aiexi
stă,
iar dint r
e celel
alte,cele mai mul t
e şi-au sch i
mbat numel e.Cair hi
en, de pil
dă.
Numel e adevărat este Al’
cair’rahienal
len, Dea lul Răsărti
ului Auriu. Locu i
tori
i
nicinu- şimaiami ntesc,în ci uda so arelui pe care-l brodează pe fl amuri. Cât
despre d esi
şul de a col
o,mă î ndoiesc că a maif ost î
ngrij
it de p e vremea
Războai elorTrooce
l . Acu m e pu r şisi mpl u o pă dure,unde u lmea m egredupă
vreascuri.Falni
ciiCopaciaudi spărutcut oţii
,şini meninuşi -iaminteşte.Dar
aici
? C aemlyne o ttCaem l
yn , dar au l
ăsa t oraşul să crească drept pest
e desi
ş.
Aiciundeneaflăm,sunt em l
amaipuţ indeunsf ertdemi lădecentrull ui–de
loculî n care fi artreb
uit să e fi centrul. N- a mair ămas i n
ciun cop ac.Am f ostşi
în Te ar, şiîn I l
li
an. Alte nume,şini cio ami nti
re. Pe loculî n ca re a f
ostdesi
şul

dine
regelTear
şi est
î vâ e
neaop
z ăăşu
căn
p e
ri
orip
ien
,t ru
şi ca
ni i,i
men iar
nu cel
podi
atn
eI l
n
il
i
tan est
ra fe o
ără p
ar
v
i
acull
uir
.ega
l
To
t,
ulî
ns-a
care
schimba t, Rand. Tare mi -
e e tam ă că ast a amsă ăd v or iunde m ă d uc.Toat e
desişu ri
l
e d i
spăru te,toat e a mintiri
le p ierd
ute,t oate visurile – o marte.
— Să nu e rnunţi, Loi al. Să nu e rnunţ i nici
od at
ă.Dacăren unţi
, arfi caşi
cum aifi muri t, şopti Ran d, ap oise u af
ndă n î scau n cât putea e d mult
,
înroşindu-sel af aţă.
Se aştepta caOgi eru l să-i râdăî n n as,dar ,î n ocl de ast a, î
l văzu e pLoial
încuviinţ
ând cugravi tate.
— Da,aşaf ace neam ul vostru, nu? î nt
reb a el, ap oicon t
inuă cugl as
schimbat , de par căci ta di ntr-o carte.Până ce i ere
p ce
oriăp
ftură şi ori
ce
picătură de ap ă,ne mp î ot rivim Umbreidi n toate p uteri
le,sfi dân d-o pânăl a
ulti
ma su flare, pentru a- l scu ipa în f aţ
ă p e D uşman ul Ved eri
i,î n Ziua C ea i d
n
Urmă.
Loialîşil ăsăcap ul pe o part e,aşteptându- l parcăsăvor bească, dar Ran d
n-aveaab h
ar ce rebu
tia săzi că. Aşa, trecuo vr eme,pân ă ce r sp
âncen
ele ulngi
ale O gierul
ui începură săse ase l nîj osde u imire.Dar elaşt eptaî n conti
nuare,
în timp ce an R d deven eadi n ce nîce m aist ingher i
t din pricina t ăceri
i
prelungite.
— Fal nici
i Cop aci, sp useelî n cele din u rma,numaide dragu l de a r ost
i
ceva,su nt aşa, ca venA desor a?
 Loi
al seri di
căbrusc;scaunul său scâ rţ
âi şitr
osni aşade putern
ic,încâ
t
Randse temu să nuse rupă.
— Şt i
i bi
ne cănu-i aşa. Mai alest u.
— E u? De undesă şti
u eu?
— Facigl ume cu imne?Cât eodată, voi
, Ai
eli
i,faceţ
i nişt
e glume f
oart
e
ci
udat
e.
— Ce?Eu nu su nt Ai
el. Vi
n din Ţinutul cel
orDou ă Râuri
. N-am văz
ut
ni
ciodaL
tă
oi
aulnclAt
ăiel
n!
iă di n ca p, iar smocu ril
e din vârf
ul urechi
lor i sepl eoşi
t
ră.
— Vez i? Tot
ul s- a schi
mbatşij umătaet din cu
noşti
nţele mele sunt
zadarnice. Spercanu t e-am j ignit
. Sunt con vi
ns căţinutul ăst
a aldumi t
ale e
un loc oafrt e ru
fmos, oriunde a r fi . el
— Ci neva mi -
a spu s,î nce pu Ran d, căod i
nioar
ă s-a numit Man ether
en.
Eu, unul, n- auzise
m î n viaţ
a mea, darpoat e dumneata…
Urechile Ogierului seri dica seră de bucu ri
e.
— Ah! Manet heren, da…
Apoismocu ri
le de părsel ăsa ră lal oc.
— Acol o era un desi şf oart ef rumos. Durer
eadumi tal
eî mi răsună în
suflet
, Ran d al’
Thor. N- am put ut ajunge alt i
mp.

dacăn L
-oi
oafl îi,
ăcea făcu
Loiao pl
l s- ecă
a rciu
fin
pe,
utuf
tără
si să
mţij ise
gn iri
tdsa
ice,
u ipart
oaR
eancă
dl l
-îi
armit
fiăcon
. Bsi
ăd
nerat
uia că
,
neciopli
t. Se n îtrebă dacăLoi alcr ed eacu mvacăel , Ran d, î şiami nteaat ât de
mul te ulcruri, cu m părea u săf acăOgi erii
. Col ţuril
e gu ri
i şioch il
or ce l
ui l
alt se
lăsaseră n j î
os, ca i şcu m î mpărt ăşeadur ereapi er deri
i pe ca re o mţ sieaşi
Ran d, ca şi cu m nu t recuseră d ou ă mi i de an i, saucamaşa va, cede cân d
fusesest r
di
us Man ether en,l ucru de care an d
Rafl ase umain di n povesti
rile uli
Moiraine.După o vr eme,Loi alof tă.
— Roa ta se- nvârte,vor bi el, şini meni nu şt ie cevaad uce. Dar şi
dumneat a eştil af elde d eparte d e casăcaşimi ne.Foa rt
e d eparte,maial es nî
vremurileast ea.Fireşte,cândCăi ledeTai năeraudeschi se… darat recutmul tă
vremedeat unci .Spune- mi ,ceteaduceaşadepart e?Poat evreişidumneat asă
vezicâteceva?
Ran d desc hisegu ra săspu nă căve niser ă să- l vadă pe f alsul Dragon , dar
nu i zbuti. Poa t
e p en t
rucăLoi al se u p
rta de p arcăeraeda ceeaşivârst ă cuel ,în
ciuda celor ou năzeci de an i
. Poa te că, pentruun Ogi er
, nou ăzeci de an i
însemna o vâr st
ă com pa rabi
lă cua u li. Trecusemul tă vreme de cân d n u mai
avusese cu cine sădi scu te serios espre
d ceease ce
nît
âmipl a.Se e tmuse
mer eucă oam eni
i cucar e vorbea u pteaufi I scoade al e C elui Întunecat sau
puteaucr ede a cel
aşil ucrudesp re el. Mater a aşade e rrt
as,hr ăni
ndu- şi
temeril
e cupr opri
ile b ănuiel
i,î ncât nu avea niciun r ost i să-
vorb
ea scă. Aşaca
Rand se r ezi
t povest i
ndu-il ui Loial despr
e N oapt
eaI ern
i
i, dar nu ceva vag
despre sco
I adel
e Celui Întuneca
t , ciadevăru l despre rtol
oci
i car
e d ăduseră
buznapeuşăşidespr ePieri
tuldepeCal eaCari erei
.
Pe de o parte,ceea cef ăcea îl umpleade gr oază,darsesi mţeade parcă ar
fi fost
,î n acel
aşitimp, doi oamen i
, unul ca re nce
îrca să-
şiţ i
nă gu ra,iar ce
l
ălal
t
car
e n u simţeadecâ t uşurare,pen trucă ,î n sfârşit
, puteapovesti
, drept ca
re se
poti
cni, se âb
lbâi şiistori
siba una, ba al t
a. Shadar L ogoth şiprieten
i
i săi ca
re
se
Pi
erit
uer
pi
du
l ser
nă
di Whîn
itnr
eb oap
i t
e,i
dge ar
şi
Thomacu
mcar
ne
u mai
muri şt
se i
aen
pdacă
t scăpa
ru ca ser
eisăă cu
oa
ptvi
ă aţă a.
sa
scăp u nu.
Pi
erit
ul di n Baerlon.I scoadel
e C el
ui Înt
uneca t pe care-
lî ntâlnisemai t ârz
iu,
Howal God e,băi atul care se emeat ed ei şifemeia care nîcercase - lsă
uci
dă pe
Mat. Jumat eO-mul de ân lgă han ul Gâsc
a şi Coroana.
Totuşi, cândî ncepu să spună ceva despre vi
se, până şiacea part
e din el
care-
şidorea să vorbească simţi cum i se d ri
i
capăru l pe cea f
ă. Strânse t a
ât de
puterni
c d in dinţi,încâtî şimuşcăl imba. Răsu flând întret
ăiat,îl privibănuitor
pe O gi
er, nădăjduind că cest
a a c rezu
se că î
i povestise,pur şisi mplu, despre
ni
şte coşm aruri. Pe Lumi nă,t ot
ul suna într-
ad evăr ca nî
tr-
un coşm ar sau ca o
povest
e ca re puteaî ngrozi pe orici
ne.Poa t
e căLoi alavea săcr eadă numai că
er
a p e cale sănn î
ebunească. Poate că…

R—andTa’
veren
cl
i ., gl
pi ăsui Loial
.
— Pof tim?
— Ta ’
veren,r epet
a Ogi erul,frecâ ndu-seî n spatel
e uneia di n ur echi
le
ascuţi
te cudege tul sauî ndesat şiridicân d uşor di
n umer i
. Frunt aşul Haman
spuneamer eucănu- l ascult
am, dar câ t
eod ată, săştii
, chiar l-am ascu ltat. Ştii
,
desi
gu r, cum se eseţ nPâ
za.
— De f apt, nu m -
am gân di
t nici odatăl a asta,răspunseRan d, încet . Se
ţeseur p şisimpl u.
— Ei , mda,cesăzi c,nu- i chiaraşa . Vezi dumneata,Roa ta Timpul ui ţese
Pânza â V
rstel
or,iar vieţi
le n oast
re su nt i ţ
ele.Pânzanu est e nîtotdeauna de
neschimbat . Dacăun om î ncearcăsă- şisch i
mbe cu rsul vi
eţi
i,i ar Pânza oa pte
să su porte asta,Roa t
aţ esenai î
nte şi aşarămân e.Există mer eul oc enpt ru
schimbări mărunte,dar , câteodată,Pân za u n vrea, pur şisi mplu, să ccept
a e o
schimbar e mare,ori cât de mul t ai încer ca,î nţel
egi
?
Ran dî ncuvii
nţ ă.
— Aş put easăt răiesc î
n con tinuare laof ermă din E mon d’
s Field, iar
ast
a a r fi o schimbar e mi că.Dar , dacă şa vr ea său fi r
ege…
I
zbucn iîn â rs,iar pe ch ipul lui Loi al apăru n u ârnjetca re aproa pe că -i
despicăf aţaî n două. Aveadi nţii albi şil aţ i cani şt
e dălti
ţe.
 — Da,aşa- i
. Numaicăuneor i schi
mbareat e al
egepe t i
ne sau oat
Ra t e
si
leşt
e s-o accepţi
.I ar, uneori, Roata răsuceşt
e de aşanatură un fir, sau mai
multe,încâtt oate cel
e d i
n jur sunt obligat
e săse răsucească şiele,sil
ind, la
rândul l
or, al
tele şi al
tele,şit ot şaa. Acel pri
m fir care creeazăOchiul este
ta’
ver
en, şiest e de nesch imbat, dacănu se sch i
mba însăşi Pânza.Ochiul –
ta’
maral’
ail
ense hc eamă – oa pte d ura maimul t
e săptămâni, sauchiar ani. Se
poate n
îtinde peste un î ntreg roaşsauch iar est
pe o ta
tă Pân za.Art
ur Aripă-de-
Ş
vooi
ma,a
rb f
adăost
ugătea’
l
,ver
chen
i
co.
ti
nŞ
diz
cre
go dt
mocă şi
os.FruL
new
t s
aş T
heri
ulHa nnUci
ma arfigaşu
mâl-
nd
de-
ruNd
ea
emmil
na
e. el
f, căveni
El îi dădeaî nainte şi nu se m ai oprea,i ar cărţile desp
re că lători
i erau cumul t
mai interesante,dar uneori ch
iar l-am ascu ltat.
— Toat e bune şif rumoase, spu seRan d, darnu î nţelegcear e asta cu
mi ne.Eu su nt păst or
, nu un aldoi l
eaArt ur Aripă- de-
Şoi
m. Şi ni ciMat , nici
Perri
n nu su nt . E ridi
col.
— N- am sp us căaifi, dar , ascult
ân du-ţi povestea,apr oape c-am simţi
t
Pânza u cm se răsu cea,iar eu,î n privinţa ast a, n-am nicio î nzest
rar
e.Fi i si
gur
căeş tit a’
veren . Şi tu, şipoat e şiprieteniit ăi.
Ogierul seop ri
, pi
păindu-şigâ nditornasu ll at
.Î n cele din urm ă,
încuvii
nţă capen t
rusi ne,de p arcă s-
ar fihot ărât.

—
O A ş
vrvr
em ea
e, să
Ran dcălăt
se oerb
hol s
c
ăcua du
l el
,mn
îneat
t a,
rebânRdan
u-d.dacăau
se zisebi ne.
— Cu m i
ne!excl amă elcân dî şiregăsi gl
asu l
. N-aiau zi
t ceam sp us
despre?…
Bru sc,seui t
ăl a uşă. Era bine î nch isăşiî ndeajuns de groasă pentruca
nimen i să u n poa tăt rage cu urecheade d incolo de ea, ni
cich i
ar acăd se i pl
ea
de scâ nduri. Cu t oate a cest
ea, coborî glasu l
.
— Des pr
e ce i care mă urmăr esc?… Şi , pedeasu pr a,credeam căvr eisă
mergi să-ţi vezicopaci i
.
— Î n Tar Valon este un desi şf oa rtef rumos, şimi s- a sp us căf emeile Aes
Sedai îlî ngrij
esc f
oarte b i
ne.Pe â lngăast a, nu doa r desişuri
le vreau săl e văd.
Poate cănu eşt i un al doi leaArt ur Ari pă-de- Şoim, dar, o vrem e cel puţ i
n, o
parte al umii se vaod m
ela după t ine.Poa t
e căa şi î
ncepu t. Până şiFrunt aşul
Hamanşi -ardo ri să vadă aşa cev a.
Ran d şovăi. Ar fi ost
f bi ne sămaiai bă pe ci neva al
ături. Oricu a M,t ori
fără Mat ,t otsingu r era. Ogi erulîi dădeacu raj, pri
n si mplal ui prezen ţă. O fi
fost elt ânăr, după soc oteala nea mului să u, dar păreade n ecli
ntit, cao st âncă,
aşacu m era şiTa m. I ar L oa
il fusese pest e ot,t şiştia mul te.Î l privipe O gi
er,
care şed eal al ocull ui, părând î ntruchipar eaî nsăşia r ăbdării
. Şed ea , şiera am i
înalt decât maj ori
tateaoa men i
lor care tăt eau
s î n picioa
re.„ Cum săascu nzipe
cineva care are proaa
pe zece pici
oare?” of tă elî n si neal ui şicl ătină di n cap.
 — Nu credcă-io i deebună, Loi al. Chi
ar dacăMoi rai
ne ne găseşte ai
ci,o
să fim î
n per
icolpână ajungem în Tar Valon.Iarda că un… „Dacă un,î nseamnă
căa murit,lafelcat oţiceil
alţ
i. Oh, Egwen e.”
Se scu
t
ură, pent
ru a set rezi di
n visare.Egw en
e era în viaţ
ă, i
ar Moiraine
ave
a să-
i gă
sească
. Loi
al îl privicu mi l
ă şi-l ati
nse ep umăr.
— Sunt convins căpri et
enii dumital
e sunt bine,Rand.
Randîi mul
ţumi printr-
un se mn din cap. Ave
a gât
ul prea uscatcasămai
poată —rost
i ceva
Măcar.vreisăvor beşti cu i m
ne,din cândî n când? oft
ă Loi
al, cu asu
gll
înf
undat. Şi poate săjoci câte opart i
dă de piet
re? -Nam avut cucine să vor
besc
de câtevazile nîcoace,î
n afară de b unul j
upân Gi l
l,iar eleste celmai adesea
ocupat. Mi se a p
re căbucă tărea
sat rage ed el f
ără nicio milă. Poa
te că, de a
fpt
,
al eie h anul.
— Si gur căvr eau
, răspunseRand, răg uşi
t, apoiîşidrese voceaşiî ncer
că
să zâmbească.I ar acă
d ne-ntâlni
m î n Tar Valon
, poţi să-
mi arăţ
i desi
şul de
acolo.„Treb
uie săfi scăp at. Lumină,f ă săfie a şa.
”
CAPITOLU L 37
Urmărireaceal ungă.
Nynaeve strânsehăţuri
le celor t
reicai şipriviîn nîtuneri
c,ca şi cu m ar fi

î
Encer
ra cat
nco
î njusa
ratr
ăăpst
ue
dngăcob
pezn
aci a şi
sch elsă-
eti
cii,găsea
si
luetscă
e go p
aee em
l fşiei
at
î
n uA
nes
ecated
Sai
e ca
rşip
e er
se S
ot
r
p
fiăj
l
aer
u.
în lumi na slabă a l uni i. Cop aci
i şiî ntunericu lî i ascu ndeau f oarte bine p e
Moiraine şi pe L an, ca re sendî ep ărtaseră ndelîet
ni cindu-se, chi
puril
e cuo
treabă mi sterioasă, f
ără ăca m r să se r ească
op să- i sp ună ce an ume er a.Lanî i
şoptise să aibă grij
ă de ca i, sănu scoa tă vr eun zgom ot
, ap oidi spăruseră,
lăsând-o a colo cape u n băi at de a l grajduri. Tra se cu ochiul spre ca i şiof tă
exasperată.
Man darb sepi erdeaî n noap t
e ap roap el af elde mul t caman tia
stăpân ului său . Si
ngu rul mot iv pen tru care arm ăsa rul de u lptă o ăsa
l pe
Nyn aeve să se ropieaper
a p en t
ru că an L î i dăd use el î
nsu şihăţ uril
e.Acu m
păreadest ul de i l
niştit
, dar eaî şiami nteamul t preai nb
e b otul care seezveld ise
în tăcer e,cân d dăduse să ia căp ăstrulf ără săaşt ept
e a probareal ui Lan.
Tăcereaf ăcusecaarmăsarulsăparăşimaiperi culos.Aruncându- ioul timă
privi
re r p
ecaută, Nyn aeve se înt
oa rse cu ochiiî n di recţi
aî n ca re pl
ecaseră cei
doi, mângâ i
ndu- şiprop riul ca l
, cumi şcă riîncet e.Tresă riui mită când Al diebo
înghion t
i cubot ul săupal id, dar , după ce sendgâ i mai bi ne,mân gâie p uţi
n şi
iapa cea al
bă.
— De cem- aşr ăzbu na pe t i
ne,şopt i ea, numaipen t
ru c ă stăpână- t
a,cu
aerele aleaei …
Se ui t
ai arăşi în împr ejur, prin î ntuneric.„ Oarecef ac?”
 După pl ecar
eadin Whi t
ebridge, t
recuser
ă pri
n sate carepăreau efi
nresc
de ob
işnuit
e,t ârgu
rica re u
li Nyn aeve sei ă p
ruseră a u avea
n nicio egă
l tur ă cu
l
umeaî n ca re se sea
gău Pieri
ţi
i,t rol
oci
i şiAes ed
Sai. Urmaserăru mu
d l sp re
Caeml
yn, pân ă ce,la un momen t dat
, Moirai
ne seidir
case n şau
î a uli Aldi
eb,
cuochii spre ărsă
ri
t, de parcă u ptea ved
ea nî
treagal
ungime a riuaşu
lui drum,
toa
tă di
stanţa până nî Caemlyn, pr ecu
m şice iî aşt
epta acol
o.
În cele din u
rmă,f emeia AesSed airăsuflaseadânc şiseaşezase l
al ocî n
şa. — Roa taţ ese cum îi e voia, şopti
seea, darnu p otsăcr ed că ţese sf
ârşi
t
ul
sper
anţelor
. Trebuie să ă mocu pî nt
âide u lcr
uril
e sigu
re.O să e fi după cum
ţese oaRt
a.
Apoiî şiî mbol di
secalul sp r
e mi azănoapt
e,părăsind dru mul şiintrând în
pădure.În direcţia aceea se fl a
a unul di ntre băi
eţi
, cutotcumon ed
a pe ca re-
io
dăduse Moiraine cân dva.Lano u rmase .
Nyn aeve aruncase o ult
imă privire pedru mul spre Caem l
yn. Nu erau
prea mulţi oam eni pe acol
o,cinumaivr eo ou
da că ruţ
e cur oţ
i mari şiuna
goal
ă,cucovi lt
ir,în dep ărt
are, precum şio mân a de oa
men i car
e mer geau pe
j
osducându- şidesagileî
nspat esaucărându- l
ecur oaba.Uni
idintr
eei
recu
noscu ser
ă cămer geau î
n Caem l
ynsă- l vad
ă p e al
fsul Dragon, darcei mai

mu
Whliţ
ibt
t
e răgă
idgedu
.i
Îser
nWhăi t
ea
st
bra
i cu
dge,îveh
n em
cepusen
esţă
-,c
o ma
reai
dăal
pes
eMoicei
racare
ine.Î r
nt
recu
-otser
oară
e p
carri
en
măsu ră.Ori cum, maimul t decât î
nainte.Şi nu er a n i
cio con solaren î ast
a.
Străj erul şif emeia AesSed ai aproape cădi spăru seră print
r e copaci,
când, î n sf ârşit, pornise şi eadupă ei ,treb uind să se grăbea scă en p
trua n u
rămân e n î urmă.La n se i u
ta d eseori î
n urmă şi -if ăcea sem ne să unse ar pidă,
dar nu se esp d ărţeade M oiraine,iar acea sta era er meucuoch ii aţ
intiţ
iî nainte.
Într -
o seară, după cepărăsi seră drumul , urm ai nvizi
bilă sepi er
duse.
Moiraine,net ulburata Moi raine,se d ri
icase i n
dtr-odată d e â l
ngă m iculf oc e p
care cloc oe tacea inicul, cuoch ii mari.
— A di spăru t, şopt
iseeaî n întuneric.
— Băi atul a?…î ncepu seNyn aeve, darnu r euşisesăt ermine întrebarea.
„Pe L umi nă,ni cimăca r nu şt i
u desp re ca r
e d i
ntre ei e vorba!”
— N- a muri t, vorbsieî ncetf emeia AesSedai , darnu maiar e mon edacu
el.
Se aşeza se, l
uase ceainicul de pe f occu â mi
ni sigure,aru ncândî n el o
mână d e p lante,şicon t
inuase, f
ără n iciun t remur î n glas.
— De di mi neaţă,o săne con ti
nuăm dru mul î n acee aşi di
recţie.Cân d mă
apropiiî ndeajuns,potsă-l găsesc şif ără mon edă.
 În t
imp cef ocu
l ardeamocn i
t, Lan se înveli
secu a mnti
a şiad ormi
se.
Nyn
aeveu n putea sădoarm ă,cio p ri
vea pe Moi rai
ne,care şedea cuoch i
i
î
nch
işi
, dar cu spat
ee
l d r
ept. Era l
imped e că undorm ea.
Mult după cet ăci
unii sest i
nseseră cu ottul, Moi
rai
ne deschisese och
ii şi
se iu
t
ase alea . Zâmbetul de p e a
fţa eise mţ sieach i
ar şi pri
n î
ntuneri
c.
— Şi-ar ecăpăt
atmon eda, Meşter
easă. Tot
ul vafi bi ne.
Şi seî nt
insesepe pături cuun of t
at, adorm i
nd aproape imedi
at.

exem plOri
u,câ
l tca
că ir fi
gândf
uost
riedesa
l ob
le osi
t
seăn
,dl
u
î
r it
ep Nyn
au aeve
spre nce
u-i ven
ise
eraaiu şor
ău,să-
r
m it
ori
câurmeze
s-
ar fi
străduit să el op rească. Tot
ul va fibi ne.După Whi tebri
dge, nu maiput ea să
creadă aşa şor u î n asem enea orvbe.
Bru sc, Nyn aeve set r
ezi din ami nti
rileî n care secu fundase; ci
neva tocmai
î
i pusese o ânăm pe b raţ.Înăbuşindu- şiun st ri
găt
, dădu să -
şiia cuţi
tul de a
l
brâu,încl eştându- şimânapemânerî naintesă-şideaseamacăeraLan.
Străjer ul avea gl
ugadat ă pe sp ate,darman tia sasch i
mbătoar
e se
pierdeaat ât de b i
ne nîî ntuneri
c,î ncât con turul vag al chipului să
u păreasă
pluteascăspen su datpri n noap te.Mân a de pe raţ bul eipăr ea să ap fiărut ca
printr-
o vra jă.
Trase aer în piept ,tremurân d. Se aşt epta caelsaf acăvr eor emar
că

desp
căutre
â nd u
şu ri
cevanţan cu
d ca
îesagr
e
i
le o eul
d a
ase
l .e
şa p n
epregătite,dar î n l oc e d asat lîvă zu
— E n evoei de dumneat a,spu seelşiî ngen unch e,pen tru apri poni cai
i.
De îndat ă ceseasi gu ră căn- aveaum cu sămaidi spară, seri dică,o
apucăde mână şise i er
pdu i arăşi în întuneric.Păru l săuer a aproa pe a l el
f de
greude ob ser
vat ca m an ti
a,i arcân d mer gea, f
ăcea i ar
ch a mipuţ in zgom ot
decât a.eFără ni cio p l
ăcer e,Nyn aeve rebt
ui sărecu noa scă în sineaeicănu l -
ar fi ut p
ut urmări nici
od ată pri n beznă,dacăn- ar fii nţ
ut-
o d e mân ă.Ori cum,
nu er a con vi
nsă că ar fi ut put scăpa di
n st rân soare,dacăelnu ar fiaccept at
să-i dea ru dmul ; aveaâi n
mi f oarte puternice.
Cân d ajunser ăîn vârf ul uneimi cimovi le,care de-abi
a seput eanumi
deal, else ăsăl î ntr
-un gen unch i,t răgâ
nd-o şipe N yn aeven î j
os.Î il uă o cli
pă să
vadăcăşiMoi raineeraacol o.Nemi şcatăcum era,f emeiaAesSedai ,cumant i
a
eiînt unecată, put ea fil uată d repto u mbră. Lan f ăcuun gest cătr
e p oalel
e
dealului, unde se afla u nl umi niş mar e.
Nynaeve seî ncru ntă, î ncercând săzăr ească ceva cuaj utorul razelorslabe
de u lnă, apoiî nţeleseeceraco la
o şi zâm bi. Cont uru ril
e palide erau coru
tri
,
dispuse nîşi ruriordo nat e;o t abără de so l
daţ i
, cu fundat ăîn bezn ă.
— Man tii Albe,şop t
i Lan, vr eodou ă su te,poa t
e şimaimul ţi
. Acoloeo
sursă e d apa.Şi băi atul pe ca re-l cău
tăm.
— Î n tabără? î ntreba eaşiî l si
mţ i
,î ncu vi
inţând.
 — Chi arî n mij
loc. Moirai
ne a spus căsi mte preci
sl ocu
lîn care seaflă.
M-am ap ropiatîndeaj
uns pen trua vedea că-
i păzi
t
.
— P ri
zoni
er? spuseNyn aeve.De ce?
— Nu şt iu. Fi
il
orn- ar t
rebui săle pese de un băiat de l
aţ ară, f
ără vr
eo
pri
cină care l să
e deade b ănuit
. E-adevărat
cănu l e r
t
eb uie mul
t casăi nt
re a
l
bănuiel
i,dartotmăîngrij
orează.
— Şi cu m o săf acisă -
l eli
berezi
?

printeNud
r mai
ouăd ut
sup
eă ce-
e ioa
d pri
nse
men pr
i şi i
vi
sărea î
şi
sentdăd
oa
îr u seam
că mp ancă
îreu put
ă cu ea
băisă
at
ul
.păt
Mărunrog,
dă la
urm a urm eier a St răjer
. Trebuie să fifost cevaadevăratîn toate poveşt
il
e pe
care e la
uzise. Se n îtreb
ă dacănu cu mvaLan r âdeade n ai
vit
ateaei, dar el î
i
răspunsecu gl asulf oart
e ilni
ştit şihotărât:
— De scos, potsă- l scot, darpr obabil căn- o săsepoa tăfuri
şapr eauşor
.
Dacă n su
tem ob servaţ i
, s-ar putea săe nr tez
im cudou ă sut
e d e Mantii Al
be pe
urme,noit r
ebu i
nd să căl ări
m doi pe n u cal. Ca să unne maiurmăr ească,
trebuie să-imomi m cuceva. Eşti di
spusasă şt ri
i?
— Ca săaj ut pe cineva din Emon d’s Fiel
d? Desigur
. Ce trebui
e săf ac?
El î
ii ndicădi n nou ceva ri
n pn
îtuneric,dincol
o de corturi
, dar de data
asta n u mair eu şisă vadă decâtni şt
e u mbr e.

tot
, da—
r suŢa
fircu
ciltca
en i
l
caor.
săDa căf
se rân
păgh
ru ii
l
câne
d carr
Moie-
li
a î
nn
econj
vaoară
creasu
ont d
isl
ăbu
veri
site,
ne,nMan
u ptest
i
il
ee
Albeosăfiemul tpreaocupaţ isăf ugădupăpr oprii
icai,casămaivi nădupă
noi. Pe p art
eaai a su nt doioa men i de pază, dincolo d e aţrc,dar acăd eşt i măcar
pe ujmăt ate atâtde p ricepută cât credeu , n- o săt e ob serve.
Nyn aeve înghiţ
iî n sec. Una era săsef uri
şeze după iepuri, alta erau
paznici
iî narm aiţ cusu l
iţe şi săbii
… „ Deci mă cr ed e pricepută,da?”
— De ac ord.
Lan d ădu arăşi
i din cap , de parcă nicinu se aştepta săau dă al t
ceva de la
ea.
— Maie un u lcru. În n oapt
eaast a,pri n ap ropi
ere su nt l
upi. Am văzu t
deja doi, şi
, dacăi -
am văzu t, pesem ne că n su
t maimul ţi.
Se op ripuţin, şicu oa tte cat onul îi rămaseacel aşi
, eaî şidăd u seama că
era uimit.
— S- ar fi zis căeit ocm ai asta voi
au, să -
i văd . Oricum, n-ar t rebui să-
ţi
facăni ciun neca z.Î n gen eral
,l upii se er
fescedo amen i.
— N- aşfi băn uit,r osti eabl ând. Eu, una,am cr escut printr
e păst ori
.
Lan morm ăicev a,iareazâmbi pri nî ntuneric.
— At uncisăt recema t l
reabă,sp useel .
Zâmbet ul eiseşt erse, î
n m omentul î
n care seui tăî n os,
j l at abăra pli
nă
de bărbaţ iînarm aiţ
. Dou ă sute d e bărbaţ
i, cusu l
iţe,săb ii şi
… î nainte săap uce
săse ră zgândească,îşipotrvi
i cuţ
itul în teacăşidădu săpl ece.Moi
rai
ne iî
pri
nse r b
aţul, aproa
pe alf elde strâns ca Lan.
— Ai gri j
a, o sf
ătui î
ncet f
emei a AesSed ai. După cetai f
rân
ghi
il
e,
î
ntoar
ce-te cât de erpede poţ
i. De a cum f aciparte d i
n Pânză,şinu aşrisca săte
pi
erd, aşacu m n- aş ri
scani civieţi
le cel
orlal
ţi, dacăacu m n-ar fitoa
tăl umeaîn
pri
mejdie.
Pe f
uriş,Nyn aeve îşifr
ecă braţul, după ceMoi rai
ne î
i dădu dru
mul. N-
avea
î
nt de gâ
orsese ndd
e să
at
pă-ipdea
rivi
ri
ld
ee că
n
î
tţ
rel
ees
a că
ast
tbăr râ
densoa
d r
edeab
esuei
t,o
r d
ămâuruse.
nân d Da
t rt
ăcu cea
ă. la
Il
artăî şi
Străj
eru l dispăru se. Dându- şiseam a de asta, Nyn aever esări
t . Nu- l au zise
plecând. „ Lumi na să -
l orb ea
scă! Halal Străj
er!” Cu mi şcăriiuţi,î şil egăf ustel
e
ca să se oaptă mi şca nesti
ngh eri
t ă şiplecă r
ep ede.
După câ teva cli
pe î n care crengi
le uscatet rosneau su b picioarele ei,
î
ncetini, simţ i
ndu- se u mlţumită cănu er a nimen i acol
o ca r
e s- o vad ă roşind.
Ideeaera să se uf ri
şeze, cădoa r nu se ul ase alî ntrecere Scu trăj
eru l
.„ Nu mai
spune,ch i
ar aşa?”
Alungăgân dul şiî şiîndreptă atenţ
ia sp r
e păd ureaî ntunecat ă prin care
se r st
ecu ra. Nu era greu săf acăast a, căcilumi na slabă a l uniii ntratăî n
ulti
mul păt rar era mai mul t decât suficient
ă pen truori ci
ne care nvăţîse e
a dal

t
Catăa
oplciei
i,î i
nar pcare
să, ământ ulsecob
rofiora
l
au nt
p goir
î-o
pepan t
ălu
ceru şoa
nopr
ţă
i
i,î
, ca
ire
aminn
u
t o î
eau sp
neri
pa
erdel
m oc.
anen ţ
ă că
acu m nu mai er a vorba desp re u n joc, caî n cop i
lări
e,i ar vântul care elea
j
aducea r ea
p m ult cusu netul scose dcorn ul tr
olocil
or. Acu m, că era ngusi
ră
prin î nt uneric,î şiami nt i căacei l
upi ca re,în modob i
şn ui
t,fugea u de o amen i
,
se com portaseră dif
eritî n Ţinutul celor ouD ă Râu ri
,î n i arna aceea.
Cân d si mţi,î n cele din u rm a,mi rosde cai , o cu prinseo sen zaţie de
uşu rare.Aproa pe i ţ
nân du-şir ăsuflarea, se nîti
nse e p burtă şise uf ri
şăî n
direcţia vâ ntului , căt
re su rsa i r
m
osu l
ui.
Zărigă rizl
e numai cu cât eva cl
ipe înainte săaj ungăî n drep tul lor; veneau
prin î nt uneric,ch i
ar sp re ea, cumant iil
e or
l l b
ae ca re fluturau î n vân t şi
apr oape scâ nteiau în băt aia razelor e dulnă. Ar fi put ut laf elde b ine săai bă şi
torţe,ori cum se ved eau de a l mar e dist
anţă. Împietriî n loc, î
ncer când săse
facă n ua c u pământ ul
. Ceidoise op ri
ră s oem
l ni,l a n icizeceaşi pde ea ,faţă nî
faţă, cusu liţel
e p e u meri. Dincolo de ei se zăreau nişte umbre ca re er au,
prob abil, caii. Mi rosul de g raj
d, de ca l şide b ăl
ega r se i mţ
s eaput ernic.
— Tot u-i bine,ni cio pri mejdieî n noa pte,anunţ ă una di ntr
e si l
uet el
e cu
man tie albă.Fi e ca L umi na să en s calde şi să e n apere de mbră.
U
— To tu-i bine,ni cio pri mejdieî n n oapte,r ăspunseşicel ăl
alt. Fie ca
Lu mi na să en s calde şi să e n apere de mbrU ă.
 Şi, cu ast
a,seî nt
oarser
ă pe că l
câi
e şiporn
iră di
n n ou epdru mul pe care
veniseră.
Nynaeve aştept
ă,numărân dî n gân
d, pân
ă cegărzi
le semaiî nt
âlni
ră de
două ori . Fieca
re utră udrase exactcât cel
el
al
te şi
, de fi eca
re adt
ă, dial
ogul se
repetase aidoma.Ni cimăca r o r p
ivi
re nu aru
ncaser
ăî nj ur, cimergeau apăsat
,
cuoch ii aţi
nti
ţiînaint
e.Se n îtr
eb ă dacănu cumva rafi t r
ecut neobserva
tă,
chiar d acăse d ri
icaîn pi ci
oare.

şiridiÎnse
caai
nteşi
ca
opb ezn
ornia să
se ps
rî
ngh
e i
cat
ăî
i
, natfr
uei
a,o
gă ară
î
n săfal
cudu
uril
eail
meri b
ae
dua l
e
şi ma
.C ânnd
ti
il
or
se, ea
p
ar se
opi
e,
î
ncetini
, ca să nu sp eri
e an i
mal el
e.Chi ar da că M antii
le Al
be n u ved eaumai
departe de ulngul nasului, era gu si
ră căar fi ven it săcerceteze, dacăar fi auzi t
cai
iî ncepând dintr-
odată sănech eze.
Aceşti
a erau pripon i
ţi pe maimul t
e şi ruri
, dar, aşacu m st ăteau , cu
capet
ele plecat
e,se eslduşea u numai cani şt
e p et
e u tl
buripri n întuneric.Di n
cândî n cân d, cât
e u nul fornăia saubăt eadi n cop i
tă. Din pricina lumi nii sl
abe
al unii
, nu văzu ţăruşul de a l capătul şirului decât când ajunse oa frt
e a proape
de el. Se nîti
nse p sr
e rân
f gh i
a ca r
e n îconjura oclul, şiîngheţă, când ca l
ul cel
mai apr op
iat îşiînălţ
ă ca pul şio p ri
vi. Căpăst ru
l să u eraega lt cuun l aţ mar e
de ufnia groasă care ajungeaân pă laţ ăruş.„ Dacănec hează do ată…” I nima î i

băr
gătea
zil
esă-isp
o a
u
pr
tgă
upi
ea ep
autu.
zil
;isepăr eacărăsunaat âtdeput ernic,încâtpânăşi
Fără să-
şii a ochi
i de l a cal,î ncepu săai etf unia, pipăind cu ân ma casă-
şidea seam a cât maiave a.Cal ul scutură din cap ,i ar ynNaeve r oap
ape că
leşi
nă.„ Doar o t ă
dasă ec n
heze…”
Simţind căf unia semaiţ i
neanumai î n câteva fire răsu cit
e,seî ndr eptă
cumare g rji
ă spre şirul urm ător, cupri vi
ril
e a ţi
ntit
e a su
pra ca l
ului, până câ nd
nu maiput u să-
l vad ălimped e,ap oitraseer aîn pi ept,t remurân d di n toate
încheieturi
le.Dacăpăţ eade fi ecare a d
tăl af el, probabil căn- ar fi r euşi
t să
termine r teaba.
Numai căni ciunul dintre caii priponi
ţiî n şiruril
e urm ătoare nu se mai
trezi
, ni cimăca r când ease at i
e a l deget
ul mare şi îşiî năbuşiun st ri
găt de
durere.Cu deget ul în gură, se i u
tă cumare gri jăî ndărăt,î n di recţi
a di n care
venise.Pentrucăvânt ulîibăteadinf aţă,numaiput eaauzischi mbulde
cuvinte d i
ntre cei doipazn ici; eiînsăar fi put ut s-o a udă, dacăse fl a
au în l ocu
l
potrvi
it. Dacăven eaucu mvasăcer cet
ezeocull, vântul ar fiî năbuşi t sunetul
paşilor orl
,i ar eanu i -
ar fi put ut ob serva decât când ar fi f ost aproape.„ E
momen tul să l p
ec. Dacă at pru cai di
n cinciscapă , ni meni n- o să ai m aibă itmp
de a lt
ce va
.”
Darnu se mişcă din oc.
l Parc ă vedea privi
real ui Lan,î n momen tul în
care a j
ungeasă -i povest
eascăcef ăcuse. În och i
il ui nu s- ar fici ti
t nicio
acuza
ţi
e;gâ ndul care-
itr
ecuse ri
p
n mi nte erar epd
t,iar el n-ave
a ce s-aşt
ept
e
mai mult
.Î n fond, era eşt
Mereasă
, şinu un St răj
er, fir-
ar săfie,de n eînvi
ns şi
care se uteapf
ace p a
roa
pe nevăzu
t. Cu toa
te astea,strângân d di
n dinţ
i, se
furi
şăînspre ul
ti
mul şir de ca
i
,iar primul animal de ca re dădu cuoch i
i se
dovedia fiBel a.
Sil
ueta scundă şilăţ
oasăera de neconf
undat. Ar fi f ost o coi
nci
denţă prea
mare ca, t
ocmaiai cişiacum, să paară nualt cal ai
doma cel ui pe care-
l
cu
î
nanoşt
i
nteeaăt
s a
â
ttd
rea e şi
că b
ine.
peDil
antr
-
aodat
cestău,
lse
t
im şimţ
si
r,iî
nat
ât
câ tdeî
se mu
nfiol
ţumi
ră.tă
Braţcă
elenu
şi pl
pecase
ici
oarel
e
î
ncep ură să-itremure atât de a tre,încât se emtu să t a
ingăf uni a, dar mi ntea iî
rămasei mp
lede,ca p aa zIo
vrului de Vin. Egw ene er
a şi ea i ci
a, î mpr eună cu
unul dintre cei treibăieţ
i.Iar d acăt rebuia săplece c ăl
ărind câ t e doi, unii dintre
Fiii-ar fiaj uns d in urmă, oricât de d epart
e s-ar fiî mprăştiat ca ii
, şiuni i di
ntre
eiar fi u m
rit
. Era sigură d e asta,ca şi cum ar fiscu alt
at vân tul
. Acest gândo
f
ăcusă mt siă u n fiorde spa i
mă:oare de ce era atâtde si gu ră? u N ave a nimic
de-a ace
f cuvr emea, cur ecol
tel
e sa u cuboa l
a.„De ce t areb ui
t Moi raine să-m i
spună că ot pf ol
osi Puter
ea? eD ce nu m- a ăsa
l tî n pace?”
Ciudat, dart eamaof ăcu să seop reascădin tremurat. Cu mâi ni sigure,
caşicu m ar fi f ostacasă, pisândi erburiîn mojar,t ăie ufnia, aşacu m f ăcuse şi

ma
Bel i
ei
.înI
aina
apte. Punzb
cea ând
uu
rl-
i
tşi pumn
ă se r al
u
,lt
ezi
t rl
a ri
esă oc
lndnşi
ît eacă
scut,
urd
â esf
ndăcu nrap
di cai
d,că
p dap
răstru
N
ynlaeve o
mângâ i
e p e b ot - şi
i şo ptil a ur eche c uvinte i l
nişti
toar e.Bel a puf ni î nfundat şi
păr u mul ţumi t
ă.
Şi alţi cai din şi r set rezi
seră, şiacu m o pri vea u. Ami nti
ndu- şide
Man darb, ea se nti
nîse şovăitor spre rmătu
oru l căp ăst ru. Pân ăl a urmă,cal ul
nu se op use cân d văzu mân a străi
nă ca re-l dezlega. De ap ft , păre a să or dească
şielcâ teva mângâ ieri, de elful celor e p care e l p ri
mi se elBa. St rângâ nd î n mâi ni
că păstru li epei
, şi-lî nfăşurăpe c eă
l l
altl aî ncheietură , privind î ngri j
ora t
ă că tre
tabăr ă. Cort uril
e albe n u erau l
a oa
frt e mare d istanţ ă, şise zăreau până ş i
bărbaţ i
icaresepl i
mbaupri ntreele.Dacăobservaucai ifoindu- seşiveneausă
vadăceseî ntâmpl ase…
Cu d i
sperare, î
şidori caMoi raine sănu mai aşt ep t
eî ntoar cerea ei
, cisă
facă ex act ce şi pusese n gân
î d. „ Lumi nă, fă-o să nceap
îă, î naint e ca… ”
Dintr-odată, o exp lozi
e de l umi nă î mprăşt i
e bezn a, deasu pra ca pului ei ,
lumi nând pen t
ruo cl i
pă o tutl împrejur. Tu netul î i bubui î n urech i, atât de a tr
e
încâ t i se ă prucăavea săca dă di n pi ci
oa re,în cl ipa î n ca re u n t răsn etcut rei
limbi de o fc ovi
l pământ ul, ch i
ar âlngăl ocul î n ca r e e raupri pon iţi caii
,
împr oşcân d cuprafşipi etre,ca of ân tână.Muget ul pămân tului despi cat se
lupta cueco ul trăsn et
ului. Cai iturbar ă şiî ncepură sănech eze, ri dicându- se nî
dou ă pi ci
oare.Funi i
le se rupseră cu un t rosn et,î n l ocu ri
le n î ca re u fseseră
tăi
ate.Se vă zuun al tfulger
,î nai
nte caurm alăsată de pri
mul săfi di spăru
t
com plet.
Nynaeve er
a preaocu pată casăsemaibucu re.Laprimul trăsnet
, Bel
a se
năpust iî ntr
-o direcţ
i
e,î n ti
mp ceal doi l
eacal dădu s-oa ilafugăî n direcţ
i
a
ceal
al tă. Se simţi de parcăi-ar fi smul s ci
nevabraţel
e di
n umeri
. O cl i
pă
nesfârşită rămase şaa, spânzuratăî nt
re ceidoicai, ri
di
cat
ă de al pământ,
neput ând ni cimăca r să rist
ge, di
n prici
na cel
eide adou a bubui
turi. Trăsn
et
el
e
l
ov
Împi
ră
i
ediar
cai
ţ şi
i s-
oi
ar,pî
a n
u t
r
ce-un
nîmu
di
rget
ecţaca
i îre
n case
e răv
r p p
ăl
orniea f
serăără
, caincetare
i î
senăpui ni
st ce
rădrn
u
ri
a.
îpoi
,
î
ngăd uindu-i să u pnă p i
cioar
ele p e pămân t. Ar fi vr ut să se em gh
uiască osj şi
să-şial i
ne d urereadi n umeri , dar nu era vr eme.Bel a şica l
ul celăl
alt se
năpust eau spre ea, cuoch ii daţi pest
e ca p, încâ tli se ved eanumai al bul ochil
or,
amen inţând s-o răstoarne şi s-o calce nîpi cioare.Cumva, reuşisări di
ce
braţel
e,săsepri ndădecoamaBel eişisăseur cepespi nareai epeicaregâfâi
a.
Căpăst rul cel
ălal
t era î
ncăî nfăşu ratn îjuru lî ncheieturii sale,înfipt adânc nî
carne.
Văzând o siluetăl ungăşicen uşi
e ca r
e senăpust i pe lângăea, sesimţi
cuprinsă e d eam
t ă. Fi ara nîsă u n
-i băgăî n seam ă n i
cipe ea şi nicipe cei doi
cai, cisearu ncăsp re ceil
alţi
, ca re cu
am f uge au în t oate d i
recţ
ii
le.O al tă si
luetă

uci
nu gaşă o u
scoase rmă
i
ciunna
l sumi
că
net.„i
dst
Luanţ
piă.
! LN
i uyn
miaeve
na să mţsi
neeaaj
utcă
-iC
e! ven
eeaf să
ace ţ
ip
oi
Me
r
ai d
i
n nou
ne?” , dar
O îmbol di pe Bel a cu căl câiel
e,darnu mai er a nevoi e.Iapaol uă la galop
,
i
ar cel ăl
alt se ove
d di f oarte d orn i
c s-o u rm eze. Fugeau fără să le p esencotîro,
numaisăpoa tă scăp a de ocuf l prăvă lit din cer, careâşi sf
a noa ptea.
CAPITO LUL 38
alvarea.
S
Perri
n se aşeză cât put u d e bine,cu nî cheiet
uril
el egatela sp ate,şiî n cel
e
di
n urmă r enunţă să seai mf
oiască, oftând. Cân d scăpa d e o i pat
ră,dăd ea ed
al
te d ouă. Cu mi şcări stângace, î
ncercăsăse nî vel
ească iarăşi cumant ia.
Noa pteaer ar ece, iar ămp ân tul păre a să-i ab soarbă toat
ă căl dura din oa se, aşa
cum se nî tâmplasen î fiecar e n oapte,de cân df useseră prinşide Man ti
il
e A l
be.
Fii
i nu erau de p ărere că ri zon
p i eri
i ar avea nevoie de p ăturisa u de a dăpost.
Mai al es i n
şte s
Ico ade p eri
cu loaseal e C elui Întunecat, caei .
Egwen e zăcea gh emui tă, lipit
ă de sp atel
el ui, pentrua seî ncălzi
,
cufundatăî n som nul adânc a li stovi
ri
i. Nicimăca r n u se r ezi
t câ nd elî şi
schimba pozi ţi
a. Soa rele asfi nţise e d mul t
,i ar p e Perri
n î l dureat ot rutpul,
dupăo z i de m esr n î urma u nui cal , cuun l aţde g â,t da r nu putea să oarmadă.
Trupa nu se mi şca pr ear epede.Pi erzându-şiaproa pe t oţ
i cai
i de r ezer
vă
di
n pri cina lupil
or i n
d st edding,Man t
iil
e A lbe nu put eaumărşăl ui atât de
repede p recum şi-ar fidori t ; şipen t
ruaceast ăî ntârzi
ere d ădeauvi na pe cei doi
din Emond’
s F iel
d. Cu t oate acest
ea, cel
e d
ouă şirurirăsu
cit
e d e căl
ăreţ
i nu
pied
reau vr
emea – Senior
ul Bomhald do rea săun aj
gă nîCaemlynl a it
mp
pentruceea ce-şiprop usese arinîmi ntealui Perri
n se rst
ecurase eam
t a că,
dacăse r p
ăbuşea , căl
ăreţul ca
re-
lt răgeadupă elnu s- ar fi op ri
t,în ciuda
porunci
l
or enSiorului Căpitan Bomhald de a-iţine nî vi
aţ
ă pen trua-i da pe
mâna nIchi
zit
oril
or i n
d Amador . Şti
a b i
ne că,într
-o asemeneasi tuaţi
e,nu se
puteasalva;singurele cli
pe nî care ise ezl
degau mâinil
e erau atuncicâ nd
pri
gâtmea
ului mân
f care
ăcea cafiecasau
cân
red p
aser
asădu s a
fie li
chp
nri
uivat
tor
,el
e
şimp
i rovi
fieca
rezat
pe.
i
atrLa
ăţue
dl dsu
i
nbju
priuoa
cilr e –
un peri colde moa rt
e.Îl obli
ga să păşească î
ncorda
t, cercet
ând pământ ul cu
ochi nelini
şti
ţi. De câte oriaru ncao pri vire spr
e E gwene,o ved eaf ăcând acelaşi
lucru. Când ri dicaochii
, i seză r
each i
pul încordat şisp eri
at. Nici
unul di ntr
e ei
nu î ndrăznea nîsăsă nî al
ţe ca pul decât pentrucâteva i pcl
e.
De obicei, seprăbuşea cao zdrean ţ
ă de îndată ceMant ii
le Albe î i
îngăduiau să se r ească,
op dar nînoa pt
ea ceea
a aveapul pca
li
n de gân duri.
Trăiacuspai maî nsufletdezileîntregi.Dacăînchideaochii
,nuvedeadecât
ceea ce elăgăd
f ui se yar
B , după aj ungerea nîAmad or.
Era convins căEgw ene nu c r
edea î
ncăcel e spusese Byar cugl asu l acel
a
înf
undat al l ui. Dacăar fi cr ezu t
, n-ar fi u p
tut dormi,în ciuda ob oseili
. La

î
fncep
ăceaut
u , ni
astfciel
el denuu cr
lcru ezu
ri se.
sem eŞn
ii
l t
ot
or n
oru Da
l
. voi
ra să
Byar se
uî
n-mp
ia acei
men ncu
ţagân
se,ddue
l; oa
fpmen
a t
;l i
ei nu le
vorbisedespr efiar eînroşit
eînf ocşidesprecl eşt
i,desprecuţ i
telecarejupui au
piel
eaşiacel e care se î
nfigea u î n t rup cuo voce foarte cal
mă, de p arcăî iî ntreb
a
dacă u nl e er a cumva set e.Nu părea să vrea să-i sperie.În och iil ui nu se ved ea
nicio u mbră d e bu curie.Pur şisi mpl u nu- i păsadacăer au saunu sp er
iaţi
,
dacă e sc hinuiausaunu, da că m ait r
ăiausaunu. Cân dîşidă dusese ama d e
asta, Perr i
n se nî fri
coşa se cu adevă rat şise co nvi
nsese, î
n cel e din urm ă, că
Byar spu nea pu rul ad evă.
r
Mant iil
e celordou ă gă rziscl i
pea u cen uşiu, î
n a rzele sl
abe de l ună. Nu e l
vedeachi purile,darştiacăeraudepazăneobosi ţ
i.Caşicum armaifiput ut
încercat otuşiceva, aşal egaţif edeleş cu m er au .Îşiami nt
eacă, la un momen t
dat, cân dî ncămai er a puţ ina lumi nă,văzu se e p eţ
fele or
l o exp resie d e dezgu st
şide d ispreţ, caşicu m ar fif ost puşisă ă pzească nişt
e mon şt
rimur dari, urât
mirositorişihi doşi. Toate Mant i
ile A lbe iîpri veau în felul ăsta, de fi ecare a dt
ă.
„Lumi nă,cu m să ac f să- i conving că unsu ntem Iscoad e ale C el
ui Î ntunecat ? De
ce su nt dej a nîcredinţaţ
i că st aa su ntem?”St omacul i se r st
ân se e d scârbă.
Pân ă al u rmă,şt i
a că ut pea u ajnge săărt murisească ce,
ori
numaipen tru a- i
face e pn Ich izi
tori săse p orească .
 Se apropi
a cinev
a,un băr bat cuman ti
e albă,ducândol ampăî n mână.
Se oprisăl e vorb
eascăgă rzi
lor, car
e-i răsp
unseră cu mult respect
. Perr
in nu
i
zbut
i săau dă ce se un sp
ea, dar ercunoscu sil
uetaînal
tă şislabă.
Mij
i ochi
i, atuncicând cel al
altîi apropi
el ampa de faţă. Bya
r avea cu el
secu
realui, pe care şi
-o opri
se en ptrusi ne.Sau, celpuţi
n, aşai se ă preauil
Perr
i
n, careu- l
nmai văzuse i n
ci
odatăf ără ea.
— Trezeşt
e-te,îi poruncicu n u glasmon oton
, de parcă i sepăre
a că
P
perr
ici
oi
n d
r norm
î coe ae.
ast cu capul su s,î nsoţ
indu-şivorbele cuo ovi
lt ură zd ravănă de
Perr i
n gem u pri ntre dinţ i
i st
rânşi. Avea dej
a o sumed en ie de vân ăt
ăi pe
trup, din pricina î ncălţ
ăril
or u li Byar.
— Tr ezeşt
e-te,am spu s.
Piciorul sepr egăti săl oveascădi n nou ,iar Perri
n şo pti repede:
— Sunt t reaz.
Era ob l
igat
oriu să r
ăsp unzil a ce-ţ
i porunceaBya r; altfel
, găseaelmod uri
de a-ţi atrage a t
en ţi
a. Aşeză ampla pe pămân t şise p al
ecă săl e verifice
l
egăturile.Tras e p uterni
c d e n îchei
eturi
le uli Perri
n, răsucindu- i braţ
ele nî
umăr . Văzând nod uril
e strân se, aşa cum l e ăsa
l se, t
rase şi de ufnia d e al
gl
ezne,f ăcân du-l să se zgâri e d e pămân t
ul stâncos.Bărbatul păr ea r pea ab
sl

p
îen
nttru
âmplaan avea
oap tepudt
er
e en,da
oap r C
t
e. şiPerr
ândB i
n era
yar se st
ovi
i
i
d t
ri, ca
că, un
Perrn cop
i ob i
laş
servăfirav.
căEAşa
gw en
esenîcă
nu se r ezi
t se.
— T rezeşte-t
e!st rigăel . Egw ene!Trezeşt e-t
e!
— Ce… cee?seau ziglasul sp eriatall ui Egw ene,î ncăr ăgu şi
tă din
prici
na som nul ui. Ea înălţa cap ul, cl
ipind des nîl umină.
Byar nu dăd u niciun s emn căarfi f ost dez
amăgi t pentru că nu av use se
ocazia s-ot rezeascăl ovind-o cupi ciorul; nu făceaast a ni ci
odată. În sch i
mb, î i
veri
ficăl egăturile,lafeldeasprucum f ăcuseşicuPerri n,fărăsădeaat enţi
e
gem eel
tor . ei Durereape ca re o r povoca eraîncăunul di ntre ulcruril
e care n u
păreausă- l afectezen î niciun f el; numai pe P erri
n păr ea să vrea nîmod
deoseb i
t să-l ch inuie,de p arcă unput easăui te că-i ucisese doi dintre Fi
i, chiar
dacă errPin î nsu şinu- şiput ea miant i
.
— De cesădoarm ăI scoadele Cel ui Î
ntunecat, vorbi Byar pe un t on t er
şs,
când oa men ii de spiravă t
rebuie sărămân ăt r
eji casă- i păzească?
— Pen t
ru a su ta oară, răspunsei stovi
tă Egwen e,nu su ntem I scoad
e al e
Celui Întunecat .
Perri
n se încordă. Uneori , o asem en ear epl
icăl e aducea o pred i
că, ţi
nut a
cugl asmon oton şiscăzu t, despre mărt urisi
re şi căinţă, careun aj
gea l
a
descrierea met odelor folosit
e d e nIch i
zit
oripen trua obţ i
ne a şace va. Alteor,
i
pred
icaven eaî mpreună cunişte ovi
lturi
. De d ata aceast
aî nsă, spre mirarea,sa
Byar nu băgă nîseam ă r
ăspu
nsul.
În sch
imb, sel ăsăpe vine în af
ţal ui Perri
n, cu l si
ueta saco l
ţuroasăşi
sl
abă, cusecu reape gen unch
i. Soar
ele au
rit de pe p i
eptul st
âng a l mantiei
, şi
cel
e dou ă st
el
e d e aceeaşicu
loare d
e dedesubt, scl
ipea
u î n l
umi na lămpii
.
Scoţ
ându- şicoi
ful
,î l aşezăângă
ll ampă.Pe ch i
pul săunu se m aiciteanumai
disp
reţul şiura, ciacu m mai apăruse şialt
ceva, o expresi
e concentrat
ă ş i de
n
îed
n es
t cfi
rat.
e.AÎ
ăcer şia
cestl
ăsă
î braţ
ncercăel
esăpe
r mâ
ămânn
ăeru
nl sec
ecl
intu
i
trii
suşi
b-l cercetă
privi
ri
le a unca
ru pri
vi
t
ecrea
d
inpoch
e i P
erri
i n,
acei
aî nfundaţiîn orb i
te.
— Ne î nceti
niţi din m arş, t
u şi l
upi it ăi,I scoadă a Cel ui Întunecat.
Consil
iul Aleşi
l
or a u a
zit zvonuridesp re a st
felde u lcruri
, şivrea săafle mai
multe,aşacă r eb
t uie să ifi dus nî Amador şi datpe mân a nIch i
zit
oril
or, dar en
ţi
i din drum. Năd ăjdui
am că e n vom putea m i
şcand î
eajuns deeped r e,ch i
ar iş
fără cai de sc
himb, dar - m
am î nşel
at.
Spunând acest ea
,t ăcu, şiseî ncrunt ăl a ei . Perrin aşteptă; era sigur că
Byar avea n să
t
inue,
cocân d se mţsiea r pegătit
.
— Sen iorul Căpitan se aflăî n încurcătură,vor bi în cele din urmă Byar .
Din prici
na lupilor
,t rebuie săvaducal a Con sili
u, dar r teb
uie săaj ungăşiî n

C aem
mer glyn
e
ţi.nNu
î ave
cont
inm
uar cai
e p eî
n os,
pl
j usn-op
e să
careai
msăajunvăr
gemcaţ
u
i
î
n,dCar,d
aemlacă
yn l
avă ăsăm
vrle.Ssă
em eniorul
Căp it
an nu şovă i
e câ nd vine vorba de n îdatori
ril
e sa l
e,şiar e d e gând săvă
ducăî n faţa C on si
liului.
Egw ene scoaseun su net. Byar seui ta fix la Perr i
n, iar acestaîl pri vea şi
el, fiindu-i parcă fricăsăcl ipească.
— Nu î nţel
eg,murmură el .
— Nu- i nimi c de î nţel
es, răspunseByar . Numaipur e presupuneri
. Dacă
arfi să căpaţ
s i , nu am av ea i mp
t să ă vu rmăr i
m. Nu av em ni ciun ce as de
pierdut, dacăest e să uaj ngeml a vreme n î Caem l
yn. Dacă , să sp unem, v-aţit ăia
frângh i
il
e cuco lţ
ul uneipi etre şi aţi disp ăreaî n noa pte,prob l
ema Sen iorului
Căpi t
an s- ar rezolva.
Fără să-şii a och i
i de la Perr i
n, vârî mâna su b m antie şiaruncădi scret
ceva pe os
j. Di n i nstinct, Perri
n urm ăriobi ect
ul cupri vi
rea, şif ăcuoch i
i mari ,
văzândceera.O pi atră.O piatrădespicată,cumargi niascuţ it
e.
— Numaipresu puneri, gl
ăsu i Byar. Şi gărz i
le care văpăzesc fac
presu puneriîn noa ptea asta.
Gura lui Per rin seuscă brusc. „
Gân deşt
e-te bine!Lumi na săm- ajute,
trebuie săgâ ndesci nbe şi sănu f ac n icio g reşeal
ă!”
Puteafi oa re ad evăr
at? Era cuput inţă canevoi a Man t
iil
orAl be de a
ajunge nîCaem lynsă fie ndeaj
î uns de ar me pentru aşa cev a? enPtru a ăsa
l să
scape işt
en oameni băn
uiţi a fiIscoade al
e Celui Î
ntunecat? O asem enea
î
ncercare u-i era
n edn i
ciun f ol
os; nu şt
iaî ndeaj
uns d e mul t
e u lcru
ri. Byar era
si
ngurul ca
re binevoi
a săl e vor
bească,în af
arăedS en
iorul Căp it
an Bomhal d,
şinici
unul din cei doinu era preadi sp
us săl e d eainformaiţi
. Trebuia săapuce
pe al
tă cal
e.DacăByar a voi
să-
i vadă scă
pând, de ceunl e ă tai pur şisi mplu
l
egăt
uril
e? yar
B săeavrsă
-
i vadă scăpân
d? B yar
, care er
a co nvins până n î
măduva oasel
or căau erIscoa
de al
e C el
ui Î
ntunecat. Byar
, careraus Icoa
dele
C el
priu
l i să
ej Î
ntu
inp
- ecat
rovoma
acei mu
ud l
t
rerech
,p i
ar
entruecât
dcăp eorâs
om C
eleÎntu
dnecat
oidint.
reByar
i,l
a ucare
i. Bya rt
cău
a vr
să o
ri
ce
e asă -
i vadă scăp ând?
Dacăî nainte i sepăru secăgân duril
e i seî nvârtejeaun îm inte,acu m se
simţeade- a dr eptul co
pleşit.Î n ciuda fri
gului
, pe chipul său şiroia sudoarea.
Aruncăopri virespregărzi.
Erau u nmai nişte siluete cenuşi
i, dari sepăr eacăst ăteaua l pândă,î n
aşteptare. DacăelşiEgw ene er au uci
şiî n ti
mp ce nî cer
causă sca pe,după ce- şi
tăiaseră rânf
gh i
il
e cuo pi at ră care s-
ar fiput ut găsiacolo din întâmplare… într-
adevăr, atuncipr oblema S en iorul
ui Căpi
tan s-ar fi rezolvat de al sine.Iar Bya r
ar fiaj uns să- i vadă morţ i, aşacu m î şidorea.
Bărbatul cel descă
rn at î şiluă coi
ful de lângăl ampă şidădu să seridice.

încer —d A
cân şt
săeptaţ
găi!î l ru
sească ogă P
ca
l
eerri
d
en cuscăp n
u
are.gl
Aasept
şt ră gu
aţi,şit,et
vr ot f
ausărămâ nt
vă ânb
vor desc.
u-seE şi
u…
„Vin aj utoare!”
Gândul î iî nflori în mi nte cao r azăl imped e de l umi nă în mi j
locul
haosu lui, atât de u tlburător,î ncât , preţde ocl ipă, ui tă de o riceal t
ceva, până şi
unde se găsea. Gri alba eran î viaţă. El ya
s,î it ransmi se el lupului cuaj utorul
gânduri lor,întreb ându- lf ără cu vi
nt e d acăşicel al alt mai era uvi . Dr ept
răsp uns,pri mi o mai gi ne.El yas,î nt i
ns p e u n pat di n cr engiveşn ic verzi,l ângă
un f ocmi c,într-o peşt eră,îngrij
indu- şio ran ă de a l şol d. Totul dură numai o
cli
pă. Căscăgu ra alBya r
,i ar ch ipul să u sel ăţiî ntr-un r ânjetpr os t
esc. El yas
eran î vi
aţă. Gri alba eran î viaţă. Le ven eau aj utoa re.
Bya r seopri ,f ărăsăsefi i r
dicat de totî n p ici
oare, privi
ndu- l.
— Ţi -at recu t ceva prin m inte,Perr in din Ţi nut ul celorDou ă Râuri , şi
vreausăşt iuce.
O cl ipă, Perri n se gândi căseref erea l
a gâ ndul pe ca rei -
lt rimises e
Grialba.Pan i
ca i se ogl indi pe ch ip, urmat ă de u şu rare.Byar nu ave a cu m să
şti
e.Aces t
aî i privicu at en
ţie ch i
pul şi , pentrupri ma dat ă, întoarsech oi
i sp re
piatra p e car e o r a
uncase pe ămân pt. Era p e p unct ul de a se ăzgân
r di,î şidăd u
Perrin sea ma. Dacă -şisch imba i nt en ţ
iil
e,ar fi ri sca t oa re să mai l ase e p cineva
în vi aţ
ă ca re săpoa tă vorbi? F rângh iil
e p uteaufi sl ăbi t
e şi după ce oa men ii
legaţi cu el e e rauuci şi
, chiar d acăex i
sta perico lul de afi desc operit. Priviî n
ochiilui Bya r – cear
cănele adâncide p e chi
pul acest
uia l
îf ăcea
u să apră căse
uital a eldi ntr
-o peşt
erăî ntunecată – şi văzucăi se ot hărâse moa
rtea
.
Byar deschi
segu ra,dar , pe când Perri
n aştept
a săi sepr on
unţe sen
tinţ
a,
l
ucr uri
le nîcepură să se ntâm
îple mult prea epred
e p ent
ru a maiput ea gân
di
ceva. Brusc, una dintre gărzidispăru. Acum er au două si
luet
e,necl
are,iar nî
cli
pa urm ătoare una dintre ele ufî nghi
ţi
tă de nît
uneric.Al doil
eabărbat se
răsucipe că l
câie,dând săst ri
ge, dar
,î nai
nte săr ost
eascăprima sil
abă, se ua
zi
un zgom ot
Byarî nf
seunî
nda
tt
oa, iar
rse şiel
else
,iutr
ep
ăbuşi
ca uca
n şan
urp
ecopac
caree r
lezat
t .
oveşt
e,î nvârit
nd secu r
eaî n
mâini atât de erped e,încât aceasta n îcepu să zb ârnâie.Perrin făcuoch ii mari,
cândî n cercul de u lmină pătrunse oa nptea. Desch ise gura săţ ipe,dar f ricaî l
î
mpi edi
căsăsco ată vreun su net. O cl ipă, uită ch i
ar şicăBya r voia să -
i ucidă.
Laurma u rmei, Man t
ia Albă era o i finţă uman ă,i arnoap tea r p
inses
e vi aţă ca
să-iia pe oţti după ea .
Apoi
, pataî ntunecat
ă deven i Lan, a căru i man tie flutura,sch i
mbân du-şi
culoar
ea al fi ecare i
şcare,
m de a l cen uşiu la n egru . Securea i d
n mâi nil
e u li Byar
se ă n
pusti caf ulgerul… iar La n părusăse p a
lecei ni
lşt
itîntr-
o part e,lăsâ nd
tăi
şul săt reacăat ât de aproape,î ncâ tt r
eb uia să -
i fi si mţi
t atingerea. Bya r
căscă ochi
i, când f orţa propri
eil ovit
uriî l dezechili
bră,i ar Străj
erulî ll ovicu

mâ
nuinile şt
mai ş
iipi
a cioarel
ce e, cu
Unosi
vede. se
ngureil
r d
ue
crumişc
ă
erarii
lf
oaed
mp rt
ee:ui
Bţi, at
yar ât de
se u
i
prăb
u ţi
,ca
şi încâ t
oPerrin
marion et
ă. Înainte cat rupul săusăat ingăpământ ul, St răjerul se şi lăsase î
n
genunch i
, pen tru a st i
nge am lpa.
Bru sc, sef ăcu nt î
unericl al oc. Perri
n ă rmasecu och i
i mări ţ
i de ui mire,
fără să ai m
vad ă n i
mi c.La n păr ea să d fi
ispărut din nou .
— Eşt i chiar
?… seau ziglasu ll ui Egw en e,car e-şiî năbuşiun s uspi n. Am
crezut căai muri t. Am cr ezu t căaţ i muri t cut oţ
ii
.
— Î ncănu, î ir ăspunseSt răjerul
, printr-o şoapt aî nfundatăî n ca r
e
răsuna ourmă d e v eseil
e.
Nişte mâi ni îl at i
nserăpe Perri n, îi gă sră
i leg ăturile.Un cu ţi
tt ăief unii
le
aproape ă f
ră să -l smucea scă,i ar else i el
beră. Ridicâ ndu- se nîpi cioare, si
mţ i
dureren î muşch ii amorţ i
ţi. Frecâ ndu-şiî nch ei
eturil
e,t rase uc oc
hiul la
grămad a cenuşi e care u fsese B yar.
— L- ai
?… Adi că, e?…
— Nu, seauzidi n n ît
uneri c glasull inişti
t al l ui Lan. Eu n u u cid, decât
dacă n- am de al es. Darn- o să ai m su pere pe i meni
n , o vr eme.Nu maipu ne
înt
rebări, şiiar epede d ouă man tii din alea. Nu avem mul tt i
mp.
Perrin se furişăpână î n oclul î n ca re zăceaBya r.Î it rebui ceva curaj ca
să-l poată atinge, iar cân d si mţ i căpi ept ul bărbatului se d ri
i
caşico bora,î i veni
să-şir et
ragă m âna.I se ăcu f pi eleade găi nă câ nd desf ăcumant i
a cea al
bă şi o
l
uă cuel .Î n ci
uda a ceea ce-
i sp
usesean, L parcă-l vedeape om ul cel trasl
a
f
aţ ă ridicându-
se i n
dtr
-odat
ă. Cu mi şcă
rii uţ
i, pipai împr ejur până c eş
-igă si
secur ea, apoise ufri
şăsp re unul di
ntre oamen ii de ga rdă. La început, i se ăp
ru
ciudat cănu si mţeani cio repulsi
e să-l at
ingăpe b ărbatul care zăcea fără
simţire,dar apoiî şidădu sea ma care eraot i
m
vu l
. To ate Mantiil
e A l
be lîurau,
darăst a era un sentiment pur omenesc
. Byar nu si mţ ea inmic alt
ceva decât că
trebuia caelsă m oară;nu era ură, nu eral a mi j
loc i nciun f elde sen timen
t.

cupri Luân
nse d
a
pniî
n. Î
ca b
r
naţe
întcel
une d
eri ou
c, ă
î
şima
pinti
i
erd
u,se
seirăt
n
dsu
r-ci
od p
at
ăe si
căl
mţcâ
ui
e,
l şi
oriena
tt
u
ă n
ri
ici
, nî
ul mai
şti
a cu m săse nî toarcăl a Lan şil a ceil
alţi
. Rămase ocull ui, fiindu- iteamă săse
mai mi şt
e.Până şi Bya r
,l i
psit de mant ia cea a lbă, pi
erise nîbezn ă. Nu era
nimic d upă ca r
e să se oată
p orient
a.Dacănu o a puca nîdi recţ
ia ceaun bă,er
a
posibil săaj ungăî n t abără.
— Ai ci
.
Se duseî mpiedicatî n direcţ
ia din ca re veniseşoa pta St răj
erului, până ce
si
mţ i nişte mâini care-l opriră.Egw ene ap roape că unse a mived ea, i
ar ch i
pul
Străjerul
ui era d oaro p ată utlbure.Rest ul trupului său părea să fi di spărut cu
totul
. Le simţ eapri viri
le aţinti
te asupra ul i
, şiseî ntrebă dacănu l e datora o
expli
caţie.

le gh —.P
em Şuinf
eţi
ăr-
vă
ă man
zgom oti
i
.
tl
e,
Î
ncăl
ep oru
amnci
-
n î
scăpncet
at. Lan. Rep ed e.Pe al e voa stre faceţ
i-
În m are grabă,Per rni iîî nti
nseuna di n m antiil ui Egw ene,uşu ratcănu
mai t reb uia săl e p ovest
eascădesp re em
t eri l
e sale.Pr op ri
a mant ie şi-
o ă f
cu
ghem pen t
ru a oput ea udce, ap oişio r tase ep ce a a l
bă p e umer i
. Simţ i un fior
când o mb î răcă ,o e tam ă care ise nî fipse can u cu ţ
itî nt r
e om opl
aţi.
Oare man tiar ămasăl a eler aal ui Byar ? O cl ipă,î şiimagi nă căsi mţea
până şi mi rosul bărba tul
ui aceluia p osom orât.
La n e l ceru să seap ucede mân ă,i arPer ri
n n îşfăcăsecu rea, i
arcu
cealaltăl uă mân al ui Egw ene,dori ndu-şicaSt răj
erul săporn ească odatăl a
drum, î nai nte canch îipuireasa s- o ai razn a.Dar ăm raser ă nî con ti
nuare pe
loc,î nco njuraţ i de c orturi
le F i
il
or, dou ă siluete cu mant ii albe şi una nevă zută,
a că reipr ezen ţă doa r se mţ siea.
— C urân d, şopti Lan. Foa rte curând.
Deasu pra taber eiapăruun f ulger, atâtde aproa pe,î ncât Perri
n simţ i
cum i se d ri
icăpăru l pe b raţe şi din ca p, când î l zări. Chiar d i
ncolo de co rturi
,
pământ ul exp lodă din pri ci
na l ovit
urii
; bubui tura de osj se contop i cucea din
văzduh.Î nai ntecal umi nasăfiapucatsăsest i
ngă,Lanopornil adrum,
conducând u- i
.
De abi af ăcuser ă un pas, când un al tt răsnetsf âşie noapt ea, apoi
ful
ger el
e n îcep ură săcad ă cagri ndina, pâl pâi
nd, caşicu m î ntunericul ar fi
venitînr af
alescurte.Tunetel
er ăsunausăl batic,contopindu-seunelecualtel
e,
dân d naştere u nui huruit neîntrer
upt şit remurat . Caii cupri
nşide etam ă
nech ezau, dar u n se au zeau decât în cl i
pele nî care tunetel
e se r op
eau. Oamen i
i
ieşeau împi edi
cându- se i n
d corutri
, uni iî nvălui
ţiî n mant ii
le al
be,alţii doar pe
jumăt ateîmbrăcaţi,uniial
ergânddecol o-colo,alţi
iîmpietri
ţiînloc,caşicum
ar fimeţ ait.
Lan i îtrăgeadupă el , păşind r eped e prin m ij
locul vacarmul
ui. Perri
n era
ul
stt
imu
ri
ga l dc
ră i
nva,
e şir
.ar
d Mann
uti
il
e A
se lb
u
ae
ziniîi
pri
mi vea
c u
d
intr
pecâ
ri
cin
nd
a, făn
u
tcân
etdor
el och
. Îi
ni
sămaniri
. Ci
men âţ
i
nva
u îl
ecercă
n
să-i oprea
scă, văzându-i,l a rân dul lor,îmbrăca ţi cumant ii
le u late de a l cei
doborâţi
. Trecură ripntr
e co rturi,i eşi
ră i n
d tabără şi se nî
dep ărtară, şini meni
nu făcuni ciun gest să-i oprea scă.
Sub pi ci
oarel
el ui Perrin, pământ ul deveni neregul
at,iar cren gi
le
î
ncep ură să-
ll oveascăpest e b raţe,î n timp ce se ăsaldus.Un f ulger i scl
pi
brusc,apoidispăru.Ecoulunuit unetstrăbătuvăzduhul ,apoisepierduşiel .
Perri
n privipest e umăr . Pri
nt re corturise p a
rinseseră mai mul te ocu
f ri .
Pesem ne căunel e rtăsnete căzu seră chiar alţ i
ntă,saupoa te că oamen ii
cuprinşide p anică răsturnaseră ămpli
le.Încă seuzeau a st ri
gă te slabe,di n
depărtare.Uni iîncercau să rest abil
ească ordi
neasausăafl e ce se- ntâmplase.

PământCuân
ldî
ncep
Lanu se
săopurce,
r i
i pear cort
neaşturi
eptle,
ate, f
oc uri
Perr i
nl
eu fşi
stri
ap
rgă
oapt
el
eesărăm
oacal
seră
cepneu
îrm
E ă
gw.e
en
pe picioare. În f aţal or, sc
ăldaţiîn ra zelel unii, seaflau t rei ca i
.
O umbr ă semi şcă,şiseau zigl asu l su păratall ui Moi raine.
— Nyn aeve nu s- aîntors.Mi -et eam ă căf at
a ast aaf ăcu t o prost
ie.
La n se răsu cipe căl câi
e,caşicu m arfi datsăseî ntoa rcăde unde
veni
se,darMoi raineî lopricuosingurăvorbă,r ost
ităpeunt onaprig,ca
plesn
etul unui bi ci.
— Nu!
El r ămasepe l oc,privi
nd-o pieziş.Numai ch ipul şimâi nile i seved ea
u, şi
niciacel eaf oarte i l
mped e.Femeia con t
inuă p e u n tonmaibl ând, dar alel f de
fer
m.
— Unel el ucru risunt mai i mport ante decât alt
ele.Şt ii asta.
St răj
erul nu se mişcă
,i ar glasul eiseî năspridi n nou .
— Ami nteşte-ţi ceaij urat
, al ’
Lan Man dragoran, Sen i
oralcel orŞapte
Turnuri!Cum rămânecuj urămintel
eunuiSeni orÎncununatalRăzboi ului,din
Malkier?
Per ri
n clipi su rprins.Lan er at oat e acestel ucruri? Egw en e murmură
ceva, dar el nu- şiput eal ua och i
i de a lt abloul din f aţ
a och il
or să i
, Lan care
stăt
eaî ncordat caun l up din hai t
a Gri al
bei , un lup î ncol
ţit de măru nta Aes
Sedai, şica r
e că ut a nî zadar săsca pe d e p i
eire.
 Lumeasepusedi n nou nîmişcare după ceseau zitrosnet
ul unorcr en
gi
din pădure.Di n doipaşi mari
, Lan se şeză
a ntr
eî Moirai
ne şi locul di
n care
veneasunetul,avândînmânăsabiacarereflect
arazeledelună.Însoţi
ţide
trosn
ete şi f
oşn etde erbu
i riuscate,doica i apărură di
ntre copaci, unul avâ
nd şi
un călăreţîn sp ate.
— Bel a!strigăEgw eneî
n acelaşi momen tîn care Nyn aeve
, urcatăîn şau
a
iepeizburl
ite,sp unea:
—
EaA m d
se creu
ăd utos
z jcădt
ie-
nam pd
şa,i
erd
ar
,ut,E
cândgwen
se!
e îndS
rl
avă
ăL
ept umi
sprencei
ii cădi
neşt
iEînd
mon vi
’aţ
s a
Fi.
el
d,
Lan o pri
nse e d braţ
,i ar ea se opribru sc, privi
ndu-
lî n och i.
— Trebuie săpl ecăm, Lan, grăiMoi raine,părândi arăşi netulburată,i ar
Străj
erulîşislăbi strânsoarea
.
Nyn
aeve î
şif recă braţ
ul în timp cedăd eaf ugasăo î mbrăţi
şeze pe
Egwene,dar ul i Perri
n i se ăru
p căo a uzişirâzâ nd pe n îf
undate,ceea ce-l
uimi, pen
tru că avea cu oare
m i mpresia cănu râd ea ed bucu ri
e că-ir evede.
— Undesu nt Ran d şiMat ?î ntr
ebăel .
— În altă parte,răspunseMoi rai
ne,i arNyn aeve bombăn i ceva pe un t on
aspru,făcând-
o p e E gwene sărămân ă cugu ra căscat
ă;Per rin cli
pi şiel :
pri
nsese f â
srşi
tul unui bl est
em, şiî ncăunul f oart
e vul
gar, din cele o f
losi
te d e

căr uţaşi. FacăLu

observase. mina să e fi bine,con t
inuă emf eia A es eda
Si, de p arcă u n
— Ni ciunul dintre noin- o vaducebi ne,î i avertizăLan, dacăne pri nd
Mant i
il
e A lbe.Hai , schi
mbaţ i
-vă, şiur caţi pe c ai.
Per rin secăţ ără pe sp inarea cal
ului pe care Nynaeve î
l ad usese împreu nă
cuBel a. Li psaşei i nu- l stânjen eaî n niciun f el
; aca sănu pr eacă l
ărise,dar
cân do ă fcu se, de cele mai mul te ori se i p
lsise e d şa. Luă cuelşimant ia cea
albă, st rânsăşil egatăl a cingă toar
e.St răjerull e sp usese sănu l ase i n
cio urm ă
care i să-
con ducăpe F i
i,î n af ară de ceea ce u n put eauevi ta. Î ncăi se ărea
p că
simt e m i
rosu ll ui Bya r
,i mpregn at în mant ie.
Cân d porni ră,cuSt răjerul înf runte,desc hizân d drumul cuarm ăsarul
săumare şi negru , Perrin simţ i din nou î n mi nte at i
ngerea r Gal
ibei.„ Cândva,
din nou .” Er a mai degrab ă o sen zaţie decât ep ol i
că,
r o sen zaţ ie nî care se
regă seaf ăgă duinţ a uneiî ntâl
ni ridinainte so rti
te,aşt ept
area şi resem nareaî n
faţa aceea ce avea să rmu eze, toate al u n loc. Încercă î n
sătr
eb e când şide ce,
cu prins b rusc e detamă. At i
ngerea upil
or
l ncep
î u săse ea ştr
gă .Î ntrebăril
e sa l
e
înfrigurate i îad useră numaiacel aşir ăspuns sol emn. „ Cândva, din nou .”Îi
rămase î
nt i
păritî n mi nte,bân t
uindu- lo u lngăvr eme,după ce t a
ingereal upil
or
disp ărucut otul.
Lan se îndreptă sp re mi azăzi,l a pas,dar f ără săseop rească. Pusti
etăţi
le
învă l
uite n î noapt e,dea l
urişivă i pl
ine d e erb
i uripe ca re u nl e ved eai decât
când ajungeailângăel e,pâlcuride copacicare se rofila
pu pe cer
, nu le
îngădui
au oricu
m să m eargă prea ep
rede.De do uă ori
, Străj
erul se nd
îepărt
ă
de ei, că
lări
nd înapoisp re di
scul sf
ărâmat al l
unii
, şielşiMandarb f ăcându-se
una cubezn a d i
n urma orl. De do uă orise ntîoa
rse, î
nsă ără
f săucă
ad vreo
vest
ecum căi-arfiurmări tci
neva.
Egwene seţ i
neaap roa
pe de Nyn aeve.Per
rin pri
nsecât eva f
rânt
uri din
conversa
ţi
a or
l ep rezi
t
ă, purtată c
u voc e oa
jsă . Cel
e două e raufoart
e nîsufleţi
te,
ca
câ şi
nd, cum er
Meşt s-
eaar se
sa fintors
îrăsu
ceaaca
să.
î El
n şa ,pu nu
entl,r
ru ămă
a sese
se i
u
tal t
li
amu
uel
lşi
di
ndşi
, er.fiDi
ecan
recân
ad
dtă,în
elî i
f
ăcea cu mâna,ca şi cum i -arfi spu s că e i b
ne,darr ămânea acol
o u nde s e află.
Aveamultepecap,deşinu- şiput eapunegânduri leînordine.„ Ceeace
urmează să se înt
âmpl e.Oar e ce u rmeaz ă?”
Când, î
n cele din u rmă,Moi raine lef ăcu mn se s ă seop rească,nu maier a
mult până lar evărsat
ul zorilor, di
n câ te isepăr eal ui Perri
n. Lan gă sialbia
unui pârâi
aş,în care t ea
pu p a
rinde u n foc scu
a ns n îtr-o scob
it
ură amal ului.
Î
n sfârşi
t,li seî ngă dui săsca pe de mant ii
le al be,pe ca releî ngropară
undeva,lângă oc.
f Tocm aicân d Perr i
n se pre găt
ea să scap e d
e man tia pe care o
f
olosi
se, pri
vi
reai f î
u at rasă de so arel e auri
u brodat pe p iep
tul st
âng,cu ce le
două stel
e dedesubt. Lăsăman ti
a să -i cadă nî groapă,ca şi cum l -
ar fi u m
şcat,

şi
unuse
l sinnî
dep
gurărt
. ă,şt ergându-şimân a pe su rtuc,aşezân du-se m ail ao p arte,de
— Acum a,spu seEgw ene, pecând Lanumpl eagr oapa lal oc,î mi spune şi
mie c i
neva u nde sun t Ran d şiMat ?
— Î n Caem lyn, cred, răspunsecugr ijă Moiraine,sau pe drum î nt r
-acol
o.
Nyn aeve scoase un morm ăti put ernic şiasp ru, darf emei a AesSeda i
conti
nuă, de p arcă - n
ar fi f ost întreruptă.
— Dacănu su nt acolo,încăpotsă- ir egăsesc. Făgă duiesc.
Mânca răî n li
nişte,pâi ne,br ânzăşicea i fierbi
nte.Până şien t
uziasmul lui
Egwen e ced ăî n f aţa ob osel
i
i. Meşt ereasascoa se i d
n desag il
e ei o al i
fie p ent
ru
vânătăilelăsatedef rânghiipeîncheieturilefeteişial tapentruceledepet rup.
Când aj unse şi lal oculîn ca re st ăt
eaPerr in, aproape a scu ns nîî ntuneric,elnu
ri
dicăpri vi
rea .
Nyn aeve rămaseo vr eme cu och i
il a el , apoisel ăsăpe vi ne,cu săcu leţ
ul
cul eacu ri lângă ea , spunân du-i sec:
— Scoat e-ţ
i surtucul şicăm aşa , Per rin. Mi s- a spus căunul di ntre
Mantiil
e A l
be a vea ceva special cut i
ne.
El sesu puseî ncet, cu gân dul t otl a Gri alba, până ceo au ziof tând. Uimi
t,
se i u
tăl a ea , apoico borîpri vi
reapr s
e p ieptul său go l. Era o pată de cu loare.
Vânătăilemainoişimaivi neteseîntindeaupest ecelevechi,carepăl iserăîn
nuanţe d e bru n şiga l
ben. Numaidat orită muşch i
lor i n
be d ezvoltaţi
,r ezu l
tat al
ceasu
ri
lor deun mcă al fier
ări
al ui jupân Luhhan, nu aveai ci
no coast
ă ru
pt
ă.
Cu gândul l
a ulpi,i zb
uti
se săi t
eu de durere,dar acum aceast
a rev
eni
se,
mai
put
erni
că. Fără să vr
ea,inspi
ră adânc şi îşiînăb
uşiun geam ăt.
— Ce- o fi avu t cu i
nt
e de ţ i
-af ăcut ast
a?seî ntr
ebă ul
uită Nyn
aeve.
„Am omor âtdoioam eni
”, segân di el
, darcuvoce tar
e spusedoar:
— Nu şt i
u.
Ea scotoci î
n geanta cu eacu
l ri, apoiîncep
u să-i ungătrupul cu o
ali
fie
car
e-l— f
ăcuI
edsă
erăse
pi nt
saî
fioa
ă,r e.
şi al
tei erburinumai bune,î ll ămuri.
Era r ece şifierbi nteîn acel aşit
imp, făcându- l săseî nfioar
e şisăasu de,
dar nu pr ot
est
ă. Cunoşt eaunsori le şileacuri
le uli Nyn aeve.În ti
mp ce eget
d ele
eiîiî ntindeau cu bl ândeţe alifia pe piel
e,toate se nzaţii
le nepl
ăcute di
spăru ră,
l
uând şidurer eacuel e.Petele vinete deven
iră bru ne,i ar cel
e brune şi galbene
se erştseră,unele d i
spărân d com plet
.Încercăsă-ş i umpl e pi
eptul cuaer; nu
si
mţ i decât o uşoară n îţepăt
ură.
— Pari surprins,ob ser
văNyn aeve,arătân
d şieauşor nedumerit
ă şi ,în
modci udat, speri
ată. Dat a vi
itoare,poţi sămer gil a ea .
— Nu- s surpri
ns,răspu nseelbl ând,do armul ţumi t
.
Lea curi
l
el ui Nyn aeve lucrau uneori mai rep ede,al teorimai încet
, dar

î
ntotdeau
—n ae…
C dădceau
e s- rez
a-
ntul
âmt
at
plea.tcu Ran d şi Mat ?
Nynaeve î
ncep u să -
şivâ rest icl
uţele şibor cănaşeleînapoiî n să cul
eţ, cu
mişcări at
âtde ap ri
ge, de p arcă rebtuia sădob oare vreun obst
acol.
— Ea… zi cecăsu nt bi ne.Zi cec- o să-i găsim. Î
n C aemlyn, cică. Maizi ce
că e va ce m ult pr ea mpior tan t ca său- i
ngăsi m, darce- o maifi î nsem nând şi
asta… Mul te u lcruri maizi ce a. e
Fără săvr ea, Perri
n zâm bi. Oricât de mul t
el ucruris-arfi sch imbat,
Meşter
easa rămăsese aceea şi,i ar între ea şi f
emei a Aes edSainu se nfi îri
pase
niciun f elde egăl t ură.
Brusc, Nyn aeve seî ncordă , privindu-i chipul. Lăsând săcul
eţul să-i cadă
l
a pământ ,î i pi păi ob raj
ii şif runteacudos ul pal mei. El î
ncercă săse r at
gă
î
napoi, dar eaî il uă capul cuambel e mâini şi -
it rase leoa
p pele n î sus,ui tându-
i
-se d a
ân c nî och i şimurm urând ceva pent
rusi ne.Î n ci
uda staturii mici
,î l
ţi
nea r st
âns;nu er a n i
ciod ată u şorăs scapi de N ynaeve,dacăea u n voia să -
ţi
dea drumul .
— Nu n îţel
eg, şop t
i eaî n e cel din urm ă,aşezâ ndu-sepe căl câi
e.Dacăai
aveafriguri
, ni cin- ai mai put east aî n picioare.Dar n u ai f
ebră, şinumai i risu
l
ţi s-a î
ngălben it, nu şial bul och i
lor.
 — Poft
im? i nterven
i Moirai
ne,iar Perrin şiNyn aeve t
resări
răsp eriaţ
i.
Femei
a sepr aopi
asent r
î-o ătcere dep
li
nă.Per ri
n ob ser
vă că Egw
ene adorm i
se
l
ângăfoc,înveli
tă cu mant i
il
e.Şi l ui i sel i
pea u pleoapel
e de somn.
— Nu-i nimi c,spuseel , dar Moiraine îlluă de bărbie şi
-iînt
oa rsechi
pul
căt
re ea
, ca să i se oa
pt ă uita nî ochi aşacu m făcu se şiNyn
aeve. El se ra
tse
î
napoi
, su
părat. Cele Douăf emeise u p
rt au cuelca şi cum ar fif ost un copi
l.
— Amspu s că nu-inimi c.

părând—săAsta
rin-av
eam
pvească la cum s-
cevado
e pr
decol
i
n v
ăod
, mu
ermu
d .r
elă
SăMoi
fierai
ne,
u
n uca
l pen
crudit
nr
au
i si
ene,
nt urzi
t sau
o schimbaren î Pânză? iŞ dacă-
i o sch i
mbare, ci
ne a r p
ovocat
-o? oa
Rt a eţse
după cu m îi este voi
a.Ast a rt
eb uie să e. fi
— Şt i
i cee?î ntreba Nynaeve camf ără trager
e de inimă, apoişovăi. Poţ
i
f
aceceva pentruel? Poţ i să
-l vi
ndeci?
Era atâtde ru şinata săceară ajutor
, ad i
căsă-şir ecunoa
scă neput
inţa,
î
ncâ t vorb
ele-
ii eşea
u di n gu ră ca scoase cu cl
eşt
el
e.
Perri
n le priviîncâ ntat
.
— Dacăaveţ i de gân d săvor bi
ţi despre mine,vorbiţi
-mi mie direct
, că
doar aicea n su
t.
Ni
ciuna nu seui tal a el
.

Nu-i o— b Să-
oalălşi
vi
nnd-
ec?
o săz âmbi Moi
… raine.Vi ndecarean- ar
e ni mic de a f ace cu asta.
Se întrerupseo cl ipă şiseui tăl a Perrin, aruncâ ndu-i o privir
e scu rt
ă, în
care se i
teac regret
ul . Dar p rvi
irea nu- i era
, de a fpt, adresatăl ui
, ce eace -
lf ăcu
să omb băn e posom orâ,t cân d ea se ntoar
î se nîdărătspr e N ynaeve.
— Mă pregăt eamsăspu n căn- o să-if acăni ciun r ău, darci ne poate
spune care va sf
ârşi
fit ul? Măca r, mă î ncumetsăzi c căn- o să-if acăni ciun rău
în moddi rect.
Nynaeve seri dică , scu t
urându- şigen unch i
i de praf, şiseui tăîn och i
i
cel
eilal
te.
— Nu- i de aj uns.Dacăe cev aî n ner egulă cuel …
— Ce est e,est e.Ce- af ost dejaţ esut nu m aipoa te fi sch imbat, răspunse
Moiraine şi se ntîoarse bru sc pe câi căl
e.Acu m t r
ebuie săorm dim cât mai
apucămşisă l p
ecăm de n îdată ce se vesc
i oriiz
. Dacăat i
ngerea elCui Întunecat
devine prea pu ternică…Tr ebuie sa ajungemrepede n Cîaemlyn.
Mânioasă, Nyn aeve îşil uă săcu l
eţul cu ea lcurişipl ecă,î nainte caPerr i
n
să ap uce ă s scoată vr eo vor bă.El dăd u să nî gân e un bl es
tem, dar n u gândî i
pătrunse nîmi nte ca nupumnal ,f ăcându-l să ămr ână t ăcut, cugu ra căscată.
Moiraine ştia. Femei a Aes ed Sai ştia desp re ulpi. Şi credeacăput eafi at inger
ea
Celui Întunecat. Se n îfioră. Cu mi şcării uţi
,î şipuse că maşa , şio vârî î
n
pantaloni, apoiîşiî mbrăcăsu rt
ucul şimant i
a. Veşt
mintele nu- l aj
utară pr
ea
mul t
; se mţ si
ea nîfri
gu ratpânăîn măd uva asel
o or.
Lan seaşeză l
ângăelcu ci pi
oareleîncruci
şate,dându- şimant i
a pe spat
e.
Perri
n î i mulţumi în gâ nd: eraepnlăcut să-
l privea
scăpe S trăjer ăr
fă să-
l poat
ă
vedealimpede.O lungăvr emenufăcurăaltcevadecâtsăseprivească.Expresia
de p e chipul sever l Sta
răj
eru
lui eraedn edesci
frat
, dar n î ochii săi
, Perri
n av
u
impresi
a căzăr ea ceva. Simpat
ie? uCriozi
tat
e? mân
A dou ă?
—
— ACi a
efla
ât t?a,
cev î
ntr
deb
aranuel
,ot
i
ta
.rSLa
pn
u î
ne-ncu
mi,vi
i
ţnţ
i ă.
s-
an-t
âmpl atde la si
ne sau ia
î
ntâlni
t vreo că
lăuză , un mi jl
ocit
or?
— A ostf ci neva , vorbiîncet Perrin. „Ştie,dar oa r
e cred
e ceea cred
cee şi
Moirai
ne?” Mi
-a sp us c ăl- cheamă E lyas. Elyas achM er
a.
Lan răsuflă adânc,i ar Perr
in î l privifix.
— Î l cu
noşti?
— Da,cân dval -am cu noscut. M- aî nvăţatmul te,despre Mana Pust
i
itoare
şidesp re asa
t, răsp unse a L
n, ati
ngâ ndu- şimâneru l sabiei
.A fost St
răj
er
î
nainte… î nai
nte de ceea ce i s-aî ntâmpl at. Ajah cea Roşi
e…
Aruncăo pri vir
e sp re loculîn ca re seafla Moi raine,înti
nsălângăfoc.
Era prima dat ă cân d Perrinî l vedeaoare cum nesigur pe el
.În Shadar

L
tog
r
oloht
oci,
i.LNa
in f
ci ausese
cu m n h
uotă rât
eraî nspşi
pumân
ăiternti
c,
at l
–af el
P
err
ica at
n eraun civi
concâ
nn
sd dî
enfru
an
stt
aa–,
Pieri
ţ
dari
i şi
se
si
mţ ea oa recu m nel i
ni şt
it, ca şi cum ar fi ut p
ut spu ne p rea m ulte.Ca şi cum
ceea ce u sp
nea u pt
ea fiper icu l
os.
— Am auzi t de Aj ah cea Roşie,î i spuseelSt răj
erului.
— Şi pesem ne cămul te di n cât e ai auzit sunt pr ost
ii. Trebu i
e săî nţelegi
căşiî n Ta r V alon ex ist
ă… f acţiuni. Fiecare se l
uptă cuCelÎ ntuneca tîn f el
ul ei
.
Scopul e acel aşi, dar deo sebirile… deoseb i
rile potsă nî semne sch i
mbarea
cursu l
ui uneivi eţ
i, sau ch iar sf ârşitul ei. Viaţ
a unui om sa u a uneinaţ i
uni. Şi
Elyas,e b ine?
— Cr edcăda.Man ti
ile Al be spu neaucăl -au omor â,t darGri alba…
î
ncep u Perri n, apoiseui tă st ânjenitl a Străjer. Nu şt i
u.
Lan nu părumul ţ
umi t, da r pâ nă la urmă nu- l mait rase del i
mbă , ceea
ce-i dădu cu rajul să m eargă m aidepa rte.
— Legăt ura ast a cul upi i
… Moi raine pare săcr eadă căe ce va…ce vapu s
l
a ca le d e că tre C elÎ ntuneca t. Nu- i aşa, nu?
Nu o vai săcr ead ă căEl yas eraI scoadă a Cel ui Întunecat . NumaicăLa n
şovăi
a să -
ir ăspundă, i ar fru nteal ui Perrin se mp ulu de p icăturir eci de
sudoa re,pe ca re a erul nop ţ
iil e ăfcea şimainep lăcute.Când St răjerulîncep u
săvo rbească, î i şi
roiau dej a pe a fţă.
 — Nu, nu- i aşa. Unii aşacred, darseînşală.Este ceva din vremurile de
demult, care s-
a pierdut cumul tînai
nte săapară elCÎntunecat. Dar
î
ntâmplareast aa
, fierarul
e,sp une ceva.UneoriPânza apr
e ase ese ţ al voi
a
î
ntâmplării – cel puţi
n în och i
i noşt
ri–,dar gândeşt
e-t
e,ceşa nse xi e
stau cat u,
având aceastăînzestrare,săî ntâl
neşt
i pe ci
nevacare et puteacă lăuzi
? n Î Pânză
se orm
f eazăn u Mare Ochi
, ceea ce niinuumescâm Sburel
e V ârs
telor
,i ar oivtrei
sunteţ
i chiar î
n cen trullui. Credcă, de acum î
nainte,în vieţ
il
e vo ast
re n-a mai
r
Şăma
i s mar
dacă eda,
u
lcru
de nl
ci
ea –voi
aî
de ntâmp
Lu
minălări
i.I
sau ar ast
de Ua
m brsă
ă ?însemne oa re că aţifost al
eşi?
— CelÎ ntunecatnu ne poat e at
inge, dacănu- i spunem numel e,vorbi
Perrin, dar astaî lfăcusăse gâ ndea scăimed i
at la visel
e cuBa’ alzamon, vi
sele
ca r
e erau mai mul t decâ t ni
şte vi
se; î
şişt ersefrunteade r tanspi
raţie.Nu poa t
e.
— Eşt iî ncăp
ăţânatcaun cat âr, cu
getă Străj
erul. Poateî ndeajuns de
încăpăţânatca să ieşi l
al iman, pânăl a urmă.Adu- ţ
i ami nte nî ce vremuri
trăim, fierarul
e.Adu- ţ
i ami nte ce av- spus Moiraine Sedai.Î n vremurile noast
re,
mul te ulcrurisepi erd şisef rân
g.St răvech
ile obst
acole slăbesc, străvech
i
le
zidurise r p
ăbuşesc, ziduril
e care despartceea ce est
e d e ceea ce af ost şide ce
vafi.
Glasul săudev eni sumbru.

uneiV— ârsZ i
du
e.
t ri
S-leî
ar nt r
pu
te ca
ea reve
să est
ef
dem ereca
o n tă
ou Cel Î
Vârn
stu
tnn
ă ecat
.A
ăscândru-p ut
se, ea
î ven
nai
ntei sf
ârşi
să tul
muri m. Sau poa te căest e sfârşit
ul t utur or â Vrst
elor, sf
ârşi t
ul t impului însuşi.
Sfârşit
ul lumi i
.
Brusc, elrân ji
, dar f ărăvreo urm ă de ves elie;och i iî i scl
ipeau a pri
g,de
parcăse fl aal a pi ci
orul sp ânzurătorii,r âzân d sfidăt or
.
— Dardecesăne f acem grij
i, fieraru l
e?O săî nfrunt ăm Umbra până la
ultima su flare, iar acă
d ne cop leşeşte,vomcăd eal uptând. Voi , oamen i
i din
ŢinutulcelorDouăRâuri ,sunteţipreaî ncăpăţ ânaţipentruaceda.Nut emai
întreba dacăî n viaţat a şi-af ăcutl oc C elÎ ntuneca t. Acu m t e-ai î
ntorsri n
ptr
e
prieteni
. Nu ui ta căRoa taţ eseup dă cu m î i este voia, şini cimăca r Cel
Întunecat nu poa t
e sch i
mba a sta,cât ă vr eme o aveţ i pe M oiraine care să
veghezeasupravoast ră.Numaicăarfibi nesă- ţ
igăsim repedepri etenii.
— Ce vr eisăspu i?
— Ei nu maiau o AesSed aicare să-i aper e,atingân d Adevăr at
ul Izvo.r
Fierarule,s- ar r p
eaput eacazi durile săse fiprăbuşi tî ndeaj uns d e mul t pentru
ca cu am CelÎ nt
unecat să e fin î st are să nfluen
iţ eze el însu şiceea ce et se
rece.
p
Nu î ntrut ot
ul după voi al ui, alt
felam fi pi erit deja cu t oţii
, cinumai pri n
mijloci
reaunor ţ e
i măru nt
e p e care e l mi şcăde a ll ocu rile or
l. S- ar puteacao
întâmplare,sa u ceva care p are nîtâmpl are,să -
if acăpe p rieten i
it ăi s-o apuce al
stângasa u la dr eapta,sădeapest e cineva, săr osteascăo vor bă care i să-
cuf
unde nî Umbră a tâtde mult,încât ni
ciMoi rai
ne să unmaifie n î st
are să-
i
aducă nî
apoi.
— Treb ui
e să-i găsm,
i su spi
nă Perr
in, i
ar Străjeru
l râsescurt
.
— Păişieucespu neam ? Hai
, fier
arule,dormi puţi
n.
Lan se ri
di
ca,t răgâ
ndu-
şimant ialal oc. Î
n u lmi
na slabă a f
ocul
ui şia
r
azelorde ulnă părea săe fiu na cuumbr el
e de dincol
o de ei.
— Ne aşt eapt
ă câtevazi
le gree,
l pân ă ceajungemî n Caem l
yn. Roagă-
t
e
să
-i gă
sm
— iDar
acol
o.
Moi
rai
ne… poat
e să-
i găs
eas
căor
i
unde,
nu? Aşaa spu
s.
— Da, daroa re î
i poate găsilat i
mp? Dacăî nt
r-adevăr CelÎntunecateste
î
ndeajuns de t pu
ernic pent
ru a semp il
ica nî
seamnă că unmaiave m pr ea
multă vreme.Roa gă-t
e să-i găsi
m în Caem lyn
, fierarule,saus- ar upt
eaca ot tul
săfie p ierdut.
CAPITO LUL 39
Se ţese Ochi
ul.
Rand privea mulţi
mile,de su s,de laf er
east
ra î nalt
ă din cam er
a sade l a
Binecuvânt
area egi
R nei
. Oamen i
if ugeau pe ts
răzi
,ţ ipând, îndr
eptându-se cu
t
oţiiîn acee aşidi
recţi
e,flut urând st
eagurişist i
ndard e,toate cu leul celalb,
ri
dicatîn dou ă pici
oare,stând de pază est
p e mii de câ mpurir oşi
i caf oc
ul.

Loarg
spcaln
ăicişi
capulst
răi
alt
uni
i
a. al
erga
P une
esem l
aolal
căt
ănşiî,ua
ziciuaceea
dat, nexi
i
men
stainnu părea
umai o si ăgu
n svrea
r
ăf să
acţ-
i
uine.
Se întoarse cu spatel
el af ereastră, rânj
ind. În a farăde zi ua î n ca reave a
să-i vadă pe E gwen e şi pe P err
in i ntrând, vi
i şinevăt ămaţ i, râzând de ceea ce
văzuseră,aceastaeraceapecar eoaşt eptasecuceamaimarenerăbdare.
— V i
i?î ntrebă eldi n nou .
Mat, care zăce a ghemui t pe pat ,î l pri
vicuoch i scă păr ători.
— Ia-l pe t rolocu
l ăla cu care eşt
i aşade pri eten .
— Sân geşicen uşă, Mat , nu- it roloc.Eştiîncăp ăţ ânatşit e com porţi ca
un negh iob. De cât e ori mait rebu i
e să vor bi
m despr e ast a? e P Lumi nă,par că
n-ai mai fi auzi t nici
odată de O gieri.
— N- am au zi
t căararăt a cani şt
et rol
oci, răspunseMat ,î ndesân du-şi
faţ
a n î pernă şi gh emuindu-se şi mait are.
— Pr ost î
ncăpă ţânat, mor măiRan d.Câtmaiaidegân d săt e ascu nzi
aici
? S ă ştii că eu , unul, n-o să -
ţ i maiad uc mult ă vreme mân carea alpat ,
urcând cuea e po tate scări
le astea. Ca sănu maisp un că- ţi ar pri nde b ine şio
baie.
Matsezvâr coliîn pa t, de par căî ncercasăseî ngroape şimaiad ân cî n
aşternut. Rand of tă, apoise u d
se al u şă.
— Ul t
ima şan să, dacăvr eisămer gicumi ne,Mat . Acu m pl ec.
 Închi
seuşaî ncet
, năd ăj
duind căMatavea săserăzgân dească,dar
priet
enul săuni cinu se m işcă.Pânăl a urmă,se ăsăl păgubaş.
Ajuns pe coridor
, sesp ri
jini de o arca
dă. Jupân Gillîi spusesecă
,la două
străzide ei,locuia o bătrână, MaicaGru bb, ca
re vindeaierburişiali
fii, moşe
a
f
emei l
e nîsărci
nate,avea grij
ă de b olnav
i şighiceaviitoru
l
. Păreasăse sema ene
cuo Meş ter
easă. De Nynaeveea avM atnevoe,
i saupoat e de oiMrai
ne,dar
numaiMai ca r G
ubb era d e găsi
t. Cu toat
e aces
tea, dacă odua ceaa l
Binecu
accep
tavânt
ar
să ea
vi
nă,Regi
nei
pent , pcă
ru uteapuat
trage
ea foa su
apr
rt
e ba
i
nelorsări
pvi
bri
aiăn cu
rioa
ecazuse.
rilaAst
ra
ân du
dacă ea
l ei
.
Vraci
i şicu l
egătorii de i erburidi n C aemlyn u n preamai i eşeau a liveal
ă,
î
ntrucât se u azeau t
otf elul de u lcruripe sea ma ce lor care ractica
pu ori ce orm
fă
de vi
ndecare sau de gh ici
t.Î n fiecare oa
ptne,pe maimul t
e uşiap ăreaol ţ
C
ul
Dragonului
, ba, uneori, acest lucruse nî t
âmpl a şiî n pl i
nă zi,i ar oam eni
i
puteauui ta uşor ci
ne-i vindecase e eb
d
fră sa u de d ureri de dinţi, dacăauzeau
pomen i
ndu-se de scoad
I el e C elui Întunecat. Cam aşamer geau l
ucr urile nî oraş.
IarMatnu er a,de f ap t, bolnav. Mân cat otce- i aducea Ran d di n bu căt
ări
e
–deşinupri meanimicdel aal t
cineva–şinusepl ângeaniciodatădedur eri
saude fi er
binţeal
ă.Numaică u n voi
a săi asădi n cam eă
r.Şi Ran df usese atât
de si
gu r că, de data asta, avea să-l convi
ngă .

î
nvelit Î
şi
oa ar
rea anjă
sadema nt
p
ân i
a pe
ză ru
oşi meri
e, săşi -şi
răm
ânp
ăotrb
ivi
ieci
n n găt
ascu
nosă.
area,astfelîncât sa bia, cu
La pi ci
oa rele scăril
ordădu pest ej upân Gi l
l ca ret ocmai urca.
— E ci neva prin oraşcar eî ntreabă de voi , sp usehan giul
, cu p pi
aî n gură;
Ran d simţio u ndă de sp eranţă.Î ntreab
ă de i tne şi de pri
eteniităi, după nume.
Dar u nmaide voi trei
. S-ar zice căe pvoi vreacel maimul t săvă- ntâlnească.
Îngri
jorarea înlocui nădejdeadi n su fletul său.
— Ci ne?î ntrebaRan d. Tot nu seput eaab ţ
ine sănu pri vească t
emăt orî n
susul şiî n j osul co rdiorul
ui. Aco l
oî nsă, se fl a
au numai eidoi ;î n rest,t otul era
pustiu, de a l eşi
ir eacareăd ea
d î n al ee ânpă l a uşa e dal sala cea mar e.
— Nu- i şt i
u n umele.Doa r ceam au zi
t de el . Pânăl a urmă,t oate nou tăţ
ile
di
n Caem l
ynaj ung a l urechil
e mel e.Un cer şetor, morm ăihan gi
ul. Pe ujmăt ae
t
nebun, di n câ t
e amauzi t
. Chi ar şiaşa , ar u ptea j u
ange al Pal
at ca să
primea scăMi la Reg i
nei, chiar şiî n ni şt
e vrem uriaşade g r
ele.În zilele d e
sărbătoare,Regi na î mpart e banii cumâi ni l
e ei, şit uturor il se nî
găduie săfie
acolo.Î n Caem lyn , nimen i nu ar e de ce ă s cer
şească. Ni
cimăcar un om urmări t
de ege
l unpoa te fiarest at,î n timp ce ri pmeşte Mi la Reginei.
— Să fie o I scoad ă a Cel ui Întunecat?î ntr
eb ă Ran df ără nicio t ragere de
i
nimă.„ Iscoadel
e n e ştiu numel e…”
— Băi ete,darnumai l a ast at e gâ ndeşti? Sunt şide ăşt ia pe ai ci, desi
gur,
dar u nmaipen tru că M antii
le Albe auf ăcu t atâat zarvă u-inun mot iv să ezicr
căoraşu le p li
n de ei. Şt
ii ce zvon au mai răsp ândi
t nemern i
cii ăi
a? S„i
luet
e
ciudat
e.” ţÎ
i vi
ne săcrezi? Sil
uete ciudate c
are se streco
arădi n loc în l
oc,în
afara raşu
o l ui
, pe it
mpul nopţ i
i.
Hangiul chi
cot
i
, pân ă ceburtaî ncep
u să -
it remure,darl ui Rand nu-i
veneasărâdă.ŞiHyam Kinchvorbisedespreaşaceva,iaracolofusesel
impede
un Pierit
.
— C efelde siluet
e?

umbră. —Pesem
Ce fnel
e?N u
ch
iarşt
iu sce
Lew Tf
el
h .i
er Si
n luet
Ucie ci
u
gaşu
l-d
dat
eNe.
eamTrol
oci
, careprob
aab
s- i
n
îl
.
t Omu
or
s n l
îtr
-dn
u i
n
trup de ci ncizecide picioare năîlţ
ime.Tu , unul, ce rezi
c c-o - şi
săînch i
puie
oamen ii
, acu m căau apuca t săi nt
re alidei? D ar n-ai de ce să te nîgri
jorezi
,
continuă jupân Gi ll
, privi
ndu-l mai bi ne.Ce a fci
,i eşi
? Ei , ce ăszi
c,eu , unul, n-
am pr ea m ult ch
ef, ni
cimăcar azi, darîn afară d e mine n u cr
ed c-a mairămas
cineva. Darami cult ău?
— Matnu sesi mte preabi ne.Poate mait âr
ziu.
— Mă r og, fie.Dar ai gri jă de ti
ne.Chi ar şiast ăzi
, oa
menii credi
ncioşi
Regineivor fi maipuţ ini la număr ecât
d cei l
alţ
i. Arde-m- ar Lu
mina,dacămi -a
trecut vreodată pri
n capcă va venio asem enea . ziMaibi ne plea
că ripn sp at
e.
Sunt doit rădătoridin ăia, blestemat fie sângele care el curge ri
pn vine,ca re

st
măauc dn
ueosccea
l
al
bint
ă.part
e e ast răzi
i şi-mi su pravegh ează uşa. Pe L umi nă,cr edcăăi a
Rand sco aseca pul pe uşăşipri viî n am bele di recţii
,î nainte săi asă. Un
bărbatcorpol ent,însl ujbal uijupânGi ll
,stăteal acapăt ulal eii
,spri ji
nitîntr-
o
suli
ţă şipri vindu- i pe o amen ii care alerga u pe â lngăel ,f ără săpar ă prea
inter
esat,î nsă an R d ştia cu m st au lucr urile.I ndi vi
dul – La mgw in, pe n ume –
vedeat ot
ulcuochi iacei
apej umăt at
eî nchişişi,î nci udast aturii,seput ea
mişca reped e ca p oisi
că. În pl us,er a co nvi ns că egi Rna Morgase a nî
er
săşi
Lumi na n îtruch i
pată,saucev a asem ănăt o.r Erau vr eo u d
zină cael , răspândi
ţi
în juru l han ului.
Cân d Ran d ajunsel a cap ătul aleii, Lamgw i
n ci ul i urech ea, darnu se
întoarse sp r
e el . Ran dî şidăd u seam a căf usese zi au
t ven ind.
— Ai gri j
ă pe unde o ap uciast ăzi, omul e,î l preve ni Lamgw in, cu n u glas
aspru , care sem ăna cuzgom ot
ul pi et
ricelelor aru ncate n îtr-un vas ed met al
.
Cân dî ncep ecazu
n ri le,ar fi ai m bine p en tru noisă et avem aici
, nu zăcân d cine
şti
e u nde,cuun cu ţi
tî n sp ate.
Ran dt rase cu och iul la bărba tul cel masi v, darnu spu seni mi c.Încercase
mer eusă ascu ndă sab i
a,da r asta n u er a p rima d ată cân d unul di ntre oam eni
i
lui j
upân Gi l
lî l crezu se ri pceput lal upt ă. Lamgw i
n nu se a mi uităl a el. Treaba
lui era să păzeas căhanul , şiast a şif ăcea .
 Ascu
nzân
du-şicevamaibi ne sab i
a,Ran d seal ăt
ură mulţimii
.Î i văzupe
ceidoidespre ca
re pomeni
se ahngiul, urca
ţi pe ni
şte but
oaie ărst
urnate,de
cea
lalt
ă part
e astrăzi
i
, casăpoa tă privipeste c
apetel
e oamenilor
. Din câte ise
păr
ea , cei
doinu-l ob
serva
seră eşin
id de pe a lee.Nu f
ăceau nicio a tină di
n
cred
inţel
e or
l. Nu numai căsăbiil
e e l era
u înfăşu
rate n
î alb, cupangl icaroşie,
dar maipurtau şibander
oel a
l
be p e braţşicoca r
de de aceeaşicu l
oare al
pălărie.

cupân Nu r
ză tecu
rese
oşi mu
şi l
bant de
der cân
oel
le dsau
veni
seî ne
cocardelCaem
el
d yn
a până
ceeaşi să
cul
oa afl
eesem
r că sab
ni i
ficauaînvel
ită
devot
amen tul pen t
ru Regi na Mor gase.Albul sp unea nîsă ca Regina şi legăt
uri
le
eicuAes ed Sai şicuTa r Valon erau de vi nă p entrutoate u lcruri
le care ergmeau
prost
. Pen t
ruvr eme şi pentrur eco
l
te.Poa te ch i
ar şipen truf alsul Dragon.
Ran d nu- şidor easăai bă de-af ace cu asta.Doa r căer a preat ârz
iu. Nu
numaicăf ăcu se ej
da al eger
ea– d i
n întâmpl are,însăsi t
uaţia di n oraşnu mai
î
ngăduia n imănui să răm ână n ep ărt
init
or. Pân ă şi st
răini
i purtau coca rde şi
banderol
esauî şiî
nveleausăbiil
e,iarceicarepurt aualbuleraumainumer oşi
decât cei
lalţ
i. Poate căuni i dintre einu cred eau cuadevă rat î
n t otce se
spunea, dar raue depa rt
e de casă, şipref
er au să gân dească şaa cum f ăceaucei
maimul ţ
i din Caem lyn. Oamen i
i car
e o spri j
ineaupe R egi
nă n u ieşe
au

niciodatăt
To si
u n
şigu
, ri
u,
ziapaentruera
ceea a nu dip
f ăţ
erii
t
ă.ceva,
Celp iar
uţinnueori
nî ap n
au
reni
eşeau
ţă. În del
i
z
uoc.
a aceea ,
oraşu l sărbătoreact o
viri
a L umi niiîmpot rva
i mb Ur ei, căci f
alsu l Dragonurm a
să e fi adus n î oraş, pent
rua fiarăt atRegi neiî naint e de a ornp i sp re
mi azănoapte,căt re Tar Valon.
Despre asta nu vor beani men i. Fi r
eşte,numaif emeile AesSeda i puteau
înfrunta un bărba t careea, av cuad evăr at, Puterea, dar i n i nu voi
men a să
pomen ească e dast
a.Lu mina î nvinsese U mbra,i ar sol daţi
i din Andor uf seseră
în f runteabăt ăli
ei.În ziua resp ecti
vă, numai ast a co nta, iar o t
ate c eel
lal
te
lucru riput eau fi ui t
ate.
„Sau poa te cănu” , segân di Ran d. Mul ţimeaal er
ga, cântând şi
flutur ându-şist eaguri
le,râzâ nd, dar bă rbaţi
i careurt p
au r oşuse i n
ţeau
laolalt
ă, în gru puride zece sau dou ăzeci , şinu avea u cueif emeisa u copii.Î
i
trecupri n capcă erau cel puţin zece ărba
b ţ i care rt pu
au al b pen t
ru unul
singu r care-şideclara devotamen t
ul pen t
ruRegi nă.Î şidori , şinu er a pen tru
prima dat ă, capân za l b
aă săfi f ost maii ef t
ină.„ Dar , oare,j upân Gi l
l m- ar ami
fi aj utatdacă ur ptam alb?”
Mul ţ
imeaer a atâtdenumer oasă, încât oam enii nu av eaucu m sanu se
îmbr âncească. Nicimăca r Man t
ii
le A l
be n u se a mi mi şcau liber
, ca e d obi
cei.
Lăsân du-se nîvoi a mul ţi
mi l
or care -l duceau spre O raşu lI nteri
or, Ran dî şidădu
seam a cănu t oate duşmăn iile erau ţinut e nîf r
âu . Văzuun Cop il alLumi nii
,
care mer geaîmpreună c u al ţ
i doit ovarăşi
,îmbrânci t atât de putern
i
c,î ncât
aproape căzudi n picioar
e.El î şirecapătă cugreu echili
brul şidădu să-l
blest
emeapri gpebărbatulcare-lîmbrâncise,cândapărual t
ul ,car
e-lf
ăcusă
se mpîleti
cească,lovi
ndu- l cu umăru l, drept aţ l
intă. Înaint
e cal ucru
ril
e săse
înrăutăţ
ească, cei
l
alţ
i doi Copi iî ltraseră pe pri
mul pe opart e ast răzi
i, unde se
puteauad ăpost
iîntr-
o a rcadă.S- ar fi zi s cănu l e ven easăcr ea
dă, deşi î
ncă
priveau în jur cuoch ii scăpărători
, cade o bicei
. Mul ţi
meat receape âlngăeide
par
căCi
n
men
u iă
d
oun-
ar
zi
l
eîfi
ob
n servat
ai
nt ni
e,ni mi
menc,
i şi
n-
arpfi
oat
e
î căi
şa
ta
ndrăzn săşi
fer
a a.aşaceva.
că Mai mul
t,
Randî şidăd u seam a căbărba ţii car
e st
ârni
serăi nci dentul purtau cocarde l
be a
l
a păl
ări e.Apr oape otat
ăl umea credeacăMant i
il
e A lbe erau de part
eacelor
care se uneau
op Regi neişisf ătuit
oareiei
, Aes edSai , dar st aa nu maicon t
a.
Oameniif ăceau lucruricarei ci
nnu l e maitrecuseră vr eod at
ă pri
n cap. Ast
ăzi,
î
mbrânceau bărbaţii cumant i
i albe.Mâine,cine şt i
e? oa Pte aveau să ea
d os j o
Regi
nă d e pe r t
on. Bru sc, Randî şidori să vadă p rin pr eaj
ma maimul ţi bărbaţi
careurt p
au r oşu; aşa, îmbrâncit de ceicucoca rde şi banderoe
l al
be al braţ, se
si
mţi dintr
-odatăf oarte singur
.
Mant ii
le Albe îi observarăpri vi
reaaţi
ntit
ă asu pral or şiî ncep
urăşieisă -
l
pri
vească, de parcăr ăspundeauuneipr ovocă
ri
. Astaî lfăcusăse nd îep
ărteze

i
med i
at,l
— ăsâ
ndL
Sus ueu
-
sel pu
, sur
stat de
Leul,L u
n
eu gru
l pA
cel de
lb oam
i en
ese i
ncar
î fe
aţ ă.cântau
Rage .sfiLd
iăt
se
orî năt
al
uar
fă.
ţa
Umbr ei
. Sus L eul, su s,Andor e ct vi
orios.
Drumul pe car ef alsul Dragonve aa săi ntre în Caem l
yner a bi ne cu noscut
de oţi
t . Străzi
le era u păzi te de şi rurides e de G ărzi ale Regineişide s uliţ
aşicu
mant iiroşii
, dar oa men i
i se nghî esuiau umăr l a umăr î n spatele orl, ch i
ar şil a
f
er est
re şi pe a cop eri
şu ri. Rand păt ru nse nîOraşu lI nterior
,î ncercân d săse
aprop i
e d e Palat. Aveaedgân d să nî cerce să-l vadă pe L ogai
n ch i
ar cân d er a
adus n îf aţ
a R eginei. Să va dă şiun f al
s D ragon… şio R egi
nă er a cev ala ca re
nicinu vi sasee pcân d era a casă.
OraşulI nteriorera con st
ruit pe dea lurişio mar e parte di n ceea ce
zi
di seră Ogi
erii erancă îî n picioare.Î n timp ce răzistl e din Oraşu l Nou se
î
ndrep tau în t oate d i
recţiil
e,f ărăni ciun pl an, ai ciel e urm au l inii
le d eal
urilor
,
caşicu m f ăceau part e d in pei saj
. La fieca re p antă sa u cot al străzil
or et
î
nt âmpinau pri velişt
i noi şiui mi t
oare.Par curivă zute di n di f
erite ungh i
uri,
chiar şi de d easu pra, cual eil
e şi mon umen tele or
l car e alcătuiau mod el
e
plăcute ochiului, deşi fără prea m ultă verdeaţă. Tu rn
urica re ap ăreau di ntr
-
odată, ziduriaco perit
e cumoza ic care sclipeau î n so are,î ntr-
o s ut ă de cu l
ori.
Pant e di
n vâ rufl că rora se zăreaî ntregul oraş şi ch
iar şi câmpi i
le şi pădurile de
dincolo de el. Una pest e alt
a,ar fif ost cev
a mi nunat , dacămul ţimea u nl -ar fi
î
ngh i
on t
it,f ăcâ
ndu- l săse r g
ăbeascăî nainte săpoa t
ă ved eat ot
ul
.I ar din
pri
cina st răzi
l
or cu rbate,era cunep utinţă săob serve er ce
aîn faţ
ă.
Bru sc,Rand set rezitârât pe după un col ţ şidăd u cu ochii de Pal
at.
Chiar dacăurm au l i
nii
le vechi al
e i ţ
nut ul
ui, st
răzi
l
e u fseserăast
felco nst
rui
te
î
ncâ t săur ce nîsp i
ral
ă către acel… că tre acell
ocdesp ri
ns parcădin poveşti
le
Men est
relil
or, cu turn uri
le sa
le a l
be,cu pol
ele auri
i şidec oraţi
unil
e compl i
cat
e
di
n pi atră, cust eagu lrega
tului care flut ura pest
e ot,t o capodop
eră r ca
e
î
n
acu
rt
i n,
stunan
şi toa
ute cel
o si el
mpal
lt
ăecl
p
ri
ă dvel
i işt
re,i
. Părea
ca toat al
e ceima
dl
el egrab
te. ă o scu lptură a unui mare
Dintr-o ochire,Ran d ob servăcănu semaiput eaap ropia.Ni mănui nu-i
er
a n îgăduit să n viă prea p aroa
pe d e Pal
at. Oamen ii di
n Gard ă stăteauînşi
raţi
pe zece râ nduri, de-oart pe şi de a l
ta a porţ il
or. Pe ziduril
e a lbe,în balcoanel
e
î
nalte sau î n vâ rufl t
urnurilor stăteau alţii
,f oarte drepţi
, cu arcu ril
e perf
ect
aranjat
e al piept, peste armur ă.Şi eipăreau despri
nşidi n basm e,păreau un
soi de gardă d e on oare,dar ul i Ran dî it recupri n capcă u n ast
a erai sim
unea
l
or acolo.Mul ţ
imea zgom otoasă ca r
e u mplea r st
ăzi
le era aproa pe nîî nt
regi
me
f
orm ată din bărba ţi cu să bii
le nîvel
ite nî alb, cu banderol e a l
be a l braţşi
cocarde albe al păl ări
e.Numai i cişico lo s e mai ved eau şipet e roşi
i
. Gărzil
e cu
unif
orm e orşii păreauun ob stacol preafirav nîf aţ
a mări i de a lb.

fol Ren
osească un
deţând
n
îălsă
ţ
i semai
mea sa ap
. Nu rop
erai
enevoi
deePalat, cău
să set
ăeu
fl anîl
n poc
ri
mudelu nde
rân pu
d ca tea să
săpoase
tă
vedeat otul.Mul ţ
imeaseagi tafărăîncetare,oameni iseî mbr ânceaucasă
ajungăî n f aţă sa u se grăb eau că t
re ocu
l rile ca r
e i lse ă p
reau mai ava ntajoase.
În urm a unei a di ntre acest
e mi şcări, se rezi
t că m aiaveaumai n t reioa men iî n
faţă, până l a strada răm asăl i
beră, şit oţi cei de d inainte era u mai scu nzicael ,
inclusiv su l
iţaşii. De afpt, era unul dintre cei mai î nalţi de a co lo. Lumeaî l
îngh esuia di n ambel e părţi. Cu t oţ
ii erau pli
ni de su doa r
e.Ceidi n sp atele uli
începu ră să om bbăn e că unve deauni mi c şi încercară să se tr
ecoar
s e pe
alături. Rand î nsănu se ă d
du l ao p art
e,cise i pl
i strâns d e cei aflaţi de opart e
şide al ta.Era mul ţumit. Cân d ap ărea alsufl Dragon, avea să e n î
fi
deajuns d e
ap roape p en t
rua- i vedea şi chi
pul.
De cea lalt
ă parte a st răzii
, mul ţ
imeaca re seî nt i
ndeaî n os,j până l a
porţil
e O raşului Nou , se nîfioră;după u n colţ, un gru p de oa men i se r ăgea
t î
n
spate,casăperm i
tăt r
ecerea. Nu era vorb aî nsăde M ant i
ile A lbe,cide cut otul
altceva. Oamen i
i se grăb eau săse ea d l a opart e,cupri vi
riui mite ca re se
presch imbau î n st râmbăturide d ezgust
.Î ngh esuindu-se, î
şiî nt orceau privi
rile,
deşi continuau săt ragăcucoa da och i
ului l a ceea ce r ecea
t pe â l
ngă . ei
Şi alţ i ochiî n afară de ai l ui observa seră tulburarea . Aştep tând cu
ner ăbdare ven irea uli Logain, dar eavâ
n nd ni mi c altcevae d ăcu
f t , oa men i
i se
grăb eausăcom enteze ce oriulcrui eşi
t din com un. Auzit otf elul de p ăreri –
veneaof emeieAesSedai,sauLogai nînsuşisau… răzbăturăchiarşiniştevorbe
mai grosolane care-ifăcu ră pe b ărbaţi să zbu
i cnească î
n râs şi pe em
f eisă
pufnea scădispreţ
uitor
.
Celcare stârni
set oat
ăt ulburarea sestrecură prin mul ţi
me,apr opii
ndu-
se e d margineast răzi
i. Cu t oţ
ii păreau foa
rte grăbiţi să-llase să se u dcăunde
voia,chiardacăastaînsemnasăpi ardăunl ocdincaresevedeabi ne,când
mul ţi
mea sedua na din nou , după r t
ecerealui.Î n cele din urmă,ch i
ar nîfaţa
l
u
îii
mp Rann
ngâ dd
,ud
-ar
i pedesucea
li
ţal
al
şit
ăcu
i part
ent
ma a
ist
i r
răzi
oşi
ii
,camu
relţ
imea
sechd
nă
i ud
iuunsă
a ăva
-
ilăţi
nî
n
ă sp
naţ
î i
lul
oc.liber,
Si
luet
a cocârj at
ă care păşi cugr euî n st radă aducea ai m mult cuo gr ămad ă d e
zdr
enţe mi zerabi
le decât cuun om. Ran d au zişoapt
e d ezgustate p est
e ott
î
mprejuru llui.
Zdrenţărosul seop ripe cealalt
ă part e a străzi
i. Gl ugasa , ruptă şiplină
de noroi întări
t, se ră suciîn toat
e p ărţile,de parcăra fi căut at sau ar fi ascu lt
at
ceva.Pe n ea şt
eptat
e,omul scoa se n u strigateart
nicul
at şiî ntinse o mână
murdară, ca ogh eară, arăt
ând drept spre Rand. Pe d at
ă,elî ncepu să se ârâi
te
î
n josu l st
răzii caun gâ ndac.
„Cerşetoru
l.” Ghinionul f
ăcusecaomul să- l gă
sească t
ocm aiatuncişi , fie
că er
a sa u nu I scoadă aCel ui Î
nt unecat, Rand se mţ sii di
ntr-odată sigur că u n

voi
mu ar
dsă-lî
ară.ntâl
Maineas
pc
ră.Î
esusisimţ
de ea ş
oriipri
ce, v
ni
urea aa
voiţint
it
caaamu
s
oupr
la l
ul
i
să-,cat
î
n u
âlnşuvoidt
nească e apă
ocm aiîn locul
acela, încon jurat de a t
âtal ume ga ta de o ri
ce ct a de vi ol
en ţă. Glasu ri
l
e care
hoh otiser
ă până a tunciî ncep ură să-l bl esteme,cân dî şicr oidru m î napoi
,
îndep ărtându- sede st radă.
Iuţi pasu l, ştiind cămasade oa men i prin m ij
locul căror at rebuia săse
strecoare sa u să -şif acăl occucoa tele avea să se ead de b unăvo ie alo p art
e nî
faţa cerşetoru lui. Chi nuindu- se ă s
-şif acădru m, se l ă
cti
nă pe p ici
oa re şi
ap roape căz u cân d, î n cel e din urmă,scapă din aglomerai ţ
e.Dân d di n mâini ca
să-şipăst reze i lech
ibru l,o u lă laf ugă . Oamen iiîl arătau cudeget ul. Era
singu rul ca r
e n u se nî gh esuiaîn di recţia op usă, şimai şif ugea. Stri
gatel
e
mul ţi
mi iî l urm ăreau . Man t
ia ise ă ddu l a opart e,l ăsân d să i se vad ă sabi
a
înveli
tă cupânză oşi re.Cân dî şidăd u seam a de asta, o u lă şi mair eped
e a l
fugă. Un part i
zande- alRegi nei
, singu r,f ugi
nd de u ndeva , put ea â st
rnio
întreagăcea tă cucoca rde a lbe săse aidupă el , chiar şi î
n acea zide
sărbăt oare.Fugiat ât câ tî i permiteau pi cioarele sal
e u lngi. Numai câ nd
strigatel
e răm aserăul t
mî n urm ăî şiî ngădui săse sp rij
ine d e un zid, gâf
âind.
Nu şt i
a unde seaflă, cinumaicănu eşi i seî ncădi n O raşu lInteri
or
. Nu-şi
mai ami nteacât e st răzicu rbate străbăt use. Gat a săo a i din nou l af ugă, se iut
ă
îndărăt de u nde ven ise. Pe stradă era o ngusi
ră persoană car e se i şca,
m o
femeie ca re mer gea linişt
ită, ducân du- şicoşu l de cu mpărăt uri. Aproa pe oti
ţ
cei
lalţ
i oameni di
n oraş se unaseră
ad -lsă
vadă p e al
fsu l Dragon.„Nu se oa
pte
să m ă fiurmări t. Tr
ebuie să-
lfi lăsatîn urmă.”
Cer
şet
orul nu avea de gân
d săr enunţe;era si
gu r de asta,deşinu şt
ia de
ce. Pesemne că l usi
eta zdr
enţăroa
să şi
îcroai chi
ar u at
ncidru m prin mulţ
ime,
căutând, i
ar acă
d Ran d se u dceaînap
oisă-l vadă pe Loga i
n, ri
sca să-
l
î
ntâlnea scădi
n nou . O cli
pă îitr
ecuprin mi nt
e săse nî toar
căl a
Binecuvântar
ea egi
R nei, dar er
a convi
ns că unva m aiave a ocazi
a să vad
ăo
R
l
aegi
şin
t
ată,
e şisăn
pădăj
ermd
iu
ăi
t aunsă un ai
bă
ui cerşet
or nici
cocâoca
rjat
,zia
fiedeela vedea
şi Isco u
adna
ă f
alsel
C uD
r
iago
Î nn
t
u.neca
Părea
t, o
să-
lf acăsă sescu andă.
Priviîn u jr
, gân dindu-sel a ceavea de făcu t
. După cu m er a con struit
Oraşul Interi
or, clădiri
le erauj oase, cu sp aţiiîntre e, elpen t
rucaun că l
ător
care t
ăte
sa nî t
r-un l oc n a
ume să oa p
tă a dmira p ri
veli
ştea şaa cu m t rebuie.
Negreşi
t ex i
stau co lţ
uridi n care u p
teapri vit recer
eaal aiul
ui cu f alsu l Dragon .
Chiar dacă - n
o put ea vedea pe R egină,îi rămân ea ogai
L n. Hot ărân du- se bru sc,
pl
ecă ai m dep arte.
Într
-un cea s gă simai mul te astfelde l oc
uri, dar fieca re dint re ele era deja
pl
in och i cuoa men i care seer e
fau de n îghesuiala d e p e st
răzi. Peste ott er au
numaicoca rde şi banderoel al
be.Roşu , deloc. Gân dindu- se ce ar ârn fiitstî
ntr-

u nj
griăa.st
felde oc l ved ereabi sa
eisa le,se uf ri
şăr epede mai dep arte,cumul tă
Di n O raşu l Nou se auziră ţipete şisu netde t râmbi ţ
e,î nsoţite de răpăitul
solemn al t obelor. Loga i
n şiescort al ui er au dej aî n Caem lyn,î ndr ep
tându-se
sp r
e P alat.
Dezam ăgit, Rand răt ăcipe st răzi l
e aproa pe pust ii
, sp erând sămai
găsea scă o cale d e a -l vedeape L oga in. Privirile iîcăzu ră pe opant ă,unde n u se
con struise i n
mic şi care se înalţ
ă dea su pra st răzii pe ca re mer gea.Î ntr-
o
primăvară i şn
ob
uită, pan ta a rfi f ost plină d e fl ori şide arbi ă,dar acu m era
maron i
e p ână n î vârf , unde seed v
ea n u zidî nalt
, dincol o d e care n u se a mi
iţeau decâ t vâ rufril
e co pacilor.
Acea st
ă part e a st răzii nu fuses e dest i
nat ă vreu neipri veli
şti
impr esi
on ante,î nsădr ep tîn f aţal ui , pe d easu pra acop erişuril
or, se ved eau
câ t
evadi ntre utrn uleţel
e P alatului,î n vâ rufl că rora sti
ndar dul Leu lui Alb
flut ura n î vân t
. Nu er a ch iar gusirî ncot r
o d ucea ra st
da, după cecol oeadea lul
şise i er
pdeadi n ved ere,dar se gâ ndi di ntr-
od atăl a zidul de d ea supra.
Tobele şit râmbi ţ
ele seapr opiau, st rigătele deven ind mai put ernice.
Înfrigurat, se ca ţărăepp ant ă. Nu er a dest inat ă pen truaşaceva, dar anRd î şi
înfipse ă cl
câiele nîf runzele moa rt
e ş i se gă aţ ă de u tfişu ri
le d esf
runzite.Gâf âi
nd
şide n erăbdare,şidi n ca uzaef ort
ul ui , elaj unse, în cel e d in urm ă, la zi
d.
Acestaseridicadeasupral ui ,depăşindu-lînînălţ
imecam dedouăori .
Văzduhultremuradi npri cinat obelorşirăsunadecânt ecult râmbiţel
or.
Zidul nu u fsese preaat ent finisat
,i ar blocuril
e uri aşede piat
ră se
potrvea
i u at ât de b ine n îcât mar gini
le erau aproape n ivi
zibi
le,aspre cao
st
âncă . Rand rânj i
. Stânci le de d i
ncolo de D ea
luril
e N i
sipoa
se erau mai î
nal
te,
şipână şiPerri n secă ţărase p e ele.Mâi ni
le uli că utară rop
pt el
e,î
ncăl
ţări
l
e uli
găsri
ă scob i
turi
. Tob el
e d uduiau, de p arcăs- ar fil uat laî ntrecere elcu
. Refuză
să
l
aP l
eal
ata
lse
. Î
n gsăî
ran
bvi
angă
u,
li,fă
pgă
i d
atui
ra nd
iuî-
şi
j
u isă
l mâaj
inu
i
ln
egăiî
ş nge
nvâ
ur
nchfîn
i
iai
,npt
en ca
ri pael
e
ntal
onsă
,sos
i daea
r,sî
că
n
cel
e d in urm ă, aj unse cu braţ ele sus şi se ratse ri
tumf ător nîvâ r.f
Iute cavâ nt ul
, ser ăsu ci
, pen tru a seaşeza pe zi dul plat şiî ngust.
Cren gi
le rufnzoa se l e
a unui cop ac u ri
aş sent i
î
ndeau pest e creştet
ul lui, dar
nicinu- i păsa . Aveaî n faţ ă ni şt
e a coperişuride i ţ
glă, dar ac est
eanu- l
î
mpi edicausă vad ă cu m treb uie.Se ap l
ecă umai
n puţ i
n, şizăr i poarta
Palatului, Gărz i
le a dunate a colo şi mulţimeaî n aşteptare.Î n aştept
are.
Strigăt
ele o amen ilor ufseseră nî ăbuşite de rop otul t
obelor şi al trâmbiţ
elor
, dar
eiî ncăaşt eptau. Rand rânj i.„ Am câ şit
gat.
”
Tocm aicâ nd seaşeză mai bi ne,pri mele rândurial e alai
ului trecură de
ult
imul cot, aj ungâ nd la Pal at. Primii erau tr
âmbi ţ
aşii,î nşiraţ
i pe douăsp rezece

rân
carduri
e ,rbu
să ămp
t lândzb
orea văzd
âindau.
huÎl cu
n urm cân
at ă
lri
or l
e ven
or
l uri
ea t
u
t mf
ob ăt
oşao
ria
r
i
,e,
t o aa
ot d
tevărat
ât deamu a
fl
ţn
if
.ară
Apoi
sti
ndar dele d in Caeml yn, cul ei
i al bi pe on f d roşu , purtate de b ărbaţ i calare,
urm aţi de so l
daţii din ora ş,şi r d upă şi r d e că lăreţi
, cuarm urile b ine u lstruit
e şi
scli
pi toare,cul ăncile i ţ
nut e cumândri e a l u măr , cupanaşel e stacoj ii flut urând
în vâ nt. Erauflanca ţi de su liţaşişiarca şiî nşi raţi pe rtei rânduri, ca re
cont inuau săî nainteze şi după ce că l
ăreţiiî ncep ură săt reacăpri nt re G ărzil
e
care- i aşteptau, intrân d pe p orţile P alatului.
După ceul timul ped est
raşt r
ecude cot , ap ăruo căru ţă mare, trasăde
şaisp rezecei ,ca
î
nşiraţi câ te p atru .Î n mi j
locu l eise fl a
a o cu şcămar e cubar e
de fi er,i ar nîfiecareţcol şedea u cât e d ou ăf emei , pri
vi
nd cu şca at ât de at
en t de
parcă l aiul şimul ţimeani cin- ar fiexi stat. Rand er a con vi
ns căer au Aes
Sed ai.Î ntre că ruţă şiped estraşi, pe a mbel e p ărţi, căl
ăreau vreodoi sp rezece
Străjeri, cumant i
il
e fl uturând de- ţil uau och ii
. Femei l
e n u priveau î nsp re
mul ţime,dar St răjerii o cercet au de p arcă i eerau singurii care st ătea u de p ază.
Cu oatt e acest ea , privi
rilel ui Rand seî ndr eptară pe dat ă sp re bărbat ul
din căru ţă,şir ămaseră ţinti
at
e sp re el . Nu er a nîdeajuns d e ap roa pe p entrua
vedeachi pull uiLogain,aşacum i nt enţionase,darbruscsegândicădi st
anţ al a
care seăsea g aer n
umaibună.Fal su l Dragon era un băr batî nalt
, cupăru llung
şinegru care se on dula, că zân du- i pe u meriil aţi
. Se i ţ
neaf oa rte d r ept,
sprijinindu- se e d bare l
e d e deasu pra cap ului, pen tru a nu căd eadi n pri cina
î
naint
ării cl
ătinat
e acă ruţei
. Veştmintel
e sa le păreau obi
şn uit
e,o mant i
e,un
surt
uc şi o perech
e de pantaloni car
e n -
ar fii eşi
tîn eviden ţ
ăî n nicio aşezare
de erm
f ieri. Dar hci
pul î
n ca re el purta, şiî ntrea
gal ui ati
tudine erau demne de
un rege. S-ar fi s zicănicinu eranch îis nîtr
-o cuşcă. Se i ţ
neaf oart
e drept
, cu
capul sus,şipri ve
a pe deasupra mul ţi
mi i de parcă ceas
a t a se adunaseen ptru
a-
i aduce om agii
. Oamenii asupra căroraî i cădeapri vi
reat ăceau, uit
ându-se al
elcut eamă şicuven eraiţe.Când och iil ui Logain t
receau de ei
,î ncepeausă
ţ
di
pr
a e ast
cuaşi
numa
-li
afmu
ect
al
tăcu
forţ
nă,
i
mipcarcă
pe pen
b t
ărbru
atula-şi răscu
care u-mp
n ăra
şi sch
i ăcer
mb t ea
a nicideo d
in
cl
ia
păi
nte,
poziţi
a,i mpunân dt ăcere ori
unde se i tu
a.Cân d căru ţa pătru nse e p p orţ
i
le
Palatului, else nt î
oarse enptrua maiaru nca o ri p
vire spre mul ţ
imea d aunată.
Se a uziun ur letfără cuvinte,de p arcăoa meni i ar fif oststrăbătuţi de u n val de
ură săl bati
căşide e tamă,i ar ogaLin î şidădu cap ul pe sp ate şi râse,cân d
Palatul îlî nghi
ţi.
În urm a căru ţ
eiven eau şi al
t
et rupe,cu t i
s
ndard e care-irep rezen
tau pe
cei care-lî nfru
ntaseră şi
-
lî nvi nseseră pe aflsul Drag on. Albinele aurii din Ill
ian,
cele rteiLuni Al be d in Tear, Soa rel
e alr ăsărtidi n Cai rhi
enşimul te,mul te
altel
e,nea murişiora şe, bărb aţi de seamă cu pr opriile surl
e şi t
ob e care să le
stri
ge m ăr
ei ţ
a.Dar ni mic n u se com para cuLo gain.

cuşcă.Ran
„Adf secu
ost ap l
ecă
ad mait
evărat ar
î en,
nvi pen
s, ntr
uu P
? a-
el mai
L
umi nve
dea
ă, căo dat
doa răn-p
ae
rb fiăr
fbat
ostul
î
ntdi
r
-n
o
cuşcă acăd nu er a nîvins.”
Pierz
ându-şiech il
ibrul, alunecăşiseapucăde zi d, prop t
indu- sepen t
ru
a-şigăsi o p ozi
ţie ceva aimsigură.Acu m că ogaLi n disp ăru se, î
şidăd u seam a
căpal mele lîar deau, î n locurile nî ca re se uli
se
j e d p i
at ră.Cu t oate acestea, nu
puteascap ă de a mi nti
reaaceea . Cuşca şifemei l
e Aes ed Sai . Loga i
n, neînfrânt.
În ciuda cuşti
i, bărb atul pe ca re-l văzuse u n eranf rân
î t . Se n îfioră şi
-şif recăde
coapse a p
lmele care-lî nţepau .
— Darde ce- l vegh eauem f
eil
e AesSed ai? seînt reb ă cuvoce tare.
— Ca sănu poa tă atingeAdevăr atul Izvo,
r prostule.
Rand se răsu ci, casă se uit
eî n sus,î n d i
recţi
a di n ca r
e ven ea ocev a et
fei
,
şi
, dintr
-odată, căzu din locu l nesigur nî care ea şed
. Nu mai avut i
mp decât să-
şidea seam a căse prăb uşea ep spa te,cân d se ovi
l l a ca p şise cu fundă n î
beznă,urmăritdeLogai n,car erâdeaî nhohot e.
CAPITO LUL 40
Ochiul sest rânge.
I sepăre a căst ăt
eal a masăcu Loga i
n şi cu o Mri
aine.Femei a AesSed aişi
f
alsul Dragonşed eaupri vi
ndu- lî n tăcere,caşicu m ni ciunul di n einu şt i
a de
exi
stenţa cel
uilal
t. Bru sc, Rand î şidădu sea ma căpereţ iiî ncăperii se nceţ
î oşa u
şideven eau cenuşii.Î l cuprinse osen zaţi
e d e panică. Tot ul dispăr ea
,
tulburându-se. Când privii arăşispre masă, Moi
rai
ne şiLogai
n nu maier au
acolo,însă ,în l ocullor, apăru se a’
Bal
zam on
. Tottru
pul l
ui Rand vibră, gânduri
înfiorătoar
e ă rsu nându-iîn mi nte.Apoi, răsu
net
ul se ra
tnsf
ormă nî bubuitul
sângelui în urech i
.
Tresă
rind, seri dicăşi , pe dată, sco
aseun geamăt şi
-
şil uă capul în
mâi ni
, clăti
nân du-se. Î
l dur eat otcraniul
. Cu mâna st
ângă,dădu de oporţ iune
li
picioasădi n cau za sângelui. Şed
eape p ământ
, pe arb
i a verde.Asta-ltulbur ă
vag,n
se dîa
t
irer
ndăapl
area
lame
oc,pţi
t
â,ă
ntotulî
ce not
j
u
tur
lse
seclăti
na,
erm
t inş
ai.
elnuseput eagândidecâtsă
„
Zidul. Glasu lfetei!
”
Propt
indu- secuo mân ă de pămân t
, priviî ncet î
mprejur. Tr
ebuia săse
mişte cugri jă; dacăî ncerca ă-şi
smi şt
e ca pul preabru sc,totul î
ncepeai arăşisă
se nîvârtă cuel . Se a fla într-o gradi na sauî ntr
-un parc. O al ee cu dale şerp
uia
print
r e nişt
e u tfişuriî n floare, chiar î n apr opi
erea ui
.lAlăturide a ceasta se fla
a
o b ăncuţă d e p i
atră, adăpostită su b un mi c pavi
lionacoperit cupl ante
căţărătoare,pen trua fif eri
tă d e a rzel
e so arel
ui. Căzuse i n
dcolo de zi
d. „Dar
fata?”
Se întoarse şigă sişico pacu l
, care seafla ch iar î
n sp atel
el ui, şio văzu şi
pe ea ,t ocmai co borând di ntr
e cren gi. Aj
unse os j şise nt î
oa rse cu f
aţal a el,iar

R
alan
badst cl
ruip
îi şi
nchi gem
s, ub
cu di
l
annănoua
l.ăFat
b pa m
e avea
arginiep
, aumer
că ri
eioglm
uan
gă ti
e
îi au
şoară,
târnal di
a nspcat
at i
f
e,ea
până
la mi jloc, având î n vârf un măn unch i de cl opoţeide argi nt carei ncăi
cl au cân d
mergea . O di ademă de a rgi
nt î iţ ineapl et
ele u lngi , roşii aurii
,î n ur echi avea
cercei micu ţ
i de a rgi
nt ,i ar a l gâ t, un co lier i n
d za le mari ,t ot ed a rgint, şipi et
re
verzidespr ecar eRandcr edeacăerausmar alde.Rochi aeial bastrudeschi sse
mur dărise u pţi
n de scoarţ a cop acu lui în car e se r case,
u dar a erd i
n măt ase,
brodat ăcumodel efoartecompl icate,iarpepoal e,împodobi tăcudungicr em.
Mi j
locu lî i erari n
ps cuo c ingătoar e d i
n fir e d e a rgint,i ar de su b poal a roch iei
se ved eau vâ rufri
le co nduri l
or e d ca tif
eape ca re-i ave aî n pi cioare.
Ran d nu maivăz usepân ă at uncidecât dou ăf emeiî mbrăcat e astfel,
Moi raine şi I
scoa da Cel ui Î ntunecat care ncer
îcase să-i omoa re pe el şipe Mat .
Nicinu- itrecea prin ca p cine s- ar fi put ut gâ ndi săse r uce nîcop acicuast f
el
de v eştminte,dar ra e con vins căr ebu
ti a sa efi ci neva cudar e de ân mă.Mod ul
în ca re a ftaî l privea îiî ntărico nvingerea asta. Nu păr eacâ tuşide p uţin
tulbur ată căî n grad ina eini meri se n u străin. Era at ât de si gură pe ea ,î ncâtî l
făcea să se gân dească a N lyn aeve au sla Moi rai ne.
Câtdesp re el, er a at âtde î ngri j
orat,î nt rebân du-sedacănu cu mva
intrase nîvr eoî ncurcă tură, dacăf at a ar fif ostn î st
are săch eme G ărzil
e,ch i
ar
şiî nt r
-o zi î
n ca re oa men i
i av eau cu t otul alte u lcru ripe ca p, î ncâtî iluă câ teva
momen te să vad ă di ncolo d e ve şt
mi nt el
e b oga t
e şi de n îfăţi
şarea mân dră,ad ică
să-şideaseam a şicareau er
adevăratel
e ei trăsăt
uri. Era camcudoisaut rei
ani mai t
ânără decât el
, dest
ul de nîalt
ă p entruo a ftă şi f
oart
e ru
fmoa să; chipul
eiera un oval perf
ect,încadrat de cârl
ionţ
ii roşcaţ
i, aveabuzele pl
ine şi roşi
i,i ar
ochii
,incred
i
bil de albaşt
ri
. Şi la chi
p, şil a statură, şilat rup era cu totul
dif
eri
tă de Egwene,dar alf elde rufmoa să. Simţi un fior e d vi
novă
ţie,dar şi
î
spuse că apt
f
ul că nîcer
ca săege n ecve dea - n
o putea u aj
t
a pe Egw en
e să
aj
ungă m airepede n Cîaeml
yn .

scoa ăDi
rţ nzân
că od
c p
acase
l au
păm zituşi
ân n ug
znombo
ăitde cr
at en
car
e gi
,orî
i
arcu
cob Ran dşu
u văzu
ri
nţăcât
înevaat
spbe
ucăţ
eli fd
eteie
.
Era cuun capmaiî nalt decât ea, şipuţ in maimare ca vârst
ă,dar du pă ch ip şi
după cu l
oarea ăru
p l
ui se vedea că er
au rude a propi
ate.Surtucu l şiman tial ui
erau un amest ec edorşu , al
b şiau riu, cubr oderi
i şibrocarturi
, părând şimai
î
mpod obit
e decât ale ei
, mai ales en ptruni şte veşt
minte bărbăteşt
i.Îngri
jorarea
l
ui Ran d spori
. Numai într-o zi de sărbătoare un bărbatob işnuit s-ar fi
î
mbr ăcat cuaşacev a,şini ci
odată cuat âat pompă.Parcu lî n care ajunseseu n
era publi
c.Dar oa pte căGărz il
e er au mul t preaocu pate p
entru a- şibate cap ul
cu unii pri
nşipe p rop
riet
ăţi
le altora.
Băiat
ul seui t
ăl a Ran d pest e umăru l sur
orii sal
e,pipăindu-şipumnal ul
de al brâu. Părea maidegr abă un t ic nervos,decât gândul că r afi put ut ave a

n
peevoi
e
ned
si ecaa
rm
şiăf
.atTot
a,u şi
şi,amâ
nund era
oiî i
lmp
lri
pedeuce-
vea i
det recea
arcăp
p rin ca
era p
t
o
a.i
nE
ăracal
a
ref el
r
t d
ebe
ua si
i gur
desluşită. În modci udat , i se ă preacăf at a, cel puţin, îl cercet
a di n cap până-n
pici
oa re,de a lî ncălţ
ăripână l a mant i
e.
— El ayn e,dacăau de mama,o s- o păţ i
m rău de tot
, zisedi ntr-od
ată
băiatul.Ne-aporunci tsărămânem î ncameră,dart u,nimi c.Trebuiatusă- l
vezipeLogai n.Acum vezice- am păţ i
t.
— Ta ci, Gaw yn.
Fata er al impedemait ân ără,darvor beacaşicu m nu ar fi avu t nicio
îndoială căelavea să-i deaascu l
tar
e.Băi at ul se r st
âmbă,de p arcă ar fivru t să
maisp ună ceva, dar, sp re mi rarea uli Ran d, nu zi se i mi
n c.
— S- aî ntâmpl atcev a?î ntrebăeabrusc.
Trecură cât eva clipe pân ă cân d Randî şidăd u seam a căl ui i sead resa.În
cele d i
n urm ă, se d ri
i
căî n pi ci
oare.
— N -am păţ i
t nimi c.Doar ca…
Se bâl bâi şiî ll ăsa ră pi ci
oa rel
e.Se l ăsăgreu ap lământ . I seî nvârea
t
capul.
— Pl eci medi at. Mă caţ ărpezi d şi… murmură el .
Dăd u să seri dicedi n nou , dareaî i pusemân a pe umăr , sil
indu-l să
rămân ă os.
j Era a şa e d am eiţ
t,î ncât uşoaraăsa apr
e se doved iî ndeajuns
pen t
rua- lf ace său n se i m
şte d in loc.
 — Chiareşt i rănit.
Cu mi
şcări graţioase,fataî ngen
unchel ângăel. Deget
el
e eidăd ură uşor l
a
o p
art
e parul năcl
ăi t de sânge e d p
e partea âst
ngă acap ul
ui lui.
— Pesemne căt e-
ailovit de o cr
eangă, î
n cădere.Fii bucu roscănu i ţ-
ai
ru
pt cevaşicăţ i
-ai sp artdoar capul. Eşt
if oa
rte p
ricep
ut la că ţărat
, unul dintr
e
ceimaipri
cepuţi pe ca re -
iam văzu t vr
eodat
ă, dar un preaeşt i bun la căzături
.
— O să t
e murdăreş ti de sânge,spuseel ,fer
i
ndu-se.

bine. Ea îi dăd
u cap ul pe sp ate cu nu ge sthotărât, casă-l poată vedea mai
— Nu t e mişca.
Nu-i vor
beacu sp arime,dar ,încăo dat ă, din glasi segh i
cea căse
aştep
ta săi se ea d ascultare.
— Slavă Luminii
, nu ar aătf oart
e rău .
Î
ncepu săscoa tă dintr-un buzunar al mant i
eif el
uri
te st
icluţ
e şipungu ţ
e
de h ârt
i
e şi,în cele din urm ă,un su l de b andaj
e.
Rand rămasecu och ii holbaţilat oatel ucruri
le acel
ea. S-ar fi aştept
at să
vadăasemenealucrurilaoMeşt ereasă,nulacinevaî mbrăcataşacum eraea.
Observă şi căpătî
ase eget
d ele d e sânge, dar asta n u părea s-o deranj
eze.
— Dă- mi burduful t
ău u c apă,Gaw yn, spuseea. Tr
ebuie să-i spălrana.

l
ăsăpe Băiatu
vi
n el îşi
a
l
ătud es
ri f
ăe
dcuR ano
dp
,l
oscă
cuma erd
pi
e el
ue ri
şu dn
eţălacu
, cingă
br t
o
aa
ţre
ele şisp
rii
j-
ioi
n î
t
ent i
n
pese, apoi se
genunchi. El ayne şiî văzu de rteab ă,părân df oa rt
e sigu ră pe ea . Ran d ni cinu
cl
ipi când si mţ iî nţepăturile a peireci cu ca re ea îi curăţa et tăi
ura, deş i Elayne iî
ţi
nu cap ul cuo mân a,ca şi cum se aşt epta să- l vadăf erindu- se, şisăfie n evoi
e
să-l doj
en ească . După a ceea îl unse cu o a lifie d intr-
un borcăn aş,ca re i îalină
durerea, apr oape a lf elde e rped e cal eacu ri
le u li Nyn aeve.
Gaw yn iîzâm beaî n i t
mp cef ataî i oblojearana, un zâm betl inişti
tor, caşi
cum şiels- ar fi aşt eptat caRand săse er f
ea scă, şipoa t
e ch iar s- o a il af ugă.
— Dă mer eu estp e pi sicivaga boande şipăsări cu aripilef rânte.Tu eş t
i
primul om pe ca re avu at prilej
ul să -lî ngrijească. Nu t e simţ ij ignit, adaugăel
dupăo sc urt ă p auză.N- am vr ut să p sun că ai fi şi tu vag ab on d.
Nu er a o scu ză, cipur şisi mplu o con st aatre.
— Nu f ace nimic,morm ăiRan d, înţepa t, darcei doisepurt au nî
conti
nuareucelca şi cu m ar fiost f un cal nărăvaş.
— Chi arşt ie cef ace, con tinuă Gaw yn.A n îvăţatde l a cei maibuni . Nu e t
teme,eş ti pe mâi ni bune.
Elayne î il ipi de t âmpl ă o buca t
ă de bandajşiî şisco asede l a cingă t
oa r
eo
eşarf
ă de măt ase, cual bast ru, al b şiauri u. Pen truf etel
e d in Emon d’
s F i
eld, ar
fif ost o a devărat ă com oa ră, păst rată pen truzi lele d e sărbătoa re.El ayn e nîcepu
săi -or ăsucească în juru l cap ului, cumi şcări dibace.
 — Doa r n-o săfoloseşt
i ast
a, prot
est
ă el
.
— Ţi -am sp us săst aili
nişt
it
, spuseeaca lmă,văzâ
ndu-şide treabă.
— Aşaf ace mer
eu ? Se aşt
eaptă catoat
ăl umeasă-i deaascult
are?î nt
rebă
Rand, pri
vindu-l pe aGwyn.
Pe ch i
pul tânărul
ui apăru expo resi
e ui
mită,iarpe buzeîi flutură un
zâmbet
.
— De cel e maimul te ori
, da.Şi de cel
e maimulte oriaşaseşiî ntâmpl
ă.

V— Ţi
ăzânnu
de-iast
a,
mâ nsp
iiluse
e,se Earăt
l
ayn
ăe. Ţi
min
reăcu
at . degetul casăl eg.
— Ast a nu- i de la căzătură.Maidegr abă de lafaptul căt e-aiur cat unde
nu trebu i
a.
Sfârşi
nd de l egat,îil ua mâi ni
le cupal meleîn su s,bombăn ind
nemulţumi tă,pen t
ru că u n mair ămăseseea prm
ult
ă a pă. El t
resări di
n pricina
usturi
mi i
, deşi ati
ngerea eiera surprni
zător de del
icat
ă.
— D e data asta nu t e mişca.
Borcăn aşul cual i
fie ap ărudi n nou . Ea î
i unsepal mele cuun st rat
subţi
re,cumar e grijă, casănu- ifacărău. Rand si mţi o răcoar
e p lăcută, caşi
cum zgâri et
uril
e -iar fi disp ărut pe dată.
— De cel e maimul te ori
,l umeaf ace întocmaicespu ne ea, conti
nuă

Gaw yn
fireşt
e.,Npi
rivi
ci nEd
l-
ao
i
da.cuNu
inz
ci Lâm
inibet
. Li
naf
iecit
uos.
-
a f Apd
ost r
oap
oicăe
.N o
t
uat
-ă
i pu
lmea.
oţi Nn
poruuci
şi mam
cuivaa,
care e-a
t
bătutcuvar gacânderaicopi lpentruc- aifuratsmochi ne.Şichi arşimai
târzi
u.
Elayne î şiî nălţ
ă ca pul pen tru a seui ta urât la el. El î şidrese vocea, apoi
se grăb i să con tinue,cubăgare de se amă.
— Ni ciGare th, fireşte.Ni men i nu- i dă poru ncil ui Gareth.
— Ni cimăcar mama,spu seEl ayne, ap l
ecându -sedi n noupes te palmel
e
l
ui Rand şicl ăti
nând di n ca p. Îi prop une câ te ceva,i ar el î
i dă mer euascu lt
are,
dar - nam au zit să-i porunceascăa cev vreodată.
— Nu ş ti
u de ceeş ti mereusu rprinsă, semi ră Gaw yn. Nicimăcar tu nu
î
ncerci să-
i dai poru ncil ui Gar eth. A sl ujitt r
eiRegi ne,i ar p entrudou ă dintre
ele af ost Coman dan t Suprem şiPri m Pri nţ Regen t. Potsă c zică uniiîl
consideră pe el , maidegr abă d ecât pe R egina,si mbolul Tr onului di
n Andor .
— Mama art rebu i sănu se maicod ească şisă- lia de băr bat, grăiea, cu
gândurile a iurea, atentă al mâi nil
e u li Rand. Î şidoreşt e asat; de mi ne n u se
poate ascu nde.Şi ast a arr ezolva oafrte mul te p r
ob l
eme.
Gaw yncl ati
nă di n cap.
— Ar t rebu i maiî ntâicaunul di n ei săcedeze . Mama nu poa t
e,i ar
Gareth nu vr ea.
— Dacăi -
arporu nci…
 — S- arsupune,cr ed. Darn- o să-i poru
ncească.
Şt
ii şitu ast
a.
Brusc,seî ntoa
rseră amân doicătre Rand, care
avuimpr esi
a căuit
aser
ă
de el
.
— Cine?…î ngăi
mă,ap oiseop ri să-
şiumez ească
buzele culi
mba.Cine
est
e mama voast
ră?
Elayn
ef ăcu ochii mari de ui
mire,darGaw ynîirăspunse,pe un t
on
l
inişti
t, ce
eaceî lt ulburăşimai t are:

Prot
ect— Mor
oare
aP g ase,
oporuR
l
uegi
i,nPa
ri di
ma nÎAscău
n ndor
, pă
natrinami l
a Lu
Casei mi
Tran i
ki
,dA
an .părătoa
reaRegat ului,
— Regi na,murmură Ran d, ui
mit di n cale af
ar ă.O cl ipăsegân di că
l
umea nî cepea di
n nou să se nvârt
î ă cuel .„ Nu at raget en
aţi
a asupra at.Mai
binecaziî
ngr ădinaReginei,şipune- opeDomni ţaMoştenitoaresă-ţi
î
ngrij
ească răn i
le cao d oftoroa
ie.”Îi ven easărâd ă, dar şt ia căerau pri mii fiori
de pai
s mă.
Răsuflând adânc,seri di
căi uteî n pi ci
oare.Se abţ i
nu din toate puteril
e
sănu o i al af ugă,dar se mţ si
i copl
eşit de n evoi
a de ascăp a de acolo,de apl eca
î
nainte să-l descopere neva
ci. El ayne şi Gawyn îl pri veau li
nişt
iţ
i,iar când el
săriîn pici
oar e,se d ri
icară i şeicumul t
ă gra ţ
ie,f ără i n
ciun f elde g rabă. Rand
dădu să-şidezl ege eşa
rfa de a lf runte,dar El ayne l îprinse e d mână.

—
GlaTer
sumi
l înă.
i rămOăsese
să î
ncepi
l
a f i
elarăşi
de ca să
m,sân
l lager
f ez
eli
d.e sigur căelave a să -i dea
ascul
tare.
— Tre buie săpl ec, bâigui Ran d. Am sămă caţ ări arpest e zi d şi …
— Chi arnu şt i
ai?î ntrebă eaşipen tru pri
ma dat ă părua l f
elde ui mi t
ă ca
şiRand. Vr eisăzi cicăt e-
ai urcat pe zidul ăla casă -l vezi pe L oga i
n f ără ă mca
r
să işt
i unde er ai
? D e os
j e d pe stradă se ved ea m ult maibi ne.
— Nu… nu- mi pl ace î
ngh es
uiala,mor măiel,f ăcându- l
e ap oifiecăr uiao
pl
ecăciune stângace. Dacă- mi daţi voi
e… ăă ă,Domni ţă.
În poveşti
, cu rţi
ler egale eraul i
nep de oamen i care-
şit otsp unea u n îtr
e ei
Domnul e,Doam na,Al t
eţă R egaăl şiMai estat
e,darRan d nu- şimaiami ntea
dacăau zi
se vreodată car e era or
fma cor ectă de adresare pen tru Domni ţa
Moştenit
oare.De a fpt, singurull ucrul a care se uteapgân di era căt reb uia să
plece.
— Dacă- mi daţ i voie,am să pl ecchi aracum . Ăăă…vă mul ţumesc
pent
ru … se â b
lbâielat i
ngân du-şieşarfa d in j
uru lfrunţii
. Vă mul ţumesc.
— Ni cimăcar nu ne spu i cumt e cheam ă?î ntrebăGaw yn. Slabăr ăsplată
pent
rugri ja pe c ar e iţ
-a arăt at
-o Elayne.M- ai f
ăcutf oarte c uri
os. S- ar zice ă c
eşt
i din Andor, sigu r, nu di n Caem lyn, dar araţi ca n u… Ei , acum şt ii ci
ne
sunt
em noi . Polit
eţeaţ i-
ar cer e săne sp ui şinumel e ătu.
 Pri
vi
nd nostal
gic zi
dul, Rand îşispusenumele adevărat,î
naint
e săse
gândească
la ceăcea,
f şich iar ad
augă:
— Din Emon d’s Fi
eld,din Ţinut
ul ce
lorDou a Râuri.
— De la apus,murmură Gaw yn.Foar
te depar
teînspre apu
s.
Rand lîpriviatent.În glasultânăru
lui şipe chipul l
ui sestrecu
raseo
undă de mi
rare;imediatînsă a Gwynîşidăd u seama şi î
şischi
mba expresi
a cu
un zâmbetblând, f
ăcându-l pe cel
alal
t să se nt
reb
î e da
că u n cumva ise pă
ruse.

fiecae—p
r Tu
et
art un şil
ân
aRegatuă,
l
ui.î
iDeexp
li
a
fcă
,Gaw
pt î yn
n o .
ri
ceMi
cose
l
ţa cer
ll e să
umii.şt
Piunci
ri ce
palseepr
el od
p uu
rodce
seî
nşi
meşteşuguri
, precum şidet al
ii despr
e o amen i
. Obicei
uril
e orl, punct eel atrişi
punctel
e slabe.Se spu ne că men oaii din Ţinutul cel
orDou ă R âu ri sunt
î
ncăpăţânaţi
. Potfi con duşi, dacăr euşeşti să
-i convi
ngicăeşt i om de sp iravă,
dar
, cucâ tî iîmboldeşti mai tare,cuat ât te ascul
tă mai puţ i
n. El ayne a r r
teb
ui
să aide b ărbat pe cineva de acolo.Numaiunul cuo voi nţ ă de p iatră nu se a v
l
ăsacă l
catîn pi ci
oare e d ea.
Rand l îprivifix,l af elşiEl ayne.Gaw yn ă pr
eal af elde st ăpân p e si
ne ca
l
aî nceput, şit ot
uşivorb eavru te şi nevrute.„De ce ?”
— Ce-i asta?
Toţitrei t
resă
riră, auzind glasul
, şiseî ntoarseră î
n d i
recţia din ca re

venea.Tâ năru l care seap ropi

aseer a cel maich ipeşbărbat pe care- l văzuse
Ran d pân ă a tunci, aproape p rea ru fmos en pt ru un bărba t. Era nîalt şizv etl
,
dar m işcările sale ăsa
l u săi se gh icească forţa, precu m şihot ărârea.Avea păru l
şioch ii negri şise u p
rta de p ar caveşt mintele d e p e el, numaio d iee m ai simple
decâte al uli Gaw yn, colorate nîr oşuşial b, nu aveau nicio mpi ortanţ
ă. Ţi neao
mână p e mâneru l sabieişioch ii aţinti
ţi asupra u li Ran d.
— Dă- tel a o part e de l ângăel , Elayn e,poru nciel . Şi tu, Gaw yn.
Elayne seaşeză î
n a fţal ui Rand, î ntre elşinou -venit
, cu capul su s şil a
felde si gură pe eacaori când.
— Est e un su pus cr edinciosalmameimel e,un ad evăratom alRegi nei . Şi
este su b protecţi
a mea, Galad .
Ran dî ncercăsă- şiami ntească rapid ceau zisede l aj upân i K
nchşi , după
aceea, de a lj upân Gi ll. Galaded rid Damod rederar atf
ele vitreg lalui Elayne şi
all ui Gaw yn , dacă-şiad uceami ante b i
ne.Ave au acel aşitată.Ju pân Kinchnu
avea o păr ere oa
frte b ună desp re T aringail Damod red– a lf elcat oţi cei
lalţ
i pe
care-i auzise –, dar fiul se u b
cu ra de o rep utaţie b ună at ât pri
ntre cei care
purtau al b, câ t şiprintre cei ca re p urtau roşu , dacăer a săse aidupă ce se
spunea r pi
n or aş.
— Şt iu că- ţ
i placvaga bon zii
, El ayne,sp usebărb at
ul cel zv
etlpe un on t
blând,dari ndividulăstaar eosabi eşinupar esăfiedei spravă.Învremurile
ast
ea,t r
eb ui
e săavem mar e gri
j
ă. Dacă-i cr
edi
nciosRegi
nei
, ce caută aici
, unde
nu-ilocul lui? Etare si
mpl u să
-ţi schi
mbi învel
i
toareaedal sabie,Elayne.
— Est e ai
cicaoasp ete almeu , Gal
ad, şigaran
tezeu pentru el. Nu cumva
te-
ai hotărât să
-mi devi
i doi
căşisă -
mi spui cuci ne amvoi
e să r vo
besc şicu
ci
ne n u?
Gl
asu l eier
a pli
n de di sp
reţ
, darGal adnu păreaimpresi
on at
.
— Şt i
i căniciprin capu- mi
n trece să-ţ
i sp
un cesăf aci
, Elayne,dar…
oasp
Gaw et
ynel
,eajuăst
tama
ă- ăl tă
s-
ou convi
est
eng.n
ecuvi
Mami
na
cios,
noasşi
trăşt
ii
ar
…ast
al af elde b ine cami ne.
— Dest ul! serăst i Elayne.Ai dr ep t
ate săsp ui căn- ai cesăca uţiîn
treb
uri l
e mel e şi nicisămă j udeci. Acu m poţ i săpleci.Imed i
at!
Galad îl privipi ezi
ş pe Gaw yn , părând în acelaşitimp să -i cea
ră ajutoru
l
,
dar şi să-i spună că l E
ayn e era preaî ncăpăţânată şicănu er a ni mi
c d e ăcu
f t
.
Chipul feteise nî t
unecă, dar ocm
t aicân d ea ser egăt
p ea să deschidă din nou
gura, cel
ălaltfăcu o pl ecă ci
une,f oarte s olemnă, dar cugra ţia uneif el
i
ne,f ăcu
un pas n î spat e,apoise nî toarse şi plecăpe a leeapi et
rui
tă, cupaşimari ,
dispărând i ute d i
ncolo de p avil
ion.
— Î l urăsc, gâfâi Elayne.E un i nvidi
osmi zer
abil
.
— Mer gipr eadep arte,El ayne,o doj eni Gaw yn. Gal
adhab arn- are ce-
i ai
a

i
nvidi
Dacă e.
n-De
ar d ouăft
fiăcu ori
-o, mi-
ara sa l
va
ftacu
fiost viamţ
a,Pri
fărăl
mu să ma
Prinţial
fieSaba
lt
ici
n
ei,eva
î
n lpri
nlp
ocu rea
meu j
mă.
.
— Nu, nu, Gaw yn, niciodat
ă. Aş pref era pe oricine î n ocul ll ui
. Pe orici
ne.
Pân ă şipe cel maiamărât băiatde a l gradjuri.
Bru sc, eazâ mbi şi -şiprivif rat el
e cu o pri
viredoj en i
t oare.
— Spui că- mi pl ace foart
e mul t sădau oru p nci. Ei bi ne,îţi poruncesc să
nu ţ i se ntîâmple nimi c.Îţi poruncesc mi să-fii Primul Pri nţ alSabi ei
, când mă
urc p e rton– acă
f umi
L na caast a sănu se- ntâmple p rea cu rând! – şi să et aşez
i
î
nf runtea r a
mateor
l n di Andor, pe car e săelcon ducicuon oare
, aşacu m Galad
nicinu poa te vi
sa.
— Mă su pun, Domni ţa,râse Gaw ynşif ăcuo pl ec ăciune car eoi mita pe
cea a lui Galad.
Elayn eîl privipe Rand, î ncru ntân du-segâ nditoa
re.
— Acu m t r
ebu ie săvedem cu m săt e sc oatem r epede deai ci.
— Gal ad ace
f î ntot
deau na cet rebuie,î i exp l
icăGaw yn, ch i
arşicân d nu-i
momen t
ul .În cazu l ăsta,gă si
nd un st răin în grăd ină,t rebui e săan unţe gărzi
le
Palatul
ui . Ceeace cred căf ace ch iar î n cli
pa ast a.
— At unciînse amnă căart rebu i sămă caţ ări arpe zi d, spuseRan d. „
Ce
maizi î n care săr ec
t eobserv
n at. Put eamsă- mi pun şiun sem n de gât !
”
Se î ntoa
rsesp re zi
d, dar El ayn eî l prinsede br aţ .
 — Nu aşa, după cem- am chinuit at
âa
t cu palmeletale.O săt ejul
eşt
i di
n
nou şiapoio s-o aşi
lpe vreobab orni
ţă de pri
n mahalal
e să-ţi pună ci
ne şt
i
e ce
pe răn
i. De cea
l
alt
ă parte agrăd i
nii est
e opoa rt
ă. E acoperi
tă de ru
fnze şi
ni
meni nu şt
ie că se fla a
acol
o,în afarăedmi ne.
Brusc,Rand auzi zgomoe
t de paşi pe al
eea pavat
ă.
— Preatârzi
u, mor măiGaw yn. Pesemne c-
al uat
-olaf ugădecu m s-a
îndepărtat.
El
Era cevaayne ce
îngân
ai ăzi
au
m u n bl
se ues
n t
em,
mai lai
ar Rd
an
grăj dir
ari dăm
ease
a
lB cu
i gu
necurat
vâncăsc
areaat
ăegi
dR
e u
nei,i
mi
şir
e.
ch i
ar
şiatuncif usese tulburat.Î n clipa urm ăt
oa re nîsă, eaî şireca pătă st
ăpânireade
si
ne.
Gaw yn i şElayne nu dăd eau em sne căarfi vr ut săpl ece,darel , unul , nu
putea să stea să-i aşt
epte p e oa menii di
n Gardă cuat âat calm. Dădu i arăşi să
se ndîr
ep t
e sp r
e zid, şti
ind însă că nu avea mcu să r u
ce naîinte să sească
so
Gărzi
le,darnep utând ni cisă ăm r ână p e oc.
l
Î
nainte săfi f ăcut maimul t de treipaşi , apărură mai mul ţ
i bărbaţiî n
unif
orm e roşi
i, cupl atoşee
l sclipind în soa re nît imp ce l er
aga u pe alee. Apăru ră
apoi şialţii
, părând săvi nă di n toate d i
recţi
ile,cani şt
e va l
uride pânzăst acoji
e
şioţell ustrui
t. Unii aveau să biil
e nî mâi ni,i ar alţ
ii, de nîdată ceseopri ră ,îşi

ri
dmb
suica
răşi
ri arcu
tori
atl
e s
e ş
i
ă-şi
geţip
ereg
l căt
u iră
vârsă
u ge
friţ
li
l
ae.
teT oţi och
erau îndi
i dt
repi
n
atespat
că el
t
ree vi
.zi
elerel
or era u
Elayne şiGaw yn sări ră pe dat ă din ocl şiseaşezar ăî ntre Ran d şi săgeţ
i,
cubraţ ele d esf
ăcu te p entrua- l apăra. El rămase em ni şcat,ţinându-şimâi nil
e
l
a ved ere,cât am i dep art
e d e sa bi
e.
Înainte caeco ul paşilorşiscâ rţ
âitul corzilorde arcsăfi apuca t săse
st
ingă, unul di ntr e soldaţi
, avân d pe u măr n u ecusonau ri
u, însem nul de ofi ţer,
strigă:
— D omni ţă,Sen i
ore,l a pă mân t, repede.
În ciuda f apt ului căst ăteacu r b
aţeleî nti
nse, El
ayne seî ndreptă de sp at
e
ca oad evăratăr egină şisp use:
— Ta ll
an vor,î ndrăzneşti săscoţ i sab iaî n prezen ţ
a mea?Pen t
ruast a,
Garet
h Bryn e o să te pună săcu reţi gradjuri
le mpîr eună cucei maij osnici
sl
uji
tori, dacănu cu mva şi mairău .
Soldaţii schimbarăî ntreeipri vi
riui mi te,i ar unii dintrearca şi,
st
ingheriţ
i,î şico borâră arcu ri
le.Numai at unciEl ayne ălsăbraţ el
e n îjos,caşi
cum pân ă at uncil e-ar fi ţ inut ridi
cate p en t
rucăaşa -i era voia.Gaw ynşovă i
,
apoiîi urmă exem plul. Rand se ap ucă săumer n e di n pri vi
ri arcuri
le care n u
f
useseră borât
co
e.Muşch ii pieptului i se nî cordară, caşicu m s- ar fi pr egăti
t să
oprea
scăsă geţ i
le,sl obozite d e al douăzeci de p aşi.
Bărb atul cuî nsem nele de ofi ţerpărea cel maideru tatdi ntret oţ
i.
 — Domni ţă,să-mi fie cui ert
are, darSen i
orul Galadedrid ne-a raport
atcă
pri
n grăd
ină bântuie un amărât de ăţran,înarma,t care
-i pune n î peri
colpe
Domniţ
a E l
ayne pe şi eni
S orul Gawyn.
Se uităla Rand, iar glasu
l i seî năsp
ri
.
— Dacăbi nevoi
ţ
i săvădaţ il a o part
e,am să -
l arestezpe t i
că l
osu
l ăst
a. Î
n
ult
ima vreme,prin oraşmb ul
ă prea m ul
ţi coa
te goal
e d e soiul l
ui.
— Mă î ndoies
c căGal adv- a spus aşace va,răspunseEl ayne.El nu
minte.— Cât eodată arfi maibi ne s-of acă, şopt
i Gaw yn,la urecheal ui Rand.
Măca ro d ată.Aşa r afi maiuşor de r t
ăi t cuel .
— Omul ăst a e oasp etel
e meu , con ti
nuă El ayne,şiseafl ă ai cisub
protec
ţi
a mea . Poţi pl
eca , Tall
anvor.
— Î mi par e rău , darnu ecuput inţă,Domni ţă.După cu m şt iţ
ifoart
e
bine,Regi
na,august amamăaDomni eiVoast re,adator dinecupri vi
rel
at oţi
cei car
e p ătrund î n Pal at fără perm i
siuneaMai est
ăţii Sal
e,i ar acum i s-a şi
tri
mis veste d espre cest
a trăi
sn.
În glasull ui Tallanvor sest recu raseo nuanţ ă cl arăde mul ţumire.Rand
bănuiacăofiţ erultrebuisesămaiaccept epânăat uncişialt
eporuncidel a
Elayne care n u i se pă ruseră cu vi
incioase; de data a sta nu maiave a de gân
d să

ced
ea, eze,
pen ma
ruipr
t ail
es d
ma că
atscu
ă zaer
,descu a perf
mpă niect
t
ă.ă. Elayne lîfixăcupri vi
rea, dar păr
eaşi
Rand seui tăî ntreb ăt
orl a Gawyn ,iar acestaî nţ
elese.
— Tem niţă, şopt
i el .
Ran d seal bi laf aţă,aşacăt ânărul adăugăr ep
ed e.
— Numaipen tru cât eva zile,şinu i ţ sevaf ace ni
ciun ă ru. Veifi n it
eroga
t
person alde căt re G ar
et h Bryn e,Coman dantul Suprem, da rţ i seva darud mul
după ce se ămulreşt
e o tatăl umea că n-ai avutintenţi
i rele.Spercăaisp us
ad evărul, Ran d al’Thordi n Ţinut ul cel
orDou ă Râuri, adăugă el după ocl ipă d e
tăcere, privi
ndu- l curi
os.
— Con du-ne pe t oţit reiî n faţ
a mameimel e,poru ncibruscEl ayne,iarpe
ch i
pul l ui Gaw ynap ăruun rân j
et.
Ta l
lanvor, cu ch ipul ascu ns de viziera de oţe,lpăru ua lt pe nepregă
tite.
— Domni ţă,dar …
— Dacănu, con du- ne pe t oţitr
eiî ntr
-ot emniţă,sp useEl ayne.O să
rămân em î mpr euna.Saupoa te ai de gând să porunceşti ca r v
eun om de al
du mi t
ale s ă pu nă mâna ep mi ne?
Zâmbet ul eiera tri
umf ător
,i ar chi
pul în ca re Tal
lanvor seui taî mprejur
,
caşicu m ar finădăj duit să -
i pice n u aj
utor i n
d cer, arăta căşielî ir ecunoştea
victori
a.
„Darcecâşt igase? Şi cu m?”
 — Mama î l cer
cet
ează pe Logai
n, rost
i Gaw yn ncet
î , caşicum i-arfi cit
it
gâ
nduri
l
e u li Rand, şi
, chi
ar dacăn- ar fifost ocu pat
ă, Tal
lanvor-an
r nî
drăzn
i
să dea uznb
a nî prezenţ
a ei împreună cumi ne şi Elayne,ca şicumam fi su b
pază.
Mama ş îipier
de firea cam reped
e,cât
eoda tă.
Rand î şiami nt
i ce-
i povest
isejupân Gill despre Regi
na Morgase
.„Îşi
pi
ed
refir ea cam repede?”
Un al t sol
dat în unif
orm ăr oşi
e ven
i aler
gând pe alee, op
ri
ndu-sebruscşi
sa
chl
u
pt
iuând
l , cu
acest
uibraţ
a oul du
exp
r sea
esi ldepi
ep
mt.
ul
ţuÎi
mivorb
re. iî ncetl
ui Tall
anvor,i ar vest
eaadusepe
— Regi na,au gusta mama a Domni i
lorVoastre,an unţ
a Tal lanvor
,î mi
porunceşt
e să -l aduc pe străin fără î ntârzi
ere nîfaţa sa. De a sem enea,
porunceşt
e să efi acol o şi Domni ţ
a E l
ayn e şi Seni
orul Gawyn . Tot fără
î
ntârzi
ere.
Gaw yn cli
pi speri
at,i ar Elay ne îngh i
ţiî n sec.Stăpânindu- şitulburarea
,
nu se r g
ăbi
, ciî ncepu să-şiscu t
ur e petele de pe rochie.Nu reu şidecâ t să
-şi
cureţ
e d e pe p oale cât
eva ucăţ
b i de scoa rţă.
— Domni ţ
ă, dacăbi nevoiţi? grăi mân iosTall
anvor
. Sen i
ore?
Soldaţ
ii serân duiră n î ujrull or,î n spate şiîn a mbele părţi, şipornirăpe
al
eea pi
etrui
tă cuTa l
lanvorn î frunte.Gaw ynşiEl ayne lîîncad raseră pe Rand,

p
tărân
eci d să
şi amgân
eţ
i
ld
eoi n
îcuf
tun
olbd
e,aţ
idaî
n gân
r audu
er ri
l
af moh
eldorât
e e.
atenS
ţol
i daţ
ca i
i î
at
uşi pucâ
nci seser
ndăavesă
ab
uii
le
armn
î
ele n î
mâi ni.Î l privea u pe R and de p arcăse şt aept
au î n orice i cl
pă caelsă -şisco ată
sab i
a şisăî ncer ce să scap e.
„Să î ncer c ceva? N- am cesăî ncer
c.Auzi , şivoi am săt recneob servat!
”
Privindu- i pe sol daţii care nu- şiluau och i
i de l a el,î şidădu b ru scsea ma
de a spectul grăd inii
. Ameţ eal
a p rovo
cată de că dereade p e zidî it recu
se
com plet
. Lucru rile sent â
împl aseră nul
udupă a ltul, fiecare şoc ărândapînai
nte
caurm ările cel ui preced ent săfi apuca t săt reacăde o t,ti ar ocu
l ril
e n î care se
afl a răm ăseser ă ca nî tr-un soi de ceaţă.Nu văzu se imp
l ede d ecât zi
dul şinu se
putuse gân di decât cum să acă f să u aj
ngă nî dărăt pe creasta u li. Acum î nsă, î
şi
dădu seam a d e cevar e-ca
i reţi
nuse t aţ
en i
a numaiî n treacăt.Iarb a era d ver
e.
„Verde!
”Î n j ur, erau su te d e n uanţe de verde . Cop acii şit ufişu ril
e erau
î
nf runzite,pl ine d e florişide ru fcte.Pavili
oanele c are se nălţ
î
au dea su pra l ei
ai
erau pline d e p l
ante a găţătoare. Peste o
tterau flori ,foarte mul te flori
, ca re
î
mpr oşcau grăd ina cupet e d e cu loar
e.Pe u nele el cu noştea: razasoa relui, cu
petalel
e sa l
e a urii
,l umânări ca , mi căşiroz, scânteia-de-st
ea , co
l orată n î
stacoji
u, zorea ua-lui-Emond, vi ol
et ă, t
randafirii de o tate culorile,de a l albul
pur l ar oşul cel mai inten s – nsă î alt
ele erau ci udat e,at ât de d i
feri
t
e caf orm a şi
nuan ţă,î ncât se nî trebă dacăer au adevăr
ate.
— E ver de,şop t
i el . Verde.
 Sol
daţi
i bombănea u în si
nealor;
Tal
lanvor le aruncăo pri
vire apri
gă
pest
e u măr,făcându- i sătacă.
— Dat orit
ă El aidei
, murmura Gaw
yn, cugân du ri
le ai
urea.
— Nu- i cor
ect, adăugaşiEl ayn
e.M-aî nt
rebatdacăvr eau săalego fer
mă,
una singură,pen t
ru care t ea
pufacecel
aaşi l
ucru, înt imp ce est
rul r ămâneau
f
ără recol
te,dar ot t nu-i drep
t canoisăavem flori
, când exi
st
ă oameni care- n
auni mic de ânmcar e.
I
nsp
— i
Nr
ăa
u dâ
e
t pni
c
erdşi
e-şirecă
cu rpăt
fi
ea,aist
î ăp
sp uâni
se rea
cudeser
isi
nt
e.
oziat
el ui Rand. Cân d eşti
întrebat, spune i lmped e ceia de spus,î n rest taci
. Şi ia-te după mine.N- o să
păţ eşt
i nimi c.
Rand şi -
ar fi d ori
t să fie l
a elf de si gu r ca ea. L-ar fi aj ut
at sa avdă că şi
Gaw yncr ed eal af el.În t i
mp ce a Tl
lanvori conî duceaî n Palat, else i u
t
aî ndărăt
însp r
e g rădină, lat oat
ăî ntinderea aceea verde,pl i
nă de fl ori
, culoriţ
esute d e
mân a uneiAes Sed aipen tru o R egină.Er a p i
erdut înl arg,iarţ ărmul nu se a mi
vedeani căieri.
Coridoar el
e eraul i
nep de sluji
toriî mbrăca ţiîn i l
vrel
er oşii cu amnşete
albe şi cuLeu l cel Alb brodat pe p ieptul stâng alt unicil
or, car
e se grăbeau de
aco l
o-colo,f ără săparănsă î a avea vr
eot reabă special
ă. Cân d dădură cuoch ii

d
î
nel sol
ocda ţ
i
şii ca
se r
e-
h i
olbaesco
rărtaa
lu
ei pcu
e E l
ay
gu ne
e şi
ri
l c pet
ăsca e.G
awyn , cuRand l a mi j
loc, împietri
ră
Tocm aiat unci, un mot ancudu ngice nuşii ap ărunepăsăt orpe un
cordior
, strecu rându- seprint re servit
oriiî ncrem eni
ţi
. Apari ţi
al ui i sepăru
f
oa rt
e stranie u li Ran d. Stătuse nî deajuns d e mul tî n Baerl on pen trua şt i că
până ş i ceamai prăpădi tă prăvă l
ie eral ină
p de p isi
ci. De câ nd intrase nîPal at
î
nsă, aceasta er a p ri
ma pe car e o ved ea.
— Nu ave ţi şobol
ani?î ntrebă el, neven i
ndu-i săcr ead ă – şob ol
anii erau
peste ot.
t
— El aideinu- i pl
acşob ol
an i
i, morm ăiîncet Gaw yn, care pri
vea î
ncruntat
pe coridor, părând săvad ă dej a nîf aţa o chil
or o mmen t
ul î ntâlniri
i cuRegi na.
Aicinusuntni ciodatăşobolani .
— Tă ceţi amân doi
, ser ăst
i Elayn e,cu asugll asp ru, darl afelde ab sent ă
caf ratel
e e i.Î ncerc gâ săndesc .
Ran d pri vimot anul pest e umărpâ nă cegăr zil
eî l con duse ră pe dupăun
colţ
,i ar an imalul rămase nîurm ă. Vedereamai mul t
or i si
pcil -
ar fif ăcut săse
si
mt ă mai bi ne.Ar fi f ost f
ru mos să şt
ie că Palatul era unul ob i
şnuit măca rî ntr
-
o p ri
vinţă,ch i
ar dacăast aî nsem na mul ţ
i şob ol
ani.
Dru mul al esde Ta l
lan vor făcea atâetaoco l
uri,î ncât Ran dî şipi erdu
si
mţ ul orientării.Î n cele din urm ă, tânăru l ofiţer seri op
în f aţa a dou ă uşi
î
nal t
e,di n l emn î nch i
s al cu loare,carerăl st
uceau mat , nu at ât de măreţe ca
alt
ele pe âlngăca re rt
ecu seră,dar mp
îodob
ite de sus până j
oscuşi ruride ei
l,
foart
e meşteşugitl ucraţi
. De fi eca
re part
e auşilor seflaacâ te un servi
tor nî
livrea.
— Măcar nu ne- a du sîn Sal
a Mare, r
âse uşor Gawyn. N-
am auzi
t ca
mama să fi porunci t vr
eodată ca euvr
n om să fieus da l eşaf
oddin sala ast
a.
Nu pă r
eaî nsăpre a convins cănu puteasăap ară ce
vaneprevăzu
t.
Tal
lanvor dădu să -
iî nşf
acesa bi
alui Rand, dar Elay
ne segrăbi să-
l
î
mpiedice.
— E o aspet
ele meu , şi
după t radi
ţi
i şil ege,oasp eţi
ifami l
ieirega
leî şipot
păst
ra armel e chi
ar işîn prezenţ
a mamei . Sau aide gân d să-mi pui cuvântul l
a
î
ndoial
ă?
Tallanvor şovăi
, pri
vi
nd-o dreptî n ochi, apoi î
ncu vi
inţă.
— Pr eabi ne, Domniţ
ă.
Cân d ofiţer
ul făcu nu pas înapoi
, eaî it ri
miseun zâm betlui Rand.
— Pri mul şir vi
ne cumi ne,poru nciTallanvor. Anunţaţi
-o pe Maiestatea
Sa căau ven it Domniţa Elayn
e şi Seniorul Gaw yn,le maisp use el ser
vitori
l
or
de al uşă. De asemenea, Locot
enen t de gar
dă Tal l
anvor,la poru ncaMai estăţ
ii
Sal
e,cust răi
nul aflatsu b pază
.
Elayne seî ncrunt
ăl a el
, dar era preat ârz
iu. Uşil
e deja sedesch ideau. Se

a
fuzi
ăcând u
un-igl
a
us mi
n ă
rsu
c nsem
ăt
or
n,l ca
uire-
Ri
an a
dnun
, pţ
a
r.C
i
n u mi
care îşcă
i ri
cert
earu f
a şe,
sărămEân
lay
ănen
în it
ră
ap ,i
rop er
ea . ei
Gaw ynî şiîndrept a umer ii şii ntră alăturide ea, ţi
nân du-se nî să cu un pasmai
î
n sp ate.Ran dî i urmă,şovăi tor,încercân d să răm ân ăî n drept ul lui Gaw yn, de
ceal
altă p arte apri nţesei
. Ta l
lanvor se i
nu ţ şieldupă Rand, aducâ nd şizece
sol
daţ i
. Uşi l
e se î
nchiseră tăcu te nî urm al or.
Dintr
-odată, El aynef ăcuo pl ecăciune adâncă, îndoindu- şigen unchii şi
l
ăsându- şişif ru ntea nîj os, şirămase aşa ,ţ inân du- şir ochia cumân a. Rand
tresări
, apoi seui t
ăl a Gaw yn şil a ceilalţ
i bărb aţi şil e mi
it ă mi şcări
le,puţ in
î
ncu rcat. Se ăsă
l pe gen unch iul dr ept
, cuca pul ap lecat , aplecându-se nîf aţă
pentru a- şisp rij
ini dosu l mâi ni i drepte de d al
el e de marm ură,cumân a stângă
pe mân erul sab i
ei. Gaw yn, car e n u avea sab i
e,î şiţi nea m ân a pe pu mnal ul pe
care-l purtal a şo ld.
Tocm aicâ nd sef elicit
a pen trucât de bi ne sedescu rcase, Ran dî l observă
pe T all
anvo r
,t ot cu ca pul pl ecat, ca re-
l pri veaurâti nt
dr-
o part e,f ără ăs-şifi
ri
dicat vi zi
era.„ Oare rebtui a săfi f ăcut al t
cev a?” e Ss imţi, dintr
-odată, furi
os
pentrucăTa l
lanvor seep aşt
ta caelsăşt i
e cer eb
tuie ă fcut, când nu- i spusese
nimen i. Era ufrios şi pen t
rucă -if usese ri
căf de gă rzi
. Nu f ăcuse i nc p
mi entru
care săse ea tmă. Şt i
a căf ricape ca re osi mţ eanu erai ndvina lui Ta l
lanvor,
dar ott era uriosf pe e l
.
 Cu oţ
ti irămaseră nemişcaţ
i
, de parcă î
ngheţaserăde fri
g.Ran d nu tşia ce
aşt
eptau, dar profită de ocazi
e pentrua cer cet
al oculîn care usese
f dus.a Nu- şi
î
năl
ţă ca pul, cidoa r lîsuciînco
ace i şî
ncol
o casăpoa tă ved
ea. Ta
ll
anvor se
î
ncruntă şi mait are,darRand nu- l bagănî seamă.
Î
ncăpereapăt r
ată semăn
a cusal a mare de la Binecuvân
tareaReginei
. Pe
pereţ
i erau înfăţ
işate sce
ne de vânătoare,în rel
i
ef, di
ntr-
o piatrădin albul ce
l
mai pur. Tapiseri
il
e a t
ârnat
e pri
ntre basorel
i
efurireprezen
tau tablou
ri
î
ncâ
capnu
ăttă
lto
îa
nre
dep cu
ărtafl
tori
alîîn cu
ncăplori
eri vi
i sei şi
nî
ălp
ţăsă
a ri
Leu lcol
ibri
cel Alcu
b dip
nen
Aan
jdst
orră
,luci
mat
ior
,i
mă a
rr ca
eţ nî un
om, pe u n fond staco j
iu. Cel
e d ou ăt apiseriiîncad rau o estradă,i ar pe estradă
se afla un t ronscu lptatşiau rit pe care şedea Regina.
Ladr eapta eisegăsea un bărba t masi v şisob ru, cu ap cul gol
,î mbrăcat
î
n roşul Gărzilor egi
R nei, cupat ruep oleţi aurii pe u mărul mant ieişicu
manşete albe cudungil ate,de a ur. Eraî ncărunţi
tl at âmple,dar păreaput erni
c
şide n ecl
inti
t, ca ost âncă.Pesem ne căces ata era Coman dan t
ul Suprem,
Gare
th Bryn e.Î n sp atel
e rtonului, de cea l
al tă parte ar eg
inei, era f o
emei e
î
mbrăcată n î mătase ed u n verde n it
en s,aşezat ă p e un scău nelfără ăt sp
a,r
cr
oşet
ând ceva dint
r-o âlnă nîch i
săl a culoa re,aproa pe neagră. La nîceput,
Rand crezu că er a b ăt
rână,dar ân cd o p rividin nou ,î şidăd u seam a cănu- i

p
î
n u
dt
rea
eptpreci
atăn za â
umaiv
rsta.p
asu Tâ
anără,
r a
ndr bel
elătrân
or,ă , ni
ca ci
şi
cuel
m nn
uuşt i
sea. Aafl
t
aenţi
a
lan ei
i
ci pdăr
oieapaşi de o
Regină. Era ruf moa să, apar en tl i
nişt
ită, dar con cen t
rareaeiavea ceva
î
nf ri
coşător.Î n încă pereunrăsu na decâ t cl i
nch etul andr el
elor.
Rand î ncercă săcu pri ndă t otcu ri pvi
rea, dar pri viri
le i set otî ntorceau
sp r
e em
f ei a care p urt a pe rufnt e ocu nună scl ipi
toar e,înfăţişând mai mul ţi
trandafirimeşt eşu gi
tl ucraţi
, Coroa na Rozel or i n
d Andor . O et ol
ăl ungăşir oşie,
pe ca re ufseser odbat Leu l cel Alb, îi atârn a peste roch ia de măt ase, cupl iuri
roşii şialbe.Cân d pu se m ân a stângă e p br aţ
ul Coman dantul ui Supr em, pe
deget îi scli
pi un i nelî n form a Marelui Şarp e,ca re-şiî ngh i
ţeapr opria co adă.
Dar nu veşt mintele sa u bijuteriil
e,şini cimăca r co roana, erau cele ca re-l
atrăgeau pe R and, cif emeia care e lpurta.
Pe ch i
pul l ui Morgase seved eaf rumuseţ eafii cei sa l
e,aj unsăl a dep li
nă
mat uri
tate.Faţ a şisi l
ueta ei , ba ch iar si mpla eiprezen ţ
ă, umpl eau î ncă pereaca
o u lmină ca re iîpunea nîumbră p e cei doiî nsoţit
ori. Dacăar fi f ost o vă duvă
din Emon d’s Field, l a u şa i es-ar fi î nşirat o su med enie d e peţitori, chiar dacă r a
fif ost cea ai m pr oastă b ucăt ăreasă şicea ai m neglijentă gosp odină d i
n Ţi nut ul
celor ouD ă Râuri . Ran d o vă zucer cetân du- l cupri vireaşil ăsă ca pul şimaij os,
de e tamă canu cu mva gân duri l
e să se i t ci
ească e pchi
p. „ PeLu mi nă,t e
gândea il a Regină cal aof emei e d e alţ ară! Pr ost
ul e!
”
 — Put
eţi săvări dicaţi, vorb
i Morgase
, cu o vocerăsu
nătoa
re şica
ldă, de
o su
ta de orimaisi gu
ră d e erspect
ul pe care-
limpunea ecât
d El ayne.
Rand seridicăşiel , odată cu cei
lal
ţi
.
— Mamă… î ncepu Elayne,dar Morgaseoî ntr
erupse.
— Pare-mi-
secăt e-ai căţăratîn copaci
, fii
camea.
El
ayn
eî şiad ună de pe r ochi
e o bucată rătăci
tă de scoa
rţ
ă şi
, neavâ
nd
unde -s
o pu
nă,rămas e cu ea n î pumn.

mel — r
e,ai De
eu f
şiapsă
t t
, con
rtt
agi
nu
i al
cu ini
ochşt
ii
ut
al
l aMorgase
a
cest, par
Logae-
i
n.mi-seyn
Gaw că,avea
, în ci
mudap
o p
ăoru
rernci
e lor
mai
bunadespretine.Tr ebuiesăî nveţinudoarsăit esupuisur ori
itale,ciî n
acel
aşit i
mp săo ereştf i de n enorociri
.
Regi
na aru ncăo pri vi
re sp re bărbatul cel sever de l ângăea , apoiîntoarse
iut
e capul. Bryne rămase epă n sător, de parca - n
ar fiob servat , dar anR d se
gândi că, de afpt, nu- i scăpa nimi c.
— Şi ast a, Gaw yn, este de dat ori
a Celui Dintâi Prinţ , caşicon ducerea
arm ae
tor
l n di Andor . Poate dacăo săaimaimul t de nîvăţ at, n-aisă m aigăseşt
i
răgazu
l să i fivârât în încu rcăturide căt re sor
a a t. Am să-i cer Comandan t
ului
Suprem să i b
aă grijă sănu ducil ipsă e d ocupaţi
e n î călătoria spre
miazănoapte.

Gaw
— Duyn
păc se
umfoi de
porunpar
cecă
şt,ar
i mam fia.vrut săpr ot
esteze, apoilăsăcap ul î
n os.
j
Elayne sest râmbă.
— Mamă,Gaw ynnu mă poat ef eri deper i
cole dacă nu-i cu mi ne. Numai
din prici
na asta a eşii t din i atacu ri
le uli. Dar , mamă, ce rău poat
e fisă -
l
privesc
, numaio cl ipă,pe L ogai n? A proa pe otatăl umea i d
n or aş af ost mai
aproape de el decât noi.
— Nu t oatăl umeadi n or aşes t
e Domni ţa Moş tenitoar
e,răspu nseRegi na,
cugl asul cevaai masp ru. Eu l -am văzu t de ap roape p e acest Logain şisă i şt
i
,
copil
ă, că-i un om peri culos.Chi ar şiî nchis nî cu şcă, păzitf ără ncet
î are d e Aes
Sedai, est
e nîcăl af elde p ericuloscaun l up. Aş vr easănu fi f ost adus
nici
odată nî Caem l
yn .
— După cevaaj ungeî n Tar Valon , suroril
e mel e sevor ocupa de el ,
i
ntervenif emei
a de p e scă unel,f ără să -
şiri di
ce ch oii de a ll ucrul de mână. Ceea
ce contează e estcaoa men ii săvad ă că u Lmina a î nfrânt, di
n nou ,Î ntuner i
cul
.
Şi săva dă căşit u, Mor gase, ai luat part e al acea stă vict
orie.
Morgase flutură di spreţuitoare din mân ă.
— Tot aşpr efer
a sănu fif ost ad us în C aem lyn. Elayne,ştiu ce gân deşt
i
.
— Mamă,prot est
ă El ayn e,cr ede-mă cănu vr eau ă- s
ţiiesdi n cu vânt.
Vreausăt eascult
.
 — Chiaraşa ?î ntreba Morgase, pref
ăcâ
ndu- sesurpri
nsă, apoichicoti
. Da,
recu
nosc căt e străduieşt
i săfii o fi i
cădevotată. Dar mereu încerci săvezi cât de
depart
e poţi merge. Ei bi
ne,l a el
f am f ăcu
t şieucumama mea. Încăp ăţ
ânarea
ast
a o să -
ţi fie d e ol
fos câ nd t
e u rcipe rton, dar acum încănu eşt i Regi
nă,
cop
ilă. Nu m- ai ascu l
tat şiai t
ras cuoch i
ul la Logai
n. Mul ţ
umeşte-t
e cuast a.
Pe drumul sp re mi azănoapt
e n-o săţ i se erm
p ită să et apropi
i de el nicila o
sut
ă de p aşi
, niciţ i
e,ni cilui Gaw yn. Dacăn- aş şt
i cel ecţ
ii grel
e et a şt
ea
ptăî n
T
pa
ar
rVal
e o
în,
n a
stş
art
ri
e mit
săet
-ope
e Lvi
co
ninn
igă
cut i
ne,
să f
acasă
ci fiusi
ceea gur
ce ăr cău
eb
t t
e
i supui
e. .Măcarea
Elayneî şipl ecă bosumflat ă cap ul.
Femeia di n spateelt r
on ului părea preocupata să- şinumer e ochiuri
le din
împlet
it
ură.
— Î ntr
-o să ptămână, i nterveni eabru sc, ai să-ţi doreşt
i săfii î napoila
mama ta. Într-
o u lnă ai săvr eisăf ugicuSemi nţi
a Pribegil
or. Dar surori
le mel
e
te vor eri
f de n ecredincioşi
. Astfelde u lcrurinu su nt pen t
rut i
ne,încă .
Fără veste,easer ăsu cipe scă unelpen trua o ţ i
ntui cu ripvi
reape
Elayne;calmul pe care -l afişaseân p
ă a t
unci– d ispăru se ed parcă nicin- ar fi
fost.
— Eşt iî ndeajuns de î nzesrt
ată pen tru afi cea maimăr eaţ
ă Regină carea

exi
anist
.atCuvreodat
acestăscop
n
îA tn
edor
vom au
sedî
un
cavrenu
oindal
, tţ
acă inut
ai , vr
să e
iam
peut d
eea
er mai b
săîi
nnd
eurid
e o m
. ie de
Ran d sehol bă l a ea. Pesem ne căer a El aida,f emei a AesSed ai. Dintr
-
odată sei mţ
si mul ţumi t cănu ven i
se al e a săcea ră a j
utor,i ndi f
eren t din ce
Ajahf ăceapart e.Păreaî ncăşimaiasprăşinecl intitădecâtMoi raine.Uneori ,
se â g
ndise ă cMoi raine era cao buca tă de o ţel
,î nvelit
ăî n ca t
if
ea ;în ca zul
Elaideiî nsă, ca t
ifeaua nu se m ai potrvea
i del oc.
— De aj uns,El aida, încheie Morgase,î ncruntată şiuşor nel i
niştit
ă. A
auzit mai mul t decât t
rebuie.Roa ta eţseup dă cu m î i este voi a.
Regina rămaseo cl i
pă pe gâ nduri, privi
ndu- şifii ca .
— Acu m săvedem cum r ămân e cut ân ărul ăsta,r eî
nce pu ea, f
ără să- şiia
och i
i de a l El ayne.Cum şide ce a ajuns a icişide ce ai pr etins n îf aţaf rat
elui
tău că -ţi est
e o asp ete?
— Pot să vor besc, mamă?
Morgaseî ncu vii
nţă, iar Elayneî i povesti cesepet recu seî n cu vinte simple,
de al momen tul în car e-l văzuse pentru prima d ată p e R and căţ ăr ându -se pe
pan ta care du ceaa lzi d. El se aştepta s-o au dăspu nân d că u nf ăcuse i n
mi c
rău , dar,î n loc d e a sta, eazi se:
— Mamă,mi -aispu s ad eseacăt rebuie să-mi cu nosc pop orul , del a
oam en i
i cei maide seam ă şi până al cei maiumi l
i, numaică, de cât e or i mă
î
nt âlnesc cu cineva , de afţă mai su nt şiî ncăvr eodoi sp rezece ujitsl
ori
. Cum pot
să uajng să u aflcev
a adevăr
at,înt
r-o asem en
ea mpîrej
urare? Vorbi
nd cuacest
tân
ăr, am aflatdeja maimul te despre oameni
i di
n Ţinutul cel
orDou ă Râu
ri şi
desp
re el
ful lor ed afi decât aş puteaafla di n cări
ţ
. Faptul căela ven i
t aşade
dep
arte ca să poart
e orşuspune ceva, câtă vreme at
âţi
a n ou-
veni
ţi poart
ă al
b
numaide rifcă. Mamă,te mp
il or său- i
nfacirău unui supus credi
ncios,care
m-a nîvăţ
at atâtde multe u
lcruridespre oamenii pe care-
i con
duci.
— Un su pus cr
edi
nci
osdi n Ţinutul cel
orDou ă Râuri
, oft
ă Mor gase.
Cop
Râui
lan
ri mea
a,
- maai
rvă
treb
zuu
tinsă
icifi
pi
i ma
cioriea
dt
enpt
ă
er la
cept
or c
eţ-
i
edsp
iun
mpozică
teriţ
l
d
ee.şa
Ţse
i
nutuge
l cel
ner or
aţi
i ou
, şiDă
ni
ciun bărbat din Gardă n- a maicăl cat pe acolo de şap te.Îndrăznescăsspu n
căoa menil
or e da col
o rareorile mai treceri n
p capcăf acpart e din Regat.
Ran d ridi
căst ânj
enit din umeri, aducân du-şiami nte cucât ă surpri
nder e
aflase şielcăŢi nutul cel
or ouD ă Râurif ăcea part
e din r egat
ul Andor. Regina îl
observăşi-i zâmbi cumi lă fiiceisale.
— Vezi , copil
ă?
Rand observă căEl ai
da î şilăsasel ucru lla o part e şi
-l cercet
a cu ri p
virea
.
Ea se d ri
i
căde p e scăunelşicob orî încet de p e est
radă pen trua se p o
riî n faţa
l
ui.
— Di n Ţinutul celorDou ă Râu ri
?î ntrebaf emei
a,î nti
nzând un braţsp re

fru
cenn
utea
şi
i?lu i
;men
Oa eli
se
i deeri
f,p
rii
arpăea
n rţi
lşi
e îl
aăsă
celea baraţ
uuochl să
i ca
i şi dp
ăă.ru
Cl
una şa,
egruunşipă
r
ar oş
rucr
reori şi
e och
sc i
aşade n îalţ
i.
Mân a eiserep ezi să-i su flece mân eca su rtucu l
ui,lăsâ ndu-
il a veder e
piel
eaal bă, în locuril
e n î ca re soarel
e n u- l pârl ise.
— Ş i nicinu au asem en eapi ee.
l
Lui Ran dî i veneasăî ncleşt
eze pumni i, darseab ţ
inu, cu n u mare ef
ort.
— M- am născu tî n Emon d’s Field, gr aielî nţepa t
. Mai că-
measet răgea
din alta part e.De a l eaam moşt enit cu loa reaoch ilor. Tat
ălmeuest e Ta m
al’
Thor, păst or şi fermier
,l af elcami ne.
Elaida încuvii
nţă cu i m
şcăriî ncete,f ărăsă -şiia och ii de l
a el . Rand se
uităî n och i
i ei
, aparent net ulburat,î n ci uda sen zaţii
lor neplăcut
e d in st omac.
Citi pe ch ipul eică -ir emarca se â drz
en ia. Făr ă săî ntoarcări vi
prea, eaî nt
inse
din nou braţ ul,foarte nîcet,i ar else ot hărîsănu se a mi f
erească.
Dar f emei
a nu- l atinsepe el , cisa bia,pe care o apucăde mân er. O pipăi
cudeget ele şi f
ăcuoch ii maride u imire.
— Un pă stordi n Ţi nutul celorDou ă Râu ri, spuseeaî ncet
,î ntr
- o şoapt
ă
care rteb uia săaj ungăl a ur ech i
le utturor , ca re a re osa bie cupecet ea
bâtlanului.
La au zul ulti
melorcu vinte,cu oţ tii set ulburar ă,de parcă arfi pomen i
t de
CelÎ ntuneca t.În sp atel
e u li Rand se u a
ziscâ rţâit de p i
ele şi scrâşnetde met al,
de a lîncă lţ
ăril
e ca r
e ser ecau
f de p odel
el
e d e marm ură. Cu coa da och i
ului î
l
văzupeTal l
anvorcareseî ndepărt
ădeelîmpreunăcuunal tsol
dat,cumâi nil
e
pe mân erul săbii
lor, gat
a săl e scoa
tă din teacăşisămoa ră,dacăer a nevoi
e –
judecânddupăceeacel isecit
eapechip.Î
ndoipaşi ,GarethBryneaj unseîn
faţ
at r
on ului,î nt
re R and şiRegină.Până şiGaw ynse şeză
a n fî
aţal ui El
ayne,
cuo pri vire nîgri
jorat
ă şicumân a pe p umnal . El
ayne nîsăşi îl pri
vea de parcă - l
ar fi văzu t pri
ma o ară. Morgaseu n se schi
mbă l a aţ
fă,dar â mn
iile ise
î
ncl
eştară
pe Eb
Numai raţ
l
aiel
daese
a
uri
t
eă
ar
ă ta
l
e r
tp
mai on
uţ
ulu
i
ni.t
ulburat
ă decât
Regi
na.Fem
eai Aes
Sedai nu dăd u niciun se mn că ar fi spu
s c ev
a neobi
şnuit.Îşilua mâna de pe
sabie,făcându-i pe so
ldaţi săse ncord
î eze şi mai mult. Privi
r
eaeir ămase
aţi
ntit
ă sp re chi
pul l
ui Rand, l i
nişt
i
tă şigâ ndit
oare.
— E cunepu t
inţă,ob ser
văMor gasecuvoce cal
mă,săfi câşt igatdej
ao
sabie cupece t
ea âtbl
an ul
ui. Nu poat e fimaiî n vârst
ă ca a Gwyn
.
— Dares teal ui, stărui Gareht Bry
ne.
Regina îl pri
visu rp
rnisă .
— C um se poate aşa ceva?
— Nu şt iu, Morgase, răspunseî ncetBryne.Esteînt r
-adevărpr
eat ân
ăr,
dar otu
t şisa bia e al ui, elî ie s tăpânul
. Priveş
t
e-iochii. Pri
ve
şe-l
t cum stă, câ
t

de bi
n e pă
Du isecepotrveşt
Com i
an e nt
da sa
ub
li
aS.uE
prepr
meat t
ăcuân
,ăE
r,
l d
aiar î
da nsa
tbia-ia l
rebă: ui.
— De unde aidob ândit sab ia asta,Ran d al’Thor , di
n Ţinutul cel orDou ă
Râuri
?
Rosti cuvintel
e de par căseî ndoia şide numel el ui, şide l ocu l di
n care se
trăgea.
— Mi -a dat -ot ata,răsp unseRan d. A ost
f al ui. S-a gân di
t căvoi avea
nevoi
e d e o sa bie,od ată plecat în l ume.
— Pof ti
m! Î ncăun păst ordi n Ţi nutul celorDou ă Râu ri car
e a avu to
sa
bie c u peceteabât lanului! exclamă El aida, zâm bindu- i atât de linişti
tă, î
ncât
elî
şisi mţ i gura uscat ă.Cân d aiaj uns n î Caem l
yn ?
Rand secamsăt urase să-
i sp ună ad evărul.Îlî nsp ăimântal af elde tare
ca osc I
oadă aCel ui Întunec a.t Era momen tul să se ascu ndădi n nou .
— Ast ăzi
, grăi el
. Chi ar în di minea ţ
a ast a.
— Toc mail a vreme,murmură ea. Şi undest ai? Nu- mi spu ne cănu i ţ-
ai
găsi
t o ca meră p e u ndeva. Arăţi campon osi
t , dar se edev că unvi it ocmaide al
dru
m. Unde st ai?
— La Leu l şiCor oana,r ăsp unseel , amintindu-şicăt recusepe l ângăun
hancar e sehem ca a st
fel
,î nt i
mp ce cău ta B inecuvân tar
ea egi
R nei , un hanafl at
de ceal
altă parte aOr aşului Nou ,f aţă de cel allui j upân Gi l
l. Am l uat nu pat
acol
o.Î n pod, sf
ârşiel, si
mţi
nd că em
feia bănui a căo mi nţi
se, dar ea u nfăcu
decât săîncu vi
i
nţeze.
— Ce maicoi nci
denţ
ă,pufni El
aida. Astăzi
, necr
edi
nciosula fost adus în
Caem l
yn.Î n două zi
le,va l p
eca rsp
e mi azănoapt
e,către Tar Valon
,î mpreună cu
Domniţa Moştenit
oare,care se ucedalînvăţătură.Tot acum, în grădi
nil
e
Pal
atului aparenut ân ăr
, care ipret
nde că este un su pus cr
edinci
os i d
n Ţinutul
cel
orDou ă R âuri
…

parcă—nu-Da
l r
b ch
ăgauiar
nde
î seaaco
măl
oî
, vi
nn,
af
ao
răî
ndtr
eru
e pl
se
Tal Ran
anvord. şi
Curba
bă o
tţ
ii
ţ
id
i se
nu
i i
t
gaau
rda,l
acael
re, dn
a
ir
ci
nu cli
peau .
— Spu nân d o pove ste numaibu na pentru a o păcăl
i peEl ayne şipu rtând
cuelo sa bie cupecet ea âtblanul
ui. Nu ar e coca
rdă sau banderoă
l ca re să-i
dovedească loiali
tatea, cinumai o b ucată de p ân
ză care apărăât b
lanul de och ii
curi
oşil
or. Ce co i
ncidenţă, nu, Morgase?
Regi
na î ifăcu em sn Coman dantului Suprem săsedeal a o par t
e,i ar
când else su puse, îl studi
e p e Rand cuo p ri
vi
re ngri
îjorat
ă. Totuşi, când vorb i,
i se d aresă Elaidei
.
— Ce vr eisăspu i
? Că arfi I sc oad
ă a Celui Î
ntuneca?t Sau r v
eun
cred
incios d e-al lui Logain?

AesSed—ai.C
Uel
mbÎn
at
r u necat
seînti
ndse
epeafl ă
ePî
st n
ânztem
ă,in
ai
rţa
vi
itl
ouil
ru d
si
enclSh
atayol
i
n ăînGh
vâru
fl
,
u răsp
lu unsef
nui emeia
ac. Omul acest a-i pericul
os.
Di ntr-
odată,El ayne semi şcă din loc, aruncân du-seî n gen unchiî n faţa
tronul
ui .
— Mamă,t ei mplorsănu- if aci niciun ă ru ! Ar fi vr ut săpl ece imed i
at,
dacănu- l aş fiop rit eu. Chi ar asta voi a.Eu l -am con vins săăm rână.Nu potsă
credcă r afi I scoad ă a Cel ui Întunecat .
Morga sef ăcu n u gest l
ini
ştitor că trefii casa , dar f ărăsă -şiia och i
i de la
Rand.
— Ast a ai Pr ezi
s,El aida? Ast a ai ci titîn ad âncu ril
e Pânzei ? Mi-ai spus că
nu poţi prevedeacâ nd ţi se nt îâmpl ă săvezi vii
torul şicat otu ltrece ntr-
î
o c l
ipă.
Dacăe oPrez icere,î ţ
i poru ncesc mi să-sp ui li
mped e a devărul, nu aşacu m faci
de ob i
cei,î nvăluindu- lîn at âetat aine n îcât nimen i nu şt i
e d acăsp ui da saunu.
Vorbeşte.Cevezi ?
— I ată cePr ezic,răsp unseEl ai
da,şij ur pe Lumi nă cănu pot vorbi mai
l
imped e d e atât. Di n această zi , Andoro vapu aca e p un drum de u ră şi jale.
Umbra n u s- a nîtins nîcă pee- a
dn-tregul, şinu- mi da u se ama d acă upăd ea va
reapărea u L
mina.După ce ul mea var să ol acri
mă,va văr sa m i
i. Asta Prezic.
Încă pereasecu fundă î ntr-
ol inişt
e dep l
ină,î ntreru ptă numaide Morgase,
care respira ad ân c,de p arcă- şidăd eaul tima su flare. El ai
da con tinuă să
pri
veascăî n och
i
il ui Rand. Vorbiiarăşi, de-
abia mi şcându- şibuzel
e,at ât de
î
ncet încât şielo auzea cu greu, deşi se fl a
a ch i
ar al ături
.
— Şi mai Prezi
c şicăt oat
ăl umeavafi p usti
ită şicop l
eşi
t
ă de j
ale şică
tot
ul se rag
te de al o
mul acesta. Mă su pun Reginei, şop t
i ea, şio sp un limped
e.
Rand si
mţi căset ran
sformăî n stan ă de piatră.Răcea la şiasprimea
piet
rei i se str
ec
urară î
n pici
oare şi î
lfăcu ră să se nfi îoare. Nimeni alt
cinevan-
avea cum s-o fi auzi
t. Dar ea încăî l privea,iar el auzi se.

Două— RâuSu
ri.nt doa
Păst r
. un păst
or or, vor
bi el, adresân
du- setuturor. Di
n Ţi nutul cel
or
— Roa taţ ese după cu m îi este voia,glăsui El
aida,i arRan d nu e ruşisă-
şi
dea seam a d acăt onul eier a batj
ocori
tor au s nu.
— Sen i
orGar eh t, rosti Morgase,am nev oe
i de sfatul Coman dantului
Suprem.
Bărbat ul cel sever cl
ati
nă din ca p.
— El aida Seda i spu ne căflăcău l e primej
dios, Regina mea, i
ardacăne- ar
putea sp une maimul t e,n- aş şovăi şiaş ch ema călăul. Dar asta p ut
em ve dea şi
noicuoch i
i noştri
. Ori ce erm
fi er e da lţ arăîţi poat
e sp une căl ucruri
le se vor
î
nrău tăţi
,f ără să ai
bă n evoie de P r
eziceri
. Eu unul cred căbăiatul a ajuns aici
di
n î ntâmpl are, deşi una ca m nep lăcută p entruel. Pentru a fimaisi guri,

Regi
şi Snaor
eni mea,
u aş
l Gaw ynce
,zi
ap să-
oilsă-
f
er
iedă
căm
m într
-
druo l
mu e
t
.mNni
uţ
ă p
mai ână
dacăce l
nueacă
pmva
cu Dom ni
maiţa E
aicel
ayn
vae de
Prezis d espre el , Aes edSai ?
— Am spu st otce -
am ci ti
tî n Pânză,Coman da nte Supr em, răspu nse
Elaida,zâm bindu-ir ău tăci
os uli Ran d, aproape ără
f să
mi şt
e b uzel
e,râzân d de
nep utinţal ui de at ăgădui. Cât eva ptsă
ămân iîn t emni ţă n-au cu m să- i stri
ce,
iar ast a mi -ar u ptea a d mie p ril
ejul să fl a
u maimul te.Poa te asta vaduce şi la o
altă Prezicere, sf
ârşi ea, cu o p ri
vire aco
lmă î n och i, ca re-
lî nfri
coşăşimai mul t
peRand.
O vr eme,Mor gase rămase pe gânduri , cubăr bia spri j
ini
tăî n pumn şicu
cotul pe b raţul tronului. Rand ar fi vru t săî nfrunte p rivi
reaeiî ncruntată, dacă
s-ar fi put ut mi şca , dar ochii Elaideiîlî nţepeniseră în loc.În cel e din urm ă,
Regina vor bi .
— Bănui el
il
e su f
ocăoraşu l, şipoateî ntregul Rega t
. Teama şinegrel e
bănui eli
.Femei l
eîşipârăscveci nelecăarfiI scoadeal eCeluiÎ ntunecat.
Bărbaţ ii scrij
elesc ol Cţ
ul Drago nului pe u şil
e oa men i
lor e p car
e i îcunosc ed a ni
de zi l
e.Nu vrea u săaj ung şi eu laf el
.
— Mor gase … î ncepu El ai
da,darRegi na o înt r
er upse.
— Nu v reau iş gata.Cân d m- am ur cat pe t r
on , am j uratsăf acdr ept
ate
tuturor, şiaşaam să ac, f ch i
ar da că răm ânul ti
ma f emeie d i
n Andor ar ce mai
î
nţel
ege ce nseam
î nă asta.Ran d al’
Thor,juri pe Lumină căsab i
a asta cupecet
e
ţ
i-afostdată de att
ăl tău, păst
or i n
d Ţinutul cel
or ou
D ă Râuri?
Rand îşimişcă făl
cil
e,pen t
rua put eavorbi, apoirăsp
unse:
— Ju r
. Aminti
ndu-şibrusccuci ne vor
bea, ad
ău gă:Regi
na mea.
Seni
orul Gareh
t ridi
cădi nt
r-o sprânceană deasă,darMor gase nu păru
supărată.
— Şi te-ai că
ţăr
at pe zidul grădini
i numai casă -
l poţi zăripe fal
sul
Drag
on?
— Da,Regi
namea.
— Ai vr eun gând rău mp
îotrivaceleide pe tron ul din A ndor
, a fiiceisau a
fiul
ui meu?
Tonul eisp unealimpede căul ti
melefouă posibil
ităţi er
au ch iar mai r
ele
decâtpri
ma.
— Nu por t gând rău măn
ni ui, Regi
na mea, darMai estăţ
ii Voastr
e şi
cop
ii
lor cu atât mai puţ
in.
— At unciam să -ţ
if acdreptat
e,Ran d al’
Thor, spuseea. Mai întâi
, pentru
că am auzit gl
asul cel
ordin Ţinut
ul celorDou ă Râu ri pe când er am tânără,
ceeace l E
ayne şi Gawynn- au făcut
. Nu araţ
il afelcaal ţi
i, dar, dacăpotsăam
î
ncrederent r
î
-o aminti
re e ddemult
, vo rb
eştil
af elcaei .În al doilearân d, nici

unevăra
ad omt.cuIarpărp şi
och
eai
ovest cucatati
ăa
ltăi
tăunucaar
r e iţ
-pre
at
i
rnde
fidă că
ruitse rage
sabiatcuedpacol
oe d
ecet acă
e np
est -
rar
ea fi
ri
dicol
ă casăfie o m inciună. I ar în al t rei
learând… gl asu l care-
mi şop teşte că
minciuna ceaai mbună est e ad ese a u na mul t prea i dri
col ă pentru a ficr ez
ută
nu e odova dă. Am săr esp ect l
egile pe ca re e-
lam dat .Î ţ
i dăruiesci bert
l atea,
Rand al’Thor , dar îţi poru nces c ca pe vi i
tor să ai grijă pe u nde e t mai răt ăceşt
i.
Dacăt e maigăsesc n Palîat, n-o să -ţ
i maimearg ă a şa e d uşor.
— Î ţi mul ţumesc, Regi na mea, grăielcugl asrăgu şit
.
Simţ easu părareaEl aidei, cao fierbi nţeală care-i ar deach i
pul.
— Ta l
lan vor, spuseMor gase, condu-l pe acest… pe oa sp
etele fiicei melel a
ieş
irea din Pal at, cu t oată ci nstea. Să pl ece şi rest
ul l umi i
. Nu, El aida,
dumneat a mairămâi . Şi dumneat a,Sen ior arGeht, dacăbi nevoeş
iti. Trebuie să
hotărâm ce e de ăcu
f t cuMan tii
le A l
be car e aupăt runs n î oraş.
Fărăt ragere de inima, Ta ll
anvo r şigă rzil
e sa l
eî şipuseră săbiileîn eatcă,
gat
a săl e sco ată di n nou l ai vea l
ăî ntr
-o c l
ipi
tă. Cu t oate asea
t, Rand se mţ sii
feri
ci
t câ nd gă rzil
e se rândui ră di n nou î n j urul său, i ar el porn iîn urm al ui
Tal
lanvor.El aidanueradecâtpej umăt ateatentălace- ispuneaRegi na;încăî i
mai simţ eapri viril
e,ca re-
i sf r
edeleau sp i
narea .„Ce s- ar fi î nt
âmpl at dacă
Morgaseu n i-
ar ficer ut să răm ână?” ân Gdul îlf ăcea să se roagel daţ
ca
i
i să
so
meargă m air epede.
 Spre ui mi
real ui, El
ayne şiGaw yni seal ăt
urară,
după ceschimbaseră
cât
evacu vint
e ali eşi
readi n sală. Ta
ll
anvor era şielsurp
rnis.Tânărul ofiţ
er
pri
viuşi le care otcmai se nîchi
deau.
— Mama mea, r
osti El
ayne,a poru nci
t săfie dus l
ai eşi
readin Palat,
Tal
lanvor.Cut oat
ăcinstea.Cemaiaştepţi
?
Tall
anvor seî ncruntă spre uşi
leî n spat
ele că
roraRegi
na discu
ta cu
sf
etnici
i ei.

deşi — mai
nu Nimi c,
eraDom
nevni
o ţ
e.
iă,morm ăielposom orâtşiporu ncigărz il
orsăî naintez
e,
Minunăţ i
il
e di n Pal at pl utiră pe lângăRand, nevă zut
e.Era f oart
e
buimăcit,i
arpri nmi nteîitreceaut otfel
uldegânduri ,preaiuţipent rual emai
puteapri nde.„ Nu ar ăţi caal ţi
i. Totul se rage
t de a l omul acest a.
”
Escorta seop ri. El cl ipi des, uimit săva dă căaj unsese în curt
eaceal ar
gă
din faţ
a Pal atului
,l ângăporţ ile mari , auri
te,ca re scl
ipeau î n so are.Porţi
le nu
aveaucu m să se deschidăpen tru un si ngur om, maial espent ru un intrus,
chiar acă
d Domni ţa Moşt en i
toa r
e p reti
ndeacăi -
ar fif ost oasp et
e.Tă cut,
Tall
anvortrasezăvorulcar ef erecaouşamaimi că,tăi
atăînt
r-unadi nporţ il
e
cel
e mari .
— Obi cei
ul este,sp useEl ayne,caoa speţ
i
i săfie con duşipân ăla porţi
,

d
par
lăcerăs
eanu
î
ntfi
âe
l
nirip
r
i
,i
viţ
ni
ucutmst
ri se
eţean î
d
dep
espărt
ează.
ărţi
rii. Ceea ce rebu
tie săăm rână este
— Î ţ
i mul ţ
umes c,Domni ţă,răspu nseRan d,du cându- şimân al a eş arf
a
l
ega tăl af runte.Pen trut ot. Obiceiul din Ţi nutul celor ouD ă Râuriest e ca
oaspetele să u ad
că n u mi c cadou . Mi-e etam ă căn- am ni mic.Deş i
, ad ăugă el
sec, se arep că
e-amt învăţ
atcât e ceva espr
de oamen ii de acolo.
— Dacăi -
aşfi spu s mameicăt e găsesc chipeş, te-arfi î nchis cu
siguranţăî nt emni ţa,r epl
ică l E
ayne,aru ncân du-i un zâmbetl umi nos. Rămâi
cubi ne,Ran d al’
Thor .
Cu gu ra căsca tă, elo pri viîn i tmp ceseî ndep ărta,o cop ie mait ânărăa
frumuseţ i
i şimăreţ i
eil ui Morgase .
— Nu n îcercas- of aci pe deş t
eptul cuea, r
âse Gaw yn, pentru c ă
î
nt ot
dea una câ şt
igă.
Randî ncu vi
inţă,cumi nteaai urea. Chipeş? „PeLu mi nă,Domni ţ
a
Moşt enit
oare ar on
t ului din Andor?! ” Trebu i să seoj en
dească si
ngu r, pentrua-
şiad una gân duril
e.
Gaw ynpărea săaşt ept
e cev a.Ran dî l pri
vi.
— Sen iore,cân dţ i
-am sp us căvi n di n Ţinut ul celorDou ă Râu ri
, aifost
uimit. Şi nimen i, nicimama Domni eiTa le,ni ciSen ior aret
G h, ni ciEl aida
Sedai… î ncepu el, dar se imţsi st
răbătut de u n fior işnu maireu şisă con ti
nue.
Nicinu maişt i
a de ceeschdi sese ra.
gu„ Sunt fiul l
ui Tam al ’
Thor, chi
ar acă
d nu
m-am născu tîn Ţinutul cel
orDou ă Râu ri
.”
Gawynî ncuvi
inţă,de parcă t
ocm ai asta aşt
epta.Totuşi
,î ncăşovă i
a. Rand
deschi
se gura pent
rua-ş i retr
age nî
tr
eb areaer onst
i
tă, dar aw
G yncon t
inuă în
l
ocu llui
:
— Rand, dacă -
ţiînfăşorio shoufaî n ujrulfrunţi
i, ar
ăţi exactcaun A iel
.
Ciudat
, de vreme ce mama p are să ead
cră că, la vor
bă cel puţin, semeni cu
oam
Ran en
d i
ia
l’
Tdh
in
orŢi
. năm
Rutul cel
âi or
sănătDou
o s.ă Râu ri. Aş vrea săe nfi u ptut cunoaşte maibi ne,
„Un Ai el
”.
Ran d rămase pel oc, pri
vindu-l peGaw yncum seî ndep ăr
ta,pâ nă ce
Tall
anvort uşinerăbdător,amintindu-iundeseafla.Seapl ecăpentruat recede
poartă,şide- abia apucăsăi asă, înainte caofi ţ
erul săo t rântească în urm al ui.
Zăvoarel
e u fră trase cu zgom ot
.
Piaţa ov al
ă din f aţa Palatul
ui era , de-acum, pust
ie.To ţi sol
daţii
dispăruseră,t oate mulţimile,trâm biţ
ele şi t
ob el
e sescuansese ră şi tăcuseră.
Nu mairămăsese i
mi c,
n î n afarăedgu noai
ele de pe os,
j pe care ântuv
ll e purta
din locî n loc, şide câ ţi
vaoa men i care mer gea
u grăbi
ţil at reburil
e orl, acum că
dist
racţi
a seer m
tinase. Nu reu şisă- şidea seam a dacăpurt au roşusaual b.

„
UTresă
n Ai el
”
.
ri
nd, îşidădu seam a căseafla ch iar în faţa porţ il
orPal atul
ui, unde
Elaida p utea să-l găsească foarte uşor, după ceer m
tina cuRegi na.St rângându-
şimant ia pe ân
l gă ru tp, o p ornii ute al pas,st răbătând pi aţa şi pătrunzând pe
străzi
le O raşul
ui Interior. Se u ita des nîurm ă, casăvad ă dacă -
l urm ărea
cineva, dar n u puteaved eapr eadep arte din prici
na st răzil
or cotit
e.Cu t oat
e
astea,î şiami nteaî ncămul t preabi ne d e ochii Elai
dei, şi-şii magina căer au
încăaţ intiţ
i asupra l ui
. Pân ă săaj ungăl a porţile care d ădeauî n Oraşu l Nou ,o
luase ejda l afugă .
CAPITO LUL 41
Pri
eteni vechi, primejdi i noi.
Î
ntors la Binecu vânt areaRegi nei, Rand sesp ri
ji
ni , gâfâi
nd, de rama uşi i
.
Alergasetotdrumul ,fărăsă- ipesedacăvedeaci nevacăpurt ar oşu,sauchi ar
dacăse ul a după el , su b pr etextul căt rezeaăn b
uiel
i
. Avu sese mpriesi
a căni ci
măcar un Pi eri
t nu l -ar fi ut put ajunge din urmă.
Lamgw in şedea pe o băn cuţăl ângăuşă, cuo pi sicăvăr gatăî n br aţ
e,cân d
elaj unse nîf ugă al h an. Bărb at
ul se i d
ri
că să vadă d acăse r pegătea vreun
neca z din direcţ
ia din ca re ven i
se a Rnd, scărpi
nând l inişti
t urech i
le p isi
ci
i.
Nevăzân d nimic,se aşeză al oc,
lcumare i j
gr
ă să u n der an j
eze an imalul.
 — Ni şt
e neghiobi au nî
cerca
t săf ure câ
teva pi
siciceva mai înai
nte,
mormăi el
, cercet
ându-şidosul pal
mei, apoiînt
orcându-se alscărpi
nat. Pi
sici
le
aduc ban
i buni, mainou .
Ceidoi bărba ţ
i carepurtau al
bul erau ott
de cealalt
ă part
e a st răzi
i
,
observă andR
, unul având un ochiînvineţi
t şifal
ca mflu ată.I
ndivi
dul se
î
ncrunta mohorât şi
-şipipăia mâneru
l sabieicuo n îsufleţ
ire su
mbră,pri vi
nd
hanul
.
—
— Î U
nde-
n i
bi
blj
iupâ
ot n,Gi
ecă r
ă l
l?uî
sp n
ntr
seeba Ran
Lamgw d
n.
i; pisi
caî ncep u să t
oarcă,iar elrânji.
O pisi
că u nr ămân e supăr aăt p rea m ultă vr
eme,ni cimăcar dacă ncieva
î
ncearcăs-o vâ re nît
r-un sa c.
Ran di ntră grăbitî n h an , străb
ătu sala cea mare, în acre seadunaseră de
acu
m cl i
enţii obi
şnuiţi
, careurt pau roşuşipăl ăvrăgea
u l a o ca nă cubere
despre al
suf
l Dr agon,î ntrebân du- se acă
d Man t
iil
e A l
be aveau de gând să acă
f
tăr
ăboicân d acesta avea sa ornească
p spre
mi azănoapt
e.Ni măn ui nu-
i păsa ed
Loga
in, dar şti
au cut oţii că r eb
t uia caDomni ţ
a Moşt eni
toare şi Seni
orul Gawyn
să acă
f part e d i
n gru p, şini ciunul dintre bărbaţi
i de a col
o n u se mpîacă cu
gân
dul căl i s-ar fiput ut î ntâmpl a ceva.
Îl găsipe j upân G illîn b ibl
iotecă
,jucâ nd pietrecu o Li
al. O pisi
cătărcată

şi
migra
şcausă şed
de ea
alunep lmasă
gu lini,
i
l cun
or l
ăb
î uci
cru ţel
et
şa eadud
enate
p
e asu
tbblea,
ă. privi
nd mâi nile car
e se
Ogierul aşeză o nou ă pi atră, cu n u gest ciudatde del i
cat pen t
rudeget ele
sal
e groase. Clătinân d di n cap ,j upân Gi ll profită de a pariţ
ial ui Ran d pentrua
se nî
toar ce e dal masă . Loial câ şit
gaapr oape n îtot
dea una l a pietr
e.
— Î ncepeamsă- mi facgr i
ji pen t
ru i tne,flă căul
e.M- am t emut sănu fi
avut probleme cut icăloşii ăşti
at rădători ca r
e p oarta al b sau sănu t e fiî ntâlnit
cucerşet orul sau ci ne şt ie ce.
O vr eme,Ran d rămase cugu ra căscat ă.Ui tase cut otul de bărbatul în
zdrenţe.
— L- am văzu t, vorbi elî n ce le din u rmă,darn- are af ace. Am văzu t-o şi
pe Regină, şipe E laida. Ăst a-i necazu l
.
Jupân Gi l
l ch i
coti:
— Pe Regi nă,da?Ei nu maispu ne.Şi pe ai cia t recut Gareht B ryne,
acum vr eun ceas. A rămas u pţi
nî n sala mar e,măsu rân du-şipu teri
le cu
Seni
orul Coman da nt Supr em alCopi i
lorLu mi ni
i, dar Reg ina… hmmm, pa r
că-i
şimai şi .
— Sân geşice nuşă, mâr âiRan d, azi toatăl umeacr ede cămi nt.
Îşiaru ncămant ia pe sp ătaru l unui sca un şi seprăvăl i şielî n al t
ul . Era
pre
a n îcordatpent ru a p utea şedeaod com
. Se gh emui pe mar gnie,ştergându -
şi
f
aţa cuo bat i
stă.
 — L-am văz
ut pe cerşet
or, şielpe mi ne şimi s-a părut… Nu contează.M-
am căţăratpe un zi
d dinj urul uneigrădini
, de unde puteamve dea i
paţ
a di
n
f
aţa Palat
ul
ui, cân
dl -au dus pe Logai
nî nău nt
ru. Şi am căzut pe part
ea
cealaltă.
— Maică-m i vine săcr edcănu- ţ
i baţijoc,sp useîncet hangi
ul
.
— Ta’
veren,murmură Loial.
— Of , ch
iaraşaa f ost, of
tă Rand. Lumina săm- aj
ut
e,ch iars-an
-tâmplat
.

presch
iNeî
mbnâcr
nde
uder
-
seeanlui
î j
nelu
ip
nâ
in
şt G
il
l se
e.Han giulri
si
pil
ascuîn
tacet,
a
plpe mă
dusu
ecân -
serănce
î
ai a
nt
euzi
d
inpovest
ceeanî,
ce a mimul t, până ce uaj nse ăs şad ă numaipe mar gniea scau nului
,l a el
f ca
Rand, în timp ce oi Lal ascu l
ta netulburat, numaică, din câ nd în cân d, îşif reca
nasullat,i ar sm ocu ri
le de p ăr din vârufl urech il
or iîtresăltau.
Rand p ovestit otul de-a fir a păr ,în a farăde ce-i şoptiseElaida şide ce-i
spuseseaw G
ynl a poa rta Palatului
. La cu vi
nt ele em
f ei
i nicinu voi a săse
gândească,iar cel de-al doil
eal ucrun- avea nicio legătură cupovest ea.„Sunt
fiul l
ui Tamal ’
Thor, ch i
ar dacă u n m- am născu tî n Ţi
nut ul celorDou ă Râu ri
.
Chiar sunt! Strămoşii meise rag t de a col
o,i ar Tam este a ttăl meu.”
Deodată, îşidădu seam a căt ăcuse,cu f
undat în gâ nduri,i ar cei
lal
ţiî l
pri
veau.Î ntr
-un momen t de utlburare sent r
îebăda că u n cu mva spu sese prea

mul te.— Ei , rupset ăcereaj upân i G

ll
, de-acu m nu maiaicu m să- ţi aşt
epţ
i
prieteni
i. Trebuie s ă pleci din oraş , şiîncărep ede.În cel mul t două zil
e.Poţi să-
l pui pe Matpe pi cioare pân ă atuncisaut rebuie sări mi
t t după Mai ca rGubb?
Rand î l priviui mit.
— Dou ă zil
e?
— El aida este sfătuitoareaRegi neiMorgase, şirangu l eiurm eazăimed i
at
dupăComan dantul Supr em Gar et
h Bryn e,sauchi ar nî
aintea uli. Dacă
poru nceşt
e G ărzilor să e t cau
te – enSi or a Greth n- o s-
o mpîi edi
ce, decâtdacă
încearcă să-
i abat ă de l a celelal
teî ndatoririal el or –, atunci, cesăzi c,so ldaţ
ii
pot să scotoceascăec a
fire handi n Caem l
ynî n do uă zil
e.Ast a d acă uncu mva
ghinionul face săaj ungăai cidi n prima zi , saudi n primul ceas. Poate căavem
un pi c deăgaz r , dacănce îp de al L eul şiCor oana,da r oricum nu maiput em
pierde itmpul.
Ran dî ncu vi
inţă,cumi şcări lente.
— Dacănu- l potridicape Matdi n pat ,t rimit
eţi după mai caGrubb. Mai
am ni şte b ani. Poate e nîdeaj uns.
— De Mai caGrubb m ă ocu p eu , vorbiaspr u hangiul. Şi credcăpot să
vă-mprumutşidoicai .Dacăî ncercaţisămer geţipej ospânăî nTarVal on,osă
rămân eţif ărăncălîţări laj umăt ateadru mul ui.
 — Sunt eţ
if oart
e gen eros,spuseRan d. S-arzicecănu - vam adus decât
necazuri
, dar ot
t su nteţi disp
us să ne a j
utaţi
. Foart
e gener
os.
Jupân Gill părust i
ngheri
t
. Ridi
cadi n umeri şi
-
şidr esevocea
,lăsâ
nd
capul în j
os.Ast f
el, dădu i ar cuochii de atbla de oc
j, ceea ce-
lfăcusăse
î
ntoarcăru b
sc. Loial câşit
gasigur.
— Ei , da,cesăzi c,am fost mereu pr i
eten bu
n c u T
hom. Dacăele di
spus
săf acăorice a csăv- ajute,potsăf ac şi eu câte cev
a.
— C
— Aş
r vr
ed emasă
ea c-
amvinstcu
abit
l
ii
tn
,eLo
câ
i
an
ldr
, psp
ăleci
u, Ran
nse d,
cel
algrăi
al di
t şint
şor
v-
od
ă
iat
; ă
upL
j âoi
nal .l
Gi ltot
nu cu noşt
ea nîtreaga poveste.Şt ii ce en aşt
eaptă pe M atşipe mi ne,cine n e
urmăr eş
te.
— I scoad
e ale Cel ui Întunecat,răspunseOgi erul cugl asul săunf u
îndat
şit unător
, Aes edSai şiLumi na şt i
e cel t
ceva.
a Sau poa te C elÎntunecat. Mergeţ
i
în Tar Valon,iar aco l
o este u n desiş oa
frte ru
fmos, şiam auzi t căf emeile Aes
Sedai au mar e grji
ă de el .Î n orice caz,sunt şial te ulcruride vă zutî n lume,î n
afară e d d
esi
şuri. Eştif ără i scu
d ţ i
e atveren
’ , Rand. Pânzase ese ţ î n jurult ău, şi
de a ltine se rtag toate.
„Toa
te set rag de l a omul acest a.
” Rand simţ i un fior.
— Nu set r
age nimic de l a mine,răspunseelpeun t onsu părat.

HangiuJ
luşi
pânOgi G
il
ll
erucli
pip
se su
rirp
virn
ră,i
s,
apşi
oipl
ăână
saăşi
r ocLhoi
iial
înpă
jru
os.mi r
Raad
n td e mâ
se sil
inial
să ui
.
se
li
niştea
scă ,i nsp i
rând adânc.Î n ch ip ciudat
,r eu şisăat ingăhăul ca re-i scă
pase
în ulti
ma vrem e,şio st areedcal m. Ceidoinu f ăcu seră ni mic p entrua- i merita
supărarea.
— Poţ i săvi i cu i mne,Loi al, spuseel . Habar n- am de ce- ţi doreşti ast
a,
dar mi -
ar pri nde b ine sămaun î nsoţit
or. Ştii
… şt iiî n ce a st
r
e e a Mt
.
— Şt iu, încu vi
inţă Loial. Eu, unul ,totnu p oti eşi pe străzi f
ărăsăaţ âţ
mul ţ
imea să fugă u d
pă mi ne,st rigându-mi „Trol oc!
”, dar Mat , cel puţin, nu f ace
decât să vor bească. Nu a n îcercat niciodat
ă sămă o moare .
— Fi reşte cănu, zi seRan d. Matn- arfi î n tsare de aşacev a.„ N-armer ge
aşadep arte.Nu- iîn fir eal ui.”
Se auzio băt aieîn u şă,iar una di nt r
e sl uj
nice, Gilda, îşivâ rîca pul
înăuntru. Arăt aî ngrijorat
ă.
— Jupân G i
ll
,t er og, vino iute.Î n sala mar e au n itrat ni
şte Mant ii Albe.
Jupân G il
l săriî n p i
cioare cu n u bl
estem, sp eriind pi si
ca. Aceastaf ugide
pe masă şi i
eşi din cam eăr oafrte su părat
ă,cucoad a su s.
— Vi n. Fugişisp une- l
e căvi n, apoiţ ine-te dep arte de ei . Auzicesp un,
feti
ţ
o? Fereş te-te!
Gilda f ăcuo mi căplecăciune şidi spăru.
— Dumneat a arfi maibi ne sărămâiai ci,îl povăţui han gi
ul pe Lo ial.
 Ogi
erul pufni di
spreţ
uit
or, cao pânzăcare serupeaî n două.
— N-am ni cio dori
nţă sămă maiî nt
âlnesc cuCopii
i Lu mi
nii
.
Jupân G il
lt r
asecu och i
ul l
at abl
a de j oc,şipăru ceva mai bine di
spus.
— S-ar zicecăt reb
uie săîncep
em un al tjoc,mai t
ârzi
u.
— Nu- i nevoi
e,sp useLoial
,înt
inzând u n braţcasăi a de pe raf
t o cart
e
l
egat
ăîn pânză, care n
î mâinil
e sal
e părea minuscul
ă.Putem r el
ua oricân
d. E
r
ându
l dumit
ale să u m
ţi
.
Ju
—pânaGi
B unl
l se
a,bastrâm
alt bă.
a… mormăiel ,ieşind grab ni
c dinî ncăpere.
Randî l urmă,f ără săsegr ăbească. Ni
cieln- avea ch efsămaideacu
ochii de C opi
ii Luminii.„ Totul se r a
tge e dal omul acest a.” Se op rila uşaca re
dădea nîsal a mare,de u nde pu t
ea vedea cee- n s
tâmpla,darnu î nai
ntă prea
mult, năd ăj
duind săt reacăeob nservat
.
Î ncă
pereaera cufundat ăî n li
nişt
e.Ci nciMant i
i Albe st ăt
eau dreptî n
mijl
oc, întimp ce oa men ii din jur se r pef
ăceau că u n-
i bagăî n seamă.Unul
di
ntre ei avear od
bat pe mant ie un fulger argi
ntiu, însem nul unui ofi ţerde arng
i
nferior.
Lamgw i
n stăteasp ri
jinit de zi
d, lângăuşade l ai nt rare,curăţ
ându-şicu
mare a ten
ţi
e u nghi
ile,cuo aşch i
e d e em
l n. Alţ
i patrudi ntre bărbaţ
ii angaj
aţ
i de

jue
atpân
n
ţiGi
e llpn
Maet
ni
it
r
lupaz
or lăe.
A
b seCî
nşi
âtra
dseră
esp r
el
ângaăel
ceşti,
aprei
dfăcâ
n n
uduă
rm -s
,ep
căăr
n ul
eau esă
daunnui
c
-io
i fi ob servat
.
Ofiţ er
ul er a singu rul car e părea m ait ul burat, bătân d ner ăbdător u c mănuşile
sale d e oţelî n pal ma cel eil
alte mâi ni , aşteptându-l pe h angiu.
Jupân Gi l
l st răbăt u iuteî ncă per ea,î ndreptându- sesp re el, cu o privir
e
calmă.
— Să văscal de Lumi na,î i ură el ,făcâ nd o pl ecăciune bi ne gân dită,nu
preaadân că, dar i nciî ndeajuns d e n eglij
entă pen trua fi con sideraătoi nsu l
tă,
ca şi pe u bna n oast ră R egi
nă Mor gase . Cum pot să ă vfiu de aj utor…
— N- am vr eme pen tru ba livernelet al
e,han giule,serăst i ofiţer
ul. Am
cău t
atdej a prin dou ăzec i de h an uri, unul maimurdar a ca ltul, şiam de gân d
sămai t rec ripn al te d ou ăzeci înainte d e apus.Cau t nişte sIcoade a le C el
ui
Întunecat, un băi atdi n Ţi nutul cel or ou D ă Râu ri…
Chipul l ui jupân G il
l seî ntunecă totmait are.Î şiumflă pi eptul, de parcă
era p e p unctul să l p
esnească,i ar nîcel e din urmă zbui cn i:
— Î n h anul meu u n existăI scoade al e Celui Î ntunecat ! Toţi ceide ai ci
sunt su puşicr edinci oşi ai Regi nei!
— Mda,şişt i
m cu oţ t
iiî n ce ap e sescal dă Mor gase, răspunseofi ţer
ul,
pronunţ ân dîn bat j
ocu ră n umel e R eginei,î mpreu nă cuvr ăij
toarea ei din Tar
Valon,nu- iaşa?
 Scaunele scâ rţ
âiră pe podea. Brusc, toţi bărbaţii di
năuntruseri dica
ră în
picioa
re.St ăt
eau nemi şca
ţi cani şt
e statui
, dar cut oţi
iî i pri
vea
u poso morâţ
i pe
Man ti
il
e A l
be.Ofiţ er
ul nu părusă age b ed seamă,dar cei pat
ru din spat
eelu li
privi
răî mprejur, neli
nişti
ţi
.
— O să- ţi mear gămaiuşor , han gi
ule,sp useofi ţerul
, dacănu e t opui.În
vremurilenoastr
e,ceicar eadăpost
escIscoadealeCel uiÎntunecatopăţesc
urât. Pare-
mi-se ăc u n hanpe u şa căr ui
a a pare C olţ
ul Dragonului n-
o să ai m
ai
bă
şi cuci
n
fe
ocuşt
l
.ie ce i en
cl
ţi
. Cu asem enea sem n pe uşă, s-
ar putea săe fip robl
eme
— I eşi
ţiimed i
at, spuseî ncetjupân i G
ll
, sau chem Gărzile Regi
neisăvă
adune ărmăşiţel
e şi să el d ucă al g
roa pa cugu noi
.
Sabial ui Lamgw i
n eşi
i cu gom
z otdi n eacă
t ,i ar su net
ul asprual oţ eull
ui
f
recat de etaca de p i
ele seep ret
ă de maimul te ori
, pe cândî n fiecar
e mân ă
apărucât e osab i
e sau un pumnal . Slujni
cele se repezi
ră săi asă. Ofiţerul pri
vi
î
mpr ej
ur, disp
reţuit
or, de parcănu- i veneasăcr ea
dă.
— Colţul Dragonului…
— N- o săvăfie de ni ciun ol fos,sfârşiîn ol
cull ui j
upân G il
l, ri
dicând
pumnul , apoiarăâtnd u n deget
. Unu.
— Pesem ne căeşt i neb
un, han gi
ule,de-i ameni
nţi pe Copii
i Lumi ni
i.

— Man
— t
Şi chi
i
il
e
arA lb
cr
eezincă
u au ni
o să ciosf
se tr
âeabăscă
rşea îna Ciaem
?l
ci yn. Doi.
— Tr e. i
— O săne- nt
oa rcemnoi , ser ăsti ofiţ
er ul, apoisegr ăbi săl e poruncească
oamenil
or săi să se ra ret
gă,încercând să a pră căo ă fceaî n dep l
ină ord i
ne şi
di
n prop ri
e vo i
nţa. Sol daţiilui însăî l dădură e d gol,îngh esui
ndu- se ali eşi
re,
f
ără săo a i al ufgă, dar lăsând să sedă vacăer au ner ăbdători să scape.
Lamgw in stăteaî n dr eptul uşi
i cu sab i
a scoa să, şinu se traseî napoi
decâtdupă ce uj pân Gi l
lî ifăcusem ne p oru ncit
oare.După pl ecar
eaMan ti
il
or
Al
be,hangiulseprăbuşipeunscaun.Î şifrecafrunt eacupal ma,apoiseui ta
ui
mitl a ea , de p arcas- ar fi aştep
tat s- o vadă scă ldatăî n sudoa r
e.Bărbaţ i
i di
n
î
ncăpere se aşezară lal ocuri
le or
l, râzând de ceea ce ăcu
f seră. Uni i se u d
seră
să-
l bată pe sp ate p e u jpân Gill,în sem n de a preci er
e.
Dând cu och ii de Ran d, hangiul seri dicăşiven i spre el.
— Ci ne arfi cr ezut căam st ofă de er ou ? spu seelgân dit
or. Să mă scal de
Lumina.
Bru sc, îşir ecăpătă stăpân i
reade si ne şivor bi cu n u gl
asaproa pe fir esc.
— Va t rebu i săvăascu ndeţi pân ă cevăpotscoat e din oraş.
Privind bănui torî n sala mar e,î lî mpinsepe Ran dî napoiî n cor i
dor, unde
era
u încăşimai f eri
ţi.
 — Ăia o săse-ntoa
rcăsa u osăt rimităîn oc
l ni şt
e oameni de-
ai l
or
pu
rtând roş
u. Dupăun asem en ea spect
acol, mă n
îdoi
esc să el maipese dacă
su
nteţ
i saunu aici
, dar o să se comporte ca şicum aţi fi.
— Ce nebunie,prot
estă Rand, darl a semnul hangi
ului î
şicoborîvocea.
Mant
ii
le A
lbe n-au ni
ciun mot iv să ă m caute.
— Habarn- am cemot ive au
, flă căule,dare li
mpede căumblă dupăt i
ne
şidupă Mat. Ce-
aţ
i putut să aceţ
fi? Ş i Elai
da, şiManti
il
e A l
be pe dea
supra…

o noiRa
mă,nd
darri
dl
ică
îaub raţ
zi
seel
eepsă
o
fiţpr
erot
est
eze,
cu ap
urechio
l
eilei
u
l .l
ăsăsăca dă lal oc
. Nu avea i
cin
— Dardu mneat a?Man ti
il
e Albeo săvăf acănec azuri chiarda cănu ne
găsesc.
— Nu t e-ngrij
ora din prici
na asta, băiet
e.Gărz i
le Regi neiîncămai
resp
ectă ege
al, chiar dacă
- il
asăî n pace e prtădători
i care oaprta alb. Cât
despr
e n
oap t
ea st aa… eibi ne,La mgw i
n şiami ci
ilui n-o să oarmd ă p rea m ul
t,
dar
, dacăîncearcă neva
ci -să
mi pi ct
eze ceva pe u şă,aproape că i -
m
e mi l
ă d e el
.
Gi
lda apărul ângăei ,făcându-i o plecăci
une lui jupân Gi ll
.
— Ju pâne,e… e o doam nă.Î n bucătări
e,spu seea, părând scandali
zată
de o asemenea nîdrăzneal
ă.Întreabă de D omnişorul Rand, jupân e,şide
Domnişoru
l Mat , şile şti
e numel e.

R
—an d
Fl şih
ăcău an
l
e, giul
vor sch
bi jui
mb
p ară
ân Gilp
l
,rivi
driuvr
acă i
mi
ete.
isă- mi spu i acuma căDomni ţa
Elayne a ven i
t după i t
ne d e a l Palat,t ocm aila h anul meu , o s-ajungemcut oţi
i
î
n f aţ
a că l
ăului .
Gi l
da scoase un geam ătî năbuşit, au zi
nd de Domni ţa Moşten i
toa re,şi-l
privipe R and cuoch ii mari.
— Du- te,f eti
ţo,î i poru ncihangi ul. Nu sp une l a nimen i ce-
ai auzi t. Nu-i
treabai măn
n ui .
Gi l
da f ăcu ar i o pl ecăci
une şio l ua l af ugăpe cori dor, privindu- l pe Rand
peste u măr.
— N- o săt reacăni cici ncimi nut e,of t
ăj upân G i
ll
, şio săî ncea pă săl e
povest
ea scăcel orl
alte căeşt i un pri nţ deg hizat. Până l a căderea nop ţii, vest
eao
să se răspândească nt ot
î Oraşu l Nou .
— Ju pâ ne Gi ll, murmur a Ran d,l ui Elayne nu i-am pom enit ni mic despre
Mat. Nu poat e fi…
Bru sc, pe ch ipî i ap ăru nu â zmbetl arg, şio l uă laf ugăî nsp re bucătărie.
— St ai! strigahangi ul după el . St ai, cănu şt i
iî ncăsi gur
. St ai
, prostule.
Rand năvă liî n bucă t
ărie,şi-i văzue t poţ
i adunaţ i acolo.
Moi rai
ne î l pri vica lmă,f ără vr eun sem n de su rpri
ndere.Nyn aeve şi
Egw ene ven i
ră nîf ugăsă -lî mbrăţişeze, râzând, i ar Perri
n se nî ghesu i şiel ;t oţ
i
treiîl băteaupe u măr ca cu şim voi au să se con vi
ngăcăer a nîtr-adevăr acolo.
În uşaca r
e dădeaî n curte,Lan stăteasp rij
ini
t de zid, cuun pi ci
or d ri
i
cat
, at
ent
şil a cesepetrecea î
n bucă t
ărie,dar şi afară.
Randîncercăsăl eî mbrăţi
şeze pe cel
e dou ăf emeişisăst rângămân alui
Perri
n, î
n acel
aşit i
mp, dar era şimai greu , mai ales că Nynaeveot tî
ncerca- isă
pipăi
e ru
fntea,casă - n
aibă cumva ebfră.Cu t oţi
i râdeau. Călăt
orii păreaucam
i
stoviţ
i– pe ru
fnt ealui Perri
n seved eau ni şt
e vânătăi,iar el st
ăteacu och i
iîn
j
os,aşacum nufăcusenici
odatădarerauînviaţăşidinnouî mpr eună.Rand
er
a aşa
— dM-
e am
emot
iţ
on
ema
ut,că
t î
ncâtode-
n- abvă
să iaput
maiea vor
văd b
ni
.
ici
odată,r euşielî n ceel di
n u rmă
să nî
gâne.Mi -
era ri
fcăsă u n fi…
— Şt i
am căsu nteţiîn viaţă,murmura Egw en e,lipită de pi
eptul l
ui. Am
şt
i
ut înt
otdeauna. Întotdeauna.
— Eu nu, spu seNyn aeve, cuglasul puţi
n asp ru, darseî mblânziimedi at
şi
-
i zâmbi. Araţ
i bine,Ran d. Cam nemân cat, dar nbie,slavăLumi ni
i.
— Ei , seau zij upân i Gl
l din sp
ateellui, cr
ed că până la urm ă chiarîi
cu
noştipe o amenii ăştia. Ei sunt pri
et
enii pe care-
i căut ai
?
Randî ncuvii
nţă.
— Da,eisunt .
Şi f
ăcu r pezent
ări l
e;încăi semai păr eaci udat săf ol
oseascăadevă rat
ele

nume Ha a
lengiu
l
ui
lL îanpri
i şi
miMoi
perat
i
n e.
oţ Amân
i cu doi
n
u â î
lp
zmb ri
et vi
lr
ară
g,fix,
daratunci
se cân
arătăd î
lma
cel aui
ziră.
impresion at de n îtâlnir
eacuSt răj
eru l şi
, mai al es,cuMoi raine.La ease ol hbă
fără săse m aiascu ndă – u na era săşt i
e căbăi eţi
if useseră ajutaţi de oAes
Sedai, cut otul alta s- o va dă apăr ând în bucă tărialui – a poiî if ăcuo p lecăciune
adâncă.
— AesSed ai, fii bi ne venităl a Binecu vân t
area Reginei, caoa spete almeu .
Deşi credcăo sămer gisăl ocu i
eştil a Palat cuEl aida Sed ai şicucel e ca re a u
venitcuf alsulDragon.
Cu onou ă pl ecăci
une,î i aru ncăl ui Rand o pri vi
ref ugară, îngrij
orată.
Spu sese l ecă u n voi a să udăa ni mic ăru despr e AesSedai , dar asta n uî nsemna
că şi dorea ca una d intre ele să oarmd ă su b acop eri
şu l său.
Ran dî if ăcu nusem n de încu raj
ar e,încer cân
d să-l facăsăî nţel
eagă că
nu av ea e d ceăsseeam t ă.Moi raine n u era caEl aida,car e ascu ndea su b
fiecare rivir
pe şi fiecarevân cu
t câte oamen inţare. „
Dar eşt i oare con vi
ns? h Ciar
şiacu m, eşt i con vins?”
— Cr edcăam sărămân ci ai, hotărî Moiraine,pen tru s curtul răgaz în
care mă a flu î n Caem l
yn .Iar du mneat a r t
ebu i
e să- mi daivoi e să l ăt
pesc.
O pi sicăvă rgată ven iîn p as să lt
at de pe co rdiorşiseop ril ângăgl ezn el
e
han gi
ului. De- abiaî ncep use să se rece
f edele,câ nd o al t
a,cen uşi e şi cubl ana
mare,ap ărude su b masă, scuipând şizbârli
ndu-se. Pri
ma se l cu
că al p ământ
,
mârâi
nd amen inţăto,riar cea e-addouaieşi în curt
e,t recând pe ân
l găLan .
Jupân G i
llî ncepu să -
şicea ra scu
zepen t
ru i si
pcişi ,în acelaşiti
mp, să
insi
st
e caMoi raine să -
if acăci nsteade a -
i fi oa spet
e,î nt
rebând-o dacăt ot
uşin-
ar pr
efera săseducăl a Pal at
, ceea ceel, unul, ar nîţel
ege perf
ect
, dar
nădăj
duind că ea îi va ace
f nci steade aaccep ta cea ai m bună încăper
e,f ără
niciun felde p l
ată. Se b âlbâi
aî ngrozi
t
or, dar Moiraine nu păreasă -i deanicio
a
pt
eenţ
i
d
ae.
ăÎ
t n
peloc
u dn
jpâ e Gia
st
la
l
,,îea se
ncepândpal
ecă
să să
se rmâ
f ngâ
ece eie
dglpi
si
eznca
ele port
ei
. ocal
ie,care lîpărăsi
— E aci ncea pisi
căpe care o văd ci ai
, ob servă Moi rai
ne.Aveţ i pr
ob l
eme
cuşo arecii
? Ş obol ani
i?
— Şob olan ii
, Moi rai
ne Sed ai, of
tă han giul
. Mare problemă.Nu căn- arfi
curăţ
en i
e p e aici,î nţel
egeţi, dar sunt atâţ
ia oa men i. Tot ora şule p li
n de o ameni
şide şo bolani. Dar pi si
cil
e mel e se descurca bine.Ni cin- o să-i si
mţ i
ţi
, vă
promit.
Ran d schimbă o pri viref ugara cu Perrin, ca r
e-şicob orî pe dată ochii
. Era
ceva ciudat cuoch iilui Perr i
n. Şi eraşa a de ă tcut. Perri
n nu se grăb ea
nici
odată să vor bească, dar acu m aproape că unsco tea i n
ciun cu vânt
.
— S- arpu t
easăfiedi n cauza oam eni
lor, spu seRan d.

o met —ăCf
od u
oa o
va
rt
e isidumi
mp ăt
l a
pl
e,
ent j
upâ
ru anfGil
l
eri,
stvorb
radaiast
Moi
aradi
n
ee şo
foart
bole
anisigu
,ră
şi cu pe
puea
ţ
i, exi
n st
ă
noroc,
eini cin- o să -
şidea sea ma căsu nt î
mpi edicaţ
i să ă p
trundă.
Jupân Gi ll seî ncru ntă, au zi
nd-
o,darf ăcuo pl ecăci
une,î n sem n că-i
primeş t
e prop unerea.
— Numaidacăeşt i si
gu ră cănu vr eisăî nnop tezila Pal at, AesSed ai
.
— Unde- i Mat ?î ntrebădeod at
ă Nyn aeve. Ea spu neac- arfi şielai ci
.
— E sus, răs pu nse Rand . Nu… nu se si mte pr ea bine.
Nynaeve ri
dicăoch ii
.
— E b olnav? O l aspe eacu ob şol anii
,i areu m ă ocu p de el . Du-mă chiar
ac um aco l
o,Ran d.
— Ur caţi cu oţ tii
,l e poru nciMoi raine.Vi n şi eu e dî ndată.I -am ocu pat
l
ui j upân Gi lltoa t
ă bucă tări
a, şiar ficel mai bi ne săne e rrtagem undevan î
l
i nişt
e,o vrem e.
Glasul eil ăsasăseî nţeleagămai mul te.„Nu vă l
ăsaţi vă zuţi
.Î ncămai
trebuie să en ascu ndem. ”
— Hai deţi,îi chem a Ran d. Urcăm ri pn spate.
Egwene,Per rin şiNyn aeve seluară după el ,î ndreptându- secăt re scara
din sp ate,lăsând- o pe emf eia Aes ed Sai î n bucă tărie,cuj upân Gi ll şiSt răj
erul
.
Lu i Randî ncă u n-i venea săeadă cr că er au î mpr eună.Era ca şi cu m s- arfi
î
nt ors acasă. Astal-f ăcea să zâm bească întruna.
 Şi cei
lalţi părea
u a lfelde uşuraţi
, aproape feri
ci
ţi
. Chico
teau n î si
nealor
şiset ot nt
îindea u să-
l apucede b raţ
. Glasullui Perri
n păreat i
mid, iar elt
ot
nu-
şiri di
ca choii din pământ, cutoat
e căncepu
î se să b vor
eascăcev a maimult,
î
nt imp ce r ucau.
— Moiraine ne-a spus căvăpoa t
e găsi, şiuite căa reu şi
t. Când am intrat
î
n oraş, noine h ol
bam cut oţ
ii – mă rog,în afară de Lan – al oa meni
,la clădiri
,
l
at ot. E at
ât de mar e,se i m
ră el
, cl
ătinându-
şica pul câr
lion
ţat a neîncred
ere.
Şi at
sau âţ
albi
a
?”oa
, men
ca i
.cu
şi Unmiiar
dintr
efif ei
ost se
ceva ol
hbart
f
oa uel amp
irândan
ortultl
.or şi ne o ttstrigau „Roşu
Egwene atinsesab i
al ui Ran d, pi
păi nd pân zacea roşi
e.
— Ce î nseamnăas t
a?
— Ni mic,sp useel .E u n fleac. Plecăm în Tar Valon , doar n-
aiui t at
.
Egwen eîi aruncăo pri vi
re,darî şil uă mân a de pe sab i
e şicon t
inuă
povest
ea e p care o n îcep
use Perri n.
— Ni ciLa n, niciMoi raine nu se uitau mpîrejur. Ea ne- a condus î ncoace
şiîncolo,pe străzi, de a tât
eaori , caun câ ine care adulmecă ,încât eu , una, am
f
ost sigură cănu mai su nt
eţi aici. Apoi, bru sc, a apuca t
-o pe ost radă şi ,
ni
ciuna nicidou ă, am aj uns a i
ci, ne-am l ăsat cai
iî n grajd şiam i ntrat în
bucătări
e.Nicin-aîntrebatdacăeraţ isaunuai ci.I-aspus,purşisi mplu,unei

f
em
v ei
enisecar
ci evagăt
ne caea
redorsă
eştear
e m
sgă
ă-ivadsă
ă.e
Şialspu
ponăiau
ia l
pi
ărRan
ut t
ud,zal
’Thi
âmb or
fat
ai
,şl
cui
a Mat
omingeCauthoncă
pe care enest
Mr el
ul o scoa t
e d e cine ştie u nde.
— Chi araşa, unde-i Men est
relul
?î nt r
eb ă Perr i
n. Nu-i cuvoi ?
Ran d si mţi căi sest rângei nima î ntunecân d puţ in bucu riar eve
deri
i
prietenilor săi.
— Thom a muri t. Celpuţ i
n, aşacr ed. Am î ntâl
nit un Pi eri
t…
Darnu m air eu şisăcon t
inue.Nyn aeve clătină din cap, mor măind ceva
cu gl as sc ăzu t
. Cu t oţiit ăcură, înăbuşindu- şich icotel
il
e şi î
ntrist
ându- se
brusc,cândaj unserăsus.
— Matnu ech i
arbol nav,l e expl
icăat unciRan d. Doar că…o săve deţi
.
Desch iseuşaî ncăp erii pe ca reoî mpărţ eacuMatşir osti:
— Mat , uite cine a ven i
t.
Mat era t
otgh emuitî n p at, aşacu m î ll ăsase. Îşiînălţă ca pul casă-i
priveasc ă, apoi zise ră gu şi
t:
— De unde şt ii căsu nt ch iarei?
Era r oşul af aţă, încord at şiasu dat.
— De unde şt iu eucăşit u eşti ceea cepari ?
— Nu- i bolnav? înt
rebăcudoj ană Nyn aeve, privi
ndu-l acu zat
orpe Ran d
şif ăcâ ndu-şil oc e pâ lngăelî şicob orî deja de p e u măr săcu leţ
ul cul eacuri
.
 — Cu o ti
ţ
i sesch imbă,gâfâiMat. Cum săf acsăfiu si gur? Perrni,tu eş
t
i?
Te- aicam schimbat,nu-iaşa?Oh,da,cete-
aischimbat
,râseel,darpărucăse
îneacă .
Spre mirarealui Rand, Perr
in seaşeză pe margineacelui l
alt pat
, cu
ca pul î n mâini şicuoch iiîn j
os. Râsul sl
ab al l
ui Mat păreasă -
l străpungă
până î n inimă.Nyn aeve ngen
îunche ân
l găpatul l
ui Matşiî i pipăif aţ
a,
ridicându- i eşa
rfa de pe rufnte.El se eri
f, aruncându-
io p ri
vir
e p l
ină de u ră.
Aveaoc
—hi
iaApri
n
,şo
rzi ib
şisr
secl
ipi
t
văori
ea.vi
, zi
bi
lîngri
jorată,
dar cu eb
f
raast
a, n-
ar t
reb
ui să
transpiri
. Rand, du-te cuPerrin şiadu-mi ni şt
e cârpe curate şi apă rece, câ
t
puteţi de multă. Mat,întâi am săt e scap de eb
fra, ap oi
…
— Drăgu ţ
a de Nyn aeve
, şui
eră Matpri ntr
e dinţi
. O Meş tereasă n-ar
trebui săse co nsider
e em
f ei
e,nu- i aşa
? Ş i,în niciun ca z,dr ăguţă. Dar tu ast
a
crezi despre i
tne,nu? C hiar şiacum. Nu poţ i săui ţ
i căeşt i o em
f eie drăguţ
ă, i
ar
astat e sp eri
e.Cu t oţ
i
i se schimbă.
Nynaeve sealbi l
af aţă, auzi
ndu-l – fie de mâni e,fie din al t
e motivede
careanR d nu-şidăd easeam a.Matr âse clvi
ean,iar ochii să
i aprinşise
îndreptar
ă spre E gwene.
— Drăgu ţ
a de Egw ene,conti
nuă el, răguşi
t. Drăguţ
ă caNyn aeve
. Şi mai

aişiE al
teene
gw u
lcru
seriînucom
dăd unun pascuîea,
napoin
.u? A lt
e vi se. Acuma l a ce a mi visezi
?
— Deoc amda t
ă su ntem î n si guranţ ă,şiCelÎ ntunec atnu ne maipoa te
urmări,îi anunţ ă Moi raine,i nt
rând î n cam eăr mp
îr eună cuLan. Pri vi
ril
e ei se
î
ndreptară sp r
e Mat de n îdat ă ce nt ir
ă pe u şă,f ăcând- o săşu ier
e p ri
ntre dinţi
,
caşicu m ar fi at ins u n fierî nroşit. Daţ i-vă alo p arte d e â lngăel !
Nynaeve nu se mişcă di
n oc,
l ciseî ntoarseui mit ă,pri vi
nd-o pe f emeia
AesSedai.Di ndoipaşii uţi,Moi rai
neoapucădeumerişiot rasedel ângăpat
ca e p un sac. Nynaeve es z
bătu şipr ot est
ă,dar o Mriaine n u- i dădu drumul
până ce uno d use ndîeaj uns d e dep art e.Meşt ereasa se i dr
ică şi continuă să
bombăne,aranj ându-şimâni oasăveşt mintele,darMoi raineni cin- oluăî n
seamă.Î n sch imb, femei a Aes ed Sairămase cu ochii aţintiţi sp re Mat, uitând de
ori
ce l t
aceva, privi
ndu- l cape u n şa rpe ven inos.
— St aţi departe de el , cu oţiti,l e poru nciea . Şi t ăceţ i
.
Mat o pri vea l
af elde i ntens,st râm bându- şibuzel e şidezgo lindu-şidi nţ
ii
f
ără săvor bească. Se gh emui şimai st râns,dar u n-şil ua o ch i
i de a l ea. Cu
mişcări l
en t
e,ea iîpuse o âm nă p e gen unch i
ul ridicat pân ă n î dr ept
ul
piep
tului. Simţindu-i atingerea , băiatul se cu trem ură, de p arcăot ttrupul îi era
st
răbătut de u n fior e d scârbă, şi, dintr -
od ată,î nti
nse omân ă, dând s- ot ai
e p e
f
aţă cupu mnal ul cumân erde u r
bin.
 Lan interveni pe dat
ă. Acu m st
ăteaî n uşă, i
arî n cl
ipa următoare
aj
unsese adej l
ângă atp, de p arc
-ar ar fiurat zb
. Mâna sa lîprinse ep Matde
î
nchei
etură,strângându-l ca nît
r-o menghi
nă de fi er
. Matî nsănu se d ri
icădi
n
pozi
ţ
ia ghemuită.Numaimân a nî car
e i
ţnea u pmnal
ul încer
ca să se m i
şte,
l
uptându-se cu strânsoa
reaneî nduplecat
ă a St răj
erul
ui. Ochi
i băi
atul
ui erau
î
ncăaţ i
ntiţ
i asupra lui Moirai
ne,arzând de u ră.
Nicieanu se mişcă şinu se f
eri de lama care apr
oape că-i ati
ngeachi
pul
,
aşacu m De
— n-ouăfd
ncu
ese i
aren
cicân
asta?d î
ntî
l
r văz
ebău secu
ea, ăp
nusti
as
glndue
oţ-se.
i
l
t. V-am înt
rebatdacă
Mordet
h v- a dăru i
t ceva,v-am î ntrebat şi
v-am prevenit, dar o
vimi -aţi sp
us că
nu.
— Păi, n-af os
t aşa, olămuri Rand.El… ad icăMata l uatpu mnalul di
n
cam ea
r com or
ii
.
Moirai
ne îl privi
, cu ch oii aproa
pe l
af elde sc li
pit
orica ai l
ui Mat . Rand se
trase nî
apoi
, şiease nî t
oa rse i n
d nou că
tre pat
.
— N- am şt i
ut de asta decât dupăcene- am pierdut de voi
. N-am şt i
ut.
— N- ai ştiut,îngână Moi raine,cer
cet
ându-l pe Mat .
Băiatul zăceaî n ace eaşipoziţi
e,cu genunchiila pi ept
, rân
ji
nd cao fiară,
dar ără
f să t scoa
ă vre
un su net
,î n ti
mp ce â mna uli încă seai mlupt a cubraţul

l
ui Lan—,încer
E cân
de drar
mi să
el ovească
că aţ .uns aşadepa
i aj rte,cupumnal ul ăsta după voi ,
conti
nua Moi raine.Am si mţ i
tr ăul di n elde n îdată ce- am
l văzu t. E at i
ngerea
l
ui Mash adar. Un Pi eri
to p oa te simţi de a l mare dep ărtare, ch i
ar da că u n-şidă
seam a exactde u nde vine.Ori cum, ar t i
şcă est e p ri
n ap ropi
er e,i ar a Mshadar
l
-ar atrage nîcoace, î
n t imp ce a o
sele uli şi-ar am i
nt i căace laşirăua î ngh i
ţito
î
ntreagăarm ată– S tăpânii Spai mei, Pieri
ţi,trolocişial ţ
ii
. Poat e căşiunel e
Isco
ade a l
e C elui Înt
uneca tl-au si mţit
, aceleaca r
e şi -au pi erdut î nt
r-adevăr
sufletel
e.E caşicu m s- ar fi t ul
burat ch i
ar aerul pe ca re-lr espiră. Odat ă ce-l
si
mt , su
nt si l
iţi să-
l caute.Pesem ne căMash adar iîat răgea caun magn et.
— Ne- am î ntâl
nit cuni şteI scoade al e Celui Întunecat ,r ecu noscu Rand,
şinu numaio d at
ă,dar am scăpa t
. Am văz ut şiun Pi eri
t, cuo n oapte nîainte
să ajungem î n Caem lyn, dar l enu ne- a văzu t. Se spu ne,con tinuă eldr egându-
şivocea, cănoa ptease nî tâmpl ăl ucrurici udate nî af ara oraşu lui. Ar pu teafi
troloci.
— Păi, ch iarast a şisu nt, păstorule,mor măisu mbru La n. I arunde su nt
tro
loci
, sunt şi Pi eri
ţi.
Braţul i seî ncorda sedi n p rci
ina ef ort
ului de a- lţ i
ne pe Mat , dar glasul
său era laf elde i l
nişti
t caî ntotdeauna.
— Au î ncercat săt reacă nevăzuţi, dareul e-am descop erit urm el
e de
doua zil
e.Şi am auzi t şice p s
un f erm i
erii şisă t
en ii desp re ăfpturil
e ca re sosesc
pe itmp de n oapte.Cumva, Myrddraalii au izbu
ti
t să ăt
prundă neobser
vaţ
iî
n
ŢinutulcelorDouăRâuri,darcufiecar
ezieiseapropi emaimultdeceicare
pott ri
mi t
e soldaţi
i pe urmel
e or
l. Chiar şi aşa,de-
acum n-o săse m aiop
rească
,
păstorul
e.
— Darsu ntem î
n Caemlyn, proetst
ă Egw ene.Nu ne pot pri
ndecât
ă
vreme…
— Nu? o î ntreru
pseStrăj
erul. Pieri
ţi
iî şistrân
g rân
duri
leî n af
ara
oraşu
trol l
ui
oci .
d E l
ecâtimped
ar e a
sa
fi evoi
n t,d
e, da
acă
căşt ri
it
a să
rebci
uit
eşt
nui sem
mai nel
să e.ăpDeja su
zească dntmu
ru ma i
ri
lemu l
ţi es i
care
din oraş. Sunt cel puţin dou ăsprezeceâl p
curi. Nu poa t
e fidecât o si ngură
prici
nă; când Pieri
ţii se vor simţ iî ndeajuns d e puterni
ci, vorăt p
runde n î oraş,
pe u rmele voast
re.S- ar prea u p
tea ca o asem enea apftă să -
i stârnească epoţ ti
cei de al miazăzi
, care să- şit ri
mită arm atel
e a l Hotare,dar sear p
e căsu nt ga t
a
să-şiasu me riscul
. Voit reil e-aţi scăpat pri ntre deget
e d e preamul t
e o r.iS-ar
zice că aţi ad
us n î Caeml ynun nou răzb oicut rol
ocii, păst
orule.
Egw ene suspi
nă,i arPer rin clatină din c ap, caşicu m arfi vr ut săsp ună
cănu era aşa. Rand sesi mţ iî ngrozitl a gâ ndul tr
olocil
or nitr
aţi pe st răzi
le d i
n
Caem l
ynşialoa men ilor care ăzbo sei aur unii cual ţii
,f ără să cu noască
adevărat
a a meninţare care p l
an a asu pra orl. Ce aveau să acă
f locu it
orii când

ave
şi
-naudr să
eaptse
a? r ezea
Vt
edească î
dej
an
, mi
cuj
locul
och il
i or
mi nţcu
i
i,t r
ol
t
u oc
rniri
u şi
le Pieri
a
r zţ
âi
n,
d,ca
flre
ăcăro
m
li
eoraur
eî
ca n st ânga
cupri ndea u cu polele,t rol
ocii care se năpust eau pe st răzil
e nîtortocheate.Ved ea
pri
vel işti
le d i
n Oraş ul Interi
or. Palatul î nsu şii ncendiat. Elayne,Gaw yn şi
Mor gas e… muri nd.
— Nu n îcă, vorbi absen t
ă Moi raine,t otcu oc hiil a Mat . Dacăput em găsi o
cal
e să l ecăm
p din Caem lyn, Ju mat eO-amen ii nu vor maiave a ceace f ci ai
.
Dacă . Numai posi bili
tăţi
, nicio c ertitudine.
— Maibi ne er am morţ i cu oţ tii, răbufni deod ată Perrin, iarRand t resări,
pent rucăşil ui îit recuse ripn mi nte a celaşil ucru.
Perrin st ăteaî n aceeaşipozi ţ
ie,cu ca pul în pă mânt ,f oarteî ncru ntat,i ar
din gl asu llui r ăzbă t
ea mărăci
a unea.
— Pe unde ne ducem ,l uăm cu oi nj aleaşisu f
erinţa.Ar fi f ost maibi ne
pent ru t oţ
i să m fi mor ţi
.
Nyn aeve ser epezi la el, pe j umăt ae t mâni oasă, pe jumăt ae tînf ri
coşată,
dar M oiraine - i
ol uă înainte:
— Şi cecr ezi c-
ai dob ândi, pen t
ru i nt
e şipen tru ceilalţ
i, dacămori ?
î
ntreb ăf emeia Aes ed Sai, cugl asu ll inişti
t, dar pu ternic.DacăSt ăpânul
Morm intelor se poa t
e mi şcant r
î-atât de i l
berî ncât să t ai
ngă ân Pza, aşacu m
mă e tm, poat e aj unge u c maimar e u şurinţă a l voi dupăce m uriţi, decâtacu m.
Odat ă ce ori m, nu mai poţ i ajuta p e n imen i dintre cei care e-atu aj
utatcân dva,
ni
cipri eteni
i, nicifami l
ii
le din Ţinutul cel
or ou
D ă Râuri. Umbra se nt
îi
nde
asupra lumi i
, şini men i di
ntre voi n-o poa
te opri
, odat
ă mort .
Perri
n î năl
ţă ca pul s-o pri
vească,iar Rand tr
esări. Ochi
i pri
et
enul
ui să
u
er
au maimul t gal
beni decât căprui. Cu părul săumare şicupri vi
rea xă
fi, avea
ceva car
e- i amintea…da r nu izbuti să-
şidea seama d e ce anume.
Cu u n glasl i
psit de expresi
e,ceea cefăcea cavor bel
e sal
e sărăsune mai
putern
ic d ecât dac-ar fi strigat
, Perri
n spuse:
— Dar
— N-amni
cicât
acu m r sunz
ăgatemsăîn
divi
scuaţ
tăcun-
ave
timd
ne ce
espf
ace,
r
e astnu-
a, i
i-
oaşa?
înt
oarseMoi rai
ne.
Pri
etenul t
ău nu maipoa t
e aşt ept
a.
Ea făcu nu pa sî n atluri, pentru act oţi să-
l poată ved eape Mat . Acest
a
nu se m işca
se, cio pri vea în conti
nuare i ţ
ntă, cuoch ii apri
nşide u trbare.
Chipul î
i era scăl
dat în su doare,iar buzele sal
e p ali
de se râ st
mbau l af elcamai
î
nainte.Toată putereapăreasăi se st ioveascăî n încercarea e aajd
unge al
Moirai
ne cupumnal ul pe car e La nî lţinea emni şcat
.
— Saunu cu mva aţ i uitatdeel ?
Perr
in ir
dicăst ânjenit din umeri şi
-şidesf ăcu r b
aţel
ef ără sărăsp undă.
— Ce-i cuel ?î ntr
ebaEgw ene,iarNyn aeve ad ăugă:
— Se ia?Ori cum, eu ot p să-lîngri
jesc. S-arzicecăni cio boală nu se

l
ipeşte—d eOh mi
ne,
, seori
i ce
a,într
r
-afievăr
ad. , puf ni Moi raine,i ar… t ăria dumi t
ale nu i ţ-
arfi de
niciun f olos.
Ea ar ăăt spre pumnal ul cumân erde rubi n, cumar e gri
jă sănu- l at
ingă.
Lama r t
emur ă,cân d Matî nce rcă să-
şimi şte mân a căt r
e e a.
— Pumnal ul acest
ael uatdin S had arLogot h. Fiecare piet
rici
cadi n acel
oraş este a t
insăde omană, e p ericu l
os săsco ţi ceva dintre zi
duril
e sa l
e,i ar
asta-i maimul t decât i o
etri
p
cică.În arm a ast a se scua nde ă rul ca r
e adi strus
oraşul. Acu m, a p ăt
runs şi î
n Mat . Neîncr edere şi ură,amân două a tâtde
puternice, încât până şi cei mai aprop iaţ
i par a fiduşmani , sen
timen tel
e
acesteas- au cu i
băritîn oa sele sa
le a tâtde a dânc,că , pân ăla urm ă,si nguru l
gân d care i-
a răm as nîmi nte est
e să ci u
dă.Scoţ ân d pumnal ul afarăi ndoraş,
Mat a el i
berat sămânţa răului de alnţ uri
le ca re oţ i
nea u acolo,ferecată.
Pesem ne că au f
ost momen te maibu ne sau mair ele,înt i
mp ce se enţa fiinţeil ui
se ulpta cuceea ce ashad
M ar oi
va săscoat ă al veal
i ă,dar acu m l upta se
apropie d e sfârşit,iar Matest e a
proa pe n îfrânt.Î n cu rând, dacănu moa re,va
î
ncep e sărăsp ândească în juru ll
ui t icăl
oşia,cape omol i
mă. O zgâri et
ură
f
ăcu tă c u acel pumnal e su fici
ent
ă pen trua mb î olnăvişia d ist
ru ge, ast
felcă ,î n
scurtă vr eme,numai câ teva cli
pe petrecute n î apropierea uilvor l fi
af elde
pri
mej dioase.
Nyn aeve seal bi l
af aţă.
 — Poţi săf aciceva pentruel ? şopt
i ea.
— Spercăda,of ta Moirai
ne.De dr agul î
ntregi
ilumi, sp
ercăn-am aj
uns
preatârzi
u.
Vârî mânaî n pungape car e o purtal a brâu şiscoase
angr
eal
ul î
nvel
itîn
catifea.
— Pl ecaţ
i
. Rămân eţ
iîmpr eună şigăsi ţ
i un oc
l în car
e sănu fiţi văzu
ţi
,
dar nu ai
ci. Am săf ac pent
ruelt otce ot p.
C
AAPI
miTO
ntLU
i
ri L 42
despre vise.
Coborând scările,cu oţti
i,î n frunte cu a Rnd, erau oso
p morâţ i
. Ni ci
unul
nu maiavea ef chsă-i vor
bească, şini ciRan d nu se mţ si
ea r p
ea orndi c d e
vorbă.
Soarel
e cobor âseîndeaj
uns de mul t pe cer pent
ru ca scări
le dosn icesăse
întunece, dar ălmpi l
e nu fuseseră î
ncăapri nse. Pe rtept
e,razel
e so arelui se
amest ecau cuumbrel e seri
i. Chipul lui Perrin eral af elde mp
îi etrit caal
celorl
alţi
, dar,în t imp cef runţil
e u tt
urorra u
e încreţi
te de grj
i,a l ui era net
edă.
Uitându- se alel,l ui Randî itrecupri n mi nte căer a resemnat. Se n îtr
ebă de ce,
şiar fi vru t săr ostea
scăîntrebareaucvoc e atre,dar, de cât
e o riPerri n
străbătea n u pet
ic d e umbră,och ii săi păreausă du ane otat
ă ulmina ca re mai

rămăseseRanîmp
d rej
se u
îrfioră
n şiscl
şii
pea
î u sl
ncercăab ,-
să ca
şiîbu
ndcăţ
repil
te
ea b
i
tneţ
en iaşl
efui
sp t
r
ee ce
d
e seambar
flă
a.î n u jru
l
său, sp re zi durile cul ambri uride n uc şi sp re b alustrada de st ejar, sp re
lucru ril
e si mpl e,de zi cu zi .Î şişterseâi nmile p e su rtuc d e mai mul te or, idar
de fi ecare d ată palmel e iîasu dau l al oc. „De- acum o săfie b ine.Sunt em i ar
împr eu na şi … Lu mi na să e- t au
jte,Mat .
”
Îi condusepe t oţiî n bi bli
otecă , pe dru mul oc oil
t ca ret r ecea pe lângă
bucăt ărie,evi tândsal aceamar e.Nueraumul ţicăl ătoricar esăf olosească
biblioteca;ceimaimul ţ
idi ntreceicar eşt i
ausăci teascăt răseserăl ahanuri
mai el egant e,î n Or aşu lI nterior
. Jupân Gi ll păst ra î ncăp ereamaimul t pentru
prop ri
a del ectare d ecâ t pen t
rupuţ i
ni i cl
ien ţ
i ca re că utau, câ nd şicâ nd, câ t
e o
carte.Ran d ni cinu voi a să se d gân
ească e d ce oi Mraine e l ceruse său n fie
văzuţ i
,darî şit otaduceaami ntedeofiţ erulMant iilorAl becar espuneacăavea
săse nî t
oar că , şide o chii Elaidei, atuncicâ nd eaî lî nt r
eb ase n u
de o lcu i
a.
Acest emot i
veeraumaimul tdecâtsufici entepent ruel ,indiferentdevorbel el ui
Moi raine.
Intrăî n b ibl
iotecă şif ăcu işcâ ţi
vapaşi ,î nainte să -şidea sea ma că oţi t
ceil
al ţ
i seopri serăî n loc,î ngh esui
ţiî n uşă , cu gu rile c ăscate ş i cu och ii mari.
În vat ră a r deaun f oc vesel,i ar oi Lal şed eal ungit pe can apeau a cea are,m
cit
ind, î n timp ce opi sicămi căşinea gra, cul ăbuţ e a lbe,se nî colăcise e p burta
lui. Când î i văzu intrând, elî nch i
se ca rtea,ţ i
nând un deget uriaş a colo u nde
rămăsese,
aşezăi si
ca
p pe p odeaşise d ri
icăpen t
rua l e af
ce o plecăci
une
sol
emnă.
Ran
d era aşade ob i
şnuit cu giOerul
,încât î
il uă ceva t
imp să-ş
i dea
sea
ma căprivi
ril
e ceorl
l al
ţi erau aţ
inti
te o
tc mai asupra cest
a uia.
— Ei sunt pri
eteni
i pe care-
i aştep
tam, Loial,începu el. Ea e Nyn
aeve,
Meşt
ereasaindsatul meu. Perri
n. Şi ea e gwEen e.
— Ah, da,tună Loial. Egwene.Rand a vor bit mult despr
e dumneat
a.Da.
Eu su n
—t L
Eoial.er
Ogi , ex
pl
ică a R
nd, i ar cei
lalţ
ir ămaseră laf elde ui mi ţ
i, dar di
n al
ta
prici
nă. Chi ar şi după cevă zu seră i eri
Pţ i şit rol
ociîn carn e şi oase, era l
af elde
straniu săî nt âlnească olegendă vi e.Ami ntindu-şide p ri
ma sar eacţ
ie al
vederealuiLoial ,zâmbiuşor
.Prieteniisăisedescur caumaibi nedecâtel.
Loi
al îşipl i
mbă pri
vireaasu pra ch i
purilort ul
burate,dar Rand segâ ndi
că esem
p ne n icinu bagăde seam ă uimirea orl,faţă de ura mul ţi
mii care-
i
stri
gase: „Troloc!”
— Darf emeia AesSedai, Ran d? înt
rebăOgi er
ul.
— E suscu Mat .
Ogieru l ridicăgândi
tordi ntr-o sprâncean ă groasă
.
— Î nseamnă căe bo l
nav . Propun să ne aşez ăm cu oţ ti
i. O săvi nă şiea?

Da.At unci
Du pănce
u pu
set
em decât
aşezar să
ă,s-arfi aş
tept
i
zsăm . t
că uturorcel ordi n E mon d’s Fiel
d i lse
l
uase p oiat
ră de p e nii
mă,i ar apftul căşed eauî ntr
-un scau n moa le,cuf oc nî
cămin şicuo p isi
căî ncol
ăcită alături, păr easă -if acăsăse mt si ă acasă. De
î
ndată ceesa şezară modco
, cut oţi
iî ncepură să -
i pună n ît
rebăriOgi erul
ui.
Spre mirare alui Ran d, pri
mul car e d eschise gu raf u Per ri
n.
— Ce e acel a un stedd i
ng,Lo ial? Un l ocde r ef
ugiu, aşacu m spu n
poveşti
le?
Era f oart
eî ncordat
, de par căî ntrebareasaarfi avu t o pri ci
nă ascu nsă.
Loiall e povest
i cu bu curie desp re sted ding şidesp re cu m aj unsese l
a
Binecuvân t
areaRegi neişice vă zu se nîcă lători
ile sa l
e.Cur ând, Rand se ăsă l pe
spat
e,ascu lt
ând doa r cuo u reche.Aflase ej d
at oate aceste am ăn unte.Lui Loi al
î
i plăceasăvorb ească, şisăvorb eascămul t at uncicâ nd avea prilej
ul, deşi
părea să eadă
crcăo p oves
te rtebuia n îcepu tă cudou ă sa u treisu t
e d e an i
î
nainte,pen t
rua fi pe d epli
n î nţel
ea să. Percep ţi
al ui desp re i t
mp eraoa rt
fe
ci
udată:o p erioadă de rteisu te de an i i se ărea
p umai
n bună p entru o p ovest
e
sauo ăm l urire.De fi ecar
e dată câ nd vor bea espre
d ecar
pl
ea i d
n stedding,păre a
să se î n
fitâmplatcunumaicât evaun l
iî n urm ă,dar , pân ă al u rmă,r eieşi că
plecase de maibi ne de rteiani .
Gân duril
el ui Ran d seî ndreptar ăî nspre Mat .„ Un pumnal . Un nen oroci
t
de cuţit
, carear s-putea să-
l omoa r
e n umaipen trucă - a
l ulatcuel . Lumi nă,
nu maivr eauaven turi
. Dacăea oa pte să-l vi
ndece,ar r eb
tui să l p
ecăm cu
toţ
ii
… dar nu acas ă.Acas ă nu pot merge. Undeva.O să m ergem undeva unde
n-a auzit nimen i de Aes eda
S i saude C elÎntunecat
. Undeva”
.
Uşasedesch i
se, iar preţde o cli
pă Ran d cr
ezucăavea veden
i
i. Apăru
Mat, cl
ipind des, cusu rtuculînch
ei
at până su s şicueşarf a cea eangrărasă
t pe
ochi
. ApoiRan d o văzu şipe Moiraine,cumân a p
e u mărul băi
atul
ui, şipe Lan
î
n sp at
eel orl. Femei a lîurmar ea cu mare gri
jă pe Mat, ca e p ci
neva r ca
e ocm
t ai
se
toa
tedăduse
că os
ăre
p j i
d pu
n
a să at
n fideupă
at
enb
oa
t l
l
aă.nC
iac.
mi n
îtotdeau na,La n urmăre a o
tu tl în jur, cu
Matpărea sănu fi ost f nicio zibol nav. Pri
mul său mb zâet, şovăi
tor, se
adresăt utur or
, deşi se r p
esch
imbă î ntr
-o e xpresie d e uluire alvederea uilLoial
,
de p arcă era p ri
ma dată cân d dădea cu och ii de O gier
. Ridicând din umer i şi
scuturându- se, se nt
îoarsendîărăt către prietenii săi.
— Eu… ăăă…adi că… începu l ,
eapoi inspiră adân c. Se… ăăă…se par e
că m -am pu rtat
… ăăă…camci udat. De apt
f , nu pr ea-mi ami nt
esc mar e ulcru.
Se u i
t ă stânjenitla Moiraine,dar eaî i zâm bi încrezător,iar elco ntinuă: După
Whitebridge,totuleînceaţă.Thom şi… Seînfioră,şit recur epedemaidepart e.
— Cu c âtm- am î ndepărt
atmaimul t de Whi t
ebridge, cuatâtt otul s-a
tul
bur atşimait ar
e.Nicinu- mi ami ntesc cân d am aj uns n î Caemlyn , mărturisi

el
eu,
…privi
sundu-
s… lp
ad iiezi
că… şăă p
e
ă…L oi
al
Ap.
oi Chiar
rânj un
i şi
,-mi
bruam
sc,inr
tesc. Moi
edeven rai
i elnî
nesuSed
.ai
şi sp
Doarunneo ca
- să
mă scoa teţi vinovat pentru ce- am f ăcut cât am f ost nebun, nu?
— Di nt otdeau na aif ost nebun, rep li
caPerr in, şipen tru o cli
pă şielpăru
săfi r edeven i
t elî nsuşi.
— Nu, î ll inişti Nynaeve, cu acri
l mi î n och i
, dar zâm bi
nd. Nimen i nu e t
scoate vinovat.
At
unciRan d şiEgw eneî ncepură săvor beasc ăî n acelaşi ti
mp, spu nân du-
il ui Mat câ t era u de erif ci
ţ i să-l vadă pe p icioare şi cât de b i
ne a răta,
tachinându- l puţ i
n şiafi rmân d că ăd năj duiau să fit erminatcuf ars
ele,acu m
căi se uj case şi lui una at ât de u râtă. Mat l e d ădu replica,în t i
mp ce- şilua un
scau n, şugubăţ ca ntot
î
deau na. Însăcân d se şeză,
a cuacel aşirânjetpe aţ fă, î
şi
duse â mna cadi n i nsti
nctl a su rt
uc,ca şi cu m ar fi vru t să sesi gu
ar e căncă î
aveal a cingă toa r
e u n anumi t obiect,i ar lui Rand i se ăi t
e resp iraţ
ia.
— Da,vor bi î ncet Moi raine,t otmaiare pumnal ul
.
Cei
lalţiî ncărâd eau şi vor
beau a tre,dareaob servase momen tul l ui de
tulburare şi care usese
f ri ci
p na. Veni maiap roa pe d e scaunul lui, pen t
rua n u
trebui sări dicegl asu l.
— Nu p otsăi -
li au, decât dacă ea vr
u să -l omor. A ost
f l egat de elde prea
mul ta vreme,ast felcăa deven itfoarte p utern ic.Lanţ ul tr
eb uie desprins n î Tar
Valon;eusi ngurăn- opotf ace,ni cimăcarcuunangreal .
 — Darnu maipar e bol
nav, observăRan d, ap
oiîşiaduseami nte dece va
şiridicăochii spr
e ea. Câtă vr
eme n îcămai ar e pumnal
ul, Pi
eri
ţ
ii o săştie unde
sunt
em. Şi unele s Icoa
de a l
e Celui Î
ntunecat
. Aşaaizi s.
— Am r ezovat
l asta,într
-o oarecare măsură.De-acu
m, dacăajung
î
ndeajuns de r ap
oape pent
ru a simţi chemarea, î
nseamnă ca ori
cu
m vor fi pe
urmele noast
re.Am î ndepărt
atpecetea ăurlui şiam făcuttotce am putut ca
să-
iî ncet
i
nescnt oa
î rcer
ea
, dar până la urm ă se va i
vidin nou, cutimpul, dacă
nu pri
—meşte bi
Ce aj
ue
n tordi
că n
t Tar
oc
m al
aiacoV
on
lo.mer gem, nu?
Î
n gl asu
ll ui sestrecurase o umbră de r esem nare şinădej
deasl abă căar
fi putut fi altf
el, şii se ă p
rucăt ocmai din acea stă prici
nă eaî i aruncăo p ri
vi
re
dur
ă, înainte săse nd îepărteze.
Loial seşiri dicaseî n picioare, f
ăcându-i o pl ec
ăci
une.
— Eu su nt Loi
al, fiul lui Aren t
, fiul lui Hal an, AesSed ai
. Fie catoţi cei
car
e slujescumiL na să-şigăsească pacea î
n sted ding.
— Î ţ
i mulţumesc, Loial, fiu al l
ui Arent, răsp unsesec Moi
raine,darî n
l
ocul dumi t
ale n-aş ol
fosi acest salut. Credcă su nt camdou ăzecide A es ed
Sai
î
n Caem l
yn,în acest momen t, şit oat
e,î n afarăedmi ne,fac part
e din Aj
ah
Roşi
e.

tul
bur Loi
at;a„lOrî
bni
cu
- vi
m-i
anrţă
Lugân
mid
n i
a,tor,acă
d de pri
apr
căî
cep nţ
ce el
ege
a, d
ea
vr ar
săzi Ra
că”nd cl
. ătina din ca p,
— E ci udat săt e-nt âlnesc aici, con ti
nuă Moiraine.Î n u l
timii ani, puţi
ni
Ogieri î
şimai părăsesced st
dingu l
.
— St răvech ile poveşti m- au at ras, AesSed ai
. Cărţil
e de demul t mi-au
umplut mi nteanevr ednicăde magii ni . Vreausăvaddesi şuri
le.Şi or aşel
e p e
careoi n
le- am con st
ruit. Par e-mi -
se că nu mul t
e dintre ele maisu nt încăî n
pici
oare,însăch iar acăd un aşezăm ân t nu f ace tcâun cop ac, totmer ită văzu t
.
Fruntaşii mă co nsideră ciudatpen trucă vreau să călătoresc,dar aşa af ost de
când mă şt i
u. Ni ciunul di nt re ei nu cr edesă e fi cev
a demn de văzu tîn af ara
sted
dingu l
ui . Poa te câ nd mă î ntorc şi le p ovest
esc ce m văzu
a t , o săse
răzgândească. Sper. Cu t impul .
— Poa te căda, sp usel inişti
tă Moi raine.Acum, Loi al,trebuie sămă i erţ
i
pentrucăsu nt aşade rep ezită. Ăst a-i def ect
ul oa
men i
lor
, o ştiu. Eu şit ovarăşii
meinu put em pi er de nicio cl i
pă,cit r
ebu ie să en gândim unde pl ecăm mai
departe.Ter og ,l asă-ne si ngu ri…
De dat a ast a, Loial era cel tulburat . Rand îi săriî n ajutor.
— V ine cunoi .I-am ăgă f duit-
o.
Moi raine r ămase cu och i
il a Ogi erde parca n-arfi au zi
t, dar,în cel e din
urm ă,încu vi
inţ ă.
 — Roataţ ese du păcu m îi es
te voi
a,murmură ea. Lan, aigr i
jă sănu fim
l
uaţi pri
n su rp
rnidere.
St
răj
eruli eşi di
n n îcă
per
eî n ătcere.Nu se auzidecât zgomotul uşi
i car
e
se nch
îi se nîurm al ui
. Pleca
real ui av
u efect
ul unui sem
nal;toa t
e d i
scuţ
iil
e
î
ncet
ară. Moirai
ne seuse d ânlgăcă min, i
ar când se nî
toa
rse spre ei,toat
e
pri
vi
ri
le erau aţinti
te asupra sa. Cât ar fi f
ost de scu
ndă lat rup, prezen
ţa ei
domi
na n îcăper
ea.

siguran—aN
ţ au
icimai
. pu
Ochiit
eCm
elur
ăm
i Îân
ntue î
ntCsu
neca ae ml
ntyn pr
aea
dej înmu lt
ă
oraş.vÎre
n me,
că n-ş
aiungă
us s
tu
intem î
ce n
căutau, al tf
elt otul s-ar fi t erm inat, deja. Ast
a-
i bine p en trunoi . Am l uat măsu ri
pentru a- iţ ine d ep
arte şi, pân ă să-şidea el C Întunecat seam a căa răm as o
parte a r o
aşu lui î
n care ol şob
anii nu maipotpăt ru nde,noivomfi pl ecat dej
a.
Însă acăd aş nî cer
casăf acacel aşi lucru pent
ru oa men i
, ar ficaşicu m i -aş
poftiî ncoace e p Myrddraali, şimai su nt în oraş şiCop ii ai Luminii
, ca r
e-i ca
ută
pe E gw ene şi pe Perrin.
Ran d scoa seun su netde ui mi re,iarMoi rai
ne ri di
cădi nt r
-o sprinceană,
î
nt rebător.
— Cr edeam că ne caut ă peMatşipemi ne, exclamă el .
Exp l
icaţiaof ăcu pe f
emei a AesSed aisări diceambel e sprâncene.

—— Ş
Li
- ceau
am te-a
z
itf ă
pcu
etunsă
ulcr ezi
spu ast
nân da?căer aî n cău tareacu ivadi n Ţi nutul celor
Dou ă Râuri.I scoad e ale C elui Întunecat , după câ te spunea . elCe er a săcr ed?
Cu t otce - a-
snt âmpl at, mă si mt nor ocos că ncăî m aipotj udecai mp
lede.
— Şt iu c- af ost greu, Rand, i nt erveni Loial, darsu nt con vins căput eai
î
nţ el
ege ami bi ne.Cop i
ii Lumi niile u răsc e p Aes edSai . El
aida n- ar…
— El aida?î lî ntrerupsebru scMoi raine.Ce are Elai
da Sed ai de-af acecu
toate ast
ea?
Se uita at ât de i nten sl a Rand, î ncâtl ui îi veneasăi nt reî n p ământ .
— A vr ut sămă bage înt emni ţă,mărt urisiel,f ără preamare tragere de
i
ni mă.Nu voi am dec âtsă- l vădpe ogaiL n, da r ea u n m- a crezut că u aj
nsesem
î
n Grădi ni
le P alatului, cuGaw ynşiEl ayn e,di ntr
-o p ură întâmpl are.
Cu oţtii sehol bau a l elcal a o ci udăţenie,î n a f
arăde Loi al.
— Regina Mor gase mi -a dat dru mul .A z i
s cănu e ra nicio dovadă căaşfi
avut inten
ţii rele şicăeavrea săresp ecte egela
,i ndiferen
t de b ănui eli
le E l
aidei
.
Clăt
ină di n ca p, câ nd ami nti
real ui Morga se, în toată străluci r
easa ,îl
f
ăcu pen truo cl ipă săui te d e privi
ri l
e p e care i l
e a runcau cei lalţi
.
— Vă vi ne săcr edeţi căm- am î ntâlnit cuo Regi nă?E r fumoasă, ca
Reginele d
in poveşt i. La f elşiEl ayn e.I ar aw G yn… cr edcă i -
ţar l ă
pcea aw Gyn,
Perri
n. Perri
n? Mat ?
Toat
ăl umeaî l privea cuoch i mari , camai î nainte.
 — Sân geşicen uşă,darn- am făcu
t decâtsămă caţărpe un zid, casă-l
vădpefal
sulDragon.N-am f
ăcutnimicrău.
— Asta zic şieu , şinimeni nu mă cred
e,repli
căMat ,f
ără nicio expresi
e,
deşiî
ncepuse r b
usc să ânj
r
ească.
— Şi cine-i El
ayne?întrebă Egwene,cuun glasî n ap
aren
ţăfoarte cal
m.
Moirai
ne murmur ă ce
va,supărată.
— O Regi nă,sp usePerri
n, clăt
inân
d din a
cp. Chiarc-
aiavut part
e de
aventuri
R.
anN
doi nu i
băgă d-
aemseam
întâ
ăl
nitd
că-ecâ
şi fte
erpe S
p
aprioi
vi
rt
ori
ea dşicât
e Moieva
rai Ma
ne. n
P t
iii
errnAl
bşi
e.
î atinse
vânătăiledepef aţăşisfârşivorba:
— Una pest e alta,a f ost maipl ăcut săcân tăm cu p S
oitori
i, decât s-
avem
de-af ace cuMan ti
ile A l
be.
— Pri begiit r
ăiesc numai pen trucâ ntecel
el or
,î ncepu Loial să
povestească. Pentrut oa t
e câ nt
ecele,de a f
pt. Celpuţ in pentrua l e că uta.Acu m
câţi
vaani am î ntâlnit nişt
e Tu at
ha’an care voiau săî nveţe cântecel
e cuca re
descânt ăm copacii. Numaică, în ulti
ma vr eme,cop acii nu prea m aivor s-
asculte,şipuţ i
ni Ogi eri maiî nvaţă acest
e cân t
ece. Eu am o ărâm
f ă d e
înzest
rare,aşacăFru ntaşul Arent a stărui
t.I -am învăţat şipe Tu atha’an cât
am put ut de mul te,dar op cacii nu-i ascul
tă n ici
odat
ă p e oamen i
. Pen t
ru

Pri
vrb
e egi
me ceerau
nici
unnu
ul
ma
nuieni
raşt
ce
ânt câ
en
ct
uece
lpecca o
are-
lrica
căur
te
au.al
t
Ael
şae,
î l
a
iş f
ispel
und ee
i bine p ri
mi te,de
conducă t
oru lui fiecăreicete:Căut ăt
orul. Câteodat ă vin şiî n sted dingu l
Shan gta.iNu- s mul ţ
i oamen i care să reacă
t e pacolo.
— Loi al,t erog,î lî ntrerupseMoi raine,dar elî şidr ese bru scvoc eaşi
cont i
nuă, vorb i
nd foarte repede,cugl asu l său î nfundat, de p arcăi -ar fi fost
fri
căsănu- lîntrerupă di n nou .
— Tocm aimi -am ami nt i
t ceva,AesSedai , cevaceam vr ut di ntot
deau na
să afl u de a l una ca umnd eat a,de vr eme ce în Tar Valonse t i
ş
u mul te ulcr
uri şi
sunt bi blioteci măreţe,iar acu m căt e-am î ntâlnit… î mi dai voi e?
— Da,darpe scu rt,te rog, răspunseeape un t on gr ăb i
t.
— Pe scu rt
,r epetă Loial, de parcă seî ntreba ce-o maifi î nsem nând şi
asta. Da. Bi ne.Pe scu rt
. Cu cât va imp
t î n urm ă, î
n st eddingu l Shan gtaia so si
t
un bărba t
. Asta n u era ceva r
eap uci
dat,l a momen tul respectiv, pen tru că erau
mul ţi refugiaţi car
e sescu andea u în Osi a Lumi i,f eri
ndu- se e d ceea ce voi,
oamen ii
, numi ţ
i războai
ele cuAi eli
i.
Ran d zâmbi .„ Cu cât vat imp în urma”î nsemna,pent ru Ogi er, o perioad
ă
de vr eo ou dăzeci de an i.
— Era pe moart e,deşi nu avea ni cio ran ă şini ciun se mn. Frunt aşi
i s-
au
gân dit căar fiput ut fi cevarovocap t de că t
r e A es edSai , cont i
nuă L oial
,
scuzân du- se i n
d privirifaţă de Moi rai
ne,de vrem e cele s-aî nsă năt oşi
tf oart
e
repede,după ce-a ajuns n î sted
ding.În câ teva luni
.Î ntr
-o noa pte,a pleca
tf ără
nicio vorba; s-
a st recu
rat pur şi simplu afară, după ivirealuni i
. El t
rase cu
ochiul l
a chipul l
ui Moiraine şi-
şidresei ndnou vocea . Da. Pe scurt
.Î naint
e să
plece,ne-a spus opoves te strani
e,pe care nspu eacă voi a s-
o d uca ânpă în Tar
Valon.AspuscăCelÎ ntunecatvoiasăorbeascăOchi ulLumiişisăucidă
Marele Şarpe,adicăî nsuşiTi mpul. Fruntaşi
i ziceau că r e
a al elf de sănăt
os al
minte caa lr tu
p, dar ast a ne-a zi
s.I ar î
ntrebareameaer a, poate CelÎntunecat
să
ochi
uacă
fMar
l neu
aulica
Şarpast
a? e
e? ăSn
C om
î o
aare
se mnăti
mpau
stl? D
a? arOch i
ul Lumi i
? Poa t
e el să orbească
Rand f u su rpri
ns de r ea ciţ
al ui Moi raine.În ocl să-i răspundă l ui Loial
,
sau să-i sp ună c ă n u avea răga zul
, ear ămase cu och
ii aţi
ntiţiîn gol,
î
ncruntându- se ân gditoa
re.
— Ast a ne-au sp us şiSpoi torii
,i nterveni Perri
n.
— Da, î ntărişiEgw ene.Povest eacuAi el
i
i.
Moiraine r ămasel af elde nemi şcat
ă, întorcând doar ca pul,foarteî ncet
.
— Ce povest e?întreba ea , aruncându- le o privi
relipsit
ă de exp resie,dar
car
e-lf ăcupe P erri
n săt ragăaer ad ânc n î piept
, cut oate căgl asu lîir amase al
f
elde h otărâ t.
— Ni şte Spoitoricare străbăteau ust Piul – spuneau că orl i
l seî ngăduie s-

o
t a
rolfcă
oci
i.fă
Îră
nainvr
teeo sări
pmej
moa d
ri
ăeşi–ultau
imagăs–
t
in işt
zi
ceaeu Ai
el
căit pet
oaemoa rt
e,
erau fduei
em pă–,oeau
lpl
tăacu
e- spus
Spoitoril
or ex actce e- na p ovestit şiLoi al . CelÎ nt unecat – ele lînumea u Foc -n-
Văz–ar edegândsăorbeascăOchi ulLumi i.I arastaaf ostnumaicut reianiîn
urmă,nu cudou ăz
eci.Înse amnă ce va?
— Poa teî nsem na totul, vor bi Moi raine,f ără săsesch imbe l afaţă, deşi
Rand avea impresi a cămi nteaî i era pl ină de gâ nduri,îndărătul ochil
or
î
nt uneca ţ
i.
— B a’alzam on, şopti deodat ă Perr i
n.
Numel eî i redusepe t oţil at ăcere,de parcă nimeni nu mairesp ira. Perri
n
privisp re R and, apoi sp re Mat , cuoc hii ciudat de i l
nişt
iţ
i şimai ga l
ben i ca
niciodată.
— At unci , m- am întrebat undeam maiau zit numele ăsta… Ochi ul Lu mii
.
Acum î miami nt esc.Voi?
— Nu vr eau să- mi ami ntesc nimic,ser ăsti Mat , cuî ncordare î
n gl as.
— Tr ebu ie să-i spunem, con t
inuă Per ri
n. Acu m ei mpo rtant. Nu mai
putem păst ra a tnia. Î
nţelegi
, Ran d, nu?
— Ce să- mi spu neţi
?î ntrebăMoi raine cugl asul aspru, de parcăse
pregă t
easă ri pmea scăo oviltur ă. Privireaeise op riasupra uli Rand.
El nu voi a sărăsp undă şinu voi a să- şiami ntească,laf elcaMat– numai
căî ntr
-adevă r i ţ
neami nt
e şi ştia căPerri n ave a dreptate.
 — Am visa t ceva
… î ncepu el
, apoiî şiprivipriet
enii
; Mat încu
vii
nţăfără
trager
e d e n
iimă,i ar Perr
in aprobă cuhot ărâre.Măca r er
au amân doide acord,
şinu t r
ebuia s-oînfrunt
e p e Moirai
ne de u nul singu
r. Cu toţ
ii am vi
sa t
.
Îşipipăi buri
cul degetul
ui în car
e,od i
nioar
ă, seî nfipses
e un spin,
amintindu-şigustul sângel
ui, după ce se rezi
t
se, precu
m şiarsu ril
e de pe af
ţă,
dint
r-un alt vi
s,ceea ce-l f
ăcusăsesi mtăî ngreţoşa
t.
— Numaicăs- arput easănu fif ost vise.Era şiBa’al
zam on acol
o.

visel
etaŞl
t
ei
aî
, ndmi
en ce
teaPt
err
a,in
păt
ruo
rnst
i
sse
esenCumel
elÎ e.
nt E
unecr
aa
t.maiuşor aşa, decât săsp ui caî n
— Mi -
a spu s… mi -a spu st otf elul de lucr
uri, darl a un momen t data
po menit de c Ohi
ul Lumi i
, cu m că u n avea săe nfie ed n iciun aj ut
or.
O cl ipă, gura i seuscă de tot,î mpiedicâ
ndu-l sămaicon ti
nue.
— Şi mi e mi-a sp us laf el
,i nterveni Perr
i
n, iar Mat of t
ă din gr
eu , dar
încuvii
nţă. Nod ul din gâtul lui Rand di spăru.
— Nu eş ti supărată pe noi ?î ntrebă Perrni
, părân d su rpri
ns,iarRan dî şi
dăd u seam a că, î
ntr-adevăr, Moiraine n u arăta supărată.
Se ui t
al a ei, dar och iiî i erau ilmpezi şica l
mi , deşi pricea
u cui ntensi
t
ate.
— Maidegr abă pemi ne,dec âtpe voi . Deşi v-
am ce rut să- mi spuneţi dacă
visaţ
icevaci udat.Del abunî nceputv- am cerut-o.

care i Cuăru
sp
d oa
tte
întcă
r-o gl
c
la
i
psulî
ă. ir ămăsese cal
m, î n och i
i eiscl ipi un u flger de mânie,
— Dac- aşfi şt i
ut peda tă,poat e c-aşfi pu t
ut … î n T arVal on n- a mai
existat nicio C ălăt
oare p rin vi se e d o m i
e d e ani, dar aş pfi utut încerca. Acum
e p reat ârzi
u. De câ te ori CelÎ ntuneca t vă t a
inge, at i
ngerea rm ă
ut
oa r
e d evi
ne şi
maisi mplă pen tru el. Po ate că r ez
penţa mea vă apăra p uţin, dar hc iar şi aşa…
Văami nti
ţipoveştil
edespreRăt ăciţişidespreoameni ipecarei -auî nrobit?
Oamen i puternici, care uptl
aseră mpotî
rva
i el Cui Întunecat de al b un î nceput.
Poveştil
e a cel
easu nt adevă rat e,deşi nici
unul di nt
re R ătăciţ
i nu ar e n i
cimăca r
a zecea parte d in put erea stăpânul ui lor, ni
ciAgi nor , niciLanf ear, nici
BalthamelsauDeman dred, nicimăcar sham
I ael, Distrugăt orul Sper anţel
or.
Ran dl e ob servape Egw en e şipe Nyn aeve, care -
l pri veau. Se ui tau a bla
el, ba la Mat , ba l a Perri n. Pe ch i
purile pali
de a l
e em f eil
or ,tea ma se mp îleteacu
scârba.„ Oare seem t pen tru noisaude n oi?”
— Ce put em f ace? î
nt rebăel . Trebuie săfie ce va.
— Maiî ntâi, arfi bi ne sănu ă vîndep ărt
aţi de mi ne,răsp unseMoi raine.
Astaosăvăaj ute,oarecum.Ami nt i
ţi
-văcăeusuntapărat ădecăt reat i
ngerea
AdevăratuluiIzvor,iarastaî ii
ncl udeşipeceidi ni mediatameaapropi ere.Dar
n-o săput eţi săfiţ i mer euî n preaj ma mea. Puteţi săvăap ăraţi şisingu ri
, dacă
aveiţt ări
a şivo inţa de ao f ace, dar p e acesea
t t reb uie săl e gă siţ
iî n su flet
ul
vostru.Eunuvil epotda.
 — Cr edcăeu i m
-am găsit deja un mij
locde apărare,rost
i Perri
n, mai
degrab
ă resemnat decâ
tf eri
ci
t.
— Da,î ncuvii
nţă Moirai
ne,cr edcăda.
Îl pri
vipână ce-lfăcu să -
şil aseochi
iî n os
j şi
r
ămasepe gâ nduri
.Î n cel
e
di
n urmă, seîntoarse r sp
e cel
ial
ţi.
— Put er
eape care CelÎntunecat o are asu
pra voast
ră nu este nesf
ârşi
tă.
Dacăîi ced
aţ
i, fie şio cli
pă, elvăvapri nde nii
ma cuun l aţ
, pe ca r
e s-ar pu
tea
să
rezinu
staţi
,reu şi
vaţ
i
fin nici
o
epdt
uat
i
nă
cisă
o -
l
s. ret
Nu-ieza
ţi
.
uşor,Dacă
at vă
unci su
cânp
dun
îeţ
ţii,
atveţ
i ifi
nge viai
sel
e,l
ud
i.arDacă
se-ioap
te
face. Poat e săt rimit
ă pe u rmele voastr
e J umateO-amen i
,t rol
oci, Dragh karişi
alt
ef ăpt uri, dar n u văpoa te stăp
âni i
, decât dacă-ll ăsaţi
.
— E dest ul de rău şicuPi eriţi
i, spusePerrin.
— Nu v r
eau să- l maisimt în mi nteamea, mâr âiMat . Nu e xst
iă ni cio cal e
de a -lîmpi edica?
Moi rai
ne clatină din cap.
— Loi alnu r tebui
e săset eam ă deni mic,niciEgw ene sau yn Naev e.Di n
toată ulmea. CelÎ nt
unecat nu poate at i
nge o u an
mită p ersoană d ecât printr
-o
înt
âmpl are,dacăî l caută si
ngură. Dar, cel puţin pent ruo v reme,voi treisu nteţi
în cen t
ru l Pânzei. Se eţse un Och i al Sorţi
i, şifieca re fi r duce r d
eptl a voi . Ce v-

a mai —spu
Ns
u- C
miel Înt
am u
nn
it ec
esca?
t
chiarl impede, răspunsePerr in. Era ceva despre unul
di
ntre n oi
, care af ost al
es. Îmi ami ntesc m cur âdea, sf
ârşielsu mbru ,
gândindu-se al cine n e-
a a l
es. A sp us că - avea
n m al tcevae d ăcu
f t, că r eb
t ui
a
să-
l slujesc – ă-lssluji
m cut oţ
ii, sau sămuri m. Şi că -l vomsl uji chiar şidupă
moarte.
— A spu s căSupr ema Î nscăunat ă vaî ncercasăne f olosească, adăugă
Mat, dar a gl
sul i se i st
nse când î şidăd u seam a cuci ne vorbea; ap oiînsă nîghi
ţi
î
n sec şi continuă: A sp us căaşaau păţ i
t-o şi alţ
ii – şi a pomen it nişt
e n ume,
Davian, cred
. Ni cieunu- mi ami ntesc pre a ilmped e.
— R aoli
n Duşman ul Î
ntunecimi i
, grăiPerr i
n.
— D a,î ntări şiRan d, încruntân du-se.
Încerca
sesăui tet otul desprevi sel
e acelea, şiera f
oarte neplăcut să-şi
amintească.
— Al t
ul er a Yu rian Arc-de-Piat
ră,şiGuai re Amal asa
n.
Se opri brusc, sper
ând caMoi raine sănu ob serve.
— N u rec unosc nici
unul di n numel e astea.
Şi tot
uşi, pe unul î l recunoscu se, acum căl e scosese din tsrăfunduril
e
memori ei
. Numel e p e care e-
abdi
a se abţi
nuse să-l r
ostească. Loga
in. Falsul
Dragon.„ Pe u Lmină!Thom a sp us că au ernume pri mejdios deost ri
t. Oare al
ast
a se ef r
ereaBa’ alzam on? Oar e Moi rai
ne vr easă- lfolosea
scă pe unul dintre
noidr ep
tf als D r
agon? D
ar emf ei
l
e A es edSai îi di
strug pe afl
şii Dragoni, nu-
i
conduc.Aşa săe? fi Lu
mina să - maj
ut e,chiaraşa să e?”
fi
Moi
raine îl pri
vea,dar pe chipul einu se ci
teani mi
c.
— Tul e recu
noşt
i?întrebă el.Î nseamnă ceva?
— Numel e de Pări
nte alMi nciunii i sepotrveşt
i e Celui Întunecat,
răspunse o Mr
iai
ne.Aşa af ăcu
t dintotdeauna,a sem ănatsem i
nţel
e n îdoi
eli
i,
ori
unde a u p
tut. El
e serăspândesc ca oeprăl n miî nt
ea n uui om. Cân d ajungi
să
vă-l
c crezi
ă, p
ie
dacă- cedP
ăţ
ari
in
,ot
elefiţ
să M
ii
ni
a ci
ui
l
u n
.i
i, ai făcut dej
a pri
mul pas sp re cedare. Ami nt
iţi
-
„
O AesSed ainu m inte niciodată,darad evăru
ri
le eis- arput easănu fie
cele pe care ezicr
că el au zi
.” Aşa-i spusesem, Ta
iar acum ea u n-i răspunsese
cuad evărat laîntrebare. Cu t oat
e a cestea,Rand se ăp
stânii şinu î ncep u să-şi
frângămâi nile,trădân du-şinelinişt
ea. Egwene pl
ângeaîncet. Nynaeve oţ i
nea
în braţe,dar pă rea şi ea e p punctul să zbu
i cn
eascăînl acri
mi . Rand ap roape că
şi-
ar fi dori t săpoa tă şielsăpl ângă .
— Cu oţ ti
i su nt ta’
veren,r osti bruscLoial
, ca
re păreabucu rosşi
nerăbdător să ă vadde aproape cu m Pânza se esea
ţ n jî
urull or. Rand îl privi,
nevenindu-i săcr ead ă,iar Ogierul ridicăru şi
nat ndiumeri, dar en t
uziasmul
nu-l părăsi
.

S-au î —t
n âmApşa-
li
at,mu
spul
tse
e Moi
u
lcrrai
urine.
a Tr
l e
ca
rei–ni
uar
măeua ă
m
şt
ept aşt
am ept
am
.Veştsă
i
le găses
d c dch
espre oar
iu
Olunul.
Lu mii sc himba mul te,cont i
nuă ea , ap oităcugân ditoare. O vreme,Pân za arpe
săse ea ţsăî n juru l vost
ru , aşacu m sp une L oi al
,i ar vârt
ejuril
e ei vor creşte,
înaint
e săse om d olească. Uneori , un t a’
verensi leşte P ânza să i se su pună, iar
alteori Pânza est e cea care-l aduce col ao u nde est e n evoi
e.Och i
ul se m aipoa t
e
încăţ es e n î mul t
e elfuri,i ar unel e d i
ntre ac est
eaar fi î ngrozi
toare şi pentruvo i,
şi pentru l ume.Î n Caem l
ynnu maipu tem r ămân e,dar , pe oriunde amapu ca-
o,Myrd draali
i şit roloci
i ne- ar ajunge nî ainte săfi f ăcut mai mul t de zece mile.
Şi tocm aiacu m au zim că c Ohiul Lu mii este am en inţat, şinu numaidi ntr-o
sursă, cidi n t r
ei, care par sep arate u na de a lta. Pânza e n sileşt
e săne
îndreptăm î ntr
-un anume oc. l Ea se ese ţ ncă î în j uru l vost
ru, dar cine r t
age
acu m i ţ
el e,şici ne co nduce su veica?Oar e etmniţ a Cel ui Înt
unecat s-a slăbit
îndeajuns p entru ca el să ob dân dească tât
aa put ere?
— Gat a cu vor be de soi ul ăst a!ser ăst
i asp ru N ynaeve. Nu aci
f decât să-
i
sperii
.
— Şi pedu mneat a nu? î ntrebaMoi rai
ne.Eu, una,su nt speri
ată.Mă r og,
s-arput ea săi d areptat
e.Nu put em per mite caeam ta să enn ifluenţeze calea.
Fie căe ocap can ă,fie căe u n aver ti
smen t ven itl at imp, trebuie săf acem ceea
ce se cu vine,ad ică săj un agemi ute al O chiul Lumi i
. Omul Ver de rtebuie să e afl
de p erico l
.
 Rand rtesă
ri
.„ Omul Verde?” Cei
l
alţif
ăcu serăochi
i mari,lafelcael ,în
af
arade Loi al
, al că
ru i ch
i
p lat părea î
ngri
jorat.
— Nicimăca r nu pot săriscsăcau t aj ut
orîn Tar Val
on, conti
nuă
Moiraine.Timpul ne sileşt
e.Chiar acă
d am put ea l p
eca indoraşl acă
re,
nesti
ngh eri
ţ
i, ne-
ar ual multe săp
tămâni să j u
angemî n Mana Pust
ii
toare,şimi-
e etamă că nu maiav em răgaz
.
— Man a!excl
amară t
oţiînt
r-un glas,darMoi rai
ne nu-iluă î
n seam ă.

aş işt—
că Pânazan
şa eî
cevanf
ăţişează
enepuu
cut
in
nţ peri
ă, col
aş , dar
cr
ede şi
cămodîu
nsu lC
şi de
r a-
eatlî
orun
lf
ru
nent
a.
conDacă
duce. n-
Exi
stă ocal e.Ea su râse, de parcă sedea gânal ogl umă n umaide ea i u
şt
tă,
apoise nî t
oa rse spre L oial
.Î n Caem lyna f ostcân dvaun desi ş Ogier
, şio C al
e
de Tai
nă. Acu m, Oraşu l Nou se ntîi
nde p est
e ocu
l lî n care era desi
şul, astfelcă
pesemne C alea e d Taină este nîăuntru. Şti
u că, î
n ultima vreme,nu mul ţ
i
Ogieriînvaţ
ă desp re C ăi
, dar n uul î
ndeajuns d e nîzes
trat pent
rua descân ta şi
car
e nîvaţă st răvechi
le mn
I uride C reşter
e rtebuie să fi aflat de ele,ch iar dacă
nu crede căse va ol
osi
f vreodată de a semeneacu noşt
inţ
e.Cunoşt i Căil
e d e
Tai
nă,Loial?
Ogierul sef oi stânjen i
t.
— Da,AesSedai , dar…

—— PNoţ
- i să
am găseş
auzitnti
i
cidru
od mu
atăl despre
Fâl Fâla
Dar Dara?seLo
,spu ial, părând uşu rat.
— Î n vremearăzb oai
elorcut roloci
i, senumeaMaf alDad aran el
l
. Cunoşt i
nu mele?
— Da, răsp unsecel ălalt,fără tragere de i nimă, dar…
— At uncine poţ i călăuzi, zi
seMoi raine.Î ntr-
adevă r
, ciudatăî nt
âmpl are.
Tocmaicândnuput eam nicisăr ămânem,ni cisăpl ecăm peunadi ncăi l
e
obişnuite,aflu de u n pericol care en ami
nţă O chiul şit otaco l
o d au peste ci
neva
caree np oat e aj
ut a săaj ungemî n câteva zil
e.Fi e căe vorba despre C reat
or,
despre soartă,saude C elÎnt unecat
, Pân za e-na a les calea e d u rmat.
— Nu! sp useLoi al,f oa rt
e hotărât, cu voc easade t unet; cu oţ t
iiîşi
înt
oarseră rivi
ri
pl
e s pre , elfăcându-l săcl ipeascăsp eriat dar n u şisăşo vă
ie.
Dacăpăt rundem î n Căile de Tai nă,o sămuri m cut oţ
ii – sau o săfim î nghiţ
iţi
deUmbr ă.
CAPI TO LU L 43
Hotă rârişivi zi
uni.
Fem ea
i AesSeda i păreasăşt ie cevoi a Lo i
alsăspu nă,darnu ă rspunse
nimic.Loi alavea privi
ri
le p l
ecate nî pod ea, scărp i
nân du-se su b nascuun deget
gros, caşicu m s- ar firu şinat de zbu
i cn ir
eade d inainte.Cu t oţ i
it ăceau.
— De ce ?î ntrebăRan d,î n cele din urmă.De ceo sămuri m? Ce su nt
Căile de Ta ină?
 Loi
alt rasecu och iul sp
re Moiraine.Ea seî ntoa
rsesă- şiia un scau n din
f
aţa că minului. Pisi
cacea micuţă se nîtinse,ascuţi
ndu-şigh ear
ele p e piat
ra
căm i
nul ui
, ap oise u d
se som noroasă spre ea, pen
tru a ise r eca
f ed gl
ezne.
Moiraine o scărp i
nă d upă ureche cuun deget . Torsul pi
sici
i se arm oni
za nî t
r-un
chi
p st raniu cugl asul einetulburat
.
— Dumnea ta şt
iilucruri
le astea, Loi
al. Căi
le sunt singurul nost
rumi jl
oc
de scăp are,singurul drum pe care i
-o p utem lua nîai
nte C el
ui Î
nt unecat, chi
ar
dacănOgi
umai
eru
lpe
numompen
ărut
,nd ar
cu
îraj du
atmn
deeata bel
vor eşt
i ei
e cel car
, ci e r
se t
ebu
f
oi i
ne săe
ervos pelexpl
i
ce.
scaun, până să
î
nceap ă.
— În VremeaNebu niei
,î nt imp cel umeaî ncăsef rângea,pămân tul se
î
nălţa sp re cer
,i ar omen i
reaeramp îrăşti
ată capraf ul purt at de vâ nt
, şinoi ,
Ogieri
i, ne-am împrăşti
at, alunga ţi di
n st ed ding,î n Exil şiî n LungaRăt ăcir
e,în
ti
mp ce oru D l ne ardea sufletel
e.Se u i
tă di n nou pi eziş al Moi raine,coborându-
şisp râncenel
e.Am săî ncerc săfiu scu rt, dar lucrurile a st
eanu se ot p povest
i
f
ără amănunt e.Acu m treb ui
e săvăpovest escesp dre ceilalţ
i, desp r
e acei câţi
va
Ogieri care au rămasîn st edding,î n t i
mp ce ul mea i d
n j urull or se rânf
gean î
bucăţi.ŞidespreAesSedai,continuăel ,fărăs- opriveascăpeMoi raine,despre
bărbaţiiAesSedaicaremur eauînt impce,cumi nţi
lerătăci
te,distrugeau

l
u
n mea.
ebuni Aceş
ei l t
oria ––
uaf cei
car
ost erie
ri
mi
p u
şiser
cărăorasă
i s-lsca
peof
a p
ân
tăad
eri nî acel
ăpostî nmom
sten
eddt
inde Mu
g. urmări
l
ţ iale
u
primit
, pen t
rucă nî ău ntru er au ap ăraţi de man a Cel ui Întunecat , care el
ucidea sem eni
i. Numaică, acolo,nu maiput eauat inge d Aevăratul Izvo.r Nu
numaică el er a cunepu tinţă sămân uiască Put er
ea sau să t a
i
ngă zv Iorul, dar
nicinu- i maisi mţeauexi sten ţ
a.Pân ăl a urmă,ni ci
unul di ntr
e ei nu a mai
suportat i
zolarea, aşacăau pl ecat, pe â rnd, nădăjdui nd căman a se si ri
pi se.
Dar ae n u s- a ri
sipit nicipân ă a cu m.
— Unel e glasu ridi n Ta r Val on, vorb iîncet Moi raine,pr et
ind căpr otecţia
oferi
t
ă de O gieriaf ăcut săse r pel
ungea scăFr ângerea, care a sftela deven i
t şi
mai cu mplit
ă. Alţi
i sp un că , dacăt utur or cel
aor ă brbaţil i s-ar fiî ngădui t să
î
nnebu nească n acel
î aşi ti
mp, di nl ume n -ar a mifi r ămas i n
mi c.Eu f ac artpe
din Ajah Albastră, Loi al
, şi, sp re deose bire de cea Roşie,noisu sţ
inem a d ou a
părer
e.Pr otecţi
a voa stră a aj utat la sa lvareaa ceea ce m ai put eafi sa lvat . Te
rog, cont
inuă.
Loialîncu vi
inţă, recunoscă t
orşi , di n câteî şidădu R and seam a,uşu rat.
— Cum spu neam , reluă Ogi erul, băr baţ
ii AesSeda i au ecat
pl. Darî nai nte
săpl ece,le-au dăru i
t ceva Ogieri
lor, drep t mulţumire en ptruaj utorull or. Căi le
de Taină. Dacăpăt runziacol o şimer gio zi , poţi săi eşi din nou l a su prafaţăl ao
sută de mi le de ocu
l l di n ca re ai plecat. Sau ch i
ar a mi mul t. Timpul şi
dist
anţel
e n u mai su nt acel eaş,iod ată c e a i apucat pe C ăil
e d e Ta ină. Fel urit
e
cărări
,f el
urit
e poduriduc nî cu totu
l alt
e olcuri
,i ar i t
mpul că lăt
orieidepinde
de drumul pe care-l al
egi
.A fost un dar i m
nunat , maial es nîvr emuril
e care au
urmat, căci acest
e Căide Tai
nă nu fac art
pe d inl umea e p care o vedem î
nj urul
nostru. Poate căele n
îsel
e rep
rezi
ntăo u lme.Nu numai căOgi eri
i, ast
fel
î
nzestraţi
, nu au mai avut nevoi
e,pentrua a j
unge nt î
r-un alt stedding,să
căl
ătoerască pri
n lume,unde,ch i
ar şi după Frângere,oa men ii se ulptau pentru
supravieţ
uire cafiarel
e,dar, mai mult
,î năuntrul Căil
or u n exi
sta Frângere.
P
năm
aştân
er
etulncar
u ore
hăuse
rinf
ti
îndea
ără und
fe sau
d a
l uunnu
st
ieddi
l
annţgdea
l al
mut
uţ
n l
i,se
daru
pt
pea
e d Cespi
alea ca,
eddân dă n
Tai
n u
se schimba ni mic.Cân d ulti
mii Aes ed Saiau pl ecat din st
ed ding,eil e-au dat
Fruntaşil
or o cheie,un t ali
sman cuaj utoru l cărui
a put eau fabricaşial tel
e.Î n
f
elul lor, Căi
le şi Porţ i
le de Taină sunt vi i
. Eu nu î nţelegast a. Niciun Ogi er u n
pri
cepe,şich iar şif emeile Aes edSai au ui t
at ceea ce sei aşt
cândva , din câte
am au zit. După a ni şian i, Exil
ul nost rus- a e
trm i
nat . Pe măsu ră ce gi O
eri
i care
pri
mi seră darul de a l bărbaţ
ii Aes edSaidăd eaupest e u n sted di
ng n î careţ iial
se ntîorseseră,după LungaRăt ăcire,făceau să r c
eascăo C ale nîtr-
acolo.
Folos
ind meşt eşugu l piet
rei
, pe c ar
e-lî nvăţaseră î
n Exi l
, eiau cl ădit oraşe
pentruoa meni şi-au plantat acolo desi
şu ri, pentrucaOgi eri
i ca r
e clădeausă
nu fie cu pri
nşide D or
, cisă-şiafle con sol area.Către fi ecare şdesi mer
gea o

C
aale.
f Şi
ost î
rasn dMaf
e ale Dad
p af
ţaaran el
pămâ l
nta
uu
luiexi
îst
n at
itun
mp uldr esi
şoa
ăzb şi
i
elo P
or oart
cuă
t
roldei
oci,Ta
pi
nâă,
nădce
ar oraşu
-a l
n
mai ră mas p i
atră e p p iatră
,i ar d esişu la f ostt ăiat şiars nîf ocurile trolocil
or.
După cu m vor bea, er
al i
mpedecar e cr i
mă er a cea maimar e,î n oc hiil ui.
— Porţ i
le de Ta ină su nt ap r
oa pe cunep utinţă de di stru s,exp l
i că
Moiraine,l a el
f ca men o i rea. Există n îcă a omen iî n Fâl Dara, deşi nu se a mi
vedeni mi cdinmăr eţulor aşconst ruitdeOgi eri,iarPoart aeî ncăî npi ci
oare.
— Darcu m l e-au zăm isl
it
?î ntrebaEgw ene,pl imbân du- şiprivireami rat ă
de a l Moi raine că tre L oial. Bărbaţ i
i Aes ed Sai , adică. Dacăî n stedding n u se
puteaf ol osi Puterea, cu m de a u f ăcu t Căi l
e? au S poa te n icinu s- au f ol
osit de
Putere? ceaA j umăt ate d in Adevărat ul Izvor al ca re ei puteauaj unge er a atinsă
de man ă.Şi acu m e a l elf. Încă u n şt i
u pr ea m ulte d espre e pc
otf ace es A edSai
.
Poate cănt r
î ebareaea m e rost
p ească.
— Fi ecare steddi ng ar e o Poa rtă al ături, dar nu î năunt ru, exp li
căLoi al.
Într
eb area d umi tale nu e prost ească. Ai î nţeles acu m de ce nu î ndrăzn im să
fol
osim Căi le.De câ nd mă şt i
u, ni ciun Ogi er u n a păşi t pe a col
o,şini ciî naint
e
de n aştereaea m
. Fru nt aşii,toţi Fru ntaşii di n fieca re st edding,au hot ărât ca
acestl ucrusăl e fi e n it erzi
s ş i oamen i
lor, şiOgi eril
or. Căi le au fostf ăcu t
e d e
bărbaţicaref oloseauPut er eaatinsădeCelÎ nt unecat .Acum vr eomi edeani ,în
vremearăzboi uluicărui avoi ,oameni i,îispuneţ iRăzboi uldeO Sut ădeAni ,
Căile au î ncep ut săse r p
eschimbe.La î ncep ut,t ot
ul se nî tâmpla at ât de încet,
î
ncâ t nimeni n-a observat
. Ele s-au înt unecat şi
-au mucegă it
. Apoi ,întunericul
s-
a n îti
ns şi peste poduri. Uni
i dintre cei care au pătruns n îăunt runu s- au mai
î
ntors. Călăt
orii povest
eau despre ăp
ft uricare-i urm ăreau prin bezn ă. Număru l
cel
or d i
spăruţi a cres
cu t
,i ar unii dintre i cecare ua ieşi
tl ai vealăîşipi erduse
ră
minţil
e şi spuneaut otf el
ul de ulcru ridesp re Machin Shin, Vân t
ul Negru.
Câţi
vaau pri mit aj
utor e da l vi
ndecă t
oa r
ele Aes edSai
, dar , chiar şi aşa, nimeni
n-a mai fost laf elcaî nainte şi n-a maiput ut să-şiami ntească ni
mi c di
n ceea ce
se
şise pet
r
ecu
em se.
teau Edr
ea zgom
caşiucu
ot lm
vân î
n
ut
t u
un
li.eri
cull e-
ar fi ăt p
runs n îtrup. Nu mair âdeau
Se lasăo cl i
pă de t ăcere, î
n ca re nu se mai auzidecâ ttorsu
l pisici
i
încol
ăci
te âlngăsca unul lui Moiraine şi t
rosnet
ul focului care scot
eascâ nt
ei.
Apoi,Nynaeveizbucnimâni oasă:
— Şi du mneata vreisăt e urmăm acol o?Pese mne c- aiî
nnebunit!
— Şi ce- ai prefer
a? întrebăl inişt
it
ă Moirai
ne.Mant i
il
e Albe di
n Caeml yn
saut rol
ocii di
n afară?u N uit
a căsi mpla mea r p
ezenţă vă p a
ărănt r
îu câtva e d
ati
ngerea eluiCÎntunecat.
Nynaeve secu fundă lal ocî n scau n, of
tând, păr ând gat
a săi zbucnească.
— Tot nu mi -
aisp us,zi seLoi al, carearfi m oti
vul pentru car
e ar trebui să
încal
c poruncile Fruntaşil
or. Ca sănu maisp un că - n
am nicio d ori
nţă să

pă
f t
ruad
ost nd pe e
esea ăi
C.d A
ol
f şador
os, nocân
e oase
i d am umcplsunt
ecat,ddru
in mu
st
edri
dl
e
i ăcu
ngufl S
te
hande
gta.ioam
en i mi-au
— Şi oa men ii
, şiOgi eri
i, şit oat
e fii nţel
e vi i su nt în ă rzboicu el C
Întunecat,r ăsp unse o Mri
aine.Cea m aimart e p arte al umi iîncănu şt i
e a st
a,
iar m ulţi di
nt re cei ca r
e şt i
u î şipi erd vremeaî n î nfru ntărimăru nt e,pe ca re el
con si
deră mari războaie.Î nt imp ce ul mear efuză să creadă,CelÎ nt unecat ar
put ea fiap roap e de zbân
i dă.Och i
ul Lu mii are su ficien tă puter e pen tru a
sfărâma zi durile etmni ţ
eisa le.I ar d acăela gă stio c ale p entrua- lf ol
osi după
cu m îi e voi a…
Rand î şidori cal ămpi l
e din n î
că pere săfi f ost aprinse. Sea ra sel ăsa
peste C aem l
yn ,i ar ocu
f l din căm i
n nu l umi na nîdeaj uns.Ar fi vr ut ca nî ău nt
ru
să numairămână i cn
i o um bră.
— Ce put em face noi?i zbucn i Mat . De cesu nt em aşadei mpor tanţi
? Şi
de ce trebuie să er mgemt ocm aiî n mi ezul Man eiPust ii
toare?
Moiraine nu i r
dicăgl asu l, şit otuşicu vi
ntele sa le răsu narăî n fi ecareco l
ţ,
dându- le fiori. Scau nul săude â lngă oc f ăru
p di ntr-
od ată u n t r
on .Î n acea cl
ipă,
nicimăcar Mor gas e nus- arfi p utut măsu ra cuea.
— Un l ucr u totput em f ace. Putem î ncerca. Adese a,cee a cepar e
întâmplare a fce e da fpt parte d in Pânză . Ai cis-au uni tt rei fire, toate
transmiţând un aver tismen t: Och i
ul. Nu poa te fiî ntâmpl ăto:r acea st
a est e
Pânza . Voi trei nu aţ i al
es, ciaţ if ostal eşi de e a. Şi su nteţi aici, unde p eri
col
ul
este c
unoscu
t. Put
eţi sădaţiînapoi şi, ast
fel
, săosândiţiîntreagalume a l piei
re.
Nicidacăfugi
ţi
, nicidacăv- ascu
ndeţi
, nu put eţ
i scă
pa de P ânza a c
re seese.ţ
Sau puteţ
iîncerca săvăî mpotrvi
iţi
. Puteţi săvăduceţ ila Och iul Lumii
, voi, cei
treita’
ver
en
, noduri
le ce
le mai important
e d i
n Pânză, puteţ
i aj
unge ch i
ar acolo
unde ameni
nţă peri
col
ul. Fi
e ca ânPza să se easă
ţ aco l
o nîj urul vost
ru, pentru
a putea sa
l
va ulmeade U mbră.Voial egeţ
i. Eu nu vă otp si
li.
— Eu m er
g,vorbi Rand, î
ncercând săpară deci
s.Oricât s-
arfi ch inuit să
ati
ngă
păşunat.ă
hu
Al,sese
vumintea o sa
aţăer
a
vibunp
l
ăi
năşideu-
n gân
şidduri
. Ta
ori
se m,
in
cif
oderm
ăacu
at ,t uad
rm aieşi
evăr
attă a
ceva
l mai
mult. Se simţ iîncurajat
, oa r
ecu m, au zi
ndu-i pe Perr
in şipe Mat că i se
al
ăturau. Păr eau lafelde moh orâţ
i cael .
— Cr edcăni cieuşini ciEgw ene nu avem de al es, repl
icăNyn aeve.
Moiraine încuvi
inţă.
— Faceţ i şivoi parte din P ânză, înt
r-un el
f sau a l
tul. S-
ar puteasănu fi ţ
i
ta’
ver
en– d eşi nu e sigur , – dar usnteţi ori
cum importante.Am şt iut astaî ncă
din Baerlon. Şi nu mă î ndoiescăcau aflat -o şi Pi
eri
ţii
. Şi Ba’alzamon. Şi tot
uşi
,
puteţ
i alege,l af elcabăi eţ
ii. Puteţi rămâne aici
, pent
rua pl ecaî n Tar Valon
după ce noi ne nîdepărtăm.
— Să rămân em! ex cam
l ă Egw ene.Şi săvăl ăsăm pevoisăî nfruntaţ
i

per
icol
uPl
,nî
ri nt
se i
pmp
rivi
r cef
ea oi
emnei
n
ieAes
ascu
Sndem
edai?şi N
icima
se nuimă potogân
i
lpduesc
ţi
n!
, dar nu- şipi erdu
tot cu
rajul.
— Ni cinu mă gân desc!r epeta eacuî ncăpă ţânare.
— Ast aî nseamnă căveni m amân dou ă,pa re-mi-se
, spu seNyn aeve,
păr
ând î mpăcat ă cugân dul;totuşi, ochiiîi străluciră cân d ad ău gă: Î
ncămai ai
nevoi
e d e er
iburile mele,Aes ed Sai, dacănu cu mvaţ i
-aigăsi t vreun t al
en t de
car
e eu să nu fi aflat.
Vocea eisuna cao pr ovocare pe car e Ran d nu oî nţel
egea, însăMoi rai
ne
nu făcudecât să ncuviî
inţeze,întorcân
du- se p aoisp re O gi
er.
— Ce sp ui, Loi
al, fiu al lui Arent, fiul lui Hal an ?
Loial deschi
segu ra, oî nch i
sel al oc, o desch i
sei arăşi, flut
urădi n u rechi
şispuse nîcel e din urmă:
— Aşasăfie.Omul Ver de.Och iul Lumi i
. Am ci tit şidespre asta,fir eşt
e,
dar nu credca vr eun Ogi ersă fit recut pe acol o d e… de oart
f e mul tă vreme,
par
e-mi -
se. Dar ch iar t
reb uie săr ecem
t pe Căi le de Ta ină?
Moi rai
ne î ncuvi
inţă, iar sprâncenelel ungial e Ogieru lui sepl ecară, până
ce vârf
urile ajunseră să-i mângâ ie obraji
i.
— Ei , fie,at unci. Pare-
mi -secăt rebuie săvăcă lău zesc. Fruntaşul
Hamanar i ce
z că-it ocm aiceea ce er mit pen tru că su nt mer euaşade p ri
pit.
 — At unciam al escut oţi
i, hot
ărî Moi rai
ne.Iaracum t rebuie săhotărâm
cum pr ocedăm.
Rămaserăl a sfatpână t ârzi
u în noa pte.Moirai
ne vorbi celmaimul t
,
ascul
tând sfaturil
e u li Loi
al câ
nd ven eavorb a d e Căi
le de Taină, dar pri
mind şi
înt
rebărisa u prop uneri di
n parteat utur
or . După ălsa
rea nîtuneri
cului
, Lan li
se lăat
ură şi i
nterveniî n discu
ţie cugl asul său tărăgă
nat, dar ofart
e erm
f .
Nynaeveăcu fo i l
sta cu pr ovi
zi
i
le d e ca
r e aveau nevoi
e,înmui nd peniţa n
î
căli
mară
Ran dcuhot
şi- ărâr
ar fie, cu
tt
dori oa
t
săefiecă
la om
fbbd
el ăn
eea ără
fr
descu căncet
îare
reţcaMeştpen
tru
er sin
,e.
easa dar nu putea
stal ocul
ui, cise l i
pmba în sus şi î
n jos, de p arcăer a pe p unct
ul de apl esni de
furi
e am estecată cuner ăbdar
e.Şt ia că othărârea u n maiput ea fisc hi
mbat ă şi
că era singura p e care o uptea ula dupăce ea ce ase,
afl darast a nuî nsemna că
trebui
a ş i să-i fie pe plac.Mana P usti
it
oare.Undeva ,în mijl
oc ul ei
, dinco
lo de
Ţinuturi
lePârjoli
te,seaflaShayolGhul .
Şi în och iilui Mat seci teau aceeaşiîngrijorareşiaceea şiteamă pe ca r
eo
simţea şi el. Matşed ea cu mâinil
e nîcleşt
ate strâns nî poal
ă.Pesem ne că acă
d-
şidesfăceaâi m
nile,arfi l uatpe da t
ă n î pumn mân erul armeidi n Shadar
Logoth.
Pe ch i
pul l ui Perr
in nu se vedeani ciun el f de îngri
j
orare, dar era ceva

î
n
ucă
l ptaseşimai
â
pnă-r
ău
şi :
piodu
er mască
se oad
te
e e
t r
putsem
n
eri
leare
şiahi
ştc
nui
eptt
ă.
a Per
ca dru
i
nşmarăt
anua d
e-
l să iparc
deaăl se
ovit
ura
finală. Şi t ot
uşi, din cân dî n cân d…
— Face m ce ea ce trebu i
e,Ran d,spu seel l a un moment dat
. Man a
Pustii
toare…
Vreme de o cl ipă, ochii să i galbeni seapri nseră de nerăbdare,sclipind pe
chipul împi et
rit şiost eni
t, caşicu m ni cin- ar fif ăcut part
e d i
n făptura
ucen i
cu l
ui fierar.
— Pe aco lo sevân ează bine,şop ti el
, apoiseî nfioră,caşicu m de- abia
după ceost rise vor bel
e şi
î dăd use seam a ce u sp
nea, şipe chipî i ap
ărudi n nou
expresia de e rsemnar e.
IarEgw ene… Ran d găsi pri lej
ul s-ot ragăl a o part e,lângăcăm in, unde
nu put eaufi au ziţi de cei dinj uru l mesei.
— Egwene , eu…
Ochii eimari , cadou ăl acu riîntuneca t
e ca re-l chemau în adâncu ri
lel or,
î
lf ăcu ră ă sse p oreascăşisăî nghităî n set.
— Pemi ne mă cau tă CelÎ ntuneca,t Egw ene.Pemi ne,pe MatşipePer rin.
Nu- mi pasă cece zioMr
iaine S ed ai. Mâine n î zori,t u şiNyn aeve iaţ putea să
plecaţi spre casă, sa u spre Ta r Val on, sau oriunde vr eţ
i, şinimeni nu va nî cerca
săvăoprea scă. Nicit rol
ocii, niciPi eriţ
ii
, ni meni, câ t
ă vrem e nu su nteţiîn
preajma n oastră.Du- te acasă, Egw ene,sauî n Tar l Va
on, numaipl eacă.
 Se aştept
a ac easă- i răspundă căavea l
af elde mul te drept
uricaşielsă
seducă n ude pof
tea sau că i n
men i nu avea căderea să-
i spună ceăsacă.f Spr e
mirareaui în
lsă, eazâmbi şi-i ati
nse b o
razul.
— Mul ţumesc, Rand, spuseeabl ând, f
ăcându-l săclipească surpri
ns şi
să tacă
, apoiconti
nuă: Cu t oa
te astea, şt
ii că u n se oa
pte.Moi rai
ne S edai ne-
a
povest
it ce-
a văzut Min, în Baerl
on. Ar fi trebuit să-mi sp
ui cine era Mi n. Am
cr
ezut
… Mă rog, Min spune căşieuf acpart e di
n asta.Şi Nyn aeve af l
el
. Poa
te
că
se u nesu
pa
r nt t
că a’
ân
Pver
zaen,ăad
m ău
r
ti
migă
t
e şiea
,p şovăi
e mni
nd
e dinepri
spr ci
Oni
cha
ulcuvân
Lumit
iu
.l
u ineob
Toat
e işn
ast
eauit
,mdar
ă
pri
vesc p şi
e mi ne.
— Dar , Egwene…
— Ci ne-
i Elayne?
O vrem e,o pri viţ i
ntă, apoi îi spuset otadevărul:
— Est e Domni ţa Moştenitoareat ronului di
n Andor.
Pri
vi
rea eipărusăi af oc.
— Ran d al’
Thor, dacă-ţi arde de glume,nu maiam cevor bi cut ine.
Neveni
ndu- i săcr eadă,Rand o pri viî nt
orcându-
sef oart
eţ anţoşăl a
cei
lal
ţi şiaşezân du-se ânlgăMoi raine,cucoa t
ele pe masă, casăascu lte ce
spunea t S
răjerul
.„ Trebui
e să vorbesc Perrni
cu
, se gândi Rand. El şt
ie cu m să

se o p
aJ
rt
ue
pâncufGem
i
llei
il
ne.
t
r”
ă de câ t
eva ori î
n b ibliotecă
, mai î ntâi pentru a apri
nde
lămpil
e,ap oipen t
rua ad uce el însuşimân carea, şicevaai mtârziu, pen trua l e
spune ce se ntâmîpla afară. Man tii
le A l
be su pravegheauhan ul din st radă,di n
ambele direcţi
i. La porţ i
le O raşul
ui I nterior se iscaseo revol tă, i
ar G ărzi
le
Regineiarestaseră de- a val
ma oa men i cucoca r
de o rşi
i şial be.Ci neva încercase
săscr i
jel
ească pe u şahan ului Col ţ
ul Drago nului, fiind alungat pe d ată de
şuturi
le uli Lamgw i
n.
Han gi
ul nu păru săsemi re căLoi alseafl aî mpr eună cuei . Răspunse
cel
or câtorva î
ntreb ăripe ca re il e a dresase o Mri
aine ăfră săî ncerce asă fle ce
puneaul a ca le şi
, de fi ecare atădcâ nd i ntra, bătu l a uşăşiaşt eptă ca an L să-i
deschi
dă, caşicu m hanul şibi bli
otecanu ar fif ost eal sa
le.La ul ti
ma savi zi
tă,
Moirai
ne i îdădu o oa fie de p ergamen t, acop erită cu scrisul ordon at all ui
Nynaeve.
— La vr emeaast a de noa pt e,n- o safie preauşor , of
tă el, clătinând din
capî nt i
mp ce t ci
ea cu atenţi
e i l
sta,dar am să m ă descu rc eu.
Moirai
ne î i dădu şi o pungu ţa de pi el eî nt
oarsă, care zornăi a.
— Foa rt
e bi ne.Şi ai gri j
ă săvi nă ci neva săne t rezească înai nte de
revărsat
ul zoril
or. At unci
, urm ărit
orii noşt rinu vor am i fi aşaat en ţi.
— Şi o săr ămână săpăzea scă o colivi
e goa lă,AesSed ai, rânj ijupân i G
ll.
 În cele din urm ă, pl
ecară cu oţ t
ii săf acăbaie şiapoisăsecu lce.Rand
căscade-l dureau fălci
le.În ti
mp ce se u săp
nea , cuo b ucat
ă g r
osolană d e
pânză nî
tr
-o mână şicusăp unul mar e şi ga
lbenî n ceal
alt
ă,privireai se-
ndrep
tă spre scăunelul de ân
l găca da l
ui Mat . Vârf
ul teci
i au
rit
e n î care se fla a
pumnalul di
n Shad arLo got
h se ţ ea
i e d sub surtuculfrumos mpîăturit. Şi Lan
se iu
tala el , di
n cân dî n cân d. Rand se nîtrebă dacăprimejdi
a er aî ntr-
adevăr
aşa de eî
nse
nmnat ă precum pr eti
ndea oi Mrai
ne.

spate— cuC
orez
pi că
erie tai
cucă-
meu
mân erlo
unsă
g.Emă
u,crevat
saladăvr
oruel
l oda
tă?
umi? râse
i S Mat
urorie ,m
l f
rec
eân
el n
d
iu-
cise
n-opesă
şti
e d acăsă âd ră sausă l pângă.
Păreadin nou ec vhi
ul Mat . Randî şidori săpoată ui ta de pumnal .
Când elşiMataj unseră,în cele din urmă,î ndărăt în căm ăruţal orde l a
mansard ă,er aî nt
uneric beznă şit oat
e stel
el
e erau ascu nse nînori . Pentru
prima d ată de mul t
ă vreme,Matse ez dbrăcăînaint
e să se agebn îpat, dar şiî
pu se i şpumnalul sub pernă,ap arent nepăsăt
or. Rand su flă nîl umân are şi se
strecură în aştern
ut. Simţi o putere maleficăven i
nd dinsp re cel
ălal
t pat, nu
dinspre Mat , cide su b perna pe ca r
e acest
a-şicu l
case pu ca
l. Totfăcându- şi
grij
i, adormi.
Din prima cli
pă îşidăd u seam a căer a un vis,darunul di ntre aceleacar e

nul
cu erau
oare,sp î
natru
rt
ătotulp
şi î
n
lich
năi
pue
d i
te.aşSe
ch
i
i.afl
Îaj
n î
nrf
u aţ
era
au rneiuşi
ece şide em
umed l n,
şi î
sench
mţi
să
siealaun mi ros
puternic de p utrezi
ciune.Î n dep ărt
arei cu
pra apa; ecou lrăsu na pe coridoa rel
e
de piatră.
„Nu ceda . Nu ceda ,i arelvar ămân e nep ut i
ncios.”
Înch iseoch i
i şiseco ncen tra asu pra imagi nii hanul ui, a patului,a l ui
î
nsu şi
, dorm ind acolo,dar , câ nd ridicădi n nou pl eoa pele,se fl aaîn acel aşil oc,
î
n faţa uşi i
. Pică t
urile cădeau î n ri t
mul pr oprii
lor ă btăi de n ii
mă, caşicu m
pul
su l săuar fii nţ
ut măsu ra.Cău tă fl acăra hău şi l
, aşacu m î lînvăţase Tam , şi
se inli
şti, dar n î afara lui nu se sch imbă ni mic.Cu mi şcăril ente,desch i
se şa u
şiintră .
Totul era lafelcu m î şiami ntea,î n n îcăpereaca re păr easco bită drep tîn
i
nima st ânci i
. Ferestrele nîalte,ar cuite,dădea u într-un bal co n deschis,dinco lo
de care straturi
l e de n ori cu rgea
u ca n u râu r evărsat peste mat că. Lămpile
î
ntuneca te d e met al, cu flăcă rli
e olr prea vii pen t
rua l e p uteapri vi
, scli
pea u;
deşi negre, părea u a scâ ntei
a caargi ntul.Î n că minul î nfricoşăt
or,foc ul t
ros nea
f
ără să ead căl
dură.Fi ecare p iat
ră a ducea vag ch cu
ipul unui om afl atî n
chi
nuri.
To t
ul era laf el
,î n a farăde un si ngu rl ucru . Pe t ăbli
a bine l ust
ru it
ăa
mesei se fl aau t reifigu ri
ne,groso l
an scu l
ptate,f ără rt ăsături– caiş cum
meşterul ar fiucr latî n grab a mare reprezentân d oa men i. Unul era n îsoţ
it de u n
l
up, înfăţ
işat cu f
oarte mul te amăn unte,sp re deosebi
re d e si
lueta di
formăa
omului, al
tul ţ
inea nîmân ă u n pumnalmi cuţ, pe mân erul cărui
a scli
pea o at p
ă
roşi
e.Ul t
imul avea o sa bie.Cu păru l ridi
cân du-i-
se e p cea
fă,Rand ven i mai
apr
oa pe şi observă âtblanul sculptatfoarte meşteşu gi
t pe am
l a cea i n
muscu l
ă.
Cuprins de sp aimă, tresări,iar privi
rea î
i căzu r di
ect pe ogl
inda stingheră
careârn ata pe u n peree.
t I maginea sa er
a d oar puţin mai cl arăecât
d î nainte.
Aproapecăisedi sti
ngeaut răsături
le.Dacă-şii
magi nacămi jeşt
eochii,
aproap—
e că-
Prşir
ea ecu
mu l
tnoşt
t
e-ea ch
aiasci
p
uunl
s. demi ne.
Răsu flândî ntret
ăiat
, serăsu cipe călcâie.Cu n umaio cl i
pă înaint
ef usese
si
ngu r, dar acum, în faţaf erestrel
or
, se fl a
a Ba’ alzamon. Când vorb
i, ochi
i şi
gura ise pres chimbarăn î caverne de flăcă ri
.
— Pr eamul t, dar de-acu m s-at er
mi nat.
— Nu amsă- ţi cedez, şoptirăguşi
t Ran d. Nu- ţ
i recunoscni
cio put ere
asupra mea. Tunu exi şt
i.
Ba’alzamonrâse tunăto,r cugu ra sade flăcă ri
.
— Şi cr ezi că-i aşauşor ? Aşaaif ost dintotdeauna.De fiecare dată când
am st at faţăîn faţă, caacu m, ai cr ezut că-
mi poţ irezi
sta.
— Cum ad ică, defiecar e dată?Nu am să- ţ
i cedez!

nen — A
umărateşa sp
ori uân
piămerae
cuu
,
m.l
aDeîncepu
fi t
ecar.
eLu pt
d
ata ast
ă ia
a aldi
t nt
chr
ie şi
p noiala
tn avutl
ume,oc de eş
dar titot
tu.
— Nu am să- ţ
i cedez, şopti di speratRan d.
— De fieca re dată mă î nf
ru nţi, cu u pt
erilet ale vrednicede di spreţ
, şi,
pân ăl a urmă,aj ungisărecu noşti carent di
re n oieste st ăpân ul
. Vârstă după
Vârstă,teprosterneziînfaţameasaumori ,dorindu- ţ
isămaiaiput ereadeao
face. Sărm an năt âng,nu poţ i câştiga nîf aţa mea.
— Mi nciună! strigăRand. Pări nte al Mi nciunii, eşt
i Părintele Negh i
obiei
,
dacă m ai mult de at ât nu poţ if ace. Oamen iit e-au găsitî n ul t
ima V ârstă, în
VârstaLegendelor,şite-auînlănţuitacol oundeţ i
-elocul.
Ba’
alzam onrâse i
arăşi, hohotind bat jocoritor
, până ceRan dî ncep u să-şi
dorească- şisă
poa t
ă a coperi urechile cupal mel e,ca său n maiau dă n i
mic,dar
se l si
i sărămân ă nemi şcat, cubraţ ele pe â lngăcorp .Î n ciuda hău l
ui ca r
e-i
dădeal i
nişt
eai nteri
oară,t remura t ot, atuncicân d, după mul tă vreme,râsu l se
opri.
— Vi erme,ni mi c nu ştii. Eşti neştiutorcaun gân dac su b o st âncăşil afel
de u şor te potsf ărâm a.Lupt a a sta aî ncepu t din momen t
ul cr eaţ
iei
. De fi ecar
e
dată, oamen ii cred căest e un nou răzb oi, dar est e acelaşi
,i eş
itiarăş ilai veal
ă.
Numaică cu am, pe ari pile it
mpul ui pl uteş
te sc himbar ea. Sch i
mbar ea. De d ata
asta, nu vamai exi staî ntoarcere. Pe r tuf
aşele A es ed Sai ca r
e vo r săe ta f
căsăt e
ri
diciîmpotri
vameal e voi pune nîlanţuri
, despuiate,şile voi si
l
i să-mi f
acăpe
voi
e,saulevoiazvârl
isuflet
eleînPuţulOsândel
or,lăsându-l
epeveci
esăur l
e.
Aşavaficut oţi,înaf
arădeceicaredejamăslujesc.Acei
avorfinumaicuun
pas mai jos ecâ
d t mine.Ai de a l
es:poţi săt e numeri pri
ntre eişisăf acilumea
săţ i se ât
rascăl a pi
cioar
e.Ţi -
o mai ofer enptruul ti
ma dată. Poţ
i săfii mai
presu
s caei , maipresu s caori ci
ne n
î afarăedmi ne.Au exist
atdăţ i cân
d ast
a
ţi
-a ost
f aleger eaşicâ nd ai trăi
tîndeaj
uns d e mul t pen
trua- ţ
i cunoaşt
e
putere„a.
Nu ceda! ” Ran
d seagăţ ă de cev a ceput eat ăgăd
ui cuuşu ri
nţă.
— Ni cio AesSed ainu es t
eî n s l
ujba ta.I arăşio minciună!
— Aşaţ i
-au psus?Acu m dou ă mii de an i, mi-
am îmboldi ttrol
oci
i să
străbat
ăl umea, şichiar şiîn rândul lor am găsit unel
e carenoşt cueau
disperarea şiştiau căl umeanu- l poate nîfrunt
a pe S hai
’
tan. De d ouă mii de
an iîncoace, Ajah cea Neagrărăm a asascu nsăpri ntre cel
el
alt
e,î n umbră,
neobserva t
ă. Poate ch
iar şicele care preti
nd căt e a j
utăfac p arte di
n ea.
Rand cl ăti
nă di
n ca p, î
ncercând săsca pe de î ndoi
el
il
e ca re î
l pot
opeau, de
toateî ndoiel
i
le pe care el aveaîn pri vi
nţal ui Moi rai
ne şia i ntenţ
iil
or şi
planurilor sal
e.
— Ce vr eide la mine?st rigăel.„ Nu ce da!Lumi nă,ajut ă-
mă sănu cedez! ”

sal
e.Î —gen
n Î
nugen
nch unch
ează ează!
şi răsp
recu un
noa se
şte-
mBăa’
al
dzam
reptost
n
,ăp
arăt
ân!ând
Pânî
nj
ă aos,
l ulaăp
rm ,icioa
ai rel
s-e aci
o f.
Aisăfiisluj it
orulmeu,sauaisămori .
Ultimul cu vânt r ăsu nă î n n î
că pere, în oatte părţ il
e,i ar şii ar, până ce
Rand ridi căbraţ ele ca en ptrua seeri fde o ovi lt ură. Trăgându- se cu greu
tate
î
napoi, pân ă ce se ovi l
de masă, î
ncep u să ri stge, încercân d să nî ăbuşe su netul
care-
i răsu na n î ur echi.
— Nuuu uu uuu!
Strigân d, serăsu ci
, dărâm ând st atuetel
el a pămân t. Ceva î
lî nţepăî n
palmă,dar ni cinu băgăde seam ă, cicăl că ul tul în pi ci
oa re,tran sformându-l
î
ntr-o pată di f
orm ăî nti
nsăpe p odea. Dar câ nd î ncetă sămaist rige, ecoul era
î
ncă col
a o,răsp unzân d par că şi maiput ernic:„ Mori – mori – mori – mori – mor i
–MORI–MORI–MORI–MORI–MORI .
”
Sunet ul î l atrasedupă si ne caun vâ rej
t, acop eri
ndu- l, sf
âşiind hăul din
mintea sa. Se ăcu
f maiî nt uneric.Ran d nu maive dea ecât
d un t unell a capătul
cărui
a st ătea a’ Balzam on ,î ncadrat de u l
timul pet ic d e ulmi nă,f ăcân du-se ind
ce nîce a mimi c p ân ă a j
unse cât o p almă,cât o u nghie,ap oidi spăru. Ecoulî l
răsucipe oa tt e p ărţile,t răgându- lîn j os,î nspre b ezn ă şimoa rt
e.
Atinsepod eau a cu o bufnit
ură şiset rezi
, pe câ nd î ncăsel upta săscap e
din vârtej.Î năunt ruerant u
îneric,dar nu ch i
ar caî n vis.Trem urând, încercă
săpri veascădoa r n îspre fl acără, să -
şil eped e a colot eama, dar i l
nişteahăul ui îi
scăpa print
re deget
e.Braţ
ele şi pi
cioar
ele iîtr
emur au, dar se gă
aţ
ă cu disp
erare
de mag
i i neaaceleiuni
ce ăcă
fl ri
, până ce sâ ngel
e nîcet
ă să-i maipulsezen î
urechi
.
Matsezvâr col
eaîn pat, gemândî n som n:
Nu ce dez
, nu ce
dez, nu cedez…
Apoi, vorb
ele sa
l
e sepi erdură în nişt
e gem ee
t de neînţ
eles.
Rand se înt
insesă-l scu
ture,pen t
ru l a-tr
ezi. De î
ndată ce-
l at
inse,
Mat
se
gol
,adri
i
pcă
,i
oi morm
nsprăăi
i ndân
ad înăbt
c, urşi
t
em.
urV
ăr
tem
or
,eşi
-d
eşilocl
uă i
pă,
capuel
lîrăma
n pase
lme.cupri
Bru vi
rea
sc, seaţ
int
răi
t
suă,î
ci n
scorm oni sub pern ă, apoise cu lcălal oc, cuambele mâi ni l
a piept,încl
eştate p
e
mân erul pumnal ului. Se nîtoars
e să-l pri
veascăe pR an d, cuch i
pul ascuns de
umbr ă.
— S- aî ntors,Ran d.
— Şt iu.
Matî ncuvii
nţă:
— Am văz ut treist autet
e…
— Şi eul e-am văzut .
— Şt i
e cine su nt, Rand. Am luat -
o pe cea cu pumnalul,i arela spu s:
„
Deci ăsta eştit u”.Iar cân d m- am uitatdi n nou, mi-am văzut chipul
. Chipul

meu , Ran
parcă i
-d
m! Psi
am ărea
mţitdp
in
r carn
op ae
ri mânşi
ăoase.
î
ncl Şi
eştatl
aî
ă p
nipj
ăi
ut
rul
latf
rel
.uL
up lu
umi
i na să
, ca şim-
cumajut
eue,
eram st atueta.
Ran d rămase o vr
eme t ăcut.
— Trebu ie săcon t
inui săi t e-mpot rveşt
i i , Mat .
— Aşaam f ăcut,iarela r âs. Tot vorbeadesp reol uptă veş nicăşisp unea
că e-nam î ntâl
nit aşa ed o m ie de i orpâ nă acu m, şi… Pe Lu mi nă,Ran d, Cel
Întunecatmă cu noaşte.
— Ast a mi -a spus şimi e.Nu c redcăne cu noaşte,adău găRan d, î
nce t
. Nu
credcă i şt
e care d i
ntre noi… „ Car e dintre n oice?”
Cân d seri dică, si
mţ i o durere ascu ţi
tăî n pal mă.Aj ungân dl a masă ,r euşi
săap rindă lumânareaupd ăt reiî ncercări, ap oiî şideschise alpma. Î n carne ise
î
nfipsese o şchia
e groasă de em
ln î nch i
s a l cu loar
e,care pe part
oe era n etedă şi
l
ust rui
tă. O pri vicu och i
i mari ,f ără ăsresp i
re, apoi, brusc, înce pu săgâ fâi
e,
trăgând de eaner ăbdăto.
r
— Ce s- an-tâmpla?tî ntrebăMat .
— Ni mic.
În cel e din urm ă reu şis-o scoa tă,t răgând put erni
c de ea. Pufnind
scârbit
, o ăsă
l săcad ăl a pămân t. Geam ăutl î
iî ngh eţ
ă pe b uze: de nîdată ce
aşchia i se espd rinse e d degete,di spăru.
 Cu oa
tt e ast
ea,rana di
n p al
mă erat otacolo şisânger
a.Caraf a de piat
ră
er
a pli
nă cuap ă.O turnăîn li
gh en
aş, cumâi ni
le rt
emurându-i atâtde atre
î
ncât vărsă pe şimasă. Î
n grab
a mar e,îşispălă mâini
le,f
recân du-
şipalma
pân
ă ce i n
d deget
ul marei mai
î cu rse nî
că mult sânge,apoil e spăl
ă di
n nou .
Gândul că-
i put
ea ăm
r âne nî car
ne până şicea maimi că ru
mă l îîngroz
ea.
— PeLu mină,graiMat, şipemi ne m-af ăcut sămă simt mur dar.
Cu oa
tt e ast
ea
, elnu se ri
dică,cirămase î
nti
ns cu pu mnalul î
n m âi
ni.
—CuDa,miînt
ăr
şcării R
st an
ân d.
ga Mu
ce, l
ur
ădar
.n şt
u ergar din teancul de l
ângăl i
ghean. Se auzi
o b ătaie nî uşă,i ar elt resări
. Băt aia se u azidin nou .
— Da?spu se el.
Moiraine îşivâ rîca pul înăuntru .
— V- aţitrezit
. Bine.Î mbrăca ţi-
văr ep ede şicoborâţi
. Trebui
e săpl ecă
m
înaint
e de ri p
ma gean ă d e ulmină.
— Acum? gemu Mat . N-am dor mi t ni
ciun ceas .
— Un c eas? răspunseea. Ba aţ i dormit patru. Hai,iut
e,nu av em mult
timp.
Rand sc himbă cuMato pri vi
re nedu merit
ă.Î şiami nt
eafiecar e cl
i
pă din
vis.Acestaîncepusedeî ndatăceî nchiseseochii,şinuţ i
nusemaimul tde

cât
e eva
l a
ru i
ncănmuote.
p C
ri eva
vi
re ă in
p
tdt
ruu
nlbt
zăuor
aarea
r
e,şi or
inl
treb
tui
ră. e să fi ajuns p ână al Moi rai
ne.Ea
— Ce s- an -tâmplat? Visel e?
— Şt i
e ci ne su nt, şopti Mat . CelÎ ntunecatî mi şt ie chipul.
Ran dî i ar ăă
t pal ma f ără săspu nă nimic.Pân ă şiî nl umina sl abăa
si
ngu reil umân ări, sângele sei st
di
ngeal i
mped e.Femei a Aes ed Sai ven i spre el
şi
-i ap ucămân a ridi
cată,pi păi ndu- irana cudeget ul mare. Un fior lî pătrunse
până î n oa se, atât de rece ncâ tîdegetel
e iîamorţ iră, şit reb ui săst rângădi n
dinţ
i pen t ru a- şiţ ine p alma d eschisă.După ce ea îi dăd u drumul , fiorul
dispăru . Rand î şir ăsu cimâna pe o ta
te p ărţ
il
e,ap oi, ui mit
, şt er
se r u
ma de
sânge. Rana di spăruse. Ridicăî ncet capul, pentrua î ntâlni privi
real ui
Moiraine.
— I ute,vorb i eaî năbuşi t. Mai e f oart
e puţin timp.
Şi Ran dî şidăd u seam a cănu semair efereal a pl ecareal or
.
CAPITO LU L 44
Beznaî nvăluie Căi l
e.
Zori i stăteau să ser everse, darîncămaier aî nt uneric.Ran d o urm ă pe
Moiraine p ână n î coridorul din sp ate,unde i îaşteptau cei lalţ
i,împreu nă cu
j
upânGi ll,NynaeveşiEgwene,apr oapel af
eldenerăbdăt oarecaLoi al,i
ar
Perrin apr oape a lf elde n etulburatcaSt răjeru
l. Mat se i nţeape u rm ele uli
Rand ca şi cum i -ar fif ost frică să mairămân ă singu r măcar o ipăcl şin-ar fi
vrutsăseîndepărtezenicimăcarcuunpas.Bucăt ăreasaşiaj
utoarel
eeise
ridi
cară,căscând gu ral a grupul car
e străbăt
eaî n tăcere ucăt
băria,unde era
dejalumină şif oa rt
e cald, di
n prici
na pr egă
ti
ril
or en
ptrumasade d i
mineaţ
ă.
Nu era ceva obi
şn ui
t pen t
runi şt
e clien
ţi săse r ezea
t scă şisăpl ecea l
oraceea
a.
JupânGi l
lîişopt
ibucăt ăr
eseioscurtăexpli
caţi
e,i
areapufnitareşiîncepusă
frământ
e ap ri
g a l
uatul pentru pâi
ne.Î naint
e ca anRd să j u
angă al u şa ca
re
dădeaî n cu rt
e,toa t
ăl umease nî t
orsese atreb
luri
l
e sale,lat ăvile cumâncare
şil a al
Afuat
ul
ară erp
aeîncar
e-
că l f
răă
beznmâ
.n taur
Tova.ăşii să
iî i păr eauui lRan d nişt
e umbre.Se
ţinu or beşt
e d upă han giu şidupă Lan , caşicu m într-adevăr i
-ar
ş fipierdut
vederea,nădăj duindcăj upânGi l
lîşicunoşteacurt eaî ndeajunsdebi neşică
insti
ncteel S t
răjerului avea
u să -i ducăacol o u nde r t
eb uia, f
ără cani meni să
nu- şiru pă vr eun picior
. Loialse mp îiedicăde mai mul t
e o ri
.
— Nu î nţel
egdecenu pu t
em ap rindemăcar ol umină,mor măiOgierul
.
În sted ding,ni ci
odată n u ne p li
mbăm pri n înt uneric.Sunt Ogi er
, nu pisi
că.
Şi Rand î şii magină bru sccu m urechile cel ui
laltt resăl
tau nervos.
Pe neaştep t
ate,con tururi
le grajduri
lorapăru ră din bezn ă,cao umbra
amen i
nţătoare,pân ă ce şa u seesch dise cu zgom ot,l ăsând să serecoare
st î n
cu rt
e o azăr ngu îst a de ulmină.Han gi
ul nu o d eschi
se ecât
d puţ i
n, î
ndeajuns

p en
Perrt
r
iu
n, ca
aproa ei
săp
pe oa
pzân
ri
n t
ăd in-
u t
racăl
i un ul
câielcât
e. ej
A u
unnul
s ,n ap
îău oi
nt o
ru,ln
îachi
u
lse
mi e
nă,pR d
atădî
an n
î urma
ncep u lui
săcl i
pească des.
Îngrijit
orii nu se arătarăsu rprn işide apari ţial or, aşacu m f uses e
bucăt ăreasa.Cai ieraudej aî nşeuaţişi-iaşt eptau.Mandarbî nălţătruf aşcapul ,
f
ără să -l bagen î seam ă d ecât pe L an, î nsă l A
diebî nt i
nse ot bul pen trua
ad ul
meca braţul lui Moi raine.Era a colo şi un cal de p ovară, î
ncărcat cucoşu ri
de ă rch i
tă,precu m şiun an imaluri aş cu coam a b ogată,maiî nalt chiar decât
arm ăsa rul St răj
erului, pregătit pen t
ruLoi al. Părea ndeaj
î uns d e mar e pen trua
trage de nul usinguro h araba cuf ân , darpe ân l gă g Oer
i nu ar ăat maimar e
decât un pon ei
.
Loial privica lul şimorm ăi, neîncrezăt or:
— Pân ă acumam mer sî ndeajuns debi ne şi pej os.
Ju pân i G
llîifăcu nusem n l ui Ran d, arătân du- i murgu l pe carei -
l
î
mpru mut a.La cu loare,er a aproa pe capăru l băiatului, eraî nal t şicupi eptul
l
at , dar u n aşade ap rig p recum f useseoru Nţ. Cer cet
ân du-l, Ran d se mţ sii
f
oa rt
e mul ţ umi t
. Jupân Gi llîi sp use că n seumea oşcat
R ul .
Egw ene sedusedr eptl a Bel a, i ar Nyn aeve, l
ai apa eicu i ci
poa re lungi
.
Matven il ângăRan d, ducân du- şide căp ăst
ru cal ul cen uşi u pe car e-l
primise.
 — Perri
n mă sp eri
e,şopti el
,iar Rand lîpri
vifix.Ce să i c,
z sepoa rt
a
ci
udat
. Tunu crezi? Jur că un mi se are
p iş nu e di
n pri
cina…
Randîncuvi
inţă.„Sl
avăLumi nii
, nu din pri
ci
na pumnal
ului.
”
— Aşae,Mat , dar st
ai l
ini
şti
t. Moi
rai
ne şt
ie desp
re… lucrul acest
a, ce-
o
mai fi şiel
. Nu-i ni
cio probl
emă.
Şi
-arfi dorit săcreadăîn c eeacespu nea,darmăcar Matpăr eacev
a mai
l
ini
şti
t.

ochi u—
ul i
.NFi
ireşt
cine,
-amî
ncu vi
sp
ui
nţ
s ăal
tel î
n grab
ceva. ă, pri
vindu-lî ncăpe Perr in cu coa da
Jupân G il
l sesf ăt
ui cu ef şul îngri
ji
toril
or. Bărbatul cel sl
ab, cu aţ fă ca ed
cal
,î şidusemâna l af runte şi se r g
ăbi către ufndul grajduri
lor
. Hangi ul se
î
ntoarse spre Moiraine,cuun zâmbetmul ţ
umi t pe ch i
pul săur otund.,
— Ramey spu ne cădr umul e liber
, AesSedai .
Zidul di
n u fndul graj
durilorpăr easo li
d şigros , pli
n d er astel
uricu
unelte.Rameyşiun al tîngrij
itor dădură alo part e u frci
le,greblel
e ş ilopeţ
il
e,
apoise nî t
inseră pe âlngăr aft
uripen trua umbl al a nişt
e zăvoare ascunse.
Brusc, o parte din zid se răsu ciînspre ei, pe n i
şte balamale atât de b i
ne
tăi
nuite,încât Ran d nu era co nvi
ns căe- alr fi ut put găsi ni
cimăca r aşa, cuuşa
deschisă.Lu mi
na ca re se revăr
sa i d
n gradj căd ea e p un peree
t d e cărămidă,

afl atla— nu
Emaid
oa cât
r eva
o aleei
ci
poa
î
ngur
estad
ist
dai
nnţ
t
ră.
e clădiri, sp usehan gi
ul, dar ni men i,în
afara celor e da ici
, nu şt ie căse oa pte a j
unge şi prin grajduri. N-o s ă fie n imeni
la pândă ai ci
, nicio Mant i
e A lbă şini cio co cardă, care săvăva dă i eşi
nd.
Femeia AesSed aiî ncu vi
inţă.
— Ţi ne mi nte,bunul e han giu, dacăţ i-et eam ă căve i avea necaz uri din
prici
na noa stră, scri
e-i l
ui Sheri am Sed ai, din Aj ah Al bastră, î
n Ta r V alon, iar
ea et vaaj uta.Mi -e etam ă că eu şisu rorile mel e avem deja mul te ulcr uri de
îndreptat, pentrucei care mi -au of eri
t ajutor.
Jupân Gi ll râse, f
ără săpară câ tuşide puţ in îngri
jorat.
— Ce săspu n, AesSedai , dej
a mi -aidăr uit singurul han n di Caem l
yn
unde n u există şobo l
ani. Ce aş ai m putea să ? cer
Numaiaşa, şivoi ave a de
dou ă o rimai mul ţi cl
ienţi. Red eveni seri
os,î ncetând sămai t ânjească. Ori ce ţ i
a
avea de gâ nd, Regina sp rij
ină Ta r Valon ,iar eu sunt de p arteaRegi nei, aşacă
vădor escnumaibi ne.Săt escaldeLumi na,AesSedai .Petoţisăvăscal de
Lum ina.
— Şi pe dumneat al af el,jupân e Gi ll, răspunseMoi raine,ap lecând
fruntea. Dar da că este ca umiL na săscal de p e vreunul din noi ,t r
eb uie să en
grăbim. Ea se nt îoarseut e
i sp re L oi
al. Eşti ga ta?
Ogierull uă de că păst ruca l
ul cel uriaş,pri vindu-i cu ea tmă bot ul.
Încercând să u n rămân ă cumân a p rea ap roap e,elî şicon duse an i
mal ul către
uşa i d
n fund. Ramey săr ea ed pe un picior pel t
ual
, nerăbdăt
or -o
s nîchi
dă l
a
l
oc. Pentruo cl ipă, Loi
al ramase cu cap
ul plecat pe part
oe,caşicu m se
bucuradeoadi erecare-irăcoreaobrazul
.
— Pe ai ci
, spuseel , şio apucăpe al eeacea îngust
ă.
Moirai
ne îl urmă,l a numaicâţ i
vapaşi, ap
oiven iră Rand şiMat. Rand se
al
esese cu şical
ul de p ovară,pe ca re r
tebui
a să-lducăde că păst
ru
. Nynaeve şi
Egwene nitrară l
a mi jl
oc ,iar Perri
n, în urm alor
. Lan î nch
eia şi
ru
l. Uşasecre
tă
se
ză nrel
vo
a î
chi
se
or pui
te,
otrid
vi
tel
e n
îdl
a atări
ocu ce
lel oM
a
r,ndarb
carepeăşi
ltăp
ie
au a
l
oeea
ricecaor
n
o
leoa
idsă.
eî nZ
tgom ou
tl se i
oarcere,
părul ui Rand nefiresc deut er
pni c.
Aleea
, aşacu m î i spusese jupân G il
l, era î
ntr-adevărf oart
e strâmtă şi
chi
ar a miîntunecată d ecât curtea anh ul
ui, dacăer a cuput i
nţă aşacev a.Ziduri
î
nalte şi go
ale,de că rămi dă sau de eml n, se nşiîrau pe a mbele părţi
,iar
deasupra se vedeadoa r o âşi
fe n îgustă de cer întunecat. Coşu ri
l
e marişi
î
mpl et
it
e,fixa te pe spinareaca lului de p ovară, se t a
i
ngea u de ziduri
. Erau pline
cuprovi zi
i pent
rucă l
ătorie,cele mai mul t
e fi ind oale d e ult,în care se afla ulei
.
De asem enea, er
au aco lo maimul t
e b eţ
e ulngi, cul ămpi la cap et
e,l egat
e pe
spi
nareaani malului,înău ntrul Căilor
, din câ t
e el spusese Loial
, era mai
î
ntuneric decât î
n mi ez deoa p
nte.

de altLă
a mp
cui
lenpe
u j
umăt
zgom ota dee
tp l
i
t
ni
ineea
ch foşn
.N eau al
u era fiecar
oafee mi
rt p
utşcar
ernie şi
c, darse
,l ci
a ocn
eeau
c a
su na
ua
l acel
dinai
nt eazori lor, oraşul era tăcu t
. Foa rt
e ă tcut. Clinchetel
e n îf
undat e păreau
să ăsu
r ne a l mar e dep ărtare.
Când al eea ieşi într-
o st rada,Loi alal ese dru mul fără săşovăi e.De acu m,
părea să ştie exa ctî ncotro se îndrepta,ca şi cum cal eade u rm atdeveneadi n ce
în ce a mil imped e.Ran d nu î nţ el
egea mcu de O gi
erul putea gă siPoa rta,iar
Loial nu reu şi
se să -i ex pl
ice r p
eabi ne.Di n câ t
e e l spusese,şt ia, pur şi si
mpl u,
unde s e afla ; o si mţea. Nu put ea săxp l
e
ice, după cu m nu pu tea săxp l
ei
cecu m
făceasăresp ire.
Gr ăbindu- seî n su sul străzii, Randî ntoarsecap ul spre colţul unde seafla
Binecuvân tareaegi Rnei. Din cât e e l sp
usese mgw Lai n, nu dep art
e d e acelcolţ
se aflau î ncă vr eo şase antiM
i Al be.Erau at enţi numail a h an, dar orice gom
z ot
putea să -i atragăpe u rm ele or
l. Ni meni nu i eşea a lo
ra a ceeaen t
prutreburi
cinst
it
e.Cop it
ele ca i
lor ăsur nau cani şt
e cl opote p e strada pava t
ă. Lămpi l
e
cli
ncăn eaude pa rcă arm ăsaru l de povară e scul
tura cubună şt iinţ
ă.Numai
după cer ecu
t ră d e u n al t colţ, Rand î ncet ă să m aiprivească peste umăr, şi-
i
auzişipe cei lalţ
i din Emond’ s F iel
d oftând uşu raţi
.
Loi
alpăre a săurmez e dru mul cel maidrept căt
re Poa rtă,pe oriunde i -
ar
fi dus a cesta. De câ t eva ori străbătură st răzilargişipust i
i, unde n u se fl aa
decât, poate,vr eun câi ne ca re sescu andeaî n umbră.Al t
eori o apucarăe pa l
ei
l
af elde n îgust
e ca aceea pe ca
re eşi
i serăi ndhan, unde,dacănu erai atent
,
puteai săcalciîn cine şti
e ce. Nyn
aeve se l
ânse
p e pnîfundate de mirosu
ri
, dar
nimeni nu încet
ini
.
Î
ntuneri
culî ncepu săseri si
pească, pr
eschi
mbân du-seî nt
r-un cenuşi
u
î
nch i
s.Licărri
i sl
abe care anunţau zori
i apărură pe cer
, deasupra acoperi
şuri
l
or
dinspre răs
ări
t. Câţi
vaoa men iieşi
ră nîstradă, bine n
îfof
oli
ţi pentrua se eri
f de
fri
g,mer gând cucap etel
e plecat
e,de parcăî ncăse sau
vi î n pat . Ceimai mulţi
nuvi
prid ăd
re eau
nsp
îr ni
eci ol a
şi
ru t
den
eţ i
e
o cel
amen or
i şii
nd
caj
iuru
, ll
cu or
Lo.
i
alNu
îmai
n f câţ
runti
va
e, şi ru
au
n nma
cară t
i unue
lcâ
do
intre ei
î
i văzu cuadevărat .
Acela ridi
ca seî nt
âi privi
rea re spei,l af elca oţti cei
lal
ţi, cufundat deja în
propri
il
e gâ nduri
, apoise mp îiedicasebru sc, gat
a săca dă, şise nî torsese e p
căl
câie ca - să
i vad ă maibi ne.Î ncă u n se ve deaudecât umbr e,dar şi astaf usese
prea m ult
. Văzut di n dep ărt
are,Ogi erul putea să t
reacă drept un bărb atî nalt
car
e d ucea ed căp ăstru un cal obişnuit
, saudrept unul de statură medi e,cuun
cal pi
rpiri
u. Avâ ndu-iî nsăpe ce i
lalţ
i după el , Loi
al arăta exactat ât de mar e
cum şiera, o d at
a şi jumătate cât un om, ori câ
t de nîalt
. Trecă t
orul se i u
tase
l
ung a poi, cuun st rigătnăîbuşit, plecase în fugă, cumant ia flut urându-iî n
urmă.

care m Cu i t
ergeamp ul
gră ,i
b aveau
t
ă pe cea lma
asă
l
tăipaa
prt
ară
e şi al
ast ţ
ii
.
răzi
i,Rf
aăndt
ră r ase
săvadcu
ă altoch
i
ul l
ceva aecâ
d otfemeie
pavaj
ul pe careca. căl
În scu rtă vrem e,aveau să p aară am i mul ţ
i care isă- poat
ă
observa. Cerul de a lrăsări t se ulmi nă.
— Acol o,r ostiîn cel e din urm ă Loial
. E aco lo,ded esubt.
Şi le arăt ă o prăvă l
ie,încăf ereca
tă pen tru oa npt e.Mesel e di n afţ
ă erau
goal
e,prel atel
e de dea su pral or, strân seşil egate,uşi le,ză vo
rtie bine.La
f
erestrele d e dea supra, unde ocul i a pr opri
etarul, nu se ved eani cio l umi nă.
— Dedesu bt? sări Mat , nev enindu-i săcr eadă. Şi cu m facem să?…
Moiraine ri dicăun braţ ,î ndemnân du-l săt acă, şil ef ăcu sem n s-o
urm ezeepa l
eeade â lngăpr ăvăli
e.Cai şioa men il aolalt
ă, eise nî gh esu
iră în
l
ocu ll i
ber i n
dtre o d
uă cl ădiri
. Di n pri ci
na ziduri l
or n îalte,aco lo bezn a era î
ncă
de epăt
n runs.
— Tre bui e săfie o uşăcar e dă î n pivn i
ţă,şop t i Moiraine.Ah, da.
Brusc, sef ăcuumi lnă.Deasu pra palmeiî ntinsea f emeii apăruun gl ob
care scân tei
a put erni
c,camcât pumnul unui băr bat, şicar e se i şca
m at
od
ă cu
mân a ei . Rand segân dică rec tuse ră prin mul te dacă imen
ni nu maipă rea
tul
bur at de a sa t, Moiraine şiî aprop i
e p al
ma d e u şil
e p e ca re e l găsi
se, undeva
j
os.Erauuşorî nclinateşiferecatecuunzăvorpri nsî nni ştecârligezdraveneşi
cuun l acăt de fi ermaimar e decât mâna uli Ran d şipl in de r ugină.Lo ialtrase
uşoredel .
 — Potsă-l smulg,cu zăvor cu ott
, dar o săfacă âatta zgom ot,încâto să
trezea
scăt ot ca
rti
erul.
— Maibi ne sănu st ri
cămni mic,dacănu- i ab
solut necesar
, răspunse
Moi
rai
ne.
Ea cercet
ă cu t en
aţ i
el acătul, apoi
, pe nea
şep
ttat
e,l ovi uşor cu oitagu
l
fieru
l rugi
nit
,iar a l
cătul sedesch i
sepe d ată. Cu mişcărigrăbit
e,Loi al î
l sco
ase
de a
ll ocu
ll ui şidesch i
seuşi l
e alrg.Moirai
ne coborîpe ram pa care eşi
il a
i
veal
păşi
năd
,l umi
graţn
iân
os.du-şica leacuaj utoru
l globului din palmă. Al di
ebo u rm ă,
— Apri ndeţilămpi l
e şicob orâţi
,le şop t
i ea. Aveml oc. I
ute.În curând osă
se ulmineze.
În grabă mare , Ran d dezl
egă lămpile de pe şau a cal
ului de povară, dar
,
chi
ar naiînte s-o aprindă p e pri
ma,î şidăd u seam a cădej a p utea idi
stnge
chi
pul lui Mat .În cât eva i n
mute,străzi
le avea u săse mp ule d e oa
men i
,i ar
propri
etarul prăvă
lieiavea săcob oare pen t
rua î ncepe r t
eaba, şitoţ
i aveau săse
î
ntrebe d e ce auerat âiţ
a ca i pe al
ee. Matmorm ăiceva, nemul ţ
umit de dieea ed
a aduce cai iînăuntru, dar anRd se mţ sii uşu ratcân dî l conduse pel său
a î n
j
osulrampei .Matîlurmă,mormăi ndîncontinuar e,darlafeldegrăbit.
La mpa lui Rand secl ăt
ina în âvrful băţului,lovindu-sede tavanacă d nu

er
r ap
am at
en
ă. t
Du.p
Năi
ci Roşc
ce j a
uant
ul
se ,os,
nj
ici ca
se l
uăd
l
dudel ap
ova
orpă nu d
art
e se
i mţ
si
n cal ea
ea u
uliîn l
a.
Matrgu ll
Moi ror
ainee păsă
l
gl
ob ul de u lmină săse i st
ngă, dar , pe măsu ră ce coborau şiceilalţ
i,î ncă perea
se ulmi nă d i
n ce nîce m aimul t
.
Pivni
ţa avea aceleaşi dimen siuni caşicl ădireade deasu pra.Celmai mul t
spaţiu era o cupatde col oanele d e căr ămidă,maiî nguste a l bază şi camde ci nci
ori mai l at
e a l vârf, aducâ nd cuni şte arca de.Era l ocî ndeajuns p en t
rut oţi, dar
Rand t otse mţ siea nî gh esuit. Creştet
ul l ui Loialaj ungeapână n ît avan. După
cum l ăsa se să se nî ţ
eleagăl acăt
ul cel ruginit,încăpereanu mai f usese olosi
ftă
de mul t
ă vrem e.Pod eaua era l goa
ă,î n afarăedcât eva ut boaie sparte,pl ine cu
totf el
ul de n i
mi curi, şide u n strat grose dp raf care se ridicase e da l pământ şi
pluteaî n lumi na l ămpi l
or.
Lan n i
tră ul ti
mul şi , de îndat ă ce- l dusepe Mandarbpân ăj os, seî ntoa rse
săî nch i
dă uşi le.
— Sân geşicen uşă, mârâi Mat , de cesăfi con st
ruit o poa rtă di ntr-aia
î
nt r
-un l occaăst a?
— Darn- af ost mer eu aşa, spuseLoi al, alcărui gl ast unătorr ăsu nă î n
pivniţ
a p ustie.Ni cidecu m!
Ran dî şidăd u bruscseam a căOgi erul era mân i
os, şiset ulbură.
— Cândva , aicierau a cop
ci. Tot soiul de co pacidi ntr
e cei care cr eşteau
prin ace stţ i
nut ,toţi copacii pe ca re giOeriiî i puteau facesăpri ndă răd ăcini.
Falni
cii Copaci,înal
ţi de osu tă de pici
oare. Cren
gipli
ne d e rufnze şiadieri
răcoroase care săpoarte cuel e mir
osulf runzel
or şial flori
lor şi sămen ţ
ină vi
e
amintireapăcii din st
edding.Şi toat
e asteaau pi eri
t, pentruce? !
Şi lovicupumnul î nt
r-o col
oană care părusăsecu t
remure.Rand er a
sigur căuzi ase cărăm
izi
le sf
ărâmându-se. Dint avanse r p
ăvăli o cascad
ă de
tencuială.
— Ceea ces-aţ esut dej
a nu maipoat e fi sc
himbat ,r ost
i cubl
ân deţe
Moirai
nou. ne.Dacăne d ărâm i cl
ăd i
rea nîcap , n-o safaci copacii săcrească din
Sprâncenel
e căzute alel ui Loi al î
i dădeau nuaer mai st ânjen
it decât
putea xpr
ei ma u n chip omenes c.
— Poa t
e,cuaj utorul dumi tale,Loial, vomî mpiedi
caUmbra săseî nti
ndă
şipeste d esi
şuri
le care nîcămai exi st
a. Ne-aiadus nîl ocul pe care-
l căutam.
Când easedu sel ângăun per ete,Ran dîşidă du se ama căaces ta er
a
alt
feldecât ceil
alţi
.În pri mul r ând, nu era din cărămidă, cidi n piat
ră
meşteşugi
tl ucraăt,împod obi
t cuun mod elcom pli
cat de r f
unze şi cor
zide
iederăiş deschis al culoare, î
n ci uda strat
ului de praf. Cărăm izi
le şimortaru l
care e
l iţneaî n loc r e
au vech i
, dar ceva din zi
dul de p iatră spuneacăacest a
fusese l aco
o cumul t, multî nainte,pe cân d cărăm i
zil
e n icimăcarunf useser
ă

sco
f
oloase
si
seră i
n
dcecu
eaptor
ce.C onst
ra
e ru
dact
ej o
înri
ipicl
ă
ciod
ai
rii
re,,ica
arreal
ţişi
ei
o di
amensp
i,ăruse
venr
i
ţiădue
pdăse
co
a l
ceee,
a,
transf
orm aseră t
otul într-
o pi vniţă.
O parte di n i z
dul î mpod ob i
t, afl ată chiarl a mi jloc, er
a şimaif ru mos
ornată d ecâtr estul, car
e,pri n com paraţi
e,păr eao sch i
ţă groso
lană. Fru nzel
e
desenat e pe piatră păreau moi ,î mpi etri
te nîl ocî n clipa în care oadi er e bl
ândă
de va ră le ăf
ceasăse nî fioa re.Î n ci uda acest ui fapt, păreau şif oarte vech i
, mul t
mai vech i decâtr est
ul per eel
tui , aşacu m şiacest a er a mai vech i decâ t perei
ţi de
cărămi dă. Loi
al privea î
nt r-acolo,de p arcăar fi r pef
erat săse fl ae o
ru inde
alt
undeva, chi
ar şi î
n stradă, urm ări
t de mul ţ
ime.
— Aven desora, şopti Moi raine,mângâi nd o f runzăcade t rifoi
, desen atăîn
piatră.
Rand cerce tă desen ul; ni căi
eri nu se mai ved eani cio altăf runzăl af elcu
aceea.
— Fru nzadi n C op acu l Vieţii este cheia, rostif emeia AesSed ai, şi, pe
dată, frunza seesp dri
nse şi căzu în pal ma ei .
Rand clipi su rprn
is;di n sp atele său, seauzi ră exclamaţii de uimi re.
Frunza ă p
ruse să f
acăpart e d i
n desen ,la elf cat oate celel
alt
e.Net ulburat ă,
f
emei a A es edSai o a şeză a loc,
l puţ in mai j os. Fru nza cu tr
eivâ ru
frise xă fi î n
peree,
t de p arcăt ocmai acol o iîer a ocu
l l , şideven i din nou una c u desen ul.
Imediat ,totasp ectul pereeltui se sch i
mbă.
 De- acu
m, Ran d er a apr
oap e convins căve deafrunzelet remurândî n
bătai
auneiadi eritai
nice;maică-iveneasăcr eadăcă,pesubst ratuldepraf,
ele er
au ver zi
, un covo r de verdeaţ
ă pri măvăra
tică col
a o,î n pi vn
iţ
a u lmi
nată c
u
lămpi. Străvech
iul desen se esp
di că. La nîceput, desch
izătura erapr oa
ape cu
neputi
nţ ă de observat, apoiease ăţ li
, pe măsu ră ce ujmăt ăţi
le per
eel
tui se
răsuci
ră ncet
î ,î nspre , ei
până c ând se esch
d iseră cut otul. Pe spatel
e uşi
lor se
afla acelaşidesen cape a f
ţă, aceeaşirevărsare de ru
f nze şi de corz
i de ed
ieră,
p
părân
ămân dtuap
l r
ui
,oape
sau vi
pi
i.
vnÎ
n
iţasp
dat
inecl
,acol
ădio
reaundenăar
veci ,i mat
fireb
gi ui
nea tlsă se
or se d
eflăva
ect
r aad
ân
vacu
g ln
îtr-
o
su prafaţă mat ă, care scli
pea a sl
b.
— Am au zi
t,începu Loi
al, cu u drere,darşicu eam t ăî n glas,căer ao
vremecândPorţ i
lescli
peaucani şt
eogl i
nzi.Eraovr emecândcăl ătorulcare
străbăt eaCăi l
e p ăşea scăl
dat î
n r azel
e so arelui, sub ceru ll i
mped e.Aşaera
cândva.
— N- ave m itmp de pi er
dut,r epl
icăMoi raine.
Lanr ec
tu pel ân găea, cuMan da rb decăpăst ru, ducând î
n mân ă bă ţ
ul
cul ampa a l vârf.I maginea samb u
rit
ă se r ap
opi
e di n partea opusă,conducân d
umbra cal ului. Omul şii magi
nea se t con
op i
ră,păr ând a se f cu
unda nî
su prafaţa scli
pitoare,şidi spărură. O cli
pă, arm ăsarul cel negruse mp îotrvi
i.

C
năp
î ăst
co ru
rda lp
ră, iaărea
r ca să-l
ul dl
l iege
spăru eşi
dumb
elra
înăt
uun
lb
tur
rue apr
. op ri
eii mag i
ni. Frâiel
e se
O vrem e,t oţ
i cei din pi vniţă răm aseră cu och ii aţinti
ţila Poa rtă.
— I ute,î iîndemnă Moi rai
ne.Eu t reb ui
e săt recul t
ima.Nu pu tem l ăsa
Poarta desch i
să, cas- o găsea scă cineva din înt âmpl are.I ute.
Oftân d din greu, Loi alpăşipri n ogl indă.Dân du-şica pul pe sp ate,cal ul
cel uri
aş n îcercă se săer fească, dar ceva îlt rase cu putere nîăuntru . Disp ăru ră
cut ot
ul,l af elcaSt răjeru l şiMandarb.
Şovăi nd, Ran dî ndrept ăl ampa spre Po arta.Aceast a secon topi cu
i
magi neaei , ap oidisp
ăru . El se orţ fă săpăşea scă maidep art
e,urm ări
nd băţ ul
carei spd
ărea şielbuca t
ă cubucat ă,apoit recul a rân dul lui
, con topindu- se cu
i
magi nea reflect ată.Gur a i se căscă. Simţi pe p iele un fior de eaţ gh
ă,ca şi cum
trecea printr-un zid de a pă r ece. Timpul păr easăse r p
el
ungeascăl a nesfârşi t;
fri
gu lîl cu prindeaî ncet-
încet , acoperindu- i fiecare op r
.
Bru sc, fiorul sesp arse cao bul ă de să pun, iarelseop ricasă- şit ragă
sufletul. Păt runsesee pC ăile d e Ta i
nă. Drep tî n f aţă, Loial şiLan aşt eptau
răbdători
,î mpr eună cuca ii.Î n juru ll or a er bezn ă, ca re păreasăse nî ti
ndă l a
nesfârşi
t. Lămpi l
e iîscă l
dau î ntr
-un cerc nguî
stde u lmi nă, prea ab sl
ă, caşi
cum ceva se uptalcust rălucireasauo n îgh iţ
ea.
Simţ indu- sedintr-odată nel i
niştit, Rand t r asede f r
âie.Roş catul şica lul
de p ovară ătru
pnserăî nău ntru dint r-
un sal t, ap roa pe răsturn ân
du- l
.
Împlet
ici
ndu-se,î şirecăpăt ă echil
ibrul şise u d
se repede âl
ngăSt răj
er şiOgi
er
,
trăgâ
nd după si ne şi cai i speri
aţ
i, careech nezau încet
i
şor. Până şiMandarb
părea cevamai l inişt
it
, vă zând şial ţi cai al
ăturide e l
.
— Când t r
eci printr-o poartă, Rand, nu e t gră
bi,îl avert
i
zăLoial
.
Înăuntrue a lt
feldec ât afară. Priveşt
e.
El seui t
ăî ndărăt, acolo unde-i arăt
aseOgi erul
, aşt
ep t
ându-sesăvadă
aceeaşistrăl
ucir
e d omoa lă. În loc e d asa
t, descopericăput ea ăs va
dă nî
p
divn
e i
uţ
ă
jr, mp
ca
îr pri
ejunt
rur
-
lua
ncest
vi
tr
eial
iu
f
ereust
ri
aş sp
re a
rşeza
e pti
vnaco
i
ţălo,
păî
rn
eabsă
eznă
n.uOb
maservă,st
i exi t
ul
e bu
n
irat
mi, că
c,
decât bezn a.Spuse st aa cuvoce are,
tî ncercân d sărâd ă,dar Loi alîlluă în
serios.
— Poţ i să-i dai ocol cu a p
sul, dar de pe part eacea lal
tă n- aivedeani mic.
Totuşi,nut e-
aşsfătui.Cărţil
enuspunf oartelimpedeceseaflaî nspat eleunei
Porţi
. Cr edcăt e-
ai putearăt ăcipe a col
o p entrut ot
deauna.
Rand scu tură din ca p şiî ncercă să-şiîndrep te at
en ţ
ia sp r
e Poa rt
aî nsăş,i
şinu sp re ceea cefla se n
îa spatel
e ei , numaică şi aşa se ulbt
ura dest
ul de
tare.Dacă r amaifi avu tl a ce să se uite,pri n bezna ca r
e n îconj
ura Poarta, ar fi
făcut-
o.Moi raine şi cei
lalţ
i seved eau dest ul de i lmpede nî pivn i
ţă, pri
n
deschizătura ufmurie,dar sei şcau
m ca nî tr-un vis.Fi ecares pa părean u gest

mă
bucreţ
at
ă,iexa
ger
mensăat
d.epMat
if
ti se
e,părân
nî
drep
dcătă
înosp
atr
ăe
. P oart
ă caşicu m s- ar fidep lasat printr-o
— Roa t
a seî nvâret mai rep ede ai ci
,î năunt ru
,î i explică Loial, apoi îşir oti
privi
rile pri
n î ntunericul dimpr ejurull or şi lăsăumeri iî n jos, abătut . Ni
men i
dintre ceiî n viaţă nu şt ie o tu
tl desp re a cest oc.lMi -e ri
fcăde c eeanu şt iu
despre C ăi
, Ran d.
— CelÎ ntuneca t
,i nterven i Lan, nu poa t
efi î nfrânt fără săî nfrunţi
primejdii
le.Dar su ntem î ncă nîvi aţă şi avem şinăd ejdea e d a răm âne aşa şipe
mai dep arte.Nu ced aî nainte săfii î nfrânt, Loial
.
— N- ai maivor bi cu at ât aî ncr edere dacăai maifi f ost vreod ată pe ai ci
,
răspunse gi Oeru l
; glasul să u, de ob i
cei atât de ă rsunător, erarav g. Privea ţintă
î
n î ntuneric,de p arcăr fi a văzu t cevaprop ai i
ndu- se. Nicieun- am mai f ost, dar
am văzu t Ogieri care au pătru ns p rintr-o Poa rt
ă şis- au întors.N- aimaivor bi
aşa, dacăaifi f ăcut-
o şi dumneat a.
Matt recude poart ă şiî ncepui nd nou s ă semi şte firesc. Vreme de o
cli
pă, răm ase e po l
c,pri vind ţintăî mpr ej
ur,l aî ntunericul care păr easăse
î
nt i
ndă l a nesfârşit
, apoiven iî n f ugăsp re ei, cu lampa ca re se clăt
ina în vâ rufl
băţuluişicucal ulînurmal ui,maimaisă- ldărâme.Unulcât eunul ,tr
ecurăşi
ceil
alţi
. Perrin, Egw ene ş i Nynaeve seopri răşieio cl ipă, tăcuţ
i şiul uiţi
,î naint e
să se grăb ească să sel ătu
are gru pului . Fiecare ampă
l ărgea
l cu cer
l de u lmină,
dar u n at
âtcât ar fit rebuit
. S-ar fizi s că ez
bna se adâncea cu câtera mai
multă ulmină,de parcă se uptl
a di
nr ăsp
ut
eri să u n fie s
trăpunsă.
Era un gând pe care Ran d şi
î doreasă-l ui
te.Faptul căseafl au i a
cier
a
îndea
juns d e n
îgri
j
orăt
or, şif ără ca î
ntuneri
cu
l săpri ndă viaţ
ă. Cu t oa
te
acest
ea, cut oţ
i
i părea
u săsi mtă apăsarea
. Mat renunţase alrepli
cil
e sal
e nî doi
peri
,i ar gw
E ene p
ărea - şi
sădoreascăsănu fi ven it cuei.Î n tăcere riveau
p
Poart
a,ul t
ima fer
east
ră înspre ulmeape ca re ocu noşteau
.

ampa Î
l n
pecel
eedi
car no uavea
rmă,î n pi
ea.
cuvni
Femţ
ăear
iămAase
es doa
eda
S r se
i Moi rai
m
i ne,l
şca umi
ot nat
tca ărpsl
i
n ab
vi
s.deMân a ei
se l i
pmbă nîcet pe peree,
t pân ă ce si gă f
runza e d A vendesorar eca se a afl
, şipe
această part
e,undeva ai mj os, aşacu m o a şezase oi Mraine pe parteaceal al
tă.
Scoţând-o di
n loc, o a
şeză aco l
o u nde u fsese aî l
ncepu t
. Ran d se nîtrebă brusc
dacă seut m
ase şi ceal
altă.
Femeai AesSeda i ve
ni înău nt
ru, con ducân d-o pe Al di
eb, înt i
mp ce
porţi
le de piat
ră începură săse nch îi dă încet î
n urm a ei. Se aprop i
e d e gru p, i
ar
porţi
le rămaseră f ucu
ndate nîî ntuneri
c.Fer easrt
a sp re p i
vniţă se nîgustă, apoi
dispăru,înghiţ
ită de bezna ca re se nîtinsepest e o tt nîj urullor, dincolo de
cercul sl
abde u lmina.
Brusc, l
i sepărucăl ămpile erau n si
gu ra su rsăde l umină rămasăpe

l
u
Eme.
gwen Ran
e. dt
Fa aî
şi
îldpăd
riu seam
vi ai
cuoch icămaa er
ri n
îgh
şi esu
veni
itşi
umăr
mailaapr u
oamăr
pe,inat
î
rrePerr
Per
ir
i
nnnuşifăcuni ci
un gest săse ragăt mai î ncolo.At ingereaal t
eifii nţe u mane ţ îi dăd eapuţ i
n
curaj
, acu m că oa ttă ulmea se f ucu
ndasen î întuneric.Pân ă şi caii păreau să
si
mt ă nelini
şteacare- iî mpingea din ce nîce a mi aproa pe u nul de al tul.
Părân d netulburaţi
, Moiraine şiLan se urcară pe ca i,iarf emei a AesSed ai
seapl ecăî nainte,cu braţ ele sprij
inite p e o
tiagul scul ptat, aşeza t de-a
curm ezi
şul şeii
.
— Tr ebuie săpl ecăm , Loi
al.
Acestat resări
, apoiî ncuvii
nţă en ergi
c din ca p.
— Da,da,AesSed ai, aidr eptate.Să nu pi erdem ni cio cl ipă.
Şi le ar ătă odungă at lă şial bă careseî ntindea su b p i
cioarel
el or
,i ar
Rand se r a
tse ui t
e a l o parte.La f elfăcură şi cei
l
al ţi din Ţi nutul cel or ouDă
Râuri. Ran d se gân di că podeau a r t
ebu i
a să fi f
ost cân dva et nedă , daracu m er a
pl
ină d e gău ri
, cani şt
e pete de vărsat . Dunga l b
aă er aî ntr
eru ptăî n maimul te
l
ocu ri
.
— Ast a ducede l a Poartăl a pri ma Călău zi
re.De acol o…
Loial seui t
ăî ngrij
orat în u jr, apoiseurcă î
n şa ,f ărăsăsemai t eamă ca
î
nainte.Pe sp i
nareacest auiaf useseşezat a ă cea mai mare şa găsită de şeful
grăj
daril
or, dar t otnu erandî eaj
uns d e nîcăpătoare en ptruOgi er. Pici
oarele sal
e
at
ârn au pân ă a l genunchii ani
mal ului.
 — Să nu p ier
dem ni cio cl i
pă,morm ăiel
,iarceil
alţiîi urmară exem
plul
,
fără i ci
n o r tage
r
e d e nii
mă.
Moiraine şiLan nî ai
ntau e-do part
e şide al
taal ui Loi
al, urmând dunga
albă pri n întuneri
c.Toţi cei
lal
ţi se ngh
î esu
iau î
n urmal or, câ
t puteau de
ap r
oa pe unul de altul
, cul ămpi
le egăn
l ându- se easu
d pra ca pet
el
or. Acest
ea ra
fit rebuit să ead sufici
en t
ăl umina cât pent
ruo ca să nî
t
reagă, dar al zece
picioare depărtareunse a mi ved
ea i n
mic.Bezna n
îgh
iţ
ea ottul
, ca şi cum acol
o
a
rr n
ăsufief
ostdiunozi
ncol d
d
e.S câ
m r
gâ
ar ţ
n
ii
tul şei
ea lor
cer
cul
ui dşi
et
rop
lot
u u
minl
ă.copit
elor pe p iatră un păr easă
Mân al ui Ran d set otîndrepta sp r
e sab i
e,darnu p entru că i-
arfi t recut
pri
n ca p căer a ceva acol
o,vr eof ăptură de ca re rtebuia să se p a
ere.De a f
pt,
păr
ea că nu exi stă n i
ciun l oc nîca re să se oată
p a scunde vreo ăpftură.Cer cul
de ulmină di n juru llor u pt
eal af elde b ine să fie o eştp eră, înconjurată pe oa
tte
părţ
ile d e stâncă ,fără cale d e eşi
i re. Oricât ar fi î naintat, nu se sch i
mba ni mic.
Rand pi păia mân erul sabi
eica şi cu m st rânsoarea m ân
iii sale ar fi putut
î
ndep ărt
a st ân cape care mţ o ea
si de ujr împr ejur. Ati
ngân d sab i
a,î şiami ntea
de nîvăţături
le u li Tam şi , pent
ruscu rtă vr eme,put ear egăsil i
nişteadi n hău.
Dar enst i
men tul acela a păsătorreap ăr
ea e d fiecare da tă,mi cşorând hău l până
ce acestar ămân eadoa r ca opeşt erăî n mi nteal ui, şit r
eb uia săo a i de al capăt
,

at i
ngân dân
C sab
d,ianl
î uie
celTami
dnpenu t
ru
rmă,a- şsaj
peiiam
ulinse
ti.schimbă, sesi mţ i mai uşu rat, deşi era
vorbadoardespr eolespedeî nalt
ă,aşezat ăvert i
cal
,careapărudi nbeznăî n
faţal or. Dungacea al
bă se p o
real a pi cioru
l ei. Pe su prafaţaî nt
insăse ved eau
linii răsucit
e d in met al
, meşt eşu gi
tt rasa t
e,ca re-i aminteau l ui Rand de n i
şte
co riz de ed
ieră u sa de ru
fnze. Pet
e n icolore acopereau şipi atra,şimet alul.
— Căl ăuzirea, spuseLoi al, şiseapl ecăîn şapen trua pri viî ncru ntat
linii
le d e meta l.
— Scri ereaOgi er
, ob servă Moiraine,darsem nele su nt at âtde şt erse,
încât de-abia p otsă-mi dau se ama cepu sne.
— Ni cieu u n preaî nţelegcescri er epl
ica Lo i
al, dar e su ficien t casăşt i
u
căt rebuie s-ol uăm pe a i
ci.
Şi îşiî ndemnă ca l
ul înt r-
o direcţie anume,î ndep ărt
ându- sede Căl ăuzi r
e.
Razel e d e ulmină d ădură a l vea
i lă alte con st
rucţii din piatră, care păr eau să e fi
pod uricuper eiţde st âncă ,î nalte,ca re sei er
pdeau î n dep ărtare,şirampe u şor
ar cui
te,f ără vreo balustradă, ca re u d
cea u în su s şi în jos.Î nsăî ntre a cesteaşi
pod urier au parap et
e ca r
e e l ajungeau până al p i
ep t
, ca şi cu m, acolo cel puţi
n,
ar fiex ist
at peri co
lul săca dă î n go l
. Parap et
ele erau al cătuit
e d i
n bucă ţi
rotunde d e p i
atră albă, simplă, î mbinate a lol
al
tăî ntr-un ch ip com pli
cat. Lui
Rand, i maginil
e ise ă pr
ea u de adrep tul famili
are,dar t şi
a căt rebuia săfi f ost
rod
ul imagi
naţi
eisal e,care t cău
a săr egăseascăceva ncuoscu
tîn acelloc nude
totu
l erast
raniu.
La pici
orul unuia dint
re pod uri
, Loi
al seop ricasăci tea
scăt ex
tul scurt
de pe col
oana îngustă de pi
atră afl at
ă acol
o.Î ncu
vii
nţând di
n cap, se nî
drep
tă
spr
e pod.
— Ăst a-
i pri
mul po d din drumul nostru, spu
seelpes t
e umăr.
Rand seî ntrebă cum de pod ul seţi
neaî n pi
cioar
e.Copit
ele cai
l
or
scr
âşn
e eau
Pest t,
ot î
ndejurp
arcă
se a fi
l
ved
eaecar
u găeuri
p
as
, nuse
f ai
oam
rtedespri
a
dânn d
ciea
, cât
unele m
e o
inuu
bcăţ
sculi
căal
e, e
td
elep
iat
r
a
lă.
t
e şi
mari, caşicu m plouase cu acid sau pi
atra put rezi
se. Peretele podului era şiel
pl
in de crăp ăturişide gă uri
. Din loc nîl oc, di spăruse cu t
otul,lăsând î n urm ă
porţ
iuni goa l
e,unel e ajungân d până al o ul ngime d e cal. Pod ul putea oafrt
e
bi
nesăfief ăcutdi nst
âncăşisăaj ungăpânăîncent rulpământ ului,dar,aşa
cum î l ve
dea, Rand nu năd ăjduia decâtsă e fin îdeajuns d e solid pentru a e l
î
ngădui săaj ungăl a celălalt capăt.„Dacăexi stă un ca păt.”
În cele din urmă,pod ul set er
mină,î ntr-un l occar e părea aidoma cu
capătul l
a car e se rcaser
u ă.Ran d nu vedea decât porţi
uni l
e at i
nse e du lmina
l
ămpi l
or, dar avea mpresi
ia că seflau aîntr-un l oc va st
, ca n u deal cuo p orţi
une
pl
ană l a vâr,fdi n car
e p lecau în t oa
te di
recţii
le p od urişir ampe.O I nsu l
ă, după

cu m l
păru e sp
că use
ăt
stea oL
i
r
dal
.S
ept îe mi
n a
fla
jl
oc,a
col
do
arş iuoavu
n C
ălăcu
uzi
mre, aco
să- peri
şideată cu i
seam
anscri
d pţ
acăi
i– aeri se
sau
nu aşa . Loial ci
tii ndicaţi
ile,apoiî i co nduse sp r
e u na din r ampe,ca r
e u r
ca,
î
ncol ăci
ndu- se.
După un ur cu şl ung şinen umăr ae
t ocol uri, rampa î i dusepe o al tă
Insulă,ai doma cel eide p e care ecaser
plă.Ran dî ncercasă- şiimagi neze cu m
arăta rampa,dar e rnunţ ă. „Insu l
a ast a nu poa te fich i
ar ea dsupra celeil
alte.
Pur şisi mpl u nu se oa pte.
”
Loial cercetă o al tăl espede aco peri
tă cu nscri
i pţ ii
, gă sio al tă coloană
care nîsemna d rumul şi -i con dusespr e u n al t pod . Rand n u maireu şea să
priceapăî ncotr
o se nî dreptau.
În cer cullorst râmt de l umi nă, fieca re pod a erexa ctl afelcaacel a
dinainte,numai căunel e avea u sp ărturiî n pereţ i,iar al t
ele,nu. Şi I nsu l
ele se
difer
enţiau numai după l espezil
e C ălăuziri
lor, unel e fi i
nd mai det eri
orat
e d ecât
altel
e.Ran d pier
du noţ iuneat impul ui; nu maier a si gur n icimăca r câet p oduri
străbătuser ă saucât e a rmpe.St răjeru l
,î n sch imb, avea probabil un alşa selea
simţ. Tocm aicân d Ran d si mţ i cum î l ap ucă oa fmea, Lan î i anunţăl i
niştit că era
ami azăşicob orîde p e ca l pentrua l e mp
î ărţ i pâine,br ânză şi carne u scată,din
provizi
ile p e care el avea u cuei . Ven ise rân dul lui Perrin săducăde că păstru
calul de p ovară.Se a flau pe oI nsu lă,iar oi Laler a preocu pat cudesci f
rarea
i
ndi caţ
iil
or d e pe eslped eaCăl ăuziri
i.
 Matdădu săcoboa r
e din şa,darMoirai
ne spuse:
— Timpul e preapreţ
iosaicicasă-l i
rosi
m. Pen t
ru oin, celpuţ
in. O săne
opr
i
m numaicândvi ne momentulsă dor
mi
m.
La
n seurcase dejaînapoipe spi
nar
eal ui Mandarb.
Lu
i Randîi camdi spăru pof
t
a demân car
el a gând ul căurma sădoarm ă
î
năunt
ru. Ai
ciera mereunoa pte,dar u
no n oapt
e potrivi
tă pentru som
n.
Î
mbucăt ot
uşiceva,fără săse ead jos
,laf elcatoa t
ăl umea. Era greusăţină î
n
acel
aa
er şi
f
oa ti
mpdăd
me, lamp
ua ,a
gatmân
şica
r
uea
lti şi
melefrâ
fii
el
ri e,
mit î
nsă,
uridechpi
âar
ine acă
d
şidecreb
rzu
se
ânză,că
lin
nu-i
gân mai
du-şi
deget
ele,şise gâ ndi cut risteţ
e căar a mi fi vru t. Ba chiar i îven
iî n mi nte cănu
er
a ch i
araşa ed ă ru pe ăiCle de Taină,pân ă al u rmă.Ori cu m, nu era aşa mcu
l
e sp useseoi aL
l
. Chiar dacăse mţ sieau cal a a propier
eauneif urt
uni,totuşi
ni
mic n u se sc himba.Ni mic n u se nîtâmpla.Er a ap roape p l
ict
icos.
Apoiînsă, un m orm ăti de ui
mi re allui Loial rupset ăcerea.Rand seri dică
î
n scă ri
, casăt ragăcuoch i
ul pe âlngăOgi er
, şiî nghi
ţiî n sec: se fl a
au pe u n
podcare, l
a numai cât eva pici
oare nîf aţ
al ui Loial, se erm
ti na cuo sp ărtură cu
cont
uru rineregu l
ate.
CAPITOLU L 45
Urmărit
orul di n umbră.

porţunLu
i eaminal
cea al
lăm
tă,pil
or
ca ese
r seî
nti
nea
veddea t
priocm
n î a
nti
ucât
nerier
c aca nevoi
dinte
elpen
e t
spru
art a
alat
ui
nge
nu i uri
aş.
Calul lui Loial băt u nervos in cop
d i tă, iar o p i
atră d esprinsădi n pod eacă zuîn
hăulî ntunecat de ded esu
btul lor. Ran d nu au zini ciun zgom otcare să r a
ate că
ar fit i
n
as u fndul .
Îndemnân du- l pe Roşcat, seap rop i
e de margi ne.Î nj os, atâa
t cât putea
să vadă, cob orân du-şil ampa d in vâ rufl băţului, nu erai mi
nc.Şi su s,şij os,
numaibez nă,car e nîgh i
ţea ulmina.Dacă exi sta un f und, put ea săe fia l omi e
de p i
cioare su b ei. Sau put easănu exi ste deloc.Î n sch imb, pe p art
eacea lal
tă,
văzucuui mi r
ecăpodulnuer aspriji
nitpeni mic.Eraf oart esubţire,iar
dedesubt nu seafl a ab sol
ut nimi c.
Dintr-odată, stâncade su b pi ci
oa re i sepăru su bţire cao f oaie de hârti
e,
iar abisul de d incolo d e margine n îcepu să-l tragăî n j os. Lampa şibăţ ul păreau
îndeaj
uns d e grele p entrua- lr ăsturna di n şa . Ameţ it, se ratse naîpoide a l
margine cugri jă,aşacu m se şi aprop i
ase.
— La ast a ne- aiadus,AesSeda i?î ntrebăNyn aeve. Toate asteanumaica
să află m că, până a l u rmă,t rebuie să n e-
ntoar cem î n Caem l
yn ?
— Nu t r
ebu ie săne- ntoarcem, r ăspunseMoi raine.Celpuţ in nu pâ nă în
Caem lyn. Pentrufiecare i n
dest
aţie,există mul t
e C ăi. Trebu ie să e- n
ntoar
cem
numaipân ă ce oi Lalgăseşt e alt drum sp re F âlDara. Loial? Loial!
Ogierulî şimut ă privi
ri
le di ntreabi s cu n u ef ortvi zi
bil.
 — Ce?O, da , AesSedai, potgăsial
t drum. Nu…
Och
ii i seîndreptarădi
n n ou sp
rehău, fărăvoialui
,i ar urech
il
eî i
tresăltară.
— Nu crezuse
m căt ot
ul seputeadegrada at
âtde mult. Dacăpână şi
poduri
l
e se ărâm
sfă,s- ar upt
ea să nu găsesc rumu
dl pe care
-
l doresc.
S-ar
putea să
nu găsesc niciun drum de nît
oarc
ere.Poate că od
puril
e ser ăb
puşes
c
chi
aracum în urma n oas
tră.

ochi
il —i p
u Trebu
ăr i
ea
ue să
săa exi
tr
ast
eu
gătnt
oa ădru
lm,
uminsp
a,use P
perr
scl
iindin,
aucu
ri
u. „a
gl
Usu
nll
ul
ip
psit
î de
ncolţ
iexp
t resi
, se e;
gândi Rand, ui
mi t
. Cu asta seam ănă.”
— O săfie dupăcu m ţ ese Roata,gr ăiMoi raine,dareu , una,nu c redcă
poduri
le se prăbuşescât at
de e rpede p recum cr ezi dumneat a.Pri veşt
e p i
atra,
Loi
al. Până şi euî mi potda sea ma căast a s-a p etrecut demul t
.
— Da, rosti rar Loi
al. Da, AesSed ai
, văd şi eu. Aicinu p l
ouă şinu eni ci
un pic de vânt, dar podul ăsta s-arăb p
uşit de cel puţi
n zece i .an
El dădu din cap, zâmbind uşu rat , at
âtde f erici
t de ceea cedescop erise,
î
ncât, preţ de ocl i
pă, părusăui t
e d e eatmă. Apoi , priviîn jur şi ri
dică
st
ingheri
t din umeri.
— Aş put easăgăse scal te drumuri cumaimar e uşu ri
nţă dec âtce l spr
e

Maf
ult
ialDad
ma n aran
Isulă,el
l . Ta
mai raV
er ualon
n , det
umai rexe
ei mp l
podu
u?riSau
pânăsted
adi
colngu
o. lS
Prehan
supugt
nacă
.
iDeedalacu
ma
Fruntaşii ar ori
d să- mi vor bească.
— FâlDara, Loial, spusef er m Moi rai
ne.Och iul Lumi i seafl ă dincol
o de
Fâl Dara, şiaco lo rtebuie săj ua
ngem .
— FâlDara, încu vi
inţăf ără ent
uziasmOgi erul.
Ajunşiî napoil aI nsulă, Loial cercetă amănunţ itl espedeaacop eri
tă de
i
nscripţi
i, cusp râncenele ă l
sate oa
frt e os
j şi murm urând capen t
rusi ne.Î n
curând, nimen i nu mair euşisă- lî nţeleagă, căci o d ădu pe i l
mba sa, care su na
precum ci ri
pit
ul unor ă psăripe o tnurif oa rt
e oa
jse. Lui Rand i se ăru
p ci udat
că n u neamat âtde mar e avea oi mbă
l at âtde muzi cal
ă.În ce l
e din urmă,
Ogierul dădu di n cap . Con ducându- i spre p odul pe care- l alesese,se nît
oarse
casăt ragăt ristcuoch i
ul la s emnul aflat al ăturide u n al t
ul.
— Trei pod uripână l a sted ding Shangt ai, oftă el, dart recu edl ocul
respect
iv ăfră ă sseop reascăşio apucăpe ce l de- al trei
leapod ca re eleşi
i î n
cal
e.Apoipri vidi n nou î n urm ă, pl i
n de regr et
e,deşi podul careucead sp r
e
casal ui era cu fundat în bezn ă. Rand î şiapr opie ca lul de a llui.
— Când set erm ină totul, Loial
,t u ai să-mi araţ i st
eddingultău, iar eu ,
Emon d’s Fiel
d. Darnu pe C ăi
le de i Ta
nă.O să m egrempe os j sau călare,ch iar
dacădur ează orăva n
îtreagă.
— Darcr ezi căsevasf ârşi vr
eod ată,Ran d?
 El seî ncruntă.
— Ai spu s căvomaj ungeî n FâlDar aîn dou ă zi
le.
— Nu- i vor
ba despre Căi, Rand. Despr
et otr est
ul,răspunseLoial
, pri
vi
nd
î
n spate alf emeia Aes edSai, care b vor
eaî nceti
şor cu Lan, căl
ări
nd umăr la
umăr. Ce e
t ace
f să
cr
ezi căse va er
mtina vr
eodată?
Poduril
e şiram pel
eî i purtarăîn su s,în oj
s şiî n otat
e direcţi
i
le.
Cât
eodată dădea u de cărărialbe car
e p l
ecau din drept
ul uneiCălăuzi
ri
,la el
f ca
acee
si
nguarup
eca
l c
ar
er
ep ovea
ri r
umaser
că ră ea
ări
l l cu
p
lec
ar
ri
ose
şia uşo
di
nrCaemlyn
nostal.
gi Ran
c. da
Nyn ob se
eve,rvă
Perri
ncă un
, Maer
taşi
chiar işEgw ene e l ăsau
l în urmă cumar e păreer de ăru. Lacap ăt ul fiecăr
eia se
afla oPoa rt
ă,o ca l
e d e a eşi
i din nou î n lume,unde er a cer, soare şi vânt
. Până
şivâ nt
ul ar fif ostbi ne venit
. Urmăriţi de privi
ri
le vigi
lente ale u
li Moi rai
ne,nu
se opreauî n drept ul niciuneicărăr i
, dar anR d nu er a singurul care să
pri
vească înap oi
, ch i
ar şi după ce nIsu la, Căl
ăuzir
eaşidungacea albă se
pier
deau în î ntuneric.
Când Moi rai
ne îi anunţă căave au ă sînnopteze pe una di nI nsu l
e,Ran d
căscă de mama f ocul
ui. Matpri vibezna care se nt
indî
eade u jr î
mpr ej
ur şi
pufni zgomotos, dar co borî di
n şal af elde rep ede carest ul
. Lan şibăi eţ
ii
dădură şeil
e osj e d pe cai şi-
i pri
pon i
ră, în ti
mp ce yn Naeve şi Egw ene pregăt
iră

o
f
ol so
b
osit
ăi
ţădecuS u
t
rl
ăei
j,i
ericacasă
re fipat
ărbănd
ru cea
ea i
ul
u .
înSob
Maiţ
a
na,Pca
urei
stita
ră
oarta ca
e, dinf und
câtule
e unei
l sp l
ămpa
use i
,
L
n,era
acolo u nde ar fi ostfprimej dios e d ăcu
f t un f oc cu l
emne.St răj
erul scoase i n
d
coşuril
e d e provizii nişte r tepiede,î n ca r
e ă lmpi l
e p uteau fi aşeza t
e d e ujr
î
mpr ejuru lt abere.i
Loial cercetă o vrem e Căl ăuzirea, apoiseaşeză î
n a fţ
a eicu i ci
poar el
e
î
ncru cişate şi pipăi pi atra l i
p
nă de p raf şide gă uri.
— Odi nioară, pe I nsule creşteau d i
verse plante,povesti elcu ri tst
eţe.Aşa
se spune n ît oa te că rţi
le.Exi st
ai arbă ver de p e ca re p uteai dorm i
, moa l
e caun
patde p uf, şipomi î ncărcaţ i cuf ructe,ca să -ţiî ncheimasacuun măr ,o p ară
sauo gu tuie,dul ci
, coa pt e şi zem oase, indifer
en t de vrem eade a fară.
— Nu- i nimi c de vân at, mâr âiPerr in, ap oipărusu rprins de cee a ce
rostise.
Egw en eî iî nti
nsel ui Loialo can ă cu cea i, dar elo ţ inu nî mână f ără să
bea,privind-ofix,depar căînadâncuri l
eeiî şiregăseapomi iîncărcaţicu
fruct
e.
— N- aide gân d săi eini cio măsu ră de ap ărare?o î ntrebăNyn aeve pe
Moiraine.Sunt con vi
nsăcă e p ai
ciumbl ăf ăpturimair el
e d ecât şobol
anii. Chiar
dacă - n
am văz ut ni mic,o si mt .
Femei a AesSed ai îşif recă dezgustată pal mele.
 — Ceea cesi mţi este Mana,Put er
eacu u aj
t
orul cărei
a au ost
f făurite
Căi
le.Nu vr eausăf olosesc ut
erP
eaai ci
,înăuntru, decâtcă dan-am de a l
es.
Mana est
e a tât de p ut
ern i
că,încât, ori
ce şanîcerca săf ac,n-ar ieşibine.
Şi, cu staa, îi redusepe t oţilatăcere,incl
usiv pe Loi
al. Lan se aşezăsă
mănânce inl
işti
t, ca şi cum punea em lne pe oc;
f nu con t
a ce ân mca, cidoară- s
şihrănească trupul
. Moi rai
ne mân că şi ea id
n belşug,cuman iere alese,de
par
că un se afl au pe o ân stcăpierdut
ăî n mijl
ocul uneipustietăţ
i. Rand, în
sch
penimb
ru,anufi
t l
erue
bă apd
ecât cât
a,dar eva
an
Rd mb îucăt
se uri
ap
l . Fl
ecă ăcă
rerui
sp a ca
ea,sobi
ţeiaj
şi
cuungea
m î u
i putmai
n b
ea asor
bi
căldura,at ingându- i cuumeri i pe Mat şipe P err
in. Cu toţ
ii se şezar
a ă
î
ngh esuiţiîn j uru l sobi
ţei
. Mat ui tase e d p
âinea, br
ânzaşica rneape care el
ţi
neaî n mână, i ar Perri
n îşipusese osjarf
furia de itnich
eadupă numaicât eva
î
mbucăt uri
. At mosfera deveni din ce nîce m aimoh orâăt;cut oţ
ii stăt
eaucu
capul pl ecat, speri
aţi de bezna di mprejur.
Moiraine îi cerceta cu ri p
vireaî n i t
mp cemânca .În cel
e din u rm
ă, î
şi
puse os j afrfuri
a şi -
şişt erseuzel be cuun şervet .
— Pot săvăspu n un l ucr u care săvăî nveseeasc
l ă.Nu c redcăTh om
Merr i
li
n a muri t.
Rand o sf redeli cuprivirea .

—— Dar… mi
Mat Pie
-ai
rt
u l
… s ces-
spu a petrecutî n Whi t
ebridge, cont
inuă f emei a Aes
Sedai. Oamen ii de cola o aupomen it de u n Men est
rel, darnu auspu s şi c-
arfi
murit. Dacăar fif ost uci s,mi -ar fisp us-o p r
ecis.Whi tebri
dge u ne u n or aşat
ât
de mar e pentru ca n u Men es
trelsă r eacă
t eob
nservat.I ar Th om f aceart pe di
n
Pânza care ese senţ î
juru l vost
ru. Ar e u n rolmul t prea mpiort an t pen t
ru a
dispărea şa
a e d r
eped e.
„Preai mpo rtant? segân diRan d.Darde undeşt i
e Moi raine?… ”
— A văz ut Mi n ce va legatdeTh om?
— A v ăzu t mul te,răsp unseMoi raine pe un t on i m
sterios. Legat de voi
toţ
i. Aş vreasăpotî nţelege ăm carumă jt ate din cât e avăzu t
, dar i n măcar ea
ci
nu e n î stare s ăî nţeleagă. Vech i
le stavil
e s e p răbuşesc . Dar,i ndif
eren t cear af
ce
Min, eaved e a devărul. Sorţile voast
re su nt uni te.A l ui Thom, l af el.
Nyn aeve pufni dispreţuit
oare şi-şimait urnă o can ă cuceai .
— Nu n îţel
egcu m de- a putut vedeacev al egat de noi, râse Mat . Din cât
e-
mi ami ntesc, nu şi -a ulat ni cio clipă o ch i
i de a l R and.
Egw ene ri di
cădi ntr
- o sprânceană.
— Da?Ast a nu mi -aispu s,Moi raine Sedai .
Ran d rtasecu och i
ul la ea. Nu- l privea, dart on ul pe care vorbisefusese
prea lini
şti
t.
 — I-am vor
bit o si
ngu r
ă dat
ă,răspunseel. Se î
mbracăîn hai
ne băieţ
eşti
şiareărupl lafelde scurtcaal meu .
— I-ai vorb
it
. O dată, îngâ
nă Egwene,dând încetdin cap
;totfără să-
l
pri
vea
scă
,î şiduse cana al buze.
— Mi n edoaro f at
ă carelucrala hanul di
n B aer
l
on,i
nterv
eni Per
rni. Nu
ca Ar
am.
Egwen e seî
necă dintr
-odat
ă cuceaiul
.
—
— Pr
Cie
nea
-fier
i bi
Ar
amnte,
? mu
î
ntrrmur
ebă ă
Ranea.
d.
Perri
n â zmbi, aşacu m făcea Matpe vr emuri, când pregăt
eavr eoşotie,şi
coborîoch ii
.
— Un Pri beag, răspunseEgw ene,nepăsă t
oare,darcuob raji
ir oşii ca
f
ocu l
.
— Un Pri bea g,repetă şiPerri
n, l
ini
şti
t. Unul care dansea
ză. Ca o pasă r
e.
Nu aşaaispu s,Egw en
e? ă C era caşicu m aifi zburatpe ari pi
le u neipasări?
Egw eneî şipusecan ajoscumi şcăr
ifer me.
— Nu şt iu d acăşivoi sunteţ
i ob
osi
ţi, dareu , una,mă duc sămă cu lc.
Cân d easeî nfăşură î
n paturi
, Perr
in esî nti
nsesp re Rand, îi dădu u n
ghiontî n coaste şi-ifăcuşmech er
eşt
e cuoch iul. Rand se rezi
t că- i răspunde cu

un r
aşa dâe
njet.
m
ul„
tA
erde-
u m-
lcruar docu
ri f l
espr,
eceem
f eii
n
becaai eşi
err
Pi t
n.de d
” ata asta. Aş vrea săşt iu şieu
— Rand, î ncepu M at cu n u gl
as vi clean, poa t
e c-art r
eb ui să-
i povesteşti
l
ui Egw ene d espre E l
se, fiicaf erm i
eru
lui Gri nwel l
.
Egw eneî nălţă ca pul, uit
ându- semaiî ntâil a Mat , ap oila Rand, i arelse
ri
dicăi ute ca să -şii a pat uri
le.
— C e somn mis- af ăcut…
At unci,t oţi cei din Emon d’s Fi
eldî ncepură să -şica ute păturil
e,î mpreu na
cuLoi al . Moiraine răm ase e p oc,
l sorb ind di n cea i
. Lan f ăcul af el. Străjerul nu
părea să vr
ea vreod ată sădoa rm ă,şini cisă i b
aă n evoie.
Nicimăca r cân d secu lcară nu se îndep ărt
ară preamul t unii de alţii
.Î n
j
urulsobi ţeiapărurăast felmaimul temovil
iţeacoperi tecupăt uri,aproape
ati
ngân du- se.
— Rand, şop t
i Mat ,a f ost ceva întret ine şiMi n ast a?Ni cin- am văzu t-o
prea i bne.Er a drăgu ţă,dar r eb
tui e să efi cam de vârstal ui Nyn aeve.
— Şi cu l E
secu m e?seau zişiPer rin, din parteaceal altă.Drăgu ţ
ă?
— Sân geşice nuşă, mormăiRan d,ni cinu maipotsăvor besc cuo f at
ă?
Parc-
ai ţ fi Egw ene.
— I a vezi cu m vor beşti, după cu m arzi ceMeşt ereasa,î l dojeniî n
batj
ocuraMat .Dar ,dacănuvreisă- mispui ,eumăcul c.
— Brav o,bod ogăni Rand.Ai spu s şit u un l ucru cu mse cade.
 Cu oa
tt e acestea, somnul nu veni cu şuurinţ
ă. Piat
ra erat are,în ori
ce
pozi
ţie s-ar fiaşeza t
,i ar scobi
turi
le se si
mţeau şipri n pătură. N-aveacum să -
şi
î
nchi
pui e căs- ar fiaflat al tundeva decâtînăuntrul Căil
or,făurit
e d e b
ărbaţi
i
care rânf
seser
ăl umea , atinşide către CelÎntunecat
.Î n minte iîr even
eamer eu
i
maginea odpul ui prăbuşi
t, sub care nu se găsea nimi
c.
Înt
orcându-sepe o part e,î l văzue pMatcare seuital a elsau , mai bi
ne
zi
s,prin el. Pesem ne că-şiami nt
ise ed bezna care-
iînconjura, uit
ând de orce
i
gl
umă
ochi.
i Rani
desch d.se
şi Îipnăî
t
oa
r
earse
maie
ppucea
ţl
i
nal
tă eri
sppart
atedecâ
şi
-l
tvă
Maztu
,pde
arPerrin,mâ
avea care
i
nilea
vea şiel
î
mpr eunate pe piep t şi-şilovea nervos egetd
el
e u nul de a lt
ul .
Moirai
ne le dăd u ocol,îngen unchi
nd al ăturide fiecare şiapl ecân du-sesă
l
e vorbeascăî ncet. Rand nu auzice- i spusese l
ui Perrin, dar acest aî şiluă
mâinil
e d e pe piep t
. Când aj unseşil a el , cuch ipul aproa pe i l
pit de a llui,îi
spuse nîşoa ptă, încu raj
ator:
— Chi arşiai ci, soart
at at e apără. Nicimăca r CelÎ ntunecat nu poate
schi
mba cut ot
ul Pân za. Cât
ă vre me eştiî n preajma mea, nu-ţi poa t
e ace
f rău
.
Vi
seletalesuntînsi guranţă.Măcarpent ruovr eme.
Cân d eat r
ecul a Mat, Ran d seî ntreba dacăî ntr
-adevăr credeacăer a aşa
de uşor, cănu t rebui a decât să-i sp
ună căeran î si
guranţă, iar elavea s-o şi

cread
Gân ă.
di
nduTot
-uşi
se ,
alse
astmţ
a,siiorm
ad cumva
i şinma
uivi
bine i
să –n
mi ori
cu
c. m, un pi c maisi gu r pe el.
Lan i ît rezi
. Rand se î
ntrebă dacăSt răjerul seod ihniseşielpuţ in; nu
arăta obosit
, ni cimăca r ca ei, care zăcuseră cât
eva cea
su ripe p iatra tare.
Moirai
ne e l d ădu răgazul să acăf un ceai , dar nu maicât e o n si
gură ca nă de
fiecare. Masade d i
mi neaţă o mân cară n şa.
î Loi alşiSt răjerul er
au î n frunte.
Mân cară acelaşil ucruca şi în ziua preceden tă, pâine,brân ză şi carne u scat
ă.
Ran d se gân di că ese
p mne se săt uraseră cut oţ
ii de el
ful ăst a de mân care.
La scu rtă vreme după cet erm i
nară, Lan î i anunţăl i
nişti
t:
— N e urmăr eş
te cineva.Sauce va.
Se afl au almi jlocul unui podşinu v edeau i
ciun
nul di n capete.Mat
scoase o săgeată din t ol
bă şi ,înainte să-l poa tă oprici neva ,o s l
ob ozi î
n bezna
din spatel
e o lr.
— Şt iam eu ăcnu r t
ebuia săf acast a,morm ăiLoi al. Nici
odată săn- aide-
a ace
f cu
o A es edSai, decât î
n st eddi
ng.
Înai
nte caMatsăap ucesămait ragăo dat ă,Lan iîsmuciarc ul.
— Opr eşte,ţăran nătân g.N- aide unde săşt ii ci
ne e.
— Numaiacol o nu- ţi potf ace nimic,con t
inuă Ogi erul.
— Ce- ar maiput eafi pe aici
,î n afară de ni şt
ef ăp t
urir el
e?î nt
rebă Mat .
— Aşasp uneau ru Fntaşii
, şiar fi t reb uit să-
i ascu lt
.
— Noi , de exe mplu, spu sesec St
răjerul.
 — Poa t
e că-i un alt căl
ător
, su
ger
ăî ncr
ezăt
oa
re Egw ene.Poate vr
eun
Ogi
er.
— Ogi eri
i au maimul t bun si
mţ şinu ol
fosescCăil
e,mârâi Loi
al
. Cu oţ
ti
i,
î
n afarăedLo i
al, care n
-are bun si
mţ del
oc.Aşa sp
unea m ee
ruFrunt aşu
l
Haman , şie adevăr
at.
— Ce si mţi, Lan? î
ntr
eb ă Moi
rai
ne.E ci
nevacare-l sl
ujeşt
e pe Cel
Î
ntunecat?
S
—trăj
Neru
ul cl
şt
iuă
,ti
năî
răspnn
u cet
se,di
dn
ep cap
ar.ăer
c a elî nsuşisu rpri
ns.Nu- mi dau seama.
Poat
e edi n prici
na Căi lor şi a Manei . Tot
ul pare ciudat,î nsă, ori
ce r afi, nu
î
ncearcă să ne ajungă i d
n urmă.Laul ti
ma n Isulă,ap roape că a datpeste n oi
,
şis-a retras e p dată dincolo d e pod. Cu t oate ast
ea, dacărămân puţ in î
n urmă,
poat
e eruşesc- lsăi
au pri n su rpri
ndere şi să văd cine sau ce e.
— Dacărămâiî n u rmă, Străjerul
e,sp usef ermLoi al
, o să-ţi petr
eci rest
ul
zi
lel
or ai
ci ,înăuntru. Chi ar d acăşt ii săci t
eşti î
n limba Ogi eril
or, n-am auzit şi
n-am cit
it nici
od at
ă d e vr eun om car e săoat pă găsidrumul maidepa rte de
pri
ma Insu lă, f
ără n u Ogier care -l că
săl
ăuzea scă
. Spune,ch i
ar t ş
ii săciteştiîn
l
imba m ea?
Lan cl ăt
ină iarăşi di
n ca p, iar Moi rai
ne zise:

şinoi .—Nu
Cât ăm
avevre m
vrem
e acest
e deui rmări
er
pdut t
ornu n
. ef ace necaz uri, o să- llăsăm î
n pace
Înt imp cest răb ăt
eau d po
ul către următ oareaI nsulă,Loi alsp use:
— Dacă- mi ad uc ami nt e bi ne deul t
ima Căl ău zire,există ai ciun dru m
care du ce nîTar l Va
on . Facem pân ă acolo cel mul tj umăt aet de .zi Până nî
MafalDad aranell o să ena i maimul t. Sunt con vins că…
Dar seî ntrerupsecân dl umi na l ămpi lorat i
nsel esp
edeaCăl ăuziri
i.
Aproapedevârf ulacesteia,piatraerapl inadesemnei ncrust ateadânc,cul i
nii
ferme şi ascu ţ
ite.Di ntr-odată, Lan se nî cordă vizibil
. Rămase em ni şcatî n şa ,
dar lui Ran d i se ă p
rucăput ea să si
mt ă o tu
tl în j ur, ch i
ar şi cum r espirau
cei
lal
ţi. Străj
erulî ncepu sădeaoco llesp ezii de p i
atră, î
ndep ărtându-se ncet
î de
ea. Călăreade p arcă er a pregăt it săfie a tacat sausăat ace elî nsuşi.
— Asta exp licămul te,sp useî ncet Moirai
ne,şimă sp erie.At ât de mul t
e.
Arfit rebui
tsă- midauseama.Mana,st ri
căciuni l
e.Arfit r
ebui tsă-midau
seama.
— Ce an ume?î ntrebă Nyn aeve, î
n acel aşi timp cuLoi al, carei zbu cni
:
— Ce e?Ci ne a f ăcu t asta?N- am văz ut şin- am au zit nici
od ată de aşa
ceva.
Femeia AesSed ai seui t ăl inişti
tăl a ei.
— Trolocii
, răspunseea, f
ără săbage în seam ă exclamaţ iil
el orde t eam ă.
Sau Pi eri
ţ
ii. Aceste rune su nt di n cel e olfosite de r toloci
. Pesemne căau
descop
er i
t cu m să esch
d i dă C ăi
l
e şi aşaau aj uns n eob
servaţi până n
î Ţinutul
cel
or ouD ă Râu ri – p ri
n Poa rta de al Man etheren. Exi
stă cel puţi
n o P oart
ăîn
mij
locul ManeiPust ii
toare.
Înaint
e săco ntinue,pri visp re Lan; Străjeru
l seî ndepărtasedestul de
mult, astf
elî ncât nu i se m ai zăreadecât străluci
reaslabă a l ămpi
i.
— Man etherena f ost dist
rus,darap roape nimic pe lume nu po ate
di
struge ooa P
rtă. Aşa u a reuşi
t Pieri
ţi
i săt reacă e d Caemlyncuo n îtreagă
arm
puţ a,
i
n ă
tea
,făr
îă
şiaşt
i
tr
ea
i
n se cel
or
gâd
nditer
oa p
eeb d
r
uumu
zel
e. l de
Totuşia
l pM
, anane
esem şipân
că ă
î n
ncăînAndşt
u or
.
iuOptri
oatn
edu-se
dru murile,al t
felar fi at dnăva l
ă n î Caem lynpe p oart
a pe care i am
ntratnoi .
Da.
Ran d secu tr
emură l a gân dul căsest recurau rp
in C ăi
l
e de Taină,cân dî n
orice i cl
pă put eau sădeapest e su t
e sa u poa te mii de rt
oloci ca
re-
i aşteptau în
î
nt uneric,f ăpturiuri aşe şi poc
ite,cuch ip de fi ară, ca
re mârâiau năpustindu-se
prin bez nă ca să- i omoar e.Sau ch i
armair ău.
— Nu e l vi
ne uşor săst răbată Căi l
e,st rigăLan. Nu se î
ndepărt
ase prea
mul t, dar cei di
n juru l Călăuzi
rii aproape că unmai put eauved ea lob
g ul palid
de u lmină aru ncat de am
l pa uli. Moi rai
ne i îcon duse sp
re el. Văzân
d ce găsi se
Străjer
ul , Randî şidori să u n fi ap ucat să m ăn ânce in
mic.

troloci
.La
Pi pi
erici
oru
seră ltounu
cm ai
a câ
i di
nnd
treî pod
şi ut
fluri
urse
auî dnăl
e ţau
u
jr mp
îm
arimu
url
ej tesecu
trup
riuri
l
e îî
n mp
covi
et
oiari
teteş
de
i
săbiil
e cani şte co ase. Cen uşi i
, pline d e gă uricapi at
ra ă Ci
lor,t ru purile u ri
aşe
erau pe u jmăt aet scu fundat e nî st ânca revăr sată şipl i
nă de u mflăt uri. Unele
dintre acest eapl esniseră, dând l ai veal
ă al te ch i
puricade fi ară, ale că r
or r u
let
e
de eam
t ă e l nîgheţaseră p en t
ru vec i
e p e b uze. Ran d au zipe ci neva vărs ându-şi
maţ el
e n î sp atele să u şiî ngh i
ţiî n secen pt
rua nu i se l ăt
aur a.Era o moa rt
e
oribil
ă, ch iar şi pen t
rut roloci.
La câţ i
vapaşiî n sp ateell or, podul set ermina. Semnul care mar ca
drumul zăcea ărâm
sfatî n mi i de b ucăţi
. Loi alcob orî uşor de e p cal
,trăgâ nd cu
och i
ul lat rol
oci , caşicu m s- ar fi t emut sănu î nvie deodată. El cerce tăî n grab
ă
rămăşi ţ
ele s emnul ui , căutând l inii
le d e met al incrustate nî piatră, apoise
căţără all oc n î şa .
— Aces ta er a primul poddi n drumul spre Tar Valon,î i an unţ ă el.
Mat, cu ca pul întors î
n d ir
ecţia opusăt r
olocil
or,tocmai seşt ergea l
a gură
cudosu l mâi nii. Egw ene şiî ascu nsese aţaf n
î pal me.Ran d ven il ân gă ea şio
atinse e p u măr ,i ar a f
ta se nt îoarse - lşiîmbrăţişă,t remurând. Şi l ui îi ven easă
tremure;numaiî mbrăţ işarea î l
eiî
mpi edica.
— E bi ne măcar cănu mer gem î ncăî n Tar Val
on, spu seMoi rai
ne.
Nyn aeve senăp usti spre ea.
 — Cum poţ i săfii atâtde l ini
şti
tă?Am puteasăpăţ i
m şinoiacel aşi
lucr
u!
— Poa te,răspunsecalmă Moi raine,i
arNyn aeve scrâşn
i di
n di nţi at
âtde
puterni
c,î ncât Rand o şiau zi
. Totuşi
, e mai pr
obabil cabărbaţii Aes edSai care
au făurit Căil
e să se figândit săl e prot
eeze
j cu
aj
utorul unor capcane nîti
nse
făpt
uril
or elCui Înt
unecat
. Pesemne căt ocmaide ast
a se emteaupe vr emea
aceea,înainte cauma Jte-
Oamen ii şitroloci
i săfi fost alungaţiî
n mi j
locul Manei
Pu
alst
egei
it
oare
,fie.nîOr
dăicu
m,
răt,fienun pi
îau
ntem
t
e,n să
e p i
op
er
d
ateemd vr
uceemea
nt
îr
-oepc
apai
ci
ca,
năşi
.Lori
oice
al dru
imca
, şt
i am
re est
e
podul următor?
— Da.Da,part eaaceea din Căl ăuzi
re era nevăătmat ă,sl avă Lumini
i.
Pent
ru prima dat ă, Loial păreal af elde dorn i
c săpl ece caMoi rai
ne.Nici
nu terminase i n
be de vorbit, căî şişiî ndemnase l ca
ul la drum.
Egwene rămase agăţată debraţ ul lui Rand până cet recură de î
ncădo uă
poduri,iar când, î
n cel e din urmă,î i dădu dru mul, cerân du-şiî n şoa
ptă scuze
şirâzând sili
t,îi părurău, şinu doa r pentrucăî i plăcu se să o si
mtăţ i
nându-
se e d el
, cipentrucă escop
d eri se că era aiuşor
m ăsfi i curajos câ
nd cineva
avea nevoi
e d e spri
ji
nul tău.
ChiardacăMoi raine nu cr edeacăar fi f ostcu u ptinţ
ă săcad ă şieiîntr-
o

capca
mear nă,şi
gă aiî
m în ci
ncetud
da fapp
ecât tul
ânuăi că
at
unle ,sp
ci un
op ea
rindumer
-iî e un
naisă
te nd
u
e zăb
fi ovească
ecare p , şi
od î
i sil
dei să
fiecare n Isu l
ă şimer gând si ngu r
ă câţ ivapaşi , pipăind văzdu hul cubraţ ul
înti
ns.Ni cimăca r Loial şiLan nu avea u voie să tr
eacă maidep arte ăfră acordul
ei.
Neavân d de al es, Ran dt reb uia săseî ncreadăî n ceea cel e spusese
despre ca pcane.Cu t oate a ceseat, elî şiţ i
neapri vi
rile aţintit
e n î bezna ca re-
i
înconjura,de p arcă r afi put ut ved eacevaai mdep arte d e zece aşi,
pşi -
şi
încordăauzu l. Dacăşit roloc i
i put eau fol osi Căile,at uncif ăpturaca re-i
urmăre a p utea fit otî n sluj ba C elui Întunecat . Sau poa t
e că au ermaimul te.
Lanl e s puse se ă cn u-şiput ea a d seam a ilmped e.Tr ecură p oddupă p od ,
mâncară ărăfsă co boare d in şa, apoist răbătură a lt
e p oduri , dar el nu i zbu t
i să
audă ni mi c altceva decâ t scâ rţâit
ul şei lor, copitel
e ca ilor , şidin câ nd în câ nd,
pe vr eunul di n gr up car e u tşea sau bombăn ea cev a.Apoi , undev a nî depă rtar
e,
începu să se dă au şişu i
erul vân tului, da r Ran d nu- şidăd ea se ama d e u nde
venea.Laî nceputcr ezucăisepăr ea,darcut i
mpulseconvi nsecănuerani cio
închipuire.
„Ar fi bi ne săsi mt i ar vâ ntul, ch iar dacă -
iî ngh eţ
at .
”
Dintr-odată, clipi speriat .
— Loi al, n-aisp us t u căî năunt rul Căi l
ornu exi sta vân t
?
 Loi
al seop rila câţi
vapaşide I nsu la următoare şi
-şilăsăca pul pe o part
e
casăascul
te.Chi pul i se lb
ai î
ncet,i ar el îşiumezi buzel
e cul i
mba.
— Machin S hin, şop
tirăguşit Ogierul. Vân
t ul celNegru. Să ne scal
de şi
să ne aper
e Lumi na.E Vân tul Negru.
— Câte poduri maiave m de st răbătut?întrebăMoi rai
ne.Câte poduri,
Loial?
— Două, cred.Două.

Insul
ă.—Găseş
Atun
tcie
e hai
r deţ
ei
ped ,dru
iumu
t
e,lspu
. seea, î
ndemnân d-
o pe Aldi
ebsăpăşească pe
În it
mp cepri veai nscripţ
ii
le,Loial vorbeacu n si
eî nsuşisa u cu rici
one
era dispus să-l ascul
te.
— Au eşii t de acol
o cu i m
nţi
ler ătăci
te,stri
gân
d ceva despre Machi
n Shin.
Lumina săne aj ute!Pân ă şicei pe care esAed
Saiau r euşi
t să-i vi
ndece,pân
ă
şi ei
…
El cercet
ăî n grabă l espedeaşio apucăî n gal
op spre podul ales,
stri
gându-l
e:
— Pe ai ci
!
De data aceasta,Moi raine nu m aiaşteptă săveri
fice, ci
-iîndemnă pe toţi
să orn
p ească nîgal op,făcâ nd pod ul să se t r
cu
emure sub copit
ele cai
lor
, cu

l
ă
ump
rm il
ăte
oa cl
ăt
rea i
nCâ
ănldu
ău -
zise
r u
e şi
-p
tern
şi îi
nc
demd
easu
nă pra
ula
cal cpet
cel el
uor
ri
aş or
l
. Lşi
ca oi
alcucercet
m ară dfiinart
p pi
rivi
pri
ci at la
o cursă, înainte caan imal ul săse fiop ri
t di n f ugă. Vuietul vântului se ăcu f mai
puternic.De ac um, î ntrecea ch i
ar şit ropotul cop itelor e pp i
atră. Era nî urm a
l
or, şiseaprop i
a.
Laul t i
ma Căl ău zi
re ni cinu se maiop riră.De î ndată cel umi na l ămpi l
or
dădu l ai veală cărareaal cea
bă carel eca
p de ân l găea, o a pucară n dîi
recţ i
a
respecti
vă, t
otl a gal op.I nsu l
a di spăruî n urma l or,l ăsând î n urm ă doa r t s
ân ca
cenuşie şi plină de gă urişică rareacea albă. Rand gâ f
âia at ât de a tre,î ncâ t ni
ci
nu maier a si gur dacă seai mauzea ân
vt ul .
Di n înt uneri c apăru răşiporţ i
le,împod obite cu ot tf elul de f runze,
si
ngu ratice, caun zi d mi c,pi er
dut î n noa pte.Moi raine sepl aecă î
n şa ,
î
ntinzân d braţ ul sp re scu lptură, şise ra tse ru bsc nî apoi.
— Frunzade Ave ndesor a nu- i ai
ci! spu seea. Chei a a di spărut!
— Pe Lumi nă! stri
găMat . Arde-ne-arf ocul pe t oţi
!
Loial îşidădu ca pul pe sp ate şisco aseun st rigătj alnic,caun u r
letde
moarte.
Egw ene at insebraţ ul l ui Ran d. Buze leî it remur au, darnu pu teavor bi. El
î
şipuse m âna pest e aei , năd ăjduind că u n arăta maisp er i
atdecât ea, deşi aşa
se mţsi ea. Vânt ul vu iaî n urm al or,î n direcţ i
aî n ca re sefla alesped ea
Călăuziri
i
. I sepărea cădisti
ngeşini şte gl
asu ricare el striga
u nişte vorbe a
tât
de u r
âte,î ncât
, chi
ar dacănu l e nîţ
elegea pe d e-
a-ntregul, se mţ
sieaî ngreţ
oşa
t.
Moiraine ri
dicăt oi
agul
,i ar di
n cap ătul acest
ui
aţ âşni
ră flăcă
r.iNu er au
albe şi curate,precum cele pe care Ran d şile am i
nt ea i d
n Emon d’
s F iel
d sau
din bătăl
ia de d i
nainte de Shadar ogo
Lt h, cier au străbătute de vârt
ej
uride u n
galbenmur dar,iar pri
n ele plut
eau fărâme n egre,ca e d cen
uşă.Se n îăl
ţă şiun
fum su bţi
re şi acru, care-
lfăcu pe L oi
al săt uşea
scă ,i ar cai
i săse oi f
ască
n
ferv
umuoşi
l.îiCa
ur toa
dea t
eări
n a
st
leea,
iMoi
ş gâtra
uli
ne n
. îdr
ep t
ăt oiagul spre p orţ
i
. Rand si mţi cum
Piat
raset opi caunt ul,f runzel
e şico ri
zle de ied eră co
ntorsi
onându-seşi
dispărândî n flăcări. Femeia A es edSaise gr ăbea i d
n răsputeri
, dar u n era uşor
să acă
f o d esch
izătură nîdeajuns d e mare pen trut oţi
. Lui Ran d i se ărea
p că
l
inia s ubţire de piatră o
tp i
tă d e-
abi a se mişca. Mant i
a s a fl ut
ură, parcă ă b
tut
ă
de vâ nt,i ar nii
ma î iî
ngh eţăî n piept.
— Î l simt, st
rigaMat , cu a gl
sult remurat. Pe Lumi nă, chiar î
l si
mt !
Flacă rasest i
nse,i ar Moi rai
ne lăsăt oiagulî n jos.
— Gat a,spu seea. Apr oape am er tminat.
Pe su praf
aţa de piatră sevedea o dungăsu bţi
re prin care Ran dîşi
i
mag ina căse nî t
rezăreao razăde u lmi nă – oa
frt e slabă, dar ot
tuşio u lmină.În

ci
r uu
otdnadef
aptul
d
e ui
pică
atră fuseser
răm ă desp
ăseseră ri
anlse
ocu
lrie
ld
ep oa
orrt
l. ă, cel
Deschei
zătd
ou
u ăa
ra br
ucăţ
fiif mari
ost î
ndşi
eaj
uns
de mare pen tru cat oţi săr eu şească să r eacă
t , deşi pesem ne căLoi altrebuia să
se cu l
ce e p spi
narea l uca
lui. După ceucăţ bi l
e se desp rindeau , put eau trece cu
toţi
i. Ran d se nî treb ă cât er au de grel e.Ca ni şte pietre d e moa ră?Mai mul t?
„Poa te dacă en dă m j os cu toţi
i şiî mpinge m… Poa t
e z ibut im să ăm d una o js,
î
nai nte săne a jungăvân t
ul .
”O r afală bru scă î
if ăcuman ti
a săflut ure.Î ncercă
sănu audă ce- i stri
ga u voci le.
Cân d Moi raine set raseî nap oi, Man darb senăpust i,î n fugă, drept către
porţi. Lan şedea gh emui tî n şa. În ul timul momen t, arm ăsa rul se ăsu
r ci ,izbind
piatra cuumăru l, aşacu m f usese nvăţ
îat ăsat ace alţ i cai,î n băt ăil
e.Cu un
zgomot up ternic,bucă ţil
e se prăvăli
ră nîaf ară, i
ar S trăjeru l şica l
ul,î n av ântul
l
or , străbătură og l
inda f umuri e aPorţ i
i aflat e de cea l
alt ă part e.Lumi na
dimi neţii aj
unse â pnă l a ei , slabă şipal idă, dar lui Rand i se ă prucăf aţaî i era
scăldat ă de soa rel
e u neiami ezi de vară.
Trecând de poa rtă, Lan şi Mandarbî ncet
i
niră. Cu mi şcări l
ente,St răjerul
trase ed h ăţurişise nî t
oa rse sp re ei . Ran d nu maipi erdu vr emea. Îndreptând-o
pe B ela spre d eschizătură,o ovi l put ernic cupal ma p e cr upă.Egw ene n u mai
avut imp decât să-i arunce ori vi
pre u imi tă peste umăr ,î nainte ca el B
a săse
năp ustească rinpPo artă.
— Hai deţi, afară cu oţ ti
i,îiî ndemnă Moi raine.I ute!Nu ă zbovi ţi
!
 În itmp cevorb ea,femei
a AesSed ai î
ntinsebraţ ul î
n care ţi
neat oi
agul şi
-
l
î
ndrep
tă sp re ocu
l l din care ven
iseră.Din ca pătul lui ţ
âşni ceva
, caun şu voide
l
umină li
ch i
dă, î
ngroşat caun siropde o f
c,o e ţpuşăscânteiet
oare,al
bă, roşi
e şi
gal
benă,care se nfipse
î nîbeznă,exp l
odând şif ulgerân
d cao p loai
e de
di
amante.Vân tul ur
lă de durer
e şi de mân ie.Mi il
e d e şoap
te car
e se ascundeau
î
n elrăsu nară ca un tunet
, scoţ
ândr ăcnete demen t
e,hohote spart
e de ârs şi
ameni
nţări de-
abia auzi
te care
-lînnebuneaupe R and atâtdin prici
na a ceea ce
i
l se ă
or. p
reacădesl uşeşt e,cât şia bucu rieirăutăci
oa se care sehi g
ceaî ndărătul
Î
ndemnându- l pe Roşca t cucălcâiele,elsegrăb i spre deschi
zătură,
î
ngh esui
ndu-se u dpă cei l
alţ
i; cut oţ
ii se ch i
nuiau săi asăprin og l
inda f umurie
î
n acelaşit i
mp. Fi orii de gheaţă lîstrăbătură d i
n nou ,împreună cusen zaţ
ia că
era coborât cuf aţaî n j osîntr-
un iaz a l vreme d e airnă şicăapa î i acoperea
piel
eaî ncetu
l cu î ncetul. La felcal ai ntrare,i sepărucăt otulţ ine ove şni
cie;se
î
ntrebăî nf
rigurat dacăvâ ntul avea să-i prindă în ti
mp ce ză ceau aşa , pri
nşiî n
capcană.
Senzaţi
a de f ri
g di spăru rubsc, caşicu m s-arfi spa rtun b alon,iar else
treziaf
ară. Calul, care p reţ de oclipă zb ura cagâ ndul, se otpi
cni şiapr oape că-
l
răst
urnă la pămân t
.Î şipet recuambel e b raţe pe după grumazu l an i
mal ului şi

se
scu t
ugă
aţă ap
ră, d
eoiel
se di
nuse
d toat
le p
ut
ângă eri
ceil
e.
lalţÎ
inlati
mp
feld ce
e inse
l iştişeza
tacaşi aimbm
cuinenu n
î s-
şa,
arRoşc
fi at ul se
întâmpl at ni mic.Af ară erari g,f dar n u r ăcoareai nd
ăuntrul Căi l
or, cif rigul bine
venitşiobi şnuitaluneizi ledeiarnăcar e- ipătrundeaî noase,î ncet,darsi gur.
Îşit rase mant ia pe l ângăt rup, cu ch oiil a st răl
uci
r easl abă a Porţ ii de
Taină.Lan,aflatl ângăel ,seapl ecăî nşa,cuomânăpemânerulsabi ei
;şiomul
şical ul er au î ncordaţi, gata sădeanava lăî nap oi, dacăMoi raine n u apăr eal a
vreme.
Poart a seafla î n m i
jl
ocu l uneiagl omerări de st ânci
,l a poa l
ele unui dea l
,
ascu nsăde u tfişu ri,în af ara ocu l rilor nîca r e b ucă ţil
e prăvălit
e ru pseseră
crengile n egre d şi
esfrunzite.Tu fişu ril
e p ăr ea
u şimai moa rt
e d ecâ t piat
ra c are
mai r ămăsese lal ocul ei, aco perită cui nscripţi
i.
Încet,î ncet , ogl
inda scl ipi toare seumflă caşicu m o bul ă uri aşă de aer ar
fi ur cat la su prafaţa unui i az. Spat eel uli Moi raine a părudi năunt ru, apoi, pas
cupas, femei a Aes ed Saise nî dep ărtă de magi
i neacar e seefl r
ecta.Ea ţ i
neaî n
continuare oi tagu lî nti
ns n îf aţ ă, şinu- l co borî niciacu m, în t imp ce o t
răgea p e
Aldiebdecăpăst ru,scoţând-ol ai veal ă.Iapaceaal băf remăt adeteamăşi -şi
dădeaoc hi i pest e cap. Moi raine serase t î napoi,f ără să -
şii a oc hii de a l Poartă.
Aceast a seî ntunecă. St rălucireasl ab ă set ulbură,t recând de l a cenuşiu
la negr u st răl
uci tor
, pân ă ce se f ucu
ndă î nt
r-o b ezn ă precum cea ed d inăuntru .
Vânt ulvuispr eei ,cadel aomar edepărt are.Vocilefărăt ruperaupl inedeo
pof
tă nemăsu rată de aî nghiţ
it otce er a vi
u, de ase r h
ăn i cudur ere,erau pline
de mânie şi de n ep
ut inţă.Vor bele păreau săr ăsune drept î
n ur ech
ile uli Rand,
de-
abiaînţel
ese. „
Carn e d ulce, smul săde p e oase,piel
e străpunsă; piel
e
j
upuit
ă,împletit
ă,cedul ceesăî mpl eteşt
ifâşi
idepiel
e,cedulci
,ceroşiisunt
st
ropi
i ce cad; sânge roşu ,roşuşidul ce; ţ
ipet
e dulci
, ce rufmos răsu nă, cum
mai cân
tă;cân tă şi urlă, url
ă şi cânt
ă…”
Şoapt
ele amuţ iră, bezn a seri si
pi,iar Poart
a de Taină redeveni o oglindă
f
umuri
e,î
n
Randt
reză
ri
t
ă
răsu
flăpri
adn c,
ânar
ca
td
r
emel
e d
e
urând.p
i
at
N r
uăe
scu
r l
pt
a si
nat
ă
gu.
rul
; au
zişial
t
e of
t
aturi de
uşu rare.Egw ene eral ân găNynaeve, i
ar cel
e d ouăfemeise mb îrăţişaseră,
l
ăsâ ndu-şifiecare ul cap
pe umărul cel
ei
lal
te.Până şi Lan păreaşu u
r
at. Deşi
chipul săuca e d pi
atră nu lăsasăse vad ă nimic,gânduri
le ise gh iceau di
n
f
elul în care seşeza a se nîşa , cuumeri i mai puţin î
ncordaţi
, privind-o pe
Moi rai
ne cucap ul uşor pl
ecat
.
— N- a putut săt reacă,vor
bi Moirai
ne.Aşaam cr ez
ut de l a bun n îceput
,
aşa masper at.Î ââh!
Ea îşiaru ncăt oiagulla pămân t şi
-şif recăpal
ma de man t
ie.Toi ag
ul era
acop er
it de un st ratgros şi negru de ufningine,maimul t de ujmăt aet.
— Man a murdă reştet ot
ul acol
o,înăunt ru.

L—
oialCe-af
păru ost
tulast
bur a
a?
t.înt
reba Nyn aeve. Ce-af ost
?
— Păi , Mach in Shi n, fireşt
e.Vân tul Negru care f
ură su flet
ele.
— Da, darceest e,de f apt?i nsi
stă Nyn aeve. Chi ar şipe un r tol
ocpoţ i să-
l
priveşt
i, să-l ati
ngi, dacărezi şt
i. Dar asta… sf
ârşi eat rem urân d din t oat
e
încheieturi
le.
— E c ev
a cedăi nuie din Vr emeaNebu niei, cr
ed, răspunseMoi raine.Sau
chiar n di t
impul Răzb oiului Umbr ei, Răzb oi
ul cel Mare. Ceva care a răm as t a
âta
vremeascunsî nCăi l
edeTai năîncâtnumaipoat eieşi.Nimeninuşt ie,nici
măca r Ogierii
, cât de d eparte sent i
î
nd Căi le sau cât de a dân c pătrund în
pămân t. Ar pu tea săe fice va care s- a născu t chiar n di el
e.Aşa cu m spu nea
Loial
, Căi l
e su nt vii, şiori ce ăpftură i e
v are a p
razi
ţi
. Poat e c ă e ce vanăsc ut din
stri
căcuine,di n mi zer i
e.Ceva ce r uăşte viaţa şil umina.
— Opr eşte!st rigăEgw ene. Nu maivr eaus- aud nimi c.Cân d mă gân desc
la ce ze auam şopt i
ndu- se…
Fata secu tremur ă şităcu.
— Maiavem l
ucru rişimair el
e de î nf
ru ntat, spuseî ncet Moiraine.Lui
Ran d i se pă ru că i n
cinu voi a săfie au zi
tă.
Femeia AesSed aiseurcăost en i
tăî n şa şiseaşeză cu n u oftatde
mul ţ
umi re.
 — E pri mej
diossăr ămână aşa, murmură ea, pri
vind porţ
i
le sf
ărâmat
e,
dar fără să ru
ance m aimult de o ripvi
re spre otag
iul ars.Făpt
ura nu poat
e eşi
i,
dar orici
ne poate păt
ru nde a
colo di
n întâmplare.Agel
mar r eb
tuie sătri
mită
oam eni să dzi
ească ntrar
iea,
după ce uaj ngemî n FâlDara.
Şi l
e arătă drumul spre miazănoapte,cătreturn
uril
e caresezăreaun î
neguril
e din depărt
are, pest
e vârf
uril
e copacil
or.
CAPITOLU L 46
Fâl
ŢiDar
nuta
ul.din preajma Porţ i
i era oî nşiruire de dealurij oase, î
mpădurite,
dar nîaf arăedp orţ
i nu maiexi sta niciun sem n alvr eunui desiş Ogier
. Ceimai
mulţi copacier au numai ni şt
e schelet
e cen uşii car
e-şiîntindea u spre cer
braţ
eledescărnate.Icişicolo,înpădure,seîntâl
neauarboriveşni cverzi,dar
mai puţ i
ni decât se ep t
aşt
a Ran d săgă sească, şich i
ar şi dintr
e ei mulţi er
au
acoperi
ţi cuf runze sau ace oa mrt
e,de cu loare brună.Loi alnu f ăcuniciun
comentariu, cidoa r scutură tristdin cap .
— Tot ul e mort caî n Ţi
nuturil
e Pârj ol
it
e,şop ti Nyn aeve, î
ncrunt
ându-se.
Egw eneî şipotrvi
i man t
ia pe lângăcorp şiseî nfioră.
— Măcar am i eşi
t, spusePer ri
n, iarMatad ăugă:
— Da,dar unde?

—
ÎnS h
glien
asuar
l , l
săue asp
răspu
runse La
răsunn
a.cev
Suant em
careaplăr
Hot
ea r
e.spu
asă nă „ apr
oape acasă ”.
Ran d seaco peri maibi ne cu a mnt
ia,f eri
ndu- sede vân t. Hotarel
e.At unci
Man a P usti
itoa
re er a apr oape.Mana P usti
it
oa re.Och iul Lumi i. Şi ceea ce
căutau.
— Nu maie mul t pân ăî n FâlDar a,gl ăsui Moiraine.Numaicât eva mi l
e.
Peste vârufrile copaci l
or, spre mi azănoa pte şil a răsă ri
t de eiseî nălţ
au
turnurica re se profilau î ntunecate p e c erul di mineţii
. Di n pricina dealuril
or şi a
pădurilor
,t urnurile dispăreauadesea di n veder e,pen t
rua r eapărea, odată ce
ajungeau în vârful unui deal di
ntre cel e mai î nalt
e.Ran d ob servăţ iva
câcopaci
despicaţ
i, caşicu m ar fif ostl ovi
ţi de r tăs net.
— Ger ul, răspunseLa n, când i secer ură lămuri ri. Uneori iarna este atât
de ri
fgu roasăai ci,încâtr ăşina îngh eaţă şico pacii plesnesc. Sunt nop ţiî n care
poţi să-i şiauzit rosni
nd cani şt
e fl ăcă r,iiar ae rul este a t
ât de a spru,î ncâtţi se
pare că şielpoa te să se ăr fâme.S- aî ntâmpl atmai des ca de obi
cei în iarna
trecut
ă.
Rand cl ati
nă di n ca p. Copacicr ăpaţi? Şi ast aî n cu rsul uneii erni
obişnuit
e.Cum o fif ost însăî ntr
-o a irnă caaceea? Nicinu voi a săse
gândească.
— Ci ne spu ne căa t recutiarn a?spu seMat , clănţăn i
nd di n dinţi
.
 — Uită-t
eî nj ur, păst
orule,cepri măva
ră frumoasă,răsp
unseLan. Dar
dacăvreicăldură, ce să zi
c,o să -ţi fie n
îdea
juns de cal
dî n loc
uri
le b
ătut
e d e
Mană.
Cu glassc ăzut, Matbom băni
:
— Sângeşice nuşă! Sângeşice nuşă!
Rand de-abi
aî l au zi
, darpărea s-
o sp
ună din toat
ăi ni
ma.
Încep
ură săt reacăpe l ângăni şteferm
e,dar , deşieravremeapregă
ti
rii
b
du
ecat
u
felorp
m. Pe
entr
uare
ogoprânz,
ud
nin
secoşur
ve
dil
eî
eaunn
alt
iedoa
ci ep iat
men r
iă
,nui
n sean
ciînă
ilţan
mal i
ci
e, u
dnfi,ri
eşi dc
ie
nl cân dîn
când, apăreacâ te u n plug sa u câ t
e ocă ru ţă cucovi l
tir,lăsate nî păr ăsire,de
parcăpr op
riet
aru lt reb
uia săse nî toarcădi n clipă în clipă.
Launa di n er
fmel e del ângădru m văz ură o găină car e ciugulea, deuna
si
ngu ră, pri
n cu rt
e.Una d i
n uşi l
e h ambaru lui se ă cl
t
ina n î bătaia vânt ului
.
Cealaltă se esp
d ri nsesei ndbal amau a de os j şiat ârna pieziş.Casacea î
naltă,
carese i ărea
p udci
ată u li Rand, ob i
şn uit cucel e di
n Ţi nutul celor ouD ă Râuri ,
cuaco peri
şulî nalt şiascu ţi
t,făcu t din st inghiilate de eml n şica re co bora până
aproape d e pământ , era tăcută şil i
niştită. Ni ciun câ ine n u ieşi săl at r
e al ei.Î n
mijl
ocu l curţ
i
i se afl a ocoa să; lângă ânft ână ză ceau îngrăm ădit
e cuf undul î n
sus n işt
e găleţ
i.

frâi
e,iMoi
ar rai
Ani
l
d e
ebpri
îvi
şi încru
zori n
patat
su ă
l.ferm
Cei a ,
nî
ci n di
ci t
mp
n Ece
i mon t
r
deceau
’s Fiel eî
d, l
â
pnreu
mpgănea. Trase
ă cu Loiade
l
,
căl
ăreau laolalt
ă, la câ ţivapaşiî n urm a eişia St răjerul
ui. Rand clătină di n
cap. Nu-i venea să cread ă căpri n asem enea ocu
l riput ea creşte ceva, vr
eod ată.
Dar i ci
n Căi le de Taină n u şil e p utuse magi
i na.Chi ar işacu m, după ce
scăpase ed ele,t otnu se u ptea b oişnui cugân dul.
— Nu c redcăseaşt ept ala ast a,spu seî n şoapta Nyn aeve
, arăâ
tn d spre
f
erm eel pust
ii.
— Unde orfi di spărut cu oţ t
ii?întrebăEgw ene.Şi de ce? Nu se poate săfi
plecatde pr ea m ultă vreme.
— De cespu i asta?î ntrebaMat . Dupăcu m ar aăt uşaai a,sepre a poa t
e
caprop riet
arii săfi l ipsitt oatăi arn a.
Nynaeve şiEgw eneî l pri vi
ră cape un năt âng.
— Per delel
e de l af erestre,î i expl
icăr ăbdătoare Egw ene.Arat ă prea
uşoare pentrua fi perd el
e d e airnă. Chiar şi aici
. La câ t de rifg ese,
t ni cio
f
emeie n -arfi at ârna t aşa cev a d e maimul t de o săptămân ă sau dou ă,poat e şi
maipu ţ
in.
Meştereasa î
ncu vi
inţă.
— Per delel
e,ch icot
i Perr in, dar zâm betul î
i dispăru, câ nd cele douăf emei
se i u
t
ară r sp
e el, ri
dicân d di n sp râncene.Ori cum, su nt de a cord cuvoi . Coa sa
aia nu era prea ru gi
nit
ă.Pesem ne că -an st
atmaimul t de o săp
tămână af
ară.
Trebuiasăobserviasta,Mat,chiardacăţi
-auscăpatperdel
ele.
Randt rase cu och iul l
a Perrn
i, î
ncercând sănu pa ră căsehol ba.Vederea
lui er
a maibună d ecât a celui
lal
t – sau, celpuţin, aşaf usese,
pe când vânau
iepuri î
mpreună –, dar ott nu văzuse nî
deaj
uns d e bine am
l a co
asei
, pent
ru a-şi
dase ama d acă a ersau nu rugini
tă.
— De f apt, chiarnu- mi pasăundeau pl ec
a,t mor măiMat. Nu vreaudecât
săaj
u—
ng Dar
n
îtr
-un ce
de l
oc
-aun
ude-
ei
placa
c tl
? d.Ş
spuiî
senan
Rcăr
d,eped
cue.
voce
joasă.
Locu
ri
le peste care seî nti
ndeaMan a nu erau ep darte.Man a Pust
ii
toa
re,
unde erau Pi
eriţ
i şit rol
oci, ceicare nu plecaseră n Aîndor, pe urmele or
l. Mana
Pust
ii
toare,către care se ndrep
îtau şiei.
Ri
dicăvocea î
ndeajuns de mul t pentrua fi au zi
t de cei din aprop
ier
eal ui
.
— Nynaeve, poate cat u ş i cuEgw ene n-art rebu i sămergeţila Ochi
î
mpreu nă cu oin
.
Cel
e douăf emeiî l privi
ră de parc
ă vor beaai urea, dar, acu
m căseafl au
atâtde aproape de Man ă,t rebuia sămaif acăo n îcercare.
— Poate că-i dest
ul săfiţ i pri
n ap r
op i
ere.Moi raine n-a spus cum căar
treb
ui săveniţi până acolo.Şi ni citu, Loial
. Aţi puteasăr ămâneţiîn Fâl Dara.

Pâ
vrn
euă
nnnee
gunî
ţ
ăt
toar
orcem
care.să
Sau
seî aţ
ndi
r pt
epuetea
întrsă
-acoloorn
p i
sauţidî
, n
asp
căr
ne Ta
u,prnV
u ra
ălon
mă . Poa
şag căte că exi
stă
Moiraine a r pu teaî nch i
riao r tăsu ră.Cân d se erm ti nă totul, ne n îtâlni
m î n Ta r
Valon.
— Ta ’veren, oftă Loial, cat unet ul ca r
er ăsu nă în dep ărtare.Rand al ’Thor,
tu şipri et
en iităi atra geţ
i alte vi eţiî n j uru l vosru
t şil ef aceţi săsepresc himbe.
Soa rt
a voa stră ohot ărăşte p e a oa nstră.
Ogieru l ri
dicădi n u meri şi, bru sc, pe ch ipî i apăruun â rnj etlarg.
— Î n pl us,o săfie ce vasă- lî nt âlnesc pe Omul Ver de.Frunt aşul Haman
vorbeştemer eudespr evremeacândl -aî ntâlnitşiel ,lafelcataică-meuşimul ţi
alţ
ii dintre ru Fntaşi.
— Aşade mul ţ
i?î ntrebăPer rin. Poveşt ile spu n căOmul Ver de e gr eude
găstişicăni men i nu- l poate n îtâlni de d ou ă ori.
— De dou ă ori, nu, î ncu viinţă Loi al. Dar eu , unul, nu - l
am maiî ntâlnit
, şi
nicivoi . Pe O gieri nu par e să-i evi te a şacape o ameni. Şi şt i
e a tât de mul t
e
despre cop aci. Pân ă şi Cân t
ecele e l cu noa şte.
Ran d dăd u săco nt i
nue:
— Voi am săzi c că…
Meşt ereasa î
lî ntrerupse:
— Ea a zi s căeu şi Egw enef acem şipart e din Pâ nză. Vi eţi
le noa st
re se
împletescucal e voa stre.Dacăe să -i dăm cr ezare, ceva din felul î n care seese ţ
acea
sta part
e aPânzei î
l poa
te opripe CelÎntunecat
. Şi t
eamă mi -
e că euchi
ar
o cr
ed
; s-au întâmplatprea multe,ca sămaiam î ndoi
el
i. Dar dacă eu şi
Egw
ene l ec
păm, oare c e seva-nt
âmpla cuPânza?
— Încercam nu maisă…
Din nou , Nynaeveîlînt
rerupsebrusc.
— Ştiu ceî ncercai
.
Î
l pri
vipână ce -lfăcu ăssef oi
ască st
ingherîn şa
, apoi chi
pul i se
î
mbl ânzi
—. Şti
u c eîncercai
, Rand. N-am o păreer preabună despr e nicio Aes
Sedai,iar despre ast
a a noa st
ră,cuat ât maipuţ in, cr
ed.I deeade apăt runde n
î
Man ă nu mă n îcântă del
oc, dar a mipresus d
e ori ce lîurăsc ep P
ărintel
e
Minciunii
. Dacăvoi , băi
eţ
i… mă rog, de ap
ft de acu m aţi crescu
t, n-ar mai
trebui săvăsp un aşa, puteţ
if ace eea
c ce r eb
t ui
e,deşi credcăaţ i pref
era să
f
aceţi ori
ce l t
a
ceva, ce vă acef să cr
edeţ
i că eu sau Egw ene o să ne dăm în
l
ături?
Nu părea săaştepte un răspuns.Strângând di n f
râi
e,seî ncruntă
privi
nd-o pe em
f eia Aes edSai, ca
re căl
ăreaîn f runte.
— Mă î ntrebda căo săaj ungem odatăîn Fâ l Dar
a sauar e degândă s ne
f
acă să petr
ecem noaptea ici
a.

Î
n t
— i
Ampz
isce
c-ea
a m seeî
cr nu
scdtr
.ep
tar
Pa sp
că reumai
n Moira
ii
ne,
eri nMat
e spu vor
bi
nea:căn- arfi t rebuit săni
se dea rumu
d l de a l ufstele mamei ,iar acu m zi ce - am
c cr escut.
— Păi , ni
cin- arfi t rebuit săvisedeadrumul ,i nterveni Egwene,darcam
fără rtageree d n
iimă, di n câ te ise ă prul ui Rand; eaven i mai aproape şi- şi
cob orî vocea, casăn- o poa tă auzicei l
alţ
i, deşi Mat , unul ,încercă t r
să
agăcu
ur echea. N-am f ăcut decât să andsezucAram, Ran d, îi mărt uri
siea nî cet
,f ără
să-l privească. N-aisă- mi porţ i pică enpt ruc- am dansat cuci neva ep care -on
să-l mai vădni ci
od ată,nu?
— Nu, răsp unseel .„ Şi de ceoare o fi pomen i
nd de ast a acum?”, Fireşt
e
că nu .
Dar î şiami nti bru scde ce- i sp usese Min n î B aerlon; i sepărea căt recuse
foarte mul tă vreme d e atunci .„ Nu ţ i
-e sortită,şini cit u ei , ori
cu m nu aşacu m
vădori ţ
i.
”
Oraşu l Fâl Dara seî nălţa pe deal uri, maisu s decât împrejuri
mile sale.
Nu er a n icipe d eparte at âtde mar e p recum Caem lyn, deşi zi
dul împrejmuitor
eraa l felde mp ir esionant . Cale d e omi lăî n j urul să u, în t oat
e direcţ
ii
le,nu se
afla decâ ti arbă şini mic a ltceva, şipână şii arb a era t
ăiatăf oarte oj
s.Ni cio
făptură nu se u pt
eaap r
op iaf ără să fie ob servata di ntr-