1

ROBERT O
JRDAN
Ci
clul
Roata Ti
mpului
ca
rteaa şasea
SENIORUL HAOSULUI
ed
itura rao

2
 Desci r
erea CIP a Bi bli
otec
ii Naţi
on al
e a Român ieiJORDAN,
ROBERT Seni or
ul haos ului / Rober t Jordan; t r
ad.: Dori
an
Boteazut.
— Bucur eşt
i;Editur
aRAO,2012
ISBN 978- 606-609-404-7I . Bot
eaztu, Dor
ian (tr
ad.)
821.111(73)-
31=135.1
Editura RAO Grupul Edi torialRAO St r. Tur
da nr . 117-
119,
Bucu r
eşti
, Român i
awww. r
aobooks.
com www. r
ao.r
o
ROBER T JORDAN Lord ofChaos© The Ban de
rsnat
ch Gr
oup,
I
nc., 1994
Toatedrepturi
lerezervat
e
Traduceredinlimbaengl ezăDORIAN BOTEZATU
© Editura R AO, 2008 pen tru ver
siunea nîlimba r
omână
2012
ISBN 978 -606-609-404-7

3
Pen
t
ru Bet
sy

4
 Lei
i cântă, iar d
ealuri
le-sn î floare
Cu luna ziua şi cusoar e noa pt
ea
Femeiorb i
te,bărbaţi surzi– vr emeae aneb uni
lor
Lasăsă d omnească S eni
orul Haosu l
ui.
— Versuridintr
-un j
oc de copi
iauzi tîn Aval
on î
n a pat
ra
Vârst
ă.

5
6
7
PROLOG
Pri
mul Mes
aj

Deman dr
ed păş i pe pan tele abr upte al e ShayolGhul şi
poa rta, ga ură î n ţ esă tura r ealit
ăţii
, se st i
nse f ulgerător.
Deas upr a, nor i cenuşi i se r ost
og oelau as cunzân d cerul ,
asemenea unei măr i r ăsturnat e şi î ntunecat e cu val uri
zdrob indu- se e d vâr ful ascu ns almunt el
ui. Dedesu bt,l umi ni
strani i pulsa u pest e câ mpi a pust ie,al bastru şir oşu stins,f ără
a r eu şisăî mpr ăşti
e ceţ urile n îtuneca te ca re el n îvăl
uiau su r
sa .
Ful gerele ur caucăt r
e nori în t imp ce t unetele se r ostogoealu
încet pe ce r. Deasu pra pan teise nî ălţa ab ur şi fum di n gău ri
împr ăştiate pes te t ot, unel e mi cicât ân ma unui om, al tele
sufici en t de mari câ t săî ngh ită ze ce ă b
rbaţi.
În aceeaşi cl
ipă el iber ă Put er ea,i ar o dat ă cu pr osp eţimea
disp ărut ă se u d
se şi acea ascu ţime asi mţurilor car e ăfcea t
otul
mai ac ut ş i mai cl ar. A bs ensaidinului
ţ
a îl ă lsă gol ep
dinău ntru, dar c aii doar nunebun ar fiî ncercatsă con ducă
Put erea. Şi
,î n plus,ai cinumai un neb un ar fi vr ut săvad ă, să
mir oa să sau să mt siă p rea a cl
r.
În t impul Vâr stei Leg endel or, cum i se spune acu m, ai ci
fusese o insu lă idili
că ,î nco njurată de o mar er ăcoroasă,i ubi t
ă
de a dmi rat
orii nat urii
. Acu m, î n pofida aburi l
or, era cu mpl it de
fri
g; u n-şiperm i
se să î l si mt ă, dar i nstinctul î lf ăcu să î şi
strângăpel erina de ca tifeacă ptuşită cu bl ană. Resp i
raţia î i era
încă rcată de un abur su bţire,abi a vi zi
bil câ tevacl i
pe,î naint e
de afi sor bită de a er. Cât eva su te d e mi le a l mi azănoa pte o tutl
era de gh eaţă,dar h Takan ’dar r e
a mer eu l a f elde u scatcaun
deşe rt, deşi mereu î nvă luitî n i arnă.
Er a acol o şiun soi de ap ă,un pâr âaş
i de cu loarea ce rnel i
i
care se pr eli
ngeape coa sta st âncoa să, pe l ângă o fier ărie cu
acop er i
ş ce nuşiu. De d i
nău ntru r ăsunau ci ocan e şi cu fiec ar e
8
izbi
tură o lumi nă albă fulgera pri
n ferestr
ele îngu
ste.O femeie
îmbrăcatăî n zdr en
ţe se em ghui
se ezdnădăjduitălângă dzi
ul de
piatr
ă al fier ăriei
, st
rângând un beb eluş în braţe,în ti
mp ceo
fată slabă cao t rest
i
eî şiî ngr
opa faţa în fusta ei
. Făr
ă îndoial
ă,
prizoni
eri capturaţiîn vreun r aid în Ţinuturil
e de Hotar. Dar
atât de puţ ini; cu sigu
ranţă Myr ddraal
ii scrâşnea
u din dinţi.
Săbiil
e orl ced
au după un t imp şit rebuiau înlocu
it
e,chiar dacă
raiduri
leîn Ţinuturil
e de Hot ar ufseserărări
te.
Apăru unuldintrefierari,ocr eat
urăcar eaduceacu un om,
greoai
e şiî nceată, ci
oplită par că directi ndmunt e.Fier
arii nu
erau cu ad evăr
at vi i
; du şi dincolo de Shay ol h Gul ei s e
transf
ormau î n piatră,î n pul bere.Dar u n erau cu ad evărat
fierari
, nu făceau decâ t săbii
. Celdi n faţal ui ţ
ineacuo per eche
de cleşt
i o sa bie,deja că lit
ă, palidă precum l umi na l
unii. Viu
saunu, fier arul o scu fundă cu gr i
jă în pârâul întunecat
. Orice
urmă de vi aţă din met aldi spăru odată cu apaac eea.Cân d o
sco ase,era perf
ect neagră. Dar î
ncănu er a ga t
a. Fi erarul i
ntr
ă
şibrusc o voce e om dscoase n u st
ri
găt disper
at.
— Nu!Nu!NU!ţ ipă ascuţi
t,iarsunetulse stinse î
ncetişor,
fără să-şipiardă i ntensi
tat
ea, ca şicu m cel care ţipasef usese
aruncatl a odi stanţă uriaşă. Acum sabia er a gata.
Din nou ap ăruun fier ar –poa te acelaşi, poa te altul – şi o
ridicăpe emf ei
e n î pi ci
oare.Femeia, bebeluşu l şif ata î ncep
ură
să scân cească,i ar cel mi c f u smul s di n br aţel
e mamei şi
aruncatî n ale et
fei. Femeia gă siîn final put ereauneiumbr e de
r
ezistenţ
ă. Plângâ nd, îll oviviol
ent pe fierar. Ace
sat sesinchi
si
l
a f elde mul t cao pi at
ră. Ţi
pet
el
e f emeiiîncet
ară de î
ndată ce
aj
unse î năuntru. C i
ocanele îşi eî
rncepură bătăi
le, nî
ecând
sughiţ
urile de pl âns ale copi
il
or.
O sab ie et
rmi nată,una p e car
e o ăce
fau acu m şi maiurmau
î
ncă dou ă.Deman dr
ed nu maivăz use n i
ciodat
ă maipu ţi
n de
ci
ncizeci d e prizon i
eri a şep
ttând să -
şi ă d
rui
ascăseva vieţ
i
i

9
Marelui Senior l aîntuner
icul
ui. Da, cu sigur
anţ ă Myr ddraal
ii
scr
âşn ea
u di n dinţi
.
— TupierzivremeacândeştichematdeMar el
eSenior?
Voceapăreaopi el
eput r
edăcaresesfarmă.
Deman dredse nî toarse nî
cet – cum îndrăzn
eaun Pi eri
t săi
se d a
reseze e ot
pnul acel
a? dar vorbel
e de ocară i se i st
nser
ă pe
buze.Nu- lopri
se privi
rea f
ără de ochia f
eţeicl
eios-pal
ide.
Căutătura Myr ddraal
ului st ârnea f
rica î
n or i
ce om, dar el î
şi
smulsese rif
ca di n pieptcu mul tt i
mp în urmă.Î l op
rise m ai
degrabă însăşi cr
eatura ce a neagr
ă. i F
ecar
e Myr ddraa
l avea
î
nălţi
meaunui băr bat înalt,o i sc
usi
tă imit
aţi
e d e om, t
oţila fel
,
de parcăar fif ostcr oiţ
i după aceea şimatriţ
ă. Celdin faţ
a lui îl
depăşea în înălţ
ime şi cuca pul
, şicuumer i
i.
— Te voiduce l a Marele Senior
,spuse Myrddraal
ul.Sunt
Shaidar Haran.
Se întoar
seşiî ncepu să ur cemunt ele cu mi şcăril
a felde
fluide ca al e unui şa rpe.Pelerina de cu l
oarea cer neli
i at ârna
nefi r
esc de nemişcată, făr
ă săf acă m ăcar o singu r
ă cu tă.
Demandr edez i
tăî nainte săî l urmez e.Pieriţ
ii aveau nume n î
li
mba poci tă a t r
oloci
lor.„ Shaidar Har an“ venea di n cee a ce
oameni i nu meau acum Li mba St r
ăveche. Îns emna „ Mâna
întuneri
cu l
ui“. Al
tă su rpriză, i
ar u li Demandr ed nu- i plăceau
surprizel
e,mai al es nîShayo l Ghul.
Intrar
eaî n munt e se f
ăcea prin una di ntre g r
opile ărzleţ
e,di n
care nu i eşeauni ci ab uri, n i
ci fum. A vea o des chi zăt
ur ă
sufici ent de mar e cât să t reac
ă deodat ă doi ăr b
baţi, ar
i
Myr ddr aa l
ul con t
inuă să deschidă drumul . Acesta se încli
nă
aproape medi i at, cu planşeu
lt unel
ului laf elde u zat cao gresie
lustrui t
ă. P e măsu ră ce cob or
au, rfigul dispărea,nl ocu
î it
încetul cu î ncet
ul de căl du
ră, Deman dred mer eu în urma
spat elui latal l ui Shaidar Haran. Demandr ed era conşt
ient de
căldur a t otmaimar e, dar u n se ăsă
l at ins de ea.O l umi nă
palidă r adia din piat
ră, umplând tunelul, mai puterni
cădecât
10
veşniculcrepusculdeaf ară.Ţepuşezimţat
eţâşneau di
ntavan,
dinţi de pi at
ră gat a să muşt e,di nţi
i Mar el
ui Seni
orga t
a să -i
sfâşi
e pe nec r
ed i
ncioşi sau pe trădăt
ori
. N u foart
e fir esc,
desigur, dar eficient
.
Brusc ş îi dădu seama de ce va.De fiecar e dat
ă cân d făcuse
acest drum, aceii nţ
di aproape că î i a ti
nsese
ră cr eş
tet
ul
capului. Acum er au deas upra Myr ddraal
ului cu pes t
e dou ă
palme.
Astaîlsurprinse.Nu căs- arfimodi ficatînălţ
imeat avanul
ui
–strani
uleral aelacasăînl oculăst acispaţiulsuplimentarpe
care îl primise Myr ddr
aal ul. Mar el
e Sen iorof erea daruri at
ât
Myrddraali
lor, cât şioa men il
or. Spaţiul suplimen t
ar era un
l
ucru de ca re r t
ebuia să-şiami ntească
.
Tunelulse lărgibrusc înt r-
o platf
ormă cocoţ at
ă deasupra
unui lac de p iatr
ăt op
i
tă, r oşupăt at cu negr u, deasupr
a căruia
dansauflăcăr iî nalt
e cât un st at de om, stingându-seşiap oi
ri
dicându- se i d
n nou. Nu exi st
a acoper i
ş,doa r ogau ră uriaşă
care st răpungea mun tele spr e un cer ce nu er a al
Thakan’darului.Pri
n compar aţi
e cu el
,cerulThakan’ darul
ui
păreanormal , cunori st ri
aţi să
lbat
ic,î mpi
nşipar căde cele mai
puterni
ce vân t
uri care măt uraseră vreodat
ă l umea.Oameni i
numeaul ocul ăst
a Puţul Osân delor
, şipuţini şt
iau cu adevărat
cât de b i
ne ise ot pri
vea umeln e.
Chiar u d
pă t oa
te vi
zitele sal
e,prima f ăcut
ă în urmă cu mai
binedet reimiideani,Demandr ed sesi
mţ eaului
t.Aiciputea
si
mţi Puţul, gaura sfr
edel
ită cu atât de mul
tt imp în urmă, în
l
oculî n care Mar ee
l Senior ăcea
z pri zon
ierî
ncădi n momen tul
Creaţ
iei
. Aicisesi mţea î
ncon j
urat de pr
eze
nţa Marelui Seni
or.
Fi
zic vor
bind, locul acest
a nu er a maiap ropi
at e d Puţ decât
ori
care a
ltul di
n l ume,dar ai ciPânzase subţi
a, l
ăsându-l săse
f
acăsi mţi
t.
Demandred ap r
oap e zâmbi, şiera cea maireuşi
tă încer
care
de zâmbet pecar e o av u vreodat
ă.Ce pr oş
ti erau cei care
11
î
ncercau să se op ună Mar el
ui Senior! Sigur
, Pu ţul era în
cont
inuare blocat
, deşi ceva maipuţ i
n dec ât atuncicân d se
t
rezi
se i n
d somnul cel lung şi eva
dase i n
d propri
aî nchiso
are nî
el
. Blocat
, dar mai mare d ecâtfusesend câse r ez
tise. Î
ncănu l a
f
elde a lrg ca at
uncicâ nd f uses
e aruncatî n elde se meniilui,la
sf
ârşi
tul Război
ului Puteri
i, dar la fiecare vizi
tă îl găseapuţin
mai lar
g.Î n curând blocajul avea sădispară cu t ot
ul şiMar el
e
Senior se va ri dica deasu pra l umii
.Î n curând va veni Zi
ua
Reînt oa
rceri
i.I ar el va stăpâni l umea pent
ru t ot
deau
na. Sub
Mar ele Seni or, d esi
gur. mp
Î r eună cu cei N umiţi c
are vor
supr avi
eţui, desigur.
— Poţ isăpl eciacum,Pieri
tul e.
Nu voi a ca i fi
nţa de âl
ngă el să va
dă cum e covâr
şit de ext
az.
Extaz şi durer e.
Shai dar Har am nu se mi şcă.
Demandr eddesch ise gur
a şio vo ce iîexp
lodăî n cr
eer
i.
DEM ANDRED.
Să o numeşti voce e a c şi cum ainumi un munt e pietri
cică.
Aproapecăîizdrobii
nteri
orulcr aniului
.Îlumpl u deextaz.Se
prăbuşiîn genunchi
. Myr ddraalul rămase r pivi
nd impasibil, dar
numaio mi că arpte din elmaiput ea observa cr
eatur a aceea de
l
ângăel , cuvocea inundându- i cr
eer
iul.
DEMAN DRE D.CE MAIE P RI N LUMEA AST A?
Nici
odat
ă nu f usesegu si
r câ t de mul t şti
a Mar el
e S enior i n
d
ce se nt
âî
mplaî n lume.Fuses e surpri
ns şi de gn
i oranţa, dar şi
de cunoaşt
ereasa. Dar un av eani ci
un dubiu des pr
e ceoi v
a să
audă Mareel S
enior.
— Rahvi
n e mort,Mare Senior.I
eri,spuse şisi
mţ idurer
e.
Eufori
a preaputernicăse r a
tnsf
orm a cu r ep
ezi
ciune nî durer
e.
Braţ
eel şipi ci
oarel
e îi erau cu pri
nse de sp asme.Tr ansp
ir
a
acum.
— Lanf
ear a di
spărut f
ără urmă,l af elca Asmodean.Şi
Graendalspune că Mogh ediennu a ve nit să ont î
âl
nească,aşa
12
cum seî nţ
eleseser
ă. Ast
a totier
ia fost
, Mare St
ăpân. Nu cr
ed
î
n coinci
denţ
e.
CEI NUMIŢI SE ÎMPUŢINEAZĂ,DEMANDRED. CEISL ABI
CAD.CEICAREMĂ T RĂDEAZĂ VOR MURIMOART EA C EA D
E
PE URMĂ.ASM ODEAN, ZDROBI
T DE PROPRIA SLĂB I
CIUNE.
RAHVIN, UCIS Î
N FLO AREA PUTERI
LOR SALE. M-A SL UJI
T
BINE, DAR NICIMĂCAREU NU Î L POT SALVA DE FOCUL-
RĂULUI . NICI MĂC AR EU NU PO T PĂŞI Î
N AFAR A TI MPULUI.
Pentru o cl i
pă, o cl ipă doar
,o f uri
e cumpli
tă r ăzbătu di
n voce,
poate er
a r fustrare? FĂCUT DE VECHI UL MEU DUŞMAN, CEL
NUMI T DRA GON. A I DEZ LĂNŢUI T U FOCUL- RĂU LUI ÎN
SLUJBA M EA, DEMAND RED?
Deman dredez it
ă.O pi căt
ură de sudoar
e iîalunec ă uşor cal
e
de dou ă deg ete pe obr az
; i se păru că du r
eaz ă un ceas. Pe
vremea Război ului Puteri
i,ti
mp de un an, ambel et abere
fol
osiseră f
ocu l
-răului. Până când au înţel
esco nsecinţ
ele.Fără
î
nţeleg
eir sau ar mist
iţi
i – nu exi stase nici
odată vr eun
armist
iţi
u, aşacu m nu exi stasenicimi lă – fiecar
e t abără a
î
ncetat să -
lf olosească, pur şi simpl
u. În acel an oraşeî ntregi
disp
ăru ser
ă î n f ocul
-răului
, su t
e de mi i de fir e smulse din
Pânză; reali
tateaî nsăşi apr
oa pe căse est
dr ămase,pământul şi
univer
su l gata săfie eva porate cao ceaţă. Dacăfocul-
răului va
fi din nou dez l
ănţuit
, poa t
e că unave a să maiexiste o ulme de
st
ăpânit.
Şi mai er a ceva ce-l neli
nişt
ea. Marel
e Seniorştia dej
a cu m
murise Rah vi
n. Şi păr ea să şt i
e maimul t
e despre Asmodean
decât şt
ia elî nsu şi
.
— Porunceşte,Mar eSenior
,şimăvoisupune.
Poate că muşc hii săi tr
esăreausp asmodi
c,darvoc ea î
i er
a
si
gu r
ă şist ăpânită. Gen unchi
iî ncepeausăai bă pust
ulefăcu
te
de fi erb
i
nţeala pietrei
, dar parcăar fi f ostcarn
eaal t
cuiva
.
AŞAVEIFACE.
— MareSeni or,Dragonulpoatefidi st
rus.
13
 Un mor t nu ar u p
teadez l
ănţui din nou f ocu
l
-răului şipoa
te
Marele Sen iornu ar mai găsi nece
sar săf ol
oseascăaşa ceva.
— Estei gnorant şislab,î mpărţi
ndu-şiat enţi
aîn zecide
di
recţi
i deo dat
ă. Rahvin af ostun or goli
os p rost
ănac.Eu…
VREISĂFI INAE’BLIS?
Vocea l
uiDemandr ed îngheţă.Nae’bli
s.Celdoaro t reapt
ă
sub Mar el
e S enior
, stăpânindu-i pe celi
alţ
i.
— Vreau doarsătesl
ujesc,Mar eSeni
or,ori
şicum voiput
ea.
Nae’
bli
s.
ATUNCIASCULTĂŞISLUJEŞTE.ASCULTĂCI NE VAMURIŞI
CINE VATR ĂI.
Deman dred ţipă când voc ea îl zdrobiar i
ăşi. La
cri
mi de
f
erici
re i sesc urge
au pe a fţ
ă.
Nemişcat
, Myrd dr
aal
ul îl privea
.

— Nu vă mai f
âţâi
ţi
, zi
se Nynaeve, aruncându-
şi
mor ocănoasă cosi
ţa lungă pest
e umer i. Chesti
a asta nu o să
funcţi
onezeacă d văt otmi şca
ţi cani şt
e copii cumâncă rimi.
Nici
una di ntre femeil
e aşezat
e de part ea ce aal
ltă a mes ei
şubrede nu păr ea să fie maiî n vârst
ă decâtea, deş
i erau cuce l
puţin douăzecide a ni, şinici
una nuțâise
a cu
âfadevărat
, dar
căldura of ăceape N ynaeverasci
i bi
lă. I se ă p
reacănu est e aer
î
n î ncăpereami căşif ărăferest
re.Er a acoperi
tă de broboane de
sudoare;pi el
ea celor
lal
te era uscată şinu păr eau a su fer
i de
căldură. Leane,într-
o r och
ie domani di ntr
-o măt ase albast
ră
prea transparentă, abi
a ridi
că din umer i; sepăr ea că f emeia
î
naltă, cu pieleaar ămie,avea o r ezer
văi nfinit
ă de r ăbdare.De
obi
cei. Siuan, frumoa să şivoinică, arar
eori dacă avea vreun
strop.
Siuan mormăi şiî şiaranj
ăi rit
atăf usta; de obi
cei se mbîrăca
dest
ul de si mplu, dar nîziua aceea purta veşminte fine d e ni,
gal
ben e,brodate cuun modelt air
enian în jurullini
eigâ tul
ui,a
cărui croi
ală cobora neobi
şnuit de jos.Och ii eialbaştrierau la
14
f
elde e rci caap a adâncăa uneif ân
tân i
. Rece caap a adân
căa
uneifân t
ân i ar fif os
t pe de- an
-tr
egul, dacăvr emea nu ar fi
l
uat-o razna. Poate căî şischimbaser ochia, dar och
iiîi er
au l
a
f
el.
— Ori
cum nuosămear gă,i
zbucni.
Până şif el
ul eide avor bi er
a neschimbat.
— Nupoţ isărepariogaurăcândtoatăbarcaaar s.Mărog,e
o pierder
e d e i
tmp, daram pr omis,aşacă ă- di drumul . Lean e şi
cu mi ne avem t r
eab ă.Cele dou ă coman dau reţeaua de oc hi
-şi-
urechi în Sal i
dar pen t
ru Aes Sed ai
, agenţii car e tri
mi teau
rapoarte s
au doa r zvonuri despr
e c e se maiî ntâmpl a n
îl ume.
Nyn aev
e îşinet ezir ochi
a ca să se mai l inişt
ea scă. Era di n
lână simplă, al
bă, cu şap te ben zi de culoar
e,cât e una pen tru
fiecare Ajah.O r ochie de A l
easă. O en erva maimul t dec âtî şi
imaginase eod
vrată.Maibi ne ar fi purtatmăt asea ver
de p e car e
o puse se eop
d art
e.Er a gata săad mi tă gust
ul dob ândit pen tru
haine fine,măca r n î parti
cular
, daral eses
e acea rochi
e doa r
pentru con
fort
, era su bţi
re şiuşoa ră, nu fiindcă ver
dele ar fi
f
ostuna di nt
re cu l
oril
e prefer
ate al
el ui Lan. Chi
ar deol
c.Vi suri
din cel mai prost soi. O Aleasă care ar fi purtat ori
ceal t
ceva
decâtalbul cu dungiî nvăţa repede că era cu mul t sub Aes
Sedai.Îşiscoase oatte ast
eadi n cap cu f ermi
tat
e.Nu er a acolo
săseagi te pent
runi şt
e n i
micuri.Îi mai pl
ăcea şial
bastrul
. Nu!
Le sondă deli
cat ucPut er
ea,maiî ntâipe Si uan, apoipe
Leane.Într
-un fel, nu con ducea deloc. Nu putea să conducă
nici
un pic dacănu er a nervoasă,ni ci măcaru nput ea simţi
Adevăr
atulIzvor.Dar ,până la urmă,se aj ungea la acel
aşi
lucr
u. F i
lamen te su bţ
iri deai
s dar, jumăt ae
ta f emeiască a
Adevăr
atul
uiI zvor
,ţesutedeea,t receau pri
n celedouă femei.
Doar că nu pr oven
eaude a l ea.
Pe nîch
eiet
ur a mâinii st
ângiNyn aeveur p
tao b răţar
ă su bţ
ire,
o simplă ban dă segment ată de ar gnit. Aproap e în într
egime
argi
nt,în oriceca z,şiî ncăunul di ntr
-o su r
săsp eci
ală, deşi nu
15
se vedea . Era singura bij
uteri
e p e care opurt a, alăturide niel
ul
cu Mar eel Şarpe.Al eseel nu er au deloc încu raj
ate să poarte
bij
uteri
i.Dimpotrivă.Un coli
erdin acel
aşiseterapurt atdeoa
patra femei e,car e stăt
ea cu mâi nil
e st r
ân se în poa l
ă pe un
scaun l ângă per eel
te t encui
t n î grabă. n Îfof
oli
tă într-
o lână
ţărănească, maron ie şigrosol
ană, nu t r
anspiraseni cimăcar o
picătur
ă. N u îşicl i
nti
se ni ci
un muşc hi, d ar och i
i e i n
egri
pri
vea u cuat enţi
e o tu
tl. Eraî nconjuratsa
ăide
ar,darNyn aeve
era cea car
e conducea . Brăţara şico li
erul crea
u ol egăturăî ntre
el
e,t otl af elcum Aes ed Sai puteau săse ege l nt r
î
e el e pentrua-
şicom bi
na put er
ea. Era cev a legat de existenţa unor ma „triţ
e
absolute ident
ice“
, î ncepuse od ată El ayne să o l ămur easc
ă,
după car e expl
icaţi
a dev enise e d n
eînţeles.Nyn aeve o su spect
a
pe El ayne că nu î nţelegea de f aptni ci ujmăt ae
t di n cât
pret
indea. Cât despre eaî nsăş,iNyn aeveunî nţelegea deloc,dar
puteasi mţi fiecare em oţi
e acel eil
alte em
f ei, o simţeape ce alaltă
pe de-
a-
ntr
egu
l
, n
îtr
-un co
l
ţ a
l mi
nţi
i, şi
put
ea co
ntr
ola t
ot
sa
i ul p
dar e ca
r
e l
îavea
cea
l
alt
ă f
emei
e.Se gâ
ndeauneori
căar
fi fos t maibi ne ca f emeia de pe scau n să fie moar t
ă.Mai
simplu, cusi gur
anţă. Mai curat.
— Este ceva rupt sau tăiat, şopti Nynaeve şt
ergându-şi
dist
rată sudoareade p e afţ
ă.
Era o sen zaţ
ie vagă, abi
a si mţ i
tă, dar era pentru prima dat
ă
când si mţea ceva maimul t de cât olgul
. Poate că er au doar
imaginaţi
a şidori nţ
a eidi sperată de agă sice va
, ori
ce .
— Ret ezare,spusef emeiadepescaun.Aşasecheamă,ceea
ce se numeşt e erfecare pentruf emeişil i
nişt
i
re p ent
rubăr baţi
.
Treicapeteseî ntoarserăcătreea;treiper
echideochiofixau
cu furie.Si uan şiLean e ufseser
ă Aes edaS i pân ă când au fost
f
erecate î n t i
mpul l ovi
turi
i de pal at de l a Turnul Alb, î
n urma
cărei
a El ai
da a aj uns pe T ronul Amyr l
in. Ferecar
e.Un cu vânt
careî ţ
i dădeaf risoane.Să nu mai poţ i con
duce i n
ci
odat
ă. Dar
să îţi ami nteşti mer eu şisă şt ii ceai pi erdut. Să simţi mereu
16
Adevăratul I
zvor
, dar să nu-l mai poţi atinge nici
odată.
Ferecarea nu putea fi Tăm ădui
tă,l a fel cum ni ci moartea nu
puteafi. Ast a cred
eat oa
tăl umea, dar ynNaev e era de păree
r că
Puterea ar r ebu
t i să poată Tămăd ui ab solut ori
ce, maipuţ in
moar t
ea.
— Dacăaicevaut i
ldespus,Marigan,zi
secu r ăceal
ă,atunci
spune.Dacănu, t aci
.
Mariganse cr i
spă, cu sp atel
e la per ee,
t cu och i
i scli
pind
fixaţi pe Nynaeve.Fri că şiur ă se sc urgeau din br ăţar
ă,dar
mereu se nîtâmpla asta,înt
r-o măsu r
ă maimar e sau maimi că.
Capti
vii ar
areoriîii ubes
c pe c eicei -
au luat prizonieri
, mai ales
–poateînspeci
al–dacăşt i
ucăî şimeri
tăcaptivi
tat
easauchi ar
mair ău. Problema era caşiMar i
ganspu neaacel aşi lucr
u, că
ret
ezarea
,f er
ecarea, nu puteafi Tămădui t
ă. Oh, pr et
indeacăî n
VremeaLegendelorori
ceseputeavindeca,cuexcepţiamor ţ
ii
,şi
că ceea ce A j
ah Gal be
nă numea ac um Tăm ăduir
e atunci arfi
f
ost doar o chesti
e rudimen tar
ă făcută î
n grabă pe câmpul de
l
uptă.Dar nî cear
că să scoţ i de la ea amănunte sau măcar o
al
uzie la cum se f ăcea,şinu o să pri meşti ni
ciun răspu
ns.
Mariganşt ia l a f el de mul te despre Tămăduir
e pe cât t ş
i
a
Nynaeve desp re meseria fierari
lor
, adi
cătel
eacăpui o buca tă de
metal î
n că rbuni încinşişio oveşt
l i cuun ci ocan. Cu si
gur
anţă,
nu suficient cât săf aci potcoav
e.Sau săTă măduieşt
i maimul t
de o vânătaie.
Răsuci
ndu- se î n scaun, Nyn aeve le st
udie pe Siuan şi pe
Leane.In zi l
e caaceea le smul
geade l a muncal or i şîncănu
aflasenimi c. Brusc î şi dădu seama că î nvâr
tea brăţara la
î
ncheiet
ur
ă. I ndif
erent de cât avea de profitat, ura săfie l ega
t
ă
de em
f ei
a aceea .I nt
imit
ateaîif ăceapi el
eacade g ăină. „Măcar
poat
e voi afla cev a, î
şizise. Şi nu potsăr at
ez a mi rău capână
acum.“
Desf
ăcu br ăţar
a cu gr i
jă – mecanismul erai mposibi
l de gă si
t
dacănu şt iai cum – şi oînti
nse uli Si
uan.
17
 — Pune-ţ
iasta.
Era amarsă nu maisi mt ă Puter
ea,dar r ae un lucru care
tr
ebuia făcut. Şi să pi
ardă val
uril
e acelea de emoţie era ca şi
cum ar fif ăcut o baie.Ochiilui Mariganurmau cahi pnot
i
zaţi
bucat
asubţ i
redeargint
.
— De ce? înt
rebă Si
uan.Mi-aispus ca f
uncţ
ionează doar
dacă…
— Pune- ţ
i-o,şigata,Si
uan!
Siuan î i ar uncă pr eţ de o cl i
pă o pr ivi
re pl i
nă de
î
ncăp ăţânare – pe Lu mină,dar nî căpăţânat
ă maier a femeia
ast
a – î nainte de a î nchide brăţar
a pe î nchei
etura mâi nii
.
I
med iat afţa îif u scă l
dată de o exp resi
e de mirare,apoipri vi
căt
re Mari gan mi ji
ndu-şioch ii
.
— Neur ăşte,darşt i
am dejaasta.Şisimtefri
căşi
… şoc.Nu i
secl int
eşte nimi c pe faţă, dar e şocată până î
n vâ rf
ul degetel
or.
Nu cr edcăî şii maginase că euaş p uteaf ol
osichesti
a asta.
Mar i
gan se mi şcă neli
nişt
ită.Pân ă acu m doar ou dă di nt
re
cele care şti
au desp re eaput eauf ol
osi brăţara. Pat
ru î nsemna
mai mul te şanse e d afi l uatăl aî ntr
eb ări.Î n aparenţă, col
abora
pe depl i
n, da r câtde mul te ascundea? Câtde mul te pu tea,
Nyn aev
e e r
a si gu
ră d e ast
a.
— Nu pot ,ziseSiuan cl
ăti
nând din cap.Art rebuisă fiu în
stare să at i
ng Izvorul pri
n ea, nu-i aşa?Ei bi ne,nu pot . Mai
întâi o săvădcu m ur căpor culîn cop ac.Am f ost f
erecată, şicu
asta basta. Cum î mi dau ch est
ia astaj os?
Nyn aev
e î şi puse mân a cu del i
cateţ
e peste brăţar
a de l a
închei
etural ui Siuan.
— Nu înţ elegi
? Brăţar
a nu poat
ef uncţi
ona pent
ru o f
emeie
care nu poat e cond uce, aşa cum nu poat e funcţ
ionani ci
coli
erul. Dacăî l pun uneibucă t
ărese, nu vafi decâ t o bi
juteri
e
drăguţă, şi-atât.
— Bucăt ăreasă,nebucăt ăr
easă,spuse Siuan monoton,nu
potsăcon duc.Am f ostfer
ecat
ă.
18
 — Darest eaiciceva cepoatefi Tămăduit,i
nsistă Nynaeve,
al
tfelnu ai put easi mţi nimi
c prin brăţ
ară.
Siuan îşismul se â mna şiînti
nse nch
î ei
et
ur a.
— Dă- ojos!
Clăti
nân du-şi capul
, Nyn aev
e se su puse. Câteodată Si uan
puteafi l afelde n îcăpăţ
ânată caun băr bat!
Când î nti
nse r b
ăţar
a că t
re Leane,femeia domani î şiridicăcu
nerăbdare închei
et
ur a mâinii. Leane pret
indea că e l a felde
afectat
ă ca Siuan de f er
ecare – cât e pr
tindea şiSi uan dar n u
reuşe aîntot
deauna.Se spu ne că nsigurul modde asu pravi
eţui
ferecări
i e săîţi găse
şit ceva cu care săî ţi umpli viaţ
a, săumpl i
golul lăsat edPutere.Pen tru Siuan şiLean e acel cev
a er a să
con ducă reţ
eaua de agenţi şi, mai important, săî ncer
ce să le
convingă e p A
es edSai să-
l sprij
ine pe Rand al ’
Thorca r Dagonul
Ren ăscut
,f ăr
ă ca AesSed aisă afl e cef ăce
au .Î ntreb
area era
dacăl e er
a sufici
en t saunu. Amăr ăci
unea e d p e aţ
fa lui Siuan
şipl ăcer
ea l ui Leane cân d br ăţar
a i se î nchisese pe mân ă î i
spuneaucă oat p e ni
mic nu va fisu fici
ent vreodată.
— Oh,da.Leaneavea un f eldea vorbivioi,r
epezit.Atunci
când nu vor bea cu băr baţii
,î n or i
ce caz; era pân ă la urmă
doman i şiîn ultima vreme e rcupera vremea i p
er
dut ăî n Turn.
— Da,r eal
ment eeşocată,nu- iaşa?începesăsecont roleze,
tot
uşi. Pen t
ru cât evacl ipe st ătu în t ăcer
e, cân tărind-o pe
femei
a de p e sca un. Marigan se i u
t
al a eacu pr ecauţi
e.Într-
un
final, Leane irdi
cădi n umer i.
— Ni cieu nu potat i
ngeIzvorul.Şiam î ncer
catsă ofacsă
si
mt ă o pi şcăutră de puri ce e p gl
eznă.Dacăar fimer s,ar fi
tr
eb ui
t săse a mnif
este cumva.
Ăstaer acelăl
alttrucalbrăţări
i.O puteaifacepefemei
acar e
purta col i
erul ă s simtă sen zaţi
i fi zi
ce.Doa r senzaţ
ii
le – nu
rămân eau urme fiz i
ce, nu se pr odu ceau răn i r
eale –, dar
senzaţi
ile uneibi ci
uiri zdravene saudou ă o convinseser
ă pe

19
Marigancăsol uţia cea a m
i bună era săcol abor
eez.Asta, dar şi
al
ternat
iva
: un pr ocesap ri
d, urmat de execu ţie.
Î
n ciuda eşe cului, Leane urmăr i cu at enţ
ie cu m Nynaeve îi
desf
ace r b
ăţar
a şişi - o st
rânge alî nchei
etură. Păreacămăca r ea
nu renunţase ottal l
a sp eranţa de a conduce nt î
r-o b
ună zi.
Era minunatsăr ec âşt
igiPut er
ea. Nu la f elde mi nunatcaa
se esch
d ide eaî nsăş
saidar
ului, săse mpule d e el, dar chi
ar şi
să-
l atingăpri n int
erm ediul cel
ei
lal
tef emeiera caşicu m şi-ar fi
dublat viaţa car
eî i cu r
geapri n ven e. Să
saidaţ
ri
il n
u îlăuntrul
tău însemna să vr ei să r âzi şi să dan sezi cu bucuri e pură.
Presupuneacăî ntr-
o zi s- ar puteaob i
şn ui cu ast a. Femei
l
e A es
Sedai trebuiau săse b oişnui
ască. Era un pr eţmi c de pl
ătit să
fie eg
laă t de Marigan, dacăpuneaast aî n balanţă.
— Acum,căşt im căeoşansă,spuse,cr edcă…
Uşazb ură izbi
tă de per ee,
t iar Nynaeveesri dicăî n pi
cioare,
î
nainte să- şidea se ama ce f ace. Nu se gân di ni cio cl
i
pă să
f
oloseascăPuterea; ar fi ţ i
pat dacănu s- ar fi simţit gâtuit
ă. Nu
era singu
ra,dar ap roape cănu ob servă căşiSi uan , şiLean e
sări
seră î
n picioar
e.Casca del
e de t eamă r evărsat
e prin br ăţar
ă
păreau un ecou al frici
i ei.
Tânărafemeie caret r
ânti uşa şubr edă în spat
ele ei nu
remarcăagitaţ
ia pe ca re o st ârni
se. Î
naltă şidr eapt
ă î n r ochi
a
albă cu dungide A lea
să , cu şuviţ
e a urii car
e ise cu ibăreaupe
umer i
, era în cu lmea f uriei
. D ar, ch iar şi u c trăsături
le
încl
eştat
e de furie,pi curând su doare,r euşea cumva să par ă
frumoa să; er
a un t alent al l
ui Elayne.
— Şti
ţicefacele?Trimitosoliela… laCaeml yn!Şirefuzăsă
mă l as
e să mer g! Sheriam mii-
na
t
erzis să maiadu c v orba de
asta. Mi-ai nterzi
s chiarvorbesc
să d
espre asat!
— Tu nu baţ i ni
ciodatăl a uşă, Elayne? îndreptându-şi
scau nul
, Nyn aev
e se aşe ză.Am cr euzeşti
t căSheriam.
Numaigân dul de a fides coperi
tă ogol isepe d inăuntru.

20
 Spre cinst
ea ei, Elayne roşişiî şiceru scu
zei mediat. Apoi
st
ricăefectul
, adăugând:
— Darnuvăddecev- aţ
isperi
atcani
ştegâşt
e.Bi
rgi
tteeîncă
af
ară şiş
tii căt e-
ar fi averti
zatacăd s-ar fi apropiat alt
cineva
.
Nynaeve
,tr e să ă
ebui m ase
l să
l
ec!
p
— Ba nu t r
ebuie să t e lasesă f acias t
a, p suse Si uan
morocănoasă.
Ea şiLean e se aşe zaseră l a loc.Siuan er a dr
eaptă ca de
obicei
, dar eanL e şe dea ad usă de sp at
e,l a f elde şu bredă ca
genunchi i lui Nyn ae ve. Mar igan se spri jinea de per et
e,
respi
rând gr eu, cu och iiînch işişimâi nil
e a păsa t
e pe en
t cui
ală.
Prin brăţară alt
ernau uşu r
ar eaşigr oa
za cumpl i
tă.
— Dar …
Siuannu- i maiper mi se l E
ayneinici
un cuvân t
.
— Cr ezicăSheriam sauori caredi nel
earlăsa-
opeDomni ţ
a-
Moş t
enitoare a Andor ului s ă cadă î n mâi nil
e Dr ago
nului
Renăscut? Acum, că mama a t a murit…
— Nucr edast a!răbufniElayne.
— Nu cr ezică Rand a ucis-o,cont
inuă Siuan neabăt
ută,şi
ast
ae c eva difer
it. Nicieu nu cr ed. Dar, dacăMorg ase ra fif ost
în viaţă, ar fi i eşit ali veală şil -
ar fi r ecu
noscut caDr agonul
Renăscut. Sau , dacăl -ar ficr eu
zt un f al
s Dr agon,î n pofida
dovezi
lor, a r fi or gani
zat rezist
enţa. N i
ciunul dintr
e och i
i-şi
-
urechil
e mel e n u a pri ns măcarn u zvon, ni
cides pre una,ni ci
despre cealalt
ă. Şi nu doar n î Andor, niciaiciîn Al t
ara şiniciî n
Mur andy.
— Bada,r euşisăi ntervinăElayne,laapuser evol
tă.
—Î mpotri
va luiMor gase.Î mpotri
vă.Şiasta dacă nu edoar
un zvon . Vocea l ui Si uan er a la felde pl at
ă ca o scândură.
Mama t a e moart ă, feti
ţă. Mai bine acce
pţi asta şio jeleşt
i.
Elayne îşi i drică băr bi
a, u n ob iceioa f
rt
e en ervan
t; er
a
imagineauneiar oganţe d e gheaţă, deşimul ţi bărbaţ
i o găseau
atr
ăgă t
oare,dintr-un mot iv sa
u al t
ul.
21
 — Teplângimer eu decâtdemul tti
mpîţiiasă-
ţicont act
ezi
agenţii
, sp user ece, dar a lsla o parte dacăai auzi t sa
u nu t
ot
ceea ce ar fi trebuit să au zi
. Fi
e că amm a e moar tă,fie că un
,
locul meu est e î n Caeml yn acum. Eu sunto Dmni ţ
a-
Moşt eni
toare.
Si
uan puf ni zgomoo ts, f
ăcând-o pe N
ynaeve să r tesar
ă.
— AifostAleasăsufici entdemul tt
impîncâtsăînţelegicum
stau lucru
ri
le.
Nimeni nu arăa
tse nupot enţ
ialmaimar e ca l ayn
Ee n î ul
ti
mi i
o mi e de a
ni. Tot
uşi, nu l af elde mul t caNyn aev
e,dacăaceast a
ar fi r euşi
t vreod
ată să -
şicon trol
ezeabi l
itatea de a conduce,
însăsu fici
ent de mult casăf acăoch ii ori
căreiAes ed
Sai săse
luminezeeds peranţă. El ayne î
şiî ncrei
ţ nasul – şti
a f
oarte bine
că, şidacădej a ar fi f ost pe Tronul Leu l
ui, AesSedai totar fi
luat
-o săo ant reneze, fie cerându-i asta, fie nîdesâ
nd-
oî ntr-
un
butoi
,dacănuseput eaaltfel–şideschisegurapentruaspune
ceva, dar Siuan nu se op ri.
— E drept,nu le-arderanjasăt eurcipet ron şi,cu câtmai
devreme,cu at âtmaibi ne; de p r
ea mul tt i
mp nu a maif osto
regi
nă Aes ed Sai pe a f
ţă. Dar nu o să -ţ
i per mită asta până când
nu vei fi o sor ă cu dr epturi depl
ine şi, ch i
ar şi at
unci,t ocmai
fiindcăeşti Domniţa-Moştenitoare şi veifi r egină într-
o bună zi ,
nu o săt e alse să t
e a pr opi
i de a f
uri
situl de D rag
on Ren ăscut
până nu vor şt
i pr eci
s câ t de mul t se otpî ncrede nî el. Mai al
es
cu… amnistia ast
aal ui.
Gur a isest r
âmbă amarpr onunţ
ân d cuvântul
,iarLean e ăcu
f
o grimasă.
Nyn aeveşi îsi
mţi şieal imba încleşt
at
ă. Fusese cr
escut
ă cu
teamăf aţă de ori
ce ăbr
bat care ar fi put ut săconducă, fiinţ
e a l
căror esdtin era să înnebunească şisă ad ucă cu eit eroarea
înai
nte de a fi uci şiîn mod or i
bil de j umătae
ta masc uli
nă
pătaăt de Umbr ă a Adevărautl
ui Izvor
. Dar a Rn
d, pe care î l
văzuse crescând,er
a DragonulRenăscut,şise născuse at
ât
22
pentru a profeţi căUlti
ma Băt ăl
ie seapr opi
e,câ t şipen t
ru a- l
înf
runta în acea l
upt
ă pe Celî nt
uneca.t Dr agonul Renăscut;
ult
ima şan să a uman it
ăţii
, un bărbatcar e putea săcon ducă.
Şi, mai rău, exist
au rapoart
e căî ncear
căsă -i adune şipe al ţ
ii
ca el. Desigur, nu puteaufi pr ea mulţ i
. Orice esA eda
S i ar fi
vânatun astfelde om – i
arAjah Roşi
e aproape că nu f
ăcea
nimic al
tceva –,dar g ăseau mul
t mai puţ ini caal t
ădată, dacă
era sădai creza re arhivel
or.
Cu t oate astea, Elayne nu er a pr eg
ăit
tă să r en
unţe.Avea o
cali
tate admirabil
ă: nu r enunţa ni cidacăavea capul pe butuc,
iar op
t orul căl
ăului dea supr
a sa. Stătea acol
o cu frunteasu s,
privi
nd-o fix î n och i pe Siuan, l ucru pe car e Nynaeve îl găsea
adeseaes td
ul de greude ă fcut
.
— Suntdouă mot i
velimpezipent ru careart r
ebuisă merg.
Primul, nidif
erent d e ce s- a î ntâmplat u c mama, a
e
este
dispărut
ă şi , î n cal i
tate de Domni ţ
ă-Moşteni
toar
e pot să
l
inişt
escpop orul şisă -
l asigur căsu ccesi
unea e ga r
antată. Al
doi
lea,potsămă apr opi
i de R and, ar e nîcred
ere nî mine.Aş fi
mult mai potrivi
tă decât oricare al
ta aleasăde D i
van.
AesSedaiîşialeseser
ăî n Sali
darpropriulDi van,un Di
van-
î
n-exi
l cum s- ar i z
ce. Ar fit rebui
t sămed i
tez
el a ci
ne urma să
fie noua înscău nată Amyr l
in, una de dr ept, care să dispute
pret
enţ
ii
le Elaideil a ti
tlu şil a Turn , dar Nynaeve nu pr eaved ea
multe se
mne căşa a rastal ucruril
e.
— Cedrăguţdi n part
eat asăt esacrifici
,feti
ţă,spuseLeane
sec.
Expr
esia lui El ayne nu se schi mbă,dar se î nroşi până în
vârf
ulurechi
lor;puţinidintr
eceicar enu erau defaţ
ăşti
au,şi
nici
o Aes eda
S i , dar ynNaev e nu se nî doia căprimul lucru pe
care -
l
ar fi f ăcut Elayne n î Caemlynar fi f ostsă ăm
r ână si
ngură
cuRand şisă -l suf
oce nîsă rut
ări
.
— Cu mamat a… dispărută… d acăRand al ’
Thor et a
re şi pe
ti
ne,şiCaeml yn ul, ar
e t otAndoru l
,i ar D ivan
ul nu o să -llase
23
să aibă nici
o bucăţ
ică în plus din Andor sa u din oriceal tloc
dacăpoa te a
fce ceva î
n privinţa ast
a. Are nî buzunar Tearul şi
Cair
hienul şise par e că şineam ul Aiel
. Pune l a socoteal
ă
AndorulşiMurandy,i
arAltara,cu noiai
ci,cadelaprimullui
st
rănut. Devi
ne preaput er
nic,pr ear eped
e.Poa t
e decide cănu
are nevoi
e de noi. Şi, cu Moi rai
ne moar t
ă,nu maiav em pe
nimenilângăelî n car
e să ut p
em avea ncr
îed
ere.
Cuvi ntel
e o făcu ră pe Nyn aeve să t
resar
ă.Moi r
aine era Aes
Sedaicar e i
î ad usese e p eaşipe R and di
n Ţi nutul cel
orDou ă
Râu ri
, schimbân du-l
e viaţa.Pe ea şi pe Rand şipe E gwene şipe
Mat şipe P errin. Atât de multt i
mp dorise să o afcăsăpl ătească
pentru ce elă f
cu se, î
ncâtl a moarteaeisimţise ă cpier
de opart e
di
n ea î nsăşi
. Dar Moi r
aine muri se î
n Cairhi
en ,l uând-o pe
Lanfear cu ea; devenea cu r epez
ici
une o legendă printre Aes
Seda i
, si ngu
ra car e r euşise să ucidă vreodat
ă unul di ntr
e
Rătăciţi; ba chiar d oi
. Singurul l
ucru bun pe car e Nynaev
e îl
puteagăsi în poves t
eaasta era căLan nu mai er a St răjer
ul l ui
Moirai
ne.Asta dacăî l varegăsivreodat
ă.
Siuancontinuă imediatdupă ce e s opri Leane:
— Nu neput em permit
esălăsăm băiatulsăf acăceîitrece
prin cap,fără ni ci
un felde î ndrumare.Ci ne şt
ie cearput ea
face?Da, da, ştiu căeşti gat
a săî iieiapăr area
, dar nu vr eau să
aud. Înce
rc săţ in în echi
li
bruo şt iucăvi e pe nas,f et
iţă. Înaint
e
să ne accepte,nu put em să-llăsămsă devi nă prea put ernic,
dar nicinu î ndrăznim să-
lţ i
nem î n locpr eamul t
. Şi î ncerc să
menţi
n con vi
ngerea lui Sher i
am şia cel orl
alt
t
er
eb ui
căe să-l
aj
ute,şiast a în con di
ţi
ile în ca r
e j umătate de Di va
n ni cinu
vr
ea să aibă de-
af ace cu el
,iar cealal
tăj umătate nutreşt
e
convi
ngereaascu nsăcăar r t
eb ui l
inişt
it
, DragonRen ăscut sa
u
nu. În oriceca z,indif
erent de argu mente,îţi sugerez ţ isă
i co
nt
de Sheri
am. Nu o să h sc
imbi păreera i n
măn ui
,i arTi ana n u ar
e
sufici
ente novice alîndemân ăî ncât să e finîdeajuns d e ocupat
ă.

24
 O umbră de mân ie se strecură pe faţ
a l ui Elayne. Ti
ana
Nossel
e,o sor
ă Cenuşie,era î n Sali
dar Mai-
Mare p este novi
ce.
O Aleas
ăt rebu
i
a să nîtreac
ă măsu ra cumul t maimul t dec
âto
novi
cecasăfie t ri
misăl a Tiana, dar,în aceeaşimăsu ră, vi
zit
a
er
a cu atât mairuşi noasă şimaidur eroasă. Şi
, dacăTi ana
ar
ăta foa
rt
e puţi
nă mi l
ă faţ
ă de o novi ce,avea t
otuşiun st r
op;
consi
der
a însăcăo Al easă ar r eb
tui săşt i
e mai bi ne cum stau
lucr
uril
e şise asi gur
a că şiaceast a er a convinsă de acelaşi
lucr
u înainte de a lp
ecai ndvăgăuna eimi nusculă.
Nynaeve ot oturmări se ep S
i
uan şiacu m o n îtr
ebare iîr
ăsări
în minte:
— Tu şt
iaidetreabaastacu… soli
a… sau ce-ofi,nu- iaşa?
Voidouăşuşoti
ţitoat
ăziuacuSheriam şigrupul
eţulei.
Divanul deţi
nea t oată aşa-
zi
sa au tori
tat
e pân ă când era
aleasă o nou ă înscăunată Amyrli
n, dar con tr
olul efect
iv er
a
deţi
nut deSheri am şi de o mân ă de al te Aes Sedaicar e
organizase
ră venireaai ci
.
— Cât eAesSedaitrimit,Si
uan?
Elayn e î
şipi erdu r espi
raţ
ia; evi
dent n u se gândise la aşa
ceva.Ast a de mons t
ra cât de supăr
ată era.În mod nor mal
prindea o medsuen ie de uannţe care i
îsc ăp
au lui Nynaeve.
Siuan nu neg ă.De cân d fusese er
f
ecată,puteami nţi caun
negu st
orde â lnă, dar şicân d se othăra săspună adev ărul, er
a
ca o palmă dată pes t
e afţ
ă.
— Nouă.„ SuficientcâtsăfacăcinsteDragonul
uiRenăscut–
prosti
i, o so li
e că tre un r egearareori aveamai mul t de treidar
nu su ficient d e mul te cât ăsî l sperie.
“ Ast
a dacăa î nvăţ
at
suficient de mul t
e cât săfie sp eri
at.
— Spercăaî nvăţatsuficientdemul tcâtsăfie,spuseElai
ne
rece,al tf
elcel e n ouă vor fi cuopt î n plus.
Treisprezece era un număr periculos.Rand era put
ernic,
poatel a felde put erni
c caori care altul de l
a FrângereaLumi i
,
dar r tei
sp r
ezece AesSed ai l
ega
te î l puteau co
pleşi
, desp ăr
ţi de
25
sai
din şil
ua pri
zon
ier
. Tr
espr
i ez
ece er
a număr
ul des
emnat
cân
d un băr bat era li
nişt
it
,i ar Nynaeveîncepuse să crea
dă că
mi
siunea era ceva maimul t decâtpăr ea.Aes Sedaif ăce
au o
gr
oază de ulcr
uri doar pent
ru căl e ăfcuser
ăî nt
otdeau na.
Zâmbetul lui Si
uan nu er a cât
uşide p uţ
in plăcut.
— Mă într
eb deceni mănuial t
cui
va nu i
-atrecutasta prin
ca
p? Gândeşt e, etf
iţ
ă! S heri
am ştie, al f el şion C
sil
iul
. La
început
, doar nu a se va apropi
a de el , şiap oinu maimul te
decât vadori el. Dar vaşt i căvi n nouă şicu si guranţ
ă cinevaîi
vaspuneceonoar eiseface.
—Î nţel
eg,spuse El
ayne cu voce stinsă,trebui
a să şt
iu că
una dintre voise va gândi la asta. Îmi pare ăru.
Acest
aer aaltl
ucru bunl aea.Puteafil af
eldeîncăpăţânată
caun ca târ sa
şui, dar, când îşidădeaseam a căa gr eşi
t, put
ea
recunoaşt
e cu l a felde mul tă can doare ca o f ată de l a ţar
ă.
Extrem de n eob
işnui
t pen tru o nob il
ă.
— Mi n mer geşiea,spuseLeane,tal
entele e
iî i pot fi ut il
e lui
Rand. Sur or il
e n u vor tiş amănuntul ăsta,des igur. Min poa t
e
să-
şipăst r
eze se
cret
ele.
De p arcăăst a ar fi fostlucr
ul cel mai i
mport ant.
—Î nţel
eg,spusei ar
ăşiElayne,monoton dedat a asta.Făcu
un efort să -şiî nvesel
eascătonul
, eşu ând lamen tabil
. Bine,vă d
că sunteţi oc upate cu… cu Mar i
gan. Nu dor eam să vă der anj
ez.
Vărog,cont i
nuaţ i.
Dispăru î nainte caNyn aeve săpoa tă deschide gu ra, t
rânti
nd
uşa nîurma ei . Mânioasă,Nyn aeve s
e nît
oarsecătre Leane.
— Credeam cădinvoidouăSiuanecear ea,daraif
ostfoart
e
răutăci
oa să!
— Cânddouăf emeiiubescacel
aşibărbat
,răspunseSiuan,e
rost de n ecazu
ri,iar âncd bărbatul es
t
e R and al
’Thor… Lumina
ştie cât de sănătos maie a l capsaucu m arput ea s-o a
irazn
a.
Dacăar e cineva ch
efde p ăruială,haisăf acem asta acum şisă
terminăm.
26
 Absentă,Nynaeveîşidăducosiţapesteumăr.
— Eut rebui
esă… Necazuler acănuput eafacemult
elucruri
şi absol
ut nimic care să sc hi
mbe c ev
a.O să con ti
nuăm de u nde
am r ămas cân d ai ntrat Elayne.Însă, dacăîi mai faciaşa ceva,
lui Si
uansaumi e,gâ
ndi, o săt e a
fc să îţ
i parărău… Unde cr ez
i
căpl eci
?
Siuan se i d
ri
căî mpingân du-şiscaunul înapoi
,iar o cl
ipă mai
târziu Leane ă fcu laf el
.
— Avem treabă,spuseSiuantăios,dejaîndrum spreuşă.
— Aipromi scăîţigăseşt
iti
mp,Si uan.ŞiSheriam ţ
i-aspus.
Nu că Sheri am nu arfi cr ezut şi ea,ca şi Si uan, că nu e o
totală pier
der e de t i
mp, dar N ynaeveşiEl ayne îşicâ şit
gaser
ă
recu noşt
i
nţă şioa recei ndul
gen ţă. De pildă, Mariganl e era
slujnică
, pen tru cael e săai bă mai mul tt i
mp cu st udii
le or
l ed
Alese.
Siuan îi aruncăo p ri
vir
e am uzată din cadrul uşi
i.
— Poatevreisăiteplângi?Şisă-iexpl
icicum îţifacist
udiul?
Vreau săpetrectimp cu Mari
gan î
n se ara asta.Maiam cât ev
a
î
ntrebări
.
— Arfidr ăguţ,Nynaeve,dartrebuiesăf acem ceeaceput em
f
ace, sp
uset ri
stLea ne după ce eşii Si uan. Ai put easăî ncerci
pe L oga
in, mai spuse, plecân
d şiea .
Nyn aeve se ncr
un
îtă.St udi
ul pe L ogain oî nvăţase i ch
ar mai
puţin decât t u
sdiul celor ou
dă.Nu er a deloc si gu
r ă că mai
puteaî nvăţ
a ceva de l a el
. Şi, ori
cu m, ultimul lucru pe car
eî l
dorea ar fi f ost să Tămădui ascăun băr bat linişt
i
t.În plus,îi
pr
ovocaşio st are de a gi
taţi
e.
— Vămuşcaţ iunelepeal t
elecani şteşobolaniînchişiî
ntr
-o
cuşcă,spu se aMrigan.E l impedecăşan sel
e a tel n
u su nt pr
ea
mari. Poate art rebui săi eiî n calcul al
te… opţ i
uni
.
—Î nchide-ţ
i gura aia mur dară! Nynaeve o străpunse cu
pri
vir
ea .Î nchi
de-ţ
i-o, arză-
te-ar Lumi na! Frica încăsescu rgea

27
prin brăţară, dar mai er a ceva
, abia perceptibi
l. Poat
e oscâ nt
eie
de speran ţ
ă.Arză- te-
arLumi na,mor măi.
Adevăratulnume alf emeiinu era Marigan,ciMoghedi en.
Una dintr e Rătăci
ţi, pri
nsădi n cauza mândri eisal e nemăsurate
şiţ i
nută pri zoni
eră î n mij
locul AesSed ai. Doar cincif emeidi n
l
ume şt iau ast a, nici
una Aes edSai, dar er a strictnecesar săse
ţi
nă se cret
ăi den t
itat
eaei . Cri
mele Rătăci ţ
il
or ă f
ceau ex ec
uţi
a ei
laf elde si gură car ăsărt
iul soarel
ui. Si
uan eraeda cord; pent
ru
fiecare Aes Seda i care ar fivr ut să o ţ i
nă capti
vă,dacăer a
vreuna,exist
au altezececarearficerutsăsef acădrept
atepe
loc. Şi
, od at
ă cu ea, s-
ar fidus n îtr
-un mor mântf ără nume şi
totceea ce i şt
a desp r
e Vârsta Legendelor, cân
d se u pt
eauf ace
cu Put er
eal ucruri i
nimagi
nab i
le acum. Nyn aeveu n era si
gu r
ă
că u pt
ea cred e nicimăcar j
umăt at
e d i
n ceea ce iî spuneaf emeia
despre ace a Vâr stă. u C siguranţă, nîţ
elegea mai u pţ
in de
jumătate.
Nu er a deloc uşor să smul giinformaţii de la Mogh edien.
Câteod at
ă era cal a Tămăd uir
e,Mogh ediennu f usese i n
ci
odată
inter
esa t
ă de u lcr
uri care n u îi aduceau un ava nt
aj, de p r
efer
at
pe scurt ăt
ură. u N exist
au pr ea mar i şanse ca f emeia să
dezvăluie adevărul, dar ynN aeve sp su
ecta că fuseseun f elde
escroacăî nainte de a- şi vi nde su fletul Celui î ntuneca.t
Câteod at
ă ni ciea,ni ciEl ayne nu şt i
au să pună î ntrebarea
potrvi
ită. Mogh edi
en arareoriof erea ce
vadi n propri
e iniţi
ativă
,
asta er a cl
ar. Dar, chi
ar şiaşa ,î
nvăţaseră o mulţime d e ulcru
ri
şi le tr an
smise
seră pe cel e maimul te cătr
e Aes Sedai . Ca
rezul
tate ale st
udii
lor lor ca Alese, desi
gur. Câşt
igaseră mult
respect.
Dacăar fi put ut
, eaşiEl ayne arfi ţ i
nut totul pent
ru el e,dar
Birgi
tt
e şt iuse de la î nceput, ar
i l ui Siuan şi ul i L eane
tr
ebuiseră să le spu nă. i S
uan ştiuse sufici
en t de mul t d i
n
ci
rcumst anţ
ele ca
re duseser
ă la prinderealui Moghed i
en casă
ceară o explica
ţ
ie cupri
nzătoare şiera şisăfie î n poziţi
a de a o
28
face.Nyn aeve şiEl ayn
e şt i
au câte cev a dintre secret
el
e l ui
Siuan şial e u
li Leane,dar acest eapăr eau săle şti
e p e otate al
e
lor
, mai puţin adevărul desp r
e Birgi
tte.Er a un echi
li
bru pr ecar
,
în care Siuan şiLea ne er au în ava ntaj
.Î n plus,revel
aţi
ile lui
Moghedien aveaucât eodat
ă şial uzi
il a pres
upusecom pl
oturi
ale Iscoa
delorCelui î nt
unecat usa indici
i despr
e ce ar put ea
pune al cale ce
il
alţ
i Răt ăciţ
i. Si
ngu rul mod de al e rtansmite era
de a f acesăpar ă căvi n de l a agenţiilui Siuan şiai l ui Lea
ne.
Nimic de spre Aj ah Neag r
ă, as cunsă ad ânc şi ne gată
dint
otdeauna, deş i as ta o i nteresa pe Si uan ce l mai m ult
.
Iscoadel
e Cel ui întunecat d o
ez gust
au , dar nîsăşi i
deeaunei
Aes Sedaij urând credinţ
ă Celuiî ntunecatera de-aj
uns să-i
tr
ansform e ufriaînt r
-o utrbare erce.
Mogh edi
ensu sţi
neacăî if usese eam
t ă săse ap ropi
e d
orice e
Aes Sedai,ceea ce er a destulde cr edibi
l.Teama sălăşl
uia
perman ent în femei e. Nici nu er a de mi rare că se asc unsese
atât de mul t în t enebre încât ajunsese să fie nu mită
Păien
jeniţ
a. Una peste a lt
a, er
a o com oară preavalor
oasăcasă
fie dată pe mâna căl ăului,însă, cut oa
te astea,mult
e A es edSai
nu vedeaul ucruri
le aşa. Cel
e maimul t
e A es ed
Saiar fir efuzat
săat i
ngăsa u săse ncr îeadă în ori
ce r afi veni
t de al ea.
Nynaeve simţea î mpunsăt ura gh i
mpelui v i
novăi
ţ
ei ş i al
repul
siei
, şi un pen tru prima oar ă. u Pt
eau oare justifica
l
ucruril
e pe ca re l
e afla de l a ea, ori
cât de multe ar fif ostel e,
f
aptul căî l prot
eaj pe unul di ntre Răt
ăciţ
i de mâna legii
? Să o
predea acum ar fiî nsemnat pedepsi
rea, probabi
l cu mpli
tă,a
tuturor cel
or mp
ilicaţ
i, nu doar aeiî nseş,
i cişia l ui Elayne,a
l
ui Si uan şia Lea nei. Ar fi însem
nat dezvăl
uir
easecr etului l
ui
Birgit
te.Şi toate acel
e cu noşt
i
nţe ar fi fost ier
pdute.Poat e că
Mogh edien nu şt
ia nimic despr
e Tămădui
re,dar iîdăd use ejda
l
ui Nyn aev
e jumăt ae
t de duzi nă de sugesti
i despr e ce er a
posibil
, şiprobabil şt
ia mai multe.Cu acestaj utor
, cine şti
e ce

29
armaiput ea e dscoperi pânăl a urmă? yn N aev
e dorea să acă
f o
baie,făr
ăniciolegăturăcucăl dura.
— Vom vorbidespr evr eme,spuseamar .
— Şt i
imaimul t
e ca mi ne despre contr
olulvremii
,spuse
Mog hedien pr uden t
ă şi un ecou se st r
ecură prin brăaţr
ă;
fuseseră dest
ul e nîtrebăridespre subiect
ul ăsta. To
t ce i şt
u e că
ceeace se întâmpl ă estel ucrar
eaMar euli
… a Cel ui î
ntunec
a.t
Avu obrăznici
asăzâmbeascănonşal antlascăpare.Ni ci
obi ată
creatur
ă u man ă nu e suficien t de puternică ăssc himbe as t
a.
Nyn aeve făcuun ef ort să nu sc râşnească di n dinţi. Elayne
spusese la fel
,i ar eaşt ia mai mul t
e desp re con trol
ul vremii
decât orici
ne altcinev
a î n Sal i
dar
. n Iclusi
v part ea cu Cel
înt
unecat, deşi doar un pr ost nu şi -
ar fi datseam a, cân d afară
era caniculăî n l
ocsăni ngă , nu mai pl oua, iar pâraiel
e secau.
— Atuncivom vor bidespre cum sef ol
osesc di
ferit
eleurzeli
pentru a Tămădui f el
urit
e b oli
. Femeiaî i sp
uses e căpe vr emuri
du ra maimul tt imp ca ac um, dar otat
ă energi
a venea de l a
Put er
e,şinu de a l paci
en t saude a lfemeia care conducea.Da,
sigur, maispu sese căbărbaţii fuse
ser
ă chiar mai buni l a
an umite i t
puri de Tă măd ui
r e, dar un av
ea de gân d să creadă
aşace va.Maimul t casi gu r că aivăzut cel puţi
n o dat ă cum
făceau.
Se pr egătea să scor mon ească după pepit
e de au r pri
ntre
gu noai
e.Unel e cunoştinţ
e val orau en
orm. Însăar fivr ut sănu
aibă se nti
men tul că sapă pri n mâzgă.
Elayne nu ez ită nici
o clipă cân d ieşi din cam eăr, flutură un
salut către Birgi
tte şiî şico nti
nuă drumul . Birgi
tte,cu părul
auriu împleti
t cuun mod elcom plicat î
ntr-o coadă lungă â pnă la
brâu,se juca cu doibăieţ
eiînt i
mp ce supr aveghea uli
cioara
str
âmt ă, având ar cul sp
riji
nit de ga r
dul î ncl
inat din sp atel
e ei.
Sau î ncer
casăsej oacecu ei . Jari
l şiSeve se zgâi
au l a femei
a
îmbrăcată cu ni şte pan tal
oni galbeni, ciudaţi şicu o hai nă
scurtă şiî nchi
săl a cul
oa re,dar al t
ă r eaciţ
e nu mai avea u. Nu
30
rea
ciţon
au nici
odată şinu vorbeau nici
odată. Ei er
au cei despre
car
e secr ed
ea că sunt copi
iil ui Marigane.Birgi
tte eraferici
tă
săse oa jce uc eişiun pic rtst
iă; î
i plăcuse emerusăse oa jce cu
copi
ii
, mai alescu băieţei
,î ntot
deauna sesi mţea aşa. El
ayn e
şt
ia şiea ast a, l
a felde bine cu m îşişt i
a proprii
le se
nti
men t
e.
Dacăarfi cr euzt că M
oghedi
enavu se
se evca de-af ace custarea
î
n car e erau
… Dar emefia pr eti
ndeacă aş a erau de cân d î i
luase en ptrua- ifolosila deghi
za reaeiî n Ghea l
dan, orf ani de pe
stradă, i ar cât
eva dintr
e su rori
le Galbene sp uneaucă mi cu ţ
ii
văzuser ă pur şisimplu prea multeî nt i
mpulr evol
telor din
Sam ara.
Lui El ayne i se păr ea plauzibi
l după t ot e c văzuse acolo.
Sur oril
e Gal bene spuneau că î ngrij
iri
le şitr ecer
ea t impului îi
voraj utapecopii;El
aynesperasăfieaşa.Sper asănuofil ăsat
să sca pe pe ceanovat
viă.
Nu voi a să se gândească la Mog hedien acum. Sau l a mama
ei. Nu, în modce rt nu voi a să se d gân
ească a ea.
l Mi n. Şi Rand.
Trebuiasăfievreomodal it
atesăabor dezesituaţ
ia.Abiavăzând
cum Bi rgi
t
teîşiînclină ca pul car ăspuns l a sal
utul ei, segrăbi
pe ul i
cioar
ă şiapoi î n ul iţ
a principal
ă di n Sali
dar, sub soarel
e
de a miază sen
i
n şifier binte.
Înainte săse a st
bil
ească aicif
emei l
e A es ed
Sai ca re u
fgeau de
lovi
tura de palat a El aidei, Sali
dar f usese părăsit
, dar acum
casele erau acoperi
te cu st uf nou, cele mai mul te dint
re ele
purtând urme d e mb
î unăt ăţi
ri sau reparaţi
i general
e ercent
e,la
felcaşicel e rteihanuride p i
atr
ă. Unul di ntr
e e l
e,ce l mai mare,
era numi t deuni i Micul Turn, pent ru că acol o se î ntrunea
Divanul. F usese r epar
at doarmi nimumul n ecesar: mul te
feres
tre aveau geamuri
le cr ăpate,i ar alt
ele nu aveau geam
deloc. E r
au l ucruri mul t mai mpor
i t ant
e de f ăcut dec ât
îndrept
area zi dări
eisa u vop sit
ul per eiţ
l
or. Uli
ţele de pământ
erau pline p ână lar ef
uz. Nu doa r de A es edSai, desigur
, erau şi
Alese î
nr ochiidungate, dar şinovice în al
b pur , St
răjeri
31
mişcându-se cu graiţa mor t
ală a unui l eopard, fie că er au
subţi
ri sau îndesa
ţi, servi
tori ca
rel e urmaseră pe AesSed ai l
a
pl
ecareadi n Turn, ba chi
ar şicâ ţ
ivaco pi
i. Şi oşt
eni
.
Divanul era pregăti
t să -
şi susţi
nă r even
dicări
le împotri
va
Elai
deich iar cu f
orţa armelor ad
cădeven eanecesa r, şiasta de
î
ndată ce l egea
a u o î nscă
unată Amyrli
n. Lovit
uril
e îndepărt
ate
de ciocane de l a fier ăr
ii
le de dincolo de mar gn
iea aşezări
i
str
ăbăteau murmurul străzi
i,trădând cai
i potcov
iţi şiarmurile
reparate. U
n om cu părcăr unt, pevr emuri negru, aţfa
pătrăţoasă, lcă
ărea încet pe st radă, mb
îr ăcatî nt
r-o haină
mar oni
e şiar mură tocită. lA
egându-şicu gr i
jă drumul pri n
mul ţ
ime, e s ui
ta la pâl curi
le de băr baţi car
e măr şăl
uiau
purtând pe umeri sul
iţ
e u lngisauar curi
. Gareth Bryne ufsese
de acor d să rec
rut
eze şisă an tr
enez
e ar mat
a Di vanului din
Sali
dar, dar Elayn
e şi-ar fi dor it săşt i
e cu adev ărat i d
n ce
motiv. Cev
al egatde Siuan şiLean e,dar nu-şiput eaimag i
na ce
di
n moment ce s e purt
a dur cu cel e două,maial es cu Si uan ,
obl
igându-le să-şiţi
nă un j urământ despre care E l
ayne n u şt ia
de ase menea i n
mic.Atâta doar ca iSuan se ânplgea gr oaznic de
mul t desp
re afptul că
, pe âlngăt otce vea
a de ă f cut,t r
eb uia să-i
spele ruf
ele bărbat
ului şisă -
i derei
t
cepri n ca meră. Se p lângea,
dar ăcea
f ce i se p s
unea; se arpe căusefse n uj urămân t destul
de p uter
nic.
Privi
rea lui B ryne trec
u pes te El ayn
e cu o ez i
tare ab i
a
vi
zibil
ă.De când venise î
n Sali
dar,afişase o pol
it
eţer ece şi
dist
antă, deşi o ştia pe Elayne n
îcădi n scutece. Ni
cinu t recu
se
un an de cân d f usese Căpit
anul General al Gărzi
lorRegineidin
Andor. Elayne crezuse că el şi mama ei aveau să se
căsăote
rască.Nu, nu av ea să se gân deas
că l a mama ei . Min.
TrebuiasăogăseascăpeMi nşisăvorbeascăcuea.
Nicinu î ncepuse bine să se st r
ecoare prin ul i
ţa plină de
lume, că şi dăd ură pest
e ea dou ă Aes Sedai . Nu put ea fac
e
alt
ceva decât să seopreascăşisăf acăo r eveernţ
ă, î
n t i
mp ce
32
râul de oam eni se scur
ge a în jurul l or
. Ambel e femeier
au
radioa
se. Ni
cimăcar o picătur
ă de su doa r
e,l a nici
una di
n el
e.
Scoţându-
şi o batist
ă din mân ec
ă să şi -
o pr esee
z pe faţ
ă,
Elayne şi
î doris-ofi învă ţ
at cinevat rucul ăst
a r ezerva
tf
emei
l
or
AesSedai.
— Bunăziua,Anai
yaSedai,JanyaSedai!
— Bunăziua,copi
lă!Maiaiastăzişidescoperi
ripentru noi
?
Ca de ob i
cei
, Jan ya rFende vob
rea ed par că ogrăbea nci
eva.Ce
progreseadmi rabi
le aţifăcu t
,tu şiNyn aev
e,mai al es pentru
nişte Alese.Î ncă nu î nţel
eg cum r euşeşte Nynaev
e,cân d ar e
atâteadi ficul
tăţi cuPut erea
, dar sunt î
ncâ nt
ată.
Spre deoseb i
re de cel el
alt
e suroriBrune, ad ese
a distrat
e
când nu er a vorba de că r
ţi şist
udii, JanyaSed ai er
a des t
ul de
îngri
ji
tă, cu fieca re fir de păr atent aranjat î
n jurul acel
ui chip
fără vârstă caracter
ist
ic uneiAesSed ai carefoloseaPutereade
mul tt i
mp. Dar n îf
ăţi
şareaf emei
i sl
abe nu- it r
ăda apart
enen ţ
a
l
a Aj ah. Roch i
a eier a gr i, din postav – căci surori
l
e Brune
arar
eori con siderau hai nel
e ca fii nd al tceva dec ât un
acoperământ d ecent – , ari cân d vorbeacu t i
ne er a puţ i
n
î
ncruntată, de par căs- ar figâ nditla cu totul alt
ceva. Ar fif ost
drăguţă dacănu s- arfi î ncruntat.
— Felulacela de a teî nvăluiînl umi
nă pentru a deveni
i
nvizi
bil. Remarcabil
! Sunt si gur
ă căci neva vagă sio met odă de
a opri valuri
le pen tru a t e putea mişca od at
ă cu ţ esăutra.Şi
Carenna e oafrte n îcân
t ată de mi caşmecherie cuascu l
tatul a
lui Nyn aeve.Obr aznic din partea ei săse gân deascăa laşa ceva
.
Dar olfositor
. Car enna cr ede căl -ar put
eamod i
ficaastfelîncâ
t
să vor bească cu ci neva la di st
anţă. ânG deşt
e-te puţi
n. Să
vorbeşticu cineva aflatl a o mi l
ă depărt
are!Sau două sau
chi
ar … Anai ya î i atinse br aţ
ul şise op ri brusc,cl i
pind la
cealal
tă Aes ed Sai.
— Facipr ogreseuri aşe,Elayne,spusecalm Anaiya.Femeia
cuchi pi mpen et
rabil era mer eucalmă.Mat enră era cel maibun
33
cuvânt pe nt
ru ea, ăr pân d gat a să adu că al i
narea, e d
şi
tr
ăsături
le de Aes Sed ai t e î mpiedicau să -i apreci
ezi vârs
ta.
Făceapart e din mi cul cer
c di n j urul lui Sheriam car e deţ
inea
adevărat
a putere nî Sali
dar.
— Maimul tdecâts- arfi aşteptatoricine,şineaşt eptam l
a
multe.Prima car e săacă ftu
ern
’
angreal d e al Frângerea uLmii
.
Astaesteremarcabil
,copil
ă,şivr eau catu săştiiasta.Trebui
e
săfii f oart
e mândră de i t
ne.
Elayne fixa cu pri vi
reaţ ărâna di n f
aţa sa . Doibăi eţ
i care l
e
veneau până l a br
âu t recur ă pe lângă ele, fugări
ndu-se
încântaţ
i prin mulţ
ime.Ar fi vr ut cani men i să u n fie sufici
ent
de ap roapeî ncât săpoat ă au zi conversaţ
ia. u N că vr eun
trecăt
or e-l
ar fibăgat î
n seam ă. Cu atâtde mul te A es ed
Sai în
sat, nicimăcar ovincele n u mai f ăceau revee
rnţe d ecâtdacăo
Aes Sedailise adresa;toatăl umea avea treburicare ar fi
trebui
t săfie t erminate deja de erii.
Nu sesi mţea deloc mân dră.Pen tru că t oate „descoperi
ril
e“
veneau del a Moghedien.Fuseseră destuldemul te,începând
cu „ i
nversarea“ – u n fir n u put eafi văzu t dec âtde ce a car e î
l
ţesuse; dar n u le sp useser
ă tot
ul . Cum să -ţ
i ascu nziabili
tatea
de acon duce u P
terea, de pi
ldă. Făr ă abili
tateaast a Mog hedien
ar fif ost demascată î n cât
eva ceasu ri – ori
ce esA ed Sai simţea
de al câ ţ
ivapaşiabi li
tateauneif emeide aco nduce u P
terea– şi,
dacăî nvăţau săf acăast a,ar fiput ut sădes copere şi cu m să
penetrezeri n
p ţesăt
ură. Şi cum săt e deghizezi
. Firel
e niversat
e
f
ăceauca M „arigan“ să nu semene deloc u c Moghedien.
Unel
e u lcruri pe care el şt
ia femei
a aceea er
au pur şisi mplu
resp
ingăt
oa r
e.For ţ
area, de exem plu, n
îfrângerea voinţeiunei
om saudar eape p orunciastfelîncâtcel care el primeasănu şi
l
e ad ucă ami nte când l e îndepl
inea. auS şimair el
e.Pr ea
resp
ingăt
oa r
e sa u preaper icul
oase enptru a l e d
estăinui cu
iva.
Nynaeve spu nea că t rebui
a să l e î
nveţe pen t
ru a l e găs i
anti
dot
ul, dar El ayne nu voi a.Aveauat ât e d mul te se
certe,
34
spuneauat ât de mul te minci
uni priet
eni
lor şi oa menil
or car
e
erau de p artealor,î ncâtaproape căî şidoreasăpoa tă dep
une
cele r
teij urămint
e p e Scep
trul Legă
mintel
or,făr
ă sămai aşt ept
e
să fie AesSed ai
. Unul dintre cel
e treite ob l
iga să nu r ost
eşt
i
vreun neadevăr
.Teobligadeparcăarfif ăcutpart
edi n carnea
ta.
— Nu m- am descurcatcu t
er’
angeal
-ul pe câtde b i
ne a ş fi
putut, AnaiyaSed ai
. Celpuţ in acest lucrul er
a al ei , şinumai al
ei. Pri
ma dată făcu sebr ăţara şicol ierul – nu mai t rebuie spus
căf usesen u secr
etbi ne p ăstrat –,dar ele er au cop ii modificat
e
ale uneii nvenţi
if oarte ur â t
e,
a’damul, pe car e se anchan i
io
lăsaser
ăî n urmă câ nd i
nva zail or usese
f espr
insă,i ar eimânaţ i
în mar e, lângă Fal me. Şi apo i mai r e
a di scul ver de,
neornamen t
at, car
e per miteacu ivai nsufici
ent de put erni
c,i ar
majorit
atea nu era u, să f oloseasc
ă t ruculi nvi
zibil
ităţi
i;f usese
din start i
deea ei. Nu avu seseangreal
i
ciu
nn s ausa’
ngreals ă le
st
udiez
e,şideci fuseser
ă i mposibil de f ăcu
t, deocamdată; şi
chi
ar după su ccesul eide a cop ia disp oz
i
tivul seanchani
an ,
t
er’
angrealurie se dovedi
l seră mai di fici
le decât ez cr
use.Ele
f
oloseau Adevărata Puter
e n î locsăo măr ească şifiecare avea
un scop uni c.Unel e puteaufi f ol
osite chiar şi de oamen i care
nu put eau ţ ese, chiar şi de băr baţi. Ar fi t r
ebu i
t s ă fie mai
si
mple.Poa te erau, î
n funcţionare,dar er au greu de ăf
cut.
Decl
ar aţi
a eimodest ăîi dezlănţui Janyei un torent de vorbe:
— Pr
ost ii
,copilă.Numaipr osti
i.Nicimăcarnu mă î ndoi
esc
că,de î ndată ce ajungem î n Turn şi t e putem testa cum se
cuvi
ne,î ţi punem Sceptrul Legămint
elor nîmân ă şiveipri mi
onoarea şa l
ului şi a inel
ului. Nici
o î ndoi
ală. mp
Îl i
neşt
i cu
adevărat oa
tte promi
siunil
e văz ut
e în tine.Şi mai mul t decât
atât
. Nimen i nu s-
ar fi aştept
at…
Anaiyaîiati
nsedinnou braţ
ul;păreaun semnaldedinainte
st
abili
t, căciJanyaseopridi n nou şicl i
pi.

35
 — Nu e nevoie să sufliprea multîn pânzele copi
lei
,spuse
Anaiya.El
ayne,nuvr eausăt evădtrist
ă.Trebuiasăfir enunţat
l
a aş a ceva cu mul tt i
mp î n urmă.„ Mama pu t
ea fi î n acel
aşi
ti
mp şif ermă, şidr ăguţ
ă.“ Nu acce pt săst ai bosumflată pen t
ru
câteva eşecu
ri, când succesultău a f ost atât de mi nunat.
Elayne încer
casesă f acă discul de cinciori . Dou ă încer
cări
nu mer seser
ă del oc, două te făceau să ar ăţi ca în ceaţă şiîţi
dădeaudur eri de burt
ă. Di scul car
e u fncţi
on af usese ăcu
ftl aa
tr
eia încercare.Mai mul t decât cât
evar at
eu ri î
n pal maresullui
Elayne.
— Totcef acieminunat.Şit u,şiNynaeve.
— Mul ţumesc,spuseEl ayne.Vă mul ţ
umescamândur ora.O
să nîcer
c s ă n u maifiu bosu mflată;cân do A es S edaiîţi spunea
că eşti bosu mflat
ă,nu t e ap ucaisă spu i că u n e aşa; mă p uteţ
i
scuza, văr og?Am î nţeles că sol
ia către C aemlyn pl eacă ast
ăzi
şiaş vr ea să miîiau rămas- bun de a l Min.
O l ăsar
ă să plece, desigur, deşi, dacă nu ar fi f ostAnaiya
acol
o,Janyei i-
ar fi luat j umăt at
e de or ă. Anaiya o pi ron
i cu
pri
vireape El ay
ne –si gu r şti
a de d i
scuţi
il
e cuSher i
am dar nu
spuse ni mi
c.Uneor i tăcerea unei Aes Sedai r e
a la f el de
zgom oo
tasă ca b vor
el
e.
Pipăind i
nel
ul de pe al t r
eil
ea deget mâ ali
nii st
ângi, El
ayne
aproape începusă al erge, ucpri virea aţint
ită suficient de
departe ca săpoa t
ă pr etext
a că nu l e-a văzut pe cele ce r a fi
încercat să o opr
ească pen t
ru a o f el
i
cita. Poat
e că avea să
funcţi
oneze sau poa
te că aveasăînsem ne o zivi
tăla Ti
ana; avea
o limită şiindulgenţ
ă pen t
ru tr
eaba bună pe car e o făcea. În
acele cli
pe ar fi pref
erat vi
zi
tala Tiana decât sămai audă l aude
nemer i
tate.
Inel
ul de au r avea pe el un şar pe care-
şi muşca coada,
Mar ee
l Şarpe,un si mbolalf emei
lor esA Seda i
, dar car
e er a
purtatşide A les
e.Cân d vapurt a şalul – de culoa
reaAj ah pe
care o vaal ege –,îşivaput eapune n iel
ul pe cedeget dor
ea .Îşi
36
va alege Ajah Verde,de nevoi
e;doarsurorile verziaveau mai
mul t de u n St r
ăjer,iar eaî l doreape R and. Sau cât de mult di
n
elseput ea. Probl
ema er a că dej a o l egase pe Birgi
tte,pri
ma
femeie d eveni
tă vr eod
ată Străjer
. De a ceea puteasă -i simt
ă lui
Bir
gitte r t
ăiri
le,de a ce aşt i
a căî iintrasede d imineaţ
ă o aşchie
în dege t. Doa r Nyn aeve ştia de legătură. St răj
eri
i erau doa r
pentru f emeile Aes Sedaidepl i
ne,pent ru o Al easăî nsemna
depăşireamăsu rii şini ci
o n idulgenţă di
n lume n u i -
ar fi scăpat
pi
elea . Fusese o necesitate,nu un mof t pentru el e,că cialt
fel
Birgi
t t
e ar fimuri t, dar E layne nu cr edeacăast a ar aj ut
a-o l
a
ceva dacăs- arfi afl at
. Să î ncalcio r egul
ă a Put eri
i putea fi
mort al şipentru ce l ca reo f ăcea, dar şi pen t
ru al ţ
ii şi
, casă -ţ
i
i
nt r
e bi ne în cap ,f emei l
e AesSed ai r
areori t
e l ăsau să scapi
după ce nî căl
ca i vreor egulă, indifer
ent de moti v
.
Erau at ât de mul te su bt erf
ugii aiciîn Sal idar! Nu doar
Birgi
t t
e şi Mogh edien. Unul di nt r
e ujrăminte opreao Aes ed Sai
să mi ntă,dar u n put eai minţi dacăt ăceai din gură.Moiraine
şti
usecu m să ţ easă o mant ie a invizi
bil
it
ăţii, poat
e în acelaşi
mod î n care of ăcea Mogh edien; Nynaeve ovăz use peoi M
rai
ne
făcând asta od ată, nîaint
e ca Nyn aev
e să şt ie ceva despre
Putere.Totuşi, ni
men iî n Salidar nu şt i
usecu m. Sau, în orice
caz, n u r ecunoscuse. B i
rgit
te con firmaseceea ce El ayne
suspecta deja. elCe maimul te Aes Seda i, poate chiar toat
e,
păstr
au sec r
ete parte di n l ucruri
le pe car e l e învăţ
aseră;
aproape toate aveau t rucuri
le lor scaunse. Dacăsu fici
ent de
multe Aes edSaiajungeau să el cu
noască,atunciel e puteausă
fie învăţae
t şide nov i
ce saude Al ese în cele din urmă sau
puteaumuri od ată cu femei
a Aes eda
S i care el şt
iuse. De două
sau treiori i sepărusecăved e o scli
pir
eî n och ii unor
a dintr
e
cel
e în f aţa căr
oar demon st
ra cev
a. arCenna î nvăţasecu o
repez
ici
une su sp
ectă t
rucul cu t
rasul cu urec
hea. Dar nu pr ea
era genul de acu
ză pe c ar
e o lAeas
ă putea să ad oucă n uei Aes
Sedai
.
37
 Faptul căşt i
a t oat
e acest
e u lcr
uri nu- i domol
eagu stul amar
al propri
ilor di
simulări
, dar m ăcar aj
ut a un pic.Şi o mai aj uta
şisă- şiad ucăami nte căer au o nec esit
ate.Numaide s- ar opri
săo ri dice nîslăvipen trulucru rinefăcute de ea.
Era sigu r
ă că i şt
a unde să o găseascăe pMi n. Râul Edarer a
cătr
e apus,l a nicitreimile de Sal i
dar,i ar un pârâi
aş trece
a pe
la mar gniea satului, st
răbătând păd ur ea,naiînt
e de a se
revă
rsaî n râu. Aproape o tţi copaci
i di
n sa tfusese
ră tăi
aţi după
ce emfei
le Aes edSaiî ncepuse r
ă să sosească, dar amir ămăsese
un mi c pâlc pe mal uri
le r âu l
ui, pe o l imbă de pămân t prea
î
ngu st
ă casăfie f olosit
ă. Mi n pret
indeacăpr efer
ă oraşel
e,dar
adeseor
i se u d
ce a printr
e a cei copaci
. Er a un mod de a sc ăp a
un t i
mp de t ovărăşia f emei l
or Aes Sed ai şia St r
ăjeri
lor
,i ar
pentru Min ast
a er a esen ţial
.
Aşacum seaşt ept
a,dupăcecot ipelângăocasădepi at
ră,
mergând pe of âşi
e n îgust ă pe p ămân t
, de-a l
ungul unui cu rs
de apă laf elde n îgu st
, Elayne ogă sipe Mi n aşez
ată, cu sp atel
e
spri
ji
nit de un co pac,privind apa cu m cl i
pocea pest
e p i
etr
e.Cât
mair ămăsese i di
ş
n pâr âu; firul de apă se cusrgea pe o l b
aie d e
noroiusc a,
t de dou ă ori mail at
ă dec ât ufses
e odată.Cop aci i
mai aveau câtevaf runze,deşi cea a m
i mar e parte apăduri i di n
j
urdevenisegolaşă,chiarşistej
arii
.
O cr ean
găuscat ă trosni sub pici
orull ui Elayne,iar M i
n să ri
î
n pi ci
oare.Purt a cade obi cei o haină băi eţ
eascăşipant aloni,
dar p usese să-i fie br odate flori mici, albast
re pe r ev
er şi î
n
parteade su s,pe l ater
al, a pantal
oni
lor com
ozi
.Î n mod ci
udat
Min nu şt ia nicicu m să bageaţ a în ac,deşi ce
le tr
eimăt uşi
care ocr escuser
ăf useseră cr
oit
orese.Se ui
tă fix la El
ayne,apoi
făcuo gr i
masăt recându-şideg eel
te pri
n părul negru car
e-i
veneapeumeri .
— Şti
i,afosttotceazis.
— Credcăt r
ebuiesăvorbim.

38
 — Siuan nu mi -a spus decâtî
n di mineaţa asta,rostiMin
tr
ecându- şii ar
ăşi mân a prin păr. De at unciî ncerc să-mi fac
curaj să-ţi vor
besc.Î mi cere săî l sp i
onez, El
ayne.Pen tru sol
ie.
Şi mi-a d atnumel e unoroam eni din Caem lyncar e să rtan
smită
mai dep arte mesaj
ele către ea.
— Nu veif aceasta,desi
gur,spuseEl aynef ără ni
cio umbră
de nîtr
eb are nî gl
as,ceea ce ofăcu pe Mi n să-i arunce oprivi
re
rec
unoscăt oare.De ce să- ţ
i fie e tamă să vi il a mi ne?Suntem
pri
etene,Mi n. Şi ne-am pr omis u na al tei
a sănu l ăsămni ci
un
bărbatsăi ntervi
năîntr
enoi.Chi ardacăîliubi m amândouă.
Râsetul lui Mi n avuce va r ăguşi
t; Elayn e presupuse că mulţ
i
bărbaţi găseau asta atr
ăgător. Era şi dr ăguţă, î
ntr-un f
el
poznaş.Şi cu câ ţi
vaani mai î n vârstă; oa re asta o ava
ntaj
a sau
nu?
— Vai,El ayne,am spus ast a când niciuna din noinu se
putea ap ropia de el. Dacăt e-aş pierde,ar fica şicu m mi-aş
pier
de o soră, dar dacă n ua din noise ărzgândeşte?
Mai bine sănu î ntr
eb e ca
re din el
e ar puteaf ace staa. El
ayne
încer
că să nu se gân deasc
ă la f ap
tul că ar fiput ut s-o leg
e
fedel
eş cu Puterea, săi nver
seze esă
ţ
tur
a şis- o ascu ndă în vreo
pivni
ţă până plecau solii
.
— Nu vom faceasta,spusesi mplu.Nu,nu putea să-ifacă
aşace va Mi nei
.Î l voi a pe Ran d pe de- an
-tregul, pentru ea
însăşi
, darnu put ea să ăn o ească
r e pMi
n. Darpoa te ar fi putut
să-i zi
că pu r şisi mplu să nu mear gă,pân ă nu vor pu t
ea
amândouă să- l vadă.Î n schimb î ntrebă
:
— Teel
ibereazăGar ethdej urământ ?
— Nu prea,r âse Mi n scurt.Zice că maidevreme sau mai
târ
zi
u o sămunce sc pân ă mă ach i
t. Si
uan e s i
ngura de car
e se
agaţ
ă cuadev ărat, Lumi na şt i
e d e ce.
O uşoarăî ncor dar e rt
ecupe aţ fa l ui Min, f
ăcând-o pe E
layn
e
săcr ead
ă căpoa t
e avea o vizi
une,dar nu o î ntr
ebă nimi
c.Min
nu vorbeani ciodată decâ t de viziunile ca
re et pri
veau di
rect
.
39
 Puţi
ni în Sali
dar ştiau de abi li
tat
ea ei . Elay
ne şiNyn aeve,
Si
uan şiLea ne,atât
. Bi rgi
tte nu ştia, dar niciMin nu ştia de
Bir
git
te.Sau de Mogh edi
en . At
ât de mul te se
cree.
t Dar eaî l şt
i
a
pe all ui Min. Câteodată vedea i magini sau au r
e în jurul
oamenil
or,iar u neo
ri şti
a şice î nseamnă. Şi , câ
nd şti
a, avea
mereu dr ept
ate;dacăzi cea că un băr bat i şo femei
e se vor
căsăt
ori, at
uncimaidevr eme sau mait âr
zi
u se căsătoe
rau,
chiar dac ă î n moment ul ac ela se ur au . Le an
e numea as ta
„cit
itul Pâ nzei
“, d ar nu av ea ni mic de- a f acecu Put er
ea.
Maj ori
tateaoa men il
or aveaudoa r din cân d î n când imagi
ni î
n
jurullor,darAesSedaişiSt r
ăjeriileaveauîntotdeauna.Minse
retrăgea ca scap săe d e ătvăl
ugu l ăsta permanen t
.
— Poţ isă-iduciluiRandoscri soar
edi nparteamea?
— Desi gur.
Cea lal
tăf emeie şi
î dăduse cora dul atât de e rp
ed e,cuun ch ip
atât de desch i
s,î ncât El
ay ne r oşi şicon tinuă grăbi
tă. Nu era
si
gur ă căar fi f ăcutlaf eldacăar fi f ostîn locul ei
.
— Nu trebuiesă-ispuidespreviziuni,Min.Adicădesprecele
car
e n e pri
vesce pn oi.
Î
nt r
-una di ntr
e vizi
unil
e sale desp re Rand, l ui Mi
n î i apăruse
căt reifemeise vo rîndrăgositneb uneşte de el, vo
rfi l egate de el
pentru vec i
e şică ea î nsăşi er a una di ntre ele.A dou a se
dovedise a fi Elayn
e.
— Dacă află de vi zi
une, ar put ea hotărî că nu astaîşi
doreşte,doar Pânzaşif aptultcă
a’vee
ren. Ar putea ec
dide să fi e
nobil şisăne sa lvez
e n el
ăsându- ne pe n i
ciuna lângăel.
— Poate, spuse Mi n cu îndoială. Bărbaţi
i sunt ciudaţ
i.
Probabilînsă că, dacăî şiva da se ama că mâna dou ă o săven
i
m
al
ergân d când mi şcă un deg et,î l va mi şca.Nu o să se oat
pă
abţi
ne.I -am văzu t pe bărbaţifăcâ nd asta. Credcăe ceva ce ra
e
de-af ace cu părul de p e afţ
ă.
Avea o privi
re atât de î
ntrebătoare,încât Elayne nu er
a
si
gură dac ă glumise sau nu. Mi n părea că şt i
e o grămad
ă de
40
l
ucruri desp r
e bărbaţi;lucrasemai mul t prin grad
juri – iubea
cai
i– d ar spusese dat
oă căservi
se almesent r
î
-o atvern
ă.
—Î n ori
cecaz,nu osă- ispun.Noidouăosă- lîmpărţ
im ca
pe o pl ăci
ntă. Poat
e o s- o lăsămşipe a t rei
a săgu st
e puţi
nă
coaj
ă, cândo a păr
ea.
— Cenef acem,Min?
Elayne n u voi
se să zi
căast a,şiî n mod si gu
r nu ap roape ca
un boc et. O parte din ea dor ea să spu nă că nu se va du ce
nici
odată la cel mai mi c sem n al l ui; cea
lalt
ă part e dor
eacael
să-lfacă. Parte di
n easp unea
nucăo să-lîmpar t
ă pe R an
d cu
nimeni,nicimăca r cuo pri et
enă, iar vizi
unile uli Min puteau să
se ducă î n Puţul O sândei; cealalt
ă par t
e dor ea să- i urpă
urechil
el ui Rand pen tru ce el ăfceal or ou
dă. Tot ul er
a atât de
copil
ăros, încât mţ si
ea că vr ea să- şiascu ndă cap ul, dar nu
puteasă- şides câl
cească gh emul de si mţăminte.Cob or
ându-şi
vocea,îşirăspunse si
ngurăl aîntr
ebar e,înai
nte ca Min să o
poat
ăf ace:
— O să st
ăm ai ciun ti
mp şio să vorbim,asta o să facem.
Urmân du-şicuvintele,î şialese un l oc unde f runzele moart
e
f
orm au o pătură gr oasă. Un trunchi de co pac îi servicasp rij
in
pent
ru sp at
e.
— Doarcănu despr eRand.O să-mil i
pseşti,Min.E at âtde
bi
nesăam opri etenăî ncaresăam încredere!
Min se aşez ă l ângă ea cu pi ci
oarele încrucişate şiîncepu
al
ene să scormon ească după piet
ri
cele şi săl e a runce nîrâu.
— Nynaeveepri etenat a.Aiîncreder
eîn ea.ŞiBirgitt
epare
să-ţ
i fie amică; îţ
i pet recichiar mai mul tt i
mp cu ea decât cu
Nynaeve, zi
se î ncrunt ându-se uşor. Chiar
cr
ede că e ac ea
Birgi
tt
e din legen de? Adi că, arcul şipărul st râns în coadă –
toat
e p ove
şt
il
e el a mi
nt esc
, chiar dacăar cul einu est e de ar
gint
–şinupotsăcr edcăs- anăscutcunumel eăsta.
— Cu acestnume s- a născut,spuse El
ayne cu grijă.Era
adevărat
,într-
un f el, dar mai bi ne săaducăvorb a de alt
ceva
.
41
 — Nynaeveîncănus- adeci
sdacăîisuntpri et
enăsaucineva
car
e r t
ebuie eto
rrizat până face cum cr ede eacăe mai bi ne.Şi
î
şi aduce ami nte de maimul te or i decât mine că sunt fiica
r
egineisa l
e.Şi câ t
eodată parcăî mi reproşeazăasta. Tu nu faci
aşa.
— Poatecă nu suntat âtdeimpresionat
ă,spuseMi n cu un
r
ân j
et, deş
i părease ri
oasă. M-am născu tî n Munţii de Negur
ă,
El
ayn e,l a mi ne.Put ereamameit al
e e des tul de slabă atâtde
departe al apus.
Zâmbet ul îi dispăru de p e afţ
ă.
—Î miparer ău,Elayne!
Înăb uşi
ndu- şi un ac ces de i ndignare – Mi n er a supusă a
Tr
onul uiLeul uiî n aceeaşimăsur ă ca Nynaeve!– Elayne î
şi
sprij
ini capul de co pac.
— Hai desăvor bim despr ecevafrumos.
Soar el
e atârn a topit printre crengi
; cerul era of âşi
e al
bast
ră,
neîntr
eruptă ni cimăcar de un si ngur n or
.Î ntr-
un i mpuls se
deschisecă tresai
dar, se ăsă
l umpl ut
ă de elşisi mţi căpar că
fiecare pi căt
ură de sân ge din ven e era î nlocuit
ă de t oată
bucurialumi i
,disti
latăîntr
-oesenţăpură.Dacăarfi put utsă
facămăca r un singu r nor, arfi fost un semn că ot tul va fibine.
Mama sa art răi
. Ran d ar ui bi
-
o.Şi Mog hedien… va pri mi ce
merită.Cumva.Ţes u o pân ză subţ
ire pe ce r
, câtde depar te
vedea cu ochi
i,fol
osind AerşiApă,căut ând umezeală pentru
nor. Dacăse st rădui
a sufici ent de mul t… Senzaţ ia dulce se
tr
an sfor
ma r epede î n dur er
e, s emnul de per i
col; dacă mai
f
olosea mul t
ă put er
e, e s putea f ereca si ngură. M ăcar un
noruleţ.
— Fericit
ă? înt
rebă Min.Ştiu că nu vreisă vorbeştidespre
Rand, dar ,lăsând l a o parte povesteacu noidou ă, est
e cel mai
i
mport ant lucru din l ume acu m. Şi cel mai f eri
cit. Rătăci
ţii se
prăbuşesc m oţri când apare,neam urile ulmi i st
au l a rând săi
se î nchi
ne.Femei l
e Aes Sed ai de ai cisu nt gata să- l sprij
ine.
42
Şti
u că sunt, El
ayne;treb
uie să fie.Ul tima Bătăl
ie va fi ca o
pl
imbare de p
lăcer
e pent
ru el
. Câşt
igă, Elayne.Noi câ
şit
găm.
Eli
ber
ând I
zvorul
, El
ayne se coco
şă, uit
ându-se alcerullaf el
de pusti
u ca şi sufletul ei
. Nu er a nevoie să poţi conduce
Puter
ea ca să î ţ
i dai e s
ama că ar şi
ţa era lucrar
ea Celui
î
ntunecatşidacăelput easchi
mba lumeaat âtde mul t
, dacăo
puteaati
nge…
— Câşti
găm?î ntrebă,darpreaîncetcaMi nsăopoat ăauzi.
*
Conacul era încă net erminat
,i ar sal
a ceamar e avea pereiţi
î
nalţi de lemn pr oaspăt, nevop
si t
, dar Fail
e n i Bash er
et ’
Aybar
a
î
şiţ inea acolo con sil
iul în fiec are după-ami ază, aşacu m se
cuvenea să facăsoţ i
a unui se nior
, stând într-
un sc aun masi v
cu spă tar înalt
, mpî od obi
t cu vu l
turi
, c hiar î n faţa unui
şemineu de pi atr
ă st ins,cop i
a fidel ă a al tui
a, aflat î n partea
opusăa ca mer
e.iScau nul gol de âlngăea , sculptat cul upi şicu
un capmar e d e ulp în vârf, ar fit r
ebu i
t săfie ocu patde soţul
ei
, P erri
n t ’
Bash ere Ayb ar
a, Per ri
n Och i-
de-
aur, Sen i
or al
Ţinutuluicel
orDouăRâuri .
Des i
gu r
, conacul era doar o casă de er
fmă,cam ear ce a mar
e
neavând maimul t de ci nci
sprezece aşi
p – cu m se m aiui tase
Perri
n l a eacâ nd î i spusese cât de mare săo con struiască
;încă
se m ai gândeal a elî nsuşical a un fier ar sauo cal f
a de fi er
ar
,
i
ar numel e pe car e-
l purtase alnaşt ere ufseseari Z
ne,nu Fai l
e.
Astanu cont a.Zarineeraun numedef emeielanguroasăcare
oft
a t r
emur at alau zul poemelor omc puse pentru a- i smulge
zâmbet ele.Fai le,numel e pe ca re şi-
l alesese ea însăşicâ nd
deven i
se cor ni
ată, în căutarea Cornului lui Valere,î nsemna
vulturîn St r
ăvecheaLimbă.Nimeninu seput eaîndoicareise
potriveşt
e mai bi ne după ce se ui
ta cu atenţi
e a l chi
pul să u, cu
nasu l obr aznic şipomeţ i
iî nalţ
i şioch i negri cef ulgerau când
era f urioasă.Î n rest,intenţi
il
e contau destul de mul t. Aşa că
făcea ceea ce a erdr
ept şise cu venea
.
43
 Och i
iîi scăp ăr
au î n acel moment. Şi nu er a deloc l egat de
încăpăţ
ânareal ui Perri
n sa u de că l
dura nep lăcut
ă. Deşi, casă
spunem adev ărul, nu o aj uta del
ocf apt
ul căag ita f
ără r ost un
evantai di
n pe ne de pău n, pent
ru a av ea o mi că adi er
e
împotrva
i tr
ansp i
raţieicare-i al
uneca pe o br
aji.
Era după-ami azăt ârzi
u şimair ămăseseră puţ i
ni dintre cei
care veni
seră să le fie j udecat
e prici
nil
e.De f apt, veni
seră să-
i
ascul
te Perr in, dar p e elîlî ngrozeai deeade a j udecacert uril
e
unor oam eni pr i
ntre care crescuse. Dac ă ea nu r euşea să- l
încol
ţească,di spăr
ea ca un l up î n ceaţă cân d er a vorba de
audieri
le zilnice. Din feri
cir
e,oa men i
i nu se su părau câ nd îi
pri
mea Doam na Faile în locului Seniorului Per
ri
n. Sau doar
f
oarte p uţi
ni şisu fici
ent de nîţel
epţi săascu ndă acest l
ucru .
— Voiaţ ivenitlami necu aceastăprici
nă,ziseeacu ovoce
egaă.
l e
Cl
e dou ă femei c are asu dau î n faţa ei î şi mi şcar
ă
încur
ca t
e pi cioar
ele,privind cu at en ţ
ie la scândurile de l emn
l
ustru i
t.
Formele ge neroase ale l ui Shar mad Zeff ar
,f emei
a cu pi elea
arămie,er au acop erit
e, dar u n ascunse e dr oc
hia doman i cu
gulerî nalt
, aproape r tansp arentă; mătasea,de un auri u pali
d,
roasă pe la tivuri şipe l a mân ec
i, avea o sumeden i
e de pet e
micuţe ad unate în căl ătorii, dar m ăatsea er
a măt asepân ă la
urmă, un l ucr
u f oart
e a rr p e mel eaguri
le acel
ea
. Patrulel
e care
căutau r ămăşiţ
e a l
e n ivazei
it rol
oce e d va
rat r
ecut
ăî n Munţ ii de
Negu r
ă gă sser
i ă doar câ ţ
ivat roloci– şi ni
ciun Myrddraal, sl
avă
Luminii dargăseau î
n sc himb r efugiaţi aproa
pe în fiecare zi,
zece ai
ci, douăzeci col
o, încă cinciî n altă parte.Mulţ
i veneau
di
n câm pii
le Almot h, dar mul ţ
i al ţ
ii din Tar abon sau
, ca şi
Sharmad, di n Ar ad Doman i,t oţ
ir ef
ugiaţi de pe pămân t
uril
e
di
strusede a narhie şir ăzboi ci
vil
. Faile nu vo i
a săsegâ ndească
l
a câţ i pieri
seră în munţ i. Fără drumuri saumăcar poteci
,
munţii erau foarte greu de r t
ecu t chiar şiî n ti
mpuri
le bune,i ar
acum timpurile eraudepar t
e de a b fiune.
44
 RheaAvi n nu er a o ref
ugi
ată, deşipurta o imit
aţi
e di n lână
fină a uneir och
iit arab
oneze,cu pl i
uri moicar e mod el
au şi
accentuau f
ormel
e a lfelde mul t caîmbr ăcămi
nteamaisu bţ
ire
a lui Sharmad. Ceica r
e su pravi
eţ
uiser
ă lungii că
lăt
orii prin
munţ i nu aduce
au cu eidoar ec naz
uri, cişimeş t
eşuguri încă
necunoscut
e în Ţinutul cel
or o Duă Râu ri şi mână de l ucru
pentru fer
mele di
strusede t r
oloci
. Rheaer a o femeie drăgu ţ
ă,
cu faţa r ot
undă şio coadă de păr egnru care cobora până în
tal
ie,născu tăla ni cidou ă mi le de conac.În Ţinutul cel
or ou
Dă
Râuri fetel
e nu- şistrângeau părul în coadă decât at
uncicân d
Cercul Femeil
orspu nea că sunt su fici
ent de mari să seăr m
it
e,
fie căer au de ci nci
sp rez
ecesa u de trei
zec
i de ani, deşi puţi
ne
treceau de douăzeci. De a f
pt, Rheaer a cu cinciani buni mai î n
vârst
ădecâtFaile,careîşiîmplet
eadepat ruanipărulstr
ânsîn
coadă, dar în momen tul acel
aî l purtal i
berpe u meri şiîşidădu
seama că nu f usese d el
oc odee i bu
nă.Sharmad păr ea şi mai
abăt
ută,deş i avea n u ansaudoimaimul t dec
âtRhea; probab i
l
căpen tru o f emeie doman i er
a dest
ul de u mil
it
or ă s se fl a
e n î
ace
a pos tură.Fa ile ar fivrut să l e plesneas
că pe amân dou ă
până vedeau stele vezri
, numaică odoam nă nu putea ace
f aaş
ceva.
— Unbăr bat,spusecu ceamaiînsufleţi
tăvocepecarereuşi
să o pr oducă,nu e u n calsau o pal mă de păm ânt
. Respi r
ă
adânc.Dacăaş cr ede că Wil al
’Shee
n v-a păcăl
it pe am ân
dou ă,
aşav eaeu mul t
e de spu s.Wi l ar
uncaoch eade em
f ei
lor i şnici
el
e n u se ăsau
l maipr ejos – avea şi o per ec
he de gambe bine
conturate –, dar nu l e f ăcea nici
odat
ă pr omisi
uni
. Shar
mad
părea gat a să i ntre î
n pămân t, căcif emei
le domani aveau
reputaţ
ia că-iînvâ rtpe b ărbaţ
i pe d eget
e,nu i nver
s.
— Lucruril
e fiind cum sunt ,iatăjudecata mea.Vă duceţ
i
amândou ă la Meş t
ereasă şiîi expli
caţi de-a fir a păr,f
ăr ă să
uit
aţi nimic.O săse cu ope ea de a sa
t. Spersăaud căaţ ifostla
eaî nainte de căderea serii
.
45
 Cele două tr
esări
ră.Dai se onC gar
, Meştereasa di
n Edmon d’s
Fiel
d, nu toleraastf
elde pr ost
ii
. Mai pr ecis,nu let oleracâ t
uşi
de puţ i
n. Dar ăcu
fr ă o pl ecăci
une, murmur ând deznădăj
duite
l
a uni son:„Da,Doam nă“. Aveausăr egrete curând căo f ăceau
pe Daise ăs-
şipiardă itmpul, dacă un cu mva egr
retau deja.
„Şi pe al meu“
, gâ ndi f
ermFai l
e.To ţ
i şt i
au căPerr i
n arareori
ţi
neaaudi enţel
e,altf
elnu ar fiavu t curajul săvină cu t ot elf
ul
de „probleme“ r o
psteşt
i. Dacăelar fif ostaici
, unde îi era locul
,
cel
e două ar fi şt ers-
oî n linişt
e,nu ar fiî ndrăzni
t săvi nă în faţa
l
ui cu aşacev a. Fai l
e sp er
a caDai sesăfie l a capătul nervl
i
or
di
n cau za can
icu l
ei. Păcat că nu put ea să-l dea pe Perrin pe
mâna i !e
Cenn Bui e ap ăru î n locul de unde pl ecaseră femeile î
ncă
î
nainte c a el
e săi asăt âr
âindu- şipi
cioarel
e.În ciuda faptul
ui că
sesp rij
ineade u n toiag aproape alf elde n oduros ca el,izbutio
pl
ecăci
une st ufoasă, a poi t sri
că efect
ul r t
ecându-şi eget
d ele
osoase r p
in părul rar. Ca de o bicei
, păreacădor mise nîhaina
sa m aronie şiaspră.
— Lumi na să vegheze asuprat a, domniţa mea Faile, şi
asupra on or
abil
ului t ău soţ , Sen ior
ul Per rin! Cuvi ntel
e
pom poase sunau ci udat, r osti
te cu voc ea l ui hâr şâi
tă.
Permiteţ
i-
mi să adaug ur ări
le mele de f erici
re cel
or d a
use de
Sfat
. I ntel
ige
nţa şi ru fmuse ţ
ea voast r
ă ne f ac viaţa mai
frumoasă,l afelcaj usteţ
eaverd ict
elor pronunţate.
Fail
e b ătu darabana cu dege tel
e p e spătarul scaunului
, apoi
reuşi săse op reasc
ă. Lau de dul ci nî loc de obi şnuitel
e
mor măiel
i. C ar
e să- i adu că ami nt
e că el c onducea Sf at
ul
satului din Emon d’
s Field şi că er a un om i nfluent
, căr uia
trebuia să-i acorde respect. Şi, cerşi
nd înţ
eleger
e cu t oi
agu l
acela, meşterul de acoperi
şuri de stuf era l
a felde sp ri
nten ca
unul de d ouă ori mai t
ânăr. Voi
a elcev a.
— Ceveşt iî
miaduciastăzi,Meşter
eBui e?

46
 Cenn se î ndrept
ă, i u
tând să se spri ji
ne de băţ şi să-
şi
î
ndulcească acr
eal
a di n glas:
— Necazulecu t
oţistrăi
niiăşt
iacaredau buznaai cişiaduc
totfel
ul de ulcr
uri pe ca re nu le vrem, spuse, păr
ând săui t
e că
şieaer a o st
răină; cei mai mulţi din Ţinutul celor ouD ă Râuri
uit
aser
ă. Lucruri ciudate,Domni ţa mea. Strai
e ner uşinat
e.O
săau zi de alfemeicu m se nîveşmân t
ă coţ of
en el
e aleadoman i
,
dacănu ţ i
-au sp us d ej
a.
Auzi
sedel acâtevadintreele,darscli
pireadinochiil
uiCenn
o convinse că l ui nu i -ar fi pl ăcut d acă ea ar fi cedat
reve
ndicărl
i
or.
— Str
ăini
inef ur ă mâncarea dela gura prunci
lorşineiau
meşteş
uguril
e.Ăl a di n Tarabon, de pi ldă, şiţi
glel
elui af
uri
si
t
e!
Mai fol
oseş
te şi mână de u lcru car
e ar putea fipusă alo rt
eab
ă
f
olosi
toar
e.Nu- i pasă de bi nel
e oa men i
lor di
n Ţinutul cel
or
Două Râuri. Păi, de ce el să…
Făcâ
ndu-şivân t cu evant
aiul,î ncetă să- l mai ascu l
te,dând
t
oa t
e semnel
e căe at entă; era o şmech eri
eî nvăţ
ată de l a tatăl
ei
, necesar
ă în momen te ca aces ta. Desi gur
,ţ i
glel
e meşt er
ului
Hornvalfăceau con
curenţ
ă acop erişuri
lor de st uf f ăcut
e de
Cenn.
Nu toa
tă lumeaaveacee a
aşipăr ere d espr
e nou -
ven i
ţi
. Haral
Luhhan, fier
arul din Edmon d’
s Fi eld, se î ntov
ărăşise cu un
meşterde cuţit
e domani şicu un ar gnit
ardi n Câmpi a Almoth,
i
ar meşterul Aydaer nagaj
ase t r
eibăr baţi şidou ă f emeicar e
ştiau să f acă mob i
le,să ci opl
ească şisă pol ei
ască, deşi aur
pen tru aşacev a nu se gă sea. Scaunul eişiall ui Perri
n erau
f
ăcu te de ei, şiea nu văz use ni
căieriîn al tă parte ceva mai
frumos. Şi, dacăstăteasăse gâ ndească bine,însuşiCen n î
şi
l
uasej umătaet de duzină de aj utoare,şinu t oţi erau din
Ţinut ulcel
orDouăRâuri;mul t
eacoperi
şuriarseserălavenir
ea
trolocil
or şi pr
etut
indeni acum erau înălţ
ate c asenoi. Perri
n nu

47
avea ni
ciun drep
t săo l ase si
ngu r
ă să ascu lt
e t oat
e prost
ii
le
astea.
Poat
e că oameni i din Ţi nut
ul cel or Două Râur i îl
procl
amaser
ă senioru
ll or – după ce- i conduses
e î n vi
ctori
a
asupra t
roloci
lor– şipoa te că elî ncep ea să înţ
eleagăcă nu
puteaschimba ast
a, deşiar fi trebuit
, câ nd eif
ăceau plecăci
uni
şi
-l numeau î
n faţă Sen
iorul Per
ri
n, ch i
ar după ce el spusese să
nu o f acă. Cu toate ast
ea, se î nhămasealt otce î nsemna a fi
seni
or,la totceea ceoamen
seii
aştepaud
t e al se
nioru l şide l a
doamna l ui
. Dar , mair ău, se op unea îndat
oriri
lorde se nior.
Fai
le cunoşteabi ne acel
el ucruri, cauni cul co
pi l supravi
eţ
ui t
or
al l
ui Dacram t ’
Galine Basher
e,Lor d al Ţi
nuturil
or a B
shere,Tyr
şiSi dona, Gardi
an al Hot arului, apărătoral Pat riei
, Mareşa l
-
General al RegineiTen obia din Sal daea.Adev ărat,f ugise să
devi
nă o f emei
e co rni
ată – şi apoir enunţ
ase alast a pentru un
soţ
, ceea ce câ t
eod at
ă încă o ui mea–,dar şi î ad ucea ami nte.
Perrin ascult
a câ nd î i expl
ica , chiar d
ădea di n ca p apr obat
or
când t reb
uia, dar să -
l convi ngă să şif acă ceva din ce-i zi
sese
era ca şi cum ar fi î ncer
cat să acăf un cal sădansez e sa’
sar
a.
Cenn t ermină î nt
r-un t ârziu, ap roape cu spu me l a gură,
amintindu-şi nî ul ti
ma cl i
pă să- şi nîghi
tă i nsult
ele car e-
i
st
ăt eaupe i l
mbă.
— Eu şiPerrin am decissă f olosi
m stufla acoperiş,spuse
Fail
e calm, pe cân d Cen n îşiî ncl
ina capul mul ţ
umi t. Se pare că
nu f acifaţă com enzi
lor, Meş tere Buie.Mi -e team ă că, dacăal
nostru nu o să fie gat a cur ând,o să-lîntrebăm pe meşterul
Horn va
l des pre i
ţ
glel
e uli
.
Buzele uli Cenn se m i
şcarăî n tăcer
e;dacăar pu ne osingură
ţi
glă pe conac, alţi
i vor afce l
a fel
.
— Mi -
apl ăcutsăteascult,darsuntsigur
ăcăaipr ef
erasă
ter
mi ni acop er
işu
l decât săpi er
zivr emea î
n con ver
sa
ţiifără
rost
,i ndif
erent cât de pl
ăcu t
e.

48
 Cu buzel e st r
ân se,Cen n se î ncrunt
ă pen tru o cli
pă,ap oi
î
ncercă un f el de pl ecăci
une.Mor măiceva,di n care nu se
î
nţelese decât un „ Domni ţa mea“ l a final , şieşi a ţn
ţoş
,
bocănindcut oiagulsău.Cucepr ost
iisemaigăseauşioamenii
să-i mănâncet impul ! Perri
n o să -
şifacăt i
mp, de-ar fisă -
ll ege
de mâi ni şide p i
cioare.
Restul audienţelor es d ovedi
ră mai puţin enervant
e.O f emei
e
cân dva voinică, cu o r ochie pet i
cit
ă, b rodat
ă cu flori , c ar
e
atârna pe ea ca un sac , venită tocmaidi n Toman Head,de
dincolo de Câmpi a Almot h, voia să f acăneg oţcu i er
buri şi
leacuri
. M atahal
a de Jon Aye lli
n, r f
ecându-şicap ul chel, ş i
slăbănog ul Thad To rfinn, răsucindu-şir ever
ul hainei
, se certau
pe h otarul dintr
e p ământ uri
le or
l. Băr baţi domani î
n vest
e u lngi
de pi ele,cu băr bil
e tunsescu rt, mineri căror
a în drumul l or
prin munţ il i se păr use că văd urme de au r şi ar gnit n î
apropiere. Şi fier, deş i acesat î iinteresa mai puţin. Şi
,î n cel e
din urmă, o femei
e par e-se nusăcu t oa t
e alifii
le,din Tarabon,
cu un voaltranspar
en t peste chipul îngustşişu vi
ţ
ele subţ
iri de
păr desch
is al cu
loare,ca re pretindeacăer a meşter esă
ţtor e d
covoa
re şişti
a cum săcon st
ruiască un războide e ţsu
t.
Pe femei
a cu i er
burile Faile o t rimise l a Soborulfemeilor
;
dacăEsp ar
a Soman î şişt ia meş teş
ugu l
, avea să-i găseasc
ă un
l
ocpe l ângă una di nt
re Meş tereseel satului
. Cu at ât ed mulţi
oameni sosi
nd, mul ţi n ît
r-o st are pr oastă după căl ăt
orie,
Meşter
esee
l din Ţi
nutul ce lor ouD ă Râu ri aveaucât e una sau
două î nvăţăcel
e şi mai căutau şial tel
e.Poate nu chiar ce i-ş
ar fi
dorit Esp ara,dar r eb
t ui
a săpor nească de acol
o.După cât eva
într
eb ări
, devenilimpede căni ciThad, ni ciJon nu-şiami nt
eau
exact unde fusese othar
ul – sedon dăn eaupares-e ep elîncă
dinainte de venir
eaeipe u lme –, aşacăl e spuse să î
mpartă în
jumăt atepalmadepământdi sputată.Hotăr
ârepecareeierau
siguri că ar fi l uat
-o şiSf atul satul
ui, moti
v pentru ca r
e î şi
păstraseră ceart
aî ntr
e ei atât de mul tt i
mp.
49
 Celorl
alţ
il e acordă per
misiuneape ca re o voi
au. Nu avea u cu
adevărat nevoe
i de per misi
unea ei, dar er a bine să-ifacă să
înţ
eleagă de la bun î nceput cine avea autor
itatea acolo. nÎ
schimbul aprobării eişia bani l
or d e provi
zi
i
,î i convi
nsepe cei
doibăr baţi domani săacce pte cedar
eaa cel eide- a zece
a păr ţ
i
din totce gă seau, dar şisăgă seascăfieru l pe care lîaminti
seră
în treacăt
. Lui Perri
n nu avea să-
i placă
, dar ţinutul cel
or Două
Râuri nu avea nici
ot axă, iar de a l un sen i
or seşt ep
ata săf acă
şisăof ere ulcruricare c eerau bani. Şi fierul avea săfie a lfelde
fol
ositor ca aurul. Cât desp re Lial
e Mosr ar
a, tarabon ez
a, eanu
va face mulţipuricidacă avea maipuţ ină î
ndemânar e decât
pretindea, ar d
, d acăer a î ntr
-adevărpri cepută… Dej a trei
ţesători de stof
a o asigu raseră cănegu st
orii ca
re vor ven i anul
vii
tordel a Baerl
on vorgăsidecumpăr atceva maimul tdecât
lână, şini şte covoare put ea
u aduceal ţ
i bani. Liale promisese
pen t
ru con ac primul şicelmaibun cov or care va i eş
i de la
război
ul ei,i ar Fai
le p ri
mi ca doul încli
nându-şica pul cu gr aţi
e;
va putea da maimul te când şidacă vor apăr ea covoar
ele.
Podelel
e rtebuiau acoperite cuceva . Una pest e alt
a, toatălumea
părea suficient de mul ţumită.Pân ă şiJonşiThad .
În timp ce f emeia di n Tar abon i eşea tot ăcâ
fnd pl ec
ăci
uni,
Fail
e seri dicăbucu roasăcăt erminase, apoiseopri l a apariţi
a
a patru f emeipe una di ntr
e uşi l
e car e str
ăjuiau şem ineul din
parteaop usă, t
oate asu date nî veşmi ntel
e groase e dl ână care
erau portul în Ţinutul celor ouD ă Râuri. Daise onCga r
,l af elde
î
nal t
ă ca un băr bat işmail ată,l e depăşea cu un cap pe
celel
alte Meştereseşiser epeziîn f ru
nt ealor săia co nducerea,
fiind ai cil a mar gniea sat
ului e i
. E dell
e Gaeli
n, d i
n Deal ul
Străji
i, sl
ăbuţă şicu părul că runt p ri
ns în coadă, se ţ inea
băţoasă,părândsăar atecăeiis-arficuveni tdefaptl
ocullui
Daise, graţ
ie vâ r
steişiex perien
ţei, dacă nu şia al tor ulcru
ri.
Elwinn Taron , Meşt
ereas
a din Dev on Ride, er
a cea maisc undă,
of emei e o
rotei
fe,cu un zâm betmat ern pe care şi
-l păst
ra chiar
50
şicân d îi obli
ga pe al ţ
ii să facă ce nu voi au. Ult
ima, Mi l
la
al’
Azar, din Tar
en Fer ry, r
ămase ceva maiî n urmă;er a cea mai
tânără, aproape su fici
ent de tânără câtăsfie fii ca l
ui Edelle,
părând mer eunesi gurăî n preaj
ma celor
lal
ţi
.
Faile rămaseî n pi ci
oare,făcâ
ndu-şiî ncetvânt cu eva nt
aiul
.
Arfivrutcu adevăr atcaPerrinsăfieacolo,acum.Foartemult.
Femeile astea ave au î n satel
e lor cel puţi
n l a felde mul tă
autorit
ate ca star
ostele –câ teodat
ă, în anumi te el
furi
, chiar mai
mul t
ă – şit rebuiau t ratate cu gri ja, demnitat
ea şir espect
ul
cuven i
te. Asta f ăceal ucrurile di fici
le. Lâ ngă Per ri
n se
tr
ansf ormau în feti
şcane p rost
uţe,ga ta să-l mulţumească, dar
cu ea… Ţi nutul celorDou ă Râu ri nu av usese nobi
lit i
mp de
secole; nu văzuseră un t ri
mis de- alRegi nei di
n Caem l
yn de
şapte ge ner
aţi
i. Toată l umea î ncerca să-şidea seam a cu m
tr
ebu iau să se com porte cuun se niorşicu o doam nă,i ncl
usi
v
cele patru. Uneori uitau căer a Doam na Fail
e şi vedeau î
n ea
doaro â tnăr ă, a că r
eicer emoni
e d e căsă
tori
e ufsese on
d
cusă e d
Daise u c câteval uni în urmă.Put eaufi toate numaipl ecăci
uni
şi„Da,des i
gu r, Doamnă“ i şhodoron
c-tr
onc să-i spună ce r a
e
de făcut,f ără a ved eani mic ciudat l
a mi j
loc. „
Nu o sămai l aşi
ast
aî n grij
a mea , Perri
n.“
Făceau plecăciuni acum, care cu m se r p
ice
pea, şi-
i spuse
ră
una pes t
e al t
a:„ Lumina să t e scal
de, Domniţă!“ După ce se
sf
ârşir
ă pol it
eţurile,Dai seser epezisă vorbească,încă înai
nte
de a-şifi t erminat plecăci
unea:
—Încă treicopiiau fugit
,Doamna mea,spuse cu un t on
undeva la mi j
loc î ntr
e pol i
teţ
ea cuvint
elor şiun „ acuma-să-
desch
izi
-t
u-urechil
e-la-mine-
tineri
co“ pe ca re î l f ol
osea
cât
eodat
ă.DavAye ll
in, Ewin Finngar şi El
am Dow t
ry. Au f ugi
t
săva dă lumea , din prici
na poveşti
lor enSi
orul
ui Perrin despre
ce eco al
o.
Fai
le cl
ipi surprinsă. Despre ceitreinu sepr eaput easp une
cămai er au cop ii
. DavşiEl am erau de-o vârst
ă cu Per ri
n, iar
51
Ewin nu era mai tânără decât ea. Şi poveşt
i
le u
li Perri
n, pe car
e
l
e spuneaar areorişiî n si
lă, nu er au singu
rulf elîn caretineri
i
di
n Dou ă Râuri pu
t eausă afle despr e ulmea ar
lgă acu m.
—ÎlpotrugapePerrinsăvorbeascăcuvoi,dacăvreţ
i.
Femei
le seagitară, Dai
seui tându-sedupă el , Edell
e şiMi l
la
î
ndrept
ându-şifustel
e cu gesturi mecan i
ce, El
winn trăgându-
şi
abse
ntă coada peste umer i şiar anjând-o cu grij
ă.Brusc î şi
dădur ă seama ce ăceau
f şiîngh eţar
ă, evi
tând săse i u
te una l
a
alt
a. Sau l a ea. Singu rul avantaj al lui Fai
le era ef
ect
ul pe care
soţul eiîl avea asupr a lor. De a tâteaoril e văzuseî ncercâ
nd să-
şir ecapet
e dârzeni
a după o î nt
âl nir
e cuPerr in şij urându-şisă
nu mail asesă seî ntâmple aşace va nici
odată;de at âe
ta or
i
văzuse cum hot
ărârif erme se fac prafnumail a vederea l
ui.
Niciuna dint
re ele nu er a si gur
ă dacăpr ef
eră săai bă de-a face
cuelsaucuea.
— Nu e nevoi
e,spuse Edel l
e după o cl i
pă.Copiiicarefug
sunt un lucru supărăot,rdarnumaiat â.t
Tonuleise îndepărtă şimaimul tde „Doamna mea“ ,i
ar
dolof
ana Elwi
nn adău gă u n zâmbe t de m amă p entru fii
ca sa.
— Dacă totsuntem ai ci,drăguţ ă,am put ea să vorbi
m şi
despre al
tceva
. Apa. Vezi tu, uni i oameniîncepsăfie n îgri
j
oraţi
.
— Nu a maiplouatdel uniîntregi,adăugăEdel l
e,iarDaise
cl
ătină di
n ca p aprobator.
De data asta Fai l
e ch iar clipi. Erau preai nteli
gent
e ca să -
şi
i
magi nez
e căer P
rin putea sch i
mba ast a.
—I zvoarelecurgîncăşiPerrinaor donatsăfiesăpat efântâni
noi; d e f apt, doar su gerase ast a, dar di n ferici
re r ezul
tat
ul
f
usese acelaşi
. Canalele de i riga
ţi
i din Codrul cu Băl ţ
i vorfi
gat
a cumul tînainte d e vremease măn at
ul ui. Asta era op er
a ei,
j
umăt ate din câmpurile din Saldaea erau i
rigate,darni meni
ai
cinu au zi
se e d asemen eal ucr
uri. Oricu m, trebuia săpl ouă
maidevr eme saumait ârzi
u. Can al
el
e su nt doar en ptru orice
event
ual it
ate.
52
 Daise ă d
du di n cap di n nou,î ncet
,l a felşiEl winn şiEdelle.
Dar ştiau şiel e a ce
se t u
lcrurilaf elde b i
ne c a şiea .
— Nu evor badepl oaie,murmur ăMi l
la.Măr og,nu chiarde
pl
oa i
e.Nu e fir es
c.Vez itu, niciuna di ntr
e noinu maipoa te
Asculta Vântul.Se cocoşă sub gr
eutatea pri
viri
lorîncruntat
e
al
e ce l
or l
alt
e emf ei
. Eral impede că vorbi
se r p
eamul t şi,în pl
us,
dădea î n vi l
eagse ce
rte.Se sp unea că t oat
e Meş t
eresee
l pot
prezi
ce vr emeaAscu ltând Vânt ul; saucel puţin aşase cea,zi că
toate pot. Dar , chiar şi aşa, Mill
a con ti
nuă î ncăpăţânată: Ei
bine,nu put em!I nl oc de ast a ne ui
tăm la nori ,la ce f
ac
păsărli
e şif urni
cil
e,şiomi zi
le… î şiîndrep t
ă sp at
ele respir
ând
adânc,ev i
tând în co nt i
nuar e pri
viri
l
e ce l
orlal
te Meşt erese. Fail
e
se nîtrebăcu m r euşe a săse es dcurce cu Sob orul femeilor i n
d
Taren Ferry,ca să nu maivor bim de Sfat
ulsat ului.Desigur,
aveau laf elde p uţină ex perienţ
ă caMi l
la; sa tul î
şipi erduset oţi
locui
tori
i câ nd ven i
seră t
roloci
i şit oată lumea er a nou- venită
acol
o.Nu e n îlegea firi
i, Domni ţa mea. Ar fi t r
eb ui
t săî nceapă
săni ngăde câ tevasăptămâni , dar zi
cicăsu ntem î n toi
ul ver
ii
.
Nu su ntem îngrij
orae
t,Domni ţă, u s
ntem sper iat
e.Şi , dacă
ni
men i nu vrea săecu r
noasc ă asta,eu o ac.
f Nu maipotdor mi
nopţi
le.Nu am maidor mit de maibi ne de o ulnă şi… voce a i se
pi
erdu, iar obr
aji
iî iluară foc dându-şisea ma căpoat e a vorbi
t
pr
ea mul t.
O Meş ter
easă t
rebui
a sădeţ i
nă mer eucon trol
ul, nu săal er
ge
de colo până col
o,plângându-se că e sp
eriată.
Cel
el
alt
e î şimut ară privi
rea de l a Mi l
la la Fail
e.Tăcea u, cu
chi
pul l
af elde n iexpresi
v ca ni
şte A es edSai
.
Fai
l
e î nţ
eles
e î n ce l
e di n urmă. i M
ll
a spu se
se un ad evăr
si
mplu. Vremeanu er a firească; era absolut n efi
rească. Fai
le
st
ătea şiea t rează adeseori
, rugân du-sesă pl ouă sau, şimai
bi
ne,să ningă,încercând să nu se gândească l
a ce pândea
di
ncol
o de căl dură şise cetă. uC t oate acest
ea o Meş ter
easă

53
tr
ebuia să-ili
nişt
ească pe alţi
i. Dar unde se puteaduce câ nd ea
î
nsă şiavea nevoe
i de mb
î ărbătare?
Poate căfemeil
e nu ştiau cef ac,dar veniserăîn locul potrvi
it
.
Era parte aco nvenţ
ieidintr
e n obil şiomul de rân d, î
nti
părit
ăî n
Fail
e î ncă de l a naştere, ca nobil
ii săof ere siguranţ
ă şi
securi
tate.Şi o parte aaces t
ui lucru î nsem
na săl e amintească
oamen i
lor ăcvremuril
e erel nu dur ează o veşni
cie.Dacăazi este
rău, mâine va fi maibi ne,şi dacănu mâi ne,at uncipoimâine.
Şi-ar fi dor i
t săfie ea î nsăşi convi
nsă de ast a, dar fusese
învăţaă
t să i nsufle put er
e su puşil
or , eichi
ar acăd ea nu mai
avea vl
agă
, săl e d omol
eascăt emeril
e,nu săl e rtansmită pe al
e
sale.
— Perri
n mi -a povest
itde oameniisăi,înainte să vi
n aici
,
spuse; ea nu er a bărbat ă s poată linguşi cu uşuri nţă,dar
cu vi
ntel
e parcăve neausingu r
e.Când gr indi
na văpune e rcol
ta
la pămân t, când i arna vă uci de jumătaet di n turmele de oi,
st
rângeţi cureaua şimer geţ
i mai ep dart e.Cân d troloci
i au
devast
at Ţinut
ul celor Două Râuri,i -aţiînfru ntat şi
, după ce ţ i
a
termi
nat cu ei, aţiînceput săr ecl
ădi ţ
if ărăsăpi erd
eţi o zi
.
Nicieanu ar ficr euzt ast
a,dacănu ar fivăzu t cu pr
oprii
i
ochi
, nu desp re cei din miazăzi
,î n oricecaz. S-
ar fi descurcat
de mi nune în Sal daea, unde incu rsiunile t r
oloceer au ceva
obi
şnuit, celpuţi
n î n part
eade mi azănoa pte.
— Nu vă potspune că de mâine vr
emea î şir evine.Vă pot
spune nîsăcăeuşiPer ri
n vomf ace ceea r eb
ceui
e,tpe cât vafi
posi
bil
. Şi nu t reb
uie să vă sp un că veţiî nf
runta fiecar e zi,
i
ndifer
ent ceaduceea , şiveţi fi gata pent
ru următ oar
ea . Astf
el
de oam eni naş
te Ţi
nut ul cel
or o Duă Râuri
. Astfel de oam eni
sunteţ
i voi
.
Femeil
e erau cuadev ărat i
ntel
i
gente.Dacănu r ecunoscuseră
până atuncide ceen v
iseră,acum erau obli
gate.Dacăarfi avu t
minţi mai puţi
n ascuţite,s-ar fi simţi
tj i
gn i
te.Dar cu vi
nte pe
care şile spuseserăşiel eîn sinealor aveau efect
ul dorit venind
54
de pe bu zel
e al t
cuiva. eDsi
gur
, asta nu l e scutea să fie
st
ânjeni
te. r E
au zăpăci te de-
a binel
ea şi a p
rcă er au într
-o
pi
ctură cu ob r
aji aprinşişinerost
it
e dori
nţe de a fi î n alt
ă
parte.
— Da,si
gurcăda,spuseDai sepunându-
şimâini
leîn şold,
ui
tându-se l a ce l
elalt
e Meş t
eres
e şi pr ov
ocându-le să o
co
ntrazi
că.
N-am spu s şi eu as ta?Fat a vorbeşte cucap . Am spus as ta
încă ed când a ven it
. Fat a asta are capul pe u meri, am spus.
— A spuscinevacănu l -aravea,Daise?pufniEdel l
e.Eu n-
am auzi t
. Se d escurcăf oarte b i
ne.Apoise nî t
oarse că t
re Fai
le:
Tedescurcif
oartebine,într-adevăr
.
— Mulţumesc,Domni ţă,spuseMi ll
afăcândor everenţă.Şti
u
căşieu am sp us acelaşil ucru la vr eocincizeci de oameni, dar
veni
nddel atine,parcă…
Daise îşidr esezgom oots glasul,t ăi
ndu-i vorbele;mer sese
preadep arte.Mi l
la seî nr
oşi.
— Este o cr oial
ă f oarte bună, Domni ţă, zi
se El wi
nn
aplecâ
ndu-se să -i atingă lui Fai le fust
a de că l
ărie desp i
cată,
favor
it
a ei. E o cr ot i
oreasă tar
aboneză în Dev en Ri de care ar
puteasăf acăceva şimai f rumos. Dacănu t e su peri că-
ţi zi
c.I
-
am zi s vreo dou ă,şi ac uma f ace numair ochi
i decent e, mai
puţi
n pen tru femei l
e măr itate.Î i apăru iar âmz betul mămos,
jumătateindulgent,jumăt ate dur ca fierul
.Sau pent ru cele
care şi
î cau t
ă băr bat. Frumoa se ul
cruri mai face! De ce u, n că
i-
ar facemar e plăcer
e s ăl ucr
ezeuct en ul şit ali
at a.
— Theril
le Marza,chi araiciîn Emond’ s Fiel
d,î iface deja
Domni ţeiFaile jumătae t de duzi nă de r oc
hii,r ăspunseDai se
zâmbindu-i cui ndulgen ţă. Şi o o
rch ie de bal mi nunată.
Elwinn se ridică , Edelle îşist rânse buzele şich i
ar ş i Mi
ll
a
căzu pe gânduri.
Pentru Fail
e,audi enţ a se ertminase. Croit
oreasadomani avea
nevoei de o mân ă de fier i şde o vi gil
en ţ
ă per man entă,alt
fel
55
Fai
le s-ar fi tr ez
it mb
îr ăcat
ă ca l a cu rtea din Ban dar Eben.
Rochi
a de b al fuseseideeal ui Dai se,f
usese o surprizăşi, chi
ar
dacăera mai degr abă în sti
lul Saldaea, nu domani , Fai
le ottnu
î
şiput eai magi
na unde o s- o poa rte.Aveasăt reacă mul
tt imp
până cân d în Ţinutul cel
or o Du ă Râu ri vor m aifi ba l
uri şi
promenade. Lăsate de cap ul orl, Meş teresel
e s- ar lua l a
î
ntrecer
e nî curând săvad ă ce sat o s-
o mbîr ace.
Le ofer
i cea,i sp
unân du-
le înt
r-o doa ră că ar put ea vorbi
despr
e cu m să-şiîmbăr bătee
z oam eniiîn legătur
ă cu vremea.
Prea era la ţint
ă, u d
pă ul t
imel
e mi nute,aşacă f emeil
e se
î
ngrămădiră săse scu ze,căci nenumăr at
e r t
eburi l
e mp
îiedicau
să m aistea.
Căzu pe gânduri privi
ndu-le cum pl eacă,cu Mi ll
a în urmă,
ca de ob i
cei
, asemenea unui cop il care seţ ine după su r
oril
e
maimar i
. Poat
e că o să ai bă câteva vorbe de t ai
nă cu unel e
f
emeidi n Soborul din Ta ren Fer
ry. Fiecare sat avea nev
oei de
un st aros
te puter
ni
c şi de o Meş tereas
ă pe măsu ră care să-i
apere n iter
esel
e.Vorbe de ati
nă, spusecu gri jă. Când Perr i
n îşi
dăd use se ama căeavor bise cu băr baţ
i din Tar
en Fer ry nîaint
e
de a legereastar
ost
elui – dacăun băr bat ave
a capul pe u mer i şi
îi sp ri
ji
nea pe Perrin şipe ea , de ce să nu şt ie şicei car
e-l
alegeau căeaşiPer rin aveau săl eî ntoarcăajutorul
? —, cân d
îşi dăd use seama… Er a un bărbatbl ând,care s e mân ia greu,
dar, c a să fie si gu r
ă, e s bari
cad aseî n dormi t
or, până se
lini
ştise. Şi nu se in
li
şti
se â p
nă câ nd eanu pr omisese să nu-şi
mai vâ r
e nasu lîn nicio aleg
ereedst arost
e,ni cipe f aţă, ni
cipe
ascuns. l U
ti
ma con diţi
e fusese chi
ar ned reaptă. Şi oa frte
supărătoare.Dar n u-it recu
seprin cap să zică şide al eger
ile
di
n Cer cu lfemeil
or. Mă r og, ce u
n şti
a puteasă -
if acăun mar e
bi
ne.Luişicel ordi
nTar enFerry.
Faptul căse gâ ndise alelo făcu să-şiami ntească de p ropri
a
pr
omi si
une.Evan taiul cu pene că
pătă vitez
ă. Î
n ziua acee a nu
avusese part
e de cel e mai mari prosti
i şini ciî ntâlnirea cu
56
Meşteresel
e n u fusesei ndcel e mai r ele – u no n ît
rebaser
ă câ
nd
va avea Seni orul Perri n un moşt enitor, fie Lumi na
binecuvântat
ă!—,darcăl duraneobosi tăr euşisepânăl aurmă
să-i ducăi ri
tareal a culme.Perr si
n-
ă of
şi acă datoria sau…
Tunetul se rostogol
i peste conac, i ar un f ulger lumină
feres
trel
e.Dacăa ve nit ploaia…
Alerga î
nt ăcer
e,î nt
r-o pereche de papuci ,î n căutarea l
ui
Perri
n. Voia săsavu reze ploaiaî mpreu nă cuel . Şi î
ncămai avea
să-i spună cu hot ărâre câteva vor be.Maimul t dec ât ât
ceva,
dacăt rebuia.
Îl găsipe Perr in unde seaşt epta, tocmai la etajul tr
ei, pe o
verandă,sub acoperiş,un băr batcâr li
onţat,cu umeril aţişi
braţegroase.Cu spat el
elatî ntor
sl a ea,sespri ji
nea deunul
dintre stâlpi
i p ri
dvoru l
ui. Ui tându- se î nt
r-o part e a cu r
ţii
conacului
, nu la ce r. Fail
e se opriî n prag.
Tunetul bubui iarăşi şi cerul fu sfârtecat de un fulger
al
bastru. Un f ul
gerla canicul
ei,î nt
r-un cerăr ă
f urmă de nori .
Nu, n u ves t
ea pl oai
a. N i
cio pi căt
ură să st ingă fier bi
nţeal
a.
Ni
ciun fulg de z ăpadă care săcadă după aceea.Tr emur ă,deşi
avea broboane de d su
oare peaţ ă
f.
— S-auterminataudienţ
ele?într
ebăPerri n,şieat
r esări
.
Nu-şiridicase cap
ul. Câteodată ui t
a ce au z fin av ea.Sau
poate că î i simţise mirosul
; sper a că f use
se par f
umul , nu
sudoarea.
— Crezusem căpoateeşt
icuGwi lsaucuHal .
Ăstaera pri
nt r
ecelemaimaricusururial esale;ea încerca
să-i ed
ucepe servi tori
,î n vreme ceelî i consider
a bărbaţ
i cu
care put
ea să r âdă şi să bea o st acană cu ber e.Măcar nu îi
fugea
u och ii după fuste,caal tor ă
brbaţ
i. Nicinu- şidădu seama
că de fapt Cai le Coplin veni
sesă l ucree
z la con ac sper
ând să
facăşial t
ceva în afară să
-i schi
mbe a şt
ernuturil
e.Nu băga se ed
seamă nicicân d Fai
le oal ungase cu băţ
ul pe C aile.

57
 Veni
nd lângăel ,văzu l
aceseui ta.Doibărbaţi
,goipânăl a
brâu,ant r
enându- se cu săbi
ide l emn.Tam al ’
Thor er
a un
bărbatsolid şicărunt,Ar am tânărşisubţ i
re… Aram învăţa
repede. Foarte repede. Tam f usese oşt
ean şi un maes t
ru al
sabiei
, dar Aram î i dădeade u frcă
.
Îşimut ă pri vi
rea din r eflex că t
re corturi
le adunate într
-un
câm p î
ngr ădit cu un zi d de pi atr
ă, l
a j umătate de mi l
ă, căt
re
Pădurea de l a Apus.Ceidi n sem inţ
ia Pribegilor î şif ăcu
seră
tabăra pri nt
re că ruţel
e cu cov il
ti
r, pe j umăt ate t erminate,ca
nişt
e case e pr
oiţ
. Desigur, acum Ar am nu maier a unul de- al
lor şi nu mai f usese din clipa în ca r
e at i
nsese sabia. Tuat
h’an
nu r ecu rgea
u la vi olen
ţă, sub ni ci
un pr et
ext
. Se î ntrebă dacă
vor pleca precum pl ănui
ser
ă,când vor fi r epar
at e căruţel
e.
După ce se st rânsese
ră t oţ
i ce i care se asc unse seră prin
desişuri, abia dacămainumăr au o su tă.Pr obab i
l vor l p
eca,
lăsându- l pe Aram î n urmă,al eger
ea fii nd a l ui. Ni ciodat
ă nu
auzise ed vreun Pribeag r ca
e sări p
ndă rădăcini undev a.
Pe d e al
tă parte,oamen i
i de aiciob i
şnuiau săsp ună căni mic
nu sesc himbă,ni ci
odat
ă,î n Ţinutul celor o Du ă Râu ri şicu
toate astea mul te se sc himbaseră de l a i nvazi
a t r
oloci
l
or.
Emon d’s Fi
eld, l
a doa r o sută de paşi miazăzi de con ac, er
a mai
mar e decât at
uncicân d î
l văzuse r p
ima oa ră, toat
e casele a r
se
fuseser
ă reconstrui
te,în timp ceal tele noi seî năl
ţau. Unele de
cărămidă, al
tl ucrunou. Şi al tel
e cuaco periş d e iţ
glă. La rit
mul
în care se i d
ricaunoicăm i
ne,cu rând con acul va fi î n sat
. Se
vorbeachi ardeunzi d,dacăseîntor
ceau tr
oloci
i.Schimbare.O
mână de cop iiîl urmau pe ul iţe pe Loial cel uri
aş.Tr ecuser
ă
doa r câteva l
uni de câ nd puseseră ochi
i pe O gier
, cuur echil
e uli
mari şinasu l care ise nî ti
ndeape a proape otată faţ
a, o dată şi
jumăt ate mai înal
t decât un om, cu fiecar e copi
l din sat
ţinându-se u dpă elcu och i
i hol
baţil a aşami nunăţie,şifiecare
mamă al ergând disperat
ă să-şipună od rasl
a la ad ăpos
t. Acum
mamel e îşitrimit
ea u copii
il a Loial
, să l e citea
scă. Străi
nii
,în
58
straiel
e lor ciudat croi
te, ărspândiţi pri
ntre cei i nd Emond’s
Field, băteaul a ochila felde mul t caLoi al, dar ni
men i nu se
mai ui ta l ung la ei sau l
a ceir ei
t i el
A, n î
alţ
i şi u ci
daţiîn
veşmi nt
elelorbrune şicenuşii
.Până cu două săpt ămâniîn
urmă f uses
eăr şidou ă femeiAes Seda i acol
o şini ciele nu
stârnise
răvreo r
eaci
ţe, af
ară de p lecăcu
inil
e şi reveren
ţ
ele pl
ine
de r espect
. Schimbare. Dou ă stindarde afl at
e nu depar t
e de
Izvorul de V i
n flut urau deasu pra acop eri
şuri
lor
, unul purtând
ca pul roşude l up ca r
e deven isesimbol ul l
ui Perrin şicelăl
alt
vul t
urul purpuriu î n zbor car e simboliza Manetherenul
.
Man et
herenul dispăruse nîRăz boai
ele Troloce
, acum dou ă mii
de ani , dar i ţ
nutul făcusepart e din el , şicei din Două Râuri
ridicaser
ă flamur a în ovaţ i
i. Schimbare,i ar ei nicimăcarnu
bănui au câter
ademar eşicâtdei nexorabi
lă.DarPerrin osă
aibă grijă de ei,indiferent cevafi. Cu aj ut
orul eio săf acăasta.
— Obişnuiam săvânezi epuricu Gwill
,spusePerrin.E doar
cu câţ i
va an i maiî n vâr stă ca mi ne şi mă l ua câteodat
ă la
vânătoare.
Ei îit rebui o clipă să -
şiaducăami nte.
— Gwi llîncearcă să înveţe cum să devină pedest
raş.Nu- l
ajuţ
i dacă î li nviţil a o pi pă în gr ajd, să vo r
biţi desp
re cai.
Respiră ad ânc.Nu o să fie uşor . Ai o dat ori
e f aţ
ă de aceşt
i
oamen i, Perrin! Indif
erent câ t de greu îţi este,indiferen
t câ
t ai
vreasănuf aciasta,tr
ebuiesă- ţif
acidatori
a.
— Ştiu,spuseî ncet.Simtcum t ragedemi ne.
Voceaîif
u atâtdest rani
e,încâtînti
nsemânasă- ii
abăr bia
în pal mă şisă -
lf acă să seui t
e la ea. Och iilui aurii
,l a f
elde
ciudaţi şide mi steri
oşicaî ntot
deauna, păreau tri
şti
.
— Cevreisăspui ?PoatecăîţiedragdeGwi l
l,darel…
— E Rand,Fail
e.Arenevoiedemi ne.
Simţi cu
m nod ul din stomac,pe ca r
e n îcer
case - lsă
i
gnore,se
strânge şimait are.După ce pl ecaser
ă femeile Aes Sedai, se
con vi
nsesengu sir
ă cănu mai er a nici
un per i
col. Ce prost
ie!Era
59
mări
tat
ă cu un ta’ en, u
ver n om alcăr ui des
t
in răsu
ceaîn jurul
său vieţ
il
e ce l
orlal
ţi, aşa cum o ce r
ea Pânza, nu om car e
crescu
se alături de al ţ
id oi
t
a’ en, unul di
ver n eifii nd î
nsuşi
Dragon
ul Ren ăscut. Era o par te di
n el pe car
e trebu
ia să o
împart
ă cu al tci
neva.Nu- i plăcea săîmpart
ă nicimăcar un fir
de păr
, dar a it
ă, ajunseseră ai
ci.
— Ceveiface?
— Măducl ael,spuse.Pri
vireaîialunecăocl ipă,i
arochiiei
o urmar ă. De zid se spri
ji
neaun ci ocan gr eude fi erar
, o sec
ure
cul ama cao sem i
lună şio su l
iţălungă e- dun pas.
— Nu am ştiut… spuse cu vocea ca o şoaptă,nu am ştiut
cum să- ţi spun. Pl
ec nînoap teaast a,după ce ad oarme toat
ă
lumea. Nu maie i t
mp, şidrumul es te ulng.Meş t
erul al’
Thor iş
meşterul Cau t
hon t e vor aj uta cu fiecar e Starost
e, dacăai
nevoi
e.
Încer
că,f ără să r euşească, să par ă că vor beş
te cu i ni
ma
uşoară:
— Nu cred că osă ainecazuricu Meşteresele,în oricecaz.
Ciudat, câ
nd er am copil, Meşt
eresel
e p ăreau î nfri
coşăt
oare,dar,
dacăşt i
i săfii f ermcuel e,sunt chiar mal eabil
e.
Fail
e îşist r
ânsebuzel e.Vor bisecu Ta m al ’Thorşicu Abel l
Cauthon, dar nu cu ea?Şi Meşt er
esele!I -ar fipl ăcut să-
lfacă
săfie î n piel
ea eipen t
ru o zi , săva dă câ t de „ maleabi
le“erau
Meşteresel
e.
— Nu put em pleca atât de repede. Ne t r
ebui et imp să
organi
zăm oam enii
.
Perri
n îşi mij
i och i
i.
— Noi? Noinu pl ecăm!Ar fi…!Tuşi ,apoicontinuă mai
domolit
: Celmaibi ne ecaunul di n noisăr ămân ă ai
ci. Dacă
seni
orul pleacă, doam na lui r
tebuie să r ămână şi s ă se
îngri
j
eascăde t oate t reb
uri
le.Aşa e î nţ
elept
. Totmai mul ţ
i
ref
ugiaţ
i n î fiecare zi. Toate cert
uri
le care trebui
e domol i
te.
Dacăpl eci şitu, o săfie mai r ău aicidecât cut rol
oci
i.
60
 Oare el chiar rc
edeacănu ob servase m cuîşi schimbase cu
stân
găcie vorba? Fusese gat a să spu nă că o să fie per i
cul
os.
Oare cu m put ea să simtă căldură î n suflet şiîn ace l
aşi t
imp
mânie,di n pri
cina dorinţ
eil ui de ao şt iî n si
guranţă?
— O săfacem cum crezitu căemaibi ne,spuseeamol com,
iar Perri
n cl i
pi su spi
cios, ă sc
rpi
nându-se î n barbă şiapoi
aprobând cuo mi şc
are a capu l
ui.
Acum maitrebuiadoarsăî lf
acăsăvadăceer acu adevăr at
maibi ne. Bine măcar că nu spuse se de-a dr eptulav
nu căea
voie săvină.Odat ă ce seot ăhr
a,i -ar fif ost maiuşor sămut e
din loc un hamba r cumâi ni
le go ael decât ă- sl facă să se
răzgâ
ndească, dar, cugri jă, puteasăevi te asta. De o bi
cei
.
Brusc lîcu pri
nse u c br aţel
e,î ngropându-şif aţaî n pieptul l
ui
mare.Mâi nil
e l ui puternice î i mângâ i
au î ncet părul
; pr obabi
l
cred
ea că er a î ngri
jor
at ă că pl ea
că.Î ntr-
un f elch iar era. Nu
doar că pleca f ăr
ă ea;î ncă nu î nvăţasece nî seamnă să aio
soţi
e din Saldaea. Le merses
e atât de bi
ne depart
e de Ran d
al
’Thor! De ce av ea acum Dr agonul Renăscut at
ât de multă
nevoei de Per
rin, încât elputea să simtă de la câtevasu t
e de
mile depărt
are saucât e or fif ostîntr
e ei ? De cenu maier a
ti
mp? D e ce?ăma Cşal ui Per
rin i se ip
li
se e d p
i
eptul scă
ldat de
sudoare,iar căl
dura nefi r
eascăfăceasăî i al
unece şimai mul t
e
broboanepechip,darFail
etremura.

Cu o mânăpe mâne
rul sab
i
ei, Gawyn Tr
aka
nd săl
t
a o
piet
rici
că î n pa lmă, inspectându -
şi di n nou oam eni
i şi
veri
ficându-lepoziţi
iledinj
uruldealuluiacoperitdecopaci.Un
vântuscatşifier binteducea cu elprafuldin câmpii
learsede
soare,flut urându-i man ti
a ver de,si mplă, at ârnat
ă la sp ate.
Nimic d e văzu
t, doar a i
rbă usca t
ă, t ufişurir ăzl
eţe şiofilit
e.Er a
preamul tterende a cop
eri
t cuoa men i
i pe ca r
e i îavea în caz că
ar fi av ut oc
l o l upt
ă. iÎpuses e în gr upuri de cât e cinci
pedestraşicu să bii
,i ar ar
caşiimai î n spate,pe dea l
,l a cinci
zec
i
61
de p aşi
.Încăcincizecide călăreţ
i cu lănciaştept
au l ângăt abăra
din vârf
ul dea
lului
, gat
a săfie r ti
mişiunde era nevoi e.Spera ca
în ziua aceea sănu fie n evoei d
e ei.
Fuseseră mai puţi
ni Tineril a început, dar erputaţia l
orl e
adusese recru
ţ
i. Ceinou-ven i
ţi er
au de a j
utor; ni
ciun r ecru
t nu
ieş
ea pe por ţ
il
e TarVal on ului dacănu er a pr egăi
tt cum se
cuvine.Nu se aştept
al a vreo ă b
tăl
ie nî zi
ua aceea, nu mai mul t
decât n îori
care altă zi
, dar o bservase că acest
ea i zbucneau
când se aş tept
a maipuţ i
n. Numaio Aes Sedaiar fiaş tept
at
până în ul t
ima cl i
pă să-i spună unui om ce va,ca de pi l
dă ce
urma săseî nt
âmpl e nî acea. zi
— Totule înregulă? î
ntrebă oprindu-se l
ângă un grup de
spadasini.
În ci uda căl
durii, unii dintre eipurt au pelerine ver zi
, cu
mistreţ
ul alb al l
ui Gaw ynl a ved er
e,br odat pe p i
ept.
JisaoHamor a er
a celmait ânăr,încă purtând un r
ânjetde
flăcău, dar n î acelaşit imp er a unul dintr
e cei ci
ncicar e avea
brodatla gulermi culturn auriu,semn că era un veteran al
l
upt el
or din Tu rn
ul Al b.
—I nr egul
ă,seniore.
Tineri
iî şimeritau numel e.Gawyn însuşi,abiat recut de
douăzeci de a ni
, era pri ntre ceimai î
n vârs t
ă. Regu la er
a sănu
primească pe nimen i car e să fi sluj
itî n vreo oa st e,care să fi
purtat ar me pent ru vr eun senior aus vr eo doam nă şi nici
măcar r ca
e săfi f ostga rdă de negust
or. Primii Ti nerifuseser
ă
doar nişt
e b ăieţ
i când ajunseseră la Turn casăfie a nt
ren aţi de
Str
ăjeri
, cei mai buni dueli
şt i
, cei mai buni lupt
ătoridin l ume;
conti
nuau t radiţ
ia, măcarn î part
e,deşi nu mai er au ant r
en aţi
de Străj
eri. Tineree
ţa nu er a un dez avantaj
. Avuseser
ă o mi că
cer
emon i
e l a o săp tămână după ceBen ji Dalf
or şiî bărbi
er i
se
pri
mel e fir
e d e păr apărut
e d i
n puf şidej a purt
a o ci catri
ce e p
obraz de la l uptel
e din Tu rn. Femeil
e AesSed ai fuses
eră pr ea
ocupate nî zil
ele ce rma
u ser ă detr
onări
ilui Siuan Sanche d e pe
62
TronulAmyr li
n,ca să maiai bă ti
mp de Tămădui re.Poate că
încă ar m aifi f ost Suprema Amyr lin, dacăTi nerii nu i -
ar fi
înfru
ntat şiî nvins pe cordioar
ele Turn ului pe mulţi dint
ref oşt
ii
lor prfo
esori
.
— Auvr eunr ostt
oateast
ea,seniore?întrebăHalMoir.
Nu e n i
ciurmă de u lptători Ai
el. Era cu doiani mai vâr stni
c
decât i sao
J şi , ca mul ţi dintr
e ce i car e nu purtau t urnul de
argi
nt,r eg
reta cănu f usese acolo. Mai avea de nîvăţ
at.
— Crezică nu? Făr ă nici
o ezitare care să dea de veste,
aruncăpi atra cu toată putereaî n singurul tufiş din apr opi
ere,
pipern
ici
t şi ofili
t. Se auzidoar o fşnet
ul frunzel
or u scate,dar
tufişul se scutură un pic mai mul t decât ar fi tr eb
uit, caşicu m
piat
ra ar fil ovi
t un om ascu ns în sp atel
el ui. Ceinoiscoa ser
ă
excl
amaţii de mi r
are;Jisaoî şiat inse ăcu
t t mâneru l sabiei
.
— Un Aiel,Hal,sepoateascundedupăobr azdădepământ
de care ut nicinu t e-ai î
mpi edica.
Nu căGaw i
n ar fi şt iut şial t
ceva despre Aieldecâ t ci
ti
seî n
cărţ
i, dar ci
tiset oat
e cărţil
e pe ca r
e le gă sse
i î n Tu rn sc
rse
i de
oamen i car
el uptaser
ă cu eisaude or ice soldat arce păreacă
şt
ie ce spune. U n băr bat t rebuia să fie pr egăt
it pentru
vr
emuri l
ecevinşisepăr eacăastaînsemnar ăzboi.
— Dar,dacăvreaLumi na,azinuosăavem part edel upte.
— Senior
e! se auzi un stri
găt din vârful dealului
, de la
sol
datul care vă zuse şiel , nî acel aşit imp, r t
eif emei eşi
ind
di
ntr-un desi
ş,l a cât evasu te de paşisp r
e apus,ven i
nd către
deal.
De la ap us, c e surpri
ză! arD neamului Aiel îi plăce
au
surp
rzel
i e.
Ci
ti
sedesp ref emeiAielca r
el upt
au co tl
a cot cu bărbaţ
ii
, dar
cel
e treinu ar fi put ut l
upta nici
odat
ă în fust
el
e alea greoai
e,
î
nchise l
a cu loar
e,cu bl uzeal be.Purtau şal
uri pe umeri,în
ci
uda călduri
i. Pe de al
tă parte,cum erau de nevăzu
tîn desişul
ăla?
63
 — Ţineţ
i-văochi
ideschişi
,şinu l
aele,spuse,apoiîşiîncălcă
si
ngur or dinul privi
ndu-l
e cu i nt
eres pe cel e t rei nţîel
ep
te,
emisar
ele S hai
do A i
el.
Nu puteafi al t
ceva, ai
ci.
Se apr opiau păşind impu năt
o,r de par că ni ci nu s- ar fi
î
ndreptatspr e un gr up mar e de oameni înar
maţ i
. Aveau părul
l
ung, până î n tali
e – elci tisecăAi el
iiîl purtau sc urt–,pri ns l
a
spate cuun bat ic.Purt au at ât de mul te brăţări şicolier
e ulngi
de a ur şiargint şifil deş ă cnumai st răl
ucireal or ar fi trebuit să
l
e fidat de go l de al o mi lă.
Ţinându-sedrepte,cu chipurimândr e,cel
etreifemeitrecură
pe l ângă spadasini fără să l e arunce maimul t deo pri vi
re
fugară, ur
când apoideal ul. Ceadi n frunte avea părul auri
u şi
bluza desf
ăcută,lăsând să se vadă un decol t
eu generos şi
bronzat.Avea j
umăt ate din vârsta cel
orl
alt
e două,car e erau
cărunte şi aveau piel
eazb ârcit
ă.
— Nu m- arder anj
a să o i
nvitla dans,spuse cu admiraţi
e
unul dint
re T i
ner i câ
nd f emeil
e rt ecu
ră pe âlngăei . Era cu zece
ani mait ânărdec âtfemeia cupărau riu.
— Nu aş face asta dacă aş fi înl ocultău,Arwin,spuse
Gaw yn sec. S-ar put ea să fii î nţel
es greşi
t. C i
ti
se că Ai el
ii
numea u l
upt a„ dans“.Î n pl
us,ţ i
- ar mâncafica ţi
il a cină.
Pri
nsese un l ică
r al och il
or eiver zicând t recuse şiparcă
ni
ciodată nu văz usece va maidur .
Urmări cu pri vi
rea cum cel e t reiînţel
ept
e ur caudeal ul î
n
vârfulcăruiaaşteptaujumăt atededuzinădef emeiAesSedaişi
Străjeri
ilor. Cel e care aveau Străjeri
; două er au din Ajah Roşie,
şiel e nu ave au ni ciodată.Cân d femeile di sp
ărură într-
unul
dintre corutri
le al be şiî nalte,St răj
erii se aşezară de pază î n
jurullui,i
arelîşicontinuăinspecţi
aî njuruldealului.
Tineriierau vigil
enţide când se împr ăşt
iase vest
ea sosi
rii
celor i n
d neam ul Aiel
,l ucru care n u îl mul ţumea. Ar fi t r
ebuit
săfie a şaşiî nainte.Chi ar iş dintr
e cei care nu purt au turnul
64
arginti
u, mul ţil uptaser
ă în jurul Ta r V al
onului. Eamon Val da,
Sen i
orul Căpi tan al Mant ii
lor Albe,î şir et
răsese apr oape toţ
i
oam enii cătr
e ap us,cuo u lnă n î urmă,darce ir ămaşi în urmă
îi adunase r
ă l a un l oc pe toţ
ii bandi ţ
ii şir ăuf
ăcă t
orii st
rânşide
Valda.Bi nemăcarcăTi neri
iîiîmprăşti
aseră.Gawyn arfi vrut
săcr eadă căf ugiseşiVal da – Tu rnul îşiţ i
nusepr oprii
i sol
daţ
i
departe de î ncăier
ări, căci ngusi
rul mot iv al M antii
lor Albe
fusese să vadă ce ăur potf ace r Tu
nului –, dar ăn
bui a căVal da
avea pr op
rii
le mot i
ve. Or dine de l a Pedr on Nial, c el mai
prob abi
l, şice - nar fidatGaw yn săşt ie care er
au . Pe Lumină,
cât de mul t ur
af aptul cănu şt ia. Er
a caşicu m ar fi bâj bâitîn
î
nt uneric.
Adevăruler a,t
rebuiasăadmi t
ă,căsesimţeairi
tat.Nu doar
din cau za Ai el
i
lor, cişidi n cau ză că nu f usese an unţ
at e d
î
nt âlni
re decât în aceadi mi neaţ
ă. Nu fusese uannţat niciunde
mer geau, pân ă cân d Coir en Sedai, s oa
r Cenuşi e car e le
conducea pe f emei l
e Aes Seda i
, n u-l t r
ăsese deop ar
te. Pe
vremeacânder asf et
nicamameisal eînCaeml yn,Elaidafusese
secret
oasă şi t iranică;de cân d deven ise Supr ema Amyr li
n,
vecheaEl aidapăr eaofii nţ
ăgureşăşipriet
enoasă.Făr ăîndoial
ă
că f ăcuse pr esiuni ca el să con ducă escor ta şi pent ru a-l
îndepărt
a de Ta r Val on.
Tineri
if useserădepart eaeicândizbucniserălupt
ele–vechi i
Amyr l
inîif usesesmul săEtol
adecăt reDivan,iarîncercareade
eli
berare er a un actde r ebel
iune împot rva
i legii
, pur şi simpl
u
–,darGawyn începuse să se î
ndoiască de t
oatefemeil
e Aes
Sedai cu multî nai
nte să au dă actul de acu zar
e all ui Si
uan
Sanche.Că-ifăceau pe r egi să danseze ca pe n işte marionet
e
era un lucr
u spu s atâtde d es, cănicinu se m aigân deala el
,
dar p a
oivăzuse cu m er au t rasefir el
e. Sau ce l puţin văzuse
ef
ectel
e,sora sa El ayne,fii nd una di ntre cele care dan sau,
dansase pân
ă cân d di spăruse di n ochii săi
, dan sas
e pân ă
di
spăruse oat
p e pen t
ru totdeau na,n- av
ea de unde să şt ie.Şi
65
ea, şicea l
alt
ă. Luptase ca Si
uan săr ămână pri
zoni
eră, apoise
răzgândise şio ălsa
se să p sca
e.DacăEl ai
da afla asta vreod
at ă,
nicicoroana mameisa l
e nu avea - isă
mai sal
vez
e vi
aţa.
Chiardupă t oat
e acestea,Gaw yndeci
sese ăsrămână,pen t
ru
că mama saspr i
ji
nise m ee
ru Turnul
, pent
ru căso ra sador ea
să dev i
nă Aes edai
S . Şi pentru cămaidor eao femeie.Egw ene
al’
Vere.Nu avea nicimăcar r ep
dtul săse gândească l
a ea, dar
să aban don eze Turnul arfi î nsemnatsă o aban doneze pe ea.
Aşaîşialegeunbăr batsoarta,dinmot i
vefri
vole.Faptulcăşt i
a
căsu nt f ri
vole nu le sch i
mba câ tuşide p uţi
n.
Pri
vea câm pi
a cu i erburi uscaet bătute de vân t,î n timp ce
mergeacu paşimari de a l o poziţi
e al al t
a. Iat
ă unde a j
unsese,
săsp ere ca Ai
eli
i nu vor ataca,în ciuda saudi n cau za a ceeace
înţ
elept
ele Shai do di scutau cu Coi ren şicel el
alt
e.Bănui a că
sunt sufici ent de mul ţ
i casă -lfacăpr af, cut otajut orulfemei
l
or
AesSedai .Er aîn drum spr eCairhi
en şinu ştia cesă cr
eadă
despre asta. oi Cren îl pusese să j ure că va păst ra se cert
ul
mi si
uni
i,i ar apoipărusesp eri
ată de cesp usese.Putea foarte
binesă fie.Er a binesă examinezicu atenţi
ecespuneo Aes
Sed ai– n u put eaumi nţi
, dar pu teauî nvârt
i adevăru
l cape u n
tit
irez –,dar, ch iar şiaşa, nu put usegă sitâlcu
riascu nse. Cele
şase esA S edaiurmau să î lroagee pD r
agonul Renăscut să l e
însoţească l
a Tu rn, i
ar T i
neri
i, com andaţi de fiul Regineidi n
Andor,aveau săfieescortadeonoar e.Puteafiunsi ngurmoti
v,
care oşo caat ât de a tre pe C oi
ren, căabi a făcu o aluzi
e a I el.Î
l
şoca şipe G aw yn. El
aida intenţ
iona săan unţe ulmii căTu rnul
Albîlsprij
inăpeDr agonulRenăscut.
Era de nec rezut. Elai
da f usese o Roşie înaint
e să dev ină
Amyr l
in. Roşi
ile urau însăşi i
deea ca un bărbat să poată
conduce Put erea;av eau o păr eer proast
ă despre băr baţiî n
general. Cu t oate astea, căderea Stânci
i din Tea r
,i nvinci
bilă
până at unci,împl i
nea pr of
eţi
a şianunţ a că Rand al ’
Thor este
Dragon ul Renăscut, şich i
ar şiEl ai
da spuneacăUl t
ima Băt ăli
e
66
se ap ropia.Lu i Gaw yn î i er
a gr eu să pună alăt
uri imaginea
băiatul
uisperiatdel af
ermăcar ecăzusede-adrept
ulî
nPalatul
Regal din Caem l
yn cu ce a a băr bat
ului despr
e care circul
au
zvonuri de l a r âul Erinin la TarVal on. Se spunea că î i
spânzur asepe î nal
ţ
ii S enior
i d i
n Te ar şi ă cîi ăsase
l pe
luptăotri
i A iel să j ef
uiască Stânca.nÎmod si gur ad usese
neamul Ai el peste Osia Lu mi
i, a dou a oară de l
a Fr ân ge
rea
Lumi i
, sădi st
rugăCai rhienul. Poate era nebunia. Lui Gaw yn î
i
plăcuse e d R
and al’
Thorşiî i păr
ear ău căomul se ovedi
d se a fi
ceea ce aer
.
Cân d ajunse iar
ăşil a gr upul lui Jisao, maiven ea ci
neva
dinspre apus,un neg uţător u c o pălărie ponosit
ă,ducân d de
căpăstruun ca târ nî
că r
cat. Direct cătr
e d eal
;î i văzuse.
Jisaosemut ădepeunpi ciorpealtul,apoirămasenemi şcat
când Gaw yn îi at
inse r baţul
. Gaw yn ştia ce era în mi nteacelui
tânăr, dar
, dacăAi el
ii hotărau să-l omoa re pe om, einu put eau
faceni mi c. Coi r
en ar fi f ost maimul t d ecât u spăraă
t dacă
începea o luptă cuoa menii cuca re eaur ptat ratati
ve.
Negu ţ
ătorul îşit ârâi
a picioarele netulburat, ch iar pe l ângă
tufişu llovit de G aw yncuo p iatr
ă.Cat âru lî nce
pu să sm ulgă e d
ici
, de col o smocu ri de iar
bă mar oni
e î n t imp cebăr batul îşi
scoase păl ări
a, sch iţă căt
re t oţi o pl ecăciune şiî ncepu să -
şi
ştear
găf aţ a zbârcită cuo bat i
stă mur dară.
— Lumi na să vă scalde,nobilistăpâni!Văd că sunt eţibine
aranjaţi de că lători
e în vremuri le astea t ulburi
, se ved e ast
a,
dar
, dacă aveţit reb
uinţă de vreun lucr
u, segăseşte î
n desaga
bătr
ânuluiMil
lTesen.Nu găsiţipr
eţurimaibunecaledezece
mil
e,nobi l
i st
ăpâni!
Gaw yn se nîdoi
a că poat e găsi măcaro fermă cal
e de ze
ce
mil
e.
— Vremuritulburiî
ntr-
adevăr,j
upâneTesen.Nu ţi
-et
eamă
de Aiel
i?

67
 — Aiel
i,stăpâne? E t oţ
il a Cai
rhi
en.BătrânulMi l
lpoate
mirosiun Ai el
, neg reşi
t
. Ar vrea elsă fie câ ţ
iva p-aci
l
ea! Bun
negoţu c Aiel
ii
! Ar e mult aur. Din Cair
hien. Şi nu-i su
pără pe
neguţăt
ori. Toat
ăl umeaşt ie ast
a.
Gaw yn se ab ţi
nu să- lîntr
ebede ce unmer gea căt
re miaz
ăzi
dacăneam ul Aielf ăce
a aşabun negoţ în Cai
rhien.
— Cemaienou pri nlume,jupâneTesen?Noisuntem dela
miazănoapte şipoat e aveiţ nou tăţi care n- au aj uns î ncă l
a
urech
il
e noastre.
— Oh,lucrurimaridi nspr
emi azăzi,stăpâne.Poateaţ iauzit
de Cairhien? De ăl a car
e- şi zice Dr agon ? con t
inuă după ce
Gawyn dăd u di n cap. Acu ’a l uatAndor ul. Aproap e ot.
t Regi
na
l
or e oa mrtă. Unii zi
c că o săi at oa
tăl umeapână…
Omul seop ri cuun st ri
gătsugr umatî naint
e c a Gaw ynsă- şi
dea seama căî lluase e d guler.
— Regi
naMor gaseemoartă?Vor beşte,omule!Mair epede!
Tesen î
şiînvârtiprivir
ea înj
urcăut ând aj
ut or
,darvor bi,şi
repede:
— Aşa umbl ă vorba,stăpâne.Bătrânu’Mi l
lnu şt i
e,da’aşa
cr
ede. Toată lumea zi ce aşa, stăpâne. T oat
ă l umea zi ce că
Dragonu’ a f ăcu t
-o.St ăpâne? Gât u’ bătrânului Mill, stăpâne!
Stăpâne!
Gaw ynî şitrase â minil
e nîapoicuo sm ucit
ură, caar s.Simţ
ea
căi af oc pe di năuntru. Alt gâ
tl
ejvo i
a elî n mâi nil
el ui
.
— Domni ţa-
Moşt enit
oare,spuse cu voce înfundată.E vr eo
vestedespreDomni ţ
a-Moşteni
toare,Elayne?
Cum sevăzuel ibera,
t Tesenf ăcuun pas m are n
îapoi
.
— Nu şti
ebătrânulMill
,stăpâne.Uni izi
ccăemoart ăşiea.
Zic că ela omor ât-
o, da’bătr ânul Mill nu şti
e care-
i adevă
rul
.
Gaw yn dădu încet din cap. Gân duri
le păreaucă î i vin di
n
fundul uneif ântâni.„Sângele meu vărsat înai
nteaei; viaţ
a mea
jertfit
ăî nai
nteaei
.“

68
 — Mulţumesc, j
upâne Tesen. Eu… „ Sângele meu vărsat
î
naint
eaei …“ Ăsta erajurământ ul făcut când abi
a era de-au
jns
de mare săse zgâ i
ască în leagănul lui Elay
ne.Poţi săf acinego
ţ
cu… Uni i di
ntr
e oam en
i
i meipoat e aunevoi e de…
Garet
h Bryn e fusese nevoi
t s ăi- expl
ice ce înseamnă,dar
chi
ar şiat uncişti
use că t rebuia să r espect
e acel jurământ
,
chi
ar dacăar fi dat greş n o
îri
ce l t
aceva.
Ji
saoşiceilalţ
iseuitauî ngri
joraţilael.
— Aveţigri
jădeneguţ ător,l
espuser ăsti
tşiplecă.
Mama sa oar mtă.El ayn e moar tă.Doar zvonuri
, darzvon uri
le
purtat
e de buzel e tutur or se dovedeauuneor i adevăr
aet.Ur că
în câteva clipe jumăt aet de duzi nă de paşi căt
re tabăr
a Aes
Sedai.Îl dur eau mâi nil
e.Tr ebui să seui t
e la ele ca să -şidea
seama că er au î ncl
eştate de mân erul sab iei
;le f orţ
ă să se
despri
ndă. Coi r
enşicel elalt
e vo iau să-l ducăpe R and al’
Thor la
TarValon,dar,dacămamasaer amoart ă… Elayne.Dacăer au
moarte, o să vadă cum mait răi
eşte D r
agonul Renăsc ut cu o
sabi
e rtecut
ă prin inimă!
Aranj
ându-şişal
ulcu ci ucuraşiroşi
i,Katerine Al
ruddin se
ri
dică de pe per nuţe,od ată cu cel el
al
te f emei. Aproape pufni
când Coiren, dol
of
ană şipompoa să, i
ntonă„ Cum a f ost st
abi
lit
,
aşa va fi“ . Era o î nt
âlni
re cu săl batici
i, nu î nchei
erea unui
tr
atat î
ntre Turnşiun r ege
.
Femeil
e Aiel,la felcal a ve ni
re,nu ar ăt
au ni ci
o r ea
ciţ
e,ni ci
o
expresi
e.Er a o su rpri
ză; ergişir egine îşit r
ădau cel e mai
ascu nse moţ
e iiî n faţa a două saut reiAes edaS i
, ca sănu mai
vorbim desprejumăt at
e de duzi
nă.Ni şt
e sălbati
cibrutal
icu
siguranţă ar fit rebui
t să tremur e din încheiet
uri pân
ă acum.
Poate că ni ci nu ar fi t rebu i
t să ai bă vreo reac
ţi
e.
Con ducătoar
ea lor – un mele ei era Sevan na,urmatde ni şte
prostii des
pre clanuri
, Shaido Aielşiî nţelea
ptă – spuse:
— Avem oî nţ
elegeredacăajungsă-ivădfaţa.

69
 Gur a îi er a îmbuf nată şiî şipurt a bl
uza des
cheiată ca să
at
r agă priviril
e băr baţi
lor; a f
ptul că aleseser
ă una ca ea să
con ducăar ăta cât de p rimitivier au.
— Vr eau să-lvăd şivreau caelsămăvadă,când eî nfr
ânt.
Doa r aşaTu rnul va fial iatcuShai do.
O urmă de ner ăbdare î n voc ea ei o f
ăcu pe Kateri
ne să-
şi
ascundă un zâmbe t
. Î nţeleaptă? Sevanna asta chiar era
proast
ă. Tu rnul Al b nu avea al
iaţ
i; erau cei care îi serve
au
scopuri
le de bunăvoi e şicei care o f ăceau cu for
ţa, alţ
ii nu
exi
stau.
O cu tă su bţir
e în co l
ţul buzel
or i îtrăda i
rit
area lui Coir
en.
Cenuşia era o bună negoci atoare,dar i îplăceacal ucruril
e să
fie ăfcute d upă vreeraei , pas cupas,şifiecar e pas exactcu m
fusese pl
ănui t de dinainte.
— Fărăîndoială,servi
ciil
evoastremerităceeacevr
eţi
.
Una di nt
r e femeile Aiel cărunte – Tar va sauceva de ge nul
ăsta – î şiî ngu st
ă och ii
, dar ev
San na dăd
u din capap robato,
r
auzind doa r ceea ce oiCrenvoise ăsau dă.
Coi ren l e însoţi pe f emei
le Aielpână l a poa l
ele dea
lului,
alături de Eri an , o Ver de,şiNes une,o Brună, i şcei cinci
Străjeri pe ca r
eî i avea
u. Kater
ine seduse să pri
veascăpână l a
mar ginea pâl cul
ui de cop aci
. La venir
e,femeil
e Ai elfuseser
ă
lăsate săur cesi ngu r
e,cani şt
ej ăl
başeceer au, dar acum l i se
ofereau t oate onoruril
e,ca să cr eadă că sunt ali
aţi şipri
eteni.
Kateirne se î ntrebă dacăer au su fici
ent de civi
li
zate ca să
pri
ndă n uanţel
e ast
ea.
Gawyn er a acol
o,aşez
at e p o piat
ră,privi
nd pes te câm
pie.
Femeia se într
ebăce r a crede bărbat
ul dacăar afl a că elşi
oameniil ui er
au acolo doarpent ru a fi î ndepărtaţ
i de Tar
Val
on? NiciElai
deişini
ciDivanuluinu l
e pl
ăcea să ai
bă î
n
preaj
mă o hai t
ă de ulpi t
ineri ca
re nu acceptau lesa.Poa
te că
Shaido puteaufi convi
nşisăel imine pr
obl
ema. El ai
da lăsase să

70
se nî
ţel
eagă ast
a. Astf
elmoa rteal ui nu ar at
rage â mnia mamei
sal
e asu pr
a Tu rnului.
— Dacă temaiui ţ
imul taşa latânărulăl
a,Katerine,o să
î
ncepsăcr edcăar fi t r
ebuit săfii o V er
de.
Kat
erine şiî înăbuşiun rictus d e mânie şiîşiî ncl
i
nă capul cu
respect:
— Măî ntrebam doarcearput easă-itr
eacăpri
n cap,Galina
Sedai.
Era doza e d ersp
ectcu ven
it
ăî ntr-
un l oc a tât de publ
ic,poate
chiar m aimul t decâtnec es
a.r Gal
ina Casb an păreasăai bă cel
mult pat ruzeci de ani
, dar v aea cel puţ i
n de dou ă ori vârst
a
real
ă a l ui K ater
i
n, ari în ul timii o ptsprezecean i u fses
e
conducătoareaAj ah Roşie.Un l ucr
u nec unosc ut în af
ara Aj ah
,
desi
gur; ast f
elde l ucr
uri rămân eausec rete.Ni cimăca r nu
făcea parte dintr
e em
f ei
le car
e e rp
rezent
au Aj ah Roşi
e n î Diva
n;
Kateir
ne băn uia că şice lel
al
te con ducătoare de Aj ah făceau
parte din Divan. Elai
da ar fi numi t-
o ch i
ar pe eal a conducer
ea
expedi
ţieiîn loculînfumur ateiCoiren, dar chiar Gali
na sp usese
că oRoşi e -lar f
ace ă b
nui t
orpe R and al’
Thor. Se p r
esupunea că
Suprem a Amyr l
in tr
ebui e săapar ţ
ină tuturor jA
ah şini ciunei
a,
renunţând la vechil
e l oial
ităţi
, dar, dacă Elaida respect
a sfatul
cuiva– u n lucrude a l
tfeldi sc
utabil –,acela era al Gali
nei.
— O să vi nă de bunăvoi e, cum cr ede Coir
en? întrebă
Kateri
ne.
— Poate,spusesecGal ina.Onoar eapecar eaceastăsol
iei-o
f
acear r teb
ui să fie de- aujns ca un r egesă-şicare tronul î
n
spat
e p ână al Tar Valon.
Katei
rne nu se ob osi să p ar
ob e.
— Femeiaaia,Sevanna,l-arucide,dacăaraveaocazia.
— Atuncinu trebuie să ise dea o astf
elde ocazi
e,spuse
Gali
na r ece, printr
e di nţi. S uprema Amyr li
n nu o să fie
mulţumită dacă planurile îi su nt date pes
te cap .Iar ut şicu
mine osăur l
ăm zi l
e nîtregi î
n bezn ă, î
nai
nte de amuri .
71
 Kater
ine îşit rase şalul pest
e umer i,t r
emurând. Aerul era
pl
in de pr af;îşivapune mant i
a ceasu bţi
re.Nu f uri
a Elaideio
să le ucidă, deşi putea fi cu mpli
tă. Kater
ine era Aes edSai de
şapt
esprez
ec e ani, dar nu afl asedec ât nî dimineaţ
a î n care
pl
ecaseră din Tar Valon că maiav ea ceva în co
mun cu Gal ina,
î
n af ar
ă de Aj ah Roşi e.Făceapart e,de doi sp
r ez
eceani , din
Aj
ah Neagră,fără să şt
iecă şiGali
na era membrăîncă deşi
maimul tt imp. Er a neces ar ca surori
le Negr
e să se asc undă
una de ceal alt
ă. R ar el
e l or î
nt âlni
ri seţ i
neau cu ch ipuri
le
ascu nseşivo cl
i
e distorsionate.
Înaint
e de Gal ina, put user ecunoa şt
e doar nîcătrei
. Ordinel
e
îi erau lăsate pe per nă sa u într-un buzunar al mant
iei
, scrise
cu o cer neală care di spăreadacăal t
e degetel
e decâ
t ale eiar fi
ati
ns hârt i
a.Ave a un l ocascu ns unde l ăsamesaej şipri mise
ordine stri
cte să nu î ncer
ce să vad ă cine venea să le i a.Nu
încălcase nici
odată or dinel
e.Poa t
e că mai er a o soră neagr ă
printre cele car e veneauî n urma l or,l a o zi distanţ
ă, dar n u
puteaşt i.
— De ce? î ntrebă. Ordi
nele să nu- l uci
dă pe Dr agonul
Ren ăscut nu aveau nici
un sen s,nicidacăl -ar fi predat El
aidei
.
—Î nt
r ebări
le suntpericuloase pentru ci
neva carea jurat
supuner e oarbă.
Kat er
ine r t
emur ăi arăşişise p o
ri î
n ul t
ima cli
pă sănu f acăo
reverenţ
ă. Da, „ a
Gil
na Sedai .
“ Dar nu pu t
ea să nu se
gân dească.De c e?

— Nu au ni cirespect,nicionoare,mâr âiTher ava.Ne- au

lăsat să i
ntrăm î n t abăra lor ed parcăer am câ ini făr
ă dinţ
i şi
am pl ecat păzit
e d e p ar
că eram ni şt
e h oaţe.
Sevan
na nu se i ut
a î n jur
, nu pân ă nu aj ungeau cu bine nî
desiş. Fem ei
le Aes Sedaise ui tau proba bil după semne de
slăbici
une.
— Aufostdeacor d,Therava,spuse.E suficientdeocamdată.
72
 Deocamdată. Î
ntr-o bună zi, Shaido voref u
ji acest
eţ i
nuturi
.
I
nclusi
v Turnul Alb.
— Tr
eabaastaepr ostgândită,spusecu ovocesugrumatăa
tr
eiafemeie.Înţelept
ele ocol
escf emeil
e AesSed ai
;î nt
otdeauna a
f
ost aşa.Poat e că pen tru tine e sufici en
t – ca văd uvă a l ui
Coulad
in şi a l ui S uladri
c, cuvân tul ătu este cuvân tul
căpet
eni
eiclanului, până tri
mi t
em al t băr
bat l
a Rhuidean –,dar
noi ,r est
ul, n-ar fi treb uit săne b ăgăm în aşaceva .
Sevanna ab i
a r euşi să se f or
ţeze să mear gă maidepar t
e.
Desai ne vor bise împot riva eicân d fuses
e aleasă î
nţeleap
tă,
strigând în gu ra mare cănu- şif ăcuse cen
u ici
a şicănu f usese
la Rhui dean şisu sţi
nând căo d escal
ificafapt
ul căvor beacaşef
de cl an. În pl us,faptul căer a văduvanu doa r a uneicăp etenii
de cl an, cia dou ă aducea nenor
ocpoa te.Din f er
i
cir
e,su ficiente
înţelepte Shaido ascu ltaseră de Sev an
na,nu de Des an
ie.Di n
păca te,Desa ine a vea preamul ţ
i su sţ
i
nătoricas- o poată ar
anj a
în linişt
e.Se pr esupunea că î nţel
ept
ele su nt de neatins –
veneau şiplecau li
bereprintreShaidochiardelat rădăt
ori
işi
proşti
i din Cairhiendar Sevan na voia săgăsea scăo cale.
Ca şicu m î ndoiel
ile lui Desanie ar fi mol i
psi
t-o brusc pe
Therava,aceastaîncepusămormăi emaimul tcăt
resine:
— Lucrurilefăcutepr ostvorloviîn AesSedai
.Le- am sl
uji
t
înai
nte d e R uperea u Lmii şile-
am dez amăgit; de aceea m f
ost
a
tri
mişiî n Ţi nutul înt
r ei
t. Dacăl e dezamăgim di n nou, vom fi
dist
ruşi.
Ast
a cr edea t
oatăl umea; era part e a vechil
or legende,
aproape parte a ob i
cei
uril
or. Sevan na nu er a sigură. Acele Aes
Sedai îi păruser
ă slabe şipr ostănace, căl
ători
nd cu o escort ă
de cât ev
a su te de oam eni, cân d ad ev
ăraiţi Aiel
, S haido, iî
putea
u î neca î
n mi i de ulptăt
ori
.
— Timpurinoiau venit,spusetăios,repet
ândpăr ţidintr-
un
discu
r s mai vechi
. Nu mai su nt
em l ega
ţi de Ţ i
nutul într
eit. Toţ
i
cei care au och i de văzut potsă vadă că ce ea ce af ost odat
ă
73
acum e altf
el. Tr
ebuie să ne schimbăm sauvom di spărea ca şi
cum nu am fi f ost nici
odată.
Nu le spu se cam cât de mul t
e pl ănui
a ea să schi mbe.
Înţ
elep
tel
e Shaido nu vor a m
it ri
mi t
e niciodată un băr bat n
î
Rhuidean
, dacă ve
aau săi se mp îli
nească dorinţel
e.
— Ti
mpurinoisau vechi,mormăiDesaine,tr
eabaecef acem
cu Rand al’Thorda că reuşim să-lluăm de a l Aes Seda i
? Mai
bineşimaiuşorarfi să- iînfigem un cuţitînt
recoastecând î
l
vorducecăt remi azănoapt
e.
Sevanna nu r ăspunse
. Nu şt i
a ce ă- si spună.Nu î ncă.Tot ce
ştia er a că, odat ă ce aş az-i
suca
lr’
a’carn, pcă
eten
ia
căpet eni
il
or estpe ottnea mul Aiel, vafi l ega
t caun câ i
ne u tr
bat
în f aţa corutlui ei
, atunciacel e ţinuturivor fi cu adevă r at ale
clanului Shai do. Şi ale ei. Şt
iuseast a încă î
nainte de a fi f ost
găsită de a cel om di n ţi
nuturil
e u med e,în munţ i
i numiţi de cei
de ai ciPi scul Dragonului.Îi dăduse n u cub mic,dintr-o piat
ră
tare,scul
ptat
ă cu un modelciudat
, şi-
i zisese cesăf acăcu el ,
cu ajutoru
l uneiî
nţelep
te ca
re p
uteacon duce u P
ter
ea, odată ce
al’
Thor er
a în mâini
le ei
.Îl că
ra t
ott i
mpul î n pungade l a brâu,
dar, până acum, nu spuse
se ni
măn ui nici de băr
bat, nici de
cub. Cu frunteasus,cont
inuă sămear găsu b soar
el
e ucigăt
or
al toamnei
.

Gr
ădi
na pal
at
ului ar fiinspi
ratpoat
e o umbră de r
ăcoar
e,
dacăar fi avu
t vr
eun cop
ac,dar cel
e mai î
nal
te u
lcr
uri de a
col
o
er
au ni şt
e a rbuşti chi
nui
ţi săi a form ă de cai al
ergând sa u urşi
f
ăcân d t
umbe şi giumbuşlucuri
. Grădinariîmbrăcaţiî n căm ăşi
cumâneci lungial ergaude col o până colo cugăl eţ
i de a pă, su
b
soarel
e torid, n îcercâ
nd să -
şi as lveze crea
ţii
le. Flori
le erau
socot
ite pierdute, ari răzoar
ele, vân
ad t ot felul d e mod el
e,
curăţ
ate şi plantat
e p e un gazon care mur eaşiel .
— Păcatcăeat âtdecald,spuseAi l
ron.Pescuiobatist
ăde
dantel
ă dintr-un buzunăraş cu mar gnii dant
elat
e alhai neide
74
mătasegal benă,î şit ampon ă del i
cataţ af,ap oio ar uncă. Un
ser
vitor î n l i
vrea au ri
u-roşi
e o cu leser ep ede de pe al eea
acoperi
tă cu pi etri
ş şidi spărui arăşiîn dec or; al
t om î n l
ivreaî
i
puse r egel
ui î n mân ă o ba t
istă nou ă,pent ru a fi bă gat
ă pe
mân ecă.Ai lron nicinu l uă se ama,des i
gu r
, şini cinu părusă
observe.
— Oameni iăşt
iareuşescdeobi ceisăţinătotulverdepânăî n
pri
măvară,dar ar i na asta o să maimoar ă câte ceva.Nu es te
nici
un se mn că ar m aiven iiarna.Le pri eşte maibi ne fri
gu l
decâtseceta.Nu cr ei
z că sunt minunate,dragamea?
Ail
ron, Uns al Lumi nii
, Rege şi Apărăt
or al Amadi ci
ei,
Gardian al Porţ
ii de Mi azăzi
, nu era chiar atât de chipeş e p cât
se v z
onea, dar M ograseăn b
uia,încăde cân d îl văzuse, cu ani
î
n urmă, căelî nsu şilansase zvon
urile.Avea părul negr u bogat
şion dulat
, dar n îcepea să i ser ăr
eascăî n faţă. Nasu l un pic
campr eal ung,ur echi
le oi dee r p
eamari .Î ntregul chi
p su gera
molici
une.Î ntr-o zivat r
ebui săî ntr
ebe,Poart a de M i
ază
zicăt
re
ce?
Făcân du-şivân t cuev antai
ul de fil deş scu l
ptat
,îşipiron
i
pri
virea pe una di ntre… r eal
i
zări
le gr ădi
narilor
. Părea să
repr
ezinte treif emeigo ale uri
aşe, care sel upt
au disper
at
e cu
nişt
e ş erpi gi
gantici
.
— Suntr emar cabil
e,spuse.
Cine v enea can u cerşetortreb
uia săsp ună ce se cuve
nea.
— Da,da,sunt ,nu-iaşa? Oh,se par e că tr
eburide st
at
necesi
tă prezenţa mea. h Cesti
uni u r
gente, mi -
e t eamă. O
duzi
nă de o ameni,în haine la felde co l
orate caflorile car
e nu
maier au acolo,apăruse
ră p e rtept
el
e de marm ură de al ca
păt ul
al
eii
, aşt
eptând î n f
aţa uneiduzi ni de coloane cenu sp ri
ji
nea u
nimic.
— Rămâne pe seara asta, draga mea. Vom discuta mai
depart
e des pre probl
emele t al
e groaznice şidespr e cum aş
puteasăt e a jut
.
75
 Se î ncl
ină asu pra mâinii ei
, op ri
ndu- se ch i
ar înaint
e să o
sărut
e, a ir Mor gase f ăcu o mi că r ever
enţ ă, m urmurând
pol
iteţuri
le de rigoare,după ca r
e elpl ecă, urmat de hoa rda de
servi
torica r
e nu sedezl i
peade elni căi
eri.
După ce pl ecă,Mor gaseput u să î şi facăvân t e nergi
c cu
evantaiul – om ul susţ
ineacăabi a simt e că l
dura, cu şiroai
e de
sudoar e pe faţă – şise î ndr
ep t
ă că tre ca meree
l ei. Ale eidin
milost
iven
ie, alf elca şi och ria al bast
ru-
pal p ri
mită în dar .
Insi
staseasu pra gul
erului înal
t, căciavea părer
if erme despr
e
decolt
euri
.
Un servit
or n si
gur
atic ourma l a mi cădi st
anţ
ă. Şi Tall
anvor,
desigur,lângă ea, purtând cu î ncăpăţânar
e peleri
na verde şi
scoţr
oasă cu care venise, cu sab i
a l a şol
d, de par că s-ar fi
aşt
eptat alun at ac în Pal at
ul Seranda,la ni cidou ă mile de
Amador .Î
ncercăsă-
lignorepet ânărulînal
t,dar
,cadeobi cei
,
acesta nu putea fii gnorat
.
— Ar fi t rebuit să mer gem în Gheal dan, Mor gase. La
Jehannah.
Iert
ase r p
eamul te ulcruri
, preamul tt i
mp. Roch i
a se nîvâ
rti
când seî ntoarse ă s
-lînfrunte,cuoch i
i sticl
ind de mâni e.
—Î n călători
anoast r
ăoanumi tădi scr
eţieeranecesar ă,dar
cei din jurul nostru şt i
u cine su nt. O să -ţi aducişit u ami
nte şi
o să-i arăţir espectul cuveni
tr egineit ale.În ge nunch i
!
Spre su rprinderea , ei
nu se i m
şcă.
— Chi areştiregi
namea,Mor gase?
Măcar şi
î cob orâsevocea, case rvi
torul sănu au dă şisănu
ducă vorba maidepar te, dar oc hiil ui… Aproape făcuun pas
î
napoi cit
ind dorinţa apri
nsă . Şi furia.
— Nu osăt eabandonezîni nfern,Mor gase,dart
u aipărăsi
t
multe cân d aiaban donat n Adorul l ui Gaebri
l. Cân d o să
regă
seşt
i ceai pi er
dut, o să î ngenunch ezla pici
oarel
e tal
e şio
să poţi să-mi tai capul, dacă pof teşti
, dar â p
nă atunci… Ar fi
tr
ebuit să m eg
rem la Gheal dan .
76
 Tinerelul f
ără mi ntef usese gata să moar ăluptând cu
uzurpatorul, ch i
ar şidupă ce ea descoperi
se că ni
cio Casădi n
Andornuomaispri j
ineaşi,dupăcedecisesesăcauteajutorîn
af
ar a r egat
ului , zi du pă zi, s ăptămân ă du pă săpt ămână,
devenise a mi ob r
azn i
c şi mai neascult
ător. Ar fi putut să-
i ceară
l
ui Ai l
r on ca pul lui şil -
ar fi pri mit ă fr
ă înt
rebări. Dar, doar
fiindcă î nt
rebă ri
le nu er au pu se, nu î nsemna că nu er au şi
gândite.Ea er a o ce rşe
toar
e acol o şinu put ea cere maimul t
decât stri
ctul nec
es ar.
Şi, până la urm ă, fără Tall
anvor, eanu ar fi f ostai ci
. Ar fi fost
pri
zon i
era– m ai rău decât prizonier
a– S eni
orului Gaebril
. Erau
si
ngu rel
e m oti
ve enpt ruca r
e Ta l
lanvorîşipăst ra capul.
Uşile bogat nam or entat
e de l a ap ar
t amentel
e l ui Morgase
erau păz i
te de ar mat a sa.Base l Gil
l er a un băr bat oşur în
obraj
i, cu părul că runt piept
ănat cu va nit
ate pest
e p arteaunde
cheli
se. Vestonul de pi el
e,cu sut cu discu ride oţ el
, stătea să-
i
plesneascăl
a ci ngătoar
e şi purta o sabie pe ca r
e n u o at i
nsese
ti
mp de dou ăzeci de an i
, pân ă în ziua cân d şi-o pusese să o
î
nsoţ ească
pe ea . Lamgw in er a mătăhălosşivân os, iar ochi
i cu
pleoape căz
ute î lf ăceau să pară pe j umăt ae
t ad ormit. Şi el
purta o sabie,dar ci catri
cile de pe f aţă şinasu l rupt de mai
mul t
e ori stăteaumăr turie că er a maideg r
abă ob i
şnui
t s ă
î
mpar tă pumni şi să scoat ă pu mnalul. Un câr ciumar i ş un
bătăuşdestradă;cu excepţi
al uiTal
lanvor
,astaer aarmat ape
care oavea la dispozi
ţi
e să cucerească Andorul şisă -şiiaî napoi
t
ronul de a l Gaebri
l.
Ceidoif ăcură plecăci
uni stângace, dar eapl uti pe lângă ei
,
t
rântindu-ilui Tal
lanvor uşaî n nas.
— Lumea,enunţ ă cu un mârâit,arfi un locmul tmaibun
f
ără băr baţ
i.
— Unulmaigol ,cu siguranţă,spuse bătrâna doi
că a lui
Morgase i d
n scaunul de lângăf er
east
ra cu dr aperi
i de cati
feaa
anti
cam eer.
i C u capu l ap lecat asupra gh erghef
ului, părul
77
cărunt str
âns n îtr
-un coc ăr peacăt remură uşor
. Femeia sl
abă
cao r t
esti
e nu er a nicipe d eparte a t
ât de rf
agi
lă cu m păr
ea.
— Să înţel
eg că Ail
ron nu a f
ostni ciazimaideschis? Sau
Tall
anvoredevi nă?Nu trebuiesă-ilaşipebăr baţ
isătescoată
din minţi, căî ţ
i apar bube p e a f
ţă.
Lini nu părea să ad mită că Mor gase unmaier a o cop i
li
ţă,
deşiîif usese doicăşi fii ceiacesetia.
— Ailr
on a fostîncântător
,spuse cu gri
jă Morgase.A t
rei
a
f
emeie di n cam eăr,car e stăt
eaî n gen unchi scoţ
ând cear
şaf
uri
di
ntr-un cu f
ăr, pufni zgom ot
os,iar Morg ase ăcu
f un ef ortsănu
o fixe ze cu pri vi
rea.Br eane era… î nsoţi
toar
ea lui Lamgwin.
Femeia scundă şi br onzată care îl urma pe băr bat a erdin
Cair
hien, iar Mor gase nu î i era regină,după cu m devenise
l
imped e.
—Î ncăozisaudouă,cont inuăMorgase,şicredcăpotscoat
e
o promisiune d e al el
. Ast ăziar ecunoscutîn final căam nev oe
i
de soldaţi di
n af ara regat
ul
ui pen tru a recucer
i Caemlyn ul
. De
î
ndată ce î l scot e p Gaebri
l di n Caem l
yn , nobi
lii o să se
î
ngh esuie di
n nousă fi e de arpt
ea mea.
Spera căaşavor face;eraî n Amadi ci
a, pent
ru căî llăsase ep
Gaebril săo or beascăşisăî şir ănea
scă şicei mai vechi pri
eten
i
l
a poru ncal ui.
— Un caldomolnu aj ungeîntot
deaunal acapătulcăl
ători
ei,
ci
tă Lini,încăapl eca
tă pest
e g herghef
.
Îi plăcea
u f oarte mult izcăt
oril
e vechi, dar Morgase avea o
bănui
alăcăunel edi
ntreeleerauinvent at
epeloc.
— Ăsta o să ajungă,insist
ă Mor gase.Tall
anvor greşea cu
Ghealdan; potrivi
tl ui Ail
ron,ţ ara er a aproape de anar hie di
n
cauzaPr of
etul
ui despre care şu şoteau toţ
i servit
orii, omul care
pred
ica en Raşterea rD
agonului.
— Aşdorini ştepunci,Breane,iarf emeiaseuitălungl aea
până n u ad ăugă… dacăşt e
i aşa am i
abi
lă.
Şi chiar şiaşaî it urnă în poca l cuo î mbufnar e eţapănă.
78
 Amesteculde vin şisucuride f ruct
e era pus l
a gheaţă,
răcor
os pen t
ru ca ni
culă; Morgaseî şili
pi cu plăcere pocal
ul de
argi
nt de frunte.Ailron aduceazăpadă şigh eaţă din Munţ i
i de
Negură, deşi er a nevoie de un şi r lung de căr uţ e ca să
aprovi
zi
onezenupal at
.
— Despre Tal
lanvor
… î ncepu Li
nidupă ce î
şiluă şiea un
pocal
, sorbi
nd o î nghiţ
itură.
— Las-obaltă,Lini,izbucniMor gase.
— Deci,e mait ânăr decâtt ine,spuse Breane.Femeiaîşi
turnă singu r
ă. e C ob răznici
e pe cap ul ei
! Er a o se rvi
t
oare,
indif
eren
t ceo fi f ostî n Cai rhien.
— Dacăî lvrei
,ia-l.Lamwi n spunecăelţ i-
ajuratcredi
nţăşi
am văzu t eucu m se i u
t
ăl at ine.Nu o să ref
uze,râse ărguşi
t.
Cairhi
enii erau dezgu st
ători, dar măcar cei mai mulţi dint
re
eiî şiţi
nea u ascu nse venat uri
le sordi
de.Mor gase se pr
egăteasă
o deaaf ară când se u a
zi o băt aeiî n uşă.Făr ă sămaiaşt ept
e
permisiunea, î
n î ncăper
e i ntr
ă un băr bat cu păr
ul alb, bine
făcut. Man ti
a al bă avea bl azon ul soarel
ui au ri
u. Sperasesă
evi
te Man ti
il
e Al be până cân d Ai l
ron î şipunea pec et
ea pe o
înţ
elegere fermă. Brusc r ăcoarea vi nului i se scurse dir
ectn î
vene.Undeer auTal l
anvorşiceil
alţi,deintr
aseaşa?
Făcu o pl ecăci
une scu rtă, cu och ii negri pir
oni
ţi pe ea. Cu
chipul îmbătrânit şipieleaî ntinsă, bărbatul păreasăai bă forţ
a
unui ciocan.
— Mor gasedin Andor?înt r
ebăcu ovocepr of
undăşifermă.
Sunt Pedro Niall
.
Deci
, n u or ice Man ti
e Al bă, cinsu îşi Sen
ior
ul C ăp
itan
Coman dant alCop ii
lorLuminii
.
— Nuvăfiet eamă,nuam veni tsăvăar
estez.
Morgaseîşiî ndreptă sp
atel
e.
— Sămăar estezi
?Subceacuzaţ i
e?NupotconducePuter
ea.
De cu m î ii eşi
ră cuvint
ele din gură,ap r
oape că pufni de
ener
vare.Nu ar fi t rebui
t sămen ţi
on ez
e condusul Put
erii
;
79
intrase în defen
sivă şiast a trăda cât edt ulbur
ată era. Era
adevă r
at cesp uses
e,într-un fel
. Trebui
a săî ncerce e d
ci
ncizeci
de o ri casăsi mtă Adevărat
ul Izvor şi
, câ
nd r euşeaast
a, încer
ca
de d ou ăzecide o
ri săse escd hidă saidar
cătr
e ca să pri ndă o
singură dată un gr ăunte. O sor ă Brună,pe nume Ver i
n, îi
spu sese ăc nu era nevoei caTurnul să oop rească ca
olo până
învăţa să-şi contr
olez
e î n sigu ran
ţă măru nta sa ab il
itate.
Desigur, Turnul făcu se st
aa, ori
cu m. Chi ar şi aşa, în Amadici
a
până şio abi l
it
ate atât d e mică er a scoa să în af ara legi
i şi
pedepsit
ă cu moa rt
ea. Inel
ul cu Mar eel Şarpee da l mân ă,care
îlfascinaseat ât de mul t peAi lr
on , părea să fi dev eni
t brusc
înt
r-at
ât de fi erbi
nte nîcât săstr
ăluce ască
.
— Ant r
enat ă deTurn,murmur ă Niall
.Şiast a est
ei nterzi
s.
Dar, cum am spu s, nu am ven it să vă ar es
tez, ci să va aj ut
.
Tri
mi t
eţi-
văf emeil
ede- ai
ci,casăputem vor bi
.Sef ăcu comod,
luându-şiun sc au n înalt
, tapi
ţat şiî şipuse man tia pest
e
spătar. O săbeau nişte punci,înainte să pl ec.
Spr e nemulţ
umir
eal ui Mor gase
, Brean e i
î ad use medi
i atun
pocal, cu ochiiî
n pământ şil a f elde l ipsi t
ă de exp resi
e ca o
scândură.
Mor gase ăcu
f un efort să-şirecapete cont
r olul.
— El erămân,Maestr
e Nial
l.Nu o să-idea sat i
sfacţi
a unui
ti
tlu. Dar b ăr
bat
ul nu păru decon cert
at. Ce s- a înt
âmplat u c
oam enii meide af
ară? Osă - o
v au
i î n nume deău r dacă aufos
t
răniţi
. Şi de ce edcr
eţ
i căam nevoi e de ajutorai dumneavoast
ră?
— Oameni iDomnieiVoast
re suntneatinşi,spuse scurtpe
deasupra pocal
ului
. Credeţ
i căAi l
ron o săvădeace vă tr
ebuie?
Sunteţio f emei
ef rumoasă
, Mor gase,iar A il
ron le preţui
eşte pe
femei
le cu păr u ariu ca soar
ele.În fiecar e zi sevaapr opia de
înţ
eleger
ea pe ca r
e o doriţi
,f ără să o î nchei
e niciodată, până
când veţi deci
de căun mi c… sa ci
rfici
u î l vaface să capi
tulez
e.
Dar nu vafi ni ci
odată de acord, i
ndif
erent câtî i veţ
i da. Gloat
ele
aşa-zi
sul
ui Profetf ac r
avagi
il a mi azănoapte,în Amadi ci
a. La
80
apus,Ta r
abonul este sfâşi
at de u n răzb
oi civi
lîn ca re sunt zeci
de p ăr
ţi combatante,bandi ţi ca
re -i
au jurat cr
edinţă aşa-
zisului
Dr agon Ren ăscu
t, zvonuri despre Aes eda
S i şif alsu
l Dr agon,
toateîl sp er
ie pe Ailron. Să vădeaso l
daţi
? Şi-ar vinde sufletul
să găse ască î
ncă zec e oam eni pent
ru fiec ar
e soldatpe car e îl
are su b arme sau măcar . doi
Dar ue pott ri
mi t
e cinci mi i de
Cop i
i aiLu mini
i călări
nd î n Caem l
yn cu dumneat a în frunte,
numaisă spu neţi.
Morgas e rămas e mut ă de ui mire. Str
ăbăt
u camer a cu o
ţi
nut ă demnă şise şez a ă pe scaunul din f
aţal ui î
nainte săi se
taie gen unchi
i.
— Deceaivr ea să mă ajuţ
isă î
lalungpeGaebri l
?întrebă
ea. Evi dent, şti
a t ot
ul;f ără î
ndoială că aveasp i
oni î n rândul
sluji
tori
lor uil Ail
ron. Nu am dat ni ci
odat
ă mână liberăî n Andor
Mant ii
lorAl be,aşacu m ar fi vrut.
De dat a asta, bă rbatul se încruntă. aMnti
il
or Al be nu le
pl
ăceaă sfi e n umi t
e aş a.
— Gaebri
l?Iubitulvostru estemort ,Morgase.FalsulDragon
Rand al’
Thorşi -a adăuga t Caeml ynul pe i l
sta de cuceri
ri.
Li
ni scoase un su netde p ar
căs- ar fiî nţepat cu acu l
, dar el
cont
inuă săo p rive
ascăe pM or
gase.
Cât despr
e Mor gase, aceasta trebui săî şiî ncl
eşt
eze mâna pe
braţ
ulscaunuluipentruanu- şiducemânal api ept
.Şidacănu
ar fi pus poca lul pe cel ălal
t br aţ, ar fi vă rsattot i n
vul pe jos.
Gaebri
l mort? O duse se e d nas, ot ransf
or maseî n cârpa lui,îi
uzurpaseaut ori
tat
ea,terori
zaser egat
ul în numele ei şi
,î n final,
se proclamase Rege alAndor ului, deşi Andor
ul nu av usese
nici
odat
ă un r ege. Şi
, după toa t
e astea, încămai put easi mţio
umbră de e rgr
et că u n o să-i maisi mtă nici
odată mâinil
e? r Ea
o nebu nie;dacănu ar fi şt iut că er a imposi
bil, ar fi zi s că
fol
osi
se e p eaut Per
ea u S
premă.
Iar al’
Thor v a
ea acum Cae ml ynul? Asta ar pu t
ea schimba
tot
ul.Îlî nt
âlniseodată, un băiat sp eri
at de a
lţ ară, ca
re n îce
rca
81
săar ate ersp
ect
ul cu venitr egineisale.Dar un băi at ca
re p urta
o sabie de maestru, incrustată cusem nul bât
lanului.Iar Elai
da
fusese oarf
t
e pruden t
ă cuel .
— Deceî lnumeşt iun falsDr agon,Niall
?Dacă elîivorbea
f
ără titl
ul cuveni
t, atunciseput ea li
psişide „ maestru“
. Pi atr
a
din Tear căzu
a t , aşa cu m sp unea Pr of
eţi
a Dr agonul
ui.Î nalţi
i
Seni
ori din Tearl-au aclamatca r Dagonul Renăscut.
Nial
l zâmbi batjocort
ior.
— Oriundeşi-
af ăcutapari ţ
ia,eracu AesSedai .Eleconduc
în locul lui
, as cultaţ
i-mă pe mi ne. E doaro mar ionetă a
Turnului
.Am pri
eteniî nmul t
el ocuri–voiasăspunăspi oni–şi
eiîmi sp un căsu nt dovezi căşiul ti
mul fal
s D ragon, Logai
n, er
a
înscen
at totde Tu rn. Poate a pof titla mai mul t decâtt rebui
a şi
atuncil-au ter
minat .
— Nu exist
ă nicio dovadă, spuse Mor gase mulţ
umi tă că
reuşi
se să-şimen ţină vocea egală.
Auzise zvonuril
e despre Logainîn drum spr e Amador,dar
eraunumaizvon uri
. Băr bat
ul dădu din umer i
.
— Cr edeţice vă place,dar eu pr ef
er adevărulf ant
ezii
lor
prost
eşti. Ar a f
ceaşaceva adevăr
atul Drago n Renăscut? înalţ
ii
Senioriî l acl
amă, p suneţi? Pe câţ i dintre eii -a sp ânzurat,
înai
nte s ă i seî nch i
ne o tţ
i? A perm i
s A iel
il
or să jef
uiască Stânca
şit ot a Ci
rhi
enul. Susţ i
ne că r egat
ul Cai rhienul
ui va avea un
nou con ducăt
or, dar singu ra puter
e e ra
lă acolo este el. Sunteţi
moar t
ă,şt i
aţi asta?Au ap ărut zvonuri despre D oamna Dye li
n,
cred. El a stat pe Tr onul Leului,l-a folosi
t pentruaudi enţe,dar
credcăer a pr eami c,fiind făcu t pentru o femeie.L- a exp us ca
trof
eu al cucerri
ii şil -
a înl
ocuit cu un al t
ul, adus de el,î n Sal
a
TronuluidinPalatulvostruRegal
.Si gur
,nuamer stotulstrună
pentru el . Unel e Casesunt con vi
nse că v- a uci s; e xsit
ă
compas i
une pe ntru Domni a Ta, ac um că aţ i muri t
. C ât
stăpâneşte di
n Andor , stăpâneşte cu o mân ă de fier , cu o
hoardă de Ai eli şi o ar mată de ban diţ
i din Ţi nutul de Hot ar
82
recrut
ată de Turn pent ru el. Dacăvă i magi
naţi că o să vă
primească b cu
r
aţeel deschi
se nîCaem l
ynşio săvă dea r on
t ul
î
napoi…
Lăsă cuvintel
e să se st i
ngă, ardt orent
ul or
l o l ovi
se pe
Mor gase ca o gri
ndină.Dye li
n era următoarea moşten
it
oar
e a
tr
on ul
ui doa
r dacăEl ayne murise
. Oh, Lumină,Elayne!Maiera
î
n si gur
anţă în Turn? Ci udat ăsse gân deas
că acum câtde
anti
pati
ceî ifuseseră f emei
le AesSed ai pen t
ru căo pi erduseră
un t i
mp pe El ayne,că ce ruse Turnului întoarce
rea eicân d
nimeni, nici
odată nu cerea nimic Turnului,iar cuam t otce
dorea era ca el e să î iţină fata în si gur
anţă. Îşiaminti de o
scri
soare de la Elayn e,după cese nî torsese a Ta
lr Valon. Mai
fusese
ră şialtele?At ât de multe ulcrurierau va gişineclare din
peri
oada când Gaeb ri
lo ţ inuseî n ghea r
ele lui
. Elayn
e trebuie
săfie n î si
guranţă. Ar trebui săse nî gri
jor
eez şi pent
ru Gaw yn
şi G alad – Lum i
na şt ie unde er au –, darEl ayne er a
moşten i
toareaei . Pacean î Andordep indeade osu cce
siune ăfr
ă
probleme.
Trebuia să cugete cu atenţi
e.Totulse l ega,dar,pe de alt
ă
parte,aşaseî ntâmpla şicu mi nciuni le atentticl
uite,iar om ul
din faţa eier a un maes tru al acestui meş t
eşug.Ave a nevoei de
i
nformaţ i
i s i
gu r
e. N u er a o surpri ză că Andor ul o cr edea
moart ă; sef uri
şasedi n pr opri
ul rega t casăî l evi
te pe Gaeb ri
l,
pe cei care ar fi put ut săo pr edeal ui saucare a r fi vrut săse
răzbune pe ea pent ru t icăl
oşi
il
e l ui Gaebr i
l. Dacă er a
compasi
une p entru ea, o s-
of olosească atuncicân d var enaşt
e
di
n mor ţi
.
—Îmit rebui
et i
mpsămăgândesc,î ispuse.
— Desi
gur ,răspunseNi al
lri
dicându-secu uşurinţă;s-arfi
ri
dica
t şiea , caelsănu o pri vească de su s,dar n u era sigu
ră
căo ţ i
n pi ci
oarel e.
— Mă voiîntoar cepest
eozisau două.Î ntretimp,vreau să
fiu sigur că su nteţ
iî n si
guranţă. i A
lr
on e at ât e d pri
ns cu
83
proprii
le griji
, că nu seşt i
e ci
ne sepoat e str
ecura cu gâ nduri
necurat e.Mi -am luat libert
atea de a lăsa aicicâ ţ
ivaCopi i
. Cu
voialuiAilron.
Mor gase au zi
se mer eu că Man ti
il
e Albe deţ in ad evăraat
putere n î Amadi ci
a şi fu si
gură căt ocmai pri
mise oncfirmar ea.
Niall plecăcu cev a mai mul tr espectdecât venise, făcând o
plecăciune car e ar fi putut fi pentru ci
neva ega
lî n rang.Î ntr-
un
f
elsa u al tul îi suger
a cănu ar e de a l
es.
I
med i
at cu m pl ecă, Morgase se ridicăî n pici
oa r e,dar Breane
dej
a ţ âşnisecă t
re uşă .Înainte săf acăt r
eipaşi , uşaf u dată de
peret
e,i ar Tallanvor şice i
lalţi doi se n ăpusti
răî năuntru.
— Mor gase,respir
ăgr euTallanvor,sorbind-odinpri viri
.Mi-a
f
ost team ă…
— Teamă?î irăspunsecu dispr eţ.Erapr eamul t;nu voi asă
î
nţel
eagă . Aşamă pr oteez
ji t u pe mi ne? n U băiat ar fi put ut f
ace
l
af elde mul t
. Dar , nu-
i aşa , un băi at a făcu t asta deja.
Privi
rea ucigătoa
re î ir ămase pe ch ip câ t
evacl ipe,apoise
î
ntoarse şi plecă f
ăcâ ndu-şiloc p ri
ntre Basel şiLamgw in.
Cârciumarul îşifrângea mâinil
e:
— Au fostcelpuţint rei
zeci
,Mări a Ta.Tal
lanvora luptat,a
î
ncercat săst ri
ge, să vă aver tizeze,dar - l
au lovit cumâner ul
sabiei
. Celbăt rân sp uneacănu vor ă svăf acărău şicănu l e
tr
ebu i
e decâtDomni a Ta şi, dacăe n evoe,
i ne uci d… î şiduse
privi
rea cătr
e Li ni şiBr eane,car e îl măsu ra din cappână- n
pici
oare pe Lamgw in, săfie si gură cănu e ă rni
t. Băr bat
ul păr
ea
l
af elde n îgri
jorat pen t
ruea .
— Maiestate,dacă aş fi cr ezutcă se poat
ef ace ceva… î mi
pare ăru, v-am dez amăgi t.
— Medicament ulbunar emer eugustulamar ,murmur ăîncet
Li
ni. Mai al espen t
ruco pil
iţel
e care au crize e d supărare.
Măcar o spu sesesu fici
ent de nîcet să u n audă o tată u
lmea.
Avea dreptate, Mor gase şti
a ast
a. Mai puţ in cu cri zel
e,
desi
gur. Basel arăta de p arcăar fi pr efer
at săfie d ecapi
tat
.
84
 — Num- aidezamăgi t,j
upâneGill
.Înt
r-obunăziam să-ţ
icer
poat
e să mor i pen t
ru mi ne,darnumaidacă i nd ast
a va ven
i un
bi
nemaimar e.Niallavrutdoarsăvorbi
m.
Baselîşiridicăf runteape ocl, dar Morgase mţ
sieacu m Li
ni o
pri
veşt
e iţ
ntă. Foart e amar.
— Spuneţi
-iluiTal l
anvorsă vi
nă lamine.Vr
eau… vreau să
î
mi cer scuze en ptru vorbel
e mele grăbi
te.
— Celmaibun mod săî ţ
iceriscuzedel aun bărbat
,spuse
Breane, e să-lîncolţ
eştiîntr-un colţ pust
iu al grădi
nii.
Ceva se rupse î n Mor gase. Înai
nte să şt i
e ce face, aruncă
pocal
ul către em
f ei
e,î mprăşti
ind vinul pe covor.
— Afar
ă!ţipă.Toatălumeaaf ară!Şipoţisă-
iduciscuzelelui
Tal
lanvor
,jupâneGi l
l.
Breaneî şitrecucal mă mâi ni
le pesteroch i
a pătat
ă de punci ,
apoii eşiîncet cu Lamgw i
n, după ce- şit r
ecu sebraţul pri
ntr
-al
lui
. Basel apr
oape ţ opăi
a î n sp at
ele lorî ncercâ
nd să -
i scoată
afară.
Spre surprizalui Morga
se,Lini pl
ecăşiea . Nu era f
elul eide
a fi; de ob i
cei ar fi rămas să-iţ i
nă unul di nt
re vec hi
le ei
discu
rsuri
, de p arcăar fi fostî
ncăun cop i
l de zece ni.aMorga
se
nu ştia de ce o supor t
a.Cu t oat
e astea,ap r
oape mereu îi
spuneasăr ămână. Dar apoiieşi
ră cu toţi
i, uşase nîchise – şi
tr
ebuia săse gân deasc
ă la l
ucruri mult maii mpor
tante decât
dacăsen t
imen tel
e eifuseser
ărănit
e.
Încer
căsă gâ ndească,
mergând cu paşimari pe cov or
. Ail
ron
va cer econcesi
ieconomi ce–şipoat e„sacri
fici
ul“desprecar e
vorbiseNial–pent ruaoaj ut
a.Er agatasăileacorde,darîiera
team ă căNi al
l avea dr ept
at
e cunumărul de sol daţi pe care il-
ar fi ced at Ailr
on. Cer ei
r
lel ui Nial
l erau mai uşor edaccep t
at,
înt
r-un f el. Probabi
l, accesull i
ber nîAndor a ori cât d e multe
Man tii Albe.Şi să- il asesă scoat ă de pri n man sarde câte
Iscoade al e Celui î
ntunecat gă sea
u, să ridicemul ţ
imi furioa
se
împot ri
vaunor em feisi ngur
e pe car e săl e acu ze căsu nt Aes
85
Sedai sa
u săuci dă femeica r
e n ît
r-adevărau erAes edSai. Nial
l
ar puteacere chiar o l
egemp îot
rivacon dusu lui Puter
ii Supr
eme
şia femeilorcare seucead u la Tu rnul Alb.
Ar fi f
ostposi
bil– dificil
,dar sânger os – să scoată af
ară
Mantii
le Albe odată ce prindeaur ădăcini acolo,dar er a oare
necesarsă-ilase să nt
re?
i a R
nd al ’Thorer a Dr agonul Renăscut,
indi
fer
ent de ce u sp
neaNi al
l; era apr oa
pe sigu ră, dar a conduce
naţiuni n u er a scris în Profeţ
ia Dr agonului
, d i
n câte şt ia.
Dragon Renăscut sau fals Dragon, el nu put ea ăst
pr a Andor ul.
Darcum put ea şt
i?
O băt aei i
tmidă în uşă odu ase u c pici
oarel
e pe pământ .
—I ntră,spusetăios.
Uşa se des chi
se î nce
t,l ăsân
d să i ntre un băiat âmz băre,ţ
înt
r-o livrea cu au riu şir oşu, purtân d în mân ă o t av
ă cu o
carafă cu vin proa sp
ăt, ar
gint
ul dejaî mbr obonat de ărcoa
re.Se
aşt
ep tase săe fip oa t
e Tall
anvor
. Lamgw in era si
ngur de pază ep
cor
idor, di
n câte p uteasăvad ă. Sau mai degrabă sp ri
jineaun
per
ee,
t ca î ntr
-o tavernă. Îif ăcu sem n t
ânărul
ui să pună t ava
j
os.
Î
şico nti
nuă mer su l cu furie– T all
anvorrafit r
eb uit săvi nă;
ar fit rebuit săvină!Basel şiLamgw i
n ar fiput ut au zi zvon
uri
î
n cel mai apropi
at sa t, dar ar fi f
ostdoar vzonuri, să di
te poat
e
de Niall
.I ar ace
stl ucruera val
abil şipent
ruse rvit
orii palatul
ui.
— Maiestat
e.Potvorbi,Reginamea?
Morgase se întoarse ui mit
ă. r Eau accentel
e grauilui d i
n
Andor .Eraîn genunchi,rânjetult r
ecând dela nesiguranţăl a
încredere şi
-napoi
. Ar fiput ut fi ch i
peş a d
cănasu l rupt s-ar fi
vindecatcum t r
ebuie.PeLamgwi nîlfăcea să pară dur,chiar
da că de j oasă speţă; ăi bat ul ăsta ar ăat de pa rcă s-
ar fi
împiedicat şiar fi că zutî n nas.
— Cineeşti
?Cum aiaj unsaici ?
— SuntPaitrConel,Mai est
at e.Din Pi
aţaSher an.Î n Andor?
adaugă , de parcăeanu şi -ar fi dat seam a. Nerăbdăt oa
re,îifăcu
86
semn să con ti
nue. Am venitî n Amad orcu unchiul meu, Jen.E
negu st
ordi n Ţinutul cel
or a P
tru regi şicredea că poa t
e găsi
nişte vopse
luri tarab
on ez
e.Sunt sc umpe,cu nec azuri
le di
n
Tarabon,darcredeacăsuntmaii eft
ine… guraeisestrânseşi
băiatulsegr
ăbisăcontinue.Am auzi
tdespreDomniaTacăeşt i
la palat şi
, cu legea de ai
ci, fiind antr
enată de Tu rn şiaşamai
depar t
e, am cr ezut că vă pu t
em aj uta… – î nghiţi gr
eu şi
termină cuvocence îaăt – … să evad aţi
.
— Sunteţipregăti
ţisămăajutaţisă… evadez?
Nu er a cel maibun pl an, dar pu teaucăl ăr
il a miazăn
oap
te,
spre G heal
dan. Ce o să se maiî mpău neze Tall
anvor
. Ba nu, nu
vafaceasta,şivafişimair ău.
Dar Paitr clăt
ină din cap cuo ex presi
e a j
lni
că:
— UnchiulJen a avutun pl an,daracum mi şună Mantii
le
Albepestetot.Nu am şti
utcesămaif acşiam veni tl
aDomni a
Voastră,cum mi -a zi
s unchi
ul.O să se gândească la ceva,
Maiestate.E deştept.
— Suntsi gurcă e,murmur ă.Din nou se dusese de r
âpă
planul cu Ghealdan.
— De câtt imp aţ
iplecatdi
n Andor ,o lună,două? Băiatul
aprobă cu o mi şcar
e acap ului. Deci
, nu şt i
ţi ce se î
ntâmpl
ă î
n
Caeml yn, of
tă.
Băiatul î
şil i
nsebuzel e.
— Eu… noist ăm împreună cu un om din Amador,carear e
porumbei . E negu ţ
ăto.
r Pri
meş te mes aej de peste tot. Şi di
n
Caem l
yn. Dar su nt numaiveş t
i proast
e,Mai es
tat
e.Poate mai
durează zo i
, două şiunchiul meuva gă sial t
ă cale.Voi
am doar
să ă v sp
unem că av eţ
i un ajut
orpe ap roape.
Mda,poa te căaşaer a.O cu r
săî ntr
e P edro Nial
l şiunchi
ul
Jen albăiat
uluiăst
uia.Î
şidorisănu fieaşadesi gurădecum
săpari eze.
—Î ntr
et imp,îmipoţispune câtde rău st
au lucruri
leîn
Caemlyn.
87
 — Regi
namea,eu t r
ebuiadoarsăîţispundeaj
utor
.Unchi
ul
meu se va mân ia dacă maistau…
— Sunt r egi
na ta, Pai
tr, sp
useMor ga
se er
fm, şia unchiul
ui
t
ău, Jen. Nu o săse su pere d
acăî mi răsp
unzilaînt
rebări
.
Pait
r arăta de par
căar fi vr ut săf ugăpe uşă,dar ease şez
aă
î
ntr-un scaun şiîncepu săsa pe nîl i
nişt
e d
upă adevăr
.

Pedro Niall se mţsieach i

ar bine când descăl
ecăî n cu rt
eacea
mar e a For tăreţ
eiLumi nii, aruncând hăţuri
le unui gr ăjdar.O
avea pe Mor gas e a
l mân ă şinu t rebuisesă m int
ă ni cimăcar o
dată.Nu î i plăcea sămi ntă.Adev ăr
a,t spuse
se m aimul t cum
vedea ellucruril
e,darer a si
gurde ele.Rand al’
Thorer a un
Dragon fals şi o unealt
ă a Tu rnul
ui. Lumeaer a plină de p roşt
i
care nu gân deau. Bătăl
ia Fi nală nu va fi o î ncleşt
are t itani
că
într
e Cel î ntunecat i ş un Dr agon Renăscut, u n bi et om .
Creatorul ab andon
ase de mul t timp omeni rea pr opr ii
lor
nevonli
cii
. Nu, cân d va ven i Tarm on Gai’
don va ficaî n vremea
Războaiel
or Troloce de acu m dou ă mii de an i şi ceva,cân d
hoarde de t r
olocişi al t
e cr eat
uri al e î ntunericul
ui se
rev
ărsa ser
ă din Mana Pust i
it
oa r
e, â sf
şi
ind Ţi nuturil
e de l a
Hotar i şînecând omen irea nîtr
-un ocean de sân ge. Nu avea e d
gând să l ase neamul omenesc să se conf runte cu aş a ceva
di
vizat şi nepregăt
it.
O pădur e de a rcuri purt
ate d e Copiiîl urmar ă pe coridoarel
e
de pi at
ră ale For t
ăreeţi până aj unse la cam era unde pri mea
audienţel
e personale.Î n ant icameăr, s ecret
arul săucu f aţa
ci
upită, Balwer, sări în picioare recitând cer emon i
os l i
sta de
hârti
i care aşt
ep t
au sem nătura Sen iorului Căpitan, dar at enţ
ia
acest
uia fu atrasăde băr batul înalt ca r
e seri di
căcu uşu rinţă
dint
r-unul din scaunele de â l
ngăper ee,
t purt ând pe mant ie u n
bast
on purpuriu decioban î
n spatel
eunuisoar eauriu şi,ceva
mai jos,treibumbi auri i care iîar ătau r angul.

88
 Jai
chi
m Carridin,Inchi
zit
oralMâi ni
iLumi
nii,arăt
al afelde
dur cum er a în r eal
i
tate,dar cu maimul t păr ărcunt în jurul
tâmplel
or ecât
d unat
cicâ nd Niallîl văzu
seul tima oa ră. Ochi
i
adâncişinegr i purtau umbra uneiuşoa re nîgri
jor
ări, şinu er a
de mi r
ar e. Ul
timele dou ă mi si
uni pecar e l e pr i
mi se se
termi
naseră dezastruos;de r ău-augur p
entru cine asp ira să
ajungă într-
o zi Mar ele Inch
izit
or sauch i
ar Sen ior Căpitan
Comanda nt.
Aruncându- şimant i
al uiBalwer,Niallî
ifăcu un semn lui
Carridin să- l urmeze n î cam ear de audienţ
e,unde st eaguril
e d e
luptă ca pturate şist indar del
e vechi
lor niamicier au expuseca
trofee e p peretel
e mb
îr ăcatî nt
r-un lambriu închi
s al cu l
oare,i ar
un uri aş ă rsărit de soa re fixatîn pod eaavea în elsu ficient au r
încât să î il asepe cei mai mul ţi cu gura că scat
ă. În af ar
ă de
asta, era o cam eă
r si mplă, de soldat,o r efl
ecţi
e a l ui Ni all
însu şi
. Niall seaşeză î
ntr-un scaun cu sp ătar î
nalt, bi
ne ă fcu t
,
dar f ără decoraţii
. Dou ă şe mineu ri l
ungi , de fiec ar
e parte a
camer e,ierau reci şicu r
ate,înt r
-un timp î n ca re ar fitrebuit să
ardă cu f uri
e.Sufici entă dovad ă căUl tima Băt ăil
e se par
op i
a.
Carridin se nîcli
nă adânc şi îngen unche p e ărsări
tul de soare,
lust
ru i
tt emeini
c de se col
eî ntr
eg i de tălpi şige nunchi
.
— Aii deedeceam t rimisdupăt ine,Carridin?
După Câmpi ile Al moth şi Fal me şi Tanchi co nu-i puteai
reproşaomul ui că se ş atept
a să fie ar es
tat. Dar, dacăav ea o
astf
elde bănui ală, vocea nu îlt răda. Ca de ob icei
, nu seput u
abţ
ine sănu ar ate căşti
e mai mul t decât ori
ci
ne al
tci
neva. Mai
mult decât ar fi treb
uit
,în ori ce acz.
— Femeil
eAesSedaidinAltara,Senior
eCăpi t
anComandant .
O şa nsăsăst ârpi
m jumătate di n vrăj
it
oarel
e Tar Val
on ul
ui,la
doi paşide n oi
.
O exagerare,poate otrei
me er au în Sali
dar, dar un mai mult
.
— Şiaidiscut
atastacupri
eteniităi
?

89
 Niall se nî doi
a căbăr batul ar fi avu t vreunul
, dar mai er
au
cei cu car e bea.Şi , de cu rând, cu car e se mbîăt a.Dar avea
câteva abili
tăţi,tot
uşi; abili
tăţi ut
ile.
— Nu,Seni oreCăpit
an Comandant .Am sufici ent
ă mintesă
nu f ac aşa a. cev
— Bi ne,spuse Niall
.Pent ru că ni
cinu o să t e apr
opiide
acest aS l
idar, ni
ci tu şi nici ceil
alţi Copii
.
Nu er a sigur d acă pe f aţa lui Car ridin trecu o umbr ă de
uşurare.Dacă da, nu i sepot rivea, căci nu ar ătaseni ci
od
ată
li
psăde cu raj.I ar uşurareanu se ot privea cu răspunsul.
— Dar aşteaptă să fie l uate ca di n oal ă. E dovada că
zvonuri
le sunt ad evăraet, Turnul es te di vizat. Put em să
dist
rugemgru pul ăsta fără cat oat e c eel
lalt
e sări diceun deget.
Turnulpoat
efisl ăbitsuficientdemul tsăcadă.
— Aşacrezi?spuseNi allsec.Îşiplimbădeget elepestet al
ie,
păstr
ându-şi ocea
v cumpăt aă
t. I nch i
zitorii – ei r u
au acest
nume,dar ch i
ar şi eiîlf ol
oseau –,I nch i
zit
ori
i nu ved ea
u decât
pânăî n lungu l nasului
.
— NicichiarTurnulnu pr ea poate să-
lspri ji
ne pe f
aţă pe
aces
t alfs Dr agon al’
Thor. Dacăse r ăzgân deşt
e,cu m a f ăcu
t
Logai
n? Dar u n gru p rebel? îl pot sp rij
ini şi,indif
er en
t cese
î
ntâmplă, fustel
e Tu rnului Albr ămân cu r
ate.
Era sigur c ă aşast ăteaul ucrurile.Dacănu, se u p
teaugăsi
mij
loace care săadâncească o scindarer eală pentru a slăbi şi
mai mul t Turnul, dar r ed
c ea că are d reptate.
—Î noricecaz,conteazăşicevedel umea.Nuosă- ilassăfie
mart oril
aoî ncăierare n ître Copi
i şiTu rn. Nu până câ nd l
umea
nu vaved ea cees te de f apt Turnul, o col căi
ală de I scoad
e al
e
Celui înt
uneca,tj ucân du- se cu for ţ
e pe car e oam enii nu ar
tr
eb ui săle atingă,f orţ
ele ca re d
usese răl a Fr ângerea Lumii
.
— Lupta este întreaga l ume împot ri
va f al
sului Dr agon
al
’Thor.

90
 — Dacănu merglaAl t
ara,Senior
eCăpitanComandant,care
su nt or
dinel
e mel
e?
Niallîşilăsăcap ul pe sp at
e cu un oftat
. Se si mţea brusc
obosit
.Î şisi
mţeaacu m t oţi ani
i şipoate şimai mult de-
atât.
— Oh,daraisămer giînAlt
ara,Carri
din.
Cunoştea numele şichi pul lui Rand al’
Thor udpă aşa-zi
sa
invazi
e de dincol
o de mar e,l a Fal
me,un com plotalAes eda S i
car
e cos tas
e Copi i o mi e de oam eni ş i u fsese î nceputul
revă
rsă ri
i cel
or ujraţi Dragonului şial haosu lui peste Ta rabon
şiAr ad Doman. Şt iuse ce rae al
’Thor şioper ase că îl poate of
losi
camomeal ă casăf orţ
eze naţiunil
e săse n uească. Odat ă unite,
sub con ducereasa, ar fiput ut să-lî nlăt
ure p e a l
’Thor şi săse
pregăteascăsă î nfrunte hoa rdele troloci
lor
. Tri misese sol
ii
fiecărui conducăt
or e dţinut arătându-l
e p rimejdia. Dar al ’
Thor
se i mşca mairep ede d ecâtput ea cred
e,ch i
ar i şacum. Vruse se
săl ase n ul eu turbat săbânt uie pe străzi până se sp eri
a toată
l
umea, dar l
eul devenise un gi gan t car e se mi şca i ut
e ca
f
ulgerul
.
Dar, cu t oate astea
, nu er a t ot
ul pi erdut;t r
eb uia să -
şit ot
repe
te as t
a.Cu maimul t de o mi e de an iî n urmă,Guai re
Amalasan se intit
ulase si
ngur Dragonul Renăscut , un f als
Dragon car e pu t
ea con duce Puterea.Amal asan cuceri se mai
multt eri
tori
u decâ t avea acu
m al ’
Thor ,î naint
e caun t ânăr rege
numit Artur Paen dr
ag Ta nreal
l să-lî nfrunte pe câm pul de u lptă
şisăî nceapă apoisăur ce rp
opriul drum căt r
e p utere.Ni al
l nu
se con si
der
a un nou Art ur A ripă-de-Şoi
m, dar er a totce ave a
lumea m aibun. Nu va r enunţa cât e zi
le va avea.
Î
ncepusedeja săseopună put eri iîn creşter
e al ui al’
Thor.În
afară de so
li
i că t
re con ducă t
ori,t rimisese oameniîn Ta rabon şi
AradDoman.Câţ ivabărbaţ icaresăgăseascăur echi
lepot
rivi
te,
în care să u m
rmur e căoat te necaz uri
le or
l potfi puse peam se
a
celor juraţ
i Dr agonului, ace l
e I scoade nebune al e Cel ui
întunecat e car
îl spri
jineaupe al ’
Thor. Şi pe seam a Tu rnul
ui.
91
Deja ve
neauo mul ţi
me devon zuri di
n Tarabondes pre em
f eiAes
Sedai care ulpt
aseră, zvon
uri car
e săpr egăteascădrumul sp re
adevăr
. Acum er a moment ul să înceapăurmăt oar
ea et apăa
noului plan, să le ar ae
t cel
or care stăt
eaupe mar gn
ie de ce
parte săt r
ea că.Timp. Avea atât de puţi
n timp! Cu t oat
e astea,
nu se p utu opri să nu zâmbească.Fusese r
ă unii
, mor ţi ac
um,
care spuneau : C„ân d Nial
l zâmbeşte,se pr egăt
eş t
e să dea
l
ovi
turade graţ
ie“.
— Al
tar
aşiMur andy,î
ispuseluiCarri
din,vorfi r
ăvăşi
tede
ci
uma celorj
uraţi Dragonul
ui.

Camer a păreasăfie oî ncăpere dintr-un pal

at – a tvanbol
tit
,
cu t encui
ala frumos l ucraăt,co voar
e fin ţ esut
e pe pod eaua
acoperi
tă cu dal e al
be,l ambriuri sculptate somptuospe pereiţ
–,deşieradepartedeoricepalat.Eradepartedeoriceloc,după
înţ
eleger
ea uneifii nţ
e omen eşti
. Roch i
a r oşi
ati
că a Mesaa nei
f
oşnea î n t imp ce ac easta se mi şca î n jurul unei măs uţe
î
ncrustate cuo cu loare a zuri
e,amuzându- se să aranjez
e p iese
de domi no din fildeş nî tr
-un t urn com pl
icat
, cufiecare n i
vel mai
mare d ecâtcel de d edes ubt. Se mân drea că putea faceur tnul
doarcu noscând t ensiunile şi mecan i
smul pâr gh
iei
, nu pri n
ţeserea Puteri
i. Tu
rn ul ajunses e al nouă ni vel
uri
.
Adevăruleste că făcea maimul tdecâtsă se amuze,evi ta
conver
saţ i
a cu ceal alt
ă f emeie.Semi rhagebr oda î
ntr-un scau n
cu sp ătar nîalt
, aco perit cuo ţ esă tură roşi
e,degetel
e l ungişi
î
ngu ste făcând cu di băcie cusături mi
nuscul
e î
n f or
ma unui
l
abirint de fl orimi cuţ
e.Î nt
otdeauna o uimisecăfemeiiî i plăcea
o act ivi
tat
e at ât de… ob işnui
tă. Rochia neagr
ă con tr
asta
puternic cu sc aunul
. Nici măcar Deman
drednu îndrăznea să iî
spună î n faţ
ă căpurt a atâtde d es egr
n u, pen
tru căLan f
ear se
î
mbr ăca nîal b.
Mes aana încercă să-şi dea seama,pen t
ru a mia oară,de ce
se mţsiea at ât de puţ i
n con f
ort
abilîn preaj
ma ei. Mesaana î şi
92
şt
ia punctele sl
abe şicele tari, fie cu PutereaSupr emă, fie cu
al
tceva
. Era l a înăl
ţi
mea abili
tăţi
lor uli Semir
hageî n cel e mai
multe l
ucru ri şi
, acol
o unde nu er a, avea alte cal
ităţ
i ca r
e îi
cont
rabal
ansausl ăbici
unil
e.Nu er a asta. Cruzimea o desf ăt
a
pe Semirhage, avea o plăcer
e nebu nă să chi nuiască, dar,î n
modcert , nu asta era probl
ema.Mesaan a putea fi crudă cân d
tr
ebuia şinu î i păsacel ef ăceaSemi rhageal t
ora. Sigur exist
a
un motiv, dar nu îl putea fl a
a.
Puse ernvoa săîncăo pi esă de d omino,şit urnul se rpăb
uşi
cu zgomo,tî mprăşti
ind pe p odeapi es
eel al
be d e fil
deş. Cu un
pl
escăi
t al l i
mbii
, seî ntoar
senervo asă,împreunându-şibraţel
e
sub sâni
.
— UndeeDemandr ed?Şapt esprezecezileau t
recutdecând
a os
ft la S hayolGhul, dara a şteptatpân ă acum să e n spună d
e
mesaj
, şi acu m nu ap ar
e.
Ea fusese de dou ă or il a Pu ţ
ul Osân dei în timpul ăsta,
mergând pe su b colţi
i de stâncăşidi strugându-i nervii
. Ca să
nu găsea scă imi
nc,cu exce pţ
ia unui Myrddraal ciudat de nîal
t,
care n u vor
bea. Puţ
ul era acolo cusiguranţă, dar Mar el
e Senior
nu î ir ăsp
unses
e.Nu r ămăsese mult acolo,î n nici
una din dăţi.
Crezuse că nu o af ecta teama,cel puţin nu t eama adu să de
căutătura unui Pier
it, dar de două ori pri
virea t ăcu
tă şif ără
ochi a Myr ddr
aalul
ui o f ăcuse să grăb ească pa sul şi doar
st
ăp ânireade sine oî mpiedicase sănu al er
ge. Dacăa con duce
Putereaacolo nu ar fi f osto cale si
gură de amuri ,l-ar fi ucis p
e
Pi
eri
t sa u ar fiCălători
t di
rect din Puţ.
— Undee?
Semirhage îşi nă
îlţ
ă och i
i n egri de l a br oderi
e, ărf
ă să
cl
ipească, apoi şi
î puse gherghef
ul deop art
e ridicându-
se cu
graţie.
— O săvinăcândosăvină,spusecal m;eramer eu cal
măşi
gr
aţioasă. Dacănu doreşt
i săî l aşt
epţi
, du-te.

93
 Fără să vr ea,Mes aana se ri dică puţin pe vârfuri
, dar tot
tr
eb ui
a săse i u
te nî su s.Semi rhage er
a mai înalt
ă decât mulţi
bărbaţi
,darer aatâtdef rumospr oporţi
onat
ă,cănu îţidădeai
seam a de asta până nu er aî n faţat a, uit
ându-
se e d sus a
lt i
ne.
— Săpl ec?Voipleca.Şielpoat
esă…
Nu f usese nici
un semn. Ni ciodată nu er a,când un băr bat
conducea.O l i
nie st r
ăluci
toar
e,vert ica
lă apăru în aer, apoi se
l
ărgicâ nd poa rta se esch
d i seî ntr-
o parte,su ficient de mul t ca
Deman dred să păşe ască pr in ea,f ăc
ân d o mi că plecăci
une
amân duror
a.I n ziua ac eea pu rta veşminte de un cenuşi u-
î
nchis,cu un mi c gulerdan tel
at . Se adapta repedel a mod a şi
ţes
ături
le acesei
t Vârst
e.
Pr
ofi l
ul său , cu un nas vu lturesc
, era des t
ul de at răgător
,
deşi nu chiar de genul celui car e arfi f ăcutini ma orică
reif emei
să bată mair epede.Î ntrun aproape
- fel, şinu chi ar er
au
povest
eavi eţi
il ui
. Avusese h gi
nionul săse a nscă o zimai t ârzi
u
decât Lew s Theri
n Telamón , care deveni
se ap oiDr agon ul,în
ti
mp ce ar Bid BelMeda r, cu m er a cunoscut atunci, petr
ecuse
ani n îtr
egi aproape egaân
ld f apt
ele lui Lews Ther in, da r
nereuşind chi ar să-
i egal
eze f ai
ma.Dacănu ar fi f os
t Lew s
Therin,arfif ostcelmaicunoscutom alVârstei.Dacăarfif ost
al
essăco nducă, nu cel pe care l îconsi
dera inferi
or intel
ect
ual,
un pr ostănac prudent care prea des r euşea să aibă nor oc, ar
mai fi st at ast
ăziaici
? To at erau
e asteapresupunerif ăr
ă r ost,
deşi ea l e maif ăcu
se şi pân ă atunci. Nu, impor t
an t era că
Demandr ed di spr eţ
uia Dr agonu l şi, ac um că Dr agonu l
Renăscuse, întregdi spr
eţul l
ui era mai viu cani ciodată.
— Dece?
Deman dred r idică o m ână:
— Haisăaşt ept ăm pânăsunt em cutoţi
iaici
,Mesaana,sănu
fiu nevotisă m ă e rpet
.
Si
mţ i pr ezenţa saidarului o clipă î nai
nte ca o l i
nie
st
răluci
toare săapar ă şisăse r a
tnsforme n
î poa rtă. Graendal
94
păşiî năuntru, fără să maifie î nsoţi
tă de ace ast
ă dat ă de
mulţi
mea de servi tori
, şil ăsă i
ntr
area să se st i
ngă la f elde
rapi
d ca e Dman dred. Era o em
f ei
e rtupeşă,cupăru lr oşu-
au ri
u
el
aborat ondulat. Făcu se ost
r cu mva de streith pentru rochia
cu gu ler î
nalt. Reflectându-i st
area de sp i
rit
,ţ esăt
ura er a o
negură tran spar
entă. â Cetodat
ă Mesaan a se î ntr
eba dacă
Graendal mai ţineaseam a şide a lt
ceva î
n af ar
ă de p l
ăcerile ei
senzual
e.
— Măî nt
rebam dacăosăfiţ iaici
,spusedelicatfemeiacare
t
ocmai intrase. Voi t
rei aţifostat ât de secretoşi
!
Scoase un r âset vesel, oar
ecum pr ostesc. Nu, ar fio mar e
gr
eşeală săo su besti
mez e pe G raendal
. Mul ţi dint
re ceicar
e o
l
uaseră de pr oastă erau mor ţ
i de mul t, vict
ime al e f
emei
i pe
care opriviser
ă de su s.
— VineşiSammael ?întrebăel.
Graendalflut ură o m ân ă pl
ină de niel
e:
— Oh,nu areîncr
edereîntine.Nu maiar eîncredereniciîn
el nîsuşi
, cr ed
; eţsău
tra st r
eith se î nt
unec ă – o ce aăţ ce
ascundeat ot
ul.Îşimut ă armat ele prin Il
lian, văicărindu-secă
nu are ăl
ncide şoc cu ca
re să -
iî narmeze.Şi , când nu f ace st
aa,
cautăangrealurisausa’angrealuri uti
li
zabil
e.Cevasu ficient
de putern
ic,desigur
.
Mesaana respi
ră adânc când t oţ
i och i
i se nîdreptară către ea
.
Ori
ca r
e di
nt r
e ei ar fi dat apr oape o ceangrealul
ri en
pt ru sau
sa’
angrealul potrvi
it. Fieca
re dintre eier a mai put erni
c decât
copi
li
ţele pe jumăt ate antrenate car
e î şiluaser
ă acum numel e
de Aes Sed ai, dar su ficient
e cop i
li
ţe legate î
mpr eu
nă i-ar fi
putut stri
vipe t oţi. Atâta doar că nu mai şt i
au cum şini cinu
mai aveau mi jl
oa cel
e necesar e. Tr ebui
au mai mul t de
tr
eispr
ezeceăr b
baţi pen t
ru o legăt
ură, cuunul mai mul t pen t
ru
a trecede dou ăzeci şişa pte.Fetel
e acelea– cea mai bătrână îi
părea o f et
i
ţă; ea t r
ăise peste tr
eisu t
e de ani, nemaisocoti
nd
ti
mpul câ t zăcuse nî chi
săî n Puţ, şiabi a se u p
teaconsidera în
95
floareavâ rst
ei–,f etel
e acel
eanu er au cuadevă rat pri
mejdioase,
dar asta nu di minua cu nimic dor
inţa ce l
or pr
ezenţi de aave a
unangreal sau, şimai bine,sa’
angrea
un l.C u acel
e aref
tacte
al
e Vârst eil
or r a fiput ut conduceul ui
toare ca
ntit
ăţi de P ut
ere
care alt
feli-
ar fif ăcut scru
m. Oricar
e di ntre e
i ar firi scat mult
pentru un as t
fel de premiu. Dar unt otul. Nu dacănu er a cu
adevărat nevoi
e,dar asta nu le ast
âmpăra dorinţa de a-l avea
.
Mes aana î ncepu să vor beasc ă de p arcă i n
ţea opr el
ege r
e:
— Turnul Al b ar e acum gărzi şi ur zeli î n cam eerel de
depozitare,şipe af ar ă, şipe di năuntru; î n pl us,n to
utulră
mă
de pat ru or i pe zi . Mar ea Vi st
ieri
e di n St ânca di n Tear este
iar
ăşipăzi tă cu o ţ esătur ă, o ch es
tie ur âtă ca re m- ar fi pri ns
dacă î ncercam să t rec sau să o desf ac. Nu cr ed că poat e fi
desfăcută decâte d cel car e a ţ esut-o,dar , până at unci
,e o
cursăpen tru t oate emf ei le car e potcon duce.
— O adunăt ură prăfui t
ă de gunoai efărăr ost,di n câte am
auzit, spuse em D andr eddi sp r
eţuitor
. Ceidi n Tear uad nă or i
ce
lucru desp re car e a ud zvon uri căar avea egătluri cuPut erea.
Mesaan a băn uia că se b aza pemaimul t dec âtzvon uri. Mai
bănuiacăî n Mar eaVi stierieseaflaşiocapcanăţ esut ăpent ru
bărbaţi,altf
elDemandr edarfil uatdemul tsa’angrea lul şi s- ar
fi dus d upă al ’
Thor .
— Cu si gur anţă maisuntcât eva în Cairhien şiRhui dean,
dar, d acănu ai or nocu l să ni mereşti di rect p este al ’
Thor,
ambel e ocu
l ri mi şună d e em f eicar e p otcon duce .
— Feţ i
şoarei gnorant e,puf niGr aendal.
— Dacăobucăt ăreasăî ţiînfigeun cuţ i
tîn spate,spuser ece
Semi r
hage, eşti maipuţ in moar t
ă dec âtdacăpi erzi un duel
sha’j
e a l Qal ?
Mes aana cl ătină di n cap .
— Mair ămândecicel eî ngr opateprinrui neant icesau ui tat e
prin poduri . Dacăvr ei ţsăvăbazaţ i căutareape n oroc,bi ne.Eu

96
nu voi f
ace aşa . Ast
a doa r dacănu şt ie cineva nd ue se găseşt
e o
cutest
i asi s?Ul t
ima înt
rebare o u p
se e p un tonsec .
Cutii
le stasis ar fit rebuit săsu pr
avi
eţuiascăFr ângeri
i Lumi
i,
dar r ăm
f ân tarea pămân t
ului l e aruncasepr obabil pe f
undul
oc
ean el
orsau sub munţ i. Puţin rămăsese d in lumea pe care o
cunoscu ser
ă ei, câtev
a nume şi cât
evalegende.
—Î ntotdeauna am spus că art r
ebuisă fiipr ofesoară.Oh,
scuze! Am ui tat
, spuseGr aendalnumaizâmbet e.
Mes aana se nî tunecă la f
aţ ă.Drumul eicăt r
e Mar eel Sen
ior
î
nce puse cân d i se ef
ruzase nul oc nîCol l
am Daa n, cu atâtde
mul tă vr eme î n urmă.Nu er a potri
vită pen t
ru cercetare,îi
spu seser
ă,dar u pt
ea preda. Până învăţasecu m să l e predea
chiar o l
r!
—Î ncă aşteptsă aud ce a spus Mar
ele Senior
,murmur ă
Semi rhage.
— Da.Î lucidem peal’
Thor?Mesaanar eal
izăcăî şist
rângea
fusta cu ambel e mâini şiî i dăd u drumul. Ciudat. Nu l ăsape
nimeni, niciodat
ă săo d es
cu mpăn ească.Dacăt ot
ul mer gebine,
în două, t r
eil uni elvafi aco lo unde lîvoi puteal oviîn sigu
ranţ
ă
şi vafi t otal l
ipsi
t de put eri.
— Unde î l vei putea lovi în si
guranţă? Graendal ri
dică
într
ebător o spr ânceană. Unde ţ i
-ai făcut bâr logul
? Nu
contează. Chiar dacănu şt iu ni ci
un detal
iu, e un pl an la f
elde
buncaori carealtulauzitdemi neînulti
mavr eme.
Deman dred r ămaset ăcut, stând în pi ci
oare şist udii
ndu-i
.
Nu, nu Gr aendal
. Semirhageşiea. Şi, când vor
bi, er
a parcă
j
umăt atepentruelî
nsuşi,jumătatepentruei:
— Cândmăgândescundev- aţiaşezatvoidouă,mămi r
.Cât
de mul te şt
ia Mareel Lord şide cân d? N u pri
mi nici
un răspuns
şiîntr-un final cont
inuă:
— Vreţisăşti
ţicemi-aspusMar el
eSeni or
?Foartebi
ne.Dar
rămân e aici
, doarnt î
re noi. DacăSammaela dec i
s să stea
deoparte,nu va afla ni mi
c.Ni ciceilal
ţi, vi
i sa
u morţi. Pri
ma
97
parte a mes aujl
ui Mar euli Senior e si mplă. Lăsaţ i Sen
i
orul
Haosului să omd nească. Exactvor bel
e uli.
Colţ
urile gurii i seridi ca
ră, mai apr oape de zâmbetdecâ tî l
văzusevreodatăMesaana.Apoilespuseşir estul.
Mesaan a rt
emur a şi nu şti
a d acă ed n erăbdare saude etamă.
Arput ea f
uncţiona;arputea câşti
ga totul
.Darer a nevoi
e de
noroc şieinu î i pl
ăceau pariuri
le.Deman dr
ed er a pari
or
ul.
Avusese însă dreptat
e cu un l
ucru;Lews Theri nî şifăcuse
si
ngu r norocul, aşacu m o mon etări
e ace
f on
med e.Î n op i
nia ei,
al
’Thor ăfcea acelaşilucru.
Doar dacă… doar dacă nu cumva Mar ele Seniormaiav ea un
plan ascu ns,di ncol
o de ceafl aseră.Şi ast a o î nspăimân t
a ce l
maimul t.
Ogli
nda cu mar gi
ni auri
te reflect
a încăperea, mozai curi
le în
f
orm e stranii de pe per ei
ţ
, mobilel
e aurite şico voarele de pr eţ
,
cel
elal
te oglinzişit api
seri
i
.O î ncăpere de palat ă f
răf erest
r
e şi
f
ără uşi . O gl
i
nda r eflecta o f emeie, mergând cu pa şi mar i
î
nainte şiî napoi,înt r
-o r ochie de cu l
oarea sângelui întuneca
t,
cu ch ipul frumosmar cat de ufrie şiuimi r
e.Î n continuare era
ul
ui t
.Î irefl ect
a şipr opri
ul ch ip, şiasta î linteresamul t m ai
mult dec ât emfeia.Nu put u r ezi
sta să nu- şiatingă nasu l şi
gura, şiob raji
i pentru a su ta oa r
ă, săse on cvingăcăsu nt r
ea l
i.
Nu er au trăsături
le u nui t ânăr, dar er
a mai puţ in bătrân decât
at
unci cân d se t rezise pr i
ma oar ă di n lungul vi s, cu
coşmarurile uli i
nterm inabile.O f aţă banal
ă, iar elur âse e me
ru
să fie comun. Recunoscu sunetul care îi ur
ca din gâtca un
încep
ut de ârs,de chicot şi
-lî
năbuşi. Nu era nebun. Î
n pofida a
ori
ce,nu er a.
Un nume î ifusese dat nî ti
mpul celui de-aldoil
ea şimai
groa
znic som n, î
nai
nte de a set r
ezi cu chipul şitrupul ăst
a.
Osan’
gar. Un nume d atde ovoce ep car e oşt i
a şinu î ndr
ăznea
să un i se u s
pună.Vechiul săunume,datî n batj
ocură şipurtat
cumân dri
e,dispăru
se enptru t
otdeauna.Voceaăp st
ân
ului său
98
se u a
ziseşif ăcu se ca lucrurile săfie ceea ce sunt
. Femei a era
Ar
an’gar ;ceeacef usesenumaier a.
I
nter esante n umel Osan’
e. garşiaran’ gar erau pumnalele,
st
âng şidr ept
,f olosi
t
e n îtr
-of orm ă de duelcare ufsese u n ti
mp
populară, e d l a î nce
put ul p eri
oadei m arcat
e de î nceperea
const
rui rii Puţ ului pân ă l a î nceputul Război
ului Put eri
i.
Amintirileîier
au f ragmentate–pr ea multpi
erduseî
n somnul
cel lung –,dar ast a îşiami ntea . Populari
tat
eaf usesede scu rt
ă
durată,căci ambii duel i
şti mur eau. Lamel e pumnalel
or erau
unse cu o otravă ce cţai
on alen t.
Cev a întunecăogl i
nda şise î ntoarse încet
. Trebui
a să- şi
aducă ami nte cine er a şisă se asi gure că toţi cei
lal
ţi îşi
aminteau .In con ti
nuar e nu apă ruse nicio uşă,dar ac um un
Myrddr aal er
a în î ncăpere.Ni ciuna, ni cialta nu erau ciudate
înt
r-un astfelde l oc,dar M yrddraalul era mai înal
t decâttoţi pe
care iîvăzu se san
O ’ garân pă atunci.
Lăsă Pi eri
tul să aşt ept
e,apoi ,î nai
nte ca aces ta să poa tă
deschide gu r
a, aproape căscu i
pă cu vi
ntel
e,t er
minând î nt
r-un
ţi
păt:
— Decemis- af ăcutaşaceva?Deceam f ostpusînt rupul
ăsta? e D c
e?
Osan ’
gar av u senzaţ ia că bu zele li
psite de sân ge ale
Myrddr aal
ului se strâmbar ă î
ntr-un zâmbet , doar că nu era
posibi
l, niciaici, niciî n alt
ă part e.Chi ar şitroloci
i aveau un
si
mţ al umoru l
ui,t ică
los şi vi
olent
, dar nu Myrddr aali
i.
— Aţiprimitamândoices- a găsi
tmaibun î n Ţinuturil
ede
Hota.r Avea o vocede năp ârcă scuturându-şicl opoţ
eii pri
n
i
arba usc aă
t.E un t rup bun, put ernic şi sănătos. Şi maibun
decât al
ternat
iva.
Ambelelucrurierauadevăr
ate.Eraunt rupbunşipent ruun
dansatordaien d
in zi
lel
e de d emult, subţi
re,dar muscu l
os,cu
o afţ
ă cade fi l
deş,ovală cuoch i ver
zi,încadrat
ă de p ăr negruşi
l
ucios.Şi orice r a
e mai bun decâ t alt
ernati
va.
99
 Poat
e că Ar an’gar nu vedea l ucruri
le aş a. Furi a î i
schimonosea
ch i
pul drăguţ. O săf acăce vanec uge
tat. Osan’
gar
şti
a asta; mereu av usese o pr obl
emă. Lan f
ear părea chi ar
prudent
ă,compa rat
ă cu ea.Cău saidinul.
tă Să con ducă aici
putea fi per
i
cu los, dar m ai puţi
n per icul
osdecât să o l asesă
facăceva cu adevărat st
upi saidinul
d. Căut
ă şinu găsini mic.
Nu i sepusese u n scu tî ntr
e el şiI zvor;ar fi simţit şiar filucr
at
pe â lngăscu t
, până se i el
ber a, dacănu er a preaput er nic.Er a
ca şi cum ar fif li
n
os i
tştit.Şocu lî lt ransformă în st ană de
piatră.
Nu şi Ar an’gar. P oate că des coperise acelaşiucr lu, d ar
reaciţona al tfel. Cu un ţ ipăt de p isi
căser epezi l
a Myr ddr aal, cu
ghea rele scoa se.
Un at ac f ără r ost, desi gur. Myr ddraal
ul ni cinu î şisc himă
poziţia. O l uă l i
nişti
t de gâ t ridicând-o până câ nd pi ci
oar ele nu
mai at inseră pod eau a. Ţi pătul se t ransformă î n gâl gâi
t ş i se
prinse cu ambel e mâi ni d e încheietura Pi eri
tului. C u ea
bălăngăni ndu- seî n st
rânsoar e,îşiîntoarseprivir
eaoar băcăt re
Osan ’gar:
— Nu aif ostl i
niştit,dar unvei con duce p ână nu ţ i se v a
spu ne că aivoi e.I ar t u nu mă veimail ov
i ni ciodată.Sunt
Shai da r Har an.
Osa n’garî ncercăsăî ngh i
tă, dar î şisimţeagu ra pl i
nă de p raf
.
Creat ura nu put ea fi r ăspu nzătoare de ce i se f ăcu se l ui.
Myr ddr aali
i avea unel e put eri, dar n u de f el
ul ăst a. Cu t oate
astea şt ia. Nu î i plăcu seră ni ci
odat ă Pieri
ţii
. Ajutasel a crea rea
trol
oci l
or, ames tecând păr ţi uman e şi ani
mal e – era mân dru de
asta, de a bi l
it
ateanec esară, de d ificult
ate –, dar ace set c r
ea turi
născ ute d in mor ţiîlf ăce au săse i mt
s ă nelinişt
i
t .
Shai dar Har an î şiî ndr eptă aten ţ
ia la Femei a ca r
e ise zb ătea
în pumn. Faţ aî ncepuse să -i devină purp urie,iar picioarele a bia
se maimi şcau .

100
 — Teveiadapt a.Trupulseadapteazăsuflet ului
,darmi ntea
sead apteaz
ă t rupului. Deja te adaptezi
.Î n cu rând va fi ca şi
cum nu ai fi avu t nici
odată al
tt rup. Sau poţ ir ef
uza. Alt
cineva
î
ţi va lua locu l şive i fi dată pe mâna… f raţ
ilor m e,
i aşa cum
eşt
i,făr
ă săai acc esl a Putere.Se p li
cti
sescî n Ţinutul de Hot
ar,
spuse,iar buzele a vu
ră din nou acel ri
ctus.
— Nu poatevor bi
,oomori ,spuseOsan’gar.O omori,nu ştii
cine su nt
em? L as-o os,
j Pi er
itule!Ascultă poruncamea ! Chest
ia
aiat rebuia săascu l
te de u nul dintre Numiţi
.
Dar Myr ddraalul studie impasibil chipul care se înnegr
ea,
pen t
ru câ tevacl i
pe lungi,î nainte de a o pune j os, sl
ăbi
ndu-şi
strânsoarea.
— AscultporuncaMar eluiSenior.Animănuial t
cuiva.
Femeiaî ncerca ă se
s i n
ţăî n pi ci
oar
e,cl ăti
nându-se,tuşi
nd şi
încercând să i a gu ri mari de aer . Dacă Pi erit
ul şi
-
ar fi r et
ras
mân a,arfi căz ut.
— Teveisupunevoi nţeiMar el
uiSenior?Nu eraocer ere,cio
într
ebare orm
f ală, cuo vo ce ca un scrâşnet.
— Mă… mă voisupune,r euşisă spună cu o vocer ăguşit
ă,
iarShai darHar an îi dădu drumul .
Ea se ă cl
ti
nă, masâ ndu-şigâ t
ul,iar Osa n’gar se p a
ropi
e săo
ajute,dar lîamen inţă cu pri vi
rea şipumnul . Dăd u înapoicu
mâinile ridicat
e.Er a o duşmăn i
e de car e nu av eanev oe.
i Dar
era un cor p bun şi o g l
umă bu nă.Se mân drise mer eu cu si
mţul
umor ului, darasta era ch i
arbună.
— Nu si mţi
ţirecunoştinţ
ă? întrebă Myr ddraalul. Aţifost
mor ţi şiacum su nteţi vi
i. Gândiţi-
văl a Rahvi n, al cărui su
flet
nu poa t
e fi salvat, dincol
o de t i
mp. Aveţ i o şa nsă să îl sl
uj
iţ
i
iarăşipe M arel
e Senior şisăvăr eparaţi gr
eş eil
l
e.
Osa n’
gar se ep
rezi să-i deaasi gurări căe e rcunoscător
, cănu
vrea nimicmaimul tdecâtsă slujească şisă capetei ert
area.
Rah vin mort
? C e se nîtâmplase? N u maicont a;un Numi t mai
puţ i
n însemna o şan să nîpl us să i ba
ă put erea d aev
ăraăt cân
d
101
Marele Seni
or vafi l i
ber. Se ăf
cumi c,umi li
ndu-se nîf aţa a ceea
ce era şicr eaţi
a l ui, nî aceea şimăsu r
ă ca t rol
oci
i, dar îşi
aminteabine moa rt
ea. S-ar fit ârâtî n gen unchi şiî n faţ
a unui
vi
erme, numai să nu mai t r
eacă niciodat
ă prin aşa ceva.
ObservăcăşiAr an’ garăceaf acelaşil ucru, cu toa t
ă mâni a di
n
ochi
.Î n mod cert,î şiami nteaşiea .
— Atunciaveni
tvr emeasăpăşi ţiiarăşiprinlumeî n sl
ujba
Mar el
ui Senior
, spuseShai dar Haran. Nimeni nu şt
ie cătrăi
ţi
,
în afară de mine şide Mar ele Senior. Dacăveţireuşi
, veţ
itrăi
veşnicşiveţ
ifi ri
dicaţ
ideasupracelor
lalţ
i.Dacăveţidagr
eş…
dar nu veţi da greş,nu-i aşa?
De d ata ast
a Pieri
tul chiar âm
z bi. Era caşicu m ar fivăz ut
moar t
ea zâmbind.

102
CAPI
TOLUL 1
Leu
l pe d
eal

Roata t impul ui se î nvâr te mer eu,i ar Vâr stele vi n şit r

ec,
l
ăsâ nd î n urmă ami nti
ri car e d evin l egen dă. Legen del e p ălesc şi
se r a
tnsformă î n mi turi, şipână şimi t
uri l
e su nt ui tate at unci
când Vâr sta ca rel e-a dat vi aţă seî ntoar ce.Î nt r-o Vâr stă, că reia
uni iîi sp unea u cea e- dat rei
a, una ce ncă î urmează să vină, dar
e d e mul t apusă , o pal ă de vâ nt se d ri
icăpe d ea luri l
e a coperi
te
de t ufişu ri usc aet al e Cai rhien ului. Vân tul nu er a î nce putul ,
căcimi şcă ri
le R oţii Timpul ui nu cu nosc ncepî ut urişisf ârşituri.
Er a doar un î ncep ut pri ntre a tâteaal tele.
Către ap us băt ea vân t
ul , pe deasu pra f er
mel or şisat elor
ab andon ate, mul t
e – doar ăm gr ezi î nt unecat e de l emn ar s.
Război ul di st
ruseseCai rhien ul, r ăzb ouil şi r ăzboi ul ci vil,
i
nvazi a şihaosu l şi , chi ar şiacu m cân d se t ermi nase, î
n
măs ur a î n car e l t
eermi nase î ntr-ad evăr, doar o mân ă de
oamen i se sc ur geaî nap oicăt r
e casel e păr ăsi t
e.Vân t
ul er a
usca t şisoa releî ncer casăpârj oleascăpuţ inel
el ucr uri r ămase
î
n ţ i
nut . Acolo unde mi cu l oraş Maer on e st ăteaf aţă î n f aţă cu
mai -marele Ari ngill, avâ nd l a mi j
loc r âul Eri nin, acol o vâ nt ul
trecea î n Andor . Ambel e or aşese su focau în fier bi nţeală şi ,
ch i
ar d acămai mul te rugipen tru pl oa ie seî nălţau î n Ari ngi l
l,
unde e rufgiaţi din Cai rhien se nî gh esu iau capeşt iiî ntr-un co ş,
î
n j urul Maer on ului chi ar şi sol daţii î şi of er eau rugi le
Cr eat
orului , uneori ameţ i
ţi de băut ur ă, al teori cu î nflăcă r
ar e.
Iarna ar fi t reb uit săî şit rimi tă ur giile,dar vr emea pri mei
ninsor itr ecuse e d mul t,i ar cei care a su dau năduşi ţi se em tea u
cănu vamai ven i
, deşi puţini dădea u gl as rifcii.
Către apus băt ea vân tul , ă rscol ind f runzel e î ncr eiţ
te de
sec et
ă al e cop acilor , măt ur ând pe deasu pr a pâr aielor p ar
oa pe
seca t
e n î al bi
il
el or d e nor oi usca t. Andorul nu er a pr esă r
at cu
103
ruine ar se, dar săt
enii pri
veau speri
aţil a soarel
e umflat ,iar
ferm i
eriiîşifereau pri
vir
eade l a câmpurile care nu rodise
ră în
ace a toamnă.Căt re apus, până ce vân tul tr
ecea de C aemlyn,
flu turând dou ă flamuri deas upra Pal at
ului regal
, nî i ni
ma
Or aşului nIter
ior ri
dicat de Ogi eri. U nul d i
ntr
e stindarde,
stacoji
u ca sân gel
e,avea desenat pe elun di scstrăbătut de o
li
ni e şerp
uită, j
umătate alb st
răluci
tor
,j umătate negru
. Celălal
t
flut ura al b ca ăpzad a pe ce r. Purta pe elceva ce ad uce a cu un
ciudat şar pe au riu cu pat ru pi ci
oar
e, cu och ii ap ri
nşica
soar el
e,so lzi
i purpurii şiauri i, şipărea că zb oară odat ă cu
vânt ul.Gr eu despuscar edin cel
edouă flamurist ârnea mai
mul tă f rică. Câteodat
ă, acelaşil ucr u poa
te naşte şit eam ă, şi
sper anţă. Sper anţ
a sa lvări
i şit eama de di st
rugere,ven ind din
acelaşi l oc.
Mul ţ
i spu neaucă or aşul Caem l
yner a aldoilea ca f
rumuse ţe
în l ume şi nu doa r cei di
n Andor , car
e l
îcon siderau adese a cel
dintâi
, p unân du- l c hiar deasu pra TarVal onului
. Turnuri
rotunde de p i
atră seri dicau lângămar ele zi
d ex teri
or ăfcut din
piatr
ă cu vi nişoare ar gintii şial be, ari di
n i nteri
or se ri dicau
turnurich i
ar m ai î
nal te şicu pole albe şiauri i car
e străluceau
î
n so arel
e necru ţăt
or. Or aşul urca peste dea l
uri, către vechiul
Or aş Interi
or,î nconjurat de pr opriul zi
d de un al b strălucitor
,
cupr opri
il
e u trnurişicu pol
e,purp ur
ă şial b şiauri u şipl ăcuţe
străl
ucitoar
e de mozai c,car e privea Noul Oraş de l a înălţi
mea
celor două mi i de a ni ai să i.
Aşa cum OraşulInteri
orerai nima Caeml ynul
ui,fiind mai
mul t decâtun simplu centru, Palatul Regalerai nima Oraşului
Interi
or,întru
chipar
e di n poveşti
le unui men est
rel
, cu sp i
ral
e
albe şicu pol
e aurite şicu pi atr
ă l ucrat
ă cao dant el
ă. O ini
mă
pulsândl a umbra celordou ă sti
ndar de.
Dez gol
i
t până la br âu şibal ansân du-se cu uşurinţ
ă,Ran d
nu păr ea să î
şidea seam a ni cicăse afl ăîn cu rt
ea cu dale al
be
a Pal at
ului
, nicide cei care î l priveau de după col oa
nele de
104
marm ură.Sudoareaî ilipea părul de cap, pr el
ingân
du-i-
sepe
pi
ept. C i
cat
ri
cear otundă, p e jumătat
e vi ndecată, lî durea
gr
oaznic, da
r n u o băg a în seamă.Pe br aeţ i se răsuceau
desene ca acel
ea de pe st indar
dul care flut ura deasupra,cu
scl
ipi
ri metal
ice,r oşu-
aurii
. Dr agoni, îi numea u Aiel
ii
, iar
ce
ilal
ţi prel
uaseră numel e. r E
a vag con şti
en t de bât lan
ii
pecet
lui
ţiîn palme,dar numai pen t
ru căput easăî i si
mtăl i
piţ
i
de mân erul lung alsab i
eide an trenamen t.
Era una cu sa bi
a, pl ut
ind dintr-
o post ur
ă î ntr
-al
ta fără o
cl
ipă de gâ ndire,abi
a at i
ngâ nd dalel
e p ali
de cuci zm el
e.Leu l pe
Deal de veni Secera Lu nii
, t ransf
ormân du-
se î n Turnul
Dimineţii
. Făr ă gân duri
. Er a înconjurat de ci nci ărbbaţi
asudaţi, cu piept
ul gol, călcând cu gr ijă când t r
eceau de la o
post
ur ă l a alta, răsuci
ndu- şi ăbsii
le de an t
renamen t
. E ra
si
ngu rul lucrupe ca r
e î l vedea
. Cu f eţe dur e şiî ncrezăt
ori î
n
si
ne,er au cei mai buni pe ca re iîgă sse.
i Ceimai buni de câ nd
plecase La n. Fără gânduri, cum î lînvăţaseLa n. Er a una cu
sabia, una cucei ci
ncioa men i.
Se mi şcă brusc î nainte,i ar cercul sp adasinil
or î l urmă,
pentru a- l facesă r ămân ă în centru. Chi ar î n cl i
pa când
balanţapăr eacăsevarupe,cândcelpuţ in doidin eiîncepur ă
săsemi şte,seî ntoar
sef ulge
rător şi alergă în ce alalt
ă direc
ţ
ie.
Încercar
ă săr eaciţ
oneze, dar era preat ârzi
u. Se a uzi un pocnet
când op ri o lovit
ură cu sab ia sa di n t i
je met ali
ce uni t
e;î n
aceeaşicl i
pă îll ovi cu piciorul în burtă pe băr batul cărunt de
l
ân gă el . G emân d, omul se î ncovoi
e de mi j
loc. Cu sabia
î
ncleştată de cea a adver
sarului cu nasu l rupt, Rand îlf orţ
ă să
î
şisch i
mbe pozi ţi
a, lovi
ndu-l din nou pe băr batul încovoi
at î
n
ti
mp ce se r ot
eau, ar
i ac est
a căz u la păm ânt fără aer
.
Adversarulfăcu un pas î
napoipent ru a-şiel
ibera sabia,dar
asta îi dădu l ui Rand spaţi
ul nec esar să facăun ce rc cua sa,
Lujerul de V iţ
ă-de-Vi
e,lovi
ndu- lîn obr az,su ficient de atr
e să îl
dărâme.
105
 Trecu o cl
ipă,tr
ecură două,i ar ceil
alţitreierau di n nou
aproape.Primul ,rapid şiî ndesat, să ri cu un st ri
gă t
,î n pofida
st
aturii, pes
te cel cu nasu l rupt , care se pr ăbuşi . Sabia de
antr
en amenta l ui Rand î ll ovi peste p i
cioar
e,r ăsturnându-lîn
aerşiapoidi n nouî n sp ate,aruncân du-l pe caldar âm.
Mair ămâne au doar doi, dar r au
e cei maibu ni, un om
mlădiosşiî nalt cao pr ăjină, ca r
e-şimi şcasa bia cao l i
mbă de
şarpe,şiun i ns masiv, cu cap ul r as,car e nu f ăceani ci
odată
nici
o greşeală. Se despărţi
ră imed i
at , pentru a ven i căt
re Rand
di
n dou ă părţ
i, dar acest
a nu- i aşteptă. Se apr opie erpede d
e cel
sl
ab; avea doar câtevacl i
pe până câ nd celălaltî i ocol
ea pe cei
căzuţi
.
Celsl ab era şipri ceput, şir apid; Rand of ereaaur cel or mai
buni,iareiveneau.Eraînaltpentru cinevadinAndor ,darcuo
palmă maisc und dec âtRan d. Înălţi
mea con t
at otuşipr ea upţ
in
î
n l upta cusa bia, dar uneori putereafizi căîşisp uneacu vân
tul.
Rand sedez l
ănţui
; ch i
pul celuil
alt secr i
spă în t i
mp cedădea
înapoi. Mi st
reţ
ul Care A leargăPe M unte zbură prin Spintecarea
Măt ăsii
, rupând Ful gerul celor rT
eiPi scu
ri,iar m ănunch i
ul de
tij
e de met al loviputern i
cî n latera
l gâ
tul bărbatului. Acesa
t se
prăb uşi cu un sunet sugr umat.
Rand se r a
uncăi med iat în j
osşică t
re dreapta, rost
ogoil
ndu-
se pân ă ajunse u c genunchii pe caldar
âm, sab i
a mi şcându-se
în Râu l ceTaie Malul. Omul cucăp ăţânar asă uner ar api
d, dar
ant i
cipase cumvami şcarea.Î n timp ce sabia l
ui Rand î it r
ecea
pest
e mi jlocul gros,aces taî llovipeste cap cusa bia.
Rand secl ăti
nă o cl ipă, cu pri
vireaîmpăienj
enită. Îşiscut
ură
capul încercând să -şir evi
nă şiseri dicăspri
ji
nindu- sede sabie.
Respi
rând gr eu , cel ras nî capî l pri
vea cupruden ţ
ă.
— Plăteşte-
l, spuse Rand, şi chi pul omului se lumi nă.
Îngri
j
orare ă fr
ăr ost, de p ar
căRand nu ar fi pr omi s sol
da pe ozi
cel
ui ca re izb utea să -
ll ovească
. Triplu pent
ru cel car
e l
-ar fi
î
nfrânt si ngur n ît
r-un duel . Era un mod de a se si agu
ra că
106
nimen i nu luptă slab pentru a-l măgu li
. Nu î iîntreba ni
ciod
ată
cu m îi cheamă şi , dacăastaî i deranja, cu atât mai bine dacăîi
f
ăcea săse r st
ăduiască şimai mul t. Voia adversari cucare să-
şi
î
ncerce puteri
le,nu cu ca re să devină pri et
en. Priet
eniilui vo
r
blest
emaî ntr
-obunăziceasulî ncarel-au cunoscut,dacănu o
f
ăcea u deja. Ceil
alţ
i semi şcau şiei ; un „ mort“tr eb
uia săsteal a
pământ până se er tmina t
otul
, fiind un ob stacollaf elde eral ca
un cad avru adev ărat. Bărbatul î
ndesatîl aj
ută pe cărunt săse
ridice, deş i elînsu şiabia mai put easta în pici
oare.Celdeş ir
at
priviî nj ur cu o t resări
re de dur er
e.Nu mai ăcea f nici
un
an tr
en amen tî n ziua a ce
ea.
— Plăteşte-ipetoţi
.
Un r op otde a pl
auze şi l
aude zb
iucni pri
ntre ceicare pri
veau
de după col oane, se ni
ori şi doam ne în măt ăsuri col
orae
t,
încărcate de br oderii şiîmpl et
i
turi
. Rand făcu o grimasă şi-şi
aruncă sa bia. Grupul ălaf ăcuse emtenel
e seni
orul
ui Gaebri
l pe
vremeacândMor gase,r
eginalor, er
a doar o prizon i
erăîn palat.
Propri
ul palat. Dar a Rnd avea nevoie de ei . Pentru moment .
„Str
ânge ratndafirul în mână şio săt e nîţ
ep i
“, se gâ
ndi el. Cel
puţin sp
era să e fi gândul l
ui.
Suli
n, co nducătoarea cu păr sâr mos şial b a es cort
eil ui
Rand de Feci oare ale Lănci
i, conducătoareat uturor eci
Foa rel
or
de aceast
ă part e aOsi eiLumii, scoase in
d punga e dal br âu un
ban deaurmar catcu flacăra TarValonuluişi-
lazvâr l
icu un
rânjetcare-i scotea în evidenţă cicatri
ceaur âtă de pe ob raz.
Fecioarel
or nu l e plăcea ca Ran d să f olosească o sab i
e,ni ci
măc ar una de ant renament. Nu l e pl ăcea i deea de sabi e.
Nici
unui a di
n neam ul Aiel
.
Spânul prinse o mneda şir ăspunse r p
i
virii ochi
lor albaştri cu
o î ncl
inare studiat
ă. oat
Tă l umea se purt a cu pruden ţă î n
preajma Fec ioar
elor care umbl au î n pan taloni şi hai ne
bărbăteşt
işiîncăl
ţărimoicu şnururi,în nuanţedemar oşigri
părând săsepi ardă în culoril
e întunecate al e Pustiului
. Unele
107
î
ncepuser
ă săpoa rt
e şi ver
del
e mai potri
vit Ţinuturi
lor med
U e,
cum le numeau, în ciuda sece
tei
.În com paraţ
ie cuPust iul Ai
el,
î
ncă puteaufi socot i
te umede;înai
nte de a pl eca din Pusti
u,
puţi
ni Aiel
i văzuseră o ap ă pest
e car e nu ar fi pu tut să
păşeasc
ă.Lupte cr âncene se duse
ser
ă pen t
ru ni şte băl
toace
l
ate de doi
,t reipaşi.
Ca toţ
i cei
lal
ţil uptătoriAi
el, catoate ce l
elal
te douăzeci de
Fecioare cu och i albaştri di
n cu rtea pal at
ului, Suli
n î şipurta
părul t uns scu
rt, cu excep ţi
a uneico zilăsa te a
l ceafă. Duceaî n
mâna st ângă t
reisu li
ţe scu rt
e şiun scu tr ot
und acop erit cu
piel
e de bou ,i ar l a br âu un cu ţi
t mar e şigr eu , cu vâr f
ul
ascu ţ
it. Ca ori
ce l uptător Ai el
,încep ând cu cei de vârs t
a lui
Jalani,deşaispr
ezeceanişicu puf ulcopilări
eiîncăpeobr aji
,
Sulin şt i
a să mân uiască bi
ne ar mele şinu ar fiez itat ă sle
f
olosească l
a ce a maimi că provocare,ce l puţi
n aşavedeau
lucruril
e oa meni
i de aceast ă parte a Zi dului Dragonului. Cu
excepţia ei, F eci
oa rel
e priveauscr utător fiecare om, fi ecar
e
fereastră cu ob l
oa ne,fiec are balconde pi atr
ă,fiec are umbră.
Unel e aveau ar
cu ri scurte şicu rbate d e os, cu o săgea t
ă dej
a
pregă t
ită, purtând t ol
be pl i
ne de să geţila Fa
brru.D
â arei
s
Mai , Fecioa r
ele Lănci i, purtau cu ele on ca
oarr’
a’
ea ca rnului
vestitdepr ofeţi
işi,chi ardacă uneorifăceau ast
aî nf elullor
ciudat, niciuna nu arfi ezi tatsă moar ă pentru Ran d. Gândul
ăsta i îpuse u n gh em în stomac.
Suli
n con tinuă să ar unceau rul rânji
nd – R and er a mul ţ
umit
să-şipl ăteascădat ori
i
le cu bani i Tar Valonului –,î ncă una
pen tru spân şicâte una pentru rest
ul.
Neamul Aielîi apreci
a pe cei di
n Ţinuturi
le U mede aproa
pe al
felde mul t cape săb ii
, ş i ast
a er a valabil pent
ru toţi cei
nen ăscuţi şicr
escuţi pri
ntr
e e i
. Pentrucei mai mul ţi ast
a l-
ar fi
inclus şipe Ran d, în ciuda sân gel
ui săuAi el, dar m aier
au şi
dr agoni
i de pe braţe.Unul î nsemna căpeteni
e de clan, obţi
nut
riscându-şi viaţ
a cu t ări
a voi nţei
; doi er au semnul
108
car’a’carnului,căpetenia căpet
eniil
or, Cel-Care-Vi
ne-cu
-Zori
le.
Şi Fecioarel
e a veau şial te moti
ve ăs -l susţină.
Strângându-şisăb i
ile de antr enamen t
, căm ăşi
le şihainele,
bărbaţiif
ăcurăopl ecăciuneînfaţ
al uiRand,î naintedeapleca.
— Mâi ne,strigă Rand după ei
.Devr eme.Pl ecăci
unişimai
adânciar ătară că u a auzi
t or
di nul.
Înainte ca băr baţii cu pieptul gol să fi apucat să iasă di
n
curte,nobilii andorani ieşiră de su b colonade,un cu rcubeu de
mătăsuri înghesu i
ndu- seî n j urul lui Rand, ştergându-şifeţ
el
e
asudate cubat ist
e d antelat
e.Rand si mţeagu stul fier
ii pe b
uze.
„Fol
oseşte ce t r
ebuie să f ol
oseşt
i saul asăpămân tul să fie
acoperi
t d e Umbr ă.“ Moi r
aine î i spusese as ta. p Ar
oape că
pref
era op oziţ
ia on estă a ce l
or din Cai rhien şi Te ar decât
adunătura asta. Îi veneasăr âdă auzi
nd ce u nmeauei„ ci
nst
e“.
— Aifostmi nunat,spusedi ntr-osuflareArymi l
la,punându-
şiuşor âm na pe al ui. Atât de arpid şiat ât de puterni
c!
Och ii eicăprui şimari păr eaucăse op tesciş mai mul t decât
de o bicei
. Se p are căer a suficient de p r
oastă săcr eadă căar
putea avea o şa nsă :rochia verde,cu vi nişoa
re ar gi
nti
i, avea o
croail
ă joa săpen tru obicei
ul celor i n
d Andor, ceea ceî nsemna
prezenţa unui mi c decotl
eu. Er a dr ăgu
ţă, dar sufici
ent d e
bătrână să-ifiemamă.Ni ciuna nu era maitânără,iarcâteva
chiar mai î n vâ rstă, şicu t oat
e astea se î ntr
eceau să -ilingă
ci
zm ele.
— Aţ ifostmagnific,SenioreDr agon!Eleni
a aproapeodădu
l
a o part e cu cot ul pe Arymill
a. Zâmbetul arăt
a ciudat pe afţa
ca de vu lpe a f emeii
; avea o reputaţ
ie de zgripţ
uroaică.Nu î n
preaj
ma u li Rand, desigur.
— Nuamaif ostnici
odatăunspadasincaDomni aTaî ntoată
i
stori
a Andor ului. Chiar şiSou ran Mar avai
l
e – ce l maimar e
general al l
ui Artur A ri
pă-de-
Şoi
m şiso ţ al I
sharei
, primul car
e
s-a aşezat pe Tronul Leului –,chi
ar şiela muri t când s-
al uptat
doar cu pat rusp adasini
. Asasn
ii,în cel de-
al douăzeci şitrei
l
ea
109
an alRăz boiul
ui de O Sut ă de Ani. Deşi i-a omor
âtpe t oţ
i
patru.
Eleni
a r ata foarte rar şan sa de a-şi coat
s e î n evidenţ
ă
cunoşti
nţel
e ei esp dr e ist
ori
a Andorul
ui, m ai ales în ariil
e
despre car
e n u se m ai şt
i
a mar e u
lcr
u, cade p i
ldă război
ul ce
di
strusese imperiul lui Ari
pă-de-
Şoi
m, imediatdupă moa rtea
sa. M ăcar as t
ăz i nu adău gase şi alt
e ar gumente pe nt
ru
revendi
că rl
ie ei asupra Tr onului Leul
ui.
— Doarunpi cdeghi ni
onl afinal,adăugăjovialsoţulEleni
ei,
Jarid.
Er a un om î ndesatşi cam negr ici
os pe ntru un an doran.
Manşe t
ele şi gu ler
ul n îalt al a hi
nei r oşi
i er au br odat
e cu
pergamen te şimi st
reţ
i auri i, efi
gii
le Case i sal
e,i ar orchia roşi
e
a El eni
ei, cu gu ler na
îl
t şimâneci lungi, era împodobit
ă cu Leii
AlbialAndorului.Randseî ntrebădacăeacr edeacăelnuosă-
şi dea se ama ce r epr
ez entau de f ap
t e li
i. Jarid era Primul
înscăunat al Casei sale,dar oa ttă en ergai şiambi ţ
ia veneaude
la ea .
— Mi nunat lucr
at, Seniore Dr agon, spuse Rărind scurt.
Purta o r och i
e gri strălucit
oare,cu o cr oi
ală la f elde sever ă
precu m chipul ei
, grea de a rgi
nt împl et
it pe mâneci şila ti
vu ri
,
care se pot ri
vea cu şu vi
ţel
e di n păr ul negru. S unteţ
i c u
siguranţă cel mai bun duel ist a ll umii. nÎ ciuda cu vi
nt
elor,
privi
rea plată a f emeii păr ea să l ovească precum un ci ocan.
Dac ă ar fi avut şimi nte pe măs ura r ăutăţ
ii
, arfi f ost
pericul
oasă.
Naea n era o f emeie slabă şipal idă, cu ochi al
baştri, mari şi
un păr n egr
u, boga t, dar ârnjet
ul aruncat spr
e băr baţ
ii car
e se
îndepărtau părea să -
i fie o b o
işnui
nţă.
— Suspectezcăau pl ănui
tdinaintecaunulsăr euşeascăsă
vălovească.O să-şiîmpartăbănuţulînpl us.
Spre deoseb ir
e de El eni
a, femeia î mbrăcat
ă în albastru, cu
cele TreiCheial e Casei Ar awn brod at
e pe mân ecil
e lungi, nu
110
amintise nici
odată de pret
enţ
ii
le eil a Tr on, cel puţi
n nu î n
locuri
le unde ar fi putut s-
o audă Ran d. Se dec l
ar a mul
ţumită
caPri mă înscăunat
ă a uneiCase r st
ăvechi
,o l eoaicăpr et
i
nzând
căe erif ci
t
ă săfie p isi
căde c asă
.
— Potsperacaduşmaniimeisănulucrezemer euîmpreună?
înt
rebăî ncet.
Buzele lui Naean schi
ţară o gri
masăde su rpriză;nu er a
del
ocpr oa stă, dar cut oat
e aces t
eapăr easăcr ead
ă căt oţ
i cei
care i se opu n ar r e
tbui să cad ă pe spa te de îndată ce î i
înf
runta şio u la cape u n af ront person al cân
d nu făceau asta.
Una di ntre Fecioare,Enai l
a, î ii gnoră pe nobi l
i şi
-i dădu lui
Ran d un pr osop l
ung şial b să- şiştear găsu doar
eade p e rt
up.
Cu părul r oşcat-
aprins,era scu ndă pen tru un Aielşio căl cape
nervicăunel e emf eidin ţ i
nut uril
e u med e erau mai înal
te decât
ea. M aj
oritatea Fecioar
elor er au l a felde î nal
te ca băr baţi
i.
Andorani
if ăcurăt otposibil
ulsă o i gnorel arândullor,dar
pri
viri
le aţinti
te aiureat ransform ară încer
car eaîn eş ec.Enaila
seî ndepărtă de par că ar fi f osti nvi
zi
bili
. Tăcerea dură câ t
eva
cl
ipe.
— SeniorulDr agon esteî nţel
ept ,spuse SeniorulLir cu o
mică plec ăci
une, n îcruntându- se uşor. Pr i
mul î nscăunat al
Casei Baryn er a slab cao l amă de sa bie,dar l a felde p uter
ni
c
ca una,î mbr ăcat cuo h aină gal benă cusu tă cufir e de aur, dar
preami eros şi preaal unecos.Ni mic nu-it ulbur
at răsăt
uril
e,cu
excepţ
ia acelor încruntări ocazoinale,care iîumbr ea
u ch i
pul de
parcănu ar fi f ost conşt
ient de el
e.Dar nu er a singu
rul car
e l
î
pri
vea ciudat e p Ran d. Toţi se uit
au cât eoda
t
ă la Dr agonul
Renăscu
t din mi jl
ocull or
, de parcănu le-ar fi ven
it săcreadă că
e aievea
.
— Duşmaniisfârşescdeobiceipri
n acompl
ota,maidevreme
sau mai âr tzi
u. T rebui
e i dent
ificaţ
i nîainte să facăast a,
conti
nuă Lir
.

111
 Şi maimul t
e l aude despre î
nţel
epciunea lui Rand ad use
Seni
orul Henr
en , ce
l masiv, chelşidur , de Doamna Carl
ys cea
cupăr ondulat şică runt, cuchip sincer şiminte n
îşel
ăt
oare,de
dol
ofana şivesela Daer i
ll
a, de Elegar cel emoti
v şicu buzel e
subţ
iri şide î ncă o duzi nă de alţ
i nob i
li ca
re-şiţi
neau gu ra
f
erecată câ
nd cei mai puterni
cicaeivor beau.
De îndat
ă ce l E
enia deschi
se gur
a,nob i
li
i de rang maimi c
tăcur
ă:
—Î ntotdeaunaegr eusă-ţ
iafliduşmani iî
nai
ntecaeisăţise
dezvăl
uie.Apoi , adesea
,e p reat ârzi
u.
Soţul eidădu di n capcuî nţelep
ciune.
— Eu î ntot
deauna am spus,anunţă Naean,că ci
nenu mă
spri
ji
nă mi se p oune.E o r egulă bună.Poa te căce i car
e stau
ret
raşiaşt eaptă să te întorcicu sp atel
e,să-ţi vâ
re un pumnal
î
ntre co ast
e.
Nu er a prima dat ă cân d încercausă- şiasi gu
re pozi
ţii
le
aruncând su spi
ciuni asu pra celorcare n u erau cuei , darRan d
ar fivr ut să-if acăsăse p o
rească
,f ără săl e sp ună asta direct
.
Încercă
ril
el or n î Jocul Caselor erau timide şipal i
de co mparate
cu manev rele abile ale cairhi
enil
or şi ch i
ar cual et airen
il
or,iar
în plus erau en ervanţi
, dar nu voi a caeisăai bă dej a anumite
gânduri. Î n mod surpri nzăto,r ajutorul veni di n par tea
bătr
ânuluiseniorNasi n,PrimulînscăunatalCaseiCaeren.
— Un altJear om,spuse cu un zâmbetsl ugarni
c,nelalocul
lui pe faţa sl
abă şiî ngustă. Îşiatrasepri vi
riexasp erate,chiar şi
di
n part eanobi l
il
or m ărunţ i
,î nainte caaceşi
ta să-şicontr
oleze
expr
esii
le.Nasi n o luase u pţi
n r azna de cân
d cu ev eniment
ele
car
e lîaduses eră pe R and l a Caeml yn.Î
n loc ed Steaua şiSabia
Casei sal
e,purt a pe r everele albastr
e flori
,inimioare şifundiţ
e
de îndrăgosit
ţi
,i ar câteodată î şipunea o floa re în păr, ca un
j
une de laţ ară pl
ecatla dr ăguţal ui.Cu t
oat
e ast
ea,Casa
Caeren era preaput ernicăpen t
ru a fi dată la o parte,ch i
ar şi

112
de Jari
d sau Nae an. Cap ul l
ui Nasi
n se b ăl
ăbănea pe un gât
subţ
irel
.
— Măiestri
a sabi
ei voastre est
e spect
aculoasă, Senior
e
Dragon. Sunteţ
i un al
t Jearom.
— Dece?
Cuvi
ntele ufr
ă caun t ăi
ş,acrind f
eţeel andor
anilor
.
Davr
am Bash er
e nu era din Andor,în modce rt
, cu ochi
i săi
obli
ci, aproape neg ri
, nasu lî ncovoiat
, vu lt
urescşio must aţă
mar e şibogat ă,con turându-i gu ra mar e.Er a zvel
t, puţi
n mai
înal
t decât Enai la, într
-un su rtuc gri, brodat cu fir d e argi
nt pe
rever ma şi nşete,cu pant al
on il argiîndesa ţ
iî n cizmele lungi
până la gen unch i
.Î n ti
mp ce andor anii stătuser
ă în picioar
e
privi
nd lupt a,Căp itanul Gen eraldi n Sal daeapuse se să i se
aducăun scau n aurit şise ăf l
ăia în el, cu un pi cior ups pest
e
braţullui,cu t eaca sabieiîncreţit
ă de ineleţ i
nut ăr
ăsucit,
pentru a av ea l a î ndemân ă mân erul
. Sudoar ea î
i aluneca pe
faţă, dar o b ăgade seam ăl a el
f de puţin ca ep andorani
.
— Cevr eisăspui ?întrebăRand.
— Tot ant renament ul ăsta cu săbii,răspunse Bashere
non şalant
. Şi cu ci nci oameni? Nimeni nu se an trenează cu
cinci.
E pr ostes
c.Maidev reme saumait ârzi
u o să t e trezeş
ti cu
creieri
iî mpr ăşti
aţi pe ca l
darâm într-
o luptă caasta, ch i
ar şi cu
săbii de a ntrenamen t, şifără nici
un rost.
— Jearom a î nvins odată zece, spuse Rand cu fălci
le
î
ncleşta
te.
Bashere ârse,mişcându-seîn sc aun.
— Şicrezicăosăt răi
eşt
isuficientdemul tcasă-
legal
ezipe
cel mai mare spadasin din i
stori
e?
Un murmur mân i
os veni dinspre nobil
i– f uri
e simul
ată,
Rand era sigur –, darBash er
e n u-lluă nî se
amă.
— Eşt
iceeaceeşti,pânălaurmă.

113
 Brusc, se mi şcă pr ecum un ar c desti
ns; pu mnalul
, scos
at
uncicân d se i mşc
ase, zbur
ă cătr
e nii
ma l ui Rand.
Rand nu cl i
nti niciun muşc hi
.Î n schi
mb, se es dchi
se căt
re
saidin,p
arteabăr băt
ea scăa Adevărat
ului I
zvor;o făcul afelde
uşorcum ar fir espiSaidinul
rat. î
linundă,ducân d cuelman a
Cel
ui î
ntuneca,
t o av aan
l şă de gheaţ
ă mur dar
ă,un t or
ent de
met
al topi
t dezgustăt
or .Încer
casă -l zd
robeasc
ă, să-l sf
âşi
e,iar
Ran d îl stăpânea ca un om î n echili
bru pe un munt e c are se
prăbuşeşte.Con duse , o simplă ţesăutră de Aer, care învălui
pumnal ul şi-l opri la un br aţ dist
anţă de pi ep
tul să
u. Gol ul î
l
î
nco nj
ur a; pl
uteaî n mi j
locu
ll ui, al Hăului, dep
art
e de gâ nduri
şiemoţ ii.
— Mori !ţi
păJari d scoţ
ându-şisabiaînt i
mp cesenăpustea
cătr
e B ash er
e.
Lir şiHen r
en şiEl egar şit oţi ceil
alţ
i seni
oriandor ani îşi
scoseseră să bi
il
e,ch iar şiNasi n, deşi aces
ta părea că o s- o
sc
ap e di n mân ă. ecFioarel
e î şișu
nr
f
îa
ără shoufa î
n j urul
capului, vălurinegre a coperi
ndu-l
e afţa până la och i
i ver
zisa u
al
baştri, şiri di
cară suli
ţele;Aielîşipunea u mereu văl
ul înaint
e
de a ci ude.
— St op!stri
găRandşit oatălumeaîngheţă,andor
aniicli
pind
surprnişi, Feci
oarel
e oprindu-se ep vârf
uri.
Bash ere n u se m i
şcasedec âtcasăse sp ri
ji
ne ariăşi com od
de sp ătar
, cuun pi ci
or u ps pest
e braţul scau
nului.
Smul gând pumnal ul cu mân er de os din aer, Rand seel i
beră
de Pu ter
e. Chiar cu man a răvăşindu- i st
omacul
, man ă care
sfârşeapri n a-i di
stragepe băr baţi
i ca re co
nduceau, era greu
să îi de a drumul.C sa
uidin în elvedea maiclar, auzea mai
ascuţ i
t. Era un paradoxpe ca r
e n u-lî nţel
egea,dar când plutea
în acelHău f ără sf ârşi
t, cumva f eri
t de emoţ i
i şisen zaţi
i
trupeşti, aveafiecar
e si mţ amplificat;f ără elsesi mţeavi u doar
pe u jmătaet.Şi o parte din man ă păr ea că r
ămân e nî el
, darnu

114
şimi nunat
ulsaidin.Splendoa
reamort al
ă care -l
ar fiuci s n
îtr
-
o cli
pă de neat
en ţ
ie.
Răsuci
nd pumnal ul î
n mâi ni, mer
seîncet căt
re Basher
e.
— Dacăaşfifostmail entdoarşicuocli
pă,spuseîncet
,aşfi
f
ostmort . Aş puteasăt e u ci
d pe oc
l şini ci
ol egei ndAndor sa
u
de alt
undeva n
u arspu ne că am greşi
t.
Î
şidădu seam a căer a gata săo f acă.O furierecenl ocu
î i
se
saidinul. Doarfii ndcă se cu noşt
eau de cât eva săptămân i nu
erasă- liert
e.
Ochii obli
ciai al sdaeanului păreau cal mi de par că ar fi
lenev
itla elaca să
.
— Soţi
eimel enu i-arplăcea ast
a.Niciţie,dacă st
ăm să ne
gândim. Deira ar r p
elua conducereaşis- ar ap ucasă-l vân ez
e
iarpe Taim. Nu e de acor d că am hotăr
âtsă et u rmez.
Rand îşicl ăt
ină ca pul uşor, cu furi
a par căun pi c p ot
oil
tă de
ati
tudineabăr batul
ui. Şi de vor bel
e sa le.Fusese o surpri
zăsă
afle că , printr
e cei nouă mii de călăreţ
i din Sal
daea,t oţi nobil
ii
îşiadusese ră nevestel
e,şich i
ar şi cei mai mulţi di
ntre ofiţ eri
.
Ran d nu î nţel
egeacu m un băr batîşipoa t
e aduce soţi
aî n cal ea
pericol
ului, dar er a o t r
ad i
ţi
e în Sal daea,cu ex cepţi
a
expediţi
il
or n î Mana Pusti
it
oare.
Evită să seui t
e la Feci
oare.Erau l upt
ătoar
e până î n vârf ul
degetel
or, dar er au şif emei
. Şi promisese să nu l e ap ere de
primejdii sauch iar de moart
e.Î nsănu pr omisese să facă
of ără
să cl ipească,şi î l sf
âşia pe di năuntru, dar î şi ţ inea
promisi
unil
e.Făceaceea cet rebui
a săf acă,ch i
ar dacăseur a
pent
ru asta.Cu un of t
at, aru ncă upmnalul deopart
e.
—Î ntr
ebareat a,spusepol i
ti
cos,dece?
— Pentru căeşticeeaceeşt i,spuseBasheresimplu.Pentru
căt u şice i
lal
ţi bărbaţi pe c are iîaduni sunteţi ce
eacesu nt
eţi
.
Rand auzipi cioar
e mi şcându-seî n spatel
el ui;indi
feren
t cât
de mul tî ncercau, an doranii nu-şiput eau ascunde gr oaz
a de
amnisti
a dat ă de el.
115
 — Poţisă f aciacelaşilucru cu pumnal ulde fiecare dat
ă,
conti
nuă Bash ere coborându- şipici
orul de pe b r
aţul scaunului
şiap lecându- se în f aţ
ă,dar ca un asasi n să aj ungă la t ine
treb
uie să t reacă de Ai eli
it ăi
. Şi de că l
ăreţ
ii mei. Pfui! Dacă
ceva ajunge î n pr eaj
ma t a,nu o să fie uman . Desfăc
ân du-şi
braţ
ele, se rezemă i ar
ăşide spăt ar: Bi
ne, dacă vreisă te
antrenezicusa bia, fă-o.
Un băr bat ar
e nevoie şide exer ci
ţii
, şide r el
axare.Dar n u
ri
scând săî ţi cr
ăpi capul. Preamul t
e dep ind de tine şinu văd
nici
o Aes edSaipri n preaj
mă săt e Tămăd uiască.În plus,dacă
mori, nu credcăpri et
eni
i noştri andorani o săne p rel
ungească
pri
mirea călduroas
ă mi e şi oam enilor m ei
, maispuse cu un
rânj
et aproape asc
uns de u mstaţ
ă.
Andoraniiî
şipuseser
ăsăbiil
eî napoiînteacă,darîlpriveau
în conti
nuare osi
tl pe Bashere.N- avea nimic de-af ace cu f
apt
ul
căf usese paroa
pe d e a-
l uci de pe R and. De o bi
cei,în preaj
ma
lui
,î şipăstrau o at itudi
ne norm ală, pentru un general st
r ăi
n
cu o ar mat ă străină pe păm ântul A ndorului
. D rag
onul
Renăscutî l voi
a pe Bash ere acolo şiadunăt ur
a de n obi
li ar fi
zâmbit al un Myr ddraaldacă Dr agonul Renăscut voa.
i Dar ,
dacăRan d s-ar nît
oarce mp îotri
va l ui
… Nu maier a nevoie să
ascundă nimi c.Er au vul turi care f useseră gata să smul gă
bucăţidi
nMor gaseînai
nt edeamurişi ,dacălisedădeaşansa,
ar fi f ăcut acelaşil ucru cu Bas here. Şi cu Ran d. De-ab i
a
aşt
epta săsca pe d e ei.
„Singura ca l
e d e at răi est
e sămori .
“ Gândul îi ven
i
se r b
usc
în mi nte.Îif usese spus odat ă, î
nt r-
un f elcare îlfăcuse să-
l
creadă, dar nu er a gân dul lui.„ Trebuie să mor. Merit doar
moa rtea.
“ Se n îdepărt
ă de B asher
e,l uându-şicapul în mâini
.
Bash er
e să ri din scaun î ntr
-o cl
ipă, strângâ
ndu-i umărul ce-
i
venealanivelulcapul ui
:
— Ces- aîntâmpl at?Lovitur
aai achi
arţ i-
aspartcapul
?

116
 — Suntbine,spuseRandl ăsându-şimâini
lejos;nu î
ldurea
nimic când se ntî
âmpl a ast
a, era doar şocul gâ
ndurilor tal
ui om
răsunându-iîn mi nte.Bash er
e nu er a singurul care î
l privea.
Cele mai multe Fecioar
e se i t
auu la elcuaceea şiat en
ţie cuca re
scrutau curt
ea pal at
ului, maial es Enail
a şibl on da Samar a,
ceamai î naltă dintr
e ele.Cel e două îi vor d a
ucepr obabi
l un
ceai de ier
buri, de îndată ceî şivo r etrmina tr
eb uri
l
e şiî l vor
păzi până î l bea pe t ot. Enai l
a, Naeanşir estul andorani
lor
respirau gr eu , cu mâi nil
e î ncleşt
ate pe haine şi oc rhii
,
st
udi i
ndu- l cu ochii mari, de f ri
căsănu fie pri mele semne de
nebu nie.
— Suntbi ne,spusecăt r
ecurt e.
Doar Feci oarel
e seest dinseră, chi
ar şiEnail
a şiSomar a.
Neam ul
ui Ai elnu-i păsade D r
agonul Ren
ăscut
; pentru eier a
car’a’carn, cel pr
ofeţ
it să -
i unea scăşisă -i di
strugă. Luau şi
asta î n ca l
cul, nîgri
jor
ându- se şi , eişiualu î n ca lcul şi
condusul puterii şitotceî nsemna asta. Ceilalţ
i– d i
n ţ i
nut uri
le
umede,segân di elsec –î l numeauDr agon ul Ren ăsc
ut, darnu
se ângdeauni ci
odată la ce nîsemna numele u li. Credeau cae
Lews Ther i
n Te lamon r en
ăscut, omul care î nchisese temniţa
Celui î
ntunec at şi pusese capăt ăzb
R oiul
ui Umbr el
or, cu t rei
mii şiceva de a ni î
n urmă. Pusese pă cat şiVâr steiLegen delor
,
când ulti
ma l ovit
ură a Celui întunec
at u mr saidinul
dărise de
mană şi fi ecare bărbatcar e putea condu ce î nnebunise,
î
ncepând cu Lew s Theri
n însu şişicu cei O Sut ă de Tovar ăşi
.Î l
numeau pe a RndDr agonul Renăs cut f
ără să pr esupu nă că o
part
e alui Lews T her
in Telamon put eafi î n minteal ui,l af elde
nebun ca î n ziua în car e începuse Vr emea Nebu niei şi
Frânge
rea Lumii
,l a felde nebu n ca băr baţi
i Aes Seda i care
schi
mbase
ră f aţ
a l umii î ntr
-atât încât nu mai pu tea fi
recu
noscu
tă. Abi
lit
ateaî i veni
seî ncet, dar
, cu câ t Rand î nvăţa
mai mult
e de spre Puterea Supr emă, cu at ât de venea mai
puter
ni
c cusaidinul şi
cuat ât mai puterni
că ev denea vocea l
ui
117
Lews T heri
n, iar Rand trebuia să ulpt
e din ce nîce a mi gr
euca
un mor t să nu- i pună stăpâni
re pe gânduri. Era unul dintre
motivel
e p entru care iîpl
ăceaant r
enamentul cu sabi
a; absenţ
a
gânduril
or a ero barier
ă care lîfăcea sărămână elî nsuşi.
— Trebuie să găsi
m o Aes Sedai,murmur ă Basher
e,dacă
zvonuri
le su nt adevărae
t… Ar ză-
m- ar Lumi
na!Nu ar fit r
ebui
t
s-o ălsăm ni ci
odată pe ai
a săpl ece.
Puhoide oameni f ugi
se di n Cae mlyn du pă ce Randşi
luptătorii Ai
elcucerse
iră oraşu l; chiar şi pal
atul aproape căse
golise espte noapt
e.Er au oam eni pe car e Ran d ar fivr ut să-i
găsească, men oai care-l ajutaser
ă, dar di sp
ăruseră cu t oţ
i
i.
Uni iî ncă pleca
u pe f uriş.Pri ntr
e cei care fugi
seră în primele
zile ufsese o esAed
Sai ,îndeajuns d e âtnără sănu poa rt
e chipul
acela f ăr
ă vârst
ă. Oamen iil ui Bash eret ri
miseser
ă vorbă după
ce ogăs ise
ră l
a un han , dar ân cd afl ase nci
e e R and, f
ugise
ţipând. Ţi pând de-adevăr
aetea.
l ici
N nu ap ucase să î i afle
numele sau Ajah de car e apar
ţinea.Erau zvonuri că încă mai
era undev a prin or aş, ar dî n zilel
e acelea ci
rculau su te de
zvonuri în Cae mlyn, omi e de zvon uri, fie
care mai pu ţ
in
probabil decâ
t cel
ălalt. Gr eu de crezut ca unul dintr
e el e să îl
ducă l a o AesSed ai
. Pat rulel
e Aielzăriser
ă oamen itrecând î n
grabă pe l ân
gă Caem lyn , cu inten
ţia vădit
ă de a nu i ntra în
oraşul ocupatde D ragon ul Renăscut
.
— Potsămăî ncredî n oriceAesSedai?înt
rebăRand.E doar
o du rere de cap.Nu am ţ easta atâtde t ar
e încâtsă nu mă
doară când e ovi
lt ă puţin.
Bashere puf
ni su ficient de tare ca să- şiagi
te mustaţa cea
groasă:
— Câtţ i
-ofi ţeasta de tar
e,maidevr eme sau maitârzi
u
tr
ebuie săai î ncredere în Aes edSai. Fără el
e nu o săr euşeş
ti
nici
odat
ă săuneşt itoate seminţi
il
el umi i
, dacănu l e cucereşt
i.
Oamen i
iţ i
n cont de u lcruridin astea. Poţ
i săîmpli
neşti nu şt
iu
câte pr
ofeţ
ii,t
otvo r vr easăai apr obareaAesSed ai.
118
 — Nu osăocol escni ci
olupt
ăşit u şt
iiast
a,spuseRand.Nu
cred căMan ti
il
e A lbe mă vor r p
imi în Amad ici
a,ch i
ar acă
d ar
vreaAilr
on,iarSammaelî nmodsi gurnu osăr enunţelaI
ll
ian
fără luptă.„ Sammael şi Rahvi
n şi Mogh edi
en şi…“ Alungă cu
aspri
me gân dul. Nu er a uşor. Gân duri
le apăreaufără niciun
avert
ismen t şini ci
od ată nu era uşor.
O buf nit
ură î lf ăcu săpri veascăpes te umăr. Arymill
a zăcea
grămadă pe cal darâm, ari Kar id îngenunchease să- i rtag
ă
fust
el
e peste glezne şisă-ifrece mâinile.El eg
ar se roti de parcă
era gat
a săca dă şiel ,iar N asi
n şiEl eni
a arăt
au l a felde r ău.
Ceimaimul ţ
i din eipăreaugat a să ver se
. Să auzi numele unui
Rătăci
t p ut
ea să î ţi dea starea asta,maial es că Ran d l e
spusese că enSioru
l Gaebrilf
usese de afpt Rahvi
n. Nu er a si
gur
dacăîl creuzser
ă cuadevăr at
, dar celor a mi mulţ
il i se nîmuiau
genunchi
i d oar gândindu-se la posibil
itatea ast
a. Ş ocul or
l
fuses
e căî ncămai er au în viaţă. Dacăar fi cr ezut căî l sl
ujiseră
şti
ind cine er a… „Nu, gâ ndi. Şi dacăar fi şt iut
, dacă ar fi t oţi
Iscoade al
e C elui î
ntunecat,t otm- aş of
loside ei.
“ Câteodată era
atât de sătul de el î
nsuşicăse mţ sieagata sămoa ră.
Celpuţ in spu sesead evărul. Femeil
e AesSeda iîncer
causă
ţi
nă se cret f
aptul căt oţ
i Răt ăci
ţi
i erau li
beri
; set emeau căar fi
fost şimaimul t haosşimaimul tă panică dacăs- ar fişt iut
.
Ran d încer
căsă acă f ad evărul cunoscut
. Poate că amoenii ar fi
fost cupri
nşide pani că, dar av ea
u t i
mp să -şirevi
nă. Aes edSai
credeau că nu maie t i
mp să- şi revi
nă din pan i
că.Î n plus,
oamen ii aveaudreptul săşt ie cuce se f con
runtă.
—I ll
ian nu o să r ezist
e mult, spuse Bashere. Rand se
întoar
sebrusccăt re el, dar Bash er
e era pr eaexp eri
men tat ă
s
vorbeascădelucruridecar enuarfit r
ebuit
,cândput eafiauzi t
de alţii
.
Îndepărta discuţ
ia de Răt ăci
ţi
. Fi e gândul la ei, fie altcevaîl
neli
nişteape B ashere,cee a ce a R
nd nu maivăz use. Il
li
an o să
crape ca o nucăl ovit
ă de ciocan.
119
 — TuşiMataţ ipuslacal eunpl anbun.
Idee
a de pl ecare fusese a l ui Rand, dar Mat i ş Bas
here
veni
serăcu omi ededet aliicareputeaf
acepl anulsămear gă,
Matmaimul t ca B asher e.
— Unt ânărfoarteint
er esant,MatCauthon,căzu Basher
epe
gânduri
. De-abia aştept să m ai vor
besccuel . Nu mi-a spus ci
ne
i-
a fost prof
esor . Agel
mar Ja gad? Am au zit căamândoiaţ ifost
î
n Shi en
ar.
Rand nu sp use i n
mic;secert
ele lui Mater au doa r ale l
ui şi
ni
ciRan d nu er a sigur căşt ia care erau. Bash er
e î şiplec
ă
f
runtea, scărpi
nându-şimust aţ
a cuun dege t.
— E pr
eat ânărsăfist udi
atcucineva.Lafeldetânărcatine.
Agăsitvr
eobi bl
iot
ecăpeundeva?Aşvr easăvădcărţil
epecar e
l
e-aci ti
t.
— Vatrebuisă-lî
ntrebipeel
,spuseRand.Nuşt iu.
Se gândeacăer a posi
bil caMat săfi ci tit vreocarte,cândva,
dar pe Mat nu- li nter
esau cărţil
e.
Bas here dădudi n cap.CândRandnu voi a să vor be
ască
despre ceva, de o biceiBash er
e l îlăsaîn pace. De obicei
.
— Dat a vi
it
oare când tragio fugă la Cai
rhi
en,de ce nu o
aducipe sor a Ver de de acol o? Egw ene Sedai? Am au zi
t Aiel
ii
vorbinddeea;î nplus,ziccăedi nacelaşisatcu ti
ne.Poţ
iavea
încredere nî ea, nu?
— Egwenear ealt
eî ndat
oriri
,râseRand.
O sor ă Verde.Dacăarfi şt iut Bashere…
Somar a apăru l âng
ă Rand, aducându-
i cămaş a de i n şi
haina, dint
r-o l
ână r oşi
e,cr ot
iă elegan
t după mod a andor ană,
cudr agoni pe gulerul î
nalt şilauri pe manşete,urcând până pe
mâneci. Era înalt
ă ch i
ar şipen tru o femeie Aiel
, aproape cu o
palmă mai scu ndă decât. el Ca şicelel
alte Feci
oare îşil ăsa
se
voalul
,iarshoufa maro-cenuşi
e iîlăsadoar ch i
pul vi
zibil
.
— Car’ a’
carnulo ă s răceas
că,murmur ă.

120
 Se î ndoia. Poa t
e că un Ai el consider
a căldura aia ceva
normal, darpe elcu r
geau r âu ri de sudoare,la f
elca at unci
când se n a
t r
enase. Îşit r
ase ottuşică maşapest e ca
p, băgând-
o
în pantaloni, dar lăsând şn ururile desf
ăcut
e,apoi se chi
nui să-
şi pună h aina.
Nu cr edea căSomar a ar fiî ncercatsă-lîmbrace,nu în faţa
cel
orlal
ţi, dar n î fel
ul ăst a evit
a să î nghit
ă odată cu ceai
ul de
ierb
urişio pr edi
căde a l eaşiEnai la, şipoat e şi de a l alt
ele.
Pent
ru cei mai mul ţi Ai
eli ca
, el r’
era’
ca rn,alf el şi pentru
Feci
oare.În publ ic.Lucruri
le deveneau com pl
icat
e cu f emeile
acel
ea care r espi
nseser
ă mări t
işul şigl asu li ni
mii pen tru a
purt
a su l
iţ
a. Cr ed
eacăar fi put ut pune p ici
orulîn pr ag – oa pte
–,darsimţea că e dat
orsă nu o facă.Unel e dej
a muri ser
ă
pent
ru elşimul t
e alt
ele vormai muri – pr omisese,ar ză-l
-ar
Lumina! – şi dacăl e putealăsasămoa ră, le p ut
eal ăsasăf acă
şirestul
. Sudoa reatrecui medi
at prin pânză, î ncepând săl ase
urme n ît
unec aet pe aihnă.
— Ainevoi edeAesSedai ,al
’Thor.RandsperacaBasher esă
fie l a fel de î ncăpăţ
ânat şi pe câmpul de l uptă; as
ta er
a
reputaţ
ia l ui, dar elnu avea decât r
eputaţ
ia şicel e cât
eva
săptămân i de cân dîl cunoşt
ea.
— Nuî ţipoţipermitesăleaivrăj
maşeşi,dacăosăcr eadăcă
nu au măcar cât
eva iţe legaet de t i
ne, iţ-
ar putea deven
i
duşman ce. Aes e S
daisunt gr eu de ghici
t; ni
ciun om nu poate
spune ce vor face şi de ce.
— Şidacăţ i-
aşspunecăsuntcât evasutedeAesSedaigata
sămă sp ri
jine?
Rand er a con şti
ent că andoraniiî l ascu
l
tau;trebuia să fie
at
ent să nu spună pr ea mult
e. Nu că ar fişt i
ut pr ea mul
te.
Ceea ce ştia er au maidegr abă exagerăr
i şisperanţ
e.Î n mod
cer
t nu cr ed ea în „su te“
,indi
ferent de cealuzi
if ăceaEgw en
e.
Bashereşi îmiji ochi
i:

121
 — Dacăarfif ostvr
eosoliedelaTurn,aşfişt iut,deci… vocea
îi deven i aproape o şoap tă.Ruperea?Tu rnul chi rupt?
ar s-
a
Păreacănu- i veneasăcr eadă ce spunea. Toat
ă l umeaşt i
a că
Siuan Sanch ez ufsese detr
onată din Tronul Amyr li
n şif erecat
ă
–er au zvonuricăşiexecutată–,darpentru mul ţ
iosci ndarea
Turnuluier a o chest
iune de moment,şipuţ i
nier au ceicare
chiar cr edeauast a. Turnul Alb era într
eg, un mon ol
it car
e se
ridica deasu pra t r
on uril
or, de pes t
e t rei i m
i d e ani . nÎsă
sa l
daeanul er a un om ca re cântăr
ea t oat
e posibi
lităţ
il
e.Făcu
un pasmaiapr oape şi rost
iî n şoapt ă,să nu fie au zi
t de
an dorani
:
— Probabilcă r ebelel
e sunt gata să t
e ajute.Poţiface o
înţeleger
e mai bună cu el e – u atotat âta nevoe
i d e it
ne cu m ai
tu de el e,poat e mai mul t –,dar nişt
e erbele,fie ele şi AesSed ai,
nu au t otat ât de mul t
ă g reu
tate c
a Tu rnul Al
b, î
n modsi gur nu
în f aţ
a vr eunui capî ncoronat
. Oamen ii de rând poat e nu vor
face di f
erenţa, dar e rgi
i şireg inel
e da.
— Sunt t otuşi Aes Sedai , spuse Rand l a f
el de încet,
indiferent cine su nt.„ Şi unde su nt
, segân di sec. AesSedai…
Servt i
oarel
e Tu t
uror … Con si
liul S er
vti
oarel
or e rupt … rupt
pen tru tot
deau na… rupt … Ilyena,dr agost
ea mea…“ Zdr ob
ifără
mi l
ă gâ nduri l
el ui Lew s Therin. Câteodată î
if useser
ă de ajutor
,
dân du-i informaţ i
i de car e av ea nevoie,dar deven eaupr ea
puter ni
ce. Dacăar fi avu t acol o o Aes edSai, o Galbenă, căciel
e
ştiau ce l maimul t despr
e Tă măduire,poate căea…Exi st
ase o
AesSedaiîn car
eavuseseîncredere,Moir
aine,iareaî idăduse
un sfat d espr
e Aes Sed ai, desp r
e t oate celel
alte femeicare
purt
au şa l
ul şiinel
ul.
— Nu o să am ni
ciodat
ăî ncredereînt
r -
o Aes Sedai,spuse
î
ncet. O sămă f ol
osesc e d el
e,pen tru căam nev oe
i de ele,dar
,
rebel
e sau di n Turn, şti
u că vor î ncer
ca să mă f ol
oseasc
ă,
pent
ru că ast a f
ac ele.Nu o săam ni ciodat
ă î ncr
edere î
n ele,
Bashere!
122
 — Atuncif
oloseşte-le,dacăpoţ i
,spusesaldaeanulaprobând
di
ntr-o mişcare a cap ul
ui. Dar săţ ii mi nte.Nimen i nu r
ez i
stă
mult dacă o uap că p e drumul dori
t de A esSedai.
Brusc,începu să âd ră:
— ArturAri
pă-de- Şoi m afostult
imul,din câteşt
iu.Arză-m-
arLumi na!Poat e u t o săfii următ orul
.
Un zgo mot deci zme an unţa că ci neva intras
e î n curtea
pal
atului, unul dintre oamen iil
ui Bash ere,un i ns t ânăr, cu
umer il aţi şinas vu lt
uresc, cu o barbă st uf
oasă, neagră şio
must aţ
ă gr oas
ă,maiî nalt cu un cap decâtcoman dantul său.
Păşea caunul ob i
şnuit maidegrab ă săse i n
ţă în şadec âtpe
proprii
le pici
oare.Făcu o pl ecăci
une,mai mul t către Bash er
e
decât ăt cr
e Ran d, mişcându-şicu sigur
an ţ
ă sab i
a de l a şol
d.
Poat
e c ă Basher
e l îurma pe D ragonul Renăscut, darTumad –
Rand cr edeacă î i şt
ie numele; Tumad Ahzkan– î l urma pe
Bash er
e.Enai la şial te treiFeci
oare îl pir
oniră cu pri vi
rea pe
nou-veni
t; nu aveau încreder
e ca ci
neva din ţinut
uri
le umed
e
să se r op
api
e prea m ul
tca
dr
’
ea’ca
rn.
— E un om lapor
ţi,spuseTumadneli
nişt
it.Spunecăe… E
Mazrim Taim, Seni
ore Bashere.

123
CAPI
TOLUL 2
Un nou
-sosi
t

Mazri m Ta im. Î naintea l ui Rand, de- a l ungul veacu ril

or, şi
alţi bărbaţi pr eti
nseser ă căar fiDr agonul Ren ăscut. Câţ i
vaani
înainte de Ran d, fusese oad evăraăt ep i
demi e de D r
ago ni, uni i
dintre ei put ân d chi ar con duce u P t
erea.Maz rim Tai m f use se
unul di ntre ei , ad unân d o arm aăt şir ăvăşind Sal daeaî nai nte
de a fi pri ns. Chi pul l ui Bash ere nu se sc himbă,dar t r
sânse
tare mâner ul sab ieiî n t imp ce Tu mad se i u
ta la el , aşt eptând
ordinele.Fap tul că Tai m sc ăpasepe drumul spr e Tar al Von,
unde er a dus p entru a fi domol i
t, er a chiar o mi
tvul pen tru car e
Bash ere ve nise alî nce put î n Andor . At âtde mul t se em tea e d el
şiî l ur a Sal daea; Regi na Ten obia î lt ri
mi sesee p Bash ere cu o
armat ă înt reagă să-l urmăr ească, oricât ar fidur atşior iunde
s-ar fidus,să se asi gu re că Tai m nu va maif aceni ciodată
necazu ri î
n Sal daea.
Fec i
oarele ă rmaser ă cal me,dar u nmele z i
bucn i de p e b uzel e
andor anil
or ca o tor ţ
ă aruncat ă pe o paj işte uscată. Arymi l
la
tocmai er a aj utată săseri dice, dar şiî dădu i ar och ii pest e ca p
şis- ar fif ăcut gr ămad ă dacăKar ind nu ar fiaşez at-oî nce t pe
caldarâm. E leg
ar se î mpl eticipân ă l a col oane şivăr să cu
zgomot . Cei l
alţii cneau pani ca ţi
, ducâ ndu-şibat i
stelel a gu r ă şi
strângându- şimâner eel să biilor. Chi ar şi nepăsătoar
eaKari nd
îşi li
ngea buze le nel i
niştită.
— Amni stia,spuseRand scoţ ându- şimâna di n buzunarpe
când cei doi sa l
daea ni î i arunca ră o pri vire ulngăşii nex pr esivă.
— Şidacă nu a veni tai cipent ru amni st
ie? spuse Bashere
după o cl ipă.Dacăî ncă r p
etinde c ăe D ragonul Ren ăscut?
Andor ani iseagi t
ar ă;nu- şidor eani menisăfiemaiapr oape
de cât eva mi le d e loc ul unde Put erea Supr emă ar fipu tut fi
fol
osită înt r-
un duel .
124
 — Dacă totmaicr edeaşa ceva,spuseRand hotărât,o să-
l
l
ămur es
c eu.
Aveaîn buzunarun angreal d
intre cel
e mai rare,unul f ăcu
t
pentru bărbaţi
, o st at
uet
ă r epr
ezentân
d un băr bat grăsuţ cu
sabi
e.Cât e d put
ernic ar fif ost Tai
m, totnu ar fiavu t ni
cio
şansă.
— Dar,dacă a venitpentru amni st
ie,va fi i
ertat,ca toţ
i
ceil
alţi
.
Indifer
ent ce ăcu
f seTa i
m în Sal daea, nu-
şiput eaper mite să
respingă un om car e putea conduce, un om car e nu t rebui
a
învăţat t
otul, de la pri
mii paşi
. Aveanevoi e de un ast f
elde o m.
Nu va r efuza pe n i
meni dacănu va fi nevoi t, cu excepţi
a unui
Rătăc i
t. D„emand r
ed şi Sam mae l
, S emirhage şi Mesaana,
Asmodean şi …“Rand î lf
orţ
ă pe Lews Theri
n să tacă;nu îşi
permi t
ea să fie d
istr
as ocm
t aiacu m.
Bas her
e f ăcu din nou o pau ză înai
nte de a con ti
nua,dar
până a l urmă d ădu din cap ,luân d mân a d e pe ab
sie:
— Amni sti
at a evalabi
lă,desigur.Darascul tă-mă pemi ne,
al
’Thor. DacăTai m maical că prin Saldaea, nu maiap ucă să
pl
ec e viu. Sunt pr ea mul te ami nt
iri
. Nicio com andă de- a mea
saude- a Ten obi
einu o să oprească oar
mt
ea uli.
— O să-lţi
ndepart edeSal daea.Lasă-lsăintre.
Fie Ta i
m ven i
se să i se su pună, fie r tebuia să-
l omoa re.Fără
să-şi dea eam
s a,Ran d duse mân a al buzunarpi păind statuet
a.
Tumadseui tălaBasher e,iaracestaîncuvii
nţăcu omi şcare
a capul
ui atâtde f ermă,î ncâtpă ru că Tumad as cul
tă de o
comandă r
osti
tă. Irit
areaf ul
geră în Rand, dar u n spuse i n
mic,
i
ar Tumad se gr ăbi săpl ece cu mersull ui legăn
at. Bash er
e şi
î
î
mpreună mâinil
e p este pi
ept, pi
cior pest
e p i
cior – nît
ruchiparea
unui om r el
axat. O ch
ii negri, obli
ci, care priveau ţ i
ntă î n
di
recţ
iaîn care d i
spăruse Tumad, păr eau ochii cui
vapr egăti
t să
uci
dă.

125
 Andor
aniiî
ncepur ăsăsef oi
ascădin nou,când j
umăt at
ede
pasî n spat
e,cân d jumăt aet de pasî naint
e.Res pir
au greu
, de
parcătocmai ar fi alerga t cât
eva mile.
— Put
eţipl
eca,liseadr esăRand.
— Eu,unul,voifi lângăDomni aVoastră,î
ncepu Li
rînt imp
ce aea
N n spuse asc uţit
:
— Nuvoiplecadinfaţa…
— Plecaţi
!letăi
evorbaRand.
Voiau să-
iaratecănu set em,deşierau gatasăleşi
ne;voiau
săf ugăar uncând şiul ti
ma făr âmă de d emni
tate,pe car e nîcă
nu o puses er
ă la picioarel
e lui Rand. Er a o alegere simplă. El
era Dr agonul Renăscut,i ar
, dacăvoi au să se l inguşească pe
lângăel ,însem na să-i deaascu l
tare,dar în aces t caz nîsemna
să facăceea ce- şi doreau cu ad evăr
a.t Urmă o av aan
l şă de
plec
ăciuni pompoase şir evee
rn ţ
e ad ânci, murmur e grăbi
te de
„Cu voia Domni eiVoa stre“şi„ Din por uncaExcel enţeiVoa st
re“
şi apoipl ecară… nu chi ar nîgrămăd indu-se, dar m ergând cât
de repede put eauf ără a da i mpresia căsegr ăbesc.Î n dir
ecţia
opusăceleiî n care p l
ecasema Tu
d; f ără îndoială, nu dor eausă
ri
şte să dea asn nînas u c Mazri
m Tai m.
Aşt
eptarea dura parcă maimultîn căldur a sufocant
ă –l ua
ceva vreme săcon duciun om pri n l abi
rintul de cor i
doare car
e
pornea de l a por ţ
ile palat
ului –,dar o dat ă andoran i
i pleca
ţi
,
nimeni nu se i m
şcă . Bashere şi
î ţ i
neapri vireafixat ăî n locul de
unde urma să ap ară Taim. Fecioarele cer cetau totul, ca de
obicei
, şipăreau ga ta în ori cecl i
pă săî şipună vă lul
. Dacănu
le-
ar fit rădat ochii ai fi zis căera u nişt
e st at
ui.
Înt
r-un final,în cu rt
e se z au
i zgomotde ci zme.Rand apr oa
pe
căse esch
d i se cătsaidin,
re apoiseop ri. Bărbatul şi-ar fidat
seama dac ăţi sa
nea idin-ul î n elî n cli
pa î n ca r
e i nt
ra în curt
e
şinu- şiperm i
teasăl asei mpresi
a căi -
ar fi f ri
că.
Tumad apăru primulî nl umina soarel
ui,apoiun băr bat
brunet,maiînaltdecâtmaj orit
atea,acăruif aţ
ănegri ci
oasăşi
126
ochi obl
ici
, nas acvil
in şipomeţ iî nalţiîltrădau a fi di n Sal daea
,
deşi er
a proaspăt bărbier
it şiî mbrăca t caun negu st
or scăpătat.
Haina închisă la cu loar
e, i ndt
r-o l ână fină, i t
vi
tă cu ca tif
ea
neagră,fusesepurt ată pr ea mul t şiman şetele erau ponosit
e,
pantal
onii prea largil a gen unch i
, a ir pe gh et
ele cr
ăpate se
aşt
ernuse r p
aful
. Cu t oat
e astea, păşeaân mdru, de parcă un ar
fi avu tlângăelpat ru dintr
e oa men iilui Bash er
e,cu să bi
ilel or
ascuţi
te,uşo r curbat
e,l a doar câteva deget
e de coaste.Păreasă
nu-l ati
ngăcă l
dura. Ochii Feci
oarel
or lîurmăreau cuat enţ
ie.
Ran d îl studie pe Tai m în t i
mp ce aces t
a t r
av es
ra cu rt
ea
escort
at. Era cu cel puţi
n cincispr
ezece ni a
mai în vârst
ă decâ t
el
; avea tr
eizecişici ncisau poa te un pi c mai mul t. Se şt i
au
puţi
ne l ucr
uri desp r
e băr baţ
ii care puteaucon duceşiî ncă şi
mai puţ i
ne erau scr i
se – a erun subiect ocol
i
t de cei mai mul ţi
oameni decenţ i dar anRd î nvăţase ce putuse. Puţini oam eni
cer
cetau su bi
ectul şiast a era una dintre problemel
e uli Rand.
De l a Frânger
ea Lu mi i
, cei maimul ţi bărbaţi care puteau
conduce se născu seră cu această ab il
it
ate, iar aceasta se
mani f
est
a când de veneau mat uri. Uni i r euşeau să- şi
st
ăp âneasc
ă nebunia an i buni
, n îai
nt
e ca Aes Sedai ă- si
găsească şisă-i domol ească;al
ţi
i erau dej a com plet nebuni,
după doa r c
âţi
vaani .I ar nîfaţa saer a un băr bat car
er eu şea
să-şipăstreze in
mţi
le de zece sau cinci
sp r
ezece ni.aDoar atât,
şit ot eraceva
.
La un se mn făcut de Tumad , se opri
ră la câţ i
va paşi de ei,
da r înainte să poat ă deschide gu ra, Lews Therin începu
fr
en eti
c:„ Sammaelşi Deman dred mă ur au,i ndi
fer
ent cât iî
cinsteam. Cu câtl e aduceam maimul te onoruri
, cu atâtmă
urau mait ar
e,pân ă când şi-
au vândut sufletel
e şi au tr
ecut de
parteaceal alt
ă. Mai al
es emD andred. Ar fi tr
ebuit să-
l omor! Ar
fi t rebui
t să -i omor ept oţ
i! Să pârj
olescpământ ul şisă-i uci
d
pe o tţ
i! Să pârjol
escămâp ntul!
“

127
 Cu chipul împietri
t, Ran d se l upta cu pr opria mi nt
e.„ Eu
sunt Ran d al’
Thor. Ran d al’Thor
! Nu l -am cunosc ut nici
odată
pe Sammael sau pe D eman dred sau pe oricar
e al tul di
ntr
e ei !
Arză-
m-arLumi na!SuntRand al ’
Thor!
“Caun ecou sl ab,încă
un gân d veni de de par„A
terză-m-arLumi na.
“ Părea o rugă.
ApoiLewsTherindispăru,alungatîntenebre.
Bashere profit
ă d e ătcere:
— Spuicăeşt iMazrim Taim?Păr eacăseîndoieşt
e,i
arRand
îl pri
vimi rat
. Er a saunu Tai m? D oar nunebu n ar fipr et
ins că
senumea aşa, dacă uner a ch iarel.
Gur a prizonierul
ui se st r
âmbă î ntr
-un soide î nceput de
zâmbet,r ăspunzân dî n batj
ocu r
ă:
— M- am băr bieri
t, Bashere. E cald atât de depart
el a
miazăzi, nu ai băgat de seam ă?Mai cal d decât ar r eb
tui, ch
iar
şiai ci
. Vreidove zi
? S ă conduc p entrut i
ne?
Och i
i săi neg ri st
răluci
ră privind către Rand şiî napoi că
tr
e
Bashere,a că ruif aţ
ă se nt î
uneca de a l o clipă la al
ta.
— Poate că nu chi ar acum,cont inuă Tai m.Te ţ in minte.
Aproape că pierduseşiînl upt
a de laI rinjavar,până când au
apărut vizi
uni l
e a cel
eape c e.r Dar o tatăl umeaşt i
e a st
a. E ceva
ce u n şti
i decât t
u şiMazri m Ta im? C on cent
rat pe Bash er
e,ni
ci
nu obse rva gă r
zil
e c ar
e-şiţ i
neau să bii
le â l
ngăco astel
e sale.
— Am auzi tcăaiascunsadevăruldespr eMusarşiHacharişi
soţ
iil
el or; batjocura din glas îi disp ăru se, acum doar p ovest
ea
.
Nu ar fit rebuit să î ncerce să mă uci dă su b pavăza sol
ieide
pace. Sper că le-ai găsti ocu
l ri bune ca servi tori
? Tot ce vor
acum e săascu lte şisăservea scă; nu vo r fif eri
ciţi alt
fel
. Aş fi
putut să-i uci
d. Toţi patru scoses
er
ă pumnal ele.
— Taim,mâr âiBashere,ducândmânal asabie,tu…!
Rand păşi în f aţa sa, proindu-i mân a ce scos ese deja
jumătat
e de sabie dinteacă.Săbi
il
e gărzi
lor
,darşicea a lui
Tumadî lati
ngeauacum peTai m,probabilî
mpungândî ncarne,
după cu m erau împi nse nîhaină, dar acest
a nicinu cl i
pi.
128
 — Aiveni t să mă vezipe mi ne,î ntrebă Rand,sau să î l
tachinezi pe Bashere? Dacă maif aciast a, îll as să te uci
dă.
Amni st
iameaacor dăiertarepentru cri
mel esăvârşit
e,darnu-ţi
î
ngă dui să et mp
î ăunez i cuele.
Taimî lstudiepeRand î nai
ntedeavor bi.Î
n ciudacălduri
i,
i
nsu l abiat ransp
ir
a.
— Să t evăd petine.Tu eşticeldi n vizi
unil
e depecer .Se
spune căe- a
tiluptat chiar cuCelî ntunecat.
— Nu cu Celî ntunecat,spuseRand.Put ea si
mţitensi
unea
din braţul lui Bashere,deşi acest a nu încercasăse ul pte cuel.
Dacăî ll ăsa, sabia ar fi ţ âşnit străpungând înt
r-o cl
ipă inima l
ui
Taim.Ast a dacă nu f
olosea Puterea.Elsau Tai m.Trebuia să
evi
te aşa cev a, dacă seput ea. Conti
nuă să- şiîncl
eşteze mâna
pe nîch ei
et
ur alui Bash er
e.
—Î şispunea Ba’ al
zamon,darcr ed că eraIshamael.L-am
ucis m ai târzi
u, î
n St âncadi n Tea r
.
— Am auzi tcăaiuci scâţi
vaRăt ăciţi.SătenumescSeni orul
meuDr agon? - I
am auzi t pe ă ştiaf olosi
nd acest t
itl
u. Ai de gâ
nd
să ucizit oţi Răt ăci
ţi
i?
— Ştiişialtfeldeat rat
acu ei?înt rebăRand.Orimorei ,ori
se â sf
r
şeşte n îtreaga lume.Ast a dacănu cr ei
z căpotfi con vi
nşi
cu frumosul să aba ndoneze Umbr a,aş a cum au ab andonat
Lumina.
Devenea ri dicol. Purta o con versaţie cu un om î mpuns de
ci
nci săb ii
, s t
rân gând de mân ă pe un al tul care voia să-
l
str
ăpungă.Cel puţ in oam eniil ui Bash er
e er au suficient de
disci
pli
naţ i sănu f acăni mi cf ăr
ă or di
nul general
ului
. Celpuţ i
n
Bashere î şiţ inea gu r
a î nch i
să.Admi rând sân gel
e-
receal l ui
Taim,Randcont inuăcâtder epedeput eafărăsălaseimpresia
căse gr ăbeşte.
—I ndif
er entce cri
me aisăvâr şit
,Taim,el e păl
esc î
nf aţa
cel
or ă f
pt uit
e de Răt ăci
ţi
. Ai t orturat vreo
dată un întregoraş,ai
făcut mi i de oa men i să t e aj ute să-if r
ângi, să t e aj
ute să-
i
129
zdrobeşt
i pe cei dragil or? emSirhagea f ăcu
t asta, doar fii
ndcă
putea, doar casăar at
e căpoa te,pen t
ru pl
ăcereaei. Ai omorât
copii
? Gr aendala f ăcu t ast
a.Spunea că e di n bunătaet,ca
micu ţ
ii sănu su f
ere n câ
d le ula părinţ
iiîn scl
avie.
Spera căşicei lalţ
i sa l
daeani ascu
ltau măcar pe ujmătate di
n
cât de a t
ent era Taim; omul se p al
ecase şor
un î f
aţă. Sper
a să
nu-lî nt
rebe nimeni de u nde aflase oatte acel
e ulcruri
.
— Aihr ăni
ttrol
oci
icu oameni? Toţ iRăt
ăciţi
ifăceau asta–
prizoni
eri
i care nu ced au erau daţ itrolocil
or, dacă nu er au
ucişi pe loc –, iar Deman dred a capt urat dou ă or aş
e doar
fiindcăi s- a părut căoamen ii de acol
o î l dispreţ
uiser
ă, înainte
ca elsă fi t recut de partea Umbr ei
, şit oţi bărbaţi
i,femeile şi
copii
i au sfârşi
t nî burţi
le troloci
lor
. Pe pământ uri
le cont
rolate
de ea , Mesaana a întemeiat şcoli unde co pii şit i
neriiînvăţau
despre gloriaCelui î
ntunecat şier au puşisă -şiucidă prietenii
care nu î nvăţ
au suficient debi ne sau de r epede. Aş pu t
ea
continua. Aş put ea să i au t oat
ă l ista de t rei
sprezeceşisă
vorbescdespret oţ
i,iarla fiecaresă numesco sut ă decrime.
Indif
erent ce i afăcutt u, nu seco mpar ă cu f aptele să vâ
rşi
t
e d e
ei. a I
r acu m ai ven i
t săî mi accep ţii ertarea, să păşeş
t
i în
Lumi nă şisă mi t e închini
, să t e l upţi cu Celî ntunecat mai
înverşunat decât te-
ai bătut vreodată. Răt ăciţ
ii se l a
cti
nă; o să-i
vânezşiosă- işter
gdepef aţapământ ului.Şit u osămăaj uţi.
Pentruast a îţi câşit
gi i
ertarea.Îţi grăiesc adevă rul
, de o su tă de
ori î
ţi vei câşit
ga i ert
area înainte ca Ul t
ima Băt ăl
ie să se fi
sfârşi
t.
Î
n final , si
mţi cum br aţul lui Bash ere sedes
ti
nde,i ar sab
i
a
alunecă nît eacă.Ran d abia set ăp
sân i să u
nrăsufle u şu
rat
.
— Nu suntmoti
vesă- lpăzi
ţiatâtdest rânsacum.Puneţ
i-vă
săbiil
e d eo
part
e.
Î
ncet, Tumad şicei l
alţ
iî ncepură să -
şibage săbi
ile în t
eci
.
Încet, dar o f
ăceau. Apoi Tai
m vorb i
:

130
 — Sămăî nchi
n?Eu măgândi sem maimultlaun pactîntr
e
noi.
Saldaeani
i se nîcordară; Bashere er
aîn co nt
inuare nî spat
ele
l
ui, dar an Rdsimţea cum devi ne ţ
eapăn. Feci
oarel
e nu se
cl
inti
ră, mai puţ i
n Jal ani
, a că reimână tresăricătre văl
. Taim
î
şiî ncli
nă capul,f ăr
ă săbage e d sea
mă:
— Eu aşfipart enerulmaineî nsemnat
,desi
gur,daram avut
mulţi ani săst udiez u P
terea. Te otpî nvăţ
a mul te.
Furia î ncepu să cr ească î n Ran d, până văzu negr u în faţ
a
ochil
or. Vor bi
se e du lcr uri pe care n u ar fi avu t de unde săl e
şt
ie,pr obabil dând naşt erel a o duzină de zvon uri despre elşi
Rătăciţ
i , doar ca săf acă săpar ă cr i
mele acelui om mai puţ i
n
cumpl i
te,şielavea îndr ăzneal
a săvor bească despp
ract
e u?
n
Lews Ther in începu să ai urez
e în mi ntea sa: „Ucide-
l! Uci
de-
l
acum! Uci de-
l!
“ De d at a ast a nu se ob osisă-
lr educălat ăcer
e.
— Ni ciun pact!şuieră.Eu suntDr agonulRenăscut ,Taim!
Eu! Dacăşt iilucru ri pe carel e potf olosi
, am săo f ac,dar u
to
să m eg
riunde i z
c eu , o să facicu m zic eu, când zi c eu!
Tai
m selăsăimedi atî
ngenunchi :
— MăînchinDr agonuluiRenăscut.Voiascul t
aşivoisluji
.
Col
ţuri
le gu ri
i d esen
ară iarăşiacelri ct
us, e d parcă ar fi
zâmbi t
. Tumadf ăcuoch i
i mari.
— Aşa de repede? murmur ă Rand. Furia nu î itrecuse,
clocoteaîn el. Dacăî şipi er
deaco ntr
olul, nu ştia cear fiput ut
face. Lews Th eri
n bom băn
ea î n cont inuare în mi ntea sa:
„Uci
de-l
! Trebui
e să -l uci
zi!
“ Rand î
lî ndepărtă, până nu se m ai
auzi dec
âtun murmur . Poate c
ă nu arfi t rebui
t să efi surprins.
Se întâmplau l ucruri ci
udate î ut
n j a
r
u’ve
l ren, maial es al
unuia atâtde p ut
ernic ca .elCă un om se u pt
ea ăzg
r ândi, deşi
până at uncif usese neclinti
t ca o st âncă, un t rebui
a să- l
uimească. Dar încăer af uri
osşisu spi
cios.

131
 — Te-ainumi tsingurDragonulRenăscut ,aipurt atbătăl
iiîn
toată Sal daeaşi aios tf pri ns doarfii ndcă îţi p ier
duseşi
cunoşti
nţa, şiacu m renunţi atât de erped e? e D ce?
— Ceal eger
eam?spuseTai m ridicânddin umeri.Săumbl u
prin l
ume si ngur,f ără pri
eteni,f ugă
rti
,în t imp cet u teî nalţ
i pe
culmil
e gl ori
ei
? Ast a presupunând căBash ere sauf emeilet al
e
Aielnu măomoar ăînai
ntesăr euşescsăpl ecdi noraş.Şichiar
dacăeinu o f ac, Aes S edaio sămă î ncolţ
ească pân ă l
a urmă;
mă nîdoiesc că Tu rnul are de gân d să uite de az Mrim Tai
m. Sau
aş puteasăt e urmez, şio p art
e agl ori
eisăfie şi a mea.
Pentruprima dat ă seui tăînjur,la gă riz
,l a Fecioar
e şi cl
ăti
nă
din capde p arcă u n-i venea săead cră.
— Aş fi pututfi celal es.De unde să şt i
u? Potsă conduc;
sunt puterni
c. De u nde s ă şt
iu că u n su nt Dragonul Renăscut
?
Totceaveam def ăcuterasăî mpli
nescunadi nt
reprofeţ
ii
.
— Ca de pildă să te naştipe Munt ele Dragonului
? spuse
Rand r ece. Ast
a era prima profeţ
ie d
e nîdepli
nit.
Tai
m avui arogrimasă.Nuer aunsurâsadevărat,ochiinuîi
zâmbeau.
—Î nvi
ngătoriiscri
uistori
a.Dacă aş fi cuceri
tSt ânca din
Tear,istori
a ar fi ar ătat că m- am născut pe Munt ele
Dragonului, di
ntr-ofemeie neat
insăde u n băr bat,iar ceru
ri
le s-
au deschis să-mi anunţe veni
rea. Genul de ulcruri car
e se sp
un
acum desp re itne.Dar tu ai cu cer
i
t Stâncacu Ai el
ii şil
umeat e
aclamă ca Dr ag onu
l Renăscut. Am suficient
ă mi nte să nu mă
pun î mpotri
vat a; tu eşt i cel ales.Şi, fiindcănu voi aveapâi nea
întreagă,mă voi mulţumi cuce r fi
imi
turi cad de a ltine.
— Poat
e că veicunoaşte gloria,Taim,sau poat e nu.Dacă
astat e rfământă, adu-ţ
i ami nte ce s-
aî ntâmplat cu ceilalţ
i care
au f ăcut ce ai făcutt u. Loga in, pri
ns şil i
nişti
t; zvonuril
e spun
căa muri tîn Tu rn. Un i ns f ără nume,dec ap i
tat de tai
reniîn
HaddonMi r
k. Alt
ul ars d e mur andi
eni
. Ar s de viu, Ta
im. Şi ast a
i-au făcut şicei din Il
lian lui Gorin Roga d acu m patru ani .
132
 — Nueosoart ăpecaremi-aşdori -o,spusepl atTaim.
— At
unciui t
ădegl ori
işiaminteşte-ţideUl timaBăt ăl
ie.Tot
cefac eu es te pentru Tarmon Gai ’don . Tot ce ţiî voispune să
f
acivafi t ot pentruasta. Asta ve iţ i
nti şit u!
— Desi
gur, spuse Tai m desf ăcându- şi br aţ
ele. Tu eşti
Dragonul Ren ăscut
. Nu mă î ndoi esc d e asta,o r ec
unosc b pu
l
ic.
Mergemcă t
r e Tarmon Gai’
don .I ar pr of
eţii
le spun căvei câ
şit
ga.
Iar i
stori
ci
i vor u sp
ne că Mazr i
m Taim a st at la dreapt
at a.
— Poate,spuseRand scurt.Trăi
seprea mult
epr ofeţ
iica să
creadă că e ficar
e nîseamnă exact ceea ce spu ne.Sau chi ar ă c
aduc o ga ranţi
e.Păr er
ea l ui era că prof
eţii
le nu f ac decâ t ă
s
pregăe
tască o cale potri
vită,dar ast a nu î nsemna v or se
că
împli
ni, cidoar ar
căfi put utsăseî mplinească. Unel
e di ntre
Prof
eţi
il
e Dr agon
ul
ui su ger
au că elt r
ebuie să moar ă ca să
exi
ste o şa nsăde vi ct
ori
e.Gândul l a asta nu- l aj
uta pr eamul t
să se calmeze.
— Facă Lumi na să nu vi nă prea curând. Acum. Ce
cunoştinţe ai ca r
e mi -
ar fide f ol
os?î i poţiî nvăţ
a pe bărbaţi să
conducă ? P oţi săt est
ezi un om, săve zi dacăpoa t
e fiî nvăţ
at?
Spre d eoseb ir
e d e em
f ei
, un bărbat nu si mţeadacă l t
a
ul avea
abi
lit
ateade aco nduce. Erau multe ulcruri di
feri
te nî mânui
rea
Puteri
i de c ătre b ărbaţi şifemei
,l af elcu m erau î
n genera
lî nt
re
bărbaţişif emei;cât eodatădif
ereadoaronuanţ ăcâtun firde
păr, al
t ădată er a o di st
anţă de al cer l
a pământ .
— Amni sti
at a?Adi căauveni tî
ntr
-adevărnişteprost
ănacisă
î
nveţe să fie ca t
ine şi camine?
Bashere doar lîprivisfidăt
or a l Ta
im, cu br aţel
e încruci
şat
e
şici zmele depărt
ate,însă Tumad şigăr zi
le începur
ă să se
f
oiască nervos.Feci
oarel
e nu. Ran d nu şt i
a ce cr edeau el
e
despre zecil
e de băr
baţi ca
re ărspunseser
ă ch emări
i sal
e;nu se
tr
ăd au ni ciodat
ă. Puţini saldaeani îşi put eau as cunde
neli
nişt
ea,av ân
du-l proaspă
t n î memor i
e pe Tai m ca f al
s
Dragon.
133
 — Răspunde-mi,Tai
m.Dacăpoţ isăfaciast
a,zi
.Dacănu…
Vorbea f
uria di
n el.Nu putea să-lîndepărt
eze,nu dacă
fiec ar
e z i va nî
semna săse h ci
nuie cuel . Taim părea săcr
eadă
exact pe dos.
— Potsăfacşiuna,şial
ta,spuserepede.Am găsitci
ncide-
a
lungu l anil
or – uncăaşfi cău tatî n mod spec i
al–, dar nuul
singur a av ut curaj
ul să mear gă maidepar te de test
are.A
î
nneb uni
t d upă doian i
, sp use ez i
tând. A tr ebuit săî l ucid
î
nainte să mă om oare.
Doiani .
— Tuair euşitmultmaimul tt
imp.Cum?
— Eştiîngrij
orat,î
nt r
ebă Taimîncet,apoiridi
că din umeri.
Nu potsă et aj ut. Nu ştiu cum, pur şisi mplu am r eu şi
t
. Sunt l
a
f
elde să năt osca … och i
iî iful
gerară cătr
e Bash ere,ign or
ându-i
pri
vir
ear ece … caSen ior
ul Bash er
e.
Dar Rand se nt î
rebă dintr-
odată dacă era adevărat. Jumătat
e
dintre F eci
oare er au î ntoar se cu spat
ele,săsu praveghezeestrul
cu r
ţii
; n u se con cent r
au doarpe o si ngu ră posibil
ă ţintă,
ignorându- l
e pe ce lelalte.I ar posibi
la ţint
ă eraTai m şice al
altă
jumăt ateaFecioar elorî lpriveau fix,gatasăprindăori cesemn
de p rimejdie.Ori ce m o ar fi t rebuit săfie a t
entl a ele,la ochii ce
purtau moa rt
ea, la mâi nile or
l. Rand er a atent, chi
ar dacăpe el
voiausă- lprot
ejeze.I arTumadşigăr zi
leaveaumâi nil
epesăbi i
,
gata să l e scoat ă di n t eacă. a Dcă oam enii lui Bas her
e şi
Fecioarele ar fi vru t să -l ucidă pe T aim, i-
ar fi f ostfoart
e g reu să
pleceviu de acolo f ăr
ă ajutoru
llui Rand, indifer
ent cu m ar fi
condus.Şi cu t oate ast
ea Taim nu l e dădea at enţi
e nicicât
col
oa nel
or sau pietr
elor ed sub ci
zme.Br avură, reală saunu,
saual tce
va?Un f elde neb uni
e?După o cl ipă de t ăcer
e,Taim
vorbidi
nnou:
—Î ncă nu aiî
ncredereîn mi
ne.Şinicinu aimotive.Încă.
Dar cut impul vei avea. Ca si
mbol al încr
ed eri
i vii
toar
e,ţi-
am

134
adus u n cadou, spuse sc oţân
d de su b hai na uzată o l egăt
ur ă
de dzrenţ
e,nu mai mar e decât pumnii alăturaţ
i aiunui băr bat.
Rand o l uă, încruntându-se, şisimţ i că i set aie respi
raţia
pi
păind forma dur ă dinăuntru. Dădu în gr abălao p arte câr
pele
col
orae
t,sc oâţnd un di sc câtpal ma,un di sc ca acela de pe
st
indardul purpuri
u de p e pal
at,j umătate a l
b, j
umăt ate negru,
st
răvechi
ul simbolAes ed Sai, de dinai
nt e de Fr ângerea Lumi i
.
Îşitrecu deg eel
te peste pi cături
le nîcrust
at
e.
Doarşapt e f usese
ră f ăcu t cu
e, şapteendi
llar. Pecei ţ al
e
temniţeiCelui î ntunecat
. Mai avea î
ncădou ă, ascunse cu gri
jă.
Prot
ejate cu mar e at enţie. N i
mic nu pu tea di st
ruge un
cuendillar, nici măc ar Pu t
erea Supr emă – b uza unei cupe
făcu
te d in inimă de p i
at r
ă put eazgâri a oţeull saudi amantul –,
dar rteier au dej a sparte.Le văz use: ţăndări. Şi o văz use pe
Moirai
ne des prinzân d o aşch ie di
n mar gn
iea unei a dintr
e ele.
Peceiţ
l
e sl ăbeau, Lumi na şt ia de ce sau cu m. Discul din mân a
saavea luciul dur al u nu
cu idi
en l
lar,ca u n amest ec de cel mai
fin porţel
an şioţ elşl ef
uit
, dar era si
gur căs- ar firu pt dacăl-
ar
fil ăsat să cadă.
Treirupte.Treil e avea el
.Unde era a şaptea? Doarpat ru
peceiţ st
ăteauî ntr
e omen i
re şi elC nt îuneca.t Pat ru, d acă
ulti
ma er a întreagă. Doa r pat
ru maist ăteauî nt
re omen i
re şi
Ulti
ma Băt ăli
e.Cât mai put eau ţi
ne,aşa ă sl
bit
e cu m er au?
VocealuiLewsTheri nlovicaunt unet
:„Spar ge-lsparge-
lepe
toate t
rebuie sp arte trebuie tr
ebuie tr
eb uie sp arte toate sparge
şi oveşt
l e t rebuie să loveşt
i erpede treb
uie să l oveşt
i acum
sparge-l sp arge-
l…“
Ran d t remur a de ef
ortîncer
cân d săalunge oce
v a,săal unge
ceaaţ car e se l ipea de elca o pân ză de păianjen.Î l dureau
muşc hii de p arcă s-
arfi luptatcuun om î n car
ne ş i oa
se, cuun
gi
gan t.Î nce t
ul cu încet
ul reuşisă vâr e negur
a car e era Lews
Therinî n celemaiadâncifiri
de,în celemaiînt
unecateumbr e
al
e mi nţi
i sal e.
135
 Brusc au zi vorbele pe car e le murmur a răguşit
:„ Tr
ebuie
spart a cu
m t r
ebuie sp art
e t oa
te sparge-
l spar
ge-l“.Î şidădu
seama că i nţea ecpetea easu
d pr a capul
ui, gat
a să osf ărâme d e
caldarâm. Singurul lucru care î
l opr
eaer a Bashere,î năl
ţat pe
vârfuri
,să-
iprindămâi nil
e.
— Nu ştiu ce e ast
a,spuse Bashereîncet
,darcr ed că ar
trebui săaşt ep
ţi un pic p ână t
e deci
zice aci
f cuea , hm?
Tumadşicei l
alţ
inusemaiui tau l
aTai m;seholbaulaRand.
Chiar şiFeci oarel
e î şimut aseră ochi
il a el,î ngri
j
orate. u S
li
n
f
ăcu sej umătate de pas căt re bărbaţi,iar mâna l ui Jalani era
î
ntinsăcă t
re Rand, par căinconşti
en t
.
— Nu,î nghi
ţigreu Rand;îldureagâtul.Nu credcăartrebui
s-oac. f
Bashere sedădu î ncetînapoi,iar R and îşicob orî mâini
le la
f
elde en lt. DacăRan d cr
euzsepân ă atuncică Taim nu put ea fi
surpri
ns,acu m aveaovad d a cont
rarie.Băr bat
ul păreaşocat.
— Ştiice este ast
a,Taim? întrebă Rand.Da,si gurcă şti
i,
al
tfelnu mi -ai fi adus-o. Unde a i găsti
-o? Mai ai alt
a? Şt i
i unde
se a miafl ă a l
ta?
— Nu,spuseTai m cu ovocenesi gură.Nu cu t
eamă,cimai
degrabă ca un om car e simţise c um i se sfărâmă o st âncă sub
pici
oare şi, cumva, areuşit săaj ungăi ar pe p ământ soli
d.
— E singurapecar eo… Am auzi togr ămadădezvonuride
când am scăp atde A es S edai. Monştri car
e ap ar di
n văz duh.
Besti
i ciudate.Oamen i vor
bind cu ani male şi animalel
e vor bind
cu ei. AesSed ai înnebunind ca noi. Sate î ntr
egipi
erzându-şi
minţi
le, oam en
ii u ci
gându-se între ei. Unel e ar putea fi
adevărae
t.Jumăt aet din ce i şt
u căe ad evăratnu e maipuţ i
n
nebunesc.Am au zit căunel e pecei
ţ au f
ost rupte.Un ciocan ar
putea s-
o spargă e p ast
a.
Bashere se î
ncr untă,uitându-
sel a pec et
ea di n mâi
nile lui
Rand, apoi î
ngheţă. Î
nţelese
se.

136
 — Undeaigăsit
-o?repet
ăRand.Dacăarput eas- ogăsească
şipe ul ti
ma… Apoice ? Lews T heri
n se gi ata,dar ef r
uza săîl
asculte.
—Înulti
mullocdinl umeundet e-
aifiaşteptat,repli
căTaim,
care e,pr es
upun, pri mul loc de cău t
are pen tru alţ
ii. O mică
fermă păr ăg
init
ă di n Saldaea. M -
am opr it să be au apă;
fermieru
l mi-
a dat -
o. Era bătr
ân, fără copi
i sa u nepoţi căr
ora să
le-o lasemoş teni
re,şicr edea că su nt D r
agon ul Ren ăscut.
Preti
ndeacăf amil
ia lui o păzeade d ouă mii de a ni. Spuneacă
fuseseră regi şiregi
ne î n timpul Răzb oaiel
or Tr
oloceşinobi liîn
timpul l ui Artur Ari
pă-de-Şoim. Poa te că pove st
ea l ui a f ost
adevărată. La felde bi ne puteamsăo fi gă stiîntr-
un bor deila
doa r cât
eva zil
e de mer s de h otarul ManeiPust i
it
oare.
Rand dăd u din cap, ap
oiad ună câr pel
e.Er a obişn uit să se
întâmple lucruri puţi
n pr obabil
e î n j urul său; dar u neori se
întâmplau şiî n alte locuri
.Î nveli peceea
t în grabă, î nti
nzând-o
lui Bashere.
— Păstreaz-ocugrijă.
„Sparge-o.
“ Strigăcuput ere vocea.
— Nut rebuiesăiseî ntâmplenimi c.
Bashere l uă pios l egătur
a cu ambel e mâi ni. Ran
d nu er
a
sigur dacă l ecăci
p unea er a pen
tru elsaupen tru pece
t
e.
— Zececeasurisau zeceani ,vafiî n si
guranţăpânăcândî ţ
i
vatrebui.Randî lst
udi epentruoclipă.
— Toatăl umea aşteaptă să-
mipi erd minţ
ile,toatălumea se
teme de ast a,dar ut nu. Cr ed că ad ineauri aicr ezut că am
î
nneb unit, dar niciatuncinu ţ i-af ostf ri
căde mi ne.
Bashere i r
dică idn umeri,rân j
ind pe su b mustaţ
a căr untă:
— Prima dat ă când am dormitî n şa,Muad Cheade er a
GeneralComan dant. Omul era nebu n ca un i epu r
e săl bat
ic
primăvara, îşicăuta servi
torul de otr avăde d ouă oripe zi şibea
numai oţ etşiapă, pen t
ru că , pretindeael , neut
rali
zaot r
avape
care servit
oruli -o dădeaî n fieca re zi, dar mâncat otceî i gă
t
ea
137
omul, cât l
-am cu noscut eu. Odată apus s ă seai e
t un crâng de
stej
ar
i p entru că se ui tau l a el. Apoi ai nsi
stat să fie
înmormântaţi cum se cu vine;ela ţ inut cuvân
tarea.Ai idee cât
durea
zăsăsa pi morm int
e p ent
rut r
eizecişitreide stej
ari?
— Decenuaf ăcutnimeninimic?Familial
ui?
— Cel
orcar enuer auşimainebunidecâtelleerafri
căşisă-
l pri
vească ur
ât. Tatăl Tenobi
einu ar fi l ăsat epnimen i să se
at
ingă de el ,î n or i
ce caz. Poate că er a neb un de l ega,
t dar
î
ntrecea ori
ce general pe care -l
am văzu t vreod
ată. Nu a pi er
dut
ni
ciodat
ă o băt ăl
ie.Ni cimăca r nu a fost aproape să piar
dă.
Rand râse.
— Deci,mă urmezifii ndcă aiimpresi
a că-
lpotî nfrânge pe
Celîntunecat?
— Teurmezpent ru căeşticeeaceeşti
,spuseBasher eîncet
.
Lumea î nt
r eag
ă t rebu i
e să t e urmeze, t al
fel cei ar ce vor
supr
avieţ
ui îşivo r dorisăfi muri t.
Încet, R and dăd u di n cap. Pr of
eţi
il
e spuneau că el v a
destrăma naţ i
uni l
e,apoil e var euni. Nu căar fi vr ut săfacăce
spuneauel e,dar P rof
eţ
iil
e erau singu rul săugh i
d desp r
e cu m
săpoa rt
e U lti
ma Băt ăli
e,desp r
e cu m săo câ şit
ge. Chiar şifără
ele,uni r
eanaţ iunilor er
a necesară. În Ul t
ima Băt ăl
ie nu vor fi
doar elşiCelî ntunecat
. Nu put eacr ed e ast
a; dacăî nnebunise,
nu er a încă at âtdenebu n să cr eadăcă e maimul t decâtun
om. Va fi şiomen i
rea contra trolocil
or şiMyr ddraal
il
or şia
tuturor li
ghioanelor vărsa
te de Mana Pust ii
toar
e,şia I scoadel
or
Cel
ui înt
uneca t
, care îşivo r ţi
i ca pet
ele din ascunză
tori
. Vor
mai fi şialte p er
i
cole pe drumul sp re Tarmon Gai
’don,iar dacă
l
umea u n va fiuni tă… „ Fă ceea ce rebt
uie săaci
f
.“ Nu era sigur
dacăera gân dul săuor i all ui Lews Ther i
n, dar er
a adevărul
,
di
n câte şi
î putea a d seam
a.
Mer
gând reped e cătr
e cea maiap rop
iată col
onad
ă,î i spuse
l
ui Basher
e p est
e umăr :
—ÎlducpeTai mlafermă.Vreisăviişitu?
138
 — Laf ermă?într
ebăTaim.
— Mul ţumesc,nu,spusesecBasher eclăti
nând di
n cap.Nu
lăsasă i se vad ă neli
niştea,dar anR d şiTai m împr eună erau
prob
ab i
l maimul t decâtaj ude-
ns;în mod ce rt e
vit
a f er
ma.
Oamen ii meise nî moaie patrul
ân d st
răzil
e pentru ti
ne.Am de
gând să- i pun pe uni i cum se cuvi ne în şa,pen tru cât
eva
ceasuri
. Tr ebuia să-i t rec
i în r ev
istă după- amiază. Te-
ai
răzgâ
ndit
?
— Cefermă?într
ebăTaim.
— Nu,rămâneaşa,oftăRand,simţindu-sebruscobosit.Voi
fi acolo dacă voiputea
.
Pl
anul era preai mport
an t săfie sch imbat, deşi doar atM şi
Bashere şti
au; nu putea lăsape n i
men i să presupună că era
maimul t dec
ât oches t
iune de rutină,o ce r
emon ie făr
ă rost
pent
ru un om car e devenea ot
t maior goli
os, Dragonul Ren
ăscut
ducându-sesă sescal de în uralel
e soldaţil
or săi. Mai avea de
făcut o vizi
tăî n ziua aceea, una despre car
e oa
tt ăl umeacr edea
căvr easăo ţ ină secret
ă. Poate căo săfie secr etă, pentru unii,
dar nu se nd îoi
a căt oţ
i cei care voi
au săafle vor afla.
Îşil uă sabi
a de l ângăo col oană subţ
ire de care sesp riji
nea,
legând-o cu cu r
eau a pest
e hai na deschei
ată.Cur eaua era di n
piel
e de mi st
reţ
,f ără ornamen te,la felca şit eaca şimâner ul
lung.Cat arama de oţ el era or nat
ă cu gr avur
a unui dr agon
aurit
. Ar t r
ebui săscap e de eaşisăgăsească ceva simpl u. Nu
reuşeansă î săf acăast a. Fusesen u dar al Avi
endhei. De a cee
a
ar fi t r
eb ui
t săscape de ea. Era un cerc vicios.
Mai era ceva ceîl aştept
a acol o,o su l
iţ
ă de doipaşi , cu un
ciucure verde cu alb su b vârful ascuţ
it. O cân t
ăriîn mân ă
întorcân
du- se căt
re curt
ea pal atul
ui . U
na di ntre Feci
oar
e o
sculptase cu dragon
i
. Deja uniio n umeauSce ptrul Drago
nul
ui,
maial es l E
eni
a şigrupul ei . Ran d o păstra cu elsă- i ad
ucă
ami nte că are maimulţi duşman i decât
putea ve dea.

139
 — Despre ce fermă vorbeşt
i?î ntrebă Taim cu voce aspră.
Unde vrei să mă d uci
?
Rand îl studie pe b ăr
bat pen tru o cl i
pă. Nu î l pl
ăcea pe Tai
m.
Ceva din felul de afi al aces t
ui om î lîmpiedica. Sau poate ceva
di
n elî nsu şi. Atât de mul tt imp fusesengu sirul bărbat desp
re
car
e se ez cr
use că poate conduce, f
ără săse i u
te nîspăi
mântat
î
n jur d upă Aes eda S i! Păreacăt recuse t a
âtde mul tt i
mp şi,
măcar acum, Aes Seda i nu vor î nce
rca să-ll i
nişt
eas
că, u n
acum cân d şt
iau cine est
e.Putea fiat âtde simplu? Era ros e d
gel
ozie cănu mai er a unic? uN credeaasta. Da, lăsân
d t oat
e al
o parte,vapri mi cu braţel
e deschi
se, î
n pace, ori
cebăr bat care
put
eacon duce
.Î n cele di
n urmă,elnu va maifi o ci udăţ eni
e.
Nu, nu va mer ge at ât dede parte, nu înainte de Tarmon
Gai’
don. Era unic;era Dragonul Renăscut
.Indif
erent de motive,
nu îl pl
ăcea pe bărbat
.
„
Ucide-l
“, zbi
eră Lews Theri
n. „Ucide-
i pe toţ
i!“ Rand alungă
vocea.Nu t rebuia să î
lpl
acă,t
rebuia să î
lpoatăfol
osi.Şisă
aibă încr ed
ere nî el. Ast
a er
a parteacea mai grea.
— Teducacol oundemăveisl uj
i,spuserece.Tai
m nuclipişi
nu seî ncruntă; pri
veaşiaşt ept
a, cu co l
ţuri
l
e g uri
i vrând par
că
să d eseneze un zâmbet .

140
CAPI
TOLUL 3
Och
ii uneif
emei

Cal mân du-şii ritar ea şi murmur ele l ui Lews Ther in, Ran d
căută saidinul, aruncân du-se nî mi j
locu l hău lui,l uptând să
supravieţuiascăşi ă s
-l con t
roleze; iî er a de- acu m at ât de
famili
ar! Con ducân d, si mţi cu m man a ot răvitoare se scu r
geî n
el; cu t otgo l
ul di n j ur, si mţeacu m î i pi cură în oaseşipoat eî n
suflet. Nu put eadescr ie ex actce ăceaf ,o î ndoitur ăîn Ţesă tură,
o gau ră pri n ea. nÎ văţas e si ngur cum să f acă as t
a, ar i
profesorul să u nu sepri cep usesă exp l
icecest ătea î n sp atele
lucruril
or pe ca r
e l e î nvă ţa. O l inie st r
ălucitoare, verticală
apăru î n aer , l ăr gn idu-se r epede î ntr-
o desc hizătură de
măr imea unei uşi mar i
.I magi nea car e se zăr ea pri n ea,un
luminiş n îsortiî nco nj urat de c opaciî ncovoi aţi de s eceăt, ser oti
laî nceput , pân ăr ămase em nişcaăt.
Enai l
a şial te două Fec ioare î şiri dicară vă lurile,să rnid pri n
deschizătură î ncăî nai nte de a sefi op rit cu t otul
;j umăt ate de
duzină de f emeil e urmar ă, unel e cu ar cu ril
e de os pr egăt i
te.
Ran d nu se aşt ept a cadi ncolo să fie ce va car e să- i amen inţe.
Puses e celălalt cap ăt – d acăer ae
a vrlt u
ncapăt ; nu î nţel
egea ,
dar i se ăr peacăe d oa r unul – n îl umi niş,deoar ece o poa rtă
care se desc hide put ea fi per i
culoas ă, dar să l e exp li
ci
Fecioarelor sa u ori că rui al t Aielcănu er a nevoi e săfie ga ta de
luptă,er a caşicu m i -aifi spu s unui peş te cănu e n evoei să
înoate.
— E opoart ă,îispusel uiTai m.O să- ţ
iar ătcum săf aciuna
dacă u n aiapucat să vez i.
Băr batul se ui ta cu och i mar il a el . Dacăar fi pri vi
t c u
atenţie,ar fi vă zut ţ esă t
ur asadidi
e n f ăcu t
ă de R and; ori care
bărbatînst aresăconducăput eaf aceasta.

141
 Taimîlurmăprindeschizătur
ă,înluminiş,urmatdeSulinşi
de r est
ul Feci
oarel
or. Unele aruncară o pri vi
re di
sp r
eţui
toare
sabieide la şoldul lui Rand, vorbi
ndu- şir eped
e şit ăcut prin
sem ne al
e mâi ni
i. Dez gust
ate,fără îndoial
ă. Enail
a şir estul
avangar
deiseşir ăspândi
seră preca
ute printre co
paci
i aplecaţi
;
hainel
e, a p
ntal
onii şicadinsor-
ul le făceau să pară nişte
umbr e,fie căî şiad ău gaser
ă şiverde,fie cănu. Cu Put ereaî n
el, Ran d put eavedeafiec are a c u scatde p i
n, din fiecare copac;
cele mai mul te erau moa rt
e. Pu t
ea mi rosi seva amar ă a
frunzelor usca t
e cao pi ele.Aer ul însuşimi roseaa fier binţeal
ă,
usca t şipl i
n de p raf
. Nu er a nicio pri
mej die pentruelaco l
o.
— Aşteaptă,Rand al’
Thor,venigr ăbit
ă vocea uneifemeide
cealaltă parte aporţ i
i.
VoceaAviendhei.
Ran d eliberă în aceeaşi l i
pc
ă î mpletit
urasaidin,
de iar
poa rt
a di spăru ful
gerător
,la felcu m apăruse. Erau primej di
i şi
pri
mejdii. Ta
im î l pri vicu rios.Cât evadi nt
re Feci oare,cu sa u
f
ără vă l
,î l gr
atul ară cu pri vi
rilungi , dezaprobatoare.Deg eel
te
ful
gerau î n vor bir
ea mut ă a Fec ioar
elor. Aveau t ot
uşi
î
nţelepci
uneade at ăcea; Rand f useseest d
ul de cl ar
.
Ignor
ându-le şicu ri
ozit
atea, şidez apr
ob ar
ea, Rand o porn i
pri
ntre copa ci
, cu Tai m l ângă el , călcând pe f runzel
e şi
crenguţ
ele uscate ca r e tr
osn eau su b paşiil or. Fecioarel
e,î ntr-
un cercl argîn j urul l ui, nu făceau ni ci
un zgo motcu î ncă l
ţări
le
l
or o m,ilegat
e p ână l a genunchi. Prudenţal e sp ulberase ep
red e
mi cul moment de d oj
ană.Unel e lîmaiî nsoţi
ser
ă pe R an d acol
o,
întotdeau
na fără nici
un incident, dar ni
mic n u ar fi put ut săle
conv i
ngă că pădur ea ac eea nu er a un l oc bu n pe ntru o
ambusc adă.Î nai
nte de ven ir
ea lui Ran d, de t r
eimi i de ani
,
viaţaî n Pust
iu însemnase un neî ntr
erupt şi
r de r aiduri,
încleştă
ri
, gâl
cevi şi ră
zboaie.

142
 Erau cu si gur
anţă lucruri pe care el puteaînvăţa de a
l Tai
m
–deşinu atâtdemul tepecâtcr edeael–,daraveaşielcesă-l
î
nveţe şi erat i
mpul săî ncea pă.
— Maidevremesau mait ârziuteveiconf
runtacu Rătăci
ţi
i,
dacămă sl uj
eşti pe mi ne.Poat e înaint
e de Ul tima Bătăi
l
e.
Probabi
lînainte.Nu pari su rpri
ns.
— Am auzitzvonuri
.Trebuiausăevadezepânăl aurmă.
Dec i
, deja înce pea să se afl e.Ran d nu î şiput u î năbuşi un
rânj
et. Femei l
e AesSed ainu vor fimul ţumit
e.Toat e ca t oate,
dar er a plăcut săl e scoată och ii cuasta.
— Te poţ i aşteptala orice, oricând. Tr
oloci
, Myrddraali,
Dragh kari
, Oamen i cen
uşigh
i, ol
ami …
Ezită, pu nân du-şi palma ar să cu semnul bât lanul ui pe
mân erul sab i
ei. Nu av ea ni ci
o i dee ce ergho
a ul
am. Le
n ws
Therin nu se f ăcu simţi
t,dar şt ia ce î
nsemna acelnume.
Fragm ente de memor ie treceaucât eod
ată prin barier
a su bţ
ire
care lî despărţ
eade voce, deveni
nd part e amemor i
eil ui Rand,
de obicei f
ăr ă nimic care săex pl
iceami nt
iri
le.Se î ntâmpla din
ce nîce m aides nîul ti
ma vr eme.Şi nu put eal upt
a cu ace le
fragment
e,aşacu m l upt
a cu voce a.Ezitarea lui dur ă doar o
cli
pă.
— Nu doar l a miazănoapt
e,l ângă Mana Pust i
itoare.Aici
,
oriunde.Folosescăi lC
e de Tai
nă.
Astaer aî
ncăopr oblemăpecar et rebuiasă orezolve.Cum
însă?Făcu te cusaidin, Căil
e er au î nt
unecate acu m, la felde
pătate de man ă ca saidinul.
şi Creaturi
le Celui întunecat nu
puteau ocolit oat
e pri mejdii
le Căilor, unde oa menii erau ucişi
sau aveau o soa rt
ă şi mair ea,darr euşeau cumva să l e
fol
oseascăşi, ch i
ar d acă nu er au la felde r apide ca porţi
le şi
Călători
a, puteau st răbate su te de mi le într
-o si ngură zi
.O
problemă pentru mait ârziu. Avea pr eamul t
e p robleme ăsat
l e
pentru mai târzi
u. Lovi irit
at un t ufiş cuScep trul Dragonul
ui şi
bucăţimaridefrunzemar oniiîicăzurălapicioar
e.
143
 — Dacăaiauzitvreodatăvreolegendădesprevreocr eat
ură,
pregă
teş
te-t
e să te î ntâl
neşti cu ea. Chiar şi dulăi-
stri
goi, şisă
fim bucu r
oşi căCelî ntunecatnu e l i
bersăvi nă î n spatel
el or
.
Sunt dest
ul de răi,î n oriceca z.Pe u ni
iî i poţi uci
de,cu m sp un
l
egendel
e,dar alţi
i nu mor d ec
ât de ofculrău, di n câte şti
u. Şt i
i
săfacifoculr ău? Dacănu şt i
i, nu o săt e nîvăţ. Dacăşt ii
, nu- l
f
olosidecât pe creaturil
e U mbreişinu î nvăţ
a pe n i
men i
. Unel e
dintr
el ucruri
le pe ca rel e-
ai auzitî n zvonuri vin din… nu şt iu
cum săl e numesc, poat
e d oar„ băşi
ciale ă rului
“. Gândeşte-
te al
el
e cal a băşici
le care seri dicăî ntr
-un smâr c,numai căel e se
ri
dicădi n CelÎ ntunecat pe măsu ră cepeceţ i
le slăbesc şi
,în l oc
de mi r
os f eti
d, su nt pl i
ne de… r ău. A l
unecă de- a lungul
Ţesăturiipânăcândpl esnesc,şiatuncisepoat
eî ntâmplaorice.
Orice. Propriai magi
ne d in ogli
ndă poat e sărilat i
ne să t
e u ci
dă.
Crede-mă!
Taim nu dădeasemnecăarfif ostdescumpăni tdecuvi nt
ele
lui Rand. Î ndepărt
ă o cr eangă j oasă di n calea lui
,ţ i
nân d-
o
pentru Ran d:
— Am f ost în Mana Pustii
toare, am mai uci st r
oloci şi
Myrddraali
. Nu am maiau zit de ace st foc rău, dar, dacămă
atacăun dul ău-
stri
goi
, o săgă sesc eu o cale să
-l omor.
— Bine,spuse Rand gândindu-se şilai gnoranţ
a,darşil a
încr
ederea lui. Nu i -
ar fi păru t ă ru ca f oculr ău să di spară
pentru tot
deau na de peaţ a
f p ămân tul
ui. Cu un pi c de or n
oc u n
ai săt e întâlneşt
i cu nimic de f el
ul ăsta pe aici, dar nu poţ ifi
sigur.
Pădureasesf ârşibrusc, f
ăcând locuneif erme acoperit
e de
stuf, c u dou
ă ni veluri
, c u fum ridicân
du-se dintr
-unul din
coşu ri şiun hambar m are,uşorăsatl pe-o part
e.Er a la felde
ca l
d caî n oraşul aflat la câtevamile,soarel
e pârj
oli
nd cu mplit
.
Cât eva găi
ni scormon eau pri n praf, două vaci af c
enii şi
î
rumeg au hran
a î nt
r-un ţ ar
c,o t urmă de capre negr
e p ri
ponit
e
seî nti
ndea
u după f runzele caf
eni
i di
n tufişuri
lel a care puteau
144
ajunge, air o căr uţă cu r oţi mar i era pu să l a umbr a
hambaru l
ui. Cu toat
e astea, l
ocu l nu arăa
t cao f ermă.Nu er a
niciun câmp, pădurea î
ncon j
ur ând fer
ma din toa t
e păr ţ
il
e,cu
excepţi
a unui drumeag r şe
pui
torde p ământ căt
r
e mi azăn
oapte,
folosi
tlar ar
ele drumuri î
n or aş.Şi erau preamul ţ
i oameni.
Pat
ru femei, otat
e între dou ă vârst
e, u c excep ţ
ia uneia
singure,atârnau ruf
e pe dou ă sâr me,şiap roape o duzi nă de
copi
i se jucaupri ntr
e găini, ni ci
unul maimar e de nou ă sau
zeceani. Erau şibăr baţi
, cei mai mul ţitreb
ăluind. Dou ăzecişi
şapt
e de băr baţi
, deşi,î n unel e cazuri
, era o exa gerare să-i
numeşti băr
baţ i. Eben Hop wil
,i nsul slăbăn
og car e sc oeta o
găl
eată de ap ă di n fânt
ân ă,pr eti
ndea că are dou ăzecide an i,
dar era cu siguranţă cu pat ru sauci nciani mai t ânăr. Urechil
e
şi nasul păreau să fie cel e maimar i păr
ţi al
e cor pul ui său.
Fedwin Morr
, unul di ntre cei care asu
dau pe a coperiş nîlocui
nd
st
uful vec
hi, era ceva mai put ernic,cu mult mai puţ ine co şuri
pe afţă, dar n î mod clar alf elde t ânăr. Mai mul t de jumătate
di
n băr baţi nu erau dec ât u c doisaut reiani maiî n vârstă
decât cei doi. Rand ap roa
pe că- itri
mi sese pe unii acasă, pe
Eben şipe F edwi
n ce l puţ
in, deşi Turnul Alb primeanovi ce e d
aceeaşi vârst
ă, câteodat
ă şimai t iner
e.Er au şicâ ţi
va oa meni
cufir e că runte,iar DamerFl inn, cel pli
n de riduri, st
ând în faţa
hambar ului ş i arăt
ându-le la doi n di
tre cei itneri cum se
mânuieşt e sabia f
olosi
nd pen t
ru ast a nişte cren
gicu r
ăţat
e de
scoar
ţă,maiave a doar un smoc e d păr b alşiun şc hiopăt
a,t pe
care-l căpăt
ase nîslujba reginei
, unde ufsese r dga
ă până câ nd
pri
mi se o lance mur andi
an ă în coapsă.Nu er a spadasi
n, dar
părea su fici
ent de pricep
ut să l e arat
e celor
lal
ţi cum să nu- şi
tai
e si nguripici
oarel
e.Ceimai mul ţi er
au din Andor, câţ
ivadi n
Cairhien. Nimeni nu veni
se nî cădin Tear, deşiamnist
ia fusese
proclamată şiacol o;le tr
eb ui
a oamen i
lor multt i
mp săaj ungă
de aşaep art
d e.

145
 Damerf u primul car e văzu Fecioar
ele aruncându-
şicr ean ga
la pământ şi f
ăcându- i at
enţi şipe cei lal
ţi doila Rand. Apoi
Ebenî şiaruncă găleata cuun ţ i
păt, udându-se de ssu p
ân ăj os
şi t oţi se î nghesuiră, stri
gând căt r
e cas ă, ad unându- se
nerăbdător
iî n sp atel
e l ui Damer.Î ncă dou ă femeii eşir
ă di n
casă, cu şorţurila br âu şir oşi
il a faţă de l
a focul din bucă t
ări
e,
ajutându-
le pe ce l
elal
te săst rângăco pii
iî n spat
ele bărbaţ
ilor.
— Ăştia sunt,spuseRand.Maiaij umăt atedezi .Câţipoţi
test
a? V r
ea u săşt i
u câţi potfi î nvăţaţi
, câ t mai repede.
— Zicicăsuntadunaţ idepe… î ncepu Taim pl i
n dedispreţ
,
apoiseop ri în mi j
locu
l cu r
ţii ui
tându- sel a Rand. Cât evagăi
ni
scurmau l ângăpi ci
oarel
el ui. Nu l-ai testat pe nici
unul? Dar de
ce,în numel e… Nu poţ i, nu-i aşa? Poţi să Top eşt
iî n văzdu
h,
dar nu şt ii să-itestezi
.
— Uniinu vorcu adevăr atsăconducăPut erea,spuseRand
sl
ăbind str ânsoareasa bi
ei; nu îi plăceasăadmi tă î
n faţa l
ui că
nu ştia anumit
el ucruri. Unii s-
au gân dit doa r al şansagloriei
şil aof ărâmă de p utere.Dar vreausă- l păstrez ep orice ăb
rbat
care poat
e nîvă
ţa, i
ndiferent ce omit
ve r a
e.
Învăţ
ăcei
i sau băr baţ
ii care urmau să dev eniî nvăţăceiîl
urmăreaudi n f
aţa hambaru lui des
tul de calmi pe e l şipe Taim.
Până la urmă toţi veni
seră la Caemlyn , sperând săî nve
ţe de al
Dragonul Renăscut sau ce
l puţin aşacr euzseră. Feci
oarel
e,
f
ăcâ nd un cer
c nîj urul fermeişisco tocind în ca săşipri n curte,
erau cele care le at răgeaupri vi
rea f asci
nată şit emătoa
re.
Femeile ţineau co pi
i strânşiîn juru lfust el
or, cu privi
ril
e li
pit
e
de R and şiTa i
m, cut oată gama de exp resi
i zugrăvi
tă pe afţ
ă, de
la privi
reago al
ă până l a mesteca
tul nervos al buzel
or
.
— Hai de,spuseRand,et impulsă-ţ
icunoştiuceni ci
i.
Taim ezit
ă:
— Doarast avreidelami ne?Săîncercsă-iînvăţpeamăr âţi
i
ăşti
a? Dacăo fi vr eunul car
e p oat
e fiî nvăţat. Câţ
i crezi căo să
găsesc ntr-
oî mână de oa meni care s-au nimer it să nvi
ăl atine?
146
 — Estei mportant,Tai
m;aşf aceasta si
ngurdacă aşputea,
dacă şaav ea imp
t.
Timpul er a mer eu important şi mer eu îil i
psea. Şi
recunoscuse, chiardacă cu gura pungă,de p ar
că arfi mân cat
aguridă.Îşidăd ease ama cănu î l plăcea pe Taim, dar i
n
cinu
era nevoie.Rand nu î l aşt
eptă, i
ar ce l
ălal
t bărbat ăf
cu câ
ţi
va
paşimari să -l ajungă.
— Aivorbitde î
ncredere.Am î ncredereînt ine că veiface
asta.„ Nu avea încredere,ge mu Lews Ther in, iar vocea i se
sti
nseî ncet
. Nu avea nici
odată încredere.Î ncredere aînseamnă
moarte.“ Te
sea
tză-
i şiî ncepe să-iî nveţi de îndată ceşt ii ci
ne ar
e
talen
tul.
— Cum porunceşt e Seni orul Dr agon, murmur ă Tai m
ajungând la gr upul car e-i a şt
epta. Fur ă î ntâmpinaţi cu
plecăci
uni şireveren
ţe,ni ci
una prear euşit
ă.
— ElesteMazri
m Taim,anunţ ăRand.
Oamen iiîl privi
ră cu gu ra că scată şioch i
i mari. Câţivadintre
cei mai t i
neriî i priveau de par că elşiTa i
m ar fi ven it să se
lupt
e;câ ţivapăr eau ch i
ar neră bdătorisăasi ste al bătăl
ie.
— Prezentaţi
-vălui.Deai ciînainte,elvăvaînvăţa.
În ti
mp ce ă b
rbaţii se d aunau încet,începând săse r p
ezi
nte,
Taimîiaruncăl uiRandopri virelungă.
Reacţi
il
e băr baţi
lor er au des tul de di f
eri
te. Fed win se
înghesui nerăbdăt
orî n faţă, ch i
ar lângăDamer ,î n ti
mp ce b Een
rămaseî n sp ate,al b cava rul. Ceil
alţ
i erau cu mvaî ntre ce
i doi,
şovă i
elni
ci, n esi
guri, d ar vorb i
ră î ntr-un final . C uvintel
e l ui
Ran d puneau cap ătunei aş t
eptări de săpt ămân i, unoran i de
visuri. Real
itatea începea acum, i ar r eali
tatea î nsemna a
con ducePut er
ea şi totceî nse mna a sta p entru un băr bat.
Un om î ndesa,t cu oc hi negri, cu şaseau sşap t
e a ni maiî n
vârstăcaRand,î li
gnor ăpeTai m şisestrecurăpel ângăceilalţ
i.
Într-o haină asp r
ă de f ermier
, Jur G rady î şimut ă gr eut
ateade
pe u n pici
or pe a ltul în faţal ui Rand, r ăsu cind în mâi nile asp
re
147
o bască de p os
tav
. Se u i
ta maimul tla basc
ă sau la pământul
de sub cizmele uzate, aruncând di
n cân d î
n cân d o pri
vir
e
scurt
ă cătr
e R and.
— Hmm… Seni oreDragon,măgândeam… hm… t ăicuţ
aîmi
gri
jeş
te ercol
t
a, am o b ucatăr od
nicăde pământ, dacănu seacă
i
zvorul… adicăpoa t
e se ai mfaceec r
otl
a dacăpl ouă… şi
… şi…
mă gâ ndea
m să mă d uc acasă,maispu se boţ
i
nd basca şiapoi
î
ndr ep
tând-o cugri j
ă.
Femeil
e nu er au î n jurul lui Taim. Cu och i
i plini de team ă,
str
ângeau cop ii
il ângăel e.Ceamai t ânăr
ă, o femeie pli
nuţă cu
păr deschis,cu un băi eţ
elde p atru ani care se jucacu dege tel
e
ei
, era Sor a Gr ady. Femeile îşiurmaser ă băr
baţii acol
o,dar
Rand bănui a că jumăt at
e din discuţi
i erau desp
re p l
ecare.Ci nci
bărbaţiplecaseră deja şi,deşiniciunulnu dăduse vina pe
nevest
e,t oţi cinciera u că săt
oriţ
i. Ce f emei
e putea sta l i
nişti
tă
privi
ndu-şibăr batul cu m aşteapt
ă să nî veţ
e să conducă? r a
E ca
şicu m ar fi aştept
atsăî l vadă punându-şisi ngu
r ştrean gul de
gât.
Unii ar fi spus căacol
o nu eral ocpen tru fami
lii
, dar prob abil
aceiaşi oamen
i ar fispu s că nicibăr baţi
i nu av eauce cău ta
acoo.l Ran d cr ede
a că Aes Sedaif ăcuser
ă o gr eşeal
ă
îndep ărt
ându-se edulme.Puţi
ni păşeau î
n Tu rnul Alb î
n af ară
de A es ed
Sai, cel
e ca
re d
orea
u sădevi nă Aes ed Sai şicei care el
slujeau; doar o mână de oameni căut
ân d ajutorîn vremuri de
restrişt
e.Când o Aes edSai părăseaTu rnul, se in
ţeadeop arte,
iar n u
ele nu pl ecau niciod
at ă.Pentru Aes ed Saioa meni
i erau
piese de j oc, i
ar lumea er a dec orul jocul
ui, nu un l oc unde
trăiau. Pen t
ru el e doarTu rnul Alb er a real. Nici
un bărbat
privindu -
şi am
fi lia nu ar fi pu tut uita l umea şi o amenii
obişn ui
ţi.
Ast at r
ebuia să durezedoarpână l
a Tarmon Gai ’
don –oar
e
câtde mul t? Un an ? Doi? dar nî t
rebarea era dacăva r euşi
.

148
Cumva, tr
ebui a. O săf acăsădur ez
e.Fami li
ile el aduc a mint
e
bărbaţ
il
orpent ruceluptă.
Ochii Soreier au fixaţi pe Rand.
— Du-te,dacă vrei
,î ispuseluiJur.Poţisă pl
ecicând vr ei
înai
nte să î nveţi să con duci
. Odată ce ai î ncep
ut, eşt i ca un
oştea
n. Ştii căvomavea nevoi
e de ori
ceso ldat pe c are lîputem
găsi î
nainte de Ul tima Băt ăi
le.Umbr a va ave a noiSen i
ori ai
Spaimeigata săcon ducă u Pter
ea, poţ
i săfii si gur de asat. Dar e
aleger
ea ta. Poa
te o să scap i cu viaţ
ă l a fer
ma t a. Trebuie să
mair ămână şil ocuri în lume car e vor scăpa de di strugere.
Năd ăj
dui
esc.
Oricum, noi,res
tul, o săf acem t otce u ptem săr ămân ă cât
mai mul te l
ocuri neatinse. Dar măcarst ai şipr ezi
ntă-te lui
Taim.Arfipăcatsăpleciînaint
edeaşt idacăpoţiconduce.
Ran d se îndepărt
ă de băr batul încur
cat, evi
tând pri vi
rea
Sorei. Ş
„i le mai con damni pe Aes Sedai ăcman i
pu l
ează
oamen i
i“, se gân
di amar. Făcuse ceea r eb
ce
uiatsă acă
f.
Tai
mî ncăascultanumel ecelordin grămadadebăr baţicare
se tot m işcau aştept
ându-şir ândul , aruncându-
i l ui Ran d
pri
viriabi aî mbl
ânzit
e.Brusc, l
ui Ta im i se erm
tină r ăbdar
ea:
— De-ajuns;potsăaflu şimait ârziu numelecel
orcareosă
mai fiţi mâi ne ai
ci. Ci
ne-i pri
mul l at est
?
Se lăsă l i
nişt
ea. Unii ni
cinu mai cl i
peau. Tai
m î ndr
eptă un
deget cătr
e D amer:
— Tu,măcarsă t e dau l
a o parte.Vino ai
ci.Damernu se
cl
i
nti până Ta i
m nu î lt r
asede br aţ î
mpi ngându-l câţ
i
va paşi
mai depart
e de ceilal
ţi
. Rand se p a
ropie pri
vind.
— Cu cât e f
olosi
tă maimul t
ă Putere,îispuse Taim lui
Damen, cu at âte maiuşor să det
ectezir ezonan
ţa.Pe de altă
part
e,o r ezonanţă preamar e poate fi neplăcu t
ă pentru mi
nte,
chi
ar săt e om oare,aşacăî ncepuşor . Damercl ipi
; erali
mpede
cănu î nţel
esese m ai ni
mic,poate d oar parteacu „ nepl
ăcu
t“ şi

149
„omoare“. Rand şt i
a căex pl
ica
ţi
a era pent
ru el
; Ta i
m îi protea
j
ignor
anţa.
Brusc ap ăru o mi că flacără,înal
tă de un deget
, dansând în
aer,între cei t
reibăr baţi
. Rand putea simţ
i Puterea în Taim,
deşi doar o can ti
tate mică, şiput
easăvad ă ţ
esătura de Foc e p
care bărbatul o făcea.Ran d se mţ
siea uşur
atvăz ând flacăra,
uşurare, pe nt
ru că er a do vada că Taim pu tea condu ce.
Prob abil
, p ri
mel e îndoieli ale lui B asher
e îi ărmăseser
ă în
mi nte.
— Concent r
ează-te pe flacără, spuse Taim. Eşt
i flacăr
a;
lumeae fl acăra; nu exi st
ă nimic al
tceva decâtflacăr
a.
— Nu simtdecâtcăî ncepsămădoar ăochii
,mormăiDamer
ştergându -
şi s udoa r
ea de pe f runte cu o mână gr ea şi
băt ători
tă.
— Concent r
ează-te,izbucniTaim.Nu vorbi
,nu gândi
,nu te
mi şca. Con cent
rează-te.
Damerdădu di n cap, apoicl i
pi, văzându-l pe Taim î ncruntat
,
şiî ngheţ
ă, privind în l i
nişte al mi caflacără.
Taim părea concentrat,darRand nu î şidădea seama la ce.
Părea că asc ultă. e Rzonanţă, p s
usese. Ran d se con centr
ă,
si
mţ ind, ascu
ltân d… ce va.
Trecură minuteî nt
regif ără ca vreunulsă se clintească.
Ci
nci , şase, şapte mi nut e lungi, n î care Damer ab ia clipi
.
Bătrânul respira gr eu şi asu da at ât ed mul t nîcât ăr pea că
ci
nevai î răsturnase o gă
leată cuapă î n cap. Zece i n
mute.
Brusc , Rand o si mţi
. Rezon an
ţa.Mi că,un ecou abia si
mţi
t al
Puterii care pulsa prin Ta i
m, dar e vni
nd de d at
a asta di
nspre
Damer . Prob abi
l, ast
a dor i
se să spună Taim, dar Tai m nu se
mişcă.Poat e e r
a maimul t de-aâttsaunu er a cecr eu
zseRan d.
Trecu încăun mi nutsau douăşiTaim dădu di
n cap l
ăsând
flacăra şisaidinul săse i st
ngă.
— Poţisăî nveţi
… Damer ,parcăaşatecheamă?

150
 Păreasu rp
rins;fărăîndoială cănu cr euzse că vat r
eceestt
ul
chi
ar r pimul om cu car e încer
ca, şiî ncă unul ap roape chel
.
Damerr ânji uşor
; părea ga
ta săver se.
— Cred căn- artr
ebuisăfiu surprinsnicidacă absolutt
oţi
prostăn
acii ăştia trec tes
tul, murmură băr bat
ul cu nas de
vult
urprivindu-lpeRand.Separ ecăaisuficientdemul tnoroc
cât să u aj
ngă enptru zec
e oam eni.
Rest
ul „prost
ănaci
lor“ nîcepură să se f oi
ască nelinişt
iţ
i. Cu
si
guranţ
ă uni iîşidor eausă pi ce tes
tul. Nu maiput eauda
î
napoiacu m, dar, dacăpi cau, seputeau întoar
cel a caselel or
,
şt
ii
nd căau î ncer
cat, dar cănu t r
ebuie să se confrunte cuceea
ceurm at receri
itest
ului.
Rand era şielpuţ i
n su rpri
ns.Nu f usese ec
dâtun mi c ecou
,
până la urmă, şi-
l simţ i
seî naint
eal ui Tai
m, ca r
e şt i
a exactce
căuta.
— Cu t
impulveiaflacâtdeput erni
cpoţifi,spuseTaim când
Damer se ntoa
îrsepri ntr
e c el
ialţi
. Aceşt
ia lăsară un mi c spaţi
u
în jurull ui
,f ără să -
l pri
veascăî n ochi
.
— Poat
e că o să ajungilafelde put erni
c ca mine sau ca
Sen i
orul Dragon, spuse, i
ar sp aţi
ul din jurul lui Damer r escu
c
puţ i
n. Doar t impul va deci de.Fi i atent al test
area celorl
alţ
i.
Dacăeşt iiute,încep i săte p rinzipână mai gă sesc eu pat
ru sau
cinci.
O privi
re scurtă către Rand î i dădu acestui
a de n îţ
eles că cel
e
spuse ufseseră pentru urechil
e u li.
— Acum,cineeurmăt orul?
Nimeni nu se i mşcă.Saldaeanul îşifrecă ăr
bbi
a.
— Tu,zi
seînti
nzând un degetcăt r
eun insplinuţ
,trecutde
tr
eizecide ani
, un ţ esăt
orcupăr negr u numit Kely Huldi
n.
Intr
e em
f ei
, soţ
ial ui Kely scoase n u gea
măt.
Încă ou
dăzecişişasee de ts
tări urmau sădur ez
e p ână se
ara,
dacănu şimaimul t. Canicu
lă saunu, zi ua sesc urt
a de p ar
că
chiar ar ven
fi iti arna, i
ar un t est pi
catţineacâ teva minut
e mai
151
mult decât unul reuşit
, pen t
ru siguranţă. Bashere a şt
epta, mai
treb
uia să seucă d alWei r
amon , apoi…
— Cont i
nuăt est
ăril
e,îispuseluiTai
m.Vi ndi nnoumâi nesă
văd cum a fost
.Adu- ţiamintedeî ncr
ederea pusă înt i
ne.„Să
nu aiî ncreder
e n î el
“, gemu Lew s T her i
n. Vocea păr
easăvi nă
de a l un chi p sălt
ăreţdi n umbr ele mi nţiilui Ran d. „Să nu ai
încr
ed er
e,î ncrederea e moart e.Ucide-l. Ucide-i pe toţi
. Oh, să
mor şi să se t er
mine od at
ă,să dor m f ără vise, vise des pre
Il
yena, i
artă-mă, nu i er
tare,doar moa rte,mer i
t să m o…
r Rand
se întoar
seî nai
nte de a i se put ea ci t
i pe ch i
p l upta ca r
e se
dădea nîl
ău ntrul său
.
— Mâine.Dacăpot .
Tai
m îlajunsedi n urmă când elşiFecioareleparcurseseră
j
umăt at
eadi st
anţeipânălacopaci
.Îispusecuvoceexasper ată:
— Dacămair ămâiunpic,aiputeasăî nveţitest
ul.Dacăî ntr
-
adevăr m aigăsesc atpru sauci nci, ceeace u n m-ar u s
rpri
nde.
Zicică ai nor ocu
l Cel ui întunecat. Presupun că vr eisă î nveţ
i.
Astadoardacănu vr eisăl aşitotulpeumeri imei .Teavert
izez,
va mergeîncet
.I ndi
fer
entcâtdet areosă pr esez,Damerăst a
maiar e zi
le,săp t
ămân i pân ă va put eamăcar saidinul,
i
mţs
i
nu mai zi c să -
l şiţ i
nă. Să- lţ ină, nu săcon ducămăcar cât să
facăo scâ nteie.
— Dejaam r eţi
nuttestul,răspunseRand.Nu af ostdi
ficil
.Şi
da, am de gâ nd săl as o tu
tl pe u meriit ăi, până găseşti sufici
ent
de mul ţi şipână î iî nveţi su fici
ent casăt e poată ajuta. Adu-ţi
amint e cei - a
ţm spus,Ta i
m. Învaţă-ir epede.
Er a un l ucru primejdios.Să î nveţi să co nduci jumătaeta
feminină a I zvorul
ui era caşicu m ai fi î nvăţ
at o îmbr ăţ
işar
e – i
se sp usese uil Rand săî nveţ
i săt e saidarului,
predai c
are te
va asculta deîndată ceof aci.Era ca şicum aighida o f
orţă
uriaşăcar e nu î ţifacer ău at âa
t t imp câtnu ab uzezi de ea.
Elayne şi Egw ene credeau că e fir esc; lui Rand i se păr ea
incredibi
l. S ă con duci u jmătaeta masc ul
ină er a un r ăzboi
152
perpet
uu pen tru contr
olşisu pravieţ
uir
e.Dacăt e aruncaipr ea
departe,prear epede,erai caun băi eţelaruncat golîn mi j
locu
l
uneibăt ăli
i cu duşmani în armur ă. Chiar şidupă ce nîvăţai să
conduci,saidinul te putea ucide,put ea să-ţ
i dist
rugă mintea
sau, pur şisi mplu, să-
ţi mi st
uie cap aci
t
atea de a con duce.
Preţul plăt
it de bărbaţi
i prinşide f emeil
e Aes Sed ai că pot
conduceî l puteai pl
ăti si
ngur n ît
r-o cli
pă de neatenţ
ie când îţi
lăsa i garda j os. Nu căuni i dintre cei aflaţiî n faţa hambarului
nu ar fi f ost i spduşisă pl ăt
ească preţul ch i
ar n î aceaclipă.
Soţ ia cu f aţ
ă r ot
undă a l ui Kel y Hul din î lî nhăţasede haină,
vor bind repede.Kelydădeadi n cap nesigur,iarceilalţ
ibărbaţi
că sătoriţ
iî şi priveau nev est
ele nel i
nişt
iţi
. Dar era război şierau
victime chi ar şiînr ândulbăr baţil
or căsătoriţi.Pe Lumi nă,
dev en ea su ficien
t d e călit să î ngreoţşez
e un ţ ap. Se întoa
rse
puţ in, să u n vadă och i
i SoreiGr ady.
— Pr esează-ila maxi m,îispuse l uiTaim.Î nvaţ
ă-icâtmai
mult, cât de erpede.
Tai
mî şistrânsebuzele.
— Câtdemul tpotei,spuseplat.Darce?Lucruricepotfi
f
olosi
te ca arme,bănui esc.
— Arme,f udeacor dRand.
Toţ
itrebuiau săfiearme,i nclusivelînsuşi.Potarmel
esă-şi
permit
ă o f amili
e? Potar mele să-şiper mită să iubeasc
ă? De
unde iîmai ven i
seră acest
e gâ nduri
?
— Totcepotsăî nveţe,darast
aî nprimulr ând.
Erau at ât e d puţini! Dou ăzecişişap te,i ar
, dacăTaim mai
găsea măc ar n uul în af ar
ă de D amer, Ran d ar fisoc oti
t că e
datori
tă l
ui , fii
ndcăerata’veren şi at
răgeaoa men i
i spr
e el
. Aes
Sedaipr indeau şi dom oleau doarbăr baţ i care efecti
v
conduceau Put erea, şifuseserăf oarte e
ficiente nî ul
ti
miitreimi i
de ani. Unel e dintre ele credeaucăapr oape au reuşi
t,f ără să
vrea,săşteargă aceast
ă abili
tatedin neamulomenesc.Turnul
Albfuseseconstrui tsă adăpostească t
reimi
ideAesSedaiî n
153
acelaşiti
mp şimul t maimul te dacăer a nev oe,
i av ând cameer
pentru su t
e de t iner
e î nvăţăcel
e, ard î nai
nte de sc i
ndarea
Turnuluinu maier au decâtvr eo pat
ruzecide novice şimai
puţin de cinci
zeci de A l
ese.
— Am nevoiedeun numărmaimar e,Tai
m.Î ntr
-un felsau
alt
ul, găse
şet m ai mulţi.Învaţă-
it estul î
naint
e d e o rci
e a l
tce
va.
— Vreidecisăegalezif
emeileAesSedai?
Tai
m păr ea i
mperturbabi
l,chiardacă acest a era planullui
Rand. Och iilui obl
icirămaseră nemi şcaţi
.
— CâteAesSedaisuntî ntotal
?O mi e?
— Nucr edcăsuntaşademul te,spuseTai m prudent .
Să domol ească rasauman ă.Ar ză-l
e-ar Lu mina!Chi ar dacă
aveauun mot iv
.
— Oricum,osăavem sufici enţ
iduşmani .
Un lucru de car e nu duce a lipsă, duşman i
i. Celî ntunec
atşi
Rătăci
ţi
i, cr eat
uril
e Umbr ei şi I scoadel
e Cel ui întunecat
,
Mantii
le Albe şif oarte prob abil şiAes Sed ai saupoa te doar
unel
e di nt
re ele,cele din Aj ah Nea gă
r şicel e ca re doreau să-l
cont
roleze.Pe ulti
mele el consi derainamicich iar dacăel e nu se
consi
derau aşa. Cu si gu
ranţă, vor fi şiSen iori ai Spaimei
. Cum
spusese.Şi mulţi alţ
ii
. Suficien ţ
i duşmani casă - i sp
ulbere ot
ate
pl
anurile.Să sp ulber
e totul. Î şiîncl
eşt
ă mâna pe Scept rul
Dragonului
. Timpul îi er
a ce l maimar ei namic,ce l pe care nu
puteasă -lînf
rângă.
— O să-iînf
râng,Taim.Pe t oţ i
.Eicred că potsfâşiatotul
acum. Mereu sfâşi
e,nu con st
rui
esc ici
n
odată. Eu o săcl ădesc
ceva, o sălas ceva î
n urma mea . Voiface staa, i
ndif
erent ce se
înt
âmpl ă. O să-l n îf
râng pe Cel n ît
uneca.t Ş i voi cu răţ
a
saidinul,ca ăr
bbaţi
i să u n semait eamă că or vînnebu ni dacă
f
olosescPuterea uSpremă,iarl umea său n semait eamă de e i
.
Voi…
Ciucuraş
ul alb cu r oş
u di n vârf se zbătu vi ol
ent cân d
scutură su
li
ţa. Er
ai mposibil
. Căl
dura şipraful îşibăteau joc de
154
el
. Cevadin t ot ce zi
seset
rebui
a făcut, dar era imposi
bil săle
f
acăpe o ta
te.Celmai bun l ucru pe ca r
e p ut
eausă- l sper
e er
a
să învi
ngă şisă moa r
ă î
nai
nte de a î nnebuni, şiniciasta nu
şt
ia cum săf acă. Put
eadoar săcon t
inue săî ncerce.Trebui
a să
fie o cal
e,totuşi
. Dacămai era drep
tate pe ulme,t r
ebuia săfie o
cale.
— Casăcureţisaidinul,
sp
use Tai
m cubl ândeţe,miji
ndu-şi
ochi
i, cr ed că ţ i
-ar t r
eb ui mai mul tă puter
e decâtţ iîpoţ
i
i
magina.Am au zi
t de n işte ulcr
uri care sesa ’anc
umes
n greal
.
Aiunulcucar esăpoţ i
…
— Lasăceam saucenuam,r ăbufniRand.Tuînvaţ
ă-ipet oţ
i
cei care pot nvă
îţa. Apoi gă seşte mai mul ţ
i şiî nvaţă-
i şipe ei.
Cel întunecatnu ne aş teapt
ă.Nu av em t i
mp sufici ent, Tai
m,
dar trebuie să en descurcăm . Tr
ebuie!
— Voifacetotcepot.Darsănu t eaştepţ
icaDamersăpoat ă
mâine să ăsfrâme i z
duril
e u nui oraş.
— Taim,ezit
ăRand,fiiat entlaoricebărbatcareînvaţăprea
r
ep ed
e.Dă- mi de şt ire imediat
. Unul di ntr
e Răt ăci
ţi ar putea
î
ncerca să se tsrec
oare ri p
ntre i ce
lal
ţi
.
— Unuldi nt
reRătăciţi
!Dece…?voceal uiTaimfuoşoapt ă.
Pentru a dou a oară ar ăa
t des cumpănit
, chiar ăuncit de dat
a
asta.
— Cât de puternic eşti
?î lîntr
erupse Rand.Umpl e-
te cu
saidin. Fă-
o. Cât de mul t poţiţ i
ne.
Pentru o cl i
pă Ta im se ui t
ă l a elf ără nici
o exp resi
e,apoi
Puterea năvăl
iî n el. Nu era nicio străluci
re,aşa cu m f emeil
e
vedeauunal aal
ta,darsimţ
eaprezenţaforţeişiameni
nţarea,o
simţea clar şiputeasă o cân t
ărească. Ta
im ţineasu fici
ent de
mul tsaidin câ
t să deva st
ezef erma şipe t oţi cei de acolo în
câtevacl i
pe,suficien
t cât săf acăt ot
ul praf cât vedeacu och i
i.
Nu er a cumul t maipuţin decâtarfi r euşi
t Rand, neajut
at. Dar
omul ar fi put ut sănu ar at
e o t.t Nu îl si
mţeaî ncordat şipoa te

155
cănu dor easă -şiarate otatăf orţ
a; cum ar fi put ut săştie cu
m
var eacţi
onaRand?
Încep u să scadă sen saidinului
zaţi
a ca
re veneadi nspre Tai
m
şiRand r eal
iză brusc că şieler a pl
in de u jmătateamasculi
nă a
Izv
orul ui
, un t oren
tf urios, fiecare picătură pe ca r
e puteasăo
atr
agăpri nangrealuldin bu zunar.„ Omoar ă-
l“
, murmur ă Lews
Therin.„ Omoară-lacum.“Pent ru o cl
ipă Rand îngheţ
ă şocat
;
Golul ca re- lînconjura se cl ăt inasaidinul
se, urla năvăl ind şi
abia ap ucă să el ibereez Put er ea î nainte să fie di strus. E l
apucase Izvor
ul sauLew s Ther in? „ Omoa ră-l
! Omoa r
ă- l
!“î ntr-
un accese du răţ ipă î nlăuntrul mi nţii sale Ta„cidi n gu ră!“ Spr e
surpriza sa , vocea disp ăru.
Îşişt erse cu o mână apr oape n esi
gu r
ă su doareace iîal uneca
pe f aţă. El î nsu şiapucase Izvorul, pr ob abil
. Vocea unui om
mort n u ar fipu t
ut. I n mod i nconşt i
ent n u pu tuse avea
încredere ca Tai m să ţ i
nă at ât de saidin,
mul t când eler a
nea j
utorat. Asta era tot.
— Fi iatentlacineî nvaţăpr ear epede,murmur ă.
Poat e că î i spu nea l ui Tai m pr ea mul t, dar oa men ii aveau
dreptul săşt ie cuce i scau
r săse con frunte.Î n măsu ra în ca r
e
aveau nevoi e să şt i
e. Nu put ea să- i permi tă l ui Tai m sau
altcuiva să afle d e u nde ş ti
a at ât de mul te.Dacă r afi descop erit
căavu seseri zon
pierun Răt ăci t şiî ll ăsa se să fugă … Zvon urile
ar fi dat l a o par te cu vân tul p „rizon i
er“. Man tiil
e Al be
pretindeaucăes t
e u n f als D ragonşipr ob abilo I scoad ă a Cel ui
întuneca;t s puneauast a des pr e t oţi ce i car e put eauat inge
Puter ea. Şi, dacăl umea fl a
a de A smod ean , mul ţii -ar ficr eu zt.
Nu con t
a că an R d avu sese e nvoie d e u n băr batcar e să- lî nveţe
despre saidin. Ni
ciof emei e n u ar fiput ut , căci nicimăcar u- n
i
puteauve dea esăt
ţ ur a sauelpe al or. Oamen ii credcuuşu ri
nţă
ce e mair ău ,iar ef meile cr ed că se as cunde ceva şi mai
întunecatî n sp at
e – er a o vec he vor bă di n Ţi nut ul ce l
or ou Dă

156
Râu ri. O să se ocupe de Asmodean el î
nsuşi, dacă ai
m apărea
vreodată.
— Fi iatent
.Cudiscr
eţi
e.
— Dupăcum comandăSeni orulDragon.
Băr batul se ncl
îină uşo
rî nai
nte de ase ntîoarce că
tr
e er
fmă.
Rand î şidădu seama căFecioarel
e lîpri
veau cuochi
i pl
ini de
îngrij
orare,Enaila şiSomara, Sul
in şiJalani şir est
ul
. Accept
au
aproape tot ce făcea,t oate lucru
ril
e ca re îlf ăcea
u şipe elsă
tresa
ră, toate lucruril
e l a care tresăr
ea ori ci
ne,mai puţ in cei
din neam ul Aiel; ce u pneacap acer au lucruril
e pe car e nu l e
înţel
egeani ciel. Acceptau, dar erau îngrij
orate pentruel .
— Nu trebuie să t
e oboseşti,îizi
se încetSomar a.Rand o
privi
,i ar obrajiifemei i cu părul ca un f uior se înroşiră. Nu
puteausocot i că er au î nt
r-un locpubl ic – T aim era dej a prea
departe ca să mai au dă –, dar cuvintel
e mer seser
ă pr ea
departe.
Cu t oate asta,Enai l
a scoas e de la br â u o şi -o
shoufa i
î
ntinse:
— Preamul tsoar
enuî ţifacebine,murmur ă.
—Î itrebui
e o nevastă ca să aibă gri
jă de el
,spuse alt
ă
f
emei e.
Ran d nu îşidăd u seam a cine; chi
arşiSomar a şiEnail
a nu
spuneauast felde vor be dec ât e pl a spateel său. Şt
ia despre
ci
ne er a vor
ba. Aviendha. Cine săfie mai pot ri
vit
ă săse m ări
te
cu fiul uneiFeci oare decât Fo eci
oară care renunţasela suli
ţă
casădevi nă î nţel
eaptă?
Î
năbuşindu-şimân i
a, şi îînfăşură r ec shoufa
unoscăt
or în
j
urulcapului.Soar el
e ardea tare,i
arpânza cenuşiu-maronie
resp
ingeasu rprinzăt
or e d multă căldură, dar se nî
mui e pe oc
l
cusu doarea sa. Oar e şti
a Ta i
m vr eun truc AesSeda i de a un se
l
ăsa at i
ns de căl dură sau f rig? Sal daea era mul t spre
miazănoa
pte,şicu t oat
e a steaomul păr easăt ranspi
re alfelde
puţi
n caun Ai el
.În ci uda recunoştinţ
ei, Rand nu zi
se ecâ
dt :
157
 — Ceea ce nu trebuie să fac eu e să stau ai
cipi er
zând
vr
emea.
— Pi
erzând vr emea? înt r
ebă t ânăra Jalani cu o voce
nevi
novată, rear
anjându-şishoufa şidezvă
luind preţde ocl i
pă
un păr ap r
oape la fel de r oşu ca alEnai l
ei. Cum ar u pt
ea
car’
a’carn-ul să piardă vr emea? l U
ti
ma dat ă cân d am asudat
aşade mul t ca , el
aler
gasem de s ear
a p ână dimineaţa.
Printr
e Fecioare i
zbucni
ră r âset
e şizâm bete,r oşcata Maira,
cu zec e ani maiî n vâr
stă caRand, pl esnindu-se espte coapsă,
Desoar,ce a cupărde au r, asc
unzân du-şi zâmbet el
e c u o mân ă,
aşacu m f ăcea mereu. Kiah, cu f aţa brăzda tă de o ci catri
ce,
ţ
op ăi
nd î n su s şiî n jos pe vârf uri
,i ar S ul
in î ndoi
ndu-se de
mijl
oc. Umorul Aielera ci
udat ,în cel maibun caz. Ni
men i nu
f
ăcea gl
ume pe se ama eroli
or di n pov eşti
, ni cimăcar unele
ci
udat e,şini cipe seam a r egi
lor
. Parte a pr ob l
emeier a că o
căpeteni
e Aiel, fie elcar’
şia’carn-ul, nu er a un r ege; avea î
n
mul t
e privi
nţe a
utori
tat
eaunui a, dar un Ai elnu doa r căput ea,
dar s-ar fi şidus al o că pet
en i
e săî i zi
căver de-n faţ
ă ce r ed
c ea
.
O al t
ă parte aprobl
emei , şicea mai mar e,era alta.
Deşi fuseseescu
crtî n Ţinutul cel
or ouD ă Râuri de că tr
e Ta m
al’
Thor şide soţ i
a l ui, Kari
, până l a cinciani câ nd aceasta
murise, mama lui Rand f use
se o ec Fioar
ă a Lăn ci
i care murise
la naştere,pe ver
sanţii Muntelui Dragonului. Nu er a Aiel
, deşi
tat
ăl eif usese,dar otutşio Feci oară. Acu m er a influenţat de
obicei
uriAielmai tarical egi
le;nu, nu i nfluenţat,învălui
t. Nici
o
Feci
oară nu se put ea măr i
ta păs t
rând l an cea şi, da că nu
renunţala ea, ori
care copi
l născutt rebuia dat imed iat uneialte
f
emeide că t
re înţel
eaptă, î
n aşa f elî ncât să nu şt ie nici
odată
unde ajunsese copi
lul. Se credea despr
e un copi l născu t de o
Feci
oară căe nor ocos şicăaducenor ocsăî l cr
eşti
, deşi doa r
f
emeia ca r
e îl creştea şisoţ ul eiştiau că nu e cop i
lul lor.
Prof
eţi
il
e Aieldi
n Rhui dea
n sp uneau căî ncar’
su a’
şi carn-
ul va
fi un astfelde copil, cr
escut de cei di
n ţ inuturil
e umed e.Pen tru
158
Feci
oare Ran d er a î nt
ruchi
pa rea t ut
uror ac el
or copi i,
î
ntorcându-se
, primul fiu aluneiFec ioa
re cu noscut de t oa
tă
l
umea.
Cele mai mul t
e,unele mai bătrâne caSul in, al
tel
e mai t i
nere
caJal ani
,î l pri
miser
ă cape u n frat
e pierdut de mul t
.Î n public
î
i arătau la felde multr espec
t caori căreialte căpet
en i
i,în felul
l
orst rani
u de a r aăt
ar espect
, dar cândr ămâneausi ngu r
e cuel
sepurt au caşicu m ch i
ar ar f fiostfratel
el or,iar dacăeraf rat
e
maimi c sau maimar e nu ţ inea deloc de vâr sta femeii
. Era
bucuroscădoarcât evafăceaucaEnai lasauSomar a;er
afoarte
enervant săfii t rat
at caun fiu de o em fei e de vârst
at a.
— Atuncit rebui
e să mergem undeva unde să nu t ranspi
r,
spuse eruşi
nd un zâmbet .
Le-o datora. Unele deja muri ser
ă pen tru el, multe altel
e vor
muriî nainte de asesf ârşitotul. Feci
oarel
eî şiînăbuşi
ră reped
e
vesel
ia,gata să meargă unde spunea car’
a’carn -
ul, gata să-l
apere.
Într
eb area er a,unde să mear gă?Bash er
e îl aştept
a pen t
ru
vi
zita obişnuită,dar,dacă Avi
endha şti
a şiea de ast
a,arfi
putut să- l aştept
e mp
îr eună cuBash ere.Rand o evi t
a cât putea
de mul t
, şimaial es evi
ta să r ămână singur cuea. Şi asta
pentru că voi a să fie singur cu ea.Reuşi se săasc undă până
atunci ac est l ucrul deFec i
oar
e; d acă ajungeau măc ar să
suspecteze, i -
ar fi f ăcu
t viaţa un coş mar. Adev ăr
ul era că
trebuia să st ea departe de ea.Ducea cu el moa rt
ea ca o
moli
mă; er aoţ i
ntă, şioameni
i mureau î n jurul l ui
. Tr ebuia să-
şiîntăreascăi nima şisăl e a
lse ep Fecioare sămoa r
ă – A rză-
l
-
arLumi na pen tru promisi
unea ai
a!—, darAvi endha r en unţase
la sul
iţ
ă pen tru a st udi
a cu înţ
elep
tele.Nu er a si gur ce mţ si
ea
pent
ru ea, doar că, dacăar fi murit di n cauza l ui, ar fi muri t şi
în elce va.Er a un nor occăeanu av ea sen ti
ment e pent ru el.
Voi
a să fie aproape de eldoarfii
ndcă î
nţelept
ele doreau să- l
suprav
egh eze şi fi indcă ea voia să-l su pr
av egheze pent ru
159
Elayne.Niciuna, ni cialt
a nu- if ăceau lui Rand lucruril
e mai
uşoare,dimpotri
vă.
Decizi
a era uşoar
ă. Bashere r
tebuia sămai aşt ept
e,caelsăo
poat
ă ev it
a pe Avi en
dha, iar vizi
ta la Wei r
amon , pl
ănui t
ă să
î
nceapă de l a palat, cu încer
cări stângacede a o asc unde,
menite să efi desl
uşit
e,va nî cep
e acum. Un mot i
v neseri
os să i
a
o decizi
e,dar ce ut p
eafacedacă f emeia nu voia să î nţel
eagă?
Cei car e t r
ebuiau să afl e vor afla pâ
nă la urmă şi poat e vor
cred e şi mai mul t căa f osto t ai
nă. Poate că vi
zi
ta pe care -i
o va
face uli Bash ere şi saldaeanilor avpăr eaşimai fir ească dacăse
duce a mait âr
zi
u. Da.Vi cleşu guri după vicl
eş
uguri
, demne de
JoculCasel orcair
hian.
Îmbr ăţi
şân d saidinul, deschise o poar tă,dunga de lumi nă
măr indu-se ân pă se văz u i nterior
ul unui cort mare cudungi
verzi,gol,cu excepţia covoarelor col
orateţesut
eîn modelel
e
labiri
ntice i n
d Tear. Nicio şan săde a mbuscadă acol
o,ch i
ar mai
puţi
n decâ tî n jurul ferm
e,idar Enai la şiMai r
a să ri
ră înăunt ru
cuvăl uri
le p use. Rand se p ori săse i u
te nîapoi.
Kely Hul di
n se nî tor
ceacăt r
e erfmă, cu cap ul plecat
, mânat
de nev ast
ă, l a
ături de ce i do i c opii
. l Î mân gâia pe spa te
consol
ându- l, dar, chiar şi de acol o,Rand put easă -
i va dă f aţa
radi
oasă. În mod l i
mpede K ely eşu ase. Tai
m er a în f aţ
a l ui Jur
Grady, amân doipri vi
nd fix o mi căflacăr ă ce r em
t ur a într e ei.
Sora Gr ady, cu pruncu l st
r âns la sân , nu- şipri vea băr batul.
Avea î
ncă ochi ifixaţ ipe Rand.Pri virea uneifemeit aie mai
adânc decâtun pumnal , maispune o vorbă di
n Ţinut
ul cel
or
Două âuRri.
Tr
ecând pri
n poartă,aşt
ept
ărest
ulFeci
oar
elorsăî
lurmeze,
apoi el
i
berăI zvorul
. Făcuse eea
c ce r eb
tuia săfacă
.

160
CAPI
TOLUL 4
Si
m ul umor
ului

I
nt eriorulî nt uneca t al co ru tl
ui er a at ât de fier binte căf ăcea
Cae ml yn ul,l a opt t su
e de mi le spr e mi azăn oapt e, să pa r
ă
răcoros şipl ăcu t,i ar an R d cl ipi când dăd u l a o part e pân za
desch izăturii. Soa rele zbieacaun ci oca n, f ăcându- l bucu roscă
poartă shou fa.
O cop ie ast i
ndar dului Dr agonului flut ura deasu pr a cortului
cu dungiver zi
, al ături de unul purpuri u br od at cu st răvec hil
e
însemne Aes Sedai . A l
te cor turi s e î ntindeau de- a l ungu l
câm piei, unde doarcât eva t ufe mai ez risten te nu f use seră
făcu t
e pr af su b co pit
ele ca i
lor şi ci
zm ele so l
daţ i
lor – oc rturicu
vârfuriascuţ ite sau ori zont ale,cel e maimul te albe sau mai
bine zi s de un al b mur dar ,darmul t
e alt
el e color ate sau cu
dungi ; co rutrişist i
ndar de co l
orate ale sen i
ori l
or. O arm at ă se
ad unasea l hotarul Te arului ,l a mar gnieaCâmpi eiMor edo, mi i
şimi i de oşt eni di n Te ar şi Cairhien. Ai eliiî şipuses erăt abăr a
dep arte de cei din ţ inut urile umed e,câ te ci nciAi eli pen tru
fieca re so l
dat d in Tea r şi Cairhien, şimul ţi al ţii ajungea u î n
fiecar e zi . Er a o armat ă men it
ă să f acă să t remur e Il
lianul,o
hoa rdă dej a su ficient d e put ernică încât să spul bere totul î n
cale.
Enai l
a şir estul ava ngă r zi
i era u deja af ară, cu vă l
urilel ăsate,
lângă o duzi nă şicev a de băr baţi
. Ai eliif ăceau de gar dă t ot
timpul l ân gă cor t. mb
Îr ăca ţi şiî narm ai ţ pr ec um Feci oarel
e,
era u l a felde î nalţi caRand, uni i ch i
ar şi mai î nalţ
i, cani ştel ei
faţă de Feci oa rele-leopard, oa men i br
on zaţ i cu ch i
puri asp re şi
och ir eci, al baştri, ver zisa u cen uşi
i. Ast ăzist ăt eau de pază
Sh a’mad Conde ,Tu nătorii
, co nduşide R oidan î nsu şi, cel care
era că petenia f răţ i
eide acea stă part e a Osi eiLumi i. Fecioarele

161
apărau onoa reaca r’a’
ca rn-
ul, d ar fiecar
e frăţi
e r ăzboniică
soli
cit
asesăi a part el a ga r
dă.
Un l ucruer a di f
eritl a veşm i
ntel
e unor ă b
rbaţi
,f aţă de cele
ale Fecioa
rel
or. Jumăt ate p urtau o pânză purpurie nînod at
ă în
jurultâmpl
elor,cu str
ăvechiulsimbolAesSedaialdisculuialb-
negru deasu pra frunţii
. Era ce va nou, car
e apăruse e d cât
eva
luni. Purt
ătorii orl se con sidersi
a swai
u ’aman; î n Limba
Străveche însemna „ Suliţ
ele Dragonului“. Deşi poate „Suli
ţel
e
deţinut
e de Dr agon “ ar fi o t raducere maipot rivi
tă. Pânza
purpurie şisimbol ul îlf ăce
au pe Ran d săse mt si ă pr ost
, dar
nu pu t
ea f ac
e mar e lucru cân d ei ni ci nu adm i
teau că l e
purt au
. De ce i n
cio Fec i
oară nu le purt a sauce l puţin elnu
văzuse niciuna habarn- avea.Erau laf elde r
eti
cente ca şi
bărbaţi
isăvorbeascădespr east
a.
— Tevăd,Rand al ’Thor,spusegravRoi dan.Avea multefir e
albe în pă rul ca spi cul de grâu , un fier ar ar fiput ut s ăi
-
f
oloseascăbăr batul
ui at l î n spa t
e f aţa dr eptci ocansau
nicova
lă, i
ar după ci catri
ci
le care seî ntindea u pe nas ş i obr
aji
,
se părea că unul dej a făcuse asta. Och ii albaştri
, de gh eaţ
ă,
f
ăceau pri
n com paraţie cavoce a să- i pară bl ândă. Evit
ă săse
uit
e al sabialui Rand.
— Să aipart
eder ăcoare!Nu avea de-afaceni cicu soarel
e
topi
t, ni
cicu cer ul fără nori– R oidan nu păr easănăduşească
nici
un strop –,er a doa ro f ormul ă de sa l
ut î ntr
e o ameni
i unui
ţi
nut unde soarele pârjoleacaf ocul şico pacii erau rari
.
— Tevăd,Roi dan,r ăspunseRandl afeldecer emonios.Fi
esă
ai parte de ărcoare!Se a flă pe-ai
ciî nalt
ul Sen i
or e Wri
amon?
Roidan arătă cu băr bia cătr
e u n cort mar e,cu dungir oşii şi
un acop eri
ş purpuri u, înconj
urat e d oa men i cu suliţ
e înalt
e,
încl
inate preci
s,st ând umăr a l umăr ,î n armuri st răluci
t
oare
purtând blazon ul auriu-negru al Apăr ăt
orilor tS
âncii din Tear.
Deasu pr
a, de opart e şi de a l
ta a st eagului l
ui Rand, erau cele
treiSemi l
uni al e Tea rul
ui, al
b pe f ond r oşu şiauri u, şiSoar el
e
162
Cairhien
ului, oa
tt e t r
eiflut urând î n băt aia uneibrize care
păreai zvorât
ă di
nt r
-un cu pt
or.
— Oameni idinţinuturil
eumedesuntt oţ
iaici,spuseRoi
dan
privi
ndu-l pe Ran d dr ept î
n oc hi. Bruan nu a f os
t chematî n
corutl l
or de rei
t zi le, Rand al ’Thor
.
Bruan era căp etenia clanului Nakai, cl
anul lui Roi
dan; ambi
i
erau din septul câm pieide sar e.
— Şini ciHan,căpet eni
a Tomanell
e,sau Dhearic,căpeteni
a
Reyn, şini ci
o altă că peten
ie de clan.
— O să vorbesccu ei ,spuseRand.Î ispuit uluiBruan şi
cel
orlal
ţi căam ve nit?
Roidandăd u din capcu un aer gr
a.v
Trăgând cu ochiulla bărbaţi
,Enaila se apropi
e de Janal
i,
apoi vorbi î
ntr-
o şo aptă care puteafi auzi tă clar de al zeceaşi
p
.
— Ştiide ce lise zice Tunăt
ori
i? Pentru că,şicând stau
nemişcaţi, ot
t î ţ
i vine să t e uiţil a ceraşt ep
tând să vez
i şi
fulgerul
.
Feci
oarel
e h ohot
iră de â rs.
Un tânăr Tu năt
or ăcuf un sal tînalt
, aruncându-şiî n aerun
picior nîcăl
ţat cu o ci zmă moa l
e,înaltă până la gen unchi. Era
frumos, cuexcep ţ
ia uneici catri
cica r
e se r ecu
stra de su b pânza
nea gră î
ntinsăpest e un och il i
psă. Şi elpurt a legă
tura în jurul
tâmplelor.
— Şti
ţideceFeci oarel
ef olosescvorbi
tulprin semne?strigă
când er a su s nî aer
; at erizăcu o r ânjetde b eţ
iv
,î ndreptat că
tre
camarazi
i să
i ,i gnorându-l
e pe f emei. Pent
ru căşiat uncicâ nd
nu vorbescunse ot p opri din vorbit
!
Sha’mad C onde râ
serăl af elde t ar
e caf emei
l
e.
— DoarTunăt ori
ipotgăsionoar epăzinduncortgol
,îispuse
Enai
la cu t risteţ
e l ui Jalani, clăt
inând di n ca
p. Dat a vi
it
oare
când o să cear ă vin, dac ăgaui
sh
n ain l e aduce cupel
e goal
e,
si
gur o să se mb îet e mai tar e decâtoosquai.
noicu

163
 Se păr ea că Tu nători
i ajunseseră la con cl
uzia că Enai l
a
câşi
tgase duelul
. Bărbatul cu un si ngur o chi şialţi câţ
iva îşi
ri
dicar
ă că tr
e eascu t
uril
e aco peri
t
e cu pi ele de bou, lovi
ndu-le
cu su l
iţ
ele.Ea ascu ltă o clipă, dădu di n capca pen tru sine,
apoise l ăat
ură cel
orl
alţi urmându-l pe R and.
Gândindu-sel a umor ul Aiel
ilor
, Rand st udie tabăr
a întinsă
câted v
eai cu ochii
. Ar oma mân căruril
or l put
ea sp r
e elde l a
sut
ele de f ocuri mp
îr ăşt
iate pest
e t ot, p âi
nea se coce a pe
căr
buni , car
nease u rmen eat rasăîn ţ epuşe, supa bolbor
osea
î
n ce au ne agăţate de t r
epiede.ol dS
aţii mân cauî ntot
deauna
bi
ne şides,at uncicând puteau.De obiceiîn campaniierau
mese săr ăcă
cioa
se.
Focuril
e ad uceau pr oprii
le mirosuri dul ceg
e; în Câmpi a
Moredo a ermaimul t bălegaruscatde ar s decât lemn.
I
cişico lo seved eau mergâ nd arcaş,
iar balet
ri
eri sau sul
iţ
aşi,
î
mbr ăcaţiîn ves t
oane d e piel
e cusut
e cudi scu
ri de oţelsau cu
si
mpl e haine căp tuşi
te, ard nob il
ii d i
n Te ar şi ai Crhien
di
sp reţ
uiau pedest
rimea,ău l
dând cavaleria, aşa că pes t
e t ot
erau mai mul t că l
ăreţ
i. Tair
en i
i aveaco i
furiascu ţi
te,pl atoşe
pusepest e haine cu mânec il ungi
,î n cu l
ori
le diferi
ţi
lor seniori
.
Cairhien
ii purt
au hai ne negre,cu pl atoşe lovi
te în băt ăli
i şi
coif
urica ni şt
e clopote t
ăiate,câ t săl i seva dă faţa. Sti
ndarde
mici, numitecon, puse ep un băţsc urt şiagăţ ate de spa tel
e
cuiva, m ar
caumi ca nobili
me cai rhiană şicât eodat
ă si mplii
ofiţeri
, deşi
,î n Cairhien
, puţ i
ni oa meni de r ând seri dica
u î n
rânduril
e ofi ţ
eril
or. La f elşiî n Tear. Cel
e dou ă naţi
i nu se
ames t
ecau; nî t imp ce t air
en i
i st
ăteauî ntr
-o r ână î n şe i
,
aruncând un zâmbet di spr
eţuit
ordacăt r
ecea e p acol
o vreu nul
din Tear, aceşt
ia din urmă, mai scu nzi
, stăt
eaudr epţ
iî n şei,
î
ntinzându-şigâ t
urile sămai ca pet
e ceva î
nălţi
me,i gnorându- i
cu desă vâ
rşi
re p e ceil
alţ
i. Luptaser
ă în mai mul t
e ărzboaie u nii
contra cel
orl
alţ
i,î nai
nte ca Rand să-
i adune nî aceeaşit abără.

164
 Îmbrăcaţ
i pr ost
, bărbaţi cărunţ
i şicâ ţi
va co pil
andri umblau
pe lângăcor turi l
ovind cu beţ e zdraven
e săgon ească şobolani
i
şi
, când sp er
iau vreu nul, se ep
rezeausă- l omoare,atârnându- l
apoil a centură, alături de celel
alt
e capturi. Un ins cu nasu l
mare,î nt
r-o vestă pătată, făr
ă cămaşă , cu un ar c şi o tolbă de
săgeţ
i, puse un şi r l ung de ci ori şicorbi l egaţ
iîmpr eună l a
pici
oarel
e uneimese, î
n faţa unui cort, şiprimi în loco pungă
cu bani de l a un t air
en ian plict
isi
t. Atât de dep arte la mi
azăzi
puţini credeau căMyrd draali
if ol
osea u şobol
ani şico rbi şialt
e
li
gh i
oa ne de felul lor să sp i
oneze– p e Lumi nă, atât de departe
la mi azăzi apr
oa pe n i
men i nu credeaî n Myrddraali saut rol
oci
,
dacănu văz use d eja vreu nul –, dar, dacăSeni orul Dr agon nu
voia astf
eldecr eaturiînt abără,erau feri
ciţ
isă-lascult
e,mai
ales că Senior
ul Dr agonpl ăteacuar gi
nt fiecare mor t
ăciune.
Izbucn i
ră ur al
e, es digu r; nimen i altci
neva nu i eşea la
pli
mbar e cu o esco rtă de Feci oare ale Lăncii
, şii ată şiScep t
rul
Dr agonului.„
Lumi na să lîsca l
de p e Senioru
l Dr ago n!
“ şi„ Harul
să-l binecuvânt
eze pe Sen i
orul Dr ago
n!“ şi al t
e asem en ea se
auzeau de pestet ot
. Mul te urări păr
eau ch iar sincere,deşi era
dificil de spus câ nd bărbaţi
ir ăcneau din t oţi bojocii
. Al ţ
ii doar
se ui tau nemişcaţi sauî şiîntorceau caii şipl ecau, nu pr ea
rep ede.Nu se i şt
a când se vaeci de să l
ovească cut r
ăsn et
e sau
să des pice păm ântul; băr baţi
i car e cond uceau Pu terea
înneb uneauşici ne ştia ce oapte ace
f nuneb un şicân d? F ie că
ova ţ
ionau sau nu, le p ri
veau pe F eci
oar
e cupruden ţ
ă. Puţ ini se
obişnui
seră să vadă femeipurt ând ar me ca bărbaţ
ii
;î n pl
us
erau din nea mul Aiel, şi toţi şt
iau că Aieli
i erau la felde
impredi
cti
bil
i caşineb unii
.
Zgom ou
tl nu era sufici
ent de puterni
c ca Rand să nu audă ce
vorbeauFeci
oarel
eînspatel
elui:
— Areunfinsi mţalumorul ui
.Cinee?seauziEnail
a.
— Se numeşt e Lei
ran, răspunse Somara. Din Cosai
da
Char ee
n. Crez
i că r a
e umorfii ndcă acr euzt că ugl
ma ta af os
t
165
maibună decât al ui
. Pa r
e că ar e mâi ni put
ernice
. Câteva
Feci
oare chicot
iră.
— Nu crezică Enaila e amuzantă,Rand al ’
Thor?înt
rebă
Suli
n mer gând cupaşimari pe â l
ngăel . Nu airâs.Ni ci
od
ată nu
râzi
. Cât
eod at
ă cr edcănu ai si mţ ul umorului
.
Rand se op ri
,î nt
orcându-se atât de repede cătr
e ele încât
cât
evaî nti
nseră mâna căt r
e văluri, uit
ându-sesă vad ă cel -a
speri
at.Î şidrese vo ce
a:
— Un băt rân fermier i
rasci
bil numit Hu descoperiî ntr
- o
dimineaţă căce l maibun coc oşalsăuse su i
se nî tr-
un copac
înal
t de â l
ngăi azu l său şinu voi a săcob oare,aşacăse u dse al
veci
nulWi lsăcear ăajut
or.Ceidoinuseî nţel
eseserăniciodată,
dar, până la urmă Wi lfu de a cord să-l aj
ute,aşacăse u dser
ăl a
iaz şi începură să se caţ ăre în copac, Hu pri mul . Voiau să
speri
e cocoş ul
, dar asăpr ea zbur a di
n cr eangă î n crean gă t
ot
mai su s.Apoi , chiar când Hu şicocoşu l ajunseseră î n vâr
f, se
auzi un t ros
net pu t
ernic, iar creanga de sub Hu se rupse,
aruncându-lîn iaz,împr oşcând cuapă şinor oipeste ot
t. Wil se
dădu joscât putu de e rp
ed e,să -
l ajut
e p e Hu, dar acest
a stăt
ea
înt
ins pe spat
e,scu fundându- se nînor oipuţin câte puţ
in, până
ce u n i se m aivăz u decât nasul. Un altf er
mier văzuse ce se
înt
âmplaseşial ergă şi-l scoase pe Hu di n iaz. „
De ce nu ai
apucat mâna l ui Wil
, putea i săt eî neci
?“î lîntreb
ă pe Hu. „ De
ce ă-si apuc mân a acu m? Adi neauri am trecut pe ân
l gă el
,î n
lumina zi
lei
, şinu mi -
a sp us u n cuvânt“
.
Rand aştept
ă.
Fec
ioarel
e sc hi
mbară pri viri goale. nÎtr
-un final Somara
î
ntrebă:
— Ces-aîntâmplatcuiazul?Tâlculpoveşt
iiedesi
gurapa.
Ri
dicându-şiexa sp
erat mâinile în aer, Rand pornii ar căt
re
coru
tl cudungir oşi
i. O auzipe L iah din spatel
e u
li
:
— Credcăavrutsăfieogl umă.

166
 — Şicum put em râdedacănu şt i
m ces-aîntâmpl atcu apa?
î
ntrebă Maira.
— Eracocoşul ,interveniEnai
la.Umorulcelordi nţinuturil
e
umede este ciudat . Credcă er a ce
va cu cocoşul.
Făcuef or
turi să u n maiau dă nimic.
La apropi
ereasa , Apăr ăt
ori
iî şiîndr
eptară şimai mul t sp
atel
e
–dacăeraposi bil–,iarceidoidinfaţaint
răriicu ci
ucuriauri i
sedădur ă la o part e,desch i
zân d co rtul. Pri
vi
real et recupest e
f
emei l
e Ai el
. Rand con dusese od ată Apăr ători
i Stânci
i,î ntr
-o
l
uptă di speraăt î mpotriva Myr ddraa l
ilor şi t roloci
l
or pe
cori
doa r
ele St âncii din Tear.Î n noa ptea aceea arfi urmat e p
ori
cine p rel
ua com anda, dar se nî tâmplase săe fiel .
— Stâncar ezist
ă,spuseî ncet
.
Fusese st rigăt
ul l or de l upt ă. âtCev a zâmbet e trecură pe
f
eţeel soldaţi
lor,î nainte de a î ngheţa i arăşi
.În Tea r, oamenii de
r
ândnu zâmbe au l a ce spu nea un seni or decâtdac ă erau
absol
ut siguri căsen iorul doreacaeisăzâmbea scă.
Cel
e mai mul t
e d intr
e F ecioare se ghemui r
ă afară, cu su l
iţ
ele
pe genunch i
, o poziţi
e n î care p ut
eau sta or e nî şirfără sămi şt
e
un singu r muşchi, dar S ulin, Liah, Enail
a şiJal ani i
ntrară cu
Rand. Ar fi f ost la felde ci rcumspecte şidacăoşt enii ar fi fost
pri
eteni din copi
lărie cuRand, or ce i di
năunt ru nu erau cât uşi
de puţin priet
eni
.
Covoare col oraet, cu ci ucuraşi
, ac ope reau pode au a
pavi
li
onului, desenate cu l abirint
uri şipapi rusuri
, după mod a
din Tear,i ar nî mijl
oc t r
ona o masă masi vă, bogat scul
ptată,
aurit
ă şii ncr
ustată cu fil deş şit urcoaze,car e probabi
l avea
nevoei de o întreagă căruţă pen t
ru transport. Masa acop er
ită
cu o har tă separa o duzi nă de t ai
reni cu f eţe asudat
e de t ot
atâţ
ia cairhien
i care su f
ereau şimai mul t de că l
dură, fiecare
bărbatavândunpocalpecar eservi
toridi
screţiî
nl i
vreaauri
u-
neagră ave au grij
ă să î l umple cu punci . T oi
ţ nobil
ii erau
înveş
mân taţiîn măt ăsuri – dar cei di
n Cai rhi
en er au proaspăt
167
bărbieri
ţi,zvelţ
işipalizi
,spre deosebire de ceide pe partea
cealal
tă a mesei –,î mbrăcaţ
iî n haine î nchisela cu l
oare,sobre,
cu exce pţ
ia unor dungi or i
zon tale în cu l
ori
le Caseil or
, cu
număru ll or indi
când r angul Casei ; ce i di
n Tear, cu băr bil
e
tunseî ngri
ji
t, dat
e cu ul ei
, purt au hai ne căptuşi
te care părea
u
un buchet d e roşu şigal ben şi ver de şial bastru, sat
in şi
brocart,cusutecufir edeaurşiar gint.Cairhieni
ierausolemni,
severi ch
iar
, cu ch ipurislabe,fieca r e cu cr eşt
etul capul
ui ras şi
pudrat, cee
a ceod ată fusese o mod ă doa r p ri
ntre soldaţ
ii di
n
Cair
hien, nu pri ntre sen i
ori
. Ta i
ren ii zâmbeauşiadul mecau
bat
isteşipandantivecu aromeceumpl eau cortulcu mi r
esmele
l
or gr el
e. În afar ă de punci , păr eau să maiai bă în comun
pri
viri
le aparenti ndif
erente cătr
e Feci oare şist r
ădania de a se
f
ace cău n l
e văd.
Mareel SeniorWei ramon , căr
unt şicubar ba unsă cu ul
ei, se
î
ncli
nă adânc.Er a unul dintre cei patru înal
ţi Sen i
ori de acol
o,
în cizm el ucrat
e el aborat cu ar gint
, cei
l
alţitreifii nd Sunamon,
cel mul t prear otunjor, Tolmeran, cuo bar bă ascu ţ
ită şicenuşie
caun vâ rf de lancea că reicoadă subţi
re er ar est
ul corpul
ui, şi
Torean,cu nasulca un cart of,arăt
ând maifermierdecâtt oţ
i
fermieri
i; R and î i dăd use coman da lui W eiramon . Pentru
moment . C ei
lal
ţi opter au seni ori cu r ang mai mi c, unii
bărbieri
ţi,darcupărulcărunt ;erauacolodat
orităjurămintel
or
de cr edinţă pe car e le f ăcuseră unuia sau al tuia di n Marii
Sen i
ori, dar cut oţi
i aveau ex peri
enţaluptel
or.
Weiramon nu erascund pentru un tairenian,î
nsăRand er a
cu un capmaimar e cael ,i ar nîalt
ul Sen ior iîaminteade u
n
co
co ş supăr
at, cupen el
e nîfoiate,stând ţ anţ
oş.
— Trăi
ască SeniorulDragon!int onă f
ăcând o plecăci
une,în
curând cucerti
orulI l
li
anului. Trăiască Sen i
orul Zoril
or!
Ceil
alţ
i lî u rmau î ndeaproa pe, at i
renii desfăcându-şi ar
l
g
br
aţ el
e,i
arcairhi
eniiducându-şimânal ainimă.

168
 Ran d făcuo gr i
masă. Seniorul Zoril
or fusese unul di nt
re
ti
tlurile l
ui Lew s Ther i
n saucel puţi
n aşa r ămăsese î
n câteva
fr
agmen te de anale.Mul t
ă cu noaştere se ier
pduse alFr ânger
ea
Lu mi i
, multă se i p
erduse ca un f um şiî n t i
mpul Răz boai
elor
Troloce şi mai târziu în Războiul de o Sută de Ani, dar
fr
agm ente surpr inzătoar
e con ti
nuau să dăi nui
ască. Fu
surp rins că ti
tlul folosi
t de Wei ramon nu t r
ezise bolborosel
i
le
nebune al e lui Le ws Th erin. Dacă se gân dea bi ne, nu îl mai
auzisede câ nd ţ i
pase alel . Din câte şi
î ami nt
ea,f useseri ma
p
dată cân d sead resase vocii.Îlt r
ecuun fior gân dindu-sel
a ce
arfi put ut î
nse mna asta.
— Seniore Dr agon? spuse Sunamon f r
ecându- şi mâinil
e
cărnoase; părea că se tr
săd uia să u nshoufa
vadă n îfăşuratăîn
jurulcapuluiluiRand.Sunt eţi…?înghiţ
indu-şivorbele,zâmbi
mi er
os. Să într
eb i un poten ţi
al nebun dacă semt si
e b i
ne nu era
probabil cea maibună i dee. Ar d ori Seniorul Dr agon nişt
e
punci? Avem di n pod gor
ia Lodanail
le,amestec
atcumi ere.
Esteva
n, un nobi l deşi
rat, cu făl
cimarişioch i duri
, va sal al
lui Sunamon ,făcu un gest scurt
,i ar un servi
tor se epez
ri spre
un poc alde au r depe o măsu ţă l
ipi
tă de pânza cortului
; un
alt
ul segr ăbi săî l umple.
— Nu,r ăspunseRand,apoir epetămaitare:Nu.Făcudist
rat
un sem n ser vi
torului să lece.
p
Oare Le ws Th erin chiarauzise?
îl Cumva, t oat
ă treaba
deveneaşimai nep l
ăcut
ă. Nicinu voi a săse gân dească la asta
acu m; nu voia să segândeasc
ă del
oc.
— De î
ndată ce aj
ung Heame şiSimaan ai
ci,tot
ulva fi
ap roa
pe gaat.
Ceidoiî nalţi Seni
oritreb
uiau să ajungă cu rând; er
au î n
fruntea ulti
mului mar e cont
ingent de soldaţi a tr
ien
i car e
plecase di
n Cairhien î
n urmă cu ap r
oape ol ună.Desi gur, mai
erau şi grupuri maimi ci afl
ate în drum spr e mi az
ăzi şi mai

169
mulţi cai
rhi
en i
. Mai mul ţi Aiel
i
; şuvoi
ul de Aiel
i va lungimult
l
ucruri
le.
— Vreausăvăd…
Brusc şiî dădu seam a căî n cort se şt
aernuse in
li
şteaşinu
maimi şc
a ni meni
, cu exc epţ
ia lui Tor
en car
e şi
î dăd use cap
ul
pe spate săsoar bă restul de punci.Îşişt
erse gura cu mâna şi
î
ntinsepoca l
ul să-i fie umplut, dar servi
t
orii păr
eau căsel i
pesc
de p ânzaco ru tl
ui. Sulin şicel el
alt
e rteiFeci
oar e p ăr
ea u ga
t
a să
îşipună vă lul.
— Ces-aî ntâmpl at
?î ntrebăîncet
.
Weiramonezi tă:
— SimaanşiHeames- au… s-audusl aHaddonMi rk.Numai
vin.
Tor
ean înşfăcăocar af
ăl ucratăcu aurdel aun servit
orşi-şi
umpl u singu r poca l
ul, văr sân
d punci ul pe cov
or.
— Şideces- audusacol oînlocsăvinăaici?
Rand nu îşiridicăvocea. Era sigur căşt ie ă
rspunsu l
. Ceidoi ,
pl
us alţi ci
nci na îl
ţi S en
i
oripe l ângă ei uses
f eră t rimişi al
Cair
hien mai mul t casăl i sedeaşial tceva de făcut decât să
complot
ezemp î
otri
val ui.
Zâmbet
e răutăcioase răsă
riră pri
ntre cei din Cairhien
, cele
mai multe a
scunse e d p
ocal
uril
e ridicat
e nî grabă. Semar adri
d,
cel mai î
nal
t dintre ei, cu dungico lor
ate până su b tali
e,r ânj
ea
f
ără săse scua ndă. Aveao f aţă lungă, păr alb l
a t âmple şi ochi
negri c
u car e ar fi put ut scu l
pta pi at
ra; ănri
le pri mite în
războu
il civi
l nu-l afect
aser
ă, dar a veaun şch iopătat căpătat
luptând cu Te ar
ul. Princi
palul său mot i
v de a cooper a cu
tairen
i
i u fsese că nu er au Ai el
i
, air principalul mot iv al
tairen
i
lor er
a căcei din Cairhi
ennu er au Aiel
.
Răsp
unse n uul di
ntre conaţi
on al
iilui Semaradrid, un t ânăr
senior numit Meneri l
, ce av ea j umătaet din du ngil
e l ui
Semaradri
d pe p iept şipurta pe a fţ
ă o cicat
rice e ci îdesena tot
timpul un felde zâm betbatjocori
tor:
170
 — Trădare,SenioreDr agon.Trădareşirebeli
une!
Weiramon ezitase să spună acele cuvi
nteînf aţaluiRand,
dar nu er a gata săl ase e p al
tci
neva să vorbească pentru el
.
— Da,r ebeli
une,spuseî n gr
abă ui t
ându-sel a Meneri
l,dar
reî
ncepu i med i
at în st il
ul lui pompos: Şi nu doa r ei, Sen
iore
Dragon. Sunt amest ecaţ
i şiî nal
ţii Seni
oriDar l
in şiTeo dosi
an, şi
î
nalt
a Doam nă Estan da. Să mă ar dăLu mi na,t oţ
i au semnato
scri
soare d e sfi dar
e!Se p are cămai su nt cu eişidou ăzec
i sau
tr
eizeci edmi ci ob nili
, unii a bia mai r ăsări
ţi d ecât nişt
e
f
erm ieri
, arză-i
-ar Lumi na de proşti
!
Ran d ap r
oap e lî admi r
a pe D arli
n. Omul i se opu sese e dal
bun început,fuginddin Stâncăîncădecândaceast acăzuseşi
î
ncercând să or ga
nizeze rezi
st
enţa printr
e mi ci
i nobil
i de ţară.
Cu Ted osian şiEst anda l ucr
uri
le stăteaudifer
it. Ca şiHeam e
sauSi maan, i se nî chinaser
ă, î
l numi seră „
Senior
ul Dr agon
“ şi
com pl
otaseră pe l a spate.Acu m t ol
eranţ
a saer a r ăspl
ăti
tă. Nu
era de mi r
ar e căTor eanî şivăr savi nul pe bar bă; fuses
e de l
a
î
nce put amest ecatcuTe dosi
an, cuHeam e şi cu Si maa n.
— Ceauscri semaimul tdecâtsfidare,spuseTolmer anrece.
Au scris că eştiun f
als Dragon,că a fostun truc Aes Sedai
f
ap t
ul că aicu ce
rit Stânca şiaisc os Sab i
a Car e nu Este o
Sabie.
Er a o u mbr ă de nîtrebare nîton ul său; nu f usese nîStâncă
î
n noa ptea cân dfusesecu ceri
tă de R and.
— Tucecr ezi
,Tolmeran?
Er au acuze uşor de crezut într
-un tărâm unde a conduce
fusese il
egal î
naint
e de ven i
real ui Rand, unde AesSedai er
au
în cel mai fer
ici
t acz t
olerate şiunde St ânca di
n Tear ufsese
invi
ncibil
ă de peste tr
eimi i de ani,înai
nte de a fi cu ceri
tă de
Ran d. Erau acuze de car
e maiau zise
. Rand seînt
rebădacă un
o să găse ască şiMan ti
i Al be print
re eicân d rebel
i
i vor fi
atârnaţiî n şt
reang,dar p robabi
l Pedro Nial
l er
a prea deşt
ept
pen t
ru asta.
171
 — Mă gândesc că aţ iscos Callandor-uldin teacă ,s
pu se
după o cl i
pă.Mă gân desc că su nteţ
i Dragonul Renăscut…
În ambel e ufsese un uşor accent pe m„ă gân desc“
. Tolmer
an
avea cu raj
. Est evan dăd u din cap ;î ncet
, dar dăd u. Alt om
curaj
os.
Nicimăcar n ei
u puseseră întreba
reafir ească,dacăRan d îi
voiascoşidin ascunzăt
oareper ebeli
.Randnu er asurpri
ns.Î n
pri
mul r ând,Had donMi r
k nu er a un loc de undesă scoţ i pe
ci
neva cuuşu rinţă,o uriaşăzon ă de p ăd
uri fără sate,drumuri
sau măcar poteci
.În zona munt oasăe da l miazănoapte un om
abi
a dacăput east r
ăbate cât
eva mile pe zi şiarm ate nît
regi ar fi
putut f
ace an mevre pânăr ămân eau făr
ă hran ă,înainte de ase
găsiuna pe a l
ta. Î
n al doil
ear ând, şipoate mai i mportant, ci
ne
punea î nt
rebarea pu t
ea fi suspec t
at ă c vrea să cond ucă
exped
iţi
a,i ar un vol untar putea fi su spect
at că vr
ea să se
al
ăturel ui Darli
n, nu să-l spânzure de călcâi
e.Poat e căt ai
reni
i
nu j ucau Dae s Dae’mar,Jocul Casel or
, precum cei di n
Cai r
hien– ca re ved
eau dintr-
o privir
e omi e d e ulcruri şiauzeau
şi ce nu spuseseşi –, dar ot t umbl au cu maşi naţi
uni şi se
supr avegheau unii pe ceil
alţi
, bănuind com pl
ot uri
, şicr edea
u
căt oat
ăl umeaf ăcea l
af el.
Cu t oa t
e a st
ea,lui Rand î i conve
neasă- il ase eoca
d mdat ă pe
reb el
i acolo unde erau. Toată at enţ
ia lui trebuia îndrep t
ată pe
Il
lian; r t
eb ui
a să fi văzut
e ac oo.
l Dar u n pu tea l ăsa să se
cread ă că e moal e. Nu-i pu tea pierde,fie că venea Ul ti
ma
Bătăl
ie,fie că nu. Cel e două grupuri erau ţinut
e laolal
tă de
doar d ou
ă l ucruri
:faptul că cei
lalţ
i nu er a Aiel
i şit ea
ma de
mân i
a Dr agonul
ui Renăscut
. Dacăî şipi er
deauace a t
eamă,ar
fi început săî ncerce ă se
s omoare u ni
i pe al
ţi
i, şipe A i
eli
, câ
t ai
zi
cepeş te.
— Vrea ci
neva să vor
bească î
n numel elor?într
ebă.Ştie
ci
neva eu vr
n mot iv car
e săe ld i
mi nueze vi
na?

172
 Dac ă şt i
a vr eunul
, nu vor bi ni meni; numărându -
i şi pe
servit
ori, dou ă duzi ni de per echi de oc hi îl urmăr eau,
aşteptând. Parcă servitori
i erau cei mai atenţ
i. Suli
n şir est
ul
Fecioarel
or r umăreau totucu
l, excepţiauli
.
— Ti t
luri
lelordenobl eţesuntanulate,pământuri
leşicasele
confisc at
e. Vor fisemnat e man date de ar est
are pen tru t
oţi
bărbaţiiimpli
caţi
.Şipent rutoat
efemeil
e.
Ast
aput eafiopr oblemă.În Tear,pedeapsapentru r
ebeli
une
er
a moa rt
ea. Schimbasecât ev a legi
, dar u n pe ast a,i ar cu
am
er
a pr eat ârzi
u.
— Anunţ aţ
icăoricinevaucidepeunuldi ntreeivafiabsolvit
de cri
mă şicăori cine iîvaaj uta vafi acu zat de rtădare.To ţ
i cei
care se r ed
pau rămân î n vi aţ
ă – şi asta putea ezrova
l r pob
l
ema
cuEst anda, căci nu put ea r o
don a execuţ
ia uneif emei–,dar cei
care conti
nuă vor fi spânzuraţi.
Nobil
ii– ş i cei din Cair
hi en, şice i di
n Te ar – se foir
ă uitându-
se uniil a alţii
. Sân ge l
e se scurse de pe chi pul unor a. u C
sigu
ranţă se aşteptaser
ăl a ped
eapsa cu moa rt
ea – unse pu t
ea
mai puţin pent
ru r ebeliune,mai ales nîpragu lrăzb ouil
ui –,dar
anular
eat itl
uri
lor iîşo ca.Î n ci
uda tutur
or eglil
or p e ca r
e Rand
le schimbaseî n ambel e ţ ăr
i
, a se niori
lor mân aţ i nî f aţ
a
magist
raţi
lor şi spânzur aţ
i pent
ru crimă sauamen daţi pen t
ru
lovi
r
e,eiî ncă mai t răiau cu credi
nţa că su nt diferi
ţi de ceil
alţ
i
până în măduvaoasel or,iar ol egea nat uri
iî if ăceal ei,iar pe
cei de rând, oi. Un î nalt Sen
ior ri
tmi
sl a sp ânzurătoare mur ea
tot î
nalt Seni
or, dar Darli
n şi ceil
alţ
i vor m uriţărani
,iar nî ochi
i
acel
or oam eni as t
a er a o soar t
ă mai neag r
ă ca moa rt
ea.
Servi
tori
i conti
nuau să aşt epte să umpl e pocal
urile.La f
elde
l
ipsiţ
i de expresi
e ca de ob icei
, avea
u acu m par că o st
răl
uci
r e
de vesel
ie car
eî naint
el i
psise di
n och i
ilor.
— Acum că am terminatcu asta,spuseRand dându- şij
os
shoufa şi mergând l
ân gă mas ă,să vedem hăr ţil
e. Sammaele

173
maii mport
an t de cât omân ă de nebu ni care pu tr
ezesc în
Haddo n Mir
k.
Sper
a săput rezească
. Arde-
i-ar Lumina!
Wei
ramon îşist
rânse buzel
e,iarTolmeran î
şinet
ezirepede
fruntea î
ncruntată.Chi pul lui Sunamon er a la f elde op ac
precum o mască . Şi cei
lal
ţi păreau l
a felde neîncrezători
, deşi
Semar ad
rid o as cundeabi ne. U nii văz
useră Myr ddraali şi
tr
olociîn timpul l uptel
or din Stâncă, alţ
ii văzuser
ă duel ul l
ui cu
Sammae lî n Cai rhien, dar c u toate asta credeau că er a un
si
mpt om alneb unieisă su sţi
nă căRăt ăciţ
ii scăpaseră. Auzi
se
chiar zvonuri că elsi ngur pr ovoca
se t oate distrugeri
le din
Cairhi
en,l ovi
nd ca un nebu n şiî n prieteni
, şiî n duşman i.
Judecând dupăprivirilearuncatedeLiah,unuldi ntreeirisca
să fie st răpuns de o su li
ţă de Fec ioar
ă dacănu- şicon t
rol
a
expresi
a chipului
.
Se strânseră totuşiî n jurul mesei în timp ce elî şiaruncă
shoufa pe os
j şi î
ncepu săscor mon ească pri
ntre hărţ
i. Bashere
avusese dr ept
ate;oamen i
iî i urmau pe neb unii care câşt
igau
bătăl
ii.Atâtavremecâtcâşti
gau.Căpet enii
leAielint
rarăchiar
când gă sse
i ceea ce căut
a: o hartă det al
iată cupart eade ă rsări
t
a Ill
ianului.
Pri
mul i ntră Bruan , căp eteni
a Ai eli
lor Nak ai
, urmat
î
ndeap roape de Jheran, căpet
enia Shaar ad, Dhearic,căpeteni
a
Reyn, Han , căpet
enia Tom anel
le,şiEri m, căp eteni
a Char ee
n,
fiecare dintre eirăspunzând la înclinări
le de sa l
ut alel ui Suli
n
şial e celor
lalt
e Fec ioare.Bruan , un băr bat masi v cu och i
cenuşii şit ri
şti, eracu adev ărat il
derul cel
or cinciclanuri, di
n
cele rti
mi se spr
e mi azăzide R and. Nimeni nu câ r
coti
se; f
elul l
ui
de a fi, ci udat, ca l
m, er a dezminţ
it de priceper
easaî n bătălii
.
Înveşmân taţ
i n îca din’so
r, cu shoufa atâr
nân d î n jurul
gâtului, nu erau înarm aţi
, cuexc epţ
ia cuţi
tel
or grele de a
l brâu,
dar, pe d e al
tă part e,dacăun Ai elavea mâini şipici
oare,nu se
putea spu ne că era d ezarmat
.
174
 Cairhienii sef ăcură cănu î i văd, dar a ti
renii sest r
ăduir
ă să
pufnească şisă- şimi roasă osten t
ativ batist
ele parfumat e şi
pandan ti
vele cu ar ome. T ear pierduse doarSt ânca î n faţ
a
Aiel
il
or,şiastacu aj ut
orulDragonuluiRenăscutsau af emeil
or
AesSedai ,cum cr edeau al
ţi
i,darCai rhien f
usesededouă ori
devastată de e i
, de d ouă oriînfrântă şiumi l
ită.
Aiel
ii,exceptându-lpeHan,î ii
gnor au petoţi
.Han,cu părul
alb şif aţa ca o pi el
e î ncr
eiţ
tă, îi priveauci ga
ş.Er a un om
irit
ab il
, ch i
ar şicân d er a în t oa
ne bune,şinu- l mul ţ
umea
fapt ul căuni it air
en i erau la felde î nal
ţi cael . Han era scund
pe ntru un Ai el – adi că maiî nal
t de cât un om medi u din
ţinut uril
e umed e – şil a felde sen si
bil caşiEnai l
a când venea
vor ba de acest subiect
.Şi ,desigur,Aiel
iiîidispreţ
uiau pe
„uci gaşiide copaci“, cum l e mai spuneauca i
rhieni
lor
, mai mult
decât pe ori
car e al ţ
ii
. Î i mai numeau şi cei -ce-
î
şi-
calcă-
cu vân tul.
— Oastea dinI l
li
an,spuse Rand f erm,îndr eptând harta.
Fol
osiSce pt
rul Dr agonul
ui să fixez e un col ţ a l hărţi
i şio
căl
imară aurită pentrucel ăl
alt. Nu avea nevoie ca băr
baţii acei
a
săse moa o re nître ei
. Nu cr ed eacăar ace- f o,nu cât ti
mp er a
pr
ezen t
,î n oriceca z.I n pov eşti
, ali
aţi
i sepl ăceau şiaj ungeau
săai bă încr
edere u nul î
n al t
ul, dar seî ndoia căaceşt ia vo rface
aşa ceva eoda
vr
t
ă.
Câmpi a Moredo se nîti
ndeapuţ i
n şiî n Illi
an, făcând locunor
deal
uri împădurite în aprop i
ere de Manet heren dr
elle şir âului
Shal care seesp drindeade a col
o.Ci ncicrucifăcute cucer nea
lă
l
a zecei le
md ist
anţă una de cea l
alt
ă marcau limita răsă
rit
eană
a acelordea luri. Dealuri
le Doir
lon. Rand îşipuse dege tul pe
crucea di
n mi jl
oc:
— SunteţisiguricăSammaelnuaadăugatt aberenoi?
O strâmbăt ură pe f aţa lui Weir
amon îlf ăcusăi zbucnească
nervos:

175
 — Sau SeniorulBr end,dacă preferaţ
i,sau Consi l
iulcelor
Nou ă, au
s Mat t
in St epaneos den Bal gar, da că vr eţ
i ergel
e
însuşi
.Încă m ai sunt dispuse aşa ?
— Cercetaşi
inoştriaşaspun,zi seJherancalm.Sl abcal ama
uneisăbi i
, cu părul şa t
en înspicat de fi r
e a l
be,er a mer eu calm
acum, după ce âl gceava sângeroasă dint
re S haarad şiGosh ien,
vechedepat ru sutedeani ,seîncheiaseodată cu venir
ea lui
Rand.
— Şo vi n Nai şi Duad he Mahdi ’
in î i su praveg heaz ă de
apr oape.Dădu uşor i nd capcu sat isf
acţie,l a f elşiDheari c.
Jher an f usese Şov in Nai ,frăţia Mâi nil
e-cu ţ
ite, na îinte de a
deveni căp etenie, i ar Dhear i
c f ăcuse par te diDuadhe
n
Mahdi ’in, un Cău tătorde Apă.Cunoaş tem or ice mi şcare î n
cinci zi l
e pri n al ergă t
ori.
— Cer cet aşiimeicr edcăda,spuseWei r
amon,depar cănu l -
arfi au zit pe Jh eran . Tr i
mi t un nou gr up în fiec ar e săpt ămân ă.
Dur ează ol ună î ntr eagă până se u dc şi se nîtor c,dar văasi gur
căsu nt l a cu r
en t, atât câ t per mite d i
stanţa.
Chipuri le că peten i
ilor A ielpăr ea
u ci opliteî n piat ră.
Rand i gnor ă jocu l di ntre ei. Mai î ncer case să f or
ţez e buna
înţelegere î
ntre ai t
ren i
, ca ir
hieni şi Ai eli, dar, de cum l eî ntorcea
spat el
e,r ăbuf nea u i ar. Er a un ef ortf ăr ăr ost.
Cât desp ret aber e… Şt ia căer au doar ci nci;l e vizitase, î
ntr-
un f el
. Er a u n… un l oc n ude p utea să i
ntre,o e rfl ecţie ciudat ă a
lumi ir ea le,f ără oamen i, şipăşi sepe zi duril
e d e em l n al e a celor
forturi masi ve. Ştia r ăsp unsu ll a apr oape ori ce î ntrebare pe
care u rma săo pună,dar on jgl
a cu pl anuri pes te p lan uri, aşa
cu m un men estrelarfi j onglatcuf ocu l
.
— ŞiSammaelcont inuăsăaducăoameni ?
De d ata ast a sp use se u nmel e a păsat. Exp resia Ai eli
lor u n se
sch imbă – d acăRăt ăciţi
i scă paseră, at unciRăt ăciţii scă paser ă,
lumea t rebuia l uat ă aş a cum er a,nu cum voi aisă fie –, dar
ceilalţ
iî i aru ncarăpi eziş privirira pi
de şiî ngrijorate. Treb uiau
176
să se ob i
şn uiasc
ă,maidevr eme saumait ârziu. Trebu i
au să
creadă,maidev reme s
aumait ârzi
u.
— Orice bărbatdinIl
li
an car
e poate purt
a o suliţ
ăf ără să
cadă nî nas, separe,spuseTol merancuo exp resie sumbr ă.Era
la felde ner ăbdăt
or să se l upte cu cei din I ll
ian ca ori car
e
tai
renian – cel e două neamuri se ur au î ncă de cân d se
ri
dicaser
ă di n ce nuşa imper i
ului u li Art
ur Ari pă-de-Şoim;
istor
ia l or era pl ină de r ăzboai
e purt ate su b ce l
e mai i m
ci
pretexte –, a dr părea mai puţ i
n î ncli
nat d ecât cei l
alţ
iî nal
ţi
Sen i
or i să cread ă că or ice l uptă se put ea câşt iga cu o şar jă
viguroasădecaval eri
e.
— Fiecareiscoadă careseî ntoarceraportează că a văzuto
tabăr ă şimai mar e,cuî ntărit
uri şimai f ormidabile.
— Ar trebuisă ne mi şcăm acum,Seni ore Dragon,spuse
Wei r
amon hot ărât. Arză-m- ar Lumi na! Pot să- i prind cu
pant aloni
iî n vine.S- au pri ns singuri. Abia dacăau câ ţivacai!
O să-i spulber, apoidrumul că tr
e o raş va fil i
ber
.
În Ill
ian, ca şiî n Tea r sau Cai rhien,„ oraşu
l“ era celcare
dădea u nmele ăţrii
.
— Arză-mi-arochii!O săvăpun stindardulpeI l
li
an î
n două
l
uni, Sen i
ore D ragon. Două, cel mult. Aruncân d o privi
re că
t
re
cai
rhieni
, con t
inuă de p arcăi -
ar fismul s cinevavorbele cuun
cl
eşte:Semar adrid şicu mi ne.Semar ad ri
d se încli
nă puţi
n.
Foart
e p uţi
n.
— Nu,spuse scurtRand.Pl anull uiWei ramon era numai
bun pentru un dezastru. Două sut e cinci
zeci de mil
e se
aşter
neau între tabără şimari l
e f ort
uri de pe dea luri al
e lui
Sammae l
, peste o câmpi e cu i arbă, nu de o ri di
cătur
ă de
cinci
zecide picioare er
a co nsi
derată un dea lî nal
t,i ar un hăţi
ş
cât două loturi de păm ânt, o păd ure. Sammae l avea şi el
iscoa
de;orice şob ol
an saucor b put eafi una di n ele.Dou ă sut
e
cinci
zecide mi l
e.Douăsp r
ezece,t r
eisprezece zi
le pent
ru tairen
i
şica i
rhi
eni, cel puţin. Aiel
ii puteau st r
ăbate dist
anţa în cinci
177
zi
le,dacă f or
ţau – un cer cetaş sau doi , si
ngu r
ati
ci, semi şcau
mai repede decât o armată, chiar şiuna Ai el–,dar einu f ăceau
parte di
n planul lui Wei
ramon. Cu mul tî nai
nte ca Weiramonsă
ajungă pe Deal uril
e Doirlon
, Sammaelar fi f os
t gata să- i
zdrobească pe cei din Tear
, nu i nver
s.Un pl an prostesc
. Chiar
mai prostescecât
d cel cucare ve ni
se a Rnd.
— V-am spusdejaceaveţidef ăcut.Aştept
aţiaicipânăvine
Matsă pr ei
a coman da şi nici atunci nu mişcă nimeni o p almă
până n u am su ficienţi oam en
i. Sunt maimul ţ
i pe drum, t ai
reni,
cai
rhieni
, Aiel
i. Vr eausă- l zdrobescepS ammael , Weir
amon . Să-
l zdrobesc enptru t otdeau na şisăaduc I l
li
anul su b stindardul
Dragonului. Măc ar par t
ea as ta er a adevăr aă
t, se gân di,
adăugând:Aş vr ea să potr ămân e cu voi, dar nA dorul ar e
nevoe
i d e at
en ţ
ia mea.
Chipul lui Wei r
amon dev en
i acru, Semaradrid se str
âmbă de
parcăvoi a să-
şit ransforme p unci
ul în oţet
,i ar Tol
mer an se i u
tă
atât de i nexpresi
v că dezap roba rea i s e gh icea limpede.
Semaradri
d r eaciţ
onă cu o întârziereî ngri
jor
ătoare.Ar ătasede
maimul t
e o ri căî n fiec
are zi î
n car e soseau oamen iî n tabăra
l
or ven eau şiî n fort
uri
le Il
li
anul ui. Făr ă î ndoi
ală, planul lui
Weir
amon erar ezult
atulî
ndemnurilorlui ,deşiprobabilelarfi
f
ăcut unul mai bun. Dubi il
e uli Tol mer an se nî vârt
eauî n j
urul
l
ui Mat . nÎ ci uda a ce ea ce au zise de l a cairhi
en i despr
e
î
ndemân area lui în bătăi
le,Tolmer an cr edea că nu e dec âto
l
inguşeal
ă pen tru un băiatde l a ţ ară, care se nî tâmpla să fie
pri
eten cu Dr ago
nul Ren ăscut. Erau obiecţii cor
ect
e,i ar al
e uli
Semaradri
d er au chi
ar n îdrept
ăţit
e,dacă pl anul împărtăşi
t de
Rand nu ar fif ost doar p oerdea de f um. Pu ţi
n pr oba
bil că
Sammael sebaza oa dr pe şob ol
an i şicorbi să sciodească.Rand
se aştept
a ca î n tabără să fie oam eni car e spi
onau pentru
Rătăci
ţi şiprobabi
l şipen t
ruAes ed Sai.
— Vom faceaşacum spuneţ i,SenioreDragon,r ost
icu greu
Weiramon.
178
 Bărbatul er
a cu rajos pe câmpul de băt ăl
ie,dar,în r est, er
a
un i diotorb, nefiind în st ar
e să vad ă dincol
o de gl ori
a unei
şare
j de ca va
leri
e,a uri i salefaţă de I l
li
an, a disp
reţului faţ
ă de
Cair
hi en şi aţ f
ă de Ai el
ii „sălbat
ici“
. Rand er a si gur că
Weiramon era exact omulde care avea nevoie.Tol
meran şi
Semar adr
id nu se vor m işca prea r epede atâat vreme cât
Weiramonaveacomanda.
Pentru mul tă vr eme con t
inuară să vorbeas că,şi Ran d să
ascul
te,punân d di n cân d î n când oî ntrebare.Nu maier a nici
o
împotrivi
re, ici
no su gest
ie că l upta trebuia î ncep
ută at unci,
nici
o di scuţ
ie desp re atac.Rand î iîntrebă pe Wei ramon şipe
cei
lal
ţi despre căruţ e şi despre ce se fl a
aî n el e.Câmpi a Mor ed
o
avea puţi
ne sa t
e,î ndepărtate unele de al t
ele,ni ci
un or aş cu
excep
ţ i
a Far M adding sp re mi azăn
oapte,iar ăm p ân
tul cu l
ti
vat
abia ajungeapen tru hr ana l ocu
itori
l
or. O armat ă uri aşă avea
nevoi
e de un flux con stant de căruţe din Te a,
r care să ad ucă
tot
ul, de la făina pen t
ru pâi ne la cu i
ele pen t
ru pot coave. Cu
exce
pţia lui Tolmeran, î nal
ţii Seniori spuneaucă armat a îşi
puteacă r
a cele r t
ebuincioase est
p e câmpie şi put eat r
ăi apoicu
ce găseaî n Ill
ian; păreasăfie o anumi tă plăcerel a gân dul că
vorjef
uipământ uril
eunuivechii namicca un r oidel ăcuste.
Ceidi n Cair
hienavea u o op inie di
fer
ită, mai ales emS aradrid şi
Meneril
. Nu doa r oamenii de â rnd suferi
seră de oafme n ît impul
răzb
oiului civi
l d i
n Cai rhi
en şi aased iul
ui S hai
do asu pra
capi
tal
ei; obraj
iilor csofâlci
ţi erau o mărt urielimpede. I l
li
an era
un tărâm bogati ş chi
ar şiDealuril
e Doirl
on av eauf er
me şi
podgori
i, dar Semaradrid şiMen eri
l nu voi
au sări şte ca sol
daţ i
i
să m oară de oafme,dacă seut ea
p şi al
tf
el. Cât despr
e Rand, nu
doreacaI ll
ian săfie d eva
st
at, dacăacest l
ucruse u pteaevita.
Nu gr ăbipe ni meni . Sunamon î l asi
gură că at unci se
const
ruiau că ruţel
e şi î
şiînvăţ
asede mul tl ecţi
a cănu er a bine
să-i spună l ui R and ceva şisă f acăal tceva. r ovi
Pzii e r
au
adunate d i
n t otTearul,în ci
uda gri
maselor e d ner
ăbdare al
e u li
179
Weiramon faţădeacestepregăti
rişiamormăi t
urilorluiTorean
despre cheltui
eli
. Celmai i mport
ant lucru er a ca pl anul sp
us
lor ăsmea rgăînaint
e şi săfie văzu t cămer ge naîinte.
Pleca
reaî nsemnă un nesfârşi
t şi
r de p lecăci
uni com pl
ica
te şi
vorbepompoasepecar eRandl eascult
ăînfăşurându-şishoufa
în jurul capului şiluând iarăşiScept
ru l Dragonului, cui nvi
t
aţi
i
spu se ucj umătaet de gură de ar ămân e al un ban chet şiof
ert
e
l
a f elde nes incere de a-l conduce l
a plecar
e,dacănu put ea
rămâne l a ban chet. Tar
ieni sau cairhi
eni evtiau compan ia
Dragonului Ren ăsc
ut pecât pu teau
,f ără a risca să bat ă la
ochi,în t i
mp ce r p
eti
ndeaucănu f acaşace va.Ceimaimul ţi
doreau să fie î n al tă part
e cân d el c on
du cea Puterea. lÎ
conduseră desigur câţ
iva paşi î
n afar
a cortul
ui, dar u Snamon
of
tă des tul de t ar
e cân d plec
ă, ari Rand î l auzi pe Tor ean
chi
coti
nd de u şur
are.
Căpetenii
le Aielîl urmară pe Rand î n tăcer
e,i ar Feci
oarele,
împreună cu Sul in şicelelal
tet reif ăcur
ă un cer cîn jurul celor
şase ă b
rbaţi car
e p orni
seră cătr
e co rtul cu dungiverzi
. De d ata
asta se auzeaudoa r câtevaova ţii
,i ar căpet
eni
ile nu sp useră
nimic.Vor bi
seră foarte puţi
n şiî n cort. Când Rand îiî ntrebă,
Dheari
c ă rspunse:
— Aceştioamenidi nţ i
nuturil
e umede nu vor să audă ce
avem de sp us.Ei au d doar vântul, spuse ăr
bbatul cuoch i
i pli
ni
de dispreţ
.
Era voinic,aproape alf elde n îalt caRand, cuun nas mar e şi
cuşu vi
ţe m ai desch i
se r p
i
n părul auriu.
— Ţi-au spusdeceicar es- au r
ăzvrăti
tîmpot ri
vata?întrebă
Erim. M ai nî al
t d ecât Dhear ic, avea f ălci
le proem i
nen t
e şi
aproape alf elde mul te fire albe câtr oşca t
e nî păr.
— Mi -auspus,r ăspunseRand,şiHanseî ncruntă.
— Dacă î itrimi
ţipet air
eniiăştia după ceidin neamull or,
facio greşea lă. Chiar dacăai put eaavea î
ncreder
e nî ei, nu cr
ed

180
că sunt î n st
are.Tr imit
e lănci
l
e.Un si ngur clan e maimul t
decât de-
aujns.
Rand clăti
nă din cap.
— Darli
n şi rebel
iilui pot să aşt
epte. Sammael e cel
import
ant.
— Atuncihail
aI l
li
an acum,spuseJheran.Lasă-
iîn pacepe
ăşt
ia. Avemdeja ai cidou ă su
te de mii de suli
ţe.Putem di
struge
Il
lianul înainte ca ei W
ramon Sani agoşiSemar adri
d Mar avi
n să
ajungă al u jmăt aeta r d
umul ui.
Ran d î nchise c ohii o cl i
pă.Toat ă l umea av ea de gân d să îl
con t
razică?Ei nu er au ge nul de băr baţi care să ce deze la o
î
ncr untare de- a Dragon ului Ren ăsc
ut . Dragonul Ren ăscut era
doa r o pr ofeţie a ţ i
nut uri
lor med
u e,eiî l urmau pe Cel -
Care-
Vine-cu-Zorile,ca r’
a’carnul ,dar, după cu m sesăt uraseăst ot
au dă,car’a’ca rnul nu er a unr ege
.
— Vr eau să- mipr omiteţică veţista aicipână vă va spune
Mat. Toţi.
— Vom st a ai ci
,Rand al’Thor,spuse Bruan cu vocea l
ui
înşel
ăt
or de b lândă.
Şi vocli
e c eolrl
alţ
i seauzi r
ă, ce vamai aspre,pr omi
ţându-
itoţ
i
acel
aşil ucru .
— Darepi erderedetimp,adăugăHanst r
âmbându-se.Sănu
mă maibu cur de mbru ă,dac ă n u el
.
JheranşiEri m aprobarăcuomi şcareacapul
ui.
Rand ni cinu se aşt ept
ase să ez ced
e atâtde erp ed
e.
— Câteodatăt r
ebuiesă pierziti
mpulca să-lcâşt
igi,spuse,
i
ar anH puf ni.
Tunăt
orii ridi
caseră cu ni şt
e pari pânza de l
ai ntrarea
cort
ului
,l ăsând săi ntr
e u n cu ren
t de a erîn inter
ioru l umbr os.
Fi
erbint
e şiusca t cum er a, sepăr ea că Aiel
iiî l găsesc plăcut
.
Rand avea impresia căt ranspir
ăl af elde multî năunt ru caşiî n
pl
in soare.Î şisc oashou
se fa, aşezâ
ndu-sepe co vo
r,f aţ
ă î n f aţ
ă
cu ceilal
ţi. F eci
oarel
e se amest eca
seră în afara cort ul
ui cu
181
Tunăt ori
işi,di
ncândîncând,seput eau auzideaf
arăr âseteşi
ir
on i
i. De dat a asta Lei
ran se des curca maibi ne;se au zi de
dou ă ori cum Feci
oarel
eîşii zbescl ăncil
e de scu turi
. Rand nu
pricepu maini mic d
in ce or
vbeau .
Îndes ându-şi utun în pi pa sc urtă, le dădu şi el cor
l
alţ
i
pungu l
iţ
a de pi el
e de capr
ă ca să- şiumpl e pipele – găsi
seî n
Caem lynun mi c cuf
ărcut ut un din Ţinutul ce
lorDou ă Râuri –,
apoi - şi
o aprinse con ducân d, ai
r pen tru ceilalţ
i r t
imise un
Tunătorsă aducă un beţ işoraprins de l
af ocuri
.Când t oate
pipele u
fră aprinse, se şt aer
nur ăla vorbă, pufăind mul ţ
umi ţ
i.
Di
scuţ
ia dură apr oa pe l a felde mul t caşiceacu nob il
ii
, nu
fiindcăar fi avu t atât de mul t
e de vorbit, cifiindcăRand vor bise
singur uc străi
nii. Aieli
i erau sensibil
il a onoare; vi
eţi
lel or erau
guvernat
e de ji
’e’t
oh, onoar e şiobl igaţi
e,cu r egulil a felde
compl exeşiciudat e caşiumorul l or
. Vor bi
ră desp r
e Ai el
ii car
e
încă veneau di n Cai rhien, despre cân d va aj unge Mat i şce
trebuiafăcu t cuShai do, dacăt r
ebuiaf ăcut ceva. Vorbi
ră desp re
vânătoare şifemei,dacă era oar
e coniacullaf elde bun ca
oosquai şides pre umor . Până şir ăbdătorul Bruan î şiri dică
exasperat m ânii
le, renunţând să- l maif acă pe Ran d să l e
înţel
eagăumel gle.Pe Lu mi nă!Ce p utea fiamuzan tî ntr
-o glumă
cu o neva st
ă ca r
eî şiînjunghie soţul din greşeal
ă, indifer
en t de
cir
cu mstanţe,saudes pr
e un om car e sf ârşe
şt
e căsăt orit cu
sora celeipe car e o voia? Han f ornăia şipuf nea, refuzând să
creadă căRand nu î nţel
egea; elr ăsese atât de copiosl a gluma
cu înjunghi
atul
, că ap roape căzuse pe sp ate.Si ngurul l
ucr u
despre ca
re nu vo rbirăf u r
ăzb oi
ul împotrva
i I l
li
anului
.
Î
nainte de apl eca, Rand r ămase o cl
ipă în pi ci
oar
e p ri
vind cu
ochi
i strânşisoar ele care se ap l
eca sp re ap us.Han r epeta
povest
eacu î nj
ungh iatul,iar căpeteni
il
e p e cale să plece râdeau
di
n nou . şÎi scutură pi pa l ov
ind-o de mân ă, d z
robind cu
pi
ciorul nî praf ă jrati
cul. M ai avea timp să se î nt
oarcă l a
Caem l
yn şisă- lî ntâlnească pe Bash ere,dar se aşez
ă în cor t
182
pri
vind cum ap une soar ele. Când di scul u li ati
nse lini
a
ori
zontul
ui, devenind r oşuca sân gele,Enai la şiSomar a î i
aduseră ost r
achină d e ocan
t ă d e oaie –umpl ută cât pen
tru doi
bărbaţ
i–,o pâiner otundă şio car
afa cu ceaidement ă,pus
î
ntr-o gă
leată cuapă săse ăr corea
scă.
— Nu mănânci sufici ent, spuse Somar a, încercând să-
i
neteze
ască părul înaint
e ca an Rd să-şit ragăca pul.
Enailaî l privi fix:
— Dacă nu aievi t
a-o at
âtpeAvi endha,aravea ea gri j
ă să
mănân ci
.
—Î itrezeştei nt
eresul,apoif uge de ea,mormăiSomar a.
Tr
ebuiesăoat ragidinnou.Decenut eoferisă-ispel
ipărul?
— Nu t rebuie să fie chiar aşa de îndr ăzneţ
, spuse ferm
Enail
a. Să î i ceară săo pi eptene ar fi mai mul t decât su
fici
en
t.
Nu vrea ca ea să-l cr
ead ă neobrăzat
.
Somara pu f
ni:
— Nu osăcr eadăcăepr eaîndrăzneţcând f ugedeea.Eşti
prea mod es
t, Rand al’Thor.
— Vă daţiseama că niciuna din voinu î misunteţimamă,
nu?
Cel
e dou ă f emei n îveşmântate î ca
n din’
sor se pri vi
ră
nedumerite.
— Crezică e o alt
ă gl umă dinţ i
nut uri
le umede? înt
rebă
Enail
a, iar Somară ridicădi n umer i
.
— Nu şti
u,nu pareamuzat .Îlbătu peRand pespat e:Sunt
si
gu ră căe ogl umă bună, dar t rebuie să ne-o expli
ci.
Rand su fer
ea în tăcere,scr âşnind din dinţiî n ti
mp ceel e îl
priveau mân când. Urmăr eau cu at enţie fiecare li
ngu r
ă. I ar
l
ucr uri
le nu se schi mbar ă î n bine ni ci după ce pl ecară cu
str
ach i
na goală, că
cii ntr
ă Sul in, care avea să-
i deani şte sfaturi
f
oar te dir
ecte despre cum să î i at ragădi n nou i nter
es ul
Aviendhei
;printr
eAieli
,er a genuldel ucruripecaresora cea
mar e -l
ar fi făcut pentruf ratel
e ei.
183
 — Tr ebuiesăfiimodestînochiiei
,îispuseFecioaracu părul
alb, dar n u atât de modest încât săte cr eadă pli
cti
sit
or. Roag-o
să t e f recepe sp at
e într-
un cor t cuab uri, dar ruşinos,cu
privi
reaî n pământ. Când te dezbracisăi ntri î
n pat , dansează
puţin casăar ăţi căviaţ
a t e mul ţ
umeşte,apoiscu ză-te erpede
cân d î ţ
i daise ama că e şiea acol o şibagă- te di r
ect su b
aşternut. Poţiroşi
?
O lungă su f
eri
nţă î n tăcer
e.Fecioarel
e şti
au pr ea mul t
, dar
nu suficient.
Cân
d se î ntoar
seră l a Caem l
yn, mult după ap usul soar
elui
,
Rand intră în cam eerel sal
e cu cizmele în mân ă,bâj bâi
nd în
î
ntuneri
c p ri
n cam ear din care se i
ntraî n dormitor
. Chiar dacă
nu ar fi şt iut că Avi endha era acolo,întinsă deja pe saltea,
l
ângăpere te,t oti -
ar fisi mţit pr
ezenţ
a. În t ăcereanopţi
i o auzi
cum respiră. În final r euşi
se să aştep
te suficient de mult caea
să adoarmă.Î ncercase să pună capăt i t
s
uaţiei
, dar viAendha
nu-l lua în ser i
os,ariFeci oarel
e râdea u de „timidit
atea
“ şi
„modesti
a“ l
ui. Lucruri bune l a un băr bat si
ngur
, er au el
e de
acor
d, dar să u nl e ducă r p
ea epdart
e.
Se ur că î
n pat , uşuratcă Avi endha deja adormise –puţ i
n
nemulţumit că nu put ea p ari
nde ol ampă să se p s
ele –,iarea
seîntoarsepe s alt
ea. Probabilf usesetreazătott i
mpul .
— Sădormibineşisăt etrezeşti,î
ispuseea.
Se gândi ce dioter a să semt si
ă mul ţ
umit că o femeie pe car
e
încer
ca săo evi te îi urasenoa pt
e bună; îşiîndesăo per nă cu
puf de gâscă sub cap . Aviendha cr edea probabi
l că e cea mai
groza
văgl umă; săşt ii săt achi
nezi er
a o artă în rândul Aiel
ilor
şi
, cu câto f ăceaicu maimul tă cruzime,cu at ât maibi ne.
Simţi căad oarme,iar l u
timul săugân d conşt
ientfu căave a şi
el o gl umă a l ui
, una de car e şt i
au doar at M iş Bashere.
Sammael nu avea si
mţ ul umor ului
, daruri aşa mat
ară d i
n Tear
care stătea să l
ovească I
lli
an ul era ce a maimar e gl
umă di n

184
l
ume. Cu puţi
n noroc
, Sammae
l va fi mor
tînai
nt
e de a
-şi da
seama că r
ebu
t ie s
ă r
âdă.

185
CAPI
TOLUL 5
Un al
tfelde d
ans

Cer bul Auri u se ri dica de ce l

e maimul te or il a înăl ţimea
numel ui său . Sa la mar e av ea mese şi băn ci l ustruite, c u
picioar e sculptate cu t randafiri . Una di ntre et
fel e cuşo rtal b nu
făcea alt
ceva dec ât să măt ur e toat ă ziua pod eau a de pi atră
albă. Pe peret elet en cu i
t, ch i
ar su b bârn el
eî nal t
e,era pictat un
brâu cu papi rusuri al b- r
oşii. Şemi neuri l
e er au di n pi atră
lustrui t
ă, cu va tra decor ată cu cr engiver zide br ad şiun cer b
scu lptat deasu pra fiecăru i pr ag,ţ inând î n coa rne p ocale d e vi n.
Un ce asî nalt cu cât eva or namen te a urite stăt eape u na di nt re
poliţe.Câţ i
vamuzi ca nţi câ ntau î n sp ate,pe o mi căpl atform ă:
doibăr baţit ransp iraţi,î n căm aşă , cu flui ere,o al tă per ech e
ciupi nd la o ţ it
eră cu nou ă coa rde şio f emei e cuf aţa apri nsă,
într-o r ochie cu dungial bast re,câ nt
ând cu ni şte ci ocănel e de
lemn l a un ţ ambalcupi cioare sc urte.Maimul t de o u dzină de
fete car e ser veaul a mes e se f oiau de col o pân ă col o,păşi nd
grăb it n î roch i
il
e l or a lbastre cu şo rţ
uri al be.Cel e mai mul t
e
erau dr ăgu ţ
e,deşi cât eva er au de vâr st
a j upânese i Dael vi n, o
hangi ţă mi căşidol of ană, cu părul că runt st râns n îtr-
un cocl a
spa te. Genul de l ocal care î i pl ăcea l ui Mat ; av ea un aer
conf ortabil şimi roseaa bani .Î l alesese, fii ndcă er a ch iar n î
mi j
locu l oraşu l
ui, deş i ni cice l
elalt
e n u era u r ele.
Un si ngu r haner a maibun î n Maer one,darni ciace l
a nu er a
chiar per f
ect. Di n bucăt ărie ven ea di n nou mi ros de oai e şi
nap i, a ir i nevitabil
ele ar ome de supă de or z pi can tă se
amest ecau cu mi rosu l de caişipr aful care ven ea de af ară.
Mân carea er a o pr ob l
emă î n or aşul înţ es
at e d r ef
ugiaţ i şi
soldaţ i, mulţi dintre eidormi nd î n t abereel di n j urul or aşu lui .
De af ară se u azeauvoci răgu şit
e de băr baţi cân t
ân d mar şu ri,
su nete de ci zme şicopi te,oam eni bl estemân d căl dur a.Sal a
186
mar e era şieaî nci
nsă, nu se i cl
nteanici
un fir de a er ; dacăar fi
deschis f eres
trel
e, pr af
ul ar fi acop er
it totul, î năunt ru
rămânând l af elde cald. Maer
on e-
ul era u
n cuptor.
Din cât e şi
î dădea seama Mat ,într
eaga ume
l e r
a cu pri
nsă e d
secetă şi nu voi a să se gân dească de ce.Ar fi vrut s ă uit
e
căldura, săui te căer a în Maerone,săui tetotul. Hai na lui cea
bună,ver de,brodatăcu firdeaurpegul erşimanşet
e,stătea
desfăcută, cămaşade n i desch ei
ată, dar tott ranspira caun ca l.
Arfi f ostpoat e maibine să-şidea jos eşarf
a cea neagră din
jurulgâtului,darnu făcea asta decâtfoarterardacă put ea fi
văzutdeal tcineva.Dând pegâtul t
imulst rop devin,pusepe
masăcu pa de co sti
or ulci
os şiî şil uă pălări
a cu boruri l ar
gisă
îşifacăvâ nt cuea .Indiferent celich i
d înghiţ
ea , asuda imediat
.
Când sedeci sese să stea l a Cer bul Auriu, sen i
ori
i şiofi ţeri
i
Oştii Mâi nii Roşi i îl urmaser ă, prin urmar e, t oţi cei
lal
ţi
evit
aseră han ul
.Î n mod nor malas ta nu arfi nemul ţumit-
o pe
jupâneasaDael vi
n.Tothanuler apl i
n deseniorişiseni oraşiai
Oştii, şiî ncă de cincioripe- atât nu î ncă puseră, şieipl ăt
eau
bine,erau puţi
nescandal urişiset erminau afar ă,înai
nt esăse
ajungă la văr sare de sân ge. Acu m însă, î
n mi ez ul zi
lei, doar
nou ă sau zeceăr b
baţi stăt
eau l a mese, iar eacl ipeaşiof ta din
când î n cân d privi
nd l a băn ci
le goa l
e;nu av easăvân dă mul t
vin pânădiseară.Cu toateastea,muzi canţiicânt au cu tragere
de i nimă.O mân ă de seni ori – or i
cine av ea au r nî bu zunar
meri t
a să fie numi t „senior“ di n pu nct ul l or de veder e –,
mulţumi ţ
i de muzi că,puteaufi maige neroşi dec
âto sal ă pli
nă
cusoldaţ i de ârnd.
Din păcat e,pen tru pungamuzicanţi
lor, si
ngurul car
e ascul
ta
era Mat ,iar el tresă
real a fieca
re notă. Nu era vina lor
, muzica
păreacăsu nă bi ne,dacănu şt i
ai ce scu
al ţ
i. Dar Mat şti
a, elle-
o expl
icaseăt âbnd ritmul cu pal
mele şi f
red
on ân
d – n i
men i nu
maiau zise melodia de d ouă mi
i de an i
. Tot ce putea spune de
bineer
acăni meriserărit
mul.
187
 Prinse cu ur ec
hea o f r
ân t
ură de con ver
saţ
i
e.Lă sân
du-
şi
pălări
a j os, săl
tă cu
pa pen t
ru a- i fi umpl ut
ă şiseapl ecăsp
re
masadi n faţă unde rt
eibărbaţi beauvi n.
— Ceaud?
—Î ncercăm sănedăm seamacum săf acem sănecâşt
igăm
baniiînapoidel ati
ne,spuseTalmanesf ărăsăzâmbească,pe
deasu pr
a cu peide vin. Nu era su păra.t Cu câţ
iva ani pes
t
e ce
i
douăzeciail ui Mat, Talman es âmz bear ar
. Cân d îl vedea, Mat
seduce a mer eucugân dul la un ar c nîti
ns.
— Nimeninut epoatebatelacărţi
.
Era com andantul a jumăt ate di
n cava l
eri
a Oşt ii şisenior ici
a
în Cairhi
en , cu t oa
te că avea vârful ca pului ras şipudr at,iar
sudoarea iîîndep ărt
ase ounb ă parte din pudr ă.O mar e parte a
seni
oril
or i t
neri din Cairhi
en luaseră moda so l
daţil
or. Hai
na lui
Tal
manes er a şiea si
mplă,fără dungile col
orate al
e nobil
il
or,
deşi avea dreptul săpoa rt
e d est
ul de mul te.
— Nu- iaşa,protestă Mat.E drept
,când avea nor
oc,er a un
noroc perfect
, dar ve nea cicl
ic,mai al es cu l ucruri mul
t mai
ci
udat e decât un pach etde că rţi
.
— Sânge şi cenuşă! Ai câşt i
gat de l
a mi ne ci
ncizeci de
cor
oan e săptămân a rtecută!
Cincizecide cor oane.Cu un an şicev aî n urmă, ar fi sări
tî n
sus de bucu ri
e dacăar ficâşt igatuna si ngură şiar fipl âns
dacă ar fi pierdut-o.Î n urmă cu un an sau doi , nu arfi av ut o
cor
oa nă pe care să ooa t
pă pier
de.
— Cu totcu ast
ea,câtesuteam pier
dutpânăacum?î ntrebă
sec ma Tal
nes. Vreauo şa nsăsă câ şt
ig opart e nîapoi.
Dacăar fiî nceput săcâ şit
gecon stant î
n faţa lui Mat , s-
ar fi
î
ngrij
orat şiel . Ca şice il
alţ
i din Oastea Mâinii Roşii, consi
dera
norocullui Matun t al
isman.
— Zaruril
e nu sunt bune, spuse Daeri d. Comandant ul
pedest
rimii bău cu set e,i gnorând strâmbătura pe j umăt ae
t
ascunsă de bar ba dată cu ul ei a l
ui Nalesean. Cei maimul ţi
188
nobili pe c are i
îînt
âlniseMat co nsi
derau zaruri
le pent
rucei de
rând, bune d oa
r pent
ru ţ ărani
.
— Nu t e-am văzutnici
odatăt ermi
nând ziua î
n pier
derela
zaruri. Trebuie săfie ceva la car
e n u ai contr
ol, ceva pe ca
r
e să
nu pu it u mâna.
Doaro i dee maiî nalt decât on c
aţion
alul său , Tal
manes
,
Daerid er a cu cinci
sprezece ani maiî n vârstă,cu un nasrupt
de mai mul te ori şit reici catricial be pe f aţă. Er a si ngurul
dintre cei t
reica re nu senăscu senobi l şiî şipurt a şielvâ rf
ul
capului ras şi pudrat; Daerid fuses e soldat toată vi aţa.
— Ne-am gândi tla cai,învârt
ipri n aerNal esean cupa de
costi
or. Era un i ns so l
id, mai î nalt d ecât cei doi ca ir
hieni şi
com anda cealalt
ăj umăt at
e acava ler i
ei. Mat se nî treba de ce un
renunţă la bar ba neagră, stufoasăpe c ălduril
e al ea, dar el şi
-o
aj
ust a în fieca re dimineaţă, să ai bă vâ rful perfect scu aţit
.Î n
ti
mp ce a Derid şiTa l
manes şi îţinea u desch ei
ate h ainel
e si mpl
e,
Nalesean şi-
o purta pe a sa – măt ase er v
de cuace l
e manşete
căptuşi
tet ai
rene,dunga teî n sati
n auri u – nîchisăpână la gât.
Nu l ua î
n seam ă su doa
reacar e iîstrălucea epa fţ
ă.
— Arde-m-arLumi na!Nor
ocultăuţ i
nelabăt ăl
iişil
acăr ţ
i.Şi
l
a zaruri, adăugă cu o al tă grimasă căt r
e Daer id. Dar n
îtr
-o
cursăde ca i, cont
ează o d
ar cal
ul.
Matzâmbi pr opt
indu-şicoatel
e d e m asă
:
— Găsiţi
-văuncalbunşiosăvedem.
Poate că norocull ui nu put ea schimba o cur să de cai– nî
afară de căr ţi şizaruri şial tel
e de f elul ăsta, nu putea fi
niciodată si
gur de ceşicâ nd vaaf ecta l
ucruril
e –,dar crescu
se
privindu-şitatălcum f aceneg oţcu cai , aşacă av ea un ochi
bun.
— Vreivi
nulăstasau nu?Nu potsă-ţ
itorndacănu ajungla
cupă.
Mat aruncăo pri vi
re pes
te u măr. Fata car
e ser ve
a ţi
nând î
n
mână o ca raf
ă de cosit
or aer scundă şisu bţi
re,cu ochi negri
,o
189
frumuseţe cu ob raj
i palizi şipăr on dulat ce i secu i
bărea pe
umer i. Muzica păr ea că î it r
ansf ormă voce a într
- un cl i
nchet.
Pusese och ii pe Bet se Silvi
n di n prima zi î n car e căl case la
Cerbul Auriu, dar ac um av ea prima dat ă ocazi
a să schi mbeo
vorbăcu ea;î nt
otdeaunaer au ci
ncilucruricet rebui
au f ăcute
imed i
at şi zece car
e t r
eb ui
au f ăcute de i eri
. Ceilalţi bărbaţ
iî şi
vârâseră dej
a nasuril
eî n cupele de vin,lăsându-lsingurcu
f
emeia,at ât âtc se putea fără a i eşi din han . Aveauman i
ere,
chi
ar şinobi li
i. Mat se nt îoarse şi î
ntinse cu pa zâmbi nd:
— Mulţumesc,Bet se,spuse,i area f
ăcu o r ever
enţă scurtă.
Când o rugă să î şi pună şi ea o cupă şi să se aş eze, aşeză
car
afa pe masă, împr eunându- şibraţeel pe p i
ept, cucap ul uşor
î
ncli
nat, privi
ndu-l de s us p ână jos.
— Nupr eacredcăj upâniţeiDaelvi
ni -
arpl ăceaaşaceva.Oh,
nu, nu cr ed deloc. Eşt i un sen i
or? Toţ i sar să-ţif acă pe pl ac,
dar ni
men i nu te st ri
gă „ senior
e.“ Abia dacă f ac o pl ecăci
une;
doar oamenii de ârn
d.
Sprâncen el
e uli Mat se id
ri
cară a mi rare.
— Nu,r ăspunse maibrusc decât şi-
ar fi dorit
.Nu sunt
senior
.
Poate căRan d îilăsape oam eni să-i spună Seniorul Dragon
şial tel
e,dar s ata nu era pen t
ru Mat ri
m Cau thon. Nu, î nt
r-
adevăr. Tr aseaerî n piept, rân j
ind di n nou . U nele femei
î
ncer cau să -
l pri
ndă pe bărbat pe pi ci
or greşi
t, dar seri cep
p ea
l
aj ocul ăsta.
— Poţ
i să-mi zici Mat, Bet
se. Sunt sigur că jupâneasa
Daelvi
n nu s-arsu păr
a să ai stl
a masa ea.m
— Ba da,s-arcam supăr a.Decepor ţ
ichest
ia asta peaşa
căl
duri?întrebă aplecându-seînainte şitrăgându-i eşarf
aî n jos
cu un dege t
: nu f usese ta
ent, şiaceasta al unecă puţin. Ce e
ast
a? ziset recâ
ndu- şidegetul pe dunga pal idă ceî iî nconj
ur a
gât
ul.A î ncercat ci
neva săt e sp ânzure? eD ce?şt iEcamt ânăr
săfii un borf aş nîrăi
t.
190
 Î
şit raseca pul înapoi, aco
peri
ndu- şicicat
riceacu eşa rfa de
mătase eagr
n ă,darBet se un părea să ob fise rvat
.Îi băgămân a
î
n cămaşades chei
ată,sc oâ
ţnd medal i
onul cu capde vu lpe pe
car
e M at îl purt a agă
ţat de un şnur de p iel
e.
— Au vrutsă t espânzurepentru că aifuratasta?Parecă
f
ace ceva a p
r ale,e scumpă?
Mat n îşf
ăcă med al
ionul, vâr
ându-lî napoiî n sân. Ziceai că
nicinu r espir
ă f emeia asta,în mod ce rt nu su ficient câtsă
apucesăsco ată şielo vorb uliţ
ă. Îi auzipe Nal esea n şiDaer id
chicot
ind î
n sp at
ele uli şise ntîunecă laf aţă. Cât
eo dată norocul
lui l
a jocuri ser ăzbuna când er a vorba de f emei
,i ar ei găsea
u
asta amuzant.
— Nu,nu te-arfi lăsatsă-lpăst
rezidacă era defurat
,nu- i
aşa? zise Betse con t
inuând făr
ă să seop rească.Şi dacăeş ti
aproape seni
or credcăpoţ i săai lucru ri di
n astea. Poate fiindcă
şti
ai preamul te.Ar ăţi caun t i
nerel care şti
e mul te ulcruri
. Sau
cr
ed e că ştie,zise aruncându-i unul dintre acel e zâmbet
e cu
care femei
le îi zăpăcesc pe bărbaţ
i. Arareori însemna că şti
au
ceva, dar te puteauf ace să creiz că şt i
u. Au î ncer
cat să te
spânzure,pen t
ru căt u cr edeaicăşt i
i preamul te? au
S pentru
căt e dădeai seni
or? Eşti si
gur cănu eşt i sen i
or?
Daerid şiNal es
eanse zg udui
au de r âsşichi ar şi Tal
manes
r
âd ea pe î nf
undate,deş iî ncer
causă pr eti
ndă că av eaualt
mot i
v. Daer
id încerca să strec
oare o sn oavă despre un băr
bat
care cădea de pe cal , când reuşea să şir es pi
re,dar M atnu
auzisenimi c amuzatpân ă at
unci.
Îşi păst
ră t ot
uşi zâmbet ul. Nu av ea de gân d să se lase
descumpănit, chi
ar dacă ea b vor
ea m ai r
epede decâtputea el
să
fugă. Era foart
e drăguţ
ă, iar elî şipetrecu
se l u
t
imele să
pt
ămâni
vorbi
nd cu ceicaDaerid sau mairău,bărbaţit
ranspi
raţ
icare
uit
au săsebăr bierea
scăşif oa
rt
er ar aveau oca
zi
a săsesp el
e.
Betse avea şi ea rbob
oa ne de sudoar
e p e aţ
fă,darr ăsp
ândea n
u
mirossuavde săp un de avlan dă.
191
 — Def apt
,am căpăt atzgâriet
ura fii
ndcă şti
am pr
ea puţi
ne,
spuse cu un t on uşu rati
c;femeilor elplăceaî ntot
deauna să
-ţ
i
desc
onsideri ci
catri
cile,Lumi na şti
e că avea deja dest
ule.Acum
şt
iu pr ea multe,dar a t
uncipr ea puţi
ne.Poţ i zice că am fost
spânzuratpen t
ru cu noaştere.
Cl
ătinându-şica pul, Betse şiîţugui
e b uzel
e:
— Misepar ecăvr eisăspuivorbeplinededuh,Mat .Seni
ori
i
spun mer eu lucruri pl
ine de d uh, dar utzicicănu eş t
i seni
or.
Cred că vorbel e simpl
e su nt cele maibune.Şi , dacănu eş ti
senior
, ar rt
eb ui săvo rbeşt
i simplu sau alţ
ii vo
r crede căt e dai
senior
. Nici
uneif emeinu î i place nu bărbat car
e se pref
ace că e
alt
ceva decât e.Poat e poţ
i să -
mi expli
cicevo iai săzi ci
?
Făcea un efor t să-
şipăstreze zâmbet
ul pe buze.Sch imbul de
cuvint
e cuea u n mergea deloc aşamcu arfi vrut . Nu-şiputea
da seama dac ă er a compl et nebună sau doareur şise să-l
zăpăcească.Ori cum, totdrăg uţă er
a şit ota l avandă mi r
osea,
nu a sudoar e. Daer i
d şi Nal esean păr eau gat
a să se suf oc
e.
Talmanesfredona „O br oască pegheaţă“.Deci,seducea de-a
dura cupi cioarel
e n î su s,hmm?
Mat î şil ăsăj os cu pa şise ri dică,ăcân
f d o pl ecăci
une
deasupra mâinii ei.
— Suntceeacesunt ,şini micmaimul t
,darchipultău îmi
şter
ge gândurile d i
n mi nt
e.Dansez i
?
Betseclipi;i ndif
eren t cear fizi s,uneif emeiî i plăce
a mereu
să vorbeşt
i cu î nflorituri. Făr
ă să maiaşt ept
e un r ăspuns,o
conduse ătcre u n culoa
rl i
berdi ntre mes e.Cu un pi c de n or
oc,
dansu l avea să-i mai domol ească l
imbariţa, i
ar el avea nor
oc,
pân ă la urmă.Î n plus,nu au zi
seni ciodat
ă de vr eo femeie a
căreiinimă să u n fie nîmuiată de Dd ans.
ansea zăcu eaşi î ţi
va i ert
a mul te;dansea ză bi ne şi îţi va iert
as tot
punu
el
a, o
vorbăveche.Foarteveche.
Betse ezi t
ă, muşcân du-şi bu zel
e şi ui tându-se du pă
jupâneasa Daelvi
n,darhangiţ a scundă şir otundă zâmbişi-i
192
f
ăcusem n că u p
teadansa, î
ncer
cândf ăr
ă su cces să-
şiar anjeze
şuvi
ţel
e de păr eşiite din coc,apoicon t
inuă să l e zoreascăpe
f
etel
e car e serveau, de parcă sal
a mar e ar fi f ost plină de
oameni. Jupâniţa Dael
vin s-
ar fi repezi
tla orice ă b
rbat ca r
e se
purt
a necu vi
incios– n î pofi
da aparenţ
eisa l
e paşn i
ce, ţi
neaun
pumnal ascuns n îfuste şicâteo
dat
ă îl şif ol
osea; Nalesea
n î ncă
o privea circumspect când se apropia –, da r
, dac ă un om
deschi
s a l pungăvoi a un dan s,ce er a rău în asta?Matri dică
ambele br aţe al e f etei. Era spaţ i
u sufici ent î nt
re mese.
Muzicanţi
iî ncep
ur ă săcâ nte mai t
ar e şi parcăşimai bi ne.
— Urmează-mipaşi i,îispuseMat ,mişcăril
esuntsimple.
Înce
pu sădan se
ze od at ă cu muzi ca, aplec
are,pasal unecat
în dr eapta, piciorul st ân g tras după el . Aplecare, as,
p
alunecar
e,cubr aţel
e n îti
nse.
Betse nîvăţ
a rep ede,fii nd iute de p i
cior
. Când ajunser
ăl ângă
muzicanţi, elîşiri dicămâi ni
le deasu pra capul
ui şiseî nvârit
ră
până aj unseră spa t
e î n spa t
e. p A
oi ap lecar
e, as p l at
ear,l
înt
oarcere faţă în f aţă, aplecare, pas latera
l şir ot
ire, i
arăşişi
iar
ăşipână aj unser
ă de u nde plecaser
ă. Ea pri nsese cu iuţeal
ă
şimi şcări
le astea, zâmbi ndu-iîncâ nt
ată oride câ te oriroti
ril
eî i
aduceau f
aţăî n faţă. Er a cuadev ărat drăguţă.
— Un pic maicompl icatacum,murmur ă el
,întorcându-se
astf
elî ncât amândoi săfie cuf aţ
al a muzi canţi, cu închei
et
urile
încruci
şate şi mâinile u nit
e nîf aţal or.
Gen unchi
ul dr ept su s,l ovi
tură uşoară la st ânga, alunecar
e
î
nainte şil a dr
eapta. Gen unch
iul st
âng sus,l ovi
t
ură uşoar
ă la
dreapta, la
unecare înainte şi la stânga. etBse râd
ea cân d
tr
ecură iarăşi pe lângă muzicanţi
. Paşii deveneaut ot m ai
complicaţ
i de fiecar
e dat ă, dar er
a su fici
en
t să- l vad
ă pe elo
si
ngură dată casă - limite,uşoară caun f ulg în mâini
le lui
,la
fiecar
e nîtoarcer
e şi răsuci
re.Şi, celmai bun l ucru
, nu scosese
o vorbă.

193
 Muzi
ca
, cu t oat
e notel
e lipsă,îl prinseî n mrejel
e ei,l a f
elşi
dansul,iar
, pe măsu r
ă cepl utea
u, începură şiami nti
ril
e să-i
vinăînmint
e.Îşiaduceaami nt
edeelî nsuşicafiindcu uncap
mai înal
t, cu must ăţ
il ungişibl onde şioch i al
baştri
. Purta o
haină de mătasede cu loar
ea chihli
mbar ul
ui, cu un gu lerdin
cea maifin ă dantel
ă de Bar sine şi bu mbide safir al g
benpe
piept
; dansa cu o f rumoasă şibr onzată sol
ie Atha’
an Mi ere,
Oameni i Măril
or. Lanţul fin de au r care iîunea onar ă de u nul
dintre mulţi
i cercei şipurt a un mi c med al
ion indi
câ nd-o dr ept
Călăuza Vân turil
or a Cl anului Shodin. N u îi pă sa cât e d
puterni
căer a; er a t
reaba r egel
ui săse gâ ndeascăl a ast a, nu a
unui nob i
l de r ang mijl
ociu. Era frumoasăşiuşoa r
ă î n br aţel
e
sale şi dan sau sub mar ea cupol ă de cri st
al acur ţi
i din
Shaem a,l pe vremea cân d t oat
ă lumea i nvi
dia splendoar ea şi
puterea Cor eman dei
. A l
te ami nti
ri se st recurau, ulmi nân d
secvenţ
e di n ac el dans. Ziua de du pă av ea să adu că veşt i
despre numărul totmai mar e d e ari
duri tr
oloce r ca
e zivor
au din
Mana Pustii
toare,luna următ oar
e d espr
e d i
struger eaşiar derea
oraşul
ui Barsi
ne şidesp rerevărsareasp re mi azăzi a hoa r
delor
tr
oloce. Aşa aveau să înceap
ă Războa iel
e Tr ooce,
l deşi ni
men i
nu-i dăduse ces
a t nume d e alî nceput
,t reisu te de a ni de ulpt
e
f
ăr ă preget
, de sâ nge,ocfşiru ină, înainte ca t roloci
i să fie
î
mpi nşiînapoi
,i ar S en
iori
i Spaimeivâ naţi şiuci şi
. Aşaaveasă
î
nceap ă căder
eaCor emandei
, cu t oat
ă bogă ţi
a şiput ereasa, a
Esseniei
, cufil oso
fii şiî nvăţ
aţii ei, a Manet her
en ul
ui ş i a
Eharonului şia t uturor c eol
r ZeceNaţ i
i; chi
ar ş i vi
ctori
oase,
fusese
ră distruse
,i ar d i
n r ămăşiţel
el or se ri
dicaser
ă alte naţii
,
care nu-şimaiami nteaude cel e Zece decâtcade ni şte mituri
ale unor vr emuri maif eri
cit
e. Asta urma să vi nă,dar Mat
alungătoate a mi
nt i
ril
e,cuexce pţ
ia dansului
. Astăzidansacu …
Cli
pi, surpri
ns pen tru o cl i
pă de r azel
e car
e ser evă
rsau prin
ferest
r
e şide ch ipul plăcu t privi
ndu-l pl
in de bucu ri
e,scă ldat
în br ob
oan e de sudoar e.Se î ncurcă în paşii com pli
caţi şi
194
aproape că se pr ăbuşir
ă înainte de a se put ea redres
a,paşi i
venindu-ii
nstinct
iv.Dansulera alluiîn aceeaşimăsură ca
acele aminti
ri,împrumut at
e sauf ur
ate,î mplet
indu-seatât de
str
ân s cu ce ea ce chiart r
ăise,încât neor
u i nu l e maiput ea
desluşifără săst easăse gâ ndească.Toate erau acum ale uli,
umpl ându-
i un gol di
n memor ie;puteaf oarte bine săle fit r
ăit
pe o t
ate.
Fuses e ad evărat ce -
i sp usese des
pr e ci
cat
ri
cea de l a gât.
Spân zurat pen tru cu noaşter
e şipen tru li
psa ei. De două or i
trecuse r p
int
r-unter’
angrea l caun ze vzec,un idi
otde a lţ ară
care cr ezuse că av ea să fie l a fel de uşor ca o pl
imbar e pe
paji
şte.Mă r og , aproape la felde uşor . Ce urmase îiî nt
ărise
neîncrederea î n t otce av ea de-
a f acecu Put erea Supremă.
Prima dat ă i sesp usesecă era sor t
it să moară şisă t răi
ască
iar
ăşi, pri ntr
e al t
e l ucruri pe ca
re nu ar fi vru t să l
e fi auzi t
.
Unele di ntre acele lucruri îlfăcuser
ă săpor nească pe drumul
căt
re ce
l de-al doilea
t
er’angreal,i
ar asta îlfăcu
sesăseal ea
gă
cuştreangul de gât.
Micipaşi
, fiec are ăcu
f t din nev oei sau pen
tru o cau ză bună,
fiecar
e părând at uncifir esc şinevi nova,
t dar udcând pân ă la
urmă lalucruri pe ca re nu şil e-ar fi imagi
nat ni
ciodată. Mereu
păreasăse r ez
tească în sit
uaţi
a asta. Fuses
e mor t până cân d
Rand nu tăiasef uni a aducându-ll a vi
aţă.De osu t
ă de o ri î
şi
promi
sese acel
aşi l
ucru, să age
b ed se
amă pe unde calcă. Gata
cuaruncatul cucap ul înai
nte.
Adevărulecă î n zi
ua aceea sealesesecu maimul tdecâto
cicat
rice.Câştigaseca pul de vu l
pe,cu och iul făcut săar at
e ca
vechiulsi
mbolAesSedai .Uneorirâdeaat âtdetaregândi ndu-
se almed al
ion, căî l dureau coastel
e.Nu avea î
ncredere n
î ni
cio
Aes Sedai,aşa că se spăla şidormea cu medal i
onull a gât
.
Lumeaer a un l oc straniu, f
oarte str
aniu, de o bicei
.
Un al t câşti
g f usese cu noaşter
ea, ch i
ardacăuna ned ori
tă.
Părţi di
n viaţa altor oa men i i se nîghesui
au acu m î n minte,cu
195
miil
e, n ueor
i rf
agmente de cât ev
a or e, l t
aeori ian nîtregi
,
aminti
ri desp
re cur
ţir egale şil upt
e,î nt
inzându-sepe mai bi ne
de omi e d
e ani
,î ncepând cumul tînai
nte d e Războaiel
e T rol
oce
şit er
minând cu bătăl
ia ce-i adusese gl
oria lui Art
ur A ripă-de-
Şoi
m. Toate er
au acum al e uli.
Nales
ean, Daer
id şiTal man es i n
ţeauri t
mul muzi cii bătând
di
n pal me,la felşicei lal
ţi bărbaţi de la mes e.Băr baţi ai Oşti
i
Mâi nii Roşi i
,încuraj
ându- şicom an dantul
. Pe Lu mină,numel e
ăla îi punea l ui Matun nod î n stomac. Aparţ
inuse n ueicete
legendare de er oi
, car e muri seră încercând să sal veze
Mane ther enul. Nici
un om car e păş ea sau căl ărea sub
stindardul săunu cr edeacăvor avea al
t
ă soa rtă decât a cel
or
din l egende.Ju pâneasaDael vi
n băt ea şi ea di n palme,i ar
restul fetelor seoprise
ră săpri vească.
Amintiril
eveneau del a aceibărbaţişierau motivulpentru
car e oamen i
iîl urmau pe Mat , deş i nu o ştiau. Minteasaav ea
memoria a su te de bătăi l
i şicam pani
i, maimul t dec
âtşi -
ar fi
pu t
ut ami nt
i o sut ă de băr baţ
i. Fi
e că f usese de pa rtea
învi
ngă
tori
lor sa u a î nvinşil
or,îşiami ntea cu m acele bătălii
fuseser
ă pi erdute sau câ şit
gate şinu t rebuia decâtuţ i
p
ntică
minte săl e rtansforme nî victori
i pent
ru Oast e.Celpuţ i
n până
atunci
. Dar asta doar dacănu gă sea euvr
n mi jl
oc să evi
t
e u lpta.
Nu doar o a dt
ă îşidori secaacel e aminti
ri săi se eaştrgădi n
minte.Fără ele n u ar fif ost acol
o unde era acu m – nîf runteaa
şasemi i de so l
daţi –,iar a l
ţi
i venea
u în fiec ar
e zi săseî nroleze
,
mer gând căt re mi azăzi să pr ei
a coman da unei afurisi
te de
invaziia uneiţ ări contr
olat
e de un af uri
sit de Rătăcit
. Nu er a
un er ou şini cinu voi a săfie u nul. Eroi
i avea
u prostul obicei să
fie om oâriţ. Un er ouer a ca nucâi ne căru
ia isearu nca n u os ca
să se d ea l a o pa rte din drum, dac ă nu cumva i se p r
omi sese
eroului alt os şi er
at ri
mi s să vânezei ndnou. De afpt, cam l af el
stăt
ea u lucruril
e şi pent
ruso l
daţi.

196
 Pe de a l
tă part
e,f ăr
ă acele aminti
ri, nu ar fi avu t acum şa se
mii de oamen iîn jurul lui
. Ar fif ostta’
sivere
ngun
r,şilegat de
Dragonul Ren ăscu
t,o ţ intă uşoar
ă şicu noscut
ă de Răt ăci
ţi.
Unii dint
re eipăr eausă şt ie alnai bii de mul t
e des pre Mat
Cauthon. Moirai
ne spusesecă er aimpor tant, că oat
pe R and va
avea nevoei de elşide Per ri
n să câ şitgeUl ti
ma Băt ăl
ie.Dacă
avusese dreptat
e,o să f acăcee a ce t rebui
a – t rebuia să se
obişnuiască pân ă la urmă cu i deea –, darnu av ea de gând să
devină un af urisi
t de erou. Dacăşi -ar fi dat seam a ce să f
acăcu
Cor nul lui Valere… Rostind în gân d o mi că rugăc i
une pentru
sufletul lui Moiraine,speră săse fiî nşel
at.
El şiBet sef ăcură ult
ima î ntoarcere,iar, când seopri r
ă, eai
se r p
ăbuşiî n braţe,râzând.
— Oh,af ostminunat!Parcăeram undevaî ntr-
unpal atregal
.
Putem să m aifacem asta şi altă dată? u P
tem?
JupâneasaDael vi
naplaudăpent ruocl i
pă,apoi,real
izândcă
fet
el
e care serveau sest r
ânseseră într
-un col
ţ şipri veau, l
e u şui
cugesturien ergce
i cape n işt
e găini.
—Înseamnăcevapent rutine„Fii
cacelorNouăLuni “?
Vor
beleîiieşiser
ăf ără să se gândească.Din cauză că se
gândi
sel a acelt
eer’
angrea l
uri. Unde să o găsească şipe F i
ica
cel
orNou ă Lu ni – D ea Lu mina să fie cât mait ârzi
u! Se g ândea
des la asta –, dar i ndif
erent unde o va găsi , nu av ea să
servea
scăla meseî ntr-un orăşel înţesa
t cu so l
daţi şir ef
ugiaţi
.
Dar pede al tă par te, cine pu tea spune cum avea să se
împli
nea scăo profeţ
ie?Fusese o profeţ
ie,înt
r-un fel
. Să moară
şisăt răi
ască di
n nou . Să o ia de soţi
e pe F i
icacelor ou
Nă Luni
.
Să d ea ujmătae
t din lumina ulmii ca să v sal
eze ulmea, ceo mai
fiî nsem nând şiasta.mŞu
iri
se,pânăl a urmă,legănându-seîn
ştr
eang.Dacăacel e ulcruriseî mpli
niseră,şir est
ul avea
u săse
real
izez
e.Nu avea scăpare.
— Fiicacel
orNouăLuni ?într
ebăfărăsuflareBet
se;fapt
ulcă
abiaî şitrăgea fl su
etul nu o mpîiedicasăvor bească. E un han?
197
O t aver
nă? Nu e a i
ciî n Maerone,şti
u asta. Poa
te pest
er âu, î
n
Ari
ngil
l?Nuam auzi tnici
odată…
Matî i puse n u dege
t peste buze.
— Nucont ează.Haisămaidansăm odat ă.
Un dan s de ţ ar
ă,de dat a asta;ceva car
e săfie f ăr
ă vârst
ă,
f
ără loc,f ără ni ci
o ami nt
ire lega
tă de el
. Doar căt r
ebui
a săse
gândească en t
rp
u a e l deosebi
.
Cineva îşidr ese gl asul, şiMat se uit
ă pes te umăr . Oftă
văzându-lpe Edori on stând î n prag,cu mănuşi l
e de oţelale
armurii vârâte su b cu r
eau a car e iţ
neasab i
a şicoi f
ul su b braţ
.
Tânărulseni or t
airenian f usese un om gr ăsuţ,roz în obraj
i
când Matj ucase ocu
jri de n or
oc cu elî n St âncadi n Tear, dar
devenise un băr bat căl it ş i bronzat e d cân d ve ni
se cu eil a
miazănoapte.Coi ful î şipi er
dusepen el
e,i ar platoşa, odi
nioară
cu un mod elau rit, purt a acu m urmel e l ov
ituril
or. Haina cu
mân eci buf
an t
e,al bastră cudungial be,ave a u rme d e uzură.
— Mi -
aispussă-ţiaducami ntedeinspecţi
il
epecareleaide
făcut al ora as ta, p s
use Edor i
on t uşind în pumn, evi t
ân d
ostent
ativ să seui te la Betse. Dar p otsă vi n mai târziu dacă
vrei
.
— Vin acum, r ăspunse Mat . Era important să-
şi f
acă
ronduril
e în fiecare zi, să inspect
eze ceva nou de fiecar e d ată;
amintiri
le cel
orl
alţ
iî i spuneau căer a import
ant şiaj unsese să
seî ncreadă în eleîn ast f
elde ch esti
uni. Dacăt otsepr ocopsise
cu slujba asta, cel puţi
n săî ncer
cesăo f acăbine.I ar d acăo
făceabine avea o şan săsăsu pravi
eţuiască. Betseser et
răsese
de lângă el
,î ncercâ nd să-şiştea r
gă transp i
raţi
a de pe ch ip cu
şorţ
ul şisă -
şiar anjezepăru l,î n acelaşit imp. Eufori
a încep
ea
săi se earştgă de p e ch i
p. Nu con t
a, î şivaami nti
.„ Dansează
binecuofemeie,segândimul ţ
umi t
,şiepej umăt ateata.
“
— Dă-l
e muzi canţi
lor,îi spuse punându- iîn mână t rei
mon edede au r.I ndif
erent cât e d prost c ânt
aser
ă,pen t
ru o
vreme ri
tmulî lpurt ase depart
e de Maer one şide vii
torul
198
apropiat. a
Ir f emeilor le plăceagen erozi
tatea. M ergeafoart
e
bine.Făcu o pl ecăciune,aproape părând că vrea să-
isărute
mâna, adăugând :
— Pemait ârzi u,Betse.Vom dansaiarăşicândmăî ntor
c.
Spre mi r
ar ea sa, at fa î i agit
ă un deget su b nas,dân d
must răt
ordin ca p de par că i-ar fi ci t
it âgndurile.Ei bine,nu
preti
nsesenici odat ă căl e nîţel
ege pe em
f ei.
Punându- şipăl
ăria p e cap,î şiluă su l
iţ
a neagăr de după uşă
.
Era un al t cadoudi n l umea de di ncol
ot
er’
angrea
de l,cu
i
nscripţ
iiî n Li
mba St r
ăveche p e mânerşicu vârf ul ci
udat
, cao
sabi
e sc urt
ă, grava
t cudoi co rbi.
— Azimer gem la săli
le unde se bea,îispuse l
uiEdorion
păşi
nd î n căldura t oridă a după- amiezii n
î nebuni a din
Maerone.
Era un or aş mic,f ără zid de p rot
ecţi
e,dar de cincizecide o
ri
maimar e decât orice văzuse înainte de a pl eca din Ţi
nutul
Celor ouD ă Râu ri. De afpt
, er a un satcr es
cut pes te măsură,
puţine clădiri de căr ămidă saupi at
ră av eaumaimul t de un
cat
, doa r han uri
le având ce l mul t rtei
, cu l a f elde mul te
acoperişuri de şi ndri
lă şist uf pr ecum cele de ar dezi
e şiţ igl
ă.
Str
ăzi l
e,cele mai mul t
e din pământ băt ăt
orit
, er au înţ
esate la
ora aceea. Er au î n oraş oamen i de p es
te ot,
t cei mai mulţi din
CairhienşiAndor . Deşi er
a pe mal ul dinspre C airhi
enal r âului
Eri
ni n, Maer one n u maiap arţi
nea i n
ci
uneinaţ iuni acum, fiind
undevaa l mi j
loc,cuoa men i dintr
-o duzină de ă ţri l
ocuind acolo
saudoarfii nd în t recee
r.Fuse ser
ă chiar t r
eisaupat ru Aes
Sedaide cân d venise M atacol o.Chiar şi cu med al
i
onul la gât,
Matl e evitasel a mar e distanţă - nu era nev oe
i săo cau te cu
lumânarea –, dar e elplecaseră la felde r eped
e cum ven iser
ă.
Norocu
lţ inusecu elî n ch esti
unil
ei mportante.Celpuţin până
atunci
.
Oamen i
i se grăbeau lat reburi
le or
l, ceimai mulţiignorându-i
pe bărbaţi
i,f emeil
e şico pi
iiî n zdrenţ
e care mergeau f
ăr ă ţi
ntă,
199
cu och ii goi
. Erau t oţi din Cairhi
en,îşif ăceau drum pân ă la
râu, întor
cându-se p aoi în taber
eel de ref
ugi aţ
i care nîconj
urau
oraşul
. Puţ i
ni plecau aca să
. Poat
e c ărăzboiul ci
vil set ermi
nase
în Cairhien, dar mai er au bandi
ţi şi
,în plus,se em teau de Aiel
i.
Matcr edea că e e ra
l etamă să undea p este D r
agon ul Renăsc
ut.
Adevăruleracăf ugiserăcâtdedepart eput
useră;nici
unulnu
maiav eaen ergei pentru alt
ceva decâtsăse u d
căpân ă la râu,
privi
nd peste e l
, către Andor.
Soldaţi
i Oştii seadăugaumul ţimii, umbl ând prin prăvăl
i
i şi
taverne,măr şăluind în form aţie,ar balet
rieri şiar caşiîn vest
e
acoperi
te cu di scuride oţ el, su l
iţ
aşiî n platoşel ovi
te,arunca
te
de cei mai cu dar e de mână sauj ef
uite d e al morţi
. Pest
e ottse
vedeau căl
ăreţ
iî n armură,lăncieridin Tear,în coi
furideoţel,
saudi n Cairhien, purtând coi f
uri în f ormă de cl op
ot, ch
iar şi
din Andor ,î n coi f
uri con i
ce şivi zi
ere.Rahvi n dăduse afar
ă
mul ţ
i oamen i din Găr zi
l
e R eginei
, pr eal oi
alil ui Morgase,şiunii
dintr
e ei e sînrolaser
ă în Oast e. eg
Nuţ ători ambul anţi se
strec
urau pri n mul ţ
ime cu t ăvi
le lor
, vân zân
d aceşiaţ ă de
cusutr ăni, al
ifii
, care chi
purile erau bune l a ori
cer ană, leacuri
pentru orice, de la bătături la pântecări
e şif eb
ră, să punuri
,
oale şicu pe de co st
i
or ga r
antate împotri
va ruginii
, ciorapi de
lână,cu ţi
te şipumnal e din ce l maibun oţ el di
n Andor –pe
cuvântul de on oar
e alnegu ţătorul
ui –,or icelucruşor edcar e
un sol dat e av
a nevoie sau de car e pu t
ea fi con vi
ns că ar e
nevoie.Hărmăl ai
a er a at
ât de mar e că zb ier
eel
te neguţători
lor
nu semai di stingeau nicilat reipaşi.
Soldaţi
iî lr ec unoşt
eaupe Mat i medi
at, mul ţ
i o vaţ
ion
ând,
chiar dacă nu ve deaudecât pălăria cu boruri lar
gisausu l
iţa
ci
udat ă. Acest
eaî l sco
teau î
n evi denţă l
a felde b i
ne capecetea
unui n obi
l. Auzi se toat
e zvon uril
e l egat
e de di spreţ
ul său
pen t
ru armur ă şicoi f
; erau zvon uri de toate soiuril
e,de l a
bravură nebunească până l
afaptulcă doaroarmă f ăuri
tă de
Celî ntunecatî nsu şiar fiput ut să-l omoar
e.Uni i spuneaucă
200
primi
se ă p
lări
a de a l Aes ed
Sai şi, câtt imp oni
m i
pucrta
n,
u-l
puteaomorî . De fapt era o pălări
e cat oate pălăriil
e şio purt a
fiindcăîiţ i
neaun pi c umbră.Şi pen t
ru căî i aduce a aminte să
steadeparte d e ocu
l rile unde ar fi avu t nevoi
e d e coif şiarmur ă.
Iar zvo
nuri
le d es
pre suli
ţă, cu i
nscrpiţi
a eipe c are oput eau citi
doar câţ
iva nob i
li
, erau şimai ext r
ava gante.Dar n ici
unul nu
era la înălţi
mea ad evăr
ului. Lama gr avaă t cu ce i doicor bi
fusese fău rit
ă de Aes Sedai nî t impul Răz boiului Umbr ei
,
înainte de Fr ânger
e;nu t rebuia niciodată ascuţi
tă şiseî ndoia
căar fi put ut săo r f
ângă, chiar dacăî ncer
ca.
Răsp unzând l a st
rigăt
el
e de:„ Lumi na să-l scal
de p e S en
iorul
Mat ri
m!“ şi„ Seni
orul Matri
m şivi ctorie!
“ şial t
e asem enea, se
strecura prin mul ţi
me alături de Edor ion
. Celpuţ i
n nu er a
nevoit săî şif acălocî mpingând; se ă d
deau la o part e de nîdată
ceî l ved
ea u. Ar fi vrut car efugi
aţii sănu semai ui te la elde
parcă ar fi ţ i
nut î
n buzu nar ch ei
a t utur
or sp eranţel
or orl. Nu
şt
ia ce r a fiput ut săf acă, în afară de a se si agur
a căpri mesc
mâncare din căr uţele care veneaudi n Tear . Ceimaimul ţ
i erau
lafelde mur dari pe câ t erau de zd renţ
ăr oşi
.
— Aajunssăpunulî ntaber e?murmur ăMat .
Edori
on îl auziî n ciuda gă l
ăgiei
:
— Da. Cele maimul te bucăţ iajung înapoil a negustori
i
ambulanţi
,î n sch i
mbul vi nului i
efti
n. Nu vorăp sun; vorefisă
tr
eacăr âul, fie s ă-şiînece nec azuri
le nî vin.
Mat m ormăiacr u. Să- it reacă în Ari ngil
l er a unul di nt
re
lucru
rile p
e ca re nu le puteaf ace.
Până când Cai r
hiennu f useseâşi sf
at de ărzboi
ul ci
vil saude
lucr
uri şimai r ele,Maer on e fusese o rut
ă de t recer
e pen tru
comerţul di
nt r
e Cai r
hien şiTe a,r ceea ce însemna că av ea
aproape alf elde mul te hanuri caşica se.Primel
e cinciîn ca re
îşivârâsenasu l er
au apr oa pe la fel
, de l
a Vul pea şiGâscăl a
Bici
ul Căruţaşului
, cl
ădiri de p i
atră cumese î
nghesui
te şi bătăi
ocazo
inale,dar Mat l e gi
nor ă, deşi nu le g
ăsisepline de beţi
vi.
201
 Poa rta Râul ui,tocm ai în partea ceal al
tă a oraşului,fusese
cel maibu n han di n Mae rone, dar u ac
m scân duril
e groas
e
bătuteî n cuie pest e uşil
e sculptat
e cu si mbolul soarel
ui
serveauca ami nt
ire t ut
uror han giil
or ca să nu- iî mbet
e pe
soldaţii Oşti
i. Cu t oate astea, şiso l
daţiitrej
i se mai l uau l
a
bătaie,ceidin Tearcu ceidin Cair
hien sau Andor
,pedestri
mea
con t
ra căl ăr
eţ i
lor
, oa men i
i u nui sen ior împotri
va oa menil
or
alt
uia, vet era
ni
i co ntra r ec
ruţ
il
or, so l
daţi
i co ntra civil
ilor.
Încăi
erăril
e erau potoli
te înai
nte să dege ner
eze, de soldaţi cu
ciomege,purt ând pe mân eci o pânză r oşi
e,de l a încheietură
până la umăr . Pri
n rotai
ţe fiecar
e unit
ate rtebuia sădeaoa men i
pentru aceste unităţ
i, oameni dif
eri
ţiîn fieca re zi ,iar Br aţ
ele
Roşiit r
eb ui
au săpl ăteascăpentru ori
cest ri
că cuini di
n ziua î n
care erau de pază. Ast a îifăceasă men ţi
nă l i
nişt
ea cu f oart
e
mul t zel
.
La Vul pea şiGâscă, un men est
relf ăcea j
on gler
i
i cu beţ e
aprinse,un om voi ni
c,de vâ rst
ă med ie,î
n t
imp ce l t
a
ul, un ins
sl
ab şich eli
os, în faţa hanului Erinin, aveaharpa în mână şi
declama bucăţ i din „Marea Vân ătoare a Cornului“
.Î n ciuda
călduri
i, amândoipurt au mant i
il
e de men es
t
rel, acoper
ite de
sute de pet i
ce viu col or
ate care fâlf
âiau când se mi şcau; un
menestrel şi-
ar fida t maidegr abă o mân ă decâtsă pi ardă
man ti
a ace ea.Aveau un publ ic des t
ul de atent – mul ţi din
pri
vitorierau din sa te unde vizita unui menestrelera primită
cu mul tă ner ăbdar
e – or icum, erau ceva maimul ţ
i oa meni
decât l
a t aver
na TreiTu rnuri, unde cânta o fată la mese . Era
dest
ul de dr ăgu ţ
ă,cu zul ufii einegr i, dar un cân tec despre
dragosea
t adevă rată nu-
ii nteresacine ştie cepe băr baţi
i aspri
care beauşir âdeauacolo.Rest ul l
ocal
uril
ornu aveau mai mult
de u n muzicant sau doi, darmul ţimea era şi maizgom ootasă;
l
a j umătat
e din mese se jucauzaruri ,iar ast
a îi dădeal ui Mat
mâncărimi în palmă. Dar chiar câşt
iga paroa
pe nît
otdeauna, cel
puţi
n la za ruri
, şinu ar fi f ostcorect să le ia banii propri
il
or
202
sol
daţi
. Căcimaj ori
tateaasta er
au, puţ ini r
efugi
aţ
i având bani
de chelt
uitîn sala mare ahanuri l
or.
O mân ă de bărbaţi se amestecaser
ă cu sol daţ
ii Oşt
ii
. Un
kandorian sl
ab, purtând î
ntr
-una di n ur ec
hi o piat
ră de lună
cât vârf
ul deget
ului său şilănţi
şoare de ar gi
nt pest
e piept
arul
haineir oşi
i
,o f emeie domani cu pi elea arămie,într
-o rochie
al
bastr
ă modestă, dar cuoch i ageri şii nel
e cu piet
re preţ
ioase
l
a fiec are deget, un t arabon ez nîmel on albast
ru, cu o must aţ
ă
groasă ascunsă de un voa l
. Tai r
en i graşi cu haine strânseî n
tal
ie sau i nşi osoşi cu hai ne di n Mur andi atâr
nân d pân ă la
genunch i
;femeicu och i ager i
, cu r ochiifrumoscr ot
ie din lână,
î
n cu l
ori sobr
e,cu gu ler
e n îalt
e s au lungipână l a glezne.Er au
cu t oţii negustori
, a şt
ep t
ând r edeschider
ea negoţ ul
ui n îtr
e
AndorşiCai rhi
en.Î n fiecaresal ămar eahanuri l
ormaigăseai
doi sa u treii nşica re st ăteau deo parte de ceil
alţi
, de r egulă
si
ngu ri
, cu pri vi
ri d ure, uni i mbîr ăcaţi mai a că
tării
, alţii
aproape la felde pr ostcar efugiaţ
ii
, dar otţilăsând impres
ia că
s-arpri cepe la mânui tul sabi
eipurt ate la şol
d saupe sp ate.
Mat i denti
ficase şidou ă femeiî n gr upul l
or, deşi nici
una nu
părea să ai bă vr eo armă;una di n ele avea un bas ton l
ung
sprij
init de masă ,i ar ceal
alt
ă aveapr obabi
l cu ţ
ite ascunseîn
veşmintel
edecăl ărie.Aveaşielcâtevacuţit
edearuncat ,bine
ascunseasu pr
a l ui. Era si
gur că şti
e cevrea şiea , şicei
lal
ţi
, şi
arfi f os
t nebună să unfie î narmat ă.
Ieşind împreună cu Edor ion din Bi ci
ul Căruţaşului
, Matse
opri să se ui te cum o f emeie soli
dă, nî t
r-o fustă mar oni
e
despicat
ă, şiî cr
oai drum prin mul ţ
ime.Avea o pri vi
re fixă
cărei
a nu-i scăpa nimic,cont
razi
cându-i aparenta moli
ciune a
f
eţeir ot
unde,l a f
elcaşicu ţi
tul cu mâneru l băt
ut în ţint
e,cu o
l
amă sufici ent demar e pent
ru un Ai el. Hmm, dec ia t rei
a
f
emei e di
n grup. Corniaţ
i
, ast
a er au
, cău t
ând l ege
ndarul Corn
all ui Valer
e,care i-arfi put ut chema pe er oi
i di
n mor minte
pentru a lupta în Ult
ima Bătăli
e.Cine î l găsea avea un locî n
203
poveş
ti.„Dacă mai r ămâne cinevasăscr i
e poveşt
il
e“, se gândi
Mat.
Unii cr
edeau căl egen
darul Corn va apărea col
a o unde erau
agi
taţ
ie şi c erturi
. D e patru sut e de an i nu mai uf sese
or
ganizat
ă o Vân ătoar
e a Cor nul
ui, ar
i ac um oam enii se
î
nghesuiser
ă să -şisp ună jurămintel
e.Văzuse cet
e î nt
regi de
corn
iaţi pe străzi
le din Cair
hien şise aşt ep
ta să vad ă şimai
mul t
e când aj ungeaî n Tear. Fără î ndoial
ă căse ă n
pustiser
ă şi
în Caeml yn.Îşidor eacaunul di ntre eisă -l găsească
. Din cât e
credea el
, afurisi
tul de Cor n zăcea undev a în măr untaiele
TurnuluiAlb şi,dacă şt
ia câteceva despreAesSedai ,doaro
duzină dintr
e ele aveau habar de el.
Intre elşif emei
a sol idă măr şălui o t rupă de pedes traşi
conduşide un căl ăreţ cupl atoşaî ndoit
ă şicoi f c ar
ihian,
aproape d ouă sute de su l
iţaşicu ar mele ca o păd ure de oţ el
ascuţit
, urm aţ
i de p est
e cincizeci de arcaşicu t olbe al
be a l brâu
şiar curil
e p use e p umăr. Nu ar curi lungiprecum ce l
e din Dou ă
Râu ri cu car e Mat r c
escuse, darer au sufic ient debu ne.
Trebuia să găsească maimul te ar
balete,deşiarcaşiinu arfi
făcut schimbul de b unăvoie.Cân t
au î n t i
mp ce ă mr
şăl
uiau,iar
vocil
elorreuşeausăst răpungăvacarmul :
De z iua t at u vei mânca
Doa r boa be i şf ân putred ,
Şi o cop i
tă de ca l rânced .
Vei asu da şi sânger a,
Toa tă viaţa t a,
Şi singurul t ău aur
Va fi doa r cel di
n vi s.
De e t vei f
ace şt oean,
De e t vei f
ace şt oean.
După eise i nţ
eaun gr up de ci vil
i, un ames tec ed o
răşeni şi
refugi
aţi,t oţit i
neri, privi
nd şiasc ultând curioşi
. Chest
ia asta

204
nu î nce
ta să-
l uimească pe Mat . Cu cât î
i zugrăvea maijal
nic
cântecul pe so
ldaţ
i – şi ăsta nu er a nicipe d ep art
e celmai r
ău
–,cu atâtera mulţi
mea mainumer oasă.La felde sigur ca
fapt
ul căapa er a udă, până sear a unii di
nt r
e itneri vor vor
fi bit
cu un purt ăt
or de st
eag, iar ce
i maimul ţ
i vor fise mnatsauî şi
vorfipusdegetulpehârtie.Poatecr
edeau căacelcânt ecer ao
încerca
re de a-i speri
a şide a- iţ i
ne dep arte de glori
e şipr
adă.
Bine măc arcă n u cân t
au„ Dan sând cuJakalUmbr ei
“. Matur a
cântecul ăla.De cu m i ndi vizii se rpindeaucă„ Jak alUmbr ei“
er
a moa rtea, î
ncepeausă l er
age u dpă u n purtăt
orde t s
eag.
Drăgu ţa ta va l ua pe a l
t ul de bă rbat,
De vi ermi vei fi mâncat,
De n imen i regret
at.
Avereat avafi mormântdel ut.
Iar zi ua în care e-tai născu t,
O veibl estema.
De e t vei face ştoea n,
De e t vei face ştoea n.
— Mul tă lume se î ntr eabă, spuse Edori on cu o voce
nepăsătoareî n timp cesu l
iţaşii dădeau co l
ţul străzii urmaţi de
ceata de i dioţ
i, când o să pl ecămsp re mi azăzi
. Sunt zvon uri,
spuse ar uncându-i uli Mat o pr ivir
e cu coadaoc hi
ului,
cântări
ndu- i st
areade sp iri
t.I -am observa t pe fier ari veri
ficând
căruţel
e d e aprovi
zionare.

—O
lanu s
nţăpl
ăm ecămSam
pe cândol
maesă pl
că ec
v
eă
nm,
i spuseMat
m. .Nuenevoi esă-
Edori
on îi aruncă o pri vi
re inexpresi
vă. Tai
r eni
anul ăsta nu
er
a pr ost
. Nu că Nal esean ar fi f os
t – er a pr ea nerăbdăt
or
câteod
ată –,dar Edorionavea o minte ascuţ
ită.
Naleseannu i -ar fi observat ni
ciodat
ă pe fi erari
. Din păcate,
CasaAl diaya er a deasupra Casei Seloma, t al
felMat - ar
l fi
schimbat pe Nales
eancu Edor ion. Nobil
i neb uni şifixa ţ
ia l
or

205
prost
ească cu ranguril
e.Nu, Edor ion nu er a greu de ca p; şti
a
că, de îndată ceOast ea va î nce pe să semi şte către miazăzi
,
vorbasevaducecu traficuldeper âu,şipoateşicu porumbei i
voi
ajori
.Matnuarfipari atîmpotrivaspionilordi
nMaer onenici
dacăar fi si mţi
t cum î i pl
esneşte cap ul de nor oc.
— Maieunzvon,cum căSeni orulDr agonaf ostieriînoraş,
spuse d E
ori
oncât de n îce
t putu.
— Celmaii mportantlucru cares-aîntâmplatieriecă am
reuşit s ă fac pr i
ma bai e du pă o săp tămână, spuse Mat
strâmbân du-se
. Haisă mer gem. Şi aşamaidur ează cel puţi
n
pân ă spre seară.
Ce n u arfi datsă fl ae cum se sc i
asevon zul ăla!Greşit doar
cu j umăt aet de zi , ş i n u văzuse ni meni. F usese dis-de-
dimineaţă când ap ăruse brusc o dungă de u lmină în camera sa
de a l Cerbul Auri
u.
Se a runcase i sp
d erat pest
e patul acoper
it cubl ănuri
, o cizmă
pusă şiuna pe j umăt ate,scoţ ându-şicu ţi
tul pe car e î l purta
î
ntre omopl
aţi,înainte de a- şida se ama că er a Ran d, păşind
pri
n una dintre af uri
sitel
e al ea de gă uri, probabil din pal at
ul
din Caeml
yn, dacăer a să sei a după col oanele zărite o cl i
pă
î
naint
e ca poa rt
a să se nî chidă.Er a şocan t să vină noa ptea,
f
ără nici
un Aiel, dreptî n ca mer a lui
;î ncăi semai ri dicapărul
pe ceaf
ă aducân du-şiami nt
e.Bl estemăţi
a aia ar fiput ut să-l
tai
e în două, dacă ar fi f ostî n locul nepNot
urivi
îi
t.plăcea
Puter
eaSupr emă. Totul fusese oart
f
e ciudat
.
„Grăbeş
te-t
e î nce
t, Mat, spusese a Rnd pl imbându-se cu
paşimari ,fără să-
iarunce măcaro pri vire.Sudoarea îi
curgea pe f aţă, şiaveaf ăl
cile î ncleşt
ate.Trebu ie să vă
vadă venind. Totul dep
inde de a sta.“
Mat s e aşeză pe pat , scuturându- şi cizma di n pi ci
or
până căzu pejos,pecovoraşuldatdej upâneasa Daelvin.
„Ştiu, sp
use acru , opri
ndu-se să -
şif recegl ezna lovită de

206
pat. Am aj ut at l a pl anul ast a af urisit
,î ţi mai aduci
ami nte? “
„Cum şti i c ând eşt i n îdrăgos tit d e o f emeie, Mat? “
zisese Ran d de pa rcă ar fi av ut vreo l egătură cu ce
spuse seî nai nt e,f ără săseop rea scă di n mer s.
Mat cl ipi
.
„De u nde n î numel e U mbr eisă şt iu eu ? Asta e o cu rsă în
ca re n u mi -am vâ rât ni ciodată pi ciorul. Ce i ţ
-a“ven i
t?
Dar R and î şiri dică umer ii de p arcă voi a să -
şidea j os o
greu tate d e p e ei.
„O să- l di strug pe Sammael , Mat. Am promi s a sta; le-
o
dat orez cel or ceu a muri t. Dar u nde su nt ceilalţi
? Trebu i
e
să- i distru g
.
”
„Pe rând, unul câ te u nul “. Abia reu şi să nu transf orme
afirmaţi a î nt r-
o î ntreba re;nu se şt ia ce- i mai umbl a prin
ca p l ui Rand zi l
ele a lea .
„Sunt j uraţ i Drago nul ui î n Murandi , Mat. Şi î n Altara.
Oamen i ca re mi -au j urat cr edi
nţ ă. De n îdat ă ce l l
Ii
an e a l
meu , Al tara şi Murandy o să cad ă ca ni şte fructe coa pt
e.
Voi vor bicu j uraţii Dragon ului di n Tarabo n – ş i din Arad
Do man –,i ar , dacă Manti i
le Al be î ncearcă să mă ţ i
nă
dep art e d e A madi cia, î i voi zd robi. Am auzi t că Profetul a
pregăt i
tGheal dan,i arAmadi cia eaproapegat a.Ţi-lpoţi
imagina pe Mas ema ca Pr of
et? Sal daea mă va ur ma,
Bashere e si gu
r d e ast
a. Toţi din Ţi nuturi
le de Hot ar vor
veni
. Trebu ie!O să f ac asta, Mat . Toate nea murile l
umii
vor fi uni t
e nîaint
e d e Ul
tima Băt ăli
e.O săf ac a st
a! “
Voceal ui Rand căpătă accen t
e ebri
f l e.
„Sigur
, Rand, spuse a Mt î
ncet, punându- şijos şi ceal
altă
cizmă. Dar pe rând, fiecare ulcrul at impul său“, da?
207
 „Ni ciun om nu ar trebu i să audă î n mi nte v oce a al tuia“,
murmură Rand, i ar Mat î ngh eţă cuci orapii de c are t răgea
în mână. I n mod ci udat at unci se î ntrebase dacă- i mai
put ea purt aî ncă ozi .Rand şti a ceva di n ceseî ntâmpl ase
în aceler t’angreal l
a Rhu ide an – şti a că av ea ac um
cu noştinţe des pre mes eri
a de sol dat –, dar n u şti a t ot ul.
Mat se â gndi că nu şti a t ot ul. Nu şti a des pre ami nti rile
celor l
al ţ
i bă rba ţi
. R and nu părea că obs ervase ceva
deosebi t. Î şit recu se doa r deg etele pri n păr , con tinuând:
„Poa te fi păcăl it, Mat – S ammael gâ ndeşt e mereu î n l ini e
drea ptă –, dar a mai rămas v reo orpti ţă prin ca re s e p oa te
strecura? Dacă f acem vreo gr eşeal ă, vor muri mi i de
oa men i. Zec i de mi i. Sut e v orfi cusi guranţă, dar nu vr eau
să fie mi i.Mat
“ se t r
sâmbă at âtde u rât, că n u negu ţ
ătorcar e
încerca să- i vân dă un pumnalcumân erul pe u jmăt aet acoper it
de „ pietre pr eţioase“ de st i
clă ap roa pe că- l sc ăpă pe j os,
pierzân du-se i medi at nî mul ţime.Aşa f usese Ran d î n ul tima
vreme,sări nd del ai nvaziaIlli
anul uila Răt ăciţi
,lafemei–pe
Lumi nă, Rand f useseer m
eu cel cu t r
ecer e alf emei , elşiPer rin
–,l a Ulti
ma Băt ăl i
e,del a Fecioar eleLănci ilal ucruripecar e
Mat n u pr ea l e î nţ el
egea, ar areor i ascu lt
ând r ăspunsu rile l ui
Mat , at unci c ân d avea r ăbdar e să l e mai aş tepte. Er a
debu solan t s ăl- au dă pe Ran d vor bnid de spre Sammae l pe
par că - ar
l fi cu nosc ut. Ştia căRan d va î nnebuni pân ăl a u rmă,
dar , dacădej a neb uni a se uf rişaî n mi nteal ui…
Ce sămai zi căde cei lalţ
i, de pr ostănaci i ăi
a pe ca re Rand î i
ad una,car evoiau săcon ducăPut er
ea, şiomul ăl a, Ta i
m, car e
deja put easăo f acă? R and î i spuse se ast a cape cel maifir esc
lucru di n l ume; Maz rim Tai m, af urisit
ul d e f als Dr ago n,
învă ţ
ându- i pe a f
urisiţi
i de n îvă ţ
ăcei ai lui Rand sa u ce a n
iba or
fi f ost. Când t oţ i vor î
ncep e să î
nneb unească , Mat nu voi a să e fi
nicil a o mi e d e mi l
e d e ei .
208
 Aveatotatât
eaopţ i
unicaof runzăprinsădeun vârtej.Era
ta’
veren, dar Ran d era maiput erni
c. Nu se spu nea nimic nî
Prof
eţi
il
e D r
agonului despr
e Mat Caut hon, dar er
a pri ns,caun
şoarec
e nî cursă. Pe Lumină,cât îşidor
ea să nu fi văzu t Cornul
l
ui Valere!
Cu o aţ
fă întunecaătt r
ecu prin următoarea ud
zină de h anuri
şisă l
i mari,l uându-l
e la r ând, cătr
e cele mai îndepărt
ate de
Cer bul Auriu. N u er au foarte dif
eri
te de pri mel
e,cu mese
îngh esui
te pline de băr baţi car
e beau ,j ucauzaru ri sauî şi
măsu rau puterea r b
aţel
or, de muzicanţi car
e ad ese
a nu se m ai
auze au î n hărmălaie,de Br aţ
e Roşii care st
ingeau certuri
le de
înda tă cum î ncepeau, de un menest r
el care r eci
ta „ Marea
Vânăt oare“– era popularchiarşifără at
âtde mul ţicorniaţ
i
înjur – , de o f emei
e cu păru l des
chis,cân t
ân d un cân tecf ăr
ă
perdea,f ăcut pa r
că şimainer uşi
nat e d chipul eir otund şi
inocen t
, cuoch i mari.
Er a într-
o pasăl a felde su mbr ă când i eşi di n Cor nul de
Argint–cenumei di
ot!–,l ăsând-
oî n urmă pecânt ăreaţa cu
chip i nocen t
. Poa te de ast a al er
ga căt re st ri
gătele care
i
zb ucni
se r
ă î n josul străzii
,î n faţa altui han. Mat î şicroi drum
prin mul ţi
me,deşi Braţele R oşi
i s-ar fi ocu pat de sca ndal
, dacă
erau so l
daţil a mi jl
oc.Rand pi er
zân du-şimi nţil
e,l ăsâ ndu-l să
plutească în f urt
ună. Tai m şice il
alţiidioţi gata să -l urm ezeîn
neb uni
e.Sammaelaşt eptând în Ill
ian, şiLumi na şt i
a unde er au
restul Rătăciţi
lor
,t oţi aşteptând oca zai să-
i zb oare ca pul de pe
umeri lui MatCau thon. Nici nu voia să se gândeas
că ce - ar
i
f
ace emfeil
e A es ed
Sai dacăar pune a irăşimâna pe el;î n ori
ce
caz,cele car
e şti
au pr eamul t. Şi t
oţi crezân
d căavea de gând
să scoată piept
ul la băt ae
i şisă fie un af uri
sit d
e erou! De
obi
ceiîncercasăsc ape de bătaei cu vorba,dacănu put eas- o
ocol
ească,dar acum cău t
a un pril
ejsăpocn ească asu
nl cui
va.
Găsialtceva decâ
t se ştaept
a.

209
 O mul ţime de orăşen i
; ca i
rhieni scu
nzi, cu haine cen uşi
i, şi
câţ
ivaandor ani, cu st
raieî n culorivii
,f ăcea
u ce rcîn jurul a doi
bărbaţiuscăţi
vicu mustăţirăsucite,hainemur andienelungi
,
de măt asedes ch
isă l
a cu loar
e,şisăb i
i cu mân er
e gravate şi
aurit
e.Celî n haină r oşie rânjea amuzat pri
vindu-l pe celăl
alt
cum î l scut
ur ă de gulerpe u n băiatcare a bia-
i veneal ui Mat
până a l a
tli
e,pr ecu
m scu tură câinel
e un şob ol
an.
Mat încercăsăse ă st
pânească şisăpr eti
ndă cănu şt ia ce se
î
ntâmplase.
— Maiuşorcubăi atul,spusepunândomânăpebr aţulcel
ui
cuhaină gal benă.Ce a ăcuf t să m ei
rt
e…?
— Mi-a at
inscalul!i
zbucniomulî ntr-
un accentmi ndeanez,
dându-
il ui Matmân a al opar t
e.Ceidi n Mi ndea se l
ăudau – se
l
ăudau!– c ă aveauce l maiap ri
ns etm per
amen t di
n Mur andi
.
— O să-irup gât
ulslăbănogdeţ ărănuşpent ru ast
a!O să-i
sucesc…
Fără săsp ună o vor bă,Matî llovi zdravăn cu lemnul l
ăncii
între pi
cioare.Mur andianul deschi
se gur a, f
ără să scoată un
sunet,îşidăd u oc hii peste cappân ă nu i se maivăz u decât
albul och i
lor
. Băi atul se smul se din st rânsoar
e în timp ce
bărbatulîşistr
ânse pi ci
oarele,pr
ăbuşindu-se î
n genunchişi
ap oicuf aţa nî pămân t
.
— Nu,nuaisăf aciasta,spuseMat .
Nu se er tminase, desi
gur; omul în haină roşi
e se repez
i să-
şi
scoată sabia.Reu şisăt r
agăl ama un dege tî nai
nte caMatsă- i
l
ovească închei
etura mâi ni
i cu ca păt
ul suli
ţei
. Gemând, lăsă
mân erul sabi
ei şi scoase cuceal altă mână un pumnall ung de
l
a br âu. Mat î l pocni pest
e ur eche,nu f oa
rtetare,dar nisul se
prăbuşi es pt
e cel ăl
alt
. P rostaf urisi
t! Mat nu ştia dacă se
gândise albăr batul î
n haină roşie sau la elînsuşi
.
În final ap ărură şi Br aţ
el
e Roşi i, croi
ndu-
şi drum pri n
mulţimeade cu rioşi
,o j umătate d e duzi
nă de căl
ăreţ
i din Tear
,

210
păşi
nd ciudat cu ci zmele l or î
nalt
e pân ă la ge nunchi
, c u
mânecil
e buf
ante negru-auri
i str
ânse sub banderoă
l.
Edori
on îlţinea pe cop i
l cu o mân ă,un băi eţ
elsl ăbuţ şi
posac de şase an i
, mi şcându-şideget
ele pri
n ţ ăr
ân ă şi
, din
când în când, încercând să se smul gă din strânsoar
ea lui
Edori
on. Era probabil cel mai urât copi
l pe car
e-l văzuse Mat
vr
eodată,cu un nas borcănat,o gură pr
ea mare şiurechi
cl
ăpăuge. P ărea a fi r efugiat, d upă gău ri
le di n haină şi
pantal
oni. Era mai mur dar decâ t orici
ne alt
cineva.
— Ocupă-tedeast a,Haman,spuseMatadr esându-i-
seunui
BraţRoş u cu pomeţ i pr
oe minenţi, coman da
nt de gr up, cu un
chi
p car e purta urmel e u neil ungisu f
eri
nţe şi un t at
uajcu un
şoi
m pe ob razul stâng.Mod a păr ea să se ăsp
r ân deasc
ă pri
ntre
sol
daţi
i Oşt i
i, dar cei mai mul ţ
i şi-lfăceau în păr ţ
i ale r
tupului
acoper
ite de veşmi nte.
— Află deundea porni ttăr ăşenia şidă-
iafară di
n oraşpe
bădăraniiăşt
ia.
Meritau măca r atât,indifer
en t ce iîprovocase.
Un băr bat sl
ăbănog, î
ntr-o haină mur andiană d e âl
nă n îchi
să
l
a cu l
oare,se st r
ecu r
ă pri ntre gu r
ă-cască,ncân aru
du-se în
genunchi ânl gă băr baţi
i p răbuşiţi nî ţărân ă. elC î n hai nă
galbenăî ncepuse să scoat
ă ni şt
e gem et
e su gru mate,iar celăl
alt
î
şil uase cap ul în mâi ni
, mor măi nd înjurături
. Celnou -
venit
f
ăcea mai mul t zgom otdecât cei
lal
ţi doiîmpr eună.
— Oh,Seni oriimei !Seniore Paers!Seniore Culen!Sunt eţ
i
morţi? îşiînti
nsemâi ni
le tremurânde către Mat. Nu-i omorâţ
i,
Seniore!Nu aşa neaj utoraţ
i cu m su nt! Sunt corni
aţi
, Seni
ore.
Eu su nt omul lor
, Padry. Sunt ero,iSen i
ore!
— Nu osăomorpeni meni ,îlî
ntrerupseMatdezgustat.Dar
să-i urcipe eroi
i ăşti
a pe ca i şisădi spară di
n oraş până apune
soarel
e.Nu- mi plac băr baţi
iî n t oată firea care amen i
nţă să
rupă gâtul unui copi
l. Până la apus!

211
 — Dar,Seniore,suntrăniţ
i.E doarun puide ţ ăr
an şia
agr
esat cal
ul Sen i
orul
ui Paers.
— Doarstăt
eam peel,st
rigăbăi
atul
.Nuam… ceaizi s.
Matdăd u din cap pr a
obato.
r
— Nu-lameninţipeuncopilcă-
irupigâtuldoarpent
rucăs-
a urcat pe un cal . Ni
cimăcare p un pui de ţ ăr
an. Ai gr
i
jă ca
ăşt
ia doisădi spa
ră,dacănu, l e rup eu gât ul
. Făcuun se mn
cătr
e Haman , care încli
nă sc urt cap ul cărte Br aţ
eel Roşi
i.
Comandan ţii de grup nu f ăceau ni mic cu mânal or
, ca şi
purtătorii de sti
ndard. Soldaţi
iî iî nşf
ăcară brutal pe Culen şi
Paers, â trându-
i de-acool gemân d, u c Padry î n urma l or
,
gest
icu l
ând şipr ot
est
ând căst ăpânii săi nu potcă lări
, căerau
corniaţi şi ero
i.
Mat şi î dădu seama că Edor ion încă ţinea de br aţ usr
sa
scandalului. Braţel
e Roşii pl ecaseră, iar mul ţ
imea de gu ră-
cască î
ncep easăse si ri
pea scă
. Ni men i nu se i u
ta aten
tla băiat
;
aveau propri
ii copi
i de cr
escut şinu l e era deloc uşo r. Mat oft
ă
zgomoots
:
— Nu-ţ
idaiseamacăpoţ isăopăţ eştidacă„doarstai“peun
calstrăin, băiete? Un bărbat caăst a călăreş
te pr ob abil un
armăsar care ar puteaface r p
af un băi eţ
elcat ine d e n i
cinu şi-
ar da seam a cinev
a căa f ost acol
o.
— Era cast
rat,spusebăi
atulîncercând i
arăşisă sesmul gă
din st
rân soar
eal ui Edor
i
on şise mb îufnă văzân d cănu poat e.
Era cast
rat, nu m- ar firănit
. Cai i mă plac.Nbu
ăieţel
su;
ntam
nouă a ni. Şi mă ch eam ă O l
ver
, nu „ băi
at “
.
— Ol ver,zici
? Nouă ani? Arfi put utavea nouă.LuiMatî i
venea greu să-şidea seama,maial escu băi eţi
idin Cai
rhi
en.
Bine,Ol ver, unde sunt mama şi t atălt ău
? zise uit
ându-se
împrej
ur , d ar r ef
ugiaţ
ii d in jur t receau l a fel e d gr
ăbi
ţi ca
orăşenii. Unde su nt
, Olver? V reau săt e d uc nîapoi
.
În locsă r ăspundă,Ol verî şimuşc ă buza.Şt erse mâni
oso
lacr
imă ca r
e ise scu rgea pe obraz.
212
 — Aieliil-
au omorâtpet ati
.Unuldi n… Shaido.Mamiaspus
să mer gem î n Andor . A spu s că o să mer gem să l ocui
m la o
fer
mă. Cu cai .
— Undeeacum?î ntrebăîncetMat.
— S-aî mbol
năvit.Am… am î ngr
opat-o undeam găsi tnişte
fiori. B rusc Ol ver îl ovi
l peEdor
ion , rtăgându-
se t ar
e di
n
str
ânsoa re.Aveaf aţ
a scăl dată în lacrimi. Lasă-mă! Pot ăs am
gri
jă de mi ne.Lasă-mă săpl ec!
— Aigrijă de elpână găsi m pe cineva,îispuse Mat l
ui
Edorion, care se i u
tă la elcu gu r
a deschisăî n t
imp ce nîcer
ca
în acel
aşit i
mp săsef erească de l ovi
turi
l
e băiatul
ui şisă-
lţ i
nă
str
âns.
— Eu?Şicesăf aceucut igri
şorulăstacâtunşoarece?
— Pentru începutdă-isă mănânce,zi seMatstrâmbându-
şi
nasul; după mi r
os s-ar fizi s că Ol ver pet
recuseceva t
imp în
graj
dul calului. Şi f
ă-i o baie. Pute.
— Vorbeştecu mine!ţipăOl verfrecându-şiochi
i;lacri
mileîi
î
mpr ăşt
iaseră mur dări
a pes t e tot. Vorbeşte cu mi ne,nu pe
deasupra mea!
Mat clipi
, apoi se p al
ecă:
—Î mipar erău,Olver
.Şieu ur am cândceimarif ăceau aşa.
Uit
e ca re-itreaba. Miroşi ur ât
, aşacăEdori on o săt e ducăla
Cerbul Auriu, unde j upâneasa Daelvi
n o să t e lasesă f acio
bai
e.
Bosumflar ea cres
cupe c hi pul lui Ol
ver.
— Dacă- ţ
izice ceva,îispuică eu am zi s că aivoie.Nu t e
poate opri.
Mat şi î înghi
ţi un r ânjetpri vi
ndu- l pe băiatul al că rui ch
i
p
deveni brusc x fi. Poat
e căl ui Olver nu-i plăcea i
deea de aface o
baie,dar,dacăcinevaîncercasă-loprească…
— Săf aciceî ţ
ispuneEdori on.Est eun senioradevăr atdin
Tearşiosă- ţideaomasăbunăşini ştehai nefărăgăuriî n el
e.
Şi nişte pantofi.
213
 Maibi ne să nu ad au ge şi„ pe cineva să aibă gr i
jă de t
ine“
.
Jupâneasa Dael
vin putea să se ocupe de el
,cu puţi
n aurse
îndul
cea oriceîmpot rvi
ire.
— Nu-mipl ac t
airenii
,mormăiOl ver î
ncruntându-se mai
întâila Edorion şiap oil a Mat ; Edor i
on bombăn ea singu
r cu
ochiiînchi
şi. E senior adevărat? Şi tu eşti
?
Înai
nte ca Mat ă s poat ă r ăspunde,pr in mul ţ
ime apăru
aler
gând Estean , c u f aţa bolovănoasă roşi
e şisc ăd
lată de
sudoar
e.Pl at
oşapl i
nă de zbii turi mai păst r
a o umbr ă din f ost
a
glori
e auri
tă, iar d ungil
e roşii de sa t
in de pe mâneci l
e hai nei
erau uzate.Nu ar ăat deloca fi fiul ce l
ui maibogat seni
or i n
d
Tear
.Dar,pedeal tăparte,nuar ătasenici
odat ă.
— Mat,pufăitrecându-şidegeteleprin părullungceî ii
ntr
a
în ochi
. Mat… l a âru …
— Ce?spusenervosMat ;osăî nceapăsă- şibrodezehai
nele
cu „nu su nt un af urisi
t de se nior
“. Sammael ? Shai
do?Găr zil
e
Reginei
? Afurisi
ţi
i de LeiAl bi
? Ce?
— O cor
abi e,Mat,zi
seEsteanpufăindşit
recându-şidegetel
e
pri
n păr. O cor abie mare.Credcă su nt Oamen ii Mării.
Era puţ i
n pr obabil; Atha’
an Mi er
e nu păr ăse au niciod
ată
marea, oprindu-se oadr în cel
e mai apropiat
e p orturi
. Cu toate
ast
ea… nu er au mul t
e sat e de-a lungul E rininul
ui, cărt
e
miazăzi
, a i
r pr ovizi
il
e t r
ansport
ate de căru ţe aveau să se
î
mpuţ i
neze p ână Oast eaajungea î
n Tear. Tocmi
se ej da bărcipe
râu care să se i ţ
nă după ar mată,darun vas t a
âtde mar e ar fi
fost foart
e ut i
l.
— Ai gri
jă de Ol ver
, Edori
on, spuse neluând în seamă
grimasabăr batul
ui. Estea
n, arată-mi cor
abia.
Est
eandădu di n capî n grabă pregăti
ndu-se să aler
ge ar
iăşi
,
dar Mat lîpri nse de mân ă,î nce
ti
nindu-ll a pas.Esteaner a
rep ez
it şiînvăţa gr eu
; cu aşao com bi
naţie nu er
a de mirare că
avea cincivânătăi de alr et
evei
ul jupânesei Dael
vi
n.

214
 Număru lrefugi
aţ
il
orcr eş
teape măsu ră ce a Mtse ap r
opia de
râu, fie ducându-secă t
re el
, fie veni
nd î napoicu paşil et
argi
ci.
Jumătatededuzinădeferi
bot
uricugri
nzilatestăteaul
egatede
docuri
le ulngidin lemn îmbibatîn gu dr on, dar un se ve deau
vâsl
e şi nici
un membru al echipaj
ului să le mânui ască.
Singurel
e vase ar
ec a
rătau se
mne d e mi şcare er
au o j umăt ae
t
de duzină de bărci de râu, vase drzavene cu unul sau dou ă
catarge, care puteau urcasaucob orîpe â ru. Echipaje desculţe
abia se m işcau pe vasel
et ocm i
te de Mat ; aveau cala pl i
nă, iar
căpitaniiîl asiguraser
ă căpotpl eca de nîdată ce r pi
mea u ordin.
Pe Eri nin se mi şcau maimul te vase, unel e pântecoase, cu
prora dr eaptă şicu pânzele pătrate,altel
er api
de şiî nguste,cu
pânze t ri
ungh i
ulare.Însăni ci
unul nu t raver
saî ntre Maeron e şi
Aringil
ul cel înconjur
at de zi
duri, unde flutura stindardul
Leu l
ui Alb.
Steagu l fluturase şi dea
su pr
a or aşul
ui Maer one,i ar sodlaţi
i
andor ani carel- păzeaunu voi seră să l asesă i ntr
e Oast ea
Mâini i Roşi
i. Rand av ea aem
C l ynul, darcom anda sa u nt recea
şiasu pra Găr zi
l
orRegi neide ai cisa u a uni t
ăţi
lor r st
ânse de
Gaeb ril
, precum Lei i Al
bi. Aceşti
a er au acum undev a la r ăsări
t
–î n orice caz, f
ugiserăî n di
recţia aceea şi er
au pr obabil
răspunzători pentru su meden i
a de zvon uri des pre tâlharil a
drumul mar e –, dar r est
ul t r
ecuser ă râul după o î ncăierare
apri
gă cu Oastea.De at unci, nimic n u mai trecuse espte E rini
n.
Matnu av eaoc hi dec âtpen tru cor ab
ia an corat
ă î n mi jl
ocul
râului lat. Er a cu ad evărat n u br ăzdar-
de-ape alOamen il
or
Mării, mai î nalt şimai l ung decât orice mba arcaţi
une de a col
o,
dar ottuşizvel t, cudouă ca targeînclinate.
Se vedeau figuri întunec aet ur când pe vel at
ură,unel e cu
pieptul gol şipant aloni buf anţi car
e p ăr ea
u neg ride a l di
stanţ
ă,
alt
eleî n bl uze colorate,ceea ceî nsem na căer au f emei
. Mar ea
vel
atur ă păt
ratăf usese strânsă în vergi
,darat ârna î
nf uni
i,
gata săfie d esf
ăcu t
ăî ntr-
o cl i
pă.
215
 — Găseşte-miobar că,îispusel uiEst ean.Şicâţivavâsl
aşi.
Lui Estean t r
ebui
a să -i aducăami nte şi de vâ sl
aşi
. Tair
enianul
cl
ipi
,t recându-şimâna pri n păr . Gr ăbeşt
e-t
e o mule!
Estean dădu grăbit din ca p şiî ncep u să l er
age.
Mergând pân ă l
a cap ătul celui maiap ropi
at doc, Mat şi î
spri
j
ini suliţ
a de u măr şi -
şisco ase ul neta din buzunarul hainei
.
Brăzdarul
-de-ape păru căî i sa
reî nainte când îşilipi ochi
ul de
tubul de alamă.Oamen ii Mării păr
eaucă ş at
eap t
ă ceva, dar e?
c
Câţiva pri
veaucăt re Maer one,dar ce i maimul ţ
i se ui t
au în
direcţ
ia opusă,inclusiv otiţ de pe punteade co mandă; acolo se
găseau pr obabi
l S tăpâna Vel elor şi ceil
alţ
i ofi ţeri ai avei
n.
Îndreptăluneta de cea l
altă parte ar âul
ui, unde obar căsu bţi
re
şil ungă, cu oa meni br onzaţila vâsle,segr ăbea să ajungă l a
corabie.
Er a ceva ag i
taţ
ie pe docu ri
le lungi i n
d Ari ngil
, ap roa
pe
i
den ti
ce cu ce l
e di n Maer one.Hai ne roşii cu gu lere albe şi
pl
atoşe ulst
ruit
e n u put ea
u însemna decât Gărzi
le Reginei, ca
re
î
ntâmpinau pe ci neva.Matflui er
ă uşor când văzu per echea ed
umbrele de soa re cu ciucur
aşiprintre cei nou-veniţ
i, una din
el
e cu dou ă r ânduri. Cât
eodat
ă amintiri
le cel
e vechi îi erau de
aj
utor; umbr el
a dubl ă era a Căl ăuzeiVânt uri
lor
, ceal al
tă a
Spadasi
nului ei.
— Am găsito bar că,Mat,anunţă Estean f
ără suflare.Şi
câţ
ivavâ sl
aşi.
Matî ndrept
ă l uneta din nou cătr
e cor abi
e. Judecând după
mişcar
ea de pe punt e,ri dicaubar ca pe part ea ceaal
lt
ă, ari
câţi
vabăr baţ
it r
ăgeau l
a cab estan ri
dicând ancora, î
n t i
mp ce
pânzel
e nîcep
eausă e fi desfăcu t
e.
— Separecănuosă-mit r
ebui ască,murmur ă.
Pe malul cel
ăl
alt
,tri
mi şi
i At ha’an Miere disp
ăreau de pe doc
cu o escor t
ă de gărzi. T oată t r
eaba nu av ea niciun sens.
Oamenii Măriila nouă sut e de mi l
e de ţ ărm. DoarSt ăpâna
Brăzdar
ului era pest
e Căl ău za Vân turi
lor
; doarMaes trul
216
Spad asin era super
iorSpad asi
nului. Nu îşiput eada se ama ce
se î ntâmpla, nu di n ami nti
ril
e celorlal
ţi bărbaţi
. D ar er au
ami nti
rifoarte vechi
; doar d espre Aiel
iî şi„amintea“încăşimai
puţ i
n cadesp r
e A tha’an Miere.Şt i
a mai mul t
e despre A i
eli din
propria experi
enţă dec ât di
n ami ntiri
le cel
elal
te,şich i
ar şi aşa
f
oa rte puţi
n. Poate cine iîcunoşteaacu m pe O amen i
i Mării ar fi
put ut să-
şidea se ama.
Pân zel
e erau deja umflat e deasupra punţii
,i ar e d p
e ancora
car e era în con t
inuare ri dicat
ă se sc urge
a ap ă. r G
aba l or
,
i
ndi fer
ent ceî i mân a, u n
-i ducea î napoicăt re mare.Vasu l
pluteaî n amon te cuvi t
eză totmai mar e,îndrept
ându-se cătr
e
gu ri
le mlăşti
noase le
a â rului Al
guen ya
.
Până l a urmă, nu er at r
eabal ui. Cu o ul t
imă privi
re pli
nă de
regrete aruncat
ă cătr
e cor abie – ar pfi utut căra mai mult decât
toate cel
elalt
e vaset ocmite de ell a un l oc –,Mat seî ntoarsecu
spat el
e la râu, vâr
ân du-şil unet
a î n buzunar . Est
eaner a încă
aco l
o, pri
vindu-l cuoch i mari.
— Spune-levâslaşi
lorsă pl
ece,Est ean,oft
ă Mat,iarEstean
plecăşon t
âcăind şit r
ecându-şidege tel
e prin păr, bombăni nd
singu r
.
Acum sevedeaşimaimul tnoroilamal ulapei
,caînurmăcu
câtevazi l
e,câ nd mai t recuse e-paco l
o. Era doar o fâşi
e n îgust
ă
cât o pal mă de nor oilipi
cios, între apă şinor ouil uscat de un
picior e d deasupra,dovad ă că şiun r âu ca Eri ni
n se i st
ngea
încetul cu încet
ul . Nu er
at reaba l ui
. Nu puteaf ace i n
mic,până
l
a urmă. Se n îtoarse şi pl
ecă să-şiconti
nue orndul pri
n tavern
e
şisă l
il
e mari ale hanuri l
or; er
a important canimic sănu par ă
i
eşit di
n comun î n acea zi.
Apusulsoar
eluiîlgăsipeMatl a CerbulAuri
u,dansând cu
Betse, ca
reren unţasela şor ţ,în timp cemuzi canţi
i cânt
au cât
de tare puteau. Dan suri de la ţ ară de dat
a asta,i ar meseel
fuseser
ă î
mpinseî n lăt
uri să f acă locl a şa
sesa u op t cu
pluri
.
Înt
unericu
l aduse sepuţi nă r ăcoar
e,darnumaiî n com parai
ţ
e
217
cu ami aza.Toat ă lumea asu da.Bănci
le erau pl
ine de bărbaţ
i
bândvoioşi,i
arfetel
ecareserveausegrăbeausăaducăl amese
carne de oai e, napi şi su pă de orz, având gri
jă să umple şi
cupele cuvi n.
Surpri
nzător, dar femei
l
e p ăreausă consi
dere d
ansulo p auză
de la căratul tăvil
or. Celpuţ i
n fiecar
e din ele avea un zâmbet
nerăbdăt
orcân d î i ve
nea r ândul să-şidea jos şorţ
ul şisă-şi
ştear
gă su doar
ea de pe f aţă pentru un dan s,deş i
, od ată ce
începea
u, transpir
au l a felde t are.Pr obabiljupâneasaDael vin
le făcuse un f elde l i
stă. arD Bet se era o exc epţ
ie.Tâ năra
subţi
rică u n aducea vin decât pen t
ru Mat , nu dansadec âtcu
Mat,i ar anhgiţa îi pri
vea r adi
oasă ca o mamă î n ziua nunţ i
i
fiiceiei,încât Mat î ncep
u săse mt siă stânjeni
t. Betse a d
nsăcu
elpână si mţi căî l dor tăl
pil
e ş i i sepun câ rceiîn ga mbe,dar ea
nu încetă să zâm bească, cu ochii str
ălucind de p l
ăcere.Se mai
opreausă -
şit ragăr ăsuflarea, mai mul t pentru el; cusi guranţă,
eanu păr easăai bă nevoe.
i De n îdat
ă ce i se p o
reaupi ci
oarel
e,
l
imba o por nea l a galop. Făcea acel
aşi l
ucru or i de câte ori
î
ncerca să o săr ute,întorcân du-şimereu cap ul mi r
ată de un
l
ucru saual tul, aşacănu ni mereadecâto ur eche sau o şuviţ
ă
de păr. Părea mer eu su rprinsă. Î
ncănu î şi dădea seama dacă
era pr
ostuţă sa u foart
e stiea ţ
ă.
Era aproa pe dou ă noapt ea cân d Matî i spuse în fin alcă
dansasesufici ent n î seara ace ea.Se î mbuf nă,dezamăgirea
ci
ti
ndu-i-
se e p chi
p. Păr eaga ta sădănţuiascăpână î n zor
i. Nu
era singu r
a; una dintre femei
le mai î n vârstă se sprij
inea cu
mâna de un per eet masându-şiun pi cior
, dar celel
al
te erau la
f
elde zgl obi
i şivesele ca Betse. Ceimai mul ţ
i bărbaţi păr
eau
obosiţ
i; cei car
e se l ăsau smul şide l a mes e aveau zâmbet e
î
ngheţate, ari mul ţ
i alţi
i e ru
fzau. Mat nu î nţ
elegea de ce.
Probabil
, fiindcă bărbaţ
ii duceau greu
l dansu l
ui, segâ ndi, cu
ri
dicărli
e şiî nt
oarceri
l
e.Şi f emeil
e erau uşo are,le trebuia mai
puţi
n ef ort să ţop
ăie.Mat seui t
ă lung la o f emeie soli
dă care
218
maidegr abă î lînvâr t
ea ea pe Est eandec ât niver
s – bărbat
ul
putea dan sa,av ea t alent –, ap oipuse o mon edă în mân a l
ui
Betse, o cor oan
ă a ndor an
ă mar e,să-
şicu mpere ceva r
f
umos.
Ea st udie mon edao cl ipă, apoise ri di
că pe vâr f
uri să-
l
sărut
e u şor pe gură, o a t
ingere uşoară ca o anpă.
— Nu t e-aş spânzura niciodată,indi
fer
ent ce-
aiface.Mai
dansezi mâi ne cu mi ne?
Î
nainte săpoa t
ă r ăspunde,eaţ âşnise edl ângăelch icot
ind,
privindu-l pest
e umăr ch iar în timp ce lî trăgea pe E dorion cătr
e
ringu l de dans.Î ii nter
ceptă jupâneasa Daelvin, aruncân d un
şorţî n braţel
e uli Betse şi arătându- i cuun deget bucă tări
a.
Mat şchiopăt
a uşor mer gâ
nd căt re masal i
pit
ă de p ereel
te d i
n
spate, u nde se r etrăse
seră Tal man es, Daerid şi N alesean.
Talmanesseui talungîncupadevi n,depar căarficăut atînea
răspunsu ri l
a pr obl
eme gr ave. Daer i
d r ânj
ea la Nal esean car e
încerca să sc ape de o f emeie grăsu ţă cu och i cenuşii şipăr
şaten
,f ără săr ecunoascădel occăî l dureau picioar
ele.Mat î
şi
puse mâinile pe masă.
— Mâine,l ar ăsări
tulsoarel
ui ,Oastea porneşte.Ar fi mai
binesăîncepeţipregăti
ril
e.Ceitreiseuitarăuimiţilael
.
— Darmaisuntdoarcât eva ore,protest
ă Talmanesî ntimp
ce a N
lesean zise:
— Atâtneianumaisă- iscoat
em di ncârciumi.
— Nimenidi ntre noinu maipri nde somn în noaptea asta,
tr
esări Daerid clăti
nând din ca p.
— Euda,spuseMat .Unuldi ntrevoisămăt rezeascăîndouă
ore.În zori plecăm.
Lumina cen uşie de di naint e de primele raze ale dimineţ
iiîl
găsi pe Mat călar e pe Ci mpoi aş,calul săusol id şimar oni
u, cu
suli
ţa pusă de- a l ungul şei i şiar cull ung,f ără coarda pusă,
băgat sub cingătoarea şeii
,f ăr ă să fi apucat să doarmă
suficient
, pri
vind cuoch iir oşii cu m Oasteapl eacă id
n Maerone.
Toţiceişase mii
.Jumăt ate călare,jumătat
e pe jos şif
ăcând
219
zgomot suficient săt r
ez ească mor ţ
ii
.Î n ci uda ore,i oamenii
ieşi
se
răsă- i pri
vească, fie în st
ra dă, fie de laf erest
rel
e casel
or.
În f
runte er a sti
ndar dul păt
rat cumar gini roşi
i al Oştii
,o
mân ă roş
ie des enată pe al b, u c mot t
oul pu rpuri
u br odat
Dovi
dedesubt: e’
andi set ovya saga in,
„E t i
mpul ca zar uri
le
săfie aru ncate“. Nales
ean , Daeri
d şiTal man es că
lăr
eaul ân gă
steag,ăt u
al
ri de eizec e căl
ăreiţ ove
l au î n tobe de ar amă
î
mbr ăcat
e în pânzăst acoj
ie,i ar ott at ât
eat rompete câ ntau. În
spate veneau căl
ăreţiilui Nal esean, o amest ecăt
ură de sol daţi
di
n Te ar şi de Apărătoriai St âncii, de fi i de sen i
orica i
rhieni cu
un con pe sp at
e şiurmaţ i de servi t
ori, câţivaandor ani , fiecare
escadr
on şigru p cu pr opriul stindard al Mâi nii Roşii
, o sa bi
e şi
un număr . Matî if ăcuse să t
ragăl a sor ţi ce u nmer e p ri
meau
fiecare.
Amestecăt
ura provocase câteva nemul ţumiri; un pic mai
multe,dacăe săsp unem adevăru l
. La î nceput toţi călăreţi
i din
Cair
hienî l urmaser ă pe Ta l
manes, i
ar cei din Tear
, pe N alesea
n.
Pedest
rimea f usese de l a î nceput un t al
meş-balmeş.
Bombăni seră şicâ nd uni tăţ
ilefuseseră făcute egal
e,şil a felşi
st
indardele.Sen iori
i şică pit
anii adunau câ ţi oameni doreau să
vi
nă,şier au cunoscuţ ica oameniiluiEdorion,ail uiMeresi
n
sauail ui Alhandri n. Î
ncămai f ăceau asta – sp r
e exem pl
u, cei
ci
ncisu t
e ai l ui Edorion î şipuseser ă numel e de C ioca
nele lui
Edorion, nu Pr imul Escadr on, darMat elbăgas e în cap că
fiecare om apar ţineaOşt ii
, şinu ţ i
nuturil
or în care se nimer
ise
să se ască,
n iar cu i nu- i plăcea asta putea să pl
ece.În mod
remarcab i
l, nimen i nu plecase.
Era gr eu de î nţel
esde cer ămânea u. Si
gur, câ
şit
gau băt
ăli
il
e
pe car e el purtau, cut oate asea
t uni i mureau
. Nu-i er
a uşor să
-
i hr ănească şisă- i plăt
ească la timp, şiput eausă ui te de
bogăţii
le pe care visau să l
ej ef
uiască.Nimeninu văzuse un
bănuţ până at uncişinu cr edea ca vreunulsă vadă unul
vreodată.Er aonebuni e.
220
 Pri
mul es cad
r on ovaţ
ionă,repede urmatde alpat ruleaşial
cincil
ea .Îşiziceau Leoparzi
ilui Carl
omin şiVul t
uri
il ui Reimon.
„Sen i
orul Matri
m şiVi ct
ori
a! Seni
orul Matri
m şiVi ctori
a.“
DacăMatar fiav ut o piatră l
a îndemân ă,ar fiar uncat-
oî n
ei.
Urma pe destrimea, ca un şar pe l ung, fiecar
e compan i
e
măr şăluind î
n ca den
ţa tobel
or,în sp at
ele unui st
indard înalt,
car e avea desen at ă pe elo su l
iţ
ă î n l ocde sa bie,dou ăzeci de
rânduride ă lnci, urm ate d e a l
te cincide a r
ca şisa u ar baletri
eri.
Fiecar e compan i
e av ea unul sau dou ă flu iere, cân tând pe
muzi că.
Bem noap tea t oată şi zi ua dansăm,
Bănuţ i pe etfe- i sp ânzu răm,
Când t ermi nă m, pl ecăm
Ladans cu Jakal Umbr ei.
Mat aşt ept
ă ascu lt
ând cân tecul până apărur ă primii caval er
i
ai u li Ta l
manes, poi a şi î nîfipse căl câi
ele î n coa stel
e l ui
Cimpoi aş.Nu avea rostăsaşt ept
e căru ţ
ele cu pr ovizii de l a
sfârşit sau ca ii de sch i
mb. Uni i ca i puteau ol ogi pe d rumul sp re
Tear sau put eau muride bol ipe care fier ari
inu l e puteau
vindeca,i arun căl ăreţf ără calnu val ora mar elucru.Per âu,
şap te ambar caţ i
uni al unec au su b pân zele triungh i
ular e,ce va
mair epede dec ât u c
r entul. Fi ecare av ea un mi c st eagal b cu
Mân a Roşi e.Al te vaseri dicauan cora căt re mi azăzi, unel e
dintre ele cut oate p ânzel e su s.
Ajunse înf runt ea col oaneicând soar ele apărea la orizont ,
aru ncân d pri mele r azepes t
e cu şmel e deal uril
or şit ufişu ri
le
rare.Î şitraseboru ril
e păl ărieiîn j os î n faţa di scul ui de ar gi
nt
strălucit
or al soa rel
ui . N alesean î şi nî ăbuşi n u căscat cu
pumnul î mbr ăcat î
n ar mur ă,î n t i
mp ceDaer id sel ăsaseoal m
e
în şa, u c pl eoape le gr ele, g aat par că să adoar mă. o Dar
Talmaneser aat ent ,cu ochi ilar gdeschişişispat eledrept.Mat

221
îlînţel
egea mai degrab ă pe D aeri
d. Chi
ar şiaşa, ridicăvoceasă
acopere otbele şi trompetel
e:
— Trimite-ţ
iiscoadeledeîndatăcenusemaivedeor aşul.
Departe,că t
re mi azăzi
, erau şipăduri , şicâmpii străbăt
ute
de un dr um umbl a;t cel maimar e traficer a pe apă , dar
tr
ecuseră su ficiente căruţe şioa meni de-a lungul anil
or ca să
bătăt
oreascăundrum.
— Şiopriţ iaf uri
sit
ulăstadezgomot .
—I scoadel e?seî ntrebăNalesean.Arză-m-arfocul
!Nu eni ci
măcar ol iţ
ăsumaiap r
oap e de zece mi l
e d e noi, ast
a dacănu
crezi că Lei i Al bi s-au oprit din fugit şi
, chiar dacă s-au opri
t
,
nu st au eini cil a cinci
zeci de mile d e noidacăaflă casu ntem
pe aici.
Mat î lign oră.
— Vr eau săpar curgem tr
eizecişici
ncidemi l
eastăzi.Când
putem f aceî n fiecare zit rei
zeci şicincide mi l
e,o săved em cât
de departe putem să ajungem.
Se uitară la elcu gu ra căscată.Cai i nu puteauţine pasul
mult t i
mp şi or ici
ne, cuexce pţi
a Ai el
i
lor
, ar fi con si
der
at
douăzeci şicincide mi le ozi excelentă de marş.Dar treb
uia să-
şijoacecă rţi
le aşacu m î i ven
iseră.
— Comadrinascri s:„
Atacăacoloundei namiculnu cr
edecă
o vei a fce, i nd
tr
-o direcţ
ie neaşteptată, at
uncicân d nu se
aşt
eaptă. Apără-te acol
o unde niamicu l nu cr
ede că te vei
apăra
şiatuncicâ nd cred e căvei f
ugi. Surprza
i este chei
a vi
ct
ori
ei
,iar
i
uţeal
a est e chei
a surprzei
i . Pent
ruso l
dat iuţeal
a este viaţ
a“.
— CineeComadri n?întrebăTalmanesdupăocl ipă,iarMat
t
rebui să se adune c
a să oat pă răspunde.
— Un general
.Mortdemul tăvreme.I-am ci
titcarteaodată,
î
şiami nt
ea că a ci t
it-
o,şinu doa r o dat ă;nu cr edea că mai
exi
stă vreocop ie pe ulme.Î şiaduceaami nte câ nd s-a întâl
nit
cu Comad ri
n, după ce i p
er
duse obăt ăi
l
e în f aţa lui, cu şase
sut
e d e ani înaint
e de Art ur Aripă-
de-Şoim. Ami nti
ril
e aceleai
222
se r st
ecur
aserăîn minte.Bi ne măcar cănu şi -
aţ i
nut discursul
î
n Limba Străvech
e;de-acum r euşea săevite ulcruri
le a
sea
t.
Mat se el
raxăvăzândiscoa del
e căl
are cum se i er
pd caî ntr
-un
evan
tai î
n faţa col
oa
nei. Partealui încep
use, aşacu m pr evedea
pl
anul. O plecar
erapidă, anunţat
ă în ultima clipă, de parcăar
fi încer
catsă se st recoare către miazăzi, suficient de l ent
ă
pent
ru a fi si gu
r căe e rmar cat
ă.Combi naţi
a ave a să-
lf acăsă
par
ă un pr os
t, şiasta era bi ne. Era o i dee bună să î nveţ
e
Oastea să se m i
şte reped
e – dacăr euşeaisă te mi ştir epede
put
ea i săt e ereşt
f i de l upt
e –, dar nîai
ntarealor arpidă aveasă
fie observ
ată, cel puţ
in de pe âru, dacănu şide p rin alt
ă parte.
Scr
ut ă cerul: nu erau corbi sauci or
i, dar sat
a nu î nsemna
mare lucru. Nu se vedeau ni
ci por umbei, dar er
a gat a să-şi
măn ânce auşa dacănu pl ecase i cn
i
unul în acea di
mi neaţă din
Maerone.
Î
n ce l mul t câetv
a zile,Sammaelav ea să afl e de sos i
rea
grăbi
tă a Oşt ii
,i ar cu vi
nt
ele strecur
ate de Rand î n Tea r avea
u
să facăl i
mpedef apt
ul că veni rea lui Mat se mnal a invaz
ia
iminent
ă a I ll
ianului.Indif
erent cât de tareî ncerca
, Oast eaera
la maimul t de o ul nă de Te ar
. Cu puţ in noroc, Sammael avea
săfie st ri
vit caun păduch e nît
re d ouă piet
re,înainte caMat să
seap ropi
e a l maipuţ in de o su t
ă de mi le.Sammael putea ve
dea
totce veneacăt r
e el – sau aproape ot
t –,dar avea să fie un dans
dif
eri
t d e celpe ca re îl aştept
a. Di f
eri
t d e cel aştep
tat de toţ
i,
maipuţ in de R an d, MatşiBash ere.Acesta era planul adev
ăra.
t
Mat se r
ez
ti flui
erând bi
ned
i
spus.Î
n final
,tot
ul avea
sămea
rgă
aşa mcuîşidorea.

223
CAPI
TOLUL 6
Fi
rees
ute d
in Umbr
ă

Sammae l pă şi pr udent pe cov oar el

e de măt as e desenat e cu
flori, ăsân
l d poar ta des chisă,î n cazcă av ea nevoi e să se
ret
ragă ,ţ i
nând î n elcâ t de sa
mui
dli
tn p utea. De obi cei,r ef
uza
înt
âlni ril
e car e nu er au pe t eren neu t
ru saupe t eren prop riu,
dar u acm er a a dou a oa r
ă cân d venea ai ci. Chest i
une de
neces i
t ate.Nu er a un om car e- şiacor da uşornc îr
ederea şi
deven i
se şi mai neî ncreăztor u dpă ce u azise r â
fnt uri din ce se
înt
âmpl ase nt î
re D emandr edşicel e r t
eif emei ,i ar Gr aendal nu- i
spusese decâ t a tât câ t r tebuia ca elsă -i sp rij
ine i nter
esel e.
Înţel
eg ea ; ave a şielpl anuri l
el ui , des pre ca r
e ce il
alţi Numi ţi nu
şti
au ni mi c.Va ex ist a un si ngur Nae’ bli
s,şier a un pr emiu l af el
de mar e c a n emuri r ea nîsăşi.
Stăt eape opl at formă î naltă,cu o bal ustr
ad ă de marm ur ăl a
un cap ăt , unde u fse seră ar anjat
e mes e şi scau ne mp î odobit
e cu
aur şi fildeşscu lpt at, aranjate pen t
ru a of eri o pri vire asu pra
rest
ul ui să li
i, pl i
nă de co loane,aflat ă l a zece p aşimai j os.Ni cio
scară nu ducea acol o;er a un uri aş şi extravaga nt puţ î n ca re să
fie pr ez entat un sp ectacol. R azel e soa relui st răluceaupri n
fer
estrele î nal te, n ude st i
cla col orată se î mbi na î n mod ele
compl icate. Î nău nt ru nu păt runde a ni mic di n căl dura
năuci t
oa re a soa r elui; aer ul era r ăcor os, deşi abia îl simţ ea .
Graen dal nu aveaev o
nei d e un ast f
elde ef ort, după cu m ni ciel
nu av ea, dar es di gu r că ea ar fif ăcu t asta.De mi rare că nu
înt
inse sepl asapest eî ntregul pal at.
Era ceva difer
itî n part eade j osa ca mere,i dar n u îşidădea
seama ce. Treist âl pi lungise ri dicau î n mi j
locu l să l
ii
, fieca r
e
susţinând o f ântână – orm f e cu rgătoa re,mi şcar e î ngheţată în
piatr
ă– c ar e ar unca p aa ap roape p ânăl at avan ul cuner vu ri de
marmur ă. Băr baţi şif emeise ă blăceau în fântâni , purtând doa r
224
nişte bucăţi de mătase sauch i
ar maipuţ i
n, în timp ce al ţii
,
îmbrăcaţil a felde su mar , dăd eaur epr
ezentaţ
i
i pe mar gnie,
acrobaţi şi onjgl
eri
, dansatoriî n stiluridiverse, uzi
ca
mnţil a
flaut sa u la corn,la tobe şi l
a totso i
ul de alt
e n ist
rumen t
e.De
toate mărimile,nuanţel
e pieli
i, ale părului şiochil
or, fiecar
e era
mai desă vâ
r şi
t fizi
c decât cel
ălal
t. Totul erafăcut săî i amuze e p
cei care stăteaupe p l
atf
ormă. O t âmpen ie.O risipă de itmp şi
energe.
i Tipi
c p entru Graendal.
Platf
orma f usese goal ă cân d păşi se pe ea,dar , plin de
saidin,puteasi mţ i acum par fumul dul ce all
ui Graendalşiîi
auzi papucii ati
ngân d uşor cov oar
ele,mul tînai
nte de a o auzi
vorbind.
— Nusuntmi nunat eanimăluţ
elemel e?
Îl î nsoţ
i lân gă bal ustr
adă, zâmbi nd la spectacol
ul de
dedesu bt
. Rochia eisu bţir
e domani , albast
ră er
a li
pit
ă de corp,
oferi
nd mai mul t decât o aluzie.Ca de ob icei
, avea pe fiecar
e
degeti nel
e cu pietre dif
eri
te,pat ru sa u ci ncibr ăţăriîncru
stat
e
cupi etre pr
eţioa
se alfieca re mână şiun uri aş colierde safire a
l
gât
ul acop eri
t de un gu ler nîalt
. Nu se pri cepea la astf
elde
l
ucruri, dar băn ui a că pet recuse or e î ntregi ar an
jându-şi
buclel
eauriipeumerişipunândt oat
eacelepi etr
edel unăî nt
re
el
e;ce vadi n negli
jenţa eisu gera precizi
a.
Câteodat
ă Sammae l î
şi pu nea î ntr
ebăr i despre ea.Nu o
î
ntâlnise in
ciodat
ă pân ă când nu se ec di sese să abandonez
eo
cauză pier
dut ă şisăse l ă
atur e Marelui Sen i
or, dar toatălumea
auzisede e a, vesitt
ă şiapr ec
iată, o asceăt dedicat
ăt rat
ării ce
lor
cu mi ntea pr ea r ătăc
ită pentru a fi Tăm ăduiţ
i. Lapr ima
întâlnir
e,câ nd jurasecr edi
nţă Mar elui Seni
or, dispăruseori ce
umbr ă din bi nef
ăcătoarea cumpăt aă
t,de par că ar fideveni t
exa ctop usu l a ceea ce ufsese nain
îte.Obsesia pen tru propri
il
e
plăceri masca ori dnţa de adi struge e p ori
cine aveaf ăr
oâmă de
put ere.Iar asta mascapr opri
a sete de put ere,foarte rarat ădîn
vil
eag.Gr aendalse pricepuse î
ntotdeauna să mascheze un
225
l
ucru chiar u s
b nasu lt ău. Se gân dea că o cunoaş t
e maibi ne
decâ
t oricar
e alt Numi t– l îî nsoţi
se alShayo l Ghul să-şidepună
j
urăminteledarni cimăcarelnu- icunoştea toat
ef eţ
ele.Avea
maimul t
e ascunzişuri decâtjuegal so
n l
zişit recea de la unul
l
a altul cu o r apidi
tat
ef ul
gerătoare.At uncieaf usese maestrul
,
i
ar el învăţ
ăcel
ul, cu t oaterea l
izărli
el ui. Si
tuaţi
a sesc hi
mbase.
Ni
ciunul dintre artişti saudi ntr
e cei ca
re se băl ăceau nu
priveaî n su s,dar , odat
ă cu ven ir
eaei , deveni
seră mai en ergci
i,
mai gr aţi
oşi, dacă er a posibil
,î ncercând să -şiar ate cele mai
bune calit
ăţ i
;existau doarpentru a o mulţumi .Graendalse
asigu
rase e d asta.
Făcuun ge st cărte pat
ru acr obaţi
, un băr bat br unet care
ţi
neat reif emeisu bţiri
, cu piel
eaar ămie st r
ălucind de u lei
uri
.
— Suntf avori
ţi
imei ,cred.Ramsi d est
ef ratel
er egeluidin
Domani . Femei a de p e umeriilui e soţ i
a sa; celel
al
te d ouă sunt
fiicace a maimi căşisor a mait ân ăr
ă a r egel
ui. Nu cr eiz căe
remarcabil ce oa
pt e nîvăţa un om dacăe n îcuraj
atcu m trebuie?
Câte atlente nu se i er
pd!
Era una di ntre ideil
e eif avor
ite.Un l oc pen tru fiecare şi
fiecarel a locull ui, un loc a l
espen t
ru eiî n funcţ i
e d etalente ş
i
de nev oli
e societăţ
ii. Care păr eaumer eu con cen
trate în jurul
dori
nţelor ei. To
at ă povesteaast a î
l pli
cti
seape Sammael ; dacă
normele e i i s-a
r fiapl i
ca t şilui
, ar fiaj uns ş i eltot acolo.
Acrobatulseîntoarseîncet,caeisăvadămaibi ne;ţi
neacât e
o femei e pe fiec are par te, agăa
ţăt de el cu cât e o mân ă.
Graendal deja se i t
uaîn al t
ă parte,la un băr bat cupieleafoart
e
închi
să şio f emeie cu păr câr l
ionţ
at, am biif oart
e frumoşi.
Perecheacâ ntal a harpe alungit
e,cu ni şt
e cl
opoţ eicare sc
oteau
cli
nchete atuncicând co ar
dele erau atinse.
— Ulti
ma mea achiziţ
ie,dinţ i
nuturi
lededi ncol
odePust i
ul
Aiel
.Art rebuisă-mifie recunoscătorică i-
am salvat.Chiape
era Sh’boan, un fel de împăr ăetasă,pr oasp
ătr ămasăvăd uvă,
iar Shaofan urma să se căs ăoteras
că cu ea şi să de vi
nă
226
Sh’bota.
y Ea ar fi avu t putereaabsolutăt i
mp de şapte ani, apoi
ar fimuri t. După car e el ar fial es o nou ă Sh’
boan şi ar fi
condus itmp de şap t
e ani, până mur ea.Acest ci
cl
u ţi
ne de p este
tr
ei mi i d e an i
, ăfră întrerupere, ps
use r âz
ând uşor şi
cl
ătinându-şimi r
ată capul. Shaofan şiChiape nisi
st
ă cămor ţ
ile
sunt n aturale.Voinţ
a Pânzei , spun ei. Pentru eior i
ce es te
VoinţaPânzei.
Sammaelî i pri
vea î n con t
inuar
e pe oam enii de dedesubt
.
Graendalpălăvr
ăge
a ca or os
p
tănacă,darnumaiun nebu n arfi
consi
derat căera astfel. Ce lăsa să-
i scape era la f
elde at ent
înfiptca n conje.
u ac Cheia era săînţel
eagăde ce şice avea de
câşit
gat
. De ce brusc t rebuia să-
şir ăpească „
animăl
uţele“ ed
atât de depart
e? Ar areori secom pl
ica.nceÎrca să-i atragă
atenţ
ia căt
re ţi
nuturil
e de di ncol
o de Pustiu, să crea
dă că ea
are un int
eres acol
o? âmC pul de u
lptă era acol
o.După ce e sva
eli
bera Marel
e Senior
, aco l
o val ovi
. Restul l
umii vafi at ins de
rămăşiţ
ele f urtunil
or, ărvăşti de ele, a dr furtunile acolo vor
î
ncep e.
— Din momentce at âtde mul ţ
imembriaif amilieiregale
Domani ţ i-
au f ost pe plac,sp use sec, sunt surprins cănu ţ i-au
plăcut şi alţi
i.
Dacă ea voi a să-i distr
agă at enţ
ia, va găsi o oca zie să-i
strecoa
re din nou o al uzie.Ea cr edeacăni men i
, niciodat
ă, nu
eraî n stare să vadă dincol
o de r t
ucu ri
le ei
.
O femei e mi cuţ
ă,cupăr egr n u, nu tân ăr
ă,dar u c acelsoi de
frumuseţ e şi el
egan ţ
ă care d urea
ză o viaţ
ăî ntr
eagăapăru lângă
el,ţ i
nân d în ambel e mâini o cu pă de cr i
stalplină cu un punci
de vi n negru.Î ll uă, deşi nu aveai ntenţi
a săbea ;încep
ătorii se
uitau cu oc hii cât epel
c e după mar ea băt ăi
le, l
ăsând să se
strecoar
e î n sp at
ele lorun asa sni singuratic.Or fi f ost un be
alianţel
e,ch i
ar şit emporare,dar, cu cât r
ămâneaumai puţ ini
Numi ţi în Zi ua Reî nt
oarcerii, c
u at ât er a mai m ar
e şan sa
su pravi
eţui
tori
lor de a fi numi ţ
i Nae’ bli
s. Mar eel Seni
or
227
încur
ajaseî ntot
deau na aceast
ă… com peti
ţi
e; doarcei mai
înzes
traţ
i erau demni să-l sl
ujească. Sammaelcr edeaadeseor
i
că cel ales ăs conducă lumea pen t
ru vec i
e vafi ulti
mul Numi t
rămas n î vi
aţ
ă.
Femeia se nît
oarse cătr
e un t ânăr atl
eti
c ca
re iţ
neaî n mâi
ni o
tavă de au r cu o al t
ă cupă şi o car aă.
f Ambii purtau manti
i
albe,diafane şi ni
ciunul nu aruncase i ci
n măcar o privi
re că
tr
e
poarta rămasădesc hisăî n apart amen t
ele sale din Ill
ian. Când
o servi pe Gr aendal, ch ipul femeii era un port retal ador aţi
ei.
Nici
odată nu f usese po roblemă săvor bească în faţa servit
orilor
şia „ animăluţel
or1, deşipri ntre einu exi sta ni cimăcaro
si
ngu ră Iscoadă a Cel ui n îtunecat. N u av ea î ncredere î n
Iscoa
de,pr et
inzând căer au pr eauşoredn ifluen ţat, dar nivel
ul
Forţ
ării era at ât e d mar e,încât ei c care o sl uj
eaunu mai
puteau simţi decâ
t ador aţie afţă de ea.
— Mă aşteptam să- lvăd ai cipe însuşiregel
e servi
nd vi n,
conti
nuă e l
.
— Ştiicăîialegdoarpeceiexcepţ i
onali
.Alsal am nuseri
dică
l
a st an dar
dele mel e. Graendal uă l cupa cu vi n f ără s-o
pri
vească pe f emeie, iar Sammae l se î nt r
ebă din nou dac ă
servi
tori
i nu er au o al t
ă per dea de f um, ca şipăl ăvrăgeal
a.
Poate omi căaţ âţ
ar e avea scoat
să ă ceval alumină.
— Mai devr eme sau mai t ârziu ai să f aci o gr
eşeal
ă,
Graendal. Unul di nt r
e vi
zitatoriităi îl va r ecu
noaşt
e până l a
urm ă pe unul di n cei care i îserveşt
e vinul sau îiface a p
tul şiva
aveasu fici en
t de mul t
ă mi nte să-
şiţ i
nă gu r
a pân ă pl eacă.
Ce
veiface dacă vi
ne ci
neva la palatcu o armatăîntreagă să-
şi
sal
veze soţ ul sausor a? Poa t
e căo săgea t
ă nu e ol ance ed şoc,
dar tott e poate ucide.
Ea îşil ăsăca pul pe sp aterâzând, un t ri
l vesel
, eviden
t pr
ea
pros
t es
c ca să- şifi dat eam s a de i nsul
tă.Evi dent, dacănu o
cunoşteai.

228
 — Oh,Sammael ,decei -aşlăsa să vadă şialtceva decâtce
vr
eau eu?Evidentcănu î mitri
mi t„animăluţele“să-islujească.
Şi cei car
e-l spri
ji
nă pe Al sa l
am, şicei care i seopun, ch i
ar şi
cei j
uraţi Drago
nul ui pleacă de aicico nvinşică î i ajut doar pe
ei
. Şi nu vor să deranjeze i onval
idă.
Si
mţ ifurnicăt
uri pe pi el
e cân d ea î ncepu să con ducă,iar
chi
pul lui Graendal sesch i
mbă o cl ipă. Pieleaî i deveni arămie,
dar p ali
dă, ochii şipăru l negre,dar il
psi t
e de st r
ălucire;părea
slabă şif ragi
lă, of emeie doman i odată f rumoasă,pi erzând
lupta cuboa l
a.Abi a se abţinu sănu f acăo gr i
masă . O singură
ati
nge re,şiar fidi sp
ăru tiluzi
a acelor rtăsă t
uriascu ţ
ite – doar
ceamai i scusi
tă Il
uzie put ea t r
eceun ast felde t est –,dar
Graen dalavea u n st
il flamboa i
an t
.
Nu î nceta să-l su
rprindă faptul căeaal ege a săr ămână aici,
în aces t pal
at ucnoscut pestet otî n Arad Domani ,încon j
urată
de ă rzboi ci
vil şianarhie.Sigur, nu credeacămai l ăsase n u alt
Numit săşt ie u nde şi
î f ăcuse ă s
l
aşu l
. Fapt
ul căî i spusese uli î
l
nel
ini
ştea.I i plăceaco nf
ortul şinu voi a niciod
ată să dep ună
mult efor
t să- l ai bă, da r palat
ul er a aproape de Munţ ii de
Negură şi trebuia depu să o gr ămadăde muncă pent ru a ţine
agi
taţ
ia la di st
anţă şipen tru cani men i sănu se nî t
reb
e unde
di
spărusef ostul propri
etar, cu famili
a şise rvi
tori
i săi
. Sammael
nu ar fi f ost s urpri
ns ca fiecar e om car e o vi zi
ta să pl ece
convi
ns căpământ uril
e a parţi
nuseră famil
ieilui Graendal î
ncă
de la Frângerea Lumi i. Ut i
li
za Forţarea l
a felde desca pe un
ci
oca n, încât ut p
eai să uiţ
i că era î n st are să ţ easă cu at ât
a
del
ica t
eţe,răsu ci
nd mi nt
eacu i
vaat ât de su bti
l căni men i nu ar
fi găsi t vreodată vreo urmă. Pr ob
abi l nimen i, nici
odată, nu o
egalase.
Lăsăpoa rta sădi sp
ar saidinul;
ă, dar păs
t r
ă t
rucuril
e einu
ar fif uncţionat pe un băr bat î
nvăluitî n I zvor
.Î i plăceaşil upta
pentru su pravieţ
uir
e,deşi acum era cami ncon şt
ientă; doar cei
mai î nzestr
aţi mer it
au să su pr
avi
eţuiască,i ar elî şidovedea
229
asta sieşi î
n fieca r
e zi. Ea nu avea cu m săşt i
e căelî ncăţ inea
saidinul,dar zâm bi scu
rt în cu pă, de p arcăar fi şt i
ut.Î i pl
ăcea
la felde puţ i
n ca oa men i
i săpr et
indă căşt iu lucruri pe câtî i
displ
ăcea caeisăşt ie ulcruri de care el nu avea habar.
— Cevoi aisă-mispui?î
ntrebămaibrut aldecâtvoise.
— DespreLewsTheri n?Numaiparii nteresatşidealt
ceva.O
să fie „ animăluţ“
. O să -lf ac piesacen tr
ală a fiecă reiex pozi
ţi
i.
Nu că arfi sufici ent de rf
umos , darcompenseaz ă cu faptul că
este cine est
e,sp use, zâmbind din nou î n cu pă,şiad ău găat ât
de n îcet î
ncât n-
ar fi auzitosaidin:
- fără Ş iîmi plac cei î
nalţi
.
Făcu un ef ort sănu- şiîndrep t
e sp atel
e.Nu er a scund, dar îl
deranj a căstatur
a nu î i egal
a abi li
tăţi
le.Lews Therin fusese cu
un cap maiî nal
t cael ; şi al ’
Thor er a. iŞ parcă mer eu se
presu puneacă cel mai î
nalt era şimai bun. Făcuun al t efortsă
nu-şiat i
ngă cica
triceacare îi străbătea chi
pul , de l
a r ădăci
na
firelor de păr ân
pă l a barba t unsă păt r
at. O av ea de a l Lews
Theri
n;opăst racaaducer e-ami nte.Bănuicăeadoarsef ăcuse
cănu- iî nţelegeaîntrebarea, să -
l atragăî n cursă.
— LewsTheri n emortdemul t,spuseaspru.Randal ’Thore
un ţărănoi, un purtăt orchoss
de peste care adat nor ocu l
.
Graendal clipi surpri
nsă.
— Chiarcr eziasta? Cu siguranţă e vorba despr
e maimul t
decât despre n or
oc. Norocu l nu l -
ar fi put ut duce at âtde e
rped
e
şiatât de d epart
e.
Sammael nu ven i
se să vorbeasc ă despre al’Thor, dar mţ
si
i
fiori de g
heaţ
ă pe şi r
a sp i
nări
i. Gânduri pe care nîcer
case să l
e
al
unge i se st rec
urau i ar
ăşiî n mi nte.Al’
Thor nu er a Lews
Theri
n,daral’
Thorer a suflet
ulrenăscutall uiLews Theri
n.
Sammaelnu er a ni
cifil osof
, ni
cit eolog,dar sh
Iamaelf usese şi
una, şi t a
alşi r p
etinsese că descop er
ise secr
ete divi
ne. E
adevăratcă Ishamael muri
se nebun, dar ,încă de pe vr emea
când maier a î ncă în toate minţi
le şipăr ea sigur căo să- l
î
nfrângăpe Lew s Theri
n Telamon, preti
ndeacăaceast ăl uptă se
230
duce ind momen t
ul Cr eaţ
iei
, un r ăzboifăr
ă sf âr
şitîntre Mar el
e
Seni
or şi Creat
or
ul car e se f ol
osea de su rogat
e uman e.Mai
mult, mărturi
sea că Mar eel Senior r a fi vrut s ăl- at
ragăde
part
ea mbUr eipe Lew s Theri
n. Poa t
e că sIhamael începusedej a
să înnebunească, dar sef ăcuseră efort
uri de a- l convert
i pe
Lews Therin. Iar Ishamael spusese că se maiî ntâmplaseî n
tr
ecut, campionul Lu minii deveni
nd o cr eatură a Umbr ei
,
ridicat
ăl ar ang de cam pionalUmbr ei.
Erau implicaţ
ii neli
nişti
toare,r amificaţ
ii pe car
e S ammaelnu
voia să leiaî n cal
cul,darceea ce î lşoca celmaimul tera
posibil
itat
ea ca Mar ele Sen i
or să -
şidor eascăî nt
r-adevă
r să
-l
facă Nae’ bl
is pe al ’
Thor. Nu seput ea întâmpla pur şi si
mpl
u.
Al’Thoravea nevoiedeaj utor.Ajutorcarearfi expli
catşiaşa-
zisul săunor ocde pân ă acu m.
— Aiaflat unde î lţine al’Thor pe Asmodean? Pe unde e
Lan f
ear? S auMog hedien?
Desigu r
, Mogh edien se ascu ndeacaî ntotdeauna, Păienj
en i
ţa
apărând mer eucâ nd cred ea
i că ,în sf
ârşit,e m oartă.
— Şt i
ilafeldemul tecaşimi ne,spuseGr aendalsorbi
ndf ără
grij
i din cu pă. Eu cr e dînsăcaLew s T heri
n i-a omor ât. Oh, nu
te str
âmba l a mine.Al ’Thor
, dacăpr ef
eri.
Gândul nu păr easăo n el
inişt
ească, dar eaar fi avu t grij
ă să
nu aj ungă ni ci
odată înt r
-o luptă deschisă cu al ’
Thor. Nu arfi
stat nî fir ea eisă f acă al tf
el. Dacă al ’
Thor ar fi gă sti
-o, ar fi
abandonat t otul şis-ar fi inst al
at î
n al t
ă parte sau s- ar fi predat
î
nainte ca elsă o l oveascăşiar fi î nceput să-l convi
ngă că îi
est
ei ndispensabil
ă.
—Î n Cai
rhien ci
rcul
ăzvonuricăLewsTheri n arfi uci
s-ocu
mâna lui pe L anfear
,î n aceea
şiziî n ca r
e - l
a omorât pe Rahvi
n.
— Zvonuri!Lanfearl-
aaj ut
atdelaînceputpeal ’
Thor
,astae
păree
ramea. I-aşfi l uatcapul în Stâncadi n Tear acă
d ci nev
a
nu ar fit rimis Myrd draal
i şitrol
ocisă -l sal
veze!Lanf
ea r afost,
sunt si
gu r
! Am t er
minat cuea . Data vi
itoar
e când o vă d, o uci
d!
231
Şi de ce- ar
l fi ucis pe A smod ean? Eu l-aş om orî
, dacăl-
aş găsi
,
dar acum e d e partealui al’Thor.Îlînvaţă!
—Î nt
otdeauna găseşti scuze pentru eşecuril
et al
e, şopt
i
sor
bind punci , atât de î ncetî ncâtnu ar fi au saidin,
zitfără
apoispuse cu vocear t
e:
— Poţisăcrezicevrei
.Poat ecăaichiardreptat
e.Totceştiue
că ewLs T heri
n ne sc oa
te d in joc nuul câte unul.
Mân a u li Sammael tremura d e ufri
e,ap roap e v
ărsând din vi
n
înaint
e de a se co ntrol
a. Rand al n
Tu
’horer
a Lews T heri
n. El
însuşiî i supravi
eţ
uise a mrel
ui Lews T heri
n Tel amon,lăudându-
i pe al ţ
ii pentru o victori
e pe ca re elî nsu şinu o put useobţi
ne
şiaşt eptându-se să fie cr ez
ut. Si
ngu rul săur egr
et era căomul
nu av ea u n mormân t să poată scuipa pe el.
Bătân d dar abana cu dege tel
e î n rit
mul muzi ci
i, Gr aen
dal
vorbidist
r at
ă,deparcăarfif ostatent
ădoarl ari t
m:
— At ât de mulţidintre noiau muri tl
upt ându-se cu el
!
AginorşiBal t
hamel ,Ishamael ,Be’l
alşiRahvi n.ŞiLanf ear,şi
Asmodean,i ndiferentcecr ezitu.PoateşiMoghedi en sau poate
căse uf ri
şează rinpumbr e aşt
eptând canoit oţ i săfim mor ţi– e
suficient de nec hibzui
tă pen t
ru a f aceast a. Sper oa dr căţ i
-ai
pregăti
t un loc n ude să poţifugi. Nu par e să fie nici
un dubi u că
tu eşti următ orul după ca re va veni. Cur ând, aş i ce
z. Eu nu mă
confrunt c u ni cio armat ă ai ci
, dar e L
ws Ther i
n st r
ân ge una
uri
aşăpe ca re săo arunce su apra t a. E pr eţul pe ca re rt
ebuie
să-
l pl ăt
eşti dacăvrei să văzut
fii şicădeţ ii puterea, nu doar să
o ai.
Aveapregăti
tun plan der et
ragere–aşaeraprudent–,darî l
î
nfurie săo audă at ât de sigură pe si
ne căvaavea nev
oei săse
retragă.
— Şi, dacă îl di
strug pe al’Thor, at
unci nu voi î
ncăl
ca
porunca a Mreu
li Sen i
or .
Nu înţ el
egea,dar nu er a nec esar să-
lî nţ
eleagă pe Maree
l
Senior
, doar să se su pună.
232
 — Dincâtemi-aispus.Dacănumi -aispustot
ul…
Ochiilui Gr aendal deveni
ră reci ca gheaţa. Poat
e că ev it
a
conf
runtări
le, dar nu- i pl ăceau ameni nţări
le. În cl ipa
următoare era toată numaizâmbet e. Schi
mbăt oar
e ca vremea
în M’j
inn.
— Ţi-
am spust otceapovest
itDemandr edcăi-
aspusMar el
e
Seni
or. Fiecar
e cu vân
t. Mă î ndoi
esc că ar mi nţ
iî n numel e
Marel
ui Sen i
or, chiar şiel .
— Darmi -aispus puţ i
ne din ce are de gând să facă,zi
se
încetSammael , şiel, şiSemi rhage sau Mesaana. Pract
ic nimic.
— Ţi-
am spus ceea ce ştiam,zise iri
tată;poate că spunea
adevă
ru l
, păreasăr egr
ete că nu şt i
e n iciea ; poate.
— Cât despr e rest
ul… gândeşt e-t
e l a trecut, Sammael .
Obişnui
am să co mplotăm unul î mpotriva celui
lal
t apr oa
pe alf el
de mul t caî mpotrival ui Lews T herin, dar câşi t
gam, înai
nte ca
elsăne p rindă pe o ti
ţ adunaţil a Shayol Ghul.
O trec
u un fiorşipen t
ru o cl i
pă păru ob osi
tă.Ni ciSammael
nu voia să-şiamintească acea zi şice aurmatap oi, un som n
f
ără vise nît i
mpul căruia totul s-a schi
mbat at ât de mul tîncât
nu mai put ea fir ecu
noscu t şitotce ă cl
dise se sp
ulberase.
— Acum ne-am t
rezi
tîntr
-olumeî ncar eartrebuisăfim atât
de sus deasupra cel
orl
alţi
,î ncât săfim o al tă speci
e – şi muri
m.
Uit
ă o cl i
pă cine va fi Nae’ bl
is.Al’Thor– dacă ţ ii să-i sp
ui pe
numele ăsta – era neajutoratca n u bebeluş când ne-am t rez
it
noi
.
—Ishamaelnu arfi spus asta,zi
se el–desigur,Ishamael
fuses
e nebun deja –,dar eacon t
inuă de parcănu l -ar fi auzi
t.
— Necomportăm caşicum astaarfilumeapecar eoştiam,
când de faptni mic nu maie aşa. Muri
m unul cât e u nul
,i ar
al’
Thor devi
ne mai put er
nic. amO eni şii nu
ţturi n ît
regil î
urmează.Iar oin murim. Nemurirea est
e a mea.Nu vr eau să
mor.
— Dacăteînspăi
mântă,uci
de-l
.
233
 Înai
nte săt er
mine d e vorbi
t,îşidădu sea ma ce sp usese şişi
-
ar fi î nghiţ
it cuvi
ntele dacă ar fi put ut. Gr aendal seuită la el
uimită şipl i
nă de d ispr
eţ.
—Î lsluj
escpeMar eleSeniorşimăsupunl ui,Sammael .
— Cum f acşieu.Cum facem toţ
i.
— Cedr ăguţdin parteatacăbi nevoi
eşt
isăî ngenuncheziîn
faţ
a St ăpânului nost
ru, sp use cu o voce a fl
elde î ngheţ
at
ă ca
zâmbetul ei
,în t i
mp ce aţ f
a i se nîtuneca. Tot ce sp
un e căLew s
Theri
n e l a fel de periculos ca în vr emuril
e noastre.
Înspăi
mân t
ată? a D,sunt înspăimântat
ă.Am de g ân
d să r ăi
tes
c
veşni
c,nusăam soartaluiRahvi n.
— Ts ag!
Obscenit
ateao f ăcusăcl i
pească şisăse i u
te a
l elcuat enţi
e.
— Al’
Thor–al’t
hor,Graendal!Un băi
eţaşignor
ant,indi
fer
ent
ce reu şe
şte să-
lî nveţe Asmod ean. Un mocof an primiti
v car
e
credecă su nt imposibil
e nou ă zeci
mi di n ceea ce oun ă ni se
pare firesc.Al’
Thor i îf acepe câ ţivase niorisă -
şipl ece spi
narea
şi credecă a cu ce
rit o naţ iune.Nu ar e voinţa să st rângă
pumnul şi să- i cucer ească cu ad evăra.t Doar- Bi
Aa
eja
id
l
drovj
a!Ci ne ar fi creu
zt că seot pschimba aşa? Trebui
a să se
st
ăpânească; l nu e înjura niciodată aşa, r ae o slăbici
une…
Doar eiî l urmează cu adev ăr
at, şinu t oţi
. Atârnă de un fir , şi
vacădea,înt
r-unfelsaual tul
.
— Vacădea?Şidacăe…?
Graendal seop ri
, ridicându-şiatât de r ep ed
e cu pa la gu r
ă
î
ncâ t şi
î vărsă puncipe î nch ei
etură. Sorbi cu înghiţi
turi mari
până aproape e tm
rină cu pa. Slujnicael egan
tă ve
ni în gr abă cu
o nou ă car
afă de crist
al. Graen dal înti
nse cupa să-i fie umplută
şico nt
inuă fără să-şitragăr ăsu flarea:
— Câţidi
nt r
enoivormuriî naintesăset ermi
ne?Trebuiesă
fim mai uni ţi ca in
ciodată.
Nu astaî ncepuse ă ssp ună.El i gn or
ă din noufior ii de gheaţ
ă
care i se st recu
rară pe şi r
a sp i
nării. Al’
Thor nu va fi al es
234
Nae’
bli
s.Nu vafi! Deci , eavoi a caeidoi săl upte mp
îr eu
nă, nu-
i
aşa?
— Atuncil
eagă-t
ecu mi ne!Noidoiîmpreunăam fimaimul t
decâtîndeaj
uns p entru al’
Thor. Să fie aces
taîncep
utul uneinoi
l
egăt
uri.
Ci
catri
ceaî l st
rânsecân d zâmbi la pal
oareabruscăapărută
pe chipul ei
. Legătura trebui
a să pl ece edla ea, dar
, cum nu
erau decâ t eidoi , eaar fit rebuit să-i ced ezetot con
trol
ul şisă
aibă î ncr
edere ca elsăî ntrerupă legătura.
— Deci,se pare că o să conti
nuăm ca şipână acum;nu
fusesei ci
o
n umbr ă de n îtr
ebare,î ncredereanu er a o trăsătur
ă
a ni ciunuia di
n ei. Ce mai ai să -mi sp ui?
Acestaeramot i
vulpentru careveniseacolo,nu săoascul t
e
trăncă ni
nd desp r
e a l
’Thor
. Ea se i u
t
ăl ung a l el
,î ncer
când săse
adune,cuoch ii scl
ipind de u r
ă. Spuse nt î
r-un final:
— Destuldepuţ i
n.
Nu avea săui te căelo văzu se i er
pzându-şicon t
rolul. Mâni
a
nu i se st r
ecuraseî n voce, vobrea cal m, chiar dacăpuţ in
repezi
t.
— Semi rhagenuaf ostlaul
timaîntâl
nire,nuştiudeceşinu
cr
ed că şt i
u ni ci Mesaa na sau Demandr ed. M esaana er a
supăraăt,deş iî ncercasăascu ndă ast a.Cr ede căLews T heri
n
va cădea curând în mâinilenoast
re,daraşa a crezutmer eu.
Era sigură căBe’ lal îl vaucide sa u ca pt
ura în Tea r; er
a foart
e
mân dră de cur sa ac eea. Deman dr
ed t e averti
zează să fii
prudent.
— Deci,Demandr ed şti
ecă noidoineî ntâl
nim,spusecu o
voce i
nexpresi
vă.Oar e de ce se aştept
ase să pri
mească mai
mult decât firimit
uri de a l ea?
— Sigurcăşt i
e.Nu câtdemul teîţispun,cicăîţispun cât
e
ceva. nÎce
r c să strân g rân duril
e, S ammael, nîaint
e de a fi
prea…
Sammael o nîtr
erupsesc urt:
235
 — Tri
mi t
e-iunmesajluiDemandr ed.Spune-icăşt i
ucepune
l
a cale.
Eveni
ment el
e de l a mi azăzi mi r
oseau a Demandr ed,
î
ntotdeauna îi pl
ăcuse să se olf
osească de nit
erpuşi.
— Spune-il ui să fie at ent. N u o să- i pe rmit uli sau
pri
eteni
lor uli să
-şibagenasu lî n planurile mele.
Poat
e căr euşeasă-i abat
ă at enţi
a l ui al
’Thor a co
lo; ast
a l-
ar
fir ăpus.Dacă t c
al
ev
a n u mer ge
a.
— Câtăvr emel achei
iluist audepartedemi ne,potsăfacăce
vor,darvorst adepartedemi nesau îmiva dasocoteală.Să-
i
spui asta!
Fusese o ul ngă ulptă d upă ce Pu ţul f
usese deschis n
ît emniţa
Mar el
ui Sen i
or, cu mul ţi ani înainte casu ficient
ă en er
gei săfie
str
ân să pen t
ru a fi des chis de t ot
. De dat a asta,când ultima
pecete aveasăzacăsf ărâmat ă, o săpună l a picioa
rel
e Mar el
ui
Sen i
or naţi
i ga t
a să -l urmeze. Şi
, dacănu şt i
au pe cine slujesc,
cecon ta? El nu ave a să dea gr eş,ca Be’ l
alşiRah vi
n. Maree
l
Senior vaved eacine l îslujeşt
e mai bine.
— Dacă vr ei
,spuseea cu o grimasă neîncrezătoare;o cli
pă
mai t ârzi
u i se î nt
oa r
se zâmbet ul leneş; schi
mbăt oare.Toat
e
amen i
nţăril
e a st
eamă ob osesc.Ascul
tă muzi caşical mează-
t
e.
Vrusă- ispunăcănuî lint
eresamuzica,şiştiabi neast
a,dar
ea se ntoa
îrsecăt r
e b al
ustrada de marm ură.
—I ată-i
!Ascultă.
Bărbatul şif emeia cu pi ele î
ntunecată seapr op
iară de baza
platfor
meicu harpel e or
l i ucdate.Sammael pr esu
puse că acei
clopoţei adău gau ceva muzi ci
i; ce, nu ar fi pu tut spu ne.
Chi puril
e el străluci
ră cuador are când văzu r
ă căeaî i pri
vea.În
ciuda pr opri
ului s f
at de a asc ul
ta, r Gaendal con t
inuă să
vorbească:
— Vin dintr
-un loc f
oart
e ci
udat .Femeile care potconduce
trebuie săse ă mri
te cufii i unor em feica re p otconduce, iar toţ
i
din l i
nia lor su nt marcaţi pe f aţ
ă cu t atuajeî ncăde l a naşter
e.
236
Nici
unul cut atuaje n
u e ă lsa
t să sesă că
torea
scă cucineva r ca
e
nu are tat
uaj e;oriceco pi
l dintr
-o ast
felde legăt
ură e omorât.
Bărbaţ
iitatuaţi sunt uci
şil a douăzeci şiunu de ani şiizolaţi
î
nainte de asat, neşt
i
ind nicimăca r săcit
ească
.
Deci
, se înt or
sese la subiec
tul acel
a pân ă l
a urmă.Chi ar
cr
ed ea că eler a atât e d cr
edul? Se deci
sesă ar uncepropria
momeală.
— Seleagăîntr
eeicani şt
ecriminali
?
O exp r
esi
e u i
mi t
ă i se şt aer
nu pe ch i
pl ui Graendal înai
nte de
a fi ştearsăî n grab ă.Î n mod cl ar u n
-şidăd use seama;ni cinu
ar fiavu t cum. Puţ ini oam en
iî n vr emeal or ăvâr
s şiseră vreu
n
act i ol
v
ent, nemai vor
bind de maimul te.Î nai
nte de Puţ , ce
l
puţi
n. Fem ei
a nu- şi r ecunos
cu i gnoranţa, desigur
. Er au
moment e când er a maibi ne să as cunzi că nu şt i
aiceva,da r
Graendal mergeapr eadep arte.De a stai -o sp
usese:şt i
a căo s-
o roadă, şiaşa -
it r
ebuia pen tru şirul de palavre pe ca re ile
aruncase.
— Nu,spusedepar că arfi înţ
eles.NeamulAyyad,cum îşi
spun si ngu ri
, rtăi
eşt
e în or aşemi cu
ţe, evit
ându-
i p e toţi
st
răinii
, şi se spune că nu con duce nici
odată dacănu ar e
permisiunea sau nu pr i
meşte or dnie de l a Sh’bot
ay sau
Sh’boan. El este adevăr
at
a put ere şiacesta est
e moti
vul pent
ru
care nu r ămân e a
l puter
e decâtşap te an
i.
Se z gudui de râs. Ea credea maideg rabă î
n a fi put er
ea din
spatel
e put eri
i.
— Da,un tărâm fasci
nant.Desigur,epreadepartecasăfie
de fol
os mul ţ
i ani de- ai
ciî ncolo, sp
useflut urându-
şidegetele
î
ncărcat
e de i nel
e de par că ar fi al ungat ceva. uDpă Ziua
Reî
ntoar
ceri
i o săfie su ficientt imp săved em ce se poa
tef ace
acolo.
Î
n mod cl ar voia să-lf acăsăcr eadă căar e un inter
es col
a o.
Dacăar fiavu t cu adevărat
, nu ar fivor bi
t delocdespre el.Îşi
puse cupa neat i
nsăpe a tvaadusăl ângăelde b ăr
batul atl
eti
c
237
î
nainte de a- şifi t erminat i m
şcarea. Graendal îşied uca bi
ne
servitorii.
— Suntsigurcămuzi caemi nunată,„
dacăt eint
ereseazăaşa
ceva
“, gândi el, dar trebuie să mă întorc al pregăti
ril
e mele.
Graendal î
şipuse â mna pe braţul l
ui.
— Pregăt
irifăcute cu grij
ă,sper? Marele Senior nu va fi
mulţumit dacăî i stri
cipl anuri
le.
Sammae l se încordă.
— Am făcutt otceseput eacasă-lconvingpeal ’
Thorcănu
su
nt o amen inţare pentru el, maipuţin să m ă predau, darpar
e
ob
sedatde mi ne.
— Aiput ea abandona Ill
ian,să o i
eide l
aî nceputîn alt
ă
parte.
— Nu!
Nu fugise de Le ws Th eri
n şi nu avea să f ugă ni ci de
măscăr
i
ciul ăst a de la ţ ară.Mar eel Seni
ornu put ea dori să
pună unul ca el deasupra Numi ţ
il
or. Deasupral ui!
— Mi-ait
ransmi stoat
eordineleMar eluiSeni
or?
— Nu-mipl ace să mă r epet
,Sammael ,spuse cu o voce
aproap
e e xasperat
ă,cu o ăr fâmă de mân i
e n î ochi. Dacă unm-
ai cr
euzt de p ri
ma dat ă, nu ai să m ă creiz ni
ciacu m.
Se uită lung l a ea, apoiî ncu vi
inţă cu o mi şcare sc
urtă a
capul
ui. P r
ob abi
l s pusese ad evărul, orice mi nciună despre
Mareel Senior s- ar fi put ut n îtoar
ce împot ri
va eicu o f orţ
ă
cumpli
tă.
— Numaieni ci
unmot i
vsăneî ntâlni
m pânănuaişial t
ceva
să-
mi spui dacă emi Srhage a apărut saunu.
Se n îcr
untă spre cei doicâ ntăreţ
il a harpă, su
ficient câ
t săo
convingă că a f ost păcălit, apoiî ntoar
se o pr ivir
e
dezaprobat
oare către oam enii care se băl ăce
au î n fântân i
,
acrobaţi şimuzi canţi
, astfelîncât sănu fie ost entat
iv. Toată
această par
adă a că rnii cerea mult efortşich i
ar î
l dezgusta.
— Dat avi
it
oarepoţisăviitulaIll
ian.
238
 Ea ri
dicădi n umer i caşicu m nu ar ficon t
at , dar buzel
e ise
mişca
ră impercepti
bil; si
mţurile sal
e ascuţi
tesai
ddi
e n e ruşi
ră
sădes l
uşească „dacăve i maifi acol o“
. Rece,Sammael deschi
se
o poart
ă că t
re lIl
ian. Bărbatul at
leti
c nu avut imp săsedeadi n
cal
eaeisu ficien
t de e rpede;ni cinu apucăsăţ ipe când f u tăi
at
î
n două, şiel , şit avape ca r
e seafla ca rafa de cri st
al
. Mar gi
nil
e
uneipor ţ
i erau mai ascu ţ
ite decât bri
ci
ul. Gr aen dal îşiţuguie
buzele,enervatădepi er
dereaunui„ animăl
uţ“.
— Dacă vreisă ne aj uţisă r ămânem î n vi
aţă, î
ispuse
Sammael , află cum aude g ând Deman dred şi cei
lalţ
i să d ucă al
î
ndep lini
re ordinel
e M arelui Senior
.
Păşi n pripoartă f ăr
ă să- şides pri
ndă pri vi
rea de l a ea.
Gr aendalî şipăs tră o exp res
ie vexată pân ă cân d poar ta se
î
nch ise, apoiî ncepu săbat ă încet cu deget
ele pe bal ust
rada de
mar mur ă.Cu păr ul său au ri
u, Sammae l arfi f ost suficient de
frumos să st ea printre „animăluţel
e“ei, dacă ar fi l ăsat-
o pe
Semi r
hagesă -i vi
ndececi cat
riceaarsă care-
i br ăzd
a f aţ
a; doar
ea maişt i
a să f acăun l ucru car
e altădat
ă ar fif ost atât e d
simplu. Dar er a doar un gâ nd trecăt
or
. Adevărata î
ntrebare er a
dacăt oată st
rădania eiavuseseeu vr
n rost.
Shaof
an şiChi ape îşicân tau st
rania muzi că fără t onuri,
î
ncăr cată de arm oni
i com plexeşide di sonan ţe str
an i
i; e r
a
frumos. Chipuri
le or
l t r
s
ăluceau de bucuria căi -ar fi put ut fi ei
pe p lac.Er au mul t mai f
erici
ţi acu
m decât dacăi -ar fi l ăsat de
cap ul l
or. Dep useseun ef ort atât ed mare să f acăr ost de ei,
doar en pt
ru ace st
e câteva minute cuSammael . Evident, ar fi
putut săse co mplice mai puţi
n – a rfi f ostsufici en
t orici
ne din
acel
eţ inuturi–,dar avea st
andardele ei
, ch
iar şi câ
nd pr egă
tea
doar un mi c subterf
ugi
u. Cu mul ttimp î
n urmă,sehot ărâseăs
caute plăcer
eaşisănu- şiref
uze n i
mic din ce u ni -
ar fidăunat
pozi
ţi
eiî n faţa Mar el
ui Seni
or.
Pri
vir
ea î i al
unecăsp re măruntaiel
e ca
re îi pătau covorul şi
st
râmbă di n nas n ervoa
să. Ţesătur
a puteafi sa lvată, dar o i
rit
a
239
căt r
ebui
e să scoa
tă singu ră sângel
e d i
n ea. Dădu câtevar do
ine
sc
urte,iar Osana al ergă să ad ucă ser vi
t
ori să îndepărt
eze
co
vorul şirest
uri
l
e u li Rash an.
Sammael er
a un pr os t prin car
e v edea l
impede. Nu, nu un
pr
ost. Era mort
al într
-o l uptă dir
ectă, când putea vedea t
otul
cl
ar, dar când venea vor ba de su btil
it
ăţi
, era com pl
et orb.
Crez
use făr
ă îndoi
ală că vi cl
eşugul eimascace f ăceaea sau
cei
lal
ţi. Nu s- ar fi gân di
t ni ciodată că î i cu noşt
ea fiecare
părti
cicăa mi nţi
i, fiecare gând. Până l a urmă eaî şipetrecu
se
patru sute de an i st
udiind mi nţi mult maiav ansate ca a lui.
Da,put ea vedea prin el.I ndiferent cât e d mul t dor
ea să o
ascundă, era di sp
era.t Era prins î n propri
a cu rsă, o cursă pe
care maide gr abăar fiapăr at -
o pân ă la moa rte decât ă s
renunţe al ea, o cursăî n care p robabi
l vamuri .
Sorbi di
n vi n cu f runtea uşo r nîcrei
ţt
ă. Probabilîşiat i
nsese
deja sco
purile cu el , deşi seaşt eptasela patru sa u cincivizi
te.
Trebuia să găsească un pretextsă-ifacă ovizi
tăî nIl
li
an.Er a
maisi gur să- şisu prave
gh eze pacientul
, ch i
ar dacăpăr ea pe
drumul cel bu n.
I
ndif
erent dacăbăi at
ul ăl a era doa r un t ânăr de alţ ară sau
Lew s Therin chi ar se î
ntorsese –nu- şi put ea da seama – se
dov ed
ise mul t p r
ea per icu l
os.Î l slujea pe mar eel Seni
or al
întuneri
cului, darnu aveae dgân d să m oa
ră, nicimăcar pent
ru
el. Va t răi veş nic. esi
D gu r, dacă nu î ţi doreai să pet r
ecio
eterni
tate muri nd şi ap oi nîcă una î ntr
-o ago nie şi mai
cumpl i
tă, at unci n u t rebuia ni ci măc ar să vi sezi săt e
împotri
veşti celeimai mi cidori nţ
e a Mar elui Sen i
or. Cu toate
astea,Ran d al ’
Thor r ebu
t i a eliminat , dar am S mael va purt
a
vina.Arfi f ostfoart
e surprinsă dacă elşi -
arfi datseama că
fusese p us p e urmele uli Ran d al’Thorc d
aomua
nt pl
ecat la
vânătoare.Nu,nuer aunom car esăpri ceapăsubt il
it
ăţi
le.
Nu era del oc prost
,t otuşi. Ar fi f osti nt
eresant de ştiut cum
de afl ase edeg lare.Niciea u n arfi afl at
, dacăMes aana nu arfi
240
făcut una di ntre raree
l ei gaf e, ernvoasăpe ab senţ
a lui
Semirhage;fusese sufici
ent de ufrioasă să nu-şidease ama cât
de mul t spune. Oare de cât t
imp st ăt
ea Mesaan a ascunsă î
n
TurnulAlb?Simplulfaptcăeraacol odeschideacăinebănuit
e
de acţi
une.Dacăar fiput ut să-şidease ama unde şiî făcu
seră
bârl
ogulDemandr edşiSemirhage,poatecăarfiput uti
ntuice
aveau de gând săf acă. Nu avuse se
răî ncred
ere să-i sp
ună ast
a.
Oh, nu! Ceit reiplănui
au încăde di nainte de Războiul Puter
ii
.
Celpuţ i
n î n aparenţă.Era sigu ră că t oţ
i complot
au şiunul
î
mpot rva
i altui
a, cu aceeaşisâ rguinţă caşicei l
alţ
i Numi ţi
, dar,
dacăMes aa
na î şibăganasu lî n t reburil
e lui Semirhagesau
Semirhage nîal e u
li Demandred , nu găsi se ici
nodată nicimăcar
o fi sur
ăî nt
re ei
,în ca r
e să poată băgazâza ni
e.
Un zgomot deci zme an unţă veni rea cuiva,dar un er au
bărbaţi
i caretrebui
au să vină după covor şi r est
uril
el ui
Rashan . Ebram era un t ânăr dom ani bine făc
ut,î n pantaloni
roşi
i, strâmţ i şio că maşă albă; ar fi put ut intra în co l
ecţi
a ei
dacăpări nţi
il ui nu ar fi f ostdecâ t ni
şte negustori
.Î ngenunche,
pri
vind-o, neg ruşist răl
ucit
or.
— Mar eleSeni orIturaldeavenit,MareStăpână.
Graen dalî şi puse cu pa pe o mas ă gravaăt cu dan sat
ori de
fildeş.
— Atuncivavor bicuDoamnaBasene.
Ebram se d rii
căgr aţi
os, of
erind un braţ fr
agil
eif emeidomani
care eral ângăel . Ştia ci
ne se a flă în spat
ele eţsături
iI l
uziei
, dar
adoraiţ
a de p e chip scăzu;o a dor
a pe G r
aen dal
, nu pe Basen
e.
Nu-i păs a în ac el moment. Sammae l era as muţ i
t pe Rand
al’
Thorşipoa te dej
aî şiîncep use cu
r
sa. Cât desp r
e Demandred
,
Semirhageiş Mesaana… Ni meni nu maişt i
a că ea nsăş
îifuses
e
la Shayol Ghul şila lacul de foc.Doa
r eaşt ia căMar el
e Seni
or
aproape p r
omisese să facă
o Nae’
bl
is,o p r
omi si
une care aveasă
se împl i
nească,od ată ce al’Thor er
a eli
mi nat. Va fi cea mai

241
umi
lă di
ntr
e servi
tori
i Mareu
li Sen
i
or. Va se
măn
a hao
s pân
ă
cân
d pl
ămân i
ilui Demandr
ed vorexpl
oda.

Semi
rhageăsăl şau gr
ea ed fiersă se nch
îi
dă nî urma sa.Un
gl
ob de l umină, ăs
git numai Marel
e Senior şt
ie pe unde,
st
răl
ucea cu inter
mit
enţ
e,dar dădeatotuşio ulmină mai bună
decâ
tl umânăril
e şilămpi
le pe ca
re treb
uia săle fol
osea
scăî n
timpuri l
e astea
. Cu excep ţi
a l uminii
,l ocul părea o î nchiso
are,
zidu ri de pi artă neşlefui
tă, o podea goală şi o mas ă
butucănoasă de lemn î
ntr-un colţ.Nu era pe pl
aculei;arfi
com an datsă e tcueran
fi acoper
i de al
b, impecabil şistrăl
ucitor
,
lucios şist eri
l
, dar olcul ăsta fusesepr egăti
tî naint
e de a şt i că
vaaveanevoi edeel.O f
emei eblondă,îmbrăcatăînmăt ase,era
atârnat ă cu membr el
e desfăcu te în mijl
ocu lîncăperii
, pluti
nd
neat insăde n i
mi c.O privea sfi dător
. O Aes ed Sai. Semirhage el
ura pe em f ei
l
e A es ed
Sai.
— Cineeşti?î nt
rebăfemeia.O IscoadăaCel uiîntunecat?O
soră Neagr
ă?
Ignor
ând gă lăgi
a, Semirhage verificăi ut e scutul di
ntre em
f ei
e
şisaidar.Dacăar fi căzu t
,î l putear ep arar epede – a dcăfemeia
nu ar fif ost at ât de sl
abă,nu şi -ar fiper mis să l asesc utul
nesupravegh
eat,– dar aşa era fir ea ei, să ai bă gr i
jă să facă
fiecare pas l a momen t
ul pot ri
vit. Acum, v eşmi
ntele femei
i.
Cineva îmbrăca t se mţsiea maiî n sigu ranţă decâtci neva gol.
Ţesu cudel
icateţeFocşiVânt ,f
ăcându- if
erfeniţ
ăt oatehainel
e,
de la cappână l a călcâi
e.St rânset ot
ul înt
r-un ghem în faţ
a
f
emeii, apoiconduse ocF şi Pămân ttransf
ormând ghemul î
ntr
-o
pulber
e fi nă î
mprăşti
ată pe p odea.
Ochiifemeii se m ărir
ă.Semi rhagese nî doi
a că ar fiput ut
rep
eta ce ăcu
f se,chiar dacăer a atât de si
mplu.
— Cineeşti
?
De data asta simţ i o nuan ţ
ă î n vocea femeii
. Te
amă poate.
Era nît
otdeauna bi
ne c ândî ncepeaur epede să seeamtă.
242
 Semir
hage l oca
l
iză cu preci
zi
e cent
rii durer
ii din creer
iul
f
emeii şiî ncep
u metodi
c să îi st
i
muleze cu Spiri
t şiFoc. Doa r
un pic alî ncep
ut
, apoidi
n ce nîce a mi mult
. Prea mult
ă durere
odată ar fiput ut uci
de pe loc,dar er
a uimitor câtde dep art
e
putea merge dacă mărea doza în rat
e infime. Er a di
ficil să
l
ucreiz pe ceva ce nu poţi ve
dea,dar ştia tot atât ed multe
despre cor
pul uman, câtşt
iuse eod
vrat
ă cineva.
Paci
en ta răsti
gnită în aer şi î scu tură capul de par că ar fi
putut a lunga dur erea, apoi ealizăr că nu poat e şiî şifixă
pri
vir
ea pe Semi rhage. A ceast
a doaro pri vea, m enţ
inând
ţesăt
ura. şiÎ put ea per mi
te puţ ină r ăbdar
e, hc i
ar şiî ntr-
un
lucr
u at ât de grabni c caăsta.
Câtde mul tle ur a pe cel
e ceşi îspuneauAes ed Sai! Fusese şi
ea una,o Aes Seda i adevăraăt,nu o pr oast
ă ignorantă ca
femei
a di n faţa ei. Fusese cu noscu tă, cel
ebră, dusă în t oat
e
col
ţuril
e l umii pen tru că put ea Tă măd ui orice rană, pu t
ea
smul
gepe o rci
ine din ghea r
ele morţii când t oţ
i ceilalţ
i ziceau că
nu se mai oatpe f aceni mi c. I
ar o del eg aiţ
e a Con si
liului
Servi
tori
lor i
îoferi
seo al egerei ndca re nu aveacesăal eagă: să
fie obl
igat
ă săr enunţe pen tru tot
deauna l a pl ăceril
e eisa u să
fie er
fecată şiaruncată din r ândul Aes ed Sai. Se a ştept
aser ă să
acc
ept
e p ri
ma varai
ntă; era aleg
erea potrvi
ită şir aţi
onală, iar ei
era
u femeişibăr baţir aţi
onali şila l ocull or. Nu seaşt eptase
ră
să f
ugă.Fuse ser
ă print r
e pri mii care se duse se r
ă l a Shay ol
Ghul
.
Broboan
e de sudoar e ap ăr
ură pe faţa pali
dă a paci ent
ei.
Guraî itremura, i
ar n ări
le iselărgea
u când trăgeaaerî n piept
.
Scotea id
n cândî n când gemet
e surde.Răbdare.În curând.
Fusese invi
di
a, invi
dia cel
or car
e nu put eauf acecer euşea
ea. Oare spuses
e vreunul smul
s din î
mbrăţi
şarea m oţ
r
ii că r afi
pr
eferatsămoa ră în locsăî ndure micul pr
eţl uatde ea ? Dar
cei
lal
ţi
, ecica re meritau să sufere? Ce conta că eiî if ăcea
pl
ăcere să l e administrez
e pedeapsa meri
tată? Consil
iul şi
243
văicărel
il
el uiipocrit
e despre drepturişilegali
tat
e.Merita să
aibă dr ept
ul săf acăast a; îşicâ şit
gase r d
ept
ul. Ea era mul t mai
preţioasăpen trul ume d ecâ
tt oţi cei care odi st
raseră cuur l
etel
e
lor p uşila un l oc!I ar din i nvidi
e şici udă Consil
iul î
ncercasesă
o ovea
l scă !
Ei , unii di
ntre eică zuseră î
n mâi ni
le eiî n timpul război
ului
.
Dacăav ea timp sufici ent, pu tea distruge cel mai pu t
ernic
bărbat,ceamaimândr ăf emeie,puteasă- imodelezeexactaşa
cum dor ea. Era poate u n proces ce va mail ent decâtFor ţ
area,
dar r e
ai nfinit maiplăcu t şinicimăcarr aen
G dalnu maiput ea
repara ceva f ăcut de ea. Forţar
eaput eafi des trămată,pe când
pacienţi
i ei… î n genunchi o rugaseră săl e d easu flet
ele Umbrei
şislujiseră umi l
i pânăl a moar te.Deman dredse mp îău nase ed
fiecare dat ă cân d un membr u al Con sil
iului făcea pu bl
ic
j
urămi nte Mar el
uiSenior,dar pent ru ea cea maif rumoasă
parte era cân d vedea cum păl esc c ând o văd , uneori după an i
de zile,şiser epezeausă o asi gure că rămăseser
ă credincioşi
l
ucru ri
lor dorite de ea.
Femei a î şi î năbu şi pr imul ţ ipăt
. Semi rhag
e aş t
epta
i
mpasi bilă. Trebui
al ucrat cugr abă, dar preamultă grabă put ea
stri
ca t otul
. Copleşi
tă de dur er
e,f emei
a izbucniîntr
-o ca scadă
de gem ete,din ce nîce m aiput erni
ce, până când devenir
ă un
urlet
. S emirhageaşt ept
ă. Fem eai străl
ucea sub val ul d e
sudoa r
e.Capul i se ă b
lăbăneaî ntr
-o parte şiîn al
ta, cu părul
răvăşit
,t resăl
tând nep uti
ncioasă ca o câ rpă agăţ
ată de f unii
nevăzute.Ţipetel
e gu t
urale cepăr eausă poa t
ă rupe t i
mpan ul
duraupân ă nu maiav ea aerî n pl ămân i
, ap oiîncepeaudin nou .
Och i
i al
baştri bul
bucaţi nu maive deauni mi c.Acu m începea.
Semirhaget ăie brusc fir ele saidin,
de dar r e
tcură minute
înt
regipână cân d ur l
etele se l ini
şti
r ă î ntr
-o r espi
raţ
ie
anevooa
isă.
— Cum t echeamă?î ntrebă blând.Î nt
rebarea nu avea ni
cio
importanţ
ă at âat vr
eme câtf emeia r ăspu ndea.Ar fi put ut fi.
244
Încă m ă maisfid ezi
?“– er a plăcu
t să con
t
inue aşaân p
ă când se
rugausăî il asesădemon st
reze cănu –, dar reb
t ui
a cafiec ar
e
înt
rebare să fie bi ne chi bzui
tă de data ast
a. n U tremur
spasm odi
c trec
u pri n corpul femei
i at
ârn
ate.Aruncându-il ui
Semirhage o pri
vir
e p i
ezi
şă ,temătoa
re,murmurăr ăguşi
t:
— CabrianaMecandes.
Semirhage zâmbi
.
— E bi
nesă-mispuiadevărul
.
Crei
erul avea şicen t
ri de durere,dar şi de plăcer
e.Stimul ă
unul din aceşt
i
a di n urmă, doar cât
eva cl
i
pe,dar put ern
ic,şise
aprop
ie d e ea.Şocu lo făcupe C abriana sădes chi
dă ochii cât
de mul t putea;t raseaernîpi eptr em
turând. Cu o bat istă
scoasă de pe mân ec
ă, emSirhageri di
că delicataţ a
f femeii,
şt
ergând-o d
e sudoa re.
— Şti
u căîţ
ief oart
egreu,Cabriana,zâmbicald,tr
ebuiesă
î
ncercisănu f acil ucru
ri
le şimai di fici
le;cu o at i
ngere deli
cată
îiî ndepărt
ă fir ele de păr de p e ch i
p. Vr eiceva de b ăut?
Fără sămai aşt ept
e ărspunsu l, conduse; o car af
ă de a tblă se
ridică e d p
e masa i d
n col
ţ, plutind până î n mâna ei . Femeia Aes
Seda i bău cu se te,neluându- şioc hii de l a Semi rhage. După
câ t
evangh îiţ
ituri, duse in
d nou ca raf
a pe m asă.
— E maibi ne acum, nu? Ţi ne mi nte, î
ncearcă să nu-ţi
înrăutăţeşt
i situaţi
a.
Când se nî toarse,f
emeia vor bi din nou , cuo voce ur ăd
:
— Scuippel aptel
emameit al
e,I scoadăaCel uiîntunecat!Mă
auzi? Eu…
Semirhage un mai ascu l
ta. Î
n altă situaţi
e a rfi f ostcu pri
nsă
de extazcă pacien tul nu fusese nîcă zdr ob
it. Simţea cea mai
pură exalt
are să zdrobeascăbucăţi
căcubucăţ icădemni t
ateaşi
rez
isten
ţa paci
entului şisă- l vad
ă cu m se agaţ ă zadarnic de
puţi
nul ce-irămăse se. Nu avea ti
mp pen tru as t
a acu m. Puse
di
n nou cu gri j
ă ţ esăt
ura în jurul centri
lor durerii Cabri
aneişi
o î nnodă, iî pl
ăce a să ai bă co nt
rolul, d ar trebuia să se
245
gr
ăbească . Act
ivăţesăt
ura, apoicon dusecasăst i
ngăl umi ni
le
şiieşiî nchizâ
nd uşaî n spatel
e ei
.Î ntuneri
cu
l vaco nt
ribui şiel.
Si
ngu ră, î
n întuneri
c,cudur erea
.
Se r t
ezi căscoate un sunetirit
at . Nu er
a nicio fineţe nî ast
a.
Nu-i plăcea săse grăbească.Şi să e fi c
hematăî napoicân d avea
de lucru; fata er
a plină de voinţ
ă şiî ncă
păţânată; una peste
al
ta, erau circumst
anţe di
ficil
e.
Coridorul era apr oa
pe l a felde î ntunecata c î
ncăp erea din
care ieşi
se, un puţ a lrg de piatră, cu drumuri î ntr
etăiate pe
care nu avea nici
un ch efsă l e exploree
z,apr oape pi erdută în
beznă.Se vedeau doar două uşi ,iar una din el
e ducea l a
î
ncă peri
le ei. Erau dest ul de confort
abil
e,dacă t ot r eb
tui a să
st
eaai ci
, dar nu seî ndreptă către ele.Shaidar H aran st ăt
eaî n
f
aţa aceleiuşi , negru, înveşmântat cu negu ri ca fumul ;f u un
şocă- s
l audă vorbind, parcă măcinând oase.
— Ceaiaflat ?
Chemări
le la Shay olGhul ad uses
eăr cu si
ne avetr
isment
ul
Marel
ui Senior
. CÂND Î L ASCULŢIPE SHAI DAR HARAN, MĂ
ASCULŢI PE MI NE. CÂND NU Î L ASCULŢI PE SHAIDAR
HARAN… I ndif
erent câtde mul t o supăras
e, nu era nevoi
e de
maimul t
.
— Numele ei
.Cabriana Mecandes.Nu am pututafla mai
multe at
ât de erped
e.
Pl
uteadeasu pra cori
dorul
ui î
n modst rani
u, cuman t
ia cade
abanos atâr
nân d nemişcată.Era aidoma unei st
atui,la zece
paşidi st
anţă, i
ar n ît
r-o cl
ipi
tă era deasupr
a ei, obl
igând-o fie să
dea înapoi, fie să-şisu cească gât
ul uitându-seî n sus la acea
f
aţăf ără ochi, al
bă, ca e d mort. Nu put easăf acăun pas n îapoi
.
— Trebuiesă scoţitotuldela ea,Semirhage.Absoluttot
ul,
f
ărăî ntârzi
ere,şisă -mi spui fieca
re c uvânt
.
—I -am promisMar el
uiSeniorcăvoifaceasta,spuseearece.

246
 Buzel
e l i
psi
te de sân ge se r ăsuci
ră î ntr
-un zâmbet . E r
a
si
ngurul lui r
ăspuns.Se î ntoar
sescu rt, păşind prin pet i
cede
umbră,şidi spăru brusc.
Semir
hageî şidori să şt
ie cum făceau Myrddraal
ii asta. Nu
f
oloseau Puter
ea, cimarginil
e umbr el
or, unde l umina dev enea
î
ntuneri
c,un Myr ddr
aal puteat recebruscî n alt
ă part e,î nt
r-o
al
tă umbr ă,depa rte.Cu mul ttimp în urmă,Agi nor esttase o
sută de Pi eri
ţi, până î i distrusese, î
ncer
când f ără rostsă afle
cum r eu
şeau. N iciMyr ddraa l
ii nîşi
şinu şt i
au ; ea si ngură
dovedise st
aa.
Îşi dădu seama br usc că î şi iţ
nea mâi nil
e apăsat e pe
abdomenul care p ărea o mi nge d e gh
eaţă.Trecuseră mul ţi ani
de câ nd nu mai si mţi
se ri f
căşial tundeva decât în faţa Marelui
Sen i
or,în Puţ ul Osân dei.Î ndr ept
ându-se căt
re cealaltă uşă,
si
mţ i cum nod ul de gh eaţă î ncepe să se optească.Avea să- şi
analizez
e mai t âr
ziu emoţ i
il
e;Shai dar Haran era di f
erit de toţi
cei
lal
ţi Myrddraali
, dar er atotuşidoar un Myrd draal.
Aldoil
ea pacient,agăţatca şiprimulîn aer,era un bărbat
sol
id, cu trăsăturidr ept
e,înveşm ânt
at într-o mant i
e verde şi cu
pantal
oni c are l -
ar fi f ăcut gr eu de văz ut î ntr
-o păd ur
e.
Jumătatedin globuril
edel uminăabi amaicl i
peau,gatasăse
oprească de ott– er a un mi racolcăsu pravi
eţuiseră atât –,dar
Str
ăjerul Cabrianeinu er a important.I nf
ormaţ i
il
e dorite,cine
şt
ie pe ntru ce, se afla u î n mi nt
ea f emeii Aes Sedai ;
Myrddraal
ului i se sp usese să cap t
ureze o Aes Sed ai
,i ar în
minteal or AesSed ai şiStrăjeri
i erau inseparabili
. Aşaşiera , de
fapt
. Pân ă atuncinu avu sese ocazi
a săzdr obească unul dint
re
aceşitluptăt
orilegendari
.
Och i
il ui negr
i păreau căî ncear
căsă -i sape gă uri î
n capî n
ti
mp ce î i dist
rugeahai nele şiî ncă l
ţări
le,cu m f ăcuse şicu
Cabriana.Er a o masăde muşc hi şici catri
ciacop eri
te de păr.
Nu cl ipi
. Nu spu se nimi c.O î nfrunta al t
feldec ât o f ăcuse
femeia. Ea fuseseîndrăzn
ea ţ
ă, aruncâ ndu-iî n faţă dispr
eţul
, el
247
o î nf
runta î n tăce
re.Poate că o să fie maigr eu de f rânt ca
stăpâna lui.
Semi rhageseop ri să î
l st
udieze.Era ceva… o î ncordar
e în
j
urulguri işiaochi
lor
.Deparcădejalupt
acudurerea.Desigur.
Legătura strani
e dintr
e Aes Sed ai şiStr
ăjeri
ilor. Ci udat că
primiti
vii ăşti
a fuseser
ă în star
e să descopere ceva ce nici
un
Numi t nu î nţel
egea
, dar eru
şiser
ă. Din puţi
nul pe ca re îl şt
ia,
probabil că indi
vidul simţ
ea deja o parte din durer
ea celuilal
t
pacient
. Al tă dat ă acest lucru ar fi des chi
s posi bi
li
tăţi
i
nteresante.Acu m însemna doarăcomul av eaimpresi
a că şt ie
l
a cesăseaşt epte.
— Propriet
aratanu preaaregri
jădet i
ne,spuseea,dacăar
fi f os
t maimul t d ecât osălbati
că, u n aifi căpă tat atâtea
ci
catri
ci. Exp r
esi
a l ui se sch
imbă puţ i
n. Uşordi spreţ
uitoar
e.
Aşadeci…
De d ata asta înconj
ură cen
tri
i plăceri
i cu pl
asasa , crescând
î
ncet i
şor stimularea. Era intel
igen t
. Se n îcrunt
ă, scu t
urându-şi
capul, apoiî şimi cşoră ochii aruncâ ndu-i săgeţ
i de gh eaţ
ă din
privi
ri. Şti
a cănu ar fi t reb uit săsi mtă cr escâ
nd aceapl ăcer
e
şi, deşi nu put eaved eapl asa , ştia căest e opera eişiî ncepu să
l
upt e cuea. Semirhage p ar
oa pe zâm bi. Fărăî ndoi
ală, cr
edeacă
î
i vafi mai uşor săl upt
e cupl ăcereadecâ t cudur erea.În câteva
rare oca zi
i zd r
obise pacienţi doar cu at ât
. Nu î i oferea nici
o
sati
sfacţ
ie,i ar după aceeau n puteaugân di li
mped e,vrând doa r
mai mul t din extazul ce el cu prinsese mintea. Er
a pr ea eprede,
şiap oinu ar fif ăcut orice en
pt ru a căp ăta maimul t. Lipsade
coerenţ
ă er a mot ivul pentru care nu f olosi
se met od
a ast a pe
cel
ălalt paci
ent; avea nevoie de răsp unsuri de l a ea
.Insu l ăsta
vaînvăţarepedediferenţ
a.
Difer
en ţ
a. Îşiduse gân di t
oar
e un dege t a l buze.De ce er a
Shaidar Haran di feri
t de o tţ
i cei
lalţ
i Myrddr aali
? Nu îi plăceasă
descopere ciudăţenii, chi
ar cân d t ot
ul p ărea că mer ge în
fav
oarea ei ,iar un Myr ddr aalaşe zat e d
asu pra unui Numi t,
248
chiar şiocazi onal, era maimul t decât osi mpl ă ci
udăţenie.
Al’
Thorer aorbit,concentratdoarpeSammael ,iarGr aendalîi
spunea l ui Sammael atât doar s cât
ă nu- i distrugă cu totul
mân dria.Desi gur
, Gr aendalşi Sammael complotau să cap et
e
vreun avantaj
,fiesi nguri
,fieî mpreună.Sammaeleraun sofar
înfierbântat şi n i
ci G r ae
ndal n u er a uşor de gh ici
t. N u
înţel
eseseăr niciodată că put erea venea doarde l a Mar eel
Seni
or, care o dădeacu i doreael , di
n mot ive othărâte de el . La
capri
cii
le uli; puteasp une asta doar în sigu r
anţ
a gâ nduri lor ei
.
Mai î ngrij
orăotr era f apt
ul că uni i N umiţ
i d i
spă ruseră.
Deman dred i nsi
sta că er au pr obabi
l mor ţi
, dar ni ciea,ni ci
Mesaan a nu er au con vi
nse. Lanfear
. Dacămaier a dr eptate pe
l
ume,Lan fear ave
a să-i cadă în mâi ni. Femeia aia ap ăreacân d
te aştep
tai mai puţ i
n şise com porta de p arcăavea dreptul să-
şi
bage nasulîn oalel
e alt
ora,dând mer eu bircu fugi
ţiiatunci
când pr ost
ii
le ei duceau la dezastru. Mog hedien
. Mer eu se vâr a
prin ascu nzi
şuri
, dar nu dispăruse in
ciod
ată atât de multt imp
fără să ead vreu n semn, măcar ca să e le
ramintească utur
torcă
şi e a f ăcea par t
e di n rânduril
e Numi ţ
il
or. A smodean. U n
trădăt
o,r c ondamnat , dar chi
ar di sp
ăruse, ar
i pr ezen
ţa l ui
Shaidar Har an şia eiî nseşiaicidoved
eacăMar el
e Sen i
or avea
căil
el ui de a- şiatinge sc
opuri
le.
Numi ţi
i erau doarpi ese pe o t ab
l
ă de şah ; poat
e că er au
Con si
li
eri
, dar totsi mple pi
ese. DacăMarele Senior o um t
ase e p
ea î n t aină aici, nu ar fi put ut săf acăace l
aşil ucru cu
Moghedien sau Lanfear aus chiar s A
mode an? Shaidar arHan
nu arfi put ut fi tri
mis săî i dea comenzi lui Sammael sau lui
Graendal? S
au lui Demandr edşiMesaa nei
? A l
ianţal orfr
agi l
ă–
dacăput eafi numi tă ali
an ţă – d urase u ml
tt imp, dar i n
ciunul
nu i-
ar fisp us dacăprimi se ordine secr
ete de a l Marel
e S enior
,
aşacu m ni cieanu l e-
ar fi di vu l
gat ordi
nele ca r
e o adusese ră
acol
o sauce le car
e o t rimise
seră pe ea, pe Myr ddr
aali şipe
tr
olocila Stâncadin Tear săse ul pte cucei tri
mişide S ammael .
249
 DacăMar el
e Sen i
or ovia să-lfacăpe a l
’Thor Nae’
bli
s,eaavea
săî ngen
unchezea l pici
oarel
el ui, aşt
ept
ând o greşeală care să-l
arunce nîghearel
e ei. Nemurir eaî nse
mna căput eaaşt epta la
i
nfinit. Găse
a ea paci enţi car
e să o amuze î ntre ti
mp. Ce o
nel
inişt
eaera Shaidar Haran. Ea f usese ntot
îdeau
na un j ucăt
or
i
ndifer
en etchera,
t d dar Shaidar H aran er
a o pi esă nou ă î
n
j
oc,unacuputerişiscopurinecunoscute.Unmoddeacapt ura
înalt
ul C onsil
ier al p artenerul
ui d e joc er a să -ţ
i sa cri
fici
proprii
le pieseî nt
r-un f als atac. aV î ngenunch ea, acăd va
trebui, câ
ttimp vat r
eb ui, dar nu se va lăsasa cirficată.
Fu smul să di n gân duri de o senzaţ i
e ciudat ă î n urzeala
înti
nsă de ea. Aruncă o pri vi
re către paci ent şi l p
escăi
exasperaăt. Capul aces t
uia at ârn
a î nt
r-o parte, ăr bbia er a
pătată cusân ge nît
unecat de all i
mba pe ca re şi-o muşcase, i
ar
ochii erau ficş i şidej a ce ţoşi
. N u fusese at ent
ă şiduses e
sti
mul areapreadep arte,pr ear epede.Se o pri din con dus cuo
i
rit
are ca r
e nu i se ci tea pe f aţ
ă. Nu avea rost să încer
ce să
st
imuleze creier
ul unui mort .
Brusc, î
i veni un gâ nd. DacăSt răj
erul puteasi mţ i ce mţ
siea
AesSedai,eraadevăratşii nvers?Ui t
ându- sel
acicatri
cil
ecar e-
i b răz
dau cor pul, u f con vinsă că er a i mposibil; chiar şi
prost
ănacii ăşti
a ar fi mod ificateg l
ăutra, acă
d î nsemna să
si
mt ăaşacev a.
Abandonăcadavrulşipăşigr ăbi
tăpecori dor.
Se il
nişti auzi
nd ţipetele,î nainte să deschidă uşagr eade fi er.
Dacăar fiuci s-o înaint e de a st oa r
cede l a eat otceşt i
a, ar fi
î
nsemnatsă r ămân
ă acoo l până când era pri
nsă o al tă Aes
Sedai
. Celpuţin.
Pri
ntr
e ur l
etel
e sfâşi
etoare, cuvi
nte abia i nt
eli
gibi
le, ce
părea
u a avea t
oat
ă forţ
a su flet
ului paci
ent
ei.„Ter oooooog.Pe
Lumină,Te ROOOOOOG! “
Semir
hagezâmbi u şor
. E r
a totuşi i ş ce
va distract
iv în
povest
eaasta.

250
CAPI
TOLUL 7
Ceva dend
gâ
i
t

Aşezat ăpesal tea,Elaynet ermi năceade- aosut aperi erecu

mâna st ângă, apoipuseper i
a de păr n î valij
oa r
a de căl ătorie
din pi el
e şi oî mpinse all ocsu b pat ul î ngu st
. O dur er e su rdă i
se cu i
bări se î n sp ateel och il
or după o zi n îtreagă î
n car e
con duse sePut er ea, făcân d ut er’
n angrea l. Ade seaîncercând
să f ac ă un ter’
angrea l. Nyn aev e,cocoţ ată în vâr ful scau nului
eicu pi cioare şu bred e,t er minasede mul t cuper iatul şiî şi
reîmpl eteaco sţi
a mai l argăpen tru som n. Chi pul î i st răluceade
transpi raţ
ie.
Camer a mi cuţ ă er a î năb uşi toar e, chi ar şi cu f ereas t
ra
desc hisă. Luna uri aşăat ârna pe u n cer spuzit de st ele.Ave au
doar puţină u lmi nă d e al u n muc deumân l ar e. Lă mpi l
e c u ul ei
şil umân ăr ile n u se r p
eagăse au î n Sal i
dar ; nimen i nu pri mea
noapt ea maimul t de o f ărâmă de u lmină,da că nu t rebuia să
lucree z cu pen iţ
a şice rneal a. am C er a er a î ngh es uită, ab i
a
având l ocde n îtorsnt r
îe c eel d ou ă pat uri mi ci. Apr oape o ttce
aveau er a pu s î n dou ă cuf er e vechi î mbr ăcae t î n ar amă.
Roch i
ile de A l
ese şi mant iil
e d e car e n u aveau nev oei a cu m er au
agăţ ate de câr lige î nfipte î n per eiţ, ă l
sân d să se vad ă pri n
găuri l
e di n t en cuială gă lbui e şi pcile de ded esu bt.Î ngh esuită
între pat uri er a o măsu ţă î ncl inată, i ar n îtr
-un co lţ un l avoar
şubr ed ţ inea o car af ă albă şiun l ighean , ciob i
te amân două.
Aleselenuer aur ăsfăţateşini cimângâi at eîncur ajat
orpecapl a
totpasu l
.
O mân ă de flor i de câm p ude, al be şi al
bast re– p ăcălite d e
vreme să î nflorească t ârziu şinu f oartef rumos – î şii ţeau
cap etele di ntr-
o vaz ă cu gât ul rupt , pusă pe masăî nt r
e dou ă
căni de u lt. O pasă re c ânt ătoar e c u dungiver zi,î ntr-o co li
vie de
răch it
ă, ad ucea al t
ă pat ă de cul oare î n cam eă r. l Eayn e îi
251
î
ngrijea o aripă ruptă, î
şiî ncer
caseput er
i
le de Tămăduire pe
al
tă pasăre,dar mi cu
ţel
e păsăr i cânt
ătoar
e erau pr
ea mi ci
pentru a supravi
eţui şocu
lui.
„Nu te plânge“
,î şispuse ermf ă. Aes ed
Sai avea
u condiţ
ii ceva
mai bune,novi cel
e şise rvitoarel
e cevamai rele,iar sol
daţi
ilui
Gareth Bryne dormeau ad esea pe osj. „
Ce nu poat
e fischi mbat
tr
eb ui
e îndurat.
“ L i
ni obişnui a să spună asta tot i
mp
t ul. Ei
bine,în Salidarput eaigăsifoart
epuţ i
n confortşiniciurmăde
lux. i Ş nicide r ăcoare. Tr ăgân
du- şicăm aşa,şiîsu flă aer
răcoros nîsâ n.
— Tr ebuiesăfiiacol oînai
ntealor,Nynaeve.Ştiicum facdacă
trebui
e să aştepte.
Nu se cl intea ni ci
un fir de aer , ari fier bi
nţeala părea să
smul gă su doa r
e d in fiecare por. Trebuia săse oa ptăf ace cevaîn
privi
nţa vr emi i. Deşi, dacă s- ar fi put ut, Călăuzele Vânturi
lor
ale O amen ilor ă Mri
i ar fif ăcut-
o de mul t, dar poate -
iar fi veni
t
eivr eoi dee, dacăAesSed ai i-
ar fil ăsattimp şipen tru altceva
decât acelt
eer’
angrealuri
. Ca Aleasă,sepr es
upunea căut ea
p
st
udia ce oi v
a, dar… „dacăar r ed
c e că potsăşimănânc şi săl
e
şi arătcum se ace f ter
’
nangrea
u l în acel
aşi t
imp, nu aş m ai
avea nicio clipă li
beră.
“ Celpuţ i
n a dou a zi urma să f acă
altceva.
Aşezându-se pe pat,Nynaeve se î
ncrunt
ăj ucându-
se cu
brăţ
araa’dam d e a
lî nchei
et
ură. Insi
stase eme
rucauna di n ele
săo poa rte chi
ar şicân d dormea, deşile aduceavise ucidat
e şi
nepl
ăcute.Nu pr eaera nevoi
a’e;
damulo i ţ
nea e p Moghedi
enl a
felde sigu r ca agă ţ
ată înt r
-un câ rli
g şi ,î n plus,î mpărţea o
cameărf oart
e mi că cu Birgi
tte.Nu se u p
tea găsiun pazn ic mai
bun ca Bi
rgitt
e,iarMoghedien apr oape că izbucnea î
n pl
âns
când aceasta î nce
pea să se î ncrunt e.Avea cel e maipuţ ine
moti
ve să o dorească în viaţă şicel e mai mul te să-i dorească
moartea
,i ar emf ei
a şt
ia astaf oarte b i
ne.Î n seara aceea, brăţar
a
avea săle fi e d e mai puţi
n f ol
oscade o bicei
.
252
 — Nynaeve,o săaşt ep t
e.
Nynaeve pufni zgomoots– n u-i pl
ăceasăfie a l ordinele cuiva
–,darluădepemasăunuldi nceledouăi nelecupiatrăturt
ită.
Ambeleerau prea maripentru a fi purtatepedeget ,unulcu
dungialbastre şi maronii
, celălal
t al
bast ruşir oşu, cu o si ngură
faţ
etă. Desf
ăcându-şil egătur
a de pi ele de la gât , Nyn aeve îl
puse e p celcu albastru şimar o al
ăt uri de al
ti nel, greu, de aur
.
Sigi
liul l ui Lan. At i
nse cu t andreţe su praf
aţa gr oa să de aur ,
apoil e ascu nsepe amân dou ă cugr ijă su b veşmi nte.
Elayne u lă i nel ul cual bast ru şir oşu ,încruntându- se alel .
Inelel
e e rauter’ angrea luri ,făcu t
e d e ea , copii
ndu- l pe ce l pe
care îl ave a acu m Si uan, şi ,î n pofi da asp ect
ul ui si mplu, er au
de o o c
mpl exi
tate n icred i
bilă. Dacădormea i cuunul di n ele i l
pit
de pi el
e,aj unge aiT îel
n ’aran’ rhi od, L
umeaVi sel
or,o r eflexie a
lumiir eale.Poa te a t utur or ul mil
or ; unele Aes ed Sai sp uneau
căsu nt mul te u lmi , căt oate va ri
aţiil
e P ânzei treb uiau săex ist
e,
iar oat
te a ce l
e u lmi î mpr eu nă alcătui au o Pân ză şimaimar e.
Impor t
an t er a căTel ’aran’ rhi od r eflect a această l ume şi avea
câtevaî nsuşirica re-lf ăceau f oart
ef olosi
tor. Mai al escăTu rn ul,
din câte afl ase, hab arnu av ea cu m să ăt prundă n î el.
Niciunul di n cel e dou ă i nel e nu f uncţ i
on a la f elde bi ne ca
ori
ginalul , dar f uncţ ion au. El ayne deven ise ceva mai pri cepută;
din pat ru î ncercă ri de af ace oco pie,doa r una f usese r
at at
ă. O
medi e mul t maibu nă dec ât u c cel e pe car e î ncerca să l e
inventezea. eDar d acăuna di ntre er ori
le eif ăceaşial tceva, nu
doarsă nu f uncţ ion eze sausă nu f uncţioneze f oarte bi ne?
Fem ei A es Seda i u fse seră f erecate st udit
ier’
ndangrea l
uri .
Mistuite,cu m se sp uneacân d era doa r o greşeală, dar , acciden t
sau nu, f erecarea r ămân ea l a felde defin i
ti
vă.Nyn aeve nu
credea căe pen t ru t otdeau na,des igu r, dar ynN aeve nu s- ar fi
declaratmul ţ
umi tă decâtdupă ce Tăm ădui
a pe c ineva mor t de
tre
i zile.

253
 Elayn
e nîvâ
rtiinelul în mână. Ce ă fceaera simplu de n
îţel
es,
dar nî
cănu î nţel
egea „ cum“.„ Cum“ şi„ de ce“ erau chei
a.Er a
convi
nsă că fel
ul î
n ca re erau dist
ribui
te culori
le erala f
elde
i
mportant caformai nelel
or – ori
ce l t
acevadecâtf ormarăsu
cit
ă
nu aveani ci
un efect –, iar celca re i
eşi
se perf ectlbast
ru îţi
dădeadoaroşm c ar
uri î nfiorăo
tare –, dar nî
că nu şt i
a cum să
repr
oducă roşul
, albastrul şimar oni
ul ori
ginalul
ui. Cu toa
te
astea , st
ructura cop ii
lor er
a i denti
că , până la cele mai mi ci
element e, prea mi ci pentru a fi văz ute sau percepute fără
Pu terea Supr emă.De ce cont cul
au orile? Părea să fie n u
sing ur fir comun î n ac el
e st ructuri minuscule al e
ter’angrea l
urilor car e f
uncţionau cân d se conducea,şi un
altul pentru cele care ofl
oseau singure P uter
ea– afptul căaflase
întâmpl ăt
orast a îi permisese să încer ce să l
e cop iez
e –,dar
erau mul te lucruri pe care nu l e ştia şimul t
e pe car e doar e
l
gh i
cea .
— Aidegând să staiacolot oată noaptea? î
ntrebă Nynaeve
sec,iar Elayne t res
ări
. Lăsâ nd una di ntre căn i
le de lut pe
masă, Nynaevee saşez ă pe p at
, aşt ept
ând cu mâi ni
le nî poa
lă.
Tuspuneaicănut rebuiel
ăsatesăaşt epte.Câtdespr emine,nu
am de gân d să l e daucusur gioaicelor ălor
a o scuză să mă
toace.
El
ayne îşipuseî n grabă i nel
ul păt at – unmaier a doar o
pi
atr
ă, deşi aşaf usese alî nceput – p e oben ti
ţă de piel
e pe ca
re
şi
-o leg
ă î n jurul gâtului
. Cea de- a dou a cu pă avea şiea o
ti
nctură de i er
buri pregăti
tă de Nyn aev
e,uşorî ndulcit
ă cu
miere ca să maiî mblânzească amăr eal
a.Bău jumăt ae
t, căci
şt
ia di n exper
ien
ţă căer a î ndeajuns cas- o aj
ute săad oarmă,
chiar şi cu o durer
e de cap . Era una dintr
e acel
e nop ţiîn car
e
nu-şiput ea er
pmit
e săi ar
pdă vr emea.
Înti
nzându-se ep p
atul strâmt , Elayne con
duse scurt pent
ru
a st i
nge l umânar
ea, ap oi î şi agită cămaşapent ru puţ ină
răcoare.Măcar maimi şca un pi c aerul.
254
 — AşvreacaEgwenesăsef acăbi
ne.Mis-aacri tdepuţinul
pe care ni-l aruncă Sher
i
am şicel el
alt
e.Vr eausă şt iu ce se
î
ntâmplă!
Îşi dădu se ama că ati
nsese un subi ect sensibi
l. Egwene
fusese ănir
t
ăî n urmă cuo l ună şijumăt ate nî Cai
rhien,în ziua
î
n ca re Moirai
ne şiLanfea
r muriser
ă. Î
n zi ua în care dispăruse
Lan.
—Î nţeleptel
e spun că e mai bi ne, murmură Nynaeve
somnor oasă.Se p ărea că de da ta asta nu o să ad ucă vor
ba de
Lan. Asta sp un Sher iam şiacol i
tel
e ei
, şinu au ni ciun moti
v să
mintă, ch i
ar dacă r aputea.
— Ei ,aş vr ea ca mâi ne-seară să pot t
rage cu ochiull a
Sheriam.
— La feldebi nepoţ i-Nynaeveseoprisă caşt e–,l afelde
bine poţi să-ţ i doreşti să te aleagă Suprema înscăunat ă
Amyrlin.Şiaiaveamaimul teşanse.Pânăcândvoral egeelepe
cineva,o să fim amân două îndeajuns de căr unte p entru a fi
ch i
ar noi al ese.
Elayne d esc
hise gu
ra să ărspundă, dar începu şiea să caşt
e.
Nyn aev e începuse să sfor
ăe,
i nu t ar
e,dar cu o per ss
i
tenţă
încăp ăţânată. lEayn
e îşil ăsăpl eoapel
e să se î nchidă, ard
gânduri le iîrămâneau concentr
ate,î n pofida dorinţeiei.
Divanul er a lent
, ărfă î ndoi
ală, con ducăt
oarele de Aj ah
întâlnindu-se m aipuţi
n de un ce as pe zi , uneori del oc. Dacă
vorbeaicu una din el
e,aveaisenzaţ
ia cănu eni ci
ogr abă,cu
toate a st
eani ciuna dintre cele şase – uner a bi neînţel
es i n
meni
din Aj ah Roşieî n Sal i
dar – u n ar fipovestit al t
or es A edSai ce
vorbiseră,cu atâtmaipuţ in uneiAlese.Darmotivedegr abă
aveau şi , chi
ar dacăi ntenţi
il
e eI ărmâneau secr ete,de a dunări
aflaset oat
ă lumea.El aida şi Turnul nu av eau să l e i
gnore
veşnic. În plus, Mant i
il
e Al be erau la doar câteva mi l
e
depărtar e,în Amad i
cia, i şap ăruser
ă şizvon uri că se afl au
juraţ
iaiDr agonul uichiar acolo,î
n Al t
ara.Lumina şt ie ce
255
pl
ăn uiau juraţi
i Drago nul
ui, dacăRan d nu ave a ni
ciun cont
rol
asupral or. Prof
et
ul er a un bun exe mpl u saumaidegr abă unul
ori
bil. Revotle,ferme şipământ uri incendi
ate,oa meni ucişi
pentru cănu- l spri
ji
ni ser
ă pe D ragonul Renăscut cu sufici
entă
ardoare.
Sforăi
turi
le uli Nyn aeve nîcepură săsu ne cao pânză rupt ă,
dar er au par că tot m aiî ndepărt
ate.El ayn
e căscă iar
ăşi
; se
î
nt oar
sepe- o part e,îngrop ându-şich i
pul în pernă. Motivede
grabă. Sammaeler a î n Ill
ian, şierau doa r cât
eva sute de mi l
e
pân ă la hot ar , mult pr ea pu ţi
ne cân d venea vor ba de un
Rătăcit. Lumi na ştia unde er au ceil
alţ
i şicemai com pl
otau. Şi
Rand; er au gri ji şicu el . Nu er a un per icol
, desigur, nu ar fi
putut fi ni ci
od ată. Dar el era cheia tuturorlucruri
lor;lumea
chiar e sn ît
or ce
a după elacu m. O să- llege d
e ea, cumva. Min.
Ea şisol ia aj unseseră pr obabi
ll a jumăt ae
ta drumului către
Caeml yn. Nu er au zăpezi care să-iîncet
inească.Le mai t r
ebuia
ol ună săaj ungă. Nu căar fif ost îngrij
orată căMi n se u dce al
Rand. La ce se gân dea i Dvanul
? S omnul se t r
secură în ea, i
ar
ease r st
ecu ăT
r îel
n ’
aran’rhiod…
…şiaj unsepe ul iţ
a ce a mar e din Sal idar
ul înveşmântat nî
noapte, cu l una coc oşată deasu pra.Put ea vedea l
impede, mai
l
imped e d ecât ar fi î ngăduitl umina ast rului nopţi
i.Întot
deauna
nTel
î ’aran’rhiod era o sen zaţi
e d e ulmină, ven i
nd de p est
e ott
şide n i
că i
eri, de p arcăî nsu şiîntunericul ar fiavu t o str
ălucir
e
î
ntunecată. Dar aşa erau mer eu visel
e,i ar ces
ata er a un vis,
chi
ardacănu unul ob işnuit
.
Satul de ai
cier a or efl ex
ie aadevă ratul
ui Salidar
, dar o co
pie
st
ranie,mait ăcută decât ar p fiutut fi or i
ginal
ul în cea mai
adâncă noap t
e.Fi ecare fereastră era întunecaăt şiun aer
pusti
u pl ut
ea greu, de par că nu ar fi f ost nimeni î
n nicio
cl
ădire.Desigur, ni
cinu er a. Ţipătul ascuţ
it al uneipăsă ride
noapte fu urmat e d un al tul
, apoide un alt rei
lea,i
ar ceva
scoasen uf oşnet îndepărt
ân du-se nîacea ci udată penumbră,
256
dar graj duril
e er au goale,la f
elcaşisâ rmel
eî nti
nsepe ţ ăruşii
de l a mar ginea sa tul
ui,la felca şiţ arcuri
le unde f useseră
adunat e oi l
e şivi t
ele.Erau mul te cr
eat
uri acolo,dar n i
ciuna
domes tici
tă. D et
ali
il
e se sch imbau cu m î ţi oreta
i p rivi
rea;
clădiri
le acop eri
te cust uf r
ămânea u acol
o,dar un but oicu apă
era pus î ntr
-o poziţi
e uşori f
er
di
tă sau nu mai er a deloc,o uşă
înainte deschi să era ac um închisă.Cu cât n u element d i
n
lumea ealră er a maief emer, cu cât îşiputeasc himba maiuşor
poziţia, cuatât mai schimbătoare i îer areflexi
a.
Din cân d în cân d se zăr ea mi şcare pe uliţa întunecată,
cineva apă rând sau di spărând du pă câţiva paşi, sau chi ar
plutind deasu pra pămân tul
ui. Visele mul tor oam eni puteau
atingeTel ’
aran’rhiod, darnumaipent ru puţi
n timp.Nor ocul
lor. O al t
ă însu şi
re a Lumi i Vi
selor era căt ot ce ţ
i seî nt
âmpl
a
acolo er a rea
l şicâ nd te rtezeai
. Dacămur eaiacolo,nu t e mai
trezeai.O r eflexi
e ciudat
ă. Doar că ldura eral afel.
Nyn aeve stăt
eaner ăbdătoa
re n ît
re S iuan şiLean e,î n r och
ia
albă cu dungia uneiAl ese.Purta şibr ăţara de argint, deşi nu
funcţiona de acol o î n l umea r eal
ă; oţ i
nea prizon i
eră pe
Mogh ed i
en, dar Nyn aeve,ieşi
t
ă di n t rup, nu put easi mţ i nimic
prin ea . Leane era supl
ă caî n poveşt i, deşi î
n opinia l ui Elay
ne
rochia sa doman i ap roape t
ran sparentă ab ătea at
en ţ
ia de l a
eleganţă. Culori
le sesch i
mbau şiel e;gen ul ăsta de l ucruri se
întâmpl au aicipân ă învăţaicesă f aci . Si
uan sepri ce pea mai
bine.Purt aorochiesi
mpl ă,demăt asealbastră,cu undecolteu
suficient de adânc p en t
ru cai nel
ul răsucit săse oa ptă vedea,
prins de u n col
ier. Pe de a lt
ă parte,apăr eau bucă ţ
i de dantel
ă
pe o rchi
e,iar col
ierul se sch imba dintr-un lanţ si
mplu de a rgi
nt
într
-o piesă el
aborată, curubi ne sau smar alde băt
ute nî aur, cu
cercei pe măsură, transform ându-se p a
oii arăşiîntr
-un lanţ de
argint.
La gâ tul l
ui Siuan seafla i nel
ul original; ea părea l
a felde
soli
dă ca una di n cl ădiri
le di n jur
. El ayne şti
a că , deşi avea
257
impresi
a că şiea păr ea l
a f elde so li
dă, cel
orl
alt
e l e apărea ca
pri
n ce aă
ţ,asem enea lui Nyn aeve L şi
eane.Aveai impresia că
poţi ved
eaprin ele ulmina lunii
. Asta se nîtâmpla când foloseai
o copie.Puteasi mţi Adevă
ratul I
zvor, dar iîpăreasl ab; dacăar
fi încercatsăcon ducă, abi
a ar fi r euşit. Cu inel
ul lui Siuan nu
ar fi fostaşa, dar acest
a era preţul când nu voiai sădai î n vil
eag
secr
etel
e alt
ora. Siuan avea mai mul t
ă î ncr
edere în original
decâtî n co pii
le ei, aşacăî l purta ea– câ teodat
ă Leane – nît imp
de El ai
ne şiNyn aev e,care puteauf saidarul,
ol
osi treb
uiau să
se descurce cum pu teau.
— Undesunt ?î ntrebăSiuan.Gul erulisemi şcaîn susşiîn
jos.Rochiaer averdeacum,i arcoli
erul,unşi rdepietredelună
mar i
. Pa rcă nu ar fisufici ent că vor să f
acăce dor esc di
n
munca mea,ac um mă maif acsă ş i aş
tept.
— Nu şt
iudecet eder anj
eazăcăvi nşiele,îispuseLeane.Îţ
i
placesăl e vezi făcând greşel
i. Nu şt i
u ni cijumăt at
e din cecr ed
ele că şt i
u.
Pen tru o clipă decolt
eu lîi deven
i apr oape t r
ansp arent şiun
şirag d e per
le mari,r ăsucit
e iîapăruî n juru l gât
ului, di
sp ăr
ând
apoicur epezi
ciune.Ni cinu băgăde seam ă.Aveaşimaipuţ ină
exp er
ienţă decât Si
uan.
— Am nevoi edesomnadevăr at
,murmur ăSiuan.Brynevr ea
să scoat ă unt ul din mi ne. Şi eu sunt n evoit
ă să aş tept să
binevoiascăsăapar ăniştefemeicaretrebuiesă-şiami ntească
jumăt atedenoapt ecum sepăşeşt e.Ca să nu maivor besccă
trebui
e săl e suport şipe a st
eadou ă, spuse nîcr
untându-
se al
Elayne şi Nyn aeve,apoi se iu
tă cătr
e cer.
Nynae ve î şi apucă strân
s cos iţ
a,semn că î ncepea să se
enerveze.De dat a as ta El
ayne er a de acor d cu ea di n toat
ă
inima.Er a gr eu să fii cu eleve care cred eaucăşt iu tot
ul mai
binedecâtt i
neşicar eputeau să t
epună l a punctmultmai
uşor ecâtd aifi put ut tu săo f aci. Desigu
r, er
a şimair ău cu
celel
al
te d ecâ t cuSiuan şiLea ne.Unde er au cel
el
alt
e?
258
 Pe uliţă semi şcaceva. Erau cel
e şa sefemei,î ncon
j
ur at
e de
st
rălucieasaidarului,
r car
e nu di spăruse. C a de obi cei
,
Sheriam şicel el
al
t e sevisaserăîn propri
il
e camer e şiplecaseră
de acolo.Elayn e nu er a si
gură câ
t de mul teî nţel
egeau el
e din
at
ributeleTel
’aran’rhiod. n
Î ori
cecaz,adese a insist
au săf acă
aşa cum vor el
e,cân d se upt
ea şimai bi ne.Dar cine s
ă şt i
e mai
bi
nedecâtoAesSedai ?
Cel e şas e Aes Sedai au er cu adev ăr
at î ncepăt oare î n
Tel’aran’ rhiod, i ar r och i
ile l or se sc hi mbau de fiec ar
e dat ă
când El ayn e se i ut
a l a el e. Cân d una purt a şal ul br od atAes
Sedai ,î n cu l
orile p rop rieiAj ah, cu Fl acă ra albă a Ta r V alonului
pe sp ate,apoiî ncă pat ru purt au acel aşil ucru, apoini ci
una.
Câteod ată apăr ea o pel erină uşoa r
ă de căl ăt
ori
e,capen tru a nu
se m urdări de pr af, cu Fl acăr a pe sp at e şipe pi ept
. Chi puril
e
lor ăr fă vâr stă nu ar ăa tu sem ne căar fisu ferit de cal d – A es
Sedai ni ciodat ă nu ar ătau ast a – şi nicicăşi -ar fi dat seam a că
veşmi nteleliseschi mbă.
Pă reau a fi î n ceaţ ă,ca şi Nyn ae ve şi Lean e. Sheri am şi
celel
alte aveau mai mul tă î ncredereter’
înangrea l
uri le care
funcţion au cân d con duce aidec âtî n inel e.Nu păr eausăcr eadă
că Tel ’
aran’ rhi od nu avea ni mic de -a f ace cu Pu terea
Supr em ă.Celpuţ i
n El ayn e n u î şidăd ease ama car e d i
nt re ele
fol
ose şet co piil
e ei . Tr eidi nt r
e el e folosea u un mi c di sc, odat ă
din fier , grava t pe fi eca re p arte cuo sp ir
ală, care u fncţiona câ nd
asupr a l ui seacţ iona cu Spi rit, si
ngu ra di ntre cel e cinciPut eri
care se put ea con duce î n vi s.Celpuţ in î n felul ăst a de vi s.
Celelalte treiavea u mi cipl ach ete,odi nioar ă din ch i
hlimbar , cu
o em
f ei e ad or mi t
ă gr avat ă pe fi ecare p arte.Chi ardacă r afi avu t
toate cel e şa ster’
e angrea l uriî n f aţa ei, El ayne n u ar fiput ut
spune ca r
e er au f ăcu te de ea ; copi
ile i eşiser
ă f oarte bi ne.Dar ,
pân ăl a urmă,nu r eu şise ec dâtsă cop ieze.
În t imp ce em feile A es ed Sai se p a
ropi au pe u li
ţă, auzi ul tima
parte adi scu ţ
iei,î nsăf ără săî şideasea ma desp r
e ce r vo
besc:
259
 —… î şivorbat ejoc de aleger
ea noastră,spunea Sheri
am
înflăcăr
at ă, dar şi
î vorat b
ej ocde ori ceal eger
e am f ace.Put
em
la felde bi ne săne su sţinem decizia. Nu e nev oei săînşi
r di
n
nou mot ivel
e.
Morvin, o sor ă Brună,cupărcăr unt, pufni
:
— După câtne- am chinuitîn Divan,o să nefiegr eu să l
e
schimbăm opi ni
a.
— Decene-arpăsacât ăvr emeniciunconducăt ornuosăne
i
a î n derâder
e? î nt
rebă Myr el
le ap ri
nsă.Er a cea mait ân
ără
di
ntre cel
e şa se, şier a Aes Sed ai de puţini ani; părea foa
rte
enervată.
— Ceconducătorarî ndrăzni?întrebăAnayacaşicum arfi
î
ntrebat cecop il ar nîdrăzni să i nt
re cu nor oipe covoa r
e.Î n
ori
ce caz, nici
un r egesaur egină nu şt i
e îndeajuns de mul te
despr
e ceseî ntâmplă în r ândurile AesSed aica să î nţel
eagă.
Doar păr
ereasu r
oril
or trebuie să ne n îgri
j
oreze,nu a l or.
— Ce mă î ngri
jorează pe mine,spuse rece Carli
nya,e că,
dacăse asă l şoru i nfluenţat
ă de n oi, poat
e fiuşor influenţată şi
de al ţi
i. Sora Al bă păr ea mereu palidă şir ece, de gh eaţ
ă ar fi
spus u ni
i.
I ndi
ferent despre cevor beau, er
a l impedecă nu dor eausă
cont i
nue î n faţa l ui Elay
ne sa u a cel or
lalt
e;t ăcură înainte să
ajungăl a el
e.
Si uan şiLean e se î
ntoarseră cu spatel
e u na l a al
t a, de parcă
le-ar fi f ostî nt
reru pt
ă o co nver
saţ
ie.El ayne îşiveri fică r eped
e
rochia; era albul cu dungial uneiAl ese.Nu ştia ce să cr
eadă, î
i
apăru se och
ria caret rebui
a,f ără săse gâ ndească.Ar fi put ut
pune p ar
iu că ynN aeve arfi t rebui
t să-
şisc hi
mbe o rchi
a după
ce ap ăruse. DarNyn aeve era mult maiîndrăzneaţă,lupt
ân d cu
regulil
e pe car e le ap r
obadoar epj umătaet. Cum va put ea
vreodată să conducă Andorul? Dacă mama sa era moartă.
Dac ă.

260
 Sher i
am, uşorpl i
nuţ ă, cu pomeţ iiî nalţi
,î şiîndreptă ochi
i
verzişialungiţicăt
reSiuan şiLeane.Î n acelmomentpurt aun
şal albastru cuci ucu r
aşi.
— Dacă voidouă nu vă put eţiînţel
ege,j ursă vă t
rimitla
Tiana,spusecuunt onneconvingător
.
— Aţ ilucratîmpreunămul tt i
mp.Put eţişitrebuiesălucraţi
din nou amân două,spu se B eoni
n cu un ac cent puternic d
in
Tarabon.
O Cen uşie dr ăgu
ţă,cu păr de cu l
oa rea mieri
i pri
ns într
-o
mul ţ
ime d e co di
ţe,avea ochi al
baştri
-cen uşii ca
re părea
u mereu
surprinşi. Cu t oa
te astea i n
mic n u o su rpri
ndea e p Beon
i
n. Nu
ar fi cr euzt căsoa rele ărsare dimineaţa, dacănu ve deaasta cu
ochii ei,iar, dacăî ntr-
o dimineaţă so arele n u ar fi apăru
t, puţi
n
probab i
l să e fi mirată.Ar fi con firmatdoa r că vu
asese rd
eptate
înai
nte să cea răo d ovadă.
Beon in păreacăsp usese acel
e cu vi
nt e a t
ât de des, cănicinu
se a mi gândeala el e.Toa te Aes ed Sai se obi
şnui
seră de mul t cu
Siuan şiLean e.Î ncepuseră să l e tr
atez
e ca pe dou ă f eti
şcan
e
care seci ondănesct oată ziul
ica. AesSed ai aveau tendinţa să
trat
eez pe t oa
tă l umea car e nu purt a Şalul ca pe ni şte cop
ii
.
Chiar şipe a cesteadou ă care u fseser
ă surori
.
— Le tri
miţila Tiana sau nu,i zbucniMyr el
le,darnu mai
vorbidespr
easta!
Elayne nu cr ede a că f rumoas a brunetă era mân i
oasă pe
Siuan sau Le ane. Sau pe e c
va anu me. Avea un tempe rament
vulcani
c,ieşi
t din comun chiar şiprintre Verzi
.Rochieide
măt asegalbenă î i apăru un gu ler nîalt
, dar şiun dec otl
eu
adânc care nu-i ascundeapi ep t
ul; purta un col i
erneob i
şnuit
,
un l anţ de argnit cu treimicipumnal e,ale căror mânere i se
odihneauî n decotl
eu. Un alpat ruleapumnalap ăru şidispă
ru
atât de erpede,încât păreaa fi f ostimaginat. Se ui
tala Nyn aeve
de osj nîsu s,de p arcă -a
ir fi cău tat nodî n papură.

261
 — Mergem la Turn sau nu? Dacă t
otfacem asta,măcarsă
f
acem şice vaut il
.
Elayn
e şiî dădu seam a de ce a erf
uri
oasăMyr el
l
e.Î nai
nte ca
eaşiNyn aeve să ajungăî n Sali
dar, se nît
âlneaucu Egw en
e nî
Tel’
aran’rhiod l a fiec are şapt e zile, mpîăr t
ăşi
ndu-şi ce
î
nvăţaser
ă.Nu f use se î
ntotdeauna uşor, deoarece gwEene er
a
mereu însoţit
ă de una di ntr
e Vesti
toarel
e-
n vi seAielde la car
e
învăţa. Fusese dest ul de g reusăse nî tâlnească f
ăr ăoî nţel
ea pt
ă
saudou ă. Dar t otul se er t
mi nase u dpă ce u aj
nses erăî n Sal i
dar.
Cele şas e Aes Sedai i nd grupu l u li S heriam pr eluaseră
conducer ea întâl niril
or, d eşi eau av doa r t er’
reiangrea luri
ori
ginale şi nu şt i
au maini mic des T
pel
r
e’aran’rhiod, cu
excep ţ
ia mod alităţii de a i ntra î n el. Ast a f usese în per ioada
când Egwene se r ănise, ari Aes Sedair ămăs eseră să se
confrunte cuî nţel eptele,două gru puri de em f eihot ărâte,fieca r e
susp i
cioasă, şini ciuna di nt re ele nu er a di spusăsăced eze u n
deget sa
u să -şiî ncline ca pul cât un fir de p ăr.
Desi gur
, El ayn e nu şt ia ce vor beaul a acel e î ntâlniri
, dar
bănui a,după pr opri il
e experienţe şidupă ce l ăsau să le mai
scape S heri
am şicel el
alt
e.
Aes Sedaier au convi nse că put eau î nvăţat otulimedi at,
odată ce fl a
au căer a ceva de n îvăţat, cereau săfie e rsp ect
ate ca
nişt
e r egine şivoi au săl i sesp ună pe l oc şif ără zăb avăt otul
.
Se p are căvr useser ă săafle o tutl despre o rice, de a l ce l ăpnuia
Rand l a când Egw ene se va mţsii suficien t de b i
ne n îcât să nitre
în Tel’aran’rhiod, dacă er a posibil să spionezi visele cui
va în
Tel’aran’rhi od sa u săi ntri fizic nî LumeaVi se
lorsausăad uci
pe cineva acoloî mpotrivadori nţeilui.Într
eb aser
ă de mai mul t
e
ori dacăl umea r eal
ă se u ptea schimba prin ce ea ce ăce
f aiîn
vis,o imposi bi
li
tate de care se î
ndoiau.Morvrin ci
tise puţi
n
despre Tel’aran’ rhiod, sufici
en t de mul tînsă enptru a ve ni cu
o mul ţi
me de î ntreb
ări, mul te dint
r e el
e pornind de l a Siuan,
bănui aElayne.Segândeacăpr obabilSiuanvoi
asăpart icipeşi
262
ea la întâlni
ri, dar Aes Sed ai consi
derau că -if ăcuser
ă deja
sufici
ente con cesi
i per miţ
ându-i să f ol
oseascăi nelul pentru
munca eicu och i
i-şi
-urechi
le.Pe eao der anj
a faptul căel e î
şi
băgaunasulîntreburil
eei.
Cât despre Aiel
… î nţel
eptele sau cel puţ
in Vesti
toarel
e-n vi
se,
din experi
enţa lui Elayne,nu doa r şt
i
au camt otce seoa t
p
e şti
despr
e L umeaVi sel
or, dar o priveaucape d omeniul lor rp
ivat
.
Nu le plăceasă i ntre ci
nevaign orant acol
o şile er a destul de
greu săse com porte nor
malî n faţa a ce eace e elconsi
derau că
e prostesc.Î
n pl us,l e spuneau foarte puţi
ne lucruri,î i erau
cred
inci
oase uli Rand pânăî n pânzel
e a lbe,ned
orind săsp ună
despr
e el mai mul t decâtcăe n î vi
aţă, căEgw ene seavî ntoar
ce
nTel
î ’
aran’
rhiod at
uncicâ nd se va f
ace i n
be şi
,în gen eral, nu
răsp
undeaul a ni ci
o într
ebare pe ca r
e o socoteaunep ot
rivită.
Ceea ce nîse
mna fie cănu cr edeau căce a car
e n ît
rebasei aşt
sufici
ent pentru a î nţel
ege răspunsul, fie că întrebarea sau
răspunsul viol
a cu mva st rania filosofie a on oareişiob l
igaţ
iei
.
Elayne şti
a puţ ine desp j
i
r
e’e’toh, doar căexi sta şică gen er
a
cumvacom portamen te oa
frt e ciudate şiiri
tabil
e.
Una pest e alta, lui Elayn e i sepăr ea căer a o r eţ
eăt pent
ru
dezast
ru, c are se r epet
a l a fiecar e şapte zi l
e,celpuţ in din
punctul de veder e alfemei lorAes ed Sai
.
Sheri
am şicel el
alte ci
nciavu seser
ă nevo i
e de l ecţ
i
iî n fiecar
e
noapte,la î nceput, dar cu am maif ăceau asta de dou ă ori.În
noapteade d i
nainte d e ase nî tâl
ni cuî nţel
eptele,caşicu m s-ar
fi an tr
en atî nai
nte de un con cu
rs.Şi ap oiî n noapteade d upă,
de ob iceif ără chefde vor bă,ca şicu m ar fivr ut săş-idea
seama ce nu mer sese bine şi cum pu t
eau schimba as ta pe
vii
tor
.Myr el
lesegândea probabi
lla dezastruldel aî
ntâlni
rea
următoar e. Cu sigur
anţă urma să fie reu
nvul
.
Morv ri
n se nî toar
se către Myrell
e săsp ună ceva, dar r b
usc
apăruo al tă femeie pri
ntre el
e.Lui El ayne îitreb
ui o clipă săo
recunoa scă pe Gera, una dint
re b ucătărese,cut răsăt
uril
e celor
263
li
psit
e de vâr st
ă. u P
rtând un şalver de cu ci ucuraşişicu
Flacăra Tar Valonul
ui pe sp ate,cu t ali
a jumătate di
n cear ea
l
ă,
Gera ridi
căun deget must r
ătorcă t
re A es ed
Sai şidi spăru.
— Deci,la asta vi
sează? î
ntrebă Carl
inya r
ece,înt i
mp ce
rochi
eial be îi creşt
eau mâneci preal ungi
, care-i at
ârn au pest
e
mâini, şiun gu l
erî nalt şistrâmt. Cineva ar tr
ebui săvorb ea
scă
cu ea.
— Las-oînpace,Car l
inya,râseAnaiya.Ger aeobucăt ăreasă
bună.Lasă-ivi
seleînpace.Euopotî nţel
ege.
Brusc, deveni mai sl abă şimai î nalt
ă. Trăsăturil
e nu i se
schi
mbar ă,avân d acelaşi chip li
mped e,mat en
r. Se t ransf
or
mă
l
al oc cuun r âset.
— Nu poţ i să vezi şi partea amuzant ă măcar o dat ă,
Carl
inya?
— Sigurne-avăzut,spuseMorvri n,darosă- şiamint
ească?
Ochii einegri deveniră gâ ndi
tori
. Roch ia, si
mplă şinea gă
r,
era cel e mai pu ţ
in schi mbătoare di ntre cele şase. S e mai
schimbau det ali
i, dar at âtde su bti
l căEl ayne nu puteasp une
exact ce era dif
erit.
— Sigurcă o să- şiami ntească,spuseNynaevecu aspri me.
Le maiexp l
icase asta o dat ă.Cel e şase Aes Sedai se uit
ară
miratel a ea , cu sp râncen el
e ridica
te,i ar N ynaev
e continuă pe
un t on ceva maidom o,l doar i o
dee maidomol . Şi ea ura să
frec
e o ale.
— Dacăî şiami nteştevisul,osă-şiami ntească.Însădoarca
un vis.
Morvir
n se n îcruntă.Apr oape oeg aal pe Beoni
n cân d venea
vor
ba despr e neîncredere.Expresia de l
ungă suf
eri
nţăal ui
Nynaeve avea săo bage nîbucl uc,i ndi
fer
ent de ton.Î nai
nte ca
Elayne să poat ă spu ne ceva ca să l e abată at enţi
a de la
Nynaeve,Lean e s puse c u un zâmbet ap roape pr
ost
esc:
— Nucr edeţicăart rebuisămer gem?

264
 Siuan pufni cu dispr eţla adresatonul
ui timid, i
ar L eane îi
răspunse cu o pri
vir
e ă tioasă
.
— Da,osă vreţisă aveţicâtmaimultti
mp în Turn,spuse
Siuansfi oasă şifu rân dul l
ui Lean
e săuf pnească.
Le reuşeafoart
e b ine.Sheriam şicelel
alt
e nu bănui ser
ă ni ci
o
cli
pă că Si uan şi Lean e nu erau doar două femei ferecat
e,
agăţându-
se e d a
mintiri
le acee a ce uf
seser
ă od at
ă. Douăf emei
car
e secom portau copi
lăr
eşt
e,sări nd t oată ziua una l a gâtul
cel
eil
alt
e. esA Seda i arfi t rebuit să- şi ad ucă ami nt
e de
reput
aţia l
ui Si uan de a av ea o voi nţă puter ni
că şide a fi o
man i
pulat
oare viclean
ă;ni ciLeane nu er a dep arte.Dacăar fi
făcutfront com un sauar fiar ăattcu ad evăratcine er au, ce
le
şase şi
-ar fiadus a minte şi ar fi cercetat cu mar e atenţi
e ottce
zi
ceau. Dar aşa , di
vizat
e,aruncându- şir ăutăţ
i una al t
eia, mai
să facăt emen el
e em
f ei
lor es
A ed Saişini cimăcared ân
n du-şi
seama ce f ăceau… Cân d una er a f orţ
ată să adm it
ă că av ea
drept
ate ce aal
ltă, cu vântul orl căpăta gr eut at
e. ân C d una
obiec
ta la mot i
vaţi
il
e abso lut fri
vol
e al e ce l
eil
alte, iarăşise
înt
âmpla acelaşil ucru. Elayne şt
ia căf ăceau acest l
ucrupen tru
a le nifluenţa pe S heri
am şicel elal
te săî l sp rij
ine pe R and. Şi
-
ar fidori t săşt i
el a ce al t
cevaîşi mai folosea u şiret
licuri
le.
— Au dreptate,spuseNynaevearuncându- leluiSi uan şilui
Leane o pri vir
e dez gustat
ă. ocu
J l orl o i rit
a l a cu lme pe
Nynaeve; eanu s- ar fi umi li
t nici
odat
ă. Ar r tebui săşt iţ
i până
acum că, cu cât pet
receiţ maimul tt i
mp ai ci, cu atât osăfiţ i
mai obosit
e.Să fiiTî n’
elaran’
rhiod nu estela felde odi hni
tor
ca un somn obi şnui
t. Acum ad uceţ
i-vă amint
e că t rebuie să
aveţ
i gri
jă dacăved eţ
i cevaneo bi
şnuit
.
Ur
a di n su fletsăse ot trepet
e –se ved eaclar din t onul voci
i
dar l E
aynet rebui
a săad mit
ă căer a nec es
ar cu femeile astea.
Arfi vrutînsăcaNynaevesănu par ăcăvor beşt
ecu un copil
sl
abde mi nte.

265
 — Când ci
neva se vi
sează în Tel’
aran’
rhiod şi ar e un
coşmar
, se nîtâmpl
ă uneori caacel coşmar să supravi
eţ
uiască,
şie foart
e pericul
os.Evitaţi ori
cearată neobi
şnuit. Şi î
ncerca
ţi
să vă contr
olaţi gân
duri
le de dat a ast
a. Ce vă i maginaţi ai
ci
poat
e d ev
enir ea
l. Myr
ddraalul car
e a apărut data trecută ar fi
put
ut fi restul unui coşmar, dar eu cr
edcăuna di ntr
e voi şi-
a
l
ăsat i nm
tea să umble ai urea.Vorbeaţ
i despre Ajah Neagr ă,
dacă vă ami nt
iţi
, şivă î ntreb
aţi dacă l ăsauCr eaturil
e Umbr ei
să intr
e î n Tu rn. Şi
, de par că nu ar fif ost suficient de rău,
adăugă:Nu o să f aceţio i mpr esi
e bună î nţel
eptelor mâine-
noapte dacăaduceţ i un Myr ddraal în mijloculîntâlniri
i.
Elayne rtesări
.
— Copilă, spuse cu blândeţe Anaiya, aranjându-şi şalul
al
bastru ce-i apărusedeo dat
ă pest e umer i,facio t reabă f
oart
e
bună,darast anuscuzăf el
ulăstadeavor bi.
— Ţis-au acordatoseriedeprivil
egii
,adăugăMyr el
leaspru,
dar se a p
re că uiţi căp sun
ri
vit
legii.
Fruntea sa î
ncrunt ată ar fi trebui
t să of acă e p Nynaev
e să se
cutremure.Myr el
l
e u fsese i n
d ce nîce m aidur ă cu Nyn aeve n î
ult
imele săpt
ămâni .Î n pl us,purt a şieaşa lul
. To at
e îl purt
au,
un semn r ău. Morvrin puf ni fără menaj amente:
— Când am fosteu Al easă,ori cefată car
evorbea aşa cu o
AesSedaiarfipet r
ecuturmăt oar eleşaselunispălândpodelele,
chi
ar dacăar fi f ostst abili
t săfie ă fcut
ă Aes ed Sai a doua zi.
Elayne vor
bi în gr abă,sper ând să poat ă amân a dezast
rul
care le păştea. Nyn aeveşi îl
uaseo exp resi
e pe care pr obabi
lo
consi
dera mpî ăci
uitoare,dar ar ăta bosumflat ă şiîncăpăţânată.
— Suntsi gură că nu a făcut-
o cu intenţ
ie,Aes Sedai
.Am
l
ucratf oarte mult. Vă r og săne erti aţi
.
Putea să e fi de aj ut
orsă seumeas n că şi pe ea, pentru că u n
f
ăcu se i n
mic.Sau se u p
teaut rez
i amân două la spălatpod el
e.
Cel puţ i
n o f ăc use pe Nyna eve să se ui te la ea.Şi să se
gândească, se a pr
e,că ciacu m î şiîmblânzisetrăsăt
urile,făcu o
266
revee
rnţă şiseui tă abătută în pământ . Poat
e chi
ar era. Poa
te.
Elayne seep r
eziînainte de parcăNyn aeve şi
î cer
use scu ze cu
m
se u c
vine şi acest
eaf useser
ă şiaccep t
ate.
— Ştiu că t
oatevă dori
ţisă petreceţicâtmaimul tti
mp în
Turn,poateart r
ebuisănu maizăbovi m?Put eţisăvăzugrăvi
ţi
în mi nte studioul de lucru alEl aidei, aşacum l -am văzut
ult
ima dat ă? Toat
ăl umea să -l aibă în mi nte şivomaj unge acol
o
î
mpr eună.
Elai
da nu er a niciodată numi tă „ Amyr l
in“ nî Salidar şinici
bi
roulSupr emeiînscăunat enumaipurt aacestnume.
Anaiya aprobă pri
ma pri ntr
-o mişcar
e a capuluişichi arşi
Carl
inyaşiBeo nin se ăsalrăî nduplecate.
Nu er a l impededacăcel e zece f emei se depl asau pri
n
Tel’
aran’rhiod sau ac esta se mi şca î n j urul orl. Poate
amân două, di n pu ţi
nul pe car e îl pr icepeaEl ayn e; Lu
mea
Vi
selorerai nfinitdemal eabil
ă.Acum er au î
n uliţ
aSalidarului
,
iar nî cli
pa următ oar
e,î ntr-o cam eăr mar e şiboga t decor at
ă.
Aes Sedai dădur ă mul ţ
umi te di n cap, încă suficient de
neexperi
ment at
e ca să fie mul ţ
umi te de or i
ce l ucru car e
funcţ
iona aşa m cusper aser ă.
Aşacum Tel ’aran’rhiod refl ect
a lumear eal
ă,cam ear aceea
reflect
a put er
e af emeil
or ca r
e o ocu paseră în ulti
miit r
eimi i de
ani. Lămpile aurite nu er au aprinse, dar era totuşil umi nă, în
fel
ul ciudat aT
lel’
aran’rhi od-ului şi al visel
or. Şemineu lî nalt
era din marmur ă de K andor , podeaua, din piatrăr oşi
e u lstrui
tă
din Munţ ii de Negu ră. Ziduri
le ufseser
ă acoperi
te cul ambri uri
de ceva maipu ţ
in t i
mp – doarr eo
v mie de an i – di n lemn
deschisl a cu loare,scu lptat cu animal
e şi păsări minunat e,de
care El ayne er a si gură că veneau di r
ect di n imagi naţia
sculptorului. Feerstr
ele î nal
te şi r a
cui
te erau î nco
njurate de
piatră st răluci
toare, ducân d în bal coan
el
e ce se ri dicau
deasu pra grădinii privat
e a Supr emeiînscăunat
e;pi at
r a fusese
recupe r
ată di ntr-
un or aş f ără nume scuf undatî n Mar ea
267
Furtunil
or nît i
mpul Fr ângeri
i Lumii şinimeni nu maigăsi se
ni
căieri cevaasem ănăt
or.
Fiec
are femeie car e fol
osise camear îşipuse se ampren
ta
asupra ei, chi
ardacăpen tru puţ
in timp, iarEl ai
da nu făcea
excepţ
ie.Un sc au n masiv caun t r
on, cu Flacăr
a Tar alV
onul
ui
scul
ptatăîn fildeşpe s păt
arul î
nalt
, stăt
eaî n spatel
e u
neimese
de scri s mas ive, ornament at
e cu i nel
e t ri
ple care se
î
ntrepătru
ndeau. Masaer a goal
ă, cu excepţ
iaat reicut
iilăcuit
e
î
n st il al
tari
an, fi ecare pusă l a o di st
anţă pr eci
să faţ
ă de
cel
elal
te.O va zăal bă stăteaaşezată pe o poliţă albă şisimpl ă,
l
ipit
ă de per ee.
t Erau t r
andafiri î
n ea , cu
loar
eaşinumărul l or
schi
mbân du-se la fiecare privi
re,dar de fiec ar e dată aceşt
ia
r
ămânea u rigid aranj
aţi. Tr
andafiri
,î n peri
oada ast a a anului,
cu vr emea aceea!Put er
ea Supr emă fusese ri
sipit
ă pentru a-i
f
acesă cr ească. l E
aida făcuse la f el pevr emea când er a
consil
ier
a mameil ui Elayne.
Deasupr a şemineului atârn a o pictur
ă într-un st i
l mainou ,
pe pânză î nti
nsă,r eprezentând doibăr baţilupt ându-se r p
i
ntr
e
nori
, aru ncându-şifulgere.Unul di n eiaveaf aţa de of
c,celălal
t
era Ran d. Elayne fuse se alFal me;pi ctura nu er a departe de
adevă.r Pe faţa lui Ran d pân za fusese urpt
ă,caşicu m cineva
aruncasecu un obi ect gr eu în ea,şi f usese r epar
aăt ap oi
aproape perfect
.Î n mod cl ar E l
aida simţeanev oai să-
şiaducă
aminte o tttimpul de D r
ago nul Renăscut, şila f elde clar era şi
cănu- if ăcea plăcer
e să -l privea
scă.
— Vă r og să mă scuzaţ i
, spuse Leane după ce f emei l
e
ter
mi nară cuzâmbet el
e mulţumi te,tr
ebu i
e să văd dacăoam enii
meimi -au primit mesajel
e.
Fiecare Aj ah, cu excepţ
ia cel eiAlbe,avea propria r eţ
ea de
ochi-şi
-urechiî nti
nsă asupra nea murilor ulmii,la felşimul te
AesSedaisi ngure,darLeaneeraunexempl urar,poat
euni c,de
Păstrăt
oar e a Cr onici
l
or ca r
e cr ease o r eţea în interiorul Tar
Valonului.Dispărudeîndatăcet erminădevorbit.
268
 — Nu artrebuisăsepl i
mbesi ngurăpeai ci,spuseSheriam
cuo voce sp exa
erată. Nynaev e,du- t
e cuea . St
ai cuea.
Nynaeve se rat
se e d cosi
ţă:
— Nucredcă…
— Foart
edesnucr ezitu,i-
ot ăiebruscMyrelle.Măcarodată
f
a ce iţse sp une,at uncicâ nd ţ i se sp
une,Al easă!
Nynaeve avu un sc himb de p ri
viri f
uri
şe u cEl ayn
e,apoidădu
din cap , opr i
ndu -şi u n of tat
, şi i s
dpăr
u. El ay
ne nu o
compăti
mea . DacăNyn aeve nu şi-
ar fi arătat i
rit
areaî n Sali
dar
,
acum arfi put ut să el e xp
li
cecă ean
L e p utea fior iunde nî or
aş,
căer a imposibil săo găse ască şicăse av en
tura de săp t
ămân i
si
ngurăî nTel’
aran’rhi od.
— Să vedem ce put em afla,spuse Morvri
n,dar,înaint
e să
apuce să f
acăcev a, Elaida apăru î
n sp atel
e mesei de scris,cu
un chip sever.
Femei
e cu chi p as pru, mai de grabă at r
ăgăotar
e de cât
frumoa să, cu păr şi ochi negri
, El ai
da purt a o r ochi
e r
oşi
e ca
sân gele,cu et ol
a în dungia Tr onului Amyr l
in t r
ecut pes
te
umeri .
— Cum am pr ezi
s,intonă,TurnulAl b se va reî
ntregisub
conduc ea mea! Amea! Ar
er ătă cu as pri
me căt re pode
a:
îngen unch eazăşicere-ţ
ii ert
are pentru păca te!
Dispăru. El ay
ne oft
ă l ung şi se bucur ă să vad ă că nu era
singu ra.
— O pr of
eţi
e?într
ebăBeoninîncreţi
ndu- şif
runtea.
Nu păr ea î ngr i
joraăt,dar ar fi put ut fi.El aida put ea f
ace
profeţ
ii
, chiar d acă r ar . Când profeţ
ia poseda o f emei
e,ea afla
vi
itorul
,iarlucrurileseî ntâmplauîntocmai.
— Unvi s,spuseEl aynecuovoceat âtdesigur
ăî ncâtsemi ră
si
ngu ră.Doa rme şi vi
se ază.Nu e de mi rare căvi se
azăl ucr
uri
pl
ăcu te pentru ea„ Te ogr, Lumină, fă săfie d oar atât
!“
— Aţivăzutet ola?î ntrebăAnaiyafărăoţ i
ntăclară.Nu avea
dungaal bastr ă.
269
 Etol
a Supremeiî nscăunate A myrli
n tr
ebu i
a să i a
bă o dungă
de cul
oare pentru fiecare di
nt r
e cele şa
pte A j
ah.
— Unvis,spuseSheriam cuoi ntonaţ
iepl
ată.
Nu păr ea să-i fie t eamă,dar purt a iarăşişal ul albast
ru,
st
rângându-şi
-l pe umeri. La felşiAnai ya.
— Vi
ssau nu,spuseMorvri n placi
d,am puteafacelucruri
le
pent
ru care amven i
t. Nu o p uteausper i
a mul t
e p e Morvir
n.
Toatăl umea începu să se mişte atâtde brusc l
a cuvi
ntel
e
sorei B rune, c ă deveni i l
mpede cât de nemi şcaet fuses
eră
înainte.Ea, Car l
inyaşiAnai yase r st
ecur
arăi ute nî anti
cameră,
unde er a masade l ucr u a Păst r
ătoar
eiCr oni
cil
or. Alvi
ari
n
Freidhenocu pa funcţ
ia su b Elaida;o sor ă Al
bă,î n modci udat,
deşi î
ntotdeauna o Păst răt
oare a Cr onici
lor
, venea din aceeaşi
AjahcaSupr emaînscăunată.
Siuan se i u
tă după el e mor ocăn oasă.Deseori spusese căse
potafla mai mul te din hârtiil
e u li Alvi
ari
n decât din ale El
aidei,
căci cât
eod
ată Al vi
ari
n părea să ştie maimul te chiar decât
f
emei a pe care o slujea
, şide dou ă ori Si
uan găsise ovez
d i că
Alvi
arin contramandase ordinel
e El aidei
, apar ent fără
repercusi
uni
. Nu l e spu
sese lui Elayn e saul ui Nyn aeve ce
ordi
ne.Avea şiea o l i
mită când er a vor ba să împăr t
ăşească
secrete.
Sheriam, Beonin şi Myrel
le se d aunară l a masaEl ai
deişi
desch i
serăuna dintre cu
ti
il
el ăcui
te,î ncepând săco t
robăie prin
hârti
ile dinăuntru. Elai
da î şi ţ i
nea acol o r ap
oa rt
ele şi
corespon denţa r ecentă. Cutia, l
ucr ată cu şoi
mi auriiluptându-
se ri p
ntr e norial bi, seî nchideabru scoride c âte oriuna di ntre
el
e ui ta săţ i
nă ca pacu l deschis,i ar h
ârti
il
e sesch imbau ch iar
î
n t imp ce er au citite.Hârt i
a era cuadevărat ef
emeră. Aes edSai
continuar ă, print
r e ples
căiturivex ate şioft
aturinervoase.
— Ui teunr aportdel aDanel l
e,spuseMyr el
lecit
indîngrabă
pagina. i S
uan î ncercă să se ui te şiea – Dan el
le,o t ânără
Brună,f ăcusepart e din con spir
aţ ia car
e o dăd usej os –, dar
270
Beon i
n, n îcrunt ându-
se l a ea o t rimise î ntr
-un col ţ
, să
bombăne si ngur ă.Beoninî şiîndreptă atenţ
ia din nou cătr
e
cutie şi docu men t
ele din ea, înainte caSi uan săapuce să facă
treipaşi ; cel
elalt
ef emeini cinu obse rva
ră. Myr el
le conti
nuă să
vorbească:
— Spune ai cică Mat t
in Stepaneos acceptă cu t
oatăi ni
ma,
Roed r
an î ncearcă să fie cu ambel e păr ţ
i,i ar A l
li
andre şiTyli
n
vormaimul ttimp să segândească.Est eşio not
ă cu scri
sul
Elai
dei.„ Pres
ează-i!
“
Plescă
i din limbă câ nd hârtia se evaporăn îaer.
— Nuscriadespr eceevorba,darpotfidoardouăposi bili
tăţi
în ce-i pri
veşt
e pe ce i patru.
Matti
n St epaneos er
ar egen î I
ll
ian, iar R
oedran, în Mur andy,
în ti
mp ceAl l
iandre erar egi
na Ghea ldanul
ui,iar Tylin a Altarei
.
Nu put ea fi vor ba decâtdes pre R and sau despre e fmeil
e A es
Sedai care ise op uneau Elai
dei.
— Măcarştim că solia noastră are o şansă l
af elde bună
pr
ecum ce a a El ai
dei, spuse h Seri
am. Des igur, eanu t ri
mi sese
pe nimenil a Mat ti
n St epaneos; Sen iorul Brend di n Con sil
iul
cel
or ouNă, Sammael , era adevăr ata put er
e nîI ll
ian. Ce n u ar fi
datEl ayn
e săafl e ce -
i promi sese E l
aida lui Sammael de a cest
a
er
a gat a să o sp rij
ine sa u, î n fine,ce- i permi sese lui Mat ti
n
St
epaneos săsp ri
ji
ne.Er a si gură căşicel et reiAesSed ai care
co
ntinuau săca ute p rin hârtii simţeau l afel.
— Mandatulde arestare pentru Moiraine e î
ncă în vigoar
e,
spuse eon
B in clăti
nând din cap ,în ti
mp cepagi na di
n mân a sa
se ran
t sfor
mă î ntr
-un măn unch i de oi
f. Nu şt i
e căMoi rai
ne a
murit
.
St
râmbându- sel a pagini
,l e lăsăsăcad ă; seî mpr
ăşt
iară ca
ni
şte rfunze naîint
e de adi sp
ărea.
— Elaidaî
ncăvr easă-
şiconstrui
ascăunpal at
.
— Arfiî n st
are,spuseSheriam sec.Mânaîitresăricândl
uă
o hârti
e mi că. Shemeri
n af Agi
ule
ta
.sa Shemeri
n.
271
 Toat
et reiseuitarălung la Elayneînai
ntedea seî ntoar
ce
cătr
e cu t
ie,car e sench îi
sese d in nou. Nimeni nu spuse i n
mic.
El
ayn e aproape scrâşni di
n di nţi
. Ea şiNyn aeve el spuseser
ă că
El
aida voi a să o dec adăpe Shemeri n, o sor ă Gal ben
ă, la
st
atutul de A l
easă, dar u nl e crez
use i n
meni. O Aes edSai put
ea
fi pusă să f acăpen it
enţă,put ea fi proscri
să, dar u n put
ea fi
decăzut
ă di n t i
tl
u dec ât acă
d er a ferecaăt. eS pare însă că
El ai
da ch iar asatf ăcea,în pofida legi
i Turnului
. Sau poa t
e că
rescria legil
e.
Maimul t
e l ucruri pe care l
e spu se
seră acestor f
emeinu
fuseseră cr ezu
te.Aşaf et
e it
nere,nişt
e Alese doar
, nu cu noşt
eau
ele u lmea, să-
şidease ama ce oapte sau ce un poat
e fi . Fetel
e
tinere er au cr edule,uşorde păcăl it
; puteausă vad ă şisă
cread ă în f ant
asm e.Tr ebu
ia să facăun ef ort să nu bat ă din
picior. O Al easă primeace voia o Aes ed
Sai să -
i deaşinu cer ea
ce oAes Seda i nu se othărâse ej
da să dea.Ca de p i
ldă scuze.
Clocoti
nd pe d inăuntru, reuşisă-şipăstreze i p
ch
ul senin.
Siuan nu con sidera căar e ast
felde r estr
ângeri
. De cel e mai
multe o ri, adi
că . De cele mai multe ori se i u
t
a ur ât la Aes edSai,
dacăel e n u er au at ent
e al ea. Desigur
, cum una di ntre cele rt
ei
arunca o pri vir
e î n di r
ecţi
a ei, cu m dev enea î ntr
-o clipit
ă
imaginea su puşeniei. Avea multă exp er
ienţă la ast a.Un l eu
supravieţuieşt
e com port
ându-se ca un l eu,îi spusese at od
ă lui
Elayne,i arun şoar ece comport
ându-se a cun şoar ec e.Chiarşi
aşa, Siuan nu er a un şoa receoa r
ft
e con vi
ngător
.
Elay
ne av u senzaţ
ia că cit
eşte î ngrijor
ar e în ochiil ui Siuan.
Fusese sarci
na ei,încăde câ nd Si uan dove dise că puteaf olosi
i
nelul nî sigur
an ţ
ă – după l ec ţ
ii se ce
rte dat e de El ayne şi
Nynaeve eişil ui Lean e – şier a o su rsă vital
ă de i nform aţi
i.
Cerea ti
mp săr est
abil
eştil
egătura cu age nţi
ir ăspândiţ
iî n toate
col
ţuri
le lumii şi să r
edi
recţ
ionezir apoartele de l a Tu rn l a
Sali
dar. DacăSher i
am şi el cel
alte voi au să pr ei
a aceas t
ă
sarci
nă, ea ar fi fostmai puţ i
n ut i
lă. În t oată ist
oria Turn ului
,
272
reţ
eel
le d e a gen
ţ
i nu fuseseră conduse ecât
d de A es edSai, asta
pân ă cân d Siuan aj
unse se în Salidar, cunoscân
d r eţeel
le de
ochi-şi
-ur
ech i şiale Tronului Amyrlin şial e Ajah Al bastr
e,a
cărei con ducăt
oar
e fusese î nai
nte de a fi numi t
ă Supr ema
înscăunată. Beoni
n şiCar l
inyaî şiarătau deschis nemulţumirea
de adep i
nde de of emeie care nu mai er a de-
a l or
,i ar celel
alt
e
nu er au ni ciel
e depart
e.Dacăe săspu nem ad evărul
, niciuna
nu se mţsieabi ne să fie âlngăo f emeie car
e ufsese erefcat
ă.
NiciElayne nu av ea cesă f acă. Poat
e că f emei
le AesSeda i
accept
au că er a o lecţi
e pen tru ele,poa te chiar cr
ed eau asta,
dar tş
ia din experi
enţă că, dacăî ncercasă„ pr
edea“f ără săi se
spună,av easăfie p usăi mediatî n ban caei. Era acolo doarac
săr ăspundă dacăf emeil
e ave au ce va e d n
îtreb
at, şini mic mai
mult. Se gândi la un sc aun f ăr
ă sp ătar –ar i aces
ta ap ăru
, cu
pici
oar
e sculptat
e cu vi ţ
ă-de-vei – şiseaşez ă aşt
eptând. Unul
cu spătar ar fi f ostmaicon f
ort
ab i
l, dar putea da naşt ere la
coment arii
. O Al easă car e stătea pr ea comod er a adesea o
Aleasă carenu avea suficientelucruridef ăcut
.După ocl ipă,
Siuan î şif ăcu şiea unul i dentic.Îi zâmbi lui El ayne şise
strâmbă l af emei
le A es edSai î
nt oarse cu spatel
e.
Pr i
ma dat ă cân d El ayne vi zit
ase ac eastă camer ă î n
Tel’aran’rhiod, găsise n u semi ce
r c for
matdi n acest
e sc aune
fără spă tar, mai m ul
t d e o duzi nă, aşezat
e în f aţa mesei
sculptaet. a L fiecare vi zită fuseseră mai puţ i
ne, şi m acu
niciunul. Era sigur
ă căast a însem na ceva, deşi nu ştia ce. Se
gândea că pr obabil şiSi uan ob servase acel aşilucru şipoa t
e
găsise şi un r ăspuns, dar, dacăse î nt âmplaseaşa, nu le
spusese n i
mi c uli Elayne sau l
ui Nyn aev
e.
— Sepot olesclupteleî
nShi enarşiAr af
el,murmur ăSheriam
maimul t pen tru sine, dar u n scri
e n i
mi c aicides pre cum au
început
. Doa r nîcăier
ări
, dar cei din Ţinut uri
le de Hot ar n
u se
batuniicu al ţi
i.Au pentru ast
a Mana Pust i
itoare.Eaera din
Saldaea, unul di nt
re Ţ i
nuturil
e d e H ot
ar.
273
 — Bine măcar că Mana Pust
ii
toareeî ncă l
inişt
ită,spuse
Myrell
e.Cam pr ealini
şti
tă.Nu o sădur eze.E un l ucru bun că
Elai
da are or g
ămadă de a gen
ţiîn Ţinuturi
le d e Hotar
.
Siuan reuşisă t res
ară uitându-se apoil ung l a Aes Sedai
.
Elayne nu credea că reuşi
se încă să ia l egău
tra cu ni ci
unul
di
ntre agenţ
ii eidin Ţinuturi
le de Hotar; erau foart
e depart
e d e
Sali
dar.
— M- aşsi mţimaibinedacă s- arputea spuneacelaşilucru
despre Ta rabon. Pagina din mâi ni
le lui Beon i
n sel ungişise
lăţ
i; pufni uitându-sel a ea, apoi o aru ncă
. Och i
i-şi
-urechi
le din
Tarabont acîncont i
nuare.Toţ
i.Singur
eleveştideacolosuntcă
din Amadi cia vin zvonuri căAes ed Sai ar fi i mplicate nîr ăzboi,
spuse ă cl
t
inându-şicap ul la absurdit
ateade a pune p e hârti
e
asem eneapr ost
ii
. Aes edSai nu se mest
a ecau î
n r ăzboaie ci
vi
le.
Nu î ndeajuns de desch isîncâtăsfie dep i
stat
e,î n ori cecaz. Şi
din AradDomansunt doar o mână d er ap
oart
e con fuze.
— O să aflăm despr eTar abon noiînşi
nedest ulde curând,
spuse i nli
ştit
or h S
er i
am. În doa r cât
eva săptămâni .
Cău tarea dur ă or e înt
regi. Nu duceau l ipsă de doc umente;
cutia lăcu i
tă nu sego lea nici
odată. Vraful de hârt ii creşt
ea de
îndată ce n u a era scoasă . Desi
gur
, doa r cele mai scu rte put
eau
fi citit
e n îî ntr
egime n îai
nt e de adi spărea, dar di n când în când
reapăreacât e o sc ri
soare sauun r aport car e maif usese scos.
Treceau intervalelungidet impf ăr
ăsăscoat ăci nevaun sunet,
dar n uele docu men t
e stâr neaucom ent
arii; puţ i
ne er au însă
discutate de Aes edSai. Siuan î ncepu săse oa jce cu o aţă, f
ără
sămai fie a ten
tă. Elayne şiî dori săpoat ăf ace alfelsa u, şimai
bine,săpoat ăcit
i–ocart eapăru lapici
oarel
eei,Căl ăt
orii
le
lui Ja in Pas M are,
a
poi o f ăcu sădi spară –,că cifemeilor care
se n atrenau săfie A es edSail i se r a
ăta maipuţ ină indulgenţă.
Aflăt otuşicât
evalucruriascultând.
Pe masaEl ai
deinu aj unsese oar
d von zul leg
atde am es
tecul
AesSedaiî nTarabon.Despr eMant i
il
eAlbealeluiPedroNial
lse
274
spunea că vorsă pu nă mân a pe r
tonul Amadiciei – ulcru de
care Niall nu avea nevoi
e –,căvor să zdrobeascăr ăzboai
ele di
n
Tarabon şiArad Doman,bachiarcăvorsă-lspri
ji
nepeRand.
Elayne a r fi creu
zt aşa ceva ndcâ
avea să vad
ă soa rel
e ărsări
nd
de l a ap us. Er au rapoar
te despre lucruri strani
i c are se
înt
âmplaseră î
n Ill
ian şiCairhi
en – poate mai erau şial tel
e,dar
doar pe a cel
eal e văzuser
ă –,despre sate cupri
nse e d n
ebunie,
despre coş maruri car e umbl au pe păm ânt nî l umina zilei,
despre viţeicu dou ă cap et
e car e vor
besc
, Cr eaturi ale Umbr ei
care ărsăreaudi n văzd uh. Sher i
am şicelel
alt
e d ou ă nu le u lară
în serios;astfelde poveşt i ajungea
u în Sali
dar şi din Alt
ar a şi
Mur andi, darşi depe ste r âu, di
n Amadi ci
a. e As Sedai
considerau căzvon uri
le senăşt eau din i
ster
ia oa men il
or cân d
aflau de D ragonul Ren ăscut. Elayne n
u era at âtde si gu
ră.Ea
văzuse lucruri de care cel
elalt
e nu aveau habar, cu toată
experienţa şivârstal or. Despre mama sa sevon zea că ad
ună o
armat ăîn par tea de ap us aAndor ul
ui – sub vechea flam urăa
Manet her
enului, ca să ve zi! dar şi că era prizoni
era lui Rand
sau că f ugiseî n toate ţ inuturi
l
e posibil
e,i ncl
usiv în Ţinut
uril
e
de Hot ar sau Amad i
cia,ul tima fiind chiar e d neimagi
nat. Se
pare căTu rnul nu cr edeani mic din toate ast
ea. Elayn
e şi-ar fi
dorit săştie ce săcrea dă.
Încetă să se maigân dească u nde ar putea fi mama s a după
ce o uz ai pe S heri
am r ost i
ndu-i numele.Nu vor beacu ea, ci
tea
dintr
-of oai
e p ătrat
ă, ca r
e d even
ir epede un pergamentl ung,cu
treisigi
li
il a ca păt . El
ayne Trakand treb
uia găsti
ă şiadusă l a
TurnulAlb cu ori
cepr eţ.Ceicarevordagreş„ovorinvi
diape
femei
a ai a, Macu ra“. Elayn
e si mţi fior
i pe şira sp i
nării
; p e
drumul către S al
idaro e f
meie numită Ronde Macuraf use
secât
pe-acisăr eu
şea scă săle rti
mită pe ea şipe N ynaevea lTurn, ca
pe u n balotde r uf e murdare.Casacon ducăt
oar
e d in Andor, ci
ti
Sheri
am, er a„ cheia“, ceea ce u prneaavea sen
s.Chei al a ce?

275
 Ni
ciuna dintre A es ed
Sai nu se iu
tă î
n dir
ecţia ei
. Schi
mbară
doar o privire furi
şă, con
ti
nuând cu ceea cef ăceau. Poat
e că
ui
taseră de ea saupoat e cănu. Aes eda
S if ăceau ce ofpteau
.
Era decizi
a Aes Sedaidacăo pr ot
ejau de Elai
da sau dacăo
pr
edau lega t
ă fed el
eş.Îşiaduseami nt
e de vorba Linei
:„ Şti
uca
nu cere voie broaşteisăcineze.
“
Reacţ
ia El ai
deil a amnisti
a lui Rand se vedea din starea
hârti
ei. El ayne şi -o i magină mot oo
tilnd r aport
ul, ap oi
netezi
ndu-l cu r ăceală pentru a-l pune în cu ti
e.Crizele eier au
mereu r eci
. Nu scr isese n i
mi c pe acel documen t
, dar peal t
ele
erau mâzg ăli
te cuvint e muşc ăota
re,erau en umeraet şif emeil
e
AesSedaidi n Turn,fii nd l
impedecăer aaproapesăl edeclare
publi
c r t
ădătoare p e cele care nu se supuneauor di
nul ui eide a
se întoarce la Tu rn. Sher iam şicel el
al
te dou ă discu tau ca l
m
despre posibil
it
atea ast a. Indif
erent câ
t d e mul t
e su rori aveau
de gân d să se psu ună,mul te av
eau cale ulngă de b ăt ut
; unele
poate nicinu pri miser
ă co nvocările.În oriceca z,un ast felde
decret arfi con firmat ulmi iî ntregi zvonuri
le despr e ruperea
Turnului
.Elai
da trebui
e să fi fostcuprinsă de pani că numai
gândindu-se alaşace va:sauneb ună de egla. t
Un fior i sest recur
ă lui El ayn e pe şira sp i
nării
, şinu avea
nimic de-a f
ace cu f
aptul căEl aida era furi
oa săsaut emătoare.
Dou ă sute n
ou ăzecişipatru de su rori î
n Tu rn, ca r
e o sp ri
ji
nea u
pe El ai
da. p Aroape o t r
eime di n t oate femei le Aes Sedai ,
aproape la f
elde mul te ca acel ea ad unate în Sal idar
. Celmai
bun lucru l
a care se put
eau aştept
a de l
ar estulera să se
împartă ega.
l Maimul t de-aâttnu se u pt
easper a.După ce al
început veni
seră o mul ţime,număr ul celor care ajungeau se
împuţinasesimţ it
or. Poa
te că şisp r
e Tu rn seduce au puţ
ine.
Trebuiasăspere.
Un t i
mp că utarăîn lini
şte,apoiBeon i
n exclamă:
— Elaidaşi
-atrimisemisaril
aRandal ’
Thor.

276
 Elayn
e săriî n picioar
e,ab ţ
inându-se cu greu să nu spu nă
ceva când Siuan o pr i
nse cu mân a de veşmânt,înainte de a
apuca să f
acă ţ a sădisp
ară.
Sheri
am întinsemâna căt re foaia de hârti
e care dev en
itrei
înai
nte să o atingă
.
— Unde i
-at ri
mis? î
ntr
ebă î
n acel
aşitimp cu Myrel
le car
e
spuse: Când au pl ec
atdin Tar al V
on? abia reuşi
nd să- şiţ
ină
firea.
— LaCai r
hien,r ăspunseBeonin,şinu văd când,dacăscrie
cumva.Darsi gu ro s ă sedu că al C ae
mlyn cândo s ă afle nude
este.
Chiar şi aşa, er a bine;că lăt
ori
a de l a Cairhi
en l a Caemlyn
putea u d
rao u lnă sa u două. În modsi gur sol
ia di
n Sal i
dar avea
săaj ungăpri ma l a el. El
ayne a vea dosi
tă sub salt
ea,î n Sal
idar,
o har t
ă pon osită pe car e mar ca în fiec ar
e zi câtde depa rt
e
crede
a că aj uns eser
ă spr e Cae mlyn. Sor a Cenu şie nu
termi
nase.
— SeparecăEl aidavreasă-ioferesprij
inul.Şioescortăla
Turn.
Sprâncen
ele uli Sher
iam se i d
ri
cară.
— E de neconceput,se î
ntunecă Myr ell
e.El ai
da a fost o
Roşie.
Suprema î nscăunat
ă Amyr l
in apar ţinea t uturor Ajah şi
nici
uneia,dar ni meni nu ab an dona pur şi simpl
u cr edi
nţ
ele
Ajahdincar
evenea.
— Femei a ast
a eî n star
e de ori ce,spuse Sheri am.Elar
puteasăse u bcure de sp ri
ji
nul Tu rnului Alb.
— Am put easă- itri
mi t
em un mesajl uiEgwenepri nfemeile
Aiel
?întrebăMyr ell
ecuunt onneî ncr ezător
.
Siuan t uşit are şif als,dar E layne nu mai su porta. Treb
uia
neapăratsă o an unţe pe Egw ene,des igu
r – oam enii Elai
deio
vortârîcu si
guranţ ăînapoiîn Turn dacăogăseau î n Cair
hien,
şinu aveau săo n îtâmpine cuflori dar în rest
!…
277
 — Cum puteţ
icrede că Rand şi
-arapleca urechea la ce î
i
spune Elai
da? Credeţ
i cănu şt ie căa f ost Roşie şi ce nîseamnă
ast
a? Nu sp ri
j
in o să-i of
ere, şişti
ţi asta! Trebuie să-l ave
rit
zăm!
Era o con trad
icţ
ie în ce zi ce
a, dar î ngrij
orarea puse se
st
ăpânir
e pe ea. Ar fi muri t dacăi s- ar fiî ntâmplat evca lui
Rand.
— Şi cum propui să facem asta, Aleaso? într
ebă r ece
Sheriam.
Elayne ă
rmaseucgu ra des chi
să, ca nu peş t
e.Habarnu av ea
ce să r ăspundă. al Svarea îi ven i de la un ţ ipăt nî
depărtat,
urmat de al t
e ţ ipete din an ti
cameră. l A
ergă împreună cu
cel
elal
te nî cameral ăt
a
urată.
Î
ncă per
eaer a go al
ă, cuexcep ţi
a mesei de scris aPăstrăt
oa r
ei
Cronici
lor
,încă r
cată de un vr af de documente,hârti
i şisu luri
de p ergam
ente rfumos r a
an j
ate şi cu un rând de scaune ilpit
e
de p er
ete u
nde s tăteauAes ed Sai care aşt
ept
au să vorbească cu
Elai
da. Anaiya, Morvr i
n şiCar l
inyadi spăruseră, dar una dintr
e
uşil
e înalt
e că t
re co rdior era încă desch i
să. Se auzea u ţipet
ele
disper
ate ale uneif emei . Sher
i
am, Myr ell
e şi Beon i
n aproape că
o dă r
âmar ă pe El ayne î n graba de a aj unge pe hol. Poate că
păreau capri n cea ţ
ă, dar erau dest ul de soli
de.
— Aveţigri
jă!stri
gă Elayne,dart otceput u să f
acăfu să-
şi
ri
dice ufst
ele şi săl e urmez e cât de erpede p utea,împreună cu
Siuan.
Păşi
răî ntr-
o scen ă de coşm ar. La propriu.
La t reizeci edpaşi nî dr eap
ta l or
, cori
dor
ul d ecorat cu
tapiseri
i se desch i
dea î ntr-
o gr oăt de piat
ră ce păr ea că se
î
nt inde l a infinit,luminată di n loc în loc de f
ocurir oşiet
iceşi
j
ăr ati
c.Er au tr
olocipesetot,mari ,cu f
ormecadeoameni ,cu
f
eţe umane poci te cumpl i
t de bot uri,rât
uri şiciocuri best
iale,
de coa rne,col ţ
i şicr este cu pen e.Ceidi n depărtare apăreau
i
nform , pe j umăt at
e con turaţi
, pe câ nd ceimai apropiaţi erau
giganţi, de dou ă or i maiî nalţ
i decâtun om, maimar i decât
278
oricetrol
oc real
, cu armuri negre cu ţ
epi, urlând şiţ opăi
nd î
n
jurulceaunel
or,focuri
lor şialunor poli
ţe şiforme ciudate
acoper
ite cuţ ep
uşe m eatl
ice.
Era un coşmar , darunul maimar e d ec
âtor ice auzi
se E l
ayn
e
de al Egw en
e sau de a lînţel
epte.Odată el
iberate de minteacar
e
le imaginase, creaturil
e al unecau prin Lu mea Vi sel
or şi
câteod
ată se strângeau î ntr
-un loc anume.Vest i
toar
ele-
n vise
Aielle dist
rugeau pe loc oride cât
e orileînt
âlneau,darî i
spuseseră, şiEgw en
e l a fel
, că er a mai bine să l e evi
t
e.Di n
păcate,Car l
inya nu ascu lt
asecân d ea şiEgw en e î
i spuseser
ă
despre ele.
Sora Al bă er a legat
ă de glezne cu un l an ţ car
e dispăr
ea î n
î
nt uneri
cul d e deasupr a. Elayne o vedea î nconj
urat
ă de
st
r ăl
ucireasaidarului, dar cut oat
e astea se zb ăt
ea fren
etic,
ţi
pând, î n timp ce er a cobor
âtă încet căt
re un ceau n uri
aş pl i
n
de ul ei cl
ocoti
tor.
AnaiyaşiMorvri n seopriser
ăchi arlamar gineacoridorului
,
unde î ncepea groat. Doa r pentru o cl i
pă, căci i
med iat orm
f ee
l
l
or eţ coase nce
î
pur ă să fie a bsorbit
e înău ntru, precum f umul
tras de un hor n. De î ndată ce t a
inse
ră mar gn
iea coridorului
,
fură înăuntru, Morvr i
n ţ i
pând î n t i
mp cedoit rol
ociî nvârt
eau
nişt
e r oţi gi
gantice de fier cu care îiînt i
ndeau membr ele,iar
Anaiyaatârnaagăţ atădeîncheiet
uri l
emâi ni
lorpecândt r
oloci
i
dansau î n jurul ei,lovind-o sălbati
c cubi ce cu vârf
uri de met al
ce iî rupeau bucăţ i mari din veşminte.
— Trebuie să ne legăm,spuse Sheriam,i arst
răluci
rea di
n
j
uruleiseunicuceaal uiMyrell
eşiBeonin.
Chiar şiaşa , nicimăca r nu st r
ăluceacâ t o singură femei
e nî
l
umear eală, şinu î ntr-
un vis nîceţoşa
t.
— Nu!ţipăEl ayne,nu trebuiesăvăgândi ţ
icăer eal
.Trebuie
să-l…
O ap ucă e p Sher i
am de b raţ
, darţ esău
tra de Foc p e car
e cel
e
t
reiabi a r euşiseră să o f acă atinse lini
a dintre vis şico şmar
.
279
Ţesătura dispăru ca absorbit
ă decoşmarşiî n acea clipă cel
e
trei Aes Sedai uf ră t r
aseî năuntru ca o negu r
ă î n băt aai
vântului. Abia apucar ă să ţ i
pe după ce at inseră gr aniţ
a
coşmar ul
ui şi di spărură.Sheri am ap ăru înău ntru, cu cap ul
ieşi
nd di ntr-un obi ect ud ci
at în form ă de cl opot.Î n j urul l
ui,
trol
ociiînvâ rtea
u şit răgeau de mâner e,i ar Sheriam ur l
a din ce
în ce m ai tare,cu părul r oşcat agi
tându-se să l
batic.El ayne nu
le ved ea pe ce lelal
te dou ă, dar put ea au zi al t
e ţ i
pet
e î
n
depărtare, cineva st ri
gând: „Nu!“
,i arăşişiiarăş,iîn t i
mp cealt
ă
vocestrigadupăaj ut or
.
—Î ţiami nteştice ţ i
-am spus despre cum să distrugiun
coşm ar? nîtrebă El ayne.
Siuan dădu di n ca p cuoch i
iţ int
ăl a scena din faţal or
.
— Refuzăsăcr ezicăer eal.Î
ncearcăsă-ţii
maginezicum arfi
tot
ul fărăel .
Asta f usese gr eşeal
a l ui Sheri
am, a t ut
ur or probabil
.
Încer
când să con ducăî mpotriva coşmar ului
, acce ptaser
ă căe
real
,i ar acestlucrul e r
tăse seînăuntrul a felde u şor caşicu m
ar fi păşi t singur
e î n el,l ăsându-l
e neaj utorat
e până cân d îşi
vorfiami nti
tceui t
aseră.Darnu dădeau ni ciunsemncăaveau
de gâ nd să-şiami ntească
. Ţipetel
e d i
n ce nîce a mi puter
ni
ce iî
sfr
edeleau ti
mpanul .
— Coridorul,murmur ă,încercând să şi-limagineze cum îl
văzuse ulti
ma oar ă. Gândeşte-tel a coridor aşa cum ţ i-l
aminteşt
i.
—Î ncerc,f
eti
ţă,gemuSiuan.Numer ge.
Elayne oftă.Ni ci măc ar o singu ră pa rt
e a scenei nu se
cli
nt ea. Capul lui Sheriam ap r
oape vi bra deasu pr
a for
meide
met al c are-
i ascu ndea r est
ul rt
upul ui. U r
let
ele lui Morvr
i
n
veneau în val
uri;Elayneaproapeaveai mpresi
acăaudecum î i
iesoase l
e d i
n înch ei
et
uri. Păru
l Car li
nyei
, atârnată cu ca
pul î
n
jos,apr oape ati
ngea suprafaţ
a cl
ocotit
oare a ulei
ului.Două
femeinu er aude- aujns. Coşmarul era prea mar e.
280
 — Avem nevoi
edecelel
al t
e,spuse.
— Leane şiNynaeve? Feti
ţă,chiardacă am ştiunde să le
găsi
m, Sher i
am şice lel
alte o săe fimoa rt
e p ână când… se op ri
,
ui
tându-se alEl ayne.Nu vr eisăzi ciLean e şi Nynaeve,nu? V rei
săziciSher iam şi… El ayne dăd u di
n cap ; era pr
easp eri
ată ca
săpoat ă vorbi
. Nu credcăne p otauzisa u vedeade a i
ci. Tr
oloci
i
ni
cimăca r nu s- au uitat căt
re n oi
. Ast
aî nseamnă că r eb
t ui
e să
încercă
m din i nt
eri
or.
Elayn
e d ădu iardi n cap
.
— Feti
ţă,spuse Siuan cu o voce pl
ată,aicurajde leu şi
minte de găină. Dar nicieunu vădal tă cal
e,sp use t of
ând greu.
Elayn
e era de a cord cutoa te,mai puţin că r a
e cu raj
. Dacă u n
ar fiavu t genunchiiînţep
eniţi
, s-ar fipr ăbuşi
t pe d al
ele vopsi
t
e
în culori
le tuturor j A
ah.Îşidăd u seama că ţ i
nea î n mân ă o
sabie,cu o l amă lungăde oţ e,labsolut i
nuti
lă, chiar d acăar fi
şti
ut să o mân ui
ască.O l ăsăsă cad ă şi dispăru î naint
e să
at
ingă odpeau
a.
— Dacăaşt
eptăm,nuaj utăm penimeni ,murmur ă.
Încăun pic ş i di
spăreaşipuţ i
nul cur aj pe ca
re reuşi
sesăşi-l
adune.
Păşiîmpreună cu Si uan spre mar gniea coşm ar
ului
. Pici
or
ul
l
ui Elayne atinse lini
a desp ăr
ţitoar
e şise si mţ
i brusc trasă
î
năuntru,înghiţi
tă cade u n vârej
t.
O cli
pă mai devr eme,stătuse nîhol , pri
vind orori
l
e;acum era
î
ntinsă pe burt ă pe pi at
ra ce nuşie şiasp ră, uc mâinil
e şi
pici
oa rel
e legat
e l a sp ate, nîcon
jurat
ă de coşm ar. G rota se
înti
ndeaf ăr
ă mar gini
,î n toate di
r ec
ţi
il
e;co rdiorul Tu rnul
ui nu
părea să mai exi st
e.Ţi petel
e umpl eauaer ul
,r ăsfr
ângân du-se
de zi durinevăzu t
e şide bol ta din ca r
e sepr eli
ngea u stal
acti
te.
La câţ ivapaşi de ea, un ce aun gigant
ic scoetaab uri deasupra
unui f oc vi
ol
en t. U n t rol
oc cu bot e d mistr
eţ şi col
ţil ungi
aruncaî năunt
ru r ădăci
ni necunoscute.Er a un ce au n de gătit.
Trolociimâncau ori
ce.Inclusivoameni.Segândicăar emâi nil
e
281
şipi cioarele l i
ber
e, a d
r l egă
turile conti
nuau să -i muşte di
n
carne. D ispăruse pânăşi u lmi na pal dăso
i l
aidarului
;
AdevăratulI zvornu maiexi st
a pentru ea,nu aici
.Un coşmar
adevărat,i ar eaera pri
nsăî n el .
Voceal uiSi uanacoperiţ
ipetel
eîntr-ungeamătdedur ere.
— Sheri am, ascultă-mă! E doar un vi s. Aah… aaaaaah!
Gân … gân deşte-
te cum art rebui să fie!
Lu mina şti
a ce î i făceau; E lay
ne nu l e pu tea vedeape
nici
una,doarl e auzea glasu l
. Elayne continuă de unde se
oprise iS
uan:
— Sheriam,Anaiya,t
oatălumea,ascul t
aţi
-mă!Tr ebui
esăvă
gândiţila cori
dor aşa cum er a!Aşacu m e d e ap
ft ! Coşmarul e
real doar câttimp credeţ
i căel .
Îşifixă fermi magi
neaco rd i
orului
, cu dalel
e c ol
or at
e nî şiruri
ordonate,lămpile auri
te şit apiseri
i
le ţes
ute în cu lorivii. Nimi
c
nu se sc hi
mbă. Ţipet
ele cont
inuau să seuda ă de p est
e ot.t
— Tr ebuiesăvăgândi ţ
il acori
dor.Păstraţi
-lî
n minteşivafi
real
! Put eţiînvi
ngeco şmaru l dacăî ncercaţi
!
Troloculseui t
ălaea.Acum aveaî n mânăun cuţ i
tmar ecu
vârfascuţit.
— Sheri am, Anaiya, trebuie să vă concent raţ
i! Myrel
le,
Beonin, co ncent
raţ
i-văl a cordior
!
Troloculo aşeză pe-o parte.Încercă să se zbată,dar un
genunch i uriaş opi r
oni pe o lc ăfră efort
,î n timp cebesti
aî ităi
a
hainel
e pr ec
um un vân ător ocăp ri
oară.Se agăţ ă disper
at
ă de
i
magineaco ri
dorului.
— Carli
nya, Morvri n, în numele Lumi nii
, concentraţi
-vă!
Gândiţ
i-văl a cordior! La cordior
! Toate!Conce ntraţi
-văt ar
e!
Mormăi nd ceva î n limba asp r
ă ce u nf use
se sor ti
tă glasul
ui
uman, trolocul o aşeză iar cu faţ
aî n jos,zd robindu-i mâini
le cu
genunchi
i uriaşi.
— Coridorul!ţ
ipă.Îidăducapulpespat etr
ăgând-odepărcu
degeel
te l ui mari. Coridorul! Gândiţ
i-văla cordior!
282
 Cuţi
tul rtol
ocu l
ui i î at
inse piel
ea î nti
nsă a gâ tul
ui, sub
urechea ts
ângă. Lama n îce
pu să u al
nece.
Bruscset rezi înt
insăpe dalele cordiorul
ui.Îşidusemâi ni
le
la gât
, mirându-se că sunt l
iber
e,şisi mţi ceva ud. Le duseî n
faţ
a ochi
lor
. Sânge, î
nsădoar un firi cel
. Se simţi cupri
nsăde u n
fri
son. Dacă t r
olocul ăla ar fi r euşi
t să -
it aie gâtul… nici
o
Tămăduir
enuarfiput utsăomaisalveze.Tr
emur ând,seri
dică
cugr eu. Er a pe cor
idoru l di
n faţa cameeriSupr emeiînscăunate
şinu se ed vea in
ciurmă de r t
olocisaude caver nă.
Siuan er a şi e a acol o, omasăde vân ăt
ăi nîtr
-o r oc
hie
sf
âşiată, la felşif emeile Aes Sed ai, contururi neguroase de
corpuri zdrobi
te.Car l
inyapăr eaî n ceamaibună f ormă dintre
toate şist ătea tr
emur ând, cu och iilarg desch i
şi, pi
păindu-
şi
părul negru care acum set er
mina brusc, arsl a doaro mân ă d e
piel
ea scal pului
. S heriam şi A nai
ya păr eau un morman
î
nl ăcr
imat de zdr enţe î nsânger
ate.Myr ell
e se f ăcu
se gh em,
pali
dă, goală, acoperită de s us p ână j
os cu zgâ ri
eturiroşi
i şicu
urme d e ovi
lt uri de c urea. Morvri
n gemea m işc
ân du-sestr
aniu,
de par că încheieturil
e nu i -ar maifi f uncţionat cum t r
ebuie.
Rochia lui Beon i
n f usese sfâşi
ată în bucăţ
i de gh ear
e,iar ea
st
ătea î n genunchi e rspi
r
ân d gr eu, c
u oc hii mai m ari ca
nici
odată, prsiji
nindu -se cu o mân ă de zi d ca să nu se
prăbuşească.
Brusc El ayne r eal
iză că r ochi
a şi cămaşaî i at âr
nau de
umer i
, despicate pr ecis de su s în jos. Ca de un vân ător care
jupoaieunl eş.Tremur aat
âtdetarecămaiaveapuţ i
nşicădea.
Să-şir epare veşmintel
e er
a simplu, doar un gând, dar u n era
sigură câ t o săt reacăsăpoa tă uit
a.
— Tr ebuie să ne î
ntoar
cem,spuse Morvri
n,îngenuncheată
strani
u î nt
re Sheriam şiAnai ya. Tr
ebuie săne Tă măduim, i
ar
aicini men i nu poa te faceasta în starea î
n care ne afl ăm. In
pofida gemet el
or şi a ri
gi
dit
ăţi
i, păr
eal a felde lipsi
tă de interes
cade o bicei
.
283
 — Da,r ăspunse Carl
inya cu o voce nesi
gură,darlafelde
rececaî ntotdeauna, at
ingându-şii arăşipărul. Da, e mai bine
dacă e nn ît
oa r
cemî n Sal i
dar.
— Aşmair ămâne,dacă nu aveţ inimicîmpotri
vă,lespuse
Siuan. Sau maidegr abăl e sugeră,cuacea e voc
umil
ă care nu i
sepot rvea
i del oc.Avea iarăşirochiaî ntrea
gă, dar vâ
nătăi
le era
u
totacolo.Poa t
e mai potafla cev a util
. Am doa r cât
evavân ăt
ăi,
am căzut mair ău într
-o b arcă.
— Arăţidepar că arfi aruncatci neva o barcă pest
et i
ne,îi
răsp
unse o Mrvr
in, dar alegerea e a a.t
— Rămân şieu,spuseEl ayne.Potsăoaj utpeSi uan,şinu
am fostr ănit
ă deloc.
Î
şisi mţeat ăi
etura de a l gâ t oride c ât
e oriî nghiţ
ea.
— Nuam nevoi edeniciunaj utor,vorbiSiuan,înacelaşiti
mp
cu Mor vri
n:
— Ţi
-aipăstratcumpăt ulfoartebi neîn noapteaasta,copil
ă.
Nu st ri
cat otul acum. Te nî t
orcicunoi .
Elayne apr obămor ocăn oasă.Nu ar fiservi t al nimi c să
î
ncerce să l
e con vi
ngă , poate doar săse a bge nsi
gurăî n bucluc.
Ai fi zis că sor a Brună er a prof
esoară acolo, i
ar Elayne
î
nvă ţ
ăcelul
. Pr obabi
l, cr
ed eau căeaaj unsese nî coşmar l af elca
ele.
— Aduceţi-vă aminte,puteţiieşidin vi
s directîn pr
opriul
corp. Nu e n evoi
e să văduceţ iîn Sali
dar mai î nt
âi.
Nu-şi pu t
ea da seama dacă o auzi
seră sau nu. Mor vrin se
î
ntorses
e d ej
a cusp atele.
—I a-
ouşor ,Sheriam,spusecu bl ândeţefemei
asoli
dă.O să
fim î n câ t
evacl ipe înapoi nî Sal i
dar. Stai il
nişt
it
ă, Anaiya
.
Sheri
am se op ri din plâns,deş i continua săge amă de d ur
ere.
Carl
inya, o ajuţi pe M yrel
le?Eşti gata, Beonin? Beoni
n?
Sora Cenuşieî şiri di
căbăr bi
a şio pri vilung înai
nte de ada
di
n capapr obator
.
Cele şase esASed ai di
spărură.
284
 Rămasăo cl ipă în urmă,El ayn
e plec
ă după ce iî ar
uncă uli
Siuan o ultimă privir
e,dar nu se duse î n Salidar
. Pr ob
abil
ci
neva va ven i să-i Tămădui
ască t
ăiet
ura de pe gât , dacăo
remarcase
ră,darun t imp vorfi ocupate c
u cel
e şase es A eda
Si
care se vor trezi ar
ătând de parcă ar fi fost u ar
ncate î
ntr-
o
maşinăr
ie mon struoasă.Elayn
e avea câtev
a minut
e şio al tă
dest
inaţ
ie nî minte.
Sala Tr on ul
ui di
n palatul mameisal e di
n Caem l
yn nu ap ăru
cu uşu rinţă. i S
mţi
se o r ez i
stenţ
ă î naint
e de a se găsi pe
podeaua r oşucu al b, sub un uri aş acoperi
ş arcui
t,între şiruri
masive d e col oa
ne.Din noul umina păr ea să vi
nă de p es
te o ttşi
de n i
căieri. Maril
e er
festre de d ea
supra, cu Leul Alb din Andor ,
primel
e r egine şiscene din mari le vict
ori
i andorane set opea u
în noapt e.
Îi sări î n ochii mediat ulcrul car
e f ăcuse di
ficil
ă ven i
rea ei
aici
. Pe pl atf
orma de la ca pătul săl
ii, unde ar fi t r
ebuit să fie
TronulLeul ui,se găsea acum o monst ruozit
ate grandioasă
făcută din dragoni străl
ucitoridin aur şiemai l, cu och i de o
pal
.
Tronulmameieinu f usese scos dinî ncăpere,cier a pus în
spate,cev a mai sus d e mon struozit
ate.
Elayne păşi î
ncet, urcând t rept
ele de mar mur ă care duce au
către tr
on ul regi
nelor n Adorului. Leul Al b din Andor , bătut î
n
piet
re de l ună, pe f ondul roşual rubi nelor
, ar fi t reb
uit să se
găsească deasupra capu l
ui mamei sal e.
— Cef aci,Randal’
Thor ?şopticuaspri me.Cecr ezicăfaci?
Îi era t
ea mă că,f ără ajutoru l ei
, vastri
cal ucruri
le.Adevărat,
sedesc urcasebi ne cu t air
en i
i şisepar e căşicu ca irhi
eni
i, dar
oamen i
i e i e rau altfel
, d intr-
o bucat ă, u n le pl ăcea să fie
manevr aţi sau terori
zaţi
. Ce mer sese n î
Tear a su Cairhien ai
ci
puteasă -i bufnească î
n f aţă caun f oc de a ri
t
ficii
.
Dacăar put eafi cuel ! Dacăar fi put ut să-l aver
tizez
e de soli
a
Turnului!SigurEl ai
da pregătiseocapcană,gat a să-
llovească
pe neaş t
eptate. O ar
e o să ai bă sufici
entă mi nte să-şi dea
285
seama? Ea nu şt ia ni cice or di
ne purta solia di
n Salidar
.Î n
ci
uda ef or
turi
lor l
ui Si uan
, cele mai u mlte Aes Sedai aveau
i
nima î mpărţi
tă despre Rand al’Thor; er
a Dr agon
ul Renăscut,
cel prof
eţi
t săsal veze umanit
atea , dar era şiun băr bat care
put
eaco nduce uPt
erea, dest
i
nat neb uniei
, morţ
ii şidist
rugeri
i
.
, Ai gri
jă de el
, Mi n, segâ ndi. Să ajungirepede şisăai grij
ă
de el.
“
Si
mţ iîmpunsăt ura ge l
oziei că Mi n av ea să fie acol o şiva
puteaface ecd oreşt
e.Poat e vat r
eb ui să-lî va
mpartă,adv
aea
r
o bucată din elpen tru si ne. O să- ll ege de ea ca St răj
er,
i
ndiferen
t de preţul pe c are rt
eb ui
a să -l pl
ăteasc
ă.
— Aşavafi.Î ntinseomânăcăt r
eTr onulLeul ui
,săjureaşa
cum o f ăcuse
r ă r egi
nel
e,de cân d exi st
a Andor ul. Pied
est
alul
era pr
eaî nal
t, dar intenţ i
at rebuia săco nteze.
— Aşavafi.
Nu maiav e at i
mp. Femei l
e Aes edaiS t
rebui
au săaj ungăî n
Salidar, săo t rezeascăşisă -i Tămăduiască zgâri
et
urajal
nicăde
pe g ât
. Oft
ă şipăşiaf ară di n vis.
Deman dred ieşi din sp at
eel coloanel
or, privi
nd cel
e două
tr
on uri din dr eptul căror
a di spăruse tânăra femeie.Fusese
Elayn e Trakand, dacănu se nî şe
la prea tare,fol
osi
nd un mi c
ter’angreal, după aspec t
ul ei ec nl
ar, probabil unul ăcu
f t
pen tru antrenar
eaî nvăţ
ăceil
or. Ce n u ar fidat săşt i
e ce era în
mi ntea ei; cuvi
ntele şich i
pul eif useser
ă destul de cl
are.Nu î i
plăceacef ăceaal ’
Thor col
a o,câ t
uşide puţ in, şiavea de gând
să facă ceva î
n privi
nţa l
ui.O t ânără foa
rt
e hot
ărâtă, bănui
a.
Un alt fir ap ăruse nîţesău
tră,ch i
ar acă
d nu puteaşt i cât de
put
ernic era.
— LasăSeniorulHaosul
uisădomnească,spusecătr
etr
onuri
–deşişi
-arfidoritsăştiedece–,apoideschi
seopoart
ăpentru
ai eşidiT
nel’
aran’rhi
od.

286
CAPI
TOLUL 8
Se ad
ună n
ori de u
frtună

Nyn aeve set reziî n zori pr ost dispusă . Simţ eacăvi ne vr eme
rea, dar p ef ereasrtă nu seve deani ciun nor . Ziua dej a încep ea
săse r a
tnsf orme î n cu pt or. Cămaşaî i er a udă şimot oo
tiltă de
la cât se su cise nîpat . Fuses e u n t imp cân d put easăAsc ulte
Vânt ul,dar ,decândpăr ăsiseŢi nut ulcel orDouăRâuri ,numai
puteaavea ncr î
edere n î ce mţ si ea, atuncicân d mai si mţeacev a.
Nu dev en i maibi ned i
sp usăni cidupă ce r eb
t ui săaşt epte să
fol
osească li
gh ean ul cu apă, ni cidupă ce oascu lt
ă pe El ayne
povestind or orile nopţ iit recu te.Ea î şipi erdusevr emeacă ut ând
fără r ostpe st răzil
e pust i
i a l
e Ta r Val onului, gă sind doa r
poru mbei , şob olani şimunţ i de gu noa i
e.Ast af usese orpr su
iză.
Tar Val on f usese mer eu impecabi l;El aida negl i
jaf oartet are
oraşul dac ă ap ăreau gu noai eT în
el ’
aran’ rhiod. O văz use o
cli
pă pe L ea ne p ri
n f ereasr t
a uneit avern e d i
n Port ul de M iazăzi,
dar, cân d se gr ăbise î nău nt ru, găsi se sal a mar e goal ă, u c
excep ţi
a mesel or şia sca unel or pr oasp ăt vopsite nî al bast
ru. Ar
fi t reb ui
t săr enunţe,dar Myr ell
e o sâcâi se at ât e dt ar e î n
ulti
ma vr eme,căvoi a săai bă con şti
inţa cu rată cân d urma săî i
spună căa î nce rcat. Myr el l
e put eadi bui o es chivămair ep ede
decât or i
ci ne al tci
neva. Ca să t ermine, i eşise di n
Tel’aran’ rhi od găsi nd-o p e E layn e d ej
a adorm ită, cui nelul pus
pe masă. Dacăar fiexi st
atun pr emi u pen tru st rădaniif ăr ă
rost,l -ar fi câ şitgatf ără pr obl eme.
Ca săafl e a cum căSher iam şicel elalt
e a proape e ruşise
r ă să
sel aseomor ât e… Ni cici ripituri l
e vra bieidi n co li
via de r ăch i
tă
nu r euşeau să -i şteargăacr ea la de p e a f
ţă.
— Femei least eacr edcăşt iut otul ,murmur ăNynaeve.Le- am
spu s de coş mar uri. Le- am av et ri
zat, şinoap tea t recută nu a
fostpri ma dat ă.
287
 Nu con t
a că cel e şase fuseseră Tăm ădui
te îndat
ă ce se
î
nt orseser
ă dinTel
’aran’rhi
od. Totul ar fiput ut săse ert
mine
mul t mai rău, pentru căaveau i
mpresia căele el şt
i
au pe ota
te.
Se t rase ri
it
ată de cosiţă – ar r t
ebui săfie su fici
ent sănu mai
trebuiascăsăo î mpleteascăiarăşi
. Brăa
ţ’
ad
ram ise r
a p
indea
din cân d î
n cân d în păr, darnu av ea ed gând să odea os.
j Era
rândul lui Elayne săo poa rt
e,dar ,l a cum era în aceazi
, ri
sca
săo l aseagă ţatăî ntr
-un cu i pe p eree.
t Pri n brăţară simţeafri
ca
şigri ja cu care s e obişnuise , dar şi al
tceva. Frustrare.Desigu
r,
„Mar igan“ ajut
a dej a la mi cul dejun; a fptul că t r
ebuia să
muncească o rodeamai t are d ecâtfapt
ul că er a prizonier
ă.
— Te-aigândi
tfoartebine,El ayne.Nu aiziscum aiaj unsşi
tu aco lo, după ceai î nce r
cat săl e avert
izezi
.
Curăţându-secuun pr osop , Elayne s
e n îfioră.
— Nu era aşa de greu să te gândeşt
icum să scapi .Ca să
distrugiun coşm ar atâtde mar e,trebuia săfim t oate.Poate au
învăţ
at puţ i
nă umi l
inţ
ă. Poate că î nt
âlnir
ea di n sea r
a ast a cu
înţel
eptele n
u o săfie a şade e ra
.
Nyn aeve dădu din cap pent ru ea însăşi. Exact cum cr ezuse.
Nu des pre Sheri
am şi ce l
elalte;Aes Seda i aveau să î nveţe
umi l
inţ
a cân d o să zboa re cap r
ele,i ar înţelept
ele o zi mai
târzi
u… desp re Elayne.Probabi l căse ăsal se nitenţ
ionat prinsă
în coş mar, deşinu ar fi r ecunoscut n ici
odată.Nu- şidăd ea
seama d acă layn
E e ar fi creuzt că se l
au dă d acăec r
unoşt ea sau
chiar nu î şi dădea seama ce cur ajav usese. nI or i
ce caz ,
Nynaeve îi adm ir
a cur aj
ul, darar fi vrut ca El ayne să
rec
unoascăăcar m o d ată ce f
ăcuse.
— Credcăl -
am văzutpeRand.
Proso
pul fu pus os.j
— Eraacoloîncarneşioase?L- aiavert
izatdoar.
Astaer
af oartepericul
os,spuneau î
nţel
eptele;ri
scaisăpi
erzi
o parte di
n cee a ce etă fceam. o

288
 — Şidecândascul t
ăelder aţ
iune?L-am văzutdoarocli
pă.
Poat
e că a atiTs
nel’
aran’rhiod doar î
n vis.
Puţi
n pr obabil
. Se p are căî şipăzeavi sel
e cu ţesăturiat
ât de
puter
nice, cănu ar fi putut ati
nge uLmeaVi sel
ordecât î
n carn
e
şioase , chi
ar d acăar fif ostVesti
tor nî viseşişi
arunul
fi avut
di
n inele.
— Poate era ci
neva care semăna cu el.Ţi-am spus,l-
am
văzutdoarcât evacli
pe,î npiaţ adinfaţaTurnul ui.
— Ar t rebuisă fiu acol o cu el ,murmur ă Elayne.Gol i
nd
li
gh eanul î n oal a de n oapt e,sedădu l a o part e,să -if acăloc lui
Nyn aeve. Arenevoie de i mne.
— Elar e nevoie de ce a avut nevoi eîntotdeauna,spuse
Nyn aeve nîcrunt ându- se pe când turna ap ă di n carafă.Ur a să
se sp el
e cuapă car e â l
ncez i
se oa
tt ă noaptea. Bine măcar cănu
erar ece; nicinu mai ex ista apă r ece.
— De ci neva care să- il ungească o dat ă pe săpt ămână
ur echil
e casă- i aducăami nte de lucrurile de bun- simţ şisă- l
ţină pe d rumul cel drept.
— Nu- idr ept,răspunseEl ayneştergându-şifaţa cu ocârpă
cu rată, iar pe ch ip i se ci tea mai degr abă î ngri
jorare decât
indignar e,i ndiferen
t de o tnul vo ci
i
. Mă gâ ndes c cu îngrijor
are al
elt ot timpul . Sunt î ngrijorată chiar şi câ nd vi sez!Crezi căelî şi
petreceot ttimpul f rângându- şimâi nil
e şi gândindu-se almi ne?
Eu nu cr ed.
Nyn aeve dă du din cap , deşi o par te d i
n ea nu cr edea că e
acelaşilucru. Lui Rand i se spusese că Elayne er
aî n siguranţă
printre AesSeda i
, deşi nu şti
a unde.Cum arput ea anR d să e fi
în si gu
ranţ
ă? Se apl ecăpeste l
ighea
n, iar niel
ul lui Lan că zu,
legănându-se în cur el
uşa de piel
e.Nu, El ayne avea dr ept
ate.
Indifer
ent cef ăceaLan, i ndi
fer
ent unde era, se îndoia că se
gân dea alea m ăcar j
umătate câtse âgndea ea l
a el.„ Lumină, fă
săfie n î viaţ
ă, chiar dacănu se gân deşt
e d el
ocl a mi ne.
“ Dacă

289
nu ar fiav ut mâi nile pline de săp un, ar fif ost sufici
ent de
supărată casă -
şismul găcosi ţa di
n r ădăci
ni
.
— Nu poţ isă staiîngri
joratătottimpul,cu gândulla un
bărbat,spusecu amăr ăci
une,chiardacăvr eisăfiioVerde.Ce
auafl atasear ă?
Povesteaera l ungăşiî ncâlci
tă, i
ar după un t i
mp Nyn aeve se
aşeză pe pat ul lui Elayne săascu l
te şisăpună î ntr
ebări
. Ni
ci
răspunsu ril
e n u îi spuneaumar e ulcr
u. Nu er a acelaşilucru să
vezidocument el
ecu ochiităi.Deci
,Elaidaşti
adeamni st
ial ui
Ran d, darce v aea ed gând să acă?
f ovD
ad a că Turnul tri
mi se
se
soli
il a con ducăt or
i puteafi o ve se t b
ună; poa te puneaDi vanul
pe j ărat
ic. evaC t rebui
a să f acă şiast a. Era îngrijorăt
or că
Elaida trimi sese o sol i
e l a Rand, dar nu put ea fi at ât e d
prostănac î ncât s ă ascult
e pe cinevaven it di
n part ea Elaidei
.
Sau arput ea ? fi Din ceau zise
, Elayne nu î şiputea a d seama d e
preamul t
e u lcruri
. Şi de ce usepse anR d Tr onul Leu l
ui pe u n
pi
edestal
? C e ăcea
f elcu un t ron
? O fi elDr agon
ul Renăscut şi
ca
r-nu-şti
u-cum, dar nu put eaui t
a căî lîngrij
ise câ
nd era mic
şi
-iînroşise ufndul câ nd trebuise.
Elayne etm
ri nă săse mb îr ace nîainte d
e a -
şisfârşipovest
ea.
—Î ţ
ispunr estulmait ârzi
u,ziseî ngrabăşiozbughipeuşă.
Nynaeve mor măi şicon tinuă săse mb îrace nîl i
nişt
e.Elayne
pr
edaî n acea zi pri
ma dat ă uneigr upe de n ovi
ce,l
ucru care ei
nu i se er pmi sese nîcă. Dar , dacănu ave a treab
ă cu novice
le,
mai ăm r ânea Moghedi en. A vea să- şi etrmine în cur ând
treb
urile.
Problema era că, atuncicân d o găsi pe femei e,er a până la
coate în apă cu să pun, iar col
i ul de a’
er arda
gim
ntul
, ,a r
ăta
tot
al nelalocu
llui. Nu erai ns
gur
ă; o duzină de a l
te em
f eif r
ecau
ruf
e î ntr
-o curt
e înconjurat
ă de un gar d de l emn, printre vase
aburinde cuap ă fiartă.Al te em
f ei puneau rufe p e sârme u lngi
înt
insepe ni şt
e pari
, dar grămezi de cear
şa f
urişil enjeri
e şitot
fel
ul d e l ucr
uri aşteptau lângă scânduril
e de sp ălat rufe.
290
Moghedi
en îi aruncălui Nyn aeve opri vi
re uci
gaşă.Ură, ruşine
şirevol
tă sesi mţeau pa’
rida
n m, apr oape cât săînecef ri
caei
mereupr ez
ent
ă.
Femei
a care er a răspunzătoare de ele,Ni l
dra, ăr
cunt ă şi
sl
abă caun băţ , sosizori
tă, purt
ând cape u n scept
ru o l op
ată
de amestecat în ceau ne, cu f usta de l ână neagră l egat
ă
deas
upra genunchilor
, să nu şi -o mur dăr
ească de norouil ce
apăruse e dal apa văr sată pe os.
j
— Bună di mineaţa,Al easo!Cred că o vreipeMari gan,eh?
spu se cu un t on sec î n care r espect
ul se mbîi na cu f aptul că
şti
a că pe l ista eide munci toare se put ea ad ăuga or i
cân d o
Aleasă,să robotească o zisau o l
ună,l af eldegreu ca toate
celelal
te femei,î ncă nu potsă- i dau drumul , am pr ea puţine
mâi ni de l ucru. Una di ntr
e fetele mel e se mări tă azi, alta a
fugit, al
te dou ă au t reburi uşoare,pen tru căsu nt însăr
cinate.
Myr ell
e Sedaimi -
a spus că pot - o
s iau . Poa
t e pot ă-si dau
drumul peste câe
tv a ore.O să văd.
Mogh edi
en îşiîndr ept
ă spinarea şideschi
segu r
a să spu nă
ceva, dar Nynaeve or ed
use alt ăcere cuo privi
re erfmă şicu o
atinger
e discr
etă pe br ăţ a’
arada
m, i ar em
f ei
a se înt oar
se la
lucru. Tot ce t rebuia ca să ap uce drumul e fr
ec ăr
ii şi al
eşafodul
ui erau cât eva cu vi
nt
e nel al
ocul l
or din part ea lui
Mogh edi
en, o plân ge
re care nu ar fiven it ni
ciodată din gu r
a
uneif emeide a lţ ară;ni ciNynaeve sauEl ayn
e n u ar fiavu to
soartă de invidi
at. Nyn aeve res
pir
ă uşu rat
ă văzân d-o că se
întoarce alscân
dura de spăl
at ruf
e,bombăni nd în tăcer
e.Simţi
cum pr na’
i dam năvăl
eşte o ru
iaşăfuri
e şi o men
i săruşi ne.
Nyn aev
e reuşisăzâmbeasc ă spre Nil
dra şisă-i spună ceva,
deşi nu-şi dădu seam a exac
t ce, apoise î ndr
eptă cătr
e una
dintre bucătări
i ca să i a micul dej
un. Din nou , Myrell
e.Se
într
ebădacăsor a Verde ave
a ceva person
alcu ea. Sau dacăo
să seeagă al cu
un stomac er
danj
att ottimpul de al Moghedi
en.

291
De când îi pusesa’
edamul femeii, mânca men t
a-gâş
teicape
bomboane.
Găsirepede ocan ă de ult pli
nă cu ceai î
ndulci
t cu miere şio
pâi
nişoar
ă caldă şiconti
nuă să m ear
gă mest
ecând. Avea ch
ipul
acoper
it de broboane de sudoare.Deşi era devreme,canicula
î
ncepea deja să se f acăsimţ i
tă, ar
i aerul să fie maiusc a.
t
Deasupra păduri
i, soar
el
e urcând pe cer arăta cao cu pol
ă de
aur topit.
Uliţ
ele d e p ământ er au pline,cade o bicei
,î ncăde a l pri
mele
razede l umi nă.Aes Seda i alunec au se nine încol
o şi-ncoace,
ignorând pr aful şicăl dura, h c
ipuri mi steri
oase cu drumuri
misteri
oa se,adesea cu St r
ăjeri lângă el e,l upi cu och i reci
pref
ăcâ ndu-sedomest i
ciţ
i. Peste tot a er
u sol daţi car
e mer geau
în grupuri , călar
e saupe j os, deşi Nyn aeve nu înţel
egea de ce
erau lăsa ţ
i săagl omer eze l i
ţ
uel
e,dacăavea u tabăra î
n pădur e.
În jurul lorse nvâ î rt
eau co pii
, mai muţărindu- se cu beţ
e pe p ost
de să bii şil ănci. Pri
n mul ţ
ime se strecurau novice mbîrăcate n
î
alb, grăbindu- sel a treburil
el or
. Servitorii semi şca
u mai î ncet
,
femeicu br aţele pli
ne de cear şafuri pen tru paturi
le AesSed ai
sau de co şuri cu pâi ne d e a l bucătării, bărbaţ
i cu care rtase ed
boi,pline de lemn de f oc sau căr ând cufere oripurtând pe
umeri c arcasede oipent ru bucăt ări
i. S al
idar
ul nu f use se
con st
ruit pen tru atât de mul ţi şipăr eaga t
a săpl esnească pe al
cu săt
uri.
Nynae ve cont inuă să mear gă.Se pr esupu nea că o Al easă
puteasăf acăce oi va cu t i
mpul eidacănu pr eda uneicl ase ed
novice, să înveţ
e cedor ea, si
ngură saucu o Aes ed Sai, dar o
Aleasă car
e părea să nu aibă tr
eabă ri
sca să fie î
nhăţată de
orice esA edSai. Nu avea de gând să-şipetreacă zi
ua ajutând o
soră Brună să ca talogheze cărţ
i sau să cop ieze not i
ţel
e uneia
Cen uşi
i. Ur a să cop ieze şisă au dă pl escăi
turi nemulţumi t
e
când făcea o pată sau of t
aturi cănu ar e scrisull af elde r f
umos
caal unui cop ist
. Aşacăse r st
ecura prin mul ţ
ime,ui tându-se
292
du pă Si
uan sau Lean e. Era îndeaj
uns de f uri
oasă să poată
conduceşif ăr
ă Mogh edi
en.
Când simţea i nel
ul greu de au r cu i
bărit într
e sân i
, s e
gândea:„Treb
uie săfie n î viaţ
ă. Chiar dacăm- a uitat
. Lumină,
fă săfie î n vi
aţă.“ Ceeaceo f ăceaşimai f urioa
să. Dacăal ’
Lan
Man dr
agoran î
ndrăznea să o ui t
e,av ea să î lînveţe ea minte.
Trebui
asăfieî n vi
aţă.St
răj
eri
imur eau adesearăzbunându-şi
femei
a Aes Seda i – er a si
gu r casoar ele de pe ce r căni ci
un
Străj
ernu arfi r enunţatlar ăzbunare –, darLan nu maiput ea
să o răzbune pe Moi rai
ne, aşa cum nu arfi pu tut dacăfemeia
ar fi căz ut d e pe cal rupân du-şi gât
ul. E a şi Lan f
ear se
ucise
seră una pe al tTrebu
a. i
a să fie î n viaţă. Şi de ce s-ar
simţi ea vi
novată de moa rtea l
ui Moi rai
ne?E ad evăra,
t acum
Lan era liber pentru ea, dar u n av uses
e nimi c de-a f
acecu
aceast
ă povest
e.Cu t oate ast
ea, primul eigân d când aflasede
moartea lui Moiraine fusese bucuri a că La n er a li
ber, nu
durerea pen tru Moi rai
ne. Nu se u ptea scutura de ruşine, şi
asta o su păra şimaimul t
.
Brusc o văzu pe Myr elle,mer gând cupaşimari î n dir
ecţia ei
,
însoţ
ită de Cr oi Makin, unul di ntr
e cei treiSt r
ăjeriai ei, un
bărbatblond,subţ ire ca o aşchie,dardurca o pi at
ră.Cu o
expresi
e h ot
ăr âtă pe ch i
p, nu purt a nicio urmă a nop ţ
iit r
ecute.
Nu păr eacăMyr ell
e o cau tă, dar chiar şi aşasest recură iut
e
înt
r-o clădir
e mar e de pi atră, unul dintre cel
e t r
eifost
e hanuri
ale Sali
daru l
ui.
Sala Mare ahanul ui fusese el
iberată şimob i
lată cao cam eăr
de primire; idzuri
le t encuite şit avanul înalt ufseseră peti
cit
e,
fuseser
ă atârnate câ t
evat apiseri
ilumi noase, i
ar câ t
evaco vo
are
în culorivii er
au î mpr ăşti
ate pe p odeaua care,deşi nu mai avea
aşchii
, se încăp ăţâna să nu poa rte l ust
ru. Interi
orul umbri t
părear ăco
ros faţă de a f
ară. Mai r ăcoros,adică. Şi era fol
osit
.
Privi
reasc rut
ătoare al ui Lelai
ne A kash i
, al căreişa l al
bastru
arăta căe oî ntrunire ofrmală, se x fiase ep Logain, care stăt
ea
293
sfidător nî faţa unui şe mineu mar e,cu coz i
le haineidat e pe
spate brodate cu aur . Femeia su bţi
rică
, a că reiri gi
dit
ate era
î
ntreruptă câteod
at ă de căldur a unui zâmbet, era una di nt
re
cel
e r t
eico nducătoare a
le A j
ah Albastre nî Divanul Turnului di
n
Sali
dar.Î n acea zi, ce
eacei eşeaîn evidenţă era privi
reacu ca re
î
l cerceta cu aten ţ
ie p
e L ogain. Î
n încăpere mai erau doi băr baţ
i
şi of emeie, nîveşmântaţi nî măt ăsuri b r
odate şi ăt giţi cu
podoab e de aur , căr
unţi, unul di n eipurt ân
d o bar bă dreaptă
care av ea pesemne meni rea să- i compenseze chel i
a. obNil
i
alt
arieni de va ză sosiser
ă cu o ziî n urmă î nsoţi
ţi de escort
e
puternice,suspicioşişiunul pe al tul, dar şi pe armata pe ca r
e
AesSedaiost rângeau în Al
tara.Altarieniijurau credi
nţăunui
senior
, uneidoam ne sauunui or aş, puţ i
ni plăteaut axesau
ascultau de r egina din Ebou Dar ,î nsă şt iau să r espec
t
e o
armată aflată î n mijl
ocull or. Lumi na şt ia ce efect avuses
eră
asupra l or von
z uri le despr
e u jr
aţ i
i Dr agon ului
. Pentru momen t
însă,uitaseră să semai pri ve
ascăar oganţi unul pe al tul sau
sfidăt
ori la Lelai
ne.Se zg âi
au l a Logai
n cal a o năpâr căuri aşă
colorată.
Grupul era com pl
etatde B urin Shaeren, un băr batcupi el
ea
arămie care păreaci op
li
t dintr-
o rădăcină de co pac;ca pabil să
semi şte fulge
rător şi vi
ol
ent,î i supr
aveghea şipe vi zit
atori
, şi
pe Logain. Str
ăjerullui Lel
aine era acolo nu doar să -
l păzea scă
pe Logain – se r esu
p puneat ot
uşicăf usesel eger
aeal ui săvi nă
în Sali
dar d ar mai alessă -l prot
eeze
j de vi zi
tatorişide vr eun
cuţi
tî nfipt în ini
mă.
Cât d esp
re Loga i
n, păr ea să exult
e su b toate acele pri
viri.
Bărbat înal
t, cu păr n egruşiondul at, care-
i at
ingeaumeri il aţ
i,
cu un ch ip frumos, deşi dur, ar
ăat mân dru şiî ncr
eă
zo trcaun
vul
tur.Promisiunearăzbunăriiî
iapri
ndeaochii.Şi
,dacănu le-
o put ea plăti tuturor celor care meritau, măcar unora să
reuşească.

294
 — Şasesur oriRoşi
im-augăsi
tînCosamel lecuunanî nai
nte
să m ă procl
am, spu nea elchiarcân di ntră Nynaev
e.Javndhra o
chema pe con ducăt
oarealor, deşi cea numită Barasi
ne vorbea
foart
e mul t
. Şi am maiau zit şinumel e Elai
da,men ţi
onatde
parcă ar fi şt i
ut ce făceau ele acolo.M- au găsit dor
mind şi,
când mi -
au pus un sc ut î
nt r
e mi ne şi Izvor
ul Adevăra,
t am
crezu
t căs- at ermi
nat t
otul
.
— AesSedai,îlîntr
erupsebruscf emeia;îndesatăşicu ochi
aspri
, avea o cicat
ricesu bţire pe obraz,l ucrupe ca re N ynaevel î
găsiel a
nl
ocul uli p entru o f emeie. emF eil
e al tari
ene ave au
reput
aţia, desi
gur exagerată, de a fi r ăzboiniceneî nfri
cat
e.Aes
Sedai
, cum poat e fiad evăratcespu ne?
— Nuşt i
ucum,DoamnăSer ena,spusecalm Lelaine,darmi -
a confirmatuna d in cele ce n u potmi nţ
i. Spune ad evărul.
Expresi
a de p e chipul Ser eneinu se sch imbă, dar îşiî ncleşt
a
pumni ila spate.Unul di ntre însoţ
it
orii săi, un băr bat cu ch ip
su bţi
re şiosos, cu păru l cărunt, avea deget
ele băga
te sub
cu reaua sabiei
,încercând săpar ă rel
axat
, doar cădegetel
e ise
albiseră de al st
rânsoare.
— Cum spuneam,cont inuăLogaincuunzâmbetcal m,m-au
găsti şim- au pus săal egî nt
re amuri pe oc l şia accepta ofer
ta
lor. O ofertă ci
udată, nu mă aşt ept
am del oc alaşaceva, dar nu
af ost nevoi
e să mă gân desc multtimp.Nu mi -au spus că mai
făcuse r
ă aşace va,dar pă r
eacăau un soi de rut
ină.Nu mi -
au
spus d e ce
, dar acum, privind în urmă,e d est
ul de i
lmpede.Să
pri
nzi un băr batcar e poate con duce u nî ţi aduce m ar
e g l
orie;
să a d
ij os n ufals D ragon…
Nynaeve sencr îunt ă. Vorbea t a
ât de fi resc, ca n u băr
batcar e
povest
eşte cum af ostîn aceazil a vâ nătoare,dar cu t oat
e a sea
t
era vorba de căd erea sa,i ar e fi
care cuvân t spus era un cui
bătutî
nsi cri
ulElaidei.Poateînsicri
ulîntregiiAjahRoşi i
.Dacă
îlîmpinse ser
ă pe Log ani să se pr ocl
ame Dr agonul Renăscut,
oare nu f ăcuse
r
ă ace laşi l
ucru cu Gor in Rogad sau cu Maz ri
m
295
Taim? Poat e cu toţ
ifal
şiiDragonidi ni st
orie? Vedea parcă
gânduril
e al tari
enil
or nî
vâri
tndu-secar oţi
le uneimori , greu l
a
început, apoidi n ce nîce a mi repede.
— Un an î nt
reg m-au aj
utat să evit al
te Aes Sedai,î mi
tri
miteaumes ae
j când erau pe-ap roape,deş i se nît
âmpl a r
ar.
După ce m- am pr oc
lamatDr agon şi am î nceput să strâng o
arm aăt,î mi trimiteauveşt
i des pre locul unde er au arm ae
tel
regeu
li şice ru tpe ave
au. Cum cr edeţ
i că m a ştiut mereu unde
săl ov
esc?
Ceica r
eî l ascul
tau sef oi
ră de pe un pi cior pe alt
ul, speri
aţi
de zâmbetul fior os şicu vi
ntel
e spuse. Bărbatul le ura pe Aes
Sedai
. Nyn aev
e er a si
gură de ast
a după ce lîst udi
ase e d cât
eva
ori
. Nu-l mai st udi
ase e d câ
nd pleca
se i Mn, dar niciînaint
e n u
aflaseni mic.Odat ă cr
euzsecă, anal
izându-l pe el,r euşeasă
pri
vească problema dintr
-un ungh i di
feri
t– î nsă băr baţ
ii er
au
din punctul ăsta de veder
e alfelde d i
feri
ţi de em
f eicaşimod ul
l
or e da fol
osi Puterea–,dar u fseseai mr ău decât dacăs- ar fi
ui
tat într
-o prăpasti
e nea găr; nu er a nimic acol o,ni cimăcar
margniea prăpasti
ei. U na peste al ta, onel i
nişt
ea să fie î n
preaj
ma l ui Logain. Acesta ob i
şn ui
a să-i urmăr ească fiec ar
e
mişcare cu o intensi
tate careî i dădeafiori , deşi şti
a că -
l putea
î
nvălui cu Puterea dacă mi şcagr eşi
t şiun dege t doar. Nu era
genul de fervoa
re cu ca re uneori bărbaţ
ii privesc f
emei l
e,ciun
di
sp r
eţpur , car
e nu i seci t
eaşipe f aţă, ceea cef ăceacat ot
ul
să fie şimaiî nspăi
mân tăto.
r Aes Seda iî l rupseseră pen t
ru
totdeauna de Adevăr
atul Izvor
: Nynaeve şi
î i
magină cum s- ar fi
si
mţ it ea dacăi s- ar fif ăcu
t aşace va.Nu se putea r ăzbuna
totuşipe t oa
te AesSed ai. Ce putea faceînsă er
a să di strugă
AjahRoşie,şiî
ncepusedestuldebine.
Er a prima dată cân d veneau t r
ei deodat
ă,dar î n fiecar e
săp t
ămână ven eaualţi seniorişidoa mne să
-i ascu
lt
e p oves
tea,
şide fi ecar
e dată er
au şocaţi de ceuz a
eaude al Logain. Nu era
de mi rar
e;singurul l
ucru ce r afi şocat şimai mult ar fi f ostca
296
Aes Sedaisă recunoască existenţ
a Ajah Neagră.Eibine,nu
aveau săf acăast a, nu î n public nî ori
ce caz,din aceleaşimot i
ve
pentru care nu î mpr ăşti
au pes te totnou tăţ
il
e lui Logain. O fi
fost Aj
ah Roşie de vi nă, dar erau totuşiAes ed Sai şinu mul ţi
oameni puteaudeose bi o Aj ah de a l
ta.Doar ţ pu
ini erau aduşi
să-
l ascult
e pe Loga in, t oţ
i aleşi pe sprânceană pentru puter
ea
Casei pe car e o condu ceau. C ase car e acum spr ij
ineau
Salidarul, chiar dacă nu î ntotdeauna deschis,sau ,în cel mai
rău ca z,nu mai acor dau sp rij
in Elai
dei
.
— Javi ndhraî mitrimit
eavor băcând veneau alteAesSedai,
cele car e mă vân au, şi unde vor , fi ca să l e pot ula prin
surpri ndere.
Tr ăsături
lesenine,fără vârst
ă al el
uiLelai
neseî năspri
răo
cli
pă, i ar m âna lui Buri n al unecăsp re mânerul sabiei
.Înai
nte
caLoga i
n săfie cap turat muri seră suror
i. Loga
in păreasănu l e
obse rve reacţi
il
e.
— AjahRoşienum- aînşel
atnici
odată.
Bărbatul cubar bă se i u
tăl a Logain atât de fi x căer al i
mpede
căse r st
ăduia săo f acă.
— AesSedai ,ces-aîntâmplatcu ceicarel-
au urmat ?Poat e
căela f ostîn sigur
anţă î n Turn, dar a f ostca pturat mul
te mi
le
maiap r
oap e de ocu
l lî n care suntem.
— Nu au fosttoţ
iucişisau capturaţi
,continuă seniorulcu
chi
p oso s.Ceimai mul ţi au scăpat, s-
au t opi
t. Şti
u istori
e,Aes
Sedai
. Ceicar e l
-au urmatpe Raol in Dar ksbane au î ndrăzni
t
chiar săat ace Tu rnul Alb după ce ela f ostprins;la fels-
a
î
ntâmpl atşi cu Guai r
e A malasan. Ne am int
im pr ea bine cu
m
măr şăluia armat a lui Logain pe pămân turi
le noas t
re ca să
dorim să o vedem iarăşivenind să-l sa
lveze.
— Nu t r
ebuie să vă fie t
eamă de asta,se uită Lel
aine l
a
Loga i
n cuun zâmbet scu rt, ca of emei
e car e se i t
ăula un câi
ne
fioros pe car el- şti
a î mblânzi
t sau pus î n lanţ. Nu î şimai
doreşte glori
a, cisă mai r epare din răul pe ca re l-
a făcu
t.În
297
plus,mă î ndoiesc căar en vi mul ţ
i dacăi-ar hcema,după ce a
fostcă rat la Tar Valon înt
r-o cuşcă şidomoli
t.
Râset
ul eiasc uţit uf însoţ
it de cel al alt
arieni
lor
, dar a bia
după o cl ipă, şislab. Chipul l
ui Logai
n era o mască .
Brusc elLai
ne oob servăpe N ynaeve st
ând în pragul uşii şiî
şi
ridică spr âncenele î ntr
ebăto.
r Schi mbase de mul te or i
amabi l
it
ăţi cu Nyn aeve şio l ăudaseşiea pen t
ru aşa- zi
sele ei
descop
eri
ri, dar puteapune l a puncto Al easă l
a felde r eped
e
cape c eel
lal
te AesSed ai
.
Nynaev
e ă f
cuo r ev
eernţă, agi
tând cana de u lt, acu
m goa l
ă.
— Vă r
og să mă iert
aţi,Lel
aine Sedai
.Trebuie să ducasta
î
napoi l
a bucă t
ări
e.
O zbugh iîn ul
iţa cop l
eşi
tă de că l
durăî nai
nt e caAes ed Sai să
poată spune ce
va.
Din fer
ici
re,Myr ell
e nu seved ea nicăier
i. Nyn aev
e nu avea
ni
ciun ch efsă ascu lt
e o nou ă predică despre responsabi
li
tat
e
saudes pre cum t r
ebu i
a să-şiţ ină fir ea în frâu, saudes pre o
duzină de alte prosti
i. Aveanor oc,Si uan era la treizeci de paşi
,
faţă în faţ
ă cu Gar eth Bryne nî mi jl
ocu l st
r
ăzii
,i ar mul ţi
meade
oam eni se despărţea în f aţ
a l or ca o ap ă,ocol indu-i. Ca şi
Myr ell
e,Siuan nu ar ăta sem nel
el ovi
turil
or e d noapteat recut
ă
despre care povesti
seEl ayn
e;poa te ar avea maimul tr espec
t
pentru Tel’
aran’
rhiod da că nu ar pu t
ea păş i pur ş i simplu
afară din elsă-şiTămădui ască ga f
ele.Nyn aeve se propa
ie.
— Ceecut i
ne,femeie?serăstiBrynelaSi uan.Capulcărunt
eraî nclinat căt
re ea ; pi
cioarel
e depărtat
e,î ncăl
ţat
e în ci zme şi
pumni iî n şol
d î lfăceau să ar aet caun munt e d e om . Ni
cinu
ziceai căsu doareaca r
e-i curgeape f aţă era a lui, după câted
tare păreader anjat de ea.
—Î ţifaccomplimentedespr ecâtdemoisuntcămăşi l
emel e,
şit u sar i să-mi smul gicap ul de pe umer i.Îţi spun că arăi
ţ
veselă şinu credeam că poat e fi mot
iv de scandal
.Er a un
com pli
men t,f
emei e,ch i
ar dacă u n unul cut r
andafiri în el
.
298
 — Complimente? mârâiSi uan cu ochiialbaştriaruncând
flăcări
. N-am nev oei de com pl
imen t
ele atl
e!Eşt i doar mulţ
umit
că eu t
rebui
e să-ţi cal
c căm ăşil
e.Eşt i un om maimăru nt dec
ât
aşfi cr euzt, Garet
h Bryn e!Te ş at
epţi sămă ţ i
n după t i
ne cao
ţi
it
oare,sp erâ
nd să -
ţ com
i aud pl i
men tele?Şinu-mi vo r
beşt
itu
mie aşa, cu „femei
e“! Parcăai zi ce:„Aici
, câine!
“
Lui Bryne iîpulsao ven ăl at âmplă.
— Sunt mul ţumit că îţiţi
ipr omisi
unea, Siuan. Şi da că
arm aa
t se m aipor neş t
e vreodată di
n l oc,mă aştept săcon ti
nui
să ţ i
-o ţii
. N u ţ i
-am cer ut n ici
odată jurământ
ul ăla. A f ost
aleger
ea ta, să î ncercisă sca pi de r esp
onsabi
li
tatea faptel
or
tal
e.Nu ai crezu t ni ci
odată căo să -
ţi ce
r să-lrespecţ
i, nu-i aşa
?
Că ven i vor
ba de p l
ecarea r a
mate,ice ai maiau zit gudurându-
te şi pupându-le pi
cioarele em
f ei
lor Aes ed
Sai?
Într
-o cli
pit
ă, Siuan t recude a lfurie al un cal
m de g hea
ţă.
— Astanuf acepartedinj ur
ământ ulmeu.
Aifiziscăeot ânărăAesSedai,st
ândacol odreapt
ă,cuacea
aroganţ
ă rece i şcu un chip car e nu av usese r v
eme săcapet
e
t
răsături
le i
l
psite d e âvrst
ă.
— Nu o să spionez pent
ru t
ine.Sluj
eştiDivanulTurnului
,
Gareth Bryne,aij ur at as
ta.Armat a ta va pl eca când dec
i
de
Divanul
. Ascult
ă şi supune-
te.
Expresi
alui Bryn e se schimbă ful
gerător
.
— Aifi un duşman demn de duel ,râse cu admiraţ
ie.Aifi
mult maibu nă c a…
Râsul i se ch
simbă r epede nîî ncr
unt are.
— Divanul,ha? Pfui
!Să-izi ciluiSheriam să nu mă mai
ocol
ească. Ce put ea fi făcu t aicia f ostăcu ft
. Să-
i zi
cică un
câi
ne de vân ătoa
r e ţi
nut î n cu şcăe l a f elde uti
l ca un porc
at
uncicâ nd vi
n lupii
. N-am st râns oamen i i ăşt
i
a casă-i vâ
nd la
piaţă.
Cu un sal ut scurt din cap , se î
ndepă rtă cu paşimari pri
n
mulţi
me.Si uanr ămase i t
u
ân du-seîncrunt ată după el
.
299
 — Ce-afostast
a?înt rebăNynaeve,iarSiuant resări
.
— Nu-itreaba t
a,i zbucni,aranjându-şir ochia.Aifi zis că
Nynaeve se r st
ecur
ase ni tenţ
ionat săt ragăcu ur ec
hea. Femei
a
ai
al ua totul personal.
— Las-
o baltă,spuse Nynaeve î mpăciuitoare;nu avea de
gând săse asel u prtată de discuţ
ie a i
ur ea. Însăt r
eaba meae să
te st
udiez.
Va face ceva utilîn ziua aia, de-ar fi să moară. Si
uan
desch
ise gu ra, uit
ându-se njîur.
— Nu,nu oam peMari ganşini cinu am nevoiedeeaacum.
M-ail ăsat în preajma t a de d ouă ori– d e două ori
!– d e cân
d
am de scoperit ceva ce poat e fi Tăm ădu i
t. Am de gân d să te
st
udiez staăzişi , dacănu r eu şesc, o să-i spun lui Sher
iam că
nu ascu l
ţi ordi
nele ei de at e a fce isp
d onibil
ă. Jur căîi sp
un!
Pent
ru o cl i
pă cr euz că f emeia o s- o pr ov
oace să facăce
zi
sese, darSi uanspu semor măi nd:
— După- amiază.Dimineaţ
ăsuntocupat ă.Sau poatecrezică
ce vreit u e mai i mportant decâ t să-l aj
ut pe p riet
enul t
ău din
Două âu Rri?
Nyn aeve se ap r
opie.Nimen i nu seui ta la ele,ab ia dacăle
aruncaci neva o privi
re nî grabă, dar î şicoborîvo cea:
— Ceaudegândcuel ?Totzicicănus- auhot ărâtcesăfacă,
darsi gur au ajuns al vreo concluzi
e p ână acu m.
Dacă er a ade văr
a,t Si uan t rebuia să şt ie, fie că se
pr
es upunea că şti
e,fie că u. n Brusc Leane ap ăruacol o şipar
că
Nyn aeve nici nu vorbi
se. Si
uan şi Leane se ăsu
mr ar
ă una pe
alta, băţ
oase ca două pi
siciînchi
se nt
îr
-o camer
ă mică.
— Eibi ne?spuseSiuanprint
redinţi
.
Leane p ufni
, aruncându-şicapul pe spat
e.Un rânj
etî i apăru
pe b uze, dar cuvintel
e nu sepot ri
vea
u ni cicu ex
presi
a, nicicu
tonul.

300
 — Am încercatsă l
e conving să r
enunţ e,spuse încet
,cu
di
nţi
iî ncleşt
aţi
. Nu te-au ascu l
tat suficientî ncât să ia sea ma.
Nu te nîtâl
neştiîn seara asta cuî nţel
eptel
e.
— Maţe de peşt
e!mâr âiSiuan î
ntorcându-se pe căl
câie şi
pl
ecând cu paşimari ,l a felde r epede caLean e,car e o luă în
di
recţ
ia opusă.
Nynaeve ap r
oape că î şi puse mâi ni
le în capde f rust
rare.
Vorbi
serădepar cănicinuer aacolo,deparcănicinuarfişt i
ut
despre ce vorbesc.I gnorând-o.Si uan ar face mai bine săapar ă
după-amiază, alt
felavea săgă sească o cale săo scu t
ure bi
ne şi
să-i pună pieleala usca t. Tresă
ri când o femei
e vorb iî n spat
ele
ei
:
— Cele două ar trebuit ri
mi se l
a Ti
ana pentru o corecţi
e
st
raşn i
că. Lel
aine păşil ângăNyn aev
e uit
ându-se u dpă Siuan şi
apoidupă Lea ne.Ia uite cu m se t r
s
ecoarăî n sp
at el
e oa meni
lor
!
Nu er a nici urmă de Log ai
n sau de Buri n, sau de nobi l
ii
altari
eni
. Sora Al
bastrăî şiaranjă şal
ul pe u meri.
— Nu maisuntceer au,desi
gur,daraicr edecă potpăst ra
nişte aparenţ
e. Nu o să i asă bine dacă vor aj unge să se
păruiască î
n pli
nă st r
adă.
— Uniioameniajungsăsecal cepebătături
,spuseNynaeve.
Siuan şi Le ane se st răduiau atât demul t s ă menţină
aparenţa unor eînnţel
eger
i, cănu avea ce ace
f l taceva decâ
t să
le spri
ji
ne.Cât de mul t ura caoamen ii săse uf rişeze n sp
îatele
ei! Nynaeve orpsu ri
nse e p Lel
aine uit
ân du-
se almân a cu care
se trăgea de cosiţă şi -i dădu drumul . Prea mul ţ
i ştiau de
obi
ceiul ei
; un obi
cei de care nîcercadin răsp
uteri săsca pe.
— Nu şicând impietează asupr
a demni t
ăţi
ide Aes Sedai,
copi
lă. emF ei
le car
e l e slujes
c pe Aes Seda i rtebui
e să fie
rez
ervat
e î n publi
c, nd iif
erent cât d e prost
eşt
e se com portă
când nu l e vedenimen i
. Nu maiav ea ce epl
ricăsă dea;ni mi c
car
e să nu o bageî n bucluc,ad i
că. De ce i avenit adineauri
,
cândî l ar
ăatm pe L ogain?
301
 — Crezusem căîncăpereaegoală,AesSedai ,spuseNynaeve
în gr
abă. Î mi par
e ă ru
. Spercă u n v-
am der anjat
.
Nu era un r ăspuns grozav – unarfi put ut t ot
uşisă-i spu
nă
căse scua ndeade Myr el
le –, dar femei
a su bţi
re se ui
tăîn och
ii
ei.
— Cecr ezicăvafaceRandal ’
Thor,copi
lă?
— Aes Sedai,nu l-am văzutde j umătat
e de an,r ăspunse
Nynaeve cl i
pind con f
uză. Tot ce şt i
u e ce- am au zi
t ai ci.
Divanul…? A es edSai, ce a eci ds D ivanul în privi
nţal ui?
Cercetându-i chi
pul, Lelaine şi
î ţ uguie buzele.Er au dest ul de
nel
inişt
itorioch i
i acei
a neg r,ice ă pr
ea u căpăt rund în su flet
.
— O coincidenţăremarcabilă.Viidin acelaşisatcaDr agonul
Renăscut ,la f elşicea l
al tă f
at ă, Egw ene al’
Vere.Se aşt eptau
l
ucr uri mari de a l eacâ nd a dev en i
t novi ce.Ai idee n ude este?
spuse con ti
nuân d f ără să aşt ept
e r ăsp unsul. Ş i cei
lal
ţi do i
bărbaţi
,Perrin Aybara şiMatCaut hon.Ambi it a’
veren, şi ei,
din câte am î nţel
es. Cu adevărat remarcabil
. Şi apoit u, făcând
descoper
iri incredibi
le, în ci uda l imit
ărilor pe ca r
e l e ai .
Indi
feren
t unde e gw E ene,şiea se n ave
turează acolo unde n u a
mai călcat nimen i dintr
e noi? Toa t
e aţi pr ovocat o mul ţ
ime d e
discuţ
iiîntr
e su rori, după cum î ţ
ii maginezi.
— Sper să fie l ucruri de bi
ne, spuse î ncet Nynaeve. Î
i
fuse
seră puse m ulte întrebă
ri despre Ran d de cân d venise nî
Sali
dar, maial es e d când soli
a plecase căt
re Caeml yn – u nele
Aes Sedaipăr eau incapabil
e să vorbească cu ea şidespr e
alt
ceva dar cuam păr ea cu mva difer
it. Ăst
a er a necazu
l când
vorbeaicu AesSedai.Jumăt at
edintimp nu put eaifi si
gurce
vorsăspunăşicedor eausăfacă.
— Maiaisper anţe să l
e Tămăduieştipe Siuan şiLeane,
fet
iţă? înt
rebăLel aine dân d din capde par că Nyn aev
e ar fi
răspuns. âtCeoda t
ă cr ed că Myr ell
e ar e dr ept
ate. Pr
ea îţi
cântăm î n strună. Indi
fer
ent de desc operi
ri
le tal
e,ar r t
ebui să
te dăm î n gri
jal ui Theodri
n până cân d se va ar sp
ge locaj
b ul de
302
a con duce nîvoi e.Avân d în vedere ce i af ăcutî n aces t
e dou ă
l
uni, gândeşte-te ceia puteasăf acidupă aceea .
Nynaeve î ncercă să r ăs
pundă, ău ctând un pr oetst b ine
gândit
,t răgându-sef ără săvr eade co siţ
ă, dar Lel aine oi gnor
ă.
Probabil er
a mai bi ne aşa.
— Nul efaciluiSiuanşiluiLeaneofavoare,feti
ţă.Lasă-l
esă
ui
te cine şi ce au f
ost şisăfie mul ţumi te cuce su nt acum. Din
fel
ul în ca re sepoart ă, si
ngu rull ucruca re e
lîmpi edi
căsăui t
e
de t ot eştit u şiî ncercă
ril
e tale f ăr
ă r ostde a Tămădui cenu
poat e fi Tăm ăduit
. Nu maisunt Aes S edai
. De ce să l
e cree
zi
falsesp eranţe?
Avea o umbră de compasiune în voce,darşiun gram de
dispreţ. Până la urmă cel e care nu er au Aes Sedaier au mai
prejos,ari cer turi
le l ui Siuan cu Lean e le încadraser
ă în
această ca t
egori
e.Î n plus,nu puţ ine femeidin Salidar dădeau
vina pe Si uan şi pe compl oturi
le ei ca Amyr l
in pentru
necazuril
e Tu rnului. Probabil credeau că mer i
tase tot ec i se
întâmplase cu vârf şiîndesat.
Dar cei î fusese făcut compl i
camul tl ucruri
le.Fer eca
reaer a
un l ucru r ar.Înainte de Si uan şi Lean e, nimeni nu f usese
judecatşiferecatde maibi ne de o sut
ă patruzecide ani,şi
trecuser
ă zeci de ani de cân d vreo femeie îşi„ mist
uise“ harul
din greşeală. De ob i
cei
,o f emei
e ferecată încerca să fugă cât
mai dep art
e p uteade A es ed Sai
. Făr ă î
ndoială că, dacăLel ai
ne
ar fi fostf erecat
ă, ar fi vru t săui te căf usese Aes edSai, dacăar
fi putut. Fărăî ndoial
ă căar fi vr ut săui t
e şi căSi uan şiLea ne
fuseser
ă, şicăapoil i sel uasetotul. Multe AesSed ai ar fi fost
maif eri
cite dacăce l
e dou ă nu ar fiput ut nici
odat
ă con duce
,
dacă u n ar fi fost niciod
ată Aes edSai.
— Sheriam Sedaimi -
aacor datpermisi
uneasăî ncer
c,spuse
Nynaeve cât de er
fm î ndr
ăzn ea cu o soră depl
ină.
Lel
ai
ne o pri viîn och i până î şicoborîpri vi
rea
.Î ncheiet
uri
l
e
deget
el
or i se al bi
seră în jurul cozii
,î nai
nte de a- i putea da
303
drumul , dar şi
î păst ră chipul seni
n. Un con cu
rs de p ri
vitţi
ntă
î
n och i eraoi dee a nai
bii de proastă pen t
ru o Al ea
să.
— Toate facem pr osti
i câteodat
ă, copilă, dar o f emei
e
î
nţ eleaptă învaţă săf acădi n ceî n cemai puţ ine.Dacăt otţi
-ai
termi nat m icul dejun, su gerez să ducican a undeva şisă- ţi
găse şti de l ucr
u, î nainte de a da de nec az. Nu t e-aigândi
t
niciodată săt e utnziscu rt? N u co
nt ează. Eştili
beră.
Nyn ae
ve făcu o r everenţă, ar d Aes Seda i deja pl ecas
e.
Departe de ochi
il ui Lelaine,seî ncruntă către eatundă
. Să îşi
părul?îşiridică uşorcosi ţ
a şio flut ură că t
re femeia care se
î
ndep ărt
a. Se enervă şimai t are căaşt eptase să facăacest gest
până să e finî siguranţă,dar , dacănu arfi f ăcut aşa, acum arfi
f
ost î n dr um spr e spăl ători
e să munceas că alături de
Mogh edi
en, cu o mi căop ri
re la Ti ana.St ăteade l uni bune în
Sali
dar nefăcând nimic – ast a, i ndi
fer
en t cer eu
şiser
ă ea şi
Elayne săsc oat
ă de a l Mogh edien – printre Aes eda
S i care nu
făceau al
tceva decât săvor bească toat
ă ziua în ti
mp ce ul mea
sepr ăbuşeaî n jurul lor,iar emf ei
a voi a caeasă -
şit aie părul!
Fusesermă urită şiprinsăde A j
ah Nea gă
r, evad
ase, î
l prinsese
pe u nul dintre Rătăci
ţi – mă r og,ni ciuna di
ntre el
e n u şti
a ast a
–,ajutase Panarchuldin Tarabon să-şirecapet
etronul
,chiar
dacăpen tru o scu rt
ă per i
oadă, şit otce u p
teafaceer a săst ea
degeabaşi să pr imeas că laude pent ru ce smulsese de l a
Mog hedien. Să-şitaie părul? Mai bi ne seun t
deach i
lug,t otai a
era!
O văz u pe D agdara Finchey n
îaintând gr ăbi
tă prin mulţime,
cu un sp ate alfelde a l t caal unui băr bat, dar mai înalt
ă decât
mulţi,iar sora Galbenă cuf aţărotundă o i rita şiea. Unul dintr
e
motivel
e pen t
ru car e rămăsese î
n Sal idar u fses
e să înve ţ
e cu
Galbenele,căci şt
iau mai mul te despr
e Tă mădui re decâtorici
ne
al
tcineva; t
oatălumeasp uneaasta. Dar , dacăvr euna dintre el
e
şt
ia mai mul t
e decât ea, nu voi
a să-i ar at
e şi uneiamăr âte de
Al
ese.Gal benel
e ar fi tr
ebuitsă se bucure celmaimul tde
304
dori
nţa eide a Tă măd ui pe t
oată l umea de or i
ce, chiar şide
fer
ecare,darnu er au. Dacănu i nt
er venea hSeri
am, Dagd ar
a ar
fi pu s-o să spel e pod el
ele de dimi neaţ
ă pân ă seara ca să
renunţe la „ i
deil
e pr osteşt
i şipierderea de t imp“, air Nisa
o
Dachen , o Galbenă mi cuţ
ă cu ochii cani şte ci
ocane,r ef
uza să
vor
bească cu ea at
âta vreme câtî
ncer
ca să „schimbe f
elulîn
car
e u fsese esuţ
tă Pânza“.
Colac peste pupăză, i mţ
s ea că vi ne o f urt
ună, ot mai
apr oape,în timp ceso ar
ele dogo rit
or şi cerul senin îşibăteau
jocdeea.
Bombăn i
nd singur
ă,puse an ca de u lt în spatel
e u neicăruţe
care r t
ecea pe âl
ngăea, strecurându-se rpi
n mul ţi
me.Nu avea
ce ă sfacăpân ă când Mogh edi
en nu er a li
beră,şiLumi na şti
e
cân d avea să se î ntâmple asta.O î nt
reagă dimineaţă irosi
t
ă,
alăturide ş i
rullung al zilelor pierdut
e.
Multe AesSed ai îşiînclinau cap ul zâmbind la ea, i
ar eal e
zâmbea î nap oi, grăb
indu-şimer su l câţi
va paşi de parcă ar fi
înt
ârziat n udeva, vietând să se op r
ească şisă r ăspundă l a
inevi
tabil
eleî ntrebăridesp r
e cel ucrurinoi mai descoper
ea. La
cum se si mţ ea,ar fif ost nî st are să le răspundă exact ce
gândea, ceea ce r afi f ost o prost
ie.Nu f ăceanimic.Să o î ntrebe
peea ce avea de gând Rand. Să- i spună să-şitai
e părul
. Pfui!
Des i
gur, nu er au toate numaiun zâmbet . Nu numaică N isao
seui tasepri n eacapri n sticl
ă, dar r teb
uisesăsedeai ute alo
parte,înainte caf emeia săca lce e-da drept
ul pest
e ea.Iar o Aes
Sedai trufaşă, cu pă rul deschis l a culoare şi o băr bie
proemi
nen tă, călare p e un cal mur g,se nîcruntăl a eaprivind-o
ţi
ntă cu och i
i al baştri în ti
mp ce t recea pe lângă ea. Femei a
arăt
a îngriji
t n î r ochia de că l
ărie de măt ase cenuşi
u-desch i
s,
dar man t
ia su bţir
e d e bumbacî mpături
tă în faţa şe
ii ducea cu
gândul a l căl ătorie, i fi
nd pr obabil o nou -
sosit
ă. S tr
ăjerul
deşi
rat
,î nveşm ântat în ver de de sus până jos, pe un ca lînalt de
războ,
i p ărea nel inişt
it
, ceea ce îi nîtăr
ea i deeacă t ocm ai
305
veni
seră acolo.St
răj
eriinu arătau niciodată neli
nişti
ţi
, dar
Nynaeve pr esu
puse ăc put
eaufi exce pţi
i atuncicân dte alăt
urai
uneir ebeli
uni împotri
va Turnul ui
. Pe Lumi nă!Chi ar şi nou-
veni
tel
epăr eaudorni
cesăopunăl apunct !
Şi mai er a şiUno,cu f aţa pli
nă de ci ca
tri
ci, cu capul ras,
exce
ptând un moţî n vârf
, cu un och il i
psăacop er
it de un peti
c
desenatcu un och iroşuhi dos. Îi aruncăl ui Nynaeven u rânjet
căldur
os,op rindu-se ocl i
pă din a- lf ace cu ou şicu oţ etpe u n
tânăr abătut
,î mbrăcatîn armură, ca re iţneafrâi
ele u nui cal cu
o su l
iţă prinsă de şa. t S
râmbătura l ui Nyn aev
e î l făcusă
cli
pească şiseî ntoarsesă-l ce
ret pe s oldat.
Nu Uno şi pet
icul săuîi pusese
ră un nodî n stomac. Nu ch iar
.
Le însoţi
se e p eaşipe E layn
eî n Sal idar şi pr
omi sesedat oă să
fure cai– s „ă-iîmprumut e“cu m zi ceael– d acăvoi au săpl ece
.
Acum nu se maiput ea.Uno purta acum l a manşeta hainei
negre,uzat e o ban dă au ri
e împl eti
tă; era ofi ţ
er şian tr
ena
cavaleri
a gr eapen t
ru Gar et
h Bryn e,fii nd mul t preaocu patca
să i b
aă ti
mp de N ynaev
e.Nu, nu er a a dev
ăra.t Dacăi -arfi spus
căvoi a săpl ece, ar fif ăcu trostde c ai î
n câ tevaceasu rişiar fi
pl
eca tî nsoţi
tă de o esc ortă de sh i
en ari
enit oţi unul şiunul;îi
j
ur aserăcredinţăluiRandşier au în Sal
idardoarpent ru căea
şiEl ayn e îi aduseseră acolo.Dar r a fit r
ebuit săadmi tă căse
î
nşe lasecân d hot ărâsesă r ămân ă acolo,că mi nţise când î
i
spusese căer a f eri
cit
ă. Era peste p uteri
le ei săr ecunoascăaşa
ceva.Mot i
vul pri ncipalpen tru care Uno r ămăse se era că se
gândeacăt rebuia săl e p rot
eez
je,pe ea şipe Elayne.Nu avea să
audă ni
cio confesi
une d e al ea!
Ideeade apăr ăsiSal idarul era nou ă, i
sca
tă de U no,şio făcu
să se gândească intens. Numaidac ă Th om şi Juil
in nu arfi
umblatcreanga prin Amad i
cia.Nu că s- arfi dus s ă se pli
mbe.
Cu ceva ti
mp î n urmă,cân d se p ărea că Aes S edaiaveau de
gând să facă ceva, se of eri
seră voluntari să i
scodeascăce se
înt
âmpla peste râu . Erau pl ecaţi deja de o l ună,vr ând să
306
aj
ungăpân ă în Amad or, şinu se u p
teauî nt
oarce e d
cât pes t
e
cât
eva zi
le,în ce l maibun caz . Nu erau singurel
e iscoa de,
desi
gur
;f uses
eră tri
misech iar şi AesSed ai şiStrăj
eri, dar cei
mai mulţ
i cer
cetau şimai dep art
e cătr
e apus,î n Tar
abon . Asta,
casădeai mpresia căf acce va,şier a o bună scuză săaşt epte
până se nî
tor
ceau. Nynaeve şi
î doreasănu- ifi l ăsat săpl eceep
ceidoibărbaţ
i. Nici
unul nu s-ar fi dus dacă ea s-
ar fi op us.
Thom er a un băt rân menestrel
,deşiodat ăfusesemul tmai
mult decâ t atât,i ar Juilin – un pri nzăt
or de h oţi di
n Tear, ambii
bărbaţichibzuiţi
,car eşti
au să secomport eînl ocuriciudate,
putând fi ut iliî n mul t
e f el
uri. Şi eil e î nsoţiseră, pe ea şipe
Elayne,l a Salidar şi niciunul nu ar fipus î ntrebări dacădorea
săpl ece. Fărăî ndoială căar fi avu t multe d e sp us p e a
l spat
ele
ei
, darnu î n f aţă, cum ar fi făcut Uno.
O i ri
ta săadmi tă căavea cuadevăr at nev oei de ei, dar nu era
si
gu r
ă căşt ia cu m săf ure un ca l
.Î n ori
ce ca z,o Al easăar fi fost
i
med i
at ulată la och i dacă î şifăceade l ucru pe l ângă ca
i,l a
graj
duri sau afară, pe lângăţ ăruşii unde sepri poneau cai
i,iar,
dacăî şisc hi
mba r ochi
a,ar fi f ost văzut
ă şipâr âăt cu mul t
î
nainte de a aj unge ânlgăun cal . Chiar dacăr euşea,ar fif ost
urmărit
ă.
Al
eselecarefugeau,caşinovi cel
e,erau mereu aduseînapoi
şili se d a
ministr
ao p edeapsăca r
e să l
e scoată din capi deea de
a mai fugia d oua oară. Când t e antr
enai să evi
d i Aes ed
Sai, Aes
Sedaiterminau cut ine atuncicân dv ele.
oiau
Nu t eama de pedeap să o r eţi
nea, desi
gur. Ce er au un bici
,
dou ă pe spa t
e când riscai să i fiomor âtde A jah Neagră sausă
daipes te un Răt ăci
t? Voia cu ad ev ăr
atsăpl ece?Unde s- ar fi
putut duce? L a Rand, în Caeml yn? LaEgw ene, în Cai
rhien? Ar
venişiEl ayne? Dacă mergea l
a Caeml yn,cu siguranţă.Era
dorinţ
a de a f ace ceva sau t eama că Moghe di
en va fi
descoperi
tă? Pedeapsa pentru fugă nu se put ea compa ra cu
asta! Nu ajunsese anlici
o concluzi
e câ nd, dând un colţ, se rezi
t
307
î
n faţa el
evelor uli Elay
ne,adunate su b cerull i
ber
,î ntre două
case cu acoperi
ş de pai e,î
ntr
-un l oc curăţat de ruinele unei
case rp
ăbuşi
te.
Maimul t de dou ăze
cide em
f eiîmbr ăca
te n î al
b erau aşezate
pe scăunel
e î ntr
-un semi ce
r
c, privind-
o pe El ayne cum l e
î
ndruma pe dou ă di n el
e î ntr
-un exe rciţi
u. Strălucir
ea
saidaruluile încon j
ura pe toate cele treif emei. Tabiya, o
fet
işc
ană pistru
iată cu och i verzi
, de şai
sprezec
e ani, şiNi cola,
o femeie subţi
rică cu părul negr u, de vârst
a lui Nyn aeve,î şi
trec
eaunes igur
e u na altei
a o mi căflacără.Aceasta tr
emur a şi
dispăr
eauneor i pentru o clipă,cân d una din el
e n u o pri ndea
la ti
mp. Cu st areade sp i
rit pe care o avea,Nyn aeveut ea
p să
vadăclarcum î
mpleteaufireleţesăt
urii.
Optsprez
ece novice fuseseră luate când Sheriam şir estul
fugi
seră – Tabiya era una di ntre ele –,dar cel
e mai mul te din
grup erau caNi col
a, recr
utate de cân d er
au în Salidar. Nicola
nu er a si ngur
a f emeie n eob
işnui t de n î vâr st
ă pen t
ru o novice;
maimul t de j umăt aet erau aş a.Pe vr emea cân d Nynae ve şi
Elayne a junseseră la Turn, Aes ed Sai ar areorites t
au f emeimai
în vâr stă decât Tab iya – Nyn aeve usef
se r emar cat
ă şipen t
ru
vârsta sa,darşipent ru că era o sălbătici
unedarf emei l
eAes
Sed ai d e aici, p robabi
l n î di sp erare de cau ză, ext i
nses
eră
tes
tarea şil a cele cu un an saudoipes t
e vâr sta lui Nynaev
e.
Rezultatul fusese că acu m er au î n Sal idar m aimul te novi
ce
decâtavu sese Tu rnul de an i buni . Succ esul le făcu se ep Aes
Sed ai săt ri
mită su roride-a lungul şide- a l
atul Al tarei
, săia l
a
căut at sat cusa t.
— Aivreasăpr edaigrupul
uiăstuia?
Nynaeve simţi căi se acef ău r de al stomacau zind voce
a de
lângăumărul ei . De dou ă ori într-o si
ngură dimineaţ ă. Î
şidori
să maiai bă frunze de men t
a-gâştei î
n pungu li
ţa de l a br
âu.
Dacăo să con t
inue să se l asel uat
ă prin su rprindere,o să
sfârşească pri
n a sort a hârt
ii pentru o soră Brună.
308
 Desigur
,femei a doman i cu ob raj
ii cani şte mere nu era Aes
Sedai. Theod
rin ar fipri mi t deja şalul dacăar m aifi f ostîn
Turn,daraşa fuseseridicată pesteranguldeAl easă,darsub
cel de soră depl i
nă.Purt a i nel
ul cu Mar ele Şarpe pe mâna
dreapt
ă, nu pe cea st
ângă , şio r ochie verde care se pot
ri
veacu
tenul eibronzat, dar nu put easă -
şial ea
găo Aj ah sausăpoa rt
e
şal
ul.
— Am lucrurimaibunedef ăcutdecâtsăpredauunornovice
gree
l de ca p.
Theodri
n zâmbil a acreal
a din vocea l
uiNynaeve.Er ao
f
emeie d răguţă.
— O Aleasăgr eadecapsăpr edeaunornovicegrel
edecap?
Mă r og, de o bicei era drăguţă. De nîdat
ă ce osăfii î n star
e că
conducif ără săl e d ai cap în cap, o săpr edai şitu novicel
or. Şi
nu aşfi su rprinsăsăfii ri dicatăl arangul de Aes edSaicu rând
după acee a, cu t oatel ucruri
le pe carel e-
ai descoperi
t
. Şti
i, nu
mi-ai spus n iciodat
ăt rucu
lt ău.
Sălbăti
ciunile aveau mer eu cât e un t ruc pe car e î l
descopereaucân d învăţau să conducă. Cel
ălal
tl ucru pe car e
ele îl aveauî n com un er a un bl ocaj
, adesea construi
t s ăş
-i
ascundă abi lit
atea de a co nducef aţ
ă de ceil
alţ
i sa u chiar afţă
de ele nîsele.
Nyn aeve făcu un ef ortsă-şipăstreze pex
r
esia lini
şti
tă. Să fie
în stare săcon ducăat uncicân d dorea.Să fie ridicat
ăl ar angu l
de Aes Sed ai. Niciunul dintr
e lucruri
le astea nu ar r ezova
l
pr
oblema cuMog hedien, dararfi put ut să meargă unde dor
ea,
săst udi
eze cedorea ,fără cani meni săî i spună ce oa
pte şi ce
nu poate fi Tămăduit
.
— Oameniisevindecau când nu arfi t
rebui
t.Mă înfuri
am
at
âtde a tre c
ând cineva mur ea,cândî mi dădeam seama că nu
er
a su fici
enttotce i şt
am des pre i
erburi
… că se ăceau
f bi
ne,
sp
useri dicân
d di
n umer i
.

309
 — Multmaibun decâtt ruculmeu,of t
ăfemeia subţiri
că.
Puteam să f ac n u băi
atsă vr ea să mă săr ut
e s au să nu vrea.
Bl
ocajul meuer au băr baţii
, nu f
uria.
Nynaeve se uită l a ea nev en
indu-i să creadă,iar Theod
rin
râse.
— Eibine,erau şiemoţii
le.Dacăeraun bărbatprezentşiîl
pl
ăceam foarte mul t sauî l anti
pat
izam foart
e t are,puteam
conduce.
Dacă unsi mţeamni ciuna,ni cialt
a sau nu er a n ici
un băr
bat
acol
o,eram l a felde cap ab i
lă să consaidarul
duc ca pe un
copac.
— Şi cum ai t r
ecut de asta? înt
rebă Nynaeve curi oasă.
El
ayne el pusesee pn ovi
ce oudă câ te două, i
ar aces teaî ncer
cau
st
ânga
ce să -
şit r
eacăuna al teia miciflăcă r.
i
Zâmbetul lui Theodri
n se ăţ l
i,iar obraj
ii i se p ari
nse r
ă.
— Un t ânăr numit Charel, un rândaş de la gr ajdurile
Turnului, începuse să- mi f acă ochi dul ci
. Eu aveam
cincisp
rezeceni a
,i ar elavea celmai minunat zâmbet . Aes ed
Sai
îll ăsau să part i
cipe la l ecţ
ii
le mele,înt r
-un co l
ţ, ca să fiu î n
stare săcon duc.Ce n u ştiam era că h Seriam aran j
asenc î
ă de
la început sămă î ntâl
nesccu el . Obr
ajii i seapri nseră şimai
tare.Nu şt iam ni cicăar e o sor ă geamăn ă şică, după câtev
a
zil
e,î n locullui stăteaMar el
. Când şi-
a dat j os h ai
na şică maşa
într
-una din zi l
e,î n mi jl
ocu llecţ
iei
, am f ost t â
at d e şoca
tă că
am l eşi
nat. Dar, după pov esteaasta,am put ut conduce nîvoie
ori de cât
e ori am vr ut.
Nynaeve z i
bucn iî n r âs – u n se u pteaabţ ine –, i
ar Theod
ri
n
râseşiea ,î n pofida obr aj
il
or ca focul
.
— Aşvreasăfiel af eldeuşorpentrumi ne,Theodrin.
— Fiecă va fi sau nu,spuseTheodri nr âzând din ceîn ce
mai încet
, o să -ţi dărâmăm bl ocaj
ul.Î n după- amiaza ast
a…
— O studiezpe Si uan după- ami
ază,se r epeziNynaeve,iar
Theodri
nîşistrânsebuzel e.
310
 — Măeviţi,Nynaeve.În ul
ti
mal unăair euşi
tsăteeschivezi
de l
a t oat
eî ntâl
niril
e,mai puţ in tr
ei. Pot săacc ep
t săî nce
r
cişi
săeşu ezi
, dar nu potsăaccep t să-ţi fie ea
tmă săî ncerci
.
— Nu îmie,începu Nynaeveindignat
ă,darseî nt
reba dacă
nu înce
r ca săsc uandă adevăru
l de eansăşi
î .
Er
a at ât de descuraj
ator săî nce
rcişisăî ncer
cişisăî nce
rci
…
şisăeşu ezi
.
Theodrinnuol ăsăsăcont i
nue.
— Luândî n considerar
ef aptulcăastăziaidejaun program,
spuse calm, ne v edem mâi ne şi poimâine sau voifi nevoi t
ă să
iau al t
e măsu ri. Nu vr eausă f ac asta şini citu nu vr e,i dar
dorescsă -ţi spulber l o
bcaj
ul. Myrel
le mi -a cerut săf ac ef
orturi
speciale şiam j urat săo f ac.
Nyn aeve rămas e cu gu ra căscat
ă au zi
nd ap roape ac
el
eaşi
vorbe pe care ile spusese luiSiuan.Er a prima dată când
cealalt
ă femeie se f ol
osea de autori
tatea ei. La ce noroc avea
astăzi
, nu ar fi f ost de mi rar
e să set rez
ească aştept
ând-o pe
Tiana,cotlacotcuSi uan.
Theodrinnu aşteptăsăr ăspundă.Dădu dincap,depar căar
fi primit un r ăspuns afirmat i
v, şiplecă. Nynaev
e parcăî i ve
dea
şalul cu ciucuraşi pe u meri. Dimineaţa ast
a nu î i mergeabine
deloc. I
arăşi Myrell
e!î i veneasă ţ ipe.
Elayne iî aruncă un zâmbet mân dru din mij
locul novice
l
or;
terminase, dar N ynaeve ăt cl
ină din ca p şiplecă. Se întor
ceaî n
cam ear ei
. Colac espte pupăză, l
aj umătaeta rd
umul ui
, Dagdara
Fi
nch ey se izbi de ea al ergând şio t r ânt
i. Al
ergând! O Aes
Sedai! Femei
a masi vă nu se op ri
, ni
cimăca r nu st
rigăo sc uză
peste umăr, cont
inuând să l ege
a pri n mulţime.
Nyn aeve se ri
dică în picioa
re,se scu t
ur ă de praf, şontâcăi
până î n camer a sa şi t rânt
i uşa du pă ce i nt
ră.Aerul er a
fierbi
nt e şiînchis,paturi
le nefăcute,cel puţi
n până avea t i
mp
Mogh edien să le f acă, i,ş mai ăur dec ât toa
te,simţ uri
le î i
spuneaucădeasu pra Sali
darului se ez
dlănţui
a chiar t a
uncio
311
furt
ună cu gri ndi nă. Ei bine,nu o săse ase l su
rprinsăacolo şi
nicinu o s- o ca l
ce i n
men iî n picioare.
Aruncându- sepecear şafuril
emot otolit
e,seînti
nseatingând
brăţar
a,lăsându- şiminteasăhoi nărească,gândindu-seceosă
maisc oată de l a Mogh edien în acea zi
, dacăSi uan va ven iîn
acea up dă-amiază, la Lan, la blocaj ul eisaudacăva ăr mâne nî
Sali
dar. Nu ar fi cuadev ărat o ufgă ; s-
ar duce r pobabi
ll a Rand,
în Caem lyn – av ea nevoi
e de ci neva ca să nu- şi i
a nasu lla
purtare,i ar uli Elayne i-
ar p l
ăcea. Şi-
ar fi dorit cai deeade a
pleca să nu fi dev eni
t atât e d atract
i
vă după ceTheod ri
n îşi
anunţ asei ntenţ
ii
le.
Se a ştepta să simtă prin brăţară vr
eun semn că Mogh edien
îşi termi naset reaba,să se poat ă duce după ea – ad esea se
ascundeacân d er a bosumflată –, darruşi nea şi f uri
a nu
scăzu seră. Uşase zb ii de peree.
t
— Ai ci eşti, mârâi Moghedi
en ar ăt
ându-şi mâi
nil
e. Uite!
Dist
ruse!
Lui Nynaeveuni se ă p
ru căar ată altf
eldecâ t al
t e mâini care
spăl
aseră rufe;al be şiîncreţ
i
te,adev ărat, dar trecear ep
ede.
— Nu esuficientcăt r
ebuiesătr ăi
escînmi zeri
e,munci ndca
o servi
toar
e,acu m am aj uns să munce sc i şca o sălbat
ică!
Nynaeve r o
eduse alt ăcer
e p ri
ntr-
un l ucru simplu. Se gân di
l
aol ovi
t
ur ă scurtă de bici
, apoi îşimut ă gândul în acea parte a
minţi
i de u nde Mogh edi
enput eapri mi emoţ ii
. Femeia deschise
l
arg och i
i să i negri
,î nchizându-şigu ra pl escăi
nd, cu buze le
st
rânse. Nu o ovi
l se arte,doar câ t să-
i aducăami nte.
—Î nchi
de uşa şist aijos,î ispuse Nynaeve.Poţisă faci
pat
urile mai târzi
u. O săf acemo l ecţ
ie.
— Suntobişnui t
ă cu o viaţă maibună,mormăiMoghedi en
î
nchizând uşa. Un munci tor ed noapt
e din Tojar eob i
şnui
t cu
maibi ne.
— Dacănu măî nşel,spuseaspru Nynaeve,un muncitorde
noapte de-
nu-ştiu-unde n u are deasupr
a cap ul
ui o condamnare
312
l
a moa rte.Când si mţi nevoai, poţ
i să -
i sp ui l
ui Sheri
am exact
ci
ne eş ti
. Era pur ă cacealma – s imţea n u uriaş ghem în st
omac
l
a gân dul căs- ar puteaî ntâmpl a aşacev a –,dar si mţi val
ul de
f
ricăal f emeii
. Nyn aev
e admi ră câ t de nep ăsă
toar
eî ir ămăsese
expresi
a; dacăs- ar fi simţit aşa, s-ar fi tăvăl
it pe podea.
— Cevr eisă-
ţiar ăt
?întrebăMoghedi encuovocest ăpânit
ă.
Înt
otdeauna t r
eb uiau să-i spună ce vor . Nu le arăt
a nimic d
in
prop
rie iniţi
ati
vă, decât dacăo pr esau at
ât e dtare că nu mai
rămânea ecdâtsă ot ortureze.
— O să încercăm ceva ce nu air euşi
tpână acum să mă
î
nveţi
. Cum sădet ectezi un bărbatcar e con
duce . Până acum,
era singurul lucru pe car e ea şiEl ayne nu î l prinse
seră di
n
zbo.
r Puteafi f ol
osi
tor a d
căse ot hăra săplecea l Caeml
yn.
— Nu euşor ,maialesf ărăun om pecar esăexersezi
.Păcat
cănu aiput ut să-
l Tă măd ui
eşti pe Logai
n, zise ărfă urmă de
i
ronie în glas,darcon t
inuă grăbită după cearuncă o pri vi
re
către ch i
pul ei: Tot
uşi, putem î ncercasăf acemi arăşiurzeli
le.
Lec ţ
ia nu er a deloc uşoar ă. u N era niciod
ată, h c
iar şicu
lucruri pe car e Nyn aeve le put ea î
nvăţa imediat ce ţ
esăutr
a
devenea l ar
că.Mogh edi
ennu put ea conducedacă yn Naeve nu îi
permi t
ea, da că nu o î ndruma chi ar, dar într
-o l ecţ
i
e nou ă
Mogh edien t r
ebuia să e fi prima car e să-i ar
aet cum se or f
mau
firel
e.Er a com pli
cat şica uza princi
pală pentru care nu reuşeau
săî nveţe omul ţime de u lcruri noiîn fiecare zi de al ea.În cazu
l
acesta, Nyn aeve aveavagă o i dee cum erau ţesut
e fi rel
e,dar era
o dantelări
e co mplexă, cu toat
e cele cinciPuteri, ca
re făceaşi
Tămăduirea să par ă si
mplă, i
ar modelulse schimba cu o
iuţ
eală fulgerăt
oare.Mog hedien spunea că di ficul
tatea l
ui era
motivul pentru care era fol
ositrar.Î ţ
i mai dădeaşio st raşni
că
durere de cap în cazulîn care cont
inuai prea multtimp.
Nynaeve,î nti
nsăpe p at,lucr
a cât de concent
rat putea.Dacă
se duceal a Rand, ave a nev
oei de asta,şinu put ea sp
une cât de
curând. Con duse r fi
ele si
ngură;din cân d în când se ângdea al
313
Theodri
n sau Lan pent ru a strânge suficient
ăf uri
e. Mai
devreme sau mait âr
zi
u, Mogh edi
en va fi t r
asăl a răspunder
e
pentru cri
mele ei , şi u at
nci e c va f aceea, i ob
şnui
tă să
f
oloseascăputerea celeil
alt
e f emei
? Tr ebuia să t răi
ascăşisă
munce ascăcu limităr
il
e ei . Ar p ut
ea Theodr in să găsească o
cal
e de a-i di
strugebl ocajul
? Lan t reb
ui a săfie î n vi
aţă casă -
l
poată găs.
i Durerea î
ncep u să -
i sfr
edeleascăt âmplele.În ochii
lui Moghedi
en î ncepu a seci t
iî ncor darea;îşif recatâmplele din
cân d î
n cân d, dar u s
b fricaperman entă transmisăde b r
ăţară
se maisi mţ ea şi alt
ceva acum, ce va ce păr ea a fi mul ţumire.
Nyn aev
e se gâ ndi că, chiar ş
i atuncicân d nu vr eisăî nveţi pe
cineva, rebt
uie să ai oa recesatisfacţi
e.Nu er a si
gu ră că î i
plăcea să oad ă
v pe Mog hedi
en avân d sentimente uman e.
Nu î
şiput ea a d se
ama de cân dî nce puse eclţ
ia,cuMogh edien
murmur ând „ apr
oape“şi„ nu chi
ar“, dar , cân
d uşaf u i zbi
tă din
nou de peree,t săride pe sa lt
ea. Fri caascu ţi
tă care năvă l
i prin
brăţarăarfif ostî
nsoţ i
tădeunţ ipătlaorici
nealtci
nevadecâtla
Mog hedi
en.
— Aiauzi t
,Nynaeve?î nt
rebăEl ayneîmpingânduşa.Aveni to
soli
e d e al Turn, de a l El
aida.
Cu gât l
ejul strâns d e spaimă, Nyn aeve ui
tă sămai ţ ipe a
l ea
.
Uită şide d urer
ea e d cap.
— O solie?Eştisigură?
— Normalcă suntsi gură,Nynaeve.Cr ezică aş fi veni
tîn
fugă pentru unzvon? Tot sat
ul e agi tat.
— Nuşt i
udece,spuseacruNynaeve.
Dur er
ea de capse î ntor
sese. i Ş o
tat
ă men t
a-gâş
tei d i
n
cufărul cu i er
buri de sub pat u n arfi put ut s ăi
-l i
nişt
ească
st
omacu l. N-
avea de gând să î nveţe nici
odat
ă să bată l a uşă?
Mog hedien arăa
t de par că ar fiav ut şi ea nevoi
e de ment a-
gâşei
t, cuambel e mâini li
pit
e d e stomac.
— Le-am spuscăEl ai
daşti
edeSal idar.

314
 — Poatene-aucr ezut,spuseElayneaşezându-selamar gi
nea
patului l
ui Nynaeve , saupoa te nu, daracu m s-au con vi
ns.
Elaida şt
ie unde su ntem şipr ob
abil şice avem de gân d. Ori
ce
servi
tor poa t
e fi i scoada ei. Poate ch i
ar şiunel e su rori
. Am
văzut-oînt r
eacătpe f emeia car
e poartă sol
ia,Nynaeve.Păr
deschis şioch i albaştri ca
r e ar puteaî ngheţ
a soa rel
e.O Roşi e
pe n ume Ta ma Fei r
, zice a F
oli
n. Unul di n St
răjer
ii car
e erau de
pazăa î nsoţit-
oî năuntru. Se uitălat i
ne d e parcăai fi o pi atr
ă.
Nynaeve se u i
tă al Mogh edi
en:
— Am termi natcu lecţi
adeocamdat ă.Vinopest eun ceassă
facipaturil
e,sp use ştaeptând caMog hed i
en săi asă, cu buzel
e
str
ânse şi ţinându- şifustele nî pumni.
— Ce… cemesajaadus?
—Î nchi
puie- ţ
icănu mi -au spus,Nynaeve.FiecareAesSedai
pe âlngă car e am t recut se nîtr
eba acelaşil ucru. Am auzi t că
Tama a r âs când is- a spus că va fi primi t
ă de Di vanul
Turnului
.Şinuer aamuzat ă.Cr ezică… crezicăarput eadecide
să… spu se E l
ayne muşcân du- şi buza.
— Să se î ntoarcă? îir ăspunse Nynaeve neveni ndu-i să
creadă. Elai
da o să vr ea ca el e să f acă ult
imel e zecemi le în
genunchi, şiul ti
ma mi lăt ârându-se e p burtă! Şi ch i
ar dacănu
ar vreaast a, iar R oşi
a ar sp une:„ Veniţi aca
să. To t
ul e iert
at, vă
aştept
ăm cuci na pe masă“ , creiz că r aputeat r
ece ât atde uşor
peste povest
ea cu Loga
in?
— Nynaeve, Aes Sedai ar put ea trece peste ori ce să
reî
ntregeascăTu rnul. Peste ori
ce. Nu le înţel
egi cum l e înţel
eg
eu;l a palatul mameiau f ost mereu Aes edSai, din zi
ua î n car
e
m-am năs cut,întrebarea e: ce spu ne Tama Di vanului
? Ce î i
răspund ele?
Nyn aeve îşifrecăbr aţel
e i
rit
ată. Nu avea răspunsuri, doar
sper
anţ e.Iar simţul vremiiîi spuneacă , acum, furtuna care nu
era loveacu să l
bătici
e acoperi
şuril
e Sali
darului
. Aveasăsi mtă
acel
aşi lucruzi l
eî ntregi.
315
316
CAPI
TOLUL 9
Planuri

— Tui -aiaduspeaceşt iart ificieriînAmador ?

Mul ţi ar fi t resă ri
t dacăPed ro Ni al
ll e-ar fivo rbi
t at ât de rece,
dar n u şibăr batul ca re st ăteape so arele d esenat în pod ea, în
faţ
a sc aunul ui î nalt al l ui Ni all
. Dega j
a î ncredereiş pricepere.
Niall co nt inuă:
— Exi st ăun mot ivpentru car eam pusdouămi ideCopi isă
păzeas că hot arul c u Tar abo n, O mema. ar Tabo n est e î n
carant ină. Ni men i nu ar e vo ie să treacăhot arul. Nicivr ăbiile nu
art rec e,dacăarfi după voi a mea.
Omema î ntruchi pa i deal ul ofiţ erului di n cor pul C opiil
or
Lumi ni i,î nalt şii mpunăt or, cu un ch ip î ndr ăzneţşineî nf
ricat,
o băr bie put erni căşipăr al b l a tâmpl e.Och i
i să i negri păreau
în st ar e să î nf runte neî ndupl ecaiţ cel maicu mpl i
t c âmp de
bătălie,şichi araşaşif ăcuser ă.I n aceacl ipăpăr eaadânci tî n
gânduri . Man tau a al bă-au rie a Seni or ului Căp i
tan, Uns al
Lumi ni i,î i stăt eabi ne.
— Seni oreCăpi tan Comandat ,vorsăî nfii nţezeai cioCasăa
Breslei, spuse cu o voc e ad âncă şi ar mon i
oas ă, care i se
potrvea
i î
nfăţişări i
. Art ificierii că l
ătores c pest e t ot
. Pot fi
intr
oduşi cu uşu rinţă agen ţi pri ntre ei . A genţi bine-ven i
ţiî n
ori
ceor aş,î n ori ceco nac nobi li
ar,î n ori cepal at r egal
. Gândi ţi
-
vălaast a!
Despr e Abd el Omema s e cr ede a că e n u membr u oarecare al
Consi li
ul ui Unşi lor. De f apt, era şeful sp ioni l
or C opii
lor L umi nii
.
Nial l gâ ndeaî nsăcăbr easa l artificieril
or er a, până l a ul ti
mul
bărbatşif emei e,tar aboneză,i arTar aboner ai nf ectatcu haosul
şi nebu nia pe car e el nu l e d oreaî n Amad icia.Dacănu put ea
cauteri za nf i
ec ţ
ia, put eamăca r săo zo il eze.

317
 — Vor fi t rat
aţi ca oricine alt
cineva care se strecoară
î
nău ntru, Omema.Sub gar dă,nu vorav ea oive să vorbească cu
nimen i şivor fi escortaţifără zăbavă afară din Amadi ci
a.
— Dacă îmipermi teţ
isă insi
st,SeniorCăpi t
an Comandant ,
uti
li
tatea l or dep ăşeşt
e mi ci
le bârfe pe car e l e-
ar putea
răspândi. Sunt e rr
taşi
. Şi, pe l ângă folosull orpen tru agen
ţi
i
mei, maie şi imensu l pres
ti
giu de a av ea nîAmad oro Casăa
Br eslei or l. A r fi si ngu ra, acum. C ea din Cairhien a f os
t
abandon ată şicusi guranţă şiceai ndTanchi
co.
Prestigiu! Niallîşifrec ă ochi
ul st
âng care i se zbăteaf ărăvoi
a
lui. Nu av ea os
rt să seân mi
e pe Omema,dart rebuia să acă
f un
efortsăsest ăpânească . Căl
dura di
mi neţ
iiîi fierb
eanervi il af
oc
mi c.
—Î ntr-adevăr
, sunt r etr
aşi, Omema. Trăi
esc cu ai l or
,
că l
ător esc cu ai lor şiabi a schi
mbă o vorb ă cu alţ
ii. Ai de gâ
nd
să -ţ
iî nso ri agenţ
ii cu ei ? Foart
e rar seî nsoar
ă cu ci nevadin
af
ara bresl
ei, şinu poţ i deveni art i
ficier ecâ
d t dacăt e naşt i di
n
pări
nţi art
i
fici eri
.
— A,da.Eibi ne,suntsi gurcăsepoat egăsiosoluţi
e.Nimic
nu păreasă i şt
rbească a m
scaedn îcreder
e şi pricep
ere.
— O săfiecum spuneu,Omema.Băr batuldeschi
segur adin
nou, dar Niallî l oprii ri
tat.
— Cum spuneu,Omema!Nu vr eau sămaiaudni mic!Acum
cei nf
ormaţii ai ast ăzi
? Ce i nformu
ati
ţ
il
e? Ăst
i a e r ost
ul tău.
Nu săpr ocu ri art
ificii pentru Ai l
ron.
Omema ez i
tă, dori
nd sămai f acăo pl edoa
rie p entru preţi
oşi
i
l
ui arti
ficieri
, dar în final sp use l i
pn de mpi ortanţă:
— Separ ecă rapoarteledesprejuraţi
iDr agonuluiî n Al
tara
sunt mai mul t decât un zvon. La f elşiî n Mur andi.Infest
areae
mică, dar vacr eşt
e.O l ovi
tură puternicăacu m i -ar dist
rugeşi
pe ei
, şipe A esSed ai di n Sal
idar într-
o singu ră…
— Acum hot ăr
ăştişist rat
egi
a Copiil
or? Adună informaţiişi
l
asăr estul pe seama mea! Ce altce
va m aiaipen tru mine?
318
 Omul r ăspu
nsecu o n îcl
inar
e camă
l d e nîcuvii
nţar
e.Omema
erafoarte b
un l aa ă rmâne calm; poa t
e astaf ăcea cel mai bi
ne.
— Am veşt
ibune.Mat ti
n Stepaneosegat a să visealăt
ure.
Se codeşte să an unţ
e publ ic,dar oam enii meidi n I l
li
an au
rapor
tat că va faceas ta în cur ând. Mi s- a raport
at că e
nerăbdător.
— Astaarfifoart
ebine,spusesecNi al
l.
Remar ca
bil
, cusi gu
ranţă. P ri
ntre sti
ndardele şif anioanele
care d ecor
au ca mer a, cei t
reiLeop arziai lui Mat ti
n St epaneos,
argint
ii pe fon
d negru , atârnau al ăt
uri de si mbolul r egal di
n
Il
li
an, nouă albine e ţsu
te cufie d e aur pe măt ase ver de.Regel e
din I l
li
an reuşi
se să î nvingă până l a urmă, cel puţin fii ndcă
impuse se nutratatcar e sp uneacăhot arul dintre Amad icia şi
Altararămânea neschimbat,darNi allseîndoia că omulo să
uite vreod
ată căl a Soremine avu sese şiava ntajul terenului, şi
al numărului de sol daţi şit ot ufsese învi
ns şica pturat. Dacă
oşteni
il ui nu ar fi r euşit săasi gur
e errt
agerea rest
ului arm at
ei
il
li
aneze din cu r
sal ui Niall
, Altar
a ar fif ostacu m fief ul Copii
lor,
poate ch iar şiMur andi şiI ll
ian. Mair ău, Mattin St ep
an eos
ţi
neadr ep t consi
li
eră o vrăjit
oare din Tar Val
on, deşi ascundea
şiacest ucrl
u, şio ascu ndea şipe ea . Nial
lt rimisese sol
ii
,
pentru cănu î ndrăzni
se să lase cevaneîncer
cat, dar caMat ti
n
Stepaneos să i se l ă
at
ure a rfi f ost cuadevărat remarcabi
l.
— Cont inuă.Şifiiconci s.Am o zigr ea ast
ăzişipotsă- ţi
cit
esc arpoartele scri
se a mi târzi
u.
În pofida or di
nului,relatareal ui Omema f u lungă,reci
tată cu
o voce sonorăşisi gur
ă pe ea . Al’Thor u nr euşi
sesă -şiextindă
preamul t control
ul în Andor , dincolo de ziduril
e Caemlyn ul
ui.
În final nî aintarea lui fulgerăt
oa r
e se op ri
se, iar Omema î i
aduse miante cu gr i
jă căpr evesti
se ces
at l ucru. Nu pr eaer au
şanseca Ţi nuturil
e de Hot ar săse al ăture Cop ii
lor mp
îotri
va
fal
sului Dragonpr ea curând; se niorii di
n Shi enar
, Arafelşi
Kan dorpr ofit au de l i
niştea Man ei Pustii
toare ca să se
319
răzvr
ătească,iar regi
na din Sal daea se r et
răsese la ţar
ă, de
teama l or
. Agenţ
ii eilucrau î nsă şi, de îndată ce aceste mici
rebel
iuni aveau să fie zd r
obite,con ducători
i Ţinuturi
lorvorfi
f
ăcu ţ
i s ă-şi lece
p ca pul. Pe de al t
ă part e, conducăt
ori
i din
Murandi, Altar
a şiGheal dan er au gata să sel inişt
ească
, deşi
mai sp uneau şil ucr
uri care să l i
nişt
eascăvr ăji
toarel
e di
n Tar
Val
on.Al li
andredi
n Ghealdan şt
ia că iseclat
ină tr
onulşică
avea nevoe
i d e Copi
i dacănu dor easăse r p
ăbuşeasc
ăl af elde
abrupt precum cei dinainteaei ,i ar Tyl
in di n Altara şiRoed ran
din Mur andy sperau ca i nfluenţa Copii
lor ă sîif acăce va mai
mult decâtni şt
e mar i
onete p entru reg
i.În mod l i
mpede, omul
consi
derat oat
e a cel
e ăţricafii nd dejaîn buzu narullui Niall
.
După păr ee
ra lui Omema,î n Amad ici
a l ucruril
e stăteau şi
mai bine.Recr uţi
i seî ngh esui
au su b sti
ndar del
e Cop i
il
or, mai
mulţi ca nici
odată.De f apt
, ast a nu îl privea pe Omema,dar
obişnui
a să-şiîmpăneze a rpoart
ele cucât mai mul te veş
ti bune
putea.Pr ofetul nu av ea să maicr eeze nec azuri mul t it
mp;
gloat
a l ui s e cer t
a pe ce sat e şi con acesă j ef
uiasc
ă l a
miazănoapte,i ar la urm ătoru l at
ac a l soldaţ
ilor lui Ail
ron avea u
să se î mpr ăştie înapoiî n Gheal dan . Nu maier au l oc
uri î n
închisori
, p entru că I scoa del
e cel ui î ntunecat şi i on
spi
i Ta r
Valonuluierau arestaţimair epededecâtput eau fi spânzuraţi
.
Vânătoarea devr ăj
it
oar edi n TarVal on leadusesepână acum
doar dou ă, dar pes te o su t
ă de em f eif useseră interogat
e p ână
acum, dova dă a vi gil
enţeipat rulel
or. Mai f useseră prinşidoa r
câţi
va r efugi
aţi din Tarabon, d eci carant
ina dev enea mai
efici
en t
ă; cei prinşierau ar uncaţiî napoiîn Tar abon cât ed
repede se utpea. Tr
ecur api
d peste u lt
ima parte,ceea ce un er
a
de mi rare a
vând în vederer op
stialui cuart i
ficieri
i
.
Niall ascu
lt
a su fici
ent de atent doa r casă şt i
e când să dea
din cap apr obator
. Omema f usese un coman dant capabi
l pe
câm pul de bătăl
ie,atât
a vreme câ t cinevai îspuneace să facă
,
dar, în f uncţi
a actuală, stupidi
tat
ea l ui credulă îi punea
320
răbdar
ea l a î ncer car
e. R aport
ase că Mor gas
e er a moar tă,
cadavrul găst
i şir ecunoscutfără ni
ciun dubi u, până în ziua în
care îl pusese faţ ă în faţă cu ea . Ridicul
izase „zvon
uri
le“ că
Stânc
a di n Tear ar fi căzut şiî ncă mainega că cea mai
puter
nicăf ort
ăreaţ ă din lume ar fi put ut fi l uat
ă cu f or
ţa, din
exteri
or; i
nsist
a că l a mi jl
oc fusese trădarea, un înal
t S enior
care dăduse St ân ca pe mân a lui al’
Thor şi a Tar al V
onului.
Susţineacădez astrul de al Falme şi necazuril
e di n Ta rabon şi
Arad Doman erau lucrăt
uraarmat elorluiArturAripă-de-Şoim
venit
edepest eoceanulAryth.Eraconvi nscăSiuanSancheer a
în funcţie,că al ’
Thor era neb un şipe moa rte,că Ta r V al
on îl
ucisesepe r egeel Gall
dri
an sp ecial casăpr ovoacer ăzboi civilîn
Cairhien
,i ar acestet rei„adevăruri“ er
au cu mval egate de acel e
zvonuri ri
dicol
e,î ntot
deauna ven i
te d e undeva foarte conven abil
de d epart
e, de oam eni care z
ibucn eau în flăcăr i saucoş mar uri
care apăreaudi n văzd uh sămăcel ărească sat
e n ît
regi. Nu pr ea
şti
a exa ctcu m, dar lucr ala o mare etori
e p e care promisese să
i-
o pr ezi
nte într-
o bună zi , car
e urma să dez văl
uie toate
comploturile vr
ăji
toar
elor şi săpună Ta r Val
onul î n mâi ni
lel ui
Niall
.
Aşaer aOmema:orii nventamoti
veciudat
epent ru l
ucruri
le
care s e nîtâmpl
au, ori auzeao bârfa î
n stradă şio î nghiţ
eacu
tot
ul.Î şipet recea o bună parte di n ti
mp ascu l
tând bârfe,î n
conace şi în stradă.Nu numaică uf se
se ăzu
v t bân d cotl a cot
cu ni şte corni
aţi
, dar u n maiera un sec r
et că dăd use sume
f
abuloase en
ptru nu mai puţin de rteiCornuri ale uli Val
ere.De
fieca
re dată sedusese cu el
e alţ ară şisuflaseî n el e zi
le nîtreg
i,
până trebu
ise şi elsă ad mită că nici
un er ou di n legende nu
aveasăse sco al
e din morţi
. Chiar şiaşa, eşecuri
le n u aveau să -
l opreas
că să l e maicu mper e, pri
n aleiî ntunec ae
t sauî n
cameer dosi
te de pri
n t aver
ne.Spus si mpl
u, lucr uri
le stătea
u
aşa
: un şe f al p s
ioni
lor ar fi t rebui
t săse î ndoi
ască şide

321
prop
riul chip di n oglindă, ar d Omema cr edea tot
ul.Î nt
r-un
final
, omul t ermină de o vrbi
t.
— Voi cântări cu atenţi
er apoart
elet al
e, Omema. Te-ai
descurcatbine.
Cum se a mif ăl
ea nisul, aranjându-şiman t
ia.
— Lasă-mă acum.Când i eşi
,t ri
mite-lpe Bal
werînăuntru.
Am nişt
escrisoridedict
at.
— Desigur
,Seni orCăpitan Comandant .Ah,ast a a venitazi
dimineaţ
ă printr
-un por umbel.
În ti
mp ce se ncl
i
îna,Omema se nî cruntă şicău tă ceva prin
buzunarulhainei,scoţând un mic ci
lindru de os.Tr eidungi
roşi
i erau dese nate de-a lungull ui, sem n că t r
ebuia să-i fie
adus lui Niall cu sigil
iul de cear
ă nea tins.Şi i ndivi
dul aproape
uit
asede e l.
Omema aşt eptă săafle cecon ţi
ne cilindrul, dar N ial
lî if ăcu
semn către uşă.
— Nu uit
adeBal wer.DacăMat ti
n Stepaneossegândeştesă
t
reacăde par t
ea mea,t rebui
e să-i sc ri
u să văd dacănu pot
î
nclina bal
anţa, să-lfac s ăi a deci
zia co r
ectă.
Omema f ăcui ar
ăşio pl ecăci
une şi i
eşi.
După ce şa u se nî chi se nî spa
t el
e lui Omema,Ni al
l ati
nse
gândit
or cu degetele cilindrul
. Acele mesa j
e sp eci
ale arar
eori
aduceau veşti bune. R i dicân
du-se î ncet – î n ult
ima vreme
î
ncepuse ă-sşisimtă vâr staî n oase – mplu
u cupunciun pocal
si
mpl u de argi
nt, dar lîpuse e p masă, deschi
zând un rulou de
piel
e a co
perit cupânză. Conţi
neao si ngu r
ăf oai
e greade h ârti
e,
boţi
tă şiun picruptă,desenulîn cret
ă color
ată alunuiart i
st
de stradă, înfăţi
şând doibăr baţ i care se l uptau printr
e nori ,
unul cuch ipul d e foc, ă cel
lal
t cu păr î nt
unecat, orşiat
ic.
Al’
Thor.
Se d useser
ă de â rpă toate planuril
e sa l
e d e a-
i pune b eţe nî
roat
e f al
sul
ui Dr ago
n, toat
e sp eranţel
e de a- iî ncet
i
ni va l
ul de
cuceri
ri, de a- l di
str
age. Oare aşt ep
tasepr ea mul t,iar a l
’Thor
322
aj
unse se r p
eaput erni
c? a Dcăda,maier a doar o si
ngură cale
de ar ezol
var ep
ed e cuel , un cu ţ
itîn noapte,o săgeat
ăt r
asăde
pe u n acoperi
ş.Câtde mul tt imp avea curajsăaşt ept
e? u P
tea
să rişte să unai bă răbdare? r P
ea m ul
tă grabă put
ea d auce n u
dezastru l
af elde mar e ca r ea
p mul t
ăr ăbdare.
— Seniorulatri
mi sdupămi ne?
Niall seui t
ă la băr bat
ul ca r
e intraseatât de tăcut
. Dacă t e
l
uai după ch ip, te-
ai fi aşteptat săauzi un f oşnetuscat at
unci
când semi şcaBal wer. Tot
ul l a eler a î
ngustşisu bţir
e;haina
l
ungă at ârna de umer ii osoşi
,i ar pici
oar
ele lungipăr ea
u gata
să se rupă su b greut
atea corpului usc
a.t Se mişca ai
doma unei
păsărica r
e oţpăie.
— CrezicăacelCornalluiValerevachemadi nmormânter oi
săne sa l
vez
e?
— Poate că da, stăpâne, spuse Balwer împreunându-şi
mâini
le.Poate c ă nu. Eu unul nu aş con ta pe asta.
Nial
l dădu di n cap .
— Şicr ezicăMat ti
nSt epaneososămiseal ăt
ure?
—I arăşi,poate.Nu osăvr easăsfârşeascăomari onet
ăsau
mort. Cea maimar e grij
ă a lui e să se ag aeţ de Coroana cu
Lauri,i ar ar mata car e seadună î n Tear lf a
îceprobabi
l săfie
dest
ul de î ngri
jorat
.
Buzele u li Balwerzâmbi ră subţi
re.
— A vorbi tîn publi
ccăvr easă acceptepropunereavoast
ră,
dar, pe de al tă par t
e, tocmaiam afl atcă schi mbă mesaje cu
TurnulAlb.Separ ecăaf ostdeacor dcuceva,deşiîncănuşt i
u
cu ce.
Lumea şt ia că AbdelOmema er a şeful spioni
lor op
Ci i
lor.O
astf
elde f uncţi
e ar fi t rebuit săfie secr etă, dar îl arătau î n
str
adă cu deget ul până şir ândaşii de la grajduri şicer şet
ori
i,
cu grij
ă însă, sănu cu mva să- i vad ă cel maiput er
nic omdi n
Amadicia. Adevărul era că prostul de Omema er a doar o
momeală,un decor nî spat ele căr ui
a se asc undea ad evărau
tl
323
şef al spionil
or di n For tăreaţ
a Lu mini
i. Sebban Bal wer
,
uscăţi
vul secr
et
ar a llui Niall
, cu ch ipul său deza
probat
or. Un
om pe care nu l -
ar fibăn ui t ni
men i
; nu ar ficr euzt ni
cidacăl e
spunea nci
eva.
Dacă Omema cr edeatotul, Balwer n u credea ni
mic, poat
e
nicimăcarî n I scoad
ele celui întunecatausî n Celî nt
unecat
însuşi
. DacăBal wer edcr
eat otuşiîn ceva, era săseui t
e p est
e
umărul oamen ilor
, să le ascu lt
e şoa ptel
e,să l e afle secret
el
e.
Desi
gu r
, ar fiservi t pe oricare alt stăpân la felde bine caşipe
Nial
l
, dar st ăa nu er a un l ucru r ău. Ce afl a Balwer nu era
dist
orsi
onat de ce i şt
a căar r tebui săfie a devăratsau de ce -şi
arfi dor i
t. Nec rez
ând în ni mic,er a mer eu capab
il să scoat
ă
adevărullai veal
ă.
— Nu măaşt eptam l
aaltcevadin parteaIll
ianul
ui,darchiar
şielpoa te fidat pe b r
azd ă.
Tr
ebuiasăfie.Nuput eafipr eatârzi
u.
— VeştinoidinŢi nuturi
ledel aHot ar?
—Î ncă nu,st ăpâne.DarDavr am Bashereesteî n Caemlyn.
Cu t rei
zeci demi i deoam eni din cav ae
lri
a uşoar ă, pu sn
i
nformatorii mei , dar eu nu cr ed căsu nt nicijumăt ae
t.Nu ar
sl
ăbi Sal daea at ât d e mul t,i ndif
erent cât d e lini
şte ar fi î n
Mană, ch iar dacă - ar
i por unciTen obi
a.
Nial
l mor măi, c u un co l
ţ a l oc hi
ului tremur ând. Atinse
desenul pus n î rulou l de piele;se pr esupunea că seam ăn ă pe
departe cu al ’Thor. Bas her
e î n Cae mlyn;un bu n mot i
v ca
Tenobiasăfugălaţarădesol i
asa.
Nu er au veşit bune di n Ţinuturi
le de l a Hotar
,i ndif
erent ce
credea Omema.„ Micil
e r ebel
iuni
“ a rp ort
ate de Omema er au
mi ci
, dar nu er au de f el
ul celor ca re credea el
. De-a l ungul
Hotarului oa
men i
i se cer t
au dacăal ’Thor a erun al
tf als Dragon
sau Dr ago
nul Renăs cut. O amenii fii nd cum er au, certuril
e
degenerau în micibăt ăli
i. Luptel
e nîcep user
ăî n Shien
ar ca m în
acelaşit i
mp î n car e căz use St ânca di n Tea,r dovedi
nd cu
324
prisosn
iţă că vrăj
it
oarel
e îşivâ r
âseră nasu l
.Î ncă nu se ştia
cum o s ă seertmine, spu
nea Balwer
.
Faptul că al’
Thor r ămânea în Cae mlyn era unul di nt
re
puţinel
e ulcr
uri asupr
a căruia Omema nu se nî şe
lase
. Dar de
ce,cu Bash er
e acolo, cu Ai
eli
i, uc vr ăj
it
oar
ele? Nicimăca r
Balwer u nfusese în stare să răspundă la aceast
ă într
ebare.
Indif
erent demot i
v, Lu mi
na fie l ăudat
ă că se î ntâmpl
a aşa!
Gloat
ele Pr ofet
ului ef
juiau l a mi azănoapte î n Amadi cia, era
adevărat
, dar şi î consol
idau poziţi
il
e,uci gâ
nd sa u alungând pe
ori
ci
ne ref uzasăsp ri
ji
ne P rof
etul Dragonul
ui . Sol
daţiilui Ail
ron
se op ri
seră di n r et
r
ager e doar fiindcă af urisi
tul de Pr ofet se
opri
se i nd înaintar
e.Al l
iandre şi cei
lal
ţi despre care Omema er a
si
gur că i sevo r al
ătura erau de fapt ezit
anţi, amăgindu-i sol
ii
le
cu scuze şi amân ăr
i
. Băn uia căni cimăcari n eu ştiau ce orv
face.
Î
n apar en ţ
ă, t ot
ul păreasămea rgăî n favoareal ui al’
Thor
, cu
excepţ
ia a ce ea ce î lr eţ
inea în Caem l
yn, dar Ni all nu era
nici
odată mai peri
culos decât atuncicâ nd eraî ncolţ
it şidepăşi
t
numeric.
Dacăse u pteaîncrede nî zvonuri, Carridi
n se escd ur cabine
în Altar
a şiMur andy, deşi nu su fici
en t de r epede pe cât ar fi
vrutNial
.Timpulerauni namiclafeldeput erni
ccaal ’Thorsau
Turnul.Dar,dacăzvonuril
edespreCarridin erau bune,at unci
poate că era suficient. Poat
e că er a t impul să ext i
ndă Juraţ
ii
Dragonului
“î n Andor. Poate şi în Il
li
an, deşi , dacăarmat a ca
re
se ad una î n Tear nu er a sufici ent
ă să-i arate lui Matti
n
St
epan eos drumul cel bun, at unci ce ar fiput ut e ral
i
za cu
câtev
a f er
me şisat e pr ădate?Mări mea arm ae
tiîlî ngroz
ea pe
Nial
l; dacăar fif ostj umăt ate d i
n câ traport
ase aBl
wer, un sf
ert,
şit otar fi f ostîngrozit
. Ni ci
odat ă nu semai st r
ânsese aşaceva ,
de pe vr emeal ui Artur A ripă-de-Şoim. În l
ocsă- iînspăimânt
e
pe oamen i casă i se ăt al
ure u li Nial
l,o asemeneaarmat ă putea
să-iintimidez
e să se al ăture flamuri i Drago
nului
. Dacăar fi
325
avut un an ,jumătae
t de an, ar fideţ inut sufici
ent
e rtupe săse
poată lupt
a cu armata de pr oşti
, bandiţ
i şisă l
bati
ciAi ela l ui
al’
Thor.
Nu er a tot
ul pier
dut, desi
gur. Ni
ciodată nu e t ot
ul pierdut
atâta vr
eme câ t eşt
i vi
u. TarabonşiAr ad Doman î i er
au laf elde
inuti
le şilui dar şilui al
’Thor
, două cu i
buri de năpârci
; numai
un nebun şi-arfi pus mân a a col
o nîai
nte ca una dint
re năp âr
ci
să fiuci s măcar j
umăt at
e d i
n r es
tul
. DacăSal daea era pier
dut ă
–lucrupecarenuput easă-lcr eadă–Shi enar,Ar
afelşiKandor
î
ncă er au în bal anţ
ă, ar i bal anţel
e se put eauî ncl
ina. acă
D
Mattin Stepaneos dor ea să căl ăr
ească doi ai c e dodat
ă –
î
ntotdea
una î ncercase staa –,î ncăput eafi f orţat săal eagăcu m
tr
ebuie.Altara şiMur andy a r puteafi î mpinse n u
de rtebui
e,i ar
Andorulse va repezila picioarelelui,fie că va decide că e
nevoi
e de b i
ciul lui Carridin, fie că nu.
În Tear
, agen ţiil ui Bal wer î i convinseser
ă pe Ted osi
an şi
Estanda săse l ă
at
urel ui Darl
in, t
ransform ând o sfidareî nt
r-o
adevăraă
t rebeli
une, ari omul păr ea con vins că putea f ace
acelaşil
ucru î n Cai r
hien şiîn Andor .Î ncă o l ună,max imum
două, şiEamon Val da se va întoa
rce e da l Tar Valon; Ni
all s-
ar
fi l i
psi
t de Val da, dar atuncif or
ţa Cop iil
orar fi f ost pra
oape
toat
ă în acel
aşil oc, ga
ta săfie f ol
osit
ă acol o unde puteaaduce
cel mai mult bine.
Da, mai av ea mul te l
ucruri de par tea sa. Ni mic nu se
l
impezise,dar lucruril
e se a co
gul
au. Avea nevoi
e doar de it
mp.
Dându- şiseama căîncă in
ţea nîmână cilindrul de os, sp
ar se
si
gil
iul de ceară şisco
asecu gri j
ă din int
erior u n rul
ou su bţi
re
de h ârt
ie.
Balwernu sp use in
mic,strângân
du-şiiar buzele,dar de d ata
asta nu maier a un zâmbet. Pe mOema îlt oler
a,şt i
ind că omul
era un pr ostănac,dar nu î i plăce
a ca Ni al
l să pri mească
rapoart
e care trec
eaupe l ângă el
, de l
a oa men i pe car
e nu î i
cunoştea.
326
 Un sc ri
s mi c şiî mpăien
jeni
t acoperea bucăţ
ica de hârt i
e,
î
nt r
-un cif
rupe ca ref oart
e puţi
ni î
l şti
au, şinimeniî n Amador .
Niallîl puteacit
il a felde uşo r cape propri
ul scri
s.Semnul de
l
a final î lfăcu săcl ipea
scă,la felca şico nţi
nutul. Varadin era
sauf usese unul di
ntre cei maibuni agenţi ai l
ui, un vân zăt
or
de covoare care îi adusese servi
ci
iî n ti
mpul t ul
burăril
or, nî
ti
mp ceî şivindeamărf uri
le pri
n Altar
a, Murandy şiI ll
ian. Cu
ce câ şit
ga se astfeldevenise un negu storînstărit nî Ta nchi
co,
aprovizi
onând r egul
at cu vinurişico voare palat
eler eg euli şiale
panarchul ui, precum şipe a l
e cel
or ami mul ţi nobil
i de a l curte,
mereu pl ecând de l a eidoldora de i
nformaţii
. Ni al
lî l crezusede
mul t
ă vr eme mor tî n nebunia de acol
o;er a primul mesajdupă
un an de zi le.Şi , di
n câ t
e îi scr
ia Varadin, mai bi ne ar fi f ost
mor t
. Cu mân at r
emurată,a unui om afl atî n pr agul nebu ni
ei,
scri
a des pre oam eni călărind besti
i ci udate şi cr eat
uri
zburătoare,desp r
e A es ed
Sai puse nîzgar dă şiH ail
despen
ree.
Astaînsemna„ Strămoşi“înLi mbaSt răveche,darnicimăcarnu
încer
casăex pli
ce e d ce aer î
nspăimânt at de ei şici
ne er
au. Er
a
clar ă c omul av e afebr
ă l a cap , văzând cum ţ ar
a i se ud
ce e d
râpă. Enervat, Niall motootl
i hârtia şio aru ncă.
— Maiî ntâitr
ebui esăascul tidioţ
eniil
eluiOmema,şiacum
asta. Ce altcev
a mai ai pen tru mi ne,Bal wer?
Bash ere. Lucrurile puteaul ua o î ntorsăt
ură urâtă dacă
Bashere con ducea arm aetell ui al’Thor. Omul î şicâşti
gaseo
reputaţi
e.Un cu ţi
tî n umbr ă pen t
ru el?
Bal
wer i n
cimăcarnu cl ipise,pri vi
ndu-l fix pe Ni all
, dar
acest
a şt i
a că , dacănu o ar de,bucă ţi
cade hârt ie mot oo
tilt
ă va
sf
ârşi î
n mâi nil
el ui.
— Patru lucruriarputeafidei nter
es,stăpâne.Începcu cee
mai puţ i
n i nter
esant. Zvonuri
le d espr
e n îtâl
niri
le st
eddinguri
lor
Ogiersu nt adevărate.Pen tru nişte Ogieri
, se i mşcăî
n gr abă.
Desi
gu r, nu put ea spune d espre ce vorbeau. Să i
nt r
oducă n u
om într-un gru p Ogierer al af elde mpi osibi
l caa f ace n u Ogier
327
să spioneze.Mai şor
u - ar
i fi fost ăsf acăsoar
ele să răsar
ă
noaptea.
— Est
eşiun numărneobi şnuitdemaredeOameniaiMării
î
n por turi
le de l a mi azăzi
. N i
ci n u iau marfă, nici n
u
navi
ghează.
— Ceaşteapt
ă?
— Nu şt
iuîncă,st
ăpâne.Pentru ocl
ipăgur
aiseînchi
sede
par
căar fit r
as ci nevade n işt
e sfori. Nu î i plăceasăadmi t
ă că
exi
stă secret
e o meneşti pe ca re nu l e puteadi bui. Să încer
ce să
afle ce se ntâmîpla în rân dul Atha’an Mi ere era ca şi cum ar fi
î
ncercat să afle cu m îşif ac arti
ficierii arti
fici
ile. Abso
lut i
nut i
l.
Celpuţ i
n, î nt
r-un final , Ogi er
ii ar fi put ut să- şifacă publi
că
deci
zi
a.
— Continuă.
— Veşt
il
edei nteresmedi u sunt… ciudate,stăpâne.Al’
Thora
f
ostvăzu tî n aceeaşizi de oa men i de nîcredere nî Caemlyn, Tear
şiCai rhien.
— Oameni de î ncredere? Nebuni de î ncredere. Probabi l
vrăj
itoarele au doi sau t rei bărbaţi care arată ca al ’Thor
suficient de bi ne ca să păcăl ească pe or icine car e nu-
l
cunoa şt
e.Ast a ar exp l
ica o grămadă de u lcr uri
.
— Poat e,stăpâne.Informat imeisunt
ori de n îcred
er e.
Niallt rânti ruloul de p i
ele,asc unzând ch i
pul l ui al’
Thor.
— Şiveşt il
edemar einteres?
— Şt i
u de l a două sur se din Altara – surse de î ncr
edere,
stăpâne – că vr ăji
toarel
e din Salidar pr
eti
nd că Aj ah Roşie l-
a
î
ncu raj
atpe L ogai
n sădev i
nă un f al
s Dragon. Că ele au făcut
totul
.Î l au pe Logain î n Sali
dar –sauun băr bat esdpre care
spun căe Loga i
n – şi -l ar
ată nobil
il
or pe careîi aduc acol
o. Nu
am ni ci
o dov ad
ă,dar cr ed că spun ace eaşipovest
e t ut
uror
regil
or la care pot ajunge.
Încruntându-se
, Ni all se uit
ă la flamuri l
e de deasu pra sa.
Reprezen t
au i namici di n ap roap
e fiecar e ţ i
nut; puţini îl
328
înfrânseserăo dată, ni
ciunul de d ouă ori. Flamuril
e p ăli
seră cu
vremea.Ca şiel.Darnu seofil i
seat âtdet areca să nu mai
poa tă con
ti
nua ce î ncepuse. Fiecare stindard fusese ob ţi
nut
într-o l
uptă sân ger
oasă, unde nu- ţi puteaida se ama ce se
întâmplă dincol
o de ce ve deai, unde vi ct
oria sauî nfr
ângerea
put eaufi l a felde ef emer e.Cea maicu mpli
tă bătăile în car
e
luptase, cu ar mate izbindu-se pe bâj bâite noap t
ea,ân l
gă
Moisen, păr easăfi f ost li
mped e cal umi na zil
eifaţ
ă de ceape
care o du cea acum.
Oare se nî şel
ase? Ar fi put ut fi Tu rnul cu adevăr
atdi vi
zat
?
Un f elde l uptă între Ajah? Pen t
ru ce ? Pen t
ru al’
Thor? Dacă
vr
ăjit
oarelechiarsel upt
auî ntr
eele,vorfimul ţ
icaresăsusţi
nă
sol
uţia lui Carri di
n, să l ovea
scăSal idarul şisă ucidă câ t mai
multe vrăj i
toare.Uni i cr
ed eaucă dacă t e gândeş
til a zi
ua de
mâine î nseamnă că t e gân deşt
i a l viit
or, ăr
fă să pună l a
socoe
tal
ă săpt ămâna sau l una următ oare, ce ăsmaivor bim de
anul următ or
. Val da, de pil
dă; poate căera mai bi ne căî ncănu
aj
unsese n î Amad or. Sau Rhad am Asunaw a,Mar ele nIchi
zitor
.
Valda voi
a să folosească t
oporulchiarcând pumnaluler a mai
potri
vit. A sunaw a voi a s- o spân zur
e pe or i
ce f emeie car e
dorm i
se o oa npte n î Turn, de er
ii dacăse u p
tea, săar dă fiecar e
carte nî car e erau menţ i
onate Aes S eda
i sau Put er
ea Supr emă
şisă i nterzi
că şicu vintel
e însel
e.Asu naw a nu se gân dea l a
nimic a l
tceva şinu- i păsani cide p reţ
. Nial
l munci se r p
eamul t
,
ri
scase r p
eamul t casăper mită cat ot
ul sădevi nă în och i
ilumi i
ol uptăîntr
e C opii şiTurn.
De fapt
, nu con ta dacăse î nşe
lase. Dacăo f ăcuse, era în
avantaj
ul uli. Poate chiar mai m ul
t dec ât dacă av usese
drept
ate.Cu un gr ăunt
e de noroc,putea ărsfâma Turnul pentru
tot
deauna şil e puteadespărţi pe vrăj
i
toar
e n î gru
puleţe uşor de
f
ăcu t pul
bere. A l’
Thor se va pot i
cni at unci
, rămân ân d o
ameninţar
e sufici ent de mar e ca să- l p oat
ă f ol
osi d rept

329
momeal ă. Şi se pu tea ţ ine apr oapede adev ăr. D est
ul de
aproape.Spuse, făr
ă să -
şii a och i
i de al sti
ndarde:
— Di vizar
eaTurnuluiest
er eală.Aj
ah Neagrăs-aridi
cat,cele
vi
ctorioaseaupăstratTurnul,iarînfr
ântel
eauf ostal
ungatesă-
şil i
ngără nil
eî n Sali
dar.
Se ui tă la Balwerşiap roape zâmbi. Un Cop il oarecar
e ar fi
protestat cănu exi st
ă Aj ah Neagr ă saucă t oat
e vr ăji
toa
rel
e
sunt I scoadel
e Cel ui î
ntunecat
; cel mai nou r ecrut ar fifăcut
asta cu si guranţă. Bal
werse i ut
a doa rla el , de parcănicinu ar
fi adus o l a
bsfemie mp
î ot
rva
i credi
nţeiCopi il
or.
— Trebuiesănedăm seamadacăAj ahNeagrăaî nvi
nssau a
pier
dut . Eu cr ed căa câ şi
tga
t. Ceimai mul ţi cr
ed căcele car
e
deţi
n Tu rnul su nt adevăr
atel
e Aes edSai. Să-il ăsămsăasoci ez
e
adevărate A es edSai cu Ajah Neagră. Al’
Thor es te o creat
ur
ă a
Turnului,unvasalalAj ahNeagră.Poateopotrivesccu motivul
pentru ca r
e n u am porn itîncă mpîotri
va a Sli
darului
.
Ridică pocalul de pe masăşil uă o î nghiţi
tură de vi n; nu
ajut
a l a căldură. Prin sol i
il ăsase să se î nţeleagă că mot i
vul
pentru care nu at acase î
ncă Sal idarul era team a de al ’
Thor;
pref
era săl e a lse ep vrăji
toare săse d aune al poa rta Amadici
ei
decât săfie d ist
ras de al peri col
ul falsu
lui Dragon.
— Femeile de acol
o,îngrozite de câtde convingătoare est
e
Ajah Neagră, dezgust
ate de r ăulî n care… I magi
naţ i
a ise
termină – otate era sluj
itoarele C el
ui înt
uneca t
; ce ră u puteasă
le dezgust
e?… darBal wercon tinuă:
— Poate că au decis să se arunce l
a pici
oar
ele Voastr
e,
cer
şind îndur are, cerând ch iar prot
ecţi
a. Au pi erdut într
-o
rebel
iune,mai sl abe d ecâtinamicel
e or
l, temându-se să nu fie
zdr
ob i
te;un om car e cade d e pe ost âncă nî
ti
nde mân a ch
iarşi
cel
ui maimar e du şman alsău . Poat
e… spu se atingându-
şi
gânditor buzel
e cu un deg et osos… poat e sunt g aat să se
căi
ascăen pt
ru păcatel
e orl şisă en runţe să ami fie A es ed
Sai?

330
 Nial
l seui tă fix l a el. Bănuia că Bal wer un credea del
ocîn
păcatel
e vrăj
itoarelor Tar Valonul
ui.
— Esteabsur d,spusepl at
.E genuldelucrurilacar
emăpot
aşt
epta dealO mema.
Chipul secretarului rămasel a felde pol i
ti
cos,dar nîcep
u să-
şifrece âm i
nile,aşacu m făcea când se mţsieainsul
tat.
— E ceeacest ăpânulmeu sepoat eaştept
asăaudădel ael ,
dar asft
elde l ucrurisu nt cr ezute şir epetate pe unde î şifaceel
veacul
,înstradăşilaagapel enobil
ilor.Ni
meninur âdeacolode
absurdi
tăţi
, cil e ascult
ă. Ceeace e preaabsu rd săfie a devăr
at
este cr
ezut, căcie p rea b a
surd să e fi o i m
nciună.
— Şicum aivr easăîmpr ăşt
iiasta?Nuosăst ârnescunzvon
căavem de-af ace cu vrăji
toarele.
— Arfidoarunzvon,st ăpâne.
Ochiilui Niall deve
niră duri,i ar Balwer şi îridi
cămâi nil
e.
— Cum dor eşt
e stăpânulmeu.La fiecar e nouă r el
atar
e se
adaugă t otfelul de zor zoane,aşa căo poves t
e simplă are cel
e
maibu ne şanse să se r ăspândească.Pr opun patru zvonuri
,
stăpâne, n u unul . Pri
mul , căsci nda r
ea t urnului a f os
t
provocată de erb el
iuneaAj ah Nea gă
r. Al doil
ea, căAj ah Neagă
r
a câ şit
gat şideţ ine acu m co ntrol
ul Turnului. Al t
reil
ea, căAes
Sedai di n Sali
dar , dezgustat
e şiî ngrozi
t
e,r enunţă să mai fie
AesSedai .Alpatrulea,căau veni tl
aDomni aVoastrăcăutând
îndurare şipr otecţie.Pen t
ru cei mai mul ţi fiecar
e zvonvafi o
confirmar e acel orlalt
e.
Trăgându-se de r
ever,Balwerar bor
ă un zâmbetsubţ i
re şi
sati
sfăcut
.
— Foartebine,Balwer.Aşarămâne.
Niallluă o î nghiţi
tură mare de vi n. Căldura îlf ăceasă-şi
si
mt ă vârsta. Îşisimţ ea oasel
e fragi
le.Dar var ezi
sta sufici
ent
de mul t săvad ă înfrânt f
alsul Drago
n, iar lumeauni t
ă în f
aţa
TarmonGai ’don?Lumi naosă-iîngăduiemăcaratât,chi
ardacă
nu va p a
uca să răiască
t sădu con
că l U
ti
ma B ătăi
le.
331
 — Şivr eau ca Elayne Trakand şifr
atele ei
,Gawyn,să fie
gă
sţi
i şiaduşiî n Amador . Ocupă-t
e d e a sa
t. Poţi săpl eci
acu
m.
În loc să plece,Bal wer ezit
ă.
— Stăpânulmeuşt iecănupr opunniciodatănici
oacţ iune.
— Şivreisăpropuiacum?Ce?
— Presaţi-
opeMor gase,st
ăpâne.Atrecutmaimul tdeol ună
şiî
ncăse gâ ndeştela propunerea ts
ăp ânului meu . Ea…
— Suficient,Balwer
,of t
ă Ni al
l.Câteodată şi
-ar fi doritca
Balwer să nu fie d i
n Amad i
cia,ci un cai r
hian car e săfi supt
JoculCaselorodat
ăcul aptelemamei .
—I ndi
ferentdececrede,Mor gaseet otmaiaproapedemi ne,
cufiecar e iz. Mi
-ar fi pl ăcut mai mul t săfi accep tat pe oc
l –şafi
făcut Andorul să se r ăscoa l
e ast ăziîmpotriva lui al’Thor, cu
spri
ji
nul co nsist
ent al C opi
il
or –, a dr
, nî fieca re ziî n ca r
e
rămân e,musafi ra mea se eagă
l ot t
maist râns de mi ne.Î ntr
-un
finalî şiva da se ama că e a li
ata mea, fiindcă lumea cr edecă
est
e dej a,at ât e d strâns legaă
t,că nu maipoat e sc ăp
a.Şi
nimen i nu va put ea spune vreodat
ă că amcon st
râns-o,Bal
wer.
Astaei mportant.
Întot
dea una e mai gr eusăi eşidint
r-o ali
anţăîn care aiintr
at
si
ngu r decâ t dintr
-una din ca re poţi dovedi că ai fostorţ
fat
.
Graba ă fră minte duce al rui
nă, Balwer.
— Cum spunest ăpânulmeu.
Niallf ăcu un ges t cătr
e uşă ,iar B alwer se î
ncl
ină în drum
spre ieşire.Bal wer nu î nţ
elegea, orMgaseer a un ad ver
sar
redutabil
. Dacăar pr esa-o preat are,s-
ar întoarce mp
îotrva
i lui
şiar u lpt
a, indif
erent de ceşan seavea. Dar, dacă ar p resa-
o
atât câtt rebuie,val upt
a cu i namicul pe care crede căî l vede,
oarbă la cu r
saî ntinsăî n jurul ei, până ar fi pr eatârzi
u. Timpul
îl apăsaneî ndurăt
or , cu toţi anii pe ca
reî it răi
se, cu t
oate ulnil
e
de ca re avea nevoei cu di sperar
e,dar n u tr
eb ui
a săl ase graba
să-i st
rice planuri
le.

332
 Şoi
mul i zbi di
n pi cajraţa, într
-o ex plozie de pen e,iar cele
două păsăr i se despărţi
ră, aţra pr ăbuşindu-se la pămân t.
Înt
orcându-sebruscpe cer ul albastru, şoimul ser epeziiar
ăşi
asupra prăzii
, p ri
nzând-
o î n gh ear e. lÎ stânjen
ea gr eut
atea
raţ
ei, dar se chi
nuia săzb oare spre o amen i
i care lîaştep
tau jos.
Morgase seî nt
rebădacănu er a şi ea ca mu şoil
, pr
ea m ândră
să-şideaseam a căşi -a înfipt ghear el
e nîtr-o pradă preamar e
pentru ari pi
le lui.Î ncercă să slăbeascăf r
âul. Pălări
a albă cu
borurilargişipenel ungi,albeîiof
ereapuţ i
nadăpostîmpotriva
soarel
ui nei ert
ător, dar p e faţă totavea br oboa
ne de su doare.
Nu ar ăta cao pri zoni
eră, în rochia de călări
e d e mătase verde,
brodatăcufirdeaur .
Pe paj işt
ea acop erit
ă de i ar
bă usc aă
t,mar on
ie se ved ea o
mulţime de oam eni, călare sau pe j os, darnu er a totuşi
aglomera.t Un gr up de muzi ci
en iînveşmân t
aţiîn t unicialbe,
brodate cu albastru,cu flaut e,ţitere şitamburine cânt
ao
melodie domoa l
ă,pot rivit
ă după vi nul rece de după- ami ază. O
duzină de şoi mari cu ves te l
ungide pi ele,lucrat
e el aborat
, şi
cămăşi b al
e mân gâi
au şoi mi
i cu cap etele acoperite, car e
stăt
eaupe mâi ni
le înmăn uşate,saupuf ăiau fum al bast ru din
pipe scurte către păsă ri
. Servi tori
i, de două ori mai mul ţi
,î n
li
vreel col
orat
e că rau fru cte sau vi n în poca le auri
te pe t ăvide
aur,i ar un gru p de băr baţiî n armuri st răl
uci
toareî nconjurau
paji
ştea, pe lângă co pacii desfrunziţi
. Totul pentru ca Mor gase
şicort egi
ul său săpoa tă vân aî n si
guranţă.
În fine,acestaf usese motivu
li nvocat
, deşi oamen i
i Profet
ului
erau la două sut e de mi l
e mi azănoapte, iar ban diţ
ii nu se
ap r
opiau at
âtde mul t de Amador.Î n ciuda femei l
orad unat
e n î
jurulsău,căl
are pe cai
,înrochiide căl
ărie str
ălucit
oare,de
măt ase,cu pălări
i cu bor uri l
argişipen e colorate,cu părul
făcut câr
li
onţi cum er a acum modal a curtea di n Amad i
cia,
su i
ta lui Morgase con
sta de fapt n î Basel Gi
ll, care călărea
stângaci nt
îr
-o part e, cupi ep
tarul u li aco per
it de di scuri
333
metali
ce, strâns cu cur eaua şi pus pe deasu pra hai nei de
mătaseoşi re,pe car e -i
ol uase ca sănu fie maipr ost î
mbr ăcat
case rvi
torii
, şiPai t
r C onel
, car
e arăta şimai st ângaciî n haina
de paj,r oşie cu alb, la felde neli
nişt
it caî n prima ziî n care î
l
adăugase grupului ei. Femeil
e erau nob il
e de l a cu rtea lui
Ai
lron, „
voluntare“ să fie doamnelelui Morgase. Sărmanul
j
upân Gi llîşi ati
ngea mânerul sabi
ei cu degetel
e, privi
nd
neconsolat gă rzi
le Mantiilor l A
be.Asta er au, până l a urmă, în
ciuda faptului cănu î şipurt au mant i
ile albe atuncicând i eşea
u
din For tăreaţa Lu mi ni
i. Ş i e rau paz nici
. D acăî ncer
ca să
călăr
ească pr ea de part
e sau r ămânea pr ea mul t nî urmă,
com andantul lor, un băr batcuoch i asp ri numit Norowhin, car
e
ura să pr eti
ndă că nu es te o Man tie Al bă,îi„ sugera“ să se
întoa
rcăl a Amador , deoarece aer preacal d saudi n pri
cina unor
zvonuri care a păreau tocm ai atunci
, căar fi bandi ţiîn zon ă. Nu
puteai săt e cerţi cu cincizeci de bărbaţiî n armură, nu şidacă
ţineail a demni tatea t a.Prima dat ă Nor owhin ap roape că îi
luasehăţ uri
le din mân ă.De ace ea nu î ll ăsani ciodat
ă pe
Tallanvorsăoî nsoţeascăîn acest
ei eşi
ri.Nechibzuitultânărar
fi i nsistat asupra onoar eişia dr ept uri
lor ei, chi
ar d acăavea o
sută de oam eni î mpot ri
va l ui. Î şi pet r
ecea t impul l i
ber
antr enându-se cu sabia, de parcăs- ar fi aşt eptat săî i cr
oai
scă
cuea r d
umul sp re i l
bertate.
O br i
ză bl ândă î i mân gâi
e chi pu l şi îşi dăd u seama că
Lau rai
n se p al
ecaseî n şasă- if acăvân t cu un ev antaialb de
dantel
ă. r Ea o t ân ără subţi
rică,cu och i negri, un pi c pr
ea
apropi
aţi unul de a l
tul, mereu cu un zâmbet pr ost
es c des
enat
pe afţ
ă.
— Trebuie să fie extrem de mulţ
umitor pentru Mai
estatea
Voast
răsăaflecăpr opriulfiu s-
aalătur
atCopi i
lorLuminii.Şi
căa deven it ofiţerat ât de erped
e.

334
 — Nuesteosurpri ză,spuseAlt
ali
nrăcorindu-şicuevant aiul
faţa plinuţă. F ireşt
e că fiul Mai estăţ
ii Sale s- a ri di
cat of
arte
rep ede nî grad, aşacu m face şisoarel
e nî măr eţial ui.
Se scădlă î n murmur el
e de admi raţi
e ale ce lorl
alte pent
ru
joculeidecuvi ntedeplorabi
l.Mor
gaseîşipăstrăcu greu chipul
sen i
n. V eşti
le aduse de Ni al
l seara t recută, nîtr-una dintre
vizit
elel
uisurpri ză,f
useserăunşoc.GaladoMant ieAlbă!Bi ne
măcar că er
a î n si guranţă,dacăNi all spunea ad evăr
ul. Nu
puteasăo vi zi
teze; datori
a de Copil al Lumi niiîlţineadep art
e.
Dar cu si gur
anţ ă avea să facăparte din escortă, când ease va
î
ntoa r
ce nîAndor nîf runteaarmateide C opi
i.
Nu, Galadnu er a maiî n sigu
ran ţ
ă decâtEl ayne s
au Gaw yn.
Poate chiar mai pu ţi
n. Fac ă Lumi na ca El ayne să fie î n
si
gu ranţ
ăî n Tu rnul Alb! FacăLumi na ca a Gw ynsă e finî vi
aţă;
!
Niall pr
eti
ndeacănu şt ia unde este,doa r cănu mai er a în Ta
r
Valon.Galad era ca un cuţ i
tpus l
a gât ulei
.Ni allnu ar fi
nici
odată atât de necioplit să-i sugereze că puteafaceaşaceva ,
dar un si mplu or din l-ar ri t
mi t
e pe Gal ad la moar te sigur
ă.
Singura lui prot
ecţie era căNi all ar fi putut săcr eadă căeanu
ţi
neal a ell af elde mul t cal a El ayne sa
u la Gaw yn.
— Suntmul ţ
umi t
ăpent ru el,dacăast aesteceeacevrea,le
spusecu o voc ei ndi
ferentă. Dar el est
e fiul lui Tari
ngail
, nu al
meu . Căsăt
oria cu Taringa i
la f osto af ace
re de stat,înţel
egei
ţ.A
murit de a tâtde mul tt i
mp, căab i
a îmi maipotami nt
i chipul
l
ui. Gal ad e l i
ber să f
acăce vr ea.Gaw in va fi î ntâi
ul Prinţ
Săbier atunci când Elayne mă va rmau p e rton.
Îl alungăpri nt
r-un gest pe un servi
tor cu un poca l de vi
n.
— Ni al
larfiput utsăneof er
eunvi ndecent.
Se a uziun val de şoapt
e neli
nişt
it
e.Avu sese ceva su ccesn a
î
le atragede part eaei , dar nici
una nu put eat rece şoru est
pe o
ji
gnireadusăluiPedr onNial
l,dacăputeaajungelaurechil
elui.
Morgaser ofi
p
ta cu fiec are o caz
i
e săf acăast a,at uncicân d er
a
auzită de ele.Le co nvi
ngeaast felde cu r
ajul ei
,l ucrui mport
ant
335
dacăvoia săl e câşt
i
gedevot amentul
, chi
ar şiunul parţi
al. Dar
cel maii mport
ant pentru ea însăşi era că r euşe
a astf
elsă
menţi
nă il
uzia cănu ar fi pri zon
ieralui Ni
all
.
— Am auzi
tcă Rand al
’Thorarat
ă TronulLeul
uica pe un
tr
ofeude vânătoar
e.
Era Marande,o femei
e d r
ăguţă,cu o faţăî n for
mă de n ii
mă,
ceva mai în vârst
ă faţ
ă de cel el
alt
e.Soraî nal
t nî
scăunatului
Casei Algoran avea su fici
entă put ere ea însăşi, poate chiar
sufici
en t
ă, ca să-i rezi
stel ui Ai
lron, dar nu şil ui Ni al
l. Celel
alt
e
î
şi r a
tseră ca i
i d eoparte, să o l ase să-
şi ap ropi
e cal ul d e
Morgase. N i
ci nu put ea fi vor ba să-i câşti
ge l ui Mar an de
devoa
tmen tul sa
u prietenia.
— Am auzitşieu asta,spuseMor gaseamuzată.E periculos
săvâ nezi un leu, dar e şi mai per icu
lossăvâ nezi Tronul Leului.
Mai ales enptru un băr bat
.Îi ucide mereu pe b ăr
baţ i
i care vor
săse r uce ep el
.
Mar andeâm zbi.
— Am auzi t şică oferăfuncţiiî nalt
e bărbaţi
lor car
e pot
conducePut er ea.
Femeile sc himbară privi
ri ş i ş oapte sp er
iate. n Ua dintr
e
femeil
e t i
nere, a Mr
ewin, o cop ilă sl abă, secl ăt
ină în şau a
înal
tă, ga t
a să l eşi
ne. Veştil
e desp re amni sti
a l ui al’
Thor
dăduseră naş ter
e unor pov eşti n îspăimântătoar
e; Mor gase
spera că er au doarvon zuri
. Fa că Lu mina să fie doarvon zuri
,
bărbaţicar
epotconduceadunându- seînCaeml yn,chefuindîn
Palat
ul Regal,terori
zând or aşul
.
— Auzifoartemult
el ucruri,spuseMor gase.Îţ
ipetr
ecitoat
ă
zi
ua ascultând pe al uşi?
Zâmbetul lui Marande sel ărgi. Nu fusese n î
star
e săr ezi
ste
presi
unii de a deveni una di ntr
e î nsoţ
it
oarel
e lui Morgase,dar
era sufici
en t de p
uternicăsă- şiar ate nemulţumir
eaf ărăt eam
ă.
Era caun sp i
n adânc n îfipt în talpă, imposi
bil de scos,ca
re e t
î
nţepa ascu ţ
itla fiecare p as.
336
 — Plăcer
ea de a o servipe Mai estatea Voastr
ă nu îmil asă
ti
mp săascu lt pe n icăi
eri, dar n îcerc p să
ri
nd di n zbor veşt
i di
n
Andor.Pentru a putea conver sa cu Mai estatea Voastră.Am
auzit căf al
sul Dr ago n se î nsoţeşte zilnic cu nob il
i andorani
.
Doam na Arymill
a şi Doam na Nean , Seniorul Ja ri
n şi Seniorul
Lir
. Şi cu alţi pri
eteni de-ai lor.
Unul dintr
e şoi mari ridi
că sp r
e Mor gase o pasă re zvel
t
ă şi
cenuşie,cu ari pi negre.Clopoţ
eii de ar gi
nt prinşil a piedi
cade
l
a pi ci
oarele şoi mului sunară cân d pasăr ea se mi şcă pe
măn uşa şoi marului.
— Mul ţumesc,dar am vânatsufici entcu şoi miiastăzi
,î i
spuse M og
rase, apoiridicăvocea. Jupâne G i
ll
, adună escor t
a.
Mă î ntorc nî oraş.
Gillt r
esă ri
. Ştia foart
e bine că era acol
o doar p entrua că lări
l
ân gă ea,dar î ncepu să f acăse mne şisă st rige com enzi la
Mant i
ile Albe,de p arcăar fi creuzt căo săfie a scul
tat. Mor gase
î
şiî nt oarse cal
ul negr u imed i
at, dar î şiconduse animalul la
pas.Nor owhin ar fi ven i
t caf ulgerul dacăavea senzaţ
ia căvr ea
să scap e.
Chiar şi aşa, nicinu apucase să f acăzecepaşi , căMant ii
le
Albe galopau să se aşeze înformaţ i
e.Nor owhinfulângă ea
î
nainte de a aj ungel a mar gi
neapaj i
ştii
, cu o duzină de sol
daţi
î
nainte şir est
ul imed iat după. Servitorii
, muzi
canţi
i şişo i
marii
furăl ăsaţi săvină si nguri, cât de erped e p
utea
u.
În sp atel
e eică lăreau Gi ll şiPai t
r, apoiveneau doa mnele de
compan i
e. Mar ande î şi purta zâmbet ul ca pe un t r
ofeu, deşi
unelef emeier au î ncruntat
e d ezaprobat
or. Nu ch i
ar nîf aţa ei–
chiar dacăt r
eb ui
se să î
ngenunch ezen î faţ
al ui Nial
l,f emei
a era
o f or
ţă de t emut î n Amad ici
a –, dar ce l
e maimul te din ele
încerca
u săse ch ai t
e b i
ne d e sa r
cina nedorit
ă. Ar fi însoţi
t-o pe
Mor gasee db unăvoi e;ce eace u nle p l
ăcea er
a căt rebuiau să
steaî n int
eri
oru l Fortăr
eţeiLumi ni
i.

337
 Morgase ar fi zâmbi t e a însăşi dac
ă ar fi f ost sigur
ă că
Marande nu o vede. Singu rul motiv pen
tru care n
u i nsi
stase ed
mult ca femei
a să pl ece er a că aceasta avea gura spartă.Lu i
Marande îifăcea plăcere să o î nţepecă scăp aseAndor ul din
mână, dar numele alese de ea er au ca un bal sam pe ntru
Morgase. Toţ
i er
au băr baţi şif emeicar e se opuse se
ră eiî n
t
impul Succesi
unii
,t oţil i
ngă i
il ui Gaebri
l. Di
n parteal or nu se
aştept
a l a altceva. Lucruril
e a r fi st at dif
erit dacăMar ande arfi
spus al te nume. Seni or e Pl
ivar
, Abel le sau Lu an , Doam na
Arathell
e,Ellorien sau Aemlyn.Cei l
alţi
.Nu f useseră ni
ciodată
numi ţ
iî n î nţepături
lel ui Mar ande,i ar asta î nsemna căni ci
un
zvon nu veni se din Andor de spre ei . Câtt i
mp Mar an de nu îi
numea,pă stra sper anţa că nu î ngenuncheas er
ă î n f aţa lui
al’
Thor. O sp rij
iniser
ă câ nd r evendicase tron ul şipoa te o vor
facei n
dnou , dacăvoi a Lumi na.
Pădur ea esdfrunzit
ăl ăsăl oc n uui drum de p ămân t bătăo
tri
t
şi ap ucar
ă căt re mi azăzi
, cărt
e Amad or. Bucăţ
i de păd ure
alter
nau cu ar bor et âtnăr
, apoiurmar ă f er
me cu gar duri de
piatr
ă, case şi hambar e acoperi
t
e cupai e,co nst
rui
te dep arte de
drum. Er au mul ţ
i oam en
i pe drum, st
ârnind atâtde mul t praf,
încât Morgase îşil egăo bat i
stă de măt ase es
ptef aţ
ă. Oamen i
i
se ăddeau l a o par t
e de cu m vedeau at âtde mul ţi soldaţiî n
armuri. U ni
i fuge au chi ar î
n păd ure sau săr eau gar durile
fermelor ul
ând-o de- a drept
ul pest
e câmpuri. Manti
il
e A l
be n u-i
luară în seamă şini cifermi
eri nu apărură săţ i
pe l a ei. Unel e
ferme păreaupărăsi
te şinu se edveaugăi
ni saualte animale pe
lângăel e.
Print
re cei de pe drum maivedeai cât
e un cart ras de boi,
câte un bărbatcu o mân ă de oisau o f et
işcan
ă mân ând din
spate un câr d de gâşte; r au
e l oca
l
nici
, cusi guranţă. Alţ
ii
purtau pe umeri cât
e o es
dagăsauo eg lău
tră,darce i maimul ţi
mer geau cu mâna goală,pi
erduţ
i şifără ţ
intă.Parcă Mor gase

338
vedeatotmaimul ţidefiecaredatăcând isepermi t
easăi asă
din Amador ,i ndi
ferentîn ce i r
d
ecţi
e mer gea.
Aranjându-şibatist
apefaţă,MorgaseîlprivipeNorowhincu
coada och i
ului. Era cam de vârsta şiî nălţ
imeal ui Tall
anvor
, dar
în rest nu se măn au. Nu fusese inci
odată chipeş, cu faţa aceea
roşi
e şij upui tă de soare sub coif
ul co nic.Era deşirat şicu un
nasri dicat în su s ce of ăcea săse gân dească la un t âr
năcop.
De fi ecar
e d ată când părăseauFort
ăreaţa Luminii, elconducea
„esc
orta“,iar eaî ncerca săint
re nî vorbă cuel . Manti
e A l
bă sa
u
nu, era o victori
e dacăr euşeasă-lfacămăca r puţi
n săui te căe
temnicerul ei
.
— Oameni i aceşti
a se r ef
ugi
ază din cal ea Profet
ului
,
Norowhin?
Nu put eafi vor ba de o ti
ţ
;la felde mul ţ
i se nîdrept
au şispre
miazănoapte,şisp re m i
azăzi
.
— Nu,r ăspunsescurt
,fărăsăopri
vească.
Cerceta atât e d atent mar gniea dr umul ui că aifi zi s că
aşt
eap t
ă caci neva săo sal veze p e em
f ei
e n î orice moment. Din
păcate,ăsta era genul de ă rspuns pe c arel-primise până acum,
dar persever
ă.
— Atuncicine sunt? Nu suntt arabonezi,cu siguranţ
ă.Te
descurcifoart
e bine s ă-i dai l
a o part e.
Văzuseun grup det arabonezi
,înjurdeci ncizecidebărbaţ
i,
femeişicop ii
, mur dari şicl ătinându-se de ob oseal
ă, mânaţi
căt
re a pus cani şt
e oi de Mant ii Albe călare.Doa r gândul amar
că u n poate af
ce i mi
n c o con vi
nses e săacă.
t
— Amadi ci
aeoţ arăbogată.Ni cichiarsecet
aastanu putea
alungaat ât de mul ţ
i de alf ermeel olrîn doar câtevaluni
.
— Nu,spuseî ntr
-unfinalNor owhin.Suntr ef
ugiaţ
idincauza
fal
sul
ui Dr agon.
— Cum aşa?E l asutedemi ledeAmadi ci
a.
Pe ch i
pul ars d e soare se ă ddeao l uptă, î
ntr
e a vorbi saua
tăcea.
339
 — Ei cred că este adevăratul Dragon Renăscut
, spuse
dezgust
at nît
r-un final. Ei sp un că a rupt t oate peceţ
i
le,aşa
cum sp un pr of
eţi
il
e.Băr baţi
iî şipăr ăse
sc Sen i
orii
, cal
fel
e îşi
părăsesceşt m
eri
i.
Soţi
iî şi baandonează f amili
il
e, ari soţ
ii
le bărbaţii
. E ca o
molimă pu rt
ată de vân t
, of urt
ună car e vine de l a fal
sul
Dragon.
Pri
virealui Mor
gasecă zu pe doi t i
neri, bărbat şifemeie,care
se i n
ţeauîn braţ
e uitându-se aleicu m t rec. Sudoareacu rgea
prin praf
ul de pe faţa l or
,i ar colbul le aco peri
se veşmintel
e
simple.Părea
u flămânzi, cu obr aj
ii sco
fâl
ciţi şioch i
i preamari .
Oare s-ar fiput ut nîtâmpla as t
a şi î n Andor ? Oar e al’
Thor
făcuse st
aa şiîn AndorulDei
a?
că da, va pl ăti.
P
roblema era
să fie sigură că doct
or i
a nu e mair ea decâtboal a.Să dea
Andorulpemâna Manti
ilorAlbe,fieşica să- lscapedeaşa o
soartă…
Încercă să cont
inue conversaţ
i
a,dar , după ce sp use
se m ai
mul t
e cuvinte ca ni ci
odat
ă, orNow hi
n se r etrasemor măind
mon osi
labi
c.Nu con t
a; dacă reuşi
sesă -iînfrângă rez
ist
enţa o
dată, va eurşidi
n nou .
Se r ăsu
ciî n şa
,î ncercâ
nd să-i pri
veascăpe cei doi ti
neri, dar
acum nu se m aivedeaude sol daţ
i. Nicieinu con tau. Chipuril
e
acelea aveausă-ir ămân ă în memor i
e,alături de promi
siunea
pe ca r
e şi-ofăcuse.

340
CAPI
TOLUL 10
O vo
rbădi
n i
nuturi
le d
e Hot
ar

Pr eţde o i cl
pă Rand r egr etă vremea cân d put ea să se i pl
mbe
singu r p e co ri
doar el
e pal atului.Î n di mi nea ţa aceea era înso ţ
it
de Sul i
n cu dou ăzeci de Feci oa r
e,de Bael , căp eten i
a cl anul ui
Gos hien Ai el, cu j umăt aet de duzi năŞovdein Nai ,M âinil
e-
cu ţite,di n Jhi rad Gosh ien ,î n on oa real ui Bael , şide Bash er
e
cu t ot t â
at d e mul ţi sol daţi sa l
daea ni cu nasu ril
e vu lt
ur eşti.
Împânzea u hol ul l at, plin de t apiFa
serr
i’
i
,darei s Mai şiŞovi n
Naicu ca din’so r-uril
e l or, p rvi
ind pri ntre se rvit orii ca re se
grăbeausă sedea di n ca lea lor cu plecă ciuni şir eveernţe,î n
timp cet i
ner ii sa l
daea ni mer geau mândri î n hai nel el or scu rte,
cu pant al
onii buf anţ i băga ţiî n ci zm e.Er a fier bint e ch iar şi aici
,
în hol ul umbri t ,i ar p raful dansa î n aer . Uni i di ntre servi tori
mai purt au l i
vreel
le al b-roşi i din vr emea l ui Mor gase, dar cei
mai mul ţi erau noi , purt ând ce avu seseră pe ei cân d ven iser ăl a
pal at, o co l
ecţ i
e pest riţ
ă de veşm i
nte de ţ ărani sa u negu stori,
maj orit
ateaneg re şisi mpl e,dar şi co lorate,ba ch iar cii şico lo
put ea i vedea r b
od erii sa u dant ele.
Ran d se gân di ă c t rebu i
e să- şi am inteas că să- i s pu nă
jupâni ţ
eiHarf or,Pri ma Sl uj nică,să găsească sufici ent el i
vrele
pen trucanoi i servitorisănu sesi mt ă obl igaţi săl ucrezen î cele
mai bune st raie pe ca rel e aveau . Livr eel
le pal at ului er au mul t
mai fine decât t
otce - şi
ar fi per mi s o amen i
i si mpl i
, exce ptând
poat e ceur p
tau î n zilele d e să r
bătoar e.Er au mai puţ in servi tori
ca pe vr emea l ui Mor gase ,i ar mul ţ i di nt re ce i car e purt au
li
vr ea ua al bă-roşie er au băr baţi şif emeibăt râni şigâ rbovi ţi
,
luaţ i di n ari pa pen sionari lor. nÎ l oc să f ugă, caat âţi
a al ţii
,
renunţ aseră l a odi hnă numaisă nu vad ă pal at ul căz ând î n
ruină. nÎ că ceva de ţ inut mi nte. Ju pân i
ţa Har f
or – Pri ma
Sluj nicăer a un t itlu neat răgător, dar Reen e H arfor se p ocu
a de
341
palat în fiecare zi– să gă seascăsu ficienţi servi
t
ori pent
ru ca
bătrâniisăsepoat
ebucuradel i
nişt
eşiodi hnă.Oaremaier au
plătiţ
i, dacăMorgase umrise?Ar fi t rebui
t săse figâ ndi
tl a asta
până at unci
; Hal
win Norry, conţ
opist
ul-şef
, ar fit r
eb uit săşt i
e.
Era caşicu m ar fi fost băt
ut groaznic cupen e.Tot ul î
i aducea
ami nte de ceva car
e t rebui
a f ăcut
. Căi l
e de Tai nă; u n er a
dejoacă cu el
e.Pusese sub pază o Poartă aiciî
n Caeml yn, dar şi
pe cel
e d i
n Tea r şiCairhien , dar nu put eafi sigu r cât
e mai er au.
Da, ar fi r enunţat bucu r
os a lt oate pl
ecăci
unile şi r
everen ţ
ele,
l
a gărzile de onoare, l
a t oate întrebări
le şi t
oate grij
ile, la toate
nevoi
le oamen il
or de ca r
e t rebuia să ai bă grij
ă, pen t
ru zi lel
e
când singural ui preocupare er a săai bă o haină pe el . Desigu r
,
î
n ac el
e vr emuri nu i s- ar fipermi s să umbl e pe as t
fel de
cori
doare,nu f ără un al tfelde ga rdă, car
e să se sia
gu re că nu o
săşt erpel
eascăvr eun pot i
r d e aur şi argi
nt din nişal ui di
n zi d
sauo scu lptură de fildeş ncriustatăî n vreo măsu ţ
ă.
Celpuţ in în dimi neaţa aceea nu maiau zea m or
măi t
uril
e uli
Lew s Therin. Şi parcăt rucu l ment
al pe ca r
ei -l expl
icaseTa i
m
î
ncep easăf uncţioneze;su doareapicura de p e a fţal ui Bashere,
dar ab ia îl ati
ngea pe Ran d. Purta haina cen uşie de măt ase,
brodată cu firdear gi
nt,închisă până l
a gât,darabi a simţea
puţină căl dură şi u n t ranspir
aseni ci
o pi cătură. Taim î l
asigur
asecă, în timp, nu va maisi mţi nicimăca r rfi
gul sau
căldura care ar fi put ut ucide pe altci
neva. Er a o ch est
iune de a
sedi stanţa de elî nsu şi
, de a seco ncentra î n interi
or, de parcă
s-ar fipr egă
tit săî mbrăţi
şeze
saidinul.Ciudat
, era ap r
oa pe de
Pu ter
e, da r n u av ea nimic de- a face cu ea.Oar e Aes Sedai
făceau l a fel? Nu văz use niciuna as udând ni ciodată. au
S
văzuse?
Înce pu brusc ă srâdă.Să se n îtr
ebe acăd Aes e Sdaiasudau
vreodat ă!Poatecă nu er
aî ncă nebun,darput ea fi considerat
cu uşuri nţ
ă u n mar e e
zvzec.

342
 — Am spuscevaamuzant ?înt
rebăsecBasher epr esându-şi
mustăţi
le.
CâtevaFeci oare seui tară î
ntreb
ător al el;f ăceau un ef ortsă
î
nţeleagă umor ul neamurilordin ţi
nuturil
e u med e.
Rand nu î şidăd ea seama cum î şi păst
ra cal mul Bash er
e. Î
n
acea dimi neaţă ajunsese la palat n u zvon des pre lupt
e în
Ţi
nuturil
edeHot ar,î
ntreoameniideacolo.Poveşti
lecălători
lor
creşteauca burui eni
le după pl oai
e,dar zvon ul ven ea de l a
mi azănoa pt
e,adus d e negust
ori car
e ufseseră cel puţin până l a
TarVal on.Nu seşti
aexactcineşice.Er aposi bilcaluptelesă
fie c hiarî n Saldaeasauor iunde altundev a,iarBash ere nu mai
şti
a ni mic de acasă, de luni de zile de cân d plecase, dar, după
cum se com port
a, ai fi zis că auzi
se că a crescut preţul napilor
.
Ni ciRan d nu ştia ce e snît
âmpl ăî n Ţinutul celorDou ă Râu ri
–dacănucumvazvonuri levagidespreor ăscoalălaapusaveau
vreol egăturăcucasa;înacelevremuriput eaînsemnat otulsau
nimic –, dar î n caz ul l ui er
a al tceva la mi j
loc.Aban don
ase
Ţinutulcel
orDouăRâuri .AesSedaiaveau i scoadepest etotşi
nu ar fi pari at nicio par a chi
oa r
ă căRăt ăci
ţii nu făceau l
a fel
.
Dragonul Renăs cut n u av ea nici
un i nt
eres pen t
ru cătunul
amăr ât nî care cr escuse Ran d al ’
Th or; nu î nsemna ni mi
c
pentru el. Dacănu ar fif os
t aşa, Emon d’s Field ar fiput ut fi
ţi
nut ostati
c mp
î otrival ui.Î n fine,nu avea rostsădesp i
cefirul
î
n pat ru cusi ne nîsuşi. Abandonul era ab andon.
„Dacăaşgăsi o cale d e a sc ăpa de d esti
nul meu , aşmerit
a
oare?“ Er
a propri
ul gând, nu al l ui Lews Theri
n.
Roti
ndu-şiumer i cuprinşide o dur ere dif
uză, vor
bi cu glas
spri
nten:
— Să-mifiecu iert
are,Basher e.Tocmaimi -
avenitîn mint
e
ceva ciudat
, dar te asc ultam. Spuneaică or aşu
l se umple.
Pentru fiecare om ca re a f ugit
,î ntrucâti î er
a fri
că de falsul
Dragon, alţ
i doiau ven i
t, pen t
ru că sunt con vi
nşică su nt
Dragonul Renăscu
t. Vezi
?
343
 Basher
e mormăi, ceea e carfi put ut înse
mna or i
ce.
— Oarecâţ
iau venitdin altemotive,al’
Thor?înt
rebă Bael
.
Era cel maiînalt bărbat e p car
e îl văzuseRan d vreodat
ă,cu
maibi ne de o pal mă maiî nalt decât leî nsuşi. Făcea un
cont
rastciudat uc Bash er e, car
e er a maisc und dec ât orice
Feci
oar
ă, m aipuţ i
n Enai la. Omul ţime de fir e ar gn
iti
i i se
st
recur
au în părulr oşc
at-închis.Chipul îi erauscăţiv şidur,iar
ochi
i albaştripri veau asc uţi
t.
— Aisufici enţ
iduşmanipent ru osutădeoameni .Iaami nte
la ce spun, o săî ncerce să t
e ovească
l di
n nou . Ar puteafi ch iar
crea
turial e U mbr eipri ntre ei
.
— Chiar şi f ără I scoade ale Celui î
ntunecat
,i nt
erveni
Bashere,nec azuri
le fier b în or aşcaun ce au
n ui tatpe f oc. Un
număr e d oamen i au f ostbătuţi săl
bati
c,pen tru căse nî doi
au
că eşti Dragon ul Ren ăscut,iar n u amăr ât af ostl uat pe sus
dint
r-ot avernă şisp ânzuratde grinda unui hambar , pent
ru că
ar âs de mi raco
lele a tle.
— Miracol
elemel e?înt rebăui mitRand.
Tocmaiatunciun băt r ân servit
orpl i
n deriduri
,într
-olivr
ea
pr
eal ar
gă, ducân d o vaz ă mar eî n mâi ni
, se mpîiedicăşicăzu
pe sp at
e,î ncercân d să se î ncl
ine şisă se dea l a o parte în
acel
aşit imp. Va za de un ver de pal , din por ţ
elan făcu
t de
Oamen i
i Mării, su bţi
re caf oaia de h ârt
ie,îi zbură pe deasu
pra
capului
, peste plăciler oşii ale podelei
,r ăsuci
ndu-seşii zbi
ndu-
se de el e,până se op ri dreaptă, trei
zeci de paşimai î ncol
o.
Bătr
ân ul se ridică î
n gr abă în pici
oare, u c o sp ri
nt en
eală
ui
mi t
oa r
e,şial er
gă să ia vaza î
n mâini,trecându-şideget el
e
pes
te ea cu murmur e de mi r
are şi uşurar
e că nu av ea nici
măcar ocr ăpătur
ă. Cei
lal
ţi se
rvi
toriseopriră o cl i
pă l a felde
ui
mi ţ
i, apoi pleca
ră î
n grabă la treb
uri
le l
or. Se străduiau at ât
de mul t sănu se i u
tela Rand, încâtunii uit
ară ch i
ar şi săse
î
ncli
ne.

344
 Bashere şiBaelse ui tar
ă cu î nţel
es unul l a cel
ăl
alt
, apoi
Bashere pufni în must aţ
a groasă.
—Î ntâmplăriciudat
e,să lespunem.Î n fiecareziseaudeo
nouă pov este, un copi l care cade în cap pe pav ajde l a o
f
ereasrt
ă de l a pat ruzeci edpi ci
oare î năl
ţi
me, ărfă să ai bă
măcar o vân ăt
ae.
i Sau o buni cu
ţă care se i mer
n eşt
e nî caleaa
douăzecide caigal opând sp er
iaţ
i şini cimăca r nu e l ovi
tă,
darămite săfie d ărâmată şicălcată în pici
oar
e.Un i ns adat l a
zaredd ouăzecişidou ă de ori cinci,ier
i
, şia pus a sa
t pe sea
ma
ta. Norocull ui
.
— Sespune,adăugăBael ,căieriacăzutuncoşpl incu ţigle
de pe un ac operi
ş şi toate au căz ut nevătămate î n forma
vechiul
uisimbolAesSedai.Număî ndoiesccăaşaafost,spuse
uitându-sel a băt
rânul servi
t
or u luit ca
reţ i
neava zal a piep
t,în
ti
mp ce r ecea
t u pe â lngăel.
Ran d oftă uşor. Nu vorbeaude ce lăl
al
t soide î ntâmpl
ări
,
desi
gur. De băr bat
ul car e se î mpi edi
case de un pr ag,
spânzurân du-secu o eş arf
a pri nsă î n mân erul uşi
i. De ţ i
gla
despri
nsăde p e un acoper
iş,purt ată de vânt printr
-of er
easrtă,
care uci sese o f emeie aşezată la masăcu f amil
ia. s A
tf
elde
l
ucruri se nî tâmplau, deşi destul de arr. Dar n u erau rare şi în
j
urull ui.În bi
nesau î nrău,adesea î n măsură egal
ă,şansa,
î
ntâmpl area er au distor
son
i ate de elşil a cât evami le.Ar fi
rămas mar cat
, chiar dacăi -ar fi dispărut dragoni
i de pe b r
aţe şi
bâtl
aniidinpal me.Er aovorbăî nŢinuturil
edeHot ar:„Dat
oria
e maigr ea decâtun munt e, moar tea maiuşoar ă ca un f ul
g.“
Odată ce aimunt el
e pus b i
ne pe umer i, nu maipoţ i să-
ll aşi
j
os.Nicinu aveacinesă-lducă,aşacănu aveani ciun rostsă
se văi
cărească. Spuse cu o voce ăioat
să:
—I -
aţigăsitpeceicu spânzurătoarea?Basher eclăt
ină din
cap. A t
uncigă sţi
i
-i iş arest
aţi
-i pen t
ru cr i
mă. V rea
u să fie
opri
te lucruri
le astea. Acu
m. Nu e o cr i
mă să t e îndoi
eş
ti de
mine.
345
 Zvonuri
le sp
uneaucăPr of
etul decisese să fie ocr i
mă, dar î
n
privi
nţa ast
a nu put eaface i mi
nc d eocamdată.Ni cimăcaru n
şti
a unde era Mas ema,unde va prin Ghealdansau Amadi cia.
Dacănu pl ec
asepe al t
undeva î ntre timp. Alt ulcru pe care
tr
eb ui
a să şi -l a mintească: t
rebuia să-l găsească şi să-
l
stăpânea
scă î
nt r
-un fel.
—I ndi
fer
ent de cât de departe merg? spuse Bashere.Se
zvoneşte că aifi un f als Dr agon car
e a uci s-o pe Mor gase cu
ajutorulfemeil
or esA edSai. Se sp une că oa menii ar t
rebui săse
răscoale împotri
va ta şisă - şir ăzbune regina. Poa t
e chiar mai
mul t de una.Nu e l i
mpede.
Chipul lui Rand se nî ăspri. Pri
ma part e p ut
easăo t oler
eez –
trebuia; er
au pr eamul t
e ver si
uni pe e tma eisăo poa tă eli
mina,
indif
erent de cât e or
i ar fineg at , –dar u n avea de gân d să
toler
ezeaţ âţări
le la r
ăzvrăti
re.Andor er a ţ ara pe ca re nu avea
săo sf âşi
e nîr ăzbo.
iO să -i deal ui Elayne aţra aşacu m a găsti
-
o.Dacă o va găsivr eodată.
— Aflăci nele-arăspândi tşiaruncă-iînînchisoare.Dacăîţi
ce
ri ertare,săo cea r
ăl ui Elayne.
Pe Lu mină,cum să afleci ne a stârnit un zvon?O t ânără
servi
toare nît
r-or ochie asp r
ă mar on i
e,cu răţ
ând de p raf un vas
al
bastru, îi zări chipul,i ar va su
l că zu făcându-seţ ăndări di
n
mâinil
e e itremur ân
de.Nu î nt
otdeauna schimba n or
ocul.
— Aveţişiveşt
ibune?Mi -arprindebinecâteva.
Tânăra se aplecă nesigură să strângă ci
oburile,dar sări
înapoi cuoch i mari , i l
pindu-se de o t apiser
ie ce î nf
ăţi
şă
vânătoar
ea unuileopard,după ce Sul i
nîiaruncă o pri vi
re.
Doaro pri vi
re.Ran d nu î nţ
elegea de ce , dar n uel
e femeise
speri
au mai t ar
e de Feci oare decâte d bărbaţi
i Aiel
. Tânăra se
uita la Bael de par că i-arfi ce rut protecţi
a.El nu părusă o
vadădeloc.
— Depinde ce înţ
elegi pri
n veşti bune, ridi
că din umeri
Bashere.Am afl atcăEl lori
endi n CasaTr aem ane şiPeli
var din
346
CasaCoel an au int
rat în or aş a
cum t r
eizile.S-au f
urişa
t, dacă
e să vor bim drept, şini ci
unul nu s-a apropi
at e d at
uncide
Oraşul n Iter
i
or. nÎ st radă se vorbeşte că Dye l
in din Casa
Taravi
n e undeva pe-aproape,laţară.Nici
unuldin einu a
răspuns i nvi
t
aţi
il
ort al
e.Nu am auzi t ni
mic care să-
il egede
zvonuri.
Se u i
tăl a Bael
, care d ădu uşor di
n cap.
— Auzim maipuţ i
n cat i
ne,Davram Basher e.Oameniiăşti
a
au gu r
a mai sl ob
od ăî n pr eaj
ma cel orca . ei
Erau veş t
i bune t otuşi. Rand av ea nevoi
e de ei . Dacăî l
cr
edeauun f als Dr agon, puteagă sio ca le săse nî ţel
eagăcu ei.
Dar, dacă credeau că a uci s-
o p e Mor gase… Ei, până la urmă
f
oarte bine dacăr ămânea u loi
ali memorieişisâ ngel
ui ei.
— Trimit
e-l
enoii nvitaţi
isă mă vizit
eze.Puneşinumel elui
Dyel
in, poate ei şt
iu unde est e.
— Dacă tri
mitastfeldei nvit
aţi
i,spuseBasher ecu î
ndoial
ă,
nu facdec âtsă l
e aduc am int
e căî n Andores te oar mată di
n
Sal
daea.
Rand ezi
tă,apoiap robă cu o mi şcar
e a cap ul
ui, zâmbind
larg.
— Spune-
iDoamneiArymil
lasăoducă.Nu măî ndoi
esccăo
săfie oafrte b
ucuroa
săde şan sade al e arăta cât de apr
opiat
ă
est
e de m i
ne.Dar screi u
ti nvi
taţi
a.
Î
i prindeaubine acu m lecţi
il
e l ui M oi
r
aine des pre Jocul
Casel
or.
— Nu şt i
u dacă e o veste bună sau nu,spuse Bael,dar
Scuturi
le R oşi
i mi-
au sp us cădou ă Aes edSai şi
-
au luat odăi l
a
un handi n Oraşul Nou . Auzim maipu ţ
in, Davram Basher
e, dar
cât
eodată vedem maimul t
, spuse r ânji
nd l a necaz
ul de pe
chi
pul lui Bashere.
Scuturil
e Roşiiî l ajutaseră la început p e Basher
e să facă
or
dine n î oraş,daracu m seocu pau singu r
e d e ast
a.

347
 — Una din eleepri et
ena noastr
ă cu dr
agdepi si
ci?într
ebă
Rand.
Î
n or aş per sst
iau poveşti
le cu Aes ed Sai; uneori er
au două
saut rei
, alteori un gr up î ntr
eg. Bash er
e şiBaelnu aflaser ă
decât nişteistorii cu o AesSed ai care Tămăduia pisi
cişicâi
ni,
dar întotdeauna pe st r
ada ceal al
tă, p ove
st
it d e ci
neva car
e
auzi
sede a l altcinevacare a uzi
sepovest eaîntr
-ot avern
ă sa
u la
pi
aţă. Baelclăti
nă din cap.
— Nu cred.Scuturi
leRoşi
imi -
au spuscă au veni
tî ntoi
ul
nopţi
i.
Bashere părea inter
esat –nu r ata ni
cio ocazie să-i aducă
aminte lui Rand că ar e nevoie de Aes Seda i –, dar a Bel se
î
ncruntă puţ i
n, atât e d disc
ret că doarun Ai el ar fi put ut
sesi
za. Neamul Aielt r
ata cu grij
ă afaceri
l
e cu AesSed ai
; erau
chi
ar circumspecţ
i.
Acest
evorbeîidădeau multedegânditl
uiRand.Dar ,cum o
înt
orcea, totl a elajungea
. Dou ă Aes edSai trebuiau săai bă un
motiv se rios să vină la Caem lyn, când toat
e ev itau oraşul de
când ve niseel . Şi celmai pr ob
abil moti
v era el . Pe deasupra,
oamen i
i căl ătoreaunoa ptea foart
e r ar chiar şiî n timpuril
e
bune,iaracum numaibunenu er au.Poatecăîncercau sănu
atr
agăat enţ
ia so sn
id în mij
locul nopţi
i, şicu si guranţ
ă at enţ
ia
lui nu voi au să o at ragă. Pe de al t
ă parte,poat e erau doar
grăbi
te săaj ungă undeva.Ast a arfi put ut însemna o mi si
une
dată de Turn. Şi nu- şi putea imagina nimic maii mportant
pentru Turn î
n acele vremuri decâtelînsuşi. Sau poat
e căse
duceau să seal ăture cel
orl
alt
e AesSed ai
, desp r
e care El
ayne
susţ
ineacăo să -l spri
j
ine.
I
ndifer
ent cetreabă aveau, voi
a săştie.Doa r Lumina şt
ia ce
puneau la cale Aes Sedai– Turnul sau gr upul as
cuns all ui
Elayne –, dar rebu
t ia săafl e.Erau pr
eamul te şiar fiput ut fi
preapericuloa
se ca să-şipermită sănu ştie.Cum var eacţ
iona

348
Turnulcând Elai
davaafladeamni stialui?Cum vorr eacţi
ona
rest
ul femei
lorAes edSai ? Oare au aflat dej a?
Apropi
indu-se de uşil
e de la capătul coridorului, Rand
deschi
se gura să -
i spună lui Baelsăo i nvit
e p e u na di
ntre A
es
Sedaila Palat. Ar fi putut să sees c
durce u c dou ă,dacănu avea
încot
ro– d acănu- ll
uau pri n surpri
ndere –, dar nu avea r
ostsă
rişt
e până nu şt i
a ci
ne su nt şice vo r.
„Sunt pl in de mân drie. Mi -e scârbă de mân dria car
e m- a
distru s!
“
Ran d maică se î
mpiedi că. Era p ri
ma dat ă nî zi
ua aceea cân d
auzeagl asullui Lews Ther i
n – a ir comentari
ul se otpri
veapr ea
mul t cugâ nduri
le sal
e p entru a nu fi st ânjeni
t –,dar nu ast aî l
făcusăse p o
reascăbrusc, înghiţ
indu-şivorbele.
Din pri ci
na căldurii
, uşi l
e car e dăd eau căt r
e gr ădinil
e
palat ului erau deschise. Floril
e di spăruser
ă, iar tufişuril
e de
trandafiri şibrumăr el
e er au ofi li
te,deşi mai rămăseseră câ t
eva
frunze în cop acii din j urul fân t
ân ii de mar mur ă albă car e
aruncaj et
uri de a pă î n inima gr ădinii
. Lângăf ântână şedeao
femeie îmbrăcată cu o f ust
ă di n lână gr oasă, caf
enie şibl uză
albăalgode, cuun şa l gri pest
e u mer i, ui
tându-
se cu uimire al
apă, aşacu m f ăceant ot
îdeau na la apa alcăr eisingur scop era
săfie p rivi
tă. Och i
ilui Rand se că sldară în chi
pul Aviendhei,în
valuri
le de păr roşcat care-icoborau în cascadă pe umeri,
plecând de l a eş arf
a î nnodată î n j urul âtmplel
or. C ât de
frumoasă er a,pe Lu mi nă!Nu î l văzuse nî că,aşacum st ăt
ea
uitându-se aljer
bel
e de a pă.
O i ubeaoar e?Nu şt i
a. Era pri
nsăîn iţ
ele minţi
i sa
le al
ături
de El ayne şiMin. Şti
a doa r căera per
i
culos;totceput eaof er
i
uneif emeiera durere.
„Il
yena, l p
ânse Lews Ther i
n. Am ucis-
o! r A
ză-m-ar f
ocul
veşnic!
“

349
 — Fapt ulcă două Aes Sedaiau apărutaşa arput ea fi un
l
ucr u i mportant, spuse aRnd încet
. Cr edcăar r t
ebui săvi
zi
tez
hanul şisă vă d de ce au venit
.
Apr oape toat
ăl umea se opri
se odată cu el,dar Enai l
a şi
Jalanischi mbară privi
rifuri
şe,continuând să mear gă spre
grădină. Ridică u p
ţin vocea sp şi
use cu asprime:
— Feci oar
elecaresuntaicivorvenicu mi ne.Cinevr easă-şi
pună o f ust
ă şisă bâr feasc
ă despre peţ
i
t poat e să rămân ă în
ur mă.
Enai
la şiJalani seîntoarserăbăţoasecătr
e e l, săget
ându-l cu
privi
rea.Bine cănu er a şiSomar a de ga
rdă î n acea zi
; probabil
că ar fi con ti
nuat să mear
gă înainte.Deg et
ele lui Sulin se
mi şcar
ă repede î n l
imbajul se
mnelor, domoli
nd i ndign
area şi
înroşi
nd obraji
i celor două Fecioare. iel
Aii aveau t otfelul de
semne cu dege t
ele pent
ru când se i mpunea t ăcerea.Fiecar
e
clan avea propriul setde semne,numai al l or,l a f
elşifieca r
e
frăţi
e,şimai er au apoi sem nel
e pe ca rel eînţeleg
ea u toţ
i Aiel
ii
,
însănumai Feci oarel
e şiî dezvol
taserăn u înt
reg imb
l aj.
Rand nu aşt eptă ca u Sl
in săt er
mi ne nîainte de ase nt î
oarce.
Aes Sedaiarfi put utpărăsiCaeml ynull af elde repede cum
sosiseră.Se ui tă pes t
e umăr . Avi endha î ncă privea ap a;nu- l
văzuse.Gr ăbipasul.
— Bashere,tri
mi ţ
itu pecinevasănepr egăteascănişt
ecai ?
La gr ajdul de al Poart
a de M i
azăzi.
Porţ
il
e pri ncipal
e al e pal at
ul ui se desc hi
deau î n Piaţa
Regi
nei, pl
ină, pesem ne,de u
lmeaca r
e sp er
a să-l zărească
.I-ar
fi trebui
tj umătaet de ceas să t
reacă de ei, dacăav ea nor
oc.
Bashere ăcu
f un semn unui t ânărsaldaean care plecă r
epede
î
nainte,cu mer sull egăn
at aloameni
lor b o
işn
uiţi mai mul t să
călărească.
— Un bărbattrebuiesăşti
ecândsăseretr
agădinf aţ
aunei
f
emei, spu se Bash ere f
ără să-
l pri
vească pe Ran d, dar un

350
bărbatînţel
eptştiecăuneoritr
ebuiesăsteaşisăvor beascăcu
ea.
— Tinerii
, spuse Bael i
ndulgent
. Un t ânăr al
eargă după
umbr e şi fuge e du lmi
na lunii,iar în final se r st
ăpunge n
si
gu
r
cupr opria su l
iţ
ă.
CâţivaAi el
ir âser
ă, Feci
oare şi Mâini-cuţ
ite.Însădoar ceimai
în vârst
ă.
Rand se i u
t
ăi ri
tat peste umăr.
— Ni ci
unuiadi nvoinui -arstabineînfustă.
Surp rni
zător, şiFeci oarele,şiMâi nil
e-cuţi
te râseră din nou,
mai t are.Poa t
e că încep
easă r p
indă umor ul Aiel
.
Totuleraaşacum seaşt eptadupăcei eşiprin Poart
adel a
Miazăzi, pe st răduţ el
e î ntort
och
eate al e Or aşului Inter
ior
.
Copitele lui Jead e’en răsunau pe cal darâm î n ritmul aler
t al
armăsar ului bălţ
at ; nu mai apucasăi asăpr eades i n
d grad
jî n
ult
ima vr eme.Er au mul ţ
i oa meniîn stradă, dar i ci
n pe d ep
art
e
la câţi s-ar fiput ut aştept
a dacăar fii eşi
t pe ceal
altă part e,şi
toţiîşived ea
u de t r
eb uri
l
e l or. Dar , chiar şiaşa, uni it otî l
arătau cu dege tul, apl ecându-se să şu şotească. robaP
bil
, îl
recunoscuseră pe Bash ere – spr e deos ebir
e de Ran d, ace st
a
ieşea desî n oraş –,dar ori ci
ne ieşea din palat
, mai al esî nsoţi
t
de o escortă de Ai el
i aler
gâ nd pe l ângăel ,treb
uia săfie ci neva
de vază. Degetel
e n ît
inse şi murmur ele iîurmară pe străzi
.
Î
n pofi da priviril
or l ungi
, R and î ncer
ca să se bucu re de
frumuseţea Or aşului Int er
i
or con struit d e Ogier
i. Erau r are
ocazi
il
e î n car
e avea timp să sebucu r
e de cev a. St
răzil
e ca re
porneaudi n străl
ucitorul Palat eg
Ralse cu r
bau , curgând pe
f
ormele dea l
uri
lorde par că ar fi f ăcut parte din ele.Pest e tot
puteai zăriturnurizvelte acoperi
t
e cu pl ăcico l
orate,bolţi aurii
,
purpurii saual be,strălucind în soare.Di n loc în loc f usese
lăsat olc li
ber pri
viri
i să se odi hnea scăpest e parcul plin de
arbori sausă t reacă în zbor pes t
e zi dul alb, cu vi nişoare
argi
ntii
, care înconjura Caeml ynul, cătr
e câm pii şi p ăduri.
351
OraşulI nt
erior fusese construi
t sădel ectezeşisă l i
nişt
ească
pri
vi
rea. Potri
vit Ogi
eril
or, doar Tar Valonul însu şişil egen
darul
Manether
en l -ar fiput ut depăşi în frumuse ţ
e; mul ţ
i oam eni
,
majori
tat
ea n adorani
, credeaucă el egaleaz ă pe am ândouă.
Zi
duril
e de un al b pur al e Or aşu l
ui Interior făceau loc
Oraşul
ui N ou , cupr opri
ile bolţi şi u trnuri ascu ţ
ite, nuel
e
î
ncercând săl e ega
leze pe cele din Or aşulI nteri
or
. Străzi
l
e erau
mai îngu ste şiînţesate de oameni şich i
ar şi l
argi
le bul
evarde,
despărţ
ite p e mij
locde cop aci
, gemeaude u lme,ca re cuboi , ca
i
î
nhămaţ il a căruţe,oa meni călar
e,î n trăsuri sau în lecti
ci.
Aerulvibrademurmur ,cadelaunuriaşstupdealbine.
Înai
nt ar
eadeven i
seanevoioasăacolo,deşi mulţi
meal ef ăcea
l
oc. Nu şt iau cine era, la felca cei din Or aşulInteri
or, dar
nimeni nu voi a să st ea î
n calea Aiel
il
or care înai
ntau cu paşi
mari.Î naintau greu cu atâtde mul ţi oamen iînjur
. Şi erau de
tot soi
ul . Fermier
iî n veşminte aspr
e de l ână şinegu st
ori cu
haine cev a mai fine.Meşt eşugari grăbindu-sel a treb
uri l
elor şi
neg ustori ambulanţil ăudându- şi î
n gu ra mar e marfa împinsă
cut eleguţ
a, vânzând orice, de al ace cu gă
măl i
e şi fundiţ
e p ână
la f ructe şiart i
ficii, ulti
mel e dou ă l a felde scu mpe î n acele
vremuri .Înf aţa ateli
erului unui cuţitar, un menestrel cu
man ti
a acop eri
tă de pet i
ce se î ngh esuia l ângă tr ei iAel
i
,
cercetând cuţit
ele p use e p mese. Doii nşisu bţi
ri cupărul negru
prins î n coadă şisa bi
el a şol d – co rniaţ
i, bănui Rand – st ătea
u
de vor bă cu câţ i
va sal daean i, ascultând-o pe o f emei e care
cânta la flaut şipe un băr bat al t ambur,în col ţul străzii
.
Cair
hieni
i, mai scunzişimai pal izi
,i eşea
u în evidenţă printre
andorani
,l a f
elca şit air
en i
i cu pi el
ea mai înch i
să,i ar R and
văzuşimurandi
enicuhai nelungi,alt
arienicuvest
emeşteşugit
lucr
ate,kandorani cu băr bi despicate,chi
ar şi doi băr baţi di
n
AradDoman,cucer ceişimustăţisubţi
ri.
Mai era şialt gende oa meni ca r
e ţî
i sărea
u în och i
: cei care
mergeau fără ţi
ntă î n straie pon osi
te şif ust
e boţ i
te,adesea
352
prăfuiţ
i, cli
pind şipri vi
nd cu ochi mari,fără nicio ideeunde să
seducă sau cesă acă.
f Genul de oam eni car
e ar fi mers până al
capătul lumi i pent
ru a găsi ce
eace cău t
au. Pe el. Pe D r
agonul
Ren ăscut. Nu ştia ce aveaf acă
săcuei , dar, până la urmă, er
au
responsabili
tatea lui. N u mai oncta că nu l e ceruse să-
şi
aban doneze cămi nele, că nu l e ceruse să laset otul
. Ei o
f
ăcu seră. Din prici
na lui. Şi
, dacăar fiaflat ci ne e,ar fico pl
eşi
t
garda Ai elşil -
ar fi rupt în bucăţele,doar fi indcă dor
eausă -l
ati
ngă .
Pipăi stat
uetaangrealdin buzunar. Bine i
-ar m aifi statsă
aj
ungă să f olose
asc
ă Puterea pent
ru a se ap ăra de cei care
renunţaserăl atotpentru el
. De aceea se avent
ura at
ât de arr în
oraş.Unul di ntr
e moti
ve, î
n orice caz.Avea preamul te de ă
fcut
casăse l i
p
mbe ăfr
ăr ost
.
Han ul la care î
l dusese Bael, cătr
e capăt ul de la apus al
oraşului, se numea Ogarul l
ui Cul i
an şiavea t
reinivel
uri de
piatr
ă şiun aco peri
ş o rşude i ţ
glă.
Pe st rada l ăturalni
că mul ţi
mea se î ngrămăd ea î n ambel e
direcţi
i,înghes uind gru pul lui Rand. Îşiat i
nse angrealul
iarăşi
–dou ă Aes edSai ; ar r teb
ui săl e p oatăface aţ făf ără săr ecurgă
l
a el– până să desc al
eceşisă i ntre înăunt ru. Înaintea lui
i
nt r
ar ă trei eciFoar e şi o d
i bărbaţ i din frăţ
ia Mâi nil
or-cu
ţit
e,
păşind cu gri jă, cu vă luril
e puse. Lăsând doisa ldaeani cu ca i
i,
Bash ere şice i
lalţ
ii ntr ar
ă od at
ă cu Rand şiBael işe rs
tul
Aiel
ilor,cu excepţia cel
orcar ese postaseră depază.Rand f u
surpri
ns d e ce sigă
ră.
Sala mar e era la fel ca al te o sut ă î n Caeml yn, cu mar i
butoai
e de bere şi vin puse lângă peret
elet encui
t, având
deasupra butoi
aşe e d b r
andy, o pisicăt ăr
ca tă cocoţ
ată în vâ rf
,
o pereche de şe mineu ri de piatr
ă cu răţaet şit reisaupat ru
f
emei car e serveau pri ntr
e mes ee
l şi ăn bcil
e î mprăşt
iate
deasupra unei pode le de l emn, sub un ac operi
ş de bâr ne.
Hangiul, un bărbat cuf aţar ot
undă şio gu şăcâ t pentru t
r ei
, cu
353
un şorţ alb î
n jurul mi j
locul
ui, seagi t
a frecâ
ndu-şimâini
le şi
ui
tându-seuşo r n
eli
nişti
t a l Ai
eli
. Caemlynul î
nvăţasecăAi el
ii
nu jef
uiau şiincen
diau t otcel e eşea
i în cal
e – ufsese d
estul de
gr
eu să-i convi
ngăcăAndor ul nu er a o ţar
ă cuceri
tă şicănu
potlua a cincea arp
te d i
n totce găseau –,dar asta nu î
nsem na
că hangii
i erau obişnuiţ
i ca dou ă duzini să năvăl
ească toţi
odat
ăî n sala mar
e.
Hangi
ul îşimut ă at enţ
ia către Ran d şiBash ere.Maial es
către Bashere.După veş minte,ambi i er
au oameni de vază,dar
Bash er
e er a cu mul ţi an i maiî n vârstă şi dec
i probabi
l mai
important.
— Bi
neaţ ivenit
,Seniore!Seniori
lor
.Cu cevăpotservi?Am
vinuridi
nMur andy,di
nAndor ,brandydin…
Rand îli gnor
ă.Cee a ce nu er a caî n alte o sută de han
uri
erau muşt eri
i. La ora acee a ar fit rebu
it săfie un băr batsau
doi. Nu er a nici
unul.I n sch i
mb, mesele erau pli
ne de it
nere n
î
veşmi
nte simple, cele mai mul t doar f eti
şcane, car
e se
întoa
rse
ră să se ui te la nou -
veniţi
, i ţ
nân d cănil
e în mân ă.
Câtevaseui t
au ui mite la Bael. Dar n u toate seui t
au la Ai el
i,
aproa
pe oduzi nă se olhbau l a el;făcu och ii mari de ui
mire.Le
cunoşt
ea. Nu pe o tate,dar el cu noştea. Mai al
es e p una dintr
e
ele.
— Bode? î
ntrebă Rand surpri
ns.Fat a cu ochimaricarese
uitala el– câ nd crescuse şaa mar e să -şiîmpletea
scă părul înt
r-
o coadă? – er a Bodewhin Cau thon, sor a lui Mat.I ar i H
lde
Barran cea pli
nuţă st ătealângăsu bţi
ricaJeri
li
n al’
Caar, Mari
sa
Ahan cea f
rumuşică îşilipi
sepalmeledeobraji
,ca defiecare
dată când era ui mi t
ă,Emry Le win şi Eli
se Marwin şi Dar ea
Candwin şi… Toat e er au din Emond’s Fi
eld sau di
n ap rop
ier
e.
Aruncând o privi
re către alt
e mese,îşidădu seama că şi
cel
elal
te erau probabil din Ţinutul cel
or ou
D ă Râuri. Cel
e mai
multe, î
n or i
ce caz văz –u un chi p domani şi î
ncă unul sau

354
dou ă ce r afi putut fi di n al
tă parte –,dar toate purt
au acel
eaşi
veşmintepecar eleput eaivedeapepaji
şteadi
nEmond’ sFiel
d.
— PeLumi nă,cefaceţiaici
?
— Suntem în drum spr eTarValon,reuşisă spună Bodeîn
ciuda ui miri
i. Si
ngu rul lucru car
eî i aduceaami nte de Mat er
a
o pri vi
re pusă pe şot i
i. Uimi
rea de a-l ve dea disp
ăru reped
e,
topit
ă î ntr
-un zâmbet depl ăcer
e şimi rare.Să dev enim Aes
Sedai, ca ynN aeve şi Egw en e.
— Am put ea să teî nt r
ebăm acel aşilucru, spuse Lari
ne
Ayell
in,ceasubţ i
recaot resti
e,aranjându-şicoadapesteumeri
cu o dega jare studiată. Er a ceamai î n vâ r
stă dintr
e fet
el
e di
n
Emon d’s Field, cu t r
eian i maimi că dec ât , eldarsingur
a în
af
ar ă de Bod e care avea ăru p l pri
ns n î coadă – avusesemereuo
păreer bună des pr
e ea î nsăşi
. Er a des t
ul de dr ăguţă ca toţ
i
băieţi
isăosoar bădinpri viri.
— SeniorulPerrin ne-a spusdoarcât eva vorbedespretine,
doa r că t r
ăieşti ot
t soi ul de aven t
uri. Ş i că porţi e vşmi
nte
frumoa se,ceea ce văd căes te adevărat.
— Matebi ne?într
ebăBodenel ini
ştit
ă.Est ecut i
ne?Mamae
foarte îngri
j
orată de el . Ar fi î n st are să ui te şisă -şipună o
pereche de şose t
e cu rate dacă u ni -ar aduce am int
e cineva.
— Nu,spuseRandî ncet,nueai ci
.Darebi ne.
— Nu ne aşteptam să t e găsi
m î n Caeml yn,spuse Jancy
Torfinn cu ovoceascuţ ită;aveacelmul tpaisprezeceanişiera
cea mait ân ăr
ă.Ver i
n Seda i şiAlan na Seda i vor fimul ţumi
te,
sunt si
gură. Mereune n ît
reabă ce t i
şm desp re itne.
Deci
, asteaerau cele dou ă Aes edSai . O ştia pe V eri
n dest
ul
de bine, o soră Brună.Dar u n şti
a î nsă ce să cr eadă despr
e
f
aptul căer a acol
o.Î nsănu ăst a era cel mai i mport
ant lucr
u.
Fet
el au dacasă.
e er e
— Deci
,t ot
ule bine î
n Ţinut? Şiîn Emond’ s Fi
eld? Deci,
Perr
in a ajuns cubi ne acolo. I
a stai! Seniorul Perr
in?

355
 Î
ntrebar
eal ui desch i
separcă un stăvi
lar
. Rest ul f et
elor erau
mai interesa
te să-
i studiezepe Aiel
i cu priviril ungi, piezişe, şi
mai ales e p B
aelşipe sa l
daeani,însăcuceva mai puţ i
n interes,
î
nsă fetel
e din Emon d’
s Fi
eld seadunar ă în j urul l ui
, vor bi
nd
t
oate odat ă, nîcer
când să-i povest
eascăt otul n ît
r-o cl i
pită,
î
ncurcându-se, sări
nd de al capla coadă, întrerupându- se să -
l
î
ntrebedes pre elsauMat , despr
e E gwene sau Nyn aeve,şil a
fiecare nîtrebare ar fi avu t nev oei d
e un ceas să r
ăsp undă.
Troloci
iinvadaser ă Ţinutulcel orDouă Râuri,darSeni orul
Perri
n î i alungase. Toate vorbeauî n acel
aşit i
mp desp re marea
bătăli
e,încâter a greu să-ţ
idaiseama ceseî ntâmplase,afară
doar de a fptul căf usese bo ătăl
ie.Desi
gur,toa t
ăl umeal uptase,
dar Sen i
oru l Perrin fusese acel a care i
îsa l
vase e po tţ
i. Spuneau
de fi ecare dată„ Seniorul
“ Per rin; de fi
ecare dată când elsp unea
doar P erri
n, îl co rectau şco l
ăr eşt
e,de parcă ar fi sp us „cal
“ nî
l
oc d e c „a
l de p lug“.
Chiar d
acă aflasecă t r
oloci
if useser
ă î
nvinşi
, Rand si mţ
io
greu
tate n
î pi
ep t
.Î i abandonaseuneiast f
elde s orţ
i. Dacăs-ar fi
î
ntors aca
să, nu ar fimuri t atâtde mul ţi oa
men i,iar ep uni i
di
ntre eiîi cunoştea bine.Dar , dacăs-ar fidus,nu ar m aifi
avut acu
m o esc ort
ă Ai el
. Cai
rhien nu ar mai fi f ost al l
ui,î n
măsuraîn care p uteaso cot
i căeste allui,iar Rahvin ar fi tri
mi s
î
mpotriva l
ui şia Ţi nutul
ui cel
or o Duă Râuri un Andor n u
it.
Fi
ecare hotăr
âre l uată de elave a preţ
ul ei. Plătea un pr eţ
pent
ru cine era. Şi al ţ
i oamen i pl
ăteau
. Trebuia să-şiaducă
aminte căpreţul ar fi fost mult mai mar e ă
fră el. Chiar ş i aşa,
nu sesimţea cumul t maibine.
Crezân
d căexp resia de pe chipul l
ui la auzul atâtor o mţr
iî n
Două Râuri er
a de sp aimă, f
etel
e rt
ecurăl alucruri mai vesele.
Se păr
eacăPer ri
n se nîsurase cu Fai
le.Rand l e ur ă feri
cire,
dar seî nt
rebă cât de mul t a v putea dura feri
cir
ea l or. Fetel
e
cred
eaucă er a roman t
ic şi minunatşipăr eausă egr r et
e cănu

356
fusese t
imp pen t
ru pet r
eceri
le ob i
şnuit
e.O apr obau pe Faile,
dest
ul de a dmirati
v, dar erau şiun pi c geloase, chi
ar şiLari
ne.
Fuseser
ă î n Ţi nut şi Man tii Albe,î nsoţ
it
e de Padan Fai n,
bătr
ânulneguţătorcar eveneaîn fiecarepri
măvar ăî n Emond’s
Fiel
d. Fetel
e nu păr eau să şt i
e dacă Mant i
ile Albe le fuseser
ă
pri
eteni sau i nami ci
, d ar pent ru Ran d pr ezenţa lui Fain
l
impezea l
ucruri
le.Fai n era o I scoadă a Cel ui întunecat
, poate
chiar mai r ău decât atât
, care arfi f ăcut orice să -
lr ănea
scăpe
el sau pe Mat , saupe P er
ri
n. Dar m aiales e p Rand. Poat
e că
vesteaceamair eaer acănimeninu ştiadacăFai n muri sesau
nu. Î n oriceca z,nu mai era u niciMant ii
le A l
be,ni citrol
oci
i,iar
de p este Munţ ii de Negură veneau refugiaţ
i, aducând t otfel
ul de
nou tăţi
, de l a ob icei
uri la meşt eşu
gu ri, plante,sem i
nţe sau
veşmi nte. Una dintrefet
e era domani , maier au două di n
Tarabonşit r
eidinCâmpi i
leAlmoth.
— Lari ne a cumpăr ato r
ochie domani,r âse micuţa Jancy,
str
ân gând pleoapel
e,dar m ama ei a pus- o săo ducă î nap
oil a
croitoreasă.
Larine ridică mâna, ap oi es r ăzgân
di şiî şiaranjă cosi
ţ
a
pufnind. Jancy chicot
ea.
— Cuiî ipasăderochi
i?!exclamăSusaal ’
Seen.LuiRandnu-
i p asă de r ochii
. Subţ irică şi agitată, Susa er a mereu
nerăb dăt
oare,iar acum er a gat a săexp l
odeze.Alan
na Sedaişi
Verin Sedaiau t
estatpet oat
ăl umea.Adi
că aproapepetoată
lumea…
— Cil
iaColevoiaşieasăfiet est
ată,str
ecurăMar eeEldin,o
f
ată îndesat
ă.Ran d nu î şi maiami ntea mul t
e de ea, doar că
st
ăteamer eu cu nasu lî n cărţi
, chiar şicân d mer geape st
radă.
Ainsist
at.A tr
ecut,dari-au spuscă epr ea băt
rână să fieo
novi
ce.
Susa con
tinuă p es
te Mar ee:
— … Şiam trecutt
oate…

357
 — Din Whitebri
dgeam mer szişinoapte,int
erveniBode.E
bi
nesăst aiunpi cîntr
-unsigurl oc.
— Rand,aivăzutWhi tebridge? spuseJancy pest
eBode.Şi
Podul Al
b?
— … şimer gem în TarValon sădevenim AesSedai ,t
ermină
Susa r p
i
vindu-le p e Bode,Mar ee işJancy.Î n Tar Val
on!
— Numer gem încăînTarVal on!
Voceacareveneadi nspreuşadel astradăledistr
asef etel
or
aten ţ
ia de al Ran d, venireace le două Aes edaS i punân d capăt
întrebări
lor
. C ele dou ă av eau oc hi doarpen tru Ran d. Nu
semăn au una cu ce aal
ltă,î n ciuda f apt
ului căave au trăsă
turi
comune. N u put eai h g
ici vârsta nici u nei
a, ar d Veri n era
scu ndă şiplinuţ ă, cu f aţa pătrată şicâ tevafir e de păr căr unt,
pe cân d ceaalltă, Al an na, era î naltă şi u s
bţir
e, of emeie
frumoa să cu t răsături vu l
peşt
i şiun păr egr n u car e cădea în
casca de şio l icărri
eî n ochi ce-it r
ăda fir eai ute.Aveao uşo ar
ă
roşeaţ
ă,de p arcăar fipl âns,deşi Ran d nu î şiput eaimagina o
AesSedaiplângând.Rochia decăl
ăriedin măt asecenuşiecu
verdeeraimpecabil
ă,întimp ceaVerineiera uşormot ot
oli
tă.
Dar, dacăVer in nu dăd ea mar e at enţi
e veş mintel
or, avea o
perech
e de o chi scr
utăt
ori ce se ipi
ser
l ă de R and cao scoi căde
stâncă.
Le urmau doibăr baţ
iî n haine verzi, simple,unul sc und şi
îndesa
t, cel
ăl
alt slab caun băţ, fieca r
e p urtând o sa bi
e a l şo
l
d,
iar udpă mişcări
le curgăt
oare ţ
i-aifi put ut da se ama că su nt
Str
ăjer
i, chiar ă f
ră AesSed ai în pr eajmă. Ni cinu seui tară la
Rand, pri
vind nemi şc
aţi Aiel
i
i şisa l
daea ni
i, gata de l
uptă. Ai
eli
i
nu se i mşcară, dar şiFecioarele şi Mâi ni
le-
cu ţ
ite avea
u aerul că
sunt gat
a de l upt ă, î
n timp ce m âini
le sa l
daeanil
or cobor
âră pe
mânereel săbiil
or. Doa r BaelşiBash ere păr eauî n largu
ll or.
Fet
ele nu ob servară nimic,cu excep ţi
a f emeil
or esA edSai
, dar
hangi
ul îşif r
ecamâi nile n
îchipuindu-şidej a distru
săsa l
a mar e
şipoate otthanul .
358
 — Nu vorfi probleme,spuse Rand tar
e şical
m,să- laudă
hangi
ul şiAi eli
i;t oa
tă lumea , sp
era. Ni
cio probl
emă, dacă nu
î
ncepi tu, Veri
n.
Câteva fet
e lîprivi
ră st
upefi at
e auzi
nd cu m vorbeşt
e cuo Aes
Sedai
,i ar Lari
ne p uf
ni sonor
. Veri
n îl st
udie cuoch i de p
asăr
e.
— Cine sunt
em noisă stârni
m necazuriîn preaj
ma ta? Ai
aj
uns d epart
e de c ân
dt e-am văzut ult
ima oară.
Nu voia să vorbească espr
d
e ast a.
— Dacăv- aţidecissănu maimer geţilaTarValon î
nseamnă
căaţ i aflat căTu rnul est
e di
vizat.
Fet
ele încep ur
ă să zumzăi e ul uite;clar n u auziser
ă vest
ea
până atunci. Aes edSai nu avură ni ci
or eaciţ
e.
— Şti
ţiundesuntcel eceseopunEl ai
dei?
— Acestea suntlucruripecareart r
ebuisă levorbim doar
noi, spuse cal m Al anna. Jupân e Di lham, avem nevoi e de
camera pri vată. a Hngi
ul se grăb i s ă o asi gure că este la
di
spoziţi
a ei.
Verinpornicătr
euşă.
— Peai ci
,Rand.
Alannaseui tălael,ri
dicândî ntr
ebătorospr ânceană.Rand
î
şi t ăp
s âni u n r ânj
et. N i
ci u n intraser
ă bi ne şi u pseser
ă
st
ăpâni r
e pe si t
uaţie,dar separ e că era cev a la felde fir esc
pentru AesSed ai ca r espi
raţia. Fet
ele din Ţi nutul cel
or ouDă
Râuriseui t
au l a elcu di f
erit
e ex pr
esii de mi l
ă. Fără îndoial
ă,
se aşteptau cacel e două Aes ed Sai să-ljupoa i
e d e vi
u pentru că
nu st ăt
use r d
ep t şinu vor bise rufmos. Poate şi Veri
n şiAlanna
cr
ed eauacel aşil ucru. Cu o î ncli
nare sc urt
ă, iîf ăcu semn
Al
anneisămear găî nai
nte.Deci ,aaj unsdepart e,hm?Ni cinu
aveau i
dee cât de d epart
e.
Alannaî ncuvi
inţ ăcu omi şcareacapul ui,îşistrânsefustaşi
porni după Ver i
n, dar i medi at nî cepur
ă pr oblemel
e.Ceidoi
St
răjerif ăcură o mi şcar
e d e p ar
căar fi vr ut să se i
năţdupă Aes
Sedai, dar,î nainte săpună pri mul pas, o pereche de Şovi
n Nai
359
cu och i
ir ecil e tăi
ară ca l
ea, blocâ
ndu-i
,î n timp cedegeel
te l
ui
Suli
n se mi şcară f ul
gerător trimi
ţând-
o pe Enai l
a şi pe
Dagen dr
a, o Fecioară soli
dă, cătr
e u şade ca re seaprop
i
au Aes
Sedai. Saldaeani
i se ui t
ară la Bash ere,care le făcusemn să
st
eal ocul
ui, dar apoi î
l priviîntreb
ător pe Rand.
Alannascoaseunsunetenervat ă.
— Vom vorbicuelsingure,Ihvon.
Străjeru
l zvetl seîncr untă, apoi dădu din cap încet
. Verin se
uit
ăî napoi
, părând puţ i
n ui mită, par
căsmul sădin gân duri
.
— Ce?A,da,desi gur.Tomas,staiaici,t
erog!
Străjer
ul cărunt p ărea neh ot ăr
ât şi îi aruncă lui Ran d o
pri
vire ameninţătoareî nainte de a sesp ri
ji
ni de zid, în dreptul
uşii de la stradă. A sp une desp re elcă sesp ri
ji
nea, era ca şi
cum aifi spu s as t
a des pre sârma unei curse. Abia atunci se
rel
axar ă şiMâi nile-
cuţit
e,î n măsu ra î
n ca re Aiel
ii se puteau
relaxa.
— Vreau să vorbesc cu el
e si
ngur ,spuse Rand uit
ându- se
dreptla Sulin.
O clipă crezucă o să secert e cu el. Aveaf ălci
le st
rânse;î
n
cel
e din urmă schi mbă semne cu Enai la şi Dag endra şi se
ret
raser
ă, ui tându-se l a el ez daprobat
or. Sul i
n î şi m işcă
deget
ele din nou, i ar F eci
oar
ele r âser
ă. Îşidori să gă sea
scăo
cal
e de a î nvăţa şi el l i
mbaj ul mâi ni
lor; Sul i
n f usese
scandal
izat
ă câ nd o r ugase.
Fetel
e din Dou ă Râuri sc hi
mbar ă privi
ri nedumerite,în timp
ceRan d le u rma pe A esSeda i,închi
zând uşa nîspa t
ele s
ău pe
când murmur ele cr eş
t eauî n sală.Era o cam er
ă mi că,darav ea
sca
une lustruiteî n l oc de b ăncişicâ te un sfeşni
c d e co
si
tor pe
masaşipe şem ineul scu l
ptat cu motivul vi
ţei
-
de-ve.
i Cele d
ouă
fer
est
re erau î nchise şini meni nu f ăcuni ciun ge st săl e
des
chidă.Se n îtrebă dacăcel e două Aes edSaiob servaucăer a
lafelde p uţin af ect
at de c ăldură caşiel e.
— Leduceţil
ar ebel
e?î ntr
ebăi medi
at.
360
 — Şt i
i mul t mai mul te decât şti
m noi , spuse Veri n
aranjându-şiîncruntatăf usta.
— Până l a Whitebri
dge nu am auzi t de evenimentele din
Turn, zise Al
anna r ece, pri
vindu-
li nt
ens. Ce şt i
i despre…
rebele?
Spu sese ac el cuvân t pl ină de dezgu st. Deci , au zi
seră
zvonurile în Whi t
ebridge şi se grăbi
seră ai ci, iţnând t ot
ul
ascuns de f et
e.I ar d i
n reaci
ţa lui Bode şia cel or
lal t
e dec izi
a de
a nu maimer ge alTar Val
on era nou ă.Prin urmar e, av useseă
r
confirmarea nîace a dimineaţ
ă.
— Nu cr ed că o să-mispuneţici ne e i
scoada voastr
ăî n
Caemlyn.
Se u i
tarăl a elf ără săr ăspundă, Veri
n încli
nându- şica pul ca
să-l st
udieze.Ce ci udat cum privireauneiAes ed Sai i se ă p
ruse
odată atât de n el
inişt
it
oare,atât de calmă, atât de n idif
erentăla
ce e snîtâmplaî njur, atâtde cunoscătoa
re!Acu m nu maisi mţea
un nodî n stomac cân d o A es Sedaisau chiardou ă seuitau la
el
.„ Mândri
e“,r âseneb un Lews T herin, iar an
Rd î şisupri
mă o
gr
imasă.
— Mis-a spuscă rebel
eleexi
stă.Nu aţinegatcă şt
iţiunde
sunt
. Nu le vr eaur ăul, cât
uşide puţ in. Am mot i
ve săcr ed că
mă susţi
n.
Nu le spuse d aevăr
atul moti
v p ent
ru ca r
e voia săşt i
e.Poa t
e
Basher
e avea dr
eptate,poate avea nevoi
e d e sp
rij
inul Aes ed
Sai,
dar în pri
mul r ând voia să ştie,pen tru că i se spu sese că
Elayn
e er a cuel e.Ave a nev oei de ea pentru a câ şit
gaAndorulîn
pace. Ăsta er a singurul mot iv pen t
ru care o cău ta.Si ngu
rul
.
Alt
minteri,eler alaf elde periculos pent
ru ea ca şipentru
Avi
endha.
— PeLumi nă,dacăştiţ
i,spuneţi-
mi !
— Dacă am şt i
,r epli
că Alanna, nu am avea dr ept
ul să
spunem ni mănui . Dacăse eci d d săt e spri
ji
ne,t e vor căut
a ele
cusi guranţă.
361
 — Cânddor escel e,nut u,spuseVerin.
Zâmbi aspru. Ar fi t reb
uit săse şt aep
te a
l ast
a. Avean î
minte
sf
atul lui Moi raine.Să nu ai î ncreder
e î
n ni ci
o femei
e car
e
poart
ă şalul
, sp use se nîzi ua mor ţ
ii ei
.
— Matecut i
ne?î ntrebăAl annacadi nî
ntâmpl
are.
— Dacăaşşt iundeest e,decev-aşspune?
Nu părură am uzat e.
— E prostescsănet ratezica peni şteduşmance,murmur ă
Al
annaapr opiindu-
sedeel .Arăţiobosit.Teodihneştisufici
ent?
Se dădu î n spate din faţa mâi nii eiîntinse.
— Ca şitine,Rand,nu am i ntenţi
ir el
e.Nimi cdeceî ţivoi
f
ace u nî ţi vaprici
nui vr eun r ău.
Fi
indcăsp usesecestae cu vinte direct
,t rebuia săfie a devă
rul
.
Dădudi n cap,ar i ea ridi
că mân a către capu l său. Simţi
f
urnicăt
uri pe pi el
e cân d ea î mbr saidarul
ăţ
işă şi un val
f
amili
ar d e că l
durăt r
ecupri n el , senzaţ
ie p e car
e o avea mereu
când cineva î
i veri
ficasă nătatea .
Alanna dădu din cap sat isfăcută.Brusc î nsă căldura se
tr
ansformă î n fierbinţeal
ă, un va l clocoti
t, de par căar fist at o
cl
ipi
tă î n mi j
locu
l unui uri aş f urnal. Chi ar d upă ce t r
ecuse
si
mţ i ciudat, conşti
ent deel î nsuşiaşacu m nu maif usese
nici
odată, şide Al anna. Se cl ătină, ameţ i
t , cu muşch i
i slăbiţi
.
Dinspre L ews Theri
n ve neauned umer ire şi nel
inişt
e.
— Ce aif ăcut?întrebă.Se deschi se cu furie spre saidin.
Tări
al uiîlaj
utăsăsteaî npicioare.Ceaif ăcut?
Cevaî ncerca să se st r
ecoar
e î ntr
e elşiAdev ăr
at ul Izvor
.
Î
ncercau să -
l desp art
ă de Putere!Ţesâ nd propri
il
e scu turi
,l e
i
zbiî n locul unde t reb
uiau puse. Într
-adevă
r
, ajunsese depart
e
şiînvăţase u mlt
e,de câ nd Veri
n î l văzuse l
ut
ima oară. Ver i
n se
cl
ăti
nă, sprij
inindu-se ed masă, iar Al
anna gem u de p arcăar fi
l
ovit
-o cupumnul .

362
 — Ceaif ăcut?repet ă cu o voceaspră,di n mijl
oculHăul ui
l
ipsi
t de emoţ i
i. Spune- mi ! Nu am pr omis să nu vă f ac r
ău.
Dacă nuî mi spu i…
— Te-
al egat,spuseVeri nr epede,iarseninătateaiseîntoarse
î
ntr-
o clipă. Te- al egat ca pe u nul dintre Străjeri
i ei
. Asta e ot
t.
Al
anna î şi recăpătase stăpâni r
ea de si ne şi mair epede.
Despărţ
ită de I zvor,î lî nf
ru ntă calmă, cu br aţeleîncru ci
şat
e,cu
o ăr
fâmă d e mulţumire n
î och i
. Mul ţ
umi re!
— Ţi
-am spuscănu osăt er ănescşiam f ăcutexactopusul
uneirăniri.
Respi
rând adânc,Rand î ncer
că să sel ini
ştea
scă. Int
raseî n
cursă ca un căţ el
uş.Furi a se st recura l a margniea hăului.
Calm. Trebuia săfie calm. Unul di ntre Străj
eri
i ei
. Prin urmare,
era o Verde,nu căar m ai conta. Şti
a puţ ine despr
e Străj
eri
,î n
ori
ce azc u n sufici
ent de mul te casărupă l egăutr
a,dacămai
putea fi rupt ă.Ran d î
l simţea pe Lews Ther i
n şoca.t Nu er a
prima dată cân dî şidoreacaLan sănu- şifi l uatt ălpăşi
ţ
a după
moa rt
eal ui Moirai
ne.
— Spuneaţicănu mer geţ
ilaTarVal on.Încazulăsta,fiindcă
spuneţi că nu av eiţ habar n ude sunt r ebel
el
e,o să r ămân
eţi
aici
,î n Caemlyn.
Alannadeschisegurasăspunăceva,darelcont inuă:
— Fiţimulţ
umi tecănu deci
dsăl egţesăt
urascuturil
orşisă
vălasaşa!
Astalecaptăatenţi
a.Veri
nîşiţuguiebuzele,i
arochiiAlannei
păreau furnalul pe ca re lîsi
mţ ise elmai devreme.
— O săst aţ
iaici,departedemi ne.Amândouă.Şi,dacănuvă
chem eu , OraşulI nteriorvăest e i
nter
zs.
i Dacă î ncăl
caţ
i cevă
spun, o să vă l as de spăr
ţie saidar,
t de î
ntr-o celul
ă de
deasupra. Ne-am î nţel
es?
— Perfect
,răspunseAl annarececagheaţa,în pofidaochil
or
apri
nşi.
Veri
napr obădi ncap.
363
 Rand se op ri în pragul uşii
, după ce o dădu de p erete.Uit
ase
de fetel
e din Dou ă Râuri. Unel e vorbeau cu Feci oar
ele,altel
e
şuşot
eaupes te cănil
e de ceai, studiindu-
le.Bod e şio mână de
f
ete din Emond’ s Fiel
dî i punea u întreb
ări l
ui Bash er
e,ce vea
a o
cană de cositorî n mân ă şiun pi ci
orpus p e o an bcă. Păr
eaupe
j
umăt ate amuzate,pe jumătateîngrozit
e.Uşa care se i
zbide
peret
e nîtoar
se ac pet
ele uttur
or.
— Rand,st rigă Bode,omulăst a spune lucrurigroaznice
despretine.
— Spunecăeşt iDragonulRenăscut,izbucniLari
ne.
Se pare căr est
ul fet
elor un auzi ser
ă până at unci;r ămaser
ă
cugu ra deschi să.
— Sunt,spuseRandobosi t
.
Lari
ne pufni î ncruci
şându-şibraţele.
— De cum t e-am văzutcu haina aia am ştiutcă ţ
i-ailuat
nasull a purtar e, după cum aif ugit cu o Aes edaS i . Am şt
iut
chiar nîainte săvor beşt
if ără ni
ciun r espect cu Al anna Sedai şi
VerinSedai .Darnuştiam căaidevenitprostcanoapt ea.
Bod e ârse, maimul tîngrozi
tă decâtamuzat ă.
— Nu art r
ebuisăspuiastfeldelucruriniciîn gl
umă,Rand.
Tam ţ i
-a dato educaţiebună,art rebuisă şti
imaibi ne.Eşti
Rand al ’
Thor . Ter
mină acum cupr ost
ii
le!
Ran d al ’
Thor. Ace
sta era numel e său , dar u n maişt i
a sigur
ci
ne est e.Fuseseescu crt de Tam al ’
Thor, dar t atăl să
u fusese o
căpetenie Ai el
, moar t
ă de mul tă vreme. Mama sa f usese o
Fec
ioară,deş i nu fusesedi n neam ul Ai el
. Doa r atât maiştia
despr
e el.
Î
ncă av easaidinul î
nlăunt
rul său . Le înconjură cu grij
ă pe
Bode şi pe L ari
ne cuo ţ esăt
ură de A er
, ridi
cându-l
e al un pi
cior
deasupra pod elei
.
— SuntDr agonulRenăscut.Nu o să schimb lucruri
ledacă
neg earli
tat
easa u î
mi doresc să e alt
ffi
el. Nu sunt omul pe care
l
-aţ
i cu noscut î n Emond’s Fi
eld. Î
nţelegeiţacum? n îţ
eleg
eiţ
?
364
 Îşi dădu seama că ţ ipă şi tăcu. Avea plumb î n stomac şi
t
remur a.De ceăcu fse l Aan
na ce ăcu
f se? Ce itcăl
oşi
e A es ed
Sai
cl
oceasu b ch i
pul ăla drăgu
ţ? S„ă nu ai î ncr
edere nî ni
ciuna“
,îi
spuseseMoiraine.
Întoar
se capu l br
usc cân d simţ i o mân ă at i
ngându-l pe
umăr .
— Terog,l
asă-lej
os,spuseAlanna.Terog,suntsperi
ate.
Er au mai mul t decât sper
i
ate.Chi pul lui Lari
ne sego l
ise ed
sânge şi avea gur
al arg desc
hisăde p ar
căar fi vr ut săurle,dar
ui
tase m. cuBod e p l
ângea cu su ghi
ţuri at
âtde a tre căr em
tura.
Nu er au si
ngurel
e.Cel e mai mul tef et
e se nî depărtaser
ă cât de
mult puteau,i ar maj ori
tat
ea plângeau. Fetele care serve
au la
mese se st r
ân sese
r ă una î ntr
-alt
a pl ângând l a felde t ar
e.
Hangiul se prăbuşi se în genunchi, cu och i
i mar iî n orbit
e,
murmur ândfără cu vint
e.
Rand l ăsăf et
el
e o js şi seeliberă saidin.
i
ute d e
—Î mipar erău,nuam vrutsăvăsperi i.
De î ndată ce se putură mişc
a,Bod e şiLar i
ne fugir
ă l ân
gă
ce
lelalt
e etfe, ca r
e s e nîghesui
au una î ntr
-alt
a.
— Bode?Lari ne?îmipar erău.Nuosăvăf acrău,văpromit
.
Nu se ui tau l a el . Nici
una din ele.Sul in î
l priveaî nsă cu
dezaprobare, caşi est rul F eci
oar
elor
, cu ch i
pul i l
psit de
expresie.
— Ces- aî ntâmpl at
,s-aî nt
âmplat
,spuseBasher epunându-
şij os cana. Ci ne ştie? o P
ate e ami bine aşa.
Ran
d dăd u î
ncet din cap. Probabil
, era maibi ne aşa. Mai
bi
nesăvreasăsteadepartedeel.Maibinepentruele.Î
şidorea
să fi apu catsă vorbească ceva maimul t despre casă.Să fie
Rand al
’Thorceva m aimul tt imp. Avea nî
că gen unchi
i nes
iguri
de a
ll egareade Alanna, dar
, de nîdată ce nîcep
u sămear gă,nu
se po
ri decâtîn şaua lui Jeade’en
. Mai bine săl e fie r
fi
căde el.
Maibine săui te de Ţ i
nutul cel
or ouD ă Râuri. Se nît
reb
ă dacă

365
munt
ele dev
i
ne maiuşorcât
eoda
t
ă sau numaidi
n ce n
î ce mai
greu.

366
CAPI
TOLUL 11
Învă ători iî
nvă ămi
nte

De î ndat ă ce an Rd i eşi pe uşă,Ver in î şi ad use am inte să

resp ire d i
n nou . Le sp usese at od
ă lui Si uan şil ui Moi raine cât
de p eri
cu los est e.Nu ascu l
tase i ci
n una, şiacu m, după abi a un
an , Si uan er a f erec aăt şipr ob abil moa rtă,i ar Moi rai ne… Pe
străzi put eai au zi numaizvon uri des pre D ragonul Ren ăsc ut în
Pal atul Regal , cel e mai mul te cu nep utinţă de cr euzt, dar n î
schi mb nu au zeaimaini mi c des pr
e vr eo f emei e Aes Sedai .
Poa te că Moi raine dec isese să- ll asesă cr ead ă că î şial ege
singu r drumul , dar nu l -arfi l ăsat să se ndep
îărteze d e ea, mai
alesacu m, cân d căp ătase ât at
a p utere.Nu acu m, cân d er a atât
de p rimejdi os.Oar e R and se nî t
orsese mpot
îri vaei , mai vi olent
dec ât ocmt aio f ăcu se mp îot riva l or
? Er a maiî n vâr stă dec ât
atuncicân d î l văz use ul ti
ma oar ă; h ci
pul î i purt a umbr el
e
lupt ei
. Lumi na şt ie căavea su ficiente mot ive, dar put eafi vor ba
oa re şi de u lpta pen tru l i
mpezi meami nţii
?
Dec i
, Moi r aine moa rtă,Si uan moa rt ă,Tu rnul Al b di vizat i ş
Rand poat e n î pr agu l neb uni ei
. Pl esnii ritată din limbă. Când î ţi
asu mi ri sc uri , ai de pl ăt i
t câ nd t e aştep ţi mai puţ in, î n f el
ul în
car e t e a ştep ţi maipuţ in. Apr oape şap t
ez eci de a ni de muncă
făcu tă de ea cudel ica t
eţe şi grijă, şit otul se u p
teaduce e dârpă
din cau za unui si ngu r â tnăr . Chi ar şiaşa, tr
ăise pr ea mul t
,
trec use pri n pr ea mul t
e ca să- şiper mită să fie des cu rajat
ă.
„încep e cu î ncep utul : ai mai î ntâi gri jă de ce poţ if ace acu m
înai nte d e at e nîgrijora î n l egătură cu ceea ce a s-
r put easănu
fie n ici
od ată. “î nvăţase u drl ecţia, dar acu m o purt a apr oa pe de
inimă.
Primul l ucrupe c are r t
eb uia să -lf acăer a săl e i l
ni şteascăpe
fete.Î ncăer au st rânse n ua î n al t
a cao t urmă de o i, pl ângând,
ţinându- se n ua de a lt
a şiascu nzându- şich i
purile.Le n îţelegea;
367
deşi mai f usese în f aţ
a unui bă r
bat nî stare să con ducă
Puter
ea, şia l ui Rand, aveast
omacu lîntor
s pe doscao cor abi
e
î
n l argu
l măr ii.Începu să le spună vorbe de alin cu o voce
maternă,at i
ngân d câte un umăr, mân gâi
nd câte un creşt
et.
După cer euşisă l e convi
ngă că al’Thor lp
ecase– ceea ce nî
multe cazuri însemnasesăl e convi
ngăsădesc hi
dă ochi
i –, se
mail ini
şti
ră.Celpuţ in nu semaiau zeausughiţ
uri de plâns.
Jancycont inuaînsăsăcear ăcu ovoceascuţ it
ăcaci nevasă-i
spu nă că Ran d mi nţ i
se, că t ot
ul fusese o f arsă,î n t i
mp ce
Bod ewhin dor ea la felde agi tat
ă ca f rat
ele săusă fie găsi t şi
sal
vat – ce unar fi dat Ver i
n săşt i
e u nde este Mat –,i ar Lari
ne
bolborosea că t
rebuie să plece di
n Caemlyn imediat
,chi arîn
cl
ipa aceea .
Verint r
asedeopart eo f ată car
eservea l
a mese.Femei a cu
chip desch is,cu dou ăzeci de ani mai î n vârstă decâtf etel
e din
Dou ă Râu ri
,î ncă t remur a ui mi
tă, t er
şgân du-şil acr
imile cu
şorţ
ul. După ce ont r
îebă cu m o ch eam ă,Ver in îi sp use:
— Adu-let uturor un ceaibun,Azri l
,fier bint
e,cu mul t
ă
miere şi pune şi puţi
n br andy n î el. După ce se nd gâ
i o cl
ipă l
a
ti
nere, ad ăugă:Pune ce va maimul t, o por ţi
e ge neroasă l
a
fiecare.Faceţi şipen truvo i
, se rvi
toarel
e,câ te oca nă.
Ceaiul cu br andy ar fit reb ui
t săl e a jute săse m aicalmeze.
Azri
lî şi suflă nasul , cl
ipi şi-şi şter
se f aţa, apoi făcu o
plecăci
une;f aptul căf useset ri
mi săl a t r
eb uri
le obişn uit
e p ăr
ea
săo aj ute să-şi li
nişteascăl acrimile şi frica.
— Să-laduciîn camere,spuseAl anna,iarVeri
n aprobăcu o
mişcare a capului.
Puţi
n som n vaf acemi nuni. Abia se r ez
tiseră de câtev
a or
e,
dar brandy-ul şică l
ători
a gr eaar t r
ebui săl e adoarmă.
Cuvintel
e Alanneist ârni
ră agitaţi
e.
— Nu neput em ascundeai ci!r
euşisăspunăLari neprint
re
smiorcăi
eli şisu gh i
ţuri
. Tr ebui
e să pl ecăm! Acu m! O să ne
omoare!
368
 Obraji
ilui Bodew hi
n str
ăluceau de a l
cri
mi, dar hot
ărâr
eai se
ci
tea pe chi p. n Îcăp
ăţân
area ce lor din Ţinut o să l e facă
probl
eme fetel
or.
— Trebui
esă-lgăsim peMat .Nu putem să-
llăsam cu… cu
un băr batcare poate c
on… Nu pu t
em! Chiardacă e and,
R pu
r
şi si
mplu nu put em!
— VreausăvădCaeml ynul
,chiţăiJancy,î
ncătremurând.
Celel
alte tinere î şi adăugar ă vocil
e pes t
e el e, cât eva
susţi
nân d-o pe Jan cy, însă maj ori
tat
ea ce r
ân d hotărâe
t să
pl
ece. Una di nt
re f et
el
e di n Dea l
ul Străjii
,o t ânără dr ăguţă
numi t
ă El le,cu păr mai es dchis la cu loare decât celelal
te,
î
ncep u iarăşisă ocea
b scă .
Verin seabţ
inu să nu l
epl esnească.Celemaimi ciaveau o
scuză, dar Larine,El l
e şicel elal
te cu păru l prins în co sţi
ă se
presupuneacă su nt femei. Cele maimul te n u fuseser
ă at inse,
i
ar p rmej
i dia trec
use. Pe de al t
ă parte,t oate era
u obosi t
e,vi zi
ta
l
ui Ran d fuse se un şo c,şipr obabil vor m aiav ea suficient
e
şocuri în curând, aşacăî şiţ i
nu î n f
r âu exasperarea
.
Nu şiAl an na.Chi ar şipri ntre Verzi era cu noscută pentru
t
em peramen t
ul eii ute,i ar î
n ul ti
ma vr eme er a şimai r ău.
— Văduceţ iîncamer elevoastreacum!spuser ece,darvocea
er
a si ngurul lucru stăpânitla ea . Veri
n of tă când o vă zuţ esând
o Il
uzi e,cu fir e de Aer şi Foc. Fetel
e er au deja cu och i
i mari şi
gura căs cat
ă.Nu er a cu ad evărat e nvoi
e de aş a ceva,dar
obi
ce i
ul cerea să nu se ames t
ece în publ ic pes t
e o sor ă,i ar
adevăr
ul er
a că sei mţs
ea şuur at
ă să u n maiau dă hohot
eel uli
El
le.Nicieanu er aî n ceamai bună st ar
e.Ti neree
l neant
renate
nu puteau vedea ţesătura,desigur; ele o vedeau pe Alanna
cr
escând mai î
naltă cu fieca r
e cu vânt
. Voceacrescu şiea,laf el
de putern
i
căcaî nălţ
imeaî nşelăt
oare.
— Veţ
ifinovi
ceşiprimal ecţ
iepentruonoviceest
esăascul t
e
de Aes ed
Sai.Imed i
at. Fără comentari
i şieschivări
.

369
 Alanna st ătea neschimbată în mi j
locul încăperi
i –
neschimbat ă pent
ru Verin –,dar l Iuzia ati
nsese dej a bârnel
e
tavanului.
— Fugi ţ
iacum!Ci nenu eîn cameraeipânănumărl aci nci
varegretapânăî nmormânt.Unu.Doi…
Î
nai nte de a aj unge la trei
,f etel
e se î nvăl
măşi r
ă ţ i
pând pe
scăril
e di n spatel
e săli
i; doar printr-
o mi nune ni ciuna nu fu
călcat
ăî n pi ci
oar
e.
Alanna nu seobosisă treacă depatru.Când ult
ima di ntr
e
fet
ele din Ţinutul cel
or D ouă Râuri dispăru pe scă ri, seeliberă
desaidar, I
l
uzia disp
ăru, iar eadădu di n cap mul ţumi tă. Veri
n
bănuia că f
etel
enicimăcarnu osă maiarunceopri vi
repri n
uşă, după aşace va.Dar,l a cu m stăt
eaul ucruril
e,nu voi a ca
vreunadi nt
reelesăsef uri
şezedin camerăsăsezgâiascăpri n
Caeml ynşiapoisă e fi nevoti
e să o ut ca
e.
Des i
gur, Alanna nu l e însp ăi
mântasedoa r p e fete.Femei le
care serveaut rebui
ră î nduplecae
t săi asăde su b mes eel unde
se scu
a nseser ă, i
ar e caca r
el eşi
nase nîcercând săse r st
ecoare
în bucă tărie trebui ajutată să se ţ ină pe pi cioa
re.Nu f ăceau
nici
un zgom o,ttremur ând doa r ca rufnzel
e nî vân t
. Verin trebui
săl eî ndemne pe fiecar e săse m i
şte şi t
reb ui săr epete de r tei
ori coman da de a adu ce ceaiul cu br andy pân ă cândAzri l
înce
tă săse m ai uit
e a l eade p arcăi -
ar mai fi cr escut încăun
cap. Hangi ului î
i căzu sef al
caî n piept,iar och i
i păreau ga t
a să -i
iasădin or bit
e.Veri n seui tă la Tomas şii -
li ndicăpe băr batul
care se clăt
ina pe pi ci
oare.
Tomasî iaruncăopri vir
epi ezişă–mer eu f
ăceaast acând î
i
spunea să f acăce va l ipsit de impor tanţă, ar d foart
e rar îi
comenta or dniel
e –, ap oi şi î puse un br aţ peste umerii
jupânuluiDilham,întrebându- lveseldacă eidoinu arput ea
bea cât
eva cupedin celmaibun vi n alhanul ui.Un om bun,
Tomas,şisurprinzăt
ordepri ceputlatotfel
uldel ucruri
.Ihvon
seaşezas e cu pi ci
oarele pe masă , sprij
init de zid. Putea ast
fel
370
vedeaşiuşadel ast
radă,şipeAl anna.Seui tacu grij
ăl aea.
Era mai at entl a eade câ nd Owei n, celălal
t St r
ăjer, muri
seî n
Ţinutulcel
orDouăRâurişier adestuldeî nţ
eleptsăfieprudent
cu nervii ei
, deşi de ob i
cei reuşeasăşi -i stăpâneascăceva mai
binedecâtof ăcuseîn acea zi
.Alanna nu păr ea inter
esată să
ajute la debandada pe car e o f ăcuse. Stătea în mi jl
ocul săl
i
i
mari, cu braţele î
ncrucişate,ui tându-seî n gol. Pen t
ru orici
ne
alt
cinevapăr ea înca
rnarea linişt
ii
. Pentru Verin, er
a gata să
explodeze.
Verinoat i
nsepeumăr .
— Trebuiesăvorbim.
Alannaseui tălaeacu opri viredenepătruns,apoiourmă
fără vorbă în ca mera pri
vat ă. Î
n sp at
ele său, Ver
in îl auzi pe
jupânulDi l
ham spunândcuvocenesi gur
ă:
— Cr edeţ
ică aş putea spune că Dr agonulRenăscut î
mi
patronează hanul? Doara i nt r
atînăuntru.
Zâmbi pen tru o cl i
pă. Hangi ul î
şivar eveni. Zâmbetul î
i pi
eri
de p e buze d upă ce n îchi
se u şa nîspa tel
e său . Alanna mergea
cu paşi ari m di ntr
-o part e î n alta a î ncăp eri
i mi cu
ţe, iar
mătasea fust
eide căl ări
e f oşnea precum săb i
ile scoase din
teacă.Nu maiav ea i n
ciurmă de c aml pe aţ
fă.
— Ceneobr ăzarepeomulăst a!Ceneobrăzareneruşinată!Să
ne eriţ
nă! Să ne n it
erzcă
i nouă!
Veri
nopri vicâtevaclipeînai
nt edeavor bi
.Îitrebui
serăzece
ani săt reacăpest e moa rteal ui Bal
inor şi să-llegeepTo mas.De
când muri se wOen , emoţi
ile Al
anneif useseră nes t
ăpânit
e,i ar
ea şil e int
eri
orizase pr
ea mul t itmp. Rep ri
zel
e oca zi
on al
e de
plâns,pe ca re şileî ngăduisecâ t
eodată, de când pl ecaser
ă din
Ţinutulcel
orDouăRâuri ,nuerausuficientepentruasel ini
şti
.
— Presupun că nepoateţinedepartedeOr aşulInteri
or,cu
gărzi
le de la porţi
, dar n u ne poa t
e op ri săne mi şcămî n voi
e
prin Caemlyn.

371
 Alanna se uit
ăl a ea cu o priviret ri
stă.Puteau pleca cu
uşurinţ
ă– n idi
ferent câtde mul tî nvăţase nsi
gu
r Rand, nu avea
mari şan se să descopere urzel
ile men i
te săle a pere –, dar ar fi
înse
mnat ă sr enunţe la fet
e.Ni ci
o Aes edaS i nu maigăsi se o
comoară precum cea di n Ţinut ul celorDou ă Râu ri de…Veri n
nu î şi putea ad uce aminte de cân d. Poat
e de l a Războaiel
e
Trol
oce.Chiarşit i
nerel
ordeopt spr ezeceani–l i
mitapecar eo
fixaseră – le venea greu să accepte stri
cteţ
eanov iciatului
, dar ,
dacăar fi mări tl imit
a cudoa r ci
nciani, eaşiAl anna ar fi put ut
aduce e d două ori pe-at
âtea,dacănu şimai mul t . Cincidi ntre
fet
ele astea – ci nci
! – se născu seră cu scânt ei
a î năuntru,
inclusi
v sora l
ui Mat , Ell
e şimi cuţ
a Jancy; ar fir euşit până l a
urmă săcon ducă, chiar acă
d l e n
îvăţa ci
neva saunu, şisăfie
f
oa rte p
uter
nice. Ea şiAl anna. Mai l
ăsaserăîn urmă î ncădou ă,
să e fiu
late pest
e u n an saudoi , când vorfi su ficient de mari să
plece de acasă.Er a destul de sigur aşa; o fată născ ută cu
abil
itat
ea de a con duce foa rt
e r ar şi-o descoper
ea si
ngură
î
nainte de ci nci
sprezece an i, da că nu o î nvăţ
a nimeni. Şi
cel
elalt
e p romit
eau f oart
e mul t;t oate.Ţinut
ul cel
or Două Râuri
era aur cu rat
.
Acum că f emeia cealalt
ă er
a at entăla ea,Veri
n schi
mbă
subiectul.În mod ce rt nu av ea intenţi
a să le abandon
eze pe
ti
nere. Sau să se î ndepărteze de Ran d maimul t dec
ât r e
a
nevoie.
— Cr ezicăaredreptateînprivinţ
ar ebel
elor
?
Degetele A l
anneise ncl îeştară pe ufstă.
— Posi bi
li
tatea mă dezgust ă!Oar e chi
ar am aj uns să…?
voceaisepi erdu,umeri iiselăsară.
Părea ga ta săi zbucn ească î
n plâns.
Verin avea câteva întrebăripentru ea,după ce ise mai
domol ea ufri
a.
— Cr ezicăeposi bilcamăcel ăr
easatasăî ţipoatăspunemai
mul t
e d espre ce as- întâmplat î
n Ta r Valon, dacăo d escoşi
?
372
 Nu er a cu ad evărata Al annei
, era o age nt
ă a Aj ah Verde,
descoperi
tăî ntâmplăt
orfiindcăl ăsase n se
umnalde a l
armă pe
f
aţad a prăvăl
iei
. Nu că Al anna i-ar fisp us care era semnalul,
desigur
. NiciVerin nu ar fi divu l
gat ni
ciodat
ă un sem nal al Aj
ah
Verde.
— Nu,nu şt i
edecâtmesajulpecaremil -
at r
ansmisşiălaîi
uscase î
ntr
-atât gura căabia mai put eavorbi.„ Toa
t
e A es ed
Sai
loi
ale să se nîtoarcă la Turn . Tot
ul est e erta
i t .
“
Cam ast a era esen ţa lui,î n ori ceca z.O l i
că ri
re de furi
e se
aprinse nîochii Alannei, doar pen tru o cl i
pă.
— Dacă nu er au toate zvonurile astea, nu te-
aş fi l ăsat
nici
odată săşt i
i cine este.
Astaşiemoţii
lescăpatedesubcont r ol
.Măcarseopri sedi na
măsu ra camer
a c u paşii.
— Ştiu,spuse Verin aşezându-se la masă,şivoir especta
încred
erea pe car e mi-ai ar ăt
at-o.Acu m. Tr ebui
e să r ecu
noşt
i
că mes aujl con firmă zvon uri
le.Turnul es te di vi
zat. Şi, după
toat
e pr obabili
tăţi
le, exist
ă rebel
e undeva . n Ît
reb ar
ea este ce
face
m?
Alannaseui t
ălaeacal aonebună.Nu erademi rare.Siuan
fusese pr obabil detr
onată de Di vanul Tu rnului, potrivi
t egi
li
Turnului.Chiarşisugestiadeanu respect
al egeaTurnul uiera
de n econceput. Dar şiun Tu rn divi
zat eral af elde n econcep
ut.
— Dacănu aini ciun r
ăspunsacum,gândeşt e-t
el aunul .Şi
gândeşte-t
el a asta. Si
uan Sanchea l uat parte de l a început l
a
ef
orturi
le de a-l găsipe â tnărul al’
Thor.
Alannadeschi
segur a–f ărăîndoialăsăoî ntr
ebedeundeşt ie
sau dacăl uase şi ea par te –, dar e V
rin nu-i dădu şansa să
spună ceva.
— Doarun pr ost
ănacarput ea credecă impli
carea einu a
avut de-a f
ace cu cei s- a înt âmplat
. Nu exi st
ă coinci
denţ
e atât
de mari. Deci, gândeşte-t
e camce cr ede E l
aida despre Rand. A

373
f
osto Roşi e,adu-ţ
i ami nte.Şi, câ tte g ândeşt
ila asta, ia sp
une-
mi, ce-af ostîn capul tău să -
ll egi cape u n St
răjer?
Înt
rebarea nu ar fit rebuit să o surpri ndă pe Al anna,dar
tot
uşi e r
a surprinsă. z Ei
tă, aşe zându-se pe un scau n şi
aranj
ându- şif
usta, înaint
e d e ar ăspunde.
— Eralogicsăfacast a,cu elstând î
nf aţ
anoast r
ă.Trebui
a
legatde mul ttimp. Tunu put eai saunu voi ai
.
Ca şi ce lel
alte Ver zi
, A l
an na er a amuzat ă de i nsist
enţ
a
cel
orlal
te Ajah de a ave a un si ngu r S tr
ăjer. Maibi ne să nu
spunem cecr edeaes p
dre Roşii
.
— Toţiarfi t rebuitsă fielegaţica Străjeri
,la prima ocazi
e.
Sunt pr eaimport anţi săzb urde il
beri , mai ales . el
Alannaseî nroşitoată;aveasămait r
eacăcevat imppânăî şi
va putea stăpâni emoţ i
il
e. Veri
n şt i
a ce o f ăcuse să se
îmbujoreze, căci l an
Ana l ăsase să- i sc ape pr ea mul t. Î
l
avuseseră su b oc hi pe Per rin săpt ămân i de zi l
e,î n care le
test
aseră pe et
fel
e din Dou ă Râuri, dar Alanna renunţase r b
usc
la legarea lui
. M ot
ivul era des tul de si mplu, o pr omisiune
înfierbânt
ată a Fail
ei– sp usă dep arte de urechi
le lui Perrin –
că,dacăAl anna faceaşace va,nu maipăr ăseşte vie Ţi
nut ul
celorDou ă Râuri
. Amen inţ
area u n arfi f uncţi
onatdacăFai le ar
fi şt i
ut mai multe lucruri despre legătur
a dintre AesSed ai şi
Gaidin, d ar ign
oranţ
a sa f orţasemân a Alannei. P r
obab i
l,
frust
rarea şistarea proast
ă a nervi lor o determinasesă -if acă
aşace va lui Rand. N u doarsă- l eg
le, da r să-l lege f ăr
ă
permisiuneal ui
. Aşace va nu maif usese ăcu
f t de su te de an i
.
„Ei bine,gâ ndi Ver
in, am î ncăl
cat şieu ceva obicei
uri la viaţa
mea.“
— Logic?spusezâmbind,casămaimi cşor
ezedinînţepăt
ura
vor
belor.Vor
beşticaoAlbă.Eibine,acum căîlai
,ceaidegând
săf acicu el ? Gândeşt
e-te cel ecţ
ie ne-
a dat.Î mi aduc a minte o
povest
e pe car e am au zi
t-o la gur a sobei când er am mi că,
despre o emfeie car
e pune şau a pe un leu. Căl
ătoerş
te minunat ,
374
pânăî şi dă seama că nu poa te cobor
î şi nu poa te dor mi
ni
ciodată.
Tremurând,Alannaîşif
recăbraţel
e.
— Nu potsăcr ed căeatâtdeput erni
c.Dacă ne-
am fi unit
maidevr eme. Şi am încercat
… am eşuat … E at âtde puterni
c!
Veri
n aproapetremura şiea.Nu arfi pututsă seunească
maidevr eme,dec âtdacăAl anna voia să spună că r afi t r
ebui
t
să se fi uni t nîai
nte de a- l lega. u N era sigură ce s- ar fi
întâmplat atunci.
În ori cecaz, f
usese o înl
ănţuir
e de momen te f
oa rt
e pr oa
ste,
începân d cu desc op
eri
rea că nu- l potsepar a de Adevăr au
tl
Izvo,r cont
inuând cu uşu ri
nţa uluit
oare cuca rel e sep arase ed
saidar ,tăindu-le legău
tril
e ca pe ni şte fire.Pe amân dou
ă
odat ă. Remarcabil
. Oare câte Aes ed Sai ar fif ost nece sar
e să-
l
sep are de zvor
I ? Tr ei
sp
rezece? Era doar o tradiţ
ie,dar cuelar fi
fostnecesa r. Dar erau gânduri pentru al
tă dată.
— Şimaieşipr oblemaamni st
ieil
ui.
Och i
i Alanneise ă mri
ră.
— Doar nu creziaşa ceva.Cu fiecar efals Dragon au fost
zvonuri l
af elde a fl
se că adună oa meni care p otcon duce.Voiau
putereadoa r pen t
ru ei , nu săo mp î art
ă cual ţi
i.
— Elnu eunf alsDr agon,spuseVerinîncet,şiastaschi
mbă
tot
ul. Dacăun zv on se d a
evereşt
e,laf elsepoat e nîtâmpla şicu
alt
ul,i ar despr
e amni st
ie am auzit pestet ot, de la Whi t
ebri
dge
încoace.
— Chi
ardacăeadevărat
,poatecănu aveni tnimeni.Nici
un
om sănătos alcapnu î şidoreşt
e să conducă u P
ter
ea. Dacăarfi
vrutmaimulţi,arfi avutîn fiecar
e săptămână câte un f
als
Dragon.
et
— Est a’
veren,Al
anna. Atragecă tr
e el lucruri
le de care a
re
nevoi
e.

375
 Dege
tele strânse ale Al anneise al biser
ă st r
ânse î n pumni
i
puşi pe mas ă.Î i dispăruse or i
ce urmă de cal m Aes Sedai,
tr
emurând vi zi
bil
.
— Nu putem permite… Băr baţicareconduc,liberipel ume?
Dacăe ad evăra,tt rebui
e să- i op ri
m. Tr eb
uie!sp use cu och
ii
apri
nşi
.
—Înainte să deci
dem ce f acem cu ei ,spuse Verin cal
mă,
tr
ebuie săaflăm unde i îţine.Palat
ul Regale u n locbun, dar o
săne fi e maigr eu dacănu put em intr
aî n Or aşulInt
eri
or.Iată
ce propun…
Alannaseaplecăînai
nt ecasăascul
te.
Trebui
au să î
şidea seama deo mul ţ
imedelucruri,darde
multe ceva mait âr
ziu. O mul ţi
me de î ntrebăr
i aveau să-şi
găsească r
ăspunsul mait ârzi
u. Era Moirai
ne moar tă şi
, dacă
da,cu m muri se? Unde er au rebel
el
e şi car
e a r fit r
ebuit săfie
pozi
ţialor faţ
ă de ele?Oar e să î
ncerce să
-l capt
urezeepR and şi
să-l predea El aideisaur ebel
elor? Unde er au? Er a o î ntr
ebare
importantă, indiferen
t c e decideau. Cum put ea f
olosi atât de
fragi
lal esăpe ca re -i
o pusesel anA
na lui Rand? Să î ncerce n ua
din el e sauamân două săi a locull ui Moiraine? en
Ptru pri ma
dată de câ nd Al anna lăsase să iasăl a supr af
aţă emoţi
ile pentru
Owei n, Veri
n se u b
cură căf useser
ă l ăsat
e sădosp ească pân ă
deven i
seră instabil
e.I n stareaei, Alanna er a mul t mai uşored
gh i
dat,i ar V eri
n ştia exa ctcum t rebui
a r ăspuns la unel e din
acele întrebări
. Nu cr edea că Al anneiave au să- i pl
acă unel e
răspu nsuri. Darmaibi ne s ă nu afle ânpă când nu va fi pr ea
târzi
u să m aisc himbe c eva.
Rand se î nt
oarse la pal at în gal
op, depăşi
ndu-i şipe Ai eli
i
care al ergau,i gnorându-l
e st ri
găt
el
e aşacu m i gn
ora pumni i
amen inţătoriridicaţi cătr
e elde cei f
orţaţi să sar
ă din ca lea
cop i
telor uli Jeade’en sau gr ămada de lecti
cirăst
urnate şide
tr
ăsu ricu r oţi
le blocat
e una î n alt
a. Bashere şisaldaea
nii abia
se u pt
eau ţine d upă elpe ca i
ilor micuţi
. Nicielnu ştia de ce se
376
grăbeşte aşa – ve şti
le pe care le duceanu er au î
ntr
-atât d
e
urgente –,dar, pe măsu ră cebr aţ
ele şipi
cioa
rel
e îşirevenea
u
di
n sl ăbi
ciune,îşidăd ea seama din ce nîce m aimult că era
conşti
ent deAl anna.Put ea săsimt
o ă. De parcă i s-ar fi
st
r ecu
rat şi cuibărit nî cap. Şi
, dacă elo putea simţi pe ea,
putea ea să-l simtă l a f
el? Ce alt
cevamaiput ea să f
acă? Ce?
Trebuiasăseîndepărtezedeea.
„Mândri
e“, croncăni Lews Ther i
n, i
ar an R d nu maiî ncer
că
să-lreducăl at ăcere.
Nu palatul era destinaţ
ia lui, dar Top i
rea-n-văzduh cereasă
cunoşt
il ocul din care plecai ch i
ar maibi ne decât pe cel unde
voi
aisăajungi.Lagr aj
duriaruncăf r
âulunuir ândaşcu vestă
de piel
e şial ergă,luând- o înaintea sa
ldaea nil
or, pe cordi
oarel
e
unde servit
ori
i seui t
au ui miţil a el
,î nclinându-seî n grabă. În
sal
a tronului sedesch isa
seidi
nul ui,tăi
e o poa rtă prin aer iş
ţâşniîn luminişul de âlngăfermă, eliberându-saidin.
se ed
Resp ir
ă adânc,cu gen unch i
iî ngropaţ iîn cov orul de f runze
moa rte.Fu i zbit d e căl dura de su b cr en gi
l
e desf runzite;î şi
pier
duse con ce ntrareanec esară cu ce va t i
mp î n urmă.Î ncăo
maipu tea si mţ i, dar m aisl ab ac ool– d acă put ea numi „ mai
sl
abă“ cer ti
tudi neacă ea seafla î n di aceea.
recţ
ia Ar fi pu tut
săo ar at e c u och i
iî nchişi.
Se d eschise d i
n nousaidi nului, râu de f oct urbat şigh eaţă
şinămolamar . Ţineaî n mână o sab ie d e oc,
f f ăcu t
ă din Foc, cu
un bât l
an i ncrustatpe am l a uşor cur bată,deş i nu- şiami ntea
săse figân ditl a ea. Foc, dar mâner ul lung era r ece şi dur î
n
palmele sal e. Hău l nu schi mba ni mi c, Pu ter
ea nu schi mba
nimic.Al anna er a acolo, gh emui t
ă înt r
-un col ţ a l minţiil ui,
urmăr indu- l
.
Eliberă di n nou Pu t
er ea cu un r âs amar ,î ngenunchi nd.
Fuse se t a
ât de si
gu r pe el ! Doar ou dă Aes eda S i. Sigur c ă le
putea f acef aţ ă, doar se des cur
casecu El ayne şi Nyn aeve
amân dou ă deo dată.Ce pu t
eau să- ifac ă? îşi dăd u seama că
377
încă r âdea. Păr
ea că nu se poat e opr i
. Da, era amuzant
.
Mândri a lui prost
ească. Si
gu r
anţa de sine.Î l mai băgaser
ă în
bucluc,şinu doarpeel .Fusesesigurcă elşiCeio Sută de
Tovarăşiputeauînchi
dePuţ ul
…
Se ridicăcugr eu în pici
oare,f r
ângând frunzel
e uscat
e.
— Nu am f osteu,spuserăguşit
.Plecaţ
idin capulmeu!Toţi
,
afară din capul meu !
Lews T herin murmur ă ceva în depăr tar
e.Al an
na aştept
a în
tăcer
e,î ntr
-un co l
ţ al mi nţi
i. Voceal ui Lews Theri
n păreasăse
teamă d e ea.
Rand î şiscu t
urăf runzele de p e pantalon
i. Nu o săse r p
edea.
Să nu aiî ncreder
e î n nicio AesSed ai;î şiva aminti de-
acum
î
ncolo.„ Un om car e n u ar e încreder
e î n ni
men i e dej
a mor t
“,
chicot
i Lew s Theri
n. Nu avea să se r p
edea.
Nimic nu se schi mbasel a f ermă.Ni mic şi tot
ul
. Casaşi
hambaru l erau la fel, găi
nile şica prel
e şiva cl
i
e aşi
jderea
. Sora
Grady îl urmăr ea de l a o f ereasr
tă, cu ch
ipul inexpresi
v. Era
si
ngura femeie acu m; t oate celel
al
te pleca
ser
ă cu băr baţi
i care
nu trecuser
ăt est
ul lui Taim.
Tai
m eracu învăţăcei
isăiî nspatel
ehambarului
,peun pet i
c
de pămân t o rşu, bătători
t, presărat uc o mân ă de burui eni
uscat
e.Toţ i cei şapte.Î n af ară de Jur, bărbatul Sore,i mai
rămăseser
ă di ntre cei vechi doar am DerFinn, Eben Hop wi
l şi
Fedwin Morr . Ceilal
ţi erau noişipăr eaula f elde t ineri ca
Fedwin şi Eben.
În afară de b ăt
rânul Damer, cei
lalţ
i stătea
u aliniaţ
i cusp atel
e
l
a Rand. Damer t ă
stea în f
aţa lor,î ncrunt
ându- sel a o piat
ră
mare câ t un ca p de om ,lat r
eizeci de pici
oar
e d epărt
are.
— Acum,spuseTai m,şiRandsi mţicum Damersedeschi de
saidinului şiţese âstngaciFoc şi Pământ .
Piat
ra ex pl
odă, iar D amer şi cei
lal
ţ iînvăţ
ăcei searu nca
ră la
păm ânt ca să scapede pl oaia de sf ârâmături
. Nu şi Tai m;
bucăţi
ledepi atr
ăricoşarădescutuldeAerpecar e-lţ
esuseî n
378
ult
ima cl i
pă. iRdi
cân du-şipruden t capul , Damer î şişterse
sângele ce-i curgea de sub oc hiul st âng, dintr-
o r ană
superficial
ă.Rand se nî cruntă;doar or n
oculf ăcuse să nu fie
lovi
t d e una dintre sfărâmături
le zburătoare.Se ui tă înapoi
cătr
e erfmă. Sora era ncăîacolo,nevătămată. Uitându-se alel.
Găinil
e abia seop riser
ă o clipă din scu rmat; păreau ob
işnuit
e
cuast a.
— Poatedat aviit
oareosăvăaduceţ iamintecevăspun,zi se
Taim cal
m,l ăsându-şiscutulsădispară.
— Apăr aţi
-vă cu un scutsau riscaţ
isă vă omor âţ
isinguri
.
Con t
inuaţi. Aruncăo pri vi
re către Rand, de p arcăar fi şti
ut t ot
ti
mpul că er a acolo,apoimer se cătr
e el. Nasu ll ui vu
l
tur esc
avea o mbr
u ă d e cruzime.
Pe cân d Damerse şe aza în r ând cu ce il
alţi
, Eben se idri
că,
pli
n de coşu ri
,t răgându-se er
nvosde our ec
he mar e nîti
mp ce
fol
osea Aer să ri di
ce o nou ă pi atr
ă di ntr
-o gr ămadă pusă
deopart
e.Ţesăt ur a era nesi gură, şio scă pă o dat ă înaint
e de a
reuşisăo pună l al ocul ei .
— E prudentsă- ilaşisinguriaşa?î ntrebă Rand când Taim
ajunse ânlgăel .
A doua piatr
ă explodă l
af elca prima,dardedat a ast
at oţi
învăţ
ăceiiî şiţesuseră scu turi. La felf ăcuseşiTa i
m, f ăcând un
scut p entru el şi Ran d. Făr ă o vor bă, an Rd se des chi
se
saidinului şiî şifăcu pr opriul scut
,î ndepărt
ându-l pe al l ui
Taim.Gur aacestuiasestrâmbăî ntr
-unfeldezâmbet .
— Aţispussă-igrăbesc,SenioreDr agon,şiastafac.Îipun
să facă tot
ul cu Put erea,t reburil
e de l a f
ermă, t ot
ul
. Celmai
nou a mân catprima masă cal dă ase ară.Dacă un -şipotî ncăl
zi
mâncarea nsi
guri, măn âncă ecre.De c ee
l maimul te ori dureaz
ă
de dou ă ori maimul t dec ât dacă ar ace
f- o cu mâi nil
e, dar
î
nvaţă să lucree
z cu Put erea câ t de repede potei , cr
ed eţ
i
-mă.
Nu sunt încă rpea m ulţ
i, din păcate.
Rand se i u
t
ăî njur,i gnorând întrebareaimplici
t.
379
 — UndeeHaslin?I
arebeat?Ţi -
am spus,săisedeavi ndoar
seara.
Henre Hasl
in f usese Mae stru al ăb Si ei p entru Gărzi
le
Regi
nei, răsp
unzător cu an tr
en area recruţil
or, p ână când
Rahvin ref
ăcuse gărzil
e, u al
ngân du-
i p e cei r ed
cinci
oşiui l
Morgase saut rimi
ţându-i să l upte în Cai r
hien. Pr ea băt
rân
pent
ru campan i
i,l ui Hasli
n i se dăd use o pu ngă cu ban i
arăt
ându- i
-se şau, iar după ce se ăsp
rândiser
ă zvon uri
le despr
e
moa rt
eal ui Mor gase,se ef r
ugiase nîbău tură. Dar r ed
c eacăpe
Morgase oor om
âse ah Rvin – G aeb
ril
, nu Ran d, şi-
i put ea nî
văţa
pe a l
ţi
i săl upte cusa bia. Când erat reaz.
—I -am spussăpl ece,răspunseTaim,l acebun săbi i
le?Eu
abia reuşesc să nu mă t aisingur şi nu am si mţ i
t nici
odată
nevoai sănvăţî . Acu m au Put erea.
Altă piatr
ă explodă.„Ucide-l
!Ucide-
lacum! “Vocea luiLews
Therinr ăsuna ca un ecou prin Hău.Supri mă ecoul,darnu
putea suprima şif uria car e sest rângeaca o coch il
ie în jurul
Golul
ui. Golul îlfăcusăpoat ă vor
bi cuo vo ce i p
lsi
tă de em oţi
i:
— Găseşte-
l,Tai
m,şiadu- lînapoi
.Spune- icăt
e-airăzgândit
.
Spune-l
e şiel evil
or ăti l
a f el
. Spune- l
e cevrei, dar l îvreau ai ci
,
sădeal ecţi
iî n fiecare zi. Ei tr
ebui e săfacăpart e din lume,nu
să fie nî afara ei. Ce o să facădacă unpotcon duce? ânC d Aes
Sedai t
e iţneau departe de P uter
e,ai fi put ut săsca pi dacăşt i
ai
cum săf oloseşt
i o sabie,cu m săl upţi cumâi nil
e.
— Am scăpat.Suntaici
.
— Te-au scăpatcâţivadintreoameni ităi
,din câteam auzit
,
al
tfelai fi sf âr
şit caşiLoga in, domol i
t n î Tar Valon. Oamenii
ăşt
ia nu vo r avea prozeli
ţi
. Găseşe-
tl pe H asli
n.
Bărbatul se nîcl
ină.
— Cum dor eşt
e Seni orul meu Dr agon. De ast a a veni
t
Seniorul Dragon ai
ci? Pen tru Hasl
in şisăb ii
? Avu o umbr ă de
di
sp r
eţî n voce, darRan d nu o ulă n î seamă.

380
 —Î n Caemlyn au sosi
tAesSedai.Călători
il
eî n or
aştrebuie
să înceteze, şiale t ale,şiale învă ţăcei
lor. Lumina şt i
e ce se
poate nît
âmpla dacăunul di ntre ei dă pest e oAes ed Sai şieaî şi
dă seama ce este.
Sau cân d unul di nt
re eirecunoaşte oAes ed Sai
. Pr obabil
, ar
fugisauar l ovipan icat şiatunciar fi des coper
it. A mbele
sit
uaţi
il -ar on
cdamna Di n cât
e văzuse a R
nd, Veri
n sauAl anna
ar fi put ut să-i prindă cu uşu rinţă pe ori care dintre ei. Tai
m
ridicădi n umer i
.
— Chiarşiacum arput ea faceacel aşilucru cu ţeasta unei
AesSedai .Ţesăt uradi f
erăfoartepuţin.Concent r
ează-te,Adley!
Con centrează-t
e!sp use cu vocedi ca
ri
tă, privi
nd pest e u măr
. Un
ins deş irat, stând î n f aţ
a cel or
lalţi, numai pi el
e şios,t resă
ri
pierzând saidinul, apoi reu şisă- l apuce i arăşi. O al tă piat
ră
exp l
odă cân d Tai m seî ntoarsecăt re R and.
—Î n privi
nţa asta,potsă l e… eli
mi n… eu î nsumi ,dacă nu
vreţisăfaceţiasta.
— Dacăl evoiam moart e,le-aşfiuci sdeja.Segândicăarfi
pu t
ut s ă o f acă dacă ar fi î ncercat ăsî l omoare sau să- l
domol ească. Spera căar fiput ut. Dar ar fiî ncer
cat ele a
şacev a
după ce -ll egaser
ă?Er a un l ucru pe car e nu avea e d gân
d să-l
lase e p Taim să- l afle;ch i
ar şif ără murmur el
e uli Lews Theri
n
nu avea suficient
ăî ncredere nî elcasă -şidezvăl
uie oslăbi
ciune
pe car e oput eaascu nde.„ Lumină, ce elfde con t
rolar e A
lanna
asupr a mea? “
— Dacă va venivremea să ucidem AesSedai,o să-
ţispun.
Până atuncini men i ni
cimăca r să u n ri
dice ocea
v l a una dintre
el
e,dacănu î ncearcăsă- iia cap ul de pe umer i. O săst aţi cât
de departe puteţi de Aes edSai . Nu vreaui nci
dente,nimic care
săle afcă să fie mp
î otri
va m ea.
— Şicredeţ
icănusuntdej a?murmur ăTaim.
Rand îli gnorăiarăşi, neşt
ii
nd ce să r
ăspundă.

381
 — Nu vreau pe nimenimortsau domol i
tpentru că is-au
urcatfumuri l
e l a cap . Asi
gură-
te că şt i
u şi i e ast
a. Eşti
răsp
unzător e d soartal or
.
— Cum doriţi,ridică Tai
m di
n umeri .Uniivor murimai
devr
eme sa u mai t ârzi
u dacănu i nten
ţi
onaţi să-
iţ i
neţi ascunşi
aicipentru totdeauna. Şi, ch
iar dacăvorămâ r ne aici, uni
i vor
muri. E i nevi
tabil, dacă nu î ncet
inesclecţi
il
e.Nu ar t r
eb ui
cocoloşiţi
, dacăm- aţil ăsasăca ut al ţ
ii
.
Iar n îcepea. Rand seui tă la învăţ ăcei
. Un t ânăr asudat
, cu
părul d eschis, e s chi nuia să mut e o pi atr
ă. Toti er
dpea
saidinul, iar pi at
ra se mi şcaî n mi cisalturi. Pest
e câteva
ceasu ri avea săaj ungăcăru ţa de a l palat cu cei car
e ven iser
ă
de i eri după- ami ază. Patru băr baţi
, de dat a asta. In unele zil
e
erau doa r r t
eisaudoi , dar nîge neralve neaudi n ce nîce m ai
mul ţi
. De cân d î l aduses e pe Ta i
m acol o,cu şap t
e zi
le nî urmă,
veniserăopt sprezece,dintrecaretreiput eauînvăţasăconducă.
Taim insi sta că era absolut r
emar cabi
l,având î
n vedere că
veniser
ăl aî ntâmplareî n Caemlyn, căutând o şansă. Mai
spunea că î n aces t rit
m av eausă eg aez
le Tu rnul î
n şaseni
.a
Dar an R d nu av ea şas e ani. Şi nu av ea t
imp să- ilase să
se
antreneze mai î ncet.
— Şicum vr eisăfaciasta?
— Fol osindpor ţi.
Taim pri nsesei mediatcum sălefacă;învăţacurapidi
tat
etot
ce-i arăta R and.
— Potvi
zit
adouăsau tr
eisateîn fiecar
ezi.Laî nceputosă
fie mai uşorn î sa
te decâ
tî n oraşe, ch
iar şi în cel
e mi
ci. O să-l
l
as p e Fi
nn săurmărească lecţ
ii
le – nîci uda a ceea ce ţi
a văzut
,
eleste celmai ava
nsat – şi l
-aş ula pe G rady sau pe H
opwil, sa
u
pe Morr. Tr
ebui
e săne d aţi nişt
e cai buni. Mâr ţ
oagel
e d
e coti
gă
nu sunt sufici
ente.

382
 — Şicei nten ţi
onezisăf aci? Dai buzna în sat şianunţ
i că
eştiîn cău tare de bărbaţi care potcon duce? O să fii norocos
dacă unî ncear că să e ts
pân zur
e.
—I nt
enţionezsăfiucevamaiprudentdecâtat ât
,spuseTai
m
sec. Voipu sne că r ecrutez oameni c are să-l urmeze pe
Dragonul Ren ăscut.
Ceva maipr udent? Nu cu mul t.
— Vorfisufici entdesperiaţicâtsămăl aseî
npacedest ulde
mul ttimp ca să sest r
ângă cei care vor să vi
nă. Aşa îi el
imin
imediat e p cei care nu vă spri ji
nă.Pr esupun că nu vr eiţ să
antrenezoa meni care să se ntoa
îr
că mpîotriva oa
nstră cuprima
ocazi
e? Ri di
că î nt
rebător o spr ânceană, dar nu maiaşt eptă
răspunsul.
— Odatăceaj ungem suficientdedepartedesat ,î
iaducai ci
print
r-o poartă. Unii sevo r speri
a, dar nu vafi gr eu săî iţ i
n în
fr
âu . Odată ce u af ost de acord săspr i
jine un om car e poate
conduce, nu vădde ce ar acef scan
dal dacăvr eau să- itest
ez. Pe
cei care pică îit ri
mit a l Caemlyn.E t i
mpul să î ncepeţ
i să vă
st
rângeţi propri
a arm ată, î
n l oc s
ă dep indeţi de alţi
i. Bashere ar
puteasăse ăzg r ân dească şi
, dacăî i spune Regi na Ten obi
a,se
varăzgândi.Şici
nepoat espunecevorf aceAieli
iaceia?
De d ata astatăcu ,i ar Rand îşiţinu l i
mba î n frâu. Se gâ ndi
se
şielca m l a f
el, deşi nu şiî n pri
vinţa Aielil
or, dar n u era nevoi
e
să-
i sp ună asta lui Tai m. După o cl i
pă băr batul con t
inuă,de
parcă u n arfi sp us n imic nîai
nte.
— Facem opri nsoare.Seniorulspunepecât .În pri
maziî n
care recrut
ez o să găses c maimul ţi bărbaţi car
e pot nvăţ
î a
decât vi
n l a Caeml yn într-o lună. Odată ceFl i
nn şial ţ
i câţi
va
sunt gata să con t
inue ăr
fă mi ne… voieg aal Turnul î
n maipuţ i
n
de un an . Şi fiecare din eiva fio ar mă.
Rand ez i
tă. Era ri scan
t să -
ll ase ep Taim săpl ece. Era prea
agresi
v
. Ce avea săse nî tâmple dacădădeapest e Aes edSai într
-
una dintre căl
ăt ori
i? Poate căaveasăse i nţ
ă de cu vânt şisăl e
383
cruţe viaţ
a,dar acă d el e îşidăd eause ama ci ne este?Dacaî l
despărţ
eau de zv Ior - şi
l capturau? Era o pierder
e pe care nu şi
-
o putea er pmit
e.Darnu put ea sănt r
aenez
e oam eni şisă acă
f şi
toat
e cel el
alt
e l ucruri care trebui
au f ăcut
e. a Şse ani ca să
egal
eze Tu rnul. DacăAes ed Sai nu descopereauacestl oc nî
tr
e
ti
mp şi -l dist
rugeau, înaint
e ca elevii să fi avu ttimp să înveţ
e
suficient să se er ap
e.Sau maipuţ i
n de u n an .În cel
e di
n urmă
dădu din cap. Voce
a l
ui Lews Ther
i
n er
a un bâz
âtit
urbatî
n
depărtare.
— O săpri
meşt
icai
i.

384
CAPI
TOLUL 12
Întrebări irăsp
unsu
ri

— Eibi ne? înt rebă Nynaevecu cea mair ăbdăt oarevocede

care er a în st are.Făceaun ef ort să st
ea l iniştită pe pat , cu
mâinile n î poal ă. Î şiî ngh i
ţi un că scat
. Er a f oart e d evreme ş i nu
mai dor mi se bi ne de t reinop ţi. Colivia de r ăch ită er a goa l
ă,
vrabiaf useseeliber ată.Îşidorisăfieşieal af eldel iber ă.
— Eibi ne?
Elayn e er a î nge nuncheat ă pe pat ul său , cu umer i
i şicap ul
scoasepe f er
ea srtă, în ul iţa mi cuţă di n sp atele ca sei. De aco l
o
puteazări f oa rte p uţi
n di n sp atele Tu rnul ui Mi c u nde cele mai
mul te con ducăt oar e de Aj ah pri meau î n ace a di mi neaţ ă soli
a
Turnul ui. Era sufici ent cât să zăr ească ur zeal aî mpot riva
trasului c u ur echea car e î ncon jura han ul. E ra meni tă să
opreascăpe ori cine î ncercasăascu ltef ol
osind Put er
ea . Plăteai
un pr eţcâ nd î mpărt ăşea il ucrurile pe ca re e l şt iai
.
După ocl ipă E layne se aşeză p e gen unch i,f rust rată.
— Ni mi c.Spuneaică fir ele acelea se potst recur aî năunt ru
neobse rvate. Nu cr ed că a băgat ci
neva de se amă,dar u n am
auzit absol ut ni mi c.
Ultima r emar căer a adr esată l ui Mogh ed ien, ca re st ăteaî ntr-
un col ţ pe sc au nul l orşu bred. Pe N yn aeve o en er va l a culme c ă
femeia nu t ransp ira ni ci
un pi c.Pr et
indeacăt reb uie săl ucr ezi
cu Put ereamul tt i
mp pen tru a put easăt e d etaşez i de căl dur ă
sauf rig,ceea ceer a camacel aşil ucru caşipr omi si
unil
e vagi
ale em
f ei lor esA ed Sai , căvor dep ri
nde cu m săf acăast a „ până
la urmă“ . Nyn aeve şi El ayne er au l ac de sudoar e, ari l ui
Mog hed ien păr easă -i fie a lf elde b ine caî ntr-o zir ăcoroasăde
primăvar ă.Pe Lu mină,er a en er vant!

385
 — Am spus că ar t rebui.Ochi iluiMoghedien se mi şcar
ă
sper
iaţi
, deşise ui t
a mai al es către Elayne;î ntotdeau
na se
concentr
a p e cine purta br ăţa’
arda
a m.
— Art rebui.Suntmi idef eluridea ţeseourzeală deacest
f
el. Poate d ura zi
le n
ît r
egi săţ eşi o ga
ură printr-
una.
Nynaeve a bia reuşisăse ab ţ
ină sănu spu nă ce va.Înce
r
cau
de zile î nt
r egi
. Era a t reia zi de cân d ven i
se Ta ma Fei
r şi
Divanul încăţ i
neasecr etmesa jul Turnul ui. Sheri
am, Myr ell
e şi
rest
ul şti
au – N ynaeveunar fi f ostsu rprinsăsăfi şt iut înai
ntea
Divanului –,dar ch i
ar şiSi uan şiLea ne u fseser
ăî ndepărt
ate de
l
a acel e nît
runirizil
nice. Sau ce l puţin aşapr eti
ndeau.
Nynaeve îşidăd u se ama că se t răgea de fustă şiî şipotoil
mâinil
e. Tr ebui
au să afl e cumva ce voi a Elaida,dar , şimai
i
mport ant
, care era răsp unsul Divanului. Trebuia. Cumva.
— Trebuie să pl
ec,of t
ă Elayne.Trebui e să maiar ătunor
surori cu
m sef ace ter’
nuangreal.
Foarte puţ
ine A es edSai în Salidar erau în stare să înveţe,dar
toat
e voiau săşt i
e,i ar cele mai mul te păreausăcr eadă căvor
reuşidacă ounp eaupe E layne să repete de nenumăraet or i
.
— Poţisăieiasta,zi
sedându- şij
osbr ăţ
ara.Vreau săîncer
c
ceva nou după ce su rori
le t er
mină cu mi ne, ap oitrebu i
e să
predau uneicl ase de novi ce. Nu păr ea foart
e f er
ici
tă vor bi
nd
despre predare, nu aş a cum f usese la început. După fiecar e
l
ecţie, ve
nea atât de i ri
tată, de ziceai că-
i o pi si
căzb âr l
it
ă. Cel
e
maimi cier au pr ea nerăb dătoar
e,l uând-o înainte cu l ucruri
despre care nu av
eauhab arcum să el s
tăp
âneasc
ă,ad es
ea ăr
f
ă
măcar să î
ntrebeînaint
e,iar ce
le mai nî vârst
ă, eşdi mai
prudente, o contrazi
ceau uneor
i sau pu r şi s i
mplu nu
respec
tau ordinel
e uneifemeicu cincisauşaseniamaimi că
decât ele.Elayn
e nîcep
use săom b
băne n„ovi
ce rpost
ănace“sau
„i
dioat
e g r
ele de ca
p“ caşicum ar fi fostAlea
săde zece ni
.a

386
 — Aitimpsăîipuiîntr
ebări
.Poat
eosăaimaimultnorocca
mine sădet ect
ezi un bărbat car
e con
duce.Nynaev
e clăt
ină di
n
cap.
— Trebui
esăleajutpeJanyaşipeDelanaîndi
mineaţ
aasta
cu notiţ
elelor
.
Nu se pu tu abţine să nu facă o st
râmbăt
ură.Del ana er
a
conducătoar
e pent
ru Aj ah Ver
de,iar Jan
ya pen
tru cea Brună,
darNyn aeve nu avea să scoată nimic d e a l el
e.
— Şiapoiam al t
ălecţi
ecuTheodri n.
Altă pier
dere de vreme. Toatăl umea pi erdea vremea în
Sali
dar.
— Pune- ţ
i-ola mână,î ispuseluiElaynecar et ocmaiagăţa
brăţ
aradeuncuial ăt
uridehai nelel
or.
Fem ei
a cu păr au riu oftă, ar
d î şi pu se i ar
ăşibr ăţar
a.
Nynaeve cr
edea căl ayn
Ee av ea oncrîed ere prea a’da
m
a emn
r .
î
Era ad evăra,t atâa
t vr eme cât i col
erul r ămân ea la gâtul l
ui
Moghedi
en, orice femeie în st ar
e să co nducă o put ea găs i şi
cont
rol
a cu ajutorul brăţări
i. Dacăni meni nu purt a br ăţara, ea
nu s-arfi put ut mi şca m aimul t de o u dzi
nă de p aşi f
ără să se
pr
ăbuşească vom ând, şila elf se ntî
âmpla d acă nîcerca să mişt
e
br
ăţara de unde fusese l
ăsată sau să-şidesfacă ea însăşi
col
ier
ul. Poat
e că ast a o l egase de mâi ni şide pi cioare,dar
poat
e unul di nt
re Răt ăci
ţi ar găsio ca le de a seel ibera, dacă
avea sufici
ent
e oca zi
i.În Ta nchi
co, Nynaeve o ăsal
se o dar câteva
cl
ipe pe Mogh edien legat
ă cu Put ereaşidesp ărţ
ită de I zvor cu
un sc ut, şireuşi
se să scape.Pri mul lucru pe car e î
lf ăcuse
după ce opri nse
seră di
n nou fuse se ăsî ntr
ebecu m reuşise să
scape,dar a c săscoată un răspuns de a l eaap r
oape rt
ebu i
se
să-i suceascăgât
ul. Un scutl egataer vu l
nerabi
l dacă femeia
avea puţin ti
mp şi r ăbdar
e. Elayne insista că nu ar mer ge
î
mpot vaa’
ri damului, deoar
ece nu exist
a ni ci
un nod care să
poată fi desf ăcut
, iar cu col ierul pus î n jurul gâtului,

387
Mogh edi
en nicinu put easăî ncerce ă saidarul
s at
ingă ă
fră a
pri
mi încuvi
inţar
e,dar Nyn aever ef
p
era sănu ri şt
e.
— Să copi
eziîncet,spuse Elayne.Am copiatşieu pent ru
Delana.Urăşte pet el
e şigreşel il
e. Osă t e facă să scrii de
ci
ncizecide ori o pagină până ob ţi
ne una cu rată.
Nynaeve set r â
smbă. Poate că unaveaâi nmil
e a lfelde cu
rat
e
şifine ca ale uli El
ayne,dar nu er a o oa
lză ca re abi
aî nvă
ţ
a car
e
capăt al pen i
ţeit rebuie b
ăga tîn cerneal
ă. Cea l
alt
ă nu observă ,
i
eşind graiţosdi n cam eă
r cu un zâmbet . Poate voise să
-i fie d e
aj
utor. DacăAes eda S i ar fiafl atvreodat ă cât de mult ura să
copieze,ar fi î nceput săî i deacaped epse a p
gini de co
piat.
— Poate ar t rebui să vă duceţila Rand, spuse brusc
Mogh ed
ien . St
ăteape scau n altfel
, mai dreaptă, uit
ându-
se x fi
l
a N ynaeve. De c e?
— Cevr eisăspui ?într
ebăNynaeve.
— Tu şiElayneart rebuisămer geţil
aCaeml yn,l
aRand.Ea
ar pu tea fi r egi
nă,i ar ut
… Avu un zâmbe t neplăcut. Mai
devreme sa u mai t ârziu t
e vo r pune nîtr
-un colţ şite vor ula la
î
ntrebări despr
e cu m r eu
şeşti să f acitoate acest
e mi nunat
e
descoperiri
, dacă t e pun ele să co nduci
, chiţ
ăi ca o şcolăriţ
ă
pri
nsăl a borcanul cudul ceaţă.
— Eunu…!
Nu av ea de gân d să se explice, nu ei. De ce era Moghedien
bruscat âtdedeschisă?
— Ţine mi nt
e,i ndif
erentce se î
nt âmpl
ă cu mine dacă se
descop
er
ă adevărul, ca
pul tău vafi pe b utucu l căl
ăul
ui înai
nte
de a rec
te o ăpstămân ă.
—Înschi
mb,t uveiaveamultmaimul tdesuferit
.Semi r
hage
a făcu
t odată un om să ur le ci
ncian i
. Ba chi ar -al păstr
at
sănăt
os l
a mi nte,deş i
,î ntr-
un final, nu i -a maiput ut ace
f
i
nima să bată.Mă î ndoiesc că una di ntre copil
ele astea are
măcar azecea part
e din abili
tăţ
il
e lui Semi r
hage, dar e o p
sibil
săafli pe pi
eleat a cât de pricep
ute su
nt .
388
 Cum put ea să spună aşa v ce
a? eS el
pădase de ricăfpr
ecum
năpârcade p iel
e.De p ar
căar fi f ost două femeiegale,vorbi
nd
despr
e ce va lipsit de i
mportanţ
ă.Ba nu, mair ău. Moghedi
en
avea atit
udi nea cu iva care vorbeş
te despre ceva l i
psi
t de
import
anţă pen t
ru ea, darcap i
tal pen
tru Nyn aev
e.Îşidor i să
aibă br
ăţara. S-arfi si mţi
t mai bine.Moghediennu put ea fiat ât
de erceiş de calmă pe cât părea.
Lui Nyn aevei seop ri resp
ir
aţia. Brăţ
ara. Ast
a era. Brăţar
a
nu er a nî cam eă
r.Un gh em de gh eaţ
ăî i cr
escuîn stomac şi avu
impr esia că as udă mul t mait are. Î
n mod normalnu ar fi
trebu i
t să con tez
e că br ăţ
ara nu er a acolo.O av ea Elayne –
„Lumi nă, fă să nu şi -o fi dat-o jos“ –, i
ar ceal
alt
ă jumătate a
a’damul ui era în jurul gât
ului l
ui Mog hedi
en. Doar căl ogica
nu avea ni mic de -
a f ac
e cu ceea ce si mţea. Nynaeve nu
rămăsese i
ciod
nat
ă singură cu eaf ăr
ă brăţar
ă.Sau , maibi ne
zis, c ând r ămăsese, ufses
e ap roape de un dezas tru tota.l
Moghedien nu pu rta atunc idamul
a’ , dar i n
ciasta nu con t
a.
Era una di ntre R ătăci
ţi
, er au si
ngu r
e şinu avea niciun mi j
loc
săo con tr
oleze.Î şist r
ânse uf st
a casănu î nşface upmnalul.
Zâmbet ul u li Mogh edi
en se l ărg,i de par că i-ar fi ci tit
gânduril
e.
—Î n chestiunea asta poţifi sigur
ă că-ţivr
eau doarbinele.
Chesti
a ast a, spuse u dcându-şimâna apr oa pe de col
ier, at
entă
sănu- l atingă , mă poat e i ţ
ne prizoni
eră şiî n Caemlyn,l a felde
bi
necaşiai ci.Sclaviaacoloemaibunădecâtmoart eaai
ci.Nu
pier
de p r
eamul tt i
mp săi eio decizi
e.Dacăaşa -zisel
e Aes ed
Sai
se ecdid săse nî t
oa r
căl a Turn, ce cadou maif rumospotf ace
Supremei î nscăunat
e decât pe t i
ne, o f emei
e ap ropi
ată de
al’
Thor. Ş i pe El ayne. D ac
ă şi el si mte pent
ru ea măc ar
jumătatedin cesimteElayne,capt
uraeiosă- ipunăolesălui
al’
Thorde car e nu va u pt
ea scăpa ni
ciodat
ă.
Nynaeve se dică
ri
,f orţ
ându-şigenunchii săsteadr epţ
i.

389
 — Poţisă f
aciacum pat
urileşisă deret
iciprin cameră.Mă
aşt
ept să o găsescmpecab
ii lă când mă î ntor
c.
— Câttimp maiai?spuseMoghedi en î
naintecaNynaevesă
aj
ungă l a uşă. Cu acel
aşi ton cu car e ar fiî nt
rebat dacăap a
pent
ru cea i e sufici
ent de fier bi
nt e.Câtevazi le până îşitrimit
răspunsulla Tar Val
on? C âteva ore? Cum o să un pă în balanţ
ă
pe Rand al’Thorşipr esupusele cr
ime ale E l
aideicuşan sade a-
şir eî
ntreg
i preţi
osu l Tu rn?
— Sădaiat enţi
eoal elordenoapte,spusefărăsăseîntoar
că.
Le vreaucu rate de d ata ast
a.
Ieşi î
nai
nte caMogh edien sămai poa t
ă spune ceva, t
rânti
nd
uşaî n urma ei . Se sp ri
jini cu spat
ele de şi
pcil
e d e em
l n aspre,
respi
rând cu gr eu î n holul strâmt şif ără f
erest
re.Scoa sedin
pungu l
iţ
a de a l br âu dou ă frunze de men ta-
gâşt
eişiî ncepu să
le mestece.Men ta-gâşeit avea nevoi
e d e it
mp pentrua l i
nişt
i un
stomac agitat, darea mes t
ecă şiî nghi
ţi de parcă graba ar fi
putut săo l inişt
eascămai r ep
ede.Pri mi
seo l ovi
t
ur ă după al t
a
după ce M ogh edi
en îi dărâmasetoate ulcruri
le de ca re ufse
se
convinsă. Cu t oată neî ncr
eder
ea ei, creu
zse că f emeia era
î
ngenuncheată. Fal s. Oh, pe Lu mină, f al
s! Cr ezuse că
Moghedien şti
a despr e Ran d şi Elayne totat ât de puţi
n ca
f
emeile A es ed
Sai. Fals.Şi caeasăsu ger
eze să se u dcăla el…
Vorbi
ser
ăpr ea multînf aţ
a ei
.Cealt
ceva lemaiscăpaseşice
putea ace
f ogh
M edi en?
O altă Aleasă intr
ă pe h ol
ul î
ntunecat din camea r din faţ
ă a
ca
sei,iar Nynaeveşi îîndreptă sp i
nar ea
, ascu nzând f
runzele de
menta-
gâştei şi ar anjân du-şi r ochi
a. Fi ec
are camer ă, cu
ex
cepţi
a celeidin faţă, f useset ransformată în dorm i
tor
, şiera u
pl
ine de Alese şiservitoare,t reisa u patru într-o c
ameră nu mai
mare decât ei a, iar cât eodată şidou ă î ntr
-un pat. Cealal
tă
Al
easăeraof emei
esubţ irică,slabăcaun băţ ,cu ochicenuşii
şiun r ânjetsubţir
e.Emar a er a din I l
lian şinu l e su port
a pe
Si
uan şiLean a, l
ucru uşor de n îţ
eles enptru Nyn aev
e;credea că
390
ar r ebu
t it rimise de acolo – cu dec enţă – aşacu m fuseseră
t
rimise întot
deauna t oat
e f emeile ferecate, a dr cu excepţ
ia
acest
ui lucr
u er a o persoană pl ăcută,car e nicimăca r nu era
i
nvidioa
să pe „ spaţ
iul supl
imen t
ar“ avu t de El ayne şiNynaeve
sau pe afpt
ul că„ Marigan“ l
e ă fcea tr
eburile.
— Am auzi
tcăosăcopi ezipentru JanyaşiDel ana,spusecu
o voce ascuţi
tă, trecân
d pe l ângă ea căt re cam ear ei
. Ascul
tă
sf
atul meu , scri
e câ t de e rpede poţi
. Janyei îi pasămai mul t să
tr
eci t
otul pe hârti
e dec ât de c ât
eva pete.
Nyn aeve se i u
tă lung după ea. Scrie încet pentru Del
ana.
Scrie erpede pentru Janya. Minunate sfat
uri. Daror icum nu se
putea î ngri
jor
a ac um pe ntru o pat ă de cerneal ă. Sau de
Mogh edien, ce
l puţin pân ă n u vor
bea u c Elayne.
Clăti
nă di n cap, morm ăind în bărbie,şii eşi
. Poa t
e căluase
l
ucr uri
le prea uşor şi le l ăsase să-i scape din mână, darer a
ti
mpul săse r ezea
t scă . Ştia pe cine rt
eb ui
a săca ute.
În ul t
imele zile pes t
e Sal i
dar se aşt ernuse t ăcerea, eşid
st
r ăzi
l
e ră mâneau l afelde a glomerate.Fi erări
il
e d e al mar gi
nea
oraşul
ui er au tăcute.Li sesp usese tuturor să î
şiţ ină gu r
a câ t
ti
mp Tam a er a acolo,şides pre solia car e era î n drum spr e
Caemlyn , şidesp re Logain, car e era ascuns î n sigu ranţ
ă î ntr-
una di nt
ret aberel
e sol
daţ i
lor
, ch i
ar şi despre soldaţi şimot i
vul
prezenţ
eil or. Ceimaimul ţi nu maiî ndrăzneausă vor bească
decâtî n şoaptă. Erao a nume n el
ini
ştit
e nî murmurul st răzi
i.
Toată lumea f usese afectat
ă. Servitori
i car e, de obicei
al
ergau, acum se mi şcau ez i
tant, aruncând priviri t
emătoar
e
pest
e umăr . C hiar şi Aes Sedai păr eau circumspecte sub
chi
puril
e calme,st udi
indu-se r pudent una pe alta. Erau puţini
sol
daţi pe str
ăzi, de parcăTam a nu ar fivăz ut su fici
ent casă
t
ragăcon cl
uzii nîcă di n pri ma zi . U n r ăspu ns greşi
t al
Divanul
ui i-
ar fi dus pe t oţil a ştr
eang; chi
ar şi regi
i şinobil
ii
car
e voi au să st ea deopa rt
e de gâl cevl
i
e Tu rnul
ui - i
ar fi
spânzur
atpe t oţ
i sol
daţii pe car e puteaupune mân a,doar ca
391
să op rească răsp ândirea rebel
iuni
i. Puţi
nii car
e mai er au pe
uliţ
e păşeauî ncruntaţi şi ucch ipuri
le goli
te de exp resi
e,
simţind nesi
gur anţa. Excepţi
ef ăceaGar et
h Bryn e,care aşt
ept
a
răbdător nîfaţ a Tu rnului Mic.Stăteaaco l
oî n fiecar
e zi, ven
ind
înainte de conducăt oarel
e de Ajah şiplecând după ele.Se gândi
căbăr bat
ul voia săse si agure căîşiaduceau aminte de el şide
ce f ăcea pe nt ru el e. Singur a dată când l e văzuse pe
conducătoare eş
iind remar case că nu păreaudel oc m ulţumite
să-l vadă acolo.
Singu ri
i care păr
eau nea fect
aţ
i de venirea surori
i Roşii erau
Străj
erii
. S trăj
eri
i şico pii
i. Nynaeve tr
es ări când t r
ei et f
iţe
ţâşni
r ă prin faţa eica ni şt
e potârni
chi
, al er
gând, râzând, cu
pangliciîn păr , asudate şipl ine de praf. Cop i
ii nu şt i
au ce
aşteaptă Sali
darul,iar, dacăar fiaflat , nu ar fiî nţel
es. Fiecare
Străj
er şi -
ar fi urmat f emeia Aes Sedaiăr ăf să cl ipească,
indi
ferent ce r afi decis şi unde ar fi mers.
Cele mai mul t
e discuţi
i şopti
te erau despr
e vr eme şidesp r
e
înt
âmplăristranii pet
recu
teî n altelocuri
, vi
ţeivo rbi
toricu două
capete,oamen i ucişide r oi
uri de muşt e,di spari
ţia tuturor
copii
lor in
dtr
-un sa tî n puterea nopţi
i şioamen i ucişide ceva
nevăzut ca
re ovi
l se nîpl ină zi. Toa
tă lumeacu mi nteali
mped e
îşidăd ea seama că se cet
a şicăl dura sufocant
ă ven eaude l a
ati
ngereaCel ui î
ntunecat asupra lumii
, dar ânpă şiAes ed Sai
se îndoiau de Nynaev e şi Elayne cân d le spu neau că t oat
e
zvonuri
le sunt reale,căbul e ale răului seridicau di n t
emni ţ
a
Celui î
ntunecat pe măsu ră ce ece
pţ i
le sl
ăbeau , al
unecând de-a
lungul Pânzei pân ă pl
esneau
. Cei maimul ţi nu aveau mi nt
ea
li
mpede. Unii dăd eauvina pe Ran d. Al
ţi
i spu neaucă î nsuşi
Creator
ul er a nemul ţumit că lumea nu se st rânsese sub
flam ura Dragonu lui Renăscut sau că era nemul ţumit că Aes
Sedai nu-l captur aser
ă să-lli
nişt
ească,saucăer a nemul ţ
umit
că Aes Sedai es opu neau Supremei n îscăunate Amyr l
in.

392
Nynaeve auzi
sechiaroam eni spu nând că vr emea se va îndr epta
de nîdată ce Tu
rnul vafi r eîntreg
it
.Î şifăcul oc pri
n mul ţ
ime.
— … Jurcă e adevăr
at,murmur ă o bucătăreasă,plină de
f
ăină până la coat
e.De cea lalt
ă part e aEl darului est
e oarmat ă
de Mant i
i Al
be car
e aşteapt
ă doa r sem nalul Elaideisăat ace.
Î
n af ar
ă de vreme şi de viţei
i cu două ca pete,poveştile d espr
e
Mantii
le Albe er
au ce l
e maimul te, Md
a nti
ar i Al becare să
aştept
e ordinele
El aidei? C ălduraî it opise femeii crei
eri
i!
— Luminaî miemart or,eadevăr at!spuseuncăruţ aşcărunt
uneif emeiî ncr untate car e păr ea se rvitoarea uneiAes Sed ai
,
după r ochi
a bi ne cr oti
ă.El ai
da e moa rt
ă.Roşi a a ven i
t să o
cheme pe h S
eriam să fie nou a Amyr li
n.
Femeia dăd u di n cap , creâznd fiec are c uvânt.
— Eu zi
ccăEl aidaeoSupr emăî nscăunat ăbună,spuseun
bărbatîmbrăcatcu st raiej erpel
it
e,ar anj ându-şimaibi ne o
legă
tură de vr eascu ri pe u meri. La felde b ună caori ca
re a
l
ta.
Nu vor bise nîşoa ptă, cicu voce are,
t străduindu-se să nu se
uit
e n îjur săva dă cine - l
ar fi put ut auzi.
Gur a l ui Nynaeve se r st
âmbă î ntr-
un zâmbet amar . Voi
se ăs
fie au zit
. Cum des coperi
se El aida at ât e dr epede Sali
darul
?
Tamapl ecaseprobabildin TarValon curânddupăceAesSedai
începuse ră să se ad une î n sat . Siuan ar ăatseî nt
unecaăt că
multe su roriAlbast
re i l
pseau – mesa jul i
niţ
ial de asest rângeîn
Sali
dar u fses
e adr esat Ajah Al bastr
e –,i ar A lvi
arin sepri cep
ea
foa
rte bi ne săpună î ntrebări
. Er a un gân d ca re ţî
i dădeafiori,
dar n u la felde r ău ca exp li
caţia ceamai simplă: iscoadele
Elai
deierau aiciî n Sali
dar
. To atăl umeaseuita pe u fri
ş alt oată
l
umea, i ar strângăt
orul de l emne nu er a singurul pe car e
Nynaevel aîuzise vor
bind astf
el. Poate că es
A ed
Sai nu vor beau,
dar Nynaeve bănuia căunel e d i
ntre el
e a
r fi vrut asta. Sal
idarul
deveni
se n uroi, şinu unul de al bi
ne.Darastaînsem na că v a
ea
drept
ate nî cevoi a săfacă.

393
 Cereat i
mp săgăseasc ă pe cine voi
a.Aveanev oei d e gr
upuri
de cop iijucân du-se, şinu erau mul ţiîn Sal i
dar. Aşa cu m se
aştepta, o gă sipe Bi r
git
te uit
ându-se la ci ncibăi eţ
i care se
jucau în st
radă,aruncând cu o pungul
iţ
ă plină de pi
etri
cele
unul î n altul şirâzând când unul dintr
e e i era l
ovit,incl
usiv cel
atins. Avea l a f
el de puţi
n sens ca şicel el
altejocurial e băi
eţi
lor
.
Sau al e băr baţ
il
or.
Birgitte nu er a singu ră, desigur. Arareori er
a, şiast a doa r
dacăf ăceaun ef ort deo sebi
t. Areina stăteal ângăea, ştergându-
şisu doa r
ea de pe f runt e,încercând să nu par ă plict
isită de
copii
. Cu un an sau doimaimi că decâtNyn aeve, Areina îşi
purta păru lînt
r-o coadă co pi
ată după Bi rgi
tt
e,deşi pl
etele abia
îitrecea u de umer i
; părul l ui Birgi
tt
e a târna aşacu m se cu vi
ne,
până î n t al
ie.Şi în veşm i
nte o cop ia pe Bi rgi
t
te – o hai nă gri
-
deschis l ungă pân ă î n t ali
e,cu pan taloni mari de cu loarea
bronzul ui
, adunaţila gl eznă, deasupra căr ei
a purt
a ghete
scurte cuun că l
câ iînal
t – şi mai purt a şiar c şitol
bă. Nynaeve
nu cr edea că maiţ inuse n u ar c nî mân ăî nai
nte de ao î ntâlni
pe B i
r gi
tte. Se hotărîsăo i gnore o tt
al.
— Tr ebuiesăvorbesccutine,îispusel uiBi r
git
te.Si
ngure.
Areinaseui tăl
aea,cuochidi spreţui
tori.
— Cr edeam că o să por ţi şalul în această zi f
rumoasă,
Nynaeve. O, vai
, dar se a pr
e că transpiri caun cal. De ce r oa
e?
Chipul l ui Nynaeve seî năsp ri
. Fuseseri et
pen
ă cu eaî nai
nte
să se î mpriet
eneascăcu Bi rgit
te,dar pri eteni
a se t opi
se de
îndat
ă ce aj unseseră î n Sal i
dar. Fusese mai m ult decât
dezamăgit
ă să aflecă Nynae ve nu er a încă Aes Sedai. Doar
rugămint
ea lui Bi rgit
te o op rise să nu se ducă să i nfor
meze
surori
l
e că sedădusedr ept AesSed ai
.I n pl
us,Ar ei
na făcu
se
jur
ăminteledecorniată,iarBir
gitt
eeraunmodelmul tmaibun
decât Nynaeve.Când t e gândeşti căîi plânses
e de mi l
ă pent
ru
vânăt
ăi!

394
 — Dupăchi pultău,spuseBirgi
ttecu un rânjet
,orieştigata
săst r
ângipe ci nevade gâ t– p robabil pe Arei
na –,ori ţ i
-a căzu
t
roch
ia în mi jl
ocu l unui gr
up de sol daţi şinu purt ai ni
mic pe
dedesubt.
Arei
na necheză şocată.Deceşocată,Nynaevenu şt i
a,doar
avusese suficientt imp să se b oi
şn ui
ască cu aşa-zisul si
mţ al
umoru l
ui al lui Bi rgit
te,adesea mai potrivi
t pentru un beţiv
nebărbier
it, cu burta plină de ber e şinasu l pr ăbuşi
t nîtr
-o
stacană.
Nynaeve priviun t i
mp l a jocul băieţ
il
or, încercând să se
calmeze. Nu se put ea lăsacupri nsă de f uri
e cân d venise să
cearăof avoar
e.
Seve şiJaril erauprintre băi
eţi
i care sedi str
au f eri
ndu-seşi
aruncând pungu liţ
a cu pi etr
e.Gal benel
e avu seseră dreptat
e,
ti
mpul er a t ot e cl
e t rebuia.După dou ă luni î n Salidar cu
cei
lal
ţi copii
,f ăr
ă nimic ca re să-
iî nspăi
mânt e,r âdeau şiţ i
pau
laf elde tare precum ce il
alţi
.
Brusc ol oviun gâ nd. „ Mari
gan “încăavea gri
j
ă de ei, ch i
ar
dacă nu î i conven
ea, avea gri
jă să fie sp ăl
aţ i şihrăniţ
i,i ar
acum, că nî cep
userăi arăşisăvor bească
, put
eausp une nî ori
ce
cl
ipă cănu er a mama l or
. Poate spuseser
ă deja. Poat
e că unî şi
va pune nimeniîntr
ebări,dar,laf elde bi
ne,poate că î
şiva
pune cineva,iar nîtrebări
le puteau dărâma într
-o clipi
tă căsuţ
a
de su r
cele const
ruită de el e.Iar simţeabul gă
rele de gheaţă în
st
omac. De ce unse ân gdise alasta pân ă at
unci? Tresăricân d
Birg
itt
eî i atinse bra ţ
ul.
— Ce s-aî ntâmpl at,Nynaeve? Arăţide parcă ţ
i-arfi murit
cea am i bună p ri
etenă, blest
emându-te nî ceasu l mor
ţi
i.
Arei
naseî ndepărt ăbăţ oasă,aruncândopri vi
repest eumăr.
Femeia nicinu cl i
peavăz ând-o pe B i
rgi
tt
e cu m beaşicu m f
ace
ochi dulcibăr baţil
or, ba ch iar nîcercasă o i mite,dar seî nf
oia
imediat u c
m Bi r gi
tte voia să r ămân ă si
ngu ră cu Elayne sau
Nynaeve. Băr baţii nu er au o pri mejdie;doar emf ei
le puteaufi
395
prietene înt
re ele,după păr erea Ar ei
nei
,i ar eat rebuia să fie
singura priet
enăal ui Bi
rgit
te.Gat a. Se gândi
se suficientla ea.
— Poţisănef
acirostdecai?Câtt i
mpţ i-
arl
ua?
Nynaeve încer
că să-şi i nl
işt
ească vocea. u N pen t
ru ast a
venise,daracum,după ce-ivăzuse pe Seve şiJari
l,părea o
întrebar
e excel
entă.
Bi
rgit
teot r
asedi n stradă, la int
rareauneial eiînguste dint
re
două case, şise i u
tă nîjur cupruden ţ
ăî nainte de a ărsp
unde.
— O zisaudouă.Unot ocmaiî mispunea…
— Nu Uno!Î llăsăm deoparte de dat a asta.Doar tu,eu,
Elayn
e şiMar i
gan. Asta dacăThom şiJui l
in nu se nî t
orc l
a
ti
mp. Şi Ar ei
na, dacăţ ii neapăr
at .
— Areina se poate comporta pr osteşt
e câteodată, spuse
Birgi
t
te î nce
t, dar viaţa o s- o lep ede de ast a sauea o să se
l
ep ed
e de vi aţă. Şt
ii că nu aş i nsista nici
odată, dacă tu sau
Elayn
e n u aţi vreasăvi nă.
Nynaeve nu spu se nimic. Fem eia se comporta d eea
par
a
cr
ă
fi fostgeloasă! Nu era t reaba eidacăBi rgit
te vo i
a săsu port
e pe
ci
neva at ât de cap ri
cios ca Ar ei
na. Bi rgi
tte se î ncrunt
ă,
tr
ecându-şiun dege t peste b uze.
— Tom şiJuil
in suntoamenibuni ,darceamaibunăcal esă
evi
ţi necazuri
le es t
e să t e asigu ri că ni men i nu vr ea să t
e
necăj
ească. O duzină sa u dou ă de sol daţi shienari
eni ar rezol
va
tr
eaba asta. Nu î nţel
egcar e e pr obl
ema di ntre tine şiUno.E
dur şit e-
ar urma pe i tne şi pe E l
ayne p ână nî Puţul Osândei
.În
pl
us,e u n ti
p bi ne ăfcut.
Un rânjetîiî nflorisepe a fţ
ă.
— Nu avem nevoiedeni menisăneţ i
nădemână,r ăspunse
î
nţepat
ă Nyn aeve. i B
ne f ăcu
t? Prin f aţa och i
lor î i rt
ecură
ci
cat
rici
le şi peti
cu l desenat cu roşu. Femeia asta avea cele mai
ci
udate gusturila băr baţi
.
— Putem sănedescur căm cuoricene-arieşiî
ncale.Cr edcă
dej
a am doved it asta, dacămai t rebui
a dovedit.
396
 — Ştiucăputem,Nynaeve,darosăt r
agănecazuri
lelanoica
muştele l
a bălegar. Al
tar
a fier be mocnit
.I n fiecare ziauzial tă
povest
e despr
e u jraţ
i ai Dragonul
ui şipariez e p cea mai bună
roc
hie de măt ase pe care o am con tr
a unei cămăş i vechi de
noapte de-
a ta căj umătaet din einu su nt decâtni şt
e b andiţ
i
car
e vor ea vedî
n noio pr adă uşoar
ă. În fiecare zi vat rebui să
dov
edim că u n su ntem. Murandi e şi mair ău, col
căi
e d e ujraţ
i
ai Dr agon ul
ui, de ban di
ţi şi de r efugiaţi din Cairhien,
înspăi
mân taţi că r D
agonul Renăscut o să-i atace câtde cur
ân d.
Presupun cănu vr eisăt rec
iîn Amad i
cia.Pr es
upun căe vor ba
de a Ce
ml yn.
Coada com pli
ca tîmplet
ită i secl ăt
ină uşor n câ
d Bir
gitt
e se
aplecă săo î nt r
ebe,cuo sp rânceană ri
dicată:
— Elayneedeacor dcutineînprivi
nţaluiUno?
— O săfie,murmur ăNynaeve.
—Î nţel
eg.Bi ne,când osă fie,osă facrostdecâţ icaiosă
avem nev oe.
i Darvr eausă u ad de al ea e d ce unart rebu
i să-l
luăm peUno.
Nynaev e senr oşi
î mâni oasăauzind tonul l
ui Bir
gitte.Dacăar
ruga-o câ t de r
fumosput eape E l
ayn
e să îi sp
ună l ui Birgi
tt
e că
Uno t r
eb uia săr ămână acolo,l-
ar gă
siaşt ept
ându-le n î mij
locul
drumul ui,i ar iB
r gi
tt
e arfi t oată ui
mi t
ă de unde afl aseelcă
pleacăşipe ceru dm o aiu. O fi fost f
emeia Străjerul l
ui Elayne,
dar Nyn aeve se nîtr
eb a câ
t
eodat
ă cine conducea eda f
pt. Când o
să-l găsească pe L an – când, nu dacă! —, o să- l pună săf acă
j
ur ămi nt
ecăosăsesupunădeci zii
lorei,suficientdecumpl i
te
să-if acăpi el
eacade gă ină.
Res pir
ă ad ânc.Nu avea niciun r ost săt e ce
rţi cu un zi d de
piatră. Mai bine sento
îrcea l
a mot ivul pen t
ru care ocă utase.
Făc u un pas non şal
ant p e al eea î ngustă, obl
igând-o pe
cealalt
ă f emei
e săo urmez e.Sub t ălpi sesi mţeau tulpinil
e ce
fuseseră r et
ezat
e ca să cu r
eţe l ocul. Se ui tă cu at en ţi
e la

397
tr
ecători
,î ncercân
d săpar ă neinteresa
tă. Nimen i nu le arunca
mai mul t de-
o privi
r
e n ît
âmpl ătoar
e.Î şico borîtotuşivocea:
— Trebuie să aflăm ce- i spune Tama Di vanului şi ce
răspunde acesta.Eu şi Elayne amî ncer
catsă afl ăm, darhan ul
e păzit cu o urzeal
ă î mpotri
vaascu lt
atului. Dar d oa
r mp
î otri
va
Puter
ii. Sunt atât e d pr
eocu pate că cinev a ar p utea t
rage cu
urecheaf ol
osind Put
erea, căau ui t
at căo ur eche se oapt
el i
pi
de uşă. Dacăci neva ar…
— Nu,i- or
etezăBirgit
tecuovoceplată.
— Măcargândeşt e-t
e.PentrumineşiElayneedezeceorimai
ri
scant.
Se gân di săad au ge căe pE layn
e oduce a capul
, dar eal
calt
ă
femei
e p ufni
.
— Am spus nu! Am f ost mult
el ucruri de când t
e-am
cunoscut, Nyn aeve,dar ni ci
odată proast
ă.Pe Lu mină!O să
anunţe p ubl
ic nîtr
-o zi saudou ă.
— Trebuiesăşt i
m acum,şui er
ăNynaeveî nghiţ
indu-şi„cr
eier
secedb ărbat
“. Proastă? Sigu r cănu f useser oap
stă! Trebui
a să
se al
cmez e.Dacăo put ea con vinge e p Elayne sămear gă,poate
căni cinu aveau sămai fie a i
ciî ntr
-o zi saudou ă. Mai bine să
nu desch i
dă iar sa cul cuşer pi.
Bi
rgitt
e se sp ri
ji
ni î n arc,î nfior ându- se – un pi c ca m prea
ost
entati
v, se gâ ndi Nyn aeve.
— Am f ost prinsă odat ă spionând f emei Aes Sedai. Au
ter
minat cumi ne rteizi l
e mai t ârziu şiam f ugi
t din Shaemal de
î
ndată ce am pus mân a pe u n cal. Nu o săt r
eci ar
ăşi prin aşa
cevadoar casă -
ţi câ
şitgţ i
e ozide c are nu ai nevo
i
e.
Nynaeveăm r
asecalmă.Făcea ef
orturi să-
şipăstrez
e chipul
net
ulburat, să nu sc r
âşn ească di
n di nţi, să nu se tragăde
cosi
ţă. Er
a calmă.
— N-am auzi
tnici
opovestecut i
nespionândAesSedai.
Î
şi dădu se ama ce spu sese e dîndată ce ertmină de vorbit
.
Marele secr
et al l
ui Bir
gitt
e er a că er a chi
ar aceaBi r
gitt
e di n
398
l
egende.Ni mic car e să f acăl egăutr
a î ntre ea şil egendă nu
tr
ebuia spus vreodată.
Chipul l
ui Bi r
gitt
e î mpietri pentru o cl ipă, dându-i fiori lui
Nynaeve;cealal
tă femei e ascundeamul tă durere nî secretul ei
.
Piat
radeve ni i
ar ca rne, i
ar Bi rgi
tt
e o ft
ă.
— Timpulschimbăl ucruri
le.Abiamair ecunoscj umătatedin
poveşt
i,iar p e cealaltă jumăt at
e,del oc. Nu o să mai vor bim
despre a sat.
Eviden t, nu era o su gesti
e.Nynaeveeschdise guraf ără săşt i
e
exact ce a vsp une – r popri
a dator
ie aţ
fă de eaî nsemna cănu- i
putear ăscoli durer
ea, dar săse ărţoiască aşala eapen tru două
cer
eri simple!Di n capătul alei
i se ua
zibruscvoce a uneif emei
.
— Nynaeve,Janya şiDel ana spun că tr
ebuie să t
e duci
i
med i
at l a el e.
Nyn aeve si mţi că îii esei nima di n piept
.Î n ca pătul alei
i
,
Nicol
a, î mbr ăcată în veşm i
ntel
e de novi ce,tresă
ri. La f elşi
Birgi
tt
e;apoi se i ut
ă cu at enţi
e a l ar c,amuzat ă. Nyn aever eb
tui
săî nghit
ă de dou ă or iînainte de a put eavor bi . Câtde mul t
e
auzise?
— Nicol
a,dacă tu crezică aşa se vorbeşte cu o Al easă,ar
tr
ebui săt e corect
ezi r
epede,înaint e săo f acăal ţi
i.
Era un lucru pe car e l-ar fipu tut spune o Aes Seda i, dar
ceal
alt
ăf emei
e o câ nt ăr
eaşio măsu ra di n pri
vi ri pe N yn
aeve.
—Î miparerău,Aleasă,spusefăcândor ever
enţă.Voiî ncerca
să am maimul tă grijă.
Rev ee
rnţa er
a su ficient de adâncă enptru o A leasă
, exactat ât
câtr eb
tuia, i
ar, dacă t onul era rece,nu er a sufici
en t de r ece
pen t
ru a o ped epsi. Ar
eina nu f usese nsiguratovar
ăşăde d rum
dezamăgi t
ă să afl e adevărul des pre El
ay ne şi Nyn aeve, dar
Nicolaf uses
e d e acord săpăst reze sec
retul, mir
ată chi
ar căi -au
spus săo f acă. Apoi, după ce esttele arătaser
ă căpoa te nîvăţa
să con ducă,î ncepuse să o măso ar
e şi să o cân t
ărească di n
privi
ri.
399
 Nynaeveînţel
egea foarte bine. Nicolei iî il
pseaabi li
tat
ea
î
nnăscută – fără să fie î nvăţ
aăt nu ar fi saidarul
at
ins
nici
odat
ă –, dar deja se vor bea de t al
entul eişide cât ed
puter
nicăva ajunge acă
d se t r
s
ăduia.Cu doian iî n urmă,ar fi
provoca
t en
tuzi
asm, având mai mul t pot
enţ
ial decât ori
car
e a l
tă
novi
cedi n ul
ti
mele secole.Dar a sta fusese î
naint
e de El ayne,
Egwene şi Nynaeve. Nicol
a nu spunea ni ci
odată nimic, dar
Nyn aeve aer si
gură căvoia săl e ega
leze, pe eaşipe E layne,sau
chiar săl e dep ăşească.Nu trecea de l i
mi t
a bunul ui
-si
mţ, dar
ades eaera chiar lali
mi t
al ui.
Nyn aeve if î
ăcuun se mn sc urt di
n cap . Fap
tul că înţel
egea
nu o î mpied i
ca să-şidor ească să-it r
ateze prosti
a cu o doză
tri
plă de ărdăcină de il
mba-oii
.
— Aşasăf aci
.Du- t
eşispune-l
ecăvi nimediat.
Nicol
af ăcuo r ever
enţ
ă şiseî ntoar
sesăpl ece
.
— Aşteapt
ă.
Femei
a se op ri i
med i
at. Lui Nyn aeve ise ă pru că ved
e nî och
i
i
eio stră f
ulgerare e dsatisf
acţi
e.
— Mi-aispust otul
?
— Am fosttri
mi săsăîţispunsăvi i,Al
easă,şiam venit
.
Stăt
ută ca pa a car
e ă rmân e o ăpstămână nîtr-
o caraf
ă.
— Ceauspus?Exactcuvi ntel
elor.
— Exact,Aleasă? Nu ştiu dacă îmipotami nticuvint
elel
or
exact
, dar o să î ncerc.Adu- ţ
i ami nt
e că ele au sp us ast
a, eu
doar erpet. Jan ya Sedaia sp us ce va de genul:„ Dacăf at
a ai
a
nebună nu apa re cur
ând, j
ur că nu o să po ată sta jos
conf
ortabi
l pân ă nu e sufici
ent de bătrână să fie bunică“,iar
Delana Sedaia sp us căVa „fi bunică nîai
nte să i n
bev
oască
i să-
şifacăapariţia. Dacănu e ai ciînt
r-un sf
ert de ceas,o să-
i pun
piel
eape b ăţ
“.
Ochii eierau inocen
ţa înt
ruchi
pată. Dar prudenţ
iî n acel
aşi
ti
mp.

400
 — Astaaf ostacum douăzecidemi nute,Al
easă.Poat
eunpi c
maimul t
.
Nyn ae
ve se ab ţ
inu să nu î nghi
tă în sec. Doar n fii
dcăAes
Sedai nu pu t
eau mi nţ
i, nu î nsemna că o ameni nţ
are trebuia
luată adli
tter
am, dar câ teodat
ă er a greu de făcut dif
erenţa. Î
n
faţ
a oricui alt
cuivadecâ t Nicol
a ar fi ţ i
pat „Oh, Lumină!“ şiar fi
rupt-o l
a f ugă. Nu însă su b och i
i acei
a. Nu î n faţ
a uneif emei
care ă p
rea că-iface list
a sl ăbici
unilor.
—În cazulacest a,pr esupun că nu e nevoi e să te duci
î
naint
eamea . Poţi săt e ducil a t r
eburil
et al
e.Înt or
cându-
secu
spat
eell a r evee
rnţa Ni col
ei, con ti
nuă de par că nu ar fi avut
ni
cio grij
ă pe u lme:
— O să vorbesccu ti
nemait ârzi
u.Cr ed că nu artr
ebuisă
f
acini mic p ână atunci
.
Cu nor oc, poat
e va sta d epa rt
e de nU o.Cu mul t nor
oc.
— O să mă gândescl a sugestiat a,spusegr avBrigi
tte,dar
amestecul de am uzament şi simpati
e n u avea i n
mic grav nîel .
Femeia cu noşt
eat i
pul Aes edSai.Într-
un fel, cunoşteamai mul t
despre A es ed
Saidec âtor i
ce esA edSai. Nu maiave a ce să f
acă
decât săaşt epte şisăsp ere.Nicol
a apăru lângăea .
— Ţi-
am spussăt educilatreburi
letal
e.
— Mi-au spussă mă întor
cdupă cet egăsesc,Aleasă.Alea
sunt ierburi
le tal
e?De cef oloseşt
ii er
buri
? Pen tru că nu poţ i
să… ? a
I rt
ă-mă, Aleasă
, nu ar fi t r
ebuit să dauc o vr
ba d e ast
a.
Nynaeve i p
cl
ila săcul
eţul cu men ta-gâ
şei
t din mâi nil
e sal
e–
nu-şiaduceaami nte când î l scosese –,apoiî l băgăî napoi. Ar fi
vrutsă l
e mestece pe toat
e.I gnor
a şivor bele ei
,şiscuzel e;
primel
e e r
au sp useint en
ţionat şice l
elalt
e a fl
se.
— Fol
osesc i
erburi,deoarece nu înt
otdeauna Tămădui r
ea e
necesară.
Oare Gal benel
e ar dez aprobadacăar afla?Di spreţui
au
ier
buri
le şipăr eau inter
esa t
e numai de bol ile care necesitau
Tămăduire.Deces- arîngri
jora că f
emeia arput ea să l
ezică?
401
Până la urmă era doar o novi
ce, indif
erent cu
m se i u
t
a la eaşi
l
a Elayne.Nu con ta cum se iut
a eal a el
e.
— Tacidi
ngurăacum,spuseiri
tată.Vreausăgândesc.
Ni
cola mer geaîn tăcer
e al
ături de eape st răzil
e aglomer
ate,
dar lui Nynaeve sei păr
eacăf emeia abia îşitârăşt
e paşi
i. Poat
e
era doar magi
i naţ ia ei
, dar parcă ge nunchi
iî ncepuse
ră să o
doar
ă de a l ef
ort
ul de a nu o depă şi
. Sub nicio for
mă nu ar fi
l
ăsat-o săva dă căse r g
ăbeşt
e.
Ardeamocnitpedinăuntru.Dintr
etoţ
ioameniidinlume,er a
greu să-şiimagineze pe cineva mai pr
ost ales ca să fie tri
mi s
după ea decâ t N i
col
a şioch ii eicercet
ători
. Pr obabi
l Birgi
tt
e
al
erga ch i
ar t a
uncisă-l găsească pe Uno.Con ducătoar
ele de
AjahîispuneaupoateTameicăsuntgatasăîngenunchezeşisă
sărute inel
ul Elai
dei.Iar S eveşiJarilî i spunea u probabillui
Sheriam că hab arnu au ci ne e Mar
„ i
gan “ şi că nu arput ea-o
deosebi de ogâ scăsă l
batică
. Era una din acele zi l
e,iar soarel
e
abia urcase nu sf
ert pe b ol
t
a sen i
nă.
JanyaşiDelanaaşteptauîncameradinfaţăacăsuţeipecare
o împăr ţ
eaucu al t
e t reiAes Sed ai
. Fiecar
e cu dorm i
torul ei,
desi
gu r
. Fieca
re Ajah avea o casăpen tru î
ntâl
niri, dar surori
le
erau î mprăş
tiat
e pri n sat î n f uncţ
ie de cum aj unseseră.
Uitându-se nî
cruntat
ă l a podea, cu buzel
eţ uguiat
e,Jan yanu
păreasăî şideaseam a căau ve ni
t. Del
ana, cupărul desc his al
culoa
r e – un puteai să ţi
îdaise ama dacăave a saunu păr b al–,
îşipi r
oni privi
rea albastr
ă sp r
e el e de cum i ntrară pe uşă.
Nico
la tr
es ări,iar Nynaeve îşidorisănu fi f ăcut şieal a f
el. De
obi
cei ochii su r
ori
i Cen uşii nu se deosebeaude ai al tor Aes
Sedai
, dar, cân d se xafi asu pra ta,par
căni mi c al
tce
va nu mai
exi
sta pe u lme. Unii spuneau că Delana er
a un medi at
orbun,
deoar
ecemb ael
e părţ
i pr ef
er
au săaj ungălaoî nţ
eleger
e,numai
casăsca pe d e pri
vireaei .Începeai săte gândeşt
il a cefăcuseşi
gr
eşit
, chiar d acă nu f ăcuseşi ni
mic.Iar il
sta care îirăsărilui

402
Nynaeve nî mi nte ofăcusăexec ute or ev
eern ţ
ăl af elde adâncă
precu
m a N i
colei
,făr
ă măcar să şi
îdea seam a.
— Ah,spuseJanyacl ipinddepar căcel
edouăs- arfiivitdin
podea,i at
ă-vă.
—I ert
aţi-
măcăam î nt ârzi
at,spuseNynaeveîn grabă;putea
Nicol
a săaudă ce of pt ea, Del
ana se olhba la ea, nu Nicol
a. Am
pier
dut noţ i
uneat i
mpul ui şi…
— Nu contează,spuse Delana cu o voce gr
oasă pent ru o
f
emeie,cuacel aşiaccent shienari
an caal l ui Uno; era ciudat de
melodi
ospen t
ru aşao f emeie routndă,dar el Dana er a st
raniu
de graţ
ioasăpen truo f emeie atât de bine clădită. Nicol
a, poţi să
pl
eci
. Până l a următ oar
ea l ecţ
ie o să f acicet r
eburi are să î ţ
i
deaFaol i
n.
Ni
cola nu maipi er
du vr emea şi ţ
âşni pe u şă. Poate ar fi vrut
săvad ă ce aveau să
- ifacăpen tru căa î ntârzi
at, dar nimeni nu
î
ntrec
ea m ăsu
ra cuAesSeda i.
Lui Nyn aeve nu i-ar fi păsat nicidacăNi coleii -ar fi crescut
aripi. Abi
a at unciîşidădu seam a că nu era ni ci
o sticl
uţ
ă cu
cerneală pe masaunde A es eda
S i mâncaude ob icei
, nicinisip,
nicipen iţ
ă, nicihârti
e.Ni mi c di
n cei -ar fit r
eb uit. Treb
uia săl e
fi ad us ea?el an
D a cont
inua să ofixe ze cupri vi
r ea. Femei
a nu
seui ani
t ciodată l
a cinevaat ât de mult. Nu se i u
ta aşadel oc,
dec âtdacăav ea vr
eun mot i
v.
— Vr eiun ceaidementăr ece?spuseJanyaşifur ândull ui
Nyn aevesă cl ipea
scă. Cred că cea i
ul este l
ini
ştitor. Găsesc că
aj
ută co nversa
ţ
ia.
Fără să maiaş tept
e un r ăs puns, sora Brună cu al ură de
pasăreî ncepu săumpl e ceş
t i dif
eri
te dintr
-un ceai
nic cu dungi
al
bastre, luat de pe buf etul car e avea o pi at
ră în l ocu
lui
pici
orul
ui lipsă.Poate căAes ed Sai aveau mai mult spaţi
u, dar
mob i
la eral afelde d ăr
ăpănată.
— Delanaşicu mineam deciscănot iţ
elenoastr
epotsămai
aştept
e.Doar o să st
ăm de vor bă.Mi ere? u E una preferfără.
403
Toat
ă dulceaţa st
rică aroma.Ti nerel
e mereu vor mier
e.Ce
lucru
ri minunate a ţ
if ăcut
,t u şiEl ay
ne!
Delana î
şidr esel ag
sul zgomotos, i
ar Janyase i u
tălung al ea
.
— Ah,da.
Delanat răses
e u n sc au
n de a l masăî n mijl
ocul camee
r.iUn
scaun cubl atul de tsuf. Din cli
pa în care Janyasp usese ăoc să
stea „de vorbă“, Nynaeve ştiuse că exa ctasta nu av ea să se
î
ntâmpl e.Delana î if ăcuun ge st către sc au n, iarNyn aeve se
aşeză pe mar ginea l ui, ulând o ceşcuţ ă ci obi
tă cu un:
„Mulţumesc,AesSed ai“. Nu avumul t de aşt eptat.
— Vorbeşt
e-nedespr eRandal’Thor,zi
seJanya.
Păru gata săsp ună maimul t, dar Del ana i ar îşidrese aglsul
;
Janya cl
ipişităcu,luând o înghiţ
itură de ceai.Stăteau de o
parte şide al ta a scau nului lui Nyn aeve.Del ana o pri vi
, apoi
oft
ă şi-şiaduse con ducând a t rei
a ceaşcă pen t
ru ea, pluti
nd
prin cameră.Del ana îşifixă di n nou pri vi
rea asu pra ei , de
parcă ar fi vru t să-i sf
redelea
scăţ easat cu privir
ea ,iar J
anya
păreapi erdutăî n gân duri, poat
e n icinu o ved ea.
— V- am spust otceştiam,of t
ăNynaeve.Adi căam spusAes
Sedai.
Trebuisesă lespună.Ni micdi n ceea ceşti
a nu putea să-
i
f
acăr ău – n u mai mul t decât a şti cine est
e,în ori ce ca
z – şiar
fi put ut ajut
a dacă su rori
le lîve deaucape u n băr bat
. Nu cape
un băr batcar e p oate conduce Pu ter
ea, cidoar ca e p un băr
bat
.
Nu er a osar cniă u şoară pentru Dr agonul Ren
ăscut .
— Nuşt iumaimul tde- at
ât.
— Nust abotoasă,izbucniDelana.Şinutemaifâţ
âi!
Nynaeve aşeză ceşcuţa în farf
uri
oară şiîşişterse nchî
ei
et
ura
mâinii pe orchi
e.
— Copilă,spuseJanyapl i
nădecompasiune,şt
iu cătu cr
ezi
că ne-aispu s totul, dar e D
l
ana… Eu nu potcr ede că ne-
ai
ascunde ceva nteni
ţionat…

404
 — Şidecen- arf ace-
o?mâr âiDelana.E născut ăîn acel
aşi
sat. L-a văz ut cr escân
d. Poa t
e că î i e mai oi l
ală lui dec
ât
TurnuluiAlb;privi
reacaol amădecuţ itcoborîi
arpeNynaeve.
Spune-ne ceva ce nu ne- aimaispus î nai
nte. Am au zittoat
e
poveşt
ile,aşacăo săşt iu.
—Î ncearcă,copil
ă.Suntsi gură că nu vreica Del
ana să fie
supărată pe i t
ne.De ce…
Janyaseopribrusclaunnoudr esalvocii.
Nynaeve spera ca el e să cr eadăcă ceşcuţ a t r
emur ândă
înse
mna căt remură şiea, târâăt aiciînspăi
mân tat
ă – n u, nu
înspăi
mântată, dar cel puţ
in î
ngrijor
ată – d e cât de ufrioase r a
puteafi pe ea, şiacu m asta.Î n pr eaj
ma Aes edaS iî nvăţaisă
asculţ
i cu atenţi
e.Poate cănu pri ndeait otce voiau săsp ună,
darave ait ot
uşimaimul te şanse să î nţel
egi decât acă
d aifi
ascult
at oadr cuo si ngură ureche,ca maj or
itat
ea oamen i
lor.
Nici
una nu spuses e căar r c
ede că ascundea ceva.Voiau doar
săo sp eri
e n î speranţa căpoa te mai scăpa cât e ceva. Nu î
i er
a
fri
căde el e.Nu pr eamul t,în oriceca z.Er af urioasă .
— Când er a băi
at,spusecu gri
jă,obişnui
a să-şiprimească
pedeapsaf ără ni ci
un com entar
iu, dacăelcr edea căo mer i
tă,
dar
, dacănu cr edea, se ul
pta fiecare cl
i
pă. Del ana puf ni
.
— Aispus ast at utur
orcelordispuşisă t
e ascute.Al tceva.
Repede!
—Î lpoţiconducesau convinge,darnu osăsel aseî mpi ns.
Se nîcăpăţânează d acă…
— Şiasta.
Cu mâi nile nî şolduril
e mari
, Delana se apropie până aj
unse
cu capu ll a acelaşini velcu all ui Nynaeve.Nyn aev
e ar fi
pref
erat săai bă din nou pri vi
r
eaNi coleiasupra sa.
— Cevacenu aispust utur
orbucăt
ăresel
orşispălăt
oresel
or
di
n Sal i
dar.
—Î ncearcă,copi
lă,spuseJanya.

405
 Conti
nuară inter
ogat
oriul, Del
ana săpând f ără mi l
ă, Janya
interve
nind pli
nă de com pasi
une,iar ynN aeve încer
cân d să-şi
aducăami nt
e o ttce u pt
ea. Nu câşit
găni ciun răgaz, căcifiecare
lucru maif usese spus d e nenumăraet or
i,î ncât î
ncepu se să-şi
ştie vorbel
e pe de rost. Cum Delana îi arătasecu del icat
eţe.De
fapt,fără multă del
icateţ
e.Până reuşiNyn aeve sămai soa rbă o
gu ră de ceai
, acest
a ser ăci
seşier a at ât de dulcecă -
iî ncree
ţa
l
imba. Deci, Janya ch iar cr edea că t i
nereel vorfoart
e multă
mier
e.Di mineaţat r
ecugr eu. Foart
e gr eu
.
— Nu ajungem ni căieri, spuse Del ana aruncându-ilui
Nynaeve p orivi
re pli
nă de e rproş.
— Potsăplecatunci?înt r
ebăNynaeveobosi tă.
O storse
se r
ă şide ul ti
ma pi cătură de su doare.Se simţ
ea
moale ca ocâr pă.Ar fi vr ut să el pl
esnească pe amândouă.
Del
ana şiJanyasch imbar ă o privi
re.Sora Cen uşi
e ri
dicădin
umeri şise u d
se albuf etsă -şimai pună ceai .
— Si gurcăpoţ i,răspunseJanya.Şt iu căaf ostgreu pent ru
ti
ne,dar ,înainte să deci dem ceva, trebuie să- l cunoa ştem pe
al
’Thor mai bi ne decâ t secu noaşte elî nsu şi
. Al t
felt ot
ul se
poa t
e t ransform a într-
o cat ast
rof
ă. O h, d a. Te-ai d esc
urcat
f
oa rte bine,cop i
lă. Dar nicinu mă aşt eptam l a mai puţ in de a
l
ti
ne. r Oici
ne poat e face desco peri
rile pe ca r
e l e-ai ă f
cu t, cu
han dicapulău… t nu po t decât ă s mă aş tept al l ucruri
extraordinare din parteat a. Şi când t e gândeşti că…
Maidur ă ceva timp pân ă cân dt ermină,l ăsând-
o p e N yn aev
e
să i asă cl ăti
nându- seî n uliţ
ă. Se si mţea nesi
gur
ă pe pi ci
oare.
Toatăl umeavor beadespr eea.Si
gurcăvor beau.Arfitr
ebuitsă
o ascu l
te pe El ayne şisă l aseîn sea ma eit oat
e acele aşa-
zise
desco periri. Mogh edien avea dr ept
aet. Maidevreme sau mai
târzi
u av eau să î nceapă să se î ntrebe cum o f ăcuse. Deci,
trebuiau să deci dă ce er a maibi ne,ca să evi te o catast
rofă.
Niciun i ndiciu desp re cent en
iţ i
i aveau cuRand.

406
 O privir
e scurtă ar uncat
ă soar el
ui care ajunsese ap roap
e
deasupra capul
ui îi sp use că deja înt
ârziase la întâlni
rea cu
Theodri
n.Binecămăcaraveaoscuzăbunădedat aasta.
Casal ui Theod
rin – aeişia î ncădou ă duzi
ni de emf ei– se
afla în spatel
e Turnului Mic.Nyn aeve păşimaiî ncetî n drep
tul
lui
. Mulţi
meade S trăj
eri di
n faţă şiGar eth Bryn e erau dova
da
că întâl
nirea con
tinua.Puţ i
na f urie pe car e o maisi mţea o
făceasă vad ă urzeal a, o cu pol
ă t urti
tă f ăcută cu Foc, Aer şi
puţ i
nă Apă, scl
ipind dea su pr
aî nt r
egii cl
ădiri, pri
nsăcu un nod
aţâţător
. Dacăl -ar fi at ins însă, ar fi f ostva i de piel
eaei ; erau
su fici
ent de mul te A es edSaipe u li
ţa aglomer aă
t.Di n când î n
când, câ t
e un St r ăj
er r ece
t a pri n ţ esă
tură, invizi
bi
lă pent
ru el ,
cân d un grup se esp d ărţeaşial t
ul se or fma. Aceeaşiţesătură
pe car e Elayn
e nu r euşi
se să o st răpungă. Un scut împotriva
trasului cuurech eacuaj utorul Puteri
i.
Casal ui Theod rin era l a o sut ă de paşimaiî ncol
o,dar
Nyn aeve i
ntră în cu rtea dintr
e dou ă case acoperi
te cu st uf,
l
ân gă fos
tul han . Un gar d şubr ed de lemn î ncon
jura grădina
mică, pli
nă de i er
buri uscaet,dar m aiave a încă o poa rt
ă ce
abi
a se ţ inea de o bal ama rugi nită. cSârţ
âi u c
mpl i
t cân d
deschi
se poar ta.Se ui tă în jur cugr abă – nu er a nimeni l a
f
erestr
e;ni men i nu o puteaved eadi n uli
ţă –,î şistrânsef ustel
e
şial ergă pe al eeast r
âmt ă car e trecea pri
n dr ept
ul ferestr
ei
cam ee
ripe c are o mpîărţea cu Elayn
e.
Ezit
ă pen t
ru o cl ipă, t er
şgân du-
şipal mele ude de f ustă,
aducân du-şiami nte de ce sp usese iBr
git
t e.Şti
a căî n ad âncul
inimii eralaşă,i ndi
ferent câ t de mult ur a acestlucru. Fuseseo
vremecând secr ezusecur ajoasă.Nu oeroină,caBi r
git
te,dar
suficient de curajoasă. Viaţao n îvă
ţase l t
aceva.Doar gândi
ndu-
se l a ce i-ar f ace su rori
le dacă ar pri nde-
o, iîve nea să se
întoar
că şisă f ugă la Theod rin. Avea şan semi cisă găse ască
exacter eas
ftr
a cam ee
ri unde er au con ducăt
oarel
e de Aj ah
.
Extrem de mi ci
.
407
 Încer
că să- şi umezească gura – cu m putea avea o gu ră atât
de uscat ă cân d î n rest era ac operi
tă de sudoare? – şi se
str
ecură maiap roape.I-ar fipl ăcut să afle într-
o zi cu m ar fi
fostsăai bă cu raj, caBirgi
tte s
au El ayne,în loc să fie ol aşă.
Nu si mţi nici
o furni
cătură când t r
ecupri n urzeal
ă. Nu simţ i
nimic. Ştiuse că nu o să si mt ă. Nu-ţi provoc
a ni ci
un r ău
ati
ngerea ei, dar se l ipi cu sp atel
e de zidul de pi atră tăi
ată
grosol
an . Simţi p e f aţă at i
ngerea unor pl ante agăţ
ătoare,
atârnând din crăpăturil
e zidului.
Se st r
ecură încet către primul tocde f ereasrtă şiaproape se
întoar
sesăpl ece.Er a închis bine,iar sti
cla fuseseînlocui
tă cu
pânzădat ă cu ulei, care ăl
saceva l
umină săi ntre,î
nsăeinu î i
per mi
tea să vadă nimi c.Sau să u adă ceva;saudacăer a ci
neva
acolo,nu se u a
zea ni ci
un zgom o.
t Respir
ă ad ânc şisef urişă
către următoar
eaf er
easrtă. Geamul fusese scos şide acol
o,dar
prin r amă se vedea o măsu ţă şubredă aco peri
tă cu hârtii şi
sti
cluţe d e cern
eal
ă şicâ teva scaune,acea st
a fiind toat
ă mob i
la
cam eer.i
Mor măind o înjurăt
ură au zi
tă de la Elayne – ave a o r ez
ervă
surprinzătoare pusă deo parte – mer se căt r
e următ oarea
fereast
ră, cu mâinil
el i
pit
e de pi atra aspră. A trei
a fereast
ră era
lar
g desc hi
să.Se apr opi
e,apoise t rase repede în sp ate.Nu
creuzse cu adev
ăratcăvagăsi ceva,dar Tam a era acolo.Nu cu
conducăt oar
ele de Ajah, c i c u Sheri am, Myr ell
e şi e rstul
grupului. Dacăi nima nu i -
ar fibăt ut at âtde t are,ar fiau zi
t
vocil
eînaint edeaseui t
a.
Îngen unch e şi se par
opie cât de mult putu de o tcu
lf er
estr
ei,
fără să poa t
ă fi văzu t
ă de f emeil
e di
nău ntru. Partea de j
os a
feres
trei îi atingea capul.
— … si gure că acest
a este mesaj
ulpe care vreţisă-
lduc
înapoi? se uz a
i vocea de fi era Tam e.
iCer eiţ maimul ttimp să
văgândi ţi
?Lacesăvăgândi ţi
?
— Di vanul ,începuSheriam.
408
 — Di vanul, spuse în batj
ocură sol
i a Turnului
. Cr edeţ
i că
sunt oar bă şi n u văd ci ne ar e pu t
erea? Aşa- zi
sul Divan
gândeşte cei sp
î uneţ
i voi săgâ ndea
scă.
— Divanula cerutmaimul tti
mp de gândire,spuse ferm
Beonin. Cine poate şt
il a ce eci
dzie vor aj
unge?
— Elaidavatrebuisăaştept
esăafledeci zi
a,spuseMorvri n
imit
ân d destul de bine tonul de gh eaţ
ă alTam ei. Nu poat
e
aştep
ta puţi
n săvad ă di
n nou Tu rnul Reîntr
egit
?
Răspunsul Tameifu şimair ec
e:
— O săducmesaj ul… Divanului… Supremeiî nscăunat
e.O
să vedem noice r ed
ce d espr
e el.
O uşăsedesc hi
seşiseî nchiset r
ântindu-se.Lui Nynaev
eî i
veneasăţipedefrustr
are.Acum ştiarăspunsul,darnu aflase
înt
rebar
ea.DacăJan ya şi Delana i-ar fidatdrumul ceva mai
devreme!Era totuşimaibi ne decât i n
mic.Maibi ne decât„Ne
înt
oarce
m şine su punem El aidei
“. Nu maiav ea rost să st
ea
acol
o,să ri şte ca ci nev
a să se ui te af
ară şisă o desc oper
e.
Încep
u să se ndep
îărteze când auzivocea l
ui Myr ell
e.
— Poateart rebuisăt rimit
em un mesaj.Poat
eart rebuisăo
chemăm pu r şi simplu.
Nynaeve se încruntă,r ămân ân
d pe oc.
l Des pre cine vorbeau
?
— Protocol
ul t rebuie urmat , spuse aspru Morvri n.
Ceremoniil
e r t
eb ui
e n îdepl
init
e.
— Trebuiesăf acem totulcalacarte,spuseBeoninpeunt on
fer
m şiascu ţi
t. Cea mai mi că scăpare va fi f ol
osit
ă î mpot
ri
va
noastră.
— Şidacă am făcuto greşeal
ă? zise Car
linya î
nfierbântată
pent
ru prima dat ă în viaţă.Câtt i
mp să aş teptăm? Câtt i
mp
î
ndrăzni
m să aşt ept
ăm?
— Câtdemul tvafinevoie,spuseMorvri n.
— Câtti
mpvat r
ebui,adăugăBeoni n.Nuam aşt eptatat
âtde
mult copi
lul dor
it ca săe nab andonăm acu m t oate planuri
le.

409
 Se aşt
ernu t ăcerea,deşi Nynaeve mai auzi o dat ă „dor
it
“ de
parcă ci
neva ce r
ceta cuvântul
. Ce cop i
l? O novi ce? O Aleasă?
Nu avea ni ci
un sens. Sur oril
e nu aş t ni
eptci
a odat
u ă după
novi
ce sau Al
ese.
— Carl
inya,am mer s pr
ea depart
e ca să ne î
ntoarcem di
n
drum, spuse î nt
r-un finalSheri am. Fie o ad ucem aici şi ne
asi
gurăm că f aceceea ce t rebuie, fie lăsămt ot
ul î
n seama
Divanului şine rugămsă u n aj
unge m la u n dez ast
ru.
Din t onul ei, părea că ul ti
ma posi bi
li
tate er a o sp er
anţ
ă
deşartă.
— O singurăgreşeal
ă,ziseCarl
inyamair ececani ci
odată,şi
o să sfârşim toate cuca pet
el
e n îfipte nîţ epuşe.
— Şici ne o să l
e pună acol
o? întrebă Anaiya gânditoar
e.
Elai
da, Di van
ul sau al’
Thor?
Se aşt ernu i arăşit ăce
rea,î ntrer
uptă doarde f oşn
et
ul
rochi
il
or şide u şaca r
e seeschdi se in
d nou.
Nynae
ve riscă să ar unce o privi
re î năunt
ru. Camer a er a
goal
ă.Scoase n su
u net vexat
. Că aveaude gân d să ş at
epte nu
er
a o con sol
are pr ea mare;r ăsp
unsu l finalput ea fi or icar
e.
Comentari
ul Anai ye
i arăat căî ncăse em teaul a felde mul t de
Rand cade E laida.Poate maimul t. Elai
da nu st rângea bărbaţi
care p
uteau con duce u P
ter
ea. Şi ci
ne era„ cop
ilul dorit
“? N u, nu
er
ai mportant. Femeile put
eau avea ţesute ci
nci
zeci de n itri
gide
care eanu şt i
a ni mic.
Nynaeve tr
esări când urzeal
a se st i
nse. Ar fi t r
eb uit să fi
plecatde mult
. Ri dicându- seîn picioar
e,începu săsescu tur
e
cu puter
e pe genunchi î ndepărt
ân du-se dei d.zFăcuun si ngur
pas.Apoise op ri îngheţată, cu mâinil
e deasupra petel
or e d p
raf
de pe orch
ie,uitându-se alTheod ri
n.
Femei
a domani cu ob raj
i rumen i se iu
ta în och i
i ei
,f ără să
spună ni
mic.
Nynaev
e ersp
inse nîgr abă prima i dee ca
r
e-it r
ecuse r p
i
n cap ,
săsp ună căar fi că utat ceva pe os.
j Se n îdreptă şipăşiagale pe
410
l
ângă ea, de parcă u n s-arfi î nt
âmplatni mic.Theod ri
n o u rmă,
cumâi nil
e mp
îr eunate.Nyn aevee sgân dea ce ar putea afce
. Să
ol oveascăn î capşisăf ugă. Sau săse aru nce nîgen unchi şisă
se oarge e d ea.Ambel e dieierau preast răi
ne d e eaşinu put ea
găsini mic al
tceva între c
eel două.
— Ţi-aipăst
ratcalmul ?î
ntrebăTheodri
n uit
ându- sedreptî
n
f
aţă. Nynaeve t
resări. Ace
sea
t fuseseră inst
rucţiuni
le pri
mi t
e cu
o zi în urmă,după î ncercarea de a- i spa r
ge bl ocaj
ul. Rămâi
calmă, foarte ca l
mă; doar gâ nduril inişt
it
e.
— Sigur,râseîncetişor
.Cearput easămăsuper eai ci
?
— Astaebi ne,spuseseni n Theodrin.Astăzivoiîncercaceva
un pic mai … di r
ect.
Nynaeve se ui tă întrebătoare la ea. ăr Fă î ntreb
ări
? Fără
acuzaţ
ii? După cum se d erulase ân pă atunci ziua aceea nu-i
veneasăcr eadăcăscapăat âtdei ef
tin.
Nu se i ut
ă î napoi către clădi
reade p i
atr
ă, ast f
elcănu o vă zu
pe em
f ei
a ca
rel
e p
ri
vea
de a
lo f
erea
st
r
ă de l
a et
aj
ul doi
.

411
CAPI
TOLUL 13
Acoperi
tdepraf

Întrebându- se acăd să- şides facăsaunu cosi ţa,Nyn aeve se

uita încrunt ată de su b un pr osop uzatcu dungir oşiil a r ochi
a
şif uroul agă ţate pe sp ătarul scau nului , din ca re p i
cu ra apă pe
podeau a cu rată.Un al t pr osop deş i
rat, ver de cu dungial be,
mul t maimar e ca p ri
mul ,î i ser vea caşm ve
ân t.
— Acum şt im căşoculnumer ge,mâr âilaTheodri nşiavuun
fior. O dur ea f alca,i ar o brazu lî ncă o î nţep a. Theod rin avea
reflexeap r
ide şi o mân ă gr ea.
— Potconduce acum,dar ,pent ru o cl ipă,saidarul a f ost
ulti
mul l ucr u l a care m- am gân dit. Fuses e momen tul în car e şi
î
căutase udă r ăsuflar ea, cân d gân duri l
e di spă ruseră, i ar
insti
nctul pr eluaseco nt r
olul.
— Usucă- ţilucruril
ecuPut erea,murmur ăTheodri n.
Parcăpe Nyn aeve o dur ea f alca maipuţ in, ui tându- se cu m
Theodrinî şipi păia ochiulpri vindu- se înt r
-o ogl indă spart ă.
Începuse să se umfle dej a,i ar yn N aev e băn uia că,l ăsată în
pace, vânăt aai ar fi deven it sp ectacu l
oasă. ici Nea nu av ea
braţulpr ea uşor .I ar Theodri n meri ta celpuţ in o vânăt aie!
Poate că femei a domani gâ ndeal af el
, că ciof tă şisp use:
— Nu osămaiî ncer caşaceva.Dar ,într-unf elsau al tul,am
să t e învăţ să î mbr ăţi saidarul
şezi fără să fii at ât de f urioasă
încât săî l muşt i.
Nyn aevet ăts
u o cl i
pă î n cu mpăn ă,ui t
ân du- se nî crunt ată la
veşminteleude.Nu maif ăcuseaşacevapânăat unci .Er ast rict
inter
zsi să f acă t reburile de zicu zicu Put er ea şidi n mot ive
bineîntemei ate.Sai darul se duce a.Cu cât con duce aimaimul t
,
cu at âtvoi aimaimul t să con duci . Cu cât voi aisă con ducimai
mul t
, cuat ât creşteari scul caî nt r
-un final săt ragipr eamul t şi
să t e mi stui sau să t e omor i s ingu ră. u Dlceaţa I zvorului
412
Adevărato umpl ea cu uşurinţă acum.Găl eata de apă a l
ui
Theodrin avusese grij
ă de asta,dacă restulzileinu arfi fost
suficient.O ţ esăutră simplă de A pă sc oase oattă umezeal
a din
veşminte,aruncând- o pepodea,al ăturidecemaicăzusedi n
găleată.
— Nusuntf oartepriceputălaîmbr ăţi
şări,spuse.
Maiave a vreu n rost săl upte? o Dar u n prost se mpîot
ri
veşte
l
ucruril
or e p care nu l e poa te schimba.Nu put ea r
espir
a su b
apă,nu put ea zbura d ân d di
n mâi ni şi nu put ea conduce dec
ât
furi
oasă.
Theodri
nî şipuse mâi nil
eî n şol
durile subţi
ri,mutându-şi
pri
vireaîncrunt at
ă de a l bal
ta de p e p odeal a Nynaev
e.
— Şti
u astaf oarte bi
ne,spuse cu o voce l i
nişti
tă,dar
,din
cât
e am î nvăţateu , ni cimăca r nu ar r eb
t ui să fii în stare să
conduci. Am f ostî nvă ţată că t r
eb ui
e să fii ca lmă, li
nişt
it
ă şi
seni
nă, desch i
să şi absolut supusă.
O î nconjura strălucir
easaidarului, i
ar fir el
e de Apă
strânseră apa de pe p odea nîtr-
o mi nge care ar
ăta ciudat.
— Tr ebui
esă tepr edaiînaint
edea put ea conduce.Dart u,
Nyn aeve, nidi
feren
t câ t nîcer
cisă t e pr edai –t e-am văzut
î
nce rcând – t e agăţ i cu ungh i
il
e,dacănu eş t
i su ficient d
e
furioasăsăui ţi
.
Fi r
e de Aer i d
ri
car ă mi nge
a t remurătoa
re.O cl ipă Nyn aeve
creuz căcea l
alt
ăf emeie vreasăo arunce nîea , dar sfer
a de apă
pluti prin cameră şii eşi pe erea
f st ră. Se auziplescăit
ura apeişi
o pisi
cămi eună furioasă. Poate căi nt
erdicţ
ia nu semai apl i
ca
când ajungeail a nivel
ul lui Theodrin.
— Atuncidecesă n- ol ăsam aşa?Nynaeveî ncer
că să par
ă
voi
oasă,făr
ăar .Voia
euşi săcon ducăori de cât
e o ri aveach
ef.
Dar, cum sp uneao vor bă di n bătrâni,„ dacădori
nţ el
e ar fi aripi
,
porci
i ar zbura“. Nu are o rstsări sipim…

413
 — Nu faceast
a,spuseTheodri n dupăceNynaeveî ncepu să-
şi usuce părul cu fir e de pă.A Dă dr saidarului
umul ş
il asă-
l
săse su uce n sigur. Şi îmbracă-t
e.
Nynaeve se i tă
ul a eami cşor
ându- şiochi
i.
— Numaiaipr egăti
teşial t
esurprize,nu?
— Nu.Acum pr egăteşte-
ţimi nt
ea.Eşt iun boboc de floare
car
e si mte căldur a Izvorului
, gat a să se descSha
i
did.
ăarul
est
e â rul,tu eşt i malul. Râul este mai puternic decât malul
, dar
malul îl constrângeşiî l ghidea
ză. Eli
berează-
ţi minteade o rce
i,
cu exc epţ
ia bob ocului. Nimic nu maie î n gân duril
e tale,doar
bobocul.Tueştibobocul …
Trăgându-şiveşmi ntele pest
e cap,Nynaeve oft
ăî nt i
mp ce
Theodrinvorbeaî ncont i
nuar ecuglashipnoti
c.Exerciţ
iipentru
novice. Dacăar fif uncţ i
onat şipen t
ru ea, de mul t ar fif ost î
n
st
are săcon ducădupă pof t
ai nimii
. Ar trebui săst opeze est
chi
a
asta şisăva dă ce oa pt e afce tu
il
, cade p i
ldă săo con vi
ngăpe
Elay
ne să pl ece la Caeml yn.Dar ar fi vrut ca Th eodr
i
n să
reuşea
scă, ch i
ar dacă i-ar fi tr ebui
t zece gă
leţ
i de apă. Alesel
e
nu aveau voi e săr en
unţ e,Alesele nu aveau voi
e săsfi dez
e.Ur a
săi se spu nă ce u n are voi
e săf acămaimul t decâtce r eb
tuie
săf acă
.
Ceasuri
le t rec
ură, cu cele dou ă femeistând faţă în faţă,
având între ele o măsu ţă care p ăr
eapescuită di
ntr-
un dep ozi
t
de vech i
turi
, cea suriîntregi de exe rci
ţ
ii pe care novicel
e le
f
ăceau probabil şiele chiar atunci. Bobocu
l de floare şimal ul
râului. Bri
zavă r
aticăşipâr âul cli
poci
tor
. Nynaevence îrcăsăfie
o săm ânţă pluti
toare de păp ădi
e,purt at
ă de vân t, pământul
î
nse tat absorbind pl oai
a de pri măvară, or ădăcină care îşi
croeşt
i e drum pri n ţărână. Făr
ă ni ci
un rezultat saucel puţi
n
fără rezult
atul dorit de Theodri
n. Sugeră chiar săsei magi
neze
î
n br aţele uibi
tului, cee
a ce ufun deza stru
, deo arece se âg
ndi l
a
Lan şi cumîndrăznise să dispară aşa! De fi ecare dată când
frustr
area î i apr i
ndea mân ia ca un căr bu ne ap ri
ns i ar
ba
414
 ă,saidarul
uscat î
i era la îndemân ă,dar Th eod
ri
n o punea să
seelibereze edelşisăo i a de la î nceput
, cal
mă. O scoteadi n
minţifelul în car
e f emeia rămân ea fixa t
ă pe ceî şipropusese
.
Nynaeve se gân dică ar fipu tut nîvăţa catâr
ii cum să fie
î
ncăpăţânaţi
. Nu er a ni ci
odată frust
rată; făcuse o artă din a
rămâne senină. Nynaevei -
aş
r fi dorit să -
i ver
se o l ea
gătă de apă
î
n cap , să vad ei i
ă dacă î pl
ăcea. Dar poa te nu era oi dee chi
ar
aşade b ună, dacăl ua în ca l
cu l şidurereadi n falcă.
Theodrin îi Tămădui dur er
ea î nai
nte să plece, ceea ce
cons tit
uia cam max imumul di n ce pu t
ea f ace cu ac eastă
înzes t
rare.După o cl ipă,Nyn aeve Tă omăd ui şiea. Ochiul lui
Theodri n deveni
se de un vi
neţiu viol
entşiîipăru rău că nu
poat e să ol ase şaa, săfie m ai atent
ăl a ce acef e p vi
it
or. Aşaer
a
cinst i
t, să-
iî ntoar
căTămădui rea,i ar firel
e de Spi rit
, Aer şi Apă
o f ăcură pe Theod ri
n să i cnească,recompen să pen tru găleat
a
văr satăîncap.Avu şieaunt remur at,del
apr opriaTămădui re,
dar ceă- s
if aci, nu put ea
i avea tot
ul.
Afară soareleîncepusesă lunececăt reapus.Peul i
ţa mar
e
un val de reverenţ
e şi pl ecăci
uni se mi şca prin mulţ
ime,
însoţind-o pe Ta ma Fei r
, care pluteaprin mar eade oameni cao
regină pri ntr-
o co cniă de p or
ci, cuşa l
ul roşut r
ecut pest
e umeri
ca un st i
ndar d. A ti
tudinea ei er a limpede,hi ar
c şi de la
cincizeci de paşi , din f el
ul în care îşiţineaca pul
, cum îşiferea
fusta de p raf, cu m ign oraşicel e mai adâncir everen
ţe.I
n ziua
veniriiavusesepart edemul tmaipuţ inerever
enţeşimultmai
multe privi
ri î
ncărcate de u ră, dar o Aes edSai er
a o Aes edSai,
cel puţi
n pen tru su rori
l
e di n Salidar
.I ar al final două Alese,
ci
ncinov iceşio duzi nă de servitori î
şipetrecea
u ceea cear fi
tr
ebuit săfie t i
mpul l or liber cărând gu noişiî ngr
opând î n
pădure conţi
nut ul oa
lelor ei de noapte.
Pe când Nyn aeve se strecura pentru a nu fi văzută de Tama,
st
omac ul ei scoase un as emenea zgomot că un i ns căr
ând un
coş de nap i se î nt
oarse căt r
e ea ui mit. Ti
mpul pent
ru mi cul
415
dejun î l pier
duse cu î nce
rcarea lui Elayne de a st răpunge
ţesătur
a di n j
urul Turnului Mic,i ar celpentru prânz seusese
d
cu exer ci
ţi
il
e lui Theodrin. Şi femei
a încă nu t erminasecu ea .
Instrucţ
iunil
e eifuse ser
ă să nu maidoa rmă delocî n noa pt
ea
aceea,î n speranţa că epui zar
ea va mer ge acolo unde şoc ul
eşuase. „
Orice bl
ocaj poat
e fi î nvi
ns,sp usese Theodri
n cu o
î
ncr eder
e n ezd
runcinată, şieu o să -
l di
strug pe a ltău. Trebui
e
să r euşi
m o si ngură dat ă.O si ngu
ră dată dacăr euşeşti să
conducicâ nd nu eştif uri saidarul
oasă
, şi vafi al t
ău. “
În acel momen ttotce şi îdoreaera cev
a de mâncar e.Ceicar e
spălau vasele deja se p a
ucaser
ă de str
âns,mai mul t casi gur, şi
aproape t erminaser
ă, dar mi
rosul de tocăn
iţ
ă de ber bec şi
fri
ptură de por c pluteaademen it
or in
dspre bucătării
,f ăcând-o
să adu lmece. Trebuia să se mul ţ
umească doar cu dou ă mer e
amăr âet,puţ i
nă brân ză de capr
ă şio coajă de p âine.Zi ua nu
devenea maibu nă.
O găsi î
n cam eăr pe E l
ayn e nîti
nsăpe p at. Tânăr a f
emeie se
uită la ea f ăr
ă să ri dice cap ul, a poi şi î xăfi pri vi
rea în
crăpăt
urilet ava nului.
— Am avutceamaimi zerabilă zicu put i
nţă, Nyn aeve, oft
ă
ea. Esca ralde a i nsi
stat săî nveţe săf ater’
că aun
ngreal,d eşi
nu e su ficient de p uternică,i ar Varil
in aceva
făcu
–tnuşt i
uce
–,iarpiatral acar el ucras-at ransformatî ntr
-un bulgărede…
ceva,nu er au chi ar ăcăr
fl i … dr ept în mâi nil
e ei. Dacănu er a
Dagdara,cr ed că mur ea;ni meni de ac ool nu ar fipu tut s-o
Tămădui ască şinu cr ed că aveam t imp să aducem peci neva
care ar fi put ut. Apoim- am gân ditla Mar i
gan– da că nu putem
învăţ
a să det ect
ăm un băr batcar e con du ce pu terea,poat e
putem să det ectăm ce a f ăcu t;î mi ad uc ami nte căMoi rai
ne a
sugerat ă c ar fiposi bil. Cred că î mi ami nt
esc –, î n fine,mă
gândeaml a ea şi ci
neva m- a at ins pe u mărşiam ţ i
patde pa rcă
m- arfi st r
ăp uns c u un ac. Era un amăr âtde c ăruţ aş car
e voai

416
să mă î ntrebedacăo pr ost
ie de zvon e ad evăr
a,t dar l-am
speri
at at
ât de a tre că aproape af ugit
.
Î
şit r
ase suflar eaî nt
r-un final ,iar Nynaev
e ernunţăl a gândul
de aaruncaî n eacuul t
imul cotorde măr, şir euşisăst recoa
re:
— UndeeMari gan?
— După ce a terminatde f ăcutcurat– şişt
iu că nu s-
a
gr
ăbit –, am t ri
mis-o î n cam ea
r ei.Î ncă por
t b r
ăţara. Vezi
?
spuse custurându-şimân a prin aer înainte de ao l ăsasă cad ă
pe pat ;t oren
tul de cu vi
nte nu î ncetini.O ţ inea întruna cu
văi
căreal
a aia prostească cu f
ugi tulla Caeml yn şin-am mai
putut să o su port n ici
o clipită, nu după t oat
e alea. Clasa cu
novicel
e af ostun deza st
ru. Femei a aia ori bil
ă, Keatl
in – ce a cu
nasul? —, t otbombăn ea că l
a ea casă
a un arfi l ăsat nici
od
ată
ofată să-i deaor dine,i ar Faol in a ven it cu obr ăzn
i
cie sămă i a
laîntrebări de ce N eicol
aî n cl asamea– d e u nde era săşt iu că
Nicol
a trebuia să -
if acănu- ştiu-cet reburi? —, Ibrella
apoi s-a
decis să vad ă cât de mar e putea ace
f o
flacără şiapr
oape adat
foc alt oată lumea ,i ar Faolin m-a f ăcu
t cu ou şicu oţ etîn f
aţa
tuturor cănu- mi co ntr
olez a cl
sa
,i ar Nico
la a spus că
…
Nyn aeve renunţă să î ncerce să maist recoar
e un cuvânt –
poate că ar fi t r
eb uit săarunce ot tuşiîn eacu cotorul de măr –
şi ţi
pă:
— Cr edcăMoghedi enar edrept
ate!
Numel e o f ăcusă t acăşi să se ri dice î
n capul oase
lor
.
Nyn aeve seui t
ă î njur. Să vad ă dacăau zisecinev
a,deşi er
au
si
ngureî n cam eă
r.
— Ast
aaf ostoprost
ie,Nynaeve.
Nynaeve unşt ia dacăser ef
eri
sel a sugest
ie sau la fapt
ul că
spusese uc vocear t
e numele u li Moghedi
en, şinu av ea ed gân
d
săîntrebe.Se a şeză pe pat
ul eiar anj
ându-şifusta.
— Nu,nu est e.De acuma Jari lşiSeva ar putea spune
or
icând cuiva că Marigannu est e mama o l,
r dacă n u cumva au
sp
us d ej
a. Eşti gat
a pentru interoga
tori
ul car
e va urma? E u nu.
417
Ori
cân d o A es S edai poate săî nceap
ă să scormoneas
că es
dpre
cum poteuf acees d
cop er
iri dacănu su nt f
uri
oasăde di
mi neaţ
ă
până se ar
a.Una di n dou ă Aes S edai cu car
e vor
bes
c am i
nteş
te
de ulcrul ăsta, i
ar Dagd ara se i u
t
ă ciudat l
a mine de a
l un ti
mp.
În plus,t ot e c vor faceel e aicie să st ea dege
aba.Dacănu
cumva se deci d să se î ntoarcă la Turn. M-am furi
şat i şam
asc
ultatcân d Tam a vorbea cuSher iam…
— Aifăcutce?
— M-am f uri
şatşiam ascultat,continuăNynaevepeun t on
firesc.Mesaj ul pe care l
ît rimit El ai
deieste căau nevoi e de mai
multt i
mp de gân dir
e.Astaî nseam nă că au i în cal
cul să iu
te de
Aj
ah Roşi e şiLogain.Cum,nu şt i
u,dar ce poat eînsemna
al
tceva? Dacămaist ăm mul t aici, o să sf âr
şmi făcut
e cadou
Elai
dei. Cel puţin dacăpl ecăm acu m îi putem spu ne u
li Rand
să nu se baz eze că îl spr ij
ină vr eo Aes Sedai . Putem să-i
spunem să u n se nîcr
eadăî n ni ciuna dintre el
e.
Elayne şi
î îndoi pi
cioarele sub ea ,încruntându-se.
— Dacăîncăsegândescî nseamnăcănuaudeci s.Credcăar
tr
ebui săr ămânem. Poa te el putem aj uta săi a deci
zia bună. Î
n
plus,dacănu aide gân d săo con vi
ngipe T heod
ri
n să n vi
ă cu
noi, nu o săscapi niciodată de b locaj
ul tău.
Nyn ae
ve nu răspunse. Mar e brânză făcuse Theodri
n. Găleţi
de ap ă.Fără somn în ac ea noapt e. Femeia avea de gând să se
ţi
nă de cu vânt şisă î nce r
cet otceseput ea până găsea ceva
care sămear gă. Şi acest„ totce seut ea“
p î nsemna prea mul t
pentru Nyn aeve.
— Să le aj
utăm să decidă? Nu ne vorasculta pe noi
.Abia
dacăne asc ul tă Sheri
am şi , dacăea ne ar e la dege
tul mi
c,
măcar avem şinoiun deg et din ea.
— Totcredcăart r
ebuisărămânem.Celpuţ in pânădecide
Divanul
. Şi , dacăl ucru
ri
lei au o î ntorsă
t
ur ă urâtă, celpuţ
in îi
putem spu ne u li Rand un ad ev
ărce rt
, şinu un „ poat
e“
.

418
 — Şicum osăaflăm?Nu neput em bazacăosăni mer escde
două orif er
eastra care rteb
ui e.Dacăaşt eptăm până anunţ ă, ne
put
em t r
ezi căsu nt
em dej a su b pază. Eu, ce l puţin. Nu e n ici
o
Aes Sedaicare să nu şt
ie că eu şiRand veni m amândoidi n
Emon d’
s F i
eld.
— Siuan o să ne spună înainte de a se anunţa ceva,zise
cal
m El ayne.Doa r nu cr ei
z căeaşiLea ne sevor târî înapoila
Elai
da?
Asta aşa era.Elaida l
e-arfi l
uatcapulî naintesă apucesă
f
acăo rever enţă.
— DarcuJari lşiSevecum rămâne?
— O sănegândi ml aceva.Înoricecaz,nu arfipri miiorf
ani
ref
ugiaţi de ca r
e a re grji
ă ci
neva care nu e ru dă cuei .
Probabil, Elayne credeacăzâ mbetul eicugr opiţe ol i
nişt
ea
.
— Trebuiedoarsănepunem mi ntealacontribuţ
ie.Celpuţin
ar r ebu
t i să- l aşt
eptăm pe T hom săse nî toarcădi n Amadici
a.
Nu pot să -
llas de i zbeil
şt
e.
Nynaeveşi îri
dicămâi nil
e.Dacăf el
ul în car
e a r
ată ci
neva i
-ar
reflect
a car act
erul, atunciEl ayne ar t rebui să fie un cat âr
ci
oplitîn piatră. Fat
a î ltransf
ormasepe Thom Merr il
in în t
atăl
care murise cân d era mi că. Iar câteodată părea convi
nsă că
omul nu ar fif ostî n stare nici să ajungă la masădacănu î l
ţi
nea ea deân m
ă.
Singurul avert
i
smen t pe care lîavuNyn aeveu fsenzaţ
ia căîn
apropi
ere cinevaî mbrăţi saidarul,
şează ap
oiuşa f u deschi
să
cu o ţesăutră de A er,iar Tama Feir păşiînăunt
ru. Nynaeve şi
Elayne seridicar
ăî n pi
cioa
re.O Aes ed Sai er
a o Aes ed
Sai,iar o
parte d
in acel gu noiîngr
opat er
a pen t
ru că şa
a ori
d se Tam
a.
Sora Roşie cu păru l ca spiculle cerce
tă cu atenţ
ie,cu un
chip ar
ogant de mar mură nîgheţ
ată.
— Aşadeci.ReginadinAndorşisălbăt
ici
uneai
nfirmă.

419
 — Nu î
ncă,AesSedai ,repli
că Elaynecu o poli
teţ
er ece.Nu
până nu sunt încoronatăî n Sala Tronului. Şi doar dacă am
ma
e moartă.
Zâmbetul Tam
eiarfi put ut îngheţa of urt
ună de z ăpad
ă.
— Desi
gur.Au î
ncercatsăt eascundă,darzvonuri l
eci rcul
ă.
Se uită la paturi
le î ngust
e şil a scau nul şu bred,l a hai
nel
e
agăţ
ate pe per
eet şil at encui
ala crăpat
ă.
— Aşficr ezutcăv- audatocamer ămaibună,dupăl ucruri
le
miraculoasepe ca rel e-aţifăcut. Dacăaţ ifi f ostî n Tu rnul Alb,
unde vă e l ocul
, nu aş fi f ost surpri
nsă să fi f ost etstate
amând ouă pe ntru şalpân ă acum.
— Mul ţ
umesc,spuse Nynaeve ca să ar at
e că şiea poatefi
poli
ti
coasă . Tama seui tă la ea,i ar ochi
i eial baştrif ăceau ca
rest
ul feţ
eisăpar ă că l
dur os.Aes edSai
, adăugăî n grab ă.
Tamaseî ntoarsecătr
eEl ayne.
— Supr emaî nscăunatăAmyr l
inareunlocspecialî
ninimaei
pent
ru t i
ne şi pentru Andor. Nicin- ai puteacr ede cât de mul t
te-
a căutat. Ştiu căar fi f oarte mulţumită dacăt e-ai î
ntoarce cu
mine nî Tar Val
on.
— Loculmeu est e ai
ci,Aes Sedai,spuse Elayne cu o voce
î
ncăpl ăcu t
ă, dar îşiridica
se ă b
rbi
a pe măsu ra aroganţeiTa mei.
Mă vo iîntoarce alTu rnat uncicâ nd o vo rf ace i şcelel
alt
e.
—Î nţ
eleg,răspunsefemeiacuunt onegal
.Foart ebine.Lasă-
ne si
ngu re acum. Vr eausă vor besc si
ngu r
ă cusăl băti
ciunea.
Nynaeve şiEl ayne schimbar ă o pri vi
re, dar t ot e c putea
El
ayne să facăer aor evee
rnţ
ă şisăi asădin cam eă
r.
După ce e sn îchi
se şa,
u Tam a su fer
i o schi
mbar e ui
mi t
oar
e.
Se aşeză pe pat ul l
ui Elayn
e,strângându-şipicioa
rel
e su b ea,
cu gleznele încru ci
şat
e, spri
j
ini
ndu-se de t ăbli
a patului, cu
mâini
le împr eunate pe stomac.Exp r
esia îngh
eţată i set opi şi
chi
ar âmz bi
.
— Parineli
nişti
tă.Nufi.Nut emuşc.

420
 Poat
e Nynaeve ar fi cr eu
zt-o dacăi s- ar fisc himbat şioch
i
i.
Nu erau at
inşide z âmbet; pri
n contrast
, păreaude z ece ior
mai
duri
, de osu tă de o ri mai reci
. Combinaţia îif ăcu pi
eleacade
găi
nă.
— Nu sunt nelinişti
tă, spuse băţos, înfigându-şi bine
pi
cioar
ele n
î podeacasănu î itremure.
— Oh, of
ensată, nu? De ce? Pent ru că t e-
am numi t
„sălbăti
ciune“? Şi eu su nt o săl bătici
une.Gal i
na Casb an m- a
băt utea însăşipână mi-
a di spărutbl ocajul.Şt i
a ce Aj
ah voi
alege cu mul t înaintea mea şi a veghe at asupr a mea.
Întotdeauna face st
aa cucel e care cred e că vor al
ege j a
Ah Roşi
e.
Scutură di n cap r âzând , cu ochi i ca douăpu mnal e de
gheaţă.
— Câte ceasuriam petrecutur lând şipl ângând înai
nte să
potî mbrăţişasaidarulcu och iiî nch i
şi; nu poţ iţesedacă nu
poţ i vedea firele.Am î nţeles că Theod rin foloseş
te met ode mai
blândecut ine.
Nyn aeve î şi mi şcă pi ci
oar
ele fără să vr ea. oar
D nu o să
î
ncerce Th eodrin şi aş a ceva! Sigu r că nu. Î ncordar
ea
pici
oarelor n u-i ajuta st omacul agit
at. Nu ar rtebui săsesi mtă
j
ignită,nu?Tr ebui
asăt reacăpânăl aurmăcu vedereaşipeste
„i
nfirmă“ ?
— Despr ecedor eaţisă-mivorbiţi
,AesSedai?
— Supr emaAmyr li
nvr eacaEl aynesăfieî nsi
guranţă,dart
u
eştil a felde i mport antă, din mul t
e punct e de vedere.Poate
chiar maii mportan
tă decâtea.Ce ait u în cap despr
e Ran d
al’
Thor poat
e fi nep reţ
ui
t. Şi ceare Egw ene al
’Ver
eî n al ei. Şt
ii
unde est
e?
Nynaeveor e
dasă-şiştear
găsu doareade p e aţ
fă,dar ăm r ase
cumâi nil
e p e âl
ngă corp
.
— Nuam maivăzut-odefoart
emultti
mp,AesSedai!
De ulni de zil
e,de al ult
ima înt
âlT
nel
ir
e’
ara
în’
n rhiod.

421
 — Potsă î nt
reb ce i
nt enţ
ionează… Suprema înscăunatăîn
l
egătură cu Ran d? Ni meni nu- i spunea aş a în Salidar
, dar
tr
ebuia săfie e rspect
uoa săcuf emei
a.
— Ce int enţ
ionează, copil
ă? El este Dragonul Renăscut
.
Supremaî nscăunată ştie asta şii nt
enţi
oneazăsă -i acor
de ota
te
onoruri
le car e i se cu vi
n. Gândeş t
e,cop il
ă, sp use cu o voce
păti
maşă , grupul acesta se va înt
oarce almat căod ată ce şi
îvor
da seama ce u afăcut, dar fiecar
e zi poa te fi vitală. De treimi i
de ani Turnul Alb căl
ăuzeşt
e regii şireginel
e;f ără Turnar fi f ost
multe ă
rzboaie sau şimai r ău. Lumeapoa te sfârşiîn dezastru
dacă al
’Thor u n est
e călăuzi
t. Dar n u poţ i călăuzi ceea cenu
cunoşt
i,laf elcu m eu nu potţ ese cu ochiiînch i
şi. Celmai bun
l
ucru pen t
ru elar fica t u să t e î
nt orcicu mi ne şisă- i spui
Supremeiî nscăunat
e t ot ce şti
i desp r
e el ,î n l oc să aşt epţ
i
săpt
ămâni sa u l
uni. Şi ar fi cel mai bine şi pen t
ru tine.Scep t
rul
Legămi
ntelor es
te nî Turn. Test
ar
ease oa pte af
ce oa dr în Turn.
Sudoar ea îi picura lui N ynaeve în oc hi, d ar r ef
uză să
cli
pească. Femeia chi
ar cred
ea că put
eafi mi tuit
ă?
— Adevărulestecănu am petr
ecutmul ttimpînpreajmal ui
.
Eu am l ocu
itîn sat,iar el înt
r-o f
er mă îndepărt at
ă în Pădurea
de l a Apu s. Cam totce î mi ami ntesc est
e un bă iatcare nu
asculta de vorbă bună. Tr
ebuia pedepsit sauforţat cu mva ca să
facă cet reb
uie.Sigur, ast
a a fostcâ nd era co pil. Poat
e că s-a
schimbat, nu potşt i
. Ceimaimul ţi bărbaţi su nt doa r b
ăieţ
i
înalţ
i, dar poate s-
o fi schi
mbat .
Pentru o clipă Tam a se ui tă la ea f ără să spu nă nimic. O
cl
ipă foart
e ulngă, sub privir
eaaceea stearp
ă.
— Bine,spuse înt
r-un finalşise ri dică at
âtde repede că
Nynaeve vru să se ea d î nap oi
, deş i nu avea unde;f emei
a îşi
păstr
ă zâm betul neli
nişti
tor
. Un gru p f oa
rte ci
udat s- a st
râns
ai
ci. Nu le-am văz ut, dar amau zit că Siuan San che şi Leane
Sharifferi
ces
c Sal i
darul cu pr ezen
ţ a lor
.O f emeieî nţel
eapt
ă nu
s-ar amest
ecasu b nicio f orm ă cu cel e de soi
ul lor. Poa
te sunt
422
şialte per
so naje ciudat
e,nu- i aşa
? A r fi mult mai bine săvi
i cu
mine.Plecî n zori . Dă-mi de şt i
reî n noapteaast a dacăt
rebui
e
să et aş
tept dimineaţă pe drum.
— Mi-
eteamăcănu…
— Gândeşte-te,copil
ă.Arput eaficeamaii mportantădeci
zie
di
n viaţ
at a. Gândeşt e-
te ofart
e b i
ne.
Mascari et
pen ească ispă
dru, i
ar Tama eşi
i di n cameăr.
Nynaev
e se l
ăsă e p p
at, cugen unchii moi. Femei
ar euşi
se ăs-
i stâr
nească as emenea emoţ i
i, că nu maişt ia ce să f acă.
Nel
ini
şteaşimâni a se mest
a eca u cuvoi oşi
a. Î
şidori caRand să
fi avut vr
eu n mi j
locsă com unice cu Aes Sedaicareî l căut
au .
Oh, dacăar u p
teasăse r p
efacăîntr
-o muscă şi să scu
al te cum
î
ncercau săf ol
oseascădescriereaei. Să încerce să o mit
uiască.
Să o înspăimânte.Dar ast a r eu
şise esdt
ul de bine!Tam a era
si
gură că Aes Seda i vor îngenunchia în faţa Elaidei
; era o
concl
uzi
e certă,nes igu
r fiind doarcân d avea să se întâmple
ast
a. Şi făcu
se ol ua
zie al Logain? Nyn aev
e b ănuia căTa ma ştia
mult mai mul te des pre Salidardec ât băn uia Divanul sau
Sheri
am. Poate Elai
da ch i
ar avea susţ
inătoar
e a col
o.
Nynaeve aşt
eptă jumătaet de ce ascaEl ayne săse nî toar
că,
apoipl ecăsă o ca ute,umbl ând mai î ntâi pleoşt
it
ă pe străzil
e
acoperi
te de praf
, apoiapr oape a ler
gând, op ri
ndu-se i d
n când
în cân d să se ur ce pe oi ştea unei căr uţe, pe vreun bu t
oi
răst
urnat sau pe o ver andă de pi at
ră,pen tru a privipes te
capet
ele oam enil
or. Soar el
e cob orâse ap roape de l ini
a
î
mpăd urită a or izont
ului, când se î ntoarse cu paşimar iîn
cameăr,bombăn ind singură.Şi o gă sipe E l
ayne,car e părea că
t
ocm ai venise.
— Undeaif ost
?Cr edeam căte-alegatTamapeundeva!
— Am l uatastea dela Siuan,spuseEl aynedeschi zându-şi
mâna; dou ă din inelel
e ărsucit
e d e piatră se aflau î n palma ei
.
— E vreunulceladevărat?Binecăl e-ailuat,dararfit rebuit
săînce r
cisă -li eipe ce l adevărat
.
423
 — Nu m- am r ăzgândi
t, Nynaeve. Cred că t r
ebuie să
rămânem.
— Tama…
— Nuafăcutdecâtsămăconvi ngă.Dacăplecăm,Sheriam şi
Diva
nul nu-l vor egealpe R and, voreî n
rtr
egi Turnul. Şt
iu ast
a.
Îşipuse mâi ni
le pe umer i
il ui Nyn aeve
,i ar aceast
a se l ăsă
aşeza
tă pe pat. Elayne seaşeză în faţ
a ei, apl
ecându-se nî
aint
e.
—Î ţimaiaduciami nt ecând mi -
aispuscăpotf olosinevoi a
pentru a găsi cevaTîel
n’aran’rhi
od? L ucrul de car e av em noi
nevoie acu
m es t
e săgăsi m o cale săcon vingem Di vanul să nu
mergem la E l
aida.
— Cum?Ce?DacăLogai nnuest esuficient…
— O săşti
m cândosăgăsi m ocale,spusehotărâtăEl ayne.
Nyn aeve î
şi at i
nse ab se
ntă cosiţa gr oasă câtî ncheiet
ura
mâinii.
— O săfiideacor d săpl ecăm dacănu găsim nimi c?Nu- mi
pl
aceân gdul să tăm
s ai cipân ă se decid să e n pună sub pază.
— Suntdeacor dsămer gem dacăşitu eştideacordsăstăm
î
n ca zu lî n care găsi
m ceva uti
l. Nynaeve, i
ndifer
ent cât aş vrea
să-
l vă d, aiciputem face ulcruri mai bune.
Nynae ve ezit
ă înainte de a spune un „ de ac od
r“ mor măit.
Părea un pl an sigur
. Făr ă nici
o idee despre cecău t
au , nu-şi
putea magi
i na cu m arput ea ăsi
g ce va.
Şi, dacă â pnă atuncit i
mpul trecuse greu, după acee
aî ncep u
să se ât rascăde-a binelea.Se aşezar ă la coadă la una di ntre
bucătări
ipentru o f
arfuri
e cu şuncă f el
iată,napişimazăr e.
Păreacăsoa rel
e stă de cea suri întregi deasu pra cop
acil
or. Cei
maimul ţi di
n Salidar se duce au l a cu l
care od ată cu soarel
e,
dar nîcepură săapar ă lumi ni în câ tevacl ădiri
, mai alesîn cele
mari. Divanul of
erea în aceasear ă un f es t
in în cinsteaTa mei
.
Din cân d î
n cân d, dinspre ost
f ul han aj unge a la el
e muzicăde
harpă; Aes edSai găsser
i ă pri ntre soldaţi un f elde muzi ca
nt la
harpă, puseser
ă săfie b ărbieri
t, dându- i săî mbrace cev
a care
424
părea o l i
vrea. a Omeni
i care t r
eceaupri n drept
ul han ului
aruncau privi
ri f
urişe, î
naint
e de a segr ăbi mai departe,sa u
făcea
u efort
uri să-
li gnore.Din nou , Garet
h Bryn e er
a excepţi
a.
Îşilua masast ând pe ocu tie del emn, în mijl
ocul uli
ţei
; ori
cine
se uita pe geam t r
ebuia să-l vadă. Încet
, chinui
tor de încet,
soarel
e alunecăî n sp atel
e copacil
or.Î nt
unericu
l veni brusc,
făr
ă ni ci
un crepuscul ca r
e să -
lî mblânzească
,i ar străzi
le se
gol
iră. Muzicaharpeise u azi din nou . Gar et
h Bryn e st
ăteaîncă
pe cu ti
a sa,l a mar gniea pân zeide l umină car e ven
ea de l a
banchetulDivanului.Nynaeveclătinădi n cap;nu şt i
adacăce
făceaaer d
e admi r
atsaupr ostesc.Pr obabil amân două.
Îşiami nti de nistrucţi
uni
le u li Theo dri
n abia câ nd f
u î n pat ,
cu l umânarea stinsă şicu pi t
ater
r’
aangrea l agăţ at
ă de u n
şnur în jurul gâtului,împreună cui nelul greude a ur al lui Lan.
Ei bine, era prea t ârzi
u acum. Ori cum Theod ri
n nu av ea cum
să ştie dacă or
dmi sesaunu. U en
ra
deLan?
Respiraţ
ia lui Elayne î nceti
ni, Nynaeve se aşez ă comod cu
capul pe pernă şi…
Şi stăteaîn pi ci
oare nîf aţa patul
ui ei, ui
tându- sela o Elayne
neguroasă, î
n l umina str eTel
ani a’
aran’
rhiod-
ului. Nimeni nu
l
e ved eaaco lo. Poate căi ntraseră şiSheriam, şigru pul ei
, sa u
Siuan şiLean e.E adev ărat
, amândou ă aveau drept
ul să zvi
i
teze
LumeaVi sel
or, dar în acea noapte nici
una dintre ele nu voi
a să
răspundă l a î nt
rebări
. El ayne o vedea ca pe o vân ăt
oare;
conşt
ientă sa u nu, se î nveşmântase ca Bi r
gitt
e,î ntr
-o haină
verde cu pantalonialbi
.Se uită mirat
ăl a arculargi
nti
u din
mâna sa, şiaces ta disp
ăru od at
ă cut ol
ba.
Nyn aeve î
şiver i
ficăhai nel
e şiof tă. O r ochi
e albast
ră de bal,
din măt ase, brodată cuflori auriiî n jurul decol
teul
ui generos şi
de-a lungul î ntreg
iirochi
i. Puteasi mţiî n pici
oareî ncă
lţări
le de
dans d i
n ca ti
fea. Nu conta ce u p T
rt
ael
i’a
î
nran’rhi
od, dar ceî i
venisesăaleagăaşaceva?

425
 —Î ţ
i dai seama că s- ar putea să nu mear gă, spuse,
sc
himbân du- se cu ve
şmintele si
mple d e ânl ă din Ţinutul ce
l
or
Două R âu ri; Elayn
e nu av ea in
ci
un dr ept să z
âmbeas că aşa.Un
ar
c d e a rgint. Ha!
— Art rebuisă avem măcaro i dee ce căutăm,ceva,orice,
desp
re u lcru l ăl
a.
— Trebui e să ne descurcăm, Nynaeve! înţel
eptel
e zi
c că
nevoa
i es te ch ei
a şicu cât e mai mar e,cu at âtmai bine şi cu
si
guranţă avem nevoe
i de ceva, al
tfelaj ut
oru l pr
omis lui Rand
se va evap or
a,cu ex cepţ
ia a ce va dori Elai
da să dea. Nu voi
l
ăsasăse nt î
âmpl e aşaceva. Nici
od at
ă.
— Linişteşt
e-t
e.Ni cieu,dacăputem faceceva.Haisăf acem
asta.
Nynaev e îil uă mân a l ui Elayn
e,î nchizând ochii
. Nevoie.
Spera ca o pa rte din ea să şt i
e ce cău t
au. Poate nu se va
î
ntâmpl a ni mic.Nev oe.
i Brusc, tot
ul păru săse m i
şte n
î j urul
ei
; simţi cu m
Tel’aran’rhiod-ul se ncl
îină şise r p
ăbuşe şe.
t
Desch i
seoch iii mediat. Fi
eca r
e pas f ăcutf ol
osind nevoia era
un pas î n nec unoscut şi , deşi te ad ucea totmaiap r
oape de
ţi
ntă, te putea it r
ezi într
-un cu ib de vipere sau cădai nas n î nas
cu un l eu f urios,că f usese der anjat e dla masă, gat
a să te
î
nghi t
ă.
Nu er au l ei, dar l ocul u nde aj unseser
ă o t ulbura. r E
a
mijl
ocu l zi
lei
, dar a sat nu co nta; t
impul cu r
gea al tf
elai ci
. Ea şi
Elayne se ţ ineau de mân ă î n mi j
locul unei st răzi pavaet,
înconj
ur at
e de cl ădiride că rămidă şipi atr ă. Casel
e şipr ăvăli
il
e
erau decor at
e cu f ri
ze şi cor nişe el abor at
e. Acop er
işuri
le
acoperi
te de ţ igl
e aveau cu pol
e orn at
e,i ar p oduri de piatr
ă şi
lemn sear cuiau peste str
adă, su s,la al t rei
leasau al pat rulea
nivel
. Col ţ
urile str
ăzilor er
au aco peri
te cu gr ămezi de gu noaie,
haine ve chi şimob i
lă ruptă, i
ar turme d e şob ol
ani scor
mon eau
peste ot,t opri
ndu-se i n
d când în când săch i
ţăi
e al el
e.Apăr eau
şidi spăreauoa men i car
e ati Tel
ngeau’
aran’rhi od-ul în vis.Un
426
bărbatcăzu ur l
ânddepeunuldi n podurişidispăru î
nai
ntede
a atingepava jul.O f emeie ţipând, în veşm int
e sfâşi
ate,aler
gă
câţ
iva paşică t
re ele,apoi di spăru. Frânturide ur l
ete şiţipet
e
î
şir ăsfrângeau ecou l pe str
adă şicâ teodată râset
e gutur
ale de
oamen i aflaţiî n pr
agu l neb
uni ei
.
— Nuî mipl aceast
a,spuseEl ayneîngri
jorată.
Î
n dep ărt
ar e,o coloa nă verti
cală, al
bă ca un os, seavâ nt
a
deasu pra oraşu l
ui, dep ăşi
nd cu mul t ceel
lal
te turnuri, multe
dintre ele uni t
e cu pod uri mult mai î nal
te decât cel
e de lângă
el
e.Er au î n Ta r V al
on ,în locul unde Nyn aeve o zări se lu
ti
ma
dată pe Lean e.Lean e nu dor i
se să le spună ce ăcuf se acolo;
răspunse se cu un zâmbet c ă le făcuse pe mi steri
oasele Aes
Sed ai săfie mai ven erat
e şi căsp ori
se egen
l dele d espr
e ele.
— Nucont ează,răspunseNynaevecudârzeni e.NimeniînTar
Valon nu ar e habarde Lumea Vi sel
or.Nu o să ne lovim de
nimeni . Simţi cum i se î ntoar
ce stomacu l pe doscân d ap ăr
u
bruscun om cu faţaînsângerat
ă,clăti
nându- secătr
eel e.Nu
avea mâini
, doar nişt
e cioturi di
n ca re âţşneasâ nge.
— Nulaast am-am gândit
,murmur ăElayne.
— Haisăcontinuăm.Nynaeveî nchi
seochi i
.Nevoi
e.
Schimbare.
Erau în Tu rn
,î nt
r-unul dintre holuri
le acoperi
te d e a
tpi
seri
i.
O novice oldof
ană apăru l a treipaşide el e,uitându-se cu ochi
mari l
a ele când le văzu.
— Vărog,scânci
,văr og?spuse,apoidispăru.
El
ayn e rt
esări brusc.
— Egwene!
Nynaeve se ntoaî
rse,dar holul era gol.
— Am văzut-o,i
nsistăElayne,şt
iucăam văzut -o.
— Probabil poate atinge Tel’aran’rhi
od-ul î nt
r-un vi
s
obi
şnuit, ea t oat
ă lumea,î i spuse Nyn aeve. Să merge
m mai
departe.

427
 Î
ncepea să se si mtă mai u mlt decât nel
ini
şti
tă. eSl uar
ă
i
arăşide mâi ni. Nevoi
e.
Schimbare.
Nu er a o maga zi
e ob i
şnuită. Raf
turi
le acop
ereauper ei
ţi
, pe
două şiruri f
rumos ar anjat
e cu di ver
secu fer
e,de t otfelul de
mărimi şif orme,unel e din l emn simplu, al
tel
e scul
ptat
e sau
date cu lac,având l ucru
riî nvel
it
e nî pânză, st
atuet
e şifigu ri
ne
sauf orme ci udate di n met al s au st i
clă, cr istal, p iatră sau
por ţ
elan . Nyn aeve nu av u nevoi e de maimul t pent ru a- şi da
seama că er au obi ecte l egate de Put erea Su premă,
ter’angrea lurice l maipr obab il
, saupoa te c angrealuri
hiar
sau sa’angrea luri.N u avea ce l t
aceva săfie n î Tu rn, o col ecţi
e
cu l ucru riat ât de di f
erite, atât de î ngriji
t dep ozi
tate.
— Nu cr ed că ar er ost să mai cont inuăm ai ci, exclamă
dez amăgi tă E layn e.Nu şt i
u cu m am put ea coat
s e v reod ată ceva
de ai ci.
Nyn aeve se raset scu rt de co siţ
ă. Dacăacol o er a ceva ce e-lar
fi put ut fi de f olos – cer t er a, dacă nu mi nţ i
ser ă î nţel
eptele –
trebui a să fie o cal e de a aj unge l a el şi î n l umea r eală.
Angreal urile şicel elalt e asem en ea l or nu er au bi ne păzi te;
cân d f usese ea în Tu rn, doa r deun l acăt şio novi ce. Uşadi n
scân duri gr oase veaa o î ncu ietoare g reaşinea găr de fier . Fără
îndoială er aî nch isă
, dar se gâ ndi cănu est e şi împi nse.
Uşase esc d hise nîcam ear gă rzil
or. Pat uri îngu ste er au puse
unul pes te al t
ul de- a l ungu l u nui per ete, i ar de- a l ungu l
celuilalt erau ar anjate hal ebarde î n r astele.Di ncolo de o masă
veche şi gr ea, înconj urat ă de scaune, se afla o al tă uşă,
îmbr ăcată î n fier , cu o mi că vi zetă.Cân d se î ntoar se către
Elayn e,î şidădu seam a că şa u se nchîi
ses e.
— Dacănu put em găsiai cilucruldecar eavem nevoi e,poat e
reu şi
m î n al tă part e.Adi că, poa te mer geşial t
ceva . Celpuţ i
n
acu m av em un i ndiciu. Cr ed căst t
eer’
ea u
nngrea ld espre car e
nimen i nu a afl atcu m f uncţion ează.Est e singu rul mot iv pentru
428
care sunt păzi
te aşa
. Poate fi per i
culossăcon duciaproape de
ele.
Elayne i
îaru ncăo privi
re nîgri
jorat
ă.
— Dacăîncer
căm dinnou,nu osăneaducăi ar
ăşiaici
?Ast
a
dacănu… dacăî nţel
ept
ele nu ţ i
-au spu s cum să elimini din
căutare u
n anumi tloc.
Nu, nu-i sp
useser
ă – şi nu fuseseră preador ni
ce să-
i spună
nimic –,dar or ice putea fi posibilîntr-
un loc în car e puteai
deschide u
n zăvor doar gândi
ndu-t
e al asta.
— Exactastaosăf acem.Negândim căceeacecăutăm nuse
află î n TarVal on, spuse încr
unt ându-
se la r af
t
uri. Ş i pun
rămăş ag ăc este ut
ner’
angreal pe car e nimeni nu şt i
e să-l
folosească.
Însă un-
şiput ea magi
i na cu m arput ea con
vi
nge i Dvanul să-
l
sprij
ine p
e R and.
— Avem nevoiedeun t er’
angreal care nu se găseşt
e n î Tar
Valon,spuseEl aynepent ru aseconvi ngesingur ă.Foart ebi
ne.
Cont inu ăm.
Îşiî nti
nsemâi nil
e şi , o cl ipă mai t ârziu, Nyn aeve l
e l uă înt
r-
ale sal e. Nyn aeve n u î şi dăd ea seama cum aj unsese easă fie
ceacar e insist
a să con ti
nue.Voi a să pl ecedi n Sal i
dar, nu să
găse ască un mot i
v s ă r ămân ă.Dar , dac ă as ta însemna că Aes
Sed ai îl vor spri j
ini pe R and…
Nevo ie.Ter’angrea l. Nu î n Ta r Valon. Nev oe.
i
Schi mbar e.
Nu şt i
a unde aj unseser ă, da r or aşul s căl
datî n l umina
lăptoasă a dimi neţii nu er a î n mod ce rt Taral on
V. La ni ci
dou ăzec i de paşi, strada l argă , pavatăf ăceal ocunui pod al b de
piatră, cu st atui l a ambel e ca pete,ar cuit dea supra unui ca nal
măr ginit de bor duri de pi atră. Cincizeci de paşimai î ncolo se
înti
ndea al tul. P este t ot se ved eaut urnuri n îcon
jurate de
balcoane, ca ni şte suliţe st răpungând bucăţ irotunde de
ornamen t. Toa t
e cl ădiril
e er au al be, cuuşi l
e şi er fest
rel
e
429
arcuit
e,uneori cu arcuri duble sautri
ple.Clădiri
le mai mari
aveau balcoa
ne lungide fier orjfat op
vsi
t cu alb, cu paravane
com pl
ex lucrae
t, e cîi ascundeaupe ocu panţ
ii orl, urcat
e
deasupra st
răzi
l
orşica nal
elor,iar cu
pole al
be cu dungir oşu
-
închis sa
u auri
u se d ri
icau laf elde ascu
ţit
e ca t
urnuri
le.
Nevoi Schi
e. mbare.
Parcă era alt oraş. t rS
ada îngu
stă, cupav aujl pl
in de
dâmburi , era măr gini
tă de cl ădi
ri înalt
e,cu ci ncisauşase
niveluri, cu ten
cu i
ala albă scoroji
tă până la că rămidă. Nu er
au
balcoane.Muşt el
e bâzâiau pest
et otşiera greu să spuidacă
maier a încădimi neaţă,din cau za umbr el
or ar ce seînti
ndeau
pe t sradă.
Se ui t
ară una l a al t
a.Păr ea greu de cr eu
zt că vor găsi un
ter’angrea l acoo,
l da r ajunseseră prea depar te ca să se
opreasc ă acum. Nev oe.
i
Schi mbar e.
Nyn aev
e strănută o dat ă înainte sădesc hidă ochii şiîncăo
dată după ce- i desch
ise. Fiecare mi şca
re a pi ci
oarel
or ridica
nori de p r
af. Magazia n
u se măn a d el
oc cu cea di
n Tu rn. Cufer
e,
l
ăz i şibut oaie se înghesuiau î n cam ear mică,coc oţaet unul
peste alt
ul cu m seni merise, abia lăsând loc de trecere,şit oate
erau acop er
it
e cuun st r
at gros e d p
raf.
Nyn aev
e st rănută at
ât e dt are,că av u senzaţi
a că o să- i
zboare încălţ
ăril
e din picioare,i ar p raf
ul dispăru. Tot praful.
Elayne aveaun mi c zâmbet de sat i
sfacţ
ie pe chip. Nyn aev
e n u
spuse i n
mic,dar şi î imagină încăper
făe
răa praf. Ar fi t rebui
t
săse figâ nditla asta.
Of
tă ui t
ân du-se alace lt al
meş-bal
meş.Camer a nu er a mai
mare decât e c
a unde dor meau în Sal idar, dar să cauţi pri
n
toate…
— O sănei asăptămâni.
— Putem încerca din nou.Poate ne arată pri
n ce lucruri
t
rebuie să cău tăm, spu se l E
ayne cu o vocepl i
nă de î ndoial
ă.
430
Oricum, nu av ea o i dee maibu nă.Nyn ae ve închise oc hii şi
schimbarea veniiarăşi
.
Când îşidesch i
seoch i
i, er
a la capătul ca mere,iîn f aţ
a unui
cufăr d
reptungh iul
ar d el emn, î
nalt până la t al
ia ei. Ben zil
e de
fier cu car
e er a î nconj
urat păreaurugi ni
te,i ar cuf ărul însuşi
părea să fi f ost bătut cu ciocanul î
n ul ti
mi i douăzeci de ani.
Greu de crez ut căput eafi cev a utilîn el, cu at ât mai puţ i
n un
ter’angrea l.Dar El ayne er a lân gă ea,ui tân du-se l a acel aşi
cufăr. Nynae ve pu se o mân ă pe capac – bal amseel
al vor
e
deschide uşor– şiî l desc hi se.Nu se au zi niciun scâr ţâit
.
Înăunt ru er au dou ă să bii ruginite şi o pl atoşăl af elde mar oni
e,
cu o gau ră î n ea, deasu pra unui mal dăr e d pacheteî nveli
te n î
pânză, ce ă preaugu noa i
ele vec hi di n bucăt ăria cuiva.
El ayne at i
nse u c un dege t un ceai nic mi cuţ cuci upul sp art.
— Nusăpt ămâni ,darr estulnopţ iitotmaidur ează.
— Maiî ncer căm odat ă?suger ăNynaeve.Nu avem cepi erde.
Elayne ri dicădi n umeri . Ochiiî nchişi. Nevo ie.
Mân a î ntinsă a l ui Nyn aev
e sel ovi de ce va tare şir otund,
acoper it cupâ nză pu tredă. Cân d deschi se oc hi
i, mân a l ui
Elayn e e r
a ânl gă a sa. Zâmbea cu gura p ân ă al urec hi.
Nu er a uşor să-
l sc oa t
ă de a colo.Nu er a mi c şi trebuiau să
scormon ească prin hai ne vec hi, vase ciobite şipach ete ca re se
fărâmau, scoţ ând l a i veală figu rine şiani mal e scu lptate şit ot
fel
ul de pr ostii
. Odat ă sco s,î lţ inură î nt re ele,un di sc mar e,
turtit
,î nveli
tî n pânză put rezită. După ce dădur ă pânza l a o
parte,se dove di a fi un vas gr os de cr i
stal, puţin ad ân c,cu
diamet rul de a proape d ou ă picioa re,gr avat adânc n îi nteri
or cu
ceea ce ă p
rea u a fi noripri nşiî n vâ rejturi .
— Nynaeve,spuseEl ayneî ncet,cr edcăest eun…
Nynaev e t resări şi apr oape scăpauvas ul di n mân ă cân d
acesta î şisch imbă deod ată cu l
oa rea înt r
-un al bastru pal ,i ar
norii gr avaţiî ncepură săse m işte n îcet. O băt aie d e n iimă mai

431
târz
iu, crist
alul eraiarăşil i
mpede,i ar nori
i nemi şcaţi
. Dar era
sigură că cuam nu maier auca nîaint
e.
—Î ntr-
adevăr,excl
amăEl eun t
ayne.Est er’
angreal. Şi pu n
rămăşagă c are ceva de-
a a fceucvr emea. Darnu su nt su
fici
ent
de p uter
nică să-lfac si
ngu ră sămea rgă.
Trăgând aer în pl
ămâni,Nynaeve încer
că să-şil
iniştească
ini
ma ca re băteasă -iiasădi n pi
ep t
.
— Nu f ace asta!Nu- ţidaiseama că t e poţimistuisingur ă
umbl ând u c unter’
angrea l care n u ştii cef ace?
Prostănacaî ndrăzni să -
i arunce o pri
vire surpri
nsă .
— Pent ru astaam veni t
,Nynaeve.Cr ezicăexistăcinevacar e
şti
e maimul te ca m ine despr t
eer’
uangrea
n l?
Nyn aeve p ufni. Doar pen tru că av ea dr ept
ate n u însemna că
nu t rebuia avertizat
ă.
— Nu zi ccănu emi nunatdacăchest i
aast apoateschi mba
vremea–est e–,darnuvădcum arput eaficeeacecăut ăm.Nu
o să sc himbe păr eera Di vanului des pre Rand, î ntr-un f elsau
altul
.
—„ Lucruldecar eainevoi enu est eîntotdeaunaşil ucrulpe
careţ i
-l doreşti
“, cită Elay ne.Li ni îmi sp uneamer eu ast a oride
câte or i nu mă l ăsasă căl ăresc au s sămă ur c n î copaci
, dar
poate căe v alabi
l şi ai ci
.
Nyn aeve puf ni iarăşi. Poat e că er a,dar nî acel momen t ea
voiaaltceva.Cereachi aratâtdemul t
?
Vasulpi eridin mâinilelorşif ur ândull uiElaynesăt resară,
bombănind că nu seva obi
şnuiniciodată cu ast
a.Cuf
ărulse
înch
isese şi el.
— Nynaeve,când am condus Put erea î
n vas,am simţit
…
Nynaeve, nu este doar t
uer’
n angrea l în camer a as
t
a.Sunt şi
angrealuri, p
oate sia
ş ’
angrealuri
.
— Aici
?întrebăuimităNynaeveuitându-seprincameramică
şiag l
omerată. Dar, dacă er
a unul , de ceunarfi f ostdou
ă? S
au
zece,sau o su tă?
432
 — PeLumi nă,nu condu din nou!Dacă facidin gr
eşeală ca
unul din el
e săacă f ceva? A i put
ea să …
— Şti
ucef ac,Nynaeve.Chi
arştiu.Următorullucrupecar eîl
avem de făcut est
e să afl ăm exact unde e st
e această cam er
ă.
Se dovedi a nu fi un l ucru uşor. Deşi balamalel
e se oveddi
ră
a fi compl et rugi ni
te, uşa nu f u o pi edi
că, nu î n
Tel’
aran’rhi
od. Problemele începură după ace ea. orCidorul
î
ntunecat avea doa ro f eres
t
ruicăl a un ca păt
, de u nde se ved ea
doart encuial
a sc oori
j
tă a zi dul
ui de pes te drum. Nu f u mai
l
impedeni ci du pă ce aj unseră în st r
ad ă, coborând sc ăr
ile
î
ngu st
e de pi at
ră. Strada ar fi put ut fi l a felde bi ne pri
ma pe
car
e o văzu seră în aceapart e de or aş,i ndif
erent unde o fi f ost
,
fiecare cl
ădire aproape i den
ti
că cu cel el
alt
e.Mi ci
le prăvăl
ii nu
purtau semne l a i nt
rare, şisi ngurul lucru după car e putea
recunoaşt
e hanuri l
e er au uşile vopsit
e î n albastru. Cele roşii
păreau săi ndice avern
t el e.
Nynaeve se ndîepărt
ă cupaşi mari,î nce r
când să găsească n u
punct dei nt
eres, ceva car e să le spună unde sunt . Fiecare
st
radă păr ea să fie l a felca t oat
e cel elalt
e,dar gă sirepede un
pod simpl u de piatră, dif
erit de cel
elal
t e vă zu
te,făr
ă stat
ui. Di n
mijl
ocull ui vă zur
ă doar ca nalul car
e seî ntr
etăi
a cu altel
e,î n
ambele di r
ecţi
i, al
te podurişial te clădiricu t en
cui
ala scor
ojit
ă.
Bruscî şi dădu se ama căăm răsesesi ngu r
ă.
— Elayne.
Tăcere,doarecoulglasulei.
— Elayne?El ayne!
Femeia cu părau ri
u apăr u de du pă un col ţ
,l a pi
ci
orul
podului.
— Aicierai,spuseElayne.Loculăstaemaipr ostplănuitcao
vi
zuină de iepure.Am întors capulo cli
pă şinu maier ai
.Ai
găst
i ceva?
— Nu,spuseNynaeveui t
ându- seî
ncăodat ăl acanalînaint
e
de aco boril ângăEl ayne.Ni mic of
losit
or.
433
 — Celpuţ in putem fi sigure unde suntem.Ebou Dar .Cu
si
gur anţă.
Hai na scurtă a l ui El ayne şi pan tal
onii bufanţ
i se
tr
an sfor
mar ă într-o r ochi
e ver de cu mân eci de dan t
elă
despicată şigu l
erî nalt
, brodat bogat şicuun deco lt
euadânc.
— Nu î mivine în minte nici
un altor aş cu at
âtde multe
canale,poat e doar Il
li
an, şiăst a sigur nu est e l
I
li
an.
— Spercănue,zi sepieri
tăNynaeve.
Nicinu se gân dise ân
pă at uncicăput eaaj unge nîbâr l
ogul
lui Sammael . Realiză căşir ochi
a sase sch imbase, într-
una de
un al bastru-î
nchis,mai pot rvi
ită pen t
rucă lători
i, şiaveaacu m
şio pel er
ină de pr af din olandă. Făcu sădi spar
ă pel eri
na, dar
păstrăr estul.
— Ţi -
arpl ăcea Ebou Dar ,Nynaeve.Meşter
eseledeai ciştiu
mai mul te desp re ierburi decât ci ori
ne altci
neva. Pot n vi
deca
ori
ce. Şi t rebuie s ă o facă, pentrucăl ocal
nici
i stârnesc d uel
uri
şide l a un st rănut, nobi
li şioa meni de r ând, bărbaţi şifemei,
râse l E
ayne.Thom sp une căai cit răi
au od ată leoparzi
, dar au
pleca
t, pentru căoa men i
i erau preaper i
culoşi.
— Treabal or
,răspunseNynaeve,nu au decâtsăsespi ntece
unul pe a ltul
. Elayne,put eamf oart
e b i
ne săpunem deopa rte
i
nelel
e şi să orm
d im. Nu aş fiî n stare săj ua
ng nîapoiî n cam ea
r
aceea nici dacămi -
ar a d şalul dacăr euşesc.Dacăam put ea
f
ace o ar htă…
Se strâmbă. Puteal af elde b i
ne să-şidor ească aripi î
n lumea
real
ă;dacăar put ea scoat
e o har tăTel
di
n
’
aran’ od,ar
rhi
puteascoate şiva
su l
.
— At
uncinu ne mair ămâne de f
ăcutdecâtsă mergem la
Ebou Darşisă cău t
ăm, spusehot ăr
âăt Elayne.În lumea eal
ră.
Măcar şt
im în cepar t
e din oraş ăs sc
ormonim.
Nynaevee s u
lmi
nă l a f
aţă.Ebou Dar r a
el a doar câtev
a sut
e
de mil
e d e S
ali
dar
, pe cursul Eldaru
lui
,î n j
os.

434
 — E oidee f
oarte bună.Şiputem să plecăm î
naintesă ne
cadă cer
ul î
n cap .
— Seri
os,Nynaeve?Chi arecelmaii mportantlucru pent
ru
ti
ne?sp use ătcli
nân d din cap. Să ne î ntoar
cem at unci. Mi
-ar
plăcea să orm dun pic nî noapt
ea s at
a.
Nu îşiputeauda se ama cât timp se cu sr
sese nîl umea eal
ră;
câteodat
ă,un ceas î nsemna T
înel
’aran’rhiod tot t â
at, dar
uneori put ea ţ i
ne o zi sau mai mul t. D i
n f eri
cir
e, n u se
î
ntâmpl a şii nvers,că ciai fi murit de oa
fme d orm i
nd.
Nynaeveăşi p afară din vi
s…
…desc hi
zând och i
i mari, cu ochi
iî n perna l
af elde u dă caşi
ea. Pri
n f ereasr
ta desc hisănu ven eani ci
un fir d e aer . Tăcerea
se aşternuse pes te Sali
dar, doarundeva depar t
e se au zeau
st
rigăt
ele bâtlanilor. Se ridi
că, desf
ăcându-şişn urul din j urul
gât
ului, scoa se i nel
ul r ăsuci
t
, oprindu-se o cl i
pă să at ingă
i
nelul lui Lan. El ayne semi şcă
, apoiseri dicăî n ca pul oa sel
or
căscând şi apr
inse conducând un muc de l
umân ar
e.
— Crezicăebundeceva?î ntrebăîncetNynaeve.
— Nu ştiu.Elayne î
şiînăbuşiun căscat cu mâna.Cum
reuşea oare să fie dr ăguţă căs când, cu părul vâlvoişi cu o
dungăr oşie pe obraz e d a
l cu tel
e pernei
? Er a un se cer
t demn
de atenţi
a Aes edSai.
— Ceea ceşti
u ecă vasularput ea f
aceceva înlegăt
ură cu
vremea. Şi mai şti
u că o comoar ă de ter’
angrea lurişi
angrealuri tr
eb ui
e să aj ungă î n mâinil
e pot rivi
t
e.E dat ori
a
noastră săle pr
ed ăm Divanului
. Sau cel puţin lui Sheri
am. Şi ,
dacăast a nu o săl efacăsă- l aj
ute pe R and, o săcon t
inui să
caut până găses
c cev a.Şi maişt iu că vreau să dor m. Put em
vorbidimi
neaţ
ă.
Fără să maiaş tept
e vreun răspuns, sti
nse lumân area,se
ghemui din nou în pat, al
unecând î
n som n cufiec are erspi
raţi
e
adâncă.

435
 Nyn aeveşi îînti
nse ao
sel
e,uitându-se altavan prin întuneri
c.
Cel puţ i
n pu teau fi în curând spre Ebou Dar . Poate chiar a
doua zi. O zi sau dou ă să se pregăteasc
ă şi să t ocmeasc
ă o
barcă.Celpuţin…
Brusc î şi aduse ami
nte de Theodr i
n. Dacă plecau în dou ă
zi
le,Theo drin o săvr easăf acădouă l ecţ
ii
,l a felde si gu
r cum
are araţ pene.Şi se aştept
a să u n doarmă în noaptea ceaea.Nu
ar fi putut şt
i, dar…
Se dădu jos i d
n pat
, of
tând. Nu aveamul tl oc ed mers,dar lî
fol
osi cum putu, din ce nîce m ai furi
oasă. Voi
a doar săpl ece.
Spusese că nu e bună l a „îmbrăţi
şări
“, dar poate deveni
se
pri
ceputălaf ugă. Ar fi at
âtde mi nunatsă oatp ă conduce ân
cd
voi
a!Nicimăcarnuobservăl
acri
milecar
e-icurgeaupeobraz.

436
CAPI
TOLUL 14
Vi
se ico maruri

Cân dl e văz u pe N yn aeve ş i El ayn e,Egw en e n u păşi afar ă d i

n
vis;sări .Nu î napoil at rupulcedormeaî n Cai rhien –noapt ea
era abi a l a î ncep ut –, ciî ntr-un î ntuner i
c va s,t plin de mi ci
sclipiri de l umi nă,mul t maimul te ca st elele de pe un cer
limped e,fieca re ascu ţită şicl ară, î nti
nzân du-se câ t ved ea cu
och ii
. Ast a dacă ar fi avu t oc hi acol o.Făr ă f or mă, pl ut ea în
infini tul dint reTel’aran’ rhiod ş ilumeat rează ,î n f ali
a î ngust ă
dint re i sv şi re ali
t ate.
Dacăar fi avu to i ni mă acol o, i-ar fi băt ut să -
ii asădi n piept.
Nu cr ed easă fif ost văzu t
ă,dar , pe L umi nă,ce acolo,
ău
ctau
în
aceapart e di n Tu rn î n ca re nu er a ni mic mpi ort ant ?î n i eşiri
le
einoct urne evi t
a cu gri jă bi roul Amyr lin, ca mer eel novi celor şi
ch iar şi pe cel e al e Al ese l
or. Se păr ea căNyn aev e sauEl ayne,
sau amân dou ă veneau mer eu aco lo,i ardacă uner au el e,er a
oricu m al tcinev a. Desi gu r, ar fiput ut săl e sp ună, l ui Nyn aeve
saul ui El ayn e – şt iau săţ i
nă un sec retdar cev a î i sp uneasă
nu o f acă. Visasecă f aceas ta,dar s viul dev en ea mer eu un
co şmar . Nu de el ful cel or din ca r
e e t rtezea i aco perit cu su doare
rece , cide f elul cel or n î ca re etzb ăteai vi olent. Cel el
alt
ef emei…
Ştiau oa r
e f emei le Aes Sed ai di n Sal idar că st răine col indau
Turnulî n Lumea Vi selor ?Celpuţ in străi neei .Dacă nu şt i
au,
nu aveani cio ca l
e s ă l e a verti
zeze. Nicio ca le p e c are s ă o poat ă
folosi. Eraat ât de ru fst rant!
Ocea nul de î ntuneri c seî nvârt iî n j urul ei , dându- i sen zaţi
a
căeast ă nemi şcat ă, î n t imp ce el se m işcă. Se si mţeaacol o ca
un peşt e în oc ean, î not ând î ncr ezăt oare;l a felca peşt el e,nu
trebu ia să se gân deas că l a cum anu me î noa tă. Lu mi ni l
e
pâl pâitoare erau vise, toat e visel
e u tturor oa men ilor de p e u lme.
De pe t oa t
e l umi le,l ocu ri puţ i
n sa u t otal di ferite de l umea pe
437
ca re o şti
a. Verin Sedai îi spusesel a înce put de el e,înţel
ept
ele
sp uneaucă aşaes te,i ar eavăzusel ucruri, strecur
ându- seîn
vise,car
enu put eau fi nicichi
arîn vis.Nu erau coşmaruri–
aceleaer au mer eu col
or at
eî n roşu, al
bast ru sa u verde spălăci
t
ca umbr el
e ad ânci
, dar er au pli
ne de l ucr uri i
mposibil
e.Mai
binesă leevite,nu avea cecăutaîn acel
el umi .Să pătrundă
într-un astfel devi s er a ca şi cân d s- ar fi t rez
it brusc
î
nco njurat
ă de oglinzisp art
e,prinse ca î ntr
-un vâ rtejîn care
nimic n u mai eral al ocullui.Îi ven
easăver se , şidacănu avea
un st omac acol
o,şi -
lr egăseacând se r ez
tea . Nu era plăcut săt e
tr
ezeşti vărsâ
nd.
Învăţase si
ngură l ucr
uri d e fel
ul acesta, n î af
ară de cel e
spuse de î nţel
ept
e,şich i
ar seaven tura acol o unde el e ar fi
oprit
-o.Şi t ot
uşi
… Er a sigur
ă că ar fiî nvăţat umlt, mult mai
mul t
e d acăar fi vegh eat
-o o Vesti
toa
re-n-
vise. Să-i spună ce era
î
ncăpr eapericu
lospen tru easa u i
nterzsi cu desă vârşi
r
e,sa u
lucrurile pe car e e
l put eadeja încer
ca
. Trecu
se ed mul t vr
emea
lucrurilor uşoare – eibi ne,uşoare nu era cuvântul potri
vit
;
niciodată nu f usese
ră uşoar e – şiajunsese să-
şidea se ama
singur ă car e er a pas ul u rmăt
o,r dar erau paşi pecar e
Vestitoarel
e-n vi
seîifăcuseră demult.Arfi put
utsă o î
nveţe
într
-o noapt e sa u într
-un cea s ceeaceeiî ilua o l ună întreagă
să des copere.Cân d vor dec i
de ele că e pregăt
it
ă. i N
ci
odată
înainte de ast a. O amăr a atât edtare,când t
otcevoi a era să
înveţe. Să înveţe ottul
. Pe o l
c.
Fieca
re lumină păr ea i
den t
ică cu cel el
alt
e,dar n îvăţase să
recunoasc
ă vreo câteva.Nu şt i
a exact um,clucru ce o i ri
ta
peste măsură. Nicimăcarnţ el
îep t
ele nu şt i
au asta. Dar, odat
ă
ceved ea visul cui
va,î i putea găsivisele ca o să gea
tă trasă la
ţi
ntă, chi
ar dacă er a de cealal
tă parte a l umii. Lumina aceea
era a lui Bereai
ln, Pri
ma di n May ene,f emeie pe care Ran d o
pusese săcon ducăCai rhienul
. Se simţ east ânj
enit
ă săse i u
t
e
în visel
e ei. De obi cei
, nu er au di f
erit
e de al e alt
or femei–
438
ori
car
e femeie visa puter
e,poli
tică şiul t
ima modă de r ochi
i –,
dar cât
eodată Berea
li
n visabăr baţ
i, chi
ar bărbaţi cu
noscu ţ
i de
Egwene,într-
un modcar e o ăcea
f să
roşeasc
ă.
I
ar străl
ucirea de acol
o era Rand, cu vi sele prot
eaj
te de o
urzeal
ăţ esut
ă disaidin.
n Apr
oape se r op
i – o ecăj
n eacăt ot
uşi
cev
a ce u n puteaved easausi mţi eraî n st
are săo î mpi ed
ice ca
un zi
d de p iat
ră –,dar o lăsăsăt r
eacă. Nu o tenta o altă noa
pte
i
rosit
ă.
Acel loc di
storsi
ona distanţa aşa cum Tel ’
aran’rhiod-
ul
di
storsiona ti
mpul . Rand dor mea în Cae mlyn, dacă nu cumva
se duse se în Tear , un l ucru pe care ar fivr ut să-l şt
ie,dar
i
med iat lângăvi sul său vă zualtul pe car
e l îrecunoştea
. Bair
,în
Cair
hi en,la su t
e d e mile d e Rand; şt
ia si
gu r căRand nu er aîn
Cair
hi en în aceanoa pt
e,i ndifer
ent unde era. Dar cu m făceael
asta?
Câmpu l de lumini se î ncli
nă cân d Egw ene ţâşni de lângă
visuluneiînţelepte.Dacăarfivăzut -opeAmyssau peMel ai
ne
nu ar fi f ugi t
, dar , dacă celelalt
e două Vest it
oare-n visevisa
u
fără să oadrmă, poa te că ăşeau
p pri
ntr
e vi se.Una din ele put
ea
fi ch iar acolo,gat a săo î nhaţe şisăo scoat ă din vis sausăo
tragăî n visul ei . Se nîdoia căar fi put ut s-
o op r
ească. Nu î
ncă.
Arfi f ostla mila celei
lal
te,parte a vi
suluiei . Era greu să fii
stăpân pe t i
ne î n i nteri
orul visului al
t cui
va chiar şi câ
nd era
vorbadespr eopersoanănormal ă,carenu î şidădeaseamace
se î ntâmplă, eş di nu er a greu să i eşi din vis înainte să se
opreasc
ă să t e vi se
ze,l ucru nu foart
e probabi
l dacănu se
t
rezeau cu tine î n vis.Dar er a i
mposibi
l cu o Vestit
oare-n vi
se,
l
a f elde con şti
entă de vi su
l eica de lumea r ea
lă. Şi asta er
a
parteabunăa l ucruri
lor.
Se gândi căse com porta prost
eşt
e.Er ainut
il săf ugă; dacăar
fi găsit
-o AmyssauMel aine,dej
a ar fi fostîn altă parte.Poat
e
căse gr ăbeach iar cătr
e el e.Lumini
ţel
e car
e bzurau pe â lngăea

439
nu înceti
niră, seop ri
ră brusc,pur şi si
mpl u. Aşaseî ntâmpla
acolo.
Supărată, refl
ectăl a ce rafi put ut f
ace m ai depart
e.În afară
de a î nvăţ
a cum f uncţi T
ăel
oneaz ’
aran’rhiod, mot ivul ei
pri
ncipal de afi acol o era săprindă frânturi din ce se ntâî
mpla
pe lume.Uneor i părea că î
nţel
ept
ele nu i -ar fi sp us nicidacă
soarel
e străluce
şte pe boltă până nu ved ea asta cu och ii ei
.
Spuneaucă u nt rebuie să set e.
agi
Şi cu m arfi put ut face asta,
dacănu şt ia ce se î ntâmplă? Ast a f ăcuse î n Turnul Al b;
î
nce r
câ nd săgă seasc ă indici
i despr
ei nten ţ
ii
le Elaidei
. Şi ale uli
Alvi
arin.Găsise câteva lucruri
,darnu er au maimul tdecât
i
ndicii, şipuţine.Ur a sănu şt i
e;i gnoranţa o f ăceasăsesi mt ă
oarbă şisu rdă.
Ei bi ne,acum t rebuia săscoa tă întregTu rnul de pe l i
sta ei;
nu av ea încot
ro,dacănu maiput ea fi si gu ră că anumite zon e
nu er au primejdioase. Restul Tar V al
on ului fuseseej ad excl
us,
du pă ce ap roapeădu dse n as nî nas apat ra oar ă cu ac eeaş
i
femeie cu pi ele ar ămie,car e studia mul ţumi t
ă – di n toate
lucruril
e posi bil
e – un gr adj pr oaspăt vop si
t î n al bastru.
Indifer
ent cine e ra, nu sevi sasedi n gr Tel
eşeal’
ăar
îan’
n rhiod;
nu di spăreaşipăr eaf ăcu t
ă di n negu ri
. Fol
osea cusi guranţ
ă un
ter’angreal, ceea ce n îsemna că er a maimul t ca sigu r o Aes
Seda i
. Egw ene şt ia de un si t
er’
ngu rangreal cu car e p uteai
intra în Lumea Vi selor ăr f
ă să con duci,i ar p e acela î l aveau
Nyn aeve şi El ayne. Fem ei
a subţ i
re nu er a Aes Sedaide mul t
timp. Fr umoasă – pur tând şi o r ochie scandal os de
transparentă –,păr easăai bă aceeaşi vâr
stă caNyn aeve,dar nu
ave atrăsături
lel i
psite de vâ rstă.
Egwene ar fi pu t
ut î ncerca să o u rmărească – pân ăl a urmă
nu ar fif os
t excl us să ap arţ
ină de Aj ah Neagr ă;f uraser
ă un
ter’angreal– , darpunân dî n cu mpăn ă ri
scul de a figăsi tă sau
chiarpri nsă cu f
aptul că u n put ea spune n i
măn ui ce afl ase,nu
pân ă nu vor bea cu Nyn aeve şi Elayne,decâtdacădescop erea
440
ci
ne ş t
ie ce groz
ăvie… Pânăl a urmă Aj ah Neagr
ă eratreaba Aes
Sedai;lăsând l a o partet otfelul de motive en
ptru car
et rebuia
să ţină secerte,deocamdată nu put ea spune ni
măn ui
. Nu av ea
nici
o alternati
vă.
Studie dist
rasăcel e mai apr
opiate ulmini
ţe.Nu le ercu
noştea.
Erau ab sol
ut n emişcae
t în j urul ei, ar
i stelel
e tremurânde
păreau prinse ntîr
-o gheaţ
ă n eagăr şili
mped e.
În ulti
ma vr eme er au preamul te străi
n
Teel
’n
aî
ran’rhiod ca
săr ămân ă lini
ştită.Dou ă adică, dar r e
au cu dou ă preamul t.
Femeia cu pi elea ar ămie şiî ncă una,o f emeie dr ăguţă,bine
cl
ădită, cu och i albaştri
, mergând de o bicei cu paşimari şiun
chip plin de h ot
ărâre.Femei a hotărâăt,cu m î i spusese gwE ene
– putea intr
a singur ăî n Tel’
aran’rhiod –,păr ea sol i
dă, nu
ceţoa
să– n idif
erent cine era şicecă uta acolo –,er a mai desî n
Turn decâtNynaeve,El ayne,Sheri
am şir estulluateîmpr eună.
Păreasăr ăsa r
ă pes t
e t ot
. Şi nu ap ăreadoa r acol o.Apr oape o
surpri
nsese pe Egw ene în ultima căl ător
ie înNTear
u .era o
noapte de î ntâl
nire, desigur
; emf eia se pl imba pri n Inima
Stânci
i bombăn i
nd si ngură şimân ioasă. Şi f
usese nîCaem l
yn
î
n ul t
imele două că l
ători
i al
e u li Egwene.
Şansel
e caf emei a hotăr
âăt săfie d in Ajah Neagră erau l
a f el
de mari şipen t
ru cealalt
ă, dar u na din ele ar fi putut fi foa rt
e
bi
ne din Sali
dar.Sau amândouă,deşiEgwene nu l e văzuse
nici
odată împreună sauî nsoţi
te de cinev a din Sali
dar. Ambele
puteaufi di n Tu rn. Exist
au su ficient de multe afcţ
iuni casăse
spionezent rî
e ele şi, mai devreme sau mai t ârzi
u, Aes edSai di
n
Turn aveau să aflede Tel’aran’rhi
od, da că nu afl aseră dej
a.
Cele d ouă străi
ne n u aduceau decât î
ntreb
ări f
ără răspunsuri
.
Singura concluzie er
fmă er a căt rebui
au evitat
e.
Desigur, nî ul ti
mul i t
mp se f erea de t oat
ă l umea î n
Tel’
aran’rhiod. Îşifăcuse b o
icei
ul de ase i u
t
a peste umăr, de a
segâ ndi că poa t
e ci nevase f urişează în spatel
e ei, de a i se
păreacăved el ucruri
. Credeacăî i zări
se cu coada ochiul
ui pe
441
Rand, pe Per
rin, chi
ar şipe L an. Erai magi
naţi
a eisa u poa
te e
l
at
insese vi
sel
e di n greşeal
ă, d ar, una peste alta, deven
ise
sper
ioa
săcao pi sicăîn curte cuun câ i
ne.
Se î
ncruntă – saumaibi ne zis s-
ar fiî ncruntat
, dacăar fi
avut aţ
fă. n Ua di nt
re acel
e lumi ni arăat… nefamil
iar
; nu o
cunoş
tea.Dar păr ea să o… at ragă. I
ndifer
ent unde înt
orce
a
pri
vi
rea,reveneaîn acelaşiloc ulminos.
Poate ar rteb
ui săî ncer
cesăgă seascăi arăşiSalidarul. Asta
î
nsemna să l e aş t
epte pe El ay ne şi pe Nyn aeve să i asădi n
Tel’
aran’rhi
od – l e şt ia bi
ne vi sel
e,des i
gur , segâ ndi ch i
coti
nd
făr
ă zgo mot; pân ă at unci o duzi nă de î ncercăr
i de a găs i
Sali
darul în aces t elf dăduser ă la f elde mul te r ezul
tate ca
î
ncercări
le de a st răpunge ur zeal
a ce apăr a visel
e l ui Rand.
Locul şidistanţ
ele nu avea u ai cini ci
ol egătură cu lumear ea
lă.
Amysspuneacădi stanţasau loculnu existaacolo.Pedeal tă
part
e,era …
În mod ui mitor
,l umi na la car e privirea sa se tot nî t
or cea
î
ncepu să l a
unece căt re ea, mărindu-se pâ nă ajunse a co u lnă
pl
ină. Simţi scânt
eia f ri
cii apri
nzân du-se î n ea. Er
a uşorsă
at
ingă un vi s,să tr agăcu oc hiul înău ntru – ca un dege t pe
supraf
aţa apei, o atingere atât de uşoa ră încât paa se ri dică
spre dege
t, dar suprafaţa nu e n i
ciodat
ă rupt ă dar ar fi t rebui
t
caacest l
ucru săsepet reacădi n dorinţa ei. O Vesti
toare-
n vi se
căuta vi
sul, nu vi
sul pe ea .Î ncercăsă -
lf acăsăseî ndepărt eze,
î
ncercă să facă peisajul înstel
at s ă se mi şte.Una si ngur
ă se
mişcă, crescând până i îumplu privi
rea edu lmină albă.
Î
nce rcă disper at
ă să se t ragăî napoi
. Lumi nă albă. i N
mic
al
tceva decât o ulmină albă ce obsor
a bea…
Cli
pi, privind ui mit
ă. Î n jurul eise î nti
ndea o pădur e de
col
oane al be uri aşe.Cea mai part e part
e a i maginii er
a ca în
ceaţ
ă, i ndi
stinct, mai alesî n depărt
are,dar ch i
pul l ui Gawyn
er
a cl ar şir eal, mergând către eacu paşir ep
ezi pe podeaua cu
dal
e al be, n ît
r-o haină simpl ă, er
vde, c u un amest ec de
442
anxi
etat
e şiuşu rare.Er a aproape chipul l
ui Gawyn. Poa t
e că
Gawyn nu er a la felde ă rpit
or e dr fumoscaf rat
ele său vitr
eg,
Galad, dar era t ot
uşich ipeş, dar faţa sa părea… ob işnui
tă.
Încer
căsăse i mşt
e şi nu putu, cuni ci
un ch
ip. Avea spatel
e il
pit
de oco loană, i
ar n î
cheiet
uri
le mâinil
or ega
lte deasu
pr a capul
ui
cul anţ
uri.
Era visullui Gaw yn. Di
n toate acel
e n en
umărate ulmini
ţe,ea
trebuise să se op rească l ân
gă ăs t
a. i Şfusese cu mva t rasă
înăunt ru. Ar fi vr ut s ă ştie de ce o vi sa capti
vă. Îşifixă cu
fermitate adevărulî n mi nte.Acesta era un vi s,vi sul alt
cuiva
.
Ea er a ea, şinu cee a ce ordeael . Ni
mi c nu erar eal
. Nimic nu o
atingeacu adevăr at
.Î şir epet
ă acele adevăruri cape u n cântec
ritual.Î i er
a gr eu să se mai gâ ndeascăl a alt
ceva, dar, atât
a
vreme câtr euşea să se concent
reze,putea ri
sca să r
ămână.
Măcar fi su
ci
ent de mul t săî nţel
eagă ce u ci
dăţeni
i avea î
n cap
Gaw yn. Să o iţ
nă cap t
ivă!
Brusc ouri aşăflacă ră i zb
ucni pe dal
ele podel
ei,înconjurată
de un f um gal ben î nţepăt
or. R and păşi di
n ac el nifern
î
nveşmântat în roşubr odat cuaur , ca nur ege,înf
runtându- l pe
Gawyn ;focul şi f
umul di spărur
ă.Doarcă nu pr ea semăn a cu
Rand. Celad evăratera de î nălţ
imeal ui Gawyn, dar acesta er a
maiî nal
t cuun cap . Chipul seasem ăna vag cu ce
l all ui Ran d,
maigr osolan şimaiasp ru decât ar fi trebui
t, chip rece,de
asasi
n. Omul r ânj
ea.
— Nuos- oai,mârâiel
.
— Nu o s-o păstrezi
,spuse calm Gawyn şibrusc amândoi
avură săbi
i.
Egwene simţ i că i se t ai
e respir
aţia. awG yn nu o ţ i
nea
pri
zonier
ă. Visasăo sa lvez
e!De Rand! Er a timpul săiasădin
nebunia aia.Se con centr
ă i magi
nându-şi că afară,
este în
î
ntuneric,uitându-se afară.
ed Nu se nîtâmpl
ă n imi c.
Săbi
ile sei zbir
ă cu zgo mot,iar cei doi bărbaţi sepri
nse
ră în
dansul morţi
i. Mor t
al, dacănu ar fif ost doar u n vi
s.Nu avea
443
ni
ciun sens.Să vi sez
e a lo l upt
ă cu sabi a, din totce r afi putut
săviseze.Şi nu er a un coşm ar
;t ot
ul arăt a normal, chiar dacă
î
nceţoşa
t, nu er a scăldat î
n cu loa
re.„Vi sul unui băr bat e un
l
abiri
nt pe care nu îlî nţel
ege niciel
“,îi sp usese odată Bair.
Egwene închise ochii, concent
rându-
se cu t oată put er
ea.
Af
ară.Eraafară,pri
vindînăuntru.Nu maiexistanimi calt
ceva
î
n mi ntea ei
. Afară, privi
nd înăunt
ru. Afar ă, pri
vind înăuntru.
Afar
ă!
Deschise oc
hii di n nou. Lu pta atinge
a punctul cu l
mi nant.
Gaw yn îl st
răpu nse pe Ran d cu sabi a,i ar ân
cd ac est
a se
cl
ătină, tr
asedi n eloţ el
ul învârit
ndu-l apoi î
ntr
-un ar c de ce r
c.
Capul lui Ran d zbur ă pe pod ea, aproape de picioar
el
e ei ; se
opri
se cu och i
i desc hi
şi, privi
nd-o. gwE ene nu r eu
şisă- şi
î
năb uşeun ţ ipăt. Un vi s.Doar nuvi s.Dar c o
hii acei
a mor ţi
păreau foart
e reali
.
Gaw yn apăru în f aţ
a ei, cu sab i
a băgată în teacă. Cap ul şi
corpul l
ui Ran d dispăruseră.Gaw yn se nî
ti
nse u d
pă căt
uşe
le
ca
r e oţ i
neau pironi
tă, şiace sea
t di sp
ăru
ră şiele.
— Şti
am căveiveni,spuseşit resări
.Eraeaînsăşi
!Nu osă
ce
deze, nici
o cli
pă, alt
felo săfie c u adevă
rat pri
nsăîn vi
s.
Zâmbind, Gawyno u lă nî braţe.
— Măbucurcăşt i
ai,spuse.Aşfiveni tmaidevremedacăaş
fi putut. Nu ar fit rebu i
t să t e las at
ât e d multîn gh
earel
e
pri
mejdiei
. Mă poţ iierta?
—Î ţ
ipotiert
aorice.
Er audou ă Egwene acum, una car e se cui
bărisemul ţ
umi t
ă nî
braţeleluiGawyn,î
nt i
mpceacest aoduceapecori dorulunui
palat decorat cu t
apiseri
iîn cu l
orivi i şiogli
nzicu r amă aurită,
cealal
tă ascunsăîn mi nteaceleidi ntâi
.
Deven ea ser
ios.Concentr
ân du-
se ât c putea ep gândul de afi
af
ar ă, privea prin och ii celei
lalte. Îşi înfr
ânse î n gr abă
curiozit
atea de a şti cevi sează Gaw yn despr
e ea. Un astfelde

444
i
nteres putea fi pericul
os.Nu acc ept
a ni mic din t ot ce se
î
ntâmpla!Darnu sesc himbă n i
mi c.
Cori
dorul păr
easăfie r eal când seui t
a la el, deşi pri
vit
, cu
coada ochiul
ui, er
a înceţoşa
t.Î şisu rprinse pr op
ri
a i magine,
reflect
ată de oogli
ndă; s-ar fi întors să se i u
te mai bine,dar era
doar o asa
p ger
ă în mintea femeii din visull ui Gawyn. Femeia
di
n og l
indă era ea – nu avea nici
o tr
ăsăt ur
ă care să di f
ere de
real
it
at e –, dar ot tuşi
,l uat ă pe a nsamblu era… Frumoa săer a
si
ngu rul cu vânt p otri
vit. Ui mit
or de f rumoasă. şa Ao vedea
Gaw yn? N u, fără cu ri
ozit
at e!Af ară!
Cor i
dorul dev eni brusc un dealacop eri
t cuflor i sălbatice
car
e-şi lăsau parfumul put erni
c purtat de un vân t mol com.
Adevărata Egwene avu o t resărire mental
ă.Ea făcuse ast
a?
Bariera dintre ea şicea laltă sesu bţi
a. Se concentră furioasă.
Nu er a nimi c real;r efuzăsăaccep te;era eaî nsăş.i Af
ar ă. Voi
a
săfie a f
ar ă, pri
vind înăunt ru.
Gawyno ă l
să cu blândeţ e p e o elper
ină deja aflat ă acolo,aşa
cum se nt î
âmpl ăî n vise. Îngen unche âlngăeaşiî iîndepărtă un
fir de păr d e pe ob raz, l ăsân du-şidege t
ele să r ătăcească spre
co
lţul gurii ei.Î i eraf oarte gr eu să seco ncent
rezel a ce va
. Nu
avea nici
un co ntrolasu pra t rupului î
n ca re era, dar simţ ea,iar
deget
ele uli parcăf ăcuseră ă sasră scântei.
—Inimameaî ţ
iaparţi
ne,spuseelbl ând,sufletulmeu,t otul
.
Hai
na î i devenise u prpuriu- închi
s,br odată cu f runze d e aur
şileide a rgint. Făcea gesturi pompoase, atingându-şica pul sau
ini
ma.
— Cândmăgândescl at i
ne,numaipotaveani ciunal
tgând.
Parfumul tău îmi pătrunde în su flet şiîmi facesânge l
e să ia
foc. I
nima îmi bat
e atât de a tre cănu aş p uteaauzi nicidacăs-
ar p r
ăbuşil umeaî nt
reagă. Eşti soar
ele şiluna şistel
ele,cerul
şi pă mânt
ul pe car e cal c, mai dr ag
ă mi e decât iaţ
va sau
răsuflarea sau… Se opri bruscf ăcând o gr
i
masă. Vorbeş
ti ca nu
prost, mormăi pen
tru elî nsuşi.
445
 Egw ene ar finegat , dacă ar fiav ut vreun cont
rolas upra
coardelor eivocale.Era foart
e dr ăguţ săaudă acel e l
ucr uri
,
chiar acdă erau un pi c deplas
aet. Doar nu pic. Când el se
str
âmbă, simţ i căse elr
axea
ză, dar…
Pâlpâire.
Gaw yno ă lsă cu bl
ândeţ
e p e o elper
ină dej
a aflat
ă acolo,aşa
cum se nt îâmplăîn vi
se. Î
ngenunch e â
lngăeaşiî iîndepărtă un
fir d e păr d e pe ob raz, lăsân du-şidegetel
e să r ătăcească sp
r e
col
ţul gurii ei.Î i eraf oarte gr eu să seco ncentrezela ceva. Nu
avea nici
un co ntr
olasu pra t rupului în car
e er a, dar simţea
,i ar
deget
ele uli par căf ăcuseră ă sa
sr ă scântei
.
Nu! Nu put ea ccaepta n i
mi c d i
n visul său!
El avea chi pul des figu rat e d durere şi purta o hai nă gri,
ţeapănă.Mâi nile strânse nîpumni er au aşezate pe genunchi.
— Nu am dr eptulsă-ţivorbescaşacum aşvr ea,spuseri gi
d.
Frat
ele meu t e uibeşte.Şt i
u căGal ad se emte n îgrozit
or enpt
ru
ti
ne.Celmaii mport
an t moti
v pentru care a devenit o Man t
ie
Albăestecăer aconvi
nscăAesSedaiţ i
-aufăcutrău.Şt
iucă…
Och i
il ui Gaw ynse nchîiser
ă.
— Oh,peLumi nă!gemuel .
Pâlpâire.
Gaw yno ă lsă cu blândeţ
e p e o el
peri
nă deja aflată acol
o,aşa
cum se nt îâmplăî n vise. Î
ngenunche â
lngăeaşiî iîndepărt
ă un
fir d e păr d e pe ob raz, l
ăsându-
şidege tel
e să rătăcească sp
re
colţ
ul gurii ei.
Nu! Nu put ea pi
erde şipuţ inul contr
olpe car e îl mai avea!
Trebui
a să iasă!„De ce î
ţie teamă?“Nu er a sigură dacă e
gândul eisa u al cel
eil
alt
e Egw en
e.Bari er
a di ntre ele aproape
nu maiexi sta.„Este Gaw yn. Gawyn.
“
— Teiubesc,spuseelezi
tant.Iar
ăşiî
mbr ăcatcuhai naverde,
mai puţin ch i
peşcaî n reali
tat
e,t r
asede un nast ureî nai
nte de
a-şilăsamân a să cadă .Î ncerca fără su cces să-şiasc undă
teama cucar e o rp
ivea.
446
 — Nu am maispusni ciodată asta uneifemei,ni
ciodată nu
am vr ut să ospun. Nu aii dee ât c de gr eu î
mi e să vorbesc.Nu
cănu aşvr ea, spuse nîgr abă,î nti
nzân d o mân ă către ea,dar
săsp un asta,fără încu r
ajar
e,e caşicu m mi -aşaru ncasab i
a
deoparte şimi-
aş dez veli pieptul în faţa uneisă bi
i. Nu că aş
crede că tu – pe Lu mină!Nu po t spune ce vr eau aşa cum
tr
ebu i
e. Est
e vreo şan să ca t u… cu t impu l
… să si mţi
…
simpati
e… pen t
ru mi ne?Ceva… ce va maimul t decâtpri etenie?
— Prostănacdr ag,râseeaî nceti
şor.Tei
ubesc.
Te uibesc veni
se şi di
n acea parte ca
re era ea, cea adevă rată.
Simţi căbari era disp are şi îşidădu sea ma cănu î i pasă , şiapoi
fu o si ngură Egwene, o Egw ene veselă care se ag ăa ţse cu
mâinil
e d e gâtul lui Gaw yn.
Aşezatăpescaun î nl umi nablândăal unii
,Nynaeveîşiduse
mâna l a gu r
ă să- şiî năbuşe n u căscat
, cli
pind din pleoa pele ce
păreaupl ine de n isi
p. Ce o să mai mear gă ed data ast a; da, o să
meargă strună.O să ad oarmă în ti
mp ce i îspu nea „
bună ziua“
lui Theodrin, dacănu ch i
ar m aidev r
eme!Băr bia i se ăsă
l î n
piep
t şiseri dicăgreoiîn pici
oare.Sca unul păreade pi at
ră – iî
amorţise fundul –, dar se par e că di sconf
ortul nu maier a
suficient
. Să f acă oa
pt e o lp
imbar
e p e afar
ă. Pi
păi drumul până
la uşăcubr aţele n
îti
nse.
Brusc, noaptea fu sfâşi
ată de un ţ ipăt şi în aceeaşiclipă
scaunul o l oviput ernic în spate,izbind-o de uşă.Ţi pă de
spai
mă.Se ui t
ă uimită la scaun răsturnatpe pod ea,cu un
pici
or aşezat ci
udat .
— Ceest e?st
rigăElayneţâşninddinpat.
Alteţi
peteseauzeau di n Sal
idar
,uneledini nteri
orulcasei,
iarun vu i
et şi un zăn gănit sur
d păr ea să vi nă de pes t
e tot.
Patul golall ui Nyn aeve tremură, apoiun pi ci
or al aces tui
a
alunecă pe supr af
aţa podelei
. Elay
ne sări, aproape pierzându-şi
echil
ibru
l.
— O sfer
ăder ău.
447
 Nynaeve u f uimit
ă de cât de calm vorbi
se. Ce rost ar fiavu
t
să op
ţăie p rin cameăr,dând din mâini? Darînăuntru exactaşa
se mţ
siea.
— Trebuiesăt r
ezi
m petoat
ălumeacar emaidoarme.
Nu şt i
a cu m ar fiput ut dormi cinev
a în gălăgi
a ai a,dar ce
i
car
e nu se r ez
tiser
ă puteaumuri pe oc.
l
Fără să mai ş a
tept
e răspunsul
, eşii grăbi
tă, deschi
zân
d
prima uşă de pe cori dor
, şisef eri di
n ca lea unui li
ghean alb
car e bzur
a către ocu
l l unde ufsese u cap
l eio cli
pă mai devr eme,
izbindu-se de per ete.Patru femeiî mpărţeauacea cameăr,cu
dou ă paturi un pi c maimar i dec
âtalei . Acum unul di n paturi
zăceacu pi ci
oarel
e n î aer, două f
emeiî ncercând săi asăde su b
el. P e celălalt
, E mara şi on Rel
le, l t
a
e Al ese, se zbăt eau
su grumate,prinse r st
âns nî propri
il
e cearşafuri
.
Nynaevenşf î
acăo f emeie de sub patul răst
urnat, o servi
t
oare
su bţi
ricăcu och ii cât cepel
e,numi tă Mulinda, şiîif ăcu vâ
nt pe
uşă.
— Du- t
e!Tr ezeştepetoatălumea caremaidoarmeşiaj ut ă
pe cine p oţi
! Du- te!
Mulinda pl ecă î mpl
eti
cindu-
se, ar i Nynaeve o ri dică pe
tova
răşaeide p at,tremurând toa
t ă.
— Ajută-mă,Sat ina!Aj
ută-măcuEmar aşiRonel
le!
Fără să- şi bagede seamă t remuratul
, femeia plinuţă se
apucă hot ăr
âăt de t reabă.uNer a vorba doar să des fac
ă
cear
şa f
ul, desi gur. Păr
ea viu, ca o vi ţă care se înfăşoar
ă pe
ceva
, zd
robindu-l
. Nyn aeve şiSati
na abi
ar euşir
ă să -
l desprindă
de gât
ul celor ou
dă; apoicar af
a zbură de pe avoa
l r , zdrobi
ndu-
sede tavan. Satina tresă
ri şi
-l scă
pă din mână, iar cearşaful se
smulse in
d mâinile uli Nynaev
e,su gr
umându-le ar
iăşipe emf ei.
Cel
e două se b zăteaudi n ce nîce m aislab; una sc oetasu nete
gut
ural
e,ce aal
lt
ă nu semaiau zea del
oc. Chiarşiî n l umina
sl
abă a luniifeţ
ee l o
lr păr
eau umflate şi î
ntunecate.

448
 Apucând di
n nou cearşafulcu ambele mâini,Nynaeve se
desc sesaidarului,
hi dar u n găsinimic.„Mă pr edau ţ i
e,arză-
te-
ar ocu
f l! Mă pr edau! Am nev oe
i de Put ere“
. Nimic.Patul se
zguduialângăgen unchiul ei
,iar Sati
na sco ase nuţ i
păt ascuţ
it.
— Nustadegeabaacolo,i
zbucniNynaeve.Aj
ut ă-
mă!
Bruscce ar
şaful i sesmul sei ar i d
n mân ă,dar ,în l ocsă se
î
nfăşoare î
n j urul Emareişil ui Ronell
e,se t r
ase î n ceal
altă
parte at ât e dtar e încâtel e
c dou ă căzur ă una pes t
e alt
a.Se
desfăcuse t a
ât de e rpede căni cinu- l văzuse ib
ne.Obser vând-
o
pe El ayne în pr ag, N ynaev
e î şi n îchise gu ra cu zgo mot.
Cea rşaf
ul atârna de ava
t n. Puterea. Desigu r.
— Toatălumeas- atrezi
t,spuseElayneî nti
nzându-iunhalat;
ea dej a pu rta unul pe deas upra cămăş i
i de noapte. Câteva
vânătăişizgâri et
uri,una sau două t ăi
eturimaiur ât
e care
trebuie cusute cân d va fit imp, şipr obabilt oa
tălumeao săai bă
viseurâtecâtevazile,darastaetot
.Ai cicelpuţin.
Ţi
peteleîncăr
ăsunauî nnoapte.Satinasăriîntr
-opartecând
Elaynel ăsăcearşaful săcad ă,dar aces ta r ămasenemi şc
atpe
podea. Patul î
ntors semi şcătotuşi, pârâind. Elay
ne seapl ecă
pest
e emf ei
a care gemea e p pat
.
— Cred căsuntdoarameţ it
e.Satina,ajut
ă-măsăl epun pe
picioare!
Nynaeve se ităuurât l
a mant i
a di n mâi ni
le ei
. Fir
eşt
e căer au
ameţit
e,î nvâri
t
te ca ni şt
e sfârleze. Pe Lumi nă, cât de inuti
lă
fuse
se! Se r epezi
se înăuntru ca o pr oastă. ărFă Putere,era
i
nutil
ă.
— Nynaeve,poţisămăaj uţ
i?
El
ayn e o ridică pe Emar a în picioare,în t i
mp ce Sati
na o
aj
ută pe R onell
e săj ua
ngăl a uşă.
— CredcăEmar aosăverseşimaibinei eşi
m.Cr edcăoalel
e
de noapte s-au spart
.
Mirosulîi dăd eadr ept
ate.Bucăţi de ce r
ami căscr
âşn eaupe
podea, î
ncercând săi asăde su b pat
ul r ăst
urnat.
449
 Nyn aev
e î şiî mbrăcă halatul furioasă. ut P
ea simţiIzvor
ul
acum, cao că ldurăluminoa să, dar îlign oră. Se descu
rca
se ărf
ă
Putere ani de-ar ândul
. Putea să se descur ce işacum. Punând
braţulEmar eipesteumăr,oaj ută pefemeia caregemea căt
re
uli
ţă. Aproape reuşi
ră.
Ajunser
ăaf arădupăceşterserăgur aEmar ei.Toatălumease
st
rânsese î n faţa casei
,în hal ate sauî n ce dor miser
ă. Luna
pli
nă, nemişcat
ă pe cer
ul f
ără nori
, dădeao l umină puternică.
Oamen i
i ser evărs
au di
n celel
al
te caseîntr
-o nebunie de ţipet
e
şiur l
ete.O sc ândur
ă dintr
-un gard înce
pu să t remure,ap oi
alt
a. O găleată încep
u brusc să se r ost
ogolească pe uli
ţă. O
coti
găî ncăr
cat
ă cu lemne de focîncepu sămear găî nai
nte,i ar
lemnel
e s cu
rmau urme adânciîn pământul băt
ăotr
it
.Î nce
pu să
iasă f
um di ntr
-o casă şise auziră voci
le oamen i
lor st
rigând
după pă.
a
Nynaeve uf at
rasăde of ormă întunecat
ă înt
insăpe os.
j Er a
unul d intr
e paz ni
cii de noapt e, u jdecând după pâl pâi
rea
f
eli
naru lui c ăzut lângă mân a î nti
nsă.i Îp ut
ea ved ea och i
i
st
rălucind î n lumina lunii
,f aţ
a aco peri
tă de sânge şi adâncit
ura
di
n t âmpl ă unde l îlovi
se ceva greu caun t opor
.I i căut
ă pul su
l
l
a gât .Î i venea să ur l
e de f urie.Oamen i
i ar rtebui să moa ră
după o vi aţă l ungă,în pat uril
e l or,î ncon
jur
aţi de fami l
ie şi
pri
eten i
. Oriceal tce
vaera o ri
sipă. O ri si
pă mizera
bil
ă!
— Deci ,aigăsitsaidarul î
n noapt ea st
aa, Nynaeve.Bine.
Nyn aeve t r
esări şise t r
ezi ui t
ându-se la Anaiya.şi Îdădu
seama că i n
ţea nîsaidar.
ea Şi con t
inua săfie i nutil
ă chiar şi
aşa.Se ri dică ob osi
tă, ştergându-şi ge nunchii de pr af
,
î
ncercând să u n se i u
te al bărbatul mort. Dacăarfi aj uns mai
repede,ar fi put ut oar
e să-l sa l
veze?
Anaiyaeraînconjur
atădest răl
ucireaPuterii
,şinu doarea;
l
umi na st
ranie nîvăl
uiaî ncădou ă Aes edSai com pl
et îmbrăcat
e,
o Aleasăîntr-
un hal at şitreinovi ce,din ca r
e dou ăî n cămaşăde
noapte.Una di ntre ele era Nicola.Nyn aeve văz
u alte grupuri
450
st
răl
ucind, duzină după duzi nă de f emei
, nitr
ând pe ul iţ
ă.
Unel
e grupu ri e r
au al cătuit
e numai di n Aes Sedai , dar
major
it
ateanu.
— Deschi
de-t
e pentru legătură, cont
inuă Anai
ya. Şi tu,
Elayn
e şi… Ce aupăţ i
t Emar a şiRon el
l
e?
Mormăiceva î n barbă afl ân d că erau doar am eţ
ite,apoile
spuse să caute un cerc şi săsel egea lelde n îdată ce-
şirevi
n.
Pescuiî n gr
abă n îcă a p
tru Al eseedâ l
ngă l Eayne.
— Sammael , dacă el est e, va afla că nu sunt em deloc
neaj
utoraet. Reped e. Des chideţi
-vă I zvorului, dar nu- l
î
mbr ăţ
işaţiîncă. Sunt eţ
i des chiseşivăpr edaţil ui.
— Nu eunuldi nt r
eRăt ăciţ
i,începu Nynaeve,darf emeiacu
chi
p mat er
n i-
o e reză
t er m
f.
— Nu mă cont r azice,copilă,deschide-
te.Am aşt ept
at un
at
ac, chiardacănu unul exact ca acesta, şine- am pr
egăi
t
t.
Repede,cop i
lă! Nu e i t
mp de p al
avre şi de p i
erdut vremea
.
Î
nch i
zând gu ra, Nynaeve nîcer
căsăfie n î acel punct,în care
î
mbr ăţşasaidarul,
i î
n cl
ipa în car e ise r peda. Nu er a uşor
. De
două or i simţ
i Put er
ea curgân d nu doar ri p
n ea, dar şi căt
re
Anai ya,şidedouă orio pierdu.Chi pulAnaiyeiseî năspri
;se
ui
ta l a eacaşicu m cr edeacăo f acei ntenţi
onat.A t rei
a oa r
ă
parcă f u î nşf
ăcată de ce aSaidarul
ă.
f curse di n ea căt r
e
Anai ya,iarcândîncercăsăser et
ragă–eaer adevi nă,înţel
ese,
nu cu rgereaPut er
ii – curgerearezist
ă, topindu-se nîtr-
una mai
mar e.
Se simţi u imi
t ă. S e uita la feţee
l celorl
alt
e, nt î
rebându-se
dacăsimţeaul af el
. Era parte acev a mai mar e decât eaî nsăşi
.
Nu era vorba doa r desp
re P ut
ere.În mi nt
e ise ev rărsauemoţ ii
,
teamă şisp eranţ
ă şiuşu rare – şi uimir
e,mai mul t decât orice –
şio sen zaţ
ie de l inişt
e care veneapr obabil de l
a AesSed ai; nu
mai şt
ia ca r
e er au emoţ ii
le ei
. Ar fi t rebui
t săfie î nfior
ată, dar
sesimţea maiap roape de acele femeidec ât de or icesoră,de
parcă ar fi avu tt oate acelaşitrup. O sor ă Cen uşie deşirat
ă,
451
numi t
ă Ashman aill
e, i î zâmbi cucăl dur
ă, ăr pând că î i
î
mpărt ăşeşt
e gândurile.
Nyn aeveăm raseo cl ipă f
ără respi
raţi
e,dân du-şiseama că
nu se m ai si
mţeaf uri
oa să.Furi
a dispăruse, î
necată î
n uimire.
Darcumva cu rger saidarului
ea con
ti
nuă şidupă ce con trol
ul
tr
ecuasu pra surorii Albast
re.Och i
iî i căzură pe Nicol
a care o
privea f
ără urmă de zâmbet f rat
enr, doar cu ace
a căutăt
ură
aten tă. Di
n r eflex, Nyn aeve încer
căsă ser etr
agă di n legăt
ură,
dar u n se î ntâmplă ni mic. Era parte a cer cului, până cân d
Anai yarupealegături
le.
El ayne sel ăa
t
ur ă cuuşu rinţ
ă, după ce şi îdesfăcubr ăţar
a de
la mân ă punân d-o î n bu zunarul hal at
ului. N ynae
ve si mţi
broboaner ecidesudoar e.Ces- arfiîntâmplatdacăEl aynearfi
intrat în cerc d ej
a legată de Mog hed
iena’da
p m? Haba
ri
n r n-
avea , şiastaf ăceaî ntrebareaşimai r ea. Nico
laî şimut ă privi
rea
încrunt at
ă de l a Nyn aev
e l a Elayne. Nu av ea cum să- şi dea
seama ale cui erau emoţ i
il
e pe care el simţ ea,cân d Nyn aeve nu
mai ştia ni
cieaca re erau ale ei. Ult
imele d ouă intrar
ăî n cerc a l
f
elde u şor
, Shi
mok u, o kandoriană dr ăguţă, cuoch i negr i
, care
deveni
se l A
easăch i
ar înainte de divi
zareaTu rnul
ui, şiCal indin,
o tarabonez
ă cu păr ul negru prins î ntr
-o mul ţi
me de cos i
ţe,
car
e era Aleasăe dmaibi ne de zece ani.O f emei
e ab i
a maimul t
ca o novi ce şiuna car e î
nvăţa cu gr eu t
ate or i
ce l ucru, şi
ni
ciuna nu avu ses
e pr obl
eme să se egeln îcerc.
Brusc, Ni
cola vor
bi, părând pe ujmăt at
e a dormit
ă:
— Sabialeului,suli
ţa deli
cat
ă,femeia ce vede dincolo.Trei
înt
r-o barcă,i ar cel car
e este mortt otuşit răieşte.Mar eabăt ăl
ie
e sfârşi
tă, dar u lmeanu a sf âr
şit cu băt ălia. Pământ ul divi
zat
de întoarce
re, ar i ga
rdieniiîi echi
li
brează pe se rvitori
. Vi
itorul
stă pe much ia de săbii
.
Anaiyaseuitălaea.
— Pofti
m,copi l
ă?
Nicol
a cli
pi.
452
 — Am spusceva,AesSedai ?într
ebăî ncet
.Măsi mt… ciudat.
— Ei
,dacăaidegândsăţ isefacăr ău,spuseirit
atăAnaiya,
trecir
ep ed
e peste asta. Cât eodat
ă f emeil
e sesi mt ci udat când
se flaă pri
ma dat ăî ntr
-ol egă
tură. Nu avem timp să -
ţi cocol
oşi
m
stomacul
. Ca şicu m ar fivr ut sădov edească asta,î şist
rânse
fust
a şi se uită î
n lungul ul iţ
ei.
— St
aţiaproapeacum,t oate.Şispuneţidacăvedeţicevacare
t
rebuie potol
it
.
Asta nu era o problemă.Oameni ise î nvârteau pe ul i
ţe,
ţ
ipând sauî ntr
eb ând ceseî ntâmpl ă, iar u lcruri
le semi şcau.
Uşil
e sei zb
eau, iar erfest
r
ele sedesch ideau buf nind, fără săl e
at
ingă ni meni. Aşc hi
i ş i sf
ărâmăt uri ieşeaudi n case. Oale,
scul
e,pi et
re şi orice ulcrunefi xat put eau zb uraî n orice l i
c
pă de
pest
e t ot
. O bu cătăr
easă zdr avănă, nî cămaş ă de noapt e,
î
nşfăcăr âzând ist
er i
c ooal ă ca r
e zb ura pri n aer ; un ins su bţi
re
şipalid încercă sădeal a o part e u n băţ,i ar braţul i se rupse u
c
zgomot. Frânghii seî nfaşur
au î n jurul braţ
elor şipici
oarel
or şi
chi
ar şi hainele oamen il
or nîcepură să set âr
ască. Un bărbat
păros, cu căm aşast rân să în jurul capului
, sezbătea at ât e d
tar
e că î iţ inea la di st
anţă pe cei care încer
causă o dea j os
î
nainte să-l su f
oce. O f emeie care reuşi
sesă- şipună o r ochi
e
f
ără să-iî nchidă nasturii zbi
era din rărunchi agă
ţată de stuful
de pe acop eriş,î n timp ce r ochia încer
ca să o t ârască peste
casă,în cerr op
babi
l.
Era uşor şi săgă sească problemel
e,dar şi săle rezol
ve. Fi
rele
ţesăturii Anai
yei, dar şi a altor AesSed ai di
n al t
e cercu
rinu ar
fi avu t probl
eme ni cisăop r
ească o turmă de bi vol
ifuri
oşi, cu
atât mai puţ in un ceai nic ca r
e şi
î pusese n gân
î d săzb oare.Şi
,
odată ce un l ucru er a opr i
t, fie cu Pu terea,fie cu mân a,
arareori se m i
şc a iarăşi
. Numaică er au atâtde mul t
e!Nu se
pu t
eau opr i nici măc ar e pnt
ru a Tăm ădui
, decâtda că era o
vi
aţă î n primej die; vânătăil
e, sângerări
le şi oasel
e rupte
tr
eb uiau săaşt ep t
e,î n timp ceal t
ă şipcăde g ard er
a tr
ântit
ă l
a
453
pământ î nai
nte de a sp argeca pul cuiva, şialt butoiop ri
t din
rost
ogoli
re nîainte de aru pe un pici
or.
Nyn aeve se mţea
sidin ce nîce m aifrust
rată.At âtde mul t
e
l
ucru ritrebuiau lini
şti
te;t oate mici
, dar u n băr bat ov
lit de o
ti
gaie sauo f emei
e strangulată de propria cămaşăde noap t
e
mur eau as emene a cuiva l ovit cu Pu t
erea. u N er a do ar
frustr
areaei , păreacăvi ne de la toatef emei
le din cer
c,ch i
ar şi
de l a Aes edaS i. Dar ott ce u pt
ea f aceer a să con t
inue să fie
alături de t oate cel
elal
te, ă s o pri ve
ascăpe Anai ya ţ esând
diverse com binaţi
i de fire pentru a op ri mii de per i
cole mi ci
.
Nyn aeve se i p
er
du în a fi can alul de scu r
gere a Put eri
i,în a fi
una cuo d uzină de alt
e em
f ei
.
Î
ntr-un fin al Anaiya se opr i
, î ncruntându-se. Ruper ea
legăutriio l uă prin su rpri
ndere pe Nyn aeve. Pentru o cl i
pă
umeri i i sel ăsară î
n jos,privind fără săî nţel
eagă. Gemetele şi
plânsetel
eî nlocuiserăurl
etel
e şiţ i
petel
e; pe ul i
ţal uminată difuz
se m ai mişcau doa r oam enii car
eî ncercausă-i aj
ute p e răniţ
i.
După poz i
ţi
a l unii t r
ecuse mai puţ in de un ceas,da r lui
Nynaeve i se păr ea ca f useseră zece. O dur ea spat el
e unde
fusese l
ovită de s caun, avea genunch ii moi şiochi
ir oşii
. Căscă
atât de atre căî i pocnir
ă ur echi
le.
— Nu te-aifi aşteptatlaaşacevadel aunuldintr
eRăt ăci
ţ i
,
murmur ă Anaiya nîbar bă.Păr ea ob osi
tă,darseap ucă me idiat
de rteab
ă, prinzând- o pe N icol
a d e u măr.
— Abia maipoţ ist aîn picioare.Treciîn pat
.Fugide- ai
ci,
copi
lă!Vr eausă vor bes
c cu t ine dimineaţ
ă,î naint
e de micu
l
dej
un. Angla, t
u r ămâi;te p oţilegadin nou l a un cerc sădai o
mână d e aj
utorcuTă măduir
ea. Lani
ta,î n pat
.
— Nu er
au Rătăci
ţii
,spuseNynaeve.Bombăni ,maiexact.Pe
Lumină, cât er
a de ob osi
tă!
— Afostosferăder ău.CeletreiAesSedaiseuitarălungla
ea. La felfăcură şir est
ul, Alese şinovice. Chiar şiNico
l
a, ca
re
nu plecasenc î
ă.De da t
a as ta nu-i maipă sa câtde mul to
454
cântăreafemeia cupri
vir
ea; er
a preasom noroasăsă- i mai pese
de aşa a. cev
— Am maivăzutuna în Tear,spuse Elayne,în St
âncă;de
fap
t, doarecr ămăses
e după,dar i şaşaf usese m aimul t dec
ât
suficient
. Dacă ne-ar fiat aca,
t Sammae l nu ar fiar uncatcu
beţeînnoi.
Ashmanaill
eschimbăoprivi
redenepăt runscu Bhar at
ine,o
Verde carer euşea să facă un băţsă arate el
egantşiun nas
lung să parăf rumos. Anaiyani cinu clipi.
— El ayne,văd că ţi-
a mair ămassuficientă ener
gie.Poţ isă
ajuţi şit u cu Tămădui r
ea. Şi tu Nyn aeve… i
ar l- ai pi
erdut, nu-i
aşa?Ar aţi de par căar t r
eb ui săte car e ci
neva până î n pat, dar
o săt e d escurcisingu ră. Shimoku, ridi
că -
te nî pi ci
oare şi du-te
săt e c ulci
. Calindin, tu vi i cumine.
— Anai ya Sedai,spuse Nynaeve cu grijă,eu şiEl ayne am
găsit cevaî n noa ptea ceast
a a. Dacă m a put ea vorbi…
— Mâine, copi
lă. La culcare. Acum, înai
nte să cazi din
picioare.
Anai
ya nu aştept
ă să vadă dacă ordineleîierau ascul
tate.
Înşfăcâ
nd-o pe C al
indi
n, se u dse cu paşimari cătr
e u n băr bat
car e gemeacu cap ul aşezatî n poa l
a uneif emei. Ash manaill
e o
trasepe El ayn e în altă parte,i ar B har
atine o l uă pe Angl a şi
plecăî n at rei
a direcţ
i
e.Î nainte sădi sp
arăî n mul ţi
me,El ayne iî
aruncăl ui Nyn aeve ori vi
p
re,cl ăt
inând din cap.
Mda, poate nu fuseseră cel maibun moment şi l oc ă s aducă
vorba de vasuldin Ebou Dar .Fusese ceva ciudatînreacţi
a
Anaiyei
,caşicum arfif ostdezamăgit
ăsă- şideaseamacănu
fuseser
ă at acat
e d e u n Răt ăci
t. De ce ? Era preaob osi
tă sămai
poată gân di cum t rebuie. A nai
ya con t
rolasecurgerea, ard
saidarul se scursese pr in Nynae ve maibi ne de un ceas ,
suficient să obosească şipe cineva care d or
mise ucm trebui
e.
Clăti
nân du-se, Nynaev e dăd u cu oc hii de Theod
rin. Femeia
doman i şchiopăta al ături de dou ă f emei î mbr
ăcate în albul
455
novi
celor, oprindu-sela cei care put
eau fi ajut
aţi de înzest
rarea
eila Tă măd uire.Nu o v ăzupe Nyn aev
e.
„O să m ă cu l
c,segân di bruscNyn aev
e. Anai
ya Sedai aşa i-
m
a spu s.
“ De ce ăr p
use d ezamăgită Anai
ya? Un gân d o râcâa
i
î
ntr-un co l
ţ al mi nţi
i, dar era preaobosi
tă săîl prindă. Î
şitâra
pi
cioarel
e, ap roape împiedicându- O să se cul
se. ce,i
ar
Theodrinput easăcreadăce-opof t
i.

456
CAPI
TOLUL 15
O gr
ămadă ed n
isi
p

Egw ene des ch ise och ii, p ri

vind î n gol . nÎtinsă l eneş ă pe
cearşa f,îşiat i
nseo cl ipă i nelul cu Mar el
e Şarpe pri ns cu un
şnur a l gât. Pri meapr eamul te pri vi
ri ciudat e dacăî l purt a la
mân ă.Er a maiuşor săfie văz ută cael evă a î nţeleptelor acă
d
nimen i nu se ân gdeal a ea cal a o Aes eda S i . Ceeace i n
ci nu
era, desi gur. Era Al easă, dar d e at ât de mul tt imp pr etindeacă
e A es ed Sai,î ncâ t câteodată ui ta şieacănu est e.
O ge ană subţ i
re de l umi nă se st r
ec ură pri n desc hizătura
cortului, ab i
a l umi nând î nău ntru. Se si mţeade p arcănu ar fi
dorm i
t d eoc,
l i ar â tmplele îi pul sau. Di n ziua î n ca re Lanf ea r
ap r
oape le omor âs e pe ea şi pe Avi endha, ar i Răt ăcita şi
Moi raine se ci u
se seră una pe a l
ta,o dur eamer eu capu l după
ce vi zit
aTel’
aran’ rhiod, d eşi niciodată at ât de mul tî ncâ t săfie
cuad evăratsu păr ăot.rOri cum, pe v remea cân d nu pl ecasencă î
de acasă , Nyn aever euşise să o înveţe câ te cev a desp r
e eriburi ,
şi găsi se cât ev a di n cel e t rebuincioase acol o, î n Cai rhien.
Răd ăcina de dor mibine ar ace f- o să fie som nor oasă – d eşi,la
cât de obosit
ă er a,pr obabil ar fi f ăcu t
-o să doar mă cât ev
a
ceasu ri bune – , dar i -aral unga ori ce r u
mă d e d urere d e cap .
Ri dicându-se î n pi ci
oar e, şi îî ndr eptă căm aşade noap t
e
îmbibat ă de su doa re,păşi nd pe covoar ele moipân ă la l ighean,
un vasde cr istal care servi se d o
inioar
ă cavasde p uncipen tru
un nobi l.În ori ce a c
z,er a plin cu apă, caşica r
af a smăl ţuit
ă cu
albastru, ap ă pe car e însă nu o si mţi delocr ăcor oasă cân d o
împr oşcăpe f aţ ă. Îşiî ntâlni pr opria privire în ogl inda mi că, cu
ramă au rit
ă, car e st ătea spr i
jinită de pân za î nt unec aăt a
corutlui, şi se î nroşi toată.
— Eibi ne,cecr edeaicăosăseî nt âmple?şopt iea.
Deşi nu crezu se că e p osibil, acu m avea obr aj
ii şimai r oşii
.
457
 Fusese doarun vis, nu caTel
’
î
naran’rhiod, unde ceiţ se
î
ntâmplar ămânear ea
l după ce et r t
ezeai. Dar î
şiami nteatot
ul,
caşicu m chiar u
fsese r
eal
. Se gâ ndi căobr aj
ii o să-iia f
oc cu
tot
ul. Doar un vi
s,şinu al ei , al lui Gaw yn. Nu avea nici
un
drep
t săo vi seze şa.
a
— Afostnumaivina lui
,spusefurioasă f
emeiidin ogl
indă.
Nu a mea!Nu am av ut deales!
Închisegu ra amăr âăt.Încerca să învi
nov ăe
ţască un băr bat
pen tru vi sel
e sal e. Ş i vobrea cu og l
inda as emenea unei
gâ sculi
ţe.
Se op ri la i ntr
are să pri veascăafară. Cortul eimi c er a l
a
mar gi
nea t abereiAi eli
lor
. Ziduril
e cenuşii ale Cairhien
ului se
ridicaul a dou ă mi le spre apus,pes t
e deal uril
e golaşe,i ar
rămăşi ţel
e ca rbonizat
e al e f
osteiporţ
i de i ntr
are er au singurul
lucr u ce sesea găpână l a ele.Lumina că deapi ezi
ş,soar el
e abia
ivindu-sel a orizont, dar A i
eli
i dejaf
orfoteau printr
e corutri.
Nu se va t r
ezi dev r
eme î n ac ea dimineaţă.După o noapt e
î
ntrea
găpet recută în afara corpului
… obr aji
i i seaprinseră din
nou; oh, Lumi nă, o să -şipet r
eacă tot est
rul vieţi
ir oş
ind de l a
un vis? î
i era etamă c ă da… arfi pu tut să doarmă până d upă-
amiază. Mirosul fierturi
i de ov ăz u n era un con curent pentru
pl
eoapele grel
e.
Se nîtoarseob osit
ă în aştern ut
, prăbuşindu-se nîel,î n timp
ce şi
î masat âmpl el
e.Er a preaob osi
tă să-şiprepare or ădăcină
de dormi bi
ne şise gân di că era prea ob osi
tă să maicon teze.
Durereasu rdă ce da camî ntr
-un ce as; cân
d se va trez
i, se va
si
mţ i bi
ne.
Nu er a surpri
nzător ăcGaw yner aî n vi
sel
e ei
. Cât
eodată avea
şieaun vi s caal l ui, nu acelaşidesigur
;î n ver
si
uneaeinu se
pet
receauan umite lucruri stânj
en i
toare sauerau estompate.
Gaw yn îşipet recea mult i t
mp r ecit
ân d poez
i
i şiţ i
nând-o de
mân ă,înt imp cepri veaucu m ap une sau răsar
e s
oarel
e.Nu i se
î
ntâmpl a ni
cisă -i spună căo i ubeşte.Era la f
elde ch i
peşcaîn
458
rea
li
tate.Al te vise erau numai al e ei. S ărutări tandre care
durau o et er
nitate.Ea ţ i
nându- i capul în mâi ni,în timp ceel
eraîngenuncheat . Unel
e nu av eauniciun se ns.Visasee dd ouă
ori că sunt unul pest e altul,iar eaî ncea rcă să-
lf orţ
ezesă se
î
ntoarcă. Odată elî i dădusebrut al mâinil
e l a o parte;ceal
altă
dat
ă ea f usese maiput ernică.Cele dou ă vi se se ames t
ecau
necl
ar.Î nt
r-al
t vis elî iînch idea o uşă î n f aţ
ă, i
ar e a şt
ia că va
muri dacă id
spăr eaf âşi
a su bţ
ire d
e ulmină.
Visel
eiseperindau prin minte,nu t
oatecu el,iarcelemai
multe eraucoşmar uri.
Perri
n venea şise op r
ea î n faţa ei, cu un l up înti
ns l a
pici
oare,un vultur şiun şoi m pe umer i ui
tându-se n u
ul l
a altul
pest
e cap ul l
ui. Păr ând să nu î i vadă,î ncerca să-şiarunce
toporul de l
uptă, i ar într
-un final f ugea, în t i
mp ce t oporul
plut
ind prin aerî l ajungea di n urmă, dz robi
ndu-l. Din nou
Perri
n; seîntoarsedi n f
aţa unui Pribeag şiî ncepu săf ugă, din
ceî n cemai r epede,deşi îl st
ri
ga să seî ntoarcă. Mat vorbea
înt
r-o il
mbă stranie pe car
e a bi
ao n îţelegea – St
răvech eaLimbă,
segâ ndi i
ar doi corbi î
i stăt
eau pe u meri,înfigându- şiclonţuri
le
în carne.Ca şiPer ri
n, nicielnu păr easă -i vadă, dar p e chip i
seci t
easfi dare şi apoi resemnare amară. Într
-al
tul o f emeie,cu
chipul î
nvălui
t n î umbr e,î lîndemna căt r
e un mar e per i
col;
Elayne nu şti
a ce, doar că era mon st
ruos. Avusese cât ev
a vise
şicu Rand, nu t oater el
e,dar oatte ciudate.Elay ne,f orţ
ându-l
cuo mân ă să cad ă nî ge
nunchi. Elayne,Mi n şiAvi endha,st ând
tăcute în cer
cî n j
urul lui, fiecare cu mâna î ntinsăcă t
re el
. El
păşind către un munt e în flăcăr i
, zdrobi
nd ce va su b picioar
e.
Atuncieaseagitaseşipl
ânsese;lucruril
ezdrobi
teerau peceţi
le
Celui întunecat
, spart
e l a fiecare pas.Şt i
a asta, nu mai er a
nevoie să le vadă casăşt ie.
Hr ăni
te cu teamă, visel
e dev en
iră mai r el
e.Cel e dou ă femei
pe ca re e zuseTel
l vă ’
nîaran’rhi
od o pri nseseră şio t ârâser
ă
î
n f aţa uneimesenconîj urate de em
f eicuch i
purile acoperi
te d
e
459
gl
ugi,iar când şil e dădurăjos,fiec are din ele eraLiandri
n, sora
Neagră care o capt uraseîn Te a.rO f emeie cu chi p dur d i
n
Seanchan îiînt i
nseo br ăţ
ară argint
ie ş i un coli
er egl
ate pri
ntr
-o
zgar
dă de ar gnit,ua’
nda m. Ast
a o f ăcu săţ i
pe.Sea nchani
iî i
puseser
ă odată un a’
dam. Maibine ar muri decâtsă ăţ peasc
ă
aşacev a din nou . Rand se ezdlănţ
ui a pe străzi
le di
n Cairhien,
pulver
izân
d cl ădiri şi men
oai cuf ulger
e şi oc f
, air ceil
alţ
i
bărbaţ ise gr ăbeau după el ,l ovind cu Put erea;se anunţ ase
aceaî ngrozitoare a mnistie n î Cai rhien , dar cu si guranţă ni ci
un
bărbatnu arput ea alege săco nducă .Î nţeleptel
e o pri nseser ă
în Tel’aran’rhi od şio vân duser ă cape u n ani mal î n ţinut uril
e
de di ncolo de Pust iul Aiel; ast a f ăceau cu cei din Cai r hien pe
careî i găsea u î n Pustiu. Er a î n af ar a pr opriului co rp
, pri vindu-
se cu m se op teşte,cu m i se esp di căţ easat, iar f orme n îtuneca te
o mpu
î ngeaucu beţ e. O împu ngeau .Î mpu ngeau …
Sări î n su s,gâ f
âind; Cow inde st ătea l ângă pat ,l a pi cioarele
ei, cuca pul apl ecat
,î mbr ăcatăî ntr-o mant i
e a lbă.
—I ertaţ
i-mă,AesSedai .Voi am doarsăvăt r
ezesc.
— Nu er a nevoi e să-migăur eşticoast ele,mormăiEgwene,
dar îi păru r ău imed i
at.
Irit
ar ea ful geră o cli
pă î n och ii ver de-înch i
s al l ui Cow inde,
ap oidi spăru, asc unsă de masc a supung eai
ri’shain. Ju rân d
să sesu pună umi l
i şisă nu at ingă ni ci
o a rmă t i
mp de u n an şi
o zi gai
, ’shain accept au or i
ce se î nt âmpla,o vor bă asp ră,o
lovi
tur ă şich i
ar u n cu ţit n îfipt n î i nimă. Dar p entru Ai el
,a
ucide n ugai ’
sh ain er a l a f elca a uci de un cop i
l. Nu exi st
a
nicio scu ză. Făptaşul ar fi f ostr ăpus d e p r
opri ul f r
ate sa u so ră.
Dar er a t otuşi o mas că, i ş E gwene er a si gură de as t
a.
Gai ’
sh ain o purt au cu t enacitate,dar r ămân eauAi el
i , iar
Egw ene n u î şi putea imagi na pe ci neva maipuţ in umi l ca un
Aiel.Chi arşiunacaaceast ăCowi nde,car er efuzasesăl epede
albul cân d sesc ursesean ul şizi ua.Ref uzul eier a un act de

460
mân dri
e n îcăpăţânată şide sfi dare,l a felcum un băr batar fi
ref
uzat săse r et
r agă di
n f aţa a zecei nami
ci. nÎ ast f
elde
î
ncu rcă
turiî j
i
i băga’e’t
oh.
Acesta eraunuldi ntremoti
vel
epent ru careEgweneîncerca
să e fi atentă cum î beaga
i vor ni
u’
ush
i ain, maiales u c
iva cum
era cea di n faţ
a ei. Nu aveau cu m sări post
ezeăr ă
f să-şical
ce nî
pi
cioare t oat
e cr edinţel
e.Pe de al t
ă part e,Cow i
nde f usese o
Fecioa
ră a Lăncii şiar fi dev eniti ar
ăşiuna de î ndată cear fi
fostconvi
nsăsă -şil epede al
bul . Fără Putere,Egw ene arfi fost
probabi
lînvi
nsăcuuşu rinţă de ea .
— Nu vr
eau ni
ciunmi cdejun,îispuseEgwene.Du- tede-ai
ci
şi lasă-
mă să ordm.
— Fărămicdejun?î nt
rebăAmys,î ntr
-un cl
inchetdecoli
ere
şibr ăţ
ări
, aplecându-seca să i ntre în cort; nu purta inel
e –
nici
un Aielnu purt a –,dar a vea su fici
en t
e bij
uteri
i pe ea să
ajungă cu vârf şi
-ndesat enptru t reifemei. Credeam că ţi-
a
reveni
t pe depli
n apet itul.
O urmau Bai r iş Mel aine,l a felde mpî op oţ
onate cubi jut
eri
i.
Cele t rei aer
u di n cl anuri d if
erit
e, a d
r, spre deoseb i
re de
celel
al
te nîţ
elept
e ca re r tecuseră Osia Lumi i şica r
e răm ăseser
ă
aproape de septuril
el or, aveau co rt
uri
le puseunul l ângăal tul
.
Se aşez ar
ă la mar gniea pat ului, pe per nuţe viu coloraet cu
ciucuraşi
, aranjându-şi a şl
uril
e de cu loare închisă de car e
femeil
e Aielpăr eaucă nu sepotdesp ărţi
. Sau cel puţi
n cele
care n u er
auFar Darei s Mai .Amys er a la f el de căr
unt ă ca
Bair
, dar,în t i
mp cech ipul de bunicăal Bai r
eiera acoperi
t de
ri
duri, Amys ar ăa
t ci
udat de t ânără, poate din prici
na
cont
rastul
ui dintre p
ăr ş
i chip. Ea sp uneacăavu ses
e aproape
aceeaşiculoar
e şi câ
nd fusese o copi
lă.
De ob i
cei Bair sau Amys con ducea discuţ
ii
le,dar în ziua
aceea Melai
ne,cupăru l caso arel
e şi ochi
i ver
zi, vorb
i pri
ma:

461
 — Dacănu mănânci
,nu osăt efacibine.Ne-
am gânditsăt
e
l
ăsăm să vi ila următ oa
rea întâlni
re cu celel
alt
e Aes Sed ai –
î
ntreabă de fi
ecare dat
ă câ nd vi
i.
— Şidefiecaredatăfemeil
edi nţinuturi
leumedesef acde
râs,conti
nuă ri
onică mys.
A
Deşi nu era o femeie acră de felul ei
,femeile AesSed ai di
n
Sali
dar eurşe
au să o f acăsă fie.Poa te er
a doa r ap
ftul că se
î
ntâlneacuAes ed Sai. Obicei
ul spuneacaî nţelept
ele să l
e evit
e,
maial es înţel
eptel
e car e puteau con duce,precum Amys sau
Melaine. nÎ pl us, n u erau mul ţ
umite că le î nloc
uiseră pe
Nynaeve şiEl ayne l a î
ntâlni
ri. NiciEgw en
e nu er a. Bănui a că
î
nţeleptel
e credeau căcel e douăf useser
ăi mpr
esionate de câ t de
seri
oase er au lucru ri
l T
e îelaran’
n rhiod.Dar, din ce u a
zise
până at unci, Aes Sedainu er au deloc impresionat
e.Foa rt
e
puţi
ne u lcr
uri reu şeau săi mpresionez
e oAes ed Sai.
— Darcr edcăosănemaigândi m,continuăMelainecalmă;
înai
nte de recen t
ul eimări ti
ş f usese ţ
epoa
săca un ci ulin, dar
acum ni mic n u păr easăo t ulbure.Nu trebuie săt e n îtor
cil a
vispânănuî ţ
ir ecapeţit
oateputeri
le.
— Aiochiir oşii,spuse Bai
rcu o voce subţi
re,îngrij
orat
ă,
care i sepot rvea
i cu t răsăt
urile f
eţe;itot
uşi, din mul t
e punct e
de vedere,er a cea mai dură dintre ot
ate r
tei
. Ai dorm it prost?
— Cum altfel? ziseAmysmor ocănoasă.Am încercatdet r
ei
ori noaptea t recută să-i vădvi sel
e,dar nu am găsi t n imic.
Nimeni nu seod ihneş
te cum t rebui
e dacă unvi sează.
Egw ene îşisimţi bruscgura uscată; limba i selipi de cerul
guri
i. O ver i
ficaser
ă în noapt
eaî n ca re lipsi
secâtevaor e bune
din trup.
Melaine se î ncruntă. uN la Egwene, a l Cowi
nde, ar ce
rămăsese îngenuncheat
ă,cucap ul pleca.
t
— Este o movili
ţă de ni
siplângă cort
ul meu, spuse cu
răceal
ă. Veică uta în el
, gr
ăunte cugr ăunte,până găseş
ti unul

462
roşu. Dacă nu es t
e celpe care îl caut, o veilua de la cap
ăt
.
Acum du-te.
Cowinde făcuo pl ec
ăci
une atât e d adâncă,încât f
runt
ea î
i
ati
nsecovor ul, apoiieşi
. Melai
ne seui t
ă la Egw en
e,zâmbind
mulţumită:
— Parisurpri
nsă.Dacă nu f
acesingur
ă cesecuvine,o s-o
convi
ng eu. E î ncă r
esponsabi
li
tat
ea mea, di n moment c e
susţ
ine că mă slujeşt
e.Bai r cl
ătină di
n ca p, unduindu-şipărul.
— Nuosămear gă.I-am bătutpeJuricşipeBei r
apânămi -a
amorţi
t braţul, dar,i ndif
eren
t de câ te ori le spun, până sea ra
sunt din nou în ve şmintel
e al
be.
Î
şi ar anj
ă şal ul pe umeri i os oş
i. E gwene asu da doarî n
cămaşă de noa pte,cân d soarel
e nicinu seri di
case, dar Aiel
ii
er
au ob işn
uiţi cucăl duri mult mai mari.
— Esteomonst ruozit
ate,murmur ăAmys.Decândam t recut
pest
e Osi a Lumi i, un sf er
t d i
n cei care îşii sp
ăşiser
ă timpul
ref
uzăsăseî nt
oar căla se pt
ul lor.Interp
ret
j
i’ea
e’
tz
ohă
-ul după
cum pof t
esc .ei
Era vina l ui Ran d. Le dez văluise tut
uror ce ea ce î nai
nte
şti
useră doar şefi i de clan şiî nţel
ept
ele,că f usese o vreme în
care nici
un Aielnu se t i
a
ngea de arme şi nu f ăcea nimic vi
olen
t.
Acum uniicredeau căs-arcuvenicat oţisăfiegai ’shain. A
lţi
i
ref
uzau di n pr icina asta să- l ac cepte pe Ran d ca fii nd
car’a’
carn şiî n fiecare zi câţiva plecau l
a mi azănoapte să se
alăt
ure î n munţ i cl an
ul ui Shai do. Alţii pur şi si mplu
aruncaseră ar mele şi di spăruseră; in
meni n u şt ia ce se
întâmpl
a cu ei . Lu aţi de pustiu, cu
m spu neauAi eli
i. Celmai
ciudat ulcru pen t
ru Egw ene er a că ni
ciun Aiel, cu excepţ
ia
Shaido,nu- lînvinuia pe R and. Prof
eţ
ia di
n Rhuideansp unea că
vorfiluaţiînapoişidi ruşideca
st r’
a’carn
. Unde nîapoi
, nimeni
nu păreasăşt ie,dar accep tau căvor fi dist
ruşila felde calmi
cum ac ceptas
e C owinde o m uncă ăr
fă speranţ
ă.

463
 În aceaclipă lui Egwene nu i-ar fi păsat nicidacăt oţi Ai
eli
i
din Cai r
hien ar fi purt at veşmintel
e albe. acă
D î
nţel
ept
el
e
î
ncepeausăbăn uiască ce ăcea…
f Ar fi căut
atpri ntr-
o sut
ă de
movil
e d e ni
sip, de bunăvoi
e,dar u n credeasăai bă aşanoroc.
Pedeapsaar fif ost mult maiaspr ă.Amys iîspu sese od
at
ă că,
dacă nu f ac
e exac t cum îi spu
ne – Lu mea Viselorfiind prea
peri
culoasănu o s- o mai înveţ
e nimic.Fărăî ndoi
ală căcelel
alt
e
î
i vor addr ept
at e;asta er a pedeapsa de ca re îi er
a fri
că. Mai
bineo mi ed e movi li
ţe de n isip sub soar
ele u ci
gător
.
— Nufiaşazdrunci nat
ă,chi cotiBai
r.Amysnuesupăr atăpe
toţi din ţi
nut uri
le umed e,si gur nu pe t i
ne,ca re ai deven
it cao
fiicăpen t
ru noi . Est e sora t a Aes edSai, ce a numită Carl
inya,
care asu gerat căt e iţ
nem cuf orţ
a.
— A sugerat?spuseAmys,i argeneleiseridicar
ăapr oapede
sprân ce
ne.Ast a a spu s!
— Şia î nvăţ at să-şipăzească limba maibi ne,râse Bair
,
zgâlţ
âindu-se pe pemuţ a stacoj
i
e.Pun r ămăşag că a î nvăţ
a.
t
Când am pl ecatîncăur la şiî
ncercasă-şiscoat ă di
n r ochi
e ni
şte
şerpi stacoji
i de ap ă.Un şar pe de ap ă,îi spu se lui Egwene
aplecându-se confidenţi
al, se
amăn ă cu o viperă roşi
e dacăai
ochii slab
i pr ecum aice l
or din ţinut
uril
e umede, dar nu e
veninos.Darsezbatdestuldemultcândsuntprinşiîntr
-unloc
îngust.
Amyspuf ni.
— Arfi di spărutdacăsegândeacădispar.Femeiaaianu a
î
nvăţat nimic. Aes Sedai căr oa
r l e-am sl uji
t î n Vârst
a
Legen
delornu puteaufi aşa ed p r
oaste.
Darnu păr ea con
vinsă.
Mel
aine hohoteacu gu ra până la urechi,iar gwE en
e ser ez
t
i
chi
cot
ind. Uneoriumoru l Ai
elera de n eî
nţeles,dar nu şiacum.
O întâl
nise pe Carl
inya doa r de tr
eior i
, dar şi-o i
magi
na pe
f
emeia aia băţ oasă şi nîcreu
ztă ţopăi
nd şiî ncercân
d să-şi

464
sc
oată şe rpi
i din r ochie – ab i
a se ab ţ
inea să nu r âd
ă de-a
bi
nelea.
— Bine măcar că umorult ău e într
-oformă bună,spuse
Melai
ne.Ai mai avu t dur eri de cap?
— Numămaidoar e,mi nţiEgwene,iarBai
rdădudincap.
— Bine.Ne-am î
ngrij
oratcândam văzutcănu maiscăpaide
el
e.Cât e vreme et iţi depart
e de L umeaVi sel
or
,î ncăun timp, ar
tr
eb ui sănu t e mai doa ră. Să nu-ţi fie etamă căvor avea şialte
ef
ecte;cor pul foloseş
te dur er
ea să ne sp ună că t rebuie să ne
odihnim.
Egw ene se bţ ai
nu sănu r âdă,dar ărfă veseli
e d e data ast
a.
Aiel
iiignorau r
ănideschiseşioaserupt epânăcând î şifăceau
ti
mp şipen t
ru ele.
— Câtt i
mp trebuie să maist au af
ară? î
ntrebă.Ura să le
mint ă, dar ura şimai mul t sănu f acăni mic.Primele zece zi
le
după ceo l ovi
seLanf ear
, cu ceo fi l ovit
-o,fusese sufici
ent de
rău; nicinu put eagân di fără săsimt ă căi se cr apă cap
ul. De
î
ndat ă ceput use,„ o mân case pi
elea“
, cu m spunea m ama ei
, să
i
ntre pe asc uns îTnel’
aran’rhiod. Nu î nvăţ
aini mic dacăt e
odihneai.
— Laurmăt oareaîntâlni
repotsăvin?
— Poate,r
eplicăMelaineridicânddinumeri .Vom vedea.Dar
tr
eb ui
e să mănânci . Dacăţ i
-a pier
it poft
a de mânca r
e,ceva e nî
neregulă şinu şt i
m ce.
— Oh,darpotmânca,spusegândi ndu-secăfierturadeovăz
miroseai ne.
b Cred că eram doa rleneşă.
— M-am maigândi
tlacâtevaî
ntrebăriasear
ă.
Era greu săse ead jos ărf
ă săse t r
sâmbe d
e d ur
ere;cap
ul o
durea alfiecar
e mi şcar
e.
Melai
ne şi
î rot
i ochi
i amuzată.
— Decândaifostrăni
tă,puidecinciorimaimulteî
ntr
ebări
caî nai
nte.

465
 Asta pentru că încerca să selămurească singur ă.Nu put
ea
rec
unoa şte,des igur. Se sc himbă cuo căm aşăcu r
ată dint
r-unul
di
n cu fereel mi ciaşezate â lngăpânzaco rt
ul ui
.
—Î ntrebărilesuntbune,spuseBai r
.Întreabă.
Egw ene şiî cân tări vorbele cugr ij
ă. Con t i
nuă săse mb îrace,
cu acee aşi bl
uzăalgode al
bă şif ustă de l ână largă pe car e o
purtau şiî nţel
eptele.
— E posi
bilsăfiiatrasînvisulcuivaî mpotri
vadorinţeital
e?
— Si
gur că nu, r ăspunse Amys, dacă nu eşt i
neî
ndemân ati
că.
Bai
r con t
inuă peste Amys :
— Doardacănusuntl ami j
locemoţ iiputerni
ce.Dacăî ncerci
să pri
veşti visu
l cu i
va ca re te iubeşte sa u ur ăşt
e,poţ ifi trasă
î
năuntru. Sau dacă t u î liubeş t
i sauur ăşt
i
. De ast a nicinu
î
ncercăm săpri vi
m vi sele Sevanneisausăvor bim cuî nţ
elep
t
ele
Shai
do î n vise
le ol
r.
Egw en
e er a încăsu rpri
nsăcăacest ef emei, caşicel el
al
te,le
vizit
au şivorbeau cu î
nţelept
eleShaido.Şt i
acăî nţelepteleerau
deasu pra gâl cevli
or şi ul ptel
or, d ar se gân dise că Shai do
de păşi
seră cu mul t măs ura opu nându -ca
ser’
a’ca rnului şi
jurândsă- lucidă.
— Săieşidin visulcuivacar eteiubeştesau urăşt e,termină
Bai r
, e ca şicu m aii eşi dintr-un puţ ad ânc,pl i
n de col ţuri
ascu ţi
te de pi at
ră.
— Aşa e,spuse Amys păr ând că-şirecapătă brusc buna
di
spozi
ţi
e. e D asta ni ci
o Ves ti
toa
re-n vise nu î ncear
că să
pri
veasc
ă vi
se l
e soţ
ului.
Melai
ne se uita dr eptnaiînte, cu faţa din ce în ce mai
î
ntunecat
ă.
— Saunuîncear
căsăf acăast
adedouăori ,adăugăAmys.
Bai
r rânji
, adâncindu-şicu t
ele feţ
e,i evi
tând să se ui
te l
a
Melai
ne.

466
 — Poat
efi un şoc,maial esdacăesupăr atpet i
ne.Dacă,şi
ai
cidau un exem plu aşa, aiuj
i
r’e’
t
ea,oh l
î duce ep dart
e d e i
t
ne
şitu, cao co pili
ţă proastă, eşti su
ficient de n eg
hioabă să-
i sp
ui
cănu ar pl eca dacăt e-
ar iubi.
— Ne î
ndepărt
ăm cam pr ea mul t de î
ntrebar
ea ei,spuse
ţep
oasăMel ai
ne.
Bai
ri zbucniîn hoh ot
e d e ârs.
Egwene îşiî năbuşicu ri
ozitatea şiamuzamen tul.Î ncer
că să
pară cât mai dez inter
esată:
— Şidacănuî ncercisăpriveştiînăuntru?
Melai
ne iî aruncăo pri vire e rcunoscă
toare,i ar E gwene simţ
i
o umbr ă der emuşcar e. Totuşi, nu sufici ent de mul t ca să nu
î
ntrebe mai t âr zi
u car e er a t oată pove st
ea.Ori ce o f ăceape
Melai
ne să roşea scă atât de a tre era probabil hilar
.
— Am auzitde aşa ceva,spuse Bai r,când eram t ânără şi
î
ncepusemsăî nvăţ. Mor a,î nţeleapta di
n Col dara,mă an tr
ena
şimi -a sp us că, dacăemoţ i
il
ef su
oan
rte putern
ice,drago
sea
t
sauur a atâtde mar e n u mail asăloc e d n
imic al
tceva,atunci
poţifi t r
asă î năuntru doa r dacă devi i conşt
ient
ă că ceal al
tă
persoană visează.
— Nuam auzi tniciodatădeaşaceva,ziseMel ai
ne.
Amyspăr eacăseî ndoieşt
e.
— Nicieu,del ani meni,cu excepţ
iaMor ei,darer
aof emeie
excepţ
ională. Se spune căaveapr oa
ape r teisute de ani când a
murit muşc aă
t de un şar pe,dar ar ăt
a l a felde tânăr ă cavoi.
Eram doar o copi
lă,da r oţ i
n bi ne mi nte. Cunoştea mult
e
lucruri şiput eacon duce u Pt
ereacumar e orfţă. Di
n fiecare cl
an
veneau înţel
eptesă î nveţedela ea.Eu cr ed că i
ubiresau ură
aşa e d mar e es te oa
frte arr
, dar easp unea că i se ntî
âmpl
ase ed
două or i, odată cupri mul eibăr bat, a dou a oară cu un rivalal
cel
ui de- al trei
lea soţ .
— Treisut e?!exclamăEgweneî ncălţândogheat ămoale,ce-i
veneapânăl agl eznă.
467
 Nicimăcar Aes ed Sainu t răiau atâtde mul t
.
— Am spus ce se zi
cea,repl
ică Bairzâmbi nd.Unel efemei
îmbătr
ânesc ami gr eu caal tel
e,caAmys, i
ar c ând este ci
nev
a
ca Mor a,se nascl eg
ende.Î ntr-o bună zi, am să- ţ
i povest
es
c
cum a mut atMor a u n munte. Aşa s e zi
ce.
— Poateî
n altă zi
? spuse Mel aine cu un pic prea multă
pol
it
eţe.Era clar a fect
at
ă de ceseî ntâmplaseî n visullui Mael
şide f aptul că cel
elalt
e ştiau. Am auzi t de câ nd eram copilă
toat
e p ove şt
i
le cuMor a. Le ştiu pe d e orst. Treb
uie să avemgrijă
ca Egwene să mănân ce, dac ă mait ermină vr eodat
ă să se
îmbrace. Pune următoarel
e nîtreb
ări.
Un l ică r în ochi
i eiver ziî i spunea că i ntenţ
ionează să-
i
urmăr ească fiecar e î mbu cătură; suspi ci
unile ei des pr e
sănătaeta uli Egwene nu fuseseră ad or
mi t
e.
Egw ene î ncer
ca disperat
ă să găse ască altă întreba
re.De
obicei avea o su med eni
e,dar nî t
âmpl ări
le di n acea noa pt
e o
lăsaser
ă doar cuuna. Dar , dacănu î ntreba şial tceva,femei
le a
r
fi put ut să se ntrebe
î dacănu cu mva se t r
securase săi on
sp
eze
visulcui
va.Al
tăîntrebare.Nudesprevisuleiciudat.Câtevadin
ele ar fiput ut a vea rost, dacăr euşea să- şi aducă mi nt
e de
vreouna.Anai
yapr eti
ndeacăEgweneer aoVi sătoare,capabi
lă
săpr ezi
căeve ni
men te di
n viit
or,iar cel
et reifemeicred eau şiele
acelaşilucru
, dar sp uneau căt rebuie săî nveţe asat si
ngu r
ă. Î
n
plus,nu er a del
oc si gură căvr easădi scu t
e cuci nevavisel
e ei.
Deja şti
au preamul te din ce ave
aî n cap .
— Hm… darVest i
toarel
e-nVisecarenusuntî nţelept
e?Vreau
săsp un, mai ved eţi şialt fTei
e em el’
aîran’
n rhi
od?
— Câteodată,răspunseAmys,darr ar.Fărăcinevacaresăo
ghi
deze,o f emeie poa t
e nicisă nu- şidea se ama că e al
t
ceva
decât un vis.
— Şidesigur,adăugă Bair,neşti
ind undeeste,visulopoate
uci
de n îai
nte să î
nveţe.

468
 Egw ene se r elaxăcân d discuţ
ia se schi mbă.Pri mise un
răspuns maicom plet dec
ât p s
erase. Şti
a deja că î li ubea pe
Gawyn – Ş „ti
ai deci? şop
ti o voce.Ai fi r ecunoscut asta?“–,iar
vi
selel uiarăt
au că şielo i
ubea.Deşi,dacă un bărbatputea
spune l ucr
uri pe care nu l e credea,t reazfii nd, probabil că
puteaf aceacelaşilucruî n vi
s.Dar caî nţel
eptel
e să-i confirme
căî li ubeaat ât de multî ncâ
t săco pleşească ori
ce l t
a
ceva…
Nu. La a st
a osă se ând
gească aimtârzi
u. Ni
cimăca r nu avea
idee n ude er a el
.I mportant era căacu m şt ia de peri
col. Data
vii
toar
eart r
ebuisă-ipoatărecunoaşt
evisel
eşisăl eocol
ească.
„Dacă î ntr-adevăr vrei s a
ta“, şopt
i a ir
ăşi vocea. Spera ca
înţel
eptel
e săi a dreptr oşeaţ
a sănătăţi
i cu l
oareaca r
e i seur ca
în ob raji
. A r fi vr ut săşt i
e ce î nsemnau vi sele ei. D acă
însemnauceva.

Căscân
d, El
ayn
e se ţ
că
ără pe opri
spă de p
i
atr
ă săpri
vească
peste capet
ele oamen il
or. Nu er au so l
daţiî n Salidar n î aceazi ,
dar oamen ii seînghesuiau pe st răzişil a ferest
r
e,t oţ
i aşteptând
şi v ob
rind î n şoap tă, r p
ivind spr e Turnul Mi c. Foşn et
ul
pici
oarel
or şicât e o t use pr ovocat
ă de pr af e rau si ngurele
zgom oe
t care se u a
zeau.Î n ci uda can i
cu l
eimat i
nal e,oa men i
i
abia se mi şcau, şi at unci doarpent ru a- şi facevân t cu
evantai
ul sau pălări
a.
Leane stătea într
e dou ă case cu acop eri
ş de st uf ,la br aţul
unui băr bat naîl
t, cu tr ăsături dur
e,pe car e El aine nu- l mai
văzusepână atunci.Fărăîndoial
ă,unuldintr eagenţiiei.Cel
e
maimul teiscoade Aes ed Saier au femei, dar u n şice l
e alelui
Leane.De cel e mai mul te ori erau ţ
inuţi dep art
e d e ochiilumii
,
dar l E
ayne o văzu se e d cât
eva ori atingând un ob raz străi
n,
zâmbind unoroc hi necunoscuţi
. Nu av ea habarumc r euşea
Leane.El ayne er a sigură că,dacăar fi î ncercat işea acele
trucuri domani, bărbaţ
ii ar fi înţel
es că li se r p
omiteamul t mai

469
mul t
, dar aceş t
ia pri
meauzâmbet ul sauat inge
real ui Leane şi
plecau tr
op ăind feri
ci
ţ
i de p arcăar fi primit un cufăr cuaur .
Cev a maiî ncol
o o văzu pe B ir
git
te care nî aceadimi neaţ
ă se
ţi
neacuî nţelepci
une al di
stanţă de ea. Arei
na aia ori
bil
ă nu era
nicăi
eri, slavă Lu minii
! F usese o noapt e mai m ul
t decât
nebu neasc
ă,i ar lEay
ne nu se duses e la culcar
e decât ân cd
cerul dej
aî ncepuse să se l b
aea
scă. Şi nu ar fi plecat del
ocdacă
Birgitt
e n u i
-ar fi sp us uli Ashmanai ll
e că i se ap
re că El
ayn e se
clătina pe pici
oare.Nu con t
a cu m păruse săe fiE l
ayne;l egăt
ur a
cu St răjer
iifuncţ i
ona în ambel e direcţii
. Şi cedacă f usese un
pic ob osi
t
ă? Fuse ser
ă mul te lucruri de f ăcu
t şiî ncă put ea
con duce cu maimul tă forţ
ă decâtj umăt ae
t din Aes edai
S din
Sal i
dar. Legă
turaî i spuneacăBi r
gitt
e n u dormise eldoc.Elay ne
fuses et ri
misăl a culcare caun co pil,în t imp ceBi rgi
tt
e căr ase
răniţi şiîndepărtase ă d
râmături t
oa t
ă noa pt
ea!
Aruncă o pri vi
re căt r
e Leane. Er a si ngură acum,
str
ec urându-se pri
n mulţ
ime s ăş
-igăse ascăn u loc maibun de
privi
t,i ar bărbat
ul nu seză r
eani căi
eri.
Nyn aeve,căscân d cu ochi
iî mpăienjeni
ţi
, se urcă lângă ea,
după ceal ungasecu o privire cr
ân cenă un t ăi
etor edlemne
care dor i
sesă se r uce col
ao î nai
ntea ei . Mor
măind în barbă,
insul se am estecăn îmulţ
ime.El ayne şi
î dori caNyn aev
e sănu
maif acăaşace va.Să caş t
e, adică.Acu m căsca şi ea,de-i
trosneau fălci
le.Birgi
t
te mai avea o scu ză– p oat
e,un pic– d ar
Nyn aeve niciuna. Theod
rin nu arfi put ut să seşt ept
ae de al ea
să fi r ămas t reaz
ă noaptea trecută,i ar El
ayne o au zi
se pe
Anaiyaspunându-isăseducălaculcare,darcândseîntorsese
o găsise legănându-se pe scaun, n î ciuda pici
orului îndoit
,
dând di
n cap l a fie car
e două mi nut
e, mormăind cum o să- i
arate ea l
ui Theodri
n, cum o săl e ar
ate utt
uror
.
Prin brăţ aa’
ar dam se scu rge
a t eama,ca de ob i
ce i
, dar şi
ceva ce ărpea a fi amuzament
. Mogh edi
enî şipetr
ecusenoap t
ea
pi
t i
tă sub pat, neat
insăşi, fii
ndcăst ătuse scu
a nsă , nu ridi
case
470
ni
cimăca r o su rcea de p e os.
j Dor mise ch
iar oa
frt
e b i
ne după
cese i st
nsese agi
taţi
a. Păreacăvor ba ai
a desp
re n or
ocul Cel
ui
î
ntunecat ch
iar i se otprvea
i câ t
eodat
ă.
Nynaeve scă
că din nou, iar Elay
ne şi
î î
ndr
ept
ă privir
eaî n al
tă
part
e.Chi ar şi aşa, t
rebui să-
şiînăbuşe cupumnul un nou
căscat
. F oj
găi
tul p i
cioarel
or şi ccese
a l e de tuse dev eneau
nerăbdătoare.
Cond ucătoarel
e de Aj ah er au î n cont i
nuare cu Ta ma î n
TurnulMi c,darcalulsuroriiRoşiier
a dejaîn st
radă,înf aţ
a
fost
ului han, i ar o duzi nă de St răjeriîşiţ i
neau ca i
i de f râi
e,
îmbrăca ţ
i cu acele peleri
ne ca r
e şi
î sch i
mbau cu lori
le,făcându-
i greu de zăr it şif or
mân d o gar dă de on oare ce av ea să o
escorteze de-a lungul primelor i m
le cătr
e Ta r Valon. Mul ţ
imea
aştep
t a mai mul t decât plecar
easo l
ieiTurnului,iar mul ţ
i dint
re
eiar ătau l afelde o bosi
ţi cum se mţ sieaEl ayne.
— Aizi cecăe… e… căscăzgomot osNynaeve.
— Oh,sângeşicenuşă,murmur ăEl ayne.
Sau maibi ne zis încercă, pentru că t otcevoi sesă spună
după „oh“ set ransf
ormaseî ntr
-un cr oncăni
t sugrumat. Li
ni
obi
şnuia să spu nă că ast f
el de vor be er au semnul unei mi
nţi
î
ncete şi l a unei ni t
eligenţ
e t ocite – ch iar înai
nte să o
pedepseas
că –, dar cât eodată ni mic al t
ceva nu poat e să-
ţi
rez
ume r t
ăiri
le nî doar câteva vor be.Ar fi sp us mai multe,dar
nu maiavu şansa .
— Bi
necănu- iorgani
zează şiopr ocesiune,mârâiNynaeve.
Nu văd de c e rt
ebuie să acă
f at âa
t a tm- t
am.
Şi căs că id
n nou . Di
n nou !
— Pent ru că e Aes Sedai , somnor oaso, spuse Leane,
al
ăturân du-secelordou ă.Dou ă som noroase,adăugă, ui
tându-
se alEl ayn
e.O săî nghi
ţi
ţi muşte d acămai că sca
ţi aşa.
Elayne şiî î
nchise u g
ra şiî i aruncăf emei
i ceamai rece pri
vi
re
de ca r
e er a în stare.Ca de ob i
cei, privi
reaalunecăpe l ângăea
capl oaia pe u n acoperi
ş ulci
os d e i ţ
glă.
471
 — TamaeAesSedai ,fetel
emel e,conti
nuăSiuan,ui t
ându-se
căt
re ca i
i ce aşteptau; sau poate cătr
e cot iga trasă în faţ
a
cl
ădiri
i. O Aes ed
Sai est e oAes ed Sai şini mic nu schimbă asta.
Nu văz u pri
vir
ea pe car e i-o aruncă Nyn aev
e. Elayne se
bucurăcăNynaevenuspuseseni mic;arfifostfoart
edur er
oasă
repl
icaev i
den
tă.
— Careebil
anţulnopţiitrecut
e?
Siuan r ăsp
unse f ără să-şides pri
ndă pri vi
r
ea de l ocul de
unde t r
ebui a să apară Tam a.
— Şapt e morţi, ai
ci în sat
. Aproape o sutăî n t
aberele
oşt
en i
lor. Toat
e să bi
il
e ş itopoarel
e aleapusepest et ot, şini
meni
care să l e poat ă domoli cu Put er
ea. Acum sunt sur ori acol
o,
Tămădui nd.
— Seni orGareth?într
ebăpuţ i
nnelini
şti
tăElayne.
Poate căacu m omul o t rata cu răceal
ă,dar od i
nioară,când
fusese cop i
lă,av usese n u zâmbet cald şi un buzunar l p
in de
bomboanepent ruea.
Siuan pufni atât de atre că mai mul ţ
i se nt
îoarseră căt
re ea .
— Ăla,murmur ă.Un peşt e-l
eu şi-arrupedinţi
iîn bărbatul
ăla.
— Vădcăaiost ar
edespi ritgrozavăîndimineaţ
aasta,spuse
Nynaeve. Ai afl at până l a urmă car e este mesajul Turnul ui
?
Gareth Bryn e te-a cerut denevast ă? A murit c i
neva şi t e-
a
lăsat?
Elayne încercă să nu se ui te la Nyn aev
e;ch iar şisu netul
căscat
ului îif ăceaf ălci
le săt rosnească.
Siuan î i aruncă l ui Nyn aeve o pri vi
re plată, i
ar aceast
a se
uitălaf el
, chiar dacăcuoch i
i uşor umezi.
— Dacă aiaflatceva,spune- ne,int
erveniElayneî nai
nteca
el
e să -
şipoat ă co nti
nua duel ul.
—O f emeie care pret
inde că este Aes Sedai,când nu e,
murmur ă Siuan de par că ar fispu s ceva f ără impor
tan
ţă,e
băgată până la gâtîn necazuri,adevărat,dar,dacă a maişi
472
preti
ns căf ace a p
rte di
ntr-o anume Aj ah, atunciaceaAj ah ar e
dreptul să se cuope prima de ea. Ţi
-a spu s Myr ell
e vreodat
ă
despre em
f eia pe care apri ns-oî n Chaci
n, pr et
inzând căest e o
Verde?O fost
ăNovicecarepicasetest
ulsăfieAl easă.Intreab-
o,
când are un ce as saudou ă.At âta o să-ii a să- ţ
i pov
estească.
Sărmana pr ostuţ
ă probabil şi-
a dorit săfie f erecată î
naint
e să
termine Myrell
e cuea ,ferecată şicuca pul tăiat pe deasupra.
Dintr-
un mot i
v saual tul amen i
nţarea nu av u niciun ef
ect
asupra ei , cum ni cipri virea lungă de di nai
nte nu av usese
asupra l ui N ynae
ve, ni ci măcaro t r
esărir
e. Poa te er
au
amân două p r
ea ob osi
te.
— Spune- mice ştii
,zise Elayne cu voce scăzută,sau data
vi
it
oare,când sunt em singure,o să teî nvăţeu ce înseamnă
res
pec t
ul, şin- aidec ât să fugiboci nd l a Sheriam dacăo să
poft
eşti
.
Och i
il ui Siuan se m i
cşoarră şibrusc l E
ayne d ădu un ţi
păt,
ducându-şio mân ă la şold. Siuan î şi retrase ân ma cu care o
pi
şcase ărăfsăî ncerce să se scu nadă.
— Nu reacţi
onezbinel aameni nţ
ări,f et
iţo.Şti
ilaf eldebine
caşimi ne ce a spus E lai
da; ştiai înainte d e orci
ine a
ltci
neva
.
—„Veniţi înapoi, totul este i ertat“? întrebă Nynaeve
neven
indu-i să cr ead
ă.
— Maimul tsau maipuţ i
n.Garni sitcu ogr ămadă demaţ e
de peşte d espr
e cu m t r
ebu i
e Tu rnul săfie n îtr
eg m aimult ca
nici
odat
ă, şi ceva ţipari alunecoş i des pre cu m ni meni nu
tr
eb ui
e săse ea tmă, cu excep ţi
a celor ca
re au „ făcutrebel
i
une
cuadev ărat
“. Lumi
na şt i
e ce poat
e asta să nî
sem ne.Eu nu şt i
u.
— Deceţ i
nsecret
?întrebăElayne.Doarnu-şiimagineazăcă
ci
neva vr
easăse nt îoarcăl a Elaida. To
t ce reb
tuie săf acăe să-l
scoatălai vea
lă pe Logain.
Siuan nu sp use imi
n c,ui t
ându- se nî
cr
untatăla St răj
eri
i ca
re
aştept
au.

473
 — Totnu văd pent ru ce au cerutmaimul tt i
mp,mormăi
Nyn
aeve.Şt i
u ce au de ăfcut.
Si
uan nu spu se i n
mic,dar p s
rânce
nele u
li Nynaeve n
îce
pur
ă
săseri diceîntreb
ăt or.
— Parcănuşt i
airăspunsul .
—Î lştiu acum,r ăspunse Si uan apăsând fiecar
e cuvânt
,
mor
măind î n barbă ce va despre p„r
oaste aşe“
l .
Elayne ap robăî n tăcer
e.
Brusc, uşa ost
fului han se deschi
se. O jumătate de duzină d e
co
nducă toare i eşi
ră, aco
peri
te de şa l
uri
le cu ciucuri, câ
te una
pentru fiecar e Ajah, apoipăşiaf ar
ă şiTa ma, urmată de e rs
t ul.
Dacăoa men i
i se ş a
tept
aser
ă la o ce remonie,fuseseră cr
ân cen
dezamăgiţi. Urcându-se nîşa , Ta
ma î şiplimbă încet ochi
i pest e
conducătoa r
ele de Ajah, aruncăo pri vi
re mulţimii cu chipul ei
de n ep
ătru ns,apoi î şiporni cal
ul lat r
ap. Escort
a de St răj
eri se
mişcă od ată cuea . Un zumzetî ngri
j
orat, cade a l
bine deranjate,
se ridică di
ntre cei car
e aşt ept
au, în timp ce se dădeaul a o
parte.
Murmurul cont i
nuă pânăcândTama se f ăc u ne văz
ut ă,
i
eşind din sat,iar R amada seur căpe cotigă, aranj
ându- şicu
graţ
ie şal
ul galben. Se lăsăo t ăcer
e mormântală. Prin tradiţi
e,
ceamai î n vârst
ă con ducăt
oa r
e p rocl
ama hotărâril
e D i
vanului.
Ramad a nu se m işc
a pr ec
um o băt r
ân ă,iar h c
ipul eiera l a fel
de f ăr
ă vârstă ca al cel or
lalt
e,dar fir el
e căru nte însem nau
pentru o Aes edSai o vârstă remarcabi
lă, i
ar părul eiadunat l a
baza gâtuluiera cenuşiu,făr
ă nici
o al
tă nuanţă.Elayne se
înt
rebă cât debăt rână er a, darni mic nu pu tea fi mai
nepol
iti
co s decâ
t săî nt r
ebe oAes edSai ce vâ rst
ă are.
Ramad a împleti fire simple de Aerpen tru cavocea eiî
nalt
ă
de sop r
an ă să j u
angăcât maideparte;El ayn
e oau zi de par
că
ar fi fostf aţ
ăî n f aţ
ă cuea .

474
 — Mul ţ
idintrevoiaţifostîngri
jor
aţiî
n ult
imelezi
le,darfăr
ă
motiv
. Dacănu ar fi ven it Tama la noi
, am fi t ri
mi s noio so
li
e al
Turn.Pânăl aurmănusepoat espunecăneascundem ai ci
.
Făcu o pau ză,de pa rcă ar fivrut să dea t imp mul ţ
imi
i să
râdă, dar toată lumease i u
t
a la eaf ără săf acăvr eun gest
,iar
eaî şiar anj
ă şa l
ul.
— Scopulnost ru nu s-a schi
mbataici.Căutăm adevărulşi
drept
atea , şivrem săf acemce est e drep
t…
— Dr eptpentrucine?murmur ăNynaeve.
— … Şini cinu o să nepr edăm şini cinu o să dăm gr
eş.
Conti
nuaţ i-
vă t r
eburil
e ca de obi cei şifiţi sigurică su nteţ
il a
adăpost, su b pr ot
ecţi
a noa stră, işacu m, şidupă negr eşi
ta
noastr
ăî ntoarcer
e nî Tu rnul Alb. Fi
e ca Lumina săst răl
ucească
asupra voa str
ă!Fi e caLumi na săst răl
ucească asu
pra noast
ră,
at uturor!
Î
n t imp ce R amada cobor a,murmurul se r idică di
n nou di n
mulţi
me.Chi pul l
ui Siuan păr eacioplit di
n pi at
ră; i sescu rsese
sângel
e di n buze.El ayne ar fi vrut s ă pună î ntrebări
, dar
Nynaeve săr i de pe ver andă, nîcepând să- şi facăl oc prin
mulţi
me căt re clădirea cu t reiniveluri
. Elayn e o urmă i ute.
Noapteat recut
ă Nyn aeveuses
f e gata sădi vul
ge nîtr-
o clipi
tăt ot
ce fl a
aseră; l
ucruri
le rtebui
au spuse cu gri
jă dacăvoi au săai bă
vreoşansăsăconvingăDi vanul.Şiî
nmodcl araveau nevoi
ede
ceva care săl e convingă.Anunţ ul Ramad ei nu spunea de aptf
nimic.O su părasear t
e pe Siuan.
Strecu
rându-se printre doii nşisol i
zi car
e se hol bau după
Nynae ve –ea î i călcasepe pi cioare să treacă – Elayne seui tă
pes t
e umăr su rpri
nzân d privi
rea l ui Siuan car
e seui ta după
ele. Doar en ptru o cl ipă;de î ndată ce îşi dădu seama că e
văzută,îşiferiprivi
rea şise dădu jos.Încrunt
ată,Elayne î
şi
continuă dr umul. Er a Siuan supăr at
ă sau nu? Câtde mul t
simul a eadi n neştiinţ
a şisu părareaei ?Ideealui Nyn aev
e de a
fugil a Caem lyner a maimul t dec âtpr os
teasc
ă– E l
ayn e nu era
475
si
gură că renunţ
asel a ea –, dar şi easp era să plece la Ebou
Dar să facăce va cu ad ev
ărat uti
l. Toat
e aces t
e se cert
e şi
suspi
ci
uni erau ca omân cări
me d e pi
ele pe care nu ajungea să
o scar
pi
ne.Numaidacă yn Naeve nu arf aceo boacănă.
O aj
unse p e Nynaev
e di
n urmă chi arcân d aceast
a se opr ise
l
ângă hSeri
am, ap r
oap
e de t co
iga ed unde v
orbiseRamad a.Mai
er
a acolo Morvri
n şiCar l
ynia, t
oate treif
emeile purtând şa l
ul.
Toat
e Aes Sedaipurt au şal ulîn dimineaţ
a aceea.Singurul
semn al dez ast
rului petr
ecu tTî
el
n’aran’
rhi
od era părul scurt
al Carlinyei
.
— Trebui esăvor bi
m cu tine,îispuneNynaevel uiSheri
am.
Singur
e.
Elayne of t
ă. Nu er a cel mai bun început
, dar nicicel mai r
ău.
Sheriam l e studie ocl ipă, apoi aruncăo privir
e că t
re Morvr
in
şiCar l
inya .
— Foart ebine.Înăuntru.
Când se nî t
oarseră,o găsi r
ă pe Ramad a post
ată î
ntre ele şi
uşă, o femeie frumoasă cu oc hi negri
, bine făcută,cu umer ii
acoper
iţi de şalul galben, brodat cu Fl acăr
a Ta r Valonul
ui şi
flori şivi ţ
ă-de-ve.
i gn Iorând-o pe Nyn aeve, iîzâmbi larg lui
Elayn
e,cu unul di ntr
e a cel
e zâm bete a
l care E l
ayne seşt a
ept
a,
dar e d car
e ajunsese ă sse eam
t ă de a l o Aes ed
Sai. Expresi
a ei
fu dif
eri
tă pentru Sheriam, Car li
nyaşiMorvr in. Se ui
tă lung la
ele,cu cap ul drept ş if ăr
ă ni ci
o expr esi
e,până câ nd acestea
făcu
ră câte o r eveern
ţă,murmur ând: „
Cu voi a ta,soră“. Abia
atuncise dă du lao p arte,pufnind zgomoots.
Deşi oameni
i de rând nu r emarcau nimic, Elayne p ri
nsese
frânt
uri din ce vorbeauAes eda S i despre Sheri
am şimi cul ei
divan. Unele spuneaucăel e n u facdec âtsăvad ă de rteburi
le
zil
nice din Sal i
dar, degrev
ând Di vanul pentru l ucruri mai
importante.Alt
ele şti
au că er au influen t
e în Di van, darî n ce
măsu ră dif
erea nîfuncţi
e de p ersoana cucare vor beai
. Ramad a
credeacăau pr eamul t
ă puter e;şimai r ău, aveau î n rânduri
le
476
l
or d ouă Al bastr
e şini cio Galbenă. Elayne îi si
mţi pri
vir
ea î n
ti
mp ce el u rma pe celel
alt
e.
Sheriam l e con duse î
ntr-
una di n cam eerel eipri
vat
e,ch i
ar
l
ângăsa l
a mar e,cul ambriuri r
oa se ed cari
i şio masă nîcărcată
de h ârt
ii
, sprij
ini
tă de p er
ee.
t Ridicămi r
at ă din sp
râncen
e câ nd
Nyn aev
eî i ceru o urzeală împotrivatrasului cu urech
ea, dar o
ţesu în jurul cam eerif
ără să sp ună ni
mi c.Aducându-şiami nte
de incursiunea lui Nyn aeve,El ayn
e ver i
fică feres
trel
e,să fie
bi
neînchise.
— Spercăaveţ iveşt
ifoarteimport
ante,cadepi l
dăcăRand
al
’
Thor vi ne încoace, spuse secMorv rin. Celel
alt
e dou ă Aes
Sedaichi s
mbară o pri vir
e r api
dă; h c
iar credeau că ea şi
Nynaeveăst pr
au secr et
e d esp
re Rand. El e şisecret
ele o
lr!
— Asta nu,răspunseNynaeve,darceva l afeldeimportant
,
di
n alt punctde ved ere.
Şi î
nce pu să dep ene pov es
tea despre călători
a l or nî Ebou
Darşicu m găsise
ră vasu
t langrea
er’ l.N u î
n or di
neacor ect
ă şi
f
ără să men ţi
on eze r Tu
nul, dar u lcr
uril
e importante îşifăcu
ră
l
oc în povest
e.
— Sunteţ
i si
gure că vasul este un t er’
angrea l? n
îtr
ebă
Sheri
am cân d Nynaev
et ermină.Poa t
ei nfluenţa vremea?
— Da,AesSedai,r
ăspunseElaynesi mplu.
Si
mplitat
ea era cea maibună cal e,pen tru început. Morv
i
n
morm ăi cev
a; f
emeia ai
a se nd îoi
a de ori ce.
Sheri
am dăd u di
n cap , ar
an j
ându- şişalul
.
— Aţifăcuttr
eabăbună.Vom t rimiteoscrisoarel
uiMeril
il
le.
Avem nevoiedetoatedetali
iledel avoi.
Meril
il
le Cean devin er a sor a Cen uşi
e t rimi
să să con vi
ngă
regi
na din Ebou Dar săsp ri
ji
ne S ali
darul.
— Nu o să-lgăsească niciodată,izbucniNynaeveî nai
nteca
Elayn
e s ă poată deschide gu r
a.Eu şiEl ayne putem.
Femeile Aes edSai se i u
tară cur ăceal
ăl a el
e.

477
 — Probabi
lîiva fi i
mposibil
,spuseî n gr
abăEl ayne.Noiam
văzut unde es t
e vasu l
, şit oto să ne fie gr eu. Dar cel puţi
n
ştim ce ma văzu
t. Nu e a celaşilucr
u săf acemo d escr
ier
e nît
r-o
scrisoare.
— Ebou Darnu est eun loc pent
ru nişt
e Alese,spuserece
Carli
nya.
Morvrin vor
bi cucev a mai mul tă căldur
ă, dart otuşiaspru:
— Toatet r
ebuiesăf acem totceputem noimaibine,copil
elor.
Cr edeţi că Edesina sauAf ara sauGui sin au vrut să m ear
gă în
Tar abon? Ce potel e să facă să aducă or
dinea î
n acelţ i
nut
frământ at? D ar t
rebui e săncerî căm, aşacă u a plecat. Ki
runa şi
Ber a su nt pr ob
ab i
l chi ar acum î n Osia Lu mi i
, căutându-l pe
Ran d al’Thor nîPust iul Aiel
, pentru că am cr eu
zt – doaram
crezut – că ar u ptea fi aco l
o,cân d le-am t ri
mis. Că am av ut
dr eptat
e nu sc himbă f aptul că au f ăcut o căl ători
e ab sol
ut
inut i
lă, acum căela pl ecat din Pusti
u. Toate trebuie săf acem
ceput em, cet rebui
e.Voidou ă su nt
eţi Alese. I
ar Alesel
e nu se
duc ni ciî n Ebou Darni cial t
undeva.Ce put eţi şitrebuie să
f
aceţi voi este să rămâneţi aicişisă st udi
aţi. Chi
ar dacă aţifi
f
ost r su
oridepl
ine,t ot a v-
ş fi ţinut a i
ci. Nimeni nu a f ăcu
t
descoperiricaal e voast
re,atât de mul te,înt
r-o peri
oadă atât de
scurtă, de sute de ani
.
Nyn aeve,fiind Nynaeve,nu au zi cenu voi a săau dă,uitându-
se x fil a Carl
inya:
— Ne- am descurcat f
oart
e bine singure, mulţumim. Mă
îndoiesc că b EouDar poa t
e fil af elde ăru ca Tanchi
co.
Elayn e seân gdi că rpobabi
l Nyn aev
e n u îşidădea seama cât
de t are îşi s trângea cosiţa. a Or
e Nyn aeve nu o să î nveţ
e
nici
od ată că uneor i polit
eţea put ea i zbândi acol
o unde
onestit
ateaera sorit
tă eş
ecului?
— Vă î nţ
eleg grij
a,Aes Sedai,însă,indi
fer
entcâtde puţin
mod estă voipăr ea,t rebui
e să spun că nu exi stă nimeni în
Sali
dar m aicompet ent
ă cami ne în a l ocal
it
z
aer’
angrea
u l
.
478
IarNyn aeve şi cu mi
ne ş ti
m maibi ne unde să căut
ăm decâtam
reuşi v r
eodată să aştemem pe hâr ti
e.Dacăne t rimit
eţi al
Merili
ll
e Sedai , sunt si gură că-l vom găsii mediat sub
î
ndrumar eaei. Cât
eva zil
e călăt
ori
nd pe âru pânăl a Ebou Dar ,
câtevazi l
e înapoi şicâtevazi l
e sub supraveg
herea lui Merili
ll
e
Sedai în Ebou Dar .Între it
mp aţi puteatri
mite un mesaj uneia
dintr
e i scoad
ele lui Siuan î n Caem l
yn, să ajungă î naint
ea
MeraneiSed ai şia so l
iei.
Elayne afcuun ef ort să u nt ragă d a
ânc aer în piept
.
— PeLumi nă!Deceam f aceaşaceva?mâr âiMorvri n.
— Am crezutcăNynaevev- aspus.Nu suntsigur ă,darcred
că vasul are n ev
oei şi de u n bărbat care să-l poată conduce.
Vorbel
eeist ârni
ră rumoar e,desi
gur.Car l
inya i
cni,Morvrin
î
ncepu să mor măie în bar bă,i ar hSeriam r ămase cu gura
deschisă
. Nynaeveşi îpierdu o clipă răsuflarea; Elayne uf si
gur
ă
căcel el
alt
e nu o văz useră. Erau preaşocat e casămai ob ser
ve
alt
ceva . Adevă
rul era cămi nţise, pur şi si
mpl u. Simpli
tat
eaer a
cheia. e S spunea că cel e mai m ari erali
zări ale Vârstei
Legen delorfuseser
ă înfăptui
te de băr baţi şif emei, con
ducând
împr eună puterea, obprabill egaţi
. Făr ă îndoialăerau
căşi
ter’angrealuricar
e mer geaudoar dacă nubăr batcon ducea.În
orice caz , dacă ea nu r euşea să f acă si ngură vasul s ă
funcţioneze, cusi guranţă, nimen i al tci
nev
a di n Sali
dar nu
put ea. Poat
e except
ând-o pe N ynaeve. Nu puteal ăsasă el scap e
şan sa de a schi mba vr emea,chi ar dacă ar fiav ut nevoi
e de
Rand pen t
ru ast
a,şipân ă cân dî şi„dădea ea seama“că n u cer
c
de femeiput ea contr
ola vasul, s-ar fi legat oa
te
t prea tare de
Rand ca ă s maipoată ace
f ce va.
— Toat
ebuneşif rumoase,spuseSheri am î
ntr
-un final,dar
ast
a nu sc hi
mbă cuni mic af
pt ul căsu nteţ
i Al
ese. Vom tri
mite o
sc
rso
iar elui Meri
l
ill
e.S- a vorbit despre v
oi două…

479
 — Vorbiţ
i!i zbucni Nynaeve. Astaet ot ce faceţ
i, voi şi
Divanul. Vorbiţi
! Eu şiEl ayne put em ter’
angrea
găsi lul,dar
pref
eraţ
i săco tcodăciţ
i cani şte găi
ni pe ouă.
Vor
beleser ostogoleau unadupăal t
a.Seţineaatâtdest r
âns
de cosiţ
ă, că l E
ayne se aştepta să o vadă rupându-se.
— Staţiaici,sperând că Thom şiJui l
in,şiceilal
ţise vor
î
ntoarce cu vesteacă M anti
il
e A l
be nu o săne p i
ce nîcap caun
bolovan,cândeiarput easăseî ntoarcăfugăriţ
ichi ardeoast ea
Mant ii
lor A lbe.Staţi şiî ntoarceţ
i problema cu El ai
da pe t oat
e
f
eţeel n îl oc să faceţi ceaţ i spus,bâj bâind î n legătură cu Rand.
V-aţihot ărâtcareeat i
tudi
neavoast r
ăf aţ
ădeel ?V- aţ
ihotărât,
măcar acu m că solia voastră este nî drum spr e C aem l
yn ? Şti
ţi
de c e st aţi şivorbiţ
i? Eu şt i
u! Vă e f ri
că . Fricăde T urnul divi
zat
,
de R and, de R ăt
ăciţi
, de A j
ah Neagr ă. Noa pt
eat recut
ă Anai yas-
a scăp at ă c aveţ
i pregăti
t un pl an în cazcăat acăunul di ntr
e
Rătăciţi. Toate acele cer
cu rilegate,dr eptî n sf era de r ău – v-aţi
convi
ns acu m? —, er au pr ost al
căt uit
e,i ar m aor
jit
atea aveau
mai mul t
e novice ecât
d Aes ed Sai. Şi ast a pentru că oadr cât
ev
a
AesSedaişti
userădepl an î
nainte.Cr edeţicăAjah Neagrăeste
chiar ai
ci,în Sal i
dar. Vă er a t eam ă ca pl anul sănu aj ungăla
urechi
le lui Sammaelsaual e al tui Răt ăci
t. Nu aveţ iîncr
eder
e
una î n alta.Nu av eţ
iî ncr
eder e î n ni meni! De as ta nu ne
tri
miteţ
iî n Ebou Dar ? Cr edeţinoi sunt
că em di n Ajah Neagră
saucă osă u fgim la R andsau … sau …!
Vocea ise st
inse încet
,r espirând greu şibol bor
osit.Abia
apuca se să t
ragăaerî n pi
ept.
Primul gân d all ui Elayne fu să dr eagă cumva ce f ăc
use
Nynae ve, dar abar
h unavea cum. Maiuşor r a fiî ndr
ept
at
creasta u nui munte.Darpân ă al u rmă chiarAesSeda i o ăcu
f ră
să-şiui t
e spaima căNyn aeve i st
d
ru sesetot
ul. Chi
puril
e acel
ea
făr
ă ex presi
e,cuoch i
i care părea
u săva dă şiprintr
-o st
âncă, ar
fi t r
eb uit sănu- i spună nimic.Dar ei î
i spuneauce va.Nu er a
nimic di n furia rececu car e arfi t r
eb ui
t să fixeze pe ci
nev a
480
sufici
ent de nebu n să tune şisă f ulger
e la Aes edaS i. Era o
mască as cunzân d adevăr
ul, ad
evărul pe car e nu voiau să- l
recu
noască . Le erafrică
.
— Aiterminat?într
ebăCarli
nyacu ovocecar earfiîngheţat
şiso ar
ele pe b ol
tă.
Elayne strănută,lovi
ndu-secu cap ul de ceaunul răsturnat.
Mirosul d e supă ar să îi umplea năr i
le. Soarel
e ami ezi
i
înfier
bân t
aseat âtde mul t uriaşul ceaun, căpăr eacăes te pus
deasupra focul
ui; picurau br oboane d e sudoare d e pe ea. Nu,
maidegr ab ă cur
geau . Lăsând să- i scap
e p i
atra ponce aspră,se
dădu înap oiîn genunch i uitându-se alf emei
a de ânl găea. Sau,
maidegr abă,la j umăt aeta de f emeie care ieşea dintr
-un vas
aproape alf elde mar e.O î mpunse e p Nynaeve nî şold şirânji
când au zi capul c eei
llalt
e l ovi
ndu- se cu un ţ ipăt de fierul
vasului
.Nynaeve ieşiţintind-o cu o pri
vir
er ăzboi
nică,deloc
stânj
enită de căs catul pecar e şi-l nîăbuşea cu o mân ă
mur dar
ă.El ayne nu o ăsăl săesch
di
dă gu r
a.
— Trebuiasă-ţ
idaidrumull agură,nu-iaşa?Nu- ţipoţiţi
ne
fireaci ncimi nute.Avea m t ot
ul la pici
oarel
e n oastre şit u ne-ai
tr
as u n şutî n glezne.
— Oricum nu ne-arfil ăsatsămer gem l
aEbou Dar ,mormăi
Nynaeve.Şi nu am f ost si
ngu r
a care ne-at ras u n şutî n gl
ezne.
Îşiridi
căbăr bi
a î ntr
-o mani eră amuzan t
ă, făcând ef ort
uri să
seui teîn jos,pest e nas,l a Elayne.
—,AesSedaiî şistăpânescf ri
ca,spusecu ovocepot rivi
tăsă
alungiun beţ ivancar e sel ove
şte de cal ul tău, el
e nu permi t
fri
cii săl e stăpânească.Con duce
ţi şivăvom urma bucu r
oase,
dar t rebuie să con duceţ
i, n u să f ugiţi de r esponsab
i
li
tat
e,
sperând că va apăr ea ceva care să f acă să di spar
ă toate
problemele.
“
Elayne senr î
oşi. Nu arăta aşa. Şi î
n mod cer t nu vor
bise e p
tonul ăla.
— Eibi ne,poateamândouăam călcatînstrăchi
ni,dar…
481
 Se op ri din vorbă auzind paşii cui
va.
— Deci ,copi
li
ţeledeaural eAesSedaiaudecissăiaopauză,
nu- i aşa?
Parcă i n
ci
când nu maivăzu ser
ă aşa zâmbet nepri
etenos ca al
lui Faolai n.
— Nu suntai cica să mă dist
rez.Int
enţi
onam să-mipetrec
ziua u lcrând la u n lucru de-almeu , ceva n
u ch i
ar maiprej
os e
d
ceaţ ifăcut voi, co
piliţ
elor de aur
.I n l oc de asta, trebuie săst au
săvădcu m ni şt
e Al ese curăţ
ă ce aune p ent
ru păca tel
e orl. Să
st
au săvăpăzesc să nu ştergeţ
i putina cao p ereche n et
rebnică
de N ovi
ce
, care a rt r
eb ui săfiţi. Treceiţlat rea
bă! Nu potsăpl ec
până nu t erminaţi şi nu am de gân d să-mi pet r
ec oat
t ă zi ua
ai
ci.
Ca şiTheo drin, f
emei a cu tenul închis şipărul câ rl
ionţat era
maimul t decâto A leasă, darmaipuţ in decâto A es eda
Si . Cum
ar fif ost şiel e,dacăNyn aev
e nu s- ar ficompor tatca o mâţ ă
călcată pe coadă . Nynaeve şiea, se gândi cu păr ee
r de r ău.
Sher i
am l e spusese asta exp l
icân
du-le cum o să- şipet reacă
oree l„li
ber
e“munci nd la cele mai mur dare l
ucr uri pe car e le
put eau găsibucăt ăresel
e. Nici vorbă de Ebou Dar ; ufsese
li
mped e şiasta. O dep eşăvapl ecasp r
e Mer i
lill
e p ână la prânz,
dacănu pl ec
aseej d
a.
—Î mi… îmi parer ău, spuse Nynaeve, i
ar Elayne cl i
pi
uitându-se al ea.
Scu zel
e uli Nynaeve erau l
a f elde dese ca zăpada î n mijl
ocul
veri
i.
— Şimieî
mipar erău,Nynaeve.
— Da,vă e amândur ora,spuse Faolai
n.Pe câtde multse
poate.Trece
ţil a treabă acu m. Înainte să găsesc moti
vesă vă
tri
mitla Ti
ana după ce erm ti naţi aici
.
Cu o privire tri
stă că t
re Nyn aeve, El
ayn e se târî î
napoiîn
ceaun, at
acând ar suril
e de su pă de par că ar fif ost Faol
ai
n.
Zburară bucăţi arse de l egume şi pr af de piat
ră. Nu, nu
482
Faolai
n. Aes ed
Sai, car
e pier
deauvremeacând ar fit reb
uit să
f
acăce va.Se va duce alEbou Darvt
er’
a angrea
găsi lul i
ş
-lva
f
olosicasăl elegepe Sheriam şipe t
oate cel
el
al
te de Rand. Î
n
genunch i
! St
răn
ută cuputere.

Sher
i
am seî
ntoa
rsede l
a ga
rdul pri
n ca
rele pri
visepe cele
două f
emei
, pă
şi
nd pe ul
iţ
a î
ngust
ă cu recot
l
a eit ri
stă de
burui
eniuscate.
—Î miparer ău deasta.Adăugă,gândi ndu-selacuvint
elelui
Nynaeve, l
a tonul ei şi al l ui Elayne, copi
l af
urisi
t:î nt
r-un f
el.
Carl
inyasu r âsebatjocorti
or. Se p ri
cepeafoart
e b i
ne a l ast
a.
— VreisălespuiunorAl eseceeaceşt i
u maipuţin dedouă
duzi
ni de A es edSai?
Î
şiî nchi
se gu ra brusc alpri vir
eadur ăal ui Sheri
am.
— Suntur echiunde t e aştepţ
imaipuţ i
n,spuse Sheriam
î
ncet.
— Fetel
e alea au drept
ateîn pri
vinţ
a unui l
ucru, zi
se
Mor
vrin. Al
’Thor mi
î pu ne un ghemde gheaţă în stomac. Ce
op
ţi
uni maiave m cuel ?
Sheriam nu er a del
ocsigură cămaiav eauvr eoal ter
nat
i
vă.
Con
tinuară să ear
m gă nîtăcer
e.

483
CAPI
TOLUL 16
Poveti
le P
ânzei

Ran d se ăf lăiaî n Tr on ul Dr ago nului, cu Sce ptrul Dr agonului

pus p e gen unch i. Sau î ncer casăpar ă căse ăf l
ăie.Tr onuril
e n u
erau f ăcu t
e să te rel axeziî n el e,i ar al l ui păr eacel mai i ncomod
cu put inţ
ă, dar ast a er a doa r o part e apr oblemei . O al tă part e
era Al anna, car e î l s âc âa i con stan t. D acă l e-ar fi spu s
Fecioarelor, ar fi…Nu. Cum se pu t
ea gân dil a aş a ceva? O
speriasesu ficient de mul t câtăsseţ i
nă l a di st
anţ ă de el ; nu
făcuse i n
cioî ncer ca re săpăt rundă î n Or aşulI nterior. Ar fişt iut
dacănce îrca.Nu, pent ru moment Al an na er a o p roblemă mai
mică d ecâtpernuţ a n icomod ă.
Nu si mţ eacă ldur a, î n ci uda hai neial bastre,cu fir d e a r
gint,
încheiate p ână l a gâ t– n îcep use să st ăpânea scă trucu ll ui Taim
–,dar ,dacăner ăbdar eaarfipr odussudoar e,arficur sdepeel
ca şi cum ar fi f ost mui at nî tr-un r âu . Să se f erească de
canicu l
ă nu er a o pr ob l
emă. Să st ea l inişt
it, da. Aveade gâ nd
să-i dea Andoru ll ui El ayn e întreg şinev ătămat ,i ar n î acea
dimineaţ ă av ea să facăpri mul pas. Dacămair eu şea.
—…î n plus,spusemonot on băr batuluscăţ i
vcar estăt eaî n
faţ
a l ui, o mi e pat ru su te dou ăzecişit reide r efugiaţi din
Mur andy, ci ncisu te şa i
zeci şişa pte di n Altara şio su tă nou ă
din I ll
ian. Mă gr ăbesc să adaug cănumăr ătoareacap etel
or i nd
int
er i
oru l oraşu lui a f ost făcu t
ă aşa cu m se cu vi
ne p ână acu m.
Lu i Hal win Nor ry î i mair ămăse seră cât eva fir e de păr b al,
care st ăteau ri dica t
e ca ni şte p en e d e gâ scăî n sp atele u rechi
lor,
lucru oar ec um fir esc , căc i f uses e şef es pte sl ujbaşii lui
Mor gase.
— Am l uatî nsi mbri eîncădouăzecişit reidesl ujbaşipent ru
număr ăotri, darnumăru l es te n isuficien t pen tru…

484
 Ran d nu maiascu l
ta.Deş i era b
ucuros ă c omul nu fugi
se, ca
atâţi
a alţi
i, nu era sigur că Norry nco
si
dera real şialtce
vadecâ t
numer ee
l di n cat
astif
ele sale.Recit
a cu acel aşit on prăf
uit şi
număru l mor ţ
il
or i n
d săp t
ămân a prece
dentă,şipr eţ
ul napil
or
şi se ocu pa de î nmor mântarea ref
ugiaţ
il
or săr ăci
ţi şi ăfră
priet
eni cu aceeaşii ndif
erenţă cu car
e anga j
a zidari să repare
zi
durile oraşul
ui.Ill
ian era doar a
lttărâm pen truel , nu vi
zuina
l
ui Sammael ,i arRand doar un alt conducător.
„Unde sunt? sent r
îeb
ăf urios.De ce una î ncer
cat Alanna să
tr
eacă de parteamea?“ Moiraine nu ar fi f ost ni
ciodat
ă at ât de
uşoredsp eriat
.
„Unde sunt t oţ
i ce
i car
e a u murit? şopti Lews Therin. De ce
nu vorsă acăt ?“
Rand chicotiînt
unecat
. Cu si gu
ranţă ufsese o gl
umă.
Suli
n stătea pe vine,într-o parte a platformeit r
onului,i ar
Urien celroşcovan în cea
lal
tă. În aceazi , douăzeci de ulptăt
ori
Aethan Dor, Scu turi
le Roşii
, aşteptau printre co l
oane,al ăt
uri
de Fecioare, n u
ii dintre eipurt ând eşa rfel
e r oşi
i.Î n pi ci
oar
e,
ghemuiţi sau stând jos,câ ţi
vavo r
bind încetişor
, cu t oţ
ii păreau
gat
a săsearu nceî n luptă într
-o clipi
tă, chiar şi Fec
ioara şicei
doi băr
baţi Aielca r
e u jca
u za ruri
.
Deodată, în cadrulî nal
t al uşii săl
iit ronului, apăruBash er
e.
Când aces t
a dădu di n cap , Rand se i d
rică. În sfârşi
t. Sânge şi
cenuşă,î n sfâr
şit! Ciucurel
e verde-al
b al l ăncii din Sea nchean
flutură când gesti
culă cuea.
— Aif ăcut tr
eabă bună, jupân Norry. Raportultău este
com plet
. O săam gr i
jă săprimeşti aurul de ca re ai nevoe.
i Dar
acu m trebuie să vădde a lt
e rteb
uri, aşacămă i erţi
.
Omul nu dăd u nici
un semn de c uri
ozitat
e s au supărare că
fusese ntrer
îupt atât de brusc.Se o pri în mi j
locu
l unui cuvânt,
încli
nându-se cu un „ Cum comandăSeni orul Dr agon“ pe
acelaşiton usca t, şimer secu sp atel
e t r
eipaşiî nainte de a se
întoarce
.
485
 Nu-i aruncăni cimăca r o pri
vir
e u li Bashere.Doar catasti
fel
e
erau reale.
Nerăbdăto,r Rand îif acuun se mn l ui Bash er
e şi se aşeză pe
tr
on cu sp atele drept
. Peste Aiel
i se aşt ernu tăcer
ea,i ar asta
păreasă -ifacăde d ouă ori mai primejdioşi
.
Saldaeanul nu i ntr
ă si ngu
r. Era urmat nî deap
roape de doi
bărbaţişidouăf emei
,niciunult
ânăr,înveşmântaţiînmătăsuri
şibr ocarturi boga t
e.Păr eaucăse r st
ăduiesc să nu îl vadă pe
Bash er
e,şiapr oape r euşi
ră, dar cuAiel
ii care îi pri
veau atent
di
nt r
e co l
oane era al tă povest
e.Dyel
in, cu păru l eiauriu, ezit
ă
o cl i
pă, u i
tând să păş ească, dar Abel
le şi Auan , amândoi
cărunţi, î nsă ţ inându-se t ari
, se încruntară la chi puril
e
acoperit
e cu cadin’sor şiîşiduse r
ă din ob i
şnuinţă mân a la
săbii
le pe ca r
e nu l e purtau în aceazi,î n timp ceEl lori
en,o
f
emei e b runetă şipl inuţă care arfi fost drăguţ
ă dacănu s- a fi
î
ncăp ăţân at să afişeze tott i
mpul un chi p de pi at
ră,se op ri
privi
nd nemi şca
tă câ t
evacl i
pe,gr ăbi
nd apoipasu l să-i aj
ungă
din urmă pe cei l
alţi
, după ceî şir even
i. Fură descu mpăniţit oţ
i,
privi
ndu-l pe Ran d. Schimbară r ep
ede pri vi
ri mi rat
e.Poa te
creuzseră că vamai fi bătrân.
— Seni or
e Dr agon, intonă puternic Bashere, oprindu-se
înai
nteat r
onului, Sen i
or al Zoril
or, Pri
nţ al Di mineţii
, Apăr ăt
or
al Lu minii, nî faţa căr ui
a î ntreagal ume î ngenuncheaz ă cu
veneraţi
e,vi-iprezi
ntpeDoamna Dyel i
n di
n Casa Taravin,pe
seniorul Abell
e d i
n CasaPen dar
, pe D oam na El l
oriendi n Casa
TraemaneşipeSeni orulLuandi nCasaNorwelyn.
Ceipat ru nobil
i din Andor se uitar
ă at uncila Bashere,cu
buzelestrânseşiprivi
ripiezi
şeşiascuţi
te.Ceva dintonullui
făcuse să par
ă căî i prez
en t
ase ul
i Rand pat ru cai
. Să spui că
şi-
au î ndrept
at i şmaimul t spi
năril
e e caşicu m aisp une că
apa e şi mai udă, dar totuşiaşaf ăcură, în t
imp ce lîmăsu rau
pe R and. Mai ales e p Rand. Ochi
il e alunecau nes
tăpâniţ
i căt
r
e

486
TronulLeuluicarestrăl
uceapepi edest
alullui,dincolodecapul
lui Rand.
Arfivrutsăr âdădechi puri
lelorscandalizate.Scandalizat
e,
dar pruden t
e şi poate şi un pi c mp
ir esionate,î n ciuda lor înşişi
.
El şiBash ere i
nven t
aseră li
sta de t i
tl
uri , dar d i
eea cu î ntreaga
lume car e îngenunchează er a nou ă,ul ti
ma scor neală a l ui
Bash er
e.Sf atul i-
l dăduse Moi rai
ne.Par că î i auzea şiacu m
gl
asul argi
nti
u. „Cum t e văd oamen i
i prima dată, aşate vor ţ
ine
mint
e cel mai bi
ne.Aşaest e eţsută Pânza. Poţi săcobori de p e
un tron şiap oisă t e comporţi ca un ţ ăr
an î nt
r-o coci
nă,dar
fiecar
e d i
n eivapăst ra undeva în mi nte a
fptul căai cob or
âtde
pe un t ron.Dar , dacă vor e v
deapr ima oară doarnut ânăr
necop
t, un om de a lţ ară, î
l vor esc
d on si
der
a cân d se var ca
u pe
tr
on,i ndi
fer
ent cât de mar e iîe putereaşicâ t de mult
e d rept
uri
are.
“ Eh, dacăun t it
lu saudou ă ar puteasch i
mba l ucr
uril
e,cât
de uşor ar fit ot
ul.
„Eu am f os
t Sen ior
ul Zori
lor
, bombăn i Lews T herin. Eu sunt
Prinţ al Dimineţii
.“ Rand î
şipăst r
ă ch ipul senin.
— Nu văvoiur abunvenit–acestaestepământ ulvostru,iar
acesta este casel
tul regi
neivoa st
re –,dar su nt bucu ros cămi -
aţi acceptat i
nvitaţi
a.
După ci ncizi l
e,şicudoar câ teva ceasuri de câ nd tri
mi seseră
vorbă că acceptă,dar nu maimenţ ionă şiast a.Se ri di
că,
lăsând pe t ron Scept rul D r
ago nului
, ap oi obor
c î d e pe
platf
orm ă. Cu un zâmbetr ezerv
at – N „u fi ni ciodată ostil
, decât
dacăt rebuie,îi spuseseoi r
Mai
ne,dar mai mul t decâtorice u n
fi exc es
iv de prietenos. Nu fi ner ăbdăto“
r– e l ăcu
f se mn săse
aşezee pci ncisca une cupern e şi sp ăt
ar tapi
ţat, aşeza
t
e n ît
r-un
cerc pri
ntre col
oane.
— Aşezaţi
-văcumi ne.Vom vorbişivom beavinrece.
Îl urmară, desi
gur , privi
ndu-l şipe e l, şipe Aieli cu o dozăde
animozit
ate şicu ri
ozitate prost ascunse. După ceseaşez ară,
int
rară gai’
shain, t ăcu ţ
iî n r obel
e l or albe,aducâ nd vin î n
487
pocale de aur, dej
a îmbr obon
ate de r ăcoare.Alţii seaşez ară în
spatele fiecăru
i scaun, f
acându-l
e vân tî nceti
şor cu un evan tai
de pen e. Maipuţ i
n î n spatel
e lui Ran d. Îşidăd ură se ama de
asta şide a f
ptul cănu avea o picăt
ură de su doare pe a f
ţă. Dar
nicigai’sh
ain nu transpi
rau, în robele lor, şi nici cei
lal
ţi Aiel
.
Le u rmărea hci
puri
le pe easu
d pr
a p aharu l
ui cuvi n.
Ceidi n Andorsemân dreaucă u snt maidi nt
r-o b ucat
ă d ecât
mulţi alţ
ii şinu pr eget
au săse au lde căJocu l Caselor aer mult
mai co mplicatî n alteţ i
nuturi,totuşier au co nvi
nşicăpot uca j
Daes D ae ’mardac ă era nevoie. Reuşeau, după un t i
mp, dar
adevărul era căşica i
rhien
ii, şich i
ar şi t
arabonezi
iî i consi
derau
simpli câ nd ve nea vor ba de su bti
li
tăţ
ile mi şcăr
il
or şi l ea
contramişcăril
or di n Jocul Caselor. În gen er
al, ceipat ru îşi
păstrau ca l
mul , dar pent
ru cineva şcol
it de Moirai
ne,de Tea r şi
de Cai r
hi en, se dăd eaude golcu fiec are privi
re,cu fiec are
infimă sc himbare de exp r
esi
e.
Prima dat ă îşi dădură seama că Bas here nu ar e scaun.
Sch i
mbară câtevapri vi
ri,l uminându-se alf aţ
ă, mai al es câ
nd
observară căBash ereiese cu paşimari di n sala t r
on ul
ui. Toţ
i
patru seui tară după elcu zâmbet e sati
sfăcut
e.Pr ob abi
l urau
prezenţ
a armat eidin Saldaea nîAndorl af elde mul t ca ep Nean
şigr upul lui. Gânduril
e l or er
au t r
ansparente acum: poa te că
i
nfluen ţa străi
nului era maimi că decât e stemuse r
ă.Pân ă la
urmă, Bash ere ufsese rat
att doar caun ser vi
tor.
ApoiochiiluiDyeli
nsemări r
ăpuţ i
n,aproapeînacelaşiti
mp
cu ai celorl
alţi
.Î l st
udiau pe Rand at ât de at
ent,încât că er
a
li
mped e căev i
tă săse i u
te unul la altul
.O fi f ostBasher
e un
veneti
c,dar era Mar eşal
ulGener aldin Saldaea,de tr
eiori
senior şi unchiul regi
neiTen obia. DacăRand î lf ol
oseape post
de servi
tor…
— Excelent vin, spuse Luan, uitându-se l
ung în pahar
înai
nte de a d aăuga S„
en i
ore Dragon“.
Parcăî i sc
ose secineva cuvi
ntel
e cucl eşt
ele.
488
 — Di n sud,continuă Ellori
en după o î nghi
ţi
tură.Un vi n
vechidepedealuril
eTunai ghan.Denecr ezutcăaţ igăsitgheaţă
în Cae mlyn pe vr emea as ta.Am au zi
t că oam enii vorbesc d
e
acest an cade a „nul fărăi arnă“.
— Cr edeţ
icăaşri si
piti
mpşief ortcăutândgheaţăcândat ât
de mul te nenor
ociri s-
au abăt ut peste ulme?
Chipul ascu ţ
it a l l
ui Abel l păli şise f orţă să î ngh i
tă cu
greutat
e î ncă o gu ră de vi n. Lu an î şigoli pocal
ul de vi n,
î
ntinzând mân a să-i fie u mplut iarăşidgeai
’sh
n ai
u n ai cărui
ochi verzi scăpărau de mâni e,î n con t
rast cu faţ
a su pusă, arsă
de soare.Să serv eşt
i celor in
dţ i
nuturi
le umed e er
a caşicu m ai
fi fostun servi t
or,i ar Aiel
ii urau noţiuneade servitor. Rand nu
putuse i n
ciodată săî nţel
eagă cum se mp îăcaacest dez gust cu
noţi
unea e gai
d ’
sh ain, dar aşast ătea
u lucruril
e.
Dyeli
n puse n viul pe genunch i şiapoinu se a mi uit
ăl a el. De
aproape,Ran d put easă- i vadă fir el
e cărunte din părul au riu;
eraîncăf rumoa să, dar,în afar ă de păr, nu avea nimic car
e să -i
aducă ami nte de Mor gase sau de El ayne. Er
a următ oar
ea la
tron
, dec i p r
obab i
l er a cel p uţi
n ver i
şoar
a l ui Mor gase
.
Încr
untându- se ocl ipă la Ran d, părugat a săcl at
ine din cap ,
darîn schi mb spuse :
— Nenorociri
lel umiine îngri
jor ează,dar şimaimul t ne
preocu
pă ce l
e ce au l ovi
t A ndor ul
. Ne-aiad us aicica să l e
găseş
tileac?
— Dacă ştiţ
iunul ,spusesimpl u Rand.Dacă nu,t r
ebuiesă
caut în alt
ă part
e.Mul ţi credcăau gă sti sol
uţ
ia. Dacănu o pot
găsi pecea pe car e o vr eau, va trebui s
ă o ac cept ep
următ oar
ea.
Cuvintel
e lui provocar
ă î ncor
dar
e.Pe drumul c ărt
e Sala
Tronului
,Bashereî
icondusesepri
ncurteaundeArymi
ll
a,Lirşi
ceil
alţ
if useser
ă l
ăsaţi să lâncezea
scă
. Se părea că sesi mţ
eau
binelapalat
.

489
 — Aş crede că vr
eţisă ajutaţ
il arestabi
lir
ea sit
uaţi
eiîn
Andor.Aţ
iauzitprocl
amaţiamea?
Nu mai t r
ebu i să spu nă car e dintre ele, er
a des tul de
l
imped e.
—O r ecompensă pentru cine aduce veşt
idespre Elayne,
spuse l E
l
orien cu o vocecade pi atră, care treb
uie săur ce ep
tr
on, acum că M og
rase es
te moar tă.
— Misepar eunl ucrubun,dădudi ncapDyel i
n.
— Nu şimie!izbucniEllori
en.Mor gaseşi-atrădatpriet
eniişi
a lovi
t n î cei care i-au f ostal ături de l a început.E t i
mpul ca
domnia C aseiTrakand să ai sf ârşit pe Tronul Leu l
ui.
Femeia păreacăui tase e d Rand, caşicei l
alţ
i.
— Dyeli
n,spuseLuan scurt ,cl ăti
nându- şicapuldepar căar
mai fi auzit asta. Este cea mai î ndreptăţi
tă. O su sţi
n pe Dyel
in.
— ElayneesteDomni ţaMoşt enit
oare,spusef emeiacu părul
auri
u. Eu o su sţ
in pe E layn e.
— Şicecont eazăpeci nesusţinem noi ?întrebăAbel le.Dacă
a om oâr-t
o p e M orgase, o s-o…
Abell
eseî ntrerupsestrâmbându- se,apoiseui t
ăl aRand,nu
chiar fisdăto,
r dar r p
ov ocându-l săr ăspundă cât de d ur put
ea.
Şi aştept
ându- se alast a.
— Chiar creziast a? spuse Rand ui tându- se cu tri
steţel a
tr
on ul l
eu l
ui, aşezat pe pi edest
al
ul l ui. Pe Lumi nă, de ceaş fi
ucis-o pe M orgase ca să î
i dau tron ul lui El ayne?
— Puţinişti
ucesăcr eadă,spuseEl lorienînţ epată,î
ncăr oşie
în ob raj
i
. Oamen i
i sp un multe lucruri
, şicel
e maimul te sunt
proset
şti.
— Cadepi l
dă?
O î ntr
eb asepe e a, dar i
îr ăspunseDyeli
n, privi
ndu-lţint
ă în
ochi.
— Că veil upt
aî n Ul ti
ma Bătăl
ie şiîlveiucide pe Cel
înt
unecat . Că eşti un fals Dr
agonsaumari oneta Aes ed
Sai, sau
ambele.
490
 Că eş t
i cop i
lul din flori all ui Morgase saualunui î nal
t
Senior in
d Tea r
, sau un Ai el
.
Se nîcruntă pentru o cli
pă, dar îşiconti
nuă tirada:
— Că eştifiuluneiAesSedaicu Celî nt
unecat.Că eşti Cel
înt
unecat sauCr eatoru
lî ncarnat
. Că ve i di
strugel umea, căo
veisal
va,că o veiîngenunchea,că veiaduce o nouă Vârstă.
Câte guri, atât
ea poveşti
. Ceimaimul ţ
i spun că aiuci s-
o pe
Mor gase. Mul ţi al ţ
ii spu n că şi p e El ayne. eSzi ce că
proclamaţia ta e doar o perdea de f um, su b car e vrei să îţi
ascu nzicrimele.
Rand of tă. Unele u lcr
uri er au mai r ele decât ce u a
zise âpnă
atunci. De cecon ti
nua săse nî crunte al el
? Şi nu er a singura.
Şi Luan f ăceaacel aşil ucru, i ar A bel
le şiEl lori
en îi aruncau
aceleaşipri vi
ri ca Arymi l
la şigru pul eicân d cr edeaucănu î i
vede.„Privi
nd.Pri vi
nd.Er a chicoti
tulşopti
t,aspru alluiLews
Therin.Tevăd.Ci nemăvedepemi ne?“
— Nu osăvăî ntreb pecaredintreeleocredeţ
i.Nu vr eţ
isă
mă aj utaţi săr eî
ntregesc Andor ul
? Nu vreausădev ină un alt
Cai
rhien sau , mair ău , Tar
abonsauAr adDoman .
— Ştiu câteceva despreProfeţ
ii
leKaraethon, spuse b Aell
e.
Cred căeş ti Dragonul Ren ăscut, dar n
u scrie ni căi
eri căai să
conduciţ ări, doar căt e veil upta cu Celî ntunecat la Tarmon
Gai’
don .
Mân a lui Ran d se r st
ân
se t a
âtde atre pe pocal ,î ncât vi
nul
î
ncepu săt r
emur e.Câtde si mpl u ar fifost dacăce i patru ar fi
sem ănat cu î nal
ţi
i Sen i
oridin Tea r s au Cairhien, dar ni
ciunul
nu dor ea un dr am de pu t
ere în pl us. I
ndiferent cum r ăc
ise
vinul,seîndoiacăPut er
eaSupr emăî ivai nti
mida„Pr obabi
lmi-
ar sp une să-i omorşisă u fi blestemat !
“
„
Să fii bl es
temat“, se auzi Lews T her i
n ca n u ecou.
— Decât eorisă vă spun că nu vreau să conducAndorul ?
Voipl eca at
uncicând El ayneva fi pet ron.Şinu mă voimai
întoarce, dacăva fidupă voi a mea.
491
 — Dacăt r
onulaparţi
necuiva,spuseEl l
ori
enaspru,atunciî i
aparţ
ine uli Dyel
in. Dacăsp ui adevă
rul,încoroneazo- şiplea
că.
AtunciAndorulva fi iarăşica înai
nte,şinu mă î ndoi
esc că
oşten
ii andoranite vor r uma î n Ult
ima Băt ăil
e saucu m s-o fi
chemând.
— Refuz,ziseDyel
inferm,apoiseî nt
oarsecătreRand.Voi
aştep
ta şivoi cuget
a, Sen i
ore Dr agon. Când o voi vedea vi
e şi
încor
on ată pe El ayn e,î mi voit ri
mi te su puşi
i să te urmez e,
indi
ferent cevo r a f
ce al ţ
ii. Dar, dacăt i
mpul trece şit u eşt
iî ncă
aicisa u dacăsă lbatici
it ăi Aiel
if ac ai ciceau f ăcutîn Cairhien
sau Tea r – se r â
st
mbă l a Fecioare,Scu turieg
l Rai’
sh
ia
oşi i
şin,
de p arcăi -
ar fi văzu t prădând şii ncendii
nd – sau dacăvei l
ăsa
să-şif acăde ca p acei … băr baţi st
rânşide a mnist
iat a, at
uncit e
voiî
nf runt
a,indi
ferentcevorf aceceil
alţi.
—I areuvoifial ăturidet ine,zi
sehot ărâtLuan.
— Şieu,adăugăEl lori
en,caunecou.
Rand î şil ăsă cap ul pe sp at
e,r âzând, pe j umăt ate vesel
, pe
jumăt at
ef rustrat.„PeLumi nă!şieu car ecr edeam că opoziţi
a
cinsti
tă e maibună dec âtsăfiu vor bit pe a l spate şi sămi se
li
ngăci zm el
e!“
Se ui t
ară nel i
nişt
iţi la el, n ît
reb ându-se dacă nu ved eau
cu mva sem nele nebuniei
. Poate căa. dNi cielnu mai şt i
a.
— Gândi ţ
i-vă câtdoriţi
,le spuse ridicându- se ca să pună
capăt audi en ţ
ei. Credî n lucruril
e p e ca re vi l
e-am sp us.Dar să
vă gândiţişil a asta.Tarmon Gai ’
don se apr opie.Nu şti
u cât
t
imp mai aveţi săcu getaţi
.
Ceipatrusa lutară de plecar
e – o î
ncl
inar
e aca pul
ui, caîntr
e
egal
i
, parcă ceva mai puţ in adâncă decât a ve
lnire –,dar, de
î
ndată ce esn ît
oa r
seră,Ran do p ri
nse e
p Dyel
in de mână.
— Am oînt
rebarepentrutine.
Cei
lal
ţi seopriră, î
ntorcându-sepe jumătat
e.
—Î nt
repat
ruochi .

492
 Ea făcu un semn din capdupă o cl ipă de gândire,iar cei
l
alţ
i
se nîdepărt
ară.Urmăreaucu at enţ
ie,dar r e
au preaap roape să
audă.
— Te-aiuit
atl
amine… ci
udat.Dece?„Tuşicei
lalţ
inobi
lidin
Caemlyn “
, se âg
ndi el
. To
ţi nobi
li
i di
n Andor, de afpt.
Dyeli
n seui tă l
ung în su s,la el, dând din ca p încet
işor ca
pent
ru si ne.
— Cenumepurt amamat a?
— Mama? î nt
rebă Rand cl ipind nedumeri t
. Kari al’Thor
fusese mama lui. Sau ce l puţ i
n aşase ân gdea alea, după ce lî
cresc
use e d mic,până l a moa rteaei . Dar se ot hărî săî i sp
ună
ce aflase nîPust i
u.
— Numele mameia f ostShai el.A fosto Fecioară a Lăncii
.
Tatăl
,Jandui
n,af ostcăpeteni
acl anuluiAielTaardad.
Femeiaîşiridicăsp r
âncenel e nît
rebător.
— Potjura ce vreitu.Ce ar e asta de-aface cu ce te-am
înt
rebat
? A mândoisu nt mor ţ
i de mul tt i
mp.
— O asemănareîntâmplăt oaredeci,răspunseeacu ourmă
de u şu
rare.Nu vr eau săsp un cănu şt i
i cine su nt părinţi
it ăi
,
dar aiaccentul andoran, de a l apus.
— O asemănare? Am cr escutî n Ţi
nutulcelorDouă Râuri ,
dar părinţ
ii meiau f ost ace i
a de car e ţi
-am spu s.Cu ci ne
semăn?
— Nu şti
u dacă maicont ează,ziseoftând.Să-mipovest eşti
înt
r-o zicum de a i crescu tî n Andor, cuambi i părinţi Ai
el. Acum
douăze cişici ncide an i
, Domni ţa Moştenit
oa re a Andor ului a
dispărut pest
e n oapt
e.Se n umeaTi gr
anie.A l ăsat în urmă un
soţ, Tari
ngail
, şiun fiu, Gal ad. Şti
u căe d oar o întâmplare,dar ,
când mă ui tl at i
ne,o văd pe Tigran
ie.Am avu t un şoc.
Rand er a şielşo cat. Si
mţ ea fiori reci pe şi ra spi
nării. Pri
n
minte ise nî vârt
eauf r
agmen te din povest
easp usăde n îţelept
e,
„… o f emeie cu păr ul deau r din ţ inut uri
le umede , n î
mătăs uri
… un fiu pe c are lîiubea… un soţl a care nu ţ i
nea…
493
şi
-al uat numel e de Shai
el. Nu a mai datni ci
odat
ă… Ai ceva din
ea în t ră
sături
letale.
“
— Cum a di spărut Tigr
aine? Mă i nter
esează ist
ori
a
Andorului.
— Ţi-aşmul ţ
umisănuonumeşt iist
ori
e,Seni
oreDragon.
Eram o copi lă cânds- a î nt
âmpla,t dar un maier am o
mucoa să - şi
mi petreceam adesea i
mpt
ul la Pal
at.Într
-o bună zi
,
Tigrai
nepurşisi mplunuamaif ostînPalatşini meninuamai
văzut-o ni
ciodată.Uni ispuneau că a f
ostmâna l uiTaringail,
dar bietul de el aproape şi-
a pierdut mi nţil
e d e dur er
e.Ta ri
ngai
l
Damod r
ed voi a maimul t decâtor i
ce să- şi vadă fiicaReg i
nă a
Andorului şi fiul , Rege al Cairhi
enului. Taringai
l era di n
Cairhien. Căsători
al or ufseseen m
it
ă săop reascăr ăzb oai
ele cu
Cairhienul, şil e-
a oprit, dar, după dispariţia lui Tigraine,mul ţ
i
s-au gâ ndit căAndorul vr easărupă t ratatel
e,iar ast a i-af ăcut
săcom ploteez aşacu m fac cairhieni
i, ceea ce adus a l Mândria
l
ui La man . Şi tu şti
i unde a dus ast a,spu sesec. Tatălmeu
spuneacăa f ostvi
na GitareiSed ai.
— Gi tar
a?r euşisăspunăfărăsăpar ăsugrumat .Maiauzise
numel e a cel
a,şinu doar o dată.O f emei e Aes Seda i
, numită
Gitar
a Mor oso, cu darul pror
oci
rii
, car e a nunţase că Dr agonul
Renăs cut se năs cuse pe ver san ţ
ii munt el
ui Dr agonu l
ui,
pornind ast fellunga cău t
are a l ui Moi r
aine şia l ui Siuan.
Gitar
a Sed aif usese cea care,cu an iî n urmă,î i sp usese lui
„Shaiel“ că, dacănu vaf ugiî n Pust i
u, fără săsp ună ni mănui,
făcându- se eci
Foa r
ă a Lănci i, asu pra Andoru l
ui şia l umii se va
abat e nenorocirea.
Dye li
n apr obă cuo mi şcar
e a cap ului, uşornerăbdătoar
e.
— Gi tara er
a sfetni
ca regi
neiMor drell
en,spuser epede,dar
îşipet r
ecea mai m ul
t t i
mp cu Ti granie şiLu c, rat
feel l
ui
Tigraine, decât cu r egina. După ce Luc a di spărut la
mi azănoapte,s- a zvon i
t că Gi t
ar a l-ar fi con vins să îşicau te
fai
ma şidest inul în Mana Pust iitoare.Al ţ
ii sp
unea u căelî l va
494
găsi ac ol
o pe Dr agonu l R enăscut sau că Ul t
ima Băt ăil
e
depindea de pl ecarea l ui. Asta a f ost c
u un an î nai
nte de
dispari
ţia l
ui Tigraine.Eu nu cr ed însă că Gitara a avut ceva
de-af ace cu di
spariţi
a eisa u al ui Luc.A r ămas sfet
nicar egi
nei
pânăl a moarteal ui Mor drel
len. Se sp une căs- a st
ins de nii
mă
rea, după ce u a dispărut şiTigr aine după Luc.Ast f
ela început
Succesiunea, desi
gu r
.
Aruncă opri vir
ecătreceil
alţi
,cesemi şcau depeun pi ci
or
pe altul
, susp ici
oşişiner ăbdători, dar nu seput u abţine sănu
maiad augeî ncă ev
ca:
— Aifigăsi tun cu totulaltAndor,dacănu seî ntâmpl aaşa.
Tigr
aine regi
nă,Mor gase doar înscăunată a CaseiTr akand,
Elayne nu ar fi exi stat nici
odată, căci Morgase s-a mări t
at cu
Tari
ngailodată ce a avutt r
onul,înţel
egi? Cine şt
ie câte al
te
lucruriar fif ost lt
af
el?
Urmăr i
ndu-i cu pri vi
rea cum pl eacă, se ângdi că m aier a un
l
ucruca re ar fif ostaltfel
. El nu ar fif ostîn Andor, că cinu ar fi
f
ostnăscu t
. To at
e sel egau, cani şt e uri
aşece rcurifăr
ă sf ârşi
t.
Ti
graine a f
ugitî n pust
iuî n secr
et,l ucru carel-afăcutpe
Lam an Damodr ed să reteze c A
opacuv
lendoraldera, un dar de
l
a neam ul Aiel. Să-şif acă tron,l ucru care i-a adus pe Ai eli
peste Osia Lumi i pentru a-l ucide – a ces
ta fusesengusirul lor
scop, deşi se
mi nţi
ile u
lmi iîl numise ră Războiul Ai
el–,i ar odată
cu eia ven i
t şio Feci oară a Lănci i numită Shaiel
, car
e amuri t
l
a naşt ere.At ât d e mul t
e des t
ine sc himbate şivi eţ
i cu rmate
doar caeasă -i poată da naşt er
e l a ti
mpul şil ocul pot
ri
vit
e,şi
să moa ră f ăcând as t
a.Kar i al’
Th or era mama de car e îşi
amintea, chi
ar d acăî nceţ
oşat, dar şiî dorisăo fi cu noscu
t pe
Tigr
ainesau peShai el,sau cenumeî şimaidăduse,chiarşi
pentru cât
eva i p
cl
e.Măcar săo fivăzu t.
Vise f
ărăr ost. Er
a moart ă de mul t
. Tot
ulerat erminat,
sf
ârşit
. Şi totuşi
, de ce îl sâcâia?

495
 „Roata Ti mpului şiRoata vi eţ
ii unui om seî nvârt aşi
jder
ea,
făr
ă mi lă“, murmur ă L
ews Th eri
n.
„Eşti cu ad ev
ăr atacol
o? se gân di Rand. Răspunde-mi dacă
eşt
i mai mul t decât o voce şicâ tevaami nt
iri vechi
. Eşti aco
l
o?“
Tăcere. I
-ar fi prins bi
ne acum sf at
ull uiMoiraine sau al
ori
cărui altcuiva
.
Brusc şi îdădu se ama că sei taul
a zidul de marm ură alsălii
tronului
, către apus.Căt re Al anna. Plecase de la Ogar ul lui
Culain. „Nu! Arz-o Lumina!“ Nu o s- o î nl
ocu i
ască pe Moi rai
ne
cu o f emeie care îlîncolţi
se î n fel
ul acel a. Nu va mai avea
încr
ed er
e î n nicio femei
e at i
nsă de Tu rn. Cu exce pţi
a a t rei
dint
r e ele.El ayne,Nyn aeve şiEgw ene.Sper a să poat ă avea
încr
ed er
e n î el
e.Măca r un pic.
Îşiridică privirea că
tre bolta înalt
ă a t avanului
, cu vi tr
ali
i
repr
ezentând băt ăli
i şiregine,al t
ernând cu Leu l Alb. Femeile
acel
eauri aşe ăpreau să
-l pri
vească dezaprobator,într
eb ându-
se
ce cau t
ă acol o.Er a doar ma
i gi naţi
a l ui
, desigur, dar d e ce?
Pent
ru că fl a
aseedT i
gran
ie? magi
I naţ i
e sau nebunie?
— A veni
tcinevapecar ecredcăt rebui
esăî lprimeşti
,spuse
Basher
e ca re venise ân
lgăel ,iar Rand t r
esări. Chiar i se ă p
ruse
căseui tă la el? Alăt
uride B ash ere aer unul dintre călăreţ
i
ilui,
un ins mai î nal
t– n i
cinu er a gr eu,lângă a Bshere –cumust aţ
ă
şibarb ă neagrăşioch i verzi
, obl ici
.
— Nu dacănu eEl ayne,spuseRandmaiaspru decâtdori se
saucinev a cu dov ada căCelî ntunecata cr ăpat
.Î n di mineaţ
a
ast
a mă d uc a l Cai
rhien.
Nicimăcar unsegân di
sesă pl eceînai
nte să-ii asă vorbel
e
di
n gură. Egw ene era acolo.Iar regi
nel
e de deasupra, nu.
— Au t
recutcâtevasăptămânidecândnu am maif ostacolo.
Dacănu- iţ i
n î n fr
âu , mă t r
ezesc că euvr
n seniorsaudoam na
s-
a aşezat pe Tronul Soarelui pe al sp
atel
e meu.
Basher
e se uit
ăl a elci udat. Dădeapreamul te explica
ţi
i.

496
 — Cum vr eitu,darosăvr eisă-lvezimaiîntâipeomulăst a.
Spune că vi ne di n par tea sen i
orului Brend, şi cred că spu
ne
adevărul.
Aiel
iiseridicar
ăî n pi
cioareîntr
-ocl i
pit
ă;şti
au cinefol
oseşte
acel nume. Ran d se ui tă surpr i
ns la Bas here. Un solde la
Sammaeler a ultimul lucr u l
a car e se aşt
ep t
ase.
— Lasă-lsăi nt
re.
— Hamad,spuseBasher e,făcândunsemnscurtdi ncap.
Saldaeanul plecăn îgrabă.
Câteva minut e maitâr zi
u, Hamadseî ntor
cea cu un gr up de
oşt
eni ca r
e păzeau nel
inişti
ţi un ins aflat n î mi jl
ocull or
. La
pri
ma ved ere,nu avea u de ceă- s
şifacăgri j
i. Făr
ă arm e vizi
bil
e,
purta o hai nă lungă
, cen uşie,cu gu l
er naîlt
, o bar bă încreiţ
tă,
dar fără must aţ
ă, ambele d upă obicei
ul din Il
li
an. Ave a un nas
mic şiun r ânjet arl
g, i sp
dr eţ
ui
tor. Când se apr opie,t otuşi
,
Rand ob servă că r ânj
etul r ămăsese neschimbat.Î ntregul lui
chip eraî ngheţ at în aceaex presi
e.Och iiîilică
reau scăl
daţiîn
fri
că, contrastând puterni
c cumasca ep car e o up
rta.
Cân d ajunse ră la zece paşi, Bash ere ri
dicămân a,i ar gar
da
se op ri. B ărbatul
, c u privi
rea l i
pită de Ran d, nu păr u să
observe pân ă cân d Hamad nu î i pr opt
i vârf
ul unei săbiiîn
piept,făcân du-l să se op rească. runcă
A doa r o privi
re căt
re
sabia uşor r cu
bat
ă,ap oise î ntoarse să-l fixeze pe Rand, cu
ochii acei
a î ngrozi
ţi
. Pe câ t de împi et
ritîi era chi
pul, pe at
ât de
mul t i se i m
şcau mâinil
e pe â l
ngă ru tp.
Rand începu să se r op
ap
ie,darSul i
n şiUri enap ăru
ră brusc
î
n f aţa lui, a şezându-se astfel nî câtsă t rebuiascăsă se
st
recoar
e print
r e ele,fără ăs-l blocheze cu totul
.
— Mă înt
reb cei- afăcut
,spuseSul in uit
ându- sela om.O
part
e din Fecioare şi Scuturi
le R oşii seapr opiau dint
re col
oane,
unii cu ch
ipurile acoperi
te de vă l.
— DacănueoCr eat
ur ăaUmbr ei,atuncieatinsdeUmbr ă.

497
 — Nu poţ
isă şt
iicepoatef
aceunulca ăsta,zi
seUrien,cu
tâmplel
e acoper
it
e de eşarf
a st acoj
i
e.Dacă poa te ucide cu o
ati
ngere? rF
umos m esajsă-
lt ri
miţ
i unui duşman!
Rand dădu din cap, deş
i nimeni nu se iu
tala el. Poat
e ave
au
drept
ate.Sulin şiUrien se ă d
dură un pas înt
r-o parte,văzân
d
că nu avea de gând să seap r
opi
e maimul t.
— Cum tenumeşti
?
— Vin din part
ea l
ui… luiSammael ,spusebăr batulcu un
gl
as ca de l emn, pri nt
re buzele îngheţat
e în r ânjet. Aduc un
mesaj pentru… pen tru Dr agon
ul Renăscut. Pent
ru tine.
Ei bine,cr eat
ura er a dest
ul de d ir
ectă. Era oareo I scoa
dă a
Celui î
ntunecatsau un bi et suflet prins de S ammae l cu una
di
nt r
e acele mp
îl et
i
turi cu mpl
it
e d espr
e ca r
e vorbeaAsmod ean?
— Careemesaj ul?
Buzele omul ui începură să se mi şte,chinuindu- se
. Vocea
care ieşi di
ntre ele nu se măn a deloc cu ce a de di nainte.Er
a
adâncă,încrezătoare,cuun accen t dif
erit
.
—I n Zi
ua ReîntoarceriiMar eluiSeni
ornoivom fi î nt abere
dif
eri
te,dar de cera trebui săne u cidem acu m unul pe a l
tul şi
să-ilăsămpe Deman dred şi pe Gr aendalsă- şi dispute l
umea
căl
când pe oa sele noa st
re?
Rand cu noştea voce a, i d
ntr
-una di n ami nti
rile lui Lews
Theri
n.VocealuiSammael .LewsTherinmâr âifăr
ăcuvi nte.
— Dejaaimul tepecap,cont inuăbărbatuldi nIll
iansau mai
degrabă Sammael , de ce să te ăcom
l eş til a maimul t
? Şi nu-ţ
i
va fi uşor să î nfulecimaimul t,chiar dacă Semirhage sau
Asmodeannut evorl ovipelaspateînti
mpcet elupţ icu mine.
Propun un ar mi sti
ţi
u î nt
re noi, un ar misti
ţi
u pân ă î n Ziua
Reînt
oa rcer
ii. Dacănu mă at aci
, nu te a t
ac ni cieu . Mă legsă
nu t rec a mi dep arte de Câmpiil
e Mar edo,la răsărit, de Lugar
d,
la mi azănoapte şi de Jehannah, la apus.După cu m ve zi,îţ
il as
ţi
e un t er
itori
u maimar e.Nu pr eti
nd căvor besc şiî n numel e
cel
orlalţ
i Numi ţi, dar cel puţi
n vei şt
i că, di
n part eamea , nu ai
498
de cete etme şini cidin part
eaţ inuturil
or pe ca rele stăpânesc.
Mă legsănu- i ajut în cevor afceî mpotrva
i ta şini cisă -
i aj
ut să
se paer
e de tine.Până acu m te-ai descurcat bine să scoţ i di
n
j
ocNumiţi
i,darsuntsigurcăteveidescurcaşimaibi neştii
nd
că flancul de la mi azăzi est
e sigur şică cei l
alţ
il upt
ă f ăr
ă
aj
utor
ul meu. B ănui
esc că î n Ziua Reî ntoar
cerii v om mai
rămâne d
oar noidoi , aşacum art rebui. Aşa cum e d est
inatsă
fie.
Dinţ
ii omul ui se închi
seră cu zgom o,
t ascunşide rânj
etul
îngheţ
at. Privi
reapăreaî n pragul nebuniei
.
Rand se i u
tă î
n gol. Un armi st
iţi
u cu Sammael ? Chi
ardacă
ar fi putut avea încreder
e că se va i
neţ de cu
vânt
, chi
ar dacăar
fi însemnat ă slase deoparte o pr imejdi
e până se ocupa de
cel
elal
te ar fi î nsemnat şi să lasemi i de oamenila mila lui
Sammael, i ar acest
a nu si mţ i
se ni ci
odată mila. iS
mţi f
uria
adunându- se di
ncol
o d e Hău şi îşi dădu seama că se umpluse
de saidin.Torentul dulce şi murdar părea să fie u n ecou al
furi
eisal
e.I ar acel ecou seî mplet
eacupr opri
afurie,până câ nd
nu maiput u să e l deosebeas
că.
— Du mesajulăstal uiSammael,spuse cu r
ăceal
ă.Pun la
pici
oa
rel
e lui fiecar e moa rt
e pe care a provocat
-o de cân d s-a
trezi
t şi iî cer socot
eal
ă. Pun l a pici
oarel
e lui fiecare cri
mă
f
ăcută sau ca uzată de elvr eodat
ă şiî i cer socot
eală. A scăpat
de mâna dr eptăiţ
i î n Rom M’ doişi n î Noi Caimai ne, şi
Sohadra…
Erau ami ntiril
e lui Lew s Therin, dar durer
ea lucr
urilor ca
re
fuses
eră săvâr şi
te acolo, agonia gr ozăvi
i
lor văzute de Lews
Theri
nar deaî nHăudepar căarfif ostalui.
— … Darvoif ace dr
eptate.Spune-ică nu cad l
a pace cu
Rătăciţ
ii
. Nu f ac a rmist
i
ţii cuUmbr a.
Solul ridi
că o mână r temurândă ca să şiîşt
eargă sudoa
rea ed
pe frunt e. Nu, nu er a sudoar e. Mân a se î nr
oşi de sânge.
Picăt
uri r oşi
iî iţ âşneau di n pori şitremura din cappână î n
499
pi
cioare.Hamad se dăd u înapoicu r espiraţ
ia tăi
ată.Nu er a
si
ngu rul
. Bash ere şi
î r ăsucimustaţaî ncruntându-
se şi chi
ar şi
Ai
eliiseuitaucuochi imari.
Vopsit parcă înr oşu, mesagerulse prăbuşi scut
urat de
co
nvu lsi
i,î ntr
-o baltă de sângeî mprăşti
ată de zbateri
le u
li
.
Ran d se ui tă la el cum moar e,încon j
uratde Hău ,fără să
si
mt ă nimi c.Vidul er a un zăgaz pentru orice emoţi
e,şioricum
nu ar fiput ut faceni mic.Ni cidacăar fişt i
ut săTă măd uiască
nu credea că r fiavr ut să oprească moar t
ea acee a.
— Cred,spuseBasher eîncet,căSammaelosă- şiprimească
mesajul când insul nu o să se m aiî ntoarcă.Am maiau zi
t de
mesageri uci
şipen tru că au adus ve şit proaste,dar n i
ciodată
de mesa geriucişiînainte să plece cuveşt il
e p roast
e.
Rand dăd u din cap. Acea moar t
e nu schi mbani mic, aş
a cu m
nu schimbase i mi
nc n icifaptul că fla
ase e d Tigrai
ne.
— Punepeci nevasă-lîngr
oape.Nuarst ricaniciorugăciune,
deşi nicinu o săaj ute al ceva
.
Oar e de ce r egi
nel
e din vitrali
i păreauacu zatoa
re? Si
gu r
văzuserălucrurişimair el
e,poate chi
arîn acea sal
ă.Încă o
simţeape A l
anna, puteasp une n î ce ir
decţ
ie este;Hăul nu er a
un sc ut. Puteasăse nî cread
ă î n Egwene?Aveaşiease cert
ele
ei.
— Cr edcăosă-mipetrecnoapteaînCairhi
en.
— Un sfârşitciudatpentru un om ciudat,zise Avi
endha,
ocoli
nd platf
orma.
Î
n spa tele ei se as cundeauuşi mi ci
, c ar
e dăd eau spr e
camereel gar
derobei
, şimai dep art
e,spre cori
doarele din spate.
Rand vru să se p ună într
e e a şi gr
ămada î nsângerată de pe
dal
ele roşii
, d ar se op ri. Avi
endha ignor
ă t rupul neî nsufleţ
it
după o privire scu
rtă. Ca Fecioară a Lănci
i văzuse r p
ob abi
l mai
mulţi morţi decâtvăzu se vr
eodată Rand. Şi prob abi
l ucisese a l
f
elde m ulţ
i, până pusese l iţ
su
a deoparte.

500
 Se co ncen
tr
a asu pra lui
, pli
mbându-şipri vi
reapest e el săse
asi
gu r
e cănu er a r ăni
t. Unel
e Fecioar
e îi zâmbi ră, deschi
zând
pentru Rand un cor idorşiî mpingând Scuturi
le R oşi
il a o parte
at
uncicân d era nevoe,
i dar a er ămase nude er a,ar anj
ându- şi
şal
ul cu och i
il a el. Bi
ne că, indi
feren
t de cecr edeau Fecioarel
e,
eaer a acol
o doar fi indcăîi porunci
seră î
nţelept
ele să-l spi
oneze,
căcial t
felar fil uat-oî n braţ
e ch i
ar acol
o. Bine cănu î l dorea
.I
sepot ri
vea br ăţara pe care i-o dăd use,în f or
mă de t r
andafiri
print
re s pini. Era singu
ra bi j
uteri
e pe ca re opurt a, cu exc epţia
unui co li
er e d argi
nt,lucrat n î st
ilul el
aborat pe ca re meşt eri
i
din Kandor lî numeau fulgi
-de-nea. Nu şti
a de a l cine l îpri
mi se.
„Pe L umi nă!“ se gân
di dezgu st
at. O voia şipe A şen
viip d
eha,
Elayne,cân d şt i
a bine cănu l e put eaavea pe ni ciuna di n ele.
„Eşti mair ău dec âta cr euzt Matvr eodat
ă“. Chiar şi Matave a
suficientă mi nte să stea deopa rte de o f emei
e at unci când
credea că arput ea s-
o ărnească.
— Şieutrebuiesămer glaCairhien,spuseea.
Rand se t r
sâmbă.Unul di ntre motivel
e pen t
ru care mer ge
a
acol
o erao n oapt
e p et
recut
ăf ără săî mpartă a ceeaşi
cam eă
r.
— Nu are nimic de-
af ace cu… î ncepu ea să spună i
ute,
muşcându-şi buza, cu oc hii al başt
ri-
verzui scăpăr
ân d de
mânie.Trebuie să vor
besc cu înţel
eptel
e,cuAmys.
— Desi
gur,răspunseel.Nuvăddecenu.
Poat
e că put ea să o l aseî n urmă acol o.Bash ere îi at
i
nse
br
aţul.
— După- ami azaastaurmasă- mitreciî
nr evi
stăcăl
ăreţi
i.
Vorbise ca şicum ar fi spus ceva banal ,dar ochiioblici
dădeau al tceva de înţ
elEra i
es. mportant, dar simţeacăt reb
uie
să l ec
p e din Caem l
yn, din Andor.
— Mâi ne.Sauzi uaurmăt oar
e.
Trebuia să fie departe de r
eginel
e acel
ea care se î
ntrebau
dacăunul di n neam ul lor – ep L umină,chi ar r e
a!– vasf âşi
a

501
di
n nou Andorul caatâţ
ia al
ţi
iînai
ntealui
. Dep
art
e d
e A
lanna.
Măca
r pent
ru o noapt
e rteb
uia să efi d
epart
e.

502
CAPI
TOLUL 17
Roat
a u
neivi
ei

Adunându- şisul iţaşicent ur asabi eidel ângăt ron cu cât eva

fir e de Aer , Rand desch i
seo poa rtă ch iar n îf aţa pl atf
orm e, io
linie r oti
toare de l umi nă car e se l ărgea, l
ăsân d să se vad ă
cam ea r goa lă,acop erit
ă de l ambri uri
, afl ată l a şase su te de
mi le dep ărtare,î n Pal atul Soar elui, Palatul Rega l di n Cai rhien .
Camer a er a păst rată sp ecial pen t
ru el ,f ără mob i
le,cu dal ele
albastre şizi durile aco perite de l emn cest răluceade l a at âta
lustruit. Deşi nu avea f
eres tr
e,cam ea
r avea mul tă l umi nă; op t
lămpi auri te ar deau zişinoa pt
e,cu og li
nzi car e r ăsfrângeau
lumi na flăcă ril
or r hănite cu ul ei. Se op ri să -şipri ndă cen tura,
în t i
mp ce Sul i
n şi U rien des chi
deau uşa căt re cor idor,
co nducâ nd î n f aţal ui Feci oare şi ScuturiRoşi i aco periţ
i de vă l.
Găseat oat e acel e pr ecauţiif ără r ost
. Cori doru ll ar g de af ar ă,
singu ra mod alit
at e d e a j u
ange nîca mer ă, era dej aî ngh esu i
t de
treizecişicev a de l uptăFa
t r Al
ori dazar Di n,Fraţii Vul turului,
şi de ap roap e dou ă duzi ni de oam eni de- ail ui Ber eailn î n
platoşer oşii şico i
furicani şte oal e,ca re co borau î n part eadi n
spat e p ână l a ceaf ă.Dac ă er a un l oc nî l ume u nde Ran d nu
ave a nev oe i de Fec i
oa r
e,acel a er a Cai rhien , ch iar maimul t
decâ t Tea r
.
Cân d apăr u Ran d,un Fr ate alVul turul ui mer gea dej a cu
pa şi mar i pe cor i
dor , urmat nî deaproape de un oş tean di n
Mayen e,st rângâ nd st ânjenitî n mâi ni su li
ţa şisa bi a scu rt ă. O
mi că ar mat ă se ţ ine a du Fa
pă r A ldazar D in,serv i
toriî n
diverse livrel
e,un Apăr ător t airenian al St ânci iî nt r
-o pl atoşă
trecu t
ă pri n mul t
e n îcercări şihai nă nea gă r cuauri u, un sol dat
din Cai rhien cu ţ easta pe j umăt ae t rasăşio pl at
oşăşimai
lovită, d ou ă t inere Ai el cu fuste negr e şi l u
bze al be, ar lgi,

503
probabil învăţăcel
e al e înţelept
elor. Vestea ven iri
i lui se
răspândea cu iuţeal
ă, ca nît
otdeauna.
Era bucu r
os că Al anna er a depa rte.Şi Ver in, dar maiales
Alanna.Încă o maisimţea,chiarşila distanţa aceea,doaro
senzaţi
e vagă căera undev a la ap us.Ca o mân ă car
e iî at
i
nge
un fir depăr de a l ceaf
ă. Er a oar e vreocal e de a se i el
ber
a de
ea? Se des chi saidinului
se pentru o cl i
pă, dar f ăr
ă nici
un
rezul
tat.
„Nu poţi scăpa nici
od at ă di
n cu rsele pe care l e ţ eşi si
ngur.
Lews Therin păreacon fuz. Put ereapoat e fi înfr
ân tă doar edo
putere şimai mar e,şii arăşieşti prins.Prins pen tru totdeauna,
să u n poţ
i muri.“
Rand se nîfioră. Cât
eod at ă i se ăpreacăvocea vorbeşt
e cuel .
Arfif ostmaiuşorsăoaudăî n mintedacă,măcardi n cândî n
când, arfi avu t vreu
n se ns ceea cepu snea.
— Tevăd,car’a cam,s puseunul di ntr
e f r
aţi
i Vul t
uru l
ui,l a
felde î nalt caRand, cu och i cen uşii şio ci cat
rice albă de-
a
lungul nasului, con
tr
astând puternic cu pi el
eabr onzată. Sunt
Corman , di
n Mosaad a G osh
ien. Fi
e ca a stăzisă găseşt
i umbr a.
Ran d nu maiav u ti
mp să- ir ăspu ndă cum t rebui
e, căci un
ofiţer m ayenari
an roz în ob r
aji se î nghesuifăcându-şil oc cu
umăr ul
,î n fine,nu chi ar uc umăr ul – er a preasu bţir
elcasă
împingă n u om cuun capmaiî nalt şio d at
ă şij umătaet câtel,
mai ales n u Aiel
, dar era poate suficient de âtnăr săcr ead
ă că
ar putear eu şi–,dar reuşisăse r st
ecoar
e âlngăCorm an, î
n faţ
a
l
ui Ran d, punându-şisu b braţun coi f stacoj
i
u împod obi
t cu o
pană orşie.
— SenioreDragon,suntHavien Nurel
le,seniorlocot
enentîn
Gărzi
le nîari
pate,în sluj
ba lui Berealin Paendrag Paeron, Pri
ma
din Mayen e,şiîn slujba voast
ră.
Chiar avea o per eche de ar i
pi l ucraăt pe coif. Corman îi
aruncă o ri p
vi
re amuzată.

504
 — Te văd, Havi
en Nur ell
e, spuse Rand cu gr avi
tat
e, iar
băiat
ulclipi.Băi
at? Nu era mait ânăr ca Rand.Ast a er
ao
surpri
ză.
— Dacăt uşiCorman…
Brusc î şi dă
du seama că Avi endha di spăruse. Îşi rupea
pici
oarel
eî ncer
când săf ugăde ea ,iar ea, după ceî i permisese
î
n final săfie â lngăel, o şt er
sesee dcu m î ntorsese pri
vir
ea!
— Duceţ i-
mă la Berel
ain şiRhuarc,ordonă aspru.Dacă nu
sunt împr eună, duceţi
-mă l a car
e d in eie mai apr oa
pe şi găsi
ţ
i-
l pe celălalt
.
Fără î ndoial
ă că se duses e fuguţa la î nţ
elepte,să l e dea
raportul despre ce am if ăcu
se . elO val ăsaacol o!
„Vr
eiceea ce un poţi avea. Ceeace u n poţi avea est
e ceea ce
îţ
i dor eşt
i
.“ Lews T her
in scoa se nur âs demen t. Nu-l mai su
păra
atât de mul t caal tă dată. Nu chiar atât de mul t
.
Corman şiHav i
en pl ecar
ă înainte, disc
utând ci ne era mai
aproap e, lăsându-şi oam enii în urmă, î ntr
-o pr ocesiune
impresionantă,urmaţ iîndeaproape de Fec i
oare şide Scu t
uri
Roşii. Coridoru
l avea cev
a apăsător î n el,î n ci uda l ămpi l
or
aprinse. Exist
a foarte puţi
nă cu l
oare,cu exc epţi
a unor t apiseri
i
unde t ot
ul er a f rumos ar anjat
, flor i saupăs ări b rodate,
căprioare sa u leoparzi vânând orinob i
li în băt ăl
ie.Pen tru
servit
orii cai
rhi
eni ca r
e sedădea u grăbiţ
i din ca l
eal or
,l ivreaua
însemna dungicol oraet al gulerşiembl ema Casei brodată pe
piept; cât
eodată gu ler
ul sau mânecile aveau cu l
oril
e Casei , dar
f
oarte r ar î ntr
eagahai nă sau f ustă. Doarse rvi
tori
i mai
i
mpor t
an ţ
i er au mai i b
ne îmbr ăcaţ
i. C ai
rhieni
lor le pl ăcea
ordi
nea şidi spreţui
au t ot ce era striden
t. Din loc în l oc erau
nişe în car e se afl au câte un vas au rit
, o vaz ă f ăurit
ă de
Oamen i
i Mări i
, dar toate sobr
e,l ucra
t e nîlini
i drepte,încercând
parcă să-şiascu ndă lini
il
e cu r
be,dacă aveau vr
euna. Ori de
câte ori holul lăsa l oc uneicol on
ade cu col oane păt rat
e sau
uneigr ădini
,t reptel
e erau tăi
ate drept, cu preci
zie,straturi
le de
505
flori aveau aceea
şidi mensi
une,tufişuri
le şicopăcei
i erau t ăi
aţi
cu st ri
cteţ
e şiplantaţila di
stanţe egal
e.Era convins că , dacă
dogoareaşise cet
a nu ar fi ucis flori
l
e,aces
teaar fi î nflorit şiele
î
n l ini
i drept
e.
Rand î şidori caDyelin săpoa tă vedeavasel
e acel
ea . Shaido
căraseră tot ce put
useră să ridice cu braţ
ee,
l de-a l ungu l
Cairhienul
ui, şiarseser
ă totcenu put user
ă căra, dar u n astfel
de com portament călcaî n picioa
j
ir
’e
e’oh. A
t i
eli
i careî l urmau
pe R and sa lva
seră oraşul, dar, după r egul
il
e or
l, aveau drept
ul
la a cinceapart e,şini ci
ol ingură î n pl
us.Baelf usese de aco
rd,
făr
ă t ragere de inimă, să r enunţ e şil a acest d r
eptn îAndor.
Ran d cr edea că,f ăr
ă să ai bă i nventar
ul, nimeni nu şi -
ar fi
putut da seam a că i p
lsea ceva di n palat
.
Cu t oat
e discuţi
il
e l or
, Cor man şiHavi en nu r eu
şir
ă să-l
găseascăni cipe Rhuar c,ni cipe Ber ea
li
n, înaint
e de a fi gă sţ
ii
ei înşi
şi.
Ceidoi i eşi
răî n întâmpinarealui Rand singuri
, di
ntr-una din
colonad
e,ce ea ce-lf ăcusă si mtă că el î nsuşi conducea o
paradă.
Rhuarc, încadin’so
r, cu fire căr unte nî păr
ul negru, părea
înal
t caun t urn pe â lngăBer ea
li
n, o femei
e âtnără, f
rumoasăşi
pali
dă, înt
r-or ochi
e al bast
ră cu alb, cu un decol
teusu fici
ent de
adân c casă-l determine p e Rand să-şidreagă gl
asul când făcu
o r ever
enţ
ă în f aţ
a l ui.shoufa
Cu î
n j urul gât
ul
ui, Rhuarc nu
purta nici
o ar mă î n af ară de un cu ţi
t Aielmar e şigr eu. Ea
purt a Diadema Primei, un şoim de au rî n zbor, pri
nsă nîpăr ul
neg ru, st
răluci
tor ca
re coboraî n val
uripe u merii goi
.
Poate era mai bine căAvi endha plecase; uneori se a mnif
esta
violentfaţ
ădef emei
lecareisepăreaueicăî if
acavansuri.
Brusc şiîdăd u seama că e Lws Therin fr
edo na făr
ă cu vint
e şi
fără vreo m eod
lie.Cev a îl der
anja pe R and, dar…? F r
edon ând,
ca n u bărbatcare admiră of emeie rf
umoasă fără săfie v ăzut.

506
 „
Opreşte-
t
e!ţ ipă Rand în gâ nd. Nu mai pri vipri
n och i
i mei
!“
Nu-şiputea da se ama dacăau zise –r a
eci neva acol
o să uadă?
—,darzumzăitulîncet
ă.
Havi
ense ăsăl î ntr-
un gen unchi, dar Ber eal
in îifăcu absen
tă
semn să se idice.
r
— Spercă t
otule bine cu SeniorulDr agon şicu Andorul
,
spuse cu o vocecar e f
ăcea orice bărbat să o ascul
te.Şi cu
priet
eni
it ăi, Mat Cauthon şiPerr i
n Ayb ara.
— Totulestebi
ne.Şitu?
Mereu întreba de Mat şiPerr in, i
ndifer
en t cât de d esîir ep
eta
că unul e î n drum spr e Te ar şi pe cel ălalt n u-l văz
use de
dinai
nte de apl ecaîn Pust iu. Ber
eali
n se i u
t
ă că tr
e R huarc,î
n
ti
mp ce r ec
teaude o par t
e şide al t
a a l ui Ran d, porni
nd pe
coridor.
— Pecâtdebi nesepoate,SenioreDragon.
— E bine,Rand al’
Thor,zise Rhuarcfără nici
o expresie pe
chip, dar elarareori avea vreuna.
Ran d şti
a că amân doiî nţeleg de ce o puse se pe Berelain
condu căt
oare ac ol
o. Di n mot i
ve pr ag
matice. Pr ima
conducătoare care se al i
asecu elde bunăvoi e,putea av ea
încreder
e nî ea, pentru căav eanev oei de el
, acum maimul t ca
niciodat
ă, ca să ţ i
nă l a di stanţă Tearul de Mayen e.Î nalţ
ii
Sen i
oriî nce
rcaser
ă mer eu să t rat
eez Mayene ca pe pr opri
a
provinci
e.În plus,fii nd o st răină dint
r-un neammi c al sute d e
mile spr e miazăzi, n u av ea ni ci
un mot iv să spr i
ji
ne vr eo
facţ
iune sau alt
a,dec i nu putea sp era să upnă mân a pe puter
e
şişt i
a cu m se con duce oţ ar
ă. Mot ive sec
i. Avân d în veder
e ce
simţeau Aieli
i pen tru cei din Cairhien şiaceşt i
a pen t
ru Aiel
i,
să-l fi pu s pe Rhuar c conducător ar î fi
nsemnatvăr sar
e de
sânge, iar Cair
hien ul avuseseart p
e d e sufici
ent sâ nge.
Aranjamentulpăr easăf uncţi
onezebine.CaşiSemar adri
sşi
Weiramon î n Tear, cai
rhieni
io accept aser
ă guvernatoare şi
pentru că nu er a di n neamul Ai el
, nu doar ndcă fii o numi se
507
Rand. Berel
ain şti
a cef ace
,i ar nî plus ascul
ta sf
aturi
l
e oferit
e
de Rhuarc, c are vorbea în numel e căp et
enii
lor de clanuri
rămase nîCai r
hien. Fără îndoi
ală căt reb
uia săse escd urce şi
cu înţ
elep
tel
e – pr obabi
l o săî nceteze să
-şivâ r
e nasul pest
et ot
a doua zi după ce Aes Seda i vor ace
f ce ast l
ucru –, dar ânpă
atuncinu vorbise e d el
e.
— ŞiEgwene?într
ebăRand.E maibi ne?
Ber
eali
n î şist r
ânse şor
u buzel e.Nu o pl ăcea ep E gwene.Dar
ni
ciEgw ene n u o si mpati
za.Nu ave au nici
un mot i
v, cel puţi
n
unul de ca re săşt ie şiel, dar aşa st
ătea
u lucru ril
e.Rhuar cî şi
desf
ăcubr aţ el
e:
— Dincâteî mispuneAmys…
Amyser a soţi
alui,nu doaroî nţel
eapt
ă.Unadi n celedouă
soţ
ii ale lui . Avea dou ă. rEa unul di ntre ce l
e mai i ucdat
e
obi
ceuri Aielde ca re auzi
se a Rnd.
— … Zicecă Egwenear enevoi
edeodi hnă,exerci
ţiiuşoare,
mul t
ă mân car
e şi aer curat. Cr edcă f ace l i
mb
p ăr i când e mai
răcoare.
Bereali
n î i aruncă o pri vire st râmbă; s tr
at ul subţir
e de
transpiraţi
e d e pe ch i
p nu î i şti
rbeaf rumuseţ ea, dar Rhuarc n
u
avea nici
un st r
opde su doare p e afţă.
— Aşvr ea să o văd.Dacă înţeleptel
epermi t,adăugă Rand.
Înţel
ep t
ele îşiapăr au dr ep
turile cu ace eaşistrăşn i
cie ca ori
ce
Aes Sedai ,maial es înf aţa căpetenii
lor de sept
,cl an şi,în
special,î n f ca
a r’
aţ a’carnului.
— Darmaiî ntâi…
Apropii
ndu-se de un l oc în care zidul f
ăcea l oc unor
balustr
ade,luiRand isepăru căaudeun zgomot .Zăngănit
ul
săbii
lor e d ant
renamen t. Aruncăo pri vi
re nî t r
ecere.Sau, mai
bine zi
s,astaî ifusese i
nt enţi
a,căciceea ce văzu îlamuţ i,
făcându-l să se opr easc ă. O du zină de f emei s căl
date în
sudoare se duel au î n per echi
, su b privirea unui c ari
hian
ţeapăn, îmbrăcatî ntr
-o hai nă cenuşi
e.Unel e di ntr
e ele purtau
508
fuste despi cat
e de căl ărie, ce l
elal
t
e pan taloni şi hai ne
bărbăteşti
. Unele păr
eau put erni
ce, dar mânui au sabi
a
stângac,ialtel
e pl
utea
u cu uşu ri
nţă dint
r-o poziţi
eîntr-
alt
a, dar
mân uiau ezitân
d armele. Toaet păreau să poar te masca unei
hotărâri înt
unecat
e,dar zibucneauadesea î
n r âs când real
izau
căau f ăcuto g r
eşea
lă.
Indivi
dul eaţpăn lovi i nd palme, ari femei le se spri
ji
ni r
ă
gâf
âind în să biil
e d e antr
enamen t,în ti
mp ce n uele d
int
re ele şi
î
mişcau br aţel
e neob işn
uite cu aşacev a.De undeva ţ âşn i
ră
servi
tori
, n î
clinându- se şif ăcând reverenţ
e în dr ea
pta şiî n
st
ân ga, în timp ce căr au tăvi cu car
aef cu ap ă şicu pe.Dar
purtau ve şminte ci udat
e pen tru nişte servi
t
ori din Cai
rhien.
Purtau alb. Roch i
i, hai
ne saupant aloni
,t oa
te erau de un al b
pur.
— Ce-iasta?î ntr
ebăRand.
Rhuarc s coase u n sunet dezgustat
.
— Unele dintrefemeile din Cair
hi en suntimpr esi
onat e de
Feci
oare,r ăspunse âzmbi nd Berealin. Vor ăsfie F ecioa r
e.Doa r
căal e sabiei
, separ e,nu al e L ăncii
.
Suli
n î şiî ndrept
ă sp atel
e indign at
ă, iar mâi nil
e Feci oarel
or
schi
mbar ă semne e rvotl
at e.
— Suntfii cealenobilelorCase,cont inuăBer el
ain.Lel assă
st
ea ai ci
, fiindcă pări nţiilor u n î ngăduie aşa cev a. Acu m au
apărut nî or aş ap roape o duzi nă de şcol i unde f emeile pot
î
nvăţa săl upte cu sa bia, dar m ajori
tateat r
eb ui
e săsef uri
şeze.
Şi nu doa r emf ei
le,desigur. Tinerii din Cai rhien sunt oa
frt
e
i
mpr esi
onaţi de neamul Aiel
. Au î nceput săa ji
d’
e’
opt
to
eh.
—Î lst
âlcesc,astafac,mâr âiRhuar c.Mul ţiîntreabă car
e
sunt căi
le n oast
re,şicu m poţ i sănu zi cicu ivaca re est
e ca
lea
dreapt
ă? Chi ar şiunui ucigaş-de-copaci, spuse ărpând gata să
scui
pe.Dari au cele spunem şisc himbă.
— Nuschimbă,pr ot
estăBerelai
n,adapt eazădoar,cred.

509
 Rhuarc ridi
cădi n sp râncenele,of
tând. Chipul l
ui Havien er
a
imagineavie aof en sei
, văzându-şiconducăt
oareacon t
razi
să.
NiciRhuar c,niciBer eai
ln nu băgară de seam ă;amân doise
uit
au l a Ran d, ari el a vea impresi
a că cei doie smai
dondăniser
ă pe acee aşi t
emă.
—Î lschimbă,repetă Rhuarcapăsat.Idi
oţi
iăiaîmbrăcaţiî
n
alb pret
ind căsu g
nati’
shain. Gai’sh
ain!
Ceil
alţi A i
eli murmur ar ă; ecFioarel
e vorbeaumi şcându-şi
reped
e d egetele.Havienî ncepeasăse el ni
nişt
ească.
—Î n cebăt ăli
esau raid au f
osteil uaţ
iprizoni
eri? Ce toh
aveau ei
? Mi -
ai aprobat n it
erdicţ
ia de a purt a l upt e în or
aş,
Bereai
ln Paer on, dar oar
pt ă dueluri ori
unde cr ed că nu sunt
văzuţ
i,iarcelcarepierdeseîmbr acăînalb.Dacăunulî lloveşte
pe altul, cân d amândoipoa rtă arme,cel l
ovit lî pr ovoacăla
duel,i ar dacăr ef
uză trebuie săseî mbraceî n alb. Ce ar e asta
de-af acecuonoar eaşiobl i
gaţia? Schi
mbă t ot
ul şif ac ulcru
rila
care arr oşi până şiobr azu
l unui sharaman. Aces tor ul
cruri ar
treb
ui săl i se u p
nă capăt, Rand al’
Thor!
Bereali
n î şiî ncleşt
ă fălci
l
e cu î ncăpăţânare, t r
s
ângându-şi
mâinil
eî n pumni .
— Tineriis-au l
uptatmereu î
ntreei
,spusecu un ton carete
făceasăui ţ
i căşieaer a tânăr
ă. Şi, fiindcăt otai î nceput, află
căni men i nu a muri tîn vr eun duel
. Nimen i
. Doarucr lul ăst
a
ar tr
eb ui săfie su fici
ent să-ilăsăm în pace. În plus,am avu t de
înf
runtat a tţ
i şimame,uni i dintr
e eif oarte puternici
, care îşi
voiau fii
celetrimiseacasă.Nu levoir efuzaacum fetel
orcele-
am pr omis deja.
— Păstrează-l
e, dacă pof t
eşt
i, spuse Rhuar c. Lasă-l
e să
înveţ
e cu m se mân uieşt
e sabia,dacăaşapof tesc.Dar ă s nu
maiau d că pr etind că urmeaz ă c j
i’
al ’
eat
oh. Şi ni cisă-i vă
d
îmbrăcaţiî n alb, preti
nzând căsu gani’
tshai
n. Cee a ce acf ei
ne jigneşt
e.Rhuar cr ămasecu pri vi
reaal bast
ră şir ece pi
roni
tă
pe B erea
lin, dar aceasta conti
nua săse i u
t
e al Rand.
510
 Acesta ezi
tă o cli
pă.Credea că î
nţelege ce îiîmpingea pe
ti
nerii din Cairhien săurmezj
i’
e’t
oh. Cucer iţ
i de dou ă oriîn
douăzecişice va de an i, probabi
l se î ntreba
u î n ce con st
ă
secret
ul. Sau poa te credea
u că î nfrângeri
le lor r a
ătau doar că
Aiel
iiaveauocalemaibună.Si gurcăAi eli
ierausupăr aţiavând
i
mpresi a căl i se a i
u în râs obice
iurile.Dar o ttuşiunel e el
furiîn
care cineva puteaaj gai
unge ’
shain nu er au maipuţ i
n ciudate.
Spre exe mplu, săvor beşt
i unui băr batde socr ul său sauunei
femei de soac ra sa – aldoi lea t at ă şi a dou a mamă,cum
spuneau Ai eli
i – dacănu î i menţ ionase r
ă ei n îaint
e er a
considerat n ul ucru at ât de ost ilî ncât ut peaul ua armel e în
mână. Dacă cel ofen satî l at i
ngeape cel ălalt
,p ji
’er
ot’t
o
vi
ih
t,
era acelaşil ucru cu a at ingeun i nami cî narmat ,f ără a-lr ăni.
Câş t
igau mul tjişitoh, i
ar cel atins put ea cer e să fie f ăcut
gai’shain, pentrua- şimi cş ora propri ile obl i
ga ţ
ii şidi n onoar ea
câşti
gată de cel ăl
alt . Pot j
ri
vi
i’
te’
toh, o cer er
e n îtemeiată de afi
făcut gai’shain t reb uia r espectată, aşa că t e put eair ezt
i
gai’shain doar dacă du aceaivor ba d e s oacr a cu i
va.Nu er a mai
puţin prostescecâ dt ce ăceaf u t i
ner ii acei a. Până l a urmă co nta
un si ngu r lucru. O pu sese pe Ber el
ain să con ducă ac oo;
l
trebuia săo sp ri
jine.Nu put eaf ace l t
aceva.
— Cairhieniit e ofensează fii ndcă sunt cai rhieni, Rhuar c!
Lasă-i n î pace.i neC şt i
e, oa pt e î ntr-o bună zi v or învăţa
suficientî ncât sănu- i mai ur ăşti at ât de mul t.

Rhu
avu oarci
cl mor
pă măi
sen cucă
zaţ
i
a amăr
o ăc
săi
uscoa
ne,ti
ăar
li
mbe
Br
ael
ai
lanAi
zâm
. bi
el .t
Poa Ran
e d
er
a doar
i
magi naţial ui
. Ea er a doar cu câţ
iva ani maimar e decâtRan d,
dar e p vremea cân d el stătea cu oil
e în Ţi nutul celor o Duă
Râu ri
, ea con ducea Mayene.
Trimiţându-ipeCorman şipeHavi en î
napoilaposturil
elor,
Rand î şicon t i
nuă drumul , flancatde Rhuar c şiBer el
ain, cu

511
rest
ul ven i
nd î n spat
ele ol
r. O paradă. Mai lipsea
u doar tobel
e şi
tr
ompet ele.
În sp atel
e l ui seporn i air
ăşi ăz ngănit
ul săb i
il
or. nÎcă o
schimbare,ch iar dacămi că. Ni
cimăcar Moiraine,care st
udiase
multt i
mp pr ofeţ
ii
le D r
agonul
ui, nu şt i
use a dcănou a Frânger
e
a Lu mii care va veni odată cu el î nsemna venirea unei noi
Vârste,darî n mod certînsemna multe schimbări.La f
elde
multe venite acci
den t
al, precum cele ăfcute nit
en ţ
ionat.
Când aj unseră la uşa cam eeri de lucru pe car e Berel
ain şi
Rhuarc o î mpăr ţ
eau– l ambriuri
le de l emn î nchis la cu
loare,
lust
ruit
, erau deco r
ate c u sori care se ri
dică, sugerând căodat ă
încăper
eaf usese f
olosit
ă de ca pete nîcor
onate Rand se nî t
oarse
cătr
e Sul i
n şiUri en. Dacă ni ciai cinu seput ea li
pside t oat
e
acel
e gă r
zi, at
unciunde?
— Mă voiî nt
oarcel a Caemlyn mâine,la un ceassau două
după cer ăsare soarele.Până at uncivi zi
taţi corutri
le,ved
eţi-
vă
cu prieten i
i şiî ncerca
ţi sănu st ârniţ
i vreogâl
ceavăsâ nger
oasă.
Dacăvr eţi neap ăr
a,t două din voipotr ămân
e sămă ap ere de
şoareci
; nu cr ed că ce va maimar e de-aâ
tt poate săr
il a gâtul
meuai ci.
Urienr ânji şidădu di n cap, arăt
ând căt
re un cairhi
an:
— Şoar eciipotfimariai ci
.
O cl i
pă Ran d avu sen zaţ
i
a că Sul in urma să î l con
trazi
că.
Pri
vireaeil ungădur ă doa r o cli
pă, apoiapr
ob ă cu o mi şcar
e a
capului. Cu buzel e strânse,tot
uşi. Dar nu se ndîoi
a căvor avea
ce să-i audă ur ec
hil
e cân d va ăr mâne singur cuFeci oar
ele.
Er a a dou a oară cân d intra în ac ea camer ă mar e şi, ca şi
prima dat ă, i se păr ea pl i
nă de con trast
e.Pe t avanul înalt
,
acoperit de t encu
ial
ă, l i
niil
e dr ep
te şi n u
ghiurile ascu ţi
te
alcătui
au dese ne care ser epet
au şide- a lungu l pereiţ
lor
, şiî n
jurul şemineului masi
v, acoperit cu marmur ă albastră. Î
n
mi j
locul cam er
eit rona o masămar e,acoper i
tă cu hâr tii şi
hărţi, al
cătui
nd un so i de barieră. Cele două ferestreî nalt
e,de
512
o parte şide alt
a a şem i
neului
, aveaugh i
vece de p ământ, pl
ine
de flori micuţe,r oşii şial be.Pe peret
e at ârna un t abl
ou cu
cor
ăbii pe mare şi bărbaţi ca
re rt
ăgeau năvoade p l
ine de peşt
e,
pri
ncipal
a sur
să e d b ogăţi
e d i
n Mayene.Pe u n sc aun cuspă tar
î
nalt,în car
e Ber eai
ln ar fiî ncăput comod gh emuită,rămăsese
un gh er
ghefpe ujmăt aet er
tmi nat
, cuun ac cu fir roşuînfipt în
el
. Pe podeaer a un si ngur covo
r,în motive o fl
rale auri
i
,r oşii şi
albast re,i ar o ca rafă de argi
nt şipoca l
e,pe o t avă de ar
gint,
stăt eau pe omăsu ţă aşe
zatăl ân gă scau n, î
mpr eună cuo car te
su bţ i
re,r oşie şi un sem n de ca rte d e piel
e,ţ esu
t cufir de a ur.
De ceal al
tă parte amese i
, pod eau a er a acoperi
tă de covoar
e
în cu lorivi i şide pern uţe cu ci ucuraşi,r oşi
i, al
bastre şiverzi
,
împr ăşti
ate pes t
e t ot
. O pungă de t utun, o pi pă sc urtă şio
per eche de cl eşti se aflau l ângă un vas ac operi
t dear amă,
deasu pra unui mi c cuf
ăr u cînt ărituri de ar amă,î n ti
mp ce e p
un cuf ăr ceva maimar e, cu î nt ări
turi de fier , era pusă o
figurină de fil deş înfăţ
işând un an i
malst rani
u, des pre car e
Rand se nî doia căexistă. De-alungu l zi
dului erau stivui
te d ouă
duzini de că rţi
, de otat
e d i
men si
unil
e,de a l cel
e ce ar fi î ncăput
cu uşu ri
nţă într-
un buzunar pâ nă la ce l
e p e care R huarc ar fi
treb
uit să l e care cu ambel e mâini.Î n Pustiu, Aieli
iî şif ăceau
toat
e u lcruril
e d e ca
re a vea
u nevoi
e,mai puţ in cărţi
; neg uţători
i
ambul anţif ăceau o aver
e p ri
ntr
e A i
eli vânzând doar că rţ
i.
— Acum,spuse Rand când uşa se î nchise î
n spatel
e său,
lăsându- l si
ngu r cu Rhuarc şi Bereali
n, cu m stau l ucruril
e d e
fapt?
— Cum am spus,repli
că Berelai
n.Pecâtdebi neneput em
aştept
a. Pe st
răzi sevor beşte de Caral
ine Damod red şiToram
Riati
n, dar cei mai m ul ţ
i s unt pr
ea ob osi
ţi c
a să- şi mai
dorească u
nr ăz
boiacu m.
— Sespunecă lis-au al
ăturatzecemiiseoşteniandorani,
începu Rhuar
c, umpl ându-şi pipa cu tutun. Zvonuri
le umflă
numărul de zece sau dou ăzeci de ori
, dar, dacă est
e adevăr
at
,e
513
îngr
ijor
ător. C ercetaşii spun că nu su nt mul ţ
i, dar
, d acă îi
lăsăm să se î
nmul ţ
ească, vorfi maimul t decâtun mi c moti
v d e
enervare.Musc a galbenă e at ât de mi
că î ncâtabia poţi să o
vezi
,dar,dacăî şilasăouălesub piel
eata,î
ţiveipier
debraţul
sau piciorulî nainte d e ai eş
il arvel
e – staa dacănu t e şi ucide.
Ran d mor măi . Rebeliuneal ui Dar
l
in în Te ar un era singura
de care t rebuia să se oc upe. CasaRiatin şi CasaDamod r
ed,
ulti
mele d ouă care av useser
ă Tronul Soa relui,fuseseră valerid
e
moa rte nîainte săapar ă Rand, şipr obabil vor fi iarăşidupă ce
el va di spărea.Acu m se î mpăcaser
ă – ce l puţin în apar en
ţă;
nici
odată nu put ea i şti cefaceau de f apt ca i
rhieni
i – şi,l ef elca
Darlin, Toram şiCar ali
ne şi
î adunau f or ţ
ele suficient de departe
pentru a se con sidera în si gur
an ţ
ă. nÎ caz ul orl, al baz a
dealuril
or si OeiLumi i, cât de departe put eaude or aş,fără să
iasăt otuşidi n ţi
nut . Ca şiDar li
n, str ânseseră o adunăt ură de
toate so i
urile: onbil
i, mai a l
es din cei edmi j
loc; efr
ugiaţi
,
mer cenari sadeaşicâ ţ
ivaf oşti bandi
ţil a drumul mar e.Poa te că
Niallîşivâ râseco ada şiaco l
o, caşiî n ca zullui Dar l
in.
Dealuril
e n u erau impen et
rabile caHad don Mi rk, dar anRd
nu se gr ăbea să atace;avea r pea mulţi duşman i
,î n prea m ult
e
locuri
. Dacăse op rea înt r
-un l oc să zdr obească musc uli
ţa
galbenă a l ui Rhuarc,seput eat rez
i cu un l eopard în spate,în
alt
ă part e.Voi a să înceap ă cu l eopardul. Numai de- ar fi ştiut
unde era u ce i
lal
ţileoparzi
.
— Ce se aude de Shai do? întrebă, aşezându-şi Scept
rul
Dragonul ui pe o har tă pe j umăt aet des
făcut
ă.Ar ăta parteade
miazănoa pte aCai r
hienului şimunţ i
i numiţi Pi
scu l Dragonul
ui.
Poate că Shai do nu erau un l eopardl afel de mar e c a Sammael,
darer au ce va maimar i dec
âtî nal
tul Seni
orDar l
in sauDoam na
Carali
ne. er Beali
n î i înti
nse un poca l cu vi n, a i
r el lî u lă
mulţumi ndu- i.
—Î nţelepteleauspuscevadei ntenţi
il
eSevannei?

514
 Arficr ezutcămăcarunasau douăpotpri viî
njurşiasculta
căl
ători
nd î n Pi scul Dr agonul
ui. Ar fi pu s r ămăş
ag că
înţ
elept
ele Shaido aşaf ăceau când treceau de â rul Gael
in. Dar
nu spuse ni mic. Poat
e că Shai do renunţasej
ri
ă’
e’
lt
aoh,dar
Rhuarc r ămăsese fidelf el
ului rtadi
ţi
onal i A
elde a spi ona.
Înţ
elept
ele păreau săai bă alte părer
i, dar cenu ame er
au greu
de zis.
— Spun că Shai do îşiconstruiesc aşezări.Rhuarcf ăcu o
pauză pentru a-şipune cuun cl eş t
e n î pipă un căr bune apri
ns
l
uat di n vasul de al amă pl in de ni si
p. După ce puf aipân ă
scoaseun f um al bastru, continuă:
— Elenu cred că Shai do maiau degând să seî ntoarcă î
n
Ţi
nutulîntr
eitvreodată.Ni cieu.
Rand îşit r
ecu o mân ă pri
n păr . Car ail
ne şi Toram er au cao
rană purulent
ă,i ar h Saido se aşez au de a ce
ast
ă part e a Osiei
Lumii. Un amest ec u mlt mai per i
culosdecât Dar
lin. Iar deget
el
e
nevăzut
e a le Alanneipăr ea
u ga t
a să -
l at
ingă .
— E şivreovestebună?
—Î n Shamar a suntlupte,spuse Rhuarc peste văl
ătuci
ide
f
um.
— Unde?
— Shamar a.Sau Shar a.Au multenumepent ru ţinutull
or.
Co’
dan si
n, Tom aka, Ki gal
i şi l tel
ae. oatP e că t oate sunt
adev
ăraet sauni ci
unul. Oamen ii ăia mi nt ărfă să cl ipească.
Dacă esf
d aciun bal otde măt ase cumpăr at de a l ei
, ai să vez
i că
doar deasupra e măt ase. Şi, dacădata viit
oareî l găseşt
i pe cel
care ţ
il -a vândut, o săsp ună cănu t e-
a maivăz ut nici
odată
sau că nu a maif ost n i
ciodată acol
o cu neg ustor
ie. Dacăî l
presezi
, ceil
alţ
iî l vor ucide casăt e li
nişt
ească, apoi vor spune
cădoa r elar fi put ut face şa a ceva cu mătasea,apoivor î
ncerca
să-ţ
i vândă apă drept vi
n.
— Decesuntl uptel
edi n Shar aovest
ebună?î ntrebăRand
încet
. Nu voia cu adevărat săaudă r ăspunsul. Ber
ealin ascu
lta
515
cu interes;ni men i
, cu exc epţ
ia Aieli
lor şia Oamen ilor Mări
i, nu
şti
a maini mic de ţ i
nut uri
le de di ncol
o de Pust iu, de unde
veneau mătăsurileşifildeşul.Eişipoveşt il
edin„ Călăt
orii
lelui
JainPici
ormar e“,careerau greu decrezut.Deşi,dacăstăteasă
se ângdească bi ne,Ran d îşiami nteacă ce asteaad uce au vorba
şide mi nci
ună, şide n umel e difer
ite,doa r căî n exem pl
ele din
carte ni
ciun nume n u sepot rivea cu cel
e d at
e d e R huarc.
— Ni ciodatănu suntl upteîn Shara,Randal’Thor.Sespune
că Răzb oaiel
e t r
olocei -au lovi
t şi pe ei– t rol
ociii ntrase
ră şiîn
pustiul Ai el
; de at uncinumel e trol
oc pen t
ru Pust iul Aielera
Câmpuri le Mor ţ
ii –, dar i n
ci nu am maiau zit vorbindu-se ed
vreobăt ălie,dacăamaif ostvr
euna.Apr oapenimicnu r ăzbate
de a l ei . Ei spun că pămân tul l
ora f ost mer eu unul , nu mai
mul t
e, c a l a noi , şi mer eu a f ost pace. C ân d ai devenit
ca r’
a’carn î n Rhui dean, vest
ea s-a r ăsp
ânditr eped e,l a felşi
fel
ul în car e î ţ
i sp uneaucei din ţinut
urile umed e.Dr agon
ul
Renăscut. Vest
eaa că lăt
oritî n l
ăcaşuri
le de nego ţ de-a lungul
Marelui Canion şial St âncilor Z
ori
lor. Acum vi n veşti de la ei.
Sunt lupte nî Shar a,iar h Samari
eniiîntreabă când va Fr ân
ge
Lumea D ragonul Renăscut.
Vinulîipăru di
nt r
-odată amar.Al
tloc ca Tarabon şiArad
Doman , sfâşi
atdoara lau zul numelui lui. Câtde depa rte se
î
mpr ăşt
iau undele Pân zei
? Se duce au din pri ci
na lui războai
e
de care nu va au zi niciodată,în ţi
nuturi de car e nu va au zi
ni
ciodată?
„Moart
ea călăt
oerşte pe umeri i mei, murmură Lew s Theri
n.
Moartea cal
că ep u rma p aşi
lormei . Eu su
nt moar t
ea.“
Cupri
ns d e un fior , Ran d î
şi pu se poc
aull pe mas ă.Câtde
mult cereau Profeţ
i i
le î n acele versuri meşteşu
gite,cu acel e
sugest
iiispi
tit
oar
e? r Tebuia oar
e săadauge h S
ara sa u cum s-o
fi chemând, Cairhien ului şicelorlal
te ţi
nuturi
? întreaga lume?
Cum, cân d el nu er a î n stare nici să stăpânească aşa cum
tr
ebuie Tearul şiCai r
hien ul
? Nu i -ar fiaj uns o vi aţă de om.
516
Andor.Dar ,dacă t rebuia să rupă fiecareţară,fiecareţinut,
Andorulvar ămâneî nt r
egpent ruElayne.Cumva.
— Shar a sau cum s- o fi chemând e foart
e depart
e de ai
ci.
Fi
ecare u lcru la it
mpul l ui,i aracu m e i t
mpul pentru Sammael
.
— Sammael ,aprobăRhuar c.
Berelai
n seî nfior ă şi
-şigol i pocal
ul.
Pentru pri ma dat ă vor bi
ră de Ai el
ii care înaint
au spre
miazăzi. Ran d voia ca f orţ
a car
e se st rân
gea î n Te ar să fie
suficient demar e pent ru a spul
bera or ice ar fiput ut sco ae
t
Sammael î
n cale.Rhuar c părea m
ulţumi t
; Bereai
ln se l ân
p gea
că r at r
ebu i să ăm
r ân ă maimulte rtupe nî Cairhien. Asta până
când Rhuar c o ăcu
f să t acă,iarea mor măiceva des pre cum e
prea î ncăpăţânat
, da r apoi con
tinuă să vor bească despr e
ef
orturil
e de a- i con vi
nge pe ţ ăr
an i să se î ntoarcă l a
pămân turil
e ol.r Credea că până anul următ ornu av ea să fie
nevoi
e de gr ânele Tearului
. Dacăse ceta se op rea.Dacănu,
Tearulnuvaaveagr ânenicipentruelî nsuşi,cuat âtmaipuţin
pen tru alţi
i. Negoţul începeasă seî nfiripe din nou . Negust
ori
i
începuse r
ă să vi nă di n Andor , T ear
, Mur andi şi c hi
ar din
Ţinut uri
le de Hotar. Un brăzdar-de-ape alOameni lor Mării
aruncasencor aa ch i
ar nî acea dimineaţă,ce ea ce era ciudat
atât de d eparte de mar e,dar er au bi ne-ven i
ţi
.
Ber elai
n î ncepu a vor bi con centrată, cu o vocevi oai
e,
mi şcându-se în j urul mese i pen tru a l ua o hâr ti
e sau al t
a,
spu nân d ce ar t rebui şi ce î şi pe rmi t
ea să mai cumpe r
e
Cair
hi enul, ce reb
t uia săvân dă acum, peste şase unilsauun
an. În f uncţi
e de vr eme,desi gur. Menţi
onase sat
a de p ar
cănu
era nimi c mp
i ortant, dar e su i
tă la Ran d de parcăi-ar fisp us
că, dacăer a Dragon ul Renăscut,trebuia săgăsească o soluţi
e.
Rand o vă zuse â p
nă at uncised ucăt
oare,înfri
coşa
tă, sfi
dătoare,
arogantă, dar i n
ci
od ată aşa. Păreao f emei
e schi
mbată. Rhuarc,
aşez
at pe p ernuţ
ele uli, puf
ăind din pipă, se iu
t
al a eaamuzat .

517
 — … Şcoala aia a t a ar putea f ace ceva bun, spuse
î
ncruntându-
se l a o f oaie de hâr tie acoperi
t ă de un scris
mărunt, dacă s-ar opri din inventat lucruri noişiar con st
rui
ceea ce uainven t
at dej
a.
Î
şiduse n u degetla buze, uit
ându- se gânditoar
e nî gol
:
— Spuisăledaucâtaurvor ,dar,dacăm- ailăsasăl eopr
esc
bani
ipânăcând…
Jal
aniî şivârîchi pulpli
nuţpe uşă – Ai eli
ipăreau să nu
înţ
eleagăl a ce serveşt
e să baţ
iî n uşă–,sp unând:
— Mangi n e ai
cisă vorbească cu Rhuarc şicu ti
ne,Rand
al’
Thor!
— Spune- icăvoifi bucur ossă-lprimescmait ârzi
u,începu
Ran dînainte d e a fiî ntr
erupt de R huarc.
— Artrebuisăvorbeşticuelacum,Randal ’
Thor.
Chipul c ăpeteni
eide cl an ave a ceva gr av î n el; Ber
eai
ln
pusese oa i
af pe masăşise i u
ta cuat enţie a
l podea.
— Foartebine,spuseRandî ncet .
Capul lui Jalani dispăru; după câ t
eva i p
cl
e nit
ră Mangin. Mai
înal
t decâtanR d, fusese unul di ntr
e cei care trecu
seră Zidul
Dragonului în că utarea Celui-Care-
Vine-
cu -Zori
le,unul di nt
re
cei câţ
ivaca re cu ceri
serăt ân
Scadi n Tear.
— Acum şasezi le,am ucisun om,î ncepu brusc,un uci
gaş-
de-copaci
, şi tr ebuie să ştiu dacă toh î
am n faţa ta,Ran d
al’
Thor.
—I nfaţa mea?Aivoi esăt eaperi ,Mangin;peLumi nă!Şti
i
că… Pen tru o cl i
pă r ămase ăt cut , pri
vind ochi
i sobri
,în car
e n u
se citea f ri
ca. uC riozi
tatea, oa pte. h Cipul uli Rhuarc nu-i
spuneani mic;Ber ealin se i t
uaî n al tă parte.
— Nut e-aatacatel,nu- iaşa?
Mangin cl ăt
ină din cap .
— Am văzutcămeri tasămoar ă,aşacăl -
am ucis.
Spusese as ta cu cel maifir esc ton di n l ume; văz
use că
j
gheabuldescur ger
etr ebuiacurăţat,aşacăl -
acurăţat.
518
 — Dartu aispus că nu put em ucide un ucigaş-de-
copaci
decâtînl uptă sau dacă en at t
acă.oh
Amn
î faţa t a?
Rand îşiad useami nte ce spusese… „pe e l am să-l spâ
nzur
“.
Si
mţ eao gr eutat
e pe piep
t.
— Decemeri tasămoară?
— Purt
aceeacenuaveadr eptul
,repli
căMangi n.
— Cepurta?Cepurt a,Mangin?
Rhuarc ărspunse, atingându-şibr aţul stâng:
— Asta.
Voia să spună Dr agonul î nfăşurat în j urul braţ
ului
.
Căpeteni
il
e de cl an î l arătau r ar şi vorbeau de elşimai r ar
;
sem nel
e erau învălui
te n î mister,iar căpet eni
il
e er
au mul ţ
umi
te
săl asel ucru
ril
e a şa.
— Erafăcutcuaceşicernel uri,desigur.Unt atuaj.
— Preti
ndea că este şefde clan? întrebă Rand căutând o
scuză… „ pe e
l am să- l spâ
nzur“ .
Mangi n f useseri npt
re p rimii care lîurmase.
— Nu,r ăspunseMangi n.Er abăutşisel ăudacu ceeacenu
ar fi t rebui t săai bă. Îţi vădoch i
i, Rand al ’Thor
! E gr eu de
înţ
eles. Am avu t dr eptate să-l ucid, dar acu t
moham
nî f
aţa ta,
spusecuun r ânjet
.
— Aigr eşitsă-lucizi.Ştiipedeapsapent rucrimă.
—Of unieî nj urulgât ului,cum f olosesc ceidinţinuturi
le
umede, spu se Man gin gân di
tor
. Spune- mi unde şi când; voifi
acolo. Fie ca astăzisăgă seşti apă şiumbr ă, Rand al’
Thor!
— Fie ca ast
ăzisă găseştiapă şiumbr ă, zi
se Rand cu
tristeţe.
— Cred,spuseBerelai
n dupăceuşaseî nchi
seîn spatel
elui
Mangin, că sea v duce alspâ nzurăt
oare de b unăvoi
e.Oh, nu t
e
ui
ta aşal a mi ne,Rhuar c!Nu vr eausăzi c n i
mic rău de elsau
de onoareaAi el
il
or.

519
 — Şasezi l
e,gemu Rand,înt
orcându-secătreea.Şti
aţidece
au ven i
t, amândoi. De şase l zi
e,şiaţ il ăsat ast
a pe u meri
i mei
.
Crima e cr i
mă, Ber ea
li
n.
— Nu suntobi şnui
tăsăvinăcinevalami nesă-mispunăcă
tocmai a com is o cri
mă. Afurij
sii
’
te’
t
doh. A
e f
urisi
ţi
i de Aiel
i cu
onoareal or cut ot.
Cuvintel
e sunau ci udat envind di n gu r
a ei . Păr
ea că se
apăra, deşi avea oţ i
nutăr egal
ă.
— Nu aide ce să fiimâni os pe ea,Rand al’
Thor
,interveni
Rhuar c.Toh-
ul lui Man gine c u tine,nu cuea. Saucumi ne.
— To h-
ull ui e cu omul pe car e l
-a ucis,spuse anRd r ec
e;
Rhuar c păreaşocat . Nu mă maiaşt ept
aţ
i pe mine d ata vi
it
oare
când cineva co
mi te ocri mă. Apl i
caţilegea
!
Poate astf
elnu va mait rebui nici
odat
ă să condamne u n om
pe ca r
e l îcunoşteaşica r
e i îera drag.Va face staa din nou dacă
vatrebui.Şti
a,şiîlîntri
sta.Cedevenise?
„Roata uneivi eţi
, murmur ă Lews Ther in. Fără mi l
ă.Făr ă
îndurare.
“

520
CAPI
TOLUL 18
Singurătate

— Maisunt şial te probleme de car e vreţisă mă ocup?

întrebăRan d pe u n ton car e suge ra că oi va săspu nă p robleme
pe ca re ei ar fi t rebuit săl e e rzo l
ve ej da. Rhuar c c l
ătină di n ca
p
încet i
şor;Berel ain se n îroşi.
— Bi ne.St abil
iţiozipent ru spânzur arealuiMangi n –„ Dacă
doar e pr ea t are, r âser ăguşit, n î şoap tă, e Lws Ther in, d ă
dur erea altcuiva“. Responsa bil
it
ateasa . Dat oria sa .Î şiî ndreptă
spat ele,pen tru a nu se ăsa l st rivit de munt e.
— Spânzur aţi
-lmâi ne.Spuneţ i-icăeu am zi saşa.Măducl a
şco ală.
Se op ri, uit
ându- seî n go l
, şir ea l
izăcăaşt ep t
a com en t
ariul
lui Lew s T herin, nu all or
. Aşt epta com en tariul unui neb un, al
unuinebu n mor t.
Rhuar c î i sp use că pr obabilî nţeleptele ven eaudej a de l a
coru tri,i ar B erelai
n că nobi li
i di n Te ar şi Cair
hien vo r vo cifera
săafl e u nde l îţ in ascuns;Ran d l e sp use săcă zid aevărul. Dar
să nu î l urmez e;seva î ntoarce cân d se va î ntoar ce. Ceidoi
arăa tu de par că ar fi î ngh i
ţit p rune acr e,dar l uă Sce prtul
Dr agonul ui şii eş i
.
Pe hol , Jalani şi un Scut Roş u cu păr ul au ri
u de ace eaşi
vâr stăcu easeri dicarărepedeî npi cioar e,schimbândopri vire
scurt ă. Cori dorul eragol , cu ex ce pţia câ torvase rvi
torigr ăbiţi.
Unul di n fiecar e;av ea se ns,dar an R d se nî t
rebă dacăUri en
treb uise să se ul pte cuSul in pen tru ast a.

521
522
 Le facusemn să- l urmeze, ducân du-se dreptcăt re cel mai
apropi
at grajd; staul
ele erau di
n acee aşi marm ură galbenă ca
pi
lonii care susţinea
u t avanul î
nalt. Şeful grăj
darilor
, un i ns
noduros cu ur echi mar i
, cu Soar ele Cairhienului pe vesta
scurt
ă de p iel
e,f u atâtde şoca t să-l vad
ă pe R and doar cu doi
Ai
eliînescort
ă,încâtconti
nuăsăseui telauşă,aşteptândalţi
i,
şise nî cl
ina atâtde des nî câtRan d se nî t
rebădacăo sămai
primească vreodată un cal . Dar, de n îdată ce om ul strigă: „Un
cal pentru Sen iorul Dragon“, şa
se âr ndaşisă ri
ră săpr egătească
un ca lî nalt
, cu och i apri
gi, cu un că păstru cu ciucu ri aurii şi
şa cusut ă cu fir e de au r, pusă deasu pra unei pânze al bastre
precum cer ul, brodată cusori aurii.
Grăjdarul cu ur echi mar i dej
a di spăruse pân ă cân d Ran d
urcăî n şa , deşi se m işca
seră foarte erpede.Pr obabi
l săvân eze
turma de am oeni car e umblau du pă a Rn d.Sau să s pună c ui
va
că pl ecase di n pa lat ap r
oapef ăr
ă ni ci
o gar dă. ş Aa er a
Cair
hienul.Încercân
d sădomol ească dansu
l calului, Rand ieşi
di
n pal at pe lângă gărzil
e ul uit
e.Nu er a îngrij
orat de asa sn
ii
i
aşt
eptându-l în umbr ă, av erti
zaţi de omul cu ur echi mar i
;
ori
cine ar fi pr egăt
it o ambuscad ă ar fi con statat că îşiuitase
armele acasă. r Oi
ce î ntârzi
ere î nsă ar fi ad us î mbulzeal
a
nobil
il
or nîj urul l
ui şinu ar m ai fi putut săpl ecef ără ei
. Era
bi
nesăfieî nsfârşi
tsingur.
Aruncăprivi
recătreJalanişit ânărulAiel
;Dedric,segândi,
di
n Jaen Codara.Apr oape singu r
.Î ncă o maiput ea simţi pe
Alanna,iarLewsTheri n ojelea undeva departepeI lyena.Nu
put eafi si ngur p e de-
a-ntregul
. Poate ni ci
odată. Dar s e simţea
binesingur,atâtcâter
a,dupăat âtdemul tti
mp.
Cairhienul era un or aş mar e,cu st răzi atât de l argică
oamen ii care seî nghesui
au pe el e părea u nişte piti
ci. Fieca
re
st
r adă trecea ca o să geată prin dea luril
e at ât d e ciopli
te şi
terasat
e că păr eauri di
cate de mâna omul ui,î ntâl
nindu-le pe
celel
alt
e în ungh i
uri preci
se. Pest
e t ot a er
u pr esărat
e t urnuri
523
î
nalte,aco peri
te de schel
e d e em
l n ce coaperea
u co ntr
afort
uril
e,
turnuri ce ă p
reaucăat ing cerul şise vânată dincolo de el. De
douăzeci de ani ar seser
ă l egen
dar
ele turnuri fără capăt ale
Cairhi
enului în Război
ul Aiel, şiîncănu f useser
ăr eco
nstrui
te.
Nu er a uşor ă-sşi croiască drum; mer sul l
a t rap nu du ră
mul ttimp. Ran d se obişnuise caul m
ţ
imile săse ea d din cal ea
escort
ei ul i
, d ar cu su t
e de Ai el
i nî j ur, nîveşmântaţ
i n î
cadi n’
so , ce
r i d oi u n mai av eau acel aşi ec ef
t
. Ai el
i
i lî
r
ec unoşteau,î şidăd u seama,dar u n doreausă-l stânjen
ească
at
r ăgând at enţ
ia asu pra sa când purt a sab i
e şi, deşi nu era
chiar a tât e dr ău, dar n icichi
ar d e lăudat, căl
ărea un cal.
Pen t
ru neamul Ai el ruşinea era mair ea decât u dr
erea,iar
j
i’e’t
oh- ul com pl
ica lucruril
e,înt
r-un f elpe car e Rand nu î l
î
nţ el
egea pe de- an-tr
egu l
. Cu siguranţă,Avi endha arfi put ut
să-i explice;păreasă -şidor ea
scă mult caelsădevi nă Aiel
.
Mul ţi alţ
ii se îngh esui
au pe st r
ăzi, cair
hieniîn hai nel
e lor
obişnuit
e,dar şi ceicar
el ocuiseră în Poart ă înaint
e de a ar de,
cu veşm i
nte ponosi t
e,dar n î cu lorivii,t air
en i mai înalţ
i cu un
cap decâ t ei, dar nu mai î nal
ţi decâ t Aiel
ii. Căruţet rase ed b
oi
sau ca it receau greu pri
n mul ţime,l ăsând l oc rtăsu
ril
or înch
ise
şi ect
li ci
lor
, purt ând câ teodată si gl
a unei a Cse. egu
N stori
i
ambul anţiî şil ăudau marf a aşez ată pe t ăvisaupe cot igi
;la
colţ
uri de st radă dădeausp ectacol
e muzi canţi
, salti
mbancişi
jongl
eri.Er a o schi
mbare.Cairhieniifuseserălinişt
iţi
,supuşi,
cu exc epţia ce lor de l
a Poa rt
ă. ob Srietatea nu di spăruse cu
totul. Prăvăl
ii
le aveau firmel e discr
et
e şinu î şipunea u marf a
afară.I ar dacă f oşt
iilocuit
oriai Porţ
ii erau la fel de gălăgi
oşi ca
întotdeauna, râzân d şiţ i
pând unul la al tul
, certându-se în
mi j
locul străzi
i, ce i
lal
ţi olcui
tori ia Cair
hienului el aru ncau
priviridezgustate.
Nimen iîn afară de A i
eli nu-lrecu
noşteape că lăr
eţul cuca pul
descoper i
t,înveş mântat înt
r-o hai
nă albastră cusută cu fir d e
argnit, deşi din cân d în cân d uni
i se ui tau de dou ă or il a
524
val
trapulcalului.Scept
rulDr agonuluinu era bine-
cunoscut
acol
o.Ni men i nu sedăd eadi n calealui. Deşi era nerăbdăto,r
Rand er a mulţumit cănu mai er aî n cent
rul atenţi
eit ut
uror.
Şcoala ocupa un pal at,la o mi l
ă de Palatul Soa r
elui
, od at
ă
propri
etat
ea se nior
ului Barthan es, mort acu m şinej eli
t d e
nimeni, cu o ar hit
ectur
ă păt rată, t
urnuri ascuţ
ite şibal coane
auster
e. Por ţi
le mar i er au deschi se, iar Ran d se t rezi
î
ntâmpi nat cândi ntră.
I
drienTar si
n, conducă t
oareaşc olii
, stăteape ni ştet rept
el at
e,
î
n cel ălalt capăt al cu rţi
i,o f emei e bine f ăcută, î nt
r-o r ochie
cenuşie,si mpl
ă, cu sp atel
e a tât de d r
eptî ncât păreacu un ca p
mai înal t
ă decât er
a de a fpt. Nu er a si
ngu r
ă. Zeci de oamen i se
î
ngh esuiau pe t r
eptele de piatră, bărbaţi şifemei , cei mai mul ţi
î
mbr ăcaţi cu st raie de l ână, o rase şipurt ate, işpuţ i
ni n î
mătăsu ri
. Ceimaimul ţi erau oa men iîn vâr stă.I drien nu er a
si
ngu r
a cu maimul te fire căr unte în păr ul negr u, iar n uii nu
mai aveau decât păr alb saudel oc, deşi er
au şicât eva chipuri
mai tiner
e care se i u
tau nerăbdătoare al Rand. Iar ma„ itinere“
î
nsem na cudoa r zece sau cinci
sprezece i anmai în vâr st
ă ca . el
Erau prof
esori
i
,î ntr
-un fel, deşi nu era o şco al
ăî n adevărat
ul
sens al cuvâ
ntul
ui. Ven ea
u aicist udenţi săî nveţ
e – e dal fiecare
f
ereasrt
ă sei ţ
eau acu m ca petet i
nere de băr baţ
i şif emei–,dar
er
a maial es ocu
l l unde R an d dorise să fie strân săî nvăţ
ătura.
Auzi
se mereu,iarăşişii ar
ăşi,cât de mul tă cunoaştere se
pi
erduse nîRăzboi ul de oSut ă de A ni şiî n Războa i
ele T
roloce.
Oare câtsepi er
dusel a Frânge
rea Lu mi
i? Dacă rma
u să r ân
F gă
di
n nou Lumea, at
uncivoia săcr eeze l
ocuri unde cu
noaşter
ea
săfie sa lvat
ă. O al t
ă şcoal
ă abial uase in
fiţăî n Tea
r şiîncepuse
să caute şi un loc nîCaem l
yn.
„Ni
mic nu seî ntâmplă cu
m te aştepţi
, murmur ă L
ews Theri
n.
Nu t e aşt
epta la nimi c şinu veifi su rpri
ns.Nu t e aştept
a la
ni
mi c.Nu sp era al nimic.Nimi
c.“
Randî năbuşivocea, des
căl
ecând.
525
 Idrienven i să-
lîntâmpine ăfcâ
nd o rever
enţă. Ca de obicei
,fu
surprins să vadă căabi aî i ven
eapână la piept
.
— Bi ne aivenitla Şcoala di
n Cai
rhi
en, Seni
ore Dragon,
spuse cu o voc e surprinzăt
or de dulce şi de t ânără, car
e
contrasta puter
nic cuch ipul său
. O auzise vor
bi
nd şiasp ru, cu
studenţii şipr of
esor
i
i;I drien con
duceaşcoala cu o mână de
fier.
— CâţispioniaiînPalatulSoarel
ui?î
ntrebădomol .
Părea ui mită,poat e fiindcă else gân dise la aşace va sau
poate fiindcă nu se cu venea să pui o ast fel de într
ebare î
n
Cair
hien.
— Am pr egăti
to mică expozi
ţi
e.Dacă SeniorulDragon vr
ea
să mă ur meze?
Ei bine,ni cinu se ş a
tept
asecu ad ev
ăratl a un răspuns.Ea
seui tă la cei doi Aiel
i cal a doi câi
ni maride l a ca re nu şt
i
a l
a
cesă se t aş
ept
e, darsemul ţ
umi să u pf
nească p e nas.O urmă,
încruntat. Ce so i de expoziţi
e?
Sal a de ali ntrareaî n şc oal
ă er a o cam eă
r mar e,cu col oa
ne
întunecate,l ust
ruite şidal e cen uşi
i, cu un bal concar e se
înti
ndea pe t oate ce l
e t r
ei i n
veluri
. A cum er a pl i
nă de…
maşi nări
i. Pr of
esorii car e se î nghesuiser
ă î n sp ateel lui
începură să al erge la el e. Ran d se ui tă l
ung,ad ucându-şi
ami nte că Berealin îi spusese şco căalaf ace ul
cruri
. Dar ce?
Idrien începu să-i expli
ce – up dă un t imp – ducân du-l pe a
l
fiecar e maşinări
e,unde pr of
esori
i expli
caucef ăcu ser
ă. Chiar
înţ
eles
e opart e.
O mul ţi
me de ci ururi
,r ăzuit
oare şioa le pli
ne de bucăţi de
pânză produceauce a maifină h ârt
ie dinlume s aucel puţ
in aşa
spunea inventat
orul. O ad unătură de pr ese şilevi
ere uri
aşe
alcăt
uia o t i
parni
ţă, mul t mai bună decât ecel fol
osi
te deja,
spunea creatoru
l ei. Dedric păru foarte i
nteresate dea, până
când Jalani îl căl
că tare pe pi ci
or, hot
ărând că ar rteb
ui mai
degrabă să fie at ent l a un event ua l atac asupr a
526
car’
a’
carnul
ui,iarelşc hiop
ătă după acee aî n urma l ui Ran d.
Maiera şiun pl ug pe ori
ţ care p uteaar a şaser azd
be odat ă –
măcar ast
ar ec
unoscu şi Rand; se gân di că arput ea merge– ş i
o chest
i
e cu nişte ti
je pent
ru ca i
, ca re trebuia să tai
e f ânul î
n
l
ocul oa
menil
or cu secer
i
, şiun nou t ip de ă rzboide e ţsut
, mai
uşorde ol
fosi
t, după cum sp uneai nventator
ul. Er au şimod ele
pi
ctae
t de vi
aducte,care săducăap a î n locuril
e unde nu mai
era, n oi scu rger
i şica nali
zări p ent
ru Cai r hi
en, ch i
ar şi o
mac hetă pu să pe o mas ă,cu figu ri
ne de oameni şi căr uţe,
macar ale şit ăvăl
ugi, car
e i l
ustra cu m ar fiput ut fi f ăcu
te şi
pava t
e d ru
muri l
e,l afelde b i
ne ca în anii de o dinioară.
Ran d nu şt ia dacăva f uncţiona vreuna,dar ât ceva păreau
demne d e afi î ncer
cate.Plugu l
, spre exem plu, put eafi f ol
osi
tor
în caz ul î
n car e Cairhi
enul maisper a săse r hăn ească si
ngur
vreodată.Îiva spune luiIdrien să-lconstrui
ască.Nu,î iva
spu ne l ui Ber el
ain să- i spu nă ea. „ î
n pu bli
c, urmeaz ă
întot
deauna lanţul de com andă,î i spu se
seMoi rai
ne,dacănu
vreisăsubminezipecinevaşisă-ldaijos.“
Un alt prof
esore pca re lîcu noşteaer a Kin Tovere,un meşter
de lenti
leîndesat, careî şitot ştergea capul ch elcu o batist
ă în
dungi. Pe l
ângăoch elari de dif
erite mărimi – N „umeri firel
e de
păr din nasul unui băr bat de a l o mi l
ă“, aşavor bea–,ţ ineaîn
mân ă o en
ltil
ă mar e cât cap
ul lui şisc hema och eanului car
e să
o f ol
oseasc
ă – o ches t
ie lungă de şase pici
oare –,dar şio
schemă pentru unul cu car e puteai săpriveşti st
el
ele.Mă r og,
Kin întotdeauna voise ă sse i u
t
e allucru ri aflate n
î depărtări
.
Idrien aveaun aer mulţumit văz
ându-l pe R and că studiaz
ă
schiţel
e Meşt erul
ui To ver
e.Er a adept
a l ucru ri
lor p
ract
ice. Ea
însăşi con strui
se o ar balet
ă uri aşă î n t i
mpul asedi ul
ui
Cairhienului
,t oată numai leviere şicoar
de,ca r
e put
eaaruncao
lance alo mi lă,cusu ficientă put
ere să r ăp
st ungă nu om. Dacă
ar fi f ost după ea, nu s-ar fi pi er
dut timpul cu l ucr
uri care n
u
erau r eal
e şi soli
de.
527
 — Const rui
eşte-
l,îispuseRand l
uiKi n.Poatecă nu era de
un r ealol os,
f recu
p m plugul, dar îl plăceape Tover e.I
dri
en
oft
ă, clăti
nând di n cap. Toverea erradi
os.
—I ţidau şiun pr emiu deosută demonededeaur .Ar ată
interesa
nt.
Vorbeleluiprovocarărumoareşinu er
al i
mpedecineer amai
uluit
, Tovereusa Idri
en.
Al
telucruridinîncăper
efăceaucai nvenţi
al uiToveresăpar ă
lafelde b anal
ă camach eta construcţi
eide d rumuri . Un indi
vid
cu faţ
a r ot
undă f ăceaceva cu bal egade va că, i
ar de a l capătul
uneiţ evide a r
amă ţ âşnea
u flăcă ri; nicielnu păr easăşt ie al ce
f
oloseşt
e.O f emeie deşi
rat
ă f ăcu o demon st
raţi
e cu o f oaie de
hârt
ie,prinsă cu fir e,car e se ţ inea în aer oa d
r mpîinsă de
căl
dura de a l un mi c oc.
f Bâi gui ceva desp re zbor – er
a sigur că
ast
a a sp usese – şică ari pi
le păsăr il
or er au cu rbate – avea
desene cupăsă ri şicuce ea ceăr e l
paupăsăem
rinde
–, dar era
atât e dinti
mi dată să-lînt
âlnească pe Sen ioru
l Dr agon, cănu
mai put u scoat e ni
ciun cuvân t
,iar dI ri
en nu f u în stare să-i
expli
ce ce ăcufse em
feia.
Maier a a poiun băr batchelcuo mul ţime deub t
uri de alamă
şici l
indri
,t ij
e şir oţi
, pusepe o masăaco peri
tă de zgâ ri
eturişi
scobit
uri proa spet
e, n uel
e su fici
ent de ad âncisă t r
eacă în
parteacea l
altă. Dint
r-un motiv sau alt
ul ,jumătate din faţă şio
mân ă îi er
au acoper it
e cuban daj
e. De cu m î l văz
use p e R and
int
rând, se r g
ăbisesăapri ndă un f ocsu b unul dintre cil
indri
.
Când Rand şiI dri
en se op rir
ă î n faţa lui ,tr
ase o pâr ghie şi
zâmbimul ţumit
.
Maşinăria începu săf reamăe t,i ar nu abur ş uier
ând î ncepu
săi asădi n dou ă saut reilocu ri
. Şuier
ul cr escudevenind un soi
de ur let, iar mi nunăţi
a î ncepu să t remure di n t oate
închei
et
urile. Zgom outl devenea amen i
nţăt
o, r asurzi
ndu- i
.
Tremura atâtdet arecă masa î
ncepusesă semi şt
e.Omulcu
cheli
e seep rez
il a maşinări
e,scoţ ând un dop di n cel mai mar e
528
ci
li
ndru. Aburu li eşi cu put erei ndel,î nt
r-un nor,i ar maşi
nări
a
se opri. Omul r euşi un zâmbet l ab
s, în t i
mp ce î şi sugea
degeel
te ar se.
— Foartefrumoaseal ămurile,spuseRandî naint
edeafidus
mai dep art
e de I drien. Ce a f ost asta? într
ebă încet când nu-i
maiput ea au zi ni
meni .
Ea ridicădi n umeri , ui
tându-se alRand nel i
nişt
it
ă.
— Mervin nu spuneni mănui.Câteodat
ă seaud din camer
a
lui expl
ozi
i atât de put erni
cecă sezgâ l
ţâi
e uşile.Şi s-a opărit
de ş ase iorpână acu m, darspu ne că,atuncicân d va uf
ncţi
ona,
vaaduceonouăVâr stă.
— Mervin ebine-venitsăoaducă,dacăpoat e,răspunsesec.
Poate maşinări
a t rebuia să cân t
e ceva? Cu t oate şuier
ături
le
acelea?
— Nu-lvădpeHeri d.Aui t
atsăvină?
Idri
en oft
ă di n nou . Heri
d Feler a un an doran care aj
unse se
cumvasăci tească în Bibliot
ecaRegal ă de a
colo– u n student al
ist
ori
eişifil osofiei
, cu m senumea elî nsu
şi– şinu pr ea era
genul de omdr ag .ei
— SenioreDragon,nu ieseniciodatădi
ncameraluidelucru
decât casămea rgăla Bi bl
iotecă.
Nu put easăpl eceăr ă
f săţ ină un mic di
scurs,cocoţat pe un
scaun, cu scept rul Dr agonului în mân ă. Le spuse cât de
minunate sunt cr ea
ţii
le lor. Unele chi
ar ar fi putut fi, din câte
îşiput ea da se ama.Apoir eu şisă se str
ecoare de acolo,cu
JalanişiDedri c.ŞiLewsTherin şiAl
anna.Lăsă î
n urmă un
zumzet mul ţ
umi t
. Se într
ebădacă, în af
ară de I dri
en, se mai
gândise inceva să acă
f o a rmă.
Camera de u lcru a lui Her
id Felera la un ni vel su
peri
or,iar
pe f erea
stra l ui sezăreau doar iţ
glel
eîntunecat
e al e şc
ol
ii şiun
turn pătrat ,înalt
, car
e nu mai l ăsa să sevad ă nimic al
tcev
a.
Her i
d pretindeacăori cum nu se i u
t
a ni
ciodat
ă pe erfeasr
tă.

529
 — Puteţ
i aştept
a aici
, spuse Rand lângă uşa î ngustă–
încăp
erea er a şiea î ngustă – şif u surprins cân d Jal
ani şi
Dedri
c ap r
ob ar
ă med
i i at.
Deodată îşi dădu seama că maimul t
e u lcruri se e
lgau. De
când ieşi
se de l a întâlni
rea cu Rhuarc şiBer ea
li
n, Jal
ani nu
aruncase nicio privi
re dez apr
obat
oare cătr
e sab ie,aşa cu m
făceade o bicei
. Niciea , niciDedri
c nu se i u
t
aseră măcar spr
e
call a grajduri, şini cinu com ent
aseră că pici
oar
ele ar rt
ebui
să-i fie suficiente unui om, lucru pe care lîspuneaumer eu
.
Con firmân du-i bănuiala,văzu,în t i
mp ceseî ntor
cea căt
re
uşă, cum Jal aniîl măsu ra pe Dedric di
n cappân ă în pici
oare.
Scurt, dar u c un int er
es ăvdi
t şicu un zâmbet pe b uze.Ded ri
c
făceaef ort
urievi dent
e săo i gn
ore.Aşa er a obicei
ul Aiel
, săse
facăcanu î nţelege, până eanu î şifăceaşimai cl ar cunoscute
int
enţ i
il
e.Ea ar fif ăcut acel
aşilucrudacăelar fif ostcel ca
re
ar fi î ncep
ut săo câ ntăr
ească di
n privi
ri.
— Simţ i
ţi
-văbine,leurăRand pest
eumăr ,lăsându-iuimiţi,
şiint r
ăî n ca meră.
Camer a micu ţ
ă era pli
nă de cărţi
, papi rusuri şifoide h ârti
e.
Rafturil
eî nghesuit
e urcaupână l a tavan , mai puţ i
n î n dreptul
uşii şialce lor oudă fer
estr
e.Masacar e ocu pa ceamaimar e
parte a ca mereier a acoper
ită de că r
ţi şihârt ii
,i ar un sca un
l
iber a erşielî mpovărat de el
e,caşicâ tevaco l
ţuridi n ca meră.
Herid Feler a un băr bat ib
ne făcut, car e parcă ui tasesă se
pieptene nî dimineaţ
a aceea. Pi
pa strânsăî nt
re dinţi era st
insă,
iar hai
na ponosită er a acop er
it
ă cu scr um. Se uit
ă o clipă la
Rand, spunând:
— Ah,da.Desigur.Tocmaivoiam să…
Se uită î
ncruntat la cart eape careo ţ i
neaî n mână, apoise
aşeză î
n spatel
e mese i
, căutând prin foi
le de hârt
i
e d i
n faţa l
ui,
morm ăi
nd încet
. Se s cărpi
nă în cap, pri
vind ti
tl
ul căr
ţii
.În cele
din urmă se i tă
u al R and, cli
pind su
rprins.
— Ah,da.Desprecevoi aisăvorbim?
530
 Rand î şieliberă al doileasc aun, punând j os cărţi
le şi hârt
iil
e,
îşipuse Sce prtul Dr agonului deasupra l or şise aşe ză. a Mi
încercase să vorb eascăcu al ţi
i – fil osofi şii st
ori
ci,f emeişi
bărbaţiînvăţ
aţi–,dareracaşicum arfiî ncer catsăscoat
ăceva
de a l o Aes edSai . Erau foarte si
gu ri de ceea ce işt
au, dar
, câ nd
vorbeau de alt
el ucruripe car e nu l
e şti
au at âtde bi
ne,t e
înecau în val
uri de cu vi
nte care ar fiput ut însemna orice. Fie
se â mniau foa
rte a tre când îi pr esai– p ăr
eausăcr eadă căast a
însem na căse nî doi a de cu noştinţel
e or
l, ceea ce era un păcat
capital , – fieî nce peausă vor bească şimai m ult
, olfosi
nd
cuvinte din ca
re n u şt i
au ni cijumăt ate,fie d evenea
u sl uga
rnici
,
încercând să afl e de l a elce voi a să şt i
e,pen tru a- irepet
a
cuvintel
e.Her i
d er a di f
erit
. Păr ea mer eu să ui t
e că Rand est e
Drago nul Ren
ăscu t
, ce ea ce-i convenea e d mi
nune aces tuia.
— Ceşt i
idespreAesSedaişiSt răjeri
?Despr el
egăturadintre
ei?
— Străj
eri
?Legăt ură?Ştiu şieu câtşti
uceicarenu suntAes
Sedai
. Ceeace u n e mar e u lcru, zi
se ră
tgân d din pi pă, f
ără să-
şideasea ma căse i st
nsese.Ce vrei săşt ii
?
— Poatefirupt ă?
— Ruptă?Oh,nu.Nu cr ed.Decâtdacăunuldi ntreeimoar e.
Ast
aorupe.Cr ed.Am auzitodat ăcevadesprelegătură,darnu-
mi amintesc…
Observând of oai
e d e hârtie,Her id o scoase i n
dtr-
un t eanc şi
î
ncepu să ci tească, încruntându- se şiclătinând di n cap . Era
scri
sull ui, dar nu maipăr ea să fie de acor d cu propri
il
e
î
nsemnăr i
.
Rand oftă; avea impresi
a că, dacă î ntoa
rcecap ul
, va ve
dea
mân a Al
an nei deasupra capului său.
— Dardespr ecete-am î
ntrebatdatatrecută?Herid?Herid?
Bărbat
ul t r
esări
.
— Oh,da.Ah,î ntr
ebarea.Ultima dată.Tarmon Gai ’
don.Ei
bi
ne,nu ştiu cum va fi.Trol
oci,cred?Seni oriaiSpaimei?Da.
531
Senior
ii Spai
mei. Dar m -am gân di
t. Nu poat
e fi ul t
ima bătăi
l
e.
Nu cred că poa te fi. Fiecar
e Vâr st
ă are o Ultimă Băt
ăile.Sau
cel
e maimul t
e.
Bruscse nî crunt
ă,pri vi
ndu- şipipa pe deasupra nasu
lui şi
î
ncepu să cotrobăi
e p e masă.
— Aveam ocuti
ecui ascăpeaicipeundeva.
— Cum adică nu poat e fi Ulti
ma Bătăli
e? î
ntr
ebă Rand
î
ncercând să-şipăst reze ovceaol com
m ă.
Herid ajungea pân ă la urmă l a su biec
t;t rebu
ia doar să- l
î
ndemne.
— Ce?A,da,exactdespr eastaestevor
ba.Nupoat efiUlti
ma
Bătăi
le. C hiar dacăDr agonul R enăscut sigi
leaz
ă di n nou
temni
ţ a Celui întunecat,la felde bi ne precum Creatorul. Ceea
cenu cr ed căpoa t
ef ace. Se aplecă
, şopt
indu-i con
spirati
v:Nu
est
e Cr eat
oru l
, să şt ii
,i ndi
feren
t cesevo rbeşt
e pe străzi. Dar
tot
uşi
,t emni ţ
at r
eb uiefereca
tăi ar de cineva
. Vezitu, Roata.
— Nuvăd…
— Ba da,vezi.Aifi un st
udentf oartebun,spusel uându- şi
pi
pa în mân ă şi desenân d un cer c pr i
n ae r c u fumul . Roat
a
Ti
mpul ui
.Vâr stel
e vi
n şitrec şivin din nou când Roat a se
î
nvârteşt
e.Şt iiteori
a, zi
se mp îungând un puncti maginar de p e
Roat
a l a felde i maginară. Aicit emniţa Cel ui întunecat eest
î
ntreagă. Ai
ciau dat o ga ură şiau si gil
at-
o i arăşi
, co nt
inuă el
mişcându-şipi pa de-a lungu l arcului imaginar. Aicisu ntem
noi
. Peceţil
e sl ăbesc.Dar ast a nu con tează, esi
d gu r
. C ând
Roata se va î
ntoar
ce i ci
a, î
n l ocul unde au dato gau r
ă pri
ma
dat
ă, temni
ţa Celui î
ntunecatt r
eb ui
e să fie air
ăşiî ntreagă
.
— Dece?Poatedataviit
oarevorgăuriPânzaprintr-un peti
c.
Poat
e aşaau f ăcu
t ul t
ima dată,gău ri
nd prin ce ea ce af ăcu
t
Creat
orul
, vr
eausăsp un – p oate au făcut Puţul printr
-un pet
ic
de Pânză,i
arnoinu şt im cu m să acem
f asta.

532
 Heri
d clăt
ină din cap. Pent
ru o c l
ipă se i u
t
ăl a pipă, dându- şi
i
ar seama căse i st
nsese,iar Rand se em tu căt reb
uie să-l stri
ge
i
arăşi
, dar Herid co
ntinuă:
— Cinevat
rebuiesăof acăodat ă.Pentru pri
madat ă,adică.
Ast
a dacă nu cr
ezică î
nsuşiCr eatorula făcuttemni ţ
a Celui
î
ntunecat cuo gau r
ă şi un pet ic de l a bu n început, zise
mişcându-şiamuzat sprâncenel
e.Nu, a f ostîntreagălaî nceput
şicr edcăvafi i arăşiîntreagăcând vaî ncepe at r
eia Vârst
ă.
Înmuie gr ăbi
t o pen iţă în cerneal
ă şiî ncepu să sc rie pe
mar gi
nil
e u neică rţ
i deschise.
— Hmm. Nu maicont ează acum. Nu spun că Dr agonul
Ren ăscut vafi cel ca
re ovaf ace ar
i
ăşiî ntrea
gă , şinu neap ărat
în această Vârstă, dar trebuie săse nîtâmpl e nîainte de at rei
a
Vârstă,şiat r
ecutsuficientdemul tt
impdecândaf ostf ăcută
iar
ăşiî ntreagă– oVârst ă, cel puţi
n – asftelîncâ t nimeni sănu-
şi maiami ntească de C elîntunecatsau de e tmni ţa sa.Ni meni
care să-şi maiaducă am i
nte. Hmm… mă n îtr
eb…
Se ui tă pri
ntre not
iţe,scărp i
nându-se î n cap, apoit r
esări
uimit să-şidea se ama că f olosi
se m âna în care ţ i
nea peniţa.
Aveaînpărunfirdevopsea.
— Orice Vârstă în care peceţi
le slăbesc trebui
e să- şi
amintească până la urmă de Celî ntuneca,t deoarece trebu
i
e
să-lî nf
runte şisă -
lî ntemniţ
ezei arăşi
, ziseî ncer
când să sc rei
făr
ă sămai î nmoai
e pen i
ţaî n cerneal
ă.
— AstadoardacăCelîntunecatnu scapă,spuseRandî ncet.
Să di strugăRoat a Ti mpului şisăr efacăTi mpul şil umeadupă
chipul şiasem ănarea sa.
— Sepoat eşiasta,ridi
căHeriddinumeri,încruntându-
sela
pen i
ţă, înainte de a- şiaduce mi
ante d e sticl
uţa cu cern
eal
ă. Nu
credcăeu saut u put em face arme ulcru. De ce unvi i ai
cisă
studiezi cu mi ne? N u credcă Tar mon Gai ’
don va fi mâi ne şiîţ
i
veifolositi
mpull af
eldebi neca…
— Cecr ezicăarput earupepeceţ
il
e?
533
 Heri
d îşiînch iseoch ii.
— Să rupă peceţi
le? Să rupă peceţi
le? Ci
nealt
cineva decât
un nebu n arvr ea să f acă aş a ceva? Dar pot fi ele r upt
e? î
mi
aduc am i
nte că a m ci t
it pe undev a că unpotfi, darnu î mi ad
uc
aminte acum de ce. Ce e- ta ăfcut să et gân
deştila aşa ceva?
— Nu şti
u,oftăRand.LewsTheri ncânt aînst
răf
undulmi nţi
i
sal
e.„ Rupe pece ţi
le.Rupe pece ţil
e şipune cap ăt. Lasă-mă să
morpen tru totdeauna.“
Făcân
du- şivân tl eneş cu un colţ alşal
ul ui
, Egwene se i u
tă
î
n ambele di r
ecţii al
e holului, sper
ând sănu sefi r ătăci
tiarăşi.
Îi er
ateam ă căaşase nî tâmpl ase,spr
e mar eaeinemul ţ
umire.
Palat
ul S oar
elui av ea cori
doar e care se î nti
ndeaupe mi le
î
ntregi
, nici
unul mai r ăcor
os ca ext eri
orul
, şipet r
ecu se prea
puţi
n ti
mp î n palat ca să înveţ
e drumul.
Erau Fecioar
e pes te tot
,î n grupuri de dou ă saut r
ei– mul t
maimul te decât r eau de obi cei
, când nu er a Rand ac oo.
l
Păreau că se pl i
mbă doar , dar totuşi aveau ce va… furişat
.
Câteva cuo noşt
eaudi n vedere şis-ar fi putut aştep t
al a o vor
bă
pri
etenească – mai alesFeci oa
rel
e,ca re sehot ărâseră că a fi
el
eva înţel
eptel
or era maii mportant decât a fi AesSed ai
, aşa
cum o cr edeau
, până în pu nct
ul în care pur şi si mplu nu mai
era Aes edSai –,dar păreaupe cât de u i
miţi put ea fiun Ai elsă
o vadă. Dădeaudi n capa sal ut o cl
ipă mai t ârzi
u şise gr ăbeau
săpl eceăr ă
f o vorbă. Ni
cinu î i veneasă -i mai î ntr
ebe pe unde
săo i a.
Se încrunt
ă l a un sluji
tor cu faţ
a scăl dată de su doare,cu
dungialbastr
e şi auri
i pe manşetă, î
ntrebându-se a d
căvaşt i să
o ajute.Probl
ema era cănu er a sigură unde vr ea să ajungă. Di
n
păcate,omul era speri
at de mulţ
imeade A iel
i din j
ur. Văzân d o
femeie mb
îr ăcată caun Ai elîncr
untându-se alel– n i
ciodată nu
păreausăr emarce ch
oii negr
i pe care n u-i avea ni
ciun Ai el– o
rupse alfugă, cumi nteaînţesa
tă de p oveşt
il
e d esp
re F eci
oare.

534
 Pufni nervoas
ă.Ori cum nu av ea nevoi
e de î ndrumări
. Mai
devreme sau mai târzi
u, treb
uia să ea
d espte ceva cunoscut
. Nu
avea rostsăse nî toarcăpe u nde veni
se, dar pe care dint
re cel
e
tr
eidi recţi
i să o al eagă? Aleseuna şiporn i cu paşimari ,iar
câteva Fecioa
re seăd dur
ă din caleaei
.
De a fpt
, se mţsieai ndisp
usă. Ar fi f
ost minunat săvor bească
din nou cu Avi endha,după at âattimp, dar em
fei a dăd
use r ec
e
din capşii ntrase nîcor t cu Amys en pt ru a vorbi în taină. Cu
adev ărat de ati
nă, aflase u d
pă ce nî cer
case să urmez
o e n î cort.
„Nu ai f ost c hemat ă, iîspu sese r ece Amys, î n t imp ce
Aviendha stătea pe o pernă cu pici
oareleîncrucişate,pri
vind
dep rimată la covoarel
e d i
n f aţ
a ei . Du-te şi pl
imbă-te.Mănâncă
ceva .O f emeie nu t rebui
e să arate ca ot rest
i
e.“
Bai r şiMel ai
ne ven iser
ăî ntr-o go gai
ană, duse ’
sh
eai
d n,dar
Egw ene fusese excl
usă. Ajutaseî ntru cât va săvad ă un î ntr
eg
şi
r d e înţel
epte întoarsedi n drum, darnumaipuţ i
n. Pân ă la
urmă er a pri et
ena Aviendhei,iar, dacă aceast a ave a necazuri,
voi
asăoaj ute.
— Cecauţ iaici?auzidinspatevoceaSori
leei.
Egw ene f u mân dră de ea î nsăşi
. Se î ntoarse calmă căt r
e
înţ
eleaptă Shen de.Di n Jarra Char een, Sorilea avea părul rar,
alb şiun ch ip cao mască de piel
e rtasăpest e crani
u. Erat oa
tă
numaimuşc hi şi os , şideşi putea con duce Put erea,av ea mai
puţină forţă decât majori
tateanov icel
or întâlnit
e d e E gwene.În
Turn nu arfit recutnici
odatădestadiuldenovi ce,înaint
edea
fi t rimisăacasă. Desi
gu r
, pri
ntr
e înţ
elept
e nu con t
a pr eamul t
dacăput eaiconduce saunu. n Idif
erent care erau r egu
li
le
mi st
erioasealeînţel
eptel
or, câ
nd apăr
eaSori l
ea, deveneape loc
li
der ul lor
. Egwene credea că era vorba doar despre puterea
voinţei.
Cu un capmaiî nalt
ă decâtEgw ene,camaj or
i
tateaf emei
lor
Aiel,seuitalaeacu oprivi
recarearfipututdărâmaun t aur.
Era o uşu r
are,căci aşase i u
t
a de ob i
cei l
a toat
ă l umea. Dacă
535
ar fi avu t ceva cu ea,pri vi
rea eiar fi dăr âmat d zi
uri
le,i ar
tapi
seri
il
e ar fil uat f
oc.Sau aşai -ar fipăru t
.
— Am veni
tsă îlvăd peRand,spuseEgwene.Să vin dela
cort
uri până aicia fosto pl i
mbare la felde pl ăcută ca ori
ca r
e
alta.
Fusese cu siguranţ
ă maipl ăcut decât să mear gă în pas
repede de ci
ncisa u şa seori în jurul zi
duri
lor oraşul
ui,ideea
Ai
eli
lordeexerciţ
iu uşor.SperacaSori l
easănu î nt
rebedece.
Nu îi plăcea sămi ntăoî nţeleapt
ă.
Soril
ea se i u
tă o cl i
pă la eade par căar fi bănui t-o de ceva
ascuns,apoiî şiar anjă şal
ul pe u merii osoşi
, spunând:
— Nu este ai
ci.S- a dus l
a şcoalal ui
.Ber el
ain Paeron a
sugerat că un arfi î nţ
elept să-
l urmăm şisu nt de acord.
Pentru Egwene er a un efort să-şimen ţi
nă chipul netulburat
.
Ul
timul lucrul a ca r
e s e aşt
eptaseer a caî nţel
eptel
e să o ascu lt
e
pe Ber eai
ln. O t ratau cu r espect, ca pe o f emeie cu cap ul pe
umeri, ceea ce nu av ea ni ci
un sens pent ru Egw ene, şi nu
pentru că Ran d o înves t
isecu au tori
tate.Nu l e păsani cicât
negru su b ungh i
e de au t
orit
atea cu i
va din ţ i
nuturil
e umede.
Era ridicol
. Femei
a din Maye ne sefişa a în haine scan daloa
se şi
fli
rta f ără ruşi
ne – as t
a cân d nu f ăcea maimul t dec ât ăs
fli
rteze,aşacu m credea Egw ene.Nu er a genul la care A mys ă s
surâdă cal a o fiicăf avorti
ă. Şi niciSorilea.
Î
n mi nte i se strecurară nepo f
tit
e gân duri despre Gaw yn
.
Fuseseoa r
d un vis,şiî ncăvi sull ui Gaw yn. Cu sigu r
anţă, ni
ci
nu se p a
rop
ia de ceăcea f er Beal
in.
— Cândobr aj
iiuneif et
eseî nroşescfărănici
un mot i
v,spuse
Sori
lea, de obi
ce i est
e u n băr bat la mij
loc.Ce b ăr
bat ţi-
a stârni
t
i
nteresul
? Ne put em aşt ept
a să- i pui o cor oni
ţă de cu nunie l
a
pici
oare nî curând?
— AesSedaisecăsăt orescrar,răspunsereceEgwene.
Pufhi
tura femeii sună ca o pân ză care se rupe. Poat e că
Feci
oarel
e ş iînţelept
ele, toţ
i Aieli
i de fapt, consi
derau cănu est e
536
Aes Sedaiatâtat imp câtînvăţa cu Amys şicu celel
alt
e,dar
Soril
ea duce a l ucruril
e şimai dep ar
te.Păr ea să cr eadă că
Egw ene deveniseAi el.Î n plus,nu er a lucru î n care să nu-şi
vârenasul.
— Veiface asta,feti
ţă.Doarnu t efaciFar a Drei
s Maisă
crezi că bărbaţii su nt ceva care treb
uie vâ nat. Şol
duril
e al
ea
sunt făcut
e p entrubeb el
uşi, şio săai şit u.
—Î miput eţ
ispune unde î lpotaşt epta pe Rand? înt
rebă
Egw ene m ai slab decât şi
-ar fi dorit. Sori
leanu er ao V esti
toare-
n vi se, să poa tă desci
fra visel
e şicu si guranţă nu put ea face
prorociri
, dar p utea fi at ât d e si
gu ră pe ea, încât ărpea ceva
inevi
tab i
l. Bebeluşi
il ui Gaw yn . Pe Lu mină,cu m put ea avea
copii cu Gaw yn? Er a ade văratcă Aes Sedainu se măr i
tau
aproape n ici
odată. Rari er
au băr baţ
ii care voiau săse ă mri
te cu
o f emeie car e i -
ar fi pu t
ut man evra ca pe ni şte păp uşi,
condu când Pu t
erea.
— Peai ci,spuseSorilea.E Sanduin pecarel-
am văzuti eri
pe lân gă cortul lui Amys , un Pur sânge adevărat, bine făcut
?
Cicat
ricea f
ace ca r
estul feţeisăpar ă mai f
rumoa să…
Conducân d-
o pe Egw ene prin pa lat
, Sori
lea con t
inua să
aducăvorb a despre totf el
ul de bărbaţ
i, st
udi i
nd-o vi cl
eană cu
coada och i
lor
. S e strădui a să facă list
a f armecelor fiecărui
bărbat,inclusi
vcum ar ătafărăhaine–f emei
leşibăr baţi
iAi el
f
oloseau împreună cort uri
le de aburi –,aşacăEgw ener oşide
nenumăr aet ori.
Cân d ajunseră la camerele unde Ran d urma să- şi pet
reacă
noaptea, Egwene f u mai mul t decât buc ur oasă să- i
mulţumeasc ă şisă î nchi
dă uşa î n spa t
ele ei. D in feri
cire,
probabil că î nţ
eleap
t a avea şial te t
reburi, aşa că nu dădu
buznaî năuntru.
Respirând ad ânc, Egw ene începu să-şi aranjeze şalul ş i
fust
a. Nu er a nevoie,dar se i mţ
s eade p arcăar fi f ostrostogol
it
ă
din vâr ful u nui d eal
. F emei
i i î pl
ăcea să se j oace de- a
537
peţ
itoa
rea. Ar fi fost î
n st ar
e săîmpl et
eascăcu mâna eicu nuna
uneifemei, săo t ârascăpe acea st
a, săo l asela pici
oa
rel
e unui
băr
bat,iarl
uisă-irăsuceascămânapânăori dica.Ei,poat
enu
chi
ar să o t ârască şi să- i răsucească mân a, darceva
asemănător
. Sigur nu ar fi î ndr
ăznit să-
if acăşieiaşaceva . La
aces
t gând ch i
cot
i. Pânăl a urmă Sorileanu cr edeacuad evăr
at
căeadev eni
se i A
el
; şti
a căEgw ene est
e A es edSai saucr
edeacă
este.Nu, si gu r nu avea niciun mot iv s ă-şif acăgri ji
!
Î nţepen i cu mâi ni l
e pe eş arfa ce nuşie cu car e î şipri ndea
păru lla sp ate,au zind paşi î
n cam eăr.DacăRan d put ea să ri de
la Caeml ynl a Cai rhien , poate că put eaven i direct î
n cam eă r. Şi
poa te căci nevasa u ceva îl aştepta. Î mbsaidarul
răţ
işă ş iţ esu
rep ede câ t
eval ucruri nep l
ăcu t
e,ga t
a săl ef ol
osească. Apăru o
femei egai ’sh ain, cubr aţele nîcărcat
e d e cea rşafuriîmpăt urit
e,
car e tresă ri la ved ereaei . Egw ene el saidarul
iberă şisperă să
nu fi r oşiti ar ăşi.
Ni ell
a semăn a pr ea mul t c u Avi endh a ca să nu t resar ă
văzând- oîn mant i
a albă.Până când î ţidădeaiseama că arfi
treb uit să m aiad augişase sau şapte an i unui ch i
p car e n u er a
su ficien t de b ronzat şipoa te u n pi c mai pl inuţ. Sora Avi endhei
nu f usesei ciod
n ată o Feci oa r
ă a Lănci i
; era o ţ esă t
oreasă care
trecu se e du jmăt ateaacel ui an şio zi . Egw ene nu o sa l
ut ă, ar fi
stânj enit
-o pe Ni ell
a.
—Î laşt epţipeRandî ncur ând?
— Car’ a’ca rn vaven i cân d vaven i,r ăsp unseNi el
la privi nd
cu umi li
nţ ă î n pod ea; era ciudat h c
ipul Avi endhei, chiar d acă
puţ in mai gr ăsu ţ
, nu se ot privea cuumi l
inţa. E dat ori
a noa stră
să m fi pr egătiţi când aj unge.
— Ni ell
a,aii deedeceAvi endhas- arî nchidecu AmysşiBai r
şiMel aine?
Cu si gu ran ţă, u n er a vor ba des pre vi se; Sorilea av ea t ot
atât eaabi li
tăţi caAvi endha.

538
 — Este aici? Nu, nu şt i
u ni ciun mot i
v, răspunse,
mi
cşor
ându-şioch ii albaşt
ri
-ve
rzi.
— Şti
iceva,i nsi
stă Egwene.Ar putea să se fol
osească de
gai
obedienţa ’shain. Spune-mi ceşt i
i, Niell
a!
— Şti
u că Avi
endha o să-mipună pi elea pebăţîn cazulîn
ca
care r’
a’carnul mă va găsi st
ân d aicicupat ul nes ch
imbat
.
Egwene nu şt i
a dac ă e vorbaji’e’
de t
oh, dar ân cd erau
împreu nă Avi en dha er a de d ouă or i maist rictă cusor a eidec ât
cu orica e ag
r ltai ’
sh ain.
Niell
a pl uti g răb i
tă căt re uşă, r daEgw en e o pri nse de
mâne că.
— O săl epezial bulcândţ iseterminăt impul ?
Nu s- ar fi cu venit săpună o ast f
elde n îtrebar e,i ar umil
inţa
dispăru brusc i d
n och i
i ei,l a felde mândri acu m caai ori cărei
Fecioare.
— Mi -aş bat ej oc de j i’
e’toh dacă aş f ace al tf
el,r ăspunse
băţoasă;un zâmbetî irăsăribruscpebuze.Î n plus,soţ ulmeu
vavenisămăcaut e,şinuarfimul ţumit.
— Pot să pl ec acum? î ntrebă purt ând di n nou masca
umi l
inţei
, cu och i
i pl ecaţi. Dacă Avi en dha est e ai ci, va veniî n
camer eel asea
t, şipr ef
ersănu o î ntâlnesc , dacăpotsăo evi t.
Egw ene o l ăsăsăpl ece.Nu av usese ni ci
un dr ept să-i pună
acea î ntrebar e; er a ruşi nos să vor beas că cuga ui
’
nsh ain
despre viaţa de d inainte sa u de d upă. Î i er a puţ in j enă, deşi ea
nu ur maj i
’e’toh, d ecât at ât cât săfie p ol
iticoasă.
Rămasăsi ngu ră,seaşez ă î ntr
-un sc au n, bogat sculptat iş
aurit, car e acu m păr ea f oarte neco nfortab il
, d upă ce se
obişnuise să st ea pe per nuţe, uc pi ci
oa rele î ncrucişa t
e. şiÎ
str
ân se pi cioa rel
e su b ea,î ntrebându- se des pre ce ar put ea
vorbi Aviendha cu Amys şi cel el
alte două. Despr e Rand,
aproape si gu r.Î nţelep t
ele er au mer eu pr eocu pate de el . Nu le
păsa de Pr of eţi
ile di n ţ i
nuturile umed e desp re Dr agon , dar pe
cel
e di n Rhui dean l e şt i
au pe di nafară. Când vadi strugeAi el
ii
,
539
aşacu m sp uneauprofeţ
iil
e,o,„ rămăşiţă a uneir ămăşiţe“vafi
salvată, i
ar ele voi
au caacea rămăşiţ
ă săfie câ t mai mar e.
De a cee
a of ăceau pe Avien
dha săst eatott i
mpul cu el . Prea
aproape p en t
ru buna-cuvi
inţă.Er a sigură că, dacăse u d
ce nî
dorm itor
, găseşt
e o salteape p odeapr egăt
i
tă pen t ru Aviendha.
Aieli
iaveau însăunmoddi feri
tdeavedeal ucruri
le.Înţeleptel
e
voiaucaAvi endhasă-lî
nveţetradi
ţi
ileşiobicei
uril
eAi el
ilor,să-i
aducăami nt
e că, deşi nu crescusepri ntr
e ei, prin venel
e sal
e
curgeasânge e d A
iel
. Se p ăr
eacăî nţel
eptel
e credeau căpen t
ru
ast
ae n ev
oei de fiecare ceas, şinu put easăl e-oi aîn nume d e
rău, avân
d în vedere cuce se f con
runtau. Nu pe d e-
an-tr
egul
.
Chiar şi aşa,nu er a decent să ob l
igio f emeie să doarmă în
aceeaşi
cam eă
r cuun băr bat.
Nu putea ace
f nsă î i n
mic cupr oblema Aviendhei, maiales ă c
Avi
endhanu vedeasăfievr eoproblemă.Spriji
nindu-seîntr
-un
cot
, Egwene seân gdi cum să- l ab
ordeze p e Rand. Se gândea nî
toat
e elfurile,dar nu aj unsesel a niciun r ezul
tat când eli nt
răî n
cam eă
r, murmur ând ceva căt re doiAi elir ămaşiî n hol,î nai
nte
de aî nch i
de u şa. Egwen e sări î
n pi ci
oa re.
— Rand,t rebui
esă mă aj uţ
icu înţeleptele,petine o să t
e
ascult
e,i zbucni ea f ără să se gân Nu ast
dească. a dorise să
spună.
—Î mipar ebinesăt evăd,spuseelzâmbi nd.
Ducea cu el sul i
ţa Seanc hean , acum or nată cu Dr agoni
sculpt
ai ţ
. A r fi vrut să şt ie de unde o av ea; i ce
or lucru
Seanchean îifăcea piel
eacade gă i
nă.
— Eu suntbi ne,mul ţ
umesc.Dart u?Parisă fiidin nou tu
î
nsăţi, pli
nă de a f
rm eccade o bi cei
.
Arătaatâtdeobosi t
!Şidur ,suficientdedurî ncâtzâmbetul
să-
i par ă ci
udat. Păreamai dur de fi eca
re dată când îl ved
ea.
— Nu trebui
esă- ţ
iînchipuicăeşt iamuzant,seîncruntăea;
maibi ne săcon ti
nue cu m î ncepuse ecdâtsă ea d înapoişisă-
i
of
ere şi maimul te motive să zâm bească.O să m ă aj
uţi?
540
 — Cum? întrebă elf acându-se comod – er
au camerel
el ui
pânăl a urmă.Aruncăsu l
iţ
a pe omăsu ţă cu leopa
rzi scul
ptaiţ
pe pici
oare şi-şil epădă cen tura sabi
eişihai na. Nu t r
ansp i
ra
maimul t decâtun Ai el
.
—Înţel
epteleascultăcespun,darauddoarceeacevorel esă
audă.Am î nceput săr ec
unosc ri p
vi
reaai a plat
ă pe car e o au
când cred căvor besc pr ost
ii şi,în locsămă f acăsămă si mt
prost con t
razi
cân du-mă,mă i gnoră.
Î
şit rase unul di ntr
e sca unele aurite,l ăf
ăindu-se î
n el, cu
picioar
ele desfăcu t
e şiî nt inseî n faţ
a sa . Reu şisăf acăast a cu
un aerar og
an t.Î n mod l impede erau pr ea mul ţ
i oameni car
e
făceau t emenele nîf aţal ui.
— Câteodată vorbeştipr ostii
,murmur ă ea;di ntr-
un moti
v
sau al tul se p utea con cent ra maibi ne, acum că nu maiav ea
timp săse gân dească. Ar anjându-şişal ul pe u meri
, se ost
pă î n
faţa lui.
— ŞtiucăaivreasăauzideEl ayne.
De ce se î nt ri
staseaşaşi de ce păr ea r ece ca gh eaţ
a?
Probabi
l fiindcă nu au zise nimi c de Elayne de at ât de mul
t
ti
mp.
— Mă îndoiesc că Sheriam le-at ransmisî
nţelept
elormul te
mesaje din parteaeipen tru tine.
Nici
unul, din câ te şt
ia, deşi elnu mai f usese n î Cai
rhi
ensăl e
primească.
— Elaynedoarî n minearaveaî ncreder
esătransmit ăgenul
ăsta de mesaje.Aş p uteasăţ il e r
tansmi t dacăai con vi
nge-
o pe
Amyscăsuntsufici entdeîntrematăsămă… î ntorclastudii
le
mel e.
Arfi vrutsă nu sefi pot
icnit,darelşti
a dejaf oart
emul te
desp re Vest
i
rea în vise, chiar şi Tel
desp’
raran’
e rhiod. Doar
numel e de V„est
i
toare-
n vise“ nu era un secr etbi ne păzi
t pri
nt
re
înţelept
e,maial es de ce l
e car e avea haru l
. Nu put ea să le
trădeze secret
el
e.
541
 —Î mispuiunde est e Elayne? î
ntrebă Rand de par
că arfi
cerut o cană de ceai.
Ea ez it
ă, dar î nţel
egeera di ntr
e ea, yn Naeve şi l E
ayne
rămânea nîpi cioare – e p Lumi nă,cât de multt i
mp t r
ecuse? El
nu maier a băiat
ul cu car e crescuse
. Era un băr bat, pl
in de el
şi,indif
erent de tonul folosi
t, ochcereau
iilui un r ăspuns. Dacă
înt
re AesSed ai şiî nţ
elepte mai să rea
u scâ nt
ei,între AesSed ai
şielar fii zbucn it un incendi
u. Trebui
a săfie u n el
ement car
e
săsei nt er
pună î ntr
e ei, şisi ngu
rul la î
ndemână er au el
et rei
.
Trebui
asăf acăasta,darsper asănusear dă.
— Nu potsă- ţispun asta,Rand.Nu am ni ciun drept
.Nu
depinde dei nme să s pu
n.
Şi ăsta era adev ăr
ul. Oricum nu arfi put ut să-i spu
nă unde
era Salidarul
, dincolo de Al tar
a, undevape r âul Eldar
. El se
aplecă spre ea.
— Ştiu căestecu AesSedai .Î
mispuicăaceleAesSedaimă
sprij
ină sauar u p
teasă of acă
. Le e eam
t ă de mi ne? ot
P săj ur
săst au departe de ele dacăşiel e voracefl a fel. Egwen
e,vr eau
să-i dau lui Elayne Tronul Leu
lui şiTronul Soarel
ui. Are d
reptul
la amân două;Cai r
hienul o va acc ept
a la felde r epedeca şi
Andorul .Am nevoi
edeea,Egwene.
Egw ene deschi
segu r
a şir eal
iză ca era gata să-i spună t ot
ceea ce şt i
a des pre Salidar
. n Î ult
ima cl i
pă î nchise gura,
str
ân gân d din dinţi până când o durur ă fălci
le.Se desc hi
se
saidarului. O ajuta dul ceasen
za ţ
ie a vieţ
i
i, atât de puterni
că
încât u mbrea orice altcev
a; încetul cu î ncetul
,i mpul sul de a
vorbisestinse.
El se ezremă de scau n cu un of t
at , privi
nd-o cu oc hi mari
.
Una er a săşt i
e căeler a cel mai pt
uat
’ve
erre
nin d
c e al Art
ur
Aripă-de-
Şoimî ncoace,şial
tcevaerasăset rezeascăprinsăîn
mr ej
ele lui. Abia seput ea op ri să nu secu pri
ndă cu br aţ
ee,
l
tremur ând.
— Nuosă- mispui.
542
 Nu fusese o întrebar
e.Bruscî şif r
ecăbr aţele pri
n cămaşă,
aducându-i aminte lui Egwene că ţ nsaidarul;
i ea atât de
aproape,probabi
l căelo si mţ eacao f urnicăt
ur ă pe pi
ele.
— Crezică am de gând să t
ef or
ţezsă-mispui ?i zbucniel
mân ios
. Sunt aşa un mon stru că ainevoi e de Pu ter
e să t
e
proteezi
j de mi ne?
— Nuam nevoiedeni micsămăpr ot
ejezdet ine,răspunseea
cât de calm put ea. Îşisi mţ ea st omacu lî nt
ors pe dos. El era
Ran d, darer a şi un băr batcar e p ut ea con ducePut erea. O parte
din eador easăbocească .Îi er a ruşi ne de l ucrul ăst a, dar n u
putea schi mba ni mi c. Se el iberă saidar
de cu o um bră de
regret
. Dar n u con ta; dacăar fiaj uns a l o ast f
elde n îfruntare,
ar fi învi ns-o cuuşu rinţă, dacănu- l put eadesp saidin.
ărţi de
— Rand,î mipar er ău cănu potsăt eaj ut,darnu pot .Chi ar
şiaşa ,t e ro g sămă aj uţi. Şt
ii căt e v a ajuta şipe i t
ne.
Mâni a l ui se st insese, înghiţ
ită de un r ânjet esunf eri
t; era
înf
ricoşătorcâ t de e rpede se putea sch i
mba.
— O pi sică pentru o păl ări
e sau o păl ărie pentru o pisică,
cit
ă el.
„Dar ni mic p en t
ru ni mic“, conti
nuă eaî n gân d. Auzi se orvba
aceea nd câera cop il
ă, de a l oamen i
i di n Ta r
enFer r. y
— Poţ i să-ţ
i vâri pi sica în păl ărie şi pe amândouă î n
pantaloni, Rand al ’Thor, sp use cu r
ăcea lă.
Reuşisănu t r
ânt ească uşai eşind, dar f u câ t pe- aci.
Călcân d cu paşi mari se nît
reb a ce r uma să acăf . Tr ebuia să
le con vi
ngă cumva pe î nţ
elept
e să o l aseî nap
oi
T,
el nî
aran’rhiodîn mod… ofic i
al, ca să spu nem aş a.Maide vreme
sau mait ârzi
u, Rand urma să se nî tâlneas
că cu Aes edaS i di
n
Sali
dar şi ar fi fostatât de bine dacăar fi r eu
şit săvor bească
maiî ntâicu El ayne sau Nynaev e. Er a pu ţi
n surprinsă că
Sali
darul încănu vor bi
secu el ; cel er eţi
neape Sher iam şipe
cel
elalt
e?Nu put eaf ace i mi
n c,şipr obabil şt
iau el
e mai bi ne.

543
 Era nerăbdătoar
e să-i spu
nă un lucru l
ui El
ayne.Rand av ea
nevoi
e de ea.To nul lui păr
use că spune că avea maimul t
ă
nevoei de ea decât seseavude ori
ceal tcev
a, vr
eod
ată. Ast
a ar
tr
ebui să-il i
niştească eitemer
il
e dacăo maii ubea saunu.
Nici
un băr batnu ar fispus n î acel mod că av
ea nevoie de ea
dacă u n ar fi iubi
t-o.
Rand rămase i u
t
ându-se cât
ev
a cl
ipe al uşacar
e sench îi
sese
î
n spat ele lui Egw ene. Se schi mbase atât ed mult aţ
fă de
copili
ţa cu car e crescu se
! în veşmintel
e Aielpărea o bună
i
mi taţi
e de î nţ
eleaptă – mai puţ i
n î năl
ţ
imea,des i
gur; o
î
nţeleaptă scu ndă, cu och i
i mari şinegri –,dar Egwene pusese
î
ntotdeau na t ot sufletul în ce ea ce făcea. uFse
se la felde
st
ăpâni tă caor i
ceAesSed ai, desc
hi saidarului
zându-se cân
d
creuzse că o amen inţa. Ast
a î şiaduceaami nt
e.Indif
erent ce
haine p urta, eaî şidor easăfie A es ed
Sai şipăstr
a secret
el
e Aes
Sedai, chi ar după ce î i spusese l
impede că avea nevoi
e de
Elayne pen tru a asi
gura pacea a dou ă naţi
uni. Trebuia să se
gândea scă la eacal ao A es edSai. Erat ri
st.
Se ri dică obosi
t nî pici
oare,l uându-şihai na. Trebuia să-i
pri
measc ă pe nob il
ii din Cai r
hien, Colavaere şi M aringi
l,
Dob rai
ne şir est
ul. Şi pe ce i din Te ar
; Mei lan
, Ar acome şi
cei
lalţ
i, care s-ar fi zvâr
coli
t ca peşt i
i pe usca t dacă le aco r
da
cel
or d in Cai r
hien o cli
pă în pl us.Şi î nţel
eptel
e vo r dorisă -i
vorbească,şiTimol
an,şir
estuldecăpeteni
icucar enuapucase
să se î ntâl
neasc
ă.De ce voi se oare să pl ece din Caem l
yn?
Fusesel ăcu
pt săvor beascăcu Her id, dar întrebări
le pe car
e e l
adusese î n discu ţ
ie nu er au la felde pl ăcu t
e,şier a bine să
vorbeascăcu cinevacarenu-şiaduceaaminteniciodatăcăest e
Dragon ul Ren ăscut. Pe deasupra,maiav usese par te de ceva
ti
mp dep art
e de mul ţi
meade Ai el
i ca
re-lîncon jurau totti
mpul ;
trebui
a săf acădi n nou ast a.
Îşisu rprnise reflexi
aî ntr
-o ogl
indă cumar gini aurit
e.

544
 — Binecămăcarnu i -
ailăsatsăvadăcăeştiobosit
,îispuse
imagi
nii. Fusese unul di
ntre sfaturi
le scu
rte date de Moi raine.
„Nu-i lăsa nici
od ată să t e vad ă slăbi
t.“ Tr ebuia să se
obişn
uiască să o ă vad
p
e E gwene ca pe una dintre ei.
Stân
d com od pe vine în grăd i
na de sub f er
estrel
e l ui Ran d
al’
Thor
, Sul i
n ar unca î n ţ ărână un cuţ i
t mi c, apar ent
amuzându- sesi
ngu ră. Ţi
pătul uneibuf ni
ţe de piatră, ve ni
t de
la o f erea
st
ră, o ridică în pi ci
oar
e;î şibăgă l a ce ntură cuţi
tul
.
Rand al ’
Thor eşi
isei ardi n cam eă
r.Nu put ea să-l veghez
e în
fel
ul acel
a. Dacăar fiavu t-o pe S omar a saupe Enai l
a, l
e-ar fi
tri
mis după el. De o bicei
,î ncerca să-l prot
eeze
j edaceaner ozie,
aşa cum ar fi f ăcut
-o p entru primul-f
rate.
Aler
gândpânăl aceamaiapr opiatăuşă,seal ăturăalt
ort rei
Feci
oare,or becă
ind prin l abiri
ntul de co rdioare,încercând să
pară cămerg l
ini
şti
te.I ndiferen
t cecar’
voia’carnul, ni
mic n u
treb
uia să i se î ntâmple si ngurul
ui fiu al Feci oarel
orcar e se
î
ntorses
e vreo
dat
ăla el
e.

545
CAPI
TOLUL 19
Ches
ti
uni de T
oh

Ran d cr ezuse că va dor mi neî ntors î n ac ea noapt e. Er a

sufici ent de ob osit să ui te de at ingerea Al an nei ş i
, mai
impor tant, Avi endha er a l a cor turi cu î nţeleptele, nu
dez br ăcându- se en pt ru cu l
ca re ă fră să- i peseedp rezenţal ui şi
ned er anjându- i odihna cu zgom ot
ul r espiraţiei. Altceva îlf ăcea
săsezvâ rco l
eascăî n pat . Vi se l
e.Î nt ot
dea una î şipăzea visele ca
să-iţ i
nă dep arte p e R ătăci ţ
i– d ar şi pe î nţ el
epte n îsăast a nu îl
ajut a cân d er a vor ba des pre ce ea ce er a dej a î nău ntru. Vi sa
lucr uri u riaşe, bal e, ca nişte ari pi de pasăr e, ăr f
ă pasă r
e,
plut i
nd pe ce r; visaor aşeuri aşe, cu clădi rii mposi bil de î nalte,
străluci nd î n soa re,cuni şt e orm
f e a sem ănăt oare u nor găr gă ri
ţe
sau al e u nor p icături st ri
vi t
e d e a pă, grăbi ndu- se e p str
ăzi. Mai
văzuse acel e lucruri î naint e, î n t er’
angrea lul uri aş di n
Rhui dean , unde î şicâşt igase Dragon ii de pe br aţ e,şişt ia că
erau di n Vr emeaLegen del or, dar d e dat a ast a era di f
erit. Totul
păr ea r ăsu ci
t, cu lorile… gr eşi t
e,de par că och iii -
ar fi j ucat
feste.
Ari pi l
esepot icneau şicădeau,aruncând sut edeoameniî n
braţ elemor ţii
.Cl ădirilesesf ărâmau ca st icl
a,or aşel
ear deau,
iar pă mân tul sălta ca omar e z buci umat ă de u frtună.Şi i arăşi
ajungeaî n f aţa uneif emeif rumoa se, cu păr d e aur ,i arăşişi
iarăşipri vi nd cu m pe chi pul eidr agostea se t ran sf
orma î n
teroar e.Part e d i
n elo cu noşt ea. Part e d i
n elvo ia săo sa lvezee d
Celî ntuneca t, de o rice r p
imej die,de ceea ce el însu şiurma să
facă. Avea at ât e d mul t
e păr ţi
, cu mi nt ea spar tă î n bucăţ i
lucitoar e,t oate ur lând.
Se t rezi î
n î ntuner ic,t ransp i
rat,t r
emur ând. Er au vi sele lui
Lew s T her in. Nu i se m ai î ntâmpl ase i n
ciod ată săvi seze visele
lui. Rămaseî nti
ns cel e cât ev a ceasu ri car e-
l desp ărţeaude
546
răsă ri
t, uitându- seî n gol
,t emându-sesă î nchi
dă ochii
. Ţinea
sa i
di n-ulînlăuntru său, de parcăl-ar fi put ut aj
uta săl upt
e cu
viseleunuiom mort ,darLewsTherinrămâneat ăcut.
Î
n cel e d in urmă l umina pal
idă se ufrişăpri n fer
est
re,iar un
gai ’
sh ain se st recură tăcut nîăunt
ru cu o t avă de ar gnit
aco perită de o ţ esăt
ură.Nu spuse ni mic văzân du-
l pe Ran d
treaz,seî ncli
nă şii eşi l
a felde t ăcut
. Cu Put er
ea în el, Rand
putea mi rosi vi
nul cu mi rodeni
i şipâinea proaspăt
ă, untul şi
mierea, fier t
ura fier binte de ov ăz pe care o mân cau Aieli
i
di
mi neaţa, a c şi c um ar fi avut nas ul de asupra t ăvi
i.
Eli
berân du-se de I zvor, se î mbrăcă, npuându-şicentura. u N
ati
nse â p
nza care a cop ereamânca rea;
nu îi era foame.Ieşi din
cameră, cuScep trul Dr agonului pri
ns nîîndoit
ura cotul
ui.
Fecioarel
e erau di n nou pe c oridoru
llat, al
ăturide Sul i
n, iar
Urien îşiadusese Scu turi
le Roşii
, dar nu erau singuri
. Dincolo
de găr zi, oam enii s e î nghesuiau umăr l a umăr , ari uni i
tr
ecuser
ă de p ri
mul rând de ulptători
.
Avi
endha er
aî n mi
jl
oculuneidelegaţi
ideînţelept
e,formată
din Amys, B ai
r şi e Mai
lne, orSilea, esdi
gu r
, C hael
in, A pă
Fumegândă Mi agoma cu câteva fir e căr
unt e în păr ul negru,
Edarr
a, o Ned erShiande,care păreaapr oape alf elde â tnără ca
el
, dar avea deja î
n ochii al
baştriacel ca l
m i nconf
undabi l şiîşi
ţi
neasp at
ele alf elde drept precum celel
alte.Era şiBerel ain cu
el
e,dar nu şiRhuar c sau celel
alt
e căpet
en ii
. Le spusese deja ce
avuses
e de zi s,iar Aiel
i
i nu er au oamen i
i care să l ungească
vorba.Darde ce er au î
nţ el
eptele aici
? Sau Berelai
n? Rochia
verde cu al
b pe care o purt aîn acea di mi
neaţ ăîidezgolea
generos piept
ul.
Apoimaier au ceidin Cai r
hien,di ncol
o de cerculAiel
il
or.
Colavaer
e,i zbit
or e df rumoa să pen t
ru vârsta sa de mi jl
oc, cu
părul negru căzând în bucl e el aborat
e şidungiori zon t
ale ce-
i
col
orau r ochi
a de a l gulerul brod at cuaur până l a pi ci
oare,mai
mul t
e dungidecâ t oricine altcineva. Dobraine,bine cl ădit, cu
547
chi
pul pătrat şiparteadin faţă a ca pul
ui rasă, cu haina roa
să
de chingi
le uneipl atoşe.Mari
ngil
, dr ept ca o lamă, cu părul
al
b; elnu er a r as în cap
,i ar haina lungă, ap
roape până la
genunchi
, de măt ase nî
chi
săl a cul
oare,laf elde p l
ină de dungi
caaceea al ui Dobrai
ne,era pot
rivi
tă mai degrabă într
-o sal
ă de
bal
.Două duzi nide oamenimait i
neri,bărbaţ
işif emei
,se
î
ngh es
uiau în spa tel
e lor, dar puţini aveaudungi le de pe
veşmintedesenat emaijosdeşold.
— Lumi natfieSeniorulDragon!murmur arăeiînclinându-se
sauf ăcând reveernţ
e.Lumi na săne b i
necuvânteze cupr ezenţa
Sen i
orul
ui Dr agon!
Ceidi n Tea r aveau şieigru pul lor,înalţi SeniorişiDoa mne,
fără nobili de arng mic,î n pălări
i de ca t
if
eaşihai ne de mătase,
cu mân eci b ufan
te, cu du ngi desat i
n, r ochii nî cul or
i
străl
ucit
oar e, cu dantel
e înalt
e, cu perl
e şi i et
pre preţ
ioase,
salutându -l cu: „ Lumina st răl
ucească as upra Dr agonul
ui
Luminii
!“ Meil
an seafla î n frunt
ea lor, desi
gur, subţi
re,dur şi
cu ch i
pul li
psit de exp r
esie,cu o băr buţă căruntă, ascuţi
tă.
Lângă else afl a Fion
nda,a căr eifrumuse ţ
e n u era dimi
nuat ă
de expresi
a severă şioch i
i de fi er
,î n ti
mp cesu bţ
iri
caAnai yel
la
arbor
a u n zâmbet cuceri
tor.
Nu er a ni
ci umbr ă de z âmbet pe chipul lui Maraconn, care
aveaoch i
i albaşt
ri, or ari
tate print
re t ai
reni
, şi i ci
n e p al
pl
eşuvului Gueyam sau all ui Aracome, care era de două or i
mai su bţi
re decâtueyam
G , dar l a felde oţ eil
t. Ei şiMei lan
fuseser
ă ap ropiaţi de Heame şi Simaan. Ran d nu vorbise de ei
cu o ziî n urmă, şini cide trădarealor, dar era sigur că er
a un
l
ucruşt i
ut a colo şică fieca re îii nterp
reta tăcerea al
tf
el. Se
obişnuiser
ă cu aş a ceva de cân d erau î n Cai r
hien, ş i în
dimineaţa aceea se i u
t
au l a Rand de p arcăse aş teptau săfie
arestaţi.
Aproapet oat
ăl umeaseui t
acuatenţielaci
neva.Mul ţ
idintre
eipri veau neli
niştiţ
i mulţi
mea Ai el
il
or, ascunzându-şi â mnia
548
cum put eau mai bine.Alţi
i o priveau l
af elde a t
en t pe Berea
lin;
era su rpri
ns săva dă că, până şibăr baţii, până şitairen
ii aveau
zugrăvită pe chi
p mai degr abă o exp resie gân di
toa
re d ecâtuna
desfrânată. Ceimai mul ţiî l pri
veau pe el , desi
gur. El er
a ci ne
era; şi„ ce“ era
. Privi
r
ear eceal ui Colavaerees pli
mba între elşi
Aviendha,undepar căluafoc.Eraur ălami jloc,deşiAvi
endha
părea că ui t
ase. Si
gur C ol
avaere nu va ui t
a nici
odată bătaia
primită de l a Aviendha,după ce f usese găs
ită în cam ear lui
Ran d, şini cinu î i va i
erta f
ap t
ul că acu m şt i
a t oat
ă l umea.
Meilan şiMari ngi
l sef erea
u săseui teîn och i
i cel
uilal
t. Fiec
are
voia să se urce pe t
ronuldin Cai
rhien şifiecare cr
edea că
ri
valul pri nci
pal era celăl
alt
. D obraine se uita l a Mei l
an şi
Mar i
ngil, deşi nimeni nu ar fiput ut spune de ce.Mel ai
ne îl
studia pe R and, în timp ce or
Sileao st e
ua
d,i
i
a ap
re Avi
endha
se ui t
a î ncruntat
ă l a podea.O f emeie tânără,cu och i mar i
,
aflată î n grupul ce l
or i d
n Cair
hien, avea părul doarpân ă la
umeri, ă lsa
t liber, n
î l oc de câ rl
ionţi
i elabor at aranjaţ
i, şi o
sabi
e pri nsăcu cen t
ur a pest
e fusta de că lărie,care avea doa
r
şasedu ngide cul oare. Mulţi nu se obos eau să- şi ascundă
zâmbetele dispreţui
toar
e cân d se ui t
au l a ea;păr ea să nu
observe,ui t
ându-secâ nd admi rati
vl a Fecioar e,când î ngrozi
tă
la Ran d. Îşiad use miante de ea. Selande,una di ntre mul tel
e
femeif rumoa se cu care Colavaer
e sperase să- ll eg
e p e Ran d de
unelt
iri
le ei, până când Ran d o con vinsese ă cnu va m egre
. Cu
ajut
orul necerut al Avi endhei
, di n păc aet. Sper a să o
î
nspăi
mân te suficient de mul t pe Colav
aere ca să r
en unţe să se
răzb
une pe A vien
dha,dararfi vr ut să o con vi
ngă e p Sel
an de că
nu avea dece s ă se e tamă.„ Nu poţi mul ţ
umi pet oată lumea,
spuseseoi r
Maine.Nu- i poţiîmpăcape oţ ti.
“O f emeie dură.
Ca săpună ca pac,Ai el
ii se iu
tau lat oatăl umea, mai puţ i
n la
î
nţel
epte,desigur. Şi nicil a Berel
ain, dint
r-un mot i
v sa u al t
ul.
Erau înt
otdeau na suspicioşiî n preajma cel or di
n ţ i
nuturil
e

549
umed e,darî n ceea ce o ri
vea,
p se omc por
tau de p arcă rafi fost
o alt
ăî nţ
eleaptă.
— Mă onoraţi
,cu toţ
ii
,spuse Rand sperând că nu fusese
prea sec.
Înapoila pa radă. eSî ntreba unde era Egw ene. Probab
il
tol
ănit
ă în pat. Se gândi o cl i
pă săo ca ute şisăf acăun ult
im
efor
t de a…Nu, dacă u n voia să iîspună, nu put ea să o or
fţez
e.
Păcat că a tafi’
veren nu f uncţ
iona exac t atunci când av ea mai
multă nevoe.
i
— Dinpăcat e,nuvoiput eavorbicuvoiî naceastădi mineaţă.
Mă nîtorc al C aem l
yn.
Andoruler a problema pe caret rebui
a să o rezolve acum.
Andorul,şiSammael .
— OrdineleVoastrevorfidusel aîndepli
nire,Senior
eDr agon,
spuse erBeali
n. Î n această di
mi neaţă, casăput eţ i asi
sta.
— Ordinelemel e?
— Mangi n.Is-aspuscăî naceast ădimineaţă.
Cele mai mul teînţelept
eî şipăst rară expresia plată, dar B
air
şiSori l
ease i t
u
au deza probat or
. Surp rniză
tor,l a Berelai
n.
— Nu am de gând să fiu mart or l
a spânzur area fiecărui
ucigaş, spuse ece
r an Rd. Ui tase sau mai degr abă voise săi te.
u
Să spâ nzuri un om pe car e l îplaci nu es t
e u n lucr u de car
e să
vreisă-ţ
iami nteşt
i.Rhuarcşicel el
alt
ecăpet eni
ini cimăcarnu
aduseseră vorb a de asat câ nd se nt îâl
nise cu ei
.Î n plus,ni
cinu
voia ca execuţ
ia să fie specială… Ai el
iitrebuiau să trăiască
după lege,cat oatăl umea; ca i
rhienii şitair
eniit rebuiau săva dă
asta şisă ştie că , dacă nu f ăceaf avo
ruri Aieli
lor
, cu at ât mai
puţin ave
a săl e facăl or
.„ Tef ol
oseşit de ori
ceşide ori ci
ne“, se
gândi,îngreţ
oşat
; sp er
a săfi f ostgâ ndul lui. Şi nicinu vo i
a să
pri
vească o execuţ
ie,cuat ât mai puţ in a uli Mangi n.
Meil
an părea u ds pe gân duri
,i arAr acome avea r b
oboane de
sudoare pe rf
unte,dar poa te era din ca uzacă ldurii. Col
avaer
e,
păli
nd, păreasă -l vadă pen t
ru pri ma dat ă în viaţa ei. Berea
lin
550
aruncăo pri vi
r
et ri
stă către Bair şi Sori
lea
, care dădu din ca p;
arfi put ut să-i sp ună că el va ăsp
r unde aşa? Nu părea osi
p bil
.
Reaciţ
a cel or
lal
ţi va ri
a, d e la su rprză
i l a satisf
acţ
ie, dar o
observămai al es e p S
elande.Cu och i
i mari, ui
tase ed Feci
oare
şi, dacăî nainte se ui tasecu spa imă l a el, acum er a de- a
drept
ul teri
fiată. Ce p ut
easăf acă?
— VoiplecaimediatlaCaeml yn,lespuseRand.
Dinspre nob i
li
i d in Cai rhien şi Tear se au zi
r ă of t
aturi
uşurate.
Nu er a o surpriză cădor iră să-lî nsoţeascăpân ă l a cam ea
r
reze
rvată Topiri
i
-n vă zd
uh. Cu ex cepţia lui Berel
ai
n, t oţi cei di
n
ţi
nuturil
e umed e ufră opriţi de F ec
ioare şi Scut
urile R oşi
i; nu le
f
ăceapl ăcer
e să -
il ase pe cai r
hieni pe l ângă el,i ar Rand f u
bucuroscă şitair
eniifuseseră opri
ţi.Mulţidintreeiseui tau
l
ung l a el, dar i n
meni nu spuse ni mic, nu lui. Ni ci măcar
Bereal
in, careîl urm a al ăt
uride î nţel
epte şiAvien dha, vorbind
în şoapt ă şir âz
ân d încet din când î n cân d. Simţ ea cum i se
ridica păr ul de pe ce aa.
f er
Bel
ain şi Avi endha î mpreună?
Râzând?
Când aj unsel a uşa p ăt
rată de al cam era de u nde se Topea-
n
văzduh,seui tăcuatenţielaBerel
ainîntimpceaceast afăceao
reveernţă a dâncă.
— VoiconduceCai rhienulf
ărăteamăşif ărăfavoruri,pânăte
veiîntoarce,Senior
eDr agon.
Poate că, î
n ciuda l ui Mangin, venisedoa r să-i spună acel
e
cuvi
nte sau ca să fie auzi tă de cei l
alţ
i nob i
li
. Soril
ea zâmbi
i
ndulgent
, di ntr
-un mot i
v saual tul
. Tr ebui
a să afl e ce se
î
ntâmplă acolo;nu l e put
ea lăsape î nţel
ept
e să se ames t
ece
pest
e Bereal
in. Restul î
nţel
ept
elor ot răseser
ă pe Avi en
dha într
-
o part
e,vor bindu-i pe r
ând, dest
ul de erfm, deşi nu puteaauzi
ce-
i spuneau.
— Când te vei mai întâl
ni cu Perri
n Aybarr a, adăugă
Berea
li
n, tr
ansmi te-
i cel
e mai cal
de u r
ări. Şi l
ui Mat Cauthon.
551
 — Aştept
ăm cu ner ăbdareîntoarcer
ea SenioruluiDragon,
minţi seni
nă Colava er
e.
Meil
an se ui t
ă ur ât alea, pentru că r euşise să vor
bească
î
nainte,apoiţ inu un di scu
rs p l
in de nîflorit
uri care nu spunea
ni
mi c nî plus şi pe ca re Maringiltreb
ui să -l dep
ăşească,măcar
de dr agul nîflorit
urilor
. Fionnda şi n Aai
yella îi depăşi
ră pe
amân doi
, adău gând şi o mul ţime de compl i
mente, ceea ce-
l
f
ăcupe Ran d să se ui te ner
ăbdător du pă Aviendha,car e er
a
î
ncăocu pată cu înţel
eptel
e.Dob r
aine se u ml
ţumi cu un „ Până
se nî toar
ce enSiorul Dragon
“,în t i
mp ce M araconn, Gueyam şi
Aracome murmur ară ceva nedesl
uşit cu ochi i plini de
î
ngrijorare.
Ran d f u uşuratsă se vad ă înăuntru, departe de toţi
. Spre
surprinderea lui, Melai
ne îl urmă, î naint
ea Avi endhei
. Ridi
că
î
ntreb ătordin sprâncene.
— Tr ebuie să mă consult cu Bael î
ntr-o chest
iune care
pri
veşt
e înţel
eptel
e,î i sp
usecu un t on ca re părea să adauge:
„Nu vreausăaud pr ost
ii
!“ aruncând imed iat o privi
re ascuţ
ită
căt
re Aviendha, care avea un ch i
p at ât de nevi nova
t,încâtşi î
dădu seama i medi
atcă sc aunde ce va.Avi endha putea arăt
a în
multe fel
uri, d ar nici
odată i nocentă; nu î ntr
-o asem enea
măsură.
— Cum doreşti
,răspunseel.Bănuia că înţel
eptel
epândeau
de mul t ocaz
ia să o t ri
mită l a Caem lyn. Cine ar fif ost mai
pot
rivi
tă săse asi gur
e căRan d nu î li nfluen ţ
a pe B aelcum nu
tr
ebuie dacănu nevas t
a l ui Bael? Ca şi Rhuar c, omul avea
două nevest
e,iarMatob i
şn ui
a să spună că st ăa era fie u n vis,
fie un coşmar, nu seput ea ecdide c
are.
Avi
endha îlurmăricu at enţ i
e cum deschide o poartăîn
Caemlyn,î n sal
a t ronul
ui. Mer eu îl pri
veacu at enţi
e,deşi nu
puteaved eaţesătura. Făcuse şi eaod at
ă o poa rt
ă, dar î
ntr-
un
momen t de pani
că, i
arap oinu- şimaiad useseami nt
e nici
odată
cum. În aceazi , nu se i şt
e d e ce,bara roti
toare de ulmină păru
552
să-
i aducăami nt
e d e ce se ntâmp
îlase ta
unci;roşeaţ
aî ii nundă
obr
ajii br
onzaţ
i şir ef
uzăbruscsăsemai ui t
eî n dir
ecţi
al ui. Cu
Put
erea î n el î i putea simţi mi r
osul, aroma de i erburi a
săpunului
, o picătură de p
arfum dul ce ep car
e nu şi-l amintea.
Dornic să scape saidin,
de fii primul care păşiprin poartă î n
sal
a goa l
ă. Al
anna i sepr ăbuşiî n minte,la felde pr ezentă de
par
căar fi st at f
aţăî n f
aţă. Î
şidădu sea ma căpl ânsese. Pen tru
căpl ecase el
? Ei bi ne,n- avea decât săbocea scă. Trebui a săse
eliber eez cu mva e d ea.
Fec ioar el
e şiScu turile Roşi i n u f ură del oc mul ţ
umi ţ
i c ă
trecu se r p
imul. Urien mor măi şicl ăti
nă di n capdez apr obator.
Sul in, cu ch ipul pal i
d, seî nălţă pe vâ rufripen t
ru a- l priviî n
och i.
— Mar eleşiputerniculca r’a’ca rn ş i
-a l ăsat onoar eaî n gri j
a
Fa r D arei s Mai ,şu i
eră î n şoa ptă. I ar, dacă at otput ernicul
ca r’a’ca rn moar e n îtr-
o ambusc ad ă at uncicân d e p roteat
j de
Fecioare, Far Darei s Mainu vormaiav eani cio onoar e. Dacă
mar elui cu cer
itorcar’a’carn nu î i pasă, atuncipoa te Enai la
are dr ep tate.Poat e căat otput ernica
cu r’
la’ca rnnu e de câtun
băi eţelî ncăpăţânatcar et rebuieţ inutdemână ca să nu cadă
într-o pr ăpastie,pen tru cănu desch i
de o ch i
i.
Rand î şiîncleştăf ălcil
e.Când nu mai auzea i men
n i , strângea
din di nţ i şiî ndura – deşi de ob i
cei cr
iti
cile nu er au at ât e
ascu ţi
te – d in pricina dat ori
eipe ca re o aveaf aţă de Feci oare,
darni cimăca r Enai l
a sa u Somar a n u- l maiocăr âser eod
v at ă nî
publ i
c. e Mal
ine t recuse dej a de j umăt atea săl i
i, cuf ustel
e
ridicat e, apr oap e al ergând; d eci n u mai av ea r ăbdar e să
rest abilea scăi nfluenţaî nţel
ep t
elor as upral ui Bael. Nu î şiput ea
da seama dac ă Uri en au zise, d ar băr batul p ărea f oarte
preo cu pat să -
şiî ndr epte lupt ăt Ae
oriithan Dor , cu vă lurile pe
ch ip, săscor mon ească printre col oane,î mpr eună cuFeci oa r
ele,
un l ucr u pe ca re ch i
ar nu er a nevoi e să -lf acă. Pe d e a l
tă parte,

553
Avi
endha,cu br aţel
eî mplet
ite sub sâni,purta pe chi
p un
asemen eaames t
ec e dî ncruntare şiap rob
are,cănu av u nici
o
î
ndoialăî n privinţa ei.
—I eritotula mer s bine,spuse ferm căt
re Sul
in.De-acum
î
ncolo d ouă gărzi vor fi mai mul t decât sufici
ent
e.
Ochii emf eii ap r
oap e i eşeau di n orbite; părea să nu- şi
găsească suflul să r ostească ceva.Şi acu m, după ceî iluase
atât, erat i
mpul săî i deaceva î
napoi,î nai
nte de aex pl
oda caun
foc de art i
ficii.
— Sigur , când plec din palat e al t
ceva. Vor fi gărzi l
e
obişnuite,dar a i
cisa u î n Palatul Soarelui
, sau î n St ânca din
Teardoioamenisuntsufici enţi
.
Se n îtoarse şi pl
ecă,l ăsând-
o cu buze le rf
emăt ând în t ăcer
e.
Aviendhavenil ângăelînt i
mpceocol eaplat
formapecar eerau
puset ronurile,mer gând împreu nă către uşile mi cidi n sp at
e.
Venise aici,înl oc să se ducă di r
ect î
n camer ele sale, î
n
speranţa căvaput eascăp a de ea .Îi puteasi mţi mi rosul ch i
ar
şi f
ărăsaidinsaupoa te er
a doa r memoria. Şi
-ar fi dor it săai bă
nasu lînf
undat de ă rceal
ă; îi plăcea pr
eamul t mi r
osu l
.
Cu şal ul st
râns pe umer i, Avien
dha se ui ta dr eptnai înte,
preocupat
ă,şini cimăcaru n băgăde seam ă căelî iţinu uşa
car
e d ădeacă tre u nul di
nt re vest
iar
ele decorat
e c u l ei
,l ucruce
de o bi
cei oi ri
ta, dacănu cu mvaî lînt r
eba ca r
e d intre br aţ
ele ei
est
e ru pt
. Tresăricâ nd o n îtr
ebă ce r a
e.
— Nimic.Sulin avea dreptate.Dar … brusc avu un r ânjet
şovăi
t
or. Ai văz ut ce expres
ie a avu t
? Nimen i nu a maipus- o
aşaa lpunctde c ând… nici
odată,cred. Ni
cimăca r Rhuarc.
— Suntpuţ insurpri
nscăeştideparteamea.
Se uit
ă l a elcu och i
i eimari . Ar fi putut să -
şipetreacăo zi
î
ntreagă î
ncer când sădeci dă dacăer au albaşt
ri sauverzi. Nu.
Nu avea nici
un dr ept săse gâ ndeascăla ochii ei
. Nu avea nici
o
i
mpor t
anţă ce e snît
âmplaseup dă ce a efăcuse acea poa
rt
ă– s ă
f
ugăde el . Şi mai ales un avea drep
tul săse gâ ndea
scă la ast
a.
554
 — Măpuipegânduri ,Randal ’
Thor,spusecalmă.PeLumină!
Creat
or ul t e-
a f ăcu
t doar ca sămă f rămân t di
n cau za ta,aşa
mă gân desc c âe
todat
ă.
Vru săî ispunăcăer adoarvinaei–seof eri
sedemaimul te
ori săo t ri
mi t
ă înapoi la înţel
epte,deşi ar fiî nsemnat doar să
pună pe al t
cinevaîn l ocul ei–,dar ,î naint
e să poa tă desch
ide
gura, Jal ani şiLiah î i aj
unseră din urmă, urmat e nîdeapr
oape
de d ouă Scuturi Roşii
, unul di n eiun băr batcăru nt, car
e avea
de t reiori mai mul te cicatri
cica Li ah. Rand l e făcu sem n lui
Jalanişibărbatul
uicu cicatri
cisăseî nt
oar căîn sal
at r
onului,
ceea ce ap roape dădu naş t
ere unui scan dal. Nu di n pa rt
ea
Scu t
ului Roşu , car
e doa r seui tă la t ovarăşul său, ridi
că din
umer i şiplecă, dar Jalani îşiridicăbăr bia. Rand ar ătă din nou
către uşaca re dădeaî n sa lat r
onului.
— Car’ a’
ca rn se aşteaptă c Far
a aDreis Maisă se du că
unde p or
unceşte.
— Poate că eşt irege alcel or di
nţ i
nuturil
e umede,Rand
al
’Thor, dar n u eşt iregela Aiel
il
or, spuse cu o umbră de a mar
careî i şt
irbeadi n demni tate,aducâ ndu-i aminte câtde âtnăr ă
er
a. Fecioarele n u t e vor d ezam ăgini ci
odată în dansullăncilor,
daraces ta nu e da nsul.
Plecăot u
tşi , după un sc himb r apid de semne a l
e dege
tel
orcu
Li
ah . Urmatde aceas t
a şide u n Scu t Roşu, un bărbatsu bţire,
cu păr ul au ri
u, numi t Cassi n, Ran d se nîdreptă reped
e căt re
camereel uli. Şi cu Avi endha, desi gur. Şi
, dacăcr ezuse că fusta
vol
umi noasă o s-oînceti
nească,se înşelase.Liah şiCassin
rămaser ă pe h ol
,în faţa anti
cam ee
r, io cam eă
r mare ce ave
a pe
tavan o f ri
zăde marmur ă înfăţ
işând l ei
,i ar pe perei
ţtapi
seri
i
cu sce ne de vân ăt
oare şimunţ iî nceţoşaţ
i, dar Avi
endha i
ntră
după el .
— Nu ar t rebuisă fiicu Melaine? întrebă.Treburide-
ale
înţ
eleptel
or?

555
 — Nu,răspunseea scurt.Melainenu arfi încântat
ă să-mi
bagnasulacum înt
reburileei.
Pe Lu mină! Dar ni ci e l nu era î ncântat ă c nu pl eca.
Aruncându-
şiSceptrulDr agonuluipe o măsuţă cu pici
oare
auri
te,sculpt
ate cu viţ
ă- de-
ve,
i îşidesf
ăcuce nt
ura sabiei
.
— Amyssaucelel
altenuţ i-
auspusundeeEl ayne?
Pentru o cli
pă f oar
te l ungă,Aviendha r ămaseî n mi j
locul
podel
eicudal e a l
bastre,privi
ndu-l cuo e xpresi
e de nepătruns.
— Elenuşt i
u,spuseî ntr
-unfinal.Le-am î
ntrebat.
Se aştept
asesăî ntrebe.Deşi nu maif ăcuse s a
ta de luni de
zi
le,înai
nte d e aven i pri
ma dat ăî n Caeml yn, nu pier
duse i ci
no
ocazi
e să-i aducăami nte căelî i aparţi
ne u li Elay
ne.Aşacr edea
ea, şice se întâmplase i d
ncol
o de p oartă nu sc hi
mba l ucruri
le
cu nimic,î i spusese,şini cinu se va mai întâmpla vreodată –
al
tl ucrupe ca rei -
lf ăcuseclar. Exactcu m îşidorise; nu er a î
n
st
are să si mtă r egret mai m ul
t dec ât un por c. gInorând
scaunele elegan t au ri
te, A viendha se aşe ză pe pod ea, cu
pici
oarel
e strânsesu b ea, ar anjându-şifusta gr
aţios.
— Auvor bi
tî nsădespretine.
— Decenu măsurpri nde?făcu elsecşir ămasesurprinssă
vadă cum Avi endha se î nroşea. Nu er aof emei
e care să
roşească, şiacu m se nt î
âmpl ase e d dou
ă ori î
ntr-o zi
.
— Au avutvi selaf
el,uneledi ntreeledespreti
ne,spuseuşor
gâtui
tă, apoi seopri să -şidr eagăgl asul
, fixându-l cu o pri
vir
e
hotărât
ă. Mel aine şiBai r e-tau vi sat pe o bar că, cu tr
eifemei
ale căror eţ
fe nu seve deauşio bal anţă car e seî ncli
na cân
d
într
-o parte,cân d în alta.Mel ai
ne şiAmys au vi sat ăcun
bărbateralângă t
ine,cu un cuţ
itpus la gâtult ău,darnu- l
vedeai
.BairşiAmysau visatcătăiaiţi
nuturil
eumedeî n două
cuo sab ie.
Pentruo clipă ochiiîi al
unecară di
sp reţuit
oril a sabi
a pusăîn
teacăl ângă Sce prt
ul D ragonului
. Di spreţuitor
i şi nu pi c

556
vinovaţ
i.Eai -
odăduse,f usesesabiaregel
uiLaman,înfăşurat
ă
cugri j
ăî nt
r-o păt
ur ă, casănu poa t
ă spune că a ati
ns-o.
— El
e nu poti nterpret
a visel
e,dar suntde părer
e că ar
trebui să ştii
.
Pri
ma part e îi era la felde necl ară ca şiî nţel
eptel
or, dar a
dou a părea li
mpede . Un om cu un pu mnal, pe car
e n u-
l pu t
ea
vedea,nu put ea fi decâtun Vi neţ
iu;sufletel
elor er
au date
Umbr ei– n u doa r promise
, cidat e – şi puteausăse t r
secoa
re
nevăzute chi
ar şi când t
e uitai dreptla ele,i ar singurull or scop
era asasniat
ul. Cum de n u înţeleseser
ă înţel
ep tel
e ceva atât de
li
mped e? Şi u lti
ma part e er a clară. D ej
a sf âşia ţ i
nuturile.
Tarabon şiArad Doman erau în rui
ne,rebel
iunil
edi n Tearşi
Cairhi
en put eaudev en
i ori
cân d maimul t decâtvor be şoptite,
iar Il
li
an av ea să si mtă gr eutat
ea sabieil ui. Ca să nu mai
amintească de Profet şide j uraţ
ii Dragonului di n Al t
ara şi
Mur andy.
— Nu vădni ci
un mist
erîn douădi n el
e,Avi endha.Darcând
îi ex pl
ică,î l pri
vi eînncrezăt
oar e. esDigur . Dacă Vestit
oar
ele-
n
viseînţeleptenu puteau desluşivisul,nimenial t
cinevanu mai
pu tea.Mor măicu amăr ăciune şi se ar uncă î nt
r-un scaun î
n
faţa ei.
— Ceal tcevaaumaivi sat?
— Maiest eun visdespr ecareî ţipotspune,deşis- arputea
sănu t e p ri
vească.
Astaînsemna că maier au vise despr e care nu voia să-
i
spună, ce ea ce -l f
ăcusă se î ntr
ebe de ce i l e povest
ise
r
ă
înţ
eleptel
e,că cieanu era Vesti
toar
e-n vise
.
— Toatet rei au avut visul ăst
a, ceea ce îlface f
oart
e
important. Ploai
e,sp use r ponunţ
ând cu vânt
ul cu sti
nghereal
ă,
veninddintr
-unvas.Î njurulluisuntcapcaneşicurse.Dacăva
cădea pe mâi ni bune, ac ei
a vor ăs gi o comoară şi maimar e
decât vasul.

557
 Dacă nu, dest i
nul lumii este pecetlui
t. Chei
a găsriii va
sul
ui
est
e găsir
eacel ui care nu mai este.
— Carenumaiest ece?înt
rebăel;păreamaiimportantdecât
rest
ul
. Vreisăsp ui cineva care emort ?
Avi
endha clăti
nă din cap,iarpărulr oşcatise mişcă sub
umeri.
— Nu şti
u niciel
emaimul tdecâtţi
-am spus.Spresurpri za
l
ui, ea se ri dică î n pi ci
oa r
e, r a
anjându- şi veş mi
ntele cu
gest
uri
le a cel
eaaut omate pe c are e
l afc otate emf ei
le.
— Trebuiesă…
Tuşiintenţi
onat. Voi
se să spună: „
Trebuieî ntr-adevăr să
pl
eci?“ Pe Lumină!Chi ar voia ca ea să pl ece.Fi ecare minut
l
ângăeaer aot ortură. La felera şifieca re mi nut dep art
e de ea.
Dar măca r puteaf ace ceea ce er
a corect, ce er a potrivi
t pent
ru
elşicel mai bine p ent
ruea .
— Vreisă teîntorcilaînţel
epte,Avi
endha? r eveniel.Să- ţ
i
conti
nui studiil
e?Nu pr eamai ai de ce săst ai. M-
ai învăţat atât
de mul te,de p arcăam cr escut print
re A i
eli
.
Pufnetul eispu nea m ulte,darnu semul ţumi cuat â.t
— Ştiimaipuţ in ca un băiatdeşaseani .Deceun băr bat
ascult
ă maiî ntâide a ou da sa mamă şi ab i
a apoide mama u li,
i
ar o em feie mai î ntâi de a l doi
leat at
ă şiapoi de a ttăl ei
? Când
poate of emeie săse m ărite cuun băr bat fără cor
oniţa de flor i
?
Cân d trebui
e st ăpâna unei casesă asc ul
te de fier ar
? De ce,
dacă ieio ar gint
ăreasg
aăi’
sh ai
n, trebuie să o l aşisă l ucreze
pentru eacât e o zi pen t
ru fiec are zi în care munceşte p entru
ti
ne? e D ceunse nt îâmplăl af elşipen t
ru o croi
tor
ea să?
Cău t
ă r epede nişt
e ărspunsu ri, dar
,î nainte săadmi t
ă cănu
şti
e,încep u brusc să se oajce cu şal
ul de p arcăar fi ui tat de el
.
— Cât ăj
eodat i’e’
toh e foarte amuzant . Aş eşi
l na de ârs d acă
nu aş fieu î n centrul gl
umei .Î mi voi t
roh-
espul
ect,
aspu
se c u
voceaprefăcutăîntr
-oşoaptă.
Bănuia căvor beşt
e cusi ne nîsăş,idar r ăspunse cu gri
jă:
558
 — Dacă te gândeştil a Lanfear
, nu eu t e-
am salvat
, ci
Moiraine.A muri t sal
vându-ne p e oti
ţ.
Sabial ui Laman o scăp ase e t
ol
d cel
ă h
altp
e careîl avea faţ
ă
de el , deşinu înţelese
seni ci
odat
ă cef usese.Si
ngu ra obli
gaţ
ie
de car e şt
ia el. Se ruga să nu afl e ni ci
odat
ă de ce aal
ltă;ar
vedea-ocapeunasi ngură,deşielnufăceaast a.
Aviendhaseuitălael,cu capulpuţi
npl ecatşicu unzâmbet
pe buze.Î şir egăsi
se o st ăpâni
re de si ne care ar fi f ăcu
t-
o
mândră şi pe Soril
ea.
— Mulţumesc,Rand al’
Thor.Bairspune că unuibărbatar
tr
ebui să-i amint
eşti din când în cân d că nu l e şti
e pe t oa
te.
Anunţă-
mă când vreisă tecul
ci.Nu voivenimaitârzi
u să te
trezesc.
După ce plecă,Ran d rămasecu pri vir
ea pironi
tă în pod ea.
Un cair
hian care ujcaJocu l Casel
orer a mai uşor de nîţel
es ca o
f
emeie care nicimăcar nu se st răd
uia să fie mi st
erioasă.Şi
bănui
a că ceea ce simţea pentru Avi
endha,indi
ferentce er
a,
compli
caşimai mul tl ucruril
e.
„
Tot ce i
ubesc di strug, âser Lew s Ther
in. T ot ce dist
rug
i
ubesc“.
„
Taci!
“ iţ
pă Rand f urios,i ar râs
etul ascu
ţit dispăru
. Nu şt ia
pe ci
ne uibea , dar ştia pe ci ne aveasăsa lveze. De nidif
erent ce,
dar mai ales e d el î
nsu şi.
Î
n hol , A vi
endh a se r ezemă de uşă, u c umeri i ăs
lai ţ
,
resp
ir
ând adânc.Î ncercă să sel i
niştea
scă.Inima î ncă îi bătea
săî iiasădi n piept
. LângăRand al ’Thor semţ si
eade p arcăar fi
fostînti
nsăgo ală pe că rbuni aprinşi
.Î nti
nsăpână si mţeacăi
se desprind oasel
e de car ne. Adusese at ât de multă ruşi ne
asupra sa,maimul t
ă decâtcr ezuse vreodată cu put inţă.O
mare glumă, îi spusese u li
, şiparte di n eaar fivr ut săpoa t
ă
râde.Ave at
oh către el, dar m ul
t mai mul t căt
re Elayne.Tot ce
făcuseelf uses
e s ă-i sa
lvezeaţ a
vi
. Dacănu ar fif ostel , Lanfea
r
ar fi ucis-o.Voi
se să o moao
re mai ales e p ea,în chinuri cât mai
559
mari. Cumva,Lan fear tiu T.
şseoh-ul cătr
e Ran d, faţ
ă de cel
căt
re E layn
e,era precum muşu roi
ul de e
tmrită pe ân
l găOsi a
Lumii.
Cassin – du pă croi
ala hainei îşi dădu seama că er a şi
Goshien, nu doa
r Aethan Dor; darnu î irecunoscu se
ptul – abi
a
î
i aruncăo pri vi
r
e d e unde se em ghuise,cu lanceape p i
cioa
re;
nu şt i
a ni mic,desi
gur. D ar Liah îi zâmbi, prea încur
ajant
pentru o f emeie pe care nu o şt i
a,cu pr ea mul t subînţel
es
pentru ori
cine.Aviendha se surpri
nse gân di
ndu-se alChareen ,
cum î iindica haina femeii
, ca la ni şt
e pi si
cicare sef urişează
;
nu segân diseni ci
odat
ă la o Fecioară cal a alt
ceva decât ac l
a
Far Darei s Mai .Rand al’
Thor îi zăpăci se minţi
le.Cu t oa t
e
ast
ea , dege
tele îi scăp
ărar
ă mâni oase. „
De ce zâmbeşt i
,f ată?
Alt
cevanuaimaibundef ăcut?“
Sprâncenele l
ui Liah seri di
cară uşor , zâmbind amuzată.Î i
răspunse la fel
.„ Cui î
i zicitu fată, fato? Nu eşti ni
ciî nţel
eapt
ă,
nu mai eşt i niciFecioară. Credcăo să -ţi pui su fletul cunună la
picioarele u nui bărbat.
“
Avi endhaf ăcu un pasî naintefuri
oasă–puţ inei nsult
eer au
mai r ele printFa
re r Dareis Mai–, apoi seopri .cadinsor
În nu
cred eacăLi ah ar fi put ut să-if acăf aţă, dar n îf ust
ă ar fi f ost
înfrân t
ă. M ai ău r, p robabil Liah ar fi r efuzat să o f acă
gai ’
sh ain; ar fi put ut, dacăer a atacat
ă de of emeie care n u era
niciFeci oară şini ciî nţ
eleaptă, sauar fi put ut să cear ă să o
bată def aţ
ă cu orici
nedi n Taardad carearfi vrutsă vi nă să
asiste.O ruşi ne maimi că dec ât efr
uzul , dar u n su ficient de
mar e. Mair ău decât or i
ce, fie că pi er dea,fie că nu, Mel ai
ne
sigu r a r fi al es o met od ă atât de cumpl ită car e să-i ad ucă
ami nte căl ăsase anlcea deoparte nîcâ
t pr ob abil ar fi pr ef
erat ca
Liah s- o fi băt ut de zece o riîn faţat uturor clanurilor
.Î n mâi nil
e
uneiî nţel
epte,ruşi nea er a mai ascu ţ
ită ca l ama unui cu ţit
.
Liah ni cinu se cl i
nti; tşia şi ea la f el e d bine t ot ce şt i
a
Aviendha.
560
 — Acum văhol baţ
iunal aalta,spuseleneşCassi n.Într-
ozi
tr
ebuie să î
nvă ţ şieul imbajul sem nelor.
Li
ah seui tăl a el
, apoi râsecristalin.
— O să fiidr ăguţî nfuste,Pavăză Roşie,î n zi
ua când vei
deveni Feci
oară.
Avi
endha r ăsuflă uşurată când Liah îşimut ă pri
virea;în
acel
e circu
mst anţe nu ar fiput ut săf acăeaast a înt
r-un mod
onorabi
l. Degetel
e ise i m
şcară automat,î n pri
mul sem n pe care
îlînvăţaof eci
oar ă. „Am t oh.“
Liah îir ăspunse i mediat.„ Unul foart
e mi c,sor ă de l ance.
“
Avi
endha zâmbi r ecunoscătoare că ceal
altă nu-şi curbase
degetul mic,car e ar fiî nse mnatcă o l ua în r âs, semn folosi
t
pentru femeil
e car e e rn
unţau l a l
an ce
, dar se com portau caşi
cum nu arfi ă fcu t
-o.
Un ser vi
tor l er
aga pe hol . Ascu
nzându- şidezgustul faţă de
ci
nevaca re îşipet recea viaţ
a sluji
ndu-i pe al ţ
ii, Aviendha se
î
ndr eptă cupaşimari î n direcţ
ia opusă, casănu fie ob li
gat
ă să
tr
eacă pe l
ângăel . Să-l ucidă pe Rand al ’Thor r a fiî mpl
ini
t un
toh, săsesi nuci
dă l-ar fiî mpl
ini
t pe a l doi l
ea t
, daohfiî
r eca
lr e
bloca pecel
ălalt
.Indif
erentcespuneau î nţ
eleptele,tr
ebuia să
găsească oecal să el mp
îl i
nească pe am ândou ă.

561
CAPI
TOLUL 20
Di
n Sted
ding

Ran d t ocm aiînce puse ă- sşiumpl e pipa cu t utun, cân d Li ah

î
şibăgăcapu l pe u şă.Î nainte să poat ă spu ne cev a,un om cu
f
aţa r otundă şil ivr
ea r oşu cu al b, respirând gr eu , sest r ecur
ă
pe ânl găea, aru ncându- se algen unch i
il ui Ran d su b pri
virea
uluit
ăaf emei i
.
— Seni ore Dr agon,i zbucnii nsulî ntr-
un st rigătsugrumat .
Ogierii au ve nitl a pal at
. Trei ! Li s- a dat vi n şil i s-a oferi
t şi mai
mul t
, dar i nsist
ă căvor să-
l vad ă pe S enioru l Dr agon.
— Decâtt i
mp eşt ilapal at?î ntrebăRand cu vocedomoal ă,
căcinu vo ia să -l sperie;l i
vrea ua i sepot rvea
i bi ne şinu mai er a
tânăr. Mi -
et eamă că unşt i
u cu m t e cheam ă.
Băr batul desch i
se och ii mari .
— Numel e meu? Bari ,Seni or e Dr agon.Hm,de douăzecişi
doi de a ni ,i arna ast a. Sen iore D ragon, Ogi erii?
Rand vi zitase e d dou ă or i un st edding Ogi er, dar nu er a sigur
de et i
ch et
a cu ven i
tă. Ogi eri
i co nstruiseră apr oape î n î ntregi
me
marile or aşe, cele mai vec hi păr ţi din el e,şimai ven eau di n
când î n câ nd di n steddingu ri săf acăr epar aţii. Se n îdoiaînsăcă
Bari ar fi put ut fi mai en tuziasmat de cât er a, poa t
e d oarî n faţa
unui r ege sauuneiAes eda S i . Poat e în f aţa l or u n. Ran d îşi
puse nîbuzunar pi pa şi săcu l
eţ ul de u ttun.
— Du- măl aei.
Bari să ri î n picioare,apr oape o ţpăind pe vâ rf
uri . Rand bănui
că ăcu
f se egeralea cor ect
ă; omul nu se i mră că en Siorul Dr agon
seduceal a Ogi eri
,î n l oc să -i aducăpe aceşt i
a l a el .Îşil ăsăî n
cam eăr sa bia şiscep t
rul; nu ar fi f ostmp iresi
on aţi de el e.Î l
urmar ă Li ah şiCassi n, des i
gu r,i arBari arfi rupt -o la f ugă
dacănu arfi t rebuit să m eargă l ăt
auri de R and.

562
 Ogieri
i aşt
eptau î ntr
-o curte cu fântână, cu bazinul pli
n de
peşti al
bi şir oşii
, acop er
it de frunzede nuf ăr
, un băr bat cu
părul alb, înt
r-o hai nă lungă ca r
e f âl
fâi
a dea supr
a cizmelor
î
nalte,şidou ă femei , una mult mai t ânără decâtea l
a
clt
ă, cu
fust
e br od
ate cu frunze şi vi
ţă-
de-ve,
i ceaa băt râneifiind mult
mai elaborat
ă. Poca lel
e de au r,făcute pentru oamen i
, păreau
micuţeî n mâinil
e orl. Pe ramurile unor copacimai er au cât
eva
frunze,i ar ziduri
le pal atului făceau umbră. Ogierii nu er au
singu ri; câ
nd apăru Rand, Sul i
n şit reiduzi
ni de F eci
oare erau
strânseî n jurull or, şiUri en cu î ncă cinci
zeci şice va de Aieli
.
AieliităcurălavederealuiRand.
— Numel et ău cântă ur echilor mele,Rand al’Thor,spuse
băr batul Ogier cu o voce ca r ostogol
irea unui tunet. Er
a
Haman , fiul lui Dai, fiul l ui Mor e.l Femei
a maiî n vârstă era
Ella, fii calui Soong,i ar cea tânără eraEri th, fiical ui Iva
, fiica
l
ui Al ar. Rand îşiami ntea că o mai văzu se d oată pe Eri t
h, în
Steddi
ngu l Tsofu, la dou ă zi le de căl ărit de Cai rhien. Nu-şi
putea magi
i na ceăcea f nC îaem lyn.
Aiel
iipăreau micipelângăOgi eri
;pânăşicurt eapăreami că.
Haman er a o da tă şi u jmăt ate mai n îalt ca Rand, iş
proporţi
onalde at l, Covril era maisc undă cu un cap– u n cap
de O gi
er– d ecât Haman, şich i
ar şiEri th îl depăşea ep R and cu
aproape un pi ci
or şi jumătat e.Cu t oate a stea
,î năl
ţi
meaer a cea
maimi că deos ebire înt
re Ogi eri şioam eni. Ochiil ui Haman
erau largişir otunzicani şte ce şcu
ţe de cea i, nasull at î
i ocupa
aproape toată faţa, iar u rech
ile i sei ţeau din păr, cu smocu ri
albe în vârf. Purta o must aţ
ă al bă, pe oală, şio bar bă î
ngu st
ă
su b bărbi
e,i ar sprâncen el
e iîajungeau la obraj
i. Rand nu ar fi
putut sp une exa ct u c
m di fer
eauch ipuri
le lui Covr i
leişil ui
Erith – cu exc epţia băr bil
or şi must ăţi
lor
, des i
gur, iar
sprâncenele nu er au chi ar atât e d mar i şi stufoase –, dar
păreaucev a mai del icate.Covr i
l arbora un aer ev ser – r ă
at
a

563
f
ami l
iar, dintr
-un mot iv sa
u altul –,iar Erith păreaî ngri
j
orat
ă,
cu ur echil
e p l
eoşitte.
—I ertaţi
-mă ocl ipă,lespuseRand,darSul in nu-
llăsă să
conti
nue.
— Am veni t să vorbim cu Fr
aţiiCopaci
lor
,Rand al ’
Thor,
spuse ot hărât
ă. Tr ebuie săşti
i cănea mul Aieleste de mul tti
mp
pri
eten cu Fr aţ
ii C opaci
lor
. Mer gem ad esea cu nego ţ în
sted
ding.
— E adevărat,murmurăHaman.
Pentru un Ogi er er
a un murmur , darpăr ea gom
z outl f
ăcut de
o avalanşă evnăzută.
— Suntsi gurcă toţ
icei
lal
ţiau venitsă vor
bească,îispuse
lui Suli
n. Ar fiput ut alegedin priviri ci
ne fusese de dimineaţ
ă
în gardă, până l a ulti
ma; Jalani se î nroşi toa
tă. În afar
ă de
Urien, din Pavezel
e Roşii de dimineaţ
ă nu maier au dec ât rei
t
saupat ru.
— Mi -
arpl ăceasăcredcănu enevoiesăor ogpeEnailasau
pe omS ara s ă se ocupet
inde
e.
Chipul br onzat al l
ui Suli
n seî ntunecăde i ndi
gnare,făcâ
nd
să iasă şimai mul t n
î evidenţ
ă cicat
riceacu car e seal ese
se
urmân du-l pe e l
.
— Voivorbicu eisi ngur
.Singur
,accentuă ui
tându-secătre
Li
ah şiCassi n. Ast
a dacă nu cr eiz că tr
ebuie să mă pr ot
eez
je
ci
neva de ei?
Cuvintel
e u li o ofensa
ră şimai t are,aşacăl e strânse ep
red
e
pe Feci
oar e,cu sem ne grăbi
te;pl ină de â ţf
nă, ar fi spus orici
ne
al
tci
neva decât un Aiel
. Câţi
vaAi eli pl
eca u chi
cot
ind; separe c ă
Randf ăcuse un soide gl umă.
Hamadî şimân gâi
e barba p ri
vindu-i cu m pleacă.
— Oameni inu s-au si
mţ i
tmer eu în siguranţăîn preaj
ma
noast
ră, ştii
. Hm. Hm, f ăcu caun bon dar uri
aş.Est e n
î vechil
e
scr
ier
i. Foa rt
e vechi
. Doa r rf
agmen t
e,e adevărat , dar datează
di
n…
564
 — Frunt aş Haman, i nterveni pol
iti
coasă Covril
, putem
rămân e al problema noastră?
Bâzâtiul dev
en i par
că m aiasc uţ
it. Frunt
aş a Hman. Unde mai
auzise a R
nd cu vi
ntel
e astea?Fi ecar
e stedding aveaun Consil
iu
al Fruntaşil
or. Haman oftă a dânc.
— Foarte bi ne, Covri
l, dar dai dovadă de o gr abă
necuvii
ncioasă. Abia ne-
ai l ăsa
t săne sp ălăm, î
nai
nte de aven i
aici
. Jur, ai î
nceput săţ opăi cao…
Ochiil ui mari scăp
ărară cătr
e R and şiî şiacoper
ituseacu o
mân ă de di mensiunea unei bucăţi mar i de şuncă.Ogieriiîi
consi
derau pe oa meni pripiţ
i,întot
deauna î nce
rcând să facă
acum ceea ce pu t
ea fi lăs atpe adou a zi sau pe anul următor
făr
ă prob leme.
Ogieri
i aveau alt
ă noţi
une at impului
. Şi mai cred
eau căer ao
insul
tă săl e erami
nteş
ti oamenilor ucm zoreaueide colo până
colo.
— Af ostocălători
eAf arăfoarteobositoare,conti
nuăHaman
expli
cându-ilui Ran d, nu î n ulti
mul r ând fiindcăam afl atcă
Shaido Ai elau ased i
at A l’
ca i
r’
rahienallen – incredi
billucrucă
tu eşti aici
, dar a poi ai pl eca
tî nainte să put em vorbi cu tine,
şi… Nu mă p ot opr i să nu mă gând esc că ne-am grăbi
t. Nu. Nu,
vorbeştetu, Covril. Din pricina ta mi -am părăsit st
udi
il
e,
predarea, ăs al erg pri n l ume. C r
ed că st uden ţ
ii mei s-au
răsculatpână a cum.
Rand î şiascu nseun r ânj et
; după f el
ul de a fi alOgi eri
lor,
studenţiilui Haman ar av ea ev
noei de u jmătaet de ansă ec di
dă
că ace sta a pl ecatşiî ncă un an să di scute despre ce au de
făcut maidep arte.
— O mamă ar e dr
ept ulsă fie neli
nişt
ită,spuse Covril
,cu
vârfulurechil
ortremur ând.Păreasăsedeaobăt ăl
ieînl
ăuntrul
ei,î nt
re r espect
ul cu ven
it unui Frunt aş şio ner ăbdar
e foart
e
ne-Ogierească. Întor
câ ndu-se cătr
e Rand, î şiîndreptă umerii
,
cuur echil
e d r
ep t
e şi băr
biaf ermă.
565
 — Ceaif ăcutcufiulmeu?
— Fiultău?înt r
ebăRandf ăcândochiimari.
— Loial
!r ăspunse uitându-se l
a elca l
a un nebun;Erith
t
răgea cu och i
ul nelinişt
it
ă, cu mâi ni
le încl
eştat
e de piept
.I -
ai
spus Frunt aşului Fruntaşil
or i n
d Steddi
ngu l Tsofii că o să ai
gri
jă de el . Mi-au spus căaşal e-aispus.Pe vr emeaaia nu îţi
spuneai Dr agon, dar ut er a.
i Nu-i aşa, Eri
th? Nu asta a spu s
Ran d al’
Thor?
Nu-i dăd u timp ce leimait inere săr ăspundă.Pe măsu ră ce
vorbeatotmair epede,Hamanpăr easăfiecupri nsdedur er
e.
— Loialalmeuepr eatânărsăfieAfară,preatânărsăumbl e
prin lume,f ăcâ nd lucruril
e pe car e l-aipus t u să l e facă
.
Fruntaşul Alar mi -a spus d esp
re it
ne.Ce a r
e L oi
al almeu de-a
facecu t r
olocii
, Căi l
e şiCorn ul lui Valer
e?O să mi -
lînapoi
ezi
acum, t e org, şio săam gr ij
ă săfie căsă tor
it cum se cuvi
ne cu
Erith. O să -
il inişt
ească eapicioar
ele pli
mbăr eţ
e.
— Estef
oartechipeş,murmur ătimidEri
th,mi şcându-şiat
ât
de r epede urech i
le de ruşine,că vârf uril
e păr eauî n ceaţă. Şi
cred căest e şifoarte curajos.
Lui Rand î it rebuir
ă câ t
evacl ipe să-şir egăseascăechil
ibrul
mi nţi
i. Un Ogi er vorbind ap ăsat păr
ea un munt e care o ia la
vale.UnOgi ervorbindapăsatşirepede…
După tradiţi
a Ogi eri
lor
, Loie
ar
la prea ân
tăr pen tru a părăsi
steddingul si
ngur,l a doar nouăzeci şicevade a ni
. Ogieri
it răi
au
foarte mult. Din pri ma ziî n ca r
e lîîntâlnise, pli
n de nerăbdare
săva dă l
umea , Loi
al fusese î
ngrij
orat de zi
ua î n care Fruntaşii
aveausă-şidea se ama că a f ugi
t. Maimul t decât ori
ce, er a
î
ngrij
oratcămama sao săvi nă după el ,târând o mi reasă î
n
urma ei. Spunea că un bă rbatOgi er nu are n i
ciun cuvân t de
spus în aces t
e ches t
iuni
, ari f emeia destul d e puţin; er a
hotăr
âreacelor oudă mame.Nu er a delocexc l
us săt e trezeşt
i
l
ogodit cu o femeie pe care nu o văzu seşi nici
odat
ă, în ziua î n
car
e mama t aî ţifăcea cunoşt
inţă cuvi i
toareaso ţ
ie şiso acr
ă.
566
 Loi
al cr edea că mar iaj
ul ave a să fie sf ârşti
ul utturor
lucru
ril
or p entruel, şimai alessf ârşi
tul dori
nţeilui de a vedea
lumea şi, chiarda că er
a aş a sau nu, Ran d nu pu t
ea lăs
a un
pri
eten pradă l ucruri
lor ed car
e se t emea. Tocmai voi
a să le
spună cănu şt i
e unde este Loial şisăl e sugereze să î
l aştep
te
în st
edding p ână când se nt
îoar
ce – desc
hises
e gu ra să el sp
ună
asta – când î n mi nt
e îirăsări o într
ebare.I i er
a jenă că nu-şi
ami nteaceva at ât de mpi ort
ant ; pentru Loi
al era.
— Decâtt impapl ecatdinstedding?
— De pr ea mul ttimp,mormăiHaman ca un morman de
bolovanicareser ost
ogoleştelavale.Băiatulnuavrutni ciodat
ă
să f acă nuef ort. Vorbea mer eu despr e cum vrea să vad ă cu
m e
Afară,depar că s-arfi schimbatceva f aţă decum stă scri
sîn
cărţil
e pe car e ar fi t rebuit să l e studi
eze.Hm. Hm. E vr eo
schimbare r eal
ă, acăd oam enii schimbă l i
nii
le pe o har t
ă?
Pământ ul este ot
t…
— Est
e Afară de multpr ea multtimp,intervenimama l ui
Loi
al,laf elde erfmă caun st âlpînfipt în pământ uscat . Haman
se încrunt
ă l a ea, ar d ea r euşisă -i înfrunt e pri
virea
, d eşi
urech
il
eî i vi
brau de j enă.
— M-maimul tdecinciani ,zi
seErit
h.Pentruocl ipăurechil
e
i selăsară pe sp at
e,apoi ţ âşn
ir
ă drepte nî su s.Imit
ând-of oarte
bi
nepeCovri l
,spuse:Vr eau săfiesoţulmeu.Am şt iutastade
cândl -am văz ut. Nu o să- l las să moar ă. Nu di n cau za
comport
amen tul
ui lui prostesc.
Rand şiLoi al vorbi
seră de multel ucruri,iar u nul dintr
e ele
fusese Dorul
, deşi lui Loi
al nu-i pl
ăceasăvorb eascădesp re el.
Cân d Fr ânge
rea u Lmiiîif ăcuse ep oamen i să ufgă nîcău tarea
unui adăpost ,îi smulsese p şi
e Ogi
eri din sted
dingu ri
. Ani lungi
oa menii umblaseră pri
ntr-
ol ume care se h sc
imba î n fiecare zi,
cău t
ând un l oc si gur
, a ir Ogi
erii ărtăci
seră şiei , căutând
steddingul pi er
du t î ntr-o l ume schi mbătoare. At unci
cu noscuseră Dorul. Un Ogi erplec
atdi n steddi
ng dor ea să se
567
î
ntoarcă. Un Ogi erplecatde mul ttimp di n st
edding rteb
uia să
se înt
oarcă. Un Ogier lp
ecat e d pr
ea mul tt imp di n st
eddi
ng
murea.
— Mi-a povesti
tde un Ogi
er car
e a statmaimul t
,spuse
Rand încet. Zeceni a
, cr
ed.
Hamancl ăti
nă di
n capul uriaş nî
ainte ca Rand să ertmi
ne.
— Nu,nuosămear gă.Dincât
eştiueu,cinciaurămasAf ară
atât de mul t şiau su pravi
eţ
uit săseî ntoa
rcăî n st
edding,dar
cred că aş şt i dacăar m aifi f ost cinev a.Des pre o ase menea
nebunie s-ar fi scri
s ş i s-
ar fi vorbit. Tr eidintr
e a ceşt
i
a au muri t
într
-un an după ce s- au întor
s,al pat ruleaa r ămas nivali
d t ot
rest
ul vieţi
i,i ar a cinceacev a mai bi ne,avâ nd nev oei de un
toi
ag să mear gă.Deşi a con ti
nuatsă scr ie.Hm. Hm. Dal ar a
avut nişt
e u lcru
rifoarte nit
eresant
e d e sp us d espre…
De data ast a, câ
nd Covril deschisegu ra, elî şiînt
oa r
seca pul
brusc,uit
ându- sefixlaea,cu sprânceneleri dicat
e,iarfemeia
î
ncepu să-şinet ezească nervoa
săf usta, înfruntându-i pri
vir
ea .
— Cinci ani e puţ i
n, şti
u, î
i spuse Haman l ui Rand,
urmărind-
o pe Cov ri
l cu coada ochiul
ui, da r acu m sunt em
l
egaţi de steddi
ng.Nu am auzi t nimic n î oraş care săi ndice că
Loi
al ar fi aici– şi după agi
taţi
a pe ca re am pr ovocat
-o noi , cr
ed
căam fi au zit –, dar, dacăne sp ui unde est e,i -
aif aceo mar e
favoare.
— Două Râuri,spuse Rand;a sal va viaţ
a unuipri et
en nu
î
nseam nă că-lt rădezi
. E un l oc l i
nişti
t, Ţinutul celor Dou ă
Râuri
. Sigur. Şi era bine acum câtevaunl
i.
Era sigur acum, mul ţumit
ă lui Per
ri
n. I
ar od Be a pucase i să-
spună măca r atât când fet
el
e iîpovest
iser
ă ce a mi era pe-
acasă
.
— Ţinutulcelor Două Râuri,murmură Haman.Hm.Hm.
Şti
u unde est e.Iarăşiun drum l ung pen
tru picioar
ele noast
re.
Ogieri
i căl
ăreau f oart
e rar şierau puţi
ni ca i care să-
i poat
ă
duce; în ori
ce a c
z,pr efer
au sămea rgăpe p i
cioarel
e olr
.

568
 — Trebui
esă pl
ecăm imediat,spuseEri t
h cu o vocefermă,
uşor bubuit
oare.
„Uşor“
, compar
aăt cu voc ea lui Haman . Cov ri
l şi Haman se
uit
ară su rprn
işila ea,i ar ur ech
il
e i se pl eo şit
ră de t ot
. Era,
până l a urmă, o f emei
e f oar
te t ânără, î
n compan ia unui
Fruntaş şi a unei f
emei despr e car e Rand suspect a că av ea
propri
a au t
ori
tat
e,după cu m î lînfrunta pe Haman . Eri
th nu
avear ob
pabi
l mai mul t de optzecide an i.
Zâmbi nd l a acest gând – o f eti
şcan ă, poate,de şap t
ezecide
ani – Ran d spuse:
— Vă r ogsă acceptaţ
iospit
ali
tatea palatului.Câteva zi
lede
od
ihnă v- ar puteascu rt
a călătoria. Şi poa te căo sămă put eţ
i
aj
uta,Frunt aşHaman .
Desigu r
, Loial vor
bea m ee
rudesp re p rofesoru
l său , Fruntaşu
l
Haman . Fruntaşul Hamanşt iat otul, credea oiLal.
— Tr ebuiesăgăsescporţ
ileCăil
ordeTai nă.Petoate.
Toţ
itreiOgieriivorbir
ăî nacel aşitimp.
— CăiledeTai nă?î ntr
ebăHaman,cu ur echil
eşisprâncenel
e
ri
dicat
e.Căi le su nt foarte p ericuloase. Mult preapericuloase.
— Câteva zile? protestă Erit h. Loial al meu poate fi pe
moarte.
— Câtevazile?ziseCovri lpesteea.Loi alalmeu…
Se op ri
, privind-o pe t ânăr a f emeie,ca re avea buzel
e str
ânse
şi vâr f
ul ur echil
or t remur ânde . Haman se î ncrunt ă la
amândou ă,mân gâindu- şi nervos bar ba nîgustă.
— Nu şt i
u de ce m-am lăsatconvi ns să i
ntru în povestea
ast
a. r A t r
ebui s ă predau st udenţilor mei ş i s ă vorbesc
Adunării
.DacănuaifiunVor bit
oratâtder espectat
,Covril…
— Vreisăzi ci
,dacănu aifif ostcăsători
tcu soramea,spuse
eabăţ oasă. Vonielţi-
a sp us să îţ
if acidat ori
a, Haman.
Sprâncenele l ui Haman cobor âră pân ă spr e obr aj
i, a
ir
urech
ileî şi pierdurădin ve rit
cal
it
ate.

569
 — Vreau săspun,t e-
a ru gat,con t
inuă eaf ără grabă, dar şi
f
ără să-şipi ardă din apl omb sa u săez it
e.Pe Ar bore şităcer
e!
Nu am vrut să e tji
gn esc, Fruntaş a Hman!
Haman î şidr ese gl
asu l cu putere – ceea ceenp t
ru un Ogi er
î
nsem na foa rte atre –, apoise nî toar
se că t
re Rand, t r
ăgând de
hai
nă de p arcă r afi f ost î
n neorânduial
ă.
— Creat
uri le Celui î
nt unecat fol
osesc Căil
e, spuse Rand
î
nainte caHaman săpoat ă con
tinua.Am găr zi l
a ce le la car
e
am pu tut ajunge.
I
nclusivl a ceade l ângăSt ed
dingul Tsof
u, după pl ecarealor,
separ e.Ceit reinu ar fiput ut ajungeat ât de departe de la
Sted
dingu l Tsof
u după ultima savi zi
tăinut i
lă.
— Dar doar l a cât
eva. Toatetrebuie păzit
e, căci al t
fel
Myrddraali
i şit rol
oci
i poti zvorîcol
căi
nd cadi n pământ , cum l i
s-
arpăr ea t a
uncioamen i
lor
. Dar nicimăcar nu ştiu unde su nt.
Mai rămâneaudesi gu r porţ
il
e.Cât eod
ată se nî treba de ce nu
Rătăci
t nu ar t rece câteva mii de r tolocipri nt r
-o poartăî n palat
.
Zeci mii saudou ăzeci
.I -
ar fi f ost foarte gr eu să op reascăaşa
cev
a, ch i
ar dacăar fiput ut. Ar fi f ost un măcel ,în cel mai bun
caz.Ei bi ne,nu put eaface i mi
nc n î ca zul uneipor ţi, decât dacă
ar fi fostaco l
o. Dar put eaf acece vaî n pri vinţa Căilor
.
Haman şi Cov ril avură un schi mb de pri viri
. Se t raser
ă
deoparte,vorbi
nd î n şoaptă, atât de î nce t căse u azeaucaun
uri
aş o ride a l
bine p e acoperiş.Avu seser epdtate căf emeia avea
autori
tate.O Vorb i
toare;auzisemaj uscu la. Se gâ ndi o cli
pă să
se es
dchidăsaidinului – r a fi put ut auzi atunci–,apoir enunţă
dezgu
stat la idee. Nu aj unseset ât
ade r ău încât săse co boare
l
a a t r
agecu ur echea. Erith seui ta când l a cei
l
alţi Ogieri
, când
l
a Rand, net ezi
ndu-şif ustaf ără să-şideasea ma.
Rand spera sănu se nî t
r ebe de ce uncer use acest lucru la
Consi
li
ul Frunt aşi
lor di n St eddingul Tsofu. Alar
, Frunt aşă a
Frunt
aşil
or,f usese fermă; Adunar ea se eu rnea şiceva at ât e d
ci
udat– a t
âtde st r
an iu căni men i nu se m aigândise vreodată
570
l
a aşacev a – caa da unui om con t
rolul asu pra por
ţil
or ă C
il
or
de Taină nu putea fi săvârşitf ăr
ă ca Adunar ea să se p ună de
acor
d. Nu con tase en
pt
ru ea n ci
e era el, aşacu m nu con t
a nici
pentruceit reidin f
aţal ui.
Î
ntr-un final , Haman se î ntoar
se, n îcruntat
, cumâi nil
e
pri
nsede rever e.Covrl
ier a şieaî ncruntată.
— Toate ast
ea sunt f
oarte pripi
te, f
oarte pripit
e, spuse
Haman î nce
t, c a pi etrişul orstogol
indu-se. Aş vr ea să pot
discu
ta cu … eibi ne,nu pot . Creaturi
le Celui întunecati ci
?z
Hm. Hm. Foa rt
e b ine,dacăt rebui
e săne gr ăbim, at uncisă ne
grăbi
m. Să nu poat ă spune ci neva că g Oer
ii
i nu se pot mi
şca
repede al nevoi
e,şiacu m poa t
e căe n evoi
e.Tr ebuie săînţel
egi,
Consil
iul Fruntaşil
ordi n ori ce stedding ar putea să- ţi sp
ună
„nu“,laf elşimul te d intre Adunări.
— Hăr ţ
i!st
rigă Rand at âtde tare,încâttoţiceitreiOgieri
tresă
rir
ă. Am nevo ie d e h ărţ
i!
Se uită înjur d upă unul dintre servit
ori
i care păr eausă fie
mereu prin pr eaj
mă,du păga n
ui
’sh
ain, d upă orici
ne.Sul i
n îşi
i
ţi capul de după o uşă. Deci
, er a în pr eaj
mă,după t otceî i
spusese.
— Hărţi
,strigălaea.Am nevoiedet oatehărţi
ledin Pal
at.Şi
o peni
ţă şicer neal
ă. Acum! Repede!
Se uit
ăl a elcon fuză – neamul Ai elnu f ol
osea hărţi
, spunând
că un aveau nev oei de el
e.
— Fugi,Fa r D arei
s Mai !i
zbucni el. Ea î i aruncă o privire
pest
e umăr şiî ncepu să aler ge. Ran d ar fidor i
t săş-i vadă
chi
pul at
unci, sămai poat ăf olosişial tă dat
ă aceeaşiexpresie.
Haman dăd ea mp
ir es
ia că - şi
ar fif rânt mâini
le,dacănu arfi
f
ost at
ât de demn.
— Sunt f
oart
e puţine l
ucruripe car e am putea să ţile
spunem, i
ar tu sănu l e şt
ii deja. Fiecar
e sted
ding ar
e osi ngur
ă
Cale de Ta
ină, Af
ară, î
n imed iata apropier
e.

571
 Pri
mele por ţi al
e Căilor un ar fi put ut fi făcute î
nău nt
ru,
deoar
ece st
eddingulînsuşiblocaabilitateade a con duce; chi
ar
şicâ nd Ogierii au pri
mit Tal
ismanul Cr eşt
eri
i şiau put ut face
si
nguri Căile casă -şideschi
dă o poa rt
ă, Puter
ea a fost mer eu
f
olosi
tă,chi ar dacănu maier a nevoi e de cineva care să o
conducă.
— Şitoateoraşel
evoast
recar
eaudesi şuriOgier
.Deşiai
cimi
se par e că or aşul a cr escutpeste des iş. I ar î n
Al’cair’
rahienall
en…
Vocea ise st i
nse încetşiclăti
nă di n cap.Necazulput ea fi
rezumatchi ar de către nume. Cu t r
ei mii de an iî n urmă,
existaseun or aş numi t Al
’cai
r’
r ahienall
en, const
ruit de Ogi eri
.
Ast ăzisenumea Cai rhien,iardesişulplant atdeconstructori
i
Ogi eri casă l e a minteascăde st edding era acum par t
e a unei
prop rietăţi car
e apar ţinuse aceluiaşiBart hanesal că rui palat
eraf olosit de R and caşco ală. Ni men i
,î n af
ară de O gi
erişipoat
e
de cât eva Ae s Se da i
, nu -şi mai aduc ea ami nt
e de
Al’
cair’
rahienall
en.Ni ciceidi nCairhien.
Indif
eren t ce r ed
c ea a Hman, mul te se put
eausc hi
mba în trei
mii de ani . Mari or aşecon strui
t e de Ogieri di
spăruser
ă, unel
e
nelăsând î n urmă ni ci măc ar n u nu me. Alte mar i oraş
e
fuseseră con struite făr ă ajutorul Ogi er
il
or. Amador er a unul
dintre ele,a că rui ct i
tori
re încep use după Răzb oai
ele Tr
oloce,
cum î i spuseseoi r
Maine,şiChach i,în Kandor, şiSholAr bel
aîn
Arafel
,şiFalMor an în Shienar.Î
n Ar ad Doman,BandarEban
fusese nstcoruit pe ruinel
e unui oraş di strus în Răzb ou
il de o
Sută de Ani , un or aş pentru car
e Moi r
aine şt i
use r e
ti nume,
nici
unul sigu r
, şica rela rândul l
ui f usese co nstru
it pe ruinel
e
unui or aş dispărut în ti
mpul Războaielor Tr ol
oce. Rand ştia de
o poa rtă a Căi lor nîShi enar
,l a ţară, lângă un mi c oraş care
păstraseo part e din numele unui uri aş or aş şters de pe f aţ
a
pământ ului de troloci
, şialtul î
n Mana Pust i
it
oare,Mal ki
er, cel
dist
rus de Umbr ă. În al
te părţilocuril
e sesc hi
mbaseră pur şi
572
simplu, u neori oraşel
e crescând, ucm spu sese şi H aman.
Poarta Căilordi n Cairhien er
a acu m înt
r-o pivni
ţă. O pi vni
ţă
foart
e b i
ne păzit
ă. Rand mai şt i
a de opoartăî n Tea r
,î n mijl
ocul
paji
şti
i unde î nalţ
ii Senioriîşialerga
u faimoşii cai
. Ar mai fi
trebui
t săfie u na î n Munţii de Negu
ră,unde senăl îţaseod at
ă
Manet her
en,i ndi
fer
en t unde ofi f ost
.În privi
nţa steddingu
ril
or,
Ran d ştia doar t edd
S ingul Tsof
u. Moi
rai
ne nu con si
derasecă
st
eddinguri
le sauOgi er
i
i r tebuiau să fie o par te vi t
ală a
educaţi
eisa l
e.
— Nu ştiiunde sunt st eddinguri
le? î
ntrebă uluit Haman
când Ran dt er
mi nă să exp l
ice. Ăstae u morAi el
? N u am î nţel
es
nici
odată umoru l Aiel
.
— Pentru Ogi
eri,răspunseRand cu bl ândeţe,a t
recutmul t
ti
mp de l a con strui
r ea Căil
or. Pentru oa men,af
i o
t
rart
ecue
t
multt i
mp.
— Darnu văaduceţ iamintenicimăcardeMaf alDadar anel
l
saude n Acohima,saude Lond ar
en Cor, sau…?
Covri
l puse omân ă pe u măr ul l
ui Haman , dar rit
steţ
eadi n
och i
i eier aî ndreptată cătr
e R and.
— Nu-şiaducami nte,spuseîncet
.Amint i
ril
eloraudispărut.
Spuseseceasta a de par că ar fi f ost celmai t ri
st lucru din
lume. Eri th, c u mâi nil
e acoper i
ndu-i g ura, ărpea gat a să
izbucn ească î
n plâns.
Suli
n se nt îoar
se, în mod ost en
tati
v ă f
ră săal er
ge, urmat ă de
un grup mar e de gai ’
shain cu br aţ
eel î ncăr
cate de hăr ţ
i
î
nfăşurat
e,de t oate di mensi
uni
le,unele înt
r-at
ât d e mari că
t
rebuiau târât
e p ri
n cu rt
e.Un om î mbr
ăcat în robă al
bă căr
ao
cuti
e nicrust
ată cufil deş.
— Am trimisgai’shain şipe câţ ivadin ţi
nuturi
le umede să
mai caute,sp use nîţ
ep ată.
— Mulţumesc,îispuse.
Şi parcăeii se a mi şter
se in
d exp
resi
a de erproş d
e pe ch
ip.

573
 Aplecat,începu sădeschidăhăr
ţilechi
aracolopecaldar âm,
sorâ
tndu- le.Unel e dintr
e ele erau ale or
aşu l
ui, alt
ele ale unor
părţ
i di n Andor. Dădu pest e una care li
ustra î
ntreagaî nti
ndere
a Ţinut uri
lor e dl a Hot a,
r şinumaiLu mi na ştia ce cău ta î
n
Caeml yn.
Unel e erau vechi şipăt at
e,ar ăt
ând hotare care n u mai erau
acol
o şi numi nd ţări care d
isp
ăruseră de sute de ani .
Hotareel şinumel e er au suficient
e pen tru a aşez a hăr ţi
le
după vechi me. Pe cea maiveche, Har dan ul se înveci
na cu
Cairhienul la miazăn
oa pte,apoiHar danul dispărea
,i ar hotar
ele
Cairhienului se înti
ndeaupână l a j umătatea dist
anţeicăt re
Shienar î nai
nte de a se r et
rage, ar ăâ
tnd l impedecă Tr onul
Soarelui nu put ea st
ăp ânio înti
ndere atâtde mar e de p ămân t.
Mar edo stăteaîntre Tear şiIl
li
an, apoi Mar edo dispăr
ea,i ar Tear
şiI ll
ian seî nt
âlneauî n Câmpi i
le Mar edo,dând î napoiî ncetul
cu î ncetul, din aceleaşimot i
ve ca şiCai r
hien
ul. Caralainul
dispărea, şiAl moth, Mosa r
a, I r
en vel
le şialt
ele,uneo riabso rbit
e
de al te naţ i
uni , dar d e cele mai mul te ori părăsit
e,dev en i
nd
săl
băt i
cie şipământ al ni mănui . Acel
e hărţi spuneaupoves tea
decăd er
ii oam enilor din momen tul prăbuşi
rii mp
i eriului uli
ArturAri pă-de-Şoim,povesteaumani tăţ
iiaflat
eîntr-
or et
ragere
l
en tă. O a dou a hartă a Ţi nuturilorde H ot
ar ar ăt
a doa r Saldaea
şipăr ţi din Ar afel
, dar hot arul cu Mana Pust i
itoare era cu
ci
nci zeci de mi le mai spre mi azănoapte.Umani tat
ease et rrăgea,
i
arUmbr aî nainta.
Un băr bat ch el, su
bţir
e se grăbeacu un al t braţ de hărţ
i,iar
Rand of t ă continuând săl e select
eze.
Haman pri vicugr avi
tate cu t
ia cui nst
rumente d e scr
is car
e-i
fusese n îmân ată de g n
uai’shain, apoiscoa sedi ntr
-unul din
buzunar ele uriaşe o cuti
e asemănăt oar
e,apr oape lafelde
mar e, dar ăr fă or nament e. Scoas e din ea o peni ţ
ă de l emn
lustrui
t, maigr oasă decâtdeg etul mar e de la mân a lui Rand,
suficient d e l ungă încât să dea impr esi
a că e subţ ir
e. Se
574
potrivea perfect cu deg etel
e groaseca ni şt
e câr naţi ale
Ogieru l
ui. Se lăsă în patru labe,târându-se printr
e hăr ţi
,î n
ti
mp ce an Rd le sorta,î
nmui nd din când în când vâr f
ul pen i
ţei
î
n st i
cluţ
a cu cer neaăga
l ai’sh
ainului,făcân
d not i
ţe cu un
scris care iţ se upt
eapăr eapr eamar e,pân ă cân d observai că,
pen t
ru un Ogi er, er
a prea mi c.Covr i
lî l urmă, i u
tându-i
-se
peste umăr , chiar şidupă ce oî nt
rebă de dou ă or i dacăî ntr
-
adevăr cr edeacăar put eagr eşi
.
Er a o l ecţi
e pentru Ran d, începân d cu şapt e steddi
ngu ri
răspândite nî Ţinuturi
le de H otar. Trol
ocii set emeau săi ntre n î
stedding,şich i
ar şiMyr ddraali
i aveau nev
oei de o mot ivaţi
e
puternică să î ncercesă-i mân e acolo.Î n Osi a Lumii şiZi dul
Dragonu lui er au t rei
sprezece, i nclusiv unul î n Pi scul
Dragon ului, de la St
eddingul Shangt ai la miazăzi l
a Steddingu l
Qichen şiSan shen la miazăn oapte,afl ate la doar câteva mi le
dist
anţ ă.
— Pământ uls-a schi
mbatmul tla Frângerea Lumii,expl i
că
Hamancân d Rand coment ă.Con ti
nua să ot n
eze cu î nfri
gurare;
cuî nfri
gu rare pentru un Ogi er.
— Uscat ula devenitmar e,şimar ea uscat,darşipământ ul
î
nsuşis- a răsucit p est
e elî nsuşi. Uneori , ce er a dep art
e a
dev
en it apr oa
pe,şice er a aproape,dep arte.Deşi ni
men i nu ar
put
ea p sune dacă i c
QhenşiSan shener audepăr tate.
— Aiui tat de Cantoine, anunţă Covril
,f acându-l pe un
servi
tor mbîr ăcat n îl i
vrea să sca pe sp eriat br
aţul de hăr ţil a
pământ .
Haman î i ar
uncă o privir
e, ap oiscrise numel e deasupra
r
âului Iral
ell
, nu depart
e de H addon Mirk, spre miazăn
oapte.În
f
âşia de p ământla ap us de Z i
dul Dragonului
, de al hotarul de
miazăzi alShi en
arului l
a Mar ea Furt
uni l
or, erau doar patru,
t
oate n ou-
descoper
it
e,cu m consider
au Ogi er
ii
, ceea ce nî
semna
că acelea mai nou , Tsof
u, er
a l ocu
it de şase sute de ani,i ar
cel
elal
te de mai puţin de omi e.Unele olcuriîl surp
rni
seră l
af el
575
de mult cacele d
in Ţinuturi
le d e H ot
ar; Munţ i
i de Negură, spr
e
exe
mplu, care av
eau şase, sau Coas ta Umbr el
or. Erau şi în
Deal
uril
e Negre,şiîn păduri l
e de dea supra r âul
ui Ivo, şiîn
munţii de deas
upr
a r âul
ui Dhago n, la mi azănoapte de Ar ad
Doman.
Mai r t
ist
ă era li
sta st eddinguri
lor abandon ate, ă p
răsi
te,
fii
ndcăOgi er
i
irămăseser
ă pr eapuţ i
ni. Osi
a Lumi i şiMunţ i
i de
Neg ură şiCoast a Umbr elor erau în acea l
istă, al f
elşiun
stedding depar t
e î n Câmpi il
e Al moth l ângă mar ea pădure
numi tă Paeri
shSwar , şiunul în munţ ii aflaţ
il a miazănoa
pte de
TomanHead,î nfaţaOceanuluiAryth.Şipoatecelmait ri
stera
steddingul mar cat î n Ar af
el
, chi ar l a mar gi
nea Man ei
Pust i
it
oare;poate căMyrd draali
i sef erea
u săi ntreîn sted
ding,
darMan a mărşăluia căt
re miazăzi an după an , măturând t
otul
în calea . ei
După o p auză,Hamansp use rit
st:
— Sherandu afostînghi
ţi
tdecumpl i
taManăacum omi eopt
sute şipat ruzeci şitreide an i,i ar h Candar cuam nou ă su t
e
şai
zeci şi opt.
— Fie ca memori alor să pr ospere şi să înflorească î
n
Lumină,murmur ar ă mp
îr eună C ovril şiErith.
— Şti
u unulpe car e nu l
-aţ
it recut,spuse Rand.Perri nîi
spusese că odat ă se adăp os t
ise ac oo.
l c Soase o har t
ă a
Andoruluil
ar ăsăritderâulArinell
eşiat inseun l ocdeasupr
a
drumului ce unea Cae mlynu l de Whi t
ebridge. Era destul de
exact
. Hamanf ăcuo gr imasă, aproape strâmbân du-se
.
— Undearfit rebuitsăfieor aşulluiAripă-de-Şoi
m.Nuaf ost
nici
odată fol
osit
. Au f ost găsit
e câ tevast eddinguri
, dar nu au
f
ostol osi
fte niciodată. Încercăm să st ăm cât am i dep art
e cu
puti
nţă de p ământ uril
e oamen il
or.
Toat
esemnel efăcutedeHamaner auînmunţ iaspri
,înlocuri
unde o amenil
or le era greu săi nt
re sa u, în câteva cazuri
,f oart
e
depart
e d e ori
ce aşe zare uman ă.St eddingul Tsof
u er a mul t mai

576
aproape de locu ri
le oamenilor decât ori
care alt
ul,iar Rand şt
i
a
căpână l a cel mai apropi
at sa t er
a o zi î
ntreagăde mers.
— Ar fi o discuţiefoart
ef rumoasă,cu alt
ă ocazie,spuse
Covril căt
re Ran d, dar îndreptându-şivorbel
e către Haman,
după cu m doved ea r p
i
virea ufrişa
tă căt
r
e el. Dar vreausă ju
ang
cât mai departe că t
re apus n îai
nte de că
dereanopţ i
i.
Hamanof tă u lng.
— Dar trebuie să maist aţiaiciun t i
mp,pr ot
estă Rand.
Probabi
l su nt
eţi ep ui
zaţi
, după ce aţ i venit pe jos tocmai din
Cair
hien.
— Femeile nu se epui zează, spuse Haman, ele doar î i
epui
zeazăpe a lţ
ii. Ast
a e ovo rbă foarte vech
e d e-
a noastr
ă.
Covri
l şiEri th pufnir
ă si multan. Mormăind în barbă,Haman
î
şicon tinuă list
a, dar a cum not a oraşele construi
te de Ogieri,
or
aşele unde f useseră desişuri
, fiecare dint
re ele având propri
a
poartă către Căi l
e de Tai nă, arce să- i poat
ă duce căt re şi
dinspre st
eddinguri
,f ără a mai tr
eceprin at ât de frământ atel
e
ţi
nut urial
e oamen il
or.
Caeml yn fu t recut pe list
ă, şi Tar Val
on , Tear şiI l
li
an,
Cairhien şi
, Maradon şiEbou Dar . Aicise â sf
r
şeal i
st a oraşelor
care nîcăexistau, iar Ebou Dar era notată caBar ash ta. Poate
Barash t
a aparţi
nea celorl
alt
e,punct el
or desenate acolo unde
harta nu mai ar ăat nimic, poate doar un căt un. Maf al
Dadar anel
l
, Ancohima şiLon darenCorşi, des i
gur, Man ether
en .
Aren Mador , Aridhol, Shaemal, Braem, Condari s, Hai
Ecor i
mon ,I man… Pemăs ur
ă ce i lst
a se ulngea,Ran d î
ncepu
să vadăpe te umede pe fie care har t
ă,at unci cândHaman
termina. Î iluă o clipă să real
izeze că Ogi erul plângeat ăcut,
lăsându-şil acri
mil
e să cadă în timp cescr ia numel e oraşel
or
moa rte şi uit
ate.Poate căplângeapen tru oamen i
, poa te pent
ru
ami nti
ri. Rand şti
a doar că nu plângeapen tru pietrel
e oraşel
or,
nu pen t
ru munca i p
erdut
ă a meş t
er i
lorOgieri
. Pen t
ru un Ogi er,
lucrul cu pi ar
ta era doar un meşt eşug depr i
ns î n timpu l
577
Exil
ului, şice ulcr
u de p i
atră se u p
teacom para cu maiest
uoşii
copaci?
Unul di nt
re ace
le n ume ărmasen îmi nteal ui Rand, la f
elca
şilocu l,la răsă
rti de Baerlon, l
a câ tevazile de Whi t
ebri
dge, pe
Ari
nelle.
— Af ostundesi
şaici?înt
rebăelpunânddeget ulpesemn.
— LaAri dhol
?zi
seHaman.Da,da,af ost.O povest
etri
stă.
—În ShadarLogoth,îlcorect
ă elf
ără să-şiri
dicecapul
.O
povest
ef oartetri
stă. Aţi putea… aţi vrea… să -
mi arătaţ
i poart
a
căt
re Căi dacă vă duc acolo?

578
CAPI
TOLUL 21
Căt
re S
had
arLogo
th

— Săneduciacol o?î ntrebăCovri lui tându- secruntl ahart a

din mâi nilel ui Ran d. Ne- ar nîdepă rta de drumul nos tru, dacă
îmi ami ntes c eubi ne u nde es te Ţ inut ul celorDou ă Râu ri
. Nu o
sămai pi erd ni cio zipen t
rua- l gă sipe L oial.
Erith dă du f erm di n cap . Haman , cu obr aj
iiî ncă uzi de
lacri
mi, cl ătină deza probat or din ca p pen tru grab af emei l
or.
— Nu potsă permi taşa ceva.Ari dhol–ShadarLogot h,aşa
cum cor ect i -aispus numel e pe car e- l poar tă acu m – n u est e
un l oc pot rivit p en t
ru ci neva at ât e dt ân ăr ca Eri th. Ca să
spunem adev ărul , nu es te u n loc ot privit pen tru ni meni .
Rand se i d
r i
că ,lăsân d hart a să -i ca dă din mâi ni. Ştia Shadar
Logoth maibi ne d ecâtarfi vr ut.
— Nuveţ ipi erdet impul .Di mpotrivă,veţ icâştiga.O săvăduc
acolo folosind Top ir
ea-n văzd uh, pri nt r-o poa rtă; ceamai mar e
parte adrumul ui căt re D ouă Râuri o ve ţif ace st aăzi
. Nu st ăm
mul t
. Ştiu cămă put eţi duce i r
dect la poa rta că tre Căi.
Ogieriil e p utea u simţ i, dacănu er au pr eadep arte.
Vorbelel uidecl anşar ăonouăî ntruni re,dincol odef ântână,
la ca r
e cer u şiEri t
h să i a part e.Rand pri ndea doa r rfânturi,
dar er a l impede că Haman , clătinân d di n cap ul lui mar e, se
opuneapl anul ui,î n t imp ceCov rl i
, cu ur ech ile p erf
ect drep te,îl
susţi
nea . La î ncep ut , Covri l seî ncrunt ă la Eri th la felde mul t
cal a Haman; i ndi f
eren t ca re erau r elaţi
il
e d intre soacră şinor ă
la Ogieri, er a l imped e cănu cr ed eacăf emei a ce a tân ără ave a
vreun dreptsă- şideacu păr ereaîn aceachest iune.Nu- itrebui
însă mul t să - şisch i
mbe păr erea. Femei le Ogi er lîî ncon j
ur ară
pe H aman , pi sân du-lf ără r ăgaz.
— … Peri culos.Mul tpr ea periculos,se auziHaman ca un
tunetî ndep ărt at.
579
 — … Apr oape ajungem acolo astăzi
, un tunet ceva mai
su
bţi
re de a l Covri
l.
— … E dejadepr eamulttimpAfară,spuseErit
h.
— … Grabast ri
cătreaba…
— … Loialalmeu…
— … Loialalmeu…
— … Mashadarsubpi ci
oarel
enoastre…
— … Loialalmeu…
— … Loialalmeu…
— … CaFrunt aş…
— … Loialalmeu…
— … Loialalmeu…
Haman se nî toar
sela Ran d, urmatde em
f ei
,trăgân
du-se de
hai
nă de p ar
căar fi f ostruptă în două. Covri
lîşipăst
ra chi
pul
maise ni
n dec âtErith, car
e sel upta să-
şiascu
ndă un zâmbet
,
dar urechil
e l or cu smocuri stăt
eauî n acel
aşiungh
i semeţ,
tr
ădându-l
e cu mvasa ti
sfacţ
ia.
— Am decis,spusedemn Haman,săî ţ
iaccept ăm oferta.Să
ter
minăm od ată cuhoi năreala ast
a ridicol
ă, sămă potî ntoar
ce
l
a studenţi
i mei . Şi l
a Adunar e.Hm. Hm. Mul t
e u lcruri sunt de
spus desp
re i tne nîfaţa Adunări i
.
Lui Rand nu î i păsaac d
ă Haman arfi spu s A du nări
i că era
brut
al.Ogi
eriiseţ i
neau departedeoameni ,cu excepţi
adăţ ilor
când îşir ep arau vechea zidărie de pi at
ră, i şpăr ea gr eu de
crezu
t căvornfli uenţ
a vr eodată pe cineva,î nt
r-un f elsa u alt
ul,
în leg
ătură cu el.
— Bine,spuse.Voitri
mitepeci
nevasăvăaducălucruri
lede
la han.
— Avem tot
ulaici
.
Covri
l seduseî n partea ceal
alt
ă a fânt
âni
i, seaplecăşise
ri
dicăcu dou ă legă
turi ca
re ufseser
ă ascu
nse ed bazi
n. Fi
ecar
e
dint
re ele ar fif ost gr
eu de ridicatde un om. Îi dădu una l
ui

580
Erit
h, iar pe ceal alt
ă o l uă î n spate,prinsă cu o cu rea ce-i
veneapestepiept.
— DacăLoialarfif ostai
ci,expli
căErit
h,luându-şilegătura
în spate,am fi f ostpregăti
ţi săne n ît
oarcemî n St eddingul Ts
ofu
făr
ă zăbavă. Dacănu, am fi pl ecatmaidep arte.Făr ă zăb avă.
— De fapt
,au f ostpaturi
le,se conf
esă Haman,ţ i
nându- şi
mâinil
e mp
îr eu nate pe măsu ra unui copi
l de om. Odat ă,fiec are
han avea oudă sau treicam eer pent
ru Ogieri, daracu m separ e
căsu nt foarte greude gă si
t. Este o
farte greude n îţ
eles.
Aruncăopri vi
recătr
ehăr ţil
eînsemnateşioft
ă.
— Erafoartegreudeî nţel
es.
După ce Haman î şi luă şi el l egăt
ura,Ran d se deschi se
saidinului şi f
acu o poa rtă chiar acolo,l
ângăf ântână, o gaură
î
n aerpri n ca r
e se vedeao st radă în ruină, acoperită de băl
ării
şimăr gi
nită de clădiri pe ujmătate prăbuşi
te.
— Rand al’Thor.Sul i
nî naint
a cu paşimariî n curte,î n
fruntea unui grup de gai’
sh n î
ai ncărcaţ
i de hăr ţi
. Li ah şi
Cassin er au cuea ,î ncercând săpar ă căsu nt lafelde d egaj
ate.
— Ai cerut mai mul t
e hăr ţ
i, spuse Suli
n, iar privi
rea
arunca t
ă p orţi
i er
a a proape acuzatoar
e.
— Pot să mă pr otejez singur mai bine decât put
eţi voi,
răspunse a Rnd cur ăceală. Nu intenţi
onase să vor
bească ast
fel
,
dar,î nconjurat de H ău, vo cea î
i păreadi st
antă şir ece.
— Nu eni micacolocu car esăput eţil
upta,darsuntcât eva
lucruri cuca r
e n u put eţi.
— Cu at
âtmaimul ttrebui
esăfim acol o,răspunseSulin,la
f
elde b ăţoasăcaî nainte.
Lucr
ul ăsta nu arfi avu t se
ns pen tru nimeni alt
cineva dec
ât
un Aiel
, dar…
— Nu o să t
e contrazi
c,spuse.Avea să încer
ce să se ţ
ină
după el, dacăr ef
uza;av ea să le cheme pe Fec ioare car
e să
î
ncerce să sară pri
n poa rt
ă, chi
ar când se nî chi
dea.

581
 — Măaşt eptsăaiînăunt ru r
est
ulgărzi
ideastăzi.Cheamă-
l
e.Dar oa tt
ă lumeat rebuie săsteal ângămi ne şi sănu ati
ngă
ni
mi c. r G
ăb eş
te-
te. r Veau să t er
mi n r eped
e cu ast a, i
s
ze
amintindu-
şicunep lăcere de had
S arLogoth.
— Le-am spus să plece,aşa cum aiinsist
at,spuse Sul
in
dez
gu stat
ă.Număr ă nîce t pânăla o sută.
— Zece.
— Cinci
zeci
.
Ran d aprobă cu o mi şcare a cap ului,i ar ege
dtele f emeii se
mişcară cu iuţeală. Jal
ani ţ âşniînăunt ru,i ar deget
elel ui Sulin
se i mşcar
ă di n nou . Treif gaei
em i’
shain îşiarunca ră su
rprinse
hărţi
le di
n br aţe– A iel
ii nu arni
ăci
t
auodată a t
ât de surprinşi
î
şist rânseră robele lungişial be di spărând în Palat n î direcţi
i
di
feri
te,dar, oricât de rep ede se mi şcară, Sul
in era înaint
eal or
.
Când Rand aj unse aldou ăzeci
, Aielii năvăl
eau deja în cu rte,
i
eşind pe f erestre, sărind di n bal coane. Apr oap
e pi erdu
număr ăotarea. Fi ecare băr bat purta văl ul şi oar d cât eva
Feci
oare.Se ui t
au nedu mer i
ţi
, nevăzându-l dec ât pe Rand şi
treiOgi ericarecl ipeau la ei curioşi
. Alţi câţivaî şilăsarăvă l
ul.
Servi
torii palat
ului sest r
ângeau unul î n altul.
Continuar ă săvi nă chiar şi după ce u Sl
in se nî t
oarse, exact
când ajunse alci ncizeci
, umplând deja cu rtea. Devenilimped e
căr ăspândi se vorba căer aî n pri ca
mej
dr’
a’
i
e ca rnul, si
ngurul
mod de a st rânge at ât de multe suliţ
e î n t i
mpul acor dat. Se
auzi
ră câ tevamorm ăi
eliîn rândul bărbaţil
or, dar cei mai mul ţ
i
consi
derară căe ogl umă bună, r âzând şil ovi
ndu-şisu
li
ţel
e de
scut
uri. Ni meni nu pl ecătotuşi
; seui tau la poart
ă şiîncer
cau
să-
şidea seam a ce se î
ntâmplă.
Cu au zul as cuţ
it de Pu t
ere, Rand o au zi pe Nander
a,o
Feci
oară că runtă, darî ncă rufmoasă, î
n ciuda părul
ui mai mul
t
al
b decâ t auriu, şoptindu-ilui Suli
n:
— Le-aivorbitfemeiorgai
l ’
shaincaFa r Dareis Mai.

582
 — Da,răspunseuitându-seîn ochi
iverziaiNanderei.O să
vedem cef
acem dupăceRandal ’
Thoresteînsiguranţă.
— Dupăceeî nsiguranţ
ă,aprobăNander a.
Suli
n aleser epede douăzeci de Fecioar
e,unel e care er
au în
gardă în aceazi şial tel
e nu, dar cân d Urien începu săaleagă
Pavezel
e Roşii
, bărbaţi din alte frăţ
iii nsi
star
ă să vi nă şi . ei
Oraşul car
e seăr z
ea r p
in poartă păr
ea n uloc n ude arfi putut
să se as cundă du şmani,i ar
car’a’
carnul treb
uia proteaj
t.
Adevărulfiespus,niciunAielnu s-arfidatînapoidelaoluptă
şi, cucâ t er
au mai t i
neri, cuat ât er
a mai probabi
l săî ncer
ce să
găsească una.Apr oape că izbucni o ceart
ă după ce Ran d le
spuse că băr
baţii nu potfi mainumer oşi caFecioar
ele – e-
lar
dezonora peFar Dareis M ai
,deoarece ell
e dăduse orl onoar
ea
saî n grij
ă –,i ar F eci
oarel
e nu put eaufi mai mul te decât cel
e
deja ales
e de Sul in. Îi ducea acolo unde niciun meş teş
ug al
armelornu î i putea paăra, şifiecare omcar e venea cu elera un
om pe car e trebu ia să-l aper
e.Nu l e maispu se s a
ta,căci nu
ştia onoareacu i ar fi put ut
-oj i
gni
.
— Aduceţi-
vă ami nte,lespusedupă cesetermi
nă al
egerea
lor, nu atingeţ
i ni mic.Nu l uaţ
i nimic,nicimăcar o gu r
ă de apă.
Şi st aţ
ila ved ereot tti
mpul; nu int
raţ
i sub nici
o form ă î
n nici
o
clădire.
Haman şiCovr il dădură din capcuput er
e,aprobator
, cee
a ce
părusă- ii mpr es
ion eze pe Aiel
i maimul t dec
ât cu vi
ntel
e lui
Ran d. Foarte bine c âăt vr
eme chiarrămâneaui mpr
es i
onaţi
.
Păşiră prin poartăîn oraşul mort de mul t,în or aşul mai mult
decâtmor t
.
Ruinele oraşul
ui odată grandi
oser au arse e d soarel
e ajuns al
j
umăt ateadrumul uicăt
rezenit.Di
nl ocî nlococupolăi ntact
ă
acoperea un palatpal id de mar mur ă,dar el c
e maimul te erau
găuri
te sa u r ed
use la câ tevabucă ţ i arcu
it
e.Al eist r
ăjuit
e de
col
oane duceau l
a turnuri cu vâr f uri
le dantel
ate mai î nal
te
decât ar fi put ut visa Cairhienul. A coper
işuri
le căz useră
583
î
nău ntru peste tot, ar
i bucăţi decăr ămidă şipi atr
ă er au
răspândite pe cal darâm, rupte di n zi duri
le şi cl ăd iri
le
prăbuşite.Fieca
r
e i nter
secţ
i
e era decorat
ă cu f ântâni sparte şi
mon ument e sf
ăr
âmat e.Pe grămezi
le mari de mol oz rces
cuse r
ă
di
n l oc nîloc copaciciunti
ţi
, cemur eau în soarele uci
gă t
or. Pri
n
crăpături
le pava
jului şiale ziduril
or ieşeau buruieni usca te.
Nimic nu se mi şca,nici
o pasăre,niciun şobo l
an, nicimăcar
vântul. Shadar Logoth eraî nveşmânt at în tăcer
e. Shadar
Logoth. Locul unde Umbr a Aşteaptă.
Rand l ăsă poa rta să dispară. Ni ci
un Ai elnu-şiri dică vălul
.
Ogieri
i seui t
au cu och i mariî njur
, cu ur echi
le e
ţpen e,lăsate pe
spate. Ran d stăpân saidinul
ea î
n aceal uptă despre care T ai
m
spuneacăî i arată unui băr bat căt r
ăieşt
e.Chi ar dacănu ar fi
fostîn st are săcon ducăPut erea ,în acel locar fivr ut cat otuşi
ceva să-i aducă miant e că eu. vi
În timpul Răzb oaiel
or Trol
oce, Ari
dhol fusese ma ore ca pit
ală,
un al iat al Manether enul
ui şial cel or
lalt
e ZeceNaţ i
uni. Când
acele ă rzb
oaie se r el
pungiser
ă atât de mul tîncât Răzb ou
il de o
Sut ă de Ani î ncepu se să par ă scurt, când părea că Umbr a
câ şi
tgapest e t
ot,i ar fi ecar
e izbândă a Lumi nii nu făceani mic
altcevaecât d săînt ârzi
e sfâr
şit
ul, un om numi t Mordeth deveni
con si
li
er în Aridhol; elsp unea că, en p
tru a câ şit
ga, Aridhol
trebuia să fie mai t are ca Umbr a, mai crudă,mai pu ţ
in
încrezătoar
e.Aşaa f ostşi,î ncet
ul cu încetul
, Aridhol a devenit
,
dacănu maiî nt
unecat a c Umbr a,atunci cel puţin la fel de
î
ntunecat . Purt ân d î ncă un r ăz
boi dezl
ănţui
t î mpotriva
tr
olocilor
, A ridhol a s-întors, nîcel
e din urmă, î mpotrva
i l ui
î
nsu şi, s-a devorat si
ngur .
Ceva a r ămas î n urmă,ceva car e a împi
edicat pe ori
cine
al
tcineva să mai r ăi
tască acolo vreoda
tă. uN r ămăse se o
si
ngu ră pi etrici
că nei nfec
tată de ur a şi susp
iciunea car e
uciseseră Ari dholul, ălsând în urmă ShadarLog ot
h. N u

584
rămăsese o nsi
gură piat
ră care să unducăi nf
ecţ
ia mai dep arte,
cut impul
.
Şi rămăse
se m aimul t dec
âto pat ă,o umbr ă,deşias t
a ar fi
f
ost su
fici
ent să-
lţ i
nă departe pe ori
ce om cumi nt
eazdr avănă.
Rand seîntoarseî ncet
, ui
tându-selaferest
rel
e ca nişt
e or bit
e
goale,cu ochii sco
şi. Cu so ar
ele ur
când, putea si
mţ i privi
ri
le
nevăzut
e.Când mai f usesecol a
o,nu sesi mţi
seast f
eldecât la
apus. Rămăsese mul t maimul t decâtpa ta.O ar mat ă trol
ocă
murise făcându-
şit abăra acolo,di spăru
se,i arsingu ra urmă
fuseser
ă mesaje scri
secu sân gepe per ei
ţ,în car e îl rugaupe
Celîntunecat săî i sal
veze.Noa pteanu er a un momen t pri
elni
c
să ifiîn Shad arLogoth.
„Locu
l ăst
a mă î nspăimân tă,murmur ă Lew s Theri
n, dincol
o
de Gol. Nu te nîsp
ăimânt ă şipe i t
ne?“
Lui Rand i se ăite e
rs pi
raţi
a. Vocea i se da
resa l
ui?
„Da,mă n îspăi
mân tă.
“
„E întuner i
c a i
ci. Un î
nt uner
i
c mai negru decât negrul
. Dacă
Celî ntunecat ar alegesăl ocu
i
ascăpe pământ , ai
ciar al ege să
stea.“
„Da, aşaar f ace.“
„
Treb ui
e s ă-l ucid pe Demandred.
“
Ran d clipi
.„ Are D emandredvreo eglău
tră cuShad arLogot h?
Cu locu l ăsta?“
„Î
mi aduc n î sfârşi
t aminte cu
m l -
am uci s pe sh
Iamael, sp use
cu o voce i r
mat
ă de des coper
irea unui lucru nou . Merit
a să
moară.Şi Lanfearmerita să oar
m ă,dar mă b ucur că nu eu am
uci
s-o“.
Era doar o î
ntâmplar
e căvoce a păreasă- i vor
beasc
ă? Lews
Theri
nauzea,răspundea?„Cum l
-am… l-
ai… ucispeIshamael
.
Spune-micum. “
„Moarte.Vr
eau pace a morţ
ii
. Dar u n aici
. Nu vreau sămor
ai
ci“.

585
 Rand oftă. Fusese doa ro întâmplar
e.Nicielnu ar fi vrut să
moară acol o. n U palat din ap r
opi
ere,cu coloan
el
e di n f
aţă
sf
ărâmate,st ătea povârnit pest
e str
adă. Ar fi put
ut c ădea î
n
ori
ceclipă, îngropându-i aco
lo.
— Condu- ne,îispuse luiHaman,adăugând pent
ru Aiel
i:
Aduceţ
i-vă aminte ce am spus.Nu atingeţ
ini
mic,nu luaţi
ni
mi c,staţ
i unde văot pvedea.
— Nu credeam că poate fi atâtde rău,murmură Haman.
Căil
e de Ta ină păl
esc în faţa acestui l
oc.Erit
h gemu, iar Covri
l
părea să-şidorească să f acă acelaşilucr
u, dacă nu ar fi fost
atât de demnă. Ogieri
i erau sen si
bilil
a star
eaunui loc. Haman
arăă
t cumân a.Sudoa r
ea e d pe aţ
fa lui nu avea n
imic de-
af ace
cucăl dura.
— Peaici.
Pavajul rupt suna su b t ălpi
le lui Rand ca oasel
e care se
macină.Haman î i ducea pe st răzi
, o rui
nă după alt
a,dar r ea
si
gur d e d ir
ec ţ
ie.Cercu l de Ai el
i di
n j urullor se i şc
ma în vâru
fl
pici
oarelor
. P rin văl uri
le l ăsat
e, choii orl nu ar ăt
au că se
aştep
tau l a un at ac,cicăacest a dejaî ncepuse.
Pri
viril
e nevă zut
e şicl ădiri
l
e î n ru i
nă î it r
eziseră lui Rand
amintiri pe car e le-ar fi vr ut u i
tate.Ai ciîşiî ncepuse Mat
drumul car e l îdusese aC lornul lui Valer
e şi apr oa
pe muri se ep
drum; ai ci începuse şi dr umul său căt re Rhui deanşi spr e
ter’
angrea luldesp re care nu voi a săvor bească. Aicidispăruse
Perri
n câ nd f useseră obli
gaţi săf ugăî n noapte,i ar când Rand îl
î
nt âl
nise i arăşi
, depart
e de acel l
oc,avea och
i de ambră, o
privi
re t ri
stă şisecr et
e pe ca r
e Moi raine nu i l e împărt
ăşise
niciodatăl ui Rand.
Nu sc ăpaseni cieluşor , deşi Shad ar Logoth nu-l at
inses
e
direct. Padan Fain îi urmări
sepe t oţ
i acol o,pe el, pe Mat, pe
Perrin, pe Moi rai
ne şi Lan, pe Nyn aeve şi pe Egw ene.Pad an
Fain, n egu ţ
ător ambulant care obişnuia să vi nă mereu în
Ţinutul celor Două Râuri. Padan Fain. I scoadă a Cel
ui
586
înt
unecat. Maimul t dec
âtatâtacu m saumair ău, cum spu se
se
Moiraine.Fain îi urmări
se e poti
ţ acol
o, dar ce ărmăsesei ndel
era maimul t decâtFain sau maipuţ i
n. Fain, dacă maier a
Fain, îl dorea mor t peRan d. Amen i
nţasesă- i uci
dă pe t oţ
i
oam eniiiubiţ
i de Ran d dacă nu venea la el.I ar anR d nu se
dusese. Perri
n se cuopase e d a
sta, avâ
nd gri
jă caŢi nutul cel
or
Dou ă Râu ri să fie în sigu
ranţ
ă,dar Lu mina şt i
a câtde mul t
duruse. Ce ă fceaFai
n cuMant i
il
e A lbe? r Aput eaPed r
o Ni all să
fie o scoa
I dă a Celui întunecat
?
— Aicie,spuseHaman,i arRand tresări
.ShadarLogot h nu
eral ocul unde să z ca
i pe gânduri
.
Ogierul stăt
eaî n ceea cefusese odată o pi aţ
etă largă, acum
acoperi
tă de un munt e de mol oz.Î n mi jl
ocul ei, unde ar fi
tr
ebuit săfie o f ânt
ână, er a un gar d de fi li
gran dintr-
un met al
necunoscut,î nal
t cât un Ogi er işneat ins de rugi nă. Înconjura
ceea ce ă p
reaa fi o pi at
ră înal
tă, scu lpt
ată de su s p ână j oscu
viţeşifrunzeatâtdedelicat
edet eaşt eptaiparcăsăsi mţ ibri
za
care l e agita şir ămâneai surprins să vez i că su nt gri
, şinu
verzi.EraPoartacătreCăi,deşinuar ătacani ciopoart ă.
— Au tăiat desi
şul de îndată ce Ogi eri
i au pl ecat căt
re
stedd i
ng,murmur ă mân i
os a Hman , cu spr âncenele coborât
e,
după ni cidouăzeci sau trei
zeci de a ni, casăext i
ndă oraşul
.
Ran d ati
nse gardul cu un fir deAer ,î ntr
ebâ ndu-se cum ar
put ea trecede el , şicl i
pi su rprins cân d aces ta se prăbuşi
,
sfărâmat nîdou ăz
eci şice va de bucăţ i, cu un zgom otcare î
l
făcupe Ogi er ăstresar
ă.Ran d cl
ăti
nă di n cap. Des
igur. Un
metalcare supravi
eţ
uise atât ed mult
,f ără măcar p oată de
rugi
nă, t
rebuia să fi fost ţesu
t cu Put er
ea, poat
e era ch i
ar o
rămăşi
ţă din Vârst
a Legendel
or
, dar egă
lt uril
e car
e îlţineau în
pici
oa
re ufses
eră mâncat
e d e vreme,aştept
ând doar o t a
i
ngere
să se fărs
âme.Covri
lîi puse o ânmă pe u măr.

587
 — Te-aş ruga să nu o deschizi
.Făr ăî ndoială că Loi
alţ
i-a
spus cu m – mer eu a arăattun i nter
es pr ea m are p
entru as
tf
el
de ulcruri–,dar Căi l
e sunt Pericu l
oase.
— Potsă- lînchiddetot,spuseHaman,ast felîncâtsănumai
poat
ă fi des chis fără Talisman ul Cr eşteri
i. H m. Hm. E o
chest
iune u şoară, si
mplu de ă f
cu t
.
Nu păr eaf oart
e n er
ăbdător,t ot
uşi. Şi ni cinu se p arop
ie mai
mul t
.
— Arput ea fi f
olosită pentru a tr
ansporta ceva gr
abnic,le
spuse Rand .
Poate căt oat
e C ăil
e v or rtebui f
olosi
te,indiferent de pri
mejdi
i.
Dacă raput ea să l e cu reţe cumva… Darer a un l ucru la f
el de
greude ă fcut ca au lda sa că t
r m că saidinul.
e Tai vacurăţa
Începu să ţeasă fir e sa
dei
din î n jurul porţi
i,f ol
osind toat
e
cel
e cinciput eri
, apoi ri dicând înapoi seg
men tele de gard. De al
pri
mul fir ţ esut simţ i atingereaumbr eipulsând î n el, o vi
braţ
ie
ce se accent
ua uşor . Probabi
l era ch i
ar răul din Shadar Log oh
t,
răulr ezonân
d cu r ăul. Chiar şiî n Golse si mţea ameţ i
t de
rever
beraţ
ii
, de parcăpământ ul i s-
ar ficl ăt
inat su b pici
oare;îl
faceau să-şidorească să verse totcemân case vreodată.Însă
conti
nuă.Nu arfi put ut pune aco l
o oa meni de p az
ă,aşa m cu
nu i-ar fi putut pune n i
cisă scor mon ească nj
urî
.
I
nversă firele du pă ce t ermină ţ esăt
ura. r Ea o cap cană
cumplit
ă, pe măsu ral ocul
ui. O ur zeal
ă groaznică. Oamen i
i ar fi
putut treceprin elnevă t
ămaţ i
, poate chiar şi Rătăci
ţi
i – putea
f
ace o ur zeal
ă fie împotri
va oa meni
lor
, fie a Cr eaturi
lor el
Cui
î
ntunecat
, nu a amân durora – şi ni
cimăcar un Răt ăci
t bărbat
nu ar fiput ut să-
l detect
eze.Oricef elde Creatur ă a Umbr ei
car
e a r fit recu
t pe acolo… Aiciera vicl
eni
a. Nu ar fimuri t pe
l
oc; ar fi apucat sămai t răi
ascăun t i
mp, poate su fici
ent cât să
i
asă i n
d oraş.Sufici
ent de m ult să-
şigăseascămoa rtea ep
darte,
nu aici unde ar fisper i
at r u
mătorul Myr
ddraalcar e voi
a să
i
asă. Suficien
t de mult cao armat ă de rt
olocisăi asădin Căi ,
588
culegându-şi moar
tea pe drum… î ndeaj
uns de crud şi pentru
un t rol
oc.Să f acăacel l
ucruî lî ngr
eoţşala felde mul t car ăul
dinsaidin.
După cel egăfir el
e şise iel
bersaidin,
ă de se mţ sii oa
recu
m
uşu rat
.Î ncăsimţeapul sân
d restul de murdări
e care r
ămân ea
de ob ice
iî n urmă;păr ea că însuşipămân t
ul îif r
eamăăt su b
ci
zm e,î l durea
u dinţi
i şiurechile.De-abi
a aştept
a să plecede
acolo.
Trase aer î n piept, pregăti
ndu-se să conducă iar
ăşi, să
deschidă o n ouă p oartă, şise opri î
ncruntat. Numărăr eped
e p
e
toat
ăl umea, apoidi n nou , mai î
ncet
.
— Ci nevalipseşt
e.Ci ne?
— Liah,spuseSul indesubvăl .
— Er a chiarîn spatelemeu,adăugăvocea i nconf
undabilăa
l
ui Jal ani.
— Poat eavăzutceva,spuseovocecepăr eaafiaDesor ei
.
— V-am spust ut urorsăstaţiîmpr eună!
Furia se strângeal a mar ginea Gol ului
, ca val uri
le car e se
sparg de o st âncă.Unul di ntre eil i
psea, şipri veau ast a cu
afuri
sit
ul de sâ nge-receal Ai elil
or. O Feci oară di spărută. O
femeie di
spărută, î n Shadar Logot h.
— Cândos- ogăsesc…!Sel uptalafiecar erăsuflarecu furia
care amen i
nţa sănăvăl ească în i nter
iorul vi
dului din jurul său.
Arfi vrutsă ţ ipe la ea până leşina şiapois- otrimităl a
Soril
eapen trut ot r est
ul vieţ
ii
. Cl ocot
eade o f urie uci gaşă.
— Despăr ţ
iţi
-vă în perechi.Strigaţ
i,uitaţi
-vă pestetot,dar
nu i ntr
aţi n icăieri
, su b ni ci
un mot iv
. Ţ ineţi
-vă dep art
e de
umbre.Put eţi muri ai ciînainte să vă daţ i seam a. Toţi puteţ
i
muri înainte să -
şideaseam a vreunul dintre voi. Dacăo ve deţ
i
î
n vreocl ădir
e,deşi pare căe b i
ne,ch emaţi-
mă î n cazulî n car
e
nu ieseaesi ngu ră.
— Putem căut a mair epede dacă mergem câte unul,spuse
Uri
en,i ar Sul i
n dădu di n ca p aprobator.
589
 Mult preamul te nîcl
i
nări al
e capul
ui.
—În per echi
!zise Rand l
uptându-
se i
arcu furi
a.„Arde-
ar
Lumina î ncăpăţânar
ea Ai el
il
or!
“ nî fel
ul ăsta aveţ
i măcarpe
ci
neva car e să vă păze ască spat
ee.
l Măcar acum, faceţ
i cevă
spun şicân d vă sp un! Am maif ost ai
ci
; şt
iu câte ce
va des
pre
l
ocul ăsta.
Douăzeci de p er
echi de Aiel
i se ăr
spândi
ră cât
eva minut
e mai
târzi
u, după ce er tminară de d iscut
at câţi ar reb
t ui sărămână
cu Ran d.Rămas e cuel Jal an i, deşi Rand nu pu tea fi si
gur
,
chipul femeii fiind acop eri
t d e văl . De dat a asta nu părea
mul ţumită să
-l păzească; ochi
i eiver zipăr ea
u indi
spuşi.
— Cr ed că am put ea f
ace altă pereche, spuse Haman
uitându-se alCov rli
.
Aceastadădudi ncap.
—I arEri
tharput earămâneai ci
.
— Nu,spuserăRandşiEri thapr oapeînacelaşit
imp.Ceidoi
Ogier
i seî nt oarse
ră purtând pe ch i
puri o dez aprob are gr
avă.
Urechi
le u li Erith se l eo
p şi
t
ră, părând ga t
a-gata săca dă.
Rand f ăcu un ef ortsăse ă st
pânească. Odini
oară, orice uf
rie
si
mţită în Golpăr easăfie l egaăt de eldoa r cu un fir s ubţi
re.
Dar di n ce î n ce mai desameni nţa să- l copleşeas
că, ă s
copl
eşească Gol ul. Ceea ce ar fiput ut fi dezast ruos. Lăsând
ast
al a o part e…
—Î mipar er ău.Nu ar fi t rebui
t să ţiplat ine,Frunt aş
Haman, şini cilat ine,Vorbitor Covri
l.
Vorbiseoar ecum t rebuie?Erau un f
eldet it
luri
?Ni micdin
expresi
al or u n-
ll ămur ea.
— Aşfibucur osdacăaţ irămânecu toţi
ilângămi ne.Aşaam
putea c ăuta mp
îr eună.
— Desi gur,răspunseHaman.Deşinu văd cum t e-aşputea
protea
j mai mul t decât o poţif ace utî nsuţi
, dar braţul meu î
ţi
aparţi
ne.

590
 Covril şiErit
h dădeauap robatordi n cap, deş i Rand nu ave
a
nici
o i dee despre ce vorbe
a Haman,dar un er a momentul
potri
vit să î
ntrebe,cu ce itreihot ărâţi să
-l apere. Nu seîndoia
că put ea să-i prot
eez
je pe t oţ
it rei
, atâta vreme câ t st
ătea
u
aproape de el
.
— Atâtati
mpcâtî ţ
iurmezipropri
il
er eguli
,Randal’Thor.
Fecioar
a cu och i veizi era î ntr-adev
ăr Jal ani şi ărpea
bucuroasăcănu trebuiesăst easăaşt epte.Randsper acăt oţi
cei
lal
ţiî nţel
es
eseră cum era locul acela.
Căutareadev en
if rustrantă încăde a lî nceput. Mergeau de-a
l
ungu l str
ăzi
lor
, urmăriţi de ochi nevă zuţi
, urcându-se i n
d când
î
n cân d pe movi l
e de mol oz, strigând pe r ân d: „Liah! Liah!
“
Stri
gătel
el ui Covri
lf ăceau ziduril
e î ncli
nate săsc âncească; al
e
l
ui Haman să geamă ameni nţăto.r Niciun răs puns. Se mai
auzeau doar ec ouril
e bat j
ocorit
oar e al e al tor st ri
găt
e,
rever
berate de ziduri „Liah! Liah!“ S oarel
e era dej a dea supra
capet
el
or lor câ nd Jalani zise
:
— Nu cred că s-arfi dusat âtdedepart e,Rand al
’Thor.Nu
dacănu ar fi î
ncer catsă scape de n oi, şinu ar fi f ăcut aşa ceva.
Rand se î ntoarse încer
cân d să pri veasc
ă pri nt
re umbr ele
l
ăsate de col oa ne, alca pătul unor scări l
argi e d piatr
ă, n î
î
ncăperea mar e din sp at
eell or
. Nu ve dea ni
mi c altceva decât
praf
. Nu er au urme d e paşi. Si
mţ eamaipuţ in pr ezenţ
a ochil
or
nevăzu
ţ i
; nu di spăruseră cut ot
ul, dar aproape.
— Trebuiesă căut ăm câtdemul tput em.Poatea… nu şt ia
cum să co ntinue.Nu o a l
s a ici
, Jal
ani!
Soarel
e nîcep easăcob oare,i ar el st
ăteadeasupr
a a ceea ce
odată fusese un pal at sau poa t
e maimul te cl
ădi
ri al
ăt
urat
e.
Era un dealacu m, at âtde r os de ti
mp î ncâtdoar căr
ămi
zil
e
spart
e şipi etrel
e ciopl
ite care se veau
i di n pământ
ul usca
t mai
purtau mărturie despre ceuse fse odată.
— Liah!st
rigăfacându-şimâinilecăuş.Li
ah!

591
 — Rand al’
Thor,coboară!strigă o Feci
oară depestrada de
dedesubt,lăsându-şijos vă l
ul pen tru a puteavedeacăe S uli
n.
Ea şial t
ă Fecioa r
ă, cu văl ul pus,st ăteaul ângă Jalani şi
Ogieri
.
Aler
gă înjosuldealului,înt
r-un norde pr afşibucăţel
e de
cărămidă şi pi
atră, atât de erpede căpr aoa
pe căzu de d ouă ori
.
— Aţigăsi
t-o?
Sulin clăti
nă din ca p.
— Dacămaier aîn viaţă,arfi trebui
ts-ogăsim pânăacum.
Nu s- ar fi dus dep arte.Şi , dacăci neva a t âr
â-to,a t ârâ-
to
moa rtă, cred; nu s- ar fi l ăsat şoru i ru
bi
tă. Şi, dacă e atât de
răni
t ă încâtunpoa ter ăspunde la stri
gătel
e noastre,î
nseam nă
că emoar t
ă.
Haman of tă adânc.Spr âncenele em
f ei
lorOgierl i se ăsa
lr ă pe
obraji
; din ci ne şt
ie cemot iv privi
ri
le lor ri
tste,co mpăti
mi t
oar
e
erau î ndr
eptate căt
re R and.
— Conti
nuaţisăcăutaţi,spuse.
— Putem să căutăm î ni nteri
orul cl
ădiri
lor? Sunt mul
te
încăp er
iîn care n u putem ved ea e d af
ară.
Rand ezită. Nicinu t r
ecu sebine de mi jl
ocul ami
ezii şidej a
simţeadi n nou och ii
. La f elde p uternicipe câ tfuseser
ă at unci
la a pusul soa
relui
. Umbr ele nu erau sigu r
e nî Shadar Logot
h.
— Nu,darcontinuăm săcăut ăm.
Nu îşidădu seam a câ t de mul t petr
ecu se er
algân
d pe străzi şi
strigând numele femeii, dar u dpă un t i
mp î n faţ
a sa ap ărură
Urien şiSul i
n, cu f eţ
eel descoper
it
e.Soa r
ele at
ârna dea supra
copaci
lor edl a apus,o uri aşămi nge r oşi
e pe cerul limped e.
Umbrele nîce
peausă se al
ungească pest
e u rine.
— Voicăuta câtde mul tveidori,zi
se Urien,darnu mai
găsi
m ni mic doart rs
i
gând şipri vi
nd. Dacăam put eacău t
a î n
cl
ădiri
…
— Nu,spuse,i ar sunet
uli eşica un croncănit;î
şidrese
gl
asul. Pe Lumină, cât de mul t voi
a puţină apă! Ochii nevăzuţi
592
umpleau fiec are fereastr
ă, fiec ar
e des chi
zăt
ură, cu mi il
e,
aşt
eptând, anti
cipând. U mbrele î
ncepeausă î nvălui
e or aşul.
Umbrele nu er au si gure în Shadar Logoth, dar întunericul
aducea moartea. Mashadarseri dica al a
pus.
— Suli
n,eu…
Nu puteasp une că tr
eb ui
a săr enunţ
e,că r eb
t uia săo a lse nî
urmă pe Li ah, moart ă sauvi e,poate zăcân
d incon şt
ient
ă pe
undeva,pe du pă un zid sau pe sub o grămadă d e cărămizi care
arfi căz ut pe ea.Ar fi put ut fi.
—I ndi
fer
entce ne pândeşt
e,aşteapt
ă căder
ea nopţ
ii,cred,
zi
seSul in. M-am ui t
at prin ferest
r
e şiceva s-a ui t
at înapoi la
mine, dar un er a nimic ac oo.
l Nu o să fie uşorsă dan săm
dansullăncil
orcuce u n se oa
pte ve dea.
Rand îşi dădu seama că arfi vrut ca ea să- i spună că Li ah
era sigur moartă,ca să poat ă pl eca.Ar fi put ut fi r ăn i
tă
undeva, n u era i mposibi
l. şÎi atinse buzunarul. F i
gurina
grăsuţă angreal er
a în Cai r
hien, cu sabi
a şisceptrul
. Nu era
sigur căput eapr ot
eaj pe otat
ă l umeaod at
ă ce cădeanoapt
ea.
Moi r
aine creu zse că într
eg Turnul Alb nu ar fi put ut să-
iia
viaţaluiMashadar .Dacăseputeaspunecăer avi
u.Haman îşi
drese gl
asul.
— Din cât
eî miamintesceu deAridhol
,spuseî
ncrunt
ându-
se – ed S had ar Logot
h, adică–, atuncicând soar
ele vaapune
vom muricut oţi
i.
— Da,spuseRandcugr eu.
Liah, poate în vi
aţ
ă. Şi toţ
i ce i
lal
ţi
. Covri
l şiErith vorbeau
î
mpr eună pu ţi
n maidepar t
e. Prinse din murmur nu mele uli
Loial.
„Datoria es
te maigrea ec
dâtun munt e,moart
ea m aiuşoară
decât opa nă.“ Le
ws Therin auzise pesemne asta de la el –
amintiri
le trec
eauîn ambel e sensuri, aşase păr ea –, dar îl
durea.

593
 — Trebuiesăpl ecăm acum,l espuse.I ndi
fer
entdacăLi ah e
vi
esaumoart ă,t
rebuiesăpl ecăm.
UrienşiSul i
n dădur ăî ncet di
n cap, dar Eri t
h se p a
ropi
e şi
î
l
bătu pe spat
e,cu o delicateţe surpri
nzăt
oare pentru o mână
care -i
ar fi put ut cuprinde ca pul.
— Dacă pot să t e deranjez, spuse Haman ar ătând către
soare, am î ntârzi
at e cva maimul t dec
ât e n aşt
eptam. Aş fi
f
oarte r ecunoscător dacăne- aiput ea facef avoarea de a ne
scoate nî afara oraşul
ui l
af elcu m ne- ai adus.
Ran d îşi ami ntea de păduri
le di n juraiShad ar ogo
Lt h. De
data asta nu î i mai aşt
eptau Myr ddraal
i sau t r
oloci
, dar er a o
pădure d easăşi numaiLu mina şti
a câtde d epart
e er a celmai
apropiat cătun sau în ce i r
decţ
i
e.
— O să f ac maimul tde-
atât,spuse.O să vă duc i mediat
dir
ect î
n Ţi nutul cel
or ou
D ă Râuri.
Ceidoi Ogi eriîn vârst
ă dădură cugravi tate di
n ca p.
— Fie ca Lumi na şi l
ini
ştea să te binecuvânteze pentru
aj
ut or
ul dat ! murmur ă Covril
. Urechil
e l ui Erith tremur au de
nerăbdare,poa te n
î egală măsu ră di
n pri ci
nă căurma să -
l vadă
pe L oi
al, dar şipen t
ru cădor easăpl ecei ndShadar Log oht.
Rand ez i
tă o cli
pă. Loial era probabilî n Emon d’
s Fi el
d, dar
nu î i puteaduce cola o.Er au şanse r p
eamari cave sea
t vizit
ei
sal
e să sest recoa
re dincolo de Ţinut . Departe de sa t, atunci
,
suficient d e depart
e pen tru a evi ta şif ermele con st
ruite în
apropiere.
Dunga vertical
ă de l umi nă sfâşie aerul şi î ncepu să se
l
ărgeasc
ă; man a pul sa iarăşin îel , mai âu r ca î nai
nte;
pământul părea ă srf
eamăet.
Jumătate de duzi
nă de Aielisărir
ăî nai
nte,iar Ogieri
iîi
urmară cu o gr abă care n u era delocgr eu de n îţel
es nîacel e
ci
rcumstanţe.Rand seop ri, uit
ându-sepest e ruinele oraşul
ui.
Le promiseseeci F
oarel
or să e l
al
se să moară pentru el.

594
 Când ul ti
mul A iel rtecu pri n poartă, oau zi peSul i
n
şui
erând, dar ease i u
t
al a mâna lui. Pe spat
ele mâini
i, deget
el
e
sal
e crest
aseră o r ană di n ca r
ei eşeasânge. Î
nconjur
at de Gol,
păreacădur ereaes t
e a al t
cu i
va.Nu con t
a ni cirana,urma să
se vindece. Avea una maiadân că înăunt
ru, ac oo
l unde nu
putea vedea nimeni
. Una pen tru fiec
are Fec
ioară car
e murise, şi
nu le ăl
sani ci
odat
ă săse n vi
dece.
— Am t erminataici
,spuseelşipăşiî n ŢinutulcelorDouă
Râu ri
.
Sen zaţi
a d e ă rupulsân d dispăruod ată cupoa rt
a.
Încercăsăse r o
ient
eze,î ncruntat. Nu er a uşor să esch
di
dă o
poartă înt r-
un l ocunde n u mai f usesei ci
od
n ată, dar el al
esese
un câm p pe car eîl şti
a, o păşu ne pl ină de eriburi,l a două or
e
dist
anţ ă de sa t
, pe care n i
men i nu o f ol
oseani ci
odată l
a nimic.
În lumi na sl abă a înserări
i puteaî nsăved eaoi ,o t urmă dest
ul
de mar e,şiun băi at cuun t oiag nîdoitl a capăt, uit
ându-se alei
de al o su t
ă de p aşi
. Rand nu ave a nevoei de Puter
e pen t
ru a-şi
da seam a căbăi atul avea ochii cât cepel
e,şinu er a de mi rar
e.
Aruncându-şitoiagul,începu să al
ergecătreo fermă car
enu
fusese acol
o cân d Ran d tr
ecuse r p
i
n zon ă ulti
ma dată.O casă
acoperi
tă cuţ igle.
Un moment Ran d se î ntr
ebă da că î
ntra-devăr aj
unsese în
Ţinutulcel
orDouăRâuri .Loculaveacevacar eîispuneacăera
unde t rebui
e. Mi r
osu l aerului iţpa că aj unse se acas
ă. u N
avusese imp
t să se acom odeze cu lucruri
le spu se deod B
e şi de
celel
alt
e et
fe – i mi
nc n u se sch i
mba cuadevă r
at în Ţinutul cel
or
Dou ă Râuri. Oare ar r t
ebui săl et rimit
ă pe f eteînapoi, acasă
?
„Trebui
e să asti depart
e d e el
e.“ Era u n gând en erv
ant.
— Emond’ s Fiel
d esteîn direcţi
a aceea, spuse. Emond’s
Fiel
d. Perri
n. Poate căşiTa m er a acolo, l
a hanul I zv
orul de Vin,
î
mpr eună cupări nţi
il ui Egwen e.
— Acolo ar t
rebuisă-lgăsiţipe Loial
.Nu şt iu dacă o să
ajungeţi până se lasănoa ptea. Puteţ
iî ntreba la fermă. u Snt
595
sigu
r căo săvă deaun l oc n ude sădor miţi
. Nu le spuneţi de
mine.Să n u spuneţi ni
măn ui cum aţ i aj
uns aici
.
Băiat
ul văzu
se, dar povesteaunui băi at puteafi uşor văzu
tă
ca o exag er
are,at uncicân d ap ăreauOgi eri
i. Aranj
ându-şi
legă
turi
le p
e spat
e,Haman şiCovri l sch
imbară o pri
vir
e ulngă.
— Nuvom spunenimi cdesprecum am ajunsaici
.Să-il
ăsăm
pe oameni săinventeze ce oveşt
pi vor.
Hamanî şimân gâi
e b arba,dr egân
du-şigl asul
:
— Nut rebui
esăt esi nuci
zi.
Rand tr esă
ri, chi
ar dacăer aî nconj
ur at de Gol.
— Poft
im?
— Drumul pe car e ai pornit
, bubui Haman, est el ung,
î
ntunecat, şi îmi e t eamă, păt at de sân ge.Şi îmi este f
oart
e
t
eam ă căne ve i duce e p oti
ţ pe a cest drum. Dar utt r
ebui
e să
t
răieşt
i, săaj ungi la capătul lui.
— Aşa voi f ace, răspunse scurt Rand. Cu bi ne, zi
se,
î
ncercând să u pnă căldurăî n glas,dar nu era sigur că eurşi
se.
— Cu bine,spuseHaman,i arvoceafemeil
orfu caun ecou,
î
nainte de ase nt îoarce cătr
e erm
f ă.
Darni cimăcar Erit
h nu păr ea săr ead
că că vaaşa. fi
Rand r ămas e nemi şcat câteva cl i
pe. D i
n cas ă ieşi
seră
oameni, uitându-se l
a Ogi eri
i care se ap r
opiau, darRan d se
ui
ta către miazănoapte şi apus,nu căt re Emon’s Fiel
d, nu către
f
erma unde cr esc
use. Când se nî toar
se şi deschi
se opoa rtă î
n
Caemlyn, s e simţea de pa rcă şi-ar fi rupt si ngur brauţl.
Dur
ereaerao a
ducer
e-
ami
nte mai pot
ri
vit
ă pen
tru Li
ah decât
o
zgâ
ri
et
ură.

596
CAPI
TOLUL 22
Căt
re mi
ază
zi

Cel e cincipi etr e d esenau un cer c mi şcăt ordea su pr a mâi nil

or
lui Mat , una r oşie,al ta al bastră, una ver de şi celelalte cu dungi
interes ante. ăl Căr ea gh idân du- l peCi mpoi aş cu ge nunchi i,
su li
ţa cu co adă nea gră se ovea
l de şa ,i ar de cea laltă part e avea
arcu l că rui a î i scosese coa rda. Pi etrel
e î i aduceau ami nte de
Thom Merri l
in,car eîlî nvăţasesă j ongleze,şiseî ntr ebă dacă
băt rânulmaier aî n viaţă.Pr obabi lcănu.Randî lt rimi sesepe
men estrelcuf oa rt
e mul tt imp î n urmă să l er
age du pă E l
ayn e şi
Nyn aev e,zi ce-se să aibă gr ij
ă de el e.Dacă er au î nsă pe l ume
dou ăf emeicar e săai bă maipuţ i
nă nev oei săfie p ăzite,Matnu
au zise e d ele,î nsă u n er au pe u lme d ou ăf emeimaidegr abăî n
stare să pr ovoac e moar tea unui om r efuzân d să as cult
e de
glasu lraţ iunii
. Nyn aeve, ca re îşivâ ra nasu lî n ori cear fi sp us
sauf ăcut un băr bat,t răgâ ndu-se su b nasu ll ui t ott i
mpul de
afuri si
ta de cos iţ
ă, i ar El ayne, af uri sita de Domni ţă
Moşt enit
oa re,ca re cred eacăî şipoat e perm i
te să -şiri dice a nsul
în vân t şi să-ţi sp ună l ucruri l a f elde r ele ca Nyn aeve,dar
Elayn e er a şimai r ea, căci, dacă aer ee l nob ili
ar e nu ţ ineau,
zâmbeaf ăcân du gr op i
ţe în ob raji şise şt aep ta cat oa tă lumea
să ca dă p e sp ate d oar fii ndcă er a d răguţă. Sper a cabi et
ul Thom
să fi r eu şit să su pr avi
eţui ascăant uraj
ul ui l or . Sper a că şiel e
erau bi ne, dar u n s- ar fisupăr atsă fi aj uns măcar o dată la
an an ghie d e cân d o şt ersese ră Lu mi na şt ie p e u nde. Să afl e şi
ele cu m e f ără elsă l e sal vez e şisă- şiad ucă ami nte că nu- i
spu se seră ni ciun cu vân t de mul ţumi r
e cân d f use se acol o săl e
scoat ă pi el ea de l a sar amur ă.Nu l a mar e an an gh ie,des i
gu r
,
dar su fici ent câtsă vi seze ca MatCau thon să fie acol o să l e
salveze iar ăşicaun i di
ot.

597
 — Dart u,Mat?întrebă Nalesean aducându- şibidi
viulmai
aproape.Te-ai gâ
ndit vreodată cu m ar fi săfii St răjer?
Lui Mat ap roape îi scăp ară pi et
rele din mân ă. aer
D i
d şi
Talmanes se ui
tau l
a elcu chi puri
le acoperi
te de sudoare,
aştept
ând un r ăsp
uns.Soa rele aluneca sp r
e p ămân t
;î n sc
urtă
vremetrebui
au săseopr ească.Pemăsur ăcezilel
esescurt au,
apusul dura ceva maimul t
, dar pâ nă l a cădereaî nserăr
i
i Mat
voiasătermi
netoatătreabaşisăser elaxezecupi paîngur ă.În
plus,pe un t eren ca ăl a, aici şioam eni
i î şi put eau rupe
pici
oarel
e după că der
eaî nt
unericu lui.
Oastease nî t
indeaî n sp at
elel or, cătr
e mi azănoapte,oa men i
şi caisub pr aful care se ri dica ase menea unei pân ze, cu
sti
ndardele fl
uturând, dar fără băt ăi de o tbe,pest e dealurij oase
acoperi
te cu i erburi arre şi cât eva desişu ri
. P l
ecaser ă de
unsprezece lzi
e din Maerone şi er au laj umăt ateadi stanţeică tr
e
Tearsau poat
eceva maimul t ,mişcându- semair epededecât
sper
aseMat . Şi pierduser
ă doa r o zi odihni
ndu-şicaii. Nu se
gr
ăbea să -iial ocull ui Weir
amon , dar nu se u p
tea pori sănu se
î
ntrebe câ t de mul t ar fiput ut mer ge edl a răsă
ri
tul la apusu l
soar
elui, dacăs- ar fi grăbit
. Până at unciceamai mar e d ist
anţă
f
usese d e patruzeci şicincide mi le,dacăer au corect
e calcul
ele.
Desi
gu r
, căru ţ
ele aveau nevoei de nîcăj umătate de noapte să-
i
aj
ungă i d
n urmă,darpedes tri
mea seot ă
hrâsen îul
ti
ma vr eme
să emd onstr
eze căput ea ju
ange cav al
eri
a din urmă pe d ist
anţe
l
ungi, dacănu ch iar scurt
e.
Cevamai î n spate,că t
r er ăsări
t, un grup de A i
eli aler
gau cu
uşuri
nţă peste vârful unui dea l acoper
it de copaci
, apropii
ndu-
se încet
. Pr obabi
l alergaude di mineaţ
ă şiaveau să continue
până la căd erea întunericului, dacă nu şi maimul t. Dacă
depăşeau Oas t
ea cân d încă er a suficientă lumină să maifie
văzuţ
i,arfifostunbuni mboldpent ruadouazi .Oridecâteori
erau dep ăşi
ţi de r ăzboi
nicii A i
el, nî zi
ua următ oare păr eau
dorni
cisăf acăî n plus câ t
eva mile.
598
 Înaint
ea lor,l a câtevami le dist
anţă, des
işu ri
le seco ntopea
u
într
-o ad evăr
aăt păd ure;t r
ebu i
a să se ap ropie maimul t de
Erinin înai
nte de a aj unge alea. De pe vâ rful unui deal, Mat
puteave dear âu l şicele cinciambar caţ
iuni care arborau Mâna
Roşie. A l
te pat ru se î ntorceau în Mae r
on e, p ent
ru a se
reaprovi
ziona maial es cu nutreţpen t
ru cai. Cee a ce u n put
ea
vedea,dar ştia că sunt acol
o erau oamenii,umbl ând de-a
l
ungu lr âului
, fie în sus,fie î n jos, uni
i sch i
mbându- şidi recţ
i
a
când dăd eaupes t
e cineva înzestr
at cu meş t
eşugul vor bel
or.
Câţiva dintre eiaveau cot
i
gi, pe ca re le trăgeau si
ngu ri de
obicei
, câţi
vacă ruţ
e,dar de o bicei nu avea
u ni mic alt
ceva decât
ol egătură în spat
e;ch i
ar şicel mai greu de cap t âl
har î nvăţ
ase
cănu ave a nici
un r ostsăse er danjez
e cuaceş t
ia. Mat nu avea
nici
oi dee n ude se duceau, şiniciei, dar asta nu-iî mpied i
casă
agl
omer eze drumeagu l amărât arce se întindea de-a l ungu l
râului
. Cum nu av ea de gând să-i al
ungecu băţ ul de pe ru dm,
pe sus pu teauî naint
a mul t maiuşor .
— Străjer?într
ebăMatvâr ându-şipietrel
eîn desagaşeii
.Ar
fi putut gă sial t
ele oriunde,dar î i plăceau cu lori
l
e.Mai avea
acol
o o pană de vu lt
ur şi o piatră albă ca zăpada, şlef
uit
ă de
tr
eceera vr emii
, pe car e od at
ă ar fiput ut fi gr avat ce
va.Mai
găsse
i şi
un bolovan ca re păreacăf usesepu ca
l uneistat
ui, dar
pent
ru elar fi avu t nevoei de o că ruţă.
— Niciodată.Suntni şteproşt
işini şt
egăgăuţ esă lelasepe
AesSedaisă î iducă denaspest etot.Cum deţ i
-at r
ecutaşa
ceva pri
n cap?
Nalese
an ridicădi n umeri
. Era asu dat
, dar şiî purta haina –
roşi
e cu dungial bast
r
e în acea zi – î nchi
să pân ă la ul t
imul
nasture.A lui Mat era desc
hisă, şimur eade cal d.
— Cred cădin cauzaAesSedai
,spuset air
enianul.Arde-
mi -
ar sufletul,t e cam pun pe gân duri, nu? Adi că,ar de-
mi -
ar
sufletul
, ce u p
n l a ca
le?

599
 Voia să spună f
emeil
e Aes Sedaiaflate de cealalt
ă partea
Erini
nul ui
, care put
eau fi vă zute grăbi
ndu- seî ntr-
o direcţ
ie sau
al
tal af elde des ca amărâţii car
e u mblau f ărăr ost
.
— Eu ziccăemaibi nesă nu tegândeştila ele,spuseMat
ati
ngându- şiprin cămaşăcap ul de vu l
pe;ch iar şi cu ell a gât
,
era bucu ros că Aes ed
Sai erau de cealalt
ă part e ar âul
ui.
Pe fiecar e ambarcaţiune erau câţ i
va sol daţi de-ail ui care
coborau cu bar ca nîfiec are sat
, să vadă ce ountăţi maiput eau
afla. Până at unciveş t
il
e fuseseră necl
are şiadesea neplăcut
e.
Colcăial
a de A es edSai era cea mai puţ
in îngri
jor
ătoare.
— Şicum sănu negândi mlaele?înt
rebăTalmanes.Tu crezi
căTu rnul l-a diri
jat pe L ogai
n cape omari on et
ă?
Er a ulti
mul zv on , aflat de d ouă zi
le.Mat î şidădu j ospăl ări
a
să-şişt ear
găf runtea,î nai
nte de a r ăspunde.Căder eanop ţ
ii ar
trebui săaducăceva răcoare.Dar fără vi
n, fără bere,fărăf emei,
fărăj ocuri de n or
oc.Ci ne ar vreasăfie sol dat de b unăvoie?
— Suntpuţ ine l
ucrurilel a care nu s-ar preta Aes Sedai
,
spusel ărgindu-şicu deget el
e eşa rfa din jurul gâtului
; un lucru
şti
a desp r
e S trăj
eri, di
n câ te vă zuse alLan, păr eau sănu asu de
nici
odată. Dar ch esti
a ast a? T al
manes, aş crede mai întâi căt u
î
nsu ţi eşti Aes ed Sai. Nu eşt i, nu?
Daer i
d se apl ecăr âzân d pes t
e ob lâncul şeii
,i ar N alese
an
aproape căz u de pe cal . Talman es se cr i
spămaiî ntâi, ap
oi
rânji
. Apr oa pe chicot
i. Omul nu avean u si
mţ al umoru l
ui foa
rte
dezvolt
at , dar îl avea totuşi.Î nsăseco rect
ăr epede.
— Darcezicidej uraţi
iDragonului
? Dacă eadevărat
,Mat ,
ast
a nîseamnă necazu ri
.
Râset
el
e celorl
alţ
i seopri ră ca r et
ezat
e de un t opor
. Mat se
st
râmbă.Er a cea maipr oas
pă t
ă nou tat
e sau zvon – spu ne-i
cum vrei– afl at i
eri
, un sat ars nî Murandy. Mai rău, se ps
unea
că fuseser
ă uci şi oţti ceicare nu voi seră să j ure cred
inţă
Dragonul
ui Renăscut, şifamil
ii
le ol
r odată cuei .

600
 — Rand o să se ocupe de ei
.Dacă e adevărat
.Aes Sedai,
juraţ
iDr agonului
,toateasteasunttreabaluişinu neprivesc
pe n oi
. Noiavem tr
eaba noastră.
Cuvintele lui nu î nseni
nară pe ni meni, desi
gu r
. Văzuseră
prea mul te sate arse din temelii şi av
eau să maivad ă până
ajungeau la Tear. Cine şi
î dor easăse acăf oştean?
Pe vâr f
ul dealului din faţa lor apăru un căl ăreţ
, gal
opând
că t
re ei , sărn
id peste tufişuriîn loc săl e ocol
ească, chiar şi î
n
pa ntă. Mat semnal iză oprirea coloanei
, ad ăugând „ f
ără
trompet e“,iar vo r
bele îifură purt
ate în sp ate,ca ni şt
e eco uri
,
însă el î şi aţ
intea privi
reape căl
ăreţ.
Scăldat în sudoare,ChelVani n îşistruni calul î
n faţal ui Mat.
Într-o hai nă aspr ă, cenuşi
e, care st ătea pe t rupul său
but ucănoscaun sac,omulseţ ineaî
n şatotcaun sac.Vani n
era gr as şi nu av ea cum să asc undă as ta.Deş i părea foart
e
puţ i
n pr obabil, putea căl
ări ori
cevietat
e născu t
ă vr eodat
ă pe
faţ
a pământ ului şier afoarte bun la ceea ce ăcea
f .
Cu mul tî nainte de a pl ec
a di n Maer one,Matî i surpri
nsese
pe Nalesean, pe D aerid şipe Ta lman es nît
rebând care erau ce i
mai buni br aconieri şihoţi de ca i di
n r ândul oamen i
lor orl
, cei
despr
e ca r
e seşt ia căsu nt vinovaţ
i, dar n u puteaufi doved iţ
i.
Ceidoinob ili nu voiseră în ruptul capului săadmi t
ă căaveau
şi astf
el de oa meni s ub coman da l or, d ar, după cât eva
insi
st
enţe,ven iseră cu numel e a t reioa men i din Cair
hien, doi
din Tear şi, su rpri
nzăto,r doidi n Andor . Mat u n creuzse că
andor ani
if useseră sufici
ent de mul tti
mp cuOast ea en
pt ru a se
afla aşaceva , dar se ăp
reacăvor bel
e circul
au i
ute.
Îil uasedeo part
e pe cei şapte şile s pusesecăavea nevoie de
isc
oa de,i ar oi sc
oadă bună ave au camacel eaşit
alente cu un
braconiersau cu un hoţdecai .Neluând î
n seamăasi
gurăril
e
lor erfibinţi, nu f ăcuser
ă nici
odată aşa cev a – mai mul t
e di n
parteafiecă rui
a decâ t cel
e al
e uli Nalesean şiTal
manes ul at
e a l
un l oc,şil a felde elocvente,deşi ceva mai puţi
n el egante le
601
oferi i
ert
area pen t
ru orice f aptă să vâ
rşi
tă până at unci
, plată
tri
plă şiscu t
ire de munci , atâta vr
eme câ tî i spuneau adevărul.
Şi s pânzur
ătoarea pe nt
ru pr i
ma mi nci
ună; m ulţ
i oam eni
puteaumuri di n pri
cina mi nciunii uneii scoad
e.Se g r
ăbir
ă să
primească,mai bucu roşi din prici
na scu t
iri
i de muncidecât de
arginţ
i.
Dar u n erau suficienţ
i şap te şi l
e ceru să n vi
ă cu alt
e n ume,
dar sănu ui te ni
cice r eb
tui au săşt ie să facăşini cide a f
ptul că
eiî şivor ri mi
p bănuţ i
iî n mar e măsură în f uncţi
e de t al
entele
cel
or r p
opuşi
. Spusele sal
e decl anşaser
ă mul te scărpinăt
uri în
barbă şiprivi
rifuri
şe,darmaiveni r
ă cu unsprezece nume,
i
nsistând că nu su ger
au nimi c des pr
e ei. Unspr ez
ece oam eni,
braconierişihoţide caisuficientde bunicâtsă scape de
urechil
e l ui Tal
manes, Daer i
d sauNal es
ean, dar nu at ât e d
buniî ncâtsă nu fie remarcaţide primiişapte.Matl efăcu
aceeaşi of
er
tă şile cer u iarăşi nume.Cân d aj unse să nu mai
poată afla niciun nume, av ea patruzeci şi şapte de isc
oade.
Vremuril
egrel
eîitri
mi seserăpemul ţibărbaţ
ilaoaste,înl
ocsă
se ocupe cucee a ce t i
şau să acă.
f
Ult
imul, numi t de t oţit rei
,fusese ChelVani n, un andoran
care oc
luise nîMaer one,dar mb ul a depa rt
e de am bel
e maluri
al
e E ri
ninul
ui. Vanin put easăf ure ouăle d e sub o găi
nă f
ără să
o deranjez
e,deşi prob abil nu ar fiui tat să o bageşipe eaî n
sac. Puteafura un cal de su
b un nob il
,f ăr
ă caaces ta săbage
de seamă dou ă zi l
e. Sau cel pu ţi
n aş a sunau r ecomandăr
ile
f
ăcute.Cu un zâmbetcă rui
a îil i
pseau câţiva di
nţi şio f aţă
perf
ect i
nocentă, Vanin prot
est
ase că nu era decât un gr
ăjdar
amărât i ,
ş di
n cân d în când, potcov
ar
, atuncicân d găse
a de
muncă. Dar ar fi primit sl
uj
ba dacăer a pl
ătit de pat
ru ori mai
bi
ne.Şipânăat unciî
şimerit
asefiecar
ebănuţ.
Opri
ndu-şica lul în faţa l
ui Mat,î n vârful deal
ului
, Vanin
părea î
ntors pe d os. Î
i plăceacă Matnu dor easă i se sp ună

602
„Seni
ore“, căcinu-i plăcea săse nî chine nîfaţa nimănui, aşacă
î
şiî ncl
ină frunteaînt r
-un soi de s alut.
— Trebuiesăveziasta.Eu nu şt
iu cesăcr ed.Tr
ebuiesăvezi
cu ochiit ăi
.
— Aşteptaţ
iaici
,lespuseMatcel orl
alţi.Arat
ă-mi,zisecăt
re
Vani
n.
Drumul a f ost unul sc urt
, pes te dou ă dealuri şiap oide-a
lungu l unui pâr âu cu mal uri late de nor oiusc a.tÎnainte de a
vedeapri miivulturiclăt
inându- seînaer,mi rosulîlanunţ ăceea
ce voi a să -i ar ate Vani n. C ei
l
alţi vu lt
uri op ţ ăiau, d ându-se
câ ţ
i va paşimai î ncolo, cu ca petele go l
aşe, provocâ ndu-sepri n
ţipete.Mai r ău er a că ni cinu- şiri dicau ca petele de l a cină, o
gr ămadă mi şcăotare de en pe n egre, mur dare.
O că ruţ
ă mar e câ t o casă pe o riţ zăcear ăst
urnat ă, pict
atăî n
cu loriviol
ente,verd e ş i albastru, şiga l
ben ; era o caravană de-a
Pribegil
or. P uţi
ne căru ţ
e scăp aseră de l a incen diu. P est
e tot
erau răspândit
e cadavr e cu hai nel
e col or
aet sf âşiat
e şi
înt
unecat
e de sâ nge, bărbaţ
i şif emei, şicop i
i. O part e di
n Mat
anali
zascen a cu răceală, rest
ul lui voi
a săvom ite,săf ugă, să
facăori
ce, doar să nu mai st eape C impoiaş.At acatori
i ven
iser
ă
mai înt
âi dinspre apus.Ceimai mul ţ
i dintre băr baţi şibăieţ
ii
mai mari zăceau acol
o,amest ecaţ
i cu rest
urile unor câini mari,
de parcăar fiî ncercat săf ormeze o l
ini
e,să -
ir eţină pe ucigaşi
până când fugeau copi
ii şif emei
le.O f ugă i nutil
ă. Morm anel
e
de cadavre ar
ătau locu l unde nimeriseră peste aldoi l
ea atac.
Doar vu l
turii semaimi şc
auacu m.
Vani nscuipădezgust atpringauradint
redi
nţ i
.
—Î nţel
egsăî ifugăreştiî
naintesăapucesăf urepr
eamult–
ar u fra şico pii dacă nu eşt i at
ent şii -ar cr
eşt
e ca pe ai l
or –,
poate să l
e d ai şiun şu t să-
i gr
ăbeşt
i, dar nu f
aciaşaceva. Cine
ar face n ua caast a?
— Nuşt iu.Tâlhari
i!

603
 Dispăruseră toţ
i caii
. Dar t âl
harii voi
au săf ure,nu săuci dă,
şini ci
un Pri beagnu s- ar fi op us d acăî ifurai şiult
imul bănuţ
sauhai na de p e el ori ci
zmele.Matse or fţ
ă sănu maist rân
gă
atât de tare hăţuril
eî n mâi ni. Nu te puteai ui
ta nică
ierifăr
ă să
vezio femeie moartă,un copilucis.Ori ci
ne f
ăcuse ast
a nu
dorise să r ămână su pr
avieţ
uitori
. Făcu î ncet ocol
ul locul
ui,
încer
cân d să ignore vu l
turi
i car e sâsâiau şidădeaudi n ari
pi
când treceape ân l găei– p ămân t
ul er a preausc atcasăai bă
urmele bine întipări
te în el , deşi ca i
i păreau că o l uaser
ă în
câtev
a direcţ
ii –,şiseî ntoarse l
a Vani n.
— Puteaisă-mifi zis.Nu eranevoiesăvăd.„ PeLumi nă,nu
aveam nevoei să vă d ast
a!“
— Aşfi put utsă-ţispun că nu sunturmebune,zi seVanin
î
ntorcându-şicalul în pârâul su bţi
re.Ar t reb
ui săvezi asta.
Focul di
strusesepr oa
ape nîî ntregime căruţa care zăceape- o
parte,dar p odeaua su pravi
eţuise, prinsă de r oţ
il
e ga l
ben e cu
spiţ
e orşii
. Rezemat de ea a ercorp
ul unui băr bat îmbrăcat cuo
haină din car
e se am i ved
eaal bast
rul ţ
ipăt
or , cuo mână î ntinsă
pe l ângă el, p ăt
aăt de sân ge. C eea ce sc ri
sese cu l itere
tr
emur ate er
a de o culoar
e mai închisă ecât
d pod eaua căruţ
ei.
SPUNE D RA
GONULUIREN ĂSCUT
„Să-i spun ce?“ se nî
trebă Mat. Că cineva a uci s o întreagă
caravană de Pribegi
? Sau poate omul muri se î nai
nte de a- şi
ter
mi na mesaj
ul? Nu arfi f ostpri
ma dat ă cân d Pribegi
i dădeau
peste nif
ormaţi
ii mport
ante.Dacăar fi f ostî ntr
- o povest
e,omul
ar fi t răi
t suficient d e mul t c
a să scr ie acea bucăţică de
i
nformaţi
e vit
ală, care să ducă apoil a izbândă. I
ndi
fer
en t d
e
mesa,jacum ni meni nu av ea săai mştie ni
ciodat
ă un cuvântîn
pl
us.
— Aiavutdr
eptate,Vanin,ezit
ăMat .
Ce să-i spună Dr agonului Renăscut
? Nu mait rebui
a să
st
ârnească şialte zvonuri
.

604
 — Aigrij
ă să arzişirest
ulcăruţ el
orînai
nte să pl
eci.Dacă
î
ntreabă careva,l e spui că er au doar o gr
ămad ă de băr
baţ
i
morţi.
Şi femei
, şi copii
.
Vanindădudi ncap.
— Sălbat
iciîmpuţiţ
i,murmur ă,scuipândi
arăşiprintr
edinţi
.
Poate că au fostuni i di
ntr
e e i.
Grupul Ai elil
or iîaj unsesei ndurmă, t reisa u pat ru sute de
l
uptători
. Tr opăiră la va le,t r
ecând pâr âul l a nicici ncizecide
paşide căru ţ
e.Uni i dintre eiridicară mâna a sal ut ; Mat nu îi
recunoşt
ea , dar mul ţ
i auziseră de p ri
eten ul lui Rand al ’
Thor
, cel
care purt a păl ări
a aceea ci
udată şiî mpot riva căruia nu er a
bine să pariezi.Peste pârâu şipe următ oarea pantă,acel e
cadavre p arcănu ar fi exi stat ni
ciodată.
„Afuri
siţii de Aiel
i“
, se g ândi Mat. Şt ia că î i ocol
esc p e Pri
begi
,
căî iign oră, deşi nu avea habar de ce, dar asta…
— Nucr ed,spuse.Aigrij
ăsăar dă,Vanin.
Îi găsipe Ta lmanes şipe cei l
alţ
i doiexa ct nu
de îil ăsase.
Când Mat l e sp use ce era î
nainteal or şi căceice-i vorngrîop
a
vortrebuisăafle,dădur ăsumbridi n cap,iarDaeri
dmurmură
şocat:
— Pribegi
?
— O sănef acem tabăraaici
,spuseMat .
Se aş t
eptă să au dă vreun coment ariu – maiera suficient
ă
lumină pent ru cât eva mi l
e bune, ş i cei rtei e
r
au at ât de
preo
cupaţi de d i
stanţa pe care oputeast răbat
e Oasteaî ntr
-o zi,
î
ncâtaj unseseră să pună r ămăşag
uri –, dar alNesean spu se
doar:
— O sătrimitunom săf acăsemnvasel
orcasănu oi apr ea
multînainte.
Poa
te simţ eau şieil a f
el. Dacănu t r
eceau tocmai pe cel ăl
alt
malalr âului, nu av eaucu m sănu vad ă măcar vulturii goni
ţi
de gr
opa ri
. Doar fiindcă un bărbatvăzuse cu m araă
t moar t
ea,
605
nu însemna că se şi bu cura de ea.Câtdes pre Mat
,î ncă o
pri
vir
e că t
re p ăsări i
-ar figo l
it st
omacul
. Diminea
ţă avea
u săfie
doar morm int
e,l ao d epărtar
e sigur
ă de o chi
i să
i.
I
magi ni
le nu- ii eş
eaudi n mi nt
e,ni cimăca r d
upă cecor tul
său fu ridica
t pe vâ rful deal
ului,în speranţ
a căar puteapri nde
o briză di
nspre â ru, dacă v a
ea să se tâ
srneascăvreu
na. Trupuri
hăcuite de cri
mi nali
, mânca te de vult
uri
. Mai rău decâ
t bătăl
ia
din jurul Cairhienului împot ri
val ui Shaid. Muri
seră şiFeci oare
acolo, dar el nu văzu seni ciuna, şinu f useser
ă nicicop ii
. Un
Pri
bea g nu s- ar fi lupt at nicimăca r să-şiapere vi
aţa. Nimen i nu
ucideaNea mul Pribegi l
or. Ciugul
i din ca rneaşif asol
eape ca r
e
le primiseşiser etraseî n cort câtedr epede putu. Nicimăcar
Naleseannu voi a săvor bească, iar Talmanes arăta maicr i
spat
cani ciodată.
Se ă rspândise esvtea esp
dr e omoruri
. Matmai au zise ătcer
ea
aceea l ăsată pes te t abără. De ob ice
i, tăcerea nop ţi
i er a
înt
reruptă de câ tevarâsete zgomot
oase şi cât
eodată oşteni
i mai
cântau f al
s,până cân d purtători
i de stindard îi alungausu b
pături pe cei car
e nu voiau săadmi t
ă căsu nt obosiţ
i.I n seara
aceea era caat uncicând găsiseră un sat cu mor ţi
i neîngropaţi
sau gru pul de r ef
ugi
aţ
i ca r
eî ncer
caseră să-şiapere fir avul avut
de b andiţi
. Puţi
ni mai puteaur âde sau cânt
a după aşa ceva, i
ar
cei care nîcăo mai f ăceau erau red uşilat ăcere de către cei
lalţ
i.
Noapteaî l gă
sipe M at înti
ns,fiimându- şipipa, dar cortul era
închi
s,i ar som nul al
ungat edami nti
rea Pribegi
lor mor ţi
, de
aminti
ril
e vechi al
e unormor ţi de demul t. Pr
ea mult
e bătăl
ii
,
prea mul ţi morţi
. At i
nse su l
iţa cu deg etel
e, ed
-a lungul
inscri
pţieiîn Limba Străveche.
Aşase-nchei
epactulnostru,aşarămâneî nţeles.
Gândul e-o săgeat
ăat i
mpului, ami
nt ir
eanu pi er
e ni
ciod
ată.
Ce-a fostcerut dat f
u, pr eţ
ul e plăti
t.
Se-
alesese î n
cu
ţeleger
eacea mai pr oastă.

606
 După un t i
mp î şistrânse ă p
tura, suli
ţa şii eşiafară aşacu m
se r p
egăt
ise e d somn, capul vulpi
i agăţat la gâtul să
u r eflect
ând
lumina co rnul
ui lunii
. Băteao bri ză uşoa ră, o adier
e ca r
e a bi
a
aducea puţ ină răcoar
e,mi şc ân
d î nce
t s ti
ndardul Mâi ni
i Roşii
agăţ
at de u n par nîfipt în faţ
a cortului, dar era totuşimai bi ne
ca nîăuntru.
Punându- şipătur a printr
e burui eni
, s e întinse pe spa t
e.
Uneori
, când f usese copi l, se ado rmea si ngur numi nd
const
elaţ
iil
e.Pe c erul seni
n, luna, chi
ar dacăera în des creşt
ere,
dădeasu ficien
tăl umi nă cât săacop ere maj ori
tateast el
el
or, dar
rămâneau destule.I at-
o pe Hayw ai
n, ch iar nî ca pul bolţ
ii
, şi
cel
e Ci nci u Srori
, şi ce le Trei â Gş t
e car e ar ăa
tu căt re
miazănoapte. Arcaşul, Plugarul
, Şarp ele. Ai el
ii î l numeau
Dragonul. Scutul
, numi t de uni i Scut ul lui Aripă- de-
Şoim –
asta î
lf ăceasă t resară; în unel
e ami nti
ri nu-l pl ăceadel oc pe
ArturPaendragTanreall–,Calul,Ber
becul.CupaşiCăl ătorul
,
cut oiagul care eşea
i li
mpede nî evidenţă.
Auzipar căceva,darnu er asi
gurce.Dacănoapt eanu arfi
fostat ât de tăcută, sunet
ul slab nu ar fipărut f urişat
, dar aşa
era.
Cine a r fi put ut săsest reco
are a colo? Curios,seri dicăîntr
-
un cot şiîngh eţ
ă.
Ca ni şte umbr e, forme se mi şcau î n jur
aicor tului său.
Lumina l unii ati
nse n u
a dintr
e ele su ficient de mul t pentru a
vedea un chip acoperi
tde văl.Aiel
i? Pe Lumi nă!î
nconj
ur ară
corutl nî tăcere, prop
ai
indu-se;met alul străl
uci
tor scl
ipi n î
noap t
e,se au zi pân za tăiată şidi spărură înăunt
ru. Doaro
cli
pă, apoierau din nou af ară. Uit
ându- seî nj
ur; er
a su fici
entă
lumină să vadă ast
a.
Mat îşistrânse i p
cioa
rele su b el. Dacăr ămâneasu fici
ent de
aproape de pământ, poate s-ar fi put ut furi
şa ărf
ă să e fi auzit
.
— Mat?stri
găTalmanesur cânddeal ul;păreabeat.

607
 Matr ămase emin şcat; poate căomul av ea să se revi
nă dacă
credeacădoarme.Ai el
ii set opiră, dar era sigur căsel ăsaser
ă
la pământ. Ci
zmele uli Talman esseau zeaumaiap roape.
— Am cevabrandyai ci,Mat.Cr edcăart rebuisăieişitu.E
foa
rte b
un pen tru vise, Mat
. Nu ţ ile mai ami nt
eşti
.
Mat seî ntr
ebă dacăAi el
iil -ar fiauzi t peste găl
ăgia făcu
tă de
Tal
manes dacă pl eca at unci
. Er au zece paşi până unde
dormeau cei mai pr aopiaţ
i o ameni – Pr imul St i
ndar
d al
Cavaleri
ei, Fulgerele lui Ta l
manes, ea av„ onoarea“î n acea
noa pt
e –,mai puţ i
n de ze cepână l a cortul său, şiAiel
ii
. Erau
rapizi
, dar cu un pas sa u doiî nai
nt eal or u n ar fi tr
ebuit să
-l
prindă înai
nte d e aavea ci
ncizecide b ăr
baţ ilângăel.
— Mat ?Nu cr ed cădormi,Mat.Ţi-am văzutfaţa.Emaibine
după ce ţ iîomori vi sel
e.Crede-mă, căşt iu.
Matse gh emui, strângând suli
ţa în mâi ni şit răgân
d ad ân
c
aerî n piept. Doi paşimari .
— Mat ?
Talmaneser atotmaiaproape.I di
otulput easăcalcedejape
un Ai el
. Ar fi put ut să-
it aie gâ t
ul fără săse u a
dă nici
un sunet
.
„Arză-v-
ar focul! se gândi Mat . Am nev oei doarde doipaşi
mari.“
— Lasăbi i
!stri
găsărindînainte.Aieliî
nt abără!url
ăînt imp
care alergala vale.Adunaţ i-văl a stindard. Adunaţi-
văl a Mâna
Roşie!Adunaţ i
-vă, af
urisi
ţi de câini hoţi de morm i
nte!
Trezi pe t
oatăl umea, desigur, şi nu er a de mirare cu
strigăt
ele lui de t aur p ri
ns în măr ăcini. Se auzeau ţipete din
toate di recţ
i
il
e;t obel
e şit r
ompetel
e su nau adunar ea
. Oşt en
ii
din Pri mul Stindard al ca valer
ieinăvăleau din corturi
, alergâ
nd
cusă biil
e nî mână că tr
e st i
ndard.
Adevăruleraî nsă că Aieli
iaveau dealergato di
stanţă mai
scurtă dec ât so l
daţi
i. Ş i şti
au pe ci ne urmăr esc. C eva –
i
nst i
nctul, norocu l
,f apt ta’
ul că era ve
ren; de a uzit nu au zise
nimi c în vacar m – î lf acusă se î ntoar
că exact când prima
608
si
luet
ă mascată cu văl apăru în spatel
e uli de parcăar fi ţâşn i
t
din aer
. Nu erat i
mp săse gâ ndească. Blocălovi
tura uneisuli
ţe
cu coada su l
iţ
eisa le,încercâ
nd să -l st
răpungă, dar Aiel
ul îi
pri
nsemi şcar
eaşi -
ll ovi î
n stomac.Di sperar
eaîi dădeal ui Mat
puter
e săse i n
ţă pe p i
cioare,deşi nu mai avea aerîn plămâni;
se răsucicu furi
e,î ncercând săse er f
eascăde vâ rf
ul uneisu l
iţ
e
care î
i ati
nseco astel
e,lovipicioar
ele Aiel
ului cu coada suli
ţei
,
doborân du-lla pămân t şi
-i st
răpunse ni ma.Pe L umină!Sper a
săfie u n „el
“.
Îşiel iberă sul
iţ
a cu o smuci t
ură, tocmai l
a timp săî nf
runte
măcelul.„ Ar fi t r
ebui
t săal erg din prima afurisi
tă de clipă!“
învârt
ea sul i
ţa ca pe o bât ă, mai e r
pede ca ni ciodat
ă,
învârit
ndu- se şibl ocâ
nd vârfuril
e su l
iţel
or Ai
elca re încercau
să-l străpungă; u n maiav ea t i
mp să l ov
easc
ă î napoi. Prea
mulţi.„ Ar fi trebuit să-
mi ţ i
n af uri
sit
a de gu r
ă î nchisă şisă
fug!
“î şigă sidin nou suflul.
— Adunaţ i
-vă,hoţideoi !Sunt eţ
isurzicu toţ
ii?Cur ăţaţ
i-vă
urechile şiadunaţ i
-vă!
Î
nt rebâ
ndu- se de ce u ern
a deja mor t– u fsese ornocosu c un
si
ngu r Aiel
, dar nimen i nu put ea fiat ât de norocos să scap
e din
aşace va – r eal
iză brusc că nu maier a singu r
. Un cai rhian
sl
ăbănog,doar n îl enj
erie de noapte,că zu la pi ci
oarele sal
e cu
un ţ ipăt ascuţi
t,î nlocui
ti med iat ed un t air
en i
an cu căm aşa
descheiat
ă şicu sab i
a sc oasă. Se st r
ân geau tot a mimul ţ
i,
ur
lân d: „Sen i
orul Mat ri
m şi ct vi
oria!
“, „ Mân a Roşi e“ sau
„Omor âi
ţ viermii cu oc hi n eg
ri
!“ Mat se st recur
ă î nap oi
,
lăsându-
i să sebat ă. „
Un gen er
al care est
e în fruntea bătăli
ei
este un pr ost
.“ Zi
ca l
a îi veniîn gând di n vechi
le ami nt
iri
, un
citatdin cineva al căru
i nume îl uit
ase. „Un om ar p uteasă- şi
piardă vi
aţ
a pe a ici
.
“ Ăsta era Mat Cauthon.
Pân ăla urmă er a o chest
iune de canti
tate.O duzi nă de A i
eli
şi, dacă nu t oat
ă Oas tea, at
unci măc ar câteva sut e care
reuşiser
ă să ur ce pe vârful deal
ul
ui înainte de a se t er
mina
609
tot
ul. Doi
sprezec
e Ai
eli morţi şi
, fii
ndcăera u Ai el
i,încăpe- atât
şij umătate di
n oştenii O şt
ii şi de dou ă or i pe-at
ât r ăniţ
i
sânger
ând şigem ând în t i
mp ce er au î
ngrij
iţ
i. Cu t oa
te cănu
l
uptasemul t i
tmp, Mat er a rănit
, sângerând di n vreo şase
l
ocuri, şibănui
a căt reidintre el
e avea
u nevo i
e d e cusăt
uri.
Î
şif ol
osea sul
iţ
a pe postde bast on
, şchiopătând către l
ocu l
unde Talmanes zăce
a î nt
ins la pământ,î n t i
mp ce a Deri
d î i
strângeao l egăturăî n jurul pici
orului stâng.Cămaşaal bă a l
ui
Talmanes,at ârnând desf ăcută,strălucea î
nt unecat î
n două
locuri.
— Separe,gemu el ,căNerimi arosă- şiî
ncer cetal
entel
ede
croit
oreasăpe mi ne,arză -
l-ar of
cul de a tur !
Neri
m era servi torul său şiî şico seast ăpânul l
af elde desca
pe h ainel
e acestuia.
— O săfiebi ne?î nt r
ebăîncetMat .Daerid ridicădi
n umeri
.
Purta d oa
ro p erec he de p ant
aloni.
— Credcăsângereazămaipuţ incat i
ne,spuseui t
ându-seîn
su s către el
; probabil mai adăuga seo ci catri
cecol ecţi
eide pe
faţă. Bine că ai reuşi
t săsca pi, Mat! E clar căpe i t
ne et vo
iau.
— Binecăn-au primitcevoiau,ziseTalmanesst râmbându-
se î n t i
mp ce se ri di
ca în pi cioar
e,ajut ându-se cu un br aţ
petrecut pe după gât ul lui Daerid. Ar fi fost păcat să pi
erdem
nor ocul Oşt
i
iî n faţa câtorva să
lbaticiîn toi
ul nopţ i
.
— Cam aşa mis-a părutşimi e,răspunseMatdr egându-şi
glasul.
Îi apăru în mi nte imagi
nea Aieli
lor rst
ecu
rându-seîn cortul
săuşisi mţi un fior e p şi
ra spi
nării
. Pe Lumină! De ce r a v
rea
Aiel
iisă-lomoare?
Naleseanap ăr
u di n locul unde Aiel
ii mor
ţi erau puşiunul
l
ângă al tul. Chi
arşiacu m ave a haina pe el, deşi desc
hi
să la
nasturi; se nîcr
unta la o pată de sânge ed pe erver
, poa
te al ui
,
poate nu.

610
 — Arde-m-arfocul,şti
am eu căsălbatici
iăiaosăseîntoarcă
î
mpotriva noas tr
ă maidevr eme sau mait âr
zi
u. Bănuiesc că
sunt din grupul care ar ec
tut pe ânl gă oin maidev reme.
— Mă îndoiesc,spuseMat .Dacă arfi f ostei,m-arfi putut
pune al proţap cumul tînaint
e să aflaţi voi
.
Se aplecăsăseui tel a Aieli
,ţ inând în mână un f el
i
nar ulat
de la cineva.Uşu r
area că pri ntr
e einu er a nici
un chi p de
f
emeie a proape i îînmuie gen unch ii
. Nu î i cunoşt
eape n ici
unul
,
dar ori
cu m nu cu noştea mul ţ
i Ai el
i.
— Shaido, pr obabil
, spuse î ntorcându-se l a ceil
alţ
i cu
f
eli
narul.
Ar fi put ut fi Shai do. Ar fi put ut fi Iscoade ale Cel
ui
î
ntunecat; ştia pr ea bine că er au I scoade ale Celui întunecat
pri
ntre A i
eli
.I ar Iscoadel
e a veau su fici
ente motive să-l dorea
scă
mort.
— Mâine,zi se Daerid,cred că art r
ebuisă încercăm să o
găsim pe una di ntr
e f emei
le Aes Seda i de dincolo de r âu.
Talmanesosăt răi
ascădacănu isescurgetotbrandy-uldinel,
dar sunt unii care a
r puteasănu fie a lf elde n oroco
şi.
Nalesea
n nu zi seni mic,dar m ormăiel
il
el ui erau li
mpez i
; er
a
tai
reni
an, până la urmă, şil e uibeaAes ed Sai mai puţin decât
Mat.
Mat u n ezit
ă să ap r
obe. Nu ar fil ăsat ni
cio Aes e S
daisă
conducăPut ereacă t
re el– n ît
r-un fel, fiecar
e cicat
ricemar cao
micăvi ct
ori
e,î ncăo Aes ed Sai oco
lit
ă –,dar nu put eacer e unui
om să m oară.Le spu seap oicemaivoi a.
— Unşanţ ?întrebăul uitTalmanes.
—Î mprejurulîntregiitabere?ziseNalesean cu vârf
ulascuţi
t
al bărbi
it remurând. Î n fieca r
e n oapte?
— Şiopal i
sadă?!excl amăDaeri d.Seui tăî
nj urcoborându-
şi
vocea.Maier au câţiva sol
daţiînjur,cărând mor ţ
ii
.O să fieo
revol
tă, Mat.

611
 — Nu,nu o să fie,r ăspunse Mat.Până di mineaţătoată
l
umeao săafle căAi el
ii s-
au strecurat pri
n t oa
tă tabăra casă
aj
ungă l a cort
ul meu. Ju mătaet dintr
e ei nu o să maidoar mă
gândindu-se că s-
ar put eat rezi cuo l ance i A
elînfipt
ăî n coa
st
e.
Voi trei t
rebui
e să- i convingeţi că o palisadă i
-ar putea
î
mpi edicasăse a mi furişeze n
îăuntru.
Sau măca ri-ar încetini
.
— Acum plecaţi
,casămaipri ndun puidesomn în noaptea
asta.
După ce pl ecar
ă, îşist udie cort
ul. Fâşi
il
e l ungide pânză
tăi
ată, pe unde i ntraser
ă, semi şcau î
n băt ai
a bri zei
. Oftând,
începu să mear gă spr e pătura lăsat
ă în t ufişu ri
, apoiez i
tă.
Zgom ou
tl car e îl a ler
tase.i el
i
A
i n u mai sc oseser
ă ni ci
un
zgomot, nici
o şoaptă.O umbr ă ar fif ăcut maimul t zgomot.
Deci, ce ufsese
?
Sprij
ini
t î n su l
iţ
ă, şchiopătă în j urul cortului, cercet
ând
pământul. Nu er a sigur ce u că
t
a. Încălţări
le moi al e Aiel
ilor n u
l
ăsau urme pe car e ar fiput ut să le vad ă noapt ea,l a l umina
unui fel
inar. Dou ă di ntr
e f r
ângh i
il
e cort ului at ârnau de unde
fuseser
ă t ăiat
e, a dr
… Puse j os feli
narul şipi păi ă t
ieturile.
Sunet
ul acel a ar fiput ut ven i de alf rângh i
ile ă tiate,dar n u er a
nici
un mot i
v să l e t ai
e ca să i ntr
e î năunt ru. Î i atrase at enţ
ia
cevadin unghi ul tăiet
uri
i, din fel
ul în ca re e rau perf ect par alel
e.
Se uit
ăî njur cuf el
inarul
. Un t ufiş d i
n apr opi ere u fses
e ă tiat pe-
o parte,i ar cr enguţel
e su bţ
iri cu frunzepe el e er au că zu te la
pământ .O t ăi
etur
ă per fectă, cu cioturi
le at ât de cu rat
e,că
păreaul ucr
aet de u n dulgh er
.
Mat şiî simţi părul de pe ceaf a ridi
cân du-se. Acol
o f uses
e
făcută una din acele gău ri în aer epcar e put eaşiRan d săl e
facă. De parcănu er a su fici
ent de ăru căAi el
i
iî ncer
caseră să
-l
ucidă, f
useseră tri
mişide ci nevaca r
e p utea desc hide una din
acele… porţi
, cum l e spunea R and. Pe u Lmină.Dacă uner al a
adăpost de Rătăciţ
i cu î ntreaga Oast
eî n jurul lui, unde putea
612
fi? Se n îtr
ebă cum o să maipoat ă dor mi de-acum înaint
e, cu
f
ocu ri de pazăî n j
urul co
rtul
ui său. Şi gărzi
; o gardă de onoar
e,
ar fi put ut s-o numească,săsteade p ază în jurul cor
tul
ui său.
Poate data viit
oare vor fi o sut
ă de t r
olocisa u o mi e,în l ocde
câţ
iva Ai el
i. Sau poate nu era su fici
ent dei mpor tant pent
ru
ast
a? Dacăse ot hărau că e suficient de impor tan
t, poat
e că
dat
a vi it
oare vafi ch i
ar unul dint
re Rătăciţ
i. Sângeşicen uşă!
Nu ceruse ni ciodat
ă să fie ta’ enşini
ver cisă fie l egat de
af
urisi
tul de D r
agon Ren ăscut.
— Sângeşi …!
Î
l averti
zăpământ ul, scrâşnind sub paşii cui
va, şiseî ntoar
se
cul ancea vâjâind. Reu şiî n ulti
ma clipă s-o oprească,înainte de
a-
ll ovi pe O lver, careţ ipă şică zu pe s pate,uitându-secu och ii
maril a vârufl lăncii
.
— Cecauţ iaici,l
anai ba?!izbucniMat.
— Eu… eu… î ncercă băiatulsă spună înghiţ
ind î
n sec.Se
zice că ci nci
zeci de Ai eli au î ncercat să te ucidă în somn,
Sen i
ore Mat , dar -ai
i omor âtt u pri
mul , şiam vr ut săvăd dacă
eşti bine,şi … Sen i
or Edor ion mi -a cu mpărat i n
şt
e încăl
ţ
ări
,
vezi?înt
rebăridicândunpi cior.
Mormăind în bar bă, Mat î l ri
dicăpe O l
ver î
n picioa
re.
— Nu asta am vrutsă spun.De ce nu eşt iîn Maer one?
Edorionnu a găsi t pe n imen i săai bă gri
jă de itne?
— Eavoiadoarbani isenioruluiEdorion,nuşipemi ne.Avea
cinci copii aiei . Jupân ul Bur din î mi dăd ea să măn ân
c o
gr
ămad ă,şit otce r ebu
t ia să f ac er
a să dau apă şi mâncar
e
cai
lorşisă- iţ esal.Î mi plăceaasta, Seni
ore Mat
. Dar nu mă
l
ăsasă -
i căl
ăresc.
Cineva î
şidr ese gl
asul
:
— Senior
e,m-at ri
misSeniorulTal
manes.
Neri
m er a scund chi ar şi pen t
ru un cairhi
an, un băr
bat
cărunt şisubţir
e,cuo f aţăl ungăcar e p
ăreasăsp ună cănimi
c

613
nu mer ge i b
ne,şini cinu vamer ge vreodat
ă, şicăaceazi er a
chi
ar mai bună decât majorit
atea.
— Seniorulsămăi ert
ecăspun,pet eleal
eadesângenu osă
mai iasăni ciodată de pel enj
eri
a Sen i
orului, dar, dacăSeni
orul
î
mi per mi t
e,aş put ea f acece va î n leg ău
tră cu gău ri
le din
Seni
or, zise, ţinând sub br aţ o trusăde cu sut.
— Tu,băi ete,adu nişte apă.Nu vr eau să aud nimic.Apă
pentru Seni
orul meu , şirep ede!
Ner i
m adună de p e os
j el fi
narul când se nclîi
nă.
— Dacă Senioruldoreşte să intr
e? Aerulnopţiinu e bun
pentru răni
.
Î
n scu rt ti
mp, Mat r a
e întins lângă pături – S„eni
orul nu o
să
-şidorească să-şipăt ez
e păt uril
e“– l ăsându-l pe Neri
m să -i
cureţe sângel
e usc at şisă- i coasă răn
il
e.Tal man es avusese
dr
ep tate;pent
ru o croitoreasă, omul avea mâi ni de bucăt
ar
. Dar
cuOl veracol
o,nu put ea ecât
d săî ndure strângând di
n dinţi
.
Î
ncercând să-şii a gân dul de la acu llui Neri
m, Mat ar ăt
ă
căt
re desaga de pânză agăţ at
ă de u mărul lui Olve
r
.
— Ceaiacolo?gemu.
Olver tr
sânse la piept desaga. Era cu si gur
anţă maicu rat
decât nain
îte,dacă nu ch i
ar mai dr ăgu
ţ.Î ncăl
ţări
le păr eau
so
lide,iar cămaşade â l
nă şipant al
oni arătau noi
.
— Eamea,seapăr ăbăiatul.Nuam fur atnimi
c.
După o clipă, o deschi
se şi începu săaşt ea
rnăl ucruri pe os
j.
O per ec
he de pan t
alon i de rezervă,dou ă cămăşişi ni şt
e
ci
orapi
, car e nu- l niter
es
au f oart
e mul t
. Î ncepu ap oi să
enumere cel
elal
te ulcruri
.
— Asta epana mea roşi
edevultur,SenioreMat ,iarpiatra
ast
ae d e culoa
reasoa rel
ui
. Vezi
? zise ad ăugând o p unguţ
ă. Am
ci
ncibănuţ i de cupru şiun pen ny de argint.
Scoase oegăt
lur ă de câr
pe şi o cutie mi că e d em
l n.
— Joculmeu deŞerpişiVulpi
;tat
al -
af ăcutpentru mine;el
a desenat t
abla. Pentruo cli
pă, chipul i se ncreţ
î i, dar co
nti
nuă:
614
Şi vezi
, piat r
a ast a ar
e un capde peş t
e în ea. Nu şti
u cu m a
aj
uns a colo.Şi ast a e ca
rapacea eam de eţst
oasă
.O ţ est
oasăcu
spat
e a l
bast ru. Vezidungi
le?
Str
âmbân du-se i d
n pri
cina uneiîmpunsături gr
eel cu acul
,
Mat îşiî ntinse m âna săpipăie egăt
l ura de cârpe.Era mai bine
dacăr espir
a pe n as.Era ciudat cu
m funcţi
onau acel
e găuri di
n
memor i
a sa eal ră;î şiputea dauce ami
nte cum se ujca er
Şpi şi
Vulpi
,darnu- şiaduceaami ntesă-
lfij ucatvr eodată.
— E ocarapacef rumoasă,Ol ver
.Şieu am avutunaodat ă.O
ţest
oasăver de,sp use, înti
nzându-şimâna î n cea l
alt
ă parte ca
să cau t
e î n pr opri
a pu ngă cu ban i
; scoas e dou ă coroane
cai
rhiene de a ur.
— Pune-l
e şipe ast ea în punga ta,Ol ver.Un băr batar e
nevoe
i de ce va au rî n pungă.
Băţos,băiatul î ncepu să-şipună l ucru ril
e n îapoi î
n desagă.
— Eu nu cer şesc, Senior
e Mat . Pot să muncesc pent ru
mâncare.Nu su nt un cerşe
tor.
— Nicinu am vrutsă spun că aifi,zise Matgândi ndu-se
rep
ede a l un motiv pent
ru care ar fi put ut să-i deaban i
i. Eu…
eu am nevoi e de ci
neva care să ducă mesaj e p entru mine. Nu
potsăcer a astcui
vadi n Oast e;sunt toţi ocupaţi săfie ost aşi
.
Dar rtebuie să ai gri
jă si
ngu r de calul tău. Nu aş put ea cere
al
tcui
vasăai bă grij
ă de el.
— Aş avea pr
opriulcal?înt
rebă ului
t Olver,ridi
cându- se
drept.
— Desigur.Maie ceva.Mă cheamă Mat .Dacă î
mimaizi ci
„
Seniore Mat “
, o să-ţ
ileg a n
sul cuun nod .
Url
ând, să riîn sus.
— Arză-t
e-arfocul
,Nerim,ăla e un pi
cior
,nu o bucată de
carne!
— Cum spuneSeni orul
,murmur ăNerim,pici
orulSeniorul
ui
nu e o bu cat
ă de car ne . Mul ţ
umesc, Seni ore, pe nt
ru
i
nstrucţi
uni.
615
 Olver şi
î pipăia nasul, de parcă ar fivr ut să-
şidea seama
cum put ea fil eg
atî ntr
-un nod.
Matsel ăsă ep spate gemând. Acum sealesese ş
i cuun băiat
,
şi nu- ifăcuse sărman ul
ui nicio fav
oare – nu dacăer a pe-
aproape data vii
toar
e cân d Rătăci
ţi
i se ot
hărau sămai reducă
din num ărul t
a’veren. Ei bine, dacă planul lui Ran
d va
funcţi
ona, o săfie u n Rătăci
t mai puţi
n. Şi dacăar fi f
ost după
MatCau t
hon, avea de gând să st
ea depar
te d
e n
ecaz
uri pân
ă
nu mai er
a ni
ciun Rătăci
t.

616
CAPI
TOLUL 23
Aî
n el
egeunmesaj

Graendalr euşi să nu se hol beze i ntrân d î n camer ă,dar

roch i
a st rei
th se f acu pe l oc neagr ă, n îainte de a- şir egăsi
stăp ânirea de si ne, r an
t sf ormân d-
o î ntr-o ceaţ ă al bastră.
Sammael se t r
săd uise u sfici en t de mul t să acă f pe o tat ăl umea
săai bă dubi i căacea cam eăr er a î n Mar eaSal ă a Con si
li
ului
din I ll
ian. Dar a r fif ostf oarte su rp rnisădacăal t
cinevaî n afară
de ea arfi put ut n itra at ât e d dep art e nei nvit
at nî cam eere
l
„Sen iorului Br end“.
Aeruler ar ăcorosşipl ăcut ;î ntr -
uncol ţst ăteaci l
indrulgolal
unui sc himbăt o.r Gl ob uri de l umi nă,l umi noase şinemi şcaet,
erau puse u cidatî n sf eş ni ce de au r del umân ări, ar uncân d o
lumi nă mul t maibu nă decâtar fiput ut vr eodată l umân ări
le
sau l ămpi l
e cu ul ei. O cut iuţă muzi cal ă se afl a pe pl acade
marm ur ă a şe mineu lui , ad ucân d acel su net sc ul
pturalcar e,în
afară de a ceacam eă r, nu mai f uses e a uzi t de p este r t
eimi i de
ani .
Se o pri în f aţat abl ou l
ui „ Ri t
mul I nfini tului” de C er an To i. Nu
erao c opie.
— Cinevaarput eacr edecăaij efuitunmuzeu,Sammael .
Era gr eu să- şiascu ndă i nvidia, iar zâmbet ul lui su bţire o
făcu să -
şideaseam a cănu r eu şi
se. El î iî nti
nseunul di n cele
dou ă poca l
uri de ar gi nt pe car e e l umpl use u c vi
n.
— Doarocut iest asis.Cr edcăoameni iauî ncer catsăsal veze
tot ceseput eaî n ul ti
mel e zi l
e.
Se p li
mba r ad i
os r pin cam eăr,cuun zâmbet car e-i dez văl
uia
şimai bi ne t eribila ci ca trice de pe f aţ ă, î ncântat m ai ales de
jocul zar a ce- şi pr oiect a î n aer cut iuţel e t ransparent e;
întotdeauna î i pl ăcu ser ă j ocu rile mai vi olen t
e.Desi gu r,j ocul
zara î nsemna că un ad ept al Mar elui Seni or mpl
u use cut ia
617
stasi
s;să aimăcar si ongu ră pies
ă car e fuseseodată un om
însemna cel puţi
n înt
emniţareade cea l
altă parte.Ce mai găsse
i
oare?
Sorbind din vi
n – şiî ascu nse nu oftat; er
a din vremuri
le de
acum; s perase să fie un Sat are del
icat aus un Comol ad
exce
pţional – şi
î at
inserochia cu degeel
te n îcăr
cate d
e niel
e.
— Şieu am găsi
tuna,dar,în afar
ădestreith,conţi
neadoar
oi mpresionantă co l
ecţi
e de por căriiinuti
le.
Până la urm ă, dacăelo i nvit
ase coalo şi
-i arătase oa
tt
e acele
l
ucruri
, er at impul pen t
ru con fiden ţ
e.Mi ciconfiden ţ
e.
— Cet ristpentru t
ine,spusecu un zâmbetsubţ i
re;elchiar
găsise mai mul t decât ţ căr
i de joc şipr osti
oa r
e.Pe de al tă
part
e,gâ ndeşte-
te cât de gr oaznic ar fif ostsădesch i
zio cutie şi
să găseşti un cu ib de caf ari sau, să zicem, jumar a saual tă
creat
ură de- a l ui Aginor? Şt ii că în Man a Pust i
itoa
re umblă
l
ibere j
umar a? Sunt mat ure, da r n u o să se mait ran
sfor
me
acum. Î i numes c Vier mi, zise,r âz
ân d atât e dtare încât es
cutr
emur ă din totcor pul.
Graen dalzâmbi cu mul t maimul tă căl
dură decâtsimţea în
si
neasa , deşi r
ochia î şisch i
mbă cu loa
readoa ro idee. Avusese
o ex perienţă neplăcut
ă, apr oape fatală, cu una dint
re creaţ
ii
le
l
ui Agi nor. Omul er a gen ial î
n f el
ul lui, dar demen
t. Numai un
dement arfi put gh
ut creaolamul .
— Paribi nedi
spusastăzi .
— Şidecenu aşfi?zi seexpansiv.Aproapecăam pusmâna
pe o comoar
ă ascunsă angrealuri
de şi ci
ne mai şti
e c e a lt
ce va.
Nu fi aşasu rpri
nsă. Sigur căşt i
u că voiaţ iî nce rcatsă mă
spi
onaţi
,î n speranţ
a că o să vă duc l a ea. Ei bi ne,nu o să
reu
şiţ
i. Oh, o să vă dau şivou ă,dar du pă ce e a mea şi după
ce-
mi alegeu ce vr eau, zise ăf
lăindu-se nîscau nul auri t… sau
poa
te că era di n aur masi v;er a st il
ul lui – bal ansân du-şio
ci
zmă pe vârful cel
eil
alt
e şi mângâ i
ndu- şibarba auri e.În pl us,
am trimis u
n so lla al’Thor
.I ar răspunsula f ostf avorabil.
618
 Graendal fu câ t pe-
acisă -şiverse in
vul.
— Afost?Auzisem căţ i
-aomor âtsol
ul.
Dacăî l zdruncinase să î
şideaseam a căeaşt ia atât de mult
,
nu lăsasă se adă
v n i
mic.Zâmbi chi ar
.
— Al
’Thor nu a uci s pe nimeni.Andris s-
a dus acol
o să
moară; crezi că av eam de gân d să aş tept nu curi er
? Sau
porumbei? Fel ul cum a muri t m-a făcut să şt i
u car e est
e
răsp
unsu llui al’Thor.
— Şicear ăspuns?î ntr
ebăGr aendalprudentă.
— Unarmi sti
ţi
uî ntr
enoi .
Si
mţ i deget
e de gh eaţă înfigându-i
-seî n ţeastă.Nu put ea fi
adevăr
at. Dar cut oate astea arăta mai lini
şti
t ca niciod
ată de
când se r ezi
t se i n
d nou l a viaţă.
— LewsTherinni ci
odatănuar …
— Lews Therin e mort de mul t
, Graendal,o într
erupse
amuzat, aproap e bat j
ocori
tor. Niciumbr ă de mân ie.Ea î şi
ascunser ăsuflarea adâncă, pref
acându-secă eab i n
d vi n.
— Armatal uiî ncă se str
ânge în Tear
. Nu prea ar at
ăa
armist
iţ
iu pen t
ru mi ne.
— Estenevoiedet i
mpsăr edi
recţ
ionezioarmată.Cr ede-mă,
nu va d ri
i
ca n u degetîmpotri
va m ea, râse leî
n gu r
a mar e.
— Crezică nu? Unulsau doidi n micuţi
imeiprietenimi -a
spus că t e vr ea mor t, deoarece i -
ai om orât cât eva dintre
animăl
uţele uli de casă, Feci
oarel
e.Dacăaş fiî n l ocu ltău, m-aş
gândila un l oc e c
va maipu ţi
n expu s, unde să nu mă poat ă
găsi.
Nicimăcar n u cl
ipi. De par căt oat
e fir el
e care î
lf ăcuser
ă să
se i mşt
e p
ână atuncif useserăt ăiate.
— Şidecearcontacăau muri tcât evaFeci
oare?zisecu un
chip nedumeri
t.A f ost o bătăli
e;sol daţi
i mor î n bătăl
ii
.O fi
al
’Thor un fermier
, dar a r
e ge nera l
i care îi poart
ă bătăl
ii
le şiî
i
expli
că ceşicu m. Mă n îdoiesc că abăga t de seamă.

619
 — Tu chi arnu te-aiuit
atcu at enţ
iel a oameni
iăşti
a.S-au
schimbat al f el de mul t c a şiţ i
nut uri
le,Sammael . Nu doar
Aieli
i.Înt
r-unfel,cei
lal
ţis-au schi
mbatşimaimul t.Oşt
eniiăi
a
erau f emeişi, pentru al’Thor, astaî nseamnă ceva.
Ridică di n umeri de par că ea ar fi spu s o pr ost
ie, iar
Graen dal se st rădui să- şi asc undă di spr
eţul
, ţ i
nându-şi
ţesăturast rei
th într-
o ce aţă li
ni şt
it
ă. El nu î nţel
eses
e nici
odată
căt rebui
e să -iî nţelegipe oa meni pen t
ru a-if acesăj oa
cecu m
l
e câ nţ
i. Toate b une şi frumoase cu Forţ
area, dar n u poţ
if olosi
Forţ
area e pn îtr
eaga lume.
Se nîtr
ebăda că nu cumva „ comoara pe c are aproapeus p
ese
mân a“ u n er a cut ia stas i
s. Dacă av ea chi ar şi un si ngur
angreal… pr
ob ab i
l arfi afl atpân ăl a urmă,darnu î nai
nt
e să o
l
ase el.
— O să vedem at uncicâtde înţel
epta devenitacestLews
Theri
n primiti
v ,spuse ridicându-şiînt
rebător o sprânceană.
Nici
o reacţie.Cum put ea să se t ăp
s ânească t
ât ade b i
ne? oa
Dr
numele lui Lews Ther i
n ar fif ost altă dată su fici
ent ca să-
l
dezl
ănţui
e.
— Dacănu r euşeştesăt ealungedinIll
iancapeocosa car
e
se caţ
ărăî nt
r-un co pac,atuncipoat e…
— Arput eafipr eat ârzi
u,i-oret
ezăcalm.Pr eat
ârziu pentru
ti
ne,adică .
— Asta se vrea o ameni nţ
are,Sammael ? Am crezutcă ai
î
nvăţatde mul tt i
mp că e une bi ne să mă a men inţ
i.
Culoarearochi
eii se sch imbă într-un roz a p
l, dar o lăsăaşa.
Să ştie că e mâni
oa să.
— Nueoameni nţare,Graendal,î
ispusecalm;t oatepunctel
e
pe care puteaap ăsaeaer au parcăpar ailzate,nimic nu păr ea
să-l scoa
tă din amuzamen tul acel
a r ec
e.Sunt doa r adevăruri
.
Al’
Thornu măvaat aca,iareu nu am să-latacpeel .Desigur,
am f ostde acord sănu aj ut nici
un alt Numi t dacăelî l gă
seş
t
e.
Tot
ulînspiri
tulor
dinuluiMareluiSenior
,nucr ezi?
620
 — Desi
gur,răspunseea,darrochia str
eit
h deveniseun r oz
închi
s,pierz
ându-şio parte din aspectul ceţ
os.
Culoar
ea însemna în cea maimar e p ar
te totf urie.Maier
a
ceva,darcum put ea ă s afl
e?
— Ceeaceînseamnă,conti
nuăel,căî nZiuaReîntoarceri
ieu
voifi maimul t ca si
gur si
ngurulNumi tîn vi
aţă care să-l
înf
runte pe al
’Thor
.
— Măî ndoiesccăvar euşisăneomoar epetoţi
,spusepeun
ton aci d, dar î şisi mţ ea stomacu lî nt
ors pe dos.Pr ea mul ţ
i
Numi ţ
i muri seră.Sammae găsise
l o cal
e săst eadeop art
e până
l
a sfârşi t
; era si
ngura ex pli
caţier ezo
nabil
ă.
— Cr ezicănu?Ni cichiardupăceaflăundevăascundeţ icu
toţ
ii
? zi secu un zâm betl ar
g.Sunt si gur căşt i
u cepl ănuieşt
e
Demandr ed, da r un de se ascun de? Unde e Se mirha
ge?
Mesaan a? a DrAsmode anşi Lan fear? Moghedi
en?
Degetele de gh eaţăî i str
ân geau din noucap ul ca o enmgh i
nă.
Nu ar st a acolo tol
ănit
, vor bind astfel– nu ar fi î ndrăzni
t s
ă
suger
eze aşa cev
a– d ecât dacă…
— Asmodean şi Lanfear sunt mor ţi şi sunt si
gur că şi
Moghedien, spuse eai ra
mtă să- şiaudă pr opri
a voce ăgu
rşit
ă şi
nesi
gură.
Vi
nulnupăr easă-imaiudegât lej
uluscat.
— Şiceil
alţ
i?într
ebă elfără nicicea maimi că i
nsinuar
e.Îi
tri
mise nu fior pe şira spinării.
— Ţi
-am spusceeaceşt i
u,Sammael .
— Adică nimic. Când voi fi Nae’ bli
s, voi alege ci
ne va
comanda su b mi ne.Iar acela va t rebui săfie n î viaţ
ă pen
tru a
pri
mi binecuvântarea a Mr
elui Senior.
— AdicăaifostlaShayolGhul?I arMar el
eSeni orţi-
apr omi
s
că…?
— Veiaflatotullatimpulpotrivi
t,nu înainte.Darî ţ
idau un
mic sf
at, Graendal. Pr
egăteşt
e-te de-acum. Unde su nt?

621
 Gândurile i ser ost
ogol
eaucu f uri
e.Sigur ise f ăcuse acea
promi
siune. Sigur
. Dar e d ce l
ui? Nu, nu av ea t
imp să f acă
specu
laţii
. Mareel Seni
or egalea aşacu m dorea.Iar amS mael
şt
ia unde se asc undea ea.Ar fi pu tut f
ugi di
n Ar ad Doman ,
st
abil
indu-se în altă part
e;nu ar fi f ost eugr
. Să r enunţe l
a
mici
lej ocuripe ca r
el ej ucaaco l
o, chi
ar şila cel
e mari , eraun
preţmi c de plăt
it pent
ru caal ’
Thor – Lews Ther
in – sănu vi nă
după ea. Nu aveae dgân d să- lînfrunte d i
rect
; dacăI shamaelşi
Rah vi
n căz useră în faţa l ui, nu av ea să fie ea cea car e să-i
tes
teze f orţa, nu di r
ect. Lui Samma sigur
el i se f ăcu se acea
promisiune. Dacă ar fi muri t acum… Cu si guranţăsai
i
ţd
ni
en
a
în el– a r fif ostneb un săsp ună al tf
elacelel ucruri ar fisi mţi
t
imediat că se î mbrăţi
şeasaidarul.
z
ă Ea ar fif ost cea car e
mur ea. Sigu r i sefăcuseacear om
pi siune.
— Eu… nu şt iu unde e Demandr ed sau Semi r
hage.
Mes aana… Mes aana e nîTu rnul Alb. Asta e ott ceşt i
u. Jur !
I s e l uă o gr eutate de pe pi ept ân cd el dădudi n cap
aprobator,î ntr
-un final .
— O să- igăseştipe cei l
alţ
ipent ru mi ne,zise,şinu er ao
înt
rebare.Pe t oţi, Graendal. Şi dacăvr eisămă f acisăcr ed că
unul di nt
r e ei a muri t
, arat ă-mi cadavrul.
Îşidori să aibă cu rajul să -ltransforme ea î nt r
-un ca davru.
Roch i
a er a acu m de un r oşuvi olent, ecou al furiei,fricii şi
ruşini
i ca re o sfâşiau incont rol
abil
. Foarte bine,l asă-l săcrea dă
că a î nge nuncheat-o.Dacăi -o dădea pe Mesaan a lui al’Thor,
dacă îi dădea pe toţ
i pe mâna l ui al
’Thor
,f oa
rte bine,atâta
vremecâtal’
Thornusăr
ealagâtulei.
— O săîncer
c.
— Să facimaimultde-
atât,Gr aendal
.Maimul tdecâtsă
încerci
.
După ce r G
aen
dalplecă,iar oa prt
a care o ducea înapoi
,î n
palat
ul din AradDoman,f u închisă,Sammael îşilăsăzâmbetul
să-i dispar
ă de pe chip. l Î dur eaufălci
l
e de cât zâm bi
se.
622
Graendalgândea r p
ea mult; er
a atâtde ob i
şnui
tă să-i pună pe
al
ţii săjoaceteat
ru , căuitasesăsepr efacăşiea . Se întreb
ă ce
ar fispus d acăafl a vr
eodată căo man i
pulasealf el de dibaci
aşacum f ăcu
se şi ea cu mulţi pr
oştila vremea ei. Ar fi pus
rămăşag pe orice că nu î şi dăduse seama de scopu l lui
adevăra.
t Dec
i, Mesaana er
aî n Turnul Al
b. Mesaana în Tu rn şi
Graendalîn Arad Doman . Dacă Graendalarfi put ut să-i vadă
chipul atunci
, arfi văz ut cum ar aăt f ri
ca ad ev
ăraă
t. ar
D,
indif
erent ce av
easă se ntâm
î ple,Sammael aveade gând săfie
singurul car
e rămânea vi
u în Ziua Reîntoarce
rii
, să fie numi
t
Nae’bli
s şi să
-lînf
rângăpe Dragonul Renăscut.

623
CAPI
TOLUL 24
O so
l
ie

Întorcâ ndu-se cu sp atele l a muzi canţii di n co l

ţul st răzii
,o
femei e năduşi tă, car e su fla î nt r
-un flaut l ung,şiun băr bat cu
faţa r oşi
e ca re ci upeacel e nou ă coa rde al e uneiţ iter e,Egw en e
se t r
secură pri n mul ţime cu i nima uşoar ă.Soar ele er a su s p e
cer, aur o tpi
t,i ar p ietrele pava jului era u at ât d e fierb i
nţi că o
ardea u pri n t ălpile su bţirial e încă l
ţărilor u şoar e.Sudoar ea î i
picu ra de pe vâr ful nasu lui,i ar şal ul păr ea o păt ur ă gr oasă
pusăpe u mer i; er a su ficien t pr af în aercasă- şidor ească săse
sp ele dej a, dar cut oate ast ea zâmbea . Uni iî i aruncaupri vi
ri
ciudat e,cân d cr ed eaucănu î i ve de,cee a ce p a
roa pe căo f ăcea
să r âd ă.Aşa se ui tau l a Ai eli
. Oameni i vedeau cee a ce se
aştep tau să vad ă, şive dea u o f emeie î n st rai
e Ai el,f ără să -i
ob serve och i
i sa u î nălţimea .
Vânzăt orii ambul anţiî şi st rigau marf a î n gur a mar e,
con cu rând cu st rigătele măcel arilor şial e meşt eşu ga ril
or de
lumânări , cu bocă ni t
uri l
e şi cl i
nch etele ar gi
nt aril
or şi al e
olarilor, cuscâ rţâi turil
e r oţilor neu nse. C ăru ţaşi sp ur caţi la
gu ră şice i car e mei geau pe l ân gă căr uţel
e t rasede boise
cert au î n gu ra mar e p e d rum cul ec
ticile d ate cul acnegr u sau
cut răsu ri
le sobr e c u si gili
ul vr euneiCasepe u şă. Pest e otter au
muzi canţi, saltimbancişij on gleri. O mână de f emeipal i
de,î n
fust e de că l
ărie,î narmat e cu săb i
i, î şicr oaiu l oc aşa cu m
credeau că ar fi f ăcut ni şte băr baţi, r âzân d zgo mot os şi
împi ngâ ndu- i pe o amen iî ntr-un f elca re a r fi st ârni tl upte a lt ot
pasu l
, dacăar fi f ost bă rbaţi. Se au zea ci ocan ul unui fier ar
izbind ni coval
a. Aer ul er a pl i
n de zu mzet e,zgom outl unui or aş,
apr oape u it
at de câ nd t răia pri ntre Ai eli. Poat e căî if usese dor
de e l.

624
 Râse,în mi jl
ocu l st
răzii
. Fusese ului
tă când auzise pri
ma
dată zgomou
tl unui or aş. Câteod
ată,i se ărpeacăf ata cu ochi
mari nu era ea.
O femeie careî şiduce a iapa pri
n mul ţ
ime se nît
oarse să se
ui
tel a ea. Calul avea clopoţ
eimi cide argint pri
nşiîn coama şi
co
ada lungă,i ar femei
a avea şieacl opoţ
eiîn părul negru ca
re iî
cădea ân
pă a l ujmătaeta spat
euli
. Era drăguţ
ă,nu cumul t mai
în vâ rstă decâ
t Egw en e,dar chipul îi era dur, pri vi
reaascu ţ
ită
şiavea nu mai puţ in de şase cuţi
te a l brâu, unele a proape alf el
de maricaal e A iel
il
or. O corni
ată, fărăî ndoi
ală.
Un băr bat î
nalt şich i
peş,cu dou ă să biila sp ate,o pri veape
femei
e t recân
d. Er a un al t
ul probabi l
. Aveai sen zaţi
a că su nt
pest
e o t.
t După ce em feiaf u î
ngh i
ţit
ă de mul ţ
ime,se nt î
oarse şi
văzu căEgweneî lpri
veşte.Zâmbicuprinsbruscdei nteres,îşi
îndr
ep tă umeriil argişiporn i căt
re e a.
Egw ene şi
î l
uă î n grabă cea mai sev er
ă exp r
esie,î ncercând să
o combi ne p e S ori
lea cân d era maise veră ca iS
uan San che, cu
şal
ul Amyr li
n pe u mer i.
El seop ri su rprins.Î l auzi mormăi nd, cân
d seî ntorcea cu
spatel
e A „f
urisiţ
ii de A iel
i“. Nu se u p
tu opri sănu r âdă din nou;
probabil au zi
se, n î ci uda zgom outl
ui, p ent
ru că se cr i
spă,
cl
ătinând din ca p. Dar nu se i u
tăînapoi .
Avea două mot ive să fie atâtde bi
nedispusă.Pri
ma era că
î
nţeleptel
e fuseser ă în final de acor d căa mer geprin oraş era
un exer ci
ţi
u l af elde b un caa mer geî n j
urul zi
duril
or acest
ui
a.
În special Soril
ea nu păr ea să î
nţeleagă de ceşi -ar fi dori
t să
petr
eacă o clipă maimul t decâttrebuia printre o mul ţ
ime de
oamen i di
n ţ i
nuturi
le umed e,mai ales nître zi
duril
e n îgh
esui
te.
Dar e cl maimul t se bucura fii
ndcă î i spuseseră că acum, că
dureri
le car e o ch inui
ser
ă di sp
ăruseră cu des ăvâr
şire – nu
fusese n st
îare săl e a scu
ndă de ele –, se u pteaîntoarce cur
ând
n Tel
î ’aran’rhiod. Nu l a ti
mp pen t
ru următ oarea întâl
ni
re –
peste rt
einop ţi– d ar după aceea
.
625
 Se si mţea uşur at
ă din maimul te mot
ive.Nu mait rebui
a să
se uf ri
şeze nî LumeaVi sel
or
. Nu mai trebuia săînveţ
e singu ră
totul. Nu mait rebui
a să fie î nspăi
mântată că înţel
eptel
e ar
put ea să o su rpri
ndă şisă efruze săo maiî nveţ
e ce
va.Nu mai
tr
ebui a să mi nt ă.Fusese necesar –nu î şiput ea permit
e să
piardă timpul; erau atât de multelucr
uri de nîvăţ
at şinu avea
ti
mp să l e înveţe pe toat
e – dar ele nu ar fi put ut nîţ
elege
nici
odată.
Aieli
ierau răspândiţ
ipri n mulţ
ime,at n ca
âtî din’
sor
, câ t şi
în al bulgai’shainil
or. G ai’
shainii se duc eau undeer au
tri
mişi, d ar ceilal
ţi er au pr obabi
l p ri
ma şi l u
tima dat ă în
int
eriorul ziduril
or. Aielil
or chiar nu l e pl ăceau or aşel
e, eşid
mul ţ
i di ntr
e ei v eni ser
ă cu şas e zil
e î n urmă să vadă
spânzurarea l ui Man gin. Se spu nea că î şi pusese si ngur
ştr
ea ngul de gâ t şif ăcuseo gl umă de- a Ai el
i
lor
,î ntrebându-se
dacăf unia o să- i rupă gât ul saugât ul lui o să rupă f unia.
Auzise câţ
iva Aiel
icoment ând gluma,darni ci
o vorbă despre
spânzurătoar
e.Ran d îl pl ăcuse ep Mangin: era sigură de a st
a.
Bereal
in le sp useseî nţeleptel
or de sen
ti
nţ ă de par căle-ar fizi s
căruf ele avea u săfie ga ta a doua zi
,i ar el e o pri
mi ser
ă l a fel
.
Egw ene nu cr edea că o să aj ungă vr
eodată să- iî nţ
eleagă pe
Aiel
i.Îierateamă că ni cipeRand nu- lmaiînţelegea.Darpe
Bereal
in o î nţel
egea f
oa rte bine;femei
a aceea er
a interesat
ă
doar de b ărbaţii car
e r tăiau.
Făcu un ef ort să-şir ecâşt
igebuna disp oziţ
ie,după ast f
elde
gânduri.Î n oraş nu er a mair ăcoar
e dec ât arafă – fără nici
o
bri
zădevântşicu oameni iatâtdeî nghesuiţi
,eraprobabilmai
fierbinte – şi era aproape la felde mul t pr
af, dar măcar unî şi
ţâr
a paşi i neavân d alt
ceva de văz ut d ecât âtceva urme de
cenuşă ale Por ţi
i.Încă două, t reizi l
e,şiva put ea învăţa di
n
nou , cuad evăr
a.t Gândul acelaîir eaduse âmz betul pe buze.
Se o prilângăun Art i
ficier opci
t şit ranspi
rat; seved eacăer a
sau f usese Art
ificier
. Mustăţi
le l
ui gr oasenu er au acoperit
e de
626
voalul subţir
e purt at adesea de tarabonezi, dar pantalonii
bufanţ i
,brodaţişicămaşal ar
gă,brodat ăpepi ept,erau i
ndicii
clare. Vi ndea cint ezoi şi al t
e păsă ri câ ntăt
oa r
e î n col
i
vii
grosolane.După ce a CsaBr esl
eif usese arsăde S hai
do,câţ
iva
Artificieriî
ncercau să-şiprocuremi j
loacel
edeaseî ntoarceîn
Tarabon.
— Ştiu din cel
e mai si gure surse, îi spunea unei femei
încărunţite, nî t
r-o r och
ie simpl
ă, d e un al bastru-
închi
s; o
negu storeasă
,f ără îndoi
ală, car
e pr ofit
a de pe urma cel or ce
aşteptau t i
mpuri mai bune î n Cairhien. Aes edSai ,îi des
tăinui
el, şoptindu-i aplecat pest
e o col
ivi
e,su nt di
vizate.AesSed ai au
porn i
tl a ră zboi.Între lee
.
Negu storeasacl ăti
nă din capapr obator
.
Egw en e nîcetă a se m aipref
acecăo i nteresează un cintezoi
cu cap ul verde şipor ni maidep arte,deş it rebui să sară di n
caleaunui men est
relcu f aţ
a rot
undă,ce m eg
re a cu paşi mar i,
pătruns de i mportanţa mant i
eiacop eri
te de petice. Men est
rel
ii
şti
au f oarte bi
ne căsu nt pri ntr
e si nguri
i din ţinuturi
le umed e
bine-veni
ţiînPusti
u;Ai eli
inuî iinti
mi dau.Saucelpuţ i
naşase
prefăceau.
Zvon ul o puse e p gânduri. Nu căTu rnul er
a di vi
zat– er a un
lucru care n u mai put eafi ţ inut secretmul tă vreme –, civorbel
e
desp r
e u n războiî ntre Aes ed Sai. Aes ed Sai î
mpot ri
vaal tor es
A
Sedai era caun r ăzboiî n fami l
ie,gr eu de tolerat chi
ar d acăî i
şti
aimot ivel
e,dar cu t oat
e ast ea zvon ul ar fi put ut d eveni
real
i
tate… Dacăar fif ost o cal
e de a Tă măd ui Turnul, de a-l
reî
ntregifăr
ă vărsare de sânge!
Ceva maidepa rte,o f emeie tr
an spir
ată,ce ar fi put ut fi
drăguţă dacăar fiavu to f aţ
ă mai cu rat ă, î
mpr ăşt
ia şizvon uri
odată cu pangli
cil
e şi acele cugămăl ie p use e p ot avăat ârnată
de gât. Purta o r och
ie albast
ră de măt ase, cu dungir oşii, ce
fusese ăcu
f
tă pentru o femeie mai scu ndă; t ivuri
le roaseer au
sufici
en t de înalte pen t
ru a- i ăsa
l să se vad ă î ncăl
ţăril
e
627
butucănoase,iargoluriledelamânecişicor saji
ndicaul
oculde
unde b roder
iaf usese ăiat
ă.
—I ţispun sigur,oi nformă pefemeia apl
ecatăasupr
at ăvi
i,
căau f osttrolociî n j uru
l oraşul
ui. Ah, da, verd
ele acel
aî ţ
i pune
în evidenţ
ă och ii. Sute de r t
olocişi
…
Egw ene nu se maiopr i. Dacă ar fiap ărut un singur rtol
oc
aproape de zi duril
e or aşul
ui, Aiel
i
i ar fişt iut cu mul tînai
nte de
a aj unge zv on. Şi -
ar fi dori t caşiî nţel
eptel
e să cl evet
ească.
Bine,f ăceau ast a câ t
eodată, dar doar d esp
re Ai el
i.În ceea ce-
i
privea pe A i
eli, ni
mi c din ce ăcea
f u cei di
n ţ i
nut uri
le umede nu-
ii nteresafoa rt
e mul t. Şt
ia mul t
e din ceseî ntâmpla în lume,
i
ntrând î nTel
’aran’rhiod şi cit
ind scri
sori
le din bi ro
ul Elai
dei.
Brusc, E gw ene î şi dăd u seama că se ui ta al tf
el în jur,
cercetând chipuri l
e oam enil
or. Aes Seda i av eaui scoad
e î n
Cairhien, era un l ucru la f elde sigur casu doarea de pe ea.
Probabil că l E
aida primeaî n fiecare zi un raport prin porumbei
,
dacănu şimai m ul
te.I scoadele Turnul ui, sc
ioadele Ajah,
i
scoadele Aes ed
Sai. Erau peste ot,t adesea unde et aşt
eptai mai
puţi
n. Ci ne erau cei doisalti
mbancicar e st ăt
eauacol o? îşi
tr
ăgeau răsu
flarea sau o priveaupe ea?r ecTurălat reab
ă,unul
dint
re ei sărn
id pe opl acăţinută pe u merii cel
uil
alt
.
O iscoadă care aparţi
nuse j A
ah Gal benă î nce
rcase at od
ă să
l
e r tmi
it ă f
edel
eşl a Ta r Val
on pe E layne ş i Nynaeve,la ordinel
e
Elai
dei. Egwen
e n u ştia dacăEl aida o voi a şipe easaunu, dar
ar fif ost o prost
ie sănu pl ece d e a l premisaast a.Egw ene nu
puteacr ed e căElai
da ar fi i ert
at pe ci
nevaca r
e u lcr
ase t a
ât de
î
ndeap roape cufemeia pe care odet r
onase.
Probabil şiAesSed ai din Sal i
dar aveau i
scoad e acol
o.Dacă
auzeau vr eodat
ă de E„gwene S edaidin Ajah Ver de…“ Put ea fi
ori
cine.Femei a aceeasubţi
ricădi n uşapr ăvăl
iei
,f acându-secă
se i u
tă la un balotde e ţsău
tr ă neagr
ă.Sau f emeia rumen ă în
obraji de lângă uşa tavern
ei
, ca re-
şifăceavâ nt cu şo rţul. Sau
i
ndividul acela gr
as care împingeao cot i
gă plină cu pl ăcint
e…
628
De ce se uit
a la eaat ât de ciudat
? Ii ven
i săse u d
căsp r
e cea
mai apr opi
atăi eşi
re di
n oraş.
O op ri din agi
taţi
e un indivi
d gras sau mai degr
abă mod ul î
n
care îşiacop eri
se brusc plăcint
ele cu mâini
le.Se ui t
a l a ea,
pentru că şiea se ui tasel a el.Îi era probab
ilt eamă că o
„să
lbati
că “ Ai
elvaî nce
rcasă -iia din marfafăr
ă săpl ătea
scă.
Egw ener âse nîcet
işor
. Ai
el. Ast
a gândeau până şicei careo
priveau dr ep
tî n faţă. Dacăo cău ta un agent alTu rnului, ar fi
tr
ecu t drept pe âlngăea, f
ără săo vad ă. Simţ
indu-se a mi bine,
î
nce pu i ar să hoi năr
ească pe st răzi
,t r
ăgând cu ur ec
hea pe
unde pu t
ea.
Nec az
ul er a că se ob işnuise să afle când se nîtâmpla ce va
abia du pă zile sau săpt ămân i
, şi i cn
i atunci n u av ea
cert
itudineacăaşast ăt
eau l ucruri
le.Un zv on puteast r
ăbat e o
sută de mi l
e nît
r-o zisa u î nt
r-ol ună, şiîn fiecare zi năşteazece
pui.I n ziua aceea auzi
se că Siuan f usese execu
t
ată, pen t
ru că
descoper
ise Ajah Neagră,că Si uan er a Aj ah Neagră,că Aj ah
Neagră le gonise id
n Tu rn pe femeile A es eda
S i care nu er au
Negre.Nu er au poveşti noi, doa
r vari aţi
uni ale celorvechi.O
nou ă pov
est
e seăsp rândea, mair epede d ecâtfocul pe ocâm pie
uscată, că Turnul fusese în spatel
e t ut
ur or Dragoni
lor f
alşi;
l
ucr ul ăst
a o mân ia atât e dtare, că de fiec ar
e dat ă pleca
băţoasădeacolo.Ceeaceînsemnacă mer sesedestuldemul t
ti
mp băţ oasă.ai Mu a
zise că nob i
li
i an dor
an i din Aringi
ll
declaraser
ă r egi
nă o f emeie – Dylin, Del in, numele variau –
acum că M ograse era moartă,ce ea ce ar fi putut fi adevăra,
t şi
că Aes Sedai al
ergau prin Ar ad Doman f ăcând lucruri f
oarte
gr
eu de cr euzt, ceea ce er a probabilfals.Pr of
et
ul venea l a
Cair
hien; Pr
ofet
ul f usese ncor
îonat Regeal Gheal danului – ba
nu, al Amadici
ei; Dragonul Renăscutîl uci
sesee pP r
ofetpentru
bl
asfemi
e.Aieli
ipl ecau cu t
oţii
;ba nu,se pr egăt
eau să se
st
abileasc
ă acolo.Ber eai
ln urma să fie î ncoronată pe Tronul
Soarel
ui
. Un băr bat sl
ăbănogcuoch i al
unecoşi f
usese cât pe ce
629
săia băt ai
e nîf aţ
a uneit averne,după ce su sţi
nuse că Rand era
unul dintre Răt
ăciţi
,i ar Egw ene sebăgăl a mi j
locf ăr
ă săst ea
pe gânduri.
— Nu văeruşine?î nt
rebărece.Ceipat ru i
ndi
vizicu chi
puri
dure,ca r
et ocmai îlînhăţau pe sl ăbănog,cl i
pirăl a ea. Er
au din
Cai
rhien, n u cu mul t mai nî alţ
i dec ât ea, da r masivi
, cu
nasuri
le rupte şi uc pumni i băt ăt
oriţi n
î î ncăier
ări, dar îi
ţintuise e po l
c.Ea şipr ezenţ
a Aiel
il
or în st
radă; nu erau neb uni
să se l ege de o f emei e Aiel, cum o cr edeau, nî ac el
e
circumstanţ e.
— Dacă t r
ebuie să vă bateţ
icu un om pentru ce a spus,
faceţi
-o cuonoar e,câ te unul, pe ârnd. Ast
a nu e obăt ăli
e;săvă
fie ru şi
ne că aţ
i sărit patru la unul si
ngur!
Se uitau l a ea ca l a o neb ună, iar af
ţa prinsea i seî nroşi
,
încetul cu î ncet
ul. Spera caeisăcr eadă cădi n cauzaf uriei
. Nu
căar fisp us să nu se egel edci neva mai slab, cicăt rebuiau să
o facăpe r ân d. Le ţinuse un di scurs de par că ei ar fiurmat
caeaj
l ie’
tohul ui . Desi
gur, dacăar fi f ăcu
t -
o,nu ar a mi fi fost
nevoi
e să le iţ
nă un di scurs.
Unul dintre băr baţiîşipl ecăf runtea într-
un f elde r ever
enţ
ă
f
ăcută pe u jmăt aet.Nu numaicăav eanasu l strâmb, îi maişi
l
ipseavâru fl
.
— Hm… apl ecatacum… hm… j upâniţă.Put
em pl ecaşinoi?
Era adev ărat. S l
ăbănogu l şt
ersese put
ina, olfosindu-
se de
i
nterven
ţi
a ei . Se si mţi mulţumită. Fugise, pentru căse em tuse
săse ul pte cupat ru. Cine ar fi putut î
ndura aşao ruşi ne? eP
Lumină! I ar o ăf
cea.
Desch i
se u gr
a săl e zi
căsăpl ece, dar nu ieşini
ciun su net
.Îi
luar
ăt ăcereacape oî ncuvi
inţ
are sau o ofl
osi
ră cape oscu ză şi
se grăbiră săpl ece, dar nu-
i mai vedea.Era preaocu pat
ă casă
se i u
te ulng nî urma unui gru p căl
are ca
re şi
î făcea l
oc nîsusul
stră
zii
.

630
 Nu r ecunoştea duzina de oşteni cu peleri
ne verzi care î şi
croau
i drum pri n mul ţ
ime, dar altf
elst ăteaul ucruri
le cu
escort
a lor. Puteaved eadoa r sp
atel
ef emeil
or – n ci
cisa u şa se,
segâ ndi, care mergeau înt
re oşen
t i –,doar p ăr
ţi din spatel
e o l
r,
darer a maimul t decâtsuficien
t. Mul
t maimul t decât sufici
en t
.
Fem ei
le purtau pel eri
ne uşoare de pr af
, b umbac subţ ir
e,
deschis l
a cul oar
e î n nuan ţ
e de mar o,iar Egw ene se t rezi
uitându-se fix l
a ce ea ceăr epa să fie u n disc b al brodatpe u na
dintre pel
eri
ne.Doa r cusătura desen a Flacăr
a Ta r Val onului
, pe
fondul alb, simbolul Ajah Al be.Maivăzuver de şir oşu . Roşu!
Cincisa u şa se esA edSai , călători
nd către Palatul Rega l
, unde o
cop i
e a Flamuri i Dr agonului flut ura în vârful unui t urn înalt
,
alături de unul di n steagu ril
e st acoj
i
i ale l ui Rand, purt ând
vechiulsimbolAesSedai .Uni io numeau peaceast a Flamur a
Dr agonul
ui, alţ
ii Flamur a lui al’Thor sau ch i
ar F lamur a Aieli
lor
şicâ t
e şi mai câ t
e.
Strecurându-se prin mul ţ
ime,l e urmăr i vreo douăzeci de
paşi, apoise op ri. O soră Roşi e – ce l puţin una,pe car e o
văzuse ea – î
nsemna că înfaţa eise afla îndel
ung aştept
ata
soli
e a Tu rnului
, ceadesp re ca r
e E l
aida scrises
e căî l vaescort
a
pe Ran d la Tar Val on.De maibi ne de dou ă luni aj
unsese
scri
soareapurt ată de un cu ri
er arpid; probabi
l grupul plecase
curând după e l.
Nu aveau să- l găsească pe Rand – da că nu cumva se
str
ecu r
ase nîapoif ără săanunţ e pe n imeni; Egwen
e d eci
sese că
Ran d r edescoperi
se cumva un vechi Tal ent numi t Topir
ea- n
văzduh,darnu aveai deecum f ăceaastaşi,dari ndi
ferentdacă
îl găse
au saunu pe R and, nu t rebuiau să o găse ască pe e a.Cel
maibun l ucru la car e se ut pea ştaepta era săfie n îhăţaăt ca o
Aleasă car
enu er a sub supravegherea uneiAesSedai ,şiasta
doa r dacăEl aida nu o vân a.Chi ar şi atunciar fif ost l
uată pe
sus şidusă l a Ta r V al
on şil a El aida; nu î şifăceai luzii că ar
put ear ezi
staîn f aţa a cincisa u şa se es
A ed Sai.
631
 Cu o ul ti
mă pri vi
re ar uncată f emeilor Aes Sedai ar ce
dispăreau î n mul ţ
ime, Egw ene î şi ad ună fust
a şi î ncepu să
al
er ge, f eri
ndu-se de oam eni, l ovi
ndu- se uneori de ei ,
st
r ecurându-sepe su b nasu l căruţaşi
lor şi vi
zit
ii
lor
. Di n urma
eise u azeau st
ri
găte ufrioa
se. Când î n final ţâşni pe u na dint
re
porţil
e î nalt
e ale oraşului,f u izb i
tă în pl i
n de vâ ntul fierbint
e.
Scă pat d e pavăza clădiri
lor
, acest a ridica nori de pr af care o
f
ăceau să tuşească, dar con t
inuă să al erge până l a cor t
uril
e
j
oaseal eînţ
eleptel
or.
Spre su rpriza ei,î n faţa cor tul
ui lui Amys st ătea o i apă
cenuşie,zve l
tă, cu şau a şival trapul cu sut
e cu fir e de au r şi
ci
ucu raşi
, aflat ă în gri
ja ungu
ai
i’shain cu och i
i plecaţi
, care
mân gâia animalul năbădăios.Apl ec
ân du-
seî nău nt
ru, o găsi pe
căl
ăreaţă, Ber eai
ln, sorbind ce ai l ăt
auri d e Amys , Bair şi
Sori
lea,nt i
înse pe ni şte per nuţe colorate şiî mpod ob
it
e cu
ci
ucu ri.O f emeie nî veşminte albe eraî ngenuncheatăl ângăel e,
aşteptând umil
ă să mpul e d i
n nouce şc uţel
e.
— SuntAesSedaiîn oraş,ziseEgwenedeî ndat
ăcei ntr
ăşi
seî ndreaptă căt
re Palatul Soarel
ui. Sigu re s ol
ia Elaideipen t
ru
Rand.
Berea
li
n se ridică graiţ
oa să; Egwen e t reb
uia să admi tă, cu
ciudă, căf emei
a era graţioasă.I ar ufsta de călări
e er a decent
ă,
căci nicimăcaraenu er a atât de n eb ună săcăl ărească î
n pl i
n
soare cu veşm i
ntel
e eiobi şnui
te.Cel elalte seridicar
ă odat ă cu
ea.
— Se pare că trebuie să mă î ntorcla pal
at,oftă.Numai
Lum i
na şt i
e cum o să se si mt ă dacă nu e ni meni să le
înt
âmpine.Amys, dacăşt ii unde e h Ruarc,îi poţi spune să vi
nă
să mă cau te?
Amysdădudi ncap,darSorileaspuse:
— Nu art rebuisă tebazeziat âtdemul tpeRhuar c,feti
ţă.
Rand al’Thor ţ i
e ţ i
-a dat C airhienul î
n grij
ă. Dacă l e dai un

632
dege
t băr baţ
ilor
, cei mai mulţi o să-ţii a t oat
ă mâna. Dă- i un
degetuneică pet
enii de cl
an şio săt e rt eze
ştif ărăt ot br
aţul.
— E adevărat
,murmur ăAmys.Rhuar cest
eumbr arăcoroasă
a sufletului meu, dare ad ev
ăra.t
—Îmiaduceami ntedet at
ălmeu,spuseBer elai
n scoţându-
şide l a br âu mănuşi l
e subţ
iri de călări
e şiî ncep ând să şil e
pună.Pr ea mul t câteodat
ă,zisef ăcând o gr imasăt rist
ă.Dar
cât
eodată dă sf aturifoarte bune.Şt ie şicând săapar ă, şicât de
mult săst ea. CredcăşiAes ed Sai ar fi impresionate dacăle-
ar
fixa cupri virea.
Amysr âsegut ural.
—Ei mpr esi
onant .O să-ltri
mitl at i
ne,spuse sărutând-o
uşor pe rfunte şi pe fiecar
e ob raz.
Egwene se ui t
ăl ung;aşaşi îsăruta o mamă fiul saufii ca.Ce
era între Ber ealin şiî nţel
epte? Nu put ea întreba, desigur
.O
ast
felde î ntr
eb are ar fi acop eri
t-o de ruşine şipe ea, şi pe
înţel
ep
te.Şi pe B erea
li
n, deşi eanu ar fi aflat ,iar pe Egwene nu
ar fi der anj
at-o săo f acăde ru şine până îi cădeat otpărul di
n
cap.
Pe când Ber eal
in se r pegăt
easăi asădin cort, Egwene iîpuse
o mân ă pe aţ br
.
— Trebuietrat
atecugrijă.Nuvorfipriet
enoasecuRand,dar
un cu vânt greşi
t, o mişcare g
reşi
t
ă ar put easăl e r
tansf
orme nî
inamicidec l
araţ
i.
Era ad evăr
a,t deşi nu maier a nevoie săo spu nă.Dar m ai
degrab
ă şi-ar fi smul s limba decât să-i ce
ară l ui Bereai
ln o
favoare.
— Am maiavutde- afacecuAesSedaiînai
nte,EgweneSedai ,
spuse emfei
a sec.
Egwene set ăs
pâni sănu t ragăad ânc aerîn pi ept
. Treb
uia să
f
acăast a, dar nu o va lăsasăva dă cât de greu î
i este.
— Elai
da nu î i vr
ea binelelui Rand, l
af el cum ni ci
o
nevăst
uicănu vr eabi nel
e uneigă i
ni,iar aceste Aes edSai su
nt
633
ale Elai
dei. Dacăafl ă că o Aes Sedaie de par t
ea lui Ran
d,
aceast
a ar putea i d
spăreaa dou a zi.
Se uită la chipul de nepă truns all ui Ber
eai
ln, dar un mai
putu spune n i
mic.După o i cl
pă,Ber eai
ln zâmbi.
— Egwene Sedai, voi f
ace tot ce pot pentru Rand. At
ât
zâmbetul, câ
t şit onul fuseser
ă… i nsinuant
e.
— Fată,spuse Sori
lea pe un ton pe câtde durpe at
âtde
neîncreză
tor
, şipete de cu loare răsărri
ă î n obr aji
il ui Berea
lin.
Fără să sei t
eu a
l Egw ene,Ber ea
lin spuse u co voce eu t
r
nă:
— V-aş rămâne recunoscătoare dacă nu i -aţi spune lui
Rhuarc.
De fapt, nu se i u
ta la ni men i
, dar n î
cer casăi gnor
e prezenţ
a
l
ui Egw ene.
— Nu-i vom spune, interveni Amys r epede, lăsând- o pe
Soril
eacu gu r
a căscată. Nu- i vom sp une,r epetă apăsat, căt
re
Soril
ea, un amestecde f ermi t
ate şirugă mi nte,i ar nî cele din
urmă cea maivâr st
nică dintre î
nţelept
e dăd u din cap , uşor
nemul ţumi t
ă.
Berea l
in r ăsuflă uşu ratăînainte de ai eşidin cor.t
— Copi laar espiri
t,râseSoril
eadeîndat ăceBerel
ainsefăcu
nevăzut ă.Î ntinzându-se din nou pe pernuţ e,bătu cu pal ma
l
oculr ămas gol de âlngă ea,invit
ând- o pe Egwene.
— Art r
ebuisă- igăsim unsoţ,unbăr batpemăsur aei.Dacă
exi
stă aşaceva î
n ţ i
nuturi
le umed e.
Ştergân du-şi faţa şi mâi nile cu o câr pă umedă dat ă de
Rodea, Egwene sent î
r
ebădacăat unciar fifost o ocazi
e bună
să înt
rebe de Ber eal
in, făr
ă să- şipiar
dă onoarea. ccept
A ă o
ceşcu
ţă de p orţ
el
an verde ăfuri
t de Oameni
i Mării şise şez
aă î
n
ce
rculî nţel
ept
elor
. Dacăî ir ăspundeacinevaSoril
eei
, poat
e era
su
ficient.
— Eşti sigură că acest
e Aes Sedai vor să-
if acă rău
car’
a’carnului
?î ntr
ebăAmys .

634
 Egwene se î
nr oşi
. Se gâ ndi
se albârf e,câ nd erau lucruri at
ât
de mp
i ort
ante d e ă f
cut.
— Da,spuser epede,apoicontinuă maidomol .Celpuţin…
nu ştiu si
gur căvor - să
if acăr ău. Nu i ntenţi
onat,în oriceca z.
Scri
soar
eaEl aideimen ţ
ionase t o
„ată onoareaşir esp
ectul“ pe
care el mer
ita. Oar e câ t de mul t ar fiput ut cr
ede of ost
ă soră
Roşie că mei
rta u n bărbatcare pu t
ea con ducePut er
ea?
— Darnu măî ndoiesccăvorî ncercasă-
lcontrolezecumva,
să-
l ob l
ige să facăce vr ea El ai
da. l E
e nu f ac parte di
ntr
e
pri
et
eniil ui
.
Oare cât de pri etene îi erau Aes Sedai di n Sali
dar? Pe
Lumină!Tr ebu
ia să vorbeasc
ă cuNyn aeve şi Elayne.
— Şinuosăl epesecăelesteca r’a’ca
rn.
Sori
lea m or
măiacr u.
— Crezicăosăîncercesă-
ţifacăr ău?î
ntrebăBai r
,iarEl
aine
dădu din cap.
— Dacă află că sunt aici… î ncercă să- şi ascundă fiorul
sorbnid di
n ceai; fie ca să pu nă pr esiune pe Ran d, fie doar
fii
ndcăsu nt o Aleasăgă stiă de cap ul ei , vorace ft otcepotsă
mă t ârascăa lTar Valon. Nu mă vor lăsal i
beră, dacă vorputea.
Elaida nu vreaca a R
nd să scual te d e al t
cinevan î afar
ă de ea.
Bair şiAmys sch imbară p ri
viri î
ntuneca te.
— Atuncisol
uţiaesimplă,ziseSorileacaşicum l ucruri
lear
fi fostdeja hotărâte.Veist a la co rutri,i ar ele nu t e vo
r găsi
.În
oriceca z,înţ
elept
ele le evi
tă pe AesSed ai. Dacămai r ămâi cu
noicâ ţ
ivaani buni , o săscoa tem o nîţel
ea pt
ă bună di n tine.
— Mămăgul eşt
i,răspunseEgwenecugri jă,dupăceapr oape
îşiscăpase ceş cuţ
a pe os,
j dar mai devr eme sa u mai târziu t
ot
vatr
ebuisăpl ec.
Sori
lea u n părea convinsă. Egwene nîvăţase ed u n ti
mp să el
ţi
nă piept lui Amys ş il ui Bair
, dar Soril
eei…
— Nu foart
ecur ând,cred,ziseBaircu un zâmbetcar esă-i
mai îndulcească vorbel
e.Mai ai mul te d e nîvăţat
.
635
 — Da,şie nerăbdătoare să se înt
oarcă la st
udiu,adăugă
Amys.
Egwene se st
rădui să u nr oşească,i arAmysseî ncruntă.
— Arăţ
iciudat.Te-aiobositprea mul tî n dimineaţ
a asta?
Eram sigur
ă căt e-ai ref
ăcut su fici
ent…
— M-am ref
ăcut,spuseîn grabă Egwene.Pecuvânt ,m-am
ref
ăcut
. Nu am mai avu t de zile nît
r egio dur ere de cap. Pr
aful e
de vină, când am alergat încoace. I
ar mul ţimeadi n oraş a fost
maimul t decâtmă aşteptam. Şi am f ost atâtde en tuzi
asmaăt,
că nu am mân catcum t r
ebu ie de di
mi neaţă.
— Adu pâine cu mi
ere,îifăcu semn Sorilea Roderei
,dacă
mai e,şibr ânză şiorice rufctgăseşti.O î mpunse e p Egw
ene nî
coast
e.O f emeie artrebui săai bă ca rne pe ea.
Şi ast
a sp uneao f emeie care arăta de p arcăf uses
e ălsat
ă să
se su
uce al so are p
ână cân dî i di
spăruse ap roape oa
ttă carnea.
Pe Egwene nu o de ranja să mănâ nce – f us
ese prea
nerăbd ăt
oare să măn ânce de di mineaţă –, darSor il
ea î i
urmăr ea fiecar e î mbucăt ură,f acând-o să î nghită cu nod uri
.
Asta,şif aptulcă voi au să discute ce să f
acă cu femeile Aes
Sedai. Dacă î i erau ost il
e l ui Rand, t reb
uiau su pravegheat
e şi
tr
eb uia gă sti
ă o ca le de a- l apăra. Chiar şi Soril
ea er a un pic
neli
nişti
tă l a gâ ndul că î nţel
eptel
e s- ar putea op une pe f aţă
f
emei lor Aes Sedai n –u er a t eamă; e nli
niştea ven ea de l a
î
ncă lcar
ea obi ceiuril
or –, dar t r
ebuia f ăcu
t ott ce
era necesar
pentru a- l apărap ca
er’a’carn .
Lui Egw ene iî era team ă căsu gesti
a Soril
eei de a r ămâne al
cort
uri s-ar fi putut transform aîntr
-un ordin. Nu ar fi avu t cum
să-lîncalce şini cicu m să evi te cinci
zeci pe per ech
i de ochi,
decât dac ă rămân ea în cor t
ul ei. Cum se Tope a- n văz
du h
Rand? înţ el
ep
tel
e a r fif ăcutt otce er a necesa
r, atâta vr
eme câ t
nu încălcaj
ie’
toh; poate căî nţel
ep
tel
eî l mai interpr
etau dif
eri
t
cât
eodată, pe ci
i, pe c olo, dar iţ
neau apoi de niterpret
arealor la
f
elde st ri
ctca ori ceAi el
. Pe Lumi nă! Rodera era Shaido,una
636
dintre mi il
e de pri zonieri ca ptur aţiî n băt ăli
a ca re î i alunga se
din pr eajma or aşului, dar î nţ el
ep tele nu ot r
at au di feri
t de o rce
i
alt gai’shai n şi , di n cât e put ea vedea, i nci Rod era nu se
comport a câ tuşide puţ i
n di ferit de ori gai
ce ’
ash
ltai n. El e n u
ar fi î ncă l
caji
t’
e’toh, nidif
eren t câ t de n ecesa r ar fi f ost.
Di n fericire,nu vo rbiră desp r e ast a. Di n nef eri
ci re,vo rbir
ă
desp re săn ătatea ei .Î nţeleptele nu şt i
au să Tă mădui ascăsau
cum să ver ifice săn ătaeta cu i
va cu Put erea. Aveauî n sc hi mb
propriil
e met ode.Pe câ t
evae lcu noşt eadi n vr emeacân d st udia
cu Nyn aev e ca să dev ină Meş tereasă: i se ui tară î n och i,î i
ascultară i nima cu un t ub gol de e l
mn. Al t
e met od e er au doar
ale Ai el
il
or.Î şiat i
nsedeg eel
te de l a pi cioare până ameţ i
, să riî n
sus până cr euz că o să- ii asă och i
i di n capşial ergă î n j urul
cortului înţ el
ep tel
orpână vă zu negru în f aţa och i
lor , apoiun
gai’shain î it urnă apă î n ca p, bău câ t de mul t put u, îşist rânse
fust
a şial ergă i
ar ăşi
. Ai elii cred ea u foart e mul t n î r ezi
stenţă.
Dacă ar fi f ost prea î nceat ă, dacă s- arfi op ritî nainte de a- i
spune Amys că ar e voi e, ar fidec is că î ncă nu se r efac use
suficien t
.
Când, î n cel e d in urmă, Sori leadădu di n ca p zi câ ndu-i:„ Eşt i
laf elde zd r avănă cao Feci oa ră” , Egw ene se ăcl t i
nă cău t
ându- şi
cu di sperar e suflul . O Feci oar ă nu ar fi păţ it aş a ce va,er a
sigură.Dar cu toate as t
ea er a mân dră de ea î nsăşi . Nu se
gândi se i ci
nodat ăl a eaî nsă şifii nd moal e,dar şt ia că , dacăar fi
dat est
t ul î nainte de a î ncep e să t răiascăpri ntre Ai eli
, ar fi
căzutî n nas l a j umăt ateal ui.„ încăun an, se gâ ndi ea, şivoi
aler
gal af elde b ine ca oricare F ar Des a Mi.“
Pe d e a ltă part e,nu se mţ sieaî n star e săse nî toarcăî n oraş.
Le n îsoţi pe n îţel
ep te nî co rtul cuaburi – măca r de d ata ast a nu
o p useră să u pnă apă pes t
e p i
et r
ele fi erbinţi; acu m Rod ea ăcea
f
asta – bucu rân du-sede fier binţeal a umed ă car e î ir el
axa t oţi
muşchi i, pl ecân d doarcân d ven i
r ă şiRhuar c,şial t
e dou ă
căpetenii decl an, T imol an, căp etenia Mi ago ma, şi ndiI
rian,
637
căpeten
ia Codarra, bărbaţ
iî nalţi şimasi vi
, cărunţi, cu ch
ipuri
sobre şidur e.I eşi în grabă din cor t să-şipună şal ul pe ea.
Întot
deauna se aşt ept
a să au dă r âse
te cân d făcea ast
a,căci
Aiel
iinu î
nţel
egeau nici
odat
ădecei eşeagrăbitădin cort
ulcu
aburi ori de cât e orii ntrau şibăr baţi
. Ar fi f ost epgu st
ul
umoru l
ui Aieldacăar fiî nţ el
es, dar din feri
ci
re nu înţel
eseseră
încă,lucru pentru care era prof
und r ecunoscăt
oa r
e.
Adunându-şirest
uldehai nearanj
atefrumosl ângă cort,se
grăbi săajungăl a al ei
. Soarel
e coborâse u ml
t,i ar după o masă
uşoară fu gat
a să se cu funde nî somn, prea obosi t
ă să se mai
gândească laTel’
aran’rhi
od. Era pr ea ob osi
tă şisă- şi mai
aducă miante mar e part
e din vi
sel
e avu t
e –r e
a un l ucru pe car
e
înţel
ept
eleo î nvăţ
au –,dar cel e mai mul te pe ca re şile amint
i
fură cel
e cuGaw yn.

638
CAPI
TOLUL 25
Prec
um f
ulge
rul ipl
oai
a

Cân d Cow i
nde o t rezi î n l umi na l ăptoas ă de di naint
e de
răsărit, Egw en e sesi mţi odi hnită, î n ci uda vi sel or. Odi hni tă şi
nerăbdăt oa re săvad ă ce u p t
eaafla î n or aş.Se n îtinse şi căscă,
apoif u î n pi cioa
r e,f r
ed onând î n t i
mp ce se ăl sp
ă şise mb îr ăcă
reped e,pi ept ăn ându- se î n gr abă.Se pr egăe ta să f ugă de l a
corturi f ără să m aipi ardă t impul cu masade d i
mi neaţă,dar o
văzu Sori lea,i arast a puse brusc capătpl anul ui.Ceea ce se
dovedi un l ucru bun.
— Nu arfit rebuitsăpl eciat âtder epededi ncort ulcu aburi ,
îi spu seAmys ul ân du- şide a l Rod era un cas tron cufier tură de
ovăz şif ruct e usc ae t.Apr oape dou ă duzi ni de î nţel
epte se
înghesuiau î n cor tul l ui Amys, i ar Rod era, ow Ci nde şi un
bărbatî mbr ăcatî n al b,Doi lan,un Shai do,se gr ăbeau să l e
servească.
— Rhuar caavutmul tedespusdespr esur oril
et ale.Poat ene
poţi zicece vaî n pl us.
După l uni de p refăcătorie,Egw ene n icinu mai aveaev o
nei să
se gân dea scă pentru a şt i căer a vor ba de sol ia Tu rnului.
— O săvăspunt otcepot .Elceazi s?
În pri mul r ând, er au şa se es A ed Sai , şinu o si ngu ră Roşi e,ci
două– E gw en e era ul uit
ă de a roganţa saupoa te p r ost
ia El aidei
de a t ri
mi te chi ar şi o si ngură sor ă Roşi e –, dar măcar l
e
conducea o Cen uşi e.Cel e mai mul te nîţelep t
e er au aşez ate n îtr
-
un ce r
cl ar g, prec um sp iţele uneir oţi
.Î şiî ndrep tară och ii că tre
Elayn e d e n îdată ce se ermtină lista numel or.
—Î miet eamăcănu l eşt iu decâtpedouădi ntreel e,spuse
cu gr ij
ă.Sunt mul te A es ed Sai, pân ăl a urmă,i ar u e sunt sor ă
deplină d e p rea u p
ţin t i
mp ca să ncu osc ea pr m ulte.
Cât evaem feidădur ă apr ob ator i n
d ca p; accept au exp li
caţia.
639
 — Nesune Bihar
a est
ei mparţi
ală – ascultăt oat
e părţ
il
e
î
nainte de a ajungela o concluzi
e –, dar e nîst are săgă sească
şiceamai mi căgr eşea
l
ă în ceea ce spui. Vede ottşiţ ine mint
e
t
ot; poate săarunce osi ngură privi
re pe o pagi nă şiapoisăo
r
epete cuvânt cucu vâ
nt,laf elcu m poat e erpet
a şio d i
scuţ
ie pe
car
e a avut-o cuun anî n urmă.Darcât eodată vor
beşt
e singur
ă
sauspu ne ce gândeş
te ăr
fă să-şidea se ama.
— Rhuarc spune că e interesată de Bibliot
eca Regală,zise
Bair amest
ecân d în fiertur ă cu pri vir
eal a Egw ene.Spune căa
auzit
-o mormăind cev a desp re p eceţ
i.
Un murmur i zbucni printre emf ei,r edus alt ăcer
e d e Sori
lea
care şi
î dr
ese glasul cuput ere.
Egwene cuget a, mân cân d di n fier tură – î n ac easta erau
ames t
ecae
t b ucăţi de prune u scaet şi un soi de coacăze. Dacă
Elai
da o interogase e p Siuan î nainte de ao execu ta, atuncişt
ia
că treipeceiţ erau rupt e.Ran d asc unses e dou ă,Egw en
e ar fi
vrutsăşt ieunde;elpăreacănu maiaveaî ncredereî
n nimeni
în ultimul timp; i
ar Nyn aeve şiElayn e găsi
seră una în Ta nch
ico
şio duses erăîn Salidar
, dar Elaida nu ave a cum săşt i
e d espr
e
ele. D ecât dacăav ea i scoadeî n Sal idar. Nu. E rau doar
sp ecul
aţi
i bune pen t
ru al t
ă dată, nu acu m. Probabil Elaida le
că ut
a cu di sper
are pe celelal
te.Er a de înţelescăo t ri
mi sese pe
Nesune l a cea maimar e bibl
i
otecă di n lume, du pă cea di n
TurnulAl b,şil
espuseacestlucru,î
nghi ţ
indobucat ădeprună
uscată.
— Asta am spus şieu azi
-noapt
e, mârâiSoril
ea. Aeron,
Colinda, Edarr
a, vo
itreivăduce ţila bibli
otec
ă. Treiî nţ
elept
e ar
tr
eb ui săgă sea
scăce reb
tuie nîai
nteauneisi ngu r
e A es edSai.
Cuvintel
e ei pr
oduse
ră cât
eva feţ
e ulngi
; Bibl
ioteca Regal
ă era
uriaşă. Dar Sori
l
eaera Sori
lea,iar dacăeaof taseşimorm ăise,
cel
e t reifemeiîşipuser
ă jos casrt
oanele cu fiertură de ovă z şi
plecară med
i iat
.

640
 — Zicicăşti
idouă,ziseSorileaînaint
ecaceletreisăapuce
săi asădin cort. Nesune B i
hara şimai ci ne?
— SareneNemdahl ,răspunseEgwene.Tr ebuiesă î
nţelegeţ
i,
nu l e şt
iu bine.Sar ene est
e a semeneamaimul tor l A
be – rec
te
tot
ul prin filt
rul gândiri
i şicâ t
eodată pare surprni
săsăva dă că
ci
nev a acţi
onează dintr
-un i mpuls al inimii –,dar ar e o fire
temperamental
ă.De ce le maimul te ori se stăpâneşte per
f
ect
,
dar, dacăf aciun pas g r
eşit,la momen tul i
noportun î
ţi poat
e…
rupe n asul câ
t ai zice eşt
p e.Ascu l
tăt otuşiceea ce iade sp us şi
e în st ar
e să r ecunoascădacă s- a înşelat
, chi
ar şi după cea
făcut o crizăde n ervi
. Adică, odată ce es potol
eşte.
Ducân du-şila gu ră o l i
ngu ră pli
nă de coacăz e şifier t
ură,
încer
casăl e st
udiezeepn îţel
epte ăfr
ă săpar ă căo face; nimeni
nu pă rea că obse rvaseezi t
area ei… Apr oape că spusese că
Sarene t e-
ar fi t ri
mi s să f reci podelel
e cât a i zi
ce peşte.Le
cunoscu se ep a
mbel e em
f eide a llecţii
le avut
e p e vr
emeacân d
era novice. Nesu ne,o Kandori zvel
tă cu och i de p asăr
e,put ea
spu ne şiî ntoar
săcu spa tel
e cân d una di ntre fete nu maier a
atentă; predase câ t
evaor e a l care ufsese E şi
gwene.Fusese a l
numai două l ecţ
ii ale Saren ei
, despre natura r eal
ităţi
i, dar era
greu să ui ţ
i o f emeie car e î ţi spunea cu se ri
ozi
tate că
frumuseţeaşiur âţeni
a erau doa ri l
uzii
,î n timp ce vea a un ch ip
care -lar fi făcut pe o ri
care bărbat săse i ut
e d e d ouă ori l
a ea.
— Sper că îţi poţi aduce aminte mai mul te, zise Bair,
aplecându-se către ea. Se p are căeş ti si
ngura noa stră sursăde
inf
orm aţii
.
Egw ene avu nev
oei d
e ocl i
pă pen tru a-şida seama ce oivse
să spună. a D, esdigu
r. Probabil Bair şi Amys î nce
rcas
eră
noa pt
ea t recută să se uite în visele femei
lor Aes Sed
ai, dar
acestea îşipăzeau visel
e.Regr et
a că nu î nvă
ţaseşiea să f acă
asta, înaint
e d e afi păr ăsi
t Turnul
.
— Dacăpot .Cecamereauprimitînpalat?

641
 Dacă urma să se du că l
a Ran d cân d se n ît
orcea,arfi f ost
bi
ne să nu nimerească î
n apartamentel
el or
,încercând să-şi
găseasc
ă drumul. Maial es nîall ui Nesune.Poa te că Saren
e n u
şi
-ar fiami nt
it o novice a o
recare,dar N esune şi-ar fi ami nti
t–
cusiguranţă. De afpt, şio Aes edSai pe car e nu o cu noşt
eaşi-ar
fi putut aminti de ea; se orvbi
se u ml
tî n Tu rn de E gw en
e al’
Vere
pe vr
emea cân d maier a acolo.
— Au r efuzat oferta de găzduireal uiBer el
ain, chiar şi
pen t
ru o si ngu r
ă noa pte,se î ncr
untă Amys . Print r
e Ai el
i,o
ofert
ă de gă zduire era î
ntotdeauna accept
ată; săr efuzi, chi
ar şi
printre duşmani de sân ge,era ruşi
nos.
— St au l
a of emeienumi tăAril
yn,onobilăprintreUci gaşii
-
de-Cop aci
. Rhuar c econ vi
ns căSaed ai
n Coi r
en o cunoş teade
dinainte pe a ceastă Arilyn.
— Unadi ntreiscoadeleCoirenei
,spusesigurăpeeaEgwene.
Saua A j
ahCenuşi e.
Câteva înţel
epte mor măiră î n bar bă mân ioase; Sori
leapuf ni
zgomoots, dezgustată, iar A mys f t
oă di n r
ărunch i
, dezamăgită.
Alt
elevedeau lucrurilediferi
t.Cor el
na,of emei
ecu ochiver zi,
caun ul iu, cu o mul ţi
me de şu vi
ţe cărunteî n păr , cl
ăti
nă din
capneî ncr
eăztoar
e,î n t i
mp ceTi alin, o roşcată slăbuţă cu un
nas a scuţ
it, se i u
t
a ul uităl a Egw en e.
A spionacălcaîn picioarer eguli
lejie’ t
ohului,d eşi Egwene
nu înţelegeaî n ruptul cap ului cu m se mp îăca st aa cu faptul că
Vesti
toarel
e-nviseîşivâraunasulî nviseleoamenilororidecâte
ori voiau. Nu ave a niciun rostsăl e aducă mi
ante căAes edSai
nu urmau cal eaj
i’e’
toh. Şt i
au asta, doar căuneorile venea
greu să cr eadă as ta despr e Aes Seda i sau des
pre ori
cine
altci
neva.
Indifer
ent ce credeauel e,ar fipus ă rmăşagpe ori
ce că nu se
înşela. Galldri
an, ul timul r egeal C ai
rhi
enul
ui, avuses
e o
sfătuit
oar
e Aes Sed ai nî ai
nte de a fi f ost asa
si
nat
. N i
ande
Moor wyn f usese ap r
oap e invi
zi
bilă, chi
ar şi nîai
nte de a
642
dispăr
ea după asasinat
, dar gwE ene aflasecă vi zi
ta ocazion
al
moşia D oamneiAri
lyn. Ni
an de er
a o en
Cuşi e.
— Separ ecăaupusosut ădegărzisubacelacoperi
ş,spuse
Bair d upă o vreme,cu o vocef oar
t
e cu rteni
toar
e.Au zi s că
oraşulî ncănu e il
nişt
it, dar credcăset em de A iel
i
.
Câtevaex pr
esi
itulburător de n
iteresa
t
e a părură pe chipuri
le
femeil
or.
— O sută!exclamăEgwene.Auadusosut ădeoameni ?
Amyscl ăti
nădi ncap.
— Au adusmaimul tdecincisute.Cercet
aşiiluiTi
molan le-
au găs it t abăra, al mai u pţi
n de j umăt ae
t de zi , căr
te
miazănoapte.Rhuar c e-
la spus d e ei
, dar Coi ren Sedai a zi
s că
bărbaţi
isuntogar dădeonoar e,dari-aulăsatînafaraoraşului
să nune alarmăm n oi
.
— Ele cred că o să- eze pe ca
lescort r’a’
carn l a Tar V al
on.
VoceaSorileeiarfiput u cr
ăpaopi atră,i
arexpr esi
aeifăceaca
tonul voci
i săpar ă blând. Egwene nu l e ascunse se con
ţinutul
scrisor
i
i Elaideicăt re Ran d. De fiecare dat ă cân d o ci teau,
î
nţ el
ept
elor l
e p lăce
at ot mai puţin.
— Randnu eat âtdenebun încâtsăleaccepteofert
a,spuse
Egw ene gândindu-seî n altă part
e.Ci ncisu te de băr baţ
i ar fi
pu t
ut fi o gar dă de on oare. Poat
e Elaida cr ede că Dr agonul
Ren ăscu
t seaşt ea
ptă la aşacev a şieste poa te şimăgu l
it. Ave
a
câteva suges
tii
, dar trebui
a să e fi cumar e băgare de seamă. Un
si
ngu r cuvânt greşi
t,iar Amys şi Bai
r sau mai r ău, Sori
lea– să
se erf
ească e deaera mair ău dec âta se căţ ăr
a pe u n povâr
ni
ş
pl
in de măr ăcini – -i
ar fi put ut da or di
ne pe ca
re să nu l
e poat
ă
respect
a; ar fi făcut doa r ceea ce u p
t ea.
— Presupuncăoşt eni
iaceiasuntsupr avegheaţ
idecăpeteni
i.
Jumăt at
edezicăt remi azănoapte–adi căoziîntr
eagă,căci
nu erau Ai el
i – er a preadep art
e p entru a prez
enta un pericol
,
dar u n stri
ca niţi
că pruden ţ
ă.Amys ăd du din cap; Sori
lea se
uit
al a Egw ene de p arcăar fi î ntr
eb at dacăsoa r
ele este p
e bol
tă
643
la prân z. Căp et
eniil
e nu pu t
eau f aceas emenea gr eşeal
ă.
Egwene şiî drese asugl l
.
— Da.Bi ne.Iată sugesti
il
emele.Dacă vreuna di
ntreacest
e
Aes Sedaicalcă în pal at,cât
eva di
ntr
eî nţel
eptel
e car
e pot
conduce arr et
bu i să se d ucă după ea,să fim si gure c ă nu a
lăsatîn urmă vr eo cap cană.
Femeil
e î ncl
inară di n cap. Două t r
eimi di nt
re ele put eau
îmbrăţi
şasaidarul, unele nu mai mul t decât Sori l
ea, altel
e a l
felde mul t caAmys, care era la f elde put ernicăpr ecu m or i
ce
AesSedaipecar eoîntâlniseEgwenevr eodată.Proporţi
il
eer au
cam l a felcu t oate înţelep
tel
e.Î nzestr
ăril
e l or erau di feri
t
e de
ale em
f eil
or esA ed Sai – mai puţ in prin unel e ocu
l ri, mai mul t
prin alt
ele,dar n î ge neral era
u diferi
te –,î nsăar fit r
eb ui
t săfie
în stare să i bd
uie un ca dou nedorit.
— Şitrebuiesăfim si gurecăsuntdoarşase.
Trebuisăl eexpli
ce.Ci t
iserăcăr
ţil
eoameni l
ordinţ inuturil
e
umed e,dar n icicele ce u p
teaucon duce un ştiau de rit
ualuril
e
ce se stat
orni
ciser
ăî n r ândul f
emeilor es
A edSai care aveau de-
a facecu băr baţi
i ca r
e gă saidinul.
sser
iă n
Î rândul Aiel
il
or u n
bărbat care îşi dădea seama că poat e conduce Puterea
considera că er a al es şi mer gea la mi az
ăn oapt
e, în Man a
Pusti
itoare pentru a-l vân a pe Celî ntunecat; nu se întorsese
nici
od at
ă ni meni. NiciEgw ene nu au zi
se e d rit
ualpân ă cân d
nu aj unsese n Tu
î rn; poveşti
le auzi
te aveau preapuţine lucruri
în com un cur eal
it
atea.
— Rand poatefacefaţăla două f
emeideodat ă,t
ermină ea;
şt
ia sigur asta. Poat
e fi î n stare chiar săsedescu rcecu şa se,
dar, dacăsu nt maimul te dec
âtspu n ele căsu nt, ar fidov edi
t
căau mi nţ
it, celpuţin, ch
iar şiprin omi si
une.
Aproapetr
esărivăzându-l
efrunţil
eîncruntat
e;dacămi nţ
eai,
eaiunt
av oh că tre cel pe care l-ai minţi
t. Dar,în ca zul ei
, era
neces .Era.
ar

644
 Rest
ul micului dej
un sescu rsecu î nţel
eptel
e deci
zând cine
avea săse u dcăl a pal
at şiîn ce căpet
eni
i puteau aveaîncredere
săal ea
găbăr baţi şiFecioa
re care săcaute alt
e AesSed ai. Unii
ar fi putut fi r eti
cenţ
i să acţionez
e împotri
va a Aes Seda i;
înţ
elept
el
e nu sp useră ast
a direct, dar era li
mped e di
n ce
spuneau, adesea cu amar . Alţ
ii ar fi put ut crede că or i
ce
pri
mejdi
el a adr ca
esa r’a’
canul
ui t r
ebui
a rezovat
l ă cu lancea
,
chi
ar şi î
mpot ri
vaAesSed ai. Câtevadi ntr
eî nţel
ept
e păr eau să
fie d e aceeaşi părer
e;Sori l
eapuse alpunctmai mul te nîţ
elept
e
care sugerau că pr obl
ema ar i d
spărea odată cu femei l
e Aes
Sedai.În ce l
e d in urmă nu se u pt
ură hotărîdecâtl a Rhuar c şi
Man del
ain, căpeteni
a D aryne.
— Aveţi gri
jă să nu al eagă vreun si swai’
aman, pus se
Egwene.
Aceşt
iaarfif olosi
tsuli
ţafărăsăezite,laceamaimi căumbr ă
de pericol
. Remar caî i at
rasemul te privi
ri
, de la cel
e plate până
la cele cruci
şe.Ni ci
una di ntr
e înţel
epte nu era proast
ă. Un
lucruo nel i
nişt
eaî nsă. Nici
una dint
re ele nu repet
ă ceeace e s
amintea de fiecare dată cân d venea vorba de Aes Sedai
; că
neam ul Aielgreş
ise od ată faţ
ă de Aes Sedaişi av eausă fie
dist
ruşidacăvor am iface staa vr
eodat
ă.
Cu exc epţ
ia acestui singur comentariu, Egwene se ţi
nu
departe de disc
uţi
i, ocu pându-
se de un aldoi l
ea cast
ron de
fiertură,care avea şiper e uscae
t,nu doarprune,ce ea ce-
i
atr
ase ripvi
reaaprobatoare aSori l
eei
. Nu aprobar
eaeio că uta.
Îi er
a foame,dar ăcea
f ast a mai mul t casă uite căer a acol
o.
Părea că f
uncţi
onează
.
Odată cese ertminar
ă şidi scuţi
il
e,şimi cul dej
un, merse cu
paşimari l a cort
ul ei
, apoise gh emui în elch i
ar al int
rar
e,
urmărind o mân ă de î nţ
elept
e car e mergeau către oraş,
conduse de Amys. După ce di spărură pe cea maiapr opi
ată
poart
ă, sestrecur
ă afar
ă. Erau Aiel gai
i pest
e ’
sh
ot
t,ain i
ş al
ţi
i,
dar nîţel
ep
tel
e erau toat
e înăuntru şini meni nu seui t
ă la ea
645
când î ncepu să se p a
ropi
e încet de ziduri. Dacăar fivăzu t
-o
ci
neva , ar ficrezu t căî şifăcea exerci
ţi
il
e de d imineaţ
ă.
Vântulse înteţ
ise,aducând noride prafşicenuşă de l a
Poartă,darea con ti
nua să mear gă cu paşi egai
l.Ieşi
sedoar
pentru un exerciţ
iu fizic.
Prima per soan
ă pe car e oî ntr
ebăî n oraş unde er a pal
at
ul
DoamneiAri l
yn,o f emeie costel
ivăcare vindeamer e n
îcrei
ţ
tela
preţ
uriex or
bit
ante,habar n -
avea. Şi nicio croi
toreasă grăsuţ
ă
care că
scăoch ii mari de uimire văzând o femeie A i
eli ntr
ând în
prăvă
li
a ei, şiniciun meşter e d cu
ţite chelca r
e se gândeacăea
ar fi put ut fi mul t m ai i
nteresat
ă de cu ţ
itel
e lui.Î n cele din
urmă află de l a o argnităr
easă cu ochi obli
ci, care o urmărise
cu ochi de vult
ur de cu m intrase nîpr ăvăl
ia ei. Câteodat
ă, ui
ta
câtde mar e era un or aş pr ec
um Cai rhien
ului, şică nu t oat
ă
lumea uptea iştunde su nt t
oate cele.
Chi
ar şi aşasepi erdu de t r
eiori şif u nevoită sămai î nt
rebe
de dou ă or i unde er a palat
ul,î nai
nte de a set rezil ângă un
grajd, trăgând cu och i
ul la zi
durile pătr
at e de piatră nea grăde
peste drum, cu f er
es t
reî ngust
e,bal coane în ungh iuri drepte şi
turnuri î n trept
e.Er a mi c pentru un pal at, dar u ri
aş pen tru o
casă ; Aril
yn era un pi c pest
e nob i
li
meade mi jl
ocdi n Cai r
hi en,
dacăî şi maiami ntea bine Egw ene. Oşt eni cu man t
ii ver zi
,
platoşe şico if
urist ăteau de pază î n f aţa scăril
or l at
e de l a
i
nt r
ar e,l a fiecare poartă, chi
ar şi î
n bal coane.În mod st r
ani u,
toţi păreau săfie i tneri. Dar nu ast a o i nt
eresa.Î năuntru er au
f
emeicar e conduceau Puterea,iar acă
d eaput easăsi mtă asta
di
n st r
adă, şiat ât de put er
ni
c,î nsemna căerau can t
ităţi mari
de saidar. Brusc, i
nt en
si
t atea scăzu
, dar nîcă si
mţea f oart
e
multsaidar.
Î
şimuşc ă buzele.Nu î şi puteada se ama ce ăce
f au, nu f ără
săva dă firele,dar,î n aceeaşimăsu r
ă, şiele r
tebui
au săl e vadă
pentru a le ţese. Chiar d acă er
au la o ferea
srt
ă, oricefir ca re
i
eşea di n palat işpe car e ea nu-l put
ea vedea tr
ebui a să fie
646
îndrep
tat căt
re mi azăzi, departe de Palat
ul Soarel
ui, depart
e de
orice.Ce ăfceau aco l
o?
Un r ând de por ţ
i se es dchise us
ficient de mult pen t
ru a l ăsa
să iasă şase cai înhămaţ il a o caleaşcă î
nchisă, neagră, cu o
stemă lăcuit
ă des en at
ă pe uşă,dou ă stel
e argnit
ii deasu pr
a
unor dungi oşiri ş i evzri. şi
Î faceal oc pri
n mul ţ
ime, căt r
e
miazănoapte,iar viziti
ul îmbr ăcat cu livr
ea pocnea di n bicişi
pentru a-i da pe oa men i din drum, şipen t
ru a gr ăbi cai
i. Oare
pl
eca u ndeva D oam na Arilynsauci nev
a d i
n solie?
Ei bine,nu ve ni
se săea st
degeaba. Făcând un pas n îapoi
, se
ui
tă cu un si ngur ochi după col ţ
, doar atât cât săvadă palatul
,
scoase e dal br âu o pietrici
căr oşie şi î
ncepu săcon ducă. Dacă
vr
eunadi ntr
eel eseui t
aî n dir
ecţi
aei,arfivăzutţ esătura,dar
nu şipe E gw ene.Trebuia să şt ri
e.
Pi
atral ucioasăer a doar at ât
, o piat
răl ustrui
tă din albia unui
pârâu, dar gw E ene învăţaset rucul de la Moi raine,căci şiea
f
olosi
seuna pen tru con cent
rare – întâmplător ufsese o pi at
ră
preţ
ioasă,dar n u con t
a –,i ar Egwene folosea şiea una. Ţesu
mai ales erA, cu o picătură de F oc.Puteat rage cu urechea. Să
spi
on ez
e,cu m ar fisp us nîţel
eptel
e.Lui Egw ene nu î i păsace
nume purt a, atâta vreme cât a aflceva ut i
l despre int enţ
ii
le
f
emeilorAes ed Sai di
n Tu rn.
Ţesăt
ura sa ati
nse cu grij
ăof er
east
ră,apoial ta şialt
a.
Li
nişte.Apoi…
— … aşacăi -
am spus,seauzivoceauneif emei,dacăvreisă
f
ac paturi
le,maibi ne nu m- aimaigâd i
la sub bărbi
e,Alwin
Rael
.
O alt
ăf emeie ârse.
— Oh,doarnui-aispusaşaceva.
Egwene se î
ncruntă. Fet
e nî casă
.
O femei
e soli
dă, care rtece
a cu un coş ed p
âine pe umer
i, se
ui
tă nedumeri
tă al E gwene.Nu era de mi
rare,auzi
nd două voci
,
când acol
o era doar Egwen e,i
arbuzele n
u i semi şc
au. Egwene
647
rezol
văprob
lema cât se ep
red e putu. Se ui
tă at
ât de ufri
oasăla
f
emeie, că aceast
a scoase un sunet de spai mă, apr oape
scăpân
d coşulîn ti
mp cef ugea prin mulţ
ime.
Cu păree
r de rău, Egwene mi cşoă
r putereafirel
or; poat
e că
nu maiput ea auzi l
a felde cl ar
, dar m aibine aşadec ât ă s
atr
agăo mul ţi
me de gu ră-
cască.Chi ar şi aşa, se ui
ta mult
ă
l
ume a l ea
,o f emei
e Ai
ell i
pită de peree,
t dar nimeni nu se pori
;
ni
men i nu voi a săai bă necazu ri cu cei din neam ul Aiel
. Nu se
mai gân di a l trec
ăotri
. ş Îi m ut a ţesăutra f er
eas
tră după
f
ereasrt
ă, t ranspi
rând cu furie,şinu doa r din cauza soa rel
ui
care se ri dica la ori
zont. Dacă o si ngură Aes Sed ai îi vedea
firel
e,ch i
ar d acănu şt i
a la cef ol
osesc,aveau săşt i
e căci neva
conduce u Pt
ereacătre ele.Pr obabil vor bănui motivul
. Egw ene
se ă d
du şimai î n spate,uitându-se u cj umătate de ochi.
Tăcere.Tăcere.Unfeldefoj
găit.Semi şcacineva?Poatenişte
papuci pe du şumea? Dar i nci
un cuvân t. Tăcer
e. Un băr bat
mor măia, r pobabi
l goli
nd oa lel
e de noa pte,cât uşide puţ i
n
mulţumi t; segr ăbea,cu ur echil
e înroşit
e. ă Tce
re. ăcer
T e.
Tăcere.
— … chi arcrezicăenecesar?seauzivoceauneif emei,pline
de ea însăş.i
— Trebui esănepr egăt
im pentru ori
ceeventualit
ate,Coiren,
îir epl
ică o al tă voce, dură ca o bar ă de met al. Am au zit un
zvon…
O uşă se închi
secuput ere şi nu maiau zi ni
mic.
Egw ene se lăsămoa l
e p e zi
dul de p i
atr
ă al gr
aj
dului.Îi venea
să ţ i
pe de f rustr
are. F use
se sora Cenuşi e car
e con ducea
gru pul,i ar ceal
altă era tot es
A Sed ai
, altf
elnu ar fi î ndrăzni
t
să-i v orbească aş a. l P
ecase
ră tocmai ân cd vorbeauce o
interesa. Ce zvon? Ce event ual
itate? Cum voi au să se
pregătească? Intensi
tatea Puter
i
i d in i nt
erior se schi
mbă,
crescân d brusc. Ce puneau l a cale? Trăgând aer în piept,
încep u din nou , cuf er
eal
ă.
648
 Soarel
e urcape bol tă, iar ea auzi
sedoa r sunet
e de neî nţel
es,
bârf
e şipăl
ăvrăgel
ide- ale servitori
lor.Cineva pe nume Ceri
urma să i a
bă un bebel uş,i ar emfeil
e A es edai
S urmau să ai bă
l
a masade p rânz vin de A rindrim, pe u nde o fif ost şiasta.Cea
mai inter
esant
ă nou tate er a că î n caleaşcăf usese î
ntr-
adevăr
doamna Aril
yn, plecat
ă să -şiî ntâlnea
scăsoţ ul la ţară. La mare
l
ucru îi serv
eaast a. O înt reagădi mi
nea ţ
ă pierdut
ă degea ba.
Uşi
le marial e palatului sedădur ă la o part
e,i ar serv
it
oriiîn
l
ivrea se înclinar
ă. Sol daţi
i nu st ătur
ă mai dr ep
ţi ca înainte,
doar un pic maiat enţi.Ieş i Nes
une B ihara,urmată de un t ânăr
î
nalt care păreaci opli
t dint r
-o stâncă.
Egwen e ret
eză în gr abă fir el
e,seel i saidar
ber
ă de şi t rase
adânc aer în piept; nu er a momen tul să ni
tr
e nî pani
că. Nesune
se ăsft
uia cu St răjer
ul ei; apoisor a Brună, cu părul negru, se
ui
tă pe st r
adă, şiî n dr eapta, şiî n stânga
. Căut
a ceva, î
n mod
l
impede.
Egwene se de ci
se că er a t ot
uşi un moment bu n să se
panicheze.Trăgându-se nîcetî napoi, pentru a nu fi văzu t
ă de
ochii ager
i ai femeii
, seî nt
oa r
sede î ndată cenu mai put ea fi
văzută,î
şiri
dicăfust
aşiî ncepusăf ugă,făcându-şil
occuforţ
a
prin mulţi
meade oa men i. Tr
eipaşial ergă. Apoise ovi
l cade u n
zi
d de pi at
ră şi ri coşă din el at ât de t ar
e pe caldarâmul
fierbi
nte,încâ t ri
co
şăi arăş.i
Uimită, se i u
t
ăî n su s şi deveni şimai ul uit
ă cufieca r
e bătaie
de inimă. Zidul de p i
atră era Gaw yn , uit
ându-se ul
ng la ea, l
a
f
elde ul uit. Aveaoch i
i de un al bast
ru st răluci
tor ş i câ
rli
onţ
ii
roşi
i-
aurii
. Si mţi căî iia foc ch i
pul.„ Nu ai f ăcu t nici
odat
ă asta,
î
şisp use ermf ,a f ostdoar un vi s!“
— Te-am lovi
t?într
ebăelnelini
şti
t,îngenunchindl ângăea.
Ea seri dică în pici
oar
e,scu turându-şigr ăbită pr af
ul de pe
haine;dacăi s- ar fiput ut îndep l
ini o dorinţă aco l
o, pe olc,ar fi
f
ost sănu mai r oşească nici
odată. Deja încep eausăse r st
ângă
î
n j urul lor gură-cască.Luându- l de braţ,î lt r
asedupă ea pe
649
st
radă, în direcţi
a în ca re al
ergase.Aruncâ nd o pri vi
re pest
e
umăr, nu văzu dec âtvânzoleal
a mulţ
imi i
. ChiardacăNes une ar
fi trecut de colţul st
răzi
i, eat ot un ar fi vă zut nimic.Cu toat
e
ast
ea, Egw ene n u î
nceti
ni; mulţi
meaf aceal ocsăt r
eacă femei
i
Ai
elşibărbatuluisufici
entdeî nal
tsăfieAi el
,chiardacăpurta
sabie.
După o du zină de paş i, dădudr umul cu păr ere de rău
braţ
uluiluiGawyn.Elî iprinseî nsămâna,i areaî ll
ăsăsăi -o
ţi
nă nît imp cemer geau.
— Bănuiesc,spuse eldupă un t i
mp,că nu t rebuie să ţ
in
cont de afptul căeş tiîmbrăcat ă cao Ai el
. Ult
ima dat ă când am
auzi
t d e t i
ne,er ai î n Il
li
an. Şi pr esupun că nu t r
ebuie să
comentezcă uf geaidi nspr
e u n pal atunde s tau şasees A eda
S i.
Un compor tament ciudatpent ru o A l
easă.
— Nu am fostnici
odatăînI l
li
an,spuse,ui tându-seîn grabă
săva dă dacănu o a uzi
se eu vrn Aiel. Câţi
vase i u
t
arăî n dir
ecţia
ei, dar ici
nunul nu era su ficient de apr
oa pe să o a udă. Brusc şi
î
dădu seam a ce spusese bărbatul. Se uit
ăl a hai
na l ui verde,de
aceeaşinuanţă caa so ldaţil
or.
— Eşticuele.CuAesSedaidi nTurn.
Pe Lu mină,cât de prostănacăf usesesă u n-
şidea se ama di n
prima clipă în car e î
l văzu se
! Chipul l ui
, du pă o cl ipă, se
îmblânzi
.
— Comandgar dadeonoar epecar eAesSedaiau adus- osă-l
escort
eze pe Dr agonul Renăs cut al Tar al Von, spuse cu un
amest ecci udat de stânjen eal
ă, furie şiosteneal
ă. Dacăvreasă
vină.Şidacă eai ci
.Am î nţelescă… apar eşidispare.Coi
ren
este vexată.
Egwene şiî simţiinima băt ân d.
— Eu… eut rebuiesăîţicerof avoare,Gawyn.
— Ori
ce,cu două excepţ i
i,spuseelsi mplu.Nu voifacerău
lui Elayne di n Andor a şinu voideven ij urat al Dragon
ul
ui.
Ori cealtceva este nî putereat a.
650
 Cât eva capete se î ntoar
seră spre ei. Cuvint
ele „ Jurat al
Drago nului
“ ufseseră auzit
e.Pat ru băr
baţ i cu chipuri dur e,
purtând î ncol
ăcite pe umer i bicede căruţaşi
, se i u
t
ar ă lung la
Gaw yn , pocn
indu-şideg etel
e aşacu m fac uni iînainte de o
bătaie.Gawyn doarseui tăodat ălaei
.Nu erau ni
ştebărbaţi
pirpi
rii, dar spi
rit
ul războinic l
i sestinsesu b privir
ea l ui. Doi
dintr
e ei şi îî ncl
inară fruntea căt
re el, nîai
nte de a se f ace
nevăzuţiîn puhoi ul de oa men i
. Dar erau prea mul ţ
it recăotr
i
care se ui t
au l a eişipr ea mul ţ
i dintre eise f ăceau că nu
ascul
tă. Îmbr ăca
tă în f elul acel
a, ea atrăgeapriviri
l
e f ără să
spună un cu vâ
nt.Iar eler a un bărbat cuplet
e orşu -
aurii,înal
t,
care arăat ca un St r
ăjer. Combinaţi
a nu put ea să nu at r
agă
atenţ
ia.
— Trebuiesăvorbim singuri
,spuseea.„Dacăvreofemeiel-a
leg
atpe Gaw yn ca St răj
er, o să…“ în mod straniu, gân dul nu
purta fierbi
nţeală cuel .
Fără o vorbă, el o duse l a cel maiap ropi
athan , La Omul
î
nalt, unde o cor oană de au r aruncată hangi
ului le ad use o
pl
ecăciune plină de def erenţă şi o camer ă par ticulară,
î
mbr ăcată î
n lambriuri negre,cu masaşiscau nelel ustruite şi
flori uscate puse î ntr
-o vaz ă deasupra şemineului. Gaw yn
î
nchiseuşaşio st ânjeneală ciudată seaşternu într
e cei doi
. Pe
Lumină,er a răpi
tor e df rumos, la felde frumos ca Gal ad, şi
f
elul î
n ca r
e cârl
ionţi
i i se r ăsuceau în j
urul urechi
i…
Gawynî şidr es
e vocea.
— Caniculaedi n ceîn ceamair eaî n fiecarezi.Scoasedi
n
buzunarobat istăsă-şişt
eargăf aţa,apoii -ooferişiei
.Brusc,
î
şidădu sea ma căer af ol
osită şiî şidr esei ndnou glasu
l
:
— Am alta,cred.
Ea îşiscoase propri
a bat i
stă, în t i
mp ce else cău t
a pri
n
buzunare.
— Gawyn,cum poţ isăfiiî n servici
ulEl aidei
,dupăt otcea
f
ăcut?
651
 — Tineriiservesc Turnul,r
eplică băţ
os,apoidădu din cap
neli
nişti
t. Atât
a vr eme cât… Si uan Sanch e…
Pentru o cl i
pă och iilui deveni
răr eci cagheaţa. Doar pen
tru o
cli
pă.
— Egwene,mama spunea î nt
otdeauna:„Chi
ar şio regină
trebui
e să se su pună l egi
lordat e de ea, alt
felnu mai exi st
ă
lege“
, zise scu tur
ându- şicap ul cu f uri
e.Nu ar t r
ebui să mă
mire căetgăse sc ci
ai. Tr
ebuia să-
mi dau se ama că osă i fiunde
e şi al
’Thor.
— Deceî lurăşti
?într
ebăea,căcifuseseurăînvoceal
uisau
nu maişt i
a ea ce nî se
amnă ur ă.Gaw yn
, elchiareste Dr
agonul
Renăscut. Ai auzi
t probabil ce as-întâmpl
at în Te
ar. El
…
— Nu-mipasă ni cidacă est
e Creat
orulîncarnat
,mârâiel.
Al
’Thormi-auci smama!
Egwene se i t
ă
ul a elul uit
ă.
— Gawyn,nu!Nuaf ăcutasta!
— Poţisăjuri?Undeer aicândamuri t
?Toat ălumeavor beşte
despre asta. Dragon ul Renăscu t a cuceri
t Caeml ynul şia uci s-
o
pe Mor gase. Prob abi
l, a uci s-
o şipe El ayn e.Nu am maiau zi
t
ni
mi c despre ea.
Toatăfuriasescur sesedin el.Sepr ăbuşiparcăîn elînsuşi,
cuca pul plecat, pumni i strânşişioch i
iî nchişi
.
— Nupotaflani mic,murmur ăel.
— Elayne este nevătămată,spuse Egwene,surpri nsă să se
gă
sea scăexa ctî n f aţa lui.Î nti
nsemâna şii arăşif u surpri
nsă
să-şideasea ma căî şitrecea deget
el
e prin părul lui
,î n timp ce
elî şiridi
caprivir
ea . Er
a l a felcu m î şiamintea.Î şitrasemâna
î
napoi, de parcăi -
ar fif ostar să. Era si
gură căseî nroşi
seat ât
de atre căer a gat
a săi a foc. Doar că…Obr aj
iilui Gaw yn erau
roşi
i. Desigu
r.Î şiami ntea şiast a, din visull ui. Lucrul ăsta
chi
ar ar fi t r
ebuit săî i apri
ndă obr aj
ii cao flacă ră, dar, cumva,
seî ntâmplă exa
ctpe dos.Fapt ul căGaw yn seî nroşi
seî il i
nişt
i
nervii
, chi
ar o f
ăcusăzâmbea scă.
652
 — Elayneesteînsi
gur ă,Gawyn.Pot săj
anţ ur asta.
— Unde e? înt
rebă elcu o voce gât
uită.Unde a fostîntot
ti
mpu l ăst
a? Loc ul ei este acum î n Cae mlyn. Mă r og, nu î
n
Caemlyn, câtt i
mp est e şi al’
Thor i ci
a, dar n î Andor. Unde est
e,
Egwene?
— Nu… nupotsă- ţispun.Nupot ,Gawyn.Elî istudiechi
pul,
f
ără nicio expres
ie,apoi oftă.
— Eştitotmaimul tAesSedaidefiecar edat ă când t
evăd,
zise âr
zând forţat. Ştii căm-am gân dit săfiu St răj
erul tău? Ce
zicide a şapr osti
e?
— VeifiSt r
ăjerulmeu.
Nu î şi dădu seama ce spu sese până cân d cuvint
ele nu-i
zburar
ă di n gu ră, dar, od
ată spuse, şt
iu căer a adevărul
. Visul
acel
a.Gaw yn î ngenunchind ca ea să-iţ i
nă cap ul. Ar fi put ut
însemna o su tă de u lcr
uri sauni mi
c,dar aeşt ia.
Rânjila ea .I di
otul cred
eacăgl umeşte!
— Nueu,cusi gur
anţ
ă.Galad,poate.Deşivat r
ebuisăalungi
cu băţul alte AesSed ai
. Aes edSai,f et
e ca re servescn taver
î ne,
regi
ne,cam eir
ste,negust
orese
, nev es
te de f ermi
eri… Am văz ut
cum îl privesc oa
te.
t Nu spune că nu creiz căeleste…
Celmaisi mplu mod de a op ri acel
e pr os
tii er
a să-i pună
mâna pe gură.
— NuîliubescpeGalad.Teiubescpet ine.
Bărbat
ul î ncă se pref
ăcea că e o gl umă,zâmbi nd de sub
deget
el
e e i
.
— NupotfiSt r
ăjer.Voifiîntâi
ulPrinţSăbi
eralluiElayne.
— Dacă Regina Andorul ui poat
e fi Aes Sedai, atunci şi
Pri
nţul poa t
e fi St răjer
. Şi vei fi al meu . Vâră-ţi bine ast
a î
n
ţeasa
t aia groasă; vo r
besc seri
os.Şi te uibes
c.
Se uit
a a l ea. Bine măc arcă n u maizâmbea.Darnu spunea
nimic,uitându-se ulng.Ea î şiretrase âmna.
— Eibine?Nuspuini mic?

653
 — Când î ţ
idor eşt
iatâtdemul ttimp să auziceva,spuseel
î
ncet , şiapoi bru sc,fără niciun ave rt
isment
, auziacel l
ucru,e
precum un f ulger care loveşte, precum pl oaia care cade pe
ţărâna însetată, toat
e î n acelaşit imp. Eşti asurzi
t, dar vreisă
auzi din nou .
— Tei ubesc,teiubesc,teiubesc,îispuse,zâmbind.Eibine?
Dr eptr ăspuns,o ri dicăî n braţe şi o sărută. Eral afelde bi
ne
caî n vise
. Er a maibi ne.Er a… Cân d o puse nîsf âr
ştijos,se
agăţ
ă de b r
aţele uli; avea genunchii moi.
— Doamna mea Ai elEgweneAesSedai ,spuse,t ei
ubesc,şi
de abia aşt
ept sămă l eg i Str
ăjer
.
Lăsândlao p arte on
t ul ofi ci
al gl
umeţ, adău gă lb
ând:
— Te i
ubesc,Egwene al ’
Vere.Spuneaică vr eisă-micerio
favoa
re.Ce? u L
na pri nsăde u n colier
?î ntr
- un ceas voipune a
l
trea
bă un aur ar. Stel
e să-ţi pui î
n păr ? Voi…
— Să nu î
ispuil uiCoi r
enesau cel or
lal
te că suntai
ci.Nu
vor
bidemi nedeloc.
Se aşep
tta săezi te,dar eldoar sp use:
— Nu vorafladet inedelami ne.Şinicidel aal
tcineva,dacă
potf acecev a, zi
se, opri
ndu- seo cl ipă să îşipună un br aţ pe
umerii ei
.
— Egwene,nu osăt eî
ntreb deceeştiai ci
.Nu,ascul t
ă-mă!
Şti
u căSi uan te-a atr
as în co mploturile eişiî nţelegcăt e si
mţ i
loi
ală unui om di n satul t
ău . Dar u n cont
ează.Ar r t
ebui săfii
în Turnul Alb, st
udii
nd; îmi aduc ami nte că t
oate ziceau căîntr-
o bună zivei fi o Aes ed Sai foarte put er
nică. Ai vreu
n pl
an săte
î
ntorcifără săfii … ped ep si
tă?
Clăt
ină din cap, i
ar elco nti
nuă caun t orent:
— Poatereuşesc să găsesc o soluţie,dacă nu r euşeşt
itu
pri
ma. Ştiu cănu t e p uteaiîmpot rivilui Siuan, dar nu cr
edcăo
săcon tez
e p r
eamul t pen t
ru El aida; chiar şisăpr onunţi„
Siuan
Sanche“în pr eaj
ma eiest e sufici ent sări şti să-ţ
i pierzi
capul
.O

654
să găse
sc u e o cal
e,cu mva.Ju r! Darpromi te-
mi că ân
pă atunci
nu vei face…ceva pr
ostesc. Promite-
mi căo săai gri jă.
O cli
pă mâi nil
e lui o strân ser
ă pân ă la durer
e.Pe Lu mină,
i
nimoasă î
ncurcătur
ă!Nu put ea să-i spună că nu av ea nicio
i
ntenţ
ie să se î nt
oarcă în Turn at âa
t vr eme cât e p Tr
on ul
Amyrl
in stăteaElai
da.Iarceva„ prost
esc“serefer
eaprobabi
lla
Rand. Ar ăt
a atât de nîgri
jor
at ! Pent
ru ea.
— Voiavea grij
ă,Gawyn.Pr omi t
.„ Atât cât se va putea“,
complet
ă în gân d; era doar oi că
m sch imbare,dar r e
a par
căşi
mai difici
l să-
i sp ună ce av ea e d gân d.
— Maiam să-ţicerof avoare.Randnuţ i-aucismama.
Cum ar fipu tut s ă-i spu nă,f ăr ă să pu nă pr ea multă
pr
esiune pe el? P resi
une sau nu, trebuia să-i spună.
— Promit
e-micănu aisări di
cimânaasupr aluiRandpână
când nu potdov edică u na f ăcu t
-o.
— Jur!spuse el,făr
ă ni ci
o ezi
tare,darvocea î ifusese mai
aspră, i
ar mâna l ui o strânse ceva mai t
are ca înai
nte.
Ea ni cinu cl i
pi; puţ i
nă dur er
e părea o pl at
ă neînsemnată
pentru durerea e p care -io pr
ovoca.
— Aşa tr
ebui e să fie,Gawyn.Nu a f ăcutaşa ceva,daram
nevoei de it
mp săpotdoved i.
Pe u Lmi
nă!Cum put ea face ast
a? u Cvânt
ul l ui Rand nu era
suficient
. Ce î ncu rcătur
ă!Tr ebuia să se con cent
reze pe rând
asupra fie cărui l ucru. C e pl ănui
au Aes Sedai ? Gawyn o
surpri
nse cu or espir
aţi
e sa ca
dată.
— Voirenunţalatot,voitrădatot,pent
rutine.Vi
nocumi ne,
Egw ene! Amândoi vom l ăsat ot
ul în urmă.Am o mi că moş i
e al
miazăzi de Whi t
ebridge, cu o vi e şiun sat , atât de dep arte de
ori
ce oraş căsoa r
ele ărsare cudou ă zi
le mai t âr
ziu. Lumeanu
ne va maiat inge acoo.
l Pu tem să ne căs ăo
trim pe dr um. Nu
şt
iu cât ti
mp vomavea – l
’Tha
or; Tarmon Gai’
don–,nu şt i
u, dar
î
l vom pet rec
e mp
îr eună.

655
 Se u i
ta l
a elul ui
tă. Apoiîşidădu sea ma căul ti
mul gând şi-l
spusese cuvoc e atr
e – e C pl
ăn uiau Aes S edai
?– ş i un cuvânt
chei
e –r ă
tdarea– se r ecu
strase e p negândite.Credeacăeavoi a
caelsăl e sp i
oneze.Şi ar fi făcut-o. Căut
a disperat o cale sănu
facăasta, dar ar f fiacut-
o dacăi -
o cerea. Orice, promises
e,iar
acest ori
ceî nsemna ori
cât de mul tl -ar fi cosatt
. Ea î şifăcu o
promisi
une; maimul tl ui, dar u n era genul de p r
omi si
une pe
care săo poat ăr ost
i cu voce tare.Dacăî i vasp une ce vaut il
, va
f
olosi acel l
ucru – rtebuia săo f acă–,dar n u vacău ta săafle
ni
mi c,ni cicel mai mărunt l ucru. Indiferent de cât de mul to
costa.Sarene N emdahl nu ar fiî nţel
es-o nici
odată,dar u nmai
astf
elput eafi l aînălţi
meal ucru ril
or dăru i
te de el.
— Nu pot,spuseeaîncet.Nu şt
iicâtdemul taşvrea,darnu
pot.Începu brusc să râdă, cu l acri
mi în och i. Şi t
u? Tr ădar
e?
Gaw yn Tr akand, cuvintel
e ţ i se pot ri
vesc ca î ntunericul
soarel
ui.
Promisiunil
e ner osti
te er au foarte bune,dar n u put ea l ăsa
l
ucrurile aşa. eSva f ol
osi edce î i spunea el , seva f ol
osi
î
mpot rva
i lucru ri
lor nî care credeael . Trebui
a să -i ofere ceva.
— Dorm l acorturi,darînfiecar edimi neaţăvinînor aş.Intru
pri
n Poa rta Zidului Dr agonului
,l a puţ in timp după r ăsărit
.
El n îţel
egea, desi gur. Ea î şi u p
sese t oat
ă î ncrederea în
cuvi
ntelel ui,libertateaeiî n buzu narull ui.Îil uă mâi nil
eî n al
e
sal
e,î ntorcându-i-l
e pen t
ru a- i săruta palmele c u t andreţe.
— Mi -
aidatun l ucru preţi
os.Cinevavabăgadeseamădacă
voimergelaPoartaZi duluiDr agonul
uiîn fiecar
edi mineaţă,şi
poate nu voiput eapl eca î n fiecar
e zi, dar să nu fii su rpri
nsă
dacăvoi apărealângăt i
ne,î n cel
e mai mul te dintr
e d i
mineţi.
Când Egw ene ieşi, soarele era sus pe bol t
ă,î n cea mai
fierbi
nte parte a ami ezii
, su bţi
ind t
oren t
ul de oa meni. Să-
şii a
rămas-bun dur ase ai m mul t decâtar ficr ezut. Să-l sărut
e p e
Gaw yn nu er a poat e ge nul de exerciţi
il a car e se gân diseră

656
înţel
eptel
e,dar n i
ima î ncăîi băteasă -
i spar
găpi ep
tul, de par
că
ar fi al erga
t.
Şi
-l scoase cu î ndârj
ire din gân duri saumai degr abă îl
împinse n u
deva, î
n sp atel
e minţi
i; nu păreasăfie n î star
e să şi
-
l scoată cu t ot
ul din minte;seî nt oar
sel a locu
l de lângăgr aj
d.
Cineva totmaicon ducea Puter
ea în pal at
; probab
il nu doar o
singură femeie, dacă nu cumva ţ esea ceva mare; parcă se
si
mţ ea cev a mai puţin ca înai
nte,dar n
îcă puter
nic.O f emeie
i
nt r
ă,o f emeie cupăr ul negr
u pe car
e Egwene nu o cu noştea,
deşi t
răsături
le ăfr
ă vârs
tăîi spunea
u ce er
a. Nu încer
căsămai
tr
agăcu ur echea şi nu maist ăt
u mult – dacăt otintr
au şi
i
eşe au, riscapr ea mult să fie văzu
tă şirecunoscut
ă, î
n ci uda
hainelor, dar n u gân
d nu-i dădeapacen îti
mp ce se ndep
îărta
grăbită. Ce p uneaula cal
e?

—I
ntenţ
ionăm să-
iof
eri
m o escort
ăla Tar Val
on,spuse
Kateir
ne Al ruddin, foindu-se uşor . Nu se put ea dec i
de dacă
scaunele cair
hiene erau l a felde n icom ode precum ar ăatu sau
doar credea că ntsu
incomode,fii ndcă aşa ărepau
.
— Deî ndatăceelvapăr ăsiCair
hi enul,aicivafiun… vi dde
putere.
Fără să zâmbeasc ă,di n scau nul au rit din faţa ei, Doamna
Colavaer
e sepl a
ecă uşor către ea .
— Mă interesezi
,Kat eri
ne Sedai.Lăsaţ i
-ne singure,izbucni
ea la servi
tori.
Katerine zâmbea.
—I ntenţi
onăm să- ioferi
m o escortăla Tar Val
on,spuse
Nesune si gur
ă pe ea , simţi
ndu-set ot
uşiuşorri ti
ată. Î
n ciuda
chi
pului limped e,tair
en i
anul îşitotmi şcapi ci
oarel
e,nervos să
fie nî pr ezenţ
a unei Aes e Sdai
,t emându-se că eaar pu tea să
conducă.Doar un ins din Amad i
cia arfi put ut fi mair ău.
— Deî ndatăcepleacăspr eTarVal
on,înCairhi
envafinevoi e
de cinevaut p
erni
c.
657
 Înal
tul Senior Meilan î
şil i
nsebuzel e.
— Deceî mispuimi etoateast
ea?
Zâmbetul lui Nesune putea nîsemna ori
ce.
Cân d Sarene nitră în anti
camer ă,doar oiC
ren şi Erian mai
er
au acol o, sorbindu-şi ceai
ul. Ş i
, desi
gur
, u n servit
or car
e
aşt
ep t
a săl e mai t oarne nî ceşt
i
. Sarene i
îfăcusem n săi asă.
— Berel
ain sepoatedovedidifici
lă,spusedupăceseînchise
uşa.Nu şt i
u da că în cazul ei merge maibi ne mor cov
ul sau
băţul
.Trebuiesămăî ntâlnescmâinecu Aracome,darcred că
vafinevoiedemaimul tti
mpcuBer el
ain.
— Morcovulsau băţ
ul,spuseEriancu ovoceînţepat
ă.Orice
vafinecesar.
Aveachipulpal
idcademarmur ă,încadratdepărulnegruca
nişt
e aripi de corb. Vici
ul secretal lui Sarene era poezi
a, deşi
nu ar fil ăsat nici
odată pe cinev
a să afl e că er a i
nt er
es
aăt de
ceva atâtde… emoţ ional
. Ar fi muri t de ruşine dacăVi t
ali
en,
Str
ăjeru l ei
, ar fi descoperit căscrisese desp re el
, co mparându-l
cu un l eopar
d şi c u al te an imal
e gr aiţ
oase, p uterni
ce şi
pericul
oase.
— Vi no-ţ
iînfire,Erian,ziseCoir
enpet onulobi şnuit
,părând
că ţ i
ne un di scurs.Ceeaceo nel ini
şteşte pe ea, Sarene,e un
zvon au zit de Gali
na.Un zvon cu m căî n Te ar ar fi fosto soră
Verdecut ânărulRandal ’
Thor,iaracum est
eai ci,înCairhi
en.
Întotdeauna îl numea tânărul
„ Rand al’
Thor “, de par căvoia
săl e aducăami nte celor care o ascult
au căer a tânăr şi, pri
n
urm are,lipsi
t de ex perien ţ
ă.
— Moi r
aineşi o e Vdre,r eflect
ă Sarene.
Asta putea aduce într-adevărnecazuri.Elai
da insi
stase că
Moiraine şi Siuan hot ărâseră de capul lor să-
ll ase e p a l
’Thor să
fugăf ără îndrumar e,dar acă d şio si ngu ră alt
ă Aes ed Saier a
i
mpl icat
ă, p utea însem na că şial tel
e fuseseră, air de ai ci
porneaun fir c are aj unge a poat
el a unele,poa te mul t
e,di ntr
e
cel
e ca r
e u fgi
seră din Tu rn când Siuan fuseseet r
don
at ă.
658
 — Tot
uşi,nuedecâtunzvon.
— Poatenu,ziseGal
inaî
ntimpcesest r
ecuraîncameră,nu
aţ
i au zi
t? Ci neva a condus Puterea căt r
e noi nî ace as
tă
di
mineaţă.Cu ce scop,nu şt i
u, da r putem bă nui destul de
bi
ne.
Mărgel
ele prinse î
n cosţ
iel
e subţ
irial e lui Saren
e se l ovi
ră
unel
e de al tel
e,scoţând un cl
inchetcân d f emei
a clăti
nă din
cap.
— NuedovadauneiVerzi ,Gal ina.Nicimăcarnuedovadacă
a f ost l
a mi j
loco AesSed ai. O fi vr eoamăr âăt dat
ă afar
ă din
Turn dupăceapi catt
est
uldeAl easă.Şişt i
ilafeldebinecaşi
mi ne căunel e d i
ntr
e nîţ
eleptele aleapotcon duce. Gal
ina zâmbi
cuun şi rag str
ăluci
tor d
e di nţi, cuni şte ochi severi
canoaptea.
— Cr ed căedovadacăaf ostMoi raine.Am auzitcăştiaun
truc ca să t ragăcu ur echea,i ar eu nu cr ed poves
tea ast
a
con ven
abilă căeaar fimuri t, deş i nu a văzu t ni
meni cadavr
ul
şinicinu poa te da nimeni vreun detali
u.
Lucrul ăs
ta o f rământa şi pe Sar ene.Î n part
e pentru că o
pl
ăcuse e p Moirai
ne –f useser
ă pri et
ene canovi ce şiAlese, deşi
Moir
aine fusese cu un an mai mar e ca ea, ar i prietenia
cont
inuaseprin cel e cât
evaî ntâlni
riîn ani i ca
re sescu r
ses eră
de atunci– şi î
n parte fie
i
nr
da
căpreava g şi preacon ven
abil ca
Moir
aine săfie moar tă,dispărută de apft, când se em i
sese n u
mandatde ar estar
e pe numel e ei. Moi rai
ne ar fiput ut să- şi
î
nsceneze moartea nîacele ci
rcu mstanţ
e.
— Deci,crezicăavem de-afaceşicu Moiraine,şicu osor
ă
Verde alcăreinume nu îlcunoaştem? Suntdoarspecul aţi
i,
Galina.
Zâmbet ul Gali
neir ămasenesch imbat
, dar och iiîi st
răl
uci
ră.
Nu cr edea f oart
e mul t nî l ogi
că – cr edea ceea ce cr edea,
i
ndiferent de dov ezi nîsă Sarene cr ezuse î nt
otdeau
na că
î
nlăuntrul eiar deau cuput ere o
fcuri mi
st uit
oare.

659
 — Ceea ce cr
ed,zise Gal
ina,e că Moiraine esteşa
a-zi
sa
Verde.Cemodmaibun deascăpadear estar
edecâtsămoară
şisă r eap
ară apoica al tci
nev
a sausă- şischi
mbe Ajah? Am
auzit chiar că aceast
ă Verde este sc undă;cu t oat
e şt
im că
Moiraine e ep
darte de afi o f emei
e n îal
tă.
Erian se ri di
că dr eapt
ă ca o st âncă, ar
i ochii căpr
ui
scăpărându-
i de ufri
e.
— Când o să punem mâna pe aceast ă soră Verde, i
s
ze
Galina,pr opun săo l ăsăm în gr i
ja t
a pe d rumul de n ît
oarcere
căt
r e Turn.
Erian apr obă r epededin cap, ar d din oc hi n u-i pieri
fierbinţeal
a.
Sar en
e er a ul ui
t ă. o
Mri
aine? Să pr et
indă că es te di n altă
Aj
ah?Cu si guranţăcănu.Sarenenu secăsători
seniciodată–
er
ai logi
c săcr eadă cădoioa meni potrămâne co mpat ibi
litoată
vi
aţal or–,darsi ngurull
ucru cu car
eputeacompar a si
tuaţia
asta era cea a unei f emei care s- ar fi cul cat u c băr bat
ul
alt
cu i
va. O uluia mai degr abă acu za adusă decât posibi
li
tatea
de afi r eal
ă.Tocm aier a pe cale săsp ună căexi stau destul de
mul t
e femei scunde pe f aţ
a pămân tul
ui şi că înălţi
mea unei
persoane er
a o ch esti
une e ra
ltivă
, când Coirenvor bi cuvocea ei
răsunătoa
re:
— Sarene, e r
ândult ău acum. Tr ebuie să fim pregătit
e,
indif
eren
t ce se î
ntâmplă.
— Nu îmiplace,ziseErian cu hot
ărâre.E ca şicum ne-am
pregăti să ă d
m gr eş.
—El ogi
c,răspunse Sarene.Dacă î
mpăr ţ
im ti
mpulîn cele
mai m ici vidizi
uni c u put inţ
ă, este imposibi
l să spu i cu
cert
itudine ce se va î
ntâmpla înt
re un momen t şiurmăt orul
.
Dacă l -am vân atpe al ’
Thor până la Cae mlyn pentru că era
posi
bi l să-l găsi
m ai ci
, vomr ămâne aiciatâta vr
eme câtom v
cr
ed e căse va r
eîntoa
rce, i
ar ast
a ar puteafi mâi ne sa u pest
e o
l
ună. Ori ceeven i
men t,în oricecea s al acest
eiaşteptări
, ori
ce
660
combinaţi
e d e eveni
men te ne p otlăsafără alt
ernati
vă. De a
ceea
est
e olgi
c să ne p regătim.
— Aiexpli
catfoartefrumos,spuseEri ansec;nu aveamintea
potri
vi
tă pentrul ogică .
Sarene cr
ed ea că nicio em
f eie r
f
umoa să u no a vea, deşi
Eri
an
nu vedea egăt
l ura.
— Avem timp sufici ent, decl
amă Coiren; când nu ţ i
nea
discur
suri, declama. B el
deine a ve nit astăzi şi i -a
ş luat o
cam eă
rl ângăr âu ,iar y Mamaj unge espt
e d ouă zil
e.Tr eb
uie să
avem grij
ă,de acee a avem t i
mp.
— Totnu îmipl acesă mă pr egătescpentru eşec,murmur ă
Erian în ceaşcă.
— Nu cred că arfi rău,zi seGalina,să negăsi mtimp să o
aducempe Moi rai
ne în f aţa justi
ţiei
. Am aşt ept
at atât de mul
t;
nu ne gr ăb
im aşade a tre cual ’
Thor.
Sarene of
tă. Făcea u foarte b i
ne lucruri
le pe ca r
et r
ebui
au să
le facă, dar eat ot unl e put ea înţelege; femei
le alea nu avea u
împreună n ici
un dram de ogi
l că.
Retrăgându-seî n camereel ei
,l a etaj , seaşeză î
n f aţa vetr
ei
reci a şemi neului şi începu să con du că. Oare ac est Ran d
al’
Thor ed rescop
eri
se Topirea-
n Văzd uh? Er a cu nep utinţ
ă de
creuzt
, dar r ămâneasi ngura exp l
icaţi
e.Ce el f de o m er a? Ast a
va descopericând îlva î
ntâlni
,nu î naint e.Plnă de saidar
i
până î n punct ul în care dul ceaţa se t ransf
orma î n dur er
e,
începu să i a la r ând exerci
ţi
ile pen tru novi ce.Erau l a felde
bunecaori
ceal
tceva.Er
alogi
csăsepr
egăt
ească.

661
CAPI
TOLUL 26
Legături

Tunet ul se r ostogol ea făr ă opri re, ca un t ăvăl ug, pest e

dea lurile acop er ite de i er buri usca te,deşi nu sezăr ea niciun
nor pe cer , doa r soar ele dogor i
tor car e î ncă nu aj unsese î n
ca pul boi t
ei,î n vâ rufl unui dea l, Rand ţ ineaf r
âiele şiScep trul
Dr ago nului pe ob l
âncu l şei i
, aşt eptând. Tu netul se î nteţ
i. Îi
venea gr eu să nu se ui te mer eu pest e umăr ,căt re mi azăzi,
însp re Al anna. Î n aceadi minea ţă, femei a î şiî nvineţ i
secă l
câiul
şi-şij uli
se m ân a,i ar cu am er a pl i
nă de ner v.i Cum şide ce ,
hab ar - n
avea;ni ci nu av ea i dee cu m ar fiput ut afl a.Tunet ul
păr eaga t
a săf rângăcer ul.
Călăr eţi
i sa ldaea ni apărur ă pe cr easa t următ oare,câ te tr
ei,
într-un gal op nebu n, ca un şar pe l ung car e con tinua să
înaint eze,cob orând pant a că tre şa ua l argădi ntre d ea l
uri. Nouă
mi i de oa men i al cătuiau un şarp e oa
frt e ulng.La cap ăt
ul pantei
se des părţeau, col oan a di n mi jl
oc mer gân d î nai nte,pe cân d
celelalte d ou ă se u dcea u î n st ângaşiî n dr ea pta, fieca re coloană
desp ăr ţi
ndu- sel ar ândul ei ,i ar ăşişii ar ăşi, până câ nd că l
ăreau
cu su tel
e,t recâ nd uni i pe l ângă al ţii
. Căl ăreţiiî ncep ură să se
ridiceî n şe i, st ând î n pi cioare sa u î n mâi ni. Al ţi
i sel ăsau foarte
jos,până l oveau pământ ulcu pal ma,şide o part e,şide
cealaltă a ca i
lor.I ar a lţi
iî şipăr ăseau cu t otul şa ua, pen t
rua se
strecur a pe su b burt a cai lor nîgal op sause ăsau l l
a pămân t
alergâ nd câ ţ
ivapaşil ângăani mal , pen tru a să ri apoidi n nou î n
şa ,l uând- o a poide a l ca păt .
Rand ri dică f râiele,dându- i gh es cu că l
câ iele lui Jea de’en.
Cal ul î ncep u să semi şte odat ă cu Ai el
ii aflaţ iî n j urul lui.Î n
acea dimineaţă er au Dan satorii Munţ ilHam
or, a N’ dor e,iar
maimul t de j umăt ae t di n ei purt au l si
egăt s
urw
aaiaman .
Cal din, î ncărunţ it şicu pi eleacaun per ga men t
,î ncer case să-l
662
convingăpe R an d săi a maimul t de d ouăzecide u lpt
ăotri
, cu
atât de mulţi oameni din ţ
inuturil
e u mede nîarmaţiîn jurul lor
;
nici
un Ai elnu-şipierdeavr emeasăaruncepri vi
ri st
ranii sa
biei
lui. Nander
a îşipet r
ec ea maimul tt imp su prave
ghindu-le pe
cele apr
oape dou ă su
te d e em
f eicare ven eaucălare nî urma lor
;
părea să creadă că doa mnele din Sal daea şisoţ i
il
e ofi ţer
il
or
erau mai per iculoas
e dec ât oştenii
, ar
i Ran d nu o put ea
contrazi
ce u d
pă ce el cu noscuse e p cât
evadi ntre ele.Pr ob
abil
,
Sulin ar fif ost de ac od
r cu el .Î şi dăd u seama că nu o mai
văzuse pe Suli
n de… de când se î ntorseseră de l
a Shadar
Logoth. Opt zile.Se nîtrebă dacăo j igniseî n vreu
n f el.
Acum nu avea t i
mp să se î ngri
joreze de Suln şij
i i’
e’toh.
Înconjură valea pân ă aj unse î n vâr ful dealului deunde
apăruseră saldaeanii pri
ma dat ă.Bash ere călărea în aceeaşi
direcţ
ie,exami nând rând pe r ând gr upurile care treceau prin
faţal ui
; cadi n întâmplare,f ace
a ast a ur cat cupicioarele p
e şa .
Pentru o cli
pă, doar cât o bătaie de niimă, Rand se esc d hise
saidinului
,apoiî i dădu drumul . Cu pri vi
rea m ul
t ascuţită nu-i
fusesegr eu să zărească ce
le dou ă pietre albe de l a mar gn
iea
pantei, exa
ctacolo unde e l p useseash Ber
e noa pt
eat r
ecu tă, l
a
patru paşiuna de al ta. Cu puţ i
n nor oc, ni
men i nu-l văzu se.Cu
puţin noroc, nimeni nu av ea să pu nă pr ea mul te întrebări
despre acea dimineaţă.Cev a maij os, unii căl
ăreauacu m cât e
doi cai, cu un picior pe fieca r
e şa ,în acel aşiga l
op t urbat. Al
ţi
i
aveauun băr batpe u meri, uneori st
ândî n mâi ni.
Se uită înj
ur, auzind t r
opotul unui ca
l care seî ndrepta spre
el
. Dei r
a ni Ghal ine t ’
Bashere călăr
ea printr
e Ai elif ără nici
o
gri
jă; î
narmată doa r cuun cu ţ
it mic pri
ns l a cen tura argi
nti
e,
î
ntr-o rochi
e de căl ări
e br odat
ă cu fir d e argn it de pe mân eci
până pe gu ler
ul înalt
, păr eacă-i provoa
căsăo at ace. La f
elde
î
naltă caori ceFecioară, cu o pal mă pest
e so ţul ei, era of emeie
mar e.Nu bine ăfcută,nu gr ăsu
ţă;pur şisi mplu mar e.Avea r fi
e
cărunte în părul negr u, iar ochi
i negr
i ca t ăciunii erau fixaţi
663
asupral ui Rand. Bănui
a că era o emf ei
e rfumoasă,at
uncicân d
prezen
ţal ui nu-itransf
orma chipul în gran
it.
— Soţulmeu… te amuz ă?
Nu-i dădeani ci
odată un t
itl
u l ui Rand, nu-ifol
oseani
ciodat
ă
numele.
Se uită la ceal
alt
ă femei
e sa l
daeană. Îl urmăreaucao t rupă
de cavaleri
e gata să atace,cu ch ipuri de piat
ră şiochi obli
ci,
îngheţaiţ
. Aşt ept
au doarcom anda Deirei
. iI venea uşorsă
creadă î n poveştil
e cu f emeidi n Sal
daea ca r
e ridicausă bii
le
soţil
or căzu ţi şicon duceau t
rupele în bătăli
e.Nu aj unsese
nicăier
i cu soţ ia lui Bashere încer
când să fie dr ăguţ; Bashere
ridicas
e di n umer i spunân d că uneor i era o f emeie difici
l
ă,
rânjind în totaces tt i
mp cumândri e.
— Spune-iSenioruluiBasherecăsuntmul ţ
umit.
Î
ntorcându-l pe Jead e’
en, porni căt
re Caemlyn. Si
mţ eaoch i
i
femeii sfredel
indu-i ceafa. Lews Therin chi
cotea; ăst
a er a cel
mai bun cu vânt
.„ Să n u zgândări nici
odat
ă of emei
e,decât dacă
tr
ebu ie neap
ăra.
t O săt e ucidă mair epede d ec
âtun băr batşi
pen t
ru mai puţi
n l ucru, ch
iar dacă o să pl
ângă u dpă aia.“
„Eşti cu adev
ăratacol o?î ntrebă Rand. E ce va maimul t din
ti
ne d ecâto voce?“ îirăspunse oadr un r âs nîcet
, de n ebun.
Se gân dila Le ws Therin pe t otdrumul căt re Cae mlyn , şi
chiar după cet recură de pieţel
e ulngi
, cu aco peri
ş d e iţglă, care
seal ini
au î
n apr opier
e d e porţi
le de a
li ntrar
eaî n Or aşul Nou. Î l
î
ngr i
jora gân
dul că put ea înnebuni – nu doa r ap
ftul în si ne,
deşi er
a d estul de ăru; dacăî nnebunea, cu m arfi put ut ducel
a
bun sf
ârşitceeacet r
ebuiasăf acădarpânăat uncinu avusese
nici
un si mptom. Însă,dacămi ntea lui o l ua razna,cu m ar fi
putut să-şi dea seama? u N maivăz use niciodat
ă u n om nebun.
Totceşt i
adespr eastaeraLewsTheri n,bombăni nd î
n mintea
sa. ar Oe t oţi bărbaţ
ii nînebu neauî n acel aşiel ?
f Avea să
sfâr
şească aşa,âz ârn
d şipl ân gân
d pen t ru lucruri pe care
nimeni altci
neva nu l e mai ved easauşt ia? Ş ti
a căavea şan o să
664
să t răiască
, d eşincr i
edibil de mică
. D „acă vrei să trăi
eşt
i
,
trebuie să mori“; era unul di nt
re cel
e treilucruri desp
r
e care
şti
a că sunt ad evăraet,pe car e l
e au zise când se afl a î
n
interorul t
i er’angrealului, unde răspunsurile er
au mer eu
adevărate,chiar dacăni ci
odat
ă uşor deînţeles.Dar să tr
ăiască
aşa… Nu era si
gur că n u arfi pr ef
er
atsă m oar
ă.
Mul ţi
mea di n Or aşul Nou l e făce
a loc celor maimul t de
patruzec i d e Ai el
, ari câţ i
va î l recunoscură pe Dr agon
ul
Ren ăscu t. Poat
e şi mai mul ţi
, dar se u a
zir
ă doa r câ
t eva ra
ul
e.
— Lumi na să-lbinecuvânt ezepeDr agonulRenăscut !Glori
a
Lumi ni
i pen t
ru Dr agon ul Ren ăscut
! Dragonul Ren ăscu
t,r ege al
Andorul ui!
Tr esărea de fiecare dată când auzea ult
ima ur ar
e,şinu o
auzise o nsi gu ră dată. Treb uia săo găsească pe E l
ayne.Simţ ea
cum î i scrâşneaudi nţii. Nu se u pt
eaui tal a oamenii din st
radă;
ar fi vr ut să-il ovea
scă până că deau în gen unchi
, săur l
e al eică
Elayne era r egina lor.Î ncercând să nu maiau dă,ce rceta cu
atenţ
ie cerul, acop er
işuril
e,ori ce, numai mul ţimea nu. Şi de
aceea î
l zări pe bărbatul într-
o peleri
nă al bă car
e seri di
ca pe
un acop eri
ş d e iţgl
ă, cuo ar balet
ăî n mână.
Totulsepetrecuîntr-
oclipită.Randsedeschisesaidinuluişi
conduse nît i
mp ce să geata zbura către el
, apoise ovi
l de A er,o
masăal băstruie pluti
nd deasu pra străzi
i, cu un cl i
nchet d e
metali zbi
nd met al
ul. O mi nge e d oc
f âşnţ i di
n mân a uli Rand şi
îllovipe arb alet
rierîn pi ept,în clipa în care săgea
ta ricoşadin
scut. Omul f u î nghiţ
it de fl ăcări şicăzu ur l
ând de p e acop
er
iş.
Şi cineva r să
il a R and, aruncându- l din şa.
Se izbi put ernic de cal darâm, cu o gr eu t
at e asu pra sa;îşi
pier
du şi suflar ea, şisaidinul. Cău t
ând să- şi e rcapete
respi
raţi
a, sel upt ă cu gr eutat
ea, o smul sede pe elşiset rezi
ţi
nân d-
o pe D esora de b r
aţe.Zâmbea alel , un zâmbet f rumos,
apoica pul îi că zu î nt
r-o parte.Och ii deschi
şică tre elnu mai
vedeau,fiind dejaî mpăienjeniţ
i.Săgeatadear baletă ce-
ii eşea
665
di
n coast
e i îati
ngea î
nchei
etura. De ceşi îascunsesen u zâm
bet
at
âtde r f
umos?
Mai mul te mâi ni î l înşfăcar
ă, ri
dicân du-l î n pici
oar
e;
Feci
oa
rel
e şiDansa t
orii Munţil
orî lîmpi nseră că t
re margi
nea
st
răzi
i
,în f aţaintrări
i prăvăl
ieiunui meşt er nîar amă şiformar
ă
un cer
c strâns,acop er
it de văluri
, cuar curil
e d e co
rn în mână,
cu ochi
i s curt
ân d strada şiacop er
işuril
e. e D pes t
e tot se
auzeau stri
găte şiţipete,dar deja nu mai er a nimenila cinci
zeci
de paşi,în ambele d i
recţi
i,în ti
mp ce u mlţ
imeaf ugeadisp
erat
ă.
Nu mai er a nimen i
, cu excep ţ
ia ca davrel
or. Desora şialţi şase,
tr
eidi ntr
e eiAi eli
.Î ncă o Fecioară, segâ ndi el. Era greu să-
şi
dease ama de a l di st
anţă,cu ci neva pr ăbuşi
t caun mal dăr de
zdren
ţe.
Rand semi şcă,i ar izdul di
n j urul lui sest rânseşimai t are,
un zid de trupuri de om .
— Locuril
easteasuntni ştevi
zuinidei epure,spuseNandera
f
ăcând co nversa
ţi
e,î n timp ceoch i
iî i privea
u sc ru
tăt
oridi ncol
o
de vă l
. Dacăt e alăturidansu lui aici
,t e poţit rezicu o l amă în
spate nîai
nte să şti
i căeş t
iî n primej di
e.
Caldin apr
obă d ând d i
n cap .
— Astaîmiaduceami ntedeo î ntâmpl arelângă SedarCut ,
când… Avem un pri zoni
er, cel puţi
n.
Câţiva dintr
e l uptători
i săi am Ha N’ dor
e i eşeau di ntr
-o
tavern
ă de pe part eacea l
alt
ă a st r
ăzii,împingâ ndu-lîn f aţ
a lor
pe u n bărbat cu br aţ
ele şi coat
ele ega
l te al sp ate.Con t
inuă să
se bzată până cân d îl aruncarăî n genunch i
, punându-i suli
ţel
e
l
a gât .
— Poate o să ne spună ci
ne a porunci
tl ucrulăsta,spuse
Cal
din cuo voce arecnu avea nici
o umbr ă de nîdoi
ală.
O clipă mai t ârzi
u, di
n al t
ă clădi
re,apărur ă Fecioar
e cuun al
doi
leabăr bat legat, şchi
opătând, cu faţ
a aco peri
tă de sâ nge. Î
n
scurt
ă vreme,pat ru bărbaţi erau î
n gen unch iîn faţa gă
r zi
i Ai
el.

666
În final, semicercul car e-
lî nconjur
a pe R and nu mai f u at ât de
str
âns.
Ceipat ru aveau toţi chipuri dure,deşi cel pl
in de sân gese
cl
ătina, rot
indu-şi och i
il a Ai el
i. Alţ
i doi prive
au sfidăt ori
,i ar al
patrulearânjea. Mâi nil
e u li Rand tresă
riră.
— Sunteţisiguricăt oţiau luatpartelaatac?Nu îiveneasă
creadă cât de b lândă î i suna vocea, cât de sigură. Focul
-răul ar
rezol
vat otul
.„ Nu f ocul-
răul, gemu la elLew s Theri
n. Nici
odat
ă.“
Sunt eţ
i si
guri?
— Au l
uatpart e,răspunse o Feci
oară;nu îşidădea seama
cine este,î n sp atel
e vă l
ului
. Toţi cei ucişipurtau ast a, sp
use
smul gândo p elerină de p e umeri
i bărbatului î
nsângerat.
Era o pel erină al bă, oasră de vr emuri , murdară,cu un
răsărti de soar e br odat p e pi
ept. Şi ceil
alţitreipurt au acel
aşi
l
ucr u.
— Ăşt
ia st
ăteau de pază,adăugă un Dansat oralMunţ i
lor
voinic,ca să raporteze dacă ataculnu merge bi
ne.Indif
erent
cine - i
at ri
mis n u aveau i
dee cât de ăru o sămear gă ,r âse el cu
un l ătrat scurt.
— Niciunuldi nt
reeinu at rascu oarbaletă?î
ntrebăRand.
Focu l-
rău l
. „ Nu“, ur l
ă Lews Ther in di n depă rt
ăr i
. Ai el
i
i
sch i
mbar ă câ t
evapri vi
ri, apoi cl
ăti
nară din capetel
e nîvăluite nî
shou fa.
— Spânzur aţ
i-i, zi
se Rand. Băr batul cu chi
p însângerat
aproa pe se prăbuşi. Rand î l pri
nse cu fire de Aer
, ridicându-lî n
pi
cioar
e.Abi a atunciî şidădu seam a că ţ i
nea în el
saidin.Î
i
pl
ăcea lupta pentru su pr avi
eţuir
e;er a bucu r
osch iar ed mana
car
e-i n ît
ina oa sel
e ca ni şte bale aci de. lÎ ă
fceamai p uţin
conşt
ient de l ucr
uri l
e pe car e nu voi a să şil e amintea
scă, de
emoţi
il
e p e care a r fi vr ut sănu l e aibă.
— Cum t echeamă?
— F-Faral,s-
seniore.D-dimirFaral,spusefixându-lpeRand
cu och i
i aproape ieşiţi din orbi
te prin aceamascăde sâ nge. V-
667
vărognumăsp- spânzur aţi,Senior
e,osăpă- păşescînLumi nă,
j-
jur.
— Eştiun om f oarte norocos,Di mirFaral
,zise Rand cu o
voce car
e ise păr ea laf elde distantă ca ţ
ipeteleluiLews
Therin.O să-
ţipri
veştiprieteniicum suntspânzuraţi.
Faral î
ncep u săpl ângă.
— Apoiosăpri meştiuncalşiosăt educilaPedr onNial
lsă-i
sp ui că î
ntr
-o bună zi o să-l sp ânzur p en
tru ce s- a întâmplat
aici.
După ce ăddu drumul ţ esături
lor e d Aer
, Fa ralse r p
ăbuşi
grămad ăla pămân t
, ge
mân d că va ăr căl
i drept la Amad or
,f ăr
ă
să se opr ească.Cei tr
ei care urmau să moar ă se uitau cu
dispreţla bărbat
ul ca
re plângea. Unul dintre eiî l scu
ipă.
Rand şi-i scoase din mi nte. Pe Ni al
l t rebui
a să şi -l
ami ntească.
Darmaiave a ceva de ă fcut saidinul,
. Respi
nse se
luptă săsca pe de elfără a fi zd r
ob i
t, sel uptă cu elî nsuşisă-i
deadrumul . Pentru ce voia săf acă,nu ave a nev oe
i caemoţ ii
le
să-i fie amorţi
te.
O Feci oar
ă î ndrept
ase t rupul Desorei
; i î r i
dicasevălul.
Înt
inse m âna să-l op
rească at
uncicând elat inse ânpza neagră
dealgode, apoi ezi
tă, uit
ându- sela chi
pul să u, şise r etrase
ghemuită.
Îşiînti
pări în minte chipul Deso
rei
. Arăt
a de par căîncăar fi
dormit. Desoar, n diclanul Musara alAi eli
lor Reyn . At
ât e d
multe nume!Li ah, di
n Cosai da Char
een, şiDai l
in, di
n Nou ă Văi
Taardad,şiLamel
ledin ApaFumegândăMi agoma,şi… Atâtde
multe!Cât eod
ată trecea prin fiecar
e nume al aceleil i
ste.Mai
era un nume p e care n u elîl adăugase.I
lyena Theri
n Moer el
l
e.
Nu şt i
a cum îl adăugaseews L Therin acol
o,dar u nl-
ar fişt ers
nicidacăar fi şt i
ut cu m.
Făcuun ef ort să pl ece de lângă Desora şi se si mţi cu
adevăratuşuratsă vad ă că adou a Fec
ioar
ă moar t
ă era de ap
ft
un băr bat
, mic de înălţime pent
ru un Ai el
.Î l durea fapt
ul că
668
atâiţ
a băr baţi muriseră pen tru el , dar î şiamintea o vorbă
veche:„
Lasă-ipemor ţisăselini
şt eascăşiaigri
jădeceivi
i“.Nu
era uşor, dar se ut peaf orţ
a săf acăast a. I
n schimb, dacăera
vorba despreof emeie car
e muri se, ni
ci măcar nu putea
pronunţa vorbel
e.
Îi atrasepri vir
ea o f ustă î mprăşti
ată pe cal darâm. Nu
muriseră doar aiel
i.
Femei a pri mise l
ovitura uneisăgeţ iî ntr
e umer i. Nu avea
aproape ni ci
o picăt
ur ă de sân ge pe sp at
eel r ochi
ei; murise
reped
e,di n f eri
ci
re.Îngenunch eat,o î nt
oarsecu f aţa în sus,cu
bl
ândeţ e;cealalt
ăparteasăgeţ i
iîiieşeadinpiept.Er
aof emeie
cu o f aţă păt rat
ă, între două vâr st
e,cu un pi c de păr cărunt
.
Ochii n egri er au larg desc hişi
; p ăr
ea su rpri
nsă. uN î i tşi
a
numel e,darî i memor ă chipul. Murise doarpen tru că ufsese ep
aceea
şist radă cuel .
O pr i
nse pe Nan dera de br a,ţiar ea î iî ndepărtă mân a,
pentru a nu o st ânjeni dacătrebuia săt r
agăcu ar cul,î
nsăse
uit
ă l a el
.
— Săgăseştifamili
aacesteifemeişisăaigri
jăsăaibătotce
l
e r teb
uie.Aur …
Nu er a suficient. Aveau nevoie de o soţie, de o mamă;nu
puteasăl e deaast aî napoi.
— Aigrij
ădeei ,spuse.Şiaflăcum ochema.
Nandera înti
nse m âna către el
, apoişi-
o puse nîapoipe arc.
Când seri di
căî n pi ci
oare,Fecioarel
e î
l privea
u. Cercet
au t
otul
în jur cade o bi
cei
, dar och ii se nt
îor
ceau că t
re el mai des. Sul
in
şti
a cesi mţea, chi
ar d acă nu ştia de l ist
ă, dar un avea habar
dacăl e spusese a şi
lt
or a. Dacăo f ăcuse, nu ştia cum îl vedeau
aceştia.
Se du se pân ă la l ocul u nde căz use, ri
dicând Sceptrul
Dragonul
ui împodobit cu ciucuraşi
. Făcu un ef ort săse p a
lece,
iar al
nceascu rtă îi păr ea grea.Jead e’
en nu pl ecase departe
după ce l ef
usese aruncat di
n şa. Rand î ncăl
ecă.
669
 — Nu maipotf aceni micaici
,spuse–l asă-
isăcr eadăcevor
–şiîşiînfipsecăl
câieleîncoastel
ecalului
.
Dac ă nu se pu t
ea înde părta de ami nti
ri, putea să se
depărtezeedA i
eli. Pentruun t i
mp, cel puţin. Îllăsăpe J ea
de’
en
î
n gr ija unui r ândaş şii ntr
ă î n palat nîainte ca Nandera şi
Caldin să-l aj
ungă di n urmă,cu dou ă tr
eimi din număr ul de
Fecioar
e şi a Dn sat
orii Munţ il
or pe car e-i avuseser
ă. Unii
rămăseseră în urmă să se nî gri
jească de mor ţ
i. Caldin părea
acră şii rit
ată. Iar ochi
i aprinşiai Nander eiîi sp uneau că ar
tr
eb ui săfie b ucu r
os că nu ar e văl
ul lăsat.
Înai
nte d e a put easpune cev a,jupân easa Harf
or e saprop
ie
de R and şif ăcuo p l
ecăciune adâncă.
— Seniore Dragon,spuse cu o voce profundă,put ernică,
Stăpâna Br ăzdarului cl
an ul
ui C atel
ar, d i
n neam ul A t
ha’an
Miere,a f ăcut cerer
e să o primiţ
iî n audien ţ
ă.
Dacăr ochia el
egant
ă, roşie cu alb, a l ui Reene nu ar fi f ost
îndeajuns să-i spună că „ Pri
ma Sl ujnică“ r e
a un nume car e
induceaî n eroare,mani eree
l eiaj ungeau cu sigu ranţă. Femeia
pli
nuţ ă, cu păr cărunt şiun obr az u lng,î l priveadr eptî n ochi,
cu cap ul uşor atd pe spate,cu o combi naţie de def erenţă şi
degajare pe care cei mai mul ţ
i nob i
li nu o aveau . Ca şiHal win
Norry, rămăsese dcân ce
i maimul ţ
if ugiseră,i ar anR d băn ui
a
cămot ivul eif
usese să apere Palat
ul de n ivadatori. Nu ar fi f ost
surprins preat are săafle căî i cot
robăi
a pri n cam eer săcau t
e
obiecte de preţascu nse. Nu ar fif ost surpri
ns săafle n icicăî i
căuta pe A i
eli
.
— NeamulOameni l
orMării
?Cevor ?
Îi aruncăo privir
e răbdăt
oare,î ncer
câ
nd să -
l scu
ze. În mod
vi
zibi
l.
— Petiţ
ianuspune,Seni
oreDragon.
Dac ă Moirai
ne şti
use câte ceva despre neamul Oamenilor
Mării
, nu î lî nvă
ţ
aseşipe eldesp r
e ei, dar d
in at
itudi
nea lui
Reene gh iceacă femei
a era importantă.În oricecaz
, Stăpâna
670
Brăzdarul
ui suna ca un t i
tl
u i mportan t. Asta însemna Sal
a
Tr
onului.Nu că arfi avutmot i
ve să evi
tel ocul,doarcă nu
avusese omitve să se ucăd col
a o.
— După- amiază,spuse î
ncet
.Spune- ică o pri mesc după-
amiază. I
-ai dat camere bune? i Şsu i
tei?
Se nîdoia căci neva cuasem eneat itl
u ar că lăt
ori si
ngur
.
— Le-arefuzat;şi
-au l
uatcamerelaBul găreleşiCercul,zi
se
cu buzele st r
ân se
;i ndi
fer
en t cât de măr eaţă er a o Căl ăuză a
Vânturi
lor,nu secădeasăf acăaşaceva.Er au plinidepr afşi
obosi
ţi, abia semai ţ i
nea u în pi cioar
e.Au ven it călar
e,nu î n
tr
ăsuri, şicredcănu su nt obişnuiţi săcă lărească.
Cli
pi de p arcăar fi f ost surprinsăcăvor bise ta
ât de mul t, dar
î
şir edobândi postura cuuşu ri
nţ ă.
— Maiest ecinevacaredoreştesăvăvadă,zi secu un ton ce
ascundea o mbr
u ă d e dez
gu st. Doam na Elenia.
Rand apr oape ăfcuo st râmbăt ură. Fărăî ndoial
ă căi ar ven
ise
să
- iţină un di scurs despre drepturil
e e ila Tronul Leul
ui; până
at
uncinu r euşi
se să ascult
e maimul t de un cu vân
t din t r
ei.
Era uşorăso r ef
uze.Cu t oat
e ast ea, treb
uia să maiafl e câte
ce
va des pr e i st
ori
a Andor ului, şini meni nu şt ia maimul te
decâtEl enia S aran
d.
— Trimite-
oî ncamer el
emel e,ter
og!
— Chiarvr eţicaDomni ţaMoştenit
oar esăprimeascătronul
?
Vocea l
uiReenenu er a aspră,dardi spăruseori
ceurmă de
def
erenţă din ea. Nu- şischimbase exp resi
a, dar Rand era sigur
că ar fist ri
gat:„ Pent
ru El ayne şiLeu l Alb“ dacăar fidat n u
răspuns greşi
t,î ncercând să-i crape capul, cu Aiel
iiîn pr
eaj
mă
sau u n.
— Da,oftăel.Tr onulLeuluiestealluiElayne,peLumi năşi
pe speranţ
ar enaşteri
i mel e,da!
Reen e l
îstudie ocl i
pă, apoi făcuo r everen
ţă adâncă.
— O voitrimit
el aînălţi
mea Voastră,Senior
e Dragon,zi
se,
îndepărtân
du-se cu spa tel
e eţapăn; aşamer ge
a însămer eu şi
671
nu avea c um să- şi deaeamsa d acă ea cr
ezuse măc arun cuvânt
di
n ce-i sp usese.
— Uni nami ciscusi
t,spuseapri
nsCaldinî
nai ntecaReenesă
se fidep ărtat cincipaşi, ar î
nti
nde oca pca nă slabă, di
n care să
scapi cu uşu ri
nţă. Mulţumit că primej
dia a t r
ecut,laşigarda
j
osşiintridirectînadouaambuscadă,maiput ernică.
Nandera sp use cu o voce ece
,rî
naint
e ca ăr bbat
ul să er
tmine
de vorbit
:
— Tineriipotfi impet uoşi,t
i neriipotfi pri
piţi,tineri
ipotfi
prost
ănaci , darcar’a’ca rnul nu î şi poat
e per mi t
e să fie un
tânăr
.
Rand se i u
tă p est
e u măr,î nai nte de a l p
eca ai m departe.
— Sunt em înpalatacum.Al egeţ i
-ipeceidoi.
Fu un pi c surpri ns că Nan dera şi Caldin se al eseră pe ei
î
nşişi
; mergea u în sp atele uli învă l
uiţ
iîntr-
ot ăcere morm ântal
ă.
La uşa ap art
amen tul ui
,l e spu se să o t rimită înău nt
ru pe
Eleni
a câ nd vine,şi-
il ăsăpe co rdior.
Înt
r-o carafă de argi
nt î l aşt
ept a puncide prune,dar n u se
ati
nse e d el. Rămase i u
t
ându- se alel ,încercând săr eflectezea l
ce urma să spu nă,pân ă cân d îşi dăd u seama de ce ă fcea şi
tr
esări,încruntându-
se su rpri
ns.Ce er a de plănui
t?
O băt aeiî n uşă o an unţă pe El eni
a,cu păr ul de cul oar
ea
mieri
i,î mbrăcată cu o roch i
e brodat ă cu trandafiri aurii
;f ăcu o
revee
rnţă. Pe ori ce al
tă f emei
e ar fi f ost oadr trandafiri; pe
Eleni
a simbol i
zau Coroana Trandafi rului.
— SeniorulDr agonestefoarteamabi lsămăprimească.
— Vreau săt eîntr
ebcât evalucruridesprei
storiaAndorul
ui,
spuseRan d. Vrei punci de pr une?
Och i
i Elen i
eise mări ră de pl ăcere,î
nai nte de a se put ea
st
ăpâni
. Făr ăî ndoi
ală căpl ănui se cum să-lî nvăl
ui
e pe R and ca
să aj
ungă l a dr ept
uril
e ei , şii ată, oca
zaiî i venea pe tavă
. Un
zâmbetîiî nflori pe chipul de vu lpe.

672
 — Potaveaonoareadea- iturnaocupăSeni orul
uiDragon?
înt
rebă fără să maiaşt epte ap oisă-if acăse mn. Era at ât e
d
mulţumită de î ntor
săt
ur a pe car e o l uau l ucruri
le, încât
aproape seaşt ept
a să-
lî mpi ngăî ntr
-un scau n şisă- i spună să
se acă
f com od, cupicioarele nî sus.
— Asupracăreipăr
ţideistoriepotaruncapuţ inăl
umină?
— Oi st
ori
egeneralăa… Rand seî ncruntă;i-arfi datocazia
să vor bească în detaliu despre st rămoşi
i ei… ad i
că,cu m a
ajuns Sou r
an Mar av
alie să-şiad ucă nev asta ai ci
. E ra din
Caemlyn?
—I sharal -
aaduspeSour an,SenioreDragon,ziseEleniacu
un zâmbet i ndulge
nt. Mama I shareiera Endar a Casal ai
n, care
a f ost gu vernatoar
e pe vr emea l ui Artur Ari pă-
de-Şoim –
provi
ncia se u n
mea n Ador– şi î
n acelaşit i
mp nep oatăal ui Joa
l
Remeda r, ult
imul rege din Aldes
har. Souran er a doar… doar un
general– f usese gata să spu nă „ om de r ând“, pu t
ea să pună
rămăşa g –,deşi print
re cei mai buni di ntr
e gen er
ali
il ui Art
ur.
Endar a a r enunţat al f uncţ i
a eişia î ngenuncheat nî f aţa
Isharei,recu
noscând- o car egi
nă.
Cumva,l ui Ran d î i venea gr eu să cr eadă că l ucrurile se
petrecuser
ă chiar atât de i l
n.
— Au fostcelemaigr el
et i
mpuri ,lafelderelecaRăzboai ele
Troloce.După moartea l
uiAri pă-de-
Şoim,fiecarenobi lsevisa
înalt Rege. Sau înaltă Regi nă. I
shara a şt iut că nimen i nu va
putea să cuce rească t otul; erau pr ea mul te facţiuni, iar
ali
anţele sesp ulberau de î ndată cesef ăceau. L-
a con vi
ns pe
Sou r
an sări diceased iul asu pra Tar V alonul
ui şil-a adus aici
cut oa t
ă armat a pe car e aput ut s-
o p ăstrez
e.
— Sour an Mar avai
lea fostcelcar e a asediatTarVal
onul?
înt
rebăRan d ui mi
t. A rtur Ari pă-
de-Şoim ase di
aset i
mp de
douăz ec
i de a ni Tar l Va
onul, punând un pr eţpe capul fiecăr
ei
AesSedai .

673
 —Î n ul
ti
mulan,r ăspunse ea uşornerăbdătoare,aşa cum
spun apr oape o ta
te zivoa
rel
e stiorice.Era limpede căSou r an o
i
nteresadoa r pentru că f usese soţul I sharei
. Ishara a f ost
î
nţeleaptă. Le-a promis femeilor esA Sed ai că fiica eiceamai
mar e va fi t ri
misă să studieze în Tu rnul Alb, câştigân
d ast fel
sprij
inul Tu rnului şio con sil
ieră Aes Sed ai numi t
ă Bal l
air
,
prima r egi
nă ca re aavu t una. Al ţ
iii
-au urmat , desi
gur, dar t oţ
i
voi
autronull uiAri
pă-de-
Şoim.
Femeai se an imase, uit
ân d de p ocalşige st
iculând cu mân a
rămasăl i
ber ă. Cuvi
ntel
e seevărs r au caun t orent
.
—Oî ntr
eagă generaţi
ea t recutpână să moar ă acea idee,
deşi Narasim Bhur an a maiî nce
rcat nî ulti
mi i zece an i ai
Război
ului de O Sut ă de A ni – u n eşec care s-a î nchei
atdupă
un an cuţ ea sa
t sa nîfiptăî ntr-
o eţpuşă – şi Esmar a Getares,al
e
căreiefort
uril uaseră consider abi
l avânt î
nai
nt e de a î ncercasă
cucerea
scă Andorul, şicare şi -a pet
r ecu
t ul
ti
mi i doi
sp rezece ni a
din vi aţă ca
oaspetealr egineiTe l
aisi
en. Esmar a a fostuci săîn
cele d in urmă, deşi ist
ori
a nu ne sp une cine ar vr fiut să ovad ă
moa rtă, după ceTel aisi
en i-a di strus puterea. Reginel
e ca re i
-
au urmat I sharei
, de l a Al esinde la Lyn del
le,au con tinuat ce
începuseea , şinu mă r efer o d
ar laf aptul căî şit ri
miteau fiicel
e
la TarVal on. sIhara î l pu sese pe Sou ran să con soli
dez
e
ţinuturile di
n jurul Caeml ynului, câteva sate alîncep ut
, apoi şi-
a ex tins contr
olul î
ncet ul cu î ncetul.I-au trebuit nu mai puţ in
de ci nciani săaj ungăl ar âul Eri nin. Dar pământ uril
e e rgi
nel
or
Andoruluierau binecontrol
atedeacestea,î
nti
mp cealţiaşa-
zi
şir egi şir eg ine erau mai int
eresaţ
i să câşit
ge noi teri
tori
i
decât să-şiconso li
dezeut p
ereaîn cele pe ca
re el avea
u dej
a.
Se op ri să-
şit ragăr ăsuflar
ea,i ar Rand profită de ocazie.
Eleni
a vor beade ac eşti oameni de parcă i-
ar fi cunos cut
personal
, dar în cap ul l
ui se nîvâr
teaudej
a prea m ul
te nume d e
care nu auzise i ci
nodat
ă.
— Decenuexi stăşioCasăMar avai
le?
674
 — Ni ciunuldi
ntrefiiiIshareinu at r
ecutdedouăzecideani,
ri
dică di n umeri E l
en i
a, sorbind di n punci; nu o i nt
eresa
subiectul, dar iîoferea unul nou . Nou ă regi
ne au domni tî n
decursul Răz boi
ului de O Sut ă de A ni şini
ciuna nu a av ut un
fiu car e săt r
eacă de dou ăzecişit reide a ni
. Se purtau mereu
bătăl
ii,iarAndorulerapr esatdi
nt oat
epăr ţ
il
e.Numaiînti
mpul
domni eil ui Mari
gai
ne,pat ru regi şi
-au adus armatel
e mp
î ot
riva
ei– este şi un oraş n umit după numel e b ătăli
ei, al l
ocul
ui unde
s-a purt
at. Ceipat ru r egi er
au…
— Dart oateacestereginesuntdescendent el
el uiSour an şi
ale sh
Iarei? nît
rebă Rand r ep ed
e.
Femeia i-ar fi poves tit ce s-a întâmpl at zi de zi , dacă ar fi
lăsat
-o.Se a şeză, f
ăcându- i semn căt
r e u n scau n.
— Da,răspunsef ărătrageredeinimă;pr obabildi n cauzalui
Souran, dar e su lmină i mediat
. E o ches tiune de cât de mult
din sângele Ishareiar e cineva. Câte l i
niit e duc l a ea şiî n ce
măs ur ă,în caz ul meu…
— Nu- mi vine uşor să înţel
eg. De exempl u, Tigraine şi
Mor gase.Mor gase avea cele maimar i dr epturi să ourmez e pe
Tigraine.Săî nţel
egcăMor gaseşiTigr
aineeraurude?
— Er au veri
şoare,zi
seEleniafăcând un efortsă- şiascundă
iri
tareade afi î nt
rerupt
ă atât de d es, mai al es cuam, când era
atât de a proape d e asp une cevoi a, iar b uzele ise r st
ânser
ă şi
mai t ar e.
Ar ătacaovul pegatasămuşt e,iargăinaî itotf ugeadesub
nas.
—Î nţeleg.
Verişoare.Randbăucuset e,goli
ndj umătatedepocal.
— Toţ isuntem veri
şori
.ToateCasele.Tăcerealuipăreasăo
r
evigoreze.I se î ntoar
se zâmbet ul pe buze.O mi e de ani de
căsătorii
,i ar acum nu mai exi stă nicio si
ngură Casăcare să nu
ai
bă un st rop din sân ge
le Ishare.i Darce ea ce conteaz
ă est
e
gr
adul şinumărul de i lni
i conectoar
e.Î n cazu
l meu …
675
 — Sunteţitoţi veri? cli
pi Rand Toţ
. i
? Nu pa re po si… se
apl
ecă sp
re ea co
nsp i
rati
v. Eleni
a, dacăMor gase şi Tigrai
ne a
rfi
fost
… negu st
orese sau nevest
e de erfmieri
… câ t de n îrudi
te a
rfi
fost?
— Fermieri
?!excl
amă ea ui tându-se l
a el
.Seniore Dragon,
ce…
Apoisângele ise scurse de pe chi
p;elfusese f
ermier.Î şi
umez i buzele cuo mi şcar
e n ervoasă al i
mbi i
.
— Cr ed că… Tr ebuie să mă gândesc.Fermi eri
.Cr ed că ar
tr
ebui să -mi i maginez oatte C asel
e c afermieri
, zise, scoţând un
chicot nervos, î
neca tîn vin. Dacăar fif ostferm ieri
, nu cr edcă
ci
nev a s-ar figân dit săsp ună căsu nt rude.Toat e con exi
uni
le
sunt pr ea nîdepărtate.Darnu er au, Seni
ore D r
ago n…
Ran d se opr i să maias culte cu maimul t de j umăt ae
t de
ureche ş i secu fundă n î scaun. Nu er au rude.
— … Tr eizecişitreidelini
ipânăl aIshar
a,înt i
mpceDyel in
aredoar rei
t ze
ci, şi
…
Oare de ce se si mţ ea brusc atât e dr el
ax
at? îi dispăruse
tensi
uneadi n muşc hi, de care ni
cinu f usese conşt
ient până ce
nu sef ăcusenev ăzută.
— … Dacăpotspuneaşa,Seni or
eDr agon.
— Ce? Scuză-
mă.Pent ru o cli
pă,gânduri le mis-au dus
depart
e –pr obleme c u… Nu am au zit ul
timul l
ucru pe c are -
lai
spus.
Pri
nsese ot
ut
şicev a cuj umăt at
e d e u r
eche.Elenia purta acel
zâm betcu rt
enit
or, cevoi a săflat eze, cear ăta atât de ciudat pe
faţa sa.
— Tocmaispuneam că şiî năl ţi
mea Voast ră semănaţicu
Tigrai
ne.Poatecăaveţ icevadinsângel eIsharei… seopricu un
chiţăi
t,iar Rand î şidădu sea ma căer aî n pici
oare.
— Sunt … sunt puţ in obosi
t , zi
se încercând să-şi f
orţeze
voceasăpar ănormal ă,darpăr eal afeldedepărt at
ăcaî n Gol.
Ter ogsămăscuzi .
676
 Nu î şidăd ease ama ce exp resi
e avea, dar lE
enia sări de pe
scaun, grăbindu-se ă saşeze p
ocalul pe masă . Tr
emura şi, dacă
î
nainte p ăr
eacăi se scu rsese gelsân
e di
n ea, acum era albă ca
neaua.Făc u o r ever
enţă sufic i
ent de adâ ncă pe ntru o
bucătăreasă pri
nsă l
af uratşise gr
ăbicătre uşă,fiecar
e pas
mai ap rid dec ât ce l dinai
nt
e, pr i
vindu-l peste umăr, ap oi
deschise uşa de par că ar fivrut să o rupă;pe h olse au zeau
încăl
ţăril
e al
ergând, din ce în ce mai sl ab. Nander a îşibăgă
capul pe uşă, să vadă dacă ei nb
e,apoio n îchise.
Rămase u m
ltt imp pri
vind în gol
. Nu er a de mi r
are căve chi
le
regi
ne sehol baseră la el
; şti
au cegâ ndeşte,atuncicâ nd niciel
nu şt iuse.Viermele nevăzut alî ngrijor
ăriiî lr osesede câ nd
aflase un mel
e ad evăratalmameisal e. Dar Ti gran
ie n u fuse
se
rudăcu Mor gase. Mama sa nu f us ese rudăcu mama l ui
Elayne.El nu er a rudă cu…
— Eşt imairău decâtun desf
rânat,îşizi se amar,cu voce
tare.Eşti un pr ostşiun…
Î
şidor i ca Lew s Ther
in să sp ună ce va,ca să- şipoa tă zi
ce
singur: „Ăla e un nebun; eu sunt săn ăt os“
. Erau r egi
nel
e
moa rte al
e A ndoru l
ui cel
e p e car
e e l si
mţeapri vi
ndu-l sauer a
Alanna? Merse cu paşi mari la uşă, deschizând-o brusc.
Nander a şiCal din şedea
u pe vine,l ângăo t apiser
ie ceînfăţ
işa
păsă rivi
u co lor
ate.
— Adunaţi
-vă oamenii
,le spuse.Plec l
a Cairhien.Şinu- i
spuneţi Aviendhei, vărog
.

677
CAPI
TOLUL 27
Dar
uri

Întorcându- se la păd urea de cor turi, Egw ene î nce rca să- şi
vină î n fire,dar nu- şisimţ ea picioarele atingând pământ ul.
Des igur,î şidăd ea seam a că m egre e p pămân t
. Ri dica n u firi cel
de pr af car e se adăuga nori lor e d praf purt aţi de r afalel
e de
vânt ;tuşind,î şidoricaşiî nţeleptelesăfipurt atvăluri.Un şal
înfăşu rat nî j urul cap ului nu er a acel aşil ucr u, păr ea mai
degr abă că poar tă pe cap un cor t deab uri. Cu t oate as tea
simţ eacăpăşeş t
e pe aer .I ar mi nteapăr easă -i plut ească , deşi
nu o d urea capu l
.
La î nc eputcr ezuse că Gawyn nu avea să vi nă să o
întâlneasc ă, p aoi uf di ntr-od ată l ângă ea,n îmul ţimea de
oam eni. Î şi pe tr
ecuser ă î ntreag a di mi neaţă î n camer a
part icul
ară de a l La Omul î nalt,ţ inându- se e d mâi ni şivor bi nd
la un cea i. Fusesebsol aut ner uşinată, să rutându- l de n îdată ce
seî nchisese uşa, înainte ca elsă f acă cel maimi c ges t să o
săru te,ch iar aşezân du-seo dat ă pe gen unch iil ui, deşi pen tru
puţ ină vr eme. O f ăcea să î şi ad ucă ami nte de vi sele lui ,
alunecân d di n nouî n ele,gâ ndindu- se all ucruri la car e n u ar fi
trebui t săse gân deas că ni ci
o f emei e dec ent
ă!Nu o f emei e
nemări t
ată, n î or ice caz. Sări se î n pi cioare ca o căp ri
oa ră
sp eriat
ă, sp eri
indu-l de moa rte.
Se u ită gr ăbităî nj ur. Corturile erau laj umăt ate d e mi lă şinu
se ved eani ciun su fletpână l a ele.Dar , dacăar fi f ost,t otnu ar
fi put ut să ovad ă r oşi
nd… Dân du-şi seama căân rjea st upid de
sub şal , l î dădu la o par t
e. PeLu mină, r e
tbu ia să se
stăpânea scă. Tr eb
ui a săui t
e d e b raţele p uternice l e
a u li Gaw yn
şi să- şi ad ucă ami nt e de ce ave au at âtde mul tt imp să şi -
l
petr eacă La Omul î nal t.

678
 Strecu răndu- se r pin mul ţi
me,se i u
tă în j ur, căutăndu- l
pe Gawyn, f ăcând ef orturi să pară degaj at ă; până l a
urmă, nu î şi dor ea ca el să o cr eadă ner ăbd ăt
oare.Brusc
un băr bat se apl ecă deasupr a ei , şopt i
ndu-ifior os
:
Urmeaz ă-
mă L „a B ărbat ul înalt“
.
Tres ări; n u se putuse st ăpâni. i I trebu i o cl ipă să- l
recunoa scă pe Gawyn . Pu rt
a o hai nă br ună, si mplă, şi o
pelerină subţi re de praf agăţat ă de spat e, cu gl uga
ridicată acop erindu- i aproa pe î ntreaga f aţă. Nu era
singurul ca re p urta pel eri nă – t oţi care eşea
i u di n oraş,cu
excep ţia Aielilor , purt au una –, dar er a si ngurul ca re a vea
gluga trasăpe c hipî n ace a că ldură de cu pt or
.
Îl pr inse cu pu tere de mânecă î n ti mp ce el o l ua
înaint e.
— Ce e t a fcesă cr ezi căo s ă merg a l han cu ti ne,Gawyn
Trakand? n îtrebă , mi cşorându- şioch ii, păstrându- şica pul
lăsat a plecat; nu er a nev oie să atragă pri viri
. O să ne
plimbăm. Cred că ţ i-ai i magi nat prea mul te, dacă ai
crezut măca r o cl i
pă că …
— Femei l
e cu ca re am ven it caută pe ci neva, îi şopti el
grăbit cuo gr i
masă. Pe ci neva ca t ine.Vor besc f oart
e
puţin î n faţ a mea, dar am mai pri ns cât e o vorbă.
Urmeaz ă-mă ac um.
Se î ndepărt ă cu pa şi mari ,l ăsând-o să- l urmeze cu
stomacu l strâns într-
ungh em.
Amintiril
eî ili
nişt
iră picioar
ele.Si
mţ ea pământ ulars prin
tăl
pil
e î ncălţ
ări
lor su bţiri la fel de fier bint
e ca pi etr
ele
cal
darâmul ui. Răscol ea pr af
ul cu pi cioar
ele, gân dindu-
se
int
ens.Gaw yn nu afl asepr eamul te ulcruri î
n pl us aţ
fă de ce-i
spusese pr i
ma d ată.Ar gu mentase că nu put ea fi ea ce a pe car
e
o cău t
au , căt rebuia săai bă gri
jă cu m con ducea Put er
eaşisă
679
stea câtmaidep art
e de ele cu put
inţ
ă.Dar i n
cielnu păr ea
foart
e con vi
ns,maial es că era deghi
zat
. Ea se ab ţ
inu să-i
aducă ami nte de veşmi nt
ele cu car
e se î mbrăcas
e; el er
a
îngri
jor
at că ea o să ai bă totsoi
ul de necazu
ri dacă o găsea
u
acele AesSed ai
,î ngri
j
orat căar puteasăl e conducăla ea, dar
nu dor eadeloc să se opr
easc
ă săo vad ă,chiar dacăsugerase
chiar el aces
t u lcr
u. Şi era at
ât de convi
ns că ea treb
uia să
găseascăoa recum o cal e săse uf ri
şez
eî napoila Ta r Valon,în
Turn.Fieasta,fiesăseî mpacecumvacu Coi ren şicel
elal
teşi
să se î ntoarcă apoicu el e. Pe Lu mină!Ar fi t rebui
t s ă fie
furi
oasă pe el , deoarece credea că ştie maibi ne ce er a bine
pentru ea, dar, dint
r-un mot i
v sa u alt
ul o f ăceasăzâmbească
îngădui
tor, chiar şiacu m. Nu r euşea săse gân dească li
mpede
la el,iar else r st
ecura cumvaî n fiecare gând pe ca re lîavea
.
Muşcân du-şi buzel
e, se con centr
ă pe ad evăraa
t pr obl
emă.
Femeile Aes Sedaidi n Turn. Numaidac ă ar fipu tut să se
hotărască - să
lîntrebe pe Gawyn; nu ar fi î nsem nat să-lt r
ădeze
dacă i-ar fipus doa r câtev
a într
eb ări
, de ce j Aah aparţi
neau,
unde s e duceau, sau… Nu! îşifăcuse i n
sgură ace a promisiune
şil -
ar fidezon orat pe eldacăo î ncălca
. Fără î ntreb
ări. Doar ce
spunea i n
sgur
.
I
ndi f
eren
t ce sp unea, nu avea niciun mot i
v să cr ead
ă că o
căutau pe E gwene al’
Ver
e.Dar i n
cisăcr eadă că nu o cău tau,
admi se ea f
ără trager
e de ini
mă,doa r ogr oază de sp eranţe şi
presupuneri
. Doar i nfi
dcăagen ţ
ii Turnului nu ar fiput ut săo
recunoască ep E gwene al’
Vere nî st
r aie A iel
, asta nu însemna că
nu-i au ziser
ă numel e sau că nu au ziseră de E gw en
e S edaidi
n
Ajah Ver de.Tresări
.De- acum încolo va t rebuisă ai bă mai
mul t
ă gri jăîn oraş.Mul t mai multă gri jă.
Ajunse l a margi
nea corturi
lor
.Tabăr a se î nti
ndea pe mile
î
nt r
egi,î mpânzind dea l
urile de la r ăsă rti de oraş,aco peri
t
e cu
copacisa u nu. Ai el
ii semi şca
u pri ntre co rt
uril
e joase,dar nî
apropier
e n u era decâto mân ăgai
de’sh ain. Nu vedea nici
o
680
î
nţeleapt
ă. Îşiîncălca
se opr omi
siune ă f
cu t
ă lor. Lui Amys, mai
exact
, dar, de afpt,tutur or
. Necest
iat
eaera cao t rest
ie di
n ce n î
ce a mi subţ
ire care nu-i mai putea su sţ
ine minciunil
e.
— Hail anoi,Egwene,seauziovocedef emeie,carenu er a
greu de r ecu
noscut, chiar dacăavea capul acoperi
t; poate doar
dacă ar fi f ost î
nconjurată de cop i
li
ţe nu ar fi şt i
ut cine er a.
Surandha, care învăţa cu Sor i
lea,îşiscoses e di n cor t capul
auriu şi
-ifăcea sem ne.
—Î nţ
elept
eleseîntâlnesclacort uri
,toate,şine-au datli
ber.
Toatăzi
ua.
Era un ca dou oferitfoa rt
e a rr
, şini cich iar Egw ene nu putea
spune n u la aşa ceva.Î năunt ru, f
emeile erau întinse ep per
nuţe
şifie ci tea
u l a l
umi na l ămpi lor cu ulei– cort ul era închis di
n
cauza pr af
ului şinu maii ntra strop de l umină în el–, fie
coseau,împleteausaubr od au. Dou ă se ujcaucu o aţ ă.Cortul
era pli
n de zumzet ul con versaţ
iil
or şipri mi câ tevasa l
uturi
zâmbi t
oare.Nu t oat
e er au î nvăţăce
le – dou ă mame şicât ev
a
surori-di
ntâi veni
seră î
n vi zi
tă, i
ar u na di ntre femeil
e mai î n
vârstăpurtalafeldemul tebijuteri
icaoînţ el
eaptă.Toat
eaveau
bluzele pe jumătate desfăcute, cu şaluril
el egat
eî n jurul
brâului,şinupăreauder anjatedecăldură.
Ungai ’
shain se i şca
m pri ntre el
e,umpl ând ceşti
le.Ceva din
fel
ul î n care se mi şca t r
ăda că er a un meşt er
, nu
algai’d’si
swai;deşi avea chipul dur, era cevaai mblând t ot
uşi
şinu păr easăfie n evot i săse t r
s
ăd uiască preamul t săai bă o
atitudine umi l
ă. Purta una dintre acelel egăt
uri l
a tâmple ca r
e
îl desemna as fii
swai ’
aman. Nicio femeie n u se i u
t
a ciudat la
el, deşi ug
nai
’shain nu avea voi
e să poarte decâtal
b.
Egw ene îşilegăşa l
ul î
n jurul br âul
ui, accept
ând bucu r
oa să
apă ca să sesp ele pe faţ
ă şipe mâi ni,î şidesf
ăcu câ t
evadi n
şireturil
e de l a haină şi s e aş eză pe o pem uţă roşie cu
ciucu raşi
,î nt
re Sur andha şiEst ai
r,o f ată cu părul roşuca re
învăţa cuAer on.
681
 — De ce se întâl
nesc înţel
eptel
e? înt
rebă ea, f
ără să se
gândească la el
e.Nu avea de gând săevi te să mai i
ntre n
î oraş –
fusese e d acor
d să seucă d alhan î n fiec ar
e dimineaţ
ă să vadă
dacăGaw yn era acolo,deşi se î nroşea de fiecare dată când
vedea r
ânjetulde pe f
aţa hangiul
uibine clădi
t;doarLumi na
şti
a ce cr edeau f
emeile! —, dar nu av ea să mair epet
e ni
ci
încer
căril
e de a t ragecu ur ec
hea la pal at
ul Doa mneiAril
yn.
După ceesdesp ărţi
sede G awyn, seap ropiaseufisci
ent de mul t
săpoa tă simţi căci nev a conduce a înăuntru, dar lec
pă r epede
aru ncând o pri vire scu rtă după col ţ
. Cân d era at
âtde a proape,
avea acel sent
imen t cădi nt
r-o cli
pă î n al
ta Nesune o săr ăsară
în sp atele ei
.
— Ştiecineva?
— Sur ori
let ale, desigur,r âse Sur andha. Era o femeie
drăgu ţă, cu och i albaşt ri
, mari,i ar ârsulo f ăceafrumoasă. Cu
cinci an i maimar e decât gw E ene, putea con du
ce la f el de
puternic caor i
ceAesSed ai şide-abia aştepta săpri mească şi
eao aşeza re.Întret i
mp, desigur
, săreacâ nd sSe gâ
ori
l ndea
ea
„sa
ri!” Ce al t
ceva l
e-ar a fcesăsa ră aşaî n su s,de par căs- ar fi
aşezat într-
un tufiş d e spini sega
de?
— Art r
ebuisă o t ri
mi t
em pe Soril
ea să vorbească cu el
e,
spuse Egwene l uând o ceşcuţ ă ver de de ceai di n mâna
gai’
sh ainului.
Î
n t i
mp ceî i povestea cu m Tineri
i seî nghesuiau cu t oţ
i
iî n
camer ee
l ca re nu er au l uat
e de Aes ed Sai,i ar u ni
i dint
re eiî n
gr
adjuri
,l ui Gaw yn îi scăp asecă nu maier a loc ni ci măcar
pent
ru o emf ei
e care săj uat
e al bucă t
ărie,iar Aes edSai nu mai
pl
ănuiau săf acăr ostde u n alt spaţiu. Erau veşti bune.
— Sori
leaarputeafacesăst eadrepţ
icât eAesSedaiarpof ti
,
î
şidăd u Surandha capul pe s pate nî hohote de ârs.
Râsul uli Estair era sl ab şiun pi c sc andali
zat. Fem ei
a
subţ
iri
căşicu och i
i cenuşii se com porta mereu de par căar fi
f
ost supraveg
heată în perman en
ţă de o î nţel
eapt
ă.Pe Egw en
e
682
nu înceta săo ui mească faptul căSor i
leaavea o ucen i
căpli
nă
de viaţă şiamuzan tă,în t imp ce Aer on,o f emeie plăcut
ă şi
zâmbit
oare, care nu spu nea o dat ă o vor bă r ea,av ea una
apar
ent mereuî n că ut
are de e rgu
li pe care săl e erspect
e.
— Credcăestevorbadeca r’a’
ca rn
, spuse stEairî n cel mai
grav on
t cuput i
nţă.
— De ce? înt
rebă Egwene absentă. Trebuia să ocol
ească
oraşul. Cu excepţia lui Gaw yn, desi
gu r
;i ndif
erent d e cât ed
multă ruşine îi era săr ecu
noască, nu ar fipi erdut o întâl
nire
cueldecât dacăar fi f ostsigură căLa Omul î nalt ar fi aştep
tat
-
o N esune.Astaî nsem na căt rebuia sămear găî n jurul zi
duri
lor
pentru exerci
ţi
i, prin tot cel
a pr af. Făcuse o excep ţi
e în acea
di
mi neaţă,dar u n aveade gân d săl e deao sc uză înţel
ept
elor
să-i amâne nitr
areaT î
nel
’aran’
rhiod. Î
n aceaoap nt
e av eausă
se ntîâlnea
scăsi ngure nî Sali
dar cu Aes ed Sai, dar
, peste şapte
nopţi, aveasăfie cuel e.
— Cee?
— Nuaiauzit
?!excl
amăSur andha.
Pest
e două sau treizile seut p
eaapr op
iai ar
ăşide N yn aeve şi
Elayn
e sau le put ea vorbi iar
ăşiî n vi
se. Măcar săî ncerce; nu
putea
i fi nici
odată absol
ut si gur căcealal
tă persoa
nă îşidădea
seama că eşt
i maimul t decâtun vi s dacănu erau ob i
şn ui
te s ă
comunice sa
tf
el,iar N ynaeve şiEl ayne nu erau. Mai vorbise o
si
ngură dat
ă cu el e n
î acest mod. În ori
ce a c
z,gândul întâlniri
i
o neli
nişt
ea puţi
n. Avu sese alt coşmar despr
e asta; de fiecare
dată cân d una dint
re ele sp
unea un cu vânt, se mp
îi
edicau şi
căde au cu f aţ
a în jos sau scăpauo canăsau o t avă,or i
dăr âmau o vaz ă, aproapeîntot
deau na ceva care se făcea
ţăndări. De cândinter
pret
ase suvi
l despr
e G awyncare urma să
devină St r
ăjeru
l ei
,făcuseun efortsăl e descâ
lcea
scăpe o tat
e.
Nu avu se
se m ar
e succ
es, dar er
a sigură căvisel
e ei î
nsemnau
ceva. Poat e era mai bine să aş tept
e pân ă la următoarea
întâlni
re să vorbească cu el
e.Î n pl us,riscasă ni merească
683
i
arăşipest e visull ui Gaw yn şisăfie rtasăî năuntru. Se n îr
oşea
doarl a gân dul ăst
a.
— Car’ a’carnul s-a întors, sp
use Estai
r. Se va î ntâlni cu
surori
le atl
e n î aceast
ă după- ami
ază.
Egw ene se î ncruntă î n ceaşcă,i
ar toate gânduril
e des pre
Gaw yn dispărură capri n farmec
. De două oriî n zece zile.Era
neobişnui
t să seî nt
oa r
că atât de rep
ede.De ceseî ntor
sese?
Aflase cumva de Aes Sedaidi n Turn? Cum? Şi ,ca de obi cei,
călăt orii
le d eclanşa u următ oar eaî ntrebarCum ă
e. fcea asta?
— Cum f ace ce? î nt r
ebă Est ai r
,i arEgwene cl i
pi ,ui mită că
vor bisecuvocet are.
— Cum poat esăî mideacr ampel ast omacat âtdeuşor ?
Sur andha cl ăt ină di n ca p, dar r ânjeaşiea.
— E unbăr bat ,Egwene.
— Est eca r’a’ca rn ul, spuse st Eair cuemf ază şir espect.
Egw ene n u f u surpri nsă ă s o vad ă cupân za a ceea pr ost
easc ă
în j uru l ca pului .
Sur an dha oat acăi med i
atpe E stai
r,î ntrebân d-o cu m ave a de
gân d să se d escur ce cuo căp et enie d e aşe zar e, ca să nu mai
vor bim deuna deseptsau decl an,dacă nu î nţelegea că un
băr batcont i
nua să r ămână băr bat,chi ar şicând conducea
oam eni,î n t i
mp ce Est air săî ncăpăţ âna să spu nă că doar
ca r’a’ca rnul er a al t
ceva. Una di ntre f emeile mai î n vâr stă,
Mer a, ca re ven isesă -şiva dă f ata, seapl ecăsp r
e el e şil e sp use
căo că peten ie – e d aşezar e,sep t, claca
nr’ a’
sa ca
u rn– put ea fi
stăpâni tă dacăo t ratai cape u n un soţ , ceea ce â st
rni râsu llui
Baeri n, ca re-
şivi zi
ta şieaf at a, şiun co men tariu căar fi o ca l
e
foart e bună de a set rezi căst ăpâna casei le pune un cu ţ
itla
picioar e,o decl araţie de r ăzb oi. Baeri n f uses e Feci oară î nainte
de a secă săt ori, dar o ricine put ea decl ara r ăzboiori cu i
, mai
puţ in uneiî nţ el ept
e şiunui fier ar.Î naint e caMer a săt ermine
de vor bi t
, se al ătur ă toat ă l umea – maig paui
’
ţsh
inai nul –
copl eşind-o pe bi ata Est ai
rca r’
–a’ca rn era doa r o că petenie a
684
căpetenii
lor
, nimi c mai mul t
; asta era cert–,dar se cert
au dacă
er
a mai bi ne să -l abor
deze dir
ect sau pri
n intermedi
ul st
ăpânei
casei.
Egw ene nu maier a at
entă.Cu si guran
ţă,Ran d nu avea să
f
acăni mic pr ost
esc. vuAse se destul
e dubii cu pri vi
re la
scri
soarea El aidei, crezân
d-o totuşipe Al vi
ari
n, care era nu
doar mai cor dial
ă, cide- a dreptul sl
ugar
nică. Rand cr
edea că
are prieten
i, ch i
ar su sţ
inători
,î n Tu rn. Ea nu. Î n ci
uda celor
Trei Jurăminte, era convinsă că El ai
da plănuise a doua
scri
soare cu Al viar
in, cu acel e expr esi
i ridicol
e ca „ a
îngenuncheaî n r azel
e uli“. Era doa r un com pl
otcasă- l at
ragă
în Turn.
Uitându-se cu r egret al pr opri
il
e mâi ni
, oftă şiî şipuse jos
ceaşca.Fu î nşfăcat
ă d g
eai’shain î nai
nte de a ap uca să-
şi
retr
agă ân ma.
— Trebuie să pl
ec,le spuse celordouă ucenice.Mi-
am dat
seam a că r eb
t ui
e săacf cev a.
Sur andha şiEstairf ăcur
ă găl ăgie căvor sămea rgăşiele cu
ea– mai mul t decât găl
ăgi
e;câ nd Aiel
ii spuneaucev a, vor
beau
serios –, dar er
au încăpri nseî n discu
ţi
e şi nu insi
star
ă când le
spuse să r ămână. Îşiînfăşu r
ă şal ul î
n j urul capului şilăsă
vocileînurmă–Mer aîispuneal uiEstaircuovocesigurăcăva
ajunge oa pt
e cândvao î nţeleaptă, dar âpnă atunciar acef i b
ne
săascu lt
e o emfei
e care seescu dr case cu un soţ şicrescu
se rei
t
fet
e şidoi i ,
fi ăr
fă ajutorul uneisu ror
i de soţ – mergân
d
aplecat
ă prin nori
i de praf ce ămt
urau tabăra.
În oraş încercăsăsef urişeze pe st
r
ăzile aglomerate,f
ără să
deai mpr esi
a căse uf rişea
ză, ui
tându-se nît oat
e părţil
e n
ît i
mp
ce ă p
reacăpri veş
t
e d oarînaint
e.Şansele de ada pest e Nesune
erau mici, dar… în faţa eidou ă femeiîn f ust
e sob r
e şişor ţuri
cur at
e înce
rcară să treacă una pe l ân
gă al ta,dar î n aceeaşi
direcţ
i
e,ap roape dând nas î n nas. Murmur ară scuze,păşind
din nou î n lături
.În aceeaşidi r
ecţi
e.Alte scu zeşi , ca î
ntr-un
685
dans,semi şcară iarăşiî n aceeaşidir
ecţi
e.Când Egw enet r
ecu
pe lângăel e,semi şca u în perf
ect
ă armon ie,cu chipuri
ler oşi
i
,
murmur ând sc uze printre di
nţi. Nu şti
a cât ar fiput ut dura,
dar r e
a bine să-şiad ucăami nte căRan d se nî
tor
sese nîor aş.
Pe Lumi nă! Dacăeler a acol
o,nu ar fif ostimposi
bil sădeanas
î
n nas cu t oate cel
e şase Aes ed
Sai,t aman în cli
pa în care o
pal
ă de vâ nt îi smulgeaşa l
ul de pe afţă şitreioamen i o st
ri
gau
numi nd-o Aes eda
S i. Cu elî n ap ropi
ere,nu ar fif ost gr
eu de
creuzt căar puteasădeach i
ar peste E l
aida.
Îşicon ti
nuă gr
ăbită drumul , din ceî n cemai nel i
nişt
it
ă să
nu fie pri nsăînt
r-unul dintr
e acel e vâ t
rtau
ej’ve
ren
ri , cuochi
i
di
n ce î n maimari . Din f eri
cir
e,i magi nea uneiAielcu och i
sălbati
cişich i
pul aco peri
t – ceşt i
au eide di f
eren
ţa dintr
e un
şal şiun văl? – făceaca oa men ii să sef ereascădi
n cal ea ei,
ceea ce î i p
ermitea să î nainteze î nt
r-un ritm r ap
id, dar
respir
aţia nu i se linişt
i până nu aj unse în Palat
ul Soarelui
,
intrând pe u şami căa servi toril
or din sp ate.
Un mi r
os pu t
ernic de bu cate pl ut
ea pe hol ul str
âmt ,
străbătut n î grabă î n ambel e di r
ecţii de f emeişibăr baţiî n
li
vrea. Al ţii
, odihnindu-se în căm ăşile cu mâneci scu
rt
e sau
flut urându- şişorţuril
e să-şifacăpuţ i
nă răco are,se i u
t
au ul uiţ
i
la ea. Foa rt
e r ar mai r ec
tea pe acol o ci neva, cuex ce
pţia
servitoril
or.I n niciun caz un Ai el. Se ui tau l a ea de par că se
aşteptau săscoa tă o su l
iţ
ă de su bf ust
ă.
Îşiî ndreptă degetul cătr
e un băr bat o rotf
eica r
e îşişt ergea
gât
ul cuo bat ist
ă.
— Şti
iundeeRandal ’
Thor?
Bărbat
ul t r
esări,rotindu-şiochi
i cătr
e t ova
răşi
i săi
, care se
î
ndepărtau cu r epezi
ciune.Î şimută greut
at eade p e u n pici
or
pe alt
ul, dori
ndu- şifoart
e mult săfi pl ecat şiel
.
— SeniorulDragon,hm… Jupâniţă?încamerelel
ui?Cred,în
ori
ce caz , zise începând să se sc urgă î nt
r-o parte, ăcân
f d

686
pl
ecăciuni. Dacă j upâ
niţa… hm… Dacă Doamna mă scuz ă,
t
rebuie să mă întorc a
l…
— O sămăduciacol o,spuseferm.
Nu avea e d g
ând să e s mair ăt
ăceas
că e d da
ta asta.
Bărbatul aruncăo ul timă privi
re după tova
răşi
i dispăruţ
i,îşi
î
năbuşiun su sp
in, se i u
tăîngrozitl
a chipul eisperând sănu o
fi ji
gnit, apoi seduser epede să-şii
a haina. Erafoarte efici
entîn
labiri
nt ul de co rdi
oar e al palatul
ui, grăbi
ndu-seşiî ncl
inându-
sel a fiecar e colţ, dar E gw ene simţi o străful
gerar
e de di spreţ
când î ll ăsăsăpl ece, după ce j u
anserăî ntr
-un final în faţa unor
uşimari ,l ucr
ate cu so ri ca r
e se ridică, păzi
tă de Feci oa
re şi
bărbaţiAi el
.Nu înţelegeadece;f ăceadoarceeaceer aplăti
tsă
facă.
Un băr bat i eA
l se ri că,un f
di oart
om e înalt, î
ntre două
vârste,cu un pieptdet aurşiochicenuşiişireci
.Egwenenu îl
cunoş tea şi av ea cl ar e d gân d să nu o l asesă t reacă. Din
feri
cir
e,o cu noşt eau Fec i
oar el
e.
— Las- o să tr eacă, Mari c, spuse Somar a rânjind. Este
ucenica l ui Amys,a l ui Bai r şia l ui Melaine,si ngura care
serveşte la t rei nţ îelept
e. i Ş
, d upă cu m ar at ă, au t rimi
s-o
alergând cuvor be gr ele pen t
ru Rand al ’
Thor.
— Al er
gând?zi seMari ccuunchi cotcarenu-iîmblânzeanici
chipul, nicioch ii. Târându- se, mai degrabă.
Băr batul se nî toarse să supraveghez
e coridorul. Egwene nu
trebui să î ntr
eb e ce voi se să sp ună. Scoţându- şibatista din
pungu l
iţ
a de la cu rea,îşişt
erse aţf
a în gr
abă; nimeni nu t
e u
la
în seri
os a d
căer ai murdar,iar Rand t
rebui
a săascu lt
e.
— Lucruriimportante,Somar
a.Spercă estesingur
.Nu au
veni
tîncăfemeil
eAesSedai ?
Oftând, î
şibăgă nî apoibat
ist
a ce a eracum cen uşi
e.
Somar a cl
ăti
nă d i
n cap .

687
 — Maiemul tpânătrebui
esăsosească.O să-ispuisăfiecu
băgare de seamă? Nu vreau să fiu l
ipsit
ă de r
espectf
aţă de
surori
le atle,dar elnu se i u
tă când sare.E încăpăţânat
.
— O să- ispun.
Egw ene n u-şiascunse n ur ânj
et. O maiau zi
se orvbi
nd ast
f
el
pe Somar a – c u acea mândr ie exasper
ată a unei mame c ar
e
vorbea despreaventuri
leeifiuluidezeceani–,darşipeal t
e
Feci
oare.Bănuia căer a un f elde glumă Ai elşi, ch
iar dacănu o
î
nţel
egea, aproba ori
ce ulcr
u ca r
e - l
ar fi împi ed
ica
t săse mfl ue
prea multîn pen e.
— O să-
ispun să-şimaispeleşiurechil
e.Somar adădu di
n
capapr ob
ator.
Egwene rtasedâna c aerîn piept
.
— Somara,surori
lemelenutrebuiesăaflecăsuntai ci
.
Maric seui tă la ea cu at enţ
ie,r enunţând o cli
pă să-i mai
scru
tezeeps ervi
tori
i ca
re rt
eceau pe h ol. Tr
ebuia săaibă gri
j
ă.
— Nu suntem apropiate,Somar a.Def apt
,s-arput easpune
că suntem exact pe d os e d c um art rebui să e fi ni
şte su
rori
.
— Celmaicumpl i
tsânger ău esteînt resuroril
e-di
ntâi,spuse
Somara dân d din cap. Du-te. Nu o să au dă numel e ă
tu de al
mine,iar dacă M aric d esch
ide gu ra, o să -
iî nnodl imba.
Maric,maiî nalt şimail at nîumer i, cântări
nd de dou ă or
i
cât ea, zâ
mbi în co l
ţul buzel or făr ă săo pri vea
scă.
Obicei
ul Feci
oarelor e d ao t ri
mi te nîăuntru fără săo anunţ e
dusese nî trecu
tl a l ucruri jen ante,dar de d ata asta Rand nu
mai ăt stea în cad ă. p A
artamen t ul u fsese al eg reuli
, ărfă
îndoială, iar anti
cam ear er
a o cam eăr a t ronului în mi niatur
ă.
Mini at
ur ă în com par
aţie cucear ea lă, î n ori
ce caz. Pe p odeaua
lustruită de piatră seî nti
ndea u r azele on dulate ale unui soa re
auriu, si ngurel
e l ucruri curbe di n î ncăper
e. gl Oinzi n îal
te,
încadrate î n r ame severe, au rit
e, t ăsteau aliniat
e pe per ei
ţ,
peste ben zi au ri
te, ari cor nişa ad ân că era acop eri
tă de
tri
ungh i
uri aurii car
e sesu prapunea u cani şt
e so l
zi. Sca unel
e
688
peste măsură de auri
te,aşez ate de oparte şi de alt
a a soarel
ui
,
al
că t
uiau două şiruri la f elde severe ca sp ătar
ele lor î
nalt
e.
Ran d avea la
t scaun, de d ouă ori maiau ri
t şi cu un spă tar de
două ori mai înal
t, deasu pra uneimicipl atforme nîcrust
at
e şi
ea cu au r. Avea un chip î nt
uneca,tîn hai na roşie de mătase
brodată cu fir de aur,ţ i
nând î n mână lancea sculptată
seanchană.Ar ăt
a caun r ege,unul gat
a să ci udă.
Egw ene şi
î puse â mini
le n î şolduri.
— Somar aspunecăart r
ebuisă- ţispeliurechil
echiaracum,
ti
nere, zise ea, iar l
et resări
.
Surpriza şipoa t
e un pi c def urieţ i
nur ă doar ocl i
pă. Cob
orî
rânji
nd, aruncâ ndu-şisuli
ţa pe scau n.
— Pe Lumi nă!Ce aifăcut?î ntr
ebă elveni nd cu paşimari
cătr
e ea, luând-o pe după umer i şiî ntorcând-o căt
re ce
a mai
apropiat
ă ogl i
ndă. Ea t r
esă ri f
ără să vr ea. Arăta î
ntr
-un hal…
Praful care trecuse rp
in şal – n u; noro,i după cese d a
ăugase
su doar
ea – î il ăsase dungişir otoco
al
e pe ob raji
, acol
o unde
î
ncer case să se eaştrgă
.
— O s-otrimitpeSomar adupăni şt
eapă,spuseelsec.Poat
e
o să cread
ă că een pt
ru urechi
le mel
e.
Rânj et
ul acel
a era nesu f
eri
t!
— Nuenevoi e,îirăspunsecutoatădemnit
ateadecareer aî
n
stare.Nu avea de gân d să-llase să st
eaacolo săse i u
t
e cum se
spală ea. Scoţându-şibat i
sta cenuşi
e,încercă să secu r
eţe de
petel
e mai mari .
— Teîntâl
neşticu Coiren şicelel
alt
eî n cur
ând.Nu enevoie
săte a vert
i
zez căsu nt periculoase, nu?
— Tocmaim- aiavert
izat.Nu vintoate.Am spusnu maimul t
de trei
, şiat âteat ri
mi t
, zise,î ncl
inându-şiapoi capul de parcă
arfi asc ult
atceva,ap oif ăcuun semn ap r
oba
tor, murmur ân
d:
Da,mă desc urc cut r
ei, dacănu su nt prea up
terni
ce. Brusc şi
î
dădu seam a căeaî l priveşe.
t

689
 — Desigur,dacă una di ntreeleeMoghedi en cu perucă sau
Semirhage, s-arput ea săm anec azuri
.
— Rand,t rebui
esăi eiast
aî nserios.
Batist
a nu serv eal a mar e ulcru. Scui
pă pe ea ,fără nici
un fel
de rtagere d e n
iimă;pur şisi mplu nu erau mul t
e mod uri de a
scui
pa cudemni tate p e obat ist
ă.
— Ştiu câtdeput erniceşti
,darel esuntAesSedaiNu t epoţi
comporta de parcă ar fini şte femeide l a ţară.Chi ar acă
d î ţi
î
nch i
pui că Al vi
arin îţi a v î ngenunchea la pi ci
oare şit oat
e
pri
etenel
e ei odat
ă cuea , el
e su nt tri
mise e d E l
aida. Să nu cr ezi
căvr eaaltceva decât să-ţi pună o l esăî n jurul gâ t
ului. Celmai
uşor şi mai si
mpl u este să l
e sp ui săplece.
— Şisă am încreder
eî n pri
etenel
et aleascunse? întrebă el
î
ncet.
Mult prea nîcet
.
Nu putear ezovla nimic cumur dăria de pe ch ip; ar fit r
ebuit
să-llaseăst ri
mi t
ă după ap ă.Acu m nu maiput ea ce
re,după ce
ref
uzase.
— Ştiică nu poţisă aiîncredereîn Elai
da,ziseeacu grij
ă,
înt
orcându-se căt re el
. Aducâ ndu-
şiami nte de ceesn ît
âmplase
ult
ima dat ă,nu voi a săad ucăvor ba de f emeil
e Aes eda
S i di
n
Sali
dar.
— Nu am î ncredereîn ni
cioAesSedai .Ele… Randezi t
ăaici
,
de parcăar fi vr ut săf olosească alt cuvânt, deşinu îşidădea
seama car e… el e vor nî cerca să mă f ol
osească,iar eu voi
î
ncercasăl e o
fl
osesc e p el
e.Un cerc of
arte dr
ăgu ţ
, nu- i aşa?
Dacăse gân di
se vreodată căi s-ar u p
teaper mite săaj ungă
l
ângă f emei
le Aes Sed ai din Sal
idar
, och i
i uli i î spulberară
i
luzi
a, atât de duri, de reci
, că tremură pe di năuntru. Poa te
dacăse nî f
uri
a su fici
ent de tar
e,dacăi eşeau suficiente scân t
ei
cu Coirenastf
elî ncât so
li
a săse nî t
oarcăl a Tar Valon cu mâna
goal
ă, poat
e…

690
 — Dacătu crezicăedrăguţ,fie;tu eştiDragonul Renăscut.
Bi
ne,di n moment ceaide g ând să mergimaidepar te, măcar să
o facicum t rebuie.Să-ţ
i aduciî nsăami nte căsu nt Aes edSai.
Chiar şiun r egee lascult
ă cur espect
, chi
ar dacănu e d e acor
d
cu ele,şise gr ăbeşt
e spre Tar Valon î
n cea sulî n care e chemat.
Chiar şiînalţ
ii Seni
oritairen
i ar afce ast
a, chiar şi Pedro iN
all.
Prost
ul iar rânjea l
a ea sa u cel puţi
n î i arăta dinţ
ii
;r est
ul
feţ
eier a alb capi at r
a de râ u.
— Spercăeşt iat
ent .Încercsăteaj ut
.
Doa r cănu î n felul în ca r
e cr edea
.
— Dacăvr eisătef oloseştideele,nu tr
ebuiesăl ef
acisăse
înfoai
e ca i şt
n
e p i
sicimui ate nî apă. Dragonul Ren ăscu
t nu o să
le mp
ir esi
oneze maimul t decâtmă i mpr esi
on eaz
ă pe mi ne,cu
toate hai
nele eleg
ant e şit r
onurile,şiscep t
ru l de prost
ănac,zi
se
aruncând o pri vir
e pl i
nă de di spreţla lanceacu ci ucuri
; pe
Lumi nă, chest
i
a ai a î if ăceapi el
eacade gă ină! Nu o să-ţ
i ca
dă
în ge nunchi când o săt e vad ă,şini citu nu o sămor i dacăele
nu f ac asta. Nu o sămor i nicidacăo săfii r espectuos. Apleacă
-
ţi puţin capul ălaî ncăpăţânat. Nu înseamnă căt e umi leş
ti dacă
le arăţir espect
ul cuvenit
, dacăeşt i un pic modest.
— Respect ul cuveni
t, spuse el, căzut pe gânduri
. Oftă,
clăt
inân d din cap ,t r
ecându- şio mân ă pri
n păr . Pr
es upun că
nu potvor bicu o Aes Sedaicum aş vo rbicu un nobi l car
e
compl ot
ează pe l a spatele meu. E un sf atbu n, Egw ene. O să
încerc.Voifi l af elde u mi l caun şo arece.
Î
ncercând săpar ă cănu se gr ăbeşt
e,îşif recădin nou chipul
cu bat ist
a, ascunzându-şiochi
i mari. Nu er a sigur
ă că î iies
och i
i din orbi
te, dar ar fifostfoart
e posibil
. Toat
ă viaţ
a ei, oride
câte or i spusese că drumul bun es te î
n dr eapt
a,elri dicase
frunteasu s,i nsi
stând căeste în stânga! De ce se hot
ărâse să
asculte ocm
t aiacu m?
Mai puteaface ce va,aşacum stăteaul ucruri
le? el
C puţi
n nu
îi stri
ca să fie r espec
t
uos. Chiar acă
d o urmau pe El ai
da,o
691
enerva i
deea ca nci
eva să e fi mp
i ert
inent cuo A es eda
Si . Numai
că voi
a ca elsă fie i mper t
inent şi maiar ogant decât usesf
e
vr
eodată.Acum numaiput easchimbani mic;elnueragr
eu de
cap. Doar exasp
erant.
— Doarpentruastaaivenit
?î nt
rebăel
.
Nu put eaplecaî ncă. Mai avea o şan săsăî ndrep
te ulcruri
le
saumăcarăsse asi gure cănu elave a atâtde mult câl
ţiîn cap
încât săse u d
căl a Tar Val
on .
— Şt i
icăeoCăl ăuzăaVânturiloraOameni l
orMăriipeun
brăzdar-de-
apeper âu?Spum a A l
bă;era un su biectcaoricare
alt
ul, să sc hi
mbe di scu
ţi
a. A ve ni
t să t e vad ă şiam auzi t că
devine n er
ăbdătoare.
Asta aflase de la Gawyn.Erian vâsl
ise ea si
ngură până l
a
corabie să afle ceacf O amen i
i Mării atâtde d ep
arte de ă
ţrmuri,
dar nu i se er pmisese să rceu albord. Se n îtor
sese cu o st
ar
e d e
spiri
t c are s-ar fi numi t ufrie oarbă pen tru orice alt
ă femei
e
care n u er a AesSeda i
. Egw ene bănuia de c e erau acolo,darnu
voiasă- ispunăl uiRand;măcarodat ăsăî ntâlneascăşielpe
cineva fără săse şt aepte să i se acă
f temen ele.
— Se par e că At ha’
an Mi er
e sunt pestet ot, zi
se Rand
aşezân du -
se într-un scau n; părea amuzat , dar E gwene ar fi
putut j ura că u n din cauza Oamen i
lorMăr i
i. Bereai
ln spu ne că
ar t rebu i s-o pr i
mesc pe ac east
ă Har i
ne di n Tog ara Două
Vânt uri, dar, dacă aret emperamentul de car e povest
eşte
Ber eal
in, poate să mai aştept
e.Sunt su ficiente em
f eif uri
oase e
p
mine, deocamdată.
Aveaparcăocaziadeaspunecevoi a,darnupede-a-nt
regul
.
— Nuî nţ
elegdece.Mer euaiavutcevafermecăt
orî
nfel
ultău
de a fi.
În aceeaşiclipă îşidor i să nu fi sp us ni
mic.Vorbele einu
f
ăceau decât ă s accentueze ceea n
cu
e voia ca elsă f acă
.
Î
ncruntat, Rand părea că nu o auzise el
doc.

692
 — Egwene,şt i
u cănu opl acipeBer el
ain,darnu emaimul t
decâ
t at ât, nu? Adică,t e jociat ât de bine de- a Aiel
ii căuneori
mă aşt ept săo i nviţ
i sădanseze cu ti
ne dansu l suli
ţel
or.A fost
necă
jit
ă de ceva , neli
nişti
tă, dar nu a vr ut săsp ună de ce.
Pr
ob abil
,f emeia înt
âlnise n u bărbat careî i spusese nu; ar fi
f
ostsu fici
ent să-i zguduie ulmeal ui Bereali
n din t emel
ii
.
— Nu i-am spuso duzi nă devorbedecând cu St ânca di
n
Tearşini ciat uncinu i -am spus decâtcât
eva cuvint
e.Rand,
doa r nu cr eiz că…
Una di nt r
e uşise cr ăpă puţ i
n, doar cât Somar a săî şivâr
e
cap ul î
nău ntru.
— AesSedaisuntai ci,car’
a’carn.
Rand î şiî ntoarseca pul spr
e u şă, cutrăsături
le mp
îi et
ri
te.
— Nu t r
ebui au săvi nădecâtpeste…!Segândeau cămăvor
prinde cuga rda jos,nu? O săî nveţe ci
ne afce ici
a reguli
le.
În acea cli
pă l ui Egw ene nu î i păsani cidacăî ncer
causă-l
surpri
ndă f ără pantal
oni. Ber
eal
in î
i zbură din mi nte.Somara
f
ăcuun ge st di
scr
et care arfi put ut însemna def eren
ţă.Nici
asta nu o i nt
eres
a.Ran d ar fiput ut săl e mp
îi edi
ce să o ia cu
el
e,dacă î l ruga. Nu trebui
a decât să stea aproape de elde-
acum î ncol
o,ca el e să nu o poat ă despărţ
i de I zvor şisă o
î
nhaţ e de cu m punea primul pasî n str
ad ă.Trebuia doarăsî l
r
oa ge, să sepună su b prot
ecţ
ia l
ui. Al
egerea î
ntre asta şia fi
cărat
ă î nt
r-un sacl a Tar Valon îi st
rângeast omacu lînt
r-un
ghem. În pri mul rând, nu aveasă dev i
nă ni ci
odată Aes eda
S i
dacă se ascundeadu pă el , o enerva însăşii deea de a se
ascunde după cinev
a. Numai că e eler
au chiaracolo,di
ncol
o d e
uşă,i ar într
-un ceas ea ar put ea fi într-un sacsauî ntr
-o
si
tuaţi
e la felde bună. Nu o aj uta cu nimic săr esp
ir
e încet şi
adânc.
— Rand,semaipoat eieşideaicipealt
undeva?Dacănu se
poat
e,mă ascu nd în una di ntr
e cam er
e.Nu t rebuie săşt
ie că
sunt aici
. Rand? Rand! Mă a scul
ţi
?
693
 El vorbi
, dar,î n mod clar, nu ei.
— Deci,eşti aici
, şoptirăgu şi
t. Acu
m e pr ea t
ârzi
u să t e
gâ
ndeştil a atâteaco inci
denţ
e.
Se uitaî n gol cuf uri
e sau poat
e cut eamă.
— Arză-t
e-arfocul,r
ăspunde-mi!Şti
ucăeştiai
ci!
Egwene î şilinsebuzel e î
nainte de a seput eaop ri
. Poa
te că
Somara seui ta la elcu ce u p
teafi desc ri
s doa
r caî ngr
ij
orare
mat enră – ari el
ni
cinu- ir emar caseuma gl –, dar t om
s acu
ll ui
Egw ene seăsu rcea încet
. Nu put ea să fi înnebuni t aşabrusc.
Nu se u ptea. Darşiadi neau ri păruse căuda e o voce, şipoate şi
vorbisecuea.
Nu î şi dădu seama cân d se ap rop
ie de ,el darbrusc mân a ei
îi ap ăsăf runtea.Nyn aeve mer eu spu nea să verifice maiîntâi
dacăar e ebr
f ă,deş ila ce - ar
i fiput ut se
rviacu m… Dacăar fi
şti
ut să Tă măd ui
ascăai mmul t de-o ăr
fâmă.Darni ciast
a nu ar
fi servitla ni mi c.Nu dacădej a…
— Rand,eşti…?Tesimţ ibi
ne?
El îşir even
i, scut
urând di n cap, uitându-
sesu sp
ici
osl a ea.
In cl i
pa următ oare f u î n pi cioar
e, pr inzându-
i mân a,
împi
ngân d-o atât de r epede cătr
e cap ăt
ul c amerei
, nîcât
aproape semp î
iedi
căî ncer
când săţ i
nă pasu l cuel.
— Staiaici!ordonă grăbi
t,punând- olângă platf
ormă.Se
dădu înapoi.
Frecându-şibr aţ
ul cu su fici
ent
ă vi goare ca elsă bagede
seamă,î ncepu săî l urmez e.Bărbaţii nu îşidăd eause ama cât
de puternicier au; ni
cimăca r Gawynnu r ea
li
za a st
a uneori
, dar
cu el nu sesu păra.
— Cecr ezică…?
— Nu temi şca,spusepeun ton dezgust
at.Ar
ză-l-
arfocul
,
faceva l
uri dacăt e mişt
i! Potsă -
ll egde podea , dar ot
t nu o să
poţi săţ opăi. Nu şti
u cât de mare p otsă lîfac şi nu e momen t
ul
să aflăm acum.

694
 Egw ene rămas e cu gu ra deschisă o cl ipă
, ap oio î nchise
repede.Legatde p odea? eC o ttvorbea? ru Bsc şi
îdădu se ama şi
uită să se nî t
rebe p e cine să-l ardă. Rand saidinul
ţesuse în
jurulei.Făcu ochiimari ;r
espira prea i
ute,darnu se putea
con t
rol
a. Cât de a pr
oa pe era? Fiecare st
ropde a rţi
une iîsp unea
că man a nu se pu t
ea scur ge pr i
n ceea ce ţ esea el; o mai
atinsesesa i
di
cu nînainte,însăgâ ndul ăstaof ăcea săse mtsi ă
şimai r ău. Din instinct,î şil ăsă umeri
iî n jos, str
ângâ ndu-şi
fust
a în f aţ
a ei.
— Ce…?Ce- aif
ăcut?zi se,foartemândră devocea ei
,poate
doar un pi c nel
inişt
it
ă, ca r
e n u semăna del
oc cuţ i
pătul pe care
voi
asă-lscoată.
— Uită-
teînogli
ndă,r âseel.
Râsese!
Se su puse ţ âfnoasăşi i cni ul
uită. nÎ oglindă se vedea
scaunul aurit pe p l
atformă. Şi o part e di
n r est
ul cam ee
r.i Dar
nu şiea.
— Sunt … invizi
bilă,reuşisă spună.Moi rai
ne îiascunsese
odată pe o tţiîn sp atel
e u saidar,
nui zid de d arcu m î nvăţ
asele
să acă
f şa a ceva ?
— Mul tmaibi nedecâtsăt eascunzisubpat ulmeu,vorbiel
cu aerul di n dreapta ca pului ei, de paa
rst
al
că a
se gândise ea!
Vreau să mă vezicâtde pl in de respectpotsă fiu.Î n plus,
spuse ser i
os, poa t
e căo săvez i cevace miî scap ă mie.Şi poa
te
căo săşivr eisăî mi sp ui ce.
Săripe pl atf
ormă r âzân d, pes cui suli
ţa cu ci ucuri şise
aşeză.
— Trimite-l
eînăunt ru,Somar a.Să lăsăm soli
a Turnuluisă
vi
năl aDr agonulRenăscut .
Zâmbet ul lui strâmb o nel ini
şti pe E gwene alf elde mul t ca
apropi
ereasaidinului ţesut. Câtde ap r er
oapea ch est
ia aia
af
urisit
ă?

695
 Somar a di
spăru şi
, pest
e câtevacl i
pe,uşi l
e se desch i
seră
larg.
În frunte se afla o femeie pli
nuţă, mp
iunăt oare, care nu
putea fi dec ât Coi
ren, n
îtr-
o r ochi
e de un al bastru-î
nch i
s,
î
ncadrată un pas în urmă de Nes une,într
-o r oc
hie simplă de
l
ân ă brună,şio Aes edSaicu păru l capan a corbului, dr
ăgu ţă,
cu ch i
pul rot
und şio gu r
ă plinuţă, poru
ncit
oare,î ntr
-o roch i
e
de măt asever de.Egw ene şi-
ar fidor it caAes eda S i săpoart e
mereu cu lori
l
e proprieiAjah – A lbel
e aşaf ăceau ori de câ t
e ori
aveau ocazia –,dar ,indi
ferent ce era, nu cr edeasăfie oVer de,
după p ri
vir
ea u dr
ă p e car
e -io aruncă ul i Rand de al p ri
mul pas
f
ăcu t nî camer ă. b A
ia reuşea să- şimasc heze dispr
eţul su b
masca unui calm rece;poate a rfi r euşi
t cu cineva car e nu era
obi
şn ui
t cu Aes edai
S . Oare osă- şi dea Ran d seama?Poa t
e că
nu, p ărea conce nt
rat pe Coi r
en, ce av ea o expr esie de
nepătruns.Nesu ne,desigur, seui ta la toate cee,
l cu och ii eide
pasă r
e a lunecând î ntr-
o parte şi î
n al t
a.
Î
n aceacl ipă, Egw en e sesimţif oart
e b ucuroasăcăelpuses e
acea ţ
esăutră î n j urul ei.Începu să- şit ampon ez
e ch i
pul cu
batista,apoiî ngheţă.Spusese că o l
eagă de podea.O legase
oare? e P Lumină. Ar fi put ut st
a acolo goală, di
n câ t
e şti
a. Doar
că pri vir
ea l ui Nesu ne t r
ecupes te ea făr ă să seop rească.Pe
chipul lui Egw ene nîcepură să se sc urgăbr oboane de sudoar
e.
Er a scă l
dată de t ranspir
aţie.Arză-l
-ar ocu
f l de om! Ar fi f ost
foarte eri
f cită săseascu ndă su b patul l
ui.
În spa t
ele lor soseau î ncă o duzi nă de femei, mb
îrăcate
simplu, cu peler
ine de pr af atârnate la sp
ate.Cele mai mul t
e
erau soli
de,dar se chinuiau să car e două cuf
ere ce un er au
chiar mici
, având Flacăr a Tar V al
onului gr
avat
ă pe benzi
le de
aramă. Servit
oarel
e aşezară cu f
ereel os
j cususp
ine de uşurar
e,
mişcându-şibr aţ
eel şi îndr
ep t
ându- se ed sp
ateîn ti
mp ce şa u
seî nchi
dea ,iar Coir
en şicel elal
te două seapl eca
ră l
a uni son
făcând rever
enţe nu foarte adânci.
696
 Ran d se id
ricădi n scau n î
nainte caele săt ermine.Lumi na
diuză a saidarului
f le î ncon
jur
a pe f emei
, p e t oat
e t r
ei
împreună;se eg laser
ă.Egw ene î
ncercă să-
şiad ucă ami nt
e ce
văzuse,cum ofăceau;în ci
udastrăl
uciri
i,ni
micnu letulbura
calmul când Rand se p a
ropi
e de ser vi
t
oar
e şise i u
t
ă aten tla
fiecare chi
p.
Ce f ăcea…? Desi gur, se as igura că niciuna nu avea
tr
ăsă t
urile l
ipsi
te de vâ rst
ă al e uneiAesSed ai
. Egwene clăt
ină
din ca p, apoiî ngheţ
ă iarăşi
. Er a un prost dacăîşii magina că
asta er a sufici
en t. Cel
e maimul te er
au prea î n vârstă – nu
bătrâne,darputeaisăledainişteani–,dardouăerausuficient
de t i
nere ca să fie f emeiri dicat
e de curând la rangul de Aes
Sedai. Nu er au totuşi– E gwen e puteasimţi harul doar nî ce
le
tr
eif emei, fiind des t
ul de apr oape,dar nî mod cer t nu şi-ar fi
dat seam a doar privi
ndu-le.
Ridicând băr bia unei em feit i
ner
e şisol i
de, l ei î â
zmbi
privi
nd-oî n ochi.
— Nu îţ
ifiet eamă,spusecu blândeţe.Easeclătinăcuprinsă
de leşi
n. Rand of tă şiseî ntoarsepe că l
câ ie.Nu seui tă la Aes
Sedai cândt recupe â lngă e.el
— Nu veţiconduceîn apropi
erea mea,spusef erm.Eliberaţi
Puterea.
Pe chipul lui Nesune rtecuî n grabă umbr a uneiî ndoiel
i, dar
cel
elal
te dou ă îl privi
ră l i
nişt
ite cu m se aşa ză. r ecâ
F ndu- şi
braţul–Egwenef useseacol
ocândelî nvăţ
aseceî nsemnaacea
senzaţ
ie – orvbi cuun t onmaiasp ru.
— Am spuscănu veţ iconduceîn pr
ezenţamea.Nicimăcar
nu veţiîmbr ăţisaidarul.
şa
Momen t
ul păr ea că durează o ve
şnici
e,iarEgw en
e se urgă nî
l
inişt
e.Ce a veaelsăf acădacăel e nu renunţ
au? Va încercasă
l
e se par
e de I zvor
? Er a mul t maigr eu să separ
io f emeie de
saidar,odat
ă ceî lîmbr ăţi
şa. Nu era sigur
ă că era posibi
l cu
tr
eif emei
,l egate n
îtr
e ele,ni cimăcar pentruRand. Şi, mai r
ău,
697
ce r afi făcut dacăî ncercau ceva
? S tr
ălucir
eadi spăru, şieaabi a
r
eu şisă -şiînăbuşeun of tat de uşu rare.Ţesătura l ui o f
ăcea
i
nvizi
bil
ă, dar eral i
mped e că sunetul treceanestingherit
.
— Multmaibi ne,ziseRand cu un zâmbetcar enu-iatingea
ochi
i. H aideţ
i să o l uăm de l a î nceput. Sunteţi oaspeţ
i de
seamă, tocmai aţiintrat î
n încăpere nî aceast
ă clipă.
Ele înţelegeau
, desigur
. Rand nu gh ici
se. Coi
ren se cr ispă
uşor,i ar ochiifemeii cu păr ul ca pan a corbul
ui se măr i
ră.
Nesune dă du din cap căt re ea î nsăş i, ad ău
gând pr obabi
lo
noti
ţă nî minte.Egw ene sper
a cudi sp erare că vapr fi
udent. Lui
Nesune nu-i va scăpa nimi
c.
Coir
en făcu un ef ort vi
zi
bil săse d aune,ar anj
ându-şir ochi
a
şicâ t pe-
acişişa lul pe care nu î l purt a.
— Am onoar ea,anunţă cu voce sunăt oare,să fiu Coiren
Sael
dain Aes Seda i
, Ambasad oare a Tu rnului Alb şi emisaral
Elai
deido Avri ny a’Roi
han, Păstrătoare a Si gi
l
ii
lor
, Flacăr
a Tar
Valonului
,Supr emaînscăunat ăAmyr li
n.
Celel
alte dou ă aveau tit
luri mai puţin pompoa se,dar erau tot
AesSedai;femeiacuochi idurieraGal i
naCasban.
— EusuntRandal ’
Thor.
Simplit
atea con t
rast
a put ernic. El e nu ami nt
iseră de
Dragonul Ren ăscut, şini ciel, dar astaf ăcuse cumvaaer ul să-
i
şopteascăt i
tlul
. Coireni nspir
ă adânc,î ncli
nând capul de parcă
ar fi auzi t acea şoapt
ă ner osti
tă.
— Aducem cu noio pi oasă invi
taţi
e adresată Dr
agonului
Ren ăscu t. Tronul Amyrli
n es t
e pe depl i
n şt iutor de se mnele
arăt ate şi de împlinireapro
feţ
ii
lor…
Tonulr ot
undaj unsedupăcevavr emel asubiect,căRandar
trebui săl e nîsoţeascăl
a Tu rnul Al
b, „cut oată onoar
eaca re ise
cu venea“ şică , dacăRand avea săaccept e n ivi
t
aţi
a, Elaida nu
ave a să- i o f
ere doa r prot
ecţia Tu rnul
ui, cişi nî t
r eagal ui
greu tate şii nfluen ţ
ă. Mai urmar ă alte î
nflori t
uri,înainte de a
termi na cu :
698
 — … şica si
mbolalacest uilucru,TronulAmyr l
intri
mit
e
aces
t mic cadou.
Se î
ntoar
secăt re cufer
e,cu mâna ri di
cată, apoiezi
tă cu un
mic ri
ctus. Lef ăc
u semn servi toar
elor de dou ă ori până
î
nţel
ese
ră că t rebui
e să ri di
ce cap acel
e strânse cu benzi de
aramă; probabil intenţi
onase să l e ridice cu aj ut
orul
saidarului.Cufer
eel erau pli
ne cu să cul
eţi de pi
ele.La un alt
gestscu rt
, servi
t
oar el
e nîce
pură săl e desf
acă .
Egw ene şi
î repri
mă un i cnet. Nu era de mi rare căfemeil
e se
chinuise
ră cu ele.Di n săcu
leţ
i se evrăr
saumon edede aur de
toate di mensi
unile, i nel
e şi col ier
e st r
ălucitoa
re, piet
re
preţi
oase. Era o av eer,chi
ar acă
d dedesu bt nu ar m aifi f ost
nimic.
Cu spat el
e rezematde scau nul care semăn a cu un t r
on,
Ran d privea cuferele cu un zâmbet su bţir
e. A es Sedai lî
studiau, cu chi
puri l
e acoperi
te de mascal inişt
ii
, dar cut oat
e
ast
eaEgw ene cr
ezucăved e o scli
pir
e de sati
sfacţ
ieî n ochiilui
Coir
ein şi o umbră de di spreţ pe buzele Galinei. Nesune…
Nesune er
a adevăr
at
ul pericol
.
Brusc,capacel
e cu f
ereor
l se
închi
seră cu zgomot,f ără săfie
at
insede mâna cu iva,iar servit
oarel
e sări
ră înapoi,f ără să-şi
ascundă gem
etel
e de spai
mă. Femei l
e A es ed
Sai se crispară, i
ar
Egwene se ga,
ruasudând. Îl voi
a arogant şiun pic n isol
ent, dar
doar câtsăl e p
ună l a punct, nu atâtde mul tî ncât săînce r
ce
să-
l domolea
scăpe oc.
l
Brusc ş î
i dădu seama că pân ă at unci nu se a rătase deloc
„umil ca un şoar ece“. Nici nu-it recuse pri
n cap . Omul se
jucasecu ea!Dacă nu arfi fostprea î
nspăimântat
ă ca să fie
sigură de genunchi
i ei, s-
ar fi dus să -iînroşea
scă ur echil
e.
— O grămadădeaur ,spuseRandr el
axat,cuunzâmbetl arg.
Îi potgă sio înt
rebuinţar
e.Egw ene clipi
. Păruse ch i
ar lacom!
Coiren îi răspunse zâmbi nd şiea, pă rân
d înt ruchiparea
sati
sfacţ
iei
.
699
 — TronulAmyr l
in este,desigur,generos.Când veiaj
ungeî n
TurnulAlb…
— Când ajung în Turn,o î nt
rerupse Rand de parcă ar fi
vorbi
tsingur.Da,de- abia aşteptziua î
n carevoistaîn Turn,
ziseap l
ecându-seî nai nt
e,cu un cot pe genunchi şiSce ptrul
Dragonului cl
ăti
nându- se. Va mai dur a ceva vreme,î nţ
elegeţ
i?
Mai am t reburi pe c are rtebuie săl e etrmi
n ai ci
,î n Andor
, şiîn
alt
e părţ i
.
Buzele u li Coiren se r st
ânseră o clipă, dar voce a î
ir ămasela
fel de li
nişti
tă ca de obi cei
.
— Nu avem obi ecţi
isăneodi hnim cât
evazileînaintedeane
începe că l
ătoria de r eî
ntoa r
cer e la Tar Val on.Î ntre ti
mp, pot
sugera cauna di ntre noi să -
şiof er
e sfat
urile dacăai nevo i
e?Am
auzit, desi
gu r
, de sf âr
şitul nef eri
ci
t al lui Moi rai
ne.Eu nu mă
potof eri
, dar Nesu ne o riGal ina ar fi disponi bi
le.
Rand l e st udie pe cel e dou ă încruntat,i ar E gwene îşiţi
nu
resp
iraţi
a Păr easăascu l
tei arăşiceva sau pe ci neva. Nesune îl
examina l a felde d eschis cum of ăcu seşiel . Gal i
na î şiati
ngea
ţesăt
uraf usteif ără săpar ă că-şidădeaseam a de a sta.
— Nu,spuseî nt r
-unfinal,lăsându- sepespat e,cu braţ
elepe
spăt
ar ; păr ea şi maimul t un t r
onacu m. Nu e s i
gur. Nu aş ordi
cauna di ntr
e voi săprimea scă acci
den tal o suli
ţăî n co ast
e.
Coirendesch ise u g
ra, dar elvorb i peste ea.
— Pent ru propriavoast
răsiguranţă,ni ciunadintrevoinu se
vaapropial amaipuţ i
ndeomi lă,fărăaaveapermi si
uneamea.
Veţ işt icând voifi pr
egăt
itsă mer g cu voi
.Vă pr omitacest
lucr u.
Se ri dicăbruscî n pici
oare.Ur cat pe plat
form ă, er
a su ficient
de n îalt caAes edSai să-şideaca pul pe spate casă -l priveas
că,
şier a clar căniciunei a dint
re el e nu-i convenea sit
uaţia, aşa
cu m nu l e convenea nicice spu sese.Îl priveaut reich i
puri
ciopliteî n piatră
.

700
 — Văl assăvăî ntoarceţ
ilaodihnăacum.Cu câtmair epede
mă p otocu pa d e anumi te u
lcruri
, cuat âtmair epede potmerge
la Turn. Vă tri
mi t vorbă când vă otp pri
mi din nou .
Nu er au pr
eaf eri
cite să fie date af
ară atât de brusc sau săfie
date afarăîn or i
ce m od – Aes eda
S i hotărau când se ert
mina o
audienţă –,dar n u put eauface i n
mic alt
ceva decât o revee
rnţ
ă
scurt
ă, cal mul Aes Sedai fii nd apr oape spu lberat de
nemul ţ
umi re.Pe cân d se nî t
or ce
au să iasă, Rand zise ca di
n
înt
âmpl are:
— Am ui tatsăîntreb.Cemaif aceAlvi
ari
n?
— Est ebine,răspunseGal inar ămânând cu gur
acăscat
ăşi
ochii mari pen t
ru o cl i
pă.
Păm să e fi ui
mi t
ă că vorbise.
Coirenez i
tă, dând impresia că vrea să adauge ce
va, darRand
rămăsese nerăbdătorî n pici
oare,apr oa
pe d ând di
n pi
cior. După
ce plecară, cob orî
, cântări
nd su l
iţ
a în mână şiui tându-se la
uşil
e nîchise
.
Fără să maipi ardă ni ciun moment , Egwene se duse cu paşi
marică tr
e el.
— Cejoceăst a,Randal ’Thor?Eibine?
Făcu jumăt aet de duzi nă de pa şi înaint
e de a- şi vedea
i
magi nea înt
r -
o ogl i
ndă şiî şidăd u se ama că t recuse prin
ţesă
tural ui dsa
ei dirt
.
Măcar nu si mţiseni mic.
— E unadinal eluiAlviarin,spuseelgândit
or.Gali
na.E una
dint
re p ri
et
enele u
li Al
viari
n. Pun r ămăşag.
Ea puf ni
, aşezâ
ndu-se nîfaţal ui.
— Ţi-aipi
erdeult
imulbănuţşit e-
aişiînţ
epasi
ngurcufurca
în pici
or. Gali
na e oRoş i
e sau eu nu am maivăz ut una pân
ă
acum.
— Pentru cănu măplace,seui tăRand l
aeafăcând-
osă- şi
dorească să u fien acol
o.Pen tru că iîe etamă de mine?

701
 Nu se t r
s
âmba,nu r adi
a,ni cimăca r nu se i u
ta ciudatl
a ea,
dar, cumva, păreasăşt ie ulcruripe care ea Ura
nu l
east
şt
a
ia
..
Zâmbi at âtde b rusc ă c ofăcusă i cl
pească.
— Egwene,t e aştepţisă cred că t
u poţ
ispune de ce Ajah
aparţ
ine of emei e d oar ui
tându-te alfaţa ei?
— Nu,dar …
—Î n ori
cecaz,chi arşiRoşi i
learputeasfârşiurmându-mă.
Cunoscpr ofeţ
i
il
el a felde bi ne caori ci
ne al tci
neva.„Turnul f
ără
pată se ru pe şi î
ngenunchează în faţa sem nului uit
at.“Iar asta
a fost scris î
nainte de a secon st
rui Tu rnul Alb, ceal t
ceva ar
puteafi „ turnul fără pată?
“ aIr emsnul ui tat? Fl
amur a mea, cu
vechi
ulsimbolAesSedai .
— Arză-t
e-arfocul
,Randal ’
Thor!
Blest
emul se au zi maici udat ecdât - şi
ar fi dor it
; nu er a
obişn
uită săsp ună astf
elde u lcru
ri.
— Arză-t
e-arLumi na!Doarnu t egândeştiseriossă teduci
cuele? uN poţi!
Rand îşidezveli dinţi
i amuzat . Amuzat
!
— Nu am f
ăcutcevoi ai?Şicemi -aispussăfacşicevoi aide
fapt.
Ea îşistrânse u bzel
e nidi
gn ată. De par
cănu er a de-aujns că
şt
i
a, i
-o mai şiaru ncaî n faţă, ceeaceera f
oarte nep ol
it
ico
s.
— Rand,terog,ascultă-mă.Elaida…
— Probl
emaacum ecum t epoţiîntoarcel
acorturifăr
ăcael e
săafle că ai fostai ci
. Mă aşt ept săaibă iscoade n î Pal
at.
— Rand,t rebuiesămăascul ţ
i!
— Ce zicide o căl ăt
orieîntr-unuldi nt
re coşuri
le maride
rufe? ot
P rugadouă Feci oare să î
l care.
Îi veneasă -
şiazvâ rle exasperată mâi ni
leî n aer. Era l
a f
elde
grăbi
t săsca pe d e ea, caşide A es edSai.
— Proprii
lepicioareîmisuntsufici ente,mulţumesc.Auzi,un
coşde ru f
e!Nu ar t rebui să -
mi fac g ri
ji dacămi -ai sp
une cu
m
trecidin Caeml yn ai cide câ te oripof t
eşti
.
702
 Nu ştia de ce o odea
r şa a că înt
rebase,dar nu se mţ si
ea ib
ne.
— Şti
u că nu mă poţiînvăţa,dar,dacă mi
-aispune cum,
poate aş nîvăţ
a săf ac a saidarul.
sat cu
În l
oc e d gl
umel
e p e care se t aş
ept
a să el au dă pe seama sa,
Rand îil uă u n cap
ăt al şal
ului cuambele mâini.
— Pânza,spuse.Caemlyn,împunselânacu undeget,făcând
o adâncit
ur ă, şiCai
rhien. Cu un deget de al cealal
tă mână f
ăcu
altă adânci tură, apoil e aduseî mpr eu nă. Î ndoipânza şif ac o
gau ră dint r-o part e î n alta. Nu şt i
u pri n cef ac gau ra, dar n u
este ni ci
un sp aţ
iu î ntre un ca păt al gă urii şicel ălal
t. Teaj ută?
adăugă ,l ăsân d şal ul .
Muşcân du- şi buzel e, Egw ene senc îrunt ă cu amăr ăciune a l
şal. Nu o aj uta de loc. Doa r gân du l de a gău ri Pân za o
nelinişt
ea. Sperasesăfie cev a pr ecu m desc oper
irea l ui desp re
Tel’aran’rhi od.Nu că a fi av ut de g ân d să f acă aşa va,ce
da r
avea o gr ămadă de i tmp l iber,i ar î nţelep t
ele ottbombăneaucă
Aes Sedaiî nt r
ebau î nt runa cum put eau să i ntreîn carne şi
oas e înTel ’aran’rhi od. Se gân dise că poat e ar fir eu şi
t dacă
făcea– si milari
tatea er a si ngu rul cu vân t care put ea descr ie
asta – s ă fie o si mi l
arit
at eî nt rel umear eală şipr opri a refl ecţ
ie
în LumeaVi sel
or. Ast a ar fi cr eat un sp aţiu în ca re p utea i pur şi
simpl u păşidi ntr
- un l ocî n al tul. Dacămet oda de a că l
ători a
lui Rand ar fi f ostcâ t de câ tl a f el, ar fi î ncerca t, dar a sat…
Sai darul f ăceacedor eai, at âta vr eme câ tî ţi ami ntea i că est e
infinit mai put ernic decâti net şică t rebuia să- l gh i
dez i cu
blândeţe;î ncear că numaisă- lf orţezişit et r
ezeaimoart ă sau
rupt ă pen tru t ot
dea una de zv Io, rînai nte d e aapucasăur l
i.
— Rand,eşt isigurcănu ar erostsăf acl ucrurilelaf elca…
sau … Nu şt ia cum să pu nă î n cuvi nt e c e v oa
i să spună,da r el
clăti
nă di n ca p, făcâ nd- o săt acă .
— Sunăcaşicum aşschi mbaţ esăturaPânzei ?Credcăm- ar
sfâşia în bucăţ i numaidacăaş î nce rca.Fac o gau ră, i se
z
împungân d- o cu un dege t ca să demon streze.
703
 Ei bi
ne,nu avea nici
un rostsămai con tinue.Îşiar anj
ă şal
ul
i
rit
ată.
— Rand,despreOameniiMării
.Nu şt
iu maimul t
edecâtţ i
-
am spus d eja – şt
ia,însă nu avea de gân d să-i spună –, dar
t
rebuie săfie ce va impor
tant dacăau ve ni
t de a t
âtde dep arte
să et vadă.
— Pe Lumină,murmur ă el
,saride la una l
a alt
a ca o
picăt
ură de a pă pe o l i
ptăî nci
nsă. O să- i pri
mesc cân d o săam
ti
mp, zisef recându-şif runt
ea , cu privi
reaî n gol; cl
ipi, ui
tându-
se ari
ăşil a ea . Ai de gând săst ai până se nî t
orc?
Chiar oiva să scap e de ea.Egw ene se op ri la uşă,dar el
mergeadej a cu paşi mari prin încăpere,cu mâi ni
le prinse al
spate,vorbind singurî ncet, dar reuşisăaudă câ teva cuvi
nte:
— Undet eascunzi,arză-t
e-ar?Ştiucăeşt iai
ci!
Ieş
i, cuprinsă e d un fior. Dacădej a nînebunea, nu maiput ea
fi salvat. Roata ţ esea aşacum Roat a dor ea,i ar ţes
ăutra sa
tr
eb ui
a primită.
Dându-şisea ma căse i u
t
al ung după servi
torii car
e ofrf
oteau
pe hol ,într
eb ându-se car
e di ntr
e eiarfi put ut fi agen ţi Aes
Sedai, se or
fţă săse op rească. Roa
taţ ese
a aşacu m Roa ta voia.
Îif ăcuun se mn de sal ut S omare,iîşiîndreptă umer ii şise
stăpâni să nu al er
ge către ceamaiap ropiată ieşi
re pen t
ru
servitori.
Nu se spu neau mul te vorbe în cea maibu nă trăsură a lui
Aril
yn,înt i
mp ce aceasta se î
ndepărt
a de Pal
atulSoar el
ui,
urmată de căr uţa în car e fuseser
ă cu f
eree,
l împov ăr
aăt acu m
doar d e servitoar
e şide că ruţaş.Nesu ne îşiat ingeagâ ndi
toare
buzele cu degetel
e.Un t ânăr f
ascinant.Un obi ectde studi
u
f
ascinant. Piciorulîi atinseuna di ntre cu t
iil
e cu sp eci
men e de
sub bancă ; nu pl eca nicăier
ifără cu ti
il
e d e sp eci
mene a decvat
e.
S-ar fiput ut cr ede că l umea f usese catalogaăt de mul tt imp,
dar, de cân d pl ec
asedi n TarVal on, strân sese ci
ncizeci de
plant
e,de dou ă ori maimul te insece,
t oasel e şibl an a unei
704
vulpi
,t r
eiciocârl
iide f
eluridif
eri
te şinu maipuţin de cinci
speci
i d e vev eri
ţe de pămân t car e nu f useser
ă cat alog
aet
nici
odată.
— Nu ştiam căeştipriet
enă cu Al
viari
n,spuseCoiren după
un timp.
Galina pufni.
— Nuest enecesarsăfiupri et
enăcueacasăşt iucăer abine
cân d am pl eca.t
Nesune se î ntrebă dac ă femei a î şi dădea seama că era
bosumflat ă.Poat edoarf orma buzelor,darfiecareseînvăţasă
trăiască ân p
ă a l u rmă cupr opri
a a f
ţă.
— Cr ezică şt i
a cu adevărat? conti
nuă Galina.Că am… e
imposi bil. Probabil căa ghi cit
.
Nesu ne şiî ascu ţi auzul
, deşi co nt
inua săî şiati
ngăbuzele cu
dege t
ele.Fusesearcl oîncercare de a sch i
mba su bi
ect
ul şiun
semn că Gal i
na er a neli
nişt
ită.Tă cer
ea dur a at
ât e d mul
t,
deoarece nimen i nu voi a să ad ucă vor ba de al ’
Thor,i ar al
t
subiect nu păr eaposi bi
l. Cân d nu dor i
se alGina săvor bească
de Al vi
ari
n? I ar cele dou ă nu er au del oc pri
etene;ar areori
o
Roşie îşigăsea pri
etene în af ara pr opri
eiAj ah. Nesu ne puse
într
ebareaî nt
r-o cu t
iuţă a mi nţi
i.
— Dacă arghi ci
,arput ea faceaverel a bâl
ciuri
.Coiren nu
era pr oas
tă.Pes te măs ur ă de bomba sti
că,dar nu pr oast
ă.
Indif
erent cât de ridicol ni separ e,t rebuie să presupunem că
poate simţsaidarul
i a
lof emeie.
— Asta arputea fi dezast
ruos,murmur ă Gal
ina.Nu.Nu se
poate. Pr ob
abil a gh i
cit
. O ri
ce băr bat care poate conduce
Puter
ea arfi pr esupus c ăî mbr
ăţsaidarul.
i
şam
Bosumflar ea femeiio i ri
ta pe Nes une.Întreaga exp
edi
ţie o
iri
t
a. Ar fif ostf eri
cit
ă săseal ăture de bunăvo i
e,dacăar fif ost
rugată, dar Jesse Bil
al nu o rugase; Jess
e m ai că oru a
ncasee p
un ca l
.I ndif
erent ce acea
f u alte Ajah, co
nducătoareaconsi
li
ului
Brunelornu t rebui
a să se compor te aşa.Dar m airău decât
705
ori
ce, segâ ndi Nesune,era căt ova
răşel
e eisecon cen
trau at
ât
de atre pe al’
Thor,încât nu păreauîn stare săse gândească şi
l
a altceva.
— Aveţii
dee,spusedeparcăarfigânditcu vocetar
e,cinee
sora car
e apart ici
pat l
aî ntr
evedereanoast
ră?
Poate cănu er a o soră – rteifemeiAi elrăsăreauori de cât
e
ori se duceal a Bibli
otecaRegală, i
ar dou ă dint
re el
e puteau
conduce –, dar voia săl e vadă reacţi
a. Nu fu dezamăgită; sau
,
mai degr abă, u f. Coir
en î şiî ndrep
tă sp atel
e,iar Galina se
hol
bă. Abi a se ab ţ
inu sănu of tez
e.Er au cu adevărat oarbe.La
doar câţ
iva paşi de o f emei
e car e pu t
ea conduce şi nu o
si
mţ i
seră pen tru că un o văzuseră.
— Nu ştiu cum afostascunsă,conti
nuăNesune,darosăfie
i
nteresant să escop
d er i
m.
Cu si guran ţă er
a op era lui; ar fi si mţi
t ori
ce ţ es
ăutră de
saidar.Nu o î nt
reb
ară dacăer a sigură, şt
iau cănu se nî şal
ă.
— Este confirmarea că Moi rai
ne trăi
eşt
e, rânj i si
nistru
Gali
na.Pr opun să o t ri
mi t
em pe Bel deine să o găse ască.O
î
nhăţăm şio l egăm fedeleş în pivni
ţă.Aşa o l uăm de l ângă
al
’Thor şi put
em să o căr ăm l a Tar al V
on al ăt
uri de el . Mă
î
ndoiesc căo săob serve
, at âa
t vreme cât îi fluturăm su fici
ent
aur pe al n as.
— Nu avem nici
odovadăîn plus,spuseCoiren cl
ătinându- şi
capul cu emf ază,nu des pre Moirai
ne,în or i
ce ca z. Poate căe
mister
i
oasasaVer de.Sunt de a cor
d săafl ăm ci ne est e,dar al
rest
ul trebui
e săne gâ ndi
m bi ne.Nu o sări sc n u plan atâtde
minuţios pus la cal e.Trebuie să înţel
eg em că al ’
Thor ar e o
l
egătură cu femeia asta – nidif
erent ci
ne este – şi căcerer eal ui
pentru mai mul ttimp ar p uteafi doa r o r st
ategi
e.Di n feri
cire,
avem t i
mp.
Galina aprob
ă din cap, chiar dacăr eţ
inut; mai degrabă s-ar fi
măritat şis-ar fi stabi
li
tl aof ermă decâ t să-
şirişte planuril
e.

706
 Nesune oftă uşor . Î n afar
ă de st il
ul p ompos , si
ngu ra
sl
ăbici
une a l ui Coir
en era căsp uneal ucruri evi
dent
e.Aveao
minte bună, atuncicâ nd şi
-
of ol
osea
.I ar ti
mp su fici
ent. Pi
ciorul
eiatinse ndi nou cu t
ia cusp ec
imene.Indif
erent cum urmau să
se esf
dăşoar
e ev eni
men tel
e,l
ucrar
eape ca re ea aveae dgâ nd să
o scri
e despre al’
Thorva fiî ncu
nunareamunci i eide-o viaţ
ă.

707
CAPI
TOLUL 28
Depee

Le ws T herinera ac ool– R and er a si gur dar unmaiau zea

nicio şo apt ă. Rest ul zileiî nce r
căsăsegâ ndea scăl a altel ucruri,
indif
er ent câ t erau de n iutile.Ber eali
n st ăteacape g himpi după
ce r ecu
t se e d nen umăr ate o ri săî i cear ă săf acăl ucruri pe ca re
era l a f elde bi ne î n st are să l e st ăpânească singură; nu er a
sigur, dar par căî ncepuse să -l oco l
ească . Chi ar şiRhuar c p ărea
săse mt si ă vân at, după ce- lî ncolţi a zecea oară despr e S haido;
nu se m işcaseră şisi ngu rele op ţiuni pe car e l e vedea Rhuar c
erau să- il ase î n Pi scu l Dr agon ului sausă- i scoat ă de acol o.
Her i
d Felo şt ersese,i ar d Irien segr ăbi să sp ună că adese ori
făceaast a, şier a de n egăsi t
; cân d Felcă deape gân duri, uneori
se şir ătăcea în or aş.Nu er a vi na ei , nu er a r ăspunzăt oare
pen t
ru el , darRand o l ăsă t remur ând, al bă l a faţă. Ner viil ui
părea u of urtună ca re se apropial a ori zon t. Ţipă la Mei lan şil a
Maringi l până t remur arăî n ci zme şi pl
ecar ă cu ch ipuri
le a l
be o
făcu săpl ângăi ncoeernt pe C ol
ava ere,i ar pe A naiyel
la săf ugă
cu f ustele ri dicate p ână l a gen unch i. Ţipă şil a AmysşiSori lea
când ven i
ră să -lî ntrebe ce le sp usese emeiflor esA ed Sai ; după
chipul pe car e î l avea Sor i
lea î ndep ărtându- se, bănui că er a
prima dat ă î n vi aţa eicân d ci nevari dica vocea la ea. De vi nă
era faptul căşt iaşti
a –căLew
– s T herin er a cuad evăratacol o,
maimul t decâto voc e, er a un băr batcar e i se asc undea î n
minte.
Noapt ea î l găsi temân du- se să oar dmă,t emân du-se ca ews L
Therin să nu pr eia controlulde î ndat ă ce aluneca î n somn.
Când adormi î n final , visele agi tate l îfăcu ră săsezvâr colească
şisă mor măi e.De cu m se î mbl ânzi î ntuner icul
, se t reziî n
cearşa f
uri l
e ude şiî ncâ l
cite,cu och ii plini de ni sip, avâ nd î n
şură gu stul unui calmor t d e şasezi le, s imţ i
nd dur ere î n
708
pi
cioare.I n toat
e vi sel
e pe ca re şil e ami ntea,f ugeade ceva
nevăzut. Se ridi
că din pat ul î
nalt şisesp ălă la bazinul auri
t.
Gai’
sh ain care adu cea de obi cei apă proaspătă nu ap ăruse
î
ncă,cer ul fii
nd î ncă cenuşiu, dar îir ămăsese sufici
entă de
sear
at recu
tă.
Aproape că t
erminase de băr
bieritcând se opribrusc,cu
l
ama l ângă obraz, uit
ându-sel a reflexi
a l ui în oglindă. Fugă.
Fuse se sigur căf uge
a de Răt ăci
ţiî n vi se
le sale saude Cel
î
ntunecat , sau de Tar mon Gai ’
don, sau poat e chiar ed Lews
Therin.Atâtde plin de si
ne;sigurcă Dr agonulRenăscutnu
putea fi f ugări
t n î vise dec ât de Cel î ntunecat. Cu toat
e
protest
ele lui căer a Rand al ’Thor
, păr easăui t
e acest l
ucrul a
f
elde uşo r ca orici
ne alt
ceva. Rand al ’
Thor ufgi
sede E lay
ne,de
teama de a o i ubi,la felcu m f ugi
se e d e
tama de a o i ubi pe
Aviendha.
Oglinda sesp arse,cioburi
lei zbi
ndu- seîn va sul de porţ
el
an.
Bucăţil
e ărmase nîr amă î iînt
orceauo ma
i gine rfagment
ată.
Eli
berândsaidinul, băr bi
eri cu gr i
jă ul ti
ma por ţiune
acoperi
tă de clăbucişist rânsecu grij
ă briciul
. Nu vamai f ugi.
Vafaceceeacet rebuiasăfacă,darnuvamaifugi.
Când ieşi pe c ori
dor, găsidouă Feci
oare aştept
ând. Haril
in, o
roşca
tă su bţi
rică de vârsta sa, al
ergă săl e anunţe pe celelalt
e
de cum i eşi din camer ă. hCiar
i
d, o bl ondă cu oc hi vese l
i,
sufici
en t de nî vârstă să-i fie mamă, î
l urmă pri n cori
doarel
e n î
care se agitau doar câ ţ
iva servi
t
ori
, surpri
nşisă -
l vadă t r
ea z
atât e d devr
eme.De ob i
cei, când er au singuri, Chi
arid făcea
glume pe se ama sa– p e u nel
e l e nîţ
eleg
ea; î
l vedea cape u n
fr
ate mait ânăr arce n u trebuia lăsat săse mfl ue n î pen e prea
mul t –,dar i îsimţi star
eade sp iri
t şinu sp use i n
mic.Aruncăo
privi
re dezgust
ată sa bi
ei, dar numai o dat ă.
Nandera şir est
ul Fecioarel
or iîaj unser
ă din urmă î nainte de
a aj unge l a j umăt ae
ta dr umul ui că tre camer a rezervată
Călători
ei
, şi-
iî nţeleserăr epede tăcerea. La felşimaye narieni
i
709
şiOch ii Negri car
e păşeau pri
n uşa păt rat
ă, scul
ptat
ă. Rand
crezu că va pă r
ăs i Cai
rhienul fără să- i spună nimeni un
cuvân t
, pân ă când o f emeie t ânăr
ă,î nveşmântat
ă în cu l
ori
le
roşu-albastru ale lui Bereali
n se r ep
ezi, ăfcâ
nd o r evee
rnţă
adâncă, tocmaicând eldes chidea oaprt
a.
— Pri mavăt ri
mit
easta,gâfâiea,înti
nzându-ioscri
soar
ecu
un si gili
u mar e, ver
de; păr ea că al er
gaset ot r d
umul s ăl-
găsească.E de a l Oamen ii Mării
, Sen i
ore D r
agon.
Ran d îndesă sc ri
soarea în buzunar ul hainei şi păşipri n
poartă, gniorând î ntr
ebarea femei i d acăsă aşt epte vreun
răspuns,î n aceadi mineaţă voia lini
şte.Î şitrecuun deget pest
e
crest
ături
le Scep t
rului Dragonului. Trebuia să fie put er
nic şi
dur şisăr en unţe al mil
af aţă de el însuşi
.
Sala Tronului din Caemlyner aî nt
unecat ă şio simţ iiar
ăşipe
Alanna cui
bărităîn mintea l
ui.Eraî ncă noapteacolo,darea
era trează
; ştia asta la felde si gur cu m ştia căpl ânge,la felde
si
gu r cu m şt ia că l acrimil
e i se op rise
ră de cu m î nchise
se
poartaî n urma ul timelorFecioar
e.Si mţeao avalanşăde em oi
ţi
greu de î nţeles, dar er a si
gur căea şt i
a că seî nt
orsese.Fără
î
ndoi al
ă căeaşil egăt
ura eiavu seser
ă de-afacecu pl eca
realui,
dar acu m accep t
al egătura, ch
iar dacănu î ifăceani ci
o plăcer
e.
Gân dul ăsta ap r
oa pe îlf ăcu săch icot
ească;era maibi ne săo
accepte,dacănu put ea schi
mba ni mic.Legase nufir de el – nu
maimul t de n u si ngur fir; Lumină,fă să unfie n i
mic maimul t
–şinu arfit rebuitsăfienecazuri ,dacănu olăsaî
ntr-at
âtde
aproape n îcât săî lt r
ansforme nîtr-
ol esă
. Şi
-ar fi dori
t caThom
Merrilin săfie aco lo; Thom ştia probabi
lt ot
ul despr
e Străj
eri şi
legăt
uri; şt i
a l ucru
ri surpri
nzătoare.Ei bine,dacă o gă seape
Elayne,î l gă sea şipe T hom. Asta eratot.
Saidinul alcăt
ui un gl ob de l umină,Foc şiAer ,l uminând
Sala Tr on ului. Bătrânel
e r egi
ne, ascunse în întuneri
cul d e
deasu pra sa,nu- l maisu păr
au . Erau doarpi ct
uri pe sticl
ă
colorată.
710
 Nu acel aşilucru ar fiput ut să-l spună des pre Avi
endha.În
f
aţa ca mereor
l l ui, Nander
a le spuse Fecioarel
orsă pl ece, cu
excepţi
al ui Jalani,iar ce
le două plecar
ă săveri ficecamerele,în
ti
mp ce el fol
osea Puter
ea să aprindă lămpil
e,aru ncând apoi
Sceptrul Dragonului pe omăsu ţă gravat
ă cufil deş, dec
oarăt cu
mult mai u p
ţin au r decât cele din Palatul S oar
el
ui. Toate
mobi l
ele erau aş a, cu mai pu ţi
n au r
, darcu mai mul te
scul
pturi
, de o bicei l
eisa u tr
andafiri
. Un covor arem er
a aşez
at
pe podea, cufir e d e aur împrej
urul tr
andafiri l
or.
Se nîdoi
a căelar fi auzi t paşi
i moi ai Feci oasaidin,
rel
or fără
dar,înaint
e ca el e să străbată ant
icam ear, Aviendha i eşidi
n
dormit
orul întunecat u c părul vâl
voişiun cu ţi
tî n mân ă.Cu
acel
eaşi veşminte pe car e le purtaseat uncicân d ven i
se pe
l
ume. Rămas e eţapănă ca un băţcân d dădu cu oc hi
i deel şi
i
ntră grăbi
tă, apr oape al
ergând. O lumi nă su bţire sest recu
ră
pri
n cr ăpătur
a uşi i, ol ampă ap ri
nsă. an Ndera r âseî nce
t,
schimbând pri vi ri cuJal ani.
— N- osă-iînţ elegniciodat
ăpeAi el
i,mormăiî n barbăRand,
î
ndep ărtând I zvor ul
. Nu er a doar afptul că Fecioar
ele găseau
si
tuaţia ca raghioa să;î ncet
asede mul t săî ncercesă înţel
eagă
umor ul Aiel. Er a Aviendha.Cr edea căf oa
es
tr
et
e amuzantsă
se ezdbr ace nîf aţ
a lui, dar cum îi zăreamăcar ez gl
na – atunci
când nu i -o ar ăa
t ea – se t r
ansforma î ntr-
o pisică op
ărit
ă.
Nemai vorbi
nd de f aptul că dăd ea vi na pe el . Nandera râse
scurt.
— Nu peAi elinu-iînţel
egitu,cipefemei
.Nici
un băr
batnu
l
e-aî nţelesvreo dat
ă pe emf ei.
— Băr baţ
ii
,pe de al tă part
e,int
erveniJal
ani
,suntf oart
e
si
mpl i
.
Se ui tă l ung l a ea şiob r
aji
i care păstr
au î ncă urmel
e
copi
lărieiseî nroşi
ră uşor. Nandera păr
eaga ta săr âdă î
n gura
mare.
„Moarte“, şopt
i Lew s Theri
n. Rand uit
ă de ori
ce l t
aceva.
711
 „Moart
e? eC vr
eisă sp ui
?“
„Moart
eavine.
“
„Ce el
f de moart
e? nî
trebă Rand. Ce o
ttvorbeşt
i?“
„Ci
ne eştit
u? U nde mă aflu?“
Rand se simţi gât
uit
. Fusese sigur
, dar… Era prima dată
câ
nd Lew s T
her
in îi sp
usese ceva, cevaadr
esatl
ui fără put
inţ
ă
de ătgadă.
„Sunt Rand al ’
Thor . Eştiînl
ăuntrul minţi
i mel e.“
Înlăuntru… Nu! Sunt eu î nsumi! Sunt Lew s Th erin Tel
amon !
Sunt eu uuuuu…“ St ri
gătul se ti
snse nîdep ărt
ar e.
„Vino înapoi
, stri
găRand. Ce moa rt
e? ă R
sp unde- mi, arză-
te-
ar!“ Tăcere.Se mi şcănel i
nişt
it
. Era una să şt i
e,dar u n om
mor t,înlăunt
rul său , vor
bind de moa rt
e,î lf ăceasă sesi mtă
mur dar, ca at
ingerea m ansa
eiidi
nului.
Ceva î
i ati
nse â mna şiapr oape seeschdi sesaai
d
ri
ăi
n
şiul
ui,
înainte de a-şida seam a căe A vi
endha. Prob abil sări
se u p
r şi
simpl
u î n hainel
e ei , dar ar ăt
a de p arcăşi -
ar fi petrecut un cea s
să-şiaranjez
e şiul timul fir d e păr . Oamen i
i spuneaucăAi eli
i
nu arătau niciodată nicio emoţ ie,însăer au doa r mai r
ezervaţi
.
Chipuri
le lor er au l a f elde ex presi
ve ca al e cel
orl
alţi dacă
şti
ai cum să t e ui ţi
. Avi endha er a sfâşi
ată între î
ngrij
orare şi
f
urie.
— Eştibi
ne?î nt
r ebăea.
— Mă gândeam doar ,îir ăspunse.Er a dest
ulde adevărat.
„Răspunde-mi, Lew s Therin! Vino înap oişir ăspunde-
mi!“ De ce
cr
ezuse a ore că tăcerea se ot
prvea
i di mi neţ
i
i?
Din neferici
re,Aviendha îl cr
euz pe cu vân
t,i ar dacănu mai
avea de cesăfie î ngrijorat
ă… î şipusemâi nil
eî n şol
duri. Ăst
a
er
a un l ucru pe ca r
e-lî nţ
elegea despr
e femei, fie Aiel, fie din
Două Râu ri sau de a i
urea; mâini
le puse nîşol duri î
nsemnau
necazuri
. Ni cin-armaifi t rebuit s
ă se der an j
eze să ap ri
ndă
l
ămpile;och ii eiardea
u su fici
ent de atre să l
umi nezencăîperea.

712
 —I araiplecatfăr
ă mi ne.Am pr omisînţel
eptel
or să st
au
l
ân gă tine până vor hot ărî l ee al
tf
el, dar t u ai ăcuf t ca
promisi
unea mea să nu î nsemne ni mic.to
Ah
i căt r
e mi ne
pentru asta,Ran d al ’
Thor. Nandera,de ai ciî ncolo să mi se
spună unde mer ge i şcând. Nu t r
ebui
e să se i per mită să lp
ece
f
ără mi ne dacătrebuie să-lînsoţesc.
Nandera ezi
tă o cli
pă înainte de ada di n cap .
— O săfiecum vr ei
,Aviendha.
Rand se ă roţila am ândouă:
—I a staţiaşa!Nimănuinu ise va spune de veni ri
le şi
plecări
le mel e,decât dacăsp un eu.
— Mi -
am datcuvânt ul,Rand al’Thor
,spuse Nander
a cu o
voceplată.
Se u i
ta fix î n ochi
il ui,fără săai bă de gâ
nd săced eze.
— Şieu,r ăspunseJalaniînacel
aşimod.
Rand desc hi
se gura, dar şi -o închi
se la loc. f uA
ri
sit
ul de
ji’
e’oh. Nu av
t ea rost să menţ i
oneze cacă
r’a’ern
ca ,d esi
gur.
Aviendhapăreauşorsurpri nsăcăavusesecevadepr otestat
;se
pare căpen tru ea lucru ril
e era deja st abil
it
e.Î şimi şcăumerii
stânjeni
t, şinu di n ca uza ei
. Sen zaţia de mur dărie era acol
o,
chiar mai put erni
că. Poa t
e căLew s T heri
n se nî torsese.Rand îl
chemă n ît ăcere,darnu pri mi nici
un r ăsp uns.
O băt aeiî n uşă o pr ec
edăpe j upân easa Harfor, car
e int
ră
făcând obişnuita-ireveernţă adâncă. Prima Sl ujni
că nu păr ea
afect
ată de or a mat inală, desi
gur; i ndif
erent d e or a din zi,
ReneeHarf orar ăa
t de p ar
că ocm
t ait er
mi naseedmb îr ăcat
.
— Au fostcât
evaveniriîn or
aş,SenioreDr agon,i arSeniorul
Basher
e cr edecă t rebu ie să fii î nşt
ii
nţ at medi
i at. Doam na
Aemlyn şiSeniorulCul han au veni
ti erila pr ânz şist
au l a
Seni
orul Pelivar
. Doamna Ar at
hell
e ai ntrat un ceas mai târ
ziu,
cuo su it
ă mar e.Sen ior
ul BareişiSen i
or ul Macharan , Doamna
Ser
gase Doa şimna Neg ar
a au ve ni
t noa pt ea, separ
a,t cu câţi
va

713
oamen i fiecar
e.Ni meni nu a ven i
t săş-ipr ez
i
nt e omagii
le la
Palat.
Pronunţase lu
ti
mel e cuvi
nte cuun ton egal,fără săl ase să i
se h g
iceascăopi
nia.
— Sunt veşt
ibune,î ispuse,şierau,indi
fer
ent dacă îşi
prezent
aseră omagii
le sau nu. Aeml
yn şisoţul ei, Cul
han, erau
aproape la felde put erni
cica Peli
var
, Arat
hell
e mai put ernică
decât toţi
, cu exc epţi
a l ui L uan sau a Dye l
inei
. Ceilal
ţi
aparţ
ineau unor Casemi ci şi, dintr
e ei , d oarBar ei era
conducător
ul C asei ui,l dar nob i
li
i c are i s e opuseseră lui
„Gaebri
l“î ncepuseră săse d a
une.Er au veş t
i bune,at âta t
imp
cât reuşea săo găseasc ă pe El ayne înaint
e caeisădec i
dă să
î
ncerce să-i smul găoraşu l
.
Jupâneasa Harf or se uită o cl
ipă l
a el,apoiî iînt
inse o
scrso
iar e cuun si gili
u al bast
ru.
— A veni t asearăt ârzi
u, Seniore Dragon. Adusă de un
gr
ădjar. Un gr ădjar m urdar
. Stăpâna Br ăzdarul
ui Oameni l
or
Mării nu a f ostdeloc încânt
ată căaţ i plecat când eaa ven itî
n
audi
en ţ
ă.
De d at
a ast a dezap
robareai se t ci
eacl ar în voce, deşi nu er
a
l
impede d acăer a legat
ă de C ălăuza Vânturil
or aus de p lecar
ea
l
ui Rand, saupen tru fel
ul cum fusese adusă scr i
soarea.
Rand of t
ă; uit
ase cu tot
ul de O ameni
i Mări i din Caemlyn.Îşi
aduse miant e de scri
soareape car e o primi se nîCai rhi
en şio
scoa
se af ară. Era acelaşisigil
iu şipe cea ra ver de,şipe cea
albastr
ă, deşi nu îşidădeaseam a cevoi a să reprezi
nte.Dou ă
ch est
i
i cani şt
e ca sr
toane t urti
te, ega
lte î nt
re ele de o l i
nie
groasă. Ambele erau adresate„ Coramoorului“, ci
ne şt
ie cesau
cine ofi f ost. El î
nsuşi, presupuse. Poat
e a şa unmeauOamen i
i
Mării Dragonul Renăscut. Rupsesi gi
l
iul albast
ru. Nu er a ni
cio
formulă de salut şinu ar ăt
a cani ci
o scr i
soare cei se d ar
esase
vreodatăîncal
it
atedeDr agonRenăscut .

714
 Dacă va voiLumina,te veiîntoarce până la urmă la Caem l
yn.
Cum am st răbăt
ut cal
e ulngă pentru a t e vedea,poate mi
î voi
f
ace i mp
t pen t
rut i
ne când te nîtorci
.
Zaida din Parede Aripi
-Negre,a cl anului Catelar
, Stăpâna
Brăzdarului
.
Se păr ea că jupâneasaHar f
or av usese dreptat
e; Călăuza
Vânturil
or nu f
usese mul
ţumită.Sigil
iulverde nu ascundea
cevadi ferit
.
Dacă umi L na va dor i
,t e voiprimi pe puntea p S
umeiAl be cât
de erp ede vei put
eaven i.
Har i
ne di n Tog ara Dou ă Vân turi
, a cl anului S hode
in,
Stăpâna B răzdarul
ui.
— Veşt iproaste?î
ntrebăAviendha.
— Nuşt i
u.
Incrunt ându -
se l a scri
sori, nici n u băgăde seamă că
jupâneasaHarf ordeschi
seseuşauneif emeiîmbrăcat
eî nroşu
şi alb, schimbân d cu ea cât ev a cu vi
nte î n şoaptă.Ni ciuna
dintr
e aceste em
f eial e Oamenil
orMări i nu păreao per soa nă cu
care să -
şidor eascăsăpet reacăun cea s.Ci t
iset oat
e r t
aduceri l
e
Profeţ
ii
lor Dragonului pe car
e el p utusegă sişi , deş
i ch iar şice a
mai clară dintre el
e era tul
bure,nu gă sse
i i n
mic scris d e Ath’
an
Miere. Poate pe vasele o
lr şipe n isulel
e o l
rî ndepărtate,eiavea u
să fie n eamul neati
ns de el sau de Tar mon Gai ’don. Trebuia să
tri
mită scu ze acesteiZaida, dar p oate put ea să se esc hiveze
prin Bash ere;Bash ere avea su ficient
e t i
tl
uri să măgu l
easc ă
vani
tateaoricui.
— Nucr ed.
Servti
oarea că zu în gen unchi la pi ci
oarel
e lui
, capul al b
plecat şi â mi
nile ri
dicat
e pen t
ru a- i d a altă scr
isoare, n u
pergament gr eu de dat a ast
a. Postura eiî lfăcu să cl i
pească;
nicimăca rî n Tear nu văzuse n u servi
tor ar
ce săse mi ulească
aşa, cu atâtmai puţ in în Andor. Jupâneasa Harf
or l ă
ct
ina din
capî ncruntată. Femeiaîngenuncheat
ă vor bi
, cuch i
pul pl
ecat:
715
 — Aceastaaveni tpentruSeni orulDr agon.
— Sulin?într
ebăelşocat .Cef aci?Cef n… f
aciî ustaast
a?
Suli
n î şiri di
că pri vir
ea ; arăt a oribi
l, un l up ca re î
ncerca
f
oarte atre săefip orumbel .
— Suntst rai
ele servi
toarel
orcar e se supun pentru ar
ginţi
,
zi
seflut urând scr i
soareaî n mâi nil
e ridi
cat
e.Mi s- a ordonat să
spun că ce aastat ocmaia sosi t pen t
ru Seniorul Dragon de căt
re
un… că lăreţcare a l ecat
p i
med i
at.
Prima Sl ujnicăplescăi ner
voasădi n limbă.
— Vr eau un răspunsclar,zi
seelsmul gându-ipergamentul
si
gil
at.I med i
at easeri dică în pici
oar e.Vino ai ci
, Suli
n. Suli
n,
vr
eauunr ăspuns!
Dar ea f ugea la felde r epede pe câto f ăcuse vreod
ată în
cadin’sor,ieşind pe uşă. Jupâneasaar H
forseui ta al Nandera.
— Ţi-am spuscănu osămear gă.Şiv-am spusamândur ora
că, atâta vr eme cât poartălivr
eaua pal atul
ui, mă aştept săf acă
ci
nst e acest
eia, indif
erent dacăe A ielsau Reg i
na di n Saldaea .
Făcuo r eveernţă,aru ncându-iîn gr ab
ăl ui Rand un „ Seniore
Drago n“
, şiieşi morm ăi
nd î n barbă despre nebuni
i de A ieli
.
Er a de acord cu ea.Î şipl i
mbă pri vi
rea de l a Nan dera la
AviendhaşiJalani.Niciunadi ntr
eelenu păreacâtuşidepuţ i
n
surprinsă.Nici
una n u păr ea să văzfi ut ceva eşi
i t din com un.
— PeLumi nă!Vr eţ
isă- mispuneţişimi eceseîntâmplă?Er a
Sulin!
— Maiî nt
âi,ziseNander a,eu şiSuli
n am fostl
a bucătării
.
Ea credeacăse cu veneasăcu reţ
e itgă
i şilucruri de genul ăst a.
Dar acolo un ins ne-a spus căar e dej
a toate aj
ut oar
ele care i î
treb
uie;păr easăcr eadă căSulin o săse ul pte mer eu cu t oată
lumea. Nu era foart
e nîal
t, spu
se ăcân
f d un se mn su b băr bia
lui Rand, dar pe cât er
a de înal
t, pe at
ât era de l at, şicr edcă ,
dacănu pl ec
am, se f er
oeasădan seze cu noidan sul suli
ţelor
.
Apoiam fostsăovedem pefemei
aReeneHarfor,car
epar eaici
stăpâna casei
, zi
se cu o mi că grimasă; f
emeia ori e st ăpân a
716
casei, ori nu – mod ul de a gân di Aiel nu av ea loc pentru o
Pri
mă Sl uj
nică. Nu a î nţel
es, dar a fost de acord până la urmă.
Am cr ezutcă Sul
in o să ser ăzgândească at
uncicând o să-şi
dease ama căRee ne H arf
or oi va să-
i deao f ustă,dar gusir că
nu s- a răzgândit
. Sul i
n ar e maimul t c ur
ajca mi ne. Mai
degrabă a ş fidev egna
ti
i ’
sh ai
n decâto n ouS
ăeia Doon.
— Eu,spusecu dâr zenieJalani,aşfi pr ef
eratsă fiu băt
ută
de rfatele-dint
âi al cel
ui mai mar e duşman, î
n faţa mameimel e,
ti
mp d e un an .
Och i
i Nander eise î ngust
ară dezaprobat
ori
, a i
r degetel
e îi
tr
esărir
ă, dar ,în loc să vorbea
scă prin semne,sp use:
— Tel auzicaunShai do,f
ată.
DacăJal ani ar fi fostmai î n vâ
rstă, ce
le rt
eii nsul
te del
i
bera
te
ar fi st ârnit necazuri, dar aşaî şi t r
s
ânse pl eoap
ele să-şi
ascundă pri vi
reade cei car
e auziser
ă cum eraf ăcu t
ă de ruşi
ne.
Rand î şit r
ecudeget el
e prin păr.
— Reene nu înţelege? Eu nu î nţ el
eg,Nandera.De ce f ace
ast
a?A r enunţatl a su li
ţă?Dacăs- a măr i
tatcu un an dor
an –
lucru
rişimai ci udat e se î
ntâmpl aseră în juru
ll ui –,o să -i dau
sufici
ent au r să-şicu mper e o er fmă sauce or v ei. Nu t reb
uie să
devi
nă servit
oare.
Jal
anifăcu ochiimari,i arcel etreifemeiîlpri
veau depar că
el er
a cel nebun.
— Suli
n îşi împlineşte toh- ul, R and al ’
Thor, spuse f erm
Avi
endha;stăteafoartedreapt ă,privindu-ldr
eptînochi,obună
i
mi t
aţie de Amys . Doar ăcî n fiecare zi părea să o i mit
e mai
puţi
n şisădevi nă eaî nsăşiaşa. Nu te priveşt
e p
e i t
ne.
Jalanidădu din cap fermă;Nandera st
ătea acol
o,privi
nd
l
eneş vâ ru
fl suli
ţei.
— Sulinestetr
eabamea,l espuse.Dacăiseîntâmplăceva…
Brusc îşiami nti de schimbul de cu vi
nte pe car e îl auzi
se
î
nainte de a pl eca la Shad ar ogo
Lt h. Nan der
a o acu zasepe
Suli
n că l e-
a vor bg
iai
t ’
shain-
il
or ca şi cum ar fiF ar
f
ost
717
Dareis Mai,iar uS l
in recunoscuse, spu
nând că se va oc upa
mait ârzi
u de as t
a.Nu o maivăz use pe Suli
n de cân d se
î
ntorseser
ă de a
l Shadar Log oht, dar cr
eu
zse că e d oarfurioasă
pe elşi -ilăsa pe al ţ
ii să îl păzească
. Ar fi t r
eb ui
t să -şidea
seama.Î nvăţ
aiceva des j
pri
e’
e’t
oh dacăpet rec
eaimaimul t
ti
mp cu un Ai el
,i ar Feci
oarel
e er au mai sen
si
bil
e decâ t ori
cine,
poat
e cu excepţ
ia Câi ni
lor e d Pi
atră şia Ochil
or egr
Ni . Şi mai
era şiAvi endha şiî ncercărl
ie e i de a -lt ransform aî ntr
-un Ai el.
Lucruri l
e er au si mple,pe cât de simpl e p ut j
eaui’e’
fitoî
h
n.
Dacănu ar fi f ostatât e d ab sorbit d e elî nsu şi, şi-ar fi dat
seam a de l a încep ut.Î i puteai ami nti ch i
ar şi uneist ăpâne a
casei cine er a, î n fiecare ziî n ca re purt g
aai’
ash
l al
bu i
n –era
foarte ru și
nos, ar d permis,ch iar î ncurajat cât eod ată –,dar
pen tru membri a nou ă di n ce l
e t rei
spr ezece f răţii ace ast
a
rep r
ez enta o mar e dezonoare,cu exce pţi
a cât orva ci rcumst anţe
pe ca re nu şil e p uteaamiFanr
t.Darei
i s M aiă
fceapart e d in
cele n ou ă.Er a unul di ntre p uţinele mod uri de atoh-căpu
ăt
la
în f aţa unu gai
i ’sh ain, d
ar era con siderată una di ntre cel e mai
greu de n îdepl
ini t obl
igaţ
ii
. Se p ar e că Sulin decises e să accep t
e
o ruşi ne şimai mar e,pot rivit Ai el
il
or, decâ t ruşi nea pe ca re o
făcu se. Er atoh-ul ei, prin urmar e,şial eger eaeide a sesp ăla
de u rşi
ne a şa cu m cr edeade cu vii
nţă, al eger
eaeide acon tinua
cât dor ea să f acă ceva cedi spr eţ
uia. Ci ne al t
cinevaar fi şt iut
mai bi ne val oar ea onoareieisa u cât edmar e îi er a ob l
igaţi
a?

Dar
î ,u
ngăd cu
isetoat
emu
mai ast
lea,
t t
i ea
mp . făcuse acel l
ucru, pent
ru că elnu- i
— Estevinamea,spuse.
Gr eşi
se să spună ast a. Jalani se iu
tal a eluluit
ă. Avi
endha se
înroşide ruşi ne;î it ot sp usese că, pji
’
ene’
t
rt
oh, nu exi
u st
ă
scuze. Cân d căp ăt
aio obl i
gaţi
e f aţ
ă de duşman ul de sân ge
salvându-
ţi copil
ul, plăt
eai preţul fărăcrâ cni
re.

718
 Nand era î i ar uncă Av i
endhei o pr i
vire cel pu ţi
n
disp
reţuitoare.
— Dacănu aimaivi sacu ochi
ideschişilasprâncenel
elui
,l-
ai î
nvăţ a mai bi ne.
Chipul Avi endheise nînegri de nidignare,dar Nandera vorbi
în li
mbaj ul semnelor cu Jalani,f ăcând-o să-şidea cap ul pe
spat
e,zgu dui
tă de hohote de r âs,i ar obraji
ir oşi
i ca focul ai
Aviendheiseaprinser
ă şimaimul t
,iarăşiprofund stânj
enit
ă.
Rand apr oape se aştepta săaudă o i nvi
taţi
e a l dansul sul
iţ
elor
.
Sigur, nu pe de- a-
nt r
egu l
; Avi endha î i spusese că ni ci
î
nţeleptel
e,ni ciucenicel
e l or u nf ăceau aşaceva . Dar n u ar fi
f
ostsu rpri
ns să -
iî nroşeascăur echil
e Nander e.i Vorbir epede
pen t
ru a p reî
nt
âmpina a cestl ucru:
— Şiacum nuam eu t oh-ul către e a,din momen t ceeusu nt
răspunzătorde ce a ăcuf
t Sulin?
Se p are căer a posibil săse acă f şimait ar e de râs.Cumva,
Avi
endhar euşisăseî nroşeascăşimaimul t,iarJalanist udia
cu mar ei nterescovoru l de l a pi ci
oarel
e sa le.Chi ar şi Nandera
păreamâhni t
ă de gni oranţ al ui
. Put easăţ i se sp untoh-
ă căai
ul, deşier a i nsultător, ţi se put ea r eaminti
, dar să î ntr
ebi
î
nsem na sănu şt ii
. Ei bi ne,şt ia cănu şt i
e.Ar fi put ut începe
pri
n a- i ordona l ui Sul in să l ase sl
ujba acei a ri dicol
ă, să se
î
mbr ace i ar î ncadi n’
so r
, şi … Şi ă s o opr eas că să- şi
î
ndep l
inească toh-ul. Orice r afi f ăcut casă -i uşu reze p ovar
a ar
fi fost o pi edi
că pen t
ru on oar Toh
ea -
ul ei
ei
. , alegerea ei
. Era
cev
a acol o,dar nu î şidădeaseam a ce. Poate eru şea săo n îtrebe
pe Avi endh a.Mait ârziu, cân d nu av ea să maifie at ât de
ruşi
nată. Chi purile celor r teifemeiî i dăduseră de î nţel
escă o
f
ăcuse de ruşi ne sufic i
ent pe ntru moment . Pe Lu mină, ce
î
ncu rcătur
ă!
I
ntrebân du-se cu m ar pu t
eagăs i o sc ăpare,î şi dăd u se ama
căî ncăţ i
neaî n mân ă sc ri
soar eaad usăde S ulin. O puse nî tr-
un buzunar ,î şides făcuce ntura sab i
ei, aşez ând-o deasu pra
719
Sceptrului Dr ago
nului, apoiscoase i d
n nou pergamentul. Cine
ar r t
imite un mesaj print
r-un călăr
eţcare nu se op reşte nici
măc ar pe ntru mi cul dejun? Nu er a ni
mic scris pe par tea
ext
er i
oară a per gam entul
ui, ni
ciun nume;doa r călăreţul care
di
sp ăruse - ai
r fi put ut spune cuiî i er
a adresat
ă. Nu cu noştea
ni
cisi gi
li
ul – un f elde floar e într
-o cea
ră roz iar p er
ga mentul
er
a gr eu, dintr
e cele mai scu mpe.Con ţ
inut
ul, scri
s cu l it
ere
dant elat
e,î i aduse nu zâmbetgâ ndi
tor.
Vere,
Vremuri l
e suntgrel
e,dar am consideratcă trebui
e să îţ
i
scriu ca să t e asigur de bunăv oniţ
a mea şi să- mi exprim
sper anţa că şit u si
mţ ila fel
. Nu î ţi fie teamă; te cunoscşit e
accept , dar sunt şidintre acei
a care nu ar zâmbi bucu roşidacă
cinevas- ar a prop
ia de tine făr
ă int er
med i
erea lor
. Nu dor esc
nimi c,dec ât săpăstrezi t
aina meaî n f ocu
li nimi
it al
e.
Alli
andreMari t
ha
— La ce rânjeşti
?î ntr
ebă Aviendha uit
ându-se curioasă l
a
scrisoare.
Î
ncă m aiera un pi c mân i
oasă enptru ce-ifăcu se.
— E plăcutsăpri meştiveşt
idel acinevacareareun f elat
ât
de simpl u de a fi, î ir ăspunse. Jocul Case l
or er a simplu în
comparaiţe cuj
i’e’t
oh. Numel e era suficien
t ca să- şidea se ama
ci
ne t ri
mi sese sc risoar
ea, ar d
, dacăaceast a ar fi căz ut în
mâini
le cu i nu t rebui
a,ar fipăru t adresaăt unui pri et
en sau
poat
e un r ăsp uns căl duros către un pet iţi
onar. Al l
iandr
e
Mar it
ha Ki garin, Bi necuvântat
ă de Lum i
nă, Regi na
Gheal danului, c ar
e în mod cert n u ar fi scri s as t
fel unei
persoane pe car e nu o î ntâl
nise ni ciodat
ă, şi n î spec i
al
Drago nului Ren ăscu
t. Era îngri
jorată desigur d
ef aptul căer au
Mant ii Albe nî Amadicia şide P r
ofet
, Masem a. Tr
eb ui
a săf acă
ceva î n pr i
vinţa lui Mas ema. Al li
andre er a pr udentă,
neîncredinţând hârtieimai mul t decât raenevoe.
i Şi î i aducea
ami nte săar dă pergamentul. Foculi nimii
. Dar r e
a prima dat ă
720
când un con ducător i se d aresa,făr
ă să ai bă sabia pusă la
gâtul neamului său . Acum, dacăar figăsi t
-o pe El ayne să-i
poată da A ndorul î
nainte săi ba
ăloc o nou ăl uptă.
Uşa se desc hise încet, dar
, nevăzând ni mic,se î ntoarse l
a
scrso
iare,întrebându-se a d
căî nţel
es
ese otate se nsuri
l
e.Ci t
ind,
îşifrecă nasul. Lews Therin şivorbări
al ui desp re moart
e.Rand
nu put ea scăpa de senzaţi
a ace ea e
d mur dări
e.
— EuşiJal aniosăstăm afară,spuseNander a.
Dădu di n ca p absent, cuoch iiîn scrisoare.Pr obabi
l, Thom ar
fi vă zut dint r
-o pri
vire alte şa se lucru rica re lui îi scăpaseră
.
Avi
endhaî ipuseomânăpebr aţ,apoişi-
or et
raser epede.
— Randal ’Thor,t
rebuiesăvor bescserioscut ine.
Brusc, totul se egă
l î n mi nteal ui. Uşase eschd i sese.Mirosea
murdăr i
a,nu doar s oi
mţ ea în năr i
, dar un er a un mi r
os
adevărat
. Lăsâ nd să-i cadă scr i
soarea,o î mpi nse t a
ât de atre pe
Avi
endha,î ncât aceasta căzu cu un ţ i
păt – depart e de el
;
dep arte de pri mejdi
e;t otul părea că î ncet
inise –,se deschise
saidi nuluişiî ncepu săţ easă.
Nander a şiJal ani tocm ai se ntî
orceau să vadă ce oăcufse ep
Aviendhasăţ i
pe.Randt rebuisăseui tecu atenţ
iesă-lvadăpe
bărbat ulînalt
,î nt
r-o haină cenuşie,pe care nici
una dintr
e
Fecioa r
e nu- l văzu în timp ce l u
pteapar căpri ntr
e ele,cu och
ii
întunecaţi, mor ţ
i, fixaţ i as upra l ui Ran d. Chi ar şi
con centrându-se, privi
rea sa f u gat a să al unece pe l ân
gă
Vineţiu.Căciast a era,unuldi nt
re asasini
iCeluiî nt
unecat.
Când scrisoar
ea at i
nse pod eau a,Vi neţ
iul îşidăd u seama că
Rand îl văzu
se. Avien dha era încăî n aer, după ce icoşase
r ur d
de podea; un cuţit apăru în mâna Vi neţiul
ui,ţ i
nut j
os, şiţâşni
î
nainte.Rand î l pri
nsecu fir e de Aer , aproape pl
in de dispr
eţ.
Pe âlngăumărul săuţ âşni o bară de ocf r g
oasăcât î
nchei
et
ur a
mâini
i unui om, ăc fân du-i în pi ept ogau ră cât pu mnul
.
Asasi
nulmuriî nainte de a se putea zbat
e;capulî icăzu î
n

721
pi
ept, ai
r och i
i ace i
a, a lfel e dlipsi
ţi de vi
aţă ca î nai
nte, se
hol
barăţ i
ntăl a Rand.
I
ndif
erent cei sef ăcuseVineţi
ului, nu mai funcţi
ona după
moarte.Mort, era la felde vizi
bil caorici
ne al
tcineva
. Aviendha,
car
e tocm aiîncepusesă se d a
une de pe j os, ţ
ipă uimită,i ar
Rand si mţi furnicături
le care-i spuneau că î mbrăţ
i
şase
saidarul.Nan
dera î şiduce a mâna către văl
, cu o ex cam
l aţie
frântăl a mi jloc,iar Jalani apucase ăsşi -ltragăpe u jmătate.
Ran d lăsăcad avr
ul săcad ă,dar saidinul
pă
stră î
n t imp ce
se î ntorcea să- l înfrunt e pe Tai m, car e st ătea î n uşa
dorm itorului său.
— De ce l-aiucis? înt
rebă cu o duri
tate care nu venea î n
întregime de l a Vid. Îl cap t
urasem; poa t
e mi -ar fisp us ceva,
poat e ch iar cine l -
a t ri
mis. i Ş cef aci i ci
a, u fri
şâ ndu-t
e î n
dor mitor
ul meu?
Tai
m i ntră cu paşimari ,completli
nişt
it,purtând o hai nă
neag r
ă, cu dr agon iîn al bastru şiau ri
u pe mâneci . Aviendha se
ridică în pi ci
oare şi , n î ci usaidarului,
da părea gat a să
foloseascăcu ţit
ul scos din teacăî n aceea şimăsu ră în ca re er
a
gata să -l bage î napoi. Nander a şiJal ani aveau văluril
e t r
ase,
ga t
a de l uptă, cu su li
ţele pregă t
ite.Ta im l e i gnoră; Rand si mţi
cu m Put erea î l păr ăseşte pe băr bat . N u păr ea nel inişt
it că
saidinul î
ncă lîumpl eape R and. Acel aproa pe-
zâmbet ci udatîi
încreiţbuzele câ nd aru ncăo pri vi
re scu rtă Vineţi
ului.
— Urâtelucruri,ceiFăr-de-Suflet .
Ori
cine a l
tci
nevara fit remur at. Nu şiTa im.
— Am deschisopoart ăînbal conult ău pent ru căeram sigur
căvrei săauziveş t
il
ei mediat.
— Cineva careî nvaţă prea repede? îlî ntrerupse Rand,i ar
zâmbet ul apăru di n noupe bu zel
e u li Taim.
— Nu,nu est eun Răt ăcitdeghizat,doardacănu ar euşi
tsă
se degh izeze într-un băi at e d dou ăzecide an i. Numel e l ui e
JaharNari shma şiar e scântei
a,deşiî ncă nu a descoperi t-
o.
722
Bărbaţ i
iî şidescoperă t al
ent
ul mai t ârzi
u ca f emei l
e.Ar rtebui
săt e nîtor
cil a şco
ală; ai fi surprnis d e schi
mbări .
Rand nu se î ndoia. Jahar N arishma nu er a un nu me
andor an; d in câte şt i
a, u n exist
au l i
mi t
e pen tru Topirea-
n
văzduh, i ar Taim păr ea că ajunsese f oarte departe cu
recrutăril
e sa l
e.Nu sp useni mic,ui tându-sel a ca davru
l de pe
covor. Taim avuo g ri
masă , dar nu de d i
spreţ
, cide n erăbdar
e.
— Cr ede-
mă,aşvr easăfieî ncăviulafeldemul tcaşit i
ne.
L-am văzu t şiam acţ ionatf ăr
ă să m ă gân desc ; ult
imul lucru pe
care l-aş vrea arfi ca t u să mor i. L-aipri ns în cli
pa î n car
e
î
nce pusemsă con duc şi a ost
f pr ea âr
tzi
u să m ă opres
c.
„Trebuie să-l om o,
r murmur ă Lews Theri n, a ir Puter
ea
răbufni în Rand. Îngheţă, l
uptându-se să îndep ăsaidinul.
rtez
e
Era o ad evăraă
t l upt
ă.Lews Theri n încer ca să se agaţ e de
Putere,î ncer
ca să con ducă.Î ntr
-un final,î ncetul cu încetul,
Izvorul sestinsecao apă ce e s sc
urgepri ntr-o găl
eată găurit
ă.
„De ce ? într
ebă. De ce vr eisă- l omori?“ uN primi nici
un
răs puns, doarnuhoh ot nebun şi un boce t st
ingându-se î
n
depărtări.
Aviendhaîlpri
veaîngri
jorat
ă.Îşipusesedeopart
ecuţi
tul,dar
furn i
că t
uri
le din piel
e i îspunea u căî ncăsaidarul
ţi
nea î n ea.
Cel e dou ă Fecioa
re îşidăd ur
ă j os văl
uril
e,acum că dev eni
se
clar căapari ţia l
ui Taim nu f usesen u atac;reuşeau săse i u
te
şil a Taim, şiî n restul cam eer,
i schi
mbân d di
n cân d în când
priviriabătute.
Ran d îşit r
ase nuscau n lângă m asa nu de sab ia i se odihnea
peste Scep t
rul Dr agonul
ui. Lupt a durase câtevacl i
pe,dar şi î
si
mţ ea ge nunchii moi. Lews Ther in ap roape reu şi
se să pr eia
controlul sau cel puţi
n co nt
rol S
ul asua
pri
di
a nului.n Îai
nte, la
şcoală, reuşi
se să se int
ăm si
ngu r
, dar nu şiacu m.
Taim nu dădea ni ciun semn că ar fi r emar cat ceva.
Aplecându-se să ridi
ce scri
soarea, aruncă o privire scurtă
asupr a ei
,î naint
e d e ai -
oî ntinde cuo pl ecăciune scurtă.
723
 Rand îndesă per gamentul în buzunar; nimic nu-l cl
int
eape
Tai
m;ni micnu-itulburaechil
ibrul.DecevoiaLewsTherinsă-l
ucidă?
— După câtdeî nverşunateraisă leatacăm pefemeil
eAes
Sedai, mă mir că u n aipr opus săl
-l ovi
m pe S ammael. Tuşicu
mine,î mpreună, poate şicâ ţ
ivadintre studenţ
ii mai puter
nici
,
int
rând dreptî n mi j
loculIlli
anului pri
ntr-
o poartă. Mai mult ca
si
gur bărbatul a fost t
rimis de Sammael.
— Poat
e,ziseTaim scurt,uit
ându-selaVineţi
u.Cenu aşda
săfiu si gur, spuse cu o voce p ce
ăr
easi nceră. Cât despr
e lIl
ian,
mă îndoiesc că ar fi at âtde simplu să sc api de două AesSeda i
.
M-am t otgân dit ce aş f ace eu în locul lui Sammael. Aş păz i
fieca
re p art
e d i
n Ill
ian, iar
, dacăunui băr bat i-ar t
rece prin cap
săcon ducăPut er
ea, aş ştii mediatunde es t
e şi aş rtansf
orma
l
oculî n cen uşă,înainte caacest a săai bă timp săt r
agăaer nî
piept.
Aşa vedea şiRand l ucruril
e;ni meninu şt i
a maibi ne ca
Sammael săap er
e u n loc. Poat e era doarap ft
ul căLews T heri
n
era nebun. Poa te şi ge los. Ran d î ncercă să-şi spună că nu
evi
tase şcoala pentru căer a gel os, dar mer eu simţeaun soi de
împunsătură nî preajma u li Taim.
— Mi-aispus vestea.Du- t
e acum să- lant r
enezipe acest
Jahar Narishma. Ant r
enează- l bine. Poate va trebui să-şi
fol
ose
asc ă abil
it
ăţi
le nî cu rând.
Pent
ru o cl ipă och i
il ui Tai m străluciră, apoi î
şiî ncli
nă î
ncet
capul. Fără o vor bă,se u mpl
usad
iei
d n şi deschi
seo poa rtă
chiar acolo.Rand se or f
ţă săr ămână aşez at, golpe dinăuntru,
până câ nd poa rt
a se r st
ânse nî
tr
-o lini
e su bţi
re de ulmi nă; nu
putea risca o al t
ă l uptă cu Lews Therin, nu cân d put ea să o
piardă şisă- şidea sea ma că se uptl
ă cuTa i
m. De ce -
l voia mort
Lew s Therin? Pe Lu mină!Lew s Therin voia ca toată lumea să
moar ă, i
nclusi
v el î
nsuşi.

724
 Fuse
se o di mi neaţă pli
nă de even imente, maiales dacăse
gândeacăcer ul era încăcen uşiu. Veşti
le bune e
l nîtreceau pe
cel
e rele. e S ui t
ă l a Vi neţi
ul n î
tins pe covor; a rna f usese
cauteri
zatăî n aceea şicli
pă î n care ufses
e ă f
cut
ă, dar jupâneasa
Harfor un ar fi r atat ocazi
a să -
l anunţe d acăo singură picăt
ură
de sânge păt ase cov orul. C ât e d
spre St ăpân
a Br ăzdarului
Oamenil
or Măr i
i, di n par t
ea l ui n-avea decât să fiar bă î n
propri
a supărare;avea destule de făcut,îf
năcă
ră o f emeie
nervoasăpe capul lui
.
Nandera şiJa laniîncă sebâţ âau
i de pe un pi ci
or e p al
tul
lângăuşă. Ar fi t rebui
t săse u dcă af
ară de î ndată ce l p
ecase
Taim.
— DacăvoidouăsunteţisupăratedincauzaVineţi
ului,uit
aţi
de el. Doar nunebu n se aşt eap
tă să zărească un Făr -
de-Suflet
alt
feldecât pri
ntr-
un nor oc ch i
or, şini ciuna di n voi un e
nebună.
— Nuevor badespreast a,spuseNander abăţoasă.
Fal
cal ui Jalaneier a atât de încordată, î
ncâ t era li
mpede că
se r st
ăduia săt acă.
Brusc nîţel
ese. Ele nu cr edeaucă ar fit r
eb uit să-
l vad
ă pe
Vi
neţiu,darerau încă ruşinatecă nu ofăcuseră.Ruşi natede
acestlucru, dar şi t emându- se ca ruşinea„ eşecu l
ui“lor sănu
se ăspâ
r ndeasc ă.
— Nu vreau săşti
eci nevacăTai m afostaicisau ceaspus.
Oamenii sunt d ej
a sufici ent de nervoş i ştii
nd că şcoal a e
undeva în apr opi
ereaor aşul
ui,f ăr
ă săse a mi tea
mă şicăTa i
m
sauunul di ntr
e studen ţi ar puteaapăr eacadi n senin. Cr
edcă
cel maibi ne est
e sănu sp uneţi nimic din ce s-a întâmplatîn
di
mi neaţ
a ast a.Nu put em ţine secret un cadavru, darvreausă-
mi promi t
eţi că u n veţi spune d ecâtcă un om a î ncer
cat să m ă
ucidă şia muri t pentru asta. Astai ntenţ
ionez să spun ori
cu i şi
nu mi -
ar ăcea
pl să m ăt ransf
ormaţ iîntr
-un mincinos.
Pe chipuril
el or se puteaci t
ir ecunoşti
nţa.
725
 — Am toh- ul, sp use ră a proape n î acel aşi timp amân dou ă.
Rand î şidr esegl asul; deşi nu ast a i nten ţion ase, măcarl e
luase oov a
pr ă de p e u mer i. Brusc şi î dăd u seam a ce ar putea
facecu Sul in. Nu avea să-i pl acă, dar o tt şi î va put ea î mplini
toh- ul , poate şi î
n mai mar e măsu ră dacănu î i plăcea,i ar elşi -
ar şu ura cu mva con şti
inţ a,î mpl inind o par tet od
hi-
nul pe
car e-l avea faţă de ea .
— Duceţ i-vă af ară acum sau o să î ncep să cr ed că voivă
zgâ i
ţil a sp râncen ele mel e.
Ast a spusese Nander a. Avi endha er a f ascinat ă de
sprâncenele uli?
— Hai ,duceţ i
-vă.Şigăsi ţipeci nevacar esă- li apeăst ade-
aici.
Elei eşi
ră, cu zâ mbet el ar
gi, vo rbind î ntre el e pri n sem ne,i ar
Rand se i d
rică, luând- o p e A vi
en dha d e b raţ.
— Spuneaică vr eisă vorbi m.Haiî n dormi torpână sef ace
cu rat ai ci, zise, gândindu- se că , dacăe vr eopat ă, ar put easăo
cu reţe cuPut er ea.
Avi endhasesmul sedinmânal ui .
— Nu,nu acol o.Tr ăgând adânc aer î n piept ,î şimoder ă
ton ul, dar n îcă păr ea su spici
oa să şimaimul t decât furioasă.
De c e n u put em vor bi aici?
Nu er a vr eu n mot iv, cuexcep ţia mort ului î ntins p e p odea , dar
aces ta nu con ta pen tru ea. Î
lî mpi nse cu puter e n î sc au n, ap oi
îl st udi e,tr ăgâ nd i arăşiadânc a er nîpi eptî naint e d e v orbi.
— Ji ’
e’t
oh es t
e ese nţa Ai el. Noisu nj
ti’
e’
em toh. n Î acea st
ă
dimi neaţ ă m- ai f ăcu t de u rşine p ână n î adâncu l su fletului.
Îşiî ncrucişămâi nil
e p e p iept , privindu- l dr eptî n och iî n t imp
ce-i i ţ
nu un l ung di sc urs despr e i gn oran ţa l ui ş i c ât de
impor tan t er a să asc undă ace st l ucru pân ă cân d ea va put ea
îndr ept a pr oblema, ap oi on ct inuă expl icân du -i c ă t oh
un
treb ui a împl init n idi
ferent d e cost uri . Con ti
nuă ceva ti
mp cu
acest lucru .
726
 Era sigur cănu ast a voi
se să spună cân d îi zi
sese că tr
ebui
e
săvorb eascăcu el , dar î
i plăceapr eamul t săse i u
t
e nî ochii ei
.
Îi pl
ăcea.Î ncetul cu încet
ul alungă plăcerea pe ca re o simţea
,
până când r ămase doarcuo d urer
e difuză.
Credea că r
eu şi
se ăsse ascu ndă, dar probabil i se ch
si
mbase
expresi
a. Aviendha se op ri încet
, p ri
vindu-l l
ung, esprir
ând
greu. Făcuun ef ortvizi
bi
l de a-şiî ndepărta pri
vi
r ea
.
— Măcar acum înţel
egi
, murmur ă. Eu trebui
e să… am
nevoi
e… Atâta vreme câtînţel
egi.
Str
ângându-şifust
a, ieşidi
n cam eăr – cadavrul ar fi putut fi
l
af elde b i
ne u n t
ufiş p e ca
re r t
ebuia să-
l ocolea
scă.
Îl lăs
ă si ngur în camer a car e părea di ntr
-odată mai
î
ntunecat
ă, i n
sgur cu un mor t. I e s potri
vea bi ne. C ân
d
gai’
shain ven
iră săia cadavrul
,î l găsr
iă pe Rand r âzând uşor
.

Padan Fai
n st
ătea cu pi
cioa
rel
e ri
dica
t
e pe o r
ogoj
i
nă,
studii
nd f rumuseţea primelor raze ale dimi neţ
iir ăsfr
ânt e de
lama cu rbată a pumnal ul
ui pe ca re-
lt otî ntor
ceaî n mâi ni
. Nu
maier a suficient s ăl
- poarte la cen tur
ă;di n cân d î n cân d,
trebuia pur ş i si
mplu să-lţ i
nă î n mân ă.Rubi nul mar e de pe
mâneraruncascl i
piri mal
efice. Pumnal ul f
ăceapart e d i
n el ,iar
el din pumnal . Pumnalul era par t
e a Ari dhol
ului, numi t de
oa meni Shad ar ogot
L h, dar şi eler a parte a Ari dholului. Era
neb un şişt i
a bine acest l
ucru, dar n u îi păsa. Soarele străl
ucea
pe l ama de oţ e,l oţ
elcar e era acu m maiuci gător ec dât orice
lucru făcut vreodatăla Thakandar.
Auzi un f oşnet cu jumătat
e de ureche şi se uit
ă cătr
e
Myr ddraal
ul car e st ătea jos în ce lăl
al
t cap ăt al cam ee
r,i
aşt
ep tând or di
nele lui
. Nu î ncercăsă-iîntâlneascăprivir
ea; de
mul ti -
of rânsese.
Încercă să se î ntoarcă l
a contem pl
area lamei,f rumuseţea
perfectă a mor ţ
ii perfect
e,frumuseţea a ceea ce a fost şi va
deveni i arăşiAri dholul
, dar Myr ddraa
lul î i î nt
rer
upsese
727
concen
trarea.I-o stri
case. Îi venea să se ducă şisă omoa re
chest
i
a ai a. Pier
i
ţi
lorl e l ua mul ttimp să moa ră; oar
e câ t de
mult dacăf oloseapumnal ul
? Se mi şcăi arăşi
, de parcă i-
ar fi
si
mţit gânduri
le.Nu, î i puteafi de o f
los nî conti
nuare.
Î
i era greu să se con ce
ntreze mul t asupra unui lucru. Cu
excep
ţi
a l ui Rand al’Thor, desigur. Era atât de aproape de el,
î
ncât lî putea si
mţ i
, put ea ar ăt
a în cedi recţ
ie seafla. Al ’
Thor
tr
ăgea de el,trăgea până la dur ere.Simţise o sc hi
mbare î n
ulti
ma vr eme,o schi mbar e ce veni se brusc , de par că cineva
pusese st
ăpânir
e pe o part e din al’Thor , şifăcând acestl ucru,
micşo r
ase ce i se cuveneal ui. Nu co nta. Al
’Thor era al lui
.
Şi-ar fi dorit să si
mt ă dur erea lui al’
Thor ; si
gu r iîprovocase
măcardur ere.Cât n işte înţepături de purice, dar, dacă erau
suficient de mul t
e,avea u să -
l sl ei
ascăde put er
i. Manti
il
e Al be
erau dezlănţui
te împotri Dragon
va ului Renăscut .Buze le ise
ri
dicarăî ntr
-un rânj
et. Gr eu de crezu t căNi alll -
ar fisp ri
j
init pe
al’
Thormai mul t decât ar fi făcut-
o Elai
da, dar maibi ne sănu
rişt
e cu afurisi
tul de Rand al ’Thor
.Îi atinsese pe amândoicu
lucrul adus din Aridhol; poate că vor maiave a î ncr
eder
e în
propri
il
e mame,dar ni ci
odată din acea cl
ipă în al’
Thor.
Uşa se deschise u c o buf nit
ură şi tânărul Perwyn Belman
năv ăi
lî n cameră,urmăr i
t de mama sa.Nan Bel man era o
femeie frumoasă, deşi î n ul t
ima vreme Fai n ar ar
eor
i mai
remarca dacă o f
emeie eraf rumoasă sau nu, o Iscoad
ă a Cel
ui
întunecatcare crezuse că j
urămintel
e ei însemnau doa r săse
bălăcească î
nr ăutat
e,până când Padan Fain poposisela uşa
ei
. Cr edeacăşielest e oI scoadă a celui întuneca t, dar unul cu
o pozi ţi
e înaltă. Fai
n t recuse de mul t it
mp di ncolo de ast a,
desigur; ar fif ost mort dacăvr eunul dint
re N umi ţi punea m âna
pe el. Gândul î lfăcusăch icotească.
Perwyn şimama sa t resări
ră la vederea Myr ddraal
ului, dar
băiatulîşirevenipri
mulşisedusel a Fai
n,întimp cef emei a
î
ncer caî ncăsă -şirecapet
e su flul.
728
 — Stăpâne Mor deth, Stăpâne Mor deth, stri
gă băiatul
,
ţ
opăind de p e un pi ci
or e pa l
tul. Am ves t
eape ca re oaşt
ept
ai.
Mordeth. Fol
osise elnumel e ăst a? Cât eodată, un-
şiput
ea
aminti ce nume olfosise, ce u nme av ea.Punân du-
şi pumnal
ul
î
n teacae ds ub hai nă,afi şă n u zâmbet călduros.
— Şicenoutatearfiaceea,băi ete?
— Cineva a î
ncercat să-luci
dă pe Dr agonulRenăscut în
această di mineaţă.Un băr bat. E mor t acum. A trecu
t de toţ
i
Aieli
i,dr
eptî ncamer eleDr agonuluiRenăscut .
Zâmbet ul l ui Fai
n se r at
nsformă î nt
r-un ri
ctus.Încer
case să
-
l
ucidă pe a l
’Thor? A l
’Thor r a
e al l ui
! Al’
Thor o să moar
ă de mâna
l
ui , nu a al t
uia! Ia stai. Asa sn
iul trecusede toate gărzi
l
e Aiel
,
până ajunsese n ca
îmer eel uli al
’Thor?
— UnVi neţiu!
Nu î şir ecu noscu pr opri
a voce. Vineţ
iiînsemna CeiNumi ţ
i.O
săscap e vr eod ată de a mestecullor ?
Toatăf uria aiatrebuia să se scurgă undeva înai
nt e de a
răbufni
. Î şi r ec
tu mân a uşor pes te f aţ
a băi atului. Ochii
copil
ului ieşir
ă di n orbit
e;î ncepu săt remure a t
ât de a tre că i se
auzeau di nţi
i clănţăni
nd.
Fain nu î nţ el
egea cu adevărat l
ucr uri
le pe car e el puteaface.
Câte ce va de l a Mar ele Sen i
or, c âet ceva di n Ari dhol. Se
înt
âmpl ase du pă ce î ncetase să maifie doar Padan Fai
n.
Abili
tat
eal uiîncepusesăsemani f
este,încetulcuîncetul.Totce
şti
a er a căacu m put eaf acean umite lucruri, atâat vreme cât
putea să at
ingă.
Nan se r a
uncăl a pi
cioarel
e uli
, agă ţ
ându-i-se ed haină.
— Mil
ă,StăpâneMordeth,gemuea.Văr og,aveţ
imilă!E doar
un copi
l. Doar un copi
l!
O studie curi
os o clipă, cu cap ul uşorncl î
inat. Chiar er
a o
femei
ef rumoasă. O împinse cu un pi cior nîpiept, săse oaptă
ri
dica î
n pi ci
oare.Myrddr aal
ul, aruncând o pri vir
e f urişă
,îşi

729
î
ntoarseîn grabă f
aţa când îl văzuprivindu-l
.Î şiaminteabi ne…
trucuri
l
el ui
.
Fain se pli
mba cu paşi mari pri
n î ncăpere;trebuia să se
mişte.Căderealui al
’Thor reb
tuia săfie o per
al ui – al ui! —, nu
a Numi ţi
lor
. Cum put ea să-lrănească iar
ăşi
, să-ll ovească în
i
nimă? Mai er au gâscul
iţ
ele al
ea de f et
e l a Ogarul lui Culain,
dar, dacăal ’
Thor un ven i
se cân d Ţinutul celor oDuă Râu ri
fusese călcatn îpi cioare,de ce i -ar fi păsat acă d dădea f oc
hanului, cu ţ ânci
iî n el? Ce put ea f ol
osi
? Mai avea câţi
va din
foşt
ii Copi
i ai Lumi nii
. Fuseseoa r
d un t est – dacăvr eunul ar fi
reuşi
t să-l omoar e pe al’
Thor,l -ar fif ăcut să-lroagesă -ljupoaie
de viu –,dar î l co
satse i n
şt
e o amen i. Mai avea Myrddraal
ul şio
mân ă de t rol
ociascu nşiî n af ara or aşu
lui, câetv
a I scoade
strânse î
n Caem l
yn şial t
ele ven i
nd de l a TarVal on. Al’
Thor
trăgeade el , obli
gându-l săse i m
şte.O I scoadă nu ar fi t rebui
t
săfie d i
feri
tă cu ni mic de o ri
cine a l
tci
neva, dar î
n ulti
ma vr eme
îi p utea r ecu noaşt
e di ntr
-o pri vi
re, ch i
ar dacănumai se
gândiseră săj ur e cred
inţă Umbr ei
, de parcăar fiavu tf runţi
le
mân ji
te cu ce nuşă.
Nu! Tr ebu i
a să se co nce ntr
eze.Să se con centr
eze! Să-şi
eli
bereze mi ntea. Ochi i îi căz ură pe f emeia car e gemea
mân gâindu-şi fi ul nî t i
mp ce ac esta bol borosea pr ăb
uşi t
,
vorbi
ndu- icubl ândeţe,deparcăast aarfiput utsă-lajute.Fai
n
nu şt ia cu m î şi putea op ri ceea ce f ăce
a od ată ce înce pea;
băiatulart r
ebuisăsupr avi
eţuiască,chiardacănu var ămâne
î
ntreg, odat
ă ce ches ti
a ai a se op rea.Fain nu puse se t
oată
i
nima î n ao ă furi. Să-şilimpezea
scă mintea
. Să se gân
dea
scă la
al
tceva.O f emeie dr ăguţă.Câtt i
mp t r
ecuse de când nu mai
avusese oem fei
e? âm Z bi
nd, o a pucă e d braţ
. Tr
ebui să otragă
cuf orţ
a de âlngăpr ost
ănacu l de băi
at.
— Vinocumi ne.
Vocea î
ier
a diferi
tă,mai est
uoasă,îşipier
duseaccent
uldin
Lugard, darnu î şidăd ea seam a;nici
od at
ă nu observa.
730
 — Suntsigurcămăcartu şti
isă-miarăţ
ir espectulcuveni
t.
Dacăia să mă mulţumeş
ti, nu o să ăţ p
eş t
i nimic.
De ce se băt
eza?Doarf usese er
fmecăo t.r Acum trebui
a săî
i
f
acăr ău. Numai di
n vina lui al
’Thor
.

731
CAPI
TOLUL 29
Foc iSpi
rit

Opri ndu- se o clipă l a umbr a Tu rnului Mi c,Nyn aev e şiî şt erse

chipul , apoi î şistr ecură bat i
sta pe mânecă . Nu căi -ar fi f ostde
vreun folos–sudoar eaţ âşneapri nt oţiporiiocl i
pămait ârziu
–,darvoi a să ar ate câtmaibi ne înăunt ru.Voi a să fie r ece,
senină,demnă.Sl abe şan se . Tâmpl ele î i pulsau ,i ar om stacu l
păr ea… f ragil; nicinu f usese î
n st are săse i u
te a l mi cu l dejun.
Doar di n ca uzacă ldurii, desigur, dar şi -ar fi dori t săseî ntoarcă
în pat ul ei , să se gh emui ască acolo şisă moa r
ă.Col ac pes te
pupăză, si
mţ ul vr emii nu- i dădeapace; soarele otpit ar fi t rebuit
să fie acu m ascu ns de nor i negr i cl ocotitori
, despi caţi de
fulgere.
St răj
erii ca re ser elaxau î n f aţa cl ădirii nu păr eau gă rzi, dar
erau. Î i aducea u ami nte d e A iel
ii pe ca re-
i vă zuse nîSt âncadi n
Tear;pr obabilşicânddormeau ar ătau cani ştelupi.Un băr bat
chel, cu ch ipul păt rat,l a f elde scu nd caşiea , dar a pr oape l a
felde l at nîumer i,t rop ăii eşi
nd di n Mi cul Tu rn, cu mân erul
sab i
eipuse e p sp ate ridicându-se easu
d pr a umăru lui. Chi ar şi
el– J ori,l egat de Morvr i
n – e ruşea mai bi ne să -şiţ ină fir ea.
Uno,decor at c u o pană î n vâr f
ul cr eştetului,î şicon ducea
calul pri n mul ţime,păr ând să nu ob serve căl dura,î n ci uda
platoşei de oţ elşia zal el
or ca re-lî mbr ăca u de l a umeri în jos.
Se r ăsu ciî n şacas- o poa tă pri vicu och i
ul cel bun şiNyn aeve
simţ i că se î ntunecăl a f aţă. Bi rgi
tte vor bise. De fieca r
e dat ă
cân d băr batul o vedea, aştepta î n mod l impedesă- i spu nă de
cai. Şi er a apr oape ga ta săo f acă. Ei bi ne,ar fiput ut, dar n u
era bi ne.
Uno di spărudupă col ţ,i ar ynNaev e oftă. Înce r
cadoa r sămai
amân e să i nt re.Myr ell
e ar fiput ut fi acol o.Şt ergân du-sedi n
nou pe a fţ
ă, se nî crunt ă la pi eleaî ncr eiţ
tă de p e mână – er a a
732
unsprez
ecea zi de f rec
at oale;mai av ea dou ăz
eci şinou ă;
douăzecişinouă! – şi i
ntră.
Eraoi dee m airăcoa
r
e d ecâtîn sal
a mare ahan ul
ui, ceeace
î
i ali
na un pi c dur
erea ed c
ap. Toat
ălumea o un mea acum „ sala
de aştep
tare“. Nu sepierduse imp
t ul cu reparaţ
ii
. Şemineuril
e
aveau pi
et r
e l i
psă,ari prin găuri
le di
n t encui
ală se ved eau
şi
pcil
e de l emn. Arei
na şiNi col
a măturau,î mpreună cu al te
novice, darnu r euşeau să acăf ar
me ulcru cupod eaua roasăe d
vreme. Areina avea faţa schi monosi
tă, dar ei nu-ifăcuse
nici
odată pl ăcer
e să t r
eb ăl
uiascăal ăt
uri de nov i
ce. În Salidar
nimen i nu st ăt
eadege aba.La cap ătul săli
i, Ramada vorbeacu
două Aes ed Sai subţi
ri,î n vârst
ă – ch ipul l
or oapte cănu purt a
sem nel
e r t
ecerii ani
lor, dar părul l
or a d –,în modl i
mped e nou-
venitedupămant ii
ledepr afîncăagăţatedeumeri .Niciurmă
de Myr ell
e,cee a ceo f ăcu să of teze de uşu r
are;f emeia aia o
puneape a jr cufiecar e o cazi
e şi apoio f ăceasăse er ppelea
scă!
La mesele de t oat
e f el
uril
e,ar anj
ate pe r ânduri, stăteauAes
Sedai
, ap l
ecat
e asu pra per gamentelor, împăr ţi
nd or dine
servi
t
oril
or sau St răjer
i
lor, dar mai puţ i
ne decâ t p rima dată
când intr
aseacol o.Doa r con ducătoa
r el
e de A j
ah şiservi toa
rel
e
l
or mai l ocui
au l a etajel
e de dea supra; t oţ
i ceilal
ţi pleca
seră
,
pent
ru ca f emeil
e Aes Sedai să aibă unde l ucra.Mi cu
l Turn
prel
uaseat ri
buţi
il
e T urnului Alb, şimai al esf ormali
tăţi
le.Când
Nynaeve văz
use prima dat ă sal a,f usese forfotă,păr ea că se
î
ntâmplă ceva. O i mpresi
e f al
să, at unci. A cum pă rea că
lucruril
e se mi şcă greu, dar părea să fie ri tmul adecvat
TurnuluiAlb.
Îndreptându-se spre una di nt
re mese, nu chi ar cea mai
apropiată, f
ăcuo r ever
enţă sfioasă.
—I ertaţi
-mă,AesSedai ,darmis- a spuscă Si
uan şiLeane
sunt ai ci
.Î mi puteţ
i spune u nde el potgăs?i
Br endas îşioprif ugapen i
ţeipe hârtie,ridicâ
ndu-şicăt
re ea
ochiir eci şinegr i
. Nyn aeve o alesese pe ea în loc de cele de
733
l
ângă uşă, deoarec
e Br en das fusese una di ntre puţ i
nele Aes
Sedai car
e nu o ch i
nui se i n
ci
odată cuî ntr
eb ări despre Rand. Î
n
pl
us,demul t
, pe vr emea cân d Siuan fuse seSupr em î nscăunat
a
Amyrli
n,o al
esese pe Br endas ca om de încredere.Si gur
,nu
conta acum, dar N ynaeve găsea mi
cil ucr uri li
ni şt
i
toare acol
o
unde putea.
— Suntcu câteva dintre conducătoar
ele de Ajah,r ăspunse
Bren das cuo vocee dg heaţ
ă, perf
ect l
ipsi
tă de emoi
ţ
i pe ch i
pul
palid.
Al bele ar
areori arătau emoţi
i, dar Br
endas nu tr
ădase
niciodată niciuna.
Nynaev e î şi î năbuşi un of t
at i ri
tat
. Dacă f emei
le
con du căt
oare l e pu seseră să r apor
t
eze ce mai afl as
eră
iscoadele,mai dur a cea suribune.Poate chiar ot
t rest
ul zi
lei
.I ar
atuncivafi î nconjurată de crat
i
ţe.
— Mul ţ
umesc,AesSedai .
Br endas iîopri cuun gest reverenţa.
— Theodrinaf ăcutierivr
eunpr ogrescut i
ne?
— Nu,AesSedai .
Dac ă voc ea îi e ra un pi c pr ea î ncordată, avea mot i
ve.
Theodrin spusesecăaveadegând săî ncerceori ceşisepărea
căvo i
a săseţ ină de c uvâ
nt. Ef ort
urile d e eri
i co nstaserăîn a o
pune săbea n vi
, săse el r
axeze,darNyn aeve euşi
rse u c
mva să
beamaimul tdecâtcâtevaînghi
ţit
uri.Nucr edeacăaveasăui te
vreodată cum o căr aseră cântând î napoi î n camera ei –
cân t
ând! – sa u să -
şiami nt
ea scăvr eodată făr
ă săse acă f r oşi
e
ca f ocul. Pr
obabil Br endas şt i
a. Pr obabi
lt oată lumea ştia. Îi
veneasăur le.
—Î ntr
ebdoarfii ndcăstudiil
et aleparsăsuf er
e.Le-am auzi
t
pe câ tevasu rori spunând căai aj uns a l capătul descop
eriri
lor
tal
e r emarcabil
e.Poa t
e căpr ob l
ema st ă în munci l
e în plus pe
care l e ai de făcut, dar l E
aine vine cu cev a nou î n fiecare zi
,
chiar d acă predă şif reacă oale.Unel e surori seîntreabă dacă
734
nu ar u pt
easăt e ajute maimul t decâtTheod ri
n. Poat e,dacă
am fac e cur ându
l, muncind t oat
ă ziua cu t i
ne, am av ea mai
mult su ccesecâtd acest
e sesiuni i
nformale cuci nevacar e este,
nu-i aşa, doar cev
a mai mul t decât o Aleasă
.
Fem eia vorbi
se cu un t on egal
, f ără nici cea mai mi că
acuzaţie n
î glas,dar Nyn aeve se nroşi
î de parcăar fi ţ ipat l
a ea.
— Suntsi gurăcăTheodrin vagăsiî
ntr-obunăzichei a,Aes
Sedai, zise ea aproape nî şoapt
ă. Mă voi st
rădui mai mult, Aes
Sedai!
Făcând r ep
ede or everen
ţă, serăsucipe c ălcâi
e şii eşiî
nainte
ca r B
en das să o oat
ă
p opri di
n nou. Asta numaica săea d es
pte
una di n nou-venitel
e cu păr ul al
b. Semăn au atâtde bi ne,că
probabil erau su rori adev
ăraet,fiecare ap roape imagi
nea în
ogl
indă a ce l
eil
alte,cu oasefine ş i chi
puril ungi
, pat
rici
ene.
Izb
ituraf u mai mul to a ti
ngere şi î
ncercăsăse scu ze,dar Aes
Sedai o fi xăcuo p ri
vir
e care ar fifăcu t mândru şiun ul i
u.
— Uită-tepe unde mergi,Aleasă!Pe vremea mea,o Aleasă
care călcaî n pici
oar
e oAes ed Sai ar fi avut părul mai alb decât
almeupân ă cân dtermina de r fecatpodele.
Cealal
tăî i ati
nsebra ţul.
— Oh,l asăcopil
aînpace,Vandene!Avem t r
eabă.
Vandenepuf niascuţ
itlaea,darsel ăsădusăafară.
În timp ce aşt ept
a să l e lasesă i asă, Nynaeve o văz u pe
Sheri
am i eşi
nd di nt
r-una di n săl i
le de întrunire, ă al
turi de
Myrell
e,Morvri n şiBeo nin. Myrell
e ovă zuşipl ecăîn direc
ţia ei
,
dar h S
eri
am şiMor vi
rn îi puseră fiec ar
e cât e o mân ă pe braţ,
vorbindu-irepedeşiîncet,aruncând din când în când privi
ri
scurte căt re Nynaeve.Con t
inuân d să vor bească, el ce pat
ru
dispărură pe a l
tă uşă.
Nyn aeve a şt
ept
ă să e fin îf aţa Turnului Mi c pentru a se r a
tge
o dat ă t are,deli
berat, de co sţi
ă. Se î ntâl
niseră cu î nţel
ep
tele
noapt eatr ec
ută.Nu er a greu săgh i
cească de ce o f
ăcuse
ră pe
Myr ell
e săacă.t Nu t rebui
a să i se spu nă dacă gwE en e v
eni
se nî
735
sfârşi
tîn Ini
ma St ânci
i
. Nyn aeveal’Mea r
a căzuseî n dizgr
aţ
ie.
Nyn aev
e al
’Mear
af recaoal
e cao novi ce când ar fit rebui
t săfie
deja maimul t decâto Al easă. Nynaeve al’
Meara nu aj unge
a
nicăieri
cu Theodri
n, i
ar otat
e descoperiri
le minunat
e secaser
ă.
Nyn aeve’ Mear
ala nu va ajunge i n
ci
odată Aes edSai. Şt
iuse că
fusese o greş
eală să ia totul de la Mogh edi
en prin Elayne.
Ştiuse!
Îşi si mţi gu ra pungă ami ntindu-şi de un gu st gr oaznic.
Frunze de f eri
ga-pisi
cii fiert
e şi ru fnza-
st
urzul
ui p isată. U n
antidot e p car
e-lf olosi
se pe cop i
ii car
e nu se dez bărau de a
spune mi nciuni
. Ei bi ne,eaf usese cea care sugerase s a
ta, dar
fuseseo mar e greşeal
ă.Acum AesSeda i nu maivor beaudes pre
invenţii
le ei, cides pre il
psal or. AesSed ai care nu f useseră prea
int
er esaet de bl ocaj
ul eiseci ondăneaucu m să-l dăr âme.Nu
putea câşt iga,nt r
î-
un f elsaual tul, va sfâr
şicu Aes Sed ai
exami nând-o de a l părul din cappână l a vâr
ful ungh i
ilor e dal
pici
oare,de a lrăsărti
ul soarel
ui până la apus.
Trase tar
e de cosi
ţă,suficientde tare câtsă o doară,dar
durereanu î iîmbunăt ăţ
eacu ni mic stareade sp i
rit
. Un soldat
,
purtând co if
ul plat al arcaşli
or, cu vestă de pi el
e înt
ărit
ă, se
opri să seui te la ea cu ri
os, dar eaî i aruncă o privi
re atât de
răutăci
oasă,î ncât seî mpiedi
căde pr opriil
e pi ci
oar
e,pi erz
ându-
se r epede î
n mul ţi
meD.e ce trebuia El ay
ne să fie at ât de
încăpăţânată?
Un băr bat îşipuse â minil
e pe u merii ei
,i ar Nynaeve seăsurci
pe că lcâi
e,pr egăti
ndu-şicâ t
evavor be care să-i rupă ca pul de
pe u mer i
.Î i muriră pe b
uze.
Thom Merri li
nî izâmbea desub mustaţalungă şialbă,iar
ochii albaşt
riî i st
răl
uceau de p e chi
pul brăzdat de vremuri.
— Judecând după f aţata,Nynaeve,ci neva aproape ar fi
putut cr ede căeşt i mânioasă, dar tş
iu căeş t
i atât de dulcecă
oamen iit e roagăsă -
ţiînmoi deg eel
te nî ceaiul lor
.

736
 Lângă el ă st
tea Juilin Sandar , sp ri
ji
nit într-
un t oi
ag de
bambusgr oscâtun deget,zvel
t,părând ciopl
itdintr
-un lemn
î
nch i
s la culoa
re.Jui l
in er a din Tear, nu di n Ta r
abon , dar cu
toat
e astea purt
a aceari dicol
ă pălărie conică,r oşi
e,cu vâ rful
plat şimai boţi
tă decât ulti
ma oa ră cân d o văzu se. Şi-o dădu
repede j
os când seui t
ă l a el. Amândoier au ob osiţ
i şipl i
ni de
praf
, cuf eţ
eel scof
âlci
te, eşi
d i
ci
nî nainte nu f useseră prea
graşi. Se păreacăde câ nd pl eca
ser
ă di
n Sali
dar ,în toate acel
e
săptămân i
, dor miseră î n hai
nele de pe ei at unci când nu
fuseserăîn şa .
Înainte ca Nyn aev e să poa t
ă deschisegur
a, f ură l
oviţ
i de o
furtună uman ă.El ay ne se ar uncă at
ât de tare de gât ul l
ui
Thom,căacest asecl ătină.Î
şipusemâinil
esubbraţeleeişio
ridi
că, î nvârt
ind-o î n cer c ca pe un copi l
, în ci uda
şchiopătau
tlui. Râd eau amân doicân d o lăsăi arăşijos.Ea
înti
nsemân a trăgându- l de must ăţ
i şirâser
ă şimait are.Se
ui
tă l a mâi nile ei , a l fel edî ncreiţ
te ca al e lui N ynaev
e,
î
ntrebând-o peste ce b el
el
e mai dăduseî n lipsal ui, ca
re oţ i
nea
pe drumul cel drept,i ar eaîir ăspunse că nu îi spune ei ni
meni
ce să f acă, uman i că st ri
că t ot ect
eful r oşi
nd, c hi
cot
ind şi
muşcân du-şi buzel
e.
Nynaevet rase d aânc aerî n pi ept
. Câteodată, cei doiduceau
preadep arte ojcul de-at atăl şifiica. El
ayne p ăreauneo ri căare
zec
e a ni, şil afelşiThom.
— Credeam căaiocl asădenoviceîndimineaţ
aast a,Elayne.
Femeia se i u
tăl a eacu coa da ochil
or işîncer
căsăse d a
une,
începând să-şiar anj
eze orchia cu dungi , dar î
ncerca
reade afi
demnă v enea ceva cam t
ârziu.
— Am rugat -o pe Coli
ndin să o prei
a ea,spusecu celmai
firesc ton di n l ume. Mă gân deamsă- ţiţ i
n companie. Şi mă
bucurcăam f ăcutaşa,adăugăr âzândspreThom.Acum putem
auzit otce ţ a
i aflat în Amadi cia.

737
 Nyn aeve pufni. Să-i i ţnă compani
e, s i
gu r că da . Nu-şi
aminteat otce se întâmpl ase cuo seară înainte,dar î
şiaducea
aminte că Elay ne râdea î n ti
mp ce o dezbr ăcaşi o punea l a
culcar
e,pe câ nd soa rele mai era î
ncă pe cer . Şi er
a si
gură că
femei
a o î nt
rebase acădnu cumva vr eao găl eat
ă de apă să-
şi
răcor
ea scăminţile.
Thom nu observănimi c;ceimaimul
ţibărbaţierau orbi
,dar
elera dest
ul de u it
e d e obicei
.
— Trebui
esănegr ăbim,spuse.Sheriam ne-ascuturatdetot
ce ştiam, dar acu m vr ea să r ap
ortăm person alunor a dintre
conducătoa
rel
e de Aj ah. Din f er
ici
re,lucruri
le nu st au tocm ai
rău. N u sunt su ficient
e găr zi de-a lungul El dar
ului ca să
împiedi
ce n u şoarece să t
reacă, nicidacăşi -ar anunţa tr
ecer ea
cu su rl
e şit râmbi ţe,cu o zi î naint
e.Cu excep ţi
a uneif or
ţe
puterni
ce alhot arul cuTa r
abonşia oa menil
orcucar e n
îcearcă
să-
l opr ea
scăpe Pr ofet
,la mi azănoapt
e,Ni allî şistrânget oate
Mant ii
le Albe î n j urul Amadi ci
ei
, a i
r Ai l
ron î şir etrage şiel
soldaţi
i. De S ali
dar sezvon eaî ncăî naint
e d e apl eca noi de a
i
ci,
dar, dacăNi all are vreoi ntenţi
e,noinu am văzu t nici
un semn
nicăieri
.
— Tar abon,murmur ă Juil
in studi
indu-şicu atenţiepălări
a.
A ajuns un ţ inutprimej di
os pentru cine nu ştie cum să-şi
poarte d e gri
jă, aşaam auzi t
.
Nyn aeveu n er
a sigu ră care din eise r p
efăcea maibi ne,dar
era sigu r
ă că mâ a ndoiarfi put ut să o mintăî n faţă atâtde bi
ne
căşiun negu st
or de â l
nă s-ar fial băstrit de nivi
die.Era si
gur
ă
că a scundeau ceva.
Elayn e văzu maimul t de-
aât.
t Agăţându-se e d erv
erul hai
nei
lui Thom, se i u
tă dr
ep tîn ochiilui
.
— Aiauzi tcevademama,spusecal mă;nuer aoî nt
rebar
e.
Thom î şirăsucimustăţil
e.
— Copi lă,pe fiecare st
radă di
n Amadicia ci
rculă o sut
ă de
zvonuri, unul mai gr eude cr ezut decât altul
.
738
 Chipul său scof
âlci
t, caun per ga
ment, era deschis şi i
nocen
t
,
dar nu fuseset âtade n iocen
t niciîn ziua în care seăscun se.
— Sespunecă întregTurnulAlb seaflă aici
,în Sal
idar,cu
zec
e mi i de Străj
eri gata să tr
eacă El darul
. Se sp une că Aes
Sedai au captur
atTan chico,
căRan d ar e cai cu ar i
pi cu car
e
zboa
ră noa pt
ea,că…
— Thom?spuseEl ayne.
Pufni
, uitându-se alJui li
n şiNyn aeveedp arcăar fi fostvi
na
lor.
— Copilă,edoarunzvon,l afeldenebunesccaaltel
e.Nupot
confirma ni mic şi , crede-
mă,am î ncer
cat. Ni
ci nu voiam să
aduc vorba de a sta. Doa
r o să-ţi adânceascădurerea.Să t
rece
m
pest
e asta, copil
ă!
— Thom,zi semul tmaif ermă.Trecându-
şigreut
atea depe
un pi ci
or pe al tul, Jui
lin părea să-şidoreascăsă fie î n al
tă
part
e.Thom seî ntunecase.
— Bi ne,dacăt rebuiesăafli .Toatălumeadi nAmadi ci
acr ede
că mama t a este î n Fortăreaţa Lu minii şi că va con duce în
Andoroarmat ădeMant i
iAlbe.
— Oh,Thom,cr ezică m- aş îngri
jora pent
ru aşa ceva,î şi
scut ura El ayne capu l
, r âzând uşor . Mama nu s- ar du ce
niciodatăl a Mant ii
le A l
be.Mi -
aş d ori săse fidus.Mi -
aş d ori să
fie n î vi
aţă. Deşi î
ncalcăt otce m -
a învăţat vr
eodată – săaducă
soldaţi str
ăini în Andor ; şiMant i
i Albe!—, mi -
aş d ori săfie a şa.
Dar , dacădori nţele ar fi ari pi… zise cu un zâmbet t rist şimut .
Mi-am t erminatdol i
ul, Thom. Mama este moar
tă şit r
ebu i
e să
f
ac ot t ce p ot ca să fiu demnă de ea.Ea nu s- arfi l uatdu pă
zvonurişini cinu ar fi boci t di
n cauzalor
.
— Copilă,spuseelstânjeni
t.
Nyn aev
e sent î
r
ebadacănu cumva şipe el îl mişca moar tea
l
ui Mor gase. I
ndif
erent cât de greu er
a de cr
eu
zt,f usese odată
i
ubitul lui Mor gase, pe vremea când era t
ânăr
ă,i ar lEayne o
copi
liţ
ă de o şch i
oapă. Probabi
l că ep vr
emeaaceeau n arăta de
739
parcăar fi f ostlăsat să sesu u
ce alsoa
re.Nyn aeve nu şt
ia mare
l
ucr u de cese er tminase egă
ltura l
or şini
cicu m, doar căelse
furi
şase n diCaemlyn cu un man datde ar
estar
e p e numele uli
.
Nu er a chi
ar un simbolde u ibi
re car
e săfie sp us nî poveşti
.În
acel moment păr ea preocupat doar dac
ă El ayne spu nea
adevărul sauîşi ascundeadur er
ea,bătân
d-o uşor pe umăr i ş
mâng âi
ndu-i părul. Dac ă Nynaeve nu şi -
ar fi dor it să
răbufneascăşieicani şte oamen i norm al
i,ţipând unul la al
tul,
arfi put ut crede căoesc en
ă r fumoasă.
Tabloulfuspulberatdeovocecar esedr esecuput ere.
— JupâneMerri l
in?spuseTabi af ăcând o r
everenţ
ă adâncă
î
n r ochia ei albă.Ju pâ ne San dar? Sheriam Sedaispune că
f
emeile con ducăt
oa re de A j
ah sunt gata să et p rimească.Spune
cănu t rebuia săi eşi
ţi din Turnul Mic.
— TurnulMi c se cheamă? spuse Thom sec,aruncând o
privi
re fost
ului han. El ayne,nu ne pot i n
ţe la nesfâr
şit ac
olo.
Cân do s ă etm
ri năm, put
em vorbi des pre… cevr ei t
u.
Făcându-i semn Tab ieisă o i a înai nte,i nt
ră şc hiopăt
ând
vizibi
l,aşacum făceacânderaobosi
t.Jui l
inî şiîndreptăumeri i
şiî l urmă de par că se udceal a sp ânzur ăt
oa r
e;er a t ai
ren
ian,
pân ă al urmă.
Nynaeve şi Elayne ărmaser
ă acolo,evi tând săse i u
t
e u na la
alta.
— Nu am fost
… ziseNynaeveîn acelaşitimp î n careElayne
încep u şiea:
— Nuart r
ebui…
Îşităi
ară vor ba una altei
a,câteva momen t
e b une scu rgân
du-
se nît i
mp ce- şinetezeaufustel
e,cuch i
puri bosu mflat e.
— E preacaldsăr ămânem aici
,zi
seNynaeveî ntr
-unfinal .
Era puţ in pr obabi
l ca femeil
e car e primeaur apoart
ele l
ui
Siuan şil ui Lean e să ser ească
op en t
rp
u a- i ascult
a pe T hom şi
Juil
in.De obi ceiîşiîmpăr
ţeau înt
re el
e sarci
nile ast
ea.Mai
rămâneaLoga in, indi
fer
ent cât î
şidor easănu fie a şa. Nu o să
740
î
nveţe ni
mi c.Dar er a mai bi
ne a şadecâ
t sătaie rf
unze alcâi
ni,
aşt
eptând cao duzi nă de Aes eda
S i sănăvăl
easc
ă peste eacu
un program stabil
it pe ceasu
ri
.
Oft
ând, o por ni pe st
radă.Elayne ourmă,de p arcăar fif ost
i
nvit
ată. Asta o ajută pe Nyn aev
e să-şigăseascăf
uria de car
e
avea nevoie.Brusc, îşidădu seama căînchei
et
uri
le mâinil
or ul
i
Elayne erau goa
le.
— Undeebr ăţ
ara?UndeeMari gan?î ntrebăîncet.
Nimeni de pe stradă nu ar fiî nţeles acă
d au zea,dar , dacă
începeau săfie n egl
ij
ente odat ă, atunciri scau sădevi nă aşat ot
timpul.
— Brăţ
araeî npungamea,Nynaeve,zi seEl aynedându- sel
a
o part e pentru a f ace loc uneicăru ţ
e cu r oţ
iî nal
te,apoise
apr opi
e din noude ea. Mariga n ne sp ală ruf
ele,cual te douăzeci
de emf eiînjur. Şi geme al fiecare mi şcare.A sp us cev a cr
eâznd
că Bi rgi
t
te nu o poa te auzi
, dar B i
r Tt
girebu
e…i
t a să dau j os
chest
ia aia. B i
rgit
te avea drept
ul şi a
durut. I
-am spus l ui
Marigan săpr et
indă căa căzu t pe n işte scări
.
Nynaeve puf ni, dar ă f
ră con vi
ngere.Ni cieanu purt ase rpea
mult brăţara nî ul t
ima vr eme.Nu fii ndcă u n arfi put ut pret
inde
căl ucruri
le stoa r
se e dla Mogh edi
en nu er au inven
tate de ea.
Era sigură că Mog hedien ştceva
ia despr e Tăm ădui
re,chiar
dacănu î şi dădea seama ea î nsăşi – n i
meni nu putea fi t otuşi
at
ât e d or b –, şimaier a şit rucu l prin care îşidăd ea seama
când un băr batcon ducea,i ar M oghedien susţi
nea că ap r
oape
reuşise. Adevărul era căî i era t eamă sănu f acămair ău decât
Birgit
te d acăavea cu femeia acea nucon tactmai l ung d ecâtera
stri
ctnec esar
. Poate era fel
ul î n care si
mţ easa t
isf
acţie auzi
nd-o
pe Mog hedien că gemea de u drere cândo p edepsea cuaj ut
orul
brăţării
. Poate era aminti
rea frici
i pe care o si
mţise când
rămăsesengu si
ră cuea ,f ără br ăţar
ă. Poate dez
gu stul di
n ce nî
ce maimar e de a- lferi pe unul di ntre Rătăciţ
i de j udecaă
t.
Poate o tate al un loc.Tot ce i şt
a era căacu m avea nevoei de un
741
efort de voi
nţ ă pentru a- şipune br ăţ
ara şică , ori de cât
e ori
vedeachipulluiMoghedi en,îiveneasă-lloveascăcupumni i.
— Nuarfit rebui
tsăr âd,zi seElayne.Îmipar er
ău.
Nynaeve seop ri atât de b rusc, căun că lăreţtr ebui săt ragă
de hăţ uri pentru a nu da pest e ea.Zbi er ă ceva î nai
nte ca
puhoiul de oa meni să- l poarte mai dep arte,dar ş oculî i ast
upă
vorbel
e.Nu eraşocatădescuzel eprimite,cideceeacet rebuia
săsp ună. Lucr ul corect. Adevărul
.
Fără să sei t
eu al Elayne,porni mai dep art
e.
— Aveait otdreptulsăr âzi
.Eu… î nghiţ
icugreuînsec.M- am
făcut de â rs.
Se f ăcuse înt r
-adevăr. Câtevaî ngh i
ţi
turi
, spusese Theo
dri
n;
un poca l.I ar eago li
set oat
ă ca raf
a. Dacăt otr atai
, mai bine să
ai o scu ză, al
ta decâ t căpur şisi mplu nu poţi.
— Trebui asăt ri
miţidupăgăl eataaiadeapăşisămăbagicu
capul în eapân ă put eamr ecit
af ără greş
eală„ MareaVân ăt
oa r
e
a C ornului“.
Se ui t
ă cu coad a och i
ului. Elayne avea pet e de cu l
oare în
obraji
. Deci , sp
uses e ceva de ogă lea
tă.
— Seput eaîntâmplaoricui,spusesimplufemeia.Nynaeveîşi
si
mţ eaob raji
i aprinzându-se. Când i se nî t
âmpl ase uli El
ayne,
o b ăgase cu capul în apă să -i al
unge b a
urii vi
nului.
— Tr ebuiasăfif ăcuttotcet r
ebuiecasămă… t rezeşti
.
Er a cel mai ciudatsc hi
mb de cu vi
nte de care şi
î putea mianti
Nyn aeve,eai nsist
ând căse com port
ase r p
osteşte şicămer i
ta
totce i se nît
âmpla, i
ar El
ayne gă si
ndu-i scuze est
p e scuze. Nu
şt
ia de cese mţ si
eaat âtde bine,l uând toată vina asu pr
a sa.
Nu-şiamint
easămaifi f ăcut ast
a,nu f ără săse esc hivez
e câ t
de mult putea.Era ap roap
e furi
oasă pe El ay
ne că f usese de
acor
d că se comportaseacun buf on.O ţ i
nu aşa ân pă la casa
cu acoper
iş de stuf de la mar gniea satului, unde er a ţinut
Logai
n.

742
 — Dacă nu teopreşt
idin chesti
a asta,zi
seEl ayne,jurcă o
să rit
mit după o gă l
eată cuap ă chiaracu m.
Nynaevees cdh
i
se gu ra să sp ună ceva, ap oise ăzg
r ândi
. Era
prea mul t, chiar cu t oat ă euforia nou descoper i
tă de a
r
ec unoaşt
e că gr eş
ise. Nu put ea ajunge î n f aţ
a lui Logain
si
mţ i
ndu-seat ât de bine.Î ntr
-o stare atât de bună, era inuti
lă,
f
ăr ă Moghedien şibr ăţara pe car e nu av ea ni ciun chef să o
pună l a mână. Se ui t
ă la cei doist răjeri care stăt
eaude pază
lângăuşaî nca
drată de zidul de p iatr
ă al ca sei. Nu erau atât de
aproape să audă, dar totîşicob orî vocea :
— El ayne,haidesămer gem.Înnoapt eaast a.
Cu Thom şiJui li
n în Salidar nu mai er a nevoei să-
i cear
ă cai
lui Uno.
— Numer gem î
nCaeml yndacănuvr ei.Mer gem laEbouDar .
Merili
ll
e n u o s ă găsească nici
odat
ă va sul acela, i
ar Sheri
am nu
o să ne l aseni ciodat
ă să mer gem să î l căutăm. Ce zi ci
? în
noaptea staa?
— Nu,Nynaeve.Cu ce am put ea să-
lmaiaj utăm pe Rand
dacăne soc otesc nişt
ef ugare? eeCa ce osăşifim. Ai pr omi
s,
Nynaeve, aipr omis,dacăgăsi m ce va.
— Am pr omis dacă găsi
m ceva fol
osit
or.Totce am găsite
ast
a,sp use ynN aeverun acându-şimâi ni
le nîcr
eiţ
te sub nasu
l
f
emeii.
Sigur
anţa o păr ăsipe El ayne,şide pe ch ip, şidin voce;
îşi
ţugui
e b uzele pri
vind în pământ.
— Nynaeve,ştiică i
-am spus l
uiBiigi
tte că rămânem.Ei
bine,separecăi -
aspusl uiUnosănu-ţideaun calsubni cio
f
ormă, doa r dacăîi spune ea.I-a spus că te gândeşti săfugi
. Nu
am afl atdecât âncd era preat âr
zi
u, zise scu turându-şicapul
i
ritată. Dacăastaî nseamnă săai un St r ăj
er, nu înţel
eg cum îşi
poa t
e dori ci
neva nul .
Nyn aeve cr
ezu căo să- iiasăochii din capde n idignar
e.Deci
de-aia se uita el aşadupă ea.Euf oria dispăru în… mă r og,
743
j
umăt atefurie,j umăt at
e umi li
nţ ă.Bărbatulşti
a; cr edea că
ea… I a stai puţ i
n. Pen tru o cl i
pă se nîcruntă la Elayne,apoise
hotărîsănu r osteascăt ar
eî ntreb
areaca reîiî ncol
ţi
seî n mint
e.
Era Nyn aeve singu r
a men ţi
on ată de Bir
gitt
e sau î
i spusese idş
e
Elayne?El ayne şiî gă sse
i n u soi de af
milie adopt
ivă. I
n Thom î şi
găsse
i un t ată i ndulgen t care voia să o î nveţe tot ce şt
i
a, în
Bir
gitt
e oso ră mai mar e car e cred
eacăe r tea
ba eisăai bă gri
jă
ca mait inerii să nu-şirupă gât ul căl
ări
nd cai pe car
e nu- i
putea nîcă ă st
pâni
.
—Î n ori
cecaz,spuseea plat,să vedem cepotînvăţa del
a
Logai
n.
Era o casămi cuţă,cu doar ou dă camere, iar id
zuri
le de
pi
atră of ăceau rel
ati
v răco
roasă . Loga
in cit
eal ângăo f erea
st
ră,
î
mbr ăcat în căm aşă,fumând pi pă.Aes eda
S i av eaugrij
ă de el.
Mesele şi scaunel
e er
au printr
e cel e mai bune d i
n Sali
dar – nu
f
oarte elaborate,dar b i
ne f
ăcute,deşi nu sepot rivea
u unele cu
al
tele –, iar covoru
lţ esu
t cu r oşuşiauri u acop ereamare parte
din pod eaua atâtde bi ne măt ur at
ă,că Nyn aeve se nîdoi
a că
Logain seocu pase de ea.
Aşeză cart
ea j
oscând intr
ară el
e,nepăr ând deranjatcă nu
bătuserălauşă.Seridi
căfărăgrabăşiî şipusehaina.
— Mă bucur să vă văd i ar
ăşi după at ât de mul ttimp!
Credeamcăm- aţ
i uitat
. Vreţ
i ni şte vi
n? Aes ed Sainu î mi dau
mul t
, darnu e ă ru del
oc.
Ofert
a ar fi t rebui
t săfie d e-aujns – ynNaev e abiaîşirepri
mă
o rtesări
re –, dacămai avea nevoi
e de ceva . Se gâ ndi l
a Uno şil
a
fapt
ul că er a băr bat. Nici nu maiav ea nevoi e să se mân i
e
gândindu-se l a Tu rnul Mi c.Deşi contri
buia şiell a furi
a ei
.
AdevăratulIzvorf u dintr
-odată acol
o,o căldur ă nevăzut
ă.Se
deschise,lăsâ ndsaidarul să o i nunde; da că ce si mţise mai
devreme f usese euf orie, acu m er a di ncolo de ext az. Se
abandon ălui , arz-
of ocul pe T heod
rin!

744
 — Staijos,îispuse rece.Nu vr eau să te aud păl ăvr
ăgind.
Răspunde câ nd eştiîntrebat,i ar în rest
,t aci.
Loga
in ri di
că din umeri ,f ăcând cei sezi sese, ascult
ător ca
un căţeluş.Nu, nu ascu l
tăt
or ; zâmbetul er a insolenţă pur ă. O
part
e veneadi n sent
imen tel
e u li pentru Aes ed Sai, Nynaeve era
si
gură,i ar opa rte… O pr ivi pe El ayne aş ezându -
se pe un
scaun, aranjându-şifust a cu o gr i
jă st udiată şi, ch i
ar dacă
Nyn aev
e nu ar fişt i
ut la ce se uit
ă,şi -
ar fidatse ama că el
priveao f emei
e.Nu r ânjea la ea , ni
cinu seui ta galeş, doar…
Nyn aeve nu şt
ia exactce, doar căseui t
a şil a eaî n acelaşifel
,
facând-
o bruscf oart
e con şt
ientă căelest e un bărbat,i ar eao
femeie.Poate doar fiindcăer a f rumosşiavea umeriilargi, dar
avea totuşio păreer maibună des pre ea însăşi
. Si
gur c ă nu
asta era.
Dr egân
du-şiglasul
,ţ esucăt r
e elfir saidar,
e de AerşiApă,
Foc şiPământ , şiSpi ri
t. Toate elementel
e Tămăduiri
i,f ol
osite
acum casă -
l cer
ceteze. Ar fi aj
utat
-o săî l ati
ngăcumâi nil
e,dar
nu se u pt
eahot ărî săf acăasta. Er
a su ficient căî l ati
ngeacu
Puterea. Era sănătoscaun t aur şi aproape l a f
elde put ernic,
nu era ni mic nî neregulă cuel– cuexcep ţ
ia golul
ui.
Nu era chi ar n u gol
, maidegr abă ceeace ar t fi
rebui
t săfie
conti
nuu nu mai er a, iar ceea ce ăreapdrep t şinetedî nconj
ur a,
de fapt, o absen ţă. Şt i
a bine aceasen zaţ
ie,di n primele zi l
e,
atuncicâ nd î ncămai cr ed
eacăpoa t
e n îvăţa ceva de a l el
. I se
făcea pi
eleacade gă i
nă.
Se ui
ta la ea fix.Nyn aev e nu-şi amintea să se fi mi şcatmai
aproa
pe.Chipul lui er
a îngh eţat înt
r-o mascăde di spreţ
; poa
te
că ea nu era Aes Sedai, darnu maiav ea mult pân ă să dev
i
nă
una.
— Cum poţisă f
aciat
âtea lucrurideodată?într
ebă Elayne.
Nu poturmări nicijumătate d in ele.

745
 — Ssst,murmură Nynaeve.Ascunzând câtdegr eu î
iera,î
i
luă capul în mâini făr
ă ni ci
o delicateţ
e.Da. Er a mai bine să
aibă contactfizi
c dir
ect,impr es
ii
le erau mai ascu ţi
te.
Direcţ
ionă î
ntr
egfluxu saidarului
l acolo unde a rfi t rebui
t
să fie un go l– fu apr oape surprinsă să nu găs eas
că nimic.
Desigur
, nu seaşt epta să î nveţ
e cev a. Băr
baţii erau la felde
difer
i
ţi de femeiî n ceea ce pri veş
te Put er
ea pr ecum erau în
carne şioa se, poat
e ch i
ar m ai mul t
. Ar fi put ut l
a felde bi ne
st
udi a o pi atră ca să î nveţ
e des pre peş t
i. Era greu să se
concentreze la ce f ăce
a, şt i
ind că f ăcea mec ani
c t ot
ul,
omor ându-şitimpul.
„Ce v a spune M yrell
e? Art r
ebui să asc undem un mes ajde al
Egw ene? o Gu
ll, at
âtde mi c căar fiput ut treceepâ lngăelf ără
să-l observe,deveneauri aş atuncicâ nd intra în el
, sufici
ent de
mar e casă l e nîghit
ă cu t otul. De-aş putea vor
bi cu Egw ene!
Pun r ămăşag că od ată ce fl aă că Tu rnul îitri
mite o soli
e lui
Rand şicăAes ed Sai de aicitaie r
funze al câini, o sămă aj ute
să ocon vi
ng pe Egwen e cămaf ăcuttotce e sp utea ici
a.“ Un gol
imen s;nimic.Darce ea ce găsise la Siuan şiEl ai
ne,ceva ce
părea t ăi
at? Era sigură că era ceva r eal
, chiar dacăab ia î l
putuse si mţi
. B ăr
baţi
i şiem f
eil
e erau di f
eriţ
i, d ar poate…
„Tr
eb ui
e săr euşesc săvor besc mva
cu cu ea. Să î nţel
eagăcăl ui
Ran d i-ar fimaibi ne să ne ai bă acolo.Elayn e o s- o ascult
e.
Elayne crede că Egwene lîcunoaşte p
e R and maibi ne ca ori
cine
alt
cineva.
”I at
ă. Ceva tăiat
. Doar o senzaţi
e vagă, dar a lfelcal a
Siuan şiLean e.„ Deci
, cum dau de e a? uNmaide- arap ărea i
ar
în vi sel
e noastr
e. Pun r ămăşag că o voicon vi
nge să ni se
alăture.Ne-ar mer ge altoate r
teimul t mai bine âlngăRand. Î i
pu t
em spu ne împreună ce-am afl atT er’
î
n aran’
rhiod, să-
l
împied i
cămsă f acăo gr eş
eală prosteasc
ă cu Aes edaS i. O să
înţel
eagă ast
a.
” C eva legate d tăi
etura ast
a… Dacă ar a fce o
punt e cuFoc şi Aer
, atunci
…

746
 Ochii u şor măr iţ
i ail ui L ogani îi spu ser
ă ce f ăcuse
.
Respi
raţi
a î iîngh eţă. Se îndepărt
ă de elat ât de repede,că se
î
mpiedicăî n fustă.
— Nynaeve,ziseElayne,ri
dicându-se,ces-a…?
Î
ntr-ocl i
pit
ă, t saidarul
ot pe care-l put
ea cuprinde Nynaev
e
se rat
nsformă î nt
r-un scut.
— Du-te şigăseşte-o pe Sheri
am,spuse î n gr
abă.Nimeni
al
tci
neva decât Sheriam. Spune-i
…
Tr
aseadâncaerî n piept
,deparcăarfifostprimadatădupă
orent r
î
egi;inima îi băteapr ecu
m ga l
opul unui ca
l.
— Spune-icăl-
am Tămădui tpeLogai
n.

747
CAPI
TOLUL 30
Să T
ămăd
uie ti i
ară i

Cev a ap ăsasc ut ul pus d e N yn aeve într

e Lo gain şiAdev ărautl
Izvo,
r st r
ângâ ndu- se â pnă cân d scu t
ul încep u săse nî doa i
e,i ar
ţesătura să r em
t ur e,pe p unctul de a se saidarul
upe.
r Lăsă să
tr
ea căpri n ea , dul ceaţa lui at i
ngâ nd limita dur eri
i, ca nalizând
şiul ti
ma pi cătur ă de S piritî n scu t.
— Du- t
e,El ayne!
Nu î i păsacă su nase ca n ch
ui ţăi
t. Elayne,Lu mi na fie cuea,
nu pi erdu vr emea cu î
nt r
eb ări
. Ţâşn i de ânl gă scau n, rupân d-o
laf ugă .
Log ai
n nu mi şcase ni ciun muşchi . S e ui ta î n oc hi i lui
Nyn aeve; păr eau să st răl
uce ască.Pe Lu mină,mar e maier a!
Pipăi după cu ţ
itul de a l br âu, apoiî şidădu sea ma câ t de ri dicol
era – pr ob abil ar fi put ut să i -
li a f ără să ver seo pi cătură de
sudoar e n î pl us;bru sc meri
u il ui i se ă prurăl af elde a lţ
i pe câ t
era eade n îaltă şiţ esucâ teva fire d e A ercuca r
e-ll egă de mâi ni
şipi cioare,acol o unde er a.Rămân eaî n con tinuar e mar e,dar
păreadi ntr-od ată cev a mai norm al, mai uşor de con trolat. Abi a
atunciî şidădu sea ma căsl ăbise i n
d intensit
at eascu tului. Dar
nu maiput ea con duceun firi cel maimul t; deja pl ăcerea u prăa
vi
eţiice er a saidarul era at ât d e put ernică încâti î ven ea să
plângă. El î i zâmbea .
Unul di nt re St r
ăjeriî şibăgăcap ul pe uşă,un băr bat cu
părul negr u, un nas î ndrăzneţşio ci cat
riceadâncă , albă, ce- i
brăzdaf alca.
— E ceva î n ner egulă? Ceal alt
ă Aleasă a fugital ergând de
parcăar fi că zutî n ur zi
ci.
— Tot ulest esubcont rol,îispuser ece.Def apt,pecâtder ece
reuşea să fie.Ni meni nu t r ebui
a să afl e – i n
meni ! – pâ nă cân d

748
nu vor bea cu Sheri
am, să o con vi
ngă e p em
f ei
e să efi de p
art
ea
ei
.
— El ayneşi-
aadusami nt
ecăui t
aseceva;sunastupid… Poţ
i
săpl eci. Sunt ocupată.
Tervail– aşa se numea;Tervai
lDur a,legatde Beonin;pe
Lumi nă,ce m aicon ta numele uli
? – ân rj
i str
âmb şimai muţăr
i
o pl ecăciune înai
nte de a i eşi
. Arareori St
răjeri
ile lăsa
u pe
Alesesăsejoacede-aAesSedai.
Făcu un ef ort co
nsider
abi
l sănu- şilingăbuzel e.Î l st
udie pe
Logain. Era vădi
t cal
m, de parcă i n
mic n u s-
arfi sc himbat.
— Nu enevoiedeasta,Nynaeve.Chiarcrezicăosădeci dsă
atacun sat cu sut
e d e Aes ed
Saiî n el ? M-
ar ăr fâma înainte să
apuc să f
ac d oipaşi
.
— Taci,spuseeamecanic.Bâjbâi
ndcu mâi nil
eîn spatel
eei,
găsi un sc aun şise aşeză.Pe L umină!De cent âr
îzi a Sheriam?
Sheriam t r
ebuia să înţel
eagă că fusese un acci dent. Trebuia!
Furi
a î mpot ri
va eiî nseşi er
a si ngurul lucru car e o f ăceasă
poat
ă con duce. Cum put use fiat âtde n egli
jentă,at âtde oa r
bă
şi i
dioată?
— Nu- ţ
ifie t eamă,spuse Logain.Nu o să mă î ntorc acum
împotri
va l or. Le reu şe
şte ceea ce vr eaueu , chiar dacăsu nt
conşt
iente,ch i
ar dacă nu. Aj ah Roşi e est e t erminată. Înt
r-un
an, nu va m aiexista nici
o Aes ed Saicar e săfie gat a săad mită
că e ooşi R
e.
— Am spussăt aci
!izbucniea.Îţ
ii maginezicăosăcr ed că
doar pe R oşi
ile urăşt
i?
— Şti
i,am văzutodat
ăun om car evacauzamultmaimul t
e
necaz
uri dec ât amf ăcut euvr eodat
ă. Poate era Dr ag
onul
Renăscut; n u şti
u. S -a î nt
âmpl at când mă du ceau pri
n
Caemlyn du pă ce mă capt uraseră.Era departe, dar am văzut
o… st răl
ucir
e şi am şt iut că va cut remur
a l umea.Nu m- am
putut abţi
ne să nu râd, băgat î
ntr-
o cuşcă aşa cum eram.

749
 Mi şcând unul di
ntr
e fir el
e de Aer ca r
e-lţ i
neaca pt
iv,i-
l puse
peste gu ră, ac un cău ş.O cl ipă sprâncenel
e lui coborâră,
cuprins de o furieîntunecată, dar nu-i păsa.Îlţineabine.Cel
puţin… ce l puţ
in nu î ncer
case să se b z
ată,dar oat
p e fiindcă
şti
a că î lţinea pri
ns ca î nt
r-o capcană. Poat
e.Cât d e tare
încercase să treacă pri
n sc ut? Pres
iunea aceea nu cr es
cu se
încet, dar ni
cifoart
e repede.
Ca un om ca re şi
î întinde muşch ii nef
olosi
ţi de multt i
mp, şi
î
mpi nge nîceva nu pen t
ru a- l da la o parte,cipen tru a-şisimţ
i
di
n noumuşc hi
i. Gândul ăst aî itr
an sf
ormă st omaculîn gheaţ
ă.
În mod en er
vant, ochi
il ui Logai
n zâmbeau , de parcă ar fi
şt
iut t ot ce-
it recusepri n ca p. Stătea acolo, cu gura deschi
să
prosteşt
e,leg at şides părţi
t de I zvo
r, şielerace l car
e părea în
l
argu llui. Cum put use s ă fie aş a proast
ă? u N era demnă să fie
Aes Sedai,nicidacă blocaj
uleis- arfi f
ăcutţ ăndărichi
arîn
acea clipă. Nu er a dem nă ni ci măcar să fie lăs
aăt singur
ă.
Trebuiasă-ispunăl uiBirgi
ttesăot reacăul i
ţademână,săfie
sigur
ă că uncad e cu nasu lîn ţărână.
Nu o f ăcu se intenţ
ionat, dar f uri
a î i cl oco
t
ea l a f oc mi c,
bumbăcindu- sesingură,pânăcânduşasedeschi secu putere.
Nu er a Elayne.
Sheriam o u rmă pe R oman da, cu Myr ell
e, Morvrin şi Taki
ma,
apoi Lelai
ne şiJanya , Del ana şiBhar ati
ne şiBeo nin, şial t
ele,
înghesui
ndu- se pân ă când î ncăperea fu pl ină.Nyn aev e put
ea
vedea alt
ele prin uşa care nu maiavea l oc să se î
nchi dă.
Femeil
e di n cam eăr se ui t
au l a ea şil a ţesău
tra eiat ât ed
i
ntens,căî nghiţ
iî n sec şisi mţi cum toat
ăf uri
a i sepr ăbuşeşt
e.
Şi
, odat ă cu ea , şiscu tul şil egăt
uri
le cu care î
l prinsese pe
Logai
n.
Î
nainte ca Nyn aeve să ai bă timp să r oagepe cineva să-l
despart
ă i arăşide Put ere,Ni saose pos tă în faţa ei. D eş
i
scundă, părea săl utp
ească easu
dpra ei
.
— Ceepr osti
aastacăl -aiTămădui t?
750
 — Asta a zis că a făcut?î
ntr ebă Logain,r euşind să pară
surpri
ns.
Vari
lin seînghesuilângăNisao.Femei asubţ i
ricăşicu părul
roşu, din Ajah Cen uşie,eral af elde n îal
tă caLoga i
n.
— Mi -
af ostt
eamădeast adeîndat ăcet oat ăl
umeaaî nceput
s-o mângâ ie pe căpşor pen
tru t oat
e d escop eri
ril
e ei. Odată ce s-
au t erminat d escoperi
ril
e,s- au t ermi nat şi l
audel
e,şier am
si
gură căvapr et
i
nde căa f ăcu t ceva incredibil casăl e capet
e
î
napoi.
— Astapentru căam lăsat-osăî şifacădel ucru cu Siuan şi
Leane,spu se er
f m Roman da.Şi cu i ndividul ăsta.Tr ebuia săi
se spună căexi st
ă lucruri care n u potfi Tă mădui te,şicu ast a
bast
a!
— Darl-am Tămădui t
!protestăNynaeve.Am f ăcut-o!Văr og,
puneţi un scutî n jurull ui! Vă r og,trebuie!
Aes Sedaide lângă ea se întoarseră căt
re Logai n,lăsând
puţi
n sp aţ i
u î nt
re ele ca săpoat ă să-
l vadă şiea . Se u i
ta l
a ele
cuun ch ipi nexpr
esiv
. Ridicădin umeri chiar
!
— Cr ed că am put ea pune un scut până când sunt em
absolut sigu r
e, sugeră Sheriam. Romanda ap robăşi un scut
ţâşn
i, su ficient de put er
nic pen
tru a ţine un uri aş în loc,căci
stră
lucireasaidarului l
e nîconj
ura pe aproape otat
e em
f eile d
in
camer ă. Roman da făcu or dn
ie, punând doaras ş
e să ţ i
nă
scut
ul , ceva maimi c acu m, dar maipot ri
vit
. Mân a lui Myrel
l
e
se r st
ânse e p b
raţul l
ui Nynaeve.
— Dacănei erţi
,Romanda,t rebuiesăvor bi
mî ntrepatruochi
cu Nynaeve.
Sheri
am o a pucă e d cel
ăl
alt br aţ
.
— Celmaibi neestesăterminăm r epede.
Roman da dăd u din capab sentă.Se n îcrunta al Logai
n, ca şi
cel
e mai mul te A es ed
Sai pr ez
ent e;nimen i nu plecase.
Sheri
am şi Myr ell
e o ri dicară pe Nyn aeve în pi ci
oar
e,
împi
ngân d-
o căt r
e u şă.
751
 — Cefaceţi
?întrebăcu respir
aţi
atăiată.Undemăduceţ i
?O
înghesu
ir
ă prin mul ţimeade A es edSai, multe uitându-se alea
cu privi
ri ascuţ
ite,acu zatoare ch
iar. Trecură pe l ângă Elay
ne,
care ă
fcuo gr i
masăde scuză.Nyn aeve se i tu
a pest e umăr pe
când cele două Aes edaS io t răgeau atâtde r epede că se tot
împied
ica. Nu căs- ar fi aşt ep
tat ac Elayne săo aj ut
e,dar era
poate ult
ima da tă cân d o vedea. Beoni
n î i spu se ceva l
ui
Elayne,care âţşn i prin mul ţ
ime.
— Cevreţisă-mif aceţi
?gemuNynaeve.
— Am put ea să te punem să f r
ecicr ati
ţe pentru totr
est
ul
vi
eţi
ital
e,spuseSheri am peunt onfir esc.
Myrel
le dăd u din capap robato.r
— Poţ
ilucr aî
nbucăt ăriededimi neaţapânăsear a.
— Sauam put easăpunem săfiibi ciuităînfiecar ezi.
— Să-ţ
irupem f âşiuţepiel
eadepespat e.
— Sătebăgăm î ntr-unbut oişisăt ehr ănim pe-acolo.
— Doarfiertur ă.Râncedă.
Nynaeve simţea ă c ge
nunchii nu o maiascu lt
ă.
— Afostunacci dent!Jur!Nuam vrut !
Sher
iam o scu tură cuput ere,fără săî ncet
inească.
— Nu fi pr ostuţă, copil
ă. Poate că tocmai ai real
izat
i
mposibil
ul.
— Măcr edeţi
?Măcr edeţi
!Decenu aţ ispuscevacândNisao
şiVaril
in şi… De ceunaţ i spus ceva?
— Am spus„ poate“,copi
lă,zi
seSheriam cuovocedeprimant
de n eut
ră.
— O altăposi
bilit
ate,adăugăMyrell
epri
vind-oprintregene,
ar li cadin ca uzast resului s-
ofi luat razn a. Ai fi surpri
nsă câ
t
de mul te Alese,ba chi ar şinovice pret
ind că r edes
coperă o
înzest
rare pi
erdut ă sau că descoperă una nou ă.Pe vr emea
cânder am novi ce, o al eas
ă pe nume Echi ko er a atât de
con vi
nsăcăpoa t
e zb ura căa să ri
t di
n vâ rf
ul Tu rnul
ui.

752
 Nynaeve se iu
ta ameţi
tă de a
l una l a al
ta.O credeausaunu?
Chiarcredeau că ol uaserazna? Pe
„ u Lmină!Ce aude g ând să
f
acăcumi ne?“încer
căsăgăsească o cal
e de ale convi
nge – un
minţea,nu er a nebună;îl Tămăduise pe Logai
n –, dar ubzel
e
î
ncă i se m i
şcau făr
ă zgomotcân d o mp
îi nse
ră pe uşa Tu
rnului
Mic.
Nynae
ve nu r eal
iză că erau urmat e de o armată de f
emei
până nu i ntrară într
-o sală particulară, unde omasăl ungăcu
scaune era aşe zată lângăper et
e.Maimul t de oduzi nă de A es
Sedaii ntrar
ă î n urma l or, Nisaocu mâi nil
e î ncrucişat
e sub
sâni
,i ar Dagd ara cu băr bi
aî nfiptăî nainte de p arcăse r p
egăt
ea
săt reacăpri ntr-
un zi d, Shanell
e şiTher vaşi … Toa t
e erau din
AhajGal benă,maipuţ in Sheri
am şiMyr el
le.Masa f ăcea ca
î
ncăperea să semene cu un t ri
bu nal; mul ţ
imea de f eţe
î
ntunecate p r
evesteaun pr oces.Nyn aeve n îghi
ţi cugr eu.
Sheri
am şiMyr ell
e o l ăsară acol o,ap r
opii
ndu- se de masă
pentru a vor bi între ele în şoa ptă, cu sp at
ele la ea. Când se
înt
oarse r
ă, aveau ch i
puril
e d e n edescif
rat
.
— Pr et
inzică l-
aiTămădui tpe Logai n,zise Sheri
am cu o
umbr ă de d isp
reţ. Pret
inzi căai Tă măduit un băr batdomol it
.
— Trebui esă mă credeţi
,protestă Nynaeve.Spuneaţ ică m-
aţi crezut.
Tresărideparcăcevanevăzutol ovisepesteşol
duri.
— Adu- ţi amint
e cine eşti, Aleaso, spuse Sheriam r ece.
Pret
inzicăai f ăcutî ntr-
adevăr ace stl ucru?
Nyn aeve se itău lung a lfemeie.Sher i
am er a cea î
nnebunită,
l
egă nându-
se astfelî naint
e şi-
napoi. Reu şit ot
uşisă zi că un
„Da, Aes edSai“ plin de e rsp
ect
. Dagd ara pufni at
ât de atr
e că
parcă se rupsese o pân ză.Sheriam l e readuse la tăce
re pe
Galbene cu un ge st.
— Şiaif ăcut asta printr-
un acci
dent,zici.În cazulăsta
presupun că emp i
osi bi
l să ove
d deşt
if ăcând asta din nou.

753
 — Cum ar put ea,zi se Myrell
e amuzată.Amuzat ă!Dacă a
f
ăcut as t
a or beş t
e, c um ar pu tea să r epet
e? Ori cum nu
cont
ează, decât dacăî ntr
-adevăr r eu
a şi
t ast
a prima dat ă.
— Răspunde-mi ,izbucniSheriam,i arbici
ulnevăzutlovidin
nou; de da ta as ta Nyn aeve r euşi să nu mait resar
ă.E vreo
şansăsă -
ţi amint eşti măcarî n part e ceia făcut
?
—Î miamintesc,AesSedai ,zisebosumflat ă,pr
egăti
ndu- sede
o nouăl ovi
tură.
Nu maif u lovi
tă,dar cu am ved east rălsaidarului
uci
rea î
n
j
urulluiSheriam.Lumi napăreaameninţăt
oare.
La uşă se pr oduse o mi că îmbulzeală,cân d Car li
nya şi
Beoni
n se î nghesuir
ă să t r
eacă pri
ntre su rori
l
e Gal bene,una
î
mpingând-o p e Si
uan î nai
nte,iar ceal
altă pe Lea ne.
— Nu voi
au săvină,anunţ ăBeoni
n exasperată.Puteţicr
ede
că au încer
cat să e n spună că n su
t ocupat e?
Leane era la felde al bă la faţă ca f emeil
e Aes Sed ai
, dar
Siuan intr
ă i ndi
spusă, u ar
ncând privi
ri mân i
oase la toată
l
umea , şiîn speci
al la Nynaeve.
Nynaeveî nţel
eseîn cel e din urmă. Î n sfâr
şit,t otul căpăta
sens.Prezenţa sur
ori
lor a Gl
bene.Sheriam şiMyr ell
e crezând-o,
caapoisăn- o mai creadă, şis-o ameninţe şi săţ ipe al ea. Tot
ul
f
usese u c un scop, să omân i
e suficient de atr
e p ent
ru a put ea
l
ucra cu Si uan şi Lean e,să l e demon str
eze Gal benelor
. Nu.
După chipuril
e or
l, erau acolo săo vad ă cu m r at
eaz ă,nu cu m
reuşe
şte.Nu î nce
rcăsăse asc undă cân d se r ase
t cu
puter
e d e
cosi
ţă.Mait raseo dat ă,dacănu cu mva văzuse n ci
eva.Ar fi
vrutsă l
el ovească pe toate pestefaţă.Arfi vrutsă le dea o
fiert
ură de eriburi ca re săl e a fcăsăst eape o j
s şi săpl ângăca
nişt
e copii
, numai de a l mi r
os. Ar fi vrut săle sm ul
găpărul di n
cap şisăl e strângăde gâ t cuel , să
…
— Maitrebuiemul tsăsuportpr osti
aasta?mârâiSiuan.Am
treb
uri importante de f ăcut, dar, chiar şidacăaş cu răţ
a peşte
tot
, ar fi mai i mpor …
754
 — Oh,mait acidi
ngur ă!izbucninervoasăNynaeve.
Făcu un pas şi -
il uă cr eşt
et
ul în ambel e mâini, de parcăar fi
vrut să-irupă capul. Crezuse t
oate prosti
il
e al
ea, incl
usiv
povestea cu butoi
ul
! O man ipul
aseră cape o ăp puşă!
Sai darul năvăl
iî năuntrul eişicon duse aşa cum făcu se cu
Logain, amestecâ
nd t oat
e cele CinciPut eri
. De dat a ast
a şti
a ce
căuta, aceasen zaţi
e a cev a tăiat
, ca r
e aproape-nu-era-
acol
o.
Spi
rit şiFoc c a săr efacăt ăiet
ura şi…
O clipă Siuan seui tăî n go l
,f ără ni
cio ex
presi
e.Apoi o învă
lui
st
răl
ucireasaidarului. Încăperea f u inundat
ă de zgo mot
ul
resp
iraţ
iil
or t ăi
ate. nÎcet
, S iuan se apl ecăşi osăru tă pe
Nynaeve pe ambi i obraj
i.O l acri
mă i se scu r
sepe ob raj
i, apoi
î
ncăuna,şibruscî ncepu săpl ân gă,îmbrăţ
i
şându-se nsi
gură
şit r
emur ând; au r
a din j urul eiî ncepu să dispar
ă înce
tişor
.
Sheri
am o l uă r eped
e n î braţe;păr eacăo săi zbucneascăşiea
î
n plâns.
Celelal
tef emeise i u
tau ul uitel a Nyn aeve.Er a mul ţumi t
ă că
şocul sp ulberasecalmul AesSed ai
. Och ii albaşt
ri ai Shanel l
ei,
încadraţi de un ch ip drăgu ţ şinegri cios,păr ea
u ga ta să-ii asă
din cap. i sN
ao rămăsese cu gur a de schisă, pân ă văz u că
Nynaeve se it
ăula ea
, şio n îchise cu zgom ot.
— Cum t e-
aigânditsăfoloseştiFocul?întrebăDagdar acu o
voce sugrumat ă,multprea ascuţ i
tă pentru o femeie at
âtde
mare.Şi Pământ ? Aifolosi
t Pământ . Tămădui reae S pi
rit
, Apă şi
Aer.
O f urt
ună de n îtrebărisei scă, pe o tate voci
le,dar er a de a
fpt
aceeaşiîntr
ebare,sp usăcual te cu vi
nte.
— Nu şti
u dece,r ăspunseNynaevecândr euşisăvorbească.
Aşamisepăr eabine.Apr oapeîntot
deaunaf olosesctot
ul.
Cuvintel
e eipr ov ocară un valde must rări
. Tămăd uirea er
a
Spiri
t, Apă şi Aer . Er a peri culos să exper i
ment ezi cu
Tămăduirea;o greşeală vă putea ucide şipe t i
ne,şipe cel
bol
nav .Nu spuse ni mic,dar must r
ările şiavert i
smentele se
755
sti
nseră rep
ed e cu privi
rit ri
ste şifuste net
ezit
e;nu uci se
sepe
nimeni, Tămăduise ceea ce nu se put
ea Tăm ădui.
Leane purta un zâmbet at âtde pl i
n de sper an
ţă încâtera
aproape du reros. Nynaeve se apr opie de ea zâmbi nd,
ascunzându-
şii ri
tar
ea. Ajah Galbenă şit oa
tă îngâmf
area lor
despre cunoşti
nţ el
e Tămăduiri
i,iar eaf usesegata să cadă î
n
genunchi să fie î nvăţ
aă
t de el e. Ş t
ia mai m ul
te despre
Tămădui r
edecâtori caredinel
e!
— Privi
ţicu atenţieacum.Nu osă maiaveţ ipr ea curând o
altă şan să e d a vedea cum sef ace.
Simţi clar cel
e d ouă bucă ţ
ir et
ezat
e,deşi nu ar fi put ut spune
exa ctpest e ceanume a fce opunt e.Er a dif
eritf aţă de L ogai
n –
la f else nî tâmplase şi cu Siuan –,dar, aşacu m î şitotsp unea
singu r
ă, băr baţi
i şif emei
le erau dif
eri
ţi
.„ Pe Lumi nă, cenor oc
am cămer gel a f elde bi ne cape Loga in!
“ Ast a î i st
ârni câ t
eva
gân duri nelinişt
i
toa re.Dacă unel e l
ucruri tr
eb uiau Tămădui te
alt
fella băr
baţi cal af emei? Poate că nu şti
a până la urmă mul t
mai mult decât su
rori l
e G albene.
Leane rea
cţi
onă di feri
tf aţă de S i
uan. Fără lacri
mi.Î mbr
ăţişă
saidarul şizâmbi ext azi
ată,ap oiîi dădu drumul ,r ămânând
însăcu zâmbet ul pe buze.Apoiî şiaruncăbr aţ
ele î
n jurul lui
Nyn aeve,st
r
ângând-o până ce seuzi a
ră coast
ele rt
osni
ndu-i şi
-i
şopti:
— Mulţumesc,mulţumesc,mul ţumesc,i
arăşişii
arăşi
.
Un murmur se i dricădi ntr
e G albene,iar ynNaeve se r eg
păit
să sescal de î n com pli
men tel
e lor. O să l e acce
pte scuzel
e cu
graţ
ie.Apoiauzi ce sp unea u.
—… A f olosit Foc şi Pământ de par că se pr
egăt
ea să
găurească ân o că.
stAsta era Dagd ara.
— … O at ingere maidel i
cată ar fi f
ostmaibună,apr obă
Shanell
e.
— … Focul poat e fi utilîn problemel
e cu inima, spuse
Therva,at
ingându- şicuundegetnasull ung.
756
 Bel
demine,o f emei
e pl inuţă din Arafel
, purtând clopoţ
eide
ar
gint î
n păr, dădu di n capcăzu t
ă pe gânduri.
— … DacăPământ ularficombi natast
felcuAerul,vezi
…
— … FoculţesutcuApă…
— … Pământ ulamestecatcuApa…
Nynaeve ăf
cu och i
i mari . Uit
aseră completde ea. Credeaucă
potfacemaibi ne ce ea ce tocm aile arăatse! Myr
ell
e o bătu
î
nceti
şor pe m ână.
— Aifăcutfoartebine,murmur ă.Nu-ţifieteamă.Mait ârziu
t
e vor lăuda o tat
e.Acu m su nt puţi
n des cumpănit
e.
Nynaeve pufni t are,dar n i
ciuna dintre surori
l
e Gal bene nu
păru să bage de e s
amă.
— Spercă astaî nseamnă că măcarnu o să t rebuiască să
mai curăţ crati
ţe.
Sheri
am î şiîntoa r
se i u
mită ca pul spr
e ea.
— Vai,copi
lă,darcet e-afăcutsă tegândeştila aşa ceva?
înt
rebă ea , cu un br aţ trecut nîj urul lui Si
uan, care încă î şi
şter
gearuşi nată lacr
imile cu o bat i
stă de dant el
ă. Dacă t oată
lumeaar u p
teaîncălcaor i
ce egurlă doreşt
e,dacăar f ace unmai
ce ofpteşte şi apoisăscap e d e ped
eapsă, doar pentru căa f ăcut
un bine, l umea ar fi haos.
Nyn aeve t ă
ofdin r
ănunch i. Ar fi trebui
t săşt i
e.
Desp rinzându-sede su rori
le Galbene,Ni sao îşidrese glasul
,
aruncâ ndu- iîn tr
eacăt o privi
re acuzatoar
e uli Nynaeve.
— Pr esupuncăast aînseamnăcăt r
ebuiesă-ldomoli
mi arăşi
pe Loga in.
Vorbise de par
că şi-arfi dori
tsă nu se fi î
ntâmplatnimic.
Câteva cap ete începură să apr obe,apoivor bi Car
linya, ca un
ţurţ
ur e d e ghea
ţăî nfipt î
n î ncăpere.
— Put em?
Toţiochiiseînt
oarserăcătreea,darconti
nuăcalmăşirece.
— Et i
cvorbind,nemaiput em gândisăspri
ji
nim unom car e
poate con duce Puterea,un om car e n
îcearcă să-
i adune şi pe
757
al
ţii cael,î n vr eme cenoiî i domoli
m pe cei cael? Ce vagâ ndi
când va afl a de a sta?Cum st au l
ucr uri
le acum, indi
feren
t cât
de n el
i
nişti
tor ni se a p
re,ne- ar put
eaved easep arat
e de Turn şi
,
maial es, de E lai
da şide A j
ah Roşie.Dacădomol im chiar işun
si
ngu r bărbat, vompi erde acestl ucru şi, odat
ă cu ast a, şan
sa
de a u pt
ea u p
ne mân a p e elînaint
e de l ai
Eda.
Tăcer
ea î nvăl
ui încăperea. Aes Sedai schimbară privi
ri
î
ncu rcate,ui t
ân du-se la Nyn aeve pl i
ne de acu zare.Muri se
ră
surori în încercareade a -l pri
nde p e L oga i
n şi, chi
ar dacăacu m
era des părţi
t d e Putere printr-
un sc ut, e l adusese pe cap
aceeaşi probl
emă,şimaispi noasă acu m.
— Cr edcăart rebuisăpleciacum,ziseSheri am încet
.
Nyn aeve nu avea de gâ nd săo con t
razică.Îşif ăcur evee
rnţ
ele
repede şicu gr i
jă, st
răduindu-sesănu o rupă l a fugă.Afară,
Elayne se di ri
căde p e or ea
tpt ă de p iat
r ă.
—Î mipar er ău,Nynaeve,spuse,net ezi
ndu- şifust
a.Am f ost
atât de n er
ăbdătoa re,căi -
am sp us o tutl lui Sheriam înaint
e de
a-mi da se ama că om Ran da şi Del ana erauşi el e acolo.
— Nu cont ează, spuse Nynaeve apăsat , porni nd pe uli
ţa
aglomeraăt.Tot s-
arfi afl atpân ă a l u rmă.
Doa r că u n era dr ept
,t otuşi.„Am f ăcu t ce p s
uneauel e cănu
se poate, şi tot trebuie să f r
ec o ale!
“
— Elayne,nu- mipasă cespui ;trebui e să plecăm.Car l
inya
tocmaispu nea că t r
ebuie s ă „pu nă mâna“ pe Ran d.Grupu l
ăsta nu e maibr eaz ec dâtEl aida.Thom şiJu i
li
n ne vor acef
rostde c ai
,iar Birgi
tte n-are d ec
ât să
-şimuşt e coat
ele.
— Mi -
eteamăcăepr eatârziu,ziseEl
aynenenorocit
ă.Deja
seducevor ba.
Lariss
a Lyn delşiZen are Ghod ar se repezi
ră din di rec
ţii
dif
eri
te cani şte vul
turi
,î nca dr
ând-o pe Nynaeve. Lari
ssaer a o
femeie osoa
să, cu un ch i
p ce ap roa
pe nu maipurt a trăsă
turi
le
li
psit
e de vâr săt ale Aes Sed ai, Zen
are era uşorpl inuţ
ă şi
suficient deî ncrez
ută pen tru dou ă reg
ine,dar ambel e erau
758
f
oarte nerăbdă t
oare. Făceau pa rt
e din Aj ah Gal benă, ard
nici
una nu f useseî n încăper
e cân d le Tăm ăduise pe Si uan şi
Leane.
— Vreau să văd pas cu pas cum aif ăcut,Nynaeve,zi se
Lari
ssa apucând-o de un br aţ
.
— Nynaeve, spuse Zenare, apucând-o de cel ăl
alt, pun
rămăşag căo săgăsesc t o
ăd su
e u
lcruri l
a care n u te-aigândi
t
dacăr epeţiţesătura de su fici
ent de mul t
e o ri
.
Sal
it
a To ranes, taireniană şiapr oape la f elde neg rci
ioasăca
Oamenii Măr i
i, apăru ca d i
n pămân t.
— Vădcăal tel
emi -au luat-oînaint
e.Arză-m-arf oculdacăo
să ast
u l a coadă!
— Am fostprimaai ci,Sali
ta,spuseferm Zenara,strângând-o
şimai t are de b r
aţ .
— Eu suntprima,zi seLarissa,încl
eştându-seşimait ar
ede
ea.
Nynaeveî i aruncă o pri vi
re îngrozit
ă lui Elayne,pri mind în
schi
mb o pri vire încărcat
ă de mi l
ă şidoiumer i ri
dicaţ
i. Deci,
ast
a voi sesă spu nă cu „ pr
ea t âr
ziu“. Nu va maiav ea o cl i
pă
pentru ea ed acum î ncolo.
…Furie? zicea Zen are.Şt i
u ci ncizec
i de mod uri să t e fac
suficient de mânioasăcâ t sărupi pi et
re nî di
nţi
.
— Potsămăgândescl aosut ă,adăugăLari ssa.Am degând
să
-i sfărâm blocaj
ul, chiar de ar fi ul ti
mul lucrupe ca re lîfac.
Magia Daronos şiîf ăcul oc cu umăr ul, fii
nd su fici
ent de mar e
pent
ru asta. Arăta de parcăar fi f ostoluptătoar
e cusabi
a sa
u
ar fi lucr
at cuci ocanul fierarul
ui.
— O săi-
lsfărâmitu,Larissa?Ha!Dejaam î
n mintecât
eva
moduri de ai -l di
struge.
Nynaeve -aşi
r fi dorit săţ i
pe.

Si
uan se rst
ădui sănu î
mbrăţ
isaidarul
şeze şi să-lţi
nă î
n
ea;î
i er
a t
eamă sănu înce
apă i
ar săpl
ângă. Nu se căd
ea.
În
759
plus,ar fi ar ătat cao novi ce r p
ost
ănacăpen tru f
emeile car
e se
strân se
seră în j urul eiî n an t
icameăr. Fi
ecare expresi
e de
bucuri eşimirar
e,fiecarebunvenitcălduroser
aucaunbal sam
pent ru ea, mai alesdi n parteaacel oracare-
if useser
ă priet
ene
înainte de a fi f ost myr
Alin, înaint
e ca timpul şidat ori
a să le
desp artă. Lel
ai
ne şi Delana o st r
ângeau în braţe d
e p arcănu o
maivăz useră de an iî nt
regi. Doarcu Moi raine fusese mai
apropiată decât cu ele,singur
a pe ca re reu
şisesăşi -
o păst
reze
priet
en ă după cedev eni
seSupr emă î nsc
ăunată,iar at
dori
a le
făcusesă ăm rân ă apropi
ate.
— E at âtdebinesăteavem î
napoi ,râseLelai
ne.
— At âtdebine,murmur ăcăl
durosDel ana.
Siuan r âse, şt
ergân
du-şioch i
i de l acr
imi. Pe Lumi
nă! Ce era
în neregulă cuea? uNmaipl ânsese at âtde u şorde cân
df usese
copil
!
Poa t
e er a doar bucuri
a regă saidarului
sirii ş
it oat
ă căl
dura
din j
urul ei . Lumina şti
a, toate a cest
eaî mpr eună ar fi dat pest e
cappe o ri
cine.Nu î ndrăzni
se i n
ci
odată să sp ere căacea stă zi
vavenivreodată,iaracum,căveni se,nuaveanimi cder eproşat
aceso
tr em
f ei , nicidist
anţa lor rece de dinainte,ni cii nsi
stenţ
a
de a-i amint i careîi era locul. Era limpedel ini
a ca r
e desp ăr
ţea
AesSedaider est
ullumii–i nsi
stasechiareaasupr aeiî nainte
de a fi f erecaăt şiar f ace-
o di n nou – şişt ia cu m f useseră
tr
atat
e al te f emeif er
ecate, enptru bi nel
e lor şi al or cel
care
puteaucon duce. Fuseseră.Ce ci udat
,l ucruril
e nu vor m aifi
ni
ciodat
ă la f el
.
Î
l văzucu coad a och i
ului pe Garet
h Bryn e,grăbi
ndu-se e p
scări.
— Scuzaţi-
măocl ipă,lespuseşisegr
ăbidupăel .
Chiar grăbindu-
se, tr
ebui săse p o
reascădi n doiî n doipaşi
să primeascăf el
i
citări
, până î n ca
pul scă ri
lor, şinu-l ajunse
decât când elst r
ăbăt eacupaşimari co ri
dorul celui de-
al doi
lea
et
aj. G r
ăbindu- se,se post ă în faţa lui. Părul cărunt iî era
760
răvăşit d e vânt,iar ch i
pul şimant ia erau acoper
it
e de pr
af.
Păreasol id cao st âncă.
— Tr ebuiesălasastea,Siuan,spusearătându-
iun t
eancde
hârtii ş i nîcer
când să t reac
ă de ea. i S
uan făcu un pas,
blocându- l
.
— Am f ostTămăduită.Potconduceiar
ăşi.
El dădu di n cap
; doar at ât
!
— Am auzitni ştevorbe.Presupun că ast
aî nseamnă că î
mi
poţi cur
ăţa căm ăşil
e conducând Put er
eade- acum încolo.Poate
aşao săfie cu r
ate,în sfârşi
t. Am r egr
etat căam l ăsat-
o pe Min
săscap e atâtde u şor
.
Siuan se i u
tăl ung al el
. Omul nu er a prost
. De ce se pr
efăcea
cănu î nţelege?
— Suntdi n nou Aes Sedai.Te aştepţ
ica o Aes Sedaisă- ţ
i
speleruf
ele?
Ca să- l convingă, î
mbr ăţ
işădi n nsaidarul
ou – er
a at ât de
minunat
ă a cea d ulceaţ
ă căap roape rt
emur a lîînconj
ură cufir e
de Aer şiî l ridi
că de l a pământ . n Îcer
că să-l ridice de la
pământ. Cu och i
i mari,t rase şi mai mul t
,î ncer
căşimai t are,
până când dul ceaaţ o î nţ
epaca o mi e de cârli
ge. Cizmel
e lui
nicimăcar nu se i cl
nti
ră.
Era imposibil
. Er a ad ev
ăr a,t să ri
di ce ceva de jos era un
l
ucr u gr
eu , dar î nai
nte f usese î
n star e să ridice de treiori
propri
a greutate.
— Ar trebui să fiu i mpr esi
onat,întrebă el calm sau
î
nspă i
mân tat
? Sher iam şipri etenel
e eişi -au dat cu vântul,
Divanul şi-a dat cu vântul şi
, cel mai important,t u ţ i-ai dat
cuvântul, Si
uan! Nu t e-aş lăsasă f ugide mi ne ni cidacăaifi
din nou Supr ema î nscăunată Amyr l
in. Acum, des fă indif
er en
t
ce-ai f
ăcut saucân d scap de a i
cite p un pe gen unch i şi
-ţi dau o
bătai
ebunăpent ru căte-aicomportatcopi
lăreşt
e.Arareorieşti
copil
ăroasă, aşacănu e n evoie să-
ţiimagi nezicăo să -
ţi perm i
t
sădevi i de-
acum î ncol
o.
761
 Aproapeameţ it
ă,el
iberăIzvorul.Nu din pri
cinaameninţ
ării
lui – era în stare;o mai f ăcuseînainte,dar din al t
e motive– şi
nicidi n pricina şocu l
ui că nu f usese î n st
are să- l ir
dice.
Lacri
mi l
e păreau să se st r
ân gă ca un pâr âu înlăuntrul ei
;
sperase că ar fipu t
ut să l e zăg
ăzuiască dacă dăd ea drumul
saidarului. C
âtevalacrimi îi alunecară pe o br
az,indifer
ent cât
de atre cl
ipea.
— PeLumi nă,f emeie,nu-mispunecăt e-am speri
at!Nucred
că t e-
ar sp eri
a ni cisă fii ar uncat ă î nt
r-o groapă pli
nă cu
leoparzi.
— Nu sunt speri ată,răspunse băţos.Bi ne că maiputea
minţi. Lacri
mil
e ise r st
ângeau înl
ăunt ru.
— Trebuiesăgăsi m ocal esănu maifim t ottimpulunulla
beregat
aceluil
alt,spuseelî ncet
.
— Nueni ciunmot i
vsăgăsi m noini
mi c.
Veneau.Veneau.Pe Lumi nă!Nu îlput ea l
ăsa să-ivadă
lacri
mi l
e.
— Lasă-măsingură,terog!Terog,du-t
e!
Ca prin mi nune,elez it
ă doar o cl ipă înainte să pl
ece . Cu
su net
ul cizmelor nîdepărt
ându- seîn sp atel
e e i
,r euşisăt r
eacă
de col ţ, nîtr
-un hol , nîainte de a se pr ăb uşiî n genunchi
hohot i
nd. Ştia cesi mţea, acu m. Al
ric,St răjerul ei
. St
răj
eru l ei
mort , asasi
nat când Elaida o dăduse os.j Put eaîncămi nţi – cel
e
TreiJur ămint
enu maier au –,darseredeşteptaseopartedin
legăt
ur a eicu Al ri
c,ca rne legat
ă de ca rne şisu fletde su flet
.
Durer
ea mor ţ
ii sal
e,dur ere mascat
ă l
a î nceput de şocu l de a
desco
peri cei nten ţ
iona El ai
da, şi apoi nî mormântată de
f
erecar
e,aceadur ere o umpl ea acum până l a r ef
uz. Spri
jini
tă
de peree,
t încov
oiată, era bucuroasăcăGar eth nu o ved eaaşa.
„Nu am timp sămă î ndrăgo
sesc,
t ar ză-
l-
ar focu l
!“
Gândul f
u ca ogăl eată de apărece u ar
ncat ăîn faţ
ă. Dur erea
rămase,ar dlacri
mi le se op rir
ă şi se ri
dică în pi ci
oa r
e.

762
Dragoste? Er a la fel de miposi bil ca… ca… Dar un se pu tea
gândi atuncil a nimic mp
i osibil eralm
. Omu iposi
bil
!
Brusc r eali
ză ca Lea ne stătea l a nicidoi ap
şi, pri
vind-
o.
Si
uan f ăcu un ef ort să
-şişt eargă lacri
mil
e,apoirenunţă. Pe
chipul lui Leane seut p
eaci ti com pasi
unea.
— Cum aif ăcutfaţămor ţ
iil
uiAnj en,Leane?
Trecuserăcinci
sprezeceanideat unci.
— Am pl âns,r
ăspunseLeane.O lunăîntreagămăabţ i
neam
zi
ua şiî mi pet
receam nopţ
il
e p l
ângând şit remurând î n mij
locul
patul
ui. Asta după ceam sf âşi
at cear
şa f
uril
e.Alte r t
eiluni, mă
tr
ezeam brusc cul acri
mi în ochi. A dur atmaimul t de un an
până cândnu m- a maidu rut
. De ac eea nu am mail egatpe
nimeni niciodat
ă.Nu cr edcăaşmaiput eat r
ece p rin aşace va
din nou . Tr
ece,Siuan, spu
sezâmbi nd hoţ eş
te.Acum cr ed că-m
aş put ea descurca cu doisaut reiSt răj
eri
, dacănu ch i
ar cu
patru.
Siuan dă du din cap . Ar pu t
ea pl ânge oapt
n ea.Câtdes pre
afuri
situl de G ar
eth Bryn e… Nu er a niciun „cât despr
e“. Nu er
a!
— Cr ezică suntgat a? Avuseseră doarcât eva momente să
vorbească.
Cârligul r tebu
ia pr i
ns r epedesau nu se mai pr i
ndea
nici
odat ă.
— Poat e.Nu am avutmul tti
mp.Şiat rebuitsăam grij
ă,zise
Leane ă fcând o pau ză. Eşti sigură căvr eisămer gimai departe
cu ast a,Si uan? Se sc himbă t oate l ucruri
le pentru care am
munci t
,f ără niciun răgaz, şi
… Nu maisu nt la felde t
are ca
înai
nte,Si uan, şini cit u. Cele maimul te femeide aicipot
conduce m aimul t ca r o
i
car e di
ntre noi. Pe Lumină!Credcă şi
unele Alese pot ,făr
ă să l e maipunem l a socot
eal
ă pe Elayn
e
sauNynaev e.
— Ştiu,răspunseSiuan.
Trebuiasărişte.Cel
ălal
tpl an f
useseîncr
opitdoarfiindcănu
maier au Aes edaS i
. Dar acu m era iarăşi Aes eda
S i
, şifuse
se
763
detronată ap roap
e f ăr
ă pi c de con sideraţ
ie pent
ru l egea
Turnului.Dacă acum era AesSedai
,nu era oar
eşiSuprema
înscăunată A myr
li
n?
Îndreptându-şiumerii
,î ncep
u săse r p
egăt
eascăpentru lupt
a
cu Di vanul.
Înti
nsă pe pat nîcăm aşăde noap t
e,El ayne îşiînăbuşiun
căscat, ungân du
-se pe mâi ni cu cr
ema pe car e i
-o dăd use
Leane.Păr easăf uncţ i
on eze;măcar mâi nil
e iî păreaumaimoi .
Briza nop ţ
ii int r
a uşorpe f ereastr
ă, f ăcând să pâl pâie
lumânarea n si
gurati
că. Păr ea să ncin
îgă şi mai mul t camea
r.
Nynaevei ntră clătinându- se,tr
ânt i uşa în sp atel
e eişise
aruncă e p p
at, fixâ nd-o cupri vi
rea e p Elayn
e.
— Magiaeceamaidemnădedi spreţ,ceamaiplinădeur ă,
cea maide j oasă speţă f emei
e din întreagalume,mor măi. Ba
nu, Lari
ssa e. Nu, Roman da.
—Î nţ
elegcăte-au înfuriatsufici
entdemul tsăfiiîn st
aresă
conduci. Nynaeveor mmăi, cu o exp resi
e f
eroce,i
ar l E
ayn e se
grăbi săcon ti
nue.Pen t
ru cât e ai demon st
rat
? Te ş at
eptam de
mult. Te-
am cău tat l
a cină.
— Am avutun rul ou la masa de seară,bombăniNynaeve.
Unul singur! Le-am demon str
att utur or ec
fiăreisur
or i Galbene
din Sali
dar. Doarăcnu su nt mul ţumite.Mă vorcât e u na,pe
rând. Au stab i
li
t u n ora.r Lari
ss a mă ar e mâine-dimineaţă –
înai
nte de micu l dej
un! —, ap oiZen are,apoi
… Vorbeaude aţ fă
cu mi ne cum să mă f acă mâni oasă,de par că nici nu er am
acolo.
Î
şiî nălţ
ă ca pul de p e cuvertură, cuo ex pr
esie bântuită.
— Elayne,seî ntreccar
esă- mifrângăblocaj
ul.Suntcani şte
băi
eţicareîncearcăsăpri ndăpur cel
ulunscu grăsimeîntr-
ozi
de sărbătoar
e,dar eusu nt purcelul
!
Căscând, Elayn e iîînti
nse or bcănaşul cu cremă, i
ar Nyn aev
e
se rost
ogoli să-li a şiîncepu săse ea d pe mâi ni
. Trebui a săfr
ece
cra
tiţ
ele nî cont i
nuare.
764
 —Î miparer ău cănu am f ăcutaşacum aizisacum câteva
zi
le, Nynaeve. Am fi put ut s ă ne ţesem degh i
zări ca al
e l
ui
Moghedi
enşisă r ec
tem pe ân l gă oat
tă u lmea.
Mâini
le uli Nyn aeve sepr o
ir
ă brusc.
— Ces-aîntâmpl at?
— Nu m-am gândi tnici
odatălaasta.Numi -at
recutpri
ncap
niciodată!
— Nu?Er am sigurăcăte-aigândit
.Aiî nvăţ
atprimacum se
f
ace, pân ăl a urmă.
— Am î ncercatsănicinu măgândesccel e-am puteaspune
surori
lor
, zise y N
naeveuco vo ce laptă cagh eaţa şilafelde erc
e
şidur ă. Acu m e p reatârziu. Sunt pr eaobosit
ă săcon duc,chi
ar
dacămi -ai da f ocla păr ş i
, dacăe după voi a lor
, o săfiu prea
obosi
tă mer eu . Si
ngurul motiv pentru care mi-au datdrumul î
n
noaptea as ta a f os
t că nu maigăs saidarul,
eam nici măcar
după ce Nisao…
Tremur ă,i
armâinileîncepurădi nnou săsemi şt
e,î ntinzând
crema.
Elayne oftă uşor. Aproape făcuseo pr ost
ie.Er a şieaob osi
t
ă.
Să r ecunoşt
i căai gr eşit o puteaf ace e p cealaltă per soană săse
simtă mai bi ne, darnu avusese i ntenţia de a menţ i
ona
saidarul pentru a sedegh iza. Iif usese frică de l a încep ut că
Nyn aeve va faceas ta.Ai ciput eau ce l puţ in să ob serve ce
intenţ
ionau AesSed ai din Salidar şi poat e să -
it rimită vorb ălui
Ran d prin Egw en
e,de n îdat
ă ce e sn îtorTel
c a’
e aî
nran’rhiod.
În cel mair ău caz, poa t
e a r fir eu şit săai bă o mi căi nfluenţ
ă,
prin Siuan şiLean e.
De par că aces
t gân d ar fif osto i nvocare,uşa se es dchi
se
lăsându-le pe cel
e d ouă f emeisăi ntre.Lean e d uce a o t avăde
lemn cu un cast ron r oşude su pă şipâi ne şi o car af
a al bă.Er a
chiar şio mi căva zăal bastră cuf runze ver zi
.
— Siuan şicu mi ne ne-am gânditcă poat eî ţiest ef oame,
Nyn aeve.Am auzi t că surori
le G alben e e-
tau ep uizat.
765
 El
ayn e nu ştia dacăsă sei dice
r au s nu. Er au doar i uS
an şi
Leane,dar acu m erau i arăşi Aes Sedai . Sau , celpuţ i
n, aşa
cr
edea. e C
le dou ă r ezolvară di lema aşe zându-se, Siuan pe
margniea patului lui El ayn e,i ar Lean e pe al ul i Nyn aev
e.
Nynaevee la runcăo pri vi r
e su sp i
cioasă,înai
nte d e asesp rij
ini
cusp atel
e de p er
eet şi de a -şipune a tva pe genunchi.
— Am auzitunzvoncăt e- aiadresatDi vanul
ui,Siuan,spuse
prudent El ayne.Ar fi t r
ebuit săf acemr eveern
ţe?
— Vreisăî ntrebidacăsunt em AesSedai ,fet
iţă?Sunt
em.S-
au per peli
t c a nişte mah alagi
oaice, darne- au acordat măcar
atât.
Siuan sc himbă o pri vi
re cu Lean e şiseî nroşi uşor
. El
ayn
e
bănuicănuosăafleni ci
odatăcenul iseacordase.
— Myr ell
ea fostsufici entdedr ăguţă să mă cauteşisă- mi
spună, zise eaLne n îtr
-o cli
pă de ă tcere. Voi al
ege Ajah Ver
de.
Nynae ve se nîecă cusupa.
— Cevreisăspui ?Poţ ischimbaAj ah?
— Nu,ast a nu se poate,îirăspunse Siuan.DarDi vanula
decis că,deşiacu m su ntem AesSedai , un ti
mp nu am f os t
. Şi,
din momen t ce au i
nsistatcăun non sens este egla,
l s-au dus
pe apa sâmbet ei toate legături
le, dat
orii
le, so
acieril
e şit i
tl
urile
noastr
e, zise cu o voc e sufici ent de aspr ă să ge l
uiască o
scândură.Mâi ne o să l e într
eb pe Al bastr
e dacămă pri mes c
înapoi
. Nu am auzi t cavr eo j A
ah săr ef
uze vreodată pe cineva–
de când eş ti ridi
ca t
ă la r angul de Al easăeştiî ndrumată at ent
căt
re Ajah pot ri
vită, chiar dacăşt ii asta sau nu –,dar a l cum
merg ulcruril
e nu m- armi ra să-mi trântească şauespte mâini
.
— Dar cum mer gl ucruril
e? înt
rebă Elayne. Era ceva l
a
mij
loc.Si uan t eî mpingea,î ţ
i suceabr aţul,te mp
î ungea ; nu îţ
i
aducea su pă, nu se şez
a a pe p atul tău şinu st ătealat acl
al
e.
— Credeam căt ot
ulmer gecâtsepoat edebi ne.
Nynaeve r euşisă- i arunce o pri vi
re care era şiui mi
tă, şi
săl
bati
că,î n acel
aşit i
mp. Pr obabil Nynaeve i a
ştceva.
766
 Si
uan se ărsuci, săfie cuf aţa şila ea , şil a Nynaeve.
— Am fostl
a casa undeeţinutLogai
n.Şasesur orimenţ i
n
scut
ul,laf elcaat uncicâ nd a fostca pturat.A î ncerca
t săscape
când a afl atcă ştiam că fusese Tămăd uit şi, dacăsc ut
ul ar fi
fostţi
nut doar de c i
nciAesSed ai, ar fi sc ăpat
. Dec i
, elest
e alfel
de pu t
ernic ca înainte sau, dacă e maipuţ i
n, nici nu se
obser
vă.Eu nu sunt . Ni
ci Siuan. Vreau să î ncer
ci din nou,
Nynaeve.
— Ştiam eu!izbucniNynaevearuncându- şili
ngura pet avă.
Şti
am eu că av eiţ un mot iv pentru ast a!Ei bi ne, su nt pr
ea
obosi
tă să con duc şi nu ar oncta ni ci dacănu aş fi. Nu poţ i
Tămăduiceeaceaf ostdejaTămăduit.Plecaţide-ai
cişiluaţi-vă
supa gr eoţasă cu voi
.
În cas tron rămăs ese mai pu ţi
n de j umătaet di n supa
„gr
eoa
ţ să“, şiera un ca sr
tonmar e.
— Ştiu cănu merge,izbucnişiSi
uan.Dedi mineaţăcredeam
că erfecar
ea u n poat
e fiTă măd ui
tă!
— O cl i
pă,Si uan,zise Leane.Nynaeve,î ţ
idaiseama ce
ri
scăm, ven ind aiciîmpr eună?Ast a nu e o cam eărî ntr
-o al
ee,
păzi
tă de pri etena ta cu ar cul
; su nt femeiî n toat
ă casa, ochi
care să vadă şil imbi care să povestească
. Dacăse afl ă căSiuan
şicu mi ne a m jucat teat
ru cu t oa t
ăl umea– c hiar şipest
e zece
ani –, ei bi ne,e de aj uns să spu n că şiAes Seda i potf ace
penit
en ţ
e,i ar p e noipr obabil o să ne t ri
mită la o f er
mă, să
prăşi
m var ză pân ă ne al beş t
e păr ul în cap . Am ven i
tl a ti
ne
î
ntrucât ai f
ăcut ceva pent
ru noi , să ve
am un nouî nceput
.
— Decenu v-aţiduslaunadi ntresuroril
eGalbene?înt
rebă
Elayn
e.Pr obabi
l că maj ori
tat
ea şt i
u dej a la felde mul te ca
Nynaeve.
Nynaeve se i
tăuindignat
ăl al ingură. Greţ
oasă?
Si
uan şiLean e avură un sc himb de pri vi
ri
,i ar nî
tr
-un final
Si
uan sp use ăr
făt rager
e d e nii
mă:

767
 — Dacă mer gem la una di
ntre el
e,toat
ăl umea va şti,mai
devreme sau mai t ârzi
u. D ac ă o face Nynae ve, cine ne-a
cântărit astăzi va crede că s- a înşel
at. Se presu pune că toate
suroril
e su nt egale şi au fost Supreme n îscău
nat e Amyrli
n care
abia r euşeau să con ducă atât cât ăs-şicâ şit
ge şa l
ul, dar
, cu
excepţi
a Amyr lin şia con ducătoarel
or de Aj ah, prin t r
adi
ţie,
dacăci neva e mai u pterni
că decât t ine, rtebuie să- i dai
înt
âieta
te.
— Nu înţel
eg,spuseElayne.Er a olecţ
iepentru ea.Ierarhia
avea rost
ul ei, dar presupuneacăer a unul di nt
re acel e u
lcr
uri
pe care n u le aflai până nu dev en eai Aes edSai
.Î ntr
-un felsau
alt
ul, prinsese sufici
ente al uzii să î nţel
eagă că ed uca ţ
ia unei
AesSedaiabiaîncepeaînziuaî ncar eî
şipuneaşal ulpeumeri .
— Dacă Nynaevepoat e săt e Tămăd ui
ască iarăşi
, veifi mai
puter
nică.
— Nimeninu a maif ost vreodată Tămădui t de f
erecare,
cl
ătină din capLean e.Poat
e că ce l
elal
t
e o să ne vad ă ca pe
nişt
e sălbăti
ciuni
. Asta ne-
ar situa un pi c mai j
os de forţ
a pe
care o avem ac um. Poate o să conteze căsuntem slabe. Dacă
Nynaeve n u ne poa t
e Tămădu i să fim cum er am la început,
poate că e-narput ea u
dce pâ
nă l a douăt rei
mi saujumătaet di
n
ce m a fost î
nainte.Chiar şiatâtar fimaibi ne caacu m, chi
ar
dacă cele mai mul te f
emeiar fil a felde puterni
ce,i ar multe
mult maiput er
nice
.
Elayne se hol ba, mai enl
ămuri t
ă decât î nai
nt
e. Nyn aev
e
păreacăf usesel ovit
ăî ntre ochi.
— Totulţi
ne de asta,explică Si
uan.Cine a î
nvăţatcelmai
repede,cine apet r
ecu t cel mai puţ
in ti
mp canovi ce sau Al
easă.
Sunt t otfelul de nuan ţ
e.Nu poţ i spune cu exact i
tat
e câtde
puterni
c e ci neva. o Duă f emei pot p ăr
ea să fie l a f
el de
puterni
ce; poate că su nt, poat
e că nu, şisi ngurul mod de a
spune cu cer ti
tudine ar fi un duel , dar, binecuvântat
ă fie
Lumi na!
, suntem deas upra unui as t
felde ulcru. DacăNyn aeve
768
nu reuşeşte săne deaî nt
reaga forţ
ăî napoi , ri
scăm săavem un
st
atut f
oarte mic.
—Ierarhia nu ar t
rebui să decidă nimi c, cu excepţi
a
l
ucruri
lor de zi cu zi, cont
inuă Lean e,dar aşase î nt
âmplă.
Sf
atul cuivaaflat mai sus nîierarhie câ ntăr
eşte mai greu decât
sf
atul cuiva cu o poziţ
ie maij oasă. Nu con teaz
ă că am f ost
f
erecat
e.Nu ave am nici
un loc în i er
ar hie;cân tăr
eaucee a ce
spuneam doar i nprmerit
ul nos t
ru. Nu va maifi aş a de-ac
um
înco
lo.
—Î nţel
eg,ziseElaynepierită.Nu era demirarecă oamenii
cred
eaucăAes ed Sai i
nvent aser
ă Jocu Dae
l Casel s
. Dae
or ’
mar
păreasi mplu, pri
n com paraţie.
— E drăguţsă văd că Tămădui ea a aduscu
r i
va maimul te
necazuri decât mi e, mor măi y Nnaeve. O f
tă ui t
ându-se în
casr
ton şi-l şter
se cu ulti
ma bucă ţi
căde p âine.
Chipul lui Siuan se nî t
unecă, dar eu
rşisă- şimen ţi
nă vocea
neutr
ă.
— După cum vezi ,ne- am dezvăluitpe de-a-nt
regul.Şinu
doar casăt e convingemsăî ncerciiarăşiTămădui rea. Mi
-ai dat
înap
oi… vi aţa.Ăstae a devărul
. Mă con vi
nse sem singură cănu
eram moar tă,dar, com par atcu acu m, aşa ăr p
ea, cu sigu
ranţă.
Avem un nou î nceput . Vreau să fim pri etene, dacă mă
accept
aţi. Dacănu, t ovarăşe nîaceeaşibar că.
— Priet
ene,ziseElayne.Prieteneîmisunămul tmaibi ne.
Leane iîzâmbea. Darea şi Si
uanse i u
t
au către N ynaeve
.
— Elayneaavutoî ntrebare,decişieu artrebuisăam una,
zi
se yn Naevei tân
udu-se e da l una l a alta.Ce au aflatnoa pt
ea
trecut
ă Sher i
am şicel elal
te de l a înţel
epte?Să nu sp ui că nu
şti
i, Siuan! în ceea cemă pri veşte,su nt convi
nsă că şti
i şice
gândesc e, elun ceasai mtârzi
u.
Siuan î şiî ncl
eşt
ă fălci
le cu î ncăpăţânare; och
ii eialbaşt
ri
păreauhot ăr
âţi să o inti
mi deze.Ţipă bruscşiseapl ecăsă-şi
fr
ece g l
ezna.
769
 — Spune-le,zi
seLeaner et
răgându-şipici
orul
,sauam s- ofac
eu. Tot, Si
uan.
Siuan se i u
tă urâtl a Leane,f oindu-se ân
pă ce l E
ayne avu
senzaţ
ia căo săpl es
nească,ap oidăd u cu oc hii de Nyn aev
e şi
se dezumflă. or Vbi de par că î i trăgea cineva cu vint
ele cu
cl
eştel
e, dar vorbi.
— SoliaElai
deiaaj unslaCaeml yn.Rands- aîntâl
nitcu el
e,
dar se apre că vr
easăse oa jce cu ele.Sau, cel puţ i
n, săsper
ăm
că asta face. Sheri
am şice l
elalte su nt bu curoa
se că de data
ast
a nu s- au mai f ăcut de r âs la î ntâl
nirea cu înţelep
tel
e.Iar
Egwene va fi acolo a
l următ oareaî ntâlnire.
Di
ntr-un mot i
v sau altul
, ul ti
ma pr opoziţ
ie păru cel mai gr
eu
de spus.Nyn aeve se umin
lăl af aţă, îndreptându-
şisp atel
e.
— Egwene?Oh,daremi nunat!Deci ,măcarodat ănu s-au
făcu
t de r âs. Chiar m ă mi r
a că n- au ven it ai
cisă ne t âr
ască
pent
rual tă l
ec ţi
e.Îşimi ji och i
i sp r
e Si uan, dar pli
nă de vesel
ie.
Barcă , zi
ci? C i
ne e că pitanul
?
— Eu sunt ,afuri
sit
ă… Leaneî şidreseglasulcu puter
e,iar
Siuan r espiră adânc.Păr ţi egal
e,at unci. Dar ci
nevat r
ebui
e să
îndrepte bar ca î n direcţia cea bună,ad ăugă cân d Nyn ae
ve
începu să zâm bească, iar aceea voi fi eu .
— Bi ne,ziseNynaevedupăun t i
mp.Ezit ăiar
ăşi
,jucându-se
cu l i
ngu ra,ap oisp use cu o voceat âtde fir ească î
ncât Elayn
e
vm să-şiridicemâi ni
ledeexasper are:E vreoşansăsămă–ne
–put eţiscoatedinbucătărie?
Nu aveau chipurile mai în vâr
stă decât Nynaeve,dar fuseser
ă
multt imp Aes ed Sai; ochiilorîşiami nt
eaucău t
ătura Aes ed
Sai.
Nynaeve e l nîf
runt ă pri
vir
eamul t mai calmă decât ar fi creu
zt-
o
î
n st are Elayn e – cu exc epţi
a uneimi cimi şcări –,dar u n fu
ni
cio su rpri
ză cân d murmur ăî n final:„î
nţeleg că nu“.
— Trebuiesămer gem,spuseSiuan,ridi
cându-seînpici
oare.
Leane a bagat elizat costul pe care l -
am pl ăti dacăsu ntem

770
descop
erit
e.O săfim pri mele Aes edSai jupui t
e d e vi
iîn public
şiam f ostdeja prima la singurul lucru pe ca re-
l voi
am.
Spre surpri
za lui El
ayn e,Leane se aplecă spre ea, şop
t
indu-i
:
„Pri
et
ene“. Elayne îiîntoarsecu că ldură îmbr ăţi
şareaşivorb a.
Leane o mbîrăţişăşipe N ynaeve,şoptindu-i ceva, apoişiSiuan,
mormăind u n„ Mulţumesc“şo văi
elni
c.
Sau cel puţin aşa avu sese i
mpr esi
a, căci, od ată ce i
eşi
ră,
Nyn aev
e iîsp use:
— Era gata să plângă,El ayne.Poate chi
ara vorbitseri
os.
Credcă r atreb ui să nî cer
c săfiu maidr ăguţă cuea, zise u
c un
of
tat ce e sr t
ansform ăî ntr-un căsca
t. Mai ales ă ceste ai
răşiAes
Sedai.
Adormi,cu t ava încă pusă pe genunchi.Înăbuşi
ndu-şicu
mân a un căscat , Elayn e se ridică şipuse t ot
ul la locullui,
băgând tava sub pat ull uiNynaeve.Î ilua ceva t
imp să o
dezbracede r ochie pe Nyn aeve şisă o aşez e în pat, dar inci
măcar t a
as nu r euşi să o t r
ezeasc
ă de-a binelea.Odat ă ce
stinse l umân ar
ea, ul ă perna î n br ae
ţ şi s e ui tă î n go l
,
gân dindu-se
. Ran d înce
rca să l e f
acăf aţ
ă femeilor es A Sed ai
tri
mi se e d Elai
da? Aveausă- l mănânce ed viu. Aproap e căî şi
dor ea să fi acc eptatpr op
unerea lui Nynaev
e cân d av usese o
şan să de su cces. Ar fi put ut să-l ghi
dez
e pe l ângă cap canel
e
puse, er
a sigură de ast a –,Thom o î nvăţ
ase m ulte l ucruri
,î n
afar ă de cele şt
iute de al mama eişiar fi ascu lt
at -
o. În plus,ar
fi put ut să-llege. Până la urmă, nu aştept
ase să aibă şalul pe
umeri cas- olege pe B i
rgi
tte d
e ea
; de ceăsaşt epte asat pen t
ru
Rand?
Înt
orcându-
sepe cea lal
tă part
e,se d a
ânciîn pernă. Trebuia
să aştepte.El era în Caeml yn
, nu în Sali
dar.Ia stai , Siuan
zi
sese că er
aîn Cairhien. Cum…? Era preaobosi
t
ă;gân duril
e i
ser ăzleţ
ir
ă. Si
uan. Siuan încă mai ascu
ndea cev
a, era sigu ră
de asta.

771
 Alunecă î
n somn şi,odată cu el
,în vis;o bar
că cu Leane
flirtând l a pror
ă cu un bă r
bat al căr
ui chip se schimba de
fiecar e dată când Elayne lîprivea. La pupa, Si
uan şiNyn aev
e se
luptau , fiecar
e încercând să câr meas că în alt
ă par t
e – pân ă
cân d El ayne se i d
ri
că şil uă com anda.Un căpi t
an care ţine
sec r
ete puteafi un mot iv suficient de bun pentru răzvr
ăti
re.
Dimineaţă,Siuan şiLean e seî ntoa
rser
ă înaint
e caNyn aeve
să deschi
dă och i
i,lucru maimul t dec
âtsufici
ent pen
tru a o
mânia.Nu aj ut
ă l a ni
mic. Ce u
fsese Tăm
ăd
uit nu maiputea fi
Tămăduitdinnou.

— O săf
actotcepot,Siuan,zi
seDelanaaplecându-
sesăo
at
ingă uşorpe br aţ. Erau singur
e î n sala de aştept
are,i ar
ce
şti
le de pe masami cuţărămăseseră neat
inse.
Si
uan of
tă dezol
ată, deşiDel
ana nu î şiputeaimagina la ce se
aşt
eptase,
după izbucnireape car
e oavu sese n fî
aţa Di
vanului
,
î
n fieca re dimineaţ
ă, când razel
e so
arel
ui î ncepeau săse ever
r se
î
n cam eă
r,ease gân deacănu î şiluase i cu
m l dejun încă; aşa
era clădi
tă Siuan. Sit
uaţ i
a era decon
certantă, iar Delaneinu- i
plăcea să se i mt
s ă aşa. Se st
rădui
se ă snu o vad ă pe v echea sa
priet
enă în ch i
pul acel
eif emei– şi nu f useseeu gr
, căcinu mai
arăat del
oc aşa cum şi -
o amintea eDan
l a pe S i
uan San che, l
a
nici
o vâr st
ă –, dar , v ăzân
d-o din nou , o Si uan t ânără şi
drăguţă, ufsese doarpri mul şo c.Al doi l
ea fusese cân d se
tr
ezise cu eal a uşăcâ nd soarel
e nu se d ri
i
case nîcă, cer
ându-i
ajutor
ul; Siuan nu ce ruse ni ci
odat
ă aj utor
ul nimăn ui. Şi al
trei
leaşo c,cel mai mar e,pe ca re-
l si
mţ eade fi eca
re d at
ă câ nd
era în f aţa lui S iuan de cân d femeia al ’
Meara î nf
ap t
uise
imposi
bilul miracol
… Er a maiput er
ni
că ec dâtSiuan, mul t mai
puterni
că;î nt
otdea
una f usese i
nvers;Siuan i-ol uase nîai
nte d e
pe vremeacân d er
au novi ce,chiar î
nainte de afi Al ese. Dar, cu
toat
e asteaera Si
, uan , şiîn plus supăraăt,iarDel ana nu o mai
văzusenici
odatăastf
el.Siuan put
eafisupăr ată,darnu telăsa
772
ni
ciodată săve zi ast
a. Î
i părear ău cănu put eaface m ai mult
pent
ru f emei
a împr eu
nă cu caref urase r p
ăji
tur
ele cumi ere,şi
nu ar areor
il uasevina asu pr
a eipen tru poznele pe car e le
f
ăcuseră mp
îr eună.
— Siuan,potfacemăcaratât
.Romandaarfimaimul tdecât
f
eri
cită să i a acel t
er angr
e ealuri pen
tru vi se în gr i
ja
Divanului
. Nu ar e su
fici
ente conducăt
oare de A j
ah alături de ea
casăr euşeasc ă,dar , dacăSher i
am cr ede căar e,dacăeacr ede
căt u ţi
-ai folositi nfluenţa pe âl
ngămi ne şi Lel
aine săo opr eşt
i,
at
uncinu o săt e poată ref
uza.Ştiu căLel ai
ne vafi de acor d.
Deşi nu îmi poti magina de ce vreisăî nt
âlneşt
i acel
e em
f eiAi el
.
Roman da zâmbe şte ca o pi si
că la smân tână cândo vede pe
Sheri
am î ntorcându- se ufri
oasăde a l una dintre a
cele n
îtâl
niri
.
Cu fir eata, pr obabil o săi zbucneşt
i şio săsp ui ce untrebuie.
Ce schi mbar e! Al t
ă dat ă nu i -ar fi t r
ecut p ri
n cap să
aminteasc
ă de fi r
ea l ui Si
uan; acum of ăcuse ăr
fă măcar să se
gândească.Pe chipul pl
ou at al lui Si
uan r ăsări un zâmbet.
— Speram să faciceva de genulăst a. O să vorbesc cu
Lel
aine.Şi cuJanya , cr
edcăo sămă aj ute.Tr eb
uie să fii si
gur
ă
căRoman da nu o săf acăt ot
uşiast a.Di n câte şti
u, Sheriam a
înce
put măcar să se esdcu rce cu f
emeile Aiel
. Mi -
e t eamă că
Roman da va trebui să por nească de l a zero.Si gur, ast
a ar
putea său n fie mpi ort
an t pentru Divan, darnu aş r v
ea săau d
ochi
i cuel e câ
nd au câ t
e u n cârl
ig nî branhii
.
Delana îşipăstră zâmbetul î nlăunt
rul său , conducând-o pe
Siuan la i ntrare şiî mbrăţ
işân
d-o.Da, ar fi f oart
e important
pentru Divan caî nţ
elept
el
e săr ămână paşnice, deşi Si
uan nu
avea cum săşt ie asta.O urmă cu privir
eapân ă se nîdepărtă,
î
nainte de a i ntr
a. Se păreacăeavat r
eb ui săfie pr ot
ectoarea
de-acum î ncolo.Sper a să facăo t reab
ă l a fel de bună cum
f
ăcu se işSi uan pen t
ru ea.
Ceaiul era cal d î ncă şise decise să o t ri
mi t
ă pe Mi esa,
servi
toar
ea ei , după ni şte rul
ouri şifructe,câ nd se auzi o
773
bătai
et imidă în uşă;nu era Mi esa,ciLuci nde,una dintre
novicel
e aduse di n Turn. F at a uscăţ i
vă r epez
i n el
ini
şti
tă o
rever
enţă, dar eaer a mereunel i
nişti
tă.
— Delana Sedai? A veni
to f emei eî n dimineaţ
a asta,iar
Anaiya Sedaia spus să o aduc ai ci
? Se numeşt e Hal
ima
Saranov? S pune că vă cunoaşte?
Delana deschise uşa să spună că nu a au zi
t nicioda
tă de
nici
o Halima,când femeia ap ăru în cad rul uşi
i. Delana nu se
putu opri sănu se olhbeze al ea. Femei areuşea să fie subţir
e şi
eleg
antă, nî acel
aşii mpt, p urtând o r ochie întunecaă
t de
călăr
ie, u c un decolt
eu ri dicol e d ad ânc; p ărul ulng şi
str
ăluci
tor iîînca
dra chipul cu ochi verzi, care-
lf ăcea probabil
pe oricar
e bărbatcar
e ozăr ea să rămân ă cu gura căscat
ă.Dar
nu de a st
a se ol
hba Del ana, desi
gur. Femeiaî şiţineamâi nile nî
lăt
uri, cu deget
el
e mari l i
pit
e de pri mele dou ă degete.Del ana
nu ar ficr eu
zt nici
od
ată căo săvad ă ast
a de a lo f emei e care
nu pu rta şalul
.I ar ac east
ă Hal i
ma Sar an ov nici măc ar nu
putea con duce.Er a suficient de apr
oape să fi e sigu
ră d e ast
a.
— Da,zi seDelana,îmiaducami ntedeea.Lasă- ne,Lucii
le!
Şi, copil
ă, încear
căsă -ţ
i ami nt
eşt
i cănu t oate propoziţ
iil
e su
nt
î
ntrebări.
Luciil
e f ăcuo r eveernţă atât e d adâncă şi de r api
dă că
aproape căz u. Î
n al t
e ci rcumstan
ţe,Del ana arfi of t
at; nu se
descurcase i ci
nodată bine cunovi cele,deşinu î nţel
egea de ce.
Înai
nt e caf at
a săap uce să asă
i, Hal
ima se u dse alsc au
nul
pe ca re st
ătuse i u
San şise şezaă fără săfie n ivi
tată. Luând una
di
ntre ceş cuţel
e nea t
inse,şi îîncru
cişă pi
cioarel
e so rbind din
ceai
, privi
nd-o pe D elana pest
e margineaceşcuţei. Delana o fixă
cuo pri vi
re dură.
— Ci netecrezi
,femeie?Indi
fer
entcâtdesusîţiimaginezică
eş
ti, nimen i nu este deasupra Aes ed
Sai. Şi de u nde a i afl
atde
acel semn?

774
 Pentru pri
ma dat ă în vi aţa ei, pri
vir
ea dur ă nu avuni ciun
efect. Hali
ma î i zâ
mbi î
n bat j
ocură.
— Chiar crezi că secretel
e… să- i spunem Aj ah mai
întunecată, sunt at
ât de se cree?
t Cât desp re cât de su
s eşti
, şt
ii
foarte bine că dacăun cerşet or iţ
-ar ară t
a sem nel
e pot
rvi
it
e,ai
săr i să i t e supui. Povestea mea est e că am f os
t un t imp
însoţi
toarea de drum a Cab rianeiMec an des, o sor
ă Albast
ră.
Din păcate,Cabriana a muri t căzând de p e ca l,iar Străjer
ul ei
a refuzatdupă acee a sămaii asădi n pături şisămăn ânce.A
murit şiel, zi
se a Hli
ma zâmbind de p arcăs- ar fi î ntr
eb at dacă
Delana era următoarea. Eu şiCab riana am vor bit multî nai
nte
de moa rt
eaeişimi -a spus de S ali
dar. Mi-a mai sp us şi câtev
a
l
ucruri despre pl anuri
le Turnului c u voi. Ş i c u Dr agonul
Renăscut.
Altzâmbet,un ful
gerscurtaldinţi
loralbi,şiseî ntoarsela
ceai pri
vi
nd-ol ung.
Delan a nu fusese in
ciod
ată o f emeie care să r enunţe uşor.
Obligase egi
r săf acăpaceat uncicâ nd voiau război,târâsede
guler egi
rne să sem neze tr
atatel
e car e t
rebuiau sem nate.Er a
adevărat, s-ar fi supus şiunui cer şetor car
e îi arăta sem nel
e
potri
vit
e,dar m âi
nil
e Halimeio i denti
fica
seră ca Aj ah Nea gă
r,
ceea ce u n er
aîn modcl ar. Poat
e em
f eia creuzse căaer si
ngurul
mod î n car e Del
ana ar fi pr i
mi t
-o sau po ate voia să o
impresioneze cu l
ucruri
le i
nterzi
sepe ca re le şti
a. Nu î i pl
ăcea
de aceas t
ă H al
i
ma.
— Presupun că seaşt eaptă del a minesă f acîn aşa f
elca
Divanul săaccep te n if
ormaţiil
e a tl
e,sp use r p
ostdi sp
usă. Nu ar
tr
ebui să fie ni ci
o pr oblemă, at âta vr eme cât i i
ştsuficien
te
l
ucruri despre C abriana casă -ţi susţi
i povestea. La ast
a nu pot
săt e ajut, am î ntâlni
t-o doa r de d ouă or i
. Presupun cănu es t
e
nici
o şansăsăapar ă şisăt e deaî n vi l
eag?
— Nicioşansă,zâmbidi nnou scurt ,batjocorit
or.Şiaşputea
reci
ta viaţ
a Cabri anei. Şti
u l ucruripe c are el uit
aseşiea .
775
 Delana dăd u din cap. Uci
der
ea uneisu r
ori er
a r egr
et
abi
lă,
dar, dacăer a neces
ar,treb
uiafăcut şiacest lucru
.
— Atunci,nu enici
oprobl
emă.Divanult
evapri micapeun
oaspete,şio sămă asi gur căte ascul
tă.
— Eu nu măgândeam săfiu oaspete.Cevamaipermanent,
cred. Sec
retara sau, maibine,com pani
oana ta.Trebuie săam
gri
jă caDi vanul săfie îndrumataşacu m t rebu
ie.În afar
ă de
povest
eaast a cu nou t
ăţil
e des pre C
abrian
a,o săam di n când
î
n câ nd instrucţi
uni pentru tine.
—I aascult
ăai ci
,eu…!
Halima îir et
eză vorbele ăfr
ă sări di
cevo cea
:
— Mis- aspussă- ţ
imenţ ionezun nume.Un numepecare-
l
f
olosesc, uneor.
iAr an’
ga r
.
Delana seaşez ă cu gr eutate.Numele î
if use
sespus în vise
.
Pentru prima dat ă,după mul ţi an
i, Del
aneiMosal
ai
ne î i er
a
fri
că.

776
CAPI
TOLUL 31
Cea
ră r
o e
i

Zgom outl f ăcu t decopi tele cal ului negr u pe cal dar âm er a
înghiţit de ar lma Amad orul ui,î n timp ce am E on Val da căl ărea
încet p e st răzil
e agl omer ate.Br oboane de su doare îiţ âşn eau
prin fiecar e p or, cu at ât mai mul t cu cât purt a zale şi o pl atoşă
perfectl ustruită, st rălucind î n ci uda st ratul ui d e pr af
, şi o
pelerină ca neau a, car e se l ăsa pes t
e coa psele put ernice al e
calului, dar ai fi zi s că pent ru el er a o zi f rumoas ă de
primăvar ă. Se st rădui a să i gnore f emei l
e şibăr baţii mur dari,
chiar şico pii
i, cu ex pr esii pi er
dute î mbr ăca ţiî n st r
ai e r oase.
Chiar şi aici. Chi ar şi aici.
Pen tru pri ma dat ă î n vi aţa l ui, uriaşele zi duride pi atră ale
FortăreţeiLumi nii,i nvinci bile,cu t urn urişist eaguri
, bast ion al
adevărul ui şidr ep tăţii
, nu r eu şi
ră să î lf acă să sesi mtă mai
bine.Descăl ecând î n curt ea pri ncipală,aruncă f râi
ele unui
Cop i
l, dându- ii nstrucţ iuni cu voce asp ră să ai bă gri jă de ca l;
omul şt i
a ce ve aa de ă fcu t, desigur, dar V al da simţ eanev oai să
ser ăsteascăl a ci neva. I
n ci uda că lduri i
, oa men iî nveş mânt aţi
cu pel eri
ne al be al ergauen ergci
i pes t
e t ot . Sper a să fie mai
mul t decât un sp ectacol .
Tânărul Dai n Bomhal d veni cu paşi r epezi, apăsându- şi
pumnul de p ieptul acop er
it de zal e,î ntr-
un sa lut nerăbdăt or.
— Lumi na fie cu dumneat a,Seni ore Căpi t
an!Aţ iavutun
drum bun di n Tar Val on , sper?
Avea ochi ii njectaţişidi nspr eelpl utea un damfdebr andy.
Nu ex ist
a ni ci
o scu zăsăbeiî n t i
mpul zi lei.
— Rapi d, măcar , mâr âi Val da, smul gându- şi mănuşi le
armuri i şiî ndesân du- le su b cu reaua sa biei
.
Nu brandy -ul er a de vi nă, ch i
ar d acăl -ar fiped epsit pen tru
asta. Căl ătoria f useseapi r
dă, pen t
ru o di stanţ ă atât de mar e.
777
Avea de gând să dea l egi
unii o noaptel i
berăî n or
aş ca
recompen să,od ată ce t erminau de aşe zat abtăra la por ţ
il
e
oraşului. O căl ători
e r apidă, dar nu put ea fi de aco r
d cu
ordi
nel e care î l chemau î napoi, când o si ngură sf
orţ
are mai
puternică ar fi dăr âmat Turnul d ivizat, nîgr
opându-l
e pe
vrăj
itoare sub dărâmături.O călăt
ori
eieşi t
ă din comun,însă
fiecare zi adusese i veşt
t
otmai pr oa ste.Al ’
Thor nîCaeml yn. Nu
conta dacăer a un f al
s D ragon sauce l ad
evăra;t put
eacon duce
Puterea,iar orice ă b
rbat care p uteaface staa era cusi gur
anţăo
Iscoadă a Cel ui n îtuneca.
t C ei ujraţi Dragonului n if
estau
Alt
ara.Aşa-zi
sulPr ofetşiscur suri
leluierau în Ghealdan,în
î
nsă şiAmadicia.
Reu şi
se să maist ârpească din mi zeri
e,dar er a greu să t e
l
upţ i cuun i nami c ca r
e adesea pref
era săse acăf nevăzu tîn loc
săst eaşisăl upte,ca re seput eat opi î
n bl est
ematele de r âuri
de refugi
aţi şi, mai r ău, printre ei
cr ăt
ăci
toricu crei erel
e goale,
creâznd că al ’
Thor r ăstumaseor di
nea l umii. Găsi se totuşio
soluţi
e, ch iar dacă nu er a pe de- an-tr
egu l sat i
sfăcătoar
e.
Dru murile din sp at
el e eg
li uniil ui er
au aco perit
e d e ca davre,iar
corbi se î ndopaupân ă pl esneau. Dac ă nu er a pos ibil să
deosebeşti scu rsuri
le Pr of
etul ui de sc ursuril
e r efugiaţi
lor, ei
bine,să crapecu t oţi
i.I nocenţiiarfi trebuitsă stea l
a casele
lor
, unde l e er a l ocu l
; Cr ea t
orul i-
ar fi pr oteaj
t.Î n ceea ce-l
privea, cei car
e ră tăcea u fărăr osterau cireaşade p e o t
rt.
— Am auzi tînor aşcăMor gaseesteaici
,zise.Nu credeaast a
–di n douăvor beauziteîn Andor,unaî şidădeacu presupusul
cine o uci sese pe Mor gase –, darr ămas
e uimi t cân d Dain
ap robă cuo mi şcar
e a cap ului.
Surpriza se r an
t sf
ormă î n dez gust după ce ântărulî ncepu să
bălmăj eascădespreapartament eleluiMorgaseşipart
ideleeide
vânăt oare,desprecâtdebi neer at r
atată şidecum urma să
semnez e din cl i
pă î n clipă un t ratat cu Copi
ii
. Val da nu-şi
ascu nse ost râmbătură. Nu avea la ce să se ş a
tept
e d e al Nial
l.
778
Omul f usesenuul dint
re cei mai buni soldaţi ai vremuril
or sale
şi un mar e căp i
tan, dar îmbătrânise şise î nmuiase. Valda
şt
iuseast a di
n clipa în car
eî l aj
unsese ră ordinel
el a Tar Valon.
Nial
l ar fit rebui
t săse ep readă asu pra Tearului cu toată f
orţa,
de îndată ce se au zi
se de al’Thor. Ar fi ad unatde pe drum
oamen i
i de care avea nevoe;
i neam uril
e l umii s-arfi al ăturat
Copii
lor împot
riva unui fal
s Dr agon. S- ar fi al ăt
urat, atunci
.
Acum al’
Thoreraîn Caemlyn,sufici
entdeput erni
csă- isperi
e
pe cei slabi de înger
. Dar Mor gase er a aici. Dacăo av ea pe
Morgase, eaar fi t reb
uit săsem nezer atatul din prima zi, chi
ar
dacăo aj ut
a cineva să semneze.Pe Lu mină!O s- o înveţe să
sară atunci când spu nea el să sară.Dac ă protesta că nu- i
conveneasăse nî toa
rcăî n Caemlyn î
nsoţ ită de C opi
i, avea să-i
lovea
scăî nchei
et
urile c
u un băţ . Ea vafi st indardul i
ntrări
il ui
în Andor.
Dain seopri , aşt
ept
ând. Fără îndoi
ală, sp era la o invitaţ
iel a
cină în acea sea
r ă. Ca j
unior, nu puteai nvi
ta un ofiţ ersu perior
lui, dar cusi gur
anţ ă voi
a săvor bească cuf ostul lui com andant,
des pr
e TarVal on, poate des pre tatăllui mor t
. Valda nu se
gân di
sepr ea m ul
tl a G eo
fram Bomhal d; omul fusese moal e.
— Teaşteptl
aci nă,întabără,laşase.Teaşteptt
r eaz,Copil
Bomhal d!
Bomhald era clar băut; căscăoch ii mari şise ă cl
ti
nă î nainte
de a sal uta şide a pl eca.Val da seî ntrebă ceseî ntâmplase.
Dai n fusese un ofi ţer de primă mân ă.Unul car e se î ngri
jora
prea mul t de tot felul d e deli
cat
eţuri, cade pi l
dă proba
vinovăţ
iei,când nu se putea obţi
ne,dar,cu toate astea,un
ofi ţ
erbun. Nu l af elde mol âu cat atăl său. Er a păcat să-
l vadă
înecatî n brandy.
Mormăi nd în barbă – f aptul că ofiţ
erii se mbîăt au chiar nî
For t
ăreaţa Luminii er
a î ncăun se mn căNi all era put redpână
în măd uva oasel
orVal da plecă spr
e cam ereel u
li. Aveade gân d
sădoa rmă î n t
abără, dar nu i-ar fi stri
cat o baie fi er
bint
e.
779
 Un Copi ltânăr, cuumer i
il aţ
i, se par
opia pe co ridorul si
mplu
de pi at
ră, cu bast onul stacoj
iu al Mâinii Lumi ni
i şiso ar
ele cu
razepe pi ept. Fără să seop rească şifără să seui te măcara l
Valda,murmur ăplinderespect:
— Seni orul Căpitan ar put ea dori să vizit
eze Domul
Adevărului.
Valdaseî ncruntălabărbat–nu- ipl
ăceauInchizi
torii
;făceau
treab
ă bună î n felul lor
, dar nu put ea scăp
a de se nzaţi
a că
î
mbr ăţi
şaser
ă bas ton ul de păs tor pen
tru că nu ar fi f os
t
nici
odată în star
e sădeapi eptcu un duşman î narmat– şi se
pregăe
ta să- l pună l a punct, d ar apoi es opri. D isci
pli
na
Inchi
zit
ori
lor lăsa de dori t, dar un simplu Cop i
l nu şi -ar fi
permis nici
odată săvor bească şaa cu
un SeniorCăp it
an . Poate
că a b
ia putea să mai aştept
e.
Domul Adev ărului era o mi nune care î
şi merit
a ceva di n
măreiţ
a numel ui. De u n alb pur pe dinaf
ară,pe d i
nău ntru era
luminat de mi i de ălmpi car
e şi
î r ăsfrângea
u razele d e oi
fţa de
au r
.Î ncăper
ea era străj
ui
tă de coloan e groase de mar mur ă,
simpl e şil ust
ruit
e până l a str
ălucire,dar domul î nsuşise
arcuia peste o su t
ă de paşi,făr
ă ni ciun spri
ji
n, înălţ
ându- sel a
cincizeci de paşiî n vâr
f, deasu
pra unorpl atforme si mple de
mar mur ă,aşezate pe pode
aua de m ar mur ă,de n ude e Sni
orul
Căp i
t an Coman dant alCopi i
lor Lumi nii se adresa ad unării
Cop i
ilorîn cele maisolemne momen t e a l
e cel
ormaii mpor tant
e
ceremon i
i. Va sta şielacol o, înt
r-o bună zi . Niall nu va t răi
veşnic.
Câteva duzini de Cop i
i umblau pri
n încăpereavastă – era o
priveli
şte demnă de vă zut, deşidoar Copi
ii putea
u i ntr
a acolo,
des i
gur – , dar u n primi se mes
aujl doar acsă vi nă să ad mir
e
Domul . Era sigur de ast a. Î
n spatel
e maril
or coloane,se fl aau
câ t
evar ânduri de co l
oane mai mi ci
,la felde simpl e şila felde
străluci
toare, şi firide î nal
te şi a mri unde f resce ilust
r
au
victori
il
eCopi i
lordin ulti
mami edeani .Val
damer geacu paşi
780
mari, cerce
tând fiecare fi ri
dă.Î n cel
e din urmă zări un băr bat
înal
t, cărunt, st
udii
nd una di ntre pict
uri
, Sereni
a Lat ar u rca
tă
pe eşaf odul spân zurători
i, si ngura Supr emă î nscău nată
Amyr l
in pe care Copii
ir euşiser
ă să o spânzure. Era deja
moar t
ă, desigur, fiindcă er a dest ul de greu să spân zuri o
vrăj
it
oarevie,darastanu cont a.Cu şasesutenouăzecişitr ei
de an iîn urmă, se ăcuf se r d
eptat
e după lege.
— Te frământ ă ceva,fiul e? se auzio voce bl
ândă,aproape
moale.
Valda se crispă uşor .O fi f ost Rhadam Asunawa Mar ele
I
nch i
zit
or, dar er a t otuşi I nchizi
t
or. Iar Valda er a Sen i
or
Căpit
an, Uns a l Lumi ni i
, nu „ fiule“.
— Nu,di ncât eam r emar cat,răspunseplat.
Asunawaof tă.Chi pulluisf rij
iteraimagineavi
eamartiriului
sufer
inţei
, astfelcăsu doareai seput eaconf
unda cu l acri
mil
e,
daroc hii î nfundaţi î n or bti
e păr eau să ar dă cu t oat
ă
intensi
tateaf ocuril
or ca r
e-it opiseră carn
eade pe oase. Manti
a
sa purt a doar câr ja,nu şisoar el
e cu r aze, de parcă nu ar fi
făcut parte d i
ntre Cop i
i. Sau poa te sefla a dea
su pr
al or
.
— Vr emuril
esuntt ulburi.Fortăreaţ
a Lumi ni
iadăposteşt
eo
vrăji
toare.
Valda îşir
epri mă oprivirecrucişă.Laşisau nu,I nchi
zit
ori
i
pu t
eau fi per i
culoş
i c hi
ar şi p entru un Seni or Căpitan.
Probab i
l, bărbatul nu va fi ni ci
od at
ă în st ar
e să spâ nzure o
Amyr li
n,darvi sa poatesă fiepri mulcar espânzură oregi
nă.
Lui Valda nu îi păsadacăMor gase u m
rea,at âa
t vreme cât nu
mur ea nî
ai
nte d e afi f olosi
tăl a maxi mum. Nu spu se in
mic, dar
sprâncenel
e cărunte şi groase l e
a u li Asu nawa se ăsar
l ă în jos,
dând senzaţi
a căoch i
iî i pri
vesc din ni şt
e caverne.
— Vremuril
esuntt ul
buri,ziseiarăşi,iarluiNi al
lnu tr
ebuie
săi se er pmită sădi st
rugăCopi i
i Lumi nii
.
Minute în şir Valda exa mină pi ctura. Poa te arti
stul f
usese
bun,poate nu;nu avea habarde acest el ucrurişinicinu-i
781
păsa. Arm el
e şiarm uril
e gă rzi
lor a r
ătau bine,t otuşi
,i ar ufni
a
şi şaf
eod ul p ăreaur eale. s A
tea er au l ucr
uril
e pe car e l e
cunoştea.
— Suntpr egăt
itsăascult,ziseî
nt r
-unfinal .
— Atuncio să vorbim,fiul e.Mait âr
ziu,când o să fie mai
puţi
ni ochi să va dă şiur echi să u adă. Lumina fie cut ine,fiule!
Asunawa se î ndepărt
ăf ără alte vorbe, cu mantia albă
mi şcându-se şor
u şizgom outl ci
zmelor auzindu-
se e d par
căar
fi î ncercat să î nfigă fiec are pas î n piatră. âţCiva Cop i
i se
încli
nară adânc n îf aţ
al ui.
De l a fer
eastra î ngu st
ă car e dădea sp re curtea interi
oară,
Niallîl urmări pe Val da cu m des cal
ec
ă şivor beşte cu tân ăru
l
Bomhal d,pl ecând apoi ca o f urtună.Val da era mer eu ca o
furtună. Dacăar fi f ostvr eoso l
uţie săaducăî napoi Copii
i de al
TarValon şisă-llasepeVal daacolo,arfipr ofitatdeeaf ărăsă
cli
pească. Băr batul era un com andant bun î n bătăil
e,dar er a
tot
uşimai pot rvi
it săpr ovoacer ăscoal
e.I deeal ui de t acti
căera
şai
ja de cavaleri
e,i ar de st rateg
ie– ş arj
a de ca val
eri
e.
Clăt
inând di n cap , Niall seî ntoarseî n cam ear de audi enţ
e.
Avea l
ucrurimaii mportant e decâtValda cu car e să-
şibat ă
capul. Morga
se nî căr ezi
st a cao armat ă cocoţatăl aî nălţi
me,cu
rezer
ve de ap ă şiun mor alex celent. Refuza săad mită căer a
înghesui
tă într-o vale, ăr f
ă put inţă de scă pare, ariî nălţ
imil
e
eraudomi nate de inami c.
Balwerse i d
ricăde a l masăcâ nd Ni al
li ntrăî n ant i
camer ă.
— Omemaaf ostai
ci,Seni
ore.A lăsatasteapentru ti
ne,zi
se
Balwerat i
ngâ nd câtevafoi de h ârtie ega
l te nît
r-un sul cu fundă
roşi
e.Şi ast a, adăugăcu buzel e st r
ânse, scoţând din buzunar
un mi ctub d e os
.
Nial
ll uă t ubul mor măind şii ntră în încăp er
ea inter
ioar
ă
căl
când ap ăsat. Dintr
-un mot i
v sau al tul
, Omema deven ea în
fiecare zi di
n ce nîce m ai inut i
l. De p ar
cănu er a su fici
ent de
rău că-il ăsaser apoart
ele lui Balwer , aşa pli
ne de pr ost
ii cum
782
er
au, chiar şielar fi t rebuit săşt i
e că nu putealăsaunul dintr
e
acel
e tuburicu t r
eidungi r oşii al
tcu i
va dec ât l
ui Nial
lî nsuşi
.
Apropi
etubulde o lampă pentru a-icerceta cear
a.Neati
nsă,
până nu o sp arse nî
tre degee.
t Ar tr ebui săap ri
ndă un focsu b
pi
cioar
ele lui Omema, să -iintre fri
ca Lumi niiîn oase. Pr
ostul
nu era bun ni ci de momeal ă dacănu se st r
ăduia să-
şi joac
e
rol
ul de şef al spi
oni
lor.
Mesa jul veneai arăşide a l Var adi
n, cu cif
ru l privat al l
ui Niall
în acel scr
is tr
emur at de neb un, pe o f oai
e su bţ i
re de hârt i
e.
Aproapeî larsefăr
ăsă- lcitească,apoicevadelasfârşitîiatrase
atenţia. O l uă de l a încep ut, desci
frând fiecare cu vânt. Voia să
fie absol ut sigur
. C a şiî naint
e,mesaj ul era pl i
n de pr ost
i
i
desp re Aes Sed ai puse î n l esăşibest i
i ciudat e,dar ch iar al
fin al
… Var ad i
n î l ajutas e pe Asi di
m Fai sar să găs eas
că o
ascu nzătoar
e n î Tanch i
co ; o săî ncer
cesă -l st
reco are afar
ă, dar
înaintaşi
i păzeaucu at âta st răşnici
e,căni ci
un zv on nu put ea
trece iz
duril
e ăfrăvo ie.
Niallî şifrecăgâ ndit
or b ărbia. Faisa
r u fses
e unul di ntre cei
tri
mi şiîn Tarabon săvad ă dacăse a mi puteasal vacev a. Faisar
nu şt i
a nimic despre V aradi
n, i arVarad in nu arfi avu t cu m să
şti
e de Fai sar.Înaintaşi
i păzeau cu at âta st
răşn i
cie că niciun
zvonnu put eatrecei du
zril
e ă f
ră voie? â Mzgăl
eli de omneb un.
Îndesându-şihârti
a n î buzu nar, se ntî
oa rse nîant i
cameră.
— Bal wer
,caresuntul timeleveştidel a apus? î
ntreeidoi ,
„apus“î nsemna nît
otdeau na hotar ul cuTar abon.
— Nici
oschi mbare,Seni ore.Pat
rulelecareint
ră prea adânc
î
n Tarabon nu se m aiî ntorc.La hot a,
r cel maimar e n ecaz su
nt
ref
ugi
aţii ca
r e nîcear
căsăt r
eacă.
Pat
rulel
e car e nitr
au pr ea adânc… Tar abon era un puţ car e
col
căi
a de n ăpârciven inoase işde şo bol
ani turbaţ
i, dar …
— Câtder epedepoţitrimiteuncuri erl
aTanchico?
Bal
wer i n
cinu cl ipi. Omul nu s- ar fi ar ăatt u srpri
ns nici
dacăîntr-o bună zii -ar fi vorbit un cal.
783
 — Caiide schi
mb o să fie o problemă dincol
o de hotar,
Senior
e. În mod nor mal, aş fi spu s dou ăzeci de zil
e, până
ajunge şise nît
oarce ici
a, poate şi mai puţi
n cuun pi c d
e n or
oc.
Acum,de două oripe-at
ât,dacă avem noroc.Poat eîncă de
două ori
, doar ca să aj
ungă al Tanchico.
Un puţ ca r
e p ut
eaî ngh
iţi un cu ri
er,fără săl ase in
cimăcar
oasel
e din el
. Nu ar fi fostnevo ie să seşiî ntoarcă
, dar Ni
allţi
nu
ast
a pen t
ru el .
— Ar anjează asta,Balwer.Într
-un ceas voiavea o depeşă
pregă
tită. Voi vorb i euî nsu
mi cucel care va fi curi
er.
Balwer şi î plecăsu pus cap ul, dar în acelaşit i
mp î şif reca
mâinil
e,i nsu l
tat. N-avea decâtă s fie.Er au puţine şan se să
poat
ă ducepl anul la îndepli
nire fără să-l expună pe Var adin.
Prec
au ţiii nuti
le d acăomul er a nebu n, dar dacă u n… Să- l dea
în vi
lea g n u ar fi aj ut
at cuni mic.
Î
n î ncăp ereapen tru audienţ
e,Ni all mai studi
e o a d
tă mesajul
l
ui Var ad i
n, î nainte de a- l st r
ecur a î n flacăr a l ămpii,
urmăr i
ndu- l cum se ap rinde.Se t ransformă în ce nuşă î ntr
e
degeel
te s al
e.
Avea patru regul
iî n ceea cepriveşteacţiunea şii
nformaţia.
Nu con st
rui ni ci
odată pl anuri pân ă nu şt i
i cât se poat
e de
mul t
e des pre i namic.Nu- ţi fie ni ciodată teamă să- ţ
i sc hi
mbi
planuril
e câ nd primeşt ii nformaţii noi. Să nu cr eziniciodată că
şt
ii ottul. Ş i n ici
odat ă să nu aşt epţ
i p ână câ nd şt ii ot
tul.
Bărbatul car e ar a ştepta să şt ie t ot
ul ar fi î ncă î n cor t când
inamiculi -
ar da f ocaces t
uia deasupra cap ului său
. Niall urma
aceste regul
i. O si ngură dată î
n vi aţ
a sa l e abandon ase ca să
urmez e o pres i
mţire.La Jhamar a,f ăr
ă ni ciun alt mot i
v decât
un so i de gâ di
lăt
ur ă în f
undul minţii
,î şit rimises
eo t r
eime din
armată să supr avegheze munţi
i despre car e t oţ
i spuneau că
sunt de net recut. n Î ti
mp ce î şi m anevra restul orfţel
or
,
zdrobind mur andieni
i şialtari
eni
i, o arm ată din Il
li
an, ca re a
rfi
trebui
t s ă fie l a su te de mile depărtare,a ap ărut prin acel
e
784
tr
ecători„de net
recu
t
“. Singurul l
ucru ca
re î
l făcuse să se
ret
ragăfără săfie zd
robi
tf usese o p„
resi
mţi
re“
.Iar acu
m simţea
din nou acel
aşil
ucr
u.

— Nu am î
ncreder
eîn el
,zisef
erm Tal
lanvor
.Îmiaminteşt
e
de un escorc ep car
e -lam văzu
t odată la un târ
g,un i ns cuo
f
aţă de beb el
uş care putea să rânj
ească ui
tân
du-se dreptn î
ochiităi
,î n timp cel ua cumân a boaba de s ub cupă.
De dat a ast a, uli Morgas e nu-i fu gr eu să- şiţ i
nă firea.
TânărulPait
rîir aport
asecăî n finalunchiulsău găsiseocale
de a o sc oate pe f uriş din Fortăreaţ
a Lu minii
, pe ea şi pe
cei
lal
ţi
. Ceilal
ţif useseră problema; Torwyn Bar sh aw pret
indea
că e d mult arfi put ut s-
o scoată singură de acolo,dar ea u n şi
-
ar fi put ut lăsa oa meniila mi l
a Mant ii
lor l A
be.Ni cimăcar ep
Tal
lanvor
.
— O să i au î n consider
are sentimentel
e tale, zise ea
indul gen
tă. Ai grijă doa r sănu l e laşisă t e st
ânjenească
. Ai
vreo vorbă car e se pot riveşt
e, Lini? Ceva pentru tânărul
Tallanvorşisenti
ment el
el ui?
Pe Lumi nă!De ceî i pl ăcea atâtde mul t să-ltach i
nez
e?Se
ap r
opi as
e de t rădare, ar i ea er a Regi
na l ui, nu… Rest ul
gân dului nu maiven i.
Li ni şedea ap roape de f er
estre, făc
ând un gh em de l ân ă
albastră dintr
-un su lţ inut cumâi nil
e depărat
e d e Breane.
— Pai t
rî miaduceami nt edeaj ut
orulacelatânărder ândaş,
chi
ar nîainte să pleci tu l a Turnul Alb. Ăl a ca re a lăsat grel
e
două servitoar
e şicar e a f ostprins î ncercând să f ugă de la
conac cu un sacedar gint
ărie de-a mameit ale.
Morgase îşi nîcl
eştă fălci
le, a d
r ni mic nu- i p ut
ea strica
bucuri
a,ni cimăcar privi
rea pe carei-o aruncă Br eane,de
parcăar fivr ut să-şideaşieacu păr er
ea. Pai t
rf usese copl
eşi
t
de bucuria evadării apropi
ate a lui Mor gase. Desi gur
,î n parte
bucuri
al uise dat or
af aptul
uică aşt ept
aor ăsplată de la
785
unchi
ul său pentru rolul j
uca t – celpuţin aşaseî nţel
egea din
câtev
a com en
tari
i; ceva desp r
e a- şispăla păcatel
e pentru o
greşea
l
ăf ăcut
ă acasă–,dar t ânărul dansase rp
acti
c când eaîşi
dăduse acor
dul pentru planul care ave
a săo sc oată î
n acea zi
din Fort
ăreaţ
a Lu mini
i şidi n Amad or ânpă l a răsăr
i
tul de a
doua zi di
mineaţ
ă.Să pl ece d i
n Amad or, căt
re Gheal
dan, unde
tr
upele nu voren v
i cu ob l
igaţi
i pen
tru Andor. Cu dou ă zi
le în
urmă, Barshaw ven i
se el însu şisă -
i expl
ice l a
pnul
, deghizat ca
un negustorcar e livr
ează andrel
e şil ână, un băr bat soild cu
nasul mare,cu och i neli
ni şt
iţ
i şigu ră strâmbă, car e vorbise
î
nsăsu ficient de erspect
uos. Era greude cr ez ut căes t
e u nchiul
l
ui Pait
r – ar ătau atât d e di f
erit –, cu at ât m ai puţi
n că er a
negust
or
. Cu t oate ast
ea, planul să u era o mi nune asi mplit
ăţii
,
avân
d nev oe
i pen t
ru a r euşidoa r de suficienţi oameniî n afara
Fort
ăreţ
e.i Morgaseavea să i asă di n Fort
ărea ţa Luminiiî ntr
-o
căru
ţă, î
ngropată sub rest
uri l
e d e al bucătări
e.
— Acum,şt iţ
icu toţ
iiceaveţ idefăcut,lespuse.Atâtavreme
cât ea rămânea î n cam eerel ei
, ceilalţ
i se put eaumi şcaf ără
gri
jă. Totul depi
ndeade ast a. Bine,nu t otul, dar ot
ate celel
alt
e
evadări
, mai puţ i
n a ei .
— Lini,tu şiBreanet rebuiesă fiţiîn curtea undesespal ă
ruf
ele când clopoteel anunţ ă prânzul
.
Lini ap r
obă cu o mi şcare a cap ului, darBr eane îiîntoarse
pri
vireacu buzel e uţgu iat
e.Le mai ex pl
icase e d d
ouăzeci de ori.
Chiarşiaşa , Morgaseu n avea de g ând să erpmi t
ă o er oar
e care
să ase
l epc i
nev aî n urmă.
— Tal
lanvor,îţilaşisabia ai
cişiaştepţ
ila un han numit
Stej
arul şiSpi nul. El deschise gura să sp ună ceva,dar i
-o
ret
ezăf erm: Ţi-am auzi t argumentel
e.Poţi găsialtă sa
bie.Vor
cred
e că urmea ză să te nîtorciai
cidacăo l aşiîn cameră.
Se st
râmbă,darî n cele din urmă aprobă.
— Lamgwi ntrebuiesăaşteptelaCapulAuri
u,iarBasell
a…

786
 Se au zi o băt aei grăbit
ă î n uşă, ari Basel şiîtr
sec
ură
î
năunt ru cap ul ch
el.
— Mai est
ate,avenitunbăr bat… unCopil
… zisearuncândo
pri
vire p est
e umăr,î n hol. Este un Inch
izi
tor
, Maiestat
e.
Tal
lanvorî şidusemâinil
el a mânerulsabi
ei,desi
gur,şinu
renunţă p ână când nu-ifăcude dou ă ori se
mn, strâmbându-
se
l
a el.
— Lasă- lsăintr
e,spusecuovocecal mă,darsi mţeacum ise
agită î n st omac flu turi d e dimensi unea unei vu lpi
. Un
I
nch izit
or? Oar e otutl
, acu m când mer geabrusc t a
âtde b ine,
avea săse r p
eschimbe n îtr
-un dezast
ru, l af elde b rusc?
Un băr bat î
nalt, cunas vu l
tur
esc, îl dădu l a o parte pe Basel
,
tr
ân tindu-i uşa în nas. Man t
ia albă cu au ri
u, cu acea câr
jă
stacojie pe umăr ,î l arăta a fi I nchi
zitor. Nu îlî ntâl
niseîncăpe
Einor Sar en, dar îifusese ar
ătat
. Avea o cert
i
tudine mu
i abil
ă pe
chip.
— Eştichematăla Seni
orulCăpitan Comandat,spuserece.
Veiveniacum.
Gân duri
lelui Morgase al
ergaumair epede decât uflturii din
st
omac. Era obi
şnuită să fie ch emată – N i
all nu maiven eal a
ea, acum căo ţ i
neaî n Fortăr
eaţă –,săi se m ai ţi
nă o pr ed
ică
despre dator
i
a pe ca re oavea faţă de A ndor aus pentru ce oi va
să par ă o discu
ţi
e ami cal
ă, care să-i demonstrez
e că Ni all se
gândeal a binel
e eişial Andorul ui
. Cu asta era ob i
şn ui
t ă, dar
nu şi cu ac el tip de mesag er
. Dac ă era dat ă pe mâna
Inchi
zit
oril
or, nu maiave a cum să sc ape.Asunawa ar ri tmi
te
suficienţ
i oamen i săo t ârascăde aco lo, şipe toţ
i ceil
alţ
i odată
cu ea . Pe elî lîntâl
niseo si ngură dat ă şi
-iîngheţasesâ nge
leîn
vene.Decef useset
rimisunInchizit
or?întrebăcuvocetar
e,iar
Sarenî ir ăspunse cu acel
aşitonde gh eaţ
ă.
— Eram cu SeniorulCăpit
an Comandantşiaveam drum î n
direcţ
i
a ast a. Mi-
am t erminat treburi
le şiacu m t e duc acolo.
Până la urmă, eştio r egi
nă că rei
a i se cu vi
ne ersp
ect.
787
 Toatecuvint
eleluipăreauspusecu ouşoarăpli
cti
seală,uşor
nerăbdătoar
e,până l a final, câ
nd deveni
ră batjocorit
oare.Ni ci
o
urmă d e cădu
lr ă.
— Foartebine,răspunseea.
— Săoacompani ezper egi
nă?seî
ncli
năformalTallanvor;cel
puţin se com port
a respectuos câ
nd era şi un străin de a f
ţă.
— Nu.
O să- li a pe La mgw i
n. Ba nu, or i
care di n oam enii ei ar fi
făc
ut săpar ă că av ea nevoi e de găr zi de cor p. arSen o
înspăi
mân ta aproape alf elde mul t ca suA nawa,şinu av ea de
gân d să-ll asesă băn uiasc
ă ace st ulcru. Ar boră un zâmbet
firesc,tolerant
.
— Cusi guranţă,nuam nevoiedepr ot
ecţi
eai ci
.
Sarenzâmbi şiel , măcar cubuzel e.Păr easă âr dă la ea.
Afară,cu BaselşiLamgwi n pri
vind-
o nesiguri,aproape se
răzgândi
; ar fil uatpe ci neva cu ea,dacănu ar fiap ucatsă
vorbeascăînăuntru.Dar,dacăer aocur să,doibărbaţ
inu arfi
putut săo aper e,şiar fi doved i
t slăbici
une dacăse ăr zg
ândea.
Mer gând pe cor i
doarele de pi atră alături de Saren, sesimţea
slabă, câtuşide puţ i
n r egină. Nu. Poa t
e că o să ur le ca toţ
i
ceil
alţi dacă Inchizi
tori
io t ârau în beci uri– de f apt
, nu er a
niciun „poate“la mi jl
oc, nu er a suficient de nebună săcr ead
ă
că sâ ngele regal sedeoseb ea de cel al oa
men i
lor bo
işnui
ţi
,în
acea st
ă privi
nţă –,dar , până at unci, vafi ceea ceera. Î
ncer
că
să-şil i
nişt
ească fluturii din stomac.
Saren o con duse nî
tr-o curte mică, pavat
ă,unde băr baţ
i goi
până la brâu se n a
trenau lovind cusă bii
le st
âlpi de em
l n.
— Unde mer gem? î
ntrebă ea.Nu pe acestdrum am mer s
până acum î n bir
oul Sen i
orul
ui CăpitanComan dant. Est
e nî al
t
loc?
— Am luat-
opecelmaiscurtdrum,î irăspunseconcis.Am
şialtcevaai mbun de ă fcut decât
…

788
 Nicinu- şit er
mină vor bele,dar n icinu î ncet
ini. Nu put ea
decât să-
l urmeze,de- al ungul unui cori
dor, presărat cucam ee
r
mar i
, pli
ne de pat uri de cam pan i
e şibăr baţiî mbr ăcaţ
i doar
până l a br
âu sa u ch iar mai puţin. Î
şipăst ra pri vi
rea lipit
ă de
ceaaf lui Saren, com punând f raz
e ustur ăt
oare pen t
ru Ni al
l.
Trecurădecurteagrajduril
or,î
mbibatădemi r
osulgr eu decal
şide băl egar
, cu un fier ar pot
covind caiî ntr-
un co lţ, apoi pri
n
alt cord
ior a l barăci
l
or so l
daţi
lor
, apoi pe unul cu bucă tări
i de o
parte,pl i
n de mi rosuri de tocăniţă, apoialtă curte… î nţepeni
brusc.
Un eşa fod lung şiî nalt era aşteptî n mij
locu
l cu rţ
ii
. Treif emei
şipes te o duzi nă de băr baţi ocu pau fiecare l
oc, cu mâinile şi
pici
oarel
e l egate, cu şt
reanguril
e puse de gâ t. U nii dint
re ei
plângeau sfâşietor
; cei mai mul ţi păr ea
u îngrozi
ţ
i. Ul t
imii doi
oamen i de al cap ăt
ul îndepărtater au Torwyn Bar shaw şiPai tr,
băiat
ulpurt ând ocămaşăî nlocdel ivreauacu r
oşu şialb pe
care -i
of ăcuse. Paitr nu pl ângea, dar unch i
ul lui da. Paitr părea
preaî ngrozi
t săse gâ ndea scă l
al acri
mi .
— Pentru Lumi nă!st rigă un ofiţeralmant ii
lorAlbe,iarun
ost
aş r t
ase e d un mânerl ung d e al capătul eşafodul
ui.
Trapel
e se deschi seră cu zgomot ,iar vi
ctimele dispărură.
Câtevadi ntref r
ângh i
ileî ntinset remurau, pe câ nd cei atârnaţ
i
de el e mur eau su focaţi
, n î l oc să-şi p iar
dă vi aţ
a r eped
e
rupându-şigâ tul. Pai
t r era unul di nt
re ei. Şi evad areaeimuri
odată cuel . Poate arfi t r
eb ui
t săai bă mai mul tă grij
ă de el, dar
se gâ ndise u nmai la evadare,la fugadin cu
rsaî n carei ntr
ase
singu ră. Se p ri
nsesengu si
ră şi
, odat
ă cuea,înt
reg n Adorul
.
Saren seui ta la ea, aştept
ându-sesă o vad
ă l eş
inân d sau
vomi tând.
— At âtdemul ţideodat
ă?î nt
rebăea,mândr
ădesi
guranţacu
car e vo r
bise.
Funi al ui Paitr nu mait remura;acum se eg
lăna uşor di
ntr-
o
part e n î al
ta. Fără scăpare.
789
 — Spânzurăm î
n fiecare zi I
scoade ale Cel
ui întunecat
,
răs
pu nse sec Sar
en. Poat
e că î n Andorelda ţ
i drumul cu o
pred
ică. Noinu.
Morgase îiînf
runtă pri
virea.Drumul ce l maisc urt
? Dec i
,
ast
a er a noua tact
i
că a l ui Nial
l. Nu o su rpri
ndea că nu i se
spusese de încer
carea eide ev adare. i N
al
l e ra prea su bti
l
pent
ru aşace va.Era un oa spet
e de vaz ă,iar aiPtr şi unchiul
săuf usese
r ă spân zuraţ
i din î nt
âmplare,pen t
ru cine şt i
e ce
crimă care nu av ea ni mic de-a face cu ea.Ci ne va urma l a
spânzurătoare? Lam gwin sau Bas el? Lini s au Tal lanvor?
Ciudat, dar imagineal ui Tall
anvor l
egănându- se alca pătul unei
funii o dureamai mul t decât ceaa l ui Lini. Minteaî ij ucaf este
ciudate.Pes te umăr ul lui Saren, lî zări pe Asu naw a, al o
ferea
srtă care dădeasp re eşaf
od. Se uit
al a ea . Poate că asta era
op er
al ui, nu a l ui Nial
l. Nu conta. Nu îşiput eal ăsaoa men ii să
moar ă în van . Nu- l putea lăsape Tal lanvor să moar ă.Fes t
e
f
oarte ci
udate,înt r
-adevăr
.
Ridi
când o sp rânceană batjocori
t
or, spuse:
— Dacă scena astaţ i-aî nmuiat genunchi
i, presupun că
putem aştepta până î ţir evi
i, zi
secu o voce uşoar
ă, neafect
ată
de ce văzuse.
Dă Lu mi
na s ă n u vomite.
Chipul l
ui Sar en seî ntunecă, apoiseî ntoarsepe că l
câie şi
porni cu paşi mar i.Îl urmă mer gând măsu rat,f ăr
ă săse i u
te
căt
re fereast
ra lui Asu naw a,încercând să nu se gâ ndească la
eşaf
od.
Poat
e căer a înt
r-adev
ăr cel mai scurt drum, căci la capătul
următorul
ui coridor aSren o condusepe ni şte scări
, di
rect în
camear de a udien
ţe al ui Ni
all
, mai repede d ecâtîşiaminteaea
săfi f ăcut drumul până atunci. Ca de obicei
, Nial
l nu se i dr
ică,
şinu er a ni ci
un scaun pentru ea,forţând-o săst eaî n faţ
a l ui
asemeneacu ivaven it cu j
alba. Păr
eadi strat
, uit
ându-set ăcut
la ea,făr
ă săo va dă.
790
 Câşt
igaseşini cimăca r nu seui t
a la ea. Acest l
ucru o i
rit
a.
Pe Lumină, câşi
t
gase! Poate art r
eb ui săse nît
oarcăî n ca
mereel
ei
. Dacă îi spunea lui Ta l
lanvor
,l ui Lamgwin şil ui Baselsă-i
cr
oiascădrum cu să biil
e,şt ia căeiar fiî ncercat
. Ar muri,la fel
caea; nu ţi
nuse i n
ci
od ată o sabie nî mână,dar , dacăar fidat
comanda,arfi l uatşiea n ua.Ea armuri , darEl ayne arurca e p
Tr
onulLeului
.Arur cadeî ndatăceal’Thorarputeafi datlao
part
e.Tu rnul Alb va veaa grij
ă caEl ayne să rip
mească ceea ce i
se cu ven
ea. Turnul. DacăTu rnul ar v a
ea gri
jă de t ronul lui
Elayne… Păreao nebu nie,dar av eaşimaipuţ ină încredereî n
TurndecâtînNiall
.Nu,trebuiasăsal vezesingurăAndorul
.Dar
preţ
ul… Pr eţ
ul treb
uia plăti
t.
— Suntgatasăsemnezt ratat
ul,sef orţ
ăeasăspună.
Nial
l păru sănu audă l a î nceput. Apoiclipi şir âsest râmb,
cl
ăti
nându-şica pul. Ast
aoi ri
tă din nou. Se p ref
ăcea surpri
ns.
Ea nu î nce
rcase să scape.Ea er a un oa spete.Îşidor easă- l
vadăspânzur at.
Se mi şcăat ât de repede,căapr oape şt
erse mianti
reaapat iei
lui anteri
oare.Î n cât
evacl i
pe,secret
arullui uscat şimic apăru
cu un l ung per gament
,t ot
ul era deja scri
s,avân d chi
arşio
copi
e a si gi
li
ului Andorul
ui, pe care ea nu ar fi deoseb it-
o de
ori
ginal.
Chiar d acănu aveade al es
, ci
tiîn li
nişt
et erm en
iitratatul
ui.
Nu er au di f
eri
ţi de ceeace ştaept
a. Nial
l vaco nduce rutpele ca
să-ir ecâşti
get ronul
, dar era un pr eţ
, deşi purt
a alt nume.O
mi e de Man tii Albe î ncazarmate î n Cae mlyn, cu pr opriil
e
tri
bunale,în afar
al egi
lor Andorului, pentrut otdeauna. Mant i
il
e
albe eg ae
l cu Găr zil
e Regi nei
, p es
te t ot în Andor , pen t
ru
totdeau
na.Î i va tr
eb ui toată viaţ
a sădesf acăce sem na acu m,
poate şitoată vi
aţa l ui Elayne,dar a l
ternati
vaera caal ’
Thor să
ţi
nă Tr onul Leului ca t rofeu. Dacăvr eo femeie va maist a
vreodat
ă pe el
,va fi pr obabilElenia sau Nean,sau una de
acelaşisoi cu ele,pe postde mari onetă a l ui al
’Thor. Fie asta,
791
fie E l
ayne ajungea ari moneta Tu rnul
ui; nu seput ea convi
nge ă s
aibă încred
ere n î Turn.
Îşisem nă numel e cl
ar, apăsând co pi
a Si gil
iului pe ceararoşie
vărsată de secretarul lui Nial
ll a marginea pagi ni
i. Leul
Andorului,î
nconjur atdeCoroanadeTr andafiri.Iată,eraprima
regină din istori
e ca re accep t
a so ldaţi str
ăini pe pământ uri
le
Andorului.
— Câtder epede…?î ieramaigreu decâtşi
-arfii maginatsă
spună acele cuvinte.Cât de e rpede vor leca
pl egi
unil
e atle?
Nial
l ezită, i u
tân du-se l
a masă.u Ner a ni mi c acol
o, u c
excep
ţia peniţ
eişia cern el
ii
, un va s de n i
sip şiun t ub de c ea
ră
ars,de p arcăt ocm aiar fit er
minatde scr is o dep eşă.Termină
săsem neze şi el, punându- şipropriul si
gi
liu alături
, un soare
cu raze impregnat pe ocear ă galbenă, apoiî nti
nse secret
arul
ui
săuper gamentul.
— Du- lî
n camer a documentel
or,Balwer.Îmiet eamă cănu
mă potpor ni la drum at âtde e rpede pe câtsper am, Morgase.
Trebuiesă iau în consi
derar
eanumi teveşti.Nimiccaresă te
privea
scă , doar ch est
i
uni legat
e d e mi şcar
eat rupel
or n îregi
uni
care nu au l egătură cu Andoru l
.I nsi
stsăcon sideri aces
trăgaz
ca u nt imp î n care mă potbucur a d e compani
a at.
Balwerse nî cli
nă oa r
ecum exa gerat
, dar fu sigur
ă căpen t
ru
o cl i
pă och ii iî uflger
ar
ă su rprinşi către Nial
l. Ea aproa pe
rămăse se cu gu r
a căscată.O pr esase şi o presase,iar caum
avea al t
e r t
eburi mai importante.Bal weri eşiîn grabă, de parcă
s-ar fi temut caeasănu î nşface r a
ttatul şisă-l rupă, dar nu l
a
asta se gândeaMor gase. Măcaru n vor a mifi al t
e execuţi
i. Cu
rest
ul sevadescu rcaat uncicâ nd vafi t i
mpul pot ri
vit
. Fieca
re
lucr
u l a timpul lui. Rezi
stenţ
a eiî ncăpăţânat
ă eşu ase,dar
acum avea i
arăşitimp, un dar nea şep
tt at care nu trebuiairosi
t
în vânt
. Să seucu bre de compan i
a ei? Z âmbi călduros.
— Am senzaţia că mis-a ri
dicat o povară de pe umeri .
Spune-mi,jocipietre?
792
 — Suntconsi deratun j ucăt
or bunicel,răspunse elcu un
zâmbet surpri
ns,ap oiamuzat .
Morgaseseî nr
oşi , dar se r ăst
dui sănu l ase să i se t ci
ească
furi
a pe ch i
p. Poa t
e căer a mai bi ne dacăelo cr edeaî nfr
ântă.
Nimeni nu urmăr ea cu mar e a t
enţie un opon ent înfrânt, ni
ci
nu-i acor
da mar e con sideraţ
ie şi, dacăavea gri
jă, puteaî ncepe
săr ecupereze ce pier
duse, înai
nte caso ldaţ
iilui săpăr ăsească
Amadi ci
a.Mor gase avusese un profesor f
oarte bun l
a Jocul
Caselor.
— O să încerc să nu fiu un adver sarfoarte sl
ab,dacă te
decizisă joci.
Ea er a mult peste b„unicică
“, poa t
e mul t pest
e b„ună“, dar va
tr
ebui s ă piardă, esdigu r
, deşi n u at ât de r ău încâtsă- l
pli
cti
sească. Ura săpi ardă.

Î
ncrunt
at, Asunaw
a băt
ea dar
aban
a cu dege
t
ele p
e mân
erul
aurit al sca unului. Deasu pra creşt
etului său, bastonul î
ndoit al
păstorului er a lucrat într
- un lac străluci
tor, pe un di scde un
alb pur .
— Vr ăji
toareaaf ostdescumpăni tă,murmur ăel .
Sar enr ăsp unse e d parcă r afi f ost o acu zaţ
ie.
— Uni ioamenisuntaf ectaţide o execuţi
e.I scoadel
e Cel
ui
înt
unecat au fost adunat e de er
ii ; mi s-a sp us că int
onau un f el
de i mn Umbr ei
, cân d Trom a sf ărâmatuşa.Am veri ficat, dar
nimăn ui nu i -
a t recut pr i
n cap să vadădac ă aveau vr eo
l
egătură cuea .
Măcaru n se âţbâai pe picioar
e.Stăteadrept, aşacu m ar fi
tr
ebuit să acă
f o Mân ă a Lumi nii
.
Asunawa îi expedi
e expl
icaţi
il
e cu o uşoară flutur
area
mâinii
. Sigur cănu er a nici
o legăt
ură, î
n afară de faptul căea
era o vrăj
it
oare,i ar ei
,Iscoade.Până la urm ă, vrăj
it
oareaera î
n
Fort
ăreaţ
a Lumi nii
. Cu toate asea
t, eratulbur
at.

793
 — Ni al
lm- atri
mi s să o aduc de parcă aş fi fostun câine,
mâr âiSar en. Apr oape mi -
am văr sat m aţele, st
ân d atât e d
aproape d e ovr ăjit
oare.Mâi nil
e mel e iîvo iau gâtul.
Asunawa nu cat adicsisă r
ăspundă;abi aîlauzi se.Sigurcă
Niall ura Mâna. Ceimai mul ţi urau lucrurile de care se temeau.
Nu, gân duri
le sale er au la Mor gase. Se fer i
se suficient de mult
ti
mp de Ni al
l; ce i maimul ţi s-ar fipr ăb uşit de cu m ar fipus
pici
orulîn Fortăreaţă. I-
ar fi di stru
s opart e din pl anuridacăse
dovedeasl abă în final . Aveat oate d et
ali
ileî n mi nte,fieca r
e zia
procesu
lui, cu ambasad ori ait uturor ţ i
nuturilor car e mai
puteau t rimi
te un r eprezentan t, pâ nă l a con f
esiunea ei
dramati
că,smul să cu at âa
t ar tă,că ni meni nu ar figăsi t o
urmă, apoicer emon ii
le exec uţiei
. O sp ânzurătoare sp eci
ală,
doar pentru ea, care să fie a poipăst rată caami nt i
re.
— Să sperăm că va conti
nua să- irezisteluiNiall,spusecu
un zâmbetpe ca re u niil-ar fi put ut l ua dr ept blând şipi os.Ni
ci
măcarrăbdar
ealui Ni
all nu puteaţ i
ne a
linfini
t; până l
a urmă,
t
reb
uia săo d eape m âna j
usti
ţi
ei.

794
CAPI
TOLUL 32
O chem
ar
e gr
abn
i
că

Pen tru Egw ene, vi zita l ui Ran d l a Cai r

hien păr ea să fie
aidoma unui f oc de art ificii al art ificieril
or, de ca re t ot u azi
se,
fără săva dă unul vr eod ată. Ecou rile p ăr eau săr ever berezeăr ă
f
sfârş it.
Nu se maiap rop i
asedi n nou de pal at, dar î nţ el
eptel
e se
du ceau î n fiec ar e zi să cau te capc ane pu saidar
se cu şi î i
poves teauce se mai î ntâmpl a. Nob il
ii se ui tau cr uci ş uniil a
alţii, şi tairenii, şi ca ir
hi eni
i. B er eali
n păr ea că se ascu nde,
refuzân d să pri meas că pe or icine nu er a nevoi tă să vad ă;
Rhuar c o acu zas e că -şinegl ij
ea ză obl igaţii
le, a dr f ără ni ci
un
efect . E l p ărea si ngu rul neaf ect at di n t ot pal atul . C hiar şi
servi toriit resărea u dacă t e ui tai l a ei , dar a sta s- ar fi put ut
dat or aî nţeleptelor ca re- şibăga u nasu l peste ott.
Ni cil a co rutril ucru rile n u st ătea u mai bi ne,ce l puţ in printre
înţelept e.Res tul Ai elilor e rau ca Rhuar c,ca lmi şil inişt
iţi
. Prin
com par aţi
e cu at i
tudi nea l or, star ea î nţ eleptel
orpăr ea şimai
încor dat ă,nu căar fif ost nev oe i d e vr eocom parai ţe.Amys şi
Sor ilea se î ntor seser ă de l a î nt âlnirea cu Ran d ap roape
scu ipând ca i n
şte p isici . Nu au sp us d e c e s au cel puţin Egwen e
nu l e auzi se, dar st area l or se r ăsp ândi pri ntre î nţelept
e cu
viteza gândul ui,până când fiecar e di ntre el e părea o pi sică
înfoiat ă ga ta să - şiî nfigăgh eareleî n t ot cei şca
m. Ucen i
celel or
păşe au î n vâ rufl pi cioar elor şivo rbea u î ncet, dar t otera u făcute
cuou şicu oţ etpen tru l ucruri car e n u ar fi f ost l
uate n î seam ă
înai nte şiped ep site pen t
ru l ucr uri ca re de obi cei l
e- ar fi adus
doar o d ojan ă.
Nu aj uta ni ci ap ftul căî n t ab ără ap ăruseră î nţel
eptel
e
Shai do. Celpuţ in Ther avaşiEmerysau erînţel
ep t
e;a t rei
a era
însă şiSeva nna, că lcâ nd ţ anţoş şi plină de mp i ortanţă, cubl uza
795
atât d e desch eiată că o rival
iza pe Ber
eali
n, indi
ferent din ce
parte băt ea vân tul. Therav
a şiEmer yssusţineau că Sevan na
este oî nţ
eleaptă, aşacănu put eau decâ
t săo accep te,în ciuda
mâr âiel
il
or S ori
leei. Egwene era si
gură căsp i
onează, dar, când
îi sugeraseast a l ui Amys, sealesese oard cuo pri vir
e lungă.
Proteajt
e de t r
adi ţi
e,put ea
u umbla l i
ber
e pe l a corturi
, bine-
venitepestetotcaî nţel
ept
e–chiarşiSori
lea–asemeneaunor
priet
ene apr opiate sau su r
ori-di
nt âi
. Cu t oate ast
ea, prezen
ţa
lor puneaca pac stării de sp i
rita t uturor
. Mai ales a l
ui Egwen e.
Sevanna, rânjind cao pi sică, ştia ci
ne er a, şinu pierdeani ci
o
ocazie săo t rimită pe u „cenicaai a mi că“ să-
i aducăo can ă de
apă sau al t
ele d e genul ăsta. Se mai şiui t
al a eacuo că utătur
ă
lungă. Lui Egw ene iîami nteade ci neva care se i t
u
a la o găină,
gândindu-se cum să o găt ească du pă ce o f ură.Mair ău,
înţel
ept
ele nu voi au să- i spună desp re cevor beau; era tr
eaba
înţel
ept
elor, n u a ucen i
cel
or. n Idif
erent de ce ven iser
ă acolo
Shaido, st
area de sp iri
t aî nţel
eptelor el interesa
; nu o dat ă
Egwen e o ăz
vu pe S evanna,când credea că u sen ui
tă n imeni l
a
ea,urmăr ind-o cu un zâmbe t pe faţă pe Amys, Mal indhe sau
Cosain, bombănind singure sauar an j
ându-şifăr ă nici
un r os
t
şal
ul pe umer i
. Nimen i nu ascult
a de Egw ene,des igu r
. Prea
multe comen t
ari
i despre em
f ei
le Shaido îi aduseră înt
r- un final
aproape o zi întreagă de săpato gr oap
ă „ suficient de ad âncă
încâ
t săst eaîn picioare f
ără să fie vă zută“,i ar când i eşiaf
ară
să înceapă să o umpl e la l
oc, plină de mur dări
e şi sudoar e,
Sevan na o r umărea.
Două zi l
e d upă plecareal ui Rand, Aeron şial teînţelept
elele
convinseseră pe treiFecioare săsef urişezeîn toiul nopţi
i pest
e
ziduril
e pal atului uli A ri
lyn să vad ă ce pot afla, a ir asta
înrăutăţi şi am i m ul
t l ucruri
le. elCe trei evi
tară gă rzi
le lui
Gaw yn , chi
ardacăcu maimul t
ă greu t
ate d
ecâtse aş t
eptaser
ă,
dar Aes ed Sai erau alt
ă poves t
e;î ncăse că ţ
ărau de p e a coper
iş
într-
o man sardă cân d f ură învălui
t e cu Put erea şi r t
ase
796
înăuntru. Di
n f eri
ci
re,Coi ren şicel el
alte fuseser
ă co nvi
nsecă
veniser
ăl afurat
,deşiFeci oarele nu se consi
derau atât de
norocoase.Se rtezi
ră arunca t
e n î st
radă, atât de vinete,căabi a
mai put ea
u păşi,i ar când ajunseră la corturi încăse ch inui
au
sănu sesmi orcăi
e.Cel el
alteî nţel
eptel et ăbăci
ră cu r ândul pe
Aeron şipepriet
enelesale,deobi ceicând erau si
ngure,deşi
Sorileapăreasăvr easădemon st
reze ceva ad monestându-l
e nî
faţ
a cât maimul tor oam eni. Sevanna şice le două tovarăşeale
ei rânjeau cu gu r
a pân ă la ur echi când dă deau cu oc hi
i de
Aeron sau decelel
alte,speculând în gur
a mar ecel evorface
Aes Sedaicând vor afla adevărul .Chiar şiSoril
ea se uita
str
âmb l a ele d i
n cau za ast
a,dar i n
meni nu sp uneani mic,iar
Aeron şiprietenel
e eise f ăcură mi cica nişt
e ucenice.Iar
ucenicel
e nîcepuseră să sescu a
ndă at uncicân d nu aveau l
ecţ
ii
sau lucruride f ăcu t
. Nerviituturor erau înti
nşicani şt
e corzi
.
Cu excep ţ
ia gropii, Egwene e ruşisăevi te ce aer mai rău doar
fiindcă stătea cât mai dep arte cu puti
nţă de cor turi, mai ales
pen t
ru a o evi t
a pe Sev anna, şia nu- i administ
r a o lecţi
e.Nu
avea ni ci
o îndoi
ală cu m s- ar fi sfârşi
t p oves
tea; Sev
anna er a
acceptată caî nţ
elea
ptă, indif
erent câ
te str
âmbau di n nas cân d
eanu er a de afţă. Pr
ob abil
, Amys şi Bair ar fi lăsat
-o pe emf ei
a
Shaido să-i hotărască singură pedeapsa. Celpuţ i
n nu î i era
f
oa rte greu săsef erească. Deşi er
a o ucen ică, doar S ori
lea se
străduia săo î nveţ
e mi i
le de lucruripe ca ret r
eb uia săl e şti
eo
înţel
eaptă. ânPă cân d Amys şiBai r îi dădeauî ncuvi
i
nţ ar
ea
finală de ai ntraTîn’
elaran’ od, zi
rhi lel
e şi nopţ i
le erau ale ei,
atâat vreme cât reuşea să un fie n îhăţ
aă t al
ături de Surandha
şicelelal
te să sp el
e vase,să adune băl egar pentru focuri sau
alt
ele de e f
lul acesta
.
Nu înţ el
egea de cezi lel
e păreausă t reacă atât de gr eu
; se
gândeacăpoa te fiindcăt rebui
e săl e aştept
e p e A mys şi Bair.
Gaw yn era La Omul î naltîn fiecare dimineaţă.Se ob işnui
se u c
rânjet
el
e n isi
nuant e ale gr
ăsanului de h angi
u, deşi o dată sau
797
de dou ă or iî it r
ecu pri
n capsă- it r
agăo ch el
făneală bună.
Poate de t r
eiori , nu mai mult. Cele tr
eiceasuri treceau î
ntr-
o
cl
ipită. Ni
cinu apucasăi se şez ae p e gen
unch i căer a vr
emea
să-şiar anj
eze părul şisă plece.Nu o maiî nspă imân t
a să se
aşeze pe genunchi i u
li
. Nu că ar fi f ost cu ade văr
at
î
nsp ăimântat
ă î nai
nte,dar deve
nise a p
rcămai plăcut.I ar dacă
uneori segâ ndea la lucr
uri l
a ca r
e nu ar fi t r
eb ui
t,i ar acel
e
gânduri o f ăceau săr oşea scă,elî i mângâia ch i
pul cu deget el
e,
rost
indu-i numel e înt
r-un f elcare o f ăceasă -
şidor ea
scăsă -şi
petr
eacăt oată vi
aţa ascultându-
l. El lăsasă -
i scape mai puţ ine
l
ucruri des pre Aes Sed aidec ât u azea ea di n al te părţ
i, dar
puţi
n î i păsa.
Celel
alt
e cea su
ri set ârau de par că ar fi f ostî mpotmolit
e î n
noro.i Erau at ât de puţi
ne l ucruri pe ca r
e l e put ea f
ace, încât
avea senzaţia căo săr ăbufneascăde f rust
rare.Î nţel
ept
ele care
urmăreaucon acullui Airl
yn nu r aport
aseră şial te Aes edSai.
Al
ese dintr
e cele care puteau conduce,i scoadele spuneau că
î
nău nt
ru AesSed aicon tinuau să ţ easă Puterea, zi şinoa pte,
f
ără nicio pau ză,dar gw E ene nu î ndr ăz
nea să se ap r
op i
e şi,
chi
ar d acăar fi f ăcu t
-o,t otnu şi -ar fidat seam a ce ăceau
f fără
săva dă fir ele.Dacăî nţeleptel
e ar fif ostmai puţ in nervoa se,şi-
ar fipet recut maimul tt imp citind î n cor t, darsi ngur a dată
când se t ai
nsesee doca rte ăf
ră săfie n oapte,lal umina l ămpii
,
Bai
r m ormăisedesp ref et
ele care-
şipi erd timpul len evi
nd ziua,
i
ar Egw ene oşt ersesecâ n
zi
d căui tase să f
acăceva, înainte de a
i segă side l ucru. La felde per i
culoasă put ea fi o di scuţie de
câtevaclipe cu al tă ucenică. Fapt
ul că seop ri
sesă vor bească
cu Suran dha,car e se ascundea l a umbr a cortului unorCâi ni
de Piatr
ă,î i adusese o î ntreagă după- amiazăde sp ălat u rf
e,
după ce Sor i
lea dă duse pest e el
e. Ar fi f ost b ucur
oasă de
tr
eburi, doar casă ai bă cev a de f ăcut, dar S ori
lea examinase
pânzapr oaspăt spălată, perf
ect curată, atârnat
ă î n cort pentru
a ţine praful departe,pufnise şi l
e sp usese să o spel
e d i
n nou .
798
De dou ă orile zisese ă so maisp el
e din nou! Sev
anna văzuse iş
asta.
Oraşulo ă fcea mer eu pe E gwene să se it
eup es
te umăr, dar
î
n a t rei
a zi sest r
ecură către docuri
, prudentă ca un şoricel
car
ef ur ă de la o pi si
că. Un ins zbârcit
, cu o barcăî ngust
ă, se
scărp
ină î n părul rar şi-
i cer
u o cor oană de argi
nt cas- o ducă
l
a cor abia Oamen i
lor M ării
. Tot
ul sescu mpise, dar pr
eţul era
ridicol
,î l fixă cu o pri vi
re lungă şi -
i sp use că îi poate da un
pen ny de ar gnit – ceea ce era t ot
uşipr ea mult – şisper a ca
târgu i
ala să nu- i gol
easc
ă punga;nu av ea prea mult. Toat
ă
lumea er a nervoasăîn preajma A iel
il
or, dar când venea vor
ba să
se ât rgu i
ască, uit
au şicadi
de n’sor
, şi de su l
iţ
e, şise ulptau ca
leii
. Des chi
segur a f
ără dinţi
,o î nchi
sel a loc,seui tă la ea şi
,
sp r
e su rpri
za ei, mormăi î
n bar bă că-if ura pâi
neade a l gur
ă.
— Ur că,bombăniel ,urcă.Nu potsă- mipi erdtoat
ă ziua
pen tru o p oman ă.Cocoşezi omul. Furi pâinea e dal gur
ă.
Continuă să bom băneşi du pă ce î ncepu să vâs leas
că,
ducând mi cuţ
a barcăpe a pel
e al
te ale A l
gu enye
i.
Egwene nu şt ia da că Rand se î ntâni
lse cu St ăpâna
Brăzdatului
, dar sper
a că da. l ay
Ene cr edeacă Dr ag
onul
Renăscu t est
e Cor
amoo r
-ul Oamenil
or ă Mri
i, CelAl es, i
ar totce
avea elde f ăcut era să apară ca eisă sa ră să-iîndepl
inească
poruncil
e.Sper a t
otuşicănu ob i
şn ui
au săse văi cărească pr
ea
mult. Rand aveaart pe dej
a de suficiente v ăicăr
el
i. Dar nu Rand
fusese cel car
eo t ri
misese cu barcagiul bombăni t
or. Elayn
e se
întâl
nise cu cei din neam ul At
ha’an Mi ere,căl
ători
se pe una
dintr
e co răbii
lel or şi spuneacăf emei l
e Călăuzeale Vânturilor
ale O amen i
lor ă Mrii puteaucon duce u Pt
erea.Unele di
ntre ele,
în orice acz;poat e maj orit
atea
. Er a un se cre
t păzi
t cu str
ăşn ici
e
de At ha’an Mi ere,dar Căl ău
za Vân t
urilor de pe corabi
a l ui
Elayne f usese mai mul t decât di spusă a- i împărtăşi
cunoştinţel
e,odat ă se cerutl dezvă
luit
. Căl ăuzel
e Vânt
uri
lor a l
e
Oamen i
lor M ări
iî nţel
egeau vremea.El ayn e pr
eti
ndea că şt i
u
799
maimul t despr e vreme decâtor icar
e Aes Sedai. Spunea că
f
emeia Călăuză a Vânt uri
lorde p e vasul eiprodusese esăt
o ţură
uri
aşăpen tru a aduce vân turi pri
elni
ce. Egwene nu şt
ia cât de
mult adevăr eraîn poves t
eaeişicât de mult ent
uzi
asm, dar să
î
nveţe cât
e cev a despre vreme er a cu siguranţ
ă un lucru mai
bundecâtsăt ai
efrunzelacâini,î
ntrebându-sedacănucumva
ar fi de pr ef
erat ă s o prindă Nesune şi să scap e as t
fel de
înţelepte şide S evanna.Cu ce t i
ş
a acu m, nu ar fiput ut aduce
ploa i
a nicidacăce rul ar fi f ostnegru de nor i şibr ăzdat ed
fulgere.Desigur,î n acel momen t soarel
e ar dea ca o minge e d
aur p e cer
ul limpede,iar a vluri
le de căldură dansaudeasu pra
ap ei. Măca
r pr af
ul nu ajungea dep arte pe âru.
Când barcag i
ul îşiridică î n cele din urmă vâsl el
e,lăsând
bar casăpluteascăuşorpel ângăbr ăzdarul
-de-ape,Egwenese
ridicăî n pi
cioare,i gnor
ându- i bombăneli
le căo să -
i aruncepe
amân doiînr âu.
— Hei!st
rigăea.Hei!Potsăur cl abord?
Maif usese pe cât
eva ambar caţi
uni de r âu şi se m ândrea că
ştia t ermenii p ot
ri
viţ
i – oa men ii va sel
or er au sen si
bi l
i a l
cu vi
ntel
e pot ri
vit
e –,dar co rabia aceea î
i depăşeaexp eri
enţa.
Văzuseambar caţi
unider âu mail ungi,câteva,darnici
unaaşa
de n îal
tă. Câţivamembri ai ech i
pajului erau pe velatură sa u se
căţărau pe ca t
argel
e încli
nat e,băr baţi neg rci
ioşicu pi eptul şi
tălpil
e goale,î n pantaloni largi şico loraţ
i,legaţi cu ce nturide
stofa, şifemeil af elde n egrci
ioase, cu bl uzecolorat
e.
Era gata săst ri
ge i n
d nou , mai tare,câ nd o sca r
ă de ufniifu
aruncată ap r
oape d e ea.Nu ven i ni
ciun r ăsp
uns d e pe vas,dar
păreao i nvitaţ
ie su fici
ent de clară. Egw ene nîcep
u săur ce. Era
difici
l – nu ur cat
ul în si ne,cisă -şiţ i
nă f ust
a decent; acum
î
nţ el
egea de ce femeil
e O amenil
or ă Mrii purt
au pant al
oni –,dar
până a l urmă ajunse sus.
În aceea şiclipă och i
iî i căzură pe o f emeie aflată l
a câ ţ
iva
paşi. Ave
a bl uza şipant al
onii di
n măt aseal bast
ră, cu o curea
800
dintr
-o pânzămai î nchisă. Purtaî n fieca re u
rech e câ
te rt
eii nele
de aur ,iar un lănţi
şorsu bţi
re cu mi cimed alioa
ne scli
pitoar
e
legauna di n urechi de nas.El ayn eî i poves
ti
sedesp re asta, ba
chiar îi demonst
rase folosinT
del’
aran’rhiod, dar o tt resă
t ri
văzând-oîn carne şi oase. Îi putea simţi abi
li
tatea de a
conduce. O găsi
se e p Călăuza Vânt uril
or.
Des ch
ise gu
ra,dar r p
i
n f aţa eif ul
geră o mân ă neagră care
ţ
inea un cu ţi
t l ucitor. n Îainte de a put ea ţ i
pa, l ama t ăi
e
f
rânghii
le scări
i
. Pl onjă, agă ţatăî ncăde sc arai nutil
ă.
Ţi
pă,o clipă doar,înai nte de a intr
a adânc,cu pi ci
oar el
e
î
nainte,în apa r âului. Apa î i năvăl
iîn gu ra desch i
să ,înecâ
ndu-i
st
rigă
tul; avusen zaţ
ia căî nghitejumăt ate de râu. Se zb ătu cu
f
urie să-şidescâ l
cea scăf ust a din jurul ca pului şisăsca pe de
scar
a de u fni
i. Nu er a pani cată. Nu er a. Cât de a dânc nitr
ase?
î
n jurul eier a doa r n îtunecimeamâl oasă. Î
n ce a prte er
a sus?
î
şisi mţea pieptul prins de ch ingide fier , dar scoa seaerul pe
nas şi urmări bulel
e ulând-oî n josşil a stânga, cum i se ă p
ru
ei
. Se r ăsuci
,înotând că t
re su praf
aţă. Cât mai er a? î
i ardeau
pl
ămânii
.
Capul îii eşila l
umi na zil
eişit raseaer nîpl ămâni,tuşind.
Spre surpri
zaei , vâ
salşul seapl ecăşio t raseîn bar că
,î ncet
ul
cu înce
tul, mormăind să nu se maizbat ă că r ăst
oarnă barca,
adăugân
d căOamen ii Mării er
au o naţ i
e că rei
a îi săr
ear epede
muştaru
l. Se ap l
ecă să-i pescu i
ască şal
ul, înai
nte de a se
scuf
unda. I-l smulsedin mână, i ar el se r a
tse nîapoide par că
eaar fi vru t să-
lloveascăcu el . Fustaî i atârna greade a pă, i
ar
bluzaisel i
pisedecorp;eşarf
adepecapî iajunsesepef runte.
La pi cioarel
e ei încep
u săse or f
meze oăl to
bacă.
Bar ca se î ndepăr
tase cam dou ăzeci de paşi de corabi
e.
Căl ăuza Vânt uri
lor er
a acum l a balustradă, şial t
e dou ă femei
,
una î ntr
-o măt aseverde,si mplă, ceal
altă într-un brocart orşu
ţesu t cufir de aur . Cerceii
,i nelel
e de l a nas şil ănţi
şoar
ele
st
r ăluceau în so are.
801
 — Ţise r efuză dreptulde a urca la bord,strigă f
emeia
î
nveşm ântatăî n verde,iar cealal
tă st
rigă:
— Spune- l
eşicelorlal
tecănu nepăcălescdeghizăril
e.Nu ne
e ea
tmă de voi . Vi se efruză altoat
e d rep
tul de aur cala bor
d.
Barcaguil cel zbârci
t ridică vâsel
le,dar E gwene îndrept
ă un
degetcă tre nasull ui subţi
re.
— Opr eşt
e-t
ei mediat.
Se opr i. Să o ar unce în apă. Nici măc ar n u cuvânt de
pol
iteţe.Trăgând adânc a erîn piep
t,îmbrsaidarul
ăţi
şă ţ
esând
i
ute pat ru fir e,ned ându-i Căl
ăuzei Vânturil
or p osi
bil
itat
ea să
reacţ
ioneze. Deci, cunoş tea vr
emea,nu? Put ea ea să ţ eas
ă
patru fire d i
fer
it
e od ată? Nu erau multe Aes ed Sai ca
re să oa p
tă
f
ace ast a. Prima ţ esătură er
a Spiri
t, un scu t pe ca re-
ltrânti
peste Călăuza Vânturil
orcasănu poa tăi nt
er ven
i. Ast
a dacă r a
fi ştiut cum. Cel el
alt
et reiera
u Aer,ţ esut
e cu del i
cateţeîn jurul
fiecăreif emei
,l egându- l
e mâini
le pe lângă t rup. Nu er a f
oarte
greu săl e ri dice, dar niciuşo
r.
Pe puntea vasu lui î
ncepu să se au dă larmă cân d cel
e tr
ei
femeiî ncep ură să pl uteascăpri
n aer i şapoideasu pra r
âul
ui.
Egw ene îl au zi pe barcagi
u gemân d. Nu er a inter
esaăt de el
.
Cele treif emei di n neam ul Oamen i
lor M ări
i nicimăcaru nse
zbăteau. Făcuun ef or
t săse ri dice maisus, l a zece sau
doispr
ezece paşidea su
pra apei
;i ndif
erent cât sest rădui să l
e
ridicemai mul t, păreasăfie l imita. „Ai grij
ă, nu vreisăl e faci
rău, se gândi ea , dând drumul ţ
esăturilor
. Vor ip
ţa acum.“
Fem ei
le se făcură ghem de î ndat ă ce începură să cad ă,se
răsuci
ră şiseî ndrept
ară, cu br aţel
e înainte.Intrar
ă î n apă cu
mici t r
ombe de ap ă. ât Ceva cl i
pe mai âr tzi
u, r t
ei apcet
e
negri
cioasei eşea
u la su praf
aţă, iar em
f ei
le începură să înoat
e
rapi
d că tr
e corabi
e.
Egw ene îşiînchisegu ra. „Dacă le-aş ridi
ca de gl ezne,să le
bagcapeteleî
napă,osă… Lacesegândea?Tr ebuiau săţi
peşi
ele fii
ndcăţ i
pase ea? Nu er au maiude d ecâtea. Arătprobabi
l
802
caun şob olan înecat!
” Con duceacu gr i
jă – rtebui
a săfii atent
când lucrai asupra ta; nu put ea
i vedeacl ar firel
e –,i ar ap
a se
rost
ogol
ea de pe ea, ţâşnind din ţesăutră.Acu m er a dit
amai
balt
alapicioarel
eei.
Vâsl
aşulcar e se ui
tal a ea,cu gura deschi
să şiochiicât
cepel
e,o f ăcusă- şidea se ama ce f ăptui
se. Con dusese
, î
n
mijl
oculrâul ui,fără nimic ca re săo ascu ndă de vreoAes edSai
care ar fi put ut s ă o zăr ească. In ciuda soar
el
ui, si
mţi cum
f
rigul i sest r
ec ur
aî n oase.
— Poţisămăduciî napoil
aţ ărm acum.
Nu şt i
a cine eral aţ ărm. De a l di
stanţa ai
a nu puteadeosebi
un băr batde o em feie.
— Nuî noraş.Pemal ulrâului.
Insul se ar uncă asu pra vâslelor cu o aşaî nver
şunare că
Egw ene ufla u n pas ă s cadă p e spat
e.
O duse î ntr-
un l oc unde mal ul er a acoper
it cupi et
roai
e
l
ucioase, de mări meacap ului ei. Nu se ed veani men iîmprejur,
dar sări din bar că de cu m o auzi hâr şâind pietrel
e,î şiridică
fust
ele şiţ âşnif ugi
nd cu t oat
e put eri
le până l a co ru
tl ei
, unde
se prăbuşil ac e d sudoar
e.Nu se a vmaiap ropi
a de or aş.Doar
casă- lîntâlnească pe G awyn, desi
gu r.
Zi
lele treceauuna după al ta, ari vân t
ul car e bătea făr ă
î
ncetare aduceacuelva luride p raf şini sip. În a cincea noapte,
Bairo î nsoţi pe E gwene nî LumeaVi selor, o scu rt
ă hoinăreală
de probă,o pl i
mbar e nî acea parteTel’
a
d
inran’rhi
od p e care
Bair o şti
a cel mai bine,Pust iul Ai
el, un col
ţ de pământ atât de
aspra încâtăcea
f Cai rhienul sf
âşi
at de secetă săpar ă blând şi
luxuri
ant. O căl
ători
e scu rtă, şiapoiBai r şi Amysven iră săo
trez
eascăcasăseasi gur
e căer a bine.Da, era bi
ne.I ndif
erent
cât de mult o puneausăal erge şisăsar ă, câtde mult i se iut
au
în ochi sau î
i ascultau i ni
ma; se u p
seră de acor
d, iar noaptea
următoare Amys ol uă pent ru o n ouă mică pli
mbare nî Pusti
u,

803
urmat ă de altă prob ă car
e of ăcusă seucb ure at uncicând se
str
ecu ră pe salt
eau a ei
, căzândî ntr-
un som n adânc.
Al t
e două nopţinu se maiî ntoar
se în Lumea Viselor
,mai
mul t din cauza ob osel
ii
.Î nainte de asta, î
şisp usese în fieca
re
noa pte căar t rebui săse op rească – bi
ne -iar a mi fi stat săfie
prinsă î ncăl
când i nter
di
cţi
a, ocmt ai âncd se pr egăteausă o
ri
dice –, dar
, cu mva, deci
deamer eu căo scu rtă plimbar
e avea
săfie n îr egulă,maial es acă
d er a sufici
en t de scu rt
ă pen t
ru a
evita să fie pri nsă. Un l oc pe ca re-
l evita er a acel inter
sit
ţiu
dintreTel’aran’rhiod şil
umear eală, l
ocul unde p luteau visel
e.
Îl evita maial esdupă cer eali
zasecă segân dea că, dacă era
suficien t de grij
ulie,ar fiput ut săaru nceo pri vi
reî n visel
el ui
Gaw yn, ăr f
ă să fie t rasă î năuntru şi, c hiar dacăs- ar fi
î
nt âmplat, era doar un vi s.Îşir eamint
i sieşi cu ferm i
tat
e c ă era
o f emei e în t oat
ă fir ea, şi n u o f eti
şcană pr ost
uţă. Er a
bucur oasă că ni
meninu maişt ia cegânduritrezea î
n ea acel
băr
bat .AmysşiBairarfir âsculacri
mi .
Î
n a şa pteanoa pte,se r p
egăti de culcar
e cugri j
ă, punându-şi
o căm aşăde n oapt
e cu r
ată şiper ii
ndu-şipărul până st răl
uci.
Deşi er
a inuti
lî n ceea ce priTel’
veştaran’
e rhiod, îi mai l ua
gândul de l a emoţiil
e pe car e l e simţea în stomac.Î n acea
noapte, în Inima St ânci
i urmau să aş tepte Aes Seda i
, nu
Nynaeve şi Elayn
e.N- ar fi trebuit sănu con teze,asta doar dacă
nu cumva… Per ia de păr u c spa tel
e de fil deş îngheţă în aer.
Dacă uncumva una di ntre Aes S edaio d ădea î
n vi l
eag că era
doaro Aleasă.De ce unse ân gdise alast aînai
nte? e P L
umină,
ce nu arfi datsă poat ă vor
bi cu Nyn aeve sau Elayne! Doar că
nu vedeala cear fi put ut s-o ajute şier a si
gură căvi sul eiîn
car
e spărgealucruri nu putea însemna dec âtcă l ucruri
le vor
mergecum nu se poat e mairăuda că vobrea cuele.
Muşcân
du -
şi buzel
e, se gândea să se ducă l a Amys şi să- i
spună că nu se si mte bine. Nimi c serios
, doarnust omac
der
anjat
, dar ăcnu cr ed
ea că put
ea veniî n aceanoa pte.Urmau
804
să-şiînceapă din nou lecţ
ii
le după aceanoapt
e,dar… Ar fi fost
alt
ă mi nciună,al t
ă sc ăp
are laşă. Nu va fi o laşă. Nu toat
ă
l
umea pu tea fi cur aj
oasă, dar l aş
i
tat
ea er a mizer
abi
lă.
Indif
erent ceurma să seî nt
âmple în acea sear
ă,va înf
runt
a
tot
ul, şicu ast a bast
a.
În cele din urmă, puse er
pi
aj os, su
flă î
n lampă şise r st
ecur
ă
pe saltea.Er a suficient deob osi
tă să nu aibă probl
eme să
ad oar
mă, deşi , dacăer a nevoie,şt ia maimul te fel
uri de a
adorm i sauar fi put ut săintre nît
r-o uşoară tr
ansăî n car e er
a
în Lumea Vi selor
, dar uptea î
ncă vor bi – mormăi, adică – cu
cineva afl at ânlgă ea. Ult
imul lucru de car e îşidăd u seama
înainte de a ad or
mi fu că tom
s acu l nu o maisu păr
a.
Era într-
o încăpere mare,pr esăraăt de coloane groase de
piatră r oşi
e l ust
ruit
ă. nIima St âncii
, nî St ânca din Tear .
Deasu pra sa t aârn
au de an
lţuri lămpi aurit
e.Nu er au ap
rinse,
dar er a lumină, veni
nd de peste ottşide n ică
ieri
. Amys şi Bai
r
erau dej a acol
o, arăt
ând l afelcadi minea ţ
ă, doar căbr ăţ
ăril
e şi
coli
ereel lor străl
uceau ce va mai m ult dec ât ar fi t rebui
t.
Vorbeau încet
,părândirit
ate.Egwenepri nsedoarcât evavorbe,
i
cişico l
o, dar două dintre el
e e rau „Rand al ’Thor“.
Brusc ş îi dădu seama că purt a r ochia albă cu dungia unei
Alese.Imediatoschimbăcu ocopi eaveşmi ntel
orînţelept
elor
,
dar ă fr
ă bi j
uteri
i
. Nu cr edeacaf emeile celel
alte săfi r emarcat,
sau , dacăda,ar fiî nţeles ce eprr
ezenta roch i
a.Er au momen te
când at e p redaînsemna să i p
erzi mai ji
puşi
ţin
săcap eţi mai
puţint oh decâ t altern
ati
va, dar n ici
unui Ai elnu i -ar fi t r
ecut
prin ca p săse r p
edeafărăl uptă.
—I arau î ntârzi
at,spuse Amys păşind către marel
e spaţiu
golde su b bol t
a mar e a î ncăper
ii.Î nfiptă în pi atra podel
ei
,
stătea ceea ce păr ea fi o sab i
e de cr ist
al, Callandor-
ul din
profeţ
ii
, u nsa’angr eal pentru bărbaţi, unul di ntr
e ce l
e mai
pu t
ernice f ăcute vr eodat
ă. Ran d o pu sese ac oo l să l e
ami nt
ească tair
enilorde el , de par că ar fi f ostr eo
v şansă să
805
uit
e,dar Amysabi aî i aruncăo privi
re.Pen t
rual ţ
ii
, Sabia-
Car
e-
Nu-Este-
O-Sabie era simbolul Drago
nului Renăscut; pentru ea,
era doar gri
j
a cel or di
n ţinuturi
l
e umed e.
— Măcarput em speracănu osămaiî ncercesăpr et
indăcă
el
el e şti
u pe t oa t
e,i ar noi
, nimi
c.Au f ostmul t mai bune dat
a
tr
ecută.
— Nu o să fie nici
odată maibune,pufniBair,făcând-o pe
Amyssăt resară.Celpuţ i
n arput eavenil atimp,înl oculunde
auspus,at unci când auspus.
Se într
er upse, căci şapt
e f emeiap ărură brusc de ce aal
ltă
e C
part aallandorului.
Egwene l e r ecu
noştea, chiar şi pe femei a cu och i albaştri
,
hotăr
âiţ
, pe car e o maivăz useTel
î
n’
aran’rhiod. Ci ne era?
AmysşiBai rvorbiseră decelelalte–adesea înt onuriacide–,
dar de nimen i alt
cineva. Purt a un şa l albastru cuci ucuri
;t oate
î
şipurt au şa lul
. Roch i
il
e şiî sch imbau cu l
oareaşimod elul, dar
şal
uril
e ărmân eauneschimbate.
Ochiifemeilor es
A edSaise con cent
rară imedi
atpe E gwen
e.
Înţ
elep
tel
e a r fi putut f
oarte b i
ne să nu exist
e.
— Egwene al’
Vere,spuse Sheri am pe un t on oficial, eşt
i
chematăî n faţ
a Divanului Turnului .
Ochii ei er v
zi
, ob l
ici t r
s
ăl uceau cu o emoţ ie r epri
mată.
Stomacullui Egw ene se r ăb
puşi ; şti
au căse ăd duse r d
ept sor
ă
cudr ept
uri depli
ne.
— Nuîntrebadeceeştichemat ă,ziseCar l
inyadinspatelelui
Sher i
am, cu o vocede gh eaţ
ă car e făcea tot
ul şimaiofi cial.
Rostul tău e să t
e su pui, nu săî ntr
ebi.
Î
şit ăi
asescu rtpăru ll ung şineg ru; era ge
nul de det
ali
u l ipsit
de mpi ortanţă car
e iîpl utealui Egw ene p ri
n cap. Cu siguranţ ă
nu voi a săse gân dească la ce nîsemna t otacestl ucr
u. Fr azele
ceremon i
oase se r ost
ogoleau într-
un ri t
m mon ot
on. Amys şi
Bair î şiaj ust
ară şaluri
le încruntat
e,i rit
ar ea î
ncepând să se
transforme n îîngri
j
orare.
806
 — Nu înt
ârziaîn ateîntoarce.Pentru ti
ne supunerea est
e
gr
abni că
.
Egw ene cr
ezuse nî
tot
deau na că n Aaiya eraof emeie drăguţ
ă,
dar ac um f emei
a cu f aţă pl i
nuţ ă o egal a în f ermitat
e pe
Carli
nya,fără pic de căl
dur ă în tonul oficial
. Celet reivorbir
ă l
a
unison:
— Estebinesăîţ
ifieteamădechemar eaDivanul
ui.Estebine
săt e supui cugrab ă şiumi li
nţă, f ăr
ăî nt
rebări. Eşt
i chemată să
îngenunch eziîn faţ
a Di vanului Tu rnului şisăaccep ţijudecata
sa.
Egw ene îşicon tr
olă resp i
raţi
a, măcarat ât cât să nu gâ f
âie.
Care er a pedeapsa pentru ce f ăc use? Nu er a uşoară,băn ui,
dacă er a î nsoţ
ită de ac east
ă cer emoni
e. O fixaut oate cu
privi
rea.Î ncercă să cit
ea scăceva pe chipuril
e AesSed ai
. Şase
arătau doar o sen inăt
ate ă f
ră vâ rstă, cu o uşo ar
ă intensi
tat
e n î
ochi. Tânăra Albast
ră avea calmul r ecela uneia care u
fsesees A
Sedaide mul ţi an i
, dar un î şi pu t
ea as cunde un zâmbe t
mul ţumi t
. Păr
eaucă ş ateaptă ceva.
— Voivenicâtde r epede pot,spuse.Poat e că stomaculî i
cob orâseî n căl câi
e, ard l e put ea eg aa
l cal mul v oci
i. F
ără
laşitae.Vafi Aes ed
t Sai. Dacăo mail asăvr eodată,după a st
a.
— Darnu ştiu câtder epede.Esteun drum lung,i areu nu
ştiu exact unde se afl ă Salidarul
. Doar ăce undeva pe r âu
l
Eldar.
Sheriam schimbă priviri cucel el
alt
e.Roch i
a al bast
ru-desch
i
s
i se sch
imbă într-un cenuşiu-î
nch i
s,desp i
cată pen tru că
lări
e.
— Suntem si
gurecăexi st
ăocal epent ru afacecălătoriamai
r
ap i
dă.Dacăî nţ
eleptel
e vor a d o mân ă de aj utor. Si
uan est
e
si
gură că, acăd i ntri fi c Tî
zi el
n’
aran’ rhiod, într-o zisa u
două…
— Nu!i
zbucniBai rşiînaceeaşicl
ipăAmysspuse:
— Nu osăoî nvăţăm aşaceva.A f ostocal efol
osităder ău,
est
e rea şicine of olose
şet pierd
e opart e di
n si ne.
807
 — Nu puteţ
ifi siguredeast a,spuserăbdătoareBeonin,din
moment c e se par e că ni ci
una di ntr
e voinu a f ăcut as
ta
vr
eodată.Dar,dacă ştiţ
ide acestmod de a călători
,aveţicu
si
gu r
anţăideecu m sepoat e ace
f . Poat
e n e putem da se ama noi
de ulcru
ril
e p e care nu le ş t
iţi vo
i.
Tonulrăbdător er
a exact celnepotri
vit
… Amys î şiaranjă
şal
ul, mai băţoasăcade o bicei
. Bairîşipuse â mi
nile nî şo
l
duri,
cuo pri vire care păreasămuşt e.Di ntr
-o cli
pă î n alt
a puteaven i
una di ntr
e acel e erupţi
i ale înţel
ept
elor
. Aveau de gâ nd să le
î
nveţe p e Aes edSai despre ce se ut pT
ea el
f
a ’
ara
ce nn
î’
rhiod şi
cât de puţ in şti
au. AesSed ai seuitau l a ele cu ca lm, pl
ine de
î
ncr ed
ere. a Ş
luri
le rămâneau nemi şcat
e, a d
r r ochii
le li se
schimbau cu vi tez
a băt ăli
or ini
miil ui Egw en e.Doarr ochi
a
ti
nereiAl bastr
e părea cev a mai stabil
ă, schimbându- se oadr o
dată. Trebuia săopr ească ast
a. Treb
uia săse u dcăîn Salidar şi
,
cusi guranţă, nu ar ajuta-
o săfie mart orăl a umi l
inţal or
.
— Ştiu cum se face.Cr ed că şt
iu.Suntdi spusă să î
ncer
c.
Dar tott rebuie să ştiu unde.Mai bi ne ca acu m, în ori
ce caz.
Iar
, dacăni ciast a nu mer gea, puteacăl ări
. AmysşiBai r şi
î
mut ar
ă at enţi
a de a l Aes edSai la ea. Nicimăcar ar C
li
nyasau
Morvrin nu ar fi put ut egala răceal
a privi
rilor or
l
. Egw ene simţi
cum i nima isepr ăbuşeşte nî stomac.
Sheriam încep u i med i
at să î i dea indicaţi
i – atâtea mi l
e l a
apus d e satul nu-ştiu-care,la atâteami l
e a l miazăzide n u-şt
iu-
ce –, dar tânăra Al bastrăî şidrese glasu
l zicând:
— Ast aarput eafidemaimul tajutor.
Voceaî ipăreacunoscut
ă,darEgwenenu oput eaasociacu
un chi p.
Poate şiî control
a hai
nele doar un pi c mai bine decât cel
el
alt
e
–măt aseaverdedevenideunal bastm-închisînti
mpcevor bea,
un gu l
er nîalt, brod
at deveni unul l ucrat nî dantel
ă, în st
il
ul
tai
renian, o di ademă de perl
e i îr ăsări dea
supra capului –,dar
tot
uşişt i
a câ t
e ceva Tr
despel
e’aran’rhiod. Brusc paăru î
ntr-
o
808
par t
e o har tă mar e, a t
ârnată în ae r, cu un pu nct roşu,
strălucit
or într
-un ca păt, unde „ Cai
rhien“ era scri
s cu liter
e
mari , şial tul, a
l cel ăl
alt capăt, S„ali
dar“. Hart
a începu să
creas că şi să se schimbe; deodat ă munţ i
i nu maier au doar
li
nii, cise ri dica
ră, cu păduri î n tonuride ver de şibrun, cu
râuri st r
ăluci
nd al
bast r
eî n soa r
e.Cr escu până ascu
nseîntreg
zidul din spatel
e ei. Era caşicu m ar fi pri vi
tlumeade su s.
Chiar şiî nţeleptel
e erau sufici
ent de mpir esi
onate casăui te
de dez aprobarea l or, cel puţi
n până cân d r ochi
a tair
eniană a
femei
i se sc himbă î ntr
-o mătase galbenă, cuun gu lerbrod at cu
argi
nt.Î nsă t ânăra f emei
e nu er a inter
esată de el e.Di ntr
-un
motiv sau al tul, seui ta provocat
or al celel
alt
e A esSed ai
.
— E mi nunat ,Siuan,spuseSheriam dupăcât evacli
pe.
Egw ene clipi. Siuan? Probabil eraof emei e cuacelaşinume.
Tânăra Siuan puf ni mulţumită, cu o încl
inare scurt
ăa
capului c are-i adu cea ami nt
e de Si uan San che, darer a
imposi
bil
.„ î
ncea rcădoar să oi mit
e“,î şisp usef ermă.
— E suficientsă ajung în Sal
idar,indif
erentdacă o să pot
sau nu să… Aruncăr epede o privire către A mys şi Bai r
, care
tăcea
u pline de deza probare,cani şte statui de pi at
ră. I
ndiferent
dacă pot u aj
nge acolo î n carne şioa se. Î
ntr-un felsa u al t
ul,
promit săaj ung nî Sal i
dar cât de e rpede posibil
.
Harta dispă ru. „
Pe Lu mină! Ce o să- mi f acă?“ eD schise
buzel
e pent ru a î ntreba, dar Car l
inya i-o t ăie scurt
,
ceremoni
oasăşipar căşimai dur ă caî nainte:
— Nuînt r
ebadeceeştichemat ă.Rost ultăuest esătesupui,
nu săî ntrebi
.
— Nu î ntâr
zia să te întor
ci, zise Anai ya. Pentru tine
supunerea este grab
nică.
Aes Sedai schi
mbară câteva priviri şi dispărur
ă atât de
reped
e că se nt
reb
îă dacănu cu mva cr ed eaucă ott o să înt
rebe.
Rămase nsi gur
ă cu Amys i şBai r
, dar ân cd se nî
toarse ăt
cre
el
e,neş ti
ind dacă să î nceapă cu exp licaţi
i saucu scu ze sau
809
doarcu rugăm i
ntea de a o î nţel
ege,cele două di spăruse
ră,
lăsâ
nd- o si
ngură, înconj
urat
ă de col oanel
e de piatră roşie,cu
Callandorstrăl
ucind lângăea . Nu exi
stau scuji
’
zee’
t
noh.
î
Oftând cu tristeţ
e,păşid Ti
el
n’aran’
rhiod înapoiî n trupul
adormit.
Se t rez
ii mediat; să poţii eşi când doreaifăceapart e di
n
antr
en amentul uneiVestit
oare-
n vise, l
a felcu a că deaîn somn
atunci cân d dorea,i ar ea pr omise
se să plece câtde r epede
putea. Con ducând, ap ri
nse l ămpil
e;pe t oat
e.Avea nev oei de
l
umi nă. nÎ ge
nunchi nd lângă unul di ntre cuferel
e mi ci puse
l
ân gă pân za cortului
,f ăcuun ef or
t să fie i ut
e,î ncepând să
scoată din elhai ne pe car e nu l e maipurt asedi n Pusti
u. O
parte din vi aţ
a ei se t erminase, dar nu va pl ânge pentru
pier
dereaast a. Nu vapl ânge.
De î ndată ce Egw ene di spăru, Rand ieşi di nt
re coloane.
Venea aicicâteodată,să vadă Callandor-ul. Prima vi zi
tă o
f
ăc use după ce Asmodean î
l nîvăţase să i nverseze fir el
e.
Sch imbase poi a cu rse
l
e p use nîj sa
u ’
rua
lngrea lului, casăl e
poat ă vedeadoar el . Dacăse u pt
eaî ncred e nî Pr ofeţi
i, ci
ne a rfi
scos i sab
a de aco lo -
iarfi „ urmat“. Nu er a sigu r cât de mul t mai
cred eaî n ele,dar nu ave a ni ci
un rostsări şte.
Le ws Th eri
n mor măia undeva î n fundu l mi nţii sale – ca
î
nt otdeauna cân d se apr opi Callandor
a de –, dar nî ace a
noa pte Rand nu er a interesat d e cri
stalul st răl
ucitor. Se ui tă
l
ung căt re ocu
l l unde u fsese arhta.Nu doar o har tă,maimul t
de-atât. Ce er a locul acela? Doa r n oroculî l adusese acolo în
ace a noapte, în l oc să v fi
enit cu o zi î n urmă sau după?Unul
dintre acele fir e cu cart
ae’
veren t răge
a de Pâ nză? Nu con t
a.
Egw ene acc eptasecu umi linţă chemar ea,i ar ast a nu s- ar fi
î
nt âmpl at niciodat
ă dacăar fi ven it de al Tu rn sa u de a l Elai
da.
Deci , Sali
darul er a locul unde seascu ndeaumi st
erioasele lui
prietene.Locu l unde era El ayne.I se r p
edaseră pe a tvă.

810
 Râzând, d
eschi
se o poart
ă căt
re r
eflecţ
i
a pal
at
ul
ui d
i
n
Cae
mlyn.

811
CAPI
TOLUL 33
Curajde î
ntări
t

Îngenunc heată do ar î n cămaş a de noap te, E gwene se

încr untăl ar och ia de că l
ărie d e măt ase verde p e care o u p
rtase
în Pust iu, cu mul tt i
mp î n urmă.Avea o mul ţi
me de f ăcut.Î i
rămăs ese t i
mp să scri e în gr abăo not ă şi să o scoat ă pe
Cow inde d i
n păt uri, dându-ii nstrucţiuni săo l ase i mi
d nea ţ
ă La
Omul î nalt. Nu sp unea m aini mic d ec âtcă r eb
t uie să p l
ece – nu
ştia mai mul t
e –, dar nu put ea să dispară pur şisi mpl u fără să-
i sp ună l ui Gaw yn . Roşi ami nti
ndu- şicât evaf raze – r a
e una să-
i sp ună că -
li ubeşt e,dar să -i ceară săo a ştepte!—, dar nu mai
put eaf ace i n
mi c p entru el. Treb uia săse r p
egă t
ea scăşini cinu
ştia ex actpen tru ce.
Pânzade l a i ntrareaco rtului f u dat ă bruscl a o part e,i ar nî
corti ntr ară Amys, Bair şi Sorilea. Se aşeza ră î n şir, uitându- se
de su s l a ea. Treich ipuri cezugr ăveauo dez aprobar e severă.
Er a f oa rte greu să nu- şist rângă r och i
a l a pi ept; sesi mţea î n
dez avan tajî n căm aşăde noa pte.Şi î n arm ur ă s-ar fisi mţitl a
fel
. Şt i
a căgreşi se. Era ch i
ar su rprnisăcăl e u lase t a
ât de mul t
timp să ap ară.Respi ră adânc.
— Dacăaţ iveni tsămăpedepsi ţ
i,nuam t impsăcarapăsau
să sapgr opi, saual tceva de f elul ăst a. Îmi par e r ău, dar a m
sp us căvoipl ecade n îdată ce oi v put ea, şicr edcănumăr a şi
mi nut el
e.
Spr âncen ele pal ide al e lui Amys se ri di
car ă su rprinse, i
ar
Sori leaşiBai r sch i
mbar ă o pri vire mi rată.
— Cum să t e pedepsi m? întrebă Amys.Aiî ncet atsă ne fii
ucen i
căî n momen t
ul î n care su rori
le a tle eta-u ch emat . Trebuie
săt e d ucil a el e ca Aes edSai .

812
 Egwene şiî ascu nse res
tăr i
rea examinând di n nou r oc
hia de
căl
ări
e. v Aea r emarcabi
l d e puţi
ne cut e după at âe
ta luni
pet
recut
e n î cufăr
. Se forţă săl e pri
veascăi arăşi
.
— Şti
ucăsunt eţimânioasepemi ne,şiaveţ
işidece…
— Mânioase?întrebăSori
lea.Nusunt em mânioase.Credeam
că en cunoşti maibi ne.
Er
a ad evăratcă nu păr ea mân i
oasă,dar u ctoate as
tea se
vedeacăt oatetreiî
şicenzur
eazăemoţ ii
le.Egweneseui t
ădel a
una l a alt
a, mai ales alAmys şi la Bair
.
— Darmi -aţ
ispuscâtdegr eşi
testeceeaceam degând să
fac; spuneaţi că nu t rebuie nicimăca r să- mi tr
eacă prin cap
aşace va.Eu am zi s cănu o să f ac s a
ta,ap oiam con ti
nuatşi
am afl atsi ngură cum se f ace.
În mod ui mitor
, un zâmbetî nflori pe ch i
pul ri
dat al Sori
leei
.
Mulţimea de br ăţări scoase un clinchet nî timp ce-şiar anj
a
mul ţ
umi tă şal
ul.
— Vedeţi
?V-am spuseucăosăî nţel
eagă.Arput eafiAi el.
Amyssemair el
axă,lafelşiBair,i
arElayneî nţelese.Nuer au
mân i
oase că vaî ncercasăi ntrTel
e ’
aran’
n
î rhi
od î n car ne şi
oase. Era greşit nî och iilor
, dar ceea cet rebuia făcuttrebui
a
făcut şi
, chi
ar d acămer gea, nu avea o ob liga ţ
ie decât că
tr
e s i
ne
însăşi
. Nu erau deloc m âni
oase e p ea, nu î ncă. Ceea ce e or
ldea
era minciuna ei . Stomacu l i se strânse.Mi nciuna pe care o
recunoscu
se. Poa te cea maimi că dintre mi nciunil
e ei. Trase
adânc aer în piept pentru a putea vorbi.
— Am mai mi nţi
t şi despr e al
tel ucruri
. Am intr
at în
Tel’
aran’rhiod singu ră,după ce am promis că nu o voiface.
Chipul lui Amys se î nnegură iarăşi. Sor
il
ea,care nu era
Vest
itoar
e-nVi se,cl
ăt i
nădi ncap.
— Am pr omi s să vă ascultca o ucenică,dar
,când mi-aţ
i
spus căLu meaVi selor s e
te preaperi cul
oasă după ce am f
ost
răni
tă, am i ntrat în ea .

813
 Bai
r îşiî ncrucişă braţ
ele, ăr
fă expresi
e. ori
Slea murmură
ceva despr
et i
nereel pr
ost
ănace, dar nu păreaf uri
oasă.A tr
eia
resp
ir
aţi
e ad âncă; acum venea gr
eu l
. St
omacul nu se a mi ag
i
ta,
dansa taâtde a tr
e c ă se ir
ma şiea cău n t
remur ă.
— Celmair ău l
ucru di
ntret
oateestecănu suntAesSedai.
Sunt d oarAl easă. Puteţ
i să-mi spuneţi ucenică. uN voifi
ri
dicat
ă la rangu l de Aes ed
Sai ani buni de-acum încol
o,dacă
voimaifiri di
cat
ăvr eodată,dupăt oateastea.
Sori
leaî şiînălţ
ă ca pul, cu buzel e strânse, dar nimen i nu zi
se
nimic.Ţinea e d E gwene să pună l ucruril
e n î ordi
ne.Nu va mai
fi exactcaî naint
e,dar …
„Ai r
ecu noscutt ot
ul,î i şo
pti o vo ce. Acum t rebui
e săvezi cât
de repede poţi ajungeî n Sal idar. Poate ve i fi AesSed ai î
ntr
-o
bunăzi,darnudacăl eînfuri
imaimul tdecâtsuntdej a.“
Egwene şiî plec
ă pri vi
rea, uitându-sel a co voarel
e color
ate,cu
buzel
est r
âmbat ededi spreţ.Dispr eţpentru vocea di
n mintea
sa. Se si
mţearuşi nată căo au zi
se, căse u pt
use gân di la aşa
ceva. Urma să pl ece, dar,înainte de asta, trebuia să î ndrep
t
e
l
ucru ri
le.Era posi bil
, co nf j
i
orm’e’
toh. Făceai ceea cet rebuia
să f acişipl ătea
i pr eţ
ul. Cu l uni de zile în urmă, î n Pust i
u,
Avi
endhaî iar
ătasepr eţuluneiminciuni.
Adunându-şi fiecar e picăt
ură de cur aj pe car
e o avea,
sperând că e fi su
cient, Egwene p use deopar
te orchia de măt ase
şise ri dică în picioare.Î n mod ci udat,î nceputul făceapar că
l
ucr uri
le mai uşoa re.Tot treb
uia săseui teî n su s pen t
ru a le
pri
vi în oc hi, dar o f ăcumân dră, ucf
runt
ea sus,vor
bi
nd
l
impede.
— Am toh. Stomacul i se li
nişti
se.Vă rog să-
mi faceţ
io
f
avoare,sămă aj ut
aţi săîmi î
mpl toh-
i
nesc
ul
.
Sal
idarul tr
eb ui
a sămai aştepte.

Spri
ji
nit n
îtr
-un cot
, Mat seuit
a la j
ocu
l de Şerp
i şiVulpi
aşez
at în cort
. Di
n cân
dî n cân
dîi că
deade pe b
arbă o pi
căt
ură
814
de su
doare,chiar âlngă placajocului
. Nu er a de fapt o placă,
doa
r o ţ esău
tră r oşi
e, u co î ncrengăt
ură de l ini
i rtasecu
cer
nea
lă neagă
r şisă geţ
i careindicau locu
rile unde o piesăse
put
eami şca î
ntr-
un si ngur mod. Zece disc
uri palide de lemn,
cu un tri
unghif ăcut cu cerneal
ă, repr
ezentau vulpi
le,iar alte
zece cuo dungăşer puit
oare,şerpii
. Cele două lămpi puse e-do
part
e şide al
ta dăd eauo u lmi
nă maimul t decâtsu fici
ent
ă.
— O să câştigăm de dat
a asta,Mat,spuse bucur os Olver
.
Şt
iu că o să câşti
găm.
— Poate,răspunseMat .Celedouădi scurial
el or
,pătatecu
negru, erau apr oa
pe d e cer
cul din mijl
oc, dar următorul zar er
a
pentru vu l
pi şişerp i
. De ceel mai mul te ori nu ajungeailal i
nia
exterioară.
— Aruncăzaruri l
e.Numaiat i
ngeacupaelî nsuşidecândi -o
dăduse băi at
ul ui
; d acăt ot ujcau, măcar să joace f ăr
ă ca
norocullui să- şispună cuvântul.
Cu un r ânjet
, Ol ver scu
tur
ă cu pa de p i
ele,aruncân d zaruri
l e
de l emn f ăcute de t at
ălsău.Gemu cândnumăr ă semnel e
zaruril
or; rtei i n
dtre ele arătau tri
unghiuri, air alte trei i nli
i
şerpuite.Tr ebui
au să mut e şerpii şivu lpi
le pe cel mai scu rt
drum posi bil către piesel
e lor
, şidacăuna di ntr
e el e cădeape
un l oc cu
opatde i tne… Un şar pe lî at
inse e p Olver
, o vu l
pe p e
Mat , şivăzu că , dacăar fimut at toat
e pi esel
e,l -ar fiat i
ns al ţi
doi şerpi
.
Era un j oc de copi i
, unul care nu put ea fi câş ti
gat da că
respect
ai regu
li
le.În curând Olver aveasăfie su fici
ent de mar e
să-şidea n si
gur seama de asta şisă u n maij oace.Doar nuj oc
de copii
, dar uli Mat nu-i pl
ăceasăfie pri ns de o vu lpe,şicu
atât mai puţi
n de u n şarpe.Îi deşt
ep
ta aminti
ri nepl
ăcute,ch i
ar
dacănu aveau ni
mic de-aface i n
cicuuna, ni cicuceal alt
ă.
— Eibine,murmur ă Ol
ver,apr
oapeam câşti
gat.Maifacem
un joc, Mat? Fără să maiaş tepte vr
eun răspuns, f
ăcusemnul
care deschidea j oc
ul, un t ri
unghi străbăt
ut de o l i
nie
815
şerpuit
oare,apoi cântă: „Curaj de întări
t,f oc de or bi
t, muzică
de a meţi
t, fierde ega
l t“. Mat
, de ce spui asta? Nu e n i
cifoc,ni
ci
muzică, nicifier.
— Nuşt iu.Ver
suri
leîlgâdi
lauundevaînst r
ăfundurileminţi
i,
dar nu- şiput ea ad uce ami nte rest
ul. V echil
e ami ntiri di
n
ter’
angrea l păreaual esel a întâmplare – pr obabi
l ch iar aşa
fuseser
ă al ese şi
– mai avea şiacele goulri în propri
a memorie,
acele locu ri neclare.Băiatul î
ntreba mer eu lucruri la care nu
avea ăspruns,t oate n
îcepând de ergul
ă cu„ de ce?“.
Daeri
d se st recură în cort d in noaptea densă de af ar
ă,
tresări
nd su rprins. nÎcă î şimai u prt
a hai na, es dfăcut
ă la
nasturi de d ata asta, deşi ch
ipul îi st
răl
uceade su doar
e.Nou a
lui cicatri
ce dese na o l i
nie roz peste cel
e al be ca re-
i brăzd
au
faţa.
— Cred că a t recutde orata de cul
care,Olver,zise Mat,
ridicâ
ndu- se; r
ăni l
eî i mai dădeau câtevaf urni
cături, dar doar
câ
teva ; se invdeca u foarte bine.St r
ânge utj ocu
l.
— Dacăpovest eştivreodatădespr easta,î
ţitaigâtul,zi
seî n
şoaptă, apropii
ndu- se e d D aeri
d.
— De ce? î ntrebă acest a sec. Te tr
ansf
ormi î nt
r-un tată
minunat . Şi seamăn ă f oart
e bi ne cu tine,zi se
, dân d impresi
a
pentru o cl i
pă căse ch inuia să-şiascu ndă un r ânjet. Sen
iorul
Dragon vine n ît abără, adăugăper f
ect seri
os.
Î
i di spărură gân duril
e de a- l pocniî n nas pe Daer i
d. Mat
dădu l a o part e pân za de l a intr
are,păşi nd în noa pte doar nî
cămaşă. Şasedi n oam eniilui Daeri
d, înt
r-un cerc î n jurul
corutlui
, şi
î ndîreptară sp i
nări
le când îl văzur
ă. A rbalet
ri
eri
;
suli
ţaşii nu ar fi f ost n ci
e şt
ie ce gărzi
. Deşi er
a noapt e,în
tabără nu eraî ntuneric.Străl
ucireade cear
ăal uni
i aflate nî al
trei
lea pătr
ar era alunga tă de lumi
na focuri
lor apri
nsepri ntre
rânduril
e de cor turi şi o ameni adormiţ
i pe pă mân t
. E r
au
santinel
e la fiecare dou ăze
cide paşi , până la pal isada din

816
buşteni
.Nuer achiarcum arfidoritMat
,dar,dacăarfiat acaţi
pe n ea
şep
ttate…
Pămân t
ul er a aproape drept acol
o,aşacă- l văzu bi ne pe
Rand apr opi
indu-se cu paşimari de el
. Nu er a singu r
. DoiAi el
i
acoperi
ţi de vălurisemi şc
au în vâ
rufl pi
cioar
elor,î nvârit
ndu-
şi
capetel
e de fiecare d at
ă cân d un oşt
eanal Oşt i
i se ăr suceaîn
som n sau câ nd o santi
nelăîşimuta greutateape cel ălal
t pici
or
,
privi
ndu- i
. Avi
endha, femeia Aiel, era şieacu el , cu o legăt
ură
în sp ate,păşi
nd de par căer a gata săt ai
e ca pul ori
cuili s-
ar fi
pus n î cale.Matnu î nţ
elege
a de ce an Rd o păstra pe ân
l găel.
„Femei l
e Aielnu ad uc dec ât ecnazuri, se gân di el, şinu am
văzutni ci
odat
ă of emeie maihotărâtă să f
acă necazuridecât
asta.“
— Chi are DragonulRenăscut ?întrebă Olvercu răsuflarea
tăiată.
Strângând la pieptjocu l
, aproape că săreape oc.
l
— Da,î irăspunseMat .Acum du-telaculcare.Nuesteunl oc
potri
vit pentrubăi eţ
i
.
Olver plecă,bombăn i
nd pl i
n de r eproş, dar doarpân ă la
cort
ul următ o.r Matîl văzucucoad a ochiului cum ţâşnea să se
ascundă, iţindu-şiapoi ca pul de după colţul cort
ului.
Mat î llăsăî n pace, deşi, după ce-i văzu chipul lui Rand, se
înt
rebă dacă er a un l oc potrivi
t pen t
ru băr baţiî n toat
ă fir ea,
darămite pen tru un copil. Ai fi zi
s că oţ p
i dărâma un zi d cuf aţa
lui
, dar oemoţ i
e sest răduia săi asăl a su praf
aţă, bucu ri
e sau
poate n erăbdare;och i
ilui Rand păreau luminaţi de eb
fră. Ţinea
cu o mân ă un sul de per gament,î n timp ce cu ceal alt
ă îşi
ati
nge a i nconşti
ent mân erul sabiei. C at
arama Dr agonul
ui
st
răluceaî n lumi na focu
ril
or,iar u neori şiunul di n Drago ni
i
desenaţ i pe braţe. Când ajunse l
ân gă Mat, nu pi er
du vremea
să-l salute.
— Tr ebuiesăvorbesccuti
ne.Singur.Trebui
esăfaciceva.

817
 Noap
tea era ca n u cupt
orînt unec
a,tiar an
R d purt
a o hai nă
verdebrodatăcu firdeaur ,darnu aveani
cimăcarunstropde
transp
ir
aţ i
e p e chip.
Daer
i
d, Tal man es şi Nalese
an r ămăse
ser
ă câţiva paşimai
dep art
e,î mbr ăcaţi car
e cu m ap ucaser
ă,privi
nd. Mat elf ăcu
sem n să ş a
tept
e,apoidădu di n capcătre cor
tul său.Îl urmă pe
Ran d î
nău ntru, pipăi
ndu-şivulpeade a rgi
nt pri
n căm aşă. Nu
avea de ceăsfie n îgri
jorat
. Celpuţi
n aşasp er
a.
Rand spu sese s„i
ngur“, dar esp ăr
eacăAvi endha nu cr edea
că i seapl i
că şiei . Rămânea t ottimpul la doipaşide el , ni
ci
maimul t, nicimaipuţ i
n, uitân
du-se la elcu o expr esie de
nepăt
runs,i ar d i
n când î n când îşiaruncapri vir
eacăt r
e Mat ,
măsurân du-
lî ncruntat
ă de sus pân ă jos. Rand nu î i dăd ea
femei
i nici
o at enţ
ie şi,î n ciuda agi
taţ
ieide di nai
nte,acu m nu
maipăr ea grăbi
t. Se ui t
a prin cort
, dar M at e sî nt
reba dacă
vedeceva.Marelucru nu eradevăzut.Ol
verpuseselămpi l
epe
măsu ţa pliabil
ă. Şi scaunul er
a pliabil
, şilavaboul şipatul de
campan ie. Erau t oat
e date cuun l ac e ngr
u, purtând urme de
auri
re; dacă un om av ea bani, pu tea foar
te bine să-i şi
chel
tuiascăpe ceva . Tăi
eturi
l
ef ăcut
e de Ai el
iîn pânzaco ru
tl
ui
încăse ved eau, deşifuseser
ă cusut
e b i
ne.
TăcereaîlrâcâiapeMat .
— Cee,Rand?Spercănu t e-
aihotărâtsăschimbiplanuri
le
atât de âtrziu.
Nu pri mi ni ci
un răspuns,doa r privi
realui Ran d care ar
ăat
de p arcăt ocmaişi-
ar fiad us aminte căera acolo.Matdev enea
neli
ni şt
it
.I ndif
erent ce cred
eaDaeri d şirestul Oşt
ii
,făceat ot ce
îi stăteaî n puti
nţă săsef ereasc
ă de bătăl
ii.Însă
, cât
eodat
ă, a fi
ta’
vere n se î ntor
cea împotriva nor
ocului său; camaşavedea
lucruril
e.Şi maicr edea căRan d avea ce
vade- a facecu ast a;
era u nta’veren mult maiput er
nic,atâtde p uter
nic n
îcât Mat
se i mţ
s ea n ueo
ri t
ras e d e
l. Dacă se es am
t
eca Rand, Matnu ar

818
fi fostsu rprins să se t rezea
scăî n mi jl
ocul uneibăt ălii
, chi
ar
dacă dormea n ît
r-un hamba r
.
— Peste câteva zil
e aj
ungem în Tear
.Bacurile ne vortrece
râul
,i ar pest e alte câ
teva zi
le n e n
îtâl
nim cu Wei ramon . E mult
preaaf uri
sit de â trzi
u să…
— Vreau să o ducipe El ayne la… la Caemlyn,i nt
erveni
Rand. Vrea u săai gri jă săaj ungăcubi ne a col
o,indi f
erent ce se
î
ntâmpl ă. Nu îţi dezlipeşt
i ochi
i de ea până nu es te pe Tronul
Leului.
Aviendhaîşidreseglasul.
— Da,ziseRand cu ovocer eceşidurăprecum chipulsău,
făr
ă un mot iv clar
; dar ce ot mivîi mai tr
ebuia dacăî şipi er
dea
minţil
e? viAendha vine cut i
ne.Cr edcăaşaest e cel mai bi
ne.
— Tu cr eiz căest e cel mai bi
ne?zise ea i
ndignată. Dacănu
m-aş fit rez
it atunci, nicin-aş fiavut habar căai gă st
i
-o.Nu mă
tri
miţi nicăi
eri, Rand al ’
Thor! Tr
ebui
e să vor besccu El ayne
din… am eu mot i
vele mele.
— Măbucurf oartemul tcăaigăsi t-opeEl ayne,ziseMatcu
grij
ă. Dacăar fif ost Rand, ar fil ăsat f
emei a acol
o.Pe Lumină,
şi Aviendha er a maibună!Măcar femeile Aiel nu mergeau cu
nasu ri
le pe su s şini cinu se aşt ept
au să sar i at
uncicân d
poru nceau el
e.Desigu r
,j ocuri
le or
l a er
u camdur e şimai aveau
şiob i
cei
ul să et om oa r
e d i
n cân dî n cân d.
— Nu î nţel
eg de ce ainevoie de mine.Treciprintr-
una di
n
porţil
et ale,îi dai un pupi c, o i ei pe sus şi viiînapoi.
Aviendhaî lfixăcu opri
virefuri
oasă;aifiziscă-lsfătuisesă
o pu pe pe ea.
Ran d desfăcupe masăper gament ul
,folosi
nd lămpi le casă- i
fixezear m
gi
nile.
— Aicieea.Er aohartă,of âşi
edinr âulEl
darşicincizecide
mile de fiecar e part
e a sa.Fusese des enat
ă o săg eat
ă cu
cerneală albastr
ă, i
ndicând un l oc î n pădure.„ Salidar
“ t s
ătea
scri
s l ângă săge at
ă. anR d bătu cu dege tul l
ân gă mar gn
iea
819
di
nspre răsări
t a hăr ţ
ii
. Şi acolo er
a pădur e,în ceamai mare
parte.
— Esteun l
umi ni
şmar eaici
.Celmaiapr opi
atsătucestela
douăzecide mi l
e al miazănoapt
e.O să u pn o poart
ăî n l
umi
niş
pent
ru tine şi Oast
e.
Mat reuşisă -
şitransformet r
esări
r
eaî ntr-
un rânjet
.
— Ascult
ă, dacă tr
ebuie să fiu eu, de ce nu doar eu?
Des chide o poar t
ă lângăaces t Sal
idar, o săo ar unc pe u n cal
şi…
Şi ce ? AveaRan d sămaif acăî ncăo poar tă de a l Sal
idar al
Cae ml yn? E r
a un dr um lung d e al El daralCae ml yn,chiarşi
călare.Un drum f oart
e ulng,doar cu o nob i
lă înfumurată şio
femei e A i
elca r
e să-iţină co
mpanie.
— Oast ea,Mat,i
zbucniRand.Tuşiîntreagaarmată!
Tr ase adânc aer î
n piept
,tremurător,iar tonulise mai
îmbl ânzi. Chipul nu-şipierd
u rigi
ditatea,iar o chi
iî ncă îi era
u
febri
li. Mat avea senzaţi
a căer a bol nav sa u căî l doare ceva.
— SuntAesSedaiî n Salidar
,Mat .Nu şt i
u câtdemul te,am
auzit căsu te,dar u n aşfi su rprins săfie ci nci
zeci
. După cu m
vorbescdespr eTurn,întregşipur ,măî ndoi esccăaisăvezimai
mul te.Vr eau săt e pun l a o di stanţ ă de dou ă, t
reizi l
e,casăt e
vadăveni nd.Nu arerostsăl esperi
i–arput eacredecăsunt eţ
i
Mant ii Albe venit
e săl e at ace. Sunt r eb
ele răscul
ate împot
riva
Elaideişipr obabil suficient de sp er
iate casănu fi nevoi t decâ
t
săl e iz
cicăEl ayne r tebuie să fie n îcoronatăî n Caemlyncasăo
l
asesă pl ece. Dacă tu crei
z că sepoa te aveaîncred
ere în ele,
of
eră-
le protecţ
i
a ta. Şi a mea; se r p
esupune căsu nt de partea
mea şipr obabil ar fibucu r
oase să pri
mească măcar ot pr
ec
ţia
mea. Apoio escortez
i pe Elayne – şi câ
te Aes ed
Sai vor săvi nă –
drept pri
n Al tar
a şi Mur an di
, până î n Caemlyn. A rat
ăl-
e
st
eaguri
le mele,sp une-
le cef acem, şinu cr ed că alt
arieni
i şi
murandieni
iî ţ
i voracef necazuri
, atâta vreme câ
t con t
inui să
mărşăl
uieş
ti. D acăgăs eş
ti ujraţ
i ai r agon
D ului p e drum,
820
adună-i şipe ei . Ceimaimul ţ
i o să dev i
nă pr obab i
l bandi
ţi
dacănu pun f râi
ele p
e ei curând – amau zit dej
a ni şte z
vonuri
–,dartuosă- iatr
agidacăfluturistindardel
emel
e.
Rânji brusc , ar ăâ
tndu-
şi i d
nţ i
i, dar och i
i î i r ămaseră
neschi
mbaţ i
.
— Câte păsăridoborâm cu aceeaşipiatr
ă,Mat? Dacă treci
pri
n Altara şiMur andi cuşasei imde oa
men i şitragidupă t ine
jur
aţi
iDragonului
,poatecăosă- mipuipet avăambeleţări
.
Erau atâtde mul t
e ulcruri car
e lî supărau pe Mat , cănu î i
maipăsani cidacăRand ar fiavu t zece di
nţi care-
l dureausau
ambele mâini pl
ine d e scai
eţi
. Să le afcăpe A es edSai săcreadă
căvr easăl e a t
ace? uCsi guranţ
ă, nu. Nu îl speriau Aes ed
Sai,
nicimăcar cincisa u şase mpîreună, dar ci
ncizeci
? şi
î ati
nse in
d
nou capul de vu l
pe prin căm aşă,fără să-
şi dease ama;poate
avea săafl e cât de n or
ocos er
a cu ad evăr
a.t Câtdes pr
e at rece
pri
n Alt
ara şiMur andi, par
căved eace o să se ntî
âmple.Fieca
re
nobil pe ale cărui pămân turi va trece se va umfla î n pen e ca nu
cocoş,încercând să -l atacecâ nd vafi cu sp at
elel a el. Şi dacă
se maiamest ecă şi nebu t
na
i’
averen, va adnas nînas u c ci
ne
şti
e ce ar mată strânsă de v reun Seni orsau vr eo D oamnă.Mai
făcuo î ncercar
e.
— Rand,nu cr ezică ast aîiva atrage at
enţialuiSammael
către miazănoapte?Vr eisăfie a t
ent către ărsări
t. De asta su nt
aici
,îţi mai aduciami nte?Să- lfac s ă seui te nî direc
ţi
a asta.
— Totcevavedea,zi seRandscut urându-şicapulcu emfază,
vafiogardădeonoar eescort
ândRegi naAndoruluilaCaemlyn,
şiasta numaidacăafl ă ce va înaint
e săaj ungila Caem l
yn. Cât
de erp
ede poţi fi gat
a?
Mat desc
hise gur
a, apoir enunţă. Nu-l va u p
teacon vi
nge.
— Douăceasuri
.Oasteaput eafigat amairepedede-at
ât,dar
nu segr ăbea, şiulti
mul l ucr u pe ca r
e l -
ar fi vr ut ar fi f
ost ca
Oast
easă cr eadă că l p
ecau l
a at ac.

821
 — Bine.Îmitrebui
eşimi eunceas,zi
sef
ărăsăspunăpent
ru
ce. Stai aproa
pe de El ayne,Mat. Ai gri
j
ă de ea. Toa
te ast
eanu
au ni ciun rost dacă nu maiaj unge vie l
a Caemlyn pen t
ru
î
ncoron are.
Oare Ran d chiar credea că el nu şt
ia cum se giugi
uli
se cu
Elayne pe l a fiecare col
ţ din Stâncă at
uncicând se văzuseră
ul
tima oa ră?
— O s-otratezcapepr opriasoră.Surori
leluifăcuserătotce
l
e stătea în put inţ
ă să -iî ngreu
neze vi
aţa. Se aştepta la acelaşi
l
ucru de a l El ay
ne,doa r căî ntr
-un mod di fer
it
. Poa t
e A vien
dha
avea să se comport
e ceva maibi ne.
— N-o s-
o slăbescdin privi
ripână nu o trântescîn Palat
ul
Rega.
l„ Şi, dacăo f acepr eades e p Jupân easa Nas-pe-Sus,să
fiu afurisi
t dacănu o p l
esn esc!
“
— Mi-am adus ami nt
e,zi se Rand după ce aprobă di
n cap.
Bodewhin es te nî Caeml yn. Cu Ver i
n şiAl anna şial t
e etfe di
n
Ţi
nutulcelorDouăRâuri.S-au dussăî nveţesăfieAesSedai .
Nu ştiu dacăvorf ace st
aa saunu; î n modsi gur eu nu voil ăsa
să lpec
e a l Turn aşacum st au lucruril
e acum. Poat e Aes eda
Si
cuca re vei veni o săse ocupe de ele.
Mat făcu och ii cât pce
el
e.Sor a lui, Aes Sed ai? Bod e,car
e
al
ergasă -l pâr
ască mameide câ te orif ăcea ceva dist
ract
iv?
— Şiîncă ceva,conti
nuă Rand.E posi bi
lca Egwene să
aj
ungă nîaintea atîn Sali
dar. Cr
edcă u a aflat cumva că s-
a dat
dr
ept AesSed ai. Fă cepoţi să-i salvezipiel
ea. Probabi
l o săfie
maimul t decâtdispusăsăpl ec
e cu t
ine.Sau poat et otuşinu;
şti
i cât edî ncăpăţ
ânat
ă a f ostntot
îdeauna. Lu cr
ul ce l mai
import
ant este Elayn
e.Ţi ne minte,nu o scapi din pri
viri până
nu ajungeţ
iî n Caemlyn.
— Promit
,mormăiMat .Pe Lumină!Cum putea fi Egwene
undeva pe E l
dar? Era sigur căfuse
se nîCairhien când plecase
eldin Maer one.Poate prinsese eaşit
rucull ui Rand cu por ţi
le.

822
Caz î n care pu tea să r evi
nă cân d pof t
ea. Sau să sar ă l
a
Caemlyn, şisă -ifacăşil ui, şiOşt i
i o poartă.
— Nu-ţiface gri
jinicicu Egwene.O s- o smul g di
n ori
ce
mizeri
e s-o fi băga t
,i ndi
ferent cât de nîcăpăţânată o săfie.
Nu ar fi f ost prima dat ă când î i scot
ea cas tanel
e di
n foc
î
nainte săse acăf scr um. Pr obabil cănicide d ata ast
a nu o să-
i
mulţumească.Bode urma să efi A es Sedai? S
„ân geşi cenuşă!
“
— Bine.Bine,ziseRand ui t
ându- seint enţ i
onatla hartă.Îşi
ridică o cl i
pă och ii
, ari Mat cr euz că vr ea să- i spună ce
va
Aviendhei.Înlocdeast a,seînt
oar secuspat elelaea.
— Thom Merrili
n art r
ebuisăfiecu El ayne.Randscoasedi n
buzunaroscri soaresi gil
ată.Să-idaiast a,zi se,punându- i
-oîn
mână, apoi i eşi grăbi t di
n co r.t
Avi
endha făcu un pas după el , ri
di cându- şio mână pe
jumăt at
e,cu buzel e desfăcute ca pentru a spune ceva.Dar ,
brusc,îşiînchisegur a,îşiîngropămâi nileî nţ esăt
uraf usteişi
înch i
se och i
i. D eci, aşa stăteaul ucrurile? „ Şi eavr ea să
vorbească cu El ayne.“ Cum reuşise Rand să se vâr eîn
ase menea bu cl
uc?Ran df use
se ce l car
e şt i
usemer eucu m să e s
com porte cuf emeile,Rand şiPer ri
n.
Dar nu er a grij
a lui.Întoa
rse scrisoareaî n mâini. Numele uli
Thom f usesescri
sdeomânădef emei e;nu recunoşteasigi
li
ul,
un copa c cu cr engil
e desfăcu
t e, cu o cor oană deasu pra.Ce
nob il
ăi -arscrie unui moşn eag sc uatca h Tom? N i
ciast a nu era
treaba l ui. Aruncân d scri
soarea pe masă,şiîu lă pi pa şi
pungu l
iţa cut utun.
— Ol ver
, spuse îndesându-şi pi
pa cu t utun, zi
-le l
ui
Talmanes,NaleseanşiDaeridsăvinălamine.
Lân găcor t se uazi un chiţăi
t, apoiun „ Da,Mat “ şisu net
ul
grăbit a l uneiper ec
hi de pi ci
oar
e.Avi endha se ui tă la el,
încruci
şân du-
şibr aţee
l cu o exp resi
e hotărât
ă. Mat - i
o luă
înai
nte.

823
 — Atâtavremecâtmer gicu Oastea,eştisub comandamea.
Nu vr eau necazuri şi mă aş tept a ct u să aigr ij
ă să nu fie
vr
eunul .
Dacăî ncep e vreo âlcea
gvă
,i -
o val ivralui Elayne ega
l tă de şa
,
chi
ar dacă er a nevoi
e d e ezceăr b
baţi pen
tru asta.
— Ştiu să urmez or
dinele,comandantde băt ăl
ie,pufniea
ascuţ
it. Dar a r rt
ebui să şt i
i că nu t oate femeil
e sunt moica
acel
eadi n ţinuturil
e umede.Dacăo săî ncercisăpui o f emeie
pe u n cal, când eanu vr eaast a, s-
ar u pt
easă- ţ
i vâr
e u n cuţit
în coaste.
Mat ap r
oap e îşi scăp
ă pipa pe j os. Ştia că Aes Sedainu
puteau citi gândurile –dacăar fi put ut, piel
eal ui ar fiat ârnat
de mul t p e unul di nt
re ziduri
le Turnului Al b –, dar poate
înţ
elept
ele A i
el… „ Sigu
r că nu. E doar unul di ntr
e r t
ucuri
le al
ea
femei
eşti.
“ D acăsegân dea bine,ar fiput ut să-şidea se ama
cum o ă fcu se
. Doar că un avea ch
efsă se gân dească a
l ast
a.
Dregându- şiglasul
,î şivâ rîprintr
e d inţ
i pipa nea
prinsăşise
aplecăsă st udi
eze harta. Probabil Oastea arfi put ut străbat
e
dist
anţa de l a lumini
ş la Sal i
dar n ît
r-o singur
ă zi, dacă ar fi
presat
, ch i
ar şi în acel ter
en î mpădurit, daravea de gân d să
facă două zi le,poate ch i
ar rtei
. Să l e dea f emei
l
orAes Sed ai
sufici
en tt i
mp săafle;nu voi a săl e sp eri
e şi mai t
are decât er
au
deja. O Aes Sedai er sp
iată era ap r
oap e o contradi
cţi
e î n
ter
men i. Chiar cu med ali
onul la gât, nu şi -
ar fi dori
t săafle ce
puteaf ace o Aes ed
Sai sp er
iat
ă.
Si
mţi och i
i Aviendheiî nfipţiî n ceaf
a l ui şiau zi un sunet
hârşâ
it
. Stând cu pi ci
oar
ele î ncruci
şa
te lângă pânza cort
ul
ui,
îşiascuţeacu ţi
tul de a
l br âu.
Când Nalesean intr
ă cuDaer i
d şiTalmanes, î
iî nt
âmpină cu:
— O săgâdil
ăm câtevaAesSedaisubbăr bie,osăsalvăm un
cat
âr i şo să pu nem o f etişcană cu nas ul pe sus pe Tronul
Leul
ui. Oh, da. Ea e A vi
endha. Să nu văui taţila eacruci
ş,căo

824
săîncerce
săvăt ai
e gâ t
ul şiprobabil o săşi-ltai
e pe al eidi
n
greşeală.
Fe
mei
a râse de parcă ar fiau zi
t cea maibu nă glumă di
n
l
ume.Fără săse p o
rească di
n ascuţ
itul cu
ţi
tul
ui.

Pent
ru o cli
pă, Egwene nu î
nţel
ese de ce durer
ea nu mai
cr
eş
tea. eS ri
dică apoi ed pe covoa
rel
e cort
ului, st
ând î
n
picioare şipl ângând atât de t are că t remura. Ar fi vr ut să-
şi
su fle n asu
l. Nu mai şt i
a de cân d plângea t ât
a de atr
e;şt i
a doa
r
căde a l şo
lduril a spatel
e g enunchilor carneaîil uasefoc.Abia
reu şea să steal ocul
ui. Cămaşade n oapte al care se gândi
se ca
la o mi că protecţ
ie fusese aruncată de cev a vreme.Î i curgeau
lacrimi pe afţă, i
ar east ăteaaco l
o şiur l
a.
Sori
lea, myA s şi Bai r se ui tau sob r
e l a ea, i ş nu erau
singu r
ele, deşi cele mai m ul
te er au aşe zat
e pe perne sau
întinse, vor
bind şibucu r
ându- sede cea i gt
ai
ul servi ’
dsh
eain.
O f emeie,sl ăvit
ă fie Lumi na! rEau toate femei, nîţ el
ept
e şi
ucenice,femeicăr or
a Egw ene el spusese că era Aes ed Sai
. Era
fer
ici
tă că nu se puseser ă l a socot
eală şicel e ca re fuseser
ă
lăsat
e săcr eadă căest e;nu ar fi su pravi
eţuitla aşaceva! Er a
vorba de cuvinte, de minciuna spusă, dar avusese cât
eva
surprize. osai
C n, o f emei e subţi
rică cu păr ul g ablen din
Miagoma,spu sese îmbu fnată că Egwene nu ar e nit
co
iuh
n
către ea, dar căo săvi nă săbeaun cea i. La felşiEst ai
r. Aeron,
pe de al tă par te, păr
use hot ărâăt să o t aie în dou ă, ar
i
Surandha…
Încercând săcl i
pească pri
n val
ul de lacri
mi , Egwene aruncă
o pri
vir
e către Surandha. Stăteacut reiînţelept
e,pălăvrăgi
nd şi
ui
tându-se din cân d în cân d î
n di recţ
ia ei. Su randha nu
avuse
se i n
ciurmă de mi lă.Nu că r afi l ăsat-o vr
euna să scape
uşor
. Cureaua pe car e o găsise gw
E en
eî n unul dintre cuf
eree
l
eiera subţi
re şi suplă, dar de două ori mai lată decât mâna sa
,

825
iar ceale femeiave au braţ
e puternice
. Jumătaet de duzi
nă de
lovi
turi de al fiecare sedu a
nau.
Egw ene nu se maisi mţ i
se niciodat
ă î n viaţ
a ei atât ed
ruşinată. Nu căer a goal
ă, roşi
e alf aţă şiplângând caun copil
.
Mă r og,pl ânsul făce
a şi el par t
e din ruşine. Nu fiindcă o
văzuserătoate,aşt
eptândsălevinărândul.Îier
aruşinecănu
se esdcu r
caseel oc.
d Şi un cop i
l Aielar fiî nduratcu maimul t
st
oici
sm. Mă r og, un copil nu ar fi t rebuit săsuport
e aşaceva,
dar ăst
a era adevăr ul
.
— S-aterminat?
Oare aeier a vocea aceea gr
oa să, nesigur
ă?Ce- ar amifi r
âs
acel
e em
f eidacăar fi şt iut cum î şiadunase cu r
ajul
!
— Doartuşt i
icâtpreţui
eşteonoareata,zissecAmys.
Cureaua i sel egăna pe ânl gă cor
p, ţinând catar
ama mare c
a
un mân er.Încetară otat
e murmur ele.
Egwene t r
ase adânc aer nî pi ept, printr
e sughiţ
uri
. Tot ce
tr
ebuia săf acăer a săsp ună căs- at erminat şit otul se â sf
rşea
.
Ar fi pututspune ast a după prima lovi
tură dată de fiecar e
f
emei e.Ar fi put ut…
Tresări
nd,îngenuncheşiseî nti
nsepecovoar e.Îşistrecură
mâinile sub f usta Bai rei
, p ri
nzând-o pri n cizmel e moi de
gl
ezn el
e osoase. De data astaî şivapăst ra curaj
ul. De d ata ast
a
nu o sămaiţ i
pe.De d ata asta nu o sămaidea i d
n pici
oare,nu
o să se maizba tă,nu o să… Cur eauanu o l ovise încă.
Ridi
câ ndu-şicapul, cl
ipi să-şialunge eacţa de p e och i.
— Ce aştept
aţi
?î ntrebă cu o voce încă nesi
gur ă,dar şi
mânioasă. O maif ăceau săşiaşt epte? mA de ăcuf t o căl
ăt
ori
e
î
n noapteaast a, în ca z că aţ
i uit
at. Haideţi odată!
Amysaruncăcur eaual ângăt
âmpleleluiEgwene.
— Femeiaastanuar et oh căt
re mine.
— Femeiaastanu aret oh căt
re mi ne,zise şi Bair cuo voce
subţ
ire.

826
 — Femei a ast
a nu aretoh că t
re mi ne,zisecu gr eu Sorilea
,
aplecându-se să-i deal a o parte părul ud de pe chip. Şti
am eu
căaii nimă de A iel
. Să nu fii pr eamân dră acum, copil
ă!Ţi -
ai
împli
nittoh-ul. Ri
dică-
te,înai
nte să cr ed
em căt el auzi
.
O ajut ar
ă săseri di
ceî n picioar
e,îmbr ăţ
işâ
nd-o, şt
ergându-i
lacri
mil
e şidându- i o bat i
stă să î şisu fle nasul. Şi celel
al
te
femeise r st
ânseră în jurul ei
, fiecare anunţând căEgw en e nu
are tohcă t
re el e,î naint e de a o î mbr ăţişaşide a- i zâmbi . Cel
maimar e şo c erau zâmbet ele;Sur an dha o p ri
vea m air ad ioasă
ca ni ciodată. Des i
gur,toh-ul nu mai exi st
a odat ă ce er a
împlinit, iar ce -l prov ocase era ca şicu m nu ar fi exi stat
niciodată.O mi că par te di n Egw ene, car e nu er a pri nsă î n
ji’
e’toh, se gâ ndi căpoat e a jutaseră şicu vintel
e de a l sf ârşit
, şi
faptul că se î ntinsese singură pe j os. Poate că l a î ncep ut nu
fusese indif
er entă caun Ai el
, dar S oril
eaaveadr ep t
ate p ână la
urmă. Î n inima eier a Ai el
. Se gâ ndi căo part e d i
n i nima eivafi
întotdeauna Ai el.
Î
nţ el
eptele ş i ucenicele p l
eca r
ă î ncet . Se păr eacăar fit rebuit
săr ămân ă toa tă noapt ea, poa t
e şi maimul t,r âzând şivor bi
nd
cu Egw ene,dar er a doarr ad
tiţi
a, ji’
ne
u’
toh, şicu aj ut orul
Sorileei reuşisăl e co nvi
ngăcănu avea t
imp. În cel e d in urmă
mair ămasedoa r ea , Sor i
lea şice le dou ă Ves t
itoare î n Vi se.
Toateî mbr ăţişăril
e şizâmbet eleî idomol i
seră plânset
ul ,iar,
dacăbuzel e nîcă iît remur au, put ea să zâmbeasc ă.Adev ărul fie
zis,ar fi vru t săpl ângădi n nou, di ntr-
un mot i
v d if
erit, deş iîncă
era nî flăcă r.i
— O săî mil i
psiţiatâtdemul t!
— Prostii
!puf niSori l
ea.Dacă ainor oc,o să- ţispună că
acu m nu mai poţ i fi ni ciodată Aes ed Sai . Apoit e p oţ
iî nt oarce al
noi. O săfii ucen icamea .În t reisa u pat ru ani, o săai aşezar ea
ta. Ţi -
am gă sti ch i
ar şiun băr bat. Ta ric,nep otul nep oateimel e,
Amaryn.O să fie căpet enie de clan î ntr-o bună zi,cr ed,şi
trebuie să ca uţi o sor ă de so ţ pen tru el , casăfie st ăpâna ca sei
.
827
 — Mulţumesc,râseEgwene.
Se părea că avea alce ă s se nî
toarcă acă
d o a l
unga i D
van
ul
di
n Salidar.
—Iareu şiAmysosăneî nt
âlnim cu t
ineîn Tel
’aran’rhi
od,
zi
seBai r, şio să -ţi povest
i
m cesemai î ntâmpl ă aici
, şidesp
re
Rand al’Thor. Acum o să apu ci pe propri
ul dr um î n Lumea
Vi
sel
or,dar,dacăvrei,î
ncătemaipotî nvăţa.
— Vreau.
DacăDi vanul o l ăsasă se ap rop iTel
e ’
a
eran’
d rhiod. D ar,
până la urmă, nu o p utea u împi edica;i ndif
eren t ce ăceau
f , ast a
nu put eauf ace. Vă r ogsă- i su pravegh eaţ i cuat en ţ
ie p e R and şi
pe A es edSai. Nu şt i
u ce oc jf ace , eldar su nt si gu ră căest e mul t
mai per i
culosdecâ tîşii magi nea ză.
Amys nu maispusese ni mi c despre a o maiî nvăţ a ceva,
desi
gu r
.Î şidăduse cu vântul săf acăaşaşini t
ciomă
h- u
ca
lrnu
mai ştergeast a. În sch imb, sp use:
— Ştiu că Rhuar co să r egretecă nu a f ostai ciî n noaptea
asta.E pl ecat al mi azăn oapte,să se ui te cu och i
il ui după
Shaido.Să nu- ţi fie e tam ătoh-
că ul către e l nu vafi î mpl i
nit.O
să-ţ
i deaoca zai de n îdată cevăî nt âlniţi.
Egw enei cni. Ui t
asecom plet de Rhuar c.Des igur, ni meni nu
zi
cea căt rebuia să -şipl ăteascăobl i
gaţiile că t
r e el î n acelaşif el.
Poate că i nima eier a î n part e Ai el
, dar mi ntea î i cău ta cu
disper
are osol uţi
e.Tr ebuia săfie u na. Şi avea suficientt imp să
o găsea scă î
nainte d e ase nt îâlni cuel .
— Suntf oart
er ecunoscăt oare,zisecuovocepi eri
t ă.
Şi maier a şiMel aine.Şi Avi endha.Pe Lu mi nă!Cr ezuse că
tot
ul set erminase. Îşit ot r ecea
t greu tatea de pe un pi ciorpe
al
tul,i ndif
erent câ t de t are sest rădui a săst eal ocului. Trebuia
săgă sească o altă ca l
e.Bai r des ch i
segu ra, dar Sori l
eai -
ot ăi
e:
— Trebuiesă o l ăsăm să seî mbr ace.Tr ebui esă- şiî nceapă
călătoria.

828
 Bair seîncr
untă, i
ar A mysî şiţuguie buzel
e.Er a evi dent că
niciunei
a din el
e nu-i plăcea mai mult caînaint
e u lcrul pe ca
re
voi
asăîlf
acăEgwene.
Poat
e voau
i să ămr ână să o convingă să se ăz
gânrdească,dar
Sori
lea î
ncepu să bom băn e în barbă despre nebu nel
e car e
încear
căsăop rească o femeie săf acăceea cet r
eb uie săf acă.
Perech
eamai tânărăî şiîndrept
ă şaluri
le – aBi
rt rebuia săfie d e
şapt
ezeci sau optzeci de ani, dar era mai t ânără decât Sori
l
ea–
şi o mb
î răţi
şă e p E gw en
e c u murmur e de F„ie să găseşt
i apă şi
umbr ă.“
Soril
eaaşt ep
tă doar o cl i
pă î n plus.
— Gândeşte-t
el a Taric.Arfi t rebuitsă-li
nvitla cortulcu
aburi, să-l poţi vedea. ân Pă atunci, ad u-
ţi ami nte de asta.
Suntem î nt
otdeauna maiî nspăi mân t
ate decâtam vr ea să fim,
darput em fi î ntot
deau na maicu r
ajoaseec â
dtne-am fi aşt ept
at.
Rămâi fidel ă i
nimiit ale,iar A es edSai nu potr ăni ceea ce eşt
i
tu de f apt,inima t a.Nu su nt chiar atâtde d easupra noast
ră,
aşacum am cr ezut. Fie să găseşt
iî ntot
deauna ap ă şi umbră,
Egw ene!Şi să-ţi aducimer euami nt
e d e n
iima ta.
Singură, Egwene r ămas e un t i
mp ui tându-
se î n gol şi
gândindu-se. nIima ei . Poat e că er a mai u cr
ajoasă decât
creu
zse. Făcuse ceea ce tr
eb ui
se să facă acolo;f use Aiel
. Va
avea nevoi
e de ast a în Sal i
dar. Metodel
e AesSed ai di
ferea
u în
unele asp ect
e de ce le ale î nţ
elept
el
or, dar nu av eausă fie
îngăduit
oare cu ea da că afla u că se dăd use Aes Seda i
. Dacă
şt
iau. Nu î şiput eaimagi
na pentru ce lt
a
cevao ch emaser
ă cu
atâat răceală,dar un Ai elnu se pr edaî nai
nte să î
nceap
ă
bătăl
ia.
Revenilar eal
it
ate r
tesăr
ind. „
Dacăt otnu am de gând sămă
predau înainte de aîncepe u
lpta, se gâ
ndi ea, at
uncimai bine
aş plecal a bătăl
ie.
“

829
CAPI
TOLUL 34
Căl
ători
a către Sal
idar

Egw en e sesp ălă pe f aţ ă. De dou ă ori . Apoiî şigă sidesag il

e
şeii şil e umpl u. Î şipuseî năunt ru pi eptenel
e de fil deş, peria şi
ogli
nda, ru tsa de cusut – un cuf ăr aş frumos , au rit car e
probabilţ inuseodat ă bi j
ut eriile uneinobi l
e –,un ca l
up al b de
săpun cu parf um de r t
an dafi ri
, ci orap i şisc himburi de n oapte
curate,bat ist
e şimul te al te ni mi curi, până cân d desag il
e se
umflar ă î ncât de- ab ia le maiput ea î nchide.Cât eva r ochii şi
peleri
ne şiun şa l Ai elr ămaser ă săfie puseî ntr-o legăt
ur ă, pe
care ost rânse cu gri
jă cu o sf oară. Când t er
mi nă, se i u
tă înjur
să va dă cear m ai put ea l ua. Tot ul er a al ei . Chiar şi cort
ul îi
fusese dăruit, dar er a mul t pr eamar e,l a f elcaşicovoa rel
e şi
pernuţele.Bazi nul de sp ăl at de cr istal era mi nunat , dar mul t
prea gr eu. La f elşicu feree,
l deşi câtevaavea u legăturil
e de
metal fru mos u lcrate şi incru stărif oarte d răgu ţ
e.
Abiaat unci,gândi ndu- selacuf ereşil at oateacelel ucruri,î
şi
dădu seama cănc îerca să am âne cel maigr eu moment .„Cur aj,
îşisp usese c.I nimă de A iel.
“
Se doved i că er a posi bi l să -
ţi pui ci orapiif ără să t e aşezi ,
atâta vr eme cât nu t e der anja să ţ opăi într-un pi cior. Urmar ă
încălţ
ările sol i
de,bune dacă ave a mul t de mer s pe j os, şio
căm aşăde măt ase, albă şimoa le.Apoir ochia ver de d e călări
e,
cu f usta desp i
ca tă. Di n nen orocire î i ven ea st râns pe şol duri,
suficient cât să-i aducăami nt e,de p arcăar fi put ut săui te,că
un t i
mp nu ave a săse aşe ze osj cu plăcere.
Nu mai avea r
ost săi asăaf ară. Bai r şiAmys er au pr obabilî n
proprii
le co rturi, dar nu ar fi vr ut sări şt
e cavr euna săo va dă
făcând ace ll ucru. Er a ca şi cum l e-ar fidato pal mă.Dacă
mer gea,des igur. Dacănu, o aş tepta un drum căl are f oarte
lung.
830
 Frecându-şi nervoasă deget
ele de pal me, se des chi
se
saidarului, lăs
ându-l să o umpl e pe dinău nt
ru. Îşi mişcă
pici e.Sai
oarel darul t
ef ăceasăper cep
i mai bine orice,i
nclusiv
propriul t
rup, ceea ce ar prefer
at să nu si mtă deloc atunci.
Încercaceva nou , ce
vace u n maiîncer
case ni
men i
, ni
ciodată,
şiar fi t r
ebuit săînceapă uşor şicu grij
ă, dar d or
easăscap e
mai r eped
e de zIvor
. Conduse ep
rede fi
re de S pi
rit
.
Aerult remur aî n mi j
loculcort uluide- alungulţ esăturiisale,
aru ncând î n negu ri or iceal tceva. Dacăave a dr eptate,t ocm ai
crea seun l ocî n i nteriorul co rtului sa u ca re er a at ât de si milar
celui dinTel ’aran’ rhi od, cănu se u pt
eadeose bi de el . Lumi le
seames tecau . Darer a u n si ngur modde a fi gu si
ră.
Aruncându- şidesagi lepest eumăr ,luăl egăt urasub un br aţ
şipăşidi nco lo pri n ţ esăt
ur ă, apoi elsaidarul.
i
beră
Er a î n Tel ’aran’ rhi od. Î şi dăduseama du pă f aptul că
lămpi l
e er au st inse, dar cu toat
e ast ea er a un soi de lumi nă.
Lucr uril
e se mi şcau uşor edl a o pri vire l a al t
a, bazi nul de
spălat, un cu f
ăr. Er a î n car ne şioa Tel
se ’
aî
nran’rhi od.Nu
simţ eani cio di feren ţăf aţă de v i
s.
Păşiaf ară. Luna, n î al t reil
ea păt rar, st răl
uceadea supr a
corturilor n ude n u ar deani ciun f ocşinu se m işca nimen i, şi
asu pra Cai rhienul ui,î nvăluit n î umbr ă, e c păr ea ci udat e d
depar t
e. Acum mair ămânea doar probl ema de a aj unge î n
Salidar. Se gâ ndise l a ast a, dar o tutl dep i
ndea dacă , fiind î n
carne şioa se , put ea ave a t otat ât e d mul t con tr
olca at unci
cân df ăceaar p
te d i
n Lumea i V
selor.
Fi xându- şiî n mi nte ce şi î doreasăgăsească , mer se nîj urul
cortului şizâm bi. Bel a er a acol o,i apa scu ndă pe ca re călărise
din Ţi nutul cel or o Duă Râu ri
,î n urmă cu o veş nicie.Doar o
Bela-vis, a dr i apa bi ne cl ădită î şi nd îr eptă bot ul căt r
e ea ,
f
or năind. Egw ene î şiaru ncă j os pov eirle,î mbr ăţişând cap ul
animal ului.
— Şieusuntbucur oasăsăt evăd,î işopti.
831
 Negrullichi
d al och i
lor ce o privea
u era al Bel
ei,r eflexi
e sa u
nu.
Bel
a pu rta şaua î nalt
ă pe car e şi-o i magi
nas e. Er a
conf
ortab
ilă la drum l ung,dar u n era moale.Egw ene se i u
tă
gândi
toar
e l a ea, î
ntrebându-secu m ar fi ar ătat t
apiţată, apoi
se gândi la alt a. T
cev Iel
n’aran’
rhi
od put eaischimba t otul
,
dacăşt i
aicu m, ch i
ar şipe t i
ne î nsăţ
i. Dacăave a su fici
ent
con t
rolsă o f acă să ap ară pe Bela… Se con centră as upr
a ei
înseşi.
Cu un zâmbet , st
rânsedesagile şil egăl egăt
ura de hai ne în
spatele şeii
, apoi seur căşiea , aşezându-seco nfortabil
.
— Nu trişez,îispuseiepei
.Doarnu seaşt ept
au săcăl ăresc
până î n Salidar î
n halul ăla.
Deşi, dacăse gâ ndeabi ne,poate că exactl a asta se ştaept
au.
Inimă de Ai elsau nu, avea nişt
el i
mi t
e.Î ntor
când- o pe Bela, o
îmboldi cubl ândeţ
e nî coaste.
— Tr ebuiesăajungacol
ocâtder epedeposibi
l,aşacătrebui
e
săf ugicavâ ntul
.
Înainte de a av ea ti
mp să se amuze î nchi
puindu-şi
-o pe
pân t
ecoasa Bela alergân
d ca vân tul
, apia chi ar asta făcea.
Peisaj
ul er a în ce aăţ, ucr
gân d pe lângă ea.Pen t
ru o clipă,
Egw ene şiî încl
eşt
ă mâinile de şa, rămân ând cu gu r
a deschi
să.
Era caşicu m fiecare pas al Beleiar fipurt at
-o înai
nte câteva
mile. La pr imul pasav u t i
mp să obs erve că erau pe mal ul
râului,l a poalel
e oraşu
lui, cu vaseca re plutea
u pe a pele n
eg r
e
prin pânza gal ben
ă a l uminiil uni
i şi, ch i
ar câ nd î ncercă să
tragă de f r
âie pentru a nu i ntra direct în r âu, al doilea pas le
arunca se rpi
ntre dealuri
le acoperit
e de u tfişuri.
Egwene r âse, dându -
şi capu l pe spat e. Er a mi nunat! Cu
exc ep
ţi
a ceţii, nu aveasen zaţ
ia de viteză; păru l einu aveat imp
să l p
utească î
n acea a go
nă neb ună înainte de ase op ri
, pentru
a porn ii ar
ăşio cl ipă mai t ârzi
u. Pasu l Beleier a acelaşitr
ap pe
car e-
l şt
ia, dar era mi nunat saltul bruscal l umiiî n jurull or,
832
înt
r-o cl
ipă uli
ţa unui sa tîntunecat şităcutîn lumi na lunii
,î n
următoarea un drum şe rpuit
or print
re deal
uri,î n ceaal
ltă o
poiană cu fân înalt pân
ă l a umerii Bel
ei
. Egwene se op r
eadi n
când în cân d pentru a se or ient
a – er a uşor u c acea har t
ă
minunată în mi nt
e,ce a făcută de femei
a care-
şil uasenumel e
lui Si
uan –,dar n îr est o l
ăsape Bel l
a la trap. Satel
e şior aşel
e
apăreau şidispăreau înt
r-o ceaţă, oraşemari – u nul dintre el
e
păreaa fi Caeml yn, cu zidurile str
ăluci
nd ar gi
ntiu în noa pte –
şi
, od ată, pe ni şt
e dealuri î mpădurite,cap ul şiumer ii unei
uriaşe a st
t
ui iţi
ndu-se i n
d pământ ,o r ămăşiţă a vreunui ţ i
nut
pierdut în negura timpuril
or, apărând atât de b rusc ânlgăBel a
căEgw ene a rfi ţ i
pat, dacănu ar fidi spărut o cl
ipă mait ârzi
u.
Luna nu se m i
şcadel ocî ntr
e sa lt
uri, şifoarte puţi
n î n timp ce
goneau î naint
e. O zi sau dou ă să aj ungă în Sal i
da r? Asta
spusese Sher i
am. Înţ el
ept
ele avu ses
eră dr ept
ate.Toată l umea
credea de at âtde mul tt i
mp că Aes eda S i cunoşt
eaut otul că
ajunseseră şiel e să crea
dă ast a. Î
n acea noapte avea săl e arat
e
că s- au î nşelat
, darpr obabi
l nu av eau să bage de seamă
dova da. El
eştiu.
După un t imp, când fu sigură căi nt
rase dânac nî Altara,o
lăsăpe Bel a săf acăsalturi mai mici, st
ăpânind-o mai des cu
hăţurile,chi ar călăr
ind nor malo vr eme,maial es dacăer a
vreun satîn preajmă.Uneori,un han î
nvălui
tîn noaptepurta
numel e satului pe o anpcartă,Han ul Marel
l
a sauHan ul I
zvor
ul
Ionin, şil e ci t
ea cu uşu ri
nţ ă datori
tă lumi ni
i strani
i d i
n
Tel’
aran’rhiod, ce es adăugal umi ni
iluni
i.Î ncet
ul cuî ncet
ul fu
absol
ut sigu r
ă unde seafla f aţ
ă de Sal i
dar,făcând salt
uri tot
mai mici, apoideloc, lăsând-o pe B el
a să m ear
gă orm
n al print
r-
o pădure n î care ar
borii ucise
seră iar
ba, iar se
cet
at ot
ul
.
Cu t oate astea,f u surprinsă cân d un sat m are îir ăsăr
i
deodat
ă î n faţă, t
ăcu t şiî nt
uneca tîn lumina lunii
. Trebui
a să
fie olcul căutat.

833
 Des călecă la mar gniea caselor acoper
i
te de st uf
, dân du-şi
lucruril
e os.
j Er at ârziu, dar poa
te mai erau oa meni care nu se
culcaseră î n lumea r eal
ă. u N er a nevoi
e să- i nîspăimânte
răsărind di n aer. Dacăo Aes Sedaio vedea şi o confunda cu
alt
ceva, nu va m ai avea şansa e d astaî n faţ
a Divan ul
ui.
— Chi ar aialergatca vânt ul,murmur ă,îmbrăţi
şând-o pe
Bela pen tru ult
ima dat ă. Aş vrea săte potl ua cumi ne.
O f antezi
e f ără r ost
. Ce er a cr eTa
t
el’
an
îran’rhiod p utea
exi
sta doa r acolo.Ni cimăcar uner a cu adev ărat Bel a, până la
urmă.Chi ar i şaşasi mţi o umbr ă de e rgret cân d se nî toar
se cu
spatel
e – nu av ea de gân d să nu şi -o maii magi neze p e Bel
a;
voi
a să o lase să exist
e câtmaimul t– şiîncepu să ţ easă o
perdeat remurăt oar
e d e Spiri
t. Păşipri n eacuf runt easu s,ga t
a
săî nfrunte cu i ni
ma saAi eltot cei -ar fi i eşitî n ca le.
Primul pasadu se cu el un ţ ipătscurt , c u oc hi
i mar i.
Schimbăr i
le pe car e le făcu se Tî
el
n’aran’rhiod ex istau î n
l
umear ea
lă în aceeaşi măsură caBel a. Flăcăril
e seî ntoar
seră
cu furi
e şi, odată cu el e,avusen zaţi
a că Sori lea î
i vorbeşte.
„Dacăieiînapoi ceai f ăcut casă-ţ
iî mptoh-
l
ineşt
ul
,icaşicu m
nu ar fif ostni ci
odat
ă, ţil-ai mai î
mpl i
nit oar e?Ami nteşt
e-ţ
i de
i
nima Aiel
, copil
ă.“
Da,îşiva ad uce aminte.Era acolo să ducă o l uptă,chi ar
dacăAes edSaişt iau saunu, gata săl upte p en t
ru dreptul de a
fi AesSed ai
, gata sănf r
îunt
e… Ce,pe Lu mi nă?
Erau oameni pe uliţ
e,câ ţi
vami şcându-se r p
i
nt r
e casel
e al e
căr
or erfest
re lumi nat
e păreaua avea l
uciri de aur. Păşi
nd cu
gri
j
ă, Egw ene se apropi
e de ofemei
e su bţ
iri
că, cu un şorţ al
b şi
o expres
ie grăbit
ă.
— Scuză-
mă. Mă numesc Egwene al ’
Vere. Sunt Al
easă –
f
emeia aruncăo pri vir
e rapi
dă r
ochi
eide că l
ări
e – şi t
ocmai am
sos
it.Îmi poţ i spune cu m săajung la Sheriam Sedai? Trebu
ie
să o sesgăc.

834
 Prob abil că Sheriam dor mea deja,darEgw ene avea de gând
săo t r
ezească . I se spusesesăaj ungăcâ t de e rp
ede posi
bi
l,iar
Sher i
am av ea să eafl c
ă ve
nise
.
— Toat ălumeavi nel
ami ne,bombănifemei
a.Maif aceci
neva
ceva si ngur ? Nu, Ni ldra tr
ebuie să le facă pe t oat
e.Şi voi,
Alesele,sunt eţ
icelemair eledi
ntretoat
e.Hai,că nu am timp
toată noa ptea. Urmează-mă,dacăvi i. Dacănu, n- aidecâts-o
găseşti si
ngură.
Nildra se îndepă rta cu paşi marifără să pri
vească măcar
î
nap oi. Egwene o urmă î n tăcer
e.Dacădes ch
i
dea gu ra,îi er
a
fri
că să nu- i spu nă femeii ce gân
dea,şi nu ar fif os
t modul
potri
vit de a- şi ncep
î e şederea î
n Salidar
. nIdi
ferent câ
t de
scundă er a. Şi-
ar fi dor it ca i
nima sa Aielsă seî nţel
eagă cu
mintea sai ndŢinut ul ce
lorDouă Râuri
.
Nu er a dep art
e,pe u l
iţ
a de pământ bătăotr
i
t, după un colţ
,
apoipe al tă ul i
ţă, a mistrâmtă. iD
n câteva case răzb
ăteau
râset
e. i N
ldra se op ri al o ca să t ăcută, deşi avea fer
est
r
ele
cam ee
ridin f aţ
ăl uminate.
Se opri doa r câtsăbat ă l
a uşă, intrând făr
ă sămai aşt ept
e
răspunsul
. Reverenţa saf u perf
ectă, chiar dacăgr ăbit
ă, şivorbi
mai respectuos ecâ
d tînaint
e:
— AesSedai,fataast
aspunecăsenumeşt eEgweneşi …
Atâtapucăsăspună.Er au t
oat
eacolo,cel eşaptedinI ni
ma
Stânci
i, şiniciuna nu păr eaga t
a de cu lcar
e,deşi purt
au toat
e,
cu excepţi
a acel eitiner
e cu numel e l ui Siuan, halate.După
cum er au puse scaunel
e,Egwene n
îţel
es
e căni mer
ise nît
oiul
uneidiscuţ
ii.
Sheri
am f u prima care săr
i de pe scau n, al
ungân
d-o pe
Nil
dra cuun ges t.
— PeLumină,copil
ă!Dej
a?
Nimeni n u mai bag ă în seamă r ever
enţa Nildr
ei
, nici
st
râmbătura pe care acea
st
ao ăfcuieşi
nd.

835
 — Nu ne- am aşteptatniciodată,zi
se Anaiya,l
uând mâi nile
lui Egw ene cu un zâmbet cal d.Nu at ât de r
epede. Fi
i bine
venit
ă,copilă.Fiibi
neveni t
ă!
— Auf ostefectenegat
ive?întrebăMorvrin.Eanuseri dicase,
şini ciCar l
inya saut ânăra AesSed ai, darMorv rin seap l
ecă
înai
nte.Hal atel
e celorl
alte er au de măt ase de diferi
te cu l
ori
,
brodate;aleieradel ânăsimplă,darpăreamoal eşibineţesut.
— Simţi vreo schimbare după experienţ
a ast a? Am avut
f
oarte puţine ulcruri cucar e săl ucrăm. Ca săfiu si ncer
ă, su
nt
surpri
nsă ca a u fncţi
onat.
— Trebuie să vedem cum funcţi
onează ca să vedem câtde
bi
nemer ge,ziseBeoni nsorbi
nddinceai,punândapoiceaşcaşi
f
arfuri
oara pe o m asă cu pici
oare şubrede.Nu se ot pri
veauuna
cu alta, dar şimobi l
a eral af elde d ispar
at ă şide p onosi
t
ă caşi
măs uţ
a.
— Dacă suntef ectenegati
ve,poatefi Tămădui tă,şicu asta
basta.
Egw ene send î
epărtăr eped e de A nai
ya, punându-
şil ucruri
le
lângă şă.
u
— Nu,mă si mtbi ne.Serios,suntbi ne.Arfi pututsă ezi
te,
iar nA ai
yaar fiput ut săo Tă măd uiască f
ără săo î ntrebe.Dar
asta ar fi î nsem nat săt rişeze.
— Par e suficient de sănăt oasă, zi
se cu r
ăceală Car
linya.
Părul ei i ch
ar er a tuns scu rt, air cârl
ionţ
ii negri a bi
a îi
acopereau ur echil
e; nu f usese doarceva schi mbat î n
Tel’
aran’rhiod. Purta alb, desi
gur; chi
ar şibr oderi
a er a albă.
— Putem să o punem peo Gal benă să o veri
ficecu atenţi
e
mai târzi
u, ca să fim si gur
e.
— Lăsaţi-
osă- şir
evi nă,râseMyrel
le.Halatuleraacoperitde
flori luxuriant
e,gal bene şir oşii
, că abi a se mai ve dea cev
a
ver
dedi n el
.Tocmaia st răbăt
utomi edel egheî ntr
-osingură
noapte,în câ t
eva ore.

836
 — Nu avem ti
mp să o lăsăm să-şirevină,interveniferm
tânăr
a AesSed ai
. Nu arăta la locul eil a înt runi
rea aceea, cu
rochi
a eiga l
benă, cu dungial bast
re,şidecol t
eu l adânc brodat
cu albast
ru. Ast
a, şifaptul căer a si
ngu r
a că reia puteai să
-i dai
o vârst
ă.
— Dimineaţ
ă,Divanulo să roi
ască î
nj urulei.Dacă nu e
pregăt
it
ă, Romanda o s-o spi
ntece ca e p un crap gr as.
Egwene f ăcuoc hii mar i
. Vocea î i spunea maimul t
e decât
cuvi
ntele.
— EştiSi
uanSanche.Nu,ast aei mposibi
l!
— Oh,ba e f oart
e posibil
,spuse sec Anaiya,aruncându-
i
ti
nerei f
emeio pri vi
re pli
nă de mi lă.
— Siuan est
edi n nou AesSedai,zi
seMyr el
lecu opri
vir
eşi
mai enervantă decât a A naiye
i
.
Tr
ebuiasăfieadevăr at–eleaşaspuseser ă–,darluiEgwene
nu-i venea să cr eadă nicidupă ce -
i exp l
ică Sher
iam. Nyn
aeve
Tămădui sef
erecarea? De a cee
a Si uan părealaf elde âtnăr ă ca
Nynae ve? Siuan f usese mer eu o f emeie cu pielea ca de
pergament ş i cu o i nimă l a f el de uscată,nu f emei a asta
drăguţă, cuobr aj
i fini şigu ră delica
tă.
Egw ene o r u
măr i pe S i
uan î n timp ce vor
bea Sheriam. Totuşi
ochii acei
a albaştri erau nes chimbaţi. Cum ar fiput ut vedea
privi
reaaceea , sufici
en t de dur ă pentru a bate cu
ie cuea , şisă
nu şt ie? h
Cipul era singu rul răspuns.Dar i S
uan fusese m eeru
puternică în ceea ce pr iveşt
e Pu t
erea. Când î ncepea
antrenamentul uneif et
e,er a testat
ă pen tru a vedea cât ed
puterni
că va aj unge
, dar ni ci
odată după acee a.Egw ene şti
a
acu m suficient de mul t
e pentru a put ea cân tăr
io f emei
e în
câteva cli
pe. Sheriam er a cea mai u pterni
că femeie din
încăper
e,cu exce pţ
ia ei, apoi urma Myr ell
e,deşi îi er
a greu să
fie sigură; t
oate ce
lel
alt
e erau apropiat
eî ntre ele,cu exce
pţi
al ui
Siuan. Era de depart
e c ea maislabă.

837
 — Esteîntr
-adevărceamaii ncredibil
ădintr
edescoperiril
elui
Nynaeve,zise y Merl
le.Gal ben ele a u î
nceput săpr ei
a ce af ăcut
eaşisăf acăpr oprii
le mi nuni , dar del a eaa î nceput t
otul
. Stai
j
os,copil
ă!Esteopovestepr eal ungăcasăoascul ţ
iînpicioare.
— Pref
ersă stau în pici
oare,mul ţumesc,răspunse Egwene
ui
tându-se u c un fiorl a sc au nul de em
l n cu spă tarpe care -i
l
i
ndicase Myr el
le.Dar l E
ayn e? Şi ea es te bine? Vr eausă afl u
tot
ul desp r
e ea şiNyn aeve.
Dintr
e des coperi
ril
e lui Nyn aeve? Implica mai u mlt d
ecât
una.Păr ea că r ămăsese în urmă cu î nţel
eptel
e;t rebu
i
a să
munce ascăul m
t ca să ecur
peree
z.Celpuţ i
n aşacr edea,că o s-
o ase.
l Nu arfi pri mit
-o cuat âat căldur
ă dacăave au de gând să
o alunge. Nu f ăcuse i n
ci
or ev
eernţă şini cinu numi se e
p ci
neva
AesSedai–maial espentru că nu avusesetimp darcu toat
e
ast
ea ni men i nu o puse se alpunct . Poate că totuşinu ştiau
.
Dar de ce, atunci?
— Cuexcepţiaunormi cinecazuripecar eeaşiNynaeveleau
cu oa l
ele în ac est moment … î ncepu Sheri am, dar i u
San o
întreru
psebrut al
.
— Ce totpălăvrăgiţ
it oate ca ni
ştef etefăr
ă mi nt
e? E prea
târzi
u săvămai fie e tamă sămer geţ
iînainte.A încep ut
; voiaţi
început
. Fie duce ţ
it r
eab a la bun sf ârşt
i
, fie Roman da o săvă
spânzure săvăusca ţ
il a so are,lângăf eţ
işoara ast
a, iar Del
ana
şiFai sel
l
e şir estul Di vanului o să fie cu ea să o aj ute să vă
înti
ndă.
Sheriam şiMyr ell
e se î ntoar
seră către ea în aceeaşi cli
pă.
Toate Aes Sedai făcură acelaşi l
ucru, Morvri
n şi Carl
inya
răsuci
ndu- se nîscau n. Chipuri reci Aes ed
Sai o pri
veaucuoch i
de gh eaţă.
La î nceput, Si
uan l e î
nfruntă privi
rea cu propri
a că ut
ătură
rece de A es ed
Sai, ch i
ar dacăt ânără. Apoi î
şilăsăca pul în jos,
pete de cu loa
re colorându-i obraj
ii
. Se ridică de pe scau n cu
ochii plecaţi
.
838
 — Am vorbitîn grabă, murmur ăî ncet. Pri
viri
le nu se
schi
mbară, dar – p
oa t
e cel
elalt
e emf einu ob servau, dar gwE en
e
da – aceaem fei
e nu era Siuan pe car e ot i
ş
a ea .
Egwene îşi dăd
u seama că nu î nţel
egea ni mic din ce se
petr
ecea acol
o.Nu doarf apt
ul că Si uan er a umi lă;dacăer a
f
orţată, î
n or i
ce caz . Acest
a er a ce l mai m i
c mi st
er. Ce
î
ncepuseră? Şi de ce ar fie fa tagăţ
os ată l a usc at dacă se
opreau ele? Fem ei
le Aes e S
daiav ură un sc himb de pri vi
ri de
nepătmns. Morvri
n dă du prima din cap .
— Aifostchemat ă pentru un moti
vf oarte special
,Egwene,
zi
sesol emnă S heri
am.
Ini
ma lui Egw ene n îcepu să at
bă mair eped e.Nu şt i
au despre
ea. Nu ştiau. Ce atunci?
— Tu,spuseSheriam,veifiurmăt oareaSupr emăî nscăunată
Amyrli
n.

839
CAPI
TOLUL 35
În f
aa D
iva
nul
ui

Egw ene se ui t
ă l ung l a Sheri am, î ntrebân du-se dacăar fi
trebuit săr âdă. Poa te p et
r ecuse t a
ât de mul t cunea mul Ai elcă
uitase ceaer socot it umor r p
intre A es ed Sai. Sher i
am o fixacu
acel ch ip lipsit de vâ rstă, impert ur babi l
,i ar o ch i
i obl icişive rzi
nu cl i
pea u. Egw ene seui t ă la cel elal t
e.Şapt e ch i
purif ăr
ă ni cio
exp resie,aşt eptân d. Ave a se nzaţia că Si uan zâmbea uşor , dar
„zâmbet ul“ ar fi put ut fi cu rba nat urală a buzel or. Brusc ,î n
lumi na t r
emur ătoare,t răsăturile o l
r părur ă st ranii şii numane.
Egw en e simţ i căameţ eşte şi căi se nî moa i
e gen unchi i
. Făr ă
săse gân dească , se ăsăl săcad ăî n scau nul cusp ătar. Se i r
dică
imed iat. I se a mi l impez i
se u pţi
n mi nt ea, măcarnupi c.
— Nu sunt Aes Sedai ,spuse gât uit ă.Vor bel eî if useser ă
pierite.Pr obabil era un f elde gl umă… sau … sauce va.
— Se poat e ocol i pr oblema ast a, zi se f erm Sheri am,
str
ângân du-şimai t are cen tura de st ofă de u n al bastru-deschis.
Cosi ţele au ri
i al e l ui B eon in se cl ătinară cân d aceast a
scut ură d i
n cap .
— Supr ema înscăunat ă Amyr l
in este AesSed ai – egel a es te
f
oa rte l imped e.Î n câ teval ocuri sesp une „ înscău nata Amyr li
n
caAes ed Sai“ –,dar ni căieri nu se sp une că e n ecesar săfii Aes
Sed ai casădevi i Amyr lin.
Toat eAesSedaier au fami l
iarizatecu l egeaTurnul ui,dar ,ca
med iatoar e,Cen uşiil
e cu noştea u leg i
le fi ecă ru iţ i
nut ,i ar Beo nin
îşil uase n ut on de p rel
egere,de p ar căar fi exp l
icat un l ucru pe
care d oar eaî l ştia bi ne.
— Legea car e stabi leşt
e cum se al ege Supr ema î nscăunat ă
Amyr l
in spunedoar„ femei a careest echemat ă“sau „ cea car e
stă î n f aţa Di vanul ui“, sau al te ex pr es i
i de el ful ăst a. Cuvi ntel
e,
Aes Sedai “ nu sunt menţ i
onat e nicimăcar o si ngur ă dat ă.
840
Nicăi
eri
. Uni i ar putea spune că i nt
en ţ
ia celorca re au f
ăcut
l
egea,i nt
en ţ
ie de care trebuie să se ţ i
nă sea ma, a fostclar
ă,
dar,indif
erent d e ce a vr ut să pună f emei
a care a r eda
ctat
legea…
Se nîcruntă când Car
linyaî iretezăvorbele.
— Fărăîndoial
ăcăs-augândi tcăest
edel asineînţ
elesşinu
mai e nev oei să scr
ie limpede.Logic vorbind, o legenseam
î nă
doar ceeace st ee scri
s,nu ce a gânditlegiuit
oru l
.
— Legil
e arareoriau de- af ace cu l
ogica,zise aci
d Beoni n.
Tot
uşi,încazulacest a,aidreptate.IarDivanulvedel ucruril
eîn
acel
aşi mod , adău gă ătcre E gwene.
Erau t oat
e se ri
oase, chiar şiSi uan , în ci uda zâmbetul
ui
subţi
re;er a un zâmbet .
— VeifiAesSedai ,copilă,spuseAnai ya,înclipaîncar eveifi
Suprema n îscăunată A myr l
in. Asta e ot t
.
— Poţidepunecel eTr eiJur ămintecând nevom î ntoarceîn
Turn,îispuse Sheri
am.Ne- am gândi tsă t e punem să le zici
ori
cum, dar ,fără Scept
rul Legă mintelor, ar puteafi con sider
ată
o păcăleal
ă. Mai bine să aşteptăm.
Egwene ap roape se şează j os, înainte de a- şi da se ama ce
face
. Poate înţel
eptel
e avu se
seră drep tat
e;poat e că l
ătoria prin
Tel’
aran’rhiodî
n carne şi oase ţ i
îaf ecta cu mva m i
ntea .
— Asta eo nebunie!prot
estă ea.Nu potfi Amyr l
in.Sunt …
sunt…
Obiecţ
iil
e i se îngrămăd eau î n mi nte,dar u n put ea spu ne
maimul t. Era preat ânăr
ă;chiar i S
uan f use
se cea mait ân
ără
Amyr l
in aleasă vreodat
ă, şi avusese t rei
zeci de ani la
înscăunare.Abi a îşiîncepuse pregăti
rea ,indif
erent de ce şt
ia
despre Lu mea Vi sel
or. Supremel
e î nsc ăunat
e Amyr lin şti
au
multel ucruri şiaveau o mar e exp eri
en ţ
ă. Şi erau înţ
elep
te;cu
sigur
an ţ
ă se pr es
upunea că t rebuie să fie î nţel
epte.Ea se
simţea doar ă rvăşi
tă şiîmpotmolit
ă. Cel e mai mul te femeiîşi
petr
eceau zeceniaca novi ceşial ţi zec e ca Alese. E adevărat
,
841
unel
e se mi şcau mair epede,poat e chi
ar mult prea r epede.
Si
uan fuses e u na dintr
e ele.Dar eaf usese n
ovi
ce a mi puţ
in de
un an, şiî ncăşimai puţ in Al
easă .
— Est
ei mposibil
,reuşisăspunăî ntr-
unfinal.
Morvri
n puf ni, aminti
ndu-i de S ori
lea
.
— Li
nişteşt
e-te,copi
lă,sau tel
ini
ştesceu.Nu emomentulsă
ai emoţ
ii sau săt e apucisăl eşini
.
— Dar nu aş şt ice să f ac!Ni cimăcar un singur l
ucru!
Egw en et r
asead ânc aern îpi ept. Nu îi cal
mă i ni
ma ce -i băt
ea
neb uneşte,dar aj uta. Puţi
n. I nimă de Ai el
.Indifer
ent cef ăcea
,
nu l e putea l ăsasă o î ngh es
uie într
-un colţ. Uit
ân du-
se la
chipul dur al lui Morvrin, adău gă: „
Mă poa te ujpui de vie,dar
nu o a l
s să mă î nghesui
e n ît
r-un colţ
“.
— Est eridi
col,astae.Nu osămăf acder âsînfaţatuturor
,
şiast a aş ace
f . Dacăde ast a m-a ch ematDi vanul
, o săl e spun
„nu“ .
— Mi-et eamăcăast anu eoopţ iune,oftăAnaiyanetezindu-
şihalatul, o ch est
ie surpri
nzătoare de măt ase orz,cu o dant el
ă
al
bă,del i
cată pe mar gnii
. Nu poţ ir ef
uza chemar ea de a fi
Amyrli
n,t otl afelcum nu poţ irefuza chemarea de a venil a
pr
ocesul t ău. Chi ar şicu vi
ntel
e su nt acel
eaş.i
Oh, da,er a o mar e u şurar
e;si gur că a.d
— Alegereaest eacum aDi vanului,zi
seMyr el
leun pict rist
ă,
ceea ce u n
-iî mbunăt ăţ
i delocl ui Egwene stareade sp i
rit
.
Zâmbind br usc, Sheri
am o u lă p e dupăumeri .
— Nu fi îngrij
orată,copi l
ă!O să te ajut
ăm,o să-ţidăm
sf
aturi
. De a sat suntem ai ci
.
Egwene nu spu se ni mic. Nu şti
a ce să spu nă;poate că a
respect
a l
egea nu î nsemna căe or fţat
ă săf acăcev
a, dar aşase
si
mţ ea
. Con si
derară t ăcerea eica apr obare,şiea la fel. Fără
nici
o înt
ârzier
e,Si uan f u trimi
să să l e treze
ascăpersonal pe
conducăt
oarel
e de Aj ah şi să l e spună că Egw ene a sosit şi
pl
ecă bombăn ind că r eb
t ui
a să acă
f ea s a
ta.
842
 Casadev enio furt
ună î nai
nte ca iuSan să pauce ăsi asăpe
uşă. Rochi
a de călări
e a l ui Egwen
e dev en
i subiec
t ap ri
ns de
di
scuţi
e– a l ca
re nu era şieapart e,desigur –, iar oservi toar
e
rot
of
eie care moţăi
a înt
r-un scaun în fundul ca
mer eifu t rezi
t
ă
şitri
mi săsăaducăori cer ochi
e de Aleasăcare i s-ar fipot rivi
t
l
ui Egw ene.Pr obă opt
, c hiar în mij
locul cameer,
i pâ nă să
găsea
scă una care să
-i vină. Er
a preastrânsăîn jurul pieptul
ui,
dar
, din feri
ci
re,su fici
en t de lar
găl a şo l
duri.În tot ace
stt i
mp î n
car
e servi
toareaaducear ochi
i,iar E gwene el pr
oba, Sheri
am şi
cel
elal
te aler
gară pe r ând să se î mbrace,ţ i
nându-i predi
ci
despre ce aveasăse nt îâmple şi ce r eb
tuia săsp ună şisăf acă.
O puseră săr epete otutl.Înţelep
tele cr
edeau căe su ficient să
spună o singură dată un l ucru şivaide u cenica ce
aea care n u
l
e a uzi
se aus nu ascu ltase. Egwene şiî maiad ucea amint
e cât e
cev
a de la ol ecţ
ie ulată în Tu rn, pe vremeacân d era novice, şi
reu
şisăr epete per
fect de p rima dată, dar Aes edSai o luară de
la încep
ut,i arăşişii arăşi. Egw ene nu î nţelegea
. Dacăar fif ost
vorbadespreorici
nealtci
neva,nu despr eAesSedai ,arficr ezut
căsu nt nel
inişt
ite,cu t otcu ch ipuri
le lor ca l
me.Î ncepu să se
înt
rebe dac ă nu f ăc
ea vr eo gr eşeală, aşa că î ncepu să
accent
ueze an umite cuvinte.
— Pronunţă-leaşacum l eauzi,izbucniCar linyacaogheaţ ă
care se a sp
rge, i
ar Myr ell
e adăugăcevaai mpuţin r
ece:
— Nuî ţ
ipoţipermiteniciogreşeală,copilă.Niciuna!
Mai r epet
ară t ot
ul de î ncă ci nciori ,i ar cân d pr otest
ă că
rep
etasecor ect fiecar
e cuvânt, că şti
useunde va sta şiceva
spu
ne fi ec
are,exactaşacu m i se p s
use
se, cr
euz că M
orvir
n o
să-
iî nroşea
scăur echil
e,dacăBeon i
n sauCar li
nyanu i-
o luau
î
nainte.În orice caz,seî ncrunt
au la eade par căar fivrut să-i
dea o pereche d e palme, i
ar h Ser
i
am o privea de par
că era o
novi
ce mbîufnată. Egwene of
tă şiîncepu i
arăşi
:
—I nt
rucut reidi
ntr
evoi…

843
 O pr oc
esi
une t ăcută înainta pe ul i
ţel
e ap r
oap e goal e,
desenate cu umbr el
e ar uncate de l ună. Cei câţi
va oam eni
rătăciţ
i pe străziabia le aru nca
ră o privir
e;poate că şa seAes
Sed ai cu o aleasă în mijl
ocu llor u n er
a ceva neob i
şnuit acolo
sau poat e căda,darse pă rea că nu eraoi magine su ficient de
str
ani e săpr ovoa
cevr eun com en
tari
u. Ferest
rel
e caref useseră
lumi nate er
au înt
unec ae
t acum; pes t
e sat se ogor
p âset ăcerea,
iar aşi
pi lor seuzeau a cl ar ăşi
p nd pe pămân tul tare.Egw en e
ati
nse cu degetel
e n iel
ul cu Mareel Şarpe d e pe mân a stân gă.
Gen unchi
iî it r
emur au. Se pregăti
sesă f acă faţă la ori
ce, dar
li
sta eide o „ri
ce“ nu i nduses
e aşaceva .
Se opriră în f aţa uneiclădirir ect
angular
e,cu t reiniveluri.
Ferest
rel
e erau î ntunecate,dar
,î n l umina lunii, păr
ea a fi un
han. Carli
nya, Beon i
n şiAnai ya rumau să ăm r ână acolo,lucru
care el nemulţumi pe p ri
mel
e d ouă;nu se l p
ânseră,aşacum
nu o f ăcuseră niciî n casadin ca re plecaser
ă, dar şiî aranjară
fustel
e fără rost
,ţ i
nându- şica petel
e dr epte,f ără să seui te la
Egw ene. Anai
ya o m ân gâie pe părpe Egw ene.
— Totulosămear găbi ne,copilă.Înveţirepede.
Duce a sub braţ,î ntr-
ol eg ău
tr ă,roch ia pe car e Egwene urma
să - şi
o pună după ce e s er
tmi na t otul.
Înăuntrul cl
ădiri
i de p i
atră, un go ng su nă adânc,o dat ă, de
dou ă ori, de tr
eiori . Tăcere,pr eţde o băt aie de i
nimă, apoi
gongu lîşir ep
etă iar m el
odia de br onz.Myrel l
eî şiaranj
ă rochia
f
ără să- şidea seam a. Încă o cl ipă de t ăcer e.Şi apoii ar
ăşi
chemar eaîntr
eită.
Sheriam des chise uşa,i ar g Ewene păşi du pă ea,urmat ă
i
medi at de Myr elle şi Mor vri
n. Egwene se gând i că o
î
nco njur
aseră cani şte gărzi
, hotărât
e să nu o l ase să f
ugă.
Tavanulmar e şiînaltnu eraî ntunecos,chiar dimpot
rivă.
Patru şemineuri de p i
atr
ă purt au lămpi pe p oli
ţel
e de d easu
pra
l
or ,iar al
tel ămpi erau pusepe scă ri
le care d ucea
u l a et
aj şipe
platf
orm a mărgini
tă cubal ustradă ceri vea
p ead
supra nîcăper
i
i.
844
În fiecare colţ erau pusel ămpi înal
te,cu og l
inzi
, pen t
ru a da
mai mul tăl umină. Feres
trel
e erau acoper
ite cupăt uri, pent
ru a
nu seved ea in
mi c de afar
ă.
Nouă sca une era înşir
ate de-a l
ungu l zi
duril
or,în gru puri de
câte tr
ei. Femeile ca r
e stăt
eau pe el e,con ducătoarel
e de Aj ah
din Salidar, purtau şa l
uri şir ochiiîn cu l
ori
le fiecă reiAjah.
Chipuri
le ilse nt îoar
seră seni
ne către Egwene.
La celălalt capăt al î ncă
per
ii mai era un scau n, pus d easu
pra
uneipl atf
or me mi cu ţ
e,car e semăna cu o cu ti
e s cu
ndă.Er a un
scaun mar e şiî nalt
, cu pi ci
oarel
e încrustate în spir
ală, pi
ctat
î
ntr-un ga lben ce voi a să imite cu l
oarea aurului. O et ol
ă era
pusăpest e b r
aţele uli,î n ce
le şapte cul
ori.
— Cinevi neî nfaţaDi vanul
uiTurnului?înt
rebăRomandacu
o vo ceînal t
ă şicl ară.
Stătea ch iar âlngă sca unul colorat
, de cea lal
tă parte a trei
surori Albastre.Sher i
am sedăd u la o part e,dez văl
uind-o pe
Egwene.
— Vinsupusă,păşindî nLumină,ziseEgwene.
Voceaarfi trebui
tsă- itr
emur e.Si
gurnu puteau mer
gemai
departe.
— Cine vi
ne î n faţ
a Di vanului Turnul
ui?într
ebă iar
ăşi
Romand a.
— Vinumilă,păşi
ndî nLumi nă.
În oricecli
pă povest eaast a sevat ransf
orma în procesu
l ei
,
pentru că se dăd use dr ept e A
s Sedai . Nu, nu as t
a; ar fi
despărţ
it-
o de zvor
I şiar fi î ncuiat-
o undeva . Dar sigur…
— Cinevineî nf
aţaDi vanuluiTurnului?
— Vinl a chemarea Divanului,supusă şiumi l
ă,păşi nd î
n
Lumină,ce rând doar să cc aept voinţa Divanului!
Se ridică una dintr e surori
le Cen uşi
i, de l ângă Roman da,o
f
emei e negrici
oasă şizve l
tă. Cea mai t ânără con ducătoa
re de
Ajah spuse rit
ualcuvint el
e ce se rosti
ser
ă de la Fr ânger
ea
Lu mi
i.
845
 — Est
eci nevaaicicarenuedi nst
irpeafemeil
or?
Romanda î şi dă du şalul pe spate, lăsându-l pe spătar
ul
scaunul
ui î n t i
mp ceseri dică în pici
oare.Î şidesfăcu r
ochi
a,
t
răgând-o î n j os pân ă l a şolduri, alăt
uri decămaş a de
dedesubt.
— Suntfemei e,declamăea.
Cu grij
ă, Kwamesaî şipuse şi eaşal ul pe spătar
, dez
goli
ndu-
sepân ă al br âu .
— Suntf emeie,spuseea.
Celel
alt
e seri dicară şiele,dezgo li
ndu-se,anunţând căsu nt
femei. Egw ene se ch i
nui puţin cu r och
ia de Aleasăcar
ef usese
găsi
tă pen tru ea , uşor r ea
p strânsă la piep
t, şiavunev oei de
ajut
orull ui Myr el l
e c u nast
urii
, dar u frepede alfelde dezgoli
tă
ca toate celel
alte.
— Suntf emeie,r ostiEgwene.
Kwamea păşiî ncet de-
a lungulî ncăper
ii
, opri
ndu-seîn faţ
a
fiecăr
eif emeicu o pri vire aproape insult
ătoare,apoi seopri în
faţ
a pr op
riului scaun an unţând că su nt prezen
te doarem fei
.
AesSedaiseaşezară,începândsă-şitragărochii
le.Nuîngrabă,
dar i n
ci să piardă timpul . Egwene ap roape că dădu uşor din
cap. Ea nu se u pt
ea copa eri decâtmait ârzi
u. Cu mul tti
mp î n
urmă, întrebar
eaKwamese i ar finece si
tat mai multe dove
zi
;î n
acel
e vremuri ceremon ii
le seţ ineau„ înveşmântat
e nî Lumină“,
adică nimic altcev
a decâtr op
pri
a pi el
e.Ce ar fi cr eu
zt oare
femei
le acelea de un co rt de ab uri Aiel sau de o bai e di n
Shienar? Nu av ea i mp
t să se ând
geasc
ăl a asta.
— Cine vorbeşte pentru aceast
ăf emei
e şijură pentru ea,
i
nimă pen t
ru i nimă,su flet pen t
ru su flet
, viaţă pentru viaţ
ă?
rost
i R oman da,dem nă, u c piept
ul g ener
os î n con tinuar
e
dezgol
it
.
— Eu mărt uri
sesc,spusef erm Sheri
am,urmat ăocl i
pămai
târz
iu de vo ci
le put erni
ceal e uli Morvri
n şil ui Myrell
e.

846
 — Păşeşte înai
nte, Egwene al ’
Vere! comandă Romanda
ascuţ
it.
Egwen e merse r ei
t paşişiî ngenunche;se mţsi
eaamor ţi
tă.
— Deceeşt iai
ci,Egweneal’Ver
e?
Chiar r e
a amor ţ
ită;nu maisi mţeani mic.Nu îşimaiad uce
a
aminte ărspunsuril
e,dar, cu mva, ven
ir
ă singur
e.
— Am fostchematădeDi vanulTurnului
.
— Cecauţ i
,Egweneal ’
Vere?
— SăslujescTurnulAlb,nimi cmaimul t,nimicmaipuţi
n.
Pe Lumină,ch iaraveau să oacă f!
— Cum veisluj i
,Egweneal’
Ver e?
— Cu toatăi nima şit ot sufletul
, şit oat
ă viaţ
a mea,în
Lumină. Fărăf ri
căşif ărăf avoruri
,î n Lumi nă.
— Undeveisl uji
,Egweneal’Vere?
Egwene r espiră adânc.Put ea op ri încă idi
oţen
i
a asta.Nu
putea ă…
s
— PeTr onulAmyr l
in,cuvoiaDivanuluiTurnului
.
Simţi cu m r ămâne f ără r
espir
aţie.Acu m er a prea târzi
u să
maipoat ă da î nap oi
. Poate că f usese prea târzi
u din I nima
Stânci
i.
Delana se ri dică pri ma,ap oiKwamesa şi Jan ya,ap oişi
rest
ul, până câ nd t oat
e n ouă f
ur ă în pici
oare nîf aţ
a sca unel
or
l
or, simbol izând fap t
ul căî şi d ăd
eau acor dul. N ouă di n
optspr
ezece.Apr obareat r
ebui
a săfie u nani
mă – D i
vanul căuta
mereu con sensul
;î ntr-un finalt oate voturil
e erau unan i
me,
deşi uneori era nevoie de mult
e n ego
ci
eri pent
ru asta –,dar,în
afară de frazel
e ceremon i
eidin aceanoa pte,nu vor m ai fi alt
e
discuţ
ii,iar a l
egerea eiseapr opia de o respi
ngere.Sheri
am şi
celel
al
te îi ridi
cu l
iza
seră ideeacă s-ar putea înt
âmpla aşa, cu
atâta grabă, căs- ar fiî ngri
j
orat dacătoată trea
ba nu ar fif ost
atât d e ridicol
ă, nîsă o averti
zaser
ă în t rea
cătcă se put ea
întâmpla şi ace st ulcru. Nu er a o respinge
re, mai mult o
declar
aţie din parteacon ducăt
oarel
or ed Aj
ah care ărmăseser
ă
847
aşez
ate pent
ru că u n aveau de gând să e fi sl
ugar
nice. Sheri
am
spuse
se ă cera doar nuge st si
mbolic,dar gwE en
e n u era deloc
si
gură că aşa stătea
u lucruril
e,ui tându-
se la chipul sever al
Romandeisauall ui Lel
aine.Spuse seră că era posi
bil să fie
ch
iar tr
eisa u pat
ru.
Fără o vorbă, f
emeil
e se aşezară. Nimeni nu sp
use i n
mic,dar
Egwene şt
ia ce să f
acă. Amorţeal
aî i disp
ăruse.
Se ri dică, î ndreptându-se către cea mai apr opiat
ă
conducătoare de Ajah,o V er
de cuch i
p ascuţi
t, numit
ă Samal i
n,
care ă
rmăses e a şe
zată.Pe cân d Egwen e nîge
nuncheaî n faţa ei
,
lafelf ăcu şiSher iam, ţinând î
n mâi ni un l
igheanmar e cuapă.
Undele dan saupe su prafaţa ap
ei. Sheriam părea rece,f ăr
ă o
pi
cătură de sudoar e pe ea, î n t imp ce chi pu l l
ui Egwene
st
răluceade t ranspir
aţie,dar mâi nil
e l ui Sheri
am t remurau.
Morvri
n î ngenunche, dân du-ilui Egw ene o cârpă,î n timp ce
Myrell
e aştepta lângă ea, cu prosoape pe umăr . Myrell
e părea
furi
oasă.
— Vă rog,lăsaţi-mă să sl
ujesc,spuse Egwene.Uitându-se
drept nîaint
e,Samal in îşiri dică fust
a până la gen unchi. Era
desculţ
ă. Egw en
e î i spălă fieca r
e pi ci
or
, şter
gându-l, apoise
mut ă la următ oarea Verde,o f emei
e uşor pl i
nuţă numi t
ă
Malind. Sheriam şicel el
alt
e i îspuseserătoate n
umel e em
f eil
or.
— Văr og,l
ăsaţi-măsăslujesc.
Malind avea un ch ip drăgu ţ
, cu buzel
e pli
ne şioch i negri ce
păreau obişnuiţi să zâmbească,darac um nu zâmbea.Er a una
dintre cele care rămăseser ă aşezat
e,dar şi ea avea pi
cioa
rel
e
goale.
Pi
cioa
rele tuturor con ducătoarel
or erau go al
e, nî î ntr
eaga
încăpere.Pe câ nd Egw en e spăla toat
e acele pi
cioar
e,se nî tr
eba
dacăcon ducătoarel
e de A j
ah şt i
useră cât
e d i
ntr
e ele vor rămâne
jos.Clarştiuser
ă că unelevorr ămâneaşezat eşică va urma
acest rit
ual. Ştia puţi
ne l ucruri despre cum funcţi
on a Divanul

848
Turnului,din câteva pr
elegeridecând er
anovice.Practi
cînsă
nu şt i
a nimic.Tr ebui
a să m ear
gă m aideparte.
Spăl
ă şişt erse ult
imele pici
oare– a l
e Janiei
, care eraatât de
încruntat
ă de par că s-arfi gân di
t a l al
tcev
a; cel puţ
in ea se
ridicase în pi ci
oare – şiazvâr li cârpa în l i
gheanul cu apă,
întorcâ
ndu- sel a locu l ei, de l
a cap ăt
ul rânduril
orde scau ne,
îngenunchind.
— Văr og,lăsaţi
-măsăsl ujesc.
Maier a o şan să.
Delana se i d
ricăiarăşi
,i ar Samalin fu prima care ourmă de
această dată. Ni meni nu săr iîn pici
oare,dar , una cât
e una se
ri
dicară t oate, pân ă nu mai ăm r as
eră dec ât Lelai
ne şi
Roman da,ui tându-se una l a alta.In ce l
e din urmă,Lel ai
ne
săl
tă uşordi n umer i
,î şit rase rochi
a fără gr abă şise ri
dică.
Romanda î şiî ntoarse capul, uitându-se alEgw ene.Se uit
ă atât
de lung l a ea,că Egw en e deveni conşti
entă de firice
lul de
sudoare care i sescu rgeapri ntre sâni cătr
e co aste.In cel
e di n
urmă,cu o î nce
ti
neal ă mai est
uoa să,seî mbr ăcăşiseal ăt
ur ă
cel
orl
alt
e.Egw en
e au zi un of tat de uşu rar
e di n sp at
ele său,
unde aşep
ttau Sher i
am şicel el
alte.
Nu se t ermi
nas e, des igur. Roman da şi L el
aine venir
ă
î
mpreună să o con ducă l a scau nul pict
atî n gal ben. St
ăm î n
f
aţa lui până cân d î i ridicară rochi
a şiî i puseră în j urul
umeril
or t ol
ea Amyr l
in, în t imp ce oatte spuneau :
— Eştiri
dicatăîn Tr onulAmyr li
n,în gl
ori
aLumi nii
,şifieca
TurnulAlb să dăi
nuiască veşni
c.Egweneal ’
Vere,Păstrăt
oarea
Sigi
li
il
or, Fl
acăra Tar Valonului, Suprema înscăunată Amyr l
in!
Lel
aine şi
î sc oase ni
elul cu Mar eel Şarpe de pe mân a stân
gă
şi i-l dădu Roman dei, care i -l puse lui Egwene pe mân a
dreaptă.
— Fie ca Lumina să vegheze asupra Supr
emeiî nscăunate
AmyrlinşiasupraTurnuluiAl b!

849
 Egwene râse.Romanda clipi
, Lelai
ne t r
es ări
, şi nu er au
singurel
e.
— Mi-
am adus amint
e de ceva, zi
se, adăugând r epede
„fiicel
or“
. Aşa numea uSprema însc
ăunată Amyr lin femeil
e A es
Sedai. Ceea ce-şi aminti
se ea er a par tea următ oare a
ceremoniei
. Nu se upt
u ab ţi
ne să nu se gân deas
că t otuşică
venea ca o pl at
ă pentru că-şi uşurase trecerea prin
Tel’aran’rhiod. Egwen e al’
Vere, Păstr
ătoarea Sigil
ii
lor
, Fl acăr
a
TarVal onului,Supremaî nscăunatăAmyr l
in,reuşisăseaşeze
în ac el scau n t are de l emn, ărfă să se st râmbe sau să
scâncea scă de d urer
e.Er a un triumf al voinţei
, se gâ ndi ea.
Sher i
am, Myr el l
e şiMorvr i
n plutiră înai
nte– n u-
şiput eada
seama car e di ntre ele of t
ase, pdu ă ch ipuril
e se nine –,i ar
conducăt oarel
e d e A j
ah f ormară în sp at
ele or
l ocoadă car e se
înti
ndea până l a uşă. Se aşezaseră în or di
nea vâr stei, ul
tima
fiind Roman da. h S
eriam î şi des f
ăcuf usta î nt
r-o r everen
ţă
adâncă.
— Văr og,lăsaţi
-măsăsl ujesc,Mai că.
— PoţiserviTurnul ,fii ca mea,r epli
că Egwene câtde gr
av
putea.
Sheri
am î i sărută inel ul şipăşiî n lăt
uri,î n ti
mp ceMyr ell
e
î
şif ăce
ar everenţa.
Aşacont i
nuar ătoate.Er au câtevasurprizeînfel
ulîncarese
aranjaser
ă.Ni ci
una di ntre con ducăt oar
e nu er a cu adevăr
at
t
ân ără, nî ci uda chi puri l
or Aes Seda i
, dar Del ana, ep car
e
Egw ene ocr edea de ace
eaşivârstă cu Roman da,era undeva la
j
umăt atea cozi
i,înti
mp ce Lel
aine şiJanya,ambel ef emei
drăgu ţe fără nici
un fir al
b, stăteau chiar nîaintea Galbeneicu
păru l alb. Fieca
re şi
î facureverenţa, să
rutând i nel
ul lui Egw
en e
f
ără ni cio expresi
e – deşi câtevaaruncar ă o pri vi
re la ti
vul
colorat al lui Egwene –,şii eşir
ă di n încăp ere pe o uşă di n
spate,f ără un cu vân
t.

850
 În cel
e d i
n urmă,Egw ene ărmase nsi
gură cu cele r
teif
emei,
î
ncă nu er a sigură ceseî ntâmplase.Se ridi
că în pici
oar
e,în
ti
mp de Myr el
l
e se duse să le aducăpe celel
al
te rtei
.
— Ce s-arfi întâmplatdacă Romanda nu s-
arfi ridi
catîn
picioare?
Teor
eti
c,ar maifi avuto şansă,o nouă rundă de spălat
pici
oare şide rugăm i
nţi de a fi l ăsat
ă să slujească,dar er
a
sigur
ă că,dacă Roman da nu arfi vot at„ nu“ a dou a oară,a
trei
a oar ă nu ar fi pi erdut ocazai
.
— At uncifoarteprobabilarfideveni teaSupr emaînscăunată
Amyr l
in,pest e două sau t reizil
e,r epl
ică Sheri
am.Ea sau
Lelai
ne.
— Nuast aam vrutsăspun,zi seEgwene.Ces- arfiîntâmplat
cumi ne? - M
aş fiî ntors al afi o A leasă?
Anaiya şicel elal
te veneau în grabă,zâmbi nd,iar Myrel
le
începu să oaj ute să-şideaj os och
ri a al
bă cudungi , punându-
i
o r ochie de măt asever de pal, pe car e avea să o poar te până
aj
ungea î n pat . Era t ârzi
u, dar Amyrlin nu pu t
ea mer ge
î
mbr ăcată cao A l
easă.
— Foart epr obabil,răspunseMorvri n după cât
eva cl
ipe.Nu
aş u pt
ea spu ne dac ă arfi f ost sau nu un mar e noroc
, cân d
fiecare con ducăt oar
e de Aj ah şi-ar fiad us ami nte că eştio
Aleasăcar eapr oapes-aur catpeTr onulAmyrli
n.
— S- aî ntâmpl atfoarterar,zise Beonin,daro femeie care
refuză să fie Amyr l
in es t
e de r egu
lă exp ul
zat
ă.Di vanul caut
ă
armon i
a,i ar ea nu ar u p
tea con t
ribui cu ni mic l a aceast
a,
aducând cusi ne g âce
lav ă.
Sheriam seui t
ă dr eptn îoch i
i ei, de parcă arfi vr ut să-şi
î
ntipărească r vo
bel
e n î memorie.
— Noiam fif ostcu si
guranţ
ăexilate.Myrel
le,Morvrin şieu,
î
n mod cer t
, fiindcă am mărt urisi
t pentru ti
ne,şipr obabil şi
Carli
nya, Beonin şiAnai ya.Zâmbi brusc. Dar u n s-aî ntâmplat
aşa. Se pres
upune c ă Supr
ema î nscăunată Amyrlin trebuie să-
851
şipetreacăprima noapte î
n med it
aţi
e şirugăcuine,dar, od
ată
ce Myrell
e ter
mină cu nast uri
i ăia,nu ar fi r ău dacăţi-
am
povest
i cum st
au lucruri
l
e nî Sali
dar.
Se uit
au toate l
a ea. Myrell
e era în sp
atel
e ei,închei
nd-o la
ul
timul nast
ure,dar î
i puteasi mţ
i ochi
iîn ceaf
a.
— Da.Da,cr
edcăaşaarficelmaibi ne.

852
CAPI
TOLUL 36
Amyrl
in

Egw ene şiî î năl ţ

ă ca pul de p e p ernă, pri vind înjur , mirată să
se gă sească într-un pat cu bal dach in, într-o cam eăr mar e.Pri n
fiec are f ereastră păt rundea l umi na bl ândă a di mi neţii
,i ar o
femei e dr ăgu ţă, u şorpl i
nuţ ă, n îtr-o r och ie si mplă, cen uşie
punea o car aăf cu ap ă fierbi nt e pe l av oar. Ches a îif usese
prezent ată noapt ea t recută, ca fii nd nou a ei servi t
oar e.
Ser vti
oarea Supr emeiî nsc ăunat e A myr l
in. Pe o masămi cu ţă,
de â l
ngăogl i
nda cumar gini ar gintii
,l ângăpi eptenele şi peri a sa
fusese u psăo t avăacop eri
tă.Î n aer l upt
eaun mi r
osde pâi ne
proa spătă şiper e coa pte.
Anai yapr egăt i
secamer apent ru veni realuiEgwene.Mobi lel
e
totnu se ot priveauuna cual ta,dar r e
au ce l
e maibune p e care
le gă sse
i î n Sal idar, de l a sca unul cu br aţe,t apiţat cu măt ase
verde,l adul ăpiorulcu ogl i
ndă,pusî ntr-un colţ,car eaveaî ncă
intacte t oate i ncru st aţiil
e auri t
e, aldul apul scu lptat u nde î i
atârna acu m gar derob a.Di n păcat e,Anai ya av ea o sl ăbiciune
pen tru dan tele şizor zoa ne,car e er au an inate de bal dach in,
stăteau î ntinse pe mas ă şi pe t aburet saude br aeţle şi
picioarele sca unul t api ţat, orn au cu vertura de pat şicea rşa f
ul
pe ca re Egw ene e l arunca sepe os. j Şi per delel
e de a lf ereasrtă
erau di n dan t
elă.Egw ene î şi l ăsăcap ul pe per nă.Dan tel
a
atârna şide mar gn iil
e ei . Înt reaga cam eăr o f ăcea să ai bă
sen zaţi
a căse nea î căî n dant elă.
Vor biseră f oarte mul t după ce Sheri am şi cel elalte o
aduse seră acol o,î n cee a ce u n meauTu rnul Mi c,î nsăap roape
numai el e.Nu er au cu adev ărat i nteresate d e cee a ce ed cr eaea
căpune a l ca l
e R and sa u de cera put ut dori Coi r
enşicel elal
te.
Mer en a con duce a o sol i
e l a Caem lyn şişt ia exact ce să f
acă,
deş i einu î i exp l
icaser ă pr ea l i
mped e de ce .Î n ce a maimar e
853
part
e,ea ascu l
tase şiel e vor bi
seră, ăfr
ă să ţ i
nă pr ea mult
seam a de î nt
rebăril
e ei. Răspunsu ri
le la unele dint
re ele nu
erau importante,î i sp
useser
ă, cel puţin deocamdată; i
ar l
a cele
l
a car e r ăspunseseră o f ăcur
ă î n gr abă, rec
tân d r eped
e la
chesti
unil
e cu adevărat mpori
t
ante.Fuseser ă tri
mi se sol
i
il a
fiecare conducător, expli
cându-i
-se de ce elsauea er a vital
pentru cauza a Sl
idarul
ui, şise ă preacăt oţ
i er
au. Nu spuseser
ă
chi
ar că t otul se va du ce de r âpădac ă fie şi un si ngur
conducă t
orse vadi ca
riîmpot ri
va orl
, dar ca m ăsta era mesa jul
.
Gareth Bryne cl ădea o armat ă care av ea să fie sufici ent de
puter
ni că epntru ca al un moment datsă m ipună cererea orl–
a ei– mp î otrivaElai
dei, dacăse j u
angeal a aşaceva. Nu păr ea
u
tot
uşisăcr ea dă căse va aj
unge alast a, î
n pofida cererii Elai
dei
de a seî ntoar cela Turn; păr eaucon vinsecă, odată ceseva
răspândi vestea că Egw ene al ’Ver
e es t
e Supr ema însc ăunată
Amyrlin,AesSedaivorvenilaea,chi arşiceledinTurn,î
ntr-
un
numărsufici ent demar e pentru ca El aida să nu maiai bă de
al
esşisăr enunţel a putere.Di ntr
-un mot iv sau altul
, Mant i
il
e
Albenu făceau nimic,astf
elcă Salidarulera un locsi
gurcât
ti
mp va fi nev oe.
i Logain fuse se Tă măd ui
t,l a felca Si uan şi
Leane;sigu r
, şieaar fi f ostTămădui t
ă dacăar fi f ostaco l
o.
— Nu e ni mic care să t eî ngri j
orezeai ci
, spusel ini
ştitor
Sheriam. St ătea deasupra l ui Egwene, aşezat ă î n scaun,
cu cel el
alte î n jurul eint î
r-
un sem icer
c.Di vanul seva
dondănidac ă trebuie sau nu do moli
t, până când
bătrâneţea o să ne scape de probl emă.
Egwen e nîcercăsă -şiasc undă un că scat – era târziu iar
Anaiyaspuse:
— Trebui e s ă o lăsăm să doar mă.Zi ua de mâi ne este
aproape l a felde i mportantă ca şi ce a de ast ăzi, copilă.
Se op ri, râzând uşor . Maică,rel uă ea. Şi zi ua de mâi ne

854
est
e oaf rt
e m iportantă, Maică. O să o tri
mitem pe C hesa să
te a j
ute să t e culci
.
Nu- ifu uşor ă s adoar
mă,ni cidupă ce l p
ecar
ă.În t i
mp ce
Ches a îi desf
ăcea nast
uriirochi
ei, apăruRoman da cu sfaturi
pentru Amyr l
in, di
ctat
e cuo voce ermă
f, car
e părea să sp
ună că
nu vr easăaudă de p rost
ii şi
, de n
îdată ce lecă
p , apăru Lelai
ne,
de par căsor a Albast
ră ar fiaşt ept
atpân ă at
uncisăpl ece cea
Galbenă. Lelai
ne aveaşieasf aturi
le ei,î mpărtăşit
el ui Egw ene
în ti
mp ce ceaa sta şedeacoc oţ
atăî n vâ rf
ul patului,iar Chesao
scot
ea r espect
uos, dar hotăr
ât afară pe uşă. Nu er au aceleaşi
sfat
uri date de R omanda şini cide S heri
am, şiven ise
ră cu un
zâmbetcal d, afect
uos, dar şicu aceeaşi certi
tudine căEgw en e
urma săai bă nevoei n
î primele ulni de cineva r ca
e să ohi d
geze.
Nici
una d i
n ce le două nu spusese că a r putea să oi de
gh
ze mai
binepeEgwenepent rubunulmer salTurnul uicaSheri am sau
că Sheriam şigru pul eiar p utea t
r ageî n pr ea multe direcţi
i,
sau căar p uteasă -
i deasf aturipr oaste,dar aluzii
le erau cl
are.
Roman da şi Lel ai
ne suge r
ară şi că ceal al
tă ar put ea av ea
propri
ile priorităţ
i, ceea ce ar fi put ut pricinui numai
nenorociri
.
Cân d, pânăl a urmă,st inse ămlpil
e con ducând, se aştept
a să
cadă î nt
r-un som n plin de coşm aruri. A dou a zi dimineaţă î
şi
puteaami nti doar două dintre ele.Î nt
r-unul era Amyrli
n – A es
Sedai, dar fără săfi dep us ujrămintele –, i
ar totce ăcea
f ducea
l
a dezast ru. Se trezi
sesă rind în sus,doa r casăsca pe,dar er a
sigură că nu er a un vi s l i
psit deî nsemnăt aet. Semăn a cu
experien
ţa avu tă în i nt
eri t
oruer’
l angrea
lului unde u fsese
test
ată să devi nă Al easă; t
oată l umea zi cea că nu av eau
legăt
ură cu l umea r eal
ă. Nu cu acea stă rea l
it
ate.Cel ăl
alt r e
a
genul de pr osti
e l a care se aşt epta; tiş
a su fici
ent d e mul te
despre propri
ile vi
se ca să şt ie asta şit rebui să se t r ezea
scă
singură din el. Se făcea că Sher iam îi smul sese etola de pe
umeri,i ar oat
tă l umea r âdea de ea ar ăâ
tn d-o cu deg etul pe
855
proast
a care crez
use că poat
e fi Amyr lin l
a optsp
rez
eceni a
. Nu
doar AesSed ai
, cişiî nţel
eptele,şiRand, Perr i
n şiMat, Nynaeve
şiEl ayn
e,ap roap
e o tat
ă lumeape car e o cunosc
use vreod
ată,
î
n t i
mp ceeast ăteaîn pi el
eago al
ă, încercâ
nd cu di
sper
are să
î
şit ragă pe eao r och
ie de Al easă î
n care ar fiîncăput doar o
f
eti
ţă de zece ani
.
— Nupoţisăzaciînpattoatăziuli
ca,Maică.
Egw ene deschiseoch i
i. Chesaave a o exp resi
e de sev erit
ate
prefăcută şio st răl
ucire jucăuşăî n priviri
. De două ori mai î n
vârstă decâtEgwene,de l a prima lor î
ntâl
nire avusese acel
amestecde r espect şif amil
iarit
atela ca ret e-ai fi aşteptat de l
a
un ve chi sl
uji
tor.
—Î nscăunata Amyr l
in nu poat e staî n pat somnor oasă,
astăzimai mul t cani ciodată.
— Ni cinu mă gândeam,r epli
că Egwene coborând ţeapănă
din pat . Se înti
nse î nainte de a-şida j os căm aşade noap te
transpirată. De-
abi a aştepta săfi l ucrat sufici
en t de multt i
mp
cu Pu terea pentru a n u maias uda .
— O săportmăt aseaalbastră,cu florial
belaguler.Observă
căChesase r st
ăduiaf oarte atr
e să nu se i u
t
e a l eaîn ti
mp ce iî
dăd ea o căm aşănou ă.Maipăl ise
ră un pi c efectel
e împl
iniri
i
toh-ului, dar ot
t er a vâ năt
ă.
— Am avut un acci dent î
nainte de a ajunge ai
ci,spuse,
trăgându -şi î
n gr abă cămaş a pe cap . Chesa dă du din cap cu
înţel
egere.
— Caiisuntniştebesti
irele,în carenu poţiaveaîncr
edere.
Nu o să mă vezi ni ci
odată ur cată pe aşa ceva,Maică.E mul t
mai sigură otr ăsu
ricăsol idă. Dacăaş că deade p e calîn halul
ăst
a, nicieu nu aş sp une ni mănui . Ni
ldra ar poves
ti ast
felde
lucru
ri, şiKayl
in… Oh, n- ai puteacr ede ce n su
tîn stare săzică
pe la spa te unele f emei
. D esigur
, e al tceva cu înscăunata
Amyrli
n,dareuaşaaşf ace.

856
 Ţinând uşadel adulap deschisă,tr
asecu ochiull
aEgwene
să va dă dacă nî ţ
elesese.Egw ene iîzâmbi.
— Oameni isuntoameni ,fie că suntj os,fie că suntsus,
spuse cu gr
avit
ate.
Pen tru o cl i
pă, h Cesa st r
ălucide mul ţumir
e,ap oisc oase
r
oc hia al bast
ră. oat
P e că Anai ya o alesese, dar era acum
servi
toa r
ea Supr emeiî nscăunat e Amyrl
in, iar devoa
tmentul ei
er
a pen t
ru Amyr li
n. Şi ave a dreptate şicu i mport
anţa acelei
zile.
Mân că repede –î n ciuda ap
ftului că C hesa m or
măia nî barbă
despr
e cu m înfulec
autl dă mer eu st omacu l pes
te cap;lap t
ele
cal
d cu mi er
e şimi rodeni
i nu avea ri
val în a li
nişt
i un st omac
der
anjat sesp ălă la felde r epede pe di nţi şipe faţ
ă, o l ăsăpe
Chesasă o per ie de câteva ori şise î mbrăcă î
n acelaşiri t
m
al
ert. Aşe zân
du-şiet ol
a cu ce le şap te dungide cu loar
e pe
umeri, seop ri o clipă săseui te în og l
indă. Cu sau fără etolă,
nu pr ea arăat a Supremă înscău nată Amyrli
n. „Darchiarsunt .
Nu est e un vis.
“
În încăpereamar e de d ed
esu bt, mesel
e erau laf elde goa
le ca
noaptea pr ecedent
ă. Doarcon ducătoar
el
e er au ac oo,
l cu
şal
urile pe umer i, st
rânseî n gru puleţ
e în funcţi
e de Ajah, iar
Sheri
am er a singură.Se ăsă
l t ăcerea cân
d o văz ură pe Egwene
cobor
ând scăr il
e şi făcur
ă revee rn
ţe când ajunse os.
j Romanda
şi Lel ai
ne se ui tară la ea cu oc hi p ăt
runzăt
ori
, apoi se
înt
oarseră să-şir ei
a conversaţ
ia, făcând efort
urisă nu seui t
e
la Sheriam. Cum Egw ene t ăcea, şicel
elalte f
ăcură la fel
. Di
n
când î n cân d una, di nt
re el e se uit
a l a ea. Chiar şi şopt
ite,
voci
le se auzeau prea t
are.Şiaf ară er
atăcere,o nemişcare
mormân tală.Egw ene îşi scoase di n mân ecă o ba ti
stă să-
şi
ştear
gă chi pul. N ici
una di ntel
r e nu t ran spi
ra un st rop.
Sheriam ven ilângă ea.
— O să mear gă bine,îizise încet
.Adu-ţidoar aminte ce
treb
uie să spui.
857
 Era al t lucru des pr
e car e vorbiser
ă î n detal
i
u noap tea
tr
ecută, în aceai mi
dneaţă E gwene rtebuia să i
nţ
ă un discur
s.
Egw ene dăd u din cap. r a
E ci
udat . Ar fi t r
ebuit să aibă
genunchii moişist omacul strâns ghem. Darnu er a aşa, şinu
puteaî nţelegeedce.
— Nut rebuiesăaiemoţi
i,î
iziseSheriam.
Vorbise de par
că Egwene trebuiali
nişti
tă,dar,î
naint
e să
poată spune c ev
a,Roman da zisetare:
— Avenitt i
mpul.
În foşnetul fustel
or
, conducăt
oarel
e de Aj ah se al iniară în
funcţ
ie de vâr să,
t cu Roman da în f runte de data ast a,i eş
ind
afar
ă.Egw ene er a apr
oape de uşă.Î ncă nu simţea ni mic în
stomac.Poa te Chesavu aseser ep
dt
ate cul apt
ele cal
d.
Tăcer
e,apoivocea Romandeise auzidi n nou,purtată de
Putere cumul t mai mult
ă or
fţă decât ar fi f
ost normal .
— Avem oSupr emăînscăunatăAmyrli
n.
Egw ene păşiaf arăî n că ldurat ori
dă la care n
u s-ar fi aştept
at
atât de devreme.Puse i p
ciorul pe o pl atf
ormă ţesută cu Aer.
Con ducătoar
ele stăteauî n dou ă şiruri
, de o parte şide al t
a a
ei
, fiec ar
e d intre el
e n îconjurată de st r
ălsaidarului.
uci
rea
— Egwene al ’
Vere,intonă Romanda,cu vocea purt at
ă de
ţes
ăt ura puterii, Păstr
ătoarea Si gili
il
or, Fl
acăra Tar Valonul
ui,
Supr ema înscău nată Amyr l
in.
Plaft
orma î ncepu să ur ce î n t imp ce vorbe a Romanda,
ri
dicân d-
o pe Amyr l
in cu ade văra,t până ce aj unse sub
acoperişul de st uf
, dând sen zaţ
ia că pl uteşt
e în aer, pentru
ori
cine cuexcep ţi
a em
f eil
orca r e puteau conduce.
Veniserămul ţ
isăovadă,î nconjuratăder azel
erăsări
tul
ui;o
a dou a ţ esăt
ură f ăcu lumi na să t remure în jurul ei
. Străzi
le
er
au î nţes
aet de băr baţi şide f emei. Mul ţ
imea se înghesuia
di
ncolo de col ţ
urile str
ăzilor. Erau oa menil a fiecare uşă,l a
fiecaref erea
srtă, pe fieca r
e acop eri
ş,cu excep ţi
a Turnului Mic.
St
rigătele car
e z i
bucn i
ră apr oape căacop eri
ră vocea Romandei,
858
val
uride urale car
e se ri
dicau dintotsatul.Egwene scrut
ă
mulţi
mea,cău tându-l
e pe Nyn aeve şi pe El ayne, dar u n le
putea zări î
n acea mare de cap ete.Părusă t reacă o veşni
cie
până fu suficient de mul tă li
nişt
e casăpoa t
ă vorbi. Fi
rel
e ca r
e
purtaser
ă vocea omR andeit r
ecurăl a ea.
Sheri
am şi cel el
alt
e î i p r
egăti
seră discur
su l, o pr el
eger
e
greoa
ie pe care ar fi put ut s-or epet
e ăf
ră săr oşea
scă doar dacă
ar fi fostde d ouă ori mai î n vâr
stă sau, şimai bi ne,de r teiori
.
Făcusecât ev
a sc himbări.
— Sunt em ai ci împreună în căut ar
ea adevărului şi a
drept
ăţii
,i ar cău tareanoa st
r
ă nu vaaj ungel a un sf âr
şit până
când falsa Amyr l
in El ai
da nu va fi î nl
ăturată de pe tronul pe
care -l
a uzu rpat.
Schimbase doar un „ nu va putea ajunge“ cu „nu va ajunge“,
dar isepăr eamai ca tegori
c,mai pot rvi
it.
— Ca Supr emă î nscăunată Amyrli
n, vă voi conduce în
aceast
ă cău t
are şinu voi prege t
a, după cum şt i
u căni civoi nu
veţ
ifaceast a.
Suficien t cuprel
egerea,ori
cu m nu aveae dgân d să ea st col
ao
câti -ar fi t reb
uit să rost
eascăt ot i scu
d rsul
.I ar ottul putea fi
rez
umat l a ceea ce usese
sp deja.
— O numescpeSheri am BayanarPăstrătoar
eaCr onicil
or!
Se au zi
ră câtev
a ur al
e sl abe;pân ă l a urmă Păs tr
ătoar
ea
Cronicil
ornu er a Suprema însc ăunată Amyrl
in. Egw ene se i t
ă
u
în jos, aşt
eptân
d pân ă o văz u pe Sher i
am gr ăb i
ndu-se faar
ă,
aco peri
ndu-şiumeri i cu etola Păstr
ătoar
eiCr oni
cil
or, albastr
ă,
casăar ate căf usese nălţ
î
ată di
n Aj ah Albastr
ă. Se deci sese să
nu se acăf o cop ie a bastonului Amyrli
n, cu o flacă ră au ri
e nî
vârf,purt
atde Păstrăt
oarea Croni
cil
or;aveau să se descur
ce
fără elpân ă când ce l adevăr
atva fi r ecuperatdi n Tu rnul Alb.
Sheriam se aşteptase ca ea să vorbească mul t maimul t şi o
privea exasp
eraă
t pe Egw en e.Dintre conducătoarel
e de Aj ah,
Roman da şiLel ai
ne nu av eauni ci
o expr es
ie;fiec are di n ele
859
avusese o sugesti
ef ermă pen tru Purt ătoa
reaCr onicil
or , şinici
nu mait r
ebuie men ţi
onat, nici
una nu f usese hSeri
am. Egw ene
tr
ase d a
ânc a erîn pi ep
t şise nt îoarse către mulţi
me.
— Decret
ez, în onoarea acestei zile, că toat
e Alesele şi
novi
cele sunt absolvi
t
e d e penitenţe şi pedepse.
Aşaeratradiţ
ia;seauzirăcâtevast rigătedebucuriedoarde
l
af ete mb
îr ăcat
e n î al
b şiAl esear c
e uit
aserăe db una-cu
viinţă.
— Decretez, î
n onoar ea acestei zi
le, că Theodrin Dabei,
Faol
ain Or ande,Nynaev e al’Mear a şi El ayne Tr akand sunt
ri
dica
te di n acea st
ă cl i
pă la onoar ea şalului, suroridepl
ine şi
AesSedai!
Cuvi
nt el
e eif ură întâmpinat e cu o t ăcere plină de mi r
are,
punct
at ă i ci şi col
o de cât eva murmur e. D eparte de a fi
resp
ectat r tadi
ţi
a. Dar cu vintele fuseseră sp use,şibi ne că
Morvri
n l e men ţi
onase şi pe T heodrin, şipe F aoli
n. Era ti
mpul
săse nî toarcăl a di
scu rsul scri
s p entru ea .
— Decretezcăaceastăziesteozidef esti
n şisărbătoare.Să
nu fie ă fcută nici
o muncă, cu exce pţ
ia celor legat
e d e dist
racţi
e.
Fie caLumi na săvă bi necuvânteze şi ca Mân a Cr eat
orul
ui să
văprot
ejeze!
Un valumu tltuos de st ri
găt
e î i n îghi
ţ i ul
timele cu vi
nte.
Câţi
va încep ură să danseze pe st r
adă, ch iar at
unci , deşi abi
a
aveau l
oc să se im
şte.
Pl
atf
orma de Aer cob orîo i dee mair epededecât r u
case.
Conducătoarele se uit
au l a Egw ene cân d păşi de pe ea,i ar
străluciril
e saidarului î
ncepur
ă să se st i
ngă una cât e una,
apr oape n îai
nte săt i
nagăpământ ul
. Sher i
am se gr ăbi să oi
a de
br aţ
,zâmbi ndu-
lefemeil
orcuchipuriîmpietri
te.
— Tr ebuiesăoconducpeAmyr l
inîn bi
roulei .Văr
ogsămă
iertaţ.i
Egwene nuarfi pu t
ut să spună că hS eri
am nu o m îpi
nsese
înău ntru, dar i nci nu ar fiput ut su sţ
ine că nu o f ăcu
se
. Nu
credea căSher iam ar fiî ncercatsăo t ârască,dar i se ăr
pu o
860
i
deebună să- şistr ân
gă ufst
a cuo mân ă şisă o rmez
u e c u paşi
mari,înaint
e d e aafla.
Bir
oul ei, aflat la capăt
ul săli
i de aşep
ttar
e,se oved di a fi mai
mic d ecâtdormitorul, cu două fer
es
tre,o masăde scr is,cu un
scaun cu sp ătar dreptîn spatel
e ei şialt
e d ouă î
n faţă. Asta er
a
tot.
Lambriuri
le mân cat
e de carif useser
ă date cu cear ă pân ă
căpătaseră un l ustru şter
s,dar masa er a goa l
ă. Pe j osf uses
e
înt
ins u n covorî nflorat
.
—I artă-mă dacă m-am grăbit,Maică,ziseSheriam dându- i
drumul l a bra,ţ dar am crezut că est e maibi ne să st ăm de
vorbă între patru ochi înai
nte să di scuţi cu ori
care din
conducătoarele de Aj ah. Toat e au con tri
buit l a sc ri
erea
discursului t
ău şi…
— Ştiu că am făcutcâteva modificări
,spuseEgwenecu un
zâmbet l uminos, dar m ă simţeam car aghioas
ă ac ool sus, cu
toate a cel
e ulcruri ca r
e r t
ebuiau sp use.
Toate contri
buise r
ă?Nu er a de mi rar
e cădi scur
su l su
na ca
o f emeie b ătrână şi pompoas ă care n u se maiput ea opri din
trăncă ni
t. Aproape â rse.
—Î noricecaz,am spusceeacet rebuiaspus:esenţa.Elaida
trebuie să fie nîlăturată, i
ar euo săî i conduc.
— Da,şopt iSheriam,dararput easămaifiecât evaîntr
ebări
desp re celel
alte… sc himbări . Theodrin şiFaol in ar fi put ut fi
f
ăcu t
e Aes Sedai de î ndată ce amfi av ut Turnul şi Scept rul
Legămi ntel
or, şimaimul t ca si
gur şi Elayn
e,dar ynN aeveu n
poate a pri
nde n icimăcar l u
omânare dacănu se t r
s
opşeşt
e al
oamen i maiî ntâi.
— Exactpr oblemaastavoi
am săori di
cşieu,zi
seRomanda
int
r ând fără să bată.Mai că, adaugă după o pauză sugest
ivă.
Lelaine închiseuşa î n spat
ele ei
, aproape t
rânt
ind-
o î n nasul
alt
or âc teva n co
ducă
toar
e de Ajah.

861
 — Mis-apărutnecesar,zi
seEgwene,f ăcândochiimari.Azi
-
noapt
e m- am gândit. Eu am f ost ri
dicat
ă Aes edSai fărăt es
tare
şifără cel
e TreiJur ăminte şi
, fiind singura, i
eşeam în evidenţ
ă.
Cu încă alte patru, nu ar m aifi aş a de ci udat. Nu pen t
ru
oamenii de r
ând, în or i
cecaz. Poate căEl aida o săî ncer
cesă
tr
agăni şte con
cl
uzi i când o să au dă asta,darce i maimul ţi
oameni cunosc atât e d puţine lucruri despre Aes Sedai, că
ori
cum nu vor şti ce să creadă.Ceicar e conteaz
ă cel maimul t
sunt oamenii de a i
ci. Ei tr
eb uie să aibă încr
edere n
î mi ne.
Ori
cine,în af ară de A es ed Sai, s-
ar fihol batla ea. Romanda
părea gat
a săf acă u sp
me a l gu ră.
— Aşa o fi, începu Lelaine t ăi
oasă, t
răgând de şal
ulcu
ci
ucuri albaşt
ri, ap oise op ri. Aşa era. M ai m ult
, S upr
ema
î
nscăunată Amyr l
in dec ret
asepubl ic că acele femeier au Aes
Sedai
. Poate căDi vanul ar fi r eu
şit săl e păstr
ezel ese
A usace o
fi fostTheodrin şiFaol i
n, dar Di vanul nu put eaşter
ge miantiri
le
oamen i
lor
, şit oată lumeaar fiafl atcăse op uses
eră din pri
ma
zi Supr emeiAmyr l
in. Grozavă susţiner
e ar mai fi fost asta.
— Sper ,Mai că,zise Romanda cu o voce î nţ
epată,că data
vi
itoareveiconsultaDi vanul
.Anur espect
atradiţ
ii
lepoateavea
consecinţe nea şep
tt at
e.
— A nu r espectal egea poate avea consecinţe nef
eri
cite,
continuă Lelaine,r euşind cugr eusă d a
au ge nu„ Maică“.
Ast aeraopr osti
esau pe-aproape.Condi ţi
il
epentru adeveni
Aes Sedai er au scrise în l ege, adevărat, dar Suprema
î
nscăunată puteadecr eta aproape o
ttce-it recea prin cap. Dar
o Supremă Amyr l
in înţeleapt
ă nu sărea să se ba tă cu Di vanul
,
când puteaevit
a acestl ucru.
— Oh,o să mă consul tîn vii
tor
,răspunse cu sinceritat
e
Egw en
e.Doa r căpăr eacel mai pot
rivi
tl ucru. Vă r og, mă puteţ
i
scuza acum? Trebui
e să vor besc cuPăstrăt
oa r
ea r C
onici
lor
.

862
 Femeli
e aproape t remur au. F ăcură nişt
e r evee
rnţe mi ci
,
pl
ecând cu vorbele pot ri
vit
e,mor măite î
n cazul Roman dei, şi
sufici
ent de ascuţi
te săt ai
e n î carn
e vie,în cazullui Lel
aine.
— Te-
aidescurcat f
oarte bine,îispuse Sheriam după ce
rămaser
ă singure;păr ea su rpri
nsă.Dar t rebu
ie să-ţi aduci
aminte că ivan
D ul îi poate crea r p
obleme ori
căr
eiAmyr li
n. Unul
di
ntre moti
vel
e p entruca re ţîi sunt Păst
răt
oare aCr onici
l
or est
e
casăt e sfăt
ui esc şisămă î ngri
jesc să nu ai pr ob
leme d e acest
f
el. Ar r tebui sămă î ntr
ebi câ nd vreisădai un decr et. Şi, dacă
nu su nt euai ci
, poţi să le î ntrebi pe Myr ell
e,Morv ri
n sau
cel
el
alte.Sunt em ai cisăt e ajutăm, Maică .
—Î nţeleg.Promi tsăteascul
tcu at enţi
e,indif
erentceaisă-
mi sp ui. Aş d ori săle văd pe N yn aeve şi Elay
ne,dacăe p osibi
l.
— Art rebuisăfie,zâmbiSheri am,deşipr obabilvatrebuisă
o sm ulg p e N ynaeve di
n mâi nile uneiGal bene.Siuan vine săet
î
nveţe desp re et i
chet
a Amyr l
in – su nt f
oarte multe de învăţ
at –,
dar o să -
i spun să n vi
ă mai t ârzi
u.
Egw ene se ui t
ă l ung l a uşa car e se î nchise în urma l ui
Sher i
am. Apoiî şiî ntoarsepri virea căt
re masă . Absolut goală.
Niciun r aportde c i
tit
, nici
unul de st udiat. Ni
cimăca r peniţă şi
cerneal ă ca să sc ri
e o not ă,cu at ât a mipuţ in un dec r
et .Iar
Siuan ven ea să o î nveţe eti
cheta.Rămase şa a pân ă se au zi o
bătaiet i
midăînuşă.
—I ntră,spuse,întrebându-se dacă er
a Siuan sau poateo
servit
oar e cuo t avăcupr ăjit
urele de mi er
e.
Nynaeveî şibăgăez it
antă capul pe uşă, apoifu î mpi
nsădi n
spate de El ayne. U na lângă al t
a, ăcu
fr ă rever
enţe ad ân
ci,
fluturându-şifustel
e albe cu dungişimurmur ând: „Maică“
.
— Vă rog,nu f
aceţiasta,zi
seEgwene;def apt,maimul tse
tângui
. S unteţ
i s i
ngu rel
e priet
ene pe car e le am, şidacă
î
ncepeţi
…
Pe Lumi nă,era gata să zbiucneascăn pîlân
s!

863
 Elayne ajunse prima la ea, l
uân d-o în braţ
e.Nyn aev
e era
tăcut
ă, jucându-se ernvoa
săcuo br ăţară subţ
ire de a
rgi
nt.
— Sunt em prietene, Egwene, dar t u eştiSu pr
ema
î
nscău nată Amyrl
in. Pe Lumină, îmi aduc a mi
nte căîntr
-o zi ţ
i-
am spu s că o să fiiAmyr lin, pe vremea când era… Elayne se
str
âmbă uşor . Ei bine,în orice ca
z,eşt i
. Nu putem da buzna la
Suprem a Amyrli
n, întrebâ
nd: „Egwene,r ochi
a asta mă face să
par grasă?“ Nu s-ar cu ve
ni
.
— Bas- arcuveni,replicăEgwenecu î ncăpăţ
ânare.Adi
că,î
n
parti
cu l
ar, ad ăugădupă o cl ipă.Cân d su nt
em sinvreau
gure,
să îmi spuneţ i dacăo r ochi
e mă f aceăsar ătgrasăsau … sau
tot e c vă t r
ece pri n cap . Zâmbi nd l a Nyn aev
e,o t r
asecu
blândeţedecosi ţagroasă.Nynaevetresări.
— Şivr eau să tetragidecosiţăînf aţamea,dacă aşa ait
u
chef. Am nev oei d
e ci neva care e r pi
etenalui Egwene şinu vede
tot i mp
t ul doar … af urisi
ta asta de et ol
ă sauo să- mi pi
erd
minţi
le.Şi , că veni vorba de rochii
, de ce mai su nt
eţiî ncă
îmbrăcaet cu astea? Sunt s i
gur
ă că aţ i fi av ut it
mp să vă
schi
mbaţ ipână acum.
Nynaeve se ra
tse e d cosi
ţă.
— Nisaomi-aspuscăesteprobabi
lvr
eogr eşeal
ăşim- atâr
ât
după ea.Spunea că nu ar e de gând să-şir at
eze r
ân dul pentru
o sărbătoa
re.
Gălăgi
a străzi
i începea să se au dă de af ară, un zumzet
gener
al şiun firi celde muzică st
recu r
ându- seprin pereiţ
i de
piatră.
— Nuafostni
ciogreşeală,repl
icăEgwene.
Er
a r ân
dul ei? Ei bi ne, nu av ea să î nt
rebe chi
ar atunci
;
Nynaev
e nu avea să e fi mulţumit
ă,iarEgw ene ar fi vr
ut ca zi
ua
aceea săfie cât mai fer i
cit
ă cuput inţ
ă. Trăgând scau
nul de sub
masă, văzucă e p el er
au pusedou ă pernuţe pufoa
se,lucr
aet de
mână;zâmbi. Chesa.

864
 — O săstăm şiosăpovest i
m,apoiosăvăaj utsăgăsi ţicele
mai bune r ochii din Salidar. Povest
iţ
i-mi desp r
e desco peri
ri
le
voast
re.Anai ya mi-a aminti
tde ele,şiSheriam,dar nu am
reuşi
t săl e a f
c s ă steal ocul
ui şisă -mi deadet ali
i.
Aşezându-se,celedouăseopri răîn acel
aşiti
mp,ui tându- se
una l a alta. u N păr eau dor ni
ce să pov estească dec ât ed
TămăduirealuiSiuanşial uiLeane–Nynaever epet
ănel inişt
ită
de rteiori căTămădui real ui Loga in fusesen u accident – şi de
ter’
angrealuri l
e lui Elayne.Er au l ucruri ext
raordi
nare,mai
alesdin part ea l
ui Nynaeve,dar câtut ea
pi să vor beşt
i desp
re
asta, iş de cât e or i putea să l e r epet
e Egw ene ce l ucruri
minunate ă f
cu ser
ă şicât l
e n ivi
dia? N u dură mul tîncerca
reade
a-i demon stra;Egw ene nu av ea o ap l
ecare speci
ală pentru
Tămăduire,şimaial esnu pentru tapiseri
acompl i
catăpecar e
Nynaeve o u pt
ea ese
ţ fără să se d gân
ească măcar şi
, deşi ave
ao
afinit
ate pen tru metal
e şi era foarte p uter
nicăatât cu Foc, cât
şicuPământ , Elayne sei er
pdu aproape med
i iat. Desigu
r, voi
au
să şti
e cum er a vi aţa printr
e Ai el
i. De la cli
piril
e uimite la
hohot
eel şocat
e,î ntrer
upte brusc , nu era deloc sigură că o
cred
eau pe de-a-
nt r
egul, şinicimăca r nu povest
i
set ot
ul
. Aieli
i
duser
ă discu
ţi
a fir esc către Rand. Ambel e f
emeio pri vi
ră lung
î
n timp ce el povestiîntâl
nireal ui cu Aes ed
Sai. Ambele ufră de
acor
d că înot
a î n ap e maiad âncidecât r c
edea elşică av ea
nevo
ie săfie g hi
dat ,înai
nte să -
şif r
ângăgâ tul
. Elayne cred
eacă
Min l-
ar upt
eaaj uta,de î ndată ce sol
ia ajunge
a l a Caemlyn –
aşaafl ă Egw ene că i n
Mf ăcea şiea artpe d i
n sol i
e sau că uf
sese
î
n Sal idardeş i parcă El ayne av ea inima uşoar ă doar pe
j
umăt at
e.Apoifata murmură ceva st
raniu,depar că arfi fost
un adevăr pe care nu îi pl
ăcea - să
l audă.
— Min est
eof emeiemultmaibunădecâtsunteu;di ntr
-un
moti
v sa u alt
ul, Nynaevei î aruncăo pri vi
r
e n îcărcată de mil
ă.
Mi-
aş ordi să e u
u
fia col
o,adaugă cu un glas mai put erni
c.Să-l

865
ghidez, ad i
că, i s
ze, uitându-se de l a Egw ene la Nyn aev
e,
î
nr oşindu-
se. Mă r og,şiast a.
Nyn aev
e şiEgw ene nîcepură să âdră atâtde a tr
e că pr aoap
e
căzu r
ă de p e scaune,iar Elayn e e
l urmă o clipă mai târ
ziu.
— E bi ne de şti
ut, Elayne, zi
se Egwene î
ncercând să-
şi
revină.Apoiî şi dădu seama ce voi a să spună şi de ce. Pe
Lumi nă, î
n ce sei mer
ni se să int
re,şiîncăr âzând!
—Î miparerău pentru mamat a,Elayne.Ni cinu şti
icâtde
mul t aşfi vr ut să-ţi ofer co ndoleanţele înaint
e de t oate ast
ea;
Elayne păreacon f
uză,şipe bună dr eptate.I deea est
e căRan d
vreasă-ţ
ideaTronulLeuluişiTr onulSoar elui.
Spre surprza
i ei, Elayne şi î îndreptă bru sc p s
atel
e.
— Aşa vr
ea,nu-iaşa?zi ser ece.Intenţionează să miledea
mi e,ziseridi
cându-şibăr bia. Am dr ep t
uri la Tr onul Soarel
ui
,
dar, dacă o să eci
d d că- l doresc, va ficân d şicu m vr eaueu. Cât
despre Tronul Leu l
ui, Ran d al ’
Thor nu ar e ni ci
un dr ept –
ni
ciunul
! – să-mi deaceea ce ejda îmi apar ţ
ine!
— Suntsigură că elnu s- a gânditînf elulăst a,pr otestă
Egwene;se gâ ndi se aor
e? e Tu ibeşt
e,El ayn e.Şt i
u căt e uibeşt
e.
— Dacă arfi at âtdesi mplu,murmur ă Elayne,Lumi na ştie
ceo fivr ut să p s
ună.
— Bărbaţi
imer eu zic că nu asta au vrutsă spună,puf ni
Nynaeve. Zi
cicăvor bescl tă
al imbă.
— Când o să pun mâna peel ,zise hot
ăr âtă Elayne,o să- l
î
nvăţ eusăvor bească limba ca re rt
ebuie.Auzi ,dea-
să mi
mie!
Egwene se ab ţ
inu să nu râdăiarăşi. Când El
ayne o săun p
ă
i
arăşi mâna pe Ran d,o să fie pr ea oc upat
ă să găseas
că un
col
ţi
şorl i
nişti
t ca să- l mai p oată învăţa ceva. Era ca în
ti
mpuril
e de d emult
.
— Acum eşt
iAesSedai ,t
epoţiducelaelcând vrei
.Nimeni
nu te poat
e o pri
.
Cel
e două sc hi
mbară o pri
vir
e arpidă.

866
 — Divanulnu l asă pe ni
menisă pl ece purşisimpl u,zise
Nynaeve.Şi, ch i
ar d acăar p uteapl eca, am gă st
i ceva ca
re est
e
maii mportant.
El
ayn e aprobă cuo mi şcare en er
gcă
i acap ului.
— Şieu credlaf el
.Trebui
esăr ecunoscprimullucru lacare
m-am gân dit cân d am au zi
t ci ne est
e n oua Amyr li
n a fos
t că
poat
e ac um eu şi Nyn aev
e pu tem mer ge să lîcău tăm. Mă r
og,al
doi
lea. Primul gând a f ostde b ucuri
e u l
uit
ă.
— Aţigăsitceva,clipiEgweneconf uză.Daracum t rebui
esă
mergeţ
i să î l găsi
ţi.
Apl
ecându- se cătr
e ea,r ăspunseră nerăbdătoare,aproape
una pes t
e a l
ta.
— L-am găsit,darînTel’aran’rhiod.
— Am folosi
tnevoia,adăugăNynaeve.Certecăaveam nevoi e
deceva.
— Esteun vas,cont i
nuăEl ayne,un ter’
angrea l
,ş i cr
ed că
este su fici
en t de p uter
nic să h sc
i
mbe vr emea.
— Doar că vasule undeva î n Ebou Dar ,într
-o gr oaznică
încrengătură de st răduţe,car e nu au ni ci
un se mn di st
inct
iv
,
nimic ca re săt e ajute.Di vanul a t ri
mis o sc rso
iar el ui Meril
il
le,
dar nu o să- l gă sească niciodată.
— Maial escăest eocupat ăsăoconvi ngăpeRegi naTyl in că
aici esteadevăratul T
urn Al b.
— Le-am spuscă e necesarşiun băr batcare să conducă,
oftă Nyn aeve. Asta er a desi gurînainte de Logain, dar nu cr edcă
o săai bă î ncredere nî el.
— Nu arecu adevăr atnevoi edeun băr bat,conti
nuăEl ayne.
Voiam doarsăl efacem săcr eadăcăaunevoi edeRand.Nuşt iu
de cât e f emei e st
e nevoi e; p oate de un î ntreg cer c de
trei
sprezece.
— Elaynespunecăef oarteput ernic,Egwene.Poateî ndrepta
vremea.M- aşbucur asămear gă,măcarsă- mirevi
năl anormal
simţul vr emii.
867
 — Vasulpoatesăoî ndrepte,Egwene,zi
seEl ayneschimbând
o privir
e f eri
cit
ă cu Nyn aeve. Tot ce t
rebuie să facieste să ne
t
rimiţila Ebou Dar .
Torentuldevorbesel i
nişt
i,iarEgweneser ezemădespăt ar.
— O săf act
otcepot .Poatenu osămaifieobi ecţ
ii
,acum că
sunteţi Aes ed
Sai.
Avea tot
uşisenzaţi
a că vorfi.Fuseseol ovit
urăîndrăzneaţă
săl e af
căAes ed Sai, dar începeasăcr eadă căl ucruril
e n u erau
at
ât de simple.
— Totcepoţi
?î ntr
ebăuimităEl ayne.Eşt
iSupr emaAmyr li
n,
Egwen e.Dacă ai do com andă,AesSeda i sar să ond î
eplineasc
ă,
rânj
i ea. Zi „
sari!
“ şi o să-ţi dovedes
c.
Str
âmbân du-se
, Egw ene se âţ
fâiî n scaun.
— SuntAmyr li
n,dar … Elayne,Sheriam nu t rebui
e să se
st
răduiască pr
eamul t să-şiad ucăami nt
e d e o novice u nmi
tă
Egwen e,care seui ta l
a toa t
e cu och ii cât cepel
e şica refusese
tri
mi săsăgr eb
leze a l
eil
e d in Gr ădi
na Nouă pen tru cămân case
mer e dupăora d e c
ul care. Are deân gd să mă i ţnă de mân ă sau
poate să ă mtârască ed gu ler
. Romanda şiLel aine şi
î doreausă
devină Amyrl
in eleî nsele,i ar ele mă văd totcape o novi ce.Au
de gân d să-
mi arat
e şi cu m să ă pşesc
,l afelca h S
er i
am.
Nyn aeve se încr
unt ă î ngrij
oraăt, dar Elayne cl ocotea de
i
ndi gnar
e.
— Nu lepoţil
ăsasăî ncercesăt e… să t
eînghesuie.Tu eşti
Supr ema Amyrl
in. Amyr li
n spu ne Divanul
ui ce să f acă,nu
inver
s.Tr ebui
e săt e mp
i ui şisăl e afcisăva dă în tine Suprema
Amyr l
in.
Egw ene â rse cu amărăci
une.Par că oap
n tea r ec
tut ăf usese iş
eahot ăr ât
ă sănu se ase l mp
îi nsăde a l spat
e?
— O sămaidur ezepuţinti
mp,El ayne.Vezit
u,am î nţ
elesîn
cele din urmă de ce - au
m al es e p mine.Î n parte,e d in pri
cina
lui Ran d. Poate căele cred că o să fie maimal eabil dacămă
vedepemi nepurtând et
ola.Dar
,pedeal tăparte,estepentru
868
căel e îşiami nt
escde aceanovi ce. Femei
e – nu; o f at
ă! – care
est
e o bi
şnuită săf acăce i se sp une,pe car
e ele opotcon vi
nge
cu uşu ri
nţă să f acă cevor; ati
nsecu dege tel
e etola din jurul
gât
ului. Dar,indif
erent de mot
ive, m-au ales uSpr
ema Amyr li
n,
i
ar, dacăau f ăcu
t asta,am de gâ nd săfiu Amyr li
n, dar reb
tui e
săam gri j
ă, cel puţ
in la î
nceput. Poat
e căSi uan făceaDi vanul
să sară or i de câte ori se î
ncrunta – se întrebă dacăf usese
vreodată adevărat–,dar ,dacă încerc eu ast
a,s-arput ea să
devin prima Amyr li
n care es t
e d atăj os adou a zi după ce af ost
înălţ
ată.
Elayn e păreacăz ută pe gân duri, dar ynNaeve d ădu î nce
t din
cap. Poa te căa fi Meşt ereasăşia fi nev ot
iă săai bă de-af ace cu
Cercul f emeil
or o f ăcea să î nţeleagămai ş uor cum l ucrau
împreună Supr ema Amyr l
in şiDi vanul dec ât oat
tă pr egăt
irea
lui Elayne d e afi r egi
nă.
— El ayne,deî ndată cerăspândeştevestea,iarconducătorii
neam uri
lor nî
cep să afl e de mine, potsăî ncep să f acDi vanul
să-şi dea seama că au al es o Amyr l
in, nu o mar i
on etă,dar ,
până at unci,îmi potl ua etol
a de p e umeril af elde e rpede cum
mi -
au pu s-
o. Vr eau să zic, dacă nu sunt c u ade văr at o
Supr emă Amyr li
n, nu e mar e nevoi
e să mă dea l a o pa rte. Pot
să m aibombăn easc
ă unele di
ntre ele,dar u s
nt sigur
ă căo să
sel iniştea
scăr epede.Dacăaflă ci nevadi n af ara Sal
idarul ui că
cineva numit
ă Egw ene al’
Vere afost ri
dicat
ă Amyr l
in, o săfie a l
felcu cel el
alt
e zvonuricu ri
oase acr
e se r
ăsp ândesc în juru l Aes
Sedai.
— Ceaidegândsăf aci
?î ntr
ebăîncetEl ayne.Nuosăaccepţ
i
să i fiumi l
ă.
Cuvintel
e ei o f ăcură pe Egw ene să zâmbeas că din t
oat
ă
i
nima. Nu f usese î n
otr
eb ar
e,cio a firmaţie.
— Nu,nuvoifi.
Ascult
ase o part
e dintre prel
egeri
le pe care Moi
rai
ne ile
ţi
nuse l ui Rand des pre Jocu l casel
or ; atuncii se păru
se că
869
Joculeraabsurdşimaimultdecâtclandesti
n.Acum sperasă-
şipoat ă amintit ot ce auzise.Aiel
i
i aveau o vorb ă: „Fol
oseşt
e
armele pe car
e e l a
i
“.
— Credcăosă- mifiedeajutorfapt
ulcăîncearcăsă-mipună
tr
eil esedifer
ite.Pot ăs mă pr ef
ac că su nt tr
asă mai mul t de
una saude al ta,în funcţie de care dint
r e el
e seap ropie mai
mult de ce e vr
au eu să f ac cu ad
evăra.
t Din când în cân d voi
puteaf ace ce vr
eau , cum v- am ridicat pe voidou ă Aes eda
S i ,
dar n u foart
e d es; îndr
eptându-şiumeri i
,l e pri
viî n ochi
. Mi -ar
fi pl ăcut săpotsp une căv- am î nălţ
at pen t
ru cămer i
taţi
, dar
adevărul est
e că am f ăcut
-o p en
tru căsu nteţ
i pri
eten
ele mele şi
pentru că sper am să mă pu teţ
i ajuta maimul t ca sur ori cu
drepturi depl
ine.Cu excep ţi
a voast
ră, nu şt i
u în cine aş put ea
avea încreder
e.O săvă t rimitla Ebou Dar e dnîdată ce se va
putea,î nsă, şiînainte,şidupă ast a, doar cuvo i potvo rbi. Şti
u
căo să -mi spuneţi adevărul.Iar călăt
ori
al a Ebou Dar ar put ea
fi mai cu srtă decât credeţi
. Voidou ă aţ
if ăcu
t ott soi
ul de
desc
operiri
, am auzit, dar
, dacă eurşesc să ămmai lămuresccu
ni
şte ulcruri
, aş puteaavea şieuuna.
— Asta ar fi minunat , zi
se Elayne, păr
ând î
nsă că se
gâ
ndeşte a l al
tceva
.

870
CAPI
TOLUL 37
Începutul unei bătăl
ii

Tăcer eaaceeaer ast ranie,iarEgwenenu put eapri cepecese

întâmpl ă. El ayne seui tă l a Nyn aev e,apoiambel e seui t
ar ă la
br ăţarasubţ ir
eal uiNynaeve.Nynaeveî şiridicăochi imarispr e
Egw en e,apoi î şipironi pri vireaî n podea .
— Am o mărt urisire, zise ea apr oape şopt ind; vocea- i
rămăsese l
af elde oa jsă , dar cu vint el
e â ţşniră caun t oren
t. Am
ca pturat -
o pe Moghed ien;f ăr ă să î şiî nalţe pri virea,îşiri dică
închei etur a mâi niil a car e purt a br ăţara.Est ea’da
unm.O
ţinem pri zonieră şinu maişt ie ni men i. Doar i u
San, Leane şi
Bi rgit
te.Şi acu m t u.
— Am f ostnevoite,spuseEl ayneapl ecându- secăt reea.Arfi
execu tat -
o,Egw ene.Şt iu cămer ită, dar ar e mi nteaî nţesat
ă de
cu noşt i
nţ e,l ucruri la ca re ni cinu vi săm. De l a ea vi n t oat
e…
descop eriril
e noa stre.Cu excep ţi
a Tămădui ri
il ui Si uan, a l ui
Lean e şia l ui Loga i t
n, şier’
aangrea lului meu. Ar fi uci s-
o
fără săaşt epte să înveţe ce vade a l ea !
Întreb ăril
e se î nvâr teaunău ci
toa re î n mi ntea l ui Egw en e.
Pri nseseră pe unul di ntre Răt ăciţi? Cum? El ayn e f ăcuse un
a’da m? Egw ene t remur ă, abi a pu tându -se ui ta l a el. Nu
semănade loccu a’
da mul pe ca re l î cu noşteamul t pr eabi ne.

Dar
Răt c
ăci
thi
ar
pri
nşi
t
recuatc
âhe
e
tst
aiaAes
ai
a, Scum? r
edai eU
uş
ni
sl
uer
ădis
năt
reasc
Ruăt
nd
ăăci
ţun
i
,
pri
zonier
. Nu f usese u d
s l a proces saucon damnat . La cât de
suspi
cios edveni
se anR d, dacăafl a vreodat
ă,nu ar m aifi av ut
nici
odatăîncredere nî Elayne.
— Aduceţi
-o aici
,reuşisă spună încet
.Nynaeve săride pe
scaun şise r găbi săi asă. Pent
ru o cl i
pă, cât uşaf u deschi
să,

871
năvăl
ir
ă î năuntru zgom oete
l săr băt
orii
, muzi ca şi âr se
tel
e.
Egwene şiî fr
ecă t
âmplele.Unul di nt
re R ătăci
ţi
.
— E unsecretdestuldemar e.
Obraji
il ui El
ayne se or col
ară. Pe Lumină, de ce… ? Desi
gur
.
— Elayne,nu am ni ci
oi ntenţ
ie să î
ntreb despre… despr
e
ci
ne nu ar r eb
t ui să ştiu. Femeia cu păru l de aur rt
esăricu
puter
e.
— Eu… eu aş putea reuşisă vorbesc.Mait ârzi
u.Mâine.
Egw en
e,trebui
e săm-i promiţi că u n veispu ne ni
măn ui nimic –
nimănui! —, decât dacă zi
c eu. I ndifer
ent de ce… de ce vei
vedea.
— Dacăaşavreit
u…
Egwene nu î nţel
egea de ce er a at ât e d agi
tat
ă. Nu cu
adevăr
a.t El
ayne av ea un secr et pe car e î l mp
î ărt
ăşea şi
Egw en
e,doarăcEgw ene aflase i ndî ntâmpl
are,iar de atuncise
tot r p
ef
ăcea
u că est e doar secretul lui Elayne.Se întâlni
se în
Tel’aran’rhi od cu Bi r
gitt
e,er onia din l egende;poa te încă se
mai î ntâlnea u. Ia stai, asta spusese N ynaeve, căBir gi
t
te şti
a de
Moghedi en. Vo ise să spu nă f emeia car e aş tept
a î n
Tel’aran’rhi od să fie ch emată de C ornul lui Val
ere? Nyn aeve
şti
a de se creutl pe ca re Elay
ne e rufzase săî lrecunoască, ch i
ar
şicân d f use se r p
insă?Nu. Di scuţia nu av easăse r an
t sforme
înt
r-un şi r de a cuzaţii şinegări.
— El ayne,suntSupr emaAmyr l
in –cu adevăratAmyrli
n –şi
am dej a pl anuri.Î nţel
eptele car
e potcon ducePut ereaţ es r fi
ele
dif
erit de Aes edSai, de cele mai mul te or.i
Elayne ştia de înţelept
e,deşi , dacă segâ ndea bine,nu şt
ia
dacăşiAes ed Sai şt
iau; celel
alte Aes edSai, acum.
— Adeseori ceea ce fac el
e est e mai complicat sau mai
neşlef
uit, dar n u
eori est
e mai si mplu decât cee
a ce m a î
nvăţ
at
noi în Turn şimer ge alf elde b ine.
— Vreica Aes Sedaisă st udieze cu f
emeile Aiel
?î nt
rebă
uluit
ă El ayne.Egw ene,nu o să nici
fiodat
e ă de acor d cu aş
a
872
ceva, nicidacăo săt răi
eşt
i o mi e de a
ni. Dar pr esupun că
, dacă
află, vor ea vrsăt estez
ef et
ele Aielsăvad ă dacănu potdev eni
novi
ce.
Aranjându-semaibi nepepernuţe,Egweneezit
ă.Săst udieze
Aes Sedaicu î nţ
eleptel
e? Ca uceni
ce? Nu o să se î
ntâmpl e
nici
odată aşace va,dar m aiales omR an
da şiLel ai
ne ar u p
tea
beneficia depuţinji’e’
toh. Şi Sheriam, şiMyr ell
e,şi … Găsio
pozi
ţi
e m ai confort
abi
lă, renunţ
ând l af antezii
.
— Măî ndoi
esccăî nţel
eptel
evorfi deacor d cafet
eleAi elsă
devi
nă novice.
Poat
e căod ată, de mul t
, ar fi f ost de acord, dar cu si gur
anţ
ă
nu acu m. Acum t otce u pt
easp era era săl e vorbească poli
ti
cos
f
emeilor es
A ed Sai.
— Măgândeam l aun feldeasocier
e.El ayne,suntmaipuţ in
de o m ie de Aes edSai. Dacăl e ulăm î n calcul pe emf ei
l
e ărmase
î
n Pust i
u, exist
ă mai mul teînţel
ep t
e ca re potcon ducePut erea
decât f
emeiAes ed Sai . Poa t
e mul t mai mul te.Î n orice ca
z, nu
rat
eazăni ciodat
ăof ată ca re se naşte cuscâ nt
eiaî n ea.
Oare cât e f emei muri seră de ac eas
tă par te a Zi du
lui
Dragonului
, pen tru că des coperi
seră brusc că potcon duce şi
nu avuseseră pe n i
meni car e săl e nîdrume?
— Vreau săaducmaimul t
ef emei,Elayne.Ceseî ntâmplăcu
f
emeile care potcon duce, dar nu au f ost descoperi
te de Aes
Sedai î
nainte de vâ rsta la ca r
e a r fi put ut deveni novi
ce? uEzic
că, acăd vr ea să î nveţe, as-lo să î ncerce, chiar dacăar e
patruzecide ani sa u ci
ncizec,i sau nep oţ
ii eiau la r ândul l
or
nepoţi
.
Elayne â
rse, st
rângându-se nîbr aţ
e.
— Oh,Egwene,o Al easă arfi î ncântat edea acelor
ă să pr
cl
ase e d novi
ce.
— Trebui
e să î
nveţe cum să f acă şiasta,răspunse f
erm
Egw en
e.Nu vedea nici
o p r
oblemă.Aes S edai spuses
eăr mereu
că, eşid poţi fi pr ea în vâr stă să dev i
i novice,dacă vr eisă
873
î
nveţi
… Ori cum î ncepuseră săse ăr zgân dească şiele.Văzuse nî
mulţi
me,î mbrăca t
e în al bul novicel
or, ch i
puri mai î n vârst
ă
decât al l
ui Nyn aeve.
— Turnula fostmer eu severcând a fostvor ba să excl
udă
oameni, E lay
ne. D acănu eşt i s uficient de put er
nică, eşt
i
excu
lsă. Refuzisădai un t est, eşt
i ex culsă. Ratezi un t est
, eşt
i
excl
usă. Ar tr
eb ui săli se erpmi t
ă săr ămână, dacăvor .
— Dart estel
esuntgândi t
ecasăexi steogaranţi
ecăof emeie
e su fici
en t de put er
nică, pr
otest
ă El ayne.Nu doa r nî ceea ce
pri
veşte Put er
ea, cişiî n ea însă ş.i Cu sigur
anţ ă nicit u nu îţ
i
doreşti Aes Sedaicar e să se r ân
f gă prima dat ă când dau de
gr
eu . Sau AesSed aicare abi
a potcon duce?
Egw ene puf ni. Sori
lea ar fi f ost t da
ă af ar
ă di n Tu rn, f
ără
măca r să m aifie esttată ca l easă.
A
— Poat ecănu vorput eafiAesSedai ,darastanu î nseamnă
că su nt n iuti
le.Pân ă la urmă,at uncicân d su nt rt
imise în
l
ume,ex ist
ă oî ncred
ere căvorol ofsiPut er
eacu di screţ
ie.Vi
sul
meues t
e c a ori
cef emeie c ar
e p oat
e c onduce ă sfie cumva eg
laăt
de Turn. Absolut toat
e.
— ŞiCăl ăuzel
e Vânturilor?într
ebă Elayne,t resări
nd când
Egwene apr obă.
— Nu le-ai tr
ădat, Elayne. Nu-mivi ne să cr ed că şi-
au
păst
rat secret
ul atât de mul tt imp.
— Eibine,ces- aîntâmpl ats-aîntâmplat,oft
ădi nr ărunchi
Elayn
e.Nu poţ i pune î napoimi erea în fagu re.Dar , dacăAiel
ii
tăi or
v avea o pr ot
ecţi
e speci
ală, at
uncişice i di
n neam ul
Oamenil
or ăMri
i ar t
rebui săse u b
cure de a
cel
aşil
ucru. Lasă
-l
e
pe Călăuzel
e Vânturil
or să-şi nî
veţe f
etel
e. iN
ci
o femeie a
Oamenil
or ăMri
i nu ar t r
ebui săajungăsăfie egat
l ă fedeleş şi
căr
ată de o es
A Sedai.
— S-
afăcut
.

874
 Egw en
e scui
pă î n pal
mă şi -şiî
ntinse mâna î
naint
e,iar după
o cl
ipă Elayn
e scu i
pă într-a sa,r ânj
ind î
n timp ce-
i st
rângea
mâna.
Încet
ul cu î
ncetul, râ
njet
ul pieri
.
— Egwene,evorbadeRandşideamni sti
asa?
— Oarecum.Elayne,cum poateomulăstasăfieat
âtde…?
Nu găsi cu
vân t
ul potri
vit şinicinu pri mi vreun răsp
uns.
Cea l
altăf emeie clăt
ină din cap cu t ri
steţe s
au cuî nţel
egere, sa
u
poate c u ambel e.
Uşasedesch ise, l
ăsând săi ntreof emei
e s
oli
dă, înt
r-or ochie
de â lnă închisăl a cu l
oare,cu treicu pe de a
rgi
nt şio ca raf
ă de
argint cu gât ul lung.Aveaf aţ
a ob osit
ă, un chi
p de nev astă de
ferm i
er, dar o chi
iî i str
ăluce
au î n timp ceî şitrecea pri
virea de
la Egw ene a l Elayne.Egw en
e uf su rprinsă căf
emeia purta un
coli
er e d ar
gint,î n ciuda rochieiponosi t
e,apoi intr
ă Nyn aeve,
închizând uşa î n urma ei . Probabi
l al er
gasetotdrumul , căci
avusese i mp
t să- şischimbe o rchia de A l
easă cuuna de măt ase
închi
să , br
odat
ă cuper ga
men te d e aur,în j
urul decol
teului şila
gât. N ici nu se ap ropi
a de dec otl
eul purtat de ob icei de
Bereal
in, dar ori
cu m era mul t mai gen erosdecât s-
ar fi aşteptat
de al N ynaev
e.
— Ea este Marigan,zise Nynaeve,trecându-
şicosi
ţa peste
umăr, cuo mi şcare sigur
ă.
Inel
ul cuMar ele Şarpe iîstrăluceaepmâna dr eaptă.
Egw ene se nîtrebade ce c acent
uase un mel
e,ap oiî şidăd u
bruscseamacăşicol ierulpurtatde„Mari
gan“eradi
n acel
aşi
set cubr ăţar
a de al mân a uli Nynaev
e.Nu seput u opri să un se
holbez
e. În mod cert f emeia nu ar ăat del
oc aşa cum s- ar fi
aştept
at de l a un Răt ăci
t. S puse ace
st lucr
u, ar
i Nyn aev
e
i
zbucniî n râs.
— Pri
veşte,Egwene.
Făcu mai m ult de cât at â;t apr
oape sări din scaun ,
î
mbr ăţ
işând saidarul. De nîdată ceNyn aeve vor
bi
, st
răluci
rea
875
o înconjură pe „ Mari
gan“
. Doa r ocl i
pă, dar,înainte de a păli
,
rochia si
mpl ă de l ână a femeii se schi
mbă com plet
: erau mici
schimbări, de fapt, dar seî nsumau, dezvălui
nd o cu t ot
ul al
tă
femeie,ch i
peşă, dacănu f rumoasă, dar delocobosit
ă, o femei
e
mân dră, ap roaper egal
ă. Doaroc hi
i î i rămaseră l a fel
,
str
ăluci
tori, şi
,i ndif
erentîncotr
o seui ta, Egwene puteacrede că
era Mogh edi
en.
— Cum? f u tot ce r
euşi să spună. Ascult
ă cu at enţie
expl
icaţi
il
el ui Nyn aeve şi alelui Elay
ne desp re cu m seţ esea o
deghi
za r
e şidesp re fir
elei nver
sate,păstr
ându- şiprivi r
eafixat ă
de Mogh edien. Era mân dr
ă saupl i
nă de eaî nsăşi, de apftul că
putea fidi n nouea nî săşi.
— Duceţ i
-o înapoi,le zise Egwene când expl i
caţ
iile se
sf
ârşir
ă. St răl
ucireasaidarului dură doar câteva cl ipe,dar ,
odată dispărută, nu maiput ea ved
ea i n
ci
o eţsătură. Mogh edien
era din nou o f emeie banală şiob osi
tă, o femeie d e alţ ară car
e
dusese o vi aţă gr eaşier a îmbăt rânită înaint
e de vreme.Och i
i
acei
a neg rist răluciră pli
ni de ur ă la Egw ene şipoate plini şide
disp
reţf aţă de ea însăş.i
Dân du -şi seama că î ncă ţi
nesaidarul
a în ea,Egw ene se
simţ
i p rost cât eva cl i
pe. i N
ci yn Naeve şi i n
ci l E
ayn
e nu
îmbrăţişaseră I zvorul. Dar N yn
aev e era ceacar eţ ineabr ăţar
a.
Egwene se ri dică, făr ă să-şi des pri
ndă pr i
virea de pe
Mogh edien, şi î nti
nse mân a.Nyn aeve păr ea nerăbdăt
oare să
scap
e d e b r
ăţ ara de a lî nchei
etura mâi nii
,l ucru pe care E gwen
e
î
l puteaînţel
ege of
arte bi
ne.Dându- i brăţara, î
i spuse:
— Punetava pemasă,Mari gan.Şiî ncearcă să tecomporţi
cât mai f
rumos. Egwene at răi
t pri
nt r
e cei din neamul Aiel
.
Egwene ărsuciîn mân ă brăţara de a rgi
nt,r epr
imându-şiun
fior. Ave
a o l ucr
ăutră isteaţ
ă, segm en tată atât e d bine încât
păreao singură bucată sol
idă. Se a flase od ată de ceal
altă part
e
a unuia’
dam.Un di spozi
ti
v sea nchan, cu o l esăde a rgi
nt care
l
egacol i
erul l
a br ăţ
ară, dar er a acel aşil ucru. Stomacul i se
876
zbăteamai t are decât atuncicând stătuse nîfaţa Di vanul
ui sau
a mul ţi
mii
; fierbeade p arcăvoia săse ăr zbune că f
usese i
nişt
li
t
înai
nte.Avea oi dee alce a s-
r fi putut aşt
epta, dar apr oape sări
de pe sca un. Emoţiil
e cel ei
l
alt
e femeier au în f aţa sa şit oată
star
eafizi că, adunat
e n îtr-
un colţîngrădi
t al minţ i
il ui Egw ene.
Pulsaţi
il
e de fricăerau pri nci
palul l
ucrupe ca r
e î l simţea, dar
dispreţ
ul şiur a pent
ru pr op
ri
a persoană er
au apr oape alf elde
puternice. Lui Moghedien nu îi pl
ăcea cum arăa
t acum. Poat e
cănu î i plăcea în mod specialacum, după ce ufse
se ea nsăşi
î
pentru câ t
eva cli
pe.
Egw ene se gân di l
a femeia pe car e o pri
vea;una di ntre
Rătăciţi
, cu al că reinume er au de secole sper
iaţi copi
ii, o
f
emei e ale căreicr ime merit
au moar tea de o sut
ă de or i. Se
gândi la cu noşt
inţel
e din capul ei
. Se forţ
ă să zâmbească. Nu
era un zâmbetpl ăcut
, dar nu creuz căi -
ar fir euşi
t, ni
cidacă
î
ncerca .
— Au dr ept
ate.Am trăitpri
nt r
eceidi n neamulAi el
.Aşacă,
dacăt e aştepţ
i săfiu l a f elde bl ândă caNyn aeve sauEl ayne,
scoate-
ţi asta din cap . Un si ngur p as greşi
t cu mi ne şi o săt e
f
ac să -ţi cer
şeşti moartea. Doa r cănu o săt e ucid. O săgă sesc
o cale săr ămâi pen t
ru t ot
deau na cu f aţa aia. Pe d e alt
ă part
e,
dacă u pi mai mul t de u n piciorgreşit…
Zâmbet ul i se ărl
gi, până câ nd i se vă zur
ă di nţ
ii
.
Teama zvâcni at ât de put erni
c, î ncât înecă t otul,
î
ngh esuindu-se lângă îngrăd i
tura di n mi ntea lui Egw ene.În
f
aţa mese i, M oghedi
en îşistrângeaf usta cu degetel
e albit
e,
tr
emur ând vizibi
l. Nynaev
e şiEl ayne se uitau la Egwene de
parcă u n ar mai fi văzu
t-o ni
ciodat
ă. Pe Lumină! Se aşt
eptaser
ă
săfie pol iti
coasăcu una di nt
r e Rătăci
ţ
i? Soril
eaar fit r
as-o în
ţeapă, l
ăsând-o săse suuce alsoa re,asta dacănu i -
ar fi t ăi
at
beregat
a.

877
 Egwene se ap ropi
e de Mog hedi
en. Cealaltă femeie era mai
înalt
ă,dar se înghesui în masă, dărâmând cupele de vin şi
clăti
nând carafa.
— Zi
ua în care detect
ez o si
ngură mi nci
ună spusă de t
ine
este ziua n
î car e et execut cu mân a mea.Acu m. M- am gândi
t să
călător
esc eda l un l ocl a altul f
ăcân d un felde ga ur
ă, cum ar
veni,deaiciîn acelloc.O gaurăprin Pânză,ast
felîncâtsănu
mai fie n ici
o distanţăî nt
re cele d ou ă ca pete.Ar mer ge?
— Absol utdeloc,ni cipentru tine,ni cipent ru al
tăf emeie,
zise r epede Mogh edien dintr-o su flare; team a car e cl ocot
ea
înl
ău ntru eii se put ea ci t
i acu m pe chi p. Aşa se Top es
c în
văzduh băr baţi
i;maj uscula era clară,vor bea de una di nt
r e
înzestr
ări. Dacăî ncer ci
, vei fi t rasăî n… nu şt i
u ex actce: poat
e
spaţi
ul di ntre firele Pânzei . Nu cr ed că ai put ea su pravi
eţui
mul tt i
mp. Şt i
u cănu t e-ai mai î ntoarce i n
ciodat
ă.
— Topi r
ea-n văzduh,murmur ă dezgustată Nynaeve.Nu ne-
am gân dit niciodatăl a Topi
rea-n văzd uh.
— Nu,nu ne- am gândi t
,ziseElaynel afeldenemul ţumităde
ea nîsăş.iMă î ntr
ebl a ce t al
cevau n ne-am mai gân di
t.
Egwen e el gn
ior ă.
— Cum at unci?întrebă î
ncet.O voce j oasă era maibună
decâ
t săţ ipe.Mogh edient resă
ri de p arcăar fi ţ i
pat la ea.
— Facidouă zone di n Pânză i dent
ice.Î ţ
ipot arăta cum.
Tr
ebuiepuţ inefortdincauza… dincauzacol ierul
ui,darpot…
— Aşa?î ntrebă Egweneî mbrăţişând saidarul şiţ esând fire
de S pi
rit
.
De dat a asta nu maiî nce
rca să ati
ngă Lumea Vi se
l
or, dar,
dacă mer gea, es aşt
epta la ceva asemăn ăto.
r O bţi
nu ceva
dif
erit.
Perdeaua uşoară ţesut
ă de eanu pr oduse acel ef
ect de apă
tremurătoare şiţ i
nu doa r o clipă înaint
e să ap ară o linie
vert
ical
ă,de un albastru ar
gint
iu.Lumina însăşise lăr
gea
repede sau poate se înt
oarse;aşai se ă p
rea– a răta caintrarea
878
în… ce va.În mi jl
ocul podel
eistăteaacu m o… uşă, f
ără săfie
deloc ceţ
oasăpr ec
um ce a ţes
ută de ea Tel
căt’
a
reran’rhiod,o
uşă desch i
să într-un ţi
nut atât de pârjolit d e soa r
e,î ncâ
t cel
din Sal i
dar păr ea luxurian
t. Vârfuri ascu ţ
ite de st ânci se
ridicaudeas upra unei c âmpii d e argli
ă acoper ite de pr af
,
brăzdat
ă de crăpăturiadâncişipresărat
ă cu cât eva tufişuri
ca r
e păreau ţepoase chi
ar şide a l di
stanţă.
Egw ene f ăcuoc hi
i mar i. Era Pust i
ul A i
el, al j umătae
ta
dist
anţeidi nt r
e St âncil
e Reci şivalea Rhui dean, un l oc unde
era puţ i
n pr ob ab
i
l săfie ci nev
a care săvad ă sausăfie r ăni
t.
Precauţi
il
el ui Rand cu cam ea
r sasp ecial
ă di n Palatul Soar
elui
o făcu seră să se gân deasc
ă şiea l a acelaşi lucru, dar doar
sperase să se nîtâmpl e şi fuseseigusr
ă caavea să fie oper dea
tr
emur ătoare.
— Pe Lumi nă!zi
se El ayne cu r
ăsuflarea tăi
ată.Ştiice ai
f
ăcut , Egw ene? Ştii? Cr ed că potsă o f ac şieu . Dacăr epeţ
i
ţesăt
ura, sunt si
gură căo să -
mi ami ntesc.
— Cesă-ţiaminteşti
,sevăi căriNynaeve.Cum af ăcutasta?
Of, b l
est
emat fi e af uri
sit
ul de bl oca
j! Elayne, oveşt
l e- mă în
glezn
ă! Ter og?
Chipul l
ui Moghed ien împietri
se; pri
n br ăţară nesiguranţa se
scur
geaî n valurilaf elde maricat eama. Nu put ea
i citi emoţ
ii
le
la f
elde l impede cani şte cu vi
nte pe o pagi nă, dar acel eaerau
clare.
— Cine…?Moghedi enîşili
nsebuzel e.Cinete-aînvăţatast
a?
Egw ene zâmbi aşa m cuvăz use alfemei l
e Aes Sedai
; spera să
sugereze i st
mer
ul.
— Sănu fiini ciodatăpr easigurăcănu şt i
u dej
arăspunsul,
zise ece.
r Adu- ţi ami nt
e.O si ngură minciună.
Brusc î şi dăduseama cum sunas eră vorbe
le ei pe ntru
Nyn aeve şiEl ayn e.El e o cap t
uraser
ă, oţ inuseră capti
vă în
cir
cumst anţe imposi bil
e şi o st or
seseăr de t ot f el
ul de
inf
orm aţi
i. Se î
nt oar
secă tr
e el e,râzâ
nd sc urt
.
879
 —Î mipar erău.Nu am vrutsă prei
au hăţ uri
ledin mâinile
voastr
e.
— Decesă- ţiparăr ău?înt
rebă El
aynecu un zâmbetl arg.
Trebuiesăleprei
ei.
Nyn aeve se t
rase atre d
e cosi
ţă, apoi se zgâila ea .
— Ni mi
cnu mer ge!Decenu potfi furioasă?Oh,di n part
ea
mea, nu aveţ
i decâtsăo p ăst
raţi pentru totdeauna.Ori cu
m nu
am fi pu tut să o ulăm la EbouDar . De c
e n u mă pot î
nfuria?
Oh, sângeşice nuşă!
Făcuoc hii mari când îşi dădu seama ce spusese,apoiî şi
acoper
i gura cupalma.
Egwene se uit
ă al Moghed i
en. Femei
a er
a ocupată săndî
repte
cupel
e şisă t oar
ne î n ele vinul cu ar
omă de mi rod
eni
i, dar
si
mţise ceva prin br ăţ
ar
ă cân d vor
bi
se Nynaeve.Poate şoc?
Poat
e pr ef
era stăp
ân a pe car e dej
a o cunoşt
ea uneia car
e o
ameninţ
a cumoar t
e a l fi
ecare suflar
e?
Se au zi o băt ae
if er
mă î n uşă, iar gw
E ene el
iber
ă în gr
ab ă
saidarul. P
oa rt
a către P
usti
u di spăm.
—I nt
ră.
Si
uan f acuun pas î n birou, ap oise op ri
, uitân
du-se la
Moghedien, la br ăţ
ara de la mân a lui Egwene, l
a Nyn aev
e şi
El
ayne.Î nchizând uşa ,facuo r eveernţ
ăl af elde micăpr ecu
m a
Romandeişia l ui Lel
ai
ne.
— Maică,am veni tsă vă i
nstruiesc î
n et
ichet
ă,dar,dacă
pr
eferaţ
i sămă î nt
orc mai t
ârziu…?
Sprâncenel
e ise d ri
i
carăî ntr
ebător.
— Du-te,îispuse Egwene l
uiMoghedi en.Dacă Nynaeve şi
Elayne erau dispuse ăso l ase să umbl e il
ber
ă î nse
mna că era
probabi
l constrânsădaeda
’ m, d eş
i nu l a felde strict alo l
esă.
Ati
ngândbr ăţ
aracudegetele–ur achest
iaai a–adăugă:
— Rămâipri npreaj
mă.Voitrataoriceîncercar
edef ugălafel
ca minciuna.

880
 Teama se r evărsă prin brăţar
ăî ntimp ce Moghedien se
gr
ăb ea să iasă. Asta erao p robl
emă.Cum put user
ă Nyn aev
e şi
Elaynet răi cu acel et orente de groază? Era o într
ebare pen
tru
mai âr tziu, n ît
orcându- se către Siuan, o pri vi cu br aţ
ee
l
î
ncru ci
şate.
— Nuţ ine,Siuan.Şt i
ut ot
ul.Fii
că.
— Câteodată a şt inu aduce ni ci
un avantaj
,răspunse ea
încl
i
nându- şicap ul
. Câteodată înseam nă doar să fii părt aş l
a
pri
mejdie.
— Siuan! zi se El ayne, j umătate şocată, j umăt ate
ameninţătoa
re şi, spre surpri
za lui Egw ene,Siuan făcu ceea ce
nu s-ar fi aşteptat nici
odată de al Siuan Sanche.Roşi .
— Nu-mi put eţi cer
e să devin al t
cineva peste noapte,
bombăniî mbufnată.
Egwen e bănuia că ynNaeve şi Elayne ar fi putut să o uajte c
u
ceea ce-şipuse se î n gând, dar, dacăt ot oiva să devi nă cu
adevărat Amyr l
in, tr
ebuia săo f acăsi ngură.
— El ayne,ştiucăvr eisăscapiderochiaaiadeAl easă.Dece
nu f aciast a? Şi vez i ce poţi afla desp re înzest
rări
le pi
erdut
e.
Nynaev e,şit u laf el.
Cele d ouă se i u
tară una la alta, apoică t
re S i
uan, apoifăcură
două r everenţe per f
ecte,murmur ân d: „Cum vă e voi a,Maică“
.
Nu î şi put ea da seama ce er a î n mi nt
ea lui Si uan;rămăsese
pri
vind- o straniu în timp ce emfeile eşea
i u pe u şă.
Egw ene î mbr ăi
ţşăsaidarul din nou , pentru puţ i
nă vreme,
pentru a-şipune sca unul la locullui,î n spatel
e mesei
, apoi î
şi
ar
anj ă et
ola şise şeză
a .
— Am nevoiedetine,spuseînt
r-unfinal .Şti
iceînseamnăsă
fii myAr li
n, ce poat e să f ac ă Amyr li
n şi c e nu. C unoş
ti
conducătoarel
e de Ajah, şti
i cegâ ndesc, şt
i
i cevor . Am nevoie
de itne şi am de gân d să te am . Sheri
am, Roman da şi Lel
ai
ne
au poa t
e senzaţi
a cămai port al
bul novicel
or e p su
b et
ola ast
a

881
–poatetoat
ecredaşa–,dartu osămăaj uţisăledemonst rez
cănu est e a
şa. Nu te org
, Siuan. Eu- o-să-
am- aj
utorul-tău.
Acum nu maiput ea f
ace ni
mi c al
tceva decât să aştepte.
Siuan se uit
ă l ung la ea şi cl ătină uşor di n cap , ârz
ând
î
nceti
şor
.
— Au f
ăcutogreşeal
ăcumpl i
tă,nu-iaşa?Si gur,eu am f ost
prima care s-a înşe
lat
. Pur ce
luşul cel gras pen tru ci nă s-a
dovedit a fi un şar pe veni nos gr os cât i p
ciorul deom;
desfăcându-şilarg ufsta, făcuo r ever
enţă adâncă,î ncli
nându-
şi
ca
pul . Maică, dă-mi vo i
e s ă slujesc şisăt e sfătuiesc
.
— Atâta vreme câtest e vorba de sfaturi
,Siuan.Dej a sunt
pr
eamul ţi ceicare cred că -
mi potl ega sf
oride mâi ni şipici
oar
e.
Nu o s ăî nghi
t asta de a lt i
ne.
— Maidegr abăaşî ncercasăl egsforidemi neînsămi ,spuse
secSi uan. Ştii, nu mi -a pl ăcu t nici
odată de tine.Poa t
e fii
ndcă
am văzu t prea m ul
t di n mi ne n ît i
ne.
—Î ncazulăsta,răspunsef at
apeacel aşiton,poţisă-mispui
Egw en
e.Cân d sunt em singu re.Acu m st aijos i şspune-mi de c e
stă Diva
nul aco lo şice ot pf ace să l
e mi şc i n
dl oc.
Siuan începu să-şit ragăun sc aun, cân d îşiami nti brusc că
acum putea acef st a
a cuaj utsaidarului.
orul
— Stau acolo deoarece, de î
ndată ce î ncep să se mişt
e,
TurnulAlb este cu adevăratsfărâmat.Câtdespr e cum le-
ai
putea upne n î mişcare,sfatul meues te să…
Dură mul tt i
mp să- şisp ună planul. O part e din else oved di a
fi camcu m î l gân
di
se i şEgwene,şipăr ea n u sf
atf oart
e b un.
Î
n camer a sa din Turnul Mic, Roman da t urna ceaiul pentru
încă treicon ducăt
oa
re de Aj ah
, doa r u na dintre ele Gal benă.
Încăperea er a în spate,dar se au zea zgom outl sărbător
ii de
afară; Romanda î lignoră cu desă
vârşire.Cel e rteifuseseră gata
să o sp ri
ji
ne pentru Tronul Amyrli
n; vot aser
ă pen t
ru f ată mai
mul t casănu aj ungăLel ai
ne al etolă. Lel
aine a rlua f ocdacăar
afl a vreodată.Acum că Sheri am î şi pu sese pe t ron copi l
ul
882
Amyrlin,cel et
reierau gatasăoascul t
e.Maial esdupăi spr
ava
cu ridica t
ul la rang de AesSed ai pri
n decret; eaşimi caeicl ică
le coco loşi
se pe t oate patru; fusese ideeal or să l e ridice pe
Theodrin şiFaoli
n deasupr acel
orl
alt
eAl ese,şisugeraserăasta
şipen t
ru El ayne şiNyn aeve,nu doar o dată.Î ncrunt
ân du-se
,
se înt rebă ce o r eţi
nea pe Del an a, ard î ncepu t otuşi să
vor
bească, după ce asi gură camer aîmpot ri
va trasului cu
urechea. Delana va trebu i să seunp ăla curent după ce en vea.
Lucrul cel maii mpor t
an t e r
a că Sheriam va î nvăţa că nu
câşit
gase t a
ât de mul t
ă put er
e pe cât sper
ase,înşfăcând slujba
de P ăst
rătoare aCr oni
cilor.
Î
n cea l
altă part
e a Sal idarul
ui, Lel
ai
ne servea vin r ăcoros
al
tor a pt
ru con ducătoa
re,una si ngur
ă doar din Ajah Albastră.
Saidarul f ăcea ca ni meni să nu poat ă ascul
ta ce vor beau .
Sunetele sărbător
iio f ăceau să zâmbeasc
ă.Cele pat ru femei
car
e er au cu easu ge
raser ă săî nce
rce ea î
nsăşi săse r u
ce e p
TronulAmyr l
in,şinu se dăduse î napoi,dar un eşec ar fi
însemnatca pe r ton să ajungă Roman da,ceea ce ar fi durut -
o
mai rău decât exi
l
ul. Cum şi -
ar fi scr âşni
t Romanda di nţi
i dacă
afla căvot aseră toat
e p ent
ru cop i
lă doar pentru caet ola sănu
ajungă pe umeri i Roman dei
. Acum se adu naseră să discute
cum pu tea mi cşor
a i nfluenţa lui Sheriam, du pă ce ac easta
reuşi
sesă smul gă etola Păstr
ătoareiCr onici
l
or. Şi far
sa aceea
de a ri dica la ran g de AesSed aipri n decretul dat e d copil
ă!
Probabi
l Sher iam se u mflasenîpene p ână în pragul nebuniei
.
Con t
inuând să vor bească
, Lelai
ne n îcep
u să se nt r
eb
îe unde era
Delana. Ar fi trebuit să juangă.
Delana stăteaî n cam ea
r ei , privi
nd-
o pe Halima cocoţat
ă pe
mar gniea patului său. N umel e Ar an’
gar nu t rebui
a f ol
osi
t
nici
od ată;câteodată Delana se t emea că Hali
ma ar şt i dacă
doar s- ar gâ
ndi la el.In j urull or er
a împl
eti
tă o mi căţ esăt
ură,
î
mpot rvai ur
echilor i
ndisc
rete.

883
 — Darastaeonebuni e,reuşisăspunăî nceledinurmă.Nu
înţ
elegi
? Dacăo săcon ti
nui săsp riji
n fieca r
ef acţ
iune,o sămă
prindă p
ână al urmă!
— Toat
ălumeat rebui
esă- şiasumeni şt
eriscuri
,zisef
emeia
fer
m, zâmbind cubuzel e sa l
e bogat
e.Şi o săcon t
inui săpresez
i
caLoga i
n săfie d omolit din nou. Fie asta, fie omoârt
;femeia se
str
âmbă u şor
, părând cumva şi maif rumoasă. Dacă- ar
l sc
oat
e
vreodatădincasaai a,m-aşocupaeuî nsămideast a.
Delan a nu îşi putea miagina cu m, darnu av ea de g ând să se
îndoiască de ea p ână n u dădea greş .
— Cenuî nţ
elegeuest edeceî ţ
ieat âtdet eamădeunbăr bat
pe ca re şasesu rori, zişinoapt e,î lţ i
n des părţi
t de I zvo
r.
Och i
i verzi aiHal imeipăr eaucă sc ot ăcăfl ri cân d săriîn
picioare.
— Nu î mieteamă,să nu maisuger ezivreodată aşa ceva!îl
vreau peLogain despărţi
tpentru tot
deaunadeI zvorsau mort ,
şiasta este tot cee
a ceai tu nevo i
e săşt i
i.Înţel
eg
i cevreau să
spun?
Nu era prima dată când Del
an a se gândi
se să o omoare p
e
ceal
alt
ă femeie,dar a vea cer
ti
tudinea că ea va fi ceauci să.
Hali
ma ştia cumva când îmbr saidarul,
ăţ
işa chi
ardacăea u n
putea con
duce. Mairău era căarfi put ut să uno u ci
dă,pent
ru
că avea nevoei de ea;Delana nu- şiputea imagina ce i
-ar fi
putut ace
f , dar ameninţar
ea vagăo f ăcea să tr
emure. Ar fi
tr
ebuit săo ucidă acol
o, pe o
lc.
— Da,Hal
ima,spusecuumi
li
nţăşiseurîpent
ruast
a.
— Cedr ăguţdin partea t
a!murmur ă Siuan î
ntinzând cana
pent
ru caLel ai
ne săî i poat
ă pune ogu r
ă de b r
andy. Soa
rele se
scuf
unda l a ori
zon t
, aruncând o l umi nă roşi
atică, dar pe ul
iţ
ele
de afarăîncăer a hărmăl aie.
— Nicin-aiidee câtde obositoreste să î
ncercisă o înveţ
i
et
icheta pe fata aia. Ar e sen zaţ
ia că t ot
ul este î n regu
lă dacă
884
î
ncearcăsăse com porte cao Meş terea
săde a l eade alţară. I
ar
Divanul e pen tru ea un f el de Cerc alFem ei
lor au
s ceva de
genul ăsta.
Lel
aine sc oase cât
eva mor măit
uri p li
ne de înţ
eleg
eer pe
deasupra cănii de ceai
.
— ŞizicicăseplângedeRomanda?
— Ceva desprecum insist
ă Romanda să st
ăm ai
ciî
nlocsă
mărşăluim spre Tar Valon, din câte mi -
am datse ama,r ăspunse
Siuanri di
când din umer i
. Pe Lu mină,f at
a are un temper ament
de p asăr
e nî sezonul de mp
î er echere.Apr oa
pe mi
î ve neas- o aiu
de umer i şis- o zgâl
ţâi, dar , desi
gur, acum poa rt
ă et ol
a. Bine
măcar că scap de ea, după ce mi î termin prel
egeri
le.Î ţ
i aduci
aminte…?
Zâmbind în si nea sa,Si uan ob servă cum Lel ai
ne î nghiţ
ea
toat
ă povesteaod ată cu cea iul. Doar prima propozi
ţi
e u fsese cu
adevărat i
mportantă. Treab
a cu t em per
amen t
ul fuses
e n ivenţi
a
ei, dar ar p fi
utut face con
ducăt oarel
e de A j
ah săfie cev a mai
cu gr i
jă în jurul lui Egwene.Î n pl us,băn uia că ar fiput ut fi
adevăra.t Ea nu va maifi ni ci
oda tă Suprema Amyr li
n şi era
sigură că a î ncerca să o man i
puleze pe Egw en
e era la f
elde
inuti
l cu m fuse se să o man ipuleze cineva pe ea, şila f
elde
dureros, dara î nvăţao Amyrlin să e fi A
myr l
in… Aştepta cumai
multă ner ăbdare ac est l
ucru decât or ice îşi putea aduce
aminte,de mul t
ă vr eme.Egwen e a l
’Ver
e vafi o Amyr li
n car
e va
facesăt remure r t
onuri
le reg
i
lor.

— Darcum r ămâne cu blocaj

ulmeu? î nt
rebă Nynaeve,i
ar
Roman da se î
ncrunt
ă al ea.
Erau în camera Roman dei,î n Turnul Mic, şi se presupunea
căat unciera rândul Romandei , potrvi
it li
steifăcute de su r
ori
le
Galbene.Muzica şir âsetel
e ca re veneaude a f
ară păreausă o
i
rit
e p e Gal
benă.

885
 — Nu păreaiaşa dedorni
că maidevreme.Am auzitcă i
-ai
spus D agd
areicăacu m şit u eşti Aes ed
Saişicăpoa te găsi
un
l
ac u nde să-şibage in
sgură capul.
Roşeaţ
a coloră obraj
iilui Nyn aev
e.Put ea avea î
ncreder
e ca
prop
ria fire să b oage nîbucluc.
— Poatecămi -
am datseamacăafiAesSedainu î nseamnă
că ot
p con duce Puter
ea maiuşor ca nî
ainte.
— Aes Sedai ,puf
niRomanda.Maiaimul tpână să aj
ungi
acolo, nidiferent de… Foar te bine, at unci
. Ceva ce nu am
î
ncer cat până acu m. Sari î n su s într
-un pici
or. Şi vorbeşt
e în
ti
mpul ăst a, i zse aşez
ându-se î ncruntat
ă într
-un f otoi
lu cu
braţe sculptate,aproape de pat
.Bârf e.Vorbeşt
e de lucruri
măr unte. D e exemplu, ce zi cea Supr ema Amyr li
n că voi a
Lelaine?
O cl ipă Nyn aev
e se ui tă indignată la ea.Să sar ă într-un
picior? r aE ridi
col
! Dar oricum nu er a acol
o pentru blocaj
ul ei.
Ri
dicâ
ndu-şif
usta, încep
u săsa r
ă.
— Egwene… SupremaAmyr li
n… nu aspusmarelucru.Ceva
că reb
t ui
e s
ă rămân em în Sali
dar.
Arfi binesă meargă,că al
tf
elurechi
lel
uiEgwene,Amyr l
in
saunu, o săi ba
ă ce au zi
.

— Credcăăstavamergecelmaibine,Sheriam,zi
seElayne,
dându-
i un inelr ăsu
cit
, cu vini
şoare albast
re şir oşi
i
, ca
re nu
fusesepână nî aceai mi
dneaţ
ă decâto simplă piat
ră.
Adevărulfie spus,nu se deosebea de al tel
efăcute de ea.
Stăteauce va maidepa rte de mul ţi
me, l a int
rarea uneial ei
str
âmt e,l uminată de soa rele roşu.I n spatel
e lor se au zeau
scârţ
âitul scri
pci
lor şi sunetul fluier
elor.
— Mul ţumesc,Elayne.
Sheriam î şi as t
cunseer’
angrea l
ul î n pu nguţa de al br âu
făr
ă să se ui t
e măcar la el. Elayn e o prinsese pe Sher i
am
odihnindu-se i n
d dănţuit
, un pi c o bosit
ă sub toată sereni
tat
ea
886
Aes Sedai
,dar acum îşifixase asupr a sa căutătura aceea
li
mpede care i
îfăcuse engunchii să rem
t ure p e vremea când er
a
novi
ce.
— Deceam senzaţ
iacănuest esingurulmotivpent rucareai
veni
tlamine?
Elayne a
fcu o gri
masă, r
ăsucindu-şiinelul Mar el
ui Şarpe de
pe mân a dr
eapt
ă;ar r eb
tui să-şiad ucăami nte căer a şieaAes
Sedai
.
— EstevorbadeEgwene.Adi cădeSupr emaAmyrl
in,am vrut
să spun. Est e î
ngr i
joraă
t,Sher i
am, şisp eram că o veiput ea
aj
uta. Eşti Păst
rătoareaCr onici
lor,i ar eunu şt i
u cesămai f ac.
Nu ştiu cu m st au toate lucrurile.O şt ii pe Egwen e,nu s-ar
pl
ânge ni cidacă i s- ar tăia pi ciorul
. Cred că es t
e vorba de
Romanda, deşi a vorbit şide Lel aine.Una din ele a f ostl
a ea
sauambel e,cred, zi cându-
i să st ea în Sali
dar, că este pr
ea
peri
culos să se i mşt
e d e ai
ci.
— Est e un sfatbun,spuse Sheriam încet
.Nu şt
iu dacă e
peri
cu l
os,dar acel aşi a sf
t i - l
aş da şi eu . Elayne ri
dică
neputincioasă i d
n umer i
.
— Şt i
u.Mi -a zis,dar… Nu mi-
a spus,dareu cred că îie
teamă d e as t
ea d ouă.Ştiu că acum e S upr
ema A myrli
n, daram
senzaţi
a căo f ac săse mt si
ă cao novi ce.Cr
edcăî ie eta
mă că,
dacăf acece iîsp un ele –chiar acăd este un sfatbun o săse
aştept
e săf acăl a felşipe viitor. Cred
… Sheriam, îi est
eteamă
că d ata vii
toare n u o să oat
pă spu ne nu, dacă acum spune da.
Şi… î mi e etamă şi mi e. Sheri
am, ea este Suprem înscăunata
Amyr li
n,nu ar trebuisă fie sub papuculRomandeisau al
Lelainei
, sa
u a ori cui al
tcuiva. Tu eşti si
ngura car
e o poa te
ajuta. Nu şt
i
u cu m, dar tu eşti si
ngur
a.
Sheriam nu vor bi ni
mic at ât de mult it
mp, încât l E
ayne
începu săse ea tmă căo să -i spună cătotce-i zi
sese era ri
dicol
.
— O săfactotcepot,spuseîntr
-unfinalSheriam.

887
 El
ayne î
şiînăbuşiun oft
at d
e uşu
rar
e,î
nai
nte de a-
şida
seama că unarfi cont
at.

Aplecându-seînf
aţă,Egweneî
şirezemă br
aţelepecada de
cu
pru, lăsând-
o pe Chesa să răn
t cănească n ti
împ ce or ec
fa pe
sp
ate.Vi sase l
a o baie adev
ăraă
t,dar cu am că st ătea î
n ap a
amest
ecaăt cu săpun, par
fumat
ă cu un ul ei flor
a,l i se ăr
pea
ci
udat după cor t
urile de ab uri Aiel. Făcuse primii paşica
Amyrli
n,îşipusesearmateledepăşit
enumeri csămăr şăl
uiască
şi nîcepuse atacul. şÎi aducea ami nte că Rhuar c spusese
cândva că,od ată ce nîcepebăt ăil
a,coman dan
tul nu maiav ea
ni
ciun con t
rolasu pr
a evenimen t
elor
. Acu m totce u pteaface er
a
săaşt ept
e.
— Chiarşiaşa,şoptiea,cred căînţel
eptel
earfi mândr ede
mine.

888
CAPI
TOLUL 38
Un fi
or

Soa rele arzător co ntinua să ur ceî n sp atele l ui,i ar M at er a

bucur os că pălăria cu boruril ar giî iarunca pe f aţă puţ i
nă
umbr ă. Pădur eaal tarană er a go l
aşăşimar onie,pi nii şicel elalte
soiuri car e nu î şil ep ădau f runza păr ând sec ătuiţi de sev ă şi
usc aţi,i ar stej
ari i şif rasini
i gol aşi. Deja zi ua eraun cu ptor
fier binte,ch iar dacăî ncănu ven iseră pr ânzu l şifier binţea l
a cea
mar e.Î şiarunca sehai na pest e sa cii şeii
,i ar su doarea î il ipea
cămaşa de pi el
e.Copi tele l ui Ci mpoi aş st rivea u f eri
gi
le moart e
şist ratul gr os de f runze,i arOast ea semi şcapri n pădur e î n
su netul v reascurilor sf ăr âmat e. r E
au puţ ine păsăr i
, cât eva
fâlf
âiel ir api
de pri ntre cren gi, şini cio vev eri
ţ ă. Er au î n sc himb
su ficien t
e m uşt
e şi micicr eaturi ca re p işca
u şise fl a
au î n ini ma
verii,nu l adoarol unădeSăr bătoar eaLumi nil
or.Nu er apr ea
diferit de c eea cevă zu sepe mal uril
e E ri
ninul ui, dar î l neliniştea
săgă sea scă şiacol o aceea şidezol are.Ar deaoa re oattăl umea ?
Aviendhamer geacupaşimaripel ângăCi mpoiaş,căr ându- şi
legăutr a î n spat e,nel uân d în se amă cop acii mor ţi şimuşt ele
car e î nţepau, făcân d mul t maipuţ i
n zgom otdec ât cal ul,î n
ciuda f ustei
.
Och ii eicer cetau cop acii de par cănu ar fiavu tî ncr edere că
cercet aşii Oşti
i er au î n st are să îiferea scăde oambusca dă. Ni ci
nu acce ptase să că l
ărea scă , şielni cinu s- ar fi aşt ep tat la ast a,
avâ nd î n ved ere cesi mţ eau Ai el
ii pen tru că lătoriile pe ca i
, dar
nici nu- if ăcuse e ncazuri , as ta dacănu cumva ar fiput ut fi
socot i
t ă o pr ovoca re afpt ul căî şiascu ţeacu ţitul de fi ecare d ată
cân d se op reau . Maif use se şii nciden t
ul cu Ol ver, des igu r.
Căl ărind pe j uga nul cen uşi u pe car e Mat i -l găsi sepri ntre cai i
de e rezrvă, Olver o su pravegh ea se cu atenţi
e.Î n a dou a noa pt e,
înce rcasesă -şiî nfigă cu ţitul în ea ,ţ ipând că Ai el
iiî i ucise seră
889
tatăl. Ea semul ţ
umi sesă -
ii a cuţi
tul
, dar, ch i
ar şi după ceMat
î
lî ncătuşase încer
când să -i ex
pli
ce difer
en ţ
a di ntre Shai do şi
ceil
alţi Aiel
i– n iciMat nu era si
gur că î
nţelegeapr eabi ne Ol
ver
con t
inuasesăse i u
t
e urâtl a ea. Nu îi plăceau cei din neamul
Aiel.CâtdespreAviendha,Olverpăreasăonel i
niştească,lucru
pe ca re M at nu-
l puteaî nţel
egei ci
nî n ruptul ca pului.
Cop acii ar fif ost sufici
ent de înalţ
i pen t
ru cabri za săpoa t
ă
trecepe su b cor
oa na lor, dar st
indardul Mâinii Roşii at ârna
nemi şcat
,l af elcaşicel el
alt
e două pe ca r
e e l scosese a
ll umi nă,
după ce Ran d î
i t recuse prin poartă la ad ăpostul nop ţ
ii
,
Stindardul Dr agon
ului, o f ormă au ri
u-roşi
ati
că ascu nsă de
cutele albe,şiî ncăunul numi t de Oaste Stindardul lui al’Thor,
cu vec hiul simbolAes Sedai asc
uns de cut e. Un purt ător de
sti
ndard căr unt iţ
nea st eagul Mâini
i Roşii, un i ns cu och i
înguşti şimai mul t
e ci ca
tri
cica Daeri d, car
e i nsi
stasesă ca re
aproape t oat
ă ziua sti
ndardul,lucrur ar prnit
re cei de soiul l ui
.
TalmanesşiDaeri d puseseră oamenisă ai bă grij
ă decelelalt
e
dou ă, t
iner
i cu ch i
puri proaspet
e ca re se arăt
aseră su ficient de
destoi
nicipentru a p urt
a p e umer i puţină r ăspundere.
Erau de t r
eizi leî n Al t
ara, tr
eizi l
eî n ca r
e nu î ntâl
niseră ni
ci
pici
or e dj
urat al Dr agonului – sa u pe ni men i altci
neva–,i ar
Matsper a să nu dea pes te nimen i niciî n această a pat ra zi,
înaint
e d e aaj unge alSal idar.În af ară de A es ed
Sai , mai avea şi
grij
a de a o ţ ine pe Avi endha dep arte de gât ul lui Elayne.Nu
avea pr
eamul t
e n îdoiel
i cu privi
re a l mot i
vele p en
truca re şi
î tot
ascuţea cuţi
tul;t ăişulî i str
ălucea ca o pi atră pr eţi
oasă.Î i era
teamă să unaj ungă să ouc dă sub paz ă al Cae mlyn pe emef ia
Aiel
,înt imp ce afurisi
ta de Domniţă Moşteni
toare avea să îi
ceară la fiecar
e p as săo sp ânzure.Rand şif emei l
e u li af
urisi
te!
în op i
nia lui Mat , orice ar fi î nt
ârziat Oastea să aj ungă î n
colcă
iala pe care seşt a
ept
a săo gă sească în Sal i
dar nu put eafi
decât bine-
venit
. Aj uta un pi c să pornească în mar ş â trzi
u şisă
seop r
eascădevr eme.La f elaj ut
au şică ruţel
e d e aprovizi
onare
890
de la spat e,î naint
ân d an evoi
e prin păd ur
e.Dar Oast ea nu
putea mer ge şi maiî ncet
. Maidev reme sau mait ârzi
u, Vanin
avea să găsească cev
a.
De par că l-ar fi i nvocat, cer
cet
aşul cel gras se iviprintre
copaci
,î nsoţi
t de al ţ
i patru că l
ăreţ
i. Pl
ecasecu şa se
,î nai
nte de
revărsa
t
ul zo rli
or.
Mat i dri
că pumnul î ncleştat
, semn de op ri
re, şi murmure
începură săse ăr spândească pri
n coloana de oşteni
. Primul său
ordin după ce t r
ecuseră prin poartă, fusese „f
ără t obe,făr
ă
trompete, ăr f
ă flui ere şi ărfă afurisi
tul de câ ntat“ şi, dacă
fuseseră câteva feţ
e ulngil aî ncep
ut, după prima zipri n ter
enul
împăd urit
, cân d nu put ea vedeaniciodat
ă maimul t de osu tă
de p aşi, ni
men i nu mai avu sese n
imic de obiect
at.
Aşezându- şisuli
ţa pest
e şa,Mataşteptă până când Vanin
ajunse ân lgăelşi -l sal
ută cuo î ncl
inare scurtă a capului
.
—I -
aigăsit?
Bărbatul chel
ios se a pl
ecăpe opart e aşei i, săscu i
pe printre
ga
ur a dintre dinţi
. Transpir
a at ât de mult
,î ncât aveai senza
ţia
căse op teşte.
—I -
am găsit.Optsau zecemi lecătreapus.SuntSt r
ăjeriî
n
păduril
e alea.Am văz ut cum unul l -
a doborâtpe Mar ; a apărut
de nicăieri
,într-una din mant i
il
e alea, şil-
a dat j os de pe cal. L-
a scuturatbi ne,darnu cr edcăl -a omorâ.t Bănuiesc că Ladwin
nu a apărut di n acel
aşimot i
v.
— Deci,şti
ucăsunt em aici
,respirăMatzgomotospenas.Nu
seaşt epta cavr eu nul di
ntre ei sănu le spună celorlal
ţi St
răj
eri
sau, cu at âtmaipuţ i
n, femei
lor es
A ed
Sai. Dar, pân ă la urmă,
AesSedait rebui
au săafledepr ezenţ
alormaidevremesau mai
târ
ziu. Doar că ar fivrut să fie mait ârzi
u. Plesni o musc ă
al
bas t
ră, dar ac east
a bâz âi mai depar te, lăsându -i pe
î
nch ei
eturăo p i
cătură de sânge.
— Cât esunt?
Vaninscui pădinnou.
891
 — Maimul tedecâtam crezutcăosăvăd.Am intr
atpejosîn
sat
, şisu nt feţ
e de AesSed ai pest
e tot
. Două su te,poat
e trei
.
Poate patru. Nu am vrut să mă daude go l
, apucându-
mă de
număra.t
Î
nainte să ap uce să si mtă pe de-a-nt
regul şocul
, omul îi
trâ
nti alt
a:
— Au şioarmat ă.Şi
-au f
ăcuttabăr
acătremiazănoapt
e.Mai
mulţi decât ai tu. Poa t
e de d ouă orimai mul ţi.
I
nt r
e t i
mp, Tal man es, NaleseanşiDaer i
d se ap ropiaser
ă
căl
are,năduşi nd şial ungând muştele.
— Aţ iauzit
?î ntr
ebă Mat ,i
areidădur ă din cap sobri
.Er a
bun nor oculluiîn băt
ăl i
e,darsă fie depăşi
tdoil a unul,cu
sut
e de Aes Sedaiamest ecân du-
se în l uptă,er a cam mul t
pentru orice ornoc.
— Nu sunt em ai ci ca să luptăm, l
e aduse ami nt
e, dar
oamen iiî şipăstrară f eţ
ee
ll ungi. De fapt, nicielnu sesi mţ ea
maibi ne. Acum con ta doar dacă Aes S edai doreau să- şi pună
armaat săup l
te.
— Pregăt
iţi
-vă caOasteasăfieat acat
ă!or donăel .Tăiaţicât
de m ulţ
i copaciput eţ
i şif olosiţ
i buşteniil a baricade.
Talmanessest râmbălafeldet arecaNal esean;lepl ăceasă
fie nî şaî n timpul luptei
, săse o pată mi şca în voie.
— Gândiţi
-vă.Potfi St răjericar e ne urmăr esc în această
cl
i
pă, i se
z şif u surpri
ns să- l vadă pe Van in ui tându-se cu
subînţel
es nî dr eap
ta lor. Dacăne văd că ne pr egăit
m să ne
apăr
ăm, o să fie l i
mpe de că nu vr em să atac
ăm. Poat
e o să
deci
dă săne a lse nîpace, dar, dacănu o săfie a şa,celpuţ
in o
săfim pr egătiţ
i.
Pr
icepur
ă pân ă l
a urmă,Tal man es ceva mair epededec
ât
Nal
esean. D aerid aprobase di n cap î ncă de l a î
ncepu
t.
Răsuci
ndu-şi barba dat
ă cuul ei, Naleseanmurmură:
— Şiceaidegândsăf aci
?Săst aişisă-iaşt
epţ
i?

892
 — Asta o să f
aceţivoi,î
irăspunse Mat .„Arză-
l-arfoculpe
Rand şipe cel e« poate ci
ncizeci de AesSed ai» alel ui. Arde-
l-
ar
pe elşipe « inti
midatul
»l ui.“ Părea o ideebună să aşt ept
e să
vină cineva di
n satşisă- iîntrebe ci
ne suntşice vor .Făr ă
întoarceri de situaţt
a’
i
i vere
n de dat a asta. Băt ăl
ia tr
eb uia să
vinăeal ael.Nuaveadegândsăpăşeascădr eptînea.
—Î n partea aia sunt?întrebă Aviendha şi,fără să mai
aştept
e vreun r ăspuns,î şipusel egătura în spinare şiporni cu
paşimari căt re ap us.
Mat seui tă l ung după ea .„ Af
urisi
ţi
i de Ai el
i!
“ Probabil vr
eun
Străj
er osă î ncercesă o dob oa
re şio săset r
ezească apoicu
capul lui î
n br aţe.Sau poa t
e nu, St r
ăjeri
i fiind St r
ăjeri
; dacă
încerca săvâ re cu ţi
tul în unul dint
re ei, ar puteasf ârşirănită.
In plus,dacăaj ungeaa l Elayne şiîncepeausă- şismul găpărul
din capdi n cau za lui Rand sau, şimai r ău, săbage cu ţ
itul î
n
ea… Se mi şca r epede, aproapeal ergând, e nrăbdăt
oare să
aj
ungăî n Sali
dar.„ Sânge şicenuşă !“
— Tal
manes,aicomandapânămăî ntorc,darnu începisăt e
agi
ţi decâtdacăci neva ădbuzna pest e O ast
e.Ceipat ru o să-ţi
spună cu ce i aput ea să te con frunţi
. Van i
n, t u vii cu mi ne.
Olver
, st
ai pe âl
ngăDaeri d, î
n ca z că are nevoie să-i ducăci neva
mesajel
e. oţPi ăs-
l î nveţ
i Şerpi şi u Vl
pi, ad ăugă r ânji
nd l a
Daeri
d. Mi-a zi
s că ar vr
easăî nveţe.
Daeri
d r ămase cu gu r
a deschi să, darMat e dj
a pl ecase.
Frumosi -
ar mai fi st at săfie că rat de u n Străj
erî n Sal i
dar, cu
un cucui î n cap . Cum să r educă şansele săse nîtâmple asta?
zăripe p urtăt
orii de st indard.
— Tust aiaici,îispusecel uicărunt.Voidoiveniţ
icumine.Şi
ţi
neţi chestii
le al ea strânse.
Grupuleţ ul l
ui ci udato aj unser epede din urmă pe A vi
endha.
Le-ar fiaj uns S tr
ăjeri
lor o i n
sgură pri
vir
e s ă sedecidă să-ilase
săt reacănest ingh eri
ţ
i. Nu er a nici
o primejdi
e de la o femeie şi
patru bărbaţ i
, ca re nu f ăceau ni
ciun ef
ort să sescu andă, cudoi
893
din eică rând st i
ndar de.Se u ită la cei doi. Tot nu băteavânt
ul,
dar î nf
âşu r
aseră st eaguril
e strâns. veau
A chi
purile cri
spat
e.
Numaiun nebu n ar fivrut să căl ăr
eas că pr i
ntre Aes Sedai
ri
scând cal a orice ri b
zăsăse esf dacăst indardel
e.
Aviendhaî iaruncăopri vi
recu coadaochiului,apoiîncer
că
să-i scoat
ă pi ci
orul din sca r
ă.
— Lasă-măpecal !ordonăscurt.
De c e, pe Lu mină,arfi vrut să căl ăreascăt ocmaiac um? N u
avea de gâ nd săo l ase să se u bl
ucească pe ca l şisă- l deaj os;
maivăzu se Ai el
iî ncercând să se ur ce pe cal . Plesnind altă
muscă, seap lecă şi o pri
nsede mân ă.
— Ţine- t
e bine,îizise şio ri
dică i
cnind în spatel
el ui.Era
aproape l a f elde înaltă cael , şiso l
idă. Pune- ţ
i br aţ
ele î
n j urul
meu. Ea î i aruncă doar o privi
re şise r ăsuci pân ă seaşe ză
bine,cu picioarel
edezgoli
tepânădeasupr agenunchi l
or,fărăsă
pară der anjată de u lcr
ul ăsta. Frumoa se i ci
poare,dar nu şi -
ar
mai fi bătut capul cu o f emei
e Aiel
, nicidacănu ar fi f ost topi
tă
toat
ă după a Rnd.
— Băi
atul,Olver,zise ea după un ti
mp.Shai do i
-au ucis
tatăl?
Matdăd u di n cap f ără să se întoarcă. Ar putea vedeaoare
Str
ăjer
ii până nu e pr ea târ
zi
u? Desc hizând drumul, Vanin
căl
ăreacade o bi
cei, caun sa c aruncatî n şa, dar aveaprivi
rea
ageră.
— Mamal uiamuri tdef oame?înt
rebăAviendha.
— Def oameşipoat eşideboal ă.
Străjerii purtau ace l
e pel eri
ne care i
îf ăceau săset opeasc
ăîn
decor. Put eai mer gech i
ar pe âlngăunul di nt r
e ei ,fără să-l vezi
.
— Ol ver nu a f ost foart
el impede şi nu l-am f orţat să
vorbească.Aî ngr opat-
ochi arel.Dece?Crezicăî idatoreziceva
pentrucăşi -
a pi erdut famili
a din cauzaAi el
il
or?
— Să î i datorez ceva? zise uimit
ă. Nu l -
am omor ât pe
nici
unul di ntr
e eişi , dacăaş fi f ăcut-o, erau uci gaş-i
de-co
paci
.
894
Cum aş put ea avet
aoh? Nu aigr i
jă de el aşacu m ar reb
tui,
Mat au Cthon , zi
se ărfă nici
o pau ză,de par că ar fif ostvorba
despre acel
aşil ucru. Şti
u căbăr baţi
i habar n-
au cum se creşte
un cop i
l, dar e r p
eat ânăr să-şipet r
eac ătotti
mpul cu bărbaţi
î
n t oat
ă fir ea.
Mat seui t
ă l a ea,cl i
pind. Îşidăduse j os brob
oada şier a
ocupată să -
şit r
eacă un pi ept
en e din piatr
ă verde,lust
ruit
ă,
pri
n păr ul roşcat-
închis.Păr ea să fie con centr
ată pe de-a-
ntr
egu ll a ast
a. Şi sănu ca dă de pe ca l.Îşipusese şiun coli
er
de a r
gint complexl ucrat şio br ăţ
ară scu lpt
atăî n fildeş.
Clăti
nând di n cap, se nî t
oa r
se să st
udiezeăd purea. Ai
elsau
nu, era u toat
e a lfel.„ Dacăvi ne sf
ârşit
ul l umii
,o f emei
e vadori
săai bă t i
mp să -şifacăpăru l
. Dacăvi ne sfârşit
ul lumii,o f
emeie
î
şiva ace f i mp
t săsp ună unui băr batce a greşit
.“ L-
ar fi umflat
râsul, dacănu ar fi f ost at
ât de p reocupat săse nt îrebe d
e e sau
nu pri vi
t de S t
răj
eri chiar î
n acel momen t.
Soarel
e ur case l
a zen i
t,t recând de cea l
alt
ă parte a bol ţii
,
când păd urea se nîtr
erupse b rusc. La maipuţ i
n de o sut ă de
paşiî ncepea satul
, i ar pămân tul arăat de par că ar fi f ost
despădurit de curând. Salidar er a un sat mar e,cu clădiri de
pi
atră, acop er
ite cu st uf, air ul iţ
ele er
au pl ine de oa men i
gr
ăbi ţ
i. Matî şipuse a h
ina. Di n lână fină verde,brodată cu fir
de a ur al guleru
lî nalt şimanşet e,ar fit reb
uit săfie su fici
en t
ă
pentru întâl
nireasacu Aes ed Sai .O lăsăt ot
uşidesch ei
ată; nu
avea e d g
ân d să moară de c ădlură nicipent
ru AesSeda i.
Nimeni nu î ncer
că să-i op reasc
ă,dar oa menii se p o
reau, şi
fiecare pri
vir
e î i cer
ceta pe elşimi cu
l său gru p. Deci, şti
au.
Toatălumea şti
a.Renunţ ă să mainumer eAesSedaidupă ce
ajunse alcincizeci
; aj
unseseul t
m prea ep
rede cunumăr ătoar
ea
acolo ca să sesi mtă linişt
it
. Nu er au oşt
eniî n mul ţ
ime,dacă
nu- i so
cot
ea şipe St răj
eri, uniiîn peleri
nele car
e-şisch imbau
culoarea
, a l
ţi
i a ti
ngându- şi â mneree
l săbii
lor în t i
mp ce- i
priveaucu m tr ec
eau. Faptul cănu er au sol
daţ
iî n sat însemna
895
doar căer au toţ
iî n tabăr
a pe care o văzu seVani
n. Iar acă
d
er
au t oţiîn tabăr
ăî nsemna căse r peg
ăetaude ceva.Matsp era
caTa lmanes să-i ascu
lte n
ist
rucţ
i
unil
e.Ta l
manes avea capul pe
umeri, dar câteodat
ă era la felde ner
ăb dăt
or ca Naleseansă
porneascăl a at
ac. L-ar filăsatpe D aer
i
d l a coman
dă – văz use
pr
ea mul t
e bătăil
i ca să fie nerăb
dător ă sînce
apă una –, dar
nobil
ii nu ar fiî nghiţ
it una caast
a. Păreacănu su nt muşt e nî
Salidar.„ Poat
e ele şt i
u cevae dca re eunu am habar .“
Obser vă o f emei e,o f emeie drăguţă cu veşmi nte ciudate,
pant al
oni ga l
beni,l argişio hai nă albă, scurtă, cu părul auriu
pri
ns n ît
r-o cosiţ
ă l ungăpână l a brâu. Mai căra după eaşiun
arc.Nu er au mul t
ef emeica re alegeau arcu
l.Î l văzu căse i ut
ă
la eaşidi spărur ep ede nît
r-o uli
cioar
ăî ngustă. Ceva lega
t de e a
îi zgândăr ea memor i
a,dar u n ar fiput ut spune ce. Ăsta er a
necazu l cu ami nti
rilel ui st
răvechi
; mer eu vedeaoa men i ca
reî i
aduce au ami nte d e cineva şi, când îşidăd ease ama la cine se
gân di
se, se dovede
a a fi un om mor t de o mi e de an i
. Poate
chiar văzuse ep ci
neva r ca
e sem ăna cu ea . Găuril
e di
n pr op
riil
e
ami nt
irierau î
nceţ
oşate pe mar gini
.„ Probabi
l alt
ă corniată“, se
gândi, apoi şi
-o sc
oase i n
d mint e.
Nu aveaost rsăcăl ărească până vor beacineva cu ei , pentru
că se p ărea căi men
n i nu avea de g ân d să of acă.Matt rase de
fr
âie şisal ută cu o mi şcare a cap ului o femeie cu păr egr nu
care se ui t
a l a elîntrebăt
oare.Dr ăgu ţi
că, dar osoasă pen tru
gustul său, chiar şicu ch i
pul acela f ără vârst
ă. Cine ar fivr ut
să efi mp
î uns d e oa se ori de câte ori o mb
îr ăţi
şa?
— MănumescMatCaut hon,ziseneutru;dacăseaşt ept
al a
pl
oconeli, put
easăaşt epte mul t şibine,dar ar fi fosto pr ost
ie
săo en ervez
e.Le cau t pe E l
ayne Trakand şipe E gwene al
’Vere.
Şi cr
edcă şi pe N ynaeve al’
Meara.
Rand nu zi sese ni
mi c de ea, dar plecase E cu
layne,era sigur
.
Aes Sedaicli
pisurprinsă,darseni nătatea ise î
ntoarse pe
chi
p î ntr-
o cl i
pită. iÎ tsudie pe r ând, op ri
ndu- se mai mul t
896
asu pra Avi
endhei
, apoise ui tă l
a cei doiostaşiat ât de mul t
încâtMatse nî trebă dacănu vedea cumva Dr agon ul şi di
scul
alb-negr
u prin pânza înf
ăşurată.
— Urmaţ i
-mă, le zi
se î
n cele di
n urmă. O să văd dacă
Supr ema Amyrli
n vă poat e primi
. Adunându-
şif ust
a,por ni pe
uliţ
ă.
Matî i dădu gh es l
ui Cimpoiaş să o urmeze, i ar an
Vi n se
apropi
e murmur ând
:
— Nici
odatănu eoi deebunăsăî ntrebioAesSedaiceva.Aş
fi put ut să-ţ
i arăteu pe unde să o i ei
, zi
se ăcân
f d un se mn
căt
re o cl ădir
e de pi at
ră cu t reini veluriaflat ă î
nai
ntea lor.Î l
numesc Turnul Mic.
Mat i d
rică din umer i nel
iniştit
. Tu rnul Mi c? Şi aveaupe
ci
neva car e era Suprema înscăunat ă? Se î ndoia că f
emeie se
ref
eri
sel a Elaida. Rand seî nşelasedi n nou . Nu erau speriat
e.
Erau preaumflat e nî pene p ână l a nebu ni
e săfie sp er
i
ate. În
faţ
a cu bului de p i
atră, Aes edSai cea slabă l e zise o p
runcitor:
— Aşteptaţiaici
,apoidispăruînăuntru.
Aviendhaal unecălapământ ,i
arMatourmăr epede,gatasă
o prindă dacăî ncer
ca săo i a la goană.Chi ar da căurma să- l
coste câteva pi căt
uri de sân ge, nu avea de gân d să o l asesă
fugăşisă -ir eteze beregat
a lui Elayne,î nainte să poat ă vor bi cu
aşa-zi
saAmyr l
in. Dar ear ămasepe l oc, zgâindu-seî nainte,cu
braţel
eîncrucişateşicu şalulpeumeri .Păr
eacompl etli
nişt
ită,
dar s e gândi căar fi put ut la felde b i
ne fi î ngrozită. Dacăar fi
avu t ce va creer
i nî cap , ar fi f ost
. Mul ţi
mea î ncepea să se
str
ângăî n jurull or
.
Aes Sedai î ncepeau să se adune, î nghesuindu-iînf aţa
Turnul ui Mic, cercet
ându-iî n tăcere, i
ar rânduril
el or se
îngroşaupe măsu r
ă ce st ăt
eau acol o.De f apt, se ui t
au l
a
Aviendha laf eldemul tca l
a el
,darsi mţea t
oateacelepriviri
reci, de n epătruns.Se a bţinu cu gr eu sănu pi păie capul vu
l
pii
de ar gint ce-i at
ârna su b căm aşă.
897
 O Aes Sedaicu un chi p comun î şi f
ăcea loc r p
in mul
ţi
me,
î
mpi ngând înaint
e ot ânără subţi
re,îmbr ăcat
ă în alb, cu ochi
i
mari.Îşiad use arpcăami nt
e d e Anai
ya, dar u n păreacât
uşide
puţi
n interesată de el
.
— Eştisi
gură,copil
ă?oî nt
rebăpenovice.
Tânăraîşiţuguie puţ
in buzele,darvorbifără să l
ase ni
ci
umbr ă de rii
tare să i se ghicea
scă î
n voce.
— Parecă areol umi nă î
nj urullui,că st
răluceşte.Chi aro
văd.Nuştiudece.
— Esteta’veren, Ni col
a,zi se n Aai
ya cu un zâmbet r ad
i
os.
Tocmai ţi
-ai descoperit prima î nzest
rare. Poţi vedea un
ta’
veren.Acuma,du- teînapoila cl
asa ta.Repede.Nu vr eisă
rămâiîn urmă.
Nicol
a facu o r eveernţ
ă şi , cu o ul ti
mă pri vi
re l a Mat, se
str
ecură pri
n zi dul Aes ed Sai
.
Anai
ya îşiîntoarse pri
virea l
a el,una di ntre acele privi
ri
gândite sănel ini
şteascăun om. Î l nel
ini
ştea
u su ficient de mult.
Si
gu r căunel e Aes ed
Saişt i
au de el – unel
e ştiu mul t maimul t
decât şi
-ar fi dorit elşi , dacă se gâ ndea bine,Anai ya era una
di
nt re el
e d ar săanunţ e aşa,î n faţa a Lumina ştie câte em
f eicu
ochii ăia r eci de Aes Sedai … Mâi nil
e îi atinseră mân erul
sculptat al sul
iţei
. Cap de vu lpe sau nu, er
au su ficient de multe
să pu nă pu r şi simplu mân a pe el şi să- l care de ac oo…
l
Af
uri si
tedeAesSedai !Af
urisi
tuldeRand! “
Interesul Anaiyeipentru elţ i
nu doa r oclipă. Ducâ ndu-
sel a
Aviendha,oînt r
ebă:
— Cum tenumeşt i,copil
ă?
Tonulfusesepl ăcut,darer al
impedecăaşteptaun răspuns,
şif ărăîntârziere.Aviendha o priviîn ochi, mai înal
tă cuun ca
p,
şif ol
osi
ndu-sede a cest l
ucru:
— SuntAvi endha,di nseptulNouăVăialAi
eli
lorTaar
dad.
Gur a Anai yeise st r
âmbă î ntr
-un fel de zâmbet , sesi
zân
d
sfidarea i n
d vocea femeii
.
898
 Mat seî ntreb
ă cine aveasăcâ şit
geî nf
runtar
eapri vi
ri
lor, dar
,
înainte de aput ea u pne un r ămăşagcuelî nsuşi
, ve
ni lângăel e
o al tă femeie Aes edSai, al căr eiob raz osos dădeai mpresi
a de
vârstăînaintată,î
n ci
udaobr aji
lornetezişiapăruluicastani
u,
străluci
tor
.
— Şt i
icăpoţ iconduce,copi
lă?
— Şt i
u,r ăspunseAviendhascurt ,î
nchizândguradepar căar
fi pus ca păt di scu
ţiei
. Se con cen
tră să îşiaranjeze lu
şa
l
, dar
dej
a sp uses
e p reamul t
. Aes edSai încep
ură săr oi
ascăn îj
urul
ei
, dându-l pe M at lao p art
e.
— Câţianiai,copi
lă?
— Aimultăforţă,daraiputeaînvăţ
afoartemult
ecanovice.
— Mormul tefeteAieldeoboalădevastat
oar
ecândsuntdoar
cucâ ţi
vaani mai mi cidecâttine?
— Decândaidescoperi tcă…?
— Aiputea…
— Art rebuisă…
— Tr ebuie…
Nyn aeve ăru apî n pr agul uşii at
âtde b rusc, de parcăs- ar fi
mat eri
aliza
t din aer . Se u it
ăl ung la el
, cumâi nileîn şold.
— Ce cauţ i ai
ci, Mat ri
m Caut hon? Cum ai ajuns aici?
Presupun că e p rea mul t să sper că nu aini mic de-a face uc
armata de u jr
aţi ai Dr agonului care st
ă săne p ice nîcap?
— Suntl acomandaei ,ziseelsec.
— Tu…!Nynaever ămasecu gur adeschi
să,apoisescutură,
tr
ăgân d de o rch
ia albast
ră de parcăar fi f ost pusăst r
âmb. Avea
o croailă mai joasăl a gât decâttotce ovăzu se el purt
ând până
atunci, sufici
ent de oajsăsăse vad ă decolt
eul, cu pergament
e
aurii de-a l
ungu l gâtul
ui şipe gu l
er. Veşmintef oart
e dif
eri
t
e de
ce ar fi purtat acasă.
— Bi ne,vi
no cu mine,ziseea peun ton hot
ărât.Teducl a
Amyr l
in.

899
 — MatCaut hon,stri
găAviendha,respir
ând puţi
n cam gr
eu,
uit
ându-se espt e Aes edSaisă- l vadă.MatCau t
hon; doa
r at
â,t
dar pentru cinevai ndneamul Aiel, arăt
a nînebunit
ă.
Femeile Aes edSai care oî ncon j
uraser
ă continuau sădiscu
t
e
cal
m, r ezo
nabi l şifărăîncetare.
— Pentrutine,celmaibunl ucruarfisă…
— Trebuiesăt egândeşt
i…
— Estesprebinelet
ău…
— Nut epoţigândil
acevamai…
Mat rânji. Puteaeasăsco ată cu ţi
tul
, dar sendîoia căi-ar fi
fol
osi
t a l ceva în înghesu
ial
a aia. Nu avea să o vân ez
e prea
curând pe El ayne,asta era si
gu r.Î şiaruncă sul
iţa l
ui Vanin,
înt
rebându-se dacăav ea să o găsească pe Avi
endha purtând o
rochi
e albă.
—I a-
oî nai
nte,Nynaeve.Haisă o vedem peAmyrli
n astaa
voast
ră.
Se încruntă la el,l ăsându-l săi ntr
e în timp ceset răgeade
cosi
ţă,mor măind în bar bă capen t
ru sine.
— Astaemânal uiRand,nu?Şt i
u căe.Cumva,e.Săf acipe
toat
ă l umea să -şii asă di n mi nţi de frică
. Ai gr ij
ă ce f aci
,
Seniore Gen er
alCauthon , sauj ur căo săr egr
eţi cănu t e-am
pri
ns i ar la furat e d coacăze. Să sp er
iilumea!Chi ar şiun
bărbatartrebuisăaibămaimul t
ămi nte.Numair ânj
ilami ne,
MatCau t
hon ! Nu şti
u ce oăscr eadă ea es
dpre otat
e astea.
La mes eel de di
nău ntru stăt
eauAes ed Sai– avea sen zaţi
a că
î
nt r
-adevăr er
a sala mare a unui han, cu toat
e că Aes Sedai
scri
au cugr i
jă sauînmânau ordi
ne darabia dacăle ar
uncarăo
privi
re când străbăt
ură î
ncăperea.Nu er
a dec ât nu spec
t
acol
pentru el. O Aleasămergea cu paşimari
, bombăni
nd singură,
şini ci
of emei
e A es ed
Sai nu scot
eao vor
bă. Mat st
ătuse nîTurn
cât de p uţ
in putuse,dar şt
ia cănu er
af el
ul Aes ed
Sai de af ace
ceva.

900
 La capătul săl
ii
, Nyn aeve esch
di seo uşă ca re văzuseşizi l
e
maibune.Tot ul î
n acel l
oc ăr
peacăvăz use i
mp
t uri maibune.
Mat ourmă şiî ngh
eţă.Î n faţa lui st
ătea El
ayne,dr ăgu
ţă ca
î
ntotdeauna cupărul eiau ri
u, f
ăcând-o pe marea oa
dmnă, într
-
o măt ase verde, uc un gul er î nal
t de dan tel
ă, âmz bi
nd
condesce
ndent, cu sprâncenel
e ridi
cate.Şi mai era şiEgw ene,
î
n sp at
ele uneimese , cu un zâmbet î nt
rebăt
orpe ch i
p. Şi cu o
et
olăî n şapte culoripusăpe d easupra uneir ochii de u n galben
pali
d. Aruncân d o privi
re scu rt
ă af ară, trânti uşa î nainte ca
una dint
re acele A esSedaisă oa ptă ved ea nîăuntru.
— Poat
e vouă vise pare amuzant,gemu el ,păşi nd repede
peste cov
or, dar o să vă u p
nă pi el
ea e p b
ăţdacă fl aă. Nu o să vă
mail aseniciodată să pl ecaiţ
, la mama nai bii
, pe ni ci
una
dint
re voi
, dacă …
Smulse oleta de la gât
ul lui Egw en e,ridicând-o în gr abă din
scaun, i
ar cap ul de vul
pe se ăcuf r ece cagh eaţa.Î mpingând-o
pe Egw ene de l ân gă masă, se uită urâtl a el e. Egw ene părea
doar mi r ată,dar yn Naevet ăts
eacu gu r a des chisădi n nou ,i ar
ochi
i al başt ri ai lui El ay ne păr ea
u ga t
a să -
ii asădi n ca p. Una
dint
r e ele n îcerca
sesăf oloseascăPut er
eape e l
. Si ngurullucru
bun car e veni se din căl ătoriaî n acel t
er’ angrea l ufsese
med ali
on ul cucap ul de vu l
pe.Se gân dea că era pr obabiltotun
ter’
angrea l, dar ,i ndiferen t ce era, era r ecunoscă t
or că -
l are.
Atât
avr emecâtî iatingeapi elea,Putereanu- lputeaat i
nge.Nu
saidarul, în or ice caz ; ave a maimul te dove zi decât - şi
ar fi
dori
t. Dar deven ear ece n câ
d cinevancer
îcasăo a fcă.
Aruncândet olaşipălăriapemasă,seaşeză,apoiseri di
căsă
arunce pe j os nişte per nuţe. Îşi puse o ci zmă pe mar gn
iea
mese i
, ui tându- se alneb unel e de em
f ei
.
— O săaveţ inevoiedepernuţ el
ealeadacăaşa- zisaAmyr lin
află de gl umi ţa voastră.
— Mat ,începuEgwenef ermă,dareli -
oreteză.

901
 — Nu!Dacă voiaţ
isă vorbim,arfi t r
ebui
tsă vor
biţ
i,nu să
încer
caţ
i să vă f olosi
ţ
i de af uri
sit
a de Put er
e.Acu m să f
aceţ
i
binesămăascultaţi
.
— Cum ai… semi nunăEl ayne.Fir
eleau… di
spărut,purşi
simpl
u.
În acee
aşicli
pă, Nyn aeve spuse ucun tonamen inţ
ător
:
— MatCauthon,faciceamaimar e…
— Am spussăascul taţ
i;împunseun degetcătreEl ayne.Pe
ti
ne t e duc î nap oil a Caem l
yn, dacăr eu
şe scsăo î mpiedi
c pe
Aviendhasăî ţ
ivi nădehac.Dacănu vr eisătetrezeşticu gât
ul
ăla dr ăguţ ătiat, stai aproape de mine şif ă ce-ţi spun, f
ără
discuţi
i; dege
tul se nî drept
ă către Egwene.Rand sp une căo să
te rti
mi t
ăî napoi laî nţ
elept
e când vreitu, dar, după ce m a văzu
t
de cepr ost
iit eţ i
i, sf
atul meu este să pleci şitu acu m. Se pare
că ştii să te Top eştiî n văzduh – E gwene t r
esări –,aşa că poţi
face o poart
ă căt r
e Cae mlyn pentru Oaste. Nu vr eau să aud
nimi c,Egw ene!Şi t
u, Nyn aeve! Ar t r
ebui săt e als ai
ci, dar, dacă
vreisăvi i,poţisăvi
i.Însăt eaverti
zez.Dacăî mimaiflut urio
dat ă coada aia pe su b nas,o să- ţ
iî nr
oşesc undufl!
Se ui t
au l a elde par că îi crescuseră coarne de t r
oloc, dar
măcarăceau t din gură. Poate reuşise să l
e mai bage m i
nţil
e n î
cap . Nu că i -
ar fimul ţumit vr eodat
ă că l e sal
vasei elea.
p Oh,
nu, nu el e. Ca de obi cei, o să spu nă că s- ar fides curcat
singu r
e,dacăar fi avu t puţ i
n t i
mp. Dacăo f emeie zi
ceacăţ i
-ai
vâr ât nasul unde nu-ţi fierbe oala când o scoteai di
ntr
-o
temniţ
ă, ce u n ar fi f
ost în star
e să u sp
nă? Respi
ră adânc.
— Acum.Cândchi oaraaiaproastăpecareaţial
es-
oAmyr l
in
aj
unge i a
ci
, mă l ăsaţ
i pe mine să vor bes
c.Nu cr ed că e pr ea
deşt
eaptă,dacăau r euşi
t s ă o procopsească cu aşasl ujbă.
Suprem ă Amyr l
in înt
r-un afurisi
t de sat,l a mama nai bi
iî n
pusti
u. Ţineţi
-văguril
eî nchise
,f aceţ
i reveren
ţ
e şio săvăsa lve
z
din nou şu ncul
iţel
e.
Se u i
tau doar la el
. Bine.
902
 — Ştiu desprearmataei,daram şieu una.Dacăesufici ent
de nebună să cr eadă că poate sm ulge Turnul de la Elaida…
probabi
l nu o sări şte săpiardă oam eni doar ca săvăţ ină pe
voiai
ci.Facipoarta,Egwene,şipânămâinet educlaCaeml yn,
cel mai t ârzi
u poimâine.Poate mai vine ci
neva cu t
ine.Că doa r
n-or fit oa te nebune.Rand e d i
spus săl e of
ere protecţ
i
a sa. O
revee
rnţă,un j urământ micuţ de credinţ
ă şio s- o op reascăpe
Elai
da sădecor eze r TaVal
onul cu ţestel
e lor nî
fipt
e în ţep
uşe.
Nu potvi sal a mai mul t. Ei bine,aveţi cevade zi
s?
Nicimăca r nu clipeau.
— Unsi mplu„Mul ţ
umesc,Mat “arfide-ajuns.
Nici
un cu vânt. Ni
cinu cl ipeau.
Se a uzio bătaie it
midă î n uşăşii ntră o novi
ce, ofat
ă dr
ăgu
ţă
cu oc hi verzi
, făcând o r eveern
ţă ad âncă,cu oc hi
i maria
mirare.
— Am fosttri
misăsăî ntr
ebdacădoriţiceva,Mai
că.Pent
ru…
pent
ru gen er
a,lad i
că. Vi
n sau … sau …
— Nu,Tabiya,zi
seEgwenescoţ ândetoladesubpălări
aluişi
punând-o pe umeri . V reau să mai o v
rbesc singură cu
Generalul Cauthon. Spune-i l ui Sheriam că voit ri
mite î
n
cur
ân d după ea,să mă sf ătui
ască.
—Î nchi
de gura,să nu-ţii ntr
e vreo muscă î
n ea,îizise
Nynaeve cucea am i mare satisf
acţi
e.

903
CAPI
TOLUL 39
Posi
bi
lită i

Aranjându- şietolapeumeri ,Egweneî lst udiepeMat .S- arfi

aşteptat săar ate caun ur s n îcolţ
it, dar p ăreadoa r su rpri
ns şi
transp i
r at. Ar fi vr ut s ă î ntrebe at âtea l ucr uri – cu m de şt ia
Ran d de Sal i
dar ? Cum a aflat că se p oa t
e To pi-n văz duh? Ce
credea Ran d că f ace ? dar u n av ea de gân d să î nt r
ebe. Matşi
Oast eaMâi nii Roşi iî if aceau ca pul săvâ jâie.Poa te căRand l e
oferi
se n u cadou .
— Scaunulmeu,zi seea încet.Sper a ca elsă fi observatcă
nu t ran spi
ra,şini ciEl ayne sauNyn aeve.Nyn aeve nu f oarte
mul t,î n ori ce ca z.Si uan l e sp usese rucu
tl , nu avea nimic d e-a
facecu Put erea, er a doa r o ch esti
une de con centrare,î ntr-
un
an umi tf el. Nyn aev ef use se m ân i
oasă – cesu rpriză – căSi uan
nu l e sp usese mai devr eme,dar eaî ir epli
ca sel i
niştit
ă că er a
un l ucru pen t
ru Aes Seda i
, nu pent ru Al ese. Pân ă atunci ,
Egw en e e ruşise să -şiţ ină fir eaî n pr ea jma su rori
lor,i ar un ch i
p
uscat ,î n l ocde unul scăl dat î n su doa re,păr ea să l e aj ute să
aibă at it
udinea co rectă. Pen tru câ t
evadi ntre ele.Ar r t
ebui să
facă mi nuni cu Mat .
— Mat ?Scaunulmeu?
Tr
esări ,apoiseri dicăşisedădu l aopart e,uitându- selung
de a l El ayn e al Nyn aeve,de p arcăar fi f ost o enigmă. Ei bi ne,şi
ele seui taseră l a elî n acelaşi mod , dar avu seseră mai mul te
temei uri.
Scu t
ur ă per nuţ el
e d e p r
afî nainte d e a şil e p une p e scau n,
cu un gân d căl dur os enpt ru Ches a.Tr ecuse r
ă dou ă zile şi nu
mai aveaev o
nei d e el e,nu cu ad evărat , dar fie e rn unţal a bai e,
fie ac cept a pe rnuţ ele pân ă nu se maivede a nici urmă de
vânăt aie.Chesa arfi l uatpernel e de acol o,dacă i -
arfi spus
Egw en e.Egw en e er a S uprema A myr l
in, năd uşit
ă sau nu, înf aţ
ă
904
căr
eia seî ncli
nau regi
i şif ăce
au reveren
ţ
e regi
nele,chiar dacă
până at uncinu o f ăcuse nici
unul
; er
a cea car e o va duce al
proces exeşicuta pe Elai
da, car
e vapune o rdi
ne nî Turnul Alb
şiîn l ume.Chesaî i aruncaseprivi
riatât de nîdur
erat
e şi pli
ne
de r eproş,că nu i se per mise
se să aibă grij
ă de ea,î ncât
Egwene găs i
se că este mul t maiuşor s ă o l as
e să pu nă
pernuţel
e acol
o.
— Mat,zi se aşezându-se cu mâi nil
eîncruci şate pe masă,
însăelo n îtrerupse med
ii at:
— Astaest eonebuni e,săştii,ziseelîncet;încet,darferm.O
săsfârşeşitcuca pul tăiat, Egwen e.To ate.Cu- capetel
e-
tăiate.
— Mat,zisecuovocemaiput ernică,darelcont inuă.
— Ascul
tă,î ncămaiput eţ
iieşidi nîncurcăturaasta.Dacăel e
cred că eşt i Amyr l
in, poţi veni cu mi ne să… să i nspec
tezi
Oastea. Faci o poar tă şi o şt erge
m î nainte să poat ă clipi
nebunel
e a stea.
Nynaeve văzuse căsaidarul nu mer ge
a în jurul lui, dar
avu sese de-
a f acecu băr baţir eca
lcit
ranţ
i cu multî nainte de a
î
nvăţ a să con ducă Put er
ea.Mor măind un „ să-
mi înroşeştitu
mi e ufndul?“
, pe car e E gwene nu creuz că r afi tr
ebuit să-l audă
cineva, Nynaeve îşiridicăf ust
a şi-itraseun şu tîn fund, at ât de
tare,căsecl ătină până l a zi
d, înainte de a sesp rij
ini cu mâna
de el . El
aynei zbucniî ntr
-un hoh otde r âs,pe care şi-l su
primă
rep ed
e,dar î ncăt r
emur a de ârs,cuoch ii st
răl
uci
nd.
Egwene şîi muşcă b uza să unr âd ă.Era dest
ul de comi c.Mat
îşiîntoarseca pul încetsăo fixeze pe Nyn aeve cu pri vi
rea, pl
in
de nidignare şif uri
e.Apoi îşico borîsp r
ânce nel
e şi,t răgându-se
de hai nă de par că ar fi vrut săşi -o ar anj
eze, n îcepu să
păşească î
ncet ăctre ea. Î
ncet, deoareceşch iopăta. Egw ene îşi
acoperi gura.Nu secăd ea să âdă.
r
Nynaeve î şiî ndrept
ă spa t
ele se veră, ar
d î şidăd u brusc
seama de cât eva l ucr
uri. Era su ficient de f uri
oasă să poat ă
conduce, da r se părea saidarul
că era inuti
lî n preajma l ui.
905
Mat er a înalt chiar şi pri
ntre băr
baţi
i din Ţinut
ul celorDou ă
Râuri, mult mai î nalt şimul t mai puternic decâtea, şiavea în
privi
re ouci lr
e p eri
cu l
oasă.
Îi aruncăo pri vir
e u li Egwene,netezi
ndu-şifust
a şiî ncercâ
nd
să-şipăstreze expresia severă. Mat se paropi
a, cu un chip cao
furt
ună. Al tă pri vi
re r ap i
dă, începân
d să- şi r
aate teama,
urmat ă de un mi c pas ns îpat
e.
— Mat,ziseEgwenel i
nişti
tă;elnu seopri
.Mat ,înceteazăsă
o mai facipe n ebunul! Eştiî ntr
-o si
tuaţi
e d est
ul de d eli
cat
ă, dar
aş puteasăt e sal
vez, dacăai de gâ nd săascu l
ţi.
Î
n cele d i
n urmă seop ri
. O amen inţă cudeg etul pe Nynaev
e,
ui
tându-seur ât la ea, apoi seî nt
oarsecu sp atele,sprij
ini
ndu-
se cu pumni i de masa ed s cri
s.
— Eu suntînt r
-osituaţi
edel i
cată?Egwene,aisăritdi ntr
-un
copac în groa pa cu ur şişicr ei
z că totul e bi ne fiindcă nu ai
at
eriza
tî ncă!
Ea iîzâmbi cal m.
— Mat ,nu suntf oart
emul ţiîn Salidarcaresăai băopăr ere
bunădeceij ur aţ
iDr agonului.Cu siguranţăSeni orulBrynenu
are o păr er
e bună, şini cioşt en i
il ui. S-au auzi t câ t
evapoveşt
i
f
oarte tulburătoare.Şi câ t
evaca re î ţ
i pot nt îoarcest omacu
l pe
dos.
— JuraţiaiDr agonul ui
?ziseelul uit
.Ceau eide- afacecu
mine? u N su nt un af uri
sit de ujr atalDr agon ului
!
— Sigur că eşti,Mat ,zise ea de par că ar fi fostcelmai
evidentlucru din întreaga l
ume;ceea ce şi era, dacăse gândea
bine.Te duciunde tet ri
mi te Rand.Ce al
tceva eşt
idacă nu
j
ur atlui
? Dar,dacă mă ascul ţi
,îipotoprisă-ţiînfigă ţeast
a
î
nt r-
o ţepuşă. De fapt , nu cr ed că Sen i
orul Bryn e ar ol
fosi o
ţepuşă – mer eu se pl ânge că nu ar e sufici ente –, dar n su
t
sigură căo săgă sească elo so l
uţi
e.
Mat seui tă pentru o cl i
pă la cel
el
alte femei,i ar E gw
ene îşi
ţugu i
e buzel
e.Fusesees td
ul de il
mpede,dar elpăr easăcau t
e
906
un i ndici
u să î nţel
eagă ce voise să spu nă.El ayn e îi zâmbi
subţir
e şidăd u fer
m di n cap. Poate cănu se r pi
nsese nîcot
r
o
bătea Egwene,dar şti
a că nu vor
bise doar pent
ru a- şiauzi
vocea.Nynaeve se uit
a doar l
a el,tr
ăgându- se de cosiţ
ă şi
încercând să-
şipăst rez
e expresi
a severă, dar p oate căer a mai
bine aşa. Dar î ncepea să asude; Nynaeve î şi pierdea
concentrar
ea când se mân ia.
— Ascultă,Egwene,zi seMat ;poat
ecăni micdin cespusese
nu fuse se suficient; elr euşea săcom bine u n t on r ezonab
i
l cu
unul indulgent,în cel mai ofensatormodcuput i
nţă.
— Dacăvr eisă-ţispuiAmyr li
n,spune- ţiAmyr li
n.Randt e-ar
întâmpina cu br aţeel d es
chi
se nîCaem l
yn, chiar acăd nu l e-
ai
aduce e p o
tat
e a ceste A es edSai la el ,lucru de ca re a rfi foart
e
bucuros.Indif
erentcepr obl
emeaicu El aida,lepoater ezolva.
TotTurnulvost ru Alb o să fie r
eparatînai nte de a apuca să
ziceţ
i„ Jak al umbr ei
“. Fără bătălii
. Făr ă vă rsare de sâ nge.Şti
i
binecănuvr eivărsaredesânge,Egwene.
Nu, nu voi a ast a.Odat ă ce e s văr
sa r pi
ma pi cătură de sân
ge
între Salidar şi Tar Val
on, arfi f ost foart
e gr eu să mai
reîntr
egeascăTu rnul. De nîdată ce r p
i
mul sân ge esA ed Sai er
a
vărsat,arfi fosti mposibi
l.Dar,cu t
oateast ea,Elai
da trebuia
dat ă jos, i
ar gw E ene trebui
a să f acă cee a cet reb ui
a să facă.
Doa r cănu î i conveneadel oc.Şi nu î i plăcea ca Matsă-i sp
ună
ceea ce i şt
a dej a, mai ales că avea dreptate.Şi mai al es un pe
tonul ăla. Ar fi vru t săseri di
cesă -iî nroşească ur ech
il
e.
—I ndi
fer
entcum o să f accu Rand,ziseea rece,poţisă fii
sigu
r cănu o săduc A es ed
Sai la elsă -ij ure credi
nţă; spuse cu
răceal
ă; doar oî nşiruire de adevăruri si
mpl e.Ce o să f ac cu
Elai
da e gr i
ja mea, nu a t a… Dacă ai m aivr eun stropde mi nte
î
n ca p, Mat, atât
a vr eme cât eştiîn Salidar, ai săt acidin gu r
ă
şiai săt e a fcimic.Dacăî ncepi săl e spui celor
lalt
e A esSed ai ce
o săf acăRand de n îdată ce eelnîgenunch ează î
n f aţa l
ui, s-ar
puteasănu- ţ
i pl
acăce -
o săau zi. Dacăaisăt e a pucisăsp ui
907
cum o să mă du ci pe m i
ne de ai ci sau pe y Nnaeve, sau pe
Elayne,o săfii f oarte norocos dacănu t e străpunge n ci
eva cu
sabi
a.
Mat se d ri
icăîn pi ci
oare ui
tându-se u ci
dat l
a ea .
— O să vorbesc i
arăşicu tine când o să fiipr egăti
tă să
ascul
ţi de glasulraţiunii
, Egwene.Thom Merr il
in e p e-ai
ci?
Aprobă scurtdin cap.Ce voia cu Thom? Pr obabil,să se
ameţească un pi cuţ cu vi n. Nu put ea ec
dâtsă- i ureze nor
oc să
găsească t o
aver nă acolo.
— Când eştigat a să asculţ
i,repet
ă elsumbru,mer gând –
şchiop
ătând – c ătre uşă.
— Mat,spuse El ayne,nu aş î ncer
ca să pl
ec dacă aş fi î
n
locultău. E mul t mai uşo r săintri î
n Salidar decât săpleci di
n
el.
Rânjii nsol
ent a l ea, m ăsur
ând-o de su s pân ă jos,şif u
norocos căEl ayne nu- l pl
esni să-
i sarătoţi dinţ
ii ăia pe ca
re şi-
i
arăta cuobr ăznici
e.
— Şipet ine,scumpăDoamnă,t educl aCaeml ynchiardacă
ar t r
ebui săt e afc pach
etşisăt e dau lui Rand. Ar ză-
m-ar f
ocu
l
dacănu! Şi af urisi
t săfiu dacănu o săpl ec când poftesc
!
Făcuo pl ecăci
une în batjocur
ă căt r
e El ay
ne şi Egw ene.
Nyn aeve se esealoa
dr cuo p rivi
r
e u r
âtă şio a l
tă amen inţ
are cu
degetul.
— Cum poat e fi Rand pri
eten cu aşa o loază nesuferi
tă?
într
eb ă El
ayn e d upă ce şau se nchîi
se nîsp atel
e său.
— Li
mbajul său s-a dus la val
e, î
n orice caz, mormăi
î
ntunecat
ă Nyn aeve,răsuci
ndu-şicap ul să-şiaşez e cosi
ţa pe
umăr.
Egwene se etmea să nu şi-o smulgă de alr ădăci
nă,dacă un
se tăp
s ânea.
— Arfitrebuitsă-
llassăfacăcedorea,Nynaeve.Trebuiesă
î
ţi aduciami nte căde-acum eş t
i Aes edSai. Nu maipoţ itrage

908
şu
turi oamen i
lor
, nu le mai poţ
iî nroşiur ech
il
e şini cinu poţi
să
-i baţi cubăţul.
Nyn aeve se ui
tal a ea,cu buzel
e rfemătând, î
nroşi
ndu-se in
d
ceî n cemait are.Elayne î
ncepu să st udiez
e cu mar e aten
ţi
e
covor
ul. Oft
ând, Egwene şi
î împături et
ola şio puse e p un col
ţ
almes e.i Era f
elul eide a le ad uce ami nt
e lui Elayne şilui
Nynaeve căsu nt si
ngure;uneorietol
a le ă f
ceasăvor beascăcu
Suprema Amyr lin, n u cu Egwene al ’
Ve re. C a de obi cei
,
f
uncţionă. Nynaever ase
t d a
ânc a erîn piep t.Înaint
e de aput ea
spune ceva, Elayne niterv
eni:
— Vreisă-lalipeşt
ipe elşiOast ea Mâini
iRoşi iluiGareth
Bryne?
Egwen e cl
ăti
nă di n cap. Străj
eri
i spuneaucă cu am su nt şase
sauşap te miiî n Oaste,mai mul t decât î
şiaducea ea ami
nte din
Cair
hien, şi era un număr oar ft e mare, chiar acă
d nu er au
chi
ar at ât de mul ţi cum pr et
indeau cei doipri nşi,însă oşt
en i
i
lui Bryn e chiar nu i -
ar fi pri vit cuoch i buni pe ce ij uraţ
i
Dr agonul
ui.Î n pl us avea propri
ul plan, pe ca re lî expl
icădupă
ce emfeile şi
î t raseră scaunele âlngămasă. Era caşicu m ar fi
trăncănitîntr-o bucă tări
e.Împi nseşimai dep arte et
ol
a.
— E geni
al;r ânjetuleiarăta că vorbi
se serios,darElayne
oricum sp unea oa dr ce gân dea. Nicieu nu cr edcăcel ălalt pl
an
ar mer ge, dar ăst a e geni
al.
— Cet efacisă crezică Matosă f acă cevr ei?pufnii
rit
ată
Nyn aeve.O săbage eţ be n îr oa
te d oar casăse i st
dr ez
e.
— Cr edcăapr omi s,ziseEgwenesimpl u,iarNynaeveapr obă
din ca p. Încet,f ăr
ă t rager
e d e niimă, dar ap rob ă. El
ayne p
ărea
pierdută, se nţîeleg
e;eanu î l cunoştea.
— El ayne,Matf acenumaicevr ea;î
nt ot
deaunaaf ăcutaşa.
—I ndif
erentcâţ inapia t rebuitsă cur eţ
e di
n cauza ast a,
mor măi Nyn aev
e,saude cât e ori a ost
f băt ut cubăţ ul.
— Da,ăst aest
eMat ,oftăEgwene;fusesecelmaiir esponsabil
băiat din Emond’ s Fi el
d,poat e di
nt ot Ţi
nutulcel or Două
909
Râuri. Dar, dacăî şidă cuvâ
nt ul
, şi-lţi
ne.Cr edcăi -
a promis uli
Ran d să t e du că î
n Cae mlyn,El ay
ne. Ai obs ervatcă a dat
înapoi î
n ca zul meu, dar af ostde necl inti
tî n privi
nţa ta. Cred
că o să î ncerce săstea maiap r oap
e d e itne cao pungu ţă de
brâu.Darni cinu osă-ll
ăsăm săt evadă,dacănu f aceexact
cum î i spunem. Elayne,adăugă după o pau ză,dacă e vr
i să te
duci, poţi
. La Ran d, adi
că. De î ndată ce-i stoa
rcem pe Mat i ş
Oastealui de t oate se
rvi
ci
il
e pe ca re ni l
e pot face
.
Elayn
e n u ez i
tă săclat
ine er
fm di n cap.
— Nu,EbouDarest epr
eaimportant.
Fusese p ori
mă vi ct
ori
e,obţinută doar cu o su ges
ti
e.Elayn
e
şiNyn aeve trebuiau să o însoţească pe Meril
ill
e la curt
ea l
ui
Tyl
in.
— Celpuţin dacărămânepe-aproape,osăam câtevazil
esă
mă ui tlt
aer’
angrea lul pe care îl are.Sigur ast
a e.Nu poa t
e
exi
sta al
tă expl i
caţi
e.
Egw ene nu put ea decâtsă fie d e acord. Nu voise d ecâtsă-
l
învăluieî n fire de Aer , doar p en
tru a-ir eaminti cu delica
teţ
e pe
cine n îcer
case să bruscheze, dar fir
ele seopt iser
ă de n îdată ce-
l
atinses er
ă. Era si
ngu rul modde aexp l
icace se nt
âm
îpl ase.Mai
put easi mţiî ncăşoc ul de atuncişiî şidăd u seama cănu er a
singu r
a ca r
e şiî aranjaof ustă ce u nt rebui
a aranjată.
— Am put ea punecâţ i
va Str
ăjerisă-lcauteprin buzunare,
zise Nyn aeve foarte mul ţ
umi t
ă de d iee. Să vedemcum o să- i
placă t as
a uli Ju
pânMatCau t
hon.
— Dacă î
ifurăm lucruricare suntalelui
,zise cu răbdare
Egwene,nu cr eiz căo săî nceapă săzbi ere l
a noicân d o să-i
spunem ce are de făcut?
Mat u n primi
se ni ci
odată pr ea bine ordinel
e cu iva,iar de
obi
cei când venea vorba des pre Aes edSaişidespr e Put
ere,o
şt
ergeacu pri ma ocazie.Poat e căpr omisi
uneaf ăcu t
ă lui Rand
l
-ar fi oprit – si
gurî i promisese;nimic altceva nu ar fi put ut să

910
expl
ice com portamen t
ul său –, dar u n avea de gân d să rişt
e.
Nynaeve dăd u din capî mbu f
nată.
— Poate… băt ând darabana în masă,El ayneseui t
ă câteva
cl
ipe nî go l
. Poa t
e p uteam să -l duceml a Ebou Dar .Î n f
elul ăst
a
aş avea maimul te şan seter’
laangrea l. Deşi, dacă op reşt
e
saidarul, nu vădcu m aş u p
tea să-l studi
ezvr eodat
ă.
— Să-lieicu noipeneci opli
tulăla!izbucniNynaevebăţoasă.
Nu poţ i vor
bi se ri
os, Elayne.O să ne amăr ască fiec ar
e zi
; se
pricep
e de mi nune a l ast
a. Nu o să acăf ni ci
odată ce i se sp
une.
În plus,nicinu o săvr easăau dă. E at âtde h otărât săte ducă
la Caemlyn, că u nl -
ai mişca i ci
n cuun j ug şi o p er
eche de boi
.
— Dar,dacă are de gând să mă supravegheze î
ndeaproape
până ajung la Caem l
yn ,îir ăspunse l E
ayne,e p erf
ect. Nu o să
aibă al
tă soluţi
e d ecât sămea rgăşiel .
— Ar putea să nu fie o idee r
ea,zise Egwene înt imp ce
Nyn aev
e căuta al t argumen t
. Trebuia să l e tri
mită după vas,
dar, cu cât se gân deamaimul t unde vor r
ebtui să-l caut
e,cu
atât seî ngri
jora mai t are.
— Câţ iva soldaţiarput ea fi de f
olos,dacă nu cumva v- aţ
i
ales Str ăjer
if ără să şt i
u eu . Thom şiJui l
in su nt b uni, şi
Birgit
te, dar m ergeţiînt r-
un l oc f
oarte difici
l.
— Câţ iva sol daţi ar fi buni , zise Elayne înroşindu-se uşor.
Atâtavremecâtşt i
usăascul tedeordine.
Nyn aeve nu se ui t
ă căt r
e Elay ne, dar ăcfu o pau ză lungă
înainte d e a scu tura di n cap.
— Nu mer gem acolo să ne duel ăm,Egwene,câtor fi de
nervoşi cei din Ebou Dar . Thom şi Ju il
in su
nt maimul t dec
ât
suficienţi
. Eu cr ed căt oate poveşt
il
e asteape ca r
el etotauzim
sunt scornit
e do arsă e n acă
f să en runţ ăm.
De î ndată ce se au zise unde vor ă s meargă,toat
ă l
umea
descoperi
se că şt ie tot el f
ul de i stori
i din Ebou Dar. Chesa
auzisecâ teva, una mai î nspăimântătoar
e d ecâ
t cea
l
alt
ă, st
răi
ni
uci
şiî nainte de a put eacl ipi din pri
cina uneipri
virinep
otri
vi
te,
911
femeivăduve şi copi
i orfani di n cauza unui si
ngur cuvân
t,femei
lupt
ându-se cu cuţi
tel
e n î pli
nă stradă.
— Nu,dacă am supr avieţuitla Tanchi
co doarcu Thom şi
Juil
in,cu Li
andri
n şicâtevadi ntresurori
leeiNegrepecap,o
să ne descurcămf oarte b ine şi în Ebou Dar,fără MatCau thon
şif ăr
ă oşteni
. Mat să com ande oşteni
! Nicinu-şiami nt
ea să
mulgă vacil
e tatău
li săudacănu- l puneai pe un scăunelşi-i
dădeai găleat
aî n mân ă!
Egw ene oftă uşor
. Ca de fiecar
e d at
ă când auzeaude B i
rgi
tte,
cel
e dou ă făceau acelaşil
ucru; tresăr
eau, apoifie băl măjeau
ceva, fie schimbau su biect
ul cudesăvârşi
re,de p arcănicinu ar
fi vor bi
t de ea. O si ngu
ră pri
vir
e o con vi
nsese e p Egw
ene că
f
emei a care sei nea
ţ de E l
ayne şi Nyn
aeve – a mi al
es ed El
ayne,
Lumi na ştie de ce – er a aceeaş
if emeie pe care o văzuse în
Tel’ara’
nrhiod. Birgi
tte din legende, ar
caşul care nu r ata
ni
ciod at
ă, unul d i
ntre eroii morţi care aştepta chemarea
Cornul ui lui Valere. O er oi
nă moar tă, u n o f emeie car e se
pli
mba pe st răzi
le Sal i
darului câ t sepoa t
e de vi e,dar a ceea
şi
f
emei e,cu si guranţă. El ayne nu- i dăduseî ncăni ci
o exp l
icaţ
ie,
bolborosi
nd ceva că nu put ea vorbidespr elucruril
e pe care
j
urasesănu l espunăBi rgi
tteînsăşi,eroi
nadi nlegende,care,
dacă o de ve
a pe E gwene venind, seî ntorcea din drum sauo u la
pe ul i
cioar
el ăturalnice. Nu put easă -i ord
one f emei
i săvi nă î
n
bir
ouleisăoi nterogheze;promi sesepânăl aurmă,şinu avea
ce f ace, i
ndifer
en t cât d e ri dicol
ă se si mţea din ca uza acelei
si
tuaţi
i. Ori
cu m, nu ved eanimic ăru la mij
loc.Ar fi vr ut î
nsăsă
şt
ie dedesubturi
le.De ce. Şi cu
m.
Scoţ
ându-şi-o din mi nte pe Bir
gitt
e,se apl ecăpes te masă,
căt
re N ynaev
e.
— Poatecănu- lput
em f acepeMatsăascultedeordine,dar
nu ar fidr ăguţ să-l vedemcu m se er ppel
eşte că trebui
e să t
e
păzească?

912
 — Cu si guranţă ar merita, r
âse Elayne gândit
oare, dacă
Rand chiarl -a făcut general
. Mama spunea mer eu că cei mai
bunibărbaţ isuntceicarenu accept ăpreauşorsăpri mească
ordi
ne şi căî nt
otdeauna mer ită să-
iî nveţ
i. Nu-l văd pe Mat ca
pe u nul dintre ceimai buni – L i
ni spuneacă„ Proşt
ii nu ascu
ltă
decât de eiî nşi
şi“ –,dar , dacăî lî nvă
ţăm su ficient de multe ca
să u n se acă
f de â rs unde n u o săfie n i
men i să-i sal
ve
ze pi
elea,
i
-am face n u mar e servi
ciu lui Rand. Î n plus,am nev oe
i de it
mp
săstudi t
ezer’
angrea l
ul.
Egwene set rs
ădui să nu zâmbeasc ă;El ayne se rip
ndea atât
de uşor. Şi probabil vaî ncercasă -lf acăpe Mat săst eadr ept.
Dar asta er
a al t
ă povest e.Îi plăcea de E l
ay ne,dar ar fi pari
at pe
Mat. Lamust aţă.
Nynaeve dădea î ncet
ul cu î ncetul înapoi,î ncăp
ăţânat
ă.Mat
er
a caun ca t
âr; vazi ce,jos“câ nd el e vor izce„sus“
, doar ca să
l
e calce pe ner v.i Ar fi put ut prov ocanec az
uri şidacăer a
ferecat înt
r-un butoi. V or t
rebui să-
l âtrascăde pri n t oat
e
tavernel
e şisp elunci
le unde sej ucaujocuri de noroc. Până l a
urmă,nu maizi sedec âtcă r p
obabi
l o va ucipi pe Elayne prima
dată cu m er a cu spa t
ele la el
. Egwene ştia că, nî cet
ul cu
încetul
, o put eaucon vi
nge. Mat îşipet
recea o gr oază de t i
mp
alegând du pă femei, ceea ce Egwene nu pu tea aproba, dar
Nyn aeveşt i
a la felde bi ne ca şiea că ,îi ciuda och eadel
or e p
care le ar unca unde şi cum nu t rebu
ia,Mat av ea abil
itat
ea
uimitoare de a l e alege numaipe f emeil
e car e î
şidor eausă
al
erge n ci
ev
a după ele,ch i
ar dacănu păr eaudeloc afi aşa. Din
păcat
e, o tcmai ând
c fu si gur
ă că Nynae ve er a gata să
capi
tul
eze,o b ătai
e nî uşă o anunţă pe Sheri
am.
Sheri
am nu aşt eptă vreo încuvii
nţare ca să int
re;ni ci
odat
ă
nu aştepta. Cu ochi
ir eci
,î n etol
a albastr
ă, seoprisăl e arunce
o privi
re lui Nynaeve şilui Elayn e.A dou a după Amyr l
in sau
nu, Păstrătoar
ea nu av ea ni ci
o au tor
it
ate real
ă asu pra Aes
Sedai
, decât acă
d Supr ema Amyr li
n decidea a o î nvest
i cu
913
aceast
ă puter
e,şiî n mod cer t nu put eada pe ci neva afar
ă di
n
prez
enţa Amyrli
n, da r acea privi
re er
a limpede aces t ulcr
u.
Elayn
e se ridică gr aiţ
oasă, ăcân
fd lui Egwene o r eveern
ţă
adâncă.
— Cu permi
siunea voastr
ă,Mai că,mă duc să o caut pe
Avi
endha.
Nynaev
e,pe d e al
tă part e,o privifix î
n ochi pe S heri
am până
când Egw ene î şi drese gl asul, punându-şi etol
a pe umeri ,
înr
oşindu- se, Nyn aeve ri săîn pi cioar
e.
— Tr ebuiesăpl ecşieu.Janyaaspuscăosă- mivorbească
despre n îzestr
ările pi
erd ut
e.
Să afle d espre acel
e n îzesrtări nu se oved
d ise el doco sa rci
nă
uşoară,aş a cum sper ase Egw ene. Sur
oril
e er au di spuse să
vorbească;pr oblemaer asăof acăpeMoghedi ensăînţeleagăce
voi
au să spună pri nt
r-o descrier
evagă sau doarun nume,şi
apoi săsp ere căî ntr-adevă r ştia ceva
. Era foart
e bi ne căşt i
au,
de pi l
dă, ă c met al
ele deveneau mai pu ter
nice dacăAl ini
ai
Matrice
a,darf emeia şt i
a des pre metal
e maipuţ i
n ca des pre
Tămădui r
e, şi ce era, pe Lumină, Pământ-
foc Răsuci
t sau
Mulsul Lacrimilor?
Mogh edienpămse er năbdătoare săajute,disperaă
t,maial es
după ce Si uan l e învăţ
asesă i gnor
e căldura.Se păr ea că le
minţi
se nîl eg
ău tră cu asta pe Nyn aeve E şi
layn
e.Con vi
nsăcă
Egwen e o să ia asta ca e p acea „o si
ngură minci
ună“,femeia se
aruncase î n genunchi , pl ân gân
d şi cer şi
nd, cu di nţi
i
cl
ănţăni
nd, să rut
ându-l
e poalel
ef ustel
or. Dornicăsăaj ute sau
nu, acum f ri
caî i crescu
sesimţ i
tor. Valuri
l
e g reţ
oasede er toare,
const
ante,er au pr ea gr
eu de su port
at. nÎ pofi da i nt
en ţ
ii
lor
,
brăţ
araa’dam zăceacu m
a în punga ul i Egwene.I -
arfi dat -o uli
Nynaeve – bucu r
oasă săap sc
e d e e a –, dar, purtat
ă mer eude a l
una la alt
a, ar fi sfârşi
t pri
n a at r
ageat enţia.
— Nynaeve,arfimaibi nepentru tinesă-leviţ
ipeMatpână
se maical mează;nu er a sigură că Mat h c
iar şi-
ar fidu s
914
ameninţar
eal aî ndepl
ini
re,dar dacăci neva put
easă -l pr
ovoace
at
ât de a tr
e,Nyn aev
e er a aceea,iar
, apoinu ar mai fi put ut s-
o
convi
ngăni men i. Sau măca r ai gri
jă săvor beşt
i cueldoa r dacă
sunt mulţi oamen iînjur. Poat
e şi câţi
vaSt r
ăjeri
.
Nynaeve d es
chise gu r
a să spu nă ce va,ap oio închi
se după
cât
evacl i
pe,păl ind uşo r şi îngh
iţ
ind î n se
c.Î nţ
eles
ese cevo ise
să spună E gwene.
— Da.Da,cr edcăaşaarficelmaibi ne,Maică.
Sheriam urmăr i cum se î nchide uşa î n urma l or, cu o
î
ncrunt ar
e pe ca re şi
-o păstră şicâ nd se nt î
oarse către Egw
ene.
— S-auspuscuvi ntegrel
e,Mai că?
— Doarl ucrurila car
et e poţiaştept
a când se reî
ntâlnesc
pri
eteni care nu s- au văz ut de f oart
e mul tt i
mp. Nyn aev
e şi
-l
aminteşte pe Matca pe o se căt
ur ă mucoas ă,darel nu maiar e
zece ani şisesi mtej i
gnit.
AesSedai,obligat
edeJur ământsănu mi ntă,duseser
ăl ao
adevărată art ă a vor bi cu jumăt ăţ
i sausf erturi de adev ăr.O
artă ut i
lă, în op i
nia lui Egw en
e.Mai al escâ nd avea i de-
a face
cu Aes ed Sai . Cele TreiJurăminte nu faceau f avor
uri ni mănui
,
mai ales em feil
orAes ed Sai.
— Cât eodată este gr
eu să îţ
iaduciami nte că oameni ise
schimbă,zi se h S
eriam luându-şiun sc aun fără sămaiî ntr
ebe
şiar anjându-şicugri jăfusta albast
ră de m ăt
ase.
— Pr esupun că cel car e comandă oastea de j ur
aţ i ai
Dragon ului l
-a rtimis pe âtnărul Mat cuun mesaj din partea ul
i
Ran d al’
Th or
? Sper cănu aispu s nimic care să poată fi
i
nterpret
at ca o promisi
une,Mai că.O ar mat ă de jur
aţi ai
Dragonului
,l a nicizecemi le de noi, ne pune î ntr
-o sit
uaţi
e
deli
cat
ă. Nu ar ajuta l
a nimic dacăşică peteni
a lor ra cr
ede că
suntem gat a să ăm
d î
nap oide al promisi
uni
.
Egwene o st udi
e câteva cli
pe pe f emeie. Nimi
c nu o
descumpăn ea pe Sher
i
am. Sau ce l puţi
n nu l ăsanici
odată pe
nimeni să vadă că arfi descumpăn i
tă.Sheriam şti
a o grămadă
915
de u lcruridespre Mat;la felşial te cât
evasu r
oridi n Sali
dar
. Ar
putea fif olosi
t să pa
uce e p drumul cel bun sauarfi f ugit
? M„at
mait ârzi
u, se ângdi ea.Sheri
am acu m.“
— Poţ ispunecuivasăaducăceai,Sheriam?Mi-epuţinset
e.
Chi pul lui Sheri
am se sc hi
mbă f oar
te puţi
n, doar o uşoar
ă
str
ânge re aoch il
or săiîncl
inaţi, at
ât de mică,încât nu-itulbură
seninătaeta aparentă. gEwene î nsă o si mţea cum vr ea să
înt
rebe.Ce î i spusese uli Matde nu voi a săvor bească des pr
e
asta? Ce promi si
uni făcu se, iar h Seri
am t rebuia acu m să o
sal
veze,fără săpi ardă terenî n faţa Romandeisa u al ui Lelaine?
Sheri
am spu se cât ev
a cu vi
nte cui va de af ară,i ar când se
aşeză a
irăşi
, Egw ene nu-i dădu ni cio şansă să b vor
ească ri
map.
O lovi drep
tl aţ i
ntă, cum s- ar sp une.
— Separ ecă Matestel a comandă,Sheri am,şi,într-
un fel
,
mesajul est
e chiar oşt
irea. Se p ar
e că an Rd ar vreasă e n d ucem
toat
e la el,î n Caem l
yn. A spu s şice va des pre jurăminte de
credinţ
ă.
Sheriam î şiridi
căf runtea
,făcând och i
i mari
. Şi doar î
n part e
erau plini de ufri
e afţă de aşao pr opunere.Era cu siguranţ
ă şi
o n uanţă de… l a orici
ne al
tci
neva decâto A es ed
Sai, Egwene ar
fi numi t
-o frică.De n îţ
eles,dacăer a aşa. Dacăpr omises
e a şa
ceva – er a din acelaşisat cu el, până la urmă; şiunul di ntre
motivel
e pen tru care era Amyr l
in era tocmaifaptul că eidoi
copi
lăriserăîmpr eună –,ar fi fost un puţ din car
e n u s-
ar mai fi
putut eşii. S -ar fi dus vor ba, nidif
erent de ce ar fi f ăcu t
Sheri
am; o par t
e din Divan ar fiar uncatvi na pe easau ar fi
f
olosi
t acest u
lcru ca pretext
. Romanda şiLel ai
ne nu f useser
ă
si
ngurele con
ducătoare de Ajah car
e o averti
zaseră pe Egw ene
să nu urmez e sfat
uril
e eif ără să con
sulte mai î ntâi Di
van ul
.
Doar Delana păreasăo sp ri
ji
ne ăf
răr ez
erve e p Sheriam, dar şi
eao sf ăt
uise să o ascul
te şi pe R
omanda, şipe L el
aine,de p arcă
ar fi fostposibi
l săo apuce e prteidrumuridi f
eri
te d eo
dată. Şi
,
chi
ar dacăDi vanul ar fi putut fi con
tr
olat
, de n îdată ce u aj
ngea
916
la Rand vesteapr omisiuni
i şia r et
r
age
riiei, ar fif ostde ze
ceori
mai gr eude con tr
olat
. De o su t
ă de ori.
Egw ene aştept
ă caSher iam să se r p
egăe
tască săvor beas
că,
apoi vorbi i
arăşiprima:
— Desigur,i-
am spuscăeri di
col
.
— Desigur.
Vocea luiSheri
am nu maier alaf eldenetul
burată.Foart
e
bi
ne.
— Daraidreptat
e.Si t
uaţi
a est
edel i
cat
ă.Marepăcatcă s- a
î
ntâmplat şa.
a Sf aturi
le tal
e cu Roman da şiLel aine au f ost
f
oarte bune, dar u n cred să maifie su ficient doar să gr
ăbim
pregă
tiri
l
e de plecare.
Romanda o încol ţ
ise şi î
iţ inuse sumbră un disc urs des
pre
gr
ab a care duce l a ruină; oastea lui Gareth Bryn e trebu
ia
mărit
ă,să fie sufici ent de mar e ca zvonuril
e despre ea să o
i
ntimidez
e pe El aida.Şi, dacăt otvenise vorba,Roman da nu
putea insi
sta su fici
en t d e mult căsol ii
le către con ducătorii
neam uri
lortreb uiau r et
rase imediat; nimen i
, cu exce pţi
a Aes
Sedai, nu tr
eb uia săafl e maimul t des pr e necazuri
le Tu rnului
,
dacăaces tlucr u seput eaevita. Lui Lel aine nu î i păsani cide
armata se ni
orul ui B ryne, i n
ci decon ducăt or
i –i rel
ev ant
e
amân două – d ar osf ătuise alpruden ţ
ă şiaşt ept ar
e.Dacăşt ia
cum să se a propie d e A es Sedaicar e r ămăseseră în Turn, cu
si
gu r
anţă vor fi r oa
de d e cul
es; Elaida ar fi put ut fi dat ăjosdi n
Tronul Amyrl
in, i ar Egwene instal
atăî n l ocul ei, de aşa
man i
eră,că doar cât eva su r
ori ar fiput ut fi si gure de ces- a
înt
âmpl at.I ar cu t i
mpul ,faptul căTu rnul Al
b f usese di
vizatnu
ar m ai fi f ost con si
derată decât o poves t
e de adorm it copi
ii
. Şi
poate ar fi mer s, dacă ar fi avut suficient ti
mp. Dacă uncumva
aştept
area î i dădea El aideişansa de a l e con vi
ngepe su rori
l
e
din Salidar.
O al tă difer
en ţ
ă er a căLel ai
ne i î spusese ot
utl cu un zâmbet
potri
vit p entru o nov ice sau pen tru o Al eas
ă cu car e se
917
mândrea.Faptul că Egw ene redescoperi
se Topirea-
n văz duh
smul
sese mult
e zâmbete em
f eil
or esA ed Sai, deşipuţine dint
re
el
e erau su
ficien
t de puterni
ce ă sf acăo p oartă maimar e decât
un pu mn, i
ar mul t
e nici atâ.t Roman da voia să f ol
oseas
că
por
ţi
le să aducă Sceptrul Legăm i
nt el
or şial te lucruri – lui
Egwene nu i se ps
usese xaectce – din Turnul alb, ca să poat
ă
f
acecu adevărat AesSed ai în Salidar
,l ipsi
nd-o în acel
aşit i
mp
pe El ai
da de aceast
ă posi bil
itat
e;cu si guranţă, Egwene voi
a să
fie o AesSeda i ad
ev ăraă
t.Lel aine fusesede acor d cu ul ti
ma
idee, dar nu şisăf acăpor ţiî n Turn; erau şanse rpeamari de a
fi det ect
ate,iar
, dacă cele di n Tu rn învăţau să seTop eascăîn
văzduh, s-ar fi pierdut un avant aj prea mar e. Ambel
e
argumen te cânt
ări
ser
ă gr eu î n Di van, ceea ce onemul ţ
umise
mul t peRomanda .
Sheriam zâmbi se şiea f oart
e mul t, aprobând-o pe Lelai
ne
maimul t decâtera necesar, dar acum nu maizâmbea.
— Maică,nu suntsi gurăcăî nţeleg,zisemul tpr eat ol
erant
ă.
Pregă
ti
ril
e su nt su ficient
e p entru a ar ăta Diva nul ui cănu poţ ifi
f
orţat
ă să f aci ce va.Ar p utea fi un dez astru dacăne mi şc
ăm
î
naint
e s ă fie o ttul pregăti
t.
Egwene e ruşisăî şii a o ex presi
e ă f
ţarnică.
—Înţeleg,Sheriam.Nuşt i
ucem- aşfacefărăsfat ultău.
Cât de mul t aştepta ziua câ nd va u pt
eaî nce t
aj ocul acel
a!
Sher
iam ar fi put ut fi o f oarte b ună Păstr ătoare aCr oni
cil
or –
ar fipu tut fi poat e şi o bu nă Amyr l
in –, dar gE wene se va
bucura de zi
ua când îi va putea reami nt
ifemei i că era
Păst
rătoar
ea Cr on
ici
l
or, şi un Supr ema Amyr l
in. Ş i ei, şi
Divan
ului.
— Doarcă acum Matşi-a adusaceastă armată dej uraţ
iai
Dragonul
ui la uşa noast r
ă.Ce va f aceSeni orul Bryn e? Sau
oşt
eniilui, de capul lor? Toată l umea zice că ar fi vr ut să
tri
mit
ă so l
daţ
i săvâ nezeceştai jur
aţ i ai Dr
ago nului despre ca
r
e

918
se spune căard sa te.Şti
u căi s- a spus săî iţină bine n
îf r
âu,
dar…
— Seni
orulGar
ethosăf acăexactcum î
ispunem –spui–,şi
ni
mic maimul t.
— Poat
e.
Nu era chi
ar atât de er
fici
t săfie i ţ
nut din scurt cu
m credea
Sher
iam. Siuan petr
ecea m ul
tt i
mp cu Gar et
h Bryn e,în ci
uda
bombănel i
lorei,şiîispuseseniştelucruri.DarEgwenenu î şi
putea erpmi t
e să d oea e d gol
.
— Sper că acelaşilucru se poate spune şidespr e fiecare
dintr
e oşteniil ui
. Nu ne p utem mi şcaa l apus,în Amadi ci
a, dar
mă gân de am că am pu t
ea să o l uăm î n j os
ul râului
,l a Ebou
Dar. Poa t
e printr-
o poa rtă. Cu sigu r
anţ ă Aes edSai vor fi bine
primite.Sen ior
ul Bryn e ar put ea să- şipună t abăra în afara
oraşului
. Dacă en mi şc
ăm o să efi c l
arcă u n accept
ăm… of ert
a
l
ui Ran d, dacăse poat e numi aşa. Şi, dacăe să f acem alte
pregăi
tri, su
nt si
gu r
ă că ne va fi mul t maiuşornt r
î-
un or aş
mare,cudrumuri şivaser e
cavin şipl eacă di
n port .
Sheriam îşipi
erdu i ar co
ntrolul,r esp
ir
ând cugr eutate.
— Ebou Darnu estechiaratâtdepri mit
or,Maică.Iarcâteva
surori sunt un lucru foart
e di feri
t de câtevasu te,cu o oa st
e
după el e.Maică
, doa r oal uzi
el a aşaceva, şiTyl i
n o săcr eadă
căvr em săpunem mâna pe or aş.Şi Tyli
n, şif oart
e mul ţ
i nobil
i
al
tarieni car
e de-
abia aşteaptă un pr et
ext să o răstoarne şisă
sei nstalezeepT r
onul Vânt uri
lor. O astfelde n îcurcătură ne-ar
discr
edi
ta în och iituturor conducători
lor
. Nu, Mai că, nicinu
poat
e fi vor ba d e aşa a. cev
— Darîndr ăznim sărămânem aici?Matnu osăf acănimic,
dar e nevoei d oar ca o â m
nă d e oşteni de-ai Seni
orului Bryne să
deci
dă săi a pr obl
ema î n mâinil
e or
l, zise gwE ene nîcruntându-
se la fustă, net ezi
nd-o de par că ar fi f ost ngri
îj or
ată, oftând
apoi
. Cu câtst ăm maimul t şi nu facem ni mic, cu o ar mată de
j
uraţiaiDragonul uiholbându-selanoi,cu atâtmair ău neva
919
fi. Nu aşfi su rpri
nsăsăî nceapă zvonuril
e căvor ă s ne arace,
i
ar oamen ii să vrea să atacămnoipri mii
.
Dacă ni ci as t
a nu mer gea, atunci v or apărea zvon uri
.
Nynaeve, Elayn
e,Si uan şiLea ne ovr avea ri
jăg
de asat. Ar putea
fi pericu
los,dar er a sigură căî l puteaf ace ep Mat săse et r
ragă
î
nainte de asă risc ântei.
— Şi,l
af el
ulcum circul
ăzvonuri l
e,nu aşfisurprinsădacă,
î
n maipuţ in de o l ună,j umătaet di
n Altara ar cr
ede căşinoi
suntem jur
aţi ai Dr agonului.
Arfiopritun astfeldezvon dacăarfişt iutcum.Divanulnu
maiad ucea ob n
ili să-l vadă pe Logai
n de c ândfuseseTămăduit
,
dar cei care recr utau pen tru Bryne plecau mereu, l
a felşi
grupuri
le de Aes ed Sai ca r
e căutau novi
ce, lafelşioamenii car
e
f
ăceau l
ungul drum pân ă la cel
e maiap r
opiat
e sate,cu căr
uţe
şicotigi
, săcu mper e hrană.Un zvon put eapl ec
a pe osu tă de
căi
, şiavea nevoi
e d oar de u na.
— Sheriam,nu potscăpadesenzaţ iacăsunt em într-
ocut i
e
şi, dacănu pl ec
ăm, nu va i eşi nimi
c bun di n povestea ast
a.
Absolutnimic.
— Rezolvarea est
e să-itri
mi ţ
ideaicipe juraţiiDragonului,
zi
se h Seri
am, mai puţ i
n r ăbdăt
oare ca înainte.Îmi par e ăru să-
l
lăsămi arăşi pe Matsă ne sc ap
e, darmi -
e etamă că nu av em
alt
ă so l
uţie.I-ai spusoferta
că est e erufza
tă; sp une-
i săpl ece.
— Cebi nearfi săfieat âtdesimplu.Nu cred căosăpl ece
dacă îi sp un, Sher i
am. A dat de î nţ
elescă t rebuie să aştepte
ai
cipână cân d se nî
tâmplă cev
a. Ar puteaaştept
a or
dine d e a
l
Rand sauch i
arpe R andî nsuşi
.In Cair
hiensezvon ea căneorui
se Topeşt
e-n văzduh împreună cu bărbaţi
i pe car
e i-
a st r
âns.
Ceipe car e îiînvaţă să conducă Puter
ea. Nu şt
iu ce m a face
dacăse nî t
âmplă aşace va.
Sheri
am se ui tă cu och i mari l
a ea, r
espi
rân
d foart
e gr eu
pentru ci
neva cut r
ăsături
le eical
me.

920
 Se auzio băt ai
et imidă în uşă, apoiint r
ă Ta bitha, purt
ând o
tavăuzat ă de ar gi
nt. Făr
ă să- şideasea ma de st areade sp i
rit
,
sef âţ
âi ar anjând ceainicul pe porţ
elan verde şiceşcu ţel
e exact
cum t rebu i
e,chi seaua de a rgi
nt cu mier
e,pân ă cân d Sheri
am
izb
ucniși îi spuse să se ducă să- şivadă de t r
eburile ei,iar
Tabi
thachi ţăif ăcând oreverenţăatâtdeadâncă,î ncâtajunse
la podea şiapoif ugi
. Preţde câ t
evaclipe Sher iam î şifăcu de
l
ucrunet ezi
ndu- şif ust
a, până îşir ecâ
şt i
găca l
mul .
— Poate,zi se î
nt r
-un final,tr
ebuie să plecăm di n Salidar,
până al u rmă.Maidevr eme decât mi-
aş fidor i
t .
— Dar si ngur a cale care ne-a mai r ămas est e căt re
miaz
ăn oapte, zise Egw ene cu oc hii mar i
; pe Lu mină,cât de
mult ura ocu
j l ăst a!O să ar pă că en mi şcăm căt re Tar Val
on.
— Şti
u ast a,apr oapeizbucniSheriam;r espir
ând adânc,î şi
moderă t onul .Iartă-mă,Mai că.Mă si mt un pi c… Nu- mi place
să m i se orfţeze mâna, şimi -e ea
tmă că a R
nd al ’Thorne- a or
fţ at
mâna n îai
nte să fim pr egăitt
e.
— O săvorbescfoartesevercu elcândîlvăd,spuseEgwene.
Nu şti
u ce - maş af
ce ăr f
ă sfatul t
ău.
Poat
e găsea vr
eo cale s- o tri
mită pe Sheriam ca uce ni
că l
a
î
nţel
epte.Zâmbi gân dindu-se alSher i
am după j umătae
t de an
cuSori lea
,iar Sheriam î i zâmbi şiea .
— Cumi eresauamar ?într
ebăEgwene,ridicândceaini
cul
.

921
CAPI
TOLUL 40
Un râs ea
n tep
tat

— Tr ebuiesămăaj uţisăl ebagmi nţ i

leî ncap,ziseMatpest e
fuioru l de u fm car e eşea
i i
ndpi pa sa . Thom, mă a scu l
ţi?
Stăteaupe d ou ă but oaie n îtoarse u cf undul î n su s,l a umbr a
firav ă a unei casecu dou ă ni vel uri , pufăind di n pi pe, dar
băt rânul şi uscăţ ivul menest r
el păr ea mai i nt
er esat să se
hol beze a l scrisoareat rimisăde R and. Până l a urmă o n îdesăn î
buzunarul de l a hai nă, cu si gili
ul al bast ru de cear ăî ncă
ned esfăcu t. Larma voci lor şiscâ r ţâitul osi il
or de l a ca pătul
uliţeipăr ea u îndep ărtate.Sudoa re pi cu ra de pe ch ipuri l
e lor.
Avea o gri jă mai puţ i
n. Când Mat i eşi se din Turnul Mi c,
des coper i
se că Aviendha f use se ul at ă pe su s d e grupul de A es
Sedai şi dusă undeva.Nu av ea să maibage ţ cu
it
ul î n ni meni
prea cu rân d.
Thom î şiscoasepi padi n gur ă.Er al ungăşiscul ptatăpest e
totcuf runze e d stej
ar şigh inde.
— Am î ncercatodat ăsăsal vezof emei e,Mat .Lari t
haer aun
bobocdef ată,mări tatăcu obrut ădeci zmar ,î
ntr-
un satunde
mă op risempen tru cât eva zile.O brut ă. Url
al a ea a dcă n ci
a nu
era ga ta câ nd voi a săse şez ae a l masăşio b ăteacubi ci
ul dacă
o v edea spu nân d al t
ui băr batmaimul t de dou ă vor be.
— Thom,pesângeşicenuşă!Cear east a de-af acecu a l e
băgami nţil
eîncapf emeiuşt il
oral eanebune?
— Ascul t
ă maidepart e,băi ete.Toat ăl umea di n satşt ia ce
păţ eşte,i ar L arit
ha mi -a sp us eaî nsă ş,iîn t imp ceset ânguia
cu m arvr ea săe fis av l
ată de ci nev a.Aveamau rî n buzunar e,o
trăsu ră bună, un vi zit
i u şiun servi tor . Eram t ânăr şich i
peş.
Thom of t
ăr ăsucindu- şimust ăţileal be;er agreu decr ezutcă
f
aţ a l ui zb ârcit
ă f uses e vr eo dată ch ipeşă . Mat cl ipi.O t răsură?
Cân d avu se sevr eodată u n men estrelt r ăsură?
922
 — Mat,nenor oci
reafemei
imi -aînmui
atinima.Şinuosăneg
că şi chi pul ei î mi dădea ghes. Cum zi ceam, eram t ânăr,
credeamcă su nt îndrăgo
sti
t, ca un er ou di n poveşti
. Aşa că,
într-
o bună zi , su b un măr î nflor
it– d eparte d e casa ci
zmarului
–m- am oferitsăoi aucumi ne.I-aşfidatoservitoareşiocasă,
i-aş fi făcu t cu rt
e cu versu ri şicânt
ece. Când a î nţel
esî n cele
din urmă ce oi vam, mi-at ras un pici
orîn gen unch
i atât de atre,
că o l ună am umbl at cş
hiopătând, şi m- a mail ov
it şi cu
băncuţa.
— Tuturor l e pl ace să t e l ovească, bombăni Mat ,
schi
mbându- şipoziţia pe butoi
. Probabil nu te-a cr
ezut, ci
ne ar
putea să -
o ia
iî n nume d e ăru?
— Oh,m- acrezut.Erai ndi
gnatăcăeu am put utcredecăo
să-
şipăr ăsească vreod at
ă multi ubitul soţ. Exactaşa a sp us,
„multi ubit“.A fugi tl a elcât de e rpede aput ut,iar eu am avut
de alesî ntre a-
l uci de şia săr iîn t răsu
ră. Cred că încă mai
trăieşt
e cu el ,l a felca î naint
e.Ţi nând bi ne frâi
ele î
n mână şi
crăpându- i cap
ul la fiecar e mi nciună sp usăde el casăi ntr
e nî
han să beao b ere. Întotdeauna f usese aşa,cum am aflat mai
târziu, după câteva cer
cetăridi screte.
Î
şiî nfipse i pa î ntr
e di nţi
, de p arcăt ocm ai ar fidemon st
rat
ceva. Mat se sc ărpină în cap .
— Totnuvădcear ede-af acecuast a.
— Astacasănu cr ezicăşt iit
oatăpovest ea,cândnu aiauzit
decât o parte.De exem plu, şti
i căEl ayne şi Nynaeve pl
eacă l
a
Ebou Darî ntr
-o zi saudou ă? uE şiJui l
in trebui
e să mergem cu
ele.
— Ebou…!Matabi aîşimaiprinsepipa,î naint
edea cădea
print
re burui eni
le uscate care acop ereauul i
ţa. Nalese
an îi
spusese t eva
câ poveş
ti desp
re o vizi
tă l a Ebou Dar , şipăr
eaun
locf oart
e dur , ch
iar dacă ţi
nea seam a de exa ger
ări
le l
ui când
venea vorba de f
emeişil upt
e.Deci,cr edeau că o pot f
ace
scăpată pe E l
ayne pe sub nasullui, nu?
923
 — Thom,trebuiesămăajuţisă…
— Ce?îlî
nt r
erupseelpufăi
ndr otocoaledefum albast
ru.Să
l
e ărpeşt
i de a l ci
zmar? Nu o săf ac aşaceva, băiet
e.Î ncănu şt
i
i
î
ntreagapoveste.Ce crezi despre E gwene şiNyn aev
e? auS, dacă
mă gândesc maibi ne, doar despre E gw
ene.
Mat se încrunt ă, nî
tr
ebân du-se dacăbăt rânul credea că
puteaameţit otul dacăse nvâî rea
t mer e uî
n jurul cozii
.
—Î mi pl
ace de Egwene. Eu… ar ză- m-ar f
ocul, Thom, e
Egw ene,cesă zi c altcev
a? De ai a încer
c să- i sal
ve
z ca pul ăl
a
afuri
sit.
— Săosal vezideci
zmar ,vr
eisăzici,mormăiThom,darMat
continuă:
— Aleişiall uiElayne,chiarşiall uiEgwene dacă o să
reuşesc să mă st ăpân escsă n u-i sucesc gâutl cu mân a mea.Pe
Lumi nă!Vr eaudoarăsl e ajut
.Î n pl us,Rand o să- mi su ce
ască
mi egâ t
ul dacăi se nt î
âmplă ceva lui El
ayne.
— Te-aigânditvreodatăsăleajuţisăfacăcevorele,înlocsă
l
e o bli
gisăf acăce vr eitu? Dacăar fi după voi a mea, Elayne ar
fi pe un cal , galopând către Andor . Tr
ebuie să f acăşial t
e
l
ucruri –t rebuie, aşacr ed – aşacă mă î nvârt în j urul ei,
năduşind zişinoa pte că ci
neva ar puteasăo uci dă, înainte să-
l
opresc eu. O să se că dual Caem l
yncân d o să efi p r
egăittă.
Trasedinpipămul ţumitdesi
ne,darf usesecevaînvocealui,
l
a sf âr
şit
, de p ar
cănu ar fi f ost chiar at
ât de mul ţ
umi t cu m voia
să arpă.
— Miemiseparecăvorsăl edeacapetel
eploconElaidei
.
Deci
, Thom ar pu ne-o bal ot peun calpe mui eruşca aia
nebună? nU menest
rel cărând-o p
e D omniţa Moş t
enit
oar e să fie
încor
onat
ă!Mare se maicr edeahomT ăst a!
— Nu eşt
i pr
ost, Mat, zi
se Thom î ncet
. Ştii mai bine.
Egw en
e… e greu să te gân deş
tila copili
ţa aia ca l a Suprema
înscău
nat
ă… Matmormăiapr obâ
nd,dar Thom nu î ll uă î
n
seamă.Dar cu t oate as t
ea eu cr ed că ar e st of
ă.Est e prea
924
devreme săspu i dacăunel
e schi
mbăr i sunt î
ntâmplătoar
e,dar
încep să cr ed că are mint
e pen tru ast a. nÎ
trebar
ea e,es t
e
suficient de dură?Dacănu e,o vormăn ân
că e d vi
e,cu t
otcu
stofă şi cre
i
er.
— Cine?El
aida?
— Oh,ea.Dacămaiapucă;ăl
eianu-ili
pseştedurit
atea.Dar
femeile Aes ed
Saide a i
cinu pr ease ân gdesc al Egw en
e cala o
Aes Sedai . Suprema Amyr l
in, poat
e, dar nu Aes Sedai ,
indif
erent câtedgr eu pare de creu zt, ziseThom clăti
nând di n
cap. Nu î nţel
eg, dar ăst
a este adevărul. Acel
aşilucrue va labil şi
pentru El ayne şi Nynaev
e.Î ncear
căsăţ ină ascu
ns acestlucr u,
doarî nt
re ele,dar Aes edSai nu şt i
u săse scu a ndă chiar atât
de bi ne cât cred ele,dacăl e urm ăreşti cu at
enţi
e şiî ţ
i păst r
ezi
capul pe umer i.
Îşiscoase i
ar scrisoa
rea din buzunar ,r ăsuci
nd-o în mâi ni
fără săo pri vească.
— Egwenepăşeşt epemar gi
neauneipr ăpăsti
i,Mat,iarcele
treifacţiuni di n Salidar – r teide care sunt eusi gur – ar put
eas-
o zvâr l
e î n pr ăpastie dacăf aceun pas gr eşi
t. Şi, da
că se
întâmplă ast a, o săurmez e şi El
ayne,şiNyn aev
e.Sau poa te e
l
vorîmpingepeel eprimel e,doarcas-otragăînjosşipeea.
— Chi arai ciîn Salidar,zise Matlafelplatca o scândură;
Thom apr obă calm,iarMatnu se put u abţine să nu ri
dice
vocea.Şit uvr eisălelasai ci
?
— Vreau săî ncet
ezisăt emaigândeşticăosăl eobli
gitu să
f
acăcev a. Au decis d ej
a ce vor acef şinu poţi schimba nimic.
Dar poate… poa t
e… mă p oţi aj
uta să l
e iţ
n în viaţ
ă.
Mat sări î
n pi ci
oare.Îirăsări
se nîmi nt
e ma
i gineauneif emei
cu un cu ţi
t n îfipt nî piept
; nu era una di ntre aminti
ril
e de
î
mprumut . Lovi b utoi
ul pecar e st
ătuse, rti
miţându-l de-a
rost
ogou
ll pe ul i
ţă. Să aj
utemuen
nes
trelsă l e ţi
nă î n vi
aţă?
Simţ
i o ami nti
re vagă, ceva despr
e Basel Gi
ll
, un han gi
u di n

925
Caemlyn, spu nându -
i parcă ceva despr e Thom, dar r a
e ca o
ceaţ
ă şidi spăru înainte de a-şiaduce mi ant
e.
— Delacineescri soarea,Thom?Del aalt
ăfemeiesalvat
ăde
ti
ne?Sau ai păr ăsit-
o acolo, să-
i fie reteza
t capul?
— Am părăsit-
o,ziseThom înceti
şor.Ridi
cându-
se,plecăfăr
ă
să maispună o or vbă .
Matvr u să- l oprească, săîi sp ună ceva.Doa r că nu şti
a ce
.
„Moş ne bun!
“ Nu, nu er a ne bun . E gwene era un cat âr
î
ncăpăţ ânat
,i ar yn
N aeve f o
ăcea să par ă maleabi
lă.Mair ău,
ambele s- ar ficăţ ăr
at nîtr
-un copac să vadă maibi ne cum
fulger
ă. Cât despre El
ayn e,femei l
e nob i
le nu aveau ni ci
odată
sufici
en t creer
i să se d aăpostească atuncicând ploua. Şi apoi
erau indignat
e că as-
u udat.
Scuturându-şipipa, dzrobij ăraticul su b călcâinaî
inte ca
burui
eni l
euscatesă i
afoc,îşiridică pălări
a dela pământşi
î
ncepu să şch iop
ătee
z pe u l
iţ
ă. Aveanev oe
i de o sursă m ai bună
de i nf
orm aţi
i decât un men est
relcu visu ri măreţe de a f ugiîn
lume cu mucoas a aia de Domni ţă Moşt enit
oare. O văz u pe
Nynaeven î st
ângalui,i eşi
nd di n Turnul Mi c,şiporn i căt
re ea,
făcându-şil oc pri
ntr
e c ăru
ţe nîcă
rcat
e rt asede b oi şica i. Ea ar
fi put ut să-i spună ce trebuia să afl e. Dacăpof tea.Si mţio
înţ
ep ătură î n coapsă. Ar„
de-oa-r focul
, mi î dat orează nişte
răspunsu ri
.“
Nynaev e lîvă zuch i
ar at
uncişise c rs i
pă vizi
bil
.Î l pri
vi o cli
pă
aprop i
indu-se, poi
a segr
ăbi săpl eceî n cealalt
ă di recţi
e,
î
ncercând să -l evi
te.Se uită de d ouă ori peste umăr,înainte de
a se i er
pde p ri
ntr
e o ameni şicăruţe.
Se op ri st
râmbându- seşiî şitrasepăl ări
a pe ceafă. Mai întâi
î
ll ovi
se ăr f
ă ni ci
un motiv,iar acum nu voi a săvorb ea
scăcu el .
Aveau degândsă- llasesăfiarbăîn sucpropriu,eaşiEgwene,
până ve neat ropăi
nd umil cândî ndoiau ele u n degeţ
el
.„ Ei bi
ne,
şi-
au al es greşit b ăr
bat
ul pentru j ocul ăsta, arză-
le-
ar focul
funduril
e!“
926
 Vaninşiceil
alţiseaflau î
nf aţaunuigr aj
d,lângăoclădir
ede
piat
ră ce ufsese od at
ă un han. Acu m Aes ed Sai i
ntrau şii eşeau
din el. Cimpoiaş şir est
ul ca i
lor erau legaţi de o balustradă, în
ti
mp ceVani n şicei doi cer cet
aşica re fuseser
ă prinşist ăteau
rezemaţi de zi
d. Nu put eai găsidoioa meni mai difer
iţi caMar şi
Ladwin, unul î nal
t, subţi
re şicu ch i
p dur , ceăll
alt scu nd,
î
ndesat şiblând, dar am bii părur
ă ruşi naţi cân
d î l văzură pe
Mat . Nici
unul nu- şir evenise i n
d şocu l de afi f ostpri ns atât de
uşor. Ceidoioşt eni di
n com panie stăteau băţ oşi
,ţ i
nând pânza
flamuri l
orî nfăşurată pe b ăţ, de p ar
căar a mi fi avu t vreun rost
.
Păreaumaimul t decât emtăt ori
. Una er a o băt ăil
e,al ta erau
hoardele d e Aes edSaidi n j urul lor. Un om maiave a o şa nsă nî
bătăli
e.DoiSt r
ăjeriîisupravegheau.Nu er au foarte evidenţi
,
pri
vindu-i de di ncol
o de gr adj, dar er a greu de cr euzt că se
opriser
ăt ocmai aco lo, săpăl ăvrăgească în plin so are.
Mat î i ati
nse otbul lui Cimpoi aş,apoi î i exami nă och ii
. Un ins
înt
r-o vestă de pi
ele eşi
i di n grajd, aruncând o r oabă cu băl ega
r
în uli
ţă. Vanin seapr opi
e săseui te şiell a ochiil ui Cimpoi
aş.
Fără săseui te al el
, Mat î lîntrebă:
— Poţisăajungil
aOast e?
— Poate,seîncruntă Vanin,ridi
când pleoapa l
uiCimpoi aş.
Cu puţ in noroc. Dar u n mi -
ar l ăcea
p să-
mi lascal ul aici
. Mat
aprobă di n cap,ui tându-se şi mai apr oape î n ochi ul
animalului.
— Zi-iluiTal
manescăam spussăst eaacolo.S-arputeasă
mai st au ai
cicâ tevazil
e şinu vr eau nici
o afuri
sit
ă de încerca
r
e
de salvare.Încear
căsăt e nît
orci. Fără săfii văzut, dacăpoţi
.
VaninscuipăîncolbuldesubCimpoi aş.
— Când omulse amest ecă cu Aes Sedai,şi-
a pus singur
hăţuril
e şi şau a pe spate. O să mă î nt
orc când o să pot .
Clăti
nân d di
n cap , se ames
tecăî n mul ţ
ime,un băr batgras,cu
un mer s ci
udat
, pe care nimen i nu l-ar fibăn ui
t cap abi
l săse
furi
şez.e
927
 Unul dintre oşt
en iîşidr ese glasu l ezi
tant şiseapr opi
e de el.
— Senior
e,totuleste…?E cum aţ iplănui t
,nu-iaşa,senior
e?
— Exactcum am pl ănuit
,Ver di
n,r ăspunseMatmângâi ndu-l
pe Ci mpoi
aş.Aveacap ul într-
un saccu nut reţ, bi
ne st r
âns.Îi
promisese lui Ran d că o va duce pe El ay
ne în si gur
an ţ
ă la
Caemlyn şinu put eapl ecaăr ă
f ea. Şi nicinu put eas- ol ase ep
Egwene cu cap ul pe bu tucul călău l
ui. Poate că – p e Lu mină,
cum se t r
s
ângeau! —, poat e căva t r ebui săurmez e sfatul lui
Thom.Poat e că dacă reuşea să leţină afuri
sit
ele capete pe
afuri
siţi
i de umeri ai af uri
sit
elor ălora de f emei, poat e reu şea
cumvasă -şireali
zeze l a
pnul neb unesc. Şi toat
e a steaî ncer
câ nd
să-şipăst r
eze propri
ul gâ tî ntr-o si
ngu ră buca t
ă. Făr ă să mai
socoetască şi c ă trebuia s- o ţ i
nă pe Avi endha depar te de
beregataluiElayne.Celpuţ i
n va fi în preaj
mă să l e salveze
când o să se ducă t otul de r âpă.Mar e con solare.„ Totul e
afuri
sit de bine.
“
Elayne se ş a
tept
asesă o găs ească pe Aviendha în sal a de
aşt
eptare sa
u poa t
e a f
ară, dar nu îil uă mul t sădescop er
e de ce
nu er a acolo. e C
lelalt
e Aes Sedai v a
eau dou ă subiecte de
conver
saţi
e şit oa
tă l umea vor bea, cu hârti
il
e abandon ate pe
mese. Mat er a su biectul p r
edil
ect; chiar şi servit
oarele şi
novi
cele car
e aveau treburi în sala de aşteptare seop reausă
vor
bească de el
.Erat a’veren.Era oar e pruden t să l
ase un
ta’
veren să r ămână î n Salidar? Chiar ufsese nî Turn şii se
permisese ăs plec
e? r E
a ad evăratcă er a la com an
da uneioş t
i
de j
uraţi ai Dragonului? Urma săfie ar est
at pentru at roci
t
ăţil
e
de care au zi
seră? Era ad evăr
at că venea din acel aşisat uc
Dragonul Renăscut şi Suprema Amyr l
in? Erau zvon uri despre
doit
a’veren legaţi de D r
agonul Renăscut, ci
ne era al doi l
eaşi
unde putea figăsi t? Poate şt
ia MatCau thon. Se p ărea că erau
l
af elde m ul
te păreri pr
ecum cele di
sp use să e l
mp
î ărtăşească
.
Er
au dou ă întrebă
ri pe car e El
ayn e s-ar fi aşt eptat să l
e
audă,dar u nl e auzi
. Ce voia Matî n Sali
dar şi cum de şt iuse
928
Rand unde să- ltrimită?Nimeni nu puneaaces te nît r
ebări
, dar
puteavedeacâ nd o Aes edSai îşiaranja şalul,t r
esă ri
nd când îşi
dădea se
ama că nci ev
a vor
bea cu ea, când o se rvi
toar e ă
rmânea
pri
vind î
n gol, până cân d tr
esăreapl ecând mai dep arte,când o
novi
ce r a
uncacâ t
e opri vi
re speri
ată surori
lor. Mat nu er a ch
iar
ca o pisică print
re porumbei, dar pe-aproape.Si mpl ul fapt că
Rand şti
a unde su nt er
a sufici
ent să el d ea orfii.
Aviendha stârnea maipuţ i
ne discuţi
i,dar surori
le nu se
puteau abţ i
ne să nu vor beasc
ă despr e ea,şi nu doar acsă
schimbe su biectul
. Nu î n fiecar
e i z apărea osă lbăti
ciune ven
ind
si
ngu ră, maial es n u
a atât de put ernică,şiAi elpe deasu pra.
Ult
imul amăn unt e l f asci
na pe t oate suror
ile.Ni ciodat
ă nu
f
use sean tren at
ă î n Tu rn o femeie di n neam ul Aiel, şipuţi
ne
AesSedaicăl caserăvreodatăînPustiulAiel
.
Avu nevoiedeosi ngurăînt
rebarecasăafleundeer aţinută.
Nu er a ţinută cu f or
ţa,desigur
, dar l E
ayne şti
a cu m put eaufi
AesSedaicânddor eaucaof emeiesădevi nănovice.
— O săfieî nveşmânt atăîn alb pânăl acădereaserii
,îizise
Akarri
n pe un ton secretos.Era o soră Brună,subţ ir
e,car e
dădea id
n capacce ntuân d fiecare cuvân t
. Cele două su rori car
e
erau cuea ăd dur ăî ncreăzotar
e d in cap .
Plescă
i
nd nemul ţ
umi tă, Elayne se ăgr bi săi asăpe u l
iţ
ă.
O văzu pe N ynaevet rop
ăind gr ăbit
ă,ui tându-se epste u măr
şi dând pest
e oam eni. Elayne s e gân di să oaj ungă i d
n urmă –
nu i-ar fist ricat săai bă com pan i
e –, dar u n aveade gân d să
al
er ge pe căldur a ai
a,con centr
are saunu, şinu vedea cum
al
tfelar fiput ut săo aj ungă. Chiar şi aşa,î şiri
di
căpuţ in fusta,
grăbindu-se.
Înainte săapucesăf acăci ncizecipe paşi , o si
mţi pe Bir
gitt
e
apropiindu-seşiseî ntoarse. O vă zu alergând pe uli
ţă. Arei
na
era cu ea, dar se opri ceva maidepa rt
e,st râmbându-
se,cu
braţeleîncruci
şate.Femeia eraimposibil
ă,şinu- şischi
mbase
opinii
le doar fiindcă l E
ayne era A es edSai acum.
929
 — Credcăart rebuisăşt ii
,spuseBirgit
teîncet.Am auzi
tcă
VandeneşiAdeleasvinşielel aEbouDar .
—Î nţ
eleg,murmur ă Elayne.Poatecăcel edouă mergeau să
seal ăt
ur e l
ui Merili
lle,deşi erau deja treiAesSed ai la cu rt
ea
l
ui Tyli
n, saupoa t
e ave au propria misiune nî Ebou Dar . Dar nu
cred
ea ni ciuna, ni cial ta. Ar
eina aveapr opri
a opinie,la felşi
Divanul
. Elayne şi Nyn aeve urmau să fie ac ompaniat
e dedou ă
AesSedaiadevărate, pe post de supraveghetoar e.
—Î nţel
egecănu mer geşiea,nu?Bi rgit
tearuncăopri vireîn
di
recţ
iaî n ca re se uita Elayne,că t
re A rei
na, şiri dicădi n umeri
.
—Î nţel
ege,şinu edel ocfericit
ă.Eu de- abia aşteptsă scap
de ea.
El
ay ne ezită doar ocl i
pă. Pr omisese săţ ină secretul
, ceeace
nu-i plăcea, dar u n promise se ă s nu încer ce să o con vi
ngăpe
f
emeie că nu era nici
o nevoi e şi nici
un r ostpen t
ru asta.
— Birgi
tte,Egwene…
— Nu!
— Decenu?
Nu mul t după ceo l egasepe Bir
gitt
e ca St răj
er, El
ayne se
hotărâse ca, at
uncicâ nd aveasăî llege şi pe Rand, să-
l pună să
promită că o să as cul
te de ea, m ăcar atunci c ând er a
i
mpor tant
. De cu rând se othăr
âse săai m
ad au
ge evca. Trebu
ia
să-ir ăspundă l a înt
rebări
. Bi
rgit
te r
ăspundea cân d ave a ea
chef, el ev i
ta cân d voia, ai
r câteodată î şi ul
a o exp resi
e
î
ncăp ăţ
ânată, caat unci
, de exempl
u.
— Zi-midecenu şi ,dacăesteun mot i
vbun,nu osă- ţ
imai
cerst a ni ci
odată.
La început Birgi
tte se ui
tă urât, apoi o înşf
acăpe E l
ayne de-
o
mână, â trând-o sp re intr
area pe o ul ici
oar
ă. T r
ecători
i el
aruncaudoa r câte o pri
vire nîtreacăt,iar A r
eina rămase nude
era, şimai î ntunecată l
a faţă, î
nsăch i
ar şi aşaBi r
git
te seuită
cugri j
ăî njur înai
nte de avo r
bi în şoaptă.

930
 — De fiecar
e dată când Roat a m-a scos l
ai veal
ă,m- am
născut
, am trăi
t şiam muri tf ără săam hab arcă sunt legaă
t d
e
Roată. Am şt i
ut as ta doarî ntr
e vi eţ
i,Tel
’
n
îaran’
rhiod.
Câteod
ată am dev en
it cu noscută,chi ar ai
fmoasă, dar r e
am ca
ori
ci
ne a l
tci
neva,nu o er on
iă din l egen
de.De d at
a asta am fost
smulsă,nu ţesută.Pen t
ru pri ma dat ă de când sunt în carne şi
oase,şti
u cine sunt. Pentru prima dat ă, şialţi oameni potafla.
Thom şiJuili
n şti
u;nu au spusni mic,darsuntsi gură.Nu se
uit
ăl a mi ne cal a alţi oameni. Dacăle-aş sp une căurmeaz ă să
mă ur c pe u n munt e de sti
clă şi să ucid cu mâi ni l
e goal
e u n
uriaş,m- ar nît
reba doa r dacăam nev oei de aj utor
, şinu s- ar
aştept
a să am .
— Nu înţel
eg,zise î
ncetElayne,iarBirgi
tte of
tă şiîşilăsa
capul să-
i cadă.
— Nu şti
u dacămăpotri di
calaacesteaşt
eptări.În al
tevieţi
am făcu t ceea ce r eb
t uia săf ac,ceea ce ă preadrept , su
ficien
t
pent
ru Maer ionsauJoa na,sauor icar
e altăf emeie.sunt
Acu m,
Birg
itte di n poveş ti
. Toa t
ă l umea ca rearei
şteaşt ept
ări.Mă
si
mt ca odansat oare-pană i ntr
ând într-un con clav Tovan.
El
ayn e nu î ntrebă nimi c.Când Bi rgit
te men ţi
ona lucruri di
n
vi
eţi
leanterioare,expli
caţi
il
et ezăpăceaudeobi ceişimaimul t.
— Asta eopr osti
e,zisefermă l uând-o debr aţe.Eu şti
u,şi
nu mă aşt ept săuci zi uriaşi. NiciEgw en e nu se ş at
eaptă. Şt
ie
deja.
— Atâta vreme câtnu r ecunosc,bombăniBi rgit
te,e ca şi
cum nu ar ş t
i. Nu te ob osi să -
mi zi cicăşiast a est
e o prost
ie;
şt
iu că e, dar nu sch i
mbă cuni mi c ulcr
uri
le.
— Atuncicezi cide asta? Ea este Suprema Amyrlin,i
artu
eşt
i Străj
er. Merităî ncr
ederea ta. Ar e nevo
i
e de ea .
— Nu mait erminiodatăcu ea?î nt
r ebăArei
nadel aun pas
di
stanţă. Dacă t otai de gâ nd să pl eci şisă mă l aşi
, ai put
ea
măcar să mă aj uţi să nî
văţ să r a
tg cuar cul, aşa cu
m ai zi
s că o
să faci
.
931
 — O să mă gândesc,î ispuseBirgi
tteluiEl ayneîn şoapt
ă.
Int
or câ
ndu-se că t
re Areina, o pri
nse e pf emeie de coadă, de l
a
bazagâtului
.O săvor bi
m şidet r
asulcu arcul,ziseî
mpingând-
o p e st
radă, dar mai întâi o să vorbi
m desp re manier
e.
Clăti
nând di n cap, l a
Eyne îşi adu se br usc ami nte de
Aviendhaşiplecăgrăbit
ă.Casanuer adepart e.
Îi luă o cl ipă să o r ecunoască pe Avi endha. Elayne era
ob i
şnuită să o vad ă ca
îndi
n’sor, cu păru lr oşcat tuns scurt,
nu î n fustă şibl uză şişa l, cu părul mai j osde u mer i
, strâns cu
o p ânză. La prima ved ere n u părea să fie nî dificul
tate.Aşez ată
ciudat într
-un scau n – Ai el
ii nu erau ob i
şnuiţ
i cu scau nel
e –
părea să soa rbă cea iî n linişt
e,împr eună cu al te cincisu rori,
aşezate nî cerc nîtr
-un sa l
on . Casel
e care a dăpost
eau Aes ed Sai
aveau saloa ne,deş i Elayne şiNyn aeve î ncă se înghesuiau î n
cămăruţ al ormi nuscu l
ă. I
nsă ,l ao p ri
vire m ai at
entă, Aviendha
arunca pri vi
ri de ani mal hăituit căt
re AesSed ai, pe deasu pra
ceşti
i de ce a.i Nu av u t imp să se ui t
e maibi ne. Văz ând-o,
Aviendhasăriînpi cioare,lăsându-şiceaşcapepodeauacur at
ă.
Elayne nu vă zu semul ţi Aiel
iî n afara St âncii din Tear, dar t şi
a
că î şiascu nd emoţ i
ile,i ar Aviendha f ăceaast a f oarte bi ne.
Acum însăpechi piseci tealimpedesuferinţa.
—Î mipar er ău,l espuseEl ayne,dart rebuiesă v- orăpesc
puţin. Poat
e osăaveţ i ocazai sămai vo rbiţ
i ceva mai t âr
ziu.
Câtevasu r
ori ezitară, de par că ar fi f ost gata să pr ot
esteze,
deşi nu ar fiav ut cum. Er a de d epar t
e ce a maiput ernică din
î
ncăper
e,cu exce pţi
a Avi endhei, şiniciuna din ele nu f ăcea
part
e dint
re con ducăt
oarele de Aj ah saudi n mi cul ce
rc all ui
Sher
iam. Era foarte mulţumi tă cănu er a şiMyr ell
e acol
o,căci
l
ocui
a î n acea casă. l
ayn
Ee al es
ese Ajah Ver de, şif usese
accept
at
ă,doa r casădes coper
e că Myr ell
e era conducăt
oarea
Aj
ahVerdeînSalidar.Myrell
e,carenueraAesSedaini cimăcar
de ci
nci
sprezece n a
i. Din ce u a
zise âp
nă at unci
, Elay
ne şti
a că
î
n Sali
dar erau Ver zicare p urt
au şalul de p est
e cinci
zecide a ni
,
932
deşi nici
una dintre ele nu avea un fir de p ăr ăru
c nt. Dacăar fi
fostMyrelle acol
o, toată put
ereaeinu ar fi co ntat nicicât negru
sub ungh ie,dacăbunăoar ă conducătoar
ea propri
ei Ajah ar fi
vruts-oreţi
năpeAvi endha.Daraşa,doarShanam,osor ăAlbă
cu och i mari
,î ndrăzni sădesc hi
dă gura, pent
ru a o î nchide la
loc,îmbufnată, când Elayne ir
dicăo sp râncea
nă într
eb ăt
oare al
ea. Cel e cinci t ăceau cu ob sti
naţi
e, dar El ay
ne i gn
oră
tensi
unea.
— Vămul ţumesc,spusecuunzâmbetpecar enu-lsi
mţea.
Aviendha ridică o l
egăturăîn spate,dar ezită până când
Elayne iîsp usesăvi nă. Î
n stradă, Elayne iîzise:
—Î mipar er ău.O să am grijă să nu semaiî ntâmple;era
si
gu ră că eaut ea
p e r
uşimăcar atâatl ucru saudacă un , măcar
Egw ene,cu si gu r
anţă.Î mi e etam ă că u n sunt mul t
e ocu
l ri în
care putem vor bi singure. Camera mea e dest ul de fierbint
e
acum. Am pu tea încerca să găsim pu ţină umbr ă sau să be m
nişte ceai
, dacănu t e-
au umplut dej
a cuel .
— Camer ata.
Nu er a un r ăspuns răsti
t, dar vAi
endha nu av ea chef să
vorbească,nu încă.Brusc,ţâşnidupă o căruţă car
et recea,
pli
nă de l emne de f oc,şiî nşfacăo cr eangă mail ungă dec ât
braţuleişimaigr oasădecâtdeget
ulcelmar e.Seîntoarsedi n
nou l ângăEl ayne şi î
ncepu săo cu reţe de coajă cucu ţ
itul de a
l
brâu.Cur ăţăramurilemaimi cicu l
ama ascuţi
tă ca un brici
.
Suferi
nţ aîi di
spăruse e d p
e chip. Acu
m păr ea ot hărât
ă.
El
ayne se i tu
a la eacu coad a ochiului în timp ce m eg
reau.
Nu ar fiput ut crede că Avi endha voia să- if acă vreun rău,
i
ndif
erent ce spunea japiţa aia de Mat au Ct hon. Dar poat e
tot
uşi
… Şt i
a puţin despj
i
r
e’e’
toh, Avien
dha î i expl
icasecâ teva
l
ucruri cân
df useser
ăî mpr eună în Stâncă. Poate Rand spu se
se
sau făcuseceva. Poat
e căacel labi
rint complicat de obli
gaţ
ii şi
onoar
e iîcereau Avien
dheisă … Nu păr eaposi bi
l. Şi t
otuşi
…

933
 Când ajunse r
ăî n camear ei
, se ecdi
se ă svorbească p ea
ri
ma
despr
e ast a. şe Azându-se în f aţ
a ei– f ără să îmbr ăţ
i
şeze
saidarulîn moddel iber
at – spuse:
— Matsusţ i
necăaiveni tsămăomori .
— Ceidinţ i
nut uri
leumedeî nţ
elegmereu t
otulpedos,cl
ipi
Avi
endhami rată;pusebăţulşicuţi
tuldelabrâulângăpat
ullui
Nynaeve.
— Apr oape- sora Egwene m- a rugat să- l păzesc pe Rand
al’
Thor en pt ru t i
ne,i ar euam pr omi s săf ac ast a; l egăt
ura din
sp ate şi şalul at eri
zarăl ângăuşă t
.ohmcă
A tre ea , dar unul şi
mai mar e căt re t ine; şi î deschise nast urii bl uzei, scoţ ând-o
pes te cap , ap oiî şil ăsăcăm aşade cor p să cad ă î n t al
ie.Îl
iubes c pe an Rd al’Thorşim- am cu l
cat odată cu toh
el.A i
şmte
rog să mă aj uţi să mi -l împli
nes c;se î ntoar se cu spa t
ele,
îngen unch ind î n locu l strâmt. Poţif olosibăţ ul sa u cu ţ
itul
, dacă
doreşti; toh-ul est e al meu , dar a legerea est e a t a; î şiîncl
ină
băr bia,întinzându- şigât ulcu ochiiînchişi.Indiferentceal egi,
euacce pt.
Elayn e cr ezu că o l asăge nunchi i
. Mi n spu sese că a t rei
a
femei e va fi peri culoasă, dar Avi endha? „ St ai! Azis că… cu
Rand! “ Mâi nileî i zvâcn i
ră că tr
e cu ţit
, apoi î şiî ncruci şăbr aţ
ele,
prinzân du- şimâi nil
e.
— Ri dică-t
e.Şipune- ţibluzaînapoi.Nuosăt el ovesc…
Doar de c âteva ori?î şiî ncleşt
ă br aţele şi mâi nil
e.
— … şicu si guranţ ă nu o să at i
ng cu ţitul
. Te r og,i a-l de
aici!
Il -ar fidat eacel ei
laltefemei, dar n u er a sigu ră căer a bine
să pu nă mân a pe o armă at unci.
— Nu ait oh că tre mi ne;ast a era f raza, par că.Î li ubescpe
Ran d, dar u n îmi pasădacăî li ubeşti şit u. Mi nci una aia îi
ardeal imba; Avi endha ch se
ar cu
i l
ca secuel ?
Răsu cindu- sepe ge nunchi , Aviendha seî ncr unt ă.

934
 — Nu suntsigur ăcăînţel
eg.Pr opuisăîlîmpărţim?Elayne,
suntem priet
en e,dar treb uie săfim apr opiat
e casu roridi
ntâi,
dacă e să even d
i
m su rori de s o.
ţ O să reacă
t i
mpt să aflăm dacă
puteamfi ast fel.
Egwene şi
î î nchise gura,dân du-
şi seama că ămr ăsese uc ea
desc
hisă.
— Presupun căda,ziseeapi eri
tă.Mintotspusesecăosă- l
împartă, dar nu î n fel
ul ăla! Chiar şigândul er ai ndecen
t
!
— Estepuţ in maicompl i
catdecâtşti
itu.Maiexi st
ăof emeie
care-l i
ubeş t
e.
Avi
endha săriî n pi
cioareatâtder epede,că păru să r
ăsară
bruscînf aţ
aei .
— Cum ocheamă,î ntr
ebăcu ochiiaprinşi
,ţinândcuţ i
tulîn
mână .
Elayne r âse. „
Acu m vor beş
te de î mpărţi
t, apoies t
e fioroa
să
ca… ca…ca mi ne“, segân di ea,del oc mulţumi t
ă.Ar fi putut fi
mair ău, mul t mair ău. Ar fi put ut fi Ber el
ain. Şi, dacăt ot
tr
eb uia să fie cinev a, putea foart
e bine săfie Avi endha. „Şi ar
tr
eb ui sămă ob i
şn uiesc cu acest gând, în loc să bat cupi ci
oru
l
î
n pămân t ca o cop i
li
ţă.“ S
e aşe ză pe pat ,î mpreunându-şi
mâi nil
e nî poal
ă.
— Punechest i
aai aî nteacăşiaşază-t
e,Aviendha!Şitr
age-ţi
hainele pe tine,te r og! Am mul te să-
ţi spun. Această femei
e –
prietena mea,ap r
oap e-sora mea – numit
ă Mi n…
Aviendhaseî mbrăcă,darsescur semul tti
mppânăseaşeză
jos,şimaimul tpânăcândEl ayneoconvi nsecănu t rebui
esă-
şiunească f
orţ
ele să o ar anjez
e pe Mi n. Într
-un final,fu de
acor d măca r cuat ât. Spuse, f
ărăt ragere de niimă:
— Tr ebui
esăocunosc.Nu osă- lî
mpartcu of emeiepecare
nu o poti ubi cape o sor ă dintâi, zisepri vi
nd-o cu at
enţ
ie pe
Elay ne,apoi of t
ă.
Aviendhasegândeacăarput easă-lîmpartăcu ea.Mi n er
a
gata săo f acă. Era singur
a nor mal ă din cele rtei
? După hart
a
935
de sub sal
teaua ei, Min art rebui să ju
angă cu
r ân
d în Caemlyn
saupoat e dej
a ajunsese. Nu şt i
a ce r a fi vr
ut săse nîtâmple,
doar caMi n săse ol fosească de ce vedeapentru a-
l aj
uta. Mi
n
tr
ebuia să stea aproape de el .Î n timp ce Elayne t
rebu
ia să
meargă al EbouDar .
— Est
ecevavreodatăsimpl
uînvi aţă,Avi
endha?
— Nucândeunbăr batlamij
loc.
El
ayne nu şt
ia de ceer
a maisu rpri
nsă,
de f
apt
ul căr
âdea
saude a
fpt
ul cărâdea şi
Avi
endha.

936
CAPI
TOLUL 41
O ameni
n ar
e

Călări nd î ncet su b soa rele necr uţ ătoral di mi neţ i

i, Mi n nu
vedea mar el ucru di n Caeml yn. Abi a observa oameni i şi
lecticile,că ru ţ
ele şit răsu ri
le ca r
e agl omera u st răzl i
e,cro i
ndu- şi
drum pri nt re el e pe i apa sa . Unul di ntre vi su rile eif usese să
locui ască î ntr-un or aş mar e, să căl ătoerasc ă î n l ocuri
nec unos cut e, dar î n ace a zi t receau nevăz ut e pe l ân gă ea
turn uri l
e co lorate,aco perit
e cu ţ igl
e st răluci t
oar e şive derile de
vis,î nt imp ce st rada ocol ea un deal .Se ui t
a maiat entăl a
grupuri l
e d e A iel
i mer gând cu paşi mari prin mul ţime,f ăcân d
go l î n j urul l or
, a l fel şi l
a pat rulele de că l
ăreţi cu nasu ri
vul tureşti,adesea băr boşi,darast a fiindcă î iaduceau ami nt e
de pov eştile pe car e î ncepusesă l e au dă î ncă de cân d er a î n
Mur an di. Mer ana f usese mân ioasă di n cau za l or, darşi a
urm elor ca rboni zat
e al e trecerii celor u jraţ i Dr ago nul ui, pest e
car e dăd user ă de dou ă or i
,î nsăMi n segân dea căşice l
elalt
e
Aes Sedaier au îngrijorate.Şi ,cu câtsevor bea maipuţ in de
amni stial ui Rand, cuat ât era maibi ne.
La mar ginea uneipi eţe,î n f aţ
a Pal at ului Regal , trase de
frâiele Roze i Săl baticeşiî şi şterse grijulie ch ipul cu o bat i
stă cu
mar ginil
e d ant el
ate,pe car e o ă b
gă p a
oiî napoiî n mânecă. Doa r
câţ iva oa men i erau r ăspândiţiî n mar ele ova l, poa te şifii ndcă
Aiel i
ipăzeau i nt r
area pri ncipalăî n pal at.Al ţiAi elier au î n
bal coane sau păşeau ca ni ştel eoparzipe pasar eleleî nalte,
măr gniit
e de col oane.Leu l Alb alAndor ul ui flut ura î n băt aai
uneibri ze deasu pra cel ui mai î nalt dom alpal atului. O al tă
flamur ă, st acoj ie,flut ura pe u nul di ntre u trnuri , cev a mai j os,
ridicat ă de bri ză su ficient demul t pen tru a se put ea vedea
vechi ulsi mbolAesSedai ,negruşial b.

937
 Aiel
iiacei
aof ăceau săfiebucur oasăcăr ef
uzaseofertadea
fi însoţi
tă de doi St răj
eri, căcibănui a căar fii eş
it sc
ânt
eiî nt
re
eişiAi el
i
. D e f apt, nu f usese chiar o of ert
ă şio r efuzase
str
ecurându-se cu o or ă maide vreme, du pă ceas ul de pe
poli
cioar
a şemi neului din han . Meran a era di n Caem lyn şi
,
când ajunseseră înaintea zori
lor,î i dusese dir
ect l
a ceea ceea
spunea căst e cel maibun handi n Nou l Or
aş.
Nu Ai el
iio ă fceau pe Mi n săst eaacol o.Nu î n înt
regime,deşi
auziset ot soi
ul de i st
orii cumpli
te despre Ai el
ii cu văl
urinegre.
Aveahainaşipant aloni
idinceamaibunăşimaifinăl ânăcare
segă seaî n Sal i
dar,într-un roz pal, cu mi ciflorial bastr
e şialbe
brodatelagulerşimanşet eşipeexteri
orulpantal onil
or.Aveaşi
căm aşăcr ot
iă capen tru un băi at
, dar i n
dtr-o măt asecrem. Î
n
Baerlon, după ce muri se tat
ălei , mătuşi le înce r
caser
ă să o
tr
ansform e într
-o f emeie decent
ă şicu vi
inci oasă, cum zi ceau
el
e, deş i se păr ea că măt uşa Mi ren înţ eleses
e că, du pă ce
al
ergasece zeani prin mine nî hai ne de băiat
, put eafi camgr eu
să o vâ re într
-o r ochi
e.Î ncercaseră tot
uşi
, dar seop usesecu
aceeaşiîndărătnicie cu ca re refuzase să înveţ
e să f ol
osea
scă
acul.In af ară de nef eri
citul ep i
sodcân d ser vi
se l a mesel a
Popasul Minerului – un loc u dr, şinu st ăt
use m ult
,î nsăRan a,
JanşiMirenaf useserăpli
nedeemf azăcândaflaseră,deşiavea
douăzecide an i pe-at
unci– n î afară de at
unci, niciodată nu mai
purtaseoc r
hie d e bunăvoi
e.Acu m se ân gdea că poate ar fi f
ost
mai bine să fi pus să se i acă
f una, î n loc e d haină şipant al
oni
.
O r ochie de mătase, cuo ă ti
etură st
rânsăpe co rp, j
oasăşi…
„Trebuie să se mulţumească cumi ne aşa cu m sunt , se gândi
ea,t r
ăgând nervoasă de f râi
e. Nu mă schi mb pent ru nici
un
bărbat.“Doarcă,pânănu demul t,veşmi
nteleeiarfif ostlafel
de si mple ca acel ea ale unui f er
mier, părul nu i -ar fi fost
cârl
ionţat până l
a umeri ,i
ar o mi căvo ceîi şoptea:„ Ai săfii ceea
ce vr ea elsă fii “
. Al ungă i
deea aşacu m l-ar fial ungat pe un
grădjar prea insistent şi i î dădu gh es cu bl ândeţe Rozei
938
Sălbati
ce. Ura însăşi i
deeacao f emeie săfie sl abă cân
d venea
vorbadebăr baţi
.Aveadoarosi
ngurăproblemă:erasigurăcăo
să a fle curând cum er a eansăş
îi.
Cob orî de pe cal nî f aţ
a por ţ
il
or pal atului şi ânmgâi
e
animalul spu nându-i că nu voi
se să- ll ovească,în ti
mp ce
arunca pri vi
ri nesigur
e căt
re Aiel
i. Jumăt ate erau femei
, şi
toate mul t mai înal
te decâtea,cu o si ngură excepţ
ie.Ceimai
mulţ
i bărbaţi erau la felde î nalţi ca Rand, uni i chi
ar şi mai
mult
. Toţi seui tau l
a ea– p ăreaucăsu pravegh
ează tot
ul, dar
maiales e p ea– şi nicimăcarnuu l nu clipea.Păreaugata să
uci
dă, î
narm aţ
i cu su li
ţe şiscu turi, ar
cu ripe spate şitolbe cu
săge
ţila şold şicu ţi
te grel
el a br âu. Fâşii
le neg
re de pânzăca r
e
l
e atârn
au pe pi ep
t erau probabil văl
urile.AuzisecăAi eli
i nu te
uci
deaupână nu- şipuneauvăl uril
e n egre pe chi
puri.„Spercă
est
e aşa.
“
Se adres
ă ce l
eimaisc unde femei. Cu chi pul br
onzatpar că
ci
opli
t din lemn, î
ncon j
urat de un păr o rşcat şil a felde scu
rt
cum îl avuses
e şiMin, era ch iar şimai scu ndă decât ea.
— Am veni
tsăîlvădpeRandal ’
Thor,zi
seeauşornesi gură.
Dragonul Renăsc
ut; oare clipea vreunul di n ei? Mă numesc
Min. Mă cunoaşt
e şiam un mes ajimportant pentru el
.
Femeia cu păr orşcat seî ntoarsecă tre celel
al
te,gesticu
l
ând
reped
e cu mâna l i
beră. Femei l
ei zbucnir
ă în r âs,î n ti
mp ce ea
se ntî
orce
a.
— O săteduclael
,Mi n.Dar,dacănut ecunoaşte,osăpleci
mult mai r epede decât ai venit
; unel e em
f eir âseră din nou. Mă
numesc Enai l
a.
— Mă cunoaşte,l e spuse Min,r oşind.Avea o pereche de
cuţ
ite ascunse e p mâneci, pe car e Thom Mer ri
li
n î i ar
ătase cu
m
săl e o
flosească, dar avea senzaţia căf emeia ar fi put ut săi le a
i
di
n mâi ni şisă -ijupoaie p i
eleade p e ea cuel e.
— Tr
ebuiesă- miiau şiiapaînăunt ru?Nu credcăRandvr ea
să o vadă şipe ea.
939
 Spr e surpri
za ei, câţiva Aiel
iî ncep ură să ch icot
ească, ai
r
buzele Enail
eise contorsi
onară de parcă ar fi vrutsă facă
acelaşilucru. Un băr bat ven
i săi a ca lul – M i
n avea senzaţ
ia că
şielest e Aiel
,î n pofida och il
or ă lsa
ţiî n pământ şi a st
raiel
or
albe –,apoio urmă pe Enai l
a dincolo de por ţi
, printr-
o curte
lată, în inter
ioru
l pal at
ului
. Er a apr oape o uşu rar
e să vad ă
grăbindu-se pe co ri
doarele decorat
e cu t apiseri
i servit
ori î
n
li
vrele orşucual b, aruncâ nd privi
ripru den
te cătr
e A i
eli
, dar nu
maimul t dec ât ar p fi
rivit un câine ciudat. Crez
usecă o să
găseascăpal atul pli
n doa r d e Aieli
, pe Rand î nconj
urat de ei,
înveşmân tat poate cu st r
ai e în nuan ţ
e de brun, cenuşi u şi
verde,uitându- sel
aeaf ăr
ăsăcl i
pească.
Enaila se opriî n faţa uşi lor î
nalt
e şil ate, scul
ptate cu lei
,
deschise, agi
t ându-şimâna cu r epezi
ci
une la Aiel
ii ca
re stăt
eau
de p ază. Erau numaif emei . Una dint
re ele,cu păr e d cu
loar
ea
spicel
or, mul t mai î naltă decât majori
tat
ea băr baţil
or, îi
răsp
unsel af el
.
— Aşteaptăaici
,îispuseElaina,i
ntrândînăuntru.
Min f ăcuun pas căt re ea, i
ar emfeia cu păru l ca spi
cele îi
puse egl
ni j
entî n faţă ol ance. Sau poa t
e n u negli
jen
t, dar nu îi
maipăsa. Îl putea edea
v pe R and.
Stăt
eape u n tron aurit
, parcăf ăcutîn întregi
me din Dragoni
,
î
ntr-
o hai nă roşi
e b rodat
ă cufir e d e aur
,ţ inând în mâi
ni un soi
de suliţ
ă cu ci ucu riverzi şialbi.Î n spat
ele lui eraun al tt r
on,
urcat pe u n piedestal
,t otaurit, dar cu un l eu desen
at în piet
re
preţi
oase, al
be şiroşi
i. Tronul Leului
, cum sezvon ea. Nu i-ar fi
păsat atuncini cidacă ell -ar fi fol
osit să-şisp ri
ji
ne pi ci
oarel
e.
Părea obosit. Er
a atât de f
rumos, că o dur ea inima.Î n j urul
capului
,î i dansauînconti
nuu i magini
. Cu femei l
e Aes ed Sai şi
Str
ăjeri
i,încerca să scape de t or
entul de imagini. Nu- şimai
putea da se ama ce n
îsemnau , darerau întotdeauna aco l
o.Cu
Rand, trebuia să seforţezesă l e vadă, căcial t
fels- ar fi ui t
at
doarl a ch i
pul său
. Una di ntre acel
e ma
i gini apăreade fi ecare
940
dat
ă câ nd îl ved
ea. Mii de l umi ni st
răl
uci
toare,precum stel
ele
sau li
curici
i serepezeau î
ntr-un î nt
uneri
c dens,î ncer
câ
nd să-l
umple,darer au înghi
ţit
e d e el. Acum păreaucă su nt maimul te
l
umi ni caniciod
ată, dar întunecimeal e nîghi
ţeaşimai r epede.
Şi maier a ceva,ceva nou ,o a ur ă de gal
ben, brun şipurpuriu,
car
e iîf ăcustomacul săse r st
ângă .
Î
ncercăsă -
i vadă pe n obil
ii care era î
n faţal ui – cusi
gu r
anţă
asta erau, î
n acele h aine fin br odate şi rochi
i boga t
e de mătase
–,darnu eranimi cdevăzut .Astaer aadevăratpentru ceimai
mul ţ
i oameni,t ottimpul ,iar cân d vedeacev a de cel e mai mul
te
ori nu av ea idee ce ar fiput ut să însemne.Chi ar şi aşa,î
şi
îngustă privi
rea, t r
ăd
s uindu-se. D acăar fi put ut d es
l
uşio
singură imagi
ne,o si ngură aur ă, i
-ar fiput ut fi de f ol
os. Dacă
se ula după poveştil
e p e care e l a
uzise e d câ
nd i ntr
ase nîAndor,
elar fi av ut nevoie d e ot
t ajutorul din lume.
Of
tând din rărunchi,r enunţă. Nu aj ut
al a ni mic să ri vească
p
pri
ntre ochiiînt
redesch i
şişisă sech inuie,dacă nu era nimic
de văzut
.
Deodată îşidădu seam a cănob il
ii se ert
răgeau
, Rand era î
n
pici
oare,iar Enail
a î if ăceasem n săi nt
re.Rand zâmbea. Mi
n
creuz că o să-i sar ă inima din piept. Deci aşasimţeaut oat
e
acel
e femeide ca re r âsese, ca
re searuncaul a pici
oarel
e unui
bărbat
.Nu,nu eraof eti
şcanăfluşturat
ică;eramaiînvârst
ăca
elşise ă s
rut
ase r p
i
ma oa r
ă când elî ncă era co
nvi
ns că cea ai m
mar e di
stracţ
i
e di n l ume er a să scap e de îngri
ji
tul oi
lor
…
„Lumină, fă să măţ ină gen unchii
.“
Aruncându-şinegli
jent SceptrulDr agonul
uipe t ronulpe
care stătuse, Rand săr i de pe pl at
for
mă, gr ăbindu-
se de-
a
lungul săli
i. D e îndată ce aj unse l a Min, o l uă în braţ
e,
răsuci
nd-o şiaruncâ nd-o în aer ,i arăşişii arăşi, până câ
nd
Dyeli
n şice i
lal
ţi pl
ecară. Câţ i
vadi ntre eisehol bară la ea
, dar
n-aveau decâ.t
— PeLumi nă,Min,eatâtdebi nesăt evădiarăşi
!râseel.
941
 Mul t mai bi ne decâtt r
ăsăt
uril
e de pi atr
ă ale lui Dyeli
n sa u
ale uli Ell
orien. Dar, dacăAeml yn şiAr at
hell
e şi Peliva
r şi Luan
şit oţi
, absolut toţi
, şi
-ar fi decl
arat bucuria căEl ayne se afla în
drum sp r
e C aem lyn,în locsăse i u
te al elcu neî ncr
edere sau
chiar cu„ mi
nci nosul
e!“în pri
viri
, ar fi fostlafelde b ucuros.
Când o a şeză din nou pe p od
ea, Min se spri
ji
ni de p i
eptul l
ui,
str
ângâ ndu-lî n braţe şiresp
irând greu.
—Î mipar erău,ziseel .Nu am vrutsă t eameţ esc.Doarcă
sunt foarteferi
cit săt e văd.
— Eibine,m- aiameţ i
t,cioban prostuţ,mormăiea cu f aţ
a
î
ngropată î n piept
ul l ui;t r
ăgându-seî napoi, seui tă l
ung l
a el
pri
ntre gen el
e lungi. Călătorescde f oart
e mul tt i
mp, am ajuns
î
n t oi
ul nopţii sa
u aş fiput ut săaj ung,i ar t
u mă aruncide col
o
col
o c a pe u n sac d e ovăz.Nu ai î nvăţat nici
odată săte p
orţ
i?
— Prostuţ,râse el încet. Min, poţi să crezică sunt un
mincinos, dar mi-af ostdor să e ta
ud zi cându-mi ast
fel
.
Nu îi sp useni mic,îl cer ceta doar cupri vir
ea . Genel
e eierau
mailungidec âtî şiami ntea anR d.
Dându-şi seama u nde r e
au ,o u lă de mân ă.Camer a Tron
ului
nu eral ocul potrivi
t să-ţiî ntâl
neşti vechi
i prieteni.
— Hai
de,Mi n.Putem beani ştepuncir eceîn camer ameade
zi
. Somar a,mă duc l a mi ne î n ap art
amen t
, poţ i să l
e laşisă
pl
ece pe o tat
e.
Somara nu păr ea f oart
e mul ţumită,dar dădu drumul să
pl
eceFeci oa r
elor
, cuexcep ţia Enai l
eişia eiî nseşi
. Ambele
ar
ăatu puţin îmbuf
nate,l ucr
u gr eu de î nţ
eles.Î i permi sese
Somareisă aducă atât e d multe trupe în i nt
eriorul palat ului
pen
tru că veniser
ă Dyelin şicei l
alţi
. Bash er
e er a di n acel aşi
moti
v în tabăr
a călăr
eţi
lor,la mi azănoapte de or aş.Feci oar el
e
er
au acol
o caaver t
isment,iar B ashere era î
n t abăr ă pentru că
ar fiputut fi preamul t
e avert
ismen te.Spera caambel e Fec i
oa r
e
să un pl
ănuiască să e prfi
ea m aetn
re n î aceai .z Făceau pe â rnd
de gar
dă, mai mult decât ar fit r
ebuit, i se ă p
rea, i
ar N andera
942
fusese la f elde neclinti
tă ca Sul i
n, când ven isesă -
i sp ună ce
avea de ă fcut fiecar
e. Put Fa
ea comandar Dareis Mai,darnu
era Fecioară, şirestul nu î l pri
ve
a pe e l
.
În timp ce an R d o duce a de mân ă,Mi n studi
e atp i
serii
le de
pe co ri
dor . Se uit
ă l a cu fer
eel şimesel e încrust
ate,l a va sel
e
aurii şiva zele n
îal
te d i
n por ţel
an făuri
t
e d e O amenii Mării, car
e
ornau firi del
e.Le măsu ră din cappân ăî n pici
oare pe E naila şi
Somar a, de câ t
e rteioripe fi ecar
e.Dar ni cinu se i u
t
ăl a el, ni
ci
nu sp use r v
eun cuvânt. Mânalui o acop er
eape aeişiî i putea
si
mţ i pulsul bătând nebuneşte a
lî nchei
etur
ă. Sper
a ca ea să e fi
cuadevăr at mânioasăcăo n îvârt
i
se r p
i
n aer.
Spre mar ea sa uşur are, Somara şi Enaila se aş
ezară de
fiecare par t
e a uşi i apart
amentului său, deşi amân
dou ă se
uit
ară l ung l a elcân d ce ru punci, şiRan d trebu
i să repet
e
pentru a sef aceî nţ
eles, î
n cam ea
r de zi ,îşidădu jos haina,
aruncând-o p este u
n scau n.
— Stai j
os, Mi n. Stai jos. Odihneşte-
te şi rel
axează-
te.
Punciul vaven iimediat
. Tr ebuie să-mi povest
eştit ot
ul. Unde ai
f
ost, cum ai aj uns aici
, de c e a i aj
uns nît oiul nopţ
ii. E peri
cul
os
să călăt
oreşt
i noa ptea,Min. Acu m mai mul t ca i n
ciod
ată. O să-
ţi dau cele maibune camer e di n Palat– mă r og, aproape ce
le
mai bune;ast easu nt cel
e mai f rumoa se –iş o escort
ă Ai elsăte
î
nsoţeascăori unde vreisăt e d uci. Orica
re bătăuş d e str
adă va
băga capulla cutie,dacă nu cumva va f ugicu coada între
pici
oare după co l
ţul vreuneicl ădi
ri.
O cli
pă cr eu
z căeavar âde,rămasăî n pragul uşi
i, dar t
rase
adânc aerî n piept scoţând o scr
isoare dintr
-un buzunar.
— Nu potsă-ţispun deundeam venit–am pr omis,Rand–,
dar Elayne est
e a col
o ş i…
— Sali
dar,zâmbiell a uimir
ea cesecitea pechipulei.Şti
u
cât
eva lucruri
, Mi n. Poate mai mult decât creduni i căşt i
u.

943
 — Văd… Văd că şt
ii,spuseea sl ab;îiîmpinsescrisoar
ea în
mân i
, apoifăcu un pas î nap oi, ad ăugând cu voc e fermă:Am
j
uratcăprimadatăî ţ
ivoidascri soarea.Cit
eşte-o.
Recunos
cusi gil
iul
, un cr in pe ocea ră galbenă, î
ntunecat
ă, şi
numele său în ca l
igrafia cu rgătoare a lui El ayne.Ezită î
nainte
de a o desch i
de.Desp ărţi
ril
e scu rt
e erau cel e mai bune,şiel
reuşi
se nua, dar uc scr i
soareaî n mâi ni, nu se u pteaopri. Cit
i,
seaşeză jos, pest
e hai
nă, apoici ti din nou. Era cu sigu
ranţ
ă
scu
rtă.
Rand,
Mi-am exp rimat cl
ar senti
men t
elef aţă de ti
ne.Să ştii cănu
s-
au schimbat. Spersăsi mţi şit u acelaşil
ucru pent
ru mine.
Min t e poate aj
uta,dacăveiascu l
ta de ea. O iubes
c cape o
so
ră, şisp er să oiubeşti şitu.
Elayne
Probabil i se erm
ti nase cern
eala, căciulti
mele â
rnduri er
au o
scrj
i
eli
tură gr ăbi
tă, dif
erite de primele,sc rse
i cu eleg anţ
ă. Mi n
îşirăsuciseca pul,î ncercând discretsăci teasc
ă scrso
iar ea, dar
,
când se i d
rică să- şi pună di n nou haina – omul eţul ce l gr
as
angreal eraî n buzunar –,ease r a
tse na
îpoi.
— Chiar toatef emeil
eî ncear
că să mă facă să- mi pierd
minţi
le? omb băni el.
— Ce?
Rand se i u
tăl a scri
soa re,vorbi
nd aproape singur:
— Elayneest eatâtdef rumoasă că nu mă potabţinesă nu
mă holbezl a ea, darj umătaet din ti
mp nu ştiu dacăvr eausă o
sărut sausă î ngenunchez alpi cioa
rele ei
. Adevărul fie sp
us,
uneori aş vrea să îngenunchezşisă o…ven erez
, fie Lumina cu
mine!Zi ce i ci
a căşt iu cum simt e ea. Două scri
sori mi
-a tri
mis
înai
nte de a sa
t, una plină de dragose,
t în ceal
altăîmi spuneacă
nu vrea să mai aibă nici
odat
ă de- aface cu mine.De cât e or
i nu
mi-am dor i
t ca r p
i
ma să efi ad ev ăr
aăt şia dou a un felde glumă
sau o gr eşeal
ă,sau … Şi Aviendha.Şi ea est e frumoasă, dar
944
fiecar
e cl
ipă cueaest e oluptă. Făr
ă pupăt uri de a l ea,şinu mă
î
ndoies
c cum simte.
Er
aî ncăşimai f er
ici
t
ă să scape d e mine decât eude ea. Doar
cămă aşt ept săo vădori de câte ori înt
orc ca pul şi
, când văd
cănu e a col
o, par
căsimt căl ipseşt
e ceva di
n mi ne.Îmi l
ipseşt
e
l
upta şi sunt momente în care mă t r
ezesc gân dind: „
Pentru
unel
e ulcru
rimerită sălupţ
i“.
Ceva din tăcerea eiî lf acu săseui t
e a l ea
. Se u it
al a elcu un
chi
p laf elde i l
psit de e xpresi
e c a al uneiAesSed ai.
— Nu ţi
-aspusni menini ci
odatăcănu epol i
ti
cossăvorbeşti
cu o f emei
e desp r
e al t
a? zi se cu o vocebsol aut plată. Cu atât
maipuţ in despr
e dou ă.
— Min,tu-mieştipri
etenă,pr ot
estăel.Număgândescl at ine
cal aof emeie.
Spusese n u lucru gr eşi
t şiî şi dăduse seama de î ndată de
deschi
sese gura.
— Oh?
Aruncându-şihaina,îşipusemâinilepeşolduri.Darnu er a
bine cunoscuta at i
tudine furi
oasă. Închei
eturile îi erau
răsuci
te, ast
felca deget el
e să fie î ndreptate în su s,iar asta
f
ăceacu mva ca l ucrurile să fie foarte dif
er i
te… st ăt
ea cu un
genunchiîndoit,iarast a… Par că o vedea enptru prima d at
ă; nu
doar Min, dar şi e fl
ul n î care arăat. u N pu rt
a hai na şi
pantal
onii si
mpli, obişnuiţ
i, cierau de u n r oşu-
pal, brodaţ
i. Nu
purta părult ăi
at scurt, care de obi
cei abia îi acopereaur echi
le,
cicâ r
lionţ
i care iîatingeau gât
ul.
— Arătcaunbăiat?
— Min,eu…
— Arătca un bărbat? Ca un cal ? Dintr
-o mişcar
e scurt
ă
ajunse alelşii se u pseîn poală.
— Min,ziseul
uit
,cef aci?
— Te convi
ng că suntf emeie,prostănacule.Nu arătca o
femei
e? u N miros ca em o ei
f
e?
945
 Mirosea vag a ori
,flacum îşidădea seama.
— Nu mă si mţica pe… Suficient cu asta. Răspunde la
î
ntrebări
, ci
obanule.
„Ci
obanul“ şi „prost
ănacul
“ iîlini
şti
ră alarm a. Adevărul er
a
căi păr eacăer af oart
e r
fumoasă, aşacu m st ăteaacol
o.Dar era
Min, ceacar e credeadesp r
e el căer a un băi atde alţ ară car
e
avea ncă
î ân
fî n păr şinu f oa
rte multă minte n î ca
p.
— PeLumi nă,Mi n,şti
u că eştio f
emei e!Nu am vrutsă te
i
nsult.Îmi eşt i priet
enă. Doar cămă si mt în largul meucut ine.
Cu t i
ne, nu con tează dacămă f ac de r âs. Ţi
e î ţ
i potspune
l
ucruri pe ca re nu l e potsp une n i
mănui al t
cuiva, nicimăcaruil
Mat aus l ui Perrin. Când sunt n î pr eaj
ma t a,mi se t opeşte
î
ncordareaşimi se el raxea
ză muşch ii umeril
or esp
dr e care n i
ci
nu-mi dăd eam se ama căer au încordaţi. Nu înţel
egi, Mi
n? m îi
pl
ace să fiu l ângăt ine.Mi-af ostdor de i t
ne.
Î
ncrucişân du-şibr aţel
e, e s uită l a elcu coa da och i
ului,
î
ncru ntat
ă. Pici
orul î
it resă
rea; dacăar fi aj uns la podea
, ar fi
bătutînea.
— ToateasteadespreElayne.Şiaceastă… Aviendha.Cinee,
până a l urmă? M i
e mi se par e c ăle uibeşti pe am ândou
ă.Oh,
nu t e mai f âţ
âi!îmi datorezi ni
şte răspunsu ri
. Auzi, să zi
cică
nu sunt o… Răs punde-
mi. Lei ubeşti pe amân două?
— Poate că da,răspunse elîncet.Să mă aj ute Lumina,
uneori cred căda.Mă f ace st a
a un des f
r ânat, Min, saupoat
e
un pr ostlacom?
Min deschi
se şi î
nchise gu r
a.Î şismucicap ul cu o mi şc
are
mân ioasă, t
râns
gându- şibuzele. E l se gr ăbi să vorbeas
că,
înai
nte ca ea să î i poată spune ca re din el
e este mai pot
ri
vită
pentru el
; nu voia să u adă asta de al ea.
— Nu pr
eamaicont eazăacum.Am r ezolvat
.Am tri
mis-
ode
aicipe Aviendha şinu o s- o l as săse nî t
oarcă.Iar eu nu o să
mă apr op
i
i nicila o mi l
ă de E l
ayne sau zece,dacăreuşesc.

946
 — Pentru numelel ui
…!Dece,Rand?Ceî ţidădreptulsăi ei
o astf
elde h otărâr
e n îlocu llor?
— Min,nu î nţel
egi? Sunto ţint
ă.Ori
carefemeie pe car
eo
i
ubescdevi ne şieao ţ int
ă. Chiar dacăsăgeata esteî ndr
eptat
ă
căt
re mi ne,ar put ea să o l ov
easc
ă.I ar săgeat
a ar put ea fi
î
ndreptată către una di nt
re ele.
Respir
ând gr eu, ser ez
emă de sp ăta,
r cu mâi nile pe braţ
eel
scaunul
ui. Ea se ăr sucipuţ i
n, studii
ndu-l cu ceamai ser i
oasă
expresi
e pe care o văzuse e p chi
pul eivr eodată. Min obişn
uia să
zâmbească mer eu, să fie ottt i
mpul amuzat ă de câte ceva.Dar
acum nu era ,i ar el
,l ar ândul lui
, stăt
ease roi
s.
— Lan mi-a spus că eu şielsunt em laf el,din anumite
puncte de vedere,şies t
e ad evăr
a.t El spu neacăsu nt oameni
care radi
ază înjur moar t
ea. El. Eu. Cân d un ast f
elde om se
îndr
ăgoseşt
t e,cel mai frumos dar p e car e îl poat
e facefemeii
iubi
te ese
t să pl ec
e cât mai dep arte.Înţel
eg i
, nu?
— Ceea ceî nţeleg eu… ziseea tăcând o clipă.Foartebi ne.
Sunt priet
en at a şimă bucu r căşt i
i ast a, dar sănu- ţ
ii maginezi
căo săr en unţ. O săt e con vi
ng eucănu su nt ni cibăr bat, nici
cal.
— Mi n,ţ
i-am spuscă…
— Oh,nu,cr escăt
orule de oi!Nu e sufici ent;se mi şcă în
braţel
esaleî ntr
-un mod car eîlfăceasădor eascăsă- şidr eagă
vocea,apoiîipuseun degetî n pi
ept.Vreau lacrimiîn ochiit ăi
când sp ui asta. Vr eausal i
văpe băr bie şi o voce r
em t
urată. Să
nu-ţiimaginezi cănu o săt e af
c să plăteşt
i.
Rand nu seput u ab ţ
ine să nu izbucneas că nîrâs.
— Min,cebi nee că eştiaici
!Totce vezieun ţ ăr
ănuşdin
Ţinut
ulcelorDouăRâuri ,nu-iaşa?
Chipul eise schimbă f ul
gerăt
or.
— Tevădpet ine,Rand,spuse,aproapeî n şoaptă.Tevădpe
ti
ne.

947
 Min îşidr es
e vocea, apoise şe ază cu el eganţă,punându-şi
mâinil
e pe genunchi . Dac ă pu tea st a cu el eganţ
ă,cum se
aşez
ase a e
.
— Prin urmare,potsă conti
nuisă-ţizicdeceam veni t
.Se
pare căşt i
i de S al
i
dar. Destul de mul tă lume o săse m i
re de
lucr
u ăst a, sunt si
gură. Ceeace r pobabi
l nu şt i
i este cănu am
veni
tsingură.În Caemlyn asositosoli
edel aSalidar,casăse
întâlnească cut ine.
Lew s Ther
in bombăn i ca un tunet, undeva departe. Mereu se
trezea cân d au zea de Aes Sedai , de cân d Al anna î ll egase,
apr oape al el
f de m ul
t ca t a
uncicân d eraî n preajma u li Tai
m.
Lui Rand î i veni să zâmbească, cut oate bombănel i
le uli Lews
Theri n.BănuisedecândMi nî
idădusescrisoareadelaEl ayne.
Con firmar ea era ap r
oape odov adă că er au î
nspăimân tate, aşa
cum băn ui
se. Cum ar fiput ut fi al t
fel
,r ebele car e fuseser
ă
izgonite să se ascu ndă ch i
ar la hot arul Man t
iil
or Al be? Mai
mult ca si gur căşi -ar fidor i
t să şt i
e cu m s- ar fiput ut târî
î
napoiî n Tu rnul Alb, şicăî şir odeauungh iil
e cum sădeadi n
coadă şisă i nt
re iar nî graţ
iil
e Elaidei
. Di n câte auzi
sedesp re
Elai
da, nu aveau mari şanse,iar ele şti
au ast a mai bine cael.
Dacă ritmiseser
ă o soli
e al Dragon ul Renăscut, omul car
e putea
conduce Put er
ea, at
uncicu si gu r
anţă er au gata să-i accept
e
protec
ţi
a.Nu er au caEl aida,car e credeacăpoa t
e fi cu mpărat
şiţ i
nut într
-o co l
ivi
e de nuiel
e cao vra bi
e.Pr omisi
unil
e vagi al
e
l
ui Egw ene de a fi spri j
init de Aes Seda i erau pe cale să se
îndepli
nească.
— Cineamaiveni
tcutine?într
ebă.Poateocunosc.
De fapt, nu prea cunoştea alt
ă Aes Sedaicu exc epţ
i
a lui
Moi r
aine,car e murise
, dar î nt
âlnise cât
eva. acă
D er
a una
dintre ele,lucr
uri
le ar fi put ut fi ceva mai difici
l
e.În vremea
aia, chiar f
uses
e un băiat de alţ ar
ă care rt
esăreaoride cât
e ori
o Aes ed Sai se iu
t
al a el
.

948
 — Nu estedoaruna,Rand.Def apt
,suntnouă;eltresări
,iar
eacon tinuă rep
ede:Au vr ut săt e onoree
z,Rand; de r teiori mai
mul t
e decât ar fit ri
mis al un rege sau lao r egină. Merana – ea
le conduce,e d in Aj ah Cenuşie Merana vaven i singură aiciîn
după-ami az
a asta,şi ni ci
odată nu va veni maimul t de una,
decât dacăt u te simţi conf
ort
abil. Şi
-au l
uat camer al a Coroa
na
Trandafiril
or,î
n Or aşulNou.Pr acti
c,au luat t
ot hanul,cu
alaiul de Străjeri şiservitori
. Mera na m- atri
mi sî nai
nte,fiindcă
te cu nosc
, să pr egăetsc drumul . Nu î ţ
i vor ăurl, Rand, sunt
sigu ră de asat.
— O vizi
une,Mi n,sauopini ata?
Părea ciudat să poart
e o con ver
saţ
ie seri
oasă cu o f emeie
cu ibărit
ă la elî n poa l
ă, dar , până la urmă, era Mi n. Ast
a făcea
lucru ri
le să fie d i
feri
te.Tr ebuia doar sănu ui t
e.
— Opi ni
amea,admi seeaf ărătrageredeinimă.Rand,m- am
uitat l a el
eî n fieca re zi
,t otdru mul de l
a Salidar nîco
ace. Dacă
vreunai ntenţ
ionasă-ţif
acărău,aşfivăzutceva.Nu- mivi
nesă
credcănu ar fi apărut ni ci
o vi zi
une,în totacest t
imp.
Răsucindu-se, îi aru ncă o pri vi
r
e î ngri
jor
aăt, car e se
transformăr ep ede n
î hotărâr
e.
— Trebuiesă-ţimaispunşialtceva,dacătotavenitvor
bade
asta. Am văzu t o aurăî n j
urul t ău, î
n Sala Tronului. FemeiAes
Sed ai îţi vorace f rău. Femeicar e pot conduce, în or i
ce caz.
Totuler aconfuz,nu suntsigurăcă vorfi neapăratAesSedai .
Dar - s
ar pu tea înt
âmpla de maimul te or
i. Cred că de ace ea
tot
ul era confuz.
El seui tăl a eaîn l i
nişt
e,iar M in î
i zâmbi .
—Î miplaceast al
atine,Rand.Accepţicepotf aceşicenu.
Nu mă î ntrebi dacăsunt sigură saucân d o săse nî t
âmpl
e.Nu
mă întrebi ni
ciodat
ăl ucruri pe care nu le ştiu.
— Bine,dart eînt
reb t
otuşiun lucru.Poţ
ifi si gură că Aes
Sedai din viziunea t
a nu su nt aceleaşi Aes Seda i cu care ai
veni
t?
949
 — Nu,r ăspunseeasimplu.
Ăsta era unuldi nt
rel ucruri
le car
eîipl ăceau l
a ea.Nu
încer
cani ci
odată să col
oea scă r
ăspunsul.
„Tr
ebu i
e să am gr i
jă, opşti Lews Ther in ap ăsat
. Chiar şi
acest
e fetişcane antr
enate pe j umătat
e potfi per i
cul
oasedacă
se t r
sâng nou ăla un loc. Tr
ebuie…“
„Eu t r
ebu i
e“, se gândi ferm Ran d. Lews T heri
n avusese un
momen t de con f
uzie,ap oise cu f
undă i arăşiî
n negu ri. Acum
aşaf ăceaer meu, când Randî i vor
bea. Singu
ra problemă er a că
Lews Th eri
n păr ea să vad ă şi să au dă maimul t
e, şi păr ea
hotărât să acţ
ion ez
e în funcţ
ie de ast a. Nu mai f uses e nici
un
i
ncident nî ca re să î ncer
ce să con t
rsaidinul,
oleze dar Rand
devenise rpudent. Omul voi a să pose de mi nt
ea şi t rupul l ui
Rand, iar, dacăr eu
şea săpr ei
a controlul măcar ongu si
ră dat ă,
Ran d nu pu t
ea fi si gur că nu av ea să fie pe nt
ru t otdeau
na.
Lews Th er
in Te l
amonmer gând şivorbind, i arRandr edu s al afi
doar o voce n capî ul său .
— Rand,zi seMi n neli
niştit
ă,nu t
euitaaşalami ne.Suntde
part
eat a,dacăe vor ba de a al ege o t
ab ăr
ă.Şi ar u pteafi, un
pic.Ele s unt co nvinsecăo săl e zi
c ottcesp ui. Vor doar săşti
e
cum săse oa prt e cut i
ne,l a ce să se şt
aept
e,dar o săl e sp
un
doar ce vrei tu, i ar, dacăvr eisămi nt, o voiface. Ele habar n-
au
de vi
ziunile mel e.El eî ţ
i aparţ
in ţi
e,Rand. Şt ii căo săci tes
c pe
ci
ne vrei,i nclusi
v Mera na şice lel
al
te.
Rand î şi al ungă mâr âti
ul, s
trădui
ndu-se să ai bă o voc e
blândă:
— Linişt
eşte-t
e,Min.Şt
iucăeşt ideparteamea.
Era purul adev ăr
. Să o su spect
eze pe Min ar fi fostca şicu
m
s-ar fi su spectat pe si
ne.I ar p ent
ru momen tî ll i
nişt
i
seşipe
Lew s Theri
n, erat i
mpul să secu p
oe d e a
cea erMana şisol
ia ei
.
— Spune- l
ecăpotvenitreideodată.
AşaîlsfătuiseLewsTheri
nî nCairhi
en,numaimul tdetr
eio
dată. Omul păr easăcr eadă căpoa te afce aţ
f
ăl at reiAes ed
Sai.
950
Părea maimul t decât on
cdescendent al adres
a ce l
or care-şi
ziceau acu m Aes eda
S i. Merana l-
ar fivr ut calm înainte ca o
singu r
ă Aes eda
S i săse ap ropie de el
. Să o lase să rumege ce
însem na o invi
taţ
ie pentrutrei
.
—I n af
arădeasta,ni
ciunadint
reelenu arevoi
esăi nt
reîn
Or aşulI nter
ior f
ără permisi
unea mea.Şi să nu î ncerce să
con ducăî n preaj
ma mea. Să l
e ziciasta, Min! Voiştiî n aceeaşi
cli
pă în ca re îmbr ăţişeazăIzvorul
, şinu voi fi mulţumit. Să l e
zici.
— Nicielenu vorfif oart
emul ţumit
e,oierule,zi
seeasec,dar
l
e voi spune.
Un zgom otput er
ni c lîfăcupe R and să nî t
oarcă rb
usc ap cul
.
În pragu l uşii stăteaSul i
n, cu r och i
a eir oşu cu alb, atât de
roşie n
î obr aji
, căci catri
ceade pe ch i
p păreaşimai al bă decâ t
de o bi
cei. Părul eial b cr escuse ed când î şipusese l
ivreaua, dar
î
ncă er a mai sc urt decât al cel
orlalţ
i servi
tori
. J upâneasa
Harfor - i
lf ăcu sebucl e.Sul in ur
a asta. La pi cioarel
e eicăzuseo
tavăde ar gint cu mar gi
nil
e lucrat
e n î aur, cu poca l
e de ar gi
nt
î
ncr ustate cu aur ,r ăsturnate pe jos. Carafa cu vi n secl ăti
nă
pericul
os,apoi seopri , printr
-o minune,î n pi cioar
e,deşi vi
nul
se ărsp ândise nît avă şipe osj.
Mi n se i d
ricase ej d
a pe u jmătae
t cân d elo pri nse ed mân ă,
tr
ăgân d-o î napoi. Er
a t impul sădev i
nă l i
mped e cehot ărâse cu
Aviendha,i arMi n nu avea să sesuperedacă îlajuta.După o
cl
ipă de ezi tare,ser ezemă de el, sprij
ini
ndu- şica pul de pi
eptul
lui.
— Sulin,zi
seel,oservi
toarebunănu azvârlecu t
ăvi.Acum,
ridic-o şifă ceeace t rebuie.
Uitându-se nî
tunecat
ă l a el
, aproape rt
emura. Fusese i d
oee
strălucit
ă să-şideaseam a cum o put eal ăsasă- şiîmpli
nească
toh-ul ,făcându-
iî n acelaşit i
mp viaţa mai uşoa ră. Sul
in avea
grijă acu m de camer el
e l ui şiad ucea lucruri şicăr a doar
pen tru el. Ura aces
tl ucr u, desi
gur
, mai alescă elo ved ea î
n
951
fiecare zi
, dar măcaru- nşimai rupeasp atele r
fecând toat
ă ziua
podele saucăr ân d un nes fâr
şti şir de găleţ
i cu ap ă pen tru
spăl
atul rufel
or
. Bănui a că ea ar fi pr ef
erat să-
i vadă ruşinea
fiecare Ai
elde acea st
ă parte a OsieiLumi i,în afară de el, dar i
î
uşurase consi
derabil muncaşicon şt
ii
nţa, oarecu
m, iar, dacăîşi
î
mplineatoh-ul maide vreme munci nd pentru el, cu atâtmai
bi
ne.Loculeier aî n cadin’
sor, ducându-şisu li
ţel
e,nu î n
l
ivrea,împăturind cearşa
furi.
Ridi
când t ava
, păşigrăbită pri n încăpere,împingând-o brutal
pe o masăi ncrust
ată cu fil deş. Când se nî toa
rse să plece,elî l
zise:
— Ea este Min,Sul i
n.Îmiest e pri
etenă.Ea nu cunoaşt e
obicei
uri
le Aielşiaş fi f oarte nemul ţumit dacăi s- ar nîtâmpla
ceva.
TocmaiîşidăduseseamacăFeci oarel
earput eaaveaproprii
le
i
deidesp re afptul căo t rimiseseep a
drt
e pe A vi
endha, iar acum
ţinea în braţe o al tă f emeie.Pr opriil
e ideişipr oprii
le căi de a
rezova
l r p
oblema.
— Defapt,dacăiseî ntâmpl ăceva,osăconsi dercămis- a
întâmplatmi e.
— Decearvr eacinevasă- ifacărău femeiiăstei
a,înafarăde
Aviendha?întrebăeaî ntunecat ă.Şi-apetrecutpreamul ttimp
visând l
at i
ne,î nloc să teî nveţe ce t
rebuia.Scuturându-se,
ad ăugă uc un mâr âti: Seniore Dr agon.
Bănui
a că vrusese s ă fie n u murmur . Sul
in aproapeăz u
c de
două ori,î ncercând săf acăo r ever
enţă, apoii eşi tr
ântind uşa
î
n urm a ei. Min îşirăsu cica pul săse i u
te al el.
— Nu cred că am văzutî n vi
aţa mea o servit
oareca ast a–
Rand, dacăar fi avu t un cu ţi
t,t e-
ar fi î nj
ungh iat.
— Poatemi -arfit r
asun şut ,chicot
iel,darsămăî njunghie,
nici
odată. Cred e că sunt frat
ele pe ca r
e şi l-
a pi erdut odini
oar
ă.
În oc hi
i u li Min se ci tea co nfuzie, p utea vedeaî n ei
născându-se su te de nît
rebări.
952
 — Esteopovest
elungă.Am săţi-
ospunal tădată.
O par te a poveşti
i,î n ori
ce caz . Nimen i nu avea să şt i
e
vr
eodată cât
eîndurase de l
a Enail
a şiSomar a şide l
a alte
cât
eva. Feci
oarel
e şt
iau, dar ni
men i al
tci
neva.
Melai
ne intră în fel
ul cel
ordi n nea mul Ai el
, adi
că î şibăgă
mai nîtâi capul pe uşă, esui t
ă î nj
ur, ap oi nt
iră cu totul.
Nici
odată nu-şidăduse eam
s a ce - ar
i fi putut determina să un
mai intre.Căpet en i
i de cl anuri
,înţelepte sa u Feci oar
e,cu t oţ
ii
i
ntrau pes te el cân d se sc himba,cân d er a în patsauî n cad ă.
Apropi
indu-se,înţeleaptă cu părauriu se aşeză cu picioar
ele
î
ncrucişat
e pe un co vor
, ar anj
ându-şi uf st
a cu gr i
jă î n
cl
inchetul podoabelor. Ochii eiverzio p ri
veau neu tru pe M in.
De a ceast
ă dat ă, Min nu mai î ncercă să se idri
ce. De af
pt, nu
era si
gu r ăc nu o săaţ ipească,cum st ăt
easp rij
init
ă, cu ca pul
l
ipit de pi ep
tul u li, e rspi
rând înceti
şo r. A j
unses e t ot
uşi al
Caemlyn în put er eanop ţ
ii
. Brusc, îşidădu seam a căî şiţinea
mân a pe tal
ia eişişi - o pusepe br aţul scaunului. Ea oftă de
parcă ar fi r egre
tat şise cu ibări l
a pi ept
ul lui. Si gur aveasă
adoarmă.
— Aducveşti
,ziseMel aineşinu suntsigur ăcaredintreel e
est
e maii mpor t
an tă.Egw ene a pl ec
at de la corturi. Se duce
î
ntr-un l
oc numi t Sal i
dar, unde su nt AesSed ai
. Sunt f emeil
e
AesSedaicarearput ea să tesprij
ine.Fi
indcă aşa ne-a cerut
ea, nu ţi
-am vor bit pân ă acum de el e,dar ot p să î ţi spun că
sunt capri
cioase,i ndiscipl
inat
e, di sp
reţuit
oare şi î ngâmfate
di
nco lo de o rce
i raţi
une.
Spre sf âr
şit,t onul fusese apri
ns,iar ca pul aplecat n
îainte.
Deci, una di ntr
e Vestitoarel
e î n vi
se din Cai r
hien vor
bise cu
Melaine în vi s.Doa r a tât ştia desp
re ceput ea o Vestit
oa r
e în
vi
se să facă şi,deşii-arfi put utfi de f
olos,arareoripăr
eau
di
sp usesăî l aj
ute.Dar t oate acel
e ulcru
ridesp r
e nazurişiaşa
maidepar te erau ce va nou . Cei maimul ţi din neamul Ai el se
comportau de p arcăaşt ept
au săfie ovilţ i de A es ed
Sai, cr
ed eau
953
căar fimer i
tat asta şise r p
egăt
eausăpri mească l
ovit
ura făr
ă
săclipească. Chiar şiînţel
ept
ele vor
beau desp r
e A es ed
Sai pli
ne
de respect
. Er a evident căse sch i
mbaseră câteva l
ucruri. Dar
nu spu se ecdâ:t„ Şti
u“. DacăMelaine a r fi vrut să-i spună de
ce,ar fi f ăcu t-
o fără să mai fie nev oei să într
ebe el. Dacă nu
avea de gând, ni cinu mai avea rost săîntrebe.
— Şti
u şidespr eEgweneşidespreSali
dar.Chiaracum sunt
nouăî n Caeml yn, veni
te din Salidar
. Mi n a ven it cuele.
Min se m işcă la piept
ul său , murmur ând ceva.Lew s T her
in
morm ăi
ai arăşi, doar căpr eaîncet casăî nţel
eagăce sp une,i ar
Rand era bucu ros că er
a distr
as e d ceva.Î i
… pl ăcea ca M i
n să
fie nî braţel
e sa l
e.Ar fi f ostof ensată până l a ceracă d ar fi ştiut
.
Dar oat
p e că ar fir âs, având î n vedere pr omisi
unea căo să- l
f
acăsăpl ătească. Poate.Uneori Mi n put eafi caar gi
ntul
-vi
u.
Melai
ne nu se ar ăăt surprinsă că şt i
a, i n
ci măcar nu-şi
aran
jă şalul. De cân d se măr i
t as
e cu Bae l
, păr ea mai… –
„cal
mă“ nu er a ch i
ar cu vântul potri
vit –,păreacăî ncepeasăse
agi
te ceva mai greu .
— Asta er
a cea de-a doua vest
e.Tr ebuiesă aigri
jă cu el
e,
Rand al’
Thor , şisă i ao mână f ermă. Nu r espect
ă nimic a
lt
cev
a.
Da,cusi guranţă era o sch i
mbar e.
— Veiavea două fii ce, murmur ă Mi n. Gemene, ca două
picăt
uri de apă.
DacăMel ai
ne ufsese calmă î nainte,acu m ap roa
pe căsăr iîn
pici
oare,cu och i
i câ t cepel
e.
— Cum poţisă…?î ncepuuluită,apoiseoprisăser eculeagă;
cont
inuă apoicuo voce sugrumat ă:Pân ă nî dimi neaţa asta nici
eunu er am si gur
ă căvoiave a u n prunc.Cum poţ it u să t i
şi
?
Min se i dri
că, aruncându-il ui Rand o cău t
ăt ură pe care o
şt
ia preabi ne.Er a vina lui, dintr
-un mot i
v s au al t
ul. Poate avea
şiea vr eo vină,dar n ua foa rte mică. Făcându- şide l ucru cu
hai
na, seui ta ori
unde altundevadecât la Mel aine,i ar când în
final pri
vir
ea î i poposi iarăşipe Rand, er a apr oape la felcu
954
pri
ma. El o vâr âseîn poves t
eaast a, era tr
eaba lui săo scoa
tă
dinimpas.
— Eînr egul
ă,Min,ziseel.Esteoînţel
eaptăşiprobabilşt
ie
l
ucruricar e i
ţ-ar n
îcreţ
i părul.
Doar că eaave a deja părul încr
eiţ
t. Oare cum f ăceauf
emei
l
e
l
ucrul ăst
a?
— Suntsigurcă o să pr
omi t
ă să ţ
ină secr
etulşipoţiavea
î
ncrederen î pr
omisi
unil
e ei.
Melai
ne se ă gr
bi săpromi t
ă. Chiar i şaşa,Rand se a mi alese
cu altă căutăt
ură înai
nte ca Mi n să se şe aze lângă Mel ai
ne.
Reproş, poat
e. Cum se aş t
eptasesă o scoat ă el di n impas?
Melai
ne nu av ea să uite dacăo ruga el , dar uptea să ţ i
nă o
promisi
une şi un secr
et. Ţi
nuse su fici
ente secre
t
e afţ
ă de el .
Cu t oat
e că nu av ea ni ci
o tragere de inimă, Mi n dăd u
expl
icaţ
ii mult mai ample decâtî i dădusevreodat
ă l ui
, ajutată
poate de î ntreb
ări
le con st
ant e ale celei
lal
te femei şi de
atitudi
neasch i
mbat ăal ui Mel
aine.Ca şicu m abi
li
tat
eal ui Min
o f ăcea cumva eg aa
l ei,încet
ân d sămaifie d oar o f
emeie din
ţinuturi
le umede.
— Remarcabi
l,zise î
ntr
-un finalMelaine.E ca şicum ai
interpret
a un vis,f ără să visezi
. Dou ă, zi
ci
? Amândou ă fet
e?
Bael va fi at ât e d mulţ
umit! Dori
ndha i -
a dărui
tt reifii, dar
amândoişt i
m căar dori şio aft
ă.
Min cli
pi, cl
ăt
inând di n ca
p. Desigur, nu şti
a de surori
le de
soţ.
Cele dou ă aj unseră r epede să vor bească despre naş t
ere.
Niciuna nu av usese vreoda tă vreun copi l
, dar am ândouă le
ajutaser
ă p e moaşe.
Ran d îşidr ese glasul zgom oots. Nu fii ndcă l -
ar fider anj
at
vreun detal
iu.Ajutase şielsă aducă pe l ume mi ei
,mânj işi
viţ
ei.Ceea ce îliri
ta era că stăt
eau acolo una lângă al
ta şi
vorbeau deparcă elarfi încet atsă exi
ste.Nici
una nu seui tă

955
î
njur pâ nă nu-şidr ese aglsu
l a dou a oa
ră, suficient de a
tre ca
săse nî tr
eb e apoisi ngur dacănu- şisu
cise ceva în gât
.
Melai
ne sepl aecăsp re Min, vorbi
nd î
ntr-
o şoapt ă car
e s-
ar fi
putut auzi din cealal
tă ca meră.
— Bărbaţiil
eşi
năî ntotdeauna.
—În celmaipr ostmomentposi bil
,oaprobăMi n,cu acel
aşi
ton.
Oare cerafi cr euzt dacăl -ar fi văzu tîn hambarul t atălui l
ui
Mat, pli
n de sâ ngeşial tel ucruri până la umer i, cu treicoa st
e
rupte unde f
uses e lovit de iap a înspăimântată pentru că f ăt
a
pri
ma oar ă? Frumos m ânz maiavusese, i ar data următ oare
iapa nu maidăd use deloc cu piciorul
.
—Î nai
ntesă l
eşin,ziseRand sec,aşezându- selângă elepe
covor
, poat
e una di n voivr easă- mi maisp ună câte ceva despre
acel
e AesSed ai? Şi î nainte ar fi st at în picioar
e saupe covor ,
dacănu ar fi st at Min î n poalal ui. Pri
ntr
e A iel
i, doar căpet
enii
le
de cl an av eau scau ne, iar ei l e fol
oseau doarcân d dăd eau
verdict
esaupri meaucapi tul
areaunuiduşman.
Ambel efemeif useserămust ratecum secuvenea.Niciunanu
spuseni mic,dar n u seui t
au î n ochi
il ui, aranjându-şişalul
sau hai na.Dar nî cetară imediat de î
ndată ce se apucară să
vorbească.Mi n susţi
neacăer asigurăcăAesSedaidi n Sali
dar
nu-i voiau r ăul şicăar put easă -
l aj
ut e,dacăer au tr
atate cum
trebuie,cu mul tr espectn î public adi
că ,iar nî secret eai -
ar fi
putut r el
ata fieca r
e vo rbă auzită.
— Nu suntot r
ădătoare,î
nţelegi
,Mel ai
ne?îlşt
iu peRandcu
mult n îainte de a cu noaşt
e vr eo Aes Sedai , cu excepţi
a l ui
Moirai
ne,i ar adevărul este că Rand se bucu r
a de loial
itatea
mea cumul tînainte să moar ă ea.
Melaine n u o con sider
a pe Mi n o t r
ădăt
oar e,ba dimpotrivă,
păr
easăai bă o păr ere chi
ar ş i mai bună desp re ea
.Înţeleptel
e
aveau felul lor eda î nţ
elege ce era acel
a un sp ion
. Spuse oa dr
că,î n afară de unel e mi ciexcep ţ
ii,în Aes ed Sai seputeaavea
956
camt otat âatî ncredere cât în Shai do,ad i
cănu pân ă cân
d nu
erau luaţi prizon ierişit ransform aţga
i i
î
n’shain. Nu sugeră
directcăar t r
eb ui săl e ai prizon i
ere pe A es ed
Sai de al Coroana
Trandafiri
lor,darni cinueradepart e.
— Cum poţ iaveaî ncreder
eî n el
e,Rand al ’
Thor ?Eu cr
ed că
nu au on oare,cu exc epţ
ia lui Egw ene al’
Vere,iar ea… Mel
aine
îşisu cii ar şalul. Când o Aes Sed ai o să- mi arat
e că are t ot
atâat onoa
re ca gw Eene,atuncio să am încred
ere nî ea.
Ran d aflase multe, maimul t ascultând decâtvor bi
nd; nu
scosese maimul t de zece v obre.Răsp unzân d ar
gumen t
elorlui
Melaine,Min l eluă pe r ând pe o tatef emeil
e sol
iei
, povest
i
nd ce
spusesefiec are despre spriji
nul pen t
ru Ran d şiad miţ
ând că
lucruri
le n
u st ăteautocm aipe r oz
e.Mer ana Ambr ey şiKairen
Stang,o Al bast
ră, ambele n ăscut
e nî Andor , er
au îngri
jorat
e că
Ran d o omoâ rse ep Morgase, cut oate că es A eS
daiarfi t r
ebui
t
să se l epede de or i
ce l egămân t de cr edi
nţ
ă, cuexc epţi
a
Turnului, sau poat et ocmai fii
ndcă erau î nstrăinate de el .
Rafael
a Ci ndal ,t otdi n Ajah Albastră, era poa te mul ţ
umi tă de
schimbăril
e ad use de Ran d în Te a, r unde f usese i nterzi
să
fol
osir
ea Put erii nîai
nt e de a ven i el , ai r f et
el
e ca re put ea
conduce er au scoa se grabnic din ţară. Vorbeaî nsăf oarte puţi
n
şipăr eaşieaî ngrij
orată de Morga se. Seonid Tr aighan, o Ver de,
rumegaî n t ăcer
e zvon uri
le auzit
e di n Cai rhi en, păstrându-şi
opini
ile pen tru ea,ariFael dri
n Har ell
a, a dou a sor ă Ver de,
compar a atrocităţ
il
e s ăvâr
şite de ceij uraţi Dr agonului făcute nî
Alt
ar a şiMur andy cu cele săvârşit
eî n Tarabon,r ef
uzând să
vorbeascădespr efaptulcăr ăzboiulcivi
lîidistrusesepământ ul
natal î ncă î nai
nte să pună acol o piciorul pri mul om j urat
Dragon ului. Dar,i ndi
ferent cât o pr esăMel aine,Mi n răsp
unse
că t oate A es Sedaiî lr ecunoş t
eau pe R and ca fii nd Dragon
ul
Ren ăscut şi că o î ntr
ebaser ă cu gri j
ă, pe par cur
sul căl
ăt
ori
ei
din Sal idar nîCaem lyn, cum er a el şi car e era cea maibună

957
cal
e de ase p ar
op i
a de el,în aşaf elîncât sănu fie o f
ensat sa
u
speriat.
Rand mormăicân d auzi asta – sengrîi
jorau sănu- l sper
i
e?
—,dar Melai
ne insist
ă că,dacă atâtde multefemeiaveau
motivesă fie î mpotriva l
ui, atunciîn într
eaga sol
ie nu put ea
avea î
ncred
ere nicicasăadune b ălegaren t
p
ru foc.Min se grăbi
să conti
nue, scutindu-l de o st r
âmbătură.Ar ad Doman se
confrunt
asecu t ot at
ât e d mulţij uraţ
i aiDr agonului ca şi
Tarabonul,şiînplusunr ăzboici
vil
,darDemi raEri ff,dinAj ah
Brună, nu vor beadecât despre douăl ucruri: de nîtâl
nireacuel
şide zvon ul că des chisese un f elde şc oală în Cai rhien
;în
opinia ei
, nici
un om car e deschi
deao şc oală nu put eafi r ău î
n
înt
regime. Ber en
icia Mor sad, o sor ă Gal benă di n Shi enar
,
auzisede l a sh ien
ari
en i
i din Salidar căRand f usese pri
mitîn
FarDar a de mar ee
l căpitan SeniorAge l
marJagad , o on oar
e pe
care ea păr ea să pună mar e preţ. Seniorul Agelmar u n ar fi
primit u n neisprăvi
t, un nebun sau un coat e-goale. Laf el
credea şi Masu ri Sok awa;er a o Brună,di n Ar afel, care se
înveci
na cu Shi enar
. În cel e din urmă,maier a şiVal i
nde
Nathen os,car
e şiî exprima o nerăbdare n
eca r
acteri
sticăAl belor
ca Ran d săî l alunge e p Sammael din I
lli
an; dacăar fipr omis
asta,saumăca r ar fiî ncercat
, Min nu ar fif ost su rpri
nsăsăo
vadăpeVal i
ndej urându-icredi
nţăluiRand.Melaineîşiar ătă
neîncreder
ea,r ostog
oil
ndu-şioch i
i; nu văzuseni ciodată o Aes
Seda i cu at
âtde mul tă judec
aăt,o atit
udine pe car e Rand o
găsimai mul t decâtcurioa
să , dacăse gândeacă ea i-ar fi r âs nî
nas dacăi -
ar fice rut un ast felde jurământ
. Mi n su sţi
nea că
er
a adevărul
,i ndif
erent de ce c r
edeacealal
tăfemeie.
— Levoiarăt
acâtdemul trespectpot
,fărăsăîngenunchez,
î
i zise Rand l ui Min când aceasta termină într
-un t ârziu. Iar
pent
ru Melaine,adău gă: Şi până nu văddovad a int
en ţi
ilor orl
,
nu o să am î ncreder
e nî el
e n icicâtnegru sub ungh i
e.

958
 Se gân di
se că amân dou ă ar fit rebuit să fie mul ţumit
e,
fii
ndcă amân două ob ţ
inuse r
ă ce -şi dori
seră, ard, ujdec
ând
după rfunţi
le n
îcrunt
ate,ni ciuna nu era mul ţ
umi t
ă.
După ce se t
otcon traziseser
ă, Rand s-ar fi aştept
at caele să
fie la cuţi
te,dar se păreacăsa rci
na lui Melaine şivizi
unil
el ui
Min creaser
ăol egăt
urăî ntre cel
e douăf emei. Când se dri
icar
ă,
erau numai zâmbete şi îmbr ăţ
işă
ri,iar Melai
ne sp use:
— Nu aşficr ezutcăosăt eplac,Min,darăst a-iadevărul
,şi
una di ntr
e eftele mele vapurt a numele ătu , pentru căai şt i
ut
prima.Tr ebuie sămă duc să- i spun lui Bael, ca să nu fie gelos
că Ran d al’
Thor aşt i
ut pr imul. Fi
e să aipar te de ap ă şi
răcoare,Mi n! Urmăreşte-
le cuat enţi
e pe a ceste Aes edSai, Rand
al’
Thor, şipr otej
eazo
- pe M in. Îi vorfacer ău dacăaflă căî ţi est
e
credi
ncioasă.
Melaine plec ă apoicu acel aşice remonial u c car
e ven ise
,
adicăo uşoa r ăî ncl
i
nare aca pului
.
Rămăsese
ar i
singur cuMi
n. Se si
mţeapar
căst
ânj
eni
t, di
ntr
-
un mot
i
v saual
tul.

959
CAPI
TOLUL 42
TurnulNegru

Ran d şiMi n r ămaser ă ui tân du- se n uul l a altul,f ără să se

mi şte,până cân d elsp use nî tr-un final :
— Nuaivr easăvi icumi nelaf ermă?
— Laf ermă?t resărieaauzi ndu- iglasul .
— Est e de f apto şcoal ă.Pent ru băr baţi
icar e au venitîn
urma amni stiei.
— Nu,nucr ed… păl iea.Mer anaaşt eaptăveştidel ami ne.Şi
ar t reb ui săl e sp un câ t mai cu rând ce i ahotărât. Oricare dintre
ele s -ar p uteaduceî n Or aşu lI nterior ăfr
ă săşt i
e,şinu ai vr ea
să…Chi ar trebui e să p lec.
Rand nu î nţ elegea. Ei î i er a f rică de st uden ţi
, băr baţi care
pu teau con du ce, c ar e voi au să con ducă Pu terea, de şi nu
întâlnise ni ci
unul . Ar fi put ut î nţel
ege t eama l a or i
cine
altcineva, dar şi el pu t
ea con duce , ar
i ea er a gat a să- l
ciufulea scă , să-lî mpungăcu deget ul în coa ste sa u să -
lf acăî n
toatef elurile.
— Vr eioescort ă până la Cor oana Tr andafirilor?Chi arsunt
tâlhari l a drumul mar e,până şiî n mi ezul zilei
. Nu mul ţi
, dar
nu aş vr easăţ i se nî tâmpl e cev a.
Râse u pţi
n nesi gură. Deci , ch iar o n el
inişti
se ermf a.
— Aveam gri j
ă de mi ne de pe vr emea când t u creşteaioi,
ţărăn uşul e! B rusc, n î fiecar e mân ă î i ă rsări u n cuţ it
; o
străfulgera re,şier au i arăşiî n manşet e,deşi poate nu l a felde
rep ede p recum i eşi
seră.
— Tr ebui esăaigri jădet i
ne,Rand,î ispusecu un t on mul t
mai so bru . Să t e o dihneşti. Ar ăţi obosi t
.
Î
n mod ui mi tor, se ri dică pe vâ rful picioarel
or, atingându-i
buzel ecuunsărut .

960
 — Şimi eîmipar e bi
ne că te-am văzut,ciobanul e,zi
se,
st
recurându-se aaf
ră ârzând di
n nou ,încântată.
Mormăind în bar bă,Ran d î şi puse hai na şi se du se în
dormit
or să- şi ai sabia din f undul d ulapului, o ches ti
e
î
ntunecată, scu
l
ptată în lemn de t randafir, su fici
ent de lat
ă şi
î
naltă pentru gar
deroba a pat ru bărbaţi
. Chi ar ser at
nsf
orma
î
ntr-
un ţ ap ner
uşinat. Min doa r s
e amuza.Se î ntreb
ă cât avea
să-l mai tachineze doa r pentru o vorbă spusă i u
area.
Îşi puse nîbuzunar ul hai neio pungă f ăcut
ă di n pân ză,de
dimen si
uni pot ri
vit
e,car e sc oase un clinchet cân d o scoase
dintr
e ci or
apii aşezaţiî n se ratru
li ncrust
at cu pi atr
ă al bast
ră,
iar o a l
tă pungă , mult mai mi că
, de catif
ea,fu aşez ată deasupr
a
angrealului. Meşterul argint
ar care ăfuri
se ce se fla îa
n punga
cea mar e fusese maimul t decât bucuros să l ucreze pentru
Dragon ul Ren ăscut şiî ncercase să ref
uze plata,spu nând că
fusese o onoare pen t
ru el . Meşterul aurar car
e l ucrasepi esel
e
care se a afl
u în cealaltă punguli
ţă ceruse ed p
atru ori mai mul t
decâtî i spuse
se ashB ere căval ora muncasa, şio per ec
he d e
Fecioar
e care să-l vegheze până când avea să t
ermine.
Ran d se gândea deai mmulttimp să afcă un drum la efrmă.
Nu î l pl
ăceape Ta im, i ar Lews Therin avea să îşifacă simţ i
tă
prezenţa în pr eaj
ma l ui, dar nu put ea să cont
inue să evi te
locul.În sp eci
al acum. Di n câte şti
a, Tai
m sedescu rcasebi ne
să-iţ i
nă pe st udenţ
iî n af ar
a or aşul
ui – cel puţin Rand nu
auzise e d n
ici
un i nci
dent, şisigur ar fi ajuns ceva l
a urechil
e u li
–,dar până l a urmă ar fi aj
uns şilaf ermă veşti
le despre
Mer ana şisol ia ei, fie pri
n că ruţ
ele de apr ovi
zionare,fie pri n
noii studenţi
, şi,la cu m ci
rcul
au zvonuril
e,nouă Aes ed Sai s- ar
fi t r
an sf
ormat e r
pede î n nouă Sur ori R oşi
i s au nou ăzeci
,
pornite la vânătoare de bărbaţ
i care puteaucon duce u P
terea.
Şi, fie c ă rezul
tatul ar fi f
ostcauni i di
ntre ei săf ugăî n put erea
nopţ i
i, fie săvi nă l a Caeml
yn săl ovea
scăeipri mi i
,t rebuia să
potolească spi
rit
ele nîai
nte d
e ase nî t
âmpla ceva .
961
 Şi aşaer au pr ea m ult
e z vonuri î
n Caem l
yndes pre AesSedai
,
iar ăsta era al t motiv pen t
ru ca reî şidoreasăse u dcă
. Al
anna,
Veri
n şif etel
e di nţ i
nut ulcel or Două Râuriajunseserăîn
zvonuril
e de pe st radă câtumăt j aet de Turn, şimaici rcu
lau
multe al t
e zvon uri cu Aes Seda i care se furi
şauî n oraş î
n
puterea nop ţi
i. Pov es
tea des pre o Aes Sedai care Tămădui
a
pisi
cil
e de pri pas er a at ât d e întâl
nit
ă, că încep use şielsă
creadă în ea, iar oa
tt e efort
uril
el ui Bash er
e de a afla de unde
pornise zvonul dovediră că er a l a felde r eal ca povestea că
f
emei le car
e l îescor
tau pe D r
ago nul Ren ăscut pes
te otterau de
f
apt Aes ed Sai deghizat
e.
Rand seî ntoar
sef ără să vr ea, ui
tându-sel a zidul cu leişi
tr
andafiri în r el
ief
. Alanna nu mai er al a Oga rul l
ui Culai
n. Era
tensionat
ă;dacănu ar fif os
t vor ba des pre o Aes eda
S i, ar fi
spus că a er
cuner viil a pământ. Rand se r ez
tise oat d
ă noaptea
tr
ecu tă, si
gur căeapl ângea, at
ât de p uterni
căf usese sen
zaţi
a.
Câteodat
ă uita căer a acolo – pân ă se nî tâmpla ceva,pr ec
um
f
aptul căî ltrezi
se. Se gâ ndea căpr obabil seput eaob i
şnui cu
ori
ce, nîce
tul cuî ncetul
. n I acea dimineaţ
ă, l A
an na era…
nerăbdăt
oar
e; ăsta era cel maibun cuvân t. Ar fi pus ă rmăşag
pe totCaem lynul că firul nev ăzut care o l eg
a de ea se op rea
acum exact la Cor
oan a Trandafi ri
lor
. Şi ar fipus ă rmăşag şică
Veri
neracuea.Nu,nuer aunouăAesSedai .Erauunsprezece.
Lews Theri
n murmur ă nelini
ştit
. Era vocea unui om car e se
î
ntreba dacănu cu mvaf uses eî ncol
ţ
it. Rand se nîtreba acel
aşi
lucru. Unsprezeceu sa
trei
sprezece -
ar lfi put
ut lua pri
zoni er ca
pe u n ţânc. Dacăle dădea vreo şansă.Lew s Ther
in începu să
râdă încet
, un râs ă
rguşi
t, caun pl ânset
.O l uase arirazn a.
O cl i
pă Ran d se gân
di la Somara şiEnai la,apoides chise o
poartă chiar acol
o,deasupra cov or
ului cu motive al
bastre şi
aurii di
n dorm i
toru
l său
.Î mbufnate cum erau, si
gur una di ntr
e
ele ar fi scăp at vr
eo vorbă înainte de a-şit er
mina vi zit
a şi,
amintindu-
şide vizi
tel
e precedent
e,nu dor eacast uden ţ
ii săse
962
ui
te s peri
aţi după î ncădouăzeci de Fecioar
e.Un ast felde ulcru
nu l e-ar fi aj utat r p
ea mul t morau
ll,i ar eiav eaunev oei de
multăî ncredere n î si
ne d acăvoiau săsu pr
avi
eţuiască.
Taim aveadr eptatecu un lucru;ţ
inând saidinulnîl
ăuntrul
său, un băr bat se si
mţ ea viu, şi era ceva maimul t decât
si
mţ uril
e ascu ţit
e.Î n ci uda maneiCel ui înt
unecat,î n ciuda
mur dări
eiul ei
oa se şi dezgustătoa
re pe care oput eai si
mţi până
în măduva oa sel
or
,î n ciuda f
aptului că Puterea încer
ca să t e
topeascăacolo,pe oc,
l î ntr
-un momen t de slăbici
une sa u dacă
făceaiun pas gr eşi
t –pe Lumi nă, şt
iai că eş t
i viu! Cu t oat
e
acest
ea,îndepărtă I
zvoru
l de îndată cepăşipri n poartă, şinu
doar ca să scape de man ăînai
nte de avăr sa;păr ea mair ea ca
înai
nte,mai î nfior
ătoa
re,dacă era cu put inţ
ă. Mot ivul pent
ru
care se el
iberasede Put er
e,era acela că nu î ndrăznea să se
întâl
nească cu Tai
m, ţi
nânsaidinul
d î
n el, cu Lew s Therin în
mintea sa.
Lumi ni
şul era maibr un decât şi î amintea,cu maimul t
e
frunze ca re se ăsf
râmau su b paşii săi şimai puţine pe crengi
le
copacilor. Unii pi
ni er au co mplet galbeni
,i ar al
ţi copacierau
mor ţi
, c enuşii şigol aşi. D ar, dacăl uminişul se schimbase,
f
er ma er a de n er
ecunosc ut.
Casa, cu noul eiacop er
iş de stuf, arăta mult mai bine,i ar
hambarul f usese erconstruitî n înt
regime;er a mult mai mare ca
î
nai nte şinu mai st ătea î ncl
inat. Lângă el, un ţarc mare er a
plin de ca i
,i ar nîgr
ădi turi
le pentru va cişioi f uses
eră mut ate
mai dep arte.Caprel
e erau şiel e n
îgrădite acum, iar un şir drept
de cot eţ
e adăpostea găinil
e.Pădur ea f usese t
ăiată şiîmpi nsă
maiî n sp at
e.În spateel h ambarul
ui pes te o duzi nă de corturi
mari, a lbe stăt
eauî ntr
-un şi r, air î n apr opier
e se ved eau
fundaţii
le a dou ă clădi
ri mul t maimar i decât asac veche a
fermei, u nde un grup de f emei s tătea af ară cosi
nd şi
su pr
avegh i
nd copi
ii ca
re n îvârt
eau cercu ri
,î şiarunca u mingea
sau se j ucau cu păpu şil
e. Cea maimar e schimbare er au
963
studenţi
i, cei mai mul ţ
iî mbr
ăcaţiî n hai ne negre,cu gu l
ere
înal
te,ca re el veneau st râns pe corp; puţini asu
dau. Er au peste
o su t
ă, de o tate vârstel
e.Rand ni cinu bănui se ăcex pedi
ţi
il
e u li
Taim mer seser
ă atâtde bi ne.Senzaţia saidinului venea de
peste ot.
t Câţ i
vabăr baţi se nat
renau form ând ţesă
turi, dând foc
la buşteni, sfărâmând pi etre sau înfăşur
ându- se nuul pe al t
ul
cu fir e d e Aer. Alţ
ii con duceau săaducăapă, pri nzând gă l
eţi
le
cu Aer, sau împi ngeau har abecu băl egar i d
n hambaror i
aşez
au în sti
ve em
l ne d e oc.f Nu con ducea toată l
umea. Henr
e
Hasl
in supravegh
eaun şi r d e bărbaţi cu piept
uril
e goale,care
rep
etau mişcăricu săb ii
le d e antrenament. Cu doa r cât
eva fire
de păr balşiun nasr oş u, bor
căn at
, Haslin asuda mair ău ca
st
udenţi
i şif ăr
ă î ndoial
ă că şi -ar fi dori t săbea vi n, dar î
i
urmăreaşiî i corect
a la f elde ager ca în vremuril
e când fusese
Maest
ru alSăb i
eiî n Găr zil
e Reginei
. Saer i
c,un Gosh i
en Apă
Roşi
e cu părul cărunt, ciung d e mân a dreaptă,supraveghea cu
ochi duri al t
e dou ă şiruri de bărbaţi dezbr
ăcaţ
i până l a brâu.
Primiil oveaucu pi ci
orul la î năl
ţi
mea unui st at de om, se
răsuce au, lovind apoi cu cel ăl
alt pici
or
,i arăşişiiarăşi. Ceil
alţi
l
ov eaucu pumnul aer ul din faţalorcât de reped
e puteau . Una
peste a lt
a, er au extr
em de sch imbaţifaţă de adunăt
ur a jal
nică
pe car e o văzu se a d
tat recută.
În f aţa l ui Ran d se pr oţăpi un băr bat mb
îrăcat cu hai nă
neagr ă, e d vâr st
ă mi jl
ocie.Avea un nas asc uţi
t şi o gu r
ă
batjocorit
oare.
— Cineeşti
?î ntrebăcu un accentdin Tarabon.Bănuiesccă
ai ven
itl a Tu rn
ul Neg rusăî nveţi
, nu? Ar fit r
eb ui
t săaşt
ep
ţiîn
Caemlyn căruţele care săt e a ducăai ci. Ai mai fi avutîncăo zi
să te bucuri de h ai
na aia scu mpă.
— SuntRandal ’Thor,răspunseelîncet
.
Î
ncet, casă -şico ntr
oleze impulsul de furie.Poli
teţeanu co
sat
ni
mi c,iar dacăpr ost
ul ăsta nu se ot hărar eped
e să …
Rânj
etul batjocorti
or seadânci .
964
 — Deci,tu eşt
iăla?zisemăsur
ându-linsolentdesuspână
jos.Nu-mipariaşamăr eţ.Cr
edcăeuaşput easă…
Un fir d e Aer even
d i soli
d cao pi atră, ch i
ar înai
nte de a-
ll ovi
sub ur eche; omul căz
u grămadă.
— Câteodat
ăavem nevoieşideodiscipl
inădur ă,zi
seTaim,
apr op
ii
ndu- se â p
nă ajunse ea
dsupr
a celui pr ăbuşit
. Vorbi
se cu
un t on vesel, dar seui ta cu o privi
re uci gaşă la cel pe car
e î
l
doborâse.
— Nu îi poţi spune unui om că ar e puterea de a face
pămân t
ul săse cu tremur e,şiap oisăt e aşt
epţi sămear găcu
frunteapl ecată. Drago nii ca
re ise r ucaupe mâneci străl
uceau
î
n so are;firu l de a ur ar fif osto ex pli
caţie,dar ceput eafacesă
străl
ucea scă aşaal bastrul? Brusc, ri
dicăvoc ea:
— Kisman!Rochai d!Luaţ i
-lpeTorvalde-ai
cişibăgaţi
-icapul
î
n apă până se t r ezeş
te.Făr ă Tămădui re,ave ţi grij
ă. Poate
dur er
eade ca p o să -
lî nveţe să
-şiţ i
nă gu r
a.
Doi băr baţi în hai ne neg r
e, mai i n
teri ca Ran d, v eni
ră
aler
gând şiseapl ecară peste Tolvar
, apoiezi tară, aruncâ nd o
privi
re către Taim. După o cl ipă,Ran d simţi cu m ce i doise
umpl u desaidin. Fir
e de Aerî l ridi
cară pe To lvar
, că zut nî
nesimţi
re,i ar peercheapl ecăt r
opăind, ducâ ndu-l pluti
nd î nt
re
eipe Tolva r.
„Ar fi trebu i
t să-l ucid de multt imp ge mu Lews T herin. Ar fi
tr
eb ui
t… ar fi t r
ebuit
…“ î ncer
casăat i
ngăI zv
orul.
„Nu, arză-t
e-ar! se gândi Rand. Nu, nu vei face staa! Eşti doar
o blestemată de voce!
“ Lews Theri
n dispăru, cuun ge amătcare
sest inseî ncet
. Rand r esp
ir
ă încet. Ta
i
m seui t
a la el, cu acel
aproape-zâmbetal lui.
—Î iînveţ
iTămăduirea?
— Puţ i
nulpecareîlştiu.Chi
arînaint
edea- iî
nvăţacum să
nu t ranspi
re până mor e p căl
duril
e ast
ea. O armă î şipier
de
uti
li
tateadacănu mai e ol fosi
tă după prima rană. Chiar şiaşa
,

965
unul s-a omor ât si
ngur,trăgând în elpr easaidin,
mult air a lţ
i
tr
eis- au mist
ui t
, dar ni
men i nu a muri t de sabie,încă .
Reuşise să pronunţ
e s„abie“plin de dispreţ
.
—Înţ el
eg,zi
se Rand simplu.Un mortşit r
eimi stui
ţi
.Aes
Sedai pierdeauoar e la felde mul t
e novi ce în Tu rn? Dar e
el
î
naintau încet
.Î şiputeau perm i
te să facăpaşimi ci.
— CeeTurnulNegru decar evorbeainsulăla?Nu- mipl ace
cum sună,Tai m. Lew s T herin începuse a irsă mor măie şi să
geam ă, f
ără săzi căî nsăceva. Bărbatul cu nas d e vu l
tur ri
dică
din umer i, uit
ându- se cu mândri e alf er
mă şil a st udenţi
.
— Doarunnumef olositdest udenţi
.Nu put em continuasă- i
zi
cem „ f
ermă“ . Nu l e pl ăcea numel e, voiau ceva maimul t.
TurnulNegru egalulTurnul uiAlb.Potsăsupri m numel e,dacă
vrei
.Nu egr eusăi nterziciuncuvânt ,zisecu capulînclinatpe-
o parte,ui tându-sel a R and apr oape c u coa da o chi
ului.
Rand ezi t
ă. Era uşor săi nter
zcă
i un cu vâ nt pe b uzel
e or
l, dar
nu şiî n mi nt
eal or
. Treb ui
a t ot
uşisăpoa rt
e u n nume.La ast a
nu se gân di
se. De ce nu Turnul Negru? Deşi î i venea să
zâmbească dacăse i u
tal af erma şil aî nti
ndereade p ădure.
— Lasă-laşa.
Poat
e Tu rnul Alb avu sese nîceputuri laf elde mod este.Nu că
TurnulNegru arfi put utavea ti
mpulsufici entsă crească at
ât
de mul t n îcât să ri
vali
zeze cu Tu rnul Al b. Gân dul î i şt
erse
zâmbetul de pe buzeşiseui t
ă t ri
stl a co pii
. Şi elsej ucal a f
el
de mul t caei , pr
eti
nzând căpoa te construi ceva care să dureze.
— Adună-ipest udenţ i
,Taim.Am săl espuncât evavorbe.
Venisegândindu- secă studenţiisevorstrângeî njurullui,
apoi, văzân
d cât de mulţi erau , se gândi
se că ar u p
tea să se
urce e p cot
i
ga şu br edă care n u se a mizărea i ncăi
er
i acum. Dar
Tai
m avea o pl atf
ormă pent ru anunţuri
,un bl oc de piatr
ă
neagăr atât de l ustruit
, căst răl
uceaî n soa re ca o og li
ndă, cu
două t rept
e săp ate î n spa te.Er a pus î ntr-o zonă goal ă din
spatel
e casei
,i ar p ământ ul din jur stătea go l
aş,dr ept şi dur.
966
Femeil
e şicop ii se strângeau î
ntr-o parte să privească şisă
ascul
te.
Urcat pe b
locul de piat
ră, Rand put easă -şif
acăo d iee esp
dr e
cât de de part
e aj unsese Tai m în expe diţi
il
e sal e.
Jaharnari
shma,pe care Tai
m i -
larătase,tânărulcu t
alentul
născutî n el
, ave
a ochi neg r,imaricaai uneif et
e,un ch ip pal
id,
pli
n de î ncr
edere,şipărul î mpl
etit nî dou ă cosiţ
e l ungi, cu
cl
op oţ
eil a capete. T ami spunea că ven ea di n Ar afel
; R and
recunoscu la un al t
ul capul ras şimoţ ul di n vâr f
, specifice
Shienarul
ui, apoi al ţi d oi cu văluri transparen t
e, d aesea
purtat
e şide băr baţi, şide femei,în Tarabon. Er au ochi ob l
ici
din Saldaea,inşiscu nzişipal izidi
n Cairhien. Un băt rân avea o
barbăascuţi
tă,unsăcu ul ei
,imit
ândun seni
ort ai
renian,ceea
ce u n era cu si
gu ranţă dacă se ualdupă ri duril
e d e pe chip, şi
tr
ei n işi car
e purt au bă r
bi c e le lăs
a buza de deas upr a
dezgol
ită.Spera ca Tai m să nu fi t r
ezi
ti nteresul lui Sammael
recr
utând în I ll
ian… Se a ştept
ase să vadă mai mul tt i
neri
, dar,
pe âlngăch ipurile pr
oa spet
e ca ale u
li EbensauFed win, er
au şi
capet
e ce î nce puseră să chel ească, nui
i şimai băt râni ca
Damer . Dacă st ătea să se gân dească nu er a nici
un mi ster
,
nici
un mot i
v p en t
ru ca r
e sănu fie a lfelde mul ţi bunicicare să
poatăfi î nvăţaţi
.
Nu ştia săţ i
nă discu r
su ri
, dar se gâ
ndise u ml
tl a ce voi
a săl e
spună.Cu pri ma p art
e e t
rmi nă repede.
— Probabi
l,aţ iauzit cu toţiizvonurică Turnul
… Turnul
Al
b… s-adivizat.Eibi ne,est
eadevăr at
.SuntAesSedair ebel
e
care ar upt
eadec i
de sămă urmez e,şiau t ri
mis o soli
e.Sunt
nouă şi aşt
eapt ă chiar acum î n Caem lyn ca să l
e p ri
mesc. Aşa
că, dacăauzi ţ
i de A es ed
Sai în Caeml yn, nu cr edeţ
i ori
ce zvon.
Şti
ţi de ce su nt aicişi -
i puteţir âde în f aţ
ă ori că
ruii ns care
î
mpr ăşt
ie zvonuri.
Nici
or ea
ci ţ
e.St ăteau aco l
o uitându-sela el ,fără săcli
pea sc
ă
măcar. Ta
im ar ăta cr i
spat,foart
e cr i
spat. At
ingând pungamar e
967
di
n bu zunar
, Ran d conti
nuă cu par t
ea la care muncise mai
mult.
— Aveţinevoi
edeun nume.Î n Li
mba Str
ăveche,AesSedai
î
nseam nă „Servti
ori ai t
uturor
“ saucev a de genul ăst
a. Limba
Str
ăveche n u se rad
t uce şor
u.
El însuşinu şt i
a dec âtcâteva vor
be,unele de al Asmod ean
,
al
tele de la Moi rai
ne,cât ev
a care veneaude l a Lew s Theri
n.
Bashere i
îsp usese eeac ce r
eb
tuia săşt ie.
— Un alt cuvânt în Limba St r
ăveche este asha’man .
Înseamnă ga
rdian sauga rdi
eni. Sau apărătorişipoa t
e nîcăal te
câtevalucru
ri; v-
am sp us,Limba St răvech
e est
e ofarte flexi
bil
ă.
Gardian par
e cea maibună t raducer
e. Dar u n or i
ce fel de
gardi
an sau apărăo
t.r Nu poţi numi un om car e ap ără o cauză
inj
ustă as
ha’
mansauunul car e es te r
ăAs
u
.ha’man es t
e u n
om car e apără adevărul, dreptat
ea şibi nel
e,pen tru t oat
ă
lumea.Un gar dian car
e n u îngenunchează,nici măcar at
unci
când până şisp eranţa est
e p ier
dută.
Lumina ştie, nu va maifi sper anţă pel ume n î zi
ua Tarmon
Gai’
don, poate ch i
ar înai
nte.
— Pentru ast a sunt eţ
i voi ai ci
. Când vă t erminaţi
ant
renamen t
ul , veţ
i fi Ash a’
man .
Murmur e foşn i
ră ca f runzele în vânt, buzel
e l or repet
ând
numele,apoisest i
nseră rep ede.Chipuri at
ent
e seui tau la el
,
cu au zul î
ncor dat să-i prindă următ oa
rel
e cuvinte.Celpuţ i
n
er
au maiat en ţ
i caî nai
nte.Pungade p ânză sc
oa se nu cli
nchet
uşor cân do ulă di
n buzunar .
— AesSedaiîncepcanovice,apoidevin Al
ese,apoi
,în final,
Aes Sedaidepli
ne.Veţiavea şivoigrade,darnu ca alel or.
Nimeni nu va fiî ndepărtatsaut ri
mis acasă.
Să-it ri
mită acasă
? Pe Lumi nă!Ar fi f ăcut ori
ce, maipuţi
n
să-
il egef edel
eş,casă -iţ ină acolo pe cei car
e put eau co
nduce
măcar puţi
n.

968
 — Când un bărbatajunge pri
ma oarăla TurnulNegru… –
nu-i pl
ăceaumeln e – va n fiumit oşt
ean, pentru că sat
a devine
când ni seal ăt
ură, ceea cedeven iţ
itoţi, oşt
en i car
e să lupt
e c u
Umbr a, şinu doa r cu ea, cişicu t oţi cei care sepu on drept
ăţii
şi îi opri
mă pe cei sl ab
i. Cân d un oş tean atinge un an umit
nivel
, vafi numi t Consacr
at şivapurt a asta. Din săculeţ
ul de
pânză scoase nua dintreinsignel
ef ăcut
e de ar gi
ntar
, o micuţă
sabie străl
ucit
oare de ar gnit, cu mân er lung şil amă uşor
curbată.
— Taim!
Taim păşibăţ
ospânăl abloculdepiat
ră,iarRandseapr opie
să-i prindă sabia de ar gnit al reverul hainei. Părea şimai
st
rălucit
oare pe lâna neagră. Chipul l
ui Ta i
m er a li
psit de ori
ce
expresi
e.Rand î i dădu săcu l
eţul
, şo
ptindu-i:
— Dă- l
e cuicrezică est
e pregăti
t.Dar asigură-
te că est
e
pregăt
it.
Se îndrept
ă,sp erând căad usese su fici
ente,nu se ş atept
ase
săfie a tât de mulţi
.
— Consacraţ
iicar
eavansează cu studi
uldestuldemul tvor
dev iAsha’
en man, şi vorurtpa asta, zi
se, scoţ
ând din săculeţul
de cat
ifeao i nsi
gnă. Razel
e soarel
ui se răsfr
ângea
u pe u lcrătura
fină de au r şide em ali
ul pe un r oşu intens.O formă sinuoasă,
care i
mi t
a flamur a Dr agonul
ui.I -o puse l ui Tai
m l a celălalt
rever
, astf
elîncât d e o parte şide al t
a a gâ t
ului îi st
r ălucea
u
acum sab i
a şi Dragonul
.
— Probabi
lam f ostpri
mulAsha’man, le sp usestudenţil
or,
dar Mazrim Ta i
m este cel de-
al doi
lea
; chi
pul aces
tuiar ămăsese
pe piatră – ceer a în neregu
l
ă cu el ? Sper ca toţi să deveni
ţi
Asha’man î n ce le din urmă,dar , fie că r euşi
ţi
, fie că nu,
aminti
ţi-
văcăt oţ
i suntem oşt
eni. Ne st
au în faţă multe bătăl
ii
,
poate nu î ntot
deauna cele pe care le aştept
ăm, iar l a final
,
Ult
ima Băt ăil
e. Facă Lumina să fie ulti
ma!Dacă uL mina va fi

969
cu noi , v om i zbândi. Vom i zbândi, pentru că t rebui
e să
izbândim.
La finalse aşt eptă săau dă ural
e.Nu se con sidera genul de
orator care put
eaf ace u mlţ
imeasăst ri
ge şi săsa r
ă în su s,dar
oa menii acei
a şt
iau de ce n su
t acolo.Să le spună căvor câ
şit
ga
ar fit rebui
t săl e r t
ezească o reaciţ
e cât de mică. Se aşter
nuse
tăcerea
. Rand să ri de pe blocul de piat
ră, i
ar Ta
im i zbucni
:
— Duceţ i
-vălalecţiişil
acorvezi
!
Studenţii – oşt enii – plecară în aceeaşi ăceret î
n care
ascult
aseră, cosţân d doarcât eva murmure î nf
undate. T am
i
f
ăcuun se mn căt r e casă. Ţi
nea atât ed strâns săculeţ
ul cu
săbii de argi
nt,î ncâ t er
a de mi r
are că nu î
l străpunsesei ci
u
nna
pri
n pân ză.
— DacăSeni orulDr agonaretimppentruocanădevi n?
Rand dădu di n cap . Voi
a să fl ae n
îtr
eaga povest
e nîai
nte de a
seî ntoar
cel a pal at.
Ant r
eulcaseiera aşa cum se aşteptase,cu o podea goală,
perfect măturat
ă, cât eva sc au ne cu spă tar
, d esperecheat
e,
aranjate în faţ
a unui căm in di n căr ămidă roşi
e,at ât ed bine
curăţat, că păr
ea i mposibil să fi f ostf olosi
t vreodată. O masă
mică er a acop
erit
ă cuo p ânză brod ată cuflor i pe mar gn
ie.Sora
Grad y int
ră tăcută,aş ezând pe măs uţă o tavă de l emn, cu o
carafă de un albastru străl
ucitor şicudouă că ni albe smălţ
uite.
Rand cr ezuse că
, după t otacest ti
mp, pri vi
reaeiî l vadureamai
puţin, dar r epr
oşul di n oc hi
i eiî lf ăcubucu r
os să o vad ă
plecând. Îşidăd u se ama că f emeia era acoper i
tă de sudoare.
Taim aruncăsăculeţulpetavăşi-
şigolicanadintr
-osorbire.
— Nu l eînveţ
işipef emeiconcentrarea?îlîntrebă Rand.E
crud să l e laşisă asu de,în timp cebăr baţi
il or un suf
eră de
căldură.
— Cel emaimul tenicinu vorsăaudă,r ăspunseTaim scurt
.
Băr baţ
ii sau iubiţi
il orau î ncer
ca t săl e î nveţ
e,dar cel
e mai

970
multe r
efuză şisă ascu lte.El e cred că es te ceva l eg
at de
saidin.
Rand se iut
ă l a vinul negru di n cană.Tr ebui
a să o i a pe
ocol
i
te.Nu ave a ni ci
un r ostsă i zbucnească doar fi i
ndcă era
i
rita
t.
— Mă bucur să văd că recrut
area a mers at
ât de bine.
Spuneaică o să egal ezi Turnul… Turnul Alb… – Tu rnul Al
b,
turnul Negru, oa r
e ce zvonuri o săap ară?– nî maipuţ i
n de u n
an şi, dacă vei con t
inua î n ri t
mul ăst a, veireuşi
. Nu î nţel
eg
cum ai gă stiat ât de mul ţ
i.
— Dacă cernisufici entni sip,răspunsebăţ osTai
m,veigăsi
pânăl a urmă cât eva gr ăunţe d e aur. Acum las sarci
na asta pe
umer i
i cel
orlalţ
i,r ar m ai f ac o că l
ători
e,două. Damer , Grady…
sunt o duzină de oa men i pe care-i potlăsasinguri o ziîntr
eagă.
Sunt su fici
en t de nî vâ r
stăî ncât sănu f acăgreşel
i copi
lăreşt
i şi
sunt îndeaj
uns d e itner i
,î ndeaj
uns d e putern
i
ciîncât săf acăo
poartă,sămear găcu ce i maiî n vârst
ă car e nu pot. Veiavea o
mie n î mai puţ i
n de u n an. Ce sent â
împlă cucei pe car
e iţi-am
tri
mi s al Cairhi
en ? Aifăcu t din eio armat ă? Aicivei aveao mie
şi, cut i
mpul , mai mul ţ
i.
—I -am lăsatîn gri
jaluiBasher e,ziseRand încet
.Gur alui
Taim făcu o grimasă di
spreţuit
oar e,iarRand puse cana jos
înaint
e de a o sf ărâma î n mâi ni
. Basher
e ă fceaşielce u p
tea,
într
-o tabără undev a la ap us d e o raş,şimar e ulcr
u nu put ea,
căci erau, aşacu m zisese alsdaean ul,o adunătură amăr âă
t de
f
ermierisăra
c,iucenicif
ugiţ
i şimeşt eri rataţi
, car
e nu ţ i
nuseră
ni
ciod
atăî n vi
aţalor o b sa
ie nî mână, nu ur caser
ă ni
ciodat
ă pe
un cal î
nşeuat
, şinu pl ecaser
ă ni
ciodată l a maimul t de cinci
mil
e de oc
lul unde se ăsc
nuse r
ă.Ran d av ea prea mult
e p e cap
casăse m ai gândeascăşil a ei
;î i sp
usese uilBash
ere săf acă
ce ea
vrcueişisănu- l deranjezedecât dacăse ăr scu
lau.

971
 Uitându-se l a Tai m, car e f ăcea ef orturi să-şi a sc
undă
dispr
eţul,îşiduse â mi
nile a
l sp ate,strângâ ndu-şipumni i
. Lews
Therinmormăi aladistanţăunecoualpr oprieif
urii.
— Ce ţ i
-a venit
? Zici că ţi
-ai ntrat un ghi mpe înt urul
pantaloni
lor e d cum ţ i-am pus i nsignele.E cev a l
egat de el
e?
Nu î nţel
eg. Oamen iiî şivor r p
eţui maimul ti nsi
gna cân d vor
vedeacăt u aipri
mi t
-opeat adin mânaDr agonuluiRenăscut.
Şi, dacăne gâ ndim bi ne,te vor preţ
ui şipe it
ne mai mul t
. Poat
e
cănu vamai t rebui săpăst rezi disci
pl
ina lovi
ndu- i pe oameni
î
n ca p. Ei, ce ai de zis?
Înce puse destul de bi ne, cu o vocecal dă,deş i nu chi ar
blândă – ni ci nu i nt
enţ i
onase să fie bl ândă –, dar se
tr
an sformaseî ncetul cu î ncetul, deveni
nd maif ermă şimai
putern ică
. Nu ţipase, dar ulti
ma î ntreb
are ov
lise ca un bici
.
Băr batul se t ransf
ormă vi zibi
l. Taim t r
emura – de f urie,
reali
ză Rand, nu de r fi
că–,dar , după ce se opri din t
remurat,
era di n nou el n îsuşi
. N u er a pr iet
enos , poat
e un pi c
batj
ocorit
or,darr elaxatşicontrolându- sebi ne.
— Dacăt otvr eisăşt ii
,ceeacemăî ngrijoreazăpemi nesunt
AesSedaişit u.NouăAesSedaiau veni tlaCaeml yn,pl
usîncă
două,f ac n usprezece.Ar put ea să m aifie u na saudou ă.Nu l
e-
am put ut găsi încă, dar…
— Ţi-am spussănui ntriî
nor aş,zisepl atRand.
— Am găsi tcâţiva oamenicar esăî ntrebepent ru mine,zise
Tai
m sec.Nu m- am maiapr opi at după ce t e-am salvat de
Vineţi
u.
Ran d lăsăches t
iuneasă- it reacă pe lângăur eche.Cu gr eu
.
Aproape.Vocea din mi ntea sa er
a prea j
oasă ca să o poată
î
nţ el
ege, dar era caun t unetr ece.
— O săpri ndămaiî ntâifumulcu degetele.Spuseseast acu
totdi sp
reţul pe care-l si
mţ ea– T si
aal
mvaî
s
le? —,a ir bărbatul
tr
esă ri
.În mod ci udat ,încăpăr eaîn lar gu
l să u, dar ochi
iîi era
u
dou ă pi
etre nît
unecate.
972
 — Şidacăîşiunescforţ
elecufemeileAesSedaiRoşii
?zisecu
o vocecu mpătaăt şi amuzat ă,dar oc hiiîi st răl
uceau. Sunt
surori Roşi
iî njur
. Câtevagr upuri , ca
re au aj uns în ultimel
e
zi
le. Î
ncearcă să-iinterc
eptezepe c ei ca
re inv aici
.
„O să-l omor“, url
ă Lews T herin, i
ar an
R d si mţi cum acest
a
î
ncearcă săunp ă st
ăpâniresaidin.
p
e
„Pl
eacă“
, spusef erm, dar celăl
alt nu seopri.
„O să î l omor mai î ntâi pe el , apoi pe cei
lalţi
.Î l sl
ujesc.E
li
mpede c ăî l sl
ujes
c“.
„Pleacă
,ţ ipă Rand î n tăcer
e.Nu eşt i ni
mic altceva decât o
voce.
“Celălal
tseînti
ndeasăapuceI zvorul.
„Oh, pe L umină, i
-am omor ât pe o tiţ
. Toţ
i pe ca r
e -i
am i ubit
.
Dar, dacă îl omor e p el
, va fi bi ne.Potsă r ep ar otu
tl dacă îl
omor. Nu, ni mi
c n u poate fir eparat, dar ot
t trebuie săî l omor.
Trebuiesă-
iomorpet oţi
.Trebui
e.Trebuie.“
„Nu! urlă Rand î n i nter
i
orul mi nţ
ii sale.Eşti mor t, Lews
Theri
n!Eusuntvi u,arză-te-
ar,iartueştimort !Eşt
imort !
“
Brusc,î şi dădu seam a că se i spr
ji
nea de masă, rezemân du-
se de ea,cu ge nunchii moi. Şi mor măi nd: „Eşt
i mor t . Eu sunt
vi
u şitu eştimort“.Darnu sedeschi sesecătresaidin. Ş
i ni ci
Lews Ther in. Tremur ând, se ui tă l a Tai m şi fu surpri ns să
ci
teascăî ngrij
orare pe ch ipul acesuti
a.
— Trebuie să rezi
şti
,î ispuse Taim bl ând.Dacă sănăt atea
minţi
i poa te fi men ţinută, trebuie să r ezişt
i
. Pr eţ
ul est e prea
mare da că aid greş.
— Nu o să dau gr eş,răspunse Rand ridicându-se.Lews
Theri
nt ăcea.Părea să nu maifie ni meniîn mi ntea sa.Cu
excepţ
ia Alannei, desi
gur.
— AuluatRoşi i
lepecineva?
— Din câte şt
iu eu,nu,zi se Tai
m privi
ndu- lprudent,de
parcăaşt ept
a al t
ă criză. Acum cei mai mul ţ
i studenţi vi
n pri
n
porţ
i şi, cu drumuri l
e pl i
ne de oa meni, nu e uşorăsafl i cine

973
vi
ne aici
,decâtdacă omulnu- şiţi
ne gur a.Făcu o pauză.În
ori
ce caz, putem scăpa cuuşu rinţă de ele.
— Nu.
Lews Therin plecase cu adevărat
. Aşaşi -ar fi dorit, dar şt
i
a
căar fi f ost un prost săcreadă asta.
— Dacă încep să i
a oameni
,o să t rebuiască să f
ac ceva,
conti
nuă Ran d, dar u n sunt o pri mejdie acolo.Şi , cr
ede-mă,
este foarte puţ i
n pr obabil ca ci neva trimis de El aida să-şi
unea scă for
ţel
e cuf emeile A es edSai di
n oraş. Mai degrabă t
e-ar
primi pe i t
ne cubr aţele d esch
ise ecâ
d t unele pe alt
ele.
— Dar cel e care nu sunt l a ţară? Unsprezece? Câteva
accident
e ar putea edur ce u nmăr ul l
a ceva maisi gur. Dacănu
vreisă-
ţimur dăreştimâinile,suntdispussă…
— Nu!De cât e oritrebuie să î
ţispun,nu!Dacă si mtun
bărbatconducând Put erea în Caeml yn,o să vi
n după t i
ne,
Taim.Îţijur!Şisănu- ţiimaginezicănu osăsi mtdacănu st ai
sufici
ent de d eparte de p alat. Dacăuna di ntre ace
le Aes edSai
moare,o săşt i
u ci ne e e d vi
nă. Nu ui ta!
— Aipus nişte condiţ
iipr ea generale,zi
se Taim sec.Dacă
Sammae l sau Deman dred dec ide săt e sâcâie aruncându-
ţil a
uşă inşt
e cadavre d e Aes ed Sai, o să pl
ătesc cusângele meu?
— Nu au făcut aşa ceva până acum şi r oagă-t
e să nu
î
nceapă. Nu uita, îţi spun!
— Aud şimă supun Seni oruluiDr agon,desigur,se î
ncli
nă
uşor r bă
bat
ul cu nas de vu ltur
. Dar ot t su sţi
n că unsp r
ezece
est
e u n numărper i
culos.
Randr âseără
f să vrea.
— Taim, am de gând să leînvăţ să danseze pe muzica
fluier
ului meu.
Pe Lumi nă,câttrecuse de când nu maicân t
asea l flui
er? Ş
i
unde er a flui
erul l
ui? îl auzi chi
coti
nd, în dep ărt
are,pe Lew s
Theri
n.

974
CAPI
TOLUL 43
Cor
oan
a T
ran
dafi
ril
or

Trăsur a car e o ducea pe Mer ana se cl ătina încet căt re

Cor oana Tr an dafi ril
or pe drumul î nţes atde oa men i
. La ext erior
păreaca l
mă, o f emeie cupărul î nch is al cu l
oar e,î ntr-of ustă de
măt ase cenuşi e. Pe di nl ău ntrul său nu se si mţ ea at ât e d
senină. Cu t rei zecişiop t de a ni î n urmă negoci ase n ut ratat de
pacent î
re Ar d Doman şi Tar abon , car e ar fit rebuit să pună
cap ăt gâl cevilor as upra Câmpi il
or Al mot h, cu doman i
i şi
tarabon ezii eschi vându-sel a fiecar e pas,apr oa pe r eap rinzând
de t reiorir ăzb oi
ul în t oiul neg ocieri
lor, şiast a î n t imp ce- şi
păstrau zâmbet el
e şichi puri le pl ine de bunăvoi nţ ă.Cân d se
usc aseră se mnăt uril
e pe t r ata,t se si mţ ea de par că arfi f ost
rostogoilt
ă de pe un dea lî ntr-un but oipl i
n cu aşch ii şi, după
toate a celea,t ratatul se oved di se a val
ora mai puţ i
n decâ t cea ra
şipăngl icuţele cu ca re f usese sigilat. Sper a săset ermi ne mai
bineceî ncepusel aPal at
ulRegalî n aceadupă- ami ază,darse
simţeade p ar căt ocmai ar fi i eşiti arăşidi n acel butoi.
Mi n şed ear ezemat ă pe sp ate,cu och i
iî nch işi. Tânăr a f emei e
părea că trage cât e un pui de som n or i de cât e or io A es eda
S i
nu vor bea cu ea. Cel
elalte dou ă su rori di n t răsu ră î i aruncau
din câ nd î n cân d câte o pri vire.Seon i
d, r eceşir ez ervată în
brocardulver de.Masuri ,silfidă,cu ochivesel i,înveşmânt at ă
într
-o r ochie brună, b rod ată cu floril a t i
vu ri. Toa te er au
îmbr ăcate o f
rm al,î n şalurişiî n cu lori
le p roprieiAj ah.
Mer an a er a si gură că şiel e se gân diseră l a acel aşil ucru
privi
nd- o pe Mi n. Seon id ar r teb ui să î nţ el
eagă , cu si gu ranţă,
dar ci ne p ut eaşt i? Seoni d er a met odicăşipr act i
căcu St r
ăjeri
i
ei,t ratându- i ca pe o per ec he de oga ri de pr eţ,f aţă de car e
simţea o oa recar e afecţi
une.Masu ri ar fi put ut n îţelege.Î i
plăceasădansez e şi chiar săfli rteze , deşi, dacăauze a de vr eun
975
man usc
ris vechi asc
uns p e undeva,maimul t ca gusir uit
a de
sărmanul bărbat. Merana nu maif usese nîdrăgos
t
ită de mul t
,
cu mul t nîaint
e de Al Ci nci
lea Tr
aatt e dl a Falme,dar î şi
amintea cum er a,şio si ngur
ă privi
re aruncată l
ui Mi n cân d
aceast
a îl priveape al ’
Thor iîf usesede-ajuns să înţel
eagă că
femeiiîi băt
eai nima neb uneş
te şir en
unţase alor ice r u
mă de
raţ
iune nî ceeace- l pri
vea
.
Nu er a o dovad
ă căMi n ar fi ign or
at toat
e mbi ol
duril
e orl al
prudenţă saucăşi -
ar fi î ncăl
cat promisi
unile spunându-it ot
ul
l
ui al’Thor
, dar el şti
a de Sal i
dar. Şti
a că El ayne era aco lo şi
fusesemu a
zat – a
muzat !– d e eschivări
le or
l. Lăsând la o parte
î
ntrebareadacăMi n le rtădase nî
creder
easa u nu – n î orice caz,
de-acum încol
o vortrebui să efi cu băgare de seam ă ce orvbeau
î
n f aţ
a ei–,dacă l ua totul î
n co nsi
derar
e,er a înspăi
mânt ător
.
Merana nu er a obişnuit
ă să si mtă t eamă.Î if usese teamă
adesea, în anul după ce muri se Bas an – nu mai l egase
niciod
ată al t Străj
er,în mar e par t
e fii ndcă pen tru că nu mai
voisesătreacăni ci
odatăprin aşaceva,i arîn part epentru că
fusese preaocu pată casăai bă t i
mp săcau te bărbatul pot
ri
vit
–,darat uncifusese ulti
ma dată când simţ ise ceva maimul t
decât ot eamă vagă, de la Răz boiul Ai el î ncoace. Acum er a
înfri
coşa
tă, şinu î i pl
ăcea asta. Totul ar fi put ut încăsămea rgă
bine,nu seî ntâmplasenimicdezastruos,daral ’Thorînsuşiî i
înmuia gen unchii
.
Trăsuraseclătină,opri
ndu-seînfaţagr ajduluidel aCor oana
Trandafiril
or,iar grăj
dari
iî mbrăcaţ
i cu vest e brodate cu
trandafiriser ep ezi
ră săi afrâiel
e ş i săl e deschidă uşil
e.
Sala mare er
a pe măsu ra cel
or r ei
t ni vel
uri de p i
atră al
bă, cu
lambriuri luci
oase de lemn întunecat alcu loa
re şişe mineu ri
înalte de mar mură.Pe o pol i
ţă de deas upra unui şemi neu
stăteaun cea s mar e,cu câteval i
nii aurite,care a nunţa fiecare
cea s cu un su netcrist
ali
n de clopoţe.i Femeil
e ca re serveau la
meseur p
tau rochi
i al
bastr
e,cu şor ţuri albe brodate cuun cer c
976
de tr
andafiri; zâm beau t oat
e,pol i
ti
coase şiefi cient
e,i ar cel
e
car
e nu er au f rumoa se er au cel pu ţi
n dr ăguţe. C or
oana
Tr
andafiril
orerafavoritanobili
lordelaţarăcar enu aveau un
conacîn Caem l
yn , dar almes e stăt
eauacu m doa r Străj
er
i.I
ar
Al
annaşiVerin,l
acapăt ulsălii
;dacăarfif ostdupăMer ana,ar
fi aşt
eptat î
n bucă t
ărie,cu ser vt
i
orii
. Toate cel
elalt
e suroriera
u
pl
ecat
e.Nu aveau ti
mp de p ier
dut
.
— Dacă nu vă der anjează, zi
se Mi n, aş vrea să fac o
pl
imbare.Mi -ar plăceasăvi zi
tez câ t
e ceva din Caeml yn,înaint
e
de a se ntuî
neca.
Merana o l ăsăsăpl ece şi,î n timp ce ân tăra ţâşneape u şă,
schi
mbă o pri vire cuSeon id şiMasu ri,înt
rebându- se câtti
mp
î
i val ua lui Mi n săseî ntoarcăl a palat
.
Jupâneasa Cinchonine apăru dint
r-odată,maigr asă decât
ori
care altă han gi
ţă văz ută vr eodată de Mer ana, făcând
pl
ecăci
uni şif recându-şimâi nil
e orz.
— Pot face ceva pent
ru Domni i
le Voast
re,Aes Sedai? Pot
aducece va?
O găz duise ad eseor
i pe Mer ana,şi de fiec are dat ă fusese
bi
ne,şiînainte,şidupăceaflasecăer aAesSedai.
— Ceaide f ructe,îir
ăspunse zâmbind Merana.În camer a
pri
vată de a l etaj.
Zâmbetul eio f ăcu pe h angi
ţă săpl ece grăbi
tă, stri
gând-o pe
una dintre em
f eile care se
rveau. Meranal e ăcu
f un se mn sc urt
Al
anneişil uiVeri n să o urmeze pe scări
,iar toate ci
nci
î
ncep ură săur ce r ep
tt el
e nîtăcere.
Ferest
rel
e î ncă per
ii ofereauo bună ved ere asupra st r
ăzi
i,
pen t
ru ce i niteresaiţ deast a, ard pe Mer an
a pri ve
lişt
ea o
i
nteresadest ul de puţ i
n în acel moment.Î nchi
sef erest
rel
e din
pri
cina zgomot ului, apoi se nt
î
oarsecu spatele căt
re ele.Seo ni
d
şiMasu ri seaşez aseră pe scaune.Rochi
a di n lână închisă l
a
culoarea l ui Verin ar ăta de parcăar fif ost motootl
ită, deşi nu
er
a, şise ză reao pat ă de cernea
lă pe vâ
rful nasul
ui, dar ochiiîi
977
aveacade pasă re:iuţi şice r
cetători
. Şi ochi
i Alanneiscl i
peau,
de ufri
e p rob
abil
,i ar di
n câ nd în câ nd mâini
le iît r
emur au uşor,
st
rângân du-
şir ochi
a de măt aseal bastr
ă croti
ă pe corp ; arăta
de parcăar fidor mit cu ea. Aveace va sc
uze,des igur. Dar u n
sufici
en t de mult
e.
—Î ncănuştiu,Alanna,zi
setăiosMer ana,dacăacţi
uniletale
au avu t vreu
n efect negati
v. Nu a adus vor ba de f aptul căl -
ai
l
egat – mp
î otri
vadori nţeilui – dar af ostdur,f oart
e dur, şi…
— Aadăugatşialterestri
cţi
i?oîntr
erupseVerin,încl
inându-
şiuşor cap ul. Mie totul mi separ e î n regul
ă. Nu a l uat-o la
sănăt
oasacâ nd a auzi t de voi. A primitt r
ei, destul de poli
ti
cos.
E puţin speri
at de noi , ceea ceest e bine,altfelnu ar fist abil
it
r
estri
cţi
i, dar
, dacă nu a adăuga t alt
ele,aveml a felde mul t
ă
l
ibert
ate caî naint
e,i ar asta înseamnă cănu est e îngrozi
t
. Mai
mult decât orice,tr
eb uie să avem gr ij
ă să nu- l speri
em pr ea
tare.
Problema er a că Ver in şi Al an na nu f ăceau parte din
del
eg ai
ţa Mer anei i ş nu av ea ni ci
o au torit
at e asupra lor.
Auziserăveşti
ledespreLogainşisuroril
eRoşiişisepuseser ăde
acord că l Eai
deinu t r
ebuie să se i erpmi t
ă să ăm r ână pe rtonul
Amyr l
in,darast anu însemnanimi c.Desigur,Alannanu er ao
problemă, deşi ar fiput ut deveni. Ea şiMer ana aveau f
orţ
e a t
ât
de asem ănăt
oa r
e,î ncât nu s-ar fiput ut diferenţi
a decât acă
d
f
aceau un con curs,de gen ul cel
or ăcufte d e n ovi
ce, până erau
pri
nse . Alanna f usese ovni
ce timp de şas e an i, Merana doar
ci
nci, dar
, mai i mportant
, Mer ana er a dej a Aes edSai de r tei
zeci
de an iîn zi ua în car e moaş a o pu sese pe Al anna l a sân ul
mameisal e.Ast a r ezova
l l ucruril
e. e Marna avea î
ntâietate.
Ni
men i nu gân dea aşade ob icei, doar acă d ce va l
e f orţa,dar
amândou ă şti
au şi-şi modificau compor t
ament ul. Nu că A lan na
arfi f ost preg
ăitt
ă să pri mească ordi
ne,darmăca r e rspec t
ul
avea săo f acămai con tr
olabil
ă, într-
o anumi t
ă măsu r
ă. Pr ecu m
şifaptul căşt i
a cef ăcuse.
978
 Verin era problema,cea car eof ăcuse pe Merana să se
gândeascăl a for ţ
ă şiî ntâi
etat
e.Mer ana o cân t
ări i
arăşipe
f
emei e,deşi şti
a f oart
e bine ceo săgă sea
scă. Era imposi
bil de
spus car e dintre el e era maiput ernică.Cincian i ca novice
fiecare,şase caAl ese
. Era un l ucr
u pe car e o ri
ce esA edSai îl
şt
ia desp re celelalt
e,ch iar dacă era si ngu
rul lucru pe ca r
e î l
şt
iau. Di f
erenţ
a di ntre el
e e ra căVeri n era mai î n vârst
ă, poat
e
mai î n vâr st
ă decât er
a eaf aţă de A lanna. Firel
e d e păr cărunt
accen t
uau şimaimul t aces tlucru. DacăVer i
n ar fif ăcut parte
din sol ie,nu ar fi f ost ni
cio problemă, dar n u făceapart e,iar
Mer ana se t rez
ea că o ascu lta respectuos, dându- iîntâi
etate
fără să- şidea se ama.De dou ă or iî n acea dimineaţă tr
eb ui
se
să-şi r eaducă ami nte că nu Veri n con ducea soli
a.Si ngu rul
lucru ca r
e f ăceal ucrurile toler
abile er a faptul că Ver i
n se
simţeapr obabil parţ
ial r
ăsp unzătoar
e d e g r
eşeal
a Al annei
. Fără
acest l
ucru , ar fif ostpr obabilîntr-un sca un, l
a felde rep ed
e ca
toat
e cel elalte,nu st ând în picioare lângă Al
anna. Sper a să
găsească o cal e să o f acăsă st ea zi şinoap te la Ogar ul l
ui
Culain, să vegh eze asupra acel
eimi nunate comor
i de f et
e din
ŢinutulcelorDouăRâuri .
Aşezându- se astf
elca ea,Seoni
d şiMasurisă î nconjoar
e
perechea, Mer ana î şiaranj
ă grijuli
e f ust
a şişa lul
. Fapt ul că
stăt
eauj os, pe câ nd cel
e douăr ămânea u în pi
cioar
e,î i dădeao
uşoară ascen denţă. În ceea ce pri
veş
o te,consi
dera aproape un
vi
olcesăvâr şiseAlanna.
— Defapt,amaistabi
litorestri
cţie.E f
oartebi necăvoidouă
i
-aţilocali şcoala,
zat daracu m a su geratdes t
ul de il
mpede că
ar trebui s ă abandon aţ
i or ice gân d l egat de ea. e N-
a…
î
nsărcinat
… să t ăm
s depa rte de… oamen i
il ui.
Parcă îl vedea şiacu m, ap l
ecat nî mon struoz
i
tat
ea aia de
t
ron, cu Tr onul Leul
ui exp us î n spat el
e său şicu o bucat ă
scul
ptată de suli
ţăîn pumn; cusi guranţă, un obi ceiAiel
.

979
 „Ascult
ă-mă,Mer an a Sedai
, spusese cu o voce plăcu
tă şi
fer
mă.Nu vr eaunec azu
ri î
ntre A es ed
SaişiAsh a’
man. Le-am
spus soldaţi
lor ă sst eadeparte de voi
, dar u
n am de gân d să-i
las pr adă f emeil
or Aes Sedai . Dacăpl ec
aiţ al vânătoar
e
împotri
va Tu rnului Negru, s-ar putea să vă tr
ezi
ţi voi î
nşivă
vânat.Amândoivr em săevi
tăm acestl
ucru.
“
Mer ana er
a A es S edaide pr ea multti
mp ca săr et
mure când
îşi vedea umbr a,da r de da t
a as ta simţea fior i
. Asha’ man .
TurnulNegru.Mazri m Taim!Cum s- a pututaj unge at
âtde
departe? arI lA
anna era sigură căer au peste osu tă de b ăr
baţi,
deşi nu dăduse i n
ci
un detal
iu desp re cum aflase, desigur; ni
cio
soră nu î şidădeaî n vi
leag scoa
i del e d e bunăvoie.Nu con t
a.
Dacăf ugidupă doii epuri
, nu pri nzi ni
ciunul, spuneao vor bă
veche,iaral’
Thorer
acelmaii mportantiepuredinl ume.Ceilal
ţi
trebui
au săaşt ep
te.
— Est e… î
ncămaiesteacolosauapl ecat?
Veri
nşiAl annanupăr eausăfief oartei
mpr esi
onat
edef aptul
că al’Thor se put ea,se par e,Top iî n văzdu h, l ucru car
e o
nel
iniştea pe Mer ana. Ce al t
ceva mai învăţasesi ngu r,iar Aes
Sedai uitaseră de mul t?
— Alanna?Al anna!
Sora Ver de su bţiri
că t resăriput erni
c, cust ur
ân du-se de
gândurile nî car e se scu f
undase. Păr
eacăf ace m cades ulcr
ul
ăsta.
— Esteî n oraş.În Palat,cred,spusecu ovocevi sătoare.A
f
ost… ar e or ană înt
r-o part
e.O r ană vec he,vi
ndecată doa
r pe
j
umăt ate.Decât eoriosimt,îmivi
nesăpl âng.Cum poat
etrăi
cuaşa v ce
a?
Seonid îi aruncăo pri vi
re ascuţ
ită; oricefemeie ca
re aveaun
Str
ăjer iîput easi mţir ăni
le.Dar şt i
a prin cet receAlanna, că
ci
î
l pierduse e p Owein, aşacăî i vorbi aproape cu bl
ândeţe,deşi
un pic c am iute:

980
 — TerylşiFurenau fostrăniţ
iatâtdetare,î
ncâtaproapeam
l
eşinat
, deşi noi l
e si mţim mul t mai puţ i
n decât ei,i ar ei
nici
măcar nu s-au poti
cn i
t. Nicimăcar un pi c.
— Cred,zise Masuriî ncet,că ne î
ndepărtăm de subiect
.
Mereuvor beaî ncet
, dar , spr
e d eoseb
i
re de a l
te Brune,vorbeal
a
subiect
.
Meran a oap rob
ă cuo mi şcare a ap
cului.
— Da.Măgândeam să- iiauloculluiMoi rainepel ângăel…
O băt aei a
l uşăan unţ ă of emeie cuşor ţ alb, aducân d ot av
ă
cu ce a.i Un ce an
iic de ar gnit cu ce şti de por ţel
an; Coroana
Trandafiril
oreraun locobi şnuitcu nobili
mea.Pânăcând t ava
fu aşezată, i
ar servi
toareadi spărupe u şă, Alanna se r ezi
t se i n
d
reveri
e.Och ii einegriscă părau. Surorile Verz i er
au deo sebi
t de
geloase pe St răjer
ii orl, i ar al ’
Thor î i a parţ
inea ei cu am,
indif
erent de fel
ul în ca reî ll egase.Înt âiet
ateaseduce a pe apa
sâm bet
eicân d ven eavor ba de a st
a.St ăteadr eapt
ă cao sab ie,
aştept
ând doa r vob
rele Mer aneica să t aie şisă sp int
ece. Cu
toat
e aces tea,Mer ana aşt eptă să fie pus î n ce şti ceau
il de
coacăze şit oată lumea aşez at
ă. Le spuse chiar l ui Ver
in şi
Alannei să stea j
os. Femei a aiaf ără mint
e merita să fie
supăraăt,poat e chi
ar m aimul t decâtpen tru Owei n. Poat
e că
fuseseact ex caun vi ol
.
— M- am gânditl
aast a,ziseînceledinurmă,daram r espins
ideea. Aş fi put ut face st aa dacă t u nu ai fi f ăcu t ce-
ai f
ăcut
,
Alanna,daracum esteat âtdesuspi ci
oscândvinevorbadeAes
Sedai
,î ncât mi-
ar ârde n î nas dacăaş su ger
a aşa ceva.
— El af
eldearogantcaunr ege,zi
sescurtSeonid.
— Exactcum ne- au spus Elayne şiNynaeve,ba chiarmai
mult, adăugăMasu ri cl
ăti
nând di n cap. Pret
inde căşt i
e când o
femei
e con duce. Aproape că am î mbrăi
ţsaidarul
şat ca să-
i
arăt căse nşaîlă, dar, desi
gu r
, s-ar fi alarmat i
ndiferen
t de ceaş
fiî ncerca
t să-i demonstrez.

981
 — ŞitoţiaceiAiel
i,ziseSeoni
d cu ovocegât
uită;eaer adin
Cairhien
. B ărbaţişi f emei
. Cred că ar fi î ncercat ă s ne
st
r ăpungă cu su l
iţ
ele şidacăam fi cl i
pit p rea repede.Una
dintre el
e,o f emeie cupărul casp icel
e,care măca r purtafust
ă,
nicimăcaruna î ncercatsă-
şiascu ndă ani
mozi t
atea.
Cât eod
ată,se gân di Merana,Seonid nu păr easăî nţ
eleagăcu
adevărat căal’Thor nsu
î şiputeafi un per icol.
Al
annaî ncepu să-şimuştebuzadej os,f
ărăsă-şideaseama,
ca un cop il. Bine că o av ea pe Ver i
n să ai bă gr i
jă de ea. În
st
area einu put ea să-şipoa rte si
ngură de gri j
ă. Ver in sorbea
di
n ceai, privi
nd; och i
i eite p utea
u deco ncert
a cât eodată.
Merana îşidăd u seama căse mţ sieaî nduioşată.Î şiami ntea
preabine căf usese n u pachet fragi
l de nervidupă moa rt
ealui
Baran.
— Dinferi
cire,separecăesteşiopart ebunălaneîncr ederea
l
ui.I n Cairhien a pri mit o so l
ie de la Elaida. A vorb i
t deschi
s
despr
e acest l
ucr u. Credcăneî ncredereaî l vaf acesăl eţi
nă la
dist
anţă.
— Se gândeşte să ne j
oace pe unele contra celor
lalt
e,zise
Seoni
d, aşezându- şiceaşca pe afrfuri
uţă.
— Şiîncă maipoat efaceasta,zisesecMasuri ,doarcă noi
şt
im maimul te des pre El
aida decât ar u p
tea şt i elvreod
ată.
Cred că şi-a t rimi
s emi sar
ele să î ntâl
nească un cioban, ch
iar
dacăunul î ntr-o haină de măt ase. I
ndifer
en t ce este,nu mai e
ce-afost. Moir
ai ne -l
ai nst
ru i
t bine,separ e.
— Noiam fostpr evenit
e,ziseMer ana.Nupreacredcăauf ost
şi ele.
Alannaseui t
ăl aeleclipind.
— Deci,nu am st ricattotal
?Toat eclăt
inar
ă din cap,iarea
tr
ase d a
ânc aerî n piept, presâ
ndu- şirochi
a cuo î ncrunt
are,de
parcă ab ia atunciar fivăzu t că era şifonată.Poa t
e că o să
reuşesc ă-sl f
ac să mă acce pte,ad ăugă ea ab andon ând cut
ele,
cuch i
pul şivocea mai î ncr
eăztoare cufiecare vor bă. Cât despr
e
982
amnist
ia lui
, poate că trebui
e să suspendăm or i
ce plan, dar
ast
a nu înseamnă cănu ar r ebu
t i săfim pr eg
ăit
te.O ast f
elde
pri
mejdie nu poat
e fii gnor
ată.
Preţde ocl i
pă, Merana î
şir eg
ret
ă cl
ipa de nîduioşa
re.Femei
a
f
ăcu seacel l
ucru unui bărbat şiera îngri
j
orată doar căi -
ar fi
f
ost mi cş
oaret şanse
le de su cc
es. Fără trage
re de i nimă,
rec
unoscu că, dacăast a l-
ar fif ăcut pe al’
Thor m aiuşor de
contr
ol at
, nu ar mai fi zi s nimic.
— Mai î ntâi,trebuie să-lf acem pe al ’
Thor să accept e
căpăstrul, casăzi cemaşa .I ar suspendareapl anuril
or avdur a
at
ât câ t va fi nevoi e,Al anna; o clipă femeia îşiţ ugu i
e buzel
e,
apoiap r
obă cuo mi şcare a capului
. Sau măcar acce
ptă.
— Şicum anume o să- ipunem căpăstrul?î nt
rebă Verin.
Tr
ebui etratatcu deli
cateţe.Esteca un lup pri
nscu ozgar dă
gr
oa să cât un fir.
Meran a ez i
tă.Nu avu sese e d gân
d săl e mp
î ăr t
ăşească tot
ul
celor oudă,car e av
eaudoaro l egăutră slab
ă cu Di van ul din
Salidar.Îi era t eam
ă de ces- arfi put ut î
ntâmpla dacăVer in
î
ncer casăpr eia co
nducereaşidacăî ntr-
adevă
r ar fi reuşit acest
l
ucr u. Ea şt ia ce ave
a de f ăcut
. Fuse se al
easă pentru că î şi
petrecuse întreaga vi
aţă med i
ind dispute deli
cate,nego cii
nd
tr
at ate acol
o unde ur a dint
re părţi părea de necl
int
it. Până l a
urmă î nţ
elegeri
le er
au încălcat
e şi r a
tt
atel
e rupte, a d
r ast a
stătea în fir ea oameni
lor
.Î n cinci
zeci de ani, si
ngurul eieşec
ad evărat f
usese Al C inci
lea Traa
tt de l a Falme. t Ş
ia acele
lucr
uri
, d ar t oţi acei an i iî n
îrădăci
naser
ă ad ânc an umit
e
inst
i
ncte.
— Ne vom apr opia de anumi ţinobi
li
,care pri
ntr
-un nor
oc
sunt î
n Cae mlyn ac um…
— Mă îngri
jorează Elayne,spuse ferm Dyeli
n.Cu atâtmai
fer
m cucât era singu răî n încăp
ere cu o Aes edSai
. O AesSed ai
te put
eapr esa f
oarte a tr
e d acădădea iînapoicând erai si
ngură.
Mai ales adcăni men i alt
cineva unşt i
a căer ai cuea.
983
 KairenSed ai zâmbi , dar un se u p
t eaciti nimic n i
cipe ch i
pul
ei
, nici în ochi i reci şi al
baştri.
— Est efoarte posi
bilca Domni ţa-Moşteni
toare să fie găsit
ă
pentru a se şez a a pe T ronul Leu l
ui. Ceeace emp iosibi
l pen
tru
al
ţii nu e mpi osi bi
l pen t
ru Aes ed Sai.
— Dr agonulRenăscutspunecă…
— Băr baţi
ispunmul telucruri
,DoamnăDyel in,dart uşt i
ică
nu mi nt
.
Luan mân gâie gâtul sur al armăsarul t
ai reni
an, uitându-se
î
n ambel e d i
r ecţ
ii săvad ă dacănu cu mva ven eavr eun gr ăd
jar
,
şiabia av u t i
mp săse er fea
scă de muşcă tura dinţ
il
or afiirisi
ţi
.
Str
ăjerul Raf el
eistăteade p ază, dar nîul t
ima vreme n u mai
avea încreder
e n î nimeni. Mai ales un cuo ast f
elde vi zi
tă.
— Nusuntsi gurcăînţel
eg,zi
seelscurt.
— Unitatea estedepreferatdivi
zării
,zi
seRaf ela,pacea est
e
maibună d ecât răz
boi
ul,r ăbdarea maibună ca oar mt ea.
Luan t r
esări auzind un sf ârşi
t atât de ci udat u d
pă şirul de
pl
atitudini,iar femeia Aes ed Sai cuch i
pul rotund îi zâmbi.
— Nu ar fi maibi ne pentru Andor dacă Rand al ’
Thor ar
pl
eca ,lăsâ nd ţaraî n pace şi unit
ate,Sen i
ore L uan?
Ţinându- şihalatulstrâns,Ellori
en se holba l
af emeia Aes
Sedai ca re eruşi
se să se r st
ecoare neanunţatăî n baia sa, poat
e
chi
ar ă fră săfie văzu tă. Femeia cu pi el
e arămi e o prive
a dintr
-
un sc au n, de cealalt
ă par te a căzii de mar mur ă,plină de apă,
de p arcă r afi f ost cel mai firescucrlu din l ume.
— Cine, î
ntrebă înt
r-un final El
lori
en, va căpăt
a atunci
Tr
onulLeului,Demi r
aSedai?
— Roataţ ese aşa cum Roata vrea, veni r
ăspunsul
,i ar
El
lori
enşt iu cănu vamai pri mi alt
ul.

984
CAPI
TOLUL 44
Cul
oar
eaî
ncr
ederi
i

De n îdat ă ceVan in pl ecaseăsspu nă Oşt ii să ăm r ân ă pe oc,l

Matafl ă că î n totSal i
dar ul nu mair ămăse se n ici măc ar n u
singu r h an car e să nu fie l uat e d Aes Sedai ,i ar cel e ci nci
grajduri er au pline p ână l a refuz.Dar , cu t oat
e a stea, după ce
strecură o mon edăde ar gnit unui gr ădjar cu băr bi e îngu stă,
omul mut ă sac i
i c u ov ăz şi bal oţii depai e di ntr
-o cu rte
împr ej
mui tă de un zi d de pi artă, u sficient de mar e să
adăpost ea scăşa seca i. Apoi l e ar ătă l ui Mat şicel orl
alţi pat ru
pod ul cu f ân, unde pu t
eau dor mi, fii nd un pi c mair ăc oors
decât oriunde al tundev a.
— Nu î ntrebaţinimic,l espuseMatî nt impceî mpăr ţeaî ntre
eir est
ul de mon ede ă rmase. Plăti
ţi pen t
ru ori ce şi nu accep taţi
daru ri
. Oast ea u n va r ămân e da t
oa re n i
măn ui ai ci.
Falsaî ncredere pe ca re oafişaMat se r a
tnsmi se şi cel
or lalţ
i,
şini cimăcaru nez itar ă cân d l e o rdon ă să fixez e flamuri le î n
faţa pod ului cu f ân , st acoj
iu şi b al
, di scul a lb-negr u şi
Dr agonu l, i lmpezi p ent ru t oat
ă l umea. e P de al tă pa rte,
gră j
daru l ven i cu och ii bul buca ţ
i, apr oape o ţpăi nd, să -lî ntreb e
pe M at ce ace.f Aces tar ânji doar, aruncân du- i omul ui cubăr bie
îngu st
ă o m onedă d e au r.
— Săşt i
et oatălumeaci neaveni tînvi zită.
Voia ca El ayne să înţ eleagă că nu put ea fi i ntimidat ,i ar
câteoda tă t r
ebuia să se poar te ca un pr ostănac pent ru ca
oamen i
i săî nţ
eleagăcăvorb easeri os.
Necazu l er a căflamuri le nu avu r
ă ni ciun ef ect. Si gur,t oa t
ă
lumea f ăcea ochii mar i, ar ătându- l
e cu deg etul, c âetv
a Aes
Sed ai ven i
ră săseui te,cu och iir eci şif ăr ă ni cio ex pr esie,dar
seaşt eptasesăaudă cer er
ii ndign ate săl e deaj os, ceea cenu
se nî tâmpl ă.Cân d se nî toarse alTu rnul Mi c,o Aes ed Saicar e
985
reuşea cu mva să ar aet ca o prună,î n ciuda trăsăt
urilor ărf
ă
vârstă,î
ispusef ărăechi voccăSupr emaAmyr l
in er
aocupat ă;
avea săî l pri
mea scă, poat
e,peste o zisaudou ă. Poate.Elayn e
părea să fi di spăru t
, Avi endha la f
el, darni meni nu st rigase
„cri
mă“ î ncă şibănui a că f emei
i Ai
elîit răgeau pe ea o r ochie
albă, pe undeva. Foarte bine,dacă aşa sepăst ra lini
ştea. Nu
ţi
nea m oţriş să-i spună l ui Rand că nua dintr
e ele o om orâse e p
ceaal
ltă.O văz use ocl ipă pe Nyn aeve
, dar, pân ă săo aj ungă,
di
spă rusedupă un col ţ
.
Îşipet r
ecu ap roape otată după-
ami az
a cău t
ân du-i pe Thom
şiJui li
n. Cu si guranţ
ă,unul di n eiar fiput ut să-i spună mai
multe d espr
e ce e spetrecea şi
,în plus,t r
ebuia să -
i ceară scuze
l
ui Thom pen tru remarca e p car
e o ăcu
f se esp
dr e scri
soare.Din
păcate, nimeni nu pă rea să ştie unde sunt . Târ zi
u, du pă
cădereanop ţ
ii
, ajunse alco ncluzi
a căer au ţi
nuţ i undeva
, casă
nu se nî tâl
nească cuel . Egw ene ch
iar aveae dgâ nd să-
ll ase să
fiarbă în su c p r
opriu, dar elera hot ărât să-i arate căpl anul nu
îireuşea. Aşa că se u dse săand seze.
Se păr ea că săr băt
oarea înscăunării u nei n oi Supreme
Amyrli
nt rebui
asăţ i
năol unăşi,deşit
oat ălumeadi n Sali
dar
munce a pe brân ciziua,cu m căd ea seara se r ap
i
ndeauf ocu ri de
tabăr
ă la fiec are colţ de uliţ
ă, şiapăr eau flui ere,scrpicişich iar
un timpan on saudou ă.Muzi ca şir âse t
ele umpl eauaer ul,i ar
sărbăt
oarea ţ inea pân ă spr e di mineaţă, cân d oam enii se
duceau la cu l
care.Văzudan sând pe u li
ţe Aes ed Saicugr ăd
jari
şi căr uţaşi
, n îcă î mbrăcaţ
i cu hai nel
e de l ucru, S tr
ăjeri
dansând cu se rvit
oare şi bucătărese careş-i dăduseră jos
şor
ţuril
e.Dar nu şil ui Egw
en e.Afuri
sit
a de Amyrli
n nu dănţ uia
pe u l
iţ
e.Ni ciEl ayne sau Nynaeve,niciThom sauJui li
n. Thom
nu ar fil ipsit de al un dans n i
cicu amândou ă pici
oarel
e urpte,
aşacăsi gur era ţ i
nut undeva. Mat sehot ărî săsedi st
reze,să
lasepe t oată lumea să vad ă că nu ar e nici
o gr i
jă pe lume.
Lucruril
e nîsă u n aveausă m ear
gă xaectcum pl ănuise.
986
 Dan să un timp cu cea maif rumoas ă ef
meie pear ce o ăzvuse
vreodată,ofemeieslăbuţă,darcu un pieptgener
os,car evoia
săşt ie otu
tl despr
e Mat Caut hon. Foart
e măgu li
tor, mai ales că
ea lîi nvi
tasea ldan s.Observă după o vr eme că al Hi
ma ave a un
felde a sef rec
a de el , un felde a seapl eca, astf
elîncâ t elsă
vadăînvoieprindecolteulei
.Poatecăi-arfifăcutplăcere,dacă
nu s- ar fi uitat de fiecar e dată l
a elcu o pri vir
e cer cet
ătoar
e,
ascuţit
ă şi un zâmbet uşor amuzat. Nu er a odan satoare bună –
totî ncer
ca să co nducă , unul di nt
re def ect
e iar n ît
r-un final el
renunţă.
Nu ar fi î nsemnat ni mic d ar
,î nainte de af ace ecez aşip, simţi
pe pi ept capul de vu l
pe r ăcindu-se ca gh eaţ
a.Se î ntoarse
,
căutând furi
osdi n pri vi
ri
. O văzu pe H ali
ma ui tându- se alelî n
l
umi na focului
. Doaro cl ipă,î nainte de a ap uca de br aţ n u
Străj
er naîl
t,î ncepând sădănţ ui
ască , dar el er
a si gu r căci t
ise
şocul pe acel chi
pf rumos.
Muzicanţi
i cântau la scri
pcăo mel odie p
e care or ecu
noşt
ea.
Sau cel puţi
n o r ecunoşt
ea una dintre vech
il
e lui aminti
ri,iar
cântecu
l era aproape alfel,î n ci
uda treceri
i a mai bine de omi e
de ani. Dou ă vorbe fuseseră sch
imbate,căci vechil
e cuvi
ntel
e
care-
irăsu nau în mi nt
e nu şi-ar fi gă
stilocul acol
o.
Încr
ede-te nî mine,zise esA ed
Sai,
Căci duc cerul pe umeri.
Încr
ede-te nî mine să f
ac ce ei ne,
b
Şi vo
i ave a gri
jă de it
ne.
Dar î ncreder
ea e cul oarea semi nţ
ei negr e cr escând,
î
ncreder
ea e cu l
oa r
ea sân gelui inimii cur gân
d, încred er
ea e
cul
oareaul t
imeir ăsuflări,încredereae cu loareamor ţii
.
— Aes Sedai? zise o femeiet ânăr
ă şidur dul
ie,pli
nă de
di
spreţpen tru înt r
eb ar
ea sa . Era dr ăguţ
ă, şipoa t
e că î n al t
e
ci
rcumstanţe arfi î ncercat să ser ost
pească nupi cu ţ cuea .
— Hal
ima est e doar secr etara Delanei Sedai. Mereu î i
st
ârneşt
e p e bărbaţi, astaf ace. Ca un co pil cuo j ucărie nouă, î
i
987
st
ârneşt
e săvad ă căpoa te.Ar fi dat de zece ior
de b
ucl
uc p ână
acuma,darnu arfi pr oteat
j-o D el
ana.
Încr
ede-
te nî mine,zi
se regina pe rt
on,
Căcieuduc si ngură greul
,î ncr
ede-
te n
î mi
ne să nco
duc şisă
j
udec,
Şi om înţ
elepttu vei fi.
Dar nîcr
ederea e url
etul câinel
ui pe mor
mânt
,î ncr
eder
ea e
sunetul trădăr
ii în noap t
e, nî
crederea e su net
ul u l
timei
răsuflări,încr
eder
eae cu l
oareamorţii
.
Poa t
e se înşel
ase. Poate doa
r fusese şocat
ă că elpl ecase.
Nici
un băr bat un ar l p
eca de lângă o femei
e care arăat aşa,
i
ndi f
erent cum îltach i
na saucu m dan sa.Probabil asta era
expli
caţia.Darmair ămân eauîntrebări
le:Ci
ne? şiDe ce ? Se
uită în jur,la dansatori şila cei car
e aşt
eptau la mar ginea
umbr eisăl e vi
nă rândul. Femei
a cu păr auri
u, corniat
a, care-
i
păruse cunoscută, dansa cu un i ns cu faţ
ă bu tucănoasă,
agi
tân du-şi c osi
ţa. M at put ea recunoaşte Aes Sedai pdu ă
chi
puri – ce i maimul ţ
ir euşeau dar u nî şiputea a d se
ama cine
î
ncer case să… i ndi
ferent ce ncer
î case să facă.
Se du secupaşi mari căt
re următorul f
oc e datbără,maimul t
casăscap e de cân t
ec, înainte d
e acon tinua cu „măreţul r
ege“
şi„ doamna şisen iorul“ până l a„dragosea
t vi eţ
iitale“
.Î n vechea
sa ami nti
re elscr isese cântecu
l pentru dr ago
sea
t vi eţ
ii sal
e.
„
încred erea este gu st
ul mor ţ
ii
.“ La următ oarea răscr
uce,un
scri
pcar şi of emei
e a l fluiercân t
au ceea ce ăreapa fi, Amestecă
penele“
, un dans st raşn
i
c,de a ţr
ă.
Câtde m ult put
ea avea î
ncreder
e nî Egw ene? Acum er a Aes
Sedai; rtebuia să fie,dacăer a Amyr l
in, chiar şio Amyr li
n
amăr ât
ă, dintr-
un sat am ăr
ât. Dar,indif
erent ceer a, rămânea
Egw ene;nu put ea cred
e că l-ar fi lovitîn t oi
ul nop ţ
iiîn felul
acel
a. Desigu r
, Nynaeve ar fiput ut, dar nu pen t
ru a- lrăni cu
adevăra.tÎncă î l maidur ea coapsa,vân ăt
aai făcuse un nod
dureros. Şi doar Lumina şt
ia de cera fi fostî n star
e of emeie ca
988
Elayne.Decise că î ncă mai încercausă- l al
unge. Pr
ob abil se
puteaaştept
a şil a al
te nîcercă
ri
. Nu îl puteau ati
ngecuPut er
ea
şi, cu cât nîcer
cau maimul t şi eş
uau , cu at ât vaeau să se
lămureasc
ă maibi ne că nu putea fiintimidat.
Myrel
le veni săseaşeze lângăel, pri
vindu-i pe dansa tori
.Îşi
aducea vag ami nt e de ea. Nu cr edeacă f emei
a şt ia ceva
peri
culosdespre el. Nu, nu credea
. Nu er al af elde r f
umoa săca
Hali
ma, desi gur, dar toter a drăguţă f oc.Umbr el
e mi şcăt
oare iî
dansaupe c hip, facându- l aproa
pe să i te
u că a ero A es ed
Sai.
— E onoapt ecal dă,ziseea zâmbi nd,apoicontinuăat âtde
firesc î
n t i
mp ceelsebucu ra privi
ndu- i ch
ipul
,î ncâtî iluă ceva
ti
mp ca să î
nţ el
eagă unde voi a săaj ungă.
— Nucr ed,îispusepol it
icos,cândisei vişansa.
Astaseîntâmpl adacăui ta.AesSedaier auAesSedai .
Ea îi zâmbi .
— Aiaveamul teavantajeşinu aşî ncercasăt el
egdef ustel
e
mele.Mul t
e avan taj
e.Ai al eso vi aţ
ă pri
mejdioasă saua f ost
al
easăpent ru t i
ne. Un St răjer ar av
ea maimul t
e şan se de
supr
avieţ
uire.
— Nucred.Nu,darmul ţumescpentrupr
opunere.
— Gândeşte-
te, Mat. Doar dacă nu cumva… t e-
a legat
Suprema Amyr l
in?
— Nu.
Egwene nu ar acef aşa
ceva.Ar fi în star
e? Atâta vreme cât
purt
a med ali
onul, nu putea,dardacănu l -arfi avu t?
— Ter ogsămăscuzi ,îizi
seî ncli
nându- seşiplecândcătreo
tânăr
ă f emeie cu och i al baştri
, ca re bătea cu pi ci
orultact
ul
muzicii
. Gur ăî i er
a dulce, numai bună pen tru sărut
ări
, şiavea
de gând săse i st
dreze.
— Ţi-am văzutochi
işinuam put utsănuvi n.Dansezi ?
Văzu pr ea t
ârzi
ui nel
ulcu Mar el
e Şarpe,apoiacea gur ă
dulce vorbi sec,cuun gl as p e ca r
e l îcunoştea.

989
 — Te-am î ntrebatodată dacă o să fiiaicişicând casa ar
de
din temel i
i, dar vă d că ţ i
- ai f
ăcu t un obicei din a să ri î
n foc.
Acum pl eacă de- aicişigăseşte-ţipe ci
neva car
e are chefsă
danseze cut ine.
Siuan San che!Fer ecaăt şimoar tă!Se ui ta ur ât al el cu
chipul pe ca re-l par căîlf ur asede a lo t ânără fată; purt
a inel
ul
AesSedai !O invitaseladanspeSi uan San che!
În t i
mp ce î ncă st ătea acol o,o tân ără doman i
, su bţi
re ca
tres
ti
a, se r ăsu
ci î ntr
-o r ochi
e ver de pal , su ficient de
tran
spa rentă pen tru a l ăsasă i se gh i
cească sil
ueta pri n
lumina f ocul
ui de a tbără, îi aruncălui Siuan o pri vire erce, car
e
îi fu î ntoarsă î ndoit, apoi î l î
nşfăcă, t r
ăgâ ndu-l pri ntr
e
dansatori. Era la f elde î nalt
ă ca o f emeie Ai el, cu och i
i negri
cevaai msus d ecât ai lui.
— Apr opo,eu suntLeane,î ispuse ca o dezmierdare,dacă
cumva n u m- airecunos cut.
Şi â rset
ul e i uf ca o dez mier
dare. Mat t resări, aproap
e
încurcându-seî n paşii de dans.Şi ea purt a inelul. Se mişca
mecan i
c.Î nalt
ă saunu, er a cao pană î n mâi nile sa l
e,o lebădă
graţ
ioasă, dar nu era su fici
ent casă-i oprească î
ntrebareacare-
it otr ăsărea în minte,ca un f oc de ar t
ificii
. Cum? Cum, pe
Lumină? Col ac peste pupăză, femei
a îi zisel a sf ârşi
t cu acea
vocejoasă:
— Eştiun dansatorfoart
ebun,apoiîlsărutăpeî ndelete,la
felde emt eini
c pe câ tfuseseeo vr
dat
ă să rutat. Fu at ât de şo
cat,
că i n
cinu î ncer
că să se opună. Oftând, îl mângâi
e p e ob
raz:
— Un dansat
or f
oarte bun.Gândeşte-tel a ast
a când vei
dansadat a vii
toar
e,că cio vei facemai bi ne.Apoi plecăr âzân
d
î
napoia l dans cu un i ns pe car e-
l n îşf
ăcas
e di n rân dul
privi
tori
l
or.
Mat deci
secăî i aj
unseseen t
pru seara aceea. Se întoar
sel a
gradj şise cu lcă,fol
osind şaua pe post de per
nă. Ar fi vi sat
frumos, dacănu i -
ar fiap ărut mer eu î n vis Myrell
e, Siuan,
990
Lean e şi Hal
ima.Cân d venea vor
ba de vise
, un bărbatnu av ea
mi nte ni
cicâ t să-
şiscoa t
ă apa din cizm
e.
Se r t
ezi gândi
ndu-secă i u
za acee
a avea săe fimaibună,mai
ales că î
l găsi
se nîzori pe V ani
n dormi
nd pe şau a sa. Ta
lmanes
înţeleses
e şiavea să rămână pe l oc.Fuses
eră văzuţi Str
ăjer
i
urm ări
nd pr egăt
iri
le Oşt
ii,lăsându-sezărţi
i
,f ăr
ă îndoi
ală, dar
niciunul nu se ap ropi
asepr ea mul t
. O surpriză maipuţ i
n
pl
ăcută fu sădescop er
e rtăpaşul cen uşiu al lui Ol ver î
n cu rtea
di
n sp atele grajdul
ui , şipe elcu i
băritî ntr-un colţ
,î nfăşu
rat cu
o pătură.
— Cineva trebuie să î
ţipăzească spatele,îizise morocănos
l
ui Mat . Nu poţ i avea î
ncredere nî ea .
Nu maier a nevoi e să rostească numel e Aviendhei. Pe Olver
nu-linteresasăse oa jce u c co
piii din sa t
, aşacăMat t r
eb ui să
î
ndure pri vi
rile lungişizâm betele în t i
mp cebăi at
ul se ţ inea
după coa da lui pri n totSalidarul, străduindu-se să imit
e pasu l
curgătoral St răj
eri
lor şi uitându-sepest e tot u dpă Aviendha.
Nicipe eanu o put eagăsi ni
căieri
, aşacu m nu l e puteagăsi
ni
ci pe El ay
ne sau Nyn aeve. Iar „ Suprema Amyr li
n“ era t ot
ocupată. Thom şiJui li
n er au şiei„ ocupaţi
“. Vanin auzi câteva
l
ucr uri
, dar n i
mic care să-lf acă f eri
cit pe Mat. Dacă Nyn aev
e
chiar eurşise să e lT
ămădui ască pe S i
uan şiLean e,avea săfie
mai es nuferi
tă ca ni ci
odată, nî tot
deau na avu sese o păr eer
gr
ozavă desp
re ea însăş,
i dar , dacă f ăcusei mposibil
ul, at
unci
avea să fiemaiumflat ă în pen e c a un cur can. Şi asta nu era
ni
mic.Tr esări când auzide L ogain şiAjah Roşie.Păreaacel gen
de ulcru pe ca r
e oAes ed Sai nu l -ar fi ier
tat în rupt
ul cap
ului.
Şi
, dacă Gar eth Bryn e er
a în f runt
ea oştiilor, at
uncinu avea
de-
a f ace cu o gl oată de ferm ier
i,întări
tă de câ ţi
va St
răj
eri.
Dacămaiad ăuga şi rezer
vel
e d e hrană pe care Vanin l
e văz
use
depozi
tate în but oai
e, pentru căl ător
ie, totul mi roseaa
necazuri
. Cele mai ur ât
e necazuri pe care şil e puteaimagi
na,
cu excepţi
a unui Răt ăci
tla masăcu elşia uneiduzi ni de
991
tr
oloci l
a uşă . Nimic din ceauzi senu î lfăceasăcr eadă cănu
erau nebu ni, da r ni
şte nebu ni f oar
t
e primej di
oşi. Thom şi
„aj
ută-
mă să l e ţin în viaţă“
. Dacă men es
t
relul avea să-şimai
scoat
ă vr eodat
ă nasu l di
n gau r
a unde se sc a
unse se
, poat
e că
avea săafle c „um“ di
ntr-una din poveşt
il
e sale.
Sear
a, Myrel l
eî ncercă iar să-l co
nvi
ngăsădevi nă Str
ăjer
, şi
-
şimi j
i och i
i câ nd elî i spusecă er a a ci nceaof er
tă pe care o
ref
uzade l a răsări
tul so arel
ui. Nu er a sigur căî l crezuse. Er a
mainervoas ă decât ăz vuse vr eodată o Aes Seda i
. Cu t oate
astea, î
i spusese adev ărul. Prima f useseel aD
na, pen tru care
lucra Hali
ma, în timp ce nî cer casă -şimestece i cu
ml dej un. Era
o femeie bine făcută, cu păr d eschisl a cul
oa re şioch i albaştri
spălăci
ţi
, care aproape î ncercă să
-lf or
ţeze săacce pte.Noapt ea
aceea se f eri de dan s, du cându-se la cul care în zgo motul
muzi ci
i şial râset
elor
; de d at a ast
aî ilăsa
u un gu stamar .
Pe la ami ază, în ceade- a dou a zi plină î n Sal i
dar, veni o
f
eţişo
ară în rochie albă, dr ăguţ
ă şipl ină de p i
strui
, str
ăduindu-
se indr ăsputer
i săpar ăr ece ca gheaţa, con
vocându-l
:
— Teveiprezentai
medi atlaSupr emaAmyr l
in.
Punct, şinicio vorbăî n pl us.Mat î if ăcu sem n săo i aî nai
nte
şisă-l conducă. Aşase cu venea, şieipăr easă-ifacăpl ăcere.
Erau t oat
e î n ac ea î ncăpere din Turnul Mi c, Egwene şi
Nynaeve,Elayn e şi Aviendha, deşi t
rebui săse i u
te de d ou
ă ori
l
a Aviendha săo r ecu noascăn î rochi
a albast
ră de â l
nă fină, cu
manşete şi gulerlarg.Celpuţ i
n El ayne şi Avi
endha nu î ncer
cau
săsest rângăde gât , dar nu li seput eaci t
i nimic pe chi
p. Şi
nicilui Egwene şi l
ui Nyn aeve.Toat
e aveau ch i
puri
le mp
îiet
rit
e,
fixându-l cupri vi
rea. Reuşisă ămr ânătăcutîn t imp ce gw
E ene
îi ex
pli
căceal ege
riavea , vorb
indu-i cuetola pusăpe u meri
, di
n
spatel
e mesei.
— Dacănu cr ezicăpoţifaceni
ciuna,nicialt
a,terminăea,
adu-ţi amint
e căt e potl egade c al
, săt et ri
mi tla Oast
eaai a a
ta.
992
 Î
n Sali
dar n u est
e l
oc de pierde-
vară sau bolnavi închi
pui
ţi
.
Nu per mi
t aşaceva. Pentru t
ine,Mat , al
egereae si mplă: orit
e
ducil a Ebou Dar cu Elayne şiNyn aev
e,or it e ducisăvez i pe
cine mp
iresionezicuflamurile şi st
ea
guril
e atle.
Cee
a ce , desi
gur
, nu-il ăsani mi
c de al es. N i
ciuna nu-şi
schimbă expresi
a când le spuse asta.Nyna eve părea şi mai
ţeapănă.
— Măbucurcăam st abil
itast
a,Mat ,zi
seEgwene.Acum am
o mie d e rteburi. O săî ncerc să te p ri
mescnaî inte să pleci
.
Iat
ăl- expediat a c pe un r ândaş. Amyr lin era ocupată.Ar fi
putut tot
uşisă- i arunce n u bănuţ.
At r
eia dimineaţăî lgăsipe Matî n afara Sali
darului
,pe
ter
enul defri
şa t di
ntre sat şipădur e.
— Poate vor rămâne acolo până mă î ntorc eu,îizise l
ui
Tal
manes,ui tându-sepesteumărl aşiruldecase.Urmau săse
înt
oarcă nîcu rând şinu arfi vr ut ca gw E en
e să a fle ceva.Si
gur
ar încercasăl e pună beţe nîr oa t
e.
— Celpuţ i
naşasper .Dacăîncepsăsemi şte,ţine-t
edupăei ,
dar n ici
odat
ă atât de a pr
oape încâ t să
- i sp eri
i. Şi
, dacăapare o
tânără numi tă Egwene,nu pui ni cioîntr ebare,o i eipe sus şi o
ducil a Caeml yn, ch
iar dacăt rebuie săt reci pri
n Gar et
h Bryn
e.
Şi ia-l şipe N eri
m cut i
ne.
Des igur
, era o şan să să se î ndrept
e căt re Caem l
yn.Îi era
team ă însă că ţ i
nteaucăt re TarVal on; TarVal on şisecurea
călăului. Ta
l
manes ă cl
t
ină din cap.
— Dacăî li
eipeNalesean,osăfiu jigni
tdacănu măl aşisă-
mi tri
mit omul săai bă gri
jă de ulcruri
le atl
e.
Matşi -arfi dorit ca Talmanessă m aizâmbeas că i d
n cân d î
n
când. Ar fi fostbine săşt ie când vorbeaseri os.Păreacăvorb i
se
seri
os, t
otuşi.
Neri
m st ăt
ea ceva maidepar te, lângă Ci mpoi
aş,cu i ap
a
maronie şigr asălângăelşicu doicai pen t
ru bagajeî ncăr
caţi
cu coşuri împlet
i
te,pl i
ne ochi. Omul l ui Nalesea
n, un i ns bi
ne
993
făcut pe nume L opin, duce a un singu r cal de povar
ă,al ăt
uri de
juganulsău cu nas ca un ci ocan,şiarmăsarulnegru all ui
Nalesean
.
Nu er au toţi
. Nimeni nu păr ea dispus să- i spună maimul t
decât unde şi câ
nd pl ecau, dar în mi jlocul uneialte di
scuţi
i cu
privi
re la a dev eni Str ăj
er, Myrell
e î i spusese că acu
m poa t
e
vorbicu Oastea,atâta vreme câtnu î ncerca să-iaducă mai
aproa pe d e Sali
dar.
Ni cinu- it recuseprin cap. Vanin era acolo pen tru căput ea
iscodi oriunde,i ar oduzină de că l
ăreţ
i cu umeri il aţ
if useser
ă
aleşi di
n r ândul celor car
e ăfcu ser
ă ordine nî Maer one.Di n ce
zi
ce a Nal esean, pumniirapi
zişicu ţitel
eî ncovo
iate ar r tebui să
poa t
ăr ezova
l orice ecazu
n ri ca re ar da peste E l
ayn e şi Nyn aev
e
sau cel puţi
n săl e amâne p ână ar fi rezolvat
e a l
tfel. Ul
timul era
Olver, pe cal ul pe care îl numi se Vânt, şipoa t
e că an i
malul
chiar î şimeri t
a numele,cupi ci
oarel
e uli lungi
. Nu- if usesegr eu
să îli a şipe Ol ver
. Oastea se put ea trez
i cu o mul ţ
ime de
necazuri dacăî nt
r-adevăr t ar
rebui sămea rgădupă f emeile al
ea
nebune.Poa te n u cu Bryn e,dar erau suficienţi nob i
li car
e s- ar
fi burzuluitla dou ă armate care rtec ep pământ uril
e orl, măcar
cât săî ncerce să l
e ufre noapteaca i
i sau săt ragăcu să geţi de
pri
n tufişu ri
. Orice r o
aş era pr
obabil mai si
gur pen t
ru băiat.
Î
ncă ni ciurmă de Aes Seda i,iar soarel
e î ncepea să ar dă
deasupra coroaneico paci
lor
. Mat îşitraseirit
at păl ăria pe ochi.
— Nalesean cunoaşte Ebou Dar,Talmanes;băr batulr ânji
pri
ntre broboanele de su doar
e şi dăd u di n cap, fără să-
şi
schimbe expr
esia. Oh, în regul
ă. Vi ne Neri
m.
Talmanesî
şiîncli
năcapul.Poatet ot
uşifuseseseri
os.
Într
-un finalse ăzuv mi şc
are dinspre sat, un grup de em
f ei
ducându-şicaii de căpăstm. Nu doa r Elayne şiNynaeve,deşile
aşt
eptasedoarpe el e.Avi endha purt a o r oc
hie de călăr
ie
cenuşie,deşi seui ta destul de neî ncreză
tor aliapa sa caf
enie.
Corniata cu cosiţ
ă au ri
e păr ea ce va maiop t
imi
stă în jugan
ul
994
său cu coaps e mar i
, de culoar
ea unui şoarece, părând să
înce
rce să o con vi
ngăde ceva pe Avien
dha în legău
tră cu i apa
sa. El
e cecău tau acol
o? Maier au şidou ă Aes eda
S i – altel
e
decât lEayn
e şiNyn aeve f –,
emeislabe cu părul alb, l
ucru pe
careîncă nu- l maivăzuse alo Aes Sedai.În urma l or m er
gea
un bătrân, f
ără preamul t
e fire de păr nî cap
, care,în afară de
cal
ul său, mai trăgeadupă elşiunul cu baga j
e.Î itrebui o cl
ipă
să-şidease ama căer a un St r
ăjer, cu una di ntre acele man ti
i
care-şischimbau cu l
oarea găţ
a ate d e spate.Astaî nsemna să i fi
Străj
er: Aes edSai t e munceau până î ţ
i cădeapărul di n capşi ,
după ce u mreai
,î ţi munceau probabil şioa sel
e.
Thom şiJui l
in veneau şiei,cu un caldepovară.Femei l
ese
oprir
ă la cincizeci de paşiî n stângal ui, cu Străj
erull or bătrân,
făr
ă măca r săse ui te l a Mat şi oamenii săi. Men est
rel
ul l e
aruncăo pri vi
rel ui Nynaeve şicel or
lalt
e,apoi vo rbi cu Juili
n şi
venir
ăîmpr eunăcăt reMat ,opri
ndu-seînaintedeaaj ungelael,
de p ar
cănu ar fi f ost si
guri căsu nt bine-veni
ţi. Mat se udse al
ei.
— Trebuie să î
micerscuze,Mat ,zi
se Thom,r ăsuci
ndu-şi
must aţ
a.El ayne mi -a spus foar
te clar ă c nu maiam voi e să
vorbesc cu t
ine.Abi aîn dimi
neaţa asta s-a domolit
.Acum
câteva luni,într-un moment desl ăbi
ciune,am pr omis să îi
urmez r o
di
nele,şi -
mi aruncă asta în f aţă în cele mai pen i
bil
e
momen te. Nu a f ost del
oc mulţumită că ţ i-
am spu s l
ucruri
le
alea.
— Nynaevem- aameninţatcăî mitr
ageunpumnî nochidacă
mă apr opii de t i
ne, i se
z î nt
unecat Jui l
in, sp rij
ini
ndu- se î
n
bast
onulsăudebambus.Purt aopălări
eroşietaraboneză,car e
nu-i put
eaof eri mare protecţ
ie,şich iar şi eaar ătaj al
nic.
Mat se uit
ă căt r
e femei . Nynaeve tr
ăgea cu och i
ul către el
pest
e şa,dar , când îl văz u că se ui tă l a ea,se adăpost iîn
spatel
e ep
ieimari şibrune.Nu ar fi cr euzt căNyn aeve l
îpoat
e
bate pe Jui
li
n, dar vânătorulde hoţier a departe de a fi
995
bărbat
ulpecare-lcunoscuseî
n Tear
.AcelJui l
in arfifostgata
de orice.Acest J ui
li
n, cu fruntea mer eu î ncr
eiţ
tă, părea tot
ti
mpul îngri
j
orat
.
— O săoînvăţăm noicevamaniereîn căl
ători
aasta,Juili
n.
Thom,eu suntcelcaretrebui
esă-şicearăscuze.Legatdece-
am sp us despr
e scr i
soare.Au vor bi
t că l
dur a şigrij
il
e,pen t
ru
nişt
e em
f einebune,di n mine.Spercăai pri mit veş
ti bune.
Î
şiami nti pr
eat ârzi
u ce sp usesehom T. O l
ăsasee p em
f ei
e să
moară.
DarThom ri dică i d
n umer i
. Matnu şt i
a ceăscr eadă.
— Veşt
ibune?î ncă nu mi-am datseama.Adesea nu-ţipoţi
da seama dacăo f emei e ţ
i-e pri
etenă,duşman că sau i ubi
tă
decât când este prea târzi
u. Iar câteodat
ă est
e t oat
e t r
eil a un
loc.
Matse aş tept
ă să u adă un r âset
, darThom of t
ă n îcr
unt at
.
— Femeil
ormer eu l
epl acesă fiemisteri
oase,Mat.Potsă-ţi
dau un exe mplu. Îţ
i ad uciami nte de l uA
dr a?
Mat trebui să se nd gâ
ească o cli
pă.
— Femeiaarti
ficierpecar eam salvat-oînAringil
l?
— Chiar ea. Eu şi Jui lin am întâlni
t-oî n peregri
năril
e
noastre, dar nu m- a recunos cut
. Nu că nu şi -ar fidatseama
cine s unt
; uneo risp ui lucrurişiunui st răi
n cu ca re călăt
oreşt
i
,
săaj ungisă-l cu noşti
. Al udra nu a vr ut sămă r ecunoască şi
,
chiar acă
d nu am î nţeles de ce,am l ăsat-o în pace . Ne-
am
întâl
nit străi
ni şine- am desp ăr
ţit tsr
ăini
. Ai numi o ast felde
f
emei e pr
ieten sauduşman ?
—I ubi
tă,poat e,zise Mat sec.Nu i -ar fi părut r
ău să o
î
ntâlnească di
n nou pe A l
udr a. Femeiaî i dăduse cât
eva arti
ficii
care sedoved iser
ă foarte tr
eb uinci
oase. Dacă vr eisă şti
i ceva
despre em
f ei,întreabă-
l pe P erri
n, nu pe mi ne.Eu hab ar -nam.
Crezusemcă a Rnd şti
e,dar Per rin şti
e cusi gu
ranţ
ă.
Elayne vor bea cu cel e dou ă Aes Sedaicu păr ul alb sub
pri
vireaat entă a corn i
atei
. Una di n cele dou ă Aes edSai privea
996
i
nsist
ent sp
re Mat. Aveau aceeaşiat
itudi
ne caşiEgw ene,la fel
de ercecao regină pe afuri
si
tul eide r t
on.
— Eibi
ne,cu puţi
n nor
ocnu o să tr
ebuiască să l
esuport
multtimp,mor măiî n barbă. Cu puţin nor oc
, nu o să dureze
mult cevor el
e săf acă
, şiam put eafi î napoi î
n ci
nci
, zece zi
l
e.
Cu puţi
n noroc, ar fiput ut fi înap oil a Oaste î
naint
e de a
tr
ebui să se adiupă nebune. Ar fi fost uşorsă aiurma a dou ă
armate,nu doa r aunei a, l
a felde u şor ca a şterpel
i o pl
ăcint
ă,
dar u n-
şidor ea să petreac
ă maimul te zile în com pani
a lui
Elayn
e d ecât era necesar
.
— Zecezile?spuseThom.Mat ,chiarşicu aşazisa„poart
ă“
toto săav em nevoie de cinci sau şase d oaracsă aj unge
m î n
EbouDar . E maibi ne decâtdou ăzeci
, dar…
Mat nu mai ascu l
ta. Toat
ă i ri
tar
eaca re sest rângeaîn eldi n
cli
pa în car e ovăzuse e p Egwen e dădu în clocot
. Smulgându-şi
pălăr
ia din cap , se duse cu paşimar i către locul unde se
opri
seră Egw ene şice lelal
te.Er a su ficient d e r ău că nu- i
spuneau nimic – cu m ar fiput ut să l e protejeze dacănu şt ia
nimic? —, dar ast a era ridicol
. Nyn aeve î
l văzuven i
nd şise
ascunse udpă iapa sa, dintr-
un mot iv sau alt
ul.
— O săfieint er
esantsăcăl ăt m cu un t
ori a’ve
ren , zi
se n ua
din cele două Aes Sedai cu păr ul alb. Nici de ap roape nu-
i
putea aproxi
ma chi pul
ui eivr eo vâr st
ă,dar cu mva îi dădea
impresi
a bătrâneţii
. Poa t
e di n cau za părului. Ceal al
tă părea
imagineaeiîn ogl indă; poate chiar erau su r
ori.
— SuntVandeneNamel le.
Mat nuav ea nici
un chef să vor bească de t
sa’
ve
preren.
Niciodat
ă nu avea chef,i ar acum în ni ci
un ca z.
— Ceepr ost
iaast
acuci ncisauşasezil
esăaj ungem laEbou
Dar?
Bătrânul St
răj
erse nd îr ept
ă de spate,ui tându-se nt
iens a
l el
,
iar Mar fu nevoi
t să-lr eevalueze.Bătrân, dar dur cao r ădăci
nă
veche.Cont
inuăpeacelaşit on:
997
 — Puteţ
ideschi de o poart ălângă Ebou Dar .Nu sunt em o
armaăt săbăgă m f ri
caî n cineva, cât despre ce ar s-p sune d
acă
văvedecinevar ăsări
nd di n aer,sunt
eţiAesSedai .Oameni ise
aşt
eaptă sără sărţi
i din aer şi săt receţ
i prin pereţi.
—Î mie teamă că nu vorbeşt icu cine trebuie,răspunse
Vandene,uitându-sel a cealalt
ă,careclăti
na di n cap.Nicicu
Adel
eas.Îmie t eamă că nu sunt em sufici ent de puternice
pent
rucâ teva di
ntre n oil
e descoperiri.
Mat ez i
tă, lăsându- şipălări
a pe sp at
e,şise î ntoarse cătr
e
Elayne.
— Se pare că şti
ichi ar maipuţ i
ne decâtcredeai
,Jupâne
Cauthon,r ăspunse ea rece,cu nasu l pe sus.Nu transpir
a,î şi
dădu seama,nu maimul t decâtcel e dou
ă… celelal
te dou ă…
AesSedai.Corniataseui talaelprovocator.
— Exist
ă sate şif erme pe o sut ă de mileî
nj urulEbou
Darului
, con t
inuă El ayne,explicându-i ca unui prost. Poart
a
es
te p er
i
cu l
oasă. Nu am de gân d să uci d oi l
e sau vaci
le u nui
sărmanamăr â,t şicuat âtmaipuţ in pe b iet
ul om.
Nu ura doa rt on ul ei
. Avea drept
ate,dar ur a şiast a. Nu avea
de gând săr ecunoa scă,nu în faţa ei,în ori ce caz, şicău tând o
cal
e de retragere,o văz u pe Egw ene venind di n sat,î mpreu nă
cu o duzină de A es edSai, cel
e mai mul te p urtându-şişalurile.
Sau, maidegr abă,el e o urmau pe ea.Î şi ţinea cap ul sus,
ui
tându-se dr ept n îai
nte,cu et ol
a dungat ă î n j urul gâtului.
Celel
al
te mer geau pe lângăeaî n gr upul
eţe.Sher i
am, purt ând
et
ola albast
r
ă a Păst răt
oareiCr onici
lor
, vo rbea cu Myrel le şio
Aes Sedaicu chip molcom,car er euşea să aibă o expresi
e
matenră.Cu ex cepţi
a Del anei, nu r ecunoştea e p nimeni – u na
di
ntre ele a
veapărul că runt prins a l spate nît
r-un co c;oa r
e cât
de bătrână trebuia să fie o Aes Sedai ca părul să-i ajungă
complet al
b? —, dar t oate vor beauî ntr
e ele,i gnorând-o pe
f
emeia pe care o u nmi ser
ă Amyr li
n. Egw ene ar fi putut laf elde
bi
ne să fie singură. Părea singură. O şt i
a pe Egwene, se
998
st
răduiafoarte m ul
t săfie ceea ce o umi
n seră, iar el
e o ăsa
lseră
si
ngură, î
n vă zultuturor.
„
în Puţul Deznădejdii cu el
e dacăîşii magineazăcăpott rat
a
aşa o femei
e d i
n Ţinutul cel
orDou ă Râuri.
“
I
eşi în cal
eaei , dându-şijos păl
ări
a şiî ncl
inându-secum ştia
mai bine.Puteast răl
uciat uncicând t
rebuia.
— Bună dimineaţa,Mai că,şiLumina să vă scal
de!zise,
suficient de atre casăfie a uzit din sat
.Î ngenunche şi î
i sărut
ă
i
nelul c u Mar ee
l Şarpe.O pri vi
re rapidă şio st r
âmbătur
ă
aruncată către Talman es şi ce i
lalţ
i, ascunse de Egw en
e de
f
emei le din spatel
e ei
, şiser epeziră t
oţi stri
gâ
nd: „ l
umina săvă
scadle, Maică!
“ s au l
ucruri ase măn ăt
oare.Chi ar şiThom şi
Juil
in.
Egw ene păr u uimit
ă l a î nceput, dar î şi ascunse repede
mirarea. Zâmbi, apoisp use ncet
î:
— Mul ţumesc,Mat.
Rămaseo cl ipă ui tându-se la ea, ap oi şi
î drese gl asul
scuturându-
şipant aloni
i. Sher i
am şicel el
al
te di
n sp atel
e l ui
Egw ene se ui
tau lung a l el.
— Număaşt ept
am săvi iaici
,ziseelîncet,darsepar
ecăai ci
sunt o gr ămadăde l ucruri a l car e nu m- aş fi aş t
epta.t
Înt
otdeauna Supr ema Amyr li
n î şiia r ămas-bun de al ce i car
e
pleacă în căl
ători
i? N u o să -
mi sp ui căe d oa
r de data asta, nu?
La î nce
put crezu că ast a o să- ir ăspundă,ap oiEgw en e îşi
ţuguie un pic buze l
e,clătinând din ca p.
—Întotdeaunaosă- miiau r
ămas- bundelapri
eteni
,Mat.Aş
fi vorbti cu t ine dacă nu aş fi f ost at
ât de ocupat
ă.Mat ,
î
ncear
că său n daide n ecazuri î
n EbouDar !
Se uit
ă i ndi
gn atla ea. El se aruncaseîn genunchi pupân
d
i
nele,iar ea î
i sp l
unui să undea e
ea d necazu
ri
, cân
di deea er
a
săaibă grijă caEl ayne şi Nynaeve să r
ămână cupi eil
e pe el
e.

999
 — Voiîncer
ca,Mai că,ziseuşorcrispat,darnu f oartemult,
căciSheriam sa u celel
alte -l
ar fi put ut auzi. Dacăî mi perm i
teţ
i
,
trebu
ie să mă d uc a l oamenii mei.
Făcual tă pl ecăci
une,ap oi m esre cu spat ele câţ
iva paşi
înai
nte de a se î ntoarce, ducându-se r api
d căt re locul unde
Talmanesşiceil
alţ
iîncăstăteauîngenunchi.
— Aveţ
idegândsăst aţ
iaicipânăprindeţirădăcini?mârâiel.
Pe cai
!
Se urcă pe cal, şitoat
ă l umea segr ăbi să f acăl a fel, mai
puţi
n Talmanes. Egwene schimbă cât eva vor be cu El ayneşi
Nynaeve,în t
imp ce anVdene şi Adel
eas se used
ră să vorbească
cu Sheriam, apoiven i moment ul plecăr i
i, după t oată ace a
tăr
ăgănare.Matse ş a
tept
a la un f elde ce remon ie,cu Egw ene
st
ând acolo cu etola pe umer i, dar şi celel
alt
e se r etr
ăseseră
doar câţ
ivapaşi. El
ayne ăfcu un pas n îaint
e şi brusc nîf aţa ei
apăru o li
nie de lumină, l
ărgindu-seî ntr-
o ga ură prin care se
vedea vârfuldomolalunuideal ,acoperit cu i
arbă brună,
răsuci
ndu -se pân ă se opr i. Apr oa
pe cum f ac ea şi Rand .
Aproape.
— Descăl ecaţ
i!or
donăMat.Elaynepăr eaf
oartemulţumităde
ea – ni ci nu aifi pu t
ut băn ui ce soier a,du pă zâmbe t
ul
încânt
at, car e păreasăl ei nvit
e pe Nyn aev
e şiAvi endha săse
bucureşiel e–,dar,mulţumit
ăsau nu,poart anu eral af
elde
mar e precum cea f ăcută de Ran d pentru Oaste. Desi
gur, nu
erau la felde mul ţi caOast ea, dar ar p fiut
ut măca r s-o facă
suficient de n îal
tă caun băr bat săpoa t
ăt rece l a
că
re.
Pe part ea ceal al
tă, deal
urile domoa le acop eri
te cu i erburi
bruneseî nt i
ndeau câtvedeaicu ochii,i
arMat ,încălecatdi n
nou pe Ci mpoiaş,zăr i o uşoar ă î ntunecime căt re mi azăzi
,
sugerând o p ădure.Dealuri pli
ne de p raf.
— Nu t rebuie să ne f
orţăm prea tare caii
,spuse Adel eas
urcând cu uşuri nţă pe i ap
a gr ăsuţă de î nda t
ă de poar ta se
î
nch i
se.
1000
 Animalulpăreacăs-arfisimţitmaiînl ar
gulluiî napă.
— Oh,desigurcănu,adăugăVandene.
Juganuleinegru avea un pas spri
nten.Cel e două o l
uar
ă
cătr
e miazăzi,făcându-l
e semn t ut
ur or să le urmez e.Bătrân
ul
St
răjer căl
ăreal ângăele.
Nynaeve şi Elayne schi
mbar ă pri
viri i
rit
ate,apoidădur ă ghes
cai
lor să l
e ajungă din urmă,pân ă ce aj unser
ă l ân
gă ele,în
praf
ul st
ârnit de cop ite.Cor niat
a cu cosi ţă aurie le urmă
precu
m făcuse t S
răj
erul cucel el
alte d
ouă.
Oft
ând, Mat î
şidezl egăeşa rf
a de al gât, punând-o pest
e gură
şinas.Indifer
ent cât de mul tl-ar fiamuzat săl e vadă pe cel e
două Aes edai
S punân du-l
e a l punctpe ce le două,ceea ce-şi
doreacuadevărat era un drum f ără per
ipeţ
ii, o şed
ere scu
rt
ăî n
Ebou Dar şiun sa ltr api
dî napoiî n Sal
idar
,î nai
nte ca Elay
ne să
f
acă ceva stupi
d şii rep
arabil
. Femeile îl băgaser
ă mer eu în
bucl
ucşinuînţel
egeadece.
După ce oa prta se nî chi
se, Egw ene ăsă
l să- i scape un oft
at.
Poat
e El ayne şi Nyn aeve r euşeau să-l f
erească pe Mat e d
necazuri preamari . Pr
ob abi
l era pr eamult săasp ire caMat să
nu afle n i
mic.Si mţio î mpunsăt ură de regr
et căî lfol
osea aşa,
dar a r fi put ut fi de cev a aj utor
, şitrebui
sesă- l desp
artă de
Oaste.Î n plus,o mer i
ta. Poa te Elayn
e o să -lînveţ
e niscai
va
man i
ere.
Î
ntorcându-secă tr
e celelal
te,Di vanul şiSheri
am î nco
njur
ată
de grupul ei, spuse:
— Acum t r
ebui
esănevedem det reabă.
Toţiochi
ierauîndreptaţ
icătr
ebărbatuldinCairhi
enînhaină
neagăr care încăl
ecaî n aprop
ierea copacil
or. Ta
l
manes, parcă
spusese Matcă î l cheamă.Nu î ndrăznise săpună pr ea mul t
e
înt
rebări. Le st
udie o cl i
pă, apoidi spăru în pădure clăt
inând
din cap.
— Unbăr batcareaducenecazuri
,ziseRomanda.

1001
 — Arfi bi nesă punem mul te mil
eîntre noişiceide soiul
ăsta, aprobă Lelai
ne.
Egw ene nu î şi permi se să zâmbeas că.Oas t
ea lui Mat şi î
servisepri mului scop, dar oa
frte mul te dep i
ndeaude or di
nele
pe car e Mati l e dăduse ul i Tal
man es. Se gân dea că se put ea
baza pe Mat .Siuan spusese că Vanin aflase câteva l
ucruri
,
înainte săî nceapă să-i servea
scăeace r eb
tui a săafle.I ar, dacă
tr
ebuia să-
şi„ vi
nă î
n fir e“şisăal er
gela Oaste pentrupr ot
ecţ
ie,
atunciOastea ratreb
ui să e fi ap
roape de ea.
— Mergem l
a cai
?întrebă ea.Dacă pl
ecăm acum,artrebui
să-l aj
ungempe S eni
oru l Bryne n
îainte d
e apusul soar
elui
.

1002
CAPI
TOLUL 45
Un g
ând m
aar

În t i
mp ce Vi lnar î şicon duceapat rula căl are pe st răzi
le
Oraşu l
ui Nou, nu dep arte d e zidurile exteri
oare n îalt
e,cupi atr
a
cen uşie st răbătut ă de vi nişoare ar gintii şi bal e î n soa rel
e
ami ez i
i, se gâ ndea să- şir adă bar ba. Uni i şi-
o r ăseseră deja.
Chi ar d acăt oată l umeazi ceacăes te ceva nefi resc, pr obabil că
în Sal daea r a
ăta cev a mai bi ne.
Nu er a ni ci
un per icol să-şil ase gâ ndurile în voi a l or. Ar fi
putut căl ări ş i n î somn, ş i n umai ei c mai nî răiţi h oţ
i de
buzunar earfi î ncer catcevapel ângăzecesal daeani.Căl ăreau
la î nt âmpl are,ast felî ncât b ăieţi
i să nu şt i
e unde pot fiî n
sigu ranţă. De f apt, mai desî i ar estau pe cei care ven eaul a ei
decâtpri ndeauhoţ i. Celmaidur băt ăuş d in Caem l
ynarfi ven it
maideg rab ă al ergân d l a ei dec ât ă s pună Ai elii mân a pe el .
Astfel î ncât Vi lnar supr aveghea st rada doar cu un ochi ,
lăsân du- şimi ntea să col i
nde.Se gân dea l a fata de acasă ,î n
Meh ar, pe ca rei -ar fipl ăcu t săo i a de soţ i
e.Ta t
ăl lui Teryan e
era neg ustor şi îşidor ea să ai bă un gi nere sol dat m aimul t
decât şiî dorea Tery ane ast a. Se gâ ndea l a jocu ri
le pe car e le
suger aser ă f emei le Ai el. S ărut ul F eci
oa rei ă p
rea des tul d e
inocen t, dar ave au o st r
ălucir e în och iî n car e nu se put ea
încred e.Dar cel mai mul t se âg ndea alAes ed Sai .
Vi lnarî şidorisedi ntotdeaunasăvadăoAesSedai ,şinu er a
loc mai pot ri
vit pen tru ast a decâ t Caeml yn în acel e zi l
e,ast a
doarac d
ă nu s- ar fidus o zi l a TarVal on. Se pă rea că sunt
pest e t otî n Caem lyn . Se duse se la Ogar ul lui Cul ai
n, unde
zvon uri l
e spuneau că sunt o sut ă, dar î n ul t
ima cl i
pă se
răzg ândi se şi nu maii ntr
ase. Era cu raj
oscu o sab ieî n mân ă,
călar e,î n f aţa oa men i
lor sa u a t rol
ocil
or, dar gâ ndul l a Aes
Sed ai î i sp ulber a î ncr ederea î n si ne.Î n pl us,hanul nu ar fi
1003
putut găzdui o su t
ă de f emeişini ci
una di nt
ref etele pe ca
rel e
văzuse nu arfi put utfi Aes Sedai.Se dusese şila Cor oana
Trandafiri
lor,privi
nd depest edrum,darnu put ea fi si
gurde
vreunadintrefemeilevăzuteeraAesSedai,şiast
aî lfaceasăfie
sigur că un er au.
Îşimi j
i och i
il a o f emeie s
lăbuţă, cu un nas mar e,care eşea
i
dintr
-o casăî naltă aparţinând probabi
l vreunui negu stor
. St
ătu
încru nt
ată î n mijlocul st răzii
,î naint
e să -
şipună o păl ări
e de
paie şisăpl ecegr ăbi
t ă. Vi l
nar clăti
nă din ca p. Nu ar fi put ut
spu ne câţ i ani avea, dar u n era su fici
ent. Şti
a cu m se u pt
ea
recunoa şte o Aes ed Sai . Ji dar - n
avea decâtsăcr eadă căer au
atâtde f rumoase că put eau ucide un băr batzâmbi ndu-i,iar
Rissen că er au maiî nal te cu un pi ci
or ecdât or i
care bărbat
.
Vil
nar şt ia că put
eau fi r ecunoscute după chip,chipulf ără
vârstă al unei nemuri t
oar e. Er a desi
gur imposibil să nu
recu noşti ast
a.
Când pat rul
a aj unsel ângă ar culînalt al Por ţii Whitebri
dge,
Vil
nar uit
ă de Aes Sedai .Una di nt
re pieţ
elefermi eril
or se
î
ntindea de- a lungu l drumul ui, cu t arabe l ungide pi atră,
deschi
se, acoperit
e cu ţ i
glă r oşie sau purp urie,cu ţ arcu
ripl ine
de viţei
, porcişioi , găini,r aţe şigâ şe,
t t arabe unde sevi ndea
ori
ce, de la f asole la napi . De ob icei acel
e pi eţe erau pl i
ne de
st
rigăt
ele fermieri
lor care î şil ăudau mărf uri
le,dar d e această
dată era t ăcere, cuexc epţia su net
elor scoase de an i
mal e.
Brusc, ochi
il ui Vilnar căzu r
ă pe cea mai ciudat ă procesi
une p e
care ovăz use vr
eod at
ă.
Era o coloană lungăde er fmier i
, căl
ărind pe ârnduri de câte
patru, iar în spateel lor veneaucăr uţe.Cu si gur
an ţ
ă erau
fermieri
, cu acel
e st r
aie,dar o t
ţi purtau pe sp ate cel mai l
ung
arc p e ca
re-l vă
zuse r v
eodată Vilnar,o tolbă pli
nă la un şo l
d şi
un cu ţi
t sau o sabi e scu
rtă l
a cel ăl
alt
.Î n frunteapr oces
i
unii se
afla un st i
ndard alb, cumar gini roşi
i, cuun ca p de ulp pe el
, şi
o amest ecăt
ură de oa menil a felde st ranie ca rest
ul coloa
nei.
1004
Erau treiAieli
, mer gâ
nd pe j os, desi
gur, dintr
e care doierau
Feci
oare,şiun i ns a căreihaină ve r
de cu dungişinădr agide
un galben străl
ucit
or ţ i
î spunea că es t
e un Pri beag,doa
r că
purta o sabi
e pe sp at
e.Er a pe un cal l
a f elde mare caall ui
Nashun, cu o şa un maibu nă pentru un gigant. Cond
ucăt
orul
l
orpăr ea afi un om cu umer ilaţi şipăr ulng,cu barbă scurt
ă
şiun t opor de luptă prins la ci
ngătoar
e,i ar âlngăelcălărea o
femeie sal daea
nă cu o r ochi
e de călări
e întunecată la cul
oare,
care se i ta
ula băr bat cucă l
dură…
Vi l
narse aplecă înaint
eî n şa.O recunoşt
ea pe f
emeie.Se
gândi l a Sen i
oru l Bashere,ca re era în Palat
ul Regal chi
ar nî
cli
pa ac eea.Se gân di al Doam na Dei ra şi simţi un go lî n
stomac; şiea er a la Pal at
. Dacăo AesSeda i şi-
ar fiflut urat
mâi nil
e ch iar at
unci,t ransf
ormând co l
oana în troloci
, Vi
lnar ar
fi f ost oar
f te bucu ros.Ast a se î ntâmpla dacăvi sa cu ochii
desch i
şi. Dacămi nteai -ar fist at la dat
ori
e,pat rula ar fit r
ecut
de mul t de o
lcul acel
a. Avea î
nsăor dinele uli
.
Intrebându-se dacădoam na Dei ra o să- ifolose
ască ţ
east
a
drep t minge,îşidesfăşură oameniila poa rtă.
Perrin îşilăsăarmăsa rul săse p ar
opie a l zeceaşi pde poart
ă,
înainte de a t ragede hăţ uri. Trăp aru’ fu bu curos să se
oprească, u îi
n plăceacăl dura. B ărbaţii căl
are care bl oca
u
intr
ar ea erau saldaeani
,j udecând după nasu ri
le ascuţ
ite şi
ochii ob li
ci. Uni
i p urt
au băr bi n egre l uci
oase, l ţ
ia
i m ust
ăţi
groase,i ar al
ţi
i erau proaspăt bărbi
eriţi
. Toţiî şiţi
neau mâna pe
mân er
ul sabi
ei. Aerul er a încărcat, şinu puţ in, dar nu se
simţ ea miros de f rică. er Pri
n se ui tă la Fai le,dar ea er a
aplecată asupra gât ului ar cui
t a l Rânduni ci
i, făcân du-şide
lucru cu căp ăstrul; mi r
osea vag a săp un de i erbu ri şi a
nelinişt
e.Pe ulti
mele d ouă su te de mi l
e auziser
ă zv onuri despr
e
saldaeani î
n Caeml yn , conduşise a p
re de attăl lui Faile.Vest
ea
nu păruse să oî ngr i
joreez p e Fai
le,deşi er
a sigu r
ă căşimama
saer aîn Caemlyn . Spusese că i
cia n
sta nu o n îgrij
ora.
1005
 — Nicimăcarnu avem nevoi edear caşi,spuseAram li
nişti
t,
ati
ngându-şimâner ul sabieice-
i ven eapest e umăr ; ochii negri
păreauner ăbdători
; şimi rosea a ner ăbdare,cusi guranţă. Sunt
doar zece.Tuşicumi ne amput ea să- ifacem făr
âme singu ri
.
Gaul îşilăsa sevălul şicu si gu r
anţ ă l
a felf ăcu
seră şiBain, şi
Chiad, de ceal
altă parte al ui Faile.
— Fărăarcuri,făr
ăsăbii,spusePerrin.Şifărăsul
iţe,Gaul!
Nu l e spu se nimi c lui Bai ne sau l ui Chiad, ri o
cum nu
ascu l
tau decât de Fail
e.Car e n u păreasăai bă de gân d nicisă-
şiri dice r p
ivi
reapreacu rând, nicisăsp ună ceva. Gaul îşidădu
josvălul,ridi
cânddinumeri .Aram seîncruntădezamăgit.
Insul bărbos,care n u-
şiat insese abis
a, se palecă uşorîn şa.
— Senior Aybara, sunt Vilnar Barada, subl
ocotenent în
slujba Sen ior
ului Davram Bash er
e.
Spusese acele vor be foarte t ar
e şi, dacăse gân dea bine,
evitasesă seui te la Faile,ca re oft
ă auzind numel e tat
ălui ei
,
strâmbându-se la Bar ada,cu at ât maimul t cu cât omul
conti
nua săo gn i ore.
— OrdineleSeniorul
uiBashere,adăugăapoidepar cătocmai
i-
ar fi r ăsări
tî n mint e,şiale S eni
orului Dr
ago n sunt cani ci
un
nobil să nu i ntre în Cae mlyn cu maimul t de dou ăzeci de
oamen iînarmaţi sau cinci
zeci de servi
tori
.
Aram îşischimbă greutat
ea în şa.Era şimaisensi bi
lcu
onoarea lui Perrin decât Fail
e,dar , slavăLumi nii
, nu şi -
ar fi
scos i sab
a din teacă decâtdacăor dona Perri
n.
Per
ri
n se nt îoarse,vorbind peste umăr :
— Dannil,du pet oat
ăl umea la păşunea pelângă caream
t
recut acu m t r
eimi l
e şii nst
alează tabăra. Dacă apar e vreun
f
ermier să sepl ângă, dă-i ceva aur şi li
nişt
eşt
e-l. Spune-i căo
săfie p lăti
t pen t
ruori ce rist
căcuine.Aram, du- t
e cuei .
Danni
l Lew in, un băr bat nîal
t ca un st âl
p, cu o must aţ
ă
gr
oasăca r
e-i ascundeagu ra, î
şipl ecă f
runtea,în ciuda f apt
ului
că er
Prin îi spusese de n enumăr ate or
i că n u si
mplu „ bi
ne“ar fi
1006
f
ost sufici
ent
, şiap oiî nce
pu să ordone ca toa t
ă l umea să se
î
nt oa
rcă. Ar
am se cr i
spă, desi
gu
r – u n
-i plăceadel oc să stea
depart
e de Per ri
n –, dar nu spuse ni mic. Uneor i Perrin se
gândeacăf ostul Pribeagera caun ogar de vânătoare.Nu er a
binecaunbăr batsăfieaşa,darnuşt i
acearfiput utface.
Se aşep
tta caFai l
e să aibă mul
te u
lcruri de spus că tri
misese
î
nap oipe toa t
ă l umea– seaşt ept
a caeasă- ir eam int
ească de
aşa-zi
se lui poziţ
ie şisă i nsi st
e să i a cei dou
ăzeci de oameni
despre care vorbi
se a B
rada sauci nci
zeci, dacăr euşea–,dar e a
era ap l
ecaă
t î n şa să l e sp ună ceva în şoap tă lui Bai
n şil ui
Chiad. Se strădui sănu ascu lt
e ce vorbeau , deşi maiprindea
ce-
şisp uneau. Ceva des pre băr baţi
, părân d amuzat e;femei
le
păreau mer eu fie amuzat e, fie f uri
oase cân d vor
beau des
pre
bărbaţi
.Din cauza l
uiFaileî it
âr âsepet oţ
iaceioamenidupă
el
, şiflamur a pe d easupr a,deş i nu-şidăd ea bi
ne seama cu m
reuşise aet r
eaba asta. Î
n că erau
ruţe servi
tori
, bărbaţi şifemei
care pu rtaulivrele cu un cap de u l
p pe m uăr . Nici măc ar
oamen ii din Ţinutul celorDou ă Râu ri nu se l ân
p se
se r
ă;păr eau
laf elde m ândride i lvre
lele olr ca oricare i ndt
re efrugiaţ
i.
— E sufici ent?îlîntrebă peBar ada.Poţ isă neescort ezila
Ran d, dacă n u vrei să umbl ăm de ap cul nos tru.
— Cr ed că… ziseBar ada,ui tându- sescurtl a Aielicu ochii
lui negri
. Cr edcăaşaar fi cel mai bi ne.
Cân d Fai le se î nălţă î n şa,Bai n şiChi ad se î ndrept
ar
ă
grăbit
e că trelinia că l
ăreţ
ilor,t r
ec ând pri nt
re eide par căni cinu
ar fi f ostaco lo. Saldaea
nii nu părur
ă su rpri
nşi
, dar probabi
l se
obişnuiseră deja cuAi el
i
i. Zvon
uril
e spuneaucăcei di
n nea mul
Aielmişunaupest etotînCaemlyn.
— Tr ebuiesă-migăsescfraţ
iidearme,spusebruscGaul.Fie
să gă seş t
i mer eu apă şir ăcoa
re,Perri
n Ayb ar
a! Şi ţâşni şiel
după f emei. Faile îşi asc
unse un zâmbet am uzat nî spatele
mâi ni
iî nmănuşate.

1007
 Perri
n clăti
nă di n cap. Gaul voia caChi ad săse ă mri
te cuel ,
dar, după obiceiul Ai
el, eat reb
ui a să
-l ceară de bărbat,iar F ai
le
spunea că,deş i ar fi f ost dispu să să-i fie iubit
ă,nu ar fi
renunţat ni
ciodatăl a suli
ţă. Bărbatul păr
eal afelde n îcurcat ca
of ată din Dou ă Râu ri
. Cumva,Bai n păreaşi eaames tecaătî n
poveste,deşi Perri
n nu î nţ
elegea cum. Fai l
e pret
insese că nu
şt
ie,deşi vorbiseca m gr ăbit
ă, iar Gaul deveniseposa c câ nd îl
î
ntrebase. Ciudaţi oamen i
!
Saldaeanii deschi
deaucal eapri n mulţi
me,dar erPri
n nu se
gândea ni cil a mul ţ
imea de oam en
i
, ni cila oraş.Maivăzu se
Caem lyn
ul od ată,part e di n el, şinu î i maiplăceauoraşel
e.
Lupii ar
ar eorise p ar
opiau de or aşe;de d ouă zi
l
e nu mai si
mţ i
se
nici
unul.Î şist udia soţ
ia pe f uriş,încercând caeasă nu bage
de seam ă. La f elde b ine ar fi putut săse ol hbez
e.Întot
deauna
căl
ărea dr eaptă,dar acu m st ătea ţeapănă în şa,cu privi
rea
fixată pe sp atel
el ui Bar ada. Omul călăreacu umeriilăsaţ
i, de
parcăi -ar fisimţi
t privi
rea. Ni
cimăca r un şoim nu ar fi f ost în
st
are să fixezee pcineva cuprivir
eamai bi ne decât Fai
le.
Perri
n bănuia că segân deşt
e la acelaşil ucr
u ca şiel , deşi
poate nu în acel
aşimod. Tat ăl ei
. Avea să-i deacâ tevaex pl
icaţi
i
–fugisesădevi
năocorni atădarPerri
n eracelcaretrebuiasă
l
ămur ească l
ucruri
le cu Sen ior
ul ţ i
nuturil
or Bash ere,Tyrşi
Sinona şisă-i spună omului că n u fierarse nîsu rase cu fiica şi
moştenit
oarealui. Nu era un l ucru pe ca re Perri
n să-l aştept
e
cupr eamultă nerăbdare.Nu se gân deal a elînsu şical a cineva
deosebi
t de curaj
os– n u era curaj săf aciceea ce reb
tuia f
ăcut
dar
, până atunci, nu se a migândise i n
ci
odat
ă căar put eafi laş.
Îşisimţeagur aiască la gândul înt
âlniri
i cu tat
ăl lui Fai
le.Poate
ar rt
eb ui
t săveg hezea linst
alareat aber
e.iO scrisoar
e adr esa
tă
Seni
orului Basher
e ar u pt
eaexp l
icat ot
ul. Şi puteadur a două
saut reizile să compună o scr isoare bine gândi
tă.Poa te mai
mult. Nu era pri
ceput l
a cu vi
nte.

1008
 O pri vi
re ar uncată st i
ndardului stacoj
i
u at ârnând l eneş
deasupra Palatului Reg al lîad use r eped
e cu pi ci
oarel
e pe
pămân t
. Zvon uri
le vorbiseră de asta. Perrin şti
a că nu er a
st
indardul Dragonului,i ndif
erent cesp uneau zvonuril
e – u nii
pr
etindeau căî nsem na căAes ed Sai îl sl
uj
esc ep R and; alţ
ii că
Rand l e sl
ujea pe el e –, şise nî t
rebade ce an R d nu ar bora
st
indardul Dragonului. Rand. Încăî l put
easi mţit r
ăgând de el ,
un ta’veren maiputernic trăgând de unul maisl ab.Nu î i
spu nea unde se aflăRand, nu er a acel gen de simţământ.
Plecase din Ţinut
ul celor o Duă Râu ri gân di
ndu-
se că o să
ajungă l a Te
ar au
s Lu mina ştie unde, şi numaiun t orent de
zvon uri şipoveş
tiîl adusese ai
ci. Nu, ceea cesimţea er
a mai
degrabănevoi a de a fi l ângă Ran d sau poate că Randavea
nevoe i de el
, cao mân cări
me n îtr
e u meri pe car
e nu şi-
o put ea
scărpina.Acum er a pe cal e să scap e de ea,dar ap roape îşi
doreasănu fie a şa. Aveaun vi s,un vi s d e car
e Fai
l
e a rfi r âs,
cufir eaeiaven tur
oasă. Visasăl ocui
ască î
mpreună cueaî ntr-
o
casămi că , undeval a ţară, dep arte de oriceoraş şide agitaţ
ie.
Mereu er a agitaţ
ie nîj urul l ui Rand. Dar anR d avea nevoei de
el
,i ar el trebuia săf acăce eacet rebui
a.
Î
ntr-o cu rte uriaşă
, măr gniit
ă de col oane,cu bal coane de
marmur ă şi u trnuri ascuţ i
te deasu pra, Perrin îşi d es
făcu
cent
ur a greadi n prici
na secu ri
i de ulptă, punând-o pe şa– er a
bucurossă scapedeea pent ru o vreme–,i arun bărbatşio
f
emei e înveşmânt aţ
iî n alb ve nir
ă să î iia pe Tr ăparu’ şipe
Rân dunica.Cu cât eva vor be, Barad a îi dădu î n gr i
ja unor
bărbaţiAielcu ochir eci
,mul ţipurtând o eşarf
ăl at âmpl
e,
st
acojie,cu î nsem nel e discului alb-negr
u, car e îi conduser
ă
î
năunt ru, dându-iî n gri j
a Fec i
oarel
or,la felde r ec
i cabăr baţi
i.
Perri
n nu r ecunoscu pe nici
unul di ntr
e cei pe care-
i ştia din
Stâncă,i ar ef or
turi l
e sal e de a f ace con ver
saţ
ie f ură
î
ntâmpi nate cu pri
vi ri goale.Vorbea u în li
mbaj ul semnelor
,iar
una di ntre ele fu al easă să-i con ducă pe elşipe Fai l
e î n
1009
măru ntai
el
e Pal at
ului
, of emeie zvel
t
ă, cupăr de cu l
oarea
nisi
pului, de vâr st
a l ui Fail
e. şiÎ spunea Ler i
an, şif ură
singurel
e cuvi
nte auzit
e de al ea, cuexcepţia avert
ismen t
ului de
a nu se ab ate de al drum. Şi-ar fidorit ca aiBn şiChi ad să efi
acolo. Ar fifostpl ăcut săva dă un chi
p f amili
ar. Fail
e pl ut
eape
coridoar
e ca o mar e doamnă,ce ea ce şi era,ui tându-se nî să
iute nîtoat
e p ărţ
il
e de fiecar
e d at
ă când ajungea u laor ăscruce.
În modl impede nu dorea să fie surprinsă e da tă
tlei .
În cel e din urmă aj unser
ă l a o per eche de uşi , fiec are
sculpt ată cu un leu, unde d ouă Fecioar e sei di
rcar
ă de p e vi
ne,
vorbind prin semne,până când Fecioara cu părni sipiuintră
făr
ă săbat ă.
Per rin se nîtr
ebă dacăaşaer a acum î ntotdeauna în j urul lui
Rand, cugă rziAiel
, şit oat
ăl umeat ăcu tă, când uşile zb urar
ăl a
o p art e,iar Rand i
eşi în căm aşă.
— Perri n!Fail
e!Lumina săvă binecuvânt ezecăsătoria,râse
el
, sărutând-o pe Fai l
e pe obraj
i. Cât mi -aş fi dori t săfiu şieu
acolo!
Fai
le păreal af elde n edumeri
tă caPerr in.
— Deundeşt i
i?!excl
amă,iarRandr âseiarăşi,bătându-lpe
spate.
— Bodeest eaici
,Perri
n.BodeşiJancy,şitotr est
ul.Adicăîn
Caem l
yn. Pân ă aiciau ajuns V er
in şi Alan na cân d au auzi
t de
Turn;arăta obosit
,cu ochi
iînfundaţiîn or
bite,deşinu arfi
părut după r âs. Pe Lumină,Perrin, ce ul cruri mi-au poves
ti
t
despr
e t i
ne!Sen i
orul Perrin di n Ţi nutul ce lor Dou ă Râuri
.
JupâneasaLuhhanceaavutdezi s?
—Î mispuneSeni orulPerri
n,bombănist ânjenitPerri
n.
Ast
adeşiî iînroşisefundulpevr emeacânder acopilmaides
decâtpropria mamă.
— Face r
ever enţe,Rand.Chi arf ace r
everenţe.Fai l
e se ui
tă
ci
udat alel . Spunea că î i stân j
eneşte pe oam eni at
uncicând
î
ncearcă să-if acă să nu semai î ncline în f aţa lui sau să f
acă
1010
r
everen
ţe;câ nd desp re st ânj
eneala l
ui, ziceacă er a pr eţ
ul pe
care r
tebui
a să -
l plătească.
Feci
oar
a ca re nitr
ase se st
recu
ră afară pe â lngăRand, i ar el
tresări.
— PeLumi nă,vă ţi
nî n uşă.Intr
aţi,i
ntraţ
i!Lerian,spune-
i
l
ui Suli
n că am nevoei de maimul t punci. Cu pepene gablen. Şi
săaducăşica raf
a plină.
Cele t
rei Fecioar
e râseră de pa rcă Rand ar fi spu s ceva
amuzant.
Puse nu singur pasî n încăper
e, înai
nt
e caun par fum floral
să-i spu
nă cămaier a o f emei
e acolo.Făcuoc hii mari cân
d o
văzu.
— Min? Cârl
ionţ
iinu erau aiei,nicihaina br
odată,nici
pantal
oni
i, dar ea er
a. Min, tu eşti
! ziserâzând şiî mbrăţ
işâ
nd-
o.Ne st rângemt oţ
i, nu-i aşa?Fai l
e,ea e Mi n. Ţi-am povest
it
despre ea.
Abia atunciîşidădu seama de mi rosulcare venea dinspre
soţ
ia lui şio pusepe Mi n j
osî n timp ceea î ncă rânj
ea l a el
.
Brusc î şidădu seam a că pant aloni
i eipr ea st r
âmţ iî itrădau
f
orm a pi ci
oarelor
. Faile avea foarte puţi
ne hi be şio uşoa r
ă
tendi
nţă săfie ge l
oasă. El nu ar fi t r
ebuit săşt ie d e zi
ua în car
e
o fugărise cu băţul j
umăt ate de mi l
ă pe C ai
le C opli
n, de parcă
els-ar fi ui tat la al
tăf emei e d
acăo avea pe ea.
— Faile? zi
se Min.Ori ce femei
e careî lpoate suport a pe
căpăţânosul ăsta părosî ndeajuns de mul t să- lia de b ăr
batse
bucur ădetoat
ăadmiraţ
iamea.Cr edc-arputeafiun soţbun,
de nîdată ce up
i şaua pe el.
Faile i
îluă mâini
le uli Mi
n zâm bi
nd, dar mir
osul eiera acm şi
ascuţit
.
—Î ncănuam reuşi
tsăpunşauapeel ,Min,daram degând
să-l păst
rezmăcar până reuşesc.

1011
 — Jupâneasa Luhhan f ace r everenţe? într
ebă Rand
cl
ăti
nân du-şicap ul neîncr
eăzot.r Treb uie s-o vadca să pot
cred
e.Unde e se
t Loial
? A ven it şiel ? Doar nu l-ai l
ăsat af
ară?
— A venit
,răspunsePerrin supraveghind-o di
scr
etpeFaile,
dar unt otdrumul, nu încă. A sp us căe ob osi
t şiare n ev
oei d
e
un stedding, aşacă i -am spus d e u nul pe car
e lî cunoşt
eam
eu, unu l abandonat l a mi azănoapte de dr umul de l a
Whitebridge,şiaplecatpej oscătreel.Ziceacăosă- lsimtăde
l
a zece mil
e.
— Pr esupun căîişt i
ipeRand şiPerrinf oartebine?întrebă
Fai
le,i ar Mi n îi aruncăl ui Rand o pri vi
re scurtă.
—I -am cunoscutunt imp,înoricecaz.I-am înt
âlnitdupăce
au plec atdi n Ţinutul celor ou
D ă Râu ri
. Credeau căBaerl
on e
un oraşmar e.
— Pej os?ziseRand.
— Da, r ăspunse încet Perri
n. MirosulFai l
ei se schi
mba,
gel
ozia ascuţi
tăt opindu- se a p
rcă. De ce?
— Ştiicăprefer
ăsă- şifol
oseascăpicioar
ele.Apusr ămăşagcu
mine o coroan ă de au r că o să u aj
ngă în Caem l
yn la doar zece
zi
le după noi .
Cele d ou
ă f emeise i u
tau una l a alta, Fail
e zâm bi
nd, i
ar Mi n
î
nroşindu-se uşor . M in mi r
osea un pi c st ânjenit
ă, a i
r Fail
e
mulţumi t
ă.Şi su rprinsă, deşi aproape nu i se put ea cit
i pe
chi
p.
— Nu am vrutsă- ii au banii– trebuie să ocolească vreo
ci
ncizeci de mil
e –,dar ai nsi
st
at. Voia săf acădrumul î n cinci
zile.
— Loialasusţi
nutmer eucăpoat eî
ntrecelafugăuncal ,r
âse
Rand, apoiseop ri
. Râsu l sesti
nseî nceti
şor. Sper că vaajunge
î
n si guranţă, sezi ceva mai ser ios. r a
E ob osit
, şipar că şi
schi
mbat î n unele ulcr
uri. Rand pe ca r
e P er
rin îl văzu
se nîTea r
nu f usesemoal e,depa rt
e de asta,dar ce ast Ran d îlfăcea pe
cel
ălalt săpar ă un băi at d e l
a ţ ară inocent. Nicinu clipea
1012
suficient de mul t, de parcă, dacăar fi cl i
pit
, nu ar fivăz ut ce
trebui
a să vad ă. Perrin r ecu
noştea ceva di n privirea lui
. O
văzuse în ochi
i bărbaţi
lor din Două Râuri după at acurile
trol
oci
lor
, d upă al ci ncil
ea, a l zecel
ea, câ nd sp eranţa fusese
pier
dută şicon tinuau săl upt
e d oa
r fiindcăpr eţ
ul ar fi f ostprea
mar e dacă se opreau.
— SenioreDragon,ziseFaile,f
ăcându-lsătresarăpePerri n;
î
i sp useseer e
mu Rand, deşi îi auzi
seră t i
tl
ul de când pl eca
ser
ă
di
n Whi tebri
dge, dacăî mi permiţi
, vreausăsc hi
mb dou ă vor
be
cuso ţ
ul meu , apoi văl as să vorbi
ţi
.
Fără să maiaş t
epte ap robar
ea surpr insă a l ui Ran d, se
î
ntoarse alPerr i
n, cusp atel
e către Rand.
— Nu voipl eca departe,dragulmeu.Mi n şicu mine avem
propria conversaţie despre lucrurica r
e pe t i
ne te-ar pli
cti
sicu
si
gu r
anţ ă.
Făcân du-şide l ucru cu r ev
eerell ui
,î ncepu să vor beasc
ă
reped e şi atât de n îcet,încât doar elar fi put ut-o auzif ăr
ă să -
şi
ascu t
ă ur echile.Î şiami nt
eauneori cât de b i
ne a ude.
— Să ţ i
imi nte că elnu maie pri et
enult ău din copi l
ărie,
Perrin. S au , c el pu ţi
n, n u este doarat â.t E ste Dr agonul
Ren ăscut, Sen i
orul Dr agon. Dar tu eşti Sen i
orul Ţi nutului cel
or
Dou ă Râuri . Ş ti
u că veişt i să-ţi aperi i nteresel
e şipe al e
Ţinutului,ziseeazâmbi ndu-ipli
nădedr agosteşiî ncredere;îi
veneasăosărut echiaracolo.Gata,adăugăeavor bindnormal .
Acum ar ăţibine.Numaisi mţeaniciurmădegel ozi
eî nea.
Făcând o r ever
enţă căt re Ran d, murmur ând: „Seni
ore
Dragon“,înti
nsemân a cătr
e M in.
— Vino,Min.
Min făcuo e rveernţ
ă mul t mai puţin atentă, i
ar Rand tresări
.
Înai
nte săi asăcel e două, una di n cele două uşise escd hi
se
bruscşio femeieînalt
ăî nli
vrea i
ntră cu o t
avă dear gi
ntpe
care erau puse ocal
p e şiun ur cior e c mirosea a vi
n, mier
e şi
suc dul ce de pepen e galben. Perrin se ui tă lung.I n ciuda
1013
rochiei roşu cu al b, ar fipu tut fi mama l ui Chiad sau poat
e
bunica ei ,dacă er
a să judece după firele al
be,cârli
onţate.
Încruntându- se căt
re em
f ei
le care pl
ecau, se u d
se către ceaai m
aprop i
ată masăşiaşez ă tava, cu ch i
pul îngheţ
at înt r
-o mască
de u mi l
inţă.
— Mis- aspuspatru,senior
eDr agon,aşacăam aduspat ru,
spuseî ntr-un f
elci udat
; segâ ndi căî ncercaîntr
-un f ela vorb
i
cu un r espect u mil
, dar par că îi stătea ce va în gât . Făcuo
rever
enţ
ă faţă de ca re cea a lui Min ar ăt
a el ega
nt,t rânti
nd uşa
î
n sp at
ele ei
. Perrin seuităl a Rand.
— Nuainiciodatăsenzaţ
iacăfemeilesunt … ciudate?
— Decemă î nt
rebipemi ne? Tu eşt
icelî nsurat,răspunse
Rand umpl ând un poc alde ar gnit cu vi n şi î ntinzându-llui
Per
rin. Dacă nu şt i
i,trebui
e să -lînt r
eb i pe Mat . Eu şt iu mai
puţi
n cufieca re zi
.
— Şieu,oftăPerrin;punci
uler arăcoros,iarRand păr easă
nu t ranspi
re nici măc ar nu st rop.Pe unde maiumbl ă Mat?
Dacăar fisăgh icesc, aşzi ce că s-a opri
tî n prima t ave
rnă şi
probabil ar
e fi e azrurile n
î mână, fie o at fă pe gen unch i
.
— Spercăni ciuna,ni cial
ta,ziseRandî ntunecat,lăsându-şi
jospocalulneatins.Tr ebui
esă o aducă ai cipeEl ayne,să fie
încor
on ată.Şi pe E gw ene,şipe N ynaeve, sp
er. Pe L umină,su nt
atât de mul t
e l ucruri de f ăcut n îai
nte să aj ungă!î şiclăt
ină
capul caun ur s,apoise i t
uă fix a l Per
rin.
— Vreisăt educilaTearpent rumi ne?
— Tear!Rand,suntdedouăl unipedrumuri .Fundulmeu a
căpăt
at forma şeii
.
— Tepotduceacol oîn sear
aast a.Astăzi
.Poţidormiî n cort
de general şipoţi săst ai depart
e d e şa câtt i
mp pof teşt
i.
Perri
n se ui t
ă l ung la el. Omul păr ea să vor bească seri
os.
Brusc se î ntr
ebă cum mai st ăt
ea cu săn ătaeta mi nţi
i. Pe
Lumină,t rebui
a săr ez
iste,cel puţ i
n pân ă la Ta rmon Gai ’
don!

1014
Luă o înghiţ
itur
ă lungăde p uncisăsc ap
e d e gu stul amar i
n
d
gură.Ce modde a se ând
gi la u n prieten
!
— Rand,dacă m-aiputea duce chiaracum î n Stânca din
Tear
,totaş spune nu.Trebuie să vorbesc cu ci
neva aici,în
Caemlyn. Şi aş vr
easăl e văd pe B ode şi pe celelalt
e.
Rand nu păr ea să-l maiasc ult
e. Se t rântise pe un sc au
n
auri
t, ui
tându-se nt
îuneca
tl a Perr i
n.
—Î ţimaiaduciami ntecum Thom j onglacutoateacelemingi
şipăr ea că e at ât de uşor? Ei bi ne,j onglez acum cât de t
are
pot, şinu e u şor
. Sammaelest e n îI l
li
an. Lumina şt i
e u nde sunt
cei
lal
ţi Rătăci
ţi.Iar uneorimă gâ ndesc că eini cimăca r nu su nt
cel
e mai r elel ucruri
. Reb el
i care cred căsu nt un fal s Dr agon
.
JuraţiaiDr agonuluicareî şiînchipuie că pot arde sat
eî n
numele meu. Ai au zi
t de P rof
et, Perrin? Nu con teaz
ă,nu e mai
rău decât ceil
alţi
. Am al iaţi ca
re seur ăscunul pe al t
ul ,iar cel
mai bun gen eral pe care -laş put eapune săat ace llI
ianul nu-şi
doreşt
e decâ
t săf acăo şa rj
ă de cavaleri
e şi sămoa r
ă. Elayne ar
treb
ui să ajungă ai ciîntr
-o lună şij umăt at
e,cu puţ in noroc,
dar şa puteasămă t r
ezesc cuo r ebel
iune înai
nte de asta.Pe
Lumină,vreausă- il as Andorul î
ntreg. Mă gân di
sem chiar să
mă duc e u însumi să o a duc,dare c elmaipr ostlucru pe car
e
l-
aş puteaf ace. Celmai pr ostcu put inţă, zi
se,frecâ
ndu-şifaţ
a
cu ambele mâini.
— DarMoirainecespune?
Rand îşilăsămâi ni
leîn jos,uitându-sel a ele.
— Moir
aine est
e moart ă,Perri
n.A uci s-
o pe Lanf
ear şia
murit
, şiaşas-a sfârşi
t.
Per
rin se şez
a ă. Moiraine? uN păreaposibil
.
— DacăAlannaşiVeri n arfi ai
ci…r ăsucipocal
ulîn pal
me;
nu putea să ai bă î ncreder
e în niciuna dintr
e ele.Le-ai cer
ut
sf
atul
?

1015
 — Nu!r ăspunseRand,f ăcând un gestscurtcu mâna,caşi
cum ar fit ăiatce va.Nu au voi e săse ap r
opie de mi ne,Perri
n!
Am fostli
mpede.
Perri
n se ecid se să o r oa
ge e p Fail
e săafle d e al Alanna sau
Veri
n ceseî ntâmplă.Cel
edouăAesSedaiî idăduserăadeseori
o stare de n el
ini
şte,dar Fail
e p ăreasăse escu d rce i n
be cuele.
— Rand,şt i
ilafeldebinecaşimi necăeperi cul
ossăînfurii
o Aes edSai. Moi rai
ne aven i
t săne ca ute – e pitne,cel puţ
in –,
darauf ost momen t
e când eram sigur că vrea să-
l ucidă pe M at,
dar şipe mi ş
nip
e, e itne.
Rand nu sp use i n
mic,dar, cum îşiţineacapul încl
inat, părea
măcar căî l ascultă.
— Dacă a zecea parteapoveşti
lorpecarele-
am auzi
tdel a
Baeron î
ncoace eev ad
ăr
aăt,ar pu tea fi cel maipr ost moment
ca AesSed aisă fie f uri
oasepe t i
ne.Nu pr et
ind că şt i
u cese
î
ntâmplăî n Tu rn, dar…
Rand se sc utur
ă, apl
ecându-se naîinte.
— Turnule f r
ântexactla mij
loc,Perrin.Jumătate di
n ele
credcăsu nt ca nu godac pe care-l potcu mpăra cal a piaţă, i
ar
ceaal
ltă j umătaet… nu şt i
u exact ce gândeşt
e.M- am î ntâl
nit
tr
eizi l
e n î şi
r cuo part e din so l
ia lor
. Mai am o î ntâlni
re d upă-
amiaza as t
a,şi t otnu- mi dau seama ce gân des
c. Pun mul t
e
î
ntrebări
, oferă puţi
ne ărspunsuri şinu par del oc mulţumite că
eu le ofer ott atât de puţi
ne r ăspunsuri pe câtî mi dau şiel e.
Celpuţ in Elai
da – e ae n oua Amyr l
in, dacănu aiau zit –,măca r
tri
misel
e eizic ceva, ch iar dacăîşii magi
nea zăcăo săfiu at ât
de impres
ionat ă c AesSed aiîmi f
ac r ev
eernţe,încâtnu o să
stausă mă g ândesc prea mul t.
— PeLumină!oftăPerrin.PeLumi nă!Vreisăzicicăopart e
din AesSed ai s-
a r ăsculat,iar utt e-
ai pus a l mij
loc nît
re Tu rn
şir eb
el
e?Ca doi ur şiga ta săseî ncaiere,iar utt e-
ai găsti săte
ducila cul
es e d mur e n ît
re ei
? Nu cr ezicăai su ficiente băt
ăi de
capcu Aes Sed ai şif ără asta? î
ţi zic adevărul
, Rand. Si uan
1016
San che mi
î dăd ea orfii
, dar ă mcaru c ea şti
aicu m stăteai
. Mă
făcea să mă si
mt ca n u cal şipărea că î
ncearcă să dec
idă dacă
aş ez ri
stala un drum l ung,darmăcar eralimpede că u dnor
ea
să p ună eans î
ăşi şaua pe mine.
Rand r âse ră
guşit,fără ves
elie.
— Şit u chi
arcrezică AesSedaio să mă l
aseîn pacedoar
fiindcăeu l e a
ls nî pace?ePmi ne? a F
ptul căTu rnul s-
a divi
zat
es
te cel maibun l ucru care mi se u pt
ea întâmpla.Sunt pr ea
ocupate să se holbezeunel e la al t
ele ca să îşiî ndrept
e t oată
at
en ţi
a căt
re mine.Dacănu ar fi f ost ast
a, aş fidat de d ouăzeci
de A es ed
Sai l
a fiecare pas.Ci nci
zec.iAm Tea rul şiCairhienul şi
un capde pod ai ci. Fără divi
zarea Turnul
ui, de cât e ori aş fi
deschis gu
ra,cinev
a mi -arfi spu s:„ Da,darAes edaS i spu n…“ .
Perri
n, Moir
aine a făcutt otposibil
ul săl ege sf
oride mi ne,până
când am forţat
-o săse op rească şi
, dacăe să u sp
n adevărul, nu
sunt sigu
r căs- a oprit niciatunci. Când o Aes ed Sai spune că
î
ţi vada sf at
urişit e val ăsasădeci zi
, vrea săsp ună căşt ie ce
tr
ebuie săf aci, şite va f
acesăo f aci
, dacăvaput ea
.
Îşiluă pocalul, bând cuset e.Păreamai ca l
m câ nd îll
ăsăj os.
— DacăTurnularfif ostîntreg,aşfiavutpânăacum at âtde
multe sf
oril egaet de mine,cănu aşfi put ut mişca un degeeţl
f
ără săcer voi
e d e al şase esA edSai.
Perr
in râse, laf elde p uţin veselcaşiRand.
— Decicrezicăemaibi nesă… –ce?–săasmuţ irebel
eleAes
Sedaisă se l upte cu Tu rnul? „St
rigă pentru t aur sau st
rigă
pentru urs;strigăpen t
ru amândoişivei fi căl
ca tîn pici
oar
e şi
mân cat.
“
— Nuechi araşadesi mplu,Perri
n,deşielenuştiuasta,zi
se
Rand mân dru, cl
ătinând din cap . Maies te şia t rei
a facţ
i
une,
gat
a să mi se supu nă.Dac ă mă vor c ont
act
a di n nou. Pe
Lumi nă!Nu aşa ar t
rebui să e n pet
rec
em primele ore mp
îreună,
vor
bind despre Aes Sedai.Emond’s Fiel
d,Perri
n;chipulise
îmblânzi, aşa cum şi -
l ad ucea ami nt
e pe Ran d, apoirân j
i
1017
nerăbdător. Am pet recut puţi
n t i
mp cuBod e şi cel
el
alt
e,dar mi -
au pov estit de t ot soiul deschi mbări
. S pune-mi c e s-a
schimbat , Per
rin. Spune-mi ce aăma rs alf el
.
Vorbir
ă vr eme îndelungată desprer ef
ugi
aţişischimbări
le
aduse de ei , sou iri noi e df asole şidovlece
i, mere şiper e,
ţesutul veş mi
ntel
or fi ne,al co vo
arelor
, des
pre cărămizişiţ i
gle,
despre l ucrul în pi at
ră şimob il
a maidec oa
răt decât ott ce
văzusevreodatăŢi nutulcelorDouăRâuri .Perri
n seobişnuise
cu număr ul mar e de oam eni car
e venise pri
n Munţ i
i de Negură,
darRan d păr ea ul ui
t. Mai vor briă în amăn unt ş i despre
avantajel
e şi ez davantaj
ele zidul
ui p e car e uni i voiau să-l
construi
ascăî n j urul Emond’ s Fi
eld, şial altor sat
e,sa u despre
avantajel
e pietr
eisaual e buşteni
lor
. Di n cân d în cân d Rand
păreacel de demul t
,r âzân d de cât de dur ef uses
eră femeil
el a
început cu r ochiil
e tarabon ez
e saudomani ,i ar acum păr eri
le
erau împărţit
e î ntre cel
e cear fi purt at doar orchi
il
e soli
de din
Ţinut
ulcelorDouăRâurişicel
ecareşile-
arfit ăiat
,să-şif
acă
din ele cârpe.Sau despre cu
m uni it i
neriî şilăsaser
ă must ăţ
i
precum tarabonez
i
i sau domani
,i ar unii chi
ar şio b ăr
buţ ă ca a
celor din Câmpiil
e Almoth, rt
an sf
or
mân du-l p e neî
nţelept
ul
purtătorsă arpă că ave
a un cu i
b de an i
malsu b nas. Per
rin nu
se a miob osisă daau
ge ă cbăr
bi ca l e
a uli er
au din ce nîce a mi
populare.
Perri
n fu şocatsă afle că an Rd nu av ea de gând să vi nă î
n
tabăr
ă, deşi er
au o mulţi
me de oa meni pe car
e i îcunoştea.
— Nut epotpr ot
ejapet inesaupeMat ,ziseîncet,darpotsă-
i pro
tejez pe ei.
Conversaţ
ia semp îot
mol i după ceRand î şian unţă hotărârea,
şich i
ar şi Rand r eal
izăcă pusese punctdi scu
ţi
ei.Î n cele di
n
urmă se d ri
i
căof t
ând, t recându-şimâi nil
e p ri
n păr i ş ui
tându-
se nîj ur nemul ţ
umi t.
— Probabilvreisătespel işisăt eodi
hneşti.Nu temair eţ
in.
O să u p
n să vă dea i n
şte cam er
e.O să et maigân deşt
il a Tea,
r
1018
Perri
n? zise r b
usc, în ti
mp ce lîcon duceacăt r
e u şă. Am nevoei
de tine acolo.Nu e ni cio primej
die.O să -
ţi spun î ntregpl
anul,
dacăt e hotărăşt
i să mer g.
i Veifi alpat rul
ea om car e şt
ie
adevăratul pl
an; chi
pul lui Rand se nîăsp ri
. Nu t rebuie sămai
spui asta nimănui, Perr
in! Nicimăcarl ui Faile.
— Potsă- miţi
n gura,răspunsePerri
n băţos.Şipuţ intrist
.
Nou l Rand se nît
orsese. Şi mă voigândi la Tea r
.

1019
CAPI
TOLUL 46
Di
nco
lo d
e p
oar
tă

Per rin nu- l asc ult

a cu at enţie pe Ran d î n t i
mp ce ace sta
dădeai nstrucţiuni uneiFeci oar e:
— Spuneţ i-iluiSul in să pr egătească ni şte camer e pent ru
Perr i
n şiFai le şi săl e d aţi ascu ltare a şacu m î mi daţ i şimi e.
Cel e d ou ăf emeiAi elpăr eausă cr ead ă că an Rd f ăcu seun f el
de gl umă gr ozavă, după f elul î n car e ârdeaupl esnindu- se es pte
coapse, dar Pe rrin se i u
t
a doa r a l omul zv etl ca re a ştepta ceva
mai dep arte pe hol ul acop er i
t de t apiserii. Er a sigu r căomul
trebu ia săfie D avram Bash er e.Nu pen tru că er a sal daean , căci
nu sem ăna del occu Fai le,cu must ăţi
le g roase, spi
cu ite cupăr
alb, ce i se ăsau
l î n j os, apr oape a coperindu-i gu ra. Nu er a mai
înalt decâ t Faile,poat e ch i
ar puţ in mai scu nd, dar f elul în ca re
stătea, cu br aţele încr uci
şa te,cu o exp resi
e de şoi m car e se
uităl a co teţul cugă i
ni,î lf ăcea pe P errin săfie s igur . Omul şt ia,
cusi gu ranţă.
Lu ându- şir ămas- bun de a l Ran d, Perri n t rase ân ad c a erî n
piep t păşi nd pe co ri
dor . O cl ipă îşidori săfi avu t secu real a el;
Bash ere p urta sab ie.
— Seni or Basher e? Perrinf ăcu o pl ecăciune,car er ămase
fărăr ăsp uns.Sunt Per rin Ayb ara.
— Vom vorbi ,zise Basher e scurt ,întorcându- se pe căl câi e.
Perr i
n t reb ui să -
l urm eze cu paşii uţi,î n ciuda f apt ul ui căave a
picioarele mai l ungi.
După cet recură pe al te dou ă cor idoa re,Bash erei nt ră într-o
camer ă de zi mică ,înch izând uşaî n sp atel
e u li
. Fer est rele nîal
te
lăsau su fici ent
ă l umi nă săi nt re şi maimul tă căl dur ă dec âtse
putea asc unde sub t avanul î nalt
. Dou ă sc au ne t ap iţ ate,cu
spăt are scu l
ptate cu papi rusu ri,f useser ă aşez ate unul î n faţa
celuilalt
. Pe o masăi ncrust ată cu pi atră al bastră st ăt eau dou ă
1020
cupe şi o carafă. După mi ros un maier a punci, de d at
a ast
a,ci
vi
nt ar
e.
Bashere umpl u cu pele,dân du-i una lui Perri
n şif ăcându-
i
semn să se aşe ze.Zâmbea di n spatel
e must ăţi
lor, dar arpcă
ochi
i şizâm betul apar ţ
inea u unor oameni dif
eriţ
i. Parcăvoia să
batăcuiecuprivirea.
— Cred că Zarine ţ
i-a vorbi
tde aver
ea mea înai
nte să te…
căsătoreşti cu ea.Despr e Coroana Sfăr
âmat ă.A f ost mereu
foarte vorbăreaţ
ă.
Omul r ămăses e în pi ci
oare,aşacă Per rin făcul a fel
. Ce
coroană sf ărâmată? Faile nu vorbise i
n
ciodat
ă de n ici
o cor
oană
sfărâmată.
— La începutmi -a spus că eşt
inegust
or de blănuri.Sau
poa t
e negu ţ
ător e dlemne,şiapoinegu st
or e d blănuri
. Vi
ndeai
şi ardei iuţi.
— Negustordebl ănuri?tr
esăriBasher
euluit
.
— Povestea s-
a schimbat,continuă Perri
n,darr epet
a prea
des esp
dr e c e ziceat at
ăl eicăar r t
ebui săf acăun gen eral
, aşa
căam î ntrebat-
o di rectşi… Per ri
n se i u
tă în cupa cu vin, apoi
se orf
ţă să- l privească pe bărbat nîoch i
. Cân d am afl at i n
ce
er
a,iap roape că m- am răzgândit s-o maiiau de n evast
ă,numai
căease ot hărâse, iar când Faile se hot
ărăşt
e el af elde u şor să
of aci să se r ăzgândească aşacum arfi să urneş t
io t urmă de
cat
âri car e sehot ărăscsăseaşez e pe josî n acelaşiti
mp… î n
pl
us,o u ibeam.O i ubesc.
— Faile?lăt
răBashere.Cinemamanai bi
ieFai l
e?Euvorbesc
despre fi i
camea , Zarine,şidesp r
e ce- ai f
ăcuttu cuea !
— Faile est
e numele pe care şi l
-al uat când a deveni
t
corniat
ă, zise Perri
n r ăbdăt
or. Trebuia să -
if acă bărbatul
ui o
i
mpr esie bună. Să fii l a cuţi
te cu socr ul era aproape la f
elde
rău cu a fi l a cuţite cu soacra.Ast a a f os
t n îai
nte să mă
î
nt âl
nească e mi
pne.

1021
 — Corniată? zi
se Bashere cu o voce în care ise ghicea
mândria, apoir ânj
i brusc. Mir
osu lf urieiaproape disp
ăruse.
— Nu mi -
a spus o vorbul
iţ
ă despr e ast
a,vulpea cea mi
că.
Tr
ebuiesăr ecunosc,Fail
eisepotriveştemaibinedecâtZarine.
Afostideeamameieisă…
Brusc se scut ură, aruncân du -
i l ui Per rin o pri vi
re
suspi
cioasă. Î
ncepeasă m ir
oasă i d
n nou a f urie.
— Nu î
ncer casăschi mbisubi ect
ul ,băiete.Vor
bim detineşi
fiicameaşiaşa -
zisavoa st
ră căsă torie.
— Aşa-
zisa?Perri nîşiţi
nusemer eufir ea;JupâneasaLuhhan
spunea că nu se enerveaz ă niciodat ă.Cân d er aimaimar e şi
mai putern i
c decâ t ceilal
ţi băieţi şi-i puteair ăni din greşe
al
ă,
învăţ
ai din cop il
ărie să î ţ
iţ i
i fir ea. De dat a asta, abia mai
reuşe
a să se tăpân
sească.
— Meştereasa a săvârşi
tceremoni a,l afelca l
atoatălumea
care s-
a căsă tori
tî n Ţinutul celor ou D ă Râuri, de la î
nceputul
veacuri
lor.
— Băi et
e,nucont eazănicidacăunOgi erarfir osti
tcuvi
ntele
şiaţ i fi avu t şase esA edSai camart ore.Zari ne nu este sufici
ent
de mar e săse m ări
te ăfră consimţ ământul mamei ei , pe care
nicinu l -
a ceru t
, nicinu l -a primit. Acum est e cuDei ra şi
, dacă
nu o conv ing
e pe mama ei că e sufic ient de mar e să fie
măritată, seî ntoarcel a tabără, probabil săf acăt r
eb uripentru
mama ei .I ar pe it
ne… Bash ere ati
nse a sbia, fără să e fi p
robabil
conşti
en t.Iar pe i t
ne,zise u c un t on apr oape vesel, o săte u cid.
— Fai l
e este a mea,mâr âiPerrin.Vi nulise vărsase pe
î
nch ei
etur ă, iar el seui t
ă su rprins l a cupa zdrob i
tă în mână.
Aşeză cu grijă petavă bucat aîndoi
t ă deargi
nt,lângă urcior
,
dar nu- şiput eaco ntr
ola şivoce a.
— Nimeninu mi -
opoat elua.Ni meni!Dacăoduciî nt abăra
ta sauor i
unde a l
tundev a, voiveni după ea.
— Am nouă mi ideoamenicu mi ne,spusebăr batulpeun
tonsu rprinzătorde b lând.
1022
 — Sunteimaigreu deucisdecâttr
olocii?î
ncear
că să mi-o
iei– nîcea
rcădoar! – şi o săaflăm.
Per
rin î
şidădu seama căt remura,cu pumni i atâtde strânşi
că îl dur
eau. Era şoca;t nu maif usese mânios, cu adevăr
at
mânios deât atde mult
ă vreme că i u
t
ase şicu m era.
Basher
e îl măsură din cappân ă în pi ci
oa
re,cl ăt
inând di
n
cap.
— Arfi păcatsă t e omor.Avem nevoie de sânge proaspăt.
Devi
ne camsubţ ire nî Casanoas tră.Buni cul meu ob i
şnui
a să
spună căne î nmuiem cu t oţi
i, şiav eadr ept
ate.Sunt doar ep
j
umăt atebăr
bat ulcareer aelşi,indif
erentcâtderuşi neîmie
săo sp un, Zarine est et er
ibi
l de moa l
e.Nu sl abă, ai gri
j
ă… se
î
ncruntă o clipă, clătinând din cap cân d văzu că er Pri
n nu avea
de gân d să spu nă că Fai le era slabă… Dar , cu t oate ast
ea,
moale.
Perri
n era at ât de su rp
ri
ns,î ncât seaşeză î
nainte săî şidea
seama că se r op
apiase ed scau n. Maică i u
tă să e fiu fri
os.Oare
bărbat
uldi nfaţaluier anebun,deseschi mbaat âtder epede?
Iar Fai l
e,moa l
e? Put ea fi del i
cios de moa l
e cât eod ată, er
a
adevăr
at , dar or icebăr bat care ar fi con siderat-
o moa l
e s-ar fi
trez
itf ărăcap, i nclusi
v el.
Bash ere luă cu pa stri
vită, o st udie, ap oi lî ad use alt
a,
aşezându- se nî scau n.
— Zarine mi -a spus câte ceva despretine î
nai nte de a se
duce l a mama ei , despre Sen i
orul Perri
n alŢi nutului cel
or
Dou ă Râu ri, Ucigaşul de t rol
oci
. Asta e bi ne.Î mi placeun
bărbatcare poate pri
viun t r
oloc î
n ochifără să dea î
napoi.
Acum aşvr easăşt iu cefeldeom eşti
,zise,aşt
eptând înt i
mp
ce sorbeadi n vin.
Perri
n şi-ar fidor i
t să m aiaibă punciul lui Ran d saumăcar
cupa cuvi n. Î
şisi mţ eagâtul uscat
. Dacăvoi a săf acăo i
mpresi
e
bună,trebuiasăînceapăcuadevărul .

1023
 — Adevăruleste că nu suntun senior.Suntfier ar
.Atunci
câ
nd au ven i
tt roloci
i…
Se opri, deoar
ece ashB er
e ârdea cu l
acri
mi.
— Băiete,Casel
enu au fostfăcut
edeCr eat
or.Poatecăunii
au uitat, dar, dacăt e ducisu ficient de dep art
e în trec
utul
fiecă
reica se,vei găsiun om de â rnd care aar ătat un cur
aj i
eşi
t
di
n com un sauşi -a păstratcapul pe u meri cândt oţ
i al
er
gauca
nişte gâşte cu pen el
e sm ulse. Ţine mi nte că al
tl ucru pe car e
uni i pref
eră să î l uite este că drumul î n jos poa t
e fi l a f elde
rap i
d. În Tyr am dou ă se rvi
t
oare car e ar fi Doam ne d acă cuam
dou ă su t
e de ani st r
ăbuni ilor u n ar fif ostnişt
e pr oşt
i atât de
mar iî ncâtni men i, nicice l maimar e zevzec
, nu a vr ut să-i
urmez e,şiun t ăi
etor e dl emne î n Sidonia care pr eti
nde că
st
r ăbuniil ui au fostr egi şir eg
ine î nai
nte de vrem uri
lel ui Artur
Aripă-de-Şoim.Poat e că spune adevărul;este un t
ăietor de
l
emne p riceput. La felde mul te d rumuri duc şi în su s,şiî n j os,
doar căacel eacare d uc nîjos sunt ce
va m aialunecoase, pufni
Bashere atât e dtare că i seagită mustaţ
a.Un pr ost sevai t
ă
când soarta îl dăr
âmă,şiun pr ost şimaimar e se vaită cân d
noroculîl poartă pe cu l
mi… ceea ce vreaueu să şt iu despre
ti
ne n u este ce ai f
ostsa u ce şt
ei acu
m, cicu m eştiî n interi
orul
tău. DacăZar ine o să maiai bă piel
ea ep ea când nevasta mea
ter
mină cu ea , şieu nu o săt e ucid, şt
i
i cum t r
eb ui
et ratată o
nevast
ă? u Ad?
Reali
zând căf ăcuse oi mpresi
e bună, Per
rin se othărî sănu
mai adauge că ar fi pr ef
erat săfie a ir
ăşifier ar
.
— Ot rat
ezpeFail
ecâtdebi neşti
u,ziseelcugrij
ă.
— Câtdebi neşti
i,pufnii
arBasher e,mâr âi
nd.Aifacebine
să ştii cu
m, băiet
e,sauo să…Asc ult
ă-mă.O nevast ă nu e u n
oştean săal erge ând
c stri
gi tu. Î
n mul te el
furi,o femeie e se
t ca
o por umbiţă.Dacăo st rângidoarj umăt ae
t din cât r cezi că
trebui
e,poţ i să o răneşt
i. Nu vreisă o r ăneşti pe Zarine.Mă
înţel
egi
? Rân ji el rubsc, d ec
oncertant
, con t
inuând ap roape
1024
pri
etenos. Ai putea fi un gi ner
e bun, Ayb ara,dar , dacăo f
aci
nef
erici
tă…
Î
şiat inse in
d nou mâner ul sa
biei
.
—Î ncercsăofacferici
tă,zi
sePerrinseri
os.Ulti
mull ucru pe
car
e - l
aş vreape u lmeaast a ar fi săo ă rnesc .
— Bine.Pentru că arfi chiarulti
mull ucru pe careîlf
aci,
băi
ete,rânjii
arăşiBashere,darPerrin nu seîndoi
acă vorbea
seri
os. E t i
mpul să t e duc l a Dei r
a.Dacăea şiZar i
ne nu au
terminat de vorbi
t, ar fibi ne să i ntr
ăm î naint
e să se om oare
una pe cea lalt
ă. Înt
otdeauna pier
d măsu ra când se ceartă, iar
Zarine es t
e p reamar e acum pen tru cadi scuţ
ia să se nchî
eie cu
o b ătaie alf und.
Bash ere îşipuse cu pa pe tavă,con tinuând să vorbească în
ti
mp ce se ndrîep
ta cătr
e u şă:
— Tr ebuiesă aigrij
ăl a un l
ucru.Doarfii ndcă o f
emei
eî ţ
i
spune c ă ea cr ede un lucru nu î nseamnă că e adevăra.t Oh, ea
poate cr
edecă e, dar u nî nse
amnă că acă
d of emeie credees t
e
şiadevărul. Să nu uiţ
i asta.
— Nuosăui t
.
Perr
in credeacăî nţelege cevoisebărbatul săzică. Faile avea
cât
eodată numaio r el
aţi
e p asa
ger
ă cu ad evăru
l. Nu în ce eace
pri
veşt
e ulcruril
e mp
i ort
ante sau lucru
ri
le p e car
e el co nsi
dera
eai mport
ante,dar, dacăpr omi
sese săfacăce u n voi
a, reuşea
cumva să î şil aseo por t
iţă de scăp
are şisă f acăexact um c
poft
ea. Ceeace nu î nţel
egea tot
uşiera l egă
tura cu î ntâl
nirea
mameil ui Fail
e.
Era un drum l ung prin palat, pe su b nişt
e colonade şi apoi
urcând scăr
ile.Nu păr eausăfie mul ţ
i sal
daean i
, dar erau mulţi
Ai
eli
,lupt
ătorişiFecioare,casănumaivor bi
m despreservi
tori
i
î
n l i
vree
l r oşucu al b, care se î ncli
nau şif ăceau r
evee
rnţe,
precu
m şibăr baţi şif emeiî mbrăcaţiîn alb laf elcaacei a car
e el
l
uaseră caii
. Ceidi n urmă se r găbeaupe cor i
doare cu braţel
e
pl
ine de ătvisa u al bit
uri, cu ochi
iî n pământ , dând impresi
a că
1025
nu vedeau pe n imeni. Perri
n t r
esăr
i dându-şi se
ama că mulţi
di
ntre eipurt au aceeaşi pânză stacoj
ie în jurul t
âmplel
orca
mulţ
i dintre Aiel
i. Pr
obabil erau şieiAi eli
. Mai obse
rvăcâteva
l
ucruri
. Dintre cei îmbrăcaţiîn alb erau la felde mul t
e f
emei
car
e purtau pânza st acoj
i
e ca şibăr baţ
i, dar nici
o Feci
oa
ră.
Gaulîi spusese âtce ceva despre neamul Ai
el, darnu pomeni
se
ni
mic,ni ci
odată despre acest l
ucru.
După ce elşiBash ere int
rară î ntr
-o î ncăper
e cu sc au ne
încrustate cu fil deş şimăsu ţe mi ci
, aşez ate pe covoarel
e cu
mot i
ve roşi i, aurii şiverzi, Perri
n desluşiun zgo motînfundat de
voci femei eşt
i. Nu- şi put
ea da seama pri n uşa gr oasă ce
vorbeau, dar r ecunoscu vocea lui Faile. Brusc se auzi o
plesnitură, urmat ă apoi, apr oa
pe i med i
at, de o al ta. Tresări
.
Doar un nebu n s- arfi băgat într
e soţ i
a lui şimama eicân d se
certau – di n cât e văz use, am bele se î ntor
ceau împot ri
va
sărmanul ui prost– şi şt
ia bine că Faile seut p
eadescu rcaf oart
e
bine în situaţ
ii normale. Pe de al t
ă parte, văzuse femei
puterni
ce, lar ândul lormame sau bunici
,l ăsându- se ra
tt
ate ca
nişt
e co pi
i de către proprii
le mame.
Îndreptându-
şiumer ii, se duse căt r
e uşa i nt
erioa
ră, ard
Bash er
e ajunse naîint
eal ui
, bătând în eade p arcăar fi avu tt
ot
ti
mpul di n lume.Desi gu r, Bashere nu puteaau zi cee
a ce uliî
i
păreau dou ă pisi
cibăga te nîtr
-un sa c.Două pi siciude.
Ciocănit
ul opri brusc za rv
a.
—I ntră,seauziovocest ăpânit
ă.
Perri
n se abţ inu cu gr eu să nu de a bu zna î năunt
ru,
î
mpi ngându-l pe Bashere,i ar după ce nitr
ă o cău t
ă din priviri
neli
nişt
it pe Fail
e,ca re stăteaîntr
-un scaun mar e,cubr aţe alte,
î
ntr-o parte a cam eeriunde l umina soarelui era maipuţ in
cr
udă. Cul oar ea covorului, un r oşu-î
nchis, lî ăcu
f să se
gândească l
a sâ nge, i
ar una di n tapi
seri
iînf ăţ
işao f emei
e călare
ucigând cu su l
iţ
a un l eopard. Ceal
alt
ăt api
se reili
ustra o bătăl
ie
f
urioasă purtată î n jurul sti
ndardului Leului Alb. Mirosul ei
1026
tr
ăd a un ames tec ed emoţi
i, pe care nu l
e putea separa,iar
obrazul eistâng purt
a urma r oşi
e auneipalme,î nsă iîzâmbea
slab.
Mama l ui Fai
le lîfacupe Perri
n săcl i
pea
scă
. Toate vo
rbele u
li
Bash er
e despre porumbiţ
e îlf ăcuser
ă să se gândeasc
ă l a o
f
emei e fr
agi
lă,dar Doam na Deira era cu cât
eva degete mai
î
naltă decâtsoţul eişier a… măr eaţă.Nu mar
e,caJupân easa
Luhhan , car
e er a r
otundă,sauca a Dse
i on C gar
, care părea că
se oapte apucade fi erări
tî n ori
ce i cl
pă. Aveaun pi ep
t generos,
cu t oat
e căun băr batnu ar fit rebui
t săse gân deascăaşal a
soacra l ui
, şi pu tea vedea de unde- şi moştenise Fai l
e
frumuseţea. Chipul l
ui Fail
e era al mameiei ,fără părul căru nt
de a ltâmple.Dacăaşaave a săaraet F ai
le cân
d vaaj unge alo
an umit
ă vâr st
ă,er a un om f oar
te norocos. Pe de al t
ă par te,
nasu l ascu
ţit alDoa mneiDei ra îi dădea un asp ec
t vu lt
uresc,
iar uc ochii obli
cifixându- se ep el
, păreaun vu l
tur fi oors gat
a
să-şiînfigăgh ear
el e nîtr
-un iepure obraznic.Surprzai const
aî n
urma o rşi
e ălsată de o a p
lmă pe obrazul ei
.
— Tată,t
ocmaivorbeam despr etine,zi
seFailecu un zâmbet
afect
uos, l u
ptind că tre elşil uându-i mâini
le î ntr
-al
e sa l
e.Îl
sărută pe ob raj
i,i ar P erri
n simţio î mpunsăt
ur ă în inimă. Un
tat
ă nu mer i
ta at âta aten ţ
ie câ
nd so ţul er
a acolo,su sţi
nut doar
cu un zâmbet f ugar .
— Să înţ
eleg că art rebuisă mă aruncpeun calşisă mă
ascund undev a, Zarine?ch icot
i Bashere.Un ch icot foa
rte ves
el
.
Bărbatul ăla păreasănu fi văzu t nicimăca r căfiicaşisoţ i
al ui
se ovi
lseră una pe a lt
a!
— Preferă să-
iziciFaile,Davr
am,spuse absentă Doamna
Deira. Cu br aţ
eel nîcr
ucişat
e,îl măsura pe Perri
n de sus până
j
os,fărăsăî ncer
cesăoascundă.
— Depi ndedeel,acum,oauzipeFailespunându-iînşoapt
ă
tat
ălui ei.

1027
 Pr
obabi
l aşa era,dacă ea şi mama ei aj unseseră să se
l
oveas
că. Îndrept
ându- şi umer i
i, se pr egăeta să-i spună
DoamneiDeira căo va trat
a pe Fail
e ca pe o i si
pcuţă, iar elvafi
doci
l caun mi el
uşel. Ult
ima parte arfi f osto mi nciună, desi
gu r
–Fai
learfiscuipatîn ochiun om umilşil-
arfigăt i
tlacină–,
dar pace
a trebuia menţ inută. nÎ plus,chi ar încer
ca să fie
tan
dru cu ea.Poa t
e căDoam na Deira er
a mot i
vul pentru care
Bash er e iîvorbise ed blândeţe;ni ci
un bărbat nu ar fi avu t cur
aj
săfie a lt
felîn pr eaj
ma uneif emeicaaceea .
Înai nte să oa p
tă deschide gu ra, mama lui Fail
e spuse:
— Ochi igal
beninu î nseamnă că eşt ilup.Eştisufici
entde
puterni c să f acif aţă feteimel e,tinere? Din câte mi -
a sp us,
î
nţ el
eg că eşt i un papă- lapte, că-if acitoate poftel
e şică t e
răsu ceşte pe d ege
te cum ar e ea chef.
Per rin facuoch i
i mari. Bash ere seaşez aseî n scaunul unde
stătuse î nainte Fai l
e, u st
dii
ndu- şi cuat en ţ
ie cizmel
e, n ua
propti
tă peste alta. Faile seaşeza sepe br aţul lat al scaunului
tatăl
ui ei, aruncân d o pri vi
re indignat
ă către mama eişiun
zâmbet î ncrezător căt r
e Per ri
n, ase menea ce lui p e care-l
avu sesend câî
i sp usese î să
iţină pieptlui Rand.
— Nu cr ed că mă î nvârt
e pe deget
e,zise elgrij
uliu.Er a
adevărat cămai î ncercase,dar nu cr edeasăo fi l ăsat vr
eod
ată.
Doa r di
n cân dî n cân d să-ifacă e p pl
ac.
Doam na Dei r
a puf ni cusu bînţel
es.
— Toţimototoli
icredast a.O f
emeievreaun bărbatput erni
c,
maiput ernic ca ea, i s
ze împungându-l cu degetul î n pi
ept
dest
ul de a tr e casă-lf acăsăsc oat
ă un mor măit
. Nu o săui t
ni
ciodată cân d Dav r
am m- a luatde gu l
er pr i
ma dat ă şi mi-
a
ar
ătat căelest e mai puter
nic.A f ostmagn i
fic!
Perr
in clipi; nu-şiputeai magi
na cuni ciun ch i
pt oată scen
a.
— Dacăof emeieest
emaiput erni
cădecâtbărbatulei
,ajunge
să îl dispreţuiasc
ă. Are de ales, oriîltiranizea
ză, oridevi
ne ea
sl
abă, casăpar ă elmai t are.Dar, dacăbăr batul est
e sufici
ent
1028
de pu ternic… î lîmpu nse i ar
, mait ar
e… ea poat e fi cât de
puternică es t
e î n r eal
i
tate, cât de put er
nică poa
te dev
eni
.
Trebuiesă-idovedeşt
iluiFail
ecăeştiputerni
c.
Îlîmpunse ar i
ăşi
, cuşimai mul t
ă put ere.
— Femei l
edi nfamili
anoast r
ăsuntleoparzi.Dacănu opoţ
i
dresasă vân eze al com anda ta,Fai l
e osă t e mănân
ce ed vi
u.
Eşti suficient de puterni
c?
De d at
a astaîmpunsăt ura lîdăd u pe Perrin un pas nî apoi
.
— N-aidegândsăî ncet
ezicuast a?mâr âiel.
Se abţi
nu sănu- şif r
ece p i
ep t
ul. Fail
e n u-l ajut
aî n ni
ciun f
el,
zâmbind doa r l
a elî ncu r
ajat
o. r Bash er
e î l studia cu buzele
ţugui
ate şi cuo sp rânceană ridicată.
— Dacă î
ifacmof turi
lecâteodată estepentru că aşa vreau
eu.Î mi placesă o văd zâmbi nd. Dacăt e aştepţi s-o cal
c în
pici
oare,poţi să
-ţi muţi gândul.
Poate căpi er
duse cu vorbel
e a l
ea. Mama l ui Fail
e nîcepu să
se i u
t
e a l elî nt
r-un mod ci udat, degajând un mi rosames tecat
,
pe care nu- l puteadesluşi, deşi erau î ncăpr ez
en t
e şif uri
a, şi
di
spreţul rece.Fie căf ăcu se mpiresie b ună,fie cănu, nu mai
ave
a de gân d să sp ună ce oivau să u a
dă Bash er
e şi soţ
i
al ui.
—Oi ubesc,ea mă iubeşte,şiasta est
et ot,în ceea cemă
pri
veşet.
— Zice,spuseîncetBashere,că,dacăoi eipefiicanoast ră,o
s-
o ia î napoi
. Pare săcr ea dă cănou ă mi i de că lăreţ
i sal
daeani
nu sunt pemăsu ra câtorva sute de ar caşi din Ţinutul celor
Două âuRri .
Soţi
al ui se u i
tai nsi st
entla Perrin, apoi ridi
căf runtea.
— Asta estefoarte bine,dar ori
ce băr bat poat
eî nvârtio
sabi
e. Ceea ce vr eau eu să şt i
u est e dacăpoat e stăpân
io
încă
păţânată, neascultătoare…
— Suficient,Deira,oî ntr
erupsecu blândeţeBashere.Pentru
că e d evi
ent căai deci s că arZ
ine… Fai le… nu mai es t
e o cop
i
lă,
credcă er Prin e sufici ent de b
un.
1029
 Spre surprza
i l ui Perrin, soţi
a l ui Bashereşi îîncl
i
nă f
runtea
cuumi li
nţă.
— Cum spuitu,inimioaramea.
Apoiseuităla Perri
n,cât uşidepuţ in umil
ă,depar căarfi
vrutsă spună că aşa trebuie să se comporte un bărbatcu
nevast
al ui.
Bashere mor măi ceva î n bar bă de spr
e nepoţ i şi sânge
proaspăt.I ar Fai
le?î i zâmbeal ui Per rin cu o exp resi
e pe care
nu o maivăz use niciodat
ă,o exp r
es i
e care î l st
ânj
enea.Cu
mâinile mp
îr eunate,cu gl ezn
ele n îcrucişate şiţ i
nându-şicapul
uşor nî cl
inat
, păreasăar at
e… su pusă. Faile!Poate căîn famil
ia
aiatoţi eraunebuni .
Închizând uşaî n sp atel
e uli Per ri
n, Rand î şit er
mină pocal
ul
cu punci , apoiset ol
ăni într-
un scau n, gândindu-se.Spera ca
Perri
n să se î nţel
eagă bine cu Bash er
e. Dar , dacă ieşeau
scântei
, Perrin ar fif ostpoate mai pot rvi
it î
n Tea r
. Aveanevoie
fie de Pe rri
n, fie d e Matca să- l convingă pe Sammae l că de
acol
o urma săpor nească at
acul. Gân dul îlfăcusăr âdă î nce
t,
amar. Pe Lu mină,cum aj unsese să gânde ască de spre un
pri
eten. Lew s Therin chi co
t
ea mor măind ceva de neî nţel
es
despre pri
eteni şitrădare.Rand şi-ar fi dorit săpoa t ă dorm i un
an într
eg.
Min intrăf ăr
ă săbat ă şifăr
ă săfie a nunţată, desi
gu r
. Uneori
Feci
oarel
e se ui t
au ci udat l
a ea, ar d
, din pri ci
na a cee a ce
spusese oat
p e Sulin saupoat e Melaine,Mi n er a acum pri ntre
puţi
nii care e
r au lăsaţ
i săi ntr
e,indiferen
t cef ăcea Rand. Iar ea
profita di
n plin. Dejai nsi
stase săsteape u n scăunellângăca da
sa, vor
bind de p arcă u n arfi fost ni
mic eşiit di
n com un. Acum i
se aruncăî n poa l
ă,după ce se ri op
se ă-sşiumpl e un pocal cu
vi
n.Un st r
atsubţ i
redesudoar eîistr
ălucea pechip.Nicinu
avea de gând să nî veţe cum să gniore căldura,r âd
ea spunân d
că nu es te AesSed ai şini cinu î şifacepl anuri să devină. El
deveni
sesca unul eif avortiîn ti
mpul acestor vi
zit
e,dar era sigur
1030
că, dacăse acea
f că nu ob servă,ea o să r enunţe î
n cel
e din
urmă.De acee a se i şascu
ndea câ t de b
i
ne p utea nîcadă,în l
oc
săo l egea l ochi cu o urzeală de Aer
. De îndată ce - şi
ar fidat
seama căî l afec
tează,nu s-ar m aifi opri
t nici
od at
ă cu gluma
ei
.Î n plus,i ndi
ferent câ
t șde
i
neruîi er
a să recunoa scă,er
a
plăcut săţi
nă o a ft
ă pe genunch i
. Nu er
af ăcut din l
emn.
— Aiavutoconversaţi
epl
ăcutăcuFai l
e?
— Nu a duratmul t.A veni
tt atăleişia l uat-o,şiera pr
ea
ocupată să-
lţ ină de gâtca să ă m maibagen î seamă.Am făcu
t
apoio mi că l p
imbare.
— Nu ţi
-aplăcutdeea?î nt
rebă,i arMi nfăcu ochiimari,iar
genele i
îfăceau săpară şimai mari decât er
au.
Femeil
e nu se aş tept
au ca n u bărbatsă vad ă sausă nîţ
eleagă
ce e elnu voi
au.
— Nu aş putea spune că o displac,zise ea t
ărăgănându-şi
vorbel
e.Doarcă… Eibi ne,vreaceea cevr ea,când vreaea,şi
nu acceptă „nu“ ca ăspu
r ns. Î mi pare rău de sărman ul Per
ri
n,
căa l uat-o de nevastă. Ştii ce voi
a de a l mine?Să fie si gur
ă că
nu îmi fac planuri cu pr eţi
osul eisoţ. Poate cănu ai ob serv
at –
bărbaţ
iinuobservăniciodatălucruri
leastea–,dar…
Se într
erupse, uitându-sesu sp
ici
oasăl a elpe su b genel
e ei
lungi
. Dovedi
se că puteat otuşisăvad ă unele ulcr
uri
. De nîdată
ce uf sigură că el nu av ea să r âdăsau să adu că vorba mai
târzi
u despre subi
ect , co
nti
nuă:
— Am văzutdi n prima clipă că e vr
ăjitde ea,sărmanul
nebun. Şi eade el , deşi nu ştiu câ t bine osă -
if acăl ui
. Nu cr ed
că s-aruita măca r a l altă femeie,darea nu cr ede ast a,ni ci
măcar dacăf emeia este aceea ca
re se uit
ă la el
. Şi-a gă sti ul
iul
şinu aş fisu rpri
ns să- l uci
dă atuncicân d apare vulturul.
Rămasef ără respi
raţie,apoi î i aruncă o pri vi
re furişă şiî şi
f
ăcude u lcru bând di n pocal.
Î
i vaex pli
caapoi cevo isesăzi că, dacăvaî ntr
eb a. Îşiami nt
i
că nu-i va spune ni mic din viziunil
e ei , decâ
t dacă î l priveau,
1031
dar şiî schimbaseopinia.Acum Mi n îi spunea t otce vedea,
despre orici
ne înt
reba.Dar nu se si mţ ea foarte bine făcând
acest l
ucru.
„
Ta ci
,ţ i
pă ell a Lew s Therin. Pl
eacă de aici! Eşti mort!
“ N u
avu niciun efec
t.Î n ul t
ima vr eme,nu pr ea maiav ea.Vocea
conti
nuă să mor măie d espre a fi trădatde pri eteni sau poat
e
despre a-ţ
it ră
da priet
enii.
— Aivăzutcevacemăpri vea?
Cu un zâmbet r ec
unoscăt or
, Mi n se sp riji
ni pri eten
eşt
e de
piept
ul lui – eibine,pr obabi
l voia săfie pri et
en eşte;sau poate
nu – şi î
ncepu săvorb ea scăprintr
e n îgh
iţi
turi de p unci
.
— Când voidoiaţifostîmpr eună,am văzutî ntunericulşi
acel
e scânteimai puternice ca nici
odată. Hm. Î mi pl ace upnci
ul
cu pe pene galben. D ar când sunt eţi nî ac eeaşi c ameră,
scântei
l
e r eu
şesc să reziste în loc să fie î ngh i
ţit
e de î ntuneri
c
înai
nte de a se t r
sânge m aimul te,aşacu m se nî tâmpl
ă când
eşti si
ngu r
. Şi am maivăz ut ce va când aţ ifostîmpreună.De
două ori elvat r
eb ui săfie a i
cisa u tu…
Ea se i u
tăî n poca l
, ca a R
nd să u n-i vad
ă chi
pul.
— Dacănu vafi ai ci,osăţ iseî ntâmpl ecevarău,zi
secu o
voceslabăşiînspăimânt ată.Foarterău.
Indif
erent cât ar fi vr ut săşt ie mai mul t – cân
d, unde,cum –,
şti
a căeai -ar fi sp us d ej
a dacăar fi şt iut
.
— At uncio să-lţi
n pel ângă mi ne,zise,câtdeveselputea.
Nu î i pl
ăcea ca Min să e fi speriată.
— Nu şt i
u dacă va fi sufici
ent,mormăiea ui t
ându-se î
n
pocal.Se v a întâmpladacănu es t
e aici, dar nimi c di
n ce ma
văzutnu- mispunecănu sevaî ntâmpla,chi ardacăelvafi.Va
fif oarte ăru, Rand. Doar când mă gân des c a
l vizi
uni
…
El îi ridică apoibărbia, văzând su rprins că avea lacr
i
mi î
n
ochi.
— Mi n,nuam şt i
utcăvizi
unil
et al
eîţipotf acerău,spusecu
blândeţe.Î
mipar erău.
1032
 — Ceştiitu,ci obanul e,murmur ă ea,scoţ ându-şio batistă
din mânecă şişt ergându-şioch i
i. E doa r pr af. Nu o pui pe S ul
in
săşt ea
rgăpr aful su ficient de des, adăugă , aşezându-şigr ăbi
tă
bati
staînapoi
.Tr ebuie să mă întorcl a Coroana Tr andafiril
or.
Doar căt rebuia să ţ i
îsp un ce am văzu t despre Perrin.
— Min,aigrijă.Poatenu art rebuisăvi iatâtdedes.Nu cr ed
că M ea
rna o să t
e r t
ateze cubl ândeţ e d acă fl a
ă ce acif.
Rânj et
ul eiîi aduse miante d e Min, cea de demult,iar och
ii ei
str
ăluceau, în ciuda lacri
mil
or.
— Lasă-mă să îmif acsi
ngură grij
ipentru mi
ne,ciobanule.
Ele cr ed cămă zgâi esca l minunăţii
le Caemlynul
ui, caor i
care
amăr âtă de alţ ar
ă. Dacănu aş ven iîn fiecare zi
, ai fi şt
iut căse
înt
âlnes c c
u nobi l
ii
?
Văzusedinî ntâmplarecu oziîn urmăcum Mer anaapăruse
o cl ipă la fereastr
a unui pal at despre care Mi n afl asecă
aparţinea Sen i
orul
ui Pelivar
. Er au la f elde mul te şan se ca
Pel
ivar săfie si ngurul cu car e sent â
îl
neau, caMer ana săse fi
dus să-i cur
eţe evi
ţl e de sc urge
re.
— Aigrij
ă,î
ispusehot ărât.Nuvreausăpăţ eşt
iceva,Min!
Preţ edo cl ipă seui t
ă î n l
inişt
el a el, apoi seridi
căsu fici
ent
câtsă- l poat
ă săr ut
a uşor pe buze. Sau… Da,er a uşor
, dar
deveni
seun ri tual zilni
c at uncicâ nd pl eca,dar isepăr ea că
acel
e sărutări deveneaudi n ce nî ce m aiap ăsat
e.I n ci
uda a
ceea ce-
şipr omisese,Rand î i spuse:
— Aşvreasănumaif aciasta.
Era una să o l asesă- i stea pe ge nunchi, dar săr utări
le
duceaugluma p r
ea d eparte.
— Fără lacri
mi,ţ ărănuşule, zâmbi ea. Fără bâl bâi
eli
.
Zburli
ndu-
i părul de p arcăar fi avu t zece n a
i, se nîdrept
ă că tr
e
uşă, mişcâ
ndu- se cu o graţie car
e,deşi nu îlf ăcea săse â bl
bâie
cu lacri
mi în och i
,î lf ăcea săseui tel ung la ea ,indiferen
t câ t se
st
răduia sănu o f acă . Pri
vireai seri di
căf ulger
ător către chipul
ei
, când Min se nî toarse.
1033
 — Te-aiî nroşi
t,ciobanule.Credeam că nu te maiati
nge
căldura.Nu con t
ează.Voi am să-ţi spu
n că o să am gr ij
ă.Ne
vedem mâi ne.Aigrij
ăsăîţipuici
orapicuraţ
i.
Rand of tă lung după ce şa u se nî chi
se nîspatel
e ei. Cior
api
curaţi
?î şipuneaî n fiecare zi o perech
e curat
ă! Avea oadr două
soluţi
i. Puteasăpr et
i
ndă cănu avea nici
un efectasupr
al ui sau
puteasă- şidease ama căse âl bbâie.Sau poate săce rşească;
poa t
e căs- ar fi op rit dacăîi cerşeaî ndurare,dar apoiar fi avu t
cu cesă -lt achi
neze, iar ei î
i plăce
a mul t săt achi
neze.Ceal
alt
ă
opţiune – s ă scu rt
ezevi zi
tel
e,săfie r eceşidi st
ant – nicinu o
puteal ua în ca lcul
.I i era priet
enă. Ar fiput ut fi r ecef
aţă de…
Aviendha şiEl ayne,se gândiel ,deşipar că numele nu se
potriveau acolo.Faţă de Mat sauPer rin. Singu
rul lucru pe ca
re
nu î lî nţel
egea era de ce se si mţea î n continuare at
ât de în
lar
gu l săuî n preajma ei. Nu ar fi treb ui
t, avâ
nd î n ved
ere cu
m î l
chinuia, dar aşast ătea
u l ucru
rile.
Bombănelil
e lui Lew s Therin cr
escuser
ă în i nt
ensit
ate di n
momen t
ul î
n care venisevorba de AesSeda i
,i aracu m spu nea
l
imped e:„Dacăs- au apucat de complot
uri cu nobi
lii
,t r
eb ui
e să
f
ac c evaîn pri
vinţal or“
.
„Pleacăe dai
ci“
, com andă Rand.
„Nouă su nt prea per i
cul
oase, hiar
c şinean tr
en at
e. Pr ea
pericul
oase.Nu potper mite.Nu. Oh, nu.“
„Plea
căde a i
ci, Lews Theri
n!“
„Nu sunt mor t, url
ă voc ea. Merit moar
tea, ard t r
ăiesc!
Trăi
esc!Tr ăi
esc!“
„Eşti mort! ur l
ă Rand î n mi nte.Eşti mort, Lew s Theri
n!“
Voceasest inseîncetulcuî ncet
ul,încăurlând„Trăi
esc!“până
când disp ăru cut ot
ul.
Tremur ând,Rand seri dicăşiî şiumplu pocal
ul,sorbind t
ot
punciul cu o î nghiţ
itură lungă. Sudoareaîi picura de pe ch ip,
iar cămaşai sel i
pisede pi ele.Făcu un ef ort să-şigăseascădin
nou con cen t
rarea. Lews T herin era di
n ce nîce m aiprezen
t. Un
1034
lucru era l
impede.DacăMer an
a com pl
ota cu nob i
li
i, maiales
cu cei gata să se revol
te dacănu o ad ucea pe El ayne câtde
curând, at
uncitrebui
a săf acăceva. Din păcat
e,habar nu avea
ce.
„Omoară-l
e… şopti Lews Ther
i
n. Nouă sunt pr
ea er pi
cu l
oase,
dar, dacăomor âtceva,dacăl e a
lung… omoar ă-l
e… f a-l
e săle
fie f ri
că de mine… Nu voimuri i arăş
i… Merit moar tea,dar
vreau să t
răi
esc…“î ncepu i
arăşisă pl
ângă,darcont
inuă să
bolbor
oseascăşopt
it.
Rand îşiumpl u din noupoca l
ul,încer
când să un-
l ascu
l
te.

Demira Eriff înceti

ni când î
i apăru î n faţ
ă Poart
a Origan
către or
aşulI nt
eri
or. Câţi
va bărbaţi din mulţ
ime îi aruncau
privi
riadmir
ative nît i
mp ce es st
recurau pe â
lngăea, şipen tru
a mi a oar
ă se gân di că ar rebu
t i sănu maipoar te rochi
i din
ţi
nuturi
le n
atale di
n Ar ad Doman. Rochii
le n
u erau i
mportante
–aveaşase,şipusesesă- ifief ăcuteuneleidenti
cede-alungul
anil
or , –iar acă
d un băr bat u nî şi dăd ea seama că devenise
preai mprudent cuo Aes ed Sai, er
aot reabă si
mplă să-lfacăsă
afle cuci ne er a impertinent. Aşascăp a r eped
e de ei, de obicei
fugeau câtî iţ i
neau picioar
ele.
În acel momen t era i nt
eresaăt doar edPoar ta Origan, cu
arcul eiuriaş d e marmur ă albă aşezat peste zi
dul al
b de p i
atră,
râul de oam eni, căruţe şi cot i
gi ar ce t r
eceau prin ea,
supraveghea
ţi de oduzi nă de b ărbaţi Ai
eli
, pe care iîbănuia că
nu su nt atât de dez
odronaţi pe cât păreaula pri ma ved er
e.Ar fi
putut e rcunoaşt
e pe l oc o Aes Seda i
. Surprinzători oameni,
câteod
ată. În plus,fusesermă uri
tă de al Cor oana Trandafiri
lor
.
Veşmintelefăcut
esăfiegr eu devăzutprintrepiet
reşit ufişuri
săreauî n och iîn oraş.Chiar dacăar fi vr ut săi ntre nî Oraşu
l
Int
eri
or, ch iar dacă ar fi f ost i sp
dusă să ri şte furi
a Mer anei
i
ntrând f ăr
ă să -i cea
ră voi
el ui al’
Thor, nu ar fif acu t
-o.Cum o
mair âc âa,
i e A
s Sedai nev oi
te să ce per
arămisiunea unui
1035
bărbat.Totcevoiaer asăseî ntâlneascăcu Mil
am Hamder ,al
Doilea Bibli
otecar a l Palat
ului Rega l
, care-
i era agent de pest e
trei
zecide ani .
Bibli
oteca Palatului Reg alnu se u p
tea compara cu ce a din
Turn sau cu Bibl
ioteca Regal
ă din Caemlyn,sau cu Bi
bli
oteca
Terhana din BandarEban,darl afeldebi nearfi pututsă- şi
doreascăsă pri ndă ari pi,î n locsăvi sez
e săai bă acces l
a ele.
Dar , dacămes aujl eiajunsese alMi l
am, cu si guran ţ
ă începuse
să cau t
e căr ţ
ile de car e ave a nev oe.
i oa Pte că bi bl
ioteca
Palatului avea cevainf
orm aţii despre Pece
ţi şiî nch i
so ar
eaCel ui
întunecat, poa t
e ch i
ar su rse t recu
te într
-un ca tal
og , deşi nu
putea sp er a la atât de mul t
. Cel e mai mul te bibliot
eci aveau
volume răt ăci
te,aruncate pri
n col ţ
uriîntunecate,car e ar fi
trebuit cataloga
te de o su t
ă de ani sa u cincisu te,câ teodată şi
de maimul t it
mp. Cel e maimul t
e bi bi
loteci av eau comor i
ascu nse esp
dr e care nu aveau habar nicimăca r bibli
otecari
i
.
Aşteptăr ăbdătoare,cu mul ţi
mea gr ăbindu-se î
nj urulei,
uitându-se doarl a oam eni
i car e ieşeaupe Poa rtă,dar nu- i
vedeafaţar ot
undăşiţ east
achelioasăal uiMilam.Of t
ăî ntr
-un
târzi
u. Er a evident că nu- i pri misemesaj ul, că c,i dacă l
-ar fi
primit, ar fi f ăcutt ot opsi
bilul să vină l a întâlnire.Trebui
a să
aştepte să-i vină r ândul de a mer gecu Mer an a l a Palatşisă
spere cat ânărul al’
Thor să -
i per mit
ă – să -i permi tă! – săca ute
prin bibli
otecă.
Când seî ntoar
se, obser
vădi n întâmplare privi
reamul t prea
admi r
ativă a unui băr bat nî al
t, cu vestă de căr uţaş.Cân d
privi
ril
el i se î
ntâlniră, el îifăcu cu ochiul!
Nu av ea e d gân
d să su por
te ast
a pe ottdrumul de n ît
oarcere
către han .„ Tr
ebuie n eapăr atsă-mi amint
esc săpun să- mi facă
o r ochie simplă“, segân di ea, î
ntrebân
du-sede cenu f ăcuse
asta niciodată. Din ferici
re,nu er a prima datăî n Caeml yn, mai
fusese cu an i în urmă, ar i Stevan o aş tepta l a Coroana
Trandafirilorşiîlput ea f
olosidreptreper
,dacă serătăcea.Se
1036
strecurăîn desch i
zăt
uraî ngu st
ă dint
re prăvăl
ia unui meşt
erde
cuţit
e şio t avernă.
Aleil
eîngust
edi nCaemlynf useser
ăpli
nedegl odulti
madată
când f usese acolo,dar chi ar şi uscate, cu cât m erge
a mai
departe,cu at ât mirosul deveneamai ur ât
. Ziduril
e er
au go
ale,
fără nici
o fereasr
tă, ar
areori cu o uşăî nghesui
tă sau o poart
ă
îngustă, şichiar şi acel
eapăr ea
u nefol
osit
e de ani de zi
le.Pisi
ci
ji
gărit
eseui t
au la ea cocoţatepebut oaiesau peziduri
,câini
vagabonzicost eli
vicu coast eleieşit
e prin bl
ană îşidădeau
urechil
e p e sp ate sau mâr âi
au î nai
nte de ase ace f evnăzuţi pe
alt
e al ei
. Nu î i era teamă de zgâ riet
urisa u muşcă t
uri. Pisi
cil
e
păreausă mt si ă Aes edaS i; nu au zi
se i n
ciod
ată ca oAes eda S i
să fie zgâr i
ată de o pi sică,ni cimăcar de cele maifior oase.
Câinii erau ost i
li, adevărat, de parcă ar fi cr ezut că AesSed ai
erau pi
sici
, dar apr oape n îtot
deauna o şt ergea
u cu coa da într
e
pici
oare d upă ce seădeau d puţ i
n în sp ect
acol
.
Erau mul t mai mul ţ
i câ i
ni şipisicipe al eidecâtî şiami nt
ea,
şimai sf rij
iţi
, dar mult mai puţ i
ni oamen i
. Nu văzu se ep nimeni
până atunci , dar când dădu un col ţ se r ez
ti faţăîn faţă cuşa se
bărbaţiAi
el icareveneau cătreea,râzând şivorbi
nd într
eei.
Păreauui mi ţ
i să o vadă.
— Scuzaţ i
,Aes Sedai,murmur ă unuldi nt
re ei,şitoţise
tr
aserăl a mar gi
neaal ei
i, deşi eraloc suficient
.
Intr
ebân du-se acă
d er au acei aşicu ce i car
e o urmări ser
ă –
unul din acel e chipuri î
i păreaf amili
ar, un t i
p îndesat cu ochi
răidăd u di
n cap , murmur ând o mul ţ
umi r
e nît imp ce rtec
ea pe
lângăei .
Suliţ
a care i
îst răpunse rutpul î
i produse n u şoct âa
t de mare
că ni cinu st rigă. i sp
Deraăt, nî
cercă să se desc hi
dă către
saidar, dar i
mţ
s i cum est e din nou st răpunsă de ceva şi se
prăbuşi la pămân t. Chipul de car e îşi amintea o privea de
aproape,cu och i negri bat
jocori
tori
, morm ăi
nd ceva în timp ce
eaî ncercăsăat insaidarul,
gă să…Se c ufundă nîî nt
uneri
c.
1037
 După cePerr i
n şiFai l
e plecară de la intermi
nabila înt
âlnire
cu părinţi
i ei, o gă sr
iă pe servitoar
ea aceea ci
udată, Sulin,
aşt
eptându-iîn hol. Perri
n era scăldat de sudoare,avâ nd pet e
înt
unecate pe haină şise mţsieade p arcăar fi al er
gat zece i l
m
e
în ti
mp ce er alovi
tl a fiecare pas.Faile purt
a un zâm betpe ch ip
şiavea pasul uşor
; era radi
oasă, f
rumoa săşil a f elde mândr ă
caat uncicâ nd adusese bărbaţ
ii di
n Dea l
ul Str
ăjii
, chiar când
trol
oci
i păr eau să zdr obească Emon d’
s Fi el
d. Sulin f ăce
a
rever
enţe ori de câte ori unul di nt
re eiseui t
a la ea , aproape
căzând în nas de fiecar e dată, iar chipul zbârci
t, st
răbătut de
cica
tri
ci, părea îngheţat î
ntr-
un zâm betga t
a să sesf ărâme la
fiecarer espi
raţi
e.Vorb eaî n limbajul sem nel
or cu Feci
oarel
e pe
lângăca re treceau
, scrâşnind din di nţ
i su ficien
t de tare să fie
auzi
tă de P err
in. Chiar şiFaile nîcepu săse i u
t
e al eapruden tă.
Odată ce aj unser
ă î n cam eerell or,o î ncăpere de zi şiun
dormitorcuun patcubal dachi
n, su fici
en t de mare pentru zece
oam eni şi un bal con lung d e marmur ă care d ădea într
-o curte
cu f ântână, f
emei a insi
stă săl e arat
e şisăl e expli
cet ot
ul, deşi
putea u ved ea şiei . Caiilor erau îngrijiţ
il a gr aj
duri. Desagi
le
şei
lor er au des făcute şipuse î n dul ap, alături de cu reaua
securii,i ar l
ucr uril
e puse or donat p ri
n ser tare.Secu rea lui
Perrin era sprij
init
ă de şem ineul de marmur ă cenuşie,de p arcă
ar fi f ostacolo p entru a tăia vr
eascuri. Una di n cele două caraf
e
str
ăluceade u mez eală– d i
n pricina răcorii ceai
ului de men tă –,
iar cealaltă avea puncide prune.Sul i
n l e ar ăt
ă şicel e dou ă
ogl
inzi cu mar gnii auri
te, una pusă deasupra unei măs uţ
e
unde seod i
hneaupi ept
enele de fil
deşal l ui Fail
e şiperia de
păr
,i ar ce
alalt
ă una f oart
e mare,cu o r amă scu l
ptat
ă, pe ca
re
nu arfi put ut s- o a
rete
z n i
cimăcar un orb.
Î
n t i
mp ce u S
lin î
i expl
icadespre cu
m se ad uce p a
a şidespr
e
cada de cupru, Perri
n îi puse nîpalma bătăotr
it
ă o mon edăde
aur.

1038
 — Mulţumesc,î ispuse,dar,dacă vreisă ne laşisinguri
acum…
O cl
ipă crez u că o să runa
ceî n elcumon eda,în schi
mb făcu
altăr everen
ţă clăti
nându-seşii eşit r
ântind uşa.
— Cred că acel
a car
einstrui
eşteservi
toriihabarnu arece
face, s zi
e Fai le. Af ost oaf
rte bine, să şt
ii
. Poli
ti
cos, adr f
erm
.
Numai dacăai f acelaf elşicu se nr
oştri
vi
to .
ri
i
Se întoar secu sp atel
e zv etl că
tre el
, cu vocea cobor
âtă la un
mur mur.
— Vreisă- mideschizinasturii?
Înt
otdeau na si mţ
ise că ar e deg ete mar i şibutucănoase î
n
ti
mp ce iî desfăcea nasturii micuţi
,t emându-se să nu î
i smulgă,
sau să î i rupă r och ia. Pe de al t
ă parte,î ifăceaplăcer
e să -
şi
dezbrace o s
ţi
a. De obi cei, eapuneao servi t
oar
e săo aj ute,din
cauzanast uril
or rupţi, era sigur.
— Tucr ezicevadinpr ostii
lespusemameit al
e?
— Daroar enu m-aiîmbl
ânzi
t,bărbate,zisefărăsăseuitela
ea şi nu m- aiînvăţatsă vi
n pe mân a a t atuncicând mă ch emi
?
Nu alerg oa r
e săî ţifac pe plac?Nu ascu lt oa
rel a celmai mi c
gestpe care lî faci
?
Mir
os ea a amuzament . Şi c u si gur an
ţă t on
ul v oci
i er
a
amuzat. Doar căpăr easăfi vorb it serios,laf elcaat uncicând îi
spuse
semameisal e acel
eaşilucruri
, mân dră,cu frunteasus.
Femei
le er au ci
udate, ast
a era tot.I ar m ama ei…! Ce să mai
zi
că de t at
ăl ei
!
Poat
e că ar t rebui s ă schi mbe subi ectul
. Ce spu sese
Bashere?
— Fail
e,ce este o coroană sfărâmată? î
ntrebă el,sigurcă
asta spuse
se băr bat ul. Ea sc oase un zgom otvexat işî ncepu
bruscsămiroasăasupăr are.
— Randapl ecatdinPal at,Perri
n.
— Şicedacăapl ecat?făcu elaplecându-sespr eun nasture
mic cât o perlă, î
ncr untându- se alspatel
e ei . De u nde şt
ii
?
1039
 — Feci
oarel
e. Bain şiChiad m- au învăţ
at o parte dint
re
semnele cu care îşivor besc
. Di n fel
ul în care s- au comport
at
când au auzit căsu nt Ai
eli ai
ci, bănuiesc că nu ar fi trebuit să
mă înveţe,în pl us,nu e r ău să î nţel
egce- şisp un Feci
oarele,
f
ără ca ele să pri ndă de ve se.
t Se par e că su nt tottimpul în
j
urulluiRand.
Se ărsucisă-i arunce o privi
re fioroasăşisă -
i atingăbarba.
— PrimeleFecioarepecarele-am î
ntâlni
tcredeaucăaiumeri
frumoşi, dar u n aveau nicio păreer despre barbă.Femei l
e Aiel
hab arn- aucum ar aăt o barbă r
fumoas ă atunci când vădna. u
Cl
ătinând di n cap , aş t
eptă să se î ntoar
că, u pnân d în
buzunarnast urel
ecar eserupsesecând easeî nt
orsese.Poate
că nu av ea să bage de seamă;el st ătuse o săpt ămân ă cu un
nasture i l
psăl a haină, şinu ob servaseânp ă nu î i spusese ea
.
Cât desp r
e b ărbi, di
n câ t
e ştia de al Gaul , cei din neam ul Ai
el
se băr biereau mer eu; Bain şi Chiad obi şnuiau să f acăgl ume
ci
udate desp
re barba l ui
. Pe căl durile alea se gâ ndi
se e d mai
multe orisăsebăr bierească. Dar l ui Fail
e iîpl ăcea barba lui
.
— CeecuRand?Cedacăapl ecatdinPal at?
— Doarcasăşti
icef acepel aspat eletău.E limpedecănu
şt
iai că o să pl
ece. Adu-ţi aminteste
e,elDragonul Renăscut .
Este caun felde r ege,un r ege al r egi
lor
,i ar câteodată regi
i se
f
olose
scde p ri
et
eni, fie d i
n gr eşeală, fie nitenţ
ionat.
— Randnuarfaceaşaceva.Cevr eisăspui ?Căart rebuisă-
l spi
onez?
Fuses
e ogl umă, dar aeî irăsp unse se ri
os:
— Nut u,iubireamea.Spi onatulestetreabanevest ei
.
— Fai
le!îndr eptându-sedespat eat âtder epedecă apr oape
smulse l t
a nast ure,o a pucăde u mer i,întorcând-o către el.
— Nuosă- lspionezipeRand,măauzi ?
Fai
leî şil uă o ex presi
eîncă păţ
ânat ă, cu buzal ăsat
ă î n jos şi
ochi
i mijiţ
i – degaj a un mi ros insu port
abi l de î ncăpăţânar
e –,
dar şielput eafi l af elde n îcăpăţânat.
1040
 — Fail
e,vreau săvăd cevadin supuşeniacu caretelăudai
.
Din câte ob ser
vase, ea f aceace- i zi
ceadoa r dacă voia şiea
acel
aşil ucru,iar alt
felnu, i ndif
erent dacăelaveadr ept
ate sau
nu.
— Promit,iubi
reamea,zi seea,punându- ideget
elepebuze.
Promit cănu o să- l spi
on ez ep Rand. Vezi,îl ascul
t pe Seni
orul
meu soţ . Îţi maiadu ci ami nte câţi nepoţi a zis mama că
aşteaptă?
Schimbareabmscăde su biect îlfăcu săcl ipească.Dar Fail
e
promisese;asta eraimportant.
— Şase,cred.Am pierdutşi
rulcând aî nceputsănespună
câţ
it rebui
e să fie f et
e şi câţi băi
eţi
.
Doam na Dei ra avusese câteva sf at
uri şocant d e li
mpezi
despre cum t r
eb ui
au săf acă; din fer
ici
re art
ase a mre part
e d i
n
expl
icaţi
i,întrebându-
se dacă ar r tebui să iasă din încăpere
până termina. Fail
e dăduse i n
d capî n totacesttimp, de p arcă
ar fi fostcel mai fir esclucrudin lume,cu t atăl şisoţul eist
ând
acolo.
— Celpuţinşase,spuseeacu unrânjetstr
âmb.Perrin,osă
st
ea e p capul nost
ru până iîvoiput ea spune că a şt
ept
ăm un fiu
şi mă gân deamcă, dacă mair euşeşt
i vreodată să des fac
i
nast
urii ăi
a…
După atâteal uni de căsni
cie,î
ncămai r oşea, cuun r ânjetpe
chi
p.
— Un patadevăratdupăat ât
easăptămânimăf acesăfiu l a
felde nîdrăzn
eaţ
ă cao f ată de alţarăîn timpul r
ecol
tei
.
Câteod
ată seî nt
reba despre acel
e fet
e sal
daeane de la ţar
ă
despre car
et otvorbeaea. Cu obraj
ir oşi
i saunu, dacăer au la
felde îndrăzn
eţe caFai l
e când rămâneau singu
ri
, nici
odat
ă în
Saldaeanu s-ar fi cu l
es vreor ecol
t
ă. Mai rupse oi
d nast
uri în
ti
mp ce odezbr ăca,dar ea nu se supăr
ă.Ba chi ar eu
rşi să-
i
rupă ăm
c aşa.

1041
 Demi ra desc
hi
seoch i
i surprinsă, uimit
ă să set rez
ească î
n
patul eide l a Cor oana Tr andafiri
lor
. S- ar fi aştept
at să fie
moar t
ă,nu dez brăcat
ă şivâr âăt sub cearşaf
uri
le de bumbac.
Stevan şedea pe un scau n fără spăt ar al margn
iea patul
ui,
reuşi
nd să ar ate uşu r
at,î ngrij
orat şi sever
, în acel
aşit i
mp.
Străj
erul eizvel
t cair
hian era cu un capmai scu nd decât eaşi
cudou ăzecide ani mai t
ânăr ,în ciuda părul
ui alb de a
lt âmple,
dar cât
eodatăî ncercasăse com porte caun t ată, pr
etext
ând că
ea nu-şipoa te purt a si
ngură de gr i
jă f
ără ca elsă o ţ ină de
mân ă.Tare î i era teamă că i nci
dentul avea să-i dea apă l a
moară în următ oarele l
uni. Merana era de o par te a patului
,
uit
ându-se gr av la ea ,iar Berenici
a de ceal al
tă parte.Sor a
Galbenă pli
nuţ ă părea mereu gravă,dar e d data asta av
ea o
mină de-a dreptul sumbră.
— Cum?r euşisăspunăDemi ra.
Pe Lumină, câ t de sl
ăbi
tă era. Tămăduireaavea acestef
ect;îi
cerea un ef ort şi să- şi scoat
ă mâi ni l
e de sub cear şaf
.
Tămădui r
ea nu lăsa cicatrici
,darslăbiciunea şiami nt
iri
leîi
erau su ficiente.
— Un băr batai ntr
atî n salamare,ziseStevan,spunând că
vrea bere.Zicea că a văzutAi el
iurmări nd o AesSedai–t e-
a
descirs exact–, sp unân d căave au săt e u ci
dă.De n îdat
ă ce a
vorbi
t,am simţ it
… sest râmbăsumbru.
— St even mi-a cerutsă vi n,spuse Berenicia,apr
oape m-a
târât i şa al er
gatt otdrumul . Adev ăr
ul fie spu s,nu am f ost
sigu
ră că nu am aj uns prea t âr
ziu, până ad i
neau ri
, când ai
deschi
s o chi
i.
— Desigur,spuseMer anacu ovoceinexpresi
vă,bărbatulde
la han f ăceapart e din aceeaşicursă, din acelaşiaver t
isment
.
Mare p ăcat căl -
am l ăsatsăscap e,dar er am at ât de nîgri
j
orate
căa r eu şi
t săse r st
ecoa
re nîai
nte caci neva săse gâ ndeascăsă
pună mâna pe el
.

1042
 Demi r
a se gândea la Mil
am şil a cum av ea să-
i fie afectat
ă
căutarea în bi
bliot
ecă, la câtî i v a lua l ui Stevan să se
l
inişteasc
ă, aşacă ab i
a î nt
r-un târzi
u pri ce
pu ce spu nea
Mer ana.
— Să pună mâna pe el? Un averti
sment ? Ce t
ot spui,
Mer ana?
Berenici
a bombăni că probabil ar înţel
egedacă i -ar arăt
a
scrs
iî nt
r-o care;
t Beren i
cia avea uneo rio l imbă f oart
e ascuţi
tă.
— Aimaivăzutpe ci neva să intre să ceară o bereîn sala
mare de cân d am veni t noi , D emi r
a? î ntrebă r ăbdăt
oare
Merana.
Era adevăra,
t nu văz use pe i me
n ni. Una sau dou ă Aes Sedai
nu însemnau mar el ucru pentru un hanî n Cae ml yn, darnou ă
er
au cut ot
ul altă poveste.Jupânea saCi nchon i
ne e l ottamintea
î
n ultima vreme acest lucru.
— Atuncipoateauvrutsăseasi gurecăşt iţ
icăam f ostucisă
de Aieli
. Sau poa te să fiu gă st
iăî nai
nte d e amuri .
Brusc şiîami nti de u nde cunoşt
ea cela chip.
— Mi -
au spus să vă spun să staţideparte de al
’Thor.Cu
ex
act acest e cu vinte: S„pune-l
e cel or
lalt
e vr ăj
itoare să st ea
departe de Dr agonul Renăs cut“
. N u aş fi pu tut r t
an smit
e
mesajul dacă mur eam, nu? U nde amf ostr ăni
tă?
Stevan se oifîn scaun, aruncâ ndu-i o privi
re n îdurerat
ă.
— Ambel elovi
turiau t
recutpel ângăorganelevit
ale,al t
felai
fi muri t pe olc,dar ca ntit
ateade sâ nge e p car
e a i pi
erdut-
o…
— Ce vom face acum? îlîntr
erupse Demira,uitându-se la
Merana, înai
nt e de a î ncepe să se must re singură cât de
proast
ăf usese ăssel asepri nsăîn acel f
el.
— Cred căart r
ebuisă-igăsim peAiel
iirăspunzători
,spuse
Bereni
ciaf er
mă,şisă ăm d un exe mplu cuei . Seoni
de d e acor
d
cu mine.
Femeia venea de l a Hot arul mlaştini
lor Shi enarului ş
i
cr
escuse cu rai
duriAiel.
1043
 — Oh,nu!prot
estăDemi ra.Nu osădist
rugpri
maşansăpe
care oam săst udi
ezi Aiel
ii
. Şi aşaabia spun dou ă vorbe.A f ost
sângel
e meu, pân ă la urmă.Î n pl
us,dacăbăr batul care v-a
avert
iza
t nu era şielAi el
,e i l
mpede căau acţ i
onat l a ordi
n. Iar
în Cae ml
yn exist
ă un si ngur om de l a care Ai eli
i primesc
ordi
ne.
— Noi,r
est
ul,spuseMer ana ui
tându-
sefermă l
a Berenici
a,
suntem de ace eaşi păreer caşit ine,Demi ra.Nu vr eausă mai
aud săne p ier
dem t impul şien ergai al
er gând după câţ i
va gari
o ,
print
re n enumăr aţ
i alţi
i,în t imp ce ă brbatul care -ia asmuţ
it se
pli
mbă r ânjind.
Berenici
a se zbur liînai nt
e de a- şipl ecaf runtea, aşa cum
făcea î
ntotdeauna.
— Trebuiemăcarsă- iarătăm luial
’Thorcănu poat etratao
Aes Sedaiî n acestmod,zi se ascuţi
tBer enicia,înaint
e ca o
privi
re aruncat ă de Mer an a să îi domol ească t onul; nu păr
ea
totuşifoarte mulţumită. Dar nu at âtde d ur î ncât săruinăm tot
planul.
Demira îşiduse dege tel
e la buze,of tân d. Se si mţea î
ntr
-
adevăr slăbit
ă.
— M-am gânditlaceva.Dacăîlacuzăm deschisdeceaf ăcut
,
va nega,desigur,şinu avem nicio dovadă să i
-o aruncăm în
faţă.Nu doa r at
â,t dar e s vaafl a căelvân ează Aes edSaicape
iepuri
.
Merana şiBer enici
a sc hi
mbar ă o pri vir
e,ap robând fer
m.
Biet
ul St evan seîncrunta furios; nu lăsaseni ci
odată săscap e
nepedepsit pe cineva care i
îf ăcuseeir ău.
— Poatearfi maibi nesănu spunem ni mic?Astaîlvaface
cu siguran ţ
ă să u as
de. De ce n u am spu s n imi
c? C e vom f
ace?
Nu şt i
u cât e d mul te, dar î
l pu tem f ace cel pu ţ
in să se
îngri
j
oreze.
— Aidr eptat
e,spuseVerindinpr aguluşii
.Al’Thortr
ebuiesă
respect
e A es edSai, sau al
tf
elnu ne vom puteaînţel
ege cu el
.
1044
 Îif ăcu semn l ui Stevan să pl ece– elaşt ept
ă î ncuvi
i
nţar
ea
Demi rei
, desi
gur –,apoise şez a ă pe sca unul l
ui.
— Mă gândesc că, din moment ce t u ai f
ost ţ
int
a… se
î
ncru ntă căt
re M er
ana şiBer eni
ci a. Nu vreiţsăst aţ
ij os? uN am
de gând să-mi totsu cesc capul ui tându-mă al voi
.
Verinconti
nuă,înti
mpceel eîşitrăgeaudouăscaune:
— Di n momentce tu aifostţinta,Demi ra,artrebuisă ne
ajuţi sădeci dem cum î şivapri mi lecţi
a Jupânul al ’
Thor. Mi se
pare că ai î
nceput bine.
— Eucr edcă… î
ncepuMerana,darVerinoî ntrerupse:
— O cl ipă, Mer
ana. Demira ar
e dreptul să facă primele
sugesti
i.
Demi ra aş tept
ă izbucni
rea cu r ăsu flarea t ăiat
ă. M erana
părea mer eu să aşt
ep t
e ca Verin să-i aprob e deci
zii
le,ceea ce
era fir esc în acele circu
mst an
ţe,ch i
ar dacăci udat, dar era
prima dat ă când Veri
n preluase con
ducer ea. Cu alţi
i de afţ
ă, cel
puţi
n. Dar t otce ăcuf Mer ana f u săse i u
te ocl ipă la Veri
n, cu
buzel
eţ uguiat
e,apoiîşiplecăfrunt ea.Demiraseî ntrebădacă
Merana avea - i
săpredeasolial ui Verin; nu pr eamai avea ce să
f
acă, acu m. Toţi och i
i se î ndreptar
ă căt re Demi ra, aşt
eptând.
Pri
vir
eal ui Verin păr easăt reacăpri n ea.
— Dacăvr em caelsăseî ngri
jorezeînlegăt
ur ăcuceavem de
gând, propun ca s a
tăzisă u n maimear gă i n
men ila Palat
. Poate
f
ără nicio explica
ţie sau, dacăe p reamul t
, cu o ex pl
ica
ţie car
e
săva dă şielcăest e a
flsă.
Merana ap robă cu o mi şc
ar e acap ului. Şi
, maii mportan
t,la
cum mer geau l
ucr uri
le,era că şi Ver
in apr ob
ase. Demira deci
se
să se n ave
tureze mai dep art
e.
— Poatenu art rebuisămait ri
mitem peni meni,cât
evazil
e
î
n şir, să-
ll ăsăm săfiar bă în su c pr
op ri
u. Sunt sigur că
, dacăo
urmărim cu at enţie p e Min, o să aflămcân d e g aat să deaîn
cl
ocot, şi– n idif
eren t de cesedec ideau săf acă
, voia săia şiea
part
e.Fuse se sâ nge l
e ei, pân ă l
a urmă,şiLumi na şti
a cât de
1045
mult r
teb
uia să
-şiamâne cer
cet
area bi
bli
oteci
i
. Er
a un mot i
v
apr
oape l
a felde bun casă
-lînveţ
eo l ecţ
i
e caf apt
ul căuit
ase
ci
ne er
au Aes ed
Sai
.

1046
CAPI
TOLUL 47
Femei
a R
ătăci
toar
e

Mat î şidoriseo că l
ăt orie l i
niştită l a Ebou Dar şi ,î ntr-
un f el
,
dori nţa i seî mpl ini
se. Dar acă lătoricu şa sef emei , di ntr
e ca re
pat ruAesSed ai,î i prov ocasu ficien te riitări.
Ajunseser ăî n prima zil a pădur ea îndepărt ată,cu soar ele
încă su s pe bol tă, şică lăriseră câ tevacea su ri pe su b cren gi
le
ap roap e gol aşe, c u f runze usc aet şicr engu ţe t rosnind sub
copi tel
e c ail
or, până î şif ăcu răt abăral ângăun pâr âu şo văi
elnic,
ch i
ar î nainte de apusu l soa rel
ui. Haman, c u f ălcil
e păt r
at e,
con ducăt orul oşt enil
or, cu un ul i
u t at uat e p ob raz,avu sese
grijă ca oşt en i
i să se i nst aleze, ca ani mal ele să fie ţ esălate,
focu ril
e apri nse şi san tinelele i nst alate. er Ni m şi op Li n se
agitau , văi cări
ndu- se că nu aduses eră cu eicor turil
e,şide
unde să ştie că îşivor pet rece op nţi
le d orm i
nd pe p ământ , dacă
stăpân ul nu l e spu sese ni mic, i ar dacă stăpânul o să se
îmbol năve ască şio să moar ă,nu er a vi na l or. Ci ol
ăn oşişi
rezisten ţ
i,r eu şeau să par ă fieca re ecou l cel uil
alt. Vani n avu
grijă de elî nsuşi, su praveg hindu- lî n t otacest timp pe Ol ver şi
ţesăl ându -
l peVân t ac oo l unde băi atul n u aj ungea ni ci
căţăr ându- se e p şa. Toa tăl umeaavea gr i
jă de O lver.
Femei le erau î n acel aşil oc,dar ,î ntr-un f el, zon a l or p ărea
separ ată de par căar fif ostl a ci ncizec i de paşi .O l i
niei nvizibi
lă
păr ea să t ai
e t abăr a î n dou ă, cu semne nevăz ut e car e l e
spuneauoşt enil
or să nu t reacă în part ea ceal altă.Nyn aeve ,
Elayn e şi cel
e dou ă f emeicu păr ul al b se d a
unaser ă î n j urul
prop riului foc, alături de Avi endha şicorn i
at a cu părul auri u,
abi a aruncân d din cân d î n cân d cât e opri vire căt re ocu
l l unde
Mat şioa men iilui î şiaşez aseră păt urile.Murmur ele p e ca re e l
au zi Mat av eaude- a f acecu î ngr i
jor area l ui Van den e şia l ui
Adel ească Avi endha avea să- şiducă dedâr logical ulpână l a
1047
Ebou Dar nîl oc să căl
ăreasc
ă pe el . Thom î
ncercăsă-i spună
ceva lui El
ayn e,dar sel es
a
e doar cu o mângâi
er e abse
ntă pe
obraz, ca să vezi, apoifu t ri
mis să şad ă cu Juil
in şiJaem ,
Străjer
ul ci
olănos şibăt r
ân al l ui Vandene,car
e păr ea să-şi
petreacătott i
mpul ascuţ
indu-şisa bi
a.
Mat u n av ea nimic î
mpotrivă ca femeil
e să stea deopart
e.
Între el
e era o t ensi
une pe car e nu o putea î
nţ el
ege.Sau cel
puţin în j
urul l ui Nynaeve şi a lui Elayne,iar corniata păreaşi
eai nfect
at
ă. Cât eodat
ă seui t
a lung l a AesSed ai – c eel
lalt
e Aes
Sed ai
. Matnu er a si
gu r că osă se i şn
ob
uiască să se ângdească
la Elayne şil a Nyn aeve cal a Aes edaS i – un pi c preaev ident
tot
uşi, deşi Vandene şiAdel easpăr eaul a fel deoar be ca
Aviendha.I
ndifer
entceaveau,Matnu î şidor
easăseamest ece.
Păreacăsu nt gata săse ail a harţă şi, fie căav easăar dă cu
flacără, e fi moc ni
t, u n bărbat î nţelept se ţi
nea depar te de
văpăil
ecerturi
lorfemeil
or.Şi,cu sau f
ărămedal i
on,un bărbat
înţ
elept seţ i
neaf oart
e dep art
e dacăf emeileîn cauzăer au Aes
Sedai.
Toateastea î
liri
tau uşor,lafelca şiun altlucru,car
eera
numai di n vi na l ui. Mân car
ea. e D l a f oc
ul Aes Sedai es
împrăşti
a un mi ros de mi el şi un f el de supă.Pen tru că se
aştept
ase să aj
ungă ep rede nî Ebou Dar , nu-i spuses
e ni
mi c d
e
mân care lui Van i
n şice l
orlal
ţi
, ce ea ce î nsemna că av eau
puţină carne u sca
tă şicâ tevabucă ţit ari de pâi
ne nî saciide a
l
şa.Mat ab ia dacăvăz use păsăr i sau vever i
ţe,niciurmă de
căprioare,aşa că u se
n punea r p
oblema săvân ez
e.Cân d Nerim
aşeză o măs uţă pliantă şi un scău nel pentru Mat –Lu pin
aduce a al
tul pen tru Nalesean –, Matî i spuse săad ucă ce mai
ascu nsese prin coşu ri
le cail
or e dr ez
ervă. Rezult
atul era mai
pr
ost decât sp er
ase.
Ner i
m stăt ea almasa ul i Mat,t urnând apă dintr-
un ur ci
orde
ar
gi nt de p arcăar fif ost vi
n, urmărind cu jale cu m bunătăţi
le
seduc p e g âtl
ejuri
le oşen
tilor
.
1048
 — Ouădepr epel
iţ
ă,Seniore,anunţ ăcu untonsumbru.Arfi
f
ost foa
rte bune pentru mi cul dej
un al Sen i
oru
lui î
n Ebou Dar.
Cea maibu nă limbă af umat ă,Seni or
e. Numaidac ă ar tş
i
Seni
orul meu prin ce am t recut să găsesc l
imbă afumat
ă cu
miere n
î acel sat amărât, cut oa
te că nu am avu t del
oc i
mp
t ,iar
AesSedaidej
apuseserămânapet otceeramaibun.
Ceamaimar e nemulţumi r
e al ui părea săţ i
nă de ap
ftul că
Lopin găsise pen
tru Naleseanci ocâr
li
i ăf
cute l a ce aun, de
fiecare dată câ
nd Naleseancrănţăneauna î nt
re d inţi
, cr
eşteaşi
zâm bet
ul încr
ezu
t al l
ui Lupin, în ti
mp ce aţ f
a l ui Nerim set ot
lungea.Er a î
nsăl i
mpede din felul î
n care oamen i
i adulmecau
aerul căar fi pref
erat ori
cân
d o b ucat
ă de mi elşiun ca sr
ton de
supă în loc de i
mblă af
umată cu mi ere sau budincă de fi catde
gâscă. Olverseholba cupoftăl af oculfemei
lor.
— Vreisămănâncicu el
e?îlîntr
ebăMat .E î
nr egulă,dacă
vrei
.
—Î miplaceţ i
parulafumat,ziseOlverdârz,adăugând ceva
maisu mbru, dararfi î n st
ar e să pună ce va în el
.
O urmăr eacu pri vi
reape A vi
en dha or i de câte ori femei
a se
mişcaşiî ncepusesăai bă ceva şiî mpotrivacorn i
at ei
, probabi
l
fii
ndcă î şipet r
ecea atât de mul t it
mp vor bi
nd pri eten
eşte cu
f
emeia Ai el. Aviendha părea să si mtă cău tăt
ura băi atul
ui,
deoarece se it
au căt
re elîncruntată.
Şter
gându-şibăr bia cu ochiila f ocul Aes edSai – d acăst ătea
bi
ne să se gândească,şielarfi pr ef
eratmi elşisupă – Mat
observă căJaeml i
psea.Vani
n bombăn i căiar re
a exped i
atpe
cocl
auri, dar Mat l îtri
misese di
n acel
aşimot i
v pentru ca r
e îl
pusese să cer cet
ezet oa
tă zi
ua t er
enul î
n faţ
a lor, deşi Jaem
f
ăcuse şi elacelaşilucr
u. Nu doreasăfie nevoi t săse nî creadă
î
n ce eace em feil
e A es ed
Sau voi
au să-i sp
ună.Ar fi avu t poa te
î
ncredere în Nynae ve – nu cr edea că l-ar fi mi nţ
it. C a
Meştereasă,Nyn aev
e se ăcea
f f ocşipar ă când cinev
a mi nţea,
dar se ott ui
tal a elcusu spici
une pest
e umărul l
ui Adeleas.
1049
 Spre surpriza lui, El
ayn e seri dică de î
ndată cet er
mină de
mân cat
,t recând linia invi
zibi
lă cu un pas uşor . Unele femei
păreausă l p
utească deasupra pămân tul
ui.
— Vreisăfacicâţivapaşicu mine,jupâneCaut hon?înt
rebă
ear ece.
Nicipoli
ticoasă, dar nicigrosol
ană.
El îifăcu sem n săo i a înai
nt e,iar ea plut
i pe su b umbrel
e
aruncat
e de cop aciîn lumina lunii
. Părul auriu i secu i
bărise
pe umer i,încadrând un chip care -l
ar fi făcut pe ori
car
e b ăr
bat
săt r
esa r
ă.
Lumina l uni
i păr ea să î
iî mblânzeasc
ă aroganţa.Dacăar fi
f
ost alt
cev a decât cee
a ce era… Nu doa rfaptul căera Aes edSai
saucă er aal ui Rand. Rand se nîcur
ca cu femeide cel mair ău
soi
, chiar şipen tru un bărbat car
e şti
use e me
rusăse escu
d r ce
cu ele.ApoiEl ayne î
ncepu să vor bească
,i ar el ui
tă orice alt
gând.
— Aiun t er’
angrea, î
l i zise f ăr
ă ni ciun f elde pr eambul şi
f
ără săseui t
e al el. Pluteaî nai
nte,r ăscol
ind fru nzel
e u sc
ate,de
parcă s-ar fiaş t
ept
atsă o urmeze ca un og a.r Unii spun că
cet
ori er
’angreal este pr oprietatea de dr ept a AesSed ai, dar
nu-ţi ce
r sămi -
l dai. Nimen i nu o săţ i-lia. Dar ast f
elde u lcru
ri
tr
ebu i
e st udiae
t. Di n ac est mot i
v aş vr ea să- mi dai
ter’
angrealul î
n fiecare sear ă câ nd ne op rim. Ţi-l voi da înapoi
î
n fieca r
e d i
mineaţăînai nte d e apl eca.
Mat se i u
tăl ung al ea . Păr easerioasă,f ărăî ndoial
ă.
— Estefoart
edrăguţdi nparteatasămăl aşisăpăst
rezceea
ce este almeu . Ce te f aceînsă săcr eiz căaş av eauna din…
Cum aispu s? Un ter
… ceva?
Oh, cum mai de veni băţoasă auz i
nd cuvintel
e l ui
,
î
ntorcându-se să-l privească! rEa surprins că nu vedea î
n
noapte li
mbi de f oc ţ âşni
ndu-i di
n och i. Vocea î
i era absol
ut
î
ngh eţ
ată.

1050
 — Şti
ifoart
ebi neceest eun ter’
angreal,jupâne C authon.
Am auzit
-opeMoi rai
nevorbindu-
ţideeleînStâncadinTear .
— Stânca?ziseelpoli
ti
cos.Da,îmiamintescStânca.Frumos
am mai pet recut acol
o. Îţ
i amint
eşti ceva di
n St âncăî ncât săî ţi
deadr eptul să-mi ceri cev
a? Eu nu. Sunt ai cidoa r pen tru a-
ţi
păzi pi
elea, pe a t a şipe a l ui Nyn aeve
, săam gr i
jă sănu vă
tr
ezi
ţi cugă uriî n eaî n Ebou Dar.Î l poţ
iî ntreba pe R and despre
ter’
angrea ldupă cee tp redau lui.
Se ui t
ă câ tevacl i
pe l a el, de par că ar fi vr ut ă s-
lî nfr
ângă
doar cuput ereavoi nţei
, apoi seî ntoarsepe că l
câi
ef ără niciun
cuvânt. O urmă î napoi în tabără şi f u surpr i
ns să o vadă
mergân d de-a l ungu ll i
nieicai l
or cu pi edicil
e puse. Examină
focuri
le şicu m f useseră î
nti
nsepăt uril
e,cl ăti
nând din ca p la
rest
urile cineiost aşi
lor
. Nu avea i
dee ce f ăcea
, până nu se
înt
oarsecă t
re e l
, cuf runteasu s.
— Oameni it ăis-au descurcatfoart
ebi ne,jupâneCaut hon,
zi
se su fici
ent de a tr
e casăfie a uzit
ă de o tatălumea .Î n general,
sunt foart
e mul ţumit
ă.Dar , dacăaifi pl an i
ficat cum t rebuie,
oam eni
i nu ar m aifi f os
t nevoi
ţi să se n îdoape cumân căruri
care o să- i i ţnă t rej
i al noap t
e. ar D, p e an samblu, e ta-i
descurcat bi
ne.Sunt si gu
ră căpe vi itor ai săplanificimai bi ne.
Cu acee aşir ăceal
ă seî ndrept
ă cu paşimari căt r
e f ocul ei,
î
nainte caMat săpoa tă rost
i o vorbă, lăsându-
l săse i u
te ulng
după a.e
Totuşi
,astaf usese tot,af
urisi
ta de Domni ţ
ă-Moşteni
toare
având impr esia căeles t
e unul di ntr
e su puşii ei
, eaşiNyn aeve
cubuzel e erfecate nî preajma l ui Vanden e şi al ui Adel
eas – staa
fusese t
ot , puteasădănţ uiască . Dar
, ch i
ar după „ i
nsp
ecţ
ia“ lui
Elayne, înainte de a ap uca să aj ungă l a pătura sa, capul de
vulpedevenir ece.
Era at ât de u lui
t,î ncâ
tr ămase e p oc
l, holbându-se alpieptul
lui
,î nainte de a seui ta că t
re focul AesSed ai. Femei
l
e stăteau
înt
r-un şi r, de- a l ungul l iniei invi
zibi
le, inclusi
v Aviendha.
1051
Elayne murmură ceva i ni
nteli
gibi
l,iar cele două AesSed ai cu
părul al
b aprobar
ă cu o mi şcar
e a capului,iar dAel
easî nmuie
gr
abnic o pană într-un bor cănaş cu cerneal
ă cest ăt
eaî ntr-
un
soi de tea
c ăla brâul ei, notând ceva într
-un carneţ
e.l Nynaeve
se r ă
tgeaedcosiţă, bombănind singură.
Dură doar cât
evacl ipe.Apoi r ăceal
a sest i
nse, iar em
f eile se
î
ntoarser
ă la f
oc,vorb i
nd î ntre el
eî ncet
. Din când în când, una
dint
re el
e seui t
aî n direc
ţi
al ui, până secu l
că .
A doua zigăsir
ă un drum,i ar Jaem î şiascunse pelerina
care-
şisch i
mba cu l
oril
e.Er aof âşie a lt
ă de p ământ băt ăt
orit, şi
din locîn l ocse m ai vedeau pe mar gi
ni vec
hile p i
etre de p ava
j,
dardrumul nu î ifăcusă m ear gă m air epede.În pri mul r
ân d, se
totr ăsu
ceapri ntre dea l
uri t
otmai î nalte,acoperit
e de pădur e.
Unele di
n ace le dealuri şi
-ar fimer itatnumel e de munţ i mai
mici, cu stânciî nalt
e şiascu ţi
te şidi nţi de piatră ceţ âşneau
dint
re copaci. Un şu voi su
bţi
r e,dar con st
ant de oa men irătăcea
în ambel e direcţ
ii
, ceimai mul ţ
iî n grupuri de oamen i murdari,
cu ch i
puri li
psit
e de exp resi
e,care nu aveau sufici
entă mi nte
nicimăca r săse ea d în lăt
uridin caleauneică ruţe rtase e d b
oi,
cu at ât m aipuţ in din calea uneicarav ane de neg ustor
, care
avea şasesa u opt cail a căruţ
ele cu co vl
it
ir.Începură săapar ă
caseţ ărăneşti şi am hbare de pi at
ră, cocoţ at
e pe pan tele
dea l
uril
or şi,l a mij
locul cel
eide-a tr
eia zile,văzu primul sa t cu
clădiri tencui
te cu alb şicu aco peri
şu ri
le plat
e îmbr ăcat
e î n
ţi
glă ro şi
ati
că.
Femeil
eî lirit
au în co nt
inuare.El ayne îşicontinua inspecţii
le
seară de seară. Când îi sp usesa rcasit
c că e f eri
cit că ea er a
mulţumită,în a dou a noap te pet
recută la margniea drumul ui,
ea îi zâmbi cu unul di ntre acel
e zâmbet e regae,
l sp unându- i
:
„Ar tr
ebui săfii ,jupâne C authon“, de parcăelar fi vorb i
t seri os!
De cu m începură săî nnopteze pe a l han
uri, eacon t
inuă să
i
nsp ec
tezeca i
iî n graj
duşil
ri ocuri
le de dorm i
t ale oştenil
or,î n
poieţ
il
e cuf ân. Când o rugase sănu mai f acăaşacev a, ridicase
1052
î
ntrebător osprânceană, f
ără să-
i deaniciun răsp uns.Când î i
spusese ăs nu maif acăaşace va,nicimăcar nu mairi dicase
di
n sp râncean
ă, ignor
ându-l cu desăvâ
r
şir
e.Î i sp unea săf acă
l
ucruri pe care ell e decises
e deja – ca de pi l
dă să ve ri
fice
copi
tele ca
il
or alprimul han car e aveaun fier ar – sau , şimai
supărător
,lucr
uri de care s-ar fi ocu
pat, dacăar fi avu t habar
de ele.Nu şti
a cu m reuşi
se a esă fla
e că d TaKan delî
ncerca să
-
şiascundă un f uruncu l care-
iieşisel a spate saucă Law drin
Mendair asc
unsese u n maipuţ in de ci ncist icl
e de br andy în
desag
il
e şeii
. Nicinu put easp une câ t de enervant er a săf acă
un lucru după ce- i spusese ea,da r f uruncul
ul l ui Kan del
tr
ebui
a spart – uni i din Oaste adop taseră aceeaşi atit
udine ca
Matîn ce eace r p
iveşt
e T ămăduir
ea–,i ar ăubtura l ui Men dai
r
tr
ebui
a vărsată, şio duzină de a lt
el ucruride a cestf el.
Matap r
oap e se ruga ca ea să-i spună să acăf nulucru care
nu tr
ebuia făcut, măcar d o
ată,casă- i poată spune „ nu!“ Cu
emfază, „ nu!“ Ar fi f ost er p
fect
ă î ncă o î ncercare de a- i cer e
ter’
angrea lul, darea nu maiadu sese vorba ni ciodată de
acesta. Le exp li
că oştenil
or că nu aveau nici
o ob ligaţ
ie să o
asculte.Şi nu pri nsesei ci
o
ndată pe vr eunul dintr
e ei executând
vreun ordin de-al luiElayne, dar începuseră să rânj ească
mul ţ
umi ţi când îil ăuda cu m î şiî ngri
jiser
ă ca ii şiî şiumflau
piepturi
le câ nd le spunea că ar ată ca ni şte oşten i adevăraţi
.
Mat f u ga t
a să -
şiî nghi
tă li
mba î n zi ua în ca re Vani n î şiîncli
nă
fruntea î n f aţa ei , murmur ând f ără urmă de i r
onie:
„Mulţ
umesc, Domniţă“.
Înce
rcase să se f acăplăcut, dar nici
una dint
re femeinu
reacţ
ion
ase, nu doar l ayn
E e.Aviendha îi spuse
secă nu avea
nici
o onoar
e şi că
, dacănu î nvăţ
a săo re spect
e p e E
lay
ne,avea
să-lînveţ
e chiar ea.Avi
endha! Femeia pe car
e n
îcăo bănuia că
aşt
epta să-
it aie ber
egat
a lui El
ayne cupri ma oca
zie.O numea
pe Elayne aproape-
soră!Vandene şiAdeleasse i ut
au la elde
parcă rafi fost un gândac ts
raniu pri
ns cuun ac n îinsect
ar. Se
1053
of
eri să tr agăla ţ
intă cu femeia corni
ată, pe ban i saudoa r
pentru di
stracţ
ie – ra
cul pe ca
re-
l căr
a cu eaî i dăduse rp
obabil
ari
pi imaginaţ
iei
, că
ciî şiluasenumele de Birgi
tte dar em
f ei
a îi
aruncă doaro pri vire ciudat
ă, ef
ruzând. Pedeasu pra, id
n
momen tul acel
aîncep
u săse er feascăde el. Se iţ
neade E layne
ca oumbr ă,cuexcepţia momentel
orcân d El
ayne s e apr
opi
a d e
el
.I ar Nynaeve…
Totdrumuldi nspreSal i
darseţinusedepartedeel,depar că
î
i puţ ea.În a t reia noapte petr
ecută pe drum şipri ma la un
han , un loc mi cuţ n umit C uţi
tul Căsnici
ei, Mat ovăz u î n
gr
ajdul acoperit de ţ igl
ă, dând un mor covi ep
eieigr ase,şise
decisesecă,indi ferent de ceî ntâmpla între ei
, ar p uteamăca r
să-i vor
bească desp re Bode.Nu î n fiecare zi sor
a unui băr batse
hotăra sădevi nă Aes ed Sai,iar N ynaeve ar fit reb ui
t săştie cu
ceave a să se onf
crunte Bode.
— Nynaeve, zise mer gând către ea, vr
eau să-ţi vorbesc
despre… at âtap ucă să ost
r
easc
ă.
Femei a săr i în su s,şiat ei
rză agi tându-şipumnul l a el
,
ascunzându- l apoi într
-o cutăaf ustei
.
— Să mă l aşiî n pace,MatCaut hon!apr oape ţipă ea.Mă
auzi? Să mă a lşiîn pace!
Ieşi în grabă, al unecând pe lângă elat ât de î nfoi
ată că se
aşt
epta să- i vadă cosi ţa ri
dicat
ă ca o coad ă de pi si
că… După
acel episod, nu doa r căelpăr easăput ă, se ă pr
eacăave a şio
boală oribi
lă şicont agi
oasă.Dacă încerca să se apropie,se
ascundeaî n spatel
e lui Elayn
e,pri vi
ndu-l urât, de parcă ar fi
fost gat
a săscoa tă li
mba l a el. Femei
le erau nebune.Ast a er a
tot.
Celpuţ in Thom şiJui l
in erau disp
uşisă căl ărească alăt
uri
de elî n t i
mpul zi
lei
, atuncicâ nd Elayne nu avea ni
cio tr
ea bă
pentru ei. Cât
eodat
ă,f emeia l
e dăd eade lucr u doar pentru ca
eisănu st eacu Mat , er
a si
gu r
, deşinu put eapri cep
e n î ruptul
capului de ce. De nîdată ce găseau un han , cei doier au mai
1054
mult decâtbucur oşi să î
mpar tă sear
a o stacană de bere sau
puncicuelşicuNal esean
. Sal
a mar e ahanuril
orer a calaţ ar
ă,
di
n că rămidă. Era l
inişt
e,ceamai mar e dist
r
acţi
e e r
a săvezi o
pi
sicăscu ipând pe cineva
,iar hangiţa serv
eaeaî nsă
şila mese,
mereu o f emei
e cu şolduri de car e un bărbat i -
ar
ş firupt
deget
ele dacă nîcer
ca să o ci
upească. Vor
beaumai al es ed Ebou
Dar, despre care Thom şt i
a o gr ămadă de lucruri
, deşi nu
fusese acolo nici
od ată. Nal esean era dispus să -şipoves tea
scă
din nou si ngura lui vi zit
ă acolo, ori de câ t
e ori era ruga t, deşi
părea să se con centreze doarasu pra dueluril
or pe car e le
văzuse şia jocuri
lor de nor oc unde se paria pe cai.Juil
in
povesteaistori
i auzite de l a al
ţii
, ca r
e păru ră de necrez ut până
când Tho m sau Nal esean nu l e confirmar ă. În Ebo u Dar
bărbaţi
i se duelau di n cauza f emeilor,femeile din cauza
bărbaţi
lor
,iarînambel ecazuripremi ul– acest
a er a cuvântului
fol
osit – pl eca înt ot
deau na cu î nvingăt
orul sau , d upă caz ,
învingă toarea. Când se că sătoreau, bărbaţiile d ădeau femeil
or
un cuţ it
, c erându-l
e să- i omoa r
e dac ă o nemul ţumeau –
nemul ţumeau –, i ar dacă o f emeie uci de
a un băr bat, era
con siderat uj st
ificat
, dacă nu se dove dea altfel
.Î n Ebou Dar
băr baţii se făceau mici î
n pr eaj
ma f emeil
or, aruncându-le
zâmbet e p ent
ru care erau ga ta săuci dă alţ
i băr baţi
. Lui Elayne
i-ar fi pl ăcutl a nebuni
e o l
cu l acel
a. Şi lui Nyn aeve.
Maiafl ă ceva din acele di scuţii
. Mat u n îşii maginasecă
Nyn ae ve şi El ayne erau nemul ţumi te de Van dene şi Adeleas,
dar e sp ărea că îşiascu ndeauan ti
patia.Nyn aev
e se u m
lţ
umea
să se ui te ur ât al ele,mor măind î n bar bă.El ayne ni cinu
bombănea,ni cinu seîncrunta,darîncerca î
n permanenţă să
ia coman da; e av
a impr esi
a că dej a er a Regina Andor ului.
Indifer
ent câţi ani ascundeauch ipuril
e celordou ă AesSed ai,
erau pr obabil sufic i
ent de băt râne să fie bu nicil
e sau
străbuni
cil
e l or
. Mat u n ar fi fost surpri
ns să afle că, atunci
cân d Nynaevei E şlayne se ăscu
n seră,el e erau dej
a Aes ed Sai.
1055
Nicich i
ar Thom nu î nţel
egea ten
siunile,deşi păreasăî nţel
eagă
foart
e mul te lucruri pent ru un si mpl u men est
rel. Elayne îi
tăiasevor ba şil ui Thom spu nându- i că nu î nţel
egea, atunci
când ace sta înce r
case să vor beas
că bl ând cu ea.Se păr ea că
cele două AesSed ai mai băt r
âne er au incredi
bil de toler
ante.
Adeleaspăr ea să nu-şidea seama că Elaynedădea ordine,şi
atât ea, cât şiVanden e păreauf oart
e su rpri
nse âcnd ob ser
vau.
— Vandene a spus:„Fie,dacă t
u vr eicopil
ă,sigurcă vom
face aşa“
, zise Juili
n î ncet
, sorbind di n ber e,povestind unul
dintreincident
e.Ai fi put ut cr
ede căuna car e er
a doa r Al
easă
pân ă acu
m cât eva zil
e ar fi tr
ebuit săfie mul ţumi tă.Elayn
e se
uita cu nişte ochi cao f urt
ună de i arnă, iar Nyn aev
e scr
âşnea
atât de atre di
n dinţi
, căam cr ezu t căo săşi -i rupă.
Erau în sal a mar e la Cuţ i
tul Căsn iciei
. Vanin, Haman şi
ceil
alţ
i tsăteaupe băn cila al t
e mese , mp
îr eună cu câţ i
va
local
nici
. B ăr
baţii avea vest
e lungi , cele mai mul te în cul
ori
suficien t de vi i p en
tru ni şt
e Pri begi, em
f eil
e cu decol teu
ri
adân ci ş i n îguste, î
n r ochii pa l
e car e l e ven eau pân ă l a
genunchi , dezvăl ui
nd un combi nezon su ficient decol or
at a c
vestelesă par ălipsit
edecul oare.Mul ţ
idi ntr
ebăr baţişitoat
e
femeile p urtau cer ceimari,i ar pe d eget
e rt
eisa u patrui nel
e cu
sti
clă col orată. Şi băr baţi
i, şif emei le mângâ i
au di n câ nd î n
când cu ţi
tele lungişicu rbate purtate la cingătoare,privi
ndu- i
pe st răi
ni cuoch i su
mbri . La Cuţ i
t ul Căsni
cieise p o
riser
ă dou ă
caravan e de negu stor
i din Amad i
cia,dar egun storii mân caser
ă
î
n ca mereell or
,i ar căruţaşi
ir ămăseseră la ca ravană. Elayne,
Nynaeve şi rest
ul femeil
or a er
u şiele sus n î camere.
— Femeil
e sunt… di f
erit
e,îirăspunse Nalesean luiJui l
in
râzân
d, deş i se uita l a Mat, mân gâi
ndu- şivâr ful bărbii
. De
regu
lă nu er a at
âtde e ţapăn î
n preaj
ma oa men il
orde â rnd, dar
Jui
li
n era un om de r ând din Tear
, şi asta părea să fie
i
mportant, mai alescăJui l
in faceatotceî i stăteaî n puteri să
se ol
hbeze cân dîi vorbea.
1056
 — Este o vorbă din poporî n Tear:„O Aes Sedaiest e zece
f
emei ,în ace eaşipi ele“
. Ţăr anii sunt n îţ
elep ţ
i câteodată, ar
ză-
mi-arsu fletul dacă un !
— Celpuţinni ci
unanuaf ăcutceva,cum săzi c,drasti
c,zise
Thom,deşiam cr ezutcă era să se întâmpl e ceva rău când
Elayne al ăsat să -i sca
pe c ăaf acut
- o pe B i
rgi
tte Străj
erul ei
.
— Femeia corniată?!excl
amă Mat .Câţiva l
ocal ni
ciseui tară
urât
,i ar elîşicoborîvocea: E St răj
er? Străj
eru llui Elayne?
Cu si gur
anţă că aşase expl i
cau câteva l ucruri
. Thom şi
Juil
inavurăunschimbdepriviripedeasupr aulcel
elordebere.
— O săfiemul ţ
umităsăaflecăţ i
-aidatseamacăecorni ată,
spuse h Tom şter
gându-şimust ăţil
e de ber e.Da,ast a este,şi
era să r p
ovoace o arme b
orob oaţă.Jaema con sider
a-to med
i iat
cape o sor ă mait ânăr
ă,dar an Vdene şi Adeleas…of t
ă eldi n
rărunchi
, nici
una din ele nu a f ost mulţumită că El ayne şi
-
a
al
es deja un St răj
er – se par e că cele maimul te Aes Sedai
umblă an i de zi l
e pân ă găses c unul pot ri
vit – şimaial escă
Str
ăjerul ales este ofemei e.I ar dacăel e nu er au mul ţ
umite,să
o fivăzu t pe Elayne!
— Nu le plac l
ucruri
le care nu au maif ostfăcuteînainte,
adăugăJui lin.
— Of emeieSt r
ăjer
,murmur ă Nalesean.Ştiam că t
otulavea
să se sc himbe cu ven irea Dr agonului Renăscut, dar of emei
e
Străj
er?
— Presupun căosăsedescur cedacăeî n staresăt r
agăcu
arcul ăl
a, ri
di
căMat di n umeri
. Ţi
-a intr
at pe part
eagr eşi
tă? îl
înt
rebă pe Juil
in car
e î ncep
usesă seî nece cu ber
ea. Ori
când
pref
erun ar c bun sabiei
. Sau maibine o ât bă,darmerge şi un
arc.Sperdoa r să un-mi steaîn cal
e cân d o săvină vr
emea s-o
duc pe l ay
Ene al Rand.
— Credcăpoatesătragăcu el
,zi
seThom aplecându-
sesă-
l
batăpespatepeJui
li
n.Cr edcăpoat
e,Mat.

1057
 Dar, dacăNynaeve şicelel
alte aveaude gâ nd săse ă prui
ască
–Matnu arfi vrutsăfieni cil
azecemi le,cu sau f
ărăcap de
vulpefaţ
ădeelnu setr
ădau în nici
un fel.Totcevedeaeraun
front comun şialt
e cât
evaî ncercări de a con duce cătr
e el , ca
re
începuser
ă chi
ar adou a zi, după pri ma t ent
ativă,î
n t i
mp ce lî
înşeua pe Cimpoi
aş.Din f er
icire,er a ocupat să-l gonească pe
Nerim, care cr
ed
eacăes te rteabalui săpună şau a pe ca l
ul l
ui
Mat şi , pri
n urmar e,căelşt ia mai bi ne cu m se ace
f s a
ta, i
ar
ful
gerarear ecei nu
ţse oadr o i cl
pă, aşacăMatnu dădu ni ci
un
semn că ar fi obs ervat ce va. s Ăta, e s hot ărâse el
, v a fi
răspunsu l l ui de-acum î ncol
o. Făr ă pri viri l ungi
, f ăr
ă
încruntări
,f ără acuze. Le vai gnora, l
ăsându- l
e săfiar bă în suc
propriu.
Şi avusu fici
ente ocazii săl ei gnore.Med al ionul de argi
nt se
mair ăci de d ouă or
iî nainte de a aj unge aldrum, ap oide alte
câteva oriî n t i
mpul zilei, al serii şi apoi în t oate zi
l
ele şi seri
le
car
e u rmară.Uneor i dura doar cât ar fiavu tt i
mp să i cl
pească
de dou ă ori
, al
teori câte ooră. Nu î şiput eada sea ma niciodată
car
e di n el
e era răsp unzăt
oare.Într-una di n dăţi
, când căldura
î
if ăcuseo i rit
aţi
e pe sp at
e,i ar eş arf
a di n jurul gât
ului părea
să-
l su gr
ume,o su rprinse ep Nyn aevei tân
udu- se alelî n timp
ce m edal
ion
ul se ăr cea. Se uita atât de ur âtl a elcăun ţ ăran
car
e r t
ecea pe acol
o,î mbol
dindu-şicuun băţ bi vol
ul sămea rgă
mair epede,se i u
t
ă sper iatpes t
e umăr , parcă temându-se ca
pri
vir
eaeisănu cad ă pe elomor ân du-
i poate animalul. Când
Mat sest râmbă şiell a ea, tr
esări
, aproape căzând di n şa ,i ar
senzaţi
a de răceal
ă dispăru.Î n ceea cel e pri
veape c eel
lalt
e,nu
puteafi si gur
. Uneori vedeadou ă saut r
eidi nt
r e el
e u it
ându- se
la el,incl
usi
v A vi
endha, care conti
nua sămea rgăpe â lngăca l
ul
ei. Alt
eori
, până apuca să arunce o pri vire,vorbea u într
e el e
sau se uitau la un vul t
ur c are pl
utea pe cer s au l a un ur s
negru mare,cu j umătae
t det at
s maimar e dec
âtun om, st ân d
print
re copaci
i uneipant e abrupte ce se utea
p zări de pe d rum.
1058
Singurul lucru cuad ev
ăratmul ţ
umi tor r
a
ef ap
tul căEl ayne nu
păreadel oc mul ţ
umită. Nu şti
a de ce şi ni
cinu-i păsa. Auzi
, să-
i i nspecteze oa menii
. Să- l mân gâi
e pe cap, f acându-
i
complimen te.I-
ar fit r
as un şu t
, dacăar fi fost genul de bărbat
care să facăaşaceva.
Adevărulfie spus,î ncepuse să se si
mtă maimult decât
mulţumit de sine.I ndif
eren
t ce ăcea
f u ele,nu avea ni
ciun f
elde
ef
ectasupra lui, nimic care nu put eafi r ez
ovat
l cu una di ntre
cr
emele lui Neri
m, f recat
ă pe pi ep
t. Ner i
m îl asi
gurasecă nu
es
te o degeărutr
ă.Se si mţiî ncreă
zotr ânpă în a pat r
a după-
amiază.Tocm aiseî ntorce
a de l a gradjuri
, unde î
l duse sepe
Ci
mpoiaş, la Cercul de l a Mi az
ăzi
, un han j ego
s cu dou ă
ni
vel
uride c ărămidă sp oi
tă cu var,într-un satla f
elde eg jos de
căr
ămizi spoi
te cu var , pli
n de muşt e,numi t So Tehar, când
cevaîllovi drep
tî ntre umeri. Se nîtoarsepe călcâ
ie,cu mi rosul
de băl
egar nînări , gata să-l mănânce e d vi
u pe rândaşul care
f
ăcu se asta saupoat e pe unul di nt
re vagabonzi
i cu pri viri
duşmăn oase din So Te har, cu sau f ăr
ă cuţit
. Nu er a niciun
rândaş şini ci
un vagab ond, doar A deleas,ocupată să scr ie în
carneţeu
ll ei
, dând di n ca p si
ngu r
ă. Avea mâinil
e cur ate.
Mat ni t
ră înău ntru, cer ând puncide l a han gi
ţă,ap oise
răzgândi şio puse să aducăbr andy, un lichi
d tulbur e.Femei a
costel
i
vă insist
a că ar fi f ostfăcut din prune,dar d upă gu st
părea să fie f olosi
t alî ndepărt
area rugini
i. Juil
in se mul ţumi
să-l mir
oasă, iar Thom nu vr u săf acănicimăcar atât. Chiar şi
Nalesea
n luă doaro î nghi
ţit
ură şicer u punci,iar Nalesea
n ar fi
băutori
ce.Matpierdu şi
rulcăniţelordecosi
torpecar
eledădu
pe gât;indi
ferent câte fuseseră, sf
ârşiprin a fi că rat î
n pat de
Neri
m şiLop in. Nici
odată nu se gân dise căed mal
ionul de ar
gi
nt
ar fi putut avea şil i
mite.Aveadovez i mai mult decât sufici
en
te
că pu t
ea opr sai
i darul, dar, da că puteau ridi
ca ce va cu
Puter
eaşisă -l arunce p a
oiî n el… „Mai bine decât ni
mic“îşitot

1059
repet
a, înti
ns pe salteaua plină de cocol
oaşe,uitându-secu m
sesc urgeau pe atvan umbrele aruncat
e de u
lmina ulnii.
„Mult mai bine decât ni
mic“. Dar dacăar fi fost în stare săse
ţi
nă singur pe pici
oare,ar fi co borâtsămai cea r
ă brandy.
Din această cauză er a într-
o stare de spi
rit groaznică, cu
li
mba ca re-
i păreaacop er
it
ă cupen e şi cutobe care-i băt
eau î
n
cap în t i
mp ce val uri de sudoar e i se sc
urgeau pe el de l a
soarel
e dezlănţuit deasu pra sa, când, în a ci nce a zi, drumul
trecude u n dea l dez vălui
nd Ebou Dar , desfăşurat la pi ci
oarel
e
lor
, de-a lungu l mar elui Râu El dar, cu un por t mar e plin de
vase.
Pri
ma l ui i mpresi
e f usese că or aşu l era al b. Cl ădiri albe,
palat
e albe,t urnuri al be.Cupol el
e a l
be ca r
e sem ănau cu ni şt
e
napi sau per e purt au cer curi stacoj
ii, albastre sa u auri i
, dar
oraşul er
a alb, r eflectând lumi na soarelui at ât de p uternic că-l
dureau ochii
. Drumul ducea la o poa rta arcu i
tă şiî naltă printr
-
un zid acoperit de etncuială, atât de g r
osî ncâtf ăcură dou ăzeci
de paşil a umbr a por ţ
iiî nainte d ea i eşi i
ar nîl umi na so arel
ui.
Părea să fie un or aş alcă tui
t di n pi
eţe,ca nale şipod uri
, pi eţe
lar
gi cu fântâni sau st at
ui î n mi j
locu
ll or, pli
ne d e ulme,ca nale
lar
gisauî ngu st
e cu oa men iîmpi ngân
d barj e de-a lungu ll or,
poduri d e toate mări mil
e, n uele joa
se, t el
al
e foart
e ar cu i
te,
alt
ele sufici
ent de maricasăai bă prăvăli
i pe mar gi
ni. Palate cu
porti
curigroase, st
răj
uite de co loane stăteau alăt
uride pr ăvă l
ii
de co vo
are şist of
e,i ar clădiricu pat ruet aje,cu f erest
re uri aşe,
arcu i
te, ascu nse în sp atele ob l
oanelor, erau înconj
urate de
grajduri, prăvăl
ii de cuţ
ite sau vâ nzătoride peşte.
Într-una di n ace l
e pi eţe Van dene se op ri să discute cu
Adeleas,înt imp ceNynaeveseî ncrunt ala el
e,iarElaynese
uita de par căi -
ar fi at ârnat ţurţuri de nas şide băr bie.Când
intr
aser ă în oraş,l a i
mbol dul lui El ayne,Aviendha secă ţărase
pe cal , air ac um se st rădui
a să se de a j os
, al f el de
neîndemânat i
că. Se uit
a î njur alf elde cu ri
oasăcaOl ver
, ca r
e
1060
avea ochi
i mari de câ nd zări
seră or aşul
. Birgi
tt
e î ncer
casă se
ţ
ină d e El
ayne,imit
ându- l pe Jaem.
Mat profită de ocazie să-şifacăvân t cu pălăria, ui
tându-se
î
njur.
Cel mai mar e pal
at e p care-l văzuse vreodată oc upa o
î
ntreagă latur
ă a pi eţ
e,i era î nţesat de cu pole, utrnuri şi
col
oane,înalte de t
reisa u patru ni vel
uri. Pe celelal
tetreilaturi
erau amest eca
te casemari , hanuri şipr ăvălii
, fiecare la felde
albă cacel el
alt
e.St atui
a uneif emeiî ntr-
o togăcu rgătoar
e,mai
înaltă decât un Ogi er, era plasată în mi j
locul pieţe,i pe un
piedestal şimai înalt, cu un br aţ ridicat către mar e.Doa r o
mân ă de oameni mergeau pe p av
aujl dintr-
o pi atr
ă de cu l
oare
desch i
să, şinu era de mi r
are p e căl
dur a aceea . Câţi
vaî şiluau
masade pr ânz pe t rept
ele de j os al e pi edest
alului
, i ar
porumbei i şipescă
ruşii sel upt
au î n j urul lor per est
uri
. Era o
întruchipar
e a l i
nişti
i. Mat nu î nţ
elese de ce brusc si mţi
zaruri
le rost
ogol
indu-i-
seî n cap.
Cunoş t
ea bine acea se
nzaţi
e.Cât eodată,ap ărea cân d avea
mare nor oc la jocuri
. O si mţea mer eu cân d începea o băt ăi
l
e
sau atuncicâ nd t r
ebuia săi a o deci zie vi
tal
ă, de g enul cel
or n
î
urma căr or es puteaal ege cu gât
ul tăiat.
— O săi nt
răm acum,peunadi ntreporţi
lemaimi ci,anunţ ă
Vandene,iarAdeleasaprobăcu omi şcareacapul ui
.Meri l
il
leo
să aibă grij
ă să primim cam eer să ne mpîr ospăt
ăm.
Astaînsemnacăer aul aPal
atulTarasi
n,undeTyl i
nQui ntara
din CasaMi t
sobar şe deape T r
on ul Vân t
uril
or, guver
nân d cale
de o sut ă de mi l
e î n jurul or aşului Ebou Dar . Unul di ntre
l
ucrurile pe car
e e ruşise să l
e a fle er a căAes ed Sai aveau săse
î
ntâlnească cu alte surat
e d e ale o l
r şi, desi
gur, Tyl
in. AesSed ai
tr
ebu i
au să se ntâl
înească cu Reg i
na.Matse i u
tă la mar mura
st
rălucit
oare şipi atra acoperită cu t encui
ală, nîtr
eb ându-se
cum ar fi f ostsă l ocui
ascăacol o.De ob i
cei îi pl
ăcea u pal
atele
sau, cel puţ
in, locuri
le cu servitori şiaur , şinu ar fi st râmbat
1061
din nas inci l
a un patcu puf . Dar nu Pal
atReg alînsemna că
nu puteai săt eî ntorciîn loc f
ără sădai pest
e vreun nobil
.Iar
Mat pref
era să ai bă de-a facecu câte unul
, pe rând; chi
ar şi
Nalese
an putea fi enervan t
. Un palatatâtde mar e n
îsemna şi
că,fie av ea să se î nt
rebe tot it
mpul unde sunt Nynaeve şi
Elayne,fie săî ncer
cesăst eape l ângăel
e.Nicinu şt i
a ce r a fi
fostmai rău, săî ll ase să se in
ţă de el
e cao gardă de corp, sa
u
săr efuze.Par căo au zeape E l
ayn e,cu o vocee dgh eaţă: „Să li
se ăgsească n loc
u ulijupân Cau t
honşioa men i
lormei . Să ave ţ
i
gri
jă să pri mească merinde şiapă. “ Ar fi fost în st
ar e să f acă
aşa ceva. Obişnui
a să apar ă di n sen i
n să-şif acă inspecţi
ile,
spunându- i să acă
f cee a ce el deja se r p
egăt
easăor don e.Pe d e
alt
ă par te, dacăer a un l oc unde ea şi Nyn aeve puteau fi î n
sigur
anţă, acela era palatul Reginei
.Î n plus,î şidorea să st ea
tol
ănit, cu pici
oarel
e ri
dicate,bând punciî n ti
mp ceţ ineao f ată
pe genunch i car
e să-i mângâie âtmplele.Şi cât
eva prosoape u de
arfi f os
t bu ne.Î l durea cap ul
.Î ncă îi mair ăsu
na î n ur ec
hi
pr
elegeera pe car e i-o ţ i
nuse El ayne de di mi neaţ
ă, es dpre
nenoroci
ri
le băut uri
i şidesp re ceexe mplu dădea eloa menilor
săi
. Er a un al t mot i
v pen tru care tr
ebuia să pună pi ciorulîn
pr
ag. Se simţ i
se r p
easl ab casăr ăspundă,ab ia se ădduse osj
di
n pat ,î ntrebându-se dacăo să fie î n stare să încalece pe
Ci
mpoi aş,şidej a îit r
ecuse emfeii pr
eamul te cuved erea. Dacă
nu punea pu nct acum, avea ă-slpfeel s
acă ă-şiîncli
ne capul.
Toat
e acestea îitr
ecură pri
n mi nt
eî ntimp ce Vandene î
şi
î
ntoarsecalul cătr
e Palat.
— Voilua camere pentru oameni
imeil a unuldin acest
e
hanuri
, zise tare.Dacă t u, Nynaeve,saut u, Elayn
e aveţ
i de
gând să co l
indaţi pe străzi
, să-
mi daţ i de veste şivoi t
rimit
e
oameni car
e s ă vănsoţî ească.
Maimul t ca si gur că nu vor ac fe asta – nimeni nu putea
depăşi î
n î ncăpăţânar
e o f emei
e care credea că poate să-şi
poart
e singură de g rj
i
ăî ntr-
o groapă cuur şi
, cumâi nil
e g
oale –,
1062
dararfi pus ă rmăşagă c Vanin putea găsi o cale de a afl
a cân
d
i
esel e din Pal
at . Şi dacănu el , măcar J ui
li
n; un pri nzăt
or e
d
hoţi ar tr
ebui săşt ie cu
m.
— Ăla ebun,al eseell aî
nt âmplare,arăt
ând cătreocl ădi
re
mare d e ceal
alt
ă part e api eţ
e.iDea suprai ntr
ării arcu
ite eran u
semn pe car e nu- l putea esdl
uşi.
Vandene se uităl a Adeleas. Elayne se ui
tăl a Nynaeve.
Aviendhaseî ncruntălael.
Nu le dădu şan sa să spu nă c eva.
— Thom,Jui l
in,ceziceţ
ideni ştestacanedepunci?
Sau poate ap a arfi f ost maibună.Nu maibău senici
od
ată nî
viaţaluiatâtdemul t.Thom clăti
nădi ncap.
— Poatemait ârzi
u,Mat.Trebuisăst auaproapedeElayneî
n
caz că r a
e nevoei de mine.
Zâmbetul patern îndrept
at căt r
e eancepî u să seea şt
r
gă când
văzu cum Elayneseui talaMat .Juilinnu zâmbi–arareorimai
zâmbea– d ar i şelrăsp unse că trebui
e săst eape a pr
oape,şi
poate se vornt â
î l
ni mai t ârzi
u.
— Cum vr eţ
i,r ăspunse Mat , punându-şipălări
a pe cap.
Vanin!Vani
n!
Grăsanul tresă
ri ,luându- şiprivir
ea pl i
nă de adoraţie de l
a
Elayne.Omul er a r oşuî n obraji
! Pe lumi nă,femei
a ai a ave
a o
influenţă p
roastă.
În ti
mp ce a Mt îlîntorceape C impoiaş,vocea l
ui Elayne lîl
ovi
în spate,şimai î nf
umur ată cade d i
mineaţă.
— Nu îţiveilăsaoameniisăbeapreamul t
,jupâneCaut hon.
Unii bărbaţi nu şti
u cân d să sepr ească.
o Şi cusi guranţ
ă nu ar
tr
eb ui săl aşiun băi at săvadă oa meni beţi.
Scrâşni din dinţi căl
ări
nd făr
ă săseui t
e n îapoi
. Olver se i
tau
l
a el . Trebui
a săaver t
izez
e oamen ii sănu seî mbete de faţ
ă cu
băiatul
.Pe Lumi nă,câtde multur a să-
ispună ea cear ede
f
ăcu t!

1063
 Han ul se numea Fe meia Rătăci
toar
e, i
ar semnul ag ăaţt
deasupr a uşi
i şisala mar e promi
teautotceea ce şiî doreaMat .
Încăperea cu t avan înalt er a mai ăco
rroasăca af ară, u c
f
erestrel
e mar i şiar cuit
e, coper
a ite de ob loane de l emn,
sculptate cuarabescuri
. Păreausăai bă maimul te găuri dec
ât
l
emn, da r umbreau î ncăperea. rE
au şi s tr
ăini al
ături de
l
ocalnici, un murandian sfri
ji
t cu mustăţ
ir ăsuci
te,un kandori
cu două lanţuri atârnate de pi
eptul hai
neişial ţ
ii, pe ca
re Mat
nu-irecunoscu di
ntr-o pri
vir
e.Un f um su bţ
ire de pipă umplea
aer
ul,iar oudă f emeicar e cân
tau la fluier işun băr bat u co
tob
ăî nt
re gen unchi dădeaunaşt er
e u neimuziciciudate.Şi, cel
maibun l ucru, femeile care ser
veaul a mese erau drăguţ
e,i ar
l
a patru mese ăr bbaţi
ij ucauzaruri. Negust
orul kandorijuca
cărţi.
Hangi
ţa se pr ezenţă ceremoni
os ca fii nd Setal
le Anan,i ar
ochi
i eicăprui o rtădau că u n senăscu seîn EbouDar .
— Bine,seniori
imei ,se încli
nă ea şicăt
re Mat ,şicăt r
e
Nalesea
n, făcând săsecl at
ine cercei
i mari de a ur. Permit
eţi ca
Femeia Rătăcit
oare să văof ere umila eiospit
alit
ate.
Era drăguţă, î
n ci uda firelor lb
ae din păr, dar M at seui t
a la
ochi
i ei. Purta l
a gâ t, agăţ
at de un co l
ier
, un cu ţ
it de că săt
ori
e,
cu mân er
ul băt ut cupi etre roşi
i şial be od ihnindu-i
-se î n
decol
teul generos,şimai avea l
a cingătoare unul di n acel e
cuţi
te cul ama cu rbată. Cu toat
e a ces
t
ea, nu se u pteaabţine să
nu rânjească.
— JupâneasăAnan,simtcăam aj
unsacasă.
Ci
udat era că zaruri
le n
u i se ami rost
og
oea
lu î
n mi
nte.

1064
CAPI
TOLUL 48
Pe m
uch
ie de cu
it

După ce co borî di n cadamar e d e c upru cu un pr osop al b

înfăşu rat în j urul ca pului, Nyn aeve se uscăî ncet. O servi toare
plinuţă, cupărul căru nt,î ncer case să î mb
or ace, dar Nyn aeve o
exped iase,i gn orându- i pri viril
e ul uite şi pr otestele, şi se
îmbr ăcăsi ngu ră, cu mar e gri j
ă, exa minând î n ogl inda î nalt
ă şi
îngu stă r ochia de u n ver de- închis,cu un gu lerl arg de d antelă
din Mer ana.Aveaî n pungade a l br âu i nelul gr eu de a ur all ui
Lan – mai bi ne să unse gân dească l
a el– al ături de u nul dintre
inelele r ăsu ci
teter’angrea l, i ar cel care purt a Mar eel Şarpe
străluceape al t reileadeget al mâi nii drep te.Mana eidr eaptă.
Mai bi ne să unse â g
ndească nicil a asta.
Tavanulî nalter a pictatf rumos cu un ceral bast ru şinori
albi, i ar mob il
ele se sp rij
ineau pe pi cioa re de l ei u arit
e,
neo bişn uit de mari ,i ar p atul şit oat el ucru rile dr ep te,pi cioarele
scau nel or r a
eu mul t pr eaorn ate şi aurite p entru gu st ul ei. Cu
toate ast eaer a ce a maicon fort
ab il
ă cam eăr pe car e o avu sese
de mul tă vr eme. O camer ă pl ăcut ă.Sufici ent de r ăc oo
ras ă.
Ceea ce ncerîcaea să facăer a săse cal mez e.
Nu r euşi, desigu r. Simţ ise cu m ci neva ţ saidarul
ese a ş
i, de
îndat ă cei eşi din cam eă r, văzu urzeala î mpot riva t r asului cu
urechea.
El ayn e o f ăcu seî n j urul ca mereide zi . Bi rgitte şiAvi endha
erau dej a acol o,pr oa spăt sp ălate şi îmbr ăcat e cuveşm inte n oi
.
Camer a de zi , cut avanul pi ctat lar ândul l ui cunori şiun cer
albas t
ra, er a î ncon j
ur ată de pat ru dor mi toar e, n u l ucru
obişn uit a colo, u dpă cu m pr etindea Bi r
gitt e.Pat ru f erest
re
înalte şiar cuite dădeaucăt re un bal conl ung,st răjuit d e fier
f
or jat vo psitî n al b, at ât de mi gălos l ucrat căseput eau ui t
a l a
Piaţa MolHar a f ără să fie văz ute.O bri ză sl ab ă t recea pri n
1065
ferest
rele deschise, p urtând cu ea mi rosul sărat al m ări
i,
adu când chi ar pu ţi
nă r ăcoar
e. Mân i
a o î mpiedi
ca să se
concen t
reze, ar
i Nyn aev e si mţi
se căldura imediat după ce
ajunseserăl a palat
ul Ta rasin.
Thom şi Jui l
in primi seră o camer ă depart
e, în ari
pa
servit
oril
or, ce
eaceo i rită pe E l
ayne mai tare decâtîi supărase
pe b ărbaţi
. Thom ch iar r âsese.Dar elîşiper mit
easăr âdă.
— Bea di n ceai
ul ăsta excel
ent, Nynaeve, zise Elayne
punân du-şiun şe rvet al
b pe r och
ia st r
ăluci
toar
e de măt ase
albastră.
Ca t oate l
ucruri
le din cam eăr,scau nul eimar e av ea sfer
e
aurit
e dr ept pi
cioare şiun sp ătar înalt. Avi
endha st ătea pe
podea l ângă ea, cu pici
oarel
e strânse su b ea, sub r ochi
a cu
guler naîl
t ceavea aproa
pe aceea şicu l
oare cagr esia verde pal.
Nynae ve nu îşi ami nt
ea să fi văz ut v reodat
ă o f emeie Aiel
şezând î n scaun. Oamenii se hol baseră la ea î n cel e două
hanuri.
— Ment ă şicoacăze,adăugă Birgi
ttela ofert
al uiElayne,
umpl ând fără sămai aşt ept
e oal t
ă ceaşcă delica
tă de porţ
elan.
Birgi
tte purta pant al
on i cenuşi
i şio hai nă scu rtă, al
bast
ră.
Uneo ripurta şir ochii
, dar gust
urile pe ca r
e el aveao f ăceau pe
Nynaeve să fie b ucuroasăcăse nî tâmpla rar. Erau găt
ite otat
e
treişini men i nu avea nevoi
e d
e ele.
Car aaf de ar gnit str
ălucea umed,ar i ceauil era rece şi
revi
go r
an t
. N ynaeve adm i
ra chipul e rce şi ăr fă urme de
tr
anspi
raţi
e all ui Elayne.Ea se simţea di n nou asudat
ă, î
n
ci
uda brizei
.
— Tr
ebuiesărecunosc,zi
seea,cămăaşteptam laoprimi
re
dif
eri
tă
.
— Chiaraşa?î
ntrebăElayne.Dupăcum s-au comport
atcu
noiVan dene şiAdeleas?

1066
 — Măr og,am sperat,of
tăNynaeve.Î n sf
ârşitsuntşieu Aes
Sedai, chiar Aes edSai, şini men i nu par e săcr ead
ă. Chi ar am
sperat căl ucruri
le vor sta dif
erit după ce l ecă
p m din Sal i
dar.
Î
nt âl
nireal or cu Merili
ll
e C eandevin nu decu rsesebine.Fel ul
î
n car e f useser
ă pr ez
entate,de f apt. Vanden e l
e prezentasede
mânt ui
ală, apoif useseră expediat
e,pen tru ca adevăratel
e Aes
Sedai săpoa tă sta de vo rbă. Merili
ll
e sp usese că era sigur
ă că
vorsă se împr ospăteze,darer a o concedier
e,având de al
es
între a l eca
p ascu l
tătoare ca i şt
n
e A lese sau a st
a bosu mflate ca
nişte copii. Toa t
e î ncercări
le lui Nyn aeve de a se cal ma se
du ceau der âpă numaicân d îşi amintea;broboane d e sudoar
e
începuseră să-i aluneceepa fţ
ă.
Faptul căf useseră expediate nî acel felnu era nicimăca r cea
mai r eapart e.Meri lil
le era o cairhi
ană zvelt
ă şielega nt
ă, cu păr
negru , st
rălucit
or şi ochi mari, apoşi, o Cen uşi
e care arăt
a de
par că ni
mi c n u o surpri nsese r v
eodat
ă şi nimic nu ar fiput ut
să o su rpri
ndă vr eodat
ă.Doar că ace
i ochi se ăcu
f se ră mari
auzind că Nyn aeve şiEl ayne er
au Aes Sedai , şichiar şi mai
mar i au
zind că Egwene er a Supr ema Amyr l
in. Fu ul uită că
Birgi
tt
e era St r
ăjer, deşi reuşisă se st ăpânea scăsu ficient de
multî ncât sănu- i scap
e d ecâto privi
re ulngăşiun ţ ugui
at de
buze.Aviendha scăpase celmaiief
t i
n,Merilil
le murmur ând
doar că ar fiî ncântat
ă să o vad ă novice. Apoif useseră date
afar
ă. i Ş primi
se r
ă şio su ges
tie,mai u mlt un or din, să-şi
petr
eacă următ oarel
e zi erecupe
l rând u-
se de pe urma
rigorilorc
ălători
ei
.
— Seri
os,Nynaeve,cl ăt
ină El
aynedin cap.Nicimienu îmi
place fel
ul î n car e am f ostr at
ate, a d
r t u facidi n ţânţar
armăsar. DacăVanden e şi Adelea
s vor causăt e u
fgarel
e,lasă-l
e
în pace. Ai pref
era săi a conducerea ăut
ăc
ril
or va
sului?
În cu rsul î ntregi
i călători
i ab ia ad useser
ă vor ba de
ter’
angrealul pe car e lî căut
au ,tocmaide e tamă cael e sănu
sei mpli
ce.
1067
 I
ndifer
ent dacăs- ar fi amestecat sau nu, N ynaeve er a
convi
nsă că u asc
ndeau ce
va.Doar că El
ayne nu voia să ad mită
căşieaer a de aceeaşipăree
r.Adeleas un-
şidăd use seama că
Nynaeve o auzise spunând că vor ăucta f
ugare de î ndată ce
aj
ung a l Ebou Dar, cân
d Nyn aeve n ot
reb
îă dacăî nt
r-adevăr e s
aşt
epta să găsească pe cineva,Vandene răspunse cam pr ea
reped
e căer au mer eu î
n cău tar
e def emeifugi
te din Tu rn. Nu
avea niciun sen s.Ni men i nu fugi se din Sali
dar, deşi novi
cel
e
mai fugeau uneori – viaţ
a er a grea, maiales căveau a mul ţi ani
de pet r
ecut pri mind or dine, nîainte de a put ea î ncepe să
reflect
eze căî ntr
-o bună zi vorut p
eagân di cu mi nteal or – ,şi
uneor,ich i
ar şicâ t
e oAl easăca re a junses
e al capătul puteri
l
or
totaşteptând să -
şipri mească şalul, dar chiar şiNyn aeve i a
ştcă
puţi
ne aj ungeau măca r pân ăl ai nsu l
a Tar alV
onului î nai
nte de
a fi t ârâte înapoi. Puteau fi dat e af ară î
n oricecl ipă, dacă nu
erau suficient de p uter
nice să con ti
nue,dacăr ef
uzau saupi cau
test
ul de A l
easăsa u de Aes ed
Sai, pe â
lngăcar e ea şiEl ayn
e se
str
ec uraseră, ard ni ci
odat
ă nu put eaudecide el e însele să
plece, decât dacăer au dej
a Aes edSai.
Deci , dacăcel e carereuşeau săf ugăerau at ât de rare,ce el
făcea pe Van dene şi Adel
eas să cr
eadă căput eaugăs i una în
Ebou Dar , şide ce se st rânsese
ră ca ni şt
e sc oc
ii cân d le
într
eb ase? Ii era teamă căştier ăspunsulla ultima întrebare.Îi
trebui mul tă stăpâni
re de si
ne să nu se ra
tgăde cosi ţ
ă. Cr ez
use
că nî cepuse să set rol
con
ez
e mai bine.
— Celpuţin Mataî nţ
elescăsuntem AesSedai,mârâiea.Ar
f
ace i nbe să şt i
e. Măc ar acum putea să se oc upe de el . Să
î
ncercenumaice va,şio să vad ă cum e s ă fie bu mbăcit cut oat
e
l
ucruri
le p e care ea puteasăl e ri
di
ce cu oţesătură de A er
.
— De-aiafugeaideelcum fugeun chetan d
e un colectorde
t
axe?î nt r
ebă r ânji
nd Bi rgi
tt
e, ari Nyn aeveî şi mţsii ob r
aji
i
l
uându-if oc.Cr ezuse că şiîascunsese t sen
imen
tele m ai bi
ne.

1068
 — Est
e f oart
e enervant , pentru un băr bat, murmur ă
Avi
endha.Cr ed căaicălătoritf
oartedeparte,Birgi
tte.Vorbeşti
adese
a de ocu
l ri de car e n i
cimăcar nu am auzi t
.Î ntr-
o b ună zi
mi-
ar plăceasăcă l
ătorescri n
p ţi
nuturile umed e şi săvădt oat
e
aces
te ocu
l ri. Unde este acea st
ă… Chel t
an? C helta?
Î
ntreb
areaî i şt
erse lui Birgit
te rânjetul de pe f aţă. Indi
feren
t
unde era, probabi
l era pr af şipulbere d e o m ie de a ni sa
u poa t
e
chiar a parţi
nuseal teiVâr ste.Ea şiobi ceiul eide a strecur
a în
conversa ţ
iel ocuri st
răvechi. Nynaevei -aşr fidorit săo fi vă zut
cân d recunoş t
ea f aţ
ă de Egw ene ceea ce Egw ene şti
a deja.
Egw ene d eveni
se mpir esionant de puternicăî n sc
urtul r
ăsti
mp
petrecut p ri
ntre cei din nea mul Aielşinu î nghiţ
ea prosti
il
e.
Birgit
te s e nît
orsese p l
ouată.
Chi ar şi aşa, Nyn aeve o plăcea pe Bi rgit
te maimul t ca pe
Aviendha,car eonel i
nişteacâteodatăcu privi
ril
eeidureşicu
vorbele eiînset
ate de sânge.Dar,indif
erentcâtde enervantă
putea fi Bi r
git
te,Nyn aeve promisese să nu- i dea se ce
rt
ul în
vil
eag.
— Mat … m- a ameni nţ
at,spuseea î n grabă.Fusesepri mul
lucru ca r
e î i ven i
se în mi nte încercând să -i distragă aten
ţi
a
Aviendheişiulti
mulcar earfi vrutsăseafle.Seî nroşiiarăşi
.
Elayne zâmbea,deş i avea bunul-simţ să- şi ascundă zâmbet ul
în ceaşca de cea i
.
— Nu înf el
ulăst a,adăugă Nynaevecând văzu că Avi endha
începe să se î ncrunte şisă -
şiat ingă mâner ul cu ţ
itul
ui de la
brâu.Femei a Aielpărea să fie convinsă că violenţa est
e un
răspuns adecvat pent ru orice.
— Af ostdoar… Avi endha şiBirgit
te se uitau la ea,numai
ochi şiur echi
. A sp us că …
— Cred căam vorbi tsuficientdesprej upânulCaut hon,zi
se
f
erm El ayne,sal vând- o aşacu m şieao sal vase pe Bi
rgi
t
te.El
este ai
cidoa r casăî ll uăm de p e ca pul lui Egw ene,şiîmi potda
seama mait ârziu cesă ac t
fer’
a ngrea
cu lul uli.
1069
 Elayne î
şiţugui
e buzel e oclipă. Nu f
uses e del
oc f
erici
t
ă când
VandeneşiAdeleasîncepuserăsăconducăspreMatf ăr
ămăcar
să î i spună şi ei, şi încă şi maipuţ in mul ţumi
tă că Mat o
ştersese la hanul ace la. Nu av usese ce să f acă,esi d
gur
.
Pretindeacăî l ob
işnuieşt
e să primească ordine d
acăî i sp
une să
facăceea ce rmausăf acăşisi ngur
. Ei bine,nu puteadecât să
-
i
urez e nor
oc.
— El este cel mai puţi
n i mportant l ucru din căl ători
a
noastr
ă, spuse erf
mă.
— Da,ziseNynaeve,încercând să-şiascundă uşur ar ea.Da,
vasulest
ecelimportant
.
— Propun săplecprimaînr ecunoaşt ere,ziseBirgi
tte.Ebou
Dar par e maidu r decâtî mi ami nteam, i ar onza pe care aţ
i
descir
s-o ar u p
teafi maiper iculoasă dec â…
t î nce rcăsănu se
uit
e al Aviendha… Decâ tr est
ul or aşului, oft
ă ea .
— Dacă e vorba de recunoaştere, interveni nerăbdăt oar
e
Aviendha,vr eausăi auşieupart e.Am ca din’sor-ul cumi ne.
— Oi scoadănu t rebuiesăi asăîn evidenţă,zisecu blândeţe
Elayn e.Cr edcă r at rebui săgăsi m r och i
i din Ebou Dar pen tru
noit oate; apoi vom pu tea mer ge î mpr eună să cău tăm, şi
niciuna di ntre noinu va i eşi î
n evi den ţ
ă. Lui Nyn aeve î
i va fi
probabil cel mai uşo r, adăugă, zâm bind lui Bi r
git
te şi Avi
endhei
.
Toţilocuitoriidin Ebou Darpe car eî ivăzuser ă până atunci
avea u părul negru ,i ar cei mai mul ţi aveau şioch i
i negri
.
Aviendhaof t
ăîntunecat ă,iarNynaevesi mţinevoiasăoi mi t
e,
gândindu-sela deco
lt
eurile adânci.Î ngu
ste,dar ofarte adânci.
Birgi
tte găsse
i de cuvii
nţă săr ânjească
;femeia nu avea pic de
ruşi
ne.
Discuţi
a fu înt
rer
uptă de o f emeie cu păr scu rt
, negr u, în
li
vreaua CaseiMitso
bar, care nit
răf ără săbatăl a uşă ; Nynaeve
gândi că era nepol
i
ti
cos, i
ndif
erent de cum ziceaEl ayne că se
cuvenea să se comporte servitor
ii
. Avea o fustă al bă, cusută
până l a genunchi as t
fel încât să- i rămână l a vede r
e
1070
com bi
nezon ul ver
de,iarveşmintel
e lăsa
u să i sezăr ească un
corsaj brodat cu Ancora şiSabia în ver de.Chiarşidecol teu
l
l
ivreei
l era maiad ânc dec
ât ot
t e c văzuse Nynaeve vreod
ată.
Pli
nuţă, între două vârst
e,femei
a ezi
tă, apoi f
ăcu o r ever
en
ţă şi
se d a
resă tut
uror:
— ReginaTyl i
ndoreşt
esălevadăpecel
etreiAesSedai,dacă
dânsele binevoiesc.
Nyn aeve schimbă pri vi
ril ungicuEl ay
ne şi cel
elal
te.
— SuntdoardouăAesSedaiai ci
,spuseElayne.Poat
eaivrut
să t e duci la Meri l
il
le?
— Mis- aspussăvi naici… AesSedai .
Pauza f usese abia sesi zabil
ă, iar em
f ei
a apr oa
pe t r
ansf
ormă
ti
tlul n î
tr-
o î ntr
eb are. l E
ayne se ri dică
, n etezi
ndu-şi och
ria;
niciun străin nu ar fibăn uit că sub chi pul ei se sa
cundea
mâni a, dar n î jurul buzel or şial och i
lor se gh i
ceao uşoa r
ă
crispare.
— Sămer gem atunci?Nynaeve?Aviendha?Birgit
te?
— Nu suntAesSedai ,Elayne,zi
seAviendha,iarservi
toar
ea
int
erveniî n gra bă:
— Mis-aspusdoart reiAesSedai.
— Eu şiAvi endhaam put eamergesănepl imbăm prin or
aş
cât voi văî ntâlniţ
i cu r egi
na, ziseBirgi
tte înai
nte ca El
ayne să
poată spune ce va.
Chipul A vi
endhei s e l umină. l E
ayne le ar uncă o privi
re
ascuţi
tă, apoi of tă.
— Bi ne,dar să fiţiprudente.Nynaeve,viisau vreisă te
pli
mbi ş i tu? întrebăcu un t on se c,ui t
ân du-se iar
ăşil a
Birgi
tte.
— Oh,nu aşr at
a asta,răspunseNynaeve.Mă bucursă ne
î
ntâlnim î n finalcu ci neva care crede…se op ri, nepu
tându-şi
ter
mi na gândul de a f
ţă cu ser vi
t
oarea. Nu ar trebui săo f acem
să ştaepte pe Regină.

1071
 — Oh,nu,spusef emeiaî
nl i
vrea.Al t
felurechi
lemel enu vor
f
ace u ml
te p ar
ale.
Dar,indif
erent câ t
e parale i îfăceau ur ech
il
e,l e ulă ce vatimp
săst răbată cordioarel
e palatul
ui . Acest
a er a pli
n de cu loare,de
par căar fivr ut săcom pen seze a l
bul de a f
ară.Un cor idor av
ea
tavanul pictat ver de, ar
i per eiţ
i er au albaştri
, u n altul avea
ziduri
le gal
ben e,i ar tava
nul roz-pal. Plăci
le de g r
esi
e a l
e p odel
ei
aveau forme de di aman t,r oşii, negre şial be saual bast
re şi
galbene,şinen umăr aet alt
e com binaţii de culor
i şinuan ţ
e.
Erau puţ i
ne atpiseri
i– d e o biceiscen e de pe mare nîsăî n firide
erau aşez at
e mul t
e vazeî nalte făurite di
n por ţel
anul fin al
Oamen il
orMări i
, dar şi pi
esescu l
ptate de crist
al, st
atuete şi
vaze,şihol
uri,careatraserăatenţialuiElayneşiluiNynaeve.
În toate dir
ecţii
le segr ăbea u se rvi
tori
, versi
uneabăr bătească
a l i
vrel
eiaveapant aloni al
bi , vest
e l ungi şiverzi pusepest e o
căm aşăal bă cu mân ecilarg.iÎ nai
nte de a put ea aj
unge r p
ea
dep art
e,Nyn aeve văzu pe ci
neva veni
nd cu paşimari căt re el
e,
făcând-o săse op rească şisăo pri ndă pe E layne de b r
aţ. Era
Jaichim Carridi
n.Nu- şiluăochiidelabărbatulî
naltşicărunt
în t i
mp ceacest a t recea pe l
ângăel e,cu och i cruzi
, adânci
ţiî n
orbite,pe ca re nu-iî ndrep
tă nici
o clipă căt
re ele,cu mant ia
albă at ârnată de sp at
e.Avea i ch
pul acoper
i
t de su doar
e,dar o
ignora aşacu m l e gn
ioră şi pe ele.
— Cecaut ăelaici?î
ntrebăNynaeve.
Băr batul dezl
ăn ţ
uise n u masacr
u în Tan ch
ico, şiLumina ştie
unde al
tundeva. Servi
toa r
ease i u
tăl a eaî ntreb
ătoare.
— Păi Copi
ii Luminii au t ri
mi s o solie, de cât
eva luni
.
Regi
na… Aes Sedai ?
Di
n nou , ezi
tarea. Elayn e eruşisăapr obe d i
n capgr aţ
ioa
să,
darNyn aeve nu-şiputu î mbl ânzi asprimea i n
d voce:
— Sănuof acem săaştepte.
Meri
li
ll
e lăsasesă -i sca pe un l ucr u desp r
e acea st
ă Tyli
n, că
er
a o f emeie punctuală şiext rem de f ormală.Dar , dacăşiea
1072
începea să ai
bă dubi i că erau Aes edSai, Nynaev
e avea st
area ed
spiri
t potri
vită pentrua- i dovedi căera u.
Servti
oarea l e duse î ntr
-o î ncăp
ere cu t avan
ul o vp
sit î
n
albast
ru-deschis şipereţ i ga l
beni, cu ferest
re î
nalte şiar cu
i
te
care dădea u către un bal co
n l ung,lucrat î
n fier oif
jat
,lăsând să
treacă briza pl ăcut
ă şisăr ată. Nynaeve şiEl ai
ne î şifăcur
ă
rever
enţel
e n îf aţa Reginei
, aşacu m se cu ven
eaî n faţ
a unui cap
î
nco ronat,o a plecar
e u şoară şio înclinar
e mi căa ca pului
.
Tylin eraof emeieimpr esi
onantă. Nu era mai î nal
tă ca
Nynaeve , darave a un aereg ralpe car e lui El ayne i-ar fif ost
gr
eu să -l ega
leze,ch i
ar şi î
n ceamai bună zi a sa . Ar fit rebuit
săr ăsp undă r evee
rnţel
or orl nîacel aşimod , dar nu o f ăcu.Î n
schimb, och i
i eimari şinegri l
e ex amina intens şi nerăbdăt
or.
Nyn aeve îiî ntoar
sepri virea cât edbi ne put u. Părul negru,
l
ucios,cu câ tevafir e albe îi atârna lui Tyl
in în va l
uripână su b
umer i,încadrân d un chip dr ăgu
ţ. Şocant, darf emei
a ave a două
cicat
rici
, su bţiri şi t â
at de vechi, căapr oape disp ăruser
ă.
Desigur, avea unul dint
re acel
e cu ţi
te curbate pri
ns de br âul
cusu t cu fir d e aur, cu mânerul şit eaca încr
ustate cu pi etr
e
preţi
oase; Nyn aev e era si
gură căer a doar d e decor
. Roch ia lui
Tyli
n,din măt aseal bast
ră,nu arfi pututfi purtat
ă decineva
care doreasăse u del
eze,cu voaluri de dantel
ă la mâneci care
aproape îi ascu ndeaudege t
ele când î şiaplecamâi nile,l ungă
până deas upr a ge nunchi
lor işlăsând să se vad ă desuuri l
e de
măt ase verde şi al bă,car e atârnau un pasî n urma sa.
Corset
ul, di
n aceeaşidant el
ă, era atât de strâns că ynNaeveu- n
şi putea da seama dacă îi er
a maii ncomod cân d stătea în
pi
cioar
e saucân d se aşez a.Î n jurul gâtului femeia avea un
gul
erţ es
ut cu fir d e a ur
, cu şimaimul tă dan t
elă.Aveaşiun
cuţ
it de căsăt
orie atârnând cumâneru lîn j os,ce se egăn
la într
-
un decolteuoval, adânc.
— Voidouă tr
ebuiesă fiţiElayneşiNynaeve.Am î nţ
elescă
mai es t
e şia t rei
a, Aviendha? zise Tyli
n l uându-şiun scau n
1073
sculptat astfelîncât să par ă de bambus,dar ol pei
t cu aur şi
aranjându-şir ochia cu grij
ă, fărăsă -
şiridiceprivi
rea de a
l el
e.
Avea o voce adâncă,melodioasă şiporuncitoar
e.Nynaeve
sch i
mbă o pri vire cuEl ayne.Nu pri miser
ă ni ci
oinvi
taţi
e săst
ea
jos,nicimăcaropri vi
rearuncatăcătrescaune.
— Eanuest eAesSedai ,î
ncepucal măElayne.
— Şivoisunteţi?oîntr
erupseTylin.Nu aivăzutmaimultde
optspr
ezece i
erni
, El ayne.Şi t u, Nyn aeve, caret e u iţila mine ca
o mâţ ă car e şi
- a prins coad a,t u cât e ai
? Dou ăzecişidou ă?
Dou ăzecişit rei
, poa te?Am vi zi
t at odată Ta r V al
on ul şiTurnul
Alb.Mă î ndoi
esc că vreodată vreo femeie de vârsta voastrăa
purtati nel
ul pe mân a dr eapt
ă.
— Douăzecişişase!i zbucniNynaeve.Cu mar e part e din
Cercul Femeilor e d aca să, din Emon d’s Fiel
d, cr eâzn d că es
te
prea t ânără să fie Meşt ereasă, dev enise un obi cei să se
mân drească cufiecar e anî n pl us.
— Am douăzecişişaseşisuntAesSedaidi n Ajah Galbenă,
î
ncă maisi mţ ea un fior de mân drie să spu nă ac ele cuvinte.
Poat
e căEl ayn e are op t
sprezece, dar es t
e şieaAesSed ai, din
Aj
ahVer de.CrezicăMeri l
il
lesauVandenene- arlăsasăpurt ăm
i
nelel
e î n joacă? Mul te lucruri s-au sch imbat, Tyli
n! Supr ema
Amyrlin,Egweneal’Vere,nuestemaiî nvâr st
ădecâtEl ayne.
— Da? spuse Tylin cu o voce egal
ă.Nu mis- a spus asta.
Când Aes ed Sai care m i-
a ost
f sf etni
că i n
d ziua î n care amur cat
pe tron, iar nîai
nte de ast a f usese sfet
nicat atălui meu, pl eacă
bruscl aTarValon,f
ăr ănici
oexplicaţ
ie,şiapoiaudcăzvonuri
le
despre di vizar
ea Tu rnului su nt ad evărae
t; când ce i ujraţ
i
Dragon ului aparca i d
n pămân t; când este al
easă A omyrl
in să i
se opu nă El ai
dei şi o armată est e adunată sub comanda unui
mare ge ner
a,lî n Altara,înainte să au d de asta – cân d toat
e
acest
e l ucruri seî ntâmplă, nu t e poţi aşt
epta săfiu î ncânt
ată
de su rprize.

1074
 Nyn aeve sper
a caf aţ
a sănu- itrădeze st
area. De ce unî nvăţ
a
oare să- şi maiţ i
nă gu r
a di
n cân d î n când? Brusc,î şi dădu
seam a cănu mai put easimţi Adevăr
atul I
zvor
;f uri
a şiruşi nea
nu mer geau bi
ne mpr
î eună.Darpoat e era maibi ne aşa.Dac ă
ar fi put ut conduce, poat
e s-ar fif ăcut şi mait ar
e de r âs.
El
ay ne n it
erven
ir eped
e să ca
lmeze i ri
sp
tel
e:
— Şt i
u căţis-
amaispus,darl asă-
măsă- miadaugscuzele
cel
or r t
ansmi sede Meri l
ill
e şicel el
alte.A st r
ângeo arm ată în
int
eri
oru l graniţ
elor a
tl
ef ără a-ţ
i cere perm isi
uneaa f ostun act
necuget at
. To t ce pot spu ne î n ap ărarea noas tr
ă este că
eveni
men tele s-au succedat cu r epez
ici
une,i ar noiî n Sali
dar
am f ostpri nseî n vâl
toareal or
, dar a sat nu est e o scuză.Îţijur
,
nu int en ţ
ionăm ni cisă f acemr ău Al tareişini cinu am dor it
nici
od ată săi nsult
ăm Tr onul Vânturil
or. Chiar în acest moment
Gareth Bryn e îndreapt
ă ar mata căt re mi azănoapt
e,î n afara
hotarelor Altarei
.
Tyli
nseui tălaea,fărăsăclipească.
— Până acum nu am auzi tni ci
o scuză şini ci
oj ustificar e.
Dar oriceca p încoronat din Al tar
a trebuie săî nveţ e săî ngh
it
ă
f
ără sa re şipiper nsuiltel
e ven it
e din parteacel or m ai put
ern
i
ci.
Trăgând adâncaerî n pi
ept,făcu un gestcu mânacăt r eele,
fluturându-şidant el
ele.
— Staţijos,staţ
i.Luaţi-
vă mâna depecuţ i
teşidezl egaţi-vă
l
imba,zâmbibr usc, apr oape ca un r ânjet. Nu şt i
u cum se
spune î n Andor . Staţilini
ştit
e şiî ncercaţ
i să vo rb i
ţif ărăgri
j
ă,
dacădori ţi.
Nynaeve era bucuroasă căEl aynef ăcuse och i
i mar i
, pent
ru
că ea se si mţea uluit
ă. s A
ta er a oare f emeia despre care
Merili
ll
e pr et
indea că î i t r
ebui e ceremon ii de mar mură
străl
ucit
oar e?Nyn aeve era maimul t decât bu curoasă să st
ea
jos.Gândi ndu-se l
atoate curent
ele de opi
nie di
n Salidar
,se
întreb
ă dacă yl Ti
n încer
ca să … să ce? ncepî
use săea cr
dă că oţ
ti

1075
încer
cau să o mani puleze,cu excep ţ
ia priet
enil
or apropi
aţi
.
Elayne stăt
ea ăţboasă e p mar gn
iea scau nul
ui.
— Vorbescserios,insistă Tyl
in.Indifer
entceveţispune,nu
voiconsi
deranimi ccafii ndoi nsultă.
Dar d i
n f el
ul în ca re şi
î at i
ngeacu deget ele mânerul cu
ţit
ul ui
de l a brâu, se gh i
cea că t ăcer
ea ar fi put ut fi luată dr ept
insul
tă.
— Nu ştiu deundesăî ncep,zi
seprudentăNynaeve.Şi -arfi
dorit c a Elayne să nu fi ap robat l u
timele ei cuvinte cu o
încl
inare a cap ul
ui. E l
ayne ar fi t r
ebui t să ştie cum să
vorbeascăcur egişiregi
ne.Decenuspuneani mi c?
—Î ncepecu „ dece“,zisenerăbdătoareRegina.Deceau mai
venitîncăpatru AesSedaiî n Ebou Dar?Nu cr edcămot i
vular
putea fi să umbr ească sol i
a Elaidei – Te sil
n nicimăcaru no
numeşt e aşa, şi e doarea şi Jol i
ne… Nu şt i
aţi? râse ea,
lăsându-se r ezemat ă de spăt ar, acoper indu-şi buzel
e cu
deget
ele u neimâi ni. Dar desp r
e M anti
ile Albe ştiţi, nu? nîtreb
ă,
făcând cuceal al
tă mână un ges t ce sugerar etezarea, î
n ti
mp ce
vesel
iaîncepeasăisest i
ngăî ncet
ulcu încetul
.Ast ale-aşf ace
Man t
iil
or l Abe!Dart rebuie să ascult pe t oată l umea car e îmi
facecu rt
e,i ncl
usiv pe SeniorulInchizi
tor Carridin.
— Dar de ce? î ntr
ebă Nynaeve. Mă bucur că nu- ţipl ac
Mantiil
e Al be,dar de ce t rebui
e să ascu lţ
i ce zi ce Carridi
n?
Omule un măc elar
.
Şti
u ch iar n î aceacl ipă că f ăcuse o gr eşeală. Fel ul î
n ca r
e
Elayne studia şemineul mare şi al
b, acol
o unde p art
eade su s
era sculptat
ă î n val
uri de marmur ă, î
i con firmă bănui al
a, încă
înai
nte caul ti
mele hohote de râs alel ui Tyli
n săsest ingăcao
lumân ar
e p est
e care sufiase nci
eva.
— Văd că mi -
ailuatvorbel
eîn seri
os,zi
ser egina î
ncet
.Am
spus s ă vorbi
ţiliber şi
…
Ochii e i negri alunecar
ă căt re pardos
eal ă, ărpând că se
recul
ege.
1076
 Nynaeve se ui tă către Elay
ne, sperând să pri mească un
i
ndiciu des pre ce greşise sau, mai bine,cum să î ndrepte
l
ucru ri
l
e,dar E l
ayne îi aruncă doar opri vi
re f
urişă, clăt
inând
uşordi n ca p, î
naint
e de a se î ntoa
rce la st
udiul valuril
orde
marmur ă. Poate ar r
tebui săevite şi easăse i u
te al Tyli
n? Cu
toat
e astea,f emei
a care sehol ba cătr
e podeaî i atrasepri vi
rea.
Cu o mân ă Tyli
n at i
ngea plăsel
ele cuţ
itul
ui de l a br âu, cu
ceal
alt
ă cu ţ
itaşul cel mic cuibări
tî ntre s âni.
Cuţi
tul de căsă tori
e sp unea des tul de mul t
e des pre Tyl
in.
Vandene şiAdeleas fuseser
ă maimul t decât di spuse să le
expl
icecât ev
a di ntr
e lucruril
e car e făceau ca Ebou Dar săfie
nesi
gur pentru cei care nu er au încon juraţi de o u d
zină de gărz
i
înar
mat e pân ă în dinţi. Teacaal bă î nsemna că Reg i
na este
văduvă şinu avea de gând să se r
ecăsăt orească.Cel e patru
perl
e şipi atra r oş
ie bătute î n mân er ul de au r nîsemnau că
născusepat ru fii şio fii că; emailul al b din j urul pietreir
oşii şi
din jurul a t r
ei dintre per
le însemna că doarun si ngur fiu
supravi
eţui
se.Toţ i avuseser
ă cel puţ
in şa i
sprez
eceani câ nd
muriseră şiî şipierduseră vi
aţ
a î n dueluri
, alt
felemai l
ul ar fi
fos
t negru. Oare cu m o fi să car e otttimpul după ea un l ucru
care îir eami
nteşte de aşa ceva! ot
ri
vi
Pt u li Vandene,f emei
le
consi
derau emai l
ul roşu sau alb ca mot iv de mân dri
e, fie că
aveau perle saupi etr
e r oşi
i
, saust icl
ă color
ată. Vandene mai
spunea că mult
e em
f eidi n Ebou Dar scoteau piet
rel
e copii
lorde
şai
sprezece ani care ref
uzau un duelşinu- i mair ecunoşteau
nici
odată.
În cele di n urmă, Tylin îşiridi
că fruntea. Aveao exp r
esie
plăcut
ă şiî şil uă mân a de pe pumnalul de al br
âu , con
ti
nuân d
însăsămângâi e absen
tă cuţi
tul de că
sători
e.
— Aşvr ea ca fiulmeu să mă urmezepeTr onulVânturi
lor
,
spuse pe un t on blând. Beslan est
e de vâr sta t a, El
ayne!
Succesiuneaar fide a l si
ne nîţel
easă î
n Andor – eşi d ar tr
ebui
să fie f emeie – r ânj
i ea, amuzată, şiî n ori
ce altă parte,mai
1077
puţin în Mur andy, unde ulcru
ri
le st
au laf elcaai ci ,în Altar
a. În
cei o mie d e a ni car
e s-au scur
s de a l moart
eal ui Art
ur Aripă-
de-Şoi
m, o si ngură Cas ă a st ăpân
it t r
onul p ent ru cinci
generaţ
ii
,iar că dereaAnarineia fostatât de preci
pi t
ată, căşiî n
zi
ua de a stăzi casaTod ande est
e mari
on et
a oricui are nevoei de
ei
. Nicio al
tă Casănu a avu t maimul t de doicon ducăt
ori unul
după altul
.
— Cândt at
ălmeus- aur catpet ron,celel
alt
eCasest ăpâneau
mai mul t din oraşecâ dt Mi t
sob ar
. Dacăar fi i eşit din Palat f
ără
gărzi, ar fif ostbăga tî ntr-un sa c cu pi etr
e,cu sut şiaru ncatîn
râu. Cân d a muri t
, mi -
a l ăsat e cea ce am ac um. Pu ţi
n, în
com paraiţ
e cu al te cap ete încor on
ate.Un om căl are ajungel a
capătul regatului meuî ntr-o singură zi, dacăar e ca i de schi
mb.
Totuşinu am st at degeaba.Când au apărut veşt il
e despr e
Dragon ul Ren ăscut
, er am si gură că- i potl ăsal ui Bes lan de
două ori câ t avea m şi ,î n plus,t ot soiul de aliaţ
i. Stânca din
Tear şi Callandor au schi mbatt ot
ul. A cum t rebuie să-i
mulţumescui lPedro Niall când aranjează caI ll
ianul săi a doar
o bucată de osu t
ă de mi l
e d i
n Altara în l ocsăne n ivadez
e.Îl
ascul
t şipe Jai ch i
m Carr i
din şinu î l scu i
p î n och i,indi
feren
t
cât de mul ţ
i alt
arieni au muri tîn răzb ou
il cu Mant i
il
e Albe.Îi
ascul
t pe C arr
idi
n, pe Te slyn, pe Meril
il
le,şimă r og să am ce să
îilas moştenir
e fi ului meu ,î n locde afi gă stiă înecată î
n cadă
în zi
ua în care B esl
an va ve aa un acciden t de vân ătoar
e.
Tyl
intraseadâncaerî n piept.Expresi
a plăcutăî irămăsese
pe afţ
ă, dar o nel i
nişt
e isest recurăîn glas.
— Acum.Am st atpentru voiîn piaţ
adepeşte,goalăpânăla
brâu. Răspunde-ţi
-mi laî ntrebare. De ce am onoarea să
primesc nîcă at
pru AesSed ai?
— Suntem aicisăgăsim un t er’
angreal
, zi
seEl ayneî n ti
mp
ce Nyn aeve se ui ta la ea ul ui
tă; iîspu se tot
ulTe
, le l
d a
aran’
rhiod,până l a praf
ul di n încăper
eaunde er a vasul
.

1078
 — Arfi obi
necuvântaremi raculoasăca vr
emea săfiei arăşi
cum ar rteb
ui, zi
seî ncet Tyl
in, dar carti
erul pe careî l descri
eţ
i
pare a fi Rahad, dincol o de r âu. Acolo chiar şi Gar da Civi
lă
păşeşt
e p
e vârf
uri… Ier taţi
-mă – amî nţel
es că sunt
eţi Aes edSai
–darînRahadtepoţit
r ezicuunpumnalî nspat eînai
ntedea-
ţi da seam
a ce se petr ece. Şi, dacăave ţi veşmi
ntef rumoa se,o
să fol
oseascăo lamă f oarte su bţ
ire,să cu rgă cât ai m puţi
n
sân ge. Poate art rebui săl ăsaţi cău t
areape seam al ui Vanden
e
şia l ui Adelea
s.Cr edcăau avu t ceva timp în pl us af
ţă de voi să
vadăl ocuridinastea.
— Ţi-auspusdevas?î ntrebăîncrunt atăNynaeve,darRegina
clătină din cap.
— Doarcăsuntî ncăut ar
eaunuil ucru.AesSedainuvorbesc
niciodată mai mul t decâtt rebuie,zi serânji
nd i arăşi
, dest
ul de
vesel,iar ci
catri
cile deveni
r ă nişt
el i
ni ifine pe obraji
.Adică
pân ă la voidou ă.Sper ca vâr sta să nu vă schi mbe prea mult.
Adeseami-am dori
tsănu sefi î ntorslaTurn Cavandra,cu ea
puteam vorbiîn acest fel.
Se ridi
că în pi ci
oar
e,f ăcându- l
e semn să r ămân ă aşez
ate,
apoimer se graiţ
oasă prin î ncăpere,să l ov
ească un gon g de
argn
it cu un ci ocănelde fil deş, ce rpod
use n u sunet puter
ni
c
pentru un obi
ect atât de m i
c.
— O sătri
mitdupăceair ecedement ăşiosăvorbi m.O să-
mi spu neţ
i cum aş put ea să vă aj ut – dacăt rimit sol
daţ
iî n
Rahad o săfie ar i cape vr emeaRev otl
elor i V
nului – şipoat
e o
să-mi p uteţ
i s pune de ce gol ful este plin cu cor ăbii ale
Oamen il
or M ăr
ii car
e ni cinu an cor
eaz
ă î n port
, nicinu f ac
negoţ.
Petr
ecură mul tt i
mp vor bi
nd la ce
a,iî n cea maimar e parte
despre pericolel
e din Rahad şil ucruri
le pe care Tylin nu l e
puteaf ace. Fu adus B eslan
, un tân
ăr u c vor
bă blândă,car e se
încl
ină pli
n de r espect, pri
vi
nd l
ung cu f rumoşi
il ui ochi neg
r,i
ascunzându-şi uşurarea când mama sa î i spuse căpu t
ea să
1079
pl
ece.Măca r el nu se nîdoia că erau AesSed ai
.I nt
r-un final,
ce
le dou ă femeiî şicău t
ară drumul î napoisp re cameere
ll or,
pri
n cordioarel
e viu pict
at
e.
— Deci
, au de gând să pr eia şi conducer
ea căutări
i,
murmur ă Nynae ve uitând
u-se peste umăr ă s fie sigură că
ni
ciunul dintr
e servit
oriiîn li
vrea nu este su fici
ent de aproape
săo audă. Tyl in aflase r p
eamul te despre ele,prear epede.Şi,
i
ndifer
en t câtr ânj
ea, probabil că era supărată că f emeil
e Aes
Sedai erau în Sali
dar.
— Elayne,crezică a f
ostînţel
eptsă-ispuit ot
ul? Arput ea
deci
de că od mul cel maibun de afi si gură că fiul ei se r u
că ep
tr
onest e să ne alse să găsmi vasul şiapoi să-i spună lui Tesl
yn.
Îşiami nteava g de Tesl
yn. O Roşi e,şio f emeie antipat
ică
.
— Ştiu cesi
mţ eamamacândf emeileAesSedaiumbl au prin
Andor,fărăsă-
ispunăvr eodatăcefăceau.Şt
iu cum m- aşsimţi
eu.Î n plus,mi -am adus am i
nte censeîamnă f raza i aa– L„uaţ
i-
vămânadepecuţ i
teşidezlegaţ
i-văl
imba“.Singurulmoddea
insult
a pe ci neva care a sp us aşa ceva es t
e să- l mi nţi
, spuse
Elay
ne ri dicân du-şi uşor băr bi
a. Cât des pr
e Van dene şi
Adeleas,doarî şiimaginează că au pr
eluatconducer ea.O fi
peri
culos în Rah ad, dar u n potcr ede că ar pu t
ea fi mair ău
decâtî n Tan chico,şi nu maiav em pe cap Ajah Neagr ă.Pun
rămăşag căî n zecei l
ez avem vasu
l
. Ştut
i er’
deang rea
ce lullui
Mat poate a fce ce ar trebui săfie mpi osibi
l, şio săne n ît
oarcem
să ne î ntâlnim cu Egw ene,i ar Mat osă î nveţe să-şi plece
f
runteal a f
elde erpede cajupân Vanin, iar Vandene şiAdel
eas
o să-şi deaseama că au r ămas aici cu Me şi
ri
li
l
Tesl
l
eyn,
î
ncercând săînţel
ea
găce a s-î
ntâmpl
at.
Nynaeve nu seputu abţi
ne să nu râdăî n hoh ote.Un se
rvi
tor
sl
ăbănog, car
e otcm
ai aranj
a un vas de p orţ
elan aurit
, se ol
hbă
l
a ea ,iar eascoasel i
mba la el. Vasul apr oape că-
i scăp
ă di
n
mână.

1080
 — Nu pri
mescrămăşaguldecâtî
n ceeace-
lpri
veşt
epeMat
.
Zece zi
l
e, deci
.

1081
CAPI
TOLUL 49
Ogl
i
nda Neg
uri
lor

Ran d puf ăia mul ţumi t di n pi pă,doar în cămaşă, rez

ematde
una di ntre col oanele zvel t
e car e î mpr ejmui au cu rtea mi că,
privi
nd l a apa car e ţ âşn ea di n f ânt ână, aruncân d scl i
piri în
lumina soa relui. Curt ea er a î ncă î nvăl uită î n umbr ele pl ăcute
ale d i
mi neţi
i. Chi ar şiLew s T herin era l
inişt it
.
— Eşt isigurcănut erăzgândeşt iî
npri vinţaTearul ui?
Rez emat de u rmăt oareacol oa nă, şielf ără hai nă, Perrin su flă
dou ă inele de f um, î nainte de a- şiscoat e di n gu ră pi pa orn ată
cucap ete d e u lp.
— Cum r ămânecuceavăzutMi n?
Încercar eal ui Rand de af ace şi elun i nelde u fm se sp ulberă
din pri cina unui mâr âti ac ru. Mi n nu av ea ni ciun dr ept ă s
vorbeascădespr eacell ucruacol oundeoput eaauzişiPerri n.
— Chi arvr eisăfiil egatdemi neat âtdest râns,Perri n?
— Cevr eau eu aî ncetatsămaicont ezedi n pri maziî n care
am văz ut -
o pe Moi rai
ne î n Emon d’s Fi eld, z ise Perri n sec,
oft
ân d. Eşt i ce ea ce eş ti, Ran d. Dacăt u dai gr eş,t otul se
sfârşeşte.
Bruscseap lecă î n f aţă,î ncrunt ân du-sel a o uşă mar e,î n
spatele co l
oanel or,î n st ângasa .
Cât eva cl i
pe mai t ârziu, Ran d au zi paşidi n aceadi recţ
ie,
preagr eipen tru a fi aiunui om. Cor pul mar e car e set rec
sur ă
prin uşă pă şi nd î n curt e er a de dou ă or i maiî nalt dec ât
servi
toar eaca r e rteb uia săal erge să se i nţ
ă după Ogi er
.
— Loi al!exclamă Rand ri dicându- se în pi cioar e.Aj unse la
Ogierod ată cu Per rin. Chi pul acest uia er a apr oape d espăr ţ
itî n
dou ă de r ân jet
ul g urii s ael mar i
. H aina sa l ungă, ân pă
deasu pra ci zmel or r ăsfrân te,l ungipân ă l a ge nunch i
, purt a

1082
î
ncă urmel e de pr af ale călători
ei. Buzunar
ele mari . Loi
al nu
st
ăteani ciodată departe de că r
ţi.
— Eştibine,Loial
?
— Pariobosi t
,zise Perri
nf acându- isemn Ogieruluicătre
f
ântână. St ai j
os e p margi
ne.
Loi
al se ăsăl con dus cătr
e â fntână, dar sprâncenel
e uriaşe i
seridicară, iar sm ocuri
le urechil
or r em
t urau mi rat
e n ît i
mp ce
îşitreceapri vir
ea de l a unul l a altul. Aşezat, erala f elde înal
t
caPerri n, care stăteaî n pici
oare.
— Dacă suntbi ne?Obosi t?zisecu voceacar esemăna cu o
alunecare de pă mân t. Desigur căsunt bi ne. Şi, dacă sunt
obosit
, e di n pri ci
nă că am băt ut cale l ungă. Trebuie să
recunosc că a f os
t f oart
e pl ăcut să- mi olfosesc di n nou
pici
oarel
e. nt Î
otdeauna şt i
i unde t e poartă pr opri
il
e pi ci
oare,
dar n i
ciodat
ă nu poţ i fi sigur cucel e ale unui cal.În ori cecaz,
ale mele sunt mai r api
de,î mi datoreiz o coroană de a ur, Per
ri
n,
râse el brusc,tunător
. Tuşicel e zece le.zi
Aş p une ărmăşag alt
ă
coroană cănu ai aj uns a i
cide m ai mul t de cincizile.
— O să-ţ
iprimeşticoroanadeaur ,râsePerrin aplecându-se
cătr
e Ran d să-i s pună cât eva vor be car e f ăcură ur echi
le
Ogierul
ui să rem
t ure d e n
idignare:
— Gaull-acorupt.Joacăzaruriacum şipari azăpecur sede
cai
, când elabi a poate deosebi un ca l de altul.
Rand zâmbi . Loi
al se i u
tase nît
otdeau na dubi osl a cai şinu
era de mirare când aceşti
a aveau pi ci
oarele mai scu rt
e ca el
.
— Eştisi
gurcăeştibine,Loial
?
— Aigăsitsteddingul ab andonat?î lî nt reb
ă Perri
n de d upă
un vălde uf m.
— Aistatsufici
entdemul t?
— Cet otvorbi
ţivoidoi? seîncrunt ă nesigurLoi
al,capătul
spr
âncenelor obcorând pe obr aji
. Voi am doar ăsmaivăd un
stedding, să mt
siunul . Sunt gat a pen tru încă zec
e an i
.
— Mamat anuestedeaceeaşipăr ere,spuseRandseri os.
1083
 Loi
al fu în pi cioar
e,î nai
nte ca Rand să t ermine de vorbit
,
ui
tându-se sp eri
at n î toate părţi
le, uc ur ec
hil
e t remurânde
l
ăsate pe spate.
— Mama?Ai ci?Esteaici
?
— Nu,nueste,spusePerrin,iarurechil
eluiLoi
alsepleoşt
iră
de uşurare.Se par e căes te î
n Ţi nutul ce
lor ou
D ă Râu ri
. Sau
er
a acolo cu o l ună în urmă.Ran d a fol
osi
t o poart ă,casăo
ducă acol o p e e
a şi pe F runtaşul Haman … ce -
aipăţ i
t?
Loial îngh eţ
ase, pe jumăt at
e aşezat, cu gen unchi
iî ndoiţ
i,l
a
auzul numel ui Fruntaşului Haman . Cu oc hiiînchi
şi, se l ăsă
î
ncetj os.
— Frunt aşulHaman,murmur ă,frecându-şifaţ
acu degetele
l
ui gr oase. Frunt
aşul Hamanşi mama mea.
Se u i
tă lung la Perrin. Se u i
tă lung l a Rand. Apoiî nt
reb
ă ca
î
ntr-o doa ră cu voce ncea
îtă; înceată pentru un Ogier; păreaun
st
up de al bine pri
ns nîtr-un borcan:
— Maier acinevacuei ?
— Ot ânărăOgi ernumi t
ăErit
h,îispuseRand.Tu… atâtmai
apucă să zi
că.
Loial sări
se i ar în pi ci
oare, gemând. Capetel
e servit
oril
or
apărură pe l a feres
tre şiuşi ,încercând să afle ceer a cu acel
zgom o,
t dar i spă
d rur ă r eped
e după ce -
l văzu
ră pe R and. Loial
înce
pu să măsoa re curtea cu paşi mari,înaint
e şiî napoi, cu
urechil
e şi spr âncenele atât de l ăsat
e, nîcâtpăr eau că
începuser
ă să se opească
t .
— O soţ i
e,bombăniel .Nu poateînsemna altceva,nu cu
Mama şi cu Fruntaşul Haman . O soţi
e. Sunt pr ea tân
ărsă mă
î
nsor!
Rand î şi ascunse un zâmbe t cu mân a.Poat e că Loialer
a
t
ân ărpen tru un Ogi er, daravea maimul t de n ou ăze
cide ani
.
— O sămăt ârascăînapoiînSt
eddingShangtai.Ştiu cănu o
sămă l ase să călăt
oresc cu voi
, şinu am î ncăsu ficien
te n
oti
ţe

1084
pentru cart
ea mea. Oh, ţie îţi dă mân a să zâmbeş ti
, Perri
n!
Fail
ef ace t
ot ce îi spui.
Perri
n se înecă cu pi pa,hor căi
nd pân ă ce Ran d î llovi în
spate.
— La noilucruri
le stau al
tf
el,continuă Loi
al.Estefoarte
nepoli
ti
cos sănu f aciceî ţi spune soţi
a. Foarte nepol
iti
cos.Ştiu
că o să mă f acăsă mă l i
niştes
c,să am ce va serios de făcut,
prec
um să cân t copaci
l
orsau … brusc e sn îcr
untă,opri
ndu-se.
AispusEri t
h?
Rand dădu di n cap. Perri
n începuse să-
şir eca
pete e
rspi
raţ
ia,
dar e suital a Loi
alcuun soi de am uzamentr ăut
ăci
os.
— Erit
h,fii caluiIvar
,fii
cal uiAl
ar?
Ran d clătină iar din cap ,i ar Loialse sc uf
undă iarăşipe
margine fântânii.
— Dar o cunosc. O şt i
i şi tu, Rand. Am întâl
nit
-oîn
Steddi
ngul Tsof u.
— Astaîncercam să-ţispun,ziserăbdătorRand,dardest ul
de am uzat
. Ea es te cea care aspu s căeş tifrumos. Şi-
mi aduc
aminte căi -aţ dat o fl oar
e.
— Poatecăaspus,mormăiLoi al,apărându-se.Poatecămi -a
dat. Nu-mi ami nt
esc. Îşi duse î nsă o mân ă căt re unul din
buzunarel
eplinedecăr ţi
,iarRand arfi pusr ămăşagcă î nt
r-
una din ele era presat
ă cugri jă floarea. Ogierulîşidr ese gl
asul
,
cu un zgomot adân c.
— Erit
h estefoartefrumoasă.Nu am văzutni ci
odată ofată
mai frumoa să. Şi intel
igen
t
ă. A ascultat cu atenţi
e cân d i
-am
expl
icatt eo
ria lui Serden – adicăSerden, fiul lui Kol
om, fiul lui
Radli
n; a sc ri
s acu m şas e sute de an i –, când i-am expli
cat
teor
ia lui des pre Căi … vocea i s e stinse cân d le observă
rânj
etel
e. Mă r og,a ascu lt
at. Cu at enţ
ie. A f os
t foarte
i
nteresat
ă.
— Suntsigurcă a f ost
,zi
se Rand f
ără nuanţă.Căzuse pe
gânduri
, ami nti
ndu-şide Căi l
e de Taină.Cel e maimul t
e porţi
1085
ale Căi lor er au l ân steddinguri,
gă i
ar, dacă putea av ea
încredere n î vor bel
e mameil ui Loi al şial e F runtaşu l
ui Haman,
Loial avea nevoi e stedding.
de Desigur, nu arfi put ut să- l ducă
pe Loi aldec ât apr oape de mar ginea unui a.Nu ar fipu tut
conducePut erea căt re stedding,
u
n aşa c um nu pu tea c onduce
nici în int erioru ll ui.
— Ascul tă, Loi al
. Vreau să pun gărzil at oat e porţile de
intrare nî Căi şiam nevoi e d e ci neva care săl e şi găsească , dar
săpoa tă vor bi şicuFrunt aşii, săl e ceară per misiunea.
— PeLumi nă!mâr âidezgust atPerri n,scutur ându- şipipaşi
zdrobind cut alpa ci zmeij ărat i
cul că zut. Pe L umină! î ltrimi ţ
i pe
Matsăse nî f
runte cu Aes ed Sai, pe mi ne vr eisămă zvâr l
iî n
mijlocul unui r ăzboicuSammaelşi , odată cumi ne,cât eva su te
de oa meni di n Dou ă Râuri , pe uni i dintre eiî i şicu noşti, şi
acu m vr eisă -lt ri
mi ţi pe Loi al câ nd elt ocm ai a aj uns.Arză- t
e-
ar, Rand! Ui tă-te al el! Are n evoi
e d e o dihnă! Est e cineva de ca r
e
nu t e-
ai f olosi? Poat e vreis- o t rimiţi pe Fai le să o vâ nezepe
Mog hedien saupe e S
mi rhage. Pe Lu mină!
Furi ar ăbuf ni în Rand, o f urtună ca r
e l îf ăceasăt r
emur e.Se
uită mâni os a l ochii galbeni ca re l îfixau î ntuneca ţi
.
— Măvoif ol osidet oţioameni idecar eam nevoi e.Aispus- o
şit u; su nt ce ea ce su nt. Şi mă f oloses c şipe mi ne,Per rin,
pen tru căt reb uie.Tot aşacu m o sămă f ol
osesc e do
rici
ne.Nu
maiav em ni ciun cu vân t de spu s,nu maies te aleg ee
ra oast
n r ă.
Nicia mea , ni cia t a, nicia ni mănui !
— Rand, Perrin, murmur ă îngrijor
at Loial
. Lini
şti
ţi
-vă,
cal
maţ i
-vă. Nu văcer t
aţi. Nu voi doi. O mână uriaşăî i băt
u cu
st
ângăcie pe sp ate pe fiecar e di n ei. Ar rteb
ui să vă od i
hni
ţi
amân doiî ntr
-un stedding. t Seddingu l es
te un l oc f oart
e
l
inişt
it,foart
e paşnic.
Rand se i u
tă la Perri
n, ca r
e seui ta la el
. Furi
a î ncămocnea
î
n el , cani şte f
ulgere ntr
-î
o furtună ca r
e nu sesf ârşeşt
e.Lews
Therinbombăneaundevaî ndepărtare.
1086
 —Î miparerău,murmur ăcăt
reamândoi.
Perri
nf ăcuun ge st cumân a,vrân
d poat e să sp
ună că unare
de ceăsse cu sze sau poat
e că cca
eptă scuza,darelnu spu se
nimic.Î şiîndrept
ă capu l căt
re col
oan e,spr e uşa pe unde
int
raseLoi al. Tr
ecură câtev
a cli
pe înaint
e ca Ran d să audă
zgomoutl unorpaşive ni
nd în f
ugă.
Min ţ âşni al
er
gân d în curt
e. lÎ prinse de braţ ep Rand,
ign orându-i pe L oial şiPerrin.
— Vi n,zisecur ăsuflareatăi
ată.Vinchiaracum.
— Li nişteşte-
te,Mi n,ziseRand.Cal mează-
te.Începusem să
cred că s- au îmbol năvittoate ca… cum zi ceaică o cheamă?
Demi ra?
Se si mţeauşu r
at, deşi mormăieli
lel ui Lews Therin cresc
ur
ă
au zind de A es edSai . Ti
mp de r teizil
e Mer ana ap ăru
se cu încă
dou ă sur ori
, î n fie care du pă-
ami az
ă, pu nct
uală ca un
cea sornic,dar vi zi
tele încet
aseră brusc în urmă cu ci ncizil
e,
f
ără nicio ex pli
caţi
e.Mi n nu aveai deede ce. El î şifăcusegrij
i
căf useseră atât de of ensa t
e de r egul
il
el ui
, căsepr egăt
eau să
plece.
Dar Min î l privea cugr oazăî n ochi
. Tr emura, reali
zăel .
— Ascult
ă- mă!Suntşapt e,nut reişinum- autrimissă-ţicer
permisi
uneasa u să -ţ
i sp un. Am f ugitî naint
eal or
, galopând tot
drumul pe R ozaSăl bati
că . Vor să intr
e n î Palat înainte catu să
afli. Am au zit
-o p e Meran a vorbind cuDemi r
a cân d nu şt i
au că
sunt acol
o.Vor să ajungăî n Sala Tron ul
ui înainteat a, casăt e
ducitu l a el
e.
— Crezică asta ar putea fi vi
ziunea t
a? î
ntrebă elcalm.
Femeicar e puteaucon duce av eausă î lr ănească groazn
i
c,î i
spusese ea. „
Şap t
e!“ gemu r ăguşitîn şoaptă Lew s Ther
i
n. „Nu!
Nu! Nu!“ Rand îli gnoră; nu avea ce ace
f l t
aceva
.
— Nu şti
u,ziseMi n cu gl
asulsfâşi
at.Rand î
şidădu seama
ului
t căst răl
ucireadi n ochii eiven eade a llacrimi
le pe car
e nu

1087
apucase să le ver
se. Crezi cănu ţ i-aş spune d acăaş şt i? Totce
şti
u este căvin şi …
— Şinu ar
edecesă- ţifiet eamă,oîntrerupseferm.Pr obabi
l
Aes Sedaichiar o speriaseră,dacă era aproape înl acri
mi.
„Şapt
e,ge mu Lew s Ther i
n. Nu potf acef aţă la şap te,nu toa
te
odată.Nu şapte.“ Ran d se gân di la figuangreal,
ri
na a
ir vocea
se edruse almurmur e,r ămân ândt ot
uşinel i
nişt
ită.Bi ne măca
r
că u n era şiAl an na cu el e;Ran d o simţea n udeva, depart
e,nu
mer geani căi
eri şicu si gur anţă nu sp re el. Nu era sigur cămai
îndrăzneasăst eaf aţăî n f aţă cuea .
— Nuet impdepi erdut
.Jal ani?
Tânăra Fecioar
ă cu obr aji
ipl inuţ
ir ăsăribrusc de după o
coloană, făcâ
nd săi se d rii
ce rubsc r u
echi
le uli Loi
al. Min păru
să-l vadă pe Ogi er b a
i
a at unci,laf elşipe Perri n; tresări
.
— Jalani,zise Rand,spune- iNander eică mă duc în Sala
Tronului,undeaşteptîncur ândAesSedai .
Femei a încercasă -
şimen ţ
ină chipul seri
os,dar n î
ceputuril
e
unui zâ mbetsa ti
sfăcu t păreau să -
if acăobr aji
i şimai pl i
nuţ i
.
— Ber alna s-a dus dej a să-ispună Nander ei,ca r’a’carn
;
urechil
el ui Loial tresărit
ă de u imire auzind titl
ul .
— Atuncispune- il uiSul i
n să mă aşt ept
eî n camer a din
spatel
e Săl ii Tron ului şi ă- smi ad ucă hai na. Şi S ceptrul
Dragon ului.
Jalanir ânj
icut oţidinţii
.
— Sul i
n apl ecatal ergând înfustel
eeidi nţinuturi
l eumede
ca n ui epure cunasu l cenuşi
u ca re s-a aşez
atsegade.
î
n sp i
ni
—Î n cazulăst a,conti
nuă Rand,poţ isă-miaducicalulî n
Sala Tronului.
TânăraFecioar ărămasecu guradeschi să,maial
escăPerri n
şiLoi alse î ncovoi
au de r âs.Mi n î llovi pe Rand î n coast
e,
făcân
du- l să scoată un ge amăt.
— Nu eni micder âs,cioban f
ără crei
er!Merana şicel
elal
te
şi-
au pu s şal uri
le de par că şi -ar fi pu s o ar mur ă. Acum
1088
ascu
ltă-
mă. O săst au într
-o part
e,î n sp atel
e coloanel
or, ast
fel
cat u sămă poţ i vedea, şiele nu, i ar d acăvădceva ,î ţifac un
semn.
— Tu veist
aai
cicu Loi
alşiPerri
n,îirăspunseel .Nu şti
u ce
semn ai put easă-
mi f acicaeu săî nţel
egce vr eisăsp ui, dar
,
dacăt e văd el
e,vor şti căm- ai averti
zat.
Ea îi aruncăuna di nt
re acele pri
viri bătăioase, î
ncăpăţânat
e
şiî mbuf nat
e,pri nt
re genele nîtred
eschi
se.
— Mi n?
— Bi ne,Rand,zi se ea oft
ând,cu umi li
nţăîn glas,spre
surprza
i l ui. Un astfelde u lcrusp us d e ea l
-ar fi făcutla f
elde
suspici
oscaî n cazu llui El ayne sau al Avien
dhei, dar nu avea
ti
mp să des pice firul în pat ru, dacăvoi a să ajungă în Sal
a
TronuluiînaintedeMer ana.Dânddi ncap,sperasănuar at
epe
cât de n esi
gu r se mţ
si ea.
Într
ebâ ndu-se dacănu ar fi t rebuit săi-roage pe Loialşi
Perrin săo ţ ină acolo– - i
ar fi plăcut asta – ser ăg
bi săaj ungăla
camer a din spatel
e Sălii Tr
on ul
ui, cuJal ani lângăel , morm ăind
dacă f uses
e o gl umă saunu ch est
ia cu cal ul. Sulin îl aştepta
deja, u c hai na roş i
e br odată î n fir de au r şi S ceptrul
Dr agonul
ui; vârf
ul su l
iţeipri mi o morm ăial
ă apr eci
ativă,deşi
nu seî ndoia căl -ar figă sti mai acceptabilfără ciucuraşii albi
-
verzişicu un mânersufici entdelungşif ărăincrustări.Rand
pipăidupăangreal, săfie si gur căer a acolo,în buzunar . Er a,
aşacăr esp
iră uşurat, deşi Lews Therin păreaî ncăpani cat.
Când Ran d se gr ăbi pri
n una di nt
re uşi l
e sc ulptat
e cu l ei
,
descoper
i căt oat
ă l umeaf usese a fl
elde r apidă caSul i
n. Bael
tr
ona î nt
r-o parte a pl at
forme,i cubr aţele încr ucişa
te, ar i
Melai
ne st ăt
ea în part ea ceal
altă, aranjându-şica lmă şa lul.
Erau probabilîn j ur de o su tă de Fecioare al i
niate de l a uşă,
sub privi
reascru t
ătoare aNander e,icu su l
iţ
e şi scu t
uri, arcuri
de corn pe sp at
e şit olbe pli
ne l a şold. Doar och i
il i seved ea
u
deasupra văl
uri
lor negre.Jalani alegă săi ntre nîtr
-una di n linii
.
1089
În spateel lor se îngh esui
au şimai mul ţ
i Ai el
i, bărbaţ
i şi
Feci
oare,deşi ni
ciunul nu păr easăfie n îarmat cual tceva decât
cuţ
itul greu de l
a br âu. Erau mul t
efeţeî ntunecate,totuşi
. Nu
se u p
teaubucu ra la gân dul uneiconf
runt ăr
i cu Aes edaS i, şi
nu căl e-
ar fif ost teamă de P uter
e.Indi
ferent cum vor beaude
el
e Mel aine şi celel
alt
e î nţel
ept
e, ceiaim m ulţ
i A i
eli aveau
î
nrădăcinată î
n mi nt
e vech earuşine adez amăgiri
if emei
lor esA
Sedai.
Bashere nu er a acolo,desi gur –elşinev asta l ui plecaseră
î
ntr-una din t aberee
l de ant renamen t – şini civr eu nul dintre
nobil
ii andorani car e de ob icei zumzăiau în j urul Pal atul
ui.
Rand er a sigur c ă Nean , Elenia şi Lir afl ase
r ă de ad unarea
Ai
elil
or de îndată ce î
ncepuse.Nu r atau nici
odată audienţa
cui
va, decât dacăî i expedi
a el . Absenţ
a l or un put eaî nsemna
decât că,în drumul sp r
e sa l
a Tr onul
ui, aflaser
ă deja şimot i
vu l
,
i
ar acest lucru însem na căf emeil
e A es edSai erau dej aîn Pal at
.
Înt
r-adevăr, R and ni ci nu apu că să se aş eze pe Tr onul
Dragonului, cuSce ptrul Dr ago
nul ui pe genunchi, că uj
pâneasa
Harfor nti
r ă în grabă î n Sal
a Tr onului, părând tul
burat
ă, l
ucru
f
oarte neo bişnuit pen t
ru ea . Uitându-seui mit
ă la elşil a Aiel
i,
spuse:
— Am t rimis servi
toripest etotsă vă găsească.SuntAes
Sedai… at âtmaiap ucă să usp nă,î naint
e c a şapt
e Aes eda
S i să
aparăî n ca drul uşii
.
Rand si mţi cum Le ws Th erin î ncearcă să se de schi
dă
saidinului, at
ingând angrealul, da
r Ran d pu se st
ăpâni
re pe
el
, c ontrol
ând t orent
ul furi
os de f oc şigh eaţ
ă, murdări
e şi
dulceaţ
ă, ţ i
nându-ll afelde st r
âns ca pe suli
ţa sea
nchană.
„Şapte,mor măi întunecat Lews Therin. Le-
am sp us r
teişiele
vi
nşapt e.Trebuiesăfiuprudent .Da.Prudent.
“
„Eu am spu s tr
ei,izbucni Rand l a voce. Eu! Rand al’
Thor!
“
Lews The rin tăcu un t i
mp, po ai ncî epu să bo mbă ne în
depărtare.
1090
 Aruncându-şiprivir
ea de la Rand la cel
e şaptefemeicu
şal
uri cu ciucuraşipe u meri,jupâneasa Harfordecise că nu se
găseaî n cel mai pot rivi
tloc. Făcu o r ever
enţă că
tre AesSed ai
,
apoicăt r
e Ran d, păşind calm căt re una dintr
e uşi.I n t
imp ce
AesSedaiformauol inie,sest
recurăpelângăelecevacam i
ute.
Î
n fiecar e dintr
e cel e treivizit
e,Mer ana adusese de fiecar
e
dată al
te A es ed
Sai cu ea, i
ar Rand le ercunoşt
eape o tate,cuo
si
ngu ră exce pţi
e,de l a Faeldri
n Har ela, în dr eapta, cu părul
negru pri ns î nt r
-o mul ţi
me de cos iţ
e î mpl etit
e cu măr gele
colorat
e,până l a Vel inde Nathenos,î n dr eapta, so l
idă î
n r ochia
eial bă. To ate er au î mbrăcate în cu l
oril
e pr oprii
lor Ajah. Ştia
ci
ne r tebuie săfie şi f
emeia pe ca r
e n u o cu noştea. Femeia cu
pi
ele ar ămie,gr aţi
oasă şii nimoasă,înt r
-o măt asede cu l
oarea
bronzuluiînt unecatt rebuia să fie Demira Eriff,sor a Brună
despre care Mi n sp uses e că fusese bol
navă. Er aî nsăî n mi j
locul
l
or, cu un pas n îainteacel or
lal
te,în timp ceMer ana st ăt
eaî ntre
Faeldri
n şipl i
nuţ a Raf el
a Cindal, care părea şimai ser i
oasă
decât atuncicân d ven ise cu Merana, î
n urmă cuşase il
e.zToate
păreau foart
e h otărâte.
Se opriră o cl ipă, uit
ându-sei mpasibi
lela el ,ignorând Ai el
ii
,
apoipl uti
ră înai nte,mai î ntâi Demira, apoiSeon id şiRaf ela,
apoiMer ana şiMasu ri
,f or
mân d un vâr f de săgeată îndreptat
cătr
e Ran d. Ace sta nu maiavunev oei de senzaţi
a de gâd i
lare
din piele săşt ie căf emeil
e îmbrăţi
şasaidarul.
seră Cu fie care
pas,fieca re em
f eie era vizi
bil mai mare d ecâ
tî nai
nte.
„
îşi miag i
nează că o să mă i mpresioneze cu Ogl i
nda
Neguri
lor
?“ âr set
ul ului
t al l
ui Lew s Theri
n se t ransformă în
chi
cote nebune.Rand nu avea nevoei d
e exp l
icaţ
i
al ui
; o văzuse
odată pe M oi
rai
ne ăcân
f d ceva a semănăt
o.rAsmod eano n umise
şielOgl inda Neguri
lor sau Il
uzia.
Melai
ne î şiar an
jă şalul nervoasă, f pu
nind t are,dar Bael
ar
ăta de p arcăar fi t r
ebuit săî nf
runt
e singur atacul a o su t
ă de
oameni. Avea de gând săî lînfrunte,dar nu păr easăse şt aept
e
1091
săi asăceva bun din toată ist
oria aia. CâtevaFecioare sefoi
ră,
până cân d Nander a l
e pironi cu privireaprin văl,însăasta nu
domoli zgomotul pici
oarel
or Aiel
il
or d i
n sp at
ele col
oanelor
.
Demi r
a Eriff î ncepu să vorbească şier a evident că fol
osea
Puterea şila aces tl ucr
u. Nu st riga, dar vocea eiumpl ea Sal
a
Tronului
,părândavenidepest etot.
—Î n acest
e circumstanţe s-
a decis ca eu să vorbesc în
numel e tuturor. Nu dor i
m să îţifacemr ău în aceas t
ă zi, dar
rest
ricţ
ii
le pe ca rel e-
am accept
at până acu m, casăt e simţiîn
si
gu r
anţă, trebuie săe le rsp
i
ngemde- acum î ncol
o. Este il
mpede
cănu ai î nvăţ
at săai r esp
ect
ul cu
venitf aţă de AesSed ai
. Vei
î
nvăţa de- acu m încolo.Prin urmare,vom veni şi vom pl eca
atunci cân d o să dor i
m, daro să te n iformăm, dacăvom dor i,
când dor im săvor bi
m cu t i
ne.Iscoadel
e A ieldin jurul hanului
tr
ebuie e rrt
ase med
ii at, şini
meni nu trebuie să ne u rmărească
.
Orice i nsultă viit
oare l a adr
esa demni t
ăţii noastr
e va fi
pedepsită, chiar d acă cei pe care iî vom ped epsisu nt pr ecum
nişt
e co pii,tu vei fi răspunzător de dur er
e alor. Aşat rebui
e să
stea lucru ri
le. şa A vorst a de-aici ncoîl
o. Tr ebuie să şt ii că
suntem Aes Sedai .
Când f emeil
e se p o
rir
ă î n f
aţa t r
onului, aşezat
e pr ecum un
vârf de săgeat ă, Rand observă că Melaine se uital a el,
încr
unt ată, întrebându-
sef ără îndoială dacă er a impr esi
onat.
Poate a rfi f ost, dacănu ar fi şt i
ut ce se î
ntâmpl a; chi
ar şiaşa,
nu er a sigur cănu er a.Cele şapte A es Sedai erau de d ou ă or
i
mai înal
te decâtoi aL
l, poate ch i
ar mai mul t,i ar capetel
e le
aj
ungeau aproape alj umătateadi stanţeipână l a tavanul bol
ti
t,
cu ferest
rele lui de sti
clă colorat
ă. Demi ra seui ta în jos la el,
rece şical
mă, de p ar
căs- ar fi gândit să-li aî ntr-
o mână, păr ând
sufici
ent de mare să oa pt
ăf ace aces tlucru.
Rand se forţă să se r ez
eme de sp ătar lini
ştit
,ţ uguindu-şi
uşorbuzele când îşidăd u se ama că t r
ebu i
a să f acăun ef ort
pent
ru a r euşisăst eal inişt
it
. Lew s Theri n ch i
ţăia şist ri
ga
, de
1092
undeva de depar te, ceva des pr e a nu mai aş tepta, a l ov
i
imedi
at. Femeia puse se ccaen t
ul pe a numi t
e cu vi
nte,de p ar
că
el ar fi t r
ebuit să î nţ el
eag ă ce voi se să spu nă. Care
cir
cumstanţ
e? Dacă acce ptaseră r estri
cţi
il
e până at unci, de
unde lipsa de r espect? De ce se dec i
seseră dintr-odată să-
l
ameninţ
e,î n loc de a -
lf ace să se mtsiăî n si gu
ranţă?
— Emisarel
eTurnul uidin Cairhien acceptăaceleaşir
estricţi
i
şinu par a fi of en
sate.
Sau, mă o rg, nu f
oarte ofensate.
—I nlocdeameni nţ
ărivagi,eleofer
ăcadouri.
— Ele nu sunt ca noi. El e nu sunt aici
. Nu o să te
cumpărăm.
Dispreţ
ul din vocea Demi r
eier aînţep
ător. Deget
e uli Rand se
albi
ser
ă strângân d Sceprt
ul Dr agonul
ui. Mân i
a sa r
ăsu na în
Lews Theri
n şibrusc şi îdăd u seama că ceasatînce
arcă i d
n nou
săat i
ngăI zvorul
.
, Arză- t
e-ar
!“ se ângdi Ran d. Aveade gân d săpună un sc ut
î
nt r
e el e şiPut er
e,dar L ews Ther i
n vorbi repede,cu prins de
pan i
că.
„Nu eşt i sufici
en t de put er
nic.Chi ar angrealul,
şicu n
u eş ti
poate sufici ent de put ernic, n u cât să ţ ii şapt
e deo dat
ă.
Prostul
e!Ai aşt eptat preamul t! Preapericulos!
“
Trebuiasăfiidest uldeput ernicpentru adespărţ
ipecineva
de P utere. Cuangrealul, Ran d er a sigur căput ea face şapte
scuturi
, ch iar dacăel e îmbr ăţişa
seră dsaidarul,
ej
a d
ar, dacă
fie şiuna singu ră reuşe
a să-şisfărâme s cut
ul… Sau maimul te.
Voi
asăl eimpresionezecu put
ereasa,nu săl edeaocaziasă-l
î
nfrângă.
Dar maier a o cal e.Ţes ân
d Spi ri
t, Foc şiPămân t,lovi de
parcă rafi avu t de gând să el despartă de Puter
e.
Ogli
nda Negu ri
lor seăr â
sf
mă. Dintr-
od at
ă, în f
aţal ui nu mai
st
ăteau decât şa pt
e femeicu ex presi
i uluit
e.Î ntr
-o cl
ipă însă,
şoculfu ascuns su b expresi
i
le cal
me A es ed
Sai.
1093
 — Ne-
aiauzi tcer
eril
e,spuseDemiracu ovocenormal ă,dar
porunci
t
oa re,de p arcănu s- ar fi înt
âmplat nimic.Ne a ştept
ăm
săfie îndep li
nite.
Rand sehol bă la ele făr
ă să vr ea.Ce trebuia să f acăsă l e
demonst
reze că nu av ea să se l asebăgat n îsperieţ
i de ele?
Saidinulurla în el,o f uri
e cloco
ti
toare.Nu î ndr
ăzn easă -i dea
drumul. Lews T heri
n urla ca un nebu n, î
ncer
când să- i smulgă
Izvoru
l. Tot ceput eaf aceer a să-şipăstreze cont
rol
ul . Se ri
dică
î
ncet, t r
on ând asupra lor, ajutat şide î nălţi
mea pl at
form
e.i
Şapte A es edSai cal
me se i ta
uu la el
.
— Restricţi
il
erămân,spuseelî ncet
.Şimaiam încăocer ere
pentru voi . De aici încol
o mă aş tept să pri
mes c de l a voi
respect
ul pe car e îl meri
t. Sunt D r
agonul Ren ăscu t
. Puteţi
pleca. Audienţa s-
aî nchei
at.
Preţde zece ăt b
ăi de inimă r ămaseră acol
o,nemi şcate,f
ără
măca r săcl ipească,de parcăar fivr ut să-i demon str
eze cănu
se vor m i
şca niciun pasl a coman da l ui. ApoiDemi ra se
întoa
rse ărf
ă sădeani ci
un alt sem n. Seonid şiRafel
ao u rmară,
când ajunsel ângăele,şiapoi ce lel
alt
e,t oate pl
uti
nd par că
,f ără
săsegr ăbească, pes
te p
lăci
ler oşii şialbe ale podel
ei
,i eşi
nd di n
Sala Tr
on ul
ui.
Rand cobor î de pe plaft
ormă cân d le văz u dispăr
ând pe
coridor.
— Car’ a’
carn s-a descu
rcatf oart
e bi ne cu ele,ziseMel aine
îndeaj
uns de t are să fie au zi
tă şiî n cel mai î
ndepărtat coţl
.
Trebuieluate de gulerşiînvăţate ce î
nseamnă onoar ea,deşi
bocescdupăea.
Bael nu-şiput u ascunde n emul ţumirea,au zind vorbi
ndu-se
astfeldespre A es edSai
.
— Poat eaşa artrebuisă procedezşicu î nţel
eptel
e?într
ebă
Ran dr euşi
nd să z âmbească.
Mel ai
ne vor bi cu voceî nceaăt, aran j
ându-şidemon st
rat
iv
şalul:
1094
 — Nufipr ost
,Randal’
Thor!
Bael i ch
cot
i, deşi n ev
ast
a îl săge
t
a cu pri vi
rea.Măca r
înves
el
isepe ci neva.Dar Rand nu si
mţi vesel
i
a gl
umeisa l
e,şi
nu fiindcăar fif ost î
nconj
uratde Hău. Aproa
pe şi
î dori săo fi
lăsa
t pe Mi n săvină.Fuse se
ră pr
eamulte dedes
ubturi pe car
e
nu le nîţel
eseseşiîi erateamă căpe unele n
icinu le bănuia. Ce
voi
audef apt
?
Închi
zând uşami căa cam eeridin spatel
e Săli
i Tr
onului, Min
se ezremă de p an
oul pe care era sculpt
atun l eu,trăgâ
nd ad ânc
aerî n piept
. Fail
e ven i
sesă -li a pe Perrin şi,indi
ferent cât d e
mul t prot
es
tase Loialcă Ran d zisese ca ea să stea acol o,se
ascunsese după adev ăr
ul destul de simplu că Ran d nu av ea
ni
ciun dr ep
t să-i spună unde săst ea
. Desigur
, dacăLoi al şi-ar
fi dat seam a ce nt
ienţi
ona, probabi
l ar fi luat
-o sub un br aţ – cu
deli
cateţ
e,desigur – şi ar fi rămas a col
oî n curte,ci
ti
ndu- i ceva.
Probl
ema er a că, deşiauzise ott
ul, nu văzuse amre ulcru, cu
excepţi
a f emeil
or Aes Seda i r t
on ând deasu pra săli
i. Sigur
conduseseră Puterea,ceea cede ob i
cei ascu ndea imagi
nile şi
aurele,dar se si mţi
se atât e d ul ui
tă, ă c or i
cum nu l e-
ar fi
observat. Până îşiveniîn fir e,f emeil
e nu mai er au uriaşe, i
ar
voceaDemi reinumaipăreasăvinădepest etot.
Muşcân du -
şi buza de jos, se gân dea i ntens. Erau dou ă
probleme,aşacu m ved eaeal ucruril
e.Pri ma,Ran d şice rerea
sade apri mi resp
ect,indi
ferent ce ofi vr ut săsp ună. Dacăse
aştept
a caMer ana săf acă ev
reernţe cuf runt ea alpământ , avea
să aşt ept
e mul t şibi ne,iar nîtr
e timp l e pusese cu spat
ele la
zid. Trebuia să gă seascăo ca l
e de a ar anja l ucr
uril
e,deşi nu
vedea cum.A doua pr obl
emă erau femei
le Aes Sedai.Rand
păr ea să cr eadă că er a vor
ba de un mof t, pe care putea să-l
reteze punân d picior
ul în prag. Min nu cr edea că Aes Sedai
ave au mof t
uri , dar, dacă da, era cu si gur
anţ ă cev
a serios la
mi j
loc. Si
ngu rul l
ocî n care puteasăafle cese nî t
âmplase era
Cor oana Trandafirilor.
1095
 Luându-şica l
ul din graj dul curţi
ii nterioare, iM
n că lări la
trap până la han, unde ăsă
l i apa unui gr ădjar uc urechi mar i
,
cerându-i săo ţ esa
le şisă -
i deaovă z.RozaSăl bati
cămer it
a o
recompensă epnt
ru gal opul pân ăla Palat, care dăduseo mân ă
de a j
utor cal anp
ul Mer aneisăfie d at peste cap. Furi
ar ecei nd
vocea l
uiRand ofăcea să seîntrebeces-arfi put utînt
âmpl a
dacăRan d ar fiafl atbrusc că şapt e Aes eda S iîl aştept
au î n
Sala Tronul
ui.
Sala mare de a l Coroana Trandafiril
or ar ăta apr oape alf elca
atuncicâ nd ieşi
sepe l a bucă t
ări
e,ceva mai devr eme.St răj
erii
stăt
eau la mese, jucând domi no, pi
etre sa u zaru ri.Îşiri dicar
ă
privi
ri
le căt
re eaapr oape în acelaşit imp, apoi,r ecunoscând-o,
se ntîoa
rser
ăl a ce ăcea
f u înainte.Jupânea saCi nch onine stăt
ea
în faţa uşi
i de al cr amă – a l Coroana Tr andafirilor u bt
oaiel
e cu
vinşiberenu erau î
nşirat
ede-alungulper eţi
lorsăli
imari–cu
braţel
eîncruci
şate şio expresi
e acră.Str ăj
eriierau singurii
muşt eri
i de l a mese ,şi de r egul
ă, beaupuţ i
n şir ar. Pe mese
erau puse căn i de cosit
or, dar Mi n nu văzu pe nici
unul dint
re ei
atingându-se de el e. Văz u î nsă un om car e ar fipu t
ut să-i
spu nă câte ceva.
Mah i
ro Shukosa st
ătea singu rl a masă,făcând un puzzle de
tavernă, cu cele d ouă să bii pe care de o
bicei şile iţ
neape sp at
e
spriji
nite de pereet astf
elî ncâ t să-
i fie a
lî ndemână. Cu tâmplel
e
cărunt e şiun nas nob i
l, Mahi ro era ch
ipeş nît
r-un felaspru,
dar numai o f emeie î ndrăgosti
tă de ell -
ar fi put ut socoti
frumos.Î n Kandor ,fusese senior. Vizi
taseapr oape toat
e cu rţil
e
regale,călători
nd cu o mi căbi bl
iotecă, pier
zând sau câ şit
gând
l
a j ocuri de nor oc cu acelaşizâm bet. Putear eci
ta poezii
, câ nta
l
a harpă şidansacaî ntr-
un vi s.Pe scu rt
, cu excepţia faptului
căer a St
răjerul Rafelei
, era exactgen ul de bărbat pe care - l
ar fi
plăcut nîainte de a- lî ntâlni pe Rand. Şi î ncă l-ar fi pl ăcut,
atunci cân d av ea t i
mp să maif acă şi al t
ceva decât ă s se
gândească l
a Ran d. Din f
erici
re sa u nu, Mahi ro o vedeaî ntr-un
1096
felcaracter
i
sti
c Kan dor
ului
, ca pe un soi de soră maimi că,
având nevoi
e,din cân d în cân d, să pri measc
ă ni şt
e sfat
uri,
pentru a nu-şirupe gâtul când î şisem ăna ovăzul săl
bati
c.Î i
spusese că are picioar
e fiumoas e, darcă nu s- ar figân dit
nici
odată săle at
ingă, şiar fi fostîn star e s
ă rupă gâtul ori
căru
i
bărbatcar
esegândeasăfacăastaf
ărăpermisiuneaei.
Strec
urând cu îndemânare ul
ti
ma pi esă de fi er, puse all oc
puzzl
e-ul compl ica
t, deasupra cel
or ă f
cute deja, şiluă al
tul nou
î
n t i
mp ce ea se şeza
a e dcea
l
alt
ă parte amesei .
— Deci,vărzuco,ziseelr ânj
ind,te-
aiîntor
sf ărăsăaigâtul
rupt,fără săfi f ostr ăpită şifără săt e fimări t
at.
Înt
r-o bună ziavea să-
lî nt
rebe ce voi
a săsp ună; mereuzi cea
chest
ia aia.
— S-aîntâmpl atcevadecândam pl ecateu,Mahi r
o?
— Adicăîn afarădef aptulcăsurori
les-au î
ntorsdelaPalat
ca our f
tună n î munţ i
?
Ca de ob icei
, puzzl e-
ul i se esfd ăcu în mâini de par că ar fi
condus Put erea.
— Cel e-asupăr at
?
— Al’Thor,presupun.Pi esel
epuzzle-uluif
urăaşezatelafelde
repede pe l ocu ril
e l or, air acesta f u aruncat p este cel
el
alt
e
făcut
e;l uă i medi at n uul nou . Pe ăst a l-
am maif ăcut acum
câţ
ivaani , mărt urisiel .
— Cum,Mahi ro?Ces- aîntâmplat
?
Och i
i negri se x fi
ară asu pr
a ei ; ochi
i unui leopar
d ar fi arătat
l
af el
, dacăar fif ostneg r.i
— Min,otânărăcar eîşibagănasulînvizui
nacuinu trebuie
sepoate rtezi cuur echile sfârt
ec
ate.
Min tresă
ri. Era adevărat . Ce lucr
uri prost
eşt
i put ea f
aceo
f
emeie doar fiindcăer aî ndrăgosi
t
tă!
— Exactde asta mă feresc,Mahiro.Si
ngurulmotiv pentru
car
e mă afl u ai cies t
e săduc mes ae
j nîtr
e Meran a şiPalat, dar
mă duc acolo ăr
fă să m a i dee alce ăsmă aşt ept. Nu şti
u de ce
1097
suroril
e au încetat să-
l mai vi
zi
t
eze î
n fieca
r e zi
, de ces- au dus
i
arăşi, şinu doa r rtei
, cio grămadă. Dacă nu şt iu, potsă o
păţesc ăru. Mer
an a nu are deângd să mîi spună.Nu î mi spune
ni
mi c,decâtsă mă duc acol o,să f ac ai
a.Măcar s o
ugest
ie,
Mah ir
o? Te og?
r
El st udi
a puzzle-
ul, dar Min şti
a că se gân deşt
e,deoa rece
mişcapi esel
e i
nt er
cal
ate cu deget
el
e sal
e lungif ără să scoat
ă
niciuna.
Prinse cu coad a och i
ului o mi şcare l a capătul săl
ii şise
înt
oar se e
pu jmătate,apoiî ngheţă. Dou ă Aes edSai se ntî
or cea
u
de la baie,dacăse l ua după ch i
purile proaspăt spăl
ate.Le
văzusepeceledouăcu l uniîn urmă,înaintecaSheriam săle
tri
mită în Pusti
ul Aiel, deoar
ece avu sese bo ănuială căRand s-
ar fi afl at acolo, ntîr-
acolo plecaser
ă Ber a Harkin şiKi runa
Nachiman, spre Pusti
u, nu spr e Caem l
yn .
Cu excepţi
a ch ipul
ui l i
psi
t de vârs t
ă, Ber a ar fi arătat exact
cao n evast
ă de er
fmier, cupărul scurt casa
tniu î
ncon j
urându-
i
faţa păt
rată,doar că î
n acel momen t aveades enată pe chip o
expresi
e d e hot
ărâr
e nîtunecat
ă. Ki
runa, elegant
ă şicu un aer
măr eţ
, păreasăfie exa ctceea ce şi era, sor
a Regelui din Araf
el
şio domani put er
nică. Ochi
i eimari şinegr i st
răluceau ca şi
cum er a gata să ordone o execuţ
ie şi să se şi bucur e de ea.
Imagini şiau re scân
tei
au deasupra lor, aşacu m se nî t
âmpla
mer eu cu femeil
e Aes Seda i şiSt r
ăjerii
. Min su rpri
nse una
dintre i
magini, când ap ăr
u deasupra ce lor două, nî acelaşi
timp, de o cu loa
re galben mar oni
e şipurpuri u-î
nchi
s.Culoril
e
nu î nsemnau nimic,dar auraî ităie e
rspi
raţi
al ui Min.
Masanu er a dep art
e de piciorul scăr
i
lor, dar cee
l două nu- i
aruncară nicimăca r o pri
vir
e câ nd se nît
oarseră săur ce aletaj.
Niciuna nu o privi
se cu at
en ţ
ie nî Sal
idar
,i ar acum erau prinse
într-
o discuţ
ie.

1098
 — Alannaarfit r
ebuitsă-lîngenunchezedemul t
,ziseKi runa
cu voceoasă,
j dar m âni
oasă. Eu aşaaşfi f ăcu t
. Cân d vine, o
să-i sp
un, martorfie- mi Celî ntunecat.
— Trebui
epusî nlesă,aprobăBer acuunt onegal,înaintesă
aducăst ri
căci
uni şimai mari Andoru lui. Cu cât mai repede,cu
atât mai bine,zic.
Femeia era di
n Andor .I n timp ce erpechea r uca e p sc
ări
, Min
îşidăd u seama că M ahiro o r p
ivea.
— Cum au aj uns ai
ci?întrebă,surpri nsă că î
şipăstrase o
voce calmă. Ki
runa şiBer aî nsemna că er au tr
eispr
ezece.
Trei
sprezeceAesSedai.Şimaier aşiaur a.
— Au urmat zvonuri l
e despr e al ’
Thor. Ajunseseră l a
jumătateadrumuluicătreCairhiencândau aflatcăelest eai ci
.
Aşst adepartedeele,Min.Thei rGai din mi-
azi scăsuntpr ost
dispuse.
Kiruna avea patru St r
ăjeri,i ar Bera – t r
ei. Mi n r eu
şisă
zâmbeasc ă.Ar fi vr ut săţ âşnească din han , dar ar f os
fit prea
mul t
e su spi
ciuni, chiar şidi n parteal ui Mahiro.
— Misepar eun sf atbun.Cum r ămânecu cet e-am rugat?
El ezită o clipă, apoi pusej os puzzle-
ul.
— Nu spun că aşa st au lucruri
le,darovor bă î
ntr-
our eche
at
en tă… Poa te ar t rebui săt e aşt
epţi caal ’
Thor să fie supăr
at.
Poate art r
eb ui să t e gân deşti ca altci
neva să ducă mesaj el
e,
poate unul di nt
re noi , zise, gândindu-se l
a St răj
eri. Poa
te că
suroril
e s-au deci s să -i predea lui al’
Thoro mi căl ecţ
ie desp
re
umili
nţă. Şi ast
a, vărzuco, e mai mul t decât art r
eb
fiuit să-
ţi
spun. O săt e gândeştila ce i -
ţ
am sp us?
Min nu şt ia dacă„ mica lecţie“ uf
se se cea de la Palat sau
urma săvi nă, dar tot
ul se otpri
vea. Şi aura.
— Şiăstamisepar eun sfatbun.Mahi ro,dacăMeranavine
după mi ne să du c vreun mesaj , vr
ei să- i spu
i ca am pl ecat
cât
evazi l
e să vizi
tez Oraşul I
nterior?

1099
 — O călăt
orielungă,chi
cot
iel,luând-opuţinînrâs.Dacănu
eşti at
entă, ai săr ăpeşt
iinima vr eunui băr
bat.
Grăjdarul cu ur echi mari se olhbă la ea cân d îi spuse să
scoată RozaSăl baticădin staul şisăpună şau a pe ea.I eşidin
gradj călăr
ind l a pas,dar i medi at cum primul colţ ascunse
Coroana Trandafirilor
, Min îşiî nfipsecă l
câiel
eî n burt
a ca l
ului,
aruncân d oamen i
i din cal
eaeiî n ti
mp ce gal opa căt
re Palat cât
de erped e pu t
ea ozRa S ăl
bati
că să o ucă.
d
— Treisprezece,spuse Rand f
ărăi nt
onaţie,iarvor bel
efură
sufici
en t
e ca Lew s Theri
n să î ncercei arăşisă pr ei
a cont
rolul
saidi
nul ui. Er a ca o l uptă tăcu tă cu o bes tie fioroasă.Când
Min îi sp usese că n su
tt rei
sprezece Aes edSai în Caemlyn, Rand
abiar euşisăî nşf
ace u P
tereaînai nt
eal ui Lew s Theri
n. Pe ch
ipul
lui Ran d al uneca sudoar ea;av ea pet e î ntunecate pe hai
nă.
Putea să se con cent
reze la un si ngu r l ucru od at
ă.Să ţ ină
saidinul depar t
e de Le ws Th erin. I se zbăt u un muşchi di n
cauza nco
îr dări
i.Iit remur au mâi nile.
Min se opri di
n a maimăsu ra cam ear cu pasu
l, ridi
cându-se
pe vârf
uri
.
— Nu evorbadoarde- atât,Rand,zi sefrenet
ic.Est
eşiaur a.
Sângel
e,moart ea, Puterea, cele două f emeişit u, î
n acel aşiloc,
î
n acelaşitimp.
Ochi
iî i st
răl
ucea u, dar d e a cea
stă dat ă lacri
mi i sescu r
geau
tăcu
te pe obraj
i.
— Ki
runaşiBer anut epl ac,chiardeloc!îţ
imaiaduciami nte
ce amvăz ut î
n jurul tău? F emeicare potcon duce,rănindu-te.
Este vorba de aur e,de f aptul căsu nt t
reisp
rezece şitot est
rul,
Ran d. Este pr
ea mul t
!
Mi n spuseseî nt
otdeauna căvi zi
uni
le ei dev
eneauadev ărate,
darnu put ea sp
une n i
ciodat
ă d acăavea să e fi pes
te oi ,
zun an
sau zece an i
,i ar, dacă r ămân ea î
n Cae mlyn, s-
ar fiput ut
împlini chiar nîacea zi
. Chi ar acă
d Lews Ther i
n mâr âai doar,
şti
a căvo ia săl ove
ascăî n Mer ana şicelel
alt
eî nai
nte caacest ea
1100
să-
l poa t
ăl ovi el
e pri
mel
e.Di nt
r-un motiv sa
u al
tul, Rand nu se
putea î mpăca deloc cu ac east
ă i dee. Poat
e că f usese o
î
ntâmpl ar
e,poa te căa fiveren
t
a’ se întor
sese împot
rva
i lui de
aceast
ă dat ă,dar faptel
e r
ămân eau. Merana se decise
se să-
l
provoace ct exaî
n zi
ua în care numărul de Aes eda
S i aj
unsese
l
at rei
spreze
ce.
Ridi
cân du-
se, se duse cu paşi mariî n dor
mit
or, cât ă-s
şi
aducă sabi
a din dulapşice nt ura nîf ormă d e D ragon.
— Vi
icu mine,Mi n,îispuseî nşfacând SceptrulDr agonului
şiîndrep
tându-se către uşă.
— Undesăvin?î ntr
ebăeaşt er gându-şiobr aj
iicu obat i
stă,
dar pl
ecădupă el ,î n timp ce el aj
unseseej adîn hol . Jalani să
ri
î
n pici
oare ceva aimreped
e d ecât Beralna, o o rşcovan
ă uscă ţ
ivă
cuoch i al
başt
rişir ânjetde fi ară.
Când erau doar Fecioare nîjur, Beralna de o bicei se i ut
a l a el
de parcăse nîtreba dacăsă- if acăsaunu mar eaf avoare d e a-i
îndepl
ini ordinele, ar d de dat a asta o pi r
on i cuo pri vi
re
ascuţi
tă. Golul f ăceaca vocea să-i fie r eceşidi stantă. Lews
Theri
n se mul ţ
umea să se vai t
ef ăr
ă vor be, dar Rand nu
îndr
ăzn ea să se el raxez
e.Nu î n Caem l
yn ; ni
cimăca r aproape de
Caemlyn.
— Beralna, găseşt e-
o pe Nandera şi spune-i să vină la
camereel uli Perrin cucâ t de multe F eci
oare vreasăi a.
Nu î l putea l ăsa pe Perri
n acolo,şinu di n cauzavi ziunil
or.
Când Mer ana av ea să aflecă pl ecase, una di ntre ele pu t
ea
foart
e b ine să-llege, aşacu m f ăcuse l A
anna cuel .
— S- arputeasănumămaiî ntorcaici.Dacăîivedecinevape
Perrni, Fail
e sau Loi al, zi
ceţi
-le să vi nă şi ei acolo. Jal
ani, ca
ut-
o p e ujpân easaarf H
or! Spune- i că m a nev oei de pană,ce rneal
ă
şi hârtie.
Avea de scris cât
eva depeşe înainte de a pleca.Mâinil
eî i
tremurau i arăşi
, şiadăugă:
— Mul t
ăhârtie.Cemaist aţi
?Duceţ i-vă!Duceţi-vă!
1101
 Cel
e d ou ă sc himbară o pri vir
e,apoio rupser ă l
a f ugă. Rand
mergea în di recţi
a opusă,i ar Mi n abi
ar euşea săse i n
ţă de el
.
— Rand,undemer gem?
— Cai
r hien.ÎnconjuratdeVi d,vorbel
eluipăr
eauafil afelde
dure ca o p al
mă pest e af
ţă. Ai î ncr
eder
e nî mine,Mi n. Nu o să -
ţi
f
ac ăru. M- ai degrabă mi-
aş ă ti
a mâna înaint
e de a-ţif ace ăr
u.
Erat ăcu t
ă şi ,î n cel
e din urmă câ nd else i u
tă că t
r e ea
, văzu
căî l privea cuo ex presie ci
udată.
— Ef oart
edr ăguţsăaudast a,ciobanule,zisecu un gl asla
f
elde ci udat ca expr
esia pe care o avea. Probabil o sp
eriase
gândul căt r
eisprezec
e A es ed
Saiven eaudupă el , şinu er a de
mirar
e.
— Mi n,dacă seajungel aoconfruntare,promi tsăt eferesc
di
n ca leaprimej di
ei, cumva.
Cum pu tea f ac
e f aţ
ă un om l a trei
spr ezece? Gân du lt
rezi
i
arăşiţ ipet
elel ui Lews Theri
n.
Spre su rpriza lui, eaî şiscoase f
ulgerător pumnalele din
mân ec
i, flut urându-le,ap oides chi
se gu ra,băgâ ndu- l
e înapoi
cuaceea şiuşu ri
nţă– p robabil se n a
trenase –naî inte de avorbi
:
— Poţi să mă duci l a Cai r
hien sau oriunde al t
undeva,
ci
obanule,dar t e sfătui
esc să t
e gâ ndeşti bine dacăai de gâ nd
sămă t ri
mi ţi depart
e d e itne.
Nu ştia de ce, dar fusesegu si
r căvasp une alt
ceva.
Când aj unse nî cam eerell ui Perrin, Ran d găsi o adevăr
at
ă
adunare.Î ntr-
o part ea î ncăperi
i Perrin şiLoi al stătea
u doar nî
căm aşă,t răgând din pipe,cu pi cioar
ele încruci
şat
e pe covorul
al
bast ru, alăt
uri de G aul, un Câine d e Piat
ră pe car
e R and şi
-l
amint eade l a cădereaSt âncii
.În cea lal
tă parte şed
eaFai le,cu
Bain şiChi ad, care fuse ser
ă şiel e î n St ân
că. rin
Ptr-
o uşă
deschisă î n altă camer ă,Ran d o văz u pe Sul i
n schimbând
aşt
er nuturil
e paturil
or, scuturându-le de par căar fi vr ut săle
rupă î n fâşii
. Toţ
iî şi ri
dicarăpri vi
ril
e când el şi Fail
ei ntra
ră,iar
Sulin apăru î n pragul uşii dormit
orului.
1102
 Se stârni rumoar
e cân d le exp li
că desp
re cel
e t rei
spr
ezece
AesSedaişiceauziseMin.Nu l espuseni mi
cdesprevizi
uni;
unii di
ntre eişti
au , al
ţi
i nu, darnu av ea de gând să sp ună
nimănui, dacănu le zice
a ea r p
ima.Cee a ce aenu f ăcu. Şi nu
zisenimic nicidespre Lew s Therin, desi
gur; nu că i -
ar fi f ost
fri
că de ce i s-ar fi put ut nît
âmpl a î
ntr-
un oraş unde er au
trei
sp
rezeceAes Sed ai
, ch i
ar dacă nu f ăceau nimic ieşi
t d i
n
com un. N-aveaudec âtsă cr eadă că sean p
i
case. Nicielnu er a
sigur cănu er a sp eri
at. Lews Ther in t
ăcea, dar anRd î l putea
simţi, cao per eche de o chi aprinşipândind în noapte.Mâni a şi
furi
a,poa te şisp ai
ma,se st rân geau l
a mar gniea Golului ca
nişt
e păianjeni uriaşi
.
Perrin şiFaileî ncepură săî şif acăbagaj
eleî n grabă, iar Bai
n
şiChi ad îşiflut urară deget
ele u na la al
taînainte de aanunţ a că
o vornsoţ îi pe Faile,după ca re Gaul anunţă şielcă -l vaînsoţi
pe Per ri
n. Ran d nu pr ea înţel
eg ea ce se întâmplă acolo,dar
Gaul f ăcea eforturi sănu se i u
te a
l Bai n şiChi ad, i
ar acestease
st
r ăduiau sănu se i u
te al el
. Loi
al plecă aler
gând, morm ăind în
bar bă ceva despr ef apt
ulcă or aşulCairhien era mult mai
î
ndepăr tat de Ţinut ul cel
or o Duă Râu ri decât aem
C l ynul şi
des pre ap
ftul că m ama sa er a odrumeaţ ă neîntrec
ută.Cân d se
î
nt oarse – cu cămaş a atârnând avea sub br aţ ol egătur
ă pe
j
umăt atefăcută şio şa uri aşă pe umăr.Loi alera gata de
plecare. S ul
in di spăru şi e a un t i
mp, n ît
orcându-se cu o
l
eg ătură de o rchiir oşii cu al
b. Cu ex presi
a ch i
pului fixatăî nt
r-o
bl
ândeţe nepotri
vit
ă mâr âila Rand că ise poruncise să-l
sl
ujeascăpe elşi pe Per
rinşi pe Fai
le,şidoar oşo pârl
ă lovi
t
ă
de soar
e n î capar u pt
eacr edecăpoate ace
f sta
a în Caem l
yn
când ei erau în Cai r
hi en. Adăugă chi
ar nu„ Seniore Dragon“
,
car
e sem ăna mai mul t a blestem, şio erv
eernţă pe car e e
ruşisă
of acă
, uimitor,fără săse a cl
ti
ne,ceea ce ăpru săo ui mească şi
pe ea.

1103
 Nandera aj
unse nîaproape acelaşi ti
mp cuj upân easaar H
for
,
care căr
a o măsu ţ
ă cu ustensil
e d e scris,câ t
evapen iţe cuvârf
de oţelşisu fici
entă hârt
ie,cern eală şicea ră de sigil
iu pentru
ci
ncizec
i cescrso
ir.iCeea ceera f
oarte bine.
Per
rin doreasă-itri
mită vorbă lui Danni l Lew i
n să-l urmeze
cu rest
ul oameni
lordin Ţinut
ul ce lorDou ă Râu ri – nu avea de
gând să-ilase ep mâna Aes S edai dar abia se ab ţ
inu să nu- i
spună săl e aducăşipe Bod e,şicel el
alt
ef ete de la Oga rul l
ui
Culain, ast
a după ce şi Rand, şiFai l
e iî spuseră că,în pri mul
rând, AesSed ai nu le-ar fi lăsat săpl eceşi ,în al doilear ând,
probabil căf et
ele nu vor dorisăpl ece
. Perri
n şiFai le fuseseră
de mai mul te oril a han, şichiar şielt rebuia săadmi tă căf etel
e
păruserăf oa
rte nerăbdătoa
re să devină Aes edSai.
Faile scri
seî n grabă două scriso
r,ică t
re mama şit atăl ei, să
nu se nî gri
jor
eze. Rand nu şt i
a car e cui era adresa
tă, dar erau
scri
se în t onuri difer
it
e,pe una o î ncepu de maimul t
e or i
,
rupân d-o după cât eva r ânduri
, nîcruntân du-se l a fiecar e
cuvân t, a
ir ceal
altă scr i
să r ep
ede, cu zâmbet e şi hc icot
el
i.
Presu puse că ul
ti
ma er a cătr
e mama ei . Mi n sc ri
se căt re un
prieten numit Mah iro la Cor oana Trandafi ril
or, e xpl
icându-i
dintr-
un mot i
v sau al t
ul căer a un băr bat băt r
ân, î nroşi
ndu-se
toată.Chi ar şiLoi
all uă în mân ă o pan ă de scr i
s d upă câteva
ezităr
i. Era una di ntre penele sal
e,căci una uman ă i-ar fi
dispărut nî mâna uri aşă. Punându-şisi gil
iul pe ep ist
olă, i-
o
dăd u jupânes
eiHar f
or, rugând-o săo n îmân eze p ersonaldacăi
se a viviocazia.Un dege t de d i
men si
unea n uui câmatacop er
ea
în mar e parte numele dest
inatarului
, scris at
ât cusl ove maune,
cât şiOgi er, dar, cu pri
virea ascu ţi
tă de Put ere,Rand desluşi
numel e E
„rith“. Cu toat
e ast ea, nu dăd ea inci
un se mn că r afi
vrutsăaştepteşisă-iî
nmânezescri soar
eaelînsuşi
.
Ran d scrise la felde gr eu ca Fai le,dar di n alte motive.
Sudoa r
eaca r
e-i pi
cura de p e rfunte nît
indeacer nea
la, i
ar mâna
îit r
emura, ast f
elî ncâtr ebtui să î nceapă de mai mul te or i
.
1104
Totuşi,ştia exactcevoi a să spună.LuiTai m,un avertisment
desp re ceelt rei
sp r
ezece AesSed ai,întărindu-şiordinul de a sta
dep art
e d e el e.Şi Mer anei , un alt soi de a ver
ti
smen t
, şiun soi
de i nvit
aţie;nu av ea ni ciun r os
t săî ncerce să se ascu ndă;
Alannal -arfi găsi tori
undeî nl umeî n cel
edi n urmă.Tr ebuia
totuşisăfie n î condiţ
ii
le p use e d el
, dacăr eu
şea.
După cesi gil
ă scrisoril
e – j upâneasa Harf or se uit
ă lung la
sigi
liul din pi atr
ă ver de gravat cu un Dr agon–, R and se
întoarse cătr
e N andera.
— Aicel edouăzecideFecioar
eafară?
— Douăzeci ?î ntr
ebă Nandera ridicându-şi o sprânceană.
Mes aujl tău spu nea să i au câte vr eau, şinu- ţ
i maipoţ ilua
ordinul înapoi. Sunt cincisute şi ar fi fostşimai mul te dacănu
puneampi ci
orul în prag.
Ran d dăd u di n cap .Î n mint ea sa er a l i
nişt
e,cu exc epţ
i
a
propriil
or gân duri, d ar îl putsi
eamţi pe Le ws Th erin în
interi
orul Vidului, al
ături de el, aştept
ând î ncordat caun ar c.
Trecu pe toatălumea prin poarta deschi
să î nîncăperea din
Cairhien,închizând-oî n urma sa, scoţ
ându- şi
-o pe A lanna din
minte,r edusădoa rl a o se nzaţ
ie vagă undeva către ap us.Abi a
atunci Lew s Ther i
n se l i
nişti
. E ra ca şi c um, ob osi
t de
încl
eştareacu Rand, omul s- ar fi dus a l cul
care.Î ntr-
un t ârzi
u
Rand al ung ăsaidarul, reali
zând ab ia at uncicât edmul t l î
obosisel upta de a păst ra con tr
olul asu pra lui
. Loial f u nevoit
să-l ducăî n br aţ
e p ână l
a ca mer ee
l sale din Palatul Soarel
ui.
Merana st ăt
ea t ăcu
tă l ângă fer
eastra cam ee
ri de zi, cu
spatel
e căt
re stradă şicu scrisoareal ui Rand al’
Thor nî poal
ă.
O şt i
a pe dinaf
ar ă.Începea cu „Mer ana“
. Nu cu „ Mer
an a Aes
Sedai“ saumăcar cu„ Merana Sedai
“.
Merana,
Un priet
en mi -a spus od at
ă că, în cel
e maimul tejocuri de
zaruri
, a da t r
eisprez
eceest e aproape la felde nen oroco
s ca
Privi
rea Celui î
ntunecat. Şi eu cr ed că t r
eisp
rezeceeste un
1105
număr n en or
ocos.Plec alCai r
hien. Poţ
i veni cum vr e,
i dar nu
cu mai mul t de alte cincisu rori
. Astf
elve ţi fi pe pi ci
or de
egal
i
tat
e cu sol ia Turnului Al
b. Voifi nemul ţ
umi t dacă încer
ci
să ivicumaimul te.Te ogr să nu mă maipr es
eiz nici
odat
ă.Mai
am foarte puţi
nă nîcr
ed er
e ărmasăî n mine.
Rand al’Thor
, Dragonul Renăscu
t
La sfâr
şitul sc
rso
iriiapăsaseat ât de t
are pe pen i
ţă, căhârti
a
era aproa
pe u rptă. Ulti
mele d ouăr ânduri păreauscri
se e d a
ltă
mână .
Merana era t ăcută. Nu era singură în încăper
e.Restul sol
iei,
dacămaiput ea fi con si
deraăt o solie,stătea pe scaune,de- a
lungul perei
ţl
or, cudi feri
t
e st ări de sp i
rit
. nÎ mod en ervant,
doar B er
enici
a st ăt
ea l a f
elde mod est ca Merana,cu mâi nile
împreunat
e n î poală, cu capul plecat şicu och i
i su
mbri privind
cu atenţi
e. Nu scot ea o vor bă dac ă nu i se ad resa cineva.
Fael
drin stăt
eamândr ă, vor
bind când dor ea,la felcaMasu ri şi
Raf
el a. Seon i
d păr ea apr oape l
a felde ner ăbdăt
oa r
e,st ând pe
margi nea scau nului şi zâmbi nd din cân d î n cân d hotărâă
t.
Cel
el alt
e er au mai mul t caVal i
nde,apr oape netulburate.Toată
l
umea er a acol o, u c excepţ
ia lui Verin şia Al annei,iar un
Gaidin f uses e trimis să l e aducă. Kiruna şiBer a, în mi j
locul
î
ncă perii, erau cusi guranţă acol
o.
— Mă dezgust ă că ci
neva poatetri
mite o astf
elde depeşă
uneiAesSed ai
, zi
se i K
runa cu o vocer ece,calmă şipl ină de
f
orţ
ă î n acel aşit i
mp. Dar a runca fulger
e di n priviri
. Demi r
a,
i
nformatorultău poa t
e con firma căal ’
Thor al ecat
p l a Cai
rhi
en?
— Topi
rea-n văzduh, murmur ă uluită Bera. Ci
ne şi
-ar fi
i
maginat căva ed rescop
eri aşacev a?
Mărgel
ele color
ate din co sţ
iel
e lui Faeldri
n seci ocnir
ă unele
de altel
e cu un zgom otcr i
stal
i
n, cân d aceas t
a dădu din cap
aprobator.
— Nu poatefi nimicaltceva.Şiarfi bi nesă neami nt
im că
est
e poate m aiput er
nic decât Logain sauMazr im Taim, da?
1106
 — Nu putem face ni
mic cu Tai
m? Chi pulRafelei
,de obi cei
bl
ând şiplăcut
,eradeaceast ădatăsever,iarvocea,der egulă
dul
ce, era acum egală. Sunt cel puţin o sută de b ărbaţi care pot
conduce – o su t
ă! – la ni cidou ăzeci de mi le de ai ci. Kair
en
aprobă cuo mi şc
are acap ului hotărâă
t,darnu spu se i n
mic.
— Eitrebuie să maiaştepte,zise f
erm Kiruna.Pe sf ânta
Lumină! Nu ştiu de câte su ror
i ar finev oei săf acăf aţă la atât
de mul ţ
i. A l’Thor es te ce l mp
i ortant, ar
i cu el ne put em
descurca. Demi r
a?
Demi r
a aş tept aseca t oată lumea să t ermine de vorbi
t,
desi
gu r
. Cu o î ncl
i
nar e scurtă a capului, sp
use:
— Ştiudoarcăapl ecat,î
nsoţitseparedeunmar enumărde
Ai
eli.ŞiposibilşidePerri nAybara.
Verinintrasepeuşă când Demi raîncepusesă vor
bească şi
adăugă:
— Nicio îndoi ală cu Perrin. L-am t ri
mis pe Tomas să
cer
cetez
et abăra celor in
d Dou ă Râuri . Se pare căau trimisl a
pal
at doi oamen i cu cal
ul lui şial neve st
eisa l
e.Cei
lal
ţi au lăsat
î
n urm ă căruţele şiservit
ori
i şicălărescr apid căt
rerăsărtisu b
flamura cap ul
ui de l up a l ui Per
rin şi sub cea a Vul turul
ui
Roşu din Manetheren.
Un zâmbet uşor iîcu rbă buzel
e,de par că ar figăs it ace
st
l
ucru amuzan t
. Kai r
en, pede al t
ă par t
e, n u păr
ea del oc
amuzată; ăcu
f oc hi
i mar i, apoi nîchise gura strân
gându-şi
buzel
e.
NiciMer ana nu con sider
a că r a
e motive e d ve
sel
ie,dar er a un
lucru at ât e d nesemni ficat
iv în comparaiţ
e cu r estul. Ca un
mi ros sl
ab a cev a stricat uatncicând stăteaiîn mi jl
ocul unei
grămezi de bălegar
; caun câ i
ne car
e şiî arăta col
ţi
i câ nd lupiite
trăgeau deja de h aine.Când se gân deacăse ngri îj orase t a
ât de
mul tî n legăt
ură Ver i
n, căse ch i
nui
se t a
ât de mul t. Verin nu se
amest eca
se oafrte mul tî n planuri
l
e ei, cu excepţ
iaf aptului căo
man i
pulasepe Demi ra să suge rez
e nef eri
cit
a con fruntare.
1107
Fusese foar t
e ab il
ă;Mer ana credea că doar o Cenuşie ar fi
putut ob serva ce se î ntâmplase. Dar, cu toat
e ast ea,şiea
fusese de a cord. Să îlfacăpe a l
’Thor sădeaî napoi – săî ncer
ce
de fapt –f usese cel maines emnificati
v lucru pe car e l
-ar fi
putut face.a Ef usese îngri
jor
aăt de Ver in, apoi apăruser
ă
Kiruna şiBer a, nici
una din el
e sub aut ori
tateasa , ambel
e alf el
de p ut
ernice caasu Mri
, Fael
drin sauRaf el
a.
— Acum e un nap st ricatînt ocană,murmur ăî nt
unecată
Bera. Kai
renşial t
e câ tevaăd dură di
n ca p.
— Un napmi c,îirăspunseKi runasec.Apr oapetoatălumea
aprobă,maipuţ in Mer an a şiVer in. Meran a oftă uşor; Ver
in o
pri
veaepK i
runa cuoch i de p asăr
e şi ca pul uşor î
ncli
nat.
— Ce o reţ
ine pe Alanna? într
ebă Kiruna.Nu vr eau să fiu
nevoit
ă săr epett otul de d ouă ori.
Mer an
a se ângdeacăde a l eaî ncepuse ottul, cân
d îi dăduse
î
ntâietat
e l ui Ve rin. Pe vr emea ac eea î ncă mai er a
conducă t
oareaso l
ieişit oat ă lumeaî i ascul
ta or di
nele,chiar şi
Masu ri
, Rafela şiFaeldri
n. Dar acu m şt i
au toa t
e.Nu er a si
gură
dacăpoat e conducerea fusese r peluată de Ki runa sau Ber a –
f
aptul căuna senăscu sel a ţar ă şial ta într-
un pal at rega
l nu
aveani ci
o importanţ
ă;nu con ta at uncicân d er a vorba de Aes
Sedai dar Mer ana avea ce rti
tudinea că sol i
a se des t
răma în
j
urulei .Eragenuldel ucru carenu s- arfiî ntâmplatnici
odată
pe vr emea cân d Turnul er a întreg,i ar am basad oarea avea î
n
spatel
e ei î
ntrea
gaaut oritate şi put er
e aTu rnului şia Supr emei
Amyr li
n şinu contanicidacăi -
arfil uattreizecideanisă-şifi
câşitgat şal
ul sau dacă ar fi f ostatât de sl abă încât abi
a-abi
a
scăp ase să fif os
tt rimisă acasă.Acu m er au doaro mân ă de A es
Sedai, care î şiluau fiec are locul cu venit
,f ăr
ă măca r să se
gândească.
Alannaapăru când Ber asepr egăteasăvorbească,depar că
f
apt ul căci neva îi pronunţase u nmel
e oaduses e acol
o.Bera şi
Kiruna o n îcol
ţi
răî mpr eună.
1108
 — Al’Thorpreti
ndecăs- arfidusl aCai r
hien,zi seBerapeun
tonr ăutăcios.Poţ i sămai adaugiceva ?
Alannal eînf
runt ămândr ă,cu oscli
pireperi culoasăîn ochi
i
negri. Vorbeaude S trăj
erul ei
, până la urmă.
— Est eundeva lar ăsărit
.Asta etotceşt i
u.Arput ea fi în
Cair
hi en.
— Dacă t otail egatun băr batfără să-icerivoi e,întrebă
Ki
runa cuo voce or punci
toa r
e,de ce, în numel e sfinteiLumini,
nu ai fol
ositlegătura casă -i zdr
obeşti vo
inţa? N u ar fi f ostdecât
o palmă peste degete,com parativ cuce ăcuf seşi deja.
Al
annaî ncăîşicontrolagreu emoţiil
e.Seînroşit oat
ă,parte
di
n pri ci
na mâni eica re îif ul
gera în priviri
, part e din pri
cina
ruşi
nii
.
— Nu ţi
-aspusni meni?înt r
ebăeacu ovoceuşorst rident
ă.
Pr
esupu n că nimeni nu vr ea să se gân dească l a asta.Eu cu
si
guranţă nu vreau . Fael
drin şiSeon i
d se i u
tau la pod ea
, şinu
erau singu r
ele.Am î ncerca t să
-iforţez vo
inţa câtevacl i
pe după
ce - am
l l egat, cont
inuă A lanna de parcă u n arfi ob servat ni
mic.
Aiîncercatvreodatăsăscoţ idinrădăci
niun stejarcu mâinil
e
goale,Kiruna?Cam aşaa f ost
.
Singura r ea
ciţ
e a Ki runeif u să-şimăr eascăpuţ in ochii şisă
tr
agă dâna c aer în piept. Bera murmur ă:
— Astaei mposibil
.Imposibil.
Alanna îşiazvârl
icapulpe spat e,râzând.Mâi ni
le puse î
n
şold făceau car âsul săpar ă di
spreţui
tor
, ceea ceo det ermină
pe Bera să- şiţ uguie buzele,iar e p Kiruna să o pri veascăcu
ochir eci
. Verin se i u
ta la ele,aducâ ndu-i amint
e Mer aneide o
pasăre care segâi z
al a nişt
e vi
ermi. Cumva er Vin reuşea sădea
înt
âiet
ate,f ără să facă ast a de fapt
, dar M ea
rna nu put ea să
înţ
eleagăcu m.
— Nimeni,ni ci
odată nu a mailegatun băr batcare poat
e
conduce u Pter
ea, zi
se l A
anna când i se i st
nse vesel
ia. Poa
te că
are ceva de-af ace cu ast
a.
1109
 — Chiarşiaşa,spusef erm Ber
aprivind-
ohot ărâtă.Chiarşi
aşa. Îl poţil ocal
iza
.
— Da,zi seKiruna.Veivenicunoi,Alanna.
Alanna clipideparcă tocmaişi-
arfi venitîn fire.Îşiî
nclină
uşorcap ul supusă.
Venise timpul,decise Merana.Dacă maiput ea ţine soli
a
unit
ă, aceea era ulti
ma eişa nsă. Se ridi
că î n picioare,ţ
inând
scrisoareal ui al’
Thor, pentru a avea ceva de ă f
cu t cumâi nil
e.
— Cândam adusaceast ăsoliel
aCaeml yn,începuea,pent ru
a l e r ea
mi nt
i căeaer a în frunt
eal or; slavăLumi nii căavea o
vocesi gură,mis- aacordatomar eresponsabil
itate,darpăr ea
limped e ce er a de f ăcut, şinoi , zi
se pen t
ru a l e r eami
nti că
făceau parte dintr-
o solie,ne-am apucat de l ucru cu sp er
anţa
îndreptăţi
tă în su cces. Al’
Thor r u
ma săfie co nvins săpl ece i nd
Caem lyn , pentru caEl ayne săpoat ă ven i şisăfie n îcor
onată,
având ast felîn sp atel
e n ost
rut otsp ri
ji
nul Andoru lui
.Î ncet
ul cu
î
nce t
ul al’Thor urma să cap ete încredere în noi,i ar noinu
tr
ebuia să- i facem vr eun r ău. Şi ar fi î nvăţat să ne araet
respect
ul cu veni
t. Două sa u treidintre n oi
, ales
e cu grijă, i
-ar fi
l
uat ocu
l ll ui Moi rai
ne şil -ar fi sf ătuit cear e de f ăcu
t. Şi
Alanna,desigur
.
— Deundeşt i
icănuauci s-opeMoi rai
ne,oî ntr
erupseBera,
aşa cum se spu ne că a om orâ-t
o pe or Mgase?
— Am auzi ttotfel
uldezvonuripri vind moartea ei
,adăugă
Kiruna.Unel e d i
ntre ele spun ch i
ar că a muri tluptându- se cu
Lanfear
. Dar ce l
e maimul te spu n că era singu r
ă cu al ’
Thor
at
uncicân d a murit.
Meranaf ăcu un ef ort s ă nu r ăspundă.Dac ă pe rmi
tea
i
nstinct
elor sale să pr eia con trol
ul, nu mai ave a cale de
î
ntoarcer
e.
— Toateacest
eerau r
ealizabi
le,conti
nuăea,pânăî n cl
ipaîn
care aţi aj
uns voidou ă. A f ost o înt
âmplar
e,şt iu, şiurmaţi
or
dinele de a- l cău
ta,dar număru l nost
ru a aj uns astfella
1110
tr
eispr
ezece. Ce băr bat de so iul lui al’
Thor n u ar ufgicâ t -l
ar
ţi
ne pi ci
oar
ele atuncicâ nd ar a uzi de t r
eisprezeceAes Sedai
î
mpr eună? Adevărul es t
e că vi na pen tru ruinarea planuri
lor
noast
re văpa a
rţi
ne v ouă, Kiruna şiBer a!
Acum nu maiput ea face altceva decât să aşt
epte.Dacă
reuşi
se ă sobţi
nă un ascen dent mor a…l
— Aiterminat
?întrebăBer arece.
Kiruna fu şimai bru tală. Se nît
oar se ăct
re cel
elal
te:
— Faeldrin,tu viicu noilaCai r
hien,dacăvr ei
.Şivoil afel,
Masu ri şiRaf el
a.
— Nu înţelegeţ
i?strigăMer anatremurând,boţ i
ndscrisoarea
în pumnul st râns. Vorbiţi ca şi cum put em mer ge î naint
e ca
pân ă acum, ca şi cum nu s- arfi î ntâmplatnimi c.Î n Cairhi
en
este o so l
ie de l a El ai
da, de l a Tu rnul Alb. Aşa ved e l
ucruri
le
al’
Thor. Avemnev oei de el mai mul t decât ar
e el nev oei de noi
,
şi-
mi e e tamă căo şt i
e!
Pentruo cl ipă şo cul seciti pe otate chi
puri l
e,mai puţ i
n pe al
l
ui Ver in, car
e d ădu uşor din cap , zâmbind l a un gând ascu ns.
Pentru o cl i
pă, t oate căsca
ră och i
i mari,u Alve
uim
t
e.nevoie
de el mai mul t decât are el nevoie deNunoi.
era nevoi
e d e
cel
e T reiJurămi nte ca săşt i
e că era adevărul.
— St aij
os,Merana,şicalmează-te!zi
seferm Bera.
Mer ana se aşez ă fără să-
şidease ama;î ncăt remura,vr ând
să ţ i
pe,cu mâi nil
e încl
eşt
ate de mi si
va lui al ’
Thor. Kiruna se
î
ntoarsei ntenţi
onat cusp at
ele al ea.
— Seonid,viişitu,desigur.O săprindăbineîncăoper eche
de St r
ăjeri
. Ş i V eri
n, cr ed. er V
in dădu di n capap robat
o.r
Demira, conti
nuă Ki runa, şt i
u căai mot i
ve să-i porţ
i sâmbetel
e,
dar nu vr em să- l sper iem i arăş
i, iar cineva t rebui
e să
păst
oreascăpână l a Sal i
dar a ceaex t
raor
dinară col
ecţie de fet
e
din Ţinutul ce lor Dou ă Râu ri
. Vali
nde,Kai ren şiBer eni
cia
tr
ebuie să o ajute pe Mer ana la aceast
ă sarci
nă.

1111
 Celel
alt
e pat ru murmur ar ă aprobat
o,rf ără cea maimi că
ez
itare,dar Mer ana si mţea fior ireci
. Solia nu se sf ărâma în
j
urulei,cieradejapr afşipulbere.
— Eu… î ncepu ea,iarBeraî şiînt
oarseprivi
rea căt
reea,l a
f
elşiKi runa; şiMasu ri, şiFaeldri
n, şiRaf el
a; pr af şipulberees
f
ăcu seso l
ia şiodat ă cu eaşiaut ori
tateaei. Poate a veţ
i nevoi
e ş
i
de o Cenuşi e, zise cu un gl as pieri
t. Cu si gur
an ţ
ă vor fi
negoci
eri,i ar…
Nu î şigă seacu vi
nt N
eli
e.ciodată nu s- ar fiî nt âmplataş a
ceva pe vremea cân d Turnul era n ît
reg.
— Foartebine,spuseîntr
-unt ârzi
uBer a,cuunast feldeton,
căMer ana avunev oei de o ttau t
ocon t
rolul posibil pent
ru a nu
se nîroş.i
— Demi ra,leveiducepefeteînSalidar,zi
seKi runa.
Meran a stătea em
ni şc
aăt.Se u rga ca Divanul să fial es dejao
Supremă Amyr li
n. O f emeie f oarte pu t
ernică î n Pu t
erea
Supremă şi tar
e de i ni
mă.Er a nevoi
e de o al t
ă Dean
e, sau
Rash i
ma să uaj
ngă i d
n nousă e fi c
e ufse
ser
ă odată.Se r
uga ca
Alannasăleducălaal’
Thorînai
ntecaacest
asăsedecidăsăo
recunoascăpe El
aida. Dacăse nî t
âmpla ast
a, ni
cimăcar ol tăa
Rash i
ma nu le-
armaifi put ut sal
va.

1112
 CAPITOTUL 50
Ghimpi
Rand î şipetrecurestul zil
eiîn cam ee
rel sal
e di n Palatul
Soarel
ui, ceamaimar e parte a t
impul
ui î
ntins în patul uriaş,
spri
ji
nit de patru post
amen t
e mai groa
se decât picioa
rel
e lui ,
l
ustruit
e până la st
răl
ucire şilăsâ
nd săseva dă incrust
aţ
iil
e de
fil
deş. n Î cont
r astcu t oa
tă polei
al
a din an ti
cam eă
r şidi n
cam ea
r de zi , mob i
la dormit
oru lui er
a doar din abanos şi fildeş,
deşi ave
a acel eaşi l
ini
i.
Sulin intr
a şii eşea cao f urtună, ar
anjându-i per
nele de puf
şice arşaful cu car e era înve l
it, bombănind că ar fif ostmai
sănătos să doarmă pe n i
şte p ături pe podea, aducându-i ceai
de men tă pe car e nu-l cer
use şi puncipe car e nu îl voi
a, până î
i
ordonă să se op reasc
ă.„ Cum or donă Seniorul Dragon
” , mârâi
ea printr
e buzel e încleşt
ate într-un zâmbetdul ce. Făcu încăo
revee
rnţă per f
ectă, dar eşi
i di n încăpere păşi
nd de par că nu
avea d e gând să se maiob ose
ască să es d
chidă u şa.
Şi Mi n era cu el , aşezată pe pat lângăel ,ţ i
nându-l de mână
şi î ncruntându-se at ât de t ar
e, î ncât Ran d începea să
presupună că ea l su
îspect a că er
a pe moar t
e.Pân ăl a urmă,o
al
ungă şipe ea, suficient cât să-şipună un hal atde măt ase
cenuşie p e car
e n u-l mai scosese n i
ciodat
ă di n dulap. Mai găsi
ceva acol
o, t
ocmai î n sp atel
e dul
apului. O cu t
ie nîgust
ă şilungă
de l emn, care ad ăp os
tea un flu i
er p ri
mit cad ou de la Thom
Merrilin, cu at
ât de mul ttimp în urmă, î ncât i se ăpr
eadi nt
r-o
alt
ă vi aţ
ă. n Îcer
că să cân te la el, aşez at âlngă una di nt
re
fer
estrel
e înalt
e şiînguste.După at ât de mul tt imp, l
a început
scoase mai u ml
t sunet
e dez arti
cul
ate,op ri
ndu- se adeseor
i
.
Sunetele ciudat
e oad use
ră pe Mi n î
napoi.
— Cântă pentru mi
ne,râse ea î
ncânt
ată sau poateui mit
ă,
aşezându-i
-sepe gen unchi, desi
gur,în t i
mp ceelî ncer
ca făr
ă
mar e succes să î ncropească o mel odie car e să poa tă fi
recunoscută. Astf
elîl găsri
ă înţel
ept
ele câ nd intrară, Amys şi
1113
Bair şiî ncăo duzi nă. Min se d ri
icăr ep
edeî n pici
oar
e orşindu-
se, t
răgând de h aină atât de atr
e să oîndr
ep t
e,de a i fi zi
s că cei
doi sel uptaser
ă.
Bair şiSori l
eaaj unseră lângăelî naint
e d e a puteasp une o
vor
bă.
— Uită-tela st
ânga,ordonă Soril
ea,dându-ipleoapa l
ao
part
e cudeget ul, vâ
rându-şifaţa zbâr
cit
ă aproape de asa . Uită-
te al dreapta!
—Î ţibatei ni
ma pr ea r epede,murmur ă Bairţinând două
degete osoase e-po p arte a gâ tul
ui său.
Se p ăr
eacă a Nnder at rimisese o eci
Foa r
ă al er
gând de nîdat
ă
ce-
ll ăsaseră genunch ii. Şi căSori l
eacon vocase omi căoa ste de
î
nţelept
e ca re năvă l
iseră î n Palat ca o hoa r
dă. Soril
ea sau nu,
toat
e aşteptau acu m să el vi nă r ca
ândulr’
a
l’
acarn. Cândea ş i
Bair terminară, uf r
ă î nlocui
te de Amys şiCol inda, of emei
e
zvel
tă. Cu och i pătru nzători
,î ntre două vârste,cu o pr ezen
ţă la
f
elde mpi unătoare caSorilea. Dar la felde mp i unăt oare er
a şi
Amys,desi
gur,sau ori
caredi
ntreele.Fu împunsşicer cetat,se
hol
barăl a elşi-
l numi răîncăpăţânat pentru căr ef
uzase să sară
î
n sus şi în jos
. Păr ea
u săcr ea dă căar fi f ostdi spus să f
acăaşa
ceva.
Nu uitar
ă nicide Mi n î
n t i
mp ce aşt eptau săl e vină r
ân dul
cu el. O î nconj
ur ară, nî
tr
ebân d-o o su t
ă de l ucruri
, oa
tte
desp
re vizi
unil
e ei. Ceeaceo su rp
rni
sedest ul de tare şiseui tă
cu ochi
i mari şil a înţel
ept
e,şil a Rand, î ntrebându-se adcănu
cumva f emeil
e îi citea
u gâ nduri
le.Amys şiBai r i î exp
l
icară –
Melaine n u fuse
se nîst are să ţi
nă secre
tul veşt
i
lor despre fii
ce l
e
ei– şi , cum nu-şiput eaf ace ch
oii mai mari
, aceşti
a păreau ga t
a
să-ii asă din orbit
e.Chi ar şi Sori
lea părea să accepte părer
ea
l
ui Mel aine că vizi
unil
e l ui Mi
n o puneaucu mva pe pi ci
or e d
egal
it
at e cu ele,dar, deoareceînţel
ept
ele era
u înţel
epte– o tt aşa
cum Aes ed Saier au Aes edSai–, t r
ebui săr epet
et ot
ul pentru

1114
aproape fi ecare di
ntr
e ele,pentru căt oate cee
l care se agit
au în
jurull
uiRandnuvoi ausăpiar
dăni mic.
De îndat ă ceSorileaşicel el
alt
e concluzi
onară făr
ă tr
ageree d
inimă că u n aveanevoei dec
âtde od ihnă,plecară or
don ându-i
săai bă gri j
ă săseod i
hnească. Min seaşez ă iar con
fortabilîn
poalal ui.
— Vor n vise?
besc î î
ntreb
ă ea cl ăti
nân d din cap. Pare de
necrezut, ca pr ecum desp ri
ns di ntr
-o poveste.Cât de b ătr
ână
crezi că e Sori lea? zise încrei
ţndu-şif runtea. Şi Colinda. Am
văzut–Nu.Nu,nu ar enimicde-af acecu t
ine.Poatecămi -au
venitdehaccăl duri
le.Când ştu,şt
i iu. Probabil cani
cul
a e de
vină.
O li
cărrie poznaşăi seapri nseî n och i şiseapl ecăsp r
e el, cu
buzelestrânsecapent ruunsărut .
— Dacăleţiiaşa,murmur ăeacândapr oapeî iat
insebuzele,
arput ea fi maibi ne. În ulti
ma bucat ă ap roape amr ecunoscut
„Cocoşul şi Copacul de Gumă“ .
Îiluă o cl ipă săî nţel
eagăce vo i
a săsp ună, cu och ii eimari
aproape de f aţa l ui
,i ar când înţ
eleseprobabil avuo exp resi
e
caraghi
oasă, că cieai sepr ăvă
lila piept zguduit
ă de hoh ote de
râs.
Puţin mai t ârzi
u aj unse alelo mi si
văde a l Coiren
,î n care lî
înt
reba de săn ătae
t, ur ându-
i să se î nsănătoş
ească şi
înt
rebându-l dacănu ar put eaveni cudou ă su r
ori să-
l vadă; se
oferisă-l Tămădui ască, dacăelar fi vru t acest l
ucru. Î
n t i
mp ce
Rand ci tea, Lews T heri
n începu săse ag i
te cat r
ezi
t din som n,
darbombăn el
ile nemulţumit
e erau doar oal id
pă umbrăaf uri
ei
din Caem l
yn, şi păr u că se nît
oar
ce al somnul său când Ran d
l
ăsăj os scri
so ar
ea .
Era un con trastput er
nic cu fel
ul în car e se comportase
Mer ana.Şi î i ad ucea amint
e că,da că se întâmpl
a ceva î n
Palatul Soarelui la prânz,până sear
a Coiren şti
a dej
a, dacănu
chiar m ai repede.Tri mise nî
apoimul ţ
umiri pent
ru urări şiun
1115
refuz p ol
i
ticos.Chiar dacănu mai st ăt
eaî n pat ,î ncăsesi mţ
ea
obos it şi avea nevoi e de t oat
e f orţ
ele da că urma să se
întâlnească cuAes ed Sai. Acest
a era unul dint r
e mot i
ve.
Î
n acee aşi sc
risoare de răspuns ce ru ca Gaw yn să-if acăo
vizi
tă.Îlîntâl
nise o si
ngură dat
ă pe f
rateleluiElayne,darî l
plăcu se
. Gaw yn nu ven iînsăşini cinu r ăsp unse. Tri
st, Ran
d
con cl
uzionă că băr batul credeapr obabil zvon uri
le despre
moar tea m ameisal e.Nu put eaicer e u nui om să nî ceteze p ur şi
simplu săcr eadă î nt
r-un ast felde l ucru. De fi ecare d ată cân d
se gân deal a asta, devenea t a
ât de p osomorât,încât Mi n t reb
uia
să f acă efort
uridi sperate să -lî nveselească
. Nici errPi n, n i
ci
Loialnu r ămâneauî n preaj
ma u li când sesi mţea aşa.
Treizil
emait ârzi
u sosialtă cereredin partea l
uiCoi
r en,la
felde pl ină de cu rt
oazie,şiapoi al ta, după altet r
eizi l
e,dar şiî
găsi de fiecare dat ă o sc uză.Î n par t
e di n cauza Al an nei.O
simţeaî ncăvag, departe,dar s e apr opia cu fiecar e cea s.Nu î l
surpri
ndeaaces tl ucr
u; f
usese si
gur căMer ana o vaal ege să e fi
una dintre cel
e şase.Nu aveae dgân d să ol ase să se ropi
ap
e de
el la maipuţ in de o mi l
ă sau cel puţi
n nu av ea de gân d să o
vadă,darlespusesecălevapunepepici
ordeegalit
atecusol i
a
Turnului
,şiaveadegând să-şiţi
năpromisi
unea.Deci,Coiren
treb
uia să maiaşt ept
e răbdătoa
re încă un t i
mp. În pl us,era
ocupat cu totfelul de u
lcruri
.
O scu rtă vizi
tă la şcoala organ
i
zată în fostul palat all ui
Barthanes se dov edia nu fi at ât e d scurt
ă.I dri
en Tar si
n îl
aştept
ase i ar
ăşi nî pr ag să -i a rate tot soi
ul de i nven
ţ i
i şi
descoperi
ri
, cele mai mul te de neî nţel
es, şiatel
i
eree
l unde noi
pluguri şi gr ap
e er au f abricat
e pen tru a fi vân du t
e, d ar
problema era Herid Fel. Sau poa te Min. Ca de obi
cei
, gân duril
e
lui F el ătrăce
au, ari l imba l ui od at
ă cu el e, u i
tând cu
desăvârşi
re căMi n er a acolo.Ui t
ă de eade mai mul te ori
. Şi,
cum r euşea Ran d să-l ad ucă la subiect, Felo observa par că
pentru prima oară, tr
esărind su rprins.Îşitotcereascu ze e da l
1116
ea pentru pi pa pe j umăt aet fumată pe car e nu- şi aducea
amint
e s ăo a pri
ndă,cu răţ
ân du-şi mer
eu ce nuşa e d pe p
ântec
e
şiaranjându-şipărul că runt. Lui Min păreasăî if acăplăcer
e,
dar an
R d nu put eaînţ elege nî ruptul capului de ce se ucub
ra
de prez
en ţa unui bărbat ar ce uita const
an t că ea es t
e acolo.
Min îl sărut
ă pe frunt e pe Fell a pl
ecare,ceea ceî llăsăpe om
st
upefiat.I ar oa
tte acesteanu- l aj
utar
ă pr eamul t pe Rand să
afle ce desluşi
se Feldesp r
e Peceţil
e t emniţ
eiCel ui înt
unecat
sauUl ti
ma Bătăl
ie.
În zi
ua următoare sosi o notă înghesuit
ă pe o bucat ă ruptă
dint
r-un per
gament.
Credi
nţa şior di
nea dau put ere.Tr ebui
e cu r
ăţat e d moloz
înai
nte de aputeaco nstrui. Voi ex
plicaatuncicâ nd te voi vedea
data vi
it
oare.Nu aduce at f
a. Preadr ăguţă.
Era un scri
s mâzgăli
t, cu sem nătura înghesui
tă înt
r-un colţ
,
iarRan d nu pri
cepu nimic.Cân d î
nce r
că să dea id
n nou de e l,
află că î i spuses
e lui Idrien că sesi mţea din nou t ânăr şică
plec
asel a pescuit. nÎ t oi
ul se cet
ei. R and se î ntr
ebă dacă
bătr
ânulnu- şipier
duse minţileîn cel
e din urmă.Mi n găsea
misi
va amuzan t
ă.Î lî ntrebădacănu i -
o poat e l ăsaeişio
surprinse ed câ
teva ori r
ânjind în timp ce sei taula ea.
Fie căomul maiave a mi nţi
le nît
regi saunu, Ran d deci
se ca
data vii
toar
e sănu o maii a pe Mi n cu el , dar adevărul er
a că
ori
cu m îi era greu săo ţ ină pe â l
ngăel .Începuse să -
şipetrea
că
mai mul tt i
mp cu î nţel
eptele decât cu el. Nu înţelegea de ceîl
i
rita at
ât de atr
e acest lucru, dar observă căavea tendi
nţa săse
răţoa
iscăla oameni cân d eaer a la corturi
. Bine cănu er a t ot
ti
mpul cu el. Oamenii arfi băgat de seamă pân ăl a urmă.Şi ar
fi început săvorbească, iar ast
a nu er a de mi r
are.În Cairhien,
unde până şiservit
orii aveau va ri
anta lor e d Jocal Caselor, ar
fi fost per
icu
lospen t
ru eadacăoa meniiî ncepeausăse nî tr
ebe
cât de import
antă era pen tru el. Un l ucru bun. Încerca să-şi
ţi
nă firea.
1117
 El voi
a cal a Mi n să-i vadă pe nob i
li car
e n îcepuseră săapar ă
unul cât
e u nul
,î ntreb
ându-l de sănătate – sear ep că genunchii
l
ui şovăi
elnicistârniser
ă zv onuri zâmbind, într
eb ând câ tt imp
avea săr ămână de a ceastă dată în Cai r
hien, ce l an
p uri avea –
dacăîi puteau spu ne z
âmbi nd iarăşi
, zâmbind mer eu. Singurul
care n
u îi zâmbeaer a Dob rai
ne,cuf runtea asă
r ca n u sol
datşi
cu dungil
e h ai
neir oase e d plat
oşape ca re nu o purt a l
a pal at
;
într
eb ă exa ctaceleaşilucruri cu un aerî nt
uneca t
,i ar Rand se
bucur ăsă-lvadăplecat.
Mi n r euşi să vi nă l a ace le audienţe, n î ciuda t i
mpul
ui
petrecut cu î nţ
elept
ele.Rand nu avea de gâ nd săî ntrebe ceva.
Problema er a să eurşească să ţ
ină
o ascu nsă.
— Aşput eapreti
ndecăsuntţ i
itoar
eata,r âseMi n.Aşput ea
sta pe t ine, să-ţ
i dau st ruguri – mă r og, st
afide; nu am mai
văzutdeceva vr emeun st rugure–,i artu aiputea să-mizi ci
„dulci
camea “
. Nimen i nu s-ar mai întreba ce ca ut aici.
— Nu,izbucniel ,i
arearedeveniseri
oasă.
— Chiar crezică un Rătăcitar venidupă mi ne doar din
cauza asta?
— Arput ea,răspunseelserios.O IscoadăaCeluiîntunecat
ca Padan Fain ar e v
ni du pă t ine cu siguranţă, dac ă mai
tr
ăieşte.Nu vo i ri
scaasta, Mi n. În ori
cecaz,nu vr eau caaceşti
cair
hieni cu mi nte murdară săse gâ ndească l
at ine nî acestfel
,
şi nici t
airenii
.
Cu Ai eli
i er a altceva
; credeau că s- o t
ach inezeest e f
oart
e
amuzan t, cu adevăratamuzan t.
Min er a cu si guran
ţă schi mbăt
oare. Tr ecu dir
ect d e la
expresi
a seri oasă la vesel
ie,f ără nici
o t r
anziţi
e,t oată numai
zâmbete.Ast a p ână nîcep
ură a udienţel
e.
Paravanul au rit pus î
n col ţul anticameerisedove di a fi un
eşec. Och ii negrişist r
ălucitoriai l ui Mari ngi
l evi
tau cu at ât
a
îndărăt
nicie săse i u
t
e către el ,încât Rand f u si
gur căbăr batul
ar fi fostî n stare sărăstoarne P al
atul Soar el
ui cu fundul î
n su s
1118
ca să eafl c
e sau pe c
ine ascundea. Camera de iz sedovedi a fio
idee m aibună,Mi n se iut
a prin uşa crăpată de al anti
cam eă
r,
dar un t oat
ă lumea avu vr eo imagine sau au ră în timpu l
audienţ
ei cu el,i ar ce
ea ce r euşi să vadă umbl ând pur şi
simplu pe cori
doare er
a cu mpli
t. Maringi
l, cu părul al
b, uscat
ca o lamă de sab i
e şi r
ece cagh eaţa,urma să moar ă de cu ţi
t.
Colavaer
e,cu ch i
pul eimai mul t decâtfrumos, cal
m şil i
nişt
it
de cân d aflas e că Aviendh a nu er a cu Ran d de ac eastă dat
ă,
avea să m oară sp ânzurată. Meil
an, cubar ba sa scu
aţ i
tă şidată
cu ul ei
, avea să moa ră otrăvi
t. Vii
torul aduceacu elun pr eţ
f
oarte greu pen t
ru î nalţii Seni
ori din Tea r
. Aracome,Mar aconn
şiGueyam urmau să -
şigă sească sf
ârşit
ul în mor ţ
i violent
e,în
bătăl
ie,credea Min.Mi n spuse că nu maivăzuse ni ciodată
atâat moarte nît
r-un si ngur grup de oam eni
.
Cân d văzu sân ge şipe chi pul lătăreţall ui Gueyam, î n a
ci
nceaziî n Cai rhien,î i era deja atât de rău î
ncâ t Rand o rugă
să seî nti
ndă,i arSul in îi ad usecârpe ude să şil e pună pe
f
runte.De d ata asta erar ândul lui săst eape mar gi
neapat ul
ui
şisăo ţ ină de mână. Ea î l st
rângeatare.
Nu renunţă totuşisă- lt achi
neze.Singu rel
e dou ă dăţi când
Rand putusefi ab sol
ut sigur că avea să lîurmez e ufsese
ră cân d
se antr
enasecu sab i
a,dan sându-şimi şcări
le cu pat ru sau
ci
ncidintre cei mai buni oşt enit ai
reni sau ca i
rhi
en i
, şiat unci
când elşiRhuar c sau Gau l se ul
ară la trânt
ă,î ncercând săse
arunce os
j unul pe al tul sausăse ov lească î
n cap . Min t rec
u
un dege t p es
te pi ept
ul lui dezgoli
t ăfcând o gl umă despre
ciobani
i care nu transpi
rau, deoar
ece aeru obişnuiţi săpoart
e o
lână al el
f de groasă t p
r
ecum cea ed p e o oa ie sau cev
a de genul
ăsta. Uneori î
i ati
ngeaci catri
ceape j umătate vindecat
ă, cer
cul
acela de carne orz care nu se m aivindeca,dar nîal t mod, cu
tandreţ
e;nu gl umea ni ci
odată despre acel lucru. Îl pi
şcăde
fund – cel puţin şocant, când erau alţi
i de f aţ
ă; Feci
oarel
e şi
înţel
ept
ele erau pe j osde r âs de fiecare dat ă când elsăr ea î
n
1119
sus;Sul i
n părea ga
ta să explodeze a
bţi
nându-se său n râdă– i
secu ibărea î
n poală şiîl să rut
a cu fiecare ocazi
e,ba ch i
ar lî
ameninţă căo săvi nă î
n bai e să-
l spel
e pe spateîntr-
una din
acel
e nop ţi
. Când elpr eti
nse că pl ânge şise bâl bâi
e,r âse
spunându-i că un er
a sufici
en t de con
vi
ngător
.
Min plecaep r
ede at
uncicân d o Feci
oarăîşivâra capul pe uşă
anunţând pe cineva,maial es dacăer a vorba de Loial
, care
stătea puţ i
n, vorbi
nd t ot imp
t ul desp re Bibliot
ecaRega l
ă, sa u
de Per ri
n, car e st
ătea şimaipuţ i
n şipăr ea din ceî n ce m ai
ob osi
t. Min i eşe
a şimai r ep ede dacăse nî tâmpla caFaile să-i
î
nsoţ ească pe vreunul din ei
. Asta se nî t
âmpl ă de două ori şide
fiecare d ată Min luase nîgr abă una di ntre cărţ
il
e pe care R and
l
e avea în dormitor
, deschi
zân d-
o l a jumătate,de parcăşi -ar fi
petrecut ce va timp citind pân ă at unci. Ran d nu î nţel
egea
privi
ril
e e rci sch
imbate d e cel
e d ouă femei. Nu era animozitate,
nicimăcarăceal r ă, dar Rand bănui a că, dacăel e a
veau o l ist
ă
cu oam eni cu car e nu voi au să î şi petreac
ă vr emea,numel e
celei
lal
te ar fif ostall oc de ci nste.
Amuzanter acă,adouaoar ă,cartealuatăsedovediafi un
volum greu,legatîn pi
eledin Eseuri des pre raţi
uned e Dari
a
Gah and pe car e o gă si
se r p
ea gr ea şi avea e d gând să ot ri
mită
înapoil a bibli
otecăat uncicâ nd avea sămai t r
ea căLoial pe la
el. Min con ti
nuă să ci teascădi n ea după ceFai l
e plecă, şicu
toate căse nî crunta şibombăn eaci t
ind, în acea noa
pteo l uă
cueacâ nd se nî t
oarse nîcam eerel sal
e de oa speţ
i.
Dacăî ntr
e Mi n şiFai l
e d omneaun dez i
nteres ece,
r î ntre Min
şiBer eal
in lucruri
le st
ăteau dif
erit
. Când Somar a o anunţ ă pe
Bereai
ln în cea de-a doua după-ami ază,Randî şipuse aihna,se
duse î n ant i
cameră şi s e aş eză pe scau nul nîalt de pe
pl
atformă,ap oiî i spuse Somar eisă o l asesă i ntre.Mi n nu
reuşisăaj ungăî n ca
mer a de iz
. Bereali
n se r st
ecur
ăî năuntru –
l
a felde f rumoa săcaî ntot
deauna, înt
r-o rochi
e de un al bast
ru
bl
ând,cuundecol t
eulafeldeadânccadeobi cei–şipuseochii
1120
pe Mi n, î
mbr ăca
tă în pan tal
oni, cu haina eir oz
-pal
. Pentru
câteva ipcl
e ulnginicinu î l văzu pe Rand. Berea
lin o măsu ră pe
Min de sus până ojs. Mi
n r enunţă săesmaidu că nî camera d e
zi,îşipuse m âi
nil
e nî şolduri şir ămase e p oc
l cu un gen unchi
îndoi
t, st
udii
nd-o pe Berea
lin la felde i nt
ens.Î şizâm beau una
celei
l
alt
e;Rand av u senzaţi
a că i se ri dică părul pe ceafă. Îi
aduceau aminte de dou ă pisicicar e t
ocmaidesc operi
seră că
sunt încuiat
e nî aceeaşi cameră mică. Hotărân
du- se ăcnu mai
are orst să se ascu
ndă,Mi n păşi – unduindu-se, arfi maicor ec
t
spus;f ăcea să pară că Ber el
ain mer ge
a ca un băi at
! – şise
aşeză picior pest
e pi ci
or, zâmbind. PeLu mină, u cm mai
zâmbe au amândouă!
Într
-un final, Bereali
n seî nt
oarsecăt re Rand, fluturându-şi
fusta când se aplec
ă ad ânc.Îl auzi pe Lews T heri
n fredon
ând,
bucurându-sedeveder ea uneif
emeifoartefrumoasecar eera
maimul t decât en
ger oasă în a-şiarăat farmecee.
l Şi Ran d se
bucuradeprivel
işte,în ci
udaf apt
uluicăseînt r
ebadacănu ar
tr
ebui să privească în altă parte până seri di ca i
arăşi, dar se
aşezasepe pl at
formă cu un sc op.Î ncer
că să- şifacăvoc ea să
sune a t
ât r
ezonabilă, cât şif ermă.
— LuiRhuar ci-a scăpatfaptulcă îţ
inegli
jeziatribuţ
iunil
e,
Bereal
in. Se pare căai st at ascunsăîn ca mereel atl
e zile nît
regi
după ce am plecat.Î nţ
eleg că atrebui
e să vorbească dur cut ine
săt ef acăsăi eşi
.
Rhuarc nu spu sese e d ap
f t exact aces
te v orbe,dar am c ast a
l
ăsa se să se î nţel
eagă . Bereal
in se î nroşioa tă, f
ăcându-l pe
Rand săî nţ
eleagă cănu se nî şel
ase.
— Şt i
idecet u eştiresponsabil
ă,ai
cişinu el.Nu vreau să
mă t r
ezesc cu o r ăscoal
ă î n Cairhi
en pent ru că oam eni
i au
senzaţia căam l ăsat un Aielsă-i conducă.
— Am f ost
… î ngrij
orată, Seni
ore Dragon, zi
se cu o voce
si
gu ră, în ci uda ezitări
i şia obr aji
lor roşi
i. De câ nd au venit
f
emei le Aes Seda i, vzonurile au înce put săse î mprăşt
ie ca
1121
buruieni
le.Potsăîntrebpecineintenţ
ionezisălaşisăconducă
ai
ci?
— Elayne Tr akand. Domniţa-Moştenit
oare a Andorul ui.
Regi
na Andor ului acum sau , ce
l puţin, în cu r
ând. Nu ştiu l
a ce
zvonuri de r ef
eri
, dar u t ocupă-te de Cai rhien şilasă-mă pe
mine să mă î ngri
jor
ez de Aes Sedai . El ayne îţi va fi
rec
unosc ăt
oare p entrutotce aci
f ai ci
.
Mi n pufni destul de atre,di nt
r-un mot i
v sau alt
ul.
— E oal egerebună,zisegândi t
oareBer elai
n.Cairhi
enulos-
o acc ep
te,cred , şipoat e ch iar şi rebelii de pe deal
uri.
Era bi ne să au dă as ta,căc i Ber el
ain era pricepută î
n a
j
udeca absol ut cor
ect mi şcările polit
ice, poate la fel de
pri
cep ut
ă caun ca irhi
an. Tr ase d aânc a erî n pi
ept,făcând săse
oprească fredonatul l
ui Lew s T herin.
— Câtdespr eAesSedai … zvonuri lespun că au venitsă te
escortezea l Turnul Alb.
— Cum ţ i
-am spus,lasă-
lepeAesSedaiî nseamamea.
Nu că nu ar fiav ut încredere în Ber eai
ln. Avea sufici
entă
încr
edere săo l asesăgu ver
nez e Cair
hienul pân ă când Elayn
e
venea să seaşezepeTr onulSoar elui
,avea chi
arî ncr
ederecă
femei
a nu dor ea să
-şipună cor oana pe cap . Darmaişt ia că,cu
cât aveau hab ar m aipuţ i
ni de pl anuri
le sale cu Aes edSai, cu
atâter a maipuţ i
n pr obabil să afl e Coiren că maiave a şialte
gânduri, pe âlngăbani şibi j
ut eri
i
.
De n îdată ce şa
u se nchîi se nîsp atele uli Berea
li
n, Min puf
ni
i
arăşi. De aceast
ă dată şimai zgom oots.
— Mă într
eb de ce se maider anj
ează să poart
e haine.Mă
rog, până la urmă ci neva o să- i dea peste nas . Nu am văz ut
nimic care să-
ţi fie de olfos. Doar un băr bat înveşmântat în alb
care os- of acăsăse nî dr
ăgosea
tscăl ul
ea. Unele em
f ein- au pic
de urşine!
Chiar nî acea du pă-ami ază Min îi ceru ban il ui Rand să
tocmeascăun î ntr
eg at el
ier de cr ot
iorie,deoareceven i
se din
1122
Caem lyn doar cuce ave a pe ea,i ar croti
ores
eelî if ăcur
ă o
mul ţ
ime de vestoa
ne,pantaloni şibluze de măt ase a s
u brocart
,
de t oa
te cul
oril
e.Câtevadi ntre cămăşiavea u o t ăi
etură j
oa să,
chiar şi cu o haină pusă pest e el
e.I ar nî câţi
va pantaloni nu
vedea cum ar fi putut int
ra. Se antrena în fiecar
e zi la
aruncatul cu
ţit
elor
.Într
-una di n zi
le,Rand l e văzu pe Nander a
şiEnai la ar
ătându-i cum l uptau ele cu br aţel
e şipi ci
oarele,
foarte diferi
t de stil
ul de l uptă al bărbaţi
lor; Feci
oarelor nu l e
plăcusăfie urmăr ite de el, aşacăr ef
uzară săcon tinue pân ă
cân d nu pl ec
ă.Poa te Perri
n ar fiî nţ
eles, dar anR d aj unse al
con cl
uzia, pen
tru a mi a oa ră, cănu l e nîţ
elegea pe emf eişini ci
nu avea săle nîţel
eagăvr eodată.
Î
n fiecar e zi Ran d se î ntâl
nea cu Rhuar c, fie cân d ace sta
venea la el,fie când se ducea elîn bir
oulpe car e Ai
elulî l
împăr ţea cu Bereai
ln. Rand er a mulţumit săo vad ă t rudind la
rapoa rt
ele despre con voai
ele cu gr âne, esp
dr e r ef
ugiaţi s au
reparar
ea dau nelor adu se de ceea ce n ui
i numeau Al Doi lea
RăzboiAi el
,î n ci uda t uturorefort
uri
lorde a- l numi Război ul
Shaido.Rhuar c pr eti
ndea că deci sesesă-ii gnore pe cairhi
en ii
care se jucau de- j
ai
’e’
toh,cum zi cea el, dar nî că mor măia
când vedea o f emeie cu sab ia în mân ă sau t i
neri bărbaţi şi
femeiî nveşmântaţiî n al b. Rebel
ii er
au î ncă pe deal uri, mai
mulţi ca înainte,dar n u-lîngri
j
orau. Ceeace- lî ngri
jor
a er au
Shaido şicâ te su l
iţ
e semi şca
u în fiecare zică tre miazăzi
, că t
re
Tear
.Iscoadel
e,cel ecaresemaiî ntor
ceau,raportau căShaido
seagi tau în Pi scul Dragonului. Nu seput eagh i
ciî n cedi r
ecţi
e
aveau să pl ece şicân d. R huarc vorbi de Ai el
ii afect
aţi de
întunecare,ca r
e-şiarunca u suli
ţele sau car
er efuzausăl epede
albulgai ’
sh ai
n at uncicân d l e ven ea ti
mpul , sauce i car
e
fugeau cătr
e mi azănoapte să-şiunească for
ţel
e cu Shai do.Er a
unul di ntr
el ucru ri
le careî l neli
nişt
eau. Surprni
zător
, Sevanna
fusese la cor turi
, ch i
ar şiî n or aş,plecând a dou a zi după
venirealuiRand.Rhuar cvorbiînt r
eceredespr
eea.
1123
 — Nu arfifostmaibinesăfiepri nsă?înt
rebăRand.Rhuar c,
şti
u căsepr esu
pune căes teo î nţel
eaptă, dar nu poate fi, di
n
punctul meu de veder e. Nu aş fi surpri ns dacă, î
n lipsa ei,
Shaido ar deven
ir ezonabi
li
.
— Mă îndoi
esc,răspunse Rhuar
c sec,aşezatpe o pemuţă,
fumând din pipă r ez
emat de zid. Amysşice l
elal
t
e seui t
ă cu
subînţ
eles pe la spa t
ele Sevannei, dar au pri mit
-o ca pe o
înţel
eaptă. Şi dacăî nţ
eleptel
e zi c căSeva nna este o înţel
eapt
ă,
atuncich i
ar este.Am vă zut că peteni
i pe ca re nu aş fist ri
cat un
burdufde apă,ni cidacă aş fi statî nt
re zece băl
ţi
,darerau
tot
uşică peteni
i.
Of t
ând, Ran d studie h art
aî nt i
nsă e p masă. Rhuar
c p ăr
ea să
nu ai bă nevo i
e d e ea. Puteadesc ri
e o rce
i ă p
rti
cicăde er
ten ,fără
săseui te al ea. Bereali
n stăteaî n scaunul eicusp ătar î
nalt, de
cealal
tă part e a mese i, cu pi cioarel
e st r
ânsesu b ea şicu un
teanc de hâr ti
iî n poal ă.Ţi nea o pen iţă în mân ă,pe car e o
înmuia într-
un bor cănaş cu ce rneală pus pe o măsu ţ
ă,l ângă
scaun. Se u it
a di n cân d î n cân d la Ran d dar , ori de câte ori o
vedeaRhuar c,seînt or
ceal ar apoartel
eei .Rhuarcseî ncrunta
oride c âte orise i u
t
al a ea ,iar ear oşeaî ntot
dea una, st
rângând
hotărâtă din f ăl
ci. Cât eodată, Rhuar c o pri vea dez aprobat
or,
ceea ce un avea nici
un sen s.Acu m ease ngriîj eade sa rci
nile ei
.
— Nu trebuiesămait ri
mi ţ
isul i
ţecăt r
emi azăzi
,spuseRand
într
-un final . Nu vă d al t
ă sol uţie.Nu- i plăceat reaba asta. Era
vit
alcaSammaelsăvadăveni ndcăt reelcelmaimar eciocanal
lumi i, dar n u puteaface staa dacăt rebuia să-i scoa
tă iarăşipe
Shai do d i
n Cai rhi
en.
Zil
ele trec eau şifiecare dintre ele îlţ inea ocupat. Sen i
orişi
doa mne zâm beauuniil a al
ţii atât de cor di
al căera sigu r căde
fapt c ompl otau uniiîmpotri
va ce l
orl
alţ
i.Î nţ
elep
tel
e îl sfătuiau
cum să se compor te cu Aes Sedai , fie el e din Turn, fie di n
Sal i
dar. Amys şi Bai
r of ăceau pe Mel aine săpar ă blân dă,i ar
Sorileaî iî ngheţ
a sângel
eî n vine.Ti neri cai
rhi
eni ser ăzvrăteau
1124
în stradă î
mpot rivai nter
dicţi
eilui Rhuarc de ase u del
a. Rhuarc
se oc upă de ei ,f ăcându-i să simtă ce însemna să fiif ăcut
gai’shain; oziî ntr
eagăde st at î
n soare dezb
răcaţile mai potoli
ardoarea, dar Rhuar c nu avea de gând să nesocot ească
tradi
ţi
ile atât d e mul t n îcât să î
mbrace în alb pe cinevadi n
ţi
nuturile umed e,i ar cei prinşide Pavezel
e Roşiiîncep
ur ă să
deaî napoi. Rand o a uzipe S el
i
nde spunându-i uneial
te itnere,
cupărul t uns scu rt şio sabi
e nî mână, cănu avea să înţel
eagă
nici
od atăji’e’t
oh pân ă nu avea să fie ţ inută capti
vă de Aieli.
Înăl
ţător,i ndifer
en t ceo fi vrut săsp ună.
Dar , nî ci uda Shai do şi anob il
ilor
, aî nţ
elept
el
or şi a
răscoalel
or,î n ci uda faptul
ui căseî ntreba dacăFelavea săse
mai nî t
oar că vr eodat
ă de l a pescuit
, i zl
ele erau… plăcu te.
Revi
go rante.Poa t
e era doar co
ntr
ast
ul cu ul ti
mele ore p
etr
ecu te
î
n Caem lyn, dar i se păr ea că Lews Ther in este mail i
nişti
t.
Rand se u b
cură at âtde mul t de t
ach i
năril
e lui Min că t r
ebui
să-şi amintească în câtev
a r ân duri că erau doarat â.
t După
zece l ezipet
recut
e nî Cair
hien , se gândi cănu ar fi f ostun mod
prea nep l
ăcut d e a-şipetrecer est
ul vieţ
ii
. Desigur
, şti
a că nu
avea să u dreze.
Pentru Per ri
n acele zecezi l
e nu f uses
eră câtuşide puţ i
n
plăcut
e.Căut a compani
al ui Loi al
, dar acesta găsse
i n u paradis
în Bibliot
eca Reg aă,
l unde î şipet rec
ea cea maimar e part
e a
zi
leici t
ind. Lui Perri
n îi plăcea săci teascăşipoat e i
-ar fif ăcu
t
plăcere săst eaî n acel
e încă peri nesf
ârşi
te,pline de cărţ
i până
l
a t avanul înal
t
, daraces tea erau bânt uit
e de o AesSed ai,o
f
emeie zveltă cu ochi negri care parcănu cl ipeau ni ci
odată. Nu
păreasă- l obser
ve, dar nu avea mare nîcreder e nî Aes edSai , şi
ast
a î ncăde d inai
nt e de evenimentel
e d in Caem lyn. Pen t
ru că
nu se u p
tea bucura de com pani
a l ui Loial, Perri
n î şipet rece
a
mare par t
e a t impu lui vânând cu Gau l şi de cât eva or i cu
Rhuarc,pe car e-lî ntâl
nise în Stâncă, şi pe car e î l plăcea.
Probl
ema l ui Perrin er a soţia sa.Sau poat e Ber eai
ln. Sau
1125
amân două.DacăRan d nu arfi f os
t atâtde ocu pat
, Perri
n i-arfi
cerut sfatul
.Î ntr
-un f elmai gen eral
, Rand şt i
a mul t
e l ucruri
despre em
f ei, dar r e
au l
ucruri despre care un bărbatnu put ea
vorbidir
ect.
Începuse chiar din pri
ma zi , când încăera de a t
ât de p uţină
vremeî n Cai
rhi
en încâtabi
aavuseset i
mp să-şivadăcamerel
e
primit
eî n Pal
atul Soarel
ui. Fai
le pleca
sesăex plor
ezemp î
reună
cu Bain şiChi ad, iar else sp ăl
a dezbrăcatpână l a brâu, când
î
şi dădu brusc se ama de mi r
osul de parfum, care nu era greu,
dar u pternic pen t
ru nasu l său,i ar ovocecal dă spusesedi n
spat
ele să u:
—Î ntotdeaunaam cr ezutcăaiunspatefrumos,Perrin.Else
răsu
ciat âtde e rpede maisăver se azi
b nul cu ap ă.Am au zit că
aiven i
t cu … o n evast
ă?
Bereali
n st ăt
eaî n pragul uşi
i, zâmbi
nd.
Da,ven ise cu o nev ast
ă.Şi er a o nev ast
ă car e nu ar fif ost
del
ocmul ţumi t
ă să-l găse
ască făr
ă căm aşăpe el , singu
r cuo
f
emeie mb
îr ăcată cu o ast
felde o rchi
e.Mai al es adcăer a vorba
de Pri
ma di n Mayene.Trăgându-şio căm aşăpes t
e cap ,îi spuse
l
ui Berea
li
n căFai le er
a plecată şicănu şt ia când seî nt
orcea
pen
tru a pri mi musafiri
, scoâţnd-
o pe holcât de repede putu
f
ără săo i aî n braţe şis-o zvâr
le af
ară. Crezuse ăcse ermtinase,
căci Ber
ea
lin pl ecase,i
ar el r
euşise să o numească pe Fai l
e
soţ
i
e de şase oriîn şasepr opozi
ţi
i, spunându-i cât edmul to
i
ubea, de două ori. Berea
li
n ştia căera căsă
tori
t, căîşii ubeşte
soţ
ia, iar asat ar fi trebui
t săfie o tt
ul.
Cân d Faile se întoar
sel a puţ in ti
mp după ace ea,facudoi
paşiî n cameră şiî ncepu săr adieze numi r
osde gelozi
e şi furi
e
ascuţi
tă, n u ames tec care ar fi t rebui
t să-i facănasul s ă
sângereze. Perri
n nu î nţ
elege
a, căci el încă putea si
mţ i
parfumul lui Berel
ain, dar el aveasi mţuri
le alfelde ascu
ţit
e c a
al
e unui l up. Cu si guranţ
ă Fa i
le nu l-ar fi putut si
mţi. Se
com port
ă la f elde i ubi
toare ca de ob icei
, chi
ar mai săl
batică
1126
decât de ob i
cei
, lăsân
du-i z gâri
eturi adânci e p spate cu
unghi
il
e,l ucrupe ca r
e nu-l mai făcuse i ci
nodată.
Mai târ
ziu, cercet
ându-irănile sângerânde all umina lămpii
,
î
i muşcă urechi
le,f
ără mil
ă, râzând.
—În Saldaea,murmurăea,crestăm urechi
lecai
lor,darcred
căasta ajunge.
Şi î
n totacest t
imp degaj
a un mi r
os de g eol
zie şifuri
e.Dacă
asta ar fi fost ott
ul,lucruril
e s-ar fi lini
şti
t. Gel
ozia lui Fail
e se
apri
ndea ca o t or
ţă, dar sest ingeal a felde r epede cân d îşi
dădea seama că u n avea m oit
ve.Insă chiara dou a zi di
mi neaţ
ă
o văzuse pe coridorvorbind cu Ber el
ain, amândou ă zâmbind.
Pri
nsese ul
ti
mul l ucru pe ca reîl spusese Berea
li
n î nai
nte de a
pleca: Eu„î nt
otdeauna îmi ţ in promisi
unil
e“. Vorbe ciudate,
care păr
eau să fi al ungat mirosu
l acela acr
u ca un spi n care
ţâşneadin Fail
e.
O într
ebă pe F ai
le despre cer om
pi si
une era vor
ba şipoa te că
săvâ
rşise o gr eşeală. l C
i
pi – ui ta câteodată de auzul l ui –
zi
cându-i:
— Nu-miami ntesc.E genuldefemeiecaref acet otsoi
ulde
pr
omi si
uni pe ca r
e n u le poat
e iţ
ne.
Umerii săi căpătară un nou se t de zgâr i
eturi, şinu er a ni
ci
măcar mi j
locul di
mi neţ
i
i!
Bereai
ln î ncepu să se i n
ţă după el . La î nceput nu cr eu
zse
ast
a. Femei a fli
rtase cu elodată, în Stâncadi n Tear
,f ăr
ă săfie
pr
eaco nvi
ngătoare;era sigur că fusese ceva nevi
novat şiştia că
acu m elera că sători
t. Era o serie d e nît
âlniri î
ntâmplăt
oare pe
holuri şicât
evacu vi
nte arunca
te n ît reacăt
. Dar după un t i
mp
ajunse alcon cl
uzia căfie f apt
ul căta’ve
er
aren schimba tot
al
şansa, fie Ber eal
in ar anja lucruri
le,i ndifer
en t cât de puţ i
n
părea prob
abil,î ncercă să se con vi
ngă si ngu r căer a ridi
col.
Încercăsă-
şisp ună căî şiimagina pr obabi
l singur căe a lfelde
chipeşcaWi l al’
Seen . Wil er
a singu rul bărbat pe care-l văzu
se
vreodat
ă după car e se ţ i
neau femeile. Cu si guranţă nu
1127
umbl aseră după Per ri
n Aybara. Erau totuşipr eamul te nîtâl
niri
„î
ntâmpl ătoare“
.
Îl at
ingeaî nt
otdeauna. Nu foart
e mul t, doar oat inger
e u fgar
ă
cu deg etele pe mân a lui
, pe braţ, pe u măr. Nicimăcaru n ar fi
meritat săbage şa a cevaî n seam ă. Î
n at rei
a zi îi veni un gân d
care îif ăcupăr ul de pe ce aaf să i se ri di
ce. Atuncicân d
î
mbl ânzeai un cal care nu mai fusesei ciod
n at
ă că l
ări
t,î ncepeai
cu ati
ngeri uşoare,până cân d animal ul şt
ia căat inger eata nu
îifacer ău, până câ nd stăt
eal ini
şti
t câ nd îţ
iţ ineai mâna pe el .
După ace ea venea pătura şe i
i şi ap oişau a.Căp ăstrul venea
înt
otdeauna al urmă.
Încep
u săse eam t ă de p arf
umul l ui Bereal
in, pluti
nd di ncol
o
de vreun colţ
.Î ncepu săseî ndrep
teî n direcţi
a op usăl a prima
adulmecare,dar n u-şiput eapetrece ecar
fi e cli
pă ferindu-se e d
el.În primul rând, palat
ul păreasămi şune de i t
nerif uduli car
e
se oif
au de co lo până colo,mul te erau fete.Femeica re purtau
săbii
! Trebui
a săoco l
eascăo mul ţi
me d e b ărbaţi şif emeica re i
se u pneau int
enţi
on at î
n cale.De d ouă ori trebui săt r
ântească
la pămân ti nşicare nu voi au săse ea d di n cal eal ui,ţop ăi
nd
înai
nte şiî napoi în faţa l
ui.Î i păru r ău – ca ir
hi eni
i erau mul t
mai mi cidecât eldar nu- şipermi teasăî şiasu me r iscuri cuun
bărbatcareţi
neaomânăpemânerulsabi ei.O datăîncercăşio
tânără femei
e săf acăl a fel
,iar d upă ce- il uă sa bi
a seţ inu de
capul lui până i-o dădu înapoi,l ucru care p ărusăo şoc heze,
apoist ri
gă în spatele lui că nu ar e on oare,până cân d cât ev
a
Feci
oar
e o ă d
dură af
ară cuvorbe aspre.
Un alt moti
v era căoamenii şt
iau căer a pri
eten
ul l ui Rand.
Chiar acă
d nu ar fiven i
t acolo aşacu m ven i
se, unii Ai el
i şi
tai
ren
i şiî aduceau amint
e de eldi n St ân
că,ar i vorba se
dusese.Seni
ori şidoamne pe care nu-i văzu
se nîviaţ a lor i se
preze
ntau pe hol
uri,iar n
îal
ţi
i Sen i
oritai
reni
, care seui tase
ră
de sus al elîn Tear
, acu
m îi vorbeaucaunui vec hi pri et
en. Cei

1128
mai mul ţi mir
oseau a fri
că şiî ncă a cev a, ned
efinit.Îşidădu
seam a cătoţi doreau acel
aşil
ucr u.
—Î mi este teamă că Seni orul Dr agon nu î mi face
înt
otdeauna con fidenţ
e,Doa mnă,î i sp usepolit
icosuneif emei
cu och ireci pe n ume C ol
avaer
e,i ar atuncicând o f ace,nu se
aşt
eaptă să-itrădez ncr
îederea
.
Femeia îi zâmbisede l a mar e înălţi
me;păr ea să seî nt
reb
e
cum ar ar ăta pi
eleal ui pe post de covor. Aveaun mi rosciudat,
tar
e şi li
mped e şi parcă
… î nalt.
— Nu şti
u ceintenţi
onează să facă Rand,îiziseluiMei l
an.
Poate ar treb
ui să-lîntrebaţi pe el. Omul seui t
ă şielpest e nas,
deşi zâmbeaapr oape a lf elde mul t caşiCol avaere.Avea şiel
acel
aşimi ros,laf elde p uternic.
— Dacăaşşt i
,nu aşspuneî ntreguluioraş,î
iziseunuidi hor
cu păr b alcare părea să ai bă pr ea mul ţ
i dinţi, un ins n umi
t
Maringi
l. Dejaîncepuse să se sa ture de nîcercări
le de a-l mulge
de i nf
ormaţi
i. Şi Maringi
l mirosea în acel
aşif el
,l a felde i ntens
ca Mei lan sau Col av
aere. Cei trei purt
au mi rosul maimul t
decâ t ori
ci
ne altci
neva,n u mir
os per i
culos, şt
ia asta până î n
măd uva oaselor
, asemenea unui vâr f de munt e înai
ntea unei
avalanşe.
Între at
enţia cu caret reb
uia să-i oco
lească pe d ii
oţii ceitineri
şimi r
osul acela în nări, nu recunoscu parfumul lui Ber ea
lin
decâtdupă ce ce aast
a r euşi
se să se ufri
şe ze suficient de mul t
încât să u p
nă gh ear
a pe el. Dacăe să u spnem ad evărul, pl
utea
pe hol, precum o l ebădă pe un l ac l
impede, dar l ese simţea
î
ncolţ
it.
O menţ i
onă pe F ail
e d e maimul te ori decâtput ea număr a;
Berea
lin nu păr easă-l audă. Îi spuse să se p or
ească; Berea
lin îl
î
ntrebă cevr ea să spună. Îi spusesă î ll aseî n pace; Berea
lin
râse şiîi at i
nse uşor br o
azul,î ntr
ebând di n ce t rebui
a să se
oprească
. Şi, desi
gur
, exactî n acel momen t apăru Faile de după
col
ţul unde cor idor
ul se î ntâl
nea cu un al t
ul, doa r o clipă
1129
înainte ca elsă se t r
agăî napoi. Probabi
l Faile r ămasecu
i
mpr esi
a că se r ăsese
t napoi
î fiindcă o văz use e p ea. Fără să
ezi
te,Fail
e seî ntoarsepe că l
câi
e,mergâ nd în acelaşiritm, nici
mai reped
e,ni cimai î ncet
.
Aler
gădupăea,oaj unseşipăşi
răînt
r-otăceredurer
oasă.Un
bărbatnuputeaspuneceaveadespuscândmaier auşialţi
isă
audă.Faile zâmbi plăcutt otdrumul pân ă la cam eerellor, dar
mirosul di
n nări l
e u li era caun gh impe.
— Nu eceeacepăr ea,ziseeldeî ndatăceuşaseî nchiseîn
spateel lor
. E a nu sp use nimi c, i d
ri
cându-şi nîtrebăt
oar
e
sprâncenel
e.
— Bine,era.Berelainmi -aatinsobrazul;eaîncăzâmbea,dar
sprâncenel
e i sel ăsară î nt
unecate,şimi rosul ascuţ
it al f
uriei
î
şif ăcu l oc lângă sp i
ni. Asta a f ăcu t ea. Nu am î ncu
rajat
-o,
Fai
le!Pur şisi mplu af ăcut ast
a.
Şi-ar fi dori
t caFai le să spună ceva, dar ease i u
ta doarl ung.
Crezu căaşt eap
tă, dar ce n a
ume? r Busc semţ si
ii nspi
rat şi
, ca
de fiecar e dat
ă cân d acestlucru se nî t
âmpla când vorbea cu ea,
dădu cu rs gândului.
— Faile,îmiparerău.
Furia devenit ăi
oasăcaun bri ci.
—Î nţeleg,zi
seea fărăinflexi
uniîn voce,apoiieşigr
aţi
oasă
di
n camer ă.
Aşadar,dădusecu bât aîn balt
ă,stropindu-
sedesuspână
j
os,deşinu î nţel
egea cum reuşi
se.Îşicerusescuze,deşinici
măcar nu făcuse evca greşi
t
.
În aceaupd ă-
ami azăe lauzi pe Bain şiChi addi sc
utând dacă
ar rteb
ui săo aj ute pe Fail
e săî l bată! Nu-şiput eada seam a
dacă Fail
e sugeraseaces tlucru – Fai l
e era fior oa
să, dar c hi
ar
aşa? —, darbăn ui
a că cele două vorbeauca să fie auzit
e d e el
,
ceea ceî lînf
urie.În mod l i
mped e soţ
ial ui vor
bisecu el e ulcruri
care îi pri
veaudoa r pe eidoi ,l ucruri care ar fi t r
eb ui
t să
rămână într
e u n bărbat şisoţialui
, cee a ce-
lî nf
urie şi mai tar
e.
1130
Oare ceal t
e lucruri mai povest
ea din viaţa l
or alo ceaşcă de
ceai? nî aceanoa pte oprivi
t uluit pe Fai
le cum îşipune pe eao
căm aşăgr oasă de lână,în ciuda căl duri
i. Când î
ncercă să o
sărute ti
mi d pe ob r
az, ea mor măică av usese ozi gr ea şise
înt
oarsecu sp at
ele la el
. Mir
oseaa f uri
e,suficien
t de ascuţ
ită
săt aie al
ma unui bri ciî
n dou ă.
Nu put ea dor mi cu mi ros
ul ac ela în nări şi, cu cât şiî
petrecea mai multt imp înt
ins acolo,l ângăea , privi
nd tavanul,
cu at ât se nîf
uri
a mai tare.De ceî if ăceaast a? Nu put eaoa re
vedeacăoi ubeapeea,şinumaipeea?Nu î idemonstraseoare
iarăşişii ară
şicăt ot ceîşidorea î
n vi aţă era săo ţ i
nă î n braţe?
Er a elde vi nă că uneif emeinebu ne ise ăz năr i
se că vrea să
flirteze cu el
? Ceeace r afi t rebuit săf acăera săo î ntoa r
căcu
faţa în jos şisă -i pl
esneascăf undul până î ii ntr
au mi nţil
e în
cap . Doar cămai făcuse s a
ta odată, când eacr euzse că î
l poate
lovi cupumnul de fi ec
are dată când av ea ceva de spus.Pân ăl a
urmă îşifăcusemai mul tr ău sieşi decât ei
; nu îi plăceani ci
măcar gân
dul ca aiFl
e să efi ă rni
tă.Dor ea ace
p cu
ea. Cu ea, şi
doarcuea.
De aceea l
uă decizia pe care o l uă, în zori
i cel
eide a şa sea
zi
le d
e când se afl au în Cairhi
en, cân d lumina cenuşie nîcepea
săsest r
ecoare prin ferest
rel
eînalt
e.Î n St âncă, Berel
ain fli rt
ase
cu o duzi
nă de o amen i
, din câ
te ştia. I
ndiferen
t ceo f ăcu se să
-l
al
eagăpe el vi ct
imă,o să pună î n cel e din urmă oc hii pe
al
tci
neva,dacăavea săl i
pseascăsu ficien
t de mul tti
mp. Şi , de
î
ndată ceBer ea
lin avea să-şigăseascăaltă vi ct
imă, Fail
e avea
să-
şivi nă în fir e.
Aşa că deî ndată ce-şiaruncă ni
ştehainepeel ,sedusel a
Loi
al să i a î mpreună mi cu
l dejun, apoiîlî nsoţila Bi bli
oteca
Regală. Şi, de n îdat
ă ce vă zuf emeia Aes ed
Sai ,iar Loial îi spuse
căven eaaco l
oî n fiecare zi – Loial er
a ti
mi d în jurull or, dar nu
l
-ar fi der anj at nicisăfie î nconj
urat de cincizecide AesSed ai
Perri
n î l dibui pe Gaul şi -lî ntr
ebă dacă nu i -arfi pl ăcut să
1131
pl
ecela vânătoare.Nu maier au mul
te căprioa
re sau iepuri pe
deal
uri
le di
n j urul or
aşului
, a i
r vânat
ul r ămas su f
erea din
pri
ci
na secet
eila felde mul t caoamenii,însămi rosullui Perri
n
i
-ar fi dus ăf
ră greş alţi
ntă dacăar fi vr ut. Nu pusesei cio
ndată
ni
cimăca r o săgeat
ă în arc,dar nisi
st
ă săr ămână acolo pân ă
când Gaulî lî nt
reb
ă dacăave a de gân d să vân ez
e lil
ieci la
l
umina luni
i. UneoriPer
ri
n ui t
a căalţi oameni nu puteauved ea
la felde bi ne ca elnoap tea.A dou a zi vân ă i arăşipân ă în
puterea nopţii şiîn t oate zi
lel
e d e după acee a.
Probl
ema er a că l p
an ul l
ui simpl u părea să se du că ed â rp
ă.
În prima noa pte în car e se î ntorsese la Palatul Soa rel
ui, cu
arcul pe umăr ,împov ărat de o ob oseal
ă pl ăcută după at âa
t
pli
mbare,doarnt î
âmpl area făcuca o mi că briză de aer ă- s
i
aducă mi rosull ui Ber eal
in în nări , evi
tând î n ulti
ma cl ipă să
intr
e în hol ul principal al palatului. Făcându-le sem n găr zi
lor
Aielsăpăstrezetăcerea,sef uri
şăpânăl aintrareaservi
toril
or,
unde rtebu i să at
bă cu pumni iîn uşă până î
i deschi
se nui ns
cu och i
i câr pi
ţi de som n. În noaptea următ
oare,Ber eai
ln îl
aştept
asepe hol ul din f aţ
a cam ee
ror
l sale. Tr
ebui să stea
ascuns jumăt aet de noapte du pă un colţ până când femei
a
renunţ
ă.Î n fiecare noapte î l pân
dea undeva,de par că ar fi
putut preti
nde căer a o î nt
âmpl ar
e,când toat
ă lumeador mea,
cu excep ţ
ia câtorva servi
tor
i. Era nebunie cu
rată? De ce nu
al
esese pe al tci
neva până acu m? Şi în fiecar
e noapte cân
d se
st
recura î n dormitor
, cu ci zmele î
n mâi ni
, o găsea pe Fai
le
adormită î
n afuri
sita de căm aşăde n oa pt
e.Cu mul tînai nt
e d e
a t r
ece şaseop n
ţifără som n trebu
i să ad mită că pl anul său
dădusegr eş,deşi nu î nţ
elegea de ce. Păruse ta
ât de a furi
sit de
simplu! Totce voi
a er a o vor bă de l
a Fai l
e,o al uzi
e măca r al ce
ar fi vrut caelsăzi căsa u săf acă. Tot ce uazifură măselele sa
le
scrâşni
nd în î
ntuneric.
În a zecea zi
, Rand pri mi altă cer
ere d e audienţ
ă di n partea
lui Coiren
,la fel de poli
ticoasă caşi celelal
tetrei. St
ătu un t i
mp
1132
pe gânduri,frecând î nt
re degete perga
men tul gros
. Nu îşiputea
da seama câtde depar te er
a Al anna,da r, comparând câtde
puter
nic osi mţise nîpri ma zi cuf elul î
n ca re osimţeaacu m, ar
fi zis căest el a jumăt ateadi st
anţeipână l a Cairhi
en. Dacănu
se nîşel
a, Merana nu pi er
duse eldocvremea . Asta er
a bine;voi
a
săfie ner ăbdătoare.Poa te şisp ăsi
tă, măca r puţi
n, dar alfelde
bi
neput easă-
şidor eascălunadepecer .FemeiaeraAesSedai .
Încăzece l ezipână ajungeau l
a Cair
hien, dacăpăst rau ri
tmul ,
şi nu ar av ea de ce să î nceti
nească.Avea t i
mp să se mai
înt
âlnească e d d
ouă ori cuCoi ren
, ce
ea ce nsem
î na căacor dase
fiecărui grup cât e rteiaudienţ
e.Spera caMer ana săapr eciez
e
asta atuncicân d ajungea.Nu ave a să-i acor
de ni ci
un avantaj,
cu Tu rnul de cea l
altă part
e a balanţ
ei, şinicinu er a nevoie să
şti
e cămaidegr abă şi-
ar fivâr âtmân aî ntr
-un cu ib de năp âr
ci
decât ă s se apr opie de Turn, maial es cu El ai
da Supremă
Amyr l
in.Încăzecezile,şieragat
asă-şimănânceci zmeledacă
după al te zece zile Mer ana nu av ea să-i dea t ot sprij
inul
Salidarului,fără pr ost
ii desp
re cum să -l ghi
deze şicu m să- i
arate c al
ea. Abia atunciî şiput
eaî ndrept
aî nt
reagaat enţi
e către
Sa mmael .
În t i
mp ce a Rnd îi scri
alui Coi
rencăpoa te veni cuî ncădou ă
surori a doua zi după- amiazăla Palat
ul Soarel
ui, Lews Ther i
n
începu să mor măie.
„Da. Sammae l. Omor ât deac eastă dată. Demandr ed şi
Sammaelşit oţ
i ceil
alţ
i, de acea
st
ă dată. Da, o să-i omor.
“
Ran
d ab
ia l
îbăgănî
seam
ă.

1133
CAPI
TOLUL 51
Răp
irea

Ran d o l ăsăpe Sul in să- iţ i

nă hai na să o i a pe el , pen t
ru
simpl ul mot iv căal t
felar fi t reb uit săi -o smul gădi n mână. Ca
de ob icei,î ncer ca să- lî mbr ace f ără mar e aten ţ
ie l a anumi t
e
det al
ii, c a de pi l
dă unde av ea mâi nile în ac el moment .
Rez ultat
ul f u un mi c dans î n mi jl
ocu lî ncăperii
. Lew s Therin
cotcod ăcea cu o pl ăce re de omnebun, sufici ent de t are să fie
au zit
.„ Sammael , oh , da,dar e Dman dred primul . Pri ma dat ă
scap de el , apoi de Sammae l
. Oh, da. “ Dacă omul ar fiav ut
mâi ni, şil e-ar fif r
eca t de b ucu ri
e.Rand î lignor ă.
— Să fiir espect uos,murmur ă Sul in pe sub băr bie.Nu ai
arătat r espect faţă de a cel
e A es ed Sai î n Caeml yn şiai văzu t ce
s-a î ntâmpl at.Î nţel
eptele… am auzi t că î nţel
eptele sp un că …
Trebui esăfiir espectuos.Seni oreDr agon,adăugăeal aurmă.
Rand r euşiî n cel e d i
n urmă săi a h aina pe el .
— Mi nasosi t?
— O vezipe- aici?Seni oreDr agon.
Cur ăţ
ân d ni şte fir e de pr afi magi nare de pe măt asea roşi
e,
Sul i
n î ncep u să- iînch eie nast urii. Mer geamai r ep ede dacăî şi
lăsamâi nil
e n îj os şi ol ăsape ea .
— Mi n osăvi năcândosăvi nă,dacăosăvi nă.Soril
eaosă
termi ne cueaat uncicân d o săt er
mi ne,zi se, uitându- se r b
usc
la elcu o că utătură ascu ţ
ită. Ce r teabă ai cu ea?Nu vr eisăt e
pişte ci neva de f und cân d sunt A es Sedaide f aţă.Seni ore
Dr agon.
Nu av eausă e fi zâmbete n îăbuşi t
e n î ace a după- amiază.Er a
foarte gr eusă sebţ i
ană să u nf acăo st râmbăt ură. Tot ul mergea
aşade b i
ne,şiacu m povest eaast a. Sori l
eaşt i
a căo voi a pe M in
pen tru au dien ţa di n ace a după- ami ază maimul t decât o voise
pen tru or icare al ta.Nu put ea da cu pi ciorul l
a şan sade a se
1134
ui
tal a aurele uli Coi
renşial e c eol
rlal
te d ouă. Sori
leapromi
sese
căo aduce na îpoi. Se mişcăi arăşi
,i ar Sul i
n îl urmă, că
zni
ndu-
secu nasturiil ui.
— Sul
in,vreau săteducilacortulSoril
eei.Găseşte-
opeMi n
şiadu-o aici. Făr
ă co ment
arii
, Sulin! Du- t
e!
Femei
a r euşisă zâmbeasc ă şisă sc r
âşn easc
ă din dinţiîn
acel
aşitimp, o priveli
şte rem
arcabil
ă.
— Cum or donă SeniorulDr agon,zi se,făcând o curt oazi
e
adân că,flut urându-şi f ust
a r oşucu al b şi ap l
ecân du-se cu
chipul până l ajumăt ateadi st
anţeif aţă de p odea.
— Câtt imp?î nt
rebăelcândeaseî ntorceasăpl ece.Nu mai
era nevoi e să spună pâ nă cân d, e zit
area ei i î arăt
a că
înţ
elesese.
Vor biî
nt r
-unfinal ,calmăşif ermă,f ărăsămaimormăi e.
— Pânăcândruşi neameaoegal eazăpeal or
.Îlprividreptîn
ochi pen tru o cl ipă, iar el o văzu pe Sul i
n ceade demul t
, dar
masca se r eî
ntoar
se i media.
t D acă Seni or
ul D rag
on î mi
permite,treb
uie să fug dacăvr eau să-i ascul
t ordi
nul.
Ceea ce şif ăcu, i r
dicându-
şif usta pân ă l a genunchi şi
zbughind-o afară di n camer ă. Rand cl ătină di n cap,
închi
zându-şisi
ngur u lt
imii nast
uri.
Adevăruler
acăsesi mţeabine.Maipuţ i
nînlegăturăcuMi n,
desi
gu r
. Sori
leapromi sese.Min promisese.De n îdat
ă ce avea să
ocol
eascăi nevi
t
abil
ele întrebăriale lui Coi
ren dacăsedec i
sese
să mear găcu ele a l Tar l Va
on, aveade gân d săvor beasc
ă cu
Min şi … Nu er a si
gu r ce. DarAl anna er
a cu o z i maiap roap
e.
Avea săoascul t
epuţin peCoi r
en,apoiaveasăseducăsăse
antreneze cu sabia un ceas.
„Deman dred, mârâiLew s Theri
n. A vrut-o pe Il
yena!Ca de
obicei
, gân duri
le la I l
yena î l t
rimiser
ă departe, l â
pngând şi
gem ând. I
lyena! Oh, Lumină, Ilyen
a!“
Rand î şiluă Sceptrul Dragonului î
n anti
cam eă
r. Întreb
ându-
se ce a ave
săaducăî n final Coiren, se şez
aă în scau nul î
nalt de
1135
pe platfor
mă,ca să nu măsoa re cam
eraî n sus şiîn j
os.Nu di n
cauza emfeil
orAes edSai. Din cauza ul
i Min. Şt
ia căavea nevoi
e
de ea. Ştia ast
a.
Înt
r-un final, uşa se desch i
secât en p
tru a l ăsasă i
ntre o
f
emeie,darer a Chi
ad, nu Mi n.
— AesSedaisuntai ,ca
ci r’
a’ca rn.
Îi pronunţasebăţostit
lul, parcăî
ncănesi gură căcinevadin
ţi
nuturil
e umed e putea fi căp eteni
a căp eten
ii
lor sau fiul unei
Feci
oare.Rand dădu di n cap, ri
dicându-şiumer i
i şiaşez ându-
şipe ge nunchi Scept
rul Dr
agon ului
.
— Spune-lesăintr
e.
Aveadegândsăvorbeascădurcu Mi n despr
easta.Auzi,să-
şipetreacăt ot t
impul cuî nţ
eleptel
e!
Coir
en pl uti nîăuntru ca o l ebădă gr ăs
uţă şi pl i
nă de
i
mpor t
an ţă,urmată de G al
ina şide a lt
ăf emeie cupăr a cpan a
corbul
ui şioch i duri, cu tr
ăsă t
uri de AesSed ai. Toate purt
au
nuanţe cen uşi
i,i ar el bănui cădi n prici
na faptului cănu voi au
săse vad ă praful. Spre surpriza sa, şide această datăî n urma
l
or nitr
ar ă servit
oar e,cu pel erine de praf atârnate pe umeri,o
î
ntreagă duzină căr ând dou ă cu f
ere grel
e cul egături de al
amă.
Unele dintre femeile mai t i
ner e aruncară câ t
evapri vispre el,
dar cel
e mai mul t
e îşipăst rar ă chipul plecat
, con cen
tr
ate să
ducăgr eutateasa u poate din pri ci
na fri
cii
.
Buzel
e u li Ran d ap r
oape schi ţară un zâmbet,î nainte de ase
putea pori
. Chi ar r ed
c eaucă lîput eaucu mpăra.
— Cepăcatcăsor aVer
denuesteast ăziaici!ziseGal
ina.
Ochiilui ful
gerară de la servi
toare l a ea . Toate ce
le treiAes
Sedai se iu
t
au l a elinten
s.De u nde p uteau şti de Al
anna?
Nu avut i
mp să -şimai pună alte nîtr ebări
.În aceacl ipă si
mţi
cum piel
eaî ncepe să-lfurni
ce.
Furi
a răbufni în elşiî n Lew s Ther in. Reuşisă con t
rolez
e
saidinulî
naintealui Lews Theri
n. O f urie a l
bă caf ocul cl
ocot
ea
l
a mar gi
neaGol ului şidispr
eţ, ui
tându- se alCoi renşiGal ina şi
1136
la cea de-a tr
eia, ci
ne o fi f ostea. Făl
cil
er otunde alel ui Coi
ren
erau strânse cu hot ărâr
e;ce lel
al
te două zâmbeaunepl ăcu
t,
nerăbdătoar
e.Er au lafelde p roast
e ca Merana şigru pul ei
.
Scutul care se st recură î ntr
e el i ş Adev
ărautl z I
vor fu
asem enea porţ
ii u nui s t
ăvilar
. F l saidinului
uxul i
d
sp ăru,
lăsând în urmă doarr esturi
le spurcat
e ale man ei. Pe lângă
asta, f
aptul căaeru l păreasăsefi so l
idi
ficatî n jurull ui
, de la
călcâi
e până l a cr eşt
et, nu mai avea ni ci
oi mport anţă. Scu tul îl
făcu săva dă cu och i
ii eşindu- i din or bite;era i mposi bil
. Nu se
putea ca t reif emeisă- l desp artă de Put ere od ată cecon tr
ola
saidinul, decât dacăar fi f ost l
a felde p uter
nice ca Semirhage
sau Mesaan a, au s… se î ntinse după I zvor, lovind ace l zid
invi
zibi
l de pi atr ă, mai t are,t ot a mi tare.Lew s Theri n ur la ca
un ani mal ,i zbind şizgâri ind cu f renezie.Unul di n eit rebuia să
fie în st ar e să aj ungăsaidin;
l
a unul din eit rebuia să fie î n
stare să rupă un scu tţ inut doa r de r teif emei.
Trecuser ă doarcât eva cl
ipecând una di nt reservi
toar epăşi
lângă Gal ina,i ar an R d si mţi cum i se scur ge sân gele de pe
chip. Patru per ech i de o chif ără vâ rst
ăî l examinau.
— Mar epăcatcăs- aaj
unsl aasta,ziseCoi rencalmă,sonor ă,
de par că s- ar fiad resat n u
eiî nt
regi adunări. Am vr ut foarte
mul t săvi i singu rl a Tar Val on, dar a deven it evident căne d uci
cu vor ba.Pr esupun căaiavu t contacte cuamăr âete
l a leacar e
au f ugit d upă ce f emeia San che a f oster e
fcată. h Ci
ar ţ i-
ai
imaginat căavea u ce să-ţ i of
ere?î mpot rivaTu rnul ui Alb?
Părea ez
damăgit
ă d e e
l.
Ochii er
au si
ngura part
e acorpului pe care oput ea mişca. Se
uit
ă că t
re servi
t
oa r
e,ca r
e făcea
u ceva cu unul di nt
re cu f
ere.
Era deschis şiri
dicau o tavădin el. Unele ch ipuri erau tinere,
dar cel
elal
te… Toate er
au AesSed ai, er
a sigu r, cele cincifemei
ti
nere nu avu ses
eră vreme să capete trăsăturil
e f ără vârstă,
ci
ncit i
nere r ca
e să seui tela elşisă -i adoarm ă suspici
unile,pe
când celel
alt
e îşiascundeauch i
pul. Cincispr
ez eceAes Sed ai.
1137
Trei
sprezece să se l
ege î
ntre ele şisă ţeasă un scutpe care
nici
un băr bat nu-l putea frânge, i
ar d ouă să î lţ ină nemi
şcat
.
Trei
sprezece… LewsTherinf ugiurlând.
Galina smul se Scept rul Dr ag onul
ui di n mân a l ui Rand,
cl
ătinând di n cap.
— Coiren,eu conduc acum,zi sef ăr
ă să se ui
tel a el
;arfi
putut a lf elde bi ne să f acă part e din scau n. S- a st
abi
li
t că
,
dacă se aj unge l a as ta, j A
ah Roş i
e va pr elua con ducerea.
Inti
nzând Scep trul D r
agon ului ce l
eil
alt
e f emei mbîr ăca te în
cenuşiu, s puse: Pu ne as ta undev a, Kateri
ne. O să fie un
suvenir amuzan t pentru Amyr l
in.
Ajah Roşi
e.Br oboanedesudoar eîncepeau săacoperechi pul
lui Rand. Numai de ar i ntra Fecioarel
e de af ară, î nţel
eptele,
Sulin, orici
ne car e ar fi put ut st riga
, săal ert
ez e Pal atul
.
Trei
sprezeceAesSedai ,condusedeAj ahRoşie.Dacăarfiput ut
deschide gura, ar fi ur lat.
Bain îşiridicăsu rprn
isăpri vi
reacâ nd sedesch iser
ă uşile –
Rand al ’Thor r p
i
mi se so
l
ia Aes edSai de oa frte p uţi
n timp – şi se
uită că tre cuier
eel pe care servitoarele le scoteau af ar
ă. Una
dintre em
f eil
e A es ed
Sai cu păru l neg ruse r p
oţăpi în faţa ei,iar
Bai n seri dicăde pe vi ne grăbită. Nu şt ia cesăcr eadă desp r
e
lucruril
e sp usede ce lel
alt
e Fecioare î n Cairhi
en ,l ucruriştiute
odinioară doar d e că
peteni
i şiînţ el
ep t
e,dar oc hi i negriai femeii
păr eausăşt ie cum neam ul Aiell e n îşel
ase ştaeptări
le cumul t
timp î n urmă.I n ti
mp ce se ui t
a fix î n oc hii ei
, deven i vag
con şti
en t
ă că o al tă Aes Seda io î nf
runta pe Chi ad,i ar cea
pom poasă con du
cea pe cor idorsui
ta care du cea cel
e dou ă
cufere.Bai n seî ntr
eb ă dacăAes Sed aidin f aţa eiav ea să o
ucidă pen tru gr
eşel
il
e t recut
e al
e neamului său. Cu siguranţă
ar fiî nceput să-
i ucidă de mult dacăar fivr ut – că
cişt i
au, cu
sigu r
anţ ă –,dar n î pri
vireaneagră a f
emeii ci
teamoart ea. Bain
nu se t emea de moar te; sper
a doarsă ai bă t i
mp să-şi pună
vălul.
1138
 — Separ ecătânăruljupânal ’
Thors-aobişnuitsăvinăşisă
plecei ndCairhiencu m pof teşte,îi zi
se esA edSai cuo voce cao
piat
ră. Nu suntem ob i
şn uit
e ca cineva să plece cuatât
ali
psăde
poli
teţ
e de l a o î ntâlni
re. a Dcă se î ntoarce la pal
at î
n
următoarele cât
eva zile,ne vom î ntoarce şinoi . Dacănu…
răbdar
eanoa st
ră nu este n ifinit
ă.
Apoiplecăpăşi
ndgr aţi
os,împr eunăcu ceal
altă,urmându-l
e
f
emeile care d ucea
u cu fer
ee.
l
Bai
n schi mbă o pr ivir
e r api
dă cu Chi ad şi amân două se
repezi
r
ăî n camereel uli Rand al ’
Thor .
— Cum adi că,a dispărut?î ntrebă Perri
n.Urechi
leluiLoial
tr
esări
rii căt
r e el
, dar p rivi
reaî ir ămasefixat ă pe tabl
a j ocu
lui
de pietre şil a felf ăcuşiFai le.Mi r
osea… Perri
n nu put ea
desl
uşiamest ecul de mi rosu ri car
e a j
ungeau de al ea; îi ven
ea
să-şimuşt e mâinil
e.
Nandera ridică i d
n umer i
.
— Uneorimaif aceaşa.
Păr
ea cal mă, st ând cu br aţel
e î
ncrucişat
e şicu o exp resi
e
i
mpasibilă pe ch ip, dar avea un mi r
osde i ri
tar
e,un mi rosca
nişt
e m icigh i
mpi .
— Se strecoarăf ără să i
a măcar o Fecioar
ă cu el să-i
păzea
scăsp atel
e,i ar u neo
ridi sp
are chi
ar şi j
umătate d e zi
.Îşi
i
maginează că nu şt i
m. Cr edeam că aţi putea şti voiunde a
plecat
, zisecu o voce car
e-lfăcu pe Perri
n să -
şideaseam a că
avea de gân d să se că du u d
pă el
, dacă a aflunde este.
— Nu,of tăel
.Nuam ni ci
oidee.
— Fi iat
entlajoc,Loial,murmurăFaile.Cusigur
anţănuvrei
săpui o pi at
ră aco lo.
Perrin oftă din nou .Î n acea zi se hotărâsesă nu se m ai
des
pri ndă de Fai l
e.Avea să- i vor
bească pân ă l
a urmă, ari
Berea
l in aveasăî ll aseîn pacedacăer a cu soţi
a lui
. Celpuţ
in
Berea
l in îllăsas eî n pace, dar, de îndat
ă ceFai l
e reali
zăcă el
nu-şi maipet recea t oat
ă ziua la vân ăt
oare,pusese mâna pe
1139
Loial înainte caacest a săpoat ă fugil a Bi bl
iot
ecă, şide at unci
j
ucau nesf ârşit
ej ocuridepiet
re.Î
nt ăcere.Perri
n şi-
arfi dori
t
să t i
şe u nde e r
a R and.
Cu sp atel
e î ntins pe pat, Rand seui t
a l a gri
nzi
le so l
ide al
e
pivniţ
ei,f ără să l e vadă.Pat ul nu er a mar e,dar av ea dou ă
sal
t el
e d e p ene,per ne di
n puf de gâ scă şicearşa
furi curate.Mai
erau un sc au n solid şio masămi căşisi mplă,dar n bi
e ăcu
f tă.
Încă î
l dur eaumuşc hii după cef usese transp ort
at acolo într-
unul din cu f
ere.Put erea îlî ndoi
secu uşu rinţă, cu ca pul între
genunchi
; câteva funii, şifusese t
ransformat într-un pach et
.
Zgomoutl de met al zgârii
nd met alul îlf ăcu să- şiî ntoa
rcă
brusccapul.Galinafoloseaochei emaredefiersădeschi dăo
uşă în cuşca de bar e de fier c are încon j
ura pa tul
, masa şi
scaunel
e.O f emeie că runtă cuf aţ
a zb ârci
tă vâri r epede mâi
ni l
e,
doar cât să u p
nă ot avă cu mâncare,apoisăr iî napoi.
— Am degândsăt el i
vrezl
aTurn într-
ostaresat i
sfăcătoare,
zise alGina rece nît i
mp ce ncu îi a di
n nouuşa. Măn âncă sau ve
i
fi hr ănit.
Ran d î şiî ndrept
ă di n nou pri vi
rea către gr inzi
. ŞaseAes
Sed ai stăteaude j ur mpîr ej
urul cu şti
i, men ţi
nând scu tul î
n
jurullui.Rand păst r
ă Vidul,în cazcă eleaveau să dea greş,
dar nu se a mi i
zbeade b ari
eră. Încerca
se când î lî mpinseser
ăîn
cuşcă; unele dintr
e ele ârseser ă, cel
e care băgaser ă de seamă.
Acum î ncerca,darcu blândeţe,î
nsăî nlocsăî ncercesăsi mt ă
f a sa
uri idinului
,simţ ea torent
ul de f oc şigh eaţă, dincolo de
col
ţul privi
ri
i
.Î ncercă
, si
mţ i
nd zidul invizi
bil car
e îl des
părţea
de Izvor. Alunec
ă de-a l ungul uli, nîcer
când să- i găsească
margini
le.Ceeace găsi f
u un l ocunde zi dul păreasăai bă şase
noduri;îl opreaucu aceeaşi efi
ci
enţă,dar er au şase, nu unul
si
ngur, şierau cusi gu
ranţă noduri.
De cât t imp er a ac oo?
l O î ntunecare cenuşie pusese
st
ăpânire pe el, amorţ
ind t i
mpul, amor ţ
indu-l şipe elî nt
r-o
l
etargi
e.Er a acol
o de suficient de multt imp să -
i fie oa
fme,dar
1140
Golul făceacasen zaţi
a săfie di st
antă şinu-i st
ârneai nt
eresul
nicimăca r mirosult ocaneifierbinţ
i şia pâi ni
i ca l
de care se
ridi
cadi n tavaaco peri
tă. Î
i păreapr eagreu săseri dice.Până
atuncidou ăsp
rezece esA edSai se schimbaser
ă în jurul cu
şti
i,
fără săfie n i
ciodat
ă aceleaş.iOare câte mai er
au în casă?Ast a
ar putea fi important mait ârzi
u. Unde era cas
a?Nu av eai dee
cât e d depar
te fusese cărat nî cufăr
, cea maimar e parte a
ti
mpului zdruncinat nîtr-
o căr uţ
ă saupoa te o cot i
gă.De ce
uit
ase e d sf
atul l
ui Moi rai
ne?Să nu ai î ncreder
eî n Aes edSai ,
nici
o cli
pă, nici
un pi c.Şase esA ed Sai car
e con duceau suficient
saidar cât să ţi
nă î n loc acel scuttrebuiau să fie si mţit
e de
af
ară de or i
ce emfei e care putea conduce. Er a nevoei doar ca
Amyssau Bairsăt reacăprinfaţacaseişisăobserve.Probabil
cădej a se gândeaucădi spăruse când ieşise oiCren din Palat
.
Astadacăeravreostradăafară.Eranevoieca…
Ati
nse di
n nou scut ul
,cu blândeţe,ca el
e să nu îlsimtă.
Şase od nuri
. Şase odnum
ri ,p
oi ar
că. Treb
uia să nîsemne ce va.
Şi-arfi dorit ca ewLs T heri
n să vorbească di
n nou , dar singurul
zgomotdi n mintea sa er au propri
il
e gânduri alunecând de- a
lungul Vidul
ui. Şase od
nuri .
Grăbindu-se e p st
rada acop er
it
ă de colb, pri
n faţa mari i ca
se
de piatră unde er au femeile Aes Sedai, Sori
lea le simţ i cum
conduceau Put er
ea. Abia puteasăl e si
mtă,fii ndcăab i
a put ea
săcon ducă, dar un de a ceeale gn
i or
ă.Con duseser
ă Put erea zi
şinoa pte,di n zi
ua în ca re ven
iser
ă; nici
o înţel
eaptă nu semai
gândeade ce. Sori
leaavea l
ucr uri mai import ante al care săse
gândească.I n pal
atul uci
gaşli
or-de-copaci
, Fecioarel
e încep ea
u
să se agi t
e din cauza lui Ran d al ’
Thor, bombăn ind că mar eel
car’a’carn vaavea ceva expli
ca ţi
i de dat câ nd seva î ntoa
rce.
Soril
ea t r
ăise cu mul t mai m ult decât oricare di ntr
e acele
Fecioare,mai mult decât oricare altă înţel
eaptă, slabă sa u nu
în Put er
e,dar se si mţea nel inişti
tă. Ca or ice băr bat, Rand
al’
Thor plecaunde d orea
, când dor ea– b ărbaţ i
i erau capi si
cil
e
1141
în pri
vi
nţ
a asta –,dar de această dat
ă, î
n acelaşit i
mp în ca re el
plec
ase,Min di spă
ruse şiea,l a jumăt
aeta drumul ui dintr
e
coru
trişi a p
lat
. Sori
leeiu-ni plăce
au coinci
denţele, nd
iif
erent
câtde multe nîcon
jurca
au r’
a’
ca rnul.Str
ângându-şişa l
ul pe
umeri
, si
mţi un fior recen îoase şi se rg
ăbi căt
re cort
uri.

1142
CAPI
TOLUL 52
Urzel
ile Puteri
i

Băr baţ i
i st rân şi î n j urul mes eor
l î n sal a mar e a Fem eii
Răt ăci t
oa re er au mai al es l oca l
nici.Î i put eai cu noa şte după
vest elel ungide măt ase col or
at ă,adesea br ocart ,şicămăşi
desch isel a cu loa re,cu mâneci l
argi.I nel ele de l a mâi ni avea u
gra nat e sa u per l
e,şicer ceiil argier au de aur , nu doar p olei
ţi,
iar pe mâner ee l cu ţit
elor î nfipte l a br âu st r
ăluceau pietr e de
lună şisafi re.Câţ ivabăr baţ i purtau ve set d e măt ase r auncat e
pe u mer i, cu un l anţ de a rgint sa u aur r tecut printre r ev eerel
îngu st
e,br od ate cu flori sauan i
mal e.Hai nele arătau ci udat –
erau pr eami cipen tru a fi î mbr ăcate;ser veaudr ept peler ină –,
dar p urtătoriil or veaua la br âu şio sa bie lungăşiî ngu st ă pe
lân gă pumnal ul cur bat şi păreau gat a să l e f oloseasc ă pe
orica re d i
ntre el e p en tru un cu vânt greşi t sa u o pri vire ci udat ă
saupen tru că aşa au avechef.
Una pes te al ta, er a o mul ţi
me pest riţă. o Di e n
gu stor i
mur andi en i cumust ăţ i
le ă rsucite şi cu acel e bărbuţ e ridico le n î
vârf ulbăr bi
ei,şiun domanicu părulcar e-iajungeamaij osde
umer i şimust ăţi su bţ iri, şicuo b răţară de a ur, un co lierde a ur
cu acel aşi mod elca br ăţară şio per l
ă î n ur echea st ân gă. Un
At ha’an Mi ere cu pi el eî nt unecat ă şio hai nă de un ver de
ţipăt or, cu mâi ni t at uate şidou ă pumnal eî ntr-
o eşa rfă r oşie şi
un t ar abon ez uc văl transp aren t peste must ăţi
le care a pr oa pe i î
acop ereau gu ra, pr ecu m şicâ ţ
ivaal ţi străini ca re a r fi put ut fi
de or iunde. Dar fiec ar e di ntre ei av ea î n f aţa l ui c âet o
gr ămăj oar ă de mon ede, dedi f
erite măr i
mi . F ii
nd at ât de
apr oa pe de Pal atul Ta rasin, Femei a Răt ăcitoare îi at răgeape
oam eni i cu dar e de mân ă.
Scu tur ând cel e ci ncizaruri î n cu pa de p iel
e,Mat l e ă rst urnă
pe mas ă.Douăcor oane, dou ă stele cu o cupă.O ar uncar e
1143
acceptabi
lă, deşi nu una cu adevăr at bună. Nor oculîi ven
eaîn
valuri
,şiî n acelmomentval ulpăr ea destulde jos,ceea ce
însemna că nu câş t
iga maimul t de j umătaet din aruncăr
i
.
Pân ă acum r euşise să pi
ar dă zece m ânii la rând, ceea ce er
a
mai mul t decât neobişn
uit
. Zaruri l
e rtecu răla un străin cuochi
albaşt
ri, un băr bat udr cu f aţ a ascu ţită, ec părea a avea
su fici
enţi bani î
n ciuda hainelor mpsile,brune.
—I ar au i
eşit
,se apl ecă Vani n să-
işoptească l
a ureche.
Thom spunecăî ncănu- şidăseamacum.
Mat se r st
âmbă l a băr batul gras,facându-l săse nî drepte de
spat
e mai ui te dec ât t e-ai fi aş tept
at de l a ci neva de
dimensi
unile uli
.Î ngh i
ţind jumăt ate di
n punciul de p epene din
cupa de a rgi
nt, Matse nî cr untă cătr
e masă . Din nou ! Zaruri
le
omului cu och i albaştri seop ri
seră pe masă, tr
eicor oa ne,un
tr
andafir şio nui a. Se a uziră cât ev
a murmur e al câşt
igul său.
— Sânge şicenuşă!mormăiMat .Nu mail i
pseşt
e decâtca
Fi
icacel or Nouă Luni săi nt
re şi sămă i a. I
nsu l cuochi albaşt
ri
seînecă cubău t
ura.Ai maiau zit aces
t nume? nî trebă Mat
.
— Punci ulmi-
ai nt
ratpeopart egreşit
ă,ziseomulî ncet,cu
un accent nedes l
uşit
, pe care Matnu î lrecunoscu. Ce nume e
ăla?
Matf acuun ges tî mpăciui
tor
; văzuse ulpte pornind de al mai
puţi
n lucru. Vâr ându-şi î
n punga de b ani mon edele de a
ur ş i
argi
nt, o puse nîbuzunarul hai nei.
— Am t ermi
nat.Luminasăvăbi necuvântezepetoţi
!
Toatăl umea de l a masă r epetă urarea,chiar şistrăi
nii.
Oamen i
i erau foarte p ol
iti
coşiîn Ebou Dar .
Deşi nu er a încămi j
locu
l dimi neţ
ii, sa
la mar e era des t
ul de
pli
nă,i ar la o al t
ă masăun j oc de zar uri adăuga r âset
e şi
gem eet zarvei din han. Doidi ntre fii i mai tiner
i ai j upânese
i
Anan leaj utau pefemei l
ecar eserveau să aducă miculdejun
pentru ceint â
îrzi
aţi. H angi
ţa st ăt
ea l a ca pătul săli
i, âlngă
tr
ep t
ele al be de pi atr
ă, ă f
ră bal ustradă, supraveghi
nd t otul
,
1144
împreu
nă cu o f emei
e tânără şidr ăguţ
ă aicăr eioc hi mari şi
negristr
ăluceau cu vesel
ie,de p arcăar fi ştiut o gl
umă pe ca r
e
nu o maicunoş t
ea ni
meni al t
cineva.Chipul îi era un ov al
perf
ectnca îdr
at d e un păr negr u, ts
răl
ucitor
, air decol
teul
adânc al rochi
eicen uşi
i
,î ncinsecu o cu rea, of
ereao privel
işt
e
apet
isa
ntă. Veseli
a din ochii eicrescu în ti
mp ce- i zâmbea l
ui
Mat.
— Cu nor ocul Domniei Voastre, Seni
or Caut hon, zise
j
upâneasaAnanpeunt onfoartesec,soţulmeuart r ebuisăvă
î
ntrebe unde să-şitri
mită vasel
e d e pescuit
.
Mat acceptă t
itl
ul f
ără săcl ipească.În Ebou Dar , puţi
ni erau
cei car
e ar fi pr ovo
cat al duelun sen ior, ceexce pţi
a celorl
alţ
i
seni
ori
. Er a o simpl
ă problemă de ari t
met i
că. Erau maipuţ i
ni
seni
ori decât oameni obi
şnuiţi
, deci mai puţine şan sesă vâr e
ci
neva un pumnalî n el. Chiar şi aşa,t rebuise să cr ape trei
capet
e n î ul
ti
mele zecezil
e.
— Mi -
et eamăcănor oculmeunumer geaşa,j upâneasă.
Olverapăru brusc ân lgăel.
— Put em mer gel acur sel
edecai,Mat?întrebăelnerăbdător
.
Fri
elle,fii ca mi j
locie a j upâneseiAnan, al ergă să-l pri
ndă pe
băiatdeumeri .
—I ertar
e,Seni ore Caut hon,spuse neli
nişti
tă.Tocmais- a
st
recu ratpe â lngă m ine.Jur pe Lu mină, aşa a făcut
.
Fata urma să se măr i
te î
n curân d – dej a pu rta în jurul
gât
ul ui zv etl ălnţişorul d e argi
nt de ca re atârna cu ţ
itul de
căsăt
orie – şi seof eri
se ăssteacu Ol ver
,râzând căeaar vr easă
ai
bă şa se i .
fi Mat bănui
a că ea încep
ea săsp er
e săi ba
ă fiice.
Nalesean, car e t ocmai cobora pe sc ăr
i
, pri mi n î pl i
n
căutătura l ui Mat, suficient cât ăs se oprească di
n drum.
Nalesean fusese cel care lîînscr
i
sesee pVânt în două cu r
se, cu
Olver călărind – cei car
e călărea
u aicier
au băieţi –,făr
ă caMat
săşt ie n i
mi c până când nu se ertminase.
Vân t se ov
dedise afi

1145
la f elde r apid ca numele său , ceea ce u n aj ut
a deloc. Două
victoriiîideschi
seser
ăgustulluiOlverpentrumaimul t
.
— Nu evi na t
a,jupâni
ţă,îizi
sel uiFriel
le.Poţisă-lvârişi
într-un but oidacă r eb
tuie,ai binecu vân
tarea m ea.
Olver î
i aruncăo pri vi
re acu zat
oare,dar o cl ipă mai târzi
u se
întoa r
se că t
re Friel
le,cu un r ânjetob razni
c pe ca re-
l văzuse
prob ab i
l pe undev a. r A
ăta caragh i
os cu ur echile lui mar i şi
gu ral argă;nu avea să fie n ici
odată un băr bat chipeş.
— O să st
au cumintedacă mă potui tala ochiităi
.Aiochi
frumoşi .
Fri
elle se
măn a mul t cu mama sa, şinu doara lî nf
ăţi
şar
e.
Râse u dl
ce şi î
l gâdi
lă sub băr bi
e,f ăcându-l săr oşea
scă. Mama
eişif emeia cuoch i mari zâmbiră.
Clăt
inând din cap , Mat nî ce
pu să ur ce sc ări
le.Trebui
a să
vorbeascăcubăiatul.Nuputear ânj
iaşalat oatefemeil
epecare
le vedea. Şi să-i spună uneif emeică av ea och if
rumoşi! La
vârst
al ui!Matnu avea i deedeundeî nvăţaseOlveraşa ceva.
Când aj unse iî dreptul lui Nalesea
n, acesta spuse:
—I ars- au f
urişataf ar
ă,nu- iaşa? Nu er aoîntrebare,iar
când Mat dăd u di n cap, est rase scurt debar ba ascuţit
ă,
înj
urân d. O să ad un oam eni
i, Mat.
Nerim se agi t
aî n cam ea
rl ui Mat, ştergân
d masacuo câr pă,
de par căser vi
toarele nu ar fi cu răţat deja praful în diminea ţ
a
aceea,î mpărţea cu Ol ver od ai
a al ăt
ur at
ă,ce va maimi că,şi
arareori i
eşea din Femei a Răt ăci
t
oare.Ebou Dar er a părăginit şi
neci
vil
izat
, zicea el.
— Stăpânuli eseî
n oraş? î
ntrebă Neri
m peun t on l
ugubru
când Matî şi lua păl
ăr i
a.Cu hai na aia? î
mi e t eamă căare o
pată de vin pe umăr , de se ar
a t r
ecut
ă.Aş fi cur ăţ
a-t
o dacă
Senior
ul nu ar fil uat-
o în gr abă de d i
mineaţă, şimai are şio
gaură în mân ecă – o gau ră de pu mnal, cred – p e car
e aş fi
putut să o cos.

1146
 Mat lîlăsăsă sc oată o hai nă cenuşie cu suluri de argn
it
br
odatelagulerşimanşete,dându-i-opeceaverdebrodatăcu
aur.
— Sperca Stăpânulsă încer
ce măcarsă nu o maipăt eze
ast
ăzicusâ nge. Pet
el
e de sâ nge sunt f
oarte gr
eude sco s.
Era un compr omi
s l a car e ajunseser
ă amândoi . Mat iî
suport
al ui Neri
m exp r
esia moh orât
ă şiob serv
aţ
ii
le su mbre şiî
l
lăsa să- i aducă,ă- s
i cureţe şisă -i dea lucruri pe ca r
e ar fi
put ut şielsăşil e ai şisi ngur;î n schimb, Nerim acceptase,făr
ă
tragere d e n
iimă, sănu î ncerce să
-lî mbrace.
Veri
ficându-şicuţ i
tele vârâte pe mâneci,sub hai nă şiîn
car âmbii ci
zm elor n îal
te,Mat şi î l
ăsă su li
ţa într-
un co l
ţ,l ângă
arcu lf ără coar dă, şicob orî î
n faţa hanul ui. Suliţ
a părea să
atragă t ot elf
ul de i dioţ
i ca re voiau să se l upte,la f elcum
trăgeau muştel
e a l miere.
În ciuda pălăriei, broboane d e sudoare apărură p e ch
ipul său
când păşi ar af
ă di n umbr a şi r ăcoar
ea han ului. S oar
ele
dimineţi
i ardeaasem neacel ui al amiezi
i de vară din vr emuril
e
norm al
e şi, cut oat
e a stea, Piaţ
a MolHar a er
a plină de o amen i
.
Rămaseui tându-seî ncr
unt at alPal at
ul Tarasi
n. Cu Jui l
in şi
Thom stânddepazăî năunt ru,iarVani
naf ar
ă,cum reuşeau să
plece fără să fie văz ute? I eşeau aproape în fiec ar
e zi. După
primele rt
eidăţ i
, Mat t rimisese menoai săsu pravegheze fiecare
ieşi
re posibil
ă di n mar ele dom de pi at
ră albă, înlocuindu-i
înai
nte d e căder
easer ii
. Abi a dacăer au suficienţ
i, punându- se
şipe ell a socoteală, şipe Nal ese
an. Ni
men i nu văz usenimic,
dar, chiar î
nainte de pr ânz, Thom ieş
ise spunând că f emei
le
pl
ecaseră cumva. Băt r
ânul men est
relpăreala capătul nervl
i
or,
gata să-şismul gămust ăţi
le.Mat ştia ce se î
ntâmplă. O făceau
doar casă -l necăjească.
Nalesean şicei lal
ţi aşteptau asu
daţi şiînt
unecaţi. Nalesea
n
î
şi at i
ngea mân erul sab i
ei de pa rcă ar fi av ut c hef să o
f
oloseascăîn acea zi
.
1147
 — Azi căut ăm dincol
o de r âu, zi
se Mat . Câţ
iva oşteni
schi
mbar ă pri vi
rineli
nişti
te;auzi seră poveşt
il
e.Vani n îşimut ă
gr
eu t
ateade p e u
n picior pe a lt
ul, cl
ăti
nând din ca p.
— Pier
der edevreme,zisesec.DoamnaEl aynenu s-arduce
î
ntr-
un ast f
elde l oc. oa Pt
e f emei
a Ai elsa u Bi r
gitte, ad
r nu
DoamnaEl ayne.
Mat nî chise och
ii o cl ipă.Cum r euşi
se Elayne să di st
rugă
atâtde r eped e un bărbatat âtde b un? To t sper ase că Van i
n o
să-şi ervină dacăer a sufici ent de mul t t i
mp depar t
e de
influenţa ei, dar nîce
puse să î
şipi ardă speran ţ
a.Pe Lumi nă,
câtl e mai di sp
reţ
uia pe n obi
le!
— Bine,dacănul evedem astăzi,putem săuităm deRahad–
acolo o săi asăîn evidenţă cani şt
e ciocârl
ii colorat
eî nt
r-un stol
de ciori –, daram de gân d să el găse sc i şdacăse asc und sub
un pat î n Puţ ul Osân dei
. Cău taţiîn perec hi, ca de ob i
cei, şi
păziţ
i-vă spat ee
l unul al t
uia. cu Am t r
ebuie să găsi m ni şte
barcagiicaresănet reacărâul .Arde-m-ar,spercănu aupl ecat
toţ
i săvâ ndă f ructe O amen il
orMări i.
Lu i E layne i s e păr ea că st rada ar aăt exa ct ca î n
Tel’aran’rhiod,cl ădiri de căr ămi dă de ci ncisauşase et
aj
e,
acoperite pe i ci, pe co l
o cu o t encuial
ă sco roji
tă, înghesu
ite
unele î n altel
e dea supra uneist răzicu pava j den i
velat.In acel
momen t al zil
ei, cusoa rel
e a uriu ar zând dea su
pr a ca pet
el
or or
l,
umbr ele d i
spăruseră cu desă vârşire din aleil
e nîgu st
e.Pest e o
tt
bâzâiau muşt e.Singur a dif
erenţăf aţă de Lumea Viselorer au
rufel
e car e atârnau de l a fiecar
e fereast
ră, oa
men i
i – nu er au
mulţi af ar
ă,des i
gu r – şimi r
osul, o mi asmă respingăt
oa re de
lucruri stri
cate car e o f ăceasă î ncer
ce să nu r espir
e pr ea
adânc.Di n nefericir
e,î n Rahad toat
e străzi
l
e arătau l af el
.
Opr ind-o pe Bi rgit
te cuo mân ă pu să peumăr , măs ură din
pri
viri o cl ădire păr ăgi
nită, cu rufe pon osi
te at ârnând l a
jumăt atedinferestr
e.Un pl ânssubţ
iredebebeluşsest recura

1148
de undeva di n int
erior
. Aveanumărul bun de et aje:şase.Ea era
si
gură căf useseră şa se.Nynaevensi i
stase că ci
nci.
— Nu cr
edcăart rebuisăstăm aicisănehol băm,ziseîncet
Bir
git
te.Oamen iiîncepsăseui tel a noi .
Nu era t ocmai adevăru l
, dar B ir
gitt
e er a îngrij
orată pent
ru
ea. ărBbaţi ărfă căm aşă,oar d în ves te pon osi
te, erpi
deau
vr
emea pest răzi
,cu soarel
er ăsf
rântîn cerceiidealamă şiîn
inelel
e cu st i
clă co l
orată, sau seţ ineau încet după ele cani şt
e
câini de pripas, neh ot
ărâiţ parcădacăsămâr âe
i sau sămuşt e.
La f elfăceau şif emei l
e,î n r ochi
il
el or zdr
enţăroase, cu bij
uteri
i
de al amă şist i
clă col or
ată. T oi
ţ purt au un cu ţ
it curbat al
centură şicâ teodată şiun cu ţit si
mpl u, de bucătărie.
Nimen i nu-i aru ncaeisa u lui Bi r
gitt
e privi
rii nsist
ent
e,deşi
Birgit
te,păr ând î n vâr st
ă acu m, se ui ta adeseori provocat
or,
fiind maiî naltă dec ât emfeil
e di n Ebou Dar . Asta era ceea ce
vedeau,dinpricinaţ esăt
uriicompl i
catecu AerşiFocf ăcutăde
Elayne cufir e n iver
sa
te.Când El ayne se i ta
ul a Bir
gitt
e,ved eao
f
emei e cu riduri fine la colţuri
le ochil
or, cu părul negru având
cât
eva fir
e a l
be.Degh izări
le erau mai uşoredă fcut atuncicân d
nu t e îndepă rt
ai r p
ea t are de f elul nî car e arăat de f apt
persoana, astf
elcă păru ll ui Bir
gitt
e,l egat nî patru l ocuricu
pangliciverzi
, er a mult m ai lung decât lp î
urtau femei l
e di n
Ebou Dar , şini ciElayne nu- şit ăiasepăr ul, dar nimen i nu
părea să l e acorde atenţie.Er a o degh izar
e per f
ectă. Şi-ar fi
dori
t doa r să nu as ude at ât de tare. După ce adău gase o
ţesă
tură şimai com pli
cată de S pi
rit
, care mascaabi li
tat
eaunei
f
emeide acon duce, El ayn
e rtecuse nîacea di mineaţă chiar e p
sub nasu ll ui Meri lil
le.Încă purt a ţesăt
ura, că cil e văzusede
mai mul t
e or i pe V anden e şiAdeleasedaceast ă parte a âr ului.
Veşmintel
e nu f ăceau parte din ţesătur
ă, desigur. Erau
rochi
il
e simple de l ână, cu br oderi
i uzate pe mâneci şiîn j urul
decol
teuri
lor a dâncişiî ngust
e.Veşm i
ntel
e de co rp şici orapii
erau şieidi n lână, dându- ilui Elayn e o senzaţi
e d e mâncări me.
1149
Le pri
miseră de la Tyli
n, împreună cu di ver
sesf aturişicu ţ
itel
e
de căsăt
orie cut eacă albă. Se păr
eacăf emeil
e mări tate aveau
mai puţi
ne şan se să fie p rovoca
t
e al duel ,iar ceel văduve, car
e
resp
ingea
u o nou ă căsătorie,erau cel mai puţin su scept
ibi
le să
fie provocaet. Vârst
a aj ut
a şi ea. Ni meni nu o pr ovoca pe
buni
cuţăcupărulal b,deşieraposibi
lsăprovoaceeapeci neva.
— Credcăart rebuisăi ntr
ăm,ziseElayne,iarBir
gitt
et r
ecu
î
nainteaei , cu o mână pe cu ţ
itul de al centura gr
oasăde â lnă,
deschi
zân do u şă evnop si
tă.
Î
nău ntru se vedea un holî ntunecat, cu uşi butucănoase,
car
e seer m
tina cu o scar ăî ngu st
ă de căr ămidă ci
obi
tă. Elayne
nu sesi mţea u şur
ată.
Cu t eci
le albe sa u nu l a cuţit
ele de că să
torie,săintriîn acele
l
ocu riîntr-
o cl ădi
reî n ca re nu l ocui
ai era o ca l
efoarte bună de
a te trezi î
ntr-o lupt
ă de cu ţi
te.La f elşidacă punea iîntrebări
sau dacăer ai preacu ri
os.Ty li
n l e sfăt
uise ă snu facăast a, dar
în prima zi vizitaser
ă hanuri, mar ca
te doa r d e uşile albastr
e,
plănuind să spu nă că voiau să cumper e l ucruri vechi
, să l e
repare şiap oisă l e vândă. ăcuF se per eche cu Bi rgi
tte,i ar
Nynaev e cuAvi endha pent
ru a cer ceta mai mul t
e ocu
l ri. Săli
le
mari ale hanuril
or erau locuri întunecaet şisu mbr e,i ar de
două ori î n tot t a
ât
ea încercări Birgi
tte trebuise să o scoa tă
afar
ă, ambele cupumnal el
e nî mâi ni
,î nainte de aaveaecaz nuri
seri
oase. A dou a oară Elayne trebuise să con ducă Put erea,
pentru a răsturna două femeicar e eşi
i seră după el e nî stradă,
şich iar şi aşaBi rgi
tt
ef usese si
gură căci nevale urmăriseapoi
toat
ă zi ua. Nyn aev
e şiAvi endha avu sese
r
ă aceleaşinecazuri,
doar căel e nu fuseser
ă urmărite;Nyn aev
e ol ovi
se e p ofemei e
cu un scau n. A şa că r enunţar
ă chi ar şi al î ntr
ebăril
e
nevinovaet, şi sper
au să nu ni merească în lama unui cuţ it
atuncicân di ntrau pe o şă.
u
Birgit
teî ncep
u săur cescă ri
le abrupte,aruncâ
nd despri viri
în spate. Mirosul mâncăr
ii se combina cu mi asm
el
e R ahadului
1150
înt
r-o manieră careî ţ
iî ntor
ceast omacu l pe dos. Bebel
uşu l nu
mai plângea, dar undevan î cl
ădir
e of emeie nîcep
use să ţ
ipe.Pe
al tr
eil
eaet aj un bărbat lat î
n sp ate,gol până l a br
âu, desch i
se
bruscuşaî nfaţalor.Bir
git
teseîncruntă,iarelridicăambele
mâini, cupalmel e căt
re ele,mergând cusp atele şiapoit r
ântind
uşa nîurma u li
.
La ulti
mul et aj
, unde ar fi t rebuit săseafle dep ozi
tul
, dacă
era cl ădir
ea cor ec t
ă, o f emeie deş irat
ă, într
-o căm aşăde
bumbac,st ăteapeun scăunelî n praguluneiuşi
,ascuţ i
ndu-şi
cu ţi
tul în timp ce î ncer
ca să si mtă o briză, i
ndif
erent câte d
slabă era. Î şirăsu cicapul către ele,iar al
ma seopripe pi atr
a
de ascu ţit
. Se ui t
ă fix l a ele în t i
mp ce f emeile dădeauî ncet
î
napoipe scă ri
,i ar hârşâ
it
ul met alul
ui nu se u azidin nou până
nu aj unserăl a baza scări
i. Elayne oftă uşu
rată.
Era mai mul t de cât bucuroasă că Nynae ve nu pr imise
rămăşag ul. Zecei l
e.
z Fuseseai mmul t decâtoptimist
ă. Asta era
cea de a unspr ezec
ea zi, unsprezece zil
e de cân d se ar a avea
senzaţ
ia căse fl a
ă pe a ceeaşistradă cadi mineaţa, unsp rezece
zi
le de cân d nu găs eau ni ci măc ar n u indi
ciu des pre vas.
Uneorir ămăsese
ră la palat doar ca să-şilimpezească mintea.
Era atâtde f rust
rant! Bine măcară c Vandene şiAdel eas nu
aveau niciele noroc. Din câte vedea Elayne,ni meniî n Rahad
nu arfi spu s d e bunăvoei două vorbe unorf emei Aes S edai
.
Oamen ii se op
teaudin cal ealorde n îdat
ă ce-şidăd eause ama
ce erau . Văz
use dou ă f emei nîcercând să o î njunghi e pe
Adeleas,probabi
lsă o jefui
ască de r
ochia de mătase pe care
prostănacao purt aî n Rah ad,iarpân ăl e săl
tă cufir e de A erpe
amân două,ar uncându-le pe o erfeas
tră dou ă etaj
e maisu s,nu
mai er a nimeniî nj
ur. Ei bine,nu avea de gâ nd săl e al
se e p cel
e
două să -
i gă sea
scă va
sul şisăi -lia de su b nas.
Odat ă ajunsă î n stradă, şiî ami nt
i că î n Rah ad exi st
au
l
ucr uri mul t mai r el
e decât rust
frarea. Chiar în f aţa ei, un
bărbatzvelt
,cu pieptulacoperi
tdesângeşiun cuţ i
tîn mână,
1151
sări di
n ca drul uneiuşi ,întorcându-
sei mediat să
-lînfrunte pe
cel car
e eşea
i după el, un bărbat mai înalt şimai greu , cărui
aîi
sângera un ob raz. Se mişcau î n cercuri, uit
ându-se ţintă în
ochii cel
uilal
t, cul amele cuţit
elor î
ntinse. O mică gloată se
adunasesă- i privească,răsă
rind parcă di n pavaj; nimen i nu
veneaaler
gând,şini meninuplecamaidepart e.
Elayne şiBi rgit
te se mut ară pe mar gniea str
ăzii
, dar nu
plecară ni ciel e.În Rahad, acest lucruar fiat r
as atenţi
a, şier a
ult
imul l ucr u pe car e l-ar fi dor it
. Trebuiau să se ui t
e,dar
Elayne î şifixă pri vir
ea di ncolo de cei doi băr baţ
i, dist
ingâ nd
doar mi şcă ri vag,
i până câ nd, brusc, mişcareaî ncet
ini
. Clipi şi
se or f
ţă săse i u
te.Băr batul cu sân gepe pi eptfăceao par adă
vi
ctorioasă,r ânji
nd şiagit
ând ol amădepecar epi curasânge.
Celălalt băr bat zăce
a cu f aţa în jos pe caldarâm, tuşi
nd sl ab, la
nicidou ăzeci de paşide ea .
Elayne se mişcăinsti
nctiv. Micaeiabi l
itate de aTămădui er a
maibună dec âtni mic când un om sân ge
ral ovit de moarte şi,la
naiba cu cecr edeaual ţ
ii despre AesSed ai!
, dar n îaint
e de a
f
ace t alpas oal t
ăf emei
e nîgenunchease ângă
l băr bat. Cev
a mai
î
n vâr stă decât yn N aev
e,purt a o rochie albastră cu o cu rea
roşi
e,î ntr-
o star
e ceva mai bună decât se u pt
eaved eade o bicei
î
n Rah ad.La î nceput, crezu că est e i ubit
a băr bat
ului
muribund, maial es când învingăt
orul î
ncepu sădev i
nă seri
os.
Nimen i nu încer
că să plece;toţ
i urmăreauî n t ăcer
e cu m femeia
î
lî ntoarse e p b
ărbat pe spate.
Elayne tresărică c,iîn loc să-
i şt
ea
rgădr ăgă
sot
asăsâ ngel
e de
pe b uze,femei a scoasemâ o
nă de er
iburi şile nîdesăîn grabă
î
n gu ra băr batului
. n Îai
nte să-şi et
r
ragă mâna, t s
răluci
rea
saidarului o încon j
ură pe f emei
e şiaceast
a începu să ţ easă
pân zele Tăm ăduirii cu mul t maimul t
ă iscusi
nţă decât ar fi
reu şi
t E layne.Băr batul se su f
ocă,scoâ
ţnd mar e parte din
frunze af ară, r etmură, ap oi ăm
r asenemişcat
, c u ochii pe
j
umăt atedeschişiînsoare.
1152
 — Prea târ zi
u, se pare, zi
se femei
aî ntorcându-
se către
bărbat
ulzvel t.Baris,t
rebuiesă-ispuisoţieil
uiMasi ccă i-
ai
uci
s b ăr
batul .
— Da,Asr a,răspunseBarisumi