DR. C.

V L A D
DOCENT UNIVERSITAR

MIHAIL EMINESCU
DIN PUNCT DE VEDERE PSIHANALITIC

Motto: "Ceea ce omul numeşte

geniu este neooia de a Iubi; in
afară de aceasta totul este desert".

A. de MUBet

EDITURA "CARTEA ROMÂNEASCĂ", BUCUREŞTI

3668.-93'> www.dacoromanica.ro
 PREF A TA
Nu am veleitdfi de scriitor". Sant un medic
care se ocupd cu tdmdduirea psihonerrozelor, a
acelor stdri marginale cari nu-i dau dreptul unui
om sd se considere nici sdatos $i nici bolnav.
Cum tratamentul acestui fel de turburdri dureazd
uneori luni de zile in $edinfe aproape zilnice
am ocaziunea sd pdtrund pand in cele mai ascunse
cute suflete$ti ale suferinzilor. In acest tel au
inceput cu timpul sd nzi se grupeze oamenii, dela
sine, in cateva categorii $i nu multe. De altfel
nici culorile spectrului solar nu sant multemari,
infinite sant insa posibilitofile lor de combinare.
Deasemeni nu sant multe nici sistenzele de dra-
goste ale oamenilor caleva desi prezintd
atatea deosebiri de tonalitate $i amplitudine 'Mc&
fiece individ pare ceva deosebit, ceva unic in
felul sau $i, cu toate acestea, totul e inchis in
cateva sisteme, ce dau cateva categorii de oa-
meni.
Pe Eminescu l'am citit atata in prima r:zea ti-
nerefd incat 11 $tiam pe dinafard aproape in-
treg. Astfel cd, avlind mereu latentd in mintea
www.dacoromanica.ro
4

mea lntreaga opera a acestui Lucealdr" roma-

nesc, n'a lost nevoie decdt sä md gdndesc la el
ca sä sard dela sine rubrica" in care s'a incadrat
asa zicand singur. Dacti n'am dus de-ocamdatd
pada la ultimele ei concluzii analiza poetului no-
stru, aceasta se datoreste unei slieli fald de o
parte din publicul mare, in fala cdruia nu trebue
sa uitlim de principiul dozdrii. Motivul? Acest
onorat public are an mic cusur si-aceasta
de cdnd lumea: cdnd cineva lace o opera extra-
ordinard vorbesc de cele de valoarea celei
eminesciene lumea din care lace parte cautd
sa-1 enucleeze, elimine ca pe un corp strain,
supdrdlor. Dupd un limp nzai ales dupe!
moarte ceind opera aceluia se iinpune cu tot
mai multi' forld, masa il tidied la rang de geniu,
erou, zeu, adicd tot an lel de eliminare din rdndul
oamenilor. Cu alte cuvinte int& 21 rdstigneste si
pe urmii se tdreste in genunchi, cu frantea in ld-
rand inaintea lui. Surplusuri de atitudini in am-
bele cazuri. Sii ne amintim numai de laptul ci
Eminescu nu prea a lost recunoscut in viald,
era mereu anulat" ce mai vreli cdnd chiar
'un Al. Macedonshi ii credea pe Eminescu un
pretin.s poet", iar allii un stricator al limbii
ronzdnesti"?
Cu timpul l'au spdlat insd de noroi i l'au
urcat pe piedestal Wand din el un geniu, sau
mai bine zis un idol si aceeas categorie de oa-
nteni can ii impro,scau pe Eminescu in timpul
vielii crezdnd cd le lac placere altor zei mai
vechi se erileazd astdzi in apdratori ai altarului
www.dacoromanica.ro
 5

strigdnd in gura mare prolanarer cdnd cineva

incearcd sd-1 vadd pe poet ca om. 0 alitudine
alectivd explicabild dar nelalocul ei nici alunci
i nici acum.
Dacd l'am studial pe Eminescu in lucrarea de
lald, aceasta n'am Idcut-o cu scop anume de
a contribui la cunoaterea speciald a poelulai
nostru ci pentrucd Eminescu e un pacient al
natiunii intregi si pentructi se preteath parte bine
pentru o excursie intr'un suilet omenesc. Sco-
pul? In ultima instantd pentru a ne cunoa*
pe noi, pentru a ne orienta noi, pentru a descoperi
principiile i cercurile in cari se sbat inchise bie-
tele noastre sullete ale tuturor, cad aceasta o
scopw,ste doar intreaga Aintii, intreaga arta si,
in general, intregul sbucium al acelora cari mun-
cesc pe teren social.

labile cititor sau cititoare,

Dacd ai observat vre-odat4 indiferent de
gradul de culturd pe care il ai cd iti scade
respectul lafd de un om mare dupd ce l'ai surprins
mdnand sau indeplininduli alte functiuni fiziolo-
gice, atunci nu nzai citi cartea aceasta, dd-o incolo,
cdci ar putea sa-ti scadd admirafia fatd de Emi-
nescu, n'ac vrea sd se intdmple aceasta cu
.,si
nici un chip. Dacd pofi insd dilerenlia durerea
lui cristalizatti in opera ce ni-a ldsal-o ca mo,ste-
nire de micile mizerii care sdnt fatal legate
de o mind de pdmdnt", ci poti admite existenfa
ambelor feluri de manilestliri, chiar dacd stau

www.dacoromanica.ro
6

in legdlurii sau decurg una din alia, atanci ci-

te,ste-o cdci, in acest caz, imaginea poetului va
cre4e in stifle/al D-tale 5i te vei mai alege, even-
tual, i cu un profit personal in dorneniul acelor
1 ramdrztdri intinze pe cari nu prea ai avut oca-
ziunea sd le spui nimdnuia ci mai ales n'ai avut
dela eine cere prea matte lamuriri.

AUTORUL

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I

SCHITA STRUCTURII MINTALE A LUI

MIHAIL EMINESCU
Ca un cdntec de sirend
Lumea 'ntinde lucii mreje;
Ca sd schimbe-actorii 'n scend,
Te mome§te In várteje.
Tn fie-aldturi te strecoard,
Nu boga nici chiar in second'
Din cdrarea ta afard
De le 'ndeamnd, de te chearndl"

Urnarind cursul vietii lui Eminescu, a§a cum

ni l'a expus, centralizat, in recenta sa lucrare,
D-1 G. Calinescul) si mai recitind odatä §i ope-
rele celui mai mare si mai nenorocit poet pe care
l'a avut pAng astäzi neamul românesc, nu-i e
greu unui medic sa."-§i dea imediat seama ca'. Mi-
hail Eminescu a prezentat in tot timpul parä
la isbucnirea meningoencefalitei sale tabloul
clinic al unui bolnav care era continuu in peri-
col de a deveni schizolrenic, o maladie numitä
r) G. CMinescu: Viata liii Mihai Erninescu, Cultura
Nationalä.

www.dacoromanica.ro
8

§i dementa precoce. In tot timpul vietii a pre-

zentat simptome de aceastä natura §i a fost o
minune de echilibristica faptul ca, de§i se afla
necontenit pe muchea prapastiei, s'a mentinut
totu§i de-asupra, farä sä se prabu§easca in intu-
nericul acelei maladii care, ce e drept, l'ar Li
scapat pentru totdeauna de framantari, dar ne-ar
fi lipsit in acela§ timp §i pe noi de acele curcubee
de lumini feerice, pe cari le-a produs mistuin-
du-se pe sine. S'ar fi mentinut cu siguranta §i.
mai departe, panä la o seniizare precoce, daca
firava spirocheta palida nu i-ar fi subminat lent,
dar catastrofal de sigur minunatul ski. creer.
Fara acel spiril, de§i ve§nic in pericol din cauza
structurii sale suflete§ti, nu i s'ar fi indeplinit
acea stranie presimtire pe care a cantat-o singur
a§a de sfa§iitor:
Unde-s sirurile dare din viatä sä le spun...
Ahl organele's sarmate i mäestrul e nebunl"
Diagnosticul clinic incontestabil, care rezultä
din studiul vietii §i operei eminesciene, e ceea
ce numim skizoidie, o treapta premergatoare ski-
zofreniei. Din cele ce vor urma, in acest capitol,
se va vedea ca lui Eminescu nu i-a lipsit nirnic
din cadrul de simtome al skizofreniei, de§i el
nu era, dupa cum am arnintit, cleat un skizoid
§i de§i sant, pe de alta parte, skizofrenici ade-
värati cari nu prezinta o simptomatologie a§a de
complectä cum o gasim la poetul nostru.
Simptomele principale ale acestui fel de tur-
burari psihoafective sant urmatoarele:

www.dacoromanica.ro
 9

i. 0 instrdinare 1) progresivg de lumea externä,

intovgra§itä de o incapacitate de a se adapta la
realitate.
2. Negativism activ sau pasiv un fel de in-
dgrátnicie in a se comporta altfel de cum pre-
tinde mediul familiar sau cel social.
3. Narcism sau narcissism intovgrd§it de o
serie intreagg de turburgri afective cu sau fgrg
devieri, cari duc pang la o parezg a afectivitgtii
fatg de toate impresiile ce-i vin din afarg.
4. Scindliri i alterdri de personalitate 2) into-
värg§ite de nesigurantg de sine, de dimensiuni,
de raporturi etc.
5. Reactivarea lama infantile i proectia ei in
realitatea actualg, cu care se amestecI i con-
fundg.
6. Bizarerii, stereotipii, catatonii.
7. Raptusuri hotgrari bru§ce, färg multà pre-
meditare ca fugi (spre sau de-acasg.), incercgri
de sinucidere etc.
8. Neglifenfd in legaturg cu persoana proprie,
ce poate ajunge Ong la murdgrie crasd i chiar
gatism.
9- Raspunsuri sau actiuni aldturate (vorbei-
reden, vorbeihandeln) etc., etc.
Acum sä incercgm pe rand sg vedem ce a pre-
zentat Eminescu din acest cadru simptomatologic.

1) Instrainare =-- alienare, alienus strain.

a) Skizofrenie skizein a despica, fren minte, su-
flet.

www.dacoromanica.ro
10

1. Neadaptare la realitate si negativism

Ochii mei'sallam visdlorila steaua
singurdtdiii".
De te-ating, sd feri in Idturi,
De hulesc, scf taci din gurd
. . ,

Zicd top ce vor sal zicd,

Treacd 'n lume cine-o trece,
Ca sd nu 'ndrdge,sti nimicd,
De rdmdi la toate rece !

Eminescu nu s'a putut niciodata adapta la

realitate. Aceasta trasatura ii e asa de caracte-
ristica, incat ii invalue opera si viata ca o atmos-
fera" cum se exprima D-1 T. Vianu referitor la
melancolia ce timbreaza opera eminesciang. In
fata obstacolelor ce i le punea viata reala in cale
se refugia intr'o lume a lui pe care si-o cladia si
o carmuia singur ca un zeu cu bagheta magica
a fanteziei sale. Aceasta fuga de realitate era
cel mai satisfacuta in timpul creatiilor sale. A-
semeni indivizilor cu somnul greoi care se in-
cle#eaza cu gemete de visul inceput ci refuth in
convulsiuni .0 se intoarcd in lumea conAinlei,
poetul cade intr'un delir intelectual care-1 sustrage
cu total din prezent. El lucreath posedat de lan-
tezie"... momente in cari devenia cu destivar$ire
orb pentru circumstanle, uita de zi ci de noapte,
uila sa meinance, dormea imbracal... poetul se
salbdtdcia interioriziindu-se cu exces, ,sedea prea
mull in aceleai rule ,si, enervat de asperitatea
lelii, 4i smulgea peril de pe obraz cu briceagul"

www.dacoromanica.ro
 11

(Calinescu). In aceste momente se refugia corn-

plect din lumea reala ne mai aratandu-se nimanui
ca pustnicii, ca un Mahomed sau ca un Crisf
in pustiu in lumea visurilor §i a reveriior.
Astfel cle crize durau zile intregi pang cand lip-
surile ii readuceau in lumea
Singuratici i straini de realitate sant si e-
roii lui Eminescu. Astfel Toina Nour ...cdte-
odald ma simt i eu! ...0, atunci imi place sd
tree prin lime cu ochii inch4i si sd trdiesc sau
in trecut sau in viitor". La fel §i Sermanul Dio-
nis, Calugärul Ieronim, parintele Euthanasiu,
lorgu etc., cari nu sant deal proectii ale pro-
priului sau suflet. Ca sa-si poatä aduna material
pentru constructia lumii reveriilor i visului citea
tot felul de carti din timpuri §i locuri cat mai in-
depärtate: mitologii, istoria Babiloniei, Asiriei,
Persiei, Indiei, etc. Din librarii cumpara cartile
cari i se pareau lui cele mai bizare si mai fan-
tastice. Ca dansul, natural, si eroii sai. Astfel
de ex. Sermanul Dionis avea obiceiul sd citeascd
numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa
sulleteascd aidt de visdtoare. Lucruri mistice,
subtilitd(i metalizice ii atrdgeau cage/area ca un
magnet e minune oare cd pentru el visul era
o viafd cj viata un vis?".
Probabil din cauza prea rnarei severitäti pa-
terne, Eminescu s'a invatat de mic copil a da
pe de laturi". La Cernauti, la 5coald citea orice
in afara de ceea ce trebuia". De-aice acea dis-
harmonic intre felul cum era vazut de profesori
pe de o parte i de catre colegi pe de alta. In-
www.dacoromanica.ro
12

magazina cuno§tinti i literaturä färä limita, nu

insä din cele obligatorii. Era de fapt un nesupus.
Apuca mereu pe colaterale. Dei religios, super-
stitios i mistic, la exhorta" nu vroia sä mearga,
fugea de ceea ce-i era impus. Daca bagam bine
de seaml aceasta atitudine e de asemeni stereotipa
pentru Eminescu in lungul intregei sale vieti.
Astfel, cand i-a propus Maiorescu sa-§i dea doc-
toratul la Berlin, fapt ce i-ar fi asigurat o ca-
tedra universitara in tara, poetul s'a eschivat pur
si simplu, de§i atat el cat i biografii lui färä
sä faca exceptie nici d-1 Calinescu inclina
sa creada cà acest refuz se datore§te scrupulozi-
tatii sale excesive. In fond corespundea sistemului
sau de a se feri de linia impusä. D-1 Maiorescu
a cdutat sd-mi impue modal sdu de a vedea,
spune Eminescu singur cu altd ocazie, dar eu ii
priveanz in ochi fix, aa ca sá creadd cd-I infeleg,
pe cdnd de fapt zburam cu gandul in alte pdrfi...
Din indemnul lor n'am scris nici un rand". A-
ceastä tendinta de a apuca pe-alaturi de realitate
mergea "Asa la primejduirea intereselor sale cele
mai vitale, o primejduire care ajungea 'Ana la
mazochism. Sistemul lui de a apuca pe de
laturi, de a se eschiva era urmatorul: &Idea le-
nomenului real a5a dimensiuni, incdt avea, pe
urnzd, motive sã se sustragli sub catmint cd nu e
vrednic. In dosul acestei modestii" era tendinta
de a fugi de liniile impuse, fenomen obici-
nuit la skizofrenici i care se nume§te negativism.
Ca nu era vorba de o scrupulozitate excesivl"
§i de motive isvorite din rationament, ne-o spune

www.dacoromanica.ro
 13

singur Eminescu printr'o scrisoare adresata lui

Maiorescu, când acesta a insistat din nou sa-§i dea
doctoratul: Cdnd e vorba sd flu pus in fata ho-
Mririi, firea mi se cld pe latd ci devin nelericit".
Era deci altaceva ce-1 silea la aceste atitudini
§i acel altceva" era tocmai fuga de realitate §i
de nevoia de a i se adapta ei. La fel a procedat
ca profesor de limba gennana. A dat acestui
obiect o importanta a5a de mare, de par'ca ar fi
fost cel mai de seama lucru ce trebuia sä-1 in-
vete un elev in liceu. Cu ace5tia era de o pedan-
terie barbard" (Calinescu) uitAnd cä el singur
a fugit toata viata de ceea ce i se impunea. A
procedat a5a fel ca, panä in cele din urma, elevii
au facut greva, iar el s'a ales cu postul pierdut.
Ca revizor Folar a 5tiut, prin acela5 sistem, sa-
se faca a5a de nesuferit inck a ajuns la ace1a5
rezultat. Acest sistem de a-si strica totul prin
prea mult" e obicinuit la copii negativi5ti can-
didati la skizofrenie. La inceput nu invata deloc
la 5coala i daca-i pedepse5te tatal lor pentru
neglijenta nu e rar sa-i vedem de-odata treand
in cealaltä extrema: se naruesc cu atata vehe-
nlenta pe carte incat nu mai pot fi opriti i daca
incearca cineva sh-i calmeze, incep prin a-5i mari
efortul pana la paroxism. E un fel de rasbunare
prin supraascultare. Faptul Ca avea dreptate Emi-
nescu i ca. situatia 5co1ilor era inteadevar de-
plorabila aceasta nu schimba nimic din realitatea
lucrurilor. Daca proceda altfel ar fi putut sä le
ajute mai mult i coa1e1or i, in ace1a5 .timp, §i
sie§i. Insa demonul mazochist 5i negativist din
www.dacoromanica.ro
14

sufletul sat' Ii silea sa. nu tie cont de realitate §i

sail därame orice pozitii cari i-ar fi putut pro-
cura o viata mai omeneasca. Mu lt tact §i multá
precautiune i-a trebuit lui Maiorescu ca sa-i poata
ajuta i atata cat i-a putut ajuta.
Ca sa se vada cà acest fel de a proceda era
un sistem stereotip la el vom vedea ca. se repetä
§i in domeniul dragostei1). i aice se comporta
la fel adica ridica femeea pe un piedestal a§a
de inalt incat trebuia sa ajunga pana in cele
din urrna la desiluzie:
Prea mult un Inger mi-ai pArut
Si prea putin femee,
Ca fericirea ce-am avut
Sä fi putut sä stee".
Nu vroia sä vada lucrurile a§a curn sant par'ca
anume ca sa iasä fau. Acest prea mull care deter-
mina näruirea a tot ce incerca ii servea in acela§
timp ca o scuza atat fatä de lumea externa cat
§i. fatä de sine. Caci nu-1 poti doar pe nimeni
certa pentru prea mult zell Aceasta trdsatura a
fost observatä fara ca sä poata fi insa inteleasa
cä e un sistem §i cä corespunde unui anurnit
cadru psihopatologic. Iata ce spune d-1 Calinescu:
Ceea ce te izbe5te dureros in activitatea de func-
tionar public a lui Eminescu, este imensa lui
band credin(,- capacitatea lui de muncd inteli-
genta i practicli 2) totdeodatd, bunul sims des&
1) Despre aceastA laturä vom vorbi mai pe larg in altà
parte.
2) Tocmai practica nu era, dupg rezultatele finale ce
le aducea.

www.dacoromanica.ro
 15

vd17it in toate actiunile... care totiqi ne apar ca,si

ridicole de optimism infro vreme obscurd, ipo-
critii, impatimata de politica".
Era mereu un factor X care därâma pana in
cele din urma totul ca la zidirea Minastirii Ar-
gesului. Acel factor X nu era deck tendinta lui
de a apuca mereu pe-alaturi de realitate i ne-
gativismul lui ascuns binisor in umbra dar care
nu era niciodata inactiv. Din cauze interne el pro-
ceda asa fel ca pe urinal tot el sa se poata plânge:
Rdmas lard o pozifie materiala asigurata si
purMnd lovitura morald ca o rand care nu se mai
poate vindeca, voi nevoil stI reiau tolagul
pribegiei, neavand nici un scop, nici un ideal".
Iar in domeniul dragostei:
$i n farmecul vietii
Nu §tiarn ca-i tot aceea
De te razimi de vre-o umbra
Sau de crezi ce-a zis femeea".
Deci nu el e de vina altiil Ca toti bolnavii
din categnria sa procedeaza asa fel ca sä se
poata pe urma simti tot ei nedreptatiti. Proec-
teaza cauzele in afara pana la persecutie chiar,
element care a aparut manifest in timpul psi-
hozei sale veritabile. Se pazea cu revolverul de
primejdii din afara, färä sa. observe ca dusmanul
era inlauntrul sau.
Acest negativism il gasim ca o trasatura co-
muna. la toti fratii lui Eminescu, ca o reactiune
contra vajnicului lor tata, dupa cum vom veclea
in altà parte. Acea atitudine opozitionista o ob-
servarn rnai ales in atitudinea lor fata de Koala_
www.dacoromanica.ro
16

Toti au Invatat prost la cele obligatorii

desi toti au fost inteligenti si. cu o memorie
de-asupra mijlociei. La toti aceeas tendinta de
a apuca pe de laturi.
Dupà cum e usor de intrevazut din cele expuse,
pe scurt, pAna aci, numai astfel de oarneni, pier-
duti intr'o lume a lor, a parte, straina cu totul
de realitate ,pot sa ajunga la descurajanta con-
cluzie
...prin aceastä lume sA trecem ne e scris
Ca visul unei umbre, ca umbra unui vis".

2. Narcismul eminescian
Narcis, vözdnduli fa(a in oglinda sa, izvorul,
Singur* fuse indrdgitul, singur el indragitorul."

Tu afeazd-te de-oparte
Regdsindu-te pe line,
Ceind cu sgomote deprte
Vretnea trece, vremea vine"

In fenomenul psihofiziologic numit dragoste"

inträ trei factori i anume: SubiectulObiectul
si Afectul. Cu alte cuvinte: un barbat, o femee §i
afectul iubire". Dela aceasta norma se intampla
uneori i o serie intreaga de devieri i anume: de-
vieri dela obiectul normal sau dela al ectul iubire 1).
Ne vom ocupa de-ocamdata numai de devierile
dela obiect. Asa de ex. In loc ca un barbat sä
1) De ex. In loc de iubire, urA =sadism, In loc de
iubire, flick = masochism.
www.dacoromanica.ro
 17

iubeasca o femee, el iube5te un alt barbat, fe-

nomen psihopatologic numit inversiune sexuala
sau homosexualitate; sau, in loc de fernee, iii-
bete un animal, ceea ce se nume5te bestialitate
sau, and e numai platonica, simpla zoofilie; sau
in loc de femee un obiect neinsufletit care a stat
odata cumva in legatura cu o anumita persoana
(ciorap, mdnu5a, pantof etc.), fenomen numit fe-
ti5ism. Cele mai interesante sant insa cazurile
unde intalnim o confuzie intre subiect ci obiect,
adica atunci cand cineva ii ia ca object al dra-
gostei sale persoana proprie. Acest fenomen se
nume5te Narcism, dupa mitologicul Narcissus
care, uitandu-se in oglinda unei ape, s'a in-
dragostit in a5a grad de imaginea persoanei
proprii incat, mistuit de dorul acelei imagini, s'a
aruncat in apa 5i s'a inecat. Acest narcism ii era
perfect de bine cunoscut lui Eminescu 5i nu. nu-
mai ideatoriu ci, dupa cum vorn vedea, chiar si
afectiv, intrucat 11 proecteaza nu numai asupra
erolior 5i eroinelor sale ci chiar 5i asupra lucru-
rilor neinsufletite. A5a de ex. gasim in Avatarii
faraonului Tla 1) o 5cena unde e proectat acest
narcism asupra cerului instelat: Apoi se limpezi
oglinda pi eternitatea din cer se luta in ea insdsi...
si se mind de frunzuse(ea ei". Acest narcism e
cel mai capital simptom in schizofrenie 5i-i
vedem adesea pe ace5ti bolnavi in fata unei
oglinzi sau, mai cu seama, in fata unei aripe de

I) 0 incercare de- roman, publicat in rezumat de d-1

Calinescu in Adev. Lit. din 26. VI. 1932.
Dr. C. Vlad Mihail Eminescu. 2
www.dacoromanica.ro
l.S

fereastrà deschisI privinduli ceasuri intregi ima-

ginea proprie, se strâmba.", Ii vorbesc, se alinta
sau i§i zimbesc Ion*. Cam in felul urmator:
...Fiecare ,curn e vrerea, despre fete samä dee-5i
Dar ea seamana celora indragiti de singuri ei.sit
Si Narcis vazanduli fata in oglinda sa, isvorul,
Singur fuse f ndrägitul, singur el indragitorul.
Si de s'ar putea pe dansa cineva ca sa o princli,
and cu ochii mari, sälbatici, se prive0e in oglinda,
Subtiinduli gura mica 0 chernandu-se pe nume
Si fiinduli sie draga, cum nu-i este nime'n lume..."
Acest tablou a§a de frumos, s'ar putea zice cä
e o proec0.e de intelect §i cä n'are rädäcini in
suflet. A§a ar pärea insa cine n'are puterea sä
tack vorbe§te intotdeauna despre sine", spunea
Anatole France. $i apoi cAnd cineva revine atfit
de des la o anumitä .imagine sau la un anumit
fel de a se exprima, denotä intotdeauna o expe-
riental proprie, o necesitate intrapsihical. La Emi-
nescu apare aceastä trlsätur .5. ptinA aproape de
stereotipie. Astfel Ermil din La aniversard se
retrdsese in odaia $i se plimba cu pa,si marl
prin casd. 'Era brunet i cam poetic... Acum stettu
cu mirare in fafa oglinzii, se uitd cu mirare in
ocha lui proprii i pdrea cd-i intreabd ceva".
Calugarul Ieronim din Cezara avea o frunte
'naltd i egal de largd asupra cdrela Oral for-
meazd un cadru luciu i negru, sta wzatel de-a-
supra unor ochi addincifi in boltele lor $i de-a-
supra nasului fin o gurd cu buze subfiri, o bar-
bie rotunlitd, ochii mulfumiti, cum am zice, de
ei insi$i, privesc cu un fel de conAinfd de sine..."

www.dacoromanica.ro
 19

Torna Nour din Geniu pustiu: altadatd mil po-

meneam cd mil uitam ore intregi in oglindd si ma
strambam la mine singur si cdnd md ire-
zeam din asemenea atonle1) ma infiora siguranfa
cd am inebunit si teama de mine insumi". In
Avatarii laraonului Tla, marchizul erou seara,
dupd ce inchise usa dupd sine se puse in dreptul
oglinzii si privi lung la el insusi... ca sa vadli
de-i el ori de nu mai e el. El incepu sd ameninfe
cu degetul chipul din oglindd rdzdnd si strdm-
bdndu-se... Ha! blestematule! Md persecutezi, ai?
fad sinete in locul meu, md bagi in datorli, ho-
fule?... Chipul din oglincld ameninfa si el cu de-
getul, dar paPcd se uita serios si par'cd strdm-
bdtuIlle lui erau de nebun... Ce-i asta, gdndi
marchizul speriat... eu rdd si el se rata serios la
mine! El rdse tare cd sa se incredinfeze di chi-
pul din oglinda e umbra lui... si chipul rddea...
dar cum... Dumnezeul meu! Un rds satanic, ne-
bun... Oh! Oh! strigd marchizul, nici e mai mull
decdt umbra mea... Apucd o spadd lungd si in-
cepa sa manevreze pe ldngd oglindd... 5i chl-
pul manevra c'o spadd... Esi dar, zise el
van& de turbare, esi umbra sd rnd lupt cu tine...
SI vedem cine-i marchizul Bilbao, eu ori tu...
Oglinda se 'ntoarse in fd(dni si un chip uscat
ce era marchizul insu;si intr'un al doilea exem-
plar se aratii dintr'un gang infundat in marl...
Spade le lor se 'ncrucisard... amdndoi suri, amtin-

1) Mentinerea indelungaat a ace1eia§i atitudinl se nu-

meste catatonie.

www.dacoromanica.ro
20

doi seriosi si iu(i... Trdsurd cu trdsurd acelas om

ce se lupta cu el insusi... Dac' ar fi .thzut until
din ei... n'ar fi stiut care a cdzut... se pdrea Ca
marchizul se luptd cu chipul lui propriu esit
din oglindd.
El cilzu strd puns drept in inimii... si umbra
din oglindd incepu a nide..." 1).
Din acelas cadru simptomatic face parte si
dialogul Stirmanului Dionis cu umbra din pe-
rete: Lampa fdlIdia lungd, casicdnd ar fi vrut
sá afungd tavanul iar umbra lui... ca o mreajd
neagrei cu nasal lungit, cu cdciula läsatd pe
ochi, pdrea cli incepuse o convorbire intimd cu
el. Pdrea c'o'ntreabd cugetand... pdrea cd ea-i
rdspunde cu cugetdri desirate... un dialog si,
cu toate astea, dacd voia sa cuprindd realitatea,
nu era deceit un dialog al cagetdrilor lui proprii,
el cu sine insusi. Ciudat! Aceastd des/VI-fire a
individualiratii lui 2) se Idea izvorul unei cugetdri
ciudate. El fixd aspru si lung umbra sa... ea
supdratd de aceastd autaturd, prinse incet, in-
cet conture pe perete si deveni clard ca an
vechi portret in oloi". Dupa cum vedem o stare
de prehalucinatie. Nu e greu de intrevazut iden-
titatea dintre imaginea din oglindl, umbra de
pe perete i apoi misteriosul portret atat din
Geniu pustiu cat 5i din Sarmanul Dionis.
1) Dacrt acest tablou nu reprezintri altaceva dectit
ceea ce grisim in Der Student von Prag", aceasta n'are
importantä, intruck ambii autori fac parte din aceea5 fa-
milie psihopatologicii.
2) Scindare skizein.

www.dacoromanica.ro
 21

De unde cunostea Eminescu aceste stari spe-

cifice de skizofrenie? Evident, le proecta din
sine, era campul si materialul lui zilnic de o-
peratie. De altfel eroii lui skit asa de strävezii
§i seamänä asa de mult cu el la trup i la suflet
incAt nu trebue multa filozofie ca sa-si dea ci-
neva seama cà nu-s decAt tot el, in carne §i
oase.
Narcismul acesta, pe care'l gdsim asa de pu-
ternic reprezentat la Eminescu e de fapt punctul
central, nucleul de organizare al celorlalte simp-
tome despre caH am vorbit si despre caH vom
vorbi mai la vale. Chiar i insträinarea de reali-
tate si incapacitatea de a se adapta la ea se
dato'reste tot acestui narcism, acestui refugiu in
sine si la sine, indestulându-se cu persoana pro-
prie i lumea sa imaginara creata dupd bunul
lui plac si nu dupl cum i-o arata realitatea.
Ca sa, ne adaptam la lumea reala e nevoe mai,
Intái ca sä. ne fie simpatica acea lume, s. ne
intereseze, sä ne capteze afectele dar când
aceste afecte si-au gäsit priza asupra persoanei
proprii, ce ne mai intereseaza lumea din afard
§i cu toate ale ei? In aceasta situatie se gasesc
skizoizii si mai ales skizofrenicii si de-aice de-
rivä indepärtarea lor de lumea externa i ati-
tudinea lor negativistä, opozitionista fatal de a-
ceeas lume externa. In alta parte vorn vedea insa
cä aceasta atitudine e secundard §i cä acesti
bolnavi au avut odatä valente afective plasate
in afard, de multe od chiar prea violent plasate
dar, dupa' o desiluzie cu acea realitate, s'au re-
www.dacoromanica.ro
22

intors la sine, situatie care a fost odata normal:I

in viata intrautering i un anurnit timp si dupa
nastere färä sä mai amintim cà tot norrnala
e i cea din somn, unde santem in aceeas situatie.
Din acela§ narcism derivä si toate turburdrile
psihosexuale ale skizofrenicilor in general si ale
lui Eminescu in special. E evident ca., odata ce-si
are un om afectul plasat asupra persoanei pro-
prii, nu-1 va putea avea, in acelas timp, si in
afara. De aice ar rezulta cä nici Erninescu n'a
iubit niciodata in afara, odata ce era un narcist
in cultura purl. *i-acum s'ar putea, cu drept
cuvant, intreba cineva: cum se poate sa nu fi
iubit tocmai Erninescu care a cantat dragostea
ca nimeni altul? Cum s'ar putea sä nu fi iubit
un om care stia sä produca simfonii de dra-
goste de felul acestora:
Peste capul blond al fetei sboara florile §'o ploui,
Ea se prinde de grumazu-i cu manutele-amandoul
Si pe spate-§i lasa. capul: Ma uime§ti dacä nu mantui;
Ahl ce fioros de dulce de pe buza ta cuvantu-i;
Cat de sus ridici acuma tn gandirea ta pe-o roabl,
Cind durerea ta din suflet este singura-mi podoaba.
Si cu focul blind din glasu-ti tu m dori §i ma cutremuri,
De tmi pare o poveste de amor din alte vremuri;
Visurile tale toate, odiiul tau alit de tristu-i,
Cu-alui umed' adincime, toata rnintea mea o mistuin:
Da-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei tn laturi,
Caci de noaptea lor cea dulce ve§nic T1O sä ma mai saturi,
A§ orbi privind intrin§ii... 0, asculta numa'ncoace,
Cum la vorba mii de .valuri stau cu stelele proroace
Codrii negri aiureaza §i izvoarele albastre
Povestesc ele'n. de ele numai dragostele 'noastre,
$i luceferii ce tremur'a§a reci prin negre cetini,.

www.dacoromanica.ro
 23

Tot pamantul, lacul, cerul, toate, toate ni's prieteni...

Ai putea sä lepezi carma §i lopetile si lepezi,
Dupi propria lor voe sä ne duca unde repezi..."
Deg, dupä cum vedem, aici ii vorbege a§a de
frumos ea lui, dar sunt totug ei doi a§a cä nar-
cismul e mai mult ascuns deal manifest. Avem
insa. §i poezii unde Ii vorbege el ei çi nu mai
pOn frumos:
Vino'n codru la isvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
di cu bratele intinse
SI alergi la piept sa-mi cazi,
Si-ti desprind din creltet valul,
SI-I ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei §edea-vei,

Vom fi singuri-singurei,
Iar in par, infiorate
Or sa-ti cada flori de tei.
Fruntea alba'n parul galben
Pe-al meu brat incet s-o culci,
Läsand pradä gurii mele
Ale tale buze dulci.
Vom visa un vis ferice
Ingina-ne-vor c'un cant
Singuratece isvoare,
Blanda batere de vant.
Adormind de armonia
Codrului bitut de ganduri,
Flori de tel de-asupra noastra.
Or si cadi randuri-randuri.

www.dacoromanica.ro
24

Altele iarasi unde nu vorbeste nici until, uncle

numai ochiul e vorbaret, iara limba lor e rnuta",
stari unde afectele sant asa de intense si concen-
trate ca devin vizuale:
Cu o mana ii respinge,
Dar se simte prinsä 'n bratl.;
De-o durerc, de-o dulccata,
Pieptul, inima-i se strange.
Ar striga §i nu se 'ndura,
Capu-i cade pe-a lui umar;
Sdrutari fall de numar
El ii soarbe de pe gurd.
0 desmearda. to intreaba,
Iar ea fata §i-o ascunde
Si aa de'ncet raspunde
Cu o voce dulce, slaba.
Tot alaturi calaresc
Nu au grija nimanuia
Si de dragi unul altuia
Ei din ochi se präpädesc.
Se tot duc, se duc mereu,
Tree in umbra, pier in vale
lard cornul plin de jale
Suna dulce, suna greu.
Blandu-i sunet se imparte
Peste val. impra§tiet,
Mai incet, tot mai incet,.
Mai departe, mai departe.
Sus in brazii de pe dealuri,
Luna 'n urma tine straja,
Iar izvorul plin de vrajd
Rasaria sunand din valuri".

www.dacoromanica.ro
 25

...Dar e o dragoste a lor, a celor ce se ch.m

mereu §i trec in umbra", o dragoste a altora in.
vreme ce poetul, §i noi cu dansul, parca ramane
in urma cu un pustiu in suflet, trist §i singuratec,
mangaindu-se doar cu murmurul isvorului ce ra-
sarea sunand din valuri, caci el, el singur n'a
putut iubi niciodatä, de§i a incercat de-atatea
ori sa-§i vindece sufletul
Cu durerile iubirii..."

Despre acest capitol pe care l'a cantat a§a de

frumos, scria Eminescu singur: In ce m pri-
veste pe mine apoi, desi am lost de mulle ori
indagostit, dar sti IV spun drept eu n'am iubU
niciodatd. Eu ma inselam pe mine insumi ludnd
drept dragoste dorinta de dragoste, adicti dorinta
aceea de a ingenunchia inaintea unei femei fru-
moase pe care mi-o zugrdvise imaginatia si sim-
turile mele..." (Cdlinescu). D-1 C. adaogl ar fi
zis chiar poetul". Eu cred cä trebue sau cä e
foarte probabil sä fi zis pentru cä intalnim
destul de des aceasta conceptie in scrierile sale.
Astfel calugdrul Ieronim ii spune Cezarei: Nu
cd nu esti frumoasti, Cezara. Sti vorbim
le vol numi lu, ctici imi esti scumpd, desi nu le
iubesc in plat cum as don en insumi. Asculid:
Eu n'anz iubit niciodatti ci poale cd nici sdnt lit
stare. Dar un lucru crede: nu iubesc pe nimeni,
dar dacti as iubi, sigur cii in ai trebui sd fii a-
manta mea. Simi o ardoare in inima mea pentru
tine, care poale ar deveni amor... dacd... ei bine,

www.dacoromanica.ro
26

dacd nu m'ai iubi lu pe mine 1). Eu singur nu

$tiu cum sd-(i descriu simfirea mea ciudatd, ca-
re-mi rlice$te inima 2), adicd nu mi-o rdce$te a-
tala cat mi-o face somnolentd. Nu am dorinfe
$i tit in'ai invdfat a le avea. I(i pare ciudat asta,...
dar $1 mie. Par'cd te-a$ sdruta... dacd nu m'a$
teme cd mi-ai da sdrularea inapoi: pare cd
te-a$ iubi... atunci cand ai fi supdratd pe mine 1)".
Apoi Toma Nour din Geniu pustiu:
P) Cg ai? zic eu.
Ce am? rdspunse Toma. 0! dacd ai cu-
noa$te tu cal de putin sulletul meu, acesta te-ar
infiora nu $tii, nu-ti po(i imagina cat e de
pustiu, cal e de desert in el e tocmai ca gait-
direa idioaid $i stearpd a unui om, ale cdrui
urechi sant surde ca mini, ai cdrui ochi sant orbi
ca piatra. Nu mai simt ninzic 2) $i cand mai pot
stoarce o lacrimd din ochii mei, Ind simt ferice.
Ai vdzut acel 'Inger inchinandu-se Dunznezeului
sdu ei bine, acel Inger iube$te c'un amor Itc-
mesc pe un demon rece, palid, cit inima de
bronz, pe mine. 5i eu... eu n'o pot iubi. Stele 'n
cer, amoruri pe pdmant, numai in noaptea inea
nici o stea, numai in sulletul meu... nici un amor.
Cateodald =nal aud bdtdile pustiitului meu su-
/let, ate odatd sullarea mi se curmd in piept,
ca vanlul ce se curmd prin ruinele zdrobile -de
mun(ii anion cate odatd Ind simt $i eu!... 0!
atunci-imi place sd tree prin lume cu ochii in-

i) Negativisnl.
2) Parez1 afectivá.

www.dacoromanica.ro
 27

chisi si sii trdesc sau in trecut san in valor. VI-

sez ca copilul ce verbeste prin sonzn, zdmbind,
cu Maica Domnului ma transport in cer 1)
pun aripi umerilor mei 2) si pdrdsesc pdmdntul,
pentru ca sd md dau cu total acelor umbre di-
vine visuri, care md poartd din lume 'n lume
si md isbesc din gdndire in gdndire pe Omani
ca sd trdesc in cer.
0! de-as putea iubi.
Inklegi tu, ce'nsemneazd a nu putea iubi?
A trece prin lume singur, mdrginit in pasi, in
oclzi sd te svdrcolesti in streinsoarea sufletului
tdu celui rece sd cauti a-1 aprofunda si sd
vezi cd e secat si cd apele sale se pierd in nisi-
pal ,secdciunii sociale, se ard de cdldura (hole-
roasd) a unei societNi de oameni, ce trdesc nu-
mai din ura zinnia cdird celalalt.
A nu iubi, nu-i nimica a nu putea iubi e
grozav".
De§i ar trebui A. fie suficient, sa nu mai
fie nevoe de citate insa am observat el e ne-
voe §i inca decat mai multe pentruca s'au
gäsit unii biografi cari nu §tiu prin ce mecal
nisme ciudate au vrut sa faca din Eminescu un
fel de Rasputin, dupa cum vom vedea in aka.
parte. Sfa§iitoarea spovedanie literara a lui Emi-
nescu, pe care am vazut-o mai sus, din neno-
rocire pentru el, nu era o fantezie, ci o forma
in care s'a turnat durere omeneasca, o durere

1) Ca Skinanul Dionis.
2) Ca Poezis.

www.dacoromanica.ro
28

pe care o intalnim. la bolnavii nostri skizoizi mai

des deck ar banui cineva i, daca nu si-o poe
exprima asa de frurnos, ca tragedie intrece insa
ckeodata gradul celor exprimate de poet
tocrnai din cauza cä le lipseste aceastä supapa
artistica'. In Cezara o mai gasim odatä repetatä
acea incapacitate de a iubi:
El o sir-arise cu aldta putere, incdt se in-
cle$tase amdndoi intr'o imbrdti$are lungd $i'ner-
voasd. Apoi el recdzu obosit de o simtire ne
mai cunosculd pe spata biincii, i$i inchise ochii
$1-$i UISIS capul pe acea spatd. Luna il bated
drept in fatd. Cezara veni drept 'nainte-i, se in-
clind asupra-i $i-1 sdruta cu ochii pe fumdtate
inchi$4 de nenumdrate ori. El nu simtia ni-
mic... asenzenea unui copil ame(it de somn, pe
care mama il desmeardd... 1). Aerul lin al nop-
(II 11 trezise 51, de o naturd nzult mai pu(in sen-
zuald deceit porumbita lui, el rdmase numai cu
convingerea teoretica cum di o iube$le". Adeca
tocmai curn spunea Eminescu in citatul de mai
sus:
Eu nza in$elanz pe mine insumi ludnd drept
dragoste dorin(a de dragoste".
Aceastä pareza afectiva o mai subliniaza Ie-
ronim i in alta parte: Cezara, zis.e el incet
$1induio$at... ma la$1 tu sa cuget asupra accitui
lactu? Am o inimd $1 o minte ciudatd. Nimic
ira patrunde in etc nemijlocit. 0 idee ramane la

I) Vom vedea mai tarziu limbrul malern al dragostelor

eminescierie.

www.dacoromanica.ro
 29

mine zile intregi pe suprafata nzintii, nici nz'a-

tinge, nici ma intereseaza". La skizoizi e perfect
de bine cunoscut acest fenomen: aud de ex. o
gluma sau o veste tristä i rAd sau plâng abia
dupa o ora sau dupd zile intregi facând a-
tunci impresia cä manifestarea lor afectiva e
complect nemotivata, in vreme ce e nurnai in-
thziata. In skizofrenie poate lipsi complect orice
reactiune afectiva, bolnavii ramtmând complect
insensibili pentru orisice impresie venita din a-
fara.
Eu nu Au cum sa-ti descriu sinztirea ciudata,
care-mi race.* inima, adica' nii mi-o raceste a-
Mia cat mi-o lace somnolenta..." reprezinta toc-
mai'acea pareza afectiva specified acelei maladii.
Aceste situatii i imagini deriva dintr'un ta-
blot' pe care il numim cu un termen medical,
destul de brutal? impotenta. i nici nu putea fi
Eminescu prea potent odata ce era un riarcist,
adica Ii avea afectele plasate asupra persoanei
propri. Ca sa fii potent e nevoe mai intAi sa poti
iubi i pe urma reflexele fiziologice se desläntue
dela sine, puse in miscare de starea afectiva co-
respunzatoare, tot asa dupa curn alimentul care
ne place provoaca secretiile glandelor salivare §i
celor stomacale in mod reflex, fara ca sa le pu-
tern noi influenta cu vointa.
Dela inceput am fi putut sa ne punem intre-
barea curn se face el un barbat asa de frumos,
din punct de vedere fizic, cum era poetul, sä nu
faca victime" printre femei. Nici una nu s'a
fixat violent de el, pentru ca toate rarnâneati

www.dacoromanica.ro
30

desamagite. Singura Veronica Miele se pare ea

l'a iubit, dar se pare numai, caci i ea l'a iubit
numai teoretic §i ea se in§ela pe sine luand do-
rinta de dragoste drept dragoste. Dragostea ei a
durat nurnai attita cat a existat o piedica reala
intre ei. Cand a disparut acea piedica s'a pra-
bu§it i dragostea" lor care s'a dovedit cä e
numai ideatorie.Si Veronica era o narcista, plina
de sine. Ascultati cum ii scrie ea lui Eminescu
and acesta a parasit Ia§u1 fara ca s'o poata
vedea: Titi, dacd al inimd (si sant sigurd cd at
pentru cd m'ai iubil pe cat o meritam) ascultd-md,
fudecd si nu md condamna deceit dupd aceia.
Nu e asa cd indiferenfa mea ti-a sdrobit inima,
inima plind de fiinfa mea?" Aceasta e atitudinea
oamenilor incantati nu de iubirea lor fail de o
alta persoana ci de faptul c sant iubiti, ceea ce,
in cazul ei era, cu atat mai de valoare intrucat
simtise i se convinsese ca Eminescu era ci-
neva". In dragostea adevärata nu simtim ple-
nitudinea obiectului drag fata de noi, ci pleni-
tudinea inirnei noastre proprii. Cu toate ca, in
restul scrisorii, ea vrea sa-i dovedeascä con-
trarul i anurne ca indiferenta ei a fost simulatä
ca sal se apere de gura lumii intrucat privirea
ta, in fine intreaga ta fiinfd fafd de mine nu do-
vedea decdt iubire", totu§i nu asa vorbe§te o
persoana care §i ea e plink de fiinta" celuilalt.
Se poate cä ea avea dreptate, ba e mai mult ca
sigur ca avea, intrucat Eminescu avea obiceiul
de a compromite totul prin acel prea mult",
dupa cum am vazut in alta parte totusi cand

www.dacoromanica.ro
 31

cineva e foarte de§tept §i rational in dragoste e

semn ca dragostea nu e prea mare.
Fata de incapacitatea sa de a iubi Eminescu
avea §i el, ca toti cei din categoria sa, un anu-
mit sistem de a-§i pansa ranile suflete§ti. Unul
din acele sisteme era acel amintit, adica siste-
mul lui prea mult", care n'avea alt rost deck
sa-i compromita incercarile de dragoste frith ca
sä fie el vinovat. A§a de ex., dupa cum a prod
cedat cu Veronica Micle, careia ii trimetea a-
tatea ocheade in public §i arata un a§a grad de
nelini§te, incat toata lumea observa. In aceste
conditii, dacä femeia nu vroia sä joace totui
pe o carte, era nevoitä sä se apere, sä i se fet-
reascä din cale. Ajuns odata aci, arunca toatä
vina pe ea: 5i in larinecul vietii etc.", e§ind
astfel cu obrazul curat in fata sa proprie. Ea
era de vina, nu el. Sau, ceea ce e mai caracteristic
pentru el, i§i alegea artiste sau femei maritate
sau, in sfar§it orice femee din lumea lui Dumne-
zeu, o ridica pe un piedestal a§a de inalt incat
trebuia sä ajunga la desiluzie, in care caz iar nu
era el de viral cl ele §i se simtea indreptatit sä
le dispretuiasca, explicandu-§i pe urma suficient
de logic pentru el faptul a nu le mai putea iubi:
Astfel eu pierdut in noaptea unei vieti de poezie,
Te-am vlzut femee stearpI, arä suflet, firl foc.
$i-am acut din tine-un Inger, bland ca ziva de magie,
Cand in viala pustlia rade-o razi de noroc.
Am vlzut fata ta pall de o bolnavi belie
Buza ta invinetitl de-al coruptiei muscat
Si-am svarlit asupra-ti crudo, välul alb de poezie
$i palorii tale raza inocentei eu i-am dat.
www.dacoromanica.ro
32

Ti-am dat palidele raze, ce'nconjoara cu magie

Fruntea ingerului geniu, ingerului ideal;
Din demon facui o sfanta, dintr'un cbiot simfonie,
Din ochirile-ti murdare ochiu-aurorei matinal.
Dar azi valul cade, crudo I... Desmetit din visuri sece,
Fruntea mea este trezita de al buzei tale'nghet
$i privesc la tine, demon, si amoru-mi stins si rece
Ma invatá cum asupra-ti eu sa caut cu dispret.
Tu imi pari ca o bacanta, ce-a luat cu 'nselaciune
De pe fruntea de fecioara mirtul verde de martir,
0 fecioar'al card suflet era sant, o rugaciune,
Pe cand inima bacantei e spasmodic, lung delir.
0, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezee
Cu diadema-i de stele, cu surasul bland, vergin,
Eu fiicut-am zeitate dintr'o palida femee,
Cu inima stearpa, rece si cu suflet de venin...
De fapt e un mecanism de proiectie: atribue
altcuiva o cauza ce se aflä in sine. Din scrierile
si atitudinea lui din viata reesa ca in fata dra-
gostei reale el ramânea de Aceasta flu
l'a impiedecat insa sa le acuze cä ele ar fi de.
piatrd:
Cand vezi piatra ce nu simte nici durerea si nici mila,
De ai inima i minte, feri n laturi, e Dalila".

3. Intoarcerea spre sexul propriu

Angelo Mcdleilintreabli IT demon
cum se numeste si acela rdspunse
Cesar san Cesara, dupd voinid"

Narcistii se iubesc pe sine si imaginea lor din

oglindä. Obsedati de aceasta imagine simt me-

www.dacoromanica.ro
 33

reu nevoia de a o cduta §i in lumea exterra.

Dac'd le permite simtul lor moral sau rationa-
mentul sfAr§esc prin a o gäsi, devenind ceea ce
se cheamd invertiti sexuali. Daca nu pot ajunge
pAnd aice, atunci i§i creazd in Iantezie astfel de
dubli (Doppelgaenger) pe can ii iubesc acolo,
devenind astfel invertiti ideatorii numai. Mihail
Eminescu e dintre ace§tia. Imaginea lui pro-
prie a luat contururi precise in afard de sine
in eroi sai, pe cari Ii descrie in aa chip de
par'c'ar fi descri§i de cdträ ni5te femei int. nu
de un bärbat. Sd-1 urmdrim in felul sdu de a-§i
trata eroii. Astfel in Geniu pustiu: Intre /nal-
timea de colegi era cu deosebire unul de o fru-
maseld femeiascd. Palid, delicat... la betie el
bea indoit cat orisicare din noi, numai cd, pe cdnd
ceilalti cddeau in toate laturile i rzu 5tiau ce
vorbesc si se sdrutau casicdnd ar fi lost aman(i...1)
el singur sta in miflocul lor senin, surdzcind
si singurul semn c Muse era cd paloarea sa
obicinuita se colora cu an gingas roza ca cel
al ofticei".
Cine nu recunoa§te portretul lui §i felul lui
de a se comporta. Chiar §i acel gingas roza"
pare sa fie dela ei de-acasd, unde s'a cuibdrit
tuberculoza. Local seamänd cu cel din Cernauti,
din beciul arciumii La coco§ul ro§u" unde beau
§i jucau cdrti §i unde §i-a pierdut Eminescu §alul
pe care i-1 ddduse maica-sa ca sd-i tie de cald
la gAt. Mai departe:

1) A se observa atmosfera.
Dr. C. Vlad. Mihail Eminescu. 3

www.dacoromanica.ro
34

Aldturi cu focul stalea lungit pe un ptilal de

frunze uscate loan cu picioarele goale intinse
inspre foc, cu sunzanul tras peste cap, astfel Malt
lata nit se vedea. Lancea era infiptd in panzdnt
cu varful de fier in jos. Imi legai caul de lancea
inliptd 51, ingenunchind ltingil capul lui, träsei
incet cu nzdna sumatzul ce-i acoperea fata. Ochii
lui marl erau inchi$1, prin pieli(a lor cea find
$1 alba' a ochilor se vedeau clar vinele cele fine
ci albastre 1), cearciinele addnci si marl impre-
jurul ochilor din vinete devenise aràmii, fata era
palidd ca toldeauna. 5ezui cu desdvdr,sire la capul
lui si ind uitam lung la el. In fine 11 scuturai
incet de brat, inctit lci deschise ochii. Cam som-
noros el mei vdzu $i cu lenea cea melancolicd pe
care somnoro,sia o rdspdnde,ste pe fatd, el imi
inconjurd gatul cu bratul lui $i surdzdnd a lene
zise:
Tu aici?..."
Apoi dupal ce e ranit Joan, Toma ii ia in brate
1i fuge cu el in rnunti, unde ii pune jos si prin
tdcerea de moarte nu auziam decdt impu,sciiturile
cele depiirtate ale luptaorilor no,stri din care
fiecare md /claw si2 tresar, ceici intdmplarea a-
ceasta ma Meuse fricos. Ingenunchiat ldngd el,
eu imprejurasem cu o nzeind gdtal sari, astfel
incdt, ridicdndu-1, capul spdnzura dupli bratul
meu; astfel mii uitam la el i nu ziceam nimic
deed/ sdrutam fa(a lui ca alabastrul cu gura mea

I) A se observa cum 11 contempleaz a. §i descrie de.

par'c'ar fi vorba de o femee.

www.dacoromanica.ro
 35

cea plind de sdngele inimei sale. Fata ramdizea

nemi,scaM, moarta; numai albeata ei contrasta
ciudat cu petele, sdngeroaselor mete sdrulari".
S'ar putea, cu bunavointl, spune ca In fata
mortii unui prieten atk de drag, omul depa-
5e5te atitudinile obicinuite 5i i5i manifesta dra-
gostea sub o altà forma deck cea obicinuita 5i
c5. poetul n'a facut deck a descris obiectiv
farä sä ia parte afectiva o scena de dragoste
omeneasca, de tip fratern. Ar fi, dar alte scene
precedente celei de mai sus, ne aratal cä insistä
in aceste atitudini:
In camp ma intdlnii cu voinicii mei, intre
cari 5i loan. Ce frumos era el in acea seard...
mi-adac aminte par'c'ar Ii acum. Cu tundra in-
doita pela grumazi 5i dinainte, astfel Mat pieptul
alb se vedea sub cama5a de in, lata palidä dar
dulce 5i pullet' de banatate, ochii marl, alba5tri
priveau cu melancolie, iar Oral cel blond 5i
lung ii cddea pe umeri acoperit de o largd pa-
larie neagra... Era infradevdr friunos ca o le-
mee blondd, palidd, interesanta.
Par'ca e5ti o bald, ii zis6,, strdngdnda-1 la
piept.
5i tu par'ca e5ti un bdiat, zise el rdziind
nebune5te. Dar streinsoarea cea rece 5i tare a
mdnei lui atilt de micurd iti dovedea ca ai a
lace intr'adevar cu degete lungi, delicate, albe
insa patrunse de inimii de lea".
Aceste träsaturi de invertit asociate cu vam-
pirism le gasirn 5i mai violent subliniate in A',

www.dacoromanica.ro
36

vatarii laraonului Tla". Androginul 1) bisexual

care e Cesar sau Cesara, dupg vointg." avand
o rang la piept i se adreseazg lui Angelo 2):
Vino'ncoace si suge rana asta... nu vezi cti-mi
curge sdngele pe haine?" El isi lipi buzele de
rana pieptului i supse acele piciituri de rubin
ce pdreau a curge pe zdpadd... Ea-i tined capul
cu mtinele... apoi /Idled capul i stirutd gura lui
rosie de sdnge... Asia drept multumire. Ea-si
acoperi sdnul, 11 ridicti pe bratele ei ca pe un
copil, 11 striinse la piept, ii desmiercle.
Sg-1 vedem insä mai de-aproape la fa tg. pe
acest Cesar sau Cesara, dupg vointä" din Ava-
tarii faraonului Tla. In pestera demonului amo-
rului... sundnd de trei ori Angelo si doctoral ca
din ptinzat wizard (aptirdnd) an billet frumos,
palid ca supralata mdrgdritarului, cu ockii in
bolti mari, negri, cam turburi de adtinci, cu pa-
nil care-i curgea in vi(e negre si stralucite de-a-
supra umerilor, cu pantaloni strimti asemenea
ciorapilor de miitase neagra... in genere toate
hainele 11 erau strimt lipite de corp incdt for-
mele cele mai frurnoase, asemenea ale unei sin-
tui, erau imbrdcate cu acest tricot de mdtase.
Pe cap avea o paldrie de call/ea viorie c'o pand
rosie. Mane le lui de zdpadd par/au o verigd.
(Angelo incdlzit misticismul era elemental
lui" ii intrebd pe 'demon' cum se n'ume,ste ci
acela rdspunse Cesar sau Cesara, dupd vointd.

I) Termenul e al D-lui Cälinescu.

2) Iaäi un numc bisexual.

www.dacoromanica.ro
 37

Angelo cere o sdruiare) 1). Cesar se laid rece

la el. Asta nu ski in contractul ce l'om lace,
Angelo... laptele mele stau la dispozifia ta, fi-
inta mea nu... Trebue sd-fi cdstigi alec(iunea
mea... V om vedea ce vei /1 in stare, framosul
meu copil". La sarsit Cesar ia rol de Cesara §i
urmeaza o dragoste violenta care sfArseste cu
scena de vampirism descrisa mai sus.
Sä observam putin i portretul din camera
Sarmanului Dionis: Inaintea patului o masa
murdard, al airei lemn grunzuros de vechime
era tdiat cu Were latine i gotice; pe ea hdrtii,
versuri, ziare ruple, brosuri efemere din cdte se
impart gratis, in line o neordnduiald infradewir
pagdneascd 2). Luna isi wirsa lumina ei cea Ian-
tastica prin ferestrele marl, albind podelele de
pareau unse cu cridd; pdrefii posomoriti aveau,
pe unde ajungea lumina lunii, doud cuadrate
mari argintoase, ca reflectare a lerestrelor; pan-
zele de paianjen strdluciau viol in land si de-
asupra cartilor dorminde in colt se ivea o inge-
reascd umbra de om. Era aninat intr'un ad
bustul in mdrime naturald al unui copil ca de
vre-o optsprezece ani, cu pdr negru si lung, cu
buzele sub(iri si roze, cu lafa find si albd, Ca
i) Acest pasagiu e redat prescurtat de d-1 Calinescu
5i e pacat, ar fi interesant de citit totul exact cum a
scris Eminescu, chiar §i cu tersaturi, cari ne-ar arata
ii diferitele imagini volante premergatoare ideei expri-
mate. Ceea ce nu e interesant din punct de vedere literar
poate fi interesant din punct de vedere psihologic.
2) Corespuncle intocmai interioarelor eminesciene.

www.dacoromanica.ro
38

taiatd in marmura 5i cu ni5te ochi alba5tri, sub

mari sprdncene 5i gene lungi, negre. Ochii cei
a1ba5tri ai copilului erau a5a de straluciti,.de un
colorit ateit de limpede ci senin, incdt pareau cd
privesc cu inocenta, cu dulcea(a lor mai leme-
iasca asupra spectatorului. Cu toate cd acest por-
tret inlati5a un chip imbracat barbate5te, insd
mdnile cele dulci, mici, albe, trdsdturile fefei de
o paloare delicatd, umedd, stralucita, moale; o-
chii de-o addncime nespusd; fruntea uscatd 5i te-
nzee5te mica; pdrul undoind, cam prea lung,
te-ar Ideal a crede cd e chipul unei lemei Ira-
yes Visdtorul Dionis se opri in dreptul acelui
portret care, sub lumina plind a lunii, pared
viu ochii lui erau plini de o superstitioasd nero .
zie, el 5opti incet 5i cu glasul inecat de lacrami.2
blind seara, papa!" umbra pdrea ca-1 surdde
din cadrul ei de lemn el se-apropie 5i sdrutei
mdnile portretului, apoi fafa, gura, ochii cei de
lac vdndt. Intunecat de o iubire pentru o flinfa
ce nu mai exista, ar fi dorit ca dem sd fie
astii noapte cu aerul rlicoare, limpezit de lumina
lunii, ve5nic ar fi dorit sd fie dulcea, neinfel.
leasa, dar ateit de fericita lui nebunie. Va sd
zicd asupra acestui chip i5i concentrase el amo-
ral lui ateita forma avea pustiita, sormana
lui via(a un portret!"
Apoi portretul din Geniu pustiu, care i aice
te-ar fi fácut a crede cä e chipul unei femei
travestite".
Cine e femeia asta? zic eu lui Toma care
sta tologit pe plapoma lui cea ro5ie,

www.dacoromanica.ro
 39

A, femei!... rdse el; tot lemei visati! Ti-o

fur pe omenia mea, cd a lost bdrbat ca tine 51
ca mine.
Cu toate astea, acesti ochi...
Acesti ochi?... 0! dac'ai fi vdzut tu acesti
ochi vre-odatti in viata ta, ti s'ar fi pdrut cd-i
revezi in fiece stea vdnald a diminetii, in fiece
undii albastrli a marl, in fiece geand azurie ivUà
prin nori. COI era de lrwnos acel copil ci ce
filar a murit. A lost un antic, poate singurul
odevarat ce l-cinz avut, care tn'a iubit cu desinte-
resare, care a murit pentru mine si, dacd mama
mea diletantd in pieta,* a putut sO reproducd
ochii ce ti se par incii frumosi, poti sii-ti inchi-
puesti ce Iruntosi trebuia sd fie ei. Frumosi au
intnlirmurit in sufletul meu intunecos, rece, ne-
bun precum ar rdnainea prin nouri pe bolta cea
brunet a noptii daub numal cloud stele vinete..."
Acest amestec de femenin-rnasculin e caracte-
ristic i stereotip la Eminescu. Chiar dela ince-
put si Särrnanul Dionis, e descris tot asa de ne,
diferentiat, tot asa de femeeste ca i portretul
din parete atat din aceastà bucatä cat si din
Geniu pustiu.
Fa(a era de acea dulceatd vdruith-alba ca si
marmura in umbra', cam trasti, gird a fi uscald
ci ochii tdia(i in forma migdalei erau de acea
intensivii voluplate pe care o are catileaua nea-
grd. Ei inotau in orbitele lor... Ridiciindu-si cO-
cia/a cea mitoasd 1), vedem o frunte attit de
i) Cum Ii s'a prezentat Emincscu prima oarä Blajenilor.

www.dacoromanica.ro
40

netedd, albd, cored( pdrul cam prea

lung, curgea in vife pand pe spate, iar uscdcia-
nea neagrd si sdlbaticd a paralui contrasta pM-
cut cu fafa find, dulce si copildreascd a &Ida-
nului... Surdsul sau era fin, dulce si de o pro-
lunda melancolle".
Cand Dionis era bolnav in pat:
O manta neagrd 21 acoperia, prin crefii cd-
reia transpdreau delicatele ci corectele lai forme.
Taal Mariei 21 privi cu pldcere, cu intenfie".
Muritorii de rand urmäresc in asa chip numai
transparenta delicatelor forme femenine dar nu
masculine. Ne-a i daruit de fapt Eminescu o
paralela minunatd, care insa e complect nor-
mala:
Al ei chip se zugrämte p'in i alb, cu ochiu-1 rnSsuri
Prin wara 'nvinetire a subiirelor rnItdsuri".
Dar aice e racoritoare imaginea caci e vorba
de o femee ce insemneaza insa acele infinite
descrieri, de aceeasi calitate, ale unor barbati?
Nu face irnpresia cä insistä prea mult asupra
unor amanunte cari s'ar potrivi mai bine in
Portretul lui Dorian Gray" de Oscar Wilde?
Acest amestec de femenin-masculin Portretele
par femei travestite i insistä asupra acestei tra-
saturi caci o vedem repetandu-se si in legatura
cu Cesar sau Cesara" din Avatarii faraonului
Tla, §i-apoi si in legaturd cu Maria din Sal-ma-
nul Dionis.
...de-odatei simfi cum di pe marginea patului
sdu sade cineva... ii edea pe picioare. Apoi sim-

www.dacoromanica.ro
 41

ti o nidnii dulce Si mica pe /run/a. El deschise

ochil pe jumdtate. Viizu un bdiat cu lafa ovald,
palidd, cam slabitd, plirul de aur acoperit cu
o pdlarie de catilea neagrd si cu margini largi,
imbrdcat cu o bluzd de calika care cuprindea,
strdns de un colan lustruit, mijlocul cel mai gin-
ga$ din lame. Ochii lui Dionis, pe jumdtate in-
chi$i, nu trddau al el vegheazd. 11 privi in intreg
dela capul inundeit in aur, pdnd la ballade micute
ce stirleau radioase pe covorul inflorit.
gdndi el 5i inima se cutremurd in el; este Maria!"
*i-apoi mai tArziu, dupa ce se iau:
...adesea, in nopfi lungi de iarnd, dupd ce ea
de mu:t devenise tezaurul cdsniciei lui, cdnd de
bund voia lor trdiau exilaji in vre-un sat, spre
a se iubi departe de sgonzotul lumii, Maria infra
de-odatd in salonal incdlzit si luminat numai de
razele ro,sii ale jaratecului din dimin, infra liii-
bräcatã ca &fiat, ca in noaptea aceea, cdnd se
vdzurd pentru intdia ord.."
Oare de ce trebuia aceasta conditiune, aceasta
asociatie, de ce a imbracat-o poetul pe Maria
ca baiat? Oare nu tocmai pentru cä aceasta co-
respundea sexualitätii sale nediferentiate §i a-
tunci e foarte natural ca. §i obiectul dragostei sa
fie necliferentiat. De fapt, ca §i eroii masculini, §i
Maria e un dublu" a lui Eminescu 0 ea e
o imagine din oglinda care-i reprezinta tocmai
laturea lui femenina pe care o iubea in sine. In
Sarmanul Dionis, ca §i in Avatarii faraonului Tla
ca i ori unde, el proecta acea imagine in afara
o iubea afara.

www.dacoromanica.ro
49

lubirea intre o persoana i un tablou ca pro-

ectie narcistica tablou=umbra.imaginea din
oglinda=latura femenina a autorului o gdsim
in Cezara unde portretul de astaclata e femenin
pe de-a'ntregul. Astfel Ieronim ii scrie lui Entha-
nasiu:
...anz intrat la o copild inamoratd de mine, pe
care insd n'o iubesc 1). Am vdzut-o ro5ie, sfi-
oasd, turburatd... Am zugrdvit in cartea Inca a-
ceastd expresie. A ingenunchiat Idngli mine 2),
m'a rugat sd-i sal& iubirea...3) nu-ti pot descrie
impresia de nevinoviitie, candoare 5i amor din
lafa ei... dar am schitat-o. E de Sciratat schi(a
mea... i-am spas cuvinte bane 4). 0 rath de spc-
ran(/i in acea amabiM manire a fetei. 0 ado-
rabiM schi(ã. Dar simt cd din ce in ce schifrle
se lamiliarizeath cu mine".
In povestea Fdl-Frumos din lacrimd aceasta
dragoste intre o persoana i un tablou merge
}Ana la procrealie homosexuald desi, dupa o
conceptie infantila, pe cale bucald. Impäratul c
batrân, imparateasa tanara, bine hneles. El pleaca
in rdsboi, ea ramAne sa-si plângà singuratatea
si dorul dupd un copil, acasä... pdrul ei cel gal-
ban ca aural cel frumos clidea pe sdnii ei cei
r) Par'ca s'ar scuza.
2) Raport intre femec 1i barbat care va culmina in
Luceafàrul. Para atunci raportul cra mai mult invcr-
sat: el mic, el ingenunchiazà, ea c sus, intangibild.
3) Grandomanie narcistid.
4) Ceea ce nu face cu persoana rcala, face cu ima-
ginea ei ca in In fcreastra despre mare".

www.dacoromanica.ro
 43

albi 5i rotunzi si din ochii ei a1ba5tri 5i mari

curgeau 5iroae de margdritare apoase pe o jafd
mai alba ca argintul crinului. Lungi cearaine
vinete se trdgeau imprejurul ochilor 1) 51 vine al-
bastre se trdgeau pe lata ei alba ca o marmord
vie. Sculatd din patul ei, ea se arundi pe treptele
de piatrd ale unei bolte in zid, in care veglwa,
de-astipra unei candele lumegdnde, icoana imbrd-
cata in argint a Maicii durerilor. Induplecatd de
rugaciunile iiizpàràtesci ingenunchiate, pleoapele
icoanei reci se umezird i o lacrimd curse din
ochiul cel negru al mainei lui D-zeu. Impdrdteasa
se ridicd in toed marea(a ei staturd, atinse cit
buza ei seacd lacrima cea rece 5i o supse in a-
dd/toil sulletului siiu. Din momentul acela ea
purcese ingreunatd". i astfel se ndscu Fdt-frumos
din sevele a cloud femei. Dupd ce a fost insd ars
de fulgerele lui Ghenar §i prefIcut in cenu5d, §i
apoi intr'un pardu, a trebuit sa fie rendscut de
cdtrd doi bärbati: Domnul §i cu Sfântul Petru,
care reprezintä o paraleld. a Maicii durerior §i
Impardtesei.
Nediferentierea sexuald a lui Eminescu ne face
sä intelegem motivul pentru care i-a putut descrie
asa de femenin §i asa de frumos pe eroii sdi bar-
bati. Tot in acest fel ne putem explica §i cAteva
gesturi bizare de-ale lui Eminescu pe cari nu ni
le-am putea explica pe altd cale. Asa de ex. unui
camarad care l'a ajutat pe Eminescu la Blaj, a-

1) Ca la loan din Geniu pustiu. Cearcanele se repetti

mai des in opera sa,

www.dacoromanica.ro
44

cesta i-a sarutat mana. A vorbi de modestie sau

de un val excesiv de recunostinta ni s'ar parea
absurd, mai ales dupa ce-i cunoastem totala lui
indifeienta in ce priveste nevoile reale. Tot asa
se explica si acel gest spontan cand a vrut sä-si
scoata ghetele din picioare i sä i le daruiasca
unui nenorocit descult. Aceste crize de bunatate
excesiva i bizarl in acelas timp o intalnim des
la invertiti fie manifesti, fie latenti. Nu pot
refuza nimic unui barbat, dupa cum nu-i poate
refuza nimic unei femei un adevarat barbat ga-
lant.
Eminescu care suspina asa de mult dupa fernei
n'a putut petrece niciodata in vecinatatea lor.
Mediul in care a trait si a murit a fost cel mascu-
lin. Si cand era singur petrecea cu eroi imaginari.

4. Grandomania.
Trdind in cercul vostru strcimt
Norocul vd petrece
Ci eu in lumea mea ma simt
Nemuritor fi race."

Tot din narcism derivä si alterarile de perso-

nalitate i, in primul rand, grandomania lui Emi-
nescu, o grandomanie care ajunge uneori pana
la enormitate, cu toate ca parea mai mult decat
modest, chiar umil uneori.
In narcism, adica in acea situatie unde se con-
funda obiectul dragostei cu subiectul, individul
procedeaza fata de sine cum ar proceda fata de

www.dacoromanica.ro
 at

un obiect extern. Cand iubirn o fernee, nu-i ye,-

dem defectele, in vreme ce calitatile cresc in ra-
port direct cu intensitatea dragostei. Ni se pare
ea, nu mai exista alta fiinta ca ea, el dansa re-
prezinta totul ce s'a putut crea mai frumos, mai
bun si mai perfect de catre Dumnezeu, natura
si asa mai departe. Cand obiectul dragostei noa-
stre e tot persoana proprie, procedam fata de noi
dupg aceleasi principii ca i fata de un obiect
extern. Ne supravalorificam i aceasta cu atata
mai mult cu cat santem mai narcisti, adica cu
cat ne iubirn mai mult pe noi insine. Intervine o
logica afectiva care ne face sa ne vedem asa cum
am don sä fim iar nu cum santem in realitate.
Grandomania 1) e o maladie narcistica si dela
o anumitä intensitate face parte din cadrul iJo-
patologic al skizofrernei. E in functie de can-
titare-a cte afect erotic plasat asupra persoanei
proprii, adica de gradul de narcism. Deoarece
insa toti oamenii, in afara de momentele de in-
dragostire acuta, au o parte de afect plasat a-
supra persoanei proprii, toti oamenii sant mai
mult sau mai putin grandomani 2). Mai grandomani
insa la cele clOua .b.--pete ale vietii: in copilarie §i
la batranete. La cei dintai pentru cä Inca nu si-au
plasat afectul in afara, la cei din urma pentru
ci si l'au retras.
i) SA nu creadI cetitorul cd el, el singur n'a trecut
cel putin odat 5. prin astfel de epoci oricare ar fi
acel cetitor.
2) Cetitorul e rugat s5 se opreased un moment §i
sA se gIndeascA. la sine.

www.dacoromanica.ro
46

E neindoios ca Eminescu a prezentat si acest

simptom narcistic. Ii gäsim in viata lui de toate
zilele, dar mai ales in opera sa literara. El nu
tinea la laudele contimporanilor i nu-1 atingeau
nici injuriile lor, dar aceasta nu pentru el era
modest dui:ä cum parea, ci pentru simplul fapt
ca nu-1 (inea pe nimeni vrednic de a judecáto-
rul seiu.
Dece nu voi pentru nume, pentru glorie sä scriu?
. . . . . . . ..........
Oare glorie sa fie a vorbi intr'un pustiu?
.
De-oi urma sä scriu in versuri, teama-mi e ca nu cumva
. .

Famenii din ziva de-astazi sa ma'nceap' a läuda,

Daca port cu u5urinta 5i cu zfimbet a lor ura,
Laudele lor de sigur m'ar mahni peste masura".
Scrisoarea II).

.\poi dascalul din Scrisoarea I:

De-oi muri, ii zice'n sine, al mcu nume o sa-1 poarte
Secolii din gura'ngura 5i l'or duce mai departe
De-apururi, pretutindeni, in ungherul unor crieri
5i-or ga=i cu al meu nume adapost a mele scricri".

Iar mai departe:

Neputand ca sa te-ajunga, crea c'or vrea sa te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subtire
Care s'o 'ncerca s'arate ca n'ai fost vre-un lucru mare
C'ai fost orri cum stint 5i dfin5ii... Magulit e fiecare
Ca. n'ai fost mai mult ca dansul. 5i prostatecile nari,
5i le umfla oti;dcine in savante adunari
Cfind de tine se vorbe5te. S'a'nteles de mai 'nainte
C'o ironica grimasa sa te laude 'n cuvinte.
Astfel incaput pe mâna a oricarui, te vor drege,
Re le-or zice cä sAnt toate Cate nu vor intelege."

www.dacoromanica.ro
 47

Desi are dreptate in parte aceasta nu im-

piedica de a vedea träsatura lui grandomana,
care ajunge uneori 'Ana la enormitate: Perdut
in visdri lard fine, parea cd fiecare floare ci
fiecare stea e sor cu mine, sor dulce, surori a-
nzantei mete. Adeseori, in nebunie, uitam pe Dam-
nezeu visarn cd eu is lumea en miriade de
stele si cu miriade de flori si-mi piirea ca-mi
plec albastrele mele ceruri, mun(ii mei cei negri
ci vaile mele cele verzi, noptile mete cele lur
natice ci zilele mete cele de foc, mi se pdrea
ca-mi plec toate si le'nchin ea tarndia vietii lor
unei palide umbre de-argint ce-mi parea a fi
central lumii, umbra ce robora razele soarelui ca
pe 0 scard de aur..."
Un tablou inrudit cu acesta ni se ofera in
Sarmanul Dionis uncle Calugarul Dan, schim-
band situatia cu umbra sa, devine etern, atot-
stiutor 51 atot puternic", lucruri ce le spun pa-
ranoicii 1), ce e drept, verbal si nu atat de fru-
mos, in mod curent. Calugarul Dan ajunge pana
acolo c. transformä parnantul intr'o boabl de
margäritar cu toarta pe care-I anina de salba
iubitei sale cu care se strecoara sprin roiuri
de stele (ca i Hiperion) ajungand pana la
Dumnezeu cu care vrea sä se identifice:
..Numai o poarta inchisii Dan 5i Maria n'au
putut-o trece niciodata. De-asupra el, in triunghi,
era un ochiu de lac, de-asupra ochiului un pro-
verb cu literile strlimbe ale intunecatei Arabii.

i) Cad fac parte din ace1a3 cadru mare al skizofreniei.

www.dacoromanica.ro
48

Era Doma lui Dumnezeu. Proverbul o enigma

clziar si pentru ingeri... Odata el isi sitnti capul
plin de ccintece. Asemenea ca un stup de albine,
ariile roiau limpezi, dulci, clare in mintea luL
imbatata, stelele pareau ca se inisca dupli lactul
lor; ingerii ce treceau surdaind pe king-a el, in-
gdnau clintarile ce lui ii treceau prin minte.
Asta-i intrebarea" zise Dan incet, enigma
ce patrundea fiinfa mea. Oare nu aintil ei ceea
ce gandesc eu?... Oare nu se misca lumea cum
voi co?" El striinse c'o intunecala durere pe Maria
la inima lui. Hurmuzul parndntului ardea in salba
ei de nzargaritar... Oare, lard s-o stiu, nu sunt
eu insumi Dumne..."
Vum! Sunetul unui clopot uriesesc moartea
marii caderea cerului bolfile se rupeau,
smaltul lor albastru se despica si Dan se simti
trasnit i afundat in nemarginire. Rduri de ful-
gere II urmareau, popoare de tunete batrcine, vui-
rea nemarginirii ce tremura miscata... Neferi-
cite, ce-ai indrasnit a cugeta? Norocul tau ca
n'ai pronun(at vorba'ntreaga!"
Ce e aceasta? Oare ce i se intampla lui Dan
daca pronunta vorba intreaga, ached: oare, farä
s'o stiu, nu sant eu insumi Durn.nezeu?" I se in-
tampla ceea ce li se intampla tuturor muritorilor
cari ajung cu mintea pana acolo sä li se path'
ca ei sant Dumnezeu, adica se prabusea defi-
nitiv in noaptea psihozei, a nebuniei la marginea
careia a oscilat tot timpul autorul lui Dan.
Din materialul operei eminesciene deducem cä
Anghel Demetriescu nu era departe de adevar

www.dacoromanica.ro
 49

când II caracteriza astfel pe Eminescu: 1) El

erd plin de o trufie care se invecina cu dispreful
pentru tot ce nu era el i de o sfiald care in lafa
unora trecea drept bldnde(d. Nimeni n'a fudecat
de asa de sus pe contimporanii lui ,si nimeni poate
n'a luat drept convingere ra(ionalli gusturile sau
aversiunea sa pentru o persoand sau an Meru.
Rareori a fost un om mai exclusivist si mai
transigent decal ddnsul. Acest amestec straniu
de sfiald ,si de trufie 2) il Meets suscepttbil, iri-
tabil, solitar. Toatil atitudinea sa in societate ca
si in literaturii pdrea a zice: noli me tangere!"
D-1 Caracostea e de parere Ca termenul de tru-
fie" trebue inlocuit cu rnândrie". Santem de
acord, intrucat trufia" denota o mandrie proastä,
lipsit5. de piedestal real, insd, daca inlocuim acel
termen, atunci nu-1 inlocuim mci cu mandrie"
ci cu grandomanie", care implica o mandrie
narcistica, ceea ce §i corespunde intreguilui ta-
blou simptornatic al psihicului ernine5cian.

5. Mizofilie
In nepasarea sa narcistica Eminescu mai pre-
zenta un simptom skizofrenic capital: o mizofilie

1) Vezi D. Caracostea: Personalitatea lui Eminescu

Socec, 1926.
2) Oamenii timizi, sfiosi au toti un enorm fond de
grandomanie, desi ar pairea paradoxal. Ei sunt timizi
ii sfiosi tocmai de teama pairerilor ce si le-ar putea face
cineva despre ei. Se tern sä nu fie judecati cn aceeas
masurà cu care ii judeei ei pe altii.
Dr. C. Vlad. Mihail Eminescu. 4
www.dacoromanica.ro
60

aproape de gatisrn. Tabloul ce ni-1 prezina Den-

susianu din momentul and i-a acut prima oara
cunostinta, e destul de elocvent:
un lior rece md cuprinse, un lior pentru pri-
mal moment neexplicabil, cdnd am what pe acest
tan& scriitor imbrlicat infran costum cu total
singular. 0 spun, nu in desonoarea acestui OM,
ci pentru cunoa$terea crudei sale sorti cd, in
adeviiratul infeles al cuviintului, curgeau sdrenfele
de pe el. Abia se mai vedea pe la gdt an mic:
rest de cdma5d neagrd, iar pieptul de sus $i
pdnd jos era gol, $i cu mare necaz cerca bietul
om sd-$1 acopere pielea cu o lachetd rapid in
Mate pdrfile, sdrentaitd dela mdneci pdnil la
coate i cit ni$te simpli pantaloni sdrenfuifi din
sus $i sdrentuiti din jos..." (vezi Calinescu).
Eminescu dormea pe unde putea, ca vagabonzii,
prin poduri, in paie, nu se pieptana deck cu
degetele acute grebla, tot timpul pribegiilor sale.
Asa il gäsim i pe la 27 ani ca gazetar:
Eminescu, spre deosebire de Slavici, spune
d-1 Cillinescu, era dintre acei oameni incapabill
de cea mai mica indemdnare $i ordine in tre-
burile casnice $i care, uitat de vigilenta blándd
a unel femei sau a unui prieten, rdmán cu zilele
in impuritate ca an copil in scutecile ude. Numai
bucuria cu sora ei dragostea putea da lui Ems-
nescu acea voinfd de reconciliere cii socielatea,
prin imbriicarea unel redingote, prin asezarea
cu precautiune pe cap a unui joben i, in sffir$it,
prin reabilitarea rulelor la spliltitoreasii".

www.dacoromanica.ro
 01

Ori d ale oH ii reusia sa-si plaseze afectul,

pentru putin timp de altfel, in afara, adica sa se
desnarcizeze, lua altä atitudine fata de lume. Dar
acestea erau perioade scurte dupa caH urma fa-
tala recidiva:
Cdnd inset neincrederea in viitorul salt ori
demonul inspiratiei ii trdgeau in bar log, el rede-
venea, ca infotdeauna, ornul vegetativ cu eat
mai nesimtitor de sine cu cdt nici o atributie
ciald nu-1 silea sä aibtsi o tinuta supravegheaM.
Acunz, ca intoldeauna, baba care-i dereteca prin
easel intdmpina a rezistenfli ddrzei cdnd vroia sd
intre in odaie, iar prietenii can 11 cdlcatz din cdnd
in dind, reinthneau o clipd in prag, asfixiati de
lermentatia anal interior hermetic. Carti risipite
pe jos, rule murdare aruncate dupd sobd, pat
nejlicut, cu ruldrie fetidd, apd mllistinoasd in
cofil iar in millocal acestei descompaneri con-
tinui a elementelor, Eminescu, la masd saa pe
marginea patului, sta absorbit, defunct in grin-
durile sale... In grija religioasd de a-si face la
limp articolele, Eminescu apdrea pe strdzi sari
in redactie cu lata tepoasd i absentei, ascunsd
in gulerul ridicat al surducului, sub care zdreai
un guler soios. Hainele, albe de pizza colbului
sau inturturate de glod vechi, erau lipsite de o
parte din nasturi ci inaltdmintea, pe care o
pdstra uneori in pat, mustia, mucidd de no.
roaie..."
In skizofrenia veritabila bolnavii ajung 'Ana
acolo ca-si fac chiar necesitatile fiziologice in pat
acoperindu-se apoi cu plaporna peste cap si in-

www.dacoromanica.ro
51)

velindu-se in asa fel ca sä se infierbante i stau

asa, serafic de fericiti, in acea bade de scutec
zile intregi. Ce i-a lipsit nenorocitului poet ca sä
ajungd Ora acolo? Numai atata cat i-a lipsit
Calugärului Dan ca sä spue vorba intreaga"
sa se identifice cu Dumnezeu. D-1 Calinescu
incearcl sa-i dea acestei mizofilii eminesciene un
timbru metafizic in vreme ce era board curata 1).
Ca aceasta situatie nu se datorea lipsurilor ma-
teriale ne-o dovedeste pe langa altele i faptul cä
o transpunea si in lumea eroilor sái unde nu era
obligat sa tie cont de lipsurile reale. Astfel am
putea cita din Geniu pustiu: Paid ca o umbra
inaintam de-alungul zidurilor orasului mai mult
mort decat viu. Fa ?elle lizi se'nfundase addnc,
albul ochilor se ingalbenise i negrul era tulbure
si stdns, Oral cadea in desordine pe gulerul uns
si nesters al rocului men astfel umblam prin-
tr'o lunze streina, din care nu laceam parte..." Am
putea sa ne reamintim si de interiorul camerei
Sarmanului Dionis care era identic cu cea a lui
Eminescu.
Din cele de mai sus rezulta Ca, clack' poetul
a trait in mizerie, aceasta nu se datoreste decat
faptului ca el singur o dorea.aceasta un simp-
torn care e foarte curent, ba chiar patognomonic
la schizofrenici.

I) Cui i s'ar pa'rea altrtceva decat boalä, cand ar ob-

serva la copilul säu aceste trasäturi?

www.dacoromanica.ro
 53

6. Mazochism
Cdnd de-odald tu, rdsdrifi in cale-mi
Suferinld tu, dureros de duke...
Pdnd 'n fund bdui volufitatea onortii.
Ne 'ndurdtoare !
...De-al meu propriu vis mistuit md vaet,
Pe-al men firoprin rug md topesc in flacdri"..

Tendinta de a se complace in mizerie i sufe-

rintal o gäsim prelungita la Eminescu pAna in
cele rnai gingase stari sufletesti. Astfel citam
dupa D-1 Tudor Vianu 1): O impereclzere de cu-
vinte parte caracterislicd pentru Eminescu este
aceea care asociazd expresia voluptdtii cm a du-
rerii. Toata lumea isi aminteste de acel darmec
dureros", in care putem exprima una din impre-
siile de ansamblu a operei sale. Farnzecul dist&
lat din tale este unul din efectele eminesciene
cele mai tipice si care se sites* sd revind 111 noi,
ori de cdte ori incercdm sd ne reanziniinz, nu
anzdnuntele, nu itnaginele sau situatia psilzologicd
dintr'una sau alta din poeziile sale, dar acel e-
led de totalitate care se inaltd din ele ca un
abur subtil si le invdlue ca o atmosferd.
FaIrmec dureros" este numai una din impere-
chierile de cuvinte prin cari se exprimd aceastd
ernotie centrald si revelatoare a poesiei emines-
ciene. Imbinarea dulce fele" sau locu(iunile du-
reros de dulce", aioros de dulce" sunt allele".
Mai citeaza apoi d-1 Vianu un cântec dulce 5i
I) T. Vianu: Poesia lui Eminescu.

www.dacoromanica.ro
54

jalnic" din 0 caldrire in zori, apoi canturi dulci

ca un fior" din La o ariistd etc.
D-1 Tudor Vianu observa foarte bine cä aceste
impareheri de cuvinte de cele mai multe ori
nu intervin cdnd e vorba de iubirea barbatului,
ci mai ales atunci cdnd ele exprimd dragostea
Icmeei. Astfel demonia bärbatului din Inger 51
demon treze5te in iubila lui rellexia 5i senti-
mental: Ce puternic e gdndi ea cu-amoroasd
dulce spaimd!" In Strigoii, iubita este aceea carc
gdsete cuvintele de dragoste:
Las' sd md uit in ochi-fi ucizatori de dulci!"
In Povestea Teialui aparifia lui Fdt-Irumos ample
inima Blancii cu un farmec dureros". In Lucea-
/arid Catalina pronunfd cuvintele exaltdrii:
Ma dor de crudul tau amor
A pieptului meu coarde".
In Scrisoarea IV, mdrturisirea de dragoste a
femeei abundii in acela5 sens:
Ah, cc fioros de dulce de pe buza ta cuvantu-i
Si cu focul bland din glasu-ti tu mi dori si ma cutremuri".
Numai in lin aceea5 emofic pe care am avea
dreptul s'o consideriinz dupd natura ei lemeiascii
este atribuità bdrbatului care exclamd:
Si and inima ne creste de un dor, de-o dulce jele"...
Intr'adevar aceasta voluptate scoasa din sufe-
rin0. sau asociatä cu ea e de tip femenin. Faptu-
lui insa cä o gasim totui a§a de mult reprezenc
tata la Eminescu incAt ii invalue opera ca o
atmosfera" D-1 T. Vianu Ii dä interpretarea cä
www.dacoromanica.ro
 55

poetul se comporta in toate aceste imprejurari

ca psiholog al unor sari sufletesti straine". A-
ceastä interpretare este extrem de logica dar nu
corespunde realitatii.
in stare normala barbatul sanatos se caracte-
rizeaza printeun usor timbru sadic, iar femeia
mazochist. Acest caracter culmineaza in actul ge-
nezic unde el" e activ si ea" pasivä si se re-
varsa in general asupra intregei tinute individuale
atat fizice cat si psihice: barbatul activ, intre-
prinzator, energic dur, ferneia pasiva, receptiva,
duioasà, moale. Atat in prirnul act genezic al
femeei cat si in celelalte, micile suferinti (cal
ruptura himenului, strangere violenta in brate,
compresiune, muscaturi etc.) se adaoga. la exci-
tatia sexuala intensificand voluptatea. Aice ter-
menii de dureros de dulce", tu ma dori §i ma
cutremuri", amoroasa, dulce spaima", ucizatori
de dulci", ma dor de crudul tau amor" etc. sânt
la locul lor i normali pentru o femee. De-aceea !
sant si iubiti barbatii brutali1) de catra sotiile
lorindiferent de faptul ca uneori se plang...
in intelect, afectul insl le e complect satis-
facut.
Cum de-a putut Eminescu sä prinda asa de
bine starile sufletesti femenine? Era el 'Ana in-
teatata de psiholog sau poate avea o capacitate
extraordinara de a se identifica cu ele? Oare
n'ar rezulta tocmai aceasta ultima supozitie din

I) Natural ad nu depl5eascä o anumitä limits 0 sa.

nu produa numai spaimS dar i excitatie,

www.dacoromanica.ro
56

cele ce stim despre narcismul lui Eminescu, adica

acea situatie psiho-afectival unde subiectul se con-
funda complect cu obiectul i pe care ne-o ex-
pune asa de frumos chiar el singur:
Singur fuse indreigitul, singur el indreigito-
rul"... adka unde el e i bärbat i fernee in a-
celas timp?
Rornanul säu inedit Avalarii faraonului Tla ne
indreptateste sa sustinem Ca Eminescu descria
stari sufletesti proprii si nu straine dupà curn
crede d-1 Vianu. Acel personagiu bisexual numit
Cesar sau Cesara, dupa vointa" seamdna cu
Eminescu ca i toti eroi sal de altfel: un Met
frunzos, palid ca supra/4a margaritarului, cu
.ochii in bolti mari, negri, cam tulburi de addnci,
cu Oral care-i curgea in vite negre ci strdlucite
de-asupra umerilor... etc." Acest Cesar, dupa ce
devine Cesara face dragoste cu Angelo un
nume de-aserneni ambigen i care-i tot asa de
frurnos tin frumos cap de nzarmord invinetiid
cu un surds de o nespusd beatitudine pe buze"
§i ajung irnpreuna la niste scene de dragoste de
un sado-mazochism. excesiv de concludent pen-
tru situa,ia psiho-afectiva a lui Erninescu: Ali!
gdndi el in sine ...dac'as sirdnge-o in brate, as
onzori-o, dac'as sdrula-o i-as scingera buzele ti-
nerei mele... 0 urdsc dar o urdsc de mor..."
...Cesara 11 clzeamd la ea si-1 roagd s'o dcsbrace.
El ii descheie corsetul. Zcipada umerilor ei se
ivi splendidd de sub rochia albasird. El isi hãgà
iminile intre sdnii ei. Ea rdsufla greu si se'n-

www.dacoromanica.ro
 07"

toarse c'o ochire rece la ell)... Aide! Nu Ii

copil...Vino ici la picioarele mete... Ingenunche...
Scoale-mi botinele si ciorapii..."
Md iubesti tu, Cesara? zise el incet.
Nici prin gand nu mi-a trecul... Aide dis-
pre(uilorul femeilor! ci bucata cu bucata el ii
lua hainele... ar fi vrut s'o prinda'n bra(e dar
o miscare rece a manilor ei 11 opri. Sant
demonul amorului, nebunule!... Ast lel ma joc CU
tine, liecare saratare a mea va /1 un voluptos
martiriu pentru tine, liecare imbratisare un gand
de intunecoasa si dulce durere. Asta-i volup-
tatea cea cruda a chinului, asa voi sa ma in-
Mc 2)". Dupai aceasta femeia vamp" 3) il
scoate pe Angelo din club afarà unde-1 astepta
o sanie ai carei cai bateau pamantul de nerab-
dare. Cesara apuca pe Angelo in brafr ca pe
un copil, ii aruncii in sanie intr'o bland mare,
sari si ea langa el, il strangea in brafr 'I des-
mierda ca pe un copil ori ca pe o pasere pe
care-ar oinori-o strangand-o si desmierdand-o...
Sant demonul ainorului zicea Meet sant
an drac, s'o stii, s'o stii. Ma prind de tine ca
1) A se observa atitudinea ei. Dei ii placea, vrea sa-1
umileasca. La 1nceput avea el tendinti sadice (s'o omoare)
Si-acum le lasa pe seama ei, in vreme ce el ia atitudine
mazochistä.
2) Sa' mei iubesc... Sd fie gre5ala de tipar sau un gre.
(un lapsus) a lui Eminescu ? Daca. c lapsus, e intere-
sant pentru narcismul eminescian, acest sal ma iubesc"
in loc de sà ne iubim" sau sä te iubesc, sau sa ma
iube§ti".
3) Expresia e a d-lui Calinescu.

www.dacoromanica.ro
Os

ledera de stejar, pánd ce corpul Mu se va usca

in imbrde4drile mele cum stejarul se usucd supt
de rdacinile iederii. Te nimicesc, voiu sd-fi beau
sulletul, sä te sorb ca pe o picdturd de roud in
inima mea insetald... ingere! Ea-1 inkintui cu
bra(cle ci cu picioarele... ii strdngea tare la piept
ca i &Ind ar fi voit sd-1 sfarme... El se stodtea
in bra(ele ei ca turturica in ghiarele vulturului1)
,si pdrea asemenea mielului care cduta cu gura
lui gura lupului spre a-1 sdrula, cdci nu-1 cu-
noa* i crede cd-i cdinele... 2) Cesara... l'ar fi
putut omori acuma ftird ca sd reziste, lard cas
s'o si,nta chiar, aMt era de cuprins de iubire,
cza cum flutural s'aruncd 'n loc... cqa cum etc-
meridele mor in atingerea lor amoroase. Ajuns
acasä ii coplewsc tendintele de apärare trebue
sd fug de ea... cdci dacii near omori numai, n'ar
fi nimic... dar are sd ma tortureze, are sd-nzi
omoare nerv cu nerv, gdndire cu gdndire, bucald
cu bucald din creerii nzei (care) s'ar muia sub
sdruldrile ei... Dacii cz fi lost imbriicat in cui-
rasa de ler 5.i seas ft luptat in tournoi, corpul tin
mi-ar li atdt de sdrobit ca sub inzbratiArile ei.
Infradeviir par'cd s'a lipit de mine i mi-a supt
prin toti porii sdngele din came, sucul din nervi,
puterea din mu,schi..."
Deci nu c vorba, dupd curn se pare, de des-
i) A se observa inversiunea rolurilor din dragostea
normalg.
2) Pare cd e §ocant din punct de vedere estetic-literar
dar denotS sari sufletwi ;i conceptii infantile despre
dragoste".

www.dacoromanica.ro
 59

crierea unor sfdri sufletq.ti sträine ci, din ne-

norocire pentru el, propth. Aice 11 vedem pe
Angelo in rol complect femenin. Se sirnte ca o
femee mdceldritd, de brate viguroase de bdrbat,
sfar§indu-se de o plikere ajunsd pand la a§a,
grad incat ar putea fi ornorita chiar. Dar Cesar
sau Cesara dupd vointa seamand cu An-
gelo §i la chip §i la fire cdci §i el ii suge sangelo
din piept, sange real, nu transformat in sucuri
§i mai departe atat Cesar sau Cesara cat §i An-
gelo searnami cu poetul nostru, aa cà toate a-
cesfea le face tot el singur cu sine... in fantezie.
D-1 Vianu incearcd sä apropie terminologia,
mazochistd de tipul lui farrnec dureros" de do-
rul" popular, dandu-§i in ace1a5 timp perfect de
bine seama cá c totui o deosebire intre aman-
cloud §i anume una de continut. Dorul este er
mofia complexti in care durerea pierderii sau
neindestuldrii se complied cis fericirea and po-
sesiuni din /recut sau proiectatli in viitor" in
vreme ce farmecul dureros" nu se indreaptd nici
ciitrd trecut nici ditrd viitor, ci cdtrd fuziunea
prezentd si intreagd. Fartnecul dureros" este
un dor metalizic. El este aspirafia de a esi din
forma mdrginitd si proprie..."
Dupd cum vedem tot acolo a ajuns §i D-1 T.
Vianu cu farmecul dureros" unde a ajuns §i d-1
Calinescu cu mizofiia lui Erninescu, adicd la
rnetafizicd. Noi am vedea par'cd altfel deosebi-
rea dintre farrnec dureros" §i dor". Färd. sá
negdm deosebirea din punct de vedere al facto-
rului timp", ne bate insd mai mull la ochi atl-

www.dacoromanica.ro
60

tadinea subiectalui lata de object intfun caz si

in celdlalt. ,,Dorul" vizeaza intodeauna un obiect
mai mult sau mai putin bine definit, e dinamic:
dorul ma mama', dorul ma cheamd", dor, dor
mi-i dor de bade-al meu mi-i dor", dorul man-
drel ma omoara etc." Dorul contine o tendintri
a subiectului spre object, indiferent de sex, de-
aceea-1 poate tot a5a de bine cânta un bade"
ca i o mandra", in vreme cc farmecul du-
reros" e complect lipsit de object in afara. Far-
mecul dureros" nu e atat un dor metafizic" cat
unul narcistic-mazochist.
Faptul cal acel farmec dureros" invellac ca
o atmosferd" intreaga opera erninesciana ne de-
nota inca odata narcismul lui despre care am
vorbit, iar faptul cä s'a aratat ca un psiholog"
a5a de fin al starilor suf1ete5ti femenine ne do-
vede5te ca in structura sa de subiect-obiect reu-
nite in aceea5 persoana, elementul femenin era
mai violent subliniat decat cel masculin. Aceasta
s'ar putea deduce de altfel 5i din faptul indiscu-
tabil ca el nu s'a complacut niciodatä in mediu
femenin ci si-a petrecut toata viata, cat n'a stat
singur cu sine, printre prieteni. E locul sa ne
reamintim i aice de felul cum 5tia el sä descrie
eroi säi i raporturile lor dintre olalta. Femini-
tatea sa ratata 5i-o manifesta prin stari sufle-
te5ti specific ferncnine Fara ca sà poatä avea
vre-odata satisfactille femeilor adevarate cari dis-
pun .§i de un corp corespunzator stärilor lor a-
fective. A cauta sä rezolväm mazochismul emi-
nescian cu ajutorul romantismului european ar

www.dacoromanica.ro
 61

insemna a inlocui o necunoscuta prin alta, atata

vreme cat nu se observa aceea5 femininatate la
toti romanticii dela un capat 'Ana la celalalt.
Care romantic din toatä pleiada lor de pe-atunci
5i din totdeauna a fost bdrbat in toatä puterea
cuvantului? Toti erau feminini, narci5ti, mazo-
chi5ti 5i impresionabili ca o fata intarziata. No-
valis avea ni5te ochi ce priveau de-adreptul pe
ceea lume, Hebbel o marturise5te singur ca a
fost nevoit sä tearga clinteo carte de 5coalia cu-
vantill Rippe" pentru ca-1 fäcea sä vada un
schelet intreg.

,Spuneam in capitolul Narcism" ca in feno-

menul psiho-afectiv numit dragoste" se intal-
nesc trei factori: Subiectul, Obiectul b i Afectul
iubire" i ca dela aceastä norma se intarnpla
uneori doua feluri de devieri i anume a) de-
vieri dela obiect: in loc de femee, barbatul ii
cautä un alt barbat sau un animal sau un obiect
neinsufletit sau, in fine, persoana proprie 5i b)
devieri de alect: in loc de dragoste" individul
are nevoe de ura" sau de frica" pentru a,
putea fi pe deplin satisfacut. Despre devierile
dela obiect am vorbit, urmeaza aice sä spunem
ceva i despre devierile afective.
Aici intalnim doua categorii de bolnavi 5i a-
nume: t) bolnavi la cari afectul iubire e inlo-
cuit prin ura" sau frica" 5i in acelas limp a-
fectal s'a detasat cornplect de octal genezic, care
se face cu totul lipsit de ori5ice afect, ca ori5icare

www.dacoromanica.ro
(12

alta functiune fiziologica, scoborindu-se la o sini-

plä functiune evacuatrice, in vreme ce afectul e
deviat §i se consuma in domenii cu totul straine
de cel sexual. A5a de ex. pentru unii afectul
ura" e totul. Urasc formidabil pe ori5icine .5i
ori§ice. Provoaca indiscret 5i cand li se raspunde
cat de putin la acea provocare ei se cred in-
dreptatiti sa reactioneze prin ura 5i urasc pana'n
panzele albe, cum se zice. Pentru ace§tia e egal
sexul, vietate sä. fie care sä poata numai suferi;
placerea lor cea mai mare constä in a produce
suferinta. Nu uitä niciodata o gre5ald a cuiva
sau o jignire. Dacal ajung sefi" i deobicei
ajung pentru cä au nevoe de asta e vai 5i
amar de subalterni. Sunt pedanti, muncitori 5i
exacti numai ca sä le poata. pretinde la toti a-
cela, lucru. Un tip bine izolat in literatura e prof-
fesorul Kupfer din Bacalaureatul elevului Ger-
ber" 1) 0 se intalne§te des printre profesori, 5efi:
de birou, miitari, etc. 2), medii foarte prielnice
pentru aceasta categoric de sadici.
Antipodul acestora sant ceilaiti cad au nevoie
de afectul frica". Ca exemplu din literatura l'a5
da pe elevul Gerber din acela§ roman, obiecti-:
vul lui Kupfer. Ace 5ti doi 5i-au intins antenele
afective unul spre celalalt 5i s'au intâlnit. Un pa-
cient de-al meu, gangav, in timpul psihanalizei
t) Tradus in romane§te de d-1 F. Aderca.
2) 0 mare opera de umanitate §i de profilaxie min-
tall ar consta in descoperirea acestor sadici §i indepar-
tarea din posturile unde desechilibreaza juisand de pla-
cere atata tineret nevinovat.

www.dacoromanica.ro
 1;3

imi venea mereu cu urrnatorul curent ideatoriu:

imi vine sä vä insult, sa vd sparg geamurile,
sa vä lovesc ca sä vä infuriati si sä-mi fie fried
de D-v. Eu nu pot trdi lard. fried". Acestia sant
adevdratii mazochisti. In vreme ce sac:ail se
delecteazd provocand frica la altii, malochistii
sunt o satisfactie numai atunci cand pot provoca
furia altora, in urma cdreia sit poata gusta 'And
la juisare frica si suferinta care devine pentru
dansii un ce dureros de dulce".
2) A doua categorie o formeaza aceia la cari
nu s'a detasat afectul de actul genezic insa au
nevoe de timbrul urd" sau fried" fart de care
sant incapabili de o satisfactie sexuala. Asa de
ex, sadici cari sant nevoiti st-si tortureze mai
intai obiectul drag" pant la distrugere chiar
(Jack Spintecatorul, Landru, Kuerten etc.) si pc
urma de-abia sau, mai de grabt, in acelas timp,
ajung la paroxismul voluptItii tinand ochii ficsi
pe fata ingrozitt a nenorocitelor victime cari se
svarcolesc in spasmele mortii. Mazochislii vreau
mai intai sa fie umiliti, amenintati, chinuiti si
infricosati ca sit poatt ajunge la acelas grad de
voluptate. 0 pacientt imi spunea cit intotdeauna
are nevoe sa fie amenintatd cu briceagul ca sit
se poata excita suficient. Sau era nevoita sa-si
caute anumite situatii cari provocau prin ele insile
fried. Asa de ex. cauta sit provoace barbati straini
intr'o camera alaturatd, unde putea fi surprinsa
in fiece moment de catra sotul ei sau de alt..
cineva din cast. Sau la diferite spectacole, in
public, de preferinta intr'o lojit de cinematograf

www.dacoromanica.ro
64

aproape de momentul cand ameninta sä se faci

luininä sau in tren unde putea fi de-asemeni sur-
prinsa. In momentul cand i se parea ca vine
cineva sau auzea o usa ajungea repede si violent
la orgasm.
Dupa cum vedem acest soi de oameni imo-
rali" sant astfel pentru cä n'au incotro, e singura
lor posibilitate de satisfactie si cu cat vor fi
mai aspru pedepsiti cu atat vor fi mai satisfacuti
si cu atata vor preclispune mai mult la recidiva.
Dupa cum va fi observat cititorul, Eminescu
nu intra nici intr'o categoric din cele expuse si
atunci se va fi intrebat, cu drept cuvant, ca de ce
le-am mai insirat. Sä nu uitdm insa cä in cazurile
de mai sus am avut peste tot un subiect si un
obiect, fie ca era vorba numai de o deviere dela
obiectul normal, fie cl era vorba si de o deviere
de afect. In ambele cazuri insä exista un obiect
real in gall. Eminescu insa era un narcist, a-
dica la el atat subiectul cat si obiectul erau con-
topite, fuzionate in aceeas persoand. In astfel
de cazuri intalnim persoane la cari nu se gasesc
decat aceste devieri dela obiect care se confundl
cu persoana proprie. Dar sant i altele uncle le
gdsim complicate si cu devieri de afect. i tocmai
aice intra Mihail Eminescu, care proceda cu sine
cum procedeazd altii cu un object din afara.
Ca subject el a fost un sadic cu sine: ii placea
sa se chinue, sa-si strice toate rosturile i sa fie
nevoit a trai in mizerie. Cand scapa insa de cir-
cuitul propriu si se putea exterioriza era si in
afara impetuos, itnpulsiv i sadic. Astfel cu elevii,

www.dacoromanica.ro
 65

ca profesor era de o pedanterie barbara" (Ca

linescu), ca jurnalist a fost intempestiv §i sadic
pani la primejduirea intereselor proprii. Ca o-
bled a fost un mazochist, pentru cä se complacea
in suferinta panä la voluptate. Aceastä situatie
care era pentru el dureros de dulce" ne-o reda
el singur cum nu se poate mai intuitiv:
De-al meu propriu vis mistuit .m5. vaet,
Pe-al meu propriu rug ma topesc in flacki..."
A§a ca marturisirea care pentru noi ar parea
sf4iitoare a unui erou de-al sau: Martir este
numele amorului meu" 1), corespunde intocmai
realitätii §i nu e numai o expresie de intelect, o
expresie fail radacini adânci in firea lui afec-
tiva. Ii placea sa, ingenuncheze, sa fie umilit, sa
ajunga la desiluzii pe cari i le provoca singur,
ca sä poata pe urma sa se desfete planglndu-se:
Cu recea nepäsare tu sufletu-mi aduci
Pc cele douä brate Intinse-a sfintei cruci.
Si buzele 'nsetate cu fiere mi le uzi,
Când ruga mea fierbinte nu Vrei sä o auzi.
Ma faci pIrta in lume durerilor lui Crist...
0 marmurä, aibi mihl de sufletul meu trist.
Aceasta tendinta de identificare cu Dumnezeul
suferintelor mazochiste o mai gasim ce e
drept abia schitata, i in Inger si demon:

1) Expresia ca formA seamIna cu a lui Shakespeare:

SlAbiciune, numele au e femee 1" pe care poate ca a
cunoscut-o Eminescu In traducere germana: Schwachheit,
dein Name ist Weib".
Dr. C. Vlad. Mihail Eminescu. 3

www.dacoromanica.ro
(16

Cufundat in intuneric lang'o cruce marmuritä

Intr'o umbra neagra, deasä, ca un demon El 1) vegheaza,
Coate le pe bratul crucii le destinde i aseaza,
Ochii cufundali tn capu-i, fruntea tristä i 'ncretita".
Un Crist care seamänä mai mult a imagine
negativa: demon incretit, in loc de Crist senin.

7. Raptusuri, bizarerii, verbigeratie.

E interesant faptul ea' intalnim in clinici bol-
navi skizofrenici veritabili cari totui nu pre.-
zinta o simptomatologie a§a de complecta cum o
gasim la Eminescu care tottii n'a fost ap de
instrainat (=alienat) incat sä nu poata trai in
societate. A prezentat para. §i raptusuri, adica
impulsiuni brusce, nepremeditate mult. Astfel a
prezentat dromomanii centripete (spre casa) §i
dromornanii centrifuge (fugi de-acasa). Apoi un
batran povestqte cä Inca pe la 6 ani Eminescu
ar fi ucis un intreg card de ga§te... dar s. clam
mai bine din Calinescu:
In privinta aceasta un Miran i$i aminte$te
o poznd ciudald, greu de crezut: Eminescu fiind
de $ase ani ar fi prins $1 tdiat un card de gyl$te,
Idcdndu-1 purcoi in miflocul curtii, laptd pentru
care a fost rdspldtit cu o stra$nicli bdtaie. Am
conzite o mare gre5ald dacd, bizu4i pe limbutia
unui mo$, stimulat cu rachiu $1 mirat de inte.-
resat pe care 1.-1 aratard boerii dela ora$, am
crede in toate minund(iile cdte se pun pe soco-
teala copilului".
i) El" cu E mare.

www.dacoromanica.ro
 tri

Ei bine, noi indrasnim sa comitem aceastä

gre5a1a i sä credem spusele batrAnului. Aceasta
insä nu dinteun capriciu ci pentruca corespunde
intocmai tabloului simptomatic. Astfel de ispravi
gasim in mod curent in antecedentele skizofreni-
cilor 5i, odata ce i se atribue lui Eminescu o
astfel de actiune e mai mult ca sigur ca a 5i
cornis-o in realitate. De unde sä fi inventat acel
mo5 o piesä care sä ,se potriveasca a5a de bine
la intregul cadru simptomatic al poetului? In
copilarie s'a putut manifesta liber o tendinta pc
care o vedem reprezentatä mai tArziu numai in
reverii. Astfel Toma Nour ii da cu parerea:
In visarile mele ma cred in stare de a deveni
un- tiran carnivor, setos de &Inge 5i amor, avar
de aur ,si desfranat ca un Eliogabal cdnd, in
realitate, nici nu sant in stare sit ma mania
cumsecade".
In Geniu pustiu gäsim scene de un sadistn
feroce, chiar necrofilie, vampirism 5i idei canibale.
Modul cum e spAnzurat popa, tatal Mariei, im-
pilatorii cari vroiau sä beneficieze de aceasta
chiar rnoarta. fund 1), felul curn ii suge Toma
sAngele lui loan din rana pc de o parte 5i An-
gelo lui Cezar sau Cezarei pe de alta, sarutärile
cu gura plina de stinge, pornirile (figurative)
de a mânca came de sas", modul cum il lasä
pe morar sa arda in foc de pacura intr'o moara
ce o ia aiurea pe Mure5 la vale... toate acestea
i) Curent ideatoriu repetat In Strigoii, tn 0 nuveli
fantastici (publ. de D-1 Cilinescu In Ad. lit. No. 602
1932), in FIt-frumos din bcrina, etc.

www.dacoromanica.ro
(8

denota, träsaturi sufletesti ce-i aparfin autorului

acelor reverii pe cafi le proecteaza afara atribuin-
du-le altora. Asa cä noi credem in spusele ba-
tranului cu gastele si poate ca duiosul tablou din
Calm:
Si pe campul gol el vede un copil umblând descult
Si cercând ca O. adune intr'un card bobocii multi..."
nu e deck un reflex al acelei povesti din co-
pilarie. Dusmania cu gansacii si cu gastele cu
pui" o gasim si in proectul sau de roman Aur,
mdrire ci amor la Iorgu, un erou ce poartä de.,
asemeni marca eminesciana. Acest fel de dus-
manie" e foarte obicinuit de altfel la tara in-
truck gastele sant foarte agresive pe vremea
bobocior, o agresivitate ce se indreapta mai
ales spre turloaiele goale ale copiilor si nu e
deloc neverosimil ca sä se fi räsbunat Mihai
pe gaste ucizandu-le bobocii, cad atata legatura
dintre cauza si efect" o fi putut el face incat
sa.-.si dea seama cä numai pe vremea bobocior
musca gastele. Pare sä fi ucis, in consecinta, bo-
boci si nu gaste mad 1).
Gesturi brusce, nepremeditate se citeaza des-
tul de des din via4a lui Eminescu. Astfel:
Dacd in privinta studiilor se poate vorbi de
mai multd aplicatiune, in existenta poetului aci
(in Berlin) se observd o iritatiune, o nemul(umire
r) Se poate A. fi facut acest lucru vre-un frate de-a
lui Eminescu, el si fi asistat nurnai Intrucat trásatura
schizoida se observi 0 la ceilalti frati, dupa cum van
vedea in altä parte.

www.dacoromanica.ro
 69

vesnith de tot si de toate, o neincredere bolnii-

vicioath in sine si clziar oarecure rdatate latd
de oameni,in sldrsit o nevroth cu caracter abulic
a cdror manitestare este triste(a holdririlor si
renun(drilor brusce, irationale" 1).
Renuntärile §i hotaririle brusce, irationale se
numesc tocmai raptusuri i fac parte din cadrul
simptomatic al skizofreniei. Tot aice se numara
§i sinuciderea, pe care ce e drept, el n'a pus-o
in practica 2), s'a preocupat insa foarte mulf
de ea astfel cä numai in Geniu pustiu revine de
opt ori asupra ei. Tot la raptusuri de asta data
insa. capatind §i un timbru de bizarerie se nu-
mara. i pornirea brusca ce a avut-o la un mo-
Ment dat sa-0 scoata ghetele din picioare §i
sk i le dea unui cer§etor. gestul cu sä-
rutarea manilor unui prieten 3).
Nu i-a lipsit lui Eminescu mCi verbigeratia,
acel joc cu un singur cuvant pe care-1 vantura
pang la pierderea intelesului:
Verona, Vreona, Voerna,. Vnoera, Vanoer,
Anvero, Arnoev, Aernov, Aornev, Anerov, Aro-
nicioara, Vrancevi, Narvice, Narvioce etc." 4).
D-1 Calinescu interpreteaza acest fenomen in-
tr'un mod foarte logic §i simplu i anume
ca o tendintä de a cauta un cuvant cat mai exck-
i) Vezi Calinescu.
2) A pus-o Insä un frate a lui.
3) Gesturi cari sant bizare numai atata timp cat nu
se cunotea timbrul lui de invertit latent.
4) Inc lin a crede ci acest joc 11 invätase pe dinafara
§i-1 data scandandu-1 ca rapsoz11.

www.dacoromanica.ro
70

tic §i mai tainic pentru draga lui. A§a ar fi dacai

n'am cunoa§te de-aiurea aceastä verbigeratie, a-
ceastä Wortmasturbation" cum ii spun nemtii.
In literatura româneascä o mai intalnim inteun
loc s. a. in Medelenii lui Ionel Teodoreanu:
Uneori, cine Ae cum, ajungdnd in birou
intra rareori in acea odae lard pat se a,seza
in lotoliul comod ,si germina acolo. Fuma, cdsca,
bdliiblinea picioarele atdrnate'n unghiu pe spe-
teazd. Apoi lua un creion si o Ioae de hdrtie. la-
cepea prin a se iscdli:
Dan Deleanu
Deleanu Dan
Daniil Deleanu
Daniel Deleanu
Dan
Dan
Deledan
Ledaned
Nadunaled,
Iscdlituri cu tot soiul de caligrafii: unele
obscure ca ale doctorilor pe refete sau ale por-
tdreilor pe notificdri,. allele supreme testamen-
tare... etc."
Am citat mai mult decat singura verbigeratia
pentru a arata i cadrul psihic a lui Danut cand
se juca cu numele propriu. Dupä cum se vede e
acela fenomen verbigerant ca §i cu Verona,
Vreona etc., atata numai ca aice se joacä cu nu-
mcle unui obiect din afara dincolo cu persoana
proprie. Interesant ca Danut e in jurul puber-
t5Iii, epoca la care e norrnala verbigeratia §i. o

www.dacoromanica.ro
 71

gäsim curenta la copii sub pubertate, nu e nor-

mal insä cand se mentine peste acea Val-sta.
Acest joc il mai gasim la Eminescu 5i sub
alta forma, proectat insä asupra unui erou: Ca-
lugarul Ieronim din Cesara procedeaza in acela5
fel insä cu figura unei femei, nu cu nurnele.
Desmierd un chip de copila in felul meu,
adica umplu un album cu diferite expresii ale
unui singur cap... E de sarutat schita mea... am
pus-o langa mine.., i-am spus cuvinte bune" 1)
(Ieronim catre Euthanasiu). El procedeaza cu
imaginea, cum proceda dincolo cu numele. II,
sau o alinta in locul obiectului real. Acest joc
cu un singur cuvânt, cu o singura imagine duce
la un fel de intoxicatie mintala care destrama
intelesul real prin difusiune anihilAnd in acela5
timp functiunile regulatrice ale criticei, rationa-
mentului prin ingustarea campului de operati-
uni psihice:
Alta data limbile mi se pareau neroade, vor-
bele fara inteles... orice vorba ce nu o puteam
referi la ea imi parea o nerozie si o nerozie sii
cuget asuprarle... mintea mea incetase de a-mi
Interpreta intelesul vorbelor... uimit ci zcbun ve-
deam in inchipuin(a fiecdrui concept numai pa-
lidele conture ale divinei sale umbre" (Geniu
pustiu) 2). E ceva specific skizoid. Sau privea un
1) A se observa cum inlocueste realitatea cu imaginea
ei mecanism capital in producerea schizofreniei. De-
pinde de gradul para la care se ajunge cu inlocuirea.
.2) S'ar pirea cri acest sistem denotl o nernai pomenit5
indrAgostire de o femee in realitate insA, dupA cate

www.dacoromanica.ro
72

obiect p5.na i se pierdea intelesul tot prin difu-

siune. Astfel in Siirmanul Dionis eroul vrea sà
se uite la degetele ei ore intregi, sä inebuneascä
in urmä i vesnic sä viseze acea orä far5. seam5n.
Aceastä incremenire intr'o atitudine anumit5. se
mai numeste catalonie §i o intainim iarAsi destul
de des in Eminescu. Astfel in Särmanul Dionis:
...Cine ar Ii vilzut-o astlel! Nimene numal
el ce acoperia bratul ei, atdrniind de marginea
patului, cu sdrutdri. El dormea in genunchi. Vi-
san amdndoi acelas vis..."
Sau in Cezara:
Nu sdnt nici egoist, aid mincinos. Adesea
cdnd md sui pe o piatrd malta, imi pare cd in
cretii mantalei aruncate peste uindr, am incre-
menit si am devenit o statud de bronz, pe ldngd
care trece o lame, ce stie cd acest bronz nu are
nici o sim?ire comund cu ea..."
Sau:
Noaptea potolit §i vinat arde focul in camin
Dintr'un colt pe-o sofa ro§ä eu in fala lui privesc
Pin'ce mintea frni adoarme, pan'ce genele-mi clipesc;
Lumanarea-i stansa 'n casa... somnu-i cald, molatec, lin..."
*
Ai fi trait in veci de veci
$i randuri de vieti
Cu ale tale brace red
Inmarmureai märet.
am intele din studiul acestor oameni, acesta e un sislent
de a se debarasa de Iemee mai intai prin inlocuirea ei
cu numele sau cu imaginea §i-apoi prin vanturarea suro-
gatului 'Ana la neutralizare §i eliminare ca un aliment
consumat.

www.dacoromanica.ro
 73

Sau cand eroii se uita ore intregi in oglinda

etc. Aceste sant catatonii de atitudini, pe and
verbigeratia i stereotipiile sant catatonii -idea-
torii precum e i urmatoarea:
Sulletul ei intreg (al mamei lui Dionis) era
o rellectare umbroasd ,si tristli a scilletului sdu
de copil. Ce se gdndea copilul cu mintea lui
naivd, o vorbd, un vis, o preocupa zile 'ntregi
zile 'ntregi putea medita asupra unui cuvdnt ce
17a din nebunatica sa gurd".
Apoi in Cezara:
Ochii nu mai aveau acea salbatica ci somp-
tuoasa stralucire, in addncimea cdrora fulgera
intunecosul amor i intunecoasa dorin(d... ci
ltmpezi, nespus de addnci de te-ai uitat zile
'ntregi in ei. Lini,ste i o melancolica pace era
in addncimea lor".
In Geniu pustiu:
51 cdnd mil rataciam in vre-o gradind pa-
blicli, unde fe(e rosii i vesele chicoteau impre-
jar, perzeindu-se prin arbori, eu credeam cil sdnt
rdutdcioase duhuri elemere, caremsi rddeau de
durerea mea. Ori mi se piirea cà in jurul lor
rddeau morti ale anon fefe galbene erau spoite
cu ro,su, ceea ce le /dm: ci mai infrico5wte ,51
mai moarte 1) prin contrastul intre adevarul
mortii ci'ntre simularea cea spoitd a vietil.
Altddatd md pomeneam cd md uitam ore in-
tregi in oglinda i mil strdmbam (a mine singur

1) A se observa cum se diforma lumea realä trecand

prin prisma sa.

www.dacoromanica.ro
74

si cdnd Ind trezeam din asemenea atonie; md

inflora siguran(a cd am inebunit si teama de
mine insumi. Lucrul de care md temeam mai
mull era nebunia; mi-era fried sd nu inebunesc"1).
Mi s'ar putea obiecta ca toate cele de mai sus
nu sunt altceva decat simple fantezii de poet...
dar oricat de genial ar fi cineva si oricata ima-
ginatie ar avea nu poate sl expue asa de precis
niste stari sufletesti straine, ba mai mult Inca
sari sufletesti cari nu se imprastie in toate di-
rectiile ci fac parte dintr'un cadru anumit, un
cadru skizoid care nici macar nu fusese izolat
bine in psihiatrie pe vremea lui, asa cä nu putea
sa le fi luat de-a gata dintr'un tratat oarecare
si-apoi chiar daca le-ar fi gasit de ce sa-1 preo-
cupe numai astfel de sari sufletesti? Credem
cä nu mai poate fi nici o discutie cä le proecta,
din sine. Acolo era isvorul acelor inmarmuriri"
extatice in fata imaginei proprii sau a unor ima-
gini din lumea externa, acel circuit ideatoriu in
jurul unui singur punct cari sant simptorne prin-
cipale in skizofrenie, in aceasa nebuloasI pra-
pastie mintalI de-asupra careia s'a clätinat Emi-
nescu tot timpul.

t) Numai In Geniu pustiu e pomenitä nebunia de

aproape zo ori - §i tot In legaturä cu sari cari repre-
zintä inteadevär simptome de skizofrenie.

www.dacoromanica.ro
 VE1

8. Scindarea eului"
nOare cali oameni sdni
inteun singur om?"
(Seirmanul Dionis)

Un alt simptom capital de skizofrenie e des-

picarea personalitatii, a eului" pe care o gäsim
de-asemeni la Eminescu. Nu ne vom ocupa aci
de acest fenomen deck atat cat e nevoe pentru
demonstratie.
Despicarea eului" se poate face pe doua pla-
nuri: unul vertical care deriva din narcism §i
culmineaza in halucinatiile autoscopice: bolnavul
se vede pe sine ca'ntr'o oglindä. Am intalnit in
ultiniul timp acest simptom la o epileptica ce
avea acest fel de halucinatie ca aura" scurt
inaintea accesului. Se intalnete §i in vis uneori.
Ap de ex. ne vedem pe noi in5ine morti §i tof
noi ne petrecem la mormant, mirandu-ne chiar
§i in vis de ciudätenia fenomenului. In sinucideri
bolnavii obiectiveaza persoana proprie asupra ca.-
reia arunca o ura destructiva. (menità uneori
altei persoane) care ajunge la aa dimensiuni
incat anuleaza rezistenta instinctului de conser-
vare 1).
Al doilea plan e orizontal §i reprezintä a§a zi-
cand doua straturi de vechime diferita ale ace-
1eia5 personalitati. Un strat premoral care con-
tine toate tendintele primitive, instinctive cari nu
tin cont de a§ezamintele sociale i un strat moral,

i) Vezi Dr. C. Vlad: Iubire, uras, Idea.

www.dacoromanica.ro
76

aparut mai tarziu, in care gasim o identificare a

individului cu educatorii (parintii) dimpreuni cu
vederile lor.
In stare normala e mai mult sau mai putin pace
in sufletul individului, adica se ajunge la un corn-
promis intre cerintele imperioase ale instinctelor
lui primitive i cele ale a§ezarnintelor sociale,
aa ca nu ne gäsim in conflict cu noi 14.ne. lxi
anumite cazuri insä nu s'a putut ajunge la acest
compromis fie din cauza prea marilor im-
pulsiuni primitive (cauze hereditare), fie din cauza
unei educatii prea severe sau contradictorii (cauze
castigate) §i atunci individul sirnte in sine un
fel de discordanta, un fel de conflict intre doua
ordine de tendinti cari se bat cap in cap §i earl
ii dau impresia cä sant doi sau mai multi oameni
in el, pe cari nu-i poate in nici intr'un chip
impaca. 0 anecdota 1) ne-ar putea ilustra mai
bine aceastä situatie:
Cica un betiv s'a jurat sä nu mai bea. Dar,
dupa. urn timp de abstinenta, trecand prin fata
unei carciume, a inceput a simti in el doua
voci". Una era a diavolului care-1 indemna sa
intre §i sä bea, iar cealaltä a ingerului pazitor
care-1 tinea din scurt ca nu cumva sä intre. Dar
ce sa facä bietul om, caci atat diavolul cat §i.
ingerul reprezentau forte egale? Ei, la urma
urrnii, certati-va voi inainte dar, panä se va
hotari care pe care, eu am A. intru putin in
carciuma ca sä nu pierd vremea degeabal

1) Lund din Freud.

www.dacoromanica.ro
 77

In aceasta anecdota, care redä o situatie simtitä

de on i cine, in anumite momente de nehotärire,
se _pot usor intrevedea trei euri": unul care re-
prezintä impulsiunea prirnitivä, al doilea forta
morall din noi §i in fine un al treilea, un eu
propriu diferentiat din celelalte doug §i care in-
cearcg sä facg leggtura intre ele §i care se poate
algtura in anumite momente and unuia and-
celuilalt.
Eul moral (ingerul pazitorcomtiintaugetul)
ii reprezintg, dupä cum am amintit s), pe educa-
torii cu cari ne-am identificat. Deoarece insa
din timpul copilgriei §i pang aproape de epoca
bArbatiei ne identificam cu o serie intreagg de
ethicatori, e lesne de intrevazut c5. acest eu" se
poate despica in nenumgrate euri" corespun-
zatoare numärului educatorilor. Aceasta se va
putea intampla cu atata mai usor cu cat a fost
educatia mai neornogeng, persoanele de identifi-
care mai contradictorii in influente. De aceste
despicari in componente, noi nu ne dam. seama,
in stare normalg, unde avem un eu" cat mai
unitar, deat doar in vis uneori. In anumite sari
patologice insg, aceste despicari apar i in viata
realg nu numai in vis 2).
La Eminescu cgruia i-a lipsit cu totul o edu-
catie organizatä. unitatea eului" era foarte pu-
1) Vezi si Dr. C. Wad: In domeniul inconstientului.
21 La romancierii can pot crea personajii cat mai vii
se Intimpli acelas fenomen. Toti eroii sint laturi de ale
romancierilor, ori cat ii s'ar plrea cd lucrez.zi dupg.
modele.

www.dacoromanica.ro
78

tin coesiva, ceea ce se vede §i. din exclamareapusa

in gura unui erou de-al sail oare cafi oameni sant
intr'un singur om?" In mod obicinuit baiatul
tinde sa se identifice cu tatal Om, ceea ce nu i-a
reu0.t lui M. Eminescu, dupa cum vom vedea in
altä parte. Daca facea aceastä identificare, avea
un sAmbure solid, unitar, in jurul caruia se postau
celelalte identificari de mai tarziu §i nu devenea
a§a de nesigur §i neunitar. Din felul lui fernenin
seamana sa se fi identificat mai mult cu mama-sa,
de unde pare O. derive, in parte, §i narcismul
sau, adica acea situatie nenorocitä cand indivi-
dul e §i subject §i. obiect sau când ajunge sä a-
ciueze in corpul sau de barbat un suflet de femee.
Dar pentru a putea analiza cu preciziune pana a-
proape de absolut aceste trasaturi, ne-ar trebui
omul viu de fata, nu ajunge ceea ce a ramas de
pe urma lui. Ne vom margini numai sä aratäm
acea scindare de care a suferit §i care e, in a-
cela§ timp, un simptom important in skizofrenie.
Ca prim document e acel dublu" (Doppelgan-
ger) a lui Eminescu, pe care, ca sä-1 fi putut im-
prumuta dela romanticii germani, trebuia mai
intai sa-1 gäseasca in sine. E vorba de Dan din
Särmanul Dionis §i umbra sa din perete: Dan
whiz clar despartirea fiinfei lui lnfro parte eterna
si una trecatoare. Cartea lui Zoroastru era pro-
prietatea lui dreaptil. El intoarse sapte foi si
umbra prinse conturele unui basi-reliel, mai in-
toarse 'Inca sapte si umbra se desprinse incet, ca
dintr'un cadru, sari jos de pe perete si sta dia-
land 51 thmbitoare, rostind !impede si respectuos:

www.dacoromanica.ro
 79

Bundi-seara!" Lampa cu flacdra ei ro5ie sta

intre Dan 5.i umbra inchegaa
Sd urmdm zise umbra torcand mai de-
parte firul gandirei sale, ganduri, pe care Dan
le auzia, ca i nand ar Ji lost propriile lui ca-
getdri. Apropriindu-ti prin vrald Iiinfa mea
si dandu-mi mie pe-a Ia, eu voi deveni om de
rand, uiland cu desdvar5ire trecutul meu, iar In
vei deveni ca mine, etern, ato4tiutor 5i, cu alu-
torul cdrfii, afotputernic..."
Ace las rol pe care-1 joacä umbra in Sarmanul
Dionis 11 joaca i portretul atat din aceasta bu-
cata cat si din Geniu pustiu. Dialogul cu umbra,
ca proiectie narcistica a unui eu" detasat de
sin; reprezinta aceeas situatie pe care o intal-
nim in La aniversara cand eroul se opreste in
fata oglinzii si se uitd cu mirare in ochii lui
proprii ci pdrea cd-i intreabd ceva". Dar sa zicem
cä despicarea personalitätii in doua sau mai multe
euri", dupa cum s'a despicat Sarmanul Dionis
in Dionis si Dan, in Dionis si umbra, me'steru,1
Ruben in Ruben si Riven apoi lupta cu imaginea
proprie din Marchizul i umbra sa etc. le-ar fi
putut imprurnuta de-agata dela romanticii ger-
mani tot asa ca i expresia oare cali oameni
sant infr'un singur om?", dar gäsim la Eminescu
sari sufletesti in asa fel descrise incat dovedesc
o experienta sufleteasca proprie $i care nu pot
fi deal originale. Astfel in Melancolie:
Si and gandesc la viata-mi Irni pare a ea curs
Incet repovestit 5. de o straind gurd,
Casiand n'ar fi viata-mi, casicand n'as fi fost.

www.dacoromanica.ro
80

Cine-i acel ce-mi spune poveslea pe de rosi,

De-mi liu la el urechea i rid de cite-ascult
Ca de dureri sträine ?... Par'c'am murit de mult".
Aceastä despicare a personalitii urmata de o
Instrainare a patlii despicate o mai gäsim $i in
Adio:
Cáci astizi, claci mai ascult
Nimicurile-aceste
Imi pare-o veche de demult
Poveste".

Apoi in Rugdcianea unui DaC:

Gonit de toatä lumea prin anii mei si trec
Pin' ce-oi sinati .ci ochiu-mi de lacrime e sec,
Ci'n orice om din lume un dusman mi se naste
C'ajung pe mine 'insumi a nu ma mai cunoaste".
ci in fine in Odd:
Vino iar in sin nepisare tristi,
Ca sä pot muri linistif, pe mine
Mie reda-ma!"
Aceste sari isvorasc din acela$ mecanism su-
fletesc ca $i vorba ce i-o spune Dan Meverului
Ruben:
Al spun acuma: am doi oameni cu total deo-
sebiti in mine anal cdlugdrul Dan, care vor-
beste etc tine si trdeste in vremurile domniei lui
Alexandra Vodd, altul cu all nume, traind peste
cinci sate de ani de.-acum inainte..."
Sant sari de despicare a eului" cu instrainare
de eurile satelite", ca sä le spunem asa, !Ana
la pierderea complecta.
Scindarea personalitälii se mai manifesta prin-
tr'o continua nesiguranä de sine, de dimensiuni,

www.dacoromanica.ro
 81

de raporturi intre el si lumea externa pe care o

gasim si in viata de toate zilele a lui Eminescu,
dar mai ales din felul de a se comporta si de a
medita al eroilor sai 1).
0 alta caracteristica a psihicului skizofrenic si
care stä in legatura cu despicarea orizontala a
eului e lipsa de reactiune adecvata in afara din
cauza amestecului realitätii cu material infantil
pe care-1 reactiveaza si proecteaza in realitatea
de astazi. El traeste in doug sau mai multe lumi
adicä in diferite straturi ale trecutului säu pe
care-1 mareste trecând prin prisma sa i Ii ata-
seaza difeyitelor epoci istorice.
La Eminescu gäsinl o continua tendinta de a
se "reintoarce in trecut. Aceasta se manifestä prin
predilectiile lui de a se ocupa cu cronici batrAne
si in genere cu totul ce poarta aroma vremurior
de demult sau din locuri indepartate. Prin a-
ceasta el cauta echivalentele istorice ale lumii
copilariei sale si a misterului ce o imprejmuia.
Asupra tendintelor de reactivare a materia-
lului infantil si al amestecului lui cu lumea realä
vom mai reveni. Panä atunci e navoe sa netezim
putin drumul pentru a intelege mersul analizei su-
fletului eminescian si a cauzelor ce l'au putut de-
termina sä fie asa cum a fost si nu altfel.

t) Vezi reflexiile Sármanului Dionis asupra n3tiunllor

de spatiu i timp, asupra carora vom reveni.
Dr. C. Vlad. Mihail Eminescu

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II

AUTOMATISM PSIHOAFECTIV
1. Faze le de evolutie ale proceselor psihice
Deosebim trei categorii de procese psihice sau
ganduri i anume: I) gandirea logica, 2) reve-
rile §i 3) visurile.
I) Gdndirea logicd, clara, treaza, care ne pune
in raport direct si adecvat cu realitatea. E o gân-
dire filtratä de irnaginile volante, o gandire se-
lectionata, controlata de critica §i adaptata unui
scop precis.
2) Reveriile: Stari de critica relaxatd, cand ne
furl gandurile", conducandu-ne mai mult ele pe
noi deck noi pe ele. Reprezinta un sistem de gan-
duri cu timbru afectiv sau, mai bine zis, sant
conduse mai mult de afecte i apar in tafa unor
piedici de neinvins. Avem de ex. ni§te duvnani
carora nu le putem face nimic in realitate §i a-
tunci alunecam u§or pe panta reveriilor unde ne
alintam in biminti imaginare: ii distrugem cu o
fortä cu atka mai formidabila cu cat santem
mai incapabili s'o facem in realitate. Sau in

www.dacoromanica.ro
 g:1

domeniul afectiv put:: nu putem ajunge la un o-

biect al dragostei noastre i atunci, in loc sa re-
nuntam, inlocuim realitatea cu imaginea ei, sa-
tisfacandu-ne toate dorurile noastre in reverie
dupa sistemul:
Fantezie, fantezie! cand santem numai noi singuri,
Ce ades ma porti pe lacuri i pe mare 5i prin cranguri..."
Natural, cu ,.ea".
Daca gandirea logica. treazd reprezinta siste-
mul de gandire al adultului, al omului matur, re-
veriile ii au epoca lor fiziologica la pubertate.
In aceasta faza de evolutie are individul dorinti
extrem de violente, impetuoase (isvorite atat din
instinctul de conservare al individului cat 5i din
cel al spetei) intalne5te insä in cale piedici extrem
de multe atat in afara. cat 5i in launtrul sat
(morala) dispunand in ace1a5 timp de o ca-
pacitate foarte mica de a birui acele piedici §i
atunci, daca nu poate rasbate in realitate, din
cauza discordantei dintre dorinta 5i capacitate,
rasbate in reverii grandomane i erotice. El e
atotputernic... in fantezie. Fara reveriile-supapd
ar trebui sa explodeze.
Aceasta alintare prea mare in fantezii, in reve-
rii, acest joc prea indelungat cu imaginea reai-
litd(ii in schimbul acelei realitlifi, nu e tocmai a5a
de inofensiv cum s'ar crede. Aceasta din cauza
faptului cä un astfel de individ incepe sa se or-
ganizeze, sä prinda aderente prea mari in acea
lume a reveriilor i sail faureasca acolo vn cuib
a5a de cald 5i de comod incat sa nu mai poata

www.dacoromanica.ro
84

gäsi drumul inapoi, adia sä inlocuiasa complect

lumea reala cu cea imaginara, renuntand astfel la
lupta cu piedicile §i la adaptarea la realitate.
In acest caz individul se adapteazä numai auto-
plastic, ceea ce-i e defavorabil in lupta pentru
existenta.
In general psihismul, ideatia, gIndurile nu re-
prezinta. deat cai noi, reflexe noi pentru a putea
ajunge la o satisfactie (in ultima instanta fizio-
logia) in fata areia se interpun piedici. Fara
piedici nu existä procese psihice, gAnduri deat
doar reflexe simple. Piedica intalnitä in cale psi-
hiseaza. Ace le procese psihice, acele ganduri cari
cauta noi colaterale, noi cal de reflexe cari fac
posibild satislactia in realitate le numirn ganduri
logice. Ace le insä cari inlocuesc realitatea cu
imaginea ei se numesc reverii. In reverii imaginea
inlocue5te ac(iunea motrice reald 1).
3) Visurile sAnt tot reverii, insä din timpul
somnului. Stint tot surogate de actiuni. In somn,
and aparatul motor e desangrenat printr'un fel
de pareza psiho-rnotrice, tendintele noastre nu
se pot satisface prin actiuni reale cleat prin
imaginea acelor actiuni. La baza visurilor ca
5i a reveriilor se gilsesc in ultima instal-Ltd do-
ring nerealizate sau nerealizabile din cauza unor
piedici. Aceste dorinti lucreaza ca o spind iritativd
x) A5a e felul meu. In visurile mele ma cred In stare
de a deveni un tiran carnivor, setos de sange 5i de
ambr-a%ar de aur .5i desfranat ca un Eliogabal, and tn
realitate nu sant in stare sä ma maniu cumsecade".
(Geniu pustiu).

www.dacoromanica.ro
 85

care nu permite acel echilibru .pe care-1 avom

dupa o satisfactie complectä i silesc organismul
sä le rezolve cumva si, daca nu se poate real,
atunci cel putin imaginar 1).
Ceea ce ne face sa nu observam de-odata ca
visurile sânt tot niste reverii si ca sânt determi-
nate ca si acestea tot de niste dorinti cad nu se
pot satisface in realitate din cauza unor piedici
sânt cAteva elernente, cateva caractere ce apar in
plus in procesele psihice din somn deformân-
du-le si instrainându-le. Cele mai importante din-
tre aceste caractere stint urmatoarek:
a) Visurile skit mai ales vizuale. Acest carac-
ter nu le deosebeste prea mult de reverii cari
si-ele sant de predilectie vizuale: ne vedem" bi-
mind dusmanii sau cucerind persoana draga, to-
tusi, in vis acest caracter e mai viu, mai accen-
tuat, mai concret vizual. De aice i numele de
r) Exista, natural, tot felul dc spine iritative (cari
deriva atat din instinctul de conservare al spetei cat si
din cel al individului) cum ar fi de ex.: un junghiu care
nu-1 lasä pe individ sä doarmä 1initit i acesta ii d in
vis acelui junghi an confinut, un cchivalent psihic, vi-
sand de ex.: c6.-1 impunge un animal sau ca-1 str5punge
cineva cu o lance, etc. Aceste visuri n'au insá atita va-
loare psihologica decat doar forma echivalentului, cici
acelas junghiu *nu va determina acelas sistern de visuri
la toli indivizii. Desi Freud a vorbit precis despre aceste
visuri criticii" lui U servesc mereu aceste piese ca con .
traprobe", casi ann Freud nu .1e-ar cunoaste sau at vita
sä le treacä intentionat Cu vederea. Acelas luciu cu sexiia-
litatea. Desi Freud a afirrnat de-at5.tea ori di nu toate
visele sant sexuale, lumea vrea numaidecát sa. cread5. .c5.
Freud nu cunoaste altfel de visuri deck de =tura. sexuala.

www.dacoromanica.ro
86

vis" visus=vedere-vaz. Aice nu trebue s.

insistam caci e un material cunoscut fiecaruia.
Cand avem elemente verbale in vis santem de
obicei pe punctul de a ne trezi.
Oare de unde acest caracter vizual predomi-
nant? In somn noi facem o regresiune pe toata
linia. Chiar i fizic, cand ne culcam, luam pozitia
fatului in uter: toate membrele adunate, capul a-
plecat, ochii inchii, ne invelim ca sä. ne fie mkt
cerem liniste si intuneric. Rupem contactul cu
lumea din gall inchizandu-ne simturile cari o
culeg i suprirnam aparatul (psiho)molor care ne
pune in contact activ cu ea. In general vorbind
noi nu ne-am nascut decat pe trei sferturi (Freud),
fiind obligati a ne reintoarce in Nirvana" un
sfert din viata, pe care o dormim plätind vama
vietii". Din punct de vedere psihic noi procedam
la fel intorcandu-ne la un sistem mai vechi de
gandire care e la inceput vizaal. Gandirea noastra
de toate zilele cand santem treji e mai
mult verbald pentrucil toate cunostintele, toata
cultura am cules-o mai mult pe aceasta cale.
Aceasta se observa mai bine atunci cand invatam
o limba straina cu care nu ne-am familiarize
Inca destul de bine: santem nevoiti sa gandirn`:
mai intai in limba materna deci verbal
pe urma sä tradutern in ceealalta. Dupa ce ne-am
familiarizat hisä cu Limba respectivä nu mai avem
nevot de acea operatiune, gandim" direct nem-
te§te de ex. Deci gandim verbal. Dar inainte de
aceasta am avut cu totii o epoca in care . pro-
tesele psihice rm se faceau decal sau mai Cu

www.dacoromanica.ro
 87

seama vizual. Aceasta a fost in copilarie, inainte

de a invath a vorbi. Copilul gandeste si el caci
si el are dorinti i piedici, dupa cum poate gandi
si un animal, insä gandirea lui nu poate fi decat
vizuala, adica se face cam asa cum o regäsim
in vis, cand facem regresiunea din timpul sorn-
nului. E o gandire cinematografica pe care o are
de altfel si surdo-mutul caruia Ii lipsesc cu de-
savarsire elernentele verbale, färã sa-i lipseasca
insa facultatea de a gandi" 1).
Cand ne aruncam privirea asupra evolutiei scri-
sului, constatam ca i acesta a inceput prin ima-
gini. Astfel cand vroia sa scrie cineva boul
trage", desena un bou tragand. Rudimentele a-
cestor inceputuri se gäsesc si in scrierea diferen-
tiata de astazi. Asa de ex. litera A vine dela
alef, un a mare intors, care reprezenta la Egip-
teni capul boului.
In copilarie, inainte de ce invata individul a
vorbi i Inca un timp dupä aceea, predomina
gandirea vizuala, de-aceea sant si asa de con-
crete gandurile copiilor, cari nu sant Inca destul
de abstractizate, detasate de obiectul concret ca
mai tarziu; prea e total vizual. La adulti in
special la femei ramane Inca un grup de cu-
vinte cari pastreaza pe toatä viata caracterul con-
cret vizual 2) i anume cuvintele obscene, cari
z) Vezi Dr. C. Vlad: Gindirea vizualä i cea verbala
(Ad. lit. 1929).
2) Auditia luminoasä" derivä tot de-aice i cine o are
e infantil, nediferentiat. Auditia luminoasä ar trebui numi0
.,Auditie vizualä".

www.dacoromanica.ro
88

au rämas, din cauza neintrebuintarii de frica mo-

ralei, aproape tot a§a cum le-au cules in copi-
lark 1).
In afara, de caracterul vizual al visului, pot sa
apara. §i alte elemente senzoriale de tip sonor,
olfactiv, gustativ etc., insä, dupä cum am spus,
nu verbale ci, clack' sant sonore, atunci numai
sub forma de murmure, §oapte, susur, fo5net etc.
Caracterul verbal apare mult mai tarziu i se
aflai mult de-asupra pragului sub care ne sco-
borim in regresiunea noastra din timpul somnu-
lui. Ca aceste sisteme de procese psihice sant mai
primitive ne-o dovede§te i faptul c. cinemato-
graful (vizual sau sonor) e mai accesibil publi-
cului mare si mai international §i mai placut si
mai u§or de inteles deck aceleai idei redate in
limbaj verbal (in carti). Aceasta ne-o mai do-
vedesc §i copii cari mai repede inteleg cartile cu
poze" deck cele cu cuvinte scrise. Pozele le si
plac mai mult i le plac pentru ca le inteleg mai
u§or.
In somn noi ne scoborim la o epoca. primitiva,
infantila, de-aceea.are visul un caracter vizual, pe
care nu-l.putem a§a de ttsor traduce in limbajul
nostru verbal ce se nstaleaza instantaneu dupa
ce ne trezim i de-aceea nu mai recunoa§tem pro-
cesele noastre psihice din vis, desi reprezinta gan-
duri i dorinti tot de-ale noastre.
b) Dramalizarea e al doilea caracter ce deose-

t) Injuratura masculinä e abstractä. cea femenina con-

creta.

www.dacoromanica.ro
 P43

beste gandirea din vis de cea din timpul and

santem treji. In vis nu zicem: eu a vrea sä
merg in cutare loc" sau ca. cq dori sä petrec
cu persoana dragg" ci inl veld mergand salt a-
juns in cutare loc sau chiar pefrecdnd cu per-
soana dragg, fenomen ce se intamplä asa de
intens inck visgtorul" poate ajunge pang la
juisare realä. Visul inlocueste deci complect o
actiune realä. Aceastä dramatizare e de-asemeni
mai primitivg, mai arhaicg si de-aceea mai acce-
sibila atat popoarelor primitive cat si copilului.
In religie avem riturile cari reproduc scene in-
tregi sau rudimente de scene vizuale cari impre-
sioneazd, emotioneaza mai mult deck ar putea-o
face o predicg religioasä deci o cale verbalg1).
Cu cat ne ducem mai in trecutul spetei umane,
cu atat intalnim mai multe rituri i mai putine
vorbe. Arta in genere e plikutd i sängtoasg
pentru ca face leggtura intre trecut i prezent ne-
tezind asperitWe nerezolvate. Pentru psihic ea
face acelas lucni ce-1 face si visul i e echivalent
cu somnul pentru fizic. Aceastg nivelare face
posibil i progresul intruck intgreste vechile ,po-
zitii, vechile puncte de sprijin.
c) Neconturarea no(ianilor e al treilea Caracter
ce deosebeste .procesele psihice din timpul zilei
(1:e cele din somn. In vis gandirea se face dupg
sisterne. cu a-tat mai infantile, mai primitive, tnai
arhaice, cu cat e regreshinea mai mare; adieä
i) oratom marl impresioneaza mai mutt prin gesturile
vizuale i elementele sonore, cleat prin continutul verbal
al cuvinarii.

www.dacoromanica.ro
90

cu cat e somnul mai adânc. Ca sä intelegem a-

ceste sisteme se impune mai intal ca sä intele-
gem felul de a gandi al copilului §i al omului pri-
mitiv 1). DacI gandirea logica corespunde fi-
ziologic omului adult §i reveriile pubertätii, visul
corespunde copiläriei atat individuale cat §i co-
lec tive.
Atat la popoarele primitive cat §i la copil no-
tiunile nu au un contur precis, ele se incaled
§i intretae, principalul fiind factorii comuni".
Un misionar, etnolog in acela§ timp, Pater I.
Winthuis 2) care a petrecut mai multi ani in
Noua-Guinee ne poveste§te cateva ciuddtenii
de-ale locuitorilor de-acolo care 1-au uimit. Men-
talitatea acestor oameni e de a§a naturä cä nu
fac deosebire de ex. intre nas" §i organul ge-
nital masculin.
Intrebuintand odatd cuvdntul nas" intr'o cu-
vdntare, spline misionarul, ei au inceput sä Kidd.
Mi-au explicat pe arra cd nu trebue sd mai in-
trebuinfez acest cuvdnt intr'o predica si unde
mai pui cd ei nu au alt cuvdnt pentru nae.
La el cele mai multe cuvinte. au un inteles obi-
cinuit si. until ligurativ. 51 ceea. ce e mai surt-
prinzdtor. e faptul cd al doilea in(eles, ,cel figu-
nativ, are p insemndn( d sexuald. Asttel gulf&
1) °clad recunoscutt aceste corelatii se poate procecla
9i invers, adia s deducem din visuri felul de gindire al
copiilor si al oamenilor primitivi.
2) Das Zweigeschlechtswesen vezi : Forschungen zur
Völkerpsychologie und Soziologic, herausgeg. v. R. Thurn-
wald; Hirschfeld,Leipzig 1928.

www.dacoromanica.ro
 91

mai insemneazd ,si vagina, limbd" 5.i organ

masculin. De-asemeni cuvantul deschis" mai in-
semneath i vag aperta"; baston i lance-organ
viril in erectie". La fel si gesturile. Astfel cand
dansatorul 11 reprezinta pe un zeu intr'o anumita
actiune, nu insemneaza cä il reprezinta" ci cä
el este zeul in persoana si cä savarseste inteade-
vat- actiunea cutare si in acelas timp i cea fi-
gurativa. Cand o fernee e excitatl, trage o linie
colorata pe obraz pana la colo.il ochiului, ceea ce
insernneaza pentru ei: org. gen. masc. (linia)
tinde spre org. gen. fem. (ochiul). E 6 provo-
care si dind un barbat atinge cu batul cosul ei
cu flori, el e obligat sal aiba contact sexual cu.
ea calci insemneaza ca si el a provocat-o, in-
trucat cosul cu flori nu reprezinta" ci e" organ
fernenin. Totul ce e lung, linear e in acelas timp
si organ masculin, totul ce e oval sau are o capa-
citate receptiva e in acela§ timp §i organ feme-
nin.
Dupä curn vedern atitudinea lor c analoga. .cu
cea a perver§ilor sexuali sau cu a noasträ a tu-
turor Românilor thnd vorbim cu douä inlelesuri
despre gur., nas, limba. etc. 1).
r) Prin 1918-19 de-abia venisem din Bucovina la
Iai am tinut o cuvantare la teatrul National. Intre
altele vroiam sa-mi exprirn impresia neplacuti fati de
.frantuzismele ce le intEneam prea des in limbajul cu-
rent din vechiul regat i ma adresez (ca un repros-draga
doamne pentru cei ce ar fi avut datoria sa pastreze limba
romineasca pura): ce-afi factit Dv. ca Umbel?" Publicul
a inceput sa rada i eu in naivitatea mea nici n'am in-
teles ce era de 'is".

www.dacoromanica.ro
92

In rezumat vedem cä la popoarele primitive

nu e granita precisä intre notiuni. Ceea ce are o
oarecare asemanare poate fi luat drept identitate.
aceasta nu incon§tient" ci perfect con§tient.
Ba mai mult Inca, ei nu au granita precisa nici
intre eu" §i al meu", astfel daca fulgerul träs-
ne§te copacul de langa coliba unui locuitor el se
§i pune in pat caci insemneaza ca el a fost teas-
nit. Pomul e identificat cu stapanul casei ca
stalpul de altfel 1). Cand se imbolndvqte sotia,
leacurile vracilor le ia sotul. Ei nu fac deosebire
nici intre numele cuiva §i persoana care.4 poartä.
Astfel ei n'au voe sa pronunte nurnele unei per-
soane de care n'au voe sa beneficieze sexual. E
ceva analog cu frica gospodinelor noastre de a
pronunta cuvantul drac", ci 11 perifrazeaza cu
uciga-1 toacal" sau cu duca-se pe pustii". E
ca §i cum, pronuntanduci numele, l'ar chema pe
drac in persoana la ele §i-atunci II alunga scui-
pand, care e un gest magic §i are insemnanta de
a§a ceva nu consum eu -2-- pleacal" 2). Cand se ia
umbra unui om sau i se niasoarSlungimea cu o
sfoara pe care o ingroapa in pamânt in credinta
cä cel masurat" va mud,. superstitie pe care o
gäsirn inca vie la noi in popor, denota .aceea§
inentalItate infantila, arhaica.

r) In botetele populare rominesti (Bucovina) arid

moare stIpanul:
O bätut vânt fioros
$'o dat stAlpu csi gios".
2) Vezi Dr. C. Vlad: In domeniul inconstientului.

www.dacoromanica.ro
 93

La copii intAlnim acelea5i sisteme de nedife-

rentiere i incIlecare a notiunilor. Un bkiat de
3-4 ani se sue intr'o zi pe sulul dela capaltul
dormezei 5i dä cu biciul CI mealgä calull"
Acesta e cal mäi?
Si tläsuläl
Unde e träsura?
D'apu nu vezi loata? Si arata spre mar-
ginea circularä dela capatul sulului. Pentru el
sulul e 5i cal 5i träsura. 5i, in consecintl, el merge
si'n trasurà i calare. Pentru el sulul nu repre-
zintä", ci e in realitate cal 5i trasurd. El il vede
ca atare. In diferitele lor jocuri ei nu-i fac" pe
hotii, caläretii, impäratul ro5u etc. ci
stint, adick se simt ca atare, astfel ca in unele
jocuri se 5i ranesc serios ca in povestea cu
Stejarul din Borze5ti. La ei nu gasim, ca i la po-
poarele primitive de altfel, granite intre regnul
vegetal, animal 5i speta umanä, dupk cum nu
existä nici in pove5ti i mituri (animale nazdrä-
vane ce vorbesc ca oamenii etc.) cari nu repre-
zintä deck ni5te visuri de-ale popoarelor, dup5.
cum nu exist5. granite nici in anumite stari pato-
logice (zoofobii-zoofilii) unde frica sau dragostea
de anumite persoane e trecutä asupra unor a-
nimale.
Lipsa de contur precis intre notiuni i insem-
nktatea secundark, figurativk (simbolick) a cu-
vintelor o gäsim con5tientä la copii pank dupä
pubertate. Astfel voi da, ca exemplu, cuvânt cu
cuvant cele ce mi le spunea un pacient intrat in
tratament psihanalitic pentru anumite turburkri

www.dacoromanica.ro
94

psiho-nervoase: Era o vreme cand ma miram

cum poate sä intrebuinteze lurnea, fara jena, cu-
vintele carnat, gaura, crapatura, mat, bat, me-
stecau, patlagica... imi ziceam: cum, ei nu-si dau
seama cä astea sant necuviinte?; de-asemeni cu-
vantul pasdrica" asa ca eu nu exprimam nici-
odata cuvantul pasarica" sau pasere", ci spu-
neam numele acelei paseri, de ex. vrabie"... Cand
mergeam la mezelarie i vedeam fete servind,
mi se parea ca's indecente; cand le vedeam cu
mana pe carnat servind, irnpachetand, taind, ma
credeam indreptatit sä fac orice gluma i sa le
pretind orke. .,Fudul" iar nu-mi placea..."
Dupa cum vedem, de-aice deriva i acel al
doilea inteles" asa de caracteristic limbii roma-
nesti si care denota cã santem un popor Inca
foarte... tanär.
Din cele expuse se poate intrevedea usor cauza
de ce visurile noastre sant asa de bizare, asa de
difuse si de ce nu le intelegem dupa ce ne tre-
zirn. Noi am vrea ca sä visam nurnai dupa siste-
mul logicei diferentiate si intotdeauna serios",
in vreme ce noi facem o regresiune spre vre-
murile primitive sau ale copilariei unde pot de-
veni foarte scrioase o multime de lucruri pe cari
astäzi le considerarn ca foarte neserioase. Ne
intoarcem, cu alte cuvinte, la sisteme arhaice,
uitate la suprafatl, in constient, dar cari se
reactiveaza intacte in vis si in anumite stari
psihopatologice si" nu le mai recunoastem
dar aceasta i pentru motivul el nu sant specifice
ale noastre, ci sant ale intregei spete umane 91

www.dacoromanica.ro
 95

nu le recunoastem pentrucI le-am uitat (refulat

mai bine zis), ba uncle din ele nu ne-au fost
niciodatä con§tiente, dupä cum nu ni-i constient
modul de secretie al fierei, desi face parte tot
din .organismul nostru.
Faze le de evolutie ale proceselor psihice, pe
cari le-am expus, se fac, natural, intr'o succesiune
exact inversä de cum le-am redat noi si anume:
1) Faza visarilor, unde nu gäsim conturarea
notiunilor cari se incalecI si intretae pank la
substituire, unde nu existä granite intre regnul
vegetal animal si speta urnanä s. a. m. d. Aceasta
fazä corespunde primei copilärii atat a individu-
lui cat si a spetei umane. Corespunde de fapt
faiei magice si animiste. 2) Faza reveriilor unde
se inlocueste realitatea cu imaginea ei si care
corespunde puberatii individuale, iar in ce pri-
veste popoarele, epocei religioase. 3) Gdndirea
logicd, corespunde maturitätii individuale, iar la
popoare, epocei stiintifice.
Aceste faze n'au insä granite net delimitate
nici in viata individului nici in evolutia spetei
umane, ci inträ una in alta privestindu-se si aco-
perindu-se in mare parte. La fiecare popor, ca si
la fiecare individ gaisim in acela§ timp elemente
din toate fazele, e vorba numai de accent, de prel-
dominare. Existä atatea popoare primitiire cari
au incremenit in prima fazI. Astfel unele triburi
de pe insulele dinprejurul Australiei, putem zice
cä de-abia s'au rädicat in douä picioare, chiar
actul sexual il sAvarsesc unde se intampla si
more ferrarum. Totusi se vor fi gAsind si la ei

www.dacoromanica.ro
96

elemente de logica dark dupä cum se gasesc

la animale, de ex. cani cari salveaza uneori per-
soane prin mäsuri cari presupun o gandire lo-
gica. Tot la primitivii infantili, ceva mai inain-
tati insä, se numärä i iganii no5tri. Un popor
de copii mari, sburdalnici, ne1initii, nestator-
nici incapabili de a-si ca5tiga o existenta o-
meneasca fàrà ajutorul altora. Principalul lor
sistem de trai e furtul i cer5etoria. Aceasta
cioldeala" tiganeasca e, intuitiv, altfel cotata
deck a netiganior. Toata lumea inclusiv justitia,
e mai indulgenta cu ei. Cioldeala lor provoaca
mai mult haz deck indignare 5i aceasta din cauza
asociatiei latente cu copiläria fiecäruia. Cand i5i
aleg vre-o meserie, ei i5i cauta una care sä fie
in acela5 timp mai mult o joacal deck munc5.
serioasä: muzicanti, ursari, lingurari chiar cJ-
dàrAria ii atrage, probabil, din cauza galagiei
infernale, nediferentiate, care le place a5a de
mult i copiilor. Femeile-ghicitoare, o meserie
uncle e nevoe de multa intuitie, neobrizare, in-
5elatorie i manopere magic-animiste, cari reacti-
veaza, rede5teapta automat misticismul infantil,
latent chiar al celor diferentiati cari de5i nu
cred" cred totu5i din cauza ecoului primitiv
din straturile incon5tiente ale sufletului.
Alte popoare, cum sant de ex. Inzii, au incre-
menit in faza doua, a reveriilor, in vreme ce rasa
alba Uncle sä intre de-abinelea in faza treia, ba
a 5i trimis chiar o avangarda destul de fru-
moasä ca sä. ocupe pozitii in domeniul gandirii
logice pleat insa ca drumul e a5a de greu
www.dacoromanica.ro
 '91

§i grosul se mi5ca a5a de incet 5i cu precautiune

ca sä nu piarcla brusc legatura cu trecutul 5i sa
se desorienteze. De-ocamdata situatia e Inca
de-a5a natura, popoarele au Inca o astfel de ati-
tudine unele fata de altele incat, dac5. s'ar corn-
porta indivizii ca ele, ar fi imediat arestati
internati fie in case de curectie, fie in ospicii.
In ce prive5te indivizii raman 5i ei unii fixati
in copilarie: arieratii,. debiii rnintali, infanti-
lii, etc., sau se intorc inapoi in acea faza dupa ce
le reu5ise sk ocupe pe un timp pozitii mai inain-
tate. Aice intra skizofrenicii i alte psihoze asupra
carora nu e locul sa insistam. Altii raman fixati
in faza doua, a reveriilor. Accentul cade pe siste-
mele cozespunzatoare acestei epoci, de5i pot sa
aiba elemente atat din domeniul primei cat 5i al
celei de-a treia faza. La ace5tia se numara ski-
zoizii i uncle infantiisme i nevroze. In fine
cei mai multi tree su bine peste prima faza, la
care se intorc doar in vis, tree 5i peste a doua
faza, a reveriilor, la care se reintorc nurnai id
momente de relaxare, in jocuri, distractii, in pro-
duse artistice etc. 5i ajung in faza treia a gan-
direi logice, faza adaptarii la realitate, care e o
condithme sine qua non pentru ca individul sä se
mentie sanátos atat trupe5te cat i suflete5te.

In urma celor expuse pang aice in acest capi-

tol, unde-1 vom plasa pe M. Eminescu? Evident
in epoca reveriilor, deci a pubertatii, acolo e
accentul, de5i se gäsesc la el atatea elemente atAt
Dr. C. Vlad. Mihail Emincscu. 7

www.dacoromanica.ro
98

din faza treia, a ganclirii logice, ba inca elemente

de logica cum nu le gasim nici la atatia oameni
normali 1) -
cat si din prima faza, a visurilor.
Aceasta atat in viata lui de toate zilele cat *i,
mai ales, in productiile sale literare, unde gasim
tendinti la regresiune pana in cea mai adanca co-
pilarie. Cine nu-si da. seama ca Sarmanul Dio-
nis seamana pana la identitate cu Eminescu?
Un copist avizat a se cultiva pe apucate sin-
gur... si aceasid libertate de alegere in elemert-
tele de culturd il Idcea sl citeascd numai ceea ce
se potrivea cu predispunerea sa sufleteascd aldt
de visdtoare. Lucruri mistice, subtllitlei metafit-
zice ii atrdgeau cagetarea ca un magnet e
minune oare cc/ pentru el visul era o viaed si
via(a an vis?" 2). Din lucrarea d-lui Calinescu
aflam aceea apucatura in viata realä a lui Emi-
nescu: Colinda pe ici, pe colo pe uli(i, pela
anticari si rdscolea vechiturile, lua ce i se pdrea
mai bizar si mai fantastic, duandu-se apoi acasd
unde, inchis in odaia bine incillzitd prin astuparea
sobei, edict elucubra(iile si le insemna in Frag-
mentarium". In Sarmanul Dionis observam o re-
gresiune pana la acea epoca a copildriei uncle
dispare notiunea precisä de timp §i spatiu, in acea
epocä magica unde putem aranja totul dupä bu-
rml nostru plac. Faptul cä e atat de frumoasä
i) Uncle articole de conceptie politicA 0 organizare
socialh, la nivelul cIrora nu s'a ajuns Ina Mci Ora
astizi.
2) Cam a5a vede copilul viata: un haos WI granite
lntre vis §i realitate.

www.dacoromanica.ro
 99

lumea feerica ce se proecteaza din sufletul lui

sau ci acea lume e a romanticilor germani, el
nefacand alta deck s'o rasfranga, dupa. cum se
admite astazi peste tot (D. Caracostea, H. Sanie-
levici etc.), aceasta nu schimba nimic din si-
tuatie. Acea lume e a copilariei, a acelei epoci
in care toatä lumea e un haos luminos 5i sonor,
pe care-I putem insa carmui cu dorintele noastre
ca cu o baghetä magica. Romanticii germani nu
puteau deck sa-i rede5tepte cu lumea lor o lume
a lui pe care a redat-o.
Elemente din faza magic-animista aflam des-
tul de des in scrierile lui Eminescu. 0 minunata
antropomorfizare e urmkoarea din Avatarii fa-
raonului Tla: Deschise o u$d mare $i intri intr'o
said a cdrei podea era o unicl oglindd de aur...
sad fdrd acoperemant... de-asupra cerul cu toate
oceanele de stele... In oglindd cerul cu toate o-
ceanele de stele... Apol se limpezi oglinda $i e-
ternitatea din cer se WO in ea insd$i... $i se mird
de frumusefa ei". Aice intregul cer instelat se
cornporta ca un individ narcistic. Gäsim 5i forte
magice dinteo epoca mai primitiva unde indivi-
dm 5i lumea externa formeaza un tot indivizibil:
mi se pdrea cd eu is lumea cu miriadele de stele"
(G. P.) 5i unde totul se intamplä dupä bunul sau
plac ca 5i. in Särmanul Dionis unde chiar 5i ste-
lelese mi5cau conform dorintelor lui Dan 5i
ingerii cantau melodii ce lui ii treceau pr'n
minte". Aceste forte magice sant reale in primul
an al existentei cand n'are copilul deck sa se
simta. flAmand 5i hrana vine dela sine, n'are
www.dacoromanica.ro
100

decat sä tipe sau sa intinda manile i mediul"

ii sta la dispozitie. Lumea magiei si a animis-
mului e lumea copilarici si a visului unde nu e
Inca nimic diferentiat. Acest timbru il are in-
treaga opera a lui Eminescu i tocmai aceasta
caracteristica Ii dä acel farmec care nu stii de
unde vine. Totul e pictural i sonor. Despre a-
ceste caractere am vrea mai bine sa-1 lasam pe
un altul sä vorbeasca, astfel d-I T. Vianu ne
spune ca universul acustic alui Eminescu e Meat
din soapte, Iosnete, inganari, murmure, din stir
nete pierdute, molcome, line si abia auzite, din
vaere, auiri si cantec de izvoare, din torsul _greet-
rilor si al cariilor, din baterea inceata a ramurilor
si cutreerdri de unde, din totatatea sunete ate
se potriveste de /apt cu intelegerea lumii ca o
iluzie 1) l cu dulcele si pasivul sau sentiment
de viatd". In ce priveste universul väzut alui Emi-
nescu gasitn ca poetul nostru nu este un pictor
al lormelor ci un pictor al luminii. Situatia so
in mijlocul lumii ii desvalueste .0 natura lacuta
din luciri dialane, cisa cum il *use sa audit un
univers plin de murtnure si soapte... Printre a-
talea aspecte ale luminii, Eminescu alege mai cu
seamd pe acele ale lunii... o lumina de luna re-
simfita ca o insusire generala a atmoslerei, ca o
ba.e de inlluente diluse:
Neguri albe stralucite
Na§te luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le Intinde pe campie.

I) Subliniat de noi.

www.dacoromanica.ro
 101

Dar existd o lumina de lun4 insofità cu vre-un

aspect material al pdmdntului $1 prin care a-
cesta din Jima dobdnde$te o adevdratd stralucire
fantomatica:
Vazduhul scanteiaza i ca unse cu var
Lucesc zidiri, ruine pc campul solitar.
Printre lucrurile pllindnte$ti nu existä vre-un
alai care RI aibd o afinitate mat mare cu Lw-
mina, ca apa... Lama 51 izvorul apar astfel in
poezia lui Eminescu nu numai ca ni5te manilestdri
sonore, ca ni$te glasuri muzicale ale naturii, mot.-
come $i ingdnate, dar $i insofite cu lumina lunii
$i a soarelui. Exemplele stint in aceastd privinfri
prea numeroase. latd pe unele din ele:
Langa lac pe care norii
Au urzit o umbra fink
Ruptä de miscari de valuri
Ca de bulgari de lumina..

Sura-i seara cea de toarnna; de pe lacuri apa sura

Infunda miscarea-i creata intre stuf la iezatura.
. . . . .
Luna, luna iesä 'ntreaga, se inalt'asa balae
51 din tärm in tärm dureaza o carare de vapae
Ce pe-o repede 'nmiire de mici unde o asterne
Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne...

Peste albele izvoare

Luna bate printre ramuri
Ce cauti pe-unde bate luna
....... .
Pe-un alb izvor tremurator ?

Tresarind scantee lacul

. . . .

Si se leagana sub soare...

www.dacoromanica.ro
102

Aceastd insotire a luminii cu apa, rellectald

ca o tatnicd imbrd(isare a lor, misticd pasiune a
elementelor, a lost exprimatd allädatd de Emi-
nescu, cdnd in Lasa-ti lumea ta uitata a scris
strop simbolicd:
Iatä lacul. Luna plinä
Poleindu-1 11 stribate;
El aprins de-a ei lurninä
Simte-a lui singurätate".1).
Din acestea rezultä cä Eminescu in creatiile
sale facea o regresiune ca in vis 'Ana in
copilárie sub epoca diferentierilor, and toata
lumea e un film vizual i sonor, totul nu e cleat
lumina, umbra, fosnet si murmur nediferentiat.
Un exemplu frumos de sonoritate i lumina aro-
mata, care seamänä cu cea din Seara pe deal 11
gäsim intr'un proiect de nuvela sau roman emi-
nescian Aur, mdrire si amor 2) : abia sara cdnd
satul devine central vietii pdindntului ce4 incon-
jurd ,si incepe acea duioasd armonie cdmpeneascil,
idilicä si impticiuitoare. Stelele izvordsc umede
si aurae pe jumaltul cel addnc i albastru al ce-
rului, buciumul s'aude pe dealuri, un lum de an
miros adornzitor imple satul, carele yin cu boi
osteniti, scdr(iind din lanuri, oamenii yin cu
coasele de-a unzdr, vorbind tare in tdcerea sdrii,
talangele tarmelor, apa ldntdnilor, campenele
sand, crdnciabul scdr(ie 'n mint, cdnii incep a
ultra ci prin armonia amestecatd s'aude plin si
1) Vezi T. Vianu: Poezia lui Eminescu.
2) Publicat de d-1 Calinescu in Adev. lit. din 19.
VI. 1932.

www.dacoromanica.ro
 109

languros sunetul clopotului, care imple inima cu

pace". Intr'un loc din Avatarii laraonului Tla lu-
mina capätä un aspect sonor, aproape cä pro-
duce ecouri: Din and in cdnd Ilacara ro5ie a la-
cliei isbucnind mai tare svdrlea dungi de lumina
in de,5ertele hale, prin arcadele sumbre i sure".
Maretia artei lui Eminescu consta tonna in
redarea, prin echivalente ci asociatii, a unei lumi
pe care nu o mai putem vedea, n!ci simti decal
doar in vis, o lame de iluzii: hunea copilariei.
Prin elementele intrebuintate in poezia sa ne re-
trezeste stari sufletesti vechi tot asa dupä cum
basmele cu piticii i uriai ne retrezesc .vechile
raporturi dintre copil si adult. Felul cum il vedem
ca se compora un erou din povesti in fata unui
uria§ ne indicä precis sentimentul pe care 1-am
avut ca copii mici fata de infricosatoarea statura
a ornului mare".
In galä de acest univers luminos si sonor
nediferentiat mai gäsim la Eminescu si alte ele-
mente din prima faza. a copiläriei. Astfel da-
ramarea granitei dintre regnul vegetal, animal si
speta umana revine destul de des. Asa in Sar-
manul Dionis li se atribue plosnitelor i pisicilor
preocupari si reverii de tip uman:
Au iesit la promenada ce petrecere gentila
Plosnita ceea-i batrana, cuvios In mers paseste,
Celai cavaler... e iute... owe 'tie frantuzeste ?...
Cea ce'nconjora multimea i-o romantica copila...

Sau ca popà colo'n templul, fnchinat fiintei care

Dupä chip si-asernanare a creat matescul nearn,
As striga: o, motanime, motanime! Vail Haram
De-al tau suflet motanime nepostind postul eel mare!
www.dacoromanica.ro
104

D-1 T. Vianu vede in disparitia acestor granite

un motiv de folklor i deci oarecum o inspiratie
a gliei stramosesti in vreme ce atat motivele de
folklor cat si cele erninesciene au acela§ izvor
comun: psihicul infantil, arhaic. Dar sa-1 lasam
pe d-1 Vianu: 0 interesantd problernd de fol-
klor cornparat o pune finalul poemei Cd lin, cdnd
in timpul praznicului de nun/a al amanfilor in-
spIrsit regdsi(i, vine sd se asocieze o nunta de
gaze, adevarate genii minuscule si labuloase ale
pamdntului, introducdnd o nota de humor si ve-
selie, cum se potriveste de minune unei sat-
&Owl domnesti. Motivul imperecherii unel nunte
de animate cu o nuntii de oameni existd oare
undeva in folklorul roman si strain?" i na-
tural, le gaseste 1). D-1 Vianu mai ga&e§te a-
celas lucru in legatura cu darimarea granitei
intre regnul vegetal si speta umana: De cloud
ori in poeziile lui Eminescu, copacli si anlmalele
dialogheazd intre ele despre iubirea care se des-
lasoard in preaf ma lor. Oda/a in Frearndt de
codru. Altadata in Povestea codrului:
Peste albelc izvoare
Luna bate printre ramuri,
Irnprejuru-ne s'adun5.
Ale curtii mfuldre neamuri:
Legenda cu gäleata .de apa" revärsatä in lun s'a
gäsit la cca. 150 popoare de pe glob färä ca sl
aib5, legIturi Intreolaltä (cele mai multe din ele). Se
deduce oare de aice cä nurnai decit s'a %tit o legendä
initialä la toate aceste popoare, sau mai de grabl cä a
isvorlt din aceea structurä sufleteasci, dupä cum au
iavorit i diferitele rituri religioase?

www.dacoromanica.ro
 1.+)5

Cai marl albi ca. spurna

Bouri .'nalti cu steme'n frunte,
Cerbi cu coarne ramuroase,
Ciute sprintene de munte.
Si pe teiu nostru 'ntreabli
Cine santem; stau la sfaturi,
Iara gazda noastra zice
Danduli ramurile'n- laturi:
O priviti-i, cum viseaza
Visul codrului de fagil
Amandoi, ca'ntr'o pove§te,
Ei i sunt ap de dragil
ii spune d-1 Vianu: Interesul naturii pentru
dragostea omului sau pentru obiectul infldcdrdrii
ei, a cdrui trumusefd stie s'o pretuidscd, este an
moth, abSorbit de Eminescu din depozitele a-
ddnci ale imaginafiei populare". i ni zicem iar
el ambele au ace1a5 trunchi comun i cä nu-i
trebuia lui Erninescu numaidecat sa le ia din
popor odatä. ce le avea in sine, ca §i primitivul
care i se poate inchina unui copac §i ca §i oricare
din noi cand ii trimitem iubitei o floare care
sa-i spue despre dragostea noastrd. Eminescu
antropomorfizeaza chiar i luna pe care o face
cand regina, cand fecioarl tot aa dupä cum
o fetita -de 3 ani §i jumatate poate face din trei
bile de mdrimi diferite un tata, o mama i un
copil ea. Pentru astfel de motive nu trebuesc
cautate numaidecat izvoare §i influente straine
caci se gäsesc intotdeauna, de§i pot fi complect
originale ale poetului tot a.,a dupa. cum un
cismar elvetian Bingelli, un sectant .reigios, a
reactivat cultul falusului pe care l'a radical la

www.dacoromanica.ro
106

rang de zeitate §i urina lui la rang de aiasma

färä si fi banuit ca. a existat in realitate acel cult
O. a mai exista Inca i astazi pe fata pamantului.
Ace le motive eminesciene sant ale lui §i da-
teaza din copilärie and nu exista pentru el gra-
nite precise intre regnul vegetal, animal O. cel
uman, din aceea fazä and nu exista nici preci-
zarea, conturarea notiunior de limp §*i spa(iu.
Cel mai frumos exemplu de difuziune §i nedife-
rentiere a acelor notiuni, de care dispune lite-
ratura romaneasca il gasim in -Sarmanul Dionis.
Timpul §i spatiul il gasim aice Inca neproiectat
in gall ci ca ceva ce tine de persoana proprie,
ca la copii, pe vremea and abia incep a se in-
globa intr'o singura unitate senzatiile elementare
din care se compun notiunile de timp §i. spatiu.
In viata fetala individul nu are nici o dorinta,
intrucat totul i se di pe 'ncetul, continuu, auto-
mat, fail ca el sä sima nici o lipsä §i fära sa
depue nici cea mai mica activitate musculara; se
aflä intr'o adevarata Nirvana", care nu repre-
zinti numai stangerea de veci", ci i viata intra-
uterina. Dupa natere intra intr'o noua ordine
de lucruri: Incepe ritmul dintre necesitatile fi-
7iologice §i satisfactia lor, ritmul dintre satul-
flämand, Insetat-baut, vesicä plina-vesica goala.
intestin plin-gol, cald-frig, placut-neplacut etc. I).
t) Elementele constitutive ale notiunii de timp" ne
determin a. si felul nostru de a vorbi: mi-ai mancat
timpul, se scurge timpul, frece vremea, cat ai bea o
tigari (la ;ara), etc. Vezi Dr. C. Vlad: lubire, urs,
kid. capitolul timpul".

www.dacoromanica.ro
 107

Din ritmul acestor necesitäti, al senzatiilor pro-

duse de ele se incheaga. pe 'ncetul notiunea de
timp", care dupä cum vedem e foarte individualA
§i relativ5.". Abia mai tarziu obiectivIm aceastä
notiune §i o proiecam in afarä ca ceva ce poate
exista §i in afari de persoana proprie ca o cork-
secutie de fenomene. Ace la§ lucru cu senzatia de
spatiu", pe care-1 cucerim .cu activitatea muscu-
lark a§a c5. §i acesta e relativ", intruck e altfel
simtitä de ex. lungimea unui drum de un copil
mic, altfel de un bärbat in puterea vArstei §i
altfel de un b5.tr5.n care de-abia se mi§c5.; altfel
simtiam spatiul pe vremea cand singurä muscula-
tura noasträ mäsura diferitele distante §i altfel
astazi and am inarznat acea rnusculaturä cu pro-
teze aparate artificiale (automobile, vapoare,
aeroplane etc.). Dar in gall de aceste momente
individuale, relative, omul sanItos poate obiectiva
spatiul, Ii poate proiecta in gall ca ceva ce
exist5. §i in afarä de senzatiile noaStre proprii.
Copii pAnä la o anumitä vArsta nu pot face a-
ceasti obiectivare, proiectiune in afara nici a sen-
zatiei de timp, nici a celei de spatiu, a§a cä pentru
ace§tia e realä teza S5.rmanului Dionis §i a tuturor
romanticilor cari sustineau c5. lumea-i visul su-
fletului nostru". Acea tea din Särmanul Dionis
ne indica.' precis panä la ce grad de regresiune a
ajuns Eminescu in acest sistem de reverii:
...A tot astlel dacd inchid un ochi, vdd mdna
mea mai micd decdt cu amdndoi. De-(4 avea
trei ochi a vedea-o i mai mare i, cu cdt mai
multi ochi (4. avea, cu atdta lucrurile toate dim-
prejurul meu ar pdrea mai marl"...
www.dacoromanica.ro
108

Se observä imediat subiectivarea, modul de a

privi lumea cu dimensiunile ei, spatiul, dupa con-
formatia organismului propriu, färä a ajunge la
proiectia lor complectä in afara, la obiectivare.
Privind aa lucrurile e foarte natural ca lumea"
sä fie a noastra, subiectiva §i'deci sä ne i putem
juca cu ea dui:4 bunul nostru plac 1).
In laptd lumea-i visul sulletului nostru. Nu
existd nIcl limp nici spatiu ele sant numal in
sulletul nostru. Trecut i viitor e in sulletul meu
ca pddurea intr'un sdmbure de gland ?! 5.1 infinitul
asemenea, ca reflectarea cerului instelat intr'un
strop de routi".
Fantezia aceasta nu e o sirnpla fantezie ci ex-
prima un adevar real pentru o anumitä faza de
desvoltare individuala adic5. inainte de ce sè
ajunge la proiectiunea i obiectivarea notiunilor
de timp i spatiu.
Dui:4 cum s'a intrevazut, sper, din cele expuse
pang aci, Eminescu prezinta un material enorm
din lumea copilariei ceea ce denota ca, daca s'a
oprit la epoca pubertatii, a reveriilor, pozitia sa
nu era in culminatiunea acestei faze §i nici pe p0-
v5.rniwl dinspre faza treia ci pe cel al copilariei,
deci pe panta prepuberald. Aceasta ne-o dovedesc
r) SI nu -si inchipue cititorul a noi am trdi in cre-
dinta cä Eminescu nu-si clädea seama c acest joc de
fantezie e numai joc. Insä, crup5. Cum in orice joc rä-
sare imediat vechiul copil din noi, tot asa i in acest
fel de jocuri se anuntä de-odatä elemente vechi cari apar
sub formä de inspiratie". Eminescu nu lua acest joc
cu totul lii serios aceasta o fac doar psihoticii, ori
Eininescu nu era doar nebun pe acea vreme.

www.dacoromanica.ro
 ICe

§ielementele sale skizofrenice ca negativismul 1),

neadaptarea la realitate, mizofilia, .grandornania,
nediferenPerea sexualä, narcismul etc. call stint
normale pentru un copil mic, patologice pentru
un adult. Vom rnai reveni insä asupra acestor
chestiuni.

2. Traectoria afectiva
Af vrea cu-a mele lacramipicioarele selli scald
In aulcea 'nfiorare a sufletalui cald
Sd ;nor patruns de jalea amorului meu slant..

Tu nici nu ;sill, a ta afiropiere

Cum sufletu-mi ae-addnc II linlgefte
Ca rdsdrirea stelei in tdcere

Nevoia de afeciune a individului nu scade

niciodatà, doar puterea de a-i suporta lipsa crete,
cu vArsta. In lungul vie01 individul trece prin
trei faze principale in ce privete obiectivele de
care-§i ancoreazI afectiunile.

i) Negativisrnul 11 intfilnim la copii sub forma de in-

clpälinare. Cand se supärä de ex. pe cineva nu vrea s4
mänance. Mizofilia (iubitor de murdärie) e deasemeni
normalä la copii, tendintl care merge 0n 5. la jocuri cu
urina 1 cu fecalele, apoi groaza copiilor de apl, etc:
Verbigeratia, de-asemeni e stereotipà la copii: ei pot
spune un cuvint i de-o sutä de od. De-asemeni §i nar-
cismuh se uitl in oglinda se strambI la ei singuri, etc.
Deci toate aceste simptome, dacl nu depa§esc un anumit
grad,..sant normale la cOpii. Daca se menlin fnsä, salt
revin din nou, atunci e vorba de ceva bolngvicios, ski.
zoid sau skizofrenic de-a binelea.

www.dacoromanica.ro
110

a) Faza dragostel dragoste de

mama, tata, frati §i surori cu accentul natural
pe mama pentru baiat, indeosebi. Aceasta dra-
goste de tip familiar sau mai bine zis de tip
matern are o anumitä caracteristica: baiatul e
pasiv, supus in vreme ce mama e activa ea are
initiativa, ea e aceea ce dd alintarile cu alte cu,-
vinte un raport invers de cel ce se va stabili mai
tarziu intre femee §i barbat.
b) Faza dragostei procreative in care 4i muta
individul afectele in afara de familie cu scop de
a culege pläceri dela objective hetero-sexuale,
extra-familiare, situatie care satisface in acela
timp i interesele spetei. El devine activ fizic 5i
psihic, ea pasiva.
c) Faza dragostei fafd de progeniturd.
Fiecare individ normal trebue sä treaca prin a-
ceste trei faze i e singurul drum sinatos, favo-
rabil individului normal, chit cä omul ideal de
normal e mediocru.
Nici aceste faze nu sant net delimitate; §i a-
cestea se angreneaza i privi§tesc ca i fazele
de evolutie ale proceselor ideatorii. E vorba
aci de accent. La pubertate i Inca un timp
dupa aceea, individul e in mare dilema in mo-
mentul and e nevoit de asezamintele sociale sa-§i
schimbe obiectivele, cu alte cuvinte, and trebue
sä schimbe dragostea de tip familiar cu cea
de tip procreativ. Pe de-oparte sant piedici cire
tot felul in afara determinate mai ales de mo-
t-all §i de lipsa de experienta pe de alta §i a-
tractiunea pasiva §i activa a familiei care nu. se

www.dacoromanica.ro
 ill

indura sä admitä emanciparea prea de timpuriu

a adolescentului 1). Cand aceste piedici sant ex-
cesiv de greu de inlaturat pentru un individ, se
intampla sä nu poata trece peste aceastä prima
fazi ramanand incleiat, sau cum se zice fixat"
in ea. $i chiar daca incearca acesti indivizi sä se
plaseze asa zicand cu forta in afara, observam
ca cel putin sistemul de afectiune se mentine tot
cel familiar. Asa spre ex. va predispune mai
mult sa-si caute femei tot mai in etate (de tipul
mamei) sä fie excesiv de pasiv in dragoste:
asteapta ca femeea sa ia initiativa, ea sad castige
si cucereasca pe el si nu Myers, adici tocmai asa
cum proceda mama-sa fati de el, iar in ceea ce
priveste dragostea" propriu zisaz sau mai bine
zis, jocurile de dragoste se rezuma la alintäri de
tip matern: imbratisari, särutari pe frunte, pe
obraz, ochi, chiar pe gura, neteziri, trecere u-
wail cu degetele prin par, vorbe dulci etc. .si
in fine, par'ca anume ca tabloul sä fie cat mai a-
proape de cel familiar, predispune mereu spre
femei cu bárbat sau in general femei cu barbati",
femei nedisponibile; tine mereu la sistemul de
trei care deriva de-acasa: tata-marna-copil.
Daca se intampla ca o femee sä indeplineascä
toate conditiunile farä insä ca sä existe un al
treilea" pentru complectarea triunghiului", a-
tunci 11 cauta el singur pe acel al treilea" sau
se comporta in asa fel ca sä-1 caute ea si pe

t) Aceasta e epoca in care apare de obicei, ca un

comproznis, modul de satisfactie autoerotic.

www.dacoromanica.ro
112

urrnä tot el il face pe gelosul. Aceti oameni pro-

cedeaza in felul aratat fàrä ca sa-§i dea seama 5i
nici nu observa macar ca se men;in intr'un sis-
tern, intr'un anumit tipic 1).
Dacä revenim la Eminescu §i vorn cauta sa
ne dam seama de situatia lui psihosexuala vom
observa numaideck Ca tocmai din aceasta cate-
goric facea parte i el i anume cä a rarnas
fixat" la pubertate §i cä uneori nici n'atingea
macar culmina;iunea ei ci se afla chiar dincolo
de varf, pe povarni§ul prepuberal, dupa cum am
vazut de altfel Ca se afla §i in ceea ce prive§te
evolucia lui ideatorie.
Cum s'a comportat Eminescu in dragoste i cc
dorea el? Am vazut in altä parte cä era un ne-
diferen;iat din punct de vedere afectiv §i ea era
narcist. Atunci insä cand ti putea manifesta a-
fectele in afara, §i le putea plasa ca toti ne-
diferentia4ii in acela mod atat asupra sexu-
lui propriu cat i asupra celui eteronim. Laturea
lui (platonic-)homosexuala 2) am descris-o, vom
insista aci mai mult asupra celei hetero-sexuale §i
a-.caracteristicei ei.
SI vedem mai intai ce spune d-1 Calinescu in
capitolul intitulat Eminescu §i dragostea':
Eminescu era un tip sexual veneric, adic4
slapanit merea de obsesia lunc(iunii erotice, celu4.
tiind dragostea nu temeea, victimd merea a im-
i) Ca pica paralelà, cititorul se poate gandi §i la
sine pentru a vedea din ce categorie face parte.
,2) A§ fi nemfingaiat dacI cititortd in'ar fntelege gret
-- sau peste lirnita pe care intentionárn s-o expunegt.

www.dacoromanica.ro
 113

provizatiunii si a absurdului. El este striflulgerat

principial de orice femee, de o actritd de va-
rieteu sau de o tancird burglieza de perilerie, in-
trevilzuta la un geam, o urmdreste cu lrenezia in-
Mil dragoste, compute declaratiuni Iocoase sau
versuri imploratoare 5i ramdne mereu in aceeas
neliniste, cercetdloare, nesatispicu(il 1). Eminescu
nu are mistica transligurdloare a marilor roman-
tici care isi creiazd o lemee lictivii, platonicd pe
datele imperlecte ale realitatii si absorb in con-
templatie orice nevroza sexualii; el nu vede in-
geri suavi, cu ocki incandescenti, ca misticii me-
dievali, care sa-1 ample de turburare 5i aunt&
51 sa-1 impinga spre o claustricilate a spiritalui.
Pentru Eminescu iubirea este un leagan de des/a-
tan venerice, o necesitate nu spfritualli dar a/cc-
/1yd, bine inteles si fiziologicd, o nevoe naturala
de a trai viata spetei cu toate deliciile de ordin
sulletese pe care constiinta le suprapune mecanis-
mului reflex, dar in sldr5i1 an instinct.
Ce le-abate 51 la paseri de vre-o cloud ori
pe an"... i mai departe continua d-1 Calinescu:
Prietenul lui Ion Creangd, fire robusta si tar&
neasca, vrednic fecior intr'asta al lui Gk. Etni-
novici, desi lzrdnit cu lecturi rotnantice, nu era
in alard de cdteva poze patetice romantioase
au ralinat al intimitatii erotice. Deliciul anali-
zelor sentirnentale, cultivarea eului pasional in
sine, prin probleme si experiente *cave, fell-
sismul obicinuit indragostitului ralinat, savoarea

I) Ca toti infantilii psihosexuali. C. V.

Dr. C. Vlad. Mihail Eminescu. 8
www.dacoromanica.ro
1i4

solitudinei ,si a misticei, sdnt atitudini aptodpe

necunoscute lui Eminescu, pentru care dragostea
este exclusiv posesie si anzplexiune. Dar in acest
mod lasciv, el aduce o notd deosebitd, rustic&
Trupul sau vdnfos si impdrosat, pe care il cul-
case pe pdmant si in Idn, prin poduri si in pa-
turi tari de gazde, n'avea acuillifi pentru senza-
fiile fine si nu cduta pentru iubire interioruri
fragile si intime. El clzeamd in poezia sa fe-
meia, in pdduri de fagi sari pe nzarginea apei,
ldngd trestil si reichite, pentru imbrlifisdri si sd-
rutdri bucolice sub copacii in desfrunzire, atras
de o evidentd voluptate ferind cdtrd naturd, de-
oarece somnul deline,ste si instinctul sexual si
cine doarme pe pdmdnt si calcd cu piciorul gol
in iarbd, isi duce iubirile prin Idnete si pliduri".
Citind cele de mai sus trebue sä märturisesc cI
am rämas uimit de acest minunat amestec de
Dichtung und Wahrheit". L'am citit si recitit
pe Eminescu si cele ce s'au spus despre el de
caträ cei ce l'au cunoscut si cu toate acestea nu
inte1eg nici 'Ana astäzi de unde l'a scos d-1 Ca-
linescu pe acel Rasputin pe care 1-a zugravit
asa de frurnos. Ceea ce ma mirä Insa i mai
mult e faptul cä si d-1 Al. A. Philippide se arata
incântat de acest portret intr'o recenzie din
Adevarul literar. Dacä bagärn bine de seamä,
portretul se potriveste intocmai acelui hot de cai
siberian care rästurna muierile prin buruiene, pe
muchea santului si le agita simturile asa de pre-
lung pttnä le scotea tipete reflexe de voluptate sal-
baticä. Asa a fost si Eminescu oare? Dar s'a

www.dacoromanica.ro
 118

mai vazut vreodata un romantic 1) care sa ma-

nifeste o astfel de viata sexualä in realitate? A,
in fantezie da si, daca aceasta a vrut s'o inteleaga
d-1 Calinescu, atunci Antem de perfect acord. In
fantezie ar fi vrut sa fie desfrAnat ca un Elio-
gabal" sau, dupä portretul d-lui Calinescu, un
Rasputin ' in realitate insa nu numai cä nu
era taran vanjos" i vrednic fecior intr'asta
al lui Gh. Eminovici", dar, dupa. cum reesa din
atitudinile si opera sa, ni se pare ca. era mai
firav deck cel mai delicat fecior de boer. Daca
ar fi fost el asa de mare maestru in realitate,
atunci desigur Ca nu-i ramânea energie erotica
disponibilä ca sa. fie un maestru atk de &sa-
l/Al-sit si in fantezie, in artä care nu reprezinta,
dupa cum am vazut, deck o imagine mintala a
unei realitäti imposibil de atins.
Pang una alta situatia ne-o schiteaza. tot Emi-
nescu in operele sale, astfel Ara Id din Strigoii:
Eram un copilandru, din codrii vechi de brad
Flämfinzii ochi rotindu-i eu mistuiam pamantul,
Eu räsvratiam imperii, popoarele cu gandul;
Visand cä toatii lumea imi asculta cuvantul
In valurile Volgai cercam cu spada vad".
Dar ajungAnd in fata ei":
Ca marmura de alba, cu par de aur moale
In jos plecat-am ochii 'naintea fetei tale;
Stätând un Indärätnic, un sfiicios copil.
La blanda ta mustrare simt glasul cum imi seaca;

i) E vorba de marii romantici si nu de toti acei cu

poze romantice.

www.dacoromanica.ro
116

Eu caut a raspunde, nu stiu ce sa raspund.

Mi-ar fi parut mai bine 'n pamant sä ma cufundl
Cu manile-arnandoul eu fa',a fini ascund,
$rntaia data'n viala un plans amar ina'neace.
Par'ca nu seamanä a dragoste sanatoasa, tä-
rdneasca. Mai degraba am numi-o timiditate.
Flacaul cand s'a apropiat de fata tie sa spue mai
multe cu bratele deck cu gura §i, in loc de la-
crarni mai degraba i-ar fi implantat mama in
san cel putin. Dar sa lasdm aceasta.
Dragostea lui Eminescu e de tip familiar adica,
mai precis, matern. Dacä acest lucru nu l'a in-
teles or4icine pang acum, dela prima aruncatura
de ochi, aceasta se datore§te, cred, faptului ca
s'a vorbit putin la noi de aceste probleme su-
fletqti i nu sant cunoscute nici chiar medicilor
cari ar fi datori sa cunoasca §i evolutia psiho-
afectiva §i nu numai embriologia. Ca atare aceste
probleme nu sant Inca abstractizate, ceea ce le da
un colorit prea concret-vizual §i... ocheaza.
In general vorbind, toti incleiatii, fixatii in co-
pilarie, toti cari au rämas la sistemul de afectiune
de-acasä se caracterizeaza printr'o anumità ati-
tudine fail de femei. Le impart in doug categorii
§i anume i) femei ideale, eterice, intangibile pe
cari le ridica pe un piedestal aa de inalt incat
trebue sä ajunga pana in cele din urma la desi-
luzie §i 2) fetnei ordinare. Unele prea sus, altele
prea jos a§a ca ambele categorii sant la fel de
departe de ei. Intre aceste doua extreme ei nu
cunosc nici o sama. intermediara. Pe cele dinttti
le iubesc platonic fail ca sa se poata apropia

www.dacoromanica.ro
 117

sexual de ele cad Ii paralizeaza emotia rama-

nand prin aceasta impotenti. Pe celelalte nu le
pot iubi, le dispretuesc chiar, dar sAnt singurele
de cari se .pot apropia sexual 1) daca nu-i pa-
ralizeaza si aice desgustul.
Iubirea normala sanatoasä" are cloud compo-
nente si anume a) gingd,sia, dragostea propriu
zisä si b) senzaalitatea. Numai atunci poate fi
individul complect satisfacut (Eminescu nu era
satisfäcut niciodatd) când aceste doua compo-
nente se inalnesc in acelas timp si pot fi plasate
asupra aceluias object. Fixatii in familie scindeaza
insa aceste dotiä componente si le plaseaza la gru-
puri de femei diferite, dupa cum am vazut, astfel
ca pe unele le iubesc numai platonic amor
sant" ara sensualitate, la celelalte isi plaseaza
numai sensualitatea fara ca sa le poata insä
iubi. Acesta e motivul cä rämân vesnic insetati
de dragoste i vesnic rama'n nesatisfäcuti ca o
Messalina despre care se spune ca ajungea sä
fie istovitä din punct de vedere fizic incercând
sä se dea orisicui chiar la hamali si la atleti,
fära ca sä fie insa niciodata satisfacuta sufleteste,
o situatie de un tragic sasiitor pe carel con-
statärn aproape zilnic la o multime de bolnavi
psihonervosi.
Aceastä scindare se datoreste tinutei pe care
o au copii fata. de mama -lor, tinuta de care nu
i) Exist 5. o intreag 5. categorie de bärbati din aceastä
familie, cad nu se pot cäsatori din aceastã cauzI si-si
petrec toatä viata lor sexuali in case de tolerantl dad
15i permit, dad nu, ingroaä numarul psihonervo'ilor.

www.dacoromanica.ro
118

s'au emancipat acest soi de bolnavi. Dupa cum in

religie, ca sä poat5. fi purificata §i zeificatä Maica
Domnului, s'a procedat la o despicare psihica a
imaginei ei in doua personagii: una purl, pururea
fecioara, preacuratä, sfântä, Maria, Maica Dom-
nului §i a doua Maria Magdalena care a atras
asupra ei totul ce era lumesc §i legat de came
la cea dintAi 1), tot a§a. procedeaza §i fixatii in
familie cu imaginea mamei proprii 2). 0 purifica
de totul ce stä in legatura cu sexualitatea, v5.-
zAnd in ea ceva platonic, eteric, ceva pur, divin
ce nu poate ilvni la nimic in legatura cu aceea,
in vreme ce caracterele trupului, ale carnii le
proiecteaza asupra altor femei cari nu pot fi
cleat corupte, venale, bacante, Dalile etc. In ce
prive§te pe urma afectele lor, le plaseaza. in afara
conform acelei despicari in clouä extreme a fi-
gurii materne. Componenta iubire, dragoste,
gingl§ie" o plaseaza asupra femeilor intangibile
(ca mama) sau pe cari le cred ca atare, intitulân-
du-le regine, ingeri, craese, stele etc., in vreme
ce senzualitatea o plaseaza asupra ferneior ordi-
nare sau pe cari le cred ca atare. Chiar una §i
aceea§ fernee e consideratä mai int5.i ca o regina,
inger etc. pânä devine tangibila". Din acel mo-
ment insa o scoboara la rangul de ordinara. A-
I) Scindarea Maicii Dornnului in dota imagini ar fi
apärut prin sec. IV. d. Chr. vezi Theodor Reik: Der
eigene und der fremde Gott.
2) Pe aceea§ treapta de evolutie §i in conditiuni iden-
tice se reactiveath acelea§i mecanisme psihice atit la
mase, cit 0 la indivizi.

www.dacoromanica.ro
 119

ceasta pentru simplul motiv ca ei nu pot con-

cepe, in structura lor mintalk ca o femee poate sä
fie si curata i sä beneficieze in acelas timp si
de pllcerile legate de sexualitate. .5i nu pot con-
cepe aceasta pentru simplul motiv ca au ramas
cel putin din punct de vedere afectiv la ace-
leas precepte pe cari le-au invatat in camera co-
piilor si le-au luat in serios pentru toata viata
fara conditii. Ori, in camera copiilor nu numai
cä nu e voe sa faci dar nici macar sa vorbesti lu-
cruri urite" urit e totul ce stä in legatura cu
sexualitatea. Cine face sau vorbeste asa ceva e
considerat de pacatos, stricat, desmdtat etc. in
vreme ce Copii cari nu fac sau nu vorbesc asa
ceva" sant cuminti, buni, ingeri etc., cari merita
iubirea parintilor si a tuturor oamenilor. E foarte
natural ca sä creada i sal fie convinsi ca daca
parintii le predica lor acesfe lucruri, atunci ei
sant oameni cumsecade, sant sfinti cari nici ei
nu sant in stare sa fac5. asa ceva. Cand se in-
tampla insa sa constate ca parintii fac totusi ceea
ce lor nu li se permite, incepe o furtund i o des
orientare extraordinara in sufletul crud al copii-
bor. Intai nu le vine sa creada §i unii din ei in
special fete anuleazI complect scena vazuta pro-
ducand un fel de uitare, o amnezie isterica ce
se intinde asupra tuturor chestiunior sexuale, a-
jungand la 20 ani chiar i sustin cä nu stiu ab-
solut nirnic in legatura cu sexualitatea i aceasta
numai ca sa poata acoperi o singura scend cu
efect- traumatic pe care nu vor s'o admita. ca.
55. nu-si desconsidere parintii. Al;ii incep dela

www.dacoromanica.ro
1 20

inceput sa-si califice parintii dup a. aceeas norma

cu cari ii calificau ei cand copii fdceau sau vor-
beau necuviinti". Incep sad dispretuiasca si, In
special mama e considerata ca cocota. Fiind insa
nevoiti s-o iubeasca totusi, ajung la acea dublä
figura materna: una pura care merita iubirea
ideala si alta ordinard, ce merità dispretul. Cu
acest program se plaseaza pe urma §i in afard
de familie unde impart femeile toate in cele cloud
grupe amintite. Odata ce chiar una si aceeas fe-
mee c considerata mai MOi intangibila, purd,
divind, mger etc. si apoi dupà ce se apropie de
ea, devine ordinara, e foarte limpede ca acesti
oameni nu se pot casatori ci sant veTnic condam-
nati sa-§i faca iluzii extreme dupa cari sa urmeze
deceptii tot asa de extreme si sa oscileze continuu
intre diferitele grupuri de fernei iubindu-le si dis-
pretuindu-le farä sd se poata niciodata satisface
ca Tantalus care se stangea de foame si de sete
in mijlocul bel§ugului care se afla mereu langa
el, dar care se indeparta imediat ce incerca sà
intindä mama si sa ia.
Acela§ lucra se observa si la femeile incleiate
in aceasta situatie: iubesc barbatii de departe, ii
iubesc c'o violenta nemaipomenitä, dar cand a-
cestia iau lucrul in serios si vreau sä ajunga
acolo unde e normal sä ajunga, cad fulgerätor
de pe piedestal si sant considerati ca brute, ani-
male, stricati, oameni de nimic etc. si astfel, de
obicei raman fete si raman si pla.ng si nu stiu
nici ele ce c cu ele, se simt numai nenorocite si

www.dacoromanica.ro
 121

neintelese". Cand incearca sä rupá cu ajutorul

rationamentului aceste piedici inconstiente apare
brusc frica emotia ean l. le face pe femei fri-
gide, iar barbatilor le determinä o potenta foarte
slat:4 si capricioasä. Frica le apare in mod au-
tomat ca un factor care a fost mereu asociat la
toate tendintele de aceastä natura si care le tre-
zeste in mod tot asa de automat o senzatie ciu-
data si neinteleasa de vinovatie. E ca si cum
ar face ceva nepermis indiferent de condi-
tiuni §i chiar dacä sant maritate deci ceva admis
de societate 1).
In cele ce urmeaza in acest capitol vom incerca
sä documentam tunbrul rnatern al dragostelor
lui Eminescu si frica de pedeapsa sau senzatia de
vinovatie ce intovärasia ca o umbra nedespartità
acele dragosti. Aceasta ca o dovada ca Erninescu
n'a depasit nici din punct de vedere afectiv e-
poca puberala in cari sant mai mult sau mai
putin normale acele caractere.
Ca punct central vom lua poezia 0 mama', mai
citand apoi tot complect alte trei cu aceeal§ at-
mosfera si pe urmä nurnai fragmente stereotipc
din altele. In toate vom observa acela§ timbru
care se potriveste mai mult pentru o mama
decat pentru o iubita" sau atat pentru una cat
§i pentru alta.

i) Acestea nu sânt ipoteze, ci fapte constatate in mod

asa de stercotip incat au devenit banale ca o uretritS
gonococica.

www.dacoromanica.ro
1 22

I. 0 mamd
0 mama, dulce mama, din negura de vremi
Pe freamatul de frunze la tine tu ma chemi;
Dc-asupra criptei negre a sfantului mormant
Se scutura salcamii de floare si de vant,
Se bat incet din ramuri, Ingana glasul tau...
Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.
Cfind voi muri iubito, la crestet sä nu-mi plangi;
Din teiul sfant i dulce o ramurä sa frangi,
La capul mcu cu grijä tu ramura s'o'ngropi,
Asupra ei sä mil a ochilor tai stropi;
Simti-o-voi odata umbrind mormantul meu...
Mereu va creste umbra-i, eu voi dormi mereu.
Iar claca impreuna va fi ca sä murim,
SI nu ne duca'n triste zidiri de tintirim:
Mormantul sä ni-1 sape la marginc de ram,
Ne punä 'n incaperea aceluiasi sicriu
Dc-apururea aproape vei fi de sanul meu...
Mereu va plange apa, noi vom dormi mereu...
II. Din valurile vremii.
Din valurile vrcmii, iubita mca, räsai
Cu bratele-ti de marmur, cu parul lung, balai
$i fata stravezie ca fata albei ceri
Slabita e de umbra duioaselor dureri.
Cu zambetul tau dulce tu mangai ochii mei,
Femee intre stele si stea intre femei,
$i intorcandu-ti fata spre umarul tau sting,
In ochii fericirii ma uit pierdut i plâng.
Cum oare din noianul de neguri sä te rump,
SA te ridic la pieptu-mi, iubite inger scump,
$i fata mea in lacrämi pe fata ta s-o plec,
Cu sat-maxi aprinse suflarea sä -o 'nec,
$i mina friguroasä s'o incalzesc la san,
Aproape, mai aproape, pe Mimi.mi s-o tin.

www.dacoromanica.ro
 I 2:;

Dar vai, un chip aevea nu esti astfel de treci,

Si umbra ta se pierde in negurile reci,
De ma gasesc iar singur cu bratele in jos
In trista amintire a visului frumos I
Zadarnic dupi umbra ta dulce le intind
Din valurile vremii nu pot sä te cuprind.
III. Sant an! la miiloc.
Sint ani la mijloc si'nci multi vor trece
Din ceasul sant in care ne'ntilniram
Si tot mereu gindesc cum ne iubirim,
Minune cu ochi mad si mina rece.
0 vino iar I Cuvinte dulci
Privirea ta asupra mea se piece;
Sub raza ei ma lasä a petrece;
Si cinturi nota smulge-mi tu din lira-mi.
Tu nici nu stii, a ta apropiere
Cum sufletu-mi de-adinc ii linisteste,
Ca räsarirea stelei in tacere;
Iar cind te vad zambind copiläreste,
Se stinge-atunci o viata de durere,
Privirea-mi arde, sufletul imi creste.

IV. Ceind insusi glasul.

Cfind insusiglasul gindurilor tace,
Ma 'ngina cintul unei dulci evlavii,
Atunci te chem; Chemarea asculta-vei ?
Din neguri reci plutind te vei desface ?
Puterea noptii blind insenina-vei
Cu ochii mari i purtatori de pace ?
Räsai din umbra vremilor incoace
Ca si te vad venind ca'n vis asa vii I
Cobori incet... aproape, mai aproape,
Te pleaci iar zimbind peste-a mea fata.,
A ta iubire c'-urt suspin arat-o,

www.dacoromanica.ro
124

Cu geana ta m'atinge pc pleoape,

SI simt fiorii strIngerii in brat;
Pe veci pierduto, vepic adorato!
In carte gasesc aceste patru poezii una dupä
alta, probabil ca au fost scrise pe-aceea§ vreme
sau, cel putin, in momente de stari sufletesti iden-
tice. In cea dintai (0 mama) ar vrea sä cadä
stropii ochilor ei peste clansul sau sä doarma a-
rnandoi in incaperea aceluia§ sicriu, cum dor-
meau in pat cand era copil; in cea de-a doua
(Din valurile vremii) vrea sä incalzeasca mna
ca un copilas infrigurat la san sau Sa intinda
bratele dupa umbra ei; in cea de-a treia (Sant
ani la mijloc) apare iar mana ei racoritoare 1),
ii cere cuvinte dulci si sa-1 lase sa petreaca sub
raza privirior ei aplecate de-asupra lui 2), cere
mereu apropierea ei linistitoare; in ultima (Cand
insusi glasul) o cheama sä vie ca in vis la el,
srsi se piece thinbind peste fata lui, sa-si arate
iubirea printr'un suspin si sa-i atinga pleoapele
cu genele ei... Dupa cum vedem, o atmosferal
cum nu se poate mai materna si fiecare din a-
ceste patru poezii se potriveste tot asa de bine
pentru o mama ca si pentru o iubitä asa cum o
vrea Eminescu.
Dar aceeasi atmosfera si aceleas conditiuni le
gasim presarate intr'o multime de poezii de-ale lui.
Astfel sa mai dam ca.teva exemple dinteatatea:
1) Mina e un motiv stereotip la Eminescu.
2) El pare mai mic deck ea sau dedesubt ca un
copil in pätucul lui de-asupra clruia se apleacI mama
zimbindu-i i aducându-i pace in suflet.

www.dacoromanica.ro
 125

Pe un pat sIrac asudä Inteo lung5. agonie

Tfinarul. 0 lampl 'ntinde limb'avara §i subtire
Sfaraind In aer bolnav-nimeni nu-i §tie de §tire,
Nimeni soarta-i n'o'mblanze§te, nirneni fruntea nu-i mangle.

Dar prin negurile negre, care ochii II acopär

Se apropie-argintoasl umbra'nalt'a unui Inger,
Se a5eazI lin pe patu-i; ochii lui orbiti de plangeri
............. .
Ea-i särutá; de pe damii negurile se descopAr...

Plangi copill?
.

C'o privire umedI i rugAtoare

. . ...
Pod din nou sdrobi §i frange apostat' inima mea.
La picioare-ti cad §i-ti caut in ochi negri-adanci ca marea
Si särut a tale mane i te 'ntieb de pcoti iesta I

Cu degetele vantul love§te in fere§ti,

Se toarce'n gandu-mi firul duioaselor povgti,
S'atuncea dinainte-mi prin ceata par'ca treci
Cu ochii mad in lacrImi, cu math subtiri §i red,
Cu bratele-amandouI de gatul meu te-anini
Si par'c'ai vrea a-mi spune ceva, apoi suspini...
*
Cu o suflare racore§ti suspinu-mi,
C'un zambet faci gandirea sä se 'mbete;
Fa un sfarit durerii... yin la slnu-mi.

S'o sI-rni rIsai ca o icoara

A pururi verginei Marii
Pe fruntea ta purtand coroani

De-odat'aud fopirea unei rochii

Un moale pas, abia atins de scanduri
Iar math subtiri §i reci mi-acopiir ochii

www.dacoromanica.ro
lti
Lasa-ma sa-ji pling de mill
Sa-ji shrut a tale mai:Li
Manu5ije cc facurati
De-atátea saptamani ?

A5 vrca cu'a mete lacrämi picioarele sa-ji scald.

In dulcea 'nfiorare a sufletului cald,
Sa rnor patruns de jalea amorului meu sfant

Tu ramura'nflorita pe visul meu te pleci I

Ca toamna cea tarzie e viaja mea 5i cad

Iluzii ca i frunza pe undele de vad.
Si nici o bucurie in cale nu culeg,
Nimic de care'n lume iubirea sa mi-o leg;
Pustiul i uritul de-apururi ma cuprind,
Doar brajele-ji de marmur in visul meu se'ntind 1),
*.
Visez ori e aevea ? Tu e5ti in adevar ?
Tu treci cu mana alba prin vijele de par ?

Dupa cum s'a vazut destul de convingator, cred,

el ridica ferneea pc un piedc.stal pe care n'ar fi
putut sta deck o mama, intituland-o inger, stea,
regina etc. si o iubeste numai platonic si totul
ce-si poate permite sant alintarile de tip matern:
sa-i sarute ochii inecati in plangeri", sa-i pue ma-
nile red pe ochi, sa-i stea ca un Inger la cap, sad
i) Sari de urit sufletesc pe cad le putea avea ca
baiat in Cernauj, departe de mama, stari care-I faceau
sä alerge intr'un suflet pan& acash, strabatand un drum
enorm pentru el, un drum ce numai dragostea 11 poate
parcurge. Start cad s'au putut reactiva in orice moment
de singuratate ca un reflex condi/tonal.
www.dacoromanica.ro
 121

alinte, sl-i fie mill de el, sa-i lase lui marine,

stmii, gura, fata, parul, el sa cadä in genunchi
sau sa-i stea cu capul in poall in care timp ea sa-i
treaca u§urel cu degetele prin par, sa-1 sarute.
sa-1 adoarma etc.
Aceea§ atitudine §i predileqie o gäsim in Ce-
zara:
Cezara veni drept inainte-i se Melina asupra-i,
se (Mu cu mdnile de spa/a blincii i-1 sancta, cif
ochii pe jumdtate, inchW, de nenumdrate ori. El
nu simga nimic... asenzenea unui copil amert de
sornn, pe care mama il desmearda..."
In Avatarii Faraonului Tla publicat de d-1
Calinescu in Adevärul literar figura materna se
confunda cu cea de amantä 'Ana la acoperire.
Vom reda un fragment a§a cum il gasim in Ade-
varul literar sub Un mort viu":
Prinfesa a,sa i se zice depldnge rnoartea
celui din sicriu Ah, copilul meu... astlel se sfar-
e,ste o via(d de onz", batrdnul insd 11 socote,ste
pe acela 1) om lard inima, care dispretuia fe-
meile, cdruia moarfea-i plirea o nantuire... om
superstitios, mdndru, sdrac... nebun c'un cuvdnt".
Femeea ridicd colful litztoliului i descoperi un
frumos cap de marmurd 'nvinclitli" cu un surds
de nespusd beatitudine pe buze.
0 Angelo! zise incet. Ai ctiul tu, ce-i
amoral, ca sli-1 dispretuesii? Ti-a mdngdial vre-
odatd urechea acele dulci si intunecoase flori ale
nop(ii, vorbele de iubire, desmerddrile unei le-

1) Pe mort.

www.dacoromanica.ro
128

mei... au &Vat v'odatd la fruntea ta acele bdtdi

line, sdrutdrile, pe care o gurd umedd de femee
sd le bald spre a alla cari gdndiri seint acasd...
ale amorului, ale dorintei, ale durerii? Ald ser-
mane fiinfe solitare, te acopdr cu flori... dormi!
dormi! Ea pusese mdnile pe 1 runtea albd $i
moarld. El surddea in sicriul lui ea zimbetu-i
mort $i sldnt".
Cui ii era ciudal in astd imprefurare... era
mortal insu$i. El auzea vorbindu-se imprefurul
lui, vedea cu ochii inchi$i boltile got!ce ale pa-
raclisalui $i faclia de ceard albd dela capul lui...
dar i se pdrea cd totu5i nu va ft decal o inchipu-
ire... I se pdrea $i-i pldcea de a fi mort... gdndia
cd e infraltd lume $1 nu pricepea cearta pentr'un
cadavru". Simfia atingerea femeiei apoi i se
pdrea cd e 'ntr'o campie lungd $i de$artd... cd
sicriul sta singur sub Gotta cerului, cd universal
se cobora $i-1 ploua cu stele... astlel incdt aco-
perit cu ele, el nu mai vedea cu ochii decdt fan-
ddri de aur, ce cdzuse pe ochi..." Vedea pe
mamd-sa pidngdnd la fereastrd, apoi... nimic.
Dupd acest interval de intuneric, el vdzu iar cei
paint pdrefi tapisati cu flori albastre ale oddiei
hal, pdrea cd era in pat... cd vechiul orologiu zin-
gdne$le incet $1 monoton in parete... i se pdrea
cd vede o umbrd'n fereastrd impletind $i el auzia
par'cd ciocnirea andrelelor $i portretele din pdrefi
se uitau la el atat de familiar... ca ni$te vechi cu-
no$tinfe de pdnzd... apoi gdndia sd mi$te mdna

www.dacoromanica.ro
 129

dar nu putea... 1) sd strige, dar era peste pa-

lintel... 5i umbra dialand din lereastrd cdnta incet,
cu glasul plans un antec de leagdn, pe care el
ii auzise ades, and era mic... 2i venea stf planet.
Mama... striga el.
O trae5te! trde5te! auzi acum tare".
O lipsd de cdteva pagini 2), aduce o intreru-
pere a actiunii. Mai tdrziu surprindem intr'un sa-
lon un dialog intre Angelo (mortal viu) 5i o
femee care il iube5te intr'un chip prietenesc $1
matern. Tandra 51 lrumoasa femeie, areia An-
gelo it zice mama", vrea sä insoare pe exmort
cu o lata lrumoasd dar intdmpind rezistened.
Un lucru ma mird zise ea purpurie ca
o rozd de unde am luat acest rol de mentor
pe ldngli tine?... Afard de aceea nza mir de a-
moral ce-I am pentru tine... Este o simfire ciii-
data... Par'c'a Ii femeea ta dar demult, de malt,
ori parea's mumil-ta... In sfdr5it e o stmtire dulce
51 familiard. Amantul men n'a5 suferi sti
5i, cu toate astea, te iubesc...
Sd-fl explic eu aceasta sim(ire?... Imi pare
ades ca nol am mai trait odatd 5i cif eu te-am
iubit c'un amor nebun 5i copildresc... Visez ades
5i in fundul visdrilor mele vad Egipetul cu toata
mdre(ia istoriei lui 5i imi pare c'am lost rege
5i c'am avut o femee frumoasd, ce se numea
Rodope, 5i a acea femee e5ti la...

1) Parc ar expune un vis, a§a de identice sant fe

nomenele descrise. Procese de regresiune psihic1.
2) Aceasta o spune d-1 alinescu.
Dr. C. Vlad. ;MIMI Emlnescu. 9

www.dacoromanica.ro
130

$i mie imi pare c'ai lost odata un tdmir Si

cc's' acest om a lost nebun i cd acela e,5ti tu...
Adicd copilul meu! Mai vrei o guri(d?...
,5'o mie Rodope!..."
Sper cä e destul de limpede pentru ori5icine...
cu conditia sa nu se simta §ocat, altfel intalne§te
o rezistenta intrapsihica mai mult de ordin
afectiv, care nu-i permite sä inteleaga', indiferent
de inteligenta. Aceasta senzatie de par'cl ne-am
mai vazut odata 1) §i pe care o descrie Eminescu,
nu se datore§te unei imagini care revine ci unor
stdri sufleteA cari revin. A§a cä expresia Imi
pare ades cà noi am mai trait odata ci cá eu
te-am lubit c'un amor nebun" s'ar traduce cam
in felul urmator: Starea sufleteasca care mi se
treze§te alaturi de tine am mai avut-o andva,
dar nu §tiu când §i nu §tiu unde". Acel când"
§i uncle" se descopere de obicei ca a fost in
copilarie lânga mama. De-aice si
acasä
acel amestec de mama §i amantä in raporturile
dintre Angelo §i Rodope.
Odata ce a ramas incleiat Eminescu la puber-
tate sistemul lui de dragoste" a rarnas cel de-
atunci §i anurne timbrat pana in cele mai mici
amanunte de felul dragostei materne, care ar fi
trebuit sä paleasca progresiv dupa pubertate dar
care la el a rämas viu pe toatä viata.
Pe cdnd sEa (earn extaziat, cu capul plecat in
peinulnt, rapit ca de o suvenire si setos sa mai

I) Vezi Dr. C. Vlad: Iubire, urä, frica.Capitolul

Pare c'am mai v5.zut a5a. ceva". 1928.

www.dacoromanica.ro
 131

ascult vocea ei ce'ncelase, aud inddrdtul meu un

fosnet .de rochie... imi ridic ochii... era ea. Se
uita cu o mild nemdrginitd, c'un amor nemeirginit
asupra figura mele ingenunchiate.
Poezis, soptii eu, rddicdndu-md ci intinzdnd
bratele. 0 clipd si zdcea inmdrmuritd pe sdnul
meu, inconjurdnd cu bratele albe ci goale gdtul
meu. Cu buzele mele cdutam lata ei cc se ascun-
sese pe pieptul meu, dar in acel moment ea-si
desclestd an brat al ei dimprejurul gdtului Inea...
inzi atinse cu dosul mina gura mea insetatd apoi,
intoraindu-se dispdru surdzdnd. In zddar intin-
deam plin de dorintd bratele mele spre umbra ei
lugitivd... Ea zburd.
Se 'ntoarse inapoi copilul meu", zise ea
c'un aer serios, netezindu-mi frunlea". Dupa ce
o conduce Ion pang acasä 1i dupa. ce stau amandoi
visatori, ea isi deschise pe jumdtate ochii, nziZ
respinse cu bldndete i lovindu-md peste frunte,
surdzdnd, zise: copil ce esti! Du-te! Apoi desId-
cdndu-se cu o slid de putere gra(ioasd din mdnile
mele ce tineau pe-ale ei, ea se duse de se asezd
pe fotoliul de ldngd piano si deschise coveltirul.
M'arn repezit si la lotoliul acela si, aruncdndu-md
in genunchi, ant cuprins cu betie talia-i cu amdn-
cloud mdnile si-mi apdsai capul ame(it de amor
in poala ei" 1).

i) DacI proceda aa e clar dece iubea numai el ar-

tistele §i nu §i die pe el. Ele doriau bdrbati cu
cari se pot face copii, iar nu copii din cari säi fac5.
barbati.

www.dacoromanica.ro
132

Dupä desiluzia cu Poezis se duce acasa unde

gäse5te o alta poala unde culce capul: Std-
team zile intregi lungit pe prispa casei la umbra
$i descilram ma$inalmente slovele cele beitrdne,
ori priveam cu ochii drept in grinzile alumate
ale stre$inel, mind ce-mi simteam capul ridicat
$1 pus in poale... era Finita (o veri$oard), ce-si
a5ezase capul meu in poalele el $i 'ncepea a-mi
povesti ba cimilituri, ba basme... astiel $edeam
lungit seri intregi cu capu'n poalele ei..."
Dupä o partida de stat cu capul in poalele
Poesisei se duce acasä 5i face o poezie cu Inger
de paza", cum il au copii mici când ii adoarme
mama särutandu-i u5or, aproape imaterial pe
frunte sau pe ochi. Altadatä se duce noaptea pe
furi5 (ca in Cahn, ca in Cezara etc.) in gradina
ei 5i in timp ce statea el pierdut in visäri vine
ea 5i in momentul cdnd o vllzui, ea se a$ezá mo-
latic pe genunchii mei $i-mi sdruta ochii ce se
inchideau de o visdrie prolunde. In ce prive5te
planul de viitor dupa ce se vor lua el ii va pre-,
tinde dupa cum urmeall: Tu vei scutura praful
de pe cdrtile mele, ale lucrdtorului cii spiritul, tu
vei netezi cu mdna ta molaticd $i albd cretii
de pe fruntea mea, tu, cu o sdrutare vei in-
senina-o.
In toate lucrärile sale Eminescu vrea ca femeea
sä ia initiativa cu alte cuvinte sa se mentie
intru totul vechiul raport dintre femee mare
(mama) 5i copil. Astfel in Cezara ea e aceea ca-
re-i scrie intAi: larM-mli dacd o Iemee iti spune
cd te iube$te. 0 lemee frumoasd $i andrd, clici

www.dacoromanica.ro
 133

stiu c stint frtzmoasii 1). Dar situ eu... tit esti

aidt de mdndru, stii a privi atat de rece..." 2).
Tendinta de a-i läsa initiativa ei o aflam si
din scrisoarea lui Euthanasiu catre Ieronim:
Cu totul altfel e Venus si Adonis. Venus e
numai amor. Ea isi pleacd capul ei imbdtat de
pasiune pe umdrul acelui tan& femeieste frumos,
timid si inamorat de sine si el se uita pe furis
la formele perfecte ale zeiki ce-1 fericeste, caci
ii e rusine sa se uite de-a dreptul. El joadi rolul
unei fete naive pe care amantul ar descope-
rit-o. In general imi place a reprezenta pe femeia
agresivii... Este o nespusd gentilefd in modal
cum o femee iubeste si care e totodatd inocentd,
timidd, trebue sa se apropie de un barbat sau
ursuz cine stie prin ce sau si mai pudic si mai
copil deceit ea..." In La aniversara ea ii spune
Intai tu" lui.
Tot la aceastä tendintä de a-i läsa ei initiativa
se nurrara i acele vesnice colindairi pela casa
iubitelor sale un procedeu specific adolescen-
tilor. Acest lucru l'a observat i d-I Calinescu
care ne spune urmätoarele:
Dragostea lui Eminescu incepea deobicei prin-
frun asediu al locuin(ei, de-ambulatoriu si ex-
pectativ. El se plimba agitat prin lata casei,

r) Proecteath narcismul su i asupra femeilor, ca §;

in Ca lin de altfel.
2) Poza lui de dispretuitor al femeilor" §i de a
privi rece" o consideam i ca un pansament al ranii
psihice produsa de incapacitatea afectivä. Adica ceva analog
cu vulpea ii strugurii.

www.dacoromanica.ro
134

concenirdndu-si (aria privirilor cairti fereastra,

bine in(eles seara". De-aice felul lui de-a scrie:
La geamul tau ce strälucea
Privii atat de des,
0 lume 'ntreaga. 'ntelegea
Tu nu rn'ai inteles.

Si degerand atatea dati

Eu ma uitam prin ramuri
Si asteptam sa te arati
La geamuri.

Pe aceeas ulicioarii
Bate luna in feresti
Numai tu de dupii ele
Vesnic nu te mai ivesti.

Vintul tremurren perdele

Astazi ca IPS alte dati
Numai tu de dupa dc
Vesnic nu te mai arati.

De-asupra casei tale es

Si azi aceleas stele
Ce-au luminat atat de des
Induiosarii nide... etc.
Cand se duce Joan, in Geniu pustiu, cu Torna
la casa iubitei, sar amândoi gardul, se indreapta
spre fereastra lurninata, se urca unul pe spinarea
celuilalt, se sue pe marginea temeliei §i privesc
pe luris sä vadä ce se intârnpla in cask'. Atitudini
de baetandri in jurul pubertatii de care el n'a
scapat niciodata. Cand se imbraca Poesis ar-

www.dacoromanica.ro
 135

tista in cabina ei Toma se uita printre scan-

dun i apoi o rupe de fuga ca sa nu observe
cumva ea c eu surprinsesem Irumuse(a ei in
forma ei cea mai plasticil si mai divind".
Factorul timiditate 1) il gasim iard5i presarat
peste tot. Astfel atitudinea lui Ara ld in fata Ma-
riei:
Eu caut a-ti raspunde, nu stiu ce si rdspund,
Mi-ar fi parut mai bine'n parnant sa. ma cufund"...

Apoi in Cahn, el gase5te fata dormind idea-

lul tuturor timizilor, cad ar dori sa-i mai dea 5i
un hipnotic puternic astfel ca ea sa nu fie in stare
sä se trezeasca, oriat de indraznet" ar deveni el:
Dupä panza de paianjen doarme fata demparat
Inecatä de lumina 2) e intinsa in crivat...".
Astfel vine'n toata noaptea sburator la al ei pat.
Se trezi din somn de-odata de sarutu-i fermecat.
$i atuncea cand spre u;ia el se'nloarce ca sti fuga
Ea-1 opre#e 'n loc cu ochii si c'o mult smerita ruga"...
Deci mai intE se duce pe furi5, noaptea la ea
§i o gase5te dormind. Cand dä sá fuga indräsnc-
tur sburator atunci intervine ea ,si-1 roagri smeritti
ca sa binevoiascd a sta, cum.a5tepta probabil sad
Lea semn iubitele de dupa perdele cand rätacia
de-atAtea dati pe ulicioare, 'n preajma casei lor.
A doua. oara and vine CalM 5i o gäse5te
mama 5i nevasta o descopere tot dormind:
) D-1 Prof. Minovici care 1-a cunoscut si a vorbit cu
Eminescu mi-a comunicat verbal ca poetul era de o
ditate excesiva.
2) Ca sa-i poatä vedea cat mai bine goliciunea".

www.dacoromanica.ro
136

Pe un pat de scinduri goale doarme tanara nevasta

In mocnitul intuneric §1 cu fata la fereastra".
Ca toti infantilii psiho-sexuali Eminescu e preo-
cupat in deosebi de partea superioara a corpului
femenin cu accent pe gura §i sani dupl. tipul lui
Gh. din Moldova:
Pe sub crengile de fagi
Se 'nvartqte hora lin;
Mama, mama ce de fragi
In cam4ile de in!"
Exclamatia mama, mama!" s'ar parea cal are
rol numai de exclamatie, in vreme ce e piesa de
asociatie care treze§te vechi stari suflete§ti
incon§tiente I) in legatura cu gura §i sanul
matern. Aceea§ fragi ce trezesc vechi emotii bu-
cale ili gasim §i la Eminescu sub o forma cum
nu se poate mai frumoasä:
De a vfirstei ei calduri fragii sinului se coc
A ei gura-i desclestatä 2) de-a suflärii sale foc...".
In Sarmanul Dionis: Sub haina alba de noapte
dela gat in jos se tradau boureii sanilos i manu-
fele §.i bra(ele ei albe # goale plina'n umeri se
intinsera spre dansul 5i lc inundli cu sarutdri. Un
moment 51 el sari prin fereastra,ii cuprinse glitul
5i o sliruta cu alcita ardoare, o stranse cu aldta
loc,incat ii parea c'o sa-i beie via(a din gura ei".

i) De tipul lui par'am mai vazut a§a ceva".

2) Reflexul bucal de deschidere a gurii la vederea si-
nilor e proiectat asupra ei (element narcistic).

www.dacoromanica.ro
 137

Apoi:
ImbrItisati noi vom sedea la tulpink
Fruntea-mi in foc pe-ai tli sni se Indira,
Ce-alIturi cresc dulci i rotunzi ca i rodii,
Stelele'n cer misc'auritele zodii...
Ne-om rAzima capetele-unul de altul...

Vino iar in al meu brat

SI te privesc cu mult nesat
SA reazim dulce capul meu
De sAnul au, de sanul täu!

lndurg-te i lasä privirea s-o consol

La alba stralucire a gAtului táu gol
La &Ikea rotunzire a sAnilor cc cresc

In Geniu pustiu Sdnul ei era acoperit numai

c'o tgure cdmw de gaz care irdda mai mull
decal acoperia pieplii cei mai rolunzi, mai albi,
mai mici ce pdreau sculptali inir'o marmurd de
argint de mdna unui sculptor orb cdci, vdzand,
n'ar Ii pulut decal sd slarme de gelozie opera sa".
Parul imparatesei din Fdt-Irumos din lacrdmi,
Oral ei cel galbdn, ca aural cel Irumos, adea
pe sanii ei albi 5.1 rolunzi §i din ochii ei alba§iri
§.1 mari curgeau $iroae de mdrgdritare apoase pe
o ION mai alba ca argintul crinului..." etc.
In rezumat Eminescu dorea o femee de tip ma-
tern activa, agresiva experimentata care sä se
joace cu el, sa.4 alinte, s1-1 lase sali razime capul
de sAnul ei, sa-i treaca. degetele prin par, sa-i
särute ochii, fruntea, fata, gura, dar care sd nu
www.dacoromanica.ro
138

aibli mai mult tzici o pretertfie. Aceste femei le

radica pe piedestalul intangibilitatii. Dar femeile
cu initiativa, experimentate, agresive nu puteau
fi fecioare" in realitate i de-aice discordanta
intrapsihica a lui Eminescu. Una vroia in afect
§i alta in intelect. Nici o femee nu putea indeplini
toate aceste conditiuni si nu-si putea mentine
piedestalul, asa cä nenorocitul poet ajungea me-
reu la desiluzii, and trebuia sa-si arunce idolul in
fundul präpastiei, astfel cd, din intangibile, re-
ginele lui virginale se transformau in femei ordi-
nare, cari reprezentau pentru el a doua categoric:
Astfel eu pierdut in noaptea unei vieti de poezie,
Te-am väzut femee stearpl, fàrä suflet, Pdr5. foc,
$i-am fIcut din tine-un Inger blind ca ziUa de magic...

Am vIzut fata ta pall de o bolnavä betie,

Buza ta invinetitä de-al coruptiei mtwat,
$'am svArlit asupra-ti crudo, välul alb de poezie
$i palorii tale raza inocentei eu i-am dat.

Din demon fricui o sfântä, dinteun chiot simfonie,

Din ochirile-ti murdare ochiu-aurorci matinal

Tu imi pari ca o bacantri, ce-a luat cu'n§elaciune

De pe fruntea de fecioarri mirtul verde de martir,
0 fecioar'a cIrei suflet era sfant, o rugalciune,
Pe cand inima bacantei e spasmodic, lung delir...

Cand vezi piatra ce nu simte nici durerea i nici mila

De ai inirra i minte, feri in Mud, e Da lila...

www.dacoromanica.ro
 139

Pe dud ei sucesc mustata iar ele fac cu ochii,

and incheie c'o privire amoroasele'melegeri,
Cu ridicula-ti simtire tu la poarta ei s degeri?
Cand ea-i rece i cochetai? Esti ridicol,
Intelege-o!
*

Cam acesta era, in general, sistemul de dra-

goste a lui Eminescu, o dragoste de timbrul celei
puberale cand bäiatul n'a apucat Inca sá treaca
dela sistemul de afectiune de tip familiar la cel
procreativ. Aflându-se in aceastä situatie e foarte
natural ca toata dragostea lui incercati in afard
sa nu reprezinte deck reflexul celei intra-famili-
are, cu sublinierea timbrului si a raporturilor
dintre copil i mama. E de-asemeni natural ca,
odatä ce a avut surori, sa se gaseasca i acel
timbru, dar asupra acestuia vom vorbi in alta
parte.
Prietenii" lui Eminescu simteau intuitiv ca
iubirile" lui Eminescu au ceva aparte, un nu
stiu cum §'un nu stiu ce", care nu se potriveste
in totul cu o dragoste normali sanatoasa", reala
§i-1 ironizau pe chestia asta in Literatorul. Ei
citeaza din Cahn: 1).
El s'aseaza Ling dânsa, fruntea ei o netezeste
drept in crestet o särutd".
observa:
...Cum draculi poate 'nchipui cineva ca (i-
mind la piept o lemee atdt de Irurnoasd ca amanta

I) Vezi Calinescu.

www.dacoromanica.ro
140

lui Cd lin, cu n4le ochi alai de galoi, cu o gar&

at& de rumend, alai de zimbitoare sd-i vie
chef s'o sdrute drept in cre#et?!"
Acei oameni treji" ce incercau sa-§i bath. joc
de Eminescu o faceau ca bdrbati, nu ca literati
ca barbati adulti, maturi, scapati de faza dra-
gostei de tip familiar, aveau dreptate, ca literati
insa... Dumnezeu sa-i inteleagal
Prietenii dela Junimea Ii tachinau de-asemeni
ca in anumite momente...
and este... ca si fie,
El... face filosofie".

Aceasta ne arata felul cum il vedeau i 11 cu-

no§teau contemporanii pe Eminescu §i ca deci
§i in realitate se comporta a§a nu numai in li-
teraturä unde avem o scenä aproape identica
cu cea de mai sus. Astfel in La aniversard:
Cdnd li propuneau salt zicd tu" muriau
de ru#ne si-st ziceau serios, dupd lungi lupte su-
fleteA: Dumneatar Inainte de aceasta, nein-
drdsnind sd vorbeascd despre dragoste vorbe*
despre astronomie tot lucruri addnci a§a cd
ea-1 crede prost".
Dupä curn se vede, Eminescu nu era un...
Rasputin i nici somnul nu define§te intotdeauna
atitudinea omului in domeniul afectiv concret,
dupa cum crede d-1 Calinescu i Philippide care-1
aproba.

www.dacoromanica.ro
 141

3. Tabu
... Simt cd amoral fi moartea mea
vor fi foark apro(:pe una de alta.
(leronim cake Cezara)

Afectiunea copilului fall de mama-sa e nedi-

ferentiata; ea formeaza un trunchiu comun care
de-abia mai tarziu se va dichotomiza, se va di-
ferentia in doug sisteme de afectiuni diferite:
a) Afectiune materna purd care deriva din in-
stinctul de conservare a individului si se leaga
de primul obiect ce-i procura alimentul si cele
necesare. Ori, mama, nu numai ca e prima pro-
curatoare de alimente a copilului, dar e chiar
singura un aliment pentru el in timpul alap-
-aril.
b) Atectiune erotica ce deriva din instinctul de
conservare a spetei si se leaga de primul obiect
care-i procura placed de tot felul si in primul
rand alintarile, care's un tonic de mare impor-
tanta pentru desvoltarea copilului natural, daca
nu depäsesc o anumitä limitä and isi depasesc
si scopul devenind nocive. In mod obicinuit acest
obiect" scump e tot mama care formeaza pen-
tru copii un tot mare si bun" si in lipsa areia
sufär de un urit si un pustiu sufletesc ce nu-si
are pereche in toata viata individului.
Dupa diferentiere care, in mod obicinuit, se
termina odatä cu depäsirea pubertatii, ramura
doua, adica cea erotica se detaseaza de mama
si, in general de persoanele intrafamiiare ca sä
ancoreze afara, de obiecte straine de famiie.

www.dacoromanica.ro
142

Cand aceasta diferentiere nu reu§e§te complect

din diferite motive, fie hereditare = o incapacitate
organia de a se diferentia, fie a§tigate = de-
fecte de educatie individul se treze§te de-odata
intr'o situatie foarte tragica: afectiunea materna
(derivata din instinctul de conservare a individu-
lui) ii incura viata erotica in vreme ce afec-
tiunea erotica (derivata din instinctul de conser-
vare a spetei) ii incurca in lupta pentru existenta
(ca§tigarea alimentului §i celelalte). Ambele a-
ceste afectiuni se interfereaza, se paralizeaza re-
ciproc ca doua surori siameze" cari se incurca
una pe alta pAna in cele mai mici amanunte
ale vietii. Cu alte cuvinte, odatä ce starea afec-
tiva a unui individ corespunde epocei prepuberale,
el se comporta in toate amänuntele ca pe acea
vreme §i anume: in domeniul erotic a§teapta,
dupa cum am vazut §i la Eminescu, ca femeia sä
fie de tip matern, sä se comporte fatä de el ca
o mama miloasà, duioasa, activä etc. in vreme
ce el sal se comporte fatä de ea ca un copil umil,
pasiv, plângator §i in acela§ timp foarte preten-
Pos. Acum, farä vorba, existä in lumea lui D-zeu
§i astfel de femei, mai in etate, cu instinctul ma-
tern nesatisfacut, pe Ulna cari s'ar putea aciva
ace§ti infantili, dar partea tragia e cä aceste
femei nu le convin fixatior" in intelect. Ei
ar vrea ca femeile tinere, feciorelnice sä se corn-
porte a§a ori, acestea vreau barbati cu cari sä
faa copii §i nu copii din cad sa-§i faca barbati.
Deci conditiuni foarte dificile §i, and nu le 0-
sesc, plâng, sufar §i urdsc. In acest caz se in-

www.dacoromanica.ro
 143

trevede limpede cum poate fi turburatä afectiunea

erotica din cauza nediferentierii de cea materna.
In ce prive5te modul de a-5i ca5tiga existenta
(alimentul) 1) se comporta in a5a fel ca alfii tre
bue sä ingrijeasca de ei i sa le procure cele
necesare, altfel raman flamanzi i murdari ca
ni5te copii räma5i farä mama. i aci sant in con-
flict cu ei in5i5i caci, in intelect, sant ambitio5i.
5i nu vreau sä primeascä pomeni, afectul e insa
totu5i mai tare cad ii sile5te sä se comporte in
a5a fel cä tot altii trebue sä le poarte de grija,
cu toata ambitia kr jignita, fapt ce se intampla
aidoma i stereotip 5i cu Eminescu. Cand avea
ceva impra5tia la repezeala totul ca sä räma.e
iar cu nimic i sä fie nevoit sä pue mereu la
proba dragostea prietenior. Acest sistem e a5a
de obicinuit la ace5ti bolnavi hick mi se pare
banal sad mai subliniez.
Dar ceea ce planeaza mereu asupra existentei
acestor nenorociti e o inepuizabila i catastrofala
senzatie de vinovd(ie pe care nu mai 5tiu cum
sä si-o molcomeasca 5i care-i intovard5e5te peste
tot 5i in toate actiunile lor. Orke-ar vrea sa in-
treprinda fie in interesul conservärii indivi-
duale, fie in cel al spetei e neutralizat de a
ciudata frica: par'ca ve5nic le-ar 5opti cineva la
ureche un stereotip nu meritil" sau nu e voe 1",
o stare descrisa minunat de un alt mare poet
roman, cäruia i-a reu5it totu5i sä se emancipeze
in parte, datoritä extraordinarei sale vitalitati 5i

r)" Care la Inceput -= mama (In timpul alaptArii).

www.dacoromanica.ro
144

epocei actuale care e mai elastica in dorneniul

moralei. Aceastä misterioasä senzatie de vinova-
tie ii face sä munceasca cu toate vitele sufletului"
lor pana cad in genunchi, dar nu le permite sä
beneficieze de stradania lor 1) l cu cat muncesc
si sufar mai mult, cu atat se simt mai usurati, asa
cä suferinta Ii poate duce pana la adevarate orgii
de satisfactie... ca deodata sä devie iarasi se-
riosi le sopteste in urechel nu e voe sä te
bucuri nici de astal nu e voe sä te sirnti bine sau,
daca e vorba s. simti o placere trebue mai
intai s'o compensezi cu o dozä cat mai glare de
suferintal" Astfel de sari ni le descriu foarte des
bolnavii nostri cari nu sant doar nici ei nebuni
caci se plirnbä in lume i trag violent la carul
vietii pe care abia-1 taräsc prin bolnavii sufle-
tului.
De unde deriva acea cumplita senzatie de vi-
novatie? De unde acel nu e voel" care apare
instantaneu ori ce-ar vrea sä intreprinda in to-
losul propriu? Aceasta e o chestiune mare si ex-
trem de socanta si e socantä poate tocmai pentru
ca. nu ne putem complect emancipa afectiv nici-
odata intrucat toti am fost copii i toti am
trait in rai unde ni s'a oprit sa ne atingem de un
singur porn cel genealogic toti am trait
intr'o lume de povesti unde ni se oprea sä in-
tram intr'o singura carnaruta. De-aceea intreaga

1) Poporul spune In aceste cazuri el par'ci-i urtni-

re§te un blestArn" ;i-i sfatue§te sä posteascl, sä se roage
ca sl-i erte" D-zeu.

www.dacoromanica.ro
 143

omenime are o senzatie de vinovatie care e sim-

bolizata prin pacatul stramo5esc" 5i izgonirea
din raiul copilariei, de langa mama. Odata ce am
ajuns la pubertate, and s'a accentuat instinctul
sexual 5i a inceput diferentierea, a trebuit sä ne
rupem o parte din suflet i s'o ancoram in aita
parte.
Dar ce se intampla cand acea diferentiere nu
reu5e5te 5i cand un individ a ramas in aceeas
situatie in care era ca copil, cand afectiunea ero-
tica era strans legata i amestecata cu cea ma-
terna? Cred cä e limpede: cu cat va fi instinctul
sexual mai puternic cu atat conflictul cu fortele
morale din acela5 individ va fi mai violent, caci
oriunde ar incerca sa-5i plaseze acel instinct se
va mobiiza in ace1a5 timp 5i afectiunea materna,
strans asociatä de cea erotica. Ori, o satisfactie
in aceste conditiuni este egala cu un incest care
se pedepsea odata 5i se mai pedepse5te Inca 5i
astazi la unsle popoare primitive cu moartea sau
castratia, iar la cele civilizate, cu moartea so-
cialä. Aceste afirmatiuni freudiene par a5a de
extraordinare i neverosimile incat imi dau per-
fect de bine seama ca nu sant u5or de mistuit",
dupa cum nu le puteam nici eu pang nu mi le-a
dovedit stereotipia cazurilor, a bolnavilor din a-
ceastä categorie 5i, in ace1a5 timp, 'Yana n'am
inceput a observa mai atent copii 5i toate mahi-
fesfarile lor de afectiune materna".
Cu afirmarea celor de mai sus nu insemneaza
cá am vrea sä intelegem cà bolnavii ace5tia s'ar
purta in mod constient cu astfel de ganduri extra-
Dr. C. Vlad. Mihail Emincscu. 10

www.dacoromanica.ro
146

ordinare. Din contra, dacl ar patrunde in con-

tient acele asociatii automate si-ar putea da
seama de absurditatea lor i s'ar putea cotorosi
pe'ncetul de ele cu ajutorul rationamentului, dar
nu-si dau seama, acea asociatie e complect oarba,
automata, inconstienta. In contient apare numai
senzatia de vinovatie, i nu tiu de unde vine.
Cand cineva cauta femei materne §i and acestea
se comportä a§a cum vrea el, se retrezesc in
mod automat sari suflete§ti vechi, infantile 1),
astfel cä pentru el acea femee este echivalenta din
punct de vedere afectiv cu mama proprie. Ori,
aceastä asociatie treze§te in mod tot automat §i
senzatia de vinovatie, pentru care nu-i gase§te
nici o explicatie in rationamentul con§tient, tocmai
pentru cä pare prea absurda. Aceasta e §i mo-
tivul pentru care e impotent la femeile pe cari
le iube§te, cad le iube§te numai pe cele materne,
intangibile cari desläntuesc tocmai acele aso-
ciatii paralizante prin frica i emotia ce i-o pro-
duc. CAnd e vorba insä de bacante", acolo merge,
nu-i incurcä vechea asociatie §i, dacä uneori totu§i
nu merge nici aice, aceasta se datore§te desgustu-
lui i lipsei de afectiune.
t) S'a observat i la oameni trecuti chiar de so de ani
ca, atunci cand sant pu5i in situatii vechi, §colare, se in-
fantilizeaza temporar. Astfel un fost ministru de rasboi
(dintr'o tarä invecinata) a prins odata ni5te cosco-
geamite colonei cad urmau coala de generali, jucand
Male" (tintari) in clasa". Doar nu pot fi acuzati ei
cä ar fi copilaro5i dar situatia In care au fost pu§i
le-a reactivat sari sufleteVi i apucaturi corespunzatoare
Kolarilor". Aceasta se nume§te reflex conditional".

www.dacoromanica.ro
 147

Acea asociatie Ii face pe ace5ti bolnavi inca-

pabili de a-§i aranja viata sexuala care capäta
prin acea asociatie un caracter tabuat: Nu este
voel" Si ori de ate ori incearca sä rupa pie-
dicile cu ajutorul rationamentului, apare de-odata
pica, emotia care-i paralizeaza. Dar nuli pot
aranja nici lupta pentru existentä (alimentul) caci
ar insemna eä tot pe mama vreau s-o sucereasca
activ ori asta iar nu e voe" din cauza ace-
leia§ asociatii. Si atunci se comporta in a§a fel
ca sä primeascä totul pasiv dela attn. El nu cere,
ba chiar se supara daca-i dai, insä potrive§te si-
tuatiile in a5a fel cä tot altii trebue sa-i poarte
de grijä altfel se prapäde§te de lipsuri i nevoi.
Cu aceasta insä, in loc sk se emancipeze, se in-
cleiaza tot mai mult in vechea situatie prepu-
beralä unde avea un rol cu totul pasiv §i nu-i
trebuia nici un efort ca sä aibä cele necesare.
Revenind la Eminescu cred el nu e nevoe sá
insistarn prea mult asupra atitudinei lui fata de
toate cele ce derivä din instinctul de conservare
individualä. Se 5tie prea bine ca nu numai cá n'a
avut nici o grija asigure o yaá mai ome-
neasel, dar facea tot posibilul sa-§i strice, sä nu
aiba nimic i sä fie pe urinal la discretia altora
cari erau nevoiti sd-i poarte de grijä cu toate cä
el se supara de asta... in intelect. Dacl s'ar fi. su-
pärat Insa ai in afect ar fi fácut tot posibilul ca1
si-si asigure viata singur, dupa cum i s'au 5i
oferit ocazii, dintre cari cea mai importanta:
catedra universitara. N'a vrut insä. Nu era voe:
Cdnd e vorba sá fiu pus in lata hotdririi, lirea

www.dacoromanica.ro
148

mi se do pe fa(d ci devin nelericit". Era nevoit

sä ratnae mereu copil de care sa ingrijeasca al-
tii, nu el. A fi activ in lupta pentru existentä in-
semna a fi activ §i in dragostea erotica, ori, a fi
activ aice insemna (din cauza asociatiei) a ravni
la mama, ori, a rAvni la ea nu e voe", deci nu
era voe sa fie activ nici in lupta pentru exis-
tenta. Dacl era insa vorba de altceva, daca era
vorba sä lupte pentru o cauza straina, ol atunci
nu era nimeni ca el, intreaga lui energie baratä
se deslantuia brusc §i era capabil de un efort
pe care nu-1 putea nimeni egala. Era voe sä
organizeze serbarea dela Putna, era voe sä scrie
la ziare, sä lucreze pentru coli, biblioteca etc.,
insä numai in a§a fel ca nu cumva sa iasa §i el
prea c4tigat de-acolo. In aceste ocazii muncea
'Ana da'n brânci ca la ziarul timpul", unde
nu-i trebuia nici ajutoare caci i-ar fi uwrat munca,
fapt ce nu i-ar fi convenit senzatiei sale de vi-
novatie 1). Munca la acest ziar i-a fost ultima
juisare rnazochista", care i-a grabit insä §i
sfâr§itul.
Senzarza de vinovatie" din viata erotica a lui
Eminescu o deducem i din felul cum solutioneaza
el dragostele" eroior din operele sale. Astfel
sä incepem cu (leniu pustiu. Aice avem doua iu-
biri centrale de tip hetero-sexual §i una paralelä
1) La fel proceda Dostoiewski in Siberia. Pe toti cei
ce vroiau sà-i ajute, sgi inlesneasca traiul 5tia sl 5i-i
indeparteze prin diferite procedee. Cauza? Tare e
bine sã suferil" Vezi Neufeld: DostoiewskiSkizze zu
seiner Psychoanalyse.

www.dacoromanica.ro
 149

de tip platonic-invertit. Una: intre Joan §i Sofia,

a doua intre Toma i Poesis §i in sfar§it a treia
intre Toma §i loan. Din prima nu esä nimic
pentruca moare Sofia. Pe Poesis o profaneaza mai
intal un al treilea (contele) care e pedepsit cu
moartea pentru aceasta. In urea. moare §i Poesis.
Du§manii cari vreau s'o profaneze pe Maria
fata popii sant ari de vii, ea moare chiar de
mama eroului. loan moare decapitat 1), iar Toma
pleaca in lume cu gandul de a se sinucide. Sin-
gura. Finita se manta' normal poate e un re-
flex al singurei surori din familie, Aglaia, care
s'a maritat din toti copii lui Gh. Eminovici.
In Stirmanul Dionis intalnim o dragoste aprinsa.
intre erou §i Maria. Aice s'ar parea cä sfa.r§4te
totul fara pedeapsa, normal. Rationamentul insä,
prin care a trecut inspiratia" a mutat pedeapsa
care trebuia sa fie la sfar§it, la inceput. Cand a-
jung eroi in fata domei" tatälui ceresc cu acel
fatal triungi de foc 2) §i and vrea el sä se iden
tifice cu Creatorul" prin substituire e trdsnit
§i se prabuse§te in nemarginire urmärit de riluri'
de fulgere i popoare de tunete bdirane". In Sar-
manul Dionis e inversat raportul dintre crima §i.
pedeapsä" §. a. eroi sant mai intai pedepsiti §i pe
urma fac dragoste.
In Strigoii fapta" e despicata in doua. §i pe-
deapsa intercalata intre cele doua piese. De fapt
r) Ceeace in limbajul primitiv, arhaic, nediferentiat mai
Insemneaz i castrat".
a) Este egal poarta raiului = pornul cunostintei .binelui
si a rrtu1ui" din religic, clmIruta se,-reti" din povesti.
www.dacoromanica.ro
150

5i aice e o inversiune: in loc de moarte dupsi

plcat" (dragoste), eroi fac dragoste dupa ce
mor. Aceea5 inversiune o gäsim in Fdt-frumos din
tei. In mod obicinuit fetei trebuia sä i se tae
parul i sa fie dusä in inânstire 1) dupd ce pa-
atue5te" dupä cum se intAmpla destul de
des inainte vreme poetul inverseazI insä si-
tuatia i o lasal sä faca dragoste tocmai ca sä nu
fie pedepsita prin blerea pärului 2) i internarea
in mânastire.
In lin iard5i e proectatä pedeapsa asupra
fetei nu a lui, ca 5i in FIt-frumos din tei 5i in-
tercalata la mijlocul actiunii nepermise". Eroul
face la inceput dragostea i copilul 5i la urma
se cununä. Dar intre timp ea e alungatä de-acasà
si trebue sa. traiascd 5apte ani in lipsuri, Ord-
sire 5i saracie, ca'ntr'o manastire, 0115. i s'a
facut ca ceara albd, fa(a ro$ie ca un mar". E
päräsitä chiar 5i de dânsul fled nici un motiv
plausibil. A5a ca e pe deplin ispa5it pacatul dra-
gostei i, clacä n'a fost ispd5it de el, a fost insä
ispg5it cu vArf 5i indesat de ea.
In Da lila nu-i merge mai bine nici lui Samson,
cad il castreazI chiar ea 5i pe urma ii dä pe
mana duvnanilor:
Biblia ne povestwe de Samson cumca. muierea,
Cand dormea, taindu-i Tdrulia luat toad puterea" 3).

1) Moarte mireanl.
2) Täerea plrului este egall in limbaj primitiv cu
castratia (vezi §i Da lila).
3) Eminescu a reluat acest motiv pentru a ficea parte
din aceea. categoric.

www.dacoromanica.ro
 151

Astfel ca instinctul din el e nevoit sa se sbata

ca un sculptor fdrd bra(e" §i sä geama ca un
maistru ce-asurze* in momentele supreme" 1).
In Cezara pedeapsa e mutata dela pacato§i
asupra celor ce aveau dreptul sä pedepseasca,
intrucat e ränit contele, m'ar§avul tata al Ce-
zarei moare, chiar nici bunul Euthanasiu nu e
läsat s. traiasca. Calugarul §i calugarita a-
dia.. el §i ea nu pot ajunge in rai" deal dup5.
ce mor ceilalti. Situatia redresata ar fi urma-
toarea: ei intra in rai" (= doma lui Dumnezeu
din Sarmanul Dionis) pentru care fapt stint pe-
depsiti de catra §ef" (Dumnezeu+tatal4-con-
tele+Eutanasiu=morala).
In povestea Fdt-frumos din lacrimd iar avern
o pedeaps5. antedatata: el pleacä sà. fure fata
Ghenarului pentru care incercare acesta Ii o-
moara dar, reinviind Ii arunca el pe Ghenar prin-
tre noun §i fulgere (vezi Sarmanul Dionis), dupa
care cucere§te fata.
In Frumoasa lumii castratia e antedatata §i. in-
versatä: copii ajung la fericire dupd ce se .tae
paserea". Redresata ar fi a§a: pentru cali per-
mit A. tindä la imparatese (=mame) li se ,tae
päsarica. Baiatului ce intra in suterana i se tae
pulpa. Aice se observI lupta dintre baiat.0 vra-
jitpr (-,--tata) lunduii unul la altul ,,cheea" mi-
ratuloas4. Pepeapsa. e plasata. §i. asupra Fru-
moasei lumi care e facutsa. magarità 2).
I) Ce mumnat de frumos e redati simbolic impo-
tenta..(=r-ci.stiatie psihieS).
2) Un reflex al educatiei, clad li se spune la copii
,,mitirari" 434 verbs= lueruri Mu?'"
www.dacoromanica.ro
152

In Finul lui Dumnezeu e ucis smeul dar cade

ca i mort §i eroul i dat pe apa, perzand in
acela timp §i sula fara de care nu se putea sui
la fata impgratului. Dupg ce pune iar mana pe
sula, ii reu§ete. Pedeapsa e difuzata (moare §i
smeul dar §i el e castrat) §i antedatatä.
In sfAr§it in Lucealdrul pedeapsa e nemurirea
care, din punct de vedere al celor lume§ti este
echivalenta cu o moarte. In mice caz poetul re-
zolva in acest poem situatia sa prin renuntare §i
resemnare. E cea mai inaintata treapta de evo-
lutie afectiva la care a putut ajunge care, in a-
cela§ timp, insemneaza insa o solutionare pe care
n'o gdsim in alta parte.
Dupg cum s'a vazut aceasta asociatie a pedepsei
cu dragostea e un motiv stereotip la Eminescu
5i cand o anumitg formula, un anumit fel de a re-
zolva problemele afective se repetä obsedant in
viata unui orn, cred ca sthitem indreptatiti &à le
dam o oarecare importanta §i sa le luam ca un
fapt de netagaduit care trebue sa stea cumva in
legaturg cu sufletul salu, cu complexele" sale
psiho-afective: Odata ce e nevoit sä intercaleze
peste tot unde e vorba de dragoste factorul pe:
deapsä", santem indreptätiti sä presupunem ca
in sufletul sgu exista o teama, o. frica constanta
asociata cu acele rnanifestari.
Dacg acest fenomen intalnit la- Ethinescu ar -11
izolat, natural cä nici nu ne-ar putea bate la o.chi;
necum sa-I putem interpreta, dar odata ce-I in-
talhim a§a de stereotip la toti bolnavii din cate-
goria sa, bolnavi in al cgror suflet putern pg-

www.dacoromanica.ro
 153

trunde mult mai adanc, studiindu-i pe viu" luni

de zile, unde avem i confirmarea prin amintiri
de tot soiul a celor in cauza, ne credem indrep-
tatiti sä sustinem acelas lucru si in legatura Cu
Eminescu care e un pacient al natiunii intregi.
Aceasta frica inconstienta care-i determina fe-
lul lui de a fi atat in ceea ce priveste lupta pentru
existenta cat si in viata sexuala din viata reald
si din operele sale, provenea din nediferentierea
lui sexuala si din continua asociatie automata
(inconstienta) a imaginei materne sau mai bine
zis a sistemului de afectiune intrafamiliar care
aparea oH de cate ori incerca sa-si plaseze un-
deva necesitatile sale afective. Era un fixat"
de mama-sa.
4. Maria
Rugdmu-ne 'ndurdrilor
Luceafdrului mdrilor
Din valul ce ne blinfue
Inaltd-ne, ne nuintuie,
Privirea adorald
Asufird-ne coboard,
0 nzaicd prea curaid
Si pururea fecioard,
Marie!"

Sistettul de nume ce si-1 alege, in mod ste-

reotip, un seriitor nu e indiferent;esi el- deter-
minat de ceva, de anumite momente sufletesti, de
anumite complexe afective. Pierre Bonoit si-a
intitulat in mod stereotip lucrarile sale, cu un
mime ce incepe cu litera A. S'a observat acest

www.dacoromanica.ro
154

lucru i s'a dedus, cu drept cuvant, cä trebue sä

fi jucat un mare rol in viata sa o femee sau in
fine o persoana oarecare, al ca.rei nume incepea
cu acea literä. La Eminescu intalnim in mod a-
proape stereotip numele de Maria §i anutne: in
Geniu pustiu, in Särmanul Dionis, in Strigoii,
in Visul unei nopei de iarnd 1) in Boierimea de
aliddaki 2) etc. Mai intalnim Cezara in povestea
cu acelas nume si Cleopatra in La aniversard.
Poesis e un nume narcistic, atributiv, deasemeni
Angelo-Angela i Cesar-Cezara. Celelalte (Sofia,
Clotilda, etc. par imagini trecatoare pe filmul
vietii.
Cel mai interesant insä, care e i cel mai ste-
reotip e Maria, un simbol matern, e numele
Maicii durerilor", care reprezinta puritatea, sfin-
tenia, asa cum o concepe fixatul" pe maica-sa
dupä despicarea imaginei ei in cele doua extreme,
despre cari am vorbit. In Sarmanul Dionis dis-
tanta dintre erou i Maria e reprezentata prin
distanta sociala dintre ei Maria, flea de oa-
meni bogati, Dan un pribeag sarac. Cand se In-
talnesc amandoi, el stie dinainte cä trebue s'o
theme Maria, pentruca o proiecteaza din sine, ea
trebue s corespuncla situatiei lui afective i o-
biectului prim: ideal, pur i intangibil , factor
comun .intre mama proprie i. Maica Domnului.
Ca a piesa anexa a acestor afirmatimii gasim .in

i) Publicat de cl4 Cglinescu in Adevarul literar No: '604

din 3 'Julie 1932 .
2) Publicat do d4 C. in Adev. lit, din tg Iunie 1932.

www.dacoromanica.ro
 155

poeziile lui Eminescu de dou'l ori o tendintl de

identificare cu Crist i odata cu Dumnezeu-tatal.
Aceasta din urmä in Sarmanul Dionis in fata
domei cu triunghiul de foc 1): oare Idra s-o stiu,
nu stint eu insumi Dumne...?" iar tendinta de i-
dentificare cu Crist in doug poezii. In una e abia
schitat:
Cufundat in intuneric, lang'o cruce märmuritä
Intr'o umbra neagra, deasa, ca un demon El vegheaza,
Coate le pe bra(ul crucil le destinde i axazd,
Ochii cufundati in capu-i, fruntea tristä §rncretitä..."
Tendinta e itotusi clara: divinitatea Lui e redata
printr'un element negativ demon" iar precizarea
cristiana prin destinderea bratelor pe cruce. Mai
clar e insä tabloul urmdtor din Apari sti dai
lumina:
Cu recea nepasare tu sufletu-mi aduci
Pe cele doua brate intinse-a sfintei crud,
Si buzele'nsetate cu fiere mi le uzi
Cand ruga mea fierbinte nu vrei si o auzi,
Ma fad 'Arta§ in lume durerilor lui Crist...
01 marmura, aibi mill de sufletul meu tristl"
Cam aceea.5 träsatura se intrevede i din 0
haveld fantastic& 2) unde un Stefan, care e Domn,
cumpara cu treizeci de galbeni pe fata rabinului
r) Proverbul arab de nedeslegat, de deasupra tridn-
ghiului de foc reprezinta, dupa cat ni se pare, tot rni
sterul e care-1 simt, färä sa-1 poata solutionai copii in
legatura cu na4tetea sexul, sexualitatea, etc.
2) Publicata de d-1 Calinescu in Adev. lit. No, 6o2 din
19 Iunie 1932. Nuvela nu e terminata.

www.dacoromanica.ro
156

Levy, o seduce 5i o inchide apoi intr'un turn 1)

unde inebune5te dupa ce na5te un copil din care
vrea sä faca un Mesia, insä un Mesia mort, lucru
de care ea nuli dä seama din cauza stärii ei
mintale.
Pe iubita lui o aseamänä foarte adesea cu fe-
cioara Maria:
5-o sa-mi apari ca o icoand
A pururi verginei Marii..."
Apoi in Sarmanul Dionis i5i dä cu pärerea ca,
dacä ar fi un 5oarece, i-ar fi nevasta o icoana 2).
Din cele de mai sus se intrevede limpede ra-
portul dintre el i ea, and el e Crist 5i ea Maica
durerilor" un termen atAt de frumos care,
färä indoiala e rupt din sine prin faptul cá ridica
durerile sale suf1ete5ti Oda la ina4irnea rastig-
nini pe cruce, dându-i in acela5 timp rnamei sale
rolul prea-curatei, pururea fecioare. In Fat-fru-
mos din lacrindi vedem apropiindu-se Ong la
acoperire imaginea materna cu cea a maicii du-
rerilor dintr'o icoang. Maica Domnului lacra-
meaza, imparateasa absoarbe lacrima, devine prin
acest act insarcinatä i il na5te pe Fat-frumos.
Identificarea cu Dumnezeu, cu Crist reprezinta
simbolic o tendinta de identificare cu .0.01 sau 3).
i) Era deci un Domn räu reflex al situatiei de-
itása. du$ cum vom vedea. Tot in turn o inchide ;i
iinp5.ratul pe Fata din grädina de aur".
2) A se gandi i la intelesul figurativ" simbolit I
3) Aceste isvoräsc din cornplexele absurde ale copilariei,
sä nu-§i inchipue cineva ca-I bamiim pe Erninescu de astfel
de ginduri con*tientel

www.dacoromanica.ro
 157

Daca bagam bine de seama aceasta tendinta se

observä net in Sarmanul Dionis. Eroul schimba
rolul cu umbra din perete, care de fapt e portre-
tul tatalui sau deci, in intoarcerea sa in spre
trecut, el ia locul tatei. Cu Maria se intampla
acelas fenomen; si ea isi schimba rolul cu umbra,
deci ea il schimba cu mama, asa ca el si ea devin
o pereche antedatata ei sant parintii ten-
dinti de identificare pe cari le observarn foarte
deschise la copii i cine vrea sa le vada, le vede
aproape zilnic.
In Geniu pastiu Maria e fata unui preot (=pa-
rinte) pe care o impusca el cu revolverul 1) ca
s'o scape de profanarea dusmanului". In stri-
goii Maria fica e de rege" 2) iar simbol patern
din cauza raportului afectiv: acelas raport e intre
un copil i eful farniliei care e i intre un ceta-
tean i regele ;aril. SA' ne amintim ca si in po-
vesti parintii stint ridicati la rang irnparatesc:
Era odata un irnparat i o irnparateasa".
In Cezara §i in Un mort viu o cheamd Cezara,
adica sotia unui Cezar, in La aniversard Cleor/a-
tra, regina Egiptului, al aceluias egipet pe care
l'a cantat el asa de frumos i unde de-asemeni in-
talnim acea tendinta de intoarcere in trecut. Cleo-
patra a fost si ea amanta unui Cezar si sotia unui
f rate...
Dar sä revenim la numele de Maria, care ni se
pare cä e iperdeterminat.
Eminescu deplange adese o iubita moarta. D-1
1) A se gAndi $i la intelesul arhaic.
2) Distanta dintre ei e redatä $i prin faptul cä ci e
pIgrtn $i ea cre$tinii deci nu e voe".
www.dacoromanica.ro
158

Calinescu crede ca. dupd ce i s'au trezit poetului

instinctele virile" dupa ce a stat la Cernaut,
ar fi avut o dragoste in sat cu vre-o fata de
taran cu care s'ar fi imbrat4at sara pe sub sal-
ami §i pe sub crengile de tei ce-si scuturau
florile peste drin§ii in vreme ce de pe deal bu-
ciumul suna cu jale etc. Acea iubitä ar fi avut,
dupl D-1 Calinescu ochii marl si Oral negru'n
coade 1). 5edeau nu numai noaptea sub salcdm,
ci cutreerau desculei, sentimentalizdnd si jurdn-
du-si unul altuia dragoste pda la mormant.Fdrd
indoiald lata a murit Idndrd ca Silvia lui Leo-
pardi, deoarece cele mai multe versuri vorbesc
de o iubild moartd..."
E foarte logica deducatia d-lui Calinescu §i ma
mir cum de n'au facut-o §i altii dinaintea D-sale,
cad ce-ti poate veni mai intai in minte cand
cineva deplange o iubitä moarta? Iti vine ideea
cä trebue sä fi avut acela o iubita care a murit
§i ca-i pare rau dupa ea. Noi insá credem
mai putin logic cä dragostea lui Eminescu
n'a fost de pe vremea cand i s'au trezit instinc-
tele virile" ad, claca s'ar fi intAmplat a§a, dra-
gostele lui ulterioare ar fi decurs in mod normal
§i nu infantil 2). In acest caz Eminescu devenea
mai degraba un fericit tatä de familie decal cel
mai auto-crucificat poet al tärii româneti.
Noi credem ca e vorba de o dragoste prepu-
I) Dece nu era balae §i cu ochii albaltri?
2) Singura data cand pare sa fi avut o dragoste mai
normala a fost la Viena cu Amalia vezi Adev. lit.
din 3 Iu lie 1932 la Amalia, publ. de d-1 Calinescu.

www.dacoromanica.ro
 15,9

berald, o dragoste infantild, poate chiar sub

vársta de apte ani, o dragoste care de-abia mai
tarziu a capatat un timbru erotic (Spatere Affekt-
bedeckung), in vreme ce pe-atunci, and a existat,
era mai mult o juarie, chiar daca avea i ele4
mente din domeniul erotic (jocuri sexuale infan-
tile). Cine ar putea fi acea figura care i-a captat
afecte prepuberale cad una postpuberali nu ne-o
indica d-1 Calinescu, ci o deduce numai? Si nici
felul lui Eminescu de a se comporta in dragoste
nu ne indreptate§te sa admitem o astfel de dra-
goste postpuberala. Cine ar putea fi acel inger"
din acea epoc5. §i care a murit apoi? SI nu
uitam ca Eminescu a avut o sora care era cu
unul sau doi ani mai mare ca el §i care a murit
la §apte ani deci and poetul avea numai cinci
sau §ase ani. Din intamplare" pe acea sor5. o
chema Maria sau Marghioala, deci ar putea fi
tocmai acea Marie, al carei reflex il intalnim
atat de des in fanteziile sale artistice. Daa e a-
ceasta atunci e foarte limpede epitetul de In-
ger palid" ce-1 da Eminescu virginelor" sale,
de§i, in realitate nici una nu merita acest titlu,
cad se indragostea mai mult de artiste §i femei
rnaritate deobicei deochiate". Eminescu lua
elemente dintr'o lume infantila §i le ata.5a la fe-
mei din lumea actuala femei cari nu aveau
nici o calitate care sa se poatä acoperi cu cele
din Iumea infantilä. CAnd spune poetul:
Am vilzut fata ta pall de o bolnavi betie
Buza ta Invinetitä de-al coruptiei mgcat
S'am svirlit asupra-ti, crudo, valul alb de poezie
palorii tale raza inocentei eu i-am dat..."

www.dacoromanica.ro
160

acel val alb si acel timbru de inocenta ii lua

de-aiurea, din copilarie si dela persoane sacre
(mamasora) 1i-1 arunca asupra cui se intampla.
El nu vroia sä vada femeile precis, de-aproape
ci numai dela distanta ca sä poata face confuzia
cu lumea i cu persoanele din copillrie. In apro-
piere vedea diferentierea i realitatea lucrurilor
si nu simtea nimic, erau urechile lui surde ca
lutul, gura muta ca pdmdntul i ochii orbi ca
piatra", cu alte cuvinte se comporta ca toti in-
fantilii psihosexuali.
Sora moarta trebue fi dat tabloul nesters
din Viata:"
Inteo zi copila moare...
In sicriu au pus-o. Fata ei cea trasa;
Era adancitä insä tot frumoasä;
I-au pus flori pe frunte... corpul ei cel fin
Ce nobil transpare din giulgiul de in...
Sau Ii poate inchipui cineva cä rämâne fara
ecou in sufletul unui copil moartea neinteleasa a
tovarasilor de joc? In reactivarea momentelor
de aceastä natura prin rularea filmului vietii bol-
navilor din timpul tratamentului psihanalitic, in-
talnim chiste de durere omeneasca de o densitate
5i o violentä de neinchipuit. Moartea surorii sau a
fratelui de joaca produce o spaima in sufletul co-
piilor, cu atata mai mare, cu cat nu-i inteleg
.rostul, nici directia si se vad prinsi si ei singuri
in raza primejdiei misterioase. Nu se poate ca in
sufletul plapand al copilului Mihai sä nu fi ramas
adanc intiparite aceste momente. Scurt dupa
moartea Mariei l'a pierdut i pe alt tovards de

www.dacoromanica.ro
 161

joc, pe fratele sau Ilie care a fost trimis la §coala

la Cernauti. Se pot neglija aceste mornente su-
flete§ti? Ne putem noi imagina senzatia lui de
singuratate? Si culmea dureriil la 2-3 ani dupai
aceasta e luat apoi §i el de-acasä §i dus printre
straini, indepartat de mama, care, dupd moartea
fetitei §i dupg plecarea lui Ilie, ii va fi facut parte
de o doza §i mai mare de afectiune, mai ales ca
era asa de frumos i singurul ce mai ramasese
din triada Ilie-Maria-Mihai. Oare stgrile sufle-
te§ti din aceastg perioada de singuratate sa nu
corespundg ele in totul acelor stari ce le gasim
mult mai tArziu redate aa de sfa§iitor in Apari
sä dai 1urnin, pe cari nu ma pot rabda sa nu le
recitez:
Ca toamna cea Ozzie e viata mea 0 cad
Iluzii ca §i frunza pe undele de vad.
Si nici o bucurie in cale'mi nu culeg,
Nimic de care 'n lume iubirea sa mi-o leg;
Pustiul i uritul de-apururi, ma cuprind...
Doar bratele-ti de marmur' in visul meu se'ntind 1
Precum corabii negre se leagana de \rant
Cu panzele-atarnate departe de pamant,
Cum intre cer 0 mare trec pasdrile stol,
Trec ale mele ganduri pe-al sufletului gol,
Se'ntind ;dale lor aripi spre negre depZirtari...
Tu e0i in visu-mi ncgru luceafarul pe mini...
Cu recea nepasare tu sufletu-mi aduci
Pe cele doua brate intinse-a sfintei cruci.
Si buzele 'nsetate cu fiere mi le uzi,
Cand ruga mea fierbinte nu vrei sä o
Acest pustiu i urit sufletesc, aceste stgri de o
tristetä atat de zguduitoare nu puteau fi produse
Dr. C. Vlad. Mihail Eminesca. ii
www.dacoromanica.ro
162

de paräsirea unei femei 1), fata de care a spus

odata u§urat: ah bine cii am scapat!" ci, cu si-
guranta i-au fost numai retrezite cu acea ocazie.
Senzatia de parasire, de singuratate, de mit §i
pustiu sufletesc fusese exercitata in realitate cu
alta ocazie i noi credem (si nici nu poate fi
altfel) ca c o stare sufleteasca pe care trebue sä
o fi avut dupa moartea surorii, dupa plecarea fra-
telui §i mai ales dupg indepartarea lui din fa-
milie, de lânga scumpa lui mama. Aceste ocuri
i-au rascolit sufletul ptma'n adâncuri, facându-i
cunotinta cu cele mai marl suferinti omenqti
pe cari le poate suporta un biet suflet crudut
de copil. Aceste momente i-au ars ochii pentru
fericire pe care n'a mai putut-o vedea in viata
reala. Frica §i spairna i-au näpadit sufletul
fata de care nu se putea apara deck tot prin su-
ferinta §i prin viata lui de aschet. Eminescu e
singurul nostru poet care n'a jucat", care n'a
taiat mutre §i nu §i-a luat poze artificiale de me-
lancolic". El traia suferinta reala pAnd la cel
mai violent mazochism.
Ceea ce ne mai face sa credem Ca tocmai sora
lui e acea Marie e i atmosfera §i starile de in-
doiala asupra mortii din Mortua est:
Te vad ca o umbra de-argint stralucità.
Cu-aripi ridicate, la ceruri pornia

0 raza te 'naltä, un cântec te duce

. . .

i) Veronica Micle.
. . . ........
Cu bratele albe pe piept puse cruce.
. .

www.dacoromanica.ro
 163

Vad sufletu-ti candid prin spatiu cum trece

Privesc apoi lutul ramas... alb si rece,
Cu haina lui lungi culcat in sicriu,
Privesc la surasu-ti ramas inca viu
Si'ntreb al meu suflet ranit de'ndoiala
Dece-ai murit Inger, cu fata cea pall ?

Dar poate acolo sa fie castele

Cu arcuri de aur zidite din stele,
Cu rfiuri de foc 1 cu poduri de-argint,
Cu tarmuri de smirna, cu flori care cant ?
si treci tu, prin ele, o sfanta regina,
Cu par lung de raze, cu ochi de lumina,
In haina albastra stropitä de aur,
Pe fruntea ta mandra cununa de laur ?
Oare cand a murit sora-sa nu va fi intrebat mi-
cul Mihai, de 5-6 ani, ce e cu sora lui i dece
nu se scoala, dece nu mai vrea sä vorbeasca?
ce putea sa-i raspunda mama lui? Cred ca ceea
ce i se putea raspundc la acea varsta i anume
ca s'a dus dincolo de stele, sus la Dumnezeu,
Ca s'a facut Inger 5i se joaca cu alti ingeri intr'o
gradina frumoasà, in rai unde sant pomi cu mere
de aur 5. a. m. d. i nu e de mirare sa-i fi venit
lui dorul de a se juca cu ea acolo fapt ce-i
va fi dat mai tarziu material atat pentru ideile lui
de sinucidere cat 5i pentru Sarmanul Dionis unde
se duce cu Maria lute() lume din lund, asemana-
toare cu acea ce-5i va fi cladit-o cand mama i-a
spus ca ea s'a facut Inger in cer la Dumnezeu...
Tot ca un reflex al acestei conceptii pare 5i dru-
mul ce-I ia fata moarta din Mortua est.

www.dacoromanica.ro
164

Acea indoialä asupra moilii si rostului ei o

mai gäsim si in Gcniu pustiu si atribuità. intea-
devar unui copil. Aice sora e inlocuitä insa cu
mama, starea sufleteasca insa corespunde in-
tocmai cu cea pe care trebue s-o aiba un copil
sub sapte ani si pe care o regasirn si in filmele
bolnavilor nostri.
Nu-mi aduc aminte de mama decal ca o fi-
in(a palidd, un Inger 1), care mi-a descdntat co-
pilaria cu glasul ei dureros $1 suferitor. Eram
inca mic cdnd infro zi bagai de seanzd ca mama
nu nzai vrea sd-mi raspunda, caci ea adormise
galbend, cu lurca'n mall $i cu buzele ce zimbiatt
abia. 0 glindire acitincti pare ca o cuprinsese;
eu o trageam din cdnd in cdnd de mdnecd; dar
ea mi se pdrea ca nu vrea sd-mi rdspunda. A
venit in urmd tata oamenii au intins-o pe-o
masa $1 a venit said intreg... unii din ei pldn-
geau ; eu priveam la ei, dar nu $tiam ce sa
cuget... apoi au pus-o intr'o groapd, au aruncat
(drawl de-asupra, de-au acoperit-o... M'am intors
acasii... Nu vorbisem nici o vorbd de trei zile 2)
$i minunea aceasta imi ametea capul meu cel
mic. Nu $tiu ce simtiam dar ma cuprinsese Irica
grozava ca n'o sa mai OW pe mama... Ma du-
ceam de-o caul= in casa, o caul= pretutindeni...
imi pdrea cd-i aud glasul ei cel dulce $i incet,
dar pe ea n'o mai vedeam. Cum a inoptfzt m'am

1) Manuscrisul lui Toma din Geniul pustiu.

2) Cum obicinuia Eminescu dind se refugia in sin-
gurAtate.

www.dacoromanica.ro
 165

dus la biserilcd... M'ain culcat pe groapii, ant

lipit urechea mea de fdrdnd. Mama! mama!
am strigat esi de-acolo si vino acasd... Casa
e pustie, tata n'a venit toed ziva azi porum-
beii Mi cei albi au luat cdmpii... Mamd, vino,
mama! ori ia-md i pe mine, acolo unde esti".
Ascultam; dar movila era rece, teicuM, umedd
un 1)&11 atinse lumdnarea si intunericul cel negru
cuprinse sufletul meu. Mama nu venea... lacrd-
mile incepurd sd-mi curgd, o mind de lemn imi
strdngea inima'n piept, suspinele ma inundau ci
in glasul unei cucuvdi triste am adormit si iatd
ce am visat: De sus... vedeam o razd cobordn-
du-se tocmai asupra mea. $1 pe razd se scobora
o femee 1) imbrdcatd intr'o &dna lungd ci alba...
era maica mea... si mi se parea cd eu nu mai
sdnt eu ci cd sdnt turturica... Pe bra(ele mamei
m'am schirnbat din turturica intr'un copilas alb
si frumos, cu niste aripioare de puf de argint 2).
Raza cea de aur se suia cu nol... am trecut prin-
tr'o noapte de nouri prinfro zi intreaga de
stele, pan'am dat de o lame de miros i cdntec,
de o gridind frumoasd de-asupra stelelor. Co-
pacii erau cu foi nestimate, cu flori de lumina
5i'n loc de mere luceau prin crengile lor inii de
stele de foc "
Dupa aceasta se trezqte pe ace1a5 mormânt
§i pleaca acasai unde-1 gdse,te pe tata cu fata

1) Vezi Cobori in jos luceafiir bland,

Alunecand pe-o raza"...
2) Deci rnoare i el i se face inger.

www.dacoromanica.ro
166

plina de lacrimi Unde-ai lost zise el a-

pucdnd cu bldndefd maim mea inglzefatd.
Am lost sei caut pe mama... unde-i mama?
Pieptul sdu se umfla cumplit, el mil lud in
brafe, md strdnse cu foc nespus ,si-mi inecd la(a
rece c'un noian de sdruldri lierbin(i..." 1).
Aceste sAnt staid suflete§ti träite cu siguranta,
atAta numai ea, dupl ce a crescut mare, i s'a
pärut ca e disproportionata o astfel de durere cu
moartea unei surori mici §i ca nu poate trezi
atAta ecou in sufletul cititorilor ca moartea unei
mame, fapt ce l'a determinat sa inlocuiasca moar-
tea surorli cu a unei marne 2). Era prea dnar
Eminescu pe vremea când a scris Geniu pustiu,
a§a ca nu e deloc probabil ca ar fi fost un astfel
de psiholog ca sa poata intelege pand 'nteatAta
ni§te dureri straine. Apoi e prea autobiografica a-
ceasta incercare de roman (ca de altfel tot ce a
scris el). Toti eroi poarta marca lui. In roman
ne spune ca dupa acea moarte §i dupa ce i-a
dat preotul satului primele lectiuni de citire, 1-a
cuprins o dorinta arzatoare de studiu care vai,
era sei-mi lie lataM". Poate ca tocmai misterul
acelei morti 1-a determinat sa se ocupe cu lu-
cruri mistice cari sa corespunda haosului mintal
de pe acea vreme. Pe urma spune cii a mers la
Koala. la Cluj (id est Cernauti):
1) Acestea puteau fi manifestriri de-ale mamei and o
'ntreba unde-i sora?"
2) Sau poate O. nici nu-0 mai aducea arninte de acele
momente din copilärie §i credea singur c'd ceea ce-i venea
in minte era purl inspiratie creatoare i ca' nu e repro-
ducere 0 transformare a unor stAri suflete0i vechi.
www.dacoromanica.ro
 1GT

Ce-oi Ii invdtat ma c1ia, dar ctiu di allele mete

treceau ca a iarnd pustie, ca un vis Prd inteles.
Cred cä de-aice am putea deduce aproape cu
preciziune stdrile lui sufletesti dupd despärtirea
de mama, senzatiile lui de urit i pustiu. Aceste
sari s'au grefat pe cele anterioare cand a pier-
dut-o pe sord-sa. contopindu-se ceea ce l'a deter-
minat sd poatä inlocui In roman pe sord
cu mama. In visul lui de pe mormant gäsim a-
ceeas atmosferd astrald ca si in Mortua est, in
Sdrmanul Dionis i in Luceafdrul 1).
Dacd Maria nu i-ar fi fost sord i dacd s'ar fi
subliniat faptul cd au fost tovardsi de joacd prin
grddini, prin lunci i pe langd pdree cu rdchiti,
cu sigurantd cä i s'ar fi dat irnportantd acestui
fapt si s'ar fi dedus numaidecat cl ea trebue sä
fie acea Si lvie leopardiand pe care a cantat-o
Eminescu, pe cand asa scena a fost impinsd ina-
inte i datatd intr'o epocd postpuberala. Adultii,
cAnd nu cunosc evolutia psihologicd i afectiva. a
copilului, ii judecd dupd sufletul lor actual de
adult fapt ce e echivalent cu mäsurarea unor
lungimi cu litrul, in loc de a le aplica sistemul
metric.

i) Aceea§ atmosfer e schitaa i In Scrisoarea 1.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III

CALIZE DETERMINANTli
1. Hereditate sau rezistenta medeului?
Ca sä ramae cineva fixat, incleiat In copilärie,
atat din punct de vedere al proceselor ideatorii
cat i al celor afective e nevoie intotdeauna ca
sä intervie 0 piedicd in calea evohrgei normale,
ceva care sä facã itnposibila inaintarea, desvol-
tarea 'Ana la faza gandirii logice 5i a afectiunii
procreatice cu sentirnente pentru propria proge-
nitura.
Ce-ar fi putut sä-I impiedice pe Eminescu in
evolutia sa normalä?
Doua categorii de factori puteau determina a-
ceasta fie izolati, fie amandoi dimpieuna. §i
anume: o categorie de factori prenatali (heredi-
tatea) i o altä categorie postnatala datoritä me-
diului de desvoltare. Cu aceasta se pune'Intreba-
rea clack situatia psihoafectiva a lui Eminescu se
datorqte hereditatii, adica aparaialui inleriorizat,
incapabil de diferentiere sau mediului In care
a fost nevoit s functioneze acel aparat?

www.dacoromanica.ro
 169

El singur inclina sg pue totul pe socoteala he-

reditätii:
Caci te-am iubit cu ochi pagdni
Il plini de suferinti
Ce mi-i ldsard din bdtrani
Pärintii din pärinti".
Idee asupra cdreia revine §i in aka. parte:
Ce suflet trist mi-au ddruit
Pärintii din pdrinti,
De-au incdput numai in el
At Lea suferinti ?"

De§i tot el recunoaste faptul cg anumite impre-

jurgri pot influenta traectoria vietii unui individ.
Astfel in Geniu pustiu: Natiunile nu stint decdt
nuantele prismatice ale Omenirei .5i deosebirea
dintre ele e aldt de naturald, a/at de explicabild,
cum putem explica din imprejurdri anume
renffa dintre individ ci individ".
S'ar pgrea Ca ipoteza ereditarg o mai confirmä
si situatia celorlalti frati i surori. Astfel despre
fratele sgu mai mare, Serban, spune Eminescu
cg era un liu nenorocit, care desigur a gre,sit
mai malt dintr'o indscutd sldbiciune de caracter,
cdruia natura nu-i daduse nici o energie 5i nici
o putere", apoi ca 5erban a lost un om slab,
iar nu un om rdu, asta a lost plirerea mea des-
pre el intoldeauna 5i desigur a a lost mai ne-
norocit de cum merita sd lie. El n'a avut pentru
nimenea ura'n lame, n'a avid nici o patimd arild
51, dadi a gre5it, nu din rdutate ci dintr'o nemar-
ginitti slabiciune a gre5it. El era un copil bdirdn

www.dacoromanica.ro
170

ci astlel ar fi trebuil tratat".i mai departe: dacd

vorbesc cu el despre afacerile lui, el nu ma cla-
rified niciodatd... ceea ce stifi D-voastre despre
el, stiu si eu, si nici cred ca s?i-i descoperit el
vr'unui otn din lame tot ce gdndeste" (vezi Cali-
nescu). Aceasta ne dovedeste ca i erbart era
femenin, inchis, interiorizat pfina. aproape de psi:
hoza, la care a si ajuns inainte de a muri de tu-
berculoza 1).
Despre Neculai ni se spune ca era si el bland,
bine crescut si foarte simfitor, incdt atanci cdnd
tatd-sdu ii certa, se inchidea in odaia liii i sedea
tot tinzpul ablitut. De-aceea probabil ii ziceau
Neculai eel prost" (Calinescu). Acesta se sinu-
cide, prezentând deci un raptus skizofrenic real,
pe când Eminescu s'a preocupat numai cu astfel
de idei, proiectându-le asupra eroilor sai, fara
ca s5. le pue singur in practica.
Despre al treilea Irate, lorgu, scrie Caragiale:
militarul era Irate mai mare; lot asa de fru-
mos, de bland si de ciudat o isbitoare ase-
=Mare in toate". Despre el spune Eminescu:
and rddea se schimba vremea". A contractat
o pneumonie, pe care s'a grefat probabil o tu-
berculoza si la el si a murit. Aglaia era frurnoasa.
si foarte solitard". (Calinescu). A murit de Ba-
sedow. Henrieta sau Ilarieta e si ea o interiorizata
si o scindatd: Sant momente cdnd nulnd pricep
etz pe mine inswni... cdnd nentultumild de mine
si de lame, as vrea sil nu mai fin". Deci iar
i) E mai mult ca iur ci psihoza lui a fost skizofrenia.

www.dacoromanica.ro
 171

ideia de moarte. 0 vedem preocupatä 5i de o

idee cu timbru pesimist pe care a irnprunlutat-o
dela fratele ei: Cdnd soarele apune, cdnd stelele
pic, imi vine a crede cà total e nimic", Ii scrie ea
unei prietene. Era paralizatä de membrele infe-
rioare. Odatä ce purta ma5ini" nu mai e nici o
indoiala cà infirmitatea ei era rdmasa de pe urma
unei paralizii infantile, cid o alta afectiune nu
i-ar fi dat posibilitatea sa se serveasel de proteze
la membrele inferioare, intrueât ori s'ar fi servit
de cArje la cele superioare, ori nu s'ar fi putut
servi de nimic i s'ar fi prapddit mai de vreme.
Ceilalti frati 5i surori au murit de rnaladii inter-
curente la vArste mai fragede, astfel Hie de febra
tifoida, Maria de o maladie necunoscuta etc. A5a
ca nu li se poate urmari traectoria vietii.
Din cele de mai sus ar rezulta ca 5i ceilalti frati
5i surori au fost nervo5i", ciudati, bizari, interio-
rizati, neadaptati la realitate i predispu5i la prep-
cupari rnetafizice", la reverii cu raptusuri etc.
In afara de aceasta aproape la toti a predoininat
o stare de depresiune psibica, teren pe care se
grefeazd u5or 5i tuberculoza 5i chiar Basedowul,
care deobicei and nu e o infectiune a glandei
tiroide se prinde la indivizi inhibati cari sufär
inghit in tacere", fara sa se manifeste in afara.
Pe câta vrerne la toti fratii, ca i la Eminescut,
observärn o trasatura intens fernenina, la Harieta,
din contra, una rnasculind, 1) ceea ce insemneaza
di toti erau nediferentiati din punct de vedere
11 Vezi Calinescu.

www.dacoromanica.ro
172

afectiv. Singura Aglaia s'a maritat dar faptul cá a

facut maladia lui Basedow ne-ar dovedi cä nici
ea n'a putut fi prea fericitä" in casnicie, dupa
cum nu sant aproape niciodata oamenii nedi-
ferentiati 1). Apoi toti fratii au invatat prost la
Koala, de5i toti au fost inteligenti, ceea ce in-
semneaza Ca toti erau framantati, pierduti in
reverii, opozitioni5ti 5i negativi§ti. In ce prive5te
insä colateralele, adica liniile neobligatorii, erau
capabii de munca 5i manifestari chiar excep-
tionale.
Avand in vedere cele de mai sus, am putea
spune cä toata tragedia vietii lui Eminescu 5i a
familiei lui a fost de ordin ereditar. A admite
aceasta ipoteza e 5i simplu 5i u5or 5i ne-ar scuti
in acela§ timp de munca 5i de baltae de cap. Dar
oare a5a sa fie? N'ar putea fi 5i altfel? Factorul
hereditar in cazul lui Eminescu e o can-
titate necunoscuta 5i nici nu are atata impor-
tanta din punct de vedere psihologic. Am vrea
sa ne ocupam de factorii ca.§tigati cari se pot
mai bine cantari 5i ne ajuta in acela§ timp de a
intrezari o serie de mecanisme psihologice atat
pentru cazul Eminescu, cat 5i in general ceea
ce ne-ar aduce 5i unele foloase practice in pre-
venirea 5i tratarea multor turturari de aceasta
natura.
In mod obicinuit ereditatea influentêaza asu-
pra aparatului psihic inferiorizandu-1. Cu alte

1) Cauza o proecteazii natural asupra celuilalt tovar4,

nu admit a e In ei.

www.dacoromanica.ro
 173

cuvinte: and un individ nu poate ajunge la di-

ferentiere din cauze ereditare, aceasta se dato-
rete faptului cä acel individ nu se poate di/eren-
ia pentru cd nu-1 slujeste aparatul, care e in-
capabil. Putem noi crede aceasta despre Emi-
nescu sau despre vreunul dintre fratii lui? Mi se
pare cä toti au dispus de aparate minunate, do-
vada cä erau in stare sal faca uncle lucruri pe
cari nici oamenii normali nu le pot face. In afara
de aceasta, de§i asa de bogata in membri, nu
intalnim in familia lui Eminescu nici un singur
debil mintal §i nici stigmate de degenerescenta:
ceea ce se intalne§te de obicei acolo unde e
in cauza ereditatea brutä. Daca s'ar fi gasit
astfel de elemente in familia lui Gh. Eminovici,
ereditatea ar fi fost indiscutabill pe cand a§a e o
simpla ipoteza care poate avea oarecare valoare
numai atata timp cat nu se cunosc alte cauze.
Factorii ereditari §i cei ca§tigati formeaza ceea
ce numesc nemtii Erganzungsreihen" serii de
complectare. Cu alte cuvinte: sant cazuri in cari
ereditatea e a§a de incarcata, incat indivizii tre-
bue sä devie bolnavi chiar §i in cele mai favora-
bile conditiuni de desvoltare. Pe de alta parte
sant cazuri unde conditiile de desvoltare, mediul
e asa de defavorabil incat §i. cel mai bine dotat
hidivid din punct de vedere ereditar, trebue sä se
descchilibreze. Intre aceste doua poluri avem o
intreaga gama in sus §i in jos. E natural ca
cele mai multe turburdri s. apara acolo unde
se imbina §i acopere ereditatea incarcata §i cu
cel mai defavorabil rnediu de desvoltare.

www.dacoromanica.ro
174

Dupa cum am amintit, nu ne putem da seama

de cantitatea de factori ereditari cari au putut
determina sau lua parte la conformatia psihoafec-
tiva a lui Eminescu, ne vorn steadui insa sa stu-
diem mediul de desvoltare i influenta pe care ar
fi putut-o avea acesta asupra evolutiei psihice a
poet ului.

2. Rezistenta mediului

Care era situatia de-acasa a lui Eminescu?

D-1 Calinescu ne-a daruit un minunat portret
pstho-fizic a lui Gh. Eminovici, tatal poetului:
era Malt, voinic, mai malt decal gras un
munte de om de o putere herculeand... cu nas
prddalnic 5i ochi alba5tri-verzui cari tree, dis-
pretuifori, dincolo de lucruri, en lalca de jos
u5or obstinatd 5i plind de sine... avea un ma-
nunchi de principii sdniitoase Si nici o subtilitate,
ori complicatie sulleteascli. Slugd de tandr la
boeri mai mari, el era pdtruns de erarhia lumii,
impdrtild dela Dumnezen pawl la prostime, in
trepte nerni5cdloare 5i de principiul de au/oil/ate
ce derivd din ele. La randu-i insa aplica acela5
postulat al autorialtii in propria familie 5i latd
de subalterni, alergand cu harapnicul calare, vo-
cilerand, &nand stra5nic la nevoe, ca pe ovreii
de pe Cdtdriime5li cari ii oprise vitele, prolerand
injuriituri rdcoritoare 5i patriarhale... &Wu /lira
trimi5i la Cernauti, la carte blind, nemtascd. Tel/al
ii trateazd cu o severitate metodica. Atunci and
an copil fuge dela 5coalli, lace un scandal stra5nic,

www.dacoromanica.ro
 175

ia biciul in mind, pune oamenii caldri sa prinda

pe lugar si cu mulM autoritate il duce pe sus
inapoi la scoald, Wit sd se intrebe ce cauze
externe sari lduntrice au putut pricinui asemenea
lapM... Spiritele contemplative, inclinate cdtre ac-
tivitatea gratuitd a spiritului, repugnau lui Gk.
Eminovici. Cdnd isi bilnuia copii Mull in a-
ceasM suferinfii,ii pisca cu vorba,ii cicdlea, pdnd
ce-i Mcea sii se ascundd care'n cotro... Matti era
zellemisit cu vorba, poetul" asa incdt,inghimpat
adesea cu aluzii rdutlicioase despre nulitatea sa,
sldrsi prin a evita casa pdrinteascd, asezdndu-se
pe vacanfd in vre-o casd de leiran scut petrecdn-
du-si toaM vara cu ciobanii la stand..."
Eminescu ii scrie odata tatalui sau: Dacd nu
li-am scris pdn'acum... cauza a lost neincrederea
cu care intdmpini orice voinfii proprie a oricdrui
din lii Dumitale... Esti un pdrinte nenorocit
adevdrat (poate). Dar esti nenorocit mai malt
pentrucd vrei ca liecare sd triliasca si sd-si ma-
soare pasii dupd cum doresti Duntneata". (Ca-
linescu).
Gh. Eminovici era autoritar, brutal, indärätnic
si grandoman, lipsit de delicateta si de orice ten-
ditz0 de a-i lace pe copii sdi tovardsi de muncd,
astfel ca i-a impins pe toti cu forta in poalele si
atmosfera sufleteasca a mamei necajite 1), care
nici ea nu-si putea lega afectiunea decat de copii
ei. Aceasta situatie cred cä a fost mai grozava
in urmari cleat ipotetica erecitate. Prin felul
i) Maica durerilor".

www.dacoromanica.ro
176

lui de-a fi Gh. Eminovici le-a distrus copiilor in-

crederea in sine §i nu le-a permis sg se adapteze
la realitate; i-a silit sg apuce cu totii pe de
laturi". Inclaratnicia lui a trezit o tendintä la in-
däratnicie i la opozitionism in sufletul tuturor
copiilor sai o tendin(ä de a ft tocmai contra-
rul de cum vrola el. Dacg el era vajnic, brutal,
muncitor i real, ei au devenit moi, femenini,
plini de reverii §i fantastici. E a§a de banal §i.
cunoscut faptul cg parintii brutali dau copii sau
tot asa de brutali cand ace§tia n'au posibili-
tatea de a se sustrage §i eschiva sau, cand o au,
devin tin±i i indäratnici. Acest lucru Ii poate
ori§icine afla dela ori§ice invItator de §coall
primarg. Dacg Gh. Eminovici n'ar fi avut am-
bitia de a-§i face copii domni" §i i-ar fi luat cu
sine la lucru, ar fi sfa.§it cu totii prin a se ingspri
§i a deveni asemenea lui. Pe cata vreme a§a, el
le-a dat posibilitatea de a se sustrage, de a-si
organiza lumea lor aparte, de a se diferentia de
el §i, prin aceasta, de a nu se putea adapta la
realitate. E mirare cä toti, dar absolut toti copii
lui Gh. Eminovici au invgtat prost la cele o-
bligatorii?" i doar e cunoscut ca aceasta nu se
datora faprului ca ar fi fost mediocri, ci era
altgceva ce nu-i rasa sa invere. Era o asociatie
ce le facea neplacuta obligatia, o asociatie care-i
ducea la tatgl lor i le facea sir-a de scoala pa
care le-o impunea 1). Groaza de obligatiile a-
i) Lui Toma Nour (id est M. Eminescu) zilele la
5coa1fi ii treceau ca o iarnä pustie, ca un vis färA 'n-
jeles. Intre copiii accia cari asculta cu sete de pc bAn-

www.dacoromanica.ro
 177

cestuia ii alunga dela orke obligatie. Obligatia

era o rasa sensibilizata de cari s'au ferit toata
viata toti copii lui. Principiul In educatie nu e
du-te si fal" ci hai, sa facem 1" Aceasta des-
volta tovarasia, dragostea de munca in comun
tendinta de a se identifica cu educatorul 1).
Raporturile cari se stabilesc in copildrie intre
copil i tatä vor determina si raporturile de mai
tArziu dintre individul matur i toata filiera de
sefi (tati sociali) pe can Ii va intAlni in cale.
(Acest lucru va trebui sa fie luat odata in con-
siderare and vor fi introduse si la noi norme de
educatie, iar nu dupä cum se face si in prezent'
and totul e lasat la voia inttunplarii crezandu-se
ca, daca-1 indopi pe un copil cu carte cu sila,
sau Ii Iasi pe un nenorocit de copil sa invete o
meserie sub cnutul medieval al patronului, dupa
cum se intarnplä pretutindeni la noi, insem-
neaza, a educa" un om).
De-asemeni i raporturile cari se stabilesc intre
copil si mama vor determina mai tArziu i ra-
porturile dintre individul matur i femei in ge-
neral. Cu toate ca, in timpul evolutiei, intervin
continue corecturi ale acelor prime raporturi

cile coalci graiul inv4aturii, intre aceia carora siudiul

nu li-i o silä, ci o chemare..." Situatia sine Fara indoiala
de Eminescu.
1) Avi se explica wrul desechilibru al tuturor acelora
ce nu urmeaza meseria tatei fapt ce la noi, in special,
e complectamente desconsiderat, ceeace nu p Dite duce
niciodata la o organizare a tuturor celulelor natiunii.
N'avem nici bresle §i nimic stabil.
Dr. C. Vlact..-- Mibail Eminescu. 12

www.dacoromanica.ro
118

corecturi determinate de noi situatii i experi-

elite in linii generale insä vechile raporturi §i
reactiuni vor fi ve§nic treze reapärand in toate
situatiile identice sau analoage, ca n4te reflexe
conditionale, ca ni§te reactiuni tipizate.
Gh. Eminovici, fiind prea exteriorizat, prea
aspru, prea autoritar, a impiedicat exteriorizarea
directä a copiilor sai, silindu-i la interiorizare
deviere pe panta fanteziilor. Ace 1a5 lucru se in-
tampla de altfel §i cu sotiile acestui fel de oa-
meni, fapt ce l'a observat foarte bine d-1 Ca-
linescu, and ne dä urmatorul portret al Ra-
lucli, mama lui Eminescu: Pe langa an bdrbat
asa de intardtat in ideile lui ,si cu atlita violenta
autoritar, femeia nu putea fi deceit o fiin( a sit-
pust i bliindd, mangdindu-se cu copii ci Inge-
nunclzind pe la icoane... 1) ochii negri aveau o
orientare indepartaM, visaloare, iar coltul gurii
un zambet dureros. Era plind de bun/tate, sta-
torn/ea in iubire ca i in ard si, ca mai toate
lank. le slabe ,si pasive, cu ieiri, uneori, de sar-
casm. Existenfa Ralucdi Eminovici s'a scurs, lard
indoiald, obscuril ,si trudita, intr'o casit plina de
copii, in grifa continua de el, infro hdrnicie
casnica necesara pentru a mentine o familie asa
de numeroasä. La desele supardri ce se vor fi
ivit din pricina firii violente a lui Eminovici
,si a pedagogiei sale sumare, s'a addogat moartea
unora din copii $i mai ales a doi din cei mari
(5erban ,si lorgu), mor(i in plina vigoare barba-

i) Ca impärateasa din Fdi-frumos din lacrina C. V.

www.dacoromanica.ro
 179

leascd, aproape anal dupd altul. Aceasta -Imbue

sti ie si pricina boatel sale (cancerul) 1) si a
mortii intdmplate curdnd dupd moartea bdiatului
mai mare, 5erban... Copii o iubeau mai mull
decal pe tate, pentrucd, bMndä i miloasd, ii
apdra si ii ascundea de vajnica manic pedago-
gicd a acestuia..."
Din portretele ambilor pdrinti, a5a curn ni le-a
daruit D-1 Calinescu 5i cum corespund intocmai
structurii psiho-afective a lui Eminescu, situatia
se intrevede limpede. Nu era data nici o po-
sibilitate ca bàeii sa se poata identifica cu tatal
lor 5i sa se exteriorizeze. Au fost impin5i cu forta,
dupa curn spunearn mai sus, in bratele 5i at-
mosfera materna, ceea ce i-a dus la o identifi-
care cu mama, fapt ce le-a incurcat intreaga e-
volutie psiho-afectiva interiorizAndu-i i femi-
nizAndu-i pe toti.
Daca se admite (5i cine nu poate verifica acest
lucru, aruncanduli numai putin privirea in ju-
nil ski?), daca se admite, zic, ca un sot de felul
lui Gh. Eminovici a putut sä influenteze firea
unei femei, care era aproape gata formata când
s'a caskorit cu el, dece nu s'ar admite cä a putut
influenta 5i pe-a copiilor säi tocmai in timpul
evolutiei, când orke interventie e mai grea in
urmäri deck dui-A ce au trecut de pubertate?
Gh. Eminovici a devenit pentru copii sai echi-
valent cu lumea realitil(ii, in vreme ce atmosfera
) Desi stiinta nu admite asa ceva, noi ii dam drep-
tate mai degraba Dial Calinescu, care o spune asa in
treacat, f ara nici 0 pretentie.

www.dacoromanica.ro
180

materna cu lumea visului i i a suferintelor du-

reros de dulci", in care se refugiau intotdeauna
inspaimantati si fericiti dupa ce se ciocneau vio-
lent cu greutatile vietii. In mod normal mama e,
sau ar trebui sä fie, colaboratoarea tatei in ce
priveste efortul de a-i face pe copii sä se adap-
teze la realitate i sa se impace cu viata asa cum
e, nu cum ar vrea sii fie. Fä asa, caci asa a zis
tata 5i asa e 5i bine!" Aceasta ar trebui sal fie
formula in educatie. Care putea fi insä situatia
in familia lui Eminescu? Intervenind batranul cu
autoritatea sa prea violenta, mama era nevoitä
sa-si aperepuii, sa-i fereasca pe cat se putea, sl-i
doseasca. Acest desacord Intre factorii externi
(tata i mama) devine cu timpul un desacord in-
tern in sufletul copilului, in care se cth.desc doua
lumi cu totul deosebite, cari nu se pot niciodata
impaca nici acoperi pentru a da posibiitatea unei
unitati sufletesti. Copilului i se prezintä, in a-
ceste situatii, doua realitati": una paterna de
care va fugi intotdeauna i alta materna in ca-
re-si va cauta vesnic refugiul. Aceasta situatie,
redusa la ultima formula, este echivalenta cu
fuga dela tata la mama sau cu tendinta de a-1
Indeparta pe tata pentru a o avea pe mama
numai lânga sine, ceea ce este iar echivalent cu
situatia din complexul oedipian".
Dacl ne transpunem in sufletul lui Eminescu,
in sufletul lui de copil, cred cä e usor s. ne dam
searna ca nu se putea fi fost prea drag acel
parinte vajnic, care punea hargatii sä alerge
calari dupa el, sa-1 prinda i sä i-1 duel in raza

www.dacoromanica.ro
 181

harapnicului lui necrutator. Acest raport ne poate

servi ca esantion al raporturior dintre tata si
fin asa cum il vedea Eminescu ca copil
indiferent de faptul ca batranul nu putea sili
doreasca fiului sau decat binele 1).
Copilul insa nu putea vedea in aceasta atitudine
cleat o dusmanie i o rautate indreptata asupra
lui 2). Aceasta conceptie, la randul ei, nu putea
sä trezeasca in sufletul sau de copil cleat tot o
dusmanie i o tendinta de rasvrätire contra tatei.
La toti bolnavii psilio-nervosi esiti dintr'o situa-
tie familiara analoga celei eminoviciene, intalnim
o anumita atitudine de rdsvratire in viata care e
insa mutata cu totul din domeniul familiar in cel
social. 0 indarätnicie, o tendinta de a nu merge
pe caile indicate de altii ci tot pe de laturi, ceea
ce le da un timbru de originalitate, puindu-i in
acelas timp in conflict atat cu societatea cat i cu
ei Inii. Originalii in genere fac parte dintre a-
cesti rasvratiti din copilarie cari s'au mentinut
intr'o atitudine opozitionista, negativista, ca o
reactiune fata de prea marile constrangeri ale
rnediului familiar. Acest negativism se observa.

t) Chiar i d-1 Calinescu inclina sa creadd cä acestea

erau un manunchi de principii sanatoase" (sau poate
se transpune pc punctul de vedere al batranului numai ?)
2) Ducand un baiat de 51/2 ani la un dentist sa-i
scoata o masea cariata, pe drum inapoi- imi arunca niste
priviri excesiv de dusmanoase. Intrigat, l'am intrebat:
Tu crezi cä eu te-am dus la dentist ca sa-ti fac un ran ?
Datil.' -cum?", a fost raspunsul lui prompt. Mi-a tre-
buit mult sa-i pledez pana sa-i dovedesc contrarul.

www.dacoromanica.ro
182

§i. acolo unde se pare ca e vorba de o excesiva.

docilitate. Sa. ne reamintirn numai cum proceda
Eminescu fata de Titu Maiorescu care cauta sa-i
impue celui dintai modul sau de a vedea 1). Emi-
nescu se uita tintä in ochii §efului" ca sa creada
acesta ca-1 urmäre§te, in vreme ce gAndurile lui
sburau pe-aiurea. Asta ii trezea cu siguranta aso-
ciatia veche, ascunsä, automata in legatura cu
0..01 sau care cauta sa impue la toti copii punctul
sau de vedere §i cauta sa-i sileasca säli md-
soare prz5ii" dupa cum dorea el 2).
Spuneam mai sus ca.' evolutia psiho-afectiva a
unui individ poate fi impiedicata, in mod obici-
nuit de doi factori §. a. sau c vorba de o inferio,
ritate a aparatului psihic (deci factor ereditar)
sau i-au aparut in cale piedici de neinvins (factor
cA§tigat) cari 1-au deviat pe planul reveriilor, si-
lindu-1 la interiorizare §i la renuntare in ceea ce
prive§te lupta de adaptare la realitate. In cazul
lui Eminescu ni se pare ca n'a fost vorba de cl
inferioritate a aparatului ci mai mult de piedici
prea mari pe cari le-a intalnit in drum. Piedicile
le-a format .pdrintele prea sever care i-a dat co-
pilului in acela§ timp posibilitatea de a
apuca pe de laturi. Aceasta situatie ii face im-
1) Cel putin aa i se 'Area lui Eminescu; poate cä
in realitate nu era tocmai a§a.
2) La fel a fost §i Dostoiewski (al cdrui tati era ex-
cesiv de sever) dei era monarhic a luat parte la o
conjuratie contra tarului, pentru care a i fost deportat
in Siberia, dup 5. cc fusese condamnat la moarte O. gra-
tiat.

www.dacoromanica.ro
 183

posibila depasirea complectd a pubertatii in care

ramâne incleiat. Ramaind aice, toate reactiunile
de mai tArziu vor purta timbrul epocei respec-
tive: rasvratit contra tuturor imasinilor paterne
(toata filiera de tati sociali dela invatatorul de
scoala pAnä la rege i Dumnezeu) desi ii. se
supune in aparentä, de frica iar in ce priveste
femeia", aceasta va ramâne pe todeauna un o-
biect intangibil de tip matern. Cu alte cuvinte:
in fata tuturor sefior" se va retrezi vechiul ra-
port dintre copil-tatai si in fata tuturor femelior
vechiul raport dintre copil-rnamä.
In ce priveste dragostea propriu zisa sau reve-
riile de dragoste, acesti oameni se comporta in
asa fel de par'ca toald viala ar alerga dupii o
femee (nzainci) de care nu se pot apropia din
cauza unui sef (laid). Dar, cu toate acestea, a-
ceastä atitudine nu e specifica acestui fel de oa-
meni ci specifica pubertatii sau mai bine zis epocei
prepuberale e deci general omeneasca i o
gasim in popor, fixata sub forma de rnotiv ste-
reotip, in povesti: eroul (Fat-frumos=copilul)
birue dupa maxi eforturi o autoritate groaznica
(smeu, capcaun, balaur, etc.=imagini paterne).
In aceastä lupta e ajutat cu sfaturi de o femee
batrânä (Sf. Vineri, Sf. Duminica etc=imagini
materne) si in felul acesta Ii smulge aceluia fe-
rneia 1) tinuta pe nedrept de acela cu forta si...

ij Ileana Cosanzeana, fata imparatului, zana florilor

sau sora eroului, etc., dupa cum vedem femeia" ca-
pat . in poveSi ma.i mult timbru de sora deck de marn.i.

www.dacoromanica.ro
184

traesc pe urma fericiti impreunä 1). Fara indoiala

cà anurniti indivizi din popor construesc o arm-
ada poveste care corespunde situatiei lor pro-
prii. Aceasta poveste pleaca insa din gura in
gura timbrAndu-se tot altfel and de unul and
de altul !Ana ce capatä o anumita forma care sa
corespunda unor stari sufletesti generale, ca o
moneda, devenind astfel patrimoniul intregului
popor. Ceea ce corespunde insa starilor sufle-
testi ale unui popor intreg contine numai factori
comuni, cu valoare egala atAt pentru indivizii
sanatosi c.it 5i pentru cei bolnavi psihiceste. In
povesti e reprezentata lurnea copildriei 5i lupta
de emancipare a copilului. Odata cu acea eman-
cipare a unui individ, inceteazä tatonarile cola-
terale din reverii. La acei ce nu ajung insä sa' se
emancipeze lupta dureaza rnai departe i, daca
nu in redlitate, cel putin in fantezii nescrise (la
psiho-nervo5ii obicinuiti)i scrise (la literati).
Eminescu nu s'a emancipat niciodata 5i, ca atare,
in toate scrierile sale n'a facut decat sä incerce
sä ajunga pe de leituri la dorita emancipare. Emi-
nescu s'a aflat toata viata sa infro ordine de
lucruri strict organizatd Icird s-o #ie saa s-o vrea
aceasta", adica intocmai cum ii scria sihastrul
Euthanasiu calugarului Ieronim din Cezara.

1) In mitologia greaca Zeus cu ajutorul mamei sale il

castreaza pe tatal sau Uranos apoi o ia de sotie pe sofa
sa Hera. In mitologie motivul e mai putin mastat ca
in povesti.

www.dacoromanica.ro
 185

3. Reflexul complexelor infantile asupra

operei eminesciene.
Sub niasca unor personagii
straine fi a unor intdinpldri
eterogene fialpitei inima poetului
fi aventura sa intnna".
T. Vianu

Aproape in toate operele lui Eminescu gäsim

acelas motiv repetându-se stereotip sub diferite
forme si variante: lupta cu un al treilea (ima-
gine paternal) pentru astigarea unei femei de tip
matern, o femee la care nu se poate djunge sau,
dacä se ajunge, urmeazal in mod fatal o pedeapsa.
Astfel sa incepem cu

a) Geniu pustiu

Aice aildm prima incercare de sublimare, adica

de deviere a tensiunii intrapsihice proprii pe un
plan social. El procedeaza de altfel exact ca e-
roul sau Joan, dupa ce o pierde pe Sofia, si ca
Toma, dupa ce o pierde pe Poesis: mutal pe te-
ren social furtuna din sufletul propriu sau, ca
sä spunem asa, inlocueste complexul" propriu
cu unul national care corespunde insä, ca forma.
intocmai celui personal: rascoala fratilor" opri-
mati contra asupritorului comun, ceea ce este insa
echivalent cu räscoala lui Zeus contra lui Saturn,
cu revolta ingerior contra lui Dumnezeu, a lui
Fät-frurnos contra smeului din pove§ti i in ul-

www.dacoromanica.ro
103

tima instanta a lui Oedip contra lui Laios adica,

in general, a copilului contra tatalui sau.
Contrar rezolvirior normale din povesti i mi-
tologie, in Geniu pustiu nu aflam nirnic rezolvat
in mod favorabil nici in dorneniul social, caci
fratii" 'Imam mai departe sub jugul impilatoru-
lui i nici in cel individual, cad nici un eroti nu
ajunge la obiectul dragostei sale: pe Sofia o furd
moartea, pe Poesis o profaneaza mai intiti un al
treilea (contele), ca pe urma sä moara si ea, pe
Maria fata popei vrea s-o profaneze ina-
micul, dar o scapa eroul prin moarte, cu toate cà
nici asa n'a scapat de ghiara impilatorului. In
general mereu se interpune ceva intre erou si
femee, care e intotdeauna de tip sacru, intangibil,
matern. Situatia nu se rezolvä desi sant ucise o
intreaga serie de imagini paterne: contele+popa
tatal Mariei +Sasul, stapanul morii+atatia
impilatori, ostasi dusmani. Aceasta trebue sä fi
fost situatia psiho-afectiva a lui Eminescu pe vre-
mea and a scris Geniu pustiu: rasvratit contra
tatei st a tuturor autoritatilor de tip patern
färä sa poata insa ajunge cu nici un chip la fe-
mee", situatie pe care o intalnim in mod stereo-
tip la toti psihonervosii impotenti.
Aceasta a fost la inceputul vietii lui Erninescu,
adica pe vremea cand a inceput sublimarea in
arta. La sfarsit, dupd. darâmarea acelei subli-
mari, adica, in nebunie, a reaparut acelas com-
plex sub o forma mult mai brutala si mai putin
mascata. I se parea din nou cä tara fratii
sant asupriti de catra... liberali (=ungurii din

www.dacoromanica.ro
 187

Geniu pustiu) i, natural, regele (simbol patern),

e capul räutatilor, deci, ca sa scape tara trebue
mai intai ucis regele! i a pornit sa-1 asasineze
pe regele Carol I. de-abia 1-a potolit Gr. Ven-
tura cu o bae in Dâmbovita.
In nebunie intotdeauna se face o regresiune,
ca in vis, pana in cea mai frageda. copilarie, asa
cä toata atitudinea bolnavului seamana cu ceea
a unui copil in jocurile sale si ceea ce incurca
numai sant elementele de mai tarziu cari se supra-
adaoga i dimensiunile la cari a ajuns individul.
Tot asa dupa cum, in copilarie, ducea rasboae
impäratesti cu fratele sau Ilie, care era imparat
in vretne ce Miliai rege miathnoapte peste po-
poare indiene" 1) tot asa si in nebunia sa si-a
faurit in jur un mediu cu nume regale: regele
Norvegiei, regele Iudeior, irnparatul Chinei etc.
D-lui Calinescu Ii scapa din vedere aceste mo-
mente din viata i legatura dintre ele atribuind
halucinatiile bolnavului interesului Muntric pen-
tru Nord, extremul Orient si literatura germand
ce-1 arlitase intoldeauna" §i in afara de aceasta
nevoii lui Eminescu de a triii in miilocul unei
lumi alese". Asa ar pärea, dar nu e nici pe de-
parte asa intrucat intalnim acest fenomen foarte
des in clinica i rnai ales la bolnavii din familia
skizofreniei, bolnavi de rand cari n'au avut nici-
odata pretentii de a trdi infro lame aleasti".
Ei fac pur i simplu o regresiune in copildrie pi
tirnbreaza mediul inconjurator cu imagini fami-
5) Vezi CIlinescu.

www.dacoromanica.ro
188

Hare: din medici fac tati sau frati, din surorile de

caritate mame sau surori. Sau, ceea ce e iar obi-
cinuit, isi forrneaza un mediu simbolic: asteapta
sä vie regina (simbol matern), diferite printese
etc. rolul regelui sau al impäratului luAndu-1
insa ei singuri; ei sAnt regele cutare sau ei au
dreptul de a fi rege dar au fost inselati si inter-
nati ca sa le ia altul locul, insa o sa scape ei si
vor incepe un rdsboi necrutator contra imposto-
rilor ce le-au luat locul ce li se cuvine lor.
Deci nu e vorba de o tendinta de a trai in
mediu ales, dupa cum crede d-1 Calinescu, ci pur
si simplu o reactivare a mediului din copilarie,
fapt ce era cu atAta mai usor la el intruck nici-
odata n'a rupt pe deplin contactul cu materialul
infantil care i-a imbibat intreaga opera. Când isi
manifesta, in nebunia sa, tendinta de a-1 ucide
pe regele Carol ca sa scape tara, nu insemneazA
altä ceva cleat ca o veche rang din copilarie a
reinceput sä sAngereze: vrea sà-1 inlature pe seful
familiei (regele=tatal) si s-o scape pe mama si
toata familia de autoritatea violenta a aceluia.
Daca-i e greu cititorului sa admita cele de
mai sus, aceasta se datoreste faptului cä nu se
poate usor transpune in mentalitatea si sufletul co-
pilului §i a nebunului si apoi il mai incurca si
o credinta gresitä ca factorul limp care se scurge
din copilarie pâtia la vArsta adultà si-apoi toed
cultura si civiizatia unui om, joaca un rol in mo-
dificarea complexelor infantile. In realitate insä
nu e asa. Noi sOntem noi" intotdeauna si nu
scapam de noi" orice-am face, ori unde ne-am

www.dacoromanica.ro
 189

ascunde 5i oricat timp ar trece adica tot a5a,

dupg cum nu scapa nici ultimul etaj al unui
zgarie nori" american de planul dupa care s'a
construit temelia. Totul ce se clade5te peste ea,
oricate modificari ar primi, pe masura ce cre5te
numarul etajelor, totul e strans legat 5i carmuit
de planul acelei temelii. S'a observat ca anumiti
bolnavi de paralizie generala, dupa ce au pier-
dut, in sens invers, rand pe rand totul ce-aut
ca5tigat in viatl, parasind strat cu strat toate fa-
zele de evolutie, s'au intors repede 5i fatal la
primele reflexe din copilarie: devin copii mici,
simple tuburi digestive 5i in ultima instanta a-
pare gestul de apucare cu gura a rnamelonului
matern 1)
Halucinatiile cu figurile regale a lui Eminescu
5i impulsiunea regicida ne arata pe de o parte
punctul central 'Ana unde a ajuns cu regresiunea,
iar pe de alta sensul jocurilor lor din copilarie
de-a regii 5i impäratii. Era acela5 ca 5i in po-
ve5ti: sä scape de smeu (tata) 5i s-o c5.5tige pe
mama sau pe:
fica lui cu ras lasciv
51 tapInA, nurlie,
Pe Flantagu-caputli 2).
Fara indoiala ca. d-1 Calinescu are dreptate
cand sustine el poetul nostru nu era pe acea
vreme nici un descreerat precoce, nici un palid
I) Vezi Wagner-Jauregg, Stranski apoi Dr. Vlad i
I. Bistriceanu: regresiunea afazia.
2) Vezi Cilinescu.

www.dacoromanica.ro
190

trubadur solitar, ci o haimana sdruitoasii..." dar

ceea ce numim anormal la el e faptul ca a ramas
tot acolo, neputand depa5i. pubertatea. Cat a fost
mic nici nu prea da el fata cu tatal sau, de-abia,
odata cu epoca 5colii a inceput conflictul 5i
groaza ce i-a determinat fuga de el 5i, odatä cu !
aceasta, i fuga de realitate. Lui nu i s'a dat
speranta de a-1 putea invinge pe 5ef", cum o au
copii normali i dupa cum o regasim 5i in po-
ve5ti unde e biruit definitiv Smeul 5i cucerita
femeia. Gh. Eminovici trezea in sufletul copiior
sai o rasvratire care numai in fantezie dacd putea
fi satisfacuta, in realitate insa niciodata. Aceasta a
fost situatia tragica familiara a lui Eminescu
5i a tuturor fratilor sai.

b) Siirmanul Dionis

Motivul din aceasta nuvela fantastica atribuit

in general romanticior germani e mai general
omenesc de cum ar parea. E un motiv pe care-1
intillnim in pove5ti 5i care reprezinta, dupa cum
am spus lupta de emancipare a copilului de sub
stra5nica tutela prepuberart. Aice gasim acel
motiv general omenesc caracterizat insa prin tra-
säturi individuale din viata lui Eminescu.
La toti bolnavii psihonervo5i eii dintr'un ta-
blou familiar analog celui eminovician, tablou
caracterizat printr'o severitate excesiva a tatei
alaturi de o duio5ie tot a5a de excesiva a mamei,
gasim un anumit sistem de reverii puberale sau
prepuberale: cum a5 face sit ailing un om mare

www.dacoromanica.ro
 191

si puternic, sf1 cdstig bani multi si s'o scot pe

mama de-acasd s'o due undeva departe, pe
o insuld indepartatii, intr'un loc secret si mira-
culos pi s'o intre(in ca pe o regind etc." 1).
Acest sistem de reverii 11 gasim destul de bine
reprezentat la Eminescu, mai ales in Sarmanul
Dionis i in Cezara. 0 ia pe Maria (id est mama
sau sora) 5i se refugiaza cu ea inteun rai din
luna, unde trge5te cu ea in lini5te 5i alintari de
tip matern, nesuparati de nimeni, adica tocmai
a5a dupa cum ar dori bolnavii psiho-nervo5i des-
pre cari am vorbit. Daca o astfel de situatie
le-ar reu5i intr'adevar, in realitate, ar trebui
sli le vie in minte" i alta ceva, adici ni5te ten-
dinti pe cari le gasim de-asemeni foarte des la
ace5ti bolnavi: tendinti nepermise, in fond de
ordin incestuos. E foarte natural ca Dan, odatä
ajuns in fata dornei lui D-zeu cu triunghiul de
foc 2) sa fie intrigat de secretul" ascuns in pro-
verbul arab 5i e tot a5a de natural ca trebuia
odata sa-1 deslege 5i sti-i vie in minte". Dar in
momentul când a vrut sä se identifice cu tatal"
(Dumnezeu) 5i sa-i ia locul... Vurn! Sunetul u-
nui clopot uriesesc moartea mdrii cdderea
cerului, boltile se rupeau, smal(ul lor albastru
se despicd si Dan se sim(i trdsnit si aruncal in
nemdrginire..." Furia tatalui (ceresc) II urma-

1) Ii rog pe cititorii din aceastä categoric ,s'ci se

opreascri un moment ;i sä-g rearninteasck nu c nici o
prirnejdiel
2) Al c5rui simbol 11 cunoa.5tem.

www.dacoromanica.ro
192

re§te oriunde ar fi 5i oricat de bine pazit s'ar

crede 1).
Imaginile paterne cari se interpun intre erou
5i Maria din Sarmanul Dionis sant despicate in
doua: pe deoparte tatal Mariei±doctorul, care
e in acela5 timp 5i judecator, sant indulgemi 5i
permit legatura dintre ei; pe de alta Dumnezeu
care nu permite 5i pedepse5te. Prima imagine de
tata bun" (tatal Marieid-doctorul) par sa fie
determinate de momentele and era Gh. Emi-
novici duios cu copii, apoi pot reprezenta 5i un
reflex al batranilor din sat sau al ciobanilor cari
erau foarte indulgemi cu copii lui Eminovici, ba
poate ca i5i faceau chiar o placere, unii din ei,
in a le face cuno5tima in mod brutal cu chestiu-
nile sexuale. Imaginea de tata rau" (Dumnezeu
care pedepse5te) e copia lui Gh. Eminovici cel de
toate zilele. Imaginile de tatä. bun" 5i tatä
rau" se acopär in aceea.5 persoana sub figura Me-
5terului Ruben care ia pe fata rolul unui parinte
bun, in vreme ce pe-ascuns ii pregate5te eroului
dezastrul. Acela5 rol pe care il are me5teru1 Ru-
ben din Sarmanul Dionis, il regasim 5i in Strigoii
intrupat in batranul mag. Acesta ii face posibila
lui Ara Id apropierea de o persoana intangibila
(aice prin faptul ca e moarta) dar in acela5 timp,
tocmai prin aceasta. i se pregate5te 5i lui moartea

t) Frica de parii care la Inceput e externa, cu timpul

devine interna i formeaza nucleul a ceeace numim cuget
sau constiinfli"... ma mustra cugetul = ma mustra tata sau
mama, care n'ar permite ap ceva.

www.dacoromanica.ro
 193

ca i oricarui Zamolxe 1) care se apropie de o

persoana sacrosancta (Zeita Kali), identifican-
du-se prin aceasta cu un (Dumne)zeu (=tata)
dar e nevoit pe urma sä moara. Motivul din Sar-
manul Dionis nu e deck o varianta a pdcatului
stramosesc", o varianta trecuta insa prin prisma
individuala a poetului. Doma cu triunghiul de
foc=pomul cunostintei binelui si al raului=mama,
sora i in genere persoanele din familie, intrucat:
din toti pomii poti gusta in afara de unul", orice
dorinta i se putea indeplini lui Dan numai o sin-
gura poartä n'avea voe s'o atinga i un singur
loc nu-i era permis sa-1 ocupe si anume locul
tatalui (ceresc) 2).
La bolnavii din aceasta categorie mai intalnim
ceea ce se chearna roman familiar", adica un
fel de reverii de cenusdreasä, care stä pitita in-
tr'un colt neobservata de nimeni pana cand, intr'o
bura zi, se opreste in fata portii o caleasca cu.
patru cai imparatesti de unde esa un personagiu
de seamal care desvalue misterul: ea sau el nu e
copilul parintilor säi, ci a fost numai infiat de
acestia de mic, asa ca, din acel moment, orice
legatura ar avea cu vre-o persoand de sex con-
trar din familie, nu mai poate fi consideratä ca
un pacat. Acest motiv ii gasirn si in literatura
sub forma de iubire aprinsa intre frate si sora,
iubire cu pacat, care se rezolva insa in bine in
1) Vezi Miorita" de d-1 II. Sanielevici.
2) Oedip s'a orbit din cauza incestului, popoarelo pri-
mitive aplie:i sau aplicau pentru acelas pdcat moartea
sau castralia.
13

www.dacoromanica.ro
194

mornentul cand se afla di. ei nu sant frati adeva-

rati ci unul dintre ei a fost numai infiat cand era
mic. Oare hartiile misterioase din mana docto-
rului 5i a tatalui Mariei sal nu reprezinte tocmai
asa ceva? Caci numai datorita acelor hartii cari
se refereau cumva la portretul din perete, tatal
eroului, ceva despre origine hartii familiare
numai datorita lor poate cadea piedica dintre Dio-
nis si Maria. E casi curn ar zice: tabloul i hAn-
tiile acestea contin un secret gratie carora Dionis
si Maria se pot lua este voel", e legal, ca si in
cazul când se constata ca eroii nu sant frate si
sofa, ci unul din ei e strain situatie care per-
mite pe urma orice betie a simturior, orice por-
nire retinuta 'Ana atunci de frica incestului.

c) Cezara
Aice se repetä exact acelas motiv. i aice se
refugiaza eroul intr'un paradis cu o persoara in-
tangibila mai intai pentru cä e logodnica al-
tuia (a unui marchiz) si-apoi, dupa ce dispare a-
cesta, ea e o calugarita (=mireasa Domnului).
Timbrul de pacat ii vedem 5i aice: el e calugar
(frate), ea calugarita (sofa): nu este voel In ca-
zul acesta inying insa piedicile, ca in povesti,
intrucat ii indeparteaza pe toti interpusii (mar-
chizul, logodnicul Cezarei+tatal ei, un monstru
venal+Sihastrul Euthanasiu). leronim nu are voe
sa. ocupe raiul (din mare nu din stele) decat
dupa moartea lui Euthanasiu pe care trebuia sa-1
mosteneasca de drept", ca i pe Poesis din Geniu

www.dacoromanica.ro
 195

pustiu, in a carei casa sigilatd intra nele gal, ru-

'And singur sigilul. Paradisul din Cezara unde
umblau ei goi iji päreau lor singuri o nota
editie de Adam §i Eva e echivalent cu Doma
lui Dumnezeu i cu palatul de pe -muntele de
sticlä din Finul lui Durnnezeu, unde se urea el
roul färä voia imparatului deci iar nelegal,
§i numai cu ajutorul sulei fermecate.
Daca cineva nu poate fi a5a de u§or convins ca.
doma" §i raiul" i toate echivalentele repre-
zinta, in ultima instantä un corp femenin sau o.
anumita parte a lui, sa urmareasca putin descrie-
rea intrarii in raiul" Cezarei: 1)
El elcidu de un izvor de apd vie care se repezea,
cu mull sgomot din fundul unei pe,steri..."
Par'ca e ciudat de asemanator acest peisaj,
geografic cu unul anatomic, dar sä urnam:
Infra in pe#erd... o rdcoreald binefdatoare ii
cuprinse... merse mereu inainte... pe,Ftera se lungia
din ce in ce ci devenia tot mai intunecoasd.
Der-odatd vdzu ca o zare de senin 2) dar ii pdru
cari scapdrd. Vdzdnd insd cd ea nu pierea, el se.
apropie i vdzu o bora cat ai baga mina care
rdspundea undeva... se uitd pe ea... vdzu (alisurl
mari s1-1 veni un miros adormitor de kilt& El
incera sd mdreascd borta cu ajutorul mdnilor,,
dar era un granit greu de neinldturat; numai
t) Aice spun drept c slut foarte Ingrijorat gandin-
du-mä la cititori. Ma tern de oamenii gravi", prea se-
rio0, cari gandesc numai dupá logica lui 2X2=4... Totu§i,
poate n'o fi prapadl
2) Perspectiva se schimbl dinläuntru In afarä.

www.dacoromanica.ro
196

un bolovan mare pcirea cd se 'lased. El il urnl

5i... bolovanul läsä o mica intrare, pe care o
putea trece tdrandu-se..."
Vazut prin prisma arhaica a popoarelor pri-
mitive sau 'a copilariei fiecare element din
tabloul de mai sus, ar mai avea si o insemnânta
sexualä. Dack am incerca sa privim lucrurile asa,
ramânem uimiti de faptul cä nu exista nici un
element care sa nu fie congruent cu regiunea
deltei fatale" (Aderca): tufisul, intrarea, borta
cat ai baga mana, apa vie care se repezea cu
mult zgomot din fundul unei pesteri intunecoase,
miros... etc., toate se potrivesc cum de se po-
trivesc asa? Atka numai cä felul de a patrunde
in acea pestera si in rai", ne aminteste mai,
degraba felul de a esi de-acolo tarandu-se. Cu
alte cuvinte patrunderea in rai ar insemna o re-
intoarcere in Nirvana" adica fantezii de
viata intrauterina, dupd cum gasim foarte des
la acest fel de bolnavi si mai ales la cei cu idei
de sinucidere. In acest caz Cezara e mama (solia
Cezarului) i in felul acesta intr'adevar ar fi
numai el cu ea, din nou, asa cum au fost odata,
si dupa cum vrea poetul sal mai fie, daca nu
in viatä cel putin in moarte cand vrea sä doarma.
in Incaperea aceluias sicriu".
Dar, as putea fi intrebat, pe buna dreptate,
cu ce drept ne permitem sa-i atribuim lui Emi-
nescu acest sistem de gandire arhaica, care s'ar
face complect automat, farä stirea lui, in vreme
ce el vrea alta ceva, vrea sä scrie o opera lite-
rail?

www.dacoromanica.ro
 197

Pentru simplul motiv ca-i era obicinuit acest

fel de gandire in fanteziile sale artistice. Astfel
in Cugetarile Sarmanului Dionis", Ii vine ideia
cä daca ar fi §oarece, i-ar fi nevasta o icoana,
adica tocmai a§a cum era femeea pentru Emi-
nescu. Deci iar ar patrunde cu totul in ea. In,
aceea§ poezie 11 vedem cum &drama granitele
intre regnul animal i speta umana, atribuind
plo§nitelor §i motanilor preocupari umane
dupa cum le atribue in alta parte chiar §i plan-
telor §i obiectelor neinsufletite acelea§i preocu-
pari:
....0 ascultil numa 'ncoace
Cum de vorbä mii de valuri stau cu stelele proroace;
Codrii negri aiureazI si izvoarele-albastre
Povestesc ele'n de ele numai dragostele noastre,
Si luceferii ce tremur'asa red prin negre cetini,
Tot pämântul, lacul, cerul, toate, toate M's prietenil...
Aceasta destramare a barierelor se face dupa
acela§ procedeu dupa care a procedat la destra-
marea notiunilor de timp §i spatiu... Dar in a-
cela§ fel procedeaza §i copii §i popoarele primi-
tive cari n'au ajuns Incä pana acolo ca sa-si cid-
deasca acele bariere. Odata ce se intoarce poetul,
in reveriile sale, la sisteme de gandire mai vechi,
sisteme prelogice, nu e indicat sa le masuram cu
sisteme din gandirea logica de oarece ar in-
semna sa masuram lungimile cu litrul ci din
cea arhaica §i, curios, daca aplicam aceste ma-
suri, vedem ca.' .acele imagini §i procese psihice
infantile, de§i contin elemente nereale, cu toate
acestea sant insa logice cu ele in§ile" cum se

www.dacoromanica.ro
198

exprima d-1 H. Sanielevici in Miorita", ba mai

mult Inca, observam aproape cu spaima pentru
situatia grandomaniei noastre a tuturora ca, de§i
a§a de variat, a§a de colorat i a§a de original;
§i de nesupus, cu toate acestea Eminescu traia
infro ordine de lucruri strict organizata, lard s'o
tie $1 lard s'o vrea aceasta". Cu alte cuvinte
de§i se sbuciuma inteatatea diractii, nu facea
cleat s. reproduca in zeci de variante unul §i a-
cela§ conflict sufletesc din copilarie, acela§ com-
plex familiar" pe care nu l'a putut niciodata so-
lutiona in mod normal.

d) Luceaffirul
Datoritä d-lui D. Caracostea nu mai incape
nici o indoialä ca aceasta capodopera a literaturii
române§ti a isvorit din povestea letel din gra-
dina de aur", culeasa de R. Kunisch de undeva
din tara româneasca §i publicata intr'o carte a lui
intitulata: Bukarest und Stambul 1866 1).
Tot acolo se mai aflä §i Frumoasa /aril corp,
o poveste care l'a influentat pe Eminescu in Miron
sl frumoasa lard trup i al carei reflex il mai
gäsim §i in poezia:
In fereastra despre mare
Sta.* copila cea de crai...
Fundul märii, fundul marii
Fuel chipul ei b5.Iai.

i) Vezi D. Caracostea: Doug bastne necunoscute din

isvoarele lui Erninescu.

www.dacoromanica.ro
 199

Iar pescarul trece'n luntre

Si in apä vecinic cata...
Fundul märii, fundul marii
Ahl demult un chip i-arata.
...Spre castel vecodata ochii
N'am intors i totusi plang...
Fundul märii, fundul marii
Ma atrage in adanc.
Din cele ce le cunoa5tem Ora acum, nu e greu
de inteles de ce 1-o fi preocupat pe Eminescu
Frumoasa fdrd Imp. In sistemul lui de dragoste
intra apriori, adica inainte de a cunoa§te po-
vestea lui Kunisch, acel fel de a iubi mai mull
imaginea Iemeei deceit femeia reald, asa cd acea
poveste i-a vorbit intr'un limbaj care era al lui:
Spre castel veodata ocbii
N'am intors si totusi piing...
Fundul marii, fundul marii
MI atrage in adanc...

la imaginea fetei, in vreme ce cea reald din fe-

reastra despre mare" nu 1-a alms.
Dar care sa fie motivul cä 1-a obsedat pand
inteatata Fella din grddina de aur?, caci a fost
o adevarata obsesie. Din cursul tinut in anul
1931-1932 de d-1 prof. D. Caracostea intitu-
lat Opera lui Mihail Eminescu ne dam seama cat
a muncit poetul la Luceafärul, de cate ori 1-a
läsat §i 1-a reluat §i nu i-a dat pace 'Ana cand
nu 1-a dus pand la ultima perfectiune. Ca sa
putem raspunde la aceasta intrebare trebue s5. ne
darn mai intai seama de raportul care exista intre
Fata din gradina de aur" i poemul lui Erni-
www.dacoromanica.ro
200

nescu si-apoi de modul cum se articuleaza acest

motiv cu intreaga structura psiho-afectiva a poe-
tului. Dar ca sä poata merge cititorul paralel cu
noi sAntem nevoiti sä reproducern aice in Intre-
gime basmul Kunischian asa cum a fost tradus
de d-1 D. Caracostea:

Un impärat puternic avea o fata' atdt de fru-

moasci ca, decdnd era copild, veneau sii o vaza
oameni din apropiere si din departari. 5i cine
avea vre-o durere era usurat, cine era bolnav se
insinlitosea, privind la jata cea Irumoasa. Cu
cdt crestea, se facea tot mai drageilase, tot mai
incdntdtoare ci vestea ei se rispdndea in toate
tdrile. Imparatul gdndi atunci in mdndria lui:
e prea sus ca sii tie sotia unui om, nimeni nu e
vrednic de ea; e prea Irumoasti pentru ochii altor
oameni, nimeni nu trebue s-o vath; am sa-i dd-
ruesc un palat s-o grddind, mai frumoase decdt
toate cetclalte palate si gradini, sei locuiascii
acolo.
In impardtia lui se alla Valea-Galbend si des-
pdrtita prin munti inalti de toate celelalte eciri
si nimeni, lard de impdratul, nu-i stia drumul.
Acolo a dus tot felul de mesteri si a clddit Un
palat cu total i cu total de marmura, acoperit
cu argint si in jurul palatului a Peat o gradind
mare cu pomi de aur si flori de pietre scumpe,
ro5ii, verzi, albastre. Iar jur imprejurul gradinii
a pus sii se ridice un zid mai limit ca un turn
si cu totul de otel. Trei ani au lacrat mesterii,
apoi, cind totul a lost gala, imparatul ,s/-a dus

www.dacoromanica.ro
 201

acolo Ida $i slujitoarele ei, sd rdmde pdnii la

moarte. 5i fata vdzdnd palatal cal minunat, grit-
dina de aur ,si luminoasele flori de pietre scumpe,
a cuprins gdtul tatdlui $i A-a multiunit cd i-a Idcut
dar o locuinfd atzit de frumoasd, cum nu mai avea
nimeni pe pdmiint. lar imptiratul a poruncit slujii-
toarelor sd implineascd orice voie a domnifei, dar
niciodatd sd nu se deschidd vre-o fereastrd, alt-
minteri le omoard. Inainte sd plece, a incuiat u,sile
cu $apte chei, ca nimeni sd nu le deschidd $1 a
pus, la gura väii, un balaur 'strafe, sd nu lase
pe nimeni sci treacd.
S'a intdmplat insti cã un fecior de impdrat a
auzit atdt de mull de frumusefa minunata a dom-
nifei, cá lard ea n'a mai vrut sá trdiascd. Zadar-
nic tatal lui a adus cele mai mdndre fete ale im-
pdrdfiei, 011 aleagd din ele sofie, feciorul a
rdspuns di nu vrea sd ia pe niciuna, find numai
pe Ida de impdrat; ,si dacd iii o dobdnde$te, a-
tunci mai bine sd moarc7. Bdirdnul impdrat s'a
intristat $1 a grill cdtre fecior: ia din visteria
mea aur si pietre scumpe cdte vrei, ia-fi ci pe
tofi slujitorii mei cu tine, sa fi-o aduci". Fecio-
rul de impdrat s'a inveselit, a pus sd itzcarce in
care Mate comorile $1 a inarmat slujitorii, sad
urmeze. Dar nu §tia drumul la Valea Galbend si
in toatti impdrdfia nu-1 stia nimeni. Atunci s'a dus
cu tot alaiul la Skin/a Miercuri ci 1-a grad: iu-
besc pe frumoasa fad de impdrat $1, dacd nu o
calla, atunci trebu.e sd mor. Am pornit sd o iau,
dar nu cunosc drumul la Valea ualbend". 5i
Slinta Miercuri s'a induio$at de iubirea lui $i
www.dacoromanica.ro
202

i-a rdspuns: Trimile inapoi cdldrii tofi si lode

comorile, incaledi aici pe calul asta care fuge
ca vdntul, ca fulgerul si ca gdndul i ,stie dru,-
mul la Valea Galbend. Dar nzai intdi va sd treci
prin Va lea Amintirii; acolo sd nu opresti sl sd
nu descaleci, cd apoi le vei cdi". Aland feciorul
de inzpdrat a prins inimd si a tritnis inapol pe
log cdldretii i toate comorile. Apoi mulfumi
Sfintei Miercuri si porni la drum. Strdbdtu el cd-
lare pdduri si munfi, trecu innot lacuri nzari si
inima lui era stdpdnitd de mandra laid de inzpdt-
rat. Astfel ajunse in o vale fruntoasd, care atat
de minunat senzdna cu grddina pdrinteasad, Inc&
i se pdrea cd e din nou acasd. A/and ii anzinti
de impdratul cel bdtrdn, cdt de trist era la ple-
care si cu cdtd grije trebue sei se gdndeasca la el.
Cu cat zdbovea in acea vale, cu atilt feciorul de
inzpdrat devenea mai trist, apoi descdlecd si se
asezd sub un copac. Aland auzi cum franzele co-
pacilor grdiau intre ele povesteau cd impii-
mita cel bdtrzin s'a imbolndvit de inimd rea si
e pe moarte. Feciorul se inspdinuintli tare, in-
cdlecd si cdldri repede spre casd. Cdnd sd ajungd
la impdrafia tatdlui sdu, afki cd impdratul e sdL
ndlos si adastd, plin de nddelde, fericita Ina-
poierc a fiului. 5i iardsi incepu tdnilrul sti se gdn-
deascd la frunzoasa fatd de irnpdrat ci durere
grea 11 apasa cd a ascultal vorba frunzelor. Porni
cdlare la Slcinta Vineri, ca sd-i ceard ajutor. Ea
11 certd cd zdbovise in Valea Amintirii cu toate
cd fusese oprit; dar la zz;eind ii deirui ,o floare
si-i zise: daed vezi in palat 0 fercastril deschisei,

www.dacoromanica.ro
 203

atunci arunca Iloarea; dar mind sti alungi acolo,

va sa strabati Valea Desneideldii, paze5te-te sui
nu zabove5ti acolo, allminteri ai sd le ciiie51i".
Feciorul de implirat mulfumi,incalecti pe armdsar
51 porni volos. Cdnd zdri acum Valea Amin-
tirii, dete pinteni calului ci inchise ochii, pdnd
trecu departe. Apoi se bucurd cd a biruit pri-
meldia 5i tot ce mai avea de Mat i se Mira u5or
pe ldngd incercarea asta. Cdldri a5a mind seara
5i, cdnd se intanea, ajunse iarti51 in o vale.
Acolo copacii erau at& de de5i, incdt nu puteal
zari nici soarele, nici tuna, 5i adesea crengile tdiau
drumul calului. 5i and leciorul de imparat Itt
in vale, se intristd, gdndindu-se la toate piedi-
ciM pe cari trebuia s& le biruiascd. Chiar dacd
ar isbuti in lapta cu balaurul, cunt ar putea el
sil deschidd ucile inchise cu 5apte clwi 51 cum
a se acatere pe zidul de otel Mehl, Malt ca
turnal? Si, dacd nu va isbuti 5i va fi nevoit sti
se deplirteze de palatal minunat, lard sti 11 flicut
vre-o ispravti, nu va a/tinge, in impartifia iaiuilui
sat, bagocura tuturor? Se opri, cobori de pe
cal 5i se a5ezd sub an copac. In ramurile copa-
cului sta an corb, care grai Ieciorului de impd-
rat: prim zidurile de otel n'a trecut nimeni nici-
odata 5i dacti te duci la palatal fermecat 5i te
inapoiezi fdra Irumoasa Iatcl de imptirat, atunci
vei Ii de rdsul tuturor". Atunci Ieciorul de im-
',drat se ru5inti; inailea i chiluiri repede inapoi
spre casd.
Dar pe and se apropia de impardIie, Mate gni-
file if pdrdsird 51 tare se cdi cd se Iiisase prostit

www.dacoromanica.ro
204

de corb. Cdldri acum la Sttinta maica Durninicd,

ii povesti tot ce se intdmplase 5i o raga sd-i a-
jute. Stan/a Duminicd il certd cd se oprise in
Valea Desaddejdii, in loc sd o strdbatd repede,
cum tusese povdtuit. li ddrui o pasere 5i-i zise:
dacd vezi cd taut cea trunzoasd varsd o lacrimd,
dd drumul paserei acesteia sd sboare". Feciorul
de impdrat se inveseli, inailecd 5i porni a treia
oard spre Valea Galbend. Cand zdri Valea Amin-
tirii, o strdbdtu repede 5i tinu ochii inch4i, ca sd
nu poata vedea priveli5tea cea dragd, ce-i amintea
de grddina pdrinteascd a tatalui. $i inainte sd a-
jungd in Valea Desnddejdii, culese frunze ili
astupd urechile ca sli nu audd glasul corbului.
Dete pinteni calului 5i strdblitu cu bine valea.
Acum prinse inimd 5i ce mai avea de pleat i se
Ora u,sor, pe ldizgd cele indeplinite. $i merse cd-
lare de dimineata pdnd seara 5i de seara pad di-
mineata 5i sosi la gura Vail Galbene, unde sir&
juia balaurul. Dihania avea pretutindeni, afard de
coadd, o pavazd de solzi tare ca otelul 51 nici o
armd nu o putea strdbate. Cdnd viizu pe lecioral
de impdrat, se pregilti sd-I inghitd; dar acesta se
teri repede cu calul, infipse sabia pdnd in präsele
in coada balaurului 5i-1 pironi teaplin de skincd.
AdnA ce balaurul sd scape de aci, leciorul de im-
parat card bolovani 5i-i prliväli de inlibtql dihania.
Apoi aldri voios in Valea Galbend, unde whiz pa-
latal cu acoperi5 strdlucitor de argint 51 ctt zidul
de otel.
Frumoasa laid de impdrat trdise bucuros primal
an in palatal el, se destdtase la vederea stdlpilor

www.dacoromanica.ro
 206

de preg, a copacilor de aur 5i a florilor din felurite

pletre scumpe. Dar, dupd un an, se intristd 5i rd-
rase in oddile ei 51 nu vru sä mai iasd afard in
grddina cea strdlucitd. Si cad shilitoarele ei o
intrebard ce-i lipse5te 51 dece e a5a de tristd, ea
rdspunse: e an an de cand sant in palatal acesta
51 and am intrat aice era afard primavard; eu
'hull nu mai pot se" veld codral verde 51 campiile
inflorite, pentru cd fineti toate ferestrele inchise
5i de aceia am sd mor". Atunci slufitoarele s'au
speriat foarte, did se temeau de mania implira-
tului, dacil nu i-ar asculta porunca, 5i se temeau
5i mai mull de mania lui, dand frumoasa fatd ar
muri. 51 o rugard malt sd fie iard5i veseld. Fata
de impdrat insd nu le ascultd 51 nu gastd mancare,
nici bduturd 5i se intristd atat de malt, incdt fru-
musefa i se duse. Atunci slulitoarele se inspdiman-
lard 51 deschiserd fereastra oda-1i; paserile cantau,
cerul era albastru 51 poiana verde 51 aerul proas-
plit al primaverii pdtrundea in valuri largi in
odae. Fata de imptirat se bucurd, merse repede
la fereastra 51, and sitnti aerul inviordtor de pi-1-
mavard, se insanato5i, deveni frumoasd ca inainte.
Pe and stdtea la fereastra 51 privea la Valea
Galbea, se intampla sli treacd un smeu, puternic
duh care trdeste in pe5terile muntilor 51 poate sEl
capete orice infati5are. Se prefdcu in mint 51 and
adie pe fafa 51 umerii frumoasei fete, se aprinse
de dragoste 51 furd cEl va 11 a lui. Cdnd veni
noaptea, el se pre filcu in stea 51 se repezi in odaia
fecioarei. Acolo insid el se prefdcu in un frumos,
luminos Mar 51-i grai: E5ti cea mai frumoasd

www.dacoromanica.ro
200

dintre femei i nici un cnn rzu e vrednic sa4i des-

facd cingdtoarea hainei; eu insd stint mai puternic
decal toti muritorii i impdrdtia mea nu are mar-
gini. Urmeazd-md $1 a mea, te voi duce acolo
unde e lumind ve$nicd, mai sus de nori,in vecind-
tatea soarelui". Atunci rdspunse frumoasa fatd de
impdrat: nza dor ochii, cdnd le privesc $i nu pot
suferi stralacirea ta; dacd le-a$ urma, a orbi $i
vecindtatea soarelui m'ar arde". Atunci smeul cel
puternic se intristd, se prefacu iard$i in stea $i se
inapoie in cer. Acolo rlinzase el &raid noaptea $i
privi jos in cdmdrufa frumoasei fete; razele lid
ins& erau palide 5i Mncede, par'cd ar fi lost intu-
necate de jale.
$i clind veni noaptea armlitoare, puternicul
smea se pre/ilea in o ploaie $i azu in odaia fetei
de impdrat. Acolo lad el hall infdti$area urzui
tdnar frumos, ai cdrui ochi erau alba$tri ca
marea cea addna $1 al cdrui par lucea in lu-
mina lwuii ca solzii pe$tilor. $1 gredi clitre ea: ur-
meazd-ind $i fii a Inca, te duc acolo unde nu pd-
frunde razd de soare, addnc sub fundul marl,
acolo iti ddruesc castele de coralii ro$ii $i albe
margaritare". Fecioara de impdrat rdspunse a-
lunci: Mi-e frig in apropierea ta $i, dacd te-as
urma in palatele tale de mdrgean $i inlirgdritare
albe, unde nu patrande nici o razd a soarelui, a-
tunci ar trebui sd rizor de frig". 5i puternicul
smeu se intristii $1 zise: ce trebue sit fac eu ca
tu sd md iubeyti? Cere ce vrei, dar fii a meal"
Atunci Ida cea framoasd gdndi sd-i incerce pu-
terea iubirii i (lath nici o jertfd nu i-ar fi prea

www.dacoromanica.ro
 2117

mare ca §-o cristige si-i grdi: ca sá te urmez si

sa fiu a ta, trebue sci te lepezi de toald puterea
si nemurirea ta, trebue sd fii un om ca tofi cei-
lalfi, ca sá le pot imbrdeisa lard sd md tern de
tine". Atunci duhul cel puternic se WM' la fala
cea frumoasd i nici o iertfa nu i se pdru prea
mare pentru iubirea lui si grai: fie dupd cum
doresti! mdine voi sbura la Scaunul Domnului si-i
voi aduce inapoi nemurirea ci puterea pe care mi
le-a ddruit si-I voi raga sd ma preschimbe intr'un
om slab si muritor, ca tit sti fii a mea". 5i zicdnd
cuvintele acestea, s'a prefacut in curcubeu, s'a
urcat sus in cer si a rdmas acolo toata noaptea
de-asupra palatului fetei de impdrat.
In dimineafa aceea, se ivi feciorul de impdrat
inaintea palatului ci ceiMri imprejurul zidurilor, dar
nu putu sá intre pe niclieri. Atanci vdzu cd o fe-
reastrd era deschisd, dar era aldt de 'Malta cd nici
o sligeata n'ar fi aIuns-o. Feciorul de imparat isi
aminti de floarea, pe care i-o dciduse SIdata Vi-
neri si-i dete drumul sli sboare. Floarea trecu
prin fereastra deschisd ci sburdnd pdnd acolo
unde sedea frumoasa latd de impdrat, ii azu in
poald. Ea impletea din flori o cunund, iar florae
erau de felurite pietre scumpe, albastre, verzi, ro-
sii, si foile si crengile erau de aur, toate lade din
grddind. Cdnd zdri ea floarea, care cdzuse in
poala ei, scoase un strigdt de bucurie ci aruncd
pe toate celelalte care-i parurd unite pe ldngd a-
ceasta singurd. 5i nu era decal a Iloare obisnuitd,
cum vazuse nenumdrate zilnic in vremea cdnd
cuireera sIohodi. $i s?irutd Hoare(' si, incantatd,

www.dacoromanica.ro
208

sorbi mireasma ei 5i nu se putea sdtura, privind

vinele ginga5e ale frunzelor. Apoi se duse repede
la fereastrti, pe unde venise floarea, nciddjduind
cd viintul ii va mai arunca 51 allele. Cad insd
ajunse la fereastrd, ziiri pe frumosul fecior de im-
parat stand in lafa ei; el li zise cd a venit prin
Valea Amintirii si prin Valea Destuidejdii 5i
cd a ucis balaurul cel puternic, ca sci a-
jungd Nina la ea 51 sd o dual acasii sotie. Pri-
virea florii de5teptase insd in fata de impd-
rat dorul de vechea ei vieafd slobodd, a5a di
ar fi pdrdsit bucuroasd palatal 51 grddina de aur.
51, cu cdt se gdndi la primejdiile ce le infrun-
lase din iubire pentru ea, cu aidt fecioral de im-
pdrat ii pldcu mai mull. 5i el stdrui tot mai mull
rugdnd-o sd-I urmeze ca mireasd in impdrdtia ta-
tdlui via si-i ardta ce mare e puterea aceluia, di
are mai matte pietre scumpe decal aur are tatdl
ei 51 mai mull aur decal argint are impdratul,
tatdl ei. Atunci framoasa fatd de impdrat n'a mai
putut sd lupte cu rugiimintea lui 5i iubirea ei
pentru fecioral de impdrat se aprinse puternic.
Cdnd insd gdndi cd nu va putea sd iasd din palat,
pentrucd toate u5ile erau inchise cu 5apie chei,
atunci incepu sd pltingd. Jar feciorul de impdrat
vdzu cum lacrdmile Wel picurau, i5i aminti de
paserea ddruitd de Sliinta Puminicd i-i dete
drumul sd sboare. 5i paserea se arca sus, tot mai
sus 5i, crescu mare, tot mai mare. lar cdnd a-
junse in fata fetei ii grdi: urcd-te pe spinarea
mea, sit te duc jos". 5i cdnd ea pregeta ii grdi
din nou: fit implicatd 51 nu te teme de nimic;

www.dacoromanica.ro
 209

am apropiat pe unul de altul, peste praplistii $1

marl $i peste zidurile cele mai Matte mai multi
tineri indrdgostifi dealt flori are primdvara".
Aland frumoasa lata de imparat prinse inima,
se avdnta pe spinarea pasdrii ,si se last" los la
tandrul fecior de imparat, care o saruld ginga$,
o urcd pe cal si sbara ea ea.
In vremea aceasta sosi insd imparatul la pa-
latal din griidina de aur, sd-si vada fata. 5i cdnd
vazu cd ea fugise, fu cuprins de o strasnicti ma-
nic", porunci sd fie omordte slufiloarele si alerga
dupii fugari cu tofi cdldretii Id. Cdnd insd fe-
ciorul de Imparat zari pe cei ce-1 urmareau, ln-
/rebel pe frumoasa fata de imparat: cdt de re-
pede sd calaresc, ca sd scap de slufitoril tatalui
Mu?" 5i ea grill: ca vantul!" Atunci cdlaretii
inzparatului nu mai putard sa-i urmateasca; el
insd avea an cal pe care i-1 ddruise un vrdfitor
si se apropie tot mai mull de fugari. 5i iard$1 in-
treabd feciorul de imparat pe frumoasa cdt
de repede sd calaresc ca sa scap de Mull Mu?"
51 ea raspunse: ,,calareste ca fulgerul!" Dar im-
pdratul se apropia tot mai mutt, incorda areal $i
tinti catre feciorul de imparat. Atunci acesta spuse
calulal: sboara ca gdndul!" si pana slu star-
;ceased vorba, fund atilt de departe, incdt ceea ce
inaintea lor parea an nor intanecat, pe data nil-
mdnea ca un nor in urma lor...
Pe cand ins?'" feciorul de impdrat sbura etc fru-
moasa fatd, smeul cel puternic sbura la scaunul
lui Dumnezeu: Doamne, lti aduc inapoi toed
stralucirea si puterea ce mi-ai &fruit. lubesc o

www.dacoromanica.ro
210

copild a piimdniului, de-aceea ingddue-nzi, a

Doamne, si fiu vremelnic si slab ca ea!" Ziditorul
insa riispunse: Tu .nu stii ce ceri. Copii pdmasn-
tulai sant Ca spuma nzãnii, o adiere de vdnt ii
pliismueste, o adiere de villa Ii nimiceste. Si iu-
birea lor e ca o stea cdzatoare, vine din cer, mer-
sul ei este luminos, dar se stiinge cum atinge
pdmtintal si viafa ei fine numai o clipa". Smeul
insd se raga' a doua oard. Atunci Domnul zise:
priveste jos!" 5i smeul vtizu cum frumoasa fatti
de impd rat, care-i cerise jertfa puterii si ne-
muririi, fugea in brafele unui lizt al pdmantului.
Atunci o lacrimd ciizu din ochii cella prii de
moarte,intilia dela inceputul vesniciei, si lacrima,
cdzdnd in Itindul mdrii, se Iticu murgdritar.. 5i
pluti de-asupra celor ce fugeau, desi calul lor ii
ducea iute ca gyindul. El insd nu voi ca unul sá
moard in brafele celuilalt, tot iubea pe fata de
impdrat. Lud deci o brdfard de pref, cu pietre
scumpe, care scdnteiau ca tot atatea stele, si o
aruncd pe ramurile unui copac. Si cdt de repede
caldreau ei, frumoasa fatd tot vdzu brafara sera-
lucind ci zise feciorului de impdrat: sit ne oprim,
sd vdd hucnal cel minunat!" El se opri, o cobori
de pe cal si se urcd in copac, sá ia brdfara. Si
cdnd frumoasa fatd rdmase singurd, smeul cel
puternic apucil o namild de stiincd, mare cdt an
palat ci grea cdt tot feral ascuns in pcimiint si-i
dete drumul asupra locului unde sta Ida de im-
pdrat. Feciorul de imparat rdmase insti neatins.
Dar cdnd whit sfdrsitul frumoasei fete, cdzu pe
stdnca aceea care o sdrobise ci rdmase intins trei

www.dacoromanica.ro
 211

zile si irei nopti. Apoi se scald, arca pe cal si

porni incet spre cash. Cdnd insd ajunse in Valea
Amintirii nu putu merge mai departe si se asezd
sub un copac. 51 pdsdrile in ramuri antau can-
tece care preamdriau minunata Irumusete a Wei
de impdrat. lar el ascultd aceste cdntece Find
muri".
*
*

Aceasta e povestea culeasa de Kunisch. Daca

e interesant de urmarit ce elemente Ii alege un
scriitor din diferitele motive ce le int5.1ne5te in
viata, nu e mai putin interesant de urmarit ce nu
vrea sli primeascd §i ce sau cum modifica motivele
primitc. Sä urrnärim acum din acest punct de ve-
dere Fata din grddina de aur" i Lucealdrul
care a isvorit din ea.
In Fata din gradina de aur avem urmatoarele
personagii:
1. Fata de imparatobiectul dorit (=mama+
sora+femeia in general).
2. Feciorul de imparateroul ce eAvne5te la
cea dintâi (=copilul).
3. Tatal feteipiedica care o intA1ne5te in cale.
Nina aice totul e normal 5i corespunde moti-
vului obicinuit in pove5ti, unde e redata lupta de
emancipare a copilului de sub strapica tutela pre-
puberala. Dupa ce Ii reu5e5te sa inlature piedicile
oe i se pun in cale i cari i, se par a5a de grele
luck trebue sä recurga 5i la sfaturile 5i ajutorul
imaginelor materne (Sf. Miercuri, Sf. Vineri 5i
Sf. Duminica), ajunge pe'ncetul sa sdrobiasca

www.dacoromanica.ro
212

opozitia tatalui, in care vede copilul principalul

du§man, ajunge la femee i totul reintra in nor-
mal: ei sant pe drum spre nunta vietii.
Prima piedicd ce o intâlnete eroul (copilul
feciorul de imparat) din Fata din gradina de
aur" e neAinta. Nu §tie drumul, care e secret ca
pentru orice copil. Drumul adevarat spre femee §i
sexualitate nu-1 §tie, natural, decAt tata. Lumina
ii vine insa in parte dela mama (Sf. Miercuri)
care, dupa cum se vede, 11 tie i ea, ceea ce se
intAmpla §i in realitate. Cu alte cuvinte intai
mama ii da copilului de banuit prin faptul ca
prezinta o serie de modificari fiziologice (sarcina,
menstruatie, na§tere etc.) cari trebue sa-1 §ocheze
pe copil §i sa-i dea de gAndit. Pe de alta parte
ac,e1 secret" i-1 desvalue §i animalele, pe cari le
surprinde copilul destul de des in flagrant de-
lict 1). In aceasta poveste armdsarul e indruma-
torul. Fara vorba cä, odata ce a putut surprinde .

un copil o pereche de astfel de animale in exer-

ciul sfântului nit al spetei, nu mai rämane in-
doiala ca i se limpeze§te drumul".
A doua piedicd ce se pune in drum spre obiecti-
vul normal, extra-familiar, e incleierea, fixarea
in familie, Valea Amintirii", care atat de malt
semäna cu gradina parinteascii". Cine nu se poate
deslipi cu sufletul de obiectivele de-acasa. (mama-
sora) i, in general, de toata atmosfera §i regi-
i) 11 rog pe cititor sa nu judece olimpic din situatia
lui omni5cienta de astazi, ci sa incerce a se identifica cu
copilul i cu toate fiiimant6ri1e lui pentru desvaluirea
secretului".

www.dacoromanica.ro
 213

mul de educatie din famiie, nu poate ajunge la

tinta. Dar, in sfArsit, dupà ce face feciorul de im-
parat o mica recidiva, intorcându-se acasa, ii
ia inima in dinti i porne§te iardsi la drum. Dar
o a treia piedicd Ii apare in drum si anurne Va-
lea Desnddefdii" cu alte cuvinte frica de greu-
Idea lucrului", ceea ce, in realitate, la puberanti,
apare sub forma de frica de impotenta sau mai
precis o teama ca nu va proceda bine, cal nu va
satisface femeia, ca se va face de ths, o teama
de disproportia anatomica etc. In aceastd epoca
femeia e, pentru adolescent, un obiectiv extrem
de greu de atins, o aseaza in mintea lui pe un
piedestal de inaltimea unui turn, ca acela unde
se afla fata de imparat, dar totusi incurajat de
mama (Sf. Vineri), care e si ea o femee, care
i-a dovedit cä poate fi si el iubit, indrdsneste sä
inainteze, sä dea tot mai aproape thcoale obiec-
tivului vizat.
A patra piedia 1) §i cea mai grozava e balau-
rul, cerberul care pazeste intrarea dela Valea gal-
bena (?) si care reprezintä acelas lucru ca i ar-
pele din paradis: e tatal cu groaznicul lui organ
viril care-1 paralizeazä pe-al adolescentului prin
comparatie. In povesti e reflexul unor stari pri-

i) In poveste II opri pe erou (in Valea Amintirii), do-

rul de tata, in realitate e friar de el §i dorul de mama.
Acestea se manifesta sub forma de n4ine de parinti
ce-ar zice ei sä afle". De ru§ine, de frica, din netiinta,
adclescentul nu indräsne§te" multi vreme sä-§i pue visul
in practica §i and indrasne§te... Va aduceti aminte ce
furtuni trebue sa suporte bietul lui suflet!...

www.dacoromanica.ro
214

mitive unde nu se concepe §i eu i tu" ci ori eu,

ori tu", ca §i in mitologie unde nu l'a mo§tenit
Zeus pe Uranos ci l'a castrat §i rästurnat cu a-
jutorul mamei. In pove0i se depäse§te realitatea
actualä a raporturilor dintre om §i om, reacti-
vandu-se sari mult mai primitive ca in vis.
In sfar§it a biruit toate piedicile §i iaa-1 pe
feciorul de imparat in apropierea femeei (fata
de imparat). Dar alta greutate e conceptia ce
§i-o face bgiatul despre femee in general, dupä
cum am amintit mai sus 0 pe care o crede impo-
sibil de scoborit pang la el dar... i-a dat mama
(Sf. Vineri §i Sf. Duminicg) ceva cu care se poate
s'o scoboare totu0. Acel ceva e o floare" i o
pasare", doug lucruri cari au capacitatea de
a se rddica in sus §i de a pgtrunde printr'o fe-
restrue care fusese incuiatg cu §apte lacate §i
care era opritg de imparatul (tatäl ei) de a o
deschide sub pedeapsg cu moartea. Aice nu
facem nimic fàrä intelegerea simbolurilor §i,
lucru ciudat, in felul acesta se limpeze0e totul 1).
Floarea care se ridica in sus si-i cade kid in
poald, nu poate sg fie deck un simbol falic 2).
Ba mai mult, chiar §i in realitate, floarea nu e
deck aparatul de reproducere al plantei. Pase-
rea" care sboarg in sus §i, pe masurd ce se ri-
dia, cre§te in dimensiurn 3) pentru ca sa o ia pe
fatg pe spinarea ei, ei bine, paserea care a apro-
1) Dece se potrivesc aceste lucruri? Sau poate cà
limba româneasca are dota intelesuri ? dar dece le are ?
2) De aice: a deflora.
3) Rog a meld pasagiul.

www.dacoromanica.ro
 215

piat pe unul de altul, peste präpàstu i man §i

peste zidurile cele mai inalte, mai mul(i tineri
decdt Ilan are primdvara", nu poate fi alta de-
cat banala pasarical" din camera cophlor 1).
Dar, ca intotdeauna, dupa fapta vine frica de
urmari si de pärinti dar, in sfArsit, datoritä impe-
tuozitatil tineretii si dragostei scapa de urgia
tatei i totul intra in ordine. Acesta e mersul nor-
mal al lucrurilor i pâtia aice povestea corespunde
intocmai motivului strdvechi popular.
In ce priveste fata, am vrea sä atragem si aice
atentia asupra unor amanunte, cari din intAm-
plare" se potrivesc tot asa de bine felului de a le
interpreta de mai sus. Fata [Ana la o anumitä
viirsta e liberä, e läsatä sa s joace, sä alerge, sä
sburde, sa-si facà de cap chiar si jocurile se-
xualc sant obicinuite la copii pana când deo-
data (evident, la pubertate\ incepe a fi ingräditä,
pazitä, ferita ..nu este voe!" In poveste o ga-
sirn inchisa intfun palat cu ziduri de otel, de ne-
patruns si la o inaltime de neatins. Inältimea co-
respunde in general inältimii la care o /idled
sfiala baiatului si-apoi idealului de puritate fecio-
relnica ce li se imprima prin educatie fete-
lor in suflet, ideal care nu le permite sä deschida
intrairile" cari trebue sà ralmAe zavorite si pa-
zite 2). La inceput se impacd cu acest ideal pang
t) Cinc nu e de acord, c rugat sa inchida cartea.
2) In poveste frana e in afard imparatul (tatal)
a inchis-o i i-a pus pazal. Aceasta se intAmpld si in rea-
litate: piedica la inceput e in afard (parintii i socie-
tatea), si de-abia pe urrnd sc intcriorizeazil aceste frane,
devenind inhibitic tnorall
www.dacoromanica.ro
216

and incepe sd. se plictiseascd", sä sufere de

urit" si nu mai stie ce sä facd. Florile artificiale
cu cari se joacd fata in singuratatea ei nu pot
viza deat ,./ocul" artificial, adica jocul auto-ero-
tic. (E probabil cä aceastd aluzie tine de Kunisch).
Atributul artificial" a fost deplasat dela joc" la
flori, cum se intâmpla adeseori si in vis. Cand a
vazut insd floarea" naturald, floarea cum o stia
ea de copild, floarea care a patruns prin fereastra
si! i s'a aruncat färä veste in poald, a renuntat la
cele artificiale 5 si-a dat drumul pe spinarea pa-
serii" care a scoborit-o din inaltimile curatiei ei
de fatd.", dupä care urmeazd persecutia din partea
tatei, de care o apärd insd voinicul dupd. siste-
mul care Inge mai tare"... un minunat i duios
compromis psiho-afectiv popular. Faptul Ca voi-
nicul luge mai repede insemneazd eà el e mai
nazdrdvan deat tata, deci cá i-a gäsit fata un
vrednic aparator de urgia celui dintâi. Vitejia se
aratä insd prin faptul cä el fuge mai repede
decat tata, ceea ce ar insemna cä oriat det vajnic
aparator ar vedea o fata in iubitul ei, tatal tot pri-
meazä in sufletul ei, intrucAt prea e aproape da
timpul and vedea in el un zeu atotputernic. In
ultimul moment, and era gata sad ajungd impd-
ratul din urrnä, ei fug iute ca gAndul" adica
o, de-am scapa de el 1" unde se manifestd pa-
roxismul compromisului dintre fricd i vitejie.
Cum am spus, pAnd aice totul e normal, e mo-
tivul popular cunoscut. Ceea ce ne bate insä ime-
diat la ochi 1) e o altd piesd care a fost supra-
1) $i care nu i-a sdpat nici D-lui D. Caracostea.
www.dacoromanica.ro
 217

pusà, grefata pe cea de mai sus si care socheaza.

E ceva ce nu mai intra in patrimoniul general
omenesc, ceva aparte si, ca atare bolnavicios. In
poveAea culeasä" de Kunisch mai intervine un
erou B., care nu seamAnd inSá cu eroii obicinuiti
din povesti. Caracteristica acestui smeu-erou stä
in faptul cä e trivalent s. a.:
1. Dintr'un anumit punct de vedere .se asea-
mäna eroului obicinuit in povesti (Flt-frumos, fe-
ciorul de impärat, voinicul näzdravan=copilul) cu
care ne identificam i pe care-1 simpatizarn. El se
indragosteste de fata pe care insä nu vrea s-o ra-
peasca prin fortä i viclesug, cum o fac smeii a-
devarati, ci calla s-o cAstige cu buna, prin dra-
goste, cum obicinueste eroul clasic, eroul care
sufere.
2. A doua valenta: eroul-smeu are o serie de a-
tribute paterne, seamdria cu imaginile de aceastä
natura adica e atotputernic si persecutor, deci o
träsaturd antipatica pe care, in mod obicinuit, o
gasim reprezentata in povesti prin smei, balauri
etc., figuri derivate din cea paterna care se opune
la elanul afectiv al copilului-erou.
3. A treia valenta e femeninA intrucât persecutia
se adreseaza in primul rand fetei si nu feciorului
de impArat, rol pe care il detine in mod normal o
imagine materna (mama paidurii, stima apelor,
sgriptoroaica, mania smeului etc.). Aceea ce e
pentni baiat 06.1, in care vede el principalul dus-
man si concurent in calea pornirilor instinctive,
aceea e pentru fata imuna, care exercitä in mod
obicinuit paza morala a fetei.

www.dacoromanica.ro
218

Dupa cum vedem acest smeu-erou reprezintá in

acela§ timp si in aceeas persoana toate trei pie-
sele din poveste adica erould-femeea+autoritatea
care pune piedici ceea ce este egal, in general
cu tata+mama+copilul. Ei bine, aceasta situatie
ciudata i anormala o gasim tocmai la narcisti
cari au ramas incleiati in faza prepuberald, in p1M
complex -oedipian. 0 gasim la indivizii cari au fost
nevoiti sa. se identifice cu mania, pe-a carei ima-
gine si-o asimileaza in suflet si pe care o joaca
asimilandu-si insa, in acelas timp, si groaznica
autoritate parinteasca care pedepseste. Asa ca
acesti oameni nenorociti se iubesc pe sine in-
trunind subiectul i obiectul in aceeas persoana
dar in acelas timp se si pedepsesc singuri, pro-
ducandu-si cele mai mad suferinti. Cu alte cu-
vinte, se iubesc pe sine ca si curn ar iubi un object
extern (mama) si se pedepsesc pe sine ca si cum
i-ar pedepsi o autoritate external (tata). Totul
ce se intampla in povesti in lumea externa
se intampla la acesti oameni in lurnea lor in-
terna.
Piesa acestui erou-smeu nu poate fi patrimoniul
intregului popor, ca o moneda, intrucat acolo nu
au valoare particularitatile individuale, cayi cad
in mod automat, ci numai factorii comuni cu va-
loare general omeneasca. Aceasta ne dovedeste
in primul rand cl insusi Kunisch a intervenit cu
elemente proprii in alcdtuirea povestii si in al
doilea rand ca el singur era un personaj de a-
teastä .nattira, adica un nediferentiat, un interio-
rizat, un narcist. Situatia lui o mai putern deduce

www.dacoromanica.ro
 219

si din citatul d-lui Caracostea (1. c.) din prefa4a

insemnarilor de calatorie ale lui Kunisch:
Tara pove,stilor Seherazadei se ridia in la(a
sufletului meu cu palmierii 5i cu minaretele ei, cu
califii 51 feineile acoperite... 51 visul meu imi a-
rata* 51 alte icoane din Nord 5i din Sud, dela Rd.-
siirit 5i dela Apus". Imaginea ce si-a fäcut-o d-1
Caracostea despre Kunisch corespunde intocrnai
portretului unui interiorizat, insträinat de lumea
reala: 1) Copil, pe ccind camarazii sburdau, ca
eroul celui de-al doilea basin 2), rlinzdnea cu gdn-
dul dus la altd lame". Kunisch era singur un ne-
fericit, un nestatornic, un pribeag bolnav suflc-
teste; cei fericifi nu cdllitoresc" spune el in acelas
loc, ori el a calatorit a wizut soarele rdsdrind a-
supra pddurilor de porlocali din Hieres 51 asupra
cdmpiilor de ghiafli ale Nordului, am dormit in
cortul Arabului 5i am visat sub cerul insorit al
Iloliei, am ascultat povestitori pe Atinaidanul
Stambulului 51 improvizatori in piafa San Marco,
am contemplat de pe mun(ii uria5i cdmpiile 5i
din corabia care troznea marea in/aria/à..." Era
deci un om care incerca sa fuga de sine si de con-
flictele sale nerezolvate. Era cu alte cuvinte un orn
din categoria psiho-afectiva a lui Eminescu. Astfel
Ca piesa care pentru noi e socanta, piesa trivalenta
care a isvorit dintr'o structura sufleteasca iden-
tica cu a poetului s'a potrivit sufletului acestuia
casicum ar fi fost luata de-acolo. De-aceea a si

1) ID. Caracostea: Isvoarele poemei Luceaiärul-1926.

a) Frumoasa RLrI corp.

www.dacoromanica.ro
220

trezit un ecou in el, de-aceea a si putut-o prelucra

pâtiä la ultima perfectiune andu-i insa, in ce
priveste amanuntele, timbrul sau personal, care nu
putea sä fie, färä rest, congruente cu cele Ku-
nischiene 1).
Luceafarul, asa cum a fost fäcut, corespundea
insa unei anumite faze de evolutie a lui Eminescu,
o faza in care a ajuns la un echilibru care, desi
vicios din punct de vedere al unui psihic normal,
dar era totusi un echilibru. Daca nu intervenea
paralizia generala care sa pue capat tuturor fed-
mântärilor sufletesti, Eminescu s'ar fi invârtit
vesnic in jurul acestui punct. Orice ar fi produs
mai tArziu n'ar fi fost decAt reluari ale unuia si
aceluias motiv cu timbrul din Luceafärul, re-
luari cari nu i-ar fi servit decAt ca niste stAlpi.
de sustinere ai principalului lui poem i, poate
ca, acei stAlpi n'ar fi facut decAt sa micsoreze
din maretia singuratica a capodoperei sale.
Dar sä vedem ce-a fäcut Eminescu din povestea
Kunischiana. Fata de impärat rdmâne, la inceput
aceeas, obiect rar, superior, cu timbru intangi-
bil matern:
Si era una la parinti
Si rnandrYn toate cele,
Cum e fecioara intre sfinti
$i luna intre stele".
Dupa cum se vede, trebuia s-o urce si el pe
t) Daca cineva consurnä o gräsime oarecare desi e
grasime organismul care o inglobeazI ii da timbrul
unei gräsimi personale. Dirt punct de vedere psihic, fe-
ttomenul se petrece in acelas fel.

www.dacoromanica.ro
 221

piedestalul intangibilitatii al sfintei fecioare",

träsatura eminesciana stereotipa. Dar pe acest
piedestal n'o tine multa vreme, dupa cum vom
vedea mai la vale.
Figura eroului A (feciorul de imparat) devenit
Catalin 1) a fost redusa la:
Un paj ce poarta pas cu pas
A 'mparatesei rochii,
Bdiat din flori si de pripas,
Dar indrasnet cu ochii..."
parc'ar fi copilul din romanul familiar", care-§i
poate permite orice, caci imparateasa nu-i e mama
adevaratä §i nici fata ei sora, a5a ca nu mai poate
fi vorba de conflicte cu morala externa sau in-
terna. Acel indrasnet cu ochii" e caracteristic
pentru copii and urmaresc schimbarea toaletei
persoanelor fernenine din famiie 2).
De-asemeni s'a schimbat la fata §i smeul dupa
ce devine Hyperion. Aice, dupa ce incearca s'o
cucereasca pe fata §i dupa ce vede cä e imposi-
bil din cauza prea marl distante dintre ei, el
renunta pur §i simplu la ea in favoarea copilului
CIO. lin, in vreme ce el singur se mu1tume5te cu
aureola paterna, ramânând nemuritor ca Dumne-
zeu-tatal:
Traind in cercul vostru stramt
Norocul va petrece
Ci eu in lumea mea ma simt
Nemuritor si rece".
I) El Catalin, ea Catalina par'c'ar fi frate i sora.
Vezi si Angelo si Angela, Cesar si Cesara, etc.
2) Acest fapt ne e foarte cunoscut din expunerile bol-
navilor nostri.

www.dacoromanica.ro
2.)2

Daca' rolul feciorului de impArat a sckut pilna

la paj §i copil din hon ci de pripas", rolul smeu-
lui devenit Hyperion, a crescut in aceea§ masura.
In Luceafarul gashn deplasari de accent atat in ce
prive§te motivul caci cel primar, popular e re-
dus plank' aproape de dispaitie in vreme ce
cre§te cel de-al doilea supragrefat cat 5i in
ceea ce privete eroii. In povestea lui Kunisch
accentul cade pe eroul A, in Luceafarul pe B.
Daca a facut aceasta Eminescu, nu ramâne in-
doiall ca a trebuit s'o faca din motive intrap-
sihice.
Cum am putea noi descurca aceasta situatie?
Am putea incerca mai intai sä condensam ele-
mentele, reducandu-le la cele trei obicinuite in mo-
tivele populare i anume:
1. Femeea la care ravne§te eroul (fata de im-
parat).
2. Eroul Catalin+Hyperion=feciorul de im-
pärat-Feroul smeu.
3. Tatal care se opune Dumnezeu±tatal fe-
tei din poveste.
Piesele I i 3 nu ne intereseaza de-ocamdata
caci nu prezinta nimic deosebit. Ceea ce trebue
descurcat e piesa No. 2 adica eroul Catillin+Hy-
perion luati in bloc ca (loud laturi ale zinnia 5i
aceluia$ psihic in faze diferite ca o despi-
care orizontala al aceluia5' eu". Ajuns odata
aici problema nu mai prezinta nici o dificul-.
tate, caci ne e prea bine cunoscuta din analiza

www.dacoromanica.ro
 22:1

bolnavilor i diii cea a \ isurilor. At;a de ex. un

bolnav o viseazd pe sord-sa dormind, in vreme ce
un prieten de-a lui se duce la ea si o descopere.
In acest moment visatorul" se indigneaza cum-
plit si-1 apostrofeazä pe prietenul sat' ca-si per-
mite asa ceva in prezenta lui si merge, turburat,
sa o acopere el singur la loc, in care timp insa.
vede" si el. In acest vis apar trei persoane: pa-
cientul, sora 0 i prietenul. Dar din amintirile bol-
navului rezulta precis a el proceda asa sau se
purta cu astfel de ganduri and era bdetandru
deci tot el e si acel prieten care face gestul ne-
permis si in acelas timp i cel care se opune 1).
Cu alte cuvinte, e vorba de doua tendinti una
pozitiva, nepermisa care dateazal dintr'o epoca
premorala i o a doua tendinta negativa, inhi-
bitrice din epoca morala a aceluias individ, ten-
dinti pe cari, in vis, 1c despica, atribuind-o pc
cea nepermisa unui al doilea personagiu.
Interpretand lucrurile astfel, atunci Catalin l'ar
reprezenta pe Eminescu cel de odinioara, copi-
lul Mihai care se joaca cu Catalina dupa siste-
mul obicinuit poetului, ca un copil cu o mama sau
o sora:
O capul mcu pc sari,
lubito, si se culce,
Sub raza ochiului senin
$i negrAit de duke.

i) Chiar Tolstoi tia crt: cwnva stinton tot noi riispun-

7atori de toate visurile ce le avem.

www.dacoromanica.ro
224

Cu farmecul luminii red

Cândirile strdbate-mi,
Revarsd liniste de veci
Pe noaptea mea de patem.i.
$i de-asupia mea rdmii1).
Durerea mea de-o curmä,
Ca esti iubirea mea dintài
$i visul men din urmd...
Miroase florile-argintii
$i cad, o dulce ploae,
Pe crestctele-a doi copii
Cu plete lungi, bAlae..."
Exact ca in vis, el despica din sine vechile ten-
dir4i atribuindu-le altuia, tn Catalin oarecare,
in vreme ce el, cel de astazi c nevoit s paraseasc
aceste poziii cari nu i-au putut da nici o satis-
factie reals. i sa se resemneze insusindu-si aspra
rnorala a tatei apdrandu-se, prin aceasta, de
moarte.
Ake iar trebue sä ne explicám. Mentalitatea
arhaica, a popoarelor primitive 5i a copiilor, care
reapare atilt in vis cat 5i in povesti e foarte tram-
santa. Dupa cum am vazut, Zeus nu l'a mostenit
in mod normal pe tatal sau ci 1-a castrat 5i ras-
turnat cu forta de pe tron cu ajutorul mamei 2).
Imparatul din povesti opreste sä se deschida o
anumita usita" sub pedeapsa cu moartea. Copilul,
i) Mereu aceastd atitudine infantil-femenind, el dc
dedesubt, ea de-asupra, ca copiii dind ii alintä mama in
pat. E ca o recidivä din noua pozitie cucerita in cea
veche, la care a renuntat.
2) In povesti ajutd Sf. Miercuri, Vineri, etc., la uci-
derca smeului (tatd).

www.dacoromanica.ro
 225

ca de altfel i noi, in vis, nu ne multumim sa-1

intrecem pe adversar sau pe concurent, ci ii do-
rim de-a dreptul moartea 1). La popoarele pri
mitive incestul se pedepse5te cu moartea sau cas-
tratia. Ei bine, aceasta situatie se reactiveaza
proaspat in sufletul fiecarui copil, dupa cum
ne-am putut convinge din analiza visurilor bolna-
vilor 5i chiar a celor sanato5i. La multi bol-
navi descoperim in dosul fricei de moarte ten-
dinti de ordin incestuos, ca 5i cum 5i astazi s'ar
pedepsi in acest mod astfel de tendinti neper-
mise.
Tinând cont de aceasta träsätura sufleteasca
general omeneascd e u5or de intrevazut cä a a-
lunge nemuritor insenzneazd a scdpa de moarte
adica a renunta la toate acele tendinti pe cari le
pedepse5te imparatul (tatäl) cu moartea. In Lu-
ceafarul eroul asculta de Dumnezeu-tatal, re-
nunta la obiectul intangibil, scdpand prin aceasta
de moarte (=nemuritor 5i rece"), devenind ase-
menea tatalui (a5a cum 5i-1 inchipuia copilul) cd-
ruia Ii recunoa5te pozitia atotputernica.
Comparand povestea lui Kunisch cu Luceafd-
rul lui Eminescu observam ca in prima accentul
cade pe latura infantila, premorala (feciorul de
i) Aceasta, desi nu e placut sä ne dam seama, se
intampla chiar si in realitatea treaza, ce e drept, mai
mascat, dar nu e om care sa nu-i produca placerc
altuia prin faptul cà binevoeste sa. moara. A dispärut
un concurent chiar daca e prieten". Sa nu uitam
ca la priveghi la jara nu e numai plans, dar e si ras
mult (jocurile dela priveghi).
Dr. C. Vlad. Mihail Eminescu. 15

www.dacoromanica.ro
226

imparat) in vreme ce in cea de-a doua accentul

cade pe persoana adultä, morala (Hyperion),
ceea ce ne arata situatia psihoafectiva a lui Emi-
nescu din vremea cand a terminat Luceafarul
in acelas timp si situatia lui Kunisch, cand a
cules" povestea. Aceasta situatie diferitä a de-
terrninat si modul deosebit de a rezolva com-
plexul". Kunisch 11 rezolva prin ura i tendinti
de rasbunare fata de femeia intangibilai la care nu
poate renunta de bunä voie (=rnamad-soraH---fe-
mee in general) exact cum se intampla la
homosexualii manifesti, in vreme ce Eminescu II
rezolva pur narcistic, prin renuntare calma i in-
toarcerea'n spre sine. In Luceafarul gasim o im-
pacare narcistica ce-i determina marirea perso-
nalitatii o grandomanie, cdreia i-a reusit insd
sd..i pue un piedestal real.
Dar prin situatia, in care era Kunisch pe vre-
mea culesului", trecuse Eminescu de mult, in
vremea tineretii prime, mai ales, si anume and
a scris Geniu pustiu, unde afläm pe de-oparte
foarte subliniata. componenta lui hornosexuald
(vezi atitudinea lui Toma fatal de Joan, pe care
am descris-o, apoi povestea cu Cesar sau Ce-
sara, dupd vointa" etc.), iar pe de alta lasa fe-
meile sä moarl pe capete (Sofia si Poesis) pe
una o ucide chiar eroul cu mana sa proprie (pe
Maria fata popii). De-asemeni a lásat-o sa
moard. i pe Maria din Strigoii de dorul ca-
reia a trebuit pe urma sa moara si Ara Id, ca
feciorul imparatului din povestea lui Kunisch.
Piesa intermediara dintre Geniu pustiu si Lucea-

www.dacoromanica.ro
 227

farul e Sa.rmanul Dionis, unde incearca recuce-

rirea femeii (Maria=mama+sora+femeia in ge-
neral) tinzand sa ia locul tatei (a lui D-zeu cu care
vrea sa se identifice) dar e trasnit de fulgerul
aceluia, asa cä nu-i rarnâne alt drum decat sau
nebunia----reintoarcerea totald in copildrie, unde
recucereste complect pozitiile pierdute ca in
vis sau renuntarea la care a ajuns in Lucea-
fgrul, scapand, prin aceasta, de conflicte si ne-
bunie. (Si dacä nebunia a apdrut totusi, aceasta
n'a fost functionala", dinamica, aclica de natura
pur psiho-afectiva ca in mare parte din skizofrenii
si paranoe. Pe aceasta nebunie dinamica a biruit-o
complect, in lupta ce a dus-o insd s'a epuisat
astfel cà infectia lui cronica 1-a putut ataca si dis-
truge iremediabil).
Distanta reglementara dintre bärbat si femee
pe care o gäsim in mod stereotip la fixatii in
famine", o gasim atat la Kunisch, in poveste, cat
si la Eminescu, in Luceafärul. Cu toate acestea
e o deosebire intre ceea ce gasim la unul si la ce-
Idlalt. La Kunisch gasim aceeas distanta. ()data
directa si a doua ora inversatä, in vreme ce la
Eminescu o gäsim numai pe cea imversata, pe cea
directa aproape cd nu o mai observam.
Sa ne explicam:
In poveste fata e sus de tot de neatins, pen-
truca e intr'un palat Malt cat un turn la care nu
putea ajunge nici o sägeata 1), in vreme ce eroul
(feciorul de imparat) e jos, pe pamant. Dupd ca-

i) A se gandi la insemnânça arhaica.

www.dacoromanica.ro
228

(lere" insa ajunge el prea sus leroul stea, smeu) 1,

si ea prea jos asa ca, invers'andu-se rolurile.
distanta se mentine aceeas, e aceeas prapastie de
ne trecut care se pune intre barbat i femee. Acest
raport actual in povestea lui Kunisch Ii ga-
sim depasit in Luceafarul. Si Eminescu proceda
asa ca croii lui Kunisch insa inainte de a ajunge
la Luceafarul. Sa ne reamintim numai cum pro-
ceda el când ridica femeia la rang de stea, inger.
sfânta, madond, mama. cu alte cuvinte o ridica
pe un piedestal pe care nu se putea mentine ono-
rabil nici o femee i dupa ce cadea", vedea in
ea o bacanta, o venald, o corupta, o Da lila etc.
Cu alte cuvinte intâi o ridica prea sus, pe urma o
scobora prea jos, asa ca präpastia era si'ntfun caz
sirs celalalt la fel de adânca. In Luceafdrul insa
situatia e rezolvata in sensul inversiunii complecte
a raporturilor de odinioarl. Pe ciita vreme inainte
lua el rol de copil, rezervandu-i ei" pe cel (Ie
stea. Inger etc., in Luceafarul desi pästreaza
Inca o aroma materna in partea unde-i cere Ca-
talin sä-1 lase sa-si culce capul la sAnul ei dar o
inipinge mai mult in epoci infantile, atribuind a-
ceste jocuri unor copii:
Miroase florilc-argintii
Si cad, o dulcc ploae,
Pe crestctelc-a doi copii
Cu plete lungi

1) $i la Kunisch eroul (feciorul de imparat) + Smeul

repre7inta una i aceea persoanA: una inainte i a doua
(NO aderea" fetei.
www.dacoromanica.ro
 229

in Luceafarul, zic, situgia se inverseaza, deoarec .

el devine acum El. Acum el e o marmura, el e
un luceafar, deci o stea la care in zadar ar mai
vrea sa aspire o biata fata de nimic, caci asta
reesa din faptul ca se potriveste cu Catalin:
.... inca de mic
Te cunosteam pe tine,
Si guraliv si de nimic,
Te-ai potrivi cu mine...

Deci si ea e din acelas aluat, pe cand El... e din

altä stofá, dupd curn reesa din vorbele atribuite
chiar ei:
Dar un luceafar rasarit
Din linistea uitärii
Dii orizon nemiirginit
Singuratatii marii;

Si tainic genele le plec, 1)

Caci mi le umple plansul.
Cand ale apei valuri tree
Calatorind spre dânsul;

Luceste c'un amor nespus

Durerea ca-mi alunge;
Dar se inalla tot mai sus
Ca sii nu-1 pot ajunge.

Patrunde trist, cu raze reci

Din lumea ce-1 desparte...
In veci 11 voi iubi 5i 'n veci
Va riimrmea departe.
1) II rog pe cititor, cel putin pentru un moment, sa
nu se lase furat de frumuseta versurilor, ci sa observe
raportul dintre el" si ea".

www.dacoromanica.ro
230

De-aceca iilele imi sant

Pustii ca niste stepe,
Dar noptile's de-un farmec sfânt
Cc nu-1 mai pot pricepe..."
Iar adresandu-i-se direct Luceafarului:
Cobori in jos, luceafar bland,
Alunecand pe-o raza,
Patrunde'n casa si in gand
$i viata-mi lurnincaza!"
si
Ma dor de crudul tau amor
A pieptului meu coarde,
$i ochii mari si grei ma dor...
Privirea ta ma arde...".
In vreme ce inainte vreme cânta el a§a:
Tu nici nu stii, a ta apropiere
Cum sufletu-mi de-adanc Ii linisteste
Ca rasarirea stelei in tacere".

Cu zambetul tau dulce, tu mangai ochii mei,

Femee intre stele i stea intre femei,
Si intorcandu-ti fata spre umarul tau stang
In ochii fcricirii ma uit pierdut si prang.
As vrea cu-a mele lacrimi picioarele sa-ti scald
In dulcea 'nfiorare a .sufletului cald.
Sa mor de'natia raia din ochii tai cei reci...
0 marmura, aibi mild de stingerea-mi de veci...I"
*

Tu esti in visu'mi negru Lucealdrul pe mari"...

Rugämu-ne 'ndurarilor Luceafarului marilor..."

www.dacoromanica.ro
 231

Dupa cum vedem rolurile dintre barbat i fe-

mee s'au inversat complect in Luceafarul si defini-
tiv (inainte era ea luceafär acum e el ) in vreme
ce Kunisch e Inca tot acolo unde se afla Emi-
nescu and scria:
Am vazut tap ta pala de o bolnava belie
Buza ta invinetitä de-al coruptiei muKat,
.5'am svarlit asupra-ti, crudo, valul alb de poezie
5i palorii tale raza inocentei eu i-am dat..."
Kunisch, pe vrernea and a cules" cele doual
povesti se afla Inca in faza cand iubea o ,,fru-
moasa fara corp", alunecánd inzadar mana pe
lira fanteziei, pe vremea and, neputând fi barbat,
Ii cerea femeei un rol de mama i, cand aceasta
nu-1 intelegea", arunca vina pe ea scoborind-o
din cer in glodul pamAntului, urcandu-se insa el
pe piedestalul de pe care o imbrancia pe ea. Urcat
singur pe acel piedestal devenia insa sadic, in
vreme ce Eminescu, urcandu-se pe acelas pie-
clestal si din aceleasi motive, se resemneaza, de-
venind, In consecinta, ingaduitor, insa nu din
nairinimie ci din faptul c5. simtindu-si distanta
modificata in favoarea lui, nu se mai scoboara
pana acolo ca sa se rasbune, Ii lasä sa-si petreaca
viata 5i norocul lor trecator, deoarece:
Ei numai doar dureaza'n vant
Dearte idealuri
Cand valuri aflä un mormânt,
Rasar in urma valuri"...
Ci eu in lumea mea ma shut
Ncmuritor i recc"...
pe piedestal.

www.dacoromanica.ro
232

lnsa... insa, cand stai i te gAndesti, groaznic e

acel piedestal al nemuririil Nu e cladit din aur
si argint, ci din sdrate si arnare lacrarni cristali-
zate.
Un piedestal fäcut numai din margäritare, din-
tre cari fiecare reprezinta un fenomen de aparare
a unei biete scoici contra co4urilor unor fire de
nisip care se infig neindurator in frageda ei
carne infiorata de durere rind_
Uri piedestal... un fel de a se insela pe sine.
Un piedestal... un fel de atunci nu vroiai tu,
acum nu vreau eu".
Un piedestal, pe care si-a inaltat cat inai sus
spiritul, ca sä aibä inaltimea necesara de unde sä
prabuseasca definitiv... bietul om.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE -MATERII

..... .....
Par,
Prefata . . . . 3

CAP 1. Schita structurii mintale a lui fihail

Eminescu . . . 7
T. Neadaptare Ia realitate si negativism . . io
2. Natcismul eminescian . . . . . . . 16

4. Grandomania
5. Mizofilie . .
.....
3, Intoarcerea spre sexul propriu
. . .
32
44
49
Mazochism 53
7. Raptusuri, bizarerii, verbigeratie 66
8. Scindarea eului" . . 75

CAP. II. Automatism psiho-afectiv . . . . . 82

1. Faze le de evolutie ale proceselor psihice . 82
2. Traectoria alectivä . 1c9
3. Tabu
4. Maria . . . . ... .. . ...... ti.t
153

CAP. III. Factorii determinanti C68

I. Hcreditate sau rezistenta mediului ? . . 168

2. Rezistenta mediului [74
3. Rellexul complexclor infantile asupra operei
eminesciene
a) Geniu pustiu .
. . . ......
.
185
185
b) Sermanul Dionis
r) Cezara . . . .
d) Luceafarul
. ....... 190
19t
198

www.dacoromanica.ro
1
Dr. C. VLAD

IN DOMENIUL
I
INCON*TIENTULUI
(PSIHANALIZA)

-
UN VOLUM DE 302 PAGIN.I

www.dacoromanica.ro
 Dr. C. V LA D
_

!LIBRE, URA, FRICA

(ASPECTE PSIHANALITICE)

UN VOLUM DE 180 PAGIN1

www.dacoromanica.ro
 Dr. C. VLAD

CRIMINALITATEA
VAZUTA PRIN PRIZMA
PSIHANALITICA

IN PREGATIRE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro