— Put

erea —

Tr
aducer
ea:Cr
ist
ianHanu

Edi
tur
aADEVĂR DI
VIN

Br
aşov
,2011

Edi
tor
:Căt
ăli
nPar
fene

— 1—
 — RhondaByr
ne —

„Aceastaest
ecauzaor i
căreiperf
ecţ
iuni
,
atuturorl
ucrur
il
orc ar
eexistăînUniver
s.”
(
Tăbliţ
ădeSmar al
d–apr ox.3000Î.Ch.)

Dedi
cat
ăţi
e

— 2—
 — Put
erea —

Cuvântî
nai
nte

Nu voiuit
a niciodat
ă data de 9 sept
embr ie 2004.Când m-am
tr
ez i
t,dimi
neaţa părea l
afelca or
icarealta,darz iua car
ea ur
mat
aveasăsedov edeascăceamaibunăz idinvi aţ
amea.

Laf elcaal ţioameni,m- am luptatşiam munci tdi ngr eu pentr ua

supr avieţui,încercândsăf acfaţăcâtdebi neputeam di ficul
tăţil
orşi
obs tacolelorcareî miapăreau în cal
e.Anul2004 af ostcu deosebi re
dificilpent ru mi ne, i
ar pe data de 9 sept embr ie circums tanţele
exter i
oar em- au îngenuncheatîn sfârşi
t.Totulmer gea pr ostîn viaţ
a
mea:r elaţ i
il
e,s t
area de sănătate,carier
a şifinanţ el
e.Nu put eam
vedeani ciocaledescăpar edi naceastăsituaţi
ecaremisepăr eaf ăr
ă
ieşire.Şichi aratunci,s-aîntâmplat!

1
Fii
cameami -
adatocar tev echedeosutădeani ,i
arîncel e90de
mi nutecâtmi-aluatsăoci tesc,într
eagameavi
aţăs- aschimbat .Am
înţel
es pe l
oc dece mis- aî ntâmplattotcemis- aîntâmpl atşice
trebuiasăfaccasăcor ect
ezsi tuaţi
aîncaremăaflam,t r
ansformând-
oî n ceapecaremi -odoream.Am descoper i
tastf
elun secre tcarea
fosttransmisde-alungulsecolelor
,darpecaref
oartepuţ i
nioamenil -
aucunoscut .

Începânddinaceacl ipă,lumeapecar eoper cepeam nu amaif ost

aceeaşi
.Totceam cr ezutpânăat unciînlegătur ăcu mecanismelede
funcţi
onarealevieţi
is-adov editfals.Defapt,convi ngeri
lemel eer
au
chiaropusulreal
ităţi
i.Am t răi
tdeceni il
ar ând cr ezând că l
ucruri
le
din vi
aţa noas
tră niseî ntâmplă purşisi mpl u.Pent ru pri
ma dată,
îmidădeam seamacar eer aincredibil
uladevăr.

Am î
nţel
esdeasemeneacămar
eamaj
ori
tat
eaoameni
lorcont
inuă

1
Şt
ii
nţadeadevenibogat
,deWal l
aceWattles.Carteaî
nli
mbaengl
eză
poat
efidescăr
cat
ăgr
atui
tdesite-
ul:www.t
hesecret.
tv.
— 3—
 — RhondaByr
ne —

să ignore aces
tsecret.De aceea,mi -am propus să î
lîmpărtăşesc
întregi
ilumi.Luptându-măcu obs tacolegreu deimagi
nat,am creat
mulSec
fil retul
,carea i eşi
tpe piaţăî n anul2006.Mait âr
ziuî n
acelaşian am scr
iscarteaSec r
etul
,caremi -apermissăîmpărtăşesc
încăşimaiamănunţ i
trevelaţ
iapecar eam avut-o.

Când Secret
ulaapăr utpepi aţ
ă,v esteas-
arăspânditcafulger
ul,
iarSec r
etulafostîmpărtăşitdemi l
ioanedeoamenidi ntoat
ecolţuri
le
planetei.Laor a act
ual
ă,z ecidemi l
ioanedeoamenidi ntoat
eţ ări
le
globuluişi -
au schimbat vi e
ţil
eî ntr-o mani
erăincredi
bil
ă, pentru
simplulmot ivcăauaflatşiauî nceputsăapl ceSec
i r
etul.

După ce au î nvăţat cum să î şischimbe viaţ

a pr i
n apli
carea
Secretului
,miideoamenimi -
au împărtăşi
tuimitoar
elelorexperi
enţe
devi aţă,i
ncl
usivcomentarii
lelorlegat
edeacestea.Acestecomentari
i
mi-au per mis să înţel
eg şi mai bi ne Secr
etul, aj
ungând la o
cunoaş ter
ecarepoateschimbai nstant
aneuviaţ
a.

Secretulreveleazălegea at racţiei
,cea maiput erni
că lege care ne
guv er
neaz ăviaţa.Car teaPut ereaconţ i
neesenţ atutur
orl ucruril
orpe
carele- am î
nvăţ atdupăpubl icareacăr ţiSec
i ret
ulî
nanul2006.
Cit
ind aceas t
ăcar te,v eiîncepesăî nţelegicăpentru a-ţischimba
viaţar elaţ
ională,situaţia financi ară,s t
area de sănătate şicea de
bunăs tare,carieraşiî n gener alîntreagavi aţ
ă,nu ainevoiedecâtde
unsi ngurl ucru.

Nu trebui
e să fi ci
ti
tneapăratSec r
etulpent u ca Put
r erea să î
ţi
schimbeviaţ
a,căciaceas t
a din urmă conţ
inet otceea cetrebuiesă
şti
i.Pedealtă parte,dacă aici
ti a Sec
tdej ret
ul,această cart
eî ţ
iva
îmbogăţ
inemăsur atdemul tcunoaşter
eaşiînţeleger
ea.

Exi
stăatâtdemul t
elucruripecaredorescsăţileî
mpărtăşesc,pe
caretrebuieneapăr
atsăleafli
:lucrur
ilegatedeti
neşideviaţata.Şi
este foart
e bine. De fapt, est
e nemai pomeni
t de bi
ne… Es te
fenomenal!

— 4—
 — Put
erea —

Mul
ţumi
ri

Doresc să î
miexpr im recunoşt
inţa cea maipr ofundă tuturor
oamenil
or dinist
oria umanităţi
icare şi-
au riscat vi
aţa pentr
ua
tr
ansmitecunoaşt
ereaşiadevărulvi
eţi
igeneraţ
ii
lorur mătoare.

Pent ru cr earea aces teicăr ţi,Puterea,dor esc să l e mul ţumesc

ur măt oarelorper soanepent ru nepreţui
tal orasi st
enţă,f ără decar e
cartea nu arfi put utapăr ea:luiSkyeByr nepent ruf enomenal a ei
editare şipent ru sf aturil
e pe car e mil e-a dat ,împreună cu Jan
Chi l
d,pent ruî ncur ajarea,exper t
izaşinepr eţ
ui telelorcoment ari
i;lui
Josh Gol dpent ru cer cet
ăr i
lei s
toriceşiştii
nţificeamănunţ i
tepecar e
le-af ăcut;l uiShamus Hoar e de la GozerMedi a şiluiNi c Geor ge
pent ru desi gn-ulcăr ţii
;î n plus,îimul ţ
umescl uiNi cGeor gepent r u
grafica or i
gi nal
ă a coper ţi
i,pr ecum şipent ru dedi caţia cu carea
lucratpent r u a cr ea o car t
ef rumoasă şior iginală,car e să ati
ngă
viaţat uturorper soanel orcar eoţ inînmână.

Ledatorezmul ţumirilemel ecelemaipr ofundeedi toril

ormeidel a
Simon & Sc hus ter:Car ol
yn Rei dyşiJudi th Cur r,pentru credinţaşi
pentru capacitatea lordea- şideschidemi ntea şiinima,car ene- au
permist uturorsă cr eăm ocal enouă,capabi lă săaducă bucur ieî n
viaţa a mili
arde de oameni ;edi t
oareimel e,Lesl i
e Mer edit
h,car ea
făcutdin procesuldeedi t ea Put
ar eriiobucur i
econt inuă;edi t
or i
lor
Peg Hal l
er,Kimber l
y Gol dstei
n şiI solde Sauer;pr ecum şir estului
echipeide la Si mon & Schus t
er:Denni s Eulau,Li sa Keim,Ei leen
Ahear n,Dar l
eneDeLi l
lo,Twi sneFan,Ki t
tReckor dşiDonnaLoffr edo,
pentruef or
turilelorneos toit
e.

Dor escsăîmiexpr i
mi ubi
reaşir ecunoşti
nţapent ru col
egiimeide
muncă şipent rui ubiţi
imeipr ie
tenicar e al
cătuiesc împreună cu
mineechi paSecr
etului
,pent ru curajullordea-şideschi demi nt
eaî n
faţ
at uturorposi
bil
ităţi
lorşideadepăşior i
ceprov ocare,astf
elîncât
să putem aduce cu toţiimaimul tă bucuri
eî n aceastălume:Paul
— 5—
 — RhondaByr
ne —

Harri
ngton,Jan Chil
d,Donal dZyck,AndreaKeir,GlendaBell
,Mark
O’Connor,Damian Corboy,Dani
elKerr,Ti
m Patterson,Hayl
eyByr
ne,
Cameron Boyl
e,Kim Ver non,ChyeLee,Lor iSharapov,SkyeByr
ne,
JoshGold,NicGeorge,LauraJensenşiPeterByrne.

Dor esc să le mul ţumesc de asemenea av ocaţ

il
or mei Mi chael
Gardiner şiSusan Seah de l a fir
ma Gar diner Seah, precum şi
avocaţil
orBr ad Br i
an şiLuis Lide l a fir
ma MungerTol l
es,pentru
sf
aturilelorcompet enteşipentru expertizalor
,pent rufapt
ulcăsunt
unexempl u deintegri
tat
eşideadevăr ,şipentru pozit
ivi
tat
eapecar e
auadus- oînvi aţamea.

Le mul ţ
umesc dr agil
or mei pr i
eteni care mă i nspi
ră î n
permanenţă:ElaineBat e,Bri
dgetMur phy,PaulSudi ng,MarkWeav er
,
Fred Nalder, Dani Hahn, Bobby Webb, James Si ncl
air
, George
Vernon,CarmenVasquez ,HelmerLargaespadaşinu î nultimulrând,
l
uiAngelMar t
inVelayos,acăruiluminăspi r
itual
ăşiacăr uicr
edinţă
mă inspir
ă de fiecar
e dată,ajutându-mă să descopărî n mine noi
resursedeaaducemaimul tăbucurieînvi aţaami l
iar
dedeoameni .

Lemul ţumescfii celormel eHayl eyşiSkye,car esuntcel emaibune

profesoare al
e mel e şicar eî mil umi neaz ă vi aţaîn fiecarezipr in
simpl alorprezenţ ă;pr ecum şisur oril
ormel ePaul i
ne,Gl enda,Janşi
Kaye,pent rui ubi r
eaşipent ru spr i
ji
null ornesf ârşi
tpecar emil -au
acordatdeopot r
i vă în moment el
e de r estrişte şiîn cele de apogeu.
Pierderea subităat atălui nostru în anul 2004 m- a condus l a
descoper i
rea Secr etului.Înt imp ce scr iam Put erea,mama noas tră
(careaf osttotodat ăşiceamaibunăpr ietenăanoas tr
ă)at recutde
asemenea î nl umea cel ordrepţ i
,lăsându- nesă necont inuăm viaţa
fărăea,săî ncer căm sădăm t otcees t
emaibunî n noişimaial essă
facem dovada i ubiri
i noas tre necondi ţionat e, astf
el încât să ne
aducem cont ribuţ i
a l a schi mbar ea î n bi ne a aces tei l
umi .Î ţ
i
mul ţumescdi ni nimă,dr agămamă,pent rut otceaif ăcutpentrunoi .

— 6—
 — Put
erea —

I
ntr
oducer
e

Des
tinult
ăues
tesăduciovi
aţămi
nunat
ă!

Des ti
nult ău este să t e bucur ide t otce iubeş tişide t otce î ţi
dor eşti
,sădesf ăşorioact i
vitatecaret eent uziasmeaz ăşisăr ealizezi
totceeaceî ţ
ipr opuisăr ealizezi
.Des tinult ău estesăair elaţiibune
cu f ami li
a şicu pr i
e t
eniit ăi,car e să îţiumpl einima de f eri
cire.
Des tinult ăues tesătebucur idet oţ
ibani idecar eainevoiepent rua-
ţiasi gur a o viaţă mi nunat ă şiî mpl i
nită.Des ti
nult ău este să î ţi
îndepl i
neş titoatevisele!Dacă î ţ
idor eştisăcăl ătoreşt
i,înseamnăcă
aces ta est e des t
inul t ău. Dacă î ţ i doreşti să începi o af acere,
înseamnă că aces ta este des t
inult ău.Dacă î ţidoreştisă înv eţisă
dansez i
,săconduciuni ahtsausăî nveţili
mbai tali
ană,înseamnăcă
aces taes tedestinultău.Dacăî ţidoreştisădevi iunmuz i
cian,unom
deş ti
inţă,un om deaf aceri,un invent ator,un actor,un păr intesau
oriceal tceva,înseamnăcăac estaestedest i
nult ău!

Atuncicând t et rezeşt
idi mineaţa,t ut rebuie să t
e si mţiplin de
entuz iasm,ş t
ii
nd că z i
ua î ţ
iva aduce nenumăr at
er eal i
zări
.Est e
dest i
nult ău săr âz işisăfiipl i
n debucur ie.Es t
edes ti
nult ău săte
simţ iput ernicşiî n siguranţă.Es t
edes tinult ău să tesi mţibineî n
pieleat aşisăş tiicăfiinţat aestenepr e
ţuită.Debunăseamă,t evei
conf runtaşit u cu încercări,căcirolulaces tor
aes tesăt eajutesăt e
mat ur iz
ezi,dares t
edes ti
nult ău săş t
iicum săl efacifaţăşicum să
ledepăşeş ti
.Estedes ti
nult ău săfiivi
ctorios!Es tedestinult ău săfii
feri
cit!Es tedestinult ăusăduciovi aţămi nunat ă!

Tu nu te-ainăscutpent ru caviaţatasăfieol uptăcont i

nuă.Nu
te-ainăscutsă ducio vi aţăî n care moment el
e de bucur i
e să fie
puţ ine şirare.Nu t e-
ainăscutsă munceş tidin greu cincizil
e pe
săpt ămână, pent r
u at e bucura de cât eva moment e efemere de
fericir
edoarî n weekendur i
.Nu te-ainăscutsă t răi
eşticu oener gie
limi t
ată,si
mţ indu-teepuiz
atl asfârşi
tulfiecăreizil
e.Nu te-ainăscut
— 7—
 — RhondaByr
ne —

casăsuf eri
.Cer ostarmaiaveaînt oateacestecazurivi
aţa?Tu te-
ai
născutca să exper i
mentez
iviaţal a apogeu,să ait otceea ce îţi
doreşt
işisă t e bucuriî
n permanenţ ă de bucuri
e,de sănătat
e,de
vi
tali
tate,de entuzi
asm şide iubi
re –pent ru că as
taînseamnă să
duciovi aţ
ămi nunată!

Vi
aţavisel
ortal
e,totceeaceţi
-aidor
isăfaci
,săfiisausăai,af
ost
î
ntot
deaunamaiapr oapedet i
nedecâtîţ
iimagi
nezi
,căciputer
eadea
r
eali
zaori
ceîţidor
eştiseaflăî
ninter
ior
ultău!

„Exist
ă o putere supremă şio f
orţ
ă absolut
ăc are penetr
ează şi
guvernează î
ntr
egulUni versfăr
ălimit
e.Tu facipart
ei ntegr
antă di
n
aceastăputer
e”.
PrenticeMulfor
d( 1834-1891)
Autoraparţi
nândc ur
entul
uiNouaGândir
e

Î
n cart
eadef aţădor escsăt eînvăţcaleacareî ţ
ipermit
esăducio
viaţ
ă extraordinară.Ci t
ind-o,veidescoper iun lucruincr
edi
billegat
de fii
nţat a,de viaţat a şide Uni ver
s.Viaţa este multmaiuşoar ă
decâtîţii
magi nez i
,iardacăv eiînţel
egecum f uncţi
oneazăeaşicâtde
mar eesteput ereadinlăuntrultău,v eiexperi
ment amagiavie
ţiit
răite
laapogeu,şias tfel
,viaţatavadev eniui mit
oare!
I
aracum,sădăm f râulibermagi eidinviaţ
at a.

— 8—
 — Put
erea —

CE ESTE PUTEREA

„Nupotspunec eesteaceastăput
ere;
t
otc eşti
uestec ăeaexistă.”
AlexanderGraham Bel l(1847-
1922)
I
nventatorult
elefonul
ui

Viaţaest esimpl ă.Viaţataest ealcătuitădoardindouăcat egor i

ide
lucrur i
:l ucruripoz it
iveşilucrur inegative.Fiecar
edomeni u alvi eţ
ii
tale – cum ar fi s t
area de sănăt ate,bani i
,r elaţi
ile,munca sau
feri
cirea –ţ isepar efiepoz i
ti
v,fienegat iv.Depi l
dă,fieaisufici enţi
bani,fienuai .Fi etebucur idesănăt at
e,fienu.Rel aţiil
et al
esuntfie
feri
cite,fie difici
le.Munca t a fie t
e umpl e de entuziasm,put ând fi
consider ată un succes,fiet eexasper ează,put ând fi considerată un
eşec. Fi et e si mţ iferici
tî n maj ori
tatea timpului , fie te simţ i
nemul ţ
umi t.Fi e aipar t
e de un an bun,fie de unulr ău.Fi et reci
printr-o perioadă bună,fiepr i
nt r
-una r ea.Fie aio z iexcelent ă,fie
dimpot rivă,unapr oastă.

Dacă aimaimul te gândurinegative decâtpoz iti

ve,înseamnă că
cevanues teînr egulăînvi aţata,iartuştiifoartebineaces tl
ucru.
Teuiţ
ilaoameni icaresuntf eri
ciţ
işiîmpl ini
ţi,şicaresebucur ăde
totceeaceî şidor esc,şicevaî ţispunecăaimer i
taşit u oast
felde
viaţă.
Şiaidreptat
e:t uc hiarmer i
ţioas tf
eldevi aţă,în car
esăt ebucuri
deabundenţ ăşidef eri
cire.

Mareamaj or
itat
eaoameni l
orcaresebucur
ădeovi aţ
ăf rumoasă
nu reali
zeaz
ăexactdecesebucur ădeea.Certesecăeif
t accevace
ceil
alţ
ioameninu f ac:sef
olosescdeputer
eacarest
ălabaz atutur
or
lucruri
lorbunedi nviaţ
ă…

— 9—
 — RhondaByr
ne —

Făr
ă nici
o excepţ
ie,ori
ce persoană care se bucur
ă de o viaţ
ă
f
rumoasă aplcă i
i ubir
ea. Aşa est
e: puterea car
e gener
eaz
ăt oat
e
l
ucruri
lebunedinviaţăest
eput eai
er ubir
ii!

S-av orbi
tşis- a scri
smul tdespr eiubire,î ncă del aî nceput uril
e
ist
orieiumani tăţi
i.Nu existăr el
igi
e,fil
oz of
,gândi tor,profetsau l i
der
care să nu v orbească desprei ubire.Nu t oat ăl umea î nţ el
ege însă
cuvintelelorplinedeî nţelepci
une.Deşiî nvăţ ăturilelors- au adresat
în principaloameni lordin epoca lor,mesaj ulpe car el-au adr esat
lumiiar ămaslaf eldevalabilşiastăzi;iubirear epr ezi
ntăput er
eacea
maimar edinUni v er
s.

Forţ
aiubi
rii

„Iubi r
eaest eunel ementlafelderealcaşiaerulsauapa,
chiardac ăesteinvizi
bil
ăpentruoc hi
ifizi
ci.
Ear eprezint
ăof orţăacti
vă,vieşiaflat
ăveşnicî
n
mi şcare… Sedepl aseazăî nvalur
işisubf ormădecur
enţi
,
l
af elcac eiaioceanului
.”
Prent iceMul for
d( 1834-1891)
Aut orapar ţi
nândc ur
entul
uiNouaGândi r
e

Tipuldei ubiredecar eauv orbitmar i

igândi tor
işiliderirel
igi
oşiai
lumi idi f
erăî n bună măsur ă de ceea ce î nţeleg oameniipr i
n aces t
concept .Aceast ăi ubi
re nu se r ef
eră doarl ai ubirea membr il
orde
fami l
ie,a pr iet
enilor şia lucrur i
lor preferate.I ubir
ea nu es t
e un
simpl u sent i
ment ,l afel ca at âtea altele. Ea r eprezi
ntăof or
ţ ă
poz i
tivă.
Iubirea nu poatefi nici
odat ă sl
abă,del icată sau gingaşă.Ea es te
însăşif orţ
apoz iti
văavi eţi
i!I
ubi reaestecauz at ut
urorlucruril
orbune
sau poz i
tiv
e dinl ume.Nu exi stă o sută de f orţe pozi
tiveîn viaţă;
existăunasi ngură.

Maril
efor
ţealenat uri
i,precum gr
avitaţ
iasau el
ect
romagne
tismul,
sunt f
orţeinvi
zibi
le pentr
u ochiull i
ber,dar nimeninu le poat
e
— 10—
 — Put
erea —

contes
taputerea.Înmodsi mil
ar,puter
eai ubir
iiest
einvi
zibi
lăpent
ru
noi,darputereaeiestecu multmaimar edecâtor i
ceforţ
ăanat uri
i.
Dovadaacesteiputer
ipoatefivăzut
ăpr et
ut i
ndeniînlume:fărăi
ubire
nuarexistaviaţă.

Gândeşte-t
epuţ i
n:cearfi aceastălumefărăiubire?Maiîntâide
t
oate,tu nu aiexi sta,căcifărăiubir
e nu aifi put
utfi conceput.
Nimenidinfami l
iataşini ci
unpr i
etende-alt
ău nu s-
arfinăscut.De
f
apt,pe planetă nu arexi s
ta ni
cimăcarun singurom.Dacă f orţa
i
ubiri
iarînce t
aî n aceast
ăcl i
pă,rasaumanăardescr eşt
erapid,iar
î
nscur tt
impardi spărea.

Or i
cei nv
enţie,or i
cedescoper i
reşior i
cecr eaţieumanăs- anăscut
dini ubireauneii nimi .Dacănu arfiexi statpasi uneaf r
aţ i
lorWr i
ght
(si
mi larăcui ubireapent ruceeacefăceau) ,nuam put eaz bur aastăzi
în avioane.Dacănu arfi exi st
atpasi uneapl inădei ubireoameni lor
de ş tii
nţă,a i nventatoril
or şia descoper i
tor i
lor
,nu am benefici a
astăz ideel ect
ricit
ate,sisteme deîncăl zi
re sau dei l
umi nat ;nu am
put ea conduce maşi ni,nu ne- am put ea foloside telefoane şide
celelalt
eapar atesau pr odusetehnologicecar efaccavi aţanoas tr
ăsă
— 11—
 — RhondaByr
ne —

fiemaiuşoar ă şimaiconfor t
abil
ă.Fără pasiunea plină deiubi rea
arhi
tecţi
lorşicons truct
ori
lor nu arexista case,clădir
isau or aşe.
Fărăpasiuneapl i
nădei ubirepentru meseri
al ornu arexistamedi ci,
medicament e şispi
tale,pr
ofesori
,şcolisau educaţ i
e,căr ţ
i,picturi,
muz i
că etc.Toate acestelucrurisuntcr eate pri
nf orţa pozi
tivă a
iubi
rii
.Pr i
veşt
epuţ i
nî njur
ult ău:făr
ăput ereaiubir
ii,ni
mi cdinceea
cevezinuarexi sta.

„Dacăîndepăr
teziiubi
rea,ceeacer
ămâne
dinaceast
ăplanetăesteunmor mânt.
”
RobertBrowni
ng( 1812-1889)
Poet

I
ubi
reaest
eforţ
a car
etepuneî
nmi
şcar
e

Totceeaceî ţidor eştisădevi i,săf acisau săai ,îşiareor igi

neaî n
iubire.Făr ăi ubir
enu t e-aiput eami şca,căcinu armaiexi stani ci o
forţăpoz i
ti
văcar esăt emânesăt edaij osdi n patdimi neaţa,săt e
ducil al ucr u,să t e di s
trezi
,să dansez i,să vorbeşti
,să î nveţi
,să
ascul ţimuz ică sau să f acior i
ce alt ceva.Făr ăi ubi
re,t u nu aifi
alt
ceva decâtos tatuiedi n piatră.For ţ
a caretei nspiră să tepuiî n
mişcar eşisăî ţidor eştisădevi i,săf acisau săaiceva es teput er ea
iubirii.For ţa poz it
ivă a i ubiriipoat e cr ea or
ice lucru bun,poat e
ampl ificabi neleşipoat et r
ansfor maaspect elenegativealevi eţ
iital e.
Tu aiput ereadea- ţitransf or
mas tareadesănăt at
e,nivelulfinanciar ,
cariera,r el
aţ ii
leşicel elalt
edomeni ial evieţi
itale.Aceastăput erees t e
iubireaşieaexi st
ăî ni nteriorultău.

De ce nu est
e vi aţat a ext
raordi
nar ăîn aces tcaz,de vr
eme ce
putereadea- ţ
iîmpl initoatedorinţ
eleseaflăînlăuntrultău?Decenu
tebucur ilamaxi mî ntoatedomeni il
evieţi
ital e?Decenu poţ iavea
totceeaceîţidoreşti?Decenupoţ ifacetotceeaceî ţipr
opuisăfaci?
Decenusavur ezifiecareziînpar t
e?
Răspunsulestesi mpl u:pentru căaideal es.Tu aiopţi
uneadea
— 12—
 — Put
erea —

iubişide a s truniaceas tăf orţă poziti

vă a i ubirii,or ientând- oîn
direcţii
le dor i
te de t i
ne,darşide a nu o f ace.Şii ndi fer
entdacă
realizeziaces tl
ucr u sau nu,î nfiecarez idinvi aţat a–î nfiecarec li
pă
din viaţat a–t ut e-aifolositdeaceas t
ăopţ i
une.Făr ăni ci oexcepţie,
oridecât eor iaiavutpar tedeoexper i
enţăpoz it
ivă,t u aidatdovadă
dei ubireşit e-aifolositdeput er eaeipoz it
ivă.Laf el,or idecât eoriai
avutpar te de o exper ienţă negat i
vă,t u air ef
uz atsă i ubeşt
i,iar
rezul t
atula f ostunulnegat iv
.I ubirea este cauz at ut urorl ucruril
or
bune di n viaţat a,i arl i
psa iubi r
iies te cauzat utur ordur eri
lor şi
sufer i
nţelort al
e.Di n păcat e,viaţaoameni lormoder ni ,darşiacel or
din al tet i
mpur i
,i lustreazăl impede că einu î nţeleg ( sau nu au
înţeles)cucl arit
ateî ncecons tăput ereaiubi ri
i.

„I
ubireaest eceamaiputerni
căenergi
edi
nac
east
ălume,
darşic eamaipuţincunoscută.
”
Pi
er r
eTei l
harddeChar din(1881-
1955)
Preotşifil
ozof

Car t
eadef aţăîşipropunesăî ţ
iofer
ecunoaş ter
eacorectăauni cei
f
orţepoz i
ti
vedi nviaţ
ă,car etepoat eaj
ut asăt ebucuridet otceeace
î
ţidoreşti
,inclusi
vamani ereiî
ncar etrebuiefolosi
tăeaînaces tscop.
Maiî ntâide toat
e,trebuie să înţel
egiînsă exactcum f uncţi
oneaz ă
i
ubirea.

Legeai
ubi
rii

Uni v
er sules teguv ernatdel egil
enaturii.Dacăput em z buraas t
ăzi
înavioane,aces tlucr ues teposibilnumaipent rucăavi oanelepecar e
le-
am cons tr
ui tf uncţ ioneazăînar moniecul egil
enat urii.
Nu l egile fizi
ci is- au schimbatpent ru ca noisă put em z bura,ci
doarcunoaşt er eanoas t
ră.Noiam descoper i
tomodal it
at edeaoper a
un apar atl a uni son cu l egi
le aerodi
nami cii,iar aces tl ucru ne-a
permis să ne r idi căm de l a sol
.Aşa cum l egi
le fizi
ciiguv ernează
aviaţ
ia,el ect
r icitateaşigr avi
taţi
a,exist
ăol egecar eguv erneazăforţa
— 13—
 — RhondaByr
ne —

iubir
ii. Pent
ru as truniputer
ea pozi
ti
vă a i
ubi r
iişipent ru a-ţ
i
schimba viaţa cu aj
utorulei
,tutrebui
esă înţ
elegiaceastăl
ege.Ea
esteceamaiput er
nicălegedi
nUniversşisenumeş t
e:legeaat
racţi
ei.

Legea atracţieies tef orţa care sus ţine întregulUni vers,de l a cel
macrocosmi cals t
elelorlacelmi cr ocosmi call umi iatomul ui .For ţade
atr
acţieasoar eluimenţ inepl ane telepeor bitelelor,împi edi cându- l
e
să hoinărească libere pr i
n spaţ iu.For ţa deat r
acţ i
ea gr avitaţieine
menţ i
nepet oţipepământ ,lucru val abildeopot rivă pent ru oameni ,
animale,pl ante şimi ner ale.For ţa de at racţ i
e poat e fi regăsi tăî n
înt
reaganat ură,del aflorilecar eat raginsect elepent ruafipol enizate
pânăl asemi nţelecar eat ragdi n solsubs t
anţ elenut riti
vedecar eau
nevoiepentr uaî ncolţi.Înmodsi mi lar,toatecr eaturileviisuntat rase
defii
nţeledi npr oprialorspeci e.For ţadeat racţieoper eazăpr int oate
animalele de pe pământ ,pr i
nt oţipeş tiidi n oceane şipr i
nt oate
păsăril
edepecer ,făcându- l
esă seaduneî nt ur me,ci rezi,hai t
eşi
cârduri,săsecul tiver eciprocşisăseî nmul ţ
ească.Aceeaşif or ţăde
atr
acţie menţ i
nel aolaltă celulele corpul uit ău,mat erial
el e din car e
est
econs truităcasat a,mobi l
ierulpecar estaiaşez at,maşi napecar e
oconducişiapadi npahar ultău.Or iceobi ectdecar etef oloseş t
ies te
susţi
nutdef orţadeat racţie.

Atr acţi
aes t
eforţ
acar eîiatragepeoamenif aţădeal ţioameni .Aşa
au apăr ut pe pământ or aşele, naţ
iunile, grupur il
e, cluburile şi
soci
etăţ i
lecareîmpărtăşescinteresecomune.Ear epr
ezintăforţacar e
îiatrage pe uniioamenicăt reş tii
nţă şipeal ţ
iicare arta culi
nar ă,
cătr
espor tsau cătremuz i
că (cătreun s t
ilmuz icalsau altul)
,căt re
anumi t
eani maledecasă,căt r
el ucruri
leşilocur il
epecar elepreferă,
cătr
epr i
etenişicăt
reoameni ipecar eîiiubesc.

Forţ
a deat
racţ
ieai
ubi
rii

Ce est
e aşadar aceas
tăf or
ţă de at
racţ
ie? Ea est
ef or
ţaiubi
rii
!
Atr
acţi
a est
ei ubire.Atuncicând te simţiatras de mâncar
ea ta
f
avori
tă,tui ubeş
tiaceas t
ă mâncare.Dacă nu ar existafor
ţa de
— 14—
 — Put
erea —

atracţ
ie,tu nu aiput easimţ inimi c.Toat
eal imenteleţis-
arpăr eala
fel
.Nu aiş ticaremâncăr ur iîţipl
acşicar enu,pent r
u căniciunanu
te-
arat rage.Nu te-aisimţiatrasdeal t
eper soane,deanumi telocuri,
de casa în car elocuieşt
i,de maşi na pe careţ i
-aicumpăr at-o,de
sport,desl ujbapecar eţi-ailuat-o,demuz ică,dehai nesau deor i
ce
alt
ceva.At racţi
anuarput eaexi st
aî nabsenţ aiubiri
i!

„Legeaatr
acţi
eiesteunaşiaceeaşic
u… l
egeai
ubi
ri
i”
CharlesHaanel(1866-1949)
Autoraparţ
inândcurentul
uiNouaGândi
re

Legeaat racţ
ieiest
el egeai ubi
riişireprezi
ntălegeaatot
puterni
căce
menţ i
ne totulî n armoni e,de l a mar i
le gal
axiicosmice l
a atomi
i
i
nfinit
ezimali.Ea opereaz ă pret
utindenişipr intotceea ceexis
tăîn
Univers.Aceastaestelegeacar eîţiguverneazăviaţa.

La modulcelmaigener al,l
egea at
racţi
eiafir
mă că principi
il
e
similar
e se at
rag.Înt r
aducereli
beră,put u pr
em spune că t imeşti
ceeaceof er
i.Tu nu poţ
iprimialt
cevadecâtceeacedăruieşt
i.Legea
atracţi
eif
acecat usăatragiî
nviaţataexactceeaceof
eri
.

„
Pentr
uori
ceacţ
iuneexist
ăor
eac
ţieegal
ăşiopusă”
.
I
saacNewt
on(1643-1727)

— 15—
 — RhondaByr
ne —

Mat
emat
ici
anşifizi
cian

Ori
ceacţunededăr
i ui r
edănaş tereuneiacţuniopusedepr
i imi
re,
iarceeacepr i
meş t
iest
eî ntotdeaunaegalcu ceeaceaidăr ui
t.Alt
fel
spus,totceea cedăruieştiîn vi
aţă seîntoar
celatine.Aceast
a este
fiz
icaşimatematicaUniversului.

Dacă dăr ui
eşti pozit
ivit
ate, vei pri
mi poz it
ivit
ate. La fel
, dacă
dăruieştinegativit
ate,veipr iminegat i
vit
ate.Î nt r
aducere,dacă v ei
cult
ivaoat i
tudinepoz i
tivă,veiaveapar tedeovi aţăpli
nădel ucruri
pozit
ive;dacăv eiculti
vaoat i
tudi
nenegat ivă,veiaveapar t
edeovi aţă
pli
nă de l ucrurinegat i
ve.Cum put em of er
inoipoz iti
vit
atea sau
negativi
tat
ea?Pr i
ngândur i
leşiprinsentiment el
enoas t
re.

Î
n oricemoment ,tu emiţigânduripoz i
ti
vesau negat i
ve.În mod
si
mi lar
,t u emanisent imentepozit
ivesau negativ
e.Acestegândur işi
acestesent iment evorde t
ermina lucruri
ledecar ev eiavea parteîn
vi
aţă.Toat e per soanel
e,circumstanţele şieveni
ment el
e din fiecare
momentalvi eţ
iitalesuntatrasedegândur il
eşidesent imentelet al
e.
Viaţatanu r eprezi
ntăoî ntâmplare.Tu nu primeşt
idecâtceeaceai
dăruitdeja.

„Daţişivisevada…
Căcitot
ulvisemăsoar ăcumăsur acucareaţ
imăsuratvoiî
nşi
vă.
”
Ii
sus(apr oxi
mat i
v5I.Ch.–30D.Ch. )
Fondatorulcreşt
ini
smul
ui,Evanghel
iadupăLuca6:
38

Atuncicând dăr uieşt

i,pr
imeşti.Dacăîţiofer
iajutorulşispri
jinul
unuipr i
eten caresemut ăcu casa,cu si
guranţăacestajutorşiacest
spr
iji
nsevaî ntoarcel ati
necuvi t
ezaluminii
.Laf el
,dacăteînfuri
ipe
unmembr u def ami l
iecarete-aabandonatlagr eu,aceas
tămâni ese
vaîntoarceasupr at aîntr
-osit
uaţiesaualta.

Tu eşt
i cel careî şi cr
eează propr
ia vi
aţă pri
n gândur
ile şi
sent
imentel
et al
e.Ceeacegândeş t
işiceeacesimţicr
eeaz
ăceeaceţ i
se î
ntâmplă şiceea ce experi
menteziîn vi
aţata.De pil
dă,dacă
— 16—
 — Put
erea —

gândeş
ti:„Ast
ăziam o z
ipr oast
ă”,veiatr
ageîn mod siguroameni
,
cir
cumstanţeşiev
eni
ment ecareîţ
ivorconfir
mapedeplingândul.

Pedealtă parte,dacă gândeşt

i:„Viaţ
a misepareminunat
ă”,v
ei
atragecu si
guranţ ă oameni,ci
rcums t
anţeşieveni
ment
ecaretevor
facesătebucur icuadevăr atdeviaţ
ă.

Tueşt
iunmagnet

Legeaat racţieinu dăgr eşniciodată.Eaî ţioferăt oatelucr uril

epe
car ele-aidăr uitUni v
er sului.La felca un magne t,t u at
r agisingur
toateci r
cumst anţ eleasoci atecubogăţ ia,sănăt atea,r el
aţii
le,slujbaşi
toatecel el
alteexper ienţedi n vi
aţat a,prin gândur i
leşisent i
ment el
e
pecar eleemi ţi.Spr eexempl u,dacăv eiemi t
egândur işisent imente
poz it
ive asociat e cu bani i,v ei atrage cu si gur anţă per soane,
circums tanţeşiev eniment ecar et evorajutasăobţ iimaimul ţ
ibani.
Invers,dacă v eiemi t
e gândur işisent i
ment e negat i
ve asociate cu
bani i
,v eiatragecu si guranţ ă persoane,circums tanţeşiev enimente
car etev orfacesăpi erzibanişisăr ămâif ăr
ăei .

„Nuşt i
udac ăumani t
ateaurmeazăsaunuî nmod
conşti
entlegeaiubi
rii
,darac estl
uc runumăpr eoc
upă.
Ceeac eştiuest
ec ăaceastălegef uncţ
ioneazăl
afel
deimpl acabi
lcaşilegeagravitaţ
iei,
i
ndi f
erentdacănoioac cept
ăm saunu. ”
Mahat maGandhi( 1869–1948)
Liderpoli
tici
ndian

Legea at racţi
ei îţir ăspunde f ără greş la toate gândur i
le şi
sentimentelet ale. Nu cont ează dacă aces tea sunt poziti
ve sau
negative.Odat ăemi se,elesev orîntoarceautomatl atinesubf orma
cir
cums t
anţ elorexterioare,l
af elcum ecoulî ţ
irepetăexactcuvint ele
pecar ele-air ost
it.Debunăseamă,as t
aînseamnăcăî ţ
ipoţischimba
cu uşur i
nţ ă viaţa prin schi
mbar ea gânduril
orşisent i
ment el
ort ale.
Dăr ui
eştel umi igândur işisentimentepoz i
ti
veşiîţiveischi
mbaas tfel
— 17—
 — RhondaByr
ne —

î
ntr
eagavi
aţă!

Gânduri
lepozi
tiveşicel
enegat
ive

Gândur iletaleexpr i
măcuvi ntel
epecar eler os
teşti
,darşipecel e
pe carel e auz idoar tuî n mintea ta.Dacă î ispuicui va:„Ce zi
minunat ă”,în modevi dentaiînceputpr in agândiacestecuvinte,şi
abia apoile-air os
tit
.Gândur il
et al
es tau la bazat ut
uroracţi
unilor
tal
e.At uncicândt edaijosdin patdi mineaţa,forţ
amot ri
cecares tă
labaz aacţiuniital
ees t
eunpr im gând.Ni meninupoat eacţi
onadacă
nusegândeş temaiî ntâil
aacţiunear especti
vă.

Aşadar , cuvi ntele şi acţ i

uni l
e poz it
ive sau negat ive depi nd de
gândur i
le poz i
tive sau negat ive.Cum poţ iş tidacă un gând est e
poz iti
v sau negat i
v? Si mpl u:or ide cât e oriî ţ
idor eş t
iceva sau î ţi
expr imisi mpat i
af aţ ădeceva,aide- afacecu ungândpoz itiv
.At unci
cândexpr i
micevacenu- ţ
iplacesau nu- ţidor eşti,nu avem de- af ace
cuungânddei ubi r
e,deciaces tavafiaut omatungândnegat iv.După
cum v ezi
,es tef oar teuşorsă- ţidaiseamacar egândur isuntpoz i
t i
v e
şicar esuntnegat ive.
Toat e dorinţ elet ale au la baz ă sentiment uli ubirii
.Gândeş te-t e
puţ in:tu nu- ţ
ipoţ idor icevacenu i ubeş t
i,nu- iaşa?Toţ ioameni iî şi
dor escnumaiceeacei ubesc.Deaceea,or idecât eor itegândeş tisau
vorbeş tidespr ecevaceî ţidoreş t
i,cum arfi:„ Îmipl acpant ofiiaceia;
miseparmi nunaţ i”,gândur i
let alesuntpoz itive.Deaceea,el ev or
atrage î n vi aţat a exact l ucrur il
e careî ţ
ipl ac ( î
n caz ulde f aţă
pant ofii
).At uncicând t egândeş tisau v orbeştidespr elucrur ilecar e
nu î ţiplac,cum arfi:„ O,cepr eţau aceş tipant ofi!Es t
ej afcur at!”,
gândur i
let alesuntnegat i
veşiv orat rageînvi aţat ar eali
tateapecar e
nu ţ i
-o dor eşti( în caz ulde f aţă,imposi bili
tatea de a- ţ
icumpăr a
lucr uril
edor it
e,î nt rucâtnuaibani )
.

Mar ea maj
ori
tate a oameni
lorv orbesc maimul tdesprelucruril
e
carenul epl
ac(şisegândesclaele)decâtdespr ecel
ecareleplac.De,
aceea,eiemană maimul t
ă negativi
tate decâtpozit
ivi
tat
e( i
ubire)
,
— 18—
 — Put
erea —

privându- seas t
feldefoar
temultelucrur ibune.
Esteimposi bilsă t
ebucur ideovi aţ
ămi nunat ă dacănu iubeşt
i.
Oameni icar esebucur ă devie
ţiminunat ev orbesc maimul tdespre
lucruril
ecar eleplac(
şisegândesclael e)decâtdespr ecelecarenul e
plac!Inver s,ceicaresel upt
ă cu di
ficultăţ
il
evi e
ţiivorbesc maimult
desprelucr uri
lecarenuleplac(şisegândescl aele)decâtdesprecel
e
carelepl ac!

„Existăunsi ngurcuvântcar
enepoat
eeliber
a
det oatăpovaraşidet oat
ădurer
eavi
eţi
i.
Acestc uvântestei
ubirea.
”
Sofocle(496-406Î.Ch. )
Dramat urggrec

Vorbeşt
edespr
elucruri
lecar
eîţ
ipl
ac

At
uncicând v or
beştidespr e di
ficul
tăţil
e cu caret e confrunţi
,
indif
erentdacă estevorba debani ,deo r elaţi
e,de o boală sau de
scăderea pr
ofit
uluiafacer
iit al
e,tu nu v orbeş
tidespre ceva plăcut
.
Atuncicând coment ez
iun eveni mentnegat ivdespr
ecar eaiauz i
tla
şti
risauv or
beş t
idespreoper soanăalcăr eicomportamentt e-
ai ri
tat
,
tunuv or
beştidespr
ecevapl ăcut.

— 19—
 — RhondaByr
ne —

At uncicând descr iice z ipr oas tă aiavut ,cum aiî ntârziat la

întâl nire,cum aif os tblocatî nt rafic sau cum air atatl a mus t
aţă
aut obuz ul,tu nu v orbeştidespr e ceva pl ăcut
.Exi stă mul tel ucruri
mi nor ecar eseî ntâmpl ăî nflecarez i.Încaz ulîncar ecaz iîncapcana
descr i
er i
işicoment ăriitutur or lucr ur i
lor neplăcute di n viaţat a,
oricâtdemi norearfi,aces t
eav orat rageî nscur ttimpnoiconfli ct
eşi
noidi ficul
tăţicucar et eveiconf runt a.
De aceea,f ocali
z ează-teî ntotdeauna asupr a mi ci
lor întâmpl ări
fericiteal ezil
ei.Vorbeşt edespr eînt âlnireacar eadecur sbi ne,despr e
fapt ulcăî ţ
iplacesăaj ungilat impat uncicândaipr omi s,despr ecât
debi nees tesă fiisănăt os,despr epr ofit
ulpecar eţ i-
arpl ăcea să îl
obţi i
. Descr i
e situaţ i
il
e şii nteracţ i
uni le dint impulz ileicar e au
decur smi nunat .

Vorbeşteî ntot
deauna despr e ceea ce î
ţiplace şidespr e ceea ce
iubeş t
i,as t
felîncâtcuvintelet alesăat r
agă în vi
aţat a şimaimul tă
iubire.Dacănu t egândeş tidecâtl alucruril
enegativedi n vi
aţat aşi
dacă v orbeştilainfinitdespreel e,lafelca un papagal,t uî ţ
icreezi
singuroî nchisoareî njurult ău,caun f eldecolivie.Or idecât eori
vorbeş t
idespr eceeacenu î ţ
ipl ace,t
u adaugionouăbar ăl aaceastă
— 20—
 — Put
erea —

coli
vieşit
esepar
isi
ngurdel
ucr
uri
lebunepecar
eţil
e-arput
eaof
eri
viaţ
a.

Oameni icaret răi

esc vieţimi nunatev orbesc maimul t despre
lucruri
lecar eleplac( pecareleiubesc).În acestf
el,toateuşi l
el ise
deschid şieicapăt ă un acces neli
mi t
atlat otce ar e vi
aţa bun de
oferi
t.Deaceea,sesi mtl i
bericapăsăr il
epecer .Aşadar ,dacădor eşt
i
săt ebucur ideovi aţ
ămi nunată,di st
rugebar el
ecolivieipecar eţi-
ai
creat-
osi ngur.Oferăiubire,vor
beş t
enumaidespr eceeaceî ţiplace,
iariubir
eat evaelibera!

„Atunciveţicunoaşteadevărul
şiadevărulvăvael i
ber
a.”
Ii
sus(apr oxi
mat iv5Î.Ch.,30D.Ch. )
FondatorulCr eşt
ini
smului
,înEvangheli
adupăI
oan8:
32

Nimi cnu es teimposi bilpent ruf orţaiubirii.Indiferentci neeş t

işi
cucesi tuaţi
et econf r
unţ i
,for ţ
ai ubir i
itepoat eelibera.
Cunoscof emei ecar ear euşitsăî şidist
rugăbar elecol i
vieişisăse
elibereze exclusiv pri
n put erea iubi rii
.După 20 de anide căsni cie
abuz ivă,soţuleiapăr ăsit-oşial ăsat -
osăî şicr eascăsi ngur ăcopi i
i.
În pofida greutăţilorincredibil
ecu car es-a confrunt at,femei a nu a
cul t
ivatniciunr esentimentşini ci
ungândnegat i
vf aţădef ost uleisoţ .
Nu l -av orbitniciodată de r ău şinu a emi s decâtgândur ipoz i
tiv
e
referit
oar ela noulsoţ ,per fectşimi nunat,pe car e şi-
ldor ea,şil a
visuleideacăl ătoriîn Europa.Deşinu av eabanipent ru oas tfelde
excur sie,femeia s- aînscr i
sl a una şişi -af ăcutun paşapor t.Mai
mul t,şi-acumpăr atdiferi
tear ti
coledecar earfiavutnev oieî nt i
mpul
călătoriei.

— 21—
 — RhondaByr
ne —

Eibine,eal -acunoscutpenouleisoţ ,iaraces t

as- adovedi
tafi
într-
adevărper f
ectşiminunat .Dupăces- amăr it
atcu el,s-amut at
încasal uidinSpania,undeduceşias tăz
iovi aţăferi
cit
ă.
Aceastăfemeiea refuzatsă v or
bească vreodată desprelucruri
le
neferici
tedinviaţaei
,pr ef
erândsăsegândeascănumail aceeaceîşi
dorea.Pr ocedând ast
fel
,ea s- a el
iber
atde povar ă şide suferi
nţă,
ajungândsăsebucur edeovi aţămi nunată.

Şit uî ţipoţ
ischimbavi aţ
a,întrucâtdispuidecapaci tateainfinit
ă
deav orbinumaidespr elucruri
lecareîţiplac(şideat egândil aele),
atrăgându- l
eas t
felîn vi
aţata!Def apt,put erea decar edi spuies t
e
chiarmul tmaimar edecâtaceastăcapacitate,întrucâtlegeaat racţ
iei
răspundenudoarl agânduril
eplinedei ubire,cişilasent i
ment elede
aces tf el
.Aşadar,trebuiesăsimţiiubireadacădor eştisăî istruneşti
put erea!

„I
ubir
eaesteîmplinir
eal egi
i.
”
Sf
ântulPavel(aproxi
mat iv5-67)
Apost
olCreşt
in,înSc r
isoareacăt
reRomani13:
10

— 22—
 — Put
erea —

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

● I ubi
rea nu este nici
odat
ă slabă,gingaşă sau del
icat
ă.Ea est
e
f
orţa pozi
tivă a vi
eţi
i!Iubir
ea est
ec auza or
icăr
eireal
it
ăţipozi
ti
vesau
bune.
● Totc
eîţ
idor
eşt
isădevi
i,săf
acisausăaider
ivădi
niubi
re.
● Forţ
a pozi
ti
vă a i
ubir
iipoatecr
ea ori
cer
eali
tat
ebenefic
ă,poate
spor
iluc
ruri
lebunedinviaţăşipoat
eschimbaori
cesit
uaţ
ienegat
ivă.
● Î
n fiec
arezişiî
n fiec
arec
lipă t
ufacioaleger
eşitedecizidac
ă
dor
eşt
isaunusăi ubeşt
işisăst
runeştiput
ereapozi
ti
văaiubi
ri
i.
● Legea atr
acţ
ieiest
elegea i
ubi
ri
i.Ac
east
a est
elegea c
areî
ţi
guver
neazăviaţ
a.
● Tu nu poţ i pri
mi dec ât c
eea c e dăr
uieşt
i. Dacă dărui
eşti
pozi
ti
vit
ate,pri
meştiautomatpoziti
vit
ate.Dacă dăr
uieşt
inegati
vit
ate,
pri
meştiautomatnegat
ivit
ate.
● Vi
aţanusepetr
ecepurşisi
mpl
u.Totc
eeac
eîţ
iof
erăeaest
eceea
c
eaidăr ui
ttuc
ândva.
● Indif
erentdacă gândur
il
eşisenti
mentel
et al
esuntpozi
ti
vesau
negat
ive,el
eseîntor
cl ati
necupr
eci
ziaunuiecou.
● Oameniic
aretrăi
esc vi
eţimi
nunate vor
besc maimultdespr
e
l
ucrur
il
ecar
eleplac(
şisegândescl
aele)decâtdesprec
elec
arenule
pl
ac.
● Descri
eşic omenteazănumailucrur
ilebunecar
eţis-auî
ntâmpl
at
de-
alungulzilei
.Vorbeştenumaidespreceeaceîţ
ipl
ace.
Î
nac estf
el,leveiatrageî
nviaţ
at a.
● Tuaicapac
itat
eai nfinit
ădeavor binumaidespr
el uc
rurilecar
eîţ
i
pl
ac(şideat egândilael e)
.Deac eea,t
uaicapacit
ateainfinit
ădea
at
rageînvi
aţatatotceeac eîţ
idor
eşti!
●I
ubeşt
e.At
unc
icândi
ubeşt
i,t
utef
oloseşt
ideput
ereapr
imor
dial
ă
— 23—
 — RhondaByr
ne —

aUni
ver
sul
ui.

— 24—
 — Put
erea —

PUTEREA SENTI
MENTELOR

„Secret
ulst
ăînsenti
ment e.
”
Nevil
leGoddard(1905-1972)
Autoraparţ
inândcurent
uluiNouaGândi
re

Tueşt
iofii
nţăcar
esi
mte

Î
ncă din pr
imulmomentalnaş teri
it ale,tu aisimţitî ntotdeauna
ceva,lafelcaori
cealtom.Chi ardacăpr ocesulgândur ilorconş t
ient
e
înceteaz
ăî nti
mpulsomnul ui,tu nu tepoţ ioprivreodat ădi n si
mţ i
t,
căcia fi î
n vi
aţăînseamnă a simţi .Î
n esenţ ă,tu eşt
io fii nţă car
e
simte.Deaceea,nu estedelocî ntâmpl ătorf aptulcă fiecarepar tea
corpuluiumanaf ostspeci
alcreatăcasăpoat ăsi mţi
!

Pri
ntreacestesimţurisenumăr ă văzul,auz ul,gustul,mirosulşi
ati
ngerea.El ete ajută să simţit otce ar e de oferitviaţa.Acest e
instr
ument enu suntmecani ce,ci„simţitoare”,într
ucâtî ţ
ipermi tsă
simţitotceeacevezi,ceauzi,ceguş t
i,cemi roşişiceat i
ngi.Depi ldă,
corpult ău esteînveli
tî nt otal
itateî n piele,car e est
e un or gan
simţit
or,speci
alpentrucat usăpoţ isimţitotcet eînconjoară.

Felulî
n car
et esi
mţiîn fiecar
emomentalz i
leiest
emaiimportant
decâtori
cealt
ceva,î
ntr
ucâteles t
ecelcar
eîţ
icreeaz
ăviaţ
avii
toar
e.

Sent
iment
elet
alesuntcombust
ibi
lul

Gândur i
le şicuvi
ntel
et ale nu aravea ni
cio put
ere asupra vi
eţi
i
tal
edacă nu arfi dublat
edesent imenteşidesenz aţ
ii
.Maj ori
tatea
gândur
ilortal
enusemat erial
izeaz
ă,pentrusimplulmotivcăelesunt

— 25—
 — RhondaByr
ne —

preaef
emereşinu î
ţit
rez
escsent
imenteput
erni
ce.Def
apt
,si
ngur
ul
l
ucrucarecont
eazăeseceeacesi
t mţi!

Metafori
cv orbind,am put ea spunecă gândur i
leşicuvi ntel
et ale
suntpr ecum or achetă,întimpcesent i
menteleşisenz aţi
iletalesunt
combus tibi
lul car e o al i
ment ează pe aceasta. Făr ă combus tibil
,
rachetar ămâneunv ehiculstaţi
onar,căcisi
ngur aput erecareopoat e
ridi
caes tecombus ti
bilulei.Laf elsepe t
reclucrurileşicu gândur i
le
şicuvinteletale.Eler ămânni şt
ev ehi
culestaţi
onar eatâttimpcâtnu
suntal imentat e de combus tibil
ulsent i
mentelor şisenz aţi
ilor t
ale.
Acesteadi nurmăsuntsi ngurelecarelepotdinami za,dându- leviaţă!

Spreexempl u,dacăgândeş t
i:„
Nu-lpotsuferipeşef
ulmeu” ,acest
gând exprmăun sent
i imentnegati
vputernicpecareîlaiînlegătură
cu şef
ultău.Al t
felspus,elexpri
măf aptulcătu emiiun sent
ţ iment
negati
v,careseopunei ubiri
i.Î
nconseci
nţă,rel
aţi
acuşef ult
ăunuse
vaîmbunăt ăţ
i,cidimpotri
vă,sevadeteri
oraşimaimul t
.

Inver
s,dacă gândeş ti
:„Col egi
icu car elucrez suntnişte oameni
minunaţi”
,aces te cuvinte exprimă sentimentulpoz i
ti
v pe careîlai
faţ
ădecol egiităidemuncă.Dat or
ităfaptul
uicăemaniun as tf
elde
senti
ment,r elaţ
iat a cu eiva cont i
nua să devină din ce î
n ce mai
bună.

„Dacădoreştic
agândur il
etal
esăpri
ndăviaţ
ă,
dublează-
lecuemoţii
.”
CharlesHaanel(1866-1949)
Autoraparţi
nândcurentul
uiNouaGândi
re

Sent
iment
elepozi
tiveşicel
enegat
ive

Lafelcaoricealtlucr
u din viaţă,senti
mentelepotfi pozit
ivesau
negati
ve.Toatesentimentel
epoz i
t i
vesenascdi ni ubi
re!Laf el,toate
senti
ment el
enegati
vesenascdi nabsenţ aiubi
rii
.Cu câtt esimţimai
bine(depi l
dă,atuncicând eş
tifer i
citsau bucurosdeceva) ,cu atât
— 26—
 — Put
erea —

maimul
tăiubi
reemani arcu câtemanimaimul
,i tăi
ubi
re,cu at
ât
maimul
tăi
ubir
eveipr
imi.

Inver s,cucâtt
esimţimair ău(depi l
dă,atuncicândeş t
idisperat
),
cu atâtmaimul t
ă negat
ivit
ateemani ,şiimpl ici
tcu at âtmaimul t
ă
negativitat
eveipri
mi.Motivulpentr
u car etesimţ iatâtder ău atunci
cândaisent i
mentenegati
vees t
eevident:iubireaes t
ef orţapozit
ivăa
vie
ţii
,i arsenti
mentel
enegativenuconţinni ci
unpi cdei ubi
re.

Pescur t,cu câtteveisi

mţ imaibine,cu at
âtmaibunăvadeveni
vi
aţat a.Inver
s,cu câtteveisimţimairău,cu at
âtmainepl
ăcut
ăva
deveniviaţata–pânăcândî ţiveischi
mbasentiment
ele.

Atuncicând te si
mţibine,gânduril
et al
e suntaut omatpozi
ti
ve.
Esteimposi
bilsă te si
mţibine şisă aigândurinegat i
veî
n acel
aşi
ti
mp!În mod simil
ar,esteimposibi
lsăt esimţirău şisăaigânduri
pozi
ti
veînacelaşit
imp.

Fel
ulî n caret e simţireflect
ă per fect
,până l a ult
imulde tal
iu,
gândur i
le şisent i
ment el
e pe carel e emiţi.Dacă te si
mţibi ne,nu
trebuie să fiipreocupatde ni mic,î ntrucâtgândur i
le,cuvintel
e şi
acţiunil
et al
ev orfiautomatpoz i
tiv
e.Si mpl ulfaptcătesimţibineîţi
garanteazăfaptulcăemanii ubi r
e,şii mplicitcăaceastăiubi
reseva
întoarcelatine!

Bi
neî
nseamnăbi
ne

Ceimaimul ţidintreoameniî nţ
elegperfectceînseamnăsăt esimţi
binesau rău,darnu r eal
izeazăcăemanăsent imentenegat i
veîn cea
maimar e part
ea t impului.Eicr ed că a tesimţirău înseamnă să
simţionegat i
vitat
eext remă,cum arfi os t
aredet ri
steţe,demâni e,
de durere sau de t eamă.Deşiaces testăr icor
espund î ntr-
adevăr
expresi
ei„at esimţ irău”,exis
tăşialtes t
ăr imaipuţ i
n evidentecare
suntlafeldenegat ive.
— 27—
 — RhondaByr
ne —

Depi ldă,dacăt esi mţ i„î

nr egulă”în mar eamaj or i
tateat i
mpul ui
,
poţicr edecă a t esimţ i„ î
nr egul ă”r eprezintă un sent imentpoz i
tiv
,
întrucâtnu t esi mţif
oar ter ău.Dacăî naintet e-aisimţ i
tcu adevăr at
rău,i aracum t esi mţiî nr egul ă,cu sigur anţă„ înr egulă”ţisepar e
mul tmaibi nedecâtceea ceaisi mţitînai nte.Cu t oateacest ea,„în
regulă”es tedecel emaimul teor iun sent imentnegat i
v,nu poz i
tiv
.
Atuncicândt esi mţibi ne,tesi mţ ibine,nu î nr egulă!Tesi mţif er
icit
,
bucur os,plin de pasi une şide ent uz i
asm.At uncicând t e simţiî n
regulă,nu pr ea simţidef aptmar el ucru.Deaceea,şivi aţat ava fi
călduţ ă:nuv eiaveacineş ti
ecemot i
vedebucur i
e,darcelpuţ i
nnuţ i
seva î ntâmpl a nimiccu adevăr atrău.Aceast a nu es teînsă ovi aţă
mi nunat ă!Sent i
ment ele poz i
tiveî nseamnă să t e simţ icu adevăr at
bine.Doaraces tetrăi
r ipotat rageovi aţ ăcuadevăr atmi nunat ă!

„Măsuraiubir
iiest
ei ubi
reaf ăr
ămăsură.
”
SfântulBer
nar ddeCl airvaux(1090–1153)
Călugărşimisti
ccreşti
n

At uncicând t esimţ ipl in debucur ie,t

u emaniaceas t
ăs tare,aşa
că v eiav ea par t
enumaideexper i
enţ e,sit
uaţ iişiper soanecar eţi-o
vorampl ifica,oriundet e-aiduce.
De l a exper ienţel
e mi nore, cum ar fi ascul tarea la r adioa
cânt ecul uit ău favorit
,şipânăl acel emaj ore,cum arfipr i
mi reaunei
măr i
r idesal ariu–t oat eci rcums t
anţ elepecar elev eiexper i
ment av or
reflectas tareadebucur iepecar eosi mţi
,fiind at raseîn viaţat ade
legea i ubi rii
.Inv ers,at uncicând si mţ io stare de i ri
tare,t u emani
aceas t ăs tare, aşa că ai par t
e numai de exper ienţe, sit
uaţii şi
per soanecar eteener v eaz ă,oriundet e-aiduce.
De l a mot ivel
e mi nor e de ener vare,cum arfi un ţ ânţarcar et e
der anj ează,şipânăl acel emaj ore,cum arfis tri
car eamaşi nii–t oate
circums tanţ elepecar el ev eiexper iment avorr eflectas t
areadei r
itare
pecar eosi mţ i
,fiind at raseî n viaţat adeaceeaşil egeai ubiri
i,mai
preci sdel ipsaaces teia.

Or
ice sent
imentpoz
iti
v pe car
eîlt
răi
eşt
ite conect
eaz
ă cu f
orţ
a

— 28—
 — Put
erea —

iubi
rii
, căci iubi
rea es t
e sursa tutur
or sentimentelor poz
iti
v e.
Senti
ment el
edeent uziasm,depasiuneşidebucur i
eintensăderivă
diniubir
e,iaratuncicândlecult
ivicupersever
enţă,el
eat r
agînviaţa
ta numai si t
uaţi
i, ci
rcumstanţ
e şi persoane caret e umplu de
entuzi
asm şidepasiune.

Puter eaunuisent imentpoz it

ivpoat efi ampl ificatăl amaxi m pr i
n
măr i
rea v ol
umul ui său. Dacă dor eş ti să măr eşt
iv olumul unui
senti
mentpoz iti
v,asumă- ţi
-lîn modconş tientşii nt
ensi fică-lîn mod
deli
ber at.Spr e exempl u,dacă dor eş tisă î ţiampl ificio s t
are de
entuziasm,cul t
iv-oşiîncearcăsăot răieşticâtmaii ntenscuput i
nţă!
Dacăsi mţ ios t
aredepasi une,ampl ific-oî n moddel iber at .Cu câtîţi
veiampl ificamaiput ernicsentiment elepoz it
ive,cu at âtmaimar eva
fii
ubir eapecar eov eiemana,i arr ezul t
at elepecar el ev eiobţineîn
conti
nuar ev orfide-
adr eptulspectacul oase.

Dacăsi mţioemoţ iepoz i

ti
vă,opoţ iampl ificafocali
z ându- t
eînmod
specialasupr alucrurilorcareî ţ
iplacsaupecar el eiubeş ti
.
Înaintedeamăapucasăscr i
u aceas tăcar t
e,pe treceam înfiecar e
zimi nut ebuneampl ificându- misent i
ment elepoz iti
ve.Î n acestscop,
mă gândeam l atoatel ucruri
lepecar el ei ubesc:l af amili
a mea,l a
prieteni,la casă,la flor i
ledin grădina mea,l a vremea f rumoasă de
afară,l a culori
,la difer i
tesituaţi
i,eveni ment eşil ucr uricaremise
întâmpl aserăî nsăptămâna,l unasauanulcar esescur sese.
Cont i
nuam să enumăr as tf
eltoatel ucr uril
e pe car elei ubeam
până când aj ungeam să mă si mtî ntr
- os tar edev eritabil
ă exal t
ar e.
Abia apoimă aşez am l a masă şiî ncepeam să scr iu.Ampl i
ficarea
sent i
ment elorpoz i
ti
venu es tedelocdi fici
lăşipoat efif ăcutăor iunde
şior i
când.

Sent
iment
elet
aler
eflect
ă ceeaceof
eri

Dacăv eir
eflect
a asupraprinci
pal
elordomeniidin vi
aţata,îţ
iv ei
puteadaseamacu uşur i
nţăîn cemăsurăgândur il
eşisenti
ment ele
tal
elegat
e dedomeni ulrespecti
v au f
ostpreponderentpoz
iti
ve sau
— 29—
 — RhondaByr
ne —

preponder
entnegat ive.Ceeacesi mţiî
nl egăturăcu un domeni u sau
al
tuldeviaţăr eflect
ăcu pr eci
ziegândurileşisent
iment elepecar ele-
aiemanat( oferit,dăr uit
)în domeniulr espect
iv de viaţă,indi
ferent
dacăestevorbadebani ,deslujbă,derel
aţ i
isaudealt ceva.

Spr eexemplu,dacăt egândeştilabani,sentiment

eletaler eflect
ă
exactceeaceemaniî nlegătur
ăcuaces tsubiect.Dacăgândull abani
nut efacesătesimţibi
ne,pent rusimplulmotivcăaceşti
aî ţili
psesc,
cusiguranţăveicont
inuasăaipar t
edeexper i
enţeşidecircumst anţe
asociat
ecul i
psadebani ,pentr
ucăas tasimţiînaceastăprivinţă.

Lafel,dacăt
egândeş tilasl
ujbata,sent
imentelet
alereflectăexact
ceeaceemaniî nl egăturăcu acestsubi
ect
.Acelaşil
ucru es teval
abil
şiîn ceeacepriveşt
ef amil
ia,st
areadesănătat
esau oriceal tsubiect
careţisepar ei
mpor tant.

„Fi
iatentlastăril
eşilasentiment
eletale,
căciexi
stăoc onexiunedenezdrunci
nat
î
ntreacesteaşilumeavi zi
bil
ăîncaretrăieşt
i.
”
Nevil
leGoddar d(1905-1972)
Autoraparţi
nândc urent
uluiNouaGândi re

Viaţanuţ iseînt âmplăpurşisimplu;eaîţirăspunde.Vi aţapecar e

ot r
ăieştidepinde numaide t ine!Această afir
maţ ie es
te adevărată
i
nclusivpent r
u fiecaredomeniu alvie
ţii
.Tu eş tiscenarist
ulpr opri
ei
tal
e vie
ţi,regiz
orulfilmuluivie
ţ i
ital
e.Tu deci zicum va fi vi
aţ ata,
pri
ngândur i
leşisentimentel
epecar eleemani .

Există oierarhieinfinită a senti

ment el
orpoz iti
v e pe carele poţi
simţ i
,ceeaceî nseamnăcănuexi stănicioli
mi tăaf eri
ciri
işibucur iei
pe car ele poţitrăiîn viaţă.Exi st
ă şiun r evers:put em v orbide o
întreagă i
erarhiea sent imentelornegat i
vepecar el epoţ isimţ i
,dar
aceas t
anu es teinfini
tă,căcidi ncolodeoanumi t
ăl imităelenu mai
potfisupor tate,aşacăvr einu vrei,eş
t inevoitsăr eviil
asent i
ment e
maibune.

— 30—
 — Put
erea —

Nu este deloc întâmpl ător faptul că senti

ment ele pozi
ti
v e ne
transmitos tareat âtdebună,i arcelenegati
venet ransmitos t
are
atâtde proas t
ă.I ubirea este puter
ea supremă car e ne guvernează
tuturorvi
aţa,at r
ăgând căt renoit oatelucruri
lemi nunatepecar eni
ledorim.Chiarşisent iment elenegativ
eaur ostullor
,căcieleneat rag
atenţi
a asupraf aptuluică ne- am deconectatde la puterea i
ubi ri
i,
respect
ivafor ţ
eipoz i
ti
v eavi eţi
i!

Tot
uldepi
ndedeceeacesi
mţi

Întreaga ta viaţ
ă depinde de ceea ce si
mţ i
.Toate deci
ziil
et al
e
depind de sentimentel
e pe carele nutreş
ti.Singura put
ere careîţi
motiveazăîntreagaviaţ
ăes t
eceaasent imentelortal
e!

Dacăî ţ
idoreş
ticeva,îţ
idoreştipent
rucăi ubeş
tilucrulrespect
ivşi
pentru căt ef
acesăt esimţibine.Atuncicândnu-ţidoreşt
iceva,nu-
ţidoreş
t ipent
rucăl ucrulrespecti
vtefacesătesimţirău.

De pildă,îţidor eşt
isă fiisănăt os pentru că atuncicând eş t
i
sănătost esimţibine,înt impceat uncicândeş tibolnavt esimţirău.
Îţ
idor eşt
ibanipent rucăat uncicândcumper isaucândf acilucruri
le
careîţiplact esimţibine;at uncicândnu aibani inecesaripentrua
lecumpăr asaupent rual eface,tesi mţitău.
Î
ţidoreştiorelaţi
efericit
ădeoar eceaceas t
at efacesăt esimţibine,
înt i
mp ceor el
aţienefericit
ăt efacesăt esimţirău.Î ţ
idor eşt
isăt e
bucur ipentrucăs tareadebucur ietefacesăt esimţ ibine,întimpce
stareadet ri
steţ
et efacesăt esimţir ău.

— 31—
 — RhondaByr
ne —

Toatel ucruril
epecar eţil edor eştisuntmot ivatedesent imentele
poz i
ti
v epecar eţilet r
ez esc!Cum t epoţ ibucur aî n aces
tcazdeel e?
Simpl u:si mţ i
ndu- te bine,sau cul t
ivându- ţisent imentel
e pozit
ive.
Bani i de-abia aş teaptă să vi nă lat ine. La f el şi f
erici
rea sau
sănăt atea.Toat elucrur i
lepecar eledor eşt
itedor esclar ândullor!
El ede-abiaaş teaptăsăvi năl atine,darnupotf aceaces tlucrudecât
dacăl eat ragiprinsent i
ment eletalepoz iti
ve.
Nimeninu t e obli
gă să t ez baţişisă t el upţ ipentru a obţi
ne
lucrur i
lepecar eţiledor eştidel avi aţă.Totcet rebuiesăfaciestesă
îţischimbis tareadespi r it
,iaraces teav orapăr eadel asi
ne!

Senti
menteletalepozi
ti
vedecl anşeazăforţaiubir
ii–put er
ea dea
atragetotceestebunînviaţă.Eleîţitransmitprineleî
nselefaptulcă
reprezi
ntăsinguracaledeaobţ ineceeaceî ţ
idoreş
ti,î
ntrucâtatunci
cândt esimţibine,vi
aţaţisepar efrumoasă.Nu t epoţibucur aînsă
deaceas tăvi
aţădecâtdacăî ncepiprin a-ţ
icult
ivaacestesentimente
poz i
ti
ve!

Dacăpânăacum ţ
i-ait
răi
tvi
aţaspunându-
ţi:„
Voifif
eri
citat
unci
— 32—
 — Put
erea —

când voiavea o casă maimar e,atuncicând v oiobţi

ne sl
ujba sau
promovarea dori
tă,at uncicând copi iimeiv or i
ntralaf acul
tate,
atuncicând voiav ea maimul ţibani,atuncicând voiputea căl
ători
sau at
uncicândaf acereameavaav easucces”,esteevi
dentdecenu
ai parte de acest elucr ur
i: pentru că gândur il
et al
e se opun
mecanismuluilegiiiubiri
i.Eleseopunl egi
iatr
acţ i
ei.

Dacă doreştisă aipar te delucruricaret efacferi

cit
,trebuiesă
începiprin afiferi
cit,adicăpr n aof
i erif
erici
re!Aceast
aes t
esingura
modal i
tate,căcitunupoţ iprimidecâtceeaceof er
i!Tuaiopţiuneade
a-ţialege senti
ment ele,de a-ţiculti
va iubir
ea,iarforţaiubiri
iare
putereadea- ţiofer
itoatecelelal
telucruripecareţiledoreşt
i.

— 33—
 — RhondaByr
ne —

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

● Ceea ce si
mţiîn fiecar
ec l
ipă est
e maii mpor
tantdecâtori
ce
al
tceva,c
ăcic
eeac esi
mţiî ncl
ipadefaţăîţic
reeazăvi
aţavi
it
oare.
● Put
erea c
are di
namizează gânduri
le şicuvi
ntel
e est
e dată de
senti
mente.Deaceea,si
ngurull
uc r
uc ar
ec ont
eazăestefel
ulîncarete
simţi
!
● Toatesent
iment
elepozi
ti
vederi
vă di
niubi
re!Toat
esent
iment
ele
negat
iveder
ivădinabsenţ
aiubir
ii
.
● Toat
esenti
ment
elepozit
ivet
ec onec
teazăc uf
orţ
aiubi
ri
i,î
ntr
ucât
i
ubir
eaestesur
satut
urorsent
imentel
orpozit
ive.
● Ampl
ific
ă-ţ
isentiment
elepozi
ti
vegândindu-t
elalucrur
il
ecar
eîţ
i
pl
acşipec areleiubeşt
i.Enumeră nonst
op ac
est
eluc
r ur
ipână c
ând
aj
ungisăt
esi mţidi
nc eîncemaibine.
● Ceeacesi
mţiînl
egăt
urăcuunsubi
ectlegatdeviaţ
atareflec
tă
exactceeaceaigândi
tsauaisi
mţi
tîntr
ecutînlegăt
urăcusubiectul
respect
iv.
● Viaţ
a nu se î
ntâmplă pur şisimpl
u,c iîţir
ăspunde! Toat
e
domeni
il
edinvi
aţatadepinddetine,şimaiexactdeceeacegândeşti
şic
esimţiat
unc
icândterefer
ilael
e.
● Exist
ă oierar
hiei
nfini
tă a sent
imentel
orpozi
tivepecar
elepoţi
si
mţi,c
eeac eînseamnăcănuexi st
ăol i
mi t
ăabuc uri
il
orpecar
eţil
e
poat
eoferivi
aţa.
● Toat
elucrur
il
epec ar
eledoreşt
itedoresclar
ândull
or!Bani
ite
dor
esc.Sănăt
ateatedor
eşt
e.Fer
ici
reatedor
eşte.
● Nu telupta să î
ţimodific
ici
rcumst
anţele vi
eţi
i.Dăr
uieşt
eiubi
re
pri
n sent
imentel
et ale pozi
ti
ve şiluc
rur
ile pe careţile dor
eşt
ivor
apăreasi
ngureînviaţata!
● Tr
ebui
e să î
ncepiî
ntot
deauna pr
in a-
ţic
ult
iva o st
are de spi
ri
t
— 34—
 — Put
erea —

pozi
ti
vă.Alt
felspus,dac
ădoreşt
isăpr imeşt
ilucruric
aretef
acferi
cit
,
tr
ebuiesă î
ncepipri
n a-
ţic
ult
iva st
area defer
ici
re,emanând ac
eastă
vi
braţi
e!

— 35—
 — RhondaByr
ne —

FRECVENŢELE SENTI
MENTELOR

Dacăpoţ
isi
mţiunl
ucru,cusi
gur
anţ
ăîlpoţ
ipri
mi

Totceea ceexist
ăî n Uni ver s areo frecvenţ
ă magne t
ică,i
nclusi v
sentiment el
eşigândur i
let ale.Sent imentelepoz i
ti
veî nseamnă că t e
aflipefrecvenţapoz
iti
văai ubi r
ii.Celenegat i
veînseamnăcăt eaflipe
o f recv
enţ ă de vibraţie negat i
vă. Sent i
ment el
e t al
e de t
ermi nă
fr
ecv enţa pe car
et e afli
,i ar aceas t
ăf recvenţ
ă at r
age în vi
aţat a,
asemeni unui magne t
, t oate per soanele, ci r
cumst anţ
ele şi
eveniment el
ecareauaceeaşif recvenţă!

Dacă si mţ io s tare de ent uziasm, f r

ecv enţa de vi braţie a
ent uzi
asmul uit ău va atragecăt retineoamenient uziaş
ti,situaţiişi
eveniment ecar eîţ
iv orampl ificaşimaimul tent uziasmul .Dacăsi mţi
os taredet eamă,f recvenţaf riciivaat r
agecăt ret i
neoamenit emăt ori
,
situaţiişiev enimente car eî ţiv orampl i
fica şimaimul tteama.De
aceea,es tefoarteuşorsăî ţidaiseamapecef recv enţ ădevibr aţi
et e
afli
,î ntrucât aceas t
a cor espunde î ntocmaicu s tar ea ta de spi ri
t
actuală( cu ceea ce si mţi
)!Di nfer
icire,t uîţipoţ ischi mba or i
când
dor eşt
ifrecvenţadevi braţ
ie,pr inschimbar eas t
ăr i
it aledespi rit
,caz
în careînt r
eagar ealitatedinj urultău sevaschi mba,adapt ându- se
astfellanouat afr
ecv enţă.

În or
ice si
tuaţ
iet e-
aiafla,t
u poţiobţi
ne absolutori
ce rezul
tat
.
Tot
uldepindedes tar
eat adespir
itasoci
atăcusituaţi
arespecti
vă!

O r el
aţie poat e fi feri
cită, pli
nă de bucur ie, pasională,
satisf
ăcăt oareşiasociat
ăcuor icealtsenti
mentpoz it
iv.Lafeldebi ne,
ea poat e fi pli
cti
sit
oare, generatoar
e de f rust
rări, de griji
, de
resentiment e, depri
mant ă şi asociată cu or i
ce al t
e sentiment e
negative.Or i
ce r
elaţi
e per
mi te obţ
inerea î
ntr
egiigame de r ez
ultate!

— 36—
 — Put
erea —

Acestea depind deceea cesimţ ifaţ

ă deea.Sent imentel
epecar el e
nutreştiîn privi
nţ aeivordet
erminar ezul
tatel
epecar elev eiobţ
ine.
Dacăeş t
ifericitmait otti
mpulînr elaţ
iata,tu emiţii
ubire,decivei
pri
mii ubire şif eri
cir
e,pentru că aceast
a es t
ef r
ecvenţa pe care
vi
brez i
.

„Schi
mbareasentimentelorest
eoschimbarededest
in.
”
Nevil
leGoddard(1905-1972)
Autorapar
ţinândcurentuluiNouaGândir
e

Dacă v eipr i
vil i
sta cu f recvenţele sent i
ment elor
,v eicons tat a că
număr ulf r
ecv enţelorpecar epoţ ivibraîn or i
cedomeni u alvieţiitale
estefoar temar e.Rez ultatelepecar eleobţ iiînt oateacest edomeni i
alevieţiidepi nd înt rutot uldesent iment el
et al
ef aţă der espect i
vele
domeni i!
Depi l
dă,at uncicând t egândeş tilabani ,t utepoţ isimţipl in de
entuziasm,f ericit
,bucur os,pl in desper anţă,îngr i
jorat,speriatsau
deprimat .Î n mod si milar, at uncicând t e gândeş tilas t
ar ea de
sănătat e,t e poţ isimţ iext atic,pasi onal ,încânt at
,descur ajat sau
anxios.Acest ea suntf recv enţedi f
eritealesent iment elor
,i arcel epe
carelev eicul tiva vorde termi na r ezult
at el
epecar el ev eiobţ ineî n
domeni ilecor espondent edevi aţ ă.

Să spunem că î ţidoreştisă călător

eş t
i.Dacă t e simţidezamăgit
pentru cănu aibanicasăpoţ icăl
ători
,f recvenţ
apecar evibreziîn
ceeacepr iveşt
ecăl ăt
orii
leestedez amăgi r
ea.Aceast avaat ragecătre
ti
neal tecircumst anţecaretev ordezamăgişicar etev orîmpiedicasă
călăt
or eşt
i,pânăcândî ţiveischimbaf elulîn caresimţ i
.Forţaiubiri
i
estecapabi lăsăar anjezetoatecircumstanţ elenecesarepent ru catu
să poţicăl ători
,dar î n acestscop es t
e necesar să emi ţiuna di n
fr
ecvenţ el
epoz it
iveasociatecuea.

Atuncicând îţischimbist ar
ea de spiri
tasociat
ă cu o anumi tă
si
tuaţi
e,tuemaniunsent i
mentdi fer
it.Tesi
tueziast
felpeof r
ecvenţă
de vi
braţ
ie di
ferit
ă,care determină în mod obli
gatori
u schimbarea
si
tuaţi
eide la care aiporni
t.De aceea,chi ardacă ţise întâmplă

— 37—
 — RhondaByr
ne —

anumi t
elucr ur
inegativ
e,t ulepoţ ischimba.Nu es t
eni ci
odatăprea
târzi
u,întrucâttuîţipoţischi mba oricând doreş
tistarea despir
it.
Pentru a primilucr
ur i
le pe careţile doreştişipentru a schimba
sit
uaţii
leneferi
cit
eîn si
tuaţiiferi
cit
e,totcet rebui
esăf aciestesăîţi
schimbistareadespiri
t!

„Dac ădoreştisădescoper
isecret
eleUniversul
ui,
gândeştedinper spect
ivaener
giei
,af r
ecvenţel
or
şiavi br
aţii
lor.
”
NikolaTesla( 1856-
1943)
Inventat
orulradioul
uişialcur
entuluialt
ernati
v
Nu-
ţimail
ăsasent
iment
elepepi
lotaut
omat

Mar eamaj oritateaoameni l

ornur eal i
zeaz ăimpact ulsent i
ment elor
poz iti
veasupr avi eţi
il or
.Deaceea,eir eacţ i
oneaz ăî n modnat urall a
ceeacel iseî ntâmpl ă.Cum s- arspune,s t arealordespi ritestepusă
pepi l
otaut omatşinu est easumat ăî n moddel iberat.At uncicândl i
seî nt âmpl ă ceva bun,eisesi mtbi ne.Î n schi mb,at uncicând l ise
întâmpl ăcevar ău,eisesi mtr ău.Einur ealizeazăcăsent iment el
el or
repr ezintăc hiarcauz alucruril
orcar el iseî ntâmpl ă.Reacţ ionând î n
mod negat i
vl a diferit
esi t
uaţiineplăcut e,eiemi tovi braţienegat i
vă
care at rage noici r
cums t
anţe,l af elde nepl ăcute sau chi ar mai
nepl ăcut e.Aceş tioamenidevi n captivias tfelînspi r
aladescendent ăa
propr iilorlorsent iment enegative.Viaţ alorseî nvâr t
eşteî ntr-
un cer c
viciosdi ncarenu maipotscăpa,l af elcaunhams terî ntr-ocuşcăce
învâr teo r oată.Einu î şidau seama că pent ru a-şischi mba vi aţa,
trebui esăî şischi mbemaiî ntâidet oatef recvenţ adevi braţie!

„Nuc ont
eazăceeaceţiseînt
âmpl
ă,
cif
elulîncarer
eacţ
ionezil
aceeac
eţiseî
ntâmpl
ă.”
Epictet(
55–135);
Fil
ozofgrec

Dacănu aisufici
enţibani,subi
ectulfinanţ
elort
ef aceautomatsă
tesi
mţipros
t,darat âttimpcâtnu îţ
iveischimbas t
ar eadespir
it,t
u
nuveiobţ
inemaimul ţibani
.Dacăemi ţisenti
mentenegativ
easociate
— 38—
 — Put
erea —

cu banii
,t u vibrezipeof r
ecvenţănegat i
văasoci atăcu acestsubi ect,
aşa că veiav ea par te numaide ci r
cums t
anţ e neplăcute,cum arfi
primireaunorf acturifoartemar isau stri
car eaanumi t
orapar atedin
casă,car eîţiv orgol işimaimul tbuz unar ul.Dacă v eicontinua să
reacţi
onezinegat i
vf aţă deaces t
eev eni
ment e(depi ldă,înfaţa unei
fact
urifoartemar i)
,t ut eveiadâncişimaimul tînfrecvenţanegat i
vă
pecar eoemi ţi,atrăgând as t
felnoişinoici rcums tanţe,din ceîn ce
mainepl ăcute,car eîţivorgolişimaimul tbuz unarul.

Fiecarecl i
păr eprezintăoopor tunitatedea- ţ
ischi mbavi aţa,căci
tuî ţ
ipoţ ischimbas tareadespi r
itî nor i
cemoment .Nucont eazăcum
te-aisimţ i
tpânăacum.Nu cont eaz ăcegr eşel
icr ezicăaifăcut .Atât
timpcâteş t
icapabi lsăî ţ
ischi mbis tareadespi ri
t,tutesituez ipeo
frecvenţă de vi braţie diferită, iar l egea at racţi
ei îţ
ir ăspunde
i
ns tantaneu!Dacăeş ticapabi lsăî ţischimbis tareadespi ri
t,trecutul
dispar eşiîntreagavi aţăţiseschi mbă!
„Nu-ţipierdetimpulc uregr et
e,c ăciatâttimpc âtt evei
gândil agreşeli
letrecutului,tuleveir epetal ainfini
t.
”
Nevill
eGoddar d(1905- 1972)
Autorapar ţi
nândc urentuluiNouaGândi re

Nu i
nvent
a mot
ivepent
ru a-
ţij
ust
ifica i
ncapaci
tat
ea de
ai
ubi

Chiardacănudi spuidet oatel ucr urilepecar eţiledoreşti(pecar e

lei ubeşti)
,as ta nu î nseamnă că nu eş tiun om bun sau pl i
n de
iubire.
Uniculscopalvi e ţiiestesăneî nve ţesăt r anscendem negat i
vitatea
prin alegerea i
ubirii.Dr ama est ecă maj or
itatea oameniloriubescşi
apoiui tăsămaii ubeascădesut edeor ipez i.Einuemi tsuficientde
mul ttimpvi braţi
aiubi r
iipent r
ua- idaaces teiforţeti
mpulnecesarsă
atragă în viaţ
al ort otceea ceî şidor esc.Gândeş te-t
epuţ i
n:decât e
orinu ţ is-aîntâmpl atsăemi ţivi braţ i
ai ubi ri
i,depi l
dăat uncicând
îmbr ăţ
işezipeci nevadr ag,pent ru caci ncimi nutemait âr
z i
u saui ţ
i
deaceas t
ă vibraţi
e,ener vatcăţ i-aipi erdutchei l
e,pentru căeş tiîn
— 39—
 — RhondaByr
ne —

întârziere din cauz at raficuluisau pent r

u că nu găseş t
iun l oc de
parcar e?Decât eor inu ţ is-aî ntâmpl atsăr âziamuz atîmpr eunăcu
un col egdemuncă( oferi
ndas tfeliubire)
,pentru capes tepuţ i
nt imp
să te si mţidez amăgi tpent ru că felultău prefer
atde mâncar e s-a
termi natl aaut oservir
eal acar eobi şnuieştisăieimasa?Decât eor i
nu ţ is- aîntâmpl atsă emi ţ
io vi braţi
edebucur ie(adică dei ubi re)
gândi ndu- t
el a weekendul car e va ur ma, pent ru ca să- ţi pierzi
compl e tbunadi spoziţ
iecândaj ungiacasăşigăseş tiîn poştănu ş t
iu
cef actur ă?Aşapr ocedeaz ăoameni ide- alungulîntregiizil
e.Eiemi t
iubire,apoiî nceteazăsăomaiemi tă,şitotaşa,del aocl i
păl aalta.

Nu existădecâtdouăposi bil
ităţi
:fieemiţiiubire,acumul ândas tfel
forţaei,fienu oemi ţi
.Motivelepecar elegăseş tipent ru a-ţijust ifica
incapacitateadeai ubinu-ţifolosesclanimi c.Mot i
vel eşijus ti
ficăr ile
deaces tf elnu facdecâtsă ampl i
ficeşimaimul tnegat i
vitatea di n
viaţata.At uncicândvi icu oexpl i
caţiecareî ţ
ijustificălipsai ubi rii,
tusi mţiaut omataceeaşist
ar edespi ri
tnegativă,şias tfeloampl ifici!

„Cramponareademâni eestecaşicum ail

uaînmână
untăci
uneapr i
nsc uint
enţi
adea- lar
uncaînalt
cineva;
si
ngurulcar
esear deeştit
u.”
GautamaBudda( 563–483Î .Ch.)
Fondat
orulbudismului

Spreexempl u,dacăt eener vezidin cauzauneiî ncurcăturicaret e

împiedicăsăt eîntâlneşticuci nevaşiîlînvinovăţ eştipeaces t
apent ru
încurcăturapr odusă,î nseamnăcăt ef ol
oseştideaceas t
ăacuz aţieca
de un pr etextpent ru ar ef
uz a să îţ
iof eriiubi rea.Legea at r
acţiei
răspundel a vi braţi
iletale,aşa că dacă acuz ipeal tci
neva,v eiavea
par t
edeci rcums tanţeext eri
oar eîn carev eifi acuz atlarândult ău,
nu neapăr atdeper soanapecar eoacuz iacum.Cu si guranţăsev or
găsiînsăper soanecar et ev orî nvi
novăţ ipentru un mot ivsau altul.
Nu existămot iveper t
inent epent ru anu apl i
cal egeaiubirii
.Fiecare
primeşteexactceeaceof eră.Punct !

— 40—
 — Put
erea —

Legea at
racţ
ieiţ
ine cont chi
ar şide cel
e maimi
nor
e
l
ucruri

Acuz aţi
il
e,cri
ticile,căutareanoduluiînpapur ăşilamentări
lesunt
ipos t
az ealenegat i
vi t
ăţii
.Deaceea,el enu potconducedecâtl a un
conflictşimaiaccent uat.Or idecâteor iteplângidecevasau cr i
tici
peci nevasau ceva,t u emaniovi braţi
eanegat ivi
tăţ
ii.Chiardacăl a
prima v ederepari nofensiv
e,lament ăr
ileref
er i
toarela vreme,t r
afic,
guv ern,par t
eneruldecupl u,copii,părinţ
i,coz i
,economie,aliment e,
propr iulcorp,sl
uj bă,cl i
enţi
,afaceri
,preţuri
,z gomotesau servici
inu
potat ragedecâtsuf er i
nţăşinegativi
tat
e.

Scoat e-
ţipentrutotdeaunadi nv ocabularcuvintepr ecum groaznic,
ori
bil,cumpl i
t sau îngrozit
or, căcior ide cât e orir osteş
ti aceste
cuvinte,tutrăieşt
isentiment easociatefoart
ei ntense.Acesteasev or
înt
oar celatine,ceea ceî nseamnă că or idecât eor irosteştiaceste
cuvinte,tuţilel i
peştipracticdef runte,cani şt
ee ti
che t
e!Cul ti
văî n
schimbcuvi nteprecum fantasti
c ,ui
mitor,f
abulos,excelentşimi nunat.

Tu poţiobţi
net otceeaceîţidoreşt
idel avi
aţă,darîn aces
tscop
tr
ebui esăt earmoni z
ezicu f
orţaiubi
rii
,ceeaceînseamnăcănu mai
tr
ebui e să cauţ i pr et
ext
e pentru a nu emi te aceas
tă vibraţie.
Pretextel
eşijus t
ificări
lenu f
acdecâtsăt eîmpi
edicesăprimeşticeea
ceî ţ
idoreştişisăduciovi aţăextraor
dinară.

„Totcet
ransmit
em învi
aţaaltorper
soane
seînt
oarceînvi
aţanoastr
ă.”
EdwinMar kham (
1852-1940)
Poet

Dacă t
epl ângideceva într-un magaz in,i arpatru oremait ârzi
u
primeştiun t el
efon de l
av ecinult ău car e se plânge că l ăt
ratul
câinel
uitău l-aînnebunit
,t u nu facinici
oconexi uneînt recel
edouă
evenimente.Laf el
,dacăieimasacu un pr ieten şiîţ
ivor beşt
ider ău
un ami ccomun,după car eteî ntorcila servici
u şidescoper ică au
apărutpr obl
ememar icu cli
entult ău pri
nci pal,sau în cazulîn care
— 41—
 — RhondaByr
ne —

comentezila ci
nă o ş
tir
e negati
vă auz
ităl
at el
eviz
or,după car
e nu
poţiadormidincauzauneidur eridest
omac,nuv ezil
egăt
uri
ledintr
e
evenimente.

Deasemenea,t u nu f acinicioconexi uneî ntreev eniment eat unci

când t e opr eşt
i să aj uţi pe ci neva car e şi-a scăpat pl asa cu
cumpăr ături,iaracest ea s- au î
mpr ăş
tiatpeî nt r
eaga s t
r adă,pent ru
caz eceminut emait ârziusăgăseşt iunl ocdepar carenesper at,chiar
lângăuşasuper mar ketul ui,sau atuncicândî ţiajuţiferi
ci tcopil
ulsă
îşifacătemel e,pentr u caadouaz isăpr imeş tiun telefon prin care
eştianunţ atcă ext ensia de cr editcar eţ i
-af ostacor dat ă est
e mai
mar edecâtt eaş teptai
,or iatuncicândî ifaciof avoareunuipr i
eten,
pent r
u caîn aceeaşisăpt ămânăşef ultău săî ţideadouăbi let
elaun
mecii mportantcasemndeapr ecierepent rumuncat a.Tupr imeştiîn
permanenţ ăceeaceof eri,indif
erentdacăf aciconexi uneaî ntr
eas tf
el
deev eni
ment esaunu.

„Ni
mi cnuvinedinneant .Totceeac
eniseînt
âmpl
ă
vi
nedi nint
eri
orulnost
ru.”
Nevil
leGoddard(1905-1972)
Autoraparţ
inândcurentuluiNouaGândi
re

Punct
uldecot
itur
ă

Dacăgândur i
letalepoz
iti
veledepăşesccanti
tati
vpecelenegative,
tu aj
ungila un punctde coti
tură.Chiardacă rapor
tuldi nt
re cele
douăcategori
iestedoarde51/49,aces tlucru es
tesufici
entpentru
caroatadest
inuluităusăseinver
seze!Iat
ădece:

Atuncicândemanii ubire,aceastanu numaicăseî ntoarcelatine

sub forma cir
cumst anţ
elorpoz i
tive pe careţile doreşti
,darat rage
încă şimaimul tăiubire şipoz i
ti
vitat
eî n viaţat a!Aceas t
ă nouă
poz i
ti
vit
ateatragelarânduleinoici rcumst anţepoziti
ve,careadaugă
şi mai mul tăi ubi
re şi pozit
ivi
tateî n viaţat a, şi astf
el spi
rala
continuă.Legea atracţi
eif uncţi
oneaz ăi mplacabildupă pr inci
piul
— 42—
 — Put
erea —

magneti
smuluişior
ide cât
e or
iţ ise î
ntâmplă ceva bun,aceas
tă
si
tuaţ
ieatr
agecaunmagnetnoişinoil
ucr ur
ibuneî nviaţat
a.

Probabilcăaiexper i
ment atdejaoperioadă„ norocoasă”,încarete
simţ eai„peval”şiî n careţis-au î
ntâmplattotfeluldel ucruribune,
păr ând că ciclulnu va av ea nici
odată sf
ârşit
.Făr ă nicioîndoial
ă,
aceas tăperioadăaf ostde t
erminatădeunfluxdesent i
ment epli
nede
iubirecar es-au înt
orsapoil atine,gener
ândî ncăşimaimul tăi
ubire
şiat răgândas t
felşimaimul telucr
uribune.

Pr
obabilcăaiexper imentatşisituaţiainv er
să:oper ioadăpl inăde
ghinioanecarete-afăcutsăcr ezică„ onenor ocirenu vineni ciodată
singură”. Astf
el de per i
oade apar at unci când gândur ile şi
sentimentel
e negati
ve le depăşesc pe cele poziti
ve.Ele se întor cla
ti
ne,umpl ându-tedeşimaimul tănegat ivit
ate,dupăcar egener ează
noişinoiev enimentenepl ăcute.Înr eali
tate,aces t
eper ioadenu au
nimicde- afacecu „norocul”sau cu „ghinionul”,cidoarcu acţ iunea
implacabil
ăal egi
iat r
acţiei
.Elenu au f ăcutal tcevadecâtsăr eflect
e

— 43—
 — RhondaByr
ne —

canti
tateadei ubi
resau denegati
vitatepecareaiemanat-oanteri
or.
În modsi mil
ar,si
ngurulmot i
vpentru care„nor
ocul
”sau „ghi
nionul”
ţis-aschimbataf os
tacelacăl aun momentdataii nv
ersatraportul
deforţeîntr
egândurileşisent
imenteletal
e.

„Înacestfel,tupoţiduceovi aţ
ăf er
mec ăt
oareşipoţi
fiprot
ejatde-apurur iderău;poţidevenioforţ
ăpoziti
vă
şipoţiatragecătr
et i
neac eleci
rcumstanţecarecor
espund
opulenţeişiarmoniei.
”
Char l
esHaanel( 1866- 1949)
Autorapar ţi
nândc urentul
uiNouaGândi r
e

Dacă dor eşt

isă î ţischimbivi aţa,totcet r
ebui esă f aciestesă îţi
exami nez ibalanţ asent i
ment elorşisăacţ ionezias tf
elî ncâtiubir
easă
prevalez eî n gândur i
leşiî n sent i
ment eletale.În clipaî n careajungi
să inv er sezir aportul dintrei ubire şi negat i
vitate, cea dintâi se
întoarce l at i
ne şise mul ti
plică,at răgând şimaimul tăiubire sub
impact ull egiiatracţiei
.Aj ungisăexper i
ment ezias tfeloaccelerareşi
oampl ificareat utur orlucrurilorbunedi n viaţat a!Î nlocsăaipar t
e
numai de ghi nioane şi de nenor oci
ri, situaţ ia t i
nde să se
îmbunăt ăţ eascăî nt oatedomeni ilevie
ţiitale.Şic hiaraşaes tenor mal
săt răi
eş t i
.

Moment ulcelmaii mport

antalz il
eies t
e celîn car et et rezeş t
i
dimineaţa.Aces t
aest emoment uldecisivîn carepoţide termi naî n ce
parteseî ncl
inăbal anţagândurilorşisentimentel
ort al
e.Î nf uncţiede
deciz
ia pecar eo i eiacum,tu poţ iavea partedeo z imi nunat ă,î n
careţ ise întâmpl ă numail ucr ur
ibune,sau di mpot rivă,de o z i
groaznică,plină deghi ni
oane.Tu eş t
icelcar ede t
er mină cum va fi
ziua t
a,pr ins t
ar ea t
a despirit
!Ceea cesi mţies t
eceea ceof eri
,şi
impli
citceeacev eiprimide-
al ungulz i
leicareurmeaz ă,or iundet e-ai
duce!

Dacă îţiî
ncepiziua simţi
ndu- t
ef er
icitşidacă urmăr eş
tisă îţi
menţiiaceas
tăs t
are de spi
rit,veiavea part
e de o z
imi nunată!În
schi
mb,dacă îţiî
ncepiziua într
-os t
aredespi ri
tnegati
vă şinu faci

— 44—
 — Put
erea —

ni
micpentr
u a-
ţischimba aceas
tă di
spoz
iţi
e,v
eiav
ea par
tedeo z
i
di
ntr
ecel
emaineplăcute.

Maimul tdecâtat ât,sentimentelepoz it

ivenunumaicăî ţischimbă
ziuaî n curs,darî ţipotschi mbai nclusi vz i
uademâi ne,şiî n ult
imă
instanţăî ntreaga viaţă!Dacăî nveţisăl ecul t
iviîn permanenţ ăşit e
ducil a cul caref ericit
,a doua z idi mi neaţ av eifi predispus să t e
trezeştiînaceeaşis taredespi r
it.Dacăv eicontinuasăocul ti
vi,buna
tadi spoz i
ţi
evacont inuasăseampl ificesub i mpact ullegiiat r
acţiei
,
îmbunăt ăţi
ndu- ţidi n ceîn cemaimul tviaţa.Iaraces tpr ocespoat e
cont i
nual anesf âr şi
t…

„Trăieşteacum,nui erişinumâine.Doaracum.
Trăieştecl i
pădecl i
pă.Nu- ţ
iamanetaprez
entul
înfav oareaviitor
ului.
”
JerrySpi nell
i(N.1941)
Autorc ărţipentrucopii

Atâtde mul ţioameninu t răi

esc î n moment ulpr ezent.Eisunt
compl etabsor bi
ţiînpl anuril
el ordevi itor,ui tândcăaces t
aest ecreat
deceeacegândescşicesi mtî npr ezent.Si ngurull ucrucar econt ează
esteceea cesi mţm î
i n prezent,aceas ta fiind si ngura cauz ă carene
determi nă vii
torul
.De aceea,fiecar ez ir eprezintă o ocaz ie de a ne
schimbavi aţa,înt
rucâtnoit recem în fiecar ez ipr i
n acelaşipunctde
cotit
ur ă.Noineput em schimbaî nor i
cez ivi i
torulpr i
ns tareanoas tră
de spi rit
. Dacă î ţ iv ei schimba r apor tul de f orţe în f avoarea
sentiment elor pozi
t i
ve, forţa iubiriiî ţ
i va schi mba vi aţa cu o
repeziciuneat âtdeui mitoareîncâtnu- ţivav enisăcr ez i
.

— 45—
 — RhondaByr
ne —

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

● Totce exi
stăîn Uni
ver
s est
e magnetic
,şitotulareof
orţ
ă de
at
rac
ţiemagneti
că,i
nclusi
vgânduri
leşisent
iment
eletal
e.
● Frecvenţata de vibraţ
ie este determinat
ă de senti
mentel
et ale,
i
ndif
erentdac ăacesteasuntpozi ti
vesaunegat i
ve.Tuat r
agicăt
retine
per
soane,situaţ
iişievenimentec ar
evi breazăpeac eeaşif
rec
venţă.
● Tu îţ
ipoţischimba fr
ecvenţa de vi
braţ
ieî n ori
ce momentpr
in
sc
himbareastări
italedespiri
t,iarcir
cumstanţeledinjurult
ăusevor
sc
himbalar ândull
or,adapt
ându- sel
anouaf recvenţă.
● Dacăţ iseîntâmplăcevanepl
ăcut
,tupoţisc
himbaaceast
ăstar
e
delucr
uri
.Nuest enic
iodat
ă preat
ârzi
u,pent
rucăt uî
ţipoţ
ischi
mba
or
icânddoreştist
areadespiri
t.
● Mul ţ
ioameniî şilasă starea de spi
ri
t pe pil
ot automat; ei
reacţi
oneazăînplanemoţionallaceeaceliseînt
âmplă,fărăsă-şidea
seama c ă sent
imentel
el or repr
ezint
ăc auza luc
ruri
lor carel i se
întâmplă.
● Dac ă doreşt
isă schimbiceva î
n vi
aţata –indi
fer
entdacă est
e
vorbadebani ,destareadesănăt at
e,der el
aţi
isaudeor i
cealt
ceva–
totcet r
ebuie să fac
iest e să î
ţischi
mbisent i
mentel
e asoc
iatecu
domeniulrespecti
vdeviaţă.
● Ac
uzaţi
il
e,cri
tic
ile,căut
areanoduluiî
npapur
ăşil
amentări
lesunt
f
ormealenegati
vit
ăţiişinuatragal
tcevaînvi
aţat
adec
âtnoiconfli
cte.
● Scoate-ţ
idin vocabul
arcuvi
nte prec
um teri
bil
,gr oaz
nic,ori
bil
sau cumplitşif ol
oseşt
ecâtmaif r
ecventcuvi
nte prec
um f ant
ast
ic,
minunat,uimitorsausubli
m.
● Dacăr aportuldi
ntregânduri
leşisent
imentel
etal
epozi
ti
veşicele
negat
ive devine de minim 51/49,roat
a dest
inuluit
ău se sc
himbă,
î
ntruc
âtait r
ec utdepunctuldecot
it
ură!

— 46—
 — Put
erea —

● Fiecar
ezir epr
ezi
ntăooc azi
edea- ţischi
mbavi aţ
a.Înfiec
arezi
tutrec
i pri
n punc t
ul de c
otit
ură şi î
ţi poţi sc
himba vi
it
orul pr
in
sc
himbareastăr
iital
edespiri
t.

— 47—
 — RhondaByr
ne —

PUTERE ŞICREAŢI
E

„Fi
ec aremomentdi nviaţataar eunpotenţialcreator
i
nfinit,iarresursel
eUni ver
suluinuseepui zează
nic
iodat ă.Estesufici
entsăî icer
iclarUniversul
uic eea
ceîţidor eşt
işitoatedorinţ
eletal
eîţivorfiîndepli
nite.
”
Shakt iGawai n( N.1948)
Autoar ec ăr
ţidezvolt
arepersonală

În capitolel
ecar ev orurmav eiînvăţacâtdeuşores tesăs truneşti
forţai ubiriişisă t ef ol
oseşt
ide ea pent ru a-ţiîmbunăt ăţisituaţia
financi ar
ă,s tareadesănăt ate,car ier
a,afaceril
esaur elaţi
ile.Înarmat
cuaceas tăcunoaş tere,veiputeasăî ţischimbiviaţaor icum v eidori
.
Dacădor eştisăat ragicătr
et ineunl ucru sau osituaţ i
epecar eţi-
o dor eşt
i,t ot ce t rebuie să f aci este să urmez i paşi i simpli ai
Pr ocesului Cr eator. De al tf
el, aces t proces funcţi
oneaz ă oricum,
indi f
erentdacămani feşt
ireali
tat eapecar eţ i
-odor eş
t isau osi tuaţie
pecar enuţ i-odor eşti.

Pr
ocesulCr
eat
or

I
magi
neaz
ă-ţ
i.Si
mte.Fi
iper
ecepţ
ie.

1.IMAGI NEAZĂ-
ŢI
Foloseşte-ţ
i mintea pentru a-ţiimagina sit
uaţ i
a dori
tă şi
f
ocali
zeaz ă-t
easupraacest
eia.I
magineaz
ă-icăaiobţ
ţ inutdej
aceeace
î
ţidoreşti
.I magi
nează-
ţicătebucur
idereal
itat
eadorită.

2.SIMTE
Atuncicândîţii
maginez
isituaţi
adori
tă,ur
măreştesăsimţiostare
deiubir
epent r
u ea.Imaginează-
ţişisi
mtecă aideveni
t,aireal
izat

— 48—
 — Put
erea —

sauaiobţ
inutceeaceî
ţidor
eşt
i.

I
maginaţi
a es t
e o putere mentală car
e are capacit
atea de a te
conectacu ceeaceî ţ
idoreşti
.Dor i
nţel
eşisentimenteletaledeiubire
creeaz
ă un câmp magne t
ic,atrăgând cătretine real
it
atea dori
tă.
Acestaest
er olultăuîncadrulProcesuluiCreat
or.

3.FI IPE RECEPŢI E

For ţaiubiriiar e capacit
atea de a se f oloside f orţele vizi
bile şi
invizibil
e ale nat uriipent ru a-ţiof er iceea ce î ţ idor eşti
. Ea se
fol
oseş teîn aces tscop deci rcums tanţ e,deev eniment eşidedi f
erite
persoanepent rua- ţiîndepli
nidor inţa.
Dacăî ţ
idor eşticeva,dor eşte-ţidint oat ăini ma.Dor inţaî nseamnă
iubi r
e,i ar dacă nu aio dor i
nţ ă arz ătoareî ni nima t a,nu poţ i
acumul a suficientă put ere pentru as tr
unif orţ
ai ubi ri
i.De aceea,
dor eşte-ţ
icuadevăr atceeacevr ei,laf elcum î şidor eşteunspor ti
vsă
câşt i
ge compe t
iţi
a,un dansat orsă dansez eşiun pi ctorsă pi cteze.
Dor eşte-ţi di
n t oatăi nima ceea ce vr ei, căci dor i
nţ a arzătoar e
înseamnăi ubi reşif ărăiubirenupoţ ipr imiceeaceî ţidor eşti
!

Oriceîţidor eştisă devi

i,să f
acisau să ai,ProcesulCr eatorest
e
acelaşi.Dăr uieşt
ei ubir
ecasăpoţ ipri
mii ubir
e.Imagi nează-ţ
iceeace
îţ
idor eşti
.Si mt eceea ceîţiimaginez
i,apoifiiper ecepţ
iepent r
ua
primir eal
itateador it
ă.

At
uncicândtefoloseş
tidePr ocesulCreator
,imaginează-
ţişisimte
că aiobţinutdeja ceea ce î
ţidor eşt
işinu r enunţa niciodatăla
aceastăst
aredespirit
.Dece?Deoar ecelegeaatr
acţi
eiîţiof
erănumai
ceea ceof
erilarândult ău.Deaceea,t rebui
esă î
ţiimaginez işisă
simţicăaiobţ
inutdejaceeaceî ţidoreşt
i.

Spreexempl u,dacădoreşt
isăsl ăbeşti
,of
erăiubir
eimaginându-ţi
şisimţindcor
pulpecar eîli
ubeş ti
,şinu t emaigândicuresenti
ment
la cor
pulsupr aponderalpe car eî laiacum.Dacă î ţidor eş
tisă
căl
ătoreşt
i,of
erăiubireimaginându- ţişisimţi
nd cum arfi dacă ai
căl
ătorişinutemaipl ângeînfiecarez icănuaibanicasă- ţ
iper mi
ţi

— 49—
 — RhondaByr
ne —

excur si
iledor it
e.Dacădoreştisăîţiîmbunăt ăţeştiper
formanţeleînt
r-
un spor t
,î n domeniulact
oriei
,în celmuz ical,alunuihobbysau î n
celpr ofesional,of
erăiubir
ei maginându-ţişisi mţindcăaiat insdeja
per f
ormanţ el
edor i
te.Dacăîţidoreştiocăsni ci
emaiar monioasăsau
or elaţi
emaibunăcuci neva,oferăiubir
ei magi nându-ţişisi
mţ i
ndcă
tebucur idejadeaceas t
ăar monie.

„Credinţ
aînseamnăsăc r
eziînt
r-
or eali
tate
pec arenuoveziî ncă.
Răsplataacesteicredi
nţeestechiarreali
tatea
încareaicrezut.
”
SfântulAugus ti
ndi nHippo(354- 430)
TeologşiEpiscop

Dacăîţipropuisăl ucr
ezicu ProcesulCreat
or,sf
atulmeu es t
esă
începicu o dor i
nţă maipuţin obişnuit
ă.Dacă veir euşisă atr
agi
aceastăreali
tate,nu v eimaiav ea îndoiel
iasupra puteri
itale de
mani f
est
are.

Cunosc o t ânără care s-a deci

s să înceapă apl i
carea Pr ocesul
ui
Cr eatorpr opunându- şisăat ragăîn viaţaeioanumi tăfloare:ocal ă
albă.Eaşi -ai magi
natcăţ i
nefloareaînmână,căî imi r
oasepar fumul
şică es te a ei
.Două săpt ămânimait ârziu,ea a fosti nvi
tată deo
prietenăsăi aci naîmpr eunăcu ea.Când aaj unsacasăl aea,chi ar
în cent rulmeseiseaflaun buche tmar edecal eal be,exactaşacum
şi l e-a imagi nat ea. Deşi pl ină de ent uz
iasm dat orit
ă aces tei
sincr onici
tăţi,eanu i -
aspusni micpr ieteneisale.Lasf ârşitulcinei,
pe când se î ndrepta către uşă,fiica priet
eneisal ea l uatî n mod
spont anunadi ncalel
edi nvazăşii -adărui t
-o!

„I
magi naţiaest
eînceputuloricăreicreaţ
ii
.
Noinei maginăm ceeacenedor i
m,apoine
manifestăm voi
nţadeaneî mpl i
nivisul,
i
arînfinalc r
eăm ceeacene- am pr opus.
”
GeorgeBer nardShaw (1856–1950)
Dramat urg,l
aureatalPr
emi uluiNobel
— 50—
 — Put
erea —

Dărui
eşt
eşipri
meşt
e

Îţ
ir eamintesccăl egeaat racţi
eiafirmăcăt otceeacedăr uieştise
întoarceasupr ata.Aceas tăi maginees temaiuşordeî nţelesdacăt e
gândeş tilaeacal aoogl i
ndă,cal aun ecou,cal aun bumer angsau
cal aunapar atdecopi atxerox.Legeaat r
acţi
eiestelaf elcaoogl indă
deoar eceoglindeş
teexacti magineacar eseaflăî nf aţaei .Eaest ela
felcaunecoudeoar ecevibraţiil
epecar el eemiţiseîntor clatine,aşa
cum se î ntâmplăî n caz ul ecoului( care este un caz par ticular,
referi
torl a vi
braţi
il
e sonor e).Estel af elca un bumer ang deoar ece
ceea ceemaniseî ntoarcel atine.Est ecaun apar atxer oxdeoar ece
reproduceexactceeaceî ioferişiîţiînapoiazăaceas t
ăr ealit
atel af el
caocopi exerox.

Acum câţ
iva animă aflam la Parisşimă pli
mbam pes tradă.Pe
l
ângămineat recutofemeiecar epur t
aunadintrecel
emaif r
umoase
f
ustepecarele-am văzutvreodată,într
-unst
ilpurpariz
ian.Am avut
i
mediatoreacţi
edei ubir
e:„Cefus t
ăsuperbă!
”

Cât eva săptămânimait ârziu mă î ndreptam căt r

el oculmeu de
muncădi n Mel bourne,Aus t r
alia,cândam f ostnev oi
tăsăf rânezdi n
cauz auneimaşi nicar efăceaoî ntoarcerei l
egalălaoi ntersecţie.La
volanuleise afla o f emeieî mbr ăcată cu aceeaşif ustă pe car eo
văz usem l aPar i
s.Nu- miv eneasăî micr edochi l
or!Cândam aj unsl a
ser vici
u,am sunatl amagaz i
nuldeconf ecţi
idel acar eobi şnui am să
îmif accumpăr ătur
ile,iarper soanacar emi -arăspunsmi -aspuscă
nu au pr imitdecâtosi ngur ăf ustăîns tileuropean,i araceas ta era
afişat ăîn vi
trină.Bineî nţ
elescăf ustaer aexactmăr imeamea.Până
am aj unsl a magaz i
n ca să o cumpăr ,preţulfusteif useser edusl a
jumăt ate!Maimul t
,vânz ătoar eami -aspuscămagaz inulnu af ăcut
nici o comandă pent r
u aceas tăf ustă, carel e-af os ttrimi să di n
greşeal ăîmpr eunăcuunal tlotdemar f
ă!

Si
ngur
ull
ucr
upecar
el-
am f
ăcutcasăat
ragcăt
remi
nef
ust
acar
e
— 51—
 — RhondaByr
ne —

mi -a pl
ăcutat âtdemul ta f
ostsă oi ubesc,iarea mi-afostlivrat
ă
apr oape l
a domi ci
li
u,del a Pari
sî nt
r-un magaz i
n depeo s t
răduţă
oarecaredi n Mel
bour ne,pri
n ci
neş ti
ececi rcumstanţeşieveniment e
sincrone.Atâtdemar eesteputereamagne ti
căai ubir
ii!Aşaoper eaz
ă
legeaatracţiei
.

I
magi
naţ
ia

„Aceast
ălumenuest edec âtpânzapecar
epi
ctăm
pri
ni nt
ermediuli
magi naţi
einoast
re.
”
HenryDavidThor eau( 1817–1862)
Autortr
anscendental
ist

Oridecâteor iî
ţiimaginez iunl ucru pozit
ivpecar eîliubeştişipe
careţ i
-ldoreşti
,t ut efoloseş t
ide forţai ubiri
i.Or ide câte oriîţi
imagineziceva poziti
v,sus ţi
nându- ţigândur il
e pri
nt r
-un sentiment
de iubire,tu ofer
isubl ima emoţ iea i ubiriiîn asociere cu lucrul
respecti
v,aşa că Universulţ i-lva f
urni z
a.Dacă î ţipoţiimagi na şi
simţiun lucru sau osituaţie,cu siguranţăl epoţipr i
mi.Nu t rebuie
săui ţ
iînsăcăimagi naţi
at at rebui
esăsenascădi niubire!

Astf
el ,ceeaceî ţiimagi
nezinu trebuiesăr ăneascăpeni menisau
săfacăr ău al
tcuiva.Imaginaţi
acarees teorientat
ăcăt rerănir
eaunei
alt
eper soanenusenaş tediniubi
re,cidi nabsenţ aacestei
a.Debună
seamăî nsă,situaţiaimaginatăsevaî ntoarceşiîn acestcazasupra
ta,cu aceeaşifer
oci t
atecu careţ
i-aiimagi nat-
o!Aşacum spuneam,
tuprimeş tidelaUni ver
stotceeaceî ioferi(
înplanener get
ic)
.

Darmaidor escsăîţispuncevaf antasti

cdespr eputereai ubiri
işia
imaginaţiei.Reali
tat
eai dealăpecar eţi-opoţ ii
magi naesteni micpr i
n
compar aţie cu ceea ce îţ
ipoat e oferiforţaiubirii.Iubirea nu ar e
limit
e!Spr e exemplu,dacă î ţ
idoreş t
isă fiipl i
n de vital
i t
ate şide
feri
cire,bucur ându-t
el a maxi m devi aţă,forţ
ai ubiri
iîţipoat eof eri
acestelucrur ilaunni velcaredepăşeşt ecu mul ttotceţ i
-aiimagi nat
tu vreodată.Îţispun acestl ucrutocmaicasăr enunţ ilal i
mitelepe
— 52—
 — Put
erea —

careţ ileimpuisingurproprieiimagi
naţiişipr
opr i
eivieţ
i.Î
mpinge-ţ
i
de fiecare datăimaginaţi
a maidepar te şif
or ţ
ează-iînt
otdeauna
li
mitele.Altf
elspus,dacă îţ
idor eş
ticeva,imaginează-
ţiînt
otdeauna
totcepoat efimaibunpent r
ut ine.

Diferenţ
a di ntre un om car e se luptă cu greut ăţil
e vieţi
işiunul
careduceovi aţăfabul oasăser educel aunsi ngurl ucru:iubi r
ea.Cel
din ur măî şiimagi neaz ăcăde ţinedej aceeaceî şidor eşteşisi mteo
mar ei ubir
ef aţădecr eaţiaimagi naţi
eisale!Celdi ntâiîşifol
oseş t
eîn
mod nei ntenţionat imagi naţ
ia pent ru a ampl ifica în plan ment al
situaţii
lepecar enu şil edoreşteşisi mtet oat
eemoţ ii
lenegat i
veaso-
ciatecu acest esi t
uaţii.E ceva at âtdesi mplu,î nsă di f
erenţa dintre
vieţi
lelores t
eenor mă,i aracestlucrupoat efivăz utpr etutindeni.

„Secret
ulminţi
icarepoatecontrol
areal
it
atea
est
ef ol
osi
reaimaginaţi
ei.
”
Christi
anD.Lar son(1874-1962)
Autoraparţi
nândc ur
entuluiNouaGândire

I
stori
aadov edi
tcăceicar eî ndrăz nescsăîşiimaginez
ei mposi
bilul
sunt întotdeauna ceicar er euşesc să depăşească toatelimit
ăr il
e
umane.Î nt oate domeniile acti
vităţiiumane,cum ar fi medi cina,
şti
inţa,sportul,artasaut ehnologia,numel ecelorcareşi
-auimaginat
imposibil
ulsuntchi arcel
epecar el e-apăst
ratistor
ia.Prindepăşirea
li
mi t
elorimaginaţieilor
,aceş tioameniau r euşitsăschimbeî ntr
eaga
lume.

Oricum ararăt a,viaţat aes t

eexactaşacum ţ i-
aiimagi nat- o.Tot
ceea ce aisau nu ai ,t oate si
tuaţi
ile şicircumst anţele din viaţat a
corespund perf
ectl ucrur i
lorpecar eţ ile-aiimagi natcândva.Dr ama
estecămar eamaj orit
at eaoameni lorîşiimagi neaz ăîntotdeaunat ot
cepoat efi mair ău!În aces tfel,eisef olosescdecelmaimi nunat
instrumentcarel es t
ăl adispoziţi
eî mpot r
ivapr oprieilorvieţi.Î nloc
să îşiimaginez
et otcepoat efi maibun pent ru ei,aceştioamenise
tem şiî şii
magineaz ăt otfeluldescenar iicatastrofal
e,cr eând as tf
el
profeţi
icareau tendinţ asăseî mplinească.Î ntr
-adevăr,at âttimpcât

— 53—
 — RhondaByr
ne —

î
şii
magi
neaz
ăşisi
mtaces
tescenar
ii,el
echi
arseî
mpl
inesc.

Omulpr i
meşteceeaceof eră.Deaceea,imagi
nează- ţ
işisimtet ot
cepoatefi maibun pentrut i
neî ntoatedomeni
il
evi e
ţ i
i,căciaceste
scenari
i(ori
câtdeexagerat
eţ is-arpărealaoraactuală)sunt„floare
laureche”pentr
uforţaimensăai ubiri
i!

Atuncicând m- am s tabil
itîmpr eună cu f ami l
ia mea în St atele
Uni t
e,l-am adusşipe câi nel
enos tr uîn vârstă de15 ani ,Cabbi e.
Într-oseară,la scur ttimp după ceCabbi ea aj unsîn Amer ica,ela
ieşitprint
r-o gaur ă din gard şia di spărut.Casa noas tră se afla la
poaleleunormunţ i
,aşacăsi tuaţi
anu er atocmaii deală.Deşiaf ar ă
se întunecase,l -am căut atpe Cabbi e pe str
ăz işipe pot ecil
e car e
duceauspr emunţ i.Nul -
am găsi tî
nsăni căieri
.
Întimp ceeu şifii cameanecont inuam căut ări
le,am simţ itcum
în noise ampl ifică un sent iment de nel i
nişte.Şt i
am că ceea ce
trebuia să facem er a să înce t
ăm cu căut ări
le şisă ne schi mbăm
starea de spirit
.Sent i
ment ulnegat iv pe careî lsimţeam ne i ndica
limpede că nei magi nam t otceput ea fi mair ău.Deaceea,pr imul
— 54—
 — Put
erea —

lucr u pe caret rebuia să îlfacem er a să ne schi mbăm de ur genţă

stareadespi ri
tşisănei magi năm totceput eafi maibun.Neaflam
într-un punct î n car e orice scenariu era cu put i
nţă,i ar noinu
put eam schi mbar ezultatuldecâti maginându- neşisi mţindcădr agul
nos truCabbi eseaflaî nsi guranţăacasă,al ăturidenoi .
Ne- am întors aşadaracasă şine- am imagi natcă aces t
a se afla
împr eunăcu noi .I -
am pusmâncar eîn vasullui,caşicum arfif ost
def aţ ă.Ne-am imaginatcăauz i
m clopoţelullegatlagât ulluiCabbi e.
Am v orbitcu elşil -am s tri
gatpenume,ca şicum arfi f ostacolo.
Fiica mea s- a dusl a culcareimagi nându- şică bunuleipr i
eten din
ultimi i15anidor meal ângăpat ulei,aşacum af ăcutîntotdeauna.
A douaz idimineaţ aam găsi tun biletpr i
nscu un acpeun copac
princar eci
nevaanunţ acăagăsi tuncâi ne.Desi gur,eraCabbi e.Aşa
cum ne- am imagi natcu osear ăînainte,câinelenos tru s-aînt orsîn
sigur anţăacasă.

Oricât de difici
lă ar fi si
tuaţi
aî n caret e afli
,i maginează-
ţi
î
ntot
deauna celmaibun r ezultatposi
bilşiîncearcă să simţiacest
l
ucru!În acestfel,veischimbaci r
cumstanţeleext
erioare,iarsit
uaţi
a
î
ncaret eaflisevat ransf
ormaî nsensuldoritdetine.

Totceeaceî
ţipoţ
iimagi
naexi
stădej
a

„Cr
eaţi
anuest edecâtproiecţ
iaînfor
mă
auneireali
tăţ
icareexi
stădeja.”
Śrī
mad- Bhāgavat
am (SecolulIX)
Vec
hitexthindus

Dacăîţipoţ
ii maginaodor i
nţă,realit
ateacareîicor espundeexi stă
deja!Nu conteaz ă despre ce estev orba;dacă ţi-aiput uti magina
respecti
vadorinţă,eaexistădej aîncreaţie.
Scri
pturi
lev echide 5000 de aniafir mă că î
ntreaga creaţie este
compl e
tă şică einu ise maipoat e adăuga nimic.La or a actuală,
5000deanimait ârzi
u,fizi
cacuant icăconfirmăcăt oateposibil
ităţi
le
existăacum,înmoment ulprezent.
— 55—
 — RhondaByr
ne —

„Creaţi
ac er
uluişiapământul
ui,şiatutur
orl
ucr
uri
lor
dintr
eele,afostînc
hei
atăşicomplet
ă.”
Genez a2:1

Î
nt raducer eliberă,acestlucr uî nseamnăcăor i
cer eali
tatepecar e
ţi
-o poţiimagi na pent ru viaţat a există deja.Cr eaţi
al uiDumnez eu
este compl etă.Toat e posibili
tăţil
e exi stă dej a.De aceea,dacă î ţi
imaginezică aidepăşi tun r ecord mondi al,că f acio excur si
eî n
Or i
entulî ndepăr tat
,că aio s tare de sănăt ate per f
ectă sau că eşti
părinte,acest eposibil
ităţiexistăîn creaţ i
echi aracum,î ntrucâtdacă
nu ar exi sta, tu nu ţ ile-aiput ea imagi na!Pent ru a mani f
est a
reali
tatea dorită astf
elîncâtsă devi nă vizibilă,totcet rebuiesă faci
estesăî ţ
iofer iiubir
eat aaces teirealităţiprini nt
ermedi ulimaginaţiei
şialsent i
ment el
ortale.

Imagi nează-ţicăvi aţatai aexactcur suldor i

tdet ine.Imagineaz ă-
ţit ot ceea ce î ţidor eşti
.Fol oseşte-ţ
iz i
lnici maginaţi
a.De pi ldă,
imagi nează- ţicum arfidacăt oaterelaţii
let alearfiar monioase,dacă
aiavansal aloculdemuncă,dacăaiav eat oţibani inecesaripent rua
faceî ntotdeauna ceea ceî ţiplace,dacă aiav ea os taredesănăt at e
per fectă,dacă aiput ea f
acet otceea ceî ţ
idor eşt
i.Foloseşte-
ţit oat e
simţ ur i
lepent ru a-ţiimagina aces t
el ucr ur i
.Spr eexempl u,dacă î ţi
dor eşti să căl ăt or
eşt iîn Italia, i
magi neaz ă-ţi mirosul măsl inilor,
gus tulpas telor,accent ulcuvi ntel
ori tali
ene car eîţisuntadr esat e,
atinger ea pietrelorCol oseumul uie t
c.Pescur t,simtecum arfi dacă
te-aiaflaî nI tali
a!

Oridecât eor idiscuţicu cineva( i

nclusivcu t i
neî nsuţ i
,în cadrul
dialogului t ău i nterior)
, f oloseşte cât mai f recv ent expr esi
a:
„Imagi nează-ţic um ar fi dac ă…” Apoi compl eteaz ă spaţ i
ul gol
descr i
indr eali
tateapecar eţ i
- odor eşti
!Dacădi scuţ icuunpr i
eteniar
aces t
asepl ângecăun col egapr imitpr omovar eapecar eşi -
odor ea
el,ajut ă-
lsă t reacă pe o frecv enţă de vibraţi
e poz i
tivă spunându- i
ceva de genul :„ I
magi nează-ţică nu aipr i
mi t promovar ea dor i
tă
pent ru că teaş t
eapt ă una şimaii mportantă( sau oal t
ă slujbă mai

— 56—
 — Put
erea —

bună)
,în urmacăr ei
av eipri
miun salar
iu multmaimar e!
”Adevărul
est
ecă această posi
bil
itat
eexis
tă dej
aîn creaţ
ie,iardacă pr
iet
enul
tăuşi
-arputea-oimagina,eaarprindeviaţ
ăpent r
uel!

„Par
tic
ul el
eelementarenusuntr eale;elealcătuiesc
olumeaposi bi
li
tăţ
il
orsauapot enţiali
tăţi
lor
,
şinuunaaf aptel
orrealesauaobi ectel
orsolide.”
WernerHei senberg(1901–1976)
Speci
alistînFizi
caCuant i
că,l
aur eatalpremi uluiNobel

Fol
oseşte-ţii
magi naţi
a şijoacă-te cu ea până când ajungisă t e
simţicu adevăratbi ne.Totceî ţipoţiimaginat eaşteaptădeja,fii
nd
deja creatînr eal
itatea invi
zibi
lă,iarmodal itat
ea de a o aduce în
reali
tatea viz
ibi
lă constăî nf ol
osir
ea forţeiiubir
iipr i
ni nt
ermedi ul
imaginaţieişialsi
mţ iri
i.

Dupăceaabsol vitfacul tatea,ot ânăr ăs- al uptatl unil ar ând să

îşigăseascăosl ujbă.Celmaimar eobs tacolcu car es- al upt ataf ost
imagi nar eauneisl uj
bepecar enu oav ea.Eaascr i
sz i
lnicî nj urnal
câtder ecunoscăt oaresesi mţ ea pentru sl uj ba carev enea căt reea,
daraceas tar efuzasăapar ă.Cer eriledeangaj arepecar eledepunea
pest et oter au odovadăadi sper ăriiei,iarl egeaat r
acţ i
eir ăspundea
acest eidisper ări.
Cum cr ez icăapr ocedatt ânăr anoas trăpent ru aschi mbaaceas tă
stare de l ucr uri
? Ea s- a deci s să îşif olosească i magi naţ i
a şisă
trăiascăexactcaî n caz ulî n car earfi fos tdej aangaj ată.As tf
el,şi-a
pusceasulsăsunedi mineaţ adevr eme,caşicum arfit r
ebui tsăse
pregăt eascăsăseducăl aser vi ci
u.A r enunţ atsămaiscr ieî nj urnal
căest erecunoscăt oar epent r u slujbacar eur masăvi năl aea,cişi -a
descr isr ecunoş ti
nţ a pent ru succesulpe car eîlav ea l al oculde
muncăşipent rur elaţiilearmoni oasecu col egiiei.Sear aî şipr egătea
hainel epent ruadouaz i,caşicum arfit rebui tsămear găl aser vi
ciu
cu ele.Şi -
acr eatincl usivun contpent r u salar i
ulpecar eur masăî l
primească. Ti mp de două săpt ămâni ,ea a t r
ăit pe pi elea eice
însemna să fieangaj at ă.La sf ârşitulacest eiper i
oade,un pr ieten a
anunţ at-odi n seni n căl acompani aundel ucr aels- ael i
ber atun l oc

— 57—
 — RhondaByr
ne —

demuncă.Tânăras-apr
ezentatl
aintervi
u,aobţ
inutsluj
başitoat
e
l
ucr
uri
ledesprecar
eascrisînjur
nals-auadev
eri
tpest
enoapte.

— 58—
 — Put
erea —

Mobi
lizează-
tesi
ngur

„Atunc icândt egândeşt il

ac eeac eţiseî ntâmpl ă,
respectivlac eeac eîţ
isuger eazădi feritel
eper soane,
eveniment el
eşic i
rcumstanţeledi nvi aţat a,
tunut egândeşt ilaceeac eî ţidoreşticuadevăr at.
Nuî ţiurmezipr oprii
ledori
nţ e,c idorinţelealtora.
Foloseşte-ţ
iimagi naţi
aşist abi l
eştesi ngurc edor eşt
isăf
aci
.”
Chr i
s t
ianD.Lar son( 1874-1962)
Autorapar ţinândc urentul
uiNouaGândi re

At uncicândapl iciProcesulCr eator,mobi li

zeaz ă-tesi ngurî nt oat e
felurilecu put i
nţ ăpent ru a- ţigener asent i
ment elepecar el e-
aiav ea
dacăt e-aibucur adej ader ealitateador it
ă.Î nconj oară-tedei magi ni,
fotogr afii,hai ne şial te obi ecter elevante car eî ţisuger ează aceas tă
realitat e,astfelîncâtsăţ i-opoţ iimagi namaiuşor .
Spr eexempl u,dacăî ţidor eş tihai nenoi ,făl ocî n şi
foni erpent ru
eleşipuneî nelni şteumer aşegoal e,înaş teptar eanoi l
orhai ne.Dacă
îţidor eş timaimul ţibani ,asigur ă- tecăaisufici entspaţ iu pentru ei
înpor tofel(aruncădi f
eritelehâr ti
ii nutil
edi naces t
a).
Dacă î ţ
idor eştiun par tener de cupl u per fect ,imagi neaz ă-ţişi
simt ecăaces ta seaflădej aî n vi aţ ata.Î n aces tscop,cul că-tepeo
par tel ateral
ă a pat ului( nu î n mi jl
ocull ui),l ăsându- ias tf
ell oc
par tener uluit ău.Gol eşte o par te din şi f
oni er,l ăsându- isuficient
spaţ iu pent r
u a- şipune pr opr iile haine.Pune masa pent ru două
per soane,nupent r
u una.As tfeldeges t
ur isuntf oar teuşordepusî n
pr actică.Pescur t,făt otceî ţis tăî n puter ipent ru anu- ţicont r
azice
dor inţapr inacţ iuniletaledez icuz i
.Di mpot rivă,f oloseşte-tedet oat e
ges tur il
e caret e potaj ut a să si mţ ică dor inţat a s-aî mpl initdej a.
Est ev or badeges t
ur imi norecar eî ţipots timul aput ernici magi naţia.

I
ată exempluluneifemeicar e şi
-afolosi
ti maginaţia pentru a-
şi
procuraun cal.Femeiaşi -
adoritun ast
feldeani malt oatăviaţa,dar
nu şi-
aput utpermiteni ci
odat
ăunul .Î
şidor ea neapăratun caldi n
rasa Morgan cast
aniu,iaraceşticaicostau mul temi idedol ari
.De
— 59—
 — RhondaByr
ne —

aceea,or ide cât e or ipr i

vea pr infereastra de la bucăt ărie câmpul
liberdeaf ară,eaî şiimagi nacăv edecal ulpecar eşi -
ldor ea.Pent ru
a- şis ti
mul a şimaimul ti magi naţi
a,şi -
a pusopoz ă cu un Mor gan
cas tani u pe ecr anulcal culatorului. Oride cât e oriav ea ocaz ia,
desenaschi ţeal eunuical .A începutchi arsăcaut eanunţ uricu cai
devânz are,deşinu î şiput ea per miteîn niciun cazunul .Şi -
a dus
copi iilamagaz i
n şiau pr obatcu t oţi
iciz medecăl ări
e.Au exami nat
apoişei ledevânz ar e.Acumpăr atsingurelelucr ur
ipecar eşil eput ea
per mi te:opăt urăpent ru cai,frâiel
eşioper iepent ruţesăl at,pecar e
le-a pl asatapoil av ederepent ru al eput ea vedea în fiecarez i.Nu
pest emul tt i
mp,f emei aapar t
icipatlaoexpoz iţ
iedecaidi nor aşulei .
În cadr ulexpoz iţieis- a organizato t ombol ă alcăreipr emi u era un
Mor gan cas taniu. Femei a a par t
ici
pat l at ombol ă şi a câş tigat,
înt orcându- seacasăcucal ulpecar eîlvi
sase!

Atuncicândî ţiimaginezireali
tat
eadori
tă,est
efoar
teimportantsă
tefol
oseştidetoat esi
mţ uril
etale.Simt
eatinger
eaobiect
uluipecare
ţi
-ldoreş
tipepi eleata.Dacăes tecazul
,imagineaz
ă-ţ
icum arfisăîl
guşti
,săîlmiroşisausăî lauzi!

Un bărbata l ucratas tf
elcu t oatesimţur il
esal epent ru a atrage
maimul t
eof ertedesl ujbe.Eladepusnu maipuţ in de75 decer eri
de angajarei ntr-un i ntervalde t r
eiani ,dar nu a pr imit niciun
răspunsf avorabil
.Î n final,els- adeci ssăî şifoloseascăimagi naţiaşi
toate si
mţ uril
e pent ru a- şivi zuali
za slujba dor it
ă.Pe scur t,şi -a
imaginat toat e detaliil
e di n noul său bi rou. A si mţit atingerea
tastat
uriicalculatoruluişimi rosulcu i zdel ămâi eall aculuipent ru
mobi l
ă.Şi -
ai magi natun bi rou ur i
aşdi nl emn demahon.Le- a dat
colegi
lorsăinume,adi scutat( îni maginaţie)cu eişiapar t
ici
patl a
şedinţecuei .
Şia imagi nat inclusi v gus tulpl ăcint
eicu car ne pe care ar fi
mâncat -oînt impulpauz elordemasă.Cât evasăpt ămânimait ârziu,
aî nceput să pr imească t elefoane pent rui nterviuri.Acestea s- au
transf
ormatr apidîntr- oadevăr atăavalanşă.Î n ur mai ntervi
ur i
lor,a
primitnu doar o si ngur ă ofertă pentru o sl ujbă de vis,cidouă!
Desigur,aaccept at-opeceacar eîiplăceacelmaimul t!

— 60—
 — Put
erea —

Dacăţ i
-aijucatrolulî
ncadrulPr ocesul
uiCreat or
,creaţi
ar eali
tăţ
ii
dorit
e s-aî ncheiatdeja!Tu nu te maiafliînv echea lume,î n care
această realit
ate nu exi s
ta, ci î
ntr-o lume nouă, car ei ncl
ude
reali
tateadoritădet i
ne.Conşti
enti
zeaz ăacestl
ucr uşifaptulcăt evei
bucur aînscur ttimpdeaceastărealit
ate!

— 61—
 — RhondaByr
ne —

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

● Pentr
uaf olosifor
ţai ubir
iiîn sensuldor i
tde t ine (
pent
rua
manif
est
aor eal
itatedori
tăsaupent ruasc himbaor eali
tat
enedorit
ă),
t
ot cetrebui
e să f aci este să apl
ici Procesul Creat
or,care est
e
î
ntot
deaunaacel
aşi :i
magi nează-
ţi
,simte,fiiperec
epţie.
●Imaginaţ
iatatepuneînlegăturăcureal
it
ateapecar
eţi-
odoreşt
i.
Dor
inţ
at a şisenti
mentel
et al
e pl i
ne de i
ubirecr
eează un c
âmp
magnet
ic,c
areat
ragecăt
retinereali
tat
eadori
tă!
●Imaginează-ţ
ic ădori
nţatas-
aîmpl
ini
tdej
a.Si
mtei
ubi
repent
ru
r
eal
it
ateapec ar
eţi-oimagi
nezi
.
● Doreşt
e-ţ
idi ntoatăini
ma ceea c
evrei,căciori
cedor
inţ
ă est
eo
expr
esi
eai ubi
riişinic
ioreal
it
atenupoatefiat
rasăfărăi
ubi
re.
● Oridec ât
eoriîţ
iimagi
nezioreali
tatepoziti
văpec areoiubeşt
işi
pec areţi-
odoreşt
i,t
upuiînmi şc
areforţaiubir
ii
.Deac eea,depăşeşt
e-
ţipropri
il
elimit
ealeimagi
naţi
eişigândeşte-t
elat otc
epoatefimaibun
pentrutine.
● Oric
edor inţ
ă pecareţi
-opoţ
iimagi
na exist
ă deja!Nu c
ontează
desprece est
e vorba.Dacăîţ
ipoţii
magina r
ealit
atea r
espect
ivă,ea
exi
stădej
aî ncreaţ
ie!
●Înc onversaţi
işiî
nminteatafol
oseşt
ecâtmaifr
ecventexpr
esi
a:
„
Imaginează- ţ
icearfidacă.
.”Apoicomplet
eazăspaţi
ulgolcuceea
c
eîţidor
eşti!
● Sti
mulează-ţicâtdemul tpoţii
magi
naţ
ia.Înconj
oară-t
ecudifer
ite
i
magini,f
otogr
afiişiobiect
erelevant
ecar
eteajutăsăî ţ
iimagi
nezimai
uşorşisăsimţiceeaceî ţ
idoreşti
.
● Foloseşte-t
ec âtmaiplenardesimţuriatuncicând î
ţiimagi
nezi
reali
tat
ea dor it
ă.Încear
că să oat
ingi
,să oguşti,să omiroşişisă o
auziînimagi naţiata,nudoarsăovizual
izezi
!

— 62—
 — Put
erea —

● Dacăţ
i-aijucatrolulîncadr
ulProcesul
uiCreator,aipătr
unsînt
r-
o
l
umenouăînc arereali
tateadori
tădetineexist
ădej a,chi
ardacănuo
poţ
ivedeaî
nc ă.Conştienti
zeazăacestl
ucruşiveiaveapar tedeea!

— 63—
 — RhondaByr
ne —

SENTI
MENTELE Î
NSEAMNĂ CREAŢI
E

„Oridecâteorisenti
ment el
et al
eseaflăînconfli
ct
cudorinţ
eletal
e,sent i
mentelevorpr
evala.
”
Nevil
leGoddard( 1905–1972)
Autoraparţ
inândc urentul
uiNouaGândi re

Câmpuri
ledesent
iment
e

Estefoarteimpor tantsă î nţelegice se î ntâmplă at uncicând î ţi

mani f
eştiiubirea prini ntermedi ulsent iment el
or tal
e poz i
tive,căci
procesules t
e cu adevăr at magni fic.Sentiment el
et ale creeaz ă un
câmp magne t
ic caret eînconj oară de pr et
ut i
ndeni.Fi ecare om es te
înconjuratdeunas tfeldecâmpmagne ti
c,careîlur meaz ăoriundes-
arduce.Pr obabi lcăaivăz uti magi nil
epr i
n car eoameni idint r
ecut
il
us t
rau aurasauni mbulcar eînconj oarăoricefii
nţăumană.Eibi ne,
această aură nu est e altceva decâtun câmp el ectr
omagne tic care
permi t
eat r
ager ea r
ealit
ăţ i
idor i
teî n viaţata,i arceea cede termină
dacăaces tcâmpes t
epoz itivsaunegat ivsuntsent i
ment eletale!

Oridecât eorimani f
eş tiiubirea pr in senti
ment el
e,cuvintel
esau
acţiunilet ale,tu ampl i
ficivi braţia eisubl imă în aur ata.Cu cât
mani feştimaipl enaraceas tăi ubire,cuat âtmaimar eşimaiput ernic
devinecâmpulmagne ticalaur eit ale.Aces t
a atragecătresinet oate
vibraţii
lepecar elemani festă;deaceea,cu câti ubir
ea ta est
emai
mar e,cu at âtmaiampl ădevi necapaci t
ateat adeaat r
agecăt r
et i
ne
lucrur i
lepecar eleiubeş ti.Putereaaur eipoatedeveniatâtdemar e
încâtmat eri
alizar
ear eali
tăţ i
idor i
t e( şiimaginate)poatedevenichi ar
instantanee!At âtdemar eest eput erea decar edispui!Aceasta este
putereaf enomenal ăaf orţeiiubirii
!

„
Pri
ncapac
itat
eat
adeagândişideasi
mţi
,

— 64—
 — Put
erea —

tupoţicont
rol
aînt
reagacreaţi
e.”
Nevil
leGoddard(1905–1972)
Autoraparţ
inândcurent
uluiNouaGândi
re

Doresc să- ţidescr i

u o si tuaţie extrem de si mpl ă care mis- a
întâmplatşicar e demons tr
ează câtde r apid poate acţiona iubi r
ea.
Îmi plac foar te mul t flori
le. De aceea, î ncerc să am î n fiecar e
dimineaţă floripr oaspe t
eî n vaza mea,pent ru că aces t
ea mă f ac
fer
icit
ă.Der egulăl ecumpărdel apiaţ ă,darî nziuarespect ivăpl oua,
aşacăpi aţaer aî
nchi să.Nuam r eacţionatnegat ivlaaceas tăsi t
uaţ ie,
cimi -
am spuscădeî ndatăcevr emeasevaî mbunăt ăţişiv oiput ea
să îmipr ocurdi n nou flor i,levoiapr ecia cu atâtmaimul t
.Al tfel
spus,am opt atpent ru anu si mţios t
ar ededez amăgi re,cidei ubir e
şide apr eci
er e.Dr eptur mare,mi -am umpl utcâmpulmagne tic cu
iubir
eameaf aţădeflor i
.

Pest
edoardouăor eam pri
mi tpri
ncur ierunbuche tur i
aşdeflor i
,
maif rumosdecâtt otceam văz utvreodată.Cit
indbi letulataşat,am
aflatcăceacar emi -
at r
imisbuche t
uler asoramea,aflat ăîn partea
opusăaţ ăr
ii,î
nsemndemul ţ
umi r
epent ruunmi caj utorpecar eil-
am acor dat
.Concluz i
aaf ostcă dacă iubeştiflor
ile,circumstanţele
exteri
oaretrebuiesăseschi mbepent ru aseadapt al asentimentele
tale!

Cr ed că ai î nţel
es de ce es te at ât de i mpor t
ant să opt ezi
întotdeaunapent ruiubi re.Or idecât eor imani f
eştiaces tsentiment ,
tuî ţiampl i
ficiiubireadi ncâmpult ăumagne t
ic.Cucâtmani feşt
imai
frecventi ubi r
ea în viaţ at a de zicu z i,cu at âtmaimar e devine
put ereamagne ticăai ubi ri
idin aur ata,car evaat rageî n vi
aţat at ot
ceeaceî ţidor eşti.
Aşaseexpl i
cămagi avi eţi
iplinedei ubi r
e.Înt recut,viaţameanu
era del ocat âtdemagi că cum es t
eî n pr ezent.Dimpot ri
vă,er aplină
de confli cte şide di ficultăţ
i.Di nf eri
ci re,la un moment dat am
descoper itun secr etfant asti
c,pe car eţ i-lîmpăr tăşesc în paginile
acest eicăr ţ
i.
Nimi c nu es te prea măr eţpent ruf or ţaiubirii.Ea nu cunoaş te

— 65—
 — RhondaByr
ne —

di
stanţel
e şiobstacol
ele,iar timpulnu îipoatest
aî n cal
e.Pri
n
st
runirea aces
teiimense put er
ia Univer
sul
ui,tuîţipoţischi
mba
vi
aţaaşacum dor eşti
.În acestscop,t
otcetrebui
esăfaciest
esăîţi
manifeşt
icâtmaiplenariubirea!

Punct
ulcr
eaţ
iei

Poat ecăţ isepar ecăschi mbăr ilepecar eledor eş tiînviaţatasunt

foartemăr eţe,daraceas tăper spectivăesteexager at ă.Atuncicândt e
gândeş ticăodor i
nţăes teext rem demăr eaţă,tuî ispuipr acti
cl egi
i
atracţ i
ei:„Schimbar eapecar emi -odoresces teat âtdemăr eaţ
ăî ncât
va fi greu der eali
zatşipr obabilcăvadur amul t
ăvr eme.”Şi,cade
obicei,v ei avea dr eptate, căci t u primeş tiînt otdeauna ceea ce
gândeş tişiceeacesi mţ i.Dacăţ isepar ecădor i
nţat aesteextrem de
măr eaţ ă,t u ov eiasoci a aut omatcu di ficultatea şicu o per i
oadă
foartel ungăder eali
z ar
e,decar eveiaveaî ntr
-adevărpar te.Deaceea,
ami nteşt e-
ţică legea atr acţieinu cunoaş tedi mensi uni l
e,iartimpul
nuî nseamnăni micpent ruea.

Pent ru aajungel aoper spectivămaicor ectăasuprapr ocesuluide

creaţie,gândeşt e-t
el aoricedorinţăat acal aunpunct ,i
ndiferentde
măr eţia pe car ei -o atr
ibui!Indiferent dacă îţ
idor eşt
io casă,o
maşi nă,o vacanţ ă,bani ,un par tenerper f
ect,o sl
ujbă de vis sau
copii,o s tare de sănătateideală,să t r
eciun examen,să i ntr ilao
uni v
er sit
ate de pr est
igi
u,să depăşeş t
iun r ecor
d mondi al
,să devi i
preşedi nte,actor,scrii
tor,prof
esorsau av ocatdesucces,gândeşt e-te
lador inţat acaavândmăr i
meaunuipunct ,căcipentruforţai ubir
ii
eaest ec hiarmaimi c
ădecâtat ât!

— 66—
 — Put
erea —

„Î
ndoiel
il
enoast r
enetr
ădeazăşinefacsăpi
erdem
t
oatelucrur
il
ebunedec aream put
eaaveapart
e.”
Will
iam Shakespear
e(1564–1616)
Dramaturgenglez

Dacăsi mţ
icăîţipi
erziî
ncreder
ea,deseneazăun punctî n cent
r ul
unuicercmareşiscri
elângăelnumel edori
nţeitale.Pr
iveşteapoicât
maides aceastăimagine,conşti
enti
zând faptulcă dor inţat a nu
depăşeşt
emăr i
meaunuipunctpent r
uf or
ţaiubirii
!

Cum poţ
ischi
mbaosi
tuaţ
ienegat
ivă

Dacă în viaţat a exist

ă o si t
uaţie negativă pe car
e doreşt
isă o
schimbi, aplică acelaşi pr oces: oferă-ţiiubirea imagi
nându- ţi şi
simţind cădispuidej adeceeaceî ţidor eş
ti.Reami nt
eşt
e-ţicăor i
ce
senti
mentnegat ivrepr ez
intăol ipsădei ubire.Deaceea,imaginează-
ţisituaţia opusă cel eicar eî ţ
ipr ov oacă acest sent
iment negativ,
pentru a-ţimani f
estaas tf
eliubirea!Spr eexempl u,dacăeştibolnavşi
doreştisă teî nsănătoşeşti,oferă-ţ
ii ubirea imagi
nându-ţicum t e-ai

— 67—
 — RhondaByr
ne —

si
mţiî
ntr
-uncor
psănăt
os.

Î
ncaz ulîncar etef oloseştidePr ocesulCr eatorpentruaschi mbao
sit
uaţie negat i
vă, încear că să î nţelegi că nu trebuie să schi mbi
personalaceas tă si
t uaţieî n opusulei .Decel emaimul t
eor i,aces t
lucru pareapr oapei mposi bil,sau celpuţ i
nf oart
edifici
l,şideal tfel
nuaşaf uncţ i
oneaz ăpr ocesulcr eaţiei
.Acest aînseamnăsăcr eeziceva
nou,car eî nlocuieş
t e automatv echea cr eaţi
e.De aceea,nu t e mai
gândilar eali
tateapecar edor eştisăoschi mbi,cibucur ă-t
eant ici
pat
de noua t ar eali
tate.For ţ
ai ubiriiva f ace r
estul,at
răgând î n mod
naturalcătret i
neaceas tănouăr ealit
at e.

Depi ldă,dacăunom es terănitşipr i

meş t
easi s
tenţămedi cală,dar
starea sa de sănăt at e nu se îmbunăt ăţeşte, î
nseamnă că elî şi
imagi neazăşiî şisimtemaidegr abăr anaact ual ădecâtvindecar eaei.
Ceamaibunămodal i
tatedeai nv ersabal anţacons tăîna- şii
magi na
căs- avi ndecatşiî n asegândimaimul tlavi ndecaredecâtl aboal ă.
Simpl ulfaptcăî şipoat eimaginaaceas t
ăvi ndecarear at
ăcăeaexi st
ă
dejaî n câmpult ut
ur orposibil
ităţil
or.De aceea,elart rebuisă î şi
impr egneze câmpulmagne ti
c per sonalcu t ot f
elulde sent i
ment e
pozitive,referit
oar ela or i
ce lucru car eî lf ace să se simtă bi ne,
porni nd del apr emisacăor i
cemomentî n car emani f
estăos tar ede
iubire( sau un sent imentpoz iti
v corespondent )î
lconduce aut omat
cătrevi ndecare.

„Dumnezeultăusuntsent
iment
elet
ale.
”
Chanakya(350–283Î .Cr.)
Scr
ii
torşipol
iti
ciani
ndi
an

I
ndiferentdacă dor eşt
isă î ţiîmbunăt ăţeşt
is tarea de sănăt at
e,
sit
uaţia financiară, relaţ
iil
e sau or ice alt domeni u di n viaţ
at a,
procesulest eîntotdeauna acelaşi!I maginează-ţiceea ce î ţ
idoreşti
.
Simtei ubirefaţă der eali
tatea dorit
ă.I maginează-ţidiferit
esceneşi
sit
uaţiiîncar ete-aiafladacădor inţat as-arîndeplini.Făaces tlucru
zil
nic,pânăcândaj ungisăsi mţicăt eaflidejaînr ealit
ateador i
tă,la
felde sigurcum eş tide numel e pe careîlai.De mul t
e ori,î
ţivei

— 68—
 — Put
erea —

puteaî ndeplinidor inţel

eî ndoaroz isau douăapli
cândaces tpr
oces.
Alt
eor i
,î ndeplinir
ea l orva dura maimul ttimp.Nu conteazăînsă.
Vezi
- ţ
idevi aţă şicont inuă să î
ţiculti
viiubir
ea î
nt oat
ef el
uri
le cu
putinţă,porni nddel apr emisacăcuc âtofer
imaimultăiubi
re,cuatât
mair apid,îţ
ivorfiî ndeplinit
edori
nţele.

Odat ăceţ i-aiimagi natşiaisi mţ itceeaceî ţidor eşti,tut esi t

uezi
practicî ntr-ol ume nouă,car ei nclude real i
tatea dor it
ă de t ine.De
aceea,ur măr eşte să nu i ntriî n cont radicţie cu ea gândi nd sau
vorbinddespr elucrur irel
edi nvi aţat a,căciî naces tfelnu facidecât
săî ţiimagi nez idin nou scenar iinegat iv
e,pr oi
ect ându- tedin nou î n
vecheat al ume.At uncicând î ţiimagi nezit otcepoat efi mair ău,t u
atragii nevitabilaceas tăreal
itateî nviaţat a.Acel aşil ucrues teval abi
l
însăşiat uncicândî ţiimaginez itotcepoat efimaibun.As tf
el,dacă
te-airăni tşidor eştisăt evindeci ,iarcinevat eînt reabăcum t esimţ i
,
îi poţir ăspunde: „ Mă simt sut ăl a sut ă bi ne, iar cor pul meu
reacţioneaz ă l a ceea ce si mt ”, sau: „ Aceas tă r ană a f os
to
binecuvânt are,î ntrucâtm- a aj utatsă î miapr eciez mul tmaimul t
decâtpânăacum cor pulşis tareadesănăt ate.”Dacăeş t
isuficientde
îndrăz neţ,îipoţ irăspundechi ar:„Măvi ndecî nt impceî ţivorbesc.”

Estei mposibi lsăv orbeştidespr ecevacenu- ţ

iplacefăr ăat esi mţ i
rău.Di n păcat e,oameni is- au obişnuitîntr-
o asemenea măsur ă să
nu sesi mtă bi neî ncâtni cinu maiobser vă cesi mtat uncicând î şi
imagi neazăsau v orbescdespr el ucruricarenu l esuntpepl ac.Dacă
veidev enimaiconş tientde ceea ce si mţişidacă v eiîncepe să î ţi
cultivianumi te sent i
ment eî n defavoar
ea altora,veiajunge î ntr-un
punctî n carechi arşicea maimi că abateredel a os taredespi rit
pozitivă ţiseva păr ea insupor tabilă.Teveiobi şnuiîntr-oasemenea
măsur ăsăt esi mţ ibineşiv eifiatâtdeconş ti
entdesent i
ment eletal e
încât v eiaj unge să sesi zezior ice nuanţ ă emoţional
ă şiv eif ace
încont i
nuu ef orturi pent ru a- ţiî mbunătăţi această s tare. Es te
absol utnor malsăt esi mţibi neşisăfiiferi
citînmaj orit
at eatimpul ui,
căcides t
inult ău es t
e de a duce o vi aţă mi nunată,iarcul tivarea
sent i
ment elorpoz itiv
ees tesi ngur acaleprin caretepoţ ibucur adeo
astfeldevi aţă.

— 69—
 — RhondaByr
ne —

„Suntîntotdeaunaf erm hotărât

ăsăî mipăstr
ezbuna
dispoziţ
ieşiferici
rea,înoricesi
tuaţiem- aşafla,
căciexperienţam- aînvăţatcă,înceamaimar epar
te,
feri
cir
easausuf eri
nţanoast rădepinddest areanoast
ră
despi ri
t,şinudec i
rcumstanţel
eext eri
oare.
”
Mar thaWashi ngton( 1731–1802)
Primă Doamnă a Amer ic
ii,soţi
al uiGeorge Washingt
on,pr
imul
pr
eşedintealSt atel
orUni t
e

Cum poţ
iscăpadesent
iment
elenegat
ive

Tu poţischimba or i
cecir cumst anţ edi n vi
aţat a pri
n schi mbar ea
stări
it al
edespi r
it.Atuncicând î ţischi mbisent imentel
ef aţ ădeun
subiectsau faţădeosi tuaţ
i e,acesteasemodi ficălarândull or!Asta
nu înseamnăcăt rebuiesăî ţ
ielimi niî nforţăsent i
ment el
enegat i
ve.
Ami nteşt
e-ţicăaces teanu suntal tcevadecâtoabsenţ ăai ubi rii
.De
aceea,abor deazăaspectulpoz i
ti
valpr oblemeişicul ti
văiubir ea!Altfel
spus,nu î ncerca să scapidet ri
ste ţesau demâni e;ami nteşte-ţ
ică
acestea vordispărea del a sinedacă î ţiveicul ti
vas t
area dei ubire.
Aceas t
aar ecapacitateadeaal ungaor icesentiment enegative.

Nu exi
stădecâtosingurăforţăavi eţ
ii
,iaraceastaes t
eiubir
ea.Nu
exist
ădecâtdouăposi bili
tăţi
:fietesimţ ibinepentru căeştipli
n de
iubir
e,fietesimţir
ăudeoar eceîţil
ipseşteiubi
rea.Toatesenti
ment el
e
suntgr adaţ
iial
eiubir
ii.

Gândeşte-telai ubire ca la un paharcu apă.Î n cazulde f aţă,

pahar ulestecorpult ău.Dacăpahar ular efoart
epuţ inăapă,eles te
consideratgol.Tu nu poţ iumpl e pahar ulcu apă decl arând război
goluluisau luptându- t
ecu el .Gol uldisparedel a si
neat uncicând
umpl ipahar ulcu apă.Î n mod si mi l
ar,at uncicând nut reşt
iun
sentimentnegat iv
,ţieîţilipseşt
ei ubirea.Dacăî ţiveicul t
ivaaceas t
ă
staredespi r
it,senti
ment ulnegat i
vvadi spăr
eadel asi ne.

— 70—
 — Put
erea —

Nut
eopunesent
iment
elornegat
ive

Exis
tă un echi li
bru per f
ect în viaţă, care i nclude chiar şi
sentimentelenegati
ve.Fărăacestea,noinuam put eaş ticeînseamnă
sănesi mţ i
m bine,căcinu am aveacu cesăl ecompar ăm.Deaceea,
nu am put eaînţel
egeceî nseamnăcu adevăr atfericir
ea,pasiuneaşi
bucur i
a.Trist
eţeaneajutăsăî nţel
egem imediatcâtdebi neestesăfii
fer
icit
.Pescur t,noinuput em el
iminapent r
ut otdeaunasent i
ment ele
negativedinviaţanoastr
ă,întrucâtelefacparteintegrant ădinea,i ar
fărăelenuam put easavur acuadevăr atemoţii
lenoas trepozit
ive!

At
uncicândt esimţirău din cauzasent i
ment el
ort alenegat i
ve,tu
leconferiacestor
aşimaimul tăput ere.Stareat adespi ritnu numai
căsevaî nrăutăţ
i,dartuv eiîncepesăemanidi n ceîn cemaimul tă
negati
vitate.Pânăacum aiî nţel
es,cr ed,căsent i
ment elenegat i
venu
potatragecăt r
etineviaţapecar eţi-
odor eşti
.Aceast ăînţeleger
et eva
ajutasădevi imul tmaiatentlaceeacesi mţ i
,as t
felîncâtsănu mai
caziîn capcana spir
aleidescendentea depr esiei
.St area ta despiri
t
— 71—
 — RhondaByr
ne —

depi
ndenumaideti
ne.Deaceea,dacăsi
mţicătepaşt
eodepresi
e,
ceamaibunămodal
it
atedeascăpadeeaestesăî
ţicul
ti
vis
tar
eade
iubi
re!

„Exist
ăî ni nter
ior
ulnostr
uol umeagândur ilor
,
asent i
ment el
orşiaputeri
i,aluminiişiaf r
umuseţ
ii
.
Deşiestei nvizi
bil
ăpentruochiull
iber,for
ţele
careac ţ
ioneazăî neasuntatotput
er nic
e.”
Char l
esHaanel( 1866–1949)
Autorapar ţinândc ur
ent
uluiNouaGândi r
e

Viaţa noastr
ăart rebuisăfieamuz antă!Atuncicând nedi str
ăm,
noinesi mţim bineşiviaţaner ăspundeaces teivi
braţi
idăr ui
ndu- ne
tot ce poate fi maibun!Dacă l uăm vi aţa prea î
n serios,ea ne
răspundecu aceeaşimonedă,si li
ndu-nesăol uăm şimaiî n seri
os.
Noiav em put ereasupra vieţ
iinoas t
reşineput em f
olosideaceas tă
put erepentru a nemodel a viaţ
a pecar ene-odor i
m.Î n acestscop,
primull ucru pecaret rebuiesăî lfacem es t
esăneî nseninăm şisă
numail uăm viaţaatâtdeî nserios!

Per sonal,am aj uns să î mii magi nezsent iment ele negat i

ve ca pe
nişte cai săl batici. As tfel
, exi stă un cal al mâni ei, unul al
resent iment elor, unul al acuz aţii
lor, unul al s tări
i de spi ri
t
mor ocănoase,unulali rit
ăr i
ie tc.Împr eună,eial cătuiescun î ntreg
staulcucaisăl bat i
ci.Astfel,oridecât eor imăsi mtdez amăgi t
ădint r
-
un mot i
v sau al t
ul ,mă î nt r
eb si ngur ă:„ De ce te- aiurcatpe cal ul
dez amăgi rii
? Dă- tej os de pe elchi ar acum,căcinu- lv eiput ea
cont rolaşielt evaconducecăt reodez amăgi eşimaimar
r e!Nu cr ed
că îţ idoreşt iaces tlucru!”Aceas tăi magi neme taf ori
că mă aj ută să
înţelegcădacăm- am ur catsi ngur ăpeun calsăl bat i
c,laf eldebine
măpotdaj osdepeel .Maimul t,măaj utăsăî nţ elegcăeu nu sunt
unacu sent iment elemel enegat i
ve,laf elcum ni cicei l
alţioameninu
sunt .Acestesent i
ment enunedefinesc,cir eprez
i nt ăstăriefemerede
spiritpecar el e-am î ngădui tînaur anoas t
ră.Dacăam ur catpeaceş t
i
caisăl batici,laf eldebi neneput em daj osdepeei .

— 72—
 — Put
erea —

Aceastătehni căsimplădevi zualizareaunuisent i

mentnegat ivca
peun calsăl bat icpecareîlcălăreştitepoat eajutasăîitaisursade
put er
e!De pi ldă,dacă o per soană apr opiată es
te ursuză,aceas t
ă
imaginet epoat eajutasănu t elaşiaf ectat
,bachi arsăt esimţiuşor
amuz ati maginându- ţ
ipersoana r espectivă căl
ări
nd un calnăr ăvaş.
Dacăl aşiiri
tareaper soaneisăt eaf ectez
e,as tf
elî
ncâtdeviituînsuţ i
ir
itat,pract
icaj ungisăcălăreştil
ar ândult ăuaces tcalnărăvaş.

„Răspundec ui
nteli
genţ
ăchiarşi
cel
uimaist upidtrat
ament.
”
LaoTzu( sec.VIÎ.Ch.,apr
oximativ)
Fondator
ult aoi
smului

La f
elpr ocedezcu t oatelucr uril
edi n viaţa mea pecar enu mil e
doresc: mă f olosesc de i maginaţ i
e pent ru af ace haz de necaz ,
deconect ândas tfelaces telucruridel asur salordeput ere.Demul t
e
ori,imagi nea căl ăr it
uluipeun calnăr ăvaş (a mea sau a uneial t
e
persoane)mă f ace să r âd,i ar când devi icapabi lsă r âzide un
sentimentnegat i
v ,as t
achi arînseamnăceva!Di mpot ri
vă,at uncicând
îiopuir ezistenţă,put erealuinu f acedecâtsăcr ească.Cu câtî iopui
or ez
istenţămaimar e,cu atâtmaiput er nicdevineel .Cu câtt eopui
maimul tvi eţi
i,cu at âtmaiput erni
c devi ne obstacolulcu car ete
confrunţ i
,l ucr u val abilînt oate domeni i
le.De aceea,nu t elupta
inuti
lcu sent iment el
enegat iv
edacăaces teateaf ectează.Dacănu l e
veiopuner ez i
stenţ ă,aces t
eaîşiv orpierdeput ereaasupr ata.

— 73—
 — RhondaByr
ne —

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

● Toţioameni
isuntî nc
onj
uraţ
ide un c
âmp magnet
ic.Ac
est
aîi
î
nsoţ
eşteori
undes-arduc
e.
● Toateeveni
mentel
eşic
irc
umstanţel
eprincar
etr
ecisuntat
raseîn
vi
aţatadeac estcâmpmagneti
c.Elestepozi
ti
vsaunegati
vînfuncţ
ie
desenti
menteletal
e.
● Oride câteoriofer
iiubir
epri
n emoţi
il
e,c
uvintel
e sau acţ
iuni
le
t
ale,t
uamplific
ivi
braţi
aiubir
iiî
ncâmpultăumagneti
c(înaurata).
● Cu câtcâmpultău magneti
cesteimpregnatcumaimul
tăi
ubi
re,
cu atâtmaimaredevineputer
ea ta dea at
rageluc
rur
il
epecar
eţile
doreşti
.
●I maginează-
ţidor
inţ
elet
alecafii
nddemăr imeaunuipunct!Forţ
a
i
ubiri
ieste atâtde mareînc
âtnici
o dorinţ
ă personal
ă nu ise par
e
acest
eiamaimar edecâtunsimpl
upunc t
!
● Nu încerca să t
ransf
ormiun sentimentnegat ivînt
r-unulpoziti
v
(
sauosi t
uaţienegativăînt
r-unapozit
ivă).Oferă-
ţiiubi
realuc r
uri
lorpe
car
ele doreştişicreează-
ţiastf
elreali
tatea dori
tă,care o va î
nloc
ui
aut
omatpec eanedorit
ă!
● Pet r
ecezil
niccâtevami nuteimaginându-ţ
işisimţ
indc ădispuide
t
otc eea ceîţ
idoreşti
.Fă ac estlucr
u până când aj
ungisă si
mţ ică ai
devenituna c ureali
tatea dorit
ă,identi
fic
ându-t
ec u ea aşa cum t e
i
dent i
fic
icunumel etău.
●Î nviaţ
ănuexi st
ădec âtosingurăf or
ţăpozit
ivă,i
araceast
ăforţ
ă
est
eiubir
ea.Exist
ă doardouă posi bi
li
tăţi
:fietesimţibi
nepentrucă
eşt
ipli
n deiubi
re,fietesimţirău pentruc ăîţ
ili
pseşt
eiubir
ea.Toat
e
sent
imentel
etal
esuntgr adaţ
iialei
ubirii
.
● Pentr
u a mai sc ăpa de povar a senti
ment elor negati
ve,
imagi
nează-ţ
icăacest
easuntnişt
ec aisăl
bati
cipec ar
eî icălăr
eşti
.De
vremecete-
aiurc
atpeei,l
afeldebinetepoţidajos!Opt eazăpentrua
tedajosdepeunasemeneac allafelderapi
dc um t
e-aiur c
atpeel.
— 74—
 — Put
erea —

● Modific
ăc eeac eofer
i,i
arviaţ
avamodi fic
al arânduleiceeaceîţ
i
ofer
ă.Ac eastăl ege est
eimuabil
ă şinu are nici
o excepţ
ie.Numeleei
estelegeaat r
acţiei
.Maiestecunoscut
ăşisubnumel edelegeaiubi
ri
i.

— 75—
 — RhondaByr
ne —

VI
AŢA TE URMEAZĂ…

Destinulnuar enimicde-
afacec
unorocul
,
cicual egereaper
sonală.
”
Wi l
li
am Jenni ngsBryan(1860–1925)
Liderpoliti
camerican

Vi
aţate ur
mează.Toate experienţ
ele di
n vi
aţat a suntrez
ultat
ul
gânduril
orşisentimentel
orpe car ele-aiemis,indif
erentdacă eşti
conşti
entsau nu de acestl ucru.Viaţa nu ţise întâmplă pur şi
simplu… cite urmează.Des t
inultău se află î
n mâi ni
letale.El
depindeîntot
ali
tat
edegândur i
leşidesentimentel
etale.

Viaţaî ţioferăt otce î ţioferă cu uni culscop de a t e deci

de ce
anume î ţiplace!Ea es te un cat al
og şit u eşticelcar e comandă
articolelepreferatedi n acesta!Problema es tedacăal egicu adevăr at
articolelecareîţiplac,sau doart eli
mi t
ez isălecr i
ti
cipecel ecarenu
îţ
ipl ac… Dacănueş timul ţumitdevi aţapecar eoduci ,î
nseamnăcă
până acum t e-aiocupatcu cr i
ti
carea lucr uri
lorcarenu î ţisuntpe
plac.Di naces tmot i
v,aiui tatsătemaif ocali
zeziasupr aadevăratelor
scopur ipecar eţ i-
aidor isă leur măr eşti.Def apt,singurulscop al
vieţii esteiubi rea, bucur ia şi alegerea l ucruri
lor careî ţi plac,
evitându- l
epecel el
alte.

Al
egeceeaceî
ţipl
ace

Dacă vez
imaşi na vi
selor t
ale mergând pe stradă,înseamnă că
viaţaîţiprezi
ntă aceas
t ă maşină!Totuldepinde de ceea ce si
mţi
atuncicândov ezi
.Dacăopt ezipentr
u anusi mţ ialt
cevadecâtiubi
re
faţă deea,tu oatragiinevi
tabilcăt
ret i
ne.În schimb,dacă simţio
staredeinvidi
epentrucăal tci
nevaconducemaşi navisel
ortal
e,tute

— 76—
 — Put
erea —

îndepărt
ez isi
ngur de posi bi
li
tatea de a avea cândva o as tf
elde
maşină.Vi aţaţi-
a pr ezentat-
o pentru ca t
u să poţ iopta.Alegerea
unuiar ticoldin cat al
ogulvi eţi
ise face pr i
ni ubire. Aşadar, nu
conteaz
ădacăal t
cinevaar eunl ucru pecareţ i
-ldoreşti
,darnu î lai.
Viaţaîţ
ipr ezi
ntă arti
colelesale,iardacă veisimţio s t
aredei ubi r
e
pentruele,leveiatrageaut omatînviaţata.

Dacă veziun cupl uî ndrăgos ti

t,iart u nu aiun par t
enerî n vi aţa
ta,aidinnoudeal es.Dacăt esi mţ isingurşit r i
stl av edereacupl ului
îndrăgosti
t,tu emanio vi braţienegat ivă.Est eca şicum i -
aispune
Universului:„Îmidor esc să fiu singurşit rist”.Dacă vr eisă obţ i
i
lucruril
epecar eţ iledor eşti
,t rebuiesăemi ţiovi braţ i
edei ubire.În
modsi mi l
ar,dacăeş t
isupr aponder alşiv ezipes tradăoper soanăcu
un cor p super b, est e ca şi cum vi aţa ţ i-ar pr ezenta o nouă
posibil
itat
e. Opt ezi pent ru ea, bucur ându- te si ncer de i magi nea
văzută,sau prefer isăî ţ
ipăs t
rez icorpulsupr aponder al,gândi ndu- te
cu iri
tarelael?Dacăt elupţicu oboal ăşieş tiînconj uratdeoameni
sănătoşi,aidin nou deal es.Vi aţaî ţ
ipr ez
int ăaceş t
ioamenipent r
u
cat usăpoţ ialeges t
ar eadesănăt ate.Dacăv eisimţ ios taredei ubi re
pentru sănătatea oameni l
orcar et eî nconj oar ă,într- o măsur ă mai
mar edecâtt r
isteţeasau dur ereacauz atădeboal at a,t uv eiatrageî n
viaţatavindecar ea.

Or idecât eoritesimţibinevăz ând lucruril

ebunedi n vi
aţaaltor
persoane,t uleatragiautomatîn viaţ
at a.Dacăt esi
mţ ibinevăzând
succesuldecar esebucur ăalt
cineva,feri
cireasasau ori
ceal tl
ucr u
bun din viaţasa,tu al
egipract
icacestear ti
coledi
ncatalogulvie
ţiişi
leatragiînviaţata.

Încazulîncarecunoştiopersoanăcar edispunedecali
tăţipecar
e
ţi-
aidor isăleaichiartu,priv
eşte-ocu simpatieşiveiat
rageacest
e
calit
ăţi. Dacă înt
âlneşt
i o per soană inteli
gent
ă, frumoasă sau
talentat
ă,iubeşt
eacestecali
tăţ
i,iarviaţ
aţ il
evaoferi
!

Dacădor
eşt
isăaicopii
,darnu air
euşi
tacestlucr
u pânăacum,
of
eră-
ţii
ubi
reaşisi
mte-
tebineor
idecâteorivezipări
nţiî
nsoţ
iţide

— 77—
 — RhondaByr
ne —

copi
iilor
!Dacăt esimţidepri
matvăz ândalţipări
nţ iînsoţi
ţidecopi i
,
nu facidecâtsă respi
ngiposibil
it
atea dea devenivr eodată părint
e.
Oride cât e or
iv eziun păr i
nteînsoţitde copiiisăi,cea car eîţi
prez
intă aceast
ăi maginees t
e vi
aţa,pentru a o putea alege pentru
ti
ne,dacădor eşt
iacestlucru.

Dacă j ociun spor tşiechi pa adv ersă câşt

igă,dacă un col eg de
muncăî ţispunecăt ocmaiapr i
mi tocr eşteredesal ari
u,dacăci neva
câşti
gălal ot
erie,dacăopr i
etenăî ţ
ispunecăsoţ uleit ocmaii -
al acut
un cadou mi nunat,sur pri
nzând- o,sau căsemut ăî nt
r-ocasănouă,
sau că fiuleia câş t
igato bur să,bucur ă-telaf elde mul tcum se
bucurăei ,caşicum aces tel ucruriţis- arfiî
ntâmpl atţie.Procedând
înacestfel,tuspuipr acti
cdaaces torlucruri,l
eî ncarcicuiubi r
eşil e
atr
agias tf
elînviaţata!

Dacă vez
io maşină devis,un cupluferi
cit
,un corpideal,copii
,
oamenidecaract
ersau ori
cealtcevaţi
-aidori
,înseamnăcăt eaflipe
fr
ecvenţ
adevibraţi
eaacestorlucruri
!Deaceea,bucur ă-t
eşiumpl e-
tedeentuzi
asm,căciastaî
nseamnăcăl eal
egipentruti
ne.

— 78—
 — Put
erea —

Viaţaîţipr ezintăîn permanenţ ăar t

icolelesalepent ru cat u săl e
poţial egepecel epecar elepr eferişisăt epoţ idecidepecar edi ntr e
elenu l edor eşti.Singuramodal i
tatedeal eat rageîn viaţatapecel e
preferateest ei ubir
ea.Cat alogulvi eţ
iiconţ i
nemul tear ti
colepecar e
nu ţ iledor eşti.Nu ler ăspundeî nsăpr in negativi
tate,căciî n aces t
cazvi aţaî ţ
iva r ăspundecu aceeaşimonedă.Nu- ijudeca pecei lalţi
oamenişinuî iconsiderarăi,căciî naces tfelnu facidecâtsăemi ţio
vibraţienegat ivă,atrăgând-oas tfeldin ceî n cemaimul tîn viaţ
at a.
Nu fi invidiospe al tci
neva pent ru că are maimul tdecâtt i
ne,căci
invidiaes t
eunsent imentnegat iv,şiînaces tfelnu v eiatrageînvi aţ a
talucr uril
epecar eleiubeşti.Iubireaestesi ngur aforţăcar elepoat e
atragecăt ret i
ne!

„Î
nvi aţacel
orcarei
ubescapar
eunmirac
ol:
cuc âtdăr
uiescmaimul t
,cuat
âtmaimul
tprimesc
.”
RainerMar i
aRi l
ke(1875–1926)
Autorşipoet

Legeal
uiUnu–t
u!

Exis
tăof or mulăsi mplăpent r
uat ef ol
osidel egeaat racţieiînor i
ce
situaţ
ie sau ci r
cums t
anţet e-aiafla.Di n punct uleide v eder e nu
conteazădecâtosi ngur ăper soană:t u!Înceeacepr i
veştevi aţat a,nu
conteazănimi cdin ceeacecr ed,cegândescşicesi mtcei lalţifaţăde
tine.Nu cont eazădecâtceeacecr ez i,cegândeş t
işicesi mţ itu,căci
legeaatracţ
ieir ăspundeexcl usivlasent i
ment elet al
e!Di n punct ulei
dev edere,nu cont eazădecâtvi braţiil
epecar eleemanit u.Debună
seamă,l afelacţ ioneaz ă ea şiîn caz ulcel orl
alteper soane.Def apt,
legeaatracţ
ieies tel egealuit u.Pent ru eanuexi ştidecâtt u;al tcineva
nu maiexi stă.Cel elalteper soanedi n viaţat asuntr eflecţ
iial et aleşi
suntunacut ine.El enuarfiput utapăr eaî nviaţatadacănul e-aifi
atrascătretinepr invi braţ i
isimilarecucel epecar eleemi t.

— 79—
 — RhondaByr
ne —

Deaceea,t otceea cesi mţipent r

u altcineva,t otceea cegândeş ti
sauspuidespr eel,totceeaceî ifaci–def aptî ţ
ifaciţie.Dacăî lcr i
tici
(dacăî ljudecisau dacăî lacuz ideceva) ,def aptt ecr i
t ici(
tej udeci
sau t eacuz i
)si ngur,aşa că v eisf ârşiprin a fi criti
cat( judecatsau
acuz at)
.I nv
ers,dacăî liubeş t
işidacăî lapr eciezi
,t ut ei ubeştişit e
apr eci
ezisingur ,aşa că v eisfârşipr i
n a fi iubitşiapr eciat.Pent ru
legeaat racţi
einu exi ştidecâtt u,aşacănu cont eazădacăal tcineva
areunl ucrupecar eţ i
-ldor eşt
i,căciat âttimpcâti ubeşt iacestlucr u
tuî lincluzipract i
cî n vi
aţat a!Câtdespr el ucr uril
ecar enu î ţiplac,
întoarce-lespatelefărăal ecr i
tica,şias tf
elnu l eveii ncludeî n viaţa
ta.

Pent
ru l
egea at
racţ
iei nu exi
stă decât un si
ngur
r
ăspuns:da

Pri
veştecu i ndi ferenţăl ucruri
lecar enu î ţisuntpepl acşinu l e
oferiniciun sent imentper sonal .Nu spunenu aces t
orl ucr
uri,căciîn
acestfelnu v eifacedecâtsăl eat ragicătretine.Atuncicândspuinu
lucruril
orcar enu î ţisuntpepl ac,at uncicândl erespingi
,tu emiţio
vibraţ
ieemoţ ional ă negativă,iarl egea atr
acţieiva răspundeaces tei
vibraţ
iiat răgând î n viaţ
at a persoane,ci r
cumst anţe şieveniment e
careov orampl ifica.

„Nuprivirăul
.Nuasc
ultarăul
.Nuvorbiderău.
”
Afor
ism ceaparepealt
arulToshogudinJaponi
a
(
sec.XVI I
)

Atuncicând spui :„Nu,nu î midor escacestlucru”,legeaat r

acţiei
audeal tceva:„Da,î midor escaces tlucru”.Dacă spui:„Traficules te
groaznic”,„ Servici
il
e oferi
te aici sunt sub ori
ce critică”,„ Cutar e
întârzi
eî ntotdeauna” ,„Este un zgomoti nsuportabilîn aces tloc”,
„Şoferul acela es t
e nebun” ,„Sunt ţinut prea mul t pe l inia de
aşteptarelat el
efon”e t
c.,tu spuipracti
cnu acestorlucrur i
,aşacăl e
incluziautomatî nvi aţ
at a.

— 80—
 — Put
erea —

Î
ntoarcespatel
elucruri
lorcarenu î
ţisuntpeplacşinu l
eîncăr
ca
cu senti
ment el
etale.Gândeşte-
tecăau rost
ullor
,darnu au nici
un
locînviaţata.

În schimb,spune cu hotăr
âre da atuncicând v eziceva careîţ
i
pl
ace,at uncicândauzi
,cândguş ti
,cândmi r
oşisau cândatingiceva
ceîţiplace.Nu cont
eazădacăr espect
ivullucruîţiaparţi
nesau nu.
Spune-ipurşisi mpl
u da,căcioferi
ndu-iiubireata,tuîlincl
uz işiî
l
at
ragiinevitabi
lînvi
aţata.

Aşa cum spuneam,l egea atr

acţieinu cunoaş tel i
mite.Totules t
e
posibilpentru ea,at ât t
imp cât îţidor eşt
icu adevăr at ceva.Î n
Univer s nu exi
stăl i
psuri. Oameni i percep acestel i
psuri numai
datorităfapt
uluicănuî şicult
ivăiubirea.Resurseledesănăt ate,bani
şifericir
ealeUni v
ersuluisuntnel imitate.Oferta est
eînsă egal ă cu
cererea.Dăruieş
teiubireşivi
aţaţ i
-ovaof eril
ar ândulei!

Vi
aţat
a–Povest
ea t
a

Tu eşt
icelcareîşicr
eează si
ngurpropr
ia pov
est
edevi aţă.În ce
const
ăaceastăpovest
e?Eşticonvinscumvacăexist
ăl ucr
ur ipecar e
lepoţ
ifaceşial
tel
epecarenul epoţif
ace?Dacăda,aflăcăgr eşeş
ti.

Nu ascul ta când ci neva îţispune că î nsemnimaipuţ in decât

altci
neva,căeş tilimitatîn vreun f
el,cănu poţ ifaceceeaceî ţiplace
celmaimul tpel ume,câş ti
gându-ţ iastf
eltr aiul,cănu eş t
ilaf elde
valorosşidei mpor tantcum eceamaimar eper sonal
itat
ecar eat răi
t
vreodat ăpeaceas tăpl anet
ă,cănu eş tisuficientdebun chi aracum
şicăt rebuiesăî ţidemons trezivaloarea,cănu poţ ideveni,facesau
aveat otceeaceî ţipl ace.Î
ncaz ulîncar ecrez itoateacestelucrur i
,tu
tel i
mi t
ez ipracti
csi ngur.Dr amaest ecăni ci unadi n acesteafir
maţ ii
nu es te adevărată!Nu exi st
ă nimi c prea bun pent rut ine şini ci
o
sit
uaţ ienues t
epr eaf rumoasăpent ruafiadevăr at
ă.

For
ţai
ubi
riiafir
mă că:„
Tu pr
imeş
tiexactceea ce of
eri
”.Ea nu
— 81—
 — RhondaByr
ne —

spunecăexi st
ăl ucruripecar el emer iţ
işialtelepecar enu l emer iţ
i.
Atâtt i
mpcâti ubeşticeeacedor eş t
isădevi i
,săf acisau săai ,eaîţi
oferăt oate acestel ucruri. Legea at r
acţiei nu spune că nu eş ti
sufici
entdebun sau cănu mer i
ţianumi t
elucr ur i
.Aşacum eş ti
,tu
mer iţ
ichiarşicel emaibunel ucr uripecar el ear edeof ertea.Eşt
i i
sufici
entdebun chi aracum.Chi ardacăaif ăcutanumi t
el ucruripe
care nu le consi dericorecte,î ncearcă să înţelegică r eal
izarea şi
acceptarea lor echivaleaz
ă cu mânt uirea ta di n perspectiva l
egii
atracţi
ei.

Lumear
eal
ă

„Laî nc eputnuauexi statdecâtprobabil

it
ăţi.
Univer sulnuarfiput utdevenimani f
est
dacănuarfiexi statcinevac aresăîlobserve.
Nuc ont eazăc ăac est
efiinţeauapăr ut
cât
evami li
ardedeanimait ârzi
u.
Univer sulexistănumaipent rucă
noisunt em conşti
enţideel .
”
Mar tinRees( N.1942)
Astrofizici
an

Aşdor isăfacem împreunăocăl ătorieîncul i

selelumi
ivizibil
e,căci
nu totceeacev edem cu ochiiest
eat âtder ealcum pare.O av entur
ă
înlumea i nvi
zibil
ăî ţ
iva schi mba pent rut otdeauna f
elulî n care
pri
veştiaceastăl ume,el i
berându-te de pr ej
udecăţişiaj utându-te
ast
felsăbeneficiez
ideovi aţăpracti
cnel i
mitată.

Multe di
n convi ngeri
let alel egate de lumea reală nu suntdel oc
adevărate.Tu î nsuţieştimul tmaimul tdecâtîţidaiseama.La f el,
viaţaşiUni versulsuntcu t otulaltcevadecâtceeacecr ez itu despre
ele.Poat e crezică aceas tăl ume conţ i
ne o cant itat
el imit
ată de
obiect
e,debani ,desănăt at eşider esurse.Eibi ne,aces tlucru nu
esteadevărat .În Univer
snu exi stăl i
psurişisărăcie.Fizicacuant ică
afir
mă cl arcă exi s
tă oi nfinitat
e de Univ er
suri
,i nclusiv de plane t
e
— 82—
 — Put
erea —

Pământ .Î
nfiecarefracţ
iunedesecundănoinedeplasăm î
ntreacest
e
reali
tăţ
i,trecând de pe un Pământpe alt
ulşidintr
-un Uni
versîn
altul
.Aşaar atăl
umear ealădescoper
itădeşti
inţ
aceamaiavansată.

„Atâtt i
mpc âttr
ăimî nac estUni ver
s,noisuntem ac or
daţi
pefrec venţadevi braţ i
ec arecorespunder eali
tăţi
ifizi
ce,
darexi stăunnumări nfinitder eali
tăţiparal
ele
carec oexist
ăî mpreunăc unoiî nac eeaşic ameră.
Noinuneput em rac ordal aele,deoar ece
nuexi stăm pef r
ec venţ al ordevi braţi
e.”
StevenWei nberg(N.1933)
Fizi
cianc uant i
c,laur eatalpr emi ul
uiNobel

În caz
ulî n care cr
ezică î
nlumea r eal
ă exi
s t
ă olipsă de ti
mp,
pentr
u că vi
aţa nu îţipermi
tesă facit
otceea ceî ţ
idoreşt
i,află că
marelesavantAl ber
tEi ns
tei
n aafirmatsusşit arecăt i
mpulest eo
i
luzi
e.

„Dist
inc ţ
iadintr
etrecut,prezentşivi
itor
nuest edecâtoi l
uziedec arenec ramponăm
cuper sever
enţăşic uîncăpăţânare.”
AlbertEi ns
tein(1879–1955)
Fizi
cian,laureatalpremiuluiNobel

Poatecrezicăl umear ealăestealcătuit

ădinfiinţ
eviişidinobi ecte
moar te.Înrealit
ate,totceexi st
ăîn acestUniver
ses t u şini
evi micnu
est emor t
.Stelele,soarele,planet
ele,pământ ul
,aer ul
,apa,f oculşi
fiecare obiectpe car eîlper cepicu oc hi
idebordează de vi
aţă.Aşa
ar atăl umear eal
ădescoper it
ăî nulti
mavr emedeoameni ideştii
nţ ă.

„Copaculareunsi mţc areîţiper

cepeiubi
rea
şirăspundelaea.Ce- idrept,elnureacţi
onează
şinuîşiaratăplăcerealaf elcanoi
sauîntr-
omani erăpec arenoisăoput em înţ
elege.
”
Prenti
ceMul for
d( 1834–1891)
Autoraparţi
nândc urentuluiNouaGândi r
e
— 83—
 — RhondaByr
ne —

Poatecrezicăl umear ealăes t

edoarceeacev ez
icuochi işicăceea
cenu v eziest
ei r
eal.Şitotuşi ,cul oar
ea pecareo v eziat uncicând
priveştiun obi ectnu este cul oarea sa r
eală.Orice obiectabsoarbe
toate culori
le sale şilereflectă doarpe cele pe car
e nu l e are,i
ar
acestea suntcul orilepecar el ev edem noi.Depi l
dă,cer ular eori
ce
altăculoareînaf arădeal bas tr
u!

Exi stă numer oase sune t

e pe car e nu l e poţ i auz i deoar ece
frecv enţelel ordevi braţi
enu i nt răîn gama cel orpecar el eper cep
ur echilet ale,darcar esuntcâtsepoat eder eale.În mod si mi l
ar,t u
nu poţ iv edea cul ori
leul t
raviol
etsau i nfraroşu,deoar ecef recvenţele
lornu i ntrăî n gamadeper cepţ
ieaoc hilortăi,daraces tecul orisunt
câtse poat e de reale.Dacă ne- am imagi na total
itatea frecvenţelor
lumi nii ca fiind de măr i
mea munt elui Everest, cele pe car el e
per cepem noinuardepăşimăr i
meauneimi ngidegol f
!
Poat e cr ezică l umea r eală es t
e alcătuită excl
usiv di n obiectele
sol i
depecar el epoţ ivedeaşiat inge.Înr eali
tatenu exi s
tăî nsăni mi c
sol i
d!Scaunulpecar es t
aiaşez atchiaracum es teoener gi
eaflat ăî n
mi şcar eşiest eal cătuitînceamaimar epar tedinspaţ iugol .Deci,cât
der eales teaces tscaun?

„Unom înţeleptrecunoaştefaptulcăaceastălume
nuestedec âtosi mplăiluzi
e.Deac eea,
elnuac ţ
ioneazăc aşic um aceastaarfireal
ă,
şiast
felseel i
bereazădesuf eri
nţă.”
GautamaBudda( 563–483Î .Ch. )
Fondatorulbudismul ui

Poatecrezicăi maginaţiatanu î nseamnăal tcevadecâtun si mplu

procesment al
,omodal itatedeavi sacar enuar eni cioput er
easupr a
lumi ireal
e.Cu t oateacestea,pentr u a- şitestai potezel
eoameni ide
şti
inţăsuntnev oi
ţisăaibăgr ij
ăcagândur i
leşiconvi ngeril
el orsănu
influenţez
er ezult
ateleexperimentelorlor ,întrucâtsuntconş tienţică
imagi ni
le şi convingeri
le ment ei
al nfluenţează r ezult
atele aces t
or
exper i
ment e.Atâtdemar eesteput ereai maginaţ ieişiaconvi ngeril
or
— 84—
 — Put
erea —

umane! Aşa cum convingeri

le oamenilor de şti
inţ
ăi nfluenţ
ează
rezult
atel
eexper
iment
elorlor
,lafel,convinger
ilet
aleîţii
nfluenţ
eaz
ă
viaţa.

Lumea noas tră subiecti

vă esteal cătuită din convingerilenoas t
re,
indiferentdacă acest ea suntadevăr ate sau nu.Vi aţa noas t
ră este
creat ădeceeacenoinei maginăm şisi mţim cafiindadevăr at
.Legea
atracţ i
eiper cepe aces tei maginişiaces te vibraţi
i,iar apoinil e
retur nează sub forma per soanelor,ci r
cums t
anţ el
orşiev enimentelor
din viaţ anoastră.Di n acestpunctdev edere,imagi naţi
anoas tr
ăes te
chiarmair eală decâtl umea pe car e o per cepem î njur ulnos tru,
întrucâtaceas t
a din ur măr ezultă din ceeacecr edem şisi mţ i
m noi
ca fiind adevărat .În cazulî n care crezică ducidej a viaţal a care
visezi,l egea atracţi
eiî ţirespectă convi ngerea şio t ransformă î n
reali
t ate.

„Nuputem vor bidec redinţăatunc icândc r

edem
înl
ucruril
epec areleput em vedeaşiat inge.
Adevăratacredinţăc arereprezintăobi necuvânt
are
şiunt ri
umfest eac eeaî nlucruril
einvizi
bile.
”
Abraham Lincol n(1809–1865)
Celde-al16-leapr eşedintealSt at
elorUnite

Din păcate,de-alungulmi l
enii
lor oameniişi
-au tr
ansmis uni
i
alt
oraopov est
eal i
mitări
lorpersonale.Aceas
tas-aperpetuatdelao
gener
aţi
el a alta,dar a sosi
tacum t i
mpulsă spunem adevărata
noast
răpoves t
e.

Adevăr
ata povest
e

Adevărata poveste spune că noisunt em fii

nţ e neli
mitate,ca şi
Universuldin car
ef acem parte.Exist
ăl umişiposi bil
it
ăţipecar enu
l
eput em vedea,darcar esuntcâtsepoat eder eale.Aşadar,începesă
î
ţispuiopov estedevi aţă di
feri
tă decea actuală!î ncepesă îţispui
povest
ea uneivi eţ
iext r
aordinare.Ami nteşt
e-ţ
ică or i
cepov est
eţ i
-ai
— 85—
 — RhondaByr
ne —

spune,l
egeaat
racţ
ieiot
ransf
ormăî
nreal
it
ate,şias
tfelvaar
ătavi
aţa
ta.

Imaginează-ţişisimtet otceea ceîţidor eşt

i,iarvi aţa va r
eflecta
convingeril
et al
e.Oferăcâtmaimul t
ăi ubireşisimt e-t
ecâtmaibi ne,
iar forţ
ai ubiri
i va atrage în viaţat a oameni , circumstanţe şi
eveniment ecareîţivorfipepl ac.Tu poţideveni,poţifaceşipoţ iav ea
oriceîţ
idor eşti
.

Aşadar
,ceanumeî
ţipl
ace?Ceanumeî
ţidor
eşt
i?

Eli
bereaz
ă-tedeelement elecarenu î ţisuntpepl acdin povestea
vi
eţi
italeşinu păst
raîn eadecâtel ementelepecar eleiubeşti
.At ât
ti
mpcâtt ecramponezideami nti
ril
edur eroasedi
nt recutultău,tul e
păst
reziînpovest
eavieţ
iitale,iarelecontinuăsăr everber
ezeînvi aţa
taactual
ă,într
ist
ându-te.

Elibereaz
ă- t
e de aminti
ril
e urât
e din copil
ăr i
at a şinu le păstr
a
decâtpecel epecar eleiubeşti
.Procedeazălaf elcu aniiadol
escenţei
şicu ceiaitinere
ţiişiaivi
eţi
ideadul t.Tr
iază-ţitrecutulşinu păstr
a
decâtami nti
ril
efrumoasedi nacesta.Gândeş te-tecăami nti
ril
eur âte

— 86—
 — Put
erea —

au dispărutpent rut otdeauna din vi

aţat a.Tu nu maieş tiacum
aceeaşiper soanăcar eaif os
tcândva.În acestcaz,cerostmaiar esă
rei
terezilai nfini
taceleaşiaminti
rineplăcute,devr emeceacesteate
fac să te simţ ipros
t? Nimeninu t e obli
gă să f
aciacestlucru.De
aceea,scoat e-leodatăpent rutot
deaunadi npovesteavie
ţiit
ale.

„Existăof orţ
ăat ot
put erni
c ă,eter
năşi
incompr ehensibi
lăc areneî mpingesămer gem î
nainte.
Dinpăc ate,foart
emul ţioameniezi t
ăsăavanseze
şiprivescc unostalgieînapoi .Î
nac estf
el,
eiseopunî ntr
-omani erăinconşti
entăacesteif
orţe.
”
PrenticeMul ford(1834–1891)
Autorapar ţi
nândc ur entuluiNouaGândi re

Dacă î ţ
ir epe
ţiîn per manenţă o pov
esteîn car
et e simţ ivicti
ma
unor ci rcums t
anţe nef eri
cite, tu r et
răi
eşti l
a i nfini t aceste
cir
cums tanţe.Dacăîţ ir
epeţiînconti
nuu căeştilaf
eldei nt eli
gent,de
atrăgăt
orsau de t alentatca alţioameni,viaţ
at a va r eflectaîntru
tot
ulaces teimagini
,dându- ţiastf
elî
nper manenţădr eptate.

Pe deal t
ă par te,dacă îţiv eiumple povest
ea vie
ţiicu i
ubire,vei
cons t
atacăvi novăţia,resenti
ment el
eşicelelal
tesentimentenegati
v e
vordi spărea del a sinedin ea.Veiaj ungeas t
felsă îţ
ispuicea mai
frumoasăpov estedevi aţăr el
at at
ăvreodată,iarforţaiubi
riiî
ivada
viaţă,transf
ormând- oîntr-oviaţăreal
ămi nunat ă.

„I
ubireaest
ec eamaimareput
eredepepământ
.
Eapoat eî
nvingeori
ce.
”
Pel
erinulPăcii(
1908–1981)
născutăsubnumel edeMil
dredLise
tteNor
man
Act
ivi
stăpentrupace

— 87—
 — RhondaByr
ne —

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

● Vi
aţaîţ
iprezi
ntădi
fer
itec
irc
umst
anţ
epent
ruc
atusăl
epoţ
ial
ege
pecel
ecareîţ
iplac!
● Dac ăal t
cineva areceva ceîţidoreşti
,urmăreşt
esăsimţiacelaşi
ent
uziasm pe c arel-aisi mţidac ă aiavea t uînsuţ
iobiect
ulsau
cal
it
atea respectivă.În acestfel
,veiat rage c
ătr
et i
ne t
otceea ceîţi
dor
eşti.
● Oride c
âte or
ivezic eva c
eîţiplace,tute si
tuezipe f
rec
venţ
a
obi
ect
ului(
per
soanei,eveni
mentului
)respect
iv.
● Cat
alogulvi
eţi
iconţ
inei
nclusi
vlucr
uripecarenuţil
edor
eşt
i.
Nuoptapentruelepri
nsenti
mentel
etalenegat
ive.
●Î nt
oarc
espatelel
ucr
uri
lorc
arenuîţ
isuntpeplacşinuleî
ncărc
a
cusenti
mentelet
ale.Î
nschi
mb,spuneundahotărâtluc
rur
il
orcareîţ
i
suntpeplac.
● Legea atr
acţi
eirăspunde la senti
ment elet al
e!Pentr
u ea,nu
c
onteazădecâtceeaceofer
i.Legeaatrac
ţieiestelegealuit
u.
● Or idec âteor
ijudeci,acuzisau crit
icipeci
neva,t utejudeci
,te
acuzişit ecr i
ti
ciprac
tic si
ngur.Invers,or ide câte or
iiubeşt
isau
aprec
iezicevasaupec ineva,tuteiubeştişiteapr
ec i
ezisi
ngur.
● Si
ngur
ull
ucr
ucar
elel
ipseşt
eoameni
lorest
eiubi
rea.
● Tueşt
isufic
ientdebunc hiaracum.Dac ăaifăcutvreodat
ăc eva
i
ncor
ect,si
mplar eal
izar
eşiac c
eptarea acest
uilucr
u echival
ează cu
mântui
reatadi
nper spect
ival
egiiat
racţ
iei
.
● Lumeataestecr
eat
ădec
onvi
nger
il
etal
e,i
ndi
fer
entdac
ăac
est
ea
suntbunesaur
ele.
● Imagi naţi
ata est
e maireală decâtlumea pe care o percepic
u
simţuril
e fizi
ce,căcilumea vi
zibi
lă estecreată de i
maginaţ i
a şide
convingeri
let al
e!Ceea cecr
ezişic esi mţ
ic ă est
eadevăr attindesă
devinăînsăşivi aţ
ata.
— 88—
 — Put
erea —

● Povest
ea pecar
eţ i
-ospuidevi
neînsăşiviaţ
ata,indif
erentdac
ă
este o povest
ef r
umoasă sau urâtă.De aceea,începe să îţ
ispui
povestea uneivi
eţiminunat
e,iarlegea at
racţ
ieio va t
ransfor
ma î
n
reali
tate.

CHEI
LE PUTERI
I

„Celemaival oroaseşimaipr eţ
ioaseposesiunialetal
e
şicel
emaimar iputerialetalesuntc el
einvi
zibil
e
şiint
angibil
e.Deac eea,nimeninuî ţ
ipoateluavreodată
acesteposesiunisauac est
eput eri
.Tueştisingurul
carelepoateofer işifiec
areastfeldedar
îţ
ivaaduc eoabundenţ ăinfini
tă.
”
W.Cl ementSt one( 1902–2002)
Autorşiom deaf ac eri

CheilePuteri
ireprez
intă cel
emaiefici
ent
emodal i
tăţidea s tr
uni
f
orţaiubiri
işideaav eapar t
edeviaţapecareomer i
ţi
.Elesuntat ât
de si
mpl e şide uşoareîncâtpână şiun copille poate pune în
pract
ică.Fiecar
e di
ntre el
e dezl
ănţ
uieimensa put
ere care exi
stăî n
ti
ne.

Chei
aIubi
rii

Dacădor eştisăt r
ansf ormiiubireaînput ereasupremădi nvi aţata,
trebuie să înveţisă i ubeştiaşa cum nu aimaif ăcut -o vreodată.
Îndrăgosteşte-
tedevi aţă!Or i
câtdemul taiiubitînviaţat a,dubl ează
acestsent i
ment ,apoimul t
ipli
că-ldez eceor i
,deosut ădeor i
,deo
mi edeor işideunmi li
ondeor i
,căciacestaes teniveluldei ubirepe
careeş t
icapabi lsăî latingi!Defapt,nuexi stălimit
ăai ubiriipecar e
opoţ isimţişicar esăl ăşlui
eştedejaînlăuntrultău!Tu eş tialcătuitî
n
total
itat
e dini ubire.Aceast a esteînsăşiesenţ ata,î nsăşinat ura şi
— 89—
 — RhondaByr
ne —

urz
ealavi
e ţ
iişiaUniver
sului.Deaceea,por
neşt
edelapremi sacătu
poţ
iiubiinfini
tmaimul tdecâtaif
ăcut-opânăacum sau decâtţ
i-ai
i
maginatvreodatăcăpoţi
.

Atuncicândt esi mţ iîndrăgos t

itdevi aţă,or icel i
mi taredi spare.Tu
nu t emaisi mţil imitatî n ni
ciopr ivi
nţ ă,ni ciî n cea a posi bil
ităţi
lor
talefinanciare,ni ciîn ceaar elaţii
lorper sonal e,niciî n ceaaf eri
ciri
i
sau asănăt ăţii
.At uncicând t esi mţ iîndr ăgostitdevi aţ ătu nu mai
opuini ci
or ezistenţăşit otceeacei ubeş tiar etendinţasăsemani f
este
instantaneu în vi aţat a.Dacă i nt r
iî ntr-o camer ă,cei lalţ
ioameniî ţ
i
vorsi mţiimedi atpr ezenţ a.Opor tuni tăţileî ţ
iv orieşisi ngur eîn cale,
şior i
ceatinger eat avafiobi necuvânt areşivaav eaposi bili
tateasă
dizolvenegat i
vitatea.Tev eisimţ ias tf
elmaibi nedecâtţ i-aiimagi nat
vreodată că es t
eposi bilsă tesi mţ i.Tev eisi mţ iplin deener gie,de
entuz i
asm şidepof t
ădevi aţă.Tev eisimţ iuşorcaopană,caşicum
aipl utipr i
n aer ,şit otceea ce î ţidor eş tiîţiv a fi aş t
ernutpurşi
simplul api cioare.Si mt e-t
eî ndrăgos titdevi aţă!Descăt uşeaz ăas tf
el
put er
eadi nlăunt rultăuşiv eidev enias tfelnel i
mi tatşii nvincibil!

„Chiarşidupăt otac estt

imp,Soarelenuîispunenici
odat
ă
Pământ ului:«
Îmieştidator.
»Pri
veşteceseîntâmplă
cuoast feldeIubir
e.Eai lumineazăînt
regulcer
.”
Hāfez(1315–1390)
Poetsufitpersan

Cum t e poţ
iîndrăgost
iî nsă de viaţ
ă? Simplu: laf elcum t e
îndrăgosteş
tideunom –aj ungisăadoritotceest
el egatdeel !Atunci
când eş tiîndr
ăgos
tit de o alt
ă persoană, nu maiper cepidecât
iubirea,nu maiauzişinu mair os
teş
tidecâtcuvintedei ubire,şinu
— 90—
 — Put
erea —

maisimţ
ialt
ceva decâtiubi
re!Exactaşa t
rebui
efol
osi
tă put
erea
supr
emăaiubir
iipentruateîndr
ăgost
idevi
aţă.

Or i
cef acişior iundet eafliî nt impulz ilei
,caut ă numail ucr ur
ile
car eî ţipl ac.Caut ă din pr i
viritehnol ogi
a şii nvenţiile careî ţiplac,
clădi ril
e,maşi nil
eşidr umur i
le careî ţiplac,caf enelele şir estaura-
nt elecar eî ţiplac,magaz i
nel ecareî ţiplac.Pl i
mbă- tepes tradă sau
pr intr-un magaz i
n cu i
nt enţiaexpr esădeacăut aşideapr i
vinumai
acel el ucrur icareîţiplac.Caut ăl ucrur i
lecareî ţiplacl aal ţioameni .
Pr iveştenat ur aşicautăl ucr uri
lecar eî ţ
iplacl aea:păsăr il
e,copaci i
,
florile,mi resmeleşicul or i
lecar eîţiînnebunescsi mţ uril
e,f ăcându- te
fericit.Nu maipr ividecâtceeaceî ţ
iplace.Numaiascul t adecâtceea
ceî ţipl ace.Numaiv or
bidecâtdespr elucrur i
lecar eîţipl ac.

„Şt
iind,căl
uc rezic uoforţ
ăc arenuadatgr
eşni
ciodat
ă,
poţ
imer gel
iniştitînai
nte,conşt
ientc
ăea
nuvadagr eşni ciîncazultău.
”
RobertColl
ier( 1885–1950)
Autoraparţ
inândc urentul
uiNouaGândir
e

Gândeş te-t
enumail aceeaceî ţiplace.Vorbeştenumaidespr eceea
ceî ţ
iplace.Fănumaiceeaceî ţ
iplace.At uncicândpr ocedeziînacest
fel
,ceeacesi mţiest
ei ubire.
Vorbeştedespr elucrurilecareî ţ
ipl acla casa t
a,laf amili
at a,la
consoar tat aşilacopi i
ităi.Vorbeştedespr elucruril
ecar eîţiplacla
prieteniităi.Nu tesfiisăl espuiaces toraceî ţipl
acel aei.Vor beş
te
despr et otce îţ
iplace să at i
ngi,să mi roşi
,să guş ti
,să v ezişisă
ascul ţ
i.

Spune-izil
niclegiiatr
acţieitotceî ţiplace,focal
izându- teasupr a
lucruri
lorpecar eleiubeşti
.Gândeşt e-tecâtăiubirepoţ iemanaî ntr-o
singurăz iatuncicând t efocalizez
iasupr al ucruril
orcar eîţ ipl ac.
Când mer gipe stradă, priveşt
el ucruril
e car eî ţ
ipl ac l a cei l
alţi
oameni.Cândt eafliînt
r-un magaz in,cautănumaiar ticol
elecar eîţi
plac.Spune:„ Î
mipl aceaces tcostum” ,„Î
mipl acaceş tipant ofi”,„Îmi

— 91—
 — RhondaByr
ne —

placecul oareaochiloracel
eipersoane”,„Î
mipl acepărulacel eifemei”,
„Î
mi pl ace zâmbe tul acelui bărbat”
,„ Îmi plac aceste pr oduse
cosme ti
ce”,„ Î
mipl aceaces tmiros”,„Î
mipl aceacestmagaz i
n”,„ Î
mi
placaceas tămasă,aces tscaun,aceastălampă,aces tcov or,aceas tă
combi nă muz icală,această hai
nă,aces t
e mănuşi ,aceast ă cravată,
această pălărie sau acest
e bij
uteri
i”,„Î
mipl ace mirosulv erii
”,„Îmi
placcopaci itoamna” ,„Îmiplacflor
ilepri
măvar a”,„
Îmipl aceaceas tă
stradă”,„Îmiplaceaces toraş.
”

Caut ălucruril
ecareî ţ
iplacî nor i
cesituaţ i
e,înoriceci r
cumst anţă
şil a ori
ce persoană,şisi mt e acestelucr uri.„Îmipl ace să pr i
mesc
astfeldet elef
oane.”„Îmipl acesă pr imesc as tf
elde emai l-uri.
”„ Îmi
placesăpr imescas tf
eldev eştibune. ”„Îmipl aceaces tcânt ec.”„Îmi
place să î ivăd pe oamenif ericiţ
i.
”„ Îmipl ace să râd cu cei l
alţ
i
oameni .”„Îmiplacesăconducmaşi naî ntimpceascul tmuz ică.”„Îmi
placesămăr elaxezîn autobuzsau î n metrou.”„Îmipl acfestivaluri
le
din or aşul meu. ”„ Îmi pl ac săr bătoril
e.”„ I
ubesc vi aţa.” Caut ă
întotdeauna aspectele careî ţipl ac,indiferentde subi ect,şisi mte
iubireaceamaipr ofundăî ni ni
mat a.

Dacă nu t e simţibine î ntr-

o anumi t ă sit
uaţi
e şidoreştisă îţi
schimbis t
area de spi rit sau dacă dor eşt
isă î ţ
ir i
dicinivel
ulde
vibraţi
eper sonal ă,făopauz ădeun mi nutsau douăşiami nteşt
e-ţi
câtmaimul t
el ucr ur
icareî ţ
ipl aclanebuni e.Poţ
ifaceacestlucruîn
ti
mp ce t eî mbr acica să pl ecila servici
u di mi
neaţa,atuncicând
mer gipe s tradă,când t e pl imbi,când conducimaşi na sau când
călătoreş
tiundeva.Me toda es t
e extrem de si mplă,dar efect
ele ei
asupr avieţ
iit al
et evoruimi .

Făol istăscr isăcutotceeaceî ţipl aceşiact ualiz

eaz-olaînceputul
fiecăreil uni ,iarmait ârzi
u o datăl atr eiluni.Include în ea t
oate
locur ile careî ţiplac l
a nebuni e,or aşele,ţ ări
le,oameni ipe careîi
iubeş ti,culor i
lepecar elepreferi,s ti
luriledeor i
cefelcar eîţ
iplac,
cal it
ăţileumanepr efer
ate,compani i
lepecar eleîndrăgeşti
,servi
cii
le
pr eferate, spor turi
le şi spor
tivii car eî ţi plac, muz i
ca îndrăgit
ă,
ani mal ele,flor
ile,plantel
eşicopaci icareî ţiplac.Enumer ăîneat oate

— 92—
 — Put
erea —

obiect el
emat eri
alecareîţipl ac,incl
usivhai neletal
epr ef
er at
e,casele,
piesele de mobi li
er, cărţi
le, revist
ele, zi
ar el
e, maşinil
e, apar at
ura
casni căşialimentelepecar elei ubeşti
.Gândeşt e-t
el atotceî ţipl
ace
săf acişiincludeacesteact ivit
ăţiînlistă(depi l
dă:dansul,unanumi t
spor t
,vi zi
tar
eagal er
iil
orar tisti
ce,mer sull aconcerte,lape tr
eceri
,la
fil
m,î nvacanţ ăşilares t
aur antelepreferate,cumpăr ături
le).

„Pentr
ucelcareapăt runsî
nregatuli
ubiri
i,
l
umeadevi nefrumoasăşibogată,ori
câtdeimper
fect
ăarfiea,
umplându-sedintr
-odatăcunoioport
unit
ăţideaiubi
.”
SørenAabyeKi er
kegaard(1813–1855)
Fil
ozof

Sarci
na ta este să iubeşticâtmaimul tîn fiecarez i.Dacă eşti
capabilsăi ubeştiastăzitotceîţiieseîn cale,dacăv eicăutanumai
lucruril
ecar eîţ
ipl acşidacăt ev eidăruiînt otalitat
esent i
ment ului
iubiri
i,înt
orcândî nacelaşitimpspat el
elucrur i
lorcar enuî ţisuntpe
plac,ziuademâi neî ţivaaduceşimaimul temot ivedebucur ieşide
plăcere.Veiint
raas tf
elîntr-
ospiralăascendent ăai ubiriişiaferi
cir
ii.

„I
ubir
eaesteprinci
pal
acheiecar
edesc
hideporţ
il
eferi
cir
ii
.”
Oli
verWendellHolmes,Sr
.(1809–1894)
DecanulFac
ultăţi
ideMedi
cinădinc
adrulUni
versi
tăţ
iiHarvar
d

I
ubi
reaî
nseamnăsăr
ămâiconşt
ient

Dacădor eştisăsimţ iiubir

eat utur
orlucrurilorcar eteînconj oară,
estenecesarsăr ămâiconş t
ientşideschisînf aţar eali
tăţi
idi nj urul
tău.În cazcont rar
,poţ iratafoartemul t
elucrur ipecar el e-aiput ea
iubi.Acestea nu îţ
iv orsăr iîn ochidecâtdacă v eir ămânel ucid şi
dacă lev eicăutaîn mod conş t
ient.Depi l
dă,t rebuiesă î ţiţiiochii
deschişi(în modconş tient)pentru avedeatoatel ucruril
ecar etepot
fer
meca.Tr ebuiesăîţiţ i
iurechil
edeschise(în modconş ti
ent )pent ru
a auzit oate sunetel
e car ete potvrăji.Trebuie să îţimenţ iitoate
simţuril
eî n mod deliberattrezepentru asimţ imi rosuril
eflor i
lorpe
— 93—
 — RhondaByr
ne —

lângă caret reci

,sav oarea aliment el
or pe carele bagiîn gur ă şi
plenit
udineaar omelorlor.Dacăt epl i
mbipes tradăşiîţiasculţ
idoar
proprii
le gânduri,veir atat oate acest
e experi
enţe.Din păcate,aşa
procedează mar ea maj ori
tate a oameni lor
.Eise aut ohipnotizează
singuripr i
n ascult
areagândur il
ordi n mint
ealor.Eiintrăîntr-
un fel
det r
ansă,nemai fii
ndconş tienţideni micdinceeaceîiînconjoară.

Nu ţis- aînt âmpl atniciodat ăsăt epl i

mbipes t
r adăşiun pr i
eten
să tet ragă de mânecă deoar ece eraipr ea pr ins î n gânduril
et al e
pent ru a-lobser va?Sau i nv ers,săv eziunpr ietenşisăt r
ebuiascăsă
îlstrigide cât eva or i
,pent ru ca aces ta să caş te apoiochi iplin de
uimi recândt ev edeî n sf
âr şit?Pr i
etenulnu t e-av ăz utpentru căer a
prinsî n gândur i
lesale,caî nt r-
un feldet ransă.Nu ţ is-aî nt
âmpl at
niciodatăsăcăl ătoreşticumaşi naşisăt etrez eşt
isubi tcăapr oapeai
ajunsl ades tinaţie,deşinu î ţ
iami nteş t
ini micdepet r
aseulpar curs?
Tu t e-ai autohi pnotizat singur ascul tându- ţi propr i
ile gândur i şi
intrândas t
felînaceeaşit ransăi nterioară.

Vest
ea bună estecă cu câtveiemana maimul tăiubire,cu atât
maiconş t
ient veideveni!Iubirea ar
e capacit
atea de a conferio
lucidi
tate depli
nă.De aceea,dacă v eiface ef
ortulconştientde a
observa cu iubi
retoat
el ucruri
ledinjurultău careîţisuntpepl ac,
veidevenidinceî ncemail uci
dşimaiat entlaele.

Cum î
ţipoţ
imenţ
inemi
nteaf
ocal
izat
ăasupr
aiubi
rii

„Clarit
ateaminţi
iî nseamnăincl
usivoc l
ari
tat
eapasiuni
i;
aşaseexpl ic
ădec emi nt
eaclar
ăşil uc
idăiubeşte
cuar doareşipercepeimediatobi
ectuli
ubir
iisale.
”
BlaisePascal(1623–1662)
Mat ematic
ianşifilozof

Unadin modali
tăţi
lepr i
n careîţ
ipoţiculti
vaatenţ
iaşilucidi
tat
ea
cons
tăîn a-
ţipăcăl
imi nteapunându- iîntr
ebăridegenul:„Lacemă
potuit
acaresă-mipl acă?”,„Câtelucruricareîmiplacpotvedea?”,
— 94—
 — Put
erea —

„Ceal tceva maiî mipl ace?”,„Ceî mipoat et rez

iinter
esul,pasiunea,
entuz i
asmul ?”
,„ Maisuntşial telucr uripe car ele potvedea cu
plăcere?”,„Cepotascul t
acar esăî mif acăplăcere?”Dacăîipuimi nţi
i
întrebăril
ecorect e,aceasta nu sepoat eabţ i
nesă nu cauteimedi at
răspunsur il
e la î ntrebăril
e t ale. Ea r enunţă la gândurile sale
obişnui t
eşisef ocali
zeazăasupr aîntrebăril
orpecar eile-
aipus.

Secret
ulconstăîn a-
ipuner egul
atîntrebărimi nţ
ii
.Cu câtî ivei
pune maimul teîntr
ebări,cu atâtmaiuşoro v eiputea cont
rola.
Minteatavaîncepesăcolaborez
eas tf
elcu ti
ne,făcândceeaceî iceri
săfacă,î
nlocsăt eî
mpiedicesăîţiat
ingiobiect
ivel
e.

Minteaareoput er
eat âtdemar eîncâtdacănuocont r
olez
iopoate
lua r
azna,conducându- te unde doreşt
e ea,lafelca un t r
en f
ără
mecanicscăpatlavale.Tu eştimecaniculminţ
iit
al e.Deaceea,pr
eia
contr
olulasupra eişiţ ine-
o ocupată.Dă- ii
nst
r ucţi
unişispune-i
undedoreştisămeargă.Mi nteanuopoat el
uaraznadecâtdacănuî i
spuicesăfacă.

„Mint
eaacţi
oneazăc aunduşmanî
ncazulc
elor
carenuocontrol
ează.
”
BhagavadGita(Sec.VÎ.Ch.
)
Texthi
ndusant i
c

Minteaesteuni nstrumentextr
em deputernic,pecar eîlpoţif
olosi
aşacum dor eşt
i,darmaiî ntâitr
ebuiesăpr ei
eicontr ol
ulasupraei .
Nuol ăsasăt edist
ragăcugândur il
eeihaot
ice,cifocaliz
eaz-oasupra
iubir
ii.Acestprocesnudur eazăpreamult,i
arodat ăr eali
zatconduce
laapar i
ţi
aunorv er
itabil
emiracol
eînviaţ
ata!

Chei
arecunoşt
inţ
ei

— 95—
 — RhondaByr
ne —

„Fărărec
unoştinţ
ănupoţ imanif
est
aomareputer
e,c ăc
i
rec
unoşti
nţaestepunteadelegătur
ăcuput
ereapersonală.
”
WallaceDeloi
sWat tl
es(1860–1911)
Autoraparţ
inândc ur
ent
uluiNouaGândi
re

Cunoscmi ideoamenicar eau r euşi tsăi asădi n cel emaidi ficil

e
situaţ i
ii magi nabi l
e cu aj utor ul r ecunoş t
inţei. Cunosc caz uri de
vindecăr imi racul oaseal eunorbol ipecar emedi ciileconsi derau f ără
speranţ ă devi ndecar e:r ecuper ărial eunorr inichibl ocaţ i,vindecăr i
ale unor bol ial ei nimi i,r egener ar ea ochi lor şir eveni rea veder i
i,
dispar iţ
iidet umor işir egener ăr ialeoasel or.Cunosccaz ur ialeunor
relaţii des tr
ămat e car e s- au t ransf ormat î n r elaţ i
i sol ide şi
armoni oase cu aj ut orul r ecunoş tinţ ei
: căsni cii eşuat e car e s- au
restabi l
itcompl et,membr idef ami li
eî nst
răinaţ icares- au r eapropi at,
relaţiidi fici
leî ntr e păr inţişicopi i(maial es adol escenţ i
)sau î nt r
e
profesor işiel evicar eau dev eni tmi nunat e.Cunosccaz ur ideoameni
săraci car e s- au î mbogăţ it după ce au pr act icat vi rt
ut ea
recunoş tinţei:oamenicu af acer iînf ali
mentcar e au r euşi tsă şil e
resusci tezeşioamenicar es- au l uptatt oat ăviaţacu săr ăciacar eau
reuşi tsăaj ungăl aabundenţ ă.Cunoscchi aroper soanăcar edormea
pes t răzişicar ear euşi tsăseangaj ezeşisă î şigăsească ocasăî n
maipuţ i
n de o săpt ămână.Cunosc oamenicar e s- au l uptat cu
depr esiaşicar eau sf âr şitprinasebucur adevi aţ
ăşiaseconsi der a
împl i
ni ţ
icu aj utor ulr ecunoş tinţei.În sfâr şi
t,cunoscoamenicar eau
sufer i
tdeanxi et
at eşichi ardedi feritebol ipsihi ceşiau r euşitsăse
vindecepr inpr act i
car eaaces teivirtuţ isubl i
me.

— 96—
 — Put
erea —

Toţimar iimânt ui
toriail umiiau practi
cat şiau recomandat
virtutearecunoşti
nţei
,conşti
enţicăaceast
aes teunadintrecel
emai
înalte expresi
i aleiubiri
i. Ei şt
iau că atunci când manif
estau
recunoş t
inţă,seaflau l
a uni
son cu l
egea uni
versal
ă.Dececr ezică
obişnuiaI sussă spună mul
i ţumescoridecât eoriurma săfacă un
mi racol
?

Atuncicândt esimţirecunoscător,tuemi ţivi

braţiaiubiri
i,iarlegea
atracţiei î
ţi of
erăl ar ândul ei toat
e bi necuvântăril
e asoci ate cu
aceas t
ă vibraţi
e.Or ide cât e or
iî imul ţumeş t
icui va sau te simţ i
recunoscăt orpentru omaşi nă,ovacanţ ă,un apusdesoar e,un dar ,
o casă nouă sau un ev enimentcar et e pasionează,tuî ţimani feşti
iubireafaţădeacest elucruri,atr
ăgândas tf
elînviaţataşimaimul t
e
mot i
v edebucur i
e,osănăt atemaibună,maimul ţ
ibani ,exper i
enţe
maipasi onale,relaţ
iimaiarmoni oaseşiopor tunităţ
imainumer oase.

Î
ncearcăaces tlucru chiaracum.Gândeşt e-telaosi tuaţiesaul ao
persoană f aţ
ă de car et e simţ irecunoscător.Spr e exempl u,al ege
persoana pe car eoi ubeşticelmaimul t pe l
ume.Focal i
zează-te
asupra eişiami nteşte-ţitoatel ucruril
e pe carel ei ubeştila ea şi
pentru caret esi mţir ecunoscăt or.Spune-iapoiper soaneirespective
ceeacesi mţ ipent ru ea,cu v ocet aresau în si
neat a,caşicum arfi
prezentăl ângă t i
ne.Spune- itoat e moti
vele pentru careoi ubeş ti
.
Ami nteşt
e-ţidiferi
tesi tuaţiisau moment efrumoase,spunându- i:„Îţ
i
maiami nteştide?…” Î nt ot acestt i
mp, lasă r ecunoş t
inţa să î ţ
i
invadezesufletulşit rupul .

Iubirea pe care aiemanat-oî nt i

mpulaces tuiexer ci
ţiu se va
înt
oarce asuprat a,deopotr
ivă asuprar el
aţieitale cu persoana în
cauză şiasupra vieţ
iital
eîn ansamblulei.Ni micnu es temaiuşor
decâtsămani f
eş t
iiubir
eaprinintermediulrecunoştinţei
.

Alber
tEinst
einafostunuldintr
eceimaimar isavanţ
icareaut r
ăit
vreodată pe Pământ . Descoperi
ril
e sale au schimbat pent ru
totdeauna per
cepţ
ia noast
ră asupr a Uni
ver
sului
.Î nt
rebat cum a

— 97—
 — RhondaByr
ne —

ajuns să f
acă aceste descoperi
ri,els-alimit
atsă le mulţumească
celorl
alţ
ioameni.Acestom î nzest
ratcuomi ntegenial
ăobişnuiasăle
mul ţumeascăcelorl
alţ
ioamenipent rutotcei-au dăruit–deosut ă
deor ipezi!Cualtecuvinte,elemanai ubi
redecelpuţ i
nosut ădeori
pe z i
.Nu es t
e de mi rare că viaţ
ai -arevel
at atât de mult
e din
mi st
erel
esaleacestuiom mi nunat…

„Îmiami ntescdeosut ădeor ipezicăviaţ

ameal ăuntr
ică
şiceaext eri
oarădepinddemuncaal t
oroameni ,
fieeiviisaudecedaţi.Acestlucrumăî mboldeşte
săfacef ort
ur imaimar ipentruadăr uil
ar ândulmeuceva,
răspunz ândas tf
elî
naceeaşimăsur ăpentru
totceam pr imitşipentrut otceeaceconti
nuisăpr i
mesc.
”
AlbertEi nst
ein(1879–1955)
Fizi
cian,laureatalpremiuluiNobel

Recunoşt
inţ
a,mar
elemul
tipl
icat
or

Atuncicândt esimţ irecunoscătorpent rut otceeaceai ,deopot r

ivă
pent rul ucruri
lemăr eţeşipent ru celemi noredi n viaţata,Uni v
ersul
îţ
iof erădi nceî ncemaimul t
emot i
veder ecunoştinţă.Ast f
el,dacăt e
simţ ir ecunoscătorpent ru baniipe car eî iai,or icâtde mi că arfi
suma,v eipri
mimaimul ţibani.Dacăt esi mţirecunoscăt orpent ruo
relaţie,fieeachiarşii mper f
ectă,relaţ
iat asevaî mbunăt ăţ i
.Dacăt e
simţ ir ecunoscătorpent ru sluj
ba pe car e o ai,chi ardacă nu es te
slujba l a care visez
i, viaţaî ţ
iva of er
i din ce î n ce mai mul te
opor tuni t
ăţide a avansa î n cari
er ă sau de a- ţischi mba l oculde
muncă.Pescur t,recunoş ti
nţaestemar el
emul ti
pli
cat oralvieţii
!

„Dacăsingurarugăciunepecareorost
eştiî
ntr
eagavi
aţă
est
eunsi mplu«mul ţ
umesc»,est
esufic
ient.
”
MeisterEckhart(
1260–1328)
Scr
iit
orşiteol
ogcreşti
n

Recunoş
tinţ
aîncepe î
ntot
deauna cu aces
te două cuvi
nte si
mpl
e:
— 98—
 — Put
erea —

(
îţ
i)mul
ţumesc,dareletrebui
er ost
itedintoat
ăinima.Cu câtl ev
ei
r
ostimaides,darmaial escu câtl
ev eit
răimaiintens,cu at
âtmai
multăi
ubir
ev eiemana.

Existătreimodal i
tăţ
ideaf ol
osiputerear ecunoşt
inţeipentru a-ţ
i
tr
ansformavi aţa,şitoatetr
eireprezi
ntăactedei ubi
re:
1.Fiirec
unosc ăt
orpentr
ut otceaipri
mi tî
nvi aţata(tr
ecut)
.
2.Fiirec
unosc ăt
orpentr
ut otceeaceprimeşt iî
nviaţata(prezent
).
3.Fiirecunosc ăt
orpentr
ut otceeaceîţidoreştiînvi
aţata,c aşicum
aifipr
imitdeja( vii
tor
).

Dacănu t esimţirecunoscătorpent rulucr uril

epecar ele- aipri
mi t
înt recutsau decar et ebucur iîn moment ulpr ezent,înseamnă că
eştii ncapabi l să emani iubire, şi deci să î ţ
i schimbi act ualel
e
circums tanţe negative din viaţat a. I
nv ers, dacă oferi mul ţumiri
pent rul ucruril
efrumoasepecar ele-
aipr i
mitşipecar econt inuisă
le pr i
meş ti
,r ecunoşti
nţat a are capacit
at ea de a mul t
ipli
ca aces t
e
lucr uri
! Fiir ecunoscător inclusi
v pent ru lucr uri
le pe car eţ ile
dor eşti
,caşicum l e-aifiprimitdeja,iarlegeaat racţi
eivaav eagr i
jă–
înt
ot deauna–săl epr i
meş t
i.

Te-
aifi gânditvreodată că un el
ementatâtde simplu cum este
recunoşt
inţ aîţ
ipoat etransfor
ma viaţa,mult
ipl
icând t
oatelucr
urile
frumoasedecar etebucur idejaşioferi
ndu-
ţialtelucr
urifrumoase,
pecar eţ
iledor eşt
i?

Cunoscun băr batsingur,di vorţat,depr i

matşicar eav eaosl ujbă
pe car e o detesta.La un momentdat ,aces t
a s- a decis să practi
ce
zil
nicvi rtutea recunoşti
nţeipent ru a-şischi mba viaţ a.Ela î nceput
să răspundă poz i
ti
vt uturor per soanelor cu car ei nt eracţ
iona de-a
lungulz i
lei.Or ide câte oriî şisuna pr i
eteniişimembr i
if amil
iei,
aceştiar ămâneau şocaţ isă cons tatecâtdepoz it
ivgândea şicâtde
feri
citpăr ea.Băr batulaînceputsăpr acticerecunoş tinţ apentrutoate
lucrurilebunedi nviaţasa,incl usivpent ruapadel ar obinet.
I
atăces- aî ntâmplatîn vi
aţasaî ntr-un intervaldepat ruluni:tot
cede testal aslujbasas- aschi mbatcapr i
nf armec,i arelaaj unssă
— 99—
 — RhondaByr
ne —

îşiiubeascăsi ncermunca.Şefiisăiau î nceputsăî ltr

imităînint er
es
deser vici
uî n diferi
telocurialelumi i,mul tedi ntreelefii
nd pel is
ta
destinaţ ii
lorpecar eşi -
arfi doritsă leviziteze.Rel aţ
ii
lecu membr ii
familieisal es-au transf
ormat ,devenindul uitordear monioase,lucru
pecar enu şil -arfipututimagi naniciodată.A r euşitsăîşiplătească
ratelel anouasamaşi nă,iarbani iî
ipr i
sosesc.Or i
ces-arîntâmpl aîn
viaţasa,t oat
ez i
lel
eiseparf rumoase.Pest et oate,s-arecăsătoritcu
primasai ubit
ăpecar eaavut -oînclasaaz ecea!

„Recunoşti
nţapent
ruabundenţ
aprimită
repr
ezintăceamaibunăpoli
ţădeasigurar
e
căveic ont
inuasătebuc
urideabundenţă.
”
Mahomed( 570–632)
Fondatorulisl
amul
ui

Dacănu v eiaplicar ecunoş t

inţadecâtî n micămăsur ă,viaţat ase
vaschi mbaî nmicămăsur ă.Dacăov eiapl i
camasi v,zidez i
,viaţata
sevat r
ansf ormaî n mani erepecar eni cimăcarnu ţ ilepoţ iimagina
la ora act uală, căci r ecunoştinţ
a ar e nu doar capaci tat ea de a
mul t
iplicatoatelucr urilebunedi nvi aţă,darşipeaceeadeael imina
lucruril
er ele.Indiferentcâtdedi fici
lăţ isepar esituaţia cu caret e
confrunţ iîn moment ulde f aţă,c u si guranţă poţigăsimot i
ve de
recunoş ti
nţă,iardacăv eicult
ivaaceas tăvi braţ
ie,veidescăt uşaas t
fel
forţ
ai ubirii
,carevael i
mi nanegat i
vi tateadi nviaţata.

Recunoşt
inţ
aest
epunt
eacar
efacel
egăt
ura cui
ubi
rea

„Dacăsuntem li
nişt
iţ
işipregăt
iţ
i,putem găsio
compensarepentruoric
edezamăgi r
e.”
HenryDavidThor eau(1817–1862)
Autort
ranscendental
ist

— 100—
 — Put
erea —

Recunoş t
inţaar euşi tsă o scoat ă pe mama di n cea maicr untă
dur ere,pr oi
ectând- oî ntr-os taredef er iciremaxi mă.Păr inţiimeis- au
îndr ăgosti
tl apr imav eder eşiî nt reagal orcăsni cieaf ostopov es t
ede
dragost e cum nu am maivăz utvr eodat ă.De aceea,când t ataa
mur it
,mama apr oape că s- aî mbol năvi tde dur ere,neput ându- se
împăcacudi spar iţi
asoţ uluiei .
Ca să î şial i
ne aceas tă dur ere,ea a î nceputsă caut e motive de
recunoş tinţă. Mai mul t, deşi se si mţ ea pr ofund r ecunoscăt oar e
pent rudeceni iledei ubi reşif ericireal ăt uridet at ălmeu,eaaî nceput
să caut e mot i
ve de r ecunoş ti
nţă i ncl usiv pent ru vi it
or. Pr i
ma
descoper irepecar ea f ăcut -oa f ostaceea că,pent ru pr i
ma dat ăîn
viaţă,put eacăl ătorior iundedor ea.
Mamaşi -ador i
tînt otdeaunasăcăl ătorească,darnu aput utf ace
aces tl ucru cât t i
mp a t r ăitt ata, î nt rucât aces ta nu er a deloc
pasi onatdeaşaceva.Mamaşi -aî ndepl initastfelvi suldeovi aţă:eaa
începutsăcăl ătorească,darşisăf acăal t
el ucr uripecar eşi-ador it
întotdeaunasăl efacă.
Recunoş t
inţas- adov edi tas tfelpunt eadel egăt ur ăcar ei-aper mi s
mamei să i asă di n dur er ea i mensă pe car e o si mţea şi să î şi
cons truiascăovi aţănouă,pl i
nădef er ici r
e.

Est
eimposi
bilsă t
esi
mţit
ris
tsau să aial
tesent
iment
enegat
ive

— 101—
 — RhondaByr
ne —

atuncicând t e simţirecunoscăt or.Chi ar dacă t e afliîn cea mai

difici
lă si
tuaţie posi
bil
ă,caut ăî ntotdeauna mot i
ve de r ecunoş ti
nţă.
Dacăaigăsi tunpr im moti
v,caut ăunal t
ul,apoiunal t
ul ,căcifiecare
nou mot i
vder ecunoşti
nţăr eprezintă o cărămidă l a baz a punţ i
ide
legătură care va schi
mba situaţiaî n caret e afli
.Recunoş tinţa este
punt eadel egăturăîntresentiment el
enegat ivepecar el esimţ ilaor a
act ual
ăşif orţ
abeneficăai ubiri
i!

„Recunoşti
nţaesteunvac c
in,oant
it
oxi
năşiunant
isept
ic.
”
JohnHenr yJowe tt(1864–1923)
Predi
catorprezbi
teri
anşiautor

Oride câte or
iţ ise î
ntâmplă ceva bun,of er
ă o mulţumir e.Nu
conteazăcâtdemi nores t
eev eni
ment .Spune:mul
ul ţ
umesc.Depi l
dă,
dacă găseşti un loc perf
ect de parcare, dacă auzicântecult ău
prefer
atl aradio,dacă culoarea semaforuluide carete apropiise
schimbă înv erde sau dacă găseştiun l oc golîn metr
ou sau î n
autobuz,spunemul ţ
umesc .Viaţ
aes tepli
nădeas tf
eldemi cilucruri
poziti
ve.

Of erămul ţ
umi ripent ru simţ uriletale:pentr u ochiicareî ţ
iper mit
săv ezi;pent r
u ur echilecar eîţiper mi tsăauz i;pent ru nasulcar eî ţ
i
per mi tesă mi roşi;pent rul imba car eîţipermi tesă guş t
işipent ru
pielea car eî ţ
iper mi te să atingi.Of eră mul ţ
umi r ipentr u pici
oarele
careî ţ
iper mitsămer gi,pent rumâi nilecareîţiper mitsăf aciaproape
orice,pent ruv ocea car eîţiper mitesă t eexpr imişisă comuni cicu
alteper soane,pent r u uimitorult ău sistem imuni t
arcar et evindecă
şiî ţimenţ i
ne s t
ar ea de sănăt ate,pent rut oate organele car eî ţ
i
menţ in cor pul în s tare de f uncţ ionare. Oferă mul ţ
umi ri pent ru
măr e ţi
a mi nţiitaleumane,pecar eni ciun comput erdinl umenu o
poat ei mi ta,pent ru cor pult ău,car er eprezintă celmaisofis t
icat
labor atordepepl ane tă şia căr uimăr eţi
enu poat efi duplicată de
nimi cşideni meni .Tuî nsuţ ireprez i
nţiunmi racol!

Ofer
ămul ţ
umir
ipent
rucasapecareoai,pentr
ufamil
iata,pentru
pr
iet
eni,pentrul
ocult
ău de muncă şipentr
u animal
ele de casă.

— 102—
 — Put
erea —

Ofer
ă mul ţumiripentru soar
e,pentr
u apa pe car
e o bei
,pentru
al
imentele pe car
el e consumişipentru aer
ulpe car
eî lrespi
ri.
Aminteşt
e-ţicănuaiput eaexis
taf
ărăacest
ea!

Oferă mulţ
umi r
ipentru copaci,pentru ani
male,pentru oceane,
pentr
u păsări,pentr
u flori
,pentru plante,pent
ru cerulalbastru,
pentr
u ploai
e,pentrustele,pentr
u Lună şipentru aceas
tă planetă
superbăpecarelocui
m cut oţi
i.

Oferă mul ţumiripent rut ransportulde car etef oloseştiz il

nic,
pentrut oat
ecompani ilecareîţiofer
ă servicii
ledecar et ebucur işi
careî ţipermitsăduciovi aţăconfortabil
ă.Gândeş t
e-tecâţioameni
au munci tdin greu pentru catu săt epoţ ibucuradeapăr ăsucind
un simpl urobinetsau să tepoţ ibucur a delumi nă apăsând peun
simpluî ntr
erupător.Gândeş t
e-t
el a miil
e de oamenicar e au tr udit
din greu,anişianil ar ând,pent r
u amont aşi nel
edecal eferatăde
pe înt reaga planetă, sau la cei care au cons t
ruit şoselele car e
alcătuiesc astăzio reţea mondi al
ă de transpor tfără de car e viaţ
a
noas tr
ănuarput eaar ătaaşacum ar ată.

„Î
nvi aţ
adezic uzinoinureali
zăm căpri
mi m multmai
multedecâtof
eri
m şicăviaţ
anoast r
ănupoat edeveni
cuadevăratbogatădecâtpri
ninter
mediulrecunoşti
nţei
.”
Diet
richBonhoeffer(
1906-1945)
Past
orluter
an

Dacădor
eştisătefol
oseş
tideputer
ear ecunoşt
inţei
,practi
c-o.Cu
eisi
câtv mţiîntr
-omaimar emăsurăs t
areader ecunoşti
nţă,cu atât
maimult
ăiubireveiemanaşicuat
âtmaimul tăi
ubireveipri
mi .

Te si
mţ irecunoscăt
orpentr
us tar
ea de sănăt
ate atuncicând t
e
bucuri de ea, sau nu faci decât să o regre
ţi atunci când t
e
î
mbolnăv eş
ti?

Te si
mţirecunoscăt
or pent
ru somnulodihni
tor de care aiavut
part
esauţiseparenor malsătebucurideel
,aminti
ndu- ţ
ideeldoar
— 103—
 — RhondaByr
ne —

at
uncicândsuf
eridei
nsomni
e?

Tesimţir
ecunoscăt
orpentrupr ez
enţ
acelordragiî
nviaţ
at aat
unci
când t
otulmergebinesau îiregreţ
idoaratuncicând di
sparo sau
cândaparprobl
emeî nrel
aţi
il
etale?

Te si
mţ irecunoscăt
or pentr
u el
ectri
cit
atea de car
et efol
oseş
ti
at
uncicândapr inzil
uminasaucânddaidr umull aunaparat
,sauîţi
amint
eştideeadoarat uncicândseproduceopanădecur ent
?

Tesi
mţiî
nfiecar
ezir
ecunoscăt
orpent
rucăeş
tivi
u?

Fiecare cl
ipă repr
ezi
ntă o ocazieideală pent ru a-ţ
i mani f
esta
recunoş t
inţa şipentru a mult
ipli
ca as
tfelmot iv
ele de bucurie din
viaţat a.Pe timpuriîmiimaginam că eram o per soană recunoscă-
toare,darnuam deveni tcuadevăratconş t
ientăceî nseamnăaceas tă
virtutedecâtatuncicândam începutsăopr act
ic.

Atuncicând mă pl i
mb sau când conducmaşi na,mă folosescde
aces ttimp pentru aof erimul ţumiripentrutoat elucr
uril
ebunedi n
viaţamea.Facacel aşil ucru chiarşiatuncicândmer gdin bucătărie
în dor mit
or,sau invers.Î n astf
eldemoment espun di ntoatăi nima:
„Mul ţumescpent ruaceas tăvi aţ
ă.Mul ţ
umescpent ruarmoniadecar e
mă bucur .Mul ţumesc pent ru bucuria di
n vi aţ
a mea.Mul ţumesc
pent ru sănătate.Mul ţumesc pent r
u distr
acţie.Mul ţumesc pent r
u
mi racolulvi
eţii
.Mul ţumescpent r
ut otcees t
emi nunatşisubl im î
n
viaţamea. ”

Fi
irecunoscător!Recunoşti
nţanu cos
tăni mic,darvalor
eazămult
maimul tdecâtt oat
ebogăţii
leaces
teil
umi .Eaîţiîmbogăţ
eştevi
aţaca
nimic altceva, multi
pli
când toat
e motivele pentr
u car ete si
mţi
recunoscător!

Chei
ajocul
ui

— 104—
 — Put
erea —

Exi
stă o modali
tate gar
antată carete poatefacesă te si
mţimai
bineînor icedomeniu alvi
eţi
itale,şianumej oculşidis
tracţi
a.Jocul
esteîntotdeaunaamuz antşiesteimposibi
lsănu t esimţibineatunci
cândt ejoci.

Dinpăcat e,dupăceam î ncetatsămaifim copiinoiam renunţ atl

a
joacă,deveni nd din ce î
n ce maiserioşiîn pr i
vinţ
a vi
eţi
i.Această
vibraţi
ea ser ioz
ităţi
iatrageîn mod naturalcircumstanţeextr
em de
serioase,sau chi argrave.Atuncicând te di
strezite si
mţiaut omat
bine,iarcircumst anţel
eseschimbăl ar ândullor,deveni
ndmul tmai
plăcute.

Viaţ
a ar trebuisă fie amuz antă.De aceea,j oacă-te cu l
egea
atracţi
ei.Inventeaz
ăj ocurif ol
osindu-te de imaginaţi
e, căci l
egi
i
atracţi
einu-ipasădacăr ealit
atea din mintea t
aesteimaginarăsau
jucăuşă.Eaar etendinţ
asăî ideaviaţă!

Cum neput
em j
uca

„Ceicareînţ
elegşicar
eînvaţ
ăcelmaiuşorl
egeai
ubi
ri
i
suntcopii
i.
”
Mahat maGandhi( 1869–1948)
Liderpol
it
icindian

Cum neput
em j
uca?Si
mpl
u:f
ăcândceeacef
ăceam î
ncopi
lăr
ieşi

— 105—
 — RhondaByr
ne —

folosi ndu-ne de i maginaţ ie pentr u a crea jocur iî n care să ne

pr efacem căcr edem.
Săspunem căpr act
iciciclismulşicădor eştisădevi icelmaibun
ciclis t din lume, câş tigând Tur ul Franţei. Te descur ci bine la
ant r enamentşiî ţiur mez ivisul,darţ isepunedi agnosticuluneiboli
fatal eşimedi ciiîţ
iacor dădoar40% şansedeasupr avieţui
.Înt i
mp
ce î ţiur mezit rat
ament ul,cont i
nuisă î ţiimagi nezică par ti
cipila
Tur ul Franţei şi că îl câş ti
gi, chiar dacă per sonalul medical te
aş teapt ăşitev eri
ficălafiecar eopr ir
e.Îţii
magi nez iaceastăcur săîn
fiecar ez i
,şidefiecar edat ăobţ i
itimpidinceî ncemaibuni !Înacest
scop,t rebui
eî nsămaiî nt âisăt evindeci.

Laun an dupăcet e-
aivindecat
,câş ti
giTur ulFranţei,dupăcar e
continuisăî lcâş ti
gişapteanil arând,dev enind si
ngur ulcicl
istdin
ist
or i
e carear eal
izat o astf
elde per f
ormanţ ă!Pare un scenar iu
fantezis
t,daras taaf ăcutLanceAr ms tr
ong,legendarulci cl
ist
.Aflat
în cel
emaidi fici
lecircumstanţedin vi
aţasa,aces taşi-
acr eatun joc
imaginar ,i
arîncel edi nurmăşi -
aîndeplinitvi
sul.

Săspunem cădor eş t
isăaiun cor pgr ozavşisădevi iunuldi n cei
maif ai moşiact oridinAmer ica.Tr ăi
eş tiî
nt r
-unsatmi cuţdi nEur opa
şipr oviidintr-
of amiliecu di ficultăţifinanciare,daraces tl ucr
u nu t e
împiedi căsăvi sezi.Tef oloseşt idepoz aunuicor pper fectpent ru at e
identifica cu ea şiî ţiimagi nez ică aicâş ti
gat t i
tluleur opean la
culturism.Î n final,câş t
igiaces ttitl
u deşapt eor ilar ând,dupăcar e
te duciî n Amer i
ca cu gândulsă î ţiur mez icelălaltvi s,acel a de a
deveniact or
.Ni meninu cr edeî nsăcăait alentact oricesc.Deşit oat ă
lumeaî ţ
ispuneaces tlucr u,cont i
nuisăî ţiur mezivi suldi ncopi l
ărie,
iarîn cel edin ur mă r euşeş t
i.Aceast a estepov estea vi eţiiluiArnold
Schwar tzenegger,car e a câşt igatt i
tlulde Mr .Ol ympi a şapte anil a
rând,dupăcar eadev enitunact orfaimosl aHol l
ywood.

Imagi
nează-ţ
icăîţidoreşt
isădevi iun mar einventat
or.Cânder ai
copil
,aitr
ecutpri
n mar iîncercăr
i:aveaihalucinaţi
işiv edeaiflash-
urideluminăcareteorbeau.Nu air euşitsăîţiterminifacult
ateaşi
aifostnevoi
tsă r
enunţil a sl
ujbă din cauz
a uneicăder inervoase.

— 106—
 — Put
erea —

Pent r
u a scăpa de hal ucinaţii
,î ncercisă pr ei
eicont r
ol ulasupr a
minţ i
it ale creându-ţipr opriatal ume i magi nar ă.I nspiratde i deea
unuivi itor mail uminos,î ţifocalizeziimagi naţ ia asupr a unor noi
invenţii.Î ţ
icons trui
eştiinvenţii
leî nimagi naţie,apoil et est
ezişil e
corectez iîn minteata,f ărăaf acemăcaroschi ţăpehâr ti
e.Î ţ
icr eezi
unl abor atorînpr opriatami nteşit efoloseş t
idei maginaţ i
epent rua-
ţiverifica noileinvenţiiînai
nt edea l eda oapar enţă fizi
că efectivă.
Aşaapr ocedatNi kol
aTesl a,unuldi ntreceimaigeni aliinventator iai
tuturor t impur i
lor.Ela cr eat prin aceas tă me todă a i maginaţ i
ei
mot orulcu cur ental ternativ
,r adioul,ampl ificator
ul ,apar atele de
comuni carefărăfir,lumi nafluorescentă,l aserul ,tel
ecomandaşial te
pestet reisutedei nvenţ i
ipatentate.

„Logicatepoat educedel aAl aB.

Imaginaţi
at epoateduc eoriunde.
”
AlbertEinstein(1879–1955)
Fizi
cian,laureatalpremiuluiNobel

Ori
ceî ţidoreşt
i,f
oloseşte-tedei maginaţie,creeazăj ocur işijoacă-
te.Foloseşte-t
edeor iceprilejcar ete-arputeaaj uta.Dacădor eşt
isă
slăbeştisau săarăţimaibi ne,cr eează-ţ
ialtejocuricar esăt efacăsă
simţică aidej a un corp super b.Înconjoară-tedei magi nialeunor
corpurif r
umoase,darnu ui ta căsecr et
ulcons tăî n a-ţiimagi na că
acestecor puriîţ
iapar ţ
in!At uncicând t euiţilaele,imagi nează-ţică
teuiţilapr opr
iult
ăucor p,nul acorpulal t
eipersoane.

Dacăeştipreagr assaupr easl ab,gândeşt e-tecum t e-aisimţ idacă

aiav ea î
n moment ulde f aţă gr eutatea ideală.Cu si guranţă,t e-ai
simţialtf
eldecâtt e si
mţ iacum.Î ntreaga ta pos tură corpor ală s-ar
schimba,bachi arşiper sonal i
tateata.Aimer gealtfel
,aiv orbial t
felşi
probabilaiacţ i
onaal tfel
.I magi nează-ţitoateaces tel ucrurişiî ncepe
sămer gialt
fel,săv orbeşt ialt
felşisăacţ ionez ialt
fel!Acelaşipr incipiu
este val
abilşipent ru cel el
alte dor i
nţe alet al
e:i magi neaz ă-ţică
acesteas-auîmpl initdejaşiv ezicum t esimţ i.Deî ndat ăcef aciaces t
lucru,legea atracţieipr eia noua t a vibraţie şiîţiof eră ceea ce î ţ
i
doreşti
.

— 107—
 — RhondaByr
ne —

LanceAr ms t
rong,Ar nold Swartz
enegger ,NikolaTeslaşial ţi
icaei
s-au j ucatcu imaginaţia şiau simţitcu t oat
ăi ntensi
tatea că visel
e
lors- au împl i
nit.Scenelei maginate de eiau dev enitatâtde r eale
încâtl e-au pututsimţi
,f aptcarei-aconvi nscăel esepotr eali
za.Nu
cont ează câtde îndepăr tatde ti
ne pare un vi s.Acestaî ţ
iest e mai
apr opiatdecâtor i
cealtcevaînviaţă,căciput ereadea- ltr
ansf ormaî n
realitaterezidăîninter
ior ult
ău!

„Ori
ceesteposibilpent
rucelcar
ec r
ede.
”
Ii
sus(aproxi
mat i
v5Î .Ch.,30D.Ch. )
Fondator
ulcreşt
inismului
,înEvanghel
iadupăMar
cu9:
23

Î
n vii
tor vom asi s
tal a un număr di n ce î n ce maimar e de
descoperi
rifăcutecu ajutorulputeriiimagi naţ
iei.Oameni ideş tii
nţă
au descoperitdeja nişt
e celul
e speciale care ogli
ndesc şiact i
vează
acelezonedi n crei
ercaret răi
esco exper ienţăimagi nară ca şicum
aceastaarfi real
ă.Eiau aj unsas t
fellaconcl uziacăat uncicând î ţ
i
imaginezicăexper i
menteziceva,creierultău reacţioneaz
ăi mediat,la
felcum arface-odacăexper i
enţaarfir eal
ă.

Oridecât eor ivorbeşt

idespreo exper i
enţăt r
ecut ă sau viitoar
e,
imaginaţiataoper cepelamoment ulact ual.Deaceea,t ut r
ăieşticuo
anumi tăi nt
ensitate experi
enţar espectivă, emiţif recvenţa ei de
vibraţ
ieşiactiv
ez iast
fell
egeaatracţiei.Î
nmodsi milar,atuncicândî ţ
i
imaginezi o situaţi
el a care visezi,l egea atracţiei o per cepe la
moment ulprezent.Reţi
ne:legeaat racţi
einu cunoaşt ealtt i
mpdecât
prezentul.

Dacă ceea ceî ţidoreştinu ser eali

zeazăimedi at,acestlucru se
dat
oreazăf aptuluică tu nu emi ţ
iî ncont i
nuu vibraţia car
acteri
sti
că
dor
inţeitale,iaraceas t
ă vibraţ
ieechi valeazăîntot
deaunacu i ubir
ea
pecareoaif aţădedor i
nţat aînmoment ulprezent!Dacăeş ticapabil
săidenti
ficiaceastăvibraţi
eşisăr ămâiancor atîn ea,esteinevi
tabil
cadorinţ
at asăseî ndepli
nească.

— 108—
 — Put
erea —

„Totceeaceîţipoţ
idor iî
ţiapar ţi
nedeja.
Transformă-
ţidori
nţeleînr eali
tatei
maginându-
ţi
şisimţindcăeles-auîndepl ini
tdeja.
”
Nevil
leGoddar d(1905–1972)
Autoraparţi
nândc urentuluiNouaGândi re

Oride câte orite simţ iplin de ent uziasm faţ

ă de o anumi tă
sit
uaţiedinviaţ
at a,devinoconş ti
entdeaceas tăenergieşiami nteşte-
ţidevisultău.Act i
vează-ţiimaginil
ement aleculti
vatepr i
n exerciţiu
şilasă-l
e să se i
mpr egneze cu energia plină de pasiune pe car eo
simţiîn moment ulde f aţă. Astaî nseamnă să t ej oci. Foloseşte
bucuriajocul
uipent rua-ţicreaviaţapecar eţ i
-odoreş
t i.

— 109—
 — RhondaByr
ne —

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

Chei
aiubi
rii

● Dac
ă doreştisă t
efol
oseşt
ide put
erea supr
emă din vi
aţata,
tr
ebui
esăiubeşt
iaşacum nuaimaii
ubitvreodat
ă.Îndr
ăgost
eşt
e-t
ede
vi
aţă!
● Nu pri
videc
âtiubi
rea.Nu asc
ult
a decâtiubi
rea.Nu r
ostidec
ât
cuvi
ntepl
inedeiubi
reşinu maisimţialt
ceva dec
âtiubi
rea c
ea mai
pasi
onal
ăşimaisinc
erăcuputi
nţă.
● Nuexist
ălimi
tealeiubi
ri
ipecareopoţisi
mţi,i
araceast
ăener
gie
nel
imit
atăseaflăî
nlăunt
rult
ău!Tueştial
căt
uitdi
niubi
re.
● Spune-
izilni
clegiiat
racţ
ieic
e anume i
ubeşt
i,evi
denţ
ii
nd t
oat
e
l
ucrur
il
ecareîţ
iplacşiurmări
ndsăl esi
mţi
.
● Dacădoreştisăîţisc
himbistar
eadespiritsausăîţ
iint
ensi
ficişi
maimulti
ntensit
at easent
iment
elorpozi
ti
ve,f
ăol ist
ămental
ăcut oate
l
ucrur
il
ecareîţ
ipl acşipecarel
eiubeşti
!
● Sar
cinat
aest
esăi
ubeşt
icâtmaimul
tînfiec
arezi
.
● Făunef
ortc
onşti
entdeaobser
vazi
lni
ccâtmaimul
tel
ucr
uric
are
î
ţipl
acşipec
arelei
ubeşti
.

Chei
arecunoşt
inţ
ei

● Or
idec
âteor
itesi
mţir
ecunosc
ător
,tuemi
ţii
ubi
re.
● Fi
irecunoscăt
orpentr
ut otceaipr
imitî
nviaţat
a( t
recut
).
Fi
irecunoscăt
orpentr
utotc epri
meştiî
nviaţata(
prezent)
.
Fi
irecunoscăt
orpentr
ut otceeaceîţ
idoreşt
iînvi
aţatac aşic
um ai

— 110—
 — Put
erea —

fipr
imi
tdej
a(vi
it
or)
.
● Rec
unoşt
inţ
atavamul
ti
pli
cat
oat
eluc
rur
il
ebunedi
nvi
aţat
a.
● Recunoşt
inţ
a este puntea c
aref ac
elegăt
uraî
ntr
e sent
iment
ele
t
alenegat
iveşist
runir
eaf or
ţeii
ubiri
i!
● Pentr
u at efolosideputerea r
ecunoşt
inţ
ei,practi
c-o.Oridec
âte
oriţiseîntâmplăc evabun,oferămul ţ
umiri
.Nuc onteazăc âtdemi
nor
esteevenimentulr
espec t
iv.Spunemul ţ
umesc.
● Cu c âtrec
unoşti
nţa pec
areosi
mţiest
emaimar e,c
u at
âtmai
multăiubi
r eemani.Cucâtemanimaimul
tăiubi
re,c
uatâtmaimul
te
l
ucruribuneţiseîntâmpl
ă.
● Fiecar
e moment repr
ezint
ă o oc azi
e perf
ect
ă pentru a fi
r
ecunosc
ătorşipent
ruamult
ipl
icaluc
rur
il
epec ar
eleiubeşt
i.

Chei
ajocul
ui

● Atuncicând t
ejoci,tut esi
mţ iautomatbi
ne,şiast
felatr
agiî
n
viaţatac i
rcumst
anţepozit
ive.Ser
iozit
ateanuatr
agedecâteveni
ment
e
serioase.
● Vi
aţaart
rebuisăr
epr
ezi
nteodi
str
acţ
ie!
● Legeaatr
acţ
ieinuşti
ecândîţ
iimagi
nezic
evaşic
ândtej
oci
.
Totceeacecul
ti
viîni
maginaţ
iatati
ndesădevi
năreal
.
● Or
iceî
ţidor
eşt
i,f
oloseşt
e-ţ
iimagi
naţ
ia,c
reeazăj
ocur
işij
oac
ă-t
e.
● Ac ţi
onează c a şic um dorinţat aţi-
ar fi dej
aî ndepli
nităîn
momentulprezent .Oridec ât
eoriîţiimagi
neziosituaţ
ieşieşticapabi
l
să si
mţic ă ea estereală,tu ac
tiveziaut
omatl egea at
racţ
iei
,c ar
eo
tr
ansfor
măapoiî nreali
tate.
● Dacă dorinţata nu s-aîmpli
nitî
ncă,acestlucra se dator
ează
excl
usi
vf apt
uluic ă nu eşt
icapabi
lsă menţi
ic ont
inuu vi
br aţ
iac ar
e
cor
espundedor i
nţeit
ale.
— 111—
 — RhondaByr
ne —

● Or ide câte or
isi mţio stare de ent
uzi
asm sau o al
tă emoţi
e
pozi
ti
văintensă,devinoc onşti
entdeac east
ăener
gieşiaminteşt
e-ţ
ide
vi
sultău,i
mpr egnându-lastfelcuea.

— 112—
 — Put
erea —

PUTEREA ŞIBANI
I

„Sărăc
iaconstăînatesimţisăr
ac.
”
RalphWaldoEmer son(1803–1882)
Autort
ranscendent
ali
st

Tu ce simţiatuncicând t e gândeş t
ila bani ? Mulţ
ioamenisunt
tentaţi să răspundă că i ubesc bani i
, dar aces tlucru nu es te
întotdeauna adevărat.Dacă nu au bani ,înseamnă că nu se si mt
confortabilatuncicând segândescl a ei.Cu si guranţ
ă,un om car e
aret oţibaniide care are nevoie se simte bine când vi
ne vorba de
bani.Deaceea,r ăspunsullaî ntrebareademaisuses tecâtsepoat e
desi mplu:dacănuaisufici enţibanipent ru a-ţ
iasiguratoatenevoil
e
şidor inţ
ele,înseamnăcă nu t esi mţisuficientdeconf ortabi
latunci
cândt egândeş til
abani.

Estesufici
entsăpr ivimlumeaî n caretrăi
m casănedăm seama
cămar eamaj ori
tateaoameni lornu sesi mtconf ortabilat
uncicând
vinev orba debani ,pentru si
mpl ulmot ivcă cel
emaimul tebogăţ i
i
suntacumul ateîn mâi ni
le a celmul t10% di nt
re oameni .Singur a
difer
enţădi ntreoameni ibogaţ
işicei lal
ţioamenicons t
ăî nfaptulcă
ceidi n pri
ma cat egori
e au sentiment e maidegr abă pozit
ive decât
negativeatuncicândvi nevorbadebani .E si
mplu!

Cum seexpl icăînsăcăat âtdemul ţ

ioameniausent imenteatâtde
negat
iveînlegăt urăcubani i
?Aces tlucru nusedat oreazăfaptul
uică
nu au avutni ciodată bani,căcimaj ori
tatea cel
orcar e suntfoarte
bogaţ
iau pornitdel azero.Motivulpentru careatâtdemul ţ
ioameni
nu sesimtbineat uncicândvinev orbadebanies telegatdeemoţ ii
le
l
ornegativeasoci atecu bani
işideconvi ngeril
egreşit
ecar ele-au f
ost

— 113—
 — RhondaByr
ne —

i
noculateî n subconşti
entpevr emea când erau copi
i,degenul:„ Nu
ne put em per mi t
e acestl ucru”
,„ Banii sunt oc hi
ul dracului”
,
„Majori
tatea oameni l
or bogaţisunt neci
ns t
iţi
”,„ Es
te greşi
t să îţ
i
doreşt
if oar
temul ţ
ibani”,„Baniinu suntceva spiri
tual”sau „Dacă
doreşt
isăaif oartemul ţ
ibani,tr
ebuiesămunceş t
idingreu.”

Copii
iacceptăder egulătotcel espunpăr inţ i
i,profesori
işiceilalţ
i
oamenidi nj urullor.Făr ă să reali
zeze,eicr escşidevi n adulţi
,dar
păs t
rează convi
ngeril
ecar el e-au fostinoculat eîn copilăr
ie,inclusiv
sentimentelenegati
vef aţădebani .Ironiasorţiifacecaî ntimpcel ise
spune că a- ţidoribanies te ceva r ău (greşit)
,t rebuiet otuşisă
munceş tidin greu pentru a-ţicâş t
iga trai
ul,chi ardacănu î ţiplace
ceea ce faci.Mul ţ
icopi icr esc chi ar cu convi ngerea că număr ul
slujbel
orcar elepotper mit
esăî şicâş ti
get r
ai ulestel imitat
,aşa că
nuaupr eamul tedeal es.

Toate acest
e convinger isuntgr eşite,darni meninu es te vinovat
pent rutransmi t
erealor ,căciadulţiicar el
ev orbescas t
felcopii
lorcr ed
sincerîn ceeacespun.Aceas taes ter eali
tatealor,căcilegeaat racţiei
are grij
ă să leî ndeplinească convi ngeril
e.Î nvăţăt
ura din car tea de
faţă spuneal tceva:legilecares tau la baz a vieţ
iifuncţi
onează după
alte cri
terii
.Dacă nu aisufici enţibani ,aces tlucru se dat orează
faptuluicănuaisent iment epozi t
ivefaţ ădeei .

„Atuncic
ândî nţel
egic
ănuî ţ
ili
pseşteni
mic
,
î
ntreagalumeî ţ
iaparţ
ine.”
LaoTz u(sec.VIÎ .Ch.,aproxi
mat i
v)
Fondator
ult aoismului

I
ubi
reaest
eput
ereacar
eat
rage

Personal
,am cr escutîntr-
un mediu săr
ac.Deşipări
nţiimeinu şi -
au dori
tniciodatăfoartemul ţibani,eiau f
ăcuttot
uşieforturimar i
pentru a asigurat r
aiulfami li
eilor
.De aceea,am cr escut având
acel
eaşiconvingerinegativ
el egatedebanipecareleau maj or
itat
ea
— 114—
 — Put
erea —

oameni l
or.Mait
ârz
iu,am reali
zatcădacădor escsăîmischi
mbvi aţa
din acestpunctdevederetrebuiemaiî ntâisă î
mischimb păreri
le
desprebani,bachiarsămăt r
ansf or
mî nîntr
egime,pent
ru cabanii
nudoarsăvi nălamine,darsăî işipotpăs
tra.

Exami nând l umea înconjurătoare,am cons tat

atde mul te orică
oameni ibogaţinu numaicăat ragcu uşur i
nţăbani iîn viaţalor,dar
aceştia din urmă parsă secr amponez edeei .Chi ardacă ci neva ar
luat oţibaniidinl umeşii-ardi stri
buiî nmodegalt uturorl ocui
t oril
or
plane t
ei,în scur ttimp maj ori
tatea banilors-arî ntoarce în mâi ni
le
câtorva pr ocente ale umani t
ăţ i
i, pentr
u simpl ul mot i
v că l egea
atracţieiurmeaz ăîntot
deauna f orţai ubi
rii
,iarcel ecât eva procent e
caresesi mtînt r
-adevărbineat uncicândau banii -arat r
agei medi at
înapoicăt reei .Forţaiubiriipunet otulî
n mi şcare,inclusi vbani işi
bogăţ i
ileacesteilumi,căcilegeaeies teimuabilă.

„Acestaestepr i
nc i
piuleter
nşif undament al,inerent
î
nt otceeac eexistă,întoatesistemelefil
ozofice,
î
nt oaterel
igii
leşiînt oateşti
inţele.
Nimeninupoat esc ăpadel egeai ubir
ii
.”
Char l
esHaanel( 1866–1949)
Autoraparţinândc urent
uluiNouaGândi re

Putem vedeacu uşur i

nţăcum f uncţioneazăl egeaat racţi
eidacăne
uităm laoameni icarecâştigălaloto.Aceş ti
aîşii magi neazăşisimtcu
intensit
ate cum ar fi dacă ar câş ti
ga l aloto.Eiv orbesc despr e
moment ulîn carevorcâş tiga,nu dac ăv orcâş tiga vreodată.După
care chiarcâş ti
gă!La pr i
ma v edere,aceş tioameniparancor aţiîn
vibraţi
a bogăţ i
ei,dar statist
ici
le arată că ceimaimul ţidintre ei
risi
pesc baniicâş t
igaţ
il af elde uşorcum i -au obţ inut.În numai
câţiva ani,mar ea majorit
at e a câşt
igătoril
or lal ot
erier ămân fără
niciunban,aj ungândas t
feldi nnouî nsi tuaţi
adel acar eaupl ecat.

Deşis-auf ol
osi
tînmodcor ectdelegeaatr
acţ
ieipent
ruacâş ti
gal a
lot
o, pri
mi rea banil
or nu l e-
a schimbat în mod f undamental
convi
ngeril
el egat
e de aceş
tia,aşa că i-
au ri
sipi
tlaf elcum i-au
— 115—
 — RhondaByr
ne —

obţ
inut
.Al
tf
elspus,bani
inus-
aul
ipi
tdeei
!

Atuncicândnut esi
mţ ibineînl egăt
ur ăcubanii
,tuait endinţasă
îirespingi.Deaceea,aceş ti
aî ţ
iv oraluneca pri
ntredege tel afelca
apa.Chi ardacăpr imeşt
idincândî ncândbanisupl iment ari,pecare
nu teaş teptaisăîiobţii
,în scurttimpaceş ti
aparsădi sparăcapr in
farmec.Î ţivinfacturimaimar i,ţises t
ricălucr
uril
edi n casăsau au
local t
eev eniment ecaretesi l
escsă î ţ
ibagimâna î n buz unarşisă
plăteşticheltui
elineaşt
eptate.

Car ees tefor ţ

a car ef acebani inu doarsă vi nă l atine,darsă şi
rămână?I ubirea!I ubi reaes tef orţadeat racţiecar eaducebani i
,dar
şiput ereacar eî if acesăr ămână!Aces tmecani sm nu ar enimi cde- a
facecu bunăt ateasau cu cor ect i
tudi neat a.Deal t
fel ,acestmoddea
pune pr oblema es t e dins tartgr eşit,întrucâtt u eş tio fiinţă mai
măr eaţ ăşimaisubl imădecâtî ţipoţ iimagina!
Aşadar ,dacădor eştisăobţ i
ibanişisăî ipoţ ipăs tra,tut rebuiesă
îiiubeş tişisă t esi mţ ibineat uncicând vi nev orba deei !Dacă î n
cli
pa def aţăî ţilipsescbani i,i ardat ori
a depecâr dult ău decr edit
creş te,î nseamnăcăî irespingisi ngur ,căciî ţilipseşt eput ereadea- i
atrageî nvi aţ
at a.
Pe de al tă par te,nu cont eaz ăî n ce s t
ar e financi arăt e afliîn
moment uldef aţ ă.Nu cont eaz ă ni cimăcarî n ces tarefinanci ară se
aflăţ araî n car el ocui eştisau l umeaî n ansambl ulei .Nu exi st
ăni cio
situaţ i e compl etl ipsi tă de sper anţ ă.Înt i
mpulMar i
iRecesi uniau
exist atoamenicar eau pr osper at,î ntrucâtcunoş teau l egea atracţ i
ei
şilegeai ubi r
ii.Eişi -
au i magi natşiau si mţ itcăav eau dej atotceî şi
dor eau,sfidândas tfelcircumst anţel eexterioareşicr izadinj urull or.

— 116—
 — Put
erea —

„Dac ănesi mţim bineî npiel

eanoastră,
epoc apec areot răim est
eunabună.
Noisunt em ceicar edeterminăm epoc
a,nui
nver
s.
Aşac um suntem noi,aşaest eşiepoca.
”
SfântulAugus ti
ndi nHi ppo(354–430)
TeologşiEpi scop

Forţaiubiri
ipoateface f
aţă ori
căreisi
tuaţi
işioricăr
uiobstacol
.
Probl
emelel umiiexter
ioar
e nu reprezi
ntă un obst
acolîn cal
ea ei
.
Legeaatracţ
ieioper
eazăcu aceeaşiputereindi
fer
entdet i
mpurilepe
careletr
ăim.

Cum î
ţipoţ
ischi
mbasent
iment
elef
aţădebani

Dacă îţ
iv ei schi
mba senti
mentelef aţ
ă de bani
, si
tuaţ
ia t
a
financi
ară seva schimba.Cu câtveiaj
ungesăt esimţ
imaibineîn
pr i
vinţ
abanilor,cuatâtmaimul ţ
ibaniveiatr
agecăt
ret
ine.

At
unci când nu ai f
oar
te mul
ţi bani
, pr
imi
rea f
act
uri
lor t
e

— 117—
 — RhondaByr
ne —

indispune.Di n păcate,atuncicând r eacţionezinegat i

vf aţă de o
factură mar e,tu emiţiovibraţ
ienegat i
vă,car eva atrageîn viaţata
altefact urimar i
.Omulpr i
meşteexactceea ceof eră.Deaceea,es t
e
foartei mpor t
antca at uncicând î ţiplăt
eş tifacturi
le să găseşt
io
modal itatedeat esimţibine.Nu- ţ
iplătiniciodatăfacturil
edacănu
teafliînt r
-ostaredespiritpozi
tivă,căciîn acestfelnu veifacedecât
săat ragifacturidinceîncemaimar iî
nviaţ ata.

Pentr
u a schi mba ceea ce si mţi est
e necesar să îţifol
oseş
ti
imaginaţia,i nventând un j
occar esă t
ef acă să t
esimţibineatunci
cândî ţ
ipl ăteştif
acturi
le.Depildă,îţ
ipoţiimaginacăaces t
eanusunt
facturipr opr i
u-zi
se,cimodal i
tăţipri
n car e poţidona baniunor
compani isau per soane,din purăbunăt at
e,pent r
u ser
vicii
lepecare
ţilefurnizeaz ă.

Alternati
v ,îţ
ipoţ iimagi nacăf acturil
epecar elepr i
meş t
isuntde
faptcecur i.Cul ti
vă-ţirecunoş t
inţaşimul ţumeştecompani eicareţ i
-a
tri
mi sf actur a,gândi ndu-te câtde mul taibeneficiatde pe ur ma
servicii
lorsal e,depi l
dă a el ectri
cităţ
iisau a caseiîn carel ocuieşti
(dacă trebui esă plăteştior atăl a bancă pent r
u aceasta)
.Poţ ichiar
scrie pe fact ură:„Mul ţumesc.Am achi tat.
”Dacă nu aibanisă o
plăteştideocamdat ă,scr i
epeea:„ Mul ţ
umescpent ru baniipr i
mi ţ
i.”
Legeaat r
acţ i
einu es teinteresat ădacăi magi ni
lement al
epecar eţile
creezisuntr ealesaunu( maial esdacăşisi mţiceeaceîţii
magi nez i
).
Ear eacţioneazădoarl aceeaceof er
i.Punct .

„Tunueştirăspl
ătitî
nfunc ţ
iedemunc at
a
saudet i
mpulinvesti
t,ciî
nf uncţ
iedemăsur
aiubi
ri
ital
e.”
SfântaCateri
nadeSi ena(1347–1380)
Fil
ozoaf
ăşidoc t
oralbiseri
ciicat
oli
ce

Atuncicând îţipri
meştisalari
ul,fiirecunoscătorpentr
u el
,astfel
încâtbani iprimiţ
isăsemultipli
ce!Ceimaimul ţidint
reoameninuse
simtbi neat uncicândsuntplăti
ţi,î
ntrucâtnuş ti
u dacăbani
iprimiţi
lev orajungepânăl aurmătorulsalariu.Or idecâteoripri
meştiniş
t e

— 118—
 — Put
erea —

bani(ori
cât de puţ
ini)
,fiirecunoscător
!Re
ţine:r
ecunoş
tinţ
a ar
e
capaci
tat
eadeamul tipl
icaobi
ectulei!

Fol
oseşt
e-t
edeori
ceocazi
epent
ruat
ejuca

Foloseşte-te de or i
ce pr i
lej în care mani pul
ez i bani pentru a
i
nv ent aunj occar esătef acăsăt esimţibine,as t
felîncâtbani isăse
mul tipli
ce.Or ide cât e oriplăteştipentru ceva,ur măr eşt
e să simţi
starea de i ubire!I maginează- ţ
icât de mul tîiaj ută baniit ăipe
membr iicompani eipentrucar efaciplat
a.Înaces tfel,teveisimţimai
bine şinu t ev eimaigândică î ţ
icheltuieştibani i
.Aceast a est
e
diferenţadi ntreunom car ear efoart
emul ţibanişiunulcar esel upt
ă
toatăvi aţacasăî şicâşti
get r
aiul.

Iată un altjocpecar eî lpoţij

uca pent ru a-ţiami ntisă tesimţi
bineor idecât eoritrebuiesăf aciopl at ă.Imagi neaz ă-ţiobancnot ă
de un dol ar.Gândeşt e-te că partea di nf aţăr epr ezintălatura ei
poz it
ivă,caresi mbolizează abundenţ a financiară,înt imp cepar tea
dinspat ereprezi
nt ăl
at uraeinegativă,car esi mbolizeaz ăsărăcia.Ori
decât eoriprimeş t
ibani ,î
ntoarceînmoddel iberatbancnot el
ecuf aţa
în susşiaşeaz ă-l
eas tf
elîn portof
el.Procedeaz ălaf elşiat uncicând
daibani .Î n acestfel,î ţ
iv eiami ntide fiecar e dat ă de ideea de
abundenţ ăşitev eisi
mţ imaibi ne.

Poţ
ijuca acestjoc şiatuncicând pl
ăteş
ticu cardulde credit
.
Imaginează-
ţică partea di
nf aţărepr
ezi
ntălatur
a eipozi
tivă,care
simboliz
ează abundenţa,cu atâtmaimultcu câtpeea es
teî nscr
is
numel etău.

Oridecât eorif
aciopl atăcash sau cu cârdul,doreş
te-
iper soanei
di
nf aţata să sebucur e de câtmaimul ţ ibanişiur măr eşt
e să fii
si
ncer,căcil
egeaatracţ
ieiteajutăsăprimeş titotceeaceoferi!

I
maginează-
ţică eş
tiun om bogatchi
ar î
n moment
ulde faţ
ă.
Gândeş
te-t
ecădispuidetoţ
ibani
idinlumedecareainevoi
e.Ceai
— 119—
 — RhondaByr
ne —

schimba în aces tcazî n viaţat a? Gândeş t

e-tel at oatel ucrurile pe
carele-aiput eaface.Cesi mţ i?Cu si gur anţă,tesi mţ ialtfeldecâtî n
mod obi şnuit.At uncicând aibani ,mer gialtfel,v orbeştialtf
el ,te
compor ţialtf
el.Întreaga t a pos t
ură cor porală se schi mbă.La f elşi
reacţi
il
et ale,î n orice situaţie:at uncicând t rebui e să î ţ
iplăt eşt
i
facturi
le, în f aţa oameni l
or, a ci rcums tanţ el
or şi a t ut uror
evenimentelordi n viaţă.Acest er eacţi
isuntdi fer i
tepent ru că t ut e
simţialtf
el!Eş t
imul tmair el
axat ,mul tmaiseni n şimul tmaif er i
cit
.
Totulţisepar euşor .Tebucur idefiecar ez işinut emaigândeş tiatât
de mul tlaz iua de mâi ne.As t
aî nseamnă să i ubeş tibani işisă î i
atragiînmodmagne t i
ccăt retine.Încear căsăcul ti
viaces tsentiment !

„Sesi
zeazăsenzaţ i
il
easociatecuîmpli
nireadori
nţeit
aleşi
asumă-ţi
-l
ec aşicum te-
aiafladejaînposesiaobiect
uluidor
it.
Înacestf
el,dori
nţeletal
eîţivorfiî
ndepli
nit
e.”
Nevil
leGoddard( 1905–1972)
Autoraparţ
inândc urent
uluiNouaGândi r
e

Spunedabani
lor

Reţine:oridecât eoriauz icăal t

cinevaapr i
mi tbanisauaavutun
succes i ntr
-un domeni u sau altul,bucur ă-te pent ru el,căcias ta
înseamnăsăt esituezipeaceeaşif recvenţăcu el !Stareadebucur ie
esteceamaibunădovadăcăt eaflipeof recv enţădevi braţiepoz it
ivă;
deaceea,bucur ă-tepent ru succeselecelorlalţioamenicaşicum aifi
în pi elea l
or. Tot
ul depi nde de f elul în car er eacţ
ioneziî n faţ a
succesel orcelor
lal
ţioameni :dacăeş ticapabi lsăt ebucur ipentru ei ,
tuspuipr actcdabani
i lorşisuccesul uipersonal .Di mpot r
ivă,dacăt e
simţ idez amăgitsau i nvidi
os că nu t e afliînl ocull or,r eacţiat a
negat ivăspunenubani lorşisuccesul uiper sonal.Spr eexempl u,dacă
auz icăci nevaacâş t
igatlal ot
osau căocompani eaf ăcutun pr ofit
record,bucur ă-
te.Simpl ulfaptcă aiauz itaceas tăv estear ată că te
sit
uez ipe aceeaşif recvenţă de vi braţi
e,i ar reacţ i
at a de bucur ie
interioarăatrageînviaţat aacelaşit i
pdesucces.
— 120—
 — Put
erea —

Acum câţ ivaaniam aj unspef undulcăl dăriidin punctdev edere

financiar.Î miepui zasem l imita de cr edit a maimul tor cardur i
,
apar tament ulî n carelocui am erai potecatl a maxim,i arcompani a
meaav eadator i
idemi l
ioanededol ari
,întrucâtt ocmaipr oduceam pe
bani imeifilmulSec ret
ul.Pescur t,măaflam î nt
r-osit
uaţ iedisper ată.
Îmidor eam banicasăt ermin fil
mul ,şicunoscândl egeaat racţiei
,
ştiam căpent r u a-
iat r
aget r
ebuiasăî micul ti
vos t
aredespi ritcât
maipoz i
ti
vă l egată de bani .Nu î mier aînsă deloc uşor ,căcimă
conf runtam înfiecar ezicudat or
iidinceî ncemaimar işicuoameni
car eî micer eau bani ,şinu av eam ni cioi dee cum să î mipl ătesc
pr oprii
isalariaţi.Deaceea,am t r
ecutl amăsur idrast
ice.

M- am dusl aun bancomatşiam scoscât evasut ededol aridepe

cardulmeu de cr edit
.Aş fi avuto nev oie disper at ă să î mipl ătesc
factur i
leşisăî micumpărdemâncar ecuaceş tibani ,daram pr eferat
să mă pl imb peo s tr
adă agl omer ată şisă î iî mpar tî ns tânga şiî n
dreapt atr ecători
lor.
Măui tam laf eţ
eleoameni lorcar et receaupel ângămi ne,î ncercând
sămădeci dcuisădau bani .Def apt ,mi -aşfidor itsăl eof ertut uror
bani ,darnu di spuneam decâtdeosumă l imi t
at ă.Deaceea,m- am
lăsatcăl ăuz it
ădei nimăşil e- am ofer itbanit utur ort recător il
orf aţă
decar esi mţeam oanumi tăafini t
ate.A f ostpr imadat ăî n viaţamea
cândam si mţitoi ubirerealăşisi ncerăf aţădebani .Def apt ,nubani i
propr iu-zişierau obiectuliubir i
imel e,cii deeadea- idăr uisemeni l
or
mei .Er a oz idevi ner i
,aşa că m- am bucur atî nt r
egulweekend de
starea ext raordinară de exaltare pe car e am si mţ it
-o dăr uind bani .
Or idecât eoriîmiami nteam deges t
ulmeu,î midădeaul acrimile.

Î
nz iuadel unimis- aîntâmplatcevaui mitor:contulmeubancara
fostî ncărcat cu 25. 000 de dol ari pri
nt r
-o suită ui mitoare de
eveniment e.Practi
c,baniimi -
au căz utl
it
eralment edin cer.Cu mul ţ
i
aniînai nt
ecumpăr asem acţi
unilacompani aunuipr iet
en,dupăcar e
am ui tatdeaces tea,întrucâtau r ămasla aceeaşival oare.Î n acea
dimineaţ ă de luniam pr i
mitînsă un t elefon de la agent ulmeu
bursier,carem- aîntrebatdacădor eam săîmivândacţ iunile,acăr or

— 121—
 — RhondaByr
ne —

val
oarecr
escusefoartemul tpest
enoapte.Am acceptati
mediatşiî
n
după-ami
aza acel
eiaşiz
ile cei25.
000 de dol
arimi-au f
ostvir
aţiî
n
cont.

Scopulges t
uluimeu devi ner inu af ostdeaof eribanicu i ntenţia
premedi tat
ădeapr i
mial ţibani ,cidoardeasi mţios t
ar edei ubire
faţ
ă de bani .O viaţăî ntreagă m- am simţitrău oride cât e oriera
vorba de bani .Dacă i-aş fi dăr uitîn acea zide vinericu i ntenţi
a
deliberatădeapr i
mialţ ibaniînl oc,mecanismulnu arfif uncţ ionat,
pent ru cămot i
vaţi
ages tuluimeu arfif os tdinnou lipsabani lor
,car e
esteunsent i
mentnegat iv.Dinf er i
cir
e,adevăratameamot ivaţieaf ost
iubirea. Atunci când dăr uieşti bani di n iubire (asoci i
nd as tf
el
concept ulde banicu vi braţiaî naltăai ubirii
),l
egea at racţieiîţiva
tri
mi tecu siguranţăalţibani .Cunoscpeci nevacar eascr isun cec
de1oodedol arişiadonataceş tibanipent ru ooper ădecar it
atela
careţ inea f
oarte mult.După numaiz eceor e,ela î ncheiatcelmai
mar econt r
actdevânz arepecar el -aavutvreodatăcompani asa.

„Nuconteazăat âtdemultcâtdăr
uim,
câti
ubir
eapec areoinvest
imînactuldăr
uiri
inoastr
e.”
MaicaTereza(1910–1997)
Misi
onară,laureatăapremiul
uiNobelpentr
uPac e

Dacăaidi ficultăţifinanci areşidor eştisăî ţischimbigândur i

leşi
sentimentelef aţă debani ,t ransmit
e gândur isincere deabundenţ ă
tuturor oameni lor pe l ângă car etrecipe s t
radă de-al ungulz il
ei.
Priveşt
e-lefeţele şii magi neaz ă-
ţică l e dăruieştifoart
e mulţibani .
Bucur ă-t
e sincer de aceas tă imagine, apoi t reci la următoarea
persoană.Aces texerciţiu dei maginaţieest efoarteuşordepr acticat,
iardacăv eireuşisăsi mţ istareadebucur i
esincerăl agânduldăruirii
acestorsumedebani ,elî ţipoateschimbasent imentel
ef aţ
ădebani ,
şiimplici
tsituaţ i
afinanci ară.

Cari
eraşiaf
aceri
le

— 122—
 — Put
erea —

„Geniull
ipsi
tdei ni
măest eoi mposibil
it
ate,
căcinuestesufic
ientsăfiiintel
igentşisădi spui
deomar eputeredeî nţ
elegerepentruafiungeni u!
I
ubirea!Iubi
rea!Iubi
rea!Ac east
aest esuflet
ulgeniul
ui.
”
NikolausJosephv onJacqui n(1727–1817)
Om deşt i
inţ
ăolandez

Forţa de at
racţ i
e care pune în mi şcaret oţibaniidinl ume es t
e
iubirea.De aceea,or i
ce om capabi lsă si mtăi ubir
eî n si tuaţ i
il
e
asociatecu bani idevineun magne tpent ru aceşt
ia.Bani inu t rebuie
câştigaţ
idi n greu pent ru a-ţ
idov edias t
felvaloarea.Tu mer i
ţ isă
primeş t
itoţibani idecar eainev oi
e,chi aracum!Adevăr atamot ivaţi
e
amunci iestebucur iapecar eţ i
-opr oduce,nu nev oiadea- ţicâş ti
ga
traiul.Muncaest emeni t
ăsăt eent uziasmez eşisăî ţ
iampl i
fices tarea
dei ubir
e!Atuncicândi ubeşticeeacef aci,baniivindel asine.

Dacăf acicevacenu- ţ
iplacecu uni culscopdea- ţicâşti
gat raiul
,
nu v ei obţ i
ne ni ci foart
e mul ţi bani, şi ni
ci slujba visată. Cu
siguranţ ă,sluj bal acar eviseziexistă,şitotcetrebuiesăf acipent ru
a o at rage căt ret i
ne est e să î ţ
i mani f
eştiiubirea faţă de ea.
Imagi neaz ă-ţicăf acidej aceeaceî ţiplaceşias t
felveiatragesl ujba
visată.Caut ăt oat e amănunt ele careî ţ
iplac la actuala slujbă şi
mani festă-ţii ubirea faţă de ele,căcinumaipr ini ubire poţ
iat rage
lucrur ipl ăcut eîn vi aţata.Dacă v eiproceda astf
el,slujba la care
viseziîţivabat esingur ăl
auşă!

Cunoscunbăr batşomercar eadepuscer eredeangaj arepentruo

slujbă pecar eşi -a dorit
-o dintot
deauna.Pent ru a atrageslujba de
vis,elşi-acompussi nguroscr isoaredeaccept aredelacompani ala
careadepuscer erea,car eincludeasal ari
ulpecar eşi-ldoreaşial t
e
de t
ali
il egate de sarcinil
e de serviciu.Şi-af ăcutcăr ţ
ide vizită cu
numel ecompani eipeel eşile-a privitzil
niccu r ecunoşti
nţă pentru
faptulcă l ucr
al a compani a sa preferată.La fiecarecâteva zi
leşi-a
trimissinguremai l
-ur idefel
icit
arepent runouasasl uj
bă.

A ur
matun i
nter
viu pr
int
elef
on,i
arapoial
tulf
aţăî
nfaţ
ă.La

— 123—
 — RhondaByr
ne —

numaidouă or e după ul
timulinter
viu,ceide la fir
mă l-au sunat
pentru a-i da vest
ea că a obţi
nut postul pe car e şi l
-a dor
it
dint
otdeauna,oferi
ndu-
iun salari
u multmaimar edecâtcelpecar e
şi
-lscri
sesesingurpescri
soareadeaccept
are.

Chiardacănu ş t
iiexactceanumedor eştisăfaciîn aceastăviaţă,
manifestă-ţ
iiubirea pri
n cult
ivarea uneist
ăr ide spi
ritpoz it
ive,iar
senti
ment eletal
et ev orconducesi ngurecătreslujba ideală pent
r u
ti
ne.Aceast aseaflăcu sigur
anţ ăpevibraţ
iaînaltăaiubi rii
,iardacă
veicult
ivaaceastăvibraţi
e,veifiatr
asî nmodnat uralcătreea.

„Nusuc cesulestechei
af er
ici
ri
i.
Feri
cir
eaest echeiasuccesului
.”
AlbertSchweitzer(1875–1965)
Fil
ozofşimi si
onarmedi cal
,laureatalpr
emi
uluiNobelpent
ruPac
e

Succesulîn afacerioper ează după acel aşipr incipiu.Dacă aio

afacerecarenu mer geaşacum ţ i
-aidor i,adevăratapr oblemănu ar e
nimi cde-afacecu circumst anţeleext erioar
e,cicu sent i
ment eletale
negat i
vedatorateabsenţeisuccesul ui.
Chiarşiîn cazulîn careafacereamer gebine,dacăt eener v ezidin
cauz a uneiprobleme mi nore care apar e din mer s,tu creezisingur
premi sel
eprăbuşiriiaf
aceriitale.Toat einspiraţii
leşiidei l
ecar ete-ar
put eaconducepecul minebănui teal esuccesul uiînafacer iseaflăpe
vibraţiaiubir
ii. De aceea, estef oar tei mportant să î ţicul ti
viî n
permanenţ ăos taredespi ri
tpoz it
ivăl egatădeaf acereat aşisăr ămâi
câtmaidespevi braţi
aceamaiî naltăpecar eopoţ isusţine.

— 124—
 — Put
erea —

Imagineaz ă-
ţi,creează şij oacă j
ocuriment al
e.Fă totceî ţist
ăî n
puteripentr u a-ţ
imenţ ine s t
area de spi
ritpozit
ivă.Pr i
nr idi
carea
acesteist
ăridespi ri
t,tur idiciautomatşivibraţi
aafaceriital
e.
Iubeştetotcet eî nconj oară,întoatedomeni i
levieţi
itale,incl
usiv
succesulaltorcompani i
,caşicum aces teaţi-
arapar ţ
ine!Dacăi deea
desuccest ef acesă t esi mţ ibine,ori
cuii -
arapar ţi
neaces ta,tuîl
atragiautomatcăt retine!

I
ndiferentcu cet eocupi ,aigr ij
ăcaval oar
eapecar eooferisăfie
celpuţ in egală cu valoarea bani lorpecar eîiprimeştisub formă de
salari
isau sub f ormă de pr ofit.Dacă ceea ce ofer
ies t
e maipuţ in
decâtceea ce pr imeşt
i,v eifi pr edesti
nateşecului.Atuncicând i ei
cevadel aal tci
neva,t uieipr acti
cdel ati
ne.Deaceea,ur măreştesă
dăruieştiî ntotdeauna o val oar e celpuţ i
n egală cu cea pe careo
primeşti.Dacăv eioferioval oarechi armaimar edecâtceapr imit
ă,
carier
asauaf acereatavaî nflorirapid.

Iubi
rea cunoaşte nenumăr
ate modal
ităţ
i de a-
ţi of
eri
ceeaceîţidoreşt
i

— 125—
 — RhondaByr
ne —

Baniinu suntal tcevadecâtun i ns

t r
umentcar etepoat eajutasă
experiment eziceea ceî ţidoreş
tiîn viaţă.Dacă tev eigândil atoate
lucruril
epecar el e-aiputeafacecu bani idacăi -
aiavea,t eveisimţi
mul tmaibi ne( şiimpl i
cit
,veisimţ io iubireşio bucur iemul tmai
mar e)decâtdacăt ev eigândidoarlabani .Deaceea,i maginează-ţică
deţiidej
at oatelucr uril
epecar eţiledoreşti
,căf acidejatotceeaceî ţ
i
doreştisăfacişicăaideveni tdejaceeaceî ţidoreşt
isădevi i
.Dacăv ei
procedaî naces tfel,veisimţimul tmaimul t ăiubir
edecâtdacăt evei
gândiexclusivl abani .

Forţ
a de at r
acţ i
ea i ubiri
icunoaş te nenumăr ate modali
tăţiprin
careî ţipoat e oferi ceea ce îţ
i doreşti
. Una di ntre el
e este cea
financi
ar ă,daraceas tanu es t
enicipedepar t
esingura.Deaceea,nu
face greşeal
a să cr ezică baniireprezi
nt ă si
ngura soluţi
e pentr
ua
pr i
miceea ceî ţidor eşti
.Acestmod dea gândies t
el i
mi t
atşinu va
facedecâtsăî ţili
mi tezeviaţ
a!

Spr eexempl u,sor ameaaat rasîn vi aţaeiomaşi nănouăpr intr

-o
suită absol ut neobişnui t
ă de ev eni ment e. Pe când î şi conducea
maşi na,î ndr eptându-se căt r
e servi ciu,a f ost pr
insă de o vi i
tură
neaş t
eptat ă.Au apăr utimedi atechi paj eledesal vare,careau i nsist
at
să o ducă î n braţe pe uscat,deşini velulapeinu er a periculos de
mar e. Ev eni mentul a f ost mediatiz at şi a apăr ut chi ar laş t
iri
.
Amuz atădei ncident,sorameas- adi stratşiar âst ottimpul .Maşi na
eia f ostînsă avar iată dincolo de or ice posibil
itat
e de r eparare.De
aceea,asi gur ări
leau despăgubi t-
o of erindu-iun cecur iaş,car ei-a
permi ssăî şicumper eomaşi nănouă,l acar evisademul tăvr eme.

Culmeaes t
ecăsor ameaî şirenovacasal avremear especti
vă,aşa
cănu şi -
arfi put utper mi
teîn niciun cazomaşi nănouă.Deaceea,
nicimăcarnu- itrecusepri
nmi ntesăî şivizual
izezeuna.Eaaat ras-
o
în viaţa eipur şisi mplu pent ru că o al tă soră a noastră şi-
a
cumpăr atomaşi nănouă,i areas- abucur atpent rueacaşicum arfi
fostmaşinaei .Bucur i
aeiaf ostatâtdesi ncerăşidepl inădei ubir
e
încâtaact ivatinstantaneu l
egeaat racţiei
,careapusl ar ânduleiîn
mi şcar
eci r
cumst anţ el
eşieveniment el
enecesar epent r
u casor amea

— 126—
 — Put
erea —

săpr
imeascămaşi
navi
sel
orsal
e.At
âtdemar
ees
teput
ereai
ubi
rii
!

Nimeninu poat eştidinai nteî n cef elvapr imiceeaceî şidor eşte,

darf orţai ubir
iicunoaş t
eaces tede talii
.Deaceea,r enunţ ăl av echiul
tău mod deagândişicul tivă-ţicr edinţa.I magineaz ă-ţicăde ţ
iidej a
ceeaceî ţidoreş t
işibucur ă-tesi ncer .În acestfel,for ţadeat racţ i
ea
iubiriivagăsimodal i
tateaper fectăpent ru cat u săpr i
meş ticeeace
îţidoreşti.Minteanoas tr
ăr aţ i
onal ăes telimitată,darnuşii nteligenţa
iubirii
.Căi l
el uiDumnez eu sunti nfinitmaimi s ter i
oase decâtne
imagi năm noi . Pr in urmar e, nu- ţil imita viaţa cr ezând că bani i
reprez i
ntăuni casol uţiepent r
u aobţ ineceeaceî ţidor eşti.Nu f ădi n
eiuni cult ău obiectiv
.Gândeşt e-teî nt otdeauna l a ceea ceî ţ
idor eşti
să devi i
,să aişisă f aci.De pi l
dă,dacă î ţidor eş tio casă nouă,
imagi nează-ţişisimt ebucur iadeal ocuiî nea.Dacăî ţ
idor eştihai ne
frumoase,di f
eriteapar atenoisau omaşi nă,sămer gil afacultat e,să
temuţ iîntr-
oal tăţară,săs tudi ezimuz i
ca,actoriasausăf acispor t–
imagi nează-ţit oate acestel ucr ur i!Î n aces tfel, acest ea v or v eni
singur elat i
ne,pr incelemaineaş tept atemodal ităţi!

Regul
ilei
ubi
rii

Înceeacepr iveştebani inuexi stădecâtosi ngur ăregul ă:nupune

niciodatăbaniimaipr esusdei ubire.În cazcont rar,veiî ncălcal egea
de atracţi
ea i ubiriişiv eifi nev oitsă supor ţiconseci nţele.I ubirea
trebuiesăfieşisăr ămânăî ntotdeaunapr incipalaf or
ţăcăl ăuz i
toar e
din viaţata.Ni cio altă dorinţă nu t rebuie pusă maipr esus de ea.
Bani inu reprezintă decâtun si mpl ui ns t
r umentşipotfi at raşicu
ajutoruliubiri
i,dardacăî iveipunemaipr esusdeaceas t
a,vi aţava
aveagr i
jăsăt ecor ectezeoferindu- ţ
icel emainegat i
vecircums tanţ e.
Depi l
dă,nu- ţipoţicul t
ivai ubireaf aţădebani ,mani festându- ţiîn
acelaşitimp negat i
vitateafaţădecei lalţioameni ,căciîn aces tfelv ei
deschide poarta căt r
e cele mainef ericite cir
cums tanţeî n domeni ul
relaţi
il
or,alsănăt ăţi
i,alfericiri
işichi arîncelfinanci ar.

„
Dac
ăîţ
idor
eşt
isăaipar
tedei
ubi
re,aflăc
ăsi
ngur
a
— 127—
 — RhondaByr
ne —

modal i
tat
edeaobţ ineiubireac onstăînaoof eri
.
Cuc âtveiof
erimaimul tăiubire,c uatâtmaimar e
vafiiubir
eadec ar
eveiaveapar te.
Singuramodalit
atedeaof erii
ubi reaconstă
înat eumplepânăl arefuzc uvi braţi
aei,
pânăc ândajungisădevi iprecum unmagnet .
”
CharlesHaanel(1866–1949)
Autoraparţi
nândc urent
uluiNouaGândi re

Tueştipr edest
inatsăobţiitoţibaniinecesar ipentr
uaduceovi aţ
ă
cu adevăr atîmplinit
ă.Menir ea ta nu estesă suferidin cauzal i
psei
banilor, căci suferi
nţa nu f ace decât să adauge şi mai mul tă
negativi
tateî n aceastălume.Fr umuse ţea vie
ţiiconstăînf aptulcă
atuncicând puipe pr i
mull oc iubirea,t oţ
ibani ide care ainevoie
pentruaduceovi aţăîmpli
nităvi nsingur ilati
ne.

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

● Ceacarepuneînmişcar
et oţ
ibaniidi
nl umeest
efor
ţadeatrac
ţie
aiubi
ri
i.Ori
ceom careof
erăiubirepri
nfaptulcăsesimt
ebinedevi
ne
unmagnetpentr
uatrager
eabani l
or.
● Este uşorsă îţ
idaiseama c e si
mţiînlegăt
urăc u subi
ectul
bani
lor
:dac ănudispuidet
oatel
ucruri
ledecareainevoi
eşipec areţi
l
edoreşti
,înseamnăcăsent
iment
eletal
efaţădebanisuntnegati
ve.
●Iubi
reanuest
enumaif or
ţac
areat
ragebani
iînvi
aţat
a,c
işic
ea
c
aret
eajutăsănuîir
isi
peşt
i.
● Atunc ic ândîţiplăt
eştifacturi
le,găseşteomodal i
tat
e( or
icare)de
atesimţibi ne.Imaginează-ţicăf act
uril
etalesuntî nreali
tat
ec ecuripe
care l
e î nc asezi, sau apl i
că l egea rec unoşti
nţei şi mulţumeşte
companieic areţi-
at r
imisfacturapent r
user vici
il
eei.

— 128—
 — Put
erea —

● Oride câte oripri

meştio sumă de bani,ori
câtde mic
ă arfi
ac
east
a,mani festă-
ţirec
unoşti
nţa!Reţ
ine:recunoşt
inţ
a est
ec elmai
maremult
ipl
icatorallumi
i.
● Atuncicândt rebuiesăf ac
ioplată,urmăreştesăsi mţiostarede
i
ubire,nu una negativă pent
ruc ăîţ
ichelt
uieşt
ibani i
.Difer
enţa di
ntr
e
cel
edouăat it
udiniest eexactdi
fer
enţadintr
eper soanelecar
eauf oart
e
mulţibanişicel
ec aresel upt
ăîntr
eagaviaţăsăî şicâşt
igetr
aiul
.
● Foloseşt
e-t
edebani ifizic
ipentrua-ţiaduceami ntedec onceptul
de abundenţ ă.Imaginează- ţică part
ea dinfaţă a fiecăr
eibanc note
reprezi
ntăl at
uraeipozi
tivă,c aresimbol
izeazăabundenţ a.
Oridec ât
eorimani pulezibani( î
iprimeştisau î
iof eri
),aşează în
moddel iberatbancnot
elec uf aţaî
nsus.
● Dacă eşticapabi
lsă te si
mţibi
ne atuncicând vi
ne vorba de
suc
ces,i
ndif
erentdepersoanalacar
efaceref
eri
reel,t
uatragiautomat
suc
cesulî
nviaţata!
● Of erăîntot
deauna ovaloar
ec elpuţin egalăcuc ea a bani
lorpe
car
eî ipr imeşt
isub f
ormă de salar
iu sau de profit
.Dacă veioferio
val
oarec hiarmaimar edecâtceaabani lorpr i
miţi
,afacer
eaşic ari
era
tavorînflori
.
● Bani i nu sunt decât un i
nst
rument care îţ
i permit
e să
experi
ment ezit
oateluc
ruri
lecareîţ
ipl
ac.Forţ
a de atracţ
iea iubi
ri
i
cunoaşte nenumărat
e modali
tăţ
ipri
nc ar
eîţipoate of
ericeea ceîţ
i
doreşt
i.Baniinurepr
ezi
ntădecâtunadi
ntr
eacestea.
● I
magi nează-ţică aidevenitdejaceea cedor
eşt
isă devii
,că ai
dej
aceeac eî ţ
idoreştisăaişicăfacidej
ac eeac
eîţ
idoreşt
isăfaci
.
Î
nac estfel,veisimţioiubi
reşiobuc uri
emultmaimar idec
âtdacă
t
eveigândit otti
mpull abani.
● Frumuseţ
eavi eţi
iconst
ăînfapt
ulc
ăatuncicândpuipepri
mull
oc
iubir
ea,baniidecar eainevoiepent
ruaduceviaţ
apec ar
eţi
-odor
eşti
vinsinguril
atine.

— 129—
 — RhondaByr
ne —

PUTEREA ŞIRELAŢI
ILE

„Proi
ecteazăasupr aor icăr
eipersoanecuc areintr
i
încontact,indif
erentcâtdemi norest
eacestc ont
act,
înt
reagai ubir
e,afecţi
uneşibunăt at
edecar eeşticapabi
l,
şifăacestluc rufărăaaşt eptanimicînschimb.
Dac ăveiprocedaî nac estfel
,viaţata
nuvamaifini c
iodatăac eeaşi.
”
OgMandi no( 1923–1996)Aut or

Iubir ea estel egea universală,car e se apl ică înt oate domeni il

e
vie
ţii
.Î n niciun altdomeni u nu es teînsăat âtdeevi dentaces tlucru
caîndomeni ulrelaţii
lor
.For ţ
eii ubi
riinu-ipasăî ncemăsur ăcunoş t
i
sau nu o per soană,dacă aceas taîţies t
e pr ieten sau duşman,o
persoanădr agăsauunnecunoscut .Einu- ipasădacăaide- afacecu
un col eg de muncă,cu un şef ,cu un par t
enerde af aceri,cu un
părinte,cuuncopi l,cuunel evsaucuvânz ătoar eacar eteserv eşt
ela
magaz in.Indi f
erentci neesteper soanacu car ei ntriîncont act,tu nu
aidecâtdouăposi bili
tăţi
:fieîţimani f
eştiiubi reaf aţădeea,fienu.Şi
lafelcaî ntotdeauna,t upr i
meş ticeeacedăr ui eşti.

Relaţi
il
er epr
ezintă celmaii mportantcanalali ubi r
ii.De aceea,
priniubireapecar eoof eriîn cadrulrel
aţi
il
ort al
ei nterumanet uî ţ
i
poţischimba în bine întreaga vi
aţă.Pe de altă parte,rel
aţii
le pot
devenicea maimar e capcană a vieţi
i,căcifoart
e mul ţioamenise
f
olosescdeelecadepr et extulsuprem pentr
uanuof er
iiubire!

Ceeacedărui
eşt
ial
toroameni
,îţ
idărui
eşt
iţi
e

Toţ
imariimaeş
triil
uminaţidi
nistori
ene-au î
nvăţatsăneiubi
m
semenii
.Aceas
tălege nu ar
e ni
mic de-
aface cu codulmani
erel
or

— 130—
 — Put
erea —

elegant e,cueticasaucumor ala,cir

eprezintăînsuşisecret
ulsupr em
alvieţii!Pri
ni nter
medi ulei,mariimaeştr
ine- audescr i
sdef aptlegea
atracţiei!Atuncicând î ţiiubeşticu adevăratsemeni i,viaţat a se
transfor mă devenind cu adevăratextr
aordinară.Altfelspus,at unci
când îţ iiubeşticu adevăratsemenii
,tu pr i
meş t
iîn schimbuli ubiri
i
taleexactvi aţ
apecar eomer iţ
i.

„Î
ntreagalegepoatefisint
eti
zatăînt
r-
osingurăporunc
ă:
i
ubeşte-ţ
iaproapel
elaf eldemultcapetineînsuţ
i.
”
Sf
ânt ulPavel(
aproxi
mat iv5–67)
Apostolcr
eşti
n,înScri
soareac ăt
reGalat
eni5:14

Mani f
estă-ţiîntotdeauna iubirea faţ
ă de semenipr in bunătat
e,
încurajări, spri
jin, recunoşti
nţă sau al te sentimente pozi
ti
ve, i
ar
aceasta se va î ntoarce latine mul t
ipl
icată,of eri
ndu-ţ
iceea ce îţi
doreştiînt oatecelelalt
edomeni ialevieţi
i,inclusivîncelalsănăt
ăţii
,
încelfinanci ar
,alf eri
ciri
işialcarier
ei.

Invers,dacăî ţiveiproi
ectanegativit
ateaasuprasemenil
ort ăipr i
n
cri
tici
,mâni e,ner ăbdare sau alt
e sent i
mente maipuţ i
n pl ăcute,
această negativi
tat
e seva î nt
oarce în mod garant
atasuprat a!Mai
mul tdecâtat ât,easevaî ntoarcemul ti
pli
cată,putândsăîţiafecteze
înt
reagavi aţ
ă.

Nuceal
alt
ăpersoanăest
eresponsabi
lă

Estefoart
euşorsăî ţidaiseamacâtdemul tăiubir
eaiof eri
tpână
acum înplanulrel
aţii
lor.Dacătebucur ideor elaţi
edecupl u sau de
famil
ieexcel
entă,înseamnă că iubi rea şir
ecunoş t
inţa pecarele-ai
manifest
atpânăînpr ezentaudepăşi tnegat
ivi
tateapecar eaiemis-o.
Inver
s,dacă aiparteder elaţ
iidifici
lesau dizarmonioase,înseamnă
căeiemi smaimultănegat i
vit
atedecâti ubire.

Foar
temulţ
ioamenicred î
n modgreşitcăorelaţ
ieest
ebunăsau
r
ea din cauza cel
eil
alt
e persoane, dar mecanismul vi
eţi
i nu
— 131—
 — RhondaByr
ne —

funcţionează astfel.Degeaba îispuif orţeiiubi

rii
:„ Nu î
miv oioferi
iubireadecâtdacăov oiprimilar ândulmeudel acealal
tăpersoană!”
Viaţa nu of er
ă ni ci
odată nimic decâtcelorcareîncep prin a dărui
vibraţii
lerespecti
v e!Tuprimeştiexactceeaceof eri
.Deaceea,singur a
persoană r esponsabi l
ă pentru ceea ce pri
meş t
ieş t
ichiartu.Tot ul
depindedesent iment el
etale.

Tu poţ ischi mbachi aracum or i

cer elaţi
ecăut ândlucr ur il
epecar e
leiubeş t
i,pecar eleapr eciezişipent ru caretesi mţir ecunoscăt orla
ceal alt
ă per soană.Dacă v eiface efortuldel iberatde a căut a mai
degr abă l ucr urile pozitive decât cele negat i
v e din viaţ a celeilalt
e
per soane,î nr elaţia di
nt ret i
ne şiea se va pr oduce un mi racol.La
pr i
mav eder e,ţ isevapăr eachiarcăper soanas- atransf ormatî nt r
-o
mani eră de- a dr eptuli ncredibi
lă.Adevăr ata cauzăat ransformăr ii
relaţieitaleva fi î nsă forţai ubi
rii
,car ear ecapacitatea dea di z ol
va
oricenegat i
vi tate,inclusivceamani festatăî n cadrulr elaţii
lor.Totce
trebui e să f aciî n aces t scop este să î ţidescăt uşez if orţaiubi rii
căut ândl ucr ur i
lecar eîţipl aclacealaltăper soană,şiî nt reagar elaţi
e
sevaschi mba!

Cunoscper sonalsuteder el
aţiicares- au transformatîn binepr in
puterea i
ubiri
i,darunuldi ntre cazuril
e car e m- au i
mpr esi
onatcel
maimul teste celaluneif emeicar e s-af olositde această putere
pentrua-şirestauracăsnici
aapr oapedes tr
ămat ă.Cazulmis- apăr ut
deosebitdeoarecefemeiaîşipierduseor icei ubirefaţădebăr batulei,
pecar enicimăcarnu î lmaisupor taîn pr eajmă.Aces ta seplângea
î
ntotdeaunadet otşidetoate,erabol năvicios,depr i
matşimâni os,şi
î
iabuz averbalpeeaşipeceipat rucopi iail or
.

Când aaflatdespr eput erea iubiri

i,femeia s-adecispel ocsă î şi
cultiv
e s tarea de f ericire în pofida pr oblemelor căsni ciei sale.
Instantaneu,at mosfer a din casa l or a devenit mait oler
abilă,i ar
relaţi
il
efemei icu copi i
ieis- au îmbunăt ăţ
itradical.Ea şi -arevăz ut
albumel e cu f
otografiidef ami l
ieşişi -a adusami nte demoment ele
frumoasedel aînceput ulcăsni cieisal
e.A luatchi arcât evadintreel e
şile-apuspebi rou,as tfelîncâtsăl evadăî nfiecarezi.S- aîntâmpl at

— 132—
 — Put
erea —

apoicevaui mit
or.Femeiaaî nceputsăsimtădi n nou i
ubi reapecar e
a avut-
o cândva pentru soţulei,iaraceasta s-
a amplificatîn scurt
timp.A ajunschiarsăî şiiubeascăbărbatulmaimul tdecâtî liubise
vreodat
ă până at unci. Depr esi
a şi st
area cons tant
ă de f uri
ea
acestui
a au dispărutca pr inf armec,iar s
tarea sa de sănăt atea
începutsă se îmbunătăţească.De unde nu cu mul ttimp î n urmă
femeiadoreasăpl ececâtmaidepar tedebăr batulei,as tf
elîncâtsă
nu îlmaivadăni ciodat
ă,acum ceidoisuntapr oapedenedespăr ţit
,
caînpr i
mat inere
ţe.

I
ubi
reaî
nseamnăl
ibert
ate

Unuldin aspect elemaipuţ inî nţ

eleseîn ceea cepr i
veşteiubir
ea
oferi
tăîn cadr uluneir elaţi
işicar eî iîmpi edi
că pe foarte mulţi
oamenisăsebucur edevi aţapecar eşi-odoresces t
eacelacăi ubir
ea
înseamnăl ibertat
e.Aces taspectpar egr eu deînţel
esdeoar ecepuţini
oameniî nţelegdef aptceî nseamnă să l eoferecelorl
alţ
iiubirea l
or.
Pentru aînţelegemaibi neaces taspect,est
ei mportantsăspunem ce
înseamnăsănul eof er
ii ubi r
esemeni lortăi
.

At
uncicândî ncercisăî lschi
mbipecel ălaltaşacum dor eştitu,cu
sigur
anţ ă nu î
ioferiiubire!Atuncicând eş ticonvi
nscă ş ti
iceest e
binepent r
uelmaibi nedecâtelînsuşi,cusi guranţănuî iof
eriiubire!
Atuncicândcr ezicăt u aidrept
ate,i
arcel ăl
altgreşeşt
e,cu siguranţ ă
nu îioferiiubire!Or i
ce formă de cri
tică,de acuz are,lament ări
le,
sâcâiel
il
e şicăut ar
ea nodul uiîn papur ăî nseamnă că nu î ioferi
celui
lal
tiubire!

„Uranupoateficuceri
tădeur ă.
Eanupoat eficuc
erit
ădec âtdeiubi
re.
Aceast
aestelegeaeternă.
”
GautamaBudda( 563–483Î .Ch.)
Fondator
ulbudismului

Dor
esc să î
ţiî
mpăr
tăşesc o pov
est
e pe car
e am aflat
-o şicar
e
— 133—
 — RhondaByr
ne —

demons t
rează cum t rebui esă procedăm î n cadrulr elaţ
ii
lornoas t
re.
Soţia unuibăr batl-a părăsitpeaces ta,l uând inclusivcopiiicu ea.
Bărbat uls-a si mţitdevast at
,şi -
a acuz atnevast a şia refuzatsă î i
accepte aces t
eia decizia.Ela cont inuatsă o cont acteze,fii
nd f erm
hotărâtsă f acă totceî istăt
ea în put eripent ru a or eaduceacasă.
Poate că băr batul era convi ns că acţ i
ona as tf
el di niubire, dar
acţi
uni le sale nu er au del oc pline de i ubire. El îşi acuz a î n
permanenţ ă soţ i
a pent ru destrămar ea căsnicieilor
,fiind convinscă
aceasta greşea,î nt imp ce elav ea dr eptate.De aceea,i -
ar ef
uz at
acesteiadrept uldeadeci depent ru ea.Încel edinur mă,caur mar ea
hărţuieli
lorl a careo supunea neî ncetat ,a fostares t
atdepol iţ
ieşi
tri
mi slaînchi soare.

Î
nt r
-un t ârziu,bărbatula înţ el
escă nu î şimani f
estaiubirea f
aţă
desoţ iasaat uncicândî icont estalibertat
eadeaal egeviaţapecar e
şi-o dorea.Maimul tdecâtat ât,incapacitatea sa de a-ioferisoţiei
salel i
bert atea dea alegel-a cos t
atpr opri
a sa libertat
e( l
a propriu).
Legea at racţieiest
e sinonimă cu l egea iubiriişini meninu o poat e
încălca făr ă a suporta consecinţele.Ci ne o violează se condamnă
singur.

Am dor itsăr elatezaceas tăpov est edeoar ecef oar t

epuţ inioameni
suntcapabi l
isăaccept ecuseni năt atedes tr
ămar ear elaţii
lorl or.
Nimeninu ar eî nsădr eptuldea- iinterziceal t
uiom l i
ber tateadea
alegeviaţapecar eşi-odor eşt e,î ntr ucâtaces tmod deapr ocedanu
areni micde- af acecu i ubi r
ea.Debunăseamă,es t
ef oartedi ficilsă
accepţiat uncicând t e si mţisf âşi atî ni nter i
or ult ău,dar t rebui e
totuşisăî irespecţ iceluilal
tdr ept ull al iberulsău ar bit
ru,î n ulti
mă
instanţă,ceea ce î ioferise va î ntoar ce asupr at a,iardacă î inegi
dreptull egit
im de a f ace pr opr iile al egeriv eiat rage în vi aţat a
circums t
anţ e car et ev or împi edica l ar ândull or să î ţ
imani feşti
li
ber ularbitru.Aces tlucr u se poat eî ntâmpl aî n or ice domeni u de
viaţă,nu neapăr atîn celalr elaţiilor.Depi l
dă,es teposi bilsăat r agi
mai puţ ini bani , să teî mbol năv eş t
i, să î ţi pier zi slujba ( sau o
promovar e).Pe scur t
,ţ ise poat eî ntâmpl a ceva car eî ţ
iva af ect a
propr i
al ibertat
e. Aşa cum spuneam maidevr eme, pent ru l egea

— 134—
 — Put
erea —

at
racţ
ieinu exi
ştidecâtt
u.„Ceal
alt
ăper
soană”nu exi
stăpent
ru ea.
Tupri
meş t
iexactceeaceofer
i.

Desigur,a-ţiiubisemeni inu î
nseamnăsăl epermi ţisăt ecalceî n
picioaresau săt eabuz ezeînvreun fel
,căciniciacesteacţ iuninu au
nimi cde-afacecui ubi
rea.
Atuncicândî ipermiţiuneialtepersoanesăsef ol
oseascădet i
ne,
tu nu oaj uţinicipeea,ni cipetine.Iubir
eanu es teni ciodatăslabă,
iarl egea eiestei mplacabil
ă,învăţându-ne să ne mat urizăm şisă
creştem.
De aceea,l egea iubiri
ine obl i
gă să experi
ment ăm î ntot
deauna
conseci nţ
elefaptel
ornoas tr
e.

Aşadar ,dacălăsăm pealtci

nevasănecal ceîn picioare,noinu ne
mani f
estăm în nici
un caz i
ubirea faţă de el.Soluţ i
a es t
e al
ta:noi
tr
ebuiesă ner i
dicăm propriafrecvenţă devibraţiepecelmaiî nalt
nivelposibi
l,urmăr i
nd sănesi mţim câtmaibi ne,iarl egeaatracţ
iei
aregrij
ăsăr ezol
vesigurăsit
uaţiaî nloculnos t
ru.

„Oridecât
eor ici
nevamăi nsult
ă,
î
ncercsăîmiridi
csuflet
ulsufic
ientdesus
pentr
ucainsultasănuî lat
ingă.”
RenéDescartes(1596–1650)
Matemati
cianşifil
ozof

Secr
etulr
elaţ
iil
or

Viaţ
anepr ezi
ntăcel emaivar i
ateci r
cumst anţe,pentru aleput ea
alegepecelepecar elepr ef
erăm.Pr int
real t
ele,eanepr ezi
ntădi f
eriţ
i
oamenipent ru ca noisă put em alege lucrur i
le car
e ne plac la ei
,
astfelî
ncâtsăput em întoarcespateleaspect elorcarenedi splac.De
bunăseamă,dacăoper soanănedi spl
acecompl e t
,noinu trebuiesă
inventăm cal
ităţ
ipecar enu leare,cidoarsă nedi st
anţăm deea,
fărăa-iof
erinici
unf eldesentimentenegat ive.
— 135—
 — RhondaByr
ne —

At e dist
anţ a de cineva car e nu îţ
ipl ace înseamnă a t e si
mţi
relaxat,nu iri
tat,în preajmasa.Î nseamnăaconş t
ient i
zacăvi aţaîţ
i
oferăas t
felposibil
it
at eadeaf aceoal egere.Nu ar eni ciun ros
tsăt e
cerţicu elpent ru a- idov edică gr eşeşte, să îlacuz isau să îl
învinovăţeşt
i,orisăî ncercisăî lschimbipor ninddel apr emisacăt u
eşti cel car e ar e dr eptate. Ni ci
una di n aces te at it
udini şi
compor tament enuar eni micde- afacecui ubirea.Di mpot ri
vă!

„Suflet
ultăuestehrăni tat
uncicândeştibun
şiestedistr
usatunc icândeşticr
ud.”
RegeleSolomon( aproximativSec.X Î
.Ch.)
Regebi bl
icalI
sraelului,î
nProverbe11:17

Atuncicândtesi
tuez
ipefrecv
enţ
aiubi
rii
,singuri
ioamenicar
epot
i
ntraînviaţat
asuntceicar
eemanăaceeaşifr
ecvenţ
ă.

Aşacum t u aizil
eî n caretesi mţiferi
citşial teleîn caretesimţi
iri
tatsau t r
ist,mani festândas t
felcel
emaivar iateipostaze,l
afelau
şiceilal
ţioameni ,inclusivceicucar eîntreţiirelaţ
ii.Dincolodeacest
e
ipostazeseaflăî nsăî ntotdeaunaaceeaşiper soană.Deaceea,dacăt e
veisi mţiferi
cit,oameni ipe careîicunoş t
iv oravea t endinţ
a să î
ţi
prezinteipos tazal or ferici
tă. Nu poţ i benefici
aî nsă de aceast
ă
ipostazădecâtdacăî ncepipr i
nafit uînsuţ iferici
t!

Desigur,as ta nu înseamnă că tu eştiresponsabilîn vreun fel

pentruf erici
rea celorl
alţioameni.Fiecare est
er esponsabilpent r
u
viaţa sa,inclusivpentruf er
ici
rea decaresebucur ă.Legea atracţi
ei
areî nsă gr i
jă ca atuncicând t e si
mţiferici
t să atragiinevit
abil
ipostazel
ef er
icit
ealeoameni lorcucareaide-aface.

„Feri
cir
eanoastrădepi
ndenumaidenoi
.”
Arist
otel(
384–322Î .Ch.)
Fil
ozofşisavantgr
ec

— 136—
 — Put
erea —

Consi
lieri
ipersonal
iîndomeni
ulr
elaţ
iil
or

Una din modal i

tăţi
le prin care poţ iieşidintr-ostare de i
r i
tar
e
atuncicând t e afliîntr-
or elaţ
ie difici
lă const
ăî n aţ i
-limagina pe
celăl
altcafiind„consi l
ierultăuper sonalî ndomeni ulrelaţ
ii
lor”
.For ţ
a
iubir
iiîţ
ipr ezi
ntăt otfeluldeas tfeldeconsi li
eri,deghi
zaţisubf orma
unoroameniobi şnuiţi
,car et eînvaţ ă să î
ţicontrol
eziemoţ i
il
eşisă
opteziî
ntotdeaunapent ruiubi r
e!

Uni ioameninusedov edescni şteconsil

ierif
oar tebuniî ndomeni ul
emoţ i
onal,întrucâtnu apasăni ci
odatăpebut oanelet aledur eroase,
fii
nd uşor de i ubit. Alţi
i sunt î nsă niş t
e consi l
ierif oarte dur i
,
forţându- tesăîţidepăşeş t
ilimitelelafelcum pr ocedeazădemul teori
ant renoriisporti
vi.Deşir elaţi
acu eipoat epăr eadi fici
lă,eisuntcei
caret epotaj uta să deviimaiput ernic,făcându- te să alegiiubirea
chiarşiî ncelemaidi fici
leci r
cumst anţe.

Consi l
ieriiper sonaliî n domeni ulemoţ i
onalpot f olosicele mai
vari
ates trategiişitacticipentr u atepunel aîncer care,darl ucrulpe
caretrebui esăî lreţi
ies tecătoat eaces
tepr ovocăriauuni culscopde
at e determi na să opt eziîntotdeauna pent rui ubire,şinu pent r
u
negativi
tateşiacuz aţii
.Uni iconsili
erit
epotpr ovocasăî ijudecipeei
sau pe alţii,daraigr ij
ă să nu caz iî
n aceas tă capcană.Judecat a
cri
ticăes t
eî ntotdeaunanegat ivăşinu areni micde- afacecu iubirea.
Deaceea,dacăeş tiincapabi ldeocamdat ăsăi ubeş ticali
tăţ i
lepozi
tive
aleuneianumi teper soane,maibi nedistanţează-tedeea,darf ărăa
ocriti
caşif ăr ăaoacuz a.

Alţiconsil
ieritepottest
a alt
fel,pr ov
ocându- t
esă t esimţ if
urios,
pli
n deur ă sau dorni
cder ăzbunar e.Evită acestes t
ăr idespiri
tşi
caută întot
deauna numai l ucrur il
e careî ţi plac în viaţă. Unii
consi
lier
ipotî ncer
cachiarsătef acăsăt esimţ ivi
novat ,nedemnsau
pli
n de t eamă. Nu cădea î n ni ci
una di n aces t
e capcane, căci
negat
ivit
ateadeor icef
elnuareni mi cde-afacecui ubirea.

— 137—
 — RhondaByr
ne —

„Urapar al
izeazăviaţa;i
ubi r
eaoel iber
ează.
Uraar uncăviaţaînc onf
uzie;iubir
eaoar monizează.
Uraîntunecăvi aţ
a;iubir
eaoi l
uminează.”
Mart i
nLut herKingJr .(1929–1968)
Pastorbaptistşil
ideralMi şcări
ipentruDrept
uril
eOmului

Dacă î ţiveii magina oameni idin vi

aţat a ca peni şt
econsi l
ieriîn
domeni ulr el
aţiil
orpersonal e,acestl
ucrut evaaj utasăt recimaiuşor
der elaţii
ledifici
le.Numaiconsi li
eri
idur itepotf acemaiput ernicşi
maihot ărâtsăopt ezipent ruiubireînoricecondi ţi
i.Dincolodet oate,
eiîţ
it ransmi tmesaj ulcăaii ntratpeof recvenţădevi braţi
enegat ivă,
dincar enuv eiput eaieşidecâtdacăt ev eisimţimaibi ne!Nimeninu
poatei ntraîn viaţataşinu t epoateafectaîntr-un sensnegativdacă
nu aidej a aceeaşif recvenţă de vibr
aţie.At âtt i
mp câtt e aflipe
fr
ecv enţai ubirii
,aceş tioameninu t e potaf ecta,indif
erentcâtde
puter ni
cisaudenegat i
viştisunt.

Ceil
alţioameniîşijoacăpurşisimplurol
uldeconsili
eriper
sonali
îndomeni ulrel
aţi
il
or,lafelcaşiti
ne.Î
nreal
itat
enu exist
ăduşmani ,
cidoarmar iconsi
lier
ipersonal
i,caret
epotajutasăajungil
ar ândul
tăumar e.

Legeaat
racţ
ieiest
efoart
emol
ipsi
toar
e

Legea at r
acţi
eies tef oart
e mol i
psitoare.Dacă t e bucuripent ru
nor oculuneial te persoane,nor oculeit rece i
mediatlat ine!Dacă
apr eciez
isau admi riun t alentsau o cal i
tat
el a o al
tă persoană,
acest eaaut endinţasăţ isetr ansfere.Acelaşimecanism funcţionează
însăşii nv
ers:dacăt egândeş tisau di scuţidesprecalit
ăţil
enegat i
ve
aleuneial t
eper soane,acesteasel ipescimedi atdetine,iarsingurul
responsabi leşt
it u.

Legea at
racţi
eirăspundela sent
iment et
el ale.Tu pr
imeş tinumai
ceeaceof eri
.Deaceea,dacăîipuioe t
ichetăuneial
teper soane,unei
cir
cums tanţe sau unuieveni
mentdi n vi
aţata,tuîţilipeştisingur
— 138—
 — Put
erea —

aceeaşieti
che
tădef
runt
e,şiexactdel
ucr
ulr
espect
ivv
eiav
eapar
te
învii
tor.

Dinf eri
cire,aceas t ăvest
ees teunabună,căcieaî nseamnăcăpoţ i
atrageî n vi
aţ at at otceeaceî ţiplacelacei lalţioameni ,spunândda
lucrur i
lor respect i
v e dint oatăi nima!Aşa cum spuneam, l umea
exterioară est e cataloguldi n care poţialege ar ticolel
ef avorit
e,i ar
dacăv eiînţelegecor ectcum f uncţ i
oneaz ăput erea iubiriitale,îţiv ei
faceo ocupaţ i
ecu nor mă întreagă din a obser va totceî ţ
ipl acel a
ceil
alţioameni .
Aceas t
a est ecea maiuşoar ă modalitatedea- ţischi mba î ntreaga
viaţă,cu mul tmaiuşoar ădecâtefortulşisuf erinţa.Totcet rebuiesă
faciest esă r emar cil ucrur
ilecareî ţ
iplacl a cei l
alţioamenişisă t e
bucur isincerpent ruei ,evi
tândl ucruri
lecareî ţidi splaclaeif ărăal e
oferisentiment el
et ale.
Cepoat efimaiuşordecâtat ât?

„Am făc utpr

imulpasc uungândbun,
aldoileapasc uunc uvântbun,
iaraltreil
eapasc uof aptăbună,
şiastf
elam aj unsînPar adi
s.”
Carteal uiArdaVi r
af(aproxi
mativsec.VI
)
Textreli
gioszoroastr
ian

Şibârf
aest
elaf
eldemol
ipsi
toar
e

La prima vedere bârf

a pareinocentă,darea poat egeneraf oarte
mul tr ău î
n vi
aţaoameni lor
.Deaceea,eanu ar eni micde-af acecu
iubirea. Dimpotrivă, ea echival
ează cu emanar ea unor vi braţi
i
negat i
ve,iarceicar e bârf
esc au part
e exactde aceleaşivibraţiiî
n
viaţalor.Înreal
itate,bârf
anul efacerăucelorbârfiţ
i,cibâr
fitori
lor!

At
uncicând v or
beş
t icu un membr u defamil
iesau cu un pri
eten
şiacest
aî ţispuneceva negativ despr
e o cunoşti
nţă comună,else
aflăpefrecvenţ
adevi braţ
ienegativăabâr f
ei.At
âtt i
mpcâtî lasculţ
i
— 139—
 — RhondaByr
ne —

tut eaflipeaceeaşifr ecvenţ

ădevi br
aţie,căciest
ei mposibilsăasculţi
ceva negat i
vf ără a asocia senti
ment e negati
ve cuvi
ntelorauz ite.Î
n
modsi mi lar,atuncicândv orbeşticu un colegdeser vi
ciu bârfindpe
cineva,amândoiemanaţ inegativit
ate.Ni meninu poat er ostisau
ascultaunmesajnegat i
vpăs tr
ându- şisenti
mentelepozitiv
e!

Deaceea,es t
efoarteimpor tantsănu nebăgăm nasulacol ounde
nu nefierbeoala,respecti
vî nt reburil
eal t
oroameni ,dacănu dor im
sănemol i
psim exactcucalităţil
ecr i
ti
cate!
Dacă nu dor eşt
ica o per soană,o si tuaţ
ie sau un ev eniment
neplăcutsăt eafectez
e,întoarce-ispat el
efărăasi mţinimic.În acest
fel
,îţiveifacenu doarţ i
eun ser vi
ciu,cişiper soanel
orcu careeş ti
tentatsă bâr f
eştişicar e nu suntconş t
ient
e de efect
ele negativ
e
mol i
psi
toarepecar elepoateaveabâr fa.

Dacătet rezeşt
icăaiî nceputsăbâr f
eştipeci nevasau cădi scuţi
cu o persoană car e bârf
eşte,opreşt
e-t
e chiar în mij
loculf razeişi
spune imedi at:„Pe de altă part
e,îisunt r ecunoscător persoanei
respect
ivepent ru…”Cont inuăspunândcevabundespr eper soanape
careaibârfit
- omaidevr eme.

„Dacăc i
nevavor beşt
esauac ţ
ioneazăc ugândr ău,
durer
eaî lurmează.Dacăelvor beşt
esauac ţi
onează
cuungândc urat,elvafiur
matdef er
ici
re
cadeoumbr ăc arenuîlvamaipăr ăsinici
odată.”
GautamaBudda( 563–483Î .Ch. )
Fondatorulbudismului

Reacţ
iat
arepr
ezi
ntăoal
eger
e

Aşa cum spuneam, vi aţ

a î ţ
i pr ezintă diferi
te persoane şi
cir
cums t
anţepent ru catu săpoţialegedi ntreeleceeaceî ţ
iplaceşi
ceeacenu-ţiplace.Or idecâteorireacţi
onez iînfaţauneipersoane,a
uneicir
cums t
anţ esauaunuiev eniment ,reacţi
at avaaveainclusivo
componentăemoţ ională,caresevaî nt
oar ceapoiasupr ata.Deaceea,
— 140—
 — Put
erea —

aceas tăr eacţier eprezintă de f apt o al egere!Indi f

er ent dacă est e
poz i
tivă sau negat ivă,r eacţ
iat aî ţiva af ectaî n cont inuare viaţa,
mol i
psi ndu-te.Cual t
ecuvi nte,pr i
nf elulîncar er eacţ ionezi,tuafirmi
def aptcăî ţ
idor eştimaimul tdi n vi
br aţi
ar espect ivă!Deaceea,eş ti
foartei mpor tant să î ţisupr aveghez ir eacţii
leî n vi aţ ar el
aţională,
întrucâtel er eprezintă emoţiipe car el e emani( fie ele pozit
ive sau
negat iv
e)şicar evorat rageîn viaţat aci rcums tanţ eaflat epeaceeaşi
frecvenţădevi braţi
e( caretevorf acesăt esimţ ilaf el)
.

Dacă ci neva spunesau f aceceva şit et rezeştică tesimţ ii r

itat,
insultatsau de- adr ept ulf ur i
os,f ăt otceî ţis t
ăî n puteripent ru a- ţ
i
schimbai medi atr eacţianegat i
vă.Si mpl ulf aptcăaidev enitconş tient
de r eacţiat a negat i
vă es te adeseor i suficient pent ru a di mi nua
puter ea sentiment el
or negat i
ve,şide mul t
e or ichiar pent ru al e
neut rali
za compl et.Dacă si mţit otuşică aces tesent i
ment enegat ive
cont i
nuă să t e afectez e,celmaibi ne es te să teî ndepăr t
ezişisă
petrecicât eva mi nut eami ntindu- ţ
idel ucr uril
epecar el eiubeş tiî n
modnat ural,pânăcândî ncepisăt esi mţ imaibi ne.Depi ldă,î ţ
ipoţ i
ami ntidemuz ica t a pr eferată,dehobby- ur il
et alesau deor iceal te
lucrur i(obiecte mat er iale,acţ iunisau per soane)pe car el ei ubeş ti
.
Dacă t e simţ icapabi l,t e poţ igândichi arl a aspectele pozitiv
e al e
persoaneicar et e-a scosdi n mi nţi.Aces tl ucru nu es t
eî ntotdeauna
uşor ,dardacăî lpoţ if ace,elvaaccel eramul tprocesuldeschi mbar e
af recvenţeit aledevi br aţi
e.Maimul t
,aceas t
a es t
ecea mair api dă
caledeadev enimaes t rulsent i
ment elort ale!

„Omulc aresec ont

rol
eazăpoatepuneînmoddel iberat
capătuneistăridetri
steţ
eşiîşipoatei
nventaori
când
oplăcere.Eunudor escsăfiulami l
aemoţii
lormele,cidor
esc
sămăf olosescdeele,sămăbuc urdeeleşisăledomi n.
”
OscarWi lde(1854–1900)
Autorşipoet

Tu poţ
ischimba oricesit
uaţ
ienegativă di
n viaţ
at a,darnu at ât
t
imp cât îi porţ
ir esent
imente. Atât t
imp cât v ei cont inua să
r
eacţi
onezinegat
ivfaţădeea,proprii
letal
eemoţ i
ivorampl ificaşivor

— 141—
 — RhondaByr
ne —

mul ti
plica negativi
tatea cu carete confrunţi.Dacă îţiveischimba
starea de spi ri
t,t recând la sent
iment e maipoz it
ive,aces t
ea vor
ampl i
ficaşiv ormul tipli
caimediattotcees t
epoziti
vînvi aţata.Chiar
dacăt eafliîntr-
osi tuaţieneplăcut
ăşinu v ez
inici
oi eşi
redini mpas,
forţ
ai ubiri
igăseş teîntotdeaunamodal i
tateaceamaipot rivi
tă!

I
ubi
reaest
eunscut

Dacă nu dor eştisă fiiaf

ectat de negativi
tat
ea altor persoane,
aminteşte-ţidecâmpulmagne ticalemoţ i
ilor(aura)careî nconjoară
ori
ceom.Exi s
tăun câmp magne t
icaliubirii
,unulalbucur iei
,unul
al ferici
rii
, unul al r ecunoşti
nţei, unul al pasi unii
, unul al
entuziasmul uie tc.
,după cum există şiun câmp magne t
icalf ur i
ei,
alt
ulaldescur ajării
,al
tulalf r
us tr
ării
,altulalur i
i,alt
ulaldor inţei
der ăz
bunar ee tc.

Un om î nconjurat de câmpul magne t

ic alf uri
ei nu se si mt e
niciodată bine.De aceea,dacă t e afliîn apropierea lui,elva avea
tendinţa să î şi di
recţ i
onezef uria asupr at a. Chiar dacă nu î şi
propuneî n mod intenţ i
onatsăî ţifacăr ău,elnu maiper cepeni mi c
frumosat uncicând pr i
veştelumea î nconjurătoarepr in fil
trulfuri
ei
sale.După cum spune expr esi
a popul ară,el„ vede r oşu înf aţa
ochilor”şiestepr edispussăî şireversef uriaasupr apr imeiper soane
careî iieseîn cale,i nclusi
vasupr a uneiper soanedr agi.Ţisepar e
cumvaf amili
ar ăaceas t
ăsi t
uaţie?

Dacă te si
mţiexcepţi
onalde bine,forţ
a câmpul uitău magne t
ic
creeazăînjurultăuunscutpecar eni ci
ovibraţi
enegat i
vănuî lpoate
pene t
ra.De aceea,negat i
vit
atea cel
or di
nj urult ău nu te poate
atinge,al
unecândpel ângăscutultăuemoţ i
onalf ăr
ăsăt eafectez
eî n
niciunfel
.

Pedeal tă parte,dacă cineva î

ţispuneceva nepl
ăcutşitesimţ i
ati
ns,est
e binesă fiiconş ti
entcă nivel
ultău devibraţ
iea scăzut,
înt
rucâtnegativi
tateacel
eilalt
epersoaneatrecutdebar i
erascutului
— 142—
 — Put
erea —

tău emoţional.Î n as
tfeldecazur inu mer ităsăf acidecâtun si ngur
lucru:săt escuzipoliti
cosşisăpl eci,urmăr i
nd săî ţiri
dicidi
n nou
nivel
uldevi braţi
eper sonal.Douăcâmpur iaflatepeaceeaşivibr aţ
ie
se amplifică rapid atuncicând i ntrăî n cont act,iar dacă vi
br aţ
ia
respect
ivăes tenegat i
vă,nimicbunnupoat ei eşidinaceas t
ăsituaţi
e.
Cu siguranţ ă cunoştiacestlucru di n experienţat a per
sonală:două
câmpur inegat ivecarei nt
eracţi
oneaz ă nu r eprezint
ă delocun l ucru
plăcut!

„Dacăestel
ăsatăsăsel i
niştească,
apapli
năc umâldevinecurat ă.
”
LaoTzu(sec.VIÎ.Ch.,aproximativ)
Fondat
orultaoi
smului

Dacăt esi mţ itris

t,dez amăgi t
,f rus tr
atsaudacăaior i
ceal tăt r
ăir e
negativă,î nseamnă că per cepil umea ext er i
oară prin fil
trulvi braţiei
respectiv
e. De aceea, î ntreaga l ume ţ i se va păr ea t ris
tă,
dezamăgi toaresau f rustrant ă.At uncicândpr i
veştilumeapr i
n fil
trul
sentiment elornegat ive,es tei mposi bilsăv ez icevafr umossau bunî n
ea.Es tef oar t
e uşorsă i ntrias tfelî ntr-
o spi ral
ă descendent ă,căci
aceastăs tar e de spir i
tva cont inua să at ragă în viaţat a per soane,
eveniment eşici rcums tanţ enegat i
v e,şipes tetoatenu î ţivafi del oc
uşorsăgăseş tisoluţiipent r
u pr obl emelet al
eat âttimpcâtnu î ţiv ei
schimbas tareadespi rit
.Schi mbar eas tăriidespi rites t
ei nfinitmai
uşoară decâtî ncercar ea deaschi mba ci rcumst anţeleext eri
oar e.De
fapt,nicio acţiunefiz ică execut at ăî nl umea ext erioară nu va put ea
schimba vr eodat ă situaţiaî n car et e afli.În schi mb,dacă î ţiv ei
schimbas tareaemoţ ional ădespi r i
t,circumst anţel
eext erioaresev or
schimbadel asi ne!

„Putereapr
ovinedinint
eri
orulnost
ru,darnoi
nuoput em pri
mipânăc ândnuodăr uim.”
Char l
esHaanel(1866–1949)
Autoraparţ
inândcurentul
uiNouaGândi r
e

At
unci când ci
neva es
te î
nconj
urat de câmpul magne
tic al
— 143—
 — RhondaByr
ne —

bucuriei
,simpl a sa i
ntr
areîntr-
oî ncăpere este sufici
entă pentrua
lumina atmosfera.Oameni ipopul arişicu per sonal i
tăţ
imagne t
ice
suntîntotdeauna ceicaresesimtbi neîn pi el
ea lor
.Bucur i
a careîi
înconj
oarăes t
eat âtdeputerni
căî ncâtat r
agepet oatăl umeaî njurul
lor
.

Pescur t
,cucâtteveisi
mţ imaibineşicu câtmaimul t
ăiubir
ev ei
emana,cu at âtmaimagne t
icşimaidi l
atatvadev enicâmpulcaret e
înconj
oar ă,atr
ăgând î
n vi
aţat atoate per
soanele şicir
cumstanţele
careîţisuntpeplac!I
maginează-
ţicum arput eafiviaţ
ata…

I
ubi
reaest
eput
ereacar
econect
eazăt
otul

„Cândt oţioameniidinl
umevoraj ungesăsei ubeasc
ă
uniipealţii
,ceiputer
nic
inuîivormaiasupr ipeceisl
abi
,
majori
tateanuvamaiasupr iminori
tăţi
le,
ceibogaţinuîivormaiasupripec eisăraci
,
ceifai
moşinuî ivormaidispreţ
ulpec eiumili
,

— 144—
 — Put
erea —

i
arc eivi
cleninuîivormaiamăgipec
eii
noc
enţ
i.
”
Mozi(aproximati
v470- 391Î
.Ch.)
Fi
lozofchinez

Tu aiîn fiecarezinenumăr at
eocaziidealeofericel
orl
alţioameni
iubirea ta prinintermediulsenti
mentelorpoz
iti
ve.Oridecât eorite
simţ ifer
icit,t uletransmiţicel
ordinj uro s
tarepozit
ivă deiubi
re,
caresevaî nt oar
ceapoiasupr ataînt
r-omăsurămul tmaimar edecât
îţiimaginez ilaoraactual
ă.

Dacă îitransmi ţiunuial tom o s tare poz

iti
vă de spi ri
t,iar el
reuşeştesăot ransmi t
ămaidepar te,l
af elcaun bul găredez ăpadă,
toată aceast
ă poz it
ivi
tateseva întoarceasupr at a,indif
erentcâtde
departe a călătoritea.Î n acestfel,nu numaică v eiprimiî napoi
i
ubi r
ea pecar ei -aidăruit-oprimeiper soane,darv eiprimiî ntreaga
i
ubi r
ecar eaf ostt r
ansmi sămaidepar te,unuinumărdeoamenicar e
poate fi neli
mi tat!Aceas t
ă vibraţi
eî naltă se va întoarce lat ine
deghizată sub f orma unor per soane, eveniment e şicircumst anţe
pozit
ivecareî ţ
iv ortransf
ormar adicalviaţaînbine.

În mod similar,dacă influenţ ez

inegat iv o alt
ă per soană înt
r-o
asemenea măsur ă î ncât aceas ta r euşeşte să î şi transmită
negativit
ateainclusi
val t
orper soane,t oatăaceas t
ănegat i
vit
ateseva
întoarceasuprat a,subformaunorci rcums tanţenegativecar eî
ţivor
afecta si
tuaţi
a financi
ară,car iera,s t
area de sănăt ate sau rel
aţi
il
e.
Aşacum spuneam,t uprimeş tiîntot
deaunaceeaceof eri
.

„Dac ăeştiaf ect

atnegat i
vdeosi tuaţ
ieexterioară,
durereatanusedat or
eazăsituaţi
eipropriu-
zise,
cir
eac ţi
eital eînfaţaei.Dinf
er i
cir
e,tuîţipoţirevi
zui
ori
cânddor eştiaceastăreacţ
ie.”
Mar cusAur eli
us( 121–180)
Împăr atroman

Oridecât eor
itesimţipli
n deent uzi
asm,fer
ici
tşibinedispus,
acest
e sent
iment
e poz
iti
veîiinfluenţ
eaz
ă pe t
oţiceidi
nj ur
ult ău.
— 145—
 — RhondaByr
ne —

Chiardacă int erf

erezidoarcâteva moment e cu o per
soană într-
un
magazin,în aut obuzsau înlif
t,bunat adispoziţ
ieîipoateinfluenţa
st
area despi r
it,i aref
ectulacest
eitransf
ormăr iasupra pr
oprieitale
vi
eţivafiuluitor.

„Reţine:nuexi
stăac t
emi nor
edebunătat
e.
Fiecareastf
eldefaptăgenereazăef
ect
eînlanţ
,
carenusevorsf ârşinic
iodată.
”
ScottAdams( N.1957)
Creatordebenzidesenat e

Iubi rea esteî ntotdeauna sol uţia pent r u toat e pr oblemelet ale
relaţional e.Tunuv eiput eaî mbunăt ăţiniciodatăor elaţiecuaj ut orul
negat i
vităţi
i.De aceea,apl ică Pr
ocesulCr eatorî n caz ulr elaţieipe
care dor eştisă o transfor mişiof eră-icel eil
alteper soanei ubir ea ta
pent r u aoput ea primil ar ândult ău.Apl icăChei lePut eri
iîn caz ul
par ticularalr el
aţii
lort ale.Obser vă toatel ucr ur i
le careî ţipl ac şi
întoar ce-ţispatel
ecel orcar enuî ţ
isuntpepl ac.I magineaz ă-ţicăaio
relaţieper f
ectăpevi braţ
iasupr emăai ubiriişiîncear căsăsi mţiaces t
lucru.Dacăţ isepar edi fici
lsăt esi mţ ibineat uncicând vi nev or
ba
der elaţiat a,iubeştecâtmaimul tcel el
alteper soaneşisi tuaţiidi n
jurult ău şiîncearcăsănu maiobser viaspect elenegat iv
eal er elaţi
ei
tale.

Iubir
eapoat efacemi nuni
!Totcet rebuiesăfacitu estesătesi mţ i
bine,iarnegativit
ateacareîţ
iaf ect
eazăr elaţi
avadispăr eadelasi ne.
Or idecât eoriteconf r
unţicu osi tuaţieneplăcut
ăî n cadrulrel
aţ iei
tale,soluţi
aesteî nt
otdeaunaiubi r
ea!Si tuaţi
asevar ezolvaapoipr in
modal it
ăţipecar elaor aactualănu l epoţ ibănui
,darsevar ezolva
cusi guranţă,atâtti
mpcâtî ţ
iv eipăstras tar
eapozit
ivădespi ri
t.

Mesajul pe care ni l
-au transmis Lao Tz
u, Buddha, li
sus,
Mahomed şial t
efii
nţei
luminat
eaf os
tcâtsepoatedeexpl
ici
tşide
l
impede:iubiţ
i!

— 146—
 — Put
erea —

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

●I ndi
fer
entc uc eper
soanăintriîncont
act
,tuaidealesînt
redouă
extr
eme:fie î
iof er
iiubir
ea ta,fie nu.Ceea c
eîţiva of
erivi
aţaîn
conti
nuar
edepi ndedealegereata.
● Oferă-l
eiubi r
esemeni lortăipri
ngesturil
etal
epl i
nedebunătate,
pri
nspr i
ji
nulpec areli
-lacorzi
,prinrec
unoşt i
nţat
asaupr i
nori
cealte
senti
mentepozitive,iaracestevibraţ
iiî
nalt
esevorî ntoar
ceînviaţ
ata
multi
pli
catesubf ormac i
rcumstanţel
orpozi
tivecar
eî ţ
ivorafec
tatoate
domenii
levieţi
i.
● Cautăîntot
deauna aspect
elepoziti
vedinrel
aţi
at a şiobser
vă-l
e
î
ntr
-omăsurămaimar edec âtpecelenegati
ve.Dacăveiprocedaastf
el,
c
ealal
tăpersoanăvapăreac ăsetransformăsubochiit
ăi.
Purşisi
mplunuosă- ţ
ivinăsăc reziceseînt
âmplă.
● Atuncic
ândî ncer
cisăsc
himbioalt
ăpersoană,c
onvi
nscăşti
ice
est
emaibi nepentruea,sauatunc
icând c
rezicătuaidr
ept
ateşiea
nu,tunuîiof
erii
ubireata!
● La f
el,cr
iti
ca,ac
uzaţii
le,l
amentări
le şisâc
âiel
il
e nu r
epr
ezi
ntă
ac
tedeiubir
efaţădecelel
alt
epersoane!
● Dacă doreşt
isă tec onf
runţicui
post
azel
efer
ici
te al
ecel
orl
alţ
i
oameni
,tr
ebuiesăfiif
eri
cittuînsuţ
i!
● For ţaiubir
iiîţipr
ezi
ntă dif
eri
ţic
onsi
li
eripersonal
iîn domeni
ul
rel
aţii
lor,deghizaţisubfor
maunoroameniobi şnui
ţi,car
eteînvaţ
ăsă
opteziîntot
deaunapent ruiubi
re!
● Tu poţ
iat r
age î
n viaţ
at atotceea c
eî ţipl
ace admir
ând şi
apr
eci
ind si
ncer ac
est
el ucrur
i(c
ali
tăţi
,obiec
te,sit
uaţ
ii)lac ei
lal
ţi
oamenic
aredispundej
adeel e!
● Est
eimposi
bilsăvor
beşt
isausăasc
ulţ
iluc
rur
inegat
iveşisăt
e
— 147—
 — RhondaByr
ne —

si
mţibi
neî
nac
elaşit
imp!
● Viaţ
aîţipr
ezintădifer
itepersoaneşic i
rcumst
anţ e,pent
ruc atusă
lepoţ
ialegepec el
ec ar
eî ţ
iplacşipent rual eputeaevitapec elecare
nu îţ
iplac.Această alegere se face pri
nr eacţ
iil
et ale,dublate de
sent
imentel
etal
e!
● Tu nu poţ
ischimba osi
tuaţi
enegat i
vă atâtti
mp c âtaceastate
deranj
ează.Dimpotri
vă,dacă veicont
inua să reacţ
ionezinegativîn
f
aţa ei, sent
imentel
e tal
e negati
ve vor atrage şi vor mul ti
pli
ca
negati
vit
ateadinvi
aţata.
● Atunc
icândtesimţif
antast
icdebine,f
orţ
ac âmpul
uităumagnetic
cr
eează înjurultău un scut impenet
rabi
l, pe c
are ni
cio vi
braţ
ie
negat
ivănuîlmaipoatest
răpunge.
● Estemultmaiuşorsăî ţ
ischi
mbistareadespir
itdecâtsăînc
erc
i
să schimbi c i
rcumstanţ
ele din l umea exter
ioară. Schi
mbă-ţi
sent
imentel
eşiveischi
mbaast f
elc
irc
umstanţel
eext
eri
oare.
● Cu c
âtdăr uieşt
imaimul tăiubi
reşic
uc âttesi
mţimaibine,cu
at
âtmaiput er
nicşimaidi l
atatdevi
necâmpultăumagnet
ic,at
răgând
î
nviaţ
atat otceeaceiubeşt
i.

— 148—
 — Put
erea —

PUTEREA ŞISTAREA DE SĂNĂTATE

„Adevăraţ
iivindecătoriaibol
ii
suntfor
ţel
enat uraledinlăunt
rulnost
ru.
”
Hippocrat
e( aproximativ460–370Î .Ch.)
Pări
ntel
emedi c
iniiocc
idental
e

Ceî nseamnăsăfiisănăt os?Poat ecrezicăsănăt

ateaînseamnăsă
nu fiibolnav
,darînr eal
it
ateeaî nseamnămul tmaimultdecâtatât
.
Atâtt i
mpcâtt esimţirel
ati
vbi neşinu aipr obl
emedeosebitdegr
ave
desănăt atenuînseamnăcăeş tisănătos.

A fi sănătosî nseamnă să t esi mţ iaşa cum sesi mtcopi iimi ci,a

căr orener giedă peaf arăî n fiecar ezi.Corpurilelorsuntuşoar eşi
flexibile,i armi şcăr i
lel orsuntl i
psi t
edeef ort
.Ar t
iculaţii
lel orsunt
elas ti
ce,mi ntealores t
el impede,i areisesi mtferici
ţişil i
psiţidegr i
ji
şide s tres.Somnull ores t
e pr ofund şisenin,i arat uncicând se
trez escsesi mtper f
ectodi hniţişir egeneraţ
i,depar căs- arnaş teîntr
-
un cor pnou.Copi i
ipr ivesccu ent uziasm şicu pasiunefiecar enouă
zi.Nu v eiput eaî nţelegeceî nseamnăcu adevăr atstareadesănăt ate
decâtdacăv eipr ivicum secompor tăşicum sesi mtcopi i
imi ci.Aşa
te- aisi mţ itşit u cândva,şiaşa ar t rebuisă t e si
mţ ii nclusivî n
pr ezent !

Aces
tl ucru nu este deloc i mposi bi
l,căcif orţ
ai ubiriine pune
tuturor l
a dispoz
iţieor ezervă infinită de energie şide sănătate!
Nimenişini micnu neî mpi edică vreodată sănebucur ăm deacest e
lucruri
.Noiput em av ea cu ajutor uleit oatelucruril
epecar enil e
dor i
m,inclusi
vos tareper f
ect ădesănăt ate,darînaces tscoptr
ebui e
sădeschidem poartapent ruaoput eapr imi!

— 149—
 — RhondaByr
ne —

Tucecr
ezi
?

„Căciomules t
eaşacum cr edeelîninimasa.
”
RegeleSol
omon( aproximati
vSec.X Î.Ch.)
Regebibl
icalIsraelului
,înProver
be23:7
Acestecuvi
ntesuntpl inedeî nţel
epci
une,darl
aceser
efer
ă el
e?
Ceînseamnă„ aşacum cr edeelîninimasa”?

Ceeacecr ez iîninimat aî nseamnăceeacecr ezicăest eadevăr at.

Convi ngerilenu suntal t
ceva decâtgândur ir epetatedef oar t
emul te
ori
,căr oral esuntasoci at esent i
ment eput ernice.As tf
eldegândur i
potfi:„ Obişnui esc să răcesc foarte uşor ”
,„ Am un s tomac f oarte
sensibil”,„Îmies tefoart
e gr eu să slăbesc”,„ Suntal ergicl a cut are
produs” ,„ Cafeaua mă ţ ine treaz.” Toate aces te afirmaţ i
iexpr imă
anumi teconvi ngeri
,nu anumi terealităţi
.Or iceconvi nger er eprezintă
o deciz i
ef ermă,o î nchidere a uşi iur mat ă de ar uncar ea chei i
,un
verdictcarenumail asălocpent rual tedeliber ărisaunegoci eri.Ceea
cecr ez ică es t
eadevăr atc hiareste adevăr atpent rut ine,i ndiferent
dacă r espectiva convingereî ţieste benefică sau î ţiface r ău.Legea
atracţieitr
ansf ormăî ntotdeaunaî nr ealit
ateconvi ngeri
let ale.

Foar t
emul ţioameniau maimul t
econvi ngerinegati
veasociatecu
boala decâtconvingeripozit
ive asociate cu st
area de sănătate.De
alt
fel
,aces tlucru ni
cinu estedemi r
are,datfiind accentulcarese
pune î n mass-medi a şi î
n cul tura noastră pe boal ă. Cu toat
e
progresele medi
cinii
,inci
denţ a boli
lornu f ace decâtsă crească î
n
permanenţ ă,înt
rucâtoameni iaudev enitdinceî ncemait emătoriî
n
faţ
alor .

Cum ar atăbalanţasentimentelort alelegatedes tareadesănăt at

e?
Prevalează senti
ment el
et ale pozi
t i
ve,asoci ate cu ea,înf aţa celor
negat i
ve,asociat
ecu boal a?Eş tiîntr-omăsur ămaimar econvinscă
tev eibucurapet ermenl ungdesănăt ate,saucr ez
iî ninevi
tabi
lit
atea
bolii?În cazulîn careeştiabsolutconvi nscăt rupulsede t
eri
oreaz ă
cu vârstaşicăbol i
lesuntinevitabile,aceas t
aes tevibraţi
apecar eo
— 150—
 — Put
erea —

emiţi,iarl
egea atr
acţieiva f
acetotceîiva s
taîn puter
ipent
ru a-
ţi
confirma convi
ngeril
e,of er
indu-
ţicir
cumstanţe car
eî ţiv
or af
ect
a
star
eadesănăt ate.

„
Căciluc
ruldecar
emăt em vi
nepest
emine,
i
arceeacemăîngrozeşt
ecadeasupramea.”
I
ov3:25

Efect ulpl acebo,bi ne cunoscut î n medi ci

nă,est e celmaibun
exempl u alput eriiconvi ngerilornoas tre.Exper i
ment eleau ar ătatcă
dacă unuigr up deper soaneiseadmi nistrează medi cament eact ive
pentr ut ratarea uneianumi te boli,iaral tuia doarpas ti
le de zahăr
carenu conţ in subs tanţeact iv e,fărăal isespuneî nsă pacienţilor
adevăr ul, cei din gr upul pl acebo obţ in de mul te or ir ezultate
semni ficati
v maibune î nî mbunăt ăţi
rea condi ţ i
eilor,r espectivî n
diminuar ea sau di spariţi
a si mptomel or bol ii. Aceste r ezultate
uimi toar e, obţinut e de fiecar e dat ă î n as tfel de exper iment e,
demons trează put erea i ncredibilă a convi nger il
or noas tre asupr a
organi smul ui
.Ca de obi cei,noipr imim ceea ce î ioferim cor pului
nos t
rupr inconvinger il
eşisent imentelenoas tr
ef oart
eput er ni
ce.

Emoţ iil
epecar el esimţ iafecteaz ăfiecarecel ulăşifiecareor gan al
cor puluit ău.Or idecât eor inut reş t
isent iment epoz iti
ve,tuî ioferi
cor puluiiubi reata,i araces t
aî ţirăspundepr intr-
os taredesănăt ate
mai bună. I nvers, or i de câte or i nutreşti sentiment e negative,
tensiunea t a psihi că si
leşte nerviişicel ulel
e să devi nă tensionate,
echi l
ibrulchi mi c alcor puluisă se schi mbe,vasel e de sânge să se
cont racte,iarr espi r
aţiat a să devi nă super fici
ală,faptcar er educe
vit
al i
tatea or ganelor şicor puluit ău.De f apt ,boala nu î nseamnă
altceva decâto s tare prelungită de di sconf ortalor ganismul uica
urmar eas t
resului,gr i
ji
lorşifricii
.

„Emoţi
il
etal
eî ţ
iafec
teazăfiec
arecelul
ăac or pului
.
Mint
eaşicorpul,saulumeament al
ăşic eafizică,
suntî
nlănţ
uiteşiimposi
bildeseparat.
”
ThomasTutko( N.1931)
— 151—
 — RhondaByr
ne —

Aut
orşipsi
hol
ogspor
tiv

Lumeai
nteri
oar
ăacorpul
uit
ău

Înint
eri
orultău exi
stăoî nt
reagălume!Pent ru aînţel
egeput erea
pecareo aiasupra corpul
uitău,es t
enecesarmaiî ntâisă înţ
elegi
cum funcţi
onează acest Univ
ersi nter
ior
, aflat î
n întregi
me sub
comandata!

Toat e celul ele di n cor pul t ău au un anumi tr ol de j ucat şi

colabor eaz ăîmpr eunăcuuni culscopdea- ţidaţ i
evi aţă.Unel ecel ule
suntl ider eleanumi torr egiunisau or ganepar ti
cul ar eşicont rolează
activit
at ea tut uror cel orlalte celule dinr egi
unea l or,car e poat e fi
inima,cr eierul ,ficatul,r inichiisau pl ămâni i.Cel ulele-şefeal eunui
organ l esupr avegheaz ăpet oat ecel el
alteceluledinor ganulr espect iv,
asigur ând or dinea şiar moni al a nivelulaces tuia,pent r u ca elsă
poat ăf uncţ i
onanor mal .Al t
ecel ulepat ruleazăde- al ungulcel orci rca
100. 000 de ki l
ome tride vase sangui ne di n corpult ău,pent r ua
menţ i
neor dineaşipacea.Or idecât eorisepr oduceundez echi l
ibru,
cum arfioz gâr ieturăpepi ele,aces t
ecelul edau i medi atalar ma,i ar
celemaiapr opiat eechi pedei nt ervenţi
ei ntervi
n şir epar ăţ esutur il
e
avar i
at e.În caz ulz gâr iet
ur ii
,pr i
ma echi pă car ei nt ervine est e cea
care coagul eaz ă sângel e şicar e ar e scopulde a opr ihemor agia.
Urmeaz ăapoial teechi pedei nter venţi
e,car erepar ăţ esutur i
lepi elii
şicelemuscul areaf ectateder ană.

Dacăanumi ţ
ii ntruşicum arfivi r usur ilesaubact er
iil
epăt rundî n
organism,cel ulele memor i
eicopi az ăi medi at t
ipar ulinvadat orilor.
Acesta esteveri
ficatapoiî n banca l ordedat epent ru av edea în ce
măsur ăsepot ri
v eştecu t iparelealtori ntr uşidint r
ecut ,iardacăes t
e
descoperită o as tf
el de si milit
udi ne, cel ulele memor i
ei aler t
eaz ă
imediatechipeledei nt ervenţiespeci fice,car eîiat acă pei nvadat ori.
Dacă nu descoper ă niciosi mili
tudine,cel ulelememor ieideschi d un
dosarnouşii nt
r oducî neldat eleintr uşilor,dupăcar ealerteazăt oate
echipele de apăr are al e organismul ui.Echi pa care are succes î n
— 152—
 — Put
erea —

opri
rea şidist
ruger
ea i
nvadator
iloresteînregi
strată apoidecelul
ele
memor i
eiî n nouldosar.Î
n aces tfel
,dacă i ntruşi
ise întor
c mai
târ
ziu,elevorştii
mediatceechipătrebuiesăal ert
ezeşicareestecel
maipotrivi
tmecanism deapărarealcorpului.

Dacăunadi ncel ulel

ecorpuluiî ncepe( di
ntr-unmot ivsau altul)să
îşimodificecompor tamentul,încetând să mail ucrezepent r
u binele
comuni tăţi
i, cel
ul el
e de paz ă alertează echipele de salvare, care
inter
vin şireparăcel ulaavariată.Î n cazulîn careaceastadi n urmă
are nevoie de o anumi t
ă substanţ ă chimică pentru a fi vi
ndecată,
remediul es t
el uat chi ar di
n f armaci a natur al
ă a cor pului
. Toţi
oameniiau un l abor at
orfarmaceut ic completî ninteri
orull or
,car e
poateproduceor icesubs t
anţănecesar ăpentruvi ndecar
e.

Celulel
eor ganismul uinos t
rulucreazăaşadarî n echipă,24deor e
pe zi
,şapt ez i
le pe săptămână,pe î ntr
eaga durată a vieţ
iinoas tre.
Unicullorscopest edeamenţ ineviaţaşisănătateacor puluinos t
ru.
În medie,noiav em 100 demi idemi li
ardedecel ule,carel ucrează
nonstop pentru a nemenţ ineviaţa!Toateacestecel uleseaflă sub
comanda noas t
ră,ascul tând de gândur il
e,de sent imentele şide
convi
ngerilenoas tr
e.

Celul
elecredt
otceeacecr ez
itu desprecor
pult ău.Elenu îţ
ipun
nicio cl
ipă l
aîndoi
ală gânduri
le,senti
mentele sau convi
nger
ile,pe
carelepercepînt
ocmai.

Spr eexempl u,dacănut reşticonvingereacă:„ Am întotdeaunar ău

deavi onat uncicândcăl ătoresc”
,cel ul
eleper cepaceas tăafirmaţ i
eca
pe o comandă şi t rec de î ndatăl at ranspuner ea în pr acti
că a
instrucţiunilortal
e.Dacăeş t
iconvinscăaiopr oblemăcu gr eutatea,
celulele consideră convi ngerea ta o poruncă şif ac totce les tăî n
put eripentru a-ţimenţ inecondi ţi
asupr aponder al
ă.Dacăt et emică
tepoţ iîmbol năvideoaf ecţiunevirală,celulelepr i
mescmesaj ultăuşi
creeaz ăimedi atsimpt omel ebol i
i.Pescur t,celulel
er ăspund lat oate
comenz il
et ale,aceas ta fii
nd mani eralegi iatracţieide a oper aî n
interiorulcor pul
uit ău.

— 153—
 — RhondaByr
ne —

„Cr
eează-ţ
iimagineaperfec
tăafiec
ăruiorgan,
i
arumbr aboliinutevamaiatingenic
iodată.
”
RobertCol
lier(1885–1950)
Autorapar
ţinândc ur
ent
uluiNouaGândi r
e

Aşadar, deci de-te ce anume î ţidor eştişice anume î ţ

ipl ace.
Celulelet ale suntceimail oialisl ujit
or ipe careîiaişiî ţiascul t
ă
comenz il
ef ără crâcnire.De aceea,t otceea ce gândeş tişice simţ i
devinepent ru corpult ău ol egei muabi lă.Dacădor eştisăt esimţ il
a
felde bine ca pe vr emea când er aicopil,spune- l
e celulelor t
ale:
„Astăzi mă si mt excepţ ional de bi ne”,„ Dispun de f oarte mul t
ă
energie”„Am ov edereper fectă”,„ Potmâncaor icedoresc,păst r
ându-
migr eutat eaopt imă”,„ Dor mî n fiecarenoapt ecaun pr unc.”Tu eşti
conducăt or ulsupr em alr egat uluit ău interi
orşit otceeacegândeş ti
şicesi mţidevi neol egepent ruaces ta.

Put
ereai
nimi
ital
e

„Pri
vindlucruril
edi ntr-
oanumi t
ăperspecti
vă,
omulesteunmi crocosmosalUni ver
sului.
Deac eea,studii
ndc eeaceesteomul,
putem obţi
nei ndici
ir ef
eri
toar
elaUnivers.
”
DavidBohm ( 1917–1992)
Fizi
ciancuantic

Interior
ulcor puluit ău repr
ez i
ntă o hartă perf
ectă a si
stemului
solar şi a Uni versului.I nima ta simbol i
zează soarel
e, respectiv
centrulsistemuluit ău corporal
.Or ganeletalesimboli
zeazăplanetele.
Aşa cum pl ane
tele depind de soare pentr
u a- şipăst
ra echil
ibrulşi
armoni a,organelecor puluităudepi nddei ni
mat apentrua-şipăs t
ra
acestechili
br uşiaceas tăar monie.

Oameniide ştii
nţă de l
aIns t
itut
ulHear t
Mat h di
n Cali
for
nia au
demons
trat că senti
mentele si
ncere de i
ubire,de apreci
ere şide
— 154—
 — Put
erea —

recunoştinţă s ti
mul ează put er nic sistemul i muni tar, ampl ifică
secreţ
iasubs t
anţelorchimi cevit al
e,şii mplicitvital
itateaşivi goar ea
corpului,r educ ni vel
ul hor moni lor stresului, presiunea ar terială
excesi
vă,anxi et
atea şivi novăţia,şiî mbunăt ăţesc mecani smele de
regl
are a gl ucozei în caz ul diabe t
ici
lor.Î n plus, iubi rea creeaz ă
îmbunăt ăţi
rea r it
mul ui car diac ( î
n caz ul exi s t
enţ ei unor
neregularit
ăţi al e acestuia). Cer cetătorii de l a Hear t
Mat h au
demons tratcă i nima ar e un câmp magne ti
c de 5000 de or imai
puternic decâtcelalcr eierul
ui,cu o r ază de câţ i
va me t r
iînj ur ul
corpului.

Alţisavanţiaur ev
oluţionatmodulnos tr
udeaî nţel
egefelulî
ncar e
influenţeazăiubirea starea noastră desănăt
ate,f
ăcând experimente
cu ajutorulapei.Cear ede- afaceapacus tar
eadesănăt ate?Eibine,
cor pulnos t
ru est
eal cătuitîn proporţi
ede70% din apă!Îninteri
orul
craniului,apaat i
ngeunpr ocentajde80%!

— 155—
 — RhondaByr
ne —

Cer ce t
ători
idin Rusi a,Japoni a,Eur opa şidi n Statele Uni t
e au
descoper itcăprin expuner eaapeiî nfaţaunorcuvi nteşisent imente
pozit
ivecum arfi i ubirea şirecunoş ti
nţ a,aces tl ucru nu numaică
amplifică nivel
ulener ge t
ic alapei ,dar î nsăşis truct
ur a chimică a
acesteia se modi fică în sensul unei mai mar i armoni i
. Cu cât
senti
ment elepozi
tivelacar ees teexpusăapasuntmaiel evateşimai
nobil
e,cu at âtmaif rumoaseşimaiar moni oasedevi n cri
stalelede
apăat uncicândaceas taes teînghe ţ
ată.I nvers,atuncicândapaes t
e
expusăunoremoţ iinegat ive,cum arfi ur a,ni vel
ulener geti
calapei
sereduce,i arîns tructuraeichi mi căinter vi
nschi mbăr ihaot i
ce,care
odistor si
onează.

Dacăemoţ ii
leumanepotschi mbas t
ructuraapei,îţipoţ
iimagi na
cu uşur i
nţă ce efect
e produc el
e asupras t
ăriital
e de sănătate!Îţi
reamintescîn aceas t
ădirecţi
ecăcel ul
elecorpuluitău suntalcătuit
e
în cea maimar e part
e din apă!El e conţi
n această apă şisunt
înconjurat
eînî ntregimedeea.

Îţipoţii
magi naimpactuliubi
riişialrecunoşt
inţ
eiasupr acor
pul ui
tău?Îţipoţii
magi naputereaacestordouăsent i
mentepoz i
tiv
edea- ţi
rest
abilist
area desănăt ate?Or idecâteor isimţios t
aredei ubire,
aceasta modifică şiarmonizeaz
ăs t
ructura chi
mică a apeidin cele
100.000demi liardedecelul
ealecor pul
uitău!

Cum tr
ebuiefol
osi
tă put
erea i
ubi
rii pent
ru a avea o
sănăt
ateperf
ect
ă

„Ac
oloundeiubireaest
emaximă,
mir
acol
elesuntîntot
deaunaposibi
le.
”
Wil
laCather(1873–1947)
Romanci
eră,l
aureatăapr emi
uluiPul
itzer

Dacă dor
eşt
isă î
ţiî
mbunăt
ăţeş
tis
tar
ea desănăt
ate,adi
că să t
e
— 156—
 — Put
erea —

bucur idesănăt atea pecar eoi ubeş ti

,t rebuiemaiî ntâidet oat esă
oferii ubi re! Dacă eş ti bolnav sau pr edispus căt re boal ă, emi t
e
gândur işisent iment e poz i
tivel egat e de s tarea de sănăt ate,căci
numaii ubi rea poat erestaur a armoni al a nivelulor gani smul ui .Est e
imposi bilsăemi ţigândur işisent i
ment enegat ivel egatedeboal ă,şiî n
acelaşit impsăt evi ndeci .Dacăî ţiur ăş tiboal asau t et emideea,t u
emi ţiaut omatvi braţi
inegat ive,iarboal at a nu seva put ea vi ndeca
niciodat ă pedepl i
n.Inv ers,at uncicând gândur i
leşir esent i
ment el
e
taler eflectă ceea ce î ţ
ipl ace,ceea ce i ubeştişiceea ce apr eciezi,
celulelet al e pr i
mesc mesaj ult ău de ar moni e şir eacţioneaz ă pr i
n
restaur area s tăriitale de sănăt ate. Pe scur t, oride cât e or it e
gândeş t
il a ceea ce nu- ţ
i place ( sus ţinându- ţi gândur i
le pr i
n
sent iment elet al
e),ni velulde vi talitate alcel ulelor tal e scade!Nu
cont eazădacăgândur il
et alenu au ni mi cde- af acecu cor pulsau cu
starea de sănăt at e;dacă emi ţio vi braţ i
e negat i
vă pe un subi ect
oarecar e,t uî ţ
ir educisi ngurvi talitatea cel ulară.Î n schi mb,at unci
cândt eumpl idei ubirepent ruci nevasauceva,chi ardacăes tev or ba
deo si mpl ăz iînsorită,deocasă nouă,deopr omovar esau deun
prieten,cor pult ăuseî ncarcăi medi atcuvi tali
tate.

Aşa cum spuneam,r ecunoş tinţ

a este celmaimar e mul t
ipli
cator
dintretoate.Deaceea,mul ţumeşt eîn fiecar
ez ipentru sănătatea de
caret ebucur i
.St ar
ea desănăt atenu poat efi cumpăr at
ă nicichiar
cut oţibaniidi
nl ume,căciear eprezint
ăundaralvi eţi
i.Deaceea,fii
recunoscător pentru sănătatea de car et e bucur i,maimul tdecât
pent r
uor i
cealtceva!Aceastaes teceamaibunăasi guraredesănăt ate
pe car e o poţiachizi
ţiona vreodat ă,căcir ecunoş t
inţa garantează
automats tareadesănăt ate!

Nu-imaicăut a nod în papur ă corpuluitău,cifiir ecunoscător

pentru el
,exactaşa cum es t
e.Or ide câte oriait endinţa să t e
gândeştil
aanumi teaspectecor poralecareîţidispl
ac,ami nteşt
e-ţică
apa dininter
iorulcelulel
ort alereceptează ceea ce si
mţ i
.Maibi ne
spunemul ţumescpent r
ut oateaspect elecareîţipl
acl acorpult ău şi
ignoră-
lepecelel
alt
e.

— 157—
 — RhondaByr
ne —

„I
ubireagenereazăî
ntotdeaunaşimaimul
tăi
ubi
re.
”
Sf
ânt aTerez
adi nAvil
a( 1515–1582)
Călugări
ţă,misti
căşiscrii
toar
e

Înainte de a consuma un ali

ment sau de a bea apă,pr i
veşt
e
ali
ment ulsau apa cu iubi
re şicu recunoşt
inţ
ă.Urmăr eş
te să nu
vorbeş
tiniciodat
ădel ucr
urinegat
iveatuncicândmănânci.

Binecuvânt ează mâncar ea pe care o consumi , căciaces t gest

simbol i
z eazăi ubirea şi recunoştinţ
a pent ru hr ana pr i
mi t
ă. Pr i
n
binecuvânt areaei ,tuîischi mbipracticstructurachimi că,şiimpl i
cit
efectel
eeiasupr a apeidin organismult ău.Bi necuvânt ar
ea apeicu
iubire şicu r ecunoş t
inţă are un ef ect si
mi l
ar.Sent imentelet ale
poz i
tiv
epotschi mba s tructura chimică a apeidin oricealiment.De
aceea,f oloseşte-tedeput erealor.

Fol
oseşte-
te de puterea i
ubiri
işia r ecunoş t
inţeiinclusiv atunci
când primeştiun tratamentmedi cament os.Dacăî ţipoţiimagi nacă
tesimţibine,tupoţ isimţief
ect
ivacestlucr u,şiastf
elîţipoţirestabil
i
stareadesănăt at
e.Pescur t
,dacădor eşt
isăt evindeci,totcet rebuie
să facieste să emiţigândur işisent i
ment e pli
ne de i ubir
eî nt
r-o
proporţi
emaimar ede50%.Es tesufici
entcaaces tpr ocentsăfiede
51% pent r
uaî ncli
nabal anţaînsensulvi ndecări
ideboal ă.

Or ide cât e or iîţ ifacini şte anal i

z e medicale,fie gener ale,fie
speci fice,cum arfiv erificareat ensi uni i
,uncont rollaoc hi,estefoarte
impor tantsă ur măr eştisă aio s tare de spiritpoz iti
vă î nt i
mpul
analiz elor,dacădor eş ticar ezultat ulsăfiecâtmaibun pent rut i
ne.
Legea at racţi
eif ace ca r ezultatulunoranal ize medi cale să urmez e
stareat adespi ritat uncicând l e-aif ăcut.Deaceea,dacădor eştisă
obţiir ez ul
tatulpoz itivpecar eţ i-ldor eşti,esteabsol utnecesarsăî ţ
i
cultivio s tare de spi ritpoz i
tivă at uncicând î ţifacianal iz
ele.Aşa
funcţ ioneaz ăviaţaî nt oat edomeni ile.Eanusepe t
recepurşisi mplu.
Rezul t atulor i
căreisi t
uaţ i
idi n vi aţat a depi nde de f r
ecv enţat a de
vibraţ ie, respectând as tf
el înt ocmai l egea atracţiei! Aşadar , dacă
doreş tisă obţ iir ez
ul tatecâtmaibunel a anali
zelemedi calefăcute,

— 158—
 — Put
erea —

imaginează-ţ
ică aiobţ inut deja aces
ter ezul
tat
e şică el e sunt
poziti
ve.Teoretic,aces t
er ez
ul t
ate potfi bune sau r
ele,dar dacă
doreştica ele să fie bune,trebuie să t
e sit
uezipe o f
recvenţă de
vibraţ
iepozit
ivă.

„Posi
bil
it
ăţi
leşimi
racol
eleînseamnăacel
aşil
ucr
u.”
Prenti
ceMul f
ord(
1834–1891)
Autoraparţ
inândcur
entuluiNouaGândir
e

I
magi neaz ă- ţ
işisimtecăt ebucur ideos taredesănăt ateperfectă.
Dacădor eştisăî ţiîmbunăt ăţeştivederea,gândeş te-t
ecu i ubirelao
vedereper fectăşii magi
neaz ă-ţicădi spuidej adeea.Î n modsi milar,
gândeş te-
tecui ubir
elaunauzper f
ectşiimagi nează-ţicădi spuidej a
deel .Gândeş te-tecuiubirelaogr eutatecorporalăopt i
mă,l auncor p
perfectsau l a un or gan sănăt os,şii maginează-ţică dispuidej a de
acestea.Fi ir ecunoscătorpent ru ele!Corpult ău este dispus să îţi
îndeplineascăor i
cedori
nţ ă,darnumaidacăoî ncarcicu iubireşicu
recunoş ti
nţă.

Cunoscot ânără căr

eia is- a spuscă suf eră deoboal ă deinimă
foart
er ar
ă.Înacelmoment ,întreguleiuni v
er slăunt r
ics-aprăbuşit.
Deşipânăat uncisesimţiseper fect,dintr-
odat ăaî nceputsăsesi mtă
slabă şifr
agil
ă.În urma di agnos t
icului,ea a începutsă îşivadă în
negruî nt
regulvii
tor
,fii
ndconvi nsăcănu vamaiput eaduceovi aţ
ă
sănătoasăşinor mal
ă.Celmair ău îipăreapent ru celedouăf e
tiţ
eale
ei,careaveau sărămânăf ărămamă.Di nfericir
e,femei as-adecissă
facătotceîistăt
eaînput eripent rua- şivi
ndecaboal a.

Î
ncepând di n acelmoment ,ea a r efuzatsă maicul tive vr
eodată
gândur il egate de ini
ma eişubr edă.Şi -a pus în fiecarez imâna
dr eaptăpei nimăşişi -aimaginat-osănăt oasăşiputer nică.Î nfiecar
e
dimi neaţă,când se t rez
ea, î
şiî ncepea z i
ua mul ţ
umi nd plină de
recunoş ti
nţ ă pentruinima eiput ernică.A începutsă î şiimagi nez
e
frecventoscenăî n caremediciicardiologiîispuneau căs- avindecat
compl et.A f ăcutt oat
e acest
el ucruriz il
nic,timp de pat rul unila
rând.La ur măt orulcont r
olpe car e şil-afăcut,medi ciiau r ămas

— 159—
 — RhondaByr
ne —

ului
ţi:or
icât
etest
ei -
au f
ăcut
,acest
eaau i
ndi
catos
tar
edesănăt
ate
perf
ectăainimi
isale.

Aceastăf emeie a apli

catî n mod cor ectlegea at
racţieisau legea
iubiri
i. Ea nu s- a gânditî n per manenţ ăla diagnos ti
cul primit,
încărcându- şicâmpulmagne t
icper sonalcu sentimentenegat i
ve,cia
optatpent ru asegândipl inădei ubi r
el aoi nimăsănăt oasă,pecar e
legeaat r
acţ i
eii-aşioferi
t-o.Dacăsuf erideoboal ă,pr ocedeazăl afel
caşiea:nu- ţiasuma boal apr in gândur il
eşipr i
n sent i
ment el
et ale
negative.Nu î ţiurîşinu-ţide testaboala,căciaces tlucr uînseamnă
săî ţ
ipr oiectezinegat
ivi
tateaasupr aei.Maibi negândeş te-t
epl i
n de
iubirela sănăt ateîn gener al
,l a sănătatea taîn particular,şiapoi
asumă- ţiaceas tăstar
edesănăt at
e.

„Fereşte-
tesăî ţ
ifoc ali
zezimi nt
eaasupraboli
i.
Gândeşt e-t
elaput er eşilavital
itat
e,
şiastfelleveiatragec ătretine.
Gândeşt e-t
elasănăt ate,şiastf
elteveibucur
adeea.
”
PrenticeMul for
d( 1834–1891)
Autorapar ţi
nândc urentuluiNouaGândi r
e

Oridecât eor isimţ ios taredei ubi repent rus tareat adesănăt at
e,
forţaiubiriielimi nănegat ivit
ateadi ncor pult ău!Dacăî ţivinegr eusă
te simţ i bine at unci când t e gândeş til a s t
ar ea de sănăt ate,
focali
zează-ţii ubi r
ea asupr a altoraspect e.Î nconj oară-tecu t otceea
ce-ţiplaceşif oloseşte-tedeaces tel ucruripent ru at esi mţ icâtmai
bine cu put inţ ă.Fol oseşte- t
e de or i
ce pretextdi nl umea ext erioar ă
pent r
u a- ţ
icul ti
va s tarea dei ubi re.Ui t
ă-tel a fil
mel ecar et ef acsă
râzişisăt esi mţ ibine,nu l acelecar etedepr imă,car et eî ntristează
saucar et efacsăt esi mţit ensionat .Ascultămel odiicar eter elaxeaz ă
şipecar eleiubeş ti
.Roagă- ţ
ipr iet
eni isăîţispunăbancur isau săî ţi
pov es
teascădi ferit
emoment eamuz antedi n viaţ
al or.Pescur t,f ătot
ceea ce îţipl ace,căcit u cunoş t
icelmaibi ne lucr ur i
le pe car el e
preferi şi car et ef ac f erici
t.Î nconj oară-te cu aces t
el ucr ur i şi
ur măreştesăt esi mţ icâtmaibi necu put inţă.Nu ui tasăt efoloseş ti
inclusivdePr ocesulCr eat or.AplicăChei l
ePut erii.Ami nteşte-ţicănu

— 160—
 — Put
erea —

t
rebui
edecâtsătrecipr
agulcelor51% di
n gânduri
leşisent
iment
ele
t
alepl
inedeiubi
repentruatrecedelaboalălasănătat
e!

Dacădor eşt
isăaj uţioaltăpersoanăcarees t
ebol navă,foloseş
t e-
t e
deProcesulCr eatorşiimaginează-ţ
icăper soanar espectivăsesi mt e
maibine.Deşil egeaat r
acţ
ieiseaplicăl
ani velindividual,depinzând
devibr
aţii
lepecar eleemit
eper soanaîn cauz ă,tu opoţ iajutasăî şi
ri
dicepropriafrecvenţădevibraţi
eşisăîşir estabil
eascăas tfelstarea
desănătate.

Frumuseţ
ea senaşt
edi
niubi
re

„Atuncicândiubir
easeampl i
fic
ăînti
ne,
fr
umuseţ easeampl i
fic
ăl arândulei
.
Căc ii
ubireanuestealtcevadecâtf
rumuseţ
easuflet
ului
.”
SfântulAugustindinHi ppo(354–430)
TeologşiEpisc
op

La baza ori
căreiforme de f r
umuseţ estăiubirea.Ţi eîţis t
ăla
dispozi
ţieof rumuseţe nelimitată.Din păcat
e,mar ea majorit
atea
oameni l
orîşicrit
icătrupulşiî igăsescdif
eri
tedefecteîntr-
omăsur ă
maimar edecâtîlapreciază.Dacăî ţiv
eicăutadefectelepersonaleşi
dacă tev eisimţ ineferi
cit di
n cauz alor nu veiat rage nici
odată
fr
umuseţ ea în vi
aţat a!Dimpot ri
vă,nu veiatrage decâtmaimul te
defect
eşimaimul tăneferi
cire.

La or a actuală,i ndus tr i
af rumuse ţi
ia at ins o cif
ră ur i
aşă de
af aceri, generând pr ofit
ur ii ncredibile. Î
n r eali
tate, noi avem l a
di spoz iţ
ieosur săi nfinitădef rumuseţ e,din careneput em hr ăniî n
fiecar esecundă,cu osi ngur ăcondi ţie:sănemani f
estăm iubirea!Cu
câtv eifimaif ericit
,cu at âtmaif rumosv eiarăta.Cear căneleî ţivor
di spăr ea,piel
eaţ isevane t ezişivaî ncepesăs tr
ălucească,păr ulţ ise
va î ngr oşa şiva devenimaiput erni c,ochiităiv orcăpăt a un l uciu
speci fic,iarculoareal orsevai ntensifica.Darmaipr esusdeor ice,vei
— 161—
 — RhondaByr
ne —

const
atacăoameni
isuntatraşicăt
retineor
iundet
e-aiduce.Aceas
ta
est
epoateceamaibunădovadăcăf rumuseţ
easenaştediniubi
re.

Vârst
ataest
evârst
apecar
eosi
mţi

Textele di
nv echime afir
mă că au exi statepociî n care oamenii
trăiau sut eşisut edeani .Patriarhiidin Bi bl
ie(epoca l
uiAdam)au
trăitpână l a vârstede800–900 deani ,iarîn alt
eepociau exi st
at
oamenicar e au trăitpână la 500–600 de ani .În acele vremuri,
longevitatea era considerată firească şi naturală. Ce anume s- a
schimbatî ntretimp?Convi ngerileoameni lor!Înlocsăcr eadăcăpot
trăisut eşisut edeani ,oameni işi-au schimbatconvi nger
iledelao
gener aţi
el a alt
a şiau începutsă cr eadă că nu maipott răidecât
câtevaz ecideani .

Noiam moş t
enitaces t
e convingerial
e uneisper anţereduse de
vi
aţă.Acesteconvinger
ine- au f
ostinocul
ateîncădel anaş ter
eşiau
devenitunacuînsăşiur z
ealami nţi
işisufle
tul
uinos t
ru.Am aj unssă
ne programăm astfelcorpulîncă de la cea maifragedă vârstă să
tr
ăiască numaiun anumi tintervalde timp,iar corpulnos tr
u ne
ascult
ăî nt
ocmai.

„Nuexi st
ăni ci
unel ementbi ologi
ccaresăi ndic
e
inevitabil
itat
eamor ţi
i.Acestlucruîmisuger eazăcă
moar teanuest edelocunf enomeni nevit
abi l
şicănuvamait r
ecemul tti
mppânăc ând
biologiivordesc opericaresuntf act
oriiexteri
ori
carenef acsăî mbăt râni
m şisămur im.”
Richar dFeynman( 1918–1988)
Fizici
anc uanti
c,laureatalpr emiuluiNobel

Dacă îţistăîn puter

i,nu î
ţimaii mpuneni ciolimit
ă vie
ţii
.Es te
sufici
entca un si
ngurom să depăşească aş
teptări
legeneralelegate
de speranţa de vi aţă pent
ru a schi mba convi ngeri
le întregi
i
— 162—
 — Put
erea —

umani tăţi
.Cei l
alţioameniîlvor ur
ma unuldupă al tul,căcieste
sufici
entcaun si ngurom sădepăşeascăcu mul
tsperanţ amediede
vi
aţ ă pentru ca al
ţioamenisă cr
eadă că potf
ace acelaşil
ucru şi
chiarsăî lf
acă.

Dacă eş ti convins şi si mţi că pr ocesul de îmbăt r

âni re şi de
deteri
orare fizi
că es te inevitabil
, aces ta chiar devine i nevitabil
.
Celulel
e,organeleşicor pult ău în ansambl ulluiascultăî ntrut otul
de convingeri
le şide sent iment el
et ale.De aceea,si mte-tet ânărşi
opreşteprocesuldeî mbăt râni r
e.Gândeşt e-t
ecăaces tprocesnu es te
decâto convi ngere asumat ă şiun pr ogr am pe care il-aiinocul at
corpuluitău.Tu poţ ischi mba aces tpr ogram oricând doreşt i
,pr in
schimbareaconvi ngeril
ort ale!

Cum pot fi schi mbat e aceste convingeri

? Simpl u: pr i
ni ubire!
Convingeri
l enegati
ve,cum arficelel egatedelimitări
leper sonale,de
îmbătrânir
esau deboal ă nu au ni micde- afacecu i ubirea.Atunci
când te si
mţ ibine şicând emanii ubire,înalta vi
braţie a acestei
a
diz
olvă orice negati
vit
ate,inclusi
v convingeril
e negative care nu îţi
suntdeni ciunfolos.

„Adevăratulel i
xiralvi eţiiest
ei ubir
ea
careser evarsăasupr atuturor.
Acestaestei zvorullongevi tăţ
iifizi
ce.
Procesuldeî mbăt râni r
eest eîntotdeauna
provocatdel ipsaac esteiiubi
ri.
”
JosiahGi lbertHol land( 1819–1881)
Autor

I
ubi
reaest
esi
noni
măcuadevărul

Pe vremea când er aicopil

,te simţeaiflexi
bilşiel asti
ct ocmai
pentru cănu aveaiat âtdemul teconvinger
inegat i
velegatedevi aţ
ă.
Pemăsur ăceaiavansatî n vârst
ă,t uţi-
aiasumatşiaiaccept atdin
ce în ce maimul t
e convingerişisent i
ment elegate de propri
at a
li
mi t
areşinegativi
tate,car
et e-
auf ăcutsădeviimair i
gidşimaipuţ in
— 163—
 — RhondaByr
ne —

flexi
bil.O as
tfelde vi
aţă nu es
te del
oc ext
raor
dinar
ă;es
te doaro
banal ăvi
aţăli
mitat
ă.

Cu câti ubeş t
imaimul t,cu atâtmaimar e devi
ne capacitat
ea
i
ubiriitale de a diz
olva negati
vit
atea di
n corpulşidi n mintea ta.
Acestlucru seîntâmpl ăoridecâteoritesimţif
eri
cit,recunoscăt
orşi
bucuros,şies t
ef oarte uşordesi mţi
t!Un om ferici
tsesi mte uşor,
i
nvincibi
l,„Î
nalnouăl eacer”!

Dacăv eiîncepesăemi ţidin ceîn cemaimul tvibraţi

aiubi r
ii,vei
cons tatacăt r upult ău începesăseschi mbe.Mâncar eavacăpăt aun
gus tmaibun,cul or i
lev or devenimais trăl
ucit
oar e,sune t
ele mai
clare,aluni ţ
eleşicel elalt
esemnedepecor pultău v oraveatendi nţa
să cadă şisă di spar ă,i artrupult ău va devenidi n ce în ce mai
flexi
bil.Dacăv eiexper imentaaces t
emi racolelani v
elulcorpuluit ău,
nuv eimaiav eani ci
oî ndoial
ăcăi ubireaesteadev ăratasursăas tări
i
desănăt ate!

I
ubi
reast
ălabazaori
căruimi
racol

Mi
racolel
enu suntaltceva decâtf
orţaiubiri
iîn acţ
iune.Eleapar
atuncicând ne îndepărtăm de negat i
vit
ate şicând ne focali
zăm
asupraiubirii
.Chiardacă aif ostun pesi
mistîntr
eaga ta vi
aţă,nu
esteni
ciodatăpreatâr
ziusăî ţ
ischimbis t
areadespirit
.

Cunoscpecinevacareobi şnuiasăsedescriecuseni
nătat
ecafiind
un pesimis
t.Cândapr i
mi tv es
teacăsoţiasaaş t
eptaalt
reil
eacopil,
elnus- apututgândilaaltcevadecâtlaimpactulnegat
ivpecareîlva
aveacopil
ulasupravieţi
lorlor.Dinpăcate,elnus-agândi
tniciocl
ipă
laimpactulpecareîlvorav eagânduril
eşisent i
mentel
esalenegati
ve
asupravieţi
isal
e.

La j
umătat
ea sar
cini
i,soţi
a sa a t
rebuitinternatăla spi
tal
,iar
medi
ciii-
au f
ăcuto operaţ
iepentru a ext
rage f
ătul.Tr
eispeciali
şti
— 164—
 — Put
erea —

dif
eri
ţiau decl
ar atcădupănumai23desăpt ămânideges taţi
e,făt
ul
nu avea ni
cio şansă desupravi
eţui
re.Bărbat
uldecar ev orbescs-a
simţi
tî ngenuncheat . Cu t
oate gânduri
le sale negat
ive, nu î şi
imaginasenici
odat ăcăarputeapier
deuncopi l
.

După oper aţie,ela f ostdus lai ncubator pentru a ise ar ăta

copilul.Er acelmaimi cfătpecar eîlvăzusevreodată.Aveanumai25
de cent ime t
rilungi me şio gr eutat
e de 340 de gr ame.Per sonalul
medi cal a î ncer cat să pună î n funcţiune plămânii copilul
ui cu
ajutorulunuisi s tem dev ent
il
aţi
e,darpul sulaces t
uiascădear apid.
Medi ci
ii -au repe tattatăluică nu maiput eau face ni
mi c.Atunci,
bărbat ula s t
rigat î n sinea sa:„Te rog!!
” Exact în acelmoment ,
plămâni i copilul ui au î nceput să funcţi
oneze, iar pulsul său a
crescut .

Au trecutas tf
elmaimul t
ez i
le.Toţimediciidi
nspi t
alau continuat
sădecl arecămi cuţulnu vasupr avi
eţui,darbărbatulcareaf ostun
pesimistt oatăviaţaaî nceputsăî şiimaginez
ecum arfidacăfiulsău
ar supr avieţ
ui .În fiecare searăî naint
e de culcar
e,elî şiimagi na
lumi nai ubir
iis t
răl
uci nddeasupr acopilul
uisău.Di mineaţa,cândse
trezea,îimul ţumeal uiDumnez eupent r
ucăfiulsăuasupr avi
eţuit
.

Cu fiecarenouăz icopil
ulacont i
nuatsăf acăprogrese,depăşi
nd
toateobs tacol
eledin cal
ea sa.După patrul unipe t
recutelaterapie
intensi
vă,ceidoisoţ işi-
au pututluaacasăcopi l
ulcăruiamedi ci
iîi
acordaser ăzer
ol asutăşansedesupr avi
eţuire.
Aşacum spuneam,l abazaoricăr
uimi racolstăiubir
ea.

— 165—
 — RhondaByr
ne —

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

● Corpulr
eacţionează înfuncţi
edec onvingeril
eşidesenti
mentel
e
talecele maiintense.Vi braţ
ia acest
ora saturează fiec
arec
elul
ă şi
fiec
areorganalcor pul
uitău.
● Tu eşt
iconducător
ulsupr em alr egatuluitău i
nter
ior,iarcel
ulele
t
alesuntsupuşiit
ăiceimail oi
ali,careteslujescnecondiţ
ionat.
Totceeacegândeştişiceeac esimţ idevinelegeaimuabi l
ăaac estui
r
egat–legeadec areascul
tăc orpultău.
● Oride câte orit
e gândeştil
ac eea ce nu-
ţiplace(dublându-ţi
gânduri
lec uemoţ i
inegati
vecaract
eristi
ce)
,forţavit
ală acelul
elortal
e
scade!Oridec âteorit
egândeşticuiubirelaceva–poat efivorbadeo
simplăziînsor
ită,deoc asănouă,deopr omovaresaudeunpr i
eten–
corpult
ăudebor deazădevital
it
ate.
● Recunoşti
nţa este mar
ele mul
ti
pli
cat
or natur
al. De ac
eea,
mulţ
umeşt
ezilni
cpentrusănăt
ateadec
aretebuc
uri.
● Spune un mul
ţumesc si
ncerpentr
ut oat
e aspect
elelegat
e de
c
orpult
ăucareîţ
ipl
acşiignor
ăaspect
elecar
enuî ţ
iplaclael
.
● Dac ă dor
eştisă î
ţiî
mbunătăţeşt
istarea desănăt at
e,aigr i
jăca
gânduri
le tale pli
ne de iubir
e f aţ
ă de st area de sănăt ate să
depăşească proc
entulde 51% di nt ot
alulgândur i
lor t
ale.Trecer
ea
acest
ui prag procent
ual echi
valează cu trecerea de la boală la
sănătat
e.
● Dac ătec onf
runţicuoboală,fătotceî
ţistăînputeripentruanu
ţi
-o asuma prin gânduril
e şipri
n senti
menteletale.Gândeşte-t
et ot
ti
mpull a sănătat
eîn general
,la pr
opriata sănătateî
n parti
cular,şi
asumă- ţ
iaceastăcondiţ
ie.
● Gândeşte-
tecuiubir
el aogreut
ateideală,l
aunc orpperfec
t,lao
sănătat
edesăvârşi
tăaor ganel
ortal
e.Imaginează-
ţic
ădi spuidejade
acest
elucr
urişisi
mte-t
erecunoscăt
orpentruacestl
ucru.
● Dac
ăeşticonvi
nsc ăorganismulsevadeter
ior
ac uvârst
a,tuemiţ
i
ac
eastăconvi
ngere,iarlegea atr
acţ
ieicr
eează ci
rcumst
anţelecar
eo
— 166—
 — Put
erea —

c
onfir
mă.
● Si
mte-
tet
ânăr
.Ur
măr
eşt
esănuî
ţimaisi
mţivâr
star
eal
ă.
● Cult
ivă i
ubirea şir
ecunoşt
inţ
a,i
arc
orpult
ău se va t
ransf
orma
aşacum î
ţidoreşt
i.

— 167—
 — RhondaByr
ne —

PUTEREA ŞITU

„Puter
eadeafif eri
cit,deaaveapar tenumaidelucr
uribune
şidetotceavem nevoi eînviaţăseaflăî
nfiec
aredi
ntrenoi
.
Aceastăput
ereinteri
oar ăesteneli
mit
ată.
”
RobertColl
ier(1885–1950)
Autoraparţ
inândc urentuluiNouaGândire

Totceea ce exi st
ă ar e o anumi tăf recvenţ ă de vibr aţi
e.Absol ut
totul!Fi ecarecuvântar eo as tf
eldef recvenţă,fiecar esune t
,fiecare
culoar e, fiecare copac, fiecar e ani mal , fiecar e pl antă, fiecare
subs tanţ ă miner ală şifiecareobi ectmat erial.Or icealimentşior ice
li
chid ar e o anumi t
ăf recv enţă de vibraţie.De asemenea,or ice l
oc,
orice or aş şior i
ce ţară.El ement ele nat urii:aer ul,f ocul,apa şi
pământ ul ,au as tf
elde f recvenţe de vi braţie.St area de sănăt ate,
bolil
e,abundenţ a,sărăcia,succesulşieşecul–t oateau f r
ecvenţede
vibraţie speci fice. Or ice ev eniment , or i
ce si tuaţie şi or ice
circums tanţă ar e o anumi tăfrecvenţ ă de vibraţie.Chi arşinumel e
tău ar e o as t
felde f recv enţă.Darnumel er ealalf r
ecvenţ eitale de
vibraţiees teceea cesi mţ i
!Sent iment elet aleatragî n viaţatat oate
celelaltecircumst anţe,peaceeaşif recvenţăcaşiel e.

Spreexempl u,dacă t esi mţ iferici

tmaimul tă vreme,tu atragiî n
viaţataper soane,ci rcumst anţ eşiev eniment eferici
te.Dacăt esi mţi
stresatmaimul t
ăvr eme,t u at ragiînvi aţ
at apersoane,circumst anţe
şi evenimentes tresante, car eî ţi ampl i
fică starea de spirit. Cu
siguranţă aicons t
at ataces tl ucr u atuncicând t egr ăbeaidin cauz ă
că teaflaiînî ntârziere.Gr abeiî icorespundeun sent i
mentnegat i
v.
De aceea,at uncicând t e grăbeş timait are din cauză că te afliîn
întârzi
eretotulpar esăconcur ezepent ru at eîntâr z
iaşimait ar e.În
caleîţiaparcelemaibi zareobs tacolecu uni culscopdeat eînt ârzi
a.
Aşaf uncţi
oneaz ălegeaat r
acţ i
ei .

— 168—
 — Put
erea —

Î
nţelegiacum câtdei mpor tantes t
esăt esimţ ibineî naintedea-ţi
începepr opriu-zisz iua?Dacănu î ţifaciti
mpdi mi neaţal aprimaoră
pentru a- ţ
icul t iva o star e de spiritpoz i
tivă,es te posibilca zi
ua
respectivăsănuî ţioferepr eamul temot ivedebucur ie.
Atuncicând ţ iseî nt
âmpl ă un ev enimentnepl ăcutes t
emul tmai
greu săî lmodi fici,întrucâtt eaflidejaî nfaţ alui,aşacănu aicum
sănucr eziînel !Deaceea,es temul tmaibi nesăî ţicultividinti
mpo
staredespi r
itpoz iti
vă as tf
elîncâtun as tf
eldeeveni mentsă nu se
producă del oc. Tu poţ i schimba or i
ce aspect di n vi aţat a pri
n
schimbar easent iment el
ort ale,daraces tpr oceses teinfinitmaiuşor
atuncicândt otceeaceţ iseînt âmplăes tebunşif rumos!

Pri
veşt
efil
mulvi
eţi
ital
e

Viaţa estef ermecat ă!În fiecar ez iţiseî nt âmpl ă o sumedeni ede

lucr ur
imi nunat e,darpent rual esesizat rebui esăl epr iveştilaf elde
concent ratcaat uncicândt eui ţ
il aun fil
m.Dacăt eui ţilaunfil m şi
îţilaşiatenţiasăfiedi strasădeun t elef
on or idacăador mi,tur atezi
ceea ce se î ntâmpl ăî n cont i
nuar e.La felse pe trec lucr ur i
le şicu
filmul vieţiit ale, care se der ulează în per manenţ ă pe ecr anul
moment uluipr ezent
.Dacăeş tipej umăt ateador mitşinueş t
iatentl a
ceea ceseî ntâmpl ăînf aţ ata,t ur i
ştisă r atezimesaj elepecar el e
pr i
meş tişisi ncr oni
cităţi
lecar esepe trecî n viaţat a,v orbindu- ţiîn
per manenţ ă,căl ăuzindu-teşidi recţi
onându- te!
Viaţa comuni că cu t ine! Ea î ţiv orbeş te! Î
n vi aţ ă nu exi s t
ă
accident e sau coi ncidenţe.Fi ecar ez iar e pr opria eif recvenţă de
vibraţieşitotceeaceţ iseî ntâmpl ăareaceeaşif recvenţ ăcaşit ineî n
moment ulr espect iv
.Totceea ce v eziî nf aţat a – fiecar e culoar e,
fiecare semn,fiecar e persoană şifiecar e obi ect– totceea ce auz i,
toate circumst anţel
e şit oate ev eniment ele careţ ise î nt âmpl ăî n
moment ulpr ez entvibreazăpeaceeaşif recvenţ ăcaşit ine.

„
Aceast
ăc onexiuneesteatâtdeului
toar
eîncâtpar
e
c
ăînsuşiCreatorulaconceputreţ
eauaelec
tri
că
— 169—
 — RhondaByr
ne —

aac esteiplanete.”
NikolaTesl a(1856- 1943)
I
nvent atorulradiouluişialc
urent
uluial
ter
nat
iv

At uncicând conducimaşi naşiv ez iun echi pajdepol iţ

ie,t u devii
aut omat mai at ent . Cu si gur anţ ă, exi stă un mot iv pent ru car e
echi pajuldepol iţieţ i-
aapăr utî n moment uldef aţ ă,iarmesaj ulcar e
îţ
ies tet ransmi sest e:„ Fiiat ent!”Poat ecă apar iţial uiînseamnă şi
altceva,darpent r u a afla ce anume t rebui e să t eî ntr
ebi :„ Ce îmi
transmi te aces tsi mbol ?”Pol iţiar epr ezintăl egea şior dinea,aşa că
apar i
ţia echi pajul uidepol iţ
iearput ea însemna că ceva nu es teîn
ordi neî n viaţ at a.Poat efiv or badeun l ucr u mi nor ,cum arfif aptul
că aiui tatsă î ţisuniun pr iet
en del a car e aipr imitun mesajpe
robotsaucănui -aimul ţumi tcui vapent ruunser viciu.
Dacă auz isi rena uneiambul anţ e,ce î ţ itransmi te aces tl ucru?
Oar eî ţ
iat rageat enţ iasăt esi mţ ir ecunoscăt orpent r ufapt ulcăeş ti
sănăt os?Î ţ
ir eami nteştecumvasămul ţumeş tipent r usănăt ateacelor
dragi ?Ceî ţit r
ansmi teomaşi nădepompi er icar et recepel ângăt i
ne?
Nu cumva exi stăî n viaţ at a un f oc ( si
mbol i
c)pe car et rebui e să îl
stingi?Sau poat edi mpot rivă,că t r ebuiesă î ţir eapr inziiubi r
ea?Tu
eştisi ngur ulom car epoat eî nţ elegesemni ficaţiamesaj elorsi mbol i
ce
pe car eţ ilet r
ansmi tev eniment ele di n viaţ at a,darî n aces tscop
trebui e să î ncepipr in a fi at entl a el e şipr in a- ţipune î ntrebăr i
.
Numaiaşav eiput eapr imir ăspunsur i
lepecar el ecauţ işiv eiputea
desci frasemni ficaţ iasimbol i
căal ucr ur i
lorcar eţiseî ntâmpl ă.

Tu primeşt iîn permanenţ ă mesaje şiun f eedback cont i

nuu.De
alt
fel,le-
aipr imitde-al ungulî ntregi
italevie ţ
i!Înceeacemăpr i
veşte,
dacă aud conv er
saţia alt
orper soanecar eseî ntâmpl ă să st
ea lângă
mine,consi dercăaceas taar eosemni ficaţi
ei nclusi
vpent ru mine;în
cazcont rar,nu aşfi auz itaces tecuvint e.Por nescînt ot
deaunadel a
premi sa că elereprezintă un mesajpent ru mi ne,că au o anumi tă
rel
evanţ ăpent ruviaţameaşicăî mioferăunf eedbackdecar emăpot
fol
osi.Dacă mă aflu î ntr-o călători
e şiî mii ese în cale un panou,
cit
esccuvi nteledepeelşiî ncercsădesci frezsemni ficaţi
alorpent ru
mine,î n cef elsuntsemni ficati
veelepent r
u vi aţamea.Devr emece

— 170—
 — Put
erea —

am apucatsă l e ci
tesc,este evi
dentpent
ru mi ne că mă aflu pe
aceeaşifrecv
enţ
ă de vibraţ
ie ca şiel
e.În caz cont
rar,nu le-aş fi
observat
…

Fiecar
elucrucaremăî nconjoarăde-alunguluneiz i
leîmiv orbeşte
per
sonal, of
eri
ndu- mi di
fer
ite mesaje. De pi
ldă, dacă r emar c că
oameniidinjurulmeu nu z âmbescşinu sesi mtf oart
ef ericiţ
i,îmi
dau seamacăf r
ecvenţ
ameadevi braţi
eascăzut .Dreptur mar e,îmi
amintescimedi
atdet oatelucruril
ecar eîmiplac,până când s tar
ea
meadespi ri
tdevinemailumi noasă.

„Dacădorim săvedem înj

urulnost
ruosc
himbare,
tr
ebuiesăîncepem pri
nanesc hi
mbanoiînşi
ne
î
nsensuldor i
t.
”
Mahat maGandhi( 1869–1948)
Liderpol
it
ici
ndian

Si
mbol
ult
ăusecr
et

Unadi nmani erel

edeat ej ucacu l egeaat racţieicons t
ăî na- icer e
dov ez iconcr ete alefor ţ
eii ubir i
i.Gândeşt e-tel a ceva ce îţipl ace şi
consi der ă-lun si mbolalf or ţ
eii ubiri
i.Or idecât eor ivezisau auz i
aces tsi mbol ,conş ti
ent i
zeaz ăf aptulcăf orţai ubiriiseaflăal ătur ide
tine.Per sonal ,am al es ca si mbolor ice lumi nă scânt eietoare.De
aceea,or idecât eorivădl umi nasoar eluisauor eflexieaaces tei
a,mă
gândescl af aptulcăf orţai ubi ri
iseaflăal ăt uridemi ne.Or idecât e
or imăsi mtpl i
nădebucur i
eşidei ubi r
e,sesi zezimedi atoscânt eiere
sau o l umi niţă undeva î nj urulmeu.Sor a mea f oloseşte ca simbol
cur cubeulşior idecât eor iseumpl eder ecunoş t
inţă sau dei ubi re
sesi zeazăî nj uruleio r eflexi elumi noasă descompusă î n cul or i
le
cur cubeul ui.Altesimbol ur ipecar elepoţ if ol
osisunts t
elele,aur ul,
ar gintulsau or i
ceal t
ăcul oare,un ani mal,opasăr e,un copacsau o
floar epecar eoi ubeştifoar temul t
.Laf eldebi ne,poţ iopt a pent r
u
anumi te cuvinte sau sune te.I mpor tantes te să al egiceva car eî ţi
pl acef oarte,foartemul t
.
— 171—
 — RhondaByr
ne —

Dacă dor eşti

,î ţi poţi al
ege inclusiv un simbol pe car e să î l
consider iun avertismentdi n partea f
orţeiiubir
ii,careî ţitr
ansmi t
e
prini ntermediull uisă fiimaiat ent.Def apt,tu pr i
meş timesaj eşi
averti
sment et ottimpul .Atuncicândî ţicadecevadi n mână,cândt e
împiedici,când ţise agaţ ă haina de ceva sau când t e ci
ocneş tide
cinevasau deun obi ect,tu pri
meş tipracti
cun mesajdeav ertisment
careî ţ
ispunesănu maigândeş ticeeacegândeş tişisănu maisi mţ i
ceea ce simţ iîn moment ulde faţ ă!Aşa cum spuneam,nu exi s
tă
accidentesau coi ncidenţe.Într
eagavi aţăsedesf ăşoarăpepr incipi
ul
sincronicit
ăţil
or, căci tot ceea ce există arel a baz ăof recvenţă
energetică.Aceastaes tefiz
icavieţ
iişiaUni versul
ui .

„At unc
icândpr i
vescsistemulsolar,c
onstatcăPământul
estesituatladi
stanţaceamaipot r
ivi
tădeSoar e,
ast f
elî
ncâtsăpr i
measc ăexactatâtac ăl
durăşilumi
nă
cât ăarenevoi
epent r
uasusţ ineviaţadepeel .
Ac estl
ucrunupoat efiîntâmplăt
or.
”
IsaacNewt on(1643–1727)
Mat ematici
anşifizi
cian

Vi
aţaest
efermecăt
oar
e

Exi
stă orelaţieîntr
eiubireşifiecaredi
ntrenoi,i
araceas ta est
e
cea maiui mi toare şimaif ermecătoarerel
aţi
e car
e poat e exis
ta
vreodată.Dorescsă î ţ
iîmpărtăşesccum îmitrăi
esceu fiecar
ez iîn
parteţi
nândcontdeaceas tăcunoaş t
ere.

Atuncicândmăt rezescdimi neaţ

a,măsi mtr ecunoscătoarepent r
u
căsuntî nviaţă,pent r
ut otceeaceam şipent rut oatepersoaneledin
viaţamea.Î mipetrec15mi nuteî nfiecaredimineaţăsi mţi
ndi ubireşi
transmiţândaceastăvi braţi
elumi iîntregi
.
Î
mii maginezapoicum sevader ulaî nconti
nuar eziuacar eîncepe.
Îmii maginezcătoatel ucruril
epecar et r
ebuiesăl efacsev order ula
perfectşimă umpl u dei ubir
eşider ecunoşti
nţăl a acestgând.Cu
— 172—
 — Put
erea —

alt
ecuvinte,mălascăl ăuzi
tădef or
ţaiubiri
iculti
vând aceast
ăs tare
despiritî
naint
edeaf aceceva!Nu- mideschid ni
ciodat
ă email-
ur i
le
sau pachet
elepri
mi t
epr i
n poş t
ă,nu dau telef
oanei mport
anteşinu
facnimiccuadevăratsemnificati
vdacănumăsi mtînprealabi
lbine.

At uncicând mă î mbr acdi mineaţ a,si mto r ecunoş ti

nţă pr ofundă
pent r u hainelemel e.Pent ru a economi sit i
mp,î mipun î nt rebar ea:
„Car e sunthai neleideal e pent r u al ev oipur taî n aceas tăz i
?”Cu
câţ i
vaaniî nur măm- am deci ssămăj ocpuţ incul egeaat racţ i
eişicu
gar deroba mea.Î nl oc să î ncer c di feri
te combi naţ i
inepot rivite de
hai ne( faptcar eat rageapoial teev eni ment ecar enu sepot r ivescsau
car enu mer g),m- am deci ssă mă l asî mbr ăcat ă def or ţai ubi rii
.Î n
aces tscop,mi -
am imagi natcum m- aşsi mţidacăt otceeaceaşpur t a
s-arasor t
al a moduli deal .După ce mi -
am i magi natşiam si mţ it
aces tl ucru,mi -am pus î nt rebarea:„ Ce trebui e să por tas t
ăz i
?”Î n
final,am r ămasul uitădecâtdebi neasor tateau f os thainel epecar e
le-am al esşidecâtdebi nemăf ăceauaces teasămăsi mt .
At uncicândmer gpes tradă,ur măr escsăfiucâtmaiat ent ăşisăî i
obser v pe oameni icar et rec pe l ângă mi ne. Î ncerc să t r ansmi t
gândur işisent iment e dei ubire câtmaimul toroameni .Lepr ivesc
feţele,măumpl u dei ubi reşiî mii magi nezcăaceş tiapr imesci ubirea
mea.Por ni nd de la pr emi sa că f or ţai ubiri
ies t
e sur sa abundenţ ei
financi are,a f ericiri
iî n cadr ulr el aţii
lor,a sănăt ăţi
iper fect e şia
tut urorcel orlaltelucr uripecar enil edor im,l et r ansmi toameni l
or
iubi reamea,conş tientăcăî n acestf elletransmi tpr actict otceeace
îşidor esc.

At uncicând văd peci nevacar epar esăai băonev oiepar ti

cul ar
ă,
depi ldăun om car enu î şipoateper mitesăî şicumper eceeaceî şi
dor eşte, î
it ransmi t gândur i de abundenţ ă. Dacă per soana par e
supăr ată, î
it ransmi tf eri
cire. Dacă par es tresat
ă şi gr ăbită, îi
transmi tpaceşibucur i
e.Or idecât eorifaccumpăr ături,mer g pe
stradăsauî miconducmaşi naşimăafluî nmi jl
oculalt oroameni ,fac
totceî mistăî n puteripent ru al etransmi t
ecâtmaimul t
ăi ubir e
posi bil.Nu uitcu aceas tă ocaziesă îmiexpr imr ecunoş tinţa pentru
bani ide car e dispun,pent ruferici
rea de care mă bucurşipent ru

— 173—
 — RhondaByr
ne —

pacea şi bucur
ia di
n viaţ
a mea, căci nev
oil
e al
tor oameni î
mi
reamint
escdeacest
elucr
ur i
.

Dacămăaflu î n avion,let ransmi tiubir ecelorl

alţipasager i
.Dacă
mă aflu l ar estaurant,let ransmi tiubire celorl
alţicl i
enţ i,dar şi
membr i
lorper sonalului,precum şimâncăr iipropriu-z i
se.I ndiferent
cu ci ne am de- af ace,cu o or ganizaţi
e sau cu o cor poraţie,cu un
vânz ătorsau cu o al tă persoană,l et ransmi ttuturori ubi r
e.At unci
când mă ur cî n maşi nă,îmii magi nez că m- am î ntors dej a acasă
veselăşif erici
tă,fărăsăfit recutpr i
ni ncidentenepl ăcut e,şir ostesc
un „ mul ţumesc”di ninimă.Î mipun apoiî ntrebarea:„ Car eest e cel
maibunt raseupecar eart rebuisăî lur mez?”Or idecât eor iintruî n
casă sau i esdi n ea,spun „ mul ţumesc”pent ru cămi nulmeu.Când
fac cumpăr ăturiîntr-un super mar ket
,mă î ntr
eb:„ De ce al t
ceva aş
maiav eanev oie?”şi„Am l uatt otul?”Primescî ntotdeaunar ăspunsur i
laacest eîntrebăr i
.

„Dincol
odeor ic
eî ndoi
ală,c
unoaştereaesteoî
ncui
etoar
e,
i
arc hei
ac areodesc hi
deesteî
ntrebarea.
”
Ja'f
aral-Sadig(702–765)
Liderspir
ituali
slamic

Îmipun în fiecarez icâtmaimul teîntrebăr

i,uneor ide ordinul
sutelor.Depildă,măî nt reb singură:„ Cum măsi mtas tăz
i?”,„Cear
trebuisăfacînaceas tăsit uaţi
e?”,„Car eesteceamaibunădeci zi
epe
careaşput ea-olua?”,„ Car eest esoluţialaaceastăpr oblemă?” ,„Care
este cea maibună al eger eîn moment ulde faţă?”,„ Este această
persoană o compani ebună pent ru mi ne?”,„Cum m- aşput ea simţi
maibi ne?”
,„Cum mi -aşput eaelevas tareadespi r
it?”
,„ Cuit r
ebuiesă
îioferiubi
reas t
ăz i
?”,„Pent ru ceart rebuisămăsi mtr ecunoscătoare
as t
ăzi?”

Oridecât eoriîţipuioîntrebar u emi

e,t ţiovi br
aţ i
e,aşacăt rebuie
să pr
imeştiun r ăspuns!Trebuie să fiiînsă atentşil ucid pentrua
conşt
ient
izar ăspunsuril
e primitelaî ntrebăril
et ale.Acestea îţ
ipot
veniprinl ect
ura unuit ext,pr i
n auz i
rea unor cuvi nte sau chiar

— 174—
 — Put
erea —

print
r-un vi
s.Suntşicazuriîn car
et et
rezeştipurşisi u că şt
mpl ii
răspunsuldori
t.Cer
testecăîlveiprimiî
ntotdeauna!

Dacămis- aîntâmpl atsăî mir ăt ăcescchei lesau unal tobiect,mă

întreb:„ Undeî misuntchei le(sau obi ectulpecar enu îlgăsesc) ?”Nu
mă opr esc însă aici.At uncicând î migăsesc chei le,mă î ntreb:„ Ce
semni ficaţi
eaavutaces tevenimentpent r
umi ne?”Cual tecuvi nte,de
cel e-am r ătăci
t?Exi stăî ntotdeauna omot i
vaţi
ecar eseascundeî n
spat el
eev eniment elordi nvi aţanoas tr
ă.Aşacum spuneam,nuexi stă
accident esau coinci denţ e.Uneor i,r ăspunsulpecar eîlpr i
mesces t
e:
„Înce t
ineşt er i
tmul ,tegr ăbeştipreat are.”Al t
eoripr i
mescur măt orul
răspuns:„ Portof
elult ău nu es t
eî n poşe t
ă.”Dr eptur mar e,mă ui t
pr i
n camer ăî nl oculî n car e mi - am găsi t chei
le şigăsesc acol o
por t
ofel ul.Uneor inu pr imescpel ocr ăspunsuldor it,darî nt i
mp ce
mă pr egătesc să i es di n casă sună t elefonul,iar per soana de l a
celălaltcapătalfir uluiî mispunecănumaipoat ev enilaconsul taţ i
e.
Îmidauas tf
elseamacăr ătăcireachei lors-adat oratînaces tcazunui
mot ivpoz i
tiv.Pescur t,adorpurşisi mpluf elulîn caresedesf ăşoar ă
viaţa mea.Tr ebuie să î nţelegiînsă că nu poţ iprimir ăspunsur işi
sfatur idacănupuiî ntrebăr il
eder igoare.

Uneoriviaţaîmiscoat
eîn caleobs t
acoleşipr obl
eme,darpornesc
î
ntotdeauna dela pr
emisa că eu am fostcea carele-
am atrascătr
e
mine.De aceea,îmipun i medi atîntrebar
ea cum am r euşitacest
l
ucru,as t
felî
ncâtsăîmipotînvăţalecţiaşisănuomair epet
!

Î
n schimbult uturorbucurii
lorpecar emil eofer
ăvi aţ
aî it
ransmi t
lumi iiubireamea,câtdemul tpot .Cautîntot
deaunabi neleîn or
ice
sit
uaţ ieşiînor i
ceper soană.Măsi mtrecunoscătoarepentrutotcemi
seînt âmplă.Cucâtdăr ui
escmaimul tăiubi
re,cuat âtmaimar eeste
feri
cirea care mă i nundă şicareî mit ai
e uneorirespiraţ
ia.Atunci
când dăr uieşt
ii ubire pentru tot ceea ce primeş t
i,forţaiubirii
mul tipl
ică această vi
braţieşiîţiînapoiaz ncă şimaimul
ăî tăiubire!
Dacă ţ is- aî ntâmpl at măcar o dată acestlucru,nu v eimaifi
niciodatăacelaşi!

— 175—
 — RhondaByr
ne —

I
ubi
reapoat
efaceori
cepent
rut
ine

Tupoţ idescăt uşaf orţaiubiriipentruat eajutaî nor i

cedomeni ual
vieţi
it ale.De pi ldă,o poţ ir uga să î ţiaducă ami ntel a moment ul
potrivitdeunl ucr upecar etrebuiesăţ i
-lami nteşti
.O poţ irugasăt e
trezeascădi mi neaţal aor alacar et rebuiesăt etrezeşti
.For ţaiubiri
i
poat e dev eni asistentul t ău per sonal , consili
erul tău financiar,
medi cult ău.Ea t e poate aj uta să î ţireglezisituaţia financi
ară,
greut ateacor porală,aliment aţia,săî ţiarmoni zezirelaţi
ilesau săîţi
rezolvior iceal tăpr oblemă.Eanu vaf aceî nsăacest elucr uripentr
u
ti
ne decât dacă v ei deveni una cu ea pr in iubire, apreci
ere şi
recunoş t
inţ ă,dacăt eveiabandonaî nf aţaei ,avândî ncredereîneaşi
renunţ ândsămaiî ncer cisăcont rol
ez itotulînviaţat a!

„Pemăsur ăcecredi
nţatavacreşte,veidescoper
i
cănumait rebuiesăcont
rol
ezilucruri
le,
căciacesteavorevoluadelasineî ndirec
ţiadori
tădet i
ne,
i
art utepoţ il
ăsadusdeval,spr eimensat asati
sfac
ţie.
”
WingatePai ne(1915–1987)
Autorşifotograf

Uneşt
e-ţ
ifor
ţel
e cu i
mensa put
ere a vi
eţi
i.Dacă dor
eşt
ica f
orţ
a
— 176—
 — Put
erea —

i
ubiri
i să facă ceva pentru ti
ne, i
magi neaz
ă-ţ
i că aceasta ţ
i-a
î
ndepli
nitdeja dor
inţa şiumple-
tecu iubireşicu r
ecunoşti
nţă.Vei
pri
miapoicusi guranţ
ăceeaceî ţ
idor
eşti.

Foloseşte-ţ
ii maginaţi
a şigândeşte-telat oatelucr uril
epecar el e
poat ef ace pentrut i
ne forţaiubirii
.Aceast a est
eî nsăşiintel
igenţa
vieţiişia Uni versului.Dacă îţipoţii magina intel
igenţa care poat e
creaofloar esau ocel ul
ăacor puluiuman,v eiînţelegecănu exi stă
întrebar elacar eaceastăintel
igenţăsănu- ţ
ioferer ăspunsulper fect,
indiferentdesi t
uaţiaîn careteafli.Iubirea poatef aceor i
cepent ru
tine,darî n acestscop trebuie să deviiuna cu ea,r eali
zând astfel
put ereaeiînvi aţata.

Cecont
eazădacă?…

„Descoperăsimpli
tateaî noric
el uc
r ucomplicat.
Descoperăarmoniaînmi jl
oculdiscordi
ei.
Descoperăoportuni
tat eaînoricesit
uaţiedific
ilă.
”
AlbertEinst
ein(1879–1955)
Fizi
cian,l
aureatalpr emiuluiNobel

Dacăt egândeştil apr eamul tede t

ali
i,acest
eamănunt emi nor eî ţi
vordis t
rageatenţi
aşit ev ortrageînj os.Îţ
ivafigreu săt efocal izezi
asupr a uneistăr
idespi ri
tcâtmaiel evat
edacă îţiveirisipiat enţ i
a
asupr aamănunt elorl i
psitedei mpor t
anţă.Ceconteazădacăţ i-
aipus
rufel
eî nuscătorînai ntecapr ogramuldespăl atsăsefit ermi nat?Ce
conteazăpentruvi aţat adacăechi pat asporti
văfavor
itănuacâş ti
gat
săptămânaaceas t
a?Vaexi staîntotdeaunaosăpt ămânăvi it
oare.Ce
contează dacă air atat autobuzul? Ce contează dacă nu aigăsi t
portocalela magaz in,î ntrucâttocmais- au terminat? Ce cont ează
dacă trebuiesă stail a coadă câteva minute?La nivel
uli magi niide
ansambl u,cecont eazăt oateacestelucrurimăr unt
e?

Det
ali
il
elipsi
tedei
mpor t
anţă nu f
acdecâtsă î
ţidis
trezeat
enţia,
put
ându-ţisabot
aînt
reaga vi
aţă.Dacă l
e acor
zio i
mpor t
anţă pr
ea
— 177—
 — RhondaByr
ne —

mar e,rişt
isă nu t e simţibine.Gândeşt e-
te că ni
ciunuldi n acest
e
amănunt e mărunt e nu conteazăla nivelulimaginiide ansambl ua
vie
ţiitale!Ni cimăcarunulsi ngur!De aceea,si mpl i
fică-
ţicâtmai
mul tviaţa şiprotejează-ţ
ias tf
elstarea despiri
tpoz i
tivă.Eli
mi nând
detali
il
e nesemni ficativ
e,v eicrea şimaimul tloc pent rulucruril
e
importantedi nviaţ ata,pentrucelepecar eţiledoreşti
.

Tueşt
icelcar
econf
eră semni
ficaţ
ievi
eţi
ital
e

Tueş ticelcareconferăsemni ficaţ

ietut uroraspect el
ordinvi aţata.
Niciosi tuaţienu est
eî n sinebunăsau r ea.Totceeaceseî ntâmpl ă
esteneut rudinacestpunctdev edere.Uncur cubeusauof urtunănu
înseamnă ceva bun sau ceva r ău,cidoardouă f enomene laf elde
nat urale.Tu eşticelcareacor dă semni ficaţiecurcubeuluipr i
n ceea
cesi mţ ifaţădeel.Laf elşiîn caz ulfurtuni i.În modsimi l
ar,osl uj
bă
nuest ebunăsau r ea.Eanu es tedecâtosl ujbă,dart u opoţifacesă
devină bunăsau r ea pentrut ineî nf uncţ iedeceea cesi mţ ifaţă de
ea.Laf el,or el
aţi
enu es tebunăsau r eaî n sine.Eanu est edecâto
relaţie,dareadevi nebunăsau r eapent rut ineînf uncţi
edeceeace
simţ ifaţădeea.

„Nimicnuesteînsinebunsaurău,
dargânduril
enoastreî
lpotf
acesădevi
năast
fel
.”
Will
iam Shakespeare(
1564–1616)
Dramaturgenglez

Dacă cineva î iface r ău unei al te persoane, legea at r

acţ i
ei î
i
răspunde cu aceeaşimonedă.Ea se poat ef olosiîn aces tscop de
poliţ
ie,del egesau deal temodal i
tăţi
,darr ăufăcătorulîşiva pr imi
maidevr emesaumait ârzi
ucuvâr fşiîndesatpedeapsacuv enită.Noi
primim î ntotdeauna ceea ce of eri
m. De aceea, dacă auz i de o
persoanăcăr eiaaltcinevai -afăcutr ău,simt eos taredecompasi une
pentru ea,darnut egr ăbisăj udecipeni meni .Atuncicândj udecipe
cinevaşit egândeş t
icăes terău,tu nu îioferiiubireat a.Înaces tfel
,
îţ
il i
peştiţieînsuţipef runtee ti
cheta deom r ău.Tu pr i
meşt iexact
— 178—
 — Put
erea —

ceea ce oferi.Dacă emi ţigândur isau senti

ment e negat
ive f
aţă de
alt
cineva,i ndif
erentcea f ăcutacesta,senti
ment eletalenegativ
ese
întor
cî mpot r
ivat acu aceeaşifor
ţăcu carele-aiemis!Altf
elspus,ele
vorcr eacircumst anţ
enegat iveîn vi
aţata!For ţ
ai ubir
iinu cunoaşte
justi
ficăr
i!

„Vi
aţac areiubeşt
etotul
est
eovi aţăbogatăşitrăit
ăplenar
,
car
eî şiext
indeînconti
nuuf r
umuseţeaşiput
erea.
”
RalphWal doTr i
ne(1866–1958)
Autoraparţinândcurentul
uiNouaGândire

I
ubi
reaest
esi
ngur
aput
eredi
nlume

Forţai ubi r
iinu are ni ci
un opus.Si ngur a putere dinlume es t
e
iubirea.Nu exi stă ofor ţ
ă a negat ivi
tăţi
i.Oameni idinv echime au
descr i
s uneor inegati
vitatea dându- inume pr ecum „ di
avolul” sau
„răul”.A fi t entatdedi avolnu î nseamnăal tcevadecâtafi t entatsă
caziî n capcana gândur i
lor şisent imentel
or negative,înl oc să te
identificicu f orţa poz
itivă a iubirii
.Î nreali
tate nu exist
ă of orţăa
negat i
vi t
ăţ i
i.Exi s
tăosingur ăf orţă,iaraceastaes t
eforţaiubiri
i.

Totceea ce exi st
ă negativî n aceastăl ume ar ela bază absenţ a
iubirii
.I ndif
erent dacă aceas tă negat i
vit
ate se mani f
estă pr intr-o
persoană,pr intr-
un loc,print r
-ocircumst anţăsau un eveni ment ,ea
der i
văi nevi
tabildintr-
olipsădei ubire.Depi ldă,nu exist
ăof or ţăa
tri
steţii
;t ri
steţ
ea nu es te al t
ceva decât o absenţ ăaf ericir
ii,i ar
fer
icireasenaş tedini ubi
re.
La fel,nu există oforţ
ă a eşecul ui;eşeculnu est ealtceva decât
absenţ asuccesului,iarsuccesulsenaş tedi ni
ubi re.Nuexi s
tăof orţă
a bol ii
; boala nu es te altceva decât o absenţ ă a sănăt ăţ
ii,i ar
sănăt ateasenaş tediniubire.
Nuexi stăoforţăasăr ăciei;sărăci
anues tealtcevadecâtoabsenţ ă
— 179—
 — RhondaByr
ne —

aabundenţei,i
arabundenţasenaş tediniubi
re.I
ubireaest
esingura
f
orţă pozi
tivă a vieţ
i, şi t
i oat
e circumstanţ
ele negat
ive apar
î
ntot
deaunacaur marealipseideiubir
e.

Dacă umani t
at ea va treceun anumi tpunctcr i
ticşiva învăţa să
culti
vemaimul tăpoz i
tivitat
edecâtnegat ivi
tate,aceas t
adi n urmăva
dispărea rapid de pe pl anetă.Gândeş te-t
e:or ide câte or ioptez
i
pentrui ubire,tu cont ribuil a vindecarea de negat ivi
tatea î nt
regi
i
lumi!Di n ceîn cemaimul ţ
ioamenicr edcăneaflăm f oart
eapr oape
deaces tpunctdecot itur ăîni st
oria umani tăţ i
i.I
ndi f
erentdacă au
dreptatesau nu,a sosi tî ntr
-adevărt i
mpulsă î ioferim acesteilumi
câtmaimul tăi ubire şicâtmaimul tă poz i
tivi
tate.Fă aces tlucru
pentruţ arata.Fă- lpent r
uî ntreagalume.

„Cândi ni maest eec hil

ibr
ată,
întreagavi aţăper sonalădevineec hi
li
brat
ă.
Cândvi aţ aper sonalăesteec hilibrat
ă,
viaţafami li
eidevi neechili
brată.
Cândvi aţ afami li
eiesteechili
br ată,
viaţanaţ i
uni idevineec hi
li
brată.
Cândvi aţ anaţ iuniiesteechil
ibrată,
viaţaîntregiilumidevi neechilibrată.
”
Conf ucius( 551-479Î .Ch.)
Filozofchinez

— 180—
 — Put
erea —

Tu poţiinfluenţ
aî nt
reaga l
ume pr
in put
erea t
a,căciaif
oar
te
mult
ăi ubi
redeof eri
t.

— 181—
 — RhondaByr
ne —

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

● Tot ceea ce exi

stă areof recvenţ
ă de vibr
aţie.Absolut t
ot!
Senti
ment
ele tale atr
ag î n viaţ
a t a persoane, cir
cumst
anţe şi
eveni
ment
eaflatepeac eeaşif
rec
venţădevi br
aţi
ecuele.
● Vi
aţaîţ
irăspunde.Eac omunicăcut i
ne.Totceeacevezi–fiecar
e
semn,fiecar
ec uloare,fiec
arepersoană şifiec
areobiec
t–t otc
eauzi ,
toatecir
cumstanţele şievenimentel
e din viaţata au exactaceeaşi
frec
venţăcaşitine.
● At
uncicândtesimţ
ifer
ici
tmaimult
ăvreme,tuat
ragiî
nvi
aţat
a
numaiper
soane,c
irc
umstanţ
eşieveni
ment
efer
ici
te.
● Î n viaţă nu exist
ă ac c
ident
e şi c
oinc
idenţe; exi
stă numai
sincr
onicit
ăţi,di
nc auza f
enomenuluider
ezonanţă vi
brator
ie.Aceast
a
estefizi
cavieţi
işiaUniversul
ui.
● Gândeşte-
tela un l
ucru pecar
eî liubeştişitr
ansf
ormă-lînt
r-
un
simbol al iubi
rii
. Ori de câte ori vezi sau auzi acest si
mbol,
conşti
ent
izeazăfaptulc
ăf or
ţaiubi
ri
iseaflăal ătur
ideti
ne.
● Lasă-t
ec ălăuzi
tdef orţ
ai ubi
riior
iundete-
aiduc
eşioric
eaifac
e.
Imagi
nează-ţicăînziuac areurmeazăt ot
ulvamergebineî
nviaţ
ataşi
emanăc âtmaimul tăiubir
e.
Făacestlucruoridec âteoriaicevadef ăc
ut.
● Pune-
ţizil
niccâtmaimul
teî
ntr
ebăr
i.Legeaat
rac
ţieivaaveagr
ij
ă
săpri
meştirăspunsuri
lel
ael
e.
● Lasă- t
e ajut
atde for
ţaiubi
ri
iîntoate demer suril
et al
e.I
ubi
rea
poate deveniasistent
ultău per
sonal
,c onsil
ier financiar
,medic şi
consi
li
errelaţi
onal
.
● Dac ăîţ
ilaşiminteasăfiepreoc
upat ădepreamultedetal
ii
,veifi
distr
as de ac est
ea şiveipi
erde din vedereimagi
nea de ansamblu.
Simplific
ă-ţ
ic âtmaimul tvi
aţa şinu maiac orda i
mport
anţă mici
lor
detali
i.Laur maur mel
or,c
econteazăac est
ea?
— 182—
 — Put
erea —

● Forţ
ai ubi
ri
inuar eni
ciunopus.Învi
aţănuexist
ăni
cioal
tăput
ere
decâti
ubirea.Toateaspec
telenegat
ivedinaceast
ălumeaulabazăo
absenţ
ăai ubiri
i.

— 183—
 — RhondaByr
ne —

PUTEREA ŞIVI
AŢA

Nici
un om nu î şipoat eimagina cum arfi să nu exi ste.Noine
putem imagina că trupulnos t
ru a mur i
t,darnu şică nu v om mai
exis
tadeloc.Dececr ez icăseîntâmpl ăacestlucru?Săfieoar evorba
doardeof arsăanat ur i
i?Nicipedepar te.Tu nu îţipoţiimaginacă
nu exi
ştipent r
u si
mpl ulmot i
vcăest eabsolutimposi bilsănu exi ş
ti!
Dacă ţi
-aiput ea i
magi na acestlucru,l-aiput ea crea.Dinf eri
cire,
acestl
ucru es t
eimposi bil
.Tu aiexis
tatdi nt
otdeaunaşiv eicontinua
săexiş
tide- apururi,căcit ufaciparteintegr
antădi ncr eaţ
ie.

„Nuaexi statni ciodatăvr eunmomentî nc ar

et u
şicumi neşit oţir egi
iadunaţ iaic
inuam exi stat,
şinuvaexi stavr eodat ăunmomentî nc arevr eunul
dintr
enoivaî ncet asăexi st
e.Aşac um aceeaşiper soană
locui
eşteî nc orpur idiferit
eînt i
mpulc opi
lări
ei ,
almat urităţi
işialbăt r âneţi
i,înmodsi mil
ar,
dupămoar teeac ontinuăsăexi steî
ntr-
unal tc orp.
Omulî nţeleptnusel asăamăgi tdeacestesc himbări.
”
BhagavadGī tā( Sec.VÎ .Ch. )
Texthindusant i
c

Î
n aces tcaz,ceseî ntâmpl ăat uncicând omulmoar e?Corpullui
nu devine i nexistent ,pent r
u si mplulmot iv că i
nexistenţ
a nu es te
posibil
ă.Else descompune î nsă în elementele sal
e de bază.Ni ci
spiri
tulcar easăl ăşluitî n el,adevăr at
ulsău eu,nu di spar
e.Simplul
faptcănespunem „ fii
nţ e”umanear atăfapt
ulcănoiv om cont
inuasă
exist
ăm de- apur uri.Fi inţavi edinlăuntrulnos t
ru alocuitovremeî n
acestcor p uman.Chi ardacă î lpărăseştela un momentdat ,ea nu
poatedi spărea.Î n cazcont rar,în Universarr ămâneun spaţ iu gol,
carel-arani hil
aî nt otalitat
e.

— 184—
 — Put
erea —

Singur ulmot ivpent ru carenu put em v edeaspi rit

elecel orcar eşi-
aupăr ăsitcorpulfizicest ecănoinuper cepem f r ecvenţ adevi br aţi
ea
iubirii
.Deal tf
el,noinu per cepem ni cimăcarf recv enţaul travi olet;ce
să maiv orbim de f r
ecv enţ ai ubi ri
i,car e este cea maiî nal t
ă di n
Uni v
er s şicar e est
ef r ecvenţa spi rituluinos tru.Ni cichi arcel e mai
avansat eechi pament et ehnol ogicenu potper cepeaceas tăf r
ecvenţ ă
supr emă,şini cinu ov orput eaf acevr eodat ă.Nu ui t
aî nsăcăt upoţ i
simţii ubirea.Deaceea,chi ardacăaipi erdutpeci nevadr agşinu î l
maipoţ iv edea,t u poţ icont inua să î lsi mţipef r
ecv enţai ubi rii.Nu
poţif ace însă aces tl ucru pe f recvenţ a dur eriisau a t risteţii
,căci
acestef recvenţ e de vibraţie suntne ti nferi
oar ef recvenţeii ubi rii
.Î n
schimb, dacă t e situez i pe f recvenţ a supr emă a i ubi rii şi a
recunoş tinţei
,es tef oar t
e uşorsă si mţ ispi ri
tulcel uidr ag.Tu eş t
i
întotdeaunaconect atcut otceeaceexi stă,pr i
nf orţai ubiriit ale.

Rai
ulseaflăî
nint
eri
orult
ău

„Toatepri
nci
piil
ec er
uluişipământ
ului
seaflăînint
erior
ultău.”
Mor i
heiUeshiba(1883–1969)
Fondator
ularteimar ţ
ial
eaikido

Texteledinv echimeafirmă că „rai

ulseaflăî nint
eriorultău”.De
bunăseamă,el eser ef
erălaf r
ecvenţadevi braţi
eafii
nţeitale.Atunci
cândî ţ
iv eipărăsicorpuluman,t utev eisit
uaaut omatpef r
ecvenţa
mul tmaiî nal
tăai ubiriipure,căciaceastaes t
ef r
ecv
enţ aesenţi
alăa
oricăreifiinţ
eumane.Î nt impuriledinv echime,aceastăf r
ecvenţăa
iubiriipur eeranumi tărai.

Raiulpoat e fi descoperi
tînsă chi ar î
n această vi
aţă.Nu es te
neapăr at necesar ca t rupul tău să moar ă pentru a descoperi
frecv
enţ aiubiri
i.Def apt,adevăratulscop alacesteivi
eţiestetocmai
acela de a descoper iaceastăfrecvenţă a esenţ
einoastre,respect
iv
raiulnostruinterior.Descoperi
rear ai
uluipepământechi valeazăcuo
— 185—
 — RhondaByr
ne —

vi
aţătrăi
tăpef
recvenţ
aesenţ
einoas
tre,car
eest
eiubi
reaşibucur
ia
pură.

Di
niubi
ref
aţădevi
aţă

„Înt
rebar
eanuest edacăîţicont
inuisaunudr
umul
,
cidacătebucuride-
al ungullui
.”
RobertThurman( N.1941)
Savantşiscr
ii
torbudist

Tu eş tiofii nţăe ternă.Deaceea,ait ottimpuldi nl umepent r

ua
exper iment at otcepoat efiexper imentat.Înrealitatenuexi stăol i
psă
det i
mp,pent r u simplulmot i
vcă e ternit
atea î
ţis tăla di spoz i
ţi
e!Î n
faţ
ăt e aşteapt ă atâtde mul t
e aventur i
,at âtde mul tel ucr uride
exper iment at.Nu es tevorbadoardeav enturitrăitepePământ .După
ce v eicunoaş t etotce poat e fi cunoscutpe aceas tă plane tă,îţivei
cont inuaav ent uril
eî nalt
el umi .ÎnUni versexistăgalaxi i
,di mensi uni
şif ormedevi aţă pecar eni cimăcarnu nil eput em imagi na la ora
actual ă,iarnoil ev om exper imenta pet oate.Pest emi li
ar dedeani ,
când v om pr ivicr eaţi
apent r u aneal egeur măt oarea av entură,v om
aveadeal esînt renenumăr at elumi,galaxiişidimensi uni ,car esev or
întindeî nf aţanoas trăpentrue t
ernit
ate.

Aceas t
ă perspecti
vă nu tef acesăt esimţ iun picmaispeci al
,un
om maival orosdecâtt ecredeaipânăacum?Gândeş t
e- t
e:şitu,l
afel
ca toţiceil
alţioamenicar e au t răitvreodat ă pe acestpământ ,vei
continuasăexi şt
ide- apururi!
Dacă accepţ iacestlucru,nu- ţ
ivi nesă i eiviaţaîn br aţ
e şisă î
i
spui:„ Mulţ
umesc ”? Nu-ţivine să sar iîntr-un piciorde bucur iela
gândulnoi l
orav enturicaret eaş t
eapt ăînf aţă?Nu- ţivinesăt eurci
peun vâr fdemunt eşisă chi uidef eri
cire:„ Da!”
,l a gândulacest
ei
vie
ţicarenusevat er minaniciodat ă?

— 186—
 — Put
erea —

Meni
reavi
eţi
ital
e

„Si
nguracauzăcarestălabazaexist
enţ
eit
utur
orl
ucr
uri
lor
est
ebucuriaşir
ecunoşti
nţa.
”
GautamaBudda( 563–483Î .Ch.
)
Fondat
orulbudi
smului

Menireavieţi
ital
eestesăt ebucuri,şiceanumeconf erăceamai
mar e bucurieîn vi
aţă? Dăr
uirea!Dacă cineva mi-arfi spus aces
t
lucru cu câţ
ivaaniînurmă,i-aşfir
ăspunspr obabi
l:„Î
ţiesteuşorsă
spuiaces tlucru.Eu măluptsăsupr avi
eţuiescşide-abiareuşescsă
îmiducz i
lel
e,aşacănuam ni micdeoferi
t.”

Ceamaimar ebucur ieîn vi

aţăest edăr uir
eapent r
u simpl ulmot iv
că atuncicând nu dăr uieş
ti,singur ull ucru careîţimair ămânede
făcutes te să tel upţ ipentru a supr avieţui
.Pent ru omulcar e nu
dărui eşt
e,viaţapar epl i
nădepr obleme,şit ocmaicândisepar ecăa
ieşi
tî nsfârşitlali
manaparnoidi ficultăţişiconfli
cte,iareloi adel a
capăt .Ceamaimar ebucur ieîn vi
aţ ăest edăr ui
reaşisi ngur ullucru
pecar eîlput em dăr uifărăl i
mi teest ei ubir
ea noas tră,mani festată
inclusivpr i
n bucur ie,prin pozi
tivitate,pr i
n pasiune,pr in entuz i
asm
şipr inr ecunoş t
inţă.Acest ea suntmar il
e comor ial e vi
e ţ
ii
,şiel e
dur ează de-a purur i.Celel
altebogăţ i
ial eacesteiluminu val orează
nimi cpr i
n compar aţ i
ecu celmainepr eţuitdardi nî ntr
eaga cr eaţi
e:
iubireapecar eoav em înnoi !

De aceea,dăr uieşt
eî ntot
deauna t ot ce est
e maibun î nt ine.
Dăr ui
eşte-
ţiiubi rea,căciea r eprezi
nt ă magne t
ulcar e at rage t
oat e
celel
alt
ebogăţ iipecar el earedeof er i
tviaţa.În acestfel,vi aţatava
devenimaibogat ădecâtaificr ezutvr eodatăcăes teposi bil,înt
rucât
atuncicânddăr uieştiiubir
et uîţiîmplineştipracticmeni reaî nviaţă.
Atuncicând î ţioferiiubirea,tu primeş tişimaimul t
ăi ubi r
e,până
cândaj ungisăt esimţicompl etcopleşit.Şitotuşi,iubireaşibucur ia
pecar elepoţ ipr i
minu cunoscl imite,căciaceas tarepr ez i
ntăînsăşi
esenţatainfinită.

— 187—
 — RhondaByr
ne —

„Cândva,c ândoameni ivorficuceri

tvântur
il
e,
valuri
le,mareeleşigravit
aţia,vom î
nvăţ
asăst runi
m
energiaiubiri
i,i
aratunci,pentruadouaoar ăînist
ori
e,
omulvadesc operif
ocul.
”
Pierr
eTei l
harddeChar din(1881–1955)
Preotşifil
ozof

Atuncicândaiv enitîn aceastălume,t u nu aiaduscu t inedecât

iubirea ta.Atuncicând v eipăr ăsiaceas t
ăl ume,nu v eilua cu t
ine
decâtaceeaşii ubire.At âttimpcâtt eafliî
n aceast
ălume,or idecâte
oriopt ezipentru at esimţibi neşipentr u atebucuradecevapoz i
tiv
,
tuî ţ
iof eripracti
ci ubirea şicont r
ibuil avindecar
ea acesteilumi.În
acestf el
,toatelucrur i
lepecar eţil
edor eşti
,lacarevi
sez işipecarele
iubeş t
itev orurmaor iundet e-aiduce.

Î
nt i
neexistăceamaimarefor
ţădin Uni
vers.Dacăveiînvăţ
asăo
s
truneşti
,veidi
spunedeceamaiminunatăviaţăposi
bil
ă!

Put
ereaseaflăî
nint
eri
orult
ău.

— 188—
 — Put
erea —

AFI
RMAŢI
ICARE EMANĂ PUTERE

● Tu aiexi
statdint
otdeauna şiveiconti
nua să exi
ştide-
a pur
uri
,
c
ăcifac
iparteintegr
ant
ădi naceastăcreaţ
ie.
● Lafelc
at oţ
ioameni
ipecareîicunoşt
işicatoţ
iceicar
eaut
răi
t
vr
eodat
ăpeac estpământ
,tunuainic
iînceput
,ni
cisf
ârşi
t.
● A găsirai
ulpe pământînseamnă a-
ţitr
ăiviaţ
a pe f
rec
venţ
a
f
undamental
ăafiinţ
eit
ale,c
areest
eiubi
reşibuc
uri
epură.
● Cea maimare bucuri
eîn vi
aţă est
e dăruir
ea:atâtt
imp c
âtnu
dăr
uieşt
i,eşt
ipr
edest
inatsătel
upţipentr
uexistenţat
a.
● I ubirea, buc ur
ia, poziti
vit
atea, pasiunea, entuzi
asmul şi
recunoşti
nţat a suntadevăratelec omorial
e vieţi
işidur ează de-
a
pururi.Celelal
tebogăţi
ialelumiinuval or
eazănimicpr i
ncomparaţi
ecu
celmainepr eţ
uitdaralcr
eaţiei
:iubireadini
nteri
orultău!
● Dăr ui
eşt
e-ţ
iîn permanenţ
ăiubi
rea,căc
iac east
ar epr
ezi
ntă un
ver
itabi
lmagnetcar
eat r
agecătr
eti
netoat
ebogăţ
ii
levieţi
i.
● Câtt i
mpteaflipeac
estpământ,or
idecâteoriopt
ezipentruceva
pozi
tivcaretef
acesă tesimţ
ibine,tuîţ
iof
eripract
iciubi
rea şiî
nalţ
i
astf
elînt
reagal
ume.

Fi
ecaPut
ereasăî
ţiaducăiubi
reşibucur
ie
pentr
utotres
tulvi
eţi
ital
e.

Aceas
taestei
ntenţ
iameapent
rut
ine
şipent
ruîntr
eagal
ume.
— 189—
 — RhondaByr
ne —

CUPRI
NSUL

Cuvântînainte..
..
...
...
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
...
..
...
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
.3
Mul ţ
umiri.
..
...
..
...
...
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
5
Intr
oducere..
..
...
..
...
...
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
...
..
...
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
.7
CE ESTE PUTEREA. .
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
9
AFIRMAŢIICARE EMANĂPUTERE. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
.21
PUTEREASENTI MENTELOR. .
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
.22
AFIRMAŢIICARE EMANĂPUTERE. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
.30
FRECVENŢELE SENTI MENTELOR. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
.31
AFIRMAŢIICARE EMANĂPUTERE. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
.40
PUTERE ŞICREAŢI E...
...
..
...
...
...
..
...
...
...
..
...
...
...
..
...
...
...
...
..
...
...
...
..
...
.41
AFIRMAŢIICARE EMANĂPUTERE. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
.52
SENTIMENTELE Î NSEAMNĂCREAŢI E..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
.53
AFIRMAŢIICARE EMANĂPUTERE. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
.62
VIAŢATE URMEAZĂ…. .
..
...
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
.63
AFIRMAŢIICARE EMANĂPUTERE. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
.74
CHEILE PUTERI I
...
..
....
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
.75
AFIRMAŢIICARE EMANĂPUTERE. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
.93
PUTEREAŞIBANI I
..
....
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
..
.95
AFIRMAŢIICARE EMANĂPUTERE. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
.108
PUTEREAŞIRELAŢI ILE...
...
..
...
...
..
...
...
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
.110
AFIRMAŢIICARE EMANĂPUTERE. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
.125
PUTEREAŞISTAREADE SĂNĂTATE. .
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
...
..
...
...
...
.127
AFIRMAŢIICARE EMANĂPUTERE. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
.142
PUTEREAŞITU. ..
...
..
...
...
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
...
..
...
...
...
...
..
...
...
...
.143
AFIRMAŢIICARE EMANĂPUTERE. ..
...
...
..
...
...
..
...
...
..
...
...
...
..
...
...
.155

— 190—
 — Put
erea —

PUTEREAŞIVI
AŢA...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
...
..
..
...
..
...
..
...
..
...
..
...
..
...
156
AFIRMAŢI
ICARE EMANĂPUTERE. .
..
..
...
..
..
...
..
..
...
..
...
..
...
..
...
..
...
..
160

— 191—
 — RhondaByr
ne —

Despr
eaut
oar
e

I
ntenţ
iadecl
arat neest
ăaRhondeiByr esăof
erebuc
uri
emi
li
ardel
or
deoameni.

Eaşi -
aî nceputcălăt
ori
apri
n cr ear
eafil
muluiSecretul
,car
eaf ost
viz
ionatdemi li
oanedeoamenidepeî nt
reaga pl
ane
tă.A scri
sapoi
cartea cu acelaşiti
tl
u,carea devenitun best
sell
ertradusîn 46 de
li
mbi .

Pri
n carea Put
t erea,Rhonda Byr
ne î
şiconti
nuă misi
unea sa de
spăr
gătordegheaţ
ă,revel
ându-
neceamaimar efor
ţădi
nUni v
ers.

— 192—