SPAIMA

SPAIMA ZMEILOR
ZMEILOR
Poveste

A fost odată ce-a

ce-a fost;
fost; aa fost
fost un omom şi-o femeie, băI'­
femeie, băr­
bat
bat şi muiere, oameni
oameni de de treabă, el el bun
bun şi ea ea cuminte,
cuminte,
5 incît li sese dusese
dusese vestea
vestea că trăiesc bine bine şi
si toţi
toti se
se bucurau
cînd
cînd treceau
treceau pe pe la
la casa
casa lor. Niciodată el
lor. Niciodată ~u zicea
el nu zicea baba
cînd
cînd ea zicea da, dar nici ea nu ieşea din din voivoile
le lui, şi
d e aceea
d.e aceea era
era linişte la la casa
casa lor
lor şi toate
toate le le ieşeau
ieşeau bine
.
Şl cu
ŞI cu spor.
spor.
10 Aveau însă şi si oamenii
oamenii aceştia
acestia oo mare
mare şisi nesăcată mîh-mîh-
nire-n sufletele
nire-n sufleteÎe lor:
lor: nunu lele făcuse Dumnezeu
Dumnezeu parte parte dede
copii,
copii, şişi fără dede copii
copii viaţa, mai mai ales
ales cea
cea bună, n-aren-are
nici un rost. Să fi avut fie fie măcar numai unul, ca să aibă
de
de cine
cine să poarte
poarte grijă şi cu cu ce-şi
ce-şi bate
bate capul,
capul, căci
căci aşa
15
15 numai
numai ei ei amîndoi
amindoi isi nădeau zilele in sec
zilele în sec sisi
' nu
nu se
se ale-
ale-
geau
geau cucu nimic din e~le.
nimic din le. '
Dedeau
Dedeau dar dar slujbe
slu jbe pe
pe lala toate
toate bisericile, miluiau
miluiau toţi
săracii şi toate văduvele
văduve l e şi se rugau in' în ' toate zjlele
zilele lui
Dumnezeu: "Dă-ne, Doamne, şi nouă un copil, unul
20
20 singur,
singur, cit
cît de
de mic, numai
numai copil
copil să fie!
fie!""
Dumnezeu însă nu se opreşte la vorbele omului, ci-i
vede
vede şi gîndurile
gindurile ascunse.
ascunse .
-
- Măi Petre,
Petre, îi
ii zise
zise dar
dar intr-una
într-una din
din zile
zile lui
lui SI.
SI. Petre.
Petre.
Oamenii
Oamenii aceştia sunt
sunt adevărată pacoste
pacoste pe
pe capul
capul meu.
meu.
25 Mi s-a inăcrit cu
s-a înăcrit cu ei
ei !1
-
- De ce,
ce, sfinte
sfinte Doamne?
Doamne? intrebă
întrebă portarul
portarul raiului
raiului

14!)
149
www.dacoromanica.ro
 -
- Nu
Nu vezi
vezi -
- răspunse Tatăl -Ceresc
Ceresc -
- că sunt
sunt nesă­
ţioşi !?
!? Tot le-am dat, şi
şi nu se mai mulţumesc. Sănă­
tate au, rînduială, pace şi bună înţelegere
inţelegere la casa lor
a ,?, cu
a~, �oată lumea
cu .~oată lumea se se nărăvesc, iariar acu
acum� le
le mai trebuie
trebuie
.
5
Ş ŞI COpIl.
ŞI COpIl.
-
- Dă-le, Doamne, ca să scapi de ei, grăi Si. Petre,
care pune totdeauna cîte cite o vorbă bună pentru muritorii
ce vin cu vreo rugăciune la tronul ceresc, căci, de de!1 tot
muritor a fost şi el odată şi ştia ce sunt nevoile ome-
10 neşti.
nesti.
- de-atit timp la poarta raiului 11 în­
:..- Păcat că stai de-atît 1n-
tîmpină Dumnezeu. Tocmai dacă le dau dau nu mai scap­
scap-
căci
c ăci în gîndul lor cu unul se începe, iar după dup ă el urmeaz,
ceilalţi.
cei l alţi . Cînd are apoi omul omul copii, puţine mai cere pentră
15 sine, dar nu mai sfîrşeşte
sfirşeşte cerînd
cerind cîte de toate pentru eiu
-
- Miluieşte-i, Doamne - - stărui iar Petrea - - că din.
plin dai, şi orişicît vei fi dînd, nu ţi se istovesc comorile.
Aşa vorbă i-a plăcut lui Dumnezeu, căruia îi plac
rugăciunile celor buni şi care cu mulţumire dă din neis-
20 tovitele comori ale bunătătilor lui.
S-a revărsat dar îndurar indurar~a�a Domnului asupra celor
doi oameni şi a-nceput muierea să aibă copii, - - curat
ca-n poveste, - - pasul şi copilul, încit incit li s-a umplut
deodată
deodată casa de copii. copii .
25 Şi toţi erau mărunţi, care de care mai mic decît cel-
lalt, mai sfredeluş, mai guraliv, mai drăcos şi -- asta
să nu uităm - - mai mîncăcios şi mai hapsîn. _ _

-
- Aoleo
Aoleo !1 zise
zise femeia, care
care se
se bălăbănea
băIăbănea cu cu ei.
ei. Aştia­
mi scot sufletul si-mi mănîncă si urechile. Cine m-a
30 milogesc l? S.
pus să mă tot milogesc!? S,e ve de că Dumnezeu m-a
vede
înţeles anapoda
anapoda şi şi mi-a
mi-a dat
dat pentru
pentru fiecare
fiecare milogeală
cîte unul.
Omul însă stetea şi nu se mai sătura să se uite la ei,
v-aşa-i plăceau lui, neastîmpăraţi, hirjone' ţi şi mîncă-
hîrjone'ţi mincă-
3
355 cioşi - - adevăraţi
adevăraţi prichindei.
-
- Sari,
Sari, omule,
omule, îiîi zise-n
zise-n cele
cele din
din urmă femeia.
femeia. Nu Nu
sta gură căscatăcăscată 1! Nu vezi că azi-mine
azi -mîne n-o să-ţi mai
rămîie
rămîie nici cenusă-n vatră!?
'
-
- Lasă, că dă dă' Dumnezeu
Dumnezeu!1 răspunse el. Că doară nu
40
40 ai tăi
tăi sunt, ci ai lui, că făptură omenească sunt, şi da­ da-
că-ţi
că-ţi dă dregătoria de părinte, te şi ajută 8-0 8-0 porţi.

150
www.dacoromanica.ro
 -
- Ţi-o
Ţi-o fi dînd,
dînd, dacă
dacă mişti
mişti şi tu!
tu! răspunse ea, ea, şi de
de
aici
aici inainte
înainte nu nu mai
mai eraera pace-n
pace-n casa
casa lor. El una,
lor. EI una, eaea alta,
alta,
el
el da,
da, eaea ba,ba, mereu
mereu se se ciondăneau ca ca nişte deşuchiaţi,
pînă ce el, el , nemaiputind să rabde gura nevestei, şi-a
5 luat lumea-n cap şi-a plecat să strîngă cumva, de undeva undeva,,
ceva pentru
pentru spuzaspuza luilui dede copii.
copii .
A tot
tot umblat
umblat el el asa
asa dindin om
om in in om
om fără de de nici
nici oo că­
rare, dar degeaba v orbea despre copiii lui.
vorbea lui .
"Mare
"Mare lucru!lucru ! -- zicea
zicea unul. - - Parcă copii
copii nunu mai
mai
10 au si altii !?" l?"
"De c
"De c~� ţi i-ai
i-ai făcut, dacă nu eşti voInic să-i ţii?"
zicea
zicea altul.
altul.
Degeaba spunea că nu el i-a făcut, ci Dumnezeu i-a
rînduit, că oamenii aşa ceva nu vor să inţeleagă. inţel eagă .
15 " In lumea
"In lumea asta asta n-o
n-o să fac eu eu nici oo treabă", zisezise dar,
dar,
şi trecu pe cellalt tărîm tărîm..
Aici a intrat intr-un codru des şi si tot s-a dus - - aşa
asa
ducindu-se
ducindu-se - - pină ce ce aa dat
dat de
de oo casă cu cu multe
multe mara­
mara-
feturi.
feturi .
20 Aici era cuibul zmeilor.
N-a găsit acasă decit pe Mama Zmeilor. Zmeilor .
Cine n-o 'stie cum e?
Ruşine-ar' fi
Ruşine-ar fi să zici că n-ai umblat prin lumea aceea
si
, n-o cunosti.
25 , - - Bună �~iua, iua, mamă, îi zise el.
Ea dete ursuză din cap.
-
- Dar tu cine eşti şi ce cauţi p-aici? îl întrebă zgrip­ zgrip-
toroaica.
toroaica
,
.
, - - Eu? răspunse el ca un om cu socoteală. Eu sunt
30 tata lor şi caut vreo slujbă. slujbă .
-
- Tata lor!? isi zise Mama Zmeilor Zmeilor..
Ştia, biata
biata de a, că e-n lume Mama Pădurii, e Mama
de ee~,
lelelor, sunt fel de fel de mame, dar tată nu mai pome­
relelor, pome-
nise, şi se simţi rău smerită cînd se văzu, aşa deodată,
35 în faţa tatălui lor - - cine 01'or fi ei, aceia.
aceia .
Mai
Mai dede voievoie bună, mai mai dede frică, ilîl luă dar
dar pepe om
om slugă
pe
pe unun an,
an, anul,
anul, cum
cum se se ştie, de
de trei
trei zile,
zile, iar
iar simbria
simbria - -
ziua şi găleata de galbeni, dac-o fi fi să-şi poată implini
anul.
40 Om să fii, însă, aa să împlineşti un
Om un anan inîn slujba
slujba
zmeilor.
zmeilor .
17 - Ioan Slavici,
- Slavi ci, Opere voI. 1 151

www.dacoromanica.ro
 -- Uite - - îiîi zise
zise zmeoaica ceacea bătrînă celui
celui mai
mai de
de
dai-Doamne dintre feciorii ei -- să vă strîngeţi toate
puterile, că ne-a venit tata lor, şi mare urgie o să ne-a- ne-a­
jungă dacă n-o scoatem la capăt cu unu ca el.
5 -
- Las'
Las' pe mine, mamă - - răspunse zmeul
zmeul - - că-i viu
eu de hac. Nu degeaba m-ai făcut zmeu I
Iară el? Ce nu face omul de dragul copiilor săi!?
Ziua întîi zmeoaica l-a trimis să aducă apă într-un
burduf
burduf de de bivol,
bivol, dardar bivol,
bivol, colea,
colea, cum
cum sunt
sunt cei
cei din
din
10 lumea zmeilor.
El, biet, abia putea să ducă burduful gonn spinare:
de unde ar fi fi fost în stare să-I aducă plin!?
"De I îşi zise. Văd eu că nici în lumea asta nu poţi
s-o duci cu adevărul. Ia s-o mai pornim şi spre min-
15 ciună."
ci ună. "
Sosit
Sosit la
la puţul carecare era
era departe-n
departe-n vale, elel îşi scoase
scoase
costorul de la brîu şi începu să rîcăie cu el împrejurul
puţului, şi-a rîcăit mereu şi-a-ndelete pînă ce i s-a făcut
zgripţoroaicei
zgripţoroaic e i lehamite
lehamite dede atîta
atîta aşteptare şi aa trimis
20 pe cel mai cu forfoi dintre feciorii feciorii ei să vadă ce face
sluga de nu mai vine cu apa.
-
- Dar tu, măi, ce faci faci aici? întrebă zmeul.
-
- Uite, răspunse omul rîcăind înainte. Ce să mai
pierd vremea scoţînd apă din puţ, ca s-o bag în burduf
25 şi apoi iar s-o scot după ce voi fi sosit cu ea acasă? am
să iau
iau puţul aşa cum cum ee în
în spinare şi-l duc
duc în
în deal.
deal.
-
- Ba să nu te pună păcatele să faci aşa - - răspunse
zmeul speriat - - că puţul ăsta e făcut de bunicul buni­ buni-
cului, şi-aici
şi -aici e rostul lui să fie.
30 -- Ferit-a Sfîntul!
Sfîntul I grăi omul. Am să-I iau şi să-I duc
şi să-I urc în podul casei. Cînd ai nevoie de apă, îi tragi
o gaură la fund, şi curge de te saturi.
-
- Vai de minemine!I strigă zmeul, dar ne-neacă pe toţi!
-
- Nu, stărui omul, aşa se face face la noi! Cu fleculeţe
35 de
de aceste cum cum ee burduful
burduful vostru noinoi nu
nu ne-ncurcăm.
Ba că da,da, ba
ba că nu,
nu, în
în cele
cele din
din urmă
urm ă s-au
s-au învoit
învoit ca
ca
zmeul
zmeul să mai dea dea oo găleată dede galbeni pe
pe deasupra
deasupra şi să
aibă voia de de aa scăpa puţul ducînd
ducînd el
el burduful
burduful plin înîn
spinare.
spmare.

152

www.dacoromanica.ro
 -- Auzi, mamă - - ii zise apoi zgripţoroaicei, seara,
după ce ce omul
omul adormise
adormise - - era
era să ne
ne ia ia puţul şi să-I
aducă-n podul casei casei!I
Pe
Pe zgripţoroaică
zgripţoroai că o o trecură fiorii.
fiorii.
5
5 Ziua
Ziua aa ,doua
doua l-au
l-au trimis
trimis lala pădure ca ca să aducă lemne,
lemne,
aşa, copaci
copaci intregi,
intregi, smulşi din din rădăcină şi duşi in in spi­
spi-
nare cu cu crăci cu cu tot - - cum
cum se se face-n lumea
lumea zmeilor.
zmeilor.
Ieşit inîn pădure, omul omul incepu
începu să se se scarpine-n
scarpine-n creşte­
tul capului.
10 Neam de neamul lui nu mai scosese copaci din rădă-
cină.
cină .
El incepu
începu s-adune curpăn de prin pădure şi să lege
cu
cu elel copacii
copacii unul
unul de de altul.
altul.
-
- Dar tu ce ai de gînd să faci? întrebă zmeul, care
15 după cele petrecute in ziua trecută numai la bine nu
se
se mai
mai aştepta!
-
- Să vezi - - îi îi răspunse omul omul - - m-am
m-am gîndit să
nu-mi mai perd timpul smulgînd copacii unul cHe cÎ"te unul,
oă
că nu
nu sunt buruieni
buruieni ori ori d-alde cinepă; ii ii leg
leg unii dede alţii
20 şi iau pădurea întreagă şi-o duc acasă.
Zmeul se sperie acum şi mai rău, şi iar unul una una,, altul
alta, pină ce se invoiră ca să mai dea zmeul o găleată
de
de galbeni,
galbeni, iar iar înîn sohimb
schimb să poată duce duce elel copacii
copacii in in
spinare şi pădurea să rămiie la locul ei, cum o lăsaseră
25
25 tatul si şi bunicul lui.
Sea
Searara o trecură pe zgripţoroaică
zgrip ţoroa i că şi mai reci fiori.
A sosit, in sfîrşit, şi ziua a treia, care e totdeauna
cea mai grea, şi-acum omul nostru încă prin crepetul
zorilor
zorilor a-nceput să se scarpine in creştetul capului şi
30
30 să mai
mai şi suspine
suspine din din cînd
cînd inîn cînd.
cînd .
-
- Acum - - grăi cel mai ţanţoş dintre zmei - - să ne
măsurăm puterile în buzdugane. buzdugane.
-
- Să ]e măsurăm,
măsurăm , răspunse omul cu o îndrăzneală
de-ai fi crezut că viaţa lui toată şi-a petrecut-o arun-
.
35 cÎAd
cînd buzdugane. .
Erau
Erau afară pe pe prispă
prisp ă doauăsprezece buzdugane, caro care
de
de care
care mai maremare şi mai mai greu.
greu.
El le luă pe rrind
EI înd,, de la cel mai mic, pe care numai
gîfăind
gîfăind putea să-1 să-l ridice, pină la cel mai mare.
40
40 - Jucărele de
- de copii,
copii, zise
zise el.
el. Mai maremare n-aveţi?

17*
17* lp3
1153

www.dacoromanica.ro
 -
- Nu!
Nu! răspunse zmeul zmeul pus pus rău de de tot pepe gînduri.
gînduri.
ĂsLa a a rămas de de la
la un strămoş al al meu,
meu, şi numai
numai puţini
din~re noi
dintre noi potpot să arunce cu cu el.
el.
-
- Ei, dacă n-aveţjn-aveţi altul, haid' şi cu ăsLa! ăsLa! grăi omul.
5 l a l şi să ieşim la cîmp.
la-l
- cîmp.
După ce ce ieşjl'ă
ieşiră la cîmp,
cîmp, zmeul buzduganul de
zmeul aruncă buzuuganul de
se
se duse
elu'e pînă-It treilea cer
pînă-n al treilea cer şi aşteptară
aş~ep~ară peste
peste jumă
jumă­
­

Late deele ceas

ceas pînă ce ce căzu şi inLrăin~ră în în pămînt de-un
de-un staL
staL
de
ele om.
om .
10 -
- Care
Care va va să zică,
zică, atîta
atHa ee treaba
treaba pe pe care_eşti
care~eşti in
in stare
stare
s-o
s-o faci?
faci? îi îi zise
zise omul.
omul. Adă buzduganul!
buzduganul! adăogă apoi apoi
scuipînd
scuipînd în în palme
palme şi suflecîndu-se.
suflecîndu-se.
El n-aruncă însă buzduganul, ba ba nici
nici nu-l ridică
măcar de de lala pămînt, ci ci rămase cu cu picioarele
picioarele inţepe-
în(;epe-
15 nite-n pămînt şi cu cu ochii
ochii ţintă la la cer.
cer.
-
- CeCe stai?
stai? îlîl întrebă zmeul. Arun ă!
zmeul. Aruncă!
-
- Stai,
Stai, bre, să-mi treacă luna luna dindin cale,
cale, îi răspunse
omul.
omul. Vrei Vrei s-os-o pat
pat cucu buzduganul strămoşului tău cum cum
am
am păţit cu cu barda bunioului,
bunicului, pe pe care
care am aruncat-o în în
20
20 lună ş-acolo a şi rămas? ... . . Uită-te bine, c-o vezi, dar
n-o să mai pui mîna pe ea!
Zmeul
Zmeul se se uită in lună şi, văzînd văzînd în în adevăr ceva
ceva cece
seamănă a a bardă, începu
începu să tremure ca ca frunza dede plop.
plop.
-- Nu
Nu cumva
cumva să-mi prăpădeşti
prăpădeşti buzduganul, că atîta atîta
25 moştenire mai mai avem
avem şi noi din din vremile cele cele bune,
bune, grăi
dînsul.
dînsul .
-
- Să n-ai n-ai teamă - - îlîl molcomi omul - - că bagbag dede
seamă.
seamă . De ce ce adecă zic zic eu
eu că nu-l aruncarunc pînă ce ce nu-mi
nu-mi
trece
trece luna
luna din din cale!?
cale!? De! s-ar s-ar putea,
putea, ce-ice-i drept,
drept, să
30
30 cadă-n lună cind cînd sese întoarce.
întoarce. De De asta
asta nunu răspund!
răspund!
- Ş tii ce?
- Ştii ce? haid' să ne-nţelegem, se se milogi
milogi zmeul.
zmeul.
u mai
mai arunca
arunca şi-ţi mai mai daudau oo găleată de de galbeni
galbeni..
-
- CeCe păcate!? se se răsti omul.
omul. Puţul nu nu m-ai
m-ai lăsat
să-I duc;
duc; pădurea aa rămas la la locul
locul ei;ei; vrei
vrei acuma
acuma ca ca
35 nici buzduganul să nu mi-l arunc pe plac plac!?l? Nu se poate!
Raid'
Haid' !! dă-te la la oo parte!
parte! adăogă, şi se se plecă spre
spre buzdu­
buzdu-
gan, ca să-I ridice.
-
- îţi dau dau două găleţi! strigă zmeul, zmeul, şi sări la la el
el ca
ca
să-I oprească.
40
40 -
- EiEi 1J dede mila
mila mă-tii, care care ee femeie
femeie de de treabă, oo să
te
te iert
iert J1 ii
îi zise
zise omul,
omul, şi nu nu mai
mai stărui.

www.dacoromanica.ro
 Putea
Putea elel să se
se mulţumească şi cu cu şapte găleţi
gă l eţi de
de gal­
gal-
beni,
beni, care
care tot
tot erau
erau ceva
ceva pentru
pentru un pîrlit
pîrlit ca
ca dînsul.
dînsul.
Zmeoaica
Zmeoaica cea cea bătrînă, aflînd
aflînd că el
el şi-a aruncat
aruncat bar­
bar-
da-n lună
lună şi era să arunce şi buzduganul, s-a ascuns în
5 fundul pivniţei şi-a stat stat acolo
acolo bocindu-se caca vai
vai de
de ea.
ea.
Acum
Acum vedea
vedea dînsa
dînsa cece stîrpituri
stîrpituri aa născut şi cece pociLaJlii
pociLaJlii
a crescut
crescut lala sînul
sînul ei.
ei .
Iar leaota
leaota dede zmei
zmei s-as-a adunaL
adunaL şi s-a
s-a sfăLuit,
sfătuit, ca ca să
vadă ce-i
ce-i de
de făcut ca ca să scape
scape pe
pe mama ]01' de
mama ]01' de spaima
spaima
10 în
în care
care aa băgat-o tata
tata lor.
lor.
Mai erau
erau apoi
apoi şi cele
cele şapte găleţi dede galbeni, pe pe care
care
erau
erau legaţi să le
le dea,
dea, şi zmeii
zmeii nu
nu sunt
sunt doar
doar oameni,
oameni,
ca
ca să nu
nu se
se ţină de
de vorbă şi să lingă
lingă unde au
au scuipat,
scuipat, ci
ci
trebuiau
trebuiau să lele dea.
dea.
15 Orişicît bănet vor
vor fi avînd
avînd însă zmeii
zmeii în visteria 10]',
în visLeria lor,
şapte găleţi
găleti de
de galbeni
galbeni nu
nu sunt
sunt nici
nici pentru
pentru ei
ei numai,
numai,
iac-aşa,
iac-aşa, o pişcătură, ca să zici că nu-ţi pasă.
pasă .
După multă cioroboreală
ciol'oboreală s-au înţeles dar între dînşii
ca
ca peste
peste noapte,
noapte, cînd
cînd doarme,
doarme, să meargă unul
unul dintre
dintre
20
20 dînşii şi să-I toac..e
toac.e cu
cu buzduganul
buzduganul în
în cap
cap ca
ca nici
nici "hîc !"
!"
să
să nu
nu mai zică.
zică.
Omul
Omul însă, trecut
trecut acum
acum prin
prin multe,
multe, aa tras cu
cu urechea,
şi cuminte, cum se făcuse, a luat troaca de la porci
şi-a pus-o în locul lui în pat, iară el s-a pitit frumuşel
25 sub
sub pat
pat şi-a-nceput să sforăie din
din greu.
greu .
Cînd
Cînd zmeii
zmeii au
au auzit
auzit sforăitura,
sforăitura, s-a
s-a dus
dus cel
cel mai
mai cu
cu
nădejde dintre
dintre dînşii şi-a dat
dat oo dată cu
cu buzduganul,
buzduganul,
iar
iar omul
omul aa gemut,
gemut, aa mai
mai dat zmeul
zmeul oo dată, şi omul
omul aa
suspinat din greu. Iar cînd zmeul a dat de a treia oară,
30 omul a tăcut chitic, ca morţii.
morţii .
Mare
Mare le-a
le-a fost
fost dar
dar spaima
spaima dimineaţa viitoare,
viitoare, cînd
cînd
l-au
l-au văzut întreg
întreg şi sănătos.
-
- Dar
Dar tu?
tu? îi
îi ziseră ei.
ei . Cum
Cum ai
ai dormit
dormit astă-noapte?
-
- Bine,
Bine, răspunse el.el. Aşa-ntr-o vreme
vreme mi-e
mi-e parc-am
parc-am
35 visat că m-a pişcat un purece-n frunte! frunte!
-
- Auzi, mamă! strigară zmeii. L-a lovit cu buzdu- buzdu­
ganul
ganul strămoşului, şi el
el zice
zice că-i ee ca
ca şi cînd
cînd ar
ar fi visat
visat
numai că l-a
l-a pi şcat un
pişcat un purece.
purece.

www.dacoromanica.ro
 Să nu dai şapte găleţi ca să scapi!? Ba să dai şi mai
mult.
El a-nceput însă să facă nazuri, mai că se simte bine
aici,
aici, mai că-i esteeste ruşine să se-ntoarcă acasă cu cu numai
numai
5 şapte găleţi, şi-o să rîdă şi copiii de el, mai că vrea să
mai slujească un an an şi încă unul, ca ca să se
se facă trei.
-
- PIătiţi-1 pe neslujite 1I strigă zmeoaica cea bătrînă,
ca să se cotorosească de el.
-
- De - - zise
zise el
el -
- oo să vă fac dardar pe
pe plac,
plac, însă mie
mie
10 nu prea-mi şade bine să umblu cu sacii în spinare. O
să plec,
plec, dacă mi-imi-i aduceţi voi.
I -au mai făcut-o zmeii
I-au zmeii şi asta.
asta.
Mergea dardar omul
omul nostru
nostru cucu paşi mărunţei
mămnţei înainte,
înainte,
cu căciula pe-o ureche şi jucîndu-şi beţigaşul Între intre
15 degete, iar zmeii duceau sacii de galbeni gîfîind în
urma lui.
Toate
Toate caca toate însă, dar dar treaba s-a-ngroşat cînd cînd auau
ajuns acasă.
acasă .
Copiii
Copiii aceia,
aceia, aşa cum cum i-a
i-a lăsat Dumnezeu, văzîndu-se
20 fără de
20 de tată, numai
numai cu cu biata
biata lor
lor de
de mamă, îşi făceau
de
de cap:
cap: unul se se tîra
tîra pe
pe jos, altul
altul se
se dedea
dedea peste
peste cap,
cap,
iar altul se cobora-n puţ ca să caute cuiburi de vrabie,
se urca-n copaci ori pe vîrful casei, ca să adune miere
de prin trestii. Diavolii de ei se hîrjoneau prin garduri
25 cu
25 cu cînii
cînii vecinilor,
vecinilor, trăgeau pisicile
pisicile de
de coadă, ca ca să lele
miorlăie, furau
furau oauăle
oauăle de prin cuibarele găinilor,
găinilox:, sfişiau
sfîşiau
cămăşi şi cearşafuri, ca să-şi facă coadă de zmeu, cîte
şi cîte nu mai făceau, incit încit băgaseră spaima-n sat, - -
să le vie bieţilor de oameni să-şi ia lumea-n cap, şi
30 nu
nu alta!
alta!
Iară Dumnezeu şedea-n scaunul lui şi rîdea de-i
tremura barba, că-i plac şi lui răutăţile nevinovate.
-- Ei, ce zici acum, Petre? îi zise portarului său.
Iţi place? Vezi în ce-ncurcătură m-ai băgat cu stăruin-
35 tale I?
ţele tale!?
- O să te
- (;e descurci, Doamne -- răspunse SI. Sf. PeLre
Petre --
că eşti mare şi înţelept.

156

www.dacoromanica.ro
 Nu
Nu ştia sfîntul
sfîntul că vine tata copiilor
copiilor ciI
CiI ce
ce vine,
vine, căci
numai Dumnezeu el singur le ştie toate.
Cînd
Cînd aa simţit spuza
spuza dede copii
copii că se
se apropie
apropie tata lor,
lor,
-- au dat iuruş
iuruş prin sat, au adunat toate cuţitele şi toate
5 furculiţele
furculiţele şi, luîndu-şi fiecare cite cîte unun cuţit şi cîte
cîte oo
furculiţă, li-au
li-au ieşit
ieşit în
în cale
cale şi, frecînd
fre cînd cuţitul de fur­
de fur-
culiţă, au
au începu
începu tt să strige:
strige:
- Aş m
- As înca carne de zmeu!
minca zmeu! aş minca carne de
as mînca
zmeu! ...
zmeu !.'.. '
10 Zmeii,
Zmeii, cînd
cînd au
au văzut aşa ceva,
ceva, au
au aruncat
aruncat sacii
sacii şi-all
şi-au
tulit-o
tulit-o la
la fugă, de
de nici
nici cu
cu ogarii
ogarii nu i-ai fi putut
putut prinde.
prinde.
De
De aceea
aceea nu nu mai sunt
sunt azi
azi zmei
zmei prin lume,
lume, ba
ba li s-a
s-a
perdut
perdut şi urma, încit
incît numai prin poveşti mai dăm de ei. ei .

www.dacoromanica.ro