Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
212
www.dacoromanica.ro
- N
- N-o -o să ffii nicii tu in stare să te urci
ii nic urci - - ii-a -a z Îs -
zis -
şi să ştii că dacă nu te vei putea urca, dau poruncă
să-ţi taie capul.
Danciul s-a învoit să-i taie capul dacă dac ă nu va fi în
5 stare să se urce, şi a rugat pe împăratul să-i să- i dea răgaz
de trei zile ca să se gîndească, iar în timpul acestor
trei zile a pus pe un meşter faur să-i facă căţărătoare căţărătoare
de fer, apoi s-a pus pe urcate.
S-a urcat omul şi iar s-a urcat timp de trei zile şi
10 trei
trei nopţi,
nopţi , şi deodată a dat în scoarţa copacului de o
gaură
g aură prin care a intrat în o colibă în care a găsit o
babă bătrînă,
b ătrînă, de tot bătrînă. bătrînă . EI îi dete bineţele bin e ţele cu cu -
venite.
ve nite.
-
- Bună
Bun ă seara, buni bunică c ă dragă! îi zise apoi.
15 -
- Bine că mi-ai zis bunică buni că - - îi răspunse
r ă spun s e baba
-
- căci
căc i altfel te-aşt e -aş fi
fi omorît
omorit într-o clipă.clip ă. Dar ce te aduce aduce
pe la noi, puişorulpui şorul mamii?
mamii ?
-
- Bunică
Buni că dragă - - răspunse
r ă spun se el - - n-ai putea să-mi s ă-mi
spui ce fel de rod rod are pomul acesta?
20
20 -
- Mai aşteaptăaş te apt ă puţintel
puţint e l pînă
pîn ă ce se va fi fi întors fiul fiul
meu
meu - - răspunse
r ă spuns e ea - - el va fi fi ştiind-o şi aceasta, căci căc i
suflă
sufl ă şi ş i în cele mai mici găuri. g ăuri .
Iară
I ar ă dînsa era Mama Vînturilor.
Seara,
Seara , după dup ă ce ce s-a întors,
întors, fiul ei a simţits imţit miros
mil'os de
25 om pămîntean.
p ămî nte an .
-
- Simt boare de om, îi zise el mumei sale. Cine a
venit
ve nit si ' în ce
treburi umblă?
umbl ă ?
Ea {iti spuse ce şi şi cum, ttoate
oa te din fir în păr,p ăr, precum le
aflase
a fl ase de la Danciu Danciu..
30 -
- De - - zise fiul ei, ei , Vintul cel ffără ăr ă de astîmpăr
a stîmp ăr - -
eu suflu, ce-i drept, drept , înin toate găurile,
g ăuril e , dar pînă-acum
p î n ă-acum
tot
to t n-am ajuns să aflu ce fel de rod are pomul acesta.
Ţiganul
Ţiganul a rămas r ă mas cu buzele umflat umflate e şi-a
ş i-a plecat mai
departe.
35
35 Urcîndu-se pînă pîn ă acolo, el a ttocit ocit o pereche de căţă-
rătoare.
r ăto are . El luă lu ă acuma altă alt ă pereche.
pereche.
După
Dup ă ce s-a urcat încă trei zile, a dat de o altă a lt ă colibă
c olib ă
si-a
, intrat si-n aceasta dînd
dînd cuvenitele binete.
binete ' .
'
, - Bun ă ss'eara
- Bună bunică dragă!
eara,, bunică dragă ! '
t.o
40 Şi
Ş i baba aceasta îi dete det e acelaşi
acel aş i răspuns
răspun s ca cea de mai
nainte,
nainte, apoi îl întrebă: într eb ă :
~ . d t~, l'
... -- _----
,,;11 , G
..
i. ~ 213
• . .. • J ,nJI
flloUOTLCA /'-C PuLARA
www.dacoromanica.ro
AL. VLAHUTA
-
- De unde şi pină
pînă unde?
ii spuse că umblă să afle
El îi afle care e rodul lJomului.
pomului.
- De! ii răspunse ea. IImi
- mi pare rău că nu te pot du-
miri . Mai aşteaptă
miri. aşLeaptă însă să vie fiul
fiul meu; el o să ţi-o
5 poată spune.
Baba i-a dat apoi să mănînce, căci era lihnit de foame,
şi după aceea i-a făcut culcuş să doarmă.
Viind acasă fiulfiul ei, care e omul din lună, a făcut
şi el întrebările pe care le făcuse vintul.
vîntul. Ea ii spuse
10 că e om bun şi umblă să afle ce fel e rodul pomului.
- IImi
- foarte rău, răspunse el. Eu m
mi pare foarte mă ă uit, ce-i
drept, prin toate crăpăturile, dar n-am ajuns să aflu
ce fel de rod are pomul acesta.
Dimineaţa, după ce Danciu se se deşteptă ' din somn,
15 baba i-a spus-o aceasta. Nu-i rămase dar lui Danciu
decit
decît să-şi
să-şi ieie a treia pereche de căţărătoare
căţărătoare şi
să arunce jos pe cele tocite.
tocite .
Găsindu-Ie
Găsindu - Ie pe acestea prin curte, slugile i le duseră
împăratului, care prin aceasta se încredinţă că ţiganul
20 a ajuns de tot departe.
departe .
"Te pomeneşti că cioroiul acela găseşte în cele cele din
urmă rodul pomului - - zise el în gîndul lui - - eu însă
tot n-am să-i
să- i dau fata mea."
Iară Danciu
Danciu se urcă mai departe, o zi, doauă zile
25 şi după a treia zi iar dete de de o colibă. Găsi şi în coliba
aceasta o babă încă mai bătrînă, Mama Soarelui; o
păţi însă şi cu aceasta tot ca şi cu celelalte
celelalte doauă şi
plecă mai departe.
A urcat acum, a urcat şi iar a urcat timp de trei zile
30 -
- da, încă trei - - fără ca să i se fi tocit căţărătoarele,
şi tocmai în seara zilei a şaptea s-a pomenit la poarta
raiului.
Nu mai era acum tot ca mai nainte:
nainte : la poarta aceea
n-a găsit adecă o babă, ci un moşneag
moşn eag bătrîn, de tot
35 bătrîn..
bătrîn
-
-- Ai obosit, nu-i aşa? îl întreabă moşneagul.
-- De!
De ! -
- am cam obosit! îi răspunse ţiganul.
-
- Ei bine! grăi moşneagul, dacă eşti obosit, obosit , sări
ici în
1n locul meu şi mai odihneşte pînă ce m măă voi fi
40 intors
4.0 intors eu.
214
214
www.dacoromanica.ro
,
incepuLul
In o v e ş Lii Ioanea
poveşLii
cepuLul p I oanea mamei llaa prima a p a l'i ţ i e In Albina
pl'i ma apariţie A lbina
Car
Ca rppaţilor
a ţ i L o r (iS?!!
(1Sn ,, Ilr.
nI'. 5 d ill 15 decembrie).
din decembl'i e).
www.dacoromanica.ro
N-:> 4 , - A nu l IX,
N-:> 4,-Anul IX, _�__ �____ luJle 187&.
--,l IUI�6.
-
CONVORBIRI LITERARE.
CONVORBIRI LITERARE.
Apa re la 1 a fie eArei luni.
Abou:.m.lllu l Ile uu pi'nt'ru Unchi .. 1II<I:I'l 211 rralll"1: I'("'UII Au~lri" G tl: prrltru GrrmaOI:l, S,I\'In, O.laia ~
AhilUlnhwtrlt' t.e rar ""UI!!.1 1'''' 1117~la.~ I~~:~~; I:;'''~~';i P[,~I~~!~~~~~~""~·.l~~f.~~m;i· 1• .r ...larlitH; ":lu )llu:llr,·,1I ta
librilr i" ~ocr" l' t'1 l'oml'_; iu l/.II.h! (rlt·IAII .. !!r.. te' Ihu Uum.lt.lll 1. J,hm.ulIlc ) .... ! .. It-.
ca.?
CAZ? Dacl
Dac~ voi
"ci ~tI. şi tu
,ti. tu \'oi fi
,'oi iTist ca
fi lT;"t ca ,1
qi
STA BOL O
STA NN BOL AN.
OVVA N, mine,
mine, bine 51 n.-ţi
Mai bine
Mai nu-I i .pun'.
spun · ,
Dar esle aşa
DU esle
Dar DU acut omul
aj' fieu! omul To cmai ....
Tocmai cind nd
fOVESTE.
J OVESTE. iii zici şe,'dl. dorul de duel
511 şe"dl,
zici s� il prinde
duel il prinde mai
mai
tare.
tare. numa! acuma
Stan Dumi! aC UlUI yoea se ude
voea cum se cade
A fost, U·j:l fost;
fost , CE-' n'n fi fo,t,
r"st.; dacă n'ar Dici nil
fost, nici nu n. şti ce c,
n cumI prin g�nd\1J
('~ şi cum, g-'ndul nevestei
m''''e~tei sale,
sale.
s'ar
s'ar pnv�sTi.
povtsri.
da ci vrei sA.
"Apoi daci ftii, ţi-oiu spu
si {tii, ntt
spune) zise
tise
1n marginea. satuiui, pe
marg inea. satu1ui, unde boii slteni
pe unde slteni-
..........nevast.a., birbatc nu-i noroc pe
neu!ta., Nu-i noroc, bJrbatc, J
lor te.toarnl
restoarnl porlil!\ �i
porti," porcii vecinilor sapA
ŞÎ porcii sapl1
cm!"
casă!"
sub gtlrduri,
gmrd uri, era odatA O casA. i; in casa asea
O asta
• Nu-i frunloasl
• Nu-i fru1!lo!\Sl vaca? "pomii nu
VI""? "pomii nu Ss ':1 stu·..
ca stu
mu-
lotuca un om, omul avea o muiere, earl mu
Jocura
pul ? uolda
pul? nu e mlnoasă
hold. nil ?-intreb;, St.o
m~no.să ?-intr.bi 5110-
iere3. era
iere! tri sti loat!
tristA 7jUO.
toat! l.iua.
vorbi! slabi.
Zid o vorbă slabi. rind te
cind pllngi de rtle·
plingi de rtle·,•
.M'UÎ{·re draga,
.M-uic:re dragn,. Ci! g.1nd te
ce br:1nd 1UlistrJ, de
le 1UliSf.rd, e.şti
de eş(i •
.Dar n'a.i copii, b!rbate!1I
Dar n'ai b3rbate!1I
mt!g-~ Irul bnJmat
tot ca mt!g!lrul hnJlUBt in r4lza
raza soarelui?
soanllui ?-- A.tn " orbă SI.n
Asln ,·orbă Slan • pricepul-o şi nu
• pricepul-o nu •e bine,
inlr-=b soţ u l intr'o
intreba soţul ozi.-Ai re-V
intr'o 2i.-Ai ce-~ trebue;
trebue: Iii rAml
dineI omul asemeoe ),Oi�.
pricepe &:SemCne
omul pricepe VOjbf.. De aici
De aici
dar
dar ,'os.IA ca .IIA
\'cselii ca luruo '"
aHA !Ullle!:': J m marginFJ,
('.asa dm
inaiule in r.asa satului era
marginFol S.lluJui erA DD
an
- • Dl·mi
-
D1-mi paee ii DU
pace şi nu m~mi! mai intr eba!·
iDtreba!· trist ,i
om trist uă tr�tj
E uA
tri~t3 . E
fi u muiere tristA. tr~ti tril!
trJ !!
°
t('lpuu!e
feSpUIl!e ne\:::':ita, a pai taZil
ne\, ll:ita, apoi decU
cazi, mai tristi dedl prntrud
pentruc.\ Dumnezeu
Dumnezeu l1U
nu le ati
le iti dă.ruit copii.
CUOl a fost.
CUol fOS l Şi clIn� nd ...
clIn~ il ndea Id,t pe densul
lri'l dEnsul .i c. se fa""l
2.i ca fa«!l
A ill[r�bal
.l\ iu trtbat tubalul Incă od.uA
barhalul inc5. adecă a
od.1tA1, adeci. mai trisU, şi cu
mai tristJi, cit m
cu cit m31
~ i lTi�ti.
tri.'!tă era ati.t
era ea, cu atU
oar� şi tot a.şa
dODa oarA. a,a raspuns
raspuns a primit c!e la mai tare Se
mai tare intrista
Întrista el.
el.
lDuiert!&
tnuie. S/1. Numai
e& Stt. Nurna.i c~ud
t�Dd tlIl mcut
fUcul in1.re.b=rra
ir.treb:rn in AŞl
A�1 tiI merS osta raul
mers asta ruulLi v!'eme.
rindul
ri ndul a;
� mtl lAt.
şi
� trei
lAt,
treileA, muierea a.a ri'.pllns
le!l, muiere.3 plin
reo.puns !Dai plin Pe 1.
Pe II tolt.
IDlta bise
bisericile
ti vreme.
dat oIujlHl
eu dat
ricile eli alajbe ,i tu-
'T'Jiiorile au
111- ,i
gid.ni; ]lt 1.
gici uni ; ]le 1. lcole
tOile 'T'jilorile fAaIt ill-
"" fAalt i,,
.Ei tf �ise
.Ei l&ist ~.
�I dar ce-ti bag!
dar ce-ti CApul ia
bagJ capul ia ne~
ne.. dor
Ire""'.:: d
trebare U. WD&
.. uu cI&rul de
,",aQ cIanIl la D-zeu
do !& D1eu II
li
II
Inceputul poveştii
începutul poveş tii Stan Bolo van lla
BolofJan prima apa
a prima apariţie in Convo
riţie in COMO/,
l'-
bi/'i literare
biri (1875,, nI',
lite/'are (1875 nt'. 4 din iulie).
din '11 iuli e) ,
www.dacoromanica.ro
No.2O 26 M.iu 1921
Cuprtnsul::
Cupri.nsul
Ithleecll ,a
Ittdeott.ll prClJndtlc:atA •••
.. lU'''JmJ.e~Ui • • • • • •• . . • • ._•. • . • • • de C.
de Coata�Porll
G. eo.'.·Fortl
C. G.
h\JIIII.J Utlnlc
H·Mtld (""elUl). •• .• •• •• •• .. •• •• •• •• •• •• •• •• ••
"''''''11 (".~,~). • • ~• 1, SI.vld
1, 81 . . 11::.1
CAl"'''tl ... "h"t.(\1t t"Ir '(Paul,,1
rAI"'.' ,.r�.hfl..., II.&.&.1U) • •• .• •• "
P'''UIDi b;uJUJ. • • • • ...' )11"&
' Urne
1 • . \ .... rlon
::;r;:I!~::H(~~:!~~~
:�:I�:'l(�:���� \·\,.nll~l)
Mha "j (kClţ
MIUllli (kCţ'•• .)) ••
\''''","�I) : : . : ... : .. : : : � .. : : : : ~
. • •� •• •• •• •• •• .• ••
~:,,;. ~~:=~QiIA
I.urlll O. LI.mIAi(A
Ion gJ",du�1J
Ion Sh"luNI>('Q
Val�II!.. ••
VI.I'-nJe. •• •. •' •• • ••• •• •• •• •• •• ..• •• •• •• •• •• •• N. P.I....r�I_.c:1I
N. P.lr""·etrt-Ieu
. ,'
• ..
.-n
......."",. ...,.,. y.:Q�'I"lrll.
••ttr!}. . . . •. •• •. ..• •• •• •• •• •, .. •. O. fJl1vlu
O.8Ih'iu
Cft.'aeu_lco
,.ld C,uuacu_lcD
;�::::'-:l��:"'":!:��" :
. :"...... """ .. 8t'·UuWi . • • • • • • • • • • • • • • • • •
:';::~-:~.~~I: :.: ::::: : :::: :: :
. : : . ": : : : : : : : : . . .. . :-I~~.:;:::e.:.
....... • . • • • - . .. . . . . . . .. . . . • • • • Ah!u.adrts Ulm•
Tltl
f4. U. �lI'br.
•'OI.'lt, "'".
Mat~·, l"...·n.. N). ••
,..... (vcn:wr"h. . . •. •O. •.a~rJ
.. ••
.lratlUy~ •.•.•. •• . 1. flallU'f,
• •
•• 1I."..
•• Ihrien" I..AIlrc'\ee
t� l..IQi.rt:.-'\ea
.lw "1'1 dl'
1,",,lttl 1I&.1.... ..a." O ae.II'I... MUI "', Ilatlirf. tItrto'l
:t ___ ... ,_
tt ....._
fi ,hIat,...ct_nI: . ..... le1Cadafil
d leJ'lll!ar:a."
Aboasllleallll acUl
Ab(}o.Uleu"" ..... IeI Iei 70, �_ ~e II
70, CIIJ'Il � palil " IIt:l
fi pl4t.l1 ti .....
.. :a Nte.
c..te&o,,,, , ..
lIIo1oo,noI c. ..... ~\ __......
lIJ~tt~ ,-aluM
RRevista
episla copi coperta
tincl'imci-- coper
ilor sisi aa tinerimei
copiilol' ta număru lu ii În
num;lrulu care
în care
se povestea Rodul
publică povestea
se publică Rodul tatainic nr.20
(192'1, nr.
inic (1921, 20 din mai).
26 mai).
din 26
www.dacoromanica.ro
.,
.
..,
COPIILO~ ŞI
BIBLIOTeCA COPIiLOIo1
BIIiLIOTI!CA ��WIMI!I
A T I I!_
I<_
I~~
\ I!_I~~~
.~. .' •
.� . -
- Po.esll •• -
Po,,"lIro -
d. IOAN
IOAN SLAVICJ
SLAVICI
- aa ol<U"a
- o, dia colo
alarA dia dar pIAp4oda.
bAtr4DA, d<U"
cal. batrilua. plapaad4, cQ,te} cu
ca.tel cu. m.a
morere J4rgimc
14rgime fi cu,i terasa. de
cu terasa, de pc pc
.tooua de
atoM.a sUe petrecate'o
de aUr petrecate'n fel de fel
fel de (el camA
'Imi · CQ.fC
care It deschidea Îa
ac deacl\idea adierea r4coroasA oo in
ia adierea r6,orool4 in ·
ra cbal ;i o,
rcleiul boln4,lcJoaa4, aici
DO bolna,lcloasa, aJd g4rboo.a.
94rI>0(11'4, e8nt4toar Tedere peate
canta toarec ndere orc Ia
pette pparc l'a le 'li
la .olc ~ a� a·
d c<irdtA ,1 Ileita
....a cârdta
darii ,1 .1.114 d. atari. Mal ora.
d. ,paterl. Mal era, ,npra tm
lupra p rc:jQJ'imitor bogate'n
imprc;urlmilor rl., clf ,ti
bogate'n pprl.,eIl,u
cam
cam •• ... Iec, ,1
aJec, ,1 pputreda
u.treda d. bogata ,1 biae
d. bogatA ,ibiDt - - Ana
AYea ,1 eQ plac
,1 ca placerile i.
e,rU c eei.
to ate aceste
tOQte
oorocos Da
aorocol
pretatladeol aa
TAsatA pretatladeal
1'4ut4
Qce.te nenorocita.,
nu ce cine
cl e le
unde
DCDorodta. cad. caci. d
ClOCOtit. el
elac clocotit.,
Ida; dClr
le biCI;
dacA
el eloe
dor CII
aca eC 't'orba,
eli
1'orbo,
dne el tOICifi
tnla,i
Ţinea
10J'1
aa
ŢineQ .4 alba cel
larl negri. care·,1
paa'
poa' lurg6JOE,
aurg61oc.
cel mal
c:CU'c·,1 umfla
ca
ca .4
sel
(ramof1 cal,
mai (rumo,i
rAauac
rasune: depane
dtpa~1C
,i ,a.
cal, araa4
ndrUe. ,i la. le
amfla n!rile,
a raul
cood
le
CQO ~
.imt. f.,lcI"
" li",l.
.. (ultlt: 1Iar feridtl biata
... fericita biata d. de ea a' nu U se d4
li le drum al ia
da drumul g oon6 m.are.
ia goan6 Cund apoI
more. Câad apo I
·oICTate.
''a .1mtit
,'o Dlclod:ata.'Q ,.{aţa
s i mţit nlclod:nel'Q ,laţa el;ei; bba,a. acum
acam la la Tole
yalea cra um.brita.
a era umbrita de dc DorI
nori oriori �epe'nleratc.
b5tc4aI":
b5trb.ţc : chlar DlUDoi pe
chlar D1UDal em u,te o
pc ggemutc dace
o duce c aad le
caud 4co na. ea le
.c rrelcoria. se tol6aÎa'o traSI;lrD ci
tolc1nia'o tr41DJ"o. ei
de
de osi Gai pe pe DISDe.
maac. larga, iaebtdca
UD larga,
CECI locbldea och.U, cei patru
ochii, ,1 cei
,1 patru CU" ar·
I
J Şi Şi ce Tiaţ4 CI
ce TiGţa a mai ,i
afat ,i CQ!
mal Cl't'ut ca! ? masari o duceau'D
m6,sa.rl duceau'o Ibor abo:, salbatec departe. tot
sălbatec departe, tOI
De auaml·Ja au·,1
De anunl-Ic oU.-fi mal mai aducea aminte. aminte . moi
mai departe
departe. ,'0 '·0 a c oat' par'ca
ecoat. par'ca ta oIt4 Ju;ne,
tn oltel Ju.;ne .
Era micA
Sro mic! de tot tot c40d
c.a.ad l'a
l'a du. cu dDe
du-a ca -'fa ' O
dne-l'o'a Intr'ua dla
Intr'Q.DQ cUn .nc.Uc lu4 lua aoul" dintre cei
anul" dintre cei
hune ',1,
lamc ·,1, ,r4 paclinda...e'a unn
,rAp6clinda urmat 5, l-a taaat oo
l-Q tllat patru Imel
patra .mei i ''a ua.arit de
l'a aO.arit eeTa. ,'el
de ceTa. ,1 el oQ
mC1l'C mo,tcD1nr
mo.rc mo,te..u.lR f
T,tal
.dcaaDQ gatit
,doo,..,
dulc.
dulce la
la..
Tat6J oa.. ,m
gAtit CQ
la Ilre,
om .0Lolc,
ca QQ
fire, QycaG't'ca mlUt
fo<U"le dUpe"
'fomlc, foarie
UD Ilt ,i
clIlp.,. tot-
frumos ,1 foarl.
Elt &""'0'
al4blduae pentru
mare .14blduac
tot.
fOQl"tc
pentru
-1 ·
Inceputul
Incepu povestirii Pisu·Ia
tuI povestirii p ri m a apar
Pisu"la prima i ţie (Biblioleca
apariţie copiilo,..
(Biblioleca copiilo,..
şi a
şi linerimei, 191
a linerimei, 1918,
8, nr.24 scptcmbrie).
din 7 septembr
nr.24 din ie).
www.dacoromanica.ro
Danciu se aşează şi aşteaptă un ceas, cea. , doauă cfa�uri,
cEa~uri,
mult a aşteptat, clar moşneagul
dar moşn agul nu s-a mai intors. în10rs. El
a încercat să se ridice, dar n-a fost fo st în
in s1are;
stare; îi ela par
Ia par-
că-I
că -I bătuseră cu cuie în scaun ..
.j
.:5 Deodată se pomeni faţă-n faţă cu o fată de tot fru- fru-
moasă, care, nici una, nici alta, il îl întrebă
întrebă dacă nu
vrea să intre vizitiu la Lia, Zîna Zînelor. Zînelor .
-- Voi fi fi vrînd eu - - răspunse Danciu - - dar nu pot
să mă scol de aici. aici .
10 - Aş 1 lntlmpină
- Aş! 1ntîmpină fata cea frumoasă. Am să te scol
eu numaidecit.
numaidecît . O să-I să- I aduc inapoi
înapoi pe moşneagul care care
a fost aici.
Ea s-a dus apoi fuga la Lia şi i-a i-a spus că moşneagul
nu mai e la slujba lui şi a lăsat în locul său pe unul
15
'[5 care ar fi gata să intre vizitiu vizitiu la ca,
ea, dar nu poate poate să
se ridice de acolo.
Lia se încruntă şi-i porunci olacului său să se ducă
iute şi să-I aducă pe moşneag la locul lui.
Olacul se puse pe drum şi alergă o zi întreagă, de
20
20 dimineaţă pină pînă seara, dar nu ajunse pînă la el. Mai
alergă însă încă o zi, şi pe inserate înserate il îl ajunse, puse
mîna
mina pe el, îi trase o trlnteală
trînteală bună, apoi îl îl luă
lu ă în
în spi
spi-
nare şi-l duse
duse la Danciu, care se şi sculă îndată ce ei
sosiră acolo.
25
25 Olacul îi mai trase mO,neagului
moşneagului o trînteală bună, il îl
aşeză la locul lui, iar pe ţigan îl duse la zîna Lia, Lia , ca
să-i
să-i fie
fie vizitiu.
Lia avea doi cai de călărie, amindoi amîndoi cu părul de
aur.
aur .
30
30 - Dacă vrei să intri
- întri în slujba mea - - ii îi zise lui
lui Dan-
ciu - - scaldă-te
scald ă-t e în putina aceasta.
Tiganul
Ţiganul nu mai stete ste te pe gînduri, ci ci se clezbrăcă
dezbrăcă şi
sări în putină.
EL s-a scăldat timp de jum
El jumătate
ătate de ceas, apoi Lia
35
35 i-a poruncit să iasă iasă din putină. Dup După ă ce a ieşit, ce
să-ţi
să-ţ i vadă ochii? Să stai şi să te miri! El era frumos
de nu-i mai puteai găsi pe faţa pămîntului pereche. pereche .
Să vezi dar ruşine ce are să păţească împăratul acela
care şi-a pus de gînd să nu-şi dea ţiganului ţiganului fata!
- Ioan
21 - Ioan Slavici,
Slavi ci, Opere
Opere voI.
voI. I 215
www.dacoromanica.ro
După ye
'pe el s-a îmbrăcat, iar a venit fata cea fru fru-
moasă şi l-a I-a dus la grajdul celor doi cai cu părul
de aur.
- Iată
- Iat ă -
- îi zise ea - - aici în cămăruta de d e alături
5 ovăz de aur; dă-le
e ovăz dă-le din el cailor în fiec are zi o dată
fiecare dată
cîte o baniţă.
baniţă,
Iar s-a făcut apoi nevăzută, şi prin
prin cele cu desăvîr
des ăv îr
şire
şi re minunate abia de de aci înainte trece ţiganul.
ţiganul,
făcut slujba trei
După ce şi-a făcut trei zile d'
d'e-a rîndul, a
10 venit din nou fata cea frumoasă şi i-a spus spus că Lia,
Impărăţia Sorilor, are să -şi-l aleagă
Zîna Zînelor din Impărăţia
bărbat pe acela care e în stare s-o îngîne făcîndu-le toate
întocmai
întocmai ca dînsa.
dîn sa ,
-
- Du-mă la ea! ea ! strigă Danciu săltînd de bucurie.
15 Am s-o îngîn ca şi cînd cînd aş fi intru
întru toate ea însăşi.
însăşi,
El a fost dus Ia la stăpîna lui. lui,
Pe-nserate,
P e-n serate, Lia a poruncit să fie fie pus în în iatacul ei un un
al doilea pat Ia o potrivită depărtaredepărtare de al ei. ei, Ea a
inceput
început apoi să se dezbrace, şi, dezbrăcîndu-se,
dezbră c îndu-se, ea avea
20 şasesprezece rochii,
ro chii, pe cind
cînd ţiganul n-avea de cît o pe pe-
reche de iţari.
iţari . El şi-a
şi- a sfîşiat însă iţarii in În şasesprezece
fîşii şi, cînd
cind Lia punea pe scaunul ei o rochie, punea
şi el pe alal său o fîşie.
fîşie . După aceea a pus fîşie fîşi e lîngă
lîng ă
fişie, ca să le coase Ia loc, dar să vedeţi minune! fî- fî -
25 şiile se ţineau una de alta, încît Lia, Zîna Zinelor, Zîn eJor,
stătea
stătea cuprinsă de uimire cînd l-a văzut dimi dimin neaţa
eaţa
imbrăcîndu-se
îmbrăcîndu-se tot ca ea.
Lia s-a dus apoi să se pieptene.
pieptene . Ţiganul, de aseme aseme-
nea.
nea . Li se puseră doauă oglinzi, fiecare fie care cu toate cele
30 de
de nevoie pentru pieptănat, şi au inceput început amîndoi să
se
se pieptene. CindCînd Lia ''îşiîşi trăgea o dată cu pieptenul
prin păr, ţiganul trăgea şi el prin al său. Ea a tras de
şţisesprezece
şa.sesprezece ori, el de asemenea.
asemenea, Ţiganul avea şi şi el
păr lung,
Jung , şi după ce s-au peptănat,
pept ănat, altăa l tă minune: faţa
35
35 lui era tot atît de frumoasă ca a Liei.
Cind
Cînd se uită
uit ă deci la el, Lia nu mai ştia ce să facă fac ă
de bucurie, l-a I-a chemat la ea şi l-a sărutat - - cum mi mi -
reasa Îşi
îşi sărută mirele.
S-a făcut
fă cut apoi o nuntă mare, şi după nuntă Lia I-a l-a
40
40 trimis la vî vînătoare
nătoar e pe Dan Danciu,
ciu , care
car e nu mai era acum
216
www.dacoromanica.ro
ţigan ca toţi ţiganii, ci făt-frumos deopotrivă cu OrI ori-
şicare fecior de împărat.împărat.
Mai nainte de plecare ea ii îi dete o oglindă şi-i zise:
-- Cind
Cînd vrei să ştiiştii ce fac, uit
uită-te
ă-te în oglinda ·aceasta,
aceasta,
5 că mă vezi in în ea.
Luîndu-şi
Luîndu-şi apoi ziua bună unul de d e la
Ia altul, el plecă
ple că la
Ia
vînătoare.
N-a
N-a făcut însă decît vreo vreo citeva
cîteva sute de paşi, şi s-a
pomenit cu olacul care alerga spre spre el ca să-i spună că
10 Lia ii îi trimite vorbă să .cruţe vînatul şi să nu împuşte
decit
decît doi iepuri.
Mergînd mai departe, şi tot mai departe, a zărit o
pădure cu copaci de aur, iar în pădure alergau o turmă
de animale cu păr de aur, in în care nu era însă nici un
15 iepure. După ce a mai trecut prin pădurea aceea, i-a
trecut prin faţă altă turmă, dar nici in în aceasta nu
era nici un iepure. Iar a mers apoi, pînă ce a dat de
a treia turmă; in în aceasta era insă însă un singur iepure.
Şi-a încordat
încordat intii
întîi arcul şi unauna,, doauă, trei! l-a şi
20 culcat la pămînt.
El insă
însă doi iepuri avea să-i ducă Liei. Liei . A mers dar
inainte,
înainte, ca să mai culce la pămînt incă încă unul.
Mergînd
Mergind aşa, la inceputînceput pe drum, apoi pe potecă pote că şi
in
în cele din urm urmă ă pe potecuţe, el s-a rătăcit de nu mai
25 ştia
şt ia incotro
încotro să apuce.
apuce .
El scoase deci oglinda şi se uită in în ea.
ea . A şi văzut
văzu"L pe
Lia, carecare ii
îi făcu semn să apuce la dreapta.
S-'a dus dar, şi mereu s-a dus - - un ceas, doauă, trei
ceasuri, timp de patru ceasuri s-a tot dus fără ca să
ilO
;30 poposească, şi şi iată
iată că a zărit o intreagă
întreagă turmă de iepuri.
El
EI rămase nedumirit.
Un iepure mai avea să culce la Ia pămînt, unul singur.
IIepurii
epurii erau însă grămadă, tot unul lin. Iîn, gă altul, şi el,
gă
nefiind vînător bun, se temea că, trăgînd in ei, va
35
35 omori
omorî deodată mai multi.
aşteptat dar şi
A aşteptat şi iar â aşteptat,
â pînă ce şi-a
aşteptat, pînă şi-a pierdut
răbdarea, şi şi a tras, încît
în cît a culcat la pămînt trei "Lrei iepuri.
îi p
Ii ăr ea rău că n-a putut să se ţie de vorba scumpei
părea
sale soţii,
soţi i, dar nu i-a rămas decit decît să se întoarcă acasă.
40
40 pu�in i se ivi în cale o matahală de om, UD
Peste puţin un ade
ade-
vărat uriaş. .
urias .
www.dacoromanica.ro
- Nu ţi-e ruşine obrazului că ai împuşcat doi d
- intre
dintre
iepurii mei!? îi zise omul acela, care era stăpînul mo mo-
şiei
şiei pe care rătăcise
r ăt ăc ise Danciu.
Nu era adecă al Liei decît unul dintre cei trei trei iepuri.
5 -
- Haid' să ne măsur măsurăm ăm puterile!
puterile ! urmă
urm ă dar stăpînul
stăpînul
celorlalţi
celorlalţi doi, care mai era năcăjit şi penLru pentru că ar fi fi
voit ca Lia pe el să şi-l şi-l aleagă
aleagă soţ.
Danciu începu să tremure de fri frică. De!! nu se sim�ea
că. De sim~ea
el destul om pentru ca să se-ncumeLe se-ncumete a-şi măsura pu-
10 Lel'ile
Lerile cu asemenea matahală. ·· El puse puse deci mîna pe
a.rc
arc şi-l
şi-l încordă.
în cordă . Cellalt fu şi el gata să tragă, dar dar era
prea tîrziu, căci căci Danciu îl şi c' ulcă
cul că la pămînt.
pămînt .
El se întoarse apoi acasă.
Lia rămase cuprinsă
cuprin să de spaimă
s paim ă cînd îl îl văzu auucînd
15 patru iepuri.
-
- Vai de mine mine!! sLrigă
s Lri gă dînsa.
dînsa . De ce ai ai omorît şi pe
ceilalţi
ce ilalţi doi
doi iepuri?!
iepuri?! Dacă află afl ă stăpînul lor, te omoa omoa-
ră-ntr-o
r ă-ntr - o clipă.
-
- Grija aceasta să n-o mai ai! răspunse r ăspun se ţiganul,
20
20 Lreaba aceasta am regulat-o eu cu dînsul. Aş avea însă
treaba î n să
să te-ntreb ceva,ceva , dacă vrei să-mi să -mi dai
dai răspuns.
r ăspun s .
-
- S-ar putea oare să nu-ţi dau? dau? grăi dinsa.
dînsa. Nu avem,
aşa cred, noi doi doi nici o tain taină ă unul pentru altul.
-
- Spune-mi, te rog, ce fel fel de rod are pomul acesta,
25 îi zise
zis e dar Danciu.
-
- Atîta e tot ceea ce vrei să mă-ntrebi? mă-ntrebi? răspunse
Lia. De ce oare n-aş fi fi avînd
av înd să ţi-o spun aceasta!?
aceasta!? Am
să-ţi
să-ţi dau, dacăda că e vorba, chiar să mănînci din din poamele
acelea cîte pofteşti.
pofteşti .
30 Ea chemă apoi apoi degrabă
d egrab ă pe una din slugile ei şi-i ş i-i po-
runci să aducă
adu că zece poame de ale acelui pom.
Sluga s-a urcaturcat în pom. Pomul avea însă în să trei feluri
de poame:
poame : mere de d e aur, pere de d e aur şiş i prune de aur. aur .
Servitorul
Servitorulnu nu ştia din care să ieie patru, căci luind luînd din
35
35 fiecare cîte trei,
Lrei, erau numai noauă. noau ă . El chibzui
chibzui în cele
din urmă să ieie patru prune, prunc, căci căc i prunele
prun ele erau mai
mici decît
decît mmerele. Aşa a şi
erele . Asa si făcut, şi si le-a adus Liei,
Li ei, care
car e
i le-a dat sotului să~.'
sotulu i său. ,
- Am o �
- ~ică daraveră pe pămînt,
ică daraveră p ămîn t, grăi
grăi acesta.
40
40 - Dacă
- Da că e aşa - - răspunse
ră spuns e Lia -- poţi poţi să să te
t e cobori
numaidecît.
218
www.dacoromanica.ro
Ea porunci apoiapoi să i se facă iute un leagăn, care se
lasă pînă la pămînt,
pămînt, şi-l aşezăaşeză pe soţul
soţul său ău în leagănul
leaO'ănul
acela. Cît gîndeşti cu gîndul, gîndul , Danciu şi şi ajunse
ajunse apoi la
pămînt
pămînt cu poamele pe care le avea în buzunar şi i le
5 duse împăratului.
împăratului .
Nu voise împăraLul să-i deie faLa sa, sa, dar i-o deLe
acum,
acum, cîndcînd îl văzu atît de·frumos.
de frumos. Nu voia însă fata faLa de
împărat
împărat să şi-l ieie de bărbat, bărbat, căci se seli emea ca nu
cumva
cumva el iar să se facă cum fusese fusese mai nainte. nainLe.
'10
10 Danciu o-nşfă
o-nşfăcă ă însă,
însă, o luă pe sus şi-o şi. -o duse
duse la muma
sa, ţiaanca, pe care o poHi apoi săă vie ccu
sa,ţiganca, u el şi-o duse
la pomul cel înalt.
aici, el strigă "una",
Sosit aici, "una", şi fu jos leagănul În în care
."e
.. e aşezară toţi trei, el, el, mama sa şi fata de împăraL. Iar.
împăraL. Iar
15 numără apoi "una",
număl'ă "una", şi ei fură fură sus.
-
- N-ai vrut să mă iubeşti, iubeşti, nu te iubesc
iube c dar nici eu eu!!
ii
îi zise acum feLei
fetei de împărat,
împărat, şi-işi- i deLe brînci
brinci ca a să cadă
pe pămînt.
pămînt .
Ea a tot căzut
căz ut trei
tre i zile şi trei nop-ţi
nopţi de�ade~a rîndul,
rîndul, iar
20
20 după ce a ajuns la Ia pămînt,
pămînt, s-a făcut miş-fărămiş,
miş-fărămiş, de
TI-a mai rămas de ea întreg
n-a întreg decît
decit capul,
capul, pe care una
dintre slugi l-a dus la împăratul. împăratul.
-
- Doamne sfinte! se tîngui împăratul, împăratu l , cine m-a
pus
pus să nu i-o dau de bunăvoie pe fata fata mea?
25 Cînd împăratul
împăratul se tînguia în în felul
felul acesta,
acesta, se ivi deo-
dată-n faţa lui 'ţ iganul, care se căi
ţiganul, căi a şi el de fapta
fapta ce să
vîrşise într-o
într-o clipă de de supărare.
-
- Ai fi acum gata să mi-o dai de bunăvoie pe fii fii-
că-ta? întrebă
întrebă dînsul.
30
30 - Nu u numai că ţi-aş da-o de bunăvoie, bunăvoie , răspunse
împăratu l, dar ţi-aş
împăratul, 'ţi-aş mai da pe deampra şi şi jumătate
din împărăţia mea dacă ar fi fi în viaţă fiică-mea.
fiică -m ea.
Ţiganul
Ţiganul se duse la Ia mumă-sa şi-i spuse ce-a zis îm îm-
păratul:
3
355 -- Să vezi un lucru - - grăi ţigan
ţiganca ca - - eu am să-ţisă -ţi
dau o cutioară
cutioară înîn care e un praf fărmecat. Dacă vei
pr esăra praful acela pe faţa moartei,
presăra moartei, aceasta va învia
şi
ş i trupul, se va 1ntrăma chiar
trupul -se ·hiar mai şi mai de c um a
cum
fost.
fost .
40
40 Danciu a alergat fuga la împăratul, a COlUt ClUt capul
moartei şi şi a presărat pe el praful, cum zi�eEe ziE Ee mumă-Ea.
mumă-ca.
219
www.dacoromanica.ro
Cît
Cît dai
dai în
în palme,
palme, trupul
trupul feLeifel;ei s-a intrărnat, crescînd
s-a intrămat, crescînd
bucată lîngă bucată,
bu ca Lă, şi şi ea
ea începu
in ce pu să vorbească.
vorbească. Impă
ratul
ratul i-ar fi dat-o
dat-o acum
acum bucuros
bucuro s ţiganului, dar dar acesta
acesta
nu voia s-o primească.
primeas că.
5 -
- Să trăieşti
trăieşti în 1n bună fericire
fericire cu cu fiică-ta
fii că -ta - - iiii zise
zise
el împăratului
împăratului - - căci
căc i eu am şi şi găsit altă soţie. soţie .
El chemă apoi apoi pepe mumă-sa, cu cu care
care se se duseră
dus e ră Ja Ia
pom,
pom, sese urcară-n leagănleagăn şi şi se-nălţară
se-nălţară într-o clipă c lipă la la
Lia,
Lia, Zina
Zina Zinelor
Zînelor din din Ţara
Tara Sorilor,
Sorilol', cal'e
care i-a i-a primit
primit cu cu
tO
10 multă bucurie. El a a zidit
zidit apoi
apoi penLru
penLru m-amă-sa
mamă-sa un un
palat frumos
frumos şi şi i-a
i-a zis:
zis:
-
- Dacă ţi ţi se
sc va fifi ffăcuL
ăcuL dordor de mine, Lrimite-mi
de minc, LrimiLe-mi vorbă
prin o slugă, şi-ntl'-o clipă c lip ă vom fi cu "şii so�ia
fi eu so~ ia mea la
tine.
Line.
15 du s apoi a ' asă, unde
EI s-a dus undc s-a fJ'ăwL nunLă mare.
ă<.:uL nunLi1 marc.
poftească şi
Lia voia să-I pofLcască împăratul, d
şi pe împăraLul, a r ţ;t ig
dar .i gall ull nu
a l lu nu
s-a învoit să steasLea lala masă cu cu cel
cel cee umblase
umblase cu cu gîndul
de
d a-l
a-l înşela.
înşela. Au Au pofLit
poftit decide ci lala nunLă şoarecele,
şoare ce le, care car e
s-a
s-a-ndopat.
-ndopat.
20
20 Am fost
fost şişi eu
eu la oo păţ şi-am pus mina pe un ciolan,
pus mîna ciolan,
apoi am plecal; lăsindu-i
am plecat Iăsindu-i în in fericire,
fer icire, care
arc n-a
n -a mai înce Înce-
tat nici pînă aSI;ăzi,
astăzi, dacă nu nu vor fi fi murit cumva.
cumva.
www.dacoromanica.ro