Versiune imprimabila: nsir-te margaritari

Page 1 of 6
Imprima povestea!

nsir-te margaritari
A fost odata ca niciodat a; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cnd facea plopsorul pere si rachita micsunele; de cnd se bateau ursii n coade; de cnd se luau de gt lupii cu mieii de se sarutau, nfratindu-se; de cnd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca n slava cerului de ne aducea povesti; De cnd se scria musca pe parete, Mai mincinos cine nu crede. A fost odata un fecior de boier mare, si dupa ce cutreierase tarile, razb atnd prin toate unghiurile, se ntorcea la mosia sa. Si trecnd printr-o cnepiste, vazu trei fete ce munceau la cnepa. El si c auta de drum n treaba lui, fara sa ia aminte la cele ce tot spuneau fetele. Cnd ajunse la urechile lui niste vorbe ce -l trezi, caci era dus pe gnduri. Se ntoarse la fete si le ntreba: - Ce ati zis, fetelor? - D e m-ar lua pe mine feciorul ala de boier ce trece p-aci, eu i-as mbraca curtea cu un fus, zisese fata cea mai mare. - De m-ar lua pe mine feciorul ala de boier ce trece p-aci, eu i-as satura curtea cu o pita, zisese fata cea mijlocie. - De m-ar lua pe mine feciorul ala de boier ce trece p-aci, eu i-as face doi fetilogofeti cu totul si cu totul de aur, zisese fata cea mica. Dupa ce i spusesera fetele ce zisesera, el statu de se socoti gndindu-se: ma, ca ce sa fie asta? Apoi dupa ce se mai razg ndi, zise fetei celei mici: - Fetico, mie mi placu vorbele tale mai mult dect ale surorilor tale. Daca vrei sa mergi cu mine, eu te iau de so tie, numai sa-ti tii cuvntul. Si cum sa nu fi voit fata; caci era un brad de flacau, chipes si dragalas, nu gluma. Fata se rosi la fa ta ca un bujor; apoi, dupa ce mai statu nitel la chibzuiri, ntinse mna si i zise: - Ai, sa fie bine. Daca tu vei fi orndul meu, nu scap eu de tine, nici tu de mine, macar de s-ar pune nu stiu cine si crucis si curmezis. Feciorul de boier lua fata si se duse cu dnsa la mosiile lui. Acolo avea el niste palaturi cum nu mai vazuse ea. Se cununara, facnd o nunt a de se dusese vestea n sapte ta ri, si facura tot ce trebuia pentru rostul c asatoriei lor. Nu trecu mult si fata ramase grea si ea ca toata lumea. Cnd auzi feciorul de boier una ca asta, nu mai putu de bucurie, si porunci numaidec t sa-i faca un leagan numai de matase, n care sa-si puie copiii. Feciorul de boier, cnd si aduse acasa nevasta, i dete, pentru trebuintele ei, o fat a a unei bahnite de tiganca ce-si tinea zilele prin curtea boierului cu ce se ndurau stapnii. Procleta de cioara cum vazu fata, i puse gnd rau. Cnd sosi ceasul nasterei, fiul de boier nu era acasa, ci dus ntr-ale sale. Doamna casei trimise pe tiganca sa aduca o moasa . Ea aduse pe mum a-sa. Aceasta, cum veni, i zise: - Milostiva noastra doamna, mnca -ti-asi ochisorii, la noi p-aci este obicei ca doamnele cnd are sa nasca, sa se suie n pod si moa sa sa stea cu ciurul la usa podului si asa s a faca. Doamna i raspunse: - Bine, bunico; daca asa v a este obiceiul p-aci, asa s a facem.

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=023.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: nsir-te margaritari

Page 2 of 6

Ea, biet, nevinovata cum era, nici prin gnd nu-i plesnea ca ntru aceasta era o viclenie din cele mai spurcate. Ea se stia curata la inima. Facuse tutulor bine. Nu se astepta, deci, ca cineva s a aiba macar o umbra de cugete pngarite pentru dnsa. Ea crezu. Si suindu-se n pod, facu, cum zisese, doi feti-logofeti cu totului, totului de aur, n ciurul pe care l tinea tiganca la gura podului. Cum vazu copilasii asa de frumosi, gasperita de cioara, ce sa fac a ca sa ponoseasca pe doamna sa? Se duse numaidect si ngropa copilasii n baligarul de la grajd, si lund doi cat ei de la o cat ea ce fatase de curnd, i ar ata doamnei sale, zicndu-i: - Iata, stapna, ce facusi dumneata. - Cum se poate una ca asta? i raspunse doamna. Si pngara de cioara ncepu a se ciorovoi cu doamna sa. Ba, c-o fi; ba, ca n-o fi. ntre acestea iat a ca sosi si fiul de boier. Tiganca i iesi nainte, si aratndu-i ciurul cu cat eii, i zise: - Iat a ce pricopseala ti facu nevasta ce ti-ai ales. Bine ca ti-a dat Dumnezeu n gnd sa-i aduci o credincioasa ca mine, care sa fie pe lnga dnsa, c aci altminteri, cine stie cum era s a te mbrobodeasca s i sa-si rza de dumneata. Se mnie fiul de boier cnd v azu o astfel de batjocura, si ca sa o pedepseasca, lua de so tie pe tiganca, iara pe fosta lui nevasta o facu slujnica. Biata femeie vazu bine nedreptatea ce i se facu: dara neavnd ncotro, tacu si rabda cu nadejdea n Dumnezeu ca-si va revarsa mila lui asupra ei, si va da odata, odata, la iveala nevinov atia sa. Si mai trecnd ctava vreme, iata, mare, ca rasari din baligarul unde fusesera ngropati copiii doi meri. Coaja acestor meri era suflata cu aur, de lucea ca ziua, cnd noaptea era ntuneric bezna. Ei cresteau ntr-o zi ca ntr-un an, si dupa putin se facura mari. Tiganca, care stia blestemat ia ce facuse, se temu, vaznd frumusetea merilor, si zise barbatului ei, tatal copiilor rapusi de dnsa: - Ma, mie mi-a venit asa sa te ndemn a taia merii aia ce cresc lnga grajd, si din ei sa faci, din doi, doua sc nduri la pat, ca tot ne lipsesc cteva scnduri. - Bine, fa, raspunse fiul de boier, cum sa taiem noi a mndrete de meri? Nu, vezi, tu, ca sunt de poveste? Cine mai are asemenea meri? - Fie, mie mi-a venit a sa, ca sa-i tai; ca tu de nu-i vei taia, eu nu mai m annc pine si sare cu tine pe un taler. Si neputndu-se cotorosi de dnsa, fiul de boier puse de taie merii si facu dintrnsii sc nduri, le puse la pat si se culcara pe dnsele. Peste noapte tiganca auzi cum vorbea scndurile. - Dado, zicea una, caci copiii era un baiat si o fata, dado, zise baiatul, greu tie tie? - Greu, raspunse fata, caci este pagna pe mine. Dara tie, greu ti este? - Mie nu-mi este greu, zise baiatul, ca este tata pe mine. Cum pricepu tiganca ca vorbele scndurilor o vor duce la pierzare, de le va auzi fiul de boier, nu mai dete nici pic de somn n genele ei pna dimineata. - Barbate, i zise blestemata de cioropina, cum se lumin a de ziua, sa tai scndurile alea de le-am pus ieri la pat; caci am visat niste vise urte asta noapte. - Bine, fa, i raspunse el, cum sa taiem ale scnduri asa de frumoase? - Eu nu stiu; tu daca nu le vei taia, eu ma duc si ma dau de rpa. Ca sa scape de c ra ei, fiul de boier puse de taie sc ndurile, facndu-le ta ndari marunte. Iara spurcata astupa toate gaurelele casei si puse scndurile pe foc de arsera. Totusi doua scnteioare se strecura pe cos si picara n gradina. n locul unde

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=023.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: nsir-te margaritari

Page 3 of 6

cazura acele scntei, rasari ndata doua steble de busuioc. Boierul avea un mielusel ce crestea si el prin curtea lui; acesta scapnd n gradina, mnca busuiocul, si ndata i se auri lna. Si asa de frumos se facu mielul, nct nu se mai gasea pe lume un altul asa de frumos ca acesta. Crapa fierea ntr-nsa de necaz cnd vazu mielul; c aci tiganca pricepu c a acesta nu era lucru curat pentru dnsa. Si dupa ce mai trecu ctinica vreme, zise barbatului ei, cnd l vazu cam cu voie buna: - Cum as mai mnca carne din mielul ala al nostru! - Nici sa te gndesti la una ca asta, ca mie mi-este drag, i raspunse fiul de boier. Vazu tiganca ca de asta dat a nu i se prinde vorba, o ntoarse la viclenie. Se facu bolnava. O saptamna ncheiata si chinui barbatul cu gemetele ei. &ntro noapte se facu ca rasare din somn; si dac a o ntreba barbatu -sau, ca ce i s-a ntmplat, ea i raspunse: - Am visat ca unde venise o descntatoreasa si unde mi zicea ca dac a voi sa ma fac sanatoasa, sa cer de la tine s a tai mielul ala al nostru si sa-i mannc drobul. - Fugi d-acolo, nevasta, i raspunse el, ce stai tu de vorbesti? Unde s-a mai vazut pe lume un miel asa de frumos? Cum sa-l taiem? Mai bine sa aducem pe toti vracii sa-ti dea leacuri care sa te faca sanatoasa. - Leacul meu asta este, i mai zise ea. Daca nu vrei sa tai mielul, nteleg ca tu vrei sa mor eu. Si, neavnd ncotro, fiul de boier puse de taie mielul si-l dete la buc atarie sa-l gateasca. Gasperita se duse ndata n bucatarie si puse la cale ce sa se fac a cu mielul, ca sa nu mai ramie nimic din el. Trimise matele la pru, cu o credincioasa d-ale ei, ca sa le spele, dupa ce numara pna si cel mai mic matisor, si-i spuse ca va plati cu capul ei de va pierde vreun crmpei din ele. Credincioasa bahnitei, spalndu-le la pru, nu stiu cum facu si rupse un capati. De frica, l dete pe grla. Dupa aceea se ntoarse acasa, aduse toate matele si le dete iaras i la numar. A doua zi ducndu-se fosta sotie a boierului la pru cu cofa sa aduca ap a, se uita la vale pe ru si vazu acolo pe un dmb doi copilasi, jucndu-se cu doua mere de aur, de lucea pamntul, si ramase acolo pna seara uitndu-se cu jind la dnsii, caci ei i da n gnd ca poate sa fie copiii dnsei. ntorcndu-se acasa, o lua spurcata de cioroaica la batai. Dara ea zise: - Nu ma mai bate, st apna, ca ce -mi v azur a ochii, o saptamna sa te tot uiti, si tot nu te ndestulezi. Daca auzi asa, se duse si cioroaica, si n adevar ca si ea se uitase acolo privind la copilasi. Si cum si-ar aduce aminte oare a se dep arta, cnd vedea asa frumuse te nemaiauzita? Se jucau copiii si se zbenguiau, de-ti era draga lumea sa privesti la dnsii. ntepenise mpielitata, zg indu-se cu ochii acolo. Si venind mama copiiilor si trezind-o din buimaceala n care cazuse: - Vezi, stapna, nu-ti spuneam eu ca nu te poti ndestula de o asa frumusete, de te-ai uita nu stiu ct? Procleta le puse gnd rau, si tot planuia, cum ar face ca sa-i rapuie. ntr-acestea venea lume dupa lume de se uita la dnsii. Din toti privitorii o bab a batrna, mai priceputa, dorind si ea sa-i aiba de feti ai ei, ducndu-se acasa, aduse cu dnsa o furca mica si un toiegel. Cu acestea se duse n marginea rului si, aratndule aceste unelte, i striga cu un grai duios.

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=023.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: nsir-te margaritari

Page 4 of 6

Cum vazur a copiii aceste lucruri, odata se repezira la dnsele; si fata puse mna pe furca, iar baiatul pe toiag. Lundu-i baba cu sine, i mbraca cu niste zdrente si i duse acasa la dnsa. Nu trecu mult dupa aceasta, si boierul facu claca, adunnd pe toti copiii si fetele din sat ca sa nsire margaritare. Se duse si baba cu copiii ei. Acolo, la sezatoare, unde se str nsera to ti de vorbea la verzi si uscate, spuind la glume si la ghicitori, sta si feciorul de boier. El se ntmplase n acea zi s a fie cu voie buna, si zise: - Stiti ce? copii! Dect sa flec ariti la glume si la cte nagode toate, mai bine spuneti-va fiecare basmul sau. Toti ntr-o glasuire priimira de buna cugetarea boierului. Si spusesera unii, una; altii, alta; pna ce veni si rndul copiilor babei, ca sa-si spuie si ei basmul lor. Dara ei sfiiciosi, cum i lasase pe ei Dumnezeu, raspunsera: - Apoi, de, boierule, noi ce sa spunem? ca nu stim nici un basm. - De! nu va mai fandositi acum. Spuneti si voi, ia, ce v-at i pricepe. Atunci baiatul ncepu: - "A fost odata trei fete cari munceau n cnepiste, nsir-te margaritari; si trecnd p-acolo un fecior de boier mare, nsir-te margaritari. Fata cea mai mare zise: "De m-ar lua pe mine de sotie feciorul ala de boier, eu i-as mbraca curtea cu un fus." nsir-te margaritari. Fata cea mijlocie zise: "De m-ar lua pe mine de sotie feciorul ala de boier ce trece p-aci, eu i-as satura curtea cu o pita." nsir-te margaritari. Fata cea mai mica zise si ea: "De m-ar lua pe mine de sotie feciorul ala de boier, eu i-as face doi feti-logofeti cu totul si cu totul de aur." nsir-te margaritari. Feciorul de boier lua de sotie pe fata cea mai mica si, daca o duse acasa, i dete spre slujba pe fata unei tigance." Afurisita de tiganca cum auzi nceputul unei astfel de basm prinse a zice: Un taciune, S-un c arbune, Taci, baiete, nu mai spune. Iara boierul zise si el: Un carbune, S-un taciune, Spune, baiete, spune. Baiatul ncepu iaras i: - "Mai trecu ce mai trecu si sotia boierului r amase grea. Cnd fu la ceasul nasterii, boierul nu era acasa. Sotia lui trimise pe tiganca sa-i aduca o moasa; si ea aduse pe ma-sa. nsir-te margaritari. Bahnita de ma-sa daca veni zise ca pe la dnsii p-acolea este obiceiul ca doamnele cnd nasc sa se suie n pod si moasa sa stea la usa podului cu ciurul. Doamna crezu. Se urca n pod si nascu doi feti-logofeti cu totului, totului de aur. nsir-te margaritari. Cioroaica cum vazu minunea asta, se duse de ngropa copilasii n baligarul de la grajd, si puse n ciur doi cat ei fatati de curnd, pe care i arata boierului, spuindu -i ca astfel de odrasle i-a nascut sotia. nsir-te margaritari. Boierul se mnie pe so tia sa, si o pedepsi, facnd-o slujnica tigancei, iara pe tiganca o lua de sotie. Din baligar crescu doi meri cu coaja de aur. Tiganca, cum i vazu, se tinu de cra boierului ca sa-i taie si sa-i faca scnduri de pat. Peste noapte cnd se sculara, scndura de sub boier zise: "Dado, greu ti-e tie?" "Greu, ca este pagna pe mine, dara tie greu ti-e?" "Mie nu-mi este greu, ca este tata pe mine."

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=023.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: nsir-te margaritari

Page 5 of 6

nsir-te margaritari. Tiganca iara sari cu vorba: Un taciune, S-un c arbune, Taci, baiete, nu mai spune. Dara boierul sari, si zise si el: Un carbune, S-un taciune, Spune, baiete, spune. Baiatul ncepu: - "Atunci bahnita, care auzise ce vorbise scndurile, starui cu dinadinsul la barbat-sau, pna ce t aie sc ndurile. Ea le facu tandari si le puse pe foc. Doua scnteioare sarira pe cos si cazura n gradina. Din aceste scnteioare, rasarira doua steble de busuioc. Boierul avea un mielusel; el sc apa n gradina si mnca din acest busuioc. ndata i se auri lna. nsir-te margaritari. Cum vazu cioropina si aceast a minune, se prefacu ca e bolnava si ceru de la barbatu -sau sa-i taie mielul, ca se va nsanato si de va mnca din el. Acesta se mpotrivi. Ea starui. Si ca s a scape de gra-mra, ca nu-i mai tacea fleoanca, puse de-l taie. nsir-te margaritari. Tiganca trimise pe o credincioasa a ei cu matele mielului sa le spele la ru; si ca sa nu lipseasc a nici un matisor, i le dete pe numar. Credincioasa spalndu-le, se rupse un crmpeias si-l dete pe ru. El se opri pe un prund, si noi iesiram de acolo. nsirte margaritari." Si, o minune! Margaritarul se nsira de la sine, fara ca copiii s a fi pus m na pe dnsul. Afurisita de tiganca tot mereu le zicea, caci vedea ea unde are sa ajunga treaba: Un taciune, S-un c arbune, Taci, baiete, nu mai spune. Boierul nsa, caruia parca i se racorea inima cnd auzea spusele b aiatului, i da ghes, zicndu-i: Un carbune, S-un taciune, Spune, baiete, spune. - "De acolo ne lua o bab a si ne duse la casa ei, unde ne creste ca pe copiii ei. Boierul, st apnul acestei mosii, facu o sez atoare, si veniram si noi, si iacata-ne, teferi cum ne-a nascut muica. nsir-te margaritari." Toti cei de fata ramasesera cu ochii bleojditi la copilul care -si spunea basmul, si parca nu le venea a crede celor ce le auzea urechile. Atunci baiatul si sfrsi basmul zicnd: - Si daca nu credeti, uitati-va s i va ncredintati. Si deodata se dezbracara de zdrentele cele murdare, si ramasera stralucind de nu putea nimenea sa tie ochii la ei. Tat al lor nsa numaidect se repezi, si lundu-i n brate vazu ca se lipesc de inima lui, si atunci i cunoscu ca sunt fii ai sai. Si viind si muma lor, care plnsese de dnsii cu lacramile ct pumnul, i mbratisa si dnsa. Si plnsera de bucurie ca i mai aduna Dumnezeu la un loc pre toti si se veselir a veselie ngereasca. Atunci boierul, amart de amagirea si nsel aciunea tigancei, porunci si aduse din herghelie doi armasari nenvat ati. Apoi lega pe tiganca de coadele cailor,

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=023.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: nsir-te margaritari

Page 6 of 6

mpreuna cu un sac de nuci, si le dete drumul sa se duca n lume, si unde cadea nuca, cadea si bucatica, pna ce nu se mai alese nici praful de dnsa. Iara eu ncalecai p-o sea si v-o spusei dumneavoastr a asa.
nchide fereastra

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=023.php

7/12/2003