Zinaida SMOCHINA-ROTARU

IN OGRADA LA BUNICA
Noua Sulita - 2003 9

J Z u m itu L

suloaloavi a
Dumnezeu este bun eu noi. Nieiend nu ne las n disperare. Ne mngie, ncercnd s ne abat de la suferinte. Dar ntr-un mod nevzut i neasemuit de noi. Bunul T ata C e re sc ne a lin eu blndetea Lui. Am fo st p r sit de soart i eu, ca s m caut n propria-mi durere. Dar a te gsi pe tine nsuti n amrciunea ta, nseamn mult prea mult. Vai de acele persoane, care ajung s se nece n necazul lor. Durerea i disperarea sunt mai crunte dect orice boala. i Tatl Ceresc mi-a trimis n ajutor Lumina S alv ato are a P o eziei, care m -a scos din ntunericul suprrii i necazului.

La vrst naintat am nceput s scriu versuri pomite din inim. Rnduindu-se pe hrtie, eie destinuiesc ceva, redau prticic din sufletul meu. Siovele cnd se adun - fierb, cum ar fierbe lava unui vulcan, ce se vrea ieit la suprafata. Atunci cnd versul dospete n ufletul meu, uit de tot ce ma nconjoar i ramn eu eroii mei n patru ochi. Ne bucirm mpreun, xe distrm, i dojenesc, i judec, i nsufletesc. In ograd am m ulte vietuitoare: psri domestice, pisici, ctelui, vrbiute etc. Ele i sunt prototipurile eroilor versurilor mele pentru cei mici. La ntlnirile eu copiii la grdinit, la coala sunt ntrebata cum de izbutesc s fac poezii att de simpliste, pe ntelesul tuturor. Rspund: cnd apare vreo idee, simt eu privirea, eu sufletul i n inim se dezlntuie lupt eu cugetul. Atunci nsilez pe fila alb ritmul nencetat al pulsului creatiei. Scriu pentru copii i de dragul lor, cci au i ei un drept incontestabil la voie bun. AUTOAREA.
9 /V

Autoarea exprima sincere multumiri sotului, Nicolae ROTARU, pentru ajutorul acordat la aparitia celei de a treia crti.

MMICA

N OGRAD LA BUNICA Vaca ne d lptior, Ginuta - ouor, Pisica - oricei pndete, Grivei - casa ne pzete, Cocoul strig: Cu-cu-ri-gu! Cine a ppat covrigu? Gsca zice: ga-ga-ga, Un covrig i ea ar vrea, Iar gnsacul cel posac L- ascuns ntr-un sac, Nici el nu 1- mncat, Nici la altii nu 1- dat. PISOIUL 1 BOBOCII

Cnd mmica nu-i acas, Pare casa-ntunecoas, Pinea pe mas-i amar, Ceata se-ndeas afar. Cnd mmica e acas, Odaia e luminoas, Rde soarele-n fereastr i floarea zmbete-n glastr. DE 8 MARTIE 8 Martie, zi frumoas, Dar mmica nu-i acas. Ea s-a dus n deprtare, n Italia, peste mare. Nu-i acas-acum m m ica.^'V ; &8 I f Cu ea-i dus i tticul. / \ i-am ramas eu cu bunica, Cu ctelul i pisica... 6 J~ri t,

Un pisoi micut de tot ) i cu lptior pe bot ( A ieit ca la plimbare ^XjC' Prin ograda mare-mare. Iat, ctiva bobocei, Fiind la fel de mititei, ~">Inspre dnsul s-au grbit,

Sa vada cine-a venit. Cand pisoiul i-a scuipat, Tare s-au mai speriat i s-au pus cu toti pe fuga Pisoiul sa nu-i ajunga. GASCA BOSUMFLATA Gasculita bosumflata, De cum iese din poiata Ga-ga-ga! intruna striga, Vrea la masa mamaliga. * * . De boabe i de pasat > " * Zice ca s-a saturat. || Vrea bucatele sa-i placa, Ou^oare ca sa faca. DOI CO C O I Doi cocoi pintenati, Fiind veri sau fiind frati, S-au luat la cearta Pentru o motata. La-nceput, fara de veste,
3

Ei s-au inhatat de creste. A curs sange mai apoi, Ca la foe, ca la razboi. Doar stapana i-a oprit, J S , Cand la unul i-a sucit Gatul, ca-ndata sa-1 taie $i sa-1 puna m tigaie. CATELUUL CEL STUFOS Cateluul cel stufos, Dandu-se din buda jos, A pomit-o prin ograda Locatarii ca sa-i vada. Abea-n curte a pait, Cu-n pisoi s-a intalnit i privindu-1, se gandiAsta cine o mai fi? Caci de cand el s-a nascut, Aa mutra n-a vazut!

AZORIC Azoric, dnd din coad, Parc mtura-n ograd, Dar cine poate sa cread C nu-i mtur, da-i coad? SUPRAT E AZORICA Cteluul Azoric Suprat e pe pisic: Ea n casa, Cu stpnii st la <L O v ; mas, Seara doarme la cldut In ptucul lui Dnut. Ce ireat e pisica! Se gndete Azoric, Ea nu st ca el n , ploaie, Blnita sa i-o nmoaie.
^ 5

SRMANUL DE TRCU lama coltii i-i arat, Trcu doarme pe zpad: N-are bietul acum cuc, Gerul tare l cam muc. i-i zice lui lonica: - Ti-e frig tare, mi frtic? - Dinti-n gur clntnesc, Amar picioarele-mi rcesc. - Trcu, ateapt putin, De la coal cnd o s vin i pn a nsera O csut ti-oi dura.
5 5

CATELUUL GRIVEI O. Cteluul meu Grivei p A furat papucii mei. * /\ ) Peste tt am scotocit Dar nici unul ^ 1 't ! n-am gsit. fppv / j 1\

Of, of, of, mai Grivei, Unde sunt papucii mei? Bucuros el sare-n sus, Parc zice: -am ascuns. i-acum nu striga la mine, Caut-i nc mai bine. SOTIOSUL DE MITRUT otiosul de Mitrut E de- chioap nltut Ct n-ar fi ziua de mare, El astmpr nu mai are. Ba-i sub mas, ba-i sub pat, Ori sub scaun e-aplecat, Prin blidar, prin dulap i pe unde-i vine-n cap? Dac-1 mustr, nu-i prea place, El ar vrea s se mai joace i se-ascunde sub licer, Ori dup mtur-n ungher...

UN SFAT Closca puii certa, ^ C se deprtau de ea. ^ 1, > ^ ^ i aa le- zis eu jale: ^ - Dumanii v ies n cale, De nu m veti asculta, N-am s v mai pot scpa De pisica hrpreat, Nici de uliul ce v-nhat. NTRE GHEME, LA BUIS IC A.*. ntre gheme, la bunica $i-a gsit culcu pisica. Toarce ea, apoi viseaza Ca-ntre oricei danseaz. i n vis ce s mai vad? Parc-a clcat-o pe coada Un buzat de oricoi, Cnd valsau numai ei doi. De durere, mta geme La bunica ntre gheme ? i i casc ochii verzi: Unde-s oarecii? Visez?

rOZNAUL
Ionel cel ndraznet Se fcuse i istet, Printre bumieni i spini, Sari gardul la vecini. Intr-un pom e s-a urcat Dup mere la furat, Tot rupnd pe cele coapte In sn le pune pe toate. Fr s-i dea seama bine, Nimeri peste-o albin. Ct de tare a tipat, Cnd albina 1-a-ntepat! Descuit alearga vecina, Creznd c- arde cocina.
A

PISICA $1 MOTATA
mbuca ceva pisica, Motata i- luat pinica. $i ce face pisicuta? lovete eu lbuta. Iar motata: Tie ou n-am s-ti fac!
s

Cot-co-dac!

GREIERAUL NECJIT Greieraul necjit Din csut a ieit, Ca s vad ce- pe-afar, S mai cnte din vioar. Ridicnd un picioru, A strigat: - nghet acu i nu-mi trebuie arcu! Nici prin cap nu i- trecut, C zpada a cazut: - M ntorc n csioara, Voi cnta la primvar.

RTUCA rtuc mititic Se pomete singuric, Lipa-lipa pe crare, La morica cea din vale, Ca s caute mncare. ^ Dup ce s-a sturat, Inspre balt s-a-ndreptat.

URSUL Porni arsul prin pdure, Dup fragi i dupa mure, Cnd-colo, pe-o frgut. El zri o albinut. $i i-a zis albinuta: - Tu sa nu-mi iai __ frguta, C Ursule, vezi-ti de drum, Nu ma supra acuni. - Mor-mor-mor, te las eu bine, Doar strngi miere pentru mine.

VARA A VENIT - A venit vara frumoas Sa bea ap din izvor, Iar vntul pe iarba deas Sa se plimbe-ncetior. Vremea e att de cald, C cireele se coc i pe copii i ndeamn S nu steie ntr-un loc. PISICA LA CARNAVAL Pisica-n rochie de bal S-a pomit la carnaval. Cnd a srit peste-un mal, A czut ntr-un canal. Vai, Doamne, ce durere, Meuna ea cu jele. i urgent sosi Salvarea, Ru i mai lovi spinarea. N-a mai ajuns la carnaval, Dar pe patul de spital.

NOURA$UL
"Nouraule apos, Hai, coboar-te mai jos, i ne ad ploaie Glia s-o nmoaie, Cu ap-o stropete i ne-o rcorete.

. a

Pisica-sor-i fcea frectii, Motanu-doctor punea injectii. PANTALONII LUI DNUT

5

VRBIUTA 1 PISICA
Ascunzndu-se n tind, Pisica sttea la pnd, Urmrea vrbiut Cum ciugulea mamligut. Cnd vrabia a observt, lute pe ram a zburat. lar pisica suprat: Meau! Te prind eu alt dat URSUL POFTICIOS

Pantalonii erau cam lungi, Fiindc nu i- msurat.

un picut. ! Nu e greu, lucru-i uor, ^ La -mi trebuie WL croitor? Foarfecele a cutat, Un cu at a luat, 0 zi ntreag s-a chinuit Pana ce i- potrivit. Dar cnd a ieit n strada, Nici nu i venea s cread: Pantalonii erau noi, Ins cu genunchii goi.
/V

Fiind de miere pofticios,Y Mormia sub copac, jos Scorbura era prea sus, Pna acolo n-a ajuns, C albinele au ace Pentru ale lui cojoace. CTELUUL CEL BRBOS Cateluului brbos I-am dat s roada un os.

Dnd din coad bucuros, L-a luat i 1-apusjos. , i a zis n sinea lui: Ospt ca acesta nu-i! MOTATA SI AZORIC

Despre rme, despre pete. Cum s mearg la plimbare, S nu scurme la mncare, Cum s fug de pisic, De ea s le fie fric. C pisica-i tare hoat, Fr veste i nhat. MOTNELUL 1 PISICA

Un ou Motata a facut. i pe dat-a disprut. Azoric 1- furat i iute 1-a osptat. Dar ce credeti, i- tihnit? Doar Motata 1- ciupit!
? 5 '

4* Motnelul cel micut,

GSCULITA PROFESOAR i-a scos bobocii-afar i, m rol de profesoar, Gsca-ntruna le vorbete

Cam pozna i drgut, Ct este ziua de mare, El astmpr nu mai are. Top ncolo, top ncoace, Nici mmici nu-i d pace, La joac tot mbie. Cu el repejor s vie. Iar pisica printete, Cu lbuta-1 netezeste i jucndu-se eu el, Fcea pozne fel de fel.
?

t -

DUPA PLOAIE Jntr-un u v o il|4 e ploaie Vrbiuta-i face ba|W* Aripioarele-ntinznd Penele-i spal pe rnd. Cnd ploita-a ncetat ,, J\ ceigrl s-a ltmiriat, Vrabia ciripea vo<o^s Peste ciT\pi#de ir/Uas. VRBIUTA

'

Pe toloaca cea din vale Va fi mare adunare, Cocoii s se prezinte, Sa aleag-un preedinte, Sa vin ginile, C nu le-a-mplut binele. COCOUL FARA HABAR

Vrbiuta ciugulea, -S**' Pisicuta o pndea. j|P Cnd s-o-nhate pisicuta, Zbrrr! c zboar vrbiuta. COCOUL CU PLRIE Un coco eu pirie Porni dinspre primrie Pe-o main eu trei roti, Sa dea veste pe la toti:

Un coco far habar Se aaz pe cuibar, Iar motata: Cot-co-dac! Vai de mine, ce m fac?! Cocoul de va eloei, Puiorii mi-a turti.

COCOUL FUGAR Cocoul eu creast deasa A vrut s fug de-acas. IA crezut c la vecine Are s-i fie mai bine. - Ai fugit din bttur? Mine vei fi n friptur!

MOTATA O motat din cuibar Strig parc la pojar: - Cot-co-dac, cot-co-dac, Un ou eu vreau sa va far, ; - ... Cocosele. ma pzete, * y C Grivei mi-1 terpelete. MAC-M AC-M AC Rata-mi zice: mac-mac-mac, Trei litere mie-mi plac. i-i mai spun pe secret Am i eu un aifabet. PUI$ORUL CEL ISTET Puiorul cel istet Iese fuga din cotet, Spre ograd se pomeste Cu cocoul se-ntlnete: - Paiorule, mai pui,

Unde mergi, aa glbui? Ma duc la poiata ta, Ca sa ma-nveti a cnta. - Urc-te colea pe cioat. C te-oi nvta ndat. Cu-cu-rigu! Cnt eu bine la rpta dupa mine. RATA LA PIAT Se pomi rata la piat Dupa ace, dupa ata. I-a venit o nebunie Sa pomeasc croitorie. Ratele cele alese Vor lucra croitorese, lara ea, c-i mai btrn, O sa le dea totul la mn.
>

VRBIUTA Ciup-ciupi Vrbiuta Vine ca s-i ia msuta Cu rtoiul i cu rata, Mai n toat dimineata.

Mncarea este gustoas, Cnd se-adun toti la mas,

>

RATA Daca ploua i e balta, Alearg parca e netoata. Avnd scldtoare, Uit chiar i de mncare. DOUA MUTE Pe salteaua de pe pat Dou mute s-au certat i s-au desprtit grbite, Suprate, necjite, Au jurat c-n viata lor Nu s-or ntlni n zbor. PREPELITA Prepelita din razor i-a luat televizor. Dar la el nu privete, Cci antena i lipse^te.

Cu-n paiangen a vorbit, El antena i-a-mpletit Si de-un a legat-o... cprit -a mncat-o!.. VARZA 1 GINA Lelea varza din grdin Se certa cu gin, C pe straturi s-a ivit i frunzele i- ciupit. Iar gina, c-i gin, Mai nimic n-a priceput i a ramas n grdin Pn-stapna-a aprut. BOSTANUL Un bostan cu burta mare, A crescut lng crare. i geme de- sptmn C nu-i este ndemn. - -ai ptit, mi bostnele, C-aa ti-ai ieit din piele?

- De vin e soarele, C-mi frige picioarele. A ZBURAT O BUBRUZ A zburat o buburuz, A-nverzit in pom o frunz, A ciripit o psric, A-nflorit o floricic, Iar albina: zum-zum-zum! A i strns nectar de-acura. CAPRA GOSPODINA Ea s-a facut gospodin La curechiul din grdin. Cci hoata de cprit, Rupe cte-o frunzulit i-o rumeg ineetior, Ca s fac lptior.

MOTANELUL CEL V ARG AT Cat necaz are bunica Mai in toat ziulica, C motanul cel vrgat Iar pe mas s-a urcat! Coastele ea i le-nmoaie: Lui in place ca de oaie. MOTANUL NEASCULTTOR Mi motane, te-am certat, C te duci prea des in sat Ca s cauti oricei, Cnd acas * i< % ai cti vrei. Dar tu nu m-ai ascultat, La vecini i-ai cutat, In cpcan ai czut i-o lbut tu ti-ai rupt.

PISI CUT LENOAS Pisicuta lenoas Nu-i gsete loc n cas: Se tot uit la ulcic, Ar ppa ea smntnic. Spre ulcic s-a ntins, Vede laptele c-i prins. Ia s guste ea smntna, Pna va veni stpna.

MECHERUL DE MOTNEL mecherul de motnel, Iat-a prins un oricel: n fat 1- aezat i un pic la dezmierdat. Cu lbuta 1- pipit oricelul a chitcit: - Chit-chit-chit! motna, Eti eu mine drgla, Dar de sub lbuta ta Eu eu zile n-oi scpa. IEPURA COAD SCURTAy

PISICA RBDTOARE Of, of, of, ct rbdare, Pisica noastr are, Ateptnd lng vizuin Pe oricel ca s vin. i dac-a ntrziat, Ea nu 1- mai iertat. ntre lbute 1- strns i pe botior s-a lins.

0 W-

Vulpea 1- poftit la nunt \l ) Pe iepura 4L/ & Coad Scurt. A stat el $i s-a gndit: La nunt nu-i de venit. La ospt dae venea, n bucate nimerea.

PASARICA n copac pe-o rmuric Ciripea o psric, Cu tristete ngnnd Va sosi iama-n curnd, Va cdea zpada mare i n-a gsi de mncare. Nici, unde sa se-ndoseasc. Grea e viata psreasc! FURNICA Hmicuta de furnic, La cap mare, la trup mica, Intr-una tt rnuncete Nicicnd nu se odihnete. Duce-n spate un fir de pai Ori frmtur de mlai. Le car-n ascunztoare De la o distant mare. ( l < ?
.

GOSPODINA Sforie pe-un scunel i i spal frumuel Mai nti lbutele, Apoi urechiuele. Ochii spre u-i ndreapt, Parc musafiri ateapt. Dar spre u nu d zor, Sare-ndat pe cuptor Cldurica i priete i la oareci nu gndete. NECAZUL CURCANULUI Nea curcanul, nfoiatul, Strig de rsun satul: Ghiul-ghiul-ghiul ! De-o sptmn N-are ceap n grdin Nici ceap, nici usturoi, Nu mai poate de nevoiJ

Nici graunte nu mai are, Nici sandale in picioare. Neajunsurile-s multe, Striga, ca sa le mai uite. ALBINUTA

Ca va fi o nunta mare Langa plopul cel din vale, Ca la ea un greiera Va canta din fluiera.

BOBOCELUL Albinuta: zum-zum-zum, A cazut de-odata-n drum: Falfaia din aripioare, Dar nu putea sa zboarer-:> ^ ; X ^ ^ S Baietaul Ionel ^ O ia-n palma frumuel W i-o ajuta cu inceti^orul Ca din nou ea sa-i ia zborul. GANDACUL MIRE Un gandac, mandru din fire, Tot zicea ca este mire, Ca mireasa-i de bun soi i-i fata unui muscoi Dintr-o tufa din zavoi, Un boboc, la puf galbui, intreba de mama lui: Ga-ga-ga! Ga-ga-ga! N-ati vazut mamica mea? Oare pe unde s-a dus, Ori de mine s-a ascuns? Poate ca sra suparat, Ca de ea n-am ascultat?..
>

CIUPERCUTA

Colo sus, pe-un delu^or, Sta ciuperca-ntr-un ^ picior. Imbracata-n pelerina, Seamana c-o balerina.

PUII DE CIOCRLIE Doi puiuti de ciocrlie Stau de vorb n cmpie. In goace cnd erau Intre ei nu se vedeau, N-o vedeau pe-a lor mmic, Ce le-aducea mncric. MGARUL LA ORA Tropa-tropa, un mgar A ieit pe trotuar. Cnd a vzut ^ semnul Stop!, A pomit-o n galop, ^upv ivmitianul cel cu casc \ Strig ca s se-opreasc. ! I Mgarul dac-i mgar, w Nici nu-ngduie mcar. URSUL Era ursul amrt, C -1 frigea mierea-n gt. i pe colea, i pe-aici D el fuga la arici,

C tot neamul aficesc Are har doctoricesc. Ariciul zice: - -a trece, Bea putin ap rece, Apoi nghite i-o mur, Ca s-ti scad din arsur. i-acum doctoria cere S te-nfrupti mai rar cu miere.

IEPURAUL Iepuraul sritor i-a zis c e scriitor. Pe-o frunzit de curechi A tlmcit poveti vechi, Iar pe alta, de conopid, Cam ciupit de- omid, Alfabetul l scria. Iar din urm l... rodea. ,
5 y '

COSAS UL Un cosa obinuit Pe-o sulcin a srit Si pe cea sulcin, sus, Se mira unde-a ajuns. lar de jos fumic ntreab: Nu ti-i fric?. El i rspunde btos: De mi-i fric, eu sar jos!. BROASCA 0 broasca eu ochii mari i pe nas eu ocheari, A srit pe mal, din bal ta, Artndu-se mirata, Ca broatele nu cntau, Dar la soare se-ncalzeau: - Oac-oac-oac, V vin de haef De mai stat i nu cntati.

DOI COCOI Doi cocoi mereu se ceart Prin ograd, prin poiat. Strig unul ctre altul: - Eu sunt primul eu cntatul? i se-nfoaie cellalt: - Tu dormeai, cnd am cntat! 0 gin porumbae N-a putut nici ea s tae: - Mi cueuriganilor, Ian tceti, golanilor, C degeaba v sfaditi, - Nu cntati, ci criti. Nu s-au molcomit cocoii, i-au ciupit pintenii roii, S-au pndit i, fr veste, S-au i nhtat de creste... Iar s-a frsuit gina: c d - Cotcodac! a cui e vina? A zis unul: s eu mot, C e mecherlic i hot.
' 5

Eu, tii, cant pandimineata. El motaie pe drughineata, Dar pretinde nespalatul Ca e primul cu cantatul. GHIOCELUL IJn ghiocel mititel, Sprintenel i frumuel, < Floricica i-a ivit ; -1 Din pamantul / /' / dezmortit ///// i-a desprins petalele ^/ / / ' Sa-1 mangaie soarele. PRIMAVARA A SOSIT Un pitigoi a ciripit, Ghiocelul a rasarit, A cantat o pasarica, A-nflorit o floricica, larba pe $es a-nverzit Primavara a sosit.

SPUN E-MI, VANTULE Spune-mi/vantule, unde Primavara se ascunde? Spune-mi, unde se-ndos^te Cand afara ^ipolete? Poate sub bra^da din campie, Ori in vita cea de vie? Poate-n apa din fantana, Ori sub pomul din gradina? PRIMAVARA CU OCHI VERZI Primavara cu ochi verzi, Printre ramuri tu te pierzi, Prin valcele, printre vii i prin ierburi, pe campii. Crangu-n deal te-a ateptat C-a iemat dezbracat, Sa-i dai o hainuta noua, Cu ghiocei scaldati in roua.
5 /

MOTNELUL Motnelul vrea s toarc, Fusu nu tie s-ntoarc, Nici din caier cum s trag. Eu v spun, ca s credeti: Toarce numai din mustti. CONCERTUL In poiana cea cu soare >-au strns oaspeti de onoare Ciocriii si bravi sticleti, * ? C-s de seam cntreti, Precum i-o privighetoare, S ne-ntreac la cntare Toat ziua, pn seara C a sosit primvara.
?

Potrivindu-1 cam din fug, Dulul s nu-1 ajung. Dac fuge el ct poate, Atunci scap de la moarte. VULPEA ntr-o zi, pe nserat, Un cotet a vizi tat, Dar prea lacom a fost i-acuma... se simte prost. CADOUL lEPURAULUI i-a dorit de Anul Nou, S-aib i el vre-un cadou: Ctiva morcovi, vre-un cartof,

MERS UL IEPURASULUI lepuraul, dumnealui, Are el mersul lui.

Mo Crciun i- druit.

LUPUL Tot tinndu-se de ale, Url lupul ntr-o vale, C nravul lui l mna S-o-ndeseasca pe la stn. Acolo npastele Ii numr coastele. BURSUCUL Un bursuc cam greoi Urc dealul spre trifoi. Cum urca el gfind La-ntlnit vulpea rznd: - Mai, bursuc e pntecos, Stai colea la umbr, jos, Pe drum te-apuc cldura i ti s-a topit untura.

ARICIUL Un puior de arici S-a pomit nspre bunici. Hopa-hopa pe crare, S-ajung la buna-n vale, Devreme-a ieit de-acasa, Dar pdurea fiind deas, Srmanul s-a rtcit i eu noaptea s-a-ntlnit. Acum pe dealuri, prin vlcele Urmeaz calea dup stele. GREIERAUL Din scripc vara cntnd, A rmas iama flmnd. i era de-acum trziu, S cate vre-un bob de gru. De foame a tot rbdat ? ^ Pnzpada s-a luat. Iar n urmtoarea var, S-a lsat el de vioar. Hran i-a agonisit, S n-aib de suferit. V.j

Cand zapada a cazut, Nu umbla dupa-mprumut. T ANT ARIL A Melodia lui cea veche Mi-o tot canta la ureche, Ca pe-o struna de vioara, Cantata vara de vara. Ca doar tantarila tie O singura melodie i mi-o repeta mereu Pe langa obrazul meu. CATELUUL 1 PISICA Catelu^ul Azorica A latrat la o pisica. Aceasta s-a speriat, Pe copac s-a catarat Azorica s-a gandit: De ce oare a fugit? * Dand din coada disperat,*

O privea de jos mirat. Insa tie ea, pisica, Ca de vina este frica. A fugit ea de badita, Sa nu-i scarmene blanita. STROP DE ROUA Pe la revarsat de zori, Pe petala unei flori, Strop de roua a cazut, Nimeni ,Tnsa, nu 1-a vazut. Viata stropul i-a trait * Pana soarele a rasarit. PAIANGENUL LUCRATOR De cu zori i pana-n seara, ^ __^ Un paiangen in camara, Tot muncete i trudete ijj | Nu $tiu cand se odihnete. $1tot |ese prin unghere Horbotele, laicere, ' Firele le tot intinde, Somnul nicicand nu-1 cuprinde.

VARZA CU FUSTE Sus pe stratul din gradina Plange varza ne-ncetat, Are fuste o duzina, Dar toate i s-au demodat. Are fusta peste fusta, Una-i lunga, alta-ngusta, Una-n talie o strange, Alta coapsa ii strapunge. Una-i cam decolorata, Alta-i de omida sparta. Plange varza i bocete: Fara haine se racete. MUZICANTUL L)e cu zori i pana~n seara Danut canta la vioara, Tot pe strune - harta-harta, De fuge-afara i mata. Striga moul cu manie, - Lasa-te de galagie! Tu nu poti canta frumos, Ca ti-i arcuul pe dos.

i mamica a strigat: - Danut, ce te-a apucat?! De nu-ncetezi cantatul, Parasesc casa i satul. BUCATARUL ILIE (?) Zarva-i la bucatarie, Bucatar este Hie! El cina o pregatete, Fierband o zeama de pete. Vasele din mana-i zboara, i i Sparge o farfurioara, Mai pravale o caldare Vai! Ce taraboi mare! IONEL NEASCULTATOR - Ionele, ce-ai gandit Cand din clasa ai fugit? - Mamica, eu nu fugeam, Daca lectia-nvatam.

- Cine lectia sa-ti faca, Daca eti mereu la joaca? Lasa-te de zbenguiala, Du-te pregatit la coala. IONEL POZNA$UL Sta lonel i se gandete, Nu tiu ce mai potrive^te: Sa faca din nou o treaba Ori o otie m graba. Cine nu-1 tie pe lonel? Toate poznele-s cu el. AM SA FIU 1 EU COLAR Am sa fiu i eu ^colar. Voi avea abecedar. Cu caietele pe masa, Mi-oi face tema de acasa. Dar acuma sunt cam mic Pana la toamna cresc un pic.

CLOPOTELUL DIN NOU SUNA I Vara trece, iar se duce I De pe-al nostru I drag meleag, l Vine toamna i ne-aduce Pe 1 septembrie in prag. Clopotelul din nou suna, Cu glasul lui intinerit, Dragi elevi, ziua buna, An colar, bine-ai venit! CURIOSUL IONEL Vrea lonel sa tie: Unde ploaia create, i de ce-n chindie Soarele-asfinteste? De ce noaptea stele Clipocesc pe cer i-n-spre ziua ele, Pe rand toate pier? De ce toamna bruma Ierbile le culca

i de ce anume, Cand toamna e pe duca, Ziua scade-scade, Noaptea-i tot mai lunga, Ploile nu-s calde, Norii sar se se-impunga? Curios e Nelu, Multe vrea sa tie. Raspunde bunelul La-ntrebari o mie: Dragule, nepoate, lata ce cred eu: Randuiala-n toate, Face Dumnezeu! FETITA MOFTUROASA Ori la coala, ori acasa Copilita-i mofturoasa. De-o-ntrebi ce a Tnvatat, Iti raspunde: Am uitat! Iar zilnicul de i-1 ceri, Zice: La coala-i de ieri!

CEASORNICUL FUDUL Spune ceasul: tica-tac! Nici un pas din loc nu fac, Zi i noapte ticaiesc, Dar din loc nu ma pomesc. M-a plimba putin prin casa, Insa locul mi-i pe masa. LA COALA Plopii fonesc la portita, La coala pleaca Gheorghita Bucuros, cu ghiozdanul de toarta Grivei il petrece pana la poarta. h Elev ar vrea sa fie i el, V La coala nu pleaca nici un catel, Acasa trebuie ca sa ramana Pana Gheorghita are sa vina. LA PLIMBARE - Cateluule Grivei, La plimbare azi nu vrei?

- A merge pe-o ora-doua. Dar ti-i tricicleta noua - Pe ghidon te-i aeza? - Nu! Alerg in urma ta. RANDUNICA O biata randunica, Suparata-i pe pisica, C-a prins-o pe ireata Sub streina de la poiaia Daca mai intarzia, ff _ . .. . $ ' Puiorn nu-i gasea. \ : IEPURAUL S PERI AT Iepurau-a leinat, Ca de lup s-a speriat. Ajutandu-1 veverita, Ii facea vant cu codita. i-ariciu-a alergat, Cu seringa inamiat, Cioara i-a adus mixtura, Picurandu-i-o in gura.

Chiar i vulpea repejor, la venit in ajutor... Apoi toti 1-au certat Pe lupoiul cel coltat CONCERTUL DIN POIANA Doi cuci suri tin sfat pe-o craca: Un duet ar vrea sa dreaga, Dar i doua veverite, Dau batoase din codite. i se prind sprintar in joe, Invartindu-se cu foe. lata ca nite broscute, Dezbracate i desculte, Falcile le infoiau, Ca la trompeta cantau. Au gasit i-aricii treaba Se dadeau dura prin iarba... Era mare veselie, Le canta o ciocarlie. Dar cand ursul s-a ivit, Veselia s-a sfarit. "

^
/

IARNA LA NOI A SOSIT

{
^

LA SANIU La saniu, pe colnic, Danut tremura de frig, Vantuletul de pe sus, In hainuta-i s-a ascuns. Si la intrebat Danut: - Ce-i cu tine, mai vantut? - Ce sa fie, nu vezi oare, Ca e iarna cu ninsoare! VINE IARNA Bate vantul, bate, Frunza toata cade, Cantatorii au plecat, Zarea s-a inceto^at. Raze cad pezi de sus, Buburuza s-a ascuns, i prin ierbi ii face urma Voinicelul cel de bruma. Vantul, care sufla aiurea, Clatina, goala, padurea }i tot spinteca vazduhui, Ca sa cada fulgi ca puful.

t. !v y vr --- ' , V 1 j */y ---

, v ! i %

v ,

5 "* *

Pe langa fereastra mea, A zburat un fulg de nea. Alb, pufos i u^urel $i tare mai frumusel. Fulguorul a vestit: lama la noi a sosit! Sanioara bucuroasa, Ma-ndeamna sa ies din a

H P 1 '* Umbla vantul cel homar Cu pai iuti de gospodar, Prin livada, pe toloaca i fulgii in hora-i joaca. Prin vazduh ii tot ridica, lar dm non zapada pica, Se ateme tot s-aterne, Cresc cat portile troiene. Vantul sa le spulbere, 5Uii; Sufla-n alba pulbere.

Itey

VARA Vara-verioara, eti Dalba zana din pove^ti: Obrajorii-s cap^unele, Gura - fagure de miere. Cingatoarea-ti curcubeu Parca-ncinge plaiul meu. Cirearul, Fat-Frumos, Ti se-nchina mladios. i ii lasa pe picioare Romanite balaioare, Intr-o holda inca verde Pitpalacul nu se vede, Dar ll vede ciocarlia, Binecuvantand campia.
A

Porti la haina martiori, Ale tale mici surori. Branduele, viorele Se itesc de prin valcele. In scufii, tot albastrii, Primavara in amiezi, Cretetu-ti incordezi Cu flori, ca de sarbatori i cu lugeri de lumina, Te cunoti ca eti stapana. Peste plaiul Primavara, bine TOAMNA IN CRANG Suparat mai este crangul, Frunzele i s-au rarit C-a sosit de-acuma toamna i el a incaruntit. Pasarile nu mai canta, Cuiburile au pararsit, Numai vantul hoinarete Prin frunziul ve^tezit. Norii pe cer se aduna,

PRIMAVARA, BINE-AI SOSIT Primavara, primavara, Ai ochi verzi ca de cicoara i-n ei ti se scalda cerul, Soarele i ghiocelul.

Ca o turma de berbeci, Vremea nu mai este buna Se poraesc ploile reci. In p a d u r e

A

Inainte i-a ieit. L-am poftit la gradinita, Langa pomu-mpodobit, Sa ne-asculte i sa vada Ce concert i-am pregatit. MO CRACIUN, CE AI IN SAC Prin nameti el a venit, Viscolul nu l-a oprit. Copilaii il ateapta, Darurile sa imparta. - Mo Craciun, ce ai in sac? - Turte dulci i un colac. Vreau sa-mpart la colindatori, Care canta la sarbatori. BATE MOUL LA FEREASTRA Bate moul la fereastra, Mai la fiecare casa, Unde-i pomul de Craciun i copilul cel mai bun.

In padure e desi, In padure e frunzi, Vantul adie inceti$or, Aducand uor-uor Un parfum imbatator i racoare de izvor. MO CRACIUN Peste deal, peste valcea Vine moul, calea-i grea, Vine cu desagii-n spate, Geru-1 mu^ca, vantu-1 bate. '*" Tot umbland - | jfP din casa-n casa J mum q Amamic a obosit. Ceata noastra cea voioasa

Barba-i alb, nasu-i ro$u, -ncet mai vine moul, El btrn, desaga-i mare Abia se tine pe picoare. Mou-i tare obosit, De departe a venit. Pe la fiecare pici De un an n-a fost pe-aici. N SEARA DE AJUN n seara de ajun, Cu sniuta din poveti, Se pomi Mo Crciun Pe la casele domneti. Parc zboar sniuta, Pe es, pe deal, prin troiene, ndemnnd eu drag clutii, S-1 ntreae pe Mo Ene. Mo Crciun sosete, iat, S-mpart daruri la copii: Mere, dulciuri, ciocolate, Fel de fei de juerii. Mo Crciun, Mo Crciun,

Foarte bine -ai venit, Srbtoare minunat Pentru noi ai pregtit. CRED N TOT CE ESTE BUN Cred fierbinte, Mo Crciun, C eti darnic, c eti bun. Dac vrstnicii nu cred, Fric mi-i s nu te pierd. Te-ater3i, moule, s vii Cu dulciui i juerii. Mo Crciun, Mo Crciun, Cred n lot ce este bun. ORICELUL 1 PISICA Cutnd mereu mneare, A czut ntr-o cldare $i se necjea s ias,

y) Cnd era pisica-n casa. lar pisica repejor, \<Ll-a srit n ajutor \inti la prins frumuel, S -a jucat cu el nitel, Apoi foarte bucuroas, L-a servit ; cu sat la masa. #

MARTIORUL
Martior, mai martior, Mult mi-a fost de tine dor. Tu pe unde ai iemat? Tare te-am mai a^teptat. Sa trezeti izvoarele, Sa-nverzeti ponoarele.

UNDE SE ASCUNDE PRLM VARA

Spune-mi, vntule, unde Primvara se ascunde? Spune-mi unde se-ndosete, Cnd iama viscolete? Poate sub brazda din cmpie, Ori n vita cea de vie? Poate-n apa din fntn, Ori n pomul din grdin?
5

MARTIOARE, MARTINOARE
Luna martie de-acum, , A pornit din nou la drum, In pas cu ea - primavara, Sa ne-nbrace-n verde tara. Sa ne-aduca martioare, Ghiocei scaldati in soare, In rou-alb, doua culori, Doua scumpe sarbatori. Albul e seninul zarii, Rou - vapaia primaverii. Din aceste culori vii, Se nasc martioare mii.

rv 1

DE ZIUA MAMEI MELE

De ziua mmici mele, Am s-i druiesc lalele -un buchet de ghiocei, C sunt puiorul ei.

ntrebndu-se mirat, Oac, oac, oac! Aa-s de-nalt?!

NECAZUL BOBOCEILOR
Boboceii-s mititei, Ce necaz mai au i ei! Mi s-au plns aa-n secret, C n-au nici un alfabet. Din goace de-au ieit, Doar fiu-fiu! au nsuit. *Toat ziua fiu! fu! fu!, Alt cuvnt ei nu mai tiu.

CRNGULE, CE BINE-TI EDE

Crngule, ce bine-ti ede mbrcat n haina verde. Tu de cnd ai m verzit^-^^^^^^ Parc-ai mai ntinerit, Turturelele ciripesc, / Vai, ce dar dumnezeesc!

BROSCUTA NALT
O broscuta: hop! hop! hop! A ieit dintr-un hrtop, Sus, pe mal, ea s-a oprit i-n jurai su a privit,

URSULETUL LCOMOS
Ursuletul nostru, frate, Este tare suprat, Mormiete el ntr-una Mierea i s-a termint.

67

Am vorbit eu el frumos Sa nu fie lcomos. De mnea eu socoteal, N-ajungea n fund la oal

Tt micnd ei din mustti, Numr n castraveti.

URSULETUL CEL DE PLU

Ursuletul cel de plu A dormit asear-n du$. Ilenuta 1-a uitat, El blnita i-a udat. -acum tare-i amrt, C-a facut o gle-n gt.

DOUA GTE
Dou gte: ga-ga-ga! S-au sculat de dimineat Sfatuindu-se n grab Ca sa treae pe la piat, Sa cumpere multe merinde: Boabe de miei i de linte, Biscuiti i eu alvit, La boboci din grdinit.

fr

TOAMNA A PORNIT LA DRUM

lata toamna de acum A pomit din nou la drum, Sa adune roadele, S-aromesc luncile. Psrile s-au dus, In trile lor de apus. Se ntorc la primvar, Cnd nverzesc pomii iar.

MATEMATICA IEPURAILOR
lepuraii mititei Au o leetie i ei. Sub cer liber, pe fneat Matematica nvat. Stnd n rnd cte doi, Rod frunzite de trifoi,
5 s y

BUCLUCAII Nite puiuti de curcan Alergau dupa-un motan, Apoi 1-au nconjurat De parc 1-au arestat. Ghiu-ghiu-ghiul i tot vorbeau, Pare-mi-se-1 educau. Motanul nostru n-are minte, Cine vrea, aceia-1 prinde. FLUTURAUL Flutura, mi flutura, Tare mai eti drgla. Aie taie aripioare, Parc-ar fi nite petale A florilor de pe plai, Inflorite-n luna mai.
A

Pe loc zborul i-a oprit. , Flfaind colea n '' Se gndi c nu mai scapa. V Din porumbit, A dat jos frunzulit. Albinuta s-agtat De la moarte a scapat. Tot atunci un bietel, Cu numele Ionel, Cu a lui puculit ochia pe porumbit. Iar albina repejor, 1 nteapa de picior. Ion scapa puculita Neatinsa-i porumbit. TRBOIUL Nicuor i cu Mitrut S-au luat la ceart, Mai ca din nimica, Au prins s se bat. Punnd pumnii n micare Cei doi prichindei, Se loveau far crutare,

ALBINUTA
9

albin dintr-o dat A czut ntr-o balt. Oare ce. s fi ptit?

Doar au inima i e i! Aoleu! Vai de mine, I-am oprit pe amandoi: - Mai copii, nu e bine, De ce faceti taraboi? Dupa sfada i bataie, Avand cate un cucui, Au plecat fiecare Spre casuta bunicului.
9

$-acolo cine-o pazete, Cand vine ursul hotete $i tot striga ca moare, Daca miere deloc n-are...

MOUL DE ZAPADA
Din puhava zapada Noi un mo am chitit, Cu totii laolalta Ce frumos 1-am zugravit! Pe cap i-am pus o caldare, Are gura i urechi, 1-am cusut i buzunare Din doua frunze de curechi. Ochii i-am pus din carbune Nasul - dintr-un chiparu. \ Darz mai era mo^ul, { Semanand cu un ghidu. 1 Iar cand soarele a luminat, Cum edea aa istet, Mo^ul mi s-a tupilat, Ramanand un plangaret.

In t r e b a r i l e ILENUTEI
lienuta cea mica O intreaba pe bunica: Despre tara, despre glie, Cum create iarba-n campie, De ce soarele-i rotund, Daca raul are fund, De ce cucul n-are parinti, Dac-albina are dinti, Cu acul cana te-nteapa i daca poate sa bea apa, Mierea cum de o aduna, In tiubei cum s-o puna

VARA PE PLAI
g p ^ V a n tu l clatina-ncet plopii, Unduie$te apa-n lac, Ploaia-i ceme de sus stropii, Albii nuferi se desfac. Norii parca-s nite turme Pe cer, cand se razlatesc, Cucu-i canta al sau nume, Raze blande ii zambesc.
7 9

NOAPTE DE VARA
Coboara lini^tea in jur, Satul pare adormit, Numai stelele pe cer Arunca parca un clipit. Pe alocuri se aude Cate un latrat de caine... Ascultand tacerea noptii, Un fir patrunde-n vine. Iar cand zorii se arata, Stelele se sting incet, Cade roua dintr-o data Prin livada cu pomat.

BUNICA 1 NEPOTELUL
Bunicuta cate-o data Pastreaza vreo ciocolata Pentru al ei nepotel Cu numele Ionel. Nepotelul cam hotete, Ciocolata terpelete i-o mananca cu fuguta, Sa nu-1 vada bunicuta.
5

GOSPODINA
Sus pe gard gaina O face pe gospodina: Car, car, car i cotcodac, In gradina ce de-a mac! il culeg, placinte-mi fac. Cotcodac, numai cu mac!

GNDCELUL Oacheul gndcel In poiana mare A urcat pe-un firicel, nclzindu-se la soare. Vntul clatin ierbuta, Gndcelul se d huta!
g r ijil e

URTUR-1998
Sculati, gospodari, sculati Urtura mi-ascultati. Nu va fie eu banat, C-n ograd am intrat. Nu va culcati aa devreme, C-avem attea problme, La ora i pe la sate Toate trebuie rezolvate. Acuma-n timpul ista greu tie unul Dumnezeu, Cum sa ne scape de povar, Sa uureze viata-n tara. Mnati, mai! Hi! Hi! Spune-mi, Doamne, Ce sa fac? S-a gtit faina-n sac. Nici la moar n-am ce duce, Nici pensia nu-mi ajunge. Plugraii ur-n prag, N-am nici pit, nici colac. ntuneric dae-ar f, De ruine a fugi.

PISICII Sfrie pe scunel i i spal frumuel Mai nti lbutele, Apoi urechiuile. Ochii spre u-i ndreapt, Parc musafiri ateapt. Dar spre u$ nu d zor, Sare-ndat pe cuptor. Cldurica i priete i la oareci nu gndete.

Lasati, lasati, mai baietani, Voi da cate-un paduret, La nimeni sa nu spuneti, Ca-n a noastra mahala La toata casa-i aa. Unde mergem, Doamne Sfinte, inapoi sau inainte? Ce se face-n asta lume, Zau, nu intelege nime. S-a mai aranja vreo data Viata asta incurcata? Banii i-ai cu taraita, Dar se due cu galgaita. Manati, mai! Hai! Hai! Piara bezna i urgia, Peara sfada i mania, Iar anul care vine Sa v-aduca numai bine. Haideti, sa ciocnim paharul, Duca-se pe Prut amarul, Treaca-se timpul, ista greu Cu voia lui Dumnezeu. El, din slava lui cereasca, De rele sa ne fereasca.

Sa ne dea tihna in casa, Paine din belug pe masa, Bucurii i sanatate, Ca-s mai scumpe decat toate. Aho! Aho! Aho!

URATURA PENTRU COPII

Afara fulguie rar, E ultima fila din calendar. Noi copiii din tot satul, Ne-am pomit cu uratul, Cumele ni-s marioare, Cizmele cad din picioare, Haina cam ne strange-n spate, Noi uram mai departe De la casa la casa, Sa le dorim viata frumoasa Hai! Hai! Buna seara, gospodari, Buna seara, dragi plugari. Va dorim ca la vara Sa creteti grau i secara, Sa fie i pace-n tara. Tot am urat i colindat -am stamit cainii din sat. Era mare harmalaie,

Ca eram de toti o claie. La o casa o stapana, Iei cu cociorva-n mana $i aa ne-a intrebat: Mai! Toti sunteti dintr-un sat? Ati venit c-am devremior, Hulubaii-s in cuptor, Paduretii nu prea au rodit, Pensia inca n-am primit. Ca m-ati urat,7 va multumesc,? 3 5 Dar n-am ce sa va platesc. Hai! Hai! Toti invinetiti de frig, Fara bani, fara covrig, La alta casa ne-am pomit, Sub fereastra-am poposit, Cand din bice am pocnit, Gazda din casa a ieit, i-a strigat cu noi Hai! Hai! Opriti boii, mai flacai, Ca-i scapati in casa, mai. Sa nu ne darame pragul, Ca nu-i copt inca colacul, Mai trebuie de ateptat,
? 3 5 3 J

Luinina s-a deconectat. E cam crud mijlocul, C nu 1-a rzbtut focul. Va rog sa nu bnuiti i aa sa mi-1 primiti. Nici nu tiu cum sa va spun: C n-avem ceva mai bun, Fina cnd am mcinat, Morarii s-au mbtat, Numai de cap s le lie, Coci colac, dar e lipie. Hi! Hi! Aa-i timpul de acum, Dar sa nu ne-oprim din drum, Ndejdea sa nu dispar, C ait an ne vine-n tar. Anul 2000, mai frate, V dorim mult sntate. S-avem pine, s-avem vin, i parale mai din plin. C cea mai mare boal Este cnd e punga goal. Hi! Hi! Am urat ct am urat i de greu am mai uitat
s

Poate-n anul care vine, Se va schimba ceva spre bine, C numai Bunul Dumnezeu, Ne poate scpa de greu. Sa creasc pinea pe ogor. La anul i la multi ani! Aho! Aho! Aho!

PLUGU$ORUL
Buna seara, vremea-i buna, Cat se vede-un pic de luna, Plugarii s-au adunat i ne-am pomit la urat. Sa tragem o brazda lunga Pe un an sa ne ajunga. Hai, flacai, pocniti din bici, Ca de-un an n-am fost pe-aici. i sa-ntindem cate-o brazda, Pe la fiecare gazda. Uratura-i uratura, Va rog, nu taceti din gura, Si strigati cu totii: Hai! Hai! Sa se-auda peste vai. Peste munti-indepartati, Hat incolo prin Carpati. i prin Bucovina toata, Noi suntem plugari o ceata. i- Plugul nostru-i fermecat,

Trage brazda-n lung i-n lat. Ii uram cu voie buna Pe cei cu limba rom'ana. Uram cu dragoste i dor, Pe al nostru scump popor. Hai, flacai, strigati o data, Pentru Bucovina toata: Hai! Hai! Da-ne, Doamne, timp de vara, Da-ne, Doamne, pace-n tara, Da-ne, Doamne, bucurie, De-acum pana in vecie. Uram pe hamicii plugari, Ca-s cinstiti i gospodari. Hai indeamna plugul, frate, Pentru cei cu maini crapate i cu suflete curate. Le dorim multi ani manoi, Roada buna, De la tarina strabuna. Sanatate i mult spor i in anul viitor. Ian mai indemnati, flacai, Sa rasune peste vai: Hai! Hai!

Zboar sniut, zboar, S-ajungem n ast-sear Cu uratul la ora, Pe la medici i potai, S-i urm pe dughenari, Pe sefii mici i pe cei mari, Contabili, economiti, Invttori i tractoriti. Pe prieteni devotati Ci pe-ai notn dputati. Pe bibliotecari. croitorese, Pe preoti i preotese, Pe cei cu dragoste de ineleag i de obiceiul drag. Mnati, mai, liai! Hi! Poate c am mai ura, Dar e ger i-om ngheta, Ajuni la margine de sat Plugul ni s-a nglodat Rmnnd numai cu-o roat, Nici n-are cine s-1 scoat. Cred c-acolo va rmne, Pna-n anul, care vine. Hai mai mdemnati, mai,

Hi! Hi! La anul cu sntate, Mese pline cu bucate. S ne auzim de bine $i n anul care vine, i n anii viitori, S mai primiti urtori. Urtura noastr-i gata, Dati-ne-un colac ct roata. S-1 mprtim la toat ceata. Dar i vin de poam rar, Ce ure-n cap far scar. i cnd coboar napoi, n loc de unul - vezi doi. Hi! Hi! n acest an - gru-a rodit, Fina s-a ieftinit, Lumin mer eu avem, Colaci frumoi s coacem. Pensia ne vine rgult, De greutti am mai scpat. lar acuma la plecare, V dorim la fiecare, S triti, s nfloriti, Multi ani fericiti.
5

87

Ca copacii T luna mai, n Pe al nostru mandra plai. Sa avem un an bogat i un trai imbelugat, Sa avem cu totii parte, De noroc i sanatate, Pace-n tara i in casa, Paine din belug pe masa. Opriti plugul, mai flacai, Hai! Hai!

BASME
SI

LEGENDE

POVESTE CU TREI FETE $1 TREI ZMEI

e povestea cndva tare demult, c mtrJ un sat ndeprtat triau trei fete ^ singurele, printii lor nimerind cam devreme m lumea cel or drepti. Neavnd sprijin de nicieri, srmanele surori s-au pus pe lucru. Erau hamice foe i frumoase c nu era fat de potriva lor. La cosit, la secerat, la tot lucrul cmpului se ntreceau cu flcii satului. Aveau toate cte un petitor, dar ateptau toamna, c doar toamna, dup obicei, se joc nuntile. Erau fete srace, dar bogtia lor constituia hmicia i frumusetea. Intr-o noapte au fost trezite de un mare zgom ot. Le-au rpit trei zmei i le-au dus n mpartia lor. Precum erau frum oase i hamice, au hotart s se nsoare eu eie. Dimineata, vecinii se uitau s ias fetele la lucru, dar tipenie de
r

om n ograd. veem s-a dus s vad ce se petreee, dar fetele - nicieri. Nimeni n-a vzut cnd i cum au disparut. Un btrn a presupus c nlr-o padure mdeprtat sunt trei zmei i numai treaba lor poate fl, c numai ei au putut fura fetete de nici urm n-a rmas. Mirele fetei mezine, fiind un flcu chipe i nidrznet, a zis, c el se va duce s caute fetete s le mtoarc acas, iar zmeilor s le pun capt zilelor, deoarece erau haini, de bgau iumea in boale. cutat voinicul un cal bun, sabie, haine, merinde i a pornit la drum. Tot satul 1- petrecut cu jale, ca la mormnt, zmeii ceea numai ru faceau i erau mare urgie capul lumii. i pomind cale lung, In curnd s ajung, S dea de urma fetelor, S curme zileie zmeilor. A mers el ze i nopti la rnd pn a ajuns ntr-o pdure deas ?i ntunecoas. Intrnd n pdure, a observt ntr-un vrf de copac un pui de veverit, care tremura ca vrguta, deoarece nu putea s coboare jos. Nenfricatului nostru voinic, fiind bun la suflet, i- prut ru de

micut i 1-a ajutat sa coboare jos. Curand s-a intors veverita-mama. Drept multumire i-a aratat flacaului cararuia tainuita, ajutandu-1 sa treaca padurea. A mers el mai departe i a dat de o mare cu multa apa, iar pe mal batand cu coada pe nisip se zvarcolea un pui de balena. I s-a facut mila flacaului i i-a dat drumul in mare. B alena-m am a i-a multum it pentru binele facut i 1-a trecut pe baiat impreuna cu cal pe partea cealalta a marii. Cale grea se aternea in fata voinicului, dar n-a carnit din drum, mare era dorinta de a-i scapa fata de la zmei. Aa tot mergand, a dat de o alta padure. C opaci in alti i intuneco^i se ridicau m fata lui. Cu mare greu, dar a ajuns pana la o poiana. Din poiana se auzea un urlet infricoator. Cand s-a uitat mai bine, a vazut un ursulet strigand de durere, de ti se rupea inima de mila lui: avea o achie in labuta. Atunci voinicul nostru, mult nu gandi, ci-i veni in ajutor: i-a scos ach ia n e n o r o c ita . In curand aparu i ursoaica, ea nici nu tia ce s-a intamplat i a vrut sa-1 spintece pe flacau. Crezand ca el
~ 5

este pricina lacrimilor puiului sau. Ursuletul a sarit repede i i-a povestit totul. Multumita, ursoaica 1-a intrebat cu ce ar putea sa-1 rasplateasca. A stfel voinicul i-a povestit de ce a ajuns pe lo c u r ile c e le a aa de indepartate. Atunci ursoaica i-a vorbit ca a avut de indurat multe pana aici, dar mai departe il ateapta greutati i mai mari, macar ca-i atat de aproape de zmei. Zmeii aceea au o mama foarte rea, daca o va dobori pe zmeoaica, va putea sa-i invinga pe feciorii ei. Deoarece puterea lor se afla la zmeoaica in san, ei sugandu-i laptele, prind la putere. Ursoaica i-a daruit un buzdugan i i-a dat un sfat: cand se va intalni cu zmeoaica, ea o sa vrea sa-1 inghita, iar flacaul sa-i propuna mai intai sa-i inghita calul i pe urma pe dansul. Baiatul i-a multumit pentru sfat i a plecat mai departe. Degraba ac, ajuns la pala^ C tul zm eilor. Indrumat de ursoaica, facu-se aa cum

si povatui-se ea. Zmeoaica inghitind calul a crapat pe loc, iar el a ieit viu i nevatamat din pantecele ei. Acuma i-a ramas numai hamii de zm ei. Flacaul s-a dat dupa u$a i cum se mtorceau zmeii pe rand, asa i ii rnantuia cu buzduganul i sabia. Daca a scapat de pociturile de zmei, soarele a prins sa straluceasca, ziua sa fie mai luminoasa, viata mai fericita. Pe urma flacaul s-0 dus sa caute fetele. Le-a gasit incuiate in pivnita, fiindca zmeoaica de ciuda, vazand ca ele nu vor sa se marite cu feciorii ei, le-a incuiat acolo, crezand ca aa vor gasi moartea. Cand voinicul le-a eliberat, cebucurie i veselie a mai pornit. N ici nu stiau cum sa-i multumeasca, ca din nou pot vedea lumina soarelui, se pot bucura de caldura razelor lui. Au cautat pentru fiecare cate un cal i au pornit la drum cale intoarsa. Nu v-am spus, ca voinicul nostru a slobozit multi flacai, care venind sa-i invinga pe zmei, erau mantuiti de zmeoaica si aruncati in lanturi in pivnite. Mergand in drum spre casa, s-au intalnit cu ursoaica, balena i veverita, multumindu-le ca 1-au ajutat. Cand au ajuns in sat, toti au ramas
9 T 5 s

mirati, deoarece ii credeau demult pierduti prin acele locuri periculoase. $i mare veselie incepu in sat, nu mai trebuia sa se ascunda de zmei. Pe loc au pornit Trei nunti cu trei nuni,7 Cu trei mirese, Cu intinse mese, Cu trei miri, Tot sa te miri. Mancaruri erau, De care-ti placeau. Am fost i eu La cele nunti. N-am ospatat, Numai m-am uitat, Daca nu vedeam, Nu va povesteam.
>

IN AJUN DE ANUL NOU

f raia odata intr-o padure o familie de 1 urecheati: Urecheatul-tata, Urechica-mama inca patru iepura^i mici. S-a intamplat ca inainte de Anul Nou au ramas fara bucate in casa i nu aveau cu ce im podobi mas a de sarbatoare. Dar a auzit Urecheatul-tata ca undeva in padure s-au mai pastrat niste mere pe un copac. A luat de acasa un sac i a pornit intr-un suflet spre locul cu pricina. Ajungand la pom, a umplut sacul cu mere si a luat-o spre casa, bucuros ca va avea cu ce impodobi masa de sarbatoare. In drum i-a ieit un urs i 1-a intrebat de unde vin e i incotro se grabe^te aa. Urecheatul i-a povestit totul. Atunci ursul ii zice: - Da-ini i mie cateva mere sa le due i la ai mei. lepurele n-a gandit mult, a pus sacul jos i a scos din el cateva mere. - Or fi destule? - Da, i-a raspuns ursul bucuros ca-i va ospata pe ai sai cu mere. *\
/V

J ?

N-a pierdut timpul nici Urecheatul. A umflat sacul in spate i hai mai departe spre casa. Pe drum s-a mai intalnit cu o veverita. I-a cerut i ea nite mere. Tot in cale spre casa 1-a rugat i o cartita sa-i dea nite mere. Cand nu i-a mai ramas mult ca sa ajunga la ai sai i sa-i bucure cu merele pe care le aducea, de unde nu se ia dupa Urecheat o cioara i~i sparge sacul cu ciocul. Astfel a ajuns cu sacul gol. Vazand gaura, a inteles cine i-a facut otia. S-a intors iute la pomul cu mere, dar acolo dormea un lup. Cioara atata a croncanit, pana 1-a trezit pe lup i acesta s-a luat -dupa sarmanul iepura. M incinoasa, zbura pe deasupra, si-i striga Urecheatului: - Car-car! Acasa toti au pierit de foame. Te mananca i pe tine lupul! Dar nu s-a intamplat aa, cum vroia cioara. In timpul acesta a venit la Urecheat acasa ursul cu un borcan de miere, veverita a adus nuci i alune, iar cartita - morcovi $i varza. Urechica le-a multumit i a inceput sa intinda masa de sarbatoare $i, voioasa, atepta sa vina Urecheatul. Acesta a intrat val-vartej in casa i, cand colo, a inteles ca cioara 1-a mintit. Sfarit

de oboseala, s-a prabuit pe un scaun, iar Urechica numai bine reui sa traga zavorul la ua i lupul nu le-a putut face nimic. Dupa ce i-a venit in fire, Urecheatul o intreba: - De unde ai luat bunatatile acestea? - Le-au adus prietenii tai. Te ateptam sa te intorci i sa ne aezam cu totii la masa de sarbatoare. Aa au i f^cut. Au ospatat cat au ospatat, s-a u b u cu ra t cu to t ii, iar la sfa r it U recheatul a spus: - Sa traim bine cu prietenii i sa ne ferim intotdeauna de cei ce umbla cu minciuna.

POVESTEA c u s f A n t u l NICOLAE
a-i poveste ori adevarat, nu se tie. Traiau intr-un sat doi copii orfani. Parintii lor au fost tare saraci i dupa moarte n-au lasat nici o boare de avere. Baiatul era atat de mari^or, ca abia taraia o galeata de apa dupa el, dar purta mare grija surioarei mai mici. 0 duceau ei destul de greu, mai ales pe timp de iarna: le batea vantul in hogeag, nu aveau cu ce face focul, nici pe plita nu aveau ce pune, in afara de cativa cartofi marunti, de paine - nici vorba. Seara de seara ingenuncheau langa candela aprinsa din ungherul c a s e i, se rugau la D u m n ezeu sa le dea sanatate i cat de putina paine. Apoi, mai mult fiamanzi decat satui, se culcau invalindu-se in nite carpe v e c h i. Pana adorm eau, inganau cu durere: mama i tata, de ce ne-ati lasat sa ne

chinuim. Mai bine ne luati ^ cu voi, ca nu putem indura foaraea i greul vietii. Dar nim eni nu-i auzea, nici JT ^ ca-i vedea. Nim eni nu le deschidea ua. Aveau ei rude i vecini, insa fiecare ii cauta de grija lui. Cand soseau sarbatorile, la fiecare casa se pregateau ca sa aiba ce-i mai bun pe masa. Cei doi copii orfani se multumeau i cu cartofi fierti. Nu ieeau la joaca ca alti sem eni, din cauza necazurilor erau mereu triti. Intr-o iarna, cand au ajuns in ajunul Sfantului N icolae, au aprins i ei candela din ungher i o lumanare pe m asa zicand o rugaciune, s-au aezat sa ospateze cartofii fierti. Cum era cam inspre seara, au auzit un bocanit in ua tinzii. Baiatul a intrebat cine este, ca doar nu ateptau pe nimeni. De afara a raspuns o voce barbateasca, cica, nu aveti frica, sunt un drumet intarziat i a vrea sa innoptez la voi. Copiii au raspuns: noi te primim, dar nu avem nici cu ce te ospata, nici cu ce te m veli. Nu va faceti griji, tot
A .

mai bine-i in casa decat in drum, li s-a raspuns. F ecioru l a d esch is ua, dand drumul oaspetelui in casa. S-au aezat cu totii la masa, imbucand cu pofta cartofii fierti. Apoi drumetul i-a intrebat de ce-s singuri i atat de saraci. C opiii au marturisit pasul lor. Dupa cina modesta s-au lasat cuprini de un somn dulce. D im ineata, cand s-au trezit, drumetul lipsea, dar masa lor saraca era incarcata cu fel de fel de bucate. Cand s-au dezmeticit, au dat buzna afara, strigandu-1 i cautandu-1 pe batran, care a disparut de parca nici n-a fost. C op iii s-au intors in casa, rostind o rugaciune catre Dumnezeu i cu lacrimi de bucurie s-au aezat la masa. A ici au gasit i o punguta cu bani. Din ziua aceea orfanii au prins i ei la putere: i-au cumparat hainute, aveau paine i la paine. Peste un oarecarc timp, copiii au inteles ca acel drumet a lost Sfantul Nicolae, trimis de Dum nezeu la ei cu daruri. Caci Tatal Ceresc li iubete pe cei saraci i le poarta de

grija. Cine-1 chearaa la ei D om nul li vin e in ajutor. D upa ce a fo st S fan tu l N icolae la copiii orfani, ei n-au u itat sa -i raultumeasca Binefacatorului pentru darurile prim ite, ram an an d u -i fid e li pe totdeauna.

BATRANUL 1 CAPRIOARA
f raia odata pe lum e un batranel singuratic, uitat de toti. Sotia lui a plecat in lumea celor drepti inainte de vreme, fara a-i lasa urmai. Casuta lui era aezata departe de sat, sub poala padurii. Nu avea cu cine schimba macar o vorba. Trudea zi de zi in gradina lui de langa casa, crescand painea cea de toate zilele. lama cand noptile sunt lungi, el ii petrecea timpul mai mult langa gura sobei, facand focul cu crengi uscate. edea neclintit, tragand din lulea i privea cum focul mistuia crengile, inghitindu-le ca o gura de zmeu. Intr-o iama, cautand de foe, i s-a parut ca a auzit un geamat greu. Parca s-a speriat, dar s-a dus sa vada ce se intampla. Dupa un copac gros edea culcata o caprioara. Cand 1-a vazut pe batran, a incercat sa fuga, dar n-a reuit: era ranita la un picior, tremura de frig i de frica. Batranul a lasat vreascurile jo s, a luat caprioara-n brate i a pornit incet spre casa. Ajungand acasa, i-a spalat piciorul cu apa calda, i-a oblojit rana cu buruieni de padure i i-a facut un culcu sub vatra sobei. i'aa zile la rand -

batranul ingrijea de caprioara; 11 dadea mancare, apa, li spala rana cu buruieni, cauta de ea ca de un copil, bucurandu-se ca nu era singur. Cand se ducea in padure dupa vreascuri, li aducea i caprioarei fan de la radacina copacilor. Intorcandu-se pe drum spre casa, vorbea singur: cat de bine e cand cineva te ateapta i ca ai la cine te intoarce. Acasa ii dadea cu grija hrana pe care o aducea, Ea rurnega cu pofta, iar in ochii ei se observau lacrimi de multumire pentru ingrijire. Intr-o zi, cand s-a intors acasa, a gasit caprioara in mijlocul odaii: ea s-a scuiat chiopatand $i a inceput sa mearga. Batranul s-a bucurat, a cuprins-o de gat i o mangaia cu drag, zicandu-i: n-a fost staruinta mea in zadar, vad ca te lecuieti. Dar il strapunse un gand: ea trebuie sa se intoarca in padure, ca poate are parinti care o cauta i o
A

ateapta. $i el, batranul, iara^i va ramanea singur, intre cei patru pereti ai casutei. Nu trecu mult tiinp: copacii i iarba au inceput a in v e iz i, soarele in calzea cu razele lui b lan d e. D in toate se v e d e a ca a s o s it primavara. Cu cat afara se incalzea mai mult, cu atat pe batran il apuca tristetea ca se apropie ziua de ramas bun cu caprioara, pe care o indragise ca pe o fiinta omeneasca. Ea se insanatoi de-a b in elea. Intr-o zi batranul a deschis u$a la odaie i caprioara a pait timida in ograda, apoi, intorcanduse, s-a apropiat de batran, i-a atins mainile cu boti^orul, dupa ce a luat-o rar, cu pai grabiti in desiul padurii. Batranul a scapat in urma ei lacrimi amare. Despartirea a fost grea pentru el. Dupa o bucata de timp, vara, intr-o seara, bunelul ii pregatea cina la nite chirostei. Stand ingandurat pe un scaunel i aruncand cate un vreasc in foe, i-a parut ca se aud nite pai u^ori. Intorcand capul, vazu la spatele lui caprioara cu un cerb tanar. Ea a mai crescut, s-a facut frumoasa. Caprioara s-a apropiat de batran, 1-a mirosit 1 i-a mangaiat fata $i mainile cu f?.

botiorul. Batranul s-a bucurat mult. Din seara aceea el avea oaspeti i-i a^tepta cu iarba ori fan proaspat. In primavara urmatoare, oaspetii au adus i un pui cu ei. Se vedea ca era o familie de cerbi. Veneau in vizita la batran, apoi se intorceau tot pe poteca, pe care veneau. Aa ca batranul ramanea numai cu ateptarile. Ii tintuia privirea spre poteca din padure, pe unde trebuia sa apara prietenii lui dragi, cu care-i mai bucura sufletul uitat de lume.
/> *

COCOSTARCUL SINGURATIC
S -y ra pe la inceputul toam nei, cand P^s ^r^ e iau zborul spre tarile calde. Primii au m ceput sa se carduiasca cocorii. Ei s-au adunat gramada pe o cam pie intinsa i ingalbenita de p rim a b ru m a, p u n a n d u - i la c a le p la n u r ile de zb or. In ta i i i a le g e a u conducatorii cardurilor. Un cocostarc mai cu experienta trebuia sa inceapa zborul i sa se a fie in fruntea tuturor cardurilor. Pe urma ii selectau pe cei batrani, slabi i bolnavicio^i, care nu puteau sa reziste in c a le a in d e p a r ta ta p e s te m ari i ta ri, ram anand a co lo unde se gaseau , a stfel m u lti, p an a v e n e a ia rn a , m u reau . In toamna aceea, de pe campia de unde i-au luat startul cardurile de c o c o r i, intr-o fam ilie de barze a ramas un pui bolnav i neputincios. Parintii 1-au parasit, ca nu-1 puteau lua cu ei, fiind bolnav, de nu era in stare macar sa intinda aripile. Greu le-a fost sa se desparta de puiul lor drag, dar nu aveau incotro. I

Intinzandu-i aripile gata de zbor, s-au ridicat la inaltim e, iar puiul-barza a ramas singur-singurel pe cam pia larga, istovit de boala, faraparinti, fara prieteni. R am asese al nim anui, parasit de soarta. Atata i-a fost bucuria ca acolo, in largul m asivului, ii legana apele un paraia, unde vara vitete se adapau. Tot timpul statea intr-un picior langa apa i-i agonisea de-ale gurii. Un petior, o broscuta, ori o rama de prin nam ol, de hrana nu ducea llpsa. Dar era singur-singurel, mereu trist i ingandurat. Cand a dat in iarna, a prins a ninge, a sosit i geru l, paraiaul a ingh etat. P uiul de barza s-a sim tit i m ai sin gu ratic, fara h ra n a , in fr ig i fara a d a p o st. Se im b oln avise i mai tare, cu tanga dupa ai sai. Intr-o zi, nemaiputand sa rabde de frig i foam e, a pornit spre sat cu pai rari i siguri, cum ar merge un om cand a pus ceva la cale. A juns la prima casa de la m argin ea sa tu lu i, a intrat in d razn et in ogra d a . In a c e st m o m en t stap an u l ii hranea gainile. Cand cocostarcul a intrat in ograda, el a ramas uim it de aparitia lui.
A .

N ici cainele n-a indraznit sa latre. S-a a p r o p ia t de g a in i i a p r in s i el sa c iu g u le a s c a grau n te. D upa a c e e a i-a scuturat aripile, devenind i mai indraznet. Stapanul nu 1-a alungat, lasandu-1 m voia sa. Mare i-a fost mirarea, cand a vazut ca 0 pasare salbatica a devenit atat de blanda i s-a apropiat de oam eni. D in ziua aceea barza a ramas sa traiasca la casa om ului. Z iu a u m b la prin ogra d a , c iu g u le a cu p asarile de casa, seara se cuibarea sub $opron i atipea pana dim ineata. Om ul, fiin d bun la su fle t, vazan d ca barza e bolnavicioasa, a prins sa caute de ea, s-o ingrijeasca. D e la un timp pasarea a capatat puteri noi. Ea s-a obi^nuit cu toti ai casei, de parca era pe locul cela de cand e lumea. A lerga cu copiii prin ograda, bucuranduse ca avea cu cin e se ju ca . V eneau i m icutii vecin ilor s-o vada. Cand a sosit primavara, odata cu ea au rev en it i c o c o sta r c ii din tarile ca ld e. Parintii-cocostarci au prins sa-1 caute, sa1 strige ja ln ic, rotindu-se pe de-asupra paraului, la locul unde i-au lasat odrasla.
5

Inima de parinti parca le spunea ca puiul lor e ste teafar i san atos. Cand au zise chem area m am ei, cocostarcul nu mai tia ce sa faca de bucurie, alergand de-a lungul o g ra zii i scotin d strigate in lim ba lui. Parca zicea: M ama, eu sunt aici! Sanatos i nevatam at! A poi i-a desfacut aripile i s-a avantat inspre parinti. Era primul zb or al p asarii. M are le-a fo st bucuria parintilor, nu le venea sa creada ca era puiul pe care ei 1-au parasit, lasandu 1 in m ijlocul cam piei fara ajutor. Dar D om nul a avut grija de el i 1-a indreptat la oam eni buni, care i-au salvat viata. Impreuna s-au intors spre casa de la marginea satului i s-au rotit de asupra ograzii. B erzele batrane au ramas sus, ingaduindu-i zborul, iar puiul s-a lasat in ograda, venind sa-i ia ramas bun de la salvatorii sai, dupa ce toti cocostarcii au p o r n it sa c o lin d e c a m p iile i sa te te invecinate. insa dorul de locul unde a iernat nu-1 parasea nicicand. El il aducea mereu spre casa de la marginea satului. Venea sa se distreze impreuna cu cop iii, ca mai apoi sa se indrepte spre neam ul lui pasaresc.

Cand so sise toam na, a pornit i el in lunga calatorie peste mari i tari, alaturi de c e il a lt i c o c o s t a r c i. P rim a v a ra , la intoacere, intai intra in ograda datatoare de v ia ta . A a se p e r in d a u a n ii. D ar cocostarcul nu uita niciodata sa le spuna A d io! i Bun gasit!, prin croncanitul pasaresc prietenitor sai - locatarilor casei de la marginea satului.

DOU SURORI (ilegenda)

raiau u u c u a uun i im prat 1 odat n iipaim mprteasa i aveau ei doua fete frumoase, dar care nu se mpcau ca suroarele. Nu se jucau mpreun i nici nui destinuiau secretele. Imparatul, vezi bine, era tare ngrijorat de purtarea fetetor i facea tot ce- sttea n puteri, ca s le apropie. Dar, eu ct fetele cresteau, eu atta mai mare era rceala ntre ele. Fata cea mare avea fata alb ca neaua, ochii albatri ca floarea inului, prul lung, ondult i galben ca spicul grului n prg. Era plin de viat, vesel, zglobie, vorbreat i iutioar ca argintul cel viu. Ct era ziulica de lung ngrijea florile din grdina nnprtease. Uneori ascu lta vrjit cum cntau psrile, alteori urmrea cum lucrau neobositele albinute. Ii plcea natura, verdeata, , lumina. h
jjppiaiau
A

$i numele ei era Ziua. De sus soarele admira de tiecare dat, vznd-o printre flori, iar ea, ieind n grdina, atepta ca el s rsar i s se avnte pe boita cereasc, i tot , pn s-au ndrgostit i s-au vorbit s se logodeasc. Fata cea mai m ic era tot nespus de frumoas. Avea fat smolit, ochii ca mura i prul ca pana corbulul. Ea era mereu trist, ngndurat. Nu vorbea cu nim eni i se ascundea de lume. Orict ar fi mbiat-o sora cea mai mare s se plimbe mpreun prin grdin sau pe aleele parcului mprtesc, ce ducea spre un lac cu ap cristalin, ea nu scotea vorb i rmnea neclintit. Nicicnd nu zmbea. Numele ei era Noaptea. Cnd toti ai casei se culcau, ea ieea n foior i de-acolo, ridicndu-si privirea spre cerul nstelat, alerga eu gndul la preafrum osul Luceafr. Iar Luceafrul aluneca nspre ea pe raz i ceasuri mtregi nu-iji slobozea ochii de la dnsa. Aa sear de sear, pn s-au ndrgostit. La logodn i-au jurat credint venica, iar martor le-a fost bldnda Lun. Timpul trecea printii erau tot mai ngrijorati de rceala dintre fiiee. S-au gndit

c erau bune de maritat i au nceput s le caute miri, ca fiecare s aib casa sa i partea ei de viata. Chemnd-o mpratul pe fata cea mai mare, a sarutat-o pe amndoi obraji i i- zis: - Ziu drag, hulubita tatei, e timpul s te mriti, c, uite, eu i eu mama-ta mbtrnim i vrem s te vedem data n rnd eu lumea... - De mritat m-oi mrita, scumpul meu tat, c-s i logodit, i nu pot s-mi calc cuvntul dat. Mire mi-i Soarele strlucitor, pe el l doresc i pe el l voi urma oriunde. Atept doar binecuvntarea voastr. - Daca-i aa, noi, printii, v binecuvntam i v dorim s triti n pace i unire... A chemat-o apoi pe fiica cea mezin i i-a grit la fel ca i celeilalte. Iar ea i- rspuns ruinoas: - Ttuc, eu s logodit eu Luceafarul. Atept :^ binecuvntarea voastr i ma duc > s- slujesc alesului inimii. Neavnd mpratul ce mai zice, r s-a mpcat i i- dat bine^ cuvntarea. Ziua a plecat eu Soarele, Noaptea s-a dus
5

eu Luceafarul. Iar calea ^ /{ ^ le- luminat-o Luna. i ^ \/' j Asa s-au desprtit ^ ^ pentru totdeauna cele .! -7^ \ ^ doua surori. De cum s" 7 \ x / V prindea s creasc Ziua, / ; . ' r : i Soarele prindea s v ^ 4 ^ lumineze. i lumina de sus ' V ^ pana ce- venea timpul s apun. Iar cnd asfmtea, se facea sear i aprea Noaptea i Luceafarul, nsotiti de lumina palid a Lunii.
T 4 4\ \ / v.'-

LEGENDA NORILOR
dat, demult-demult, norii erau mai aproape de pmnt, c de pe vrful unui munte se putea ajunge eu mna. Pe timpul acela era o zgripturoaic foarte rea i tare-n vrji. Vrnd sa fae ru lumii, s-a urcat pe vrful celui mat nalt munte i ajungnd norii, i-a vrjit, legndu-i de piscul muntelui. Atunci jos, pe pmnt, s-a ntunecat de-a binelea, nct nu puteai deosebi ziua de noapte. i n aceast bezn distmgtoare iarba se ofelea, florile nu nfloreau, afbinele nu zumziau, psrile nu cntau. Jur-mprejur s-a lsat o linite ca din mormnt, iar zgripturoaica de baba, i-a durt o cocioab, acolo sus, i pzea sa nu se mprtie norii. Bucuria ei se mrea de fiecare zi, deoarece a reuit sa fae o asemenea fapt rea, pe cnd biata lume se topea n greutti, far soarele blnd i ploaia jucu. Intr-o zi, un flcu, a mers eu vitele la pseut, aa prin ntuneric. } A jungnd pe sub ^ p0aje ]e muntilor i aruncndu-i pri

virea nspre vrf, observt; c ceva se mi^c. Ducnd vitele I acas, a zis printilor, c se va urca pe munte, ca sa vad ce se petrece acolo. Rugmintile printilor au fost zadarnice. Lundu-i eu sine: cuie, ciocan, funie i alte merinde pomi nspre muntele nalt. S-a chinuit el cteva zile, cci era greu de urcat. Cnd a ajuns sus, ce sa vad? O cocioab i o hrc btrn, ce tinea norii legati de vrful muntelui. Flcul a nteles c nu va fi uor sa scape de hrc. Baba, simtind c este cineva, a nceput s strige: - Cine este de pe pmnt, sa se arate, c va fi ru de el! Iar flcul, ascunzndu-se dup o lespede de piatr, atepta ca hrca s adoarm, cci dae ea adormea, atunci toemai pe dou zile. Cnd era somnul mai dulce, biail mai nti a dat drumul la nori, dup aceea a legat-o bine pe bab eu funie. Norii vzndu-se liberi, au prins s se mprtie, care ncotro, elibernd soarele i lumina. $i s-au urcat att de sus, c nu mai putea nimen s-i ajung. Baba trezindu-se, a

prins s strige i sa se ntinda dupa nori, ca s-i ajung. Aa cum era legat, s-a prbuit de-a dura la vale, desfacndu-se n raii de bucti. Astfel a scpal lumea de baba vrjitoare. Cnd biatul a cobort de pe munte a vzut jos lumin i soare. La poalele muntelui s-a adunat toat lumea dm sat, ca s-I vad pe eroul ce i-a salvat de zgnpturoaic. nconjurndu-1 pe flcu i Judau, l cupnndeau multumindu-i din toat inima. Chiar i psnic ciitau, iepuraii sltau, iar florile i deschideau frumoasele petale. Toti erau bucuroi c au ajuns aceea zi, cnd lar team pot privi la soarele mngitor.

CRIZANTEMA FLOAREA TOAMNEI

plin toamn. Zilele au devenit mai scurte, noptile - lungi i friguroase. n miezul ei nflorete crizantema, att de ginga i suav, care ne bucur nespus de mult inima. Primvara primul de sub zpad apare ghiocelul, iar crizantema e ultima floare din an. Cine nu iubete florile?.. O floare oferit este un simbol al credintei i al prieteniei. Cnd nfloresc crizantemele, psrile cltoare ncep s-i ia zborul de pe meleagurile noastre n trile caldre. Crizantema ne mai anunt c n curnd toamna se va cltori i se va nstpni o iarn aspr. Crizantema este btut de brama i de ploile reci, dar st falnic $i mbietoare, emannd n jur r ^ parfumul ei ademenilor. La ^ ) nu-i apleac fruntca nici } .< ^ cnd o acopcr prima zpad. Uneori i scutur petalele albe i frunzele

verzi, conti nund s stea mndr parc ar spune: Priviti, n-am team nici de ger, nici de viscol. Asemeni destinului omenesc, crizantemei ii este dal s reziste la greutti i s rran mereu floare. rum bate, gerul mistuie, nu este mclzit de razeie soarelui, mngiat de zefir. Cnd sosete vremea s apun, gerul tupileaz la pmant, jefumd-o de podoabe i lipsmd-o de puterea de a sc mai ridica. Atunci pretutiudeni stpne^te iarna, iar toamna e data uitrii. . S iubim orile si m ie * ,/l Vj y daruira celor scumpi i dragi V. odat eu eie, toat cal dura si sufletelor noasre.

CUPR1NS Lumma salvatoare a poeziei............................. 2 Poezii i urturi Mamica............................................................ 6 De 8 Marti e ...................................... .............. 6 n ograd la bunica........................................ 7 Pisoiul i bobocii............... .............................7 Gsca bosumflat...........................................8 Doi cocoi............. .................. ...................... 8 Cteluul cel stufos................... ....................9 Azorica........... ............................................... 10 Suprat e A zoric........................................ 10 Srmanul de Tarcu ......................................11 Cteluul G rivei............................................11 otiosul de Mitrut........................................ 12 Un sfat............................................................13 ntre eheme, la bunica..................................13 Poznaul.........................................................14 Ratuca..........................................................14 Pisica i Molata.....................................J......15 . Greieraul necjit.........................................15 Ursul............... ..................... .........................16

Nouraui........................................................ 16 Vara a venit....................................................17 Pisica la carnaval......................................... 17 Pantalonii lui Dnut..................................... 18

?

Prepelita................................... ....................26 Varza i gaina............................................... 27 Bostanul..................... ................................... 27 A zburat o buburuz............................ ....... 28 Capra gospodin...........................................28 Motnelul cel vrgat.................................... 29 Motnelul neasculttor................................29 Pisicuta cea lenoas.....................................30 Pisica rbdtoare......................................... 30 mecherul de m otnel.................................31 epura Coad Scurt...................................31 Psrica................................................... ...... 32 Fum ica...........................................................32 Gospodin.................................................... 33 Necazul curcanului......................................33 Albinuta......................................................... 34 Boboceiul .......................................................35 Puii de ciocrlie...................................... .....36 Mgarul la ora$...........................................,.36 Ursul....................... .......................................36 lepurasul........................................................ 37 Cosaul...........................................................38

Vrbiuta i pisica.......................................... 19 Ursul pofticios.............................................. 19 Cteluul cel brbos..................................... 19 Motata i A zoric........................................ 20 Gsculita profesoar.................................... 20 Motnelul i pisica....................................... 21 Dupa ploaie................................................... 22 Vrbiuta........................................................22

Cocoul eu plrie....................................... 22 Cocoul far habar..................................... ..23 Cocoul fugar............................................... 23 M otata........................................................... 24 Mac-mac-mac............................................. .24 Puiorul cel istet...................................... ....24 Rata la piat...................................................25 Vrbiuta......................................................... 25 R ata............................ .................................... 26 D oum ute................................................... 26

Broasca

38

Ionel neasculttor .........................................49 Ionei poznau.............. ...............................50 Am s fiu i eu colar.................................-50 Clopotelul din nou sun.................. ............51 Curiosul Ionel............................................... 51 Fetita mofturoas......................................... 52 Ceasomicul fudul................... .....................53 La coal........................................................53 Laplimbare....................... ........................... 53 Rndunica........... ..........................................54 Iepuraul speriat...........................................54 Concertul din poian...................................55 lama la noi a so sit........................................ 56 Vantul cel hoinar.................................... .....56 La snius........................................................57 Vine iarna.............................. ....................... 57 Vara................................................................ Primvara, bine-ai so sit............... ..............58 Toamna in erng.......... ................ ........ 59 Inpdure........................................................ Mo Crciun................................................. Mo Crciun, ce ai n s a c ............................ 61

Doi cocoi........................................... ......... 39 G hiocelul...................................................... 40 Primvara a so sit..........................................40 Spune-mi, vntule........................................ 41 Primvara eu ochi v erzi............................. 41 Motnelul.................................................... ..42 Concertul....................................................... 42 Mersul iepuraului....................................... 42 Vulpea............................................................ 43 Cadoul iepuraului.......................................43 Lupul..............................................................44 Bursucul.............................. ......................... 44 Ariciul............................................................ 45 Greieraul............... ....................................... 45 Tntril........................................................ 46
5 5

Cteluul i pisica.......... ..............................46 Strop de rou.................................................47 Piangenul lucrtor...................................... 47 Varza cu fuste............................................... 48 Muzicantul................................................ 48 Buctarul Ilie ........... .................................... 49

'-*>

/j .

' .'r.'L<r

'-i

**"

Bate moul la fereastra............................... 6! in seara de ajun............................................ 62 Cred in tot ce este b u n .................... ...........63 oricelul i p isica ........................................ 63 Unde se ascunde primavara........................64 Martioml......................................................65 Marti^oare, martioare................................ 65 De ziua mamei m e le ...................... ............. 66 Crangule, ce bine-ti ede............................66 Broscuta inalta..........................................66 Necazul boboceilor.......................................67 Ursuletul lacom os....................................... .67 Doua gate.................... ................................ 68 Matematica iepurailor........ ....................... 68 Ursuletul cel de plu................. ................... 69 Toamna a pomit la dram.......... .................. 69 Buclucaii...................................................... 70 Fluturaul....................................................... 70 Taraboiul........................................................71 Intrebarile Ilenutei....................................... 72
5

Bunica i nepotelul...................................... 74 Noapte de vara.............................................. 75 Gospodina..................................................... 75 Gandacelul.................................................... 76 G rijilepisicii...................................... ..........76 lJratura-1998................................................ 77 Uratura pentru c o p ii....................................80 Pluguoral.....................................................84 Basme i legende Poveste cu trei fete i trei zm ei................... 90 In ajun de Anul N o u .................................... 96 Povestea cu Sfantul N ic o la e ..................... 99 Batranul i caprioara............................ .....103 Cocostarcul singuratic.............................. 107 Doua surori..................................................112 Legenda norilor ................. ........................ 116 Crizanterna - floarea toamnei...................119 Cuprinsul.....................................................121

Moul de zapada...........................................73 Varape p la i....................................................74

Zinaida SMOCHINA-ROTARU IN OGRADA LA BUNTCA Redactor Dumitru CIUPAC

ic

- ( )

20.03.2003 . 60x84/ 6. . . . . 8. .248. . 60300, ., . , . , 3.