l,/l

(/ yrc.* t7t(r u.)

Poffir SAIYD(ILEAC

sffivtrffi;,

Porfir SANDULEAC

SAVA SPUNA MO$UL

Noua Suli{n

- 2001

iN

cu cAyout ixtpot, cu wsul iN.atxrn...

in sfarSit, glumelul moq Porfir SanrJuleac a ajuns sd-Si vadd ndscocirile nostime, tntdmpldrile ciudate Si alte trdsndi neverosimile sau trdite aievea intre coperlile unei cdrlulii. A tot umblat cu ele in traistd, plimbdndule de la MdlineSti la Cernduli Si inapoi, impdrlind cunosculilor haz Si bucurie. Le-a semdnat prin toate publicaliile romdneSti din regiunea Cernduli Si din
Moldovq, provocdndveselie, dar Si nemullumirea unor persoqne lipsite de simlul umorului, care-Si recunoSteau metehnele tn pdtdrdniile asternute cu mdiestrie pe foi de caiet Scoldresc. De la un timp, lui moS Porfir a inceput sd-i <zburde orzubt, vorba domniei sale. Pdlit de dorul de a-Si strdnge toate <amintiriley Si <poveStilet tntr-o carte, a tnceput sd umble pe la toli cunosculii, mai mult ori mai pulin iniliali in materie, tachindndu-i cu intrebarea cum ar putea scoate, Jdrd mari cheltuieli, vreo cdteva bucdli. Ascultdndu-i pdsul, am rdmas nedumeritd, fiindcd nu puteam crede cd a adunat material pentru mai multe volume. Dar moS Porfir m-a ldmurit cd este vorba de vreo cinci-$ase exemplare, pe care sd le transmitd ca mo Stenire nepo lilor s di. - Poate-arfi mai bine sd le dali nepolilor bdnisorii pe care-i veli cheltui pentru tipdrirea cdr{ii, am incercat sd-l readuc la prozavie/ii. - Banu-i ochiul dracului, doamnd! mi-a ripostat

roc

DE PREFATA

moSul. Cum ii ai, aSa li Si pierzi, dar o carte rdmdne pentru totdeauna. $i nu s-a dat bdtut. Spre norocul sdu, a gdsit si el un sponsor care a binevoit sd-l treacd dincolo de cele ($ase bucdli>, astfel reuSind sd ajungd laun tirai mai mdricel. Dar <amintirile> depdnate cumultd inspira{ie Si har ydrdnesc de cdtre s/dtosul moS din MdlineSti aveau nevoie Si de o mdnd care sd le pieptene nilel. Acest lucru s-a oferit sdJfacd dl Tudor AndrieS, secretar de redaclie la sdptdmdnalul <Concordia>. $i astfel, cu aiutorul lui Dumnezeu Si al cdtorva bdrbali cu sufletul deschis cdtre

glume, din inlelepciunea lui moS Porfir Sanduleac se vor infrupta nu numai nepolii, ci Si toate neamurile, cunosculii Si alli indrdgostili de cuvdntul tipdrit. Rdsfoind aceastd modestd carte, il vom regdsi pe moS Porfir bdiat de-o Schioapd, apoi elev, tractorist fn kolhoz Si, in sfirSit, aspirant la o medalie pe care a meritat-o din plin, dar aSa Si n-a mai primit-o. Yom gusta din povestioarele Si poeziile sale, pe care Si el le-a auzit, poate, de la allii, dar a stiut sd pund tn ele Si cdte o pdrticicd din sufletul Si hazul sdu. Trdindu-Si o bund

parte din viald tntr-o perioadd cdnd tradiliile

Si

obiceiurile strdmoSeSti erau privite cu suspiciune, moS Porfir a Stiut sd facd haz de necaz, readucdndu-i pe nemuritorii Pdcald, Tdndald Si Ddnild Prepeleac la realitdlile pe care le-a simlit pe piopria-i pieleCitili-o,,Si dacd veli gdsi in ea mdcar ceva din viala de odinioard sau de azi, sd Stili cd moSul nu v-a spus mincituti. Mariu TOACA

CAXNERAM DE DAT LA $COALA

AMINTIRI

COPIARIE

stdlpul bdtr6nelilor qi se uita la mine ca la cel mai scump odor. Aveam trei frafi qi dou[ surori, dar mama nu vroia sd ne dea la gcoal[, zicdnd cd n-are sd ne facd popi, iar pe surori cucoane. La lucru ne pulea virtos, cici de una singur6, biata, nu era in stare sd ne potoleascd foamea qi s[ ne acopere goliciunea. $i ne-aimpr[qtiatpe toli care qi-ncotro: doi la oi, doi la boi, iar doi slugi pe la ciocoi, fiindcd era s[rdcie, ducd-se pe pustie! CAnd m-am ndscut eu, intr-adevlr era sirdcie, cdci mamam-a aduspe lumeinpieleagoald gi n-am avutc[maqd pe mine p6n[ am inceput sI stau copdcel. Dar qi atunci cdmaqa era cdt numai pdnd la poponea!6, ca s[ n-o ud sau s-o murddresc. N-ampurtat izmdnule pdn6 m-am dus la qcoald. Dar cdte le-am tras qi cu izmenele celea! M-a dat mama s[ pasc cireada, iar eu vroiam la qcoalS, m[car crapi! Md mai linigtea ea cu cdte-o vlrguld pe spinare, dar degeaba. in sfArqit, am scos-o pe marna din
rabdari.

,fr 94,t CI
? a

Te-i duce, mi-a zis ea, dar dupd postul Cr[ciunului, cdnd ii termina de pdscut cireada. -Da,ziceu umil, in postr:l Criciunului cine m-a primi la qcoal5? $coala, mamd, incepe de prin septembrie..' - Las' c-oi vorbi eu cu invildtorul, n-ai grijS!

Mama m-a pregdtit in pod o cdciuld furcdneascd, de pe cind tata era mire. Dintr-o scurteici mai veche mi-a cusut o hain6. Cdmaga gi izmenele erau din p0nzi nou5. $i c6nd a venit zita de qcoald, m-am sculat cu noaptea-n cap,
Iatd.cd, a

venit

gi ziua multaqteptat5. a gdsit

dinainte pentru gcoald:

Eu parci luasem apd in gur6. $i cAnd mi-a tras o palmd, am simlit ceva fierbinte care se ducea spre cdlciie. Un pdrdiag incepuse s[ qerpuiascd spre ugI, iar toat[ clasa r6dea
de mine, de se prdpddea. Dupd intdmplarea aceea am mai

iar mama m-a hrns gi m-a spdlat ca niciodatd. Cdnd si imbrac

bdtut vreo cinci ani pragul gcolii, pdnd am treminat clasa a doua, dupd care invdldtorul mi-a zis:

izmenele, eu nu vreau, qi pace! Fundul la izmene era cAt o opalci la cai. Tot mama era vinovatd,biata, cdci nu se pricepea chiar bine la croit, gi de la Cr[ciun gi pAna la Sdnzdiene a cusut o pereche de izmene. Cdnd a venit gi r6ndul s[ md-ncal!, mama mi-a dat nigte obiele din bulendre vechi. Opincile erau ca niqte broscoi qi mirosea de la ele cale de-o poqtd, ca de la hoit. Erau din piele deporc nedubitd gi vreo citeva zile lardnd amumblat cu ele prin ploaie.

- Mdi bdiete, n-are nici un rost s[ mai vii la gcoald.

de-acum cogeamite flicdu,
caii laplug... Drept cd
qi eu

Egti

mai bine du-te gi mdnd cuiva

a

incepusem

ma uita biniqor in urma fetelor,

ba chiar cAteodatd

m[ pilea

gi

dorul de insur[toare.

Apoi, cind am ieqit din cas[, s-au speriat toate g[inile din ogradd gi au inceput s[ cotcodiceasci care mai de care. Nigte cdini din mahala s-au luat din urma mea dupd mirosul de la opinci. Ala de la izmdnufe md cam str6ngea gi-am rugat-o pe mama s-o mai sl[beasc[. Dar de la o bucat[ de
drum am inceput a prdpddi izmenele. in sfhrgit, am ajuns gi eu la gcpald. tnvdlatorul intrase de-acum la leclie qi poate nu m-ar fi primit, dar i-am plscut
gi lui vaca, de aceea m- a aqezatin ultima banci,

numiti

Ei

banca putorilor. Era o lectie despre capra cu trei iezi qi invafatorul spurea cd lupul paru-qi schimbd, darnirawl ba. Eu tocmai m5 aplecasem ca si mai slobod afa d elaizmene,
care incepuse iardqi sd

mi

curme, cAnd inv[latorul m-a apucat

de-o ureche gi a inceput sI md tragd in sus. - Despre ce povesteam eu, fldcduapule?

mi intreb[

el.

MA PORNII SI EU LA FETE frQ"r*. inpostul Crdciturului, cdndmai stau qi eu maimuitincasd, mai alesin serile hurgi de iamd n t lfira b"., cAnd dispare curentul electric, imi aduc
aminte de acele seri de iamd de cdndva. Dar s-o tudm pe rflnd Cum dddea in iam6, incepeau gezdtorile. Seara, dup6 toatd poriiala de peste zi, se adunau mai multe fete la o cas6, adicd la gezitoare. Care torcea, care cosea, care
e bine ca fetele sd gadd singure, ca nu prindd somnul, la acea casi se adunau qi fl[cai. Cintecele, glumele, risetele se auzeau u.neori pdnd-n zori. Eu, ins5, nu prea eram fldcdu, ci colea un bdietdnag. St[team mai muit pe-afard, pe sub ferestre qi ascultam

M-am luat c-o ticdloasl; Penttu-o falce de pirloagd Mi-am luat o qontotoagd; Pentru-o coajd de m6lai Toatd noaptea hai qi hai; Pentr-un bo! de mamaliga
Toatd noaptea se-ncdrlig6. -. Pdi, tinerel m-am insurat, mdi!>.
Sau:

impletea.. . $i cum nu
sd le

cumva

<M-ai blestemat, maicd, lunea Prin str[ini doar sd vid lumea; M-ai blestemat, maicd, marfea

c6ntecele celea. Le gtiam pe toate, aga ci fldcdii, c6nd cAntau pe uli1d, md luau cu ei ca sd le amintesc cuvintele pe care

uneori le uitau.

intr-o seardunul imi zice: - Mai Porfir, tu eqti de-acum destul de mare, de ce n-ai veni cu noi la fete? Tare m-am bucurat, ci nici n-am cuvinte s[ v[ spun. - Tu ,stii, continud el, cum Se gede cu fetele? - Da' de unde ! Ce, am vdzut vreodatd? ! - Apoi in seara asta te-om duce la una ca sd te invele. $i ne-am pomit c0ntdnd pe ulilele saflrlui: <Tinerel m-aminsurat, Tinericd mi-am luat; Fentr-un loc Ai pentru-o casd

M-ai blestemat, maic[, joia Prin strdini s[-mi vdd nevoia; M-ai blestemat maicd, noaPtea Prin strdini s6-mi g[sesc moartea...>>. Dar c6ntam gi cdntece mai vesele: <- Foaie verde lozioard, FaMarie, Mdrioard,
Ce !i-am spus eu fie-asear6? Sd te culci pe prisPd-afar6 Sub un brad ori sub un dud,

Prin strdini s6-mi Petrec viala;

CAnd oi trece, sd te-aud,

$i sd vin s[ te s5rut $i pe urmi s[ mi duc. - Mei bdiete, bdielele, Ce sdruli flrd de jele, Fdr'dejele gi cu sete, Parcl n-ai mai vdzut fete?

-Ba

eu fete-am

maivdzut,

rrrI impinge afard, ziclnd fldclilor care md aqteptau la

lxrart6:

Darca tine n-am avut, Aqamiculdde stat gi duice la sirutat,

Cu ochi negri ca neghina, Gurd dulce ca smochina...>. Ei, gi cdte qi mai cate! $i, tot cAntdnd, ajungem la casa unei fete. Drept cd fata era cam stdtut[, iar eu nici habar ce

bdietdnaqul ista gi duceli-lla maic[-sa, ca sh mai creascd. Acuma nu-i bun de nimica, numai aerui il

- Luafi-lpe

stricd... Ruqinat de credeam cd intruinpdmdnt, m-am dus acasd qi pe 5i n-am mai iegit in sat un an de zile. Am mai crescut urm[ au ?nceput sd umble fetele dupl mine ca puii dupd
cloqcd.

si vorbesc cu dAnsa. Dar flicaii md linigtesc: <<Las,cI te-nva!5 eu. Mai intii a stat unul de vorb[ cu ea in tind[, apoi altul.
Eu incercam sd trag cu urechea la uqd despre ce vorbesc ei, ins[ nu inlelegeam nimic. $i iata c5-mi veni qi mie r6ndul sd stau de vorbd cu fata. Intru eu in tindd gi stau ca un par in gard, nu slobod o vorbd. La un timp fataimi zice: - Mdi Porfiraq, ia qi mi invelegte cu scurt eicata, cdvezi ce curent trage de-afar[. O invelesc eu gi tac mai departe. - Apoi de ce taci, mli? Spune-mi ceva...

p[!it-o, dragii mei, cdnd pornii qi eu la fete. Dacd vreli, putefi ride de mine, cd eu acuma-s bltrin 9i rni-i totuna. Dar sd qtili c[ dupi tinerefe-mi pare rd'u, cd
Aga am
tare-i bine qi frumos s[ fii tdnir!

Spune-mi ce mai face sord-ta? Dar trebuie sI vI spun cd"in ziua aceeamdncasem niqte fasole fierte cu mujdei qi aqa md umflasem la burtd, de crdpam, nu alta. Iar fatam-a prins de mijloc m6 Ai linea strdns lapieptul ei. M-au cuprins niqte fiori, de-mi scdpdra tot trupul. Avea niqte s6ni moi, de nu gtiam pe ce lume triiesc. $i, tocmai cAnd md pregdteam sd-i rdspund ce face sora, ea m-a strdns atat de tare, inc6t am slobozit un sunet de parcd explodase o grenadl. Fata deschide uga qi

Ce

si-!i

spun?

Cu soyia Nadejda

PRIMADATACU TIRATUL
d

fi

ar,ut pe-atunci vreo trei-patru aniqori, inca

FRUMOASE.S sARBAronrLE DE rlnxA

trdiatata,Dumnezeu s6-l ierte! Tata m-a invdlat niEte urdturi frumoase, ba chiar qi malanca o cantam impreund. $i iatd cd intr-un an imi zice tata:

Mai Porfirag, tu de-acum egti mare, mdi! Hai anul

acesta sd mergem impreund cu uratul. . .

$ti

de-acord?

De-acord, cum sd nu! $i-mi croieqte tata niqte opincule din bucali de suman purtat, mama imi coase o scurteicd

rtintr-o scurtd mai veche. Iar cAnd a sosit gi ajunul

Cdciunului, am inceput ultimele pregdtiri. T[ta m-a ?nc[[at, rnama m-a imbr[cat. Scurteica era cam lungi gi nu-mi prea vcnea la socoteal[. Am inceput gi eu a scdnci, iar mama md
tot mdngdia, zicAndu-mi:

rl4

Lrii:rRrr*ii-:r::::i\!!3r:, :s^!nNr?{::u:|:}:*r*l1rt*.,,,.,,,,,,t

,.t.r***

"r,.r,,'*'.*'=***$

Las5, mii Porfiraq, cd n-am sd-!i cos scurteic[ qi la anul. Iar tu pini atunci ii creqte mare gi haina va fi numai bund de tine. M-am impicat eu cu imbrdcdmintea, dar cAnd a inceput nrama sd m[ imbrobodeascd, am protestat cd eu nu-s fat[. 'lhta a urcat repede in pod gi a g[sit o cdciull cam roasi de

rnolii. Cu cdciula ceeatataa fost mire qi eu prima datd cu rrratul. CAnd mi-a pus-o pe cap, mi-a acoperit qi nasul. A lrcbuit s-o ingusteze dup6 capul meu qi hai, bdiete, cu uratul. - De unde incepem, Porfir? md intreabd tata. - De la badea Arion, zic ev - I{ai cu Doamne-ajut d, zice tata. $i ne-am pornit. Badea Arion era un vecin de-al nostru din cap[tul grldinii. Avea qi el o droaie de prichindei care aqteptau, ca

qi mine, sd le dea drumul cu uratul. Iar eu iatd ci le-am luat-o pe dinainte. Intrdm noi la badea Arion in ograd6 gi

VUIA SATUL DE COLINDE

ram la p[rinfi o droaie de copii gi erau timpuri grele. Tata murise cdnd eu aveam vreo cinci

tatamd suie pe prisp6 ca sd urez. Iar prichindeii lui badea Arion au dat cu tolii n[vald la f'ereastrd gi se uiti la mine ca la cea mai marc ciud5lenie din lume. Tata imi zice: -Hai, m[i Porfiraq, ddi drumull Da' eu tac chitic. -Ddi drumul, mdi, de ce taci!? - Daci se uitd Anila la mine. . . Atunci tataunde face: -Fa Ileand, ia copiii ceia din fereastrd, ca biiatul gi-a pierdutglasul! A luat gazda copiii, iar eu tac. -Apoi acum, zicetata,de ce taci? - Daci bate cdinele la mine. . . Tata atunci il roagdpe gospodar: -Mei Arioane, ia cAinele cela de-acolo. Badea Arion face cum zice tata. Iar dupd poartl aqteptau gi alfl ur6tori si le vind rdndul. Aveau in m0ini niqte be!e, iar la gold trdistule. Thta iarimi dd ghes: - Hai, mdi, incepe-odatd! Acum de ce taci... - Dacd n-am bd! 9i nici triistuld n-am. . . $i aqa n-am mai urat eu in anul acela. Aceasta a fost pentru prima, dar qi pentru ultim a datd.,pentru cd de atunci gi pind acum urez in fiecare an. Ce-i drept, urdturile de-acum nu-s ca cele de cflndva.

aniqori. Fiind cel mai mic, mama m[ numea nrczinul gi zicea c[ eu voi fi stAlpul batr0nelilor ei. lar cum intram in postul Cr6ciunului, mama incepea s[ sc pregdteascdpentru sdrbdtorile de iam[: v[ruiaprin casd, spirla totul ca sd fie curat, cd de, avea gi fatd mare. Mai l)r.rnea qi busuioc la grind6, dar mereu nu ajungea ba una, ba alta, mai ales de-ale gurii. De cu vard mama strdngea f[ind rlo grdu pentru colaci gi fEcea in aqa fel, ca sdrbdtorile de iarnd s[ le petrecem cdt mai frumos. $i intr-adevdr,tare l'rumoase mai erau sdrbdtorile de iarn6! Cei mici, dac[ incepeau a colinda de pe la ora 12, apoi tcrrninau searatdrzitt, cAnd intuneca de-a binelea. Apoi irrcepeau fldc[ii, cu muzicd, cu Steaua, kodul gi Calu]ii. $i intrau pe la fete mari, pe la gospodarii mai instirili, incAt vuia satul de colinde. Mai la toate casele colinddtorii erau aq;tcpta{i cu luminile aprinse. Ce frumos mai eraprin sat! Iar intr-un an n-a rodit grdul gi mama a fost nevoitl si coacd lichiegi. Ar fi copt ea gi colaci, biata, dacd ar fi avut lirind, darnici lemnen-aveam. $i ziceamde lichieqi, dargtiu binc cd mulli se vor?ntreba ce fel de m6ncare mai e gi aceea. Apoi, vd spun qi re{eta: la 10 kg de fEin[ de porumb mama atlduga 1 kg de frin[ de secard, 2 kg de bostan de mas[ liort, amesteca f6ina cu bostan qi o frdmdnta bine. Dupa Ioatd trebugoara asta alegea frurze de curechi, le croia aqa canr cdtpalmLa$ezapefnnze cdte-unbo! de aluat, ficdnd

o turtd. O ungea pe de-asupra cu aluat rar din f6ind de secar6, punea sare dupd gust. $i cflnd toli lichieqii erau gata, a1i1a focul in cuptor. Cine nu avea lemne, tZcea focul cu bele de rdslritd, cu haldani, qi-l potrivea in aga fel, incAt sd
nu iasd lichiegii cruzi.

Iar in acel an de neuitat mama, fiind vddand qi cu o casd de copii, n-avea nici haldani, nici bele de rdsdritd, de aceea a ficut focul cu niqte ogrinji de strujeni, dar qi aceia cam jilavi, incit a copt lichieqii mai mult cu sufletul. Iarc0nd a socotit cd-s gata, a scos unul s6-i facd proba, dar el era

crud-crudu!. Atunci mama, Dumnezeu s-o ierte! i-a scos pe tofi gi a mai dat un foc. Eu, cum eram flimdnd, am qterpelit un lichieg qi l-am infulecat pe ascuns cdt ar zice peqte. Iar dupd ce mama a socotit cd-s copli, a inceput sd-i scoatd din cuptor. Noi ne-am adunat cu tolii la gura cuptorului gi mama ne da la fiecare pe rlnd cflte-un lichieq, ca rindunica la puigori. Eu am mai gterpelit vreo doi qi i-am ascuns, dar, pdn[ sd m5 pomesc cu colinda, i-am gi dat gata. Dar credeli cd am mai ajuns eu sd mi duc cu colinda?! Cind m-au apucat nigte tdieturi prin burtd, sd mi duc pe lume,nualta!. S-a speriat qi mama gi unde-mi di sd beau o cani de ap[ cu sare. Am bdut-o eu, a$a sdratd curn era, qi lichieqii au inceput sd iasd fuior din mine. Iar burta md taie, eu md zvircolesc ca qarpele-n vdpaie. Mama atunci se duce fuga mare la baba Iftinca - o doftoroaie care vrljea pe stele. Ea le m[rita pe fetele cele gezute, care bdteau din picioare a m[ritiq, gi tot cu descintece le divo4a pe cele mdritate. Dupd ce mI consultd, baba Iftinca iizicemamei:

t,

\
t
I I

st6:nit traisieie bur!ii. fa" Aprinde rcpr:de fli:cu-n sobh, adi--mi o canfi cu apd ;i rld-lni rin culit' tar cAnd fr:cul s-a aprins de-a bineiea, baba s-a aryezat tot inr'2rtea cu{itul prin para focului 1rc scaun in fala sobei 9i cuvinte pe care5r-l riicorea ?n cana cu api., spunind nigte oi muti, dar uu le-oi uita. $i spunea baba cam a;a: <$otroana, Patroana. pe ia tAn"rina dreaptS, pe uirde caii IrlIiga Ieap[dd. sdrdm6ndPorltrourat, cummd-sa pe lume l-a dat>. Mai mirii baba niqte cuvinte, pe care nu le rlcslugeam. Dupd ce m-a desciutat,ziee" - F'a IMlriuc6, s5-i dai s5 bea api de-asta pini la ilslrntitul seiareiui, qi daci n-t-r sa-i steie bine, s[ rnai dei o

Fa

Mdriuc[,

]o

Iugii pAnS lamine. - Bine, leie lftinc1, ili multumesc dc sfat' m[ taie-n $i s-a ciils baba, iar eu md zvdrcolesc, burta rkrui. Marna mai qtia qi ea Ltn tratament de burtl' imi zice
s:r rr.rd aqez

jos, imi aqterne un lol 9i ml pune s[ md dau cd ce era sd fac, dar l)Lste cap cle-a roata. Eu mi dau, t:iieturile din burt[ md n[vdlesc ai mai tare' Biata mam[, cu
I

lcri tni in ochi, aleargd iaragi la mdtuqa Iftinca : - Mai vino o dat6, lele, c5-mi moare b6iatu1 dacd-lmai

tirrc aqa. Vine matuqr gi-izice: - Iia, el o str6nit baierele

,iitr0. -- Lli, lele ;ritrtli.

bu4ii, d[-i
a

o cand de ap[ cu

lftinc[,

el de-acum

b6ut o canI qi tot nu-i

--

Atunei qtii ce, Miriuc6? Trebuie sa-i puq01qalp'

I'l-ai o

ulcic['?
sd

Am, cum

n-am.

r
'1]Al.

l,

.,, .;

-Di
a

oala qi calcd niqte lut.

lrurn-t-;N AJUNI DE cRACruf{

postul Craciunului, apoi iu casa noastra nu se vorbea decAt despre sdrbdtorile de iarn[. Eratn o droaie de copii gi tnama se prcgiitea, mr gagd. Fralii mai mari pregdteau 9i ei Maianca, I roclul, Calulul, iar eu, fiind cel mai mic, inv6tam uraturi. $i crau niqte urlturi de-!i era mai mare dragul sd le asculli! I )ac[ incepeam pe la orele 12^pitndse iuhmeca de-a binelea ruduceam acasl vreo 4-5 traiste cu colicei. De parale nici
ac-am ajuns
?n

$i inceput sd umble mama ca un titirezin jurul babei. Iar baba m-a pus cu fala-n sus, a fEcut o turtd din lut qi mi-a dezgolit burta. Mi-a pus turta pe burtd, a muiat cirpan rachiu qi a aprins-o. $i cdnd s-a aprins c6rpa bine gi a

- Da' rachiu ai? Mai cautd o cdrpd, gi da-o incoace...

Dar eu am lut gata cdlcat.

inceput si ard[ cu par5, baba hop ! oala pe burt[. Of Doamne! Malele au inceput sd vind la oald ca alaiul la nuntd, iar eu m-am prefEcut la fald gi mi s-au dat ochii peste cap. Mama bocea de moarte gi c6nd avdzut cd. el gata-gatasd-mi dau sufletul, unde strigd lababd: - Scoate mai repede oala, nu vezi cd moare baiatul! Baba unde inqfacd oala qi ma ridicd cu tot cu ea. Atunci mama apucd melesteul qi dintr-o loviturd stricd oala. $i dupa ce mi-a luat turta, pe burtd mi-a rdmas o umfldturl neagrd ca dosul ceaunului, pe care abia de-am lecuit-o cu hrean gi cu moare pAnd hdt in postul mare.

nu mai votbesc" DupS ce-anr crcscut mai rrare,

imi

era

ru;ine

sir umblrt ziua cu uratul qi-i d6deam drumul noaptea" irni aduc aminte cd iutr-un an vine la mine o ceatd de

birielagi, printre care qi un verigor de-al rneu, Ionic6, gi-mi

ic

Mai Porfir, iati am pregAtil buhai, clopote, bici, iar tu rtrr-nai si urezi. in seara asta ne-om duce cu uratul numai pe l;r l'ctc mari. Om iegi noi cu ceva parale qi colaci, n-ai grij6. <<Bine, md gAndesc eu, paraie ca parale, dar colaci!..>. M5 invoiesc, qi toat[ ziua - pregdteal[. Iar cum a n t necat de-a binele4 pomim cu uratul . Eu le zic s6 incepem tlc la rnog Mittuld - un v6d[oi care toatd vara pd9tea oile sltului qi cAgtigaparale. De la el colind[torii ieqeau foarte rnultrrmiti. Amzis siincepem de lael, c6-ibun depocinoc,
r

'

r,r

ir

rsh vhrul meu Ionicd unde face:

ur[m in seara aceasta numai pc la fbte mari!? Haideli sd incepem de la mdtuqa Iftincal',:r arc fatd mare qi tare mai aqteaptd colinddtorii. Ne-am invoit 5i am luat-o spre mdtuqa Iftinca. Drept c[
MAi, n-am vorbit noi
sd

fata mdtuqri era cam

qi un

urilici,

avea nas tras, doi nigei pe obraz

Citun pui de bostdnel,

S5-i tii nasul cuPiciorul, Sa-i tai mucii cutoPotul,

ochi care se uita cam intr-o pafte. Ea demult bltea din picioare a mdritig, dar pelitoni nu-iprea treceau pragul. $i iatS intrdm noi in ograd6, cu buhai qi clopote gi pocnind vdrtos din bici. Ne oprim sub fereastrd gi incep eu urdtura: <<Aho, aho, copii gi frafi, La fereastrd v-adunali $i demine ascultali, Cd qtiu multd urdtur[, C-am mincat multd fripturd $i de multa ce-ammdncat C-un ciolan m-am inecat.

$i era tare frumoasd, Dar oleacd cam Pletoas[, Iar colea, pe la urechi, Stdteau pdduchii perechi, $i pe ochi avea albeald, Cum au oile gllbeazd...> Dar n-am terminat bine de urat, c[ iese mdtuqa Iftinca
;i-n-ri dd mie colacul, zicindu-mi: - Na, m[i dracule, colacul qi du-te de-o mai

Parinlii s-au supdrat, Pe uqd-afard m-au dat, Dar qi eu m-am supdrat $i de-acasd am plecat. Am plecat pe inserate, Sd-i fac mare ciud[tatei, Cun5dejdea-n Dumnezeu Sd mI p[zeasc[ de cel r[u. $i-am plecat tare frumos, inapoi nu m-am intors; Am plecatmai pe iavale, M-am oprit in Satu Mare, Cu trei case la cdrare, Iar acolo pe-nserat M-a pus naiba la-nsurat, Dar nu fie cu b[nat, C[frumoasd mi-am luatCundsuculmititel

ureazdqi pc rni-ta, cd are gi ea fati mare 5i nu-i mai dequcheati tlccit a mea! Arn plecat noi ruqinali de la mdtuqa Iftinca, iar ceilalli
rrr.iitoriml qi iau la trei parale: - MAi, qi tu cu ur[tura asta a ta! Apoi nu gtii tu alt[ r nitur[ mai acdtarii? ! - $tiu, curn s5 nu! Lisali cd la altd cas[ vd spun eu alta' $i intrdm noi la badea Neculai' Era un blrbat tdndr, t'rirrria nu-i prea ardea focul in vatrd qi nu-gi vedea capul din rrcvoi. Ne oprim sub fereastrl gi incep eu: <Bund seara, gosPodari, Cinstite fele de plugari, Da{i-va lingdperdele $i-ascultali vorbele mele ! An, de SfhntulNeculai, Mamameacoceamdlai $i-l tot ungea.cu bostan, Ca s6-i placi lui Ivan,
r

flar trvan, cdnd s-o scipat, L-o mdnoat cu iot cu sac...))

$i iar buba pe capul meu. cd iese badea Neculai cu o bucata de rnllai in mini, rni-o dd mie qi-mi zice: -Na. mdi, mliaiul ista, dai'crt bostatr du-te si !i-1 ungi m[-ta, cd ali avut qi voi clestui bostani in gr[dinal Am ieqit gi de la baCeaNecuiai cu coada-nhe vine" dupd care eu le zic cilgata, nu md mai duc la uirneni. Iar vdrumeu lonic6 ztce sd mai incercint la o casd g-apoi om vedea ce-om tace mai departe. A treia casii era a lui Gheorghe al Catincai*--un gospodar labotul cahilui. Ne ddrrmai l6ngd
fereasffd qi eu incep iar6gi:
<<Bun[ seara de Sf]nrul Vasile,
Sh vd

$i n-am apucat sd termin eu urdtura, cd iese de dupd t'irsI lradea Gheorghe cuun ciomag in mind 9i dupd noi,
r

ruii frate ! Iar noi

Iar ca sd-mi scot pirleala, am urat incd o datd,la ziar, poate

Aqa am urat eu in anul acela qi n-am cdgtigat nimic.

la fugd, qi ne-am imprdqtiat care qi-ncofro.

rrri-or da onorar.

Lamu{iani!

fie gospodan de bine,

Iar cine vara nu trage coasa, Iarna-i este *oal6 masa, Focu-i trece,

Oala-i rece. Ori la mrurcd, Orilatugd, C[parale nu-s in pungd! O ieqit Ivan la treabi SI coseascd nigte iarb6, Iar un drac de ciocdrlan I-o rupt coasa lui Ivan. Ivan coasa ca sd-qi dreag5, CI nu-i lucru de q;agd, S-a dus la Gheorghe-al Bdnceroarci Ce mdnca came de oaie
$i zdcea
de jigdraie...r>.

DE BOBOTEAZ,A

A. gf,f" ajunul Crdciunului umbld preotui prin sat cu . I icoana NaSierii lui Isus ]Iristos, iarde Boboteazd @ ',",est.gte r{in cas}-n casd.ltotezui Mflnhritorului in
r6ul Iordan. $i cAnd vine preotul, gospodarul apriude
lumOn[ri, deschide uga in fata lui qi a dascalutui" care iirtr[ cdnt0nd cain a$a: ,.<tn lortlan botez6ndu-Te, Doamne, inchinarealeiniii s-au al*,tat" . .>. Apoi gospodarulii inchind preotului o perechu de colaci, ?i mai di qi ceva parale ryi-l pofteqte sX ste;l pulin pe scaun. ca sd-i incargd bine gospodiria peste an. Mama ru prea avea f;iini ca sd riiai cracf ci:]aci gi pentrr noi, darpentru colindiitori numaidecdt agonisea ih cursul anului. iar perechea de colaci pentru preoa erau tbarte frumoqi, noi ne uitam la ei qi ne lXsa gura ap5, de ?nghifeam in sec. Bine, bine, dar nu ne l[:;am p6gubagi nici noi * adic6 eu cu vEru-meu Ionica. Slujitorii bisericii rimblau cu cI_rufa din urma prectului gi str0ngeau colacii, iar noi alergarn inaintea lui gi strigam Chiraleisa. Din cflnd in cAnd ne rnai dddea gi noui preotutr cdte-un colac, ici-colo ne mai didea qi cdte-un gospodar ur col5cel gi ne umpleani gi noi trSistuleie. Tr5.geam c6te-o firgi pind acasd, deqertam trdishrleie gi figa inapoi, mdi frate! Uneori, insd, se mai ?nttmpla ca vreun gospodar sd-l pofteascd qi pe cimlag in casd, ca sa se raai incdlzeascd pulin gi sd-l osplfeze. Atunci colacii din c[ru![ veneau val-v0rtej in f[istufele noastre. care se umpleau cit aizice peqte" Mai cdpdtam qi cdte-o bicii-rqci de la cirulaq, dar nu prea bdgam de seamd.

pregiteau fiumos. se mai irrl:irnpla ca atunci ednd.renea prr,crtui colacii si fie inci in ( nl)tor'. Sii c6t6 nepldcere 1i ru;ine era la gospodina pe care pre r;tui o gdsea riegregitirl il cu casa nem[iurat[. Roqea lrrrrtir fi:rueir.r mai dihai dec2t c*lacii itrin cuptor, ba incd qi de lrr birrbat rnai lua cAte-c cbellIneal6. llreu gi cuvirul Ionicd eram qi noi niqte neastdmpirali, rrrrrnai buni de qotil. Crescusem de-acum lungu{i, cd am gi prirrs a ieEi ia fbte. qi cdntam niqte cAntece pe ulilele satului, tlc-[i era mai mare dragul sd le asculli. intr-un ajun de lluboteazd, ce ne trdsneqte noud prin cap: hai s-o lu[m inlintea preotului. Clnd s-a apropiat preotul de mahalaua rroustrii. noi o lulm frumqel ?naintea lui, ajungem la o casd ;;r r rndc incepern: <in Iordan botezdndu-Te, Doamne...>>. ( iospodarul deschide uga qi d5 cu ochii de noi. Vai, cAt[ or:irri pe capul nostru! Aga arr: f}cut noi pdnd l-am speriat qi pe fratele meu mai nrlrc, care avea gospoddrie aparte. La el colacii erau incd in cuptor 5i c6nd a ieqit afar5 cu lurninarea aprinsd in mind :1i ciind ne-avdzut,dupinoi, m6i fiate, cu ciomagul! 'lbt aqa am speriat-o qi pe-o veciu[, la.care colacii tot r,r'rrtr inc[ in cuptor. $i cdnd intr-adevdr avenit preoh-rl, biata lcrrrcic, crezdndcd iar suntern noi, a luat iute cocion a qi a
se
ictrit in lala preotului, strigdnd de mama focului: <O{enr$irulilot,

(lu toate c5 gospodinele

rirr rrli venit s5-mi hodorogili la cap?! Las' cd acuq v6,ardt t'rtvtturi!>('lind a vdznt,biata, ci-i preotul, era sd intre in pirnAnt (l(' ru$ine. $i aga ne-a mers noud de vreo cAteva ori, p6n[ r r-ir tras fiatele meu o chelfdneald de-oi line-o minte pind lir rrurarte. Il-te atunci n-am mai ficut gotii de-acelea qi nici
rr

pt' irltii nu-i stituiesc.

LALEMNE, HN PADUR.EA TURETCII

g$

5 vd

llffii,1?#, t';.lT; "u'

mai depdn o povestioard nici prea micd, o int,rnp rare' de p e

* sat ?n linutul Herfei, care s-a dat mai tdrziude partea Fllibocii, crezA.ndcd aqa va fi mai cu stea in fi-unte. De, muite se intAmplS in grldina Domnului: allturi de floare mai cregte qi spin, darnu despre
aduc niqte lemne din pddurea Turetcii

Eram acolo un fel de administrator 5i prin '49 trebuia sd

vroiam s[ vd spun. Era pe sfhrgite termenul rezewatqi trebuia, mort-copt, sd scot lemnele din pddure. Cu maqina nu puteam intra. Aveam nevoie de-o ciru!5 sau chiar de mai multe, dar cai ?n kolhoz nu prea erau. Cu chiu, cu vai, rni-au dat, totugi, o cdru!5. Md coco! eu in cog, dau cu biciu-n gloabe gi o pornesc la drum. Dar cum sd scot lemnele la margine gi s[ le las in stive? Fdnd vine maqina, curat cd cineva mi [e gparleqte. $i deoarece eram aproape de Culiceni, ilrogpeunul, moq Ion Ciubotaru, care trdia chiar sub pddure, s[ m[ lase sd le descarc in ograda lui. - Bine, zice moq Ion, te las, dar s5-mi faci o treab5. - Ce anume? il intreb eu. - Pentru cd-!i primesc lemnele qi te glzdrriesc qi pe tine, s[-mi aduci o r0qni15. Am bdtutpalma, am adus lemnele, am dormit in casa moqului, iar la sorocul stabilit, a$a cum ne-a fost infelegerea, i-am fEcut rost de-o r6gnit6.
asta

VIATA
I

LA SOVIETICIf

Nu gtiu dacd mai triiegte moq Ion Ciuhotaru, dar oamenii mar vechi din partea locuhri precis cd-gi amintesc cle el. Trdia chiar l6ngI pddure, in partea stingd cum -qi intri in ea. N-avea silrio, dar trdia cu o r.ddan5, care avea un bdielel de vreo 8-il ani$ori. S[ fi fost cam prin clasa a doua gi il

r rrlrrrl
',,r

nostm

* colectivizarea. Nfi-au luat qi calul,

gi

c[ru{a,

l,lrrr1ul, gi grapa - s[ cr6pi de necaz, nu alta! CCIS -scArbi .r tl;rt rrlunci pei;te noi.. . Din gospodari ne-au fhcut robi, ca
',;r
r

rrrrurcirll toatd slptdmAna, p6nd cddeam in bot.

Iarinzlle

lt' sirr'txltoare tot la muncri eram scogi. aitfel eram considerali

chemaAdain. in faqa casei lui moq Ion se indlla un deal impdclurit. gi era at0t de inalt, de-!i pdrea cd se impreuneaz ,cu cerul. Adam era mai mult la piscut vaca ori cu joaca. $i pe rnog Ion, cdnd avea nevoie de ajutorul lui, numai ce-l auzeam strigdnd: <<Adam!>. iar pldurea ii rdspundea: <<Am-am-

,lnirrr;rrri periculoqi. Cind eram st[pAn pe bucdlica mea de prrrrrirrt, pe iucru;oarele mele, o ceapd si ii mincat, c6 tot
:;t'

plintlea de mine>.

$r rnai spunea mog Ion Ciubotaru cE mai inainte avea un )rrrrrrczeu in cer, un rege pe pdmAnt gi o lard ce nu-l lEcea r lt: ocar:i, scr,iindu-l cie Sfintele Pagti la mtmcd. Acum nlr
I sE fie al nimanui" 'liratc acestea gi ihca multe altele mi-a povestit rnoq lon, pc cru'c l-arn cunoscut pe cind am fost qi eu la lenme. $i r lirr ii rr ri-am adus aminte de aceaint6mplare, mi-am zis: <Dar r lt' t:c sir rru scriu despre eala gazetd,, poate va ajunge gi pe lrr ( 'rrliccni qi oineva o va citi. $i dacS va citi-o, iqi va aminti rlc rnoq Iorr Ciubotaru de sub pidure, care m-a gdzduit rrlr rrrt:i 5i care in serile cdnd imi mai odihneam pu{in oasele Ir rrr lrlc i;i ricorea sufletul, povestindu-rni necazurile sale>. $i nri-am rnai zis qa ar tl bine ca cei tineri sd mai afle r'ritt: ccva de la noi, s[ deschidS ochii ia cele petrecute qi sd ..t' irrlrcbc dacd mai sunt stdpdni pe soarta lor, a.ga clrm a lo,;t rr ro5 lon Ciubctaru p6nd a gusta din fericirea adusd de Slrlin

anl>...
Seara lui mog Ion ii pldcea sd spunS: <N-am flini de mflm[ligd. Pind nu-nvArt r6gni1a, nu-mi umplu gitilu. Mai zicea moqul: <Iati, vdcula mi-i bun[ de laptiqor; din care mi rnai infrupt qi eu oleac6. Oleacd mai duc la tArg, ca s6-mi cumpdr fEind, cd Stalin aista ii tare hain gi prapadegte lumea. Of c6!i au murit de foame din pricina lui! tn '47, cu <krasni oboz>-ul cela, ne-a mdturat podurile qi ne-a i6sat flrd nicl ur grdunte. Eu am avut noroc de pidurea asta. in vdrfrri dealuiui era o vizuini de l,r.rlpe qi am pitit acolo doi saci cu grdunle. Dacd mdrdzbeafoamea, darn o fugd in virful dealuiui, iuam o strachind de grdun{e, iEceam crupe la rAgnild, fierbeam o cdldare de iobodi, adiugam un pumn de crupe, sare, qi cflnd puneam, mdi frate, fElcile la bdtaie ! Fdceam cdte-o burtd, de credeai c6-s in lurra a noua, qi tot nu m[ simleam
sdtul.

rnrr iu.o nimic qi a ajurs

Dacd ar fi fost nurnai foametea, mai treacd-meargd, ci o amdgeam cum puteam .Dar a venit alta qi rnai dihai pe

HAI, VIAI FRATE, LA GHIOC!

'riia odata prin p54ile noastre un mog Neculai,
Dumnezeu sd-l ierte! cd tare bine mai ghicea ?n palm5. Dupd toate semnele qi liniile din palmi, moq Neculai iti spunea c6.te zile !i-au fost date pe-acest pdmlnt. Nu qtiu dacd se implineau toate prezicerile lui, insi qi invdlafii spun ci omul se cunoaqte dupi mdini. Sunt mai multe feluri de m6ini - alimentard, artisticS, practicd, in form[ de lopatd. . . Ceaalimentard te-ar hrdni, dar nu poate, sdrmana, cd nu-s parale-n buzunar. Cea ?n forma de lopat6 ar incdrca qi-ar desclrca zi gi noapte, insl iariqi bag[ coada ochiul dracuiui. Cine si-gi incarce astdzi o maqind de lemne ori cdrbune, dac[ aceasta costi c0t pensia unui ldran pe-un an intreg? MAna artisticd este prielnicS la conducere, curS{indu-le de parale pe celelalte surate ale ei.
Cea practicd se pricepe bine la scotocit prin buzunarul statului. La foarte multe mdini se foiesc degetele atunci cind stdpdnul lorbate din gur6, bape unele, de at0ta fumicdtur[, la apucd circeii.

tr,t rrlt.\,, rlar nimica n- ant cules. Aga-i cAncl alegi

--n-ai ce

',.r, rrlcsi, ciici

q;i

apa curge, darn-a-i.

dupl

ce o bea.

Nor. cci tle la coada vacii, ne-am obiqnuit sd ni se

promiti

nr:u('ir cu sirrea atunci cAnd e nevoie de voturiie noastre. I r r r r, r r i r tcsc de tinerefe, cind lucram ca tractorist in kolhoz.
r r r

'\ r'r'rrrl intr-o lruni zi un krvardq de la Cemiuli ;i ne-a linut r' ( uviil)lirrc de pcrnitrS, inva!6ndu-ne cunl ar trebui sd lu( r irnr. ca sa aiungem mai bogali dec6t cei din America. I o;rtt: s-ar fi terminat cu brne, dacl tovardgul nri ne -ar fi ',1)us l),,) r'usc$te: <Dognati i peregnati Ameriku na dugu
r

r; r:

,t'l t'r

rii

t ! r>.

|'.r r rr

ici acum nu prea inleleg rusegte, dar la pus ?ntrebf

',rrrrt priurrrl, aga

Ir

cufil arn fost intot,Jeauna. incurajat

cie

rrrr1rrrIcrrricitul parliduiui, am cuv6ntat ffird ccoiiguri: <<Bine,

( (' :i;r

rl r lor. rrici vorb[ cd treburie si ?ntrecem America, dar de ini-r(lugim rrorodul?!>. Aqa am priceput eu cuvintele
rlu naseienia>, adic[ <s[ ?n6duqim oarnenii>. ( 'r:i carc cuno$teau limbarusd mai l"rine decdtmine se

,, r r, r r h

Pr:rlr.rrlcuLr cie rds, iar tovardqul de la Cernduli mi-a luat vr rr lrt:le in scrios gi ne-a l5murit trei ore in gir cd nimeni nu se
pr

Unii wdjesc in stele ori in ghioc, allii trag ca4rle.. . Ca sd nu ne prea batem capul pe cine sd-l votdm la conducerea !6rii. poate ar fi mai bine sI mergern la vrdjitoare si ne giceascd ce candidat spune mai pufine minciuni. Aqa c5, stimali cititori, pentru o grivnd-doud orice liganci ne poate sfitui pe cine s5-1alegem, ca s[primim la timp pensiile qi salariile, sd scdpdm de hofii din structurile de stat. Vorba romAnului: <Hai, mfli frate, la ghioc, poare vom avea
noroc!>>.

r'1;11"t1" sa lte

rrr;rr lroglrti

iniduge, ci, dimpotrivS, toli vor dectt americanii.

sS

ne faca

N ;rrn crczut atuLnci ci spune adevdrul ctuat, ca ur prafet. [r]r' ;r lirst greu, dar in scurt timp i-am intrecut pe toii
r , r;r1l;rl11lii.
nr

Mai demult, daci cineva avea fericirea s[ plece

/\

rr

rcrrca ceea, schimba copeicile pe dolari numai la Banca

f.l;rlrorrrli-r. Acum poti sd cumperi dolari la orice coll de ',tr:rtl;r, ltrivne de-ai avea. in magazine qi la piala sunt toate I' r r r t I i c pirmAntului, iar virzdtoii nu mai tremurd de fricd
r r r r I , r

De cind Ucraina a devenit libera gi independenti, am

I l rr

rt'r

r:ind te inqali la cdntar.

buruienile cresc ca pe drojdii, kolhozul s-a dus de rApd, in schimb am ajuns si firn oameni liberi, cutreierdrn lumea-ntreagi. Nimeni nu moare de gija noasn{, nirndnui nu-i pasd ci satele au r[mas fErd gospodine. Aproape toate femeile noastre qi-au luat tdlpaqila in Italia,
Pe lanuri

fugind de sdrdcie, de lzmunle nSpddite de buruieni qi de vacile sterpe. C[ci dupa divorlul din <Prietenia popoarelon), currl

Mai bine s[ne veiem de Irt'rrlrr 1ru rrnticvit mai pe-aproaile, buniroard, pe 1a vr;r;rlolrc Poate cu ajutorul fatrnecelor vom alege utt I'rt'r;t'tlirrtc c;rre s[ facd s-avem de lucru gi sa fim pl[ti1i, iar Iln rr'r lc ;i tineretulnostru sd nu rnai fie nevoili s[urnble prin rt'1 ir t st lirinittitfi.
,,r,r (lu:j strrrlul roata qi mutni iapa.
r

mai dernult koihozul nostru milionar, am palit ca solii care dupa 50 de ani de viafd conjugalS,in loc s5 facd nuntS de aur, dau la despSrlire gi iqi impart averea. Iatd ci gi liranii noqtri din cele tei sate unite mai de,rnult intr-un kolhoz bogat s-au ales dupl divor! cu dosurile goale. Vai de capul biefilorb[rba]ii i1i vine s[ le pldngi de rnii[ cind ii vezi cum spald rufele, gitesc de-ale gurii, leagdnd pruncii, muig vacile. . . $i, colac peste pupdzS! Dupd atAta trud[, c0nd vine noaptea, se culcd nem6ngiiali, c[ci soliile cf,qtigd valuti in ltalia. S[ vedefi ce vis ciudat am avut qi cu Italia ceea. Nu degeaba spune lumea c[ vrabia mdlai m[ndncd qi rnilai viseaz6. Parci au clat ndvalS peste noi italienii qi ne-au rdpit toate femeile din sat" Bfrrbafii plingeau de vuiau vaile qi .Jealurile. hiumai unuia, care era un fel de qefule!, i-au ldsat sofia, dar qi el piingea, bietul, chiar mai amar decdt toti ceilaili. Oamenii se mirau de ce pldnge qeful lor, cd doar n-a suferit nici o pagub6. - De ce pl6ngi. domnule gef, cd doar pe-a dumitale
se numea

n-au luat-o? il iscodeau sdtenii.

de aceea gi pldng, cd mi-au l6sat zgripfuroaica sd-mi amdrascd mai departe zilele.. .

* Apoi

Iata aqa se ?nt6mpld cAnd gdndurlle-\izboard pe unde

UNVIS CIUDAT
reau sA vA povestesc un vis ciudat, pe care lam vdzut nu demult. Am s-o iau de la inceput, ca si vedeli gi dumneavoastrl de unde a pomit
acest vis.

De mic copil qi pAna la vArsta pensiondrii nu m-am desp6(it de sAnul gliei. La inceput mAnam caii la plug 9i lucram pe la oamenii mai inst6rifi. Dup[ aceea, cAnd am mai prins la puteri, am luat loc la coamele plugului. De cAnd s-au infiinlat kolhozurile gi pdna la pensie am iucrat pe tractor. Adicd, amarat,am cultivat qi am insdmdnlat ogoarele, iar toamna am strins recoltele. ingrijeam bine de pdmdnt qi el ne r[spldtea cu holde bogate. Acum tineretul nu prea wea sd lucreze pdmdntul. Fug toli la orag, fumeazd <Fluierag>>, sar in sus ca lapul gi bat mingea cu capul. Iar dupa piine stau la o coadd lungd cit o zi de post. Dar sd ldsdm toate acestea la o parte qi sd ne intoarcem lavisul meu. Aqa cum v-am mai spus, am lucrat 30 de ani pe tractor qi ?ntotdeauna am fost fruntag. Din pdcate, insd, cind se ficea vreo adunare generalS, eu nu eram ales in prezidiu niciodat[, cu toate cd lucram bine. Apoi qtili carei pricina? Nu aveam camet de partid. Cametul cela avea pe atunci mare valoare. Puteai sd fii leneq de tot, daq dac6-l aveai, cu el puteai deschide orice uqi. Despre decoralii gi avansdri in post nici nu mai vorbesc. Eu md impicam cu toate acestea, iar acum, c6nd imi aduc aminte, mi se opreqte un nod in gflt. Dar cinstea de c6ndva a dat peste mine abia acum, la 70 de ani implinifi.

tacdpri.mlrie in sat, adici un r orrsrliu sdtesc. $i, cAnd se pregdteau alegerile, m-au ales 9i pc mine intr-o comisie. Adica, trebuia sdurm5resc cum sunt i a i ntati candidalii de deputali. Cind am auziteude una ca asta, m-a cuprins o bucurie rle rni s-a {Ecut pielea bubunzd qi mi s-a intunecat inaintea ochilor. M-a apucat o ameleald de era sd cad jos. M-am finut c6t m-am linut, dar, cAnd am ajuns acas6, fala-mi era galbenI ca de cear6. Baba, cAnci m-a vdzut,s-a speriat: _- Ce-i cu tine, mognege? De ce te-ai prefrcut la fa!a? --Iatd,,m-au ales intr-o cornisie pentru aiegeri. - i1i trcbuia fie una ca asta? Aqa-i, dacl nu stai acasd qi cauli pe dracul prin sat. Dar eu nu m6 las, m[ tot bucur qi, tot bucurdndu-m6, a inceput sd-mi tremure tot corpul. Dupd ce m-am culcat, rn-am tot gindit la comisia ceea qi a$a am adormit. lndata ce-am adotmit, am gi fost flrat de niqte visuri ciudate. M-am visat in prezidiu. Cei de aldturi s-au ridicat de pe soaune gi hai si md batd. Dar nici eu nu md llsam. L-am apucat pe unul de pdr gi-l trd"geamc6t puteam. Ia nevoie! (liind m-am trezit, amvdztttc6 lin in m6nd un smoc de p[r. Credeam cd m-am rdfuit cu cei din prezidiu, dar s-a dovedit cir am tras-o de pdr pe bab6. Nevoie cu alegerile-acestea !
r r

( 'onsatenii mei au hotf,r0t s6

ALTVIS CIUDAT
./\ SJntr- o
s

m6ncare gi am gterpelit-o la culcare. Abia am pus capul pe pem5, c[ m-a cuprins un somn addnc, de putea sI taie baba lemne pc mine.

, I 5

a.

[a

Am batd s eara, ?ntorc indu-m[ fo arte ob o sit c[ratul sfeclei furajere, am luat o gur[ de

lVlrt'lirrt.-lrri lllac nun{rle, clarce si-r rdspund? l,rr llt'rrrrii, nu nrii cluc azi la nunt6, cd a mea-i plecati ln rlrrrrl lu cuscra tlin l]crestea qi Etii c6-i bucluc, dacim[ I rrtl' r,tI r1 ir rr I)t'll Itt'c pripoictri.
I )rrr

pr.rctcnrrI nrcu hai sd md scape:

Miii l)orljr', pripoiul ii mai indeseard. Cet ni-i noud a ll'ttp1r-: o lirgii prinh la Berestea sd-!i aducem nevasta, ca sd
te ;roli tlrrcc qii tu Ia nuntd?

$i sa vedefi ce vis ciudat md furd! Se fhcea cd era o zi frumoas6, cd bdbuca mea era dusf, in alt sat la o cuscrd gi parcd rdmdsesem singur cuc in casd. $i, ca s5-mi treacl de urit, mi-a venit un gdnd sd mi duc la un leat de-al meu. M-amimbrdcat fiumos, mi-am legat lh gAt cravatd, mlcar c[ niciodatd ?n viald n-am purtat aqa ceva, qi haida la prietenul meu care-qi are casa in celdlalt capdt al satului qi se fuduleqte cu maqina ce qi-a cumplrat-o. Parc6 deschid portila qi intru in ograd6. CAnd colo, ce s6-mi vadd ochii? O maqind <<Lada>> de culoarea viqinei coapte qi weo patru gospodari, st0nd de vorbd cu prietenul meu. E-he-hei, c6nd m-avdzutcdvin, bucurie, nu qagd! Zice leatulmeu: * MAi, dacd a tunat qi ne-a adunat, haideli s-o facem
latd. Scoate el un qip cu <lacrima v[danei>>, toamd?npahargi stropeqte <Ladu. Maitoamlunui qimi-l intindemie, s6-mi

llrr, lirartc bucuros, md invoiesc cu propunerea

1rt

rt'lcrrului rncu, dar Ileana nu tace:

grhrurl ca u curcd.

Miri l)orfir, nu vezi tu cd omul ista al meu de-amu-i Luiii mai trebuienunt[?! lircii-ti gura, femeie! se inddrjeqte la ea gospodarul

rle r:itsii.

$i parcd urcdm ?n maqind, bucuros cd o sd m[ vadd tlin Berestea ci nu vin pe jos la ea. Prietenii Irr ru:te:rrului meu dau gi ei nlval[ in rnar;ini. in ea sunt cinci Ior rrrr, rirl noine suimgase. Ampornit. Eu stdteamghemuit lllrl: sc:lr.nrcle din fali qi cele din spate qi tdceam chitic. La o r olrtrrnt, Sofeml a vrut s[ incerce fr6na qi cei din spate rtrr lrrt'ut loti peste mine, de mi-au pAr6it ciolanele. Mi uit r'u l)nr) geam gi md cuprinde spaima. Parcd zburam cu
( uri('r;r

un mdrul lui Adam. L-am dat peste cap gi am intrat qi eu

?n

vorb5.
clar a doua jumdtate a leatului meuieseinpragcugdleatain mAnd, pomitd s6 addpe vaca, gi, cum dd cu ochii de mine, m[ intreabd:

indrug[m noi verzi qi uscate,

-Egti

9i

tupoftit lanunt6?

l)arc[ m-am trezit intr-un salcim qi parci singele rrrn lrulbuca pe nas. Cind m-am dumerit eu ce s-a rrrl;irrrplat, rnduitinjur, qi ce siv[d? Doudroli de la <Lada> 5r rn;r1;ina bolita ca o cutie de conserve stau colea intr-o porrrrii. <Bre, ii bucluc! imi zic. Cuscrd mi-a trebuit?>. A$ :i;r;rlrr putina, dar md aflu tocmai in vArful salcAmului. I )c otlati aud: l)ir-te jos, cetdlene! Ce stai in copac, ca buha?!
rl v | ( )r l r r l.

$iparc6 md ia rrrilitia-nui de rndn6. md qterge de sAnge, n-rd bagd intr-o iimuzind aibastrt qi rnd duce la spitalul din Noua Suli!5. C6nd ma trezesc eu acolo, pe cine sa-l vdd? Prietenui rneu, siracul, ii ban;:lajat din cap p6nd-n picioare, iar in dreptr-il gurii pansauentul era tfliat pi o infirmier[ il hrdnea cu iingurila" Prietenii prietenului meu se aflau qi ei in salon, de picioareie lor atimau nigte greutdfi, ca sd nu fug[ iepureqte din spital, qi se viietau de-mi venea s[ le plAng de milA V[d eu cd nu-i bine, dar mi fac morl ?n pcpursoi. Trag pltura peste eap, tnsi cineva mi dezvelegte qi, cind imi . . mi trezesc din sorul. Bdbuca arde o pairn6, sar ca &ipt ""i. mea st6 lAngi pat qi rdde: - Ai dat fti mintea copiilor, PcrfirmaicE, de boscorodeqti prostii prin somn? -Bre, ce vis am rnai visat! ii povestesc nevestei'/isul, ea nu mi-l poate dezlega gi
se tot vdicdregte:

nrr r rlczlr:ga visuI l-oi omeni cu must de pidurele, ce ori cu sr-rc de cdlinl. $i, Ce l-o durea capul, u r,ir I t:ulc pc ctrptor, in casa cea nou[, unde nu fac foc
r lrrr r' llurir prrngir,

tttr torl:ttti.

Pe scena cdminului cultural

- Vai, mdi Porfir, nu-i a bine! Ai sd dai tu de belea cu glumeletale.. Ac-.um ce sd mai zic? Pcate cineva dintre cititori imi dezleagdvisul qi mi-l tdlm[cegte? DacI s-ar g[si a$a un omu$or) de pe-acum ?l poftesc de Anul Nou cu colinda. $i bdbuca mea o s6-l primeascd cu m6lai de bostan, cu o oa15 de prune uscate, cu lapte de buhai din s[mAnfa de cAnepd, pe care-au ros-o girgdrilele in pod cu vreo douSzeci de ani ?n ui-m5, cu alivenci coapte pe fmnze de curechi din serd qi cu borq de pegte de pe cAnd igi rnuia ursul coada-n baltd. Iareu, cap de familie, m-oi ingriji de krduturic5. Pe cel
"

TNCAUN VIS CIUDAT

rablind gi eu anul trecut cu uratul, m-am caln trudit. Crecl cd qi batrfinelile aste a md carn dan din drum. $i sivedeli minune: cum am venit acasd, m-am prdvdlit in pat, aga imbr[cat cum eram, am ;;i adormit buqtean. $i, dormind aqa din gros, am fost furar de-un vis ciudat" Minune, nu alta! Deodar[, to]i oamenii parcd s-au preficnt in d<lbitoace. Care era bou, care - !ap, care - cdine... <<Ia nevoie! imi zic. Vorbim ca oamenii, dar suntem animale. $tiu bine cii-s Pcrfir; darii: acelaqi timp arn coarne de berbec. MEi, mii, ce-o mai fi cb.t 6i peste noi?!>. $i, cum eram noi toli dobitoace, nu ne sirnfeam chiar r[u. Iegeam la p6scut pe imag qi parcd aga trebuia sd fie. Imaqul era acoperit de iarb5 verde, buiacd, pe care o p[qteam cu marepofti. Dar cdzupeste noi o secet[ cumpliti, de usci torul ca dupd un pirjol" Nu mai era ce paste. Briii rdgeau. oile zbierau,de-fi era mai mare mila. Unele dobitoace cideau parcl rlpuse de foame.
Vdzdnd c5 nu-i a bine, ne-am strtns noi, dobitoacele, la sfat gi am hotir6t si mergem in p6dure: c6t o fi ea seceta de

Sl ;r

irrtarnplat cd, [a sosirea noastri, Leul adunase la

,l,rt trrrtc sdlb[td.ciuniie supuse lui. Ne-a invitat qi pe noi. | 'r r lolrl.i fi-ica, ne-am prezentat, c[ci ce puteam face ? !

incepu Leui, e mare nevoie, dac[ nn insi, am o idee. Am aflat cd in Turcia este iarbd Irrrrrrouslt. Dacd am putea trece Dundrea, am paqte acolo pr rrur cc bunui Dumnezeu a da pioaie gi se va rdcori p[mAntul
plorur. Lu,
',r v.r cre;te iarba

\tilcti, fra{iior,

;i

la noi.

tr

Ii buni ideea ! strigard toate intr-un glas. Dar cum vom ccc vama, dacd nu avem pa$apoarte? !

niprasnicS, tot vom gdsi acolo nigte frunze, crengule de copaci gi poate vom mai sc6pa, plnd se va indura bunul Dumnezeu qi ne-a bucura cu ploaia mult agteptat[" Dar, ajunse in pddure, ce sd vedern? Nevoie mare: aici se adunaserd toatejuvinele cele sllbatice, c6ci piereau gi ele de foame. <Am rupt cuiul, s-a zis cu noi! ne ginclearn. Ne mdninc5!>. Dar, straniu, ele nc-au cr_rmp5timit gi ne-au m6ng0iag v[zindu-ne nurnai piele qi ciolane.

Frafilcr; iati ce propun eu, zise Tigrul. Sd mergem la 5t:lLl peste materiale de construclie gi s6-i cerem sd ne dea ('r:l() necesare pentru un pod peste Dundre, mai la deal de vrrntl. Cum suntern toate laoialti, aqternern podul intr-o t'liprta gi ajungem la iarbdverde firlpaqapoarte. -' Buu[ propunere, au incuviin]at silbStdciunile gi r lobitoacele, dar cine si meargd dup[ material? Leulunde face: -'Las' c[ mE duc eu! $i s-a dus, dar s-a intors fdrl nici un rezultat. Atunci s;r dus Tigrul, dar gi el s-a ?napoiatfdrd,nimic. $i aqa s-au pcrindat Ursul, Lupul, Vulpea, Boui,Ieprrele, eu, adici llcrbecul... Degeaba! Ciulind urechile, se ceru qi M[garul, care pdnl at'.rnci t:lipccise culcat sub o tuf5. Toate izlucnird in hohote de rds. -Pdi tu, Mdgaruie, n-r0rii Ursui, o s[ oblii ceea ce n-a rcul;it nici Leul. nici Tigrl'/ ! - Las' sd mearg6, strigard celelalte animaie, poate
reuqegie!

$i s-a dus qi Mdgarul^ Iar la organizafia

ceea, cu

'natedale de construclie adicd, director era chiar fiul unui rtf,gar. Cdnd igi v6zu confratele, il intrebd cu neribdare: - Ce dor te-a ajuns, mdi fiate, c-ai dat pe la noi? -'Anoi, dragd frate, cu seceta aceasta mor vitele pe la noi. ia, t:rste Dunile, in Turcia, iarban-are cine s-o pascd. V. r'em material penku construclia unui pod... * Bine, frate, dar cum vreli sd-l construili * de-a lungul ori de-a curmeziqul? - Uite, la asta nu ne-am gindit. Material de-ar fi .. . * Atunci ia-ti material qi pentru de-a lungul, qi pentnr de-a latul, qi faceli-l cum dorifi... CAnd se intoarse Mdgarul cu atita material, bucuria animalelorn-avea margini. Toate s-au repezit spre urecheat qi au inceput sd-l arunce in sus, pdnd l-au scipat jos gi a cripat Mdgarul... Nu gtiu ce s-a ?ntAmplat mai departe, ci m-am trezit gi din Berbec m-am preflcut iardgi cine sunt.

JALEA F'{JRCII
ragii rnei qcolaii, cei maimici qi cei mai mari. Daci ave{r dragoste de povegti, poftim! vd mai spun pi eu ufla. Dar si qtili c[-i adevdrat5, nu-i ,,t or rrrtii. dacd veii citi-o, o sd vd convingeli qi voi de asta. 5i Iti(r, cu, cind m*am ndscut la mama, m-am ndscut in (' h:u I l.lorri A, ca era s5rdcie, duc6-se pe pustii ! $i m[ numeam r rt'zi r, cil m-am nf,ssut ultimul. La gcoald am umblat pAnd irrrr lcnnirlat clasa intAi. Aveam de-acum vreo 12 anigori. I )rr.:pt ci cram lungu!, mrmai bun de lucru, gi, in cele din
rr

rr

rii. urn devenit cArldnar.

A;;adar, clasa a doua am terminat-o prin corespondenfd,

Vreo doi ani am fost v5car, dup[ devenit plngar, adicd mAnam caii ia plug pe la llospodarir mai instarifi. $i tot aqa, prin corespondenfd, am t' r r i nat Ease clase. Iar clasa a qaptea am terminat-o la qcoala r lt' scarI. irnpreund cu mine rnai umblau weo cAflva qcolari, r u u (ur ciat ortul popii cu vreo 1 5 ani in urm[. Dar erau qi ei rrrStc ndtirii ca qi mine, cdci aproape intotdeauna lipseau la
( unr s-ar spune asldzi.

(;uc
I r

ar.rr

rrpcl"

$i iata acum, la b6trdnele, am inceput sd scriu pe la z r;rrc E;i reviste cu gdndui sd rn[ fac corespondent. Nu gtiu r l;rcli vci reugi, clci acum concurenfa-i mare, iar eu is cam lrirtran gi-mi trebuie o adeverinla de la pop6. Dar dacd voi r rrlriita-o, apoi sd gtili c-o fac Ei pe asta. Iarpdnduna-alta, It;tr. zic, si fac proba condeiului.
rccri ce v6 doresc

Au trecut ani destui de c6nd am iegit la pensie. is sdndtos, Ai voui, dilrmai umblu la lucru. Unii spun

,'; ornul care lucreazdpreamult moare rnai degrabi. Eu

. rul nu prea cred, poate cd-s om de cdmp gi nu prea irrleieg ) sputl al1ii. Dar qtiu una qi bun6: ornul care lucreazi mai

rnult ii n::,1 sdndtos dec6t cel ce umbll nurnai pui ou[. Iar 9i dacd i vine a crede, citili intArnpiarea pe care v-o spun

n:

vr:tr convinge surguri. \,,'in eu intr-o seard de la lucru, cdci, aqa cum v-am mai spus, is om de cAmp. in ziua ceea cldilisem paiele-n girezi, dar a dat o ploaie care ne-a impr.dqtiat cu vreo dou6 ceasuri mai deweme. Pun eu fiirca-n gur6, md sp6l, cdci eramplin

;i vi

imi dd de mdncare qi arde-o, neic5, la culcare! Ei bine, dragd cititorule, sd vezi ce se intAmpli mai departe. M-am culcat eu, dar qtili cum is moqnegii iqtea? Nu pot dormi noaptea, mai dau cdteo raitd pe-afard, ci nu degeaba o zis cine-o zis cd ornul dacd-mbitrdnegte, pune-i paie qi_l
pArleqte! Pe la doud-trei de noapte ies eu afar5, cAnd, deodat6, aud ca pl0nge cineva in guri. Am inlemnit cu totul: ee-o mai fi gi asta? Md repdd in casd, conkolez aqternuturile, dar tcate-s la locul lor" Ia nevoie! Dar cine, oare, o mai fi pl6ng6.nd? Mi duc iardqi la qa qurii. Mi aprcpii incetigor, in v6rful degetelor. Lipesc urechea de uq6. imi opresc
rdsuflar ea qi ascult. Curat cd plinge cineva, dricia dracului ! Ag deschide uqa, dar mI tem sE intm cu mAna goal5..
cle uqd, ca o pisicl, o deschid incetigor gi ascult. Se aude un pl0ns inecat ln lacrimi qi o voce moale, care m6ng6ie pl6nsul. $i unde rn[ infierb0nt

de colb, baba

litrrrrirtc cltltot',;,rm au:zit eu cd gi pietrele vorbesc, dar II ;IIII ( rczut ltlini n-anl vazut.$i gtii cevorbeau ele, furciie rrrllr"2 ( 'cu carc sta in col{ de rnai muili ani se jeluia prin 1rl;rrrs;rrrrar coleilalte, venite de la lucru: Vczi, soro tlragi, tu eqti fericiti. pe tine te iubeqte .,trrlrirrrrl" Cum ai vdzut lurninazllei,pe tine te ia stipAnui rr'\l c )1. t( lir vczi iumea, respin aer curat. Tu lucrezi, ai zile I vr:r trii rnuir. Prir: tine, soro dragd, luceqte soarele. prin ir lrr(', r.ioro drag5, iumea capdtd viald qi sdndtate. Iar eu tlt' ;rtritia ani stau in coltul ista afurisit, unde md roade nrlrrrrcricul pi rugina. Parcd vdd cdn-am s[mai ajung ziua r lt' rrraine qi nici rndcar la topit n-or avea ce da din mine... Iirrrca venitf de la lucru ii rdspundea aqa: lhci, soro, nu mai pl6nge, inimioara nu-mi mai frAnge. l'rr chiar mdine am s5-i spun stipdnului sd te ia gi pe tine in lrirnp, Ia paie. Peste doud-trei zile o s[-!i vii qi tu in fire, iar rr:stc o sdptdmAnd va stdluci-n tine qi luna, nu numai soarele. IatS-a;a gi printre oameni: Cine-i hamic Ai rnunceqte Sindtos ii gi trliegte, Iar cine std qi ldiddcegte Moartea-l cauti gi-l gdsegte.
'
1

Atunci gdsesc o sapd, m[ apropii

eu deodatS, scapir un chibrit qi ce credeli ca-mi vdntrd. ochii? Erau ceie ciouf, furci: una care sta acolo in coll de mai mulli ani, ruginitd ca vai de ea, qi cealalt[ strdlucind ca soarele-n oglinda.

.IALEA SAPEI
oi ldrani se pregiteau sA plece la c6qtig. Nevestele, p6n[ a-i petrece, i-au sfdtuit cum sd
se tocmeascd gi cum sd lucreze, ca sd le iasd maibine. Frirna i-a spus birbatuiui sdu: - Omule, ascultd gi ia aminte mdcarun cuvAnt din zece cuvinte. Md uit la tine cAt egti de mare qi wednic de muncd. . . CAnd te-i tocmi undeva [a lucru, sd ceri o platd bund qi nu lua in grabd pentru nimic aryun6. S[ nu-!i pierzidegeaba ziiele qi sd nu te v[d acasd fird parale. A doua nevast[ l-a sfituit pe soful ei: -Bdrbate, bagS-n minte ale mele cuvinte. S[ lucrezi pe plat[ gi puflnd, qi multd. Sd nu cauli lucru dupd pl6cere, c-ai si-!i pierzi vara in gedere. $i iata cd s-au pomit ei amAndoi odat6. Cel cu plata mare nu woia nici in ruptul capului s-o lase mai jos, cici aga l-a invdlat nevasta. Celalalt lucra biniqor, iqi lua plat a, iar a doua zi de altd treabS era gata. A treia zitotn-o pierdea gezdnd degeaba, cd-qi gdsea uqor alt[ treabd. Dar vara a trecut repede qi cei doi s-au intors acasd la neveste qi copii. Ce[ cu plata mare a venit cu punga goal6 i;i era galben gi slab lafa\d.,ca de boal[. Al doilea venise cu bani qi eravesel qi frumos, catrandafirul. Acum s[ v[ spun una qi mai bund, gi sd m[ credeli ci nu-i minciund. Eu de mic copil am linut plugul de coame, am mdnat caii la arat pe la gospodarii mai instdrifi din sat. Iar dupd ce s-a organizat kolhozul, m-am fEcut tractorist gi am lucrat 30 de ani pe tractor. Demult sunt la pensie. dar

tol rru pot sta cu mAinile la spate" Ciici sd vedeli cAt de I r rr r rolrsir este viala cind te scoli dimineala, pe rdcoare, qi -le r,';rr lir pr;iEit pe lanul mare! sprijini in coada sapei, te uili l,r soru'c, ascuiti trilul ciocArliei qi uili de toate necazurile vietii. r\rirr r:ii, dacd vreti s5',,d simli!i bine gi sd murili sdn[toqi, r('Irlr vara pe cimp, nu vd fie lene, pentru cd gliane hrdnegte, rrc incilzegte gi de boli ne ocrotegte. l'inerii de azi nu se prea dau ieqili in cAmp, ei cautd rt'r'r r mai ugor qi rnai bdnos, le place mai mult sd comande ',,r nrlr pulin si asculte. Dar mai bine sd vE povestesc o
r Ir

rr

rl;irrrplare.

Acum doi ani m-am ?ntilnit cu un prietcn, coleg de rt'ollll, cu care am invdlat gi la gcoala de mecanizare din Strirrccni. I-am spus cd am citit despre el intr-o gazetd.,ba t lrurr ;;i fotografia i-am vlzut-o. El a lucrat mu[i ani ca brigar lrcr la o gridinlrie, care aproviziona cu legume gi centrul r;rrorral Noua Sulil[. $i mi s-a destiinuit prietenul meu c[ l;rc nu i-a plScut ca s6-l comande pregedintele ori
it1,,t0tx)tnul. (-'u mulli ani
r
1

inunn[ ar[stumat

el nigte iarbdtoamna,

iar

irvara devreme a sdd it cartofi . $i aqa creqteau cartofi i ,'n, , de se minunau toli. Iar la rlsdditul rogiilor a venit qi
l
r r

irl,,rnomul kolhozului, ca sd mai vadd cum stau lucmrile la llrrrtlindrie. S-a uitat el intr-o parte, s-a uitat in alta qi intreabd: - Alexei Vasilievici, dar c0nd a1i ris[dit roqiile celea, rlc s atit de mdndre gi frumoase? D-apoieu le-am pus cu firu-n cuib, aga cum ficea gi l:rtal tneu... llietul agronom l.-a crezut, cdci incd nu se invdlase sd r lcosebeascd rogiile de cartofi. Avea el studii superioare, nu

cd n-a crlpat de ciuci5, darn-avea incotro, pentru cderasub comandd. Acum m-a poftit la el in ospetie, cdci se frcrme lermier gi de ciliva ani era el stdpin pe pSmflntul pe care-l lucreazd. M-am dus eu intr-o zi la el qi m-am minrurat de ceea ce-am vdnfi.in fald mi-au apdrut un lan de sfecld de zahdr, vreo zece ande cartofi, un hectar de harbuzdrie. . . Are qi g6.qte, gijunci, vreo 10-15 cirlani. Prima mea intrebare a fost cum o scoate la cap[t cu toate acestea, la care prietenul mi-a r[spuns binevoitor: - Yezi sfecla aceasta cAt e de frumoas6 gi curat[? Mi-au plivit-o qi mi-au priqit-o niqte bdtrini din Cotileu, care vin in toat[ vara sd pascd vacile aici. Le dau procente din produclie gi frunze de sfecli pentru vite. Le mai ar gi gridinile, iar dacl cineva dinhe ei are nevoie sd aducd niqte cirbuni de la gara din Noua Sulifa ori s[ ducd un sac la moard, eu nu-l refuz niciodati. Anul trecut am strdns cdte 500 centnere de sfecld de zahfu la hectar, iar anul acesta o sI fie gimai mult. - Apoi, zic eu,mdi Alexei, tu ai qi tehnic6, gi tot ce-!i ftebuie. Poate vii la toamn5. s6-mi ari gi mie grddina, cd doar suntem prieteni vechi. qi
..

glum[!.. Prietenul meu, insd, mai

lucra ca-n tinerele. Dar nici sd md odihnesc ca lumea nu pot. Deseori rnd scol noaptea qi ies afar6, gdndindu-md la viala care a ffecut cit ai fuma o lulea. $i iatd cn intr-o noapte,
sculAndu-md gi iegind afari, aud cd plAnge cineva
?n

gura.

$i

plAngea cu atdtajele, cdmi-au dat gi mie lacrimi ?n ochi. Ma apropii tiptil de qurd, deschid uqa qi ce credeii cd vdd? Doui

intre ele, iaruna plflngea, de sirea rugina de pe dtnsa: <<Vai, soro, tu eqti fericitd. Pe tine stdpdnul te ia la prdgit. Tu vezi lumina zilei qi respiri aer curat. in tine luceqte soarele ca-n oglindd. Tu trdieqti gi te bucuri de via!6, iar eu zac Ai ruginesc in co[ul ista afrrisit. Sunt gtirbS, rugina m[ mintuie de zile, parcd nici n-am fost qi eu cindva mAndrd 9i lucitoare, parcdnici n-am trlitpe lumea asta, nu le-am fost de folos oamenilor. . .>. Aqa-i qi printre oameni. Unu-i hamic qi munceqte, stdnge qi agoniseqte, iar altul ruginegte undeva infr-un col1, lds6nd si-i treac[ viala pe aldturi. Iar cind vin bdtrdnelile gi se apropie de sffirqit numdr[toarea anilor, incepe sd pl6ng[ de
sape vorbeau

necazc[ n-a trdit aga ca al1ii.

$i ce credefi? A venit gi mi-a arat. $i nu nurnai mie, dar feciorului gi fetei mele. Ce-i drept, l-am ajutat qi eu la

sem[nat gi la prdqit, cdci vorba ceea: <<Prietenul bun la nevoie

se cunoa$te>.

Dar c61i alli oameni de prin parlile noastre s-ar ajuta unii pe a[ii, dacA ar fi st[p0ni cu adevdrat pe bucata de
pamAnt din care se hrdnesc. Eu, care de-acum sunt bitrdn de-a binelea, nu mai pot

$I BATRANII PLANIG
u qtiu ce-o fi inainte, darmerg cugAndulinapoi

tei

evizorul. lvlulgdtoareie p16ng de dragostea Rozei. iar vacile rag Ce foame. Specialiqtii dir kr:lhoz qi din raicn igi fr[mintl capul: cum se intAmpl[ c5 tnainte vaciie dideau cate 9-i0 kilograme de lapte pe zi, iar acum dau nurnai 2-3 kilograme? Oare nu cumva Mariana, Maria qi Roza cea Slibaticd le-au

gi sd vd spun cum era pe la noi. Era sdrdcie,

uc[-se pe pustie! CAnd auzearn de-un

milionar, apoi acela era boierul, cu moqie mare qi vite multe, cumaqini gi cu argafi. Dupd ce s-au organizat kolhozurile, am ?nceput sd ne mirdm c6nd un kolhoz ajungea milionar. Dar iati cd a devenit milionar qi kolhozul nostru, ocazie cu care s-a organizat o sirbdtoare nemaipomeni t}; o ziirrtreagd am petrecut la masa
mare, cu muzicl, iar pe urm[ ne-am ales gi cu nigte cadouri. Acum iaraSi ne mir[m-intr-o zi am devenit toli milionari"
Suntem niqte milionari s[raci. Vorba ceea: traista-n cui, fiind nu-i, focul trece, oala-i rece... Azi de nu dai bani cu sacul, nu mai cumperi nici pe dracul. Te scoli in zori, de dimineald,

iuatmana? Cine qtie"..

dai o

fugi pAn' la la piajd, unde-un borcan de bulion cost6

cam un milion, iar pe un kilogram de carne dai un bou cu tot

Iarun mo$neag iatd ce ne-a spus. DrncauzaR-ozei i-a qi n-a ar''ut timp r dmas gradina pArloagd, cdci nevast[-sa aga s-o lucreze. A vl:rut moqneagul cd nu-tr ascultd nimeni qi a hotdrit s-o priveascl qi el pe ltoza' S-a aqezat al[turi de babi gi, tocmai cAtrd Roza se sdruta cu iubitui ei, i-a apucat dragostea qi pe moqneag. A vrut s-o imbrr[iigeze pe bab6, dar-inmomenhil cela s-a defectiit tele"rizorui ;i Roza a dispSrut de pe ecran. S-a dus mcqneagul la ateiier ca s6-qi repare televizorui, iarmer;terii de-acolo i-au spus: (Ad6, moqule, unjuncan, dacd vrei si ai ecran>>. Ar vrea mo$u s-o mai vadi pe Roza, dar n-are bani ca s;i pl5-teasca pentru reparalia televizorului. Acum a1i ?nleles de ce pl6ng bitr'0nii?

cu coarne. Pentru-o pAine albd, bun6, da-i salariul pe-cl hur6. Bucurd-te c5 eqti milionar, darn-ai nici sare, nici zzrhar! in schimb, ai dreptul la toate, cd triim in libertate. Dar bun e Domnul Dumnezeu gi-om scdpa de chinul greu, c-avem piine qi cdrbuni, oameni hamici, oameni buni...
Acestea vorveni la timpul 1or, dar acum s[ vd spun de ce pl6ng b[trAnii. Aceastd istorioari am auzit-o [a stagia de autotruz. Aqtept6nd transportul, nigte oameni au inc eput s 5

vorbeascd despre telenovela cu Mariana, Maria Ei Roza

cea Sdlbatica. Cind vine ora si inceapd acest film, mulgdtoarele lasd vacile nemulse gi aleargd s[ priveascd

CU GANDUL

LA O MEDALIE

Iarc6ndaaiuns laadAnci bdtr6nele, nimeni nu-gi mai amintea de mdtuqa Pagunea. Noroc cd are un fecior, care nu uitd
cine l-a legdnat qi l-a crescut, gi la cei aproape o suti de ani
mdtuga Pagunea incd-i fericita.

timafi cititori, iubitori de qezdtori, sdv[ spun eu o poveste cum a fost qi-ncd mai este. Omul, cdt ?i sdn[tos, tare-i mAndru qi filos, iar dacd imbdtrineqte, nimdnui nu-i foloseqte. $i spune povestea mea ci tr5ia odatl pe lume un cal roib, care lucra din greu gi nu qtia nici un ndrav. Lucra intro gospodlrie pe care o comandau niqte uituci: lucra-n cdmp, lucra in vie, carind gi paie, qi butuci. . . Lucra sdrmanul roib din gros, sperdnd sd aibd weun folos. Dar qefii nu-l prefuiau. Cdnd se-mpdrtea,sd, zicem, fh.nul, cam des era uitat bdtdnul. Iar la un rdsirit de soare cdzu, sdrmanul, din picioare. $i tocmai atunci qefii uituci l-au regretat, in sldvi l-au ridicat gi tofi injurau ldcrimat. Iatd aga-i gi printre noi: de-u:r om hamic qi cuminte abia dacd-gi aduc aminte atunci cAnd il scot din casi bocind, cu picioareleinainte. Dar ca nu cumva s[ credeli c[-mi ricesc gura degeaba, am sd v[ spun istoria mdtuqii Paqunea. Apoi, era qi ea o femeie ca toate femeile, atAta doar cd f[cuse pulind carte la larul Neculai. $i pentru cd qtia alfabetul gi cunogtea pu{in limba rusd, in 19 40, dup[ <eliberare>>, sovieticii au numilo invdldtoare la qcoala seral6, la care umbla mai tot satul" Dup[ rizboi oamenii au ales-o deputat in sovietul sdtesc. Pe timpul foametei, pin'47 ,Pagunea pregdtea de mdncare penku cei mai infometafr. Apoi consdtenii au ales-o membru al cdrmuirii kolhozului, al judecdtoriei populare... $i pretutindeni, unde eta ea, se frcea rdnduialS qi dreptate. AtAta doar cd m[tuqa Pagunea nu era membru de partid.

D-apoi gi eu, la cei aproape optzecide ani ai mei, n-am lucrat destul in kolhoz - qi pe tractor, gi unde era nevoie. Dar dacd n-am avut camet de partid in buamar, la pldcinte krtotdeauna eram ultimul. Al1ii, cu toate cd dormeau la lucru, erau stimali qi decorafi, pe cdnd eu - vai de capul meu! Sd
vd spun, ins[, ce-am palit gi eu cu decorafiile celea. Tocmai cdnd se implineau o sutd de ani de la nagterea

lui Lenin, conducdtorii noqtri au hotdrdt si ne dea gi noud niqte medalii cu acest prilej. $i clubul din Doljoc fiind mai incdpitor, iar cele trei sate ale noastre flcdnd parte din acelagi kolhoz, ne-am adunat cu mic, cu mare acolo. Era o sdrbitoare deosebit[ pentru acele timpuri, in club cdnta o mtzicd. de te ridica in sl[vile cerului. Iar c0nd cel decorat ieqea pe scend ca s6-gi primeascd rnedalia, fanfara ii cdnta <Mulli ani trdiasc[!>. Doamne, citd bucurie, cAtd slavd! $edeam gi eu cu capul intre umeri, poate voi auzi, in sfhrgit, qi numele meu, cAnd de-odatd numai ce aud de la tribund: Sanduleac Porfir! CAt pe ce sd legin de bucurie, iar kolhomicii din salSmdtotindeamn[: <Hai, Porfire, du-te mai repejor>. Eu atunci m5 ridic de la locul meu, muzica incepe-un <Mul1i ani trdiascd!> qi, cind am ajuns sd urc scdrile de la scend, imi pdrea ciurc la cer. DarcAndm-am apropiat gi eu de tribunS, s[ vedefi ce treabd bund. in loc s5-mi prindd medalia la piept, preqedintele kolhozului zice: - Asta nu-i rnedalia ta, ci a lui Porfir al lui Toader Sanduleac. Aga c[ te rog sd md ierli...

Celdlalt Porfir Sandrileac era un caru{aq, fiuntaq qi el. qi medalia era a lui. f)oamne, ce ruqine arn mai tras. Mi s-a ?ntutrecat inaintea ochiloq am ieginat gi mi-am revenit abia acas6, ud leoarc[.
Iar
a

doua zi, la br:igada de tractoare, nu n:[ puteam ascutCe

de rAsul oamenilor:

- Vai de capui t[u, Pcrfire!

Pentru o bucatd de tabl5

coloratdputeai s6-!i dai qi ziiele. Iar eu tdceam chitic qi nu ziceam nimic. ibcmai atunci se apropie de mine secretarul de parti.ti qi, cum era el om bun gi infelegitor, incepe sim[consoieze. zicflndu-mi cu blinde{e:

- Nu te inti:ista, Forfire, Etim noi c5 egti vrednic Ai tu de-o rrredalie. Dar s[ n-ai gnjd, c[ noi nu te-am scipat din vedere. La urmitoarea aniversare, cea de doud sute de ani. numaidecit iti dam $i lie o medalie, poate chiar mai mare qi
mai frumoasdcaasta.

POVE$Tr LA GURA SOBEI

Acum stau gi agtept cu nerdbdare si vin6 aniversarea ceea. $i, dacd nu s-a intArnpla nimic deosebit plind atunci, sa gtifl cd nu mai scap[ medalia din miiniie mele.

/\

NOROCIIL, MrivTEA $TECON0MTA

zi, dis-cle-dirnineafd, s-au int6lnit Norocui,
au da,
b

SJrrtr-o

Zis qi f6cut. Intr-un an leranul a ajuns un mare director, iar de curind - qi deputat in parlament. Aga c[, dragii mei, Norocul qi Mintea sunt deja in parlament, nurnai Economia a rltnas, sdrmana, in drum, de r6sullumii.

atr

YJ:::ii :?:.::ilT 3;"lffin:i.

i,e!e,

Dar si vedefi qi altd rninune. O nevastd, tAndrd qi

frumoasd ibc, ?ntilnegte Economia n ecdjitd,stAnd pe malul unei r6pi. O ia frumuqel la ea acasd gi-o inchide intr-o ladd.

- Da' de unde vii, soro, aga, cu noaptea- n cap,! -Din sahrl vecin, rispunde Economia.

- $i ce-ai fEcut acolo? - Ei, cu moseria mea. Sunt mai mulli ani de c6ncl un
cregtin, cu o cas5 de copii, se r-ijga labunul tr)urnnezeu gi la toli sfin1ii sd-i ajute si adune ryi ei ceva pei;tnr b6tr6nefe, adica bani albi penku zile negre. $i, pentru ci era om bun gi muncitor, Dumnezeu m-a trimis si-l ajut.

De ajutat l-am ajutat eu, dar, vorba ceea: qi boui muncegte, numai cd pulin folos are, ciici de rnunca lui se folosesc allii. Un an de zile am stat la el, punandu_i la casa de economii mai mult de-o sutd de ruble. Dar degeaba... - $tii, soro, qi eu md ciznesc s6-l fac pe_un ldran mai ar,ut. $i ce numai nu i-am dat! $i vite, gi p6ine din belgug. $i toate-i mergeau struni, dar si strAngd ceva nu putca. gi gata!Ydzltnd una ca asta, l-am ldsat in voia sortii. Ascult6nd discutia lor, interveni Mintea : - Apdi, frate Noroc, dumneata fird mine n_ai s[ pofi face nimic. Cdci, pe lingd noroc, omul mai are nevoie r;i cle minte. Hai sd mergem la ![ranul cela impreund. Sd vezi cd intr-un an de zile il ridicirn in sldvile cemlui.

$i l-ai ajutat'l

$i, cind vine barbatul de la lucru, ii spune: -Yezi,dragul meu, lada aceasta? Acolo-i economia noastr6! Parinlii noqtri au depus toli banii la CEC qi acum ia-i de unde nu-s. Noi o sd proceddm altfel. Acum, ctt suntem incd tineri, facem in lada asta o crdpdturd 9i, dupd fiecare sdrut, introducem in ea cAte o bancnotd de dou[ gnvne. Cind va fi plind, deschidem lada qi num[rim banii. Bdrbatul. bucuros de sfatul soflei, ficu aqa cum i-a spus
ea.

.Au ffecut ani de-atunci. Tinerii auurnplut lada cu griwre gi, bucuroqi de izbinda lor, hai s-o deschicld, ca s[numere paralele. Dar, c6nd s-au pus la numdrat, bucuria s-a schimbat in sc6rb5: in ladd erau o mullime de bancnote de cdte zece
..

gi

doulzeci de gri''me. B5rbatul, incercatdeb[nuieli, siri la

solie:

cum ne-a fost vorba? Cdte doud grivne! De unde s-au luat celelalte?! L,acaresolia, intr-un glas cuEconomia, i-ar6spuns scurt

- D'apoi

qilamurit:

Da' ce qezt tu, mdi bdrb[1ele, ci toli sunt atdt de zgdrdie-brlnzd,catrne?l Suntoameni qi mai milostivi'. .

'rtNE RE'f E FARA nAIRA.INETE

mai

mici. Tr6ia liniqtit moq ScAnteie, zdmbind din cind in

W ri fost odat5, clemult, pe cAncl se mdritau slutele cu sutele qi urAtul cu pdmdntui. Trdia odatd un f * -&4iran cu opinci qi cu suman. $i avea f[ranul cela
cinci fete-logofete, hamice qi fiumoase, wednice gi sfurdtr.rase, de nu-gi aveau asem[nare nici sub lun[, nici sub soare.

c0ndpe sub mustd{i: <Am avui cinci fete qi-am rdmas numai cu una, Asta-i floare laureche! Cele trei desetine rimase le voi da mezinei, cd ea e stdlplrl b[trinefilor noastre, mtmai
de qi-ar gdsi un fecior de gospodaru.

ldranul nostru cu dragoste de p[m0nt, dar uml:la mereu supdrat, de parci toatd lumea iar fi fost datoare cu
ceva. Igi zicea mereuin sinea sa: <Of, Doamne, de mi-ai fi ddruit mdcar un bdiat, si am gi eu un sprijin la bitrdnele, dar aqa, cu fetele estea.". Am agonisit;i eu oleacd de avere, iar acum, rind pe rdnd, imparte-o cu ele>.

'frdia

Iarmama fetelor lucra zi gi noapte, numai sf, aibl cu ce le nr6rita. Ziua la cAmp, la prlgit, seara acasd, la poriit; yara ia secerat, iama la gezdtori, la cusut

cIm[Ei cu flori...

--

$i iqi mai zicea tiranul nostru in gdnd: <cAm eu oleac[ de pimf,nt, fetele mi-s frumoase, harnice gi sindtoase,le-oi mdrita dupa fldcdi de gospodari vestili, ca sd aibd parte de traiimbelqugab>.

f)ar, vorba ceea. unde dai qi unde crap6. Fata ldranului din poveste s-a ?ndr[gostit. inc[ de pe cAnd pdqtea cirlanii, de feciorul unei vddane, cel mai mic qi el, al unsprezeceiea. $i dacdtr-aindrd-qit, nu-l mai schimba pcntruntmic in lume. Jlranul nostfll credea cd s-or trece toate odatd cu copil5ria. insl tata cu c6t cregtea, cu atAt devenea mai aproape cle feciorulvddanei, de inima lui. Dreptclgi feciorul, cind se ducea print"e fete qi eind incepea a tuma la pdtdianii, apoi toate se stringeau in jurul lui ca puii lAng6 cloqc[' intr-o buni zi ii zice fata tatSlui siu: - Apoi, tatd,iatd.,am crescut mare 9i mi-a venit qi mie

vlEmeas6mimdct. - Bine, draga tatei. darpe cine i-ai ales? *D-apoi, pe Vasile, fectorul vSdanei' La auzul acestor cuvinte moq Scinteie s-a ingdlbenit la
fa{a gi a simlrt cum il trec naduqelile. qi harnic, avea de toate qi nu i-ar fi
1,

Cuwemea, fetele ldranului nostru creqteau qi toli fldc6ii din sat, cAnd le intdineau, nu se puteau despar{i de ele. Iar duminica, la hor6, toate femeile din sat se ridicau din c[lcAie ca sd vadd care fatd joacd mai bine. Se minunau femeile satului: <D-apoi acestea-s fetele lui moq Sc0nteie, gospodar
cu qapte desetine de pdm6nt, pe care l-a agonisit in sudoarea

dranul era gospod6ros convenit sd-gi dea fata

fiunfi $i iata cd treptat-treptat, una dupa alta, s-au mlritat patru f-ete ale ldranului, incdt a rlmas la parinli nurnai cea

dupdunul gclpuEc6. lar fata o linea una qi buna: *Mi duc dup[ el, tatd,mdcat fl ce vrei. Dacd nu md ldsali, vh las eu pe voi, cu toat[ averea voastrd, qi md duc cudinsu-n lume. * Linigteqte-te, fata tatei, fii cuminte 9i cautd-li un bdiat de gospodar, sa aibi 9i el o bucatd de pdmint. C[-i mai

perete.

hiiie sI te uili in pimAnt gi sd intingi pdnea_n unt dec6t sd ,nveqti la sr.rare gi s[ intingi mimdiiga_n sare. Dar sfatr.rrile pdrintelui se lipeau de mezind ca nuca de

Bbii':rlul, insd, nu se ldsa cu una, cu doui: - PEr. nu vezi tu cd sirdcia ceea de baiat n_are o haind mai acdtdri qi poartd nigte izmene cu fundul cit opalca?!
Cum o sa iegi tu cu d6nsu-n lume? - Apoi, las-cd de toate ne_om face, cdavem mdini qi picioare. Dacd vom fi sdndtoqi qi vom tr5i,
de toate ne_om

vezi daci dragostea e pentru tine. Te uitd bine in ochii ei, si vezi ce are, qi dacd o g6seqti neplsdtoare, las-o la naiba, fiindcd dr-agostea de prim a datd, std-ntr-un fund de oali sparti qi de-o-ntorci cu fundu-n sus, nu e dragostea, s-a dus! Iar voi, fetelor, dac[-!i pdstra dragostea pAni la sffirqit, vefi aveaparte de trai fericit qi de tinerele fErib[trinele, ca la insuraleii din poveste. Nu vd luali dupa flacdii de azi, caresd te

insori, mai intai de toate

sd

aduc numai necaz, fiindcd pleacd la orag sd fumeze <<Fluierag>>, sd bata mingea cu capul gi s[ poarte barb[ ca
tapul.

agonisi.

marili cu d6nsul, sd. qtii c6 nu_ {i dau nimic Ai du-te cu el unde te_or duce ochii. La mine sd nu te rispunzi. Fata nu l-a ascultat gi tot cu vasile s-a m6ritat. Surorile ei, care erau de-acum date la cale, o tot sfdtuiau sd se rdzgdndeascd, ins[ mezina iqi vedea de treabd, il asculta pe bdrbat qi de dragostea sa nu se lepdda. Greu au tr[it tinerii insurdlei la inceput. Lucrau pe la gospodarii mai tnstarili, adunau ban l6ngd ban, gi tot aga, in vreo gapte-opt ani, au ajuns qi ei in rAnd cu lumea. Vorba ceea: dintr-un ou se impdrfeau, cu catrinla se_nveleau qi tot fericilr erau, cdci cu dragoste tdiau. A,qa erau wemunle celea. Dar intr-o bund zi in lara calicilor s_a ridicat un impdrat, care a inceput sd impartd ldranilor pdmdnt qi libertate. Din zi in n laranii deven eau tot mai instdrili, iar feciorul vddanei a ajuns si fie fruntea satului, fiindcd era hamic Ai strdngdtor. $i tot tr5ind ei aqa, nu s-au inecat in dragostea lor, mdcar ca parinlii i-au pdrdsit la cununie. Deci, aga-i povestea. Iar tu, clragd cititorule. dacd vrei
gi te

DacS nu

m[ ascu[i

IN ZODTA $AHERIZANEI
acd-i vorha ca sd zic, apoi voi zice, cdtot am zis c-am sd zic, dar n-am zis, iar acum clac-oi
cd,zic! qi roata

pnn clasa a noua s-a indrdgostit lillea. Termililnd clasa a noua cu <r[migi1b, a zis cd se face doctorild. S-a invArlit vreo sdpt[mdn6 pe tAngd qcoala de medicin[ 9i' vdzind cd

zice,apoi si qtili c-am zis ca voi zice. $i iatd

fecioard ruptd din soare. La gcoali venea o datd pe

sdptim6nd, cu casetofbnul in mdni, qi umbla la coafbzd de
r6nd cu profesoara de francezd..purta cercelugi cu i,imioard de aur gi limbi de balaur, ineluge cu petricele pe degetelele

Lumea-i lume de c6nd lumea" unul moare, altul se naqte vielii se invdrteqte. A aclus cocostdrcul qi in casa unui gospodar dintr-un sat vecin o pruncufd cu ochi albagtri qi suras fermecitor. Thre s-au mai bucurat prrinlii de norocul care-a dat peste ei qi la botez n-au numit-o nici Irina, nici Catrina, nici Olimpiada, ci $aherizada. De, sd-i fie numeie mare, sE n-aibd asemdnare sub soare. $i dacd a crescut ea ni[ricici. i-au cumpErat o geantd <diplomab qi au dat-o la qcoali. Ori cd era prea inleieaptd, ori ci era prea degteapt[, insd doi ani a invdlat alfabeiul, trei a deprins scrisul, dupi care a inceput sd pluteascd prin qtiinla de carte ca rala pe baltd. La un timp sd vedeli ce se intAmplS! Un invalator, invi&incl-o i, fala clasei, a intrebat_. de ce se uit[ la tabld ca vilica la poartd noud qi viscazd in timpul lecflei cai verzi pe perep. Apoi i-a zis invdfdtorul: - Treci, fato. ia loc, cii-li pun doi ?n catalog! Ajunsd intr-o clas6 nrai mare, $aherizada ardta ca o

acolo concursu-i mare, le-a spus pfrinlilor c[ so4i de izl:6ndd nu are. Chipurile, ar trebui sd dea cuiva nigte parale' Aqa a rdmas acasi sd se mai pregdteasc6' crezind cd pAnd la anul coa.da iepurelui o s[ mai creasc[. La examen qi-a mtddiat trupuqorui, ca s-o bage-n seamd profesorui, dar c0nd a inceput sd scrie fon'nula apei" avdzat ci pe tablS nu-i incape. Profesorul, pricepAnd cdte cunoqtinle are, i-a
replicat cu gtras tare:

- Lasd pe masl fbaia <ic exarninare." Maic6-sa a rugat-o sd vin[-n sat' dar $aherizada n-a acceptat, ci s-a incruntat: - $tiu c[ paiat mr-i face, dar eu nu vreau s[ rdmdn la coacla vacii ! Ixcreze babele pe toate ogoarele. c[ ele qi-au trdit traiul... Eu mi duc la oraq' poate rni-oi g[si un pui
dr5.gil.ag.

S-a dus in cele din unn6 la o qcoalii numitd tei'lnicoprofesionalii. A ?nvifai acoio o prcfesie oarecare, dar 9i-a dat seama cd dragoste de ea nu prea are. N-a lzntt sE lucreze pe cimp, ca s-o

bati soarele, qi a rdmas la oraq sd mdfure trotuarele. $i-a g[sit la margine de orag o gazdd' Se line la mcd6, gust[ din vin 9i fumeaz[- Apoi seara, pe rlcoare, iese-n stradl la piimbare cu chitara sub{ioar[ qi cu dor la
inimioard, tot cAntind mereu: <<Unde eqti, mirele meu?>' Mirele s-a priceput cum sd-i fure un slrut 9i de ce s-ar ruqina, dacd tot umbla brambura? Cum a ciat m6na cu fata, s-a qi vestit cd logodna-i gata. Dar n-a avut noroc aceastl

eim[runfele. Credeli ci imprumuta cdrfi de labibliotecd? De unde! Ea gtia drumul numai spre discote cd,. Zidupi zi trecea gi

fatdbuni, cdci cu soful atrditnumai o 1un5'

Acun"i o puteti i,tdlai iar:,iqi pnn iar rodul cJrag.stei 'raq, ei creqte-n brate ia bunet. tn zor.i miturd strdzile, noaptea umbld cu chitara qi cdntd, p6na giiseqte cite unul de_o afinta.

M0$Nrcu
$I CUCOAI'{A DIN TARG
a

$i parca $aherizadei noastre lare-i pasd cI le-a mai acluce pinn{ilorun pruncut la casl?! Lumea vuieqte, iar c6te-o vecini o strigd ia garcl pe mama-gospodini:

bd.trinete, mog Nicu

rdmas cu baba Ileana,

gi tr6iau ei ca o pcrcche de hulubaqi. Aveau un

Auzit-am, lele Grdchind, cd fata

te_a face mamd_

eroin6...

fot am zis qi eu qi zic c6leatul nteu, cu numele Tdnase, de amar gi de gura lumii nu iese nici din casd" L_amvizitat mai diun[zi, ca omul cel p6{it, qi c6nd am prins momenn]l r-am goptit: <Aud ci dezmierdata ta $aherizadd la Cemduti pe strlzi tot zburdd ca o iadd. Sd fi uitat cd mdturoiut are gl coadi?! Te du-n oraq Ei ad-o aici, la prdqit, cd rr-o sI mai
aibd timp de zbenguit!>.

singur biiat, care era instrat qi locuia cu nevasta lui la Cemauti, dar cu rnincarea de-acas6. De la o vreme, pe mo$ Nicu a inceput sd-l inlepe la inimi gi, tot umblAnd de la un doctor la altr.rl, a cipitat o reletd pentru leacuri.

tntr-o zi, cind,i s-a plrut cd inima ii bate rnai altfei, a zis cdtre babi: * Fa Iieand, md duc ia Cernlufi sd-mi caut leacuri, cd-i riu cu boala mea. Iar tu s5-rni dai ceva parale, c-amu totul s-a scumpit qi-orfi scumpe gi medicamentele. Mi duc chiarindati cri autobu;zul de dup[amiazlqi m6ine dimineald md ftrtorc. Oi dormi la fecioi; cb s-a gdsi loc qi pentru mine in casa pe carc tot eu i-am cump[rat-o. - Bun, mdi Nicule, du-te. $i nu uita cd eqti mogneag qi ca zilele talc-s in miinile lui Dumnezeu. Nu gtim ce
ne-aqteapti rniiine-poirn0ine, ceasurile noastre-s numdrate qi rnoartea de-a veni pe neirrins de veste nu ne-a intreba dacd suntem pregatili ori ba. Na-!i punga asta gi te rog s5!i cumperi straie de moarte, ci ltu te-or pune gol in sicriu, gi si mai cauli q;i nigte gtergdrele de punte, pentru preot qi pentru dascdi, penhr: coriqtii de la bisericd, la cruce gi pentm cei ce te-or scoate din cas6. Mai cump6rd, bre, gi nigte bismdlule qi ceard pentru toiag qi nimitel pe racld. De vei innopta la bdiat, na traista asta qi du-i de-ale gurii, sd nu cumpere, sdracul, brltnz/a gi srnAntind, cd avem noi, slarrd
Domnului.

babd, nu m6 toca at6ta la cap, cd qtiu eu ce si cumpdr. Pune mai repede in traistd fasulele qi barabulele, cd,,dacdmd mai lii de vorbd, scip autobuzul.

-Bine, mdi

- Cand ii iegi in tArg, s[-l iei qi pe fecior cu tine, cd tu nu qtii bine ruse$te $i te-i balbai cdnd ii intra in prdvdlie.
-Ho,
!ard, c-am inleles!
Peste vreo trei sferturi de ord moqneagul era de-acum in Cemiuli gi suna la uga feciorului. Tinerii erau acas6, aveau zi de odihnS, gi qedeautolenifi in falatelevizorului. Mare le-a

moqneagul se sc[pa ih pivnila 5i nu iegea de-acolo, p6nd nu gustape sdfurate din lacrima vddanei. Cu un an in urmd i-a stat baba la fecior vreo doud iuni qi, cAnd a venit acas6, a alergat la butoiul pdntecos, dar era sd caddjos. Cioc in cep, in doagd cioc, dar de unde, vinul

. ioc ! Apoi babaastArnit

fost bucuria, cdnd auvdzutcl traista mogneagului ii plin[. Au sirit amAndoi ?n picioare qi l-au intrebat intr-un glas:

- Dar ce te-a pdiit, tatd, de-ai venit la t6rg asupra noplii? -Apoi, dragii mei, am o releti ca sd-mi cumplr leacuri
de inima gi baba mi-a mai dat nigte bani

rdzboi gi s-a rlstit la bdtr6n: - Unde-i vinul, drac hapsin?! Iarmoqneagul, supdrat, a zis: - Babd, s-a uscat! Iararmr, umbldnd el cu reletape Latoate farmaciile, vede in orag o ciddire cu mai multe etaje gi-l intreabd pe fecior: * Mdi bdiete, dar ce cas6-i asta pi ce scrie pe tablila

ceea?

si-mi caut straie de

moarte.

-Acolo,

la al gaselea cat, ii

vinul.

Ei, tatd, zice feciorul, dac[-i vorba numai de-atAta cump[rdturd, apoi hai mai repede in orag, cd peste vreo doud ceasuri s-or inchidemagazinele qi mdine a trebui s6 umi,ii toatl ziua gi si nu gdseqti nimic. Moqneagul, fiind cam zgdrcit, nu se prea dXdea sI cheltuiascd banii pe foaie verde de dai n-ai. p6n6 la colectivizare avea el o jumltate de falce de vie qi ficeaniqte vinigor, de te lingeai pe buze. pe atunci mog Nicu lua c6teun paharmai mult fugur, iar la dou6 qi mai multe igi pleca smerita frunte. $i dacd rnoqul se infrupta cu viniqorpe c6nd era tAndr qi via a trecut la kolhoz, nu s-a l6sat el ca si n-aibd cilistabutuci pe lingd casd. Fdcea vin ca gi in trecut qi se mai aghezmuia, cdnd avea chef, darbaba, neagrd la cerui gurii, il pdzea la tot pasul, ca sd nu-l scape cumva in beci. $i in fiecare an mai iegea gi baba la piafd cu viniqor. Atunci

lin

$i cum urcd ei butoiul pAnd sub nouri?

tatd, matacrezicd aici 1in vinulinbutoaie? Vinulil in qipuri. Dar sd vezimatace vin... N-ai baut de cdnd

-Ei,

eqti. Dacd tragi un pahar, te trec fumicile prin rgira spindrii!

-Zdu?l
un nod in gdt qi, tot st6nd gi crucindu-se, a dus mAna la inim6, sd vad6 cum bate. Inima
se pusese

Lui mog Nicu i

nu-l mai in1ep4 de leacuri nu mai avea nevoie .Zice elatunci:

Mei biietane, hai sd ludm cele trebuincioase pentru inmormdntare, cd s-orinchide magazinele gi m-a lua md-ta cu cociorva.

-Hai.
urde straie in Cemauli fdr6 chitan![ speciali sau c[ eqti mort gi de-acum stai intins pe rnasS? Nici tu straie, nici tu ceard de toiag, nici bdsmdlule, nici qtergdreie, nici pilarie neagrd... Afirisita treaba!
Dar
cle

fErd adeverinla

izmenele-s pe taloane qi cupoanel Feciorului nu-i prea pf,sa de necazul bdtrir-ruhii' Stdtea
gi tot ochia la punga dezlegatir incd q;i i9i croia un pian irr scdfirlie cum si pund mAna pe carboave'

Aha, zice

bltlinul.

a dracului perestroicd,

dac[

qi

di mina cu muzicanlii, de parcd-i crulo$tea de pc cand paqteatr porcii inrpreuni: - Mar; cAntali, c[ vine tata! il stropeau $i n-rarg a fbst, nu qagdl La o masi niqte ligani
gi acela. bucuros, pe

Eh, de-ag avea eu o astfel de pung5, cite-aq face"' -Mai bdiete, dar nu-i pe-aici nici un tractir, si lir[m 5i

bulibqsl cu gampanie. Niq;te studenli mai siraci se cinsteau cu apd minerald. iar ia alti rnasd stdte a inlepeniti o cucoani cu grunajii inf6"si.rali intr-un guler de wlpe argintie' Avea in
fat6 rnAncdruri qi b[uturi, dar nu era, se vede, in duqi buni, cdci nu gusta nimic Ai privea in go1. $i toatd lumea ceea, cind a v[irut ci intrd mogul, a hoibat ochii la el.

noi cevain gurd?

Cum sd nu, tatd, dar tare-i scump borqul la oraS' -- Apoi, nu-i nimic, cd numai lurca asta rlspunde' Sd mergem mai repede, cd md gidila la stomac qi mf, tem sd nu inceap[ sd md doarl caPulMoq Nicu purta o cdciulS {urcineasc[, cu csre tatdl sdtl a fost mire, o scurteicd cu guler de cirlan, ilari 9i opinci din piele de porc. Feciorul, v[zind cdtatdl sdu avea punga uptoup. plin[, nu s-a ruEinat de portul moqneagului qi l-a potlt tu <<Nistru>, cum se chemarestaurantul. Ajungdnd ei acclo, fereastra era deschisd qi in nari le-a pdtruns un miros at6i de pldcut, incit erau sd cadi amAncloi jos' $i-a ciulit

buni! a inceput moq Nicu sd dea mina cu mesenii, tot iscodindu-i: - Cum merg treburile, oameni mari ;i gospodari'i la o mas[, $i vdzAnd ci toli ridica din umeri, s-a aqezat alaturi de fbcior 5i de nor6-sa, care a fost poftitd la telefon' Dar ospdtarii, bati-i vina. nu se prea grdbeau sd-i intrebe ce doresc, gi mogul, ieqindu-Ei din F}ani, a bdtut cu pumnu-n
-- Rund seara, oameni

masd, strigtnd:

mogneagul urechile qi zice:

JupAne, uude te-ai Pr[Padit?! A ap5rut imediat o chelnerild subliricd, in cdrnaqd cu

--Mdi baiete, dar

qi

muzicd este induntru?

puiqori, qi l-a intrebat:

Este, tatd. vAn[tori, - Da muzicanfii iqtea Stiu marqul regimentr:lui opt ce se cinta p6nd in 1940'/ vAndtoriior' -Aiqtea qtiu qi toaca-n cer, nu numaimarqul --Atunci du-te gi le spune sd-mi cAnte marqui! M5 duc eu, dar ei. pdna nu vld obrazui lui Lenin in

- Ce dorili? in - Vreau brinzd qi indmdliga 9i un puigor fript, spurcat smintin5. $i o sticla cu iacrima vidanei' Nicu a dat $i tocmai cind iqi comanda bucatele, moq cu ochii de cuconila cea singuraticd gi furcepu sa-l iscodeasci
pe fecior:

palm[, nu-!i cdntd. - Las'cd lurca asta rdsPunde.

Scoate moqneagul o bancnotd
d

e zeae,i-o

di fbciorului

- Bre, asta o ti fiind cucoani de naceainic' Nu vezi ce lipitori are sub ochi? - Se vecie cd nu-i de la coamele pluguhri'

Se scoalf, moqneagul, se duce la masa cu pricina, face o

plecdciune adAncd gi ofteazd. oarecum ruginat: - Iartd-md, cucoan5, cd n-am dat mdna qi cu dumneata. Cucoana nu s-a inveselit, dar i-a intins, totugi, mina, scolind printre buze cAteva cuvinte de ocari: - Du-te, bdtrine, c[ miroqi a oaie!
Moq;neagul s-a retras,
a

mai fdcea cdte-o invirtiturd pe sub m6na moqneagului' ii mai dldea cite-o sdrutare, 9i era mare comedie in restaurant' Dupa pulind hodind, muzicanlii au inceput o sirb6, qi numai bine moq Nicu a prins la curaj, cd' iat s-au oprit diavolii. I-a mai pus in palma unuia o hdrtie cu chipul lui Lenin qi iar foc sub cdlcAie!

bdut qi

mAncat, p6nd l-a ajuns

Amu i-a p[rut moqneagului cd a pl[tit prea mult

vinul la cap. $i dacd avdnttel cd la un moment dat toli s-au ridicat sd pofteasc[ doamnele la jr:c, l-a furnicat gi pe el ceva gi, ,tup! inspre cucoana cu gulerul de vulpe argintie.
azvdrl
it

peste grumaj i i goi

-N-ai vrea, cuconili, sd teioc mo$negegte? Cucoana aboldit ochii la el gi nu s-a ldsat ademenitd. Dar moq Nicu, cAnd a chiuit de vreo citeva ori, a zv6.cnit
sdngele

in cucoana care se s5.turase sd-gi tot

agtepte

cavalerul. Na, i-a pus ea mdinile dup[ gdt qi s-a l[sat condusl

de moqneag spre locui unde se dansa. Iar moqneagul a inceput sd facd nigte figuri at6t de drdcoase, ?nc6t toli s-au oprit qi se uitau la el cu mirare. $trengarii de muzicanli s-au oprit, ins[, din c0ntat qi moq Nicu i-a gi luat la trei parale: - Ce, mdi, v-au slSbit incheieturile?! Ia s6-mi cintali <Trandafir de la Moldova! >. -Pliteqte, moqule, qi-!i cAntdm qi <Sdrba din cdruld>!

-Vadaucitnu face, numai c6nta{i, cdtimi zbrrddoranl! $i iar s-au oprit muzicanlii qi iar moqneagul a fost ling[ ei: -Na, m[i, ciacd tu egti calfa, ?ncd zece ruble, dar s5-mi
cinti<Gdinugu!
$i-i rNnblau moqneagului picioarele, cum rxrrbla imbl[ciul. lbli s-au adunat in jurui lui, bdt6nd din palme. iar cucoana

muzicanlilor gi a inceput sd facd gdlagie. Feciorul 9i nora se uitau cam ruqinali la bdtran gi le pdrea r6u cd azvarlea banii in vAnt. L-au scos, cu chiu, cu vai, din restaurant, l-au impins inff-un troleibuz, iar cAnd s[ coboare au b[gat de seamd c[ moqneagul nu-i niclieri. Afard a inceput sd batd vintul, s-a flcut frig, ;i feciorul moqneagului acdnfipe glnduri: - aiacl pe undeva gi-i necazul nostru, nevast6' Hai s6-l ciutim. Mai qtii, il poate turti vreo maqin6"' Dacd nu l-au gdsit, s-au intors ei la restaurant, iar moqneagul dansa cu cucoana 9i mai dihai, de parcl era cavalerul ei de-o via![. L-au scos ei cu de-a sila qi l-au dus p0n[ acasd. A doua zi, cAnd si se porneascd moqneagul la autobuz, n-avea nici cumpdr[turi, nici lelcaie in buzunare' I-a dat feciorul o rub16 de drum qi nu s-a ldsat de el, p6nd n- a vdztttc 5 Pleacd autobuzul. La o lundde zile avenitfeciorul in ospelie, iarmoqNicu sdpa in gradina. il intreabd or[qanul: -Cumii, tatd, cuinima? - Bine. N-am luat atunci ceard de toiag, dar incaltea mi-am rdcorit inima... Nu gtii tu adresa cucoanei celeia? Aq
vrea sd-i scriu o scrisoare' - Sd te sPun mamei?

de centurS! -Jine-li limba-n gurd, cd md descing

pAcerA $l rAntnerA
FAC

PourrcA

DE-ALE LUr

pAcerA

poi uoroc, frate Plcald. ]rlu te-atn vdzr-rt de,rn.., de vreme. Ce n-rai faci, cum mai trdieqti ,, o. ctne pacateqrt: - Las6-m6-n pace, om bun, doar atita pot s6-!i spun: fost-am lele oit am flost, dar acum ii lucru prost' Pdcdleam, nu plcdleam, dar de foatne nu nluream' Arn lucrat qi la kolhoz, chiar la groapa cu siloz, dar vorba ceea: la kolhoz, pe dealul mare, cine fur5-acela are' Cum nu se prea pldtea ziua de rnunc[, oamenii se descurcau aqa cuitl puteau' Mai trdgeirm noaptea cite-o raitd prin Pdp':$oaieie kolhozului' md rnai duceam cite-un sezon la Vorkuta, qi o impingeam nu r6u. Dar a dat Dumnezeu minune qi ne-am luat r[mas brur de ia Uniune. Acum unde si te mai duci cu curechi,
ceapd qi nuci?!

qD * 14 i f

Stai, bre,

c[ incd n-ai gustat tu via]i in economia de

piafa...
Eu nu v[rJ nici o economie; bate vAntul a pustie' Am ajuns milionar fir[ bani in buzunar- Acum vreo cinci ani, puteam eiupd ce-am ie"qit la pensie, primeam 60 dc ruble qi-mi

cumplra o maqind dg c[rbuni qi-mi rnai rfmfureau creilari <le-o pereche de itari. Unrle mai pui cI se vindeau haine la pre! retlus, pentru s[raci cle alde mine. Vezi pelerina asta? Acnm nici preqedintele cel mare n-are aga o hainS' Dar gtii cit pr-a costat? $apte ruble, bre omule! Astdzi nici cu qiipte
milioane n-ai
sd

g[seqti aqa o tnan<irele

Las' cf, nu-i chiar a6a de straqnic dracul dupir cum

il

descrii hr. Iat[, s-au mlrit loturile de lingi casd q;i, dacd faci o cerere, poftim! ia-!i pam6ntmai mult. Dar cu ce sd-l Lucrezi, frate dragd? Kolhozul are tractoare Ei a semdnat, cdt i-a ajuns motorind. Am atzitcd, ne-or da qi cAte un cal, numai cd de unde-or lua ei atdliacai

T}ACALA $I TAXNET,A

LA PIATA
lbst odatd ca niciodati, cdci dach n-ar fi, nici nu s-aroovesti. Oduta,^pe cind P[ca15 te picdlea din mers, traia prin p6(ile noastre un boier gmecher gi infumurat. $i, auzind et de ispr[vile lui Pdcald, se g6ndi cd n-ar fi r[u s6-l vad6, zic6.ndu-qi in sinea sa: <<Dacd md pdcdlegte qi pe mine, apoi degeaba mai sunt boier. . .>. Dar trebuie s[ vI spun cd boierul nostru, fiind cam l[uddros din fire, ainceput sI se laude la stAnga qi la dreapta cd nu se teme de nici o pdcdleala" $i s-a tot lSduat boierul cela, pin[ c6nd laudele lui au ajuns qi la urechile lui Pdcal[' Auzind una ca asta, acela hai s6-l urmdreasci, ndrivind s5I pdc6leascd.

pentru fiecare? $i se mai vorbegte cd ne-or da la toli qi c6te-o vacd, pe gratis, ca sd avem gi lapte. Dar de unde combustibil pentru vaci, adica imaE? $i atunci unii economigti au zis cd existd niqte vaci deosebite, ralionale, care au tot pdntecele numai uger. Cicd, ne-or da o vacd de-aceasta rafionalI, pe care-om hrdni-o pe rdnd qi-om mulge-o tot satul. Numai aga vom sc5pa noi de nevoi. -Apoi, eu is in aceeaqi situalie ca gi tine. FdrE lemne qi cdrbuni, stau gi-nghe! cu traista-n cui, cd flin[ nu-i gi nu-i. Focul trece, oala-i rece; ori la fugd, ori la muncd, dar cupoane nu-s ?n pungi. Zic qi et ce zice lumea: cd pdm6ntul se-nvirtegte. Darpe noi cin' ne prostegte? frate P6cald, acum avem economigti c6t[ ftunzd -Da, qi iarbd. Dar hai si mai aqteptdm o !6rd, poate s-or intdri iegile noi gi atunci vom vedea, cdci Dumnezeu e mare qi are grijd de toli, numai tare mI tem c5, pdnd vom ajunge noi la Cel de Sus, ne papd sfin{ii...

WP ft t L

$i iat[ ca ?ntr-o zi boierul dd poruncd si fie inhdmali cei mai fmmogi cai, cdci vapleca sd-ryi inspecteze moqia. Dupd ce argafii au pregdtit trdsura, boierul se aqezd frumos in ea gi o porni la drum. Iar drumul lui trecea prin pddure. Pical[, cunoscdnd drumul boierului, taie un copac 9i-1 sprijind ca s[ stea in picioare pind apare boierul' Acesta, dind cu ochii de Pdcald, ii da binele qi il intreabd cam cu
ce-ar putea el sd-l pdcdleascS. cam ocupat cu copacul ista gi, pAnd vin lucrltorii, trebuie sa-l lin aga, ca s5 nu cadd in cealaltd parte. Te-aq pdcili chiar acunt, cucoane, darmi-am l6sat p[c6liton"rl acasd. Dacd

-Apoi, mulfumesc domniei voastre, cucoane.Iat6, is

vrei neap[rat

sd te

p[cdlesc, 1ine, cucoane, copacul 5i d5-

mi tresura. ca sd trag o firgi p6nd acasd

pdcdlitorul.

;i

sd aduc

i-am dat un cupon ucrainean de-un milion qi i-am cerut rest

o

cdnd s-a intors ia cufte, ii venea sd intre in pdmAnt de ruqine, nu alta.

Boierul sare iute sd sprijine copacul 5i-i da trdsura. Picald urcd voios in ea, zicAnd cd inclati se intoarce cu pdcdlitorul, qi dus a fost. Aqa a rdmas boieml pdcilit, iar

suti dc dolari anrcncani.

- $i'i - Mi-a dat o chelfineala,

Ei bine, stirnali cititori, boieml boier a fbst qi tot boier a rdmas. Iar Pdcald-i tot p6calil ln ultima vreme, la
s-a mai
s-a

ivit

Cemdufi,

o pia{d, unde o sumedenie de

plcald sunt gata

intorc boierii care se vor p[cili1i, qi n-are cine... Deci, frate TAndala. IE-te nrai repede boier qi vino la mine, ci eu numai pe cei bogali ii pdcilesc.
se

socoteald. Aga Ei-oi trai! $i pentru ce m-ag mai duce, dacd la noi

nici acutn nu-mi iese la c[ nu mi duc mai mult in Turcia cet oi fi

ca

sd-!i ia nu numai banii, ci gi zilele. $i tocmai acolo, la pia1a, intilnit Pdcald al nostru cu TdndalI" Doamne, cu cd0i bucurie s_au imbrdliqat cei doi prieteni.

iarPdcald tocmai venise clin Trucia cu niqte mdndrefuri, de_ !i fugeau ochii, cAnd te uitai la ele. - Apoi, frate TAndal6, ili iese ceva cu mdruntiqurile_
acestea'l

S-au slrutat qi au piins de fericire, povestinclu_Ei unul altuia pe unde au mai umblat si ce-au mai vdzut. Tindali avea gi el niqte buclucuri de-acolo cumplrate qi dincolo v0ndute,

Cum sd-!i spun, frate pdcald? C6qtig qi eu atdt cit sd nu mor de foame. Iama aceasta mi_am degerat degetele de la picioare, dar aqa-i viala in economia de piatA. Dar tie cum ti-a mers, incd nu te-ai turcit,T

- Lasi-mi

un pic, ca incd nu m_am ales cu

nimic. pot

sd-!i spun doar cd in Turcia ceea. la Tarigrad, tot liganu_i impdrat la vdndut qi cnrnpdrat

inconjurat de nepoti SiJlori, cu ziaru-n mdnd

- Bine, ciar ai lEcut tu vreo ispravd pe_acolo. nu degeaba te numegti pacaiai

ci

doar

- Cum sd nu? Era cdt pe ce sd_i pdcdiesc

pe_un turc:

pAcalA

$t rAxnelA nESPRE PRI\."dTIZARE

Iar astidnce seintAmptd? iliintorc o palmideplmAnt, penfiu

t7r^te Picalf,, ai fost ntai diuttdzi la aclunarea - [O gcnerala a lriranrlor dttt sat'/ A - Arn fost.
$i despre ce s*a vcrbit acolo? Da' tu ce, ai cdzut din iund?! Nu Etii despre ce se vortreqte amu 1a toate adunirile? Tor despre privatizare. Cica. pdna la intii aprilie vom primi cota de pf,mAnt ce ni se
-cuvine" Vrea statul sa ne fac6 gospodari, qi gata! * $i crezi c[ va fi chiar aga? Sd nu t'ie o picdleaiS, cum se htAnrpld ln aceasti zi. - Parcd n-ag crede, frate T'indali, cdci se fac fel de 1bl de hdrtii, cu qtampile de cele rotunde gi pdtrate. - Apoi hirtia-i hdrtie, o rupi, gi s-a zis cu ea. Parc[ puline hirtii s-au scris pe timpul cornuniqtilor? Avcau qi

care mai trebuie sd 5i pl[te;ti. Da' cu ce sd-l lucrezi'] Curnpird, !f,rane, iardqi cal, c5ru!6, phrg qi toate celelalte' $i md mai intreb: unde-i munca noastr[ de ani de zile? Unde-a dispdrut avutul kolhoznic care, aga cum ni se spunea, era al nostnt, al tuturor? Unii s-au pricopsit, au qi tractoare, qi atte magini, iar noi, talpa ![rii, am rdmas cu firndulgol! - C[ bine zici, frateTindala, aqa-i ! Totuqi, pdmintul n-are nici o vin[. El trebuie luat 9i lucrat, cdci pdmintul ne qi Aqa cd line pe to!i, el qi numai el ne hrdnegte ne incdlzelte. p6nrintului trebuie sd i te ?nchini ca in fala unei icoane. - Adevdr gr[ieqti, frate Pdcal6- fnsi, dupd c dte-atn auzit, qefulelii iEtea de la sate nu prea doresc ca pdm6ntul sd se impartd la oameni. C6 s-au inmullit 9i ei in ultima vreme, ca burelii dupd ploaie: fel de fel de preqeciinli, contabili, economigti, agronomi, brigadieri, calculatori, gefi de depozit qi cdli aifii, care-s buni numai de gura qi mai vor 9i uddtura' Toli trag chiulul qi huzuresc, iartu, l6rane, mrurceqte caboul! Ca sd nu-Ei piardd troaca, ei ndscocesc diferite asocialii, cooperative, firme agricole, ferme 9i alte bazaconii. - Tocmai de-aceea, fitte TandalA, nu frebuie sd renun{dm lap[mlnt. Sd fim noi stdptni pe munculilanoasffd, nu niqte
ho,tornani.

qtampile, qi semndturi de oameni maril Dar cu ce ne-am ales? I.le-au luat ryi rublulele pe care le-am pus la CEC penku zile negre. . . - Ai dreptate, frate Tindal6, darvremurile parcd s-au maischimbat" -De schimbat s-au schimbat ele, numai cd tot nu-s tare de seam6. Oi fi eu T6ndal[, dar nu-s chiar aqa de prost cum mi socot unii. Caci, judecdnd eu a$a gi-aga in scdf6rlia asta ce-o am pe umeri, cevantr-mi cam iese la socoteald. Cdnd s-a ldcut kolhozul, s-a luat de la bielii oameni qi plmint, qi cal, gi cdrula. qi piug, fhrd sa li se fr dat mdcat un ban. Ba pe unii cic6, chiaburi sau culaci, cum i-ati botez,at colectivizatorii, - i-au dus de nu ii s-a rnai intors nie i nunele .

Eu de renuulat nu renun!. Ba mai mult: m[ bucur ci, avAnd pdmintul rneu, voi scdpa de-atAlia pierde-var5, care m-au ((comandao> pdni acum. Cd tare-i bine cAnd omu-i stdpAn pe soarta sa, cind se scoal[ dimineala 9i qtie de ce

incotro s[ se duc5. lar de muncd nu md tem, numai de-ag fi s6n6tos...

s[

se apuce Ei

PACALA'SI T'A|,{DALA SE REVOLT'A

aiba gtie cine-a mai ndscocit-o gi oe asta, zice Paca16, dar sd Stii c-a potrivit-o bine!

Tdndaki.

Ce-a niscclcit. ce-a ndscocit'? intrea'oi

- Ai uitat. tiate, cd la I aprilie se unrblS cit pacilitul'/ Aga au ndscocit invdfalri, parcion, mincinoqii. Am ndcalit qi eu ?n viata nlea, iar acuut s-all gdsit niqte qeti mincinogi de
crapl pielea pe ei. Sd gtii cri de data aceasta rr-au intrccut! - Dar de unde ai mai luat-o qi pe asta? intreabd TAndal6. * Pdi, tu n-ai fost la adunarea generai6, cdnd au venit Eefii de la raion gi au spus cd pind la 1 aprilie nu va rnai exista kolho z. Cicd,fiecare tiiran, care a lucrat in kolhoz, va primi certiticat;i cota de piim6nt ce i se euvine qi va face cu ea tot ce va dori. Ori va da-o in asociafie, ori va dirui-o cuiva. va vinde-o, va ldsa-o ca moqtenire, ori va lucra-c singur. -. C[ci ornul acum este iiber. - $tii, frate Pacal[, e bine sd fii liber. Tu nu vezi c61i trAntori stau degeaba qi lrrizuresc pe spateie [dranului? la sd-i num[rdm: pregedintele kolhozului, loctiitorul lui, pregedintele comitetului sindical. " . Dar sd vezi cd\i conta"bili avem'? I De la parter ,si pind lzi ultimul etaj. La primul rtaj st5 un contabil cu nasulrogu. Acesta apasi pe un buton qi poate caicula toati gospociaria. Cu un etaj mai sus stau doi contabili. care fac socoteala la gaini qi la oud" Din cAnd in cdnd mai papa ;i ei cdte-o fripturicS, cAte-un scrobuqor" La etajul al treilea stau irei

contabili, care calculeazd munca albinelor qi, din cdnd ?n cind, iqi ling degeteie dulci. La etajui al patrulea stau patru contabili care, neavdnd ce face, joacd domino. Cei cinci contabili de ta etajul al cincilea fac porumbei de hirtie qi-i aruncd pe fere astr6, privindu-i cum aterize azd. La ultimul etaj cei qase contabili fac baloane de sipun, le ianseazd afard qi privesc la ele curn craPd. Dar cili allii mai stau pe spatele bietului nostru ![ran: qeful de depozit, conducdtoriibrigdzilor de cimp gi de tractoare. . . Cine s-a mai gAndit qi la aceasta, sd gtii cd s-a g6nditbine. Cu rdnduiala de-acum am ajuns la sapd de lemn. De atAta libertate n-are cine lucra pdmdntul. Nimeni nu wea pdmdnt, iar cei cu certificate iqi lasi cota in asocialie ca s-o
lucreze tot a[ii. Femeile qi-au ldsat gospoddriile gi au plecat in !5ri strdine, in Grecia,Italia, Germania, Polonia, ca s6-9i cdqtigebucata de piine, iar la noi piinea se scumpe$te zi de zi. $i, dacd wei sd qtii, problema nu-i in salariu, ci in trintorii care-fi iau

buclfica de la gur[ qi nu se dau izgonili din qtiubei, mdcar crap[. Nu se dau sculali de pe scaune. S-au deprins numai s[ cornande gi s[ scrie qi se uitd chiordg la glie- Iar pe cei cAliva bitrini, care doresc s[-qi ia cota, ii bagd in mocirld. Crezitlcd tr6ntorii vor sd-gi ia parcele aparte? Da' de
unde! Moqnegii ar fi bucuroqi s[ primeascd ?napoi mdcar o parte din pamdntul ce le-a fost colectivizat,Si clacl n-ar fi spus qefii cd p6nd la I aprilie nu va mai fi kolhoz" . . Cu alte cuvinte, au ndscocit-o ei bine, doar toatd lumea cunoaqte
cd
1

aprilie

ziua pdc[lelilor.

..

EXEMPLUL LUI oAxnAPnEPELEAC S

,oa weo doi ani de zile, iatd cd s-au int6lnit iar69i

trlsura aceasta merge singurS?! Le-aq da toli banii, numai de mi-ar vinde-o>. $i, ajungdnd ciruta la vale, Danila di to{i banii qi o cumpdr[. Urc[ ?n ea, dar triisura - nici incolo,
nici incoace.

deja in lumea celor veqnice. Pe unde umbli, cd nu te-am vdzut de-un car de vreme? - E-he, nu te mira de asta, ci mir[-te de Fdt-Frumos, clci el s-a luptat cu aneii qi a ieqit biruitor' Dar cred c6-1 qtii tu pe Ddnild PrePeleac.
..

^[J

m:;'

f,;#,;;.ard

! credeam cd ai trecut

Atunci Danila vede un omulean l'enind din tdrg cu r: capr6. Schimba el cdrula pe capr5, dar capra-i capr[ r9i nu merge, micar crapd .Ydzl'ndel c[ n-o poate scoate la capit cu dobitocul, il schimbd pe o cute 9i pleac[ mai departe' Fiind insetat gi ajunglnd la o fhntdn[, se apleacl sd bea apd gi scapi cutea in fintf,n[. $i aqa s-a intors DanilS acas[
sdrac qi curat.

boi gragi qi frumogi, care trdgeau bine' Dar bietul D[nild, cdciaqa il chema pe fratele mai mic, n-avea car, qi cflnd trebuia s-aduc[ ceva, se ducea qi cerea de la frate-slu' Acela, flcdndu-i-se lehamite de Ddnil6, ii zice intr-o bund

-Nici n-am auzitde el, ce mai indrugi qitu' -Apoi, dacd n-ai auzit, lasd cd-!i spun eu' Erau odat[ doi frali - unul bogat 9i altui mai s[rac. $i avea acesta doi

pro cedeazd'qi pregedinlii asocialilor noastre agricole. Dau griu pe rnotorind 9i b enzind,came -pe piese di schimb, miere qi lapte pe chimicate, <Iar ogoarele n-are cine le lucra. Alearga dupd lucrdtori, dar acelora trebuie s5 Cam
aqa

le clai nunurnai grfuiqizahdt,ci qi parale de cheltuiald' Cu schimbdrile astea chiar c-am picat in sdrdcie' Cdt clespre mine, tiate Pdca16, qi despre cei plecali prin ldri civilizate la ciStig, ce s6-ti spun? in satul nostru aproape cd

frate, vinde cei doi boi frumoqi qi cump[rd allii mai mititei, ingrijeqte-i gi-or creqte 9i ei. Iarpe banii r[maqi cumpdrd-li un car. - Cd bine zici, mdifrate ! rdspunde D[nil[ Prepeleac' $i iata-l pe D[nil[ in tdrg cu boii. Face el ce face 9i

-M[i

n-au rdmas femei, degrabl s-or duce qi toli bdrbafii' Amfostli eu doi anitnltaiiaqi m-arn angajat acolo laun fermier. Am lucrat intr-un grajd cu vreo 500 de boi 9i vezi

vinde boii, dar ieftin de tot. Banii luali nu-i ajungeau nici pentru alli boi, nici Pentru car' Se ?ntoarce Dinil[ Prepeleac acas6, amirAt ca vai de el. Deodatd vede cum dinf-un deal coboar[ la vale o cdruld fardcar,cu ci,tiva golani in ea. <<Ia minune! se mird Ddnila' imi mai trebuie mie boi, sd arn ce hrdni qi ce ingriji, dacd

ce gros q;i fntmos m-am ?ntors. Mincarea gratuiti, imbidcamintea - aqijrlerea, cite 800 de dolari pe lunl qi sdndtate bunl! Cind a fost sd rnd intorc acas6, patronul mpe-un a dus ctt magina pind la gar6 qi m-a imbrbligat ca
frate.

Acum stau, cheltuiesc banii agonisili 9i md g8ndesc uneori: poate ajungeam 9i eu t-ennier, dac[ nu vindeam boii, noi ca Danila Prepeleac. Pe cie altd parte, ce-ar fi frcut firl
fermierii din Italia, Germania
9i din alte !6ri?
!

FATA CUNARAV

%EIl"i

tasd-md in pace,

s[-!i spun una qi bund,

an cdndva-ntr-o var5, nu qtiu unde bdtrdn c-o fatd o luat qi s-o-nsurat.

U tr I; i-r,xfiH: :,i*:Jff;r,1ff J
intr-un sat, un fldcdu

DE LA LUME ADUNATE

Dar, ce-i drept, fata eta cam st[tutd qi, pe deasupra, mai avea gi n[rav, din care cauzdo cam inconjurau fldcdii' An dupa an trecea qi biata fat[ rdmlnea cu ndravul, bdtflnd din picioare a mdritiq. De la un timp a inceput s6-9i zic[: <Fie cum o fi, m[car qi b[tr6n, cd tot m[ duc dup[ el. Vreau
om, gi gata!>.

Dar ndravu-i ndrav, nu se ldsa de d6nsa, qi pace! Cd nlravul acesta, of, Doamne! dacd se leagi de om, vai de capul lui. Vorba ceea: <Niravul din n[scare leac pe lume nu mai are> qi <Lupulpdru-qi schimb[, darndravul-ba!>' Se spune cd nici capra nu se ldsa dusd la tdrg, dar, totuqi, s-a dus, qi incd cu bicicleta, adicd legat[ de bicicleti. $-apoi qi fata din poveste, cupdrul lung qi mintea scurt[, demult s-ar fi mdritat, dac[nu avea ndrav. Cdci care fl[clu vrea sd se
insoare cu o fatd cu ndrav?! Iatd, ins[, cd s-a gdsit unul care i-a spus c5 nu se uitd el nici la vArstd, nici la ndrav.

i-i dragd qi

tu

Nu de alta, zrcea el, dar am qi eu arlag' Aga cd cu ndrav, eu - cu atlag, qi o sd ne inlelegem de

minune.

Dar dupd nuntd ea a inceput s[-l batd la cap, sd-l

badocoreasca qi din <prosD nu-l mai scotea' Rdbda el cAt

r[bda, dar nu era de piatrd. $i-i tragea cite-un b[toi, de vuia valea de lipetele ei. Vorba ceea: <<Mi-nc[izeqti tu la gele, da-i primi-o la misele!>. Aqa cf,, de ia o vreme, incepu s6-i zicibiata femeie: - \hi de rnine, dragl b[rbate, te rog nu mi mai bate! Ai
uitat cd am ndrav?
ce eqti, striga b.{rbatul, de nu-!i bagi minlile-n cap, cu ndravul t[u ai sd dai mereu peste ar]agul

LEACUL
ieia intr-un sat o femeie, bdrbatul c[reia avea darul suptului gi care, ori de cAte ori veneabeat acas[, o bdtea [o1. $tiindu-i ndralul, nevasta, cum il vedea c[ vine beat, se dezbrobodea, ca s[ nu-i rupl nebunul basmaua. Uneori, insi, el venea pufnind, cu ochii injectafi. Atunci intra in casd, iqi ficea repede obiceiul 9i ieqea afar5. Femeia, s[rmana, nu credea cd-i numai cuatdta, iegea dupd el qi-lintreba: - Md mai ba!i, ori pot s[ mi-mbrobodesc? Numai
aga igi salva basmaua.

- E-he-i, ciurn[

rneu qi te-oi ciomdgi, pAn6-i pieri! Aqa-i, drag[ cititorule, este gi leac la ndrav, numai trebuie sd, ai afiag,cdci fllcdul nostnt cu a(agul a scos din nevastd

niravul

qi astdzi traiesc de minune.

De multe ori, ins[, o prindea flrd veste qi se alegea numai

cu zdrenle din batic. NemaiavAnd pe ce sd-qi cumpere gol' mereu broboadd, nevasta a inceput sd umble cu capul fi vdzut Trebuie sd v[ spun cd, mai inainte, s-o dezbrobodi td, ziceai cd e mama bufnilelor' Acum, vrindnewAnd, se pieptEna zilnic, iqi d[dea cosiple injurul capului, le lega frumos, incdt ili era mai mare dragul si te uili la ea' nu se mai $i sa vedeli minune! De la un timp b[rbatul indura s-o inqfece de P[r.

INT'OTDEAUNA CONTRA
omulean. cu cdciuld qi suman, care ur.u gi o femeie, pe ea naiba sd o ieie, pentru cd sfdclea mereu cu bdrbatul gi era contra lui. intr-o primdvari omul s-a drs la arat. in capitul ogorului, chiar pe malul Prutului, cregteau nigte plopi rotafi, sub care era iarbd verde. Omul s-a dus cu noaptea-n cap gi a tot arat el pind sub amiaz6. Veni gi tirnpul mesei, iar femeia-i aduce de mdncare. S-a agezat omul nostru pe hat, in capdtul ogorului, ca sd m[nAnce, iar femeia lui - chiar pe mal. - M[i femeie, zice omul, ia seama si nu cazi,cd te-i mai ineca la naiba! Dd-te mai incoace. - Chiar nu rn-oi da, qi ce-ai sa-rni faci?! $i cum a zis acestea, buf'l in apd. Omul se ridicd speriat qi o apucl in susul r6ului. Aleargd cAt poate, cu cu$ma-n m6nd, necdjit ca vai de el, c6nd de-odat[ vede nigte pescari: - Mai oameni buni, mi s-a inecat femeia! N-a!i zarit-o pe-aici prin valuri?

ixsunAroAREA
ra un fldcdu cam tare de cap. Ba era oleacd 9i mai gi, de aceea nu se putea insura. Intr-o bund
zi l-a luat el pe-ununcheag de-al s[u gi pe Pdcal6,
ca

T2ruodatd-un

fG Dse

sdl ajute la insurdtoare. Ajungind ei la fatd,

au

inceput

sd-l laude pe fldcdu care mai de care: - Uite, dragd, o tate uncheaqul, fl[cdul nostru are doi

boi.

-Bapatru, zicePdcald'.

* Are doar o singuri sminteald, zice uncheaqul. Nu vede de-un ochi... -Ba de-amindoi, sare Pdcal[...

$i mai are gi doi cai, continud uncheaqul. - Ba chiar patru, sare Pdcal[. - [ii o sutd de oi, zice iar65i uncheaqul. -Ba doud sute, iI catecteazdPdcald'

Pescarii s-au oprit nedumerili gi-l intreabi: - Cum poate sd pluteascd femeia ta contra apei? -Apoi ea, cdt a tr[it, intotdeauna a fost contra. $i acum, dacS s-a, inecat, tot contra apei trebuie s-o caut.

scARBA pnsrn scAnsA

se da plecat6, gi gata,

certindu-se cdtr:-i ziulica de mare cu

soful. Bdrbatul acesta, sdrmanul, r[cneamai tare decdtto1i, iar ceilalfi oameni il intreab[:

- MAi, dar tu de ce plflngi aga de amamic, c[ci

s-a dus?

a ta

nu

-Tocmai de-aceeaplAng, cdn-aplecat

meu!

qi dracul ista al

POE,ZII

POPULARE
GALU$TELE
lardatd
un bdietan s-a dus cu un naq de-al sdu la o

Vltata in starostre. Er, Er oupa ce s-a .elrnlnaI Iy logodna, plrinlii fetei le-au dat sA mlnance nigte
gdluqte. Logodnicul, cum era cam sirit din grdunle, punea in guri cite doui gdlugte de-odatd. NaEul, mirat qi ru;inat, il cdlcd pe picior qi-i zise:

- Nu lua cdte doud, finule, c[ nu-i frumos! - DacE nu pot c0te trei, naqule.

COLINDA
Noi in seara de Criciun
Colinddrn pe cel mai bun,

Pldnge Maica, c6-i fl[mAnd6,

Colind[m frumos, duios, Domnului Isus Hristos. Elde-al nostru mare drag A pagit cerescul prag, A ldsat cerescul rai $i-a venit pe-al nosku plai; A luat asupra Lui Totpdcatul omului, in lume cdnd a sosit, Nimeni nu L-a maiprimit. Iatd cd din poartd-n poartl Maica sfhntS-n stn il poart6, Clutdndun locuqor
Pentru sf6ntul puigor;

Vrea s6-L nascd-n loc curat, Cd-i Cerescul imp[rat, $i-n cdldura vrea sd-L culce,

fiul dulce, insd nimeni nu se-nduri Sd-L primeascd la cildurd.

Cd al ei ii

Iosifqi dAnsul plinge, in piept inima-i se fringe, $i cerqesc la Tatdl Sfhnt Un locgor pe-acest pdmint. Tatdl Sfhnt s-aindurat $i o pegterile-a dat $i acolo s-a ndscut Cel ce n-are inceput. Cind ndqtea Mflicula sfhnt[, Din ceringeri frumos cAntd, Vdrsa Maica lacrimi calde, N-avea apd-n ce sd-L scalde, il infiqa-n c6rpe ude, C[uscate nu-s de unde. $i de-atunci, din acea sear6, Co linddm p r tn toatd lar a, ii cantam qi ei duios, Ca qi Domnului lkistos. $i colinda nu-i mai mu1t6, Sd trdiascd cei ce-ascult6, Apoi sdtrdim qinoi, Sdmai colindlm lavoi!

Vine noaptea de acum $i Maicu{a-i totin drum,

V6.ntul bate qi-o p[trunde, S-ar culca, dar n-are unde;

Vdntu-i bate fafa-i blflndd,

URATURA
Bun[ sara dumneavoastr[.
()azdd sdnitoasd, $i voud, gospodiragi de casal

Ele la ocol au alergat $i-au scos doisprezece boi,

Orihodinili, Orine-amigi1i,
Ori plugdragi nu dorili? Dar nrr-i vremea de dormit, Ci e vremea de cinstit $i hamici plugari de primit. CIci de clnd a inserat. Noi cu plugul ne-am luat, C6-i obicei de urat De la bddica Traian l5sat. Dagi din bici qi zurgalSi $i s6-ncepem, m[i flicdi:

Boifiumoqi $i boi de soi, Boi-bourei, in frunte fint[rei, Cu coamele-mbelciugate, Cu argint curat suflate, $-apoi cu slugile la sfat Au stat gi au cugetat, Ca sd meargdlaarat PedealulGuralimului PevaleaRusalimului, Unde-i pdmAnftrl curat $i-i bine de arat. Auaratinlungig
$i-ncurmeziq, Brazdd neagr6- au ristumat, Printre brazde-au semdnat GrAurogu, grAu amlutSlmdnfddepeste Prut. Cum prin brazdd,il dddea,

Hai,h[i!
Am venit din capul satului Sdvd spunem povestea colacului. intr-o joi, de dimineald, Zi frumoasd, darcu ceald,

Bldica Vasile s-a sculat,

Pe ochi negri s-a spdlat,

La icoane s-a-inchinat,

A ieqit afard-n prag,

Privind curtea cu mult drag,

Grdu-ndat[ rdsdrea. La o lund dupd semdnat Era bun de secerat. Mdnaf|mdi:

H6i,h[i!
$i s-a dus Vasile Cam dupd vreo doud zile LatdrglaRoqiori

Dinbuciumabuciumat. Slugile c6le-a sculat $i porunci lor le-a dat.

Sd cumpere seceri pentru

secerdtori; S-a dus pe ulila mare, N-a v[rut nimic in zare,

in steliqteavantutui. Acei tineri secerau,

Secerau qi se grlbeau, Iar o bab6 fosdia Cu mogneagu-al[hrrea;

Numai laun collde drum Lucra un ligan bStrAn, Pordia pe ling[ foc, imbrdcat intr-un cojoc Dinzecepiei de ciine, Cu care tat-su o fost mire, Lucra aw qi argint, N-avea pereche pe pdmAnt. I-a flcut lui badeaVasile Seceri tari Pentru fl[ciii cei mari,
$i altele mai frumuqele, Cu mdmurchi de floricele, Pentru fete tinerele;

inainte secera, inurmd snopiilega, Dartare rnai fosdia. Dup[ ce-au gdtit de secerat $i snopii la arie de cdrat, A adusbadea Vasile niqte iePe, De nou[ ani sterPe, Cu potcoavele de-argint $i tare iuli la fugit, Care, pe unde c[lcau,
Pdmdntu-l cuffemurau"

Fintiniie
<<O-ca-ca!

cd secau

inc6t broaqtele strigau:

>> 5i <o-ca-ca ! >>, mergea. strund $i treaba Iepclc cu coPitele treierau' Cucozile felezuiau,

Unacumdnunchi de s6u Cu care-am secerat gi eu. $i pe dealuri, qi pe vii Iamaiindemnaf,, fldcii:

Hii,hdi!
Dupa ce s-a terminat treaba, S-a-ntros Vasile cu grabd $i-a strins fete qi f7dcili, Pe toli finii qi vecinii $i multe babe bdhAne, $i pe tofi i-a dus $i la secerat i-a pus La lucrulpdm6ntului,

Cunlrile vinturau, Cudinlii sacii lineau, iiumpleau $i irr oare-i incircau. Trageli roata, mii flicdi: Hdi,hSi! Dupa ce carele-au inc[rcat, Au stat gi au cugetat,
Unde
sd

meargdla mdcinat.

La moar[

laHirldu

Au zis cd se macini rdu. Hai la cea din Malinegti, Lamorigca cu fereqti! Iar a dracului de moari,
CAnd

SitS bund, de mdtasd,

r\ cemut cdt a gdndit $i apoi aplimdclit,

A copt un colac mare, rotat, Pe piatra morii mdsurat, L-a rupt in doudNe-a dat qi nou[;

vizu

atdtea care

incdrcate cu povard, A pus coada pe spinare

$i-afugitinlumeamare,
Dar gi-acolo nigte morari, Meqteri buni qi feurari, I-au dat cdte-un pumn la gele $i au pus-o pe mdsele, I-au mai dat qi-un pumn in gurd $i-a-nceput flind-a cur[, Dar nu eracatoatd f5ina, Ci aurqi mdrgditar, Ca la cei mai buni gospodari.

L-aruptintreiI-a dat gi lui Andrei;

L-aruptinpatruI-a dat gi celui boldit de pe vatrd, Ce st[ cu limba-n gurd $i nu gtie nici o urdtur[.

Mdnali,m6i:

H[i,hdi! Deuratv-am maiura, Ci rnai gtim cdte ceva,

Dar avem unul cu suman verde $i ne temem cd l-om pierde,
Cd l-ammai pierduto datd, L- am cdtat pddurea toat5. . .

M6nali,mdi:

Hli,hai!
Au gatit de m[cinat, Carele au inc[rcat $i-nspre sat s-au intumat. Iar cea mAndrd jupAneas[ Ce-auzea tocmai din casi Chiotul flac[ilor,
ScdrlAitul carelor,

Mdnafi,mli: Hdi,hai!
Iar acum, la terminate, Vd urlrn doar slnitate $i la anul care vine S-auzimnumai debine! $i pe dealuri, $i pe vdi, Opriti plugul,

A datfugain clmard
$i-a gasit o sitd

rari

$i s-a dus in ceea casd De-a luat o siti deasd,

mli

fldcdi:

Aho, aho!

cArAxtr, cAtAxm...
Md uit cu cdtd bucurie Pleacd tofi la citinie CAte unul, cdte doi, Dar cu gdndul inapoi.
Cdnd fEceam armata eu, Vai qi-amar de capul meu!

- M[

sd nu faci propagandd,

imi luai in traistd caq $i-o pornii inspre oraq, Iardinurm[, dupdmine, Numaibocet qi suspine Pin6-n gard, frdfioare,
Ca la o inmorm6ntare,

Nu ca astdzi- sdrbdtoare. CAnd aj uns e i la cazarmd, Mi-au dat de nevasti-o armd, Iar a doua zi, devreme,

Ori vrei oud la comandd?! Ia-!i bocancii de aici, insd nu cumva s6-i strici! Gheata, bine-nfr e!inut6, Nu avea decit cdputd $i un bot atAt de rupt, C[ intram pe dedesubt. imbrdcat cu ce-am primit, Iute-n curte am iegit, Cdci maiorul avenit Si vadi cum ne-am inlolit. Cind furdndul sdm[vad[, Gata sdmdia grdmad[: $apca mare, mdi b[die, imi intra pinl-n bdrbie. $i cum stam aga, fePos, Nuvedeam decdt ce-i jos, Iatmaioru-mizicemie: - Eqti soldat ori egti rnomiie?! - SA tr[i1i, rdspund posac, Sunt soldatul Sanduleac ! - Pei din ochii mei, rdcane, Sa nu-1i frdng vreo trei ciolane ! Tremur6nd, cu frica-n sAn, LuaipoaleleinmAini $i-ncepui sd fug agaFoc din talpa mea ieqea. Dom' maior, cu-nvergunare, Vad c[ strigd tot mai tare:

fip[unul sdne cheme: - Sculafi, m[, recrulii dia

Din companiaintiia $i labaie fugamarq,

Apoi la domnu' sergent Sd vd dea echipament! Dom' maior qi cu sergentul Ne-au predat echipamentul; Mi-au dat, neicd, o manta, De-ncdpeamvreo cinci in ea. - Dom' maior, e largd, zdu, Intru-n ea cu taic6-meu.

Ma, !i-a dat statul bocanci, Dard tu din ei ce faci? Strici p6inea soldatului $i rupi talpa statului?! - SA treii, domnu' maior, Dar privili al meu Picior, Zicdcine gi ce-o vrea, Cd eu calc pe talPa mea. CAnd mi-a dat maioru-un ghiont, Am ie$it cinci paqi din front $i-am scuipat peste Ndstase Cinci mdsele sdndtoase. Asta nu-i minciuni, frate, -S-a-ntnmplatin'37 .

MUIT,MANDRUTA, M-AI\iI RIJGAT...

Mult, mflndru1[ m-am rugat Si rdmdn aici in sat Sd te-aduc aga frumoas[ S6-i fii mamei nori-n casd, Darun ordin amprimit $i la oaste ampomit. Te rog, nu te mdrita, PAn-la liberarea mea, Cdci dupd eliberare O s[facemnuntimare.

CAPITAI{E, CAPITANE.
Cipitane, cdpitane, Te mai uit6-n cancelare $i rnai catd prin dosare Foaia mea de liberare, CEnrai amcdtevazile $i daupostul inprimire $i armainmagane S[ m6-nsor, s5-mi iau so1ie, Cdmi-a scris mama de-acasd Cd mi-a gdsit o mireasd. Cdnd am vrut sd mai petrec, Mi-a venit ordin sd plec, Ordin de militdrie, Scris pe-o foaie de hdrtie, $i-i scris cu cemeald neagrl La un an sd nu se gtearg6.

..

FOAIE VERDE STUH DE BALTA

Foaie verde stuh de baltd,
Lasd

vintul

sd

mi bat[

md ardd, Ca pe-o mare blestematd, C6 rn-am cerut m[ritat6-

$i soarelc

sd

Si fiu de b[rbatmustrat[ $i de soacrdjudecatd. Cd bdrbatul ii birbat,

Iard soacra m-o mdncat.

Soacrl, soacr6,
Poamd acrd, De te-ai coace cdt te-ai coace, Dulce totnu te-ai mai face; De te-ai coace-un an gi-o vard, Tot egti acrd 9i amardIeqi afard C)a o par[,

lnffi-n casd Ca o coas[.

Foaie verde bob ndut, Anul bine n-a trecut, Mama-n poart6-a venit,

A venit qi s-a oPrit $i pe mine m-a-ntrebat: <Bine-i, fatd, la b[rbat?>'

Nicinu-ibine, Nici nu-i rdu,

Lacrimile-mi curg PArdu.

Ridic mdna gi le qterg, Ele gi mai tare merg. Ag trdi, gi n-am cu cine, Ag muri, moartea nu vine. Batd-l focul mdritat Cu feciorde ombogat, Cdbogatu-i fIrimild, Te bagd-n pdmdnt cu sild.

TTOAIE VERDE DE

SCUMPIB

Foaie verde de scumpie,

in vreme de poholie, Cu carul cupatruboi, Cind e seceriqu-n toi, De laMarqnild lavale Un!6ranmergdnd agale intilni-iur boier mare. -Bun[ cale, mdi ldrane! - Mu[umescu-1i dumitale ! - Mei ldrane,tu egti beat! Tu din drum de ce n-ai dat?! -Latrd, ciine gulerat! Tu md faci cd eu is beat? ! Eutei zile n-amm6ncat. . . Darboierul satului Cundravul dracului, A dus mAnalaoblAnc $i a scos un bici rotund Mai citun qarpe de lung $i aprins ami-lcroi, A-l croi, A-lbiciui; I-a dat una, I-a dat dou6, I-a dat douizeci qi nou6. Iar ldranul mi se-ntoarce, Pune mina dupd scoarld $i scoate-o nuia groas6,

Cam oleacd cioturoasd, $i cdnd mi-[ ia la bdtaie, Curgea sdngele quvoaie;

CUPRINS
Pug.

I-a dat una, I-a dat dou[, I-a dat nou[zeci qi nou6. Iar boieru-abia scdpAnd, S-a dus la criqm[, strigind: -Mei Ioane, mdi crAqmare, Ia aprinde-o luminare, Ddrachiu de trei parale, S6-mi ung rdnile-n spinare, Cd m-am bltut cu l6ranii! - Aqa-,ti trebuie, cucoane, Nu te pure cu fdranii, Cd gi-aga ei 1i-s dugmanii, C516ranul cAnd te-a bate, Zaci tr ei ani gi jumdtate $i nici dracul nu te-a scoate!

iN r-oc DE PREFATA
CU GANDUL iNAPOI, CU VISUL

iNRruTg...

AMINTIRI DIN COPIIANTN cANo ERAM DE DAT $coALA

MA PORNII $I EU LA FETE. FRUMOASE-S SARBATONTT-T DE IARNA
PRIMA DATA CU
5

URATUL................

I3
15

COLINDE............. iNrn-uN AJr-rN DE cR4cIUN............ DE BOBOTEAZA.......

VUIA SATUL DE

t9
24

VIATA LA SOVIETICI
LA LEMNP, iN PAPUREA TURETCII.............. 27 HAt, MAI FRATE, LA GHIOC!.......................... 30

CIUDAT.... ALT VIS CIUDAT...

I]N VIS

34 36

iNcA uN vrs

cruDAT....

40

Pag-

Pug-

JALEA FURCII..... JALEA SAPEI.......

$I BATRANII PLANG. CU GANDUL LA O MEDALIE..............

43

LEACUL...
fNroropauNA

87 88

46
50 52

coNTRA.......... irusun-aroAREA....... scAnnAPESrE scAneA..

GALU$TELE.............
POEZTTPOPTJLARE

89

90 90

POVE$Tr LA G[JRA SOBEr

NOROCUL, MINTEA $I ECONOMIA............. TTNERETE FARA sArRANpTE............. iN zoora gAHEzuzADEr...........
56
58

colnqoA
URATURA

92

62
65

94

Mo$ Nrcu $r cucoANA DrN rAnc.."..........

DE-ALE Lur pAcar,A

1oo cArANrp, to3 MULT, tuANnnulA, u-avt cAprrnNB, cApttANE............... r04 t 05 FoArE vERDE sruH or

cAtANtp

RUGAT.

seLTA

pAcer-A

rANoarA rac porrurcA pAcnrA gr rAxoai.A r-e rn1A......

gr

13 75 78 80 82

FOAIE VERDE DE

SCUMPIE............

IO]

pAcarA gr rANnerA DESeRE pRrvATrzARE. pAcarA gr rANnarA sp RrvorrA

EXEMpLUL LLrr oANnA pREpELEAC......"..
DE LA LUME ADTJNATE
FATA
"..

cu

NAnev.

............ 85

Autorul exprimi sincere mullumiri Consiliului raional Noua Suli{I gipersonal dlui PregedinteMihail
MELNICIUC pentru ajutorul acordat Ia aparifia
acestei

cIrti.

Porfir SANDULEAC
SA VA SPUNA MO$UL

Redactor Tudor ANDRIE$ Cuv0nt introductiv Maria TOACA

**rr
flopQnp CAHAYntr(

ArA BAM PO3frOBrCTb

(pyayucaKon t4o6oto)

Pe4arrop Tyaop AHIPIIII Ilepegnona Mapis TOAKE

.I{pyx orfce-rHufi.

pafiouna apyKapHr. 60300, t{epniaeqsxa o6,r., Nr. Hosocen{q.{, <flpao4a>, 3.

fliAuucauo ao rpyr(y 23.07.2001 p. @opuar 6AxE4ll6. flanip oQce.rnufi. !pyx. apx. 7. Txpax 500 npulr. 3arr,r. .l\! 627. Hogoce,rrqrxa

ryr. fa:eru