Jmrqxntu Ulu,s

CASTELUL DE STICLA

Traducere din limba englezd

de Lorena Lupu

ffi.tffiert
 O FEMEIE DE PE STRADA

Eram intr-un taxi, intrebAndu-mi dacd nu cumva m5.

imbrdcasem prea sofisticat pentru seara respectivd, c6nd
am aruncat o privire pe fereastrd gi am vdzut-o pe mama
cotrobdind printr-un container de gunoi. Abia se inserase.
Un v6nt necru!5tor de martie biciuia aburii care iegeau
din gurile de canal, iar oamenii mergeau gr6bili pe trotua-
re, cu gulerele ridicate. Eram blocatS. in trafic, la weo doui
sute de metri de petrecerea spre care m6lndreptam.
Mama era la c6liva metri de mine. Avea niqte c6rpe in-
fEqurate in jurul umerilor, ca sd o apere de r6coarea prim5-
verii, qi scormonea prin tomberon in timp ce cilelul ei, o
corciturd de terrier alb cu negru, se juca printre picioarele
ei. Gesturile mamei imi erau atdt de cunoscute - felul in
care iqi inclina capul qi igi impingea in fald,buzainferioard
in timp ce examina artieole de eventuali valoare pe care le
pescuia din containerul de gunoi, felul in care ochii i se um-
pleau de bucurie copil6reascd atunci cAnd descoperea ceva
care-i pl6cea. Perul ei lung era plin de guvife gri, incilcit gi
ciufulit, iar ochii i se cufundaserS ad6nc in orbite, dar inci
imi amintea de mama care fusese pe c6nd eram fetifd,
mama care frcea salturi de pe stAnci, care picta in deqert gi
care citea Shakespeare cu voce tare. Pomelii ii erau incd
inalfi gi fermi, dar pielea i se scorojise gi devenise ardmie
dupd atAtea ierni qi veri in care fusese expusd intemperii-
lor. Pentru trecdtori, probabil ca ardta ca oricare alta din-
tre miile de persoane fbr5 locuinf5 din NewYork.
 JneNNnrtn W.ul,s

Trecuser6 mai multe luni de cdnd o intdlnisem pe mama'

iar cdnd a ridicat privirea, am fost copleqitd de groaza d
m-ar putea vedea gi m-ar putea striga pe nume, cE cineva
ln
drurn spre aceea,si petrecere ne-ar putea zdri impreuni'
mama s-ar prezenta, qi secretul meu ar deveni public'
M-am lSsat in jos pe banchetd, apoi i-am cerut goferu-
lui intoarcd 9i sd md ducd acasi, pe Park Avenue'
sE
Taxiul s-a oprit in fala clSdirii noastre, portarul mi-a
deschis uga, iar liftieruI m-a dus pdni sus' So,tul meu
mun
cea pAnE tirziu, aqa cum f6cea deseori, iar apartamentul
era inv5luit in liniqte, cu exceplia pocnetelor produse de
to-
curile mele pe podeaua de lemn l6euit' Eram inc6 buimdci-
ti faptul cd o vizusem pe mama, de qocul acestei intAlniri
de
intamplatoare, de imaginea ei scotocind fericitd in con-
tainerul de gunoi. Am pus Vivaldi, sperdnd ci muzica md
va ajuta sE md calmez.
M-am uitat de jur imprejur prin incdpere' Privirea mea
intalnea vase de bronz qi argint de Ia inceputul secolului
)O( qi cdrfi vechi, cu coperte de piele, pe care le colecfionam
georgle-
de la tdrgurile de vechituri. Acolo se aflau hdrfile
ne pe care Ie inrimasem, covoraqele persane qi fotoliul de
pieie capitonatiln care imi plicea sd m[ cufund in fiecare
sd
seara. lncercasem s6-mi fac un cEmin aici, incercasem
transform acest apartament in genul de loc in care ar fi
fost dispusd sE trdiascd persoana care imi doream sE fiu'
Dar nu mE puteam bucura niciodati pe deplin de acest
pe
spaliu frrd sd-mi fac griji cE mama qi tata se ghemuiau
orrd"rru, pe bordura unui trotuar. imi fbceam griji
pentru
ei, dar, totodatd, md simfeam stAnjenitd din cauza lor' qi
mi-era rugine de mine, pentru cE purtam perle 9i locuiam
pe Park Avenue, in timp ce pdrintji mei se chinuiau s6-9i
fini de cald unul altuia gi si fac6 rost de ceva de mdncare'
 Castelul d.e sticld.

Ce puteam sd fac? Am incercat s6-i ajut de nenumirate

ori, dar tata insista cd nu aveau nevoie de nimic, iar mama
imi cerea cdte-o prostioare, cum ar fi un parfi.rm cu pulveri-
zator sau o legitimalie de membru la un club de sdn5tate.
+
Imi spuneau cd triiau viala pe care gi-o doreau.
Dupd ce md l5sasem in jos ln taxi, s5 nu m5. vad6 marna,
md uram pe mine insdmi - imi uram obiectele de antica-
riat, hainele gi apartamentul. Trebuia sd fac eeva, gi atunci
am sunat-o pe o prietend a mamei qi i-am ldsat un mesaj.
Era modul nostru de-a line legdtura. Mamei ii lua intot-
deauna c6teva zile pdnd sd m5 eontacteze, dar cdnd m-a
sunat, vocea ei era aceeagi dintotdeauna, bine dispusd gi
familiarS, de parc5 am fi luat pr6nzul impreun6 in ziua an-
terioard. I-am spus cd voiam s-o vdd gi i-am proprrs sd treacd
pe la noi, dar ea igi dorea sd meargd la un restaurant. Ii
pl5cea si minAnce in oraq, aqa cd am cdzut de acord sE ne
vedem la prAnz, la restaurantul ei chinezesc preferat.
Cand am ajuns, mama era deja lntr-un separeu, studia
meniul. Se strdduise sd se aranjeze. Purta un pulover gri
qi pufos, care avea doar cdteva pete, gi pantofi bdrb6teqti
de piele neagr6. Se spilase pe fa!d, dar avea g6tul gi tAm-
plele negre de murddrie.
Mi-a frcut bucuroas6 semn cu mdna cAnd m-a vdzut.
pe fetifa mea cea micil a strigat ea.
-AmUite-o
sirutat-o pe obraz. Azvdrlise intr-o pungd toate re-
cipientele de plastic de pe mas6 cu sos de soia, sos pentru
fripturd gi muqtar iute-picant. Apoi, a golit in pungd gi un
bol de lemn plin cu tdielei uscafi.
gustare pentru mai incolo, mi-a explicat ea.
-AmOcomandat. Mama gi-a ales Seafood Delight.
$tii c6t de mult imi plac fructele de mare, a spus.
-A inceput sd vorbeascd despre Picasso. Vdzuse o retro-
spectivd a operei lui qi ajunsese la concluzia cd era cu mult
 JnnnNnrrn Wells

supraevaluat. Din punctul ei de vedere, toate chestiile as-

tea cubiste erau nigte garlatanii. Picasso nu fEcuse nimic
demn de luat in considerare dup6 perioada sa roz.
imi fac gr[ji pentru tine, i-am mdrturisit. Spune-mi
-
cu ce te pot ajuta.
Zdmbetul i-a pierit.
te face s[ crezi ci am nevoie de ajutorul tdu?
- CeNu sunt bogatS, am adiugat. Dar am niqte bani.
-
Spune-mi de ce ai nevoie.
Ea a rimas o clipd pe g6nduri.
Mi-ar prinde bine un tratament cu electroliz6.
- Fii serioasS.
- Sunt serioasd. Dacd o femeie aratd bine, se simte bine.
- Haide, mam6.
-Am simfit cA mi se lncordeazd umerii, a$a cum se in-
tdmpla de fiecare dati in timpul acestor discu,tii.
Me refer la ceva care ar putea s6-!i schimbe viafa, sd
-
o facd mai bun6.
Vrei sd mi ajuli s6-mi schimb viafa? a intrebat
-
mama. Eu md simt bine. Tir egti cea care are nevoie de
ajutor. Ai un sistem de valori confuz.
Mam6, te-am vdzutcum cotrobdiai printr-un tombe-
-
ron in East Village acum cAteva zile.
Ei, bine, oamenii din lara asta sunt prea risipitori. E
-
modul meu de a recicla lucrurile.
A mai luat o imbucdturd.din Seafood Delight.
De ce n-ai venit si mE salufi?
- Mi-a prea ruqine, mam6. M-am ascuns.
-Mama afost
alintit un betigaq spre mine.
a ripostat ea. Iatd. La asta md refeream. Te ru-
-Yezil
qinezi mult prea repede. TatSl tiu gi cu mine suntem aqa
cum suntem. Acceptd asta.

10
 Castelul de sticld

- $i ce-ar trebui sd le spun oamenilor despre pirinfii

mei?
Spune adevdrul. E destul de simplu.
-
 II

DESERTUL

Md cuprinseseri fl5cirile.
Asta e prima mea amintire. Aveam trei ani qi locuiam
intr-un parc de rulote dintr-un orag din sudul Arizonei,
un orag ciruia nu i-am gtiut niciodatd numele. St6team pe
un scaun din fala maginii de gitit gi purtam o rochild roz
pe care mi-o cumpdrase bunica. Rozul era culoarea mea
preferatS. Partea de jos a rochifei se infoia, ca un tutu, ;i
lmi pl6cea sE md inv6rt in fafa oglinzii, imagindndu-mi e6
ardt ca o balerinS. Dar atunci purtam rochila in timp ce
pregdteam nigte crenvurgti, md uitam la ei cum se umfld
gi cum plutesc in apa eare fierbea, iar lumina soarelui de
dimineali tdrzie se strecura prin ferestruica de la chicine-
ta rulotei.
O auzeam pe mama cdntAnd in camera de alituri, in
timp ce lucra launul dintre tablourile ei. Juju, c6inele nos-
tru negru, md privea. Am impuns un crenvurst cu o furcu-
li!d, m-am aplecat gi i l-am dat. CArndciorul era fierbinte,
iar Juju a inceput sdJ lingl intr-o doar6, dar c6nd m-arn
ridicat gi am lnceput si amestec din nou crenvurgtii in oa-
Id, am simfit o flacdrd qi o fierbinleald in partea dreaptd.
M-am intors sI vdd de unde venea gi mi-am dat seama ci.
imi luase foc rochifa. incremenitd de fricd, am privit fldc6-
rile albe gi galbene cum transforrnau materialul roz al fus-
tei lntr-o dung5. zdrenfuitd, maronie, urcdnd spre abdomen.
Apoi au fagnit in sus qi mi-au atins fa!a.

t2
 Castelul d.e sticld.

Am urlat. Am simlit mirosul arsurii gi am auzit un

trosnet oribil, in timp ce foeul imi pArjolea pdrul qi genele.
Juju ldtra. Eu am urlat din nou.
Mama a dat buzna in incdpere.
-incdMami, ajutd-md! am lipat lngrozitS.
mai stdteam in picioare pe scaun, lovind focul cu
furculifa pe care o folosisem pentru a amesteca in cren-
vurqti.
Mama a iegit in fugd gi s-a intors cu una dintre pdturile
acelea din surplusul armatei, pe care le uram pentru c51A-
na imi zgdria pielea. A aruncat-o peste mine ca sE stingd
fldcdrile. Tata era plecat cu maqina, aqa cE mama ne-a in-
qfEcat pe mine si pe fratele meu mai mic, Brian, gi s-a ln-
dreptat in grabd spre rulota invecinati. Femeia care locuia
acolo intindea rufe la uscat. Avea clegtigori de rufe in gurd.
Pe un ton anormal de calm, mama i-a explicat ce se in-
tAmplase gi a intrebat-o dac6 ne putea duce cu masina
pdnd la spital. Femeia gi-a azvdrlit clegtiqorii gi rufele chiar
acolo, in noroi, qi ftrd si spund o vorb6, a alergat s5-qi adu-
cd magina.
***
Cand am ajuns la spital, asistentele m-au intins pe o
targd. Vorbeau in qoapte rdsundtoare, ingrijorate, in timp
ce t6iau cu o foarfecd strdlucitoare ce mai rdmdsese din
rochila mea frumoasd, roz. Apoi m-au ridicat, m-au intins
pe un pat mare de metal plin de cuburi de gheafd gi mi-au
presdrat o parte din gheald pe corp. Un doctor cu pdr cd-
runt gi ochelari cu rami neagri a condus-o pe mama afard
din salon. In timp ce ieqeau, l-am auzit spundndu-i cd era
foarte grav. Asistentele au rdmas in incdpere, aplecate
asupra mea. lmi dddeam seama cd provocasem o incurc6-
turd mare gi st6team liniqtit[. Una dintre ele mi-a strdns
m6na qi mi-a spus ed o sI md fac bine.

13
 Jpeuuorrp Wlr,r,s

- $tiu, am respuns, dar dacd n-o sd se intdmple asta,

va fi in reguld qi aqa.
Asistenta mi-a strdns mdna din nou qi qi-a muqcat buza
dejos.
Camera era micd qi alb6, cu lumini strdlucitoare gi du-
lapuri de metal. M-am uitat o vreme la qiruile de buline
minuscule de pe panourile tavanului. Cuburile de gheafd
imi acopereau stomacul si coastele gi imi apdsau obrajii.
Cu collul ochiului, am vdzut o mdnd micd qi murdard in-
tinzdndu-se la cdliva centimetri de fala mea qi inqlbcdnd
un pumn de cuburi de gheafd. Am auzit un sunet r6sund-
tor, asemdndtor cu un ron!6it, gi m-am uitat in jos. Era
Brian, care m6nca gheafa.
**{.
Doctorii au spus cd eram norocoasd cI supravieluisem.
Mi-au luat fAgii de piele de pe partea superioar6 a coapsei
qi mi le-au pus peste zonele cu cele mai grave arsuri: sto-
mac, coaste gi piept. Mi-au spus cd asta e o grefE de piele.
Dupd ce-au terminat, mi-au infEgurat in pansamente toa-
td partea dreaptS.
Ia uite, sunt pe jumdtate mumie, i-am spus uneia
-
dintre asistente.
Ea a z0mbit gi mi-a pus braful drept intr-o egarE, pe
care a agdfat-o de un stativ, sd nuJ pot migca.
Asistentele gi doctorii mi-au pus tot felul de intrebdri:
Cum de te-ai ars? !i-au ftcut weodatd p5rinlii tii weun
riu? De unde ai toate vdndtdile gi tdieturile astea? Pdrin-
fii mei nu mi-au {Ecut niciodatd niciun rdu, le-am rdspuns
eu. Am cdpdtat toate tdieturile qi vdndtdile jucAndu-md pe
afar6, iar arsurile, cAnd preg5team crenvur;ti. Ei m-au in-
trebat de ce pregdteam eu crenvurgti de una singur6, la
trei ani. Era simplu, le-am zis. Nu trebuie decdt sd-i pui in
apd qi s6-i fierbi. Nu era ca o refetd complicat5, pe care

t4
 Castelul de sticld,

trebuia sd fii suficient de mare ca s-o poti prepara. Cratifa

era prea grea s-o pot ridica atunci cdnd era plind cu ap6,
de aceea, puneam un scaun l6ngd chiuvetd, mi urcam pe
el, umpleam un pahar cu ap6, apoi mA urcam pe un scaun
lAngi maqina de gdtit gi turnam apa in cratifd. Ficeam
chestia asta iar qi iar, pdn6 c6nd cratifa era suficient de
plini. Apoi aprindeam magina de gdtit, iar cdnd fierbea
apa, puneam gi crenvurqtii.

- Mama spune cd sunt maturd pentru vArsta mea, le-am

zis eu, gi mE hse se g6tesc de multe ori de una singurd.
Doud asistente s-au uitat una la cealaltd, apoi una din-
tre ele a notat ceva pe o figi. Am lntrebat ce era in neregu-
16. Nimic, mi-au rdspuns, nimic.

Din doud in doud ril", uilJu.rrele imi schimbau banda-

jele. Le indepdrtau pe cele folosite, fbcute cocoloq gi pline
de pete de sdnge de un galben lichid qi de bue6lele de piele
arsd. Dupd care aplicau un alt bandaj peste arsuri, o fagi
mare gi subfire. Noaptea, imi treceam mdna peste pielea
asprd qi plind de cruste care nu era acoperiti de bandaje.
Uneori, lmi desprindeam crustele. Asistentele imi spusese-
ri sd n-o fac, dar nu mi puteam abline sd nu le rup cAt mai
lent, si vdd cdt de mare era bueata de piele pe care reu-
Feam s-o desprind. Dupd ce rupeam dou5. dintre ele, imi
imaginam cd igi vorbesc una alteia pe voci piuitoare.
Spitalul era curat qi strdlucitor. Totul era alb - perefii,
ceargafurile, uniformele asistentelor - sau argintiu - pa-
turile, tdvile, instrumentele medicale. Toatd lumea vor-
bea pe un ton calm, politicos. Era atdt de linigte, incdt
puteai auzi incdlldmintea cu talpd de cauciuc a asistente-
lor scdrlAind de-a lungul coridorului. Nu eram obignuitd
cu liniqtea gi ordinea, dar imi pl6ceau.

L5
 JnlNNnrts Walls

De asemenea, imi plScea ci aveam propria mea came-

r5, mai ales c5, in ru1ot6, impdrfeam camera cu fratele 9i
cu sora mea. Salonul meu avea chiar 9i un televizor, fixat
pe perete. Acasd nu aveam televizor, aqa ci m-am uitat la
el 616 incetare. Red Buttons gi Lucille Ball1 erau
prefera-

fii mei.
Asistentele gi medieii md intrebau intruna cum md
simt, dacd imi era foame sau dacd aveam nevoie de ceva'
Asistentele imi aduceau maneare delicioasa de trei ori
pe

zi, salatd de fructe sau jeleu Ia desert, qi imi schimbau

ceargafurile chiar daci phreau curate' Citeodatd le ci-
team, iar ele imi spuneau cE sunt deqteaptd 9i citesc la
fel
de bine ca un coPil de gase ani.
intr-o zi, o asistentd cu pdr blond, buclat qi fardatd cu
albastru, mesteca de zor ceva. Am intrebat-o ce era, qi
mi-a spus cE era gume de mestecat. Nu auzisem niciodat6
de gumi de mestecat, 9i atunci, s-a dus qi mi-a adus un
pachet intreg. Am scos o lamd beligaq, am desf6cut hArtia
alb6 qi foila sclipitoare, argintie de sub ea, apoi am cerce-
tat guma cu aspect pudrat, de culoarea cimentului' Am
bdgat-o in gurd qi am fost uimitd de dulceala intensS'
E foarte bun6! am exclamat eu'
- Mestec-o, dar sd n-o inghifi, mi-a spus asistenta, 16-
zAnd.
-
Azimbitdintoat6inimagile-achematgipecelelalte
gu-
asistente, si md vadd cum mestecam prima bucatd de
m5. Apoi, mi-a adus prdnzul gi mi-a spus cd trebuie s6-mi
scot guma din gurd, dar s6 nu mi ingrijorez, puteam sE
primesc alta dupi mas6. Mi-a promis sE imi cumpere alt
pachet dacd il termin Pe acela.

I Actori americani de eomedie (n. r.).

16
 Castelul de sticld

Asta era partea minunatd in spital. Nu trebuia sd te temi

niciodatd cd !i se vor termina lucruri precum mdncarea,
gheala sau guma de mestecat. AS fi fost fericitd sd r[m6n
ln spitalul 51a pentru totdeauna.

Cend familia a venit rU *Ulrneze, ecoul certurilo4 ho-

hotelor de rAs, cdntecelor gi lipetelor a rdsunat prin lnedpe-
rile linigtite. Asistentele le-au frcut ,,sst!", iar mama, tata,
Lori ,si Brian qi-au coborAt vocile pentru cdteva minute,
apoi, treptat, au redevenit gelagioqi. Toatd lumea se uita Ia
tata. Nu-mi dddeam seama daci asta se intAmpla pentru cd
era atdt de frumos sau pentru cd li se adresa oamenilor cu
,,amice" gi cu ,,mogule" gi-gi l6sa capul pe spate ednd rddea.
Intr-o zi, tata s-a aplecat deasupra patului meu si m-a
intrebat dacd asistentele qi medicii se purtau bine cu mine.
DacE n-o fbceau, era preg6tit sE spargd nigte mutre. I-am
spus tatei c6t de drdguld qi de prietenoas[ era toati lumea.
Pei, bineinfeles, a rdspuns el. $tiu cd egti fata lui
-
RexWalls.
Cand mama a vrr.t sd afle ce anume frceau medicii gi
asistentele, de mi se pdreau at6t de drigufi, i-am povestit
despre guma de mestecat.
a fficut ea.
-NuCah!
era de acord cu obiceiul de a mesteca gumd. Era un
obicei dezgustdtor al claselor inferioare, iar asistenta ar fi
trebuit s-o lntrebe inainte sd md incurajeze intr-un com-
portament atdt de vulgar. A zis cd-i vatrage femeii dleia
un perdafpe cinste.
- Pane Ia urm6, eu sunt
mElma ta gi am un cuvdnt de
spus in privinla cregterii tale.

- Vd e dor de mine? "* **O*-o

pe sora mea mai
mare, Lori, in timpul unei vizite.

17
 Jn.eNNnrro Wllls

foarte tare, mi-a rispuns. S-au intAmplat prea

- Nu
multe lucruri.
exemplu?
- De
Chestiile obiqnuite, nimic altceva.
- Poate cd lui Lori nu-i e dor de tine, dulceala mea, dar
-
mie imi e foarte dor, a intervenit tata. N-ar trebui sd fii in
spelunca asta antisepticd.
S-a aqezat pe patul meu qi ainceput s6-mi spundpoves-
tea cu Lori, cdnd a infepat-o un scorpion otrdvitor. O atzi'
sem de weo doudsprezece ori, dar incd imi pldcea cum o
povestea tata. Mama qi tata explorau deqertul, cAnd Lori,
care avea patru ani, a intors o piatr6, iar scorpionul care
se ascundea acolo a infepat-o in picior. Lori a fost cuprinsd
de convulsii, i-a inlepenit corpul qi a inceput sE transpire
abundent. Dar tata nu avea lncredere in spitale, aqa cd a
dus-o la un medic-wdjitor Navajo, care a deschis r€ula cu
cufitul, a pus o pastd maroniu-inehis pe ea gi curdnd, Lori
a fost ca nou6.
Mama ta ar fi trebuit sE te ducd la wdjitorul dla in
-
ziua in care te-ai ars, a spus tata, nu la qarlatanii d,stia in-
fumurali de Ia Facultatea de MedicinS.
***
La urmdtoar ea izitd, Brian avea capul infr,surat intr-un
bandaj alb gi murdar, cu pete uscate de s6nge. Mama a
spus cd se prdbugise de pe spdtarul canapelei qi igi sp6rsese
capul izbindu-se de podea, dar ea qi tata hotdrdseri sd nu-l
aduc6 la spital.
Era s6nge peste tot, a povestit mama, dar pe mo-
-
ment ne ajunge un copil in spital.

- $i apoi, a ad6ugat tata, capul lui Brian e atAt de tare,

cd sunt sigur cd podeaua a fost izbitd'mai tare decdt el.
Lui Brian i s-a pdrut cd replica asta era tare amuzantd
gi nu se mai putea opri din rAs.

18
 Castelul de sticld.

Mama mi-a spus ci md inscrisese la o loterie din bAlci

gi eagtigasem o plimbare cu elicopterul. Am fost entuzias-
mat6. Nu fusesem niciodati intr-un elicopter sau intr-un
avion.
$i c6nd o sE fac plimbarea asta? am intrebat.
- Ne-am noi, a rdspuns mama. A fost distractiv.
-Apoi, tata dus
a inceput sd se certe cu medicul. Totul a por-
nit de la pdrerea tatei, cd n-ar trebui sd fiu band4jatd.
respire, i-a spus el doctorului.
- Arsurile trebuie sd
Acesta i-a rdspuns cd bandajele erau necesare pentru a
preveni infecfiile. Tata s-a holbat la doetor.
dracu' cu infecfiile, a zis el.
-I-a La
spus doctorului cE imi vor rdmAne cicatrice pe viald
din cauza lui, dar ce Dumnezeu, nu voi fi singura ca.re va
pleca din locul acela plind de cicatrice.
Tata gi-a inclegtat pumnii, de parcd ar fi vmt s5-1poc-
neascd pe doctor, care gi-a ridicat m6inile ;i a b6tut in re-
tragere. inainte sd se intdmple ceva, a apdrut un gardian
in uniformd gi le-a spus mamei, tatei, lui Lori si lui Brian
cd trebuie sd plece.
Dupd aceea, o asistentE m-a intrebat dacd mi simteam
bine.
i-am rdspuns.
-I-amDesigur,
mdrturisit cd nu-mi pdsa daed rdmAneam cu o ci-
catrice permanentd qi jenantS. Femeia m-a incurajat; din
cAte se pdrea, aveam motive mai serioase de ingrijorare.
***
Cdteva zile mai tdtziu, dupd weo qase s6ptdmAni petre-
cute ln spital, tataaapdrut singur in cadrul ugii salonului
meu. Mi-a spus cd o sE facem o externare in stilul Rex
Walls.
Egti sigur c[ e-n reguld? I-am intrebat.
- Trebuie doar sd ai incredere in tatdl tdu, a replicat el.
-
19
 JrlNNrrtn Walls

Mi-a eliberat bralul din egarfa suspendatd deasupra ca-

pului. in timp ce md imbrdfiga, am inspirat mirosul lui
bine cunoscut de Vitalis, whiskey qi fum de !igar6' Mia
amintit de easd.
Tata a traversat in grabd coridorul, fin6ndu-md in bra-
dar tata a rupt-o
!e. O asistentd ne-a strigat si ne oprim,
ia fug6. A deschis o iegire de urgenfd, a coborAt in pas aler-
gdtor scdrile qi a laqnit in strad6. Maqina noastr6, un
Plymouth uzat pe care o botezasem GAsca Albastrd, era
parcati pe dupd col!, cu motorul pornit. Mama stdtea in
fald,,iar Lori qi Brian pe bancheta din spate, impreund cu
Juju. Tata m-a strecurat pe locul de I6ngE mama qi a tre-
cut Ia volan.
Nu-!i face griji, pdpuga mea, a spus tata. Acum, e,sti
-
ln siguranfd.
***
La c6teva zile dupd ce mama 9i tata m-au adus acasi,
mi-am pregdtit nigte crenvurqti. Mi-era foame, mama era
ocupatd cu pictatul, qi nu era nimeni altcineva care sd mi-i
facd,.
mi-a spus mama cAnd m-a vdzut' Trebuie
- Bravo !ie,
sd-!i revii la normal. Nu poli trdi temindu-te de ceva at6t
de elementar cum e focul.
tata credea
$i n-am I6cut-o. In schimb, m-a fascinat. $i
cd ar trebui sd infrunt dugmanul, prin urmare, mi-a ard-
tat cum s[-mi trec degetul printr-o flac6ri de lumdnare'
Am fficut-o iar gi iar, incetinindu-mi migcarea la fiecare
incercare, privind felul in care degetul tdia flacdra ln doud,
taton6nd pentru avedea cdt de mult puteam suportap6nd
sd capit o arsurd propriu-zis[. Cdutam intotdeauna focu-
rile mai mari. De cdte ori vecinii ardeau gunoiul, alergarn
p6ni acolo qi priveam fldc6rile care se luptau si iasd din
containerul de gunoi. inaintam din ce in ce mai mult 9i

20
 Castelul de sticld.

simleam c5ldura invSluindu-mi fa!a, p6nd cAnd ajungeam

atAt de aproape, incdt mai-mai cd era de nesuportat, Fi
atunci md retrigeam p6nd la limita suportabilului.
Vecina care md dusese cu maqina la spital a fost sur-
prins[ ci nu fugeam mdncAnd pdm6ntul de toate focurile
pe care le vedeam.
De ce dracu' ar face una ca asta? striga tata cu un
-
zAmbet plin de mAndrie. S-a luptat deja cu focul gi-a lnvins.
Am lnceput sd fur chibrituri de Ia tata. Md duceam in
spatele rulotei si le aprindeam. imi plScea sunetul ca un
scdrlAit pe care il scotea chibritul atunci cdnd il frecam de
banda maronie, ca un gmirghel, qi felul in care ldgnea fla-
cira din capitul acoperit cu rogu, cu un pocnet qi un guier.
ti simgeam cdldura apropiindu-mi-se de vdrfurile degete-
1or, apoi o stingeam triumfdtoare. Aprindeam bucSlele de
h6rtie gi gremdjoare de crengi, gi imi lineam respiralia
pAnd in momentul in care flacdra pdrea sd creascd dincolo
de orice eontrol. Apoi cdlcam ap6sat peste fldcdri, rdcnind
injurdturile pe care le folosea tata -,,Nenorocit prost ca
un cur!" sau ,,Muistule!"
Odatd, am iegit din casd cu jucdria mea preferatd, o p5-
puqd Tinkerbell de plastic. Avea weo cinci centimetri, p5-
rul blond legat intr-o coadd de cal, qi igi linea mAinile pe
coapse intr-o manieri siguri de sine gi tupeisti pe eare o
admiram. Am aprins un chibrit si l-am linut aproape de
chipul lui Tinkerbell, s5-i ardt cum era. Pirea chiar mai
frumoasd in str6lucirea fldcdrii. Cand chibritul d]a s-a
stins, am aprins un altul, qi de data asta, I-am linut c6t mai
aproape de chipul lui Tinkerbell. Deodat6, ochii ei s-au fE-
cut mari, de parcd ar fi fost cuprinsd de groazd; mi-am dat
seama, spre groaza mea, ci fala incepuse sd i se topeased.
Nisucul odatd desdvdrqit al lui Tinkerbell dispdruse com-
plet, iar buzele ei rogii, cochete fuseserd inlocuite cu o patd

2L