JEANINE CUMMINS

,\

d
PAMANT
AMERIOAN
Traducere din limba englez[
BOGDAN PERDIVARA

LITE FIA
Bucuregti
2020
 1

Unul dintre gloantele dintii p[trunde pe geamul

deschis gi trece pe deasupra toaletei pe care st[ Luca.
Nici nu inlelege imediat ci despre un glonf e vorba, 9i
doar norocul face ca proiectilul si nu-l izbeasci tntre
ochi. Luca abia daci bagi de seami f$gditul ugor al
glonlului zburind pe lsngi el gi oprindu-se ln spate,
ln peretele acoperit cu plici de faianli. insi ploaia de
gloanfe care urmeaztr e giligioasi, bubuitoare gi ripiie
lndesat, fac-fac-fac, cu viteza palelor unui elicopter.
E un zvon de fipete, dar zgomotul acela are viali scurti,
exterminat iute de focurile de armi. PAni si-gi tragi
Luca fermoarul, si lase capacul 9i si se suie pe el ca
si arunce o privire, pAni si apuce si-gi dea seama de
unde vine zarva asta teribili, uga de la baie se deschide
gi mami e acolo.
-Mijo, ven, zice cu voce atAt de domoali, incSt Luca
n:o aude.
Bratele nu-i sunt blAnde; il propulseazi spre dug.
Biiatul se impiedici ln treapta imbricati in gresie gi
cade ln fafi., pe palme. Mami se arunci peste el $i, de
la,clzitura asta, 19i stripunge buza cu dinfii. Simte
gust de s1nge. Un strop intunecat lasi un cercule! rogu
minuscul pe gresia din baie, verde ca iarba. Mami 1l
imbr$ncegte tntr-un ungher, Dugul nu are ug5, nici

12 | iEANINE CUMMINS
perdea. E doar un coll al biii bunicii lui, cu un al treilea
perete pozilionat in aga fel incAt si lase impresia unei
cabine. Peretele e inalt de cam un metru gaptezeci 9i
lung de un metru - suficient cit, cu un pic de noroc,
si-i ascundi vederii pe Luca 9i pe mama lui' Spinarea
lui Luca e lipiti de zid, umerii sii mici ating amin-
doi perelii. $i-a tras genunchii spre birbie 9i mami e
infigurati peste el, lipiti ca o carapace de lestoas5.
Uga biii rimine deschisi, lucru care-l ingrijoreazi pe
Luca, degi nu poate s-o vadi dincolo de scutul trupului
mamei lui, peste baricada peretelui-cabini al bunicii.
Ar vrea si se furigeze gi si impingi uqa, doar atdtica,
cu un deget. Ar vrea s-o inchidi. Nu gtie ci mama lui
a lSsat-o inadins deschisi. Ci o u;i inchisi atrage
priviri mai cercetitoare.
Picinitul gloanlelor continui afari, insolit de un
iz de cirbune gi carne arsi. Papi frige carne acolo,
face copinele de pui, preferatele lui Luca. ii plac doar
un pic pirlite, ii place aroma crocanti a pielii. Mama
iui ridici privirea, suficient cit si i se uite in ochi. Igi
lipegte palmele de obrajii lui gi incearci si-i acopere
urechile. Afari, focurile de armi se riresc. Inceteazi cu
totul, apoi revin in rafale scurte, la fel ca, i se pare lui
Luca, ritmul intretiiat gi silbatic al inimii lui. Printre
pocnetele seci, Luca aude inci radioul, unde o voce
de femeie anunli iLaMeior 1'A0.1FM Acapulco!, dupi
care Banda MS incepe si cAnte despre cAti fericire
aduce dragostea. Cineva trage in aparatul de radio,
apoi izbucnesc rdsete. Voci de birbafi, Doi sau trei,
igi di seama Luca. Pagl apisali in patio,
-E aici? zice o voce, aproape de fereastri.
-Aici.
-Mira, am gisit un biiat. El ei
Adriin, virul lui Luca. Poarti pantofi de sport cu
crampoane gi tricou cu Hernindez. Adrifn poate face,
pAnnANremrRrcAN | 13
cu al siu bal6n de futbol, patruzeci gi qapte de duble cu
genunchiul firi si scape mingea.
- Nu gtiu. Pare de virsta corecti. Fi-i o pozi.
- Fifi atenli, pui la gritarl zice alti voce. Mami, da' ce
bine arati. Vrei nigte pui?
Creqtetul lui Luca e indesat sub birbia mamei, corpul
ei il cuprinde strAns pe al lui.
-Lasi puiul, pendejo. Uiti-te prin casi.
Mami se baianseazd,, aqa ghemuiti cum sti, impin-
gindu-l gi mai tare in faianta peretelui. Se strdnge in
el qi aud amindoi scd"rfAitul 9i trAntitul uqii din spate.
Pagi in bucitirie. Ripiitul intermitent al gloanfelor.
Mami intoarce capul gi observi, bititor la ochi pe
pardoseali, stropul de singe al lui Luca, iluminat de
o geani de luminS. veniti prin fereastri. Luca ii simte
risuflarea poticnindu-i-se in piept, in casi e linigte
acum. Holul care se termini la uga biii e mochetat.
Mami igi trage peste palmi mAneca de la cimagi, apoi
Luca prive;te cu groazi cum se apleaci, depirt$ndu-se
de el, spre mica pati de singe care-i di in vileag. Trece
cu mAneca peste gresie, lisAnd o ddri abia vizibili,
apoi se furigeazi inapoi lingi el chiar cind birbatul
din hol impinge cu patul l(alagnikovului uga, deschi-
zind-o complet.
Sunt probabil trei de to!i, fiindci Luca inci aude
doui voci in curte. De cealalti parte a peretelui dugului,
al treilea birbat igi desface fermoarul pantalonilor gi-gi
golegte vezica in toaleta bunicii. Luca nu respiri. Mami
nu respirf,, Ochii le sunt inchigi, corpurile, neclin-
tite, pini gi adrenalina le-a rimas suspendati, supusi
voinlei calcifiate a nemigcirii. Omul sughi;5, trage
apa, se spali pe mdini. $i le gterge cu prosopul cel
bun, galben, cei pe care abuela il scoate doar la ocazii.
Nu se migci nici dupi ce birbatul iese. Nici dup[ ce
aud iarigi vaietul subgire gi trdntitul ugii de la bucitirie.

14 I IEANINE CUMMINS
Rimin acolo innodafi, brale 9i picioare 9i genunchi
gi birbii gi pleoape strAnse gi degete inclegtate, chiar
qi dupi ce-l aud pe birbat cum se aliturS" tovarigilor
de afari, dupi ce il aud anunlind ci a verificat casa
gi c5. acum o sI mindnce o bucati de pui, fiindci nu
existS. nici o scuzi ca si laqi un gritar de mina intii
de izbeligte, nu cind atitria copii mor de foame prin
Africa. Omul e inci suficient de aproape de fereastri
pentru ca Luca si-i audi plesciitul umed, cleios al
gurii mestecAnd puiul. Luca se concentre?zi pe respi-
iat, iniuntru gi ifari, firi vreun sunet. i;i spune c5
nu-i decit un vis urit, unul oribil, dar pe care l-a mai
l
avut de multe ori. De fiecare dati se trezegte, cu inima
I
bubuind in piept, simfindu-se cuprins de o uqurare
imensi. ,,N-a fost decAt un vis." Fiindci in zonele
urbane din Mexic triiesc cipciuni moderni. Fiindci
gi pirinfii care au griii si nu discute in fala copiilor
deipre violenfi, s[ schimbe postul de radio cind se
dau gtiri despre schimburi de focuri, si-gi lini ascunse
propriile temeri, nu-i pot impiedica si vorbeasci cu
alli copii. La leagine, pe terenul de futbol, in toaleta
biiegilor de la gcoali, povegtile singeroase se aduni
qi se amplifici. Pugtii igtia, fie ei siraci sau bogafi, au
vizut cu tolii cadavre in stradi, Omorurile sunt un
fapt obignuit. $i gtiu, din ce vorbesc unii cu allii, ci
existi o ierarhie a pericolului, ci unele familii sunt
mai primeiduite decit altele. Luca gtia agadar - cu
toate cI n-a primit vreodati nici cea mai mici dovadi
cd pirinlii lui ar fi expugi riscului, cu toate ci in fala
lui au aritat un curaj impecabil -, gtia ci aceasti zi
va veni. Asta nu-i indulcegte insi cu nimic sosirea.
Mami ipi retrage menghina bralului de pe ceafa lui,
apoi se lasi pe spate suficient cit si-i ingiduie si vadi
ci unghiul luminii care se prefiri prin geamul de la
baie s-a schimbat.
pAATANTAMERTCAN
I 15
E ceva binecuv$ntat in momentele de dupi groazd.
gi de dinainte de confirmare. Cind se miqci in cele
din urmi, Luca simte o incintare scurti, viscerali,
pur gi simplu pentru ci e viu. Se bucuri o clipi de
respiralia tremuritoare care-i umfli pieptul. igi lipegte
palmele de gresie, ca si-i simti riceala netedi. Mami
se pribuqegte lingi peretele din cealaltl parte a biii
pi miqci falca intr-un fel care ii scoate in eviden!5
gropila din obrazul sting. E ciudat si-i vadi pantofii
buni, de mers la biserici, in dug. Luca duce un deget
la tiietura de pe buzi. Singele s-a uscat, insi igi trece
peste ea dinlii gi se deschide iar. inielege ci, daci totul
ar fi un vis, n-ar simfi gust de sAnge.
Dupi o vreme, mami se ridici de jos.
- Stai aici, il poviluiegte tn goapti. Si nu te migti
pAni ce nu mi intorc dupi tine. Un sunet si nu scofi,
ai inleles?
Luca se intinde si-i apuce mina,
- Mami, nu te duce.
-Mijo, mf, intorc imediat, bineT Rimii aici, zice
mami desficindu-i degetele de pe bralul ei. Si nu te
mi9ti. Fii cuminte,
Lui Luca ii vine ugor si asculte instrucfiunile
mamei, nu pentru ci ar fi un copil ascultitor, ci pen-
tru ci nu vrea si vad5. Toati familia lui, acolo, ln
curtea din spate a bunicii. Astizi, sdmbiti, 7 aprilie,
este quinceafiera verigoarei lui, Ydnifer, adic5" petrece-
rea cu ocazia implinirii a cincisprezece ani. Poarti o
rochie lungi, albi. Sunt acolo tatil gi mama ei, tio Alex
gi fia Yemi, Mai e gi fratele mai mic al lui Ydnifer,
AdriSn, care, fiindci a implinit deia noui ani, se tot
impiuneazi c5-i cu un an mai mare decit Luca degi
nu-i despart decit patru luni.
inainte ca lui Luca si-i vini si faci pipi, el gi Adri{n
au bitut mingea prin curte cu ceilalli primos, Mamele
 16 I jEANINE CUMMINS

s-au a$ezat in jurul mesei, in curte, lisAndu-;i paha-

rele de palomas cu gheali si imbroboneze gervefelele.
Ultima dati cind fuseseri cu tolii acasi la abuela,
Ydnifer diduse din gregeali peste Luca la baie, iar Luca
fusese atAt de coplegit de rugine, incAt de data asta o
convinsese pe mami si vini cu el 9i si stea de paz5. la
ugt. Bunicii nu i-a plicut asta; i-a spus mamei lui ci-l
risfa!5 prea tare, ci un biiat de virsta lui ar trebui si
se poati duce la baie singur, dar uite ci Luca e singurul
copil la pirinfi, aga ci i se trec cu vederea lucruri care
nu li s-ar ierta altora.
in orice caz, L\ca este acum singur in baie 9i in-
cearci si nu se gindeasci, dar gindul incepe si-i zum-
ziie in cap fSri voie: schimbul de replici arligoase
dintre mami gi bunica a fost poate ultimul, n-o si
mai aibi niciodati prilejul si se certe. Luca se apro-
piase bif$indu-se de masi, Soptindu-i la ureche lui
mami, iar abuela, vizind, clitinase din cap 9i flutu-
rase ameninlitor degetul inspre amindoi, ficAndu-le
observalie. Avea pi un fel aparte de-a zdmbi atunci
cind critica. insi mami era mereu de partea lui Luca.
iqi diduse ochii peste cap gi-gi trisese scaunul de lin-
gi masi, ignorind dezaprobarea propriei sale mame.
Cind a fost asta? Acum zece minuteT Doui ore? Luca
se simte desprins de hotarele timpului care au existat
mereu pini acum.
Aude de afari pagii goviitori ai mamei lui, tirqAitul
ugor al pantofului ei printre nigte cioburi. Un suspin
solitar, cu prea mult aer tras in piept ca si poati fi
socotit hohot de plins. Apoi ceva mai mult zgomot
cind stribate curtea, de data asta cu o finti, 9i i9i de-
blocheazi telefonul. Cdnd vorbegte, din glasul ei riz-
bate o incordare cum Luca n-a mai auzit, o stridenli
apisitoare care vine din fundul gitleiului.
-Am nevoie de ajutor.
2
Cind mami se intoarce si-l scoati din dug, il gisegte
pe Luca ficut ghem gi legin$ndu-se. ii spune si se
ridice in picioare, insi el scuturi din cap gi se hitrini
inci qi mai tare, cutremurat de o goviiali ingroziti.
Cdti vreme rimdne acolo, la dug, cu fala ascunsi in
ungherele intunecate ale coatelor, citi vreme nu se
uit; la mami, poate si amdne cunoagterea a ceea ce gtie
deja. Poate prelungi momentul de speranfi iratrionali
ci vreun crimpei al lumii de ieri ar fi inci intact.
I-ar fi poate mai bine si se duci gi si se uite, si pri-
veasci petele intense de culoare de pe rochia albi a
lui Ydnifer, sf, vadi ochii lui Adriiin ciscafi citre cer,
si zireasci pirul cirunt al bunicii, impislit cu chestii
care n-ar trebui si existe in veci in afara recipientului
bine inchis al unui craniu. S-ar putea si fie bine, de
fapt, ca Luca si vadi epava caldl a proaspit riposa-
tului siu tati, cu spatula indoiti, rupti sub greutatea
pribugirii, cu singele prelingindu-se inci pe pardo-
seala de ciment din patio. Fiindcl nimic din ce-ar putea
si vadi, oricdt de oribil ar fi, nu e mai riu decdt scenele
pe care le-ar putea invoca Luca in locul 1or, iradiind
din propria-i imaginafie.

18 I JEANINE CUMMINS
Dupi ce-l face in cele din urmi si se ridice, mami
il scoate afari pe u;a din fafi, o idee care ar putea
sau nu si fie buni. Daci los sicarios s-ar intoarce,
ce-ar fi mai rf,u - si*i giseasci pe stradi, la vedere,
sau si rimin5. ascungi inluntru, unde nu le-ar putea
observa sosirea? O intrebare la care nu se poate ris-
punde. Nimic nu mai este, acum, mai bun ori mai riu
d
decSt orice altceva. Stribat curtea ingrijiti a bunicii, 9i
mami deschide poarta. Se aqazi amindoi pe bordura
vopsiti in galben, cu picioarele pe stradi. Cealalti
parte e umbriti, insi aici lumina e puternici 9i soa-
rele se opintegte dogoritor in fruntea lui Luca. Dupi
nigte minute scurte, invilmiqite, aud vuietul sireneior
apropiindu-se. Mami, pe care o cheami Lydia, igi di
seama ci-i clinlinesc dinfii. Nu-i e frig. Are subsu-
orile umede, gi pielea de pe brale i s-a ficut ca de
giin5. Luca se apleaci, icnegte 9i vomiti, un singur val.
Scoate la iveali un gogoloi de salati de cartofi, pitat
cn roz de la punciul de fructe. Gogoloiul se turtegte de
asfalt, intre picioarele lui, insi el ;i maici-sa nu se dau
mai incolo. Nici micar nu par si bage de seami. Nu
observi nici fream5.tul gribit al perdelelor 9i ialuzelelor
de la ferestrele aliturate, semn ci vecinii se pregitesc
si fie credibili pentru mai tArziu, cind vor susline ci
n-au v5.zut nimic.
Luca observi totugi zidurile care se ingiruie pe
strada bunicii. Le-a vizut de nenumirate ori, astizi
insi percepe o diferenfi: fiecare casi de pe aici are in
fali o curte mic5, la fel ca a bunicii, feriti de stradi
printr-un zid ca al ei, avind pe coami sArmi ghim-
pati, cite o plasi metalici ori c6te un grilaj fepos,
ca la bunica, $i accesibili doar pe o poartl incuiati
ca a bunicii. Acapulco e un oraq periculos, Oamenii
iqi iau misuri de precaufie chiar gi in cartiere bune
pAnrANr AMERicAN | 19
ca acesta, mai ales in cartiere bune ca acesta, Dar la
ce bun atita proteclie c$nd vin oamenii iiai Luca igi
lasi capul pe umirul mamei, iar ea il cuprinde cu un
bra!. Nu-l intreabi daci ii e bine, fiindci de acurn
inainte intrebarea asta va purta povara unei dureroase
absurditili. Lydia face ce poate ca si nu se gAndeasci
la multele cuvinte pe care nu le va mai rosti, la bruscul
gi monstruosul vid de cuvinte pe care nu va mai apuca
vreodati si le articuleze.
Cind sosesc, poliligtii pun bandi galbeni cu escend
del crimen la ambele capete ale strizii, ca si opreascl
circulafia gi si faci loc macabrei parade a vehiculelor
de urgenfi. Sunt agenli mulpi, o armati intreagi., care
se invirt pe lingi Luca gi Lydia cu un respect core-
grafiat. Cind un politrist mai mare in rang se apropie
gi incepe si pun5 intrebiri, Lydia eziti o clipi, gin-
dindu-se unde si-l trimiti pe Luca. E prea mic ca si
poati asculta tot ce are ea de spus. Ar trebui si-l lase in
grija cuiva pentru citeva minute ca si poati rispunde
firi ocoliguri acestor intrebiri fioroase. La tatil lui ar
trebui si-l trimiti. La mama ei. La sora ei, Yemi. Numai
ci-s morli cu totii in curte, cu corpurile aproape lipite,
ca piesele de domino risturnate. Oricum nu mai are
nici o noim5. Polilia nu a venit si ajute. Lydia incepe
si plAngi in hohote. Luca se ridici. gi-gi agazd, curbura
rece a brafului pe ceafa mamei lui.
- Dafi-i un minut, zice ca un om mare.
Cind detectivul se intoarce, vine insolit de o femeie,
o doctorifi, care i se adreseazi direct lui Luca. i;i lasi
palma pe umirul lui gi-l intreabi daci i-ar plicea si
urce la ea in magini. Pe laturd. se vede scris SEMEFO
gi portierele din spate sunt deschise. Mami ii face un
semn aprobator, aga ci Luca se duce cu femeia gi sti in
dubi, bilinginindu-gi picioarele peste bara de proteclie
 20 | IEAN1NE CUMMINS
din spate. Doctorifa ii oferi o dozi metalici brumati,
un refresco rece.
Creierul Lydiei, care a fost temporar blocat de 9oc,
incepe s5 func;ioneze iarigi, insi se tirigte ca un melc'
A rimas agezati pe borduri, iar detectivul s-a prolipit
intre ea gi fiul ei.
-L-atri vizut pe trigitor? o intreabi.
-Trigitori, la plural. Cred ci trei au fost.
igi doregte ca detectivul s5 se dea mai intr-o parte,
ca si nu-l scape din ochi pe Luca' E la doar zece paqi
mai incolo.
- I-agi vizut?
-Nu, i-am auzit. Ne ascundeam la dug. Unul a intrat
s5 se uqureze cit eram acolo, Poate gisili amprente pe
robinet. S-a spilat pe miini. Vi vine a crede? zice Lydia
gi igi lovegte tare palmele una de alta, incercAnd parci
si sperie amintirea. Am mai auzit inci doui voci afari.
-Au spus sau au ficut ceva care ne-ar putea aiuta
si-i identificim?
Scuturi din cap.
- Unul a mincat nigte Pui.
Detectivul suiepollo in carnelel.
- Unul a intrebat daci el e acolo'
- O linti anume? A zis qi cine e el? Un nume' ceva?
- Nici nu trebuia. Despre solul meu e vorba.
Detectivul se opregte din scris gi o fixeazi cu pri-
virea, alteptind.
-$i solul dumneavoastri este.'.7
- Sebastiin Pdrez Delgado.
* ReporterulT
Lydia incuviinfeazi din cap, iar detectivul guieri
printre dinfi.
- E aici?
Ea incuviinteazi iari$i.
pAnaAnir AMERTcAN | 21
*inpatio. Cu spatula. Cu pancarta.
-imi pare riu, sefiora. Solul dumneavoastri a primit
multe ameninfiri, aqa-i?
- Da, dar nu in ultimul timp.
- $i care a fost, mai exact, natura ameninfirilorT
- I-au spus si nu mai scrie despre carteluri.
- Ci altfel?
- Ci altfel ii omoari toati familia, zice ea cu voce
searbidi,
Detectivul trage o guri buni de aer gi se uiti la Lydia
cu ceva ce-ar putea fi interpretat drept mil5.
-Cind a fost ameninfat ultima oari?
Lydia clatini din cap.
- Nu gtiu. Acum mult timp. N-ar fi trebuit si se
intSmple aga. N-ar fi trebuit si se intimple.
Detectivul stringe din buze gi nu mai scoate o vorbi.
Polifistul nu vrea s-o contrazicS. Spre deosebire de
mulli dintre colegii lui - nici nu gtie exact care-s iia,
dar n-are a face -, se intimplS si nu fie pe statul
de plati al cartelurilor. Nu are incredere in nimeni.
in definitiv, din mai bine de doui duzini de agenli gi
membri ai personalului medical care se invArt pe lingi
casa gi curtea bunicii in chiar clipa de fa!i, marcind
pozilia cartugelor goale, examinind urmele de pagi,
analizind stropii de singe, fotografiind, verificdnd
pulsuri, ficind semnul crucii peste cadavrele familiei
Lydiei, qapte primesc plili regulate de la cartelul local.
$paga e de trei ori mai mare decdt salariile oferite
de guvern. De fapt, unul i-a qi trimis un mesaj lui
eI jefe ca si-l anunle ci Luca gi Lydia au supraviefuit.
CeilalXi nu fac nimic, fiindci exact pentru asta ii gi
pliteqte cartelul, si-gi fAgAie uniformele gi si menlini
aparenlele autoritifii publice. Unii se simt impovirafi
moral; alfii nu. Nu au de ales, oricum, nici unii gi nici