MASA din Trei Surori de A.P.

Cehov

Dragele mele, surorile mele, vreau sa ma spovedes voua! Mi-e sufletul incatusat! Voua
ma voi spovedi! Si nimanui dupa aceea niciodata!
Uite ca incep...( incet) E taina mea cea mai adanca, voi insa trebuie s-o aflati... Nu mai pot
sa tac...( pauza). Iubesc...iubesc...il iubesc....l-ati vazut adineauri! Ei bine, ce sa mai spun...intr-un
cuvant...il iubesc pe Versinin!
Ce vrei sa fac? La inceput, mi s-a parut un om ciudat! Apoi mi s-a facut mila de el...si pana
l aurma, am inceput sa-l iubesc! Il iubesc asa cum este....cu vocea, cu cuvintele lui..cu nenorocirile lui,
cu cele doua fetite...
Tu esti proasta, Olia! Iubesc...pesemne ca asa mi-a fost scris, ca asta mi-e ursita...si el ma
iubeste...Ma tem grozav.....Da!!! Nu e bine?
O, draguta mea! Cum o sa ne traim viata asta? Ce-o sa ni se intample? Cand le citesti in
carti, toate ti se par invechite, de parca le-ai fi stiut de mult, dar cand iubesti tu inveti, iti dai seama ca
nimeni nu stie nimic. Ca fiecare trebuie sa hotarasca singur pentru el...Dragele mele, scumpele mele
surioare....Acum v-am spus tot...acum o sa tac...Voi grai numai ca nebunul lui Gogol: Tacere, tacere!