'tk.

&
r1..,3

..!j

rytlh

Nr. 7 2007

r*,
FAGUREL
Fondatori:
I.'Asociafia gtiin{ificopedagogic6 'oAron Pumnul"

.5;
3acHoBHHKH:
BceympaiHcnmn HAyr(oBo-

Redactor-$efr

Aclresa noastrd:
s8029

Elena COJOCARU

neAflroriqHa

din Ucraina"
2. Simion

"ApCIH fIyMHyJr".

acouiauin

Redactor literarz Elena GOCIU

Redactor artistic:
Doina BOJESCU

0r. Cernlufi
str. Alma-Atynska,

3N40
Telefon: 52-50 *343-53*68.
0312.

GOCIU.

roqy.

Cinriom

certltlcat al tnreglstrdrtl de stat aerla KV Nr, 1553. comanda

Tlralul 2o0o.

Exelrrplar gsatuit
#,]re$.S.NS,
XSir

.i

il$n,

rN\+. is{\$N$+r'.$
r

rffi \r \
oM $r poM
S-a nhscut un otn,

l{r.?2St}?

ffiffi
Mamei rnele
Hai, ploufi,

Iorr GHtrORGHITA

*..

Cer cu rou6.

Arn sadit un pom. C6tre ssare crepte omul, Cf,tre oameni cre;te pomul.
,,:,il

Clurrcubeu*beu,

Apa bea-o din pfrrfiu, Bea din nari $i din uluce

Soarele c& sH strirlucc
Pestc codrul cel liunzos, Pestc plaiul meu frurnos.

PANA LA SOARI: --- Nca zidflre, nea zidare,, Clat nrai ai p&n6 la soare'/ -* ('et rnai arn? Un an sau doi, Dacir rn-ajutafi ryi voi.

IIAI,

PLOTJA...

Hai. ploufi,
C'er cu rou*, Peste
tl

ori

De tranclerfir,
Psstc llori
I

)c

ca lorn li r,

Pcstc casii $i srlicclc,

Peste anii
Marta LUPU, $M Mihoreni, raionul Her{a. Fetifa cu colivie.

''/
"tl) \/r-iI

-/

I\ r. 7 2007

(iO(i()hdAhJHLtr
Daria RADU
J

{ff

r$ \\,t
*'
t,\

\""

\
Sup6r&t, coco$ul
Murycfr*Lln

letpard,

Multtn frigider, Zic c*au transpirat

$i-nghefat[ cer.
Refren:

Cracodilul ro$u Jracd biliard.

Refren: Ccgomfrnele, Go-go-gomfinele, Cat de trist pe lume Ar fi ffir[ ele!..

Joac6omaimup
$ah su*n papagal, Trece o cfirutfi, Care plirnbfi-un cal. Cade*o pararyutH Din hogeag spre stele. CasaY*am umplut*o Cugogomflnele. Refren:

Miaunfl in cuEc6 Miculelefhnt, Din trompet5-mpuqcfi Un pitic inalt. -kei rechini au stat

'.',\.'::::::n:::

r- _ :ui,l*ffi&i

Mqas

2007

\rLAD TEPE$
vlad Tepe+ fl n,,",'
(1456- 1462 ui c6 pe tilnpul lui
Puteai lfisa
)rrln ?n'f'ara Rom6neasc6 ' 14 Jna dinrrc legende spune

in gfiseai tct acolo. I

ni,

' ri clin

,, jcr clomnul era

supu;ii s6i nu fura, I.i un lrrcr-Lr pi peste un an

fl

vitqji, s*au ?r nbrHcat 'n hainc turcepti. noaptea $i au intrat in tahfira pfigar ]or" Tepep ;tia turccpte. --* Clirle suilteti?! i*a intr-ehat straja. __ Turri! le-a rdspuns J epe+. Venim din recunoagtere. _*Trecefi.
taberei, romAnii incepurd si-i omoare pc plgAnii care dormeau. Ieqea cr turci' ucid pe turci. Acegtia, buimaci de sonrn, qi cum era intuneric de nu se vedea om cu om, incepuri si se ucid6 unul pc altul. se b6tur6 turc cu turc p6n5 se ficudiminea{i. In timpul accsta |epeq cu oqtenii lui se aflau hdt departe, prcgrtindu-qi restul armatei de lupta cu dugmanul. cdnd fugeau dc urmhritori, igi potcoveau caii cupotcoavele intoarse, ca sI nu le glseascd I __ cdutafi bine, vedefi unde duc urmele lor. ca sd-i putem prinde qi pedepsi, ponrncoa mai marele osmanilor. Unnele duc in tab[ra noasfiE! ii r5spundeau nedumerili ienicerii. inseamni cd ori au inhat in pirn6n[ ori se mai aflI printre no i. $i plgdnii incepeau si fremure pi mai tare.

?mpreunf, cu cfiteva "rutc clintre onttenii sfii cei mai

tf;lharii. ca ryi cu k ,1*' , ;au ffadatcrii de farfi. Aceptia ?i ;tiau rro firc6, Dar mai ales ii rytiau de fricfi strEinii. VIad 'fepep av*a *aste mic6, clar cars fiu sc ternea clc nici un dugman. odata turcii ail rrfrvdlit ?n fara lui. Tepe$,

nemilos su

_ AjunEi in mijlocul

urma.

lxr,? 2o$7

ffi(}
GLTJME

STATURI PTNTRTJ TII{8,

CA SA-TI MMARfrA BINI H

Ti-a tfliat calea * pisicfl neagrE? Hi 6i ce? Nu fi cazul s[ te amfirEpti. Dacfr faci s fept6 bunH, "yr&ja" cu pisica se pierde" Nu aptepta sfi se Int#rxple ceva dcosebit. Pentru c6 * faptil bunfl nu e neapfirat ;i o fapt5 de eroisrur. Bune ryi frumoase se chearurfr ryi gestr"rrile cels mai simple. Penttu a vfr dumcri, v*propulleffit cfiteva cx$ffirple cu situalii diflerite. Copiaxfl problcrnn dm Ia mins. Vrei sa-gi explic pr*btreil1a?.. Ia sH vfld carc invingel Opri1i*vH, coco$cilor! Vr*au sH mflnfrnc. Pot s5 a_lut la aranjarna rn*sei? ('arc rfrspuns l-ai dat ttt, lti*rerind ?n ascnronea situatii'l

L-A OfrLINT}A
Mzuna ipi vede fiica lfingffi

Fetifa stil cn ochii inchipi.

-Ce M[ uit *urn d*rm* rfi*pund*

fetiga.

fa*i aiti?

intreahfr mam&.

o FtrTITA CITH$TH
O tetr[6 mrcutfi crterytc $ carte.
Mama o intreabf,: Ce scrie ac*lo? De unde s6 rytiu eu?

-- Cuffi a$ao ilil $tii? D*ar te aud

?n

citind

glas. $i ?ncfl tarn,

ascult.
-*

Da, flr citesc fn glas, dar nu

rlE UNt}H $"rlAI'l

CATI ANI

MEmico, cfind m-ai nilscut, dc r-rnde rytiai c[ mf, cheamfr lonsl?

_- In curfind voi avsa opt, dar

pan[ una alta affi trei anigoti,

Ce{i ani atrl

s&*

CAti ani are thticul t6u,

Che*rghiF? Tat atafia cfifi am pi eu. -- Curn arya? FoarJe sirn*plu: doar el mi-a devenit tatA abia cfind rn*am nflscut.

Maria- M i rabela

TIM#FTil,

$M nr,29,*r. C*mauti. Ercina.

&
,d$.t^

Filr. 7 20tl?

Crisrinn
('la- i $

IOI.,J A$Cu,

gM lgepti , rai*ntttr Storojinef

IIi vl..\"1'A ***"***--#

S[v6fieviafa *arw*ru|
ce*pi rsyarsfr Wa mereu lirnpede gi curatf;, de rf,*oare rourat5.

ilu)${f

}{{

Din totce*i mai fiumos i1i doreqti $i in viafa-un trandafir ifi d6ruiesc.
Ca el, de fericire

s6-nflorqti,

Aceasta ifi doresc!

t.JI\,I HilR I

ixv,qTA
inva16, cd in viaf* oricfind

* s6-[i trebuiascfi.
$i atunci sufletul o s[-fi zf,mbeasc*

Uneori paate c[ trebuie sE faci fu prirnul pas. Alteori poate c[ altcineva. DarniciodatE sE nu-ti rninfi inirna.

fi mai upor, iar curajul i{i va da spor,

zilele i1i vor fi calde;i senine, de fericire pline.

pi i1i va

Mariana IRINICI, $M Ropcea, raionur storojinef. Frori$ori.".

'iiii 'ttt ,,i$)1,,t.

t:;t!)
;fttlti: tx:ii:it.:

;i+I!l:

iliiiii
iii;'t::::.

\i \\

nrc
\

It{

r.?20t}?

WG

) rc-E_tJ.[t:aq" fi[ [ [',{ }t{( ; $ ffif:. Dinna Luixa NXIIH,LCIU

inafaraPlmdntului, Luna este corpul ceresc cel mai bine studiat gi singurulpe care ormrl a reugit sd ajung[. in iulie 1969, milioane de oameni din intreaga lume au asista! prin intermediul televizorului,launul dintre celemai mari evenimente ale secolului alXXJeaprimaaselenizare.

Naveta american[ Apollo I I a fost lansat[ pe I 6 iulie I 969. Patru zile mai t6uiu, modulul lunar a cobort pe un platou din 'Marea liniqtii". Prinnrl om care a pus piciorul pe suprafa{a Lunii a fost Neil Armstrong. El a
spus:

*Este

un pas mic pentru om, dar un pas gigantic pentru omenireo'.

In timp ce astronautul Michael Collins arlmas labordul lui Apollo 11 pentru a-i controla pozi{ia pe orbita lunar[, Neil Armstrong gi Edwin Aldrin au plantat steagul american pe Lunfi qi au instalat o sta{ie

$tiintificd ce a ffensmis date pe P6rx&nt ffiult tin:p Au colectat probe de sal qi roci.
dupE plecare& Ior.

In anul 198 1, Dumitru Prunarnr- primul cosrn*naut lucrat }a bordul navei cosmice Safum-4* $i a desffi$urat o activitate complexfi de studiere e pfirnf,ntului. De cepe lunfi nu ests posibilE existenfa viefii? Condigiile depe Lunf, ffintcu totul nepnelnise psntru existenfa vie{ii pi anume: lip*a aknosferei, lipsa apei +i existenta unei temperaturi car$ va,".iezfi ?ntre +100 grade C in partea crientatil spre Soare $i * t 500 grade C in parJee uffibriffi.

romen

Desen de Maria-Mirabela

TIMOFTII.
.,tt'

ti$tii#M;

Nr. 7 2A07

$tsfnfi 'MLJI{CE$TEAT{I

hr{_}{rtm

BUNTM,
l

Bunele, rrli*ai adus nuci de la haiduci ]i -am adus, hurduz-burd tJZ.

Unde*s? IatE*le in torbfi, stau de vcrb$. incoace si v5d de au noroace. -D6-1e nu nucile hebuie sI aib6 noroc, dar tu. Dupi cum v6d eu, te dai -Nepofele, in foc dupflnoroc. eu focul, numai s[ prind norocul. -Trec puigoq nu-i deloc uqor sI creqti un firicel de norocel. CIci, norocul, -Apoi, ba6-l focul, nu cregte peste tot locul. El cregte numai in gfidine la feli hamici gi isteli.

fuIariana IRINICI, $M Ropcea' raionul Storojine{, Trei c6tei.

\1.

I\r.?20tI?

L
,!

ffiG
PRI'iA MTJLTA
F I I-O I-T}T I E in **pilflric Spinrlz&nu ss juca cu

FABULISTT"JL

StrIRITIJAL
Fahulistul La F*ntaine srfr un #rTt p* c$t cle spiritual, pe atf;t dc distrnt. intr-r xi prinful de Conclc il invit* la rnfl$#, ?rrsfr uitr"rc cttttt 0ra., [,4

**piii de s*afita sa, f,i prefern

Fontai*e nu*l *n*r#

pt prin{ crl

sH *iteas*6 filozafice. opere Spuns*Itli- i se adr*sf, *dat* un oaspet*, de *e nu citegti c#{i pe*tru

i+*
ai,',ji

preuen{a sa. Prin{ul se supErf, grozilv.

copii.
A

Dupfr sfatul unui anti*, feb*listul so pr*zsntH t*turyi la prin{ pontru a-$i c$tc

In clc s prea multH fil*z*fie,

scuze.

rfrspunsc Spirtoza.

De indatl ce-l
intoarse

Filozoful grec Socrate le zise odati --Vdmullumssc, monsenior,zise elevilors'i: viclcanul fabulist. M i s-a spus cI v-a{i -- Eu gi cu sofia mea suntem cei mai supIrat pe mine, insh eu vrd bine c[ buni meteorologi. prezicerile noastre

spatele'

ziri,

Conde

ii

PRONOSTICUL

VREMII

nu-iaga. niciodatanudaugreq. -- Pe ce se bazeazd observaliile Elevii il rugar, s[ le destlinuie

dumneavoasfiS,replicdprin{ulsurprins. secretul. Altela Voastr[ mi-a intors
qpare le.

r qti

?nsa qdu

de a vd comporta

dumneavoasff['

obiceiul :?'ji??fiI:;:il: astfel cu duqmanii iice canu va ploua qi, desiguE careva
cxSy averl

*;:Xil"j*
LJ

Lui Conde nu-i rdmase altceva

decit sdJ ierte pe spiritualul

dintre noi areintotdeaunadreptate.

MAauna
trei zile la trei mediocm. Eu

VREMTT
;;
poet

fabulist.

N P It I t1 T E N MAI DE$TEPT

Sofoclemarturisiodatrc[lucrase

poezii.

Trei zile, exclamd un aq fi r*rr il r*p.r

oda6vladimirMaiakovski'citinduauditoriu' primi unbile'tel:"Euqiprietenulmeuamcitit insr nu le-am

qi versurile in fala unui

'- Da, rdspunse sofocle, dar ele arfiffiitnumaitreizile.

o sut6 de poezii.

ffiH[fJf'eavoastrE'
deqtept'

-Artebuisa-licauSunprietenmai rispunsepoetul'

Til

I\ r" 7 20S7

Iir:ril {iARL-f1AhJ t i

Th{ CIJST.TE,A IVIH,A

curtea mea e la [ar6, pe mal u I unci apc. De j ur-imprejurul curfii se incinge un gard de c5tin6, iarpe cdtina, in carc vrdbiile stau imp[nate ca albinele in roi, se

cuprimdvaripand-n toamn5, tulpinaderochi{a-rdn&tnicii.pedemarglni, din locinloc,calaoazvdrliturrde piafrunul dealtul, se?nalf6plopibiffini, fuse uriage pe care se deapind vantul; pe varfurile lor lin acoper5mdntul, cerul. Tufe de pomugoarl qi dc agriqe dau, inluntrul curfii, addpost pds6rilor mele. CSci am pds6ri multe qi felurite. De aici din porti{a incununati cu ieder6, hai, sd le privim. Ai auzit cucurigul? Rdsare soarele. Cocogul accla negru e ceasornicul curfii mele. Iat[-l pe culme, tanto$, cu pintenii arcuili, cu platoqa penelor olelii, gatacade lupt6. Parcd vrea s6-qi arate brrb[fia c6rdului aceluia de claponi, din fala lui, glini care nu se oui, ale clror pene lungr qi moi ii prefac intr-un fel de sSlcii plAngdtoare printe p6s6ri. A, uite-o: hamica ogrdziil Repede-repede sftrdindu-i piciorugele in ghetele galbene pe nisip, de iutecealeargf,, cuboneficaalb6tivitr cuamiciu, degospodina, pe cap cu cercelugii de m5rgean la ureche, strtnsE in fusta ei cu pic[fele, bibilica, aleargl dintr-tur coll in altul, si puie toate la locul lor. Numai s6-i auzi -picherea, gurifa cdnd weo leneq6 se intrece mai mult cu dedeochiul somnului! Albe, linse sau zburlite ca de vdnt, leg6ndndu-se, sdsdind, indemndnd la t6cere, le vezi? C0rdul de g6qte se ingir[, una dupl alta, caqi cind cea din cap6t ar fi inghifit un mosor de sfoar6 al cirei caprt l-ar fi h[pdit, pe rdnd, toate celelalte. Dincolo, l6ng[ treuca de ap6, sunt rafele; parc6-s totdeauna v[duve, aqa-s de ursuze. Miqc6nd mereu din ciotul cozii, la dreapta qi la sting4 ca qi cdnd dinsa le-ar indemna qi indrepta trupul incotro s-apuce,qtiu numai sd-gi desfaci lop6{elele pliscului, sE se lincereasc[-n ap[. Dar bate soarele tare. Pune-fi mdna la ochi, sE po{i privi mai bine. colo, sub tufigul cela de agnge, sunt cloptele. infoiate, gata sE sar6 in capul oricui s-ar apropia, ele scurmi mereu, ca qi cdnd ar ciuta o comoard. iqi hrinesc puiqorii. Gdgalicii! de aur, cu picrturi de rubin drept in ochi. uite-i cum -bofuri se frdmflntd, cum se str6ng, roi, gi se desfac pe urmi, cum se ciupesc de la un
{ese, de

-*
\

Nn.?t{x}?
tJr:+'

ffiffi*j,.fi

vienni;or. Unul a slrit pe spatele mamci i;i, ctr piciortrqclc lui subliri gi fragede ca paiul. i se cocoa![ dup6 gal Dc acolo unnire;tc cr"r oclri;orii lui vioi ce fac ceilalli: prindc clipa. sare gi apuci vicnni;;onrl. Apoi. fugind sub aripa calda pi ocrotitoare a cloqtii. ospdteazf,. Ccilalti riunin locului prostili, sirdculi! peni cc z[resc o alt[ pradi. Dar cc-i'i Ciinilc sc string sii privcasci iscoditoarc. Doi cocoqi tincri s-au apucat la lupti. Pcnelc zboari ca Iualc tlc vint. Stai pu{in qi o sa vczi! (ir[miticul cu(ii rlcle c doarcurcanul! lati-l: i-a;i zurit. IJilc-l currr sc rcpcdc, cum se pune rnijlocitor intrc ei, cirrr ii dcspartc; pc ccl nrai va jnic il ciLrpc;tc ;i-l urmircgtc piini in cel[lalt coll al cur-lii. Iardacit a fhcut pacc, c;i clrcptul ltti: sc-ttro;cqte, i;i at0rni liragurile dc hunnuz gi rniugclc la gCt;i, ca un drcpt judccltor cc cstc, pr.mcatc inchin[ciunile
tr-rturor.

dlj,"'
'4.

# ,tr

#*
*i -'-^,.:i'", .

F.
..

"r

uii,
\:tl

..

.',lr

"m:ffi'i
"",
_:

"'{p
'.tr,i..i-\;

J*-@1t
i

d
,n

"T, i

b i/ 's

;q:
1"

,: **..d{
##-F*

i,,r '":il*.

ffi*ffi

Mariarlil

lltll!lC,l,$M

Ittrprc*il, ruliunr.tl Storoiin*t. I)frsarilc curlii.

N'r. 7 2007

trNturnaifantele,eraiul"cu@@-l,nicinuvreas6seuiteiael.Tot # necazul lui e cE g{mlticut igi poaie tnroti la fel coada. un l6rat? E Dudas, Dudagachc. dul6ul, p[zitonrl. Acum cerceteaz5 gardul #' dacd . Auzi n-are weo gaurEprin care sd se poatl strccura lighioaneleinffiuntrul-cu4ii. # $lr' Cdnd gdsegte o
deschizfrtur*, $fl oprs$te [atrfl, da de yeste"
$i

Ahal Vezi? S-au oprit toate pfisfirile, cu citpul

tnicrx sprf, cer. Gagalicii de alrr au n#vnlit suh aripile
cl*rytitrsr, sfr se ascundfl. O sBgeatfr strflbate prin trsr.
H un vulten. N*ayea nici o

fir#rnfiticul l-a z#rit csl dint#i" Si-a strfins filugnrul nasului, $i-a scos
grrya! Sura ir: afar* $i-l urrnHrs$ts
cu ochii, sfr sarfl. Gluguind,
parcfr -i rice; <<Poftim daca-ti

d6 rnann>)! Dar vultanul e priceput; $tie cu cine ars de-a-face. Un ocol, qi se pterge prin z&rfr.s5 caute aiurea o pradfr rnai pufin

pazifa. $i-n unrm lui pas[rile iqi vdd de hrana, gfigfrlicii r{.rar iar#qi la luminf, pi liniprsa,

qi pacea se lasfl peste

frurtea filea"
$

Hai, de ne*om duce ryi

noi!

Mariana

IRlNlcl, $M Ropcea, ruionul stcrojinef.

L6crimi#ars.

ii i;r :r::

: =.
.

\l-- -:i:rii-

FnG

ARBORE,LE, GtrhTtrALOGIC
avenittimpul sd gti.ticitmai multe despre arborele genealogic alfamiliei.' Dar mai intfii s[ ne ldmurim ce inseamn6 arbore genealogic. Acesta constituie reprezentarea grafici, de obicei sub forma unui copac cu ramuri, ?nft1iq6nd filialia qi gradul dekrnrdireamembrilor unci familii. Dacd qtili de acum ce inseamnl arborc genealogic, luaf, o coal5 mare de hdrtie, creion sau carioc6, desenali pStrdlelc, in care sir v5 notali mernbrii familiei. Puteli incepe cu notarea bunicilor, p[rinlilor, fralilor q;i surorilor. Dar nu uitatj c[ bunicii au avut mai mul(i copii -- unchegii gi m6tuqile voastre, iar ei, la rdndul lor, copii,
IatE, care vd sunt veriqori.

mai bine, ca arborele genealogic al familiei voastre s[ nu inceap[ de la bunici, ci de la strdbunici sau chiar de la sf[-str{bunici, din care pricin6, intreba{ii pe bunicii voqtri care au fost pdrinlii lor, bunicii lor, strdbunicii lor, c61i copii au avut gi care sunt unnaqii 1or. Aqa vefi afla despre toate rudele voaske. Alcituind arborele genealogic al familiei, v6 veli dumeri cdt de numeroas[ e familia din care

Ar fi

qi

vd tragefi.

Rugap-i pe pirinli sau bunici si vd explice care sunt gradele de rubedenie 9i ce inseamnfl ele: stribunici, bunici, veriqori de gradul int6i, de gradul doi, fei, uncheqi,

m[flr$i.

,''";

r&
filoria fiRINCEAC,
6 aniryori. Marnn nu priet*nele ei,

t/ L.?

\l
\,r

\\, \\ \\
\

-Jlr

t":S