RASVAN SI VIDRA

POEMA DRAMATICA IN CINCI CANTURI

DE

B. PETRICEICU-IIAJDEU

.coNgoo-- E!:

Madre, derSra gi %Urea do argintd, aerates

nepntinie Toff silo suffletulut....
stoat nesco

MITROP. TEOFILU, Cazania, 1644.

It

EDITIUNEA III
REVAFTL

BUCURESCI
TYPOGRAPHIA LUCRATORILORU ASSOCIATI
1 8 6 9.
7.r.N.. `LI tl-aif /as'
RASVAN SI VIDRA

POEMA DRAMATICA IN CINCI CANTURI

DE

B. PETRICEICU-HAJDEU

!arises &Ora i Tubirea de rgint, acestea

sunt nesce neputinie 'ruff elle suffletultit....
MITROP. TEOFIL, Cazania,1644.

EDITITJNEA III
REvp.FTI.

BUCURESCI
TYPOGRAPHIA LUCRATORILOKU ASSOCIAT1
1 8 6 9.
 PREFACA
e......).

0 opera curata litterara, care dobandesce ou6rea 'mei

a treia editiuni dupa una intervalla d'abia de unti anti,
nu are trebuinta de o prefata ; cad chiarti dad scrierea
ara fi rea, §i tota 'Inca autorula se multumesce , ca o-
piniunea publica s'a in§elatt de 'mpreuna cu dênsulti i,
prin urmare, nu are cui face scuse, obiectula ordinart ,i
stereotipti anti tuturora introductiunilora.

........,,,,,,..
RAZVAN SI VIDRA
 DEDICATIUN EA

SOTIET MELLE

JULIA PETRICEICU-HAJDEU

Cumplita slraciA §Invidia vic1én1

Dantail In gIurulii mert :
In 'anima, durere, §'o lacriml pe génil ,
i'n peptti suspinult grea!

* * *

Tu iuse, ca o lampl, remasa'n mangaere ,

Cand faclele s'ati stInsii,
C'o ra4a de Iubire sorbiai acea durere ,
SecaI amarulti plinsti!

* *
*

Suspinula singurn numai imI sta mereil in cale :

Oftamil far' A voesctl;
C a nmbrele, ce'n fata luminei matinale
De nópte ne-amintescil !
VI

In erele d'acelea de sumbra poesia,

C'o mane'n mana ta,
Arne scrise acesta drama, ce'n vIeta'ml o sä fia
Ca flórea : nu m' uita!
a a

Precum se'nchége unda, de vécuri picurata

P'o stance ne'ncetate,
A§a oftarea'ml lungA aice'l inchegate :
Supine cristallisate !

Mania misantrOpe a omului in gena,

Sarcasmule internale,
Le velli in asta carte, fnfipte 'ntr'o ice*
Cu vérfuld de pumnalti !

cul se'nchint eti ere, cande timpula se resbuna,

Echoule amortite
Atte unore viscoli care, cu tine de'mpreune,
Atunce le-ame simtite ?

0 tu, ce chiare suspinule illa imparyaI cu mine,

Facendu'le mal writ :
Talai oftarea 'ntrége in doe midi suspiue,
Unite prin amora !...
B. P. H.
 CANTULt I

ITNt ROBt PENTR' IINt GALBENt,

in Moldova ail ceY oder dcepro ceY marl s-

cud obicen do pYer fara judo!, tarsvina fl fIrS

rl
sena. SingurY ceY marY judecatorl, singurT pS-
eingurl plinitorY legiY. i de aceat ob-
eau Moldova DU SCapl...
TIRECHIA, sub anulii 1564..

....40430.0.

FETELE:
ItAzveNti, igani desrobith. TERGovna IV.
SBIEREA, 'merit baranii. TERGOVETULt I.
TANABE, cerlitorit TERGOVETULtt U.
BAVTA, mare vgavii. TERGOVETuit
DASCALITIA FETA I.
TERGOVETA I. FETA II.
TERGOVETA u. SLUJITORI DELA VATAVIL
TERGOVETA Jo.
0 piatei in 1a§1, in fundii o bisericei, mai inane o pItrei, in
laturi case.
 3

TANASE (get216ndli pe pétrci)

Miluesce-ia, jupane ! Dumnedeg va da 'n4ecit

Sufletelor, ce se'ndurl d'un särman nenorocit !
SBIEREA (oprindu-se in drumii)
Cum ? Ce spul ? Miia la sutd ? 0 camItI minunatI!
D'ar fi astfel, t6tI starea'mi, e5 ti-a§ da-o afar in datl!..
SI scii insë, el and una, n'o mai ve41, n'o mai gIsesci!..
TANA SE (sculein du-se)

Miluesce-më, jupane, cu ce singur socotesci !

Vim blnut o s/ 'mi adjungl L. lat6 de trei 4i1e 'n gad
N'am luat un pic de paine, n'am avut o fIrmIturl..,
SsIEHEA
De trei 4i1e ? Ce minciunl !... ?apoi cine'i vinovat 1
Pentru mine 'I chiar tot una, d'ai mIncat Beg n'ai man-
eat !...
Ern Unlit ! Cum nu! E lesne !... Bäni§orii nu s'arunei!
Decat cer§itor, mai bine iea toporul §i la muncl !
(Rdzvana se aretd in fundlifi se opresce din dosulii lui Sbierea)

TANASE

Val', jupane ! vai, jupane !... Nu, cer§esce un Roman,

Nu cer§esce, cat mai are veun pal de nedejde 'n sin!
 4
Nici ea nu cergam, jupane, pe dad aveam viti§6re
Vun pament, cat trage plugul, prispulita la sore ;
' Dar vecinii, din rea pisma, la judecata m'ad tras,
Vacum iata-m6 's, jupane, gol pe poduri am remas!....
Copila§ii plang de %me...
SBIEREA

CopiIaii !.. Vrea s. 4ica,

Tu e§ti un nebun de frunte ! Dupa ce n'ai chiar nemick
Te mai apuci de prasilal... Audi ! IT trebui copil !
Ern nem de netoti.... Da'ml pace!... Duca-se pela pustii!..
TANASE (afeginda-se)
Of, of, of !... i tu, jupane, o s dal de vr'o ispita!
(Sbierea face trei cruel mari de 'naintea bisericei 0 se de-
pcirtezd,fiird abeiga de sénzci, cd i-a cqutit o pungd din kimird)
RAZYAN

Ma cruel evlaviese, aa fata restignita ,

Ma 'nchinaciuni plecate, One la ball §i mai jos ,
Nu facea nici sfantul Petre, nici insu§i Domnul Hristos!...
Bre! Jupanul asta crede, ca drept la rain o s merga,
Pe dud dracii dupa, densul cu limba scosa ml-aldrgg!.
(face cdti-va pag §i Tidied de josit punga)
Aolea! 0 pungulital... Ba 'I un saculet cam gra. !...
Ii va fi perdut boerul, cel cu zor de Dumnept...
Mai, opresce-te, jupane Stal, jupane, de m'ascultal...
SBIEREA (din afard)
La nalbM Ti-am spus o data, ca nu'mi place vorba multa!
Un singur pas nu pot face, far' O. del de vr'un calic!...
Fugi ! N'am ban!! N'am o gro§ita! N'am. ueknie, nemic,
nemic !
 5
RAZVAN

Nemic n'are sarlcutul! Aga dice !... Prin urmare,

Omul neputend O. pdrdd tocmal lucrul ce nu l'are,
Punga nu'l a lu'l? Atuncea... fie dar a cu.!' o vrea,
De vreme ce WI lumea mi-se 16p6d1 de ea L.
(numeric : unit... cinci... optic...)
Doqe-decl, gi tog cu gaud ! Par'c'ar fi s5, 'mi povestescit,
Cum se desmierdat sArmanii, in salba serbatordscg,
Pun grumad de terAncuta, grasuliti gi resfetat,
Pen'ce ghiara docoimii din came si-au inhgat!...
D'ar aye banii o limbl, lucrurile ce ni-ar spune,
Pe multi albi i-ar face negri, ca cel mai negru tAcTune!..
Nu! EU nu vreti ast6 pungl!... i chiar fdme de uff-ar fi,
Painea, asfel cumperatl, me tem ca m'ar otavi L.
Mogule!
TANASE

Ce vrei?
RIZVAN

Jupanul nu 11-a dat lescae frant5.?

Cite ! Eti ig dal o pung5.!... Scaa,, mogule, gi cant5.!
TINASE

Dela un Tigan pomanl?

RIZVAN

Dec! i totugi pe boer,

De'ti da o sclrbä d'araml, tu l'al fi urcat in cer ?
TINASE

E Roman4 ori-cum...
6

Rival;
Jupanul e Roman? Val, ce ocarl!
Te 'Inert*, mo§ule ! El este pétra, lemn, strigolu sü férl,
Dar numal Roman mil cbam., cl mult mai Romanu'$
el !...
Nu clta, c 1.1 pare sarhe'd §i plrlit obrazul met ,
CI nicl nóptea nut Wang, dar plmentul odihnesce ;
Ca §i palnea de secara, este negra, dar hrinesce
apoi, mo§ule, et unul nu's Tigan de rend, me jur !
Nu, nu, crede-mt! In peptu'ml bate suflet de vultur
111/Icu1ita fu Romanca...

Titan
Moldovenca ?

R kSV AN

Se 'ntelege !

TANABE

Moldovhca ? Ce-aul, DOnane!... Dar asta'l o fIrdelege

Uncle s'aü aflat
a a'a 'mpreuriat
Corbi cu turturele,
§erpi cu floricele
Urif cu cgpriOre
noril cu sore?...
0 porumbitl sl'§I aibe de barbat &rd..
RAVIAN

Tad mal!
Ca simtesc, cum intan mine Opte-lieci de nabadil
 7
N'atinge terena mamei, el nu mai scid, ce-o sl fie :
Mi se 'ntempll multe pozne, clndu's coprins de mlnil!.
Ed nu's Tigan... ti-am mai spus'o L. Nu me mai tot zn
pdci!...
Mai pe scurt, na, iatu banii!.. Pled dracului d'aci!
TiNASE

Dela un gerb nu voiu cere, nu voiu lua nici odatl :

Ursita'mi e neferice, dar a ta'l chiar bldstematl!
De mi-ar fi sl mor de fame, man mea nu volu p/ta,
Primind mill diatr'o mând, care... nici ea nu'l a ta!
RAZVAN

Ea verb P Dar batd-te focul, mitropolitul NIstase

Nu scii óre, el la marte'i pe toti robii sei iertase ?..
Singurul vludicl 'n lume, sé6 cel putin la Romani,
Care nu voia, ca fratii sl fie slugi gi stlpini,
Ffind tot un os g'o carne... Aga scris'ad in diatl,
Poruncind sa plece sloboill toy Tiganil sei d'o-datI!
Toy, mogule, pen' la unul : blrbati, copii gi muleff...
S'a spart lantul! D'atunci iata, dime ierne gi trel veri,
Ed sbor In stlnga gi 'n dr6pta, ca voi6sa ciocarlia,
Pe care n'o mai popresce ferecata colivil L.
TANABE

Egti Tigan pe jumetate, nu egti rob...

RAZVAN
Asta'l nenfic!
Mai este ce-va I Veg.ut'al..?
TANASE

Ce?
8
RIZVAN

Un Tigan gramatic?..
TANASE
Gramatic?... nu!... nu, Mete !... N'am vellut, cad nu se
vede,
chiar d'a§ ved6 cu ochii, pare-mi-se ca. n'a§ crede!..

RAZVAN

Tiganii sant tot cell place : §elari, ferari, potcovarl...

TANASE
Cain..
RIZVAN

Ade* uu'i vorba, nici calaii nu sunt rani!

Dar gramatici, nu!... Ei bine! Numai singur e6 supt
s6re,
Dintre mil de tiganime, sciut-am sa 'nvet scris6re,
uSerbesca §i roman6scp incat adjunsei de mic
In casa mitropoliei cel mai istet gramatic!...
Gramatic, mogule dragal... Acuma Tea dara banii,
i te rog a nu me pune d'a-rendul cu top Tiganii!...

TANASE

Dar ace§ti baui, mai blete, vor fi un lucru... furat !

RIZVAN
Ma 'I! Tocmai! AI dreptate! Ai vorbit adeverat!
Top banii din tera :Astra p6rta, mogule, pe sine
Semnul furilor, ce'l prada, pintre lacrimi §1 suspine ,
Dela nol, dela opinca, dela omul eel Oxman,
'apoi nu vor 0, ni-arunce in obraz un gologau!
 9

Sburatori, ce sug in umbra! Javre, mo§ule, d'acelea,

La earl omenésca 'ti-pare numai fata, numai pi-Jea,
Iar sufletul In dobanda fa luat dela satan,
Cu tocm611 sa se 'nt6rca mai murdar §1 mai vicl6n!...

TANASE

Bine, bine spui, Mete !...

RIZVAN

Lucru furat! Ai dreptate!

Inst n'olu fi et acela, care desp6le p'un frate !
Mama, buna malculita, din morment ar tresari,
Sciind ca, 'n peptu'mi se mira pëcatul d'a tMhari!...
Dar la naiba fru* verde ! Ce sa mai tocam degiaba!
WI banii, multumesce, du-te, cautali de treba L.
Alit, mo§ule, Math, : fie Mini chiar furati,
Copila§ii tel te-a§t6pta far t. pita i 'nsetati!...

minsE (lutindil punga fi sculdndu-se)

Bogdaprosti, mM Mete !... Bogdaprosti!... Ret imi pare,

Ca sa vel o leghika c'un suflet atat de mare !
D'ai fi Roman, cale-vale! dar Tigan... ptcat ! phat!..
Tat'-tet va fi fost, Mete, o grOza de blastemat
D'ati Intortochiat pe ma-ta 'nzlingu§iturele lui!...
Multe dragostea mai face pe fata pamêntului!
E curat un fel de 13611, ce de noi cand se lipesce,
Pe Roman mi'l tiganesce, pe Tigan mi'l romanesce,
T6te lucrurile 'n lame pane cu susul In jos :
Angerul urit se pare, uciga-l-crucea frumos!...
Dar eram sa uit, Mete, d'a te 'ntreba, cum te chiama?
10

R1ZVAN

Pe mine Razvan... Smaranda chiema pe drgguta mama !.

Muri an... ba nu! trlesce ! trgesce 'n cugetul meg ,
va trai tot-d'a-una, Ong voiu trai §i eg

TANASE

Dumnelleg sà mi-te-adjute, precum tu m'adjuti pe mine;

pilele tale sa fie tot 4i1e lungi §i senile ;
Iar nevoea sa dobgre va fi dgmhn!
Remgi sangtos, Mete !... Ce pgcat, c e§ti Tigan !...
(plêeä, murmureinclil :Banana, Banana, Rclzvanii... apoi se
intórce)
Scii ce ? Mi-am luat de sgma... Nu'nfi trebue punga 'n,
WO, !
Mi-adjunge §'un singur galbgn... eü asa, Razvane dragal
Mai sunt multi saraci, Mete, §i eg n'a§ vré de prisos,
Pe dud se sbuciuma fratii, simtind cutitul la os!...
(scorendal punga)
Na I...

BIZVAN
Dar, mosule...

TANASE

Asculta, nu mai face vorba lunga !

Mai fmparte tu §'altora pains din acgsta punga L.
(iea unit gabéni ai dt saculi2 lu Rdzvan).
Fft pe gandul meg , caci alt-fel , 4eg, nu primesc nick
un ban !...
Acuma m duc, Mete !... Mare pecat, ott Tigan!...
(ese)
 11

RASVAN

Bleturom !.. Ce fudulia! Ce vorbe late ! Ce tonal...

Cine-va privind, Par crede, ca'i un imptrat in gdnal...
Ce despret ! D'abia ne vede I. Taica ml n'a fost Tigan!..
(se uitd in giurit cu pact& apoi sate din sind o hdrtid)
Lumea '§i bate joc de mine! Ride lumea de Razvan I..
0 sa rid §i et de lume !.. Da! vom ride fie-care !
Ea de mine cu trufiä, et de dênsa cu turbare !..
(iipesce hdrtia de lard stglpit i ese, pe cadet ua biseri-
cei se deschide, venindii mai muly, dintre cari dascautii
se opresce leingd hdrtid, iar cei-l-a/0 se grdmddesed)
TERGOVETA I

Uf ! Nu mai stall pe picióre de necajitä ce sint!

pet, nu'l pré-buna zabava, fie locul cat de sfint !
Parintelul Agaftanghel ar fi un preot cu minte,
Dar lungesce, vai !... Te face sa fugl cbiar de cele sfinte!
TtRGOVLIA II
E mai de§tept popa Tacu dela sfautul Nicolalu;
In dote vorbe ti-arata calea 'n lad §i calea 'n raiu ,
Tapoi III dice : lea séma! §i 'ntr'o suflare sfar§esce!
Deli place iadul 864 raiul, cum vrei ! el nu te silesce...
' (Dascatulii, steindii hingei hdrtid, incepe a ride cu hohotii)

TtaGovgn I

Dar tu ce 'mi ridi, mai fartate, siugur, chiar ca un sr/pin-

ta?
Te scieam om de isprava! Dórä n'ai innebunit?
Spune, ce scrie p'acolo ?

TERGOVETELE
Cine scrie §i cum scrie?
12

TERGOVETUL n
Nu cum-va 6r6g vr'un datec, ranjind de !Ada domnie?
TERGOVETUL in
S66 p6te vr'o p1c11611, pe vornici? pe logofeci ?

DASCALIIL

wErtov, OWirwv, XCCTErtOv : nesce cai veili pe plretj!...

TERGOVETUL I

Egti nerod gi pace bung, ! Eti nu's chturar ca tine!

TERGOVETUL II

Niel et !
TERGOVETUL III

Niel eü!
TOTI

Chiar nici unul !..

DASCALIM

Aga sl fie?
TOT!

Velli bine!

DASCALUL

VaI de t6r5.!
TERGOVETUL I

Tu citesce !

TERGOVETUL II

Egti dascAl!
 13

TERGOYETIIL III

E tréba ta!
TERGOVETA I

CurAnd ! Curând !

TERGOVETA II

Pi 0 data 1

cELE-L'ALTE

Nu mai putem a§tepta !

DASCALIIL

hind-ea vol nu scitl carte...

ToTi

El bine ?
DASCALUL

Dar faceti gura...

TOTT

El bine ?
DASCLLIM

Cacl din pkate, a Romanului fapturA,

Este...
TOTI

El bine ?
DABOALIIL

SA abiere cu ciitu '1 mai nataret.,.

14
TOT1

El bine?
DASCALUL

De vol mi-e milt...

ToT1

El bine?
DASCALIIL

VOlu citi en!

TERGOVETUL I

Citesce !

TERGOVETIM II

Da! da!
TERGOVETUL m
Incepe!
TERGOVETELE

Ascultare ! Ascultare !

TERGOTETUL I

M port bumbac in ureche! Redicell glasul mal tare...

TERGOVETUL II

Dar nu recni, el pe mine me cam supera la cap...

TERGOVETIIL III

MaLin sfergit, tu citesce, nicl pre tare, nici pre slab!

 15

DASCILLUL

Frunclii verde de negarg

De cind domnesce in tell.
Petru-vod chop i slut,
De ris tera s'a facut!...

Tov
De ris téra s'a facut ! Da, da, da!
Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!
TERBOVtTA I

Petru-vod e. schl'opetéza, dar nu'l slut!...

TERGovETA II

Nu, nu, nu este!

Ba 'I chlar frumugel la fata, ca Fetul cel din poveste !
TERGOVETIT

Taceti, geseelore, o data!

TERGOVETELE

AulI, obraznici! mojial!

DASCALUL

Orl rag asculta, sée alt-fel, me due gi ye las aid...

TERGOVETII

Ba nu!... Citesce! citesce!

TERGOVETELE

Nol game ! Noi!... Ce ocari!

TERGOVETIIL I

Tacetl add plecati!

16

TERGOVETUL II

Firesce !

TERGOVETIIL IV

Da, da Afarl! &fad, !

DASCALIIL

Vreti s m'ascultati o dat6.?

TERGOVETIIL I

Negre§it ! Ce mai intrebi

TERGOVETIIL II

Citesce! Haide ! TAcere !

TERGOVETUL Ill

Apol dara ce nu 'ncepi

DASCALUL

Fru*: verde de negail!

Vodrt d6rme in egmarti,
Tar boera tot furind,
Ii fan trebele pe rend !

TOV

hi fac trebele pe rend ! Da, da, da!

Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi ! ha, ha!
DASCiLIIL

Fining verde de negarg !

Norodul piduge i sblarg,
Dar in cer i pe p5m6nt
Nu'l aude nici un sant !
 17

Tov
Nu'l aude nid un slant ! Da, da, da!
Hi, hi, hi ! Ha, ha, ha I Hi, hi ! Ha, ba!
DASCALUL

Frun4I verde de nag...

TERGOVETA i (intrerumpénd)
Halle ! iara§1 frun p. de nagara ?
Ce Dórtme! Tot numai una ?.. Ca §i cand n'ar fi 'ntr'o varl
FelurT de feluri de fruncle L.
TERoovETA II

Viorele, rosmarinT...
TERGOVETA III

Garofite, bosulOce...

TEItGOVETA lv
Trap dafirl, brandu§e...
TOATE

CrinT...

TERGOVETUL I

TacetT o data, ca'l pozna!

TERGOVETUL

o sa va luam la gona !
TERGOVETA I

Au4it'ai, soroi vorbe!

2
18

TERGOVETUL In

Bre ! D6r nu e§ti o icOnl!

TtacovETA. II

Dar nici dumn6ta un vod6, ea A ne batjocorescI!

DASCALIJL

Vreti' s citesc mai departe? Nu vreti?

TOT

Ba dal SI citescl!
nAseiLuL
Frunclg verde de negarit!
Deeit un domn de ocarl,
Iar boerl miqei i botl,
Mai bine la dracu toff !

TOTI

Mal bine la dracu toti! Da, da, da!

Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!
TERGOVETUL I

Man Ore tocmai la dracu?.. SInufie?.. Scil?.. Mal lasl!..

TERGOVETITL ii

Ba nu! Niel decum ! La dracu!

TERGOVETUL III

La dracu cel ce ne-apasä !

TERGOTETUL

Fie Ili la dracu, totuil mie 'ml plac vorbe mal dulcl ;
 19

De pilda : la:cel cu c6cla gi cu c6rne sa te dud";

Se 'ntelege ca'i tot dracul, dar ocara'l mai cioplitä...
DASCALUL

Al! Cu dome gi cu c6da p6te sa, fie rio vita!

Mai bine dar drept la dracu!
Ttusovrtim II
Mai bine, pre legea mea!
MAT MULTE voci
Ho ! Incet! Vine vatavul !..
TERI:40141A I

0 sa dam de vr'o beleal..

(Se aratd Baptd, inconyiuratit de slyjitori.)

DASCALUL

Sosesce nenorocitul, tocrnai cand vorbiam de vite :

Se'ntêmpla, ri, cate-o data cimilituri potrivite I..
131§0TA

Omeni buni;! Ce stati aice? Ce veste ? Ce v'ati oprit?

Cu ce scop ?.. A ! o Mrtial.. SI vedem, cel de citit?
TERGOvETUL I

Va fi o carte domnéscii...
TERGOVETUL II

0 cazania...
TERGOVETUL III

0 ruga...
20
BAOTA

Slujitori! A fiti cu pap, ca nici unul A nu fugl...

Par'c'ag fi sigur, d'i 6rAgi vr'un cantec neruginat !
TEILGOVETUL I

N'ag crede L.
TERGOVETUL II

Nu'l mai citesce !

TtaeovErva, iii

F6rte reA ne-am incurcat !

BANTA (apropiiindu-se de plat ardlifi silabizcindll : frun...frun-

0... verde... de negarci... de mind... dom... dom... domnesee...)

Cum ? Impotriva domniei? Impotriva stApanirii?..

voi toti sunteti in glOta partagi ai nelegiuirii?
A! v'am prins, litfe spurcate ! Vi-i dragA viota solti ba?
Sl'ini spud, dar adev'erul, pe eine Foil Intreba!
(apnea' de peptil pe Tergoveyaii I)
Tu ai o fata, cam prOstA : frunte jos, gurA AscatA,
Semnele cele mai bune d'o inima nestricatA,...
Pune dar mama pe cuget, g' arkA'ml, eine l'a scris,
Acest cantec, ce cutNA p'un vodl sA'l lea e 'n ris?
TERGOVETUL I

IOrta-me, jupan vatave... maria ta gi stApane...

Ea nu sciA chiar nemicuta.. de nu'l aga, sA fiA cane !...
EA am sosit acugica... Sum omul cel mai smerit...
EA nu scill carte, jupane... Nu eA, altul a citit...
(licizvanit, intnindil pe nesimyte, se amestecii in giótii.)
 21

&WTI
A cetit? Dar cine-anume? Care dintre tog? Aratl!
TERGOVETUL 1 (ar'etand la Dasce1)

Acesta, jupan vatave...

II/MTA

A! Fiinta blAstematä L.
DASCALUL

Da, da 1 Cam ala, jupane!.. Ce O. lie! Di am citit !

Dar nu cu voe veghiat6. : chiar dumn61or m'ail poftit!..
CercetézI §i'l intrébA... Nu's eil acel cu pricina!
A citi calla nu te lask s6, fie 6re vr'o vinI?
BANTA'

Omeni buni! Acuma dark ca sit fel ce'l de fIcut,

Ire mai intreb, cum anume v'a citit acest limbut?
TERGOVETUL I

Curat pe moldovenik..
TERGOVETUL II

Negre§it! Cum se citesce!

BAKri

Drace! nu'i aci 'ntrebarea. Efi sci5 c5. moldovenesce!

Dar citit'a 6re 'lute? 1`6.r6, d'a se 'nvEm4a P
Resfirat ? Limpecle ? Neted ? Repede?
aseamtuti
Ap! a§al..
22
BANTA

A§arf, hotule ?.. El bine! Acuma ce'mi vei respunde ?

DASCALUL

Hot! rv6ch aaveov, jupane! Ea nu doresc a m'ascunde t

Citit-am cum este rendul ; ve41 bine, ca nu 'n zadar
Am tot invetat la buche I Sum ducal! Sum carturar !

EAVTA

Ticalosule ! Cum, Demne, null e gret, nu'tI e ru§ine

Srmi spui tu mie palavre, cand vorbesel tocmal cu mine?..
Ea! ea vatavul cel mare ! me 'ntelegi tu, cine's ea ?
Mana drepta a lui hatman, carele la locul sea
Este §i el mana drepta a lui von.... Prin urmare,
Vréa salI spuiu, cap far' de cried! ca eti , vatavul cel
mare,
N'a§ put6 citi pre lute ceea ce-un altul a scris !
Vapol tu! tu s'o poti face ? Ar fi un lucru de ris 1
Un descala§, o nemica, tu sa me 'ntrecI chlar pe mine?
AcestaI peste putinta! Acesta nu se cuvine!..
Deci, judecatall e scurta, find forte vederat,
Ca cine'l ferte obraznic, este ferte vinovat.
Tu aI scris cantecul asta! Te cunosci dupa sprencOna!
lJn nas ascutit de vulpe, o ba'rbiuta, viclOne,
Ochi mid §i buza, subtire... chiar un chip de fariset !
Veli, cate-am ghicit? Pe mine, nu me 'n§elI tu,fetul med..
Slujitorilor, luati'l! E bun de spen4uratere!..

RiZVAN

Mai statl! De ce'l a§a pripal Turd, 'Marl sunteti vol 6re,
De skill dinteo navall giabnici a ne spen4ura ?..
 2$

Jupan vatav, mana dropta! Me rog nu te superal..

SI fie ore cu cale, in téra moldovenésca,
A omori pentr'un cantec o fiinta omenéscl P..
BApTi

Tigan! CI6ra! Fara6ne!..

RAZVAN

Fie tote cum vei vra,

Dar pe betul om, jupane, Hall! nu'l mai spen4ura!
El nu'i Faraon, nu'i ; ii Boman, iti este frate...
TERGOVETA

Aro dreptate Tiganul! Tiganul are dreptate!

BAWEI

0 sal invet eI in data ! Sa me 'nfrunte §'un netot ?..

Baeti ! P'amêndoi ! Spenprati-I bot la bot!

RKZVAN

Veil? Ce spui? A§al povestea? De mintme ! Forte bine!...

&tuna lIsati'l pe dascal, §i luati-me pe mine!
El nu'l vinovat, sarmanul; cantecul facut-am ;
L'am scris, Pam lipit, §i pace! De nu'i bun , irni pare,
ret L.
Ce priviti aa la mine? Dora nu's o aretare!
MAI nuniTY

Tu aI scris ?
RiZVAN

Chiar ea, firesce!

24
BATni

Lucru vrednic de mirare!

Un Tigan A scrie stihuri, n'a§ fi cre4ut-o!.. Ce'i drept,
Mutrari 6re-cum arata sufiet ager §i de§tept...
Yrea sa 4ica, §'acea doina din septemana trecuta ?..
RIZVAN

Fru*: verde magheran ,

Logofetul e viclen...
Da, da, jupane vatave! Tot de mine e fäcutal..
To1.1

Bre!
BAVTA

Ciudat! SI scie carte o jiving, de Tigan!

RATVAN

Ba p6th ca 'ntrec, jupane, pe multi boeri din divan...

BWITA

Slujitori! läsati pe dascal, macarca eq cu arcanul

Pe toy dascalii i-a§ prinde, §'a§ spêqura cu toptanul ;
Caci ei resvrètesc norodul, ei inv6ta pe eel multi,
C'ar trebui ca boerii sa fie gol §i desculti;
i chiar ast Tigan n'ar merge astit-41 la spêqurat6re,
RI nu fi fost nici un dascal, ca sal pung la scris6re L.
Cal dar, dascale, cata! Scapat-al cum ai scapat,
Dar pazesce-te de dracul, c'o O. dal de vr'un phat L.
Acuma tu, Fara6ne, respunde'mi dar d'o cam data,
De ce te-apuci tu d'o tréba poprita §i neiertata ?
0 faci Ore de la tine, séu cine-va ti-a fi spus ?
 25

RIZVAN

Apol de, jupftn vatave, unu'l jos, altul e sus!

Dumnéta meret ne spenlurl, §'astfel trtesci boeresce ;
Et fac dolne §i doinite, ca st'mI petrec tigtnesce;
Fie-care cu ce p6te L. Nu'l dat dreptul ori-§i-cul
St punt 'n §treng omenirea In mijlocul tergului L.
'apoI acest drept, jupftne, dact mi s'ar da §i mie,
Et n'a§ omori nici unul, ca sa poclu lerta o mie 1
BAVITA (suriclendii)

iret Tigan!.. Dar nu'l lesne d'a sctpa p'un osftndit!

Fapta, ce tu ai acut'o, II un Meru de gftndit!
A necinsti cftrmuirea, a batjocori divanul,
P6te numai d6rt, vodt, s6t ',Aria sa Sultanul !..
Totu§1, dragul met, o lege, un vechiu §i sfftnt obicelu,
Te-ar sc6te din gura mortiL. E§t1 insurat sOil holteiu?
BAEVAN

Ba nu's insurat, jupftne...

131:p3Tli

Mare noroc ! E§tI ferice!

AI put6 si fii cu 4i1e L. In pravila tereI lice,
Cum-ct d'osandt se 16rtt, pe cine '1 vrea de bärbat
0 copill, o fecIOrt, un sufiet nevinovat...
A§a 'I obiceiul nostru, datina cea stramo§6scl!
Acuma remftne numai vr'o WI sa se gts6sc5.
(cdtrci tergovey)
Pintre vol nu este Ore ?
FATA I

Sum eu.
26

FATA II

fi et.
BMOTA

Minunat !
Dote fete cum se cade? Nu'l a§a? De maritat?
FATA I

Negre§it!
FATA II

Fara 'ndoéla!
BASOTi

Pr6-bine. Spuneti'mI darn,

Care dintre vol, de mila, nu va lasa ca O. Oa,
D'o cazna f6rte cumplitn, acest ba6t priceput ?
insu§1 et voiu face nunta, dupit cum am mai fncut.
M'eti fi ciraci...
FATA I

iertilcIune! EU una nu vrét, jupame!..

Un bnrbat Tigan!.. 0 DOmne!.. Cum se p6te!.. MI-erginel
FATA II

..i nici el L. Fertisca Sfantul!.. 0 batjocorn ! un rob L.

S'adjung de povestea lima! Eil. fatn de potropop L.
RAZVAN

Apri? Atunci de co darn e§it'ati vol amêndone,

Regrind in sus d'o data, ca cIupercele cftnd plate,
Ca sa ne cnntati din tobe, ca, sunteti de maritat?
 27

FATA I

De ce lath. L. SI se scie !..

FATA ii

Ce Tigan neru§inat!
aizvAN

MAI! Le-ay auii cu top, dela mic §i pan' la mare!

Asfel dar d'acum 'nainte, yeti sci bine fie-care,
Spunênd'o 'n t6t1 Moldova, spre sciinta tuturor,
Dela Nistru pan' la Munte, c eine stint dumnélor !
Mirese de poruncélk ce-ar vré blrbati srgi g6s6sc5,...
Iar dumn6eI mai cu s6m5., o fat5, potropop6scI!
(7ofT ridic cu hohote)

SB1EREA (iRtnindii)

Ce 6rneni lipsiy de minte! Sil rip chlar de prisos :

farl nici o dobênda, §i fir nici un folos!

RAZVAN

Ai ve4ut, jupau vatave, cä nu '1 Dia o fata, 'n lume,

Ca sl nu se 'nfioreze, dud aude d'al meti mime !.,
Frum6stt 'I legea strabung, ce iértA p'un vinovat,
Dacl p6te all iub6sa un anger f6r1p6cat ;
Frum6sa, '1 legea strribunii, care pricepe c'o cétl
Se perde, ctind o resbate o rap de dimin6t5,;
Frum6s1 '1 legea strnunti, care crede, ca nu'l rea
Alesul unel fiinte, curate ca Dumne4e4 1..
Frum6slt 'I legea strilbund.. dar dênsa pentru mine,
Precum inteo florhri5 nu'l loc unul na6r6cine,
Precum inteo serMt6re nal loc unui cer§itor,
28

Precum in zvonul de risuri nu'i kc plftnsului de dor ;

Caci numal cerul primesce, sub stre§ina'i milostiva,
Scala i fl6re, catif6qa i sacmanul, d'o potrival..
Et Tigan ! eq... o, juptine ! Decat vaT, deal amar,
Mai dulce'l spen4uratOrea! Nu mai a§tepta 'n zadar !..
(In acestit intervalii Sbierea, zdrindi captulii pungef,efitil
din catnip lui Beizvan, se pipde cu ingrijire la kinvira)
BASOTA.

Pentru cea de 'ntêiu greséla, mOrtea kitréngului e mare...

Slujitori! Acum d'o data... duceti-mi'l la 'nchis6re!
. SBIEREA (smulgendil punga din sinulii lui Rdzvanii)
Sacul met, jupan vatave!.. saculetul meg!
(se pune a nuntera banii)

BASOTA

Cum ? A§a sa fie 6re ? L'ai furat ? Tu ?..

RAZVAN

Ba nu ell !
TERGOVETIIL I

Tiganul la mal se 'nneca!

TERGOVETUL II

Tiganul il dete 'n petec !

TERGOVETUL III

Pi cal un Tigan, §i pace!

TERGOVETELE

Un ticAlos! Un desmetec!
 29

SBIEREA

Fost'at dote-cjeci de galbeni... Numai note-spre'ci mai

sint!..
Unde'l unul ? unul? unul ?.. Dati-mi'l de sub pämint !
BWTA.

Unde'l galbenul, Tigane ?

SBIEREA

ITn galbena§ rupt din s6re !

Stralucitor, fare gain* ferecat.. M'au41 tu öre !
BAVTA

De ce nu respump, Tigane ?
SBIEREA

De ce me nenorocesci?!
RIZVAN

Apoi de !.. leak jupane !.. Galbenuli nu'l mai gasesci!..

In locu'l va fi o paine intr'o colibe saraca...
SB1EREA

Efi nu te'nteleg! Ea nu scie!.. ScOte-mi'l din pare, seal

B.4011

Tiganul e pre-obraznic. Am fost cu dêsnul pre-bland.

Slujitorilor, luati'l ! Spequratil mai curand!
SBIEREA (apudindil pe Bagotci de Wind)
Mai stal, jupane vatave! Nu te grabi! Mai altepte. L.
Spequal, dar mai 'nainte fe-mi o judecata drepta t
30

BANTA.

Ciudat, boerule drag! Apoi cell pot face et ?

SBIEREA.

Cum ce ? Yréti sfanta dreptate !.. Cum ce ? DI'mT gal-

bhul met !..
Uttat'ai pravila terei ? obiceit ? can6ne ? lege ?..

DASCALIIL

In ce guff Incape legea !

SBIEREA

In gura mea, se 'ntelege !..

Ascultl, jupan vatave 1.. Nu mt läsa pAguba§ I..
Sell Tiganul sa'mi Int6rca, acel galben... gtlbtna§...
Off de nu , atunci, jupane, sttpanul sä mi'l plAtéseI t.
Astfel este obiceiul! pravila moldovenésct

BOOT/.

Al cui e§ti tu, mai Tigaue ? Cum se chiamt domnul tea ?

RIZVAN

Sum Tigan iertat, jupane : Tiganul luI Dumne4eu!

SBIEREA

Iertat ? Cu atat mat bine! Dup'a legit glasuire,

B66tul mi se cuvine, In loc de desp/gubire !..
Agei, jupane vatave I.. .Pravila lice curat :
Furul se da aceluia, de la care a furat!
DA-mil rob...
 SI
RIZVAN

Ed rob ?
BBIERBA

Firesce!
BAtOTA

Adectt, ori-cum A fiA,

Val, boerule, sl'l capeti forte lesne 'n oblcil!
MT c'un Tigan, chiar de lae, se plAtesce orili-cand
Peste duo-cleci de taleri, pe când /sta nu'l de fand :
E frumos §i scie carte..
SifiEREA.

Scie carte ?
BANTA

F6rte bine.
BBIBREA

Tocmai a§a rob imi trebul! Este tocmal pentru mine!

Imi va tine catasti§e, socoteli §i daraveri!..
DI-mi'l dupg, legea terel...
DASCALIIL

, Cea facuta de boeri!

BBIBREA

Nu mill de cinel flcutl, dar scit crf fOrte cu cale!

BANTA

Atuncea se schimbl trOba... SIT spuTu verde dumitale,

 32

C'ag aye gi ea nevoe d'un Tigan ala de rar,

Cam cuteptor, cam falnic, dar degtept §i cdrturar.
Nu 'nteleg, nu podu prieepe, gi nu voiu, ea el sd, fie
Bund pradd pentr'un altul, pe cdnd Infl place gi mie L.
Deel, lea'y galbdnul din parte'ml, gi robul va fi al mea.

SBIEREA

Nu, jupdne! Niel o data! Nu, nu, nu! Nu vreil! Nu vred!..

Vinovatul sa'mI platésca! Nu altul! Nu orl-gi-care!

BA§OTA

Boerule! Sal pré-bine, cine'l vatavul cel mare..?

SBIEREA

Dec! §i ed la visterid fost'am ftori-dimarag !

BA§OTA

Boerule! Afid dard, cd, postelnicul mi-e nag...

SBIEREA

Dar apoi gi ea, jupdne, en logoatul sum mud/ !

BA§OTA

Boerule! Nu m'aprinde L. Ne fad sl plesnesc de cIudd!..

SBIEREA

Plesnesce! ea nu te'mpedec L. Dar Tiganul tot al met!.

BANTA

Boerule! Tad din guru, el me fac un paralen.

 33

RiavAN (ceitra poporii)

Câinii osul ca s'apuce, corbii sts6rvu1 ca sa'mparta,

Boerii ca st robésca, Uflhl cu altii se cérta
TERGOVETUL I

Se 'ntelege!

TOTI

A§a este!
SBIEREA

IT ve4i, juphe vatav!

Tale-I pe toti ! Nimicesce mojicimea cu närav !
Dar pe Tigan da-mi'l mie !
RiZVAN

Stati, boeri ! Vorba'l degiaba!

Nu robi voi pe mine! M6 jur ca nu! Mai de graba
Yeti pune 'n lanturi furtuna, en tunete §i ou ploi,
Decat s'adjung et vr'o data rob la unul dintre voi!,.
Jupane! Ea cer osanda. Speucluratórea m'a§tépta.
Mi-a batut joc de domnia : II cea mai grozava faptal..
11

Cine-va póte sä rill da sfing §i de Dumnecie.

Dar de voda, nu... El bine!.. Di'ml, stapane, §tréngul met!

B4OTA

Slujitorilor, luati'l!.. Ba nu!..

(lui Sbierec& la o parte)
Boerule draga,
Ma arta, del pe cinste, am glumit, a fost o gagl,
Un nemic!.. Dumnéta, frate, cu logofetul e§ti ném,
3
34

Si chiar la logofetit et o judecatä am

Cuinesee re4a§1... Uzi petee... Nu'i toemal o trébt mare...
Diel'atelegi... SA fim prietent.. 0 pricinI de hotare...
(se stringii de inthei cu ccildurd)

RavAN

Ce mai a§teptati vol dart? Ce stati? Ce v'emai ganditi?..

ce pe robi ueideti, pe eel slobo4l II robiti!..
Tofi

Are dreptate Tiganul! Tigarml are dreptatel

BAVTA

Slujitorl! Dati'mi Obi% tote gurile edseate !

(Slujitorii gonescii poporulii, care se depcirtézei cu crnisl-
umire)

TERGOVETUL I

Last-më, juptn vatave, st T& 4. elorolu spgnlurat !

eEi-L'ALTI

Si ! §i et!
BAVTA.

Ba la naibt !
8BTEREA

Afart de la mezat t...

Boni
A§a'i! Acura suntem singuri !.. Nimeni nu'nfi mai sti
la spate,
 35

Ca s strige ehi cu cale, séü cI nu este dreptate...

Slujitorilor, la lucru!.. Apucatil pe Tigan !
RAZVAN (leisdndu-se n meinele slujitoriloril)

Me dun en singur, jupfine !

BANTA

Tréba merge &tan !..

Legati-mi'l gi duceti-1...
RAZVAN

luting la spen4urnt6re!
Omul ce vrea om sn fie, deal gerb mal bine m6re !
Tapoi mOrtea'I inviere pentru cel despretuit!
SBIEREA

Alen ! Vorbesce 'ntr' aiureal.. Necum sn fi 'nebunit !..

BANTA

Prietene ! half Tiganul, c'aga 1-a fost scris In s6rte!

Duceti'l drept la boerul!..
RAZVAN (sbuciunzdndu-se cu desperare)

Cum? En rob? 0, m6rte, mOrte!

 CANTULt1II

RESBUNAREA

Tiganul 1 clgoatul
All font gandirea mos ;
Stlpfinul, atendart,
Si legea lor cam gran.. . .

C. BOLLIAC.

044110,10.

FETELE:
RiairAN, eiipitan de haiduci. MOO-TINASE.
REpArL1 .,
de baiduei. liopm I.
Vuuoirr reu§ HOWL II.
VISCAN GANEA, boeril. Holm iii.
VIDRA, nepOtavornieuluiMo- CIOBANIIL.
toed. HAIDUCI.
SBIEREA.
Unic cringi n codrulic Orheittlui n Besarabia. In fundti
unti pgreii. Mai 'ineóce gaol trunchiu resturnatti. In laturi
stáncE.
 39

noTrn, t

Ian' sa'mi spuueti, ce sa facem, t a O. mai scurtam din

vreme?
HOTUL fl

Face-vom ce face frun4a, cand prin codru vêntul geme;

On vom face ca isvornl, cand arunca spuma lui,
Scaphand argint din unda, pe verdeta crangului ;
S6a se facem ca securea, cand feru 'n copaciu lovesce,
Iar copaciul nu se lasa, luptandu-se barbatesce !
Frunla, securea, isvornl, t6te ne calla cu dor :
Sa cantam §i noi ca fruncla, ca secure, ca isvor !..
HOTUL HI

Cantecul sä fie frOmët, troscot, §Opta, t6te 'ntr'una;

Bland ca dulcea sarutare, cruut i grOznic ca furtunal..
HOTUL I

SI elute Re4a§ul dara!

IIETIA031, (ofteinda)

De ce nu, d'm ave cut,

tergendu'mi plansul cu plansul, cum se sc6te CUIU prin
cuiu!..
40

Dar ce Vic! Nu sum eU numal, care sufere i plange;

N'olu fi singur eti, In care doina'mi inima va frange;
Tot ca mine vérsa lacriml, despuiati i nevolf,
TotI acel ce 'n tdra nOstra se mandresc a fi reVagi,
Pastrand, ca o m6§te sfanta, cris6ve, peceti, urice,
Putre4ite de vechime, i 'n cari cu fall se 4ice,
CO strämqii lor in lnpte, riurl de sange versand,
Ati calitigat ca resplat a, cate-odprazda de pament I..
Tune, fulgere, trasasca, cu potopul §i pojarul!
Mult-rnare mi-este mania ! MI-este mare-mult amarul!..

HOTUL I

EU am aucjit, badita, eadeca §i la Munteni

Ar fi reilall ea §'al no§tri, numiti acolo molnenl..

HOTUL II

Sunt §i 'n Ardel, mi fartate; ba §i 'n tera ungurésca!

Le dice kinejl, dar este &far o brésla. re41§6sca!

RElpi,FL

Apol ori-unde O. fie, tot o s6rte, tot un drac !

Tot vecinil mil in§611, tot vecinil mi'l desbrac !
Yecini de cel cu putere, cu caftane daurite,
Numal fir, numal m6tase, numal cu samur blanite !
Vecinl dintr'acela care, c'o 'nbrancire, c'un cuvint,
Satul intreg, plin de III*, mi'l prefacintr'un mormênt!
Vecinl, dintre cart' acuma, de 'I vë4 in cale'mi, Ii spintec,
hohotesc spintecandef...
ROTUL HI

Dar tu al uitat de cantec!

 41

REpAF,SUL

Ba n'am uitat! Vrut'am numal sIngele'mi s5:1 puiu in

joc,
Vasfel pomenind trecutul, sit pociu canto, mai cu foe!

(i§i drege gLasuli, 41 apésd cupna pe frunte, fi eetntei)

Frump verde de salcig !
Bat'o scArba redilqi5 !
Eu credeam ca'l boeria',
§i'l curati1 Wield !
Ani IntregI m'am judecat,
Sgatatea mi-am mancat,
§i nimic n'am caltigat !
Eu umblam la judecatg,
Copii 'mT plangeati pe vatrg,
Nevésta'ml era uTtatil I
Dar acuma Dumneileil
A 1-dent pe gindul ma,
Ca sii2mi njai resbun i eü!
Pentru dalba haIducia,
Pentru mlindra esinieia,
ram l'Asat de red4iii,
§'am ales judegtorl
Cel stejarl nestrambnorT,
Ca srmi fie fraliori !

ToTT

Numal codruletul drag

D6 dreptate la sgrac I
NumaT arcul dupd spate
Di saracului dreptate!

mytTn. I

pi, Relaple, 'nainte ! pi 'nainte ! Nu mai sta!

CI 81 sciA cI pere lumea, tot cu drag te-a§ asculta!
 42

noTun n

Pi 'nainte I pi 'nainte ! S. te-au1.1 sfh*ntul sere!

How, m
Uf, uf, uf! Red me fremente, ! Mi-e i cald , mi-e §ire-
core !

BEWIFL (tea arculic n viand i rata)

Frunt e. verde lemn sucit!
§i de cAnd rn'am haidurit,
Dragn-rni'l drumul cotit
§i de umbr' acoperit !
Gaud fed pe ciocolu viind,
Me fac bresed pe pement,
Imi atlecl Ageta'n vent,
§i mi'l Ieaii la cgutare,
De la cap pen' la picióre.
Para ah, fir crutare 1
§i kitesc, §i socotesc,
§i cuget, i me gandesc,
Pe unde al nemerese !
La reteclul peruld,
Din dosul 4Iicului,
Unde'i greil elocoiuhrT! .

Toff
Las'sii !mini ea un efilne,
Ca' mult te-a &knit pe tine !
Las'sa mer e. ca o fiarg,
Cg mult geme biéta terg ! . .
(Se aretci, treeendd puntea péreului, Ganea i Clobanuta)

HOTUL I
Un borer aian coclru!
 43

CEI-L' A141 (apuedndil armde)

1:3"n cAftan I.. Suntem trAdatI!..

Cf GRAMM

Lini§titi-vë, cAci d6r1 ne cuu6scemt, mài fartati !

EA vi'l aduc pe credintA : etS vi's kezq §i povatI!..
Vol avetl lipsA de galbeni, el are lipsl de bratl.:.
GANBA.

Care'i cApitanul vostru?

RAZVAN (eqinda dintre tufe)

trebue ? Ce poftescI?
GANEA

Pe cApitan...
RA ZVAN

apitanul stuo4 en ; day tu cinemi e§ti?

GANEA

Dumnéta? Si fie 6re? Biclu de grozil §i de spainak

De care tremuril tOra P..
laZVAN

Numai rea sit se team/

GANEA

Dumnéta Rzvan ?..

RAZVAN

El bine, self acuma ci»e's eA ;

Spune-mi dar §i tu, jupane, cum este numele te0
44

GANEA

Nu'i vorba de nume...

CIOBANUL

Lag! ti-oia spune eb, capitane!

Din botez Vascan ii dice, iar dupa porecla Gane;
Feciorul lul Osip Gane, ce fusese caminar...

O&NEA

Ea n'am venit in *lure, ca A vorbim in zadarl

Lucrul, carele m'aduce, trebui ispravit in data...
Nu'ncape nici o zabava... Afla, ca Tubese o &U...
RIEVAN

Atunci du-te la vr'un popa, dintre cet ce pentr'un zlot

Cununä gra cu frate §i mans cu nepot!
N'ai ce cata pe la mine,
Preotit de cruda s6rte
Ca sa cunun al-de tine
Numai cu duhul de mOrte L.
A§a dar pléca, jupane; pléca, vesel &al scapat L.
Lae, d'ai venit aice cu vr'un scop inveninat...
(Pune mane& Pe pumnarii)
CIOBANUL

Nu'l speria,, capitane... Boera sunt slabi la fire :

Bratul, haina, mintea, fata, inima, totu'I suptire!..
BIZVAN

Urmédall vorba, jupane. Te-ascult...

GANEL

Apoi fp spuneam ,
 45

C'am indrrigit p'6re-cine, firesce féta de neam ;

Din nenorocire tot41, n'avend nici mama, nici tata,
Unchlu-sea vrea sl'I rapesca mqtenirea cea bogata ,
Luandu'e de gand s'o 'nchi41 calugerita la schit...
0 faptra nelegluita! Un lucru nepilduit !..

RAZYAN

Sarmanal.. Dar zestrea'i mare?..

CIOBANUL

Avutil nenumerate!..

RAZYAN

Sarmanal.. Mon dupa densa?..

CIOBANUL

Longa Nistru patru sate !..

GANEA (dándi lu 1zvanü o pungd)
Iata trel sate de galbeni. A1i trel-sute, negre§it,
0 sall aduca ciobanul, dupa lucrul sever§it...
ICAZYAN

Cum o chiama pe sarmana?.. Pe lubita cea bogata ?

GANEA

Nu'I vorba...
CIOBANUL

0 &Tama Vidra... Scil?.. A lui Motocnep6tal..

cin' ore n'o cun6sce!
46

'RIZVAN

Dar ! Am audit si et...

HOTITh H

Un fetoiu, ce dlgresce gi'mpupl chiar ca un zmet !

Inteo cli am intêlnit'o alergand la OnätOre...
E voinid, n'am ce (lice! Si'i frumOs/ ca o flóre!
11,EVAUL

Sciut ! Dupt, ce'i din osul acelni vornic Motoc,

De care Moldova 'ntrégl mi se temea ca de foe!

GANEA

Capitane! Noi in vorbe perdem vremea fkA trébt...

RAZITAN

Se'ntelege!.. Tu ai sete s'apuci zestrea mai in grabl !..

Spune'ml inst. mai 'nainte, pentru banii ce ni-ai dat,
Care lucru vrei anume dela codru 'ntunecat ?

GANEA

Chiar acuma, dpitane, lece dltra§1 in sill

nresc la dlugtrig pe nefericea copill...
Monastirea nu'i departe... S'o smulgi din mainele lor..
Da-mi-o ink
RAZYAN

Te inbesce ?

CIOBANIIL

Aga! Nu'l ce-va ugor!

 47

Vidral o fétd, semétd, ticsitd cu fudulie,

Care n'o sd, bage 'n s4m1 nici chiar pe sfântul Ilie !..
a lubéscd pe jupdnul ? Dec ! Sd-§i pima pofta 'n cuiu!..
Boernl scid c'o iubesce, dar nu ea pe dumnélui L.

GANEA

Dupl. cununid, lasd ! §i inbirea o sd vie L.

Dar gthbesce, cdpitane...

RIZVAN

A§a'1! Dup. cununie!

Adevdrat ! Ed ultasem, c'asta'i lege pe la vol. :
Numai zestrile 'nainte, 'far iubirea mai apoi!
Mai apoi? ba nu! iubirea nu mai vine Mei o data,
Uncle dintre ddoe inimi, una'i marfa cumpe'ratd L.
Dar, mai in sfdr§it, ce'mi pasd !..
CIOBANUL

Curat ma 4.ic §i ed :
De nu se iubese boerii, peutru den§ii e mai red!
BAZVAN

Baeti! Mergetl cu jupdnul. Ati au4it ce poftesce.

Simbria'i destul de bung : faceti tréba voinicesce I..
CIOBANUL

Sdnelate, *Ham !..

GANEA

Niel' o dath n'olu MO,

Slujbulita cea frumosa, ce-o mil face dumndta,
 48

fagaduesc pe cinste, ci1 dna din intêmplare

Vel fi prins de carmuire, te scap ed din supdrare :
Sum cumnat cu parcalabul, Tar vornicii amêndoi
Mi's cam rude de departe...
RAZVAN

CocoiI snut tot cIocoll

(ciitre R4(1.22424, care vrea sd plece cu ceW'alti)

Reg.a§ule ! Mal a§tepta!

REVA§UL

Poruncesce.

RAZYAN (luandulti de-o parte)

Catd bine.
De'l pricepe, c mirOsa....
REVAFL

A tradare ? Las' pe mine!

RIZVAN

Dar nu v'atingeti de Vidra... E femee !

REVA§UL

Chlar s. vrei,
Rekul nu se pogórd la batae cu femel !
(Ganea, Ciobanulit i haiducii eat)

RAZYAN

Femee!... Precum pojarul se nasce dintr'o Bantu,

 49

Aga m'aprinde pe mine ciudata vorba : femee I..

Femee! Decand pe dênsa o flcuse Dumneciel,
El nu mai face nemica, fermecat de lucrul 94,
ii privind cu multumire ciitrA 'mbobocita lume,
Vice : eti sum temelil, dar femeea este culme!..
Femee!.. i totugi omul, de lacomia tArit,
Tubesce nu pe fernee, dar auru'l cAntArit!..
Pentru densul e feniee, mogia cea m6suratA,
0 scull preteluitN sél o pung/ numeratl!..
(Se aucle afarci unit flasi, strigándit : Rcizvani i! Reizvang !I)

Me chiaml?.. Cine sl fie !..

TANASE (area Andu-se dinteo parte)

A! Tata cI te-am Osit ?

14i.raAirE

Stan.. Tu etL.. Mi-aduc aminte!.. Egti acel nenorocit,

Carele la Iagi pe poduri, obosiai striglnd jupane 2,
Pen' a capeti o lescae, séü o fa'raml de pine
Te cunosc, degi d'atunc4, trecut-al un véc intreg :
Tre i. ani cumpliti de robil...
TANASE

Robia ? Nu te 'nteleg !
Te scieam slodod, blete ; sprinten ca o rendunicl;
Bltenduli joc de necazuri... veil nu mai pricep nernicA!..
RAZYAN

Da! 0 robiA de spalinl, cum numai duhul cel rel,

D'ar puté s. birdscl, ar robi pe Dumne4el!
4
50

Fost-am prb, fost-am in lanturi, §'acum inima'mi sus-

ping,
Intêlnindu-te pe tine, carele fuse§1 pricing L.
TINASE

Efi ?..

RIZVAN

Tu, mo§ule! Tu singur ! Asta'n veci eti n'oiu uita !..

'apol Tata-66's in codru, baiducind din vina ta,
ii maini, de'ml va fi ursita, sA mor pe spen4urat6re,
Ti-o voiu datora tot tie...
TANASE(giandfiseninuliicruci0

Pozng !.. Nu glumesci tu 6re?..

S. scig easa'l adeverul, o clipa n'a§zablvi,
Dandify peptul meg drept tinta, sa te poftesc a lovi !..
RIZVAN

Tu! Numai tu e§ti unOltg, indemnat de cruda Ode,

Ce-amestecg §i'mpletesce §i'ncurcg faptele t6te,
Ast-fel c'ades muritorul, bun ca blandul mielu§el,
Face rele peste rele, fle s'o scie singur el !..
TANASE

Dar ce spa ?..

RIZVAN

Ti-aduci aminte nenorocita de pungg,

Din care lua§i un galbën, licêndu'mi c'o &up adjungg ;
CI sunt multi sgrmani in lume, §i null place de prisos,
Pe când se sbuciumg fratii, simtind cutitul la os ?..
 51

Mo§ule ! Fficênd acésta, puteni sA gandesci to 6re,

C'o sA m6 cufunli pe mine in robia 'ngrozitOre ?..
El bine! cAlut in fére pentenn galhOn ce-a lipsit,
De primiai to punga 'ntrOgI, en scApam nepedepsit !..
Ha, ha, ha! S'apoi mai strige cAp6tinele 'ntelepte,
C'omul scie tot ce face, scie tot ce-o sn'l a,tepte,
Ultand c'un flutnr de sOril, cc trece rApede 'n sbor,
Este 'n stare sä restOrne tOtii prevederea lor !..
0 faptI cnt de from6s5. ca o 116re cu otrava.,
Tninuesce clte-o data peirea cea mai grozavA.!..
In sfirsit, to e§ti prieinA !..
TANASE

Dar de ce, copilul men,

SI nu m6 vestesci in clipil, lAsiindu-m6 'n locul tett
Insusi ett sit'ncarc robia pe cararkele mele,
Si scApandu-te pe tine, sA port lantori cut de grelei.
Un Tigan, ce miluesce p'un nepotinclos betrnn,
Did tot eel place lumea, este chiar ca Om Romani.
RAMAN

Haide ! Ce-a fost, se trecnse !.. Spune'mi acuma, lubite,

De cell t6resci to la codru 6sele cele 'nvechite ?
Cum de ti-al lAsat copiii?
TANASE

Ba copii m'an lAsat!

RAEVAN

Te-an Risat ? No'mi vine-a crede !..

TANASE

SAracii an reposat !.,

52

In téra nestra cea mare §i bogata, mai baete,

Sunt Romani, ce pier in fthne! Sunt Romani, ce mor de
sete!...
Ast-fel in teta Moldova, pecatosului Tapas
Nici un sprijin, nici un raw, nici un scut n'a mai re-
mas,
Decal numal alit insemne peptul cu cea sfanta cruce
4icendu'§i ca5mne-adjuta!D calea codrului s'apuce;
Caci d'o bucata de vreme, cer§itorind pe meidan,
Au 4iam mereil tot vorbe de capitanul Razvan...

RIZVAN

Cum ? La Ia§i?..
TANASE

La Ia§1, baete, se vorbesce despre tine

Felurite ver4i §'uscate, chte nici in cap nu'ti vine!
Unil te law% ferte, ca p'un stralucit vitez ;
adicI boeril, te sfacie cu 'nacaz ;
Iar Tiganii tei... lertare! 0 sa'mi puia lacat la limbI,
C'alta ori-ce nui-a§ face, dejaba! tot nu se schimba

RAZVAN

pi, mople! 4i 'nainte... Ea nu me super de loc!

TANASE

El bine! Tiganii sblara, ca tu e§ti al lor proroc :

Tu o srei scoti din cItu§e, tu o spell din pecate,
In tine'l Wa nadejdea, fara tine mei dreptate!
0 nebula de Tiganca le-a spus, c'a visat prin somn,
C. tu o s'ajungi o data, nu numal jude, ci domn !..
 53

RAZVAN

Ciudat!

0.141FA.,

0 blastematia! Audi ciue sa domnésca!

Insuvi dracul nu eroesce minciuna mai tiganesca!
Dar nu'i vorba de Tiganca,... Apoi precum Ll spusei,
Remaind singur in lume, fare, copilavii mei,
Fara mile, vi 'ndurare, fara capateia i vatra,
Mai ea decal chiar iganiY, ce colindeza en vatra,
M'am pus pe ganduri, Mete! ganditu-m'am, resgandit,
'acum lata-me's aicea, bucuros ca te-am gasit!..
Nu cata ca-s vechia de 4i1e : in tineretele mole
M'am batut cu imdte litfe, care de care mai rele,
Ba Levi, ba pagani, ba Unguri, ba Francil d'ai lui Des-
pot,
ce-am invetat p'atuncea, n'am uitat ince de tot!..
Me veqi prepadit, dar altfel acesta mane secata
Tot ar mai puté trimite duvmanului o sagetal..
Decal sa mor in orave de crulimea celor rei,
Mai bine voiu in padure prin mine sa piera di!"
0 fiinta cat de slaba, sporesce cand ii resbunä !
Incerca-m i pe mine !.. Sum haiduc vi pace buna!

RAZVAN

Ava te vrea, mov-Tenase! se vei peste putin,

C'oravu'i o leghienil i numal codru'i erevtin
In ora§ totu'i §erbia; cel mai mic vi cel mai mare,
Toy ca unul pórta lanturi, toy ca unul gem in fere;
.5 4

Fie-care slugaresce, i Did unul nu'i stapan ;

Insu§1 Domnul cu ru§ine pléca fruntea la pagan
Pe cand aicea stejarul longa buruéril cresce,
Dar fie cat de puternic, el pe dênsa n'o robesce ;
Iar selbatecele flare, ce flamande retacesc,
Omorl sarmana jertfa, pe care mi-o nemeresc,
Dar n'o 'njuga 'n obacia, ca flara cea omenésca,
Care pradal n'o ucide, §i n'o 'Mita sä tra6scal...
In ora§ totul se'ngrOpa §1 putrelesce de iü
In locuintaI angusta §i rece ca un sicrit,
Unde suilarea se curina, unde vtizduhul lipsesce,
Uncle than:Lida, 1espe4l, Jut §i 'Ara te 'nv6lesce;
Pe cand aicea verdéta ne tine loc de pareti,
Ne-acopere numai frun4a §i numal cerul maret,
Tar jos s'a§terne covorul, v6psit cu miI de v6psele,.
Ce singurl firea '1 tese, din lerburl §i floricele!..
Lumea totu§1 de departe ne numesce cu fiori
Uciga§1, impura 'n-luna, boy, talhari, omoritori!..
0 nu, mo§ule! Nu crede! A§a fost-al tot-d'a-una,
CI de cel gonit se léga clevetirea §i minciuna,
Precum inu§chlul se latesce pe copacin, pe care'l taI
nu'l lasl pOn'ce vermii nu'l prefac in putregal!
Saracul teran, ce'§I perde viti§Orele séü plugul,
Robul osandit, ce fuge, blastemaud biciul §i jugul,
Totl eei slabi, isbiti de s6rte, de naptI incungiuratl,
Afla 'n codru mangaere, §i ne dal nume de frail!
Cand privesci Ma Moldova parasita 'n jaf §i'n sill;
Pe eel buni in neputinta, pe ce rei fara de mila;
Venetieul §i paganul, eel de ném §i cel bogat,
Numai el avênd dreptate, §i la voda §i la sfat,
Caclulitl de tota luniea, fara grija de neinical..
0! atuncedtI pare bine, cand d'o data se ridica
 55

Spaima de haiducI in terd, nascuti din al terel chin,

Precum o durere crude, nasce'n pept cate-un suspin!
TANASE

Urmezri, frate 115zvane ! Mal vorbesce! iti al vorbesce!..

Unda cuvintelor tale m'alina, me recoresce !..
Sunt vorbe de sus, briete, Tar nu d'un om pUrnenten L.
0 D6mne! SI és1 tocmai dintr'o guru de Tigan L.

vumiu (de departe)

CApitane ! CA pitane !

RAZVAN

Ce veste?

VULPOIU (teiréndti dupö dênsulit pe Sbierea)

0 caracuda!
Am pescuit'o acuma p'uscat fail multa trudU L.
RIZVAN

Sbierea?! In maInele mele!

SBIEREA

Chiar RUzvan L. Vail.. Sum

topit!..
TANASE

Te cuuosc §i ea pre-bine!
SBIEREA (edriênclii in genuch0

Si dumnéta ?.. Am murit L.

56

Sfiute Petre Santa Anal.. Mucenice Spirid6ne

Scapati-m6 din peire !.. 0 sa ye dai trei ic6ne,
Tot d'arama poleita cu aur... ba cu argint !..
vinvolu
Drace! Nu scieam eü singur, c'am pus mrtna chiar p'un
stint
L'am gasit In drum la stanga, intr'o caruta stricata ;
De gras ce'l ve41, de departe mi se Om chl o OM;
Dar find ca vrea s fugd, ii dedui un bobarnac,
simtii atund d'aprópe ca'n 00.'1 ascuns un sac!.
Deci acuma, capitane, poti shl dal* reva§ la dracul,
Ca tot ce-a fost bun inteensul, nu mai este:Tata sacul!..
SBIEREA (frangenduli mdinele)

Taleri trd miT patru sute cincl-ted §i §6pte §'un ort

Sum perdut!.. Pré-sfanta, Troita! Maica precistal.. Sum
mort !

TXNASE

Dati'mi cine-va-§1 o aria cad poftesc cu pofta mare,

Sal num.& tot unul-unul, vr'o 4ece miT pe spinare
ILIZTA13

En Tigan, i iata clue se lauda, WI Roman !..

Fratilor ! Priviti'l bine : eti sum rob, ansu'I... staph!..
TOTI.

Stapan?..
RAZYAN

Boerule, sc6lal.. Nu'l frumos §i nu'l cu cale

 57

SI 'ngenunchezi de'naintea unui rob al dumitale!

Jupanului, eel cu dreptul d'a §edé chlar in divan,
Nu se cade sit se plece de frica unui Tigan
Sc616 dar ca s'alta data, scuipa-me si 1 almuesce,
CS voda cere séma, si pravila nu te-opresce!
ScO1 dar ca s'alta data, si pune p'argatfi tei,
Ca sa'mi dea si densli palme, ca sa, me scuipe si !
Téra 'ntréga »u'i a v6stra ?.. Codru seri oras, cep pasa?
Ori-cand §'orl-unde, jupaue, sunteti tot la voi acasal..
(Soeescei Vidra, Ganea, Reqapart i cei-l'alfi hog)

EWq.1L

Capitane! Ii aducem pe nepóta 1u Motoc!

E cam cu narav ciocoica : n'o audi vorbind de loc !..
NULP0111

Bre ! Ce de mai boerime ! Doi jupani s'o jupandsa!

nolln. I
Par' cal la curtea domnesca!
1,10TIM II

0 adunare alesa!
aEi.§1m (privindii la Sllierca)
Haide-de! Dar asta cineri?.. De cand maica m'a %cut,
N'am intelnit nici o data om mai pocit si mai slut !
110TUL I

0 gadina!
HOTUL 11

0 §oparla!
58

noTniu

0 nriparcd, 'nveninatd!
RIZVAN

Tdcere ! Sd fiti cu totil marturi la o judecatd!

Ast boer, de care-acuma mi'l vedeti ingenunchiat,
T care la Ia§i se plimbd, mandru ca un imperat....
SBIEREA

Nu, nu, nu...

VULPO1U

Tad, caracudd!

BAZVAN

Ast boer prin reutate

intrece gadini, §oparle, i ndparci inveninate
Ca paianjinul, ce tese pe furi§ viclenu'l ciur,
intinde, §i'l anind, §i'l acatil pe 'npregiur,
li drept din mijloc pandesce, pironit in neclintire,
A§teptdnd sd'i intre gaza in cdpcana'i cea subtire,
Apoi lacom se repede, bucuros c'ad inselat,
To tot rumpe, §'o tot vird, in stomahu'l desfundat,
far ii cdrpesce aura, §i far la pinda s'a§641,
lar ochesce 'n Were, non pradd WI mai cap...
Astfel §i boerul ästa, de'l vedeti plin §i rotund,
S. sciti bine, cd §i 'uteensul musculitele s'ascund I..

sBi L a EA

Nu,
 59

vuuoiu
Tad, ca te lea naiba!

uoTim I

Nici ladul n'o srel primésca !

RAZVAN

Inse din jertfele sale, nu'l alta ca urasca

Cu furia mai cumplith, c'un foc mai inver§unat,
Decum Razvan 11 uresce, setos d'a fi resbunat!
Pentr'un galben, ce pe drumuri l'am Visit pe u6§teptate,
El, cu pravila'l in mana §i pe !mai cu dreptate,
Me lea rob... rob pentr'un galben, §i me face nevept
Intr'un beciu, de muceVla In mocirla prefacut,
Uncle me legase 'n sgardil, ca p'un caine 'n bataturd...
Ii uresc cu cea mai crunta §i nepavestita ura L.
(Vidra face o milcare de grózd)

TANASE

Resbunare ! Resbunare !

HoThi

Furd !

RAZVAN

Da! voesc §i et
Sa'mi resbun; dar mórtea 'n fur i-ar fi pre-putin!..
SBIEREA (cdpndic josii)

Valea!
60

RIZVAN

Cruce, tepg, glont, sagetl... Nu'i destula resbunare !

Vrég o alt-fel de pedepsa, : o pedépsa si mai mare L.
REpAgrL

Capitane ! Ian sfersesce! Ca decal sa mai Wept,

Mai bine-acum d'o cam data, s521 infig macluca'n pept!
RAZVAN

Mai Vulpoinle, radial !..

snIEREA. (cad ii saki Vulpoin)
Val' mie !.. Razvane frate 1..
Me jur c'am lgsat acasa catasti§e ne'ncheiate L.
larta-me !.. Tocmal pe tocmal I.. Fost'ai yob , te iert si
eü !..
De yrei, iti voiu da §'un zapis !,. Martur mi-esteDumne-
40.1!..

RAZVAN

Vulpoiule, du'l din codru! Scete-mi'l pen' la respinte,

Aretl'i drumul eel mare, si qi'l aceste cuyinte :
Iatä drepta, Tata stanga, iata jos §i Tata sus ;
Alege la del, la vale, in resarit, in apus I
ligzvan te-avusese'n palma. i numai c'un semn de mang
Ar fi putut sa te fad. praf, pulbere i prang...
Totu§1 tine ! Null lipsesce un fir dintre peni tel L.
S. traesca codrul verde L. Pled slobod unde yrel !..
(Vidra e forte mi§entd)
TANASE

CUM ? Ii ierti? I]. Iasi s. scape ?..

 61

REVAVIL

Capitane! Mi se pare,
C. tu 11 cam petreci cu glume, §'al ultat de resbuuare I

RIZVAN

Resbunaraa cea mai cruda, este cand du§manul tea

E silit a recun6sce, cä e§ti bun §i d'ensu'l rea L.

BEvApL

Astea nu se tree la mine ! Dora nu's o fata mare,

Ca sa cred ca resbunarea... il un flee de sarutarel..
Not l'am prins, al nostru'l data, al codrului, nu'l al tea!
Nu'l lert eil, bata'l napastea L.
vuroin
Si nici ea nu'l lert!
HOTUL I

Niel et !
HUTT% H

Bag& sOma, capitane ! Noi nu te-am ales pe tine,

Ca sa te pupi cu boerii, §i sa ne dal' de ru§ine !
0 VOCE

Tiganul se pr6-gurguta!
0 ALTA VOCE

Se cun6sce, ca'i Tigan!

MAi. HULTE vOCI

Tigan! Chiar Tigan !..

62

RIZVAN

Tiganul nu mai este capitan

(scUte din bra?", o bardei poleitä)

Cfind vol m'ati pus peste codru , dandu'ini in maul se-

curea,
Jurarali, c'o sa m'asculte lunca, drumul i padurea!
Iata, barda, ce-a patat'o juramêntul cel viclén :
Dati-o unui alt mai vrednic, care nu va fi Tigan !
Puneti dintre voi p'acela, cinc-i mester sa ye 'nvete
A navali 'n slabiciune, a se isbi 'n betranete,
sal p'o singura furnidi sil dea iurä cAte doi!
ATa capitan ye trebui, dar Rilzvan nu'i peutrn vol!
(aruncei bnrda i voesce a efi)
REVAFL

Haide, haide, capitane ! Te lutesci peste me'surA!

Nu te perdem nol le tine pentru asta pocitura!
(privesce incruntatil la Sbierea, apoi rddicei de josii securea
o dei ml Reisvau)

lath barda, iea-tl-o erT, fa cell place, fa, cum scil...

Dar ea unul... of, malcutal.. l'a titla fa§ii-fa§ii!
vuarof
SI traesca capitanul !
TOT!

Cupitanul sa traésca!
TANASE

Da, da i de tighid sa nu se mai pomenésca!

RAZVAN (cdtrd Sbierea)
Stap'ane, acuma plCcC !..
 63

SBIEREA

SI plec?.. Cum ?.. Adeverat!..

0, ce om! Ce petra scumpl! Ce suflet de matostat!..
Dar fiind ca scapi de mórte p'un cre§tin ftrte-cucernic,
0 s te blagosiovesca Dumnelet a-tot-puternic L.
RiZVAN

Fugi, boerule, d'aice!.. Fa'mi §i tu pe placul met !.

Mi-e scarba s'aud din guati numele 1111 Dumnelet !
vtaxolu (nlpingenda pe Shierea)
Mi§ca! Mi§cri, caracuda!
SBIEREA

Ba nu... Me rog! FLA pripal..

Mal averat o socotéla... Numal un cuvint !.. 0 clipal..
Dati'mi sacul met !.. Rezvane!.. Nu me straci de tot!..
"Talerl trel mil patru sute cincHeci §i §épte §'un zlot!.-
(ese gltiontitrt de Vulpoia)

V1DRA (inaintândit ¢i intintYndti mann cdtre Rd2ran)

4 fi m'andra, capitane, ca st string o mana care

Nu voesce sa'§I resbune, decat numal prin lertare I..
RAZVAN

Mana mea?.. Acesta manil, desmierdata de cutit,

Ars a. de foc §i de Venturi lAtuta necontenit,
Spelata de ploY §i grindini, aspra §i négra din fire ,
Cute4a-va ea s'atinga manali dalba,§i subtire?...
V1DRA

Deand 6menii din codru rapitu-m'at dupa drum ,

N'am oftat, n'am is o vorba, fost'am muta, pen'acum,
64

Oprind lacrima pe gend i 'necand in pept suspine,

Ca sd nu pogor pe Vidra *la e i pen'la tine !...
Dar nu'l o pasere 'n lume, care nu ctinta cu dor,
cud 4ioal plind de s6re §i cerul e fdrd nor ;
Nu'l femee, sd nu sinitd 'n inima'l o turburare,
Cdnd s'a§terne de 'llainte'i luminand o faptd, mare !..
erb, Tigan, haiduc, d'ort-unde s6rtea sd te fi adus,
Un suflet c'al dumitale iY va face loc in sus I
(Riizvanii renu(tne atintitii)

TANASE

Aferim! Ce mai muiere ! Iat'o Romdncutd. verde !

GANEA

Ce fact, dragd, jupdnesd? Ce ruiline! Cine-ar crede!...

Nep6ta marelui vornic i fiica unui spdtar,
DumuOta sä stai la 17065... Ce 'njosire C'un tdlhar L.

REVWL
Cdpitane! Cdpitane !.. Fiji cu mine o pomand!
DI'mi voe mdcar dintr'ensul ferb de prdnq. o tocand!.

Tina
Da, da! Sd'l tdem indata I..
REpAFL
sn bncdtim meruntel,
Incdt nici sit nu se ve4d, d'a fost boer sOd vitel
IthIrAN (e§indii din gdndire)

Cum ?.. De eel a§a urgid?.. Ldsati'l in build pace!..

 65

El nu v'a fncut uemica...

RE)AUL

Nu cum-va! Iatä ce'mi place L.

INV u'al fost surd, cnpitane L. Nu'l mai ape'ra 'n zadar!..
Nu l'al augit tu singur, cl te numesce tfilhar ?..

RIZVAN

Et talbar ?.. Dar cin' a gis'o9.. Bann nu putea s'augn,

Cci simtirea '1 se perduse, retucindu-se p'o buzd ,
Din care sorbia cu 'neetul cuvinte, ce'mi par menu ,
ca tot incu sunn, sunn, §i resunn 'ii giurul met !..
0 tu, femee maretil! tu un anger ! tu o (jinn!
Tu ivire minunatil, ce'mi resai ca o lurninn i
te mai au g. o btu, cn locul met este sus...
A§a c'ai spus'o ? Mai spune'mi! Mai spune'rni 'fun !..

VIDRA (ca sfialii)

Am spus !..

RiZVAN

Ai spus L. Eu credeam cn 'n lame MI va fi nici o fiintn,

Ca sn'§i cufunde privirea, sub ganoiu de umilinta',
Din'la omul, care'n vieta'l n'a gustat de nicuiri
Dealt despret §i nemila, batjocurrt §i 'nbeinciri!..
Dar scii hi dre puterea, 6e-a ü cuvintele tale ,
Luminandu-nA, ca rag.a, stracuratn pidea vale,
T.Inda d'ale noptii umbre, supt un fel intunecos,
Ascundeau in adormire, tot eel bun, tot cel Trumos ?.
Tu mi-ai dat o lume noun, mi-ai deschis o noun cale!
C'un cuvênt, c'o vorba numal, cu suflarea gurei tale ,
5
66

Ca Domnul Hristos pe Lazed., tu din merte m'aI sculat L.

Ce putere ! Ce putere L.
BRAWL
CApitamer fermecat !

RAZYAN

Dar tu star tii tad acuma ?.. Itl pare ret dumitale ,
C'al picurat o nedejde peste nolanuri de jale !
P6te 'y mai aduci a-minte, cin' e§t1 tu ?.. El bine dar,
SA n'uit dar nici et atunce, el Ittsvan il un telhar !
(card Ganea)
Sum tMhar L. A§arl, jupftne ?.. El da! Sum tftlhar !
Firesce !..
Am Inteles cum me chramA, kl'o st me port talhAresce...
(arunccindi i josii o pawl)
Na, boerule ! feall pungal..
GANEA.

Ba nu! tea-tr-o dumnéta L.

IV mai datoresc trel sute.. Crede-me, ca n'oit uTta...
Ciobanul o sl'ti aducl !
EIZVAN

Nu'nal past de datoriA!

iatl burl tel, jupAne ! DA'mi o altfel de simbrit L.
0 simbriä tAlhArescA ! Las' prin cantec BA ti-o spulu :
Numal cantecul deschide cugetul haIduculur!

P'un del, p'un colnic,

Mergea un voinic,
 67

Voinicul voinicilor
In téra piticilor :
Cu fata voinicg,
To inima' mica' !
Lane): el mergea,
§i la el privia,
§i mereil ofta,
Piite cii'l iubla,
0 eopilg dalba
Cu galbeul in sallia,
0 dulce fetita',
Cu foil in cositg,
Cu lulu in gurita!
Amendol mergea,
V mergênd gralia,
§i graind zimbia,
Child lath
D'o datii
Pe drum mi s'arata,
'Stand in calea lor, ,
Va'tavul bahlucilor,
C4itanul hotilor,
Gróza veneticilor !
§i cum mi s'arag,
Privesce la fata,
0 vede §i lat :
I se face mila
De bi4ta copilt !
§i Oice apoi
Catrii cel ciocoi,
Ctrii cel voinic,
Voinic de mink :
Calea e a ta,
Mandra c a inea,
V de nu mi-o dai,
Hai la luptg, hai !..

(Vidra 41 pane mána pe frunte)

68

TINASE

Uf, uf, ce inima mare ! Neat, 44, canuI cre§tin!..

GANEA

Di nu 'nteleg , capitane... Ce vrel ?.. Ti-oiu plati de

plin...

RpAFL
Nu 'ntelegi ce este lupta ?

GANEA

Lupta, ?
REVAFL
Lupta voinicésca :
Unul p'altul sa'mi apuce, Capol sa mi se trantesca !
GANEA.

Dar capitanu'l mai are... mai ume'ros... mai cu pept!..

Lesne póte sa m'e bata... nu se cade... n'ar fi drept !
RiZVAN

A! Jupanului, pe semne, 1 place lupta nemtesce?

Datil sabii dumisale : sa'§i alta ce poftesce L.
Pentru mine 'I chiar tot una : ne vom bate cum va vrea;
D'olu muri, nul mare tréba, Tar de nu, Vidra '1 a mea!
(sate paloplii, pe andii Reç4zidi dZ pe alf seli lul Ganea).
Apuca spata, jupane
GANEA (scoféndil palo§uttl)

Din dragoste!
 69-

CIOBANIIL

Patru sate !
RIZVAN (neivälindii)

.Ap6ramte !..

VIDRA (descoperinduy Rita §i pun8ndu-se intre amendoi)

Nu, Rhvane !:. Nu, RIzvane !. . Nu te bate L.

 CANTULt III

NEPOTA LUI MO TOCU.

SI nu te blIsteme eineva feed-

June slugI la !ma allif i etipan
femee eatlit !
ANTON PANN.

FETELE:
RAZYAN, Osta§ti 1e§e9C5. MINSKI
VIDRA, Yubita lui.
RED S 'U L IscoADA. AIUSCALESCA.
'A ItovarA§ii 1111.
VULPOIII OSTWL I.
SBIEREA, prinsil de resboiu. OSTAVD. II.
HATMANIIL. OSTATIL III.
CAPITANI I OSTA0 LEESCI.
0 tabera Zegseà la margintle tgrei musecilesei : corturi
tunuri, arme...
 73

(Trei ostǤi, din car/ / p; II ducii re celii, w(lft treilea, grefi

riinitii)
OSTAIJI, I

Multi Muscali ucis'ai Ore ?

OSTAFL n

Cu sabia ?
OSTA§UL I

Cu ce vrei!
OSTAFIL II

Cu sulita duo sute, §i eu palo§ul vr'o tpi !

Opt sOil norm sute 'n totul... POte §i mai mult L.
(WWL I
Sum sigur !

OSTAFL II

Dar tu ?
OSTAFJL 1

N'am uels nici unul ! Nu'mi place ! N'am vrut

ei.1 singur L.
74

RInit'am insa vr'o mie. Tu m scii, ca's cam voinic!..

Tot rani de cele mai grele : dela cap pen' la buric !..
OSTAFL II

Ve41 aa suntem nol Le§ii !

OSTMUL I

Triiésca t6ra le§ésca!

Muscalul d'ar fi en dracul, tot mil chip s'o biruescal..
OSTA§UL III

Of!.. Eq me sfer§esc cu totul... §i yoi, ca nesce ne-

buni,
Cand nu tremurati in tufe, ye desfétati in minciuni
Ah, duceti-me la doftor I.. Incai sa mor mai de grabl!..
(Ceitegi-trei esti la drepta, pe aindii la steinga se aratii Minski
gi Piotrowski)

MINSKI

trite, mai! Inima 'n mine plesnesce, fierbe §i crapal..

Sangele mi se radica §i mi se stile 'n obraz,
De cilia, de 'ntkitare, de durere, de nacaz!
Cum ti se pare, iubite, ca 'ntr'o tabera crlesca,
Tocmal in mijlocul nostru §i 'n téra !Astra le§esca,
Un strain, o yenitura, un om fait, capetelu,
Un natarea din Moldova, sa fie tot cel de'nteiu,
Pe cand eü zac la o parte, lasat Para nici o treba,
Uitat ca o jucaria, ca un copil, ca o baba L.
PIOTROWSKI

Ce vrel! Ut verum dicamus, marturisesce §i tu,

C'acest vir Valachus este strenuissiinus...
 75

MINSKI

Ba nu!
Ea nu recunose adsta! Nu se chiama vitejil
A nu se teme de ru6rte, numai din obraznicia!
Ern nu scia eine ca dênsul, un mojic necunoscut,
Nu'l este lertat a face lucrurile ce-a facut!
Sit cut* el s'apuce stégal muscalese cel mare...
Acésta m'arund 'n friguri, fn furia §i 'n turbare!..
SI petrunp. chiar in cortul voevodului rusese I..
0 ! adsta'i grozavia! Sum gata sa'nebunest!
Spune singur tu, fartate, daca nu era mai bine
Nesce-asemenea isbande O. se fi facut de tine?
SO d'un altul ofili-care.. 1ar de mine mai ales L.
Spune, spune tu!..
PIOTROWSKI

Firesce ! Non est in dubio res ;

Inse carissirn'amice, a§a va fi tot-d'a-una,
Ca, virtns nu'i alta 'n lume, decat prospera fortunat
Razvan e felix ad casum! T6te '1 merg ca gaitan !
E noroc! Venti faventes!..
MINSKI

Tot Eazvan! Iiazvan! Razvan!

Tab6ra 1e§6sca 'ntrOga mi'l inalta §i'l ridica,
lar despre nol nu s'aude, nu se vorbesce nemical..
Dreptu'l 6re, ca'ntr'o tera., in care ea sum nascut,
En venetic fara nume O. fie mai cunoscut? L.
pici en noroc?.. Nu'I adstal.. Niel noroc, nici vitejie I
Este alt ce-va, lubite, §'o A ti-o spuiu numal tie L.
EA sum sigur iia§ fi gata chiar sa jur, c'acest Razvan
E frate...
76

PIOTROWSKI

Frate cu cine ?
MINSKI

On-
PIOTROWSKI

Die, quaeso!
MINSK!

Cu satan!
PIOTROWSKI

Ce spui, Deminemi Deus !.. Dar d'unde s'o sciT acesta?..

MINSKI

0 vei sci i tu ca mine... Spune'mY, vedut'al nevésta,

Imbeicata bärbatesce, halne negro, chip balan,
Si care 'ntovaragesce nencetat p'acest Razvan ?
PIOTROWSKI

Am vedut'o... E frum6sa L. Virgo facie concina!

Perdecora, pervenusta..
MINSK1

Ha, ha, ha! Asta'1. pricinal..

Razvan dice cd'T e sora, dar eg podu dovedese,
C'acea mulere 'I chiar dracul, numai bottil femeesc!
Densa'l o fermedt6re, ce cu farmecele sale
Are putere p'ori-cine sa'ntunece, 86'1 ingale,
Sl'I lea vëdul, 551 orbesca, sa fad, n6pte n'amez,
heat s'o credl (WI frum6sa, gi pe Razvan cal vitéz !..
 77

PIOTROWSKI

Ce'i drept, Sanetissinzus Thomas in Summa Theologie

Firmat asemenea fapte, 'far Petrus Hispanus scrie,
Camel foemina §i dracul sunt affines Ore-eum :
Dracul e foc, lar ferneea ese dintr'ênsul ca fum...
31INSKI

Crede-m6, c'acea panicle, orl-ce'l spune, ori-ce'i vice,

Ori-ce'i vre, Ii insusi dracul...
PIOTROWSKI

Taci, ea Tata yin aice

Alii duo Valachi, ce'l tot vild mai-mai d'un an
Conjunctissime vivere, nedespargi de Razvan...

NINSEL (privindi lit partea, de uncle vinii Re(lapla qi. Vulpoitt)

Piha! Ce fripturi eiudate! Ce fling. nesuferite !

Ce miscari respingatUre ! Ce obrazuri neeloplite!..
Ea unul IT spuin atata, ca d'oiu fi vr'o data eral,
Lucrul este en putinta, ei bine ! de trei on vai,
Ce legi aspre n'as mai face, ca sa daa peste hotara
fi sa gonesc intr'o c1ipl toy Moldovenii din taxa!
Ins6 toti! Toti peu'la until! Nici un om ! Nici un pieior !
Numai pe Rrtzvan, el singur, l'as Lisa... ca sal omor !

REZApL (e tintioul de departe)

Vom imblati la &lead,

Pend 'n mn.nara prim'avarti,
§'om qi la eodru erg,
In capetul qesului,
La marginea drumului,
In calea Armada!
78

MINSKI (dulce)

SA trAiti, voinici!
VULPOIII

Pré-bine ; multumim...
REVAVL

sAnetate;
CM in lume senetatea ii mai burl dintre We!
mrNsKI

Me pré-bucura 'ntelnirea... Doriam s. ye ve4 de mult...

Eram s ye 'ntreb un lucru...
REVAUL

IntrObl, dar mai pe scurt !

Fiind cA nol, Moldovenii, scim a§a, cl vorba 1ung5,
E nebunil de crieri §i sAreci5 de pungl!

MINSKI

A§ dori s'aflu... Ei bine... ItAzvan al vostru mil' drag

vorbind c'un 6re-cine... facut-am reme.§ag...
Ca sä nu'l perd... me pricepeti... vrOti se die... imi tre-
bui mie...
In sfer§it, ce fel de slujlaI sat ce fel de boerie
V a fi avut in Moldova vitézul cel strIlucit,
0§ta§u1 cel mai 1e frunte, bArbatul cel mai vestit,
Pod6ba taberei nOstre, un lucef6r, o minune!
VULPOITI

Drace! Vrei numai atata P..

 79

REVASUL

Tad, Vulpolule! nil' spune !..

ITULPOIII (zimbinclii)
Bo sl'i spulu! De ce sa p&p saracul un rema§ag !
Mai vêrtos, sciincl acuma, ca Razvan li este drag I.
Inv*. dar dela mine, ca, slujba, ce-o avusese,
In tam Moldovel este dintre cele mai alese ;
0 trépta atat de mare, incat era mitutel
Boerul cel mai puternic, cand se punea longa el!..
PIOTROWSKI

.Admiranduin !
MINSK!

Dar ce slujba ? Cum se chiama?

REVASUL

Mai, ti-adjunga!
Ca ne-am inteles o data d'a nu face vorba lung/ !..
Sum cam lute! Baga s6ma L.
VULPOIII

Las, Redgule!.. Di vréa

La t6te cate doresce, WI pociu respunde pe §166!
Ca Mr' nu ne cercetéza cu vr'un scop de reutate,
Mai cu sOma cand lubesce pe Razvan ca §i p'un frate!..
A§a dar, m6 'ntrebi ce slujba ? Cum se chlanid ?.. Fel de
fel!
ITnii capitan il dice, altil dice vatagel...
Dar trépta'i mult mai de frunte, prin putere §i simbria,
Decum pe la vol aice este chiar o hatmanial..
PIOTROWSKI

Capitaneus pedestris?
80

vuLrow

Ba §i cMare '1 ades :

Pedestrime la strimt6re §i War:me la §es...
In codru se pedestresce, pe camp incaleca Tara :
Asfel este rendu61a o§tilor la noi in tara. L.

MHNSK

Dar avea mo§il?

VULPOIU

Ha drace! L'asta eii nu m'am gandit-!,.

(dupei o teicere)

cat p6te da o mo§il, Ita'zvan capeta 'Oecit...

Adeca ce-va-§1 ca dijma, in bani, in vite §i'n grine,
Ce trebuia la porunca sin dea pe loc ori-§i-cine L.
TOTROWSKII

i't.1 fi avut mune pugnas, videlicet bataliT ?

vuroiu
0! se 'ntempla eate-o data §i 'nteo 4i duce sea triT,
cat tinea vremea de varr:, cad in urrna, la ernatec,
Ne reposam cum fae Turcii : obiceTu indemanatec!
MINSKI

Dar spune'mi, acea femee...

aEvA§:m (ely j'aric:)

La dracu! La notie draci!

La notie-sute!..
 81

M1NSKI

Ce'ti trebui? Ce vrei, voinice ?..

asp.iquir,

SI tad,
Bata-te mama paduril!.. Te mai legl Fli de muiere?
M1NSKI

Ba nu; doff= sa scia numal...

REQWJI,

pA, mai bine fa'mi pla-

cere,
OrT ne lasa tu aice, séa noT te läsam aid !..
MINS11 (ciitrei Piotrowski)

Haidem, tovarap !
PIOTROWSKI

Ergo...
MINSKI

SI fity sitnao§i, voinici!

(cse en Piotrowski)

REQW7T,

Bud, tréb5,!.. Pizma, ura, zavistia, vrajmalia,

,..d nici un pain de resplata pentru tóta, vitejia,
Ida caltigul cel mare, ce Razvan l'a dobandit,
De clud parasise téra §i. codrul blagoslovit!
Val de dreptatea le§ésca! Val' de bunatatl streine!
Ne-am pacalit, mM fartate! TM ne-am *MM..
6
82
VULPOIU (g<inditorg)

Ve 4i bine!..

REpAFL

Mai intelept mo§-Tanase, eand icea oftand cu foe :

Tu fa cell' place, Razvane; dar e o sa staa pe loc;
Nu las Moldova §i pace ; f6mete, sete, ru§ine,
Aice s suf.& t6te, cad e cuibul mea...
VULPOIU

Vecy bine L.

LEpapi,
pi en, Yulpoiule draga, trebuia verde sin sputa,
Tar nu sa caut orbesce cap'etul pamentului!
Uitandu'ml de reqa§il !.. P6te cI prin judecatl,
De mai remaneam in torn, tot o c4tigam o data!
liris6gele mele iata's!
(sate din sing o legeiturd)
Ad trei urice siut
Dela Alexandru-voda §i de la tefan cel Sfint,
Pe call le stropesc cu lacrimi, mAtur de praf cu suspine,
le scia pe din afara, far'sa 11 citit!
VULPOIU

Ve4i bine !

REVATM (sarut( i apoi ascunde legiitura)

Ii cliceam ea : mai Razvane, n'asculta tu ce-alti'll spun !

Decat ori-ce traiu in lume, tralul codrulu'i mai bun...
Of! Nu vru sa ma 'ntelOga L. tu scii, a cul e vina ?
 83

Ala'I dud tace coco§ul, lasand s cante gAina ;

ii§aI child capref in frunte, porunciud in be de tap ;
A§a'l eand barbatu'i ada, a§a'l dud muierea'l cap !..
Din dobitacele tote, numaY matca la albino
N'are cusur ca stapana... Cele-l-alte, val.!

VULPORY

VeT1 bine !

REWiFT,

Dracul ne trimise 'n cale pe nep6ta lui Motoc!

Sarmanul Razvan acuma nu'l om, ei'i un naperstoc,
Pe care Vidra mil mi§el §i '1 int6rce fara preget,
la drepta §i la stanga, nu cu maim, ci c'un deget!..
Fapal e5 nu dab cc gandul, ori-cht de mult chibsuesc,
De ce Vidrei nu'i placuse obiceiul haiducese?

voLroin

M'am gandit i e0 Pacesta, §'am adjuns drept incheere,

SA cred el Vidra'i nebuna, ea ori-§i-care muiere,
Iar Razvan, ce-a fost o data cu o minte de bArbat,
Decand ascultl pe Vidra, §i densul s'a deochiat ;
CAel nebunia s'acatA mai reA ca un mArAcine,
trece ea o eascare dela om la om...
REVAFL (ganditorii)

Irqi bine!
vuLrom
Este 'nvederat, el Lehul nu face haz de RAzvan...
Fapoi d'ar mai sci, o DOmne, el nu'l ere§tin, ci'l Tigan!..
84

Oho ! L'ar goni departe ! Ba cu dênsul §i pe tine...

Tat/ cum ne duce Vidra, trggêndu'l de nas
REV/WM

Veq.i bine !

vuLrolu
Le§ii an o lege-anume, c'un om de am tigInesc
SI nu calce cu piciorul pe pamentul cel le§esc...
Alte nemuri sa poftésca, ori-§i-cftnd sett ori-§i-cine,
Iar Jidovii, mai cu sémg, sunt ca'n téra lor !
REVAVIL

Ve41 bine!

ISCOADA (arétdndu-se din fundii)

Cre§tini cucernici...

VULPOW

Ceti trebui ?
ISCOADA

V'am vNut, de nu më'n§el,

Umbland cu Razvan...

REVASUL

La BOAt Nic tu nu te'mpaci cu el?!

ISCOADA

Nu më'mpac? IarM-m6, Dómne ! Ell nic nu'nteleg eel

ura :
A. Tubi pe toy cre§tinii ree 'uvé tri. sfanta scripturg....
 85

Aa dar, ye rog srmi spuneti, intr'un chip cuviincios,

Uncle pociu 6re se'l aflu, hi numele lul Hristos ?..
(zeirindfi pe Rázvani, care se apropie)

Dar ce ved ! late chiar densul DumnOta e§ti, mi se

pare,
In tete cre§tinetatea luptnorul cel mai tare ?
Ca sabia lul arbanghel, ca to6gul lui Aron,
Pra§tea lui David prorocul, buzduganul lui Samson...

RAZVAN

Sum Rezvan...

isCOADA

E de nevoe, ca s vorbirn ftal marturi,

Precum yorbise lehova cu Moise...

RiZVAN (carei VolpoiN i Berlaplii)

Dati-ve 'n laturi.

RE9AFL

Crede-me c'ar fi mai bine, ea §i pe noi s ne la§i :

Ai multi du§mani... Cbiar Muscalii nuli sunt a§a de
vrejma§i,
Ca LOhul cel pizrnataret, ce-alta'n lume nu visOze,
Decat el se se eddice §i Wit lurnea sa cadi...

RAZVAN

N'aveti grijA I Fiti in pace !.. Puteti sa ye depiirtati :

Bratul meti e lenge mine §i sabia longa brat...
86

VIILPOIII (depdraindu-se cu. ReqquM)

Haidem, Repple dragli! sin spunem Vidrei acesta :

Cine pe noi nu ne-ascultd, o s'asculte pe nevésta...

RAZYAN

Suntem singuri. Ce vrei?

ISCOADA

Judi d'a nu spune nimerui

Taina cea de mântuire, ce-am venit ca sil ti-o spuiti...
(Rdzvanic face unii semnit de invoire)

Nu'i a§a! DI vréti anume pe crucea pré-16udat6,,

Pe eel doi-spre-Ileci apostoll §i pe maica cea curatg,
Pe cele §épte biserici, pe eel patru-4eci de sfinti,
Pe soborul din Nikeia cu trei-sute de piirinti,
Pe-o sut 5. cinci-qeci de psalmuri , pe §6pte-4eci de tel.-
covnici,
Pe toti fericitil pusnici §i mucenici §i duhovnici,
i pe ieslele, la care se 'nchinar g. cel trei cral,
SI'mi juri mai Liteiii de t6te, di Le§ilor nu me dai...
RAZYAN

Tu nu e§ti L6b, prin urmare?

ISCOADA (fdandii cruce)

Dumnecieti s6 me pkéscl
D'a fi eretic ca Le§ii de legea papist5§6scA L.
Dar dumnéta, ca §i mine, e§ti pravoslavnic curat ,
§i slujind in astO. tdrg, faci cel mai mare pecat ,
Freer= dice sfantul Pavel...
 5.7

IZXZ VAN

Asa! Iaras1 cele sfinte.. ?

Tu esti Muscal! Nutria densii aunt mester1 cu juraminte
Tot cruel si tot evanghelii sa 'nsire ea din fuior,
Chiar atunce dud li-I ganclul sä ne 'nhate mai usor!...
Ce vrei? Ce camp' p'aice? Dela cine vii i d'unde?
Ce faci in 6stea lesésca si ce-ai cu mine ?.. Respunde !..
ISCOADA (Hqemia pe Vidra , care se apropiase fi se puse iii
Tfata lui)
Acest orn... astii muIere... muierea nu '1 tocmai orn.
Dupa cum marturisesce ferieitul Chrisostom...
RIZVAN

Tad!
ISCOADA

Femela '1 cam limbuta : ea nu pricepe ce'l talna!

Vorba'l MO ea si e6da, c6dal lunga ea si haina,
Precum aréta prorocul...
RAZ VAN (apuciinduq4 (le barbei)
pet, nu me mai stapanesc !
ISCOADA

Nu me necinsti L. Sum preot i parinte sufletesc...

RAZYAN

PiCi el esti preot ?... Dar spane'mi, preotul ertatu'i ore

SA'11 arunce jos vesmCntul, Wand rasa sub picIOre,
prin fapta cea mai négra sa manjOsca sfantul dar,
Isc6da 'n intrOga lame, popa numal in altar?
 88

ISCOADA

Filule !Ea nu \red reul d'a luera en staruinta

Pentru Rusia §i pentru pravoslavnica credinta I
Pecatu'i al dumitale, care fiind Moldoven,
iti daI sufletul in gbiara Lebului celui viclén,
Popor departat de lege, oi retiicite din turma,
pe carI o strivesca judecata cea din urma,
La un loc en Filistenii §i cu Gog §i cu Magog....
Vaposi facend tate-acestea, unde'l folosul, me rog?
RAZVAN

Ea eaut numai la cinste...

ISCOADA

FlécurI! Treba de cuvinte !

Folos, cinste, tot aceia, de§i se numesc altminte !,
A§d dar, ce fel de cinste dobandit'ai, de cand e§ti
Ca Nemvrodul din Scripturil, flarea cetel diavolesci?
VID RA

Are dreptate, Razvane ! Iat'a trea batalia,

Ia care bratul tea versa plol de sange pe campia,
Lovind 6stea musealesca. ce fuge d'un singur om,
Sparta ca stoluri de vrabil de'naintea unui §olm,
Sea precum, cand o sageta sbarnde la venatere,
Se trantese din del in vale lepuril §i capriere !..
:yapoi unde'i multumirea §i resplata, cc-o primesci,
Radicand pe brazda mortii dal' de stervuri du§manesci ?..
Pe cand tu goniai vrajina§nl, (land cii peptul la navala,
Alti mai multi s'ascund in umbra , d'unde resa'rind cu fala
Ii ve41 marl, II vecil in frunte, laudati, slaviti, ale§1,
Iar tu remal tot in urtna, ea o sluga pintre Letlit
 89

RAMAN

ii tu, Vidro ?
ISCOADA

Jupanésa voibit-ati dumneloesce !

Cate-o data prin femee Duhul cel Stant ne vorbesce;
De pilda, Ana, Iudita, Estera... mai in sfer§it,
Este 'nvederat, co, Laul de loc nu te-a resplItit...
Rusul scie milli mai bine O. dea ori-§i-cui dreptate.
RaZVAN

Tad! Destul!
vIDRA

Vorbesce!

ISCOADA

Tarill iti daruesce trel sate...

viDRA (cu despreyi)

Bogatia? Nu'l ac4sta

ISC OAD A

Trei sate longa Kazan.

cat va tin6 resboiul, o trépta de capitan...

VIDRA (niiFati)
Capitan ?..

ISCOADA

Mai pe d'asupra, pentru cre§tinesca, fapta,

Dupa mOrte fericirea §'un loca in rain te-ate,p0...
 90

RAZVAN

Nu primesc !
V1DRA

Ce spur, Razvane! Dar de ce sa nu primesci?..

NWT putin capitania in o§tile muscalesci !..
Tu nu esci nascut aice; poti sä mergi in lumea 'ntrega ;
De Le§i n'ai nici o nevoe si nemica nu te lega...
Catall norocul alurea , daca nu'l gäsim aid!
RAZVAN

Am jurat!
1SCOADA

Dar jurarnentul nu se da la eretici!

Ded, mitropolitul nostril pe data va sa'l deslege,
Judecand dupa sob6re §i dumne4e6sca lege,
Precum anume sunt scrise in sfantul Nomocanon ,
Citesce cap pai-spre-ilece soborul din Halkedon,
Cap trel-lecl §1 trel sé patru sobor din Laodikia,
Asemenea capul doë sobor din Antiohia...
RIzvAN

Fugi, popa fara credinta, ce legea o Teal in ris !

Fugi, §i spune tuturora, ce la mine te-aa trimis,
Ca Razvau nu vrea al gusto dreptatea vostra rusésca,
Pentru care lurnea WA '1 o marfa negustoresca,
lar omul se socotesce ca vita, ce-un precupet
0 cumpera 'n a§teptare s'o desfaca mai cu pret!
Numai la voi vrednicia prin cumpena se cun6gte,
Deprin§1 a vinde en dramul One §i sfintele m6§te,
en mana pangarita rema§ita unui sfint
 91

A schimba, dupg toemélit, in aur sét in argint !..

Fugi d'aci!..
VIDRA

Dar uiti, lubite. ca d'ar fi ori-cum sa fig,

Muscali del cblar in data cinstea de capitaniil!..
Vei fi cgpitan, ligzvane L. Cripitan, acésta 'I mult L.
ISCOA DA

trei sate marl._

hAzirAN

Lipsesce ! tItLe greg sa te mai ascult L.

VULPOW (venindii iute, turburatii)

Topenia! Grozgvia! Bazaconial..

RAZVAN

Ce este ?

VOLPOIU

Lucru nevisat in vise, nepovestit in poveste !..

Ve41 pe hatmanul acolo, stand la vorba §i la sfat ,
De tot/ capitAnimea'i ocolit §i 'ncongiurat?
(Dada se uitä unde arétii Vulpoiu, §i fuye in partea cea-Paltd)

RAZVAN

El bine, ce me privesce?
vimpom (cu necazii)
Ei bine L. Ba leg nu'l bine !..
EI vorbesc §i pun la cale i se 'ntreba chiar de tine...
92

RAZVAN

De mine? Ce retacire!
VULPOTII

Capitanii inteun gand

Iti tot mtg. pricing, §i te defaima pe rand ;
Unul cere sa te scOta din Oste, altul din tail,
Al treilea chiar din lume te-ar da bucuros afara ,
Iar hatmanul asculta, neclintit ca un butuc :
De multe , ce tot aude, s'a facut §i el Mime!

V1DRA

vqi, Razvane, ce gre§éla d'a ne vesteji p'aice ,

Pe cand inteo alta parte al' puté sa fii ferice ?
Hai in &tea muscalesca! Atata ne-a mai remas...
Te-a§tepta capitania, del' face numal un pas!

VIMPOTIJ

Vine hatmanul... Privesce !.. S'ati oprit in done fenduri.,.

E posomorit betranul : se cum5sce ca'l pe ganduri.

RAZVAN

Fie ce-a fi, las' sa fie !.. En umil, tot ce-am jurat,
Pastrez cu fruntea senina §i cu cugetul curat!
Juramêntul nu'i o gluma, nascuta pintre pahare
d'o data cu betia, resuflata prin uitare :
Juramentul pentru mine este mandrul curcuben,
Ce lta josul cu susul §i p'un om c'un Dumnelen!..
V1DRA

Ba mai bine'i o undlta, o pap*, o momélg,

 93

Prin care cel ce nu crede pe toti cel-l'alt1 IT in§a

(Se pune de o parte. Vinii hatmanulii , Piotrowski ,
mai muift capitani §i in urma bor .Recla§ulti)

MINSKI

Mt bine, sum forte sigur §i de tot incredintat,

a tabera n'o sa gusto hotarirea, ce-al luat...

PIOTROWSKI

Asciscere peregrines, multe primejdii ni-aduce :

Pe strAini lasA-T in cede, sapientissime
HATMANUL

Cine pentru noi se lupta, nu'i strAin, ci'T pamenten...

EA te cAutam pe tine, lubitule cApitan !..
RAZVAN

POte me Teal drept un altul, hatmane pre-luminate?

Ed nu's capitan...
HATMANUL

Acesta'T cam putin; dupa dreptate,

Ar trebui s. fiT hatman, cad chiar Walla d'az,
Nu et, tu ai ca§tigat'o, vitézul cel maT vitOz!
RIZVAN

lerta-me...
HATMANUL (rddiceindii buzduganulii)

Deci, in puterea semnului de hatmAnia,

Resplatind mAcar in parte minunatali barbatia,
94

apitan pe câmpul luptel te radio gi te vestesc,

In fata taberei mole gi prin numele crIesc !
(Vulpoiu sare in susti, Re4a§taii i§i freed mcinele)
RAZVAN

E1 P.. Dar cum... In ce cuvinte...

MINSKI (cu caldurci)

CIpitane, eü a cere,
S. te mai facI polcovnic! Ai legina de plIcere!
0 dorintI 'nfepriiatI m'e tot r6de nencetat,
Ca dup' atItea resbOie si te véd... inaintat !..
PIOTROWSKI (seirutandfc pe Ildzvanii)

Satisfactionis cuisa, gi OÜ te sIruth acuma,

Sciindu-te dignum esse chiar amplitudine summa 4.
HATMANUL

lose nici cripitania, me jur p'acest busdugan,

Nu'i ce-va destul de mare pentru bratul lui IlIzvan!
La seimul cel mai d'aprOpe, 'cora 'ml o sIte primOscä,
Spre mai deplinI resplatl, in boerimea le§6scl...
Voiu stArui chiar et-insumi gi tog prietenii mei...
Dar pên'atunci, cApitane, spune'ml singur, ce mai Trei?
RIZVAN

Nu pociu multumi... n'am vorbe, batmane prO-lumin-

nate...
HATMANUL (zhaindU9
A da Mi-am adus a-minte ! Pintre prkple luate
In tabèra muscIléscl, glsit-am un Moldovén,
 95

Un boer, un orn de frunte, judecand dupa caftan,

De§i de multa vechime nu mai are Did o fata,
Iar din ceprazuri sclipesce p'ici-colea d'abia vr'o att...
Ti'l dazuesc...
(Rdzvanil se inehinii, Hatmanulii §i cipitaui incepti a efi)

MINSK1 (intorcindu-se :lute)

Capitane ! In veci nu m'oiu satura

Tote bunurile lumil cu toptanul .11 ura,
vqêndu-te pe cale la o trepta §i mai 'mita',
Inima'mi de bucuria, sank saltrt, saltrt, sang
(Ese. Rdsvanincrucigzd mdnele pe pept( i r mane nemigatii
pe gdnduri. Vidra ili privesce n tdcere)

VULPOIU (cu milcdri, de o multumire neghiad)

Iatt sfir§it, *hue, e§ti chiar cripitan acum!

Fo padure, capitane, fusi capitan 6re-cum,
Asta4i ins6, capitane, esti mai cu capitanial..
REMUL

Bata'l norocul srel batrt ! Hai O. facem o betia !

(tdresce afard, pe Vulpoiu, cantandii)
Fran clg. verde de eastan!
CiipitanuI capitan !
Tan ! tan ! tan !
Tan! tan ! tan !
Ga:pitann't dipitan !
Fruncli verde de castan L.

ItiZVAN (efindd din uitare i veriêndi pe Vidra)

Ierta-me, scumpo iubita!,. Chiar fericirea ne-apasa,

Gaud d'o data, ca un fulger, pe sarmanul otn se lag !..
96

Simt in mine-o greutate...Doresc §i nu pociu sä crez...,

Nu'i cum-va vr'o nalucire ? P6te dorm? P6te visez ?..
V1DRA

Cum ? Atata veselia? Pentru ce?.. Pentr'o nemica!

Capitan! Ce mare lucru!.. Capitann I o furnical..
Veselésca-se Re4a§ul ség Vulpoiu, fapturi de rand,
Care penteun paiu sunt gata a nmri !And ,i cantand !..
Dar tu?.. Tu s'o faci, Bazvane?.. Capitanii intr'o 6ste
Sunt atatia an multime nici unul nu se cun6§te...
Capitan!.. 0 jucarial.. Capitan !.. E un carlig,
Cu care se p6te prinde numai pescele cel mic!..

RAZVAN

Ce ? Capitanuri o gluma ? Intr'o talAra criiésca ?

Dar ce fel de lucru 'ti trebui, care sa. te multumesca?..

V1DRA

Cand omul urea vr'o scara, poftind s'adjung' unde-va,

'a trecut d'abla o trépta séti done trepte d'abia,
Iar partea de sus a scarei de pa§it ii mai remine,
,E1 nu se popresce 'n cale'i, 4icend: destul pentru mine!

RAZVAN

Dar nu me'nvetai tu, Vidro, d'a merge cigar la du§man,

C4tigand prin viclenia tot cinstea de capitan ?
Nu'mi spuneal tu dine6re, cu mania §i mustrare,
Ca'nteo tabera domnésca, capitanu'i lucru mare ?..
Lamuresce-m6, lubito, uncle vrei tu A m'aduci?..
Nu'i de mult de cand fn codru, cu o mana de haiduci,
Numele'mi suna prin tell, ca o secera ce sunA,
 97

Gaud retd4a buruana, de cresce érba cea buna!

Eu credeam atunci, ca'n lume nici nu pOte fi p'aiuri
0 zodiä mai ferice, ca train! unel paduri,
Undo bra4ii §i stejaril, uria§1 din vremea vechla,
Ce'nfrunta mil de furtune, viteji fara de parechla,
Mi se'nchinaU cu rebdare, m'apara §i m'asculta,
Pen' ce din sinul lor verde nu m'a smuls vointa tal...
Te ve4u1... iubirea sterge tot ce'l place ca sa §terga :
Läsat-am carari Auguste §'am esit la calea larga,
Uitat-am codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ee-a trecut,
Venit'am in tell straine , cum al spus §i cum ai vrut !..
Asta4i norocu'mi zimbesce ; sum capitan §i pe cale...
VIDRA

D'a fi boer ca toti Le§ii! 0 boerime de jale !

akvAN
Hatmanul m socotesce, de cei-l'alti sum cautat,
Numai tu pe bucuria'mi tragi un val intunecat,
Pe cand c'un eias mai 'nainte era! d'o alta, parere...
Nu sum un copil, de care sa'§1 bail joc o muiere !
VILMA

Da! 0 muiere ce'l némul acelui grOznic barbat,

Care numal c'o 'nbrancire patru domni a resturnat,
,.S'al caruia falnic sange clocotesce cu putere ,
Ca talazurile marii, in peptul mei de muiere!
Ah, asculta-ma, Razvane! i'latre firile de jos,
Forte multi sunt tari la maul §'aii un suflet inimos,
Dar totu§1 reman ca br6sca, ce'l cufundata 'nteo bang,
D'unde numal cate-o data ese la raa cea calda,
Privesce la mandrul s6re, se 'ntinde p'un verde strat,
7
98

Sughita, 'n sine cu pofta vezduhul lin si curat,

heat a crede vëlênd'o, c'a priePput ce '1 lumina ,
Si nu p6te sit mai guste intunerecul si tina,
Pe cand n'a trecut o clipa : Tata sca brósca 'napol
Se 4-nt6rce iarasi in n6pte, in mocirla si 'n norol!..
Vitejia cea mai mare, inima cea mai alésa,
Mil de bunatati, cu care nu scia cine te 'nzestrasa,
Sunt, iubitule, ca ferul ruginit si 1rä pret,
Pên'e cand nu'ncape 'n mana lucratorului istet,
Ce '1 apnea strins in cleste, ii mita pe carbune,
Si dintr'o gramada negra mi'l ve1i scotencl o minune,
Stralucitä ca oglinda §i gingasa 'ncat sufland,
Suflarea'i intiparita pa luciul cel pläpand !
Acel lucrator, Razvane, se numesce...
RAZVAN

Se numesce ?

VIDRA

Setea d'a merge 'nainte lata ega ce lipsesce!

licea sete, care ferbe si 'ng1i6ta inima mea!
Dar trebul s'o aibi, Razvane ! Ea voesc, s'o vei avea...
Atunce cand buza Vidrel d'obrazull pérlit s'atinge,
Ochil mei in ochill cata, maim mea pe manallstringe,
Sufletul mea desfas6ra
Cate-o partacea meret,
Ce pe turi§ se strac6ra
Adanc in sufletul tea L.
Vidra 'I pentru tine 'n lume
Ca izv6rele de munte,
Ce fac Dunarea O. spume
Din paraele marunte...
 99
vuLP0Tu (vine fovilindit)
Hi, hi! Dundre!.. Departe !.. Cdpitane, ed sum bet,
S'ae vre slVti spuiu, cdpitane, un lucru fOrte cludat...
Adecd-te, cdpitane... 4eii, n'are nici o plreche...
Dar lasd-mg, cdpitane, ea sd ty-o spiffu la ureche...
RAZ VA N

Spune...
VIILPOIU

Apoi, cdpitane, scii Lehul cel bldstemat ?..

Scii cela stringea mftna?.. SciT, asinul incdltat ?..
MI, se verd 'n om ca musca ?.. SciI, chiar cu nepusd
masa?.
Hi, hi ! Scil Lehul acela ? Scii, c vrea pe jupftnesa?
RAZVAN

Vidra?
VIDRA

Ed?
voLvow
Da, da, da, Vidral.. 11.1-a spus cd'I place de
foe!
Toed ala! Chiar acusical.. Ha, ha, ha! Ce dobitoc L.
(Minski se areta in Plait)
Dar fatal! Intrebd'l singur ! Batd'l nabddalca Lehul
Hi, hi, hi !.. MI-e somn... Mi-e lene L. Ba nu L. 1116 d6re
stornakul !..
(ese)

BIZVAN (mergindii fide inaintea ml Minski i apticandu'l de

meind)
100

Asculta-me, cum te chiama L. Sell un lucru ? Soil sett

ba?..
Noi trebue sa ne batem L.
MINSKI

Dar pentru ce ?
RizvAN

Nu 'ntrebal..
Pentru ce?.. Pentru ca... pentru... pentru ca, privind la
tine,.
Simtescun fel de simtire... mai in sfersit, nu mi-ebine!..
0 sa ne batem chiar asta4i... chiar acu§! M'ai an4it ?..
NRNSKI

Cum a§a ?.. Nu pot pricepe, tovara§e pré-iubit!..

Eil nu ti-am facut nemica... SI ne batem nu'l cu cale..
Spune mai anteiu pricina?..
RAZYAN (eu furiä)

Nu'mi plac ochii dumitale!

Me supera, me'ntarata, m'aprind... Nu mai pociu vorbi!..
MINSKI (zimbindiz cu duleit6)

Numal atata ? Ei bine... Atunci cand ne-om intelni,

Me jur a'mi inchide ochil... 0 sa me ferese de cérta...
Dar sum grabit... Am o tr6ba... Me duc... lérta , Mita,
lertal..
(fuge)
RitZVAN (Cu desgUsIft)

Ce mi§el!
 101

VIDRA

Me mir, Rezvane, vNendu-te revnitor!

Nu cum-va m'ai crede'n stare pen'la viermi se me po-
gor?..
RAZ VAN (ludnd-o (le ?nand CU aprindere)

Si palaturT aurite, g'un acoperig de pae,

Land flacera le cuprinde, fac tot un fel de vepae :
Myna este foc, Tar focul, on cat de jos ar veni,
E grozav cand isbucnesce, gi 'I lesne d'a isbucni !..
drage i 'n tótit lumea gesesc cu putinte tOte,
Dar dragostea fere revile, nu se p6te, nu se pOte!..
VIDRA (arétand( in urma lui Minski)
Cugete acum, Mite, de 'I cinste pentr'un Rezvan
0 blétti cepitiinie : gi densul e cepitan !..
OSTAFL (aduc(Ind( pe Sbierea, care vine cu capuldplecatii i
num'erii pe degete)

.Robul dela batman L.

(se nchin i ese)

RIZVAN

Sbierea
SBEIREA (ridicanda CapUlii, cu bucurid)
TA egti, Rezvenage drage?.
Si dumnéta, juplinese?.. Par'cl ved o punge 'ntrége !..
RAZVAN

Te log, s ne spuT i noue, prin ce minune 'ncepugT

Aga departe de tére, tocma'n tabere la Rugl?
102

BBIEBEA

Incpu ca doe 'n patru... Ce 'ntrebare ! Nu scii 6re,

C. tabera muscIlesce, este fOrte 'ncripet6re?
Vapoi, mai avênd necazuri, slIbisem mai mult d'un gfert :
Carnea spen4urI pe mine, curat ca un sac degert...
RXZVAN

EA te 'ntreb, prin ce 'ntemplare te gusesci in astI tarI?

Cum de te-aU luat Muscalil ?..
SBIEREA

Dela 'Mari me Marl...

RAZVAN

Dar Mail?
SBIEREA

Me robise mai an-tert, când aI trecut

Prin mogia mea... gregell!.. prin o mogiu la Prut !..
Asta n.'ar fi fost nemica, sl nu fi luat cu mine
Un chimir cu trei fáicuri, pline, pline, pline, pline !
Cel d'Inteiu numai cu taleri, altul numai cu fiorinti,
Al treilea numai galbeni de cei unguresci cu zimti!...
Ce chimir L. De pele 'Agra, gi bagl bine de saml ,
C'avea 'n glural acItate 4ece nesturagi d'alamn...

RAZYAN (zimbindii)

Tatarul dela Moldova, Muscalul dela Tatar,

Dela Mnscal te Tea Lehul, g'ar fi cu putintil Tar
Dela 1,611 sit te lea Nérntul, incftt astfel intr'o i.
D'o data eine mai scie priu ce tent te-ai tre4i
 103

Ore nu era mai lesne, cu putina cheltuiale,

Sa te rescumperi din lanturi i sa scapi de tarbacéla, ?
SBIEREA

Cum? SI mai platesc? Val mie! Ar fi mai bine se, crap!

0 asemenea pmstia lid cl mi-a trecut prin cap !
Ce'ml pase, ca nu's pre-slobod, dud stapanul me lire-
nesce ,
Tar pen' atunci in Moldova venituLmaa_cresce, cresce...
5'apoi ea am tot-d'a-uua o nedejde 'n Dumne4et,
Ca Sfintul meret me scapa, Ora saI dat nici un let,
Decat numai cate-o data vr'o luminare de céra,
Care, de frica scumpetei, o fac la mine la tell...
RAZVAN

Du-te, boerule, du-te! Nedejdea te-a mentuit...

IntOrce-te la Moldova, fara sa fii cheltuit!
Te lert pentr'a thin Ora...
SBIEREA (Fecadti mace)
In ster§it, o Dómne sfinte!
shVAN
Te-am mal lertat in padure...
SBIEREA

Bine d'ini aducl aminte!

itazvanne, cer dreptate! Ar fi un pecat s tac...
Hotil tel atunci in codru me despoiara d'un sac!
Fil tu om cum se cade , ITN o pomana deplina!
Nu te bucura, draguta, d'o avutia, streina...
Da'rni inapoi saculetul!.. To scil, c'a fost peste tot
Taleri trel mil patru-sute cinci-4eci §i Opte §'un zlot...
 104

TIDRA (lundii pe Ritzvanil la o parte)

Ver. Invéta dela densul, patima ce vrea s ic!
Acest om penteo lescae, acest om pentr'o nemica,
Va suferi cu placere, fär sa sc6Vun suspin,
Robia, lanturi, rqiue, brim, inchiske, chin...

SBIEREA (zimbindil Cu meindrid)

O da, da...

VIDRA

Fori-ce adaos, ori-ce spor de bogatia,

In loc ca sal marginésd, i (la o pofta mai via,
O dorinta mai setOsa §'un arent mai arptor,,
D'a vedé lucind in lada i sunator pe sunator!

SRIEREA.

O a§a... a§a...

VIDRA

Aruncal tot ce cuprinde pamintul,

petrele nestimate, kl'auru'n gram*, §'argintul...

SBIEREA (Cu desfetare)

VIDUA

Densul tot n'o sa spue stilt ! acuma's multutnit I

SBIEREA

Hai-de-de-de ! Firesce ! Dórd n'am innebunit !

 105

VIDRA

0! dacl §i tu, 11,6zvane, al simti a§a de tare

Dulcea patiml d'a cresce tot mai mare §i mai mare,
Precum Sbierea mil de galbeni din nemic a secerat,
Tu dinteo c/pitIniä rldica-te-ai imperat!...
SBIEREA

Atunci me'i da i doblnda... Acum inse, d'o cam dath,

SI ne refuim cu sacul! Fii datornic bun de platl...
Eazvanica! Sufletele! N'uita, cii e§ti Un cre§tin...
Numal camata s'ar face ntia-sute pe putin...
RAZVAN

Nu L. Departe dela mine t6te patimele, care

Cu Ilcomia lui Sbierea a veun fel d'asemenare!..
VIDRA (respingendu'lii cu despretii)

Fugi! Mi-e mill i mi-e jale ! Mic, tot mic§i 60§1mic!

In de§ert din injosire el me'ncerc sI te rAdic!
Du-te dar de telivlrtesce 'n pecI.t6sall tizuing :
COrcI mintea 'n intunerec, scald5,11 sulletul in tinI!
EI te las! Te las, Razvane! Om tempit §i sflicios!
0 prIpaste ne desparte : eü pré-sus §i tu prO-jos!..
(Vrea st ésd, Rdzsan se repede dupd de,nsa, Sbierea strigU
S«culi melt ! saculfi meU St
 CANTULtTIV

INCA UNTI PASII

Pentru Tigan't esti 41e melte, ca eiC nu fie prtmict

CFCcY rutiuo EterieY a fi cu Nue uniff,
CtcI ludndu-ee Made, de vor a ti el °step
Vor care cu tot euvintul fi 0 ell fie pKrtaff..
BELDIMAN, Jalnica tragodid.

FETELE:
RAzvAN, polcovuicii lepscti. SBIENEA.
VIDRA, nevéata HATMANULt.
REDAFIL. BA§OTA.
VIMPOILL

Locuinta dui Rdzvand inteunii ordfelfi lepsai la marginea

Moldova.
 109

REVA§IJL

Nu mai pociu, batIl nIpastea, d'atItica timp in gir

SI nu vëd o sarmalutl, ci7tot numai bag cu gtir !
Destull strilinètate !
(aratii la gaffs)
M'am sIturat pen' aice !
D'amaritl ce mi-e viéta, nu mai sciI cum i-ag mai 4.ice !..
ese yen i gése ierne, nici o lunl, nici un an,
De dud parc'ag fi o umbra dupI pagii ml RIzvan ;
Ba çleii chiar g'umbra, fartate, dud s'ascunde,
Pe dud eI replan cudensul, amendoiori-cand g'ori-unde!..
Haiducit'am Impreun i 'mpreunI am trecut
In astl tera leg6scI, uude dracul s'a nascut !
Cu Muscalii, cu pgãniT, nu vr'un an gi nu vr'o lunl,
(5se verl gi gese Tem Mtutu-ne-am impreunal..

VULPOIU (cu desplacere)

Haide ! Cine-va te-ar crede, cumcl numal amendoi

Ati facut i marl gi late ! Dar uitat'al pe Vulpoi ?
RE1AUL

Ori-ce'T Qice tu, acuma fostul nostru harambagI

Adjuns'at obraz de cinste, cat un vizir sé5 un pad:
110

II polcovnic, II om mare, §i ca maini o srl privim

Indltd,ndu-se d'o datd. §i mai pe sus !.. Aferim L.
Nu'i vorbd... I se cuvine!.. N'a cd§tigat de pomand !
Chiar septemdna trecutd cdpetat'a chiar o rana
In lupta cea cu Traarii..,

VIILPOTTI

A§! D'abla l'ad sgdriat !

Sdrutare de sägétd... Nu'l lucru de speriat !..
Dec! A fost Omit §i densul inteo singurd bdtae,
Dupd ce trecuse Wier prin dno-leci de resboae!..

11,E'pAgrL

Dar sa Igsdm tOte-acesteal.. Nu scid, ce voiam srti lie...

Aa! Ulte pe feréstd L. Privesce L. Nu ve41 nemic P..
(ccIntei, ar'etindii cu mina)
Cu miros de viorele.
Trandafir qi niiclunele,
Bate véntul terei mele !
Bate-ai, vêntule curet,
Sri. alini al mei oftat!
Bate-al, ventule upr,
Si'mi mai trecg din cel dor, ,
Bate-al, ventule en foc,
85.' ni6 muti din acest loc!

A§a'i, Vulpolule dragd! Tare me furnicd, dorul!

Teri§dra '1 chiar aprópe : del asverli cu toporul,
Dal de brazda romdnescd L. Nu mai este p'unde fill. :
Pe la Muscali, pe la dracu, pe la tatll dracului!
S'apoi astIli in Moldova nu mai §éde Petrea chiopul
Prietenul ciocoimii, bat'o focul §i potopul!
 lit
Alt vothi statuse 'n locu'l, un stapan mai omenos,
Care de gi '1 sus, dar tine tot cu norodul de jos!
Cican chiama Aron-voda... un voinic, uu flAcal'andru,
O vita lapugnenesca feciorul laY Alexandru...
Soli ? Cel Alexandru-vocla, ce mauca boeri de vii ,
Incat ii facea de grOza bejenari pe la pustii I..
Aga dar, p'aci mi-e drumul! Tree prin foe gi prin furtune!
SA mai stea Razvan i singur... Na reman gi pace bunal..
Mil due la lagi en hrisoge...
(scóte din sinti o legaturd)
Tata-le ! Aice sint
Ispisóce i direse chiar dela tefan eel Stint L.
E cam veche legatura, de mare mult eel purtatt ,
Dar n'o las de lenge, mine, n'o las cu capul o data!
O voiu stringe tot la sinu'mi, cat volu umbla pe pament,
urma, and ortul pope, o voiu duce gi'n morment!..
(sdrutd legdtura ascunde)
Voiu merge dar l'Aron-voda, o sä vorbesc cu domnia,
Dora va da Sfintuletul ea sa'mi cagtig repigia I..
VULPOIU

Drace ! Nu cam-va tu'l crede, c'o sa remalu numai eti ?

Culca-te p'acea ureche ! Nu cunosei tu gandul meA !
Orf-ce tipenia 'n lume un glut are see o sfinta :
Aga bun'Ore pe tine repgia te freminta ,
re mine me prigonesce frumusetea codrului,
Cand gedeam cantand in frump, la umbra stejarului!
Tu a tale, eti a mele, fie-cine '11 ale sale L.
Uite, en, and mi se'ntempla srentelnesc cumvali in cale
Un ciocoiu ca o fetita, mitutel gi curatel,
Lins la WA, slab la fate, sprintenel i spelatel,
112

In sfer§it, o pocitura dintre cele guri caseate,

Me'nvelta, m resucesce, ca WI daa pe dnpa spate !..
Caneprivese intr'o livada copacelul offices,
Cu craugi tocite d'omid i cu trunchlul gthmos,
Hotomanul mea de cuget me gadila §i'mi §optesee :
Nu'l asa cg 'n codrul nostru cluperca mai bine cresce ?
Cand and o paseruiel ciripind pe vr'un zaplaz,
Mi se pare ciripirea'i, e' eC n'are nici un baz,
Cad mi-aduc aminte bine... of, of, of, ini-aduc aminte,
Cum ciripia dineOre, cum ciripia mai 'painte,
Cum ciripia la padure, prin rari§ul eel din crang...
Si dud mi-o aduc aminte, pe loc imi vine sa plang!
(Intra Vzvant, cu brauli stáflgil legatii)

hpAVL

Polcovnice!

RIZVAN

Ha? Ce trabl?
REpAUL

DI'nii druinpl sa plec d'aice !

VULPOIU

Si eq...
RizVAN

Me 1sai pe mine ?
1/0120III

Ba nu... totug... cum s'ar dice...

 113

RAZVAN

Ce ? Nu ye mai place dad al armelor me§te§ug?

In loc de sabia lata vrey la sap. §i la plug ?
Vi s'a urIt cu resb6e? Poftiy odibna?..
REVAFUL

Nu Inca!
RAZVAN

Pate vi'l fame ? sete ?.. N'avey cu§ma sél opine/ ?

VULPOIU

Nu...
RAZVAN

Atunci care'!" pricina ?

REVAFL

Apol dë ! Ce s vorbesc!
Mi-e dor de téra Moklovel, de caminul stramo§esc!..
vuLroli:r

mie...
lazI7AN (furiosii)

A§a, nemernici L. Cum ? Voile vi'l dor de teral..

Dar eU? Ce's ea ? Ce's ? Respundey!.. Sum o gadina?
0 ?
Ore inima'mi, cernita ca o rap dup'un nor,
Nu plange §i ea, sermana, de focul acelui dor ?..
Numai voi lubiti Moldova?.. Dor de taral.. Dor de taral..
Renduricele dud pléca, se gandesc la primavara,
8
114

Ca al se 'atórcA volóse lar la cuiburile lor,

S'omul pate 6re singur srL nu simtli nicl un dor!...
Fugig! Lipsiti de 'nainte'mf...
vonpoln

PolcovMce...

RAZYAN (lovindd cu picioruld in pdnientii)

Dor de tall !..

BEvam, (sciirpinioulu-se la card)
pea, n'aI cuvent sa te superl.
EAZYAN (punendd mcina pe sa' id)

Al afara! 41 afare,!..
(Re0afuld fi Vulpoiu esd prin o vfd, pe ctindd Vidra infra'
prin alta)
VIDRA

Ce 'nsemnez'atata larma ?
RxIVAN

Dinceiri, sa me lini§tesc 1..

YIDKA

AtI turburat ?
LIMN
Nu'l nemica... Nu poclu s5 me stapfinesc...
Dor de taral... Sum cam lute...
(strigd)
Mal, ReNule! Vulpolu!..
 115

TIDRA

Dar ce vrei se faci, inbite ?

(Trulpoiu infra cu sfiehi)

RAZVAN (chin(1uq mina)

Fie pace intre noT L.
Cela-ralt de ce nu vine ?..
'Junin
As ! El fulgere, tresnesce,
Dupe cum soil ciV o firea : dud se supere, plesnesce !
RXZVAN

Spuue'i, ce'l rog se me ierte... 111I-ati vorbit intr'un cTa

rep...
Jot despre plecarea vóstre, o sit vedem mai tale.
vuteo1u
Si treesci I
(esi)
VIDRA

A§ vre se aflu i efi cu tot dinadinsul,

cei i cum ?..
!LIMN
Am fost la hatman...
V1DRA

A ! Si ce-al flint la
dinsul?
RAZVAN

Drage, o spuiu in urme lucrurile ce-am gritiL;

 16

AdjungaTi acum d'o data, ea e§ii forte mahnit...

M'arunc pe cal ca vertejul, infig in c6sta'l un pinten,
Murgul scutura din c6m1, sbOra vesel, fuge sprinten,
en cat sena mai tare, §i cn cat mai mult sarla,
Mi§careal cea furi6sa simtiam el me recoria,
Rene ce'l lasal in voe, asverlind din mani capistru :
Calul, nascut in Moldova, me duse drept pen'laNistru!..
Nistru, apa romanescii, ce spumeza pintre stand,
Ingropand du§rnanii terei, in velverele'i adanci!
Nistru, ale carui wide alta data 'n i1e grele
Aperaii in loc de tunuri hotarele terei mele!
Nistru!... Nistru!.. Pen' acuma sciut-am sa me feresc
D'a trece pe lôugti termul. ca sti nu me ispitesc,
311 nn mi-aduc a-minte, cil remain in teri straine,

Pe cand scumpa mea Moldova nu'i &Tarte dela mine!

Astql inse de nevoe, me simtii impins la mal,
Caci dorul terei resbate pen' §i sufletul de cal L.
Nainte'mi se desvalira, §erpuind ea tin balaur,
Holde i campii, in care, jucand pintre spice d'aur.
Se zariaii, ca petricele preserate p'un inel,
Bosoioc §i garofita, rosmarin §i gbiocel,
'far prin ele 'n departare, un Roman muncincl la s6re,
Falnic, rumen, plin de vidtd, se pArea §i el o fibre L.
Le ve4u1 acele locuri §i din vè ll. le sarutai :
Tera'mi, unde insu§i iadul par' ea se preface 'n ral !..
Numai tu poti intelege, numai tu, Vidro tubita,
Pop simti, cu ce durere am trecut ea prin ispita
scaldand calul in spume, dela termul fermecat
BA §i (16[1801 fere, voe, amendoi ne-am departat!..
ViA a-casa... d'abia inse pusei piciorul, §i fatA
Vine Rela§ul §i Vulpoiul de'naintea mea d'o data,
Nesciind ca 'n peptu'mi arde pojarul ingrozitor,
 117

'mi vorbesc de téra 'Astra, §i'mT vorbesc d'al tereT dor!

El sa plece la Moldova L. Dor de taxi! Dor de tad, L.
Iara sangele met ferbe! Furia m'apuca fad L.
TIDRA

Vrea s. click tu, Ile4a§u1, calul vostru i Vulpolu,

SuntetI tog chiar d'o potriva, tot un fel §i tot un solu?
RAZVAN

Cum a§a?..

V1DKA

Inima v6stra se vaet i suspina

Dup'o pulbere de§érta, o bucata de tering,
Un pamênt umed i rece, de IerburT acoperit,
Printre earl o floricica de 'ntemplare-a resarit
Asta'I Tubirea de tell ?.. D'a§a iubire mi-e jale,
D'a§a fiinta niT-e mill!..

RAZVAN

Tu Tar cu visele tale !.:

VIDRA

Vise !.. Nu ori-cine p6te sa viseze-al Vidrei vis L.

Cand te-am int6lnit in codru §i'nt6Inindu-te mi-am 4is :
Acest haIduc o sirntréca trandavita boerime,
Eu visam... Filler de vise, altul nu viska nime !
Mud te-am smuls la lumea larga, din ascunsull adapost,
Impingêndu-te 'nainte, 6110 visul met a fost !
Vacum et visez, Razvane, dud mi se pare ciudata
Iubirea terel, ce numaT prin buruenT se desfata L.
118

Omul ce'§1 Tubesce tera cu adeveratul dor.

Nu mad Ia lutul terei, ci l'al tem1 viitor!
tuartatiZfil-te mare, nazuesce pen' la stele,
o sa se verse §'asupra Moldovel tele,
Precum luminosul sore,
Din Ilica§u'l departat,
Sparge far' sa se pog6re
Velul nopti'ntunecat
S. fie Razvan ori-unde, el tot torn §I-o Tubesee,
Dac prin faptele sale se radica §i uimesce,
.

Incat indémna 'mpregiuru'l pe strain §i pe pagan

SI §optesca cu mirare : multe p6te un Roman !..
(Sbierea se arétli in u(i)
RAZVAN

Tu, jupane Cum? Faice ?..

SBIEREA (frecandu'§i manele)

Da, da! Fake! i'aice!'

De ce nu? Via din Moldova ca sa te fac mai ferice
Jupanosa forte scumpä, nu soli mncà, negre§it,
C'uncheielul dumitale nu mai* este ?.. S'a sfir§it,
ineheiat catastihul, isprilvind de cheltuOla,
CacT §i vIOta omenosea '1 tot un fel de socotOlA...
V1DRA (en reeelii)

A murit ? Ce spui, jupane? Si dumneta cum d'o soil?

SBIEREA

De vr'o Cat-va timp inctice eram vecini la

Cand me'ntorsei din robia, cu doban41 intanliate
Cumperai pe lenga Nistru nisee campuri nelucrate...
 119

Apoi bine, jupanésg, dumneta acuma e§ti

Deplina stapAnitore moltenirii pärintesci :
Patru sate, duo 'lazuli, mii de vite rimAtóre,
épte mori, o hergheliA g'o pgdure... Nu vin41 Ore?

VIDRA

Dumneta aT vrea sA cumperi ?

SBTEREA

173a nu, nu! Ea sum saran!

A§ dori cu trup §i suflet, dar nu gAsesc chip s'o fac..
Totu§1 s'ar afla pré lesne altul cine-va cu stare,
heat sa cumpere dock.. n'o sA ye scumpiti pre-tare :
Acum timpurile's grele, bani in tOrl nu's §i nu's;
Cu Turcii, c'nna, cu alta, toti galbhasil s'aA dus!..

RAZVAN

Nu! Noi nu vindem nemica! Voiu ldsa pe Le§1 mai bine,

So sA m'ape4 rotnanesce, in tera mea §i la mine...
YID RA

A§a ? Nu cum-va, RAzvane, sA ne 'nchidem inteun sat,

Gustand viéta de carnpia §i vezduhul cel curat
Lite() cu§cA mojicOscA, plind cu miros do var4A,
In cas1 grAme(y de teucuri §i p'acoperi§ o bar4.1?..
Tu o sti. petreci, iubite, venand pAtArnichi §i lupi,
Eu purtand grijA de turme, de taring §i de stupi,
Jar vatavii, pàrci1ahii i vecinii de mosig,
Vqêndu-ne, o sA (pea : ce bunit gospodAril!..
Frumos train! Placuta gad ! NoT, o Vidra §'un Razvan,
SA 'nlemnim stand la o parte, nerni§cati ca Un bu.§t6n !..
 120
-
In Moldova stint in totul trel mil de boeri de tara,
Care n'avend alta tréba, se eel-0, pentru hotara :
Prin tine cisla lor cresce c'un trantor mai multi§or
0 sit fie trei mil unul !.. Ce stralucit viitor 1..

SHIEREA

Este f6rte potrivita socotOla dumisale :

Dealt a sta la mo,i5, mull mai bine cu parale...

RIZVAN

Dar asculta, draga, Vidra, §i'n Moldova ca faici

S. da cuvenita cinste la osta§1 §i la voinici...
SIIIEREA (thitindndii din capii)
Hem! s'ar pute §i ca'§acolo sa te primOsca polcovnic...
Inge la Romani o slujba nu'I tocmal lticru statornic !
VIDRA

SI fed en, cum se'licov6e cu sfiOla un Razvan

Pe langli cel mai din cella boerall de la divan,
Pentru ca dinteen§ii until, c'o inima mai mi16s5,
Ca la un dine din curte, sal aruuce uesce Osa ?
Ba pate ca i pe Vidra, pe nep6ta lui Motoc,
0 sa me trimiti culacrimi, sa me due intr'un noroc
La nevasta venni vornic sea la vr'o logofetOsa,
Caro n'ar putO la mine s. fie niti fetit 'n casal..
A§a se capeta slujba, cand vii insuti ca s'o eel,
In loc d'ai sili prin fapte s t cate singuri el!
Nu, nu! Las'ca tOra 'Astra s simta durerea cruda ,
Ca'n sinu'l omul de frunte in de§ert ii vei c'asudit,
Si din cupa desnedejdil bend ocara, bend amar,
 121

Lucrzä §i i §i n6pte, lucrOza tot in War,

Cad mi§eil, ca o straja, carma tereT impregra
p'orl-cine nu'l dinteen§ii, mi'l respinge §i'l dobóral..
SBIEREA

Ca unul §'unul fac doe, verbit-al drept §i frumos!

Pe mine, Oa, tot mi§eii din visteria m'afi scos!
Multi milei stint fn Moldova! Dumne(jea sa te feresca!
Ea liori-care om de trail, p6te sa se prapadéscal..
(cdtrd Rcizcand)

A§a dar, vindell motto., sa n'aibi Vitae de cap :

Cite, ea Ca un prieten, a§ vr6 numai sa te scap !..
RAZYAN (luánd( pe Vidra de o parte)

hibito Vidra, mai lasa... De eel' asta graba mare !

Eil nu ti-am spus inc tote... Mai este o 'mpregiurare...
(cu rec(td, ditrei Sbierea)
Tino ma tliriü. jupane!.. Mai Vila!
SBIEREA (CR umilintd)

Ire las! Ye las !..

Me'ntorc intee jumetate... ba nu! inteun §fert de cias !
(se deptirtezci, apoi se opresce in ufd, se mai inchind o
data, i ese.)
VIDRA (CR tdria)

Fie ! li i-arn spus, Razvane, §'acuma 'ti voiu spune Ora,

Ca Vidra nu vrea sa plece, ca sa. se'ngrOpe la tOra...
RAZVAN

Bine ! Nu ne vom intOrce Vrea §i ea sati dovedesc,

122

Cat de mare ti-e puterea, §i cat de mult te lubesc...

VILMA

Dar 6re vidta'mi intrdga nu'l destul dovedésea,

In t6ta clipa, el Vidra 'Ate §i ea sit lubdsca ?
Ell nu m6 gandesc, Razvane, cii nu mai pot eugeta ,
Ea nu SOW, nu vrdri nemica, cleat inaltarea ta...
RAZVAN

Nu vom pleca la Moldova ; m6 supun vointei tale;

Dar lumeari incapat6re ; s'alegem o alta cale
La Nemti, la Turci sda alum, ori-unde 'mivel porunci
Atata '1 cu neputinta, d'a mai remand p'Oci...
YIDRI

ii de eel cu neputinta?
RAZVAN

Sea c'aIn fost la hatman...

VII.A

Bine 1...

RAZVAN

Acorn el n'o mai ascunde, .j* o spume la orili-cine,

C'o sa fie cu Moldova un resholu
Astali la ddnsul a-casa ne-aa eheinat pe tog la sfat,
Ne spuse dinta, ca Le§ii sunt reit cu tdra nemtdsca,
'avend legaturi cu Turcii, ar dori sa le pa4dsca;
Ne mai spuse c'Aron-roda, noul down moldovenese,
Tine 'mprotiva Turciel eu 'mperatul cel nerntese;
Ne-a mai spus altelo multh, in§irand veo patru Ore,
 123

drept ineheiere, ne-aa arRat o scris6re,

In care cralul II (pee sa fie gata pe loc
A. trece hotarul tereicu sabi i cu foc...
M'ai lása tu ore, Vidro, ca bratul meü si isbésca
IJn pept de Rornan? S'aprinla ç coliba romanesca?..
V1DRA

Nu, Razvane... inse... inse...

RIZVAN

Atunci alta cale nu'l,

Dealt sa plecam departe...
V1DRA (dule0

Ba mai 'nainte semi spui,

Dad% hatmauul nu p6te... ea sail dea vr'o naintare ?..
RAZVAN

d'ar da?..
V1DRA

atuncea...

1tE)AE;;111., (intr(nd zeipacit)

Polcovnice! Lucru mare!..

-Vine hatmanul! El insu,1!.,
(est)
V1DRA

Ea plec, scumpul med.. N'uita,

§i remaind aice, tu poti lubi tera ta...
(Vara est' prin 0 ui, pe caiu1i prin alto intrei katmot(tti)
124

HATMANUL (privind in lima Vara)

Este sora dumitale ? Acea femee vitezd,
Ce te"nsotesee 'n resbee, infruntd m6rtea, veghezd
Pe campul de biltalid, in rend eu ostagi mei,
Pe earl ades ii intrece ?.. Minune dintre femei!
BiZVAN

Este Vidra...
NATMANUL

Istd datd cerul a lost en dreptate,

Rind o asemenea sord la un asemenea frate...
(se apVd, se gándesee, apoi dupd o tdeere)
Fiind-c'astali diminetd ne certasem 6re-cum,
Tu nu te-ageptai, sum sigur, A ne mai vedem tiacum?..
BIZVAN

Nu, hatmane ! N'ageptata e numai cinstea cea mare

D'a te vede 'n locuinta unui om fard 'nsemnare...
HATMANUL

In intelnirea, ce-avurdm, pare-mi-se ed 'ml spuseg..?

RIZVAN

151 11-0 mai spuiu ineo datd, ch'ml dad vieta pentru Leg,

Tori-unde me vor trimite, le volt' sluji cu credintd,

Dar nu me bat cu Romfinii... nu ; asta'i peste putintd!..
HATMANUL

Polcovnice! Bagd sema, cd mai mult ca ori-g-ednd

Aid dator tocmai acuma sd te jertfesci chiar nevrênd.
 125

Adjutorul durnitale, decat altul ori-si-eare,

Nil cu totul de nevoe in acesta 'rnpregiurare.
Durnneta cimosei Moldova; Ora s'emenil cunosti,
Locurile, renduela, tot ce trebui pentru osti...
Resbeiele se castiga nu nurnal prin vitejia :
Ades mai mult ca prin brate se like prin dibacia...

RAZVAN (vosomordndu-se)

Am inteles ! Prin urmare, voile vi'l trebuitor

Un om vindut, o isc6cla, tui mie1, un tradator...

HATMANUL

A, polcovnice! Se p6te fad asfel de dojene ?..

Dumneta esti Leh acuma, cad patria ubi bene.
Dupa cum qice Latinul, si nu mai esti Moldoven :
Poti s. te ball cu Moldova, far' a te nurni viclen...

BIZVAN

Hatmane, Latinul 4ice... dar tii bun de'mi tMmacesce !

In cuibul meti, la Moldova, nu se 'nvata latiuesee...
HATMANUL

Téra este une'l bine...

RiZVAN

Asa ?.. Pecatos Latin,

Cine lubia d'o potriva p'un frate i p'un strain,
viand c. tera'l o tura, incat sti pOt. stomakil
Leh a me face pe mine, seer Muscal sa fad Lehul !..
Nu, hatmane! Nici o data L. Fie painea cat de rea,
Tot mai duke mi so pare, cand o scia din téra mea
126

ITATMANn(sodibubf-s6

Vrea sa, 4icl, eti statornic In botarirea luata

D'a e§i din sinul nostril ?..
RIZVAN

Da! Fo mai spuiu fric'o data,

Dar me jur di de nevoe §i cu pilrere de reit :
Dumnéta singur al face tot a§a la locul meti_.

RATMANUL (amlandu-se dupei o tiicere)

Pe castelanul Piotrowski '1 cunosci, cal null cu mine.

In resb6e tot-d'a-una s'a Witut destul de bine,
Fiind dintre cel de frunte i la luptl §i la sfat.
WI betran, nu'l fail stare, este f6rte invetat...
El bine! ell, ca epitrop, a put6 sa pun la cale,
Ca nepotul meti Piotrowski sit ea sora dumitale...
RAZVAN (cu turburare)

Pe Vidra? El o lubesce ? Ti-a spus?..

HATMANUL

Nu...
RAZVAN

El nu ti-a spus?..
HATMANUL

Piotrowski o sä m'asculte : tênerul e prO-supus...

RAZVAN (lin igindu-se)

Bine! 0 sä'ntreb pe Vidra... Vom red6 ce-o sane 4ical..

 127

El nu ti-a spus, c'o iubesce ?.. S fi spus... Dar nit! ne-

mict!..
HATM %NUL

Facésta nu 'I find totul! Ca st leg cu tera mea

Pe vitézul cel mai mare din ciiti am putut vedea,
Et, et hatmanul, sum gata si dati in casttorie
Pe flea mea...
RAZVAN (migeat()

Cum ? Pe filch._
HATMANIII,

polcovnice...
BAzYAIT

Mie ?
HATMANUL

Nu m6 mir c te uimesce...
RAZYAN

Da! S'o s'uTm6scl pe tot!!

Hatmane! Ea la Moidova mil 6re ce-am fost ?
HATMANIIL

Ce ?

RAZVAN

Hot!
HATMANUL (sculându-se cu mirare)

Hot? 0, Mune !..

 12&

RIZVAN

Hot de codru! S rapesca i s'om6re,

Nu facea bratul meA altal.. Imi mai dal pe öre?..

IIATMANUL

Trecutul nu ne privesce... SI catrim ceea ceg az :

Et te vëd boer, polcovnic, ostagul eel mai vith ;
Când téra mea datoréza isbilnde stralucitOre,
Iar eine mita pete, le gasesce chiar in s6re,
E 11 dali pe flea 'mi!..
RAZVAN

Inse... gandesce-te!

ITATMANUL (ageOndu-ve)

M'ain gOndit.
RAZVAN (dopii o tacere)

Hatmane pré-luminate! In Biblia 'I fi citit,

Ca Faraon din Eghipet s'a 'nfundat cu pecatogii
Din voea dumnele6sca in undele Maril Rogil?..
HATMANUL

Dar ce 'nsemnéza 'ntrebarea P..

RIZVAN

Astfel peri Faraon ;

rutini dintr'ai sei scaparä din acel grozav canon;
Totugi o alta pedépsa dela urgia cer6sca,
0 pedépsa gi mai cruda, aü trebuit sa primésca!
Dumne4eii IT osftndise in urma celui potop
Mil* de vécuri s. colinde, gra tinta, fara scop,
 129

Alungay din téra 'n térii, din loc in loc ca o turma,

Despretuiti de norOde ca lucrul cel mai din urma,
Si 'nvertindu-se pe drumuri, 0:16 la gr6znica 4i,
Când trfuribita judecatii din cer o vor amp,
S'atunci lumea despletita, ca muierea vinovata,
0 sa strige : Winne ! D6mne ! mai lért1-m6 §'asta-datal.
HATMANUL

Polcovnice! Vino 'n fire...

RAZVAN

Aeel nem nenorocit,

La Dumneileti in os'anda §i la Omeni huiduit,
Sufere cu nep6sare mania ursitei sale!
Barbatii lor nu sciu alta, decat s fure, sa'n§ale,
Tavalindu-se 'n minciuna, in mi§elii cufundati,
Iar femeele adjuta, §i chiar Intrec pe barbati,
Vinpnd drumaplui Urea tineretelor plapinde,
Tapoi sufletul satanei, dud nemic nu se mai vinde,
Caci s6rta kr e sa vinda... nu le pasa, ce §i cui!
HATMANUL

Tigani?..
RAZVAN (qtergêndit suddrea de pe frunte)

Tatal dumitale a fost 1,611?..

HATMANUL

Ce vrei sa'mi spui?.

RAZVAN

Inse maica dumitale, se (lice c'a fost Maghiara?

9
130

HATMANUL

Polcovnice! Ce'ntrebare ? 'Gude mergem ?..

RAZVAN

A§a dara,

E§tf Maghiar ?
HATMANUL

Ba Leh; dar totu§i pré-cludate mi se par

Aste vorbe fáril
HAZVAN

E§tl Leh! Val, nu e§tI MaghiarL.

Némul se lea dupa taIca L. Dupa Wel L. Bina mama
De loc nu se socotesce, de loc nu se baga 'n sama.!
Sarmana maid, ce 'Arta copilu'n sangele set,
Ca sa'l dea suflarea vvetei, duce cbinul cel mal greg ;
Cu cantecul ei ne'nvéta, cu lapteleI ne nutresce ;
Cand plangem noi, ea draguta, c'un zimbet ne lini§tesce
§i plange de bucuria, veyndu-ne ca zimbim ;
Maica, cea de'nteiu flinta, pe care noi o Tubim,
Cea de'nteiu ce ne lubesce, nal nemical.. T otu'l tata L
0, dreptate omenesca ! 0, dreptate blastemata L.
HATMANUL (CU ingrijire)

Polcovnice ! Tu me speril... E§t1 bolnav... E§ti retacit..

nAzvAN

Maica-mea a fost Romanca! Tata-ma.. Mal in sf6r§it,

En... eu sum Tigan !..
 131

HATMANUL

0 Demne ! Tu Tigan?.. NifmI place glumal..

HAZVAN

Da! Tigan, iganL. El bine, sI te mal yedem acumal..

TIATMANUL pune mina la frunte, se gdndesce, apoi dupd o
tlicere , in cursuld cdriia Reizvan ii privesce atintitii)
Intrega ter5 lesesci...
RiZVAN (apuctindu'l 'lute de Wind)

Taci, hatmane ! Tad! N'uita ,

Cine 's el, eadull a-minte §i eine esti dumnétal..
In viétl numal o datI intelnii in trista'inI cale
Erna singurI Mpturl cu simtirea dumitale ,
Ce din falnica nIltime a naseeril boeresci ,
Privind cu ochil, cu care tu, hatmane, me privesci,
Cu maim '1 imi strinse maim §i'ml vorbi cu omenil!
AcestI flptural Vidra... tin soru-mea, ci sotiI!
liATMANUL (scultindu-se qi rcklénuindu-se pe um'erull0 Rdzvan)

Am flcut, ea Leh gi hatman, tot ce'n putintI mi-a stat,

nemic, nemic in lume, din parte'ml n'a§' fi crutat,
Ca sI cI§tig terel mele pe inbitul meI tovar5.§...
Dar nu'l chip!.. SI fim prieteni!.. MIna tal.. spuindull
érag ,
CI primiarn cu bucuriI p'un ginere ca RIzvan!..
VULPOTU (intránda 'lute)

Polcovnice ! De la tea un boer... ITh Moldovan!..

(Lasd sdintre Baptd i ese. Rdzvan face o miscare de mirare.
Bartd,verfendit pe hat-nu:nil, se opresce in ufd)
 132

IIATMANUL (apropiandu-se de Baptei)

Boerule din Moldova! Nu te cunose pen' acuma ,

totui te rog da:mi voe, ca atl spuiu o vorbl numa...
Norodul vostru se 4ice, e6re-§i-cand ar fi venit
Si s'ar trage tocmal-tocmal din Rimul cel pré-vestit;
Dar cum Ore yretl vol, altil sa v'asculte §i s crell,
Pe dud tOt firea vOstra cu totul se departéza
Din obiceiul acelor 6meni ageri §1 virto§i,
Pe care vol en trufia ni'i aretatl ca stramo§1?
Rimlenil eel din vechime cantor] fad 'ncetare
Ca sa sc6ta la lumina tot ce'i bun §i tot ce '1 mare,
Inclt la plug §i Ia sapl gage' adesea barbatl,
Cu cari se fMesce lumea: pe Catoni §i Cfncinatl...
La voi insé, când o rap
De s6re petrunde'n tara ,
Toti se sada, toti turbéza,
Toti voese s'o dea afar/ L.
(as.êtd la Reisvan i ese)

BWTA (inchincindu-se)

Cer lertare ; vi d'a-dreptul dela drum §i plin de pray!

Me chlaml...

RAZYAN

Scia cum te chiaml, jurane mare Tutu!

Ne cun6scem fOrte bine L.

BWITA (inchineindu-se)

Luptanchi-te cu Muscalii,
Umplut-al Moldova 'ntregl do numele dumitale,
Si slava, ce-o ca§tigase§1, nu putin a mai crescut
 133

Prin vestea , c mai in urmh §i pe Marl 1-ai bhtut;

Deci, icgna dumitale, a Cracovia lucrath
care, cum e§ti acuma, intocrnai astfel te-arath,
StlphnuI meg Aron-vodd o tine 'n palatul seri,
Unde cu muIth plhcere putut-am s'o vgd §i eg;
cum o vApi, pe dath qisel : mare, mare, mare!
Nas de §oim! o frunte'nalth ! din ochi inima tresare !
Mai in sfér§it , t6th fata numai duh §i numai foc!...
caci pe cel ale§i de sOrth, eli until ghicese pe loc,
Precum tot pe loc descopAr §i firile cele prOste...
Dar me mir, d'unde pe mine dumneta me pot( cung§te?
Nu ne-am vg4ut nicaireal..

ItAzyAri

Nichirea ?

BASOTit (inchineindu-se)

Cred eh nu ...

Biz VAN (en amäreicinne)

Adevërat! EA uitasem!.. ChM boerul me yqu, j

Nasul meg, ochii §i fruntea vor fi fost de tot altminte !
A§a dar nu'l de mirare, ch null mai aduci a-minte !..
Fapoi alt ce-va mai este : eg eram atht de mic,
1ncht yatayul eel mare, zhrinil un shrman pitic,
Nu vrea nici sl'l bage 'n sémh séü d'aprOpe sh'l privésda,
Var fi putut cii piciorul ca p'o musch sh'l turtésch!
Piticul inse d'atunce, speriat d'un vis grozav,
N'a uitat §i n'o sh'l uite, p'acel puternic vatav...
Dar lhshnd acestea t6te, spune'mi, cinstite jupane,
Ce'ntemplare, ce furtunh, te-a fi aduand la mine?
134

BANTA (inchindndu-se)

Maria sa Aron-voda, din voea 1LII Dumnelea

Mo§tenul terei Moldova, domnul §i stapanul men,
Ba §i nas, caa mai de-unali, din parintesca sa mila,.
MI-a facut nespasa cinste d'a-mi boteza o copila,
Me trimite cu solia la polcovnicul Razvan,
Ca sal spula etel chiama tera, d'andu'l un loc in divan.
RAZYAN

In divan ?..
BANTA (inchindndu-se)

Suntem in lupta cu puterile 'Agave,

dupa Cate se spline, o sa mai vedem ea mane
Ca i Lhul trece Nistrul Turculni in ajutor.
Un resbau atat de strasnic nu'l tocmai lucia usor
De§i Nemtii si Muntenii sunt legay cu noi fratesee,
Desi osti avem destule, de§i hrana an lipsesce,
Totu§1 este trebuinta §i d'un hatman ispitit :
Stapanul mea Aron-voda la dumnéta s'a gändit...
EIzVAN (lute)

Cum al spus? Ce qicl? Eil hatman?.. Mai spune dar inc'o

data !..
Hatman !.. Hatt-Ilan in Moldova !.. Ce intemplare n'as-
teptatal..
BANTI (inchinandu-se)

Sarut man& Merg la gazda, gata find ori-§i-cand

La porunea Cred c'o sa plecam curand ?..
(Ese eumultd iiilin, pe candii Vidra se arata fl altd ufd,
oprintht-se, fdrei a 11 veAtii de Rdzran)
 185

RAzirAN (dupd o tdcere)

Acest om fär dreptate de nu m'arunca'n robiI,

Ed n'ag fi cltat luminl la codru en haiducil ;
De nu me' ducea norocul in umbra negrel plduri,
Pe mult-iubita mea VidrI n'ag fi'nCelnit-o p'aiuri;
De nu iubiam o femee cu o inimI seméta,
N'ag fi glsit in resb6e un nume g'o noll vieta I..
Acest om, fitr s'o scie, m'a rädicat pên'aci
0 D6mne ! dile tale eine le p6te ghici !
Ta, ce pe dugmanii nogtri ades ni'l fad' o unélta,
Prin care ne'mpingi cu'ncetul la tinta cea mai inaltl!...

VIDRA (apropiându-se)

Jupine!.. Jupine hatman L.

RAZVAN (stringêndul wino)

Tu o scil ?..
VIDRA

Ti-a mai rem as

SI faci pe calea märirii un singur, un singur pas !
RiZVAN

Un pas ?..
VIDRA

Ca s'apuci cu fa1 scalnul lui Stefan cel Ma re,

fi patru-4eci mil de 6ste sI te-agtépte 'n ascultare,
Bucurogi a 'age lancea, in ce parte'l va 'ndrepta
17n deget al mlnei tale, 0 vorbl din gura ta 1..
136

RIZVAN (turburatii)

Scadnul lui Stefan cel Mare L.

VIDRA

Stefan cel Mare, iubite

RizvAN (punendl mina pe bratull cell legatft)
Scil tu 6re, ca 'Mara 'Arta sagetl otrdvite ?..
Astd rand...?
VIDRA (zimbinTh

Astd rand?.. E bine?.. Ce'l?.. SA vedern !..

Te teal de mOrte, Ildzvane?.. De dud asta ?..
RAZVAN

Da, me tern L.
Nu me temeam mal 'nainte, One ce cu desfetare
Nu gustaT, Vidro lubitA, din fagurul d'a fi mare 1..
VIDRA

A§a'i, Rdzvane, al dulce ?..

laSVAN

0, nepOta lul 11otoc!

Sufletul med fail tine n'ar fi cunoscut ho loc
Astd simtire cTudatd, ce 'I indémnd ca dorescd
Jos la pici6rele mele t6td lumea sä privescd

VIDRA

Si numaT tu ca munte, ce primesce cel dintâi

Mdndrul e, pe cAnd n6ptea std culcatd peste vAT L.
 137

RAZVAN

0 da! Voese a fi mare, precum Sbierea cu gramada

Voesce movile d'aur numai la dansul in ladA !..
(Sbierea suite capulic prin up din flui(lic)
Lase rana! rana! ranal.. 0 sageta cu venin !..
Bratu'mI arde !.. Dal.. M mu§cal.. Ca §i cand ar fi un
spin !..

SBIERA (inaintândti)

Hatmane pre-luminate! 0 sa 'ti aduc ea in graba

Un vraciu iscusit §i eften, sea §i mai bine vr'o baba ,
Care descanta 'ntr'o clipa ori-ce ',Irma de venin,
45'apoi far' nici o lescaP : penteun palm de peliz !..
 CANTULt V

M A.R IR E A
Ala s's plait II ha Muesli reu c&I Meuse el
luT Aron-VIAL ..
MIRON COSTIN, cap. II

FETELE:
RAZVAN , hatmang moldove- TANASE,
nesc5. REI;InFal, dpitani.
VIDRA. VIILPOIIT,
BWTA. SOLTILTILt.
SBIEREA. UNt corILU.
MAI MOW CAPITANI I TEROOVETI.

Palatulit lui Reizvanic in lag.

 141

(RequQula §éde ganditora, fluerandii o doina , cu capula ple-

cab's pe mana. Afara se auda din departure impu§cature
de tunic)
VULPOIU (intranda)

Bung, 4itia, cepitane !

1LEVAUL

Diea rea, nu qiiia bune :

Uncle ve41 tu buniltate, cend tot fulgerI §i tune ?
Mai Vulpolule, DWI bine L.
vuLeoItr

Te pré-poftesc mai Intel,

SI te'nvetii a nu'rni mai 4ice nici cVulpoiulex., aid cmeb> !
Sum cepitau ca §i tine, §i nu's cepitan deglabe ;
Te rog dar se'mi spui d'acuma : cepitane...
REVA§UL
Auli trebl !.
Nu cum-va gall dic ejupIne* sea cboerule, ? Ce spui !
Mai a§t6ptii ! D'o cam. data, puneti, drage, pofta'n cul !..
Lehul ne trimite 'ntr'una ghiulele peste ghiulele,
Noi stem, inchi§1 in cetate ca dobitocul in pele,
Merinda se 'mputinéze, , 661 de pupa me tern
crt peste doe-trei 1i1e ilia de lee n'o mai avem ,
Si tu te gendesci acuma , more, stricatI! dihane !
A da lege §i porunce , ca ea srigi dic : cepitane ? !..
142

VIILPOI17

Te speria Léhul ?.. Asta'I?... Apol pe pace safil L.

Noi ne-am infratit cu d6n§il L. A§a'l L.

REZA FIL

Dar tu d'unde scil ?...

VIILPOIII

Drace ! Vulpoiu ce nu scie ? Asculta , sall spuiu pe

fata.
Maria sa Aron-voda trimis'ail 0.41 demin60,
Chiar pe Balota vatavul drept la hatmanul le§esc...

REZAFL

i cre41 tu...?

VULPOIII

Cu bug ging !Niel* decum nu niendoesc !...

Le§ii sunt gata la pace... Vrei dove41?.. El bine, lath !..
Dintah, cetatea Sucevel nu s'a luat nici o data
, prin urmare, nici asta41 nu se lea de tot u§or ;

Aposi %vita vatavul este faimos vorbitor,

Licht indrugand la fl6curI, pe Lee o WI ametésca,
Cal sciut, ce fel de p6ml'I intelepefunea le§6sca ;
In sferet, du§manul vede, ca nu'l glum/ cu Razvan,
Cunoscêndu'l din apr6pe, cal suflet de hotoman !...
A§a dar, la dracu lupta, ducl-se naibel vrajma§ul,
Tergu'l rupt, pacea'i facuta, n'ar strica nici aldammul,
Chr§marésa nu'l departe : o masura doI §alaI,
Cotnar din vila domnésca...
 143

REZAFL

Mai Vulpoiule...

VULPOTII

Tar amaiD ?
Nu poti sa lid : Icapitane, ?... pea c'o s'ajunga la cértil!..

REQAFTL

Bre! N'am vNut pen' acuma vr'o faptura mai deOrta 1

Trasni-te-ar clpithia, ca d6r' scM §i ell ce'ti spuiu :
Stint sute de semne rele, §1 bune nici unul nu'i!
Hatmanul nostru, de pilda, cand intra, cand vrea sa 6sa,
Mereg se tot poticnesce, intrand §i e§ind din casa...

Itimpoiu

Dec1 Astea sunt semne bune !

REvAgrr,

Semne bune ?

vuLroit

Negre§it!
Este r6ti cand omul cade, dar nu eand s'a poticnit...

itEpApt,

Ve41 cl §'alt ce-va mai este...

VULPOVJ

Ori-§i-cilte mi s'ar spune,

Ta1macind cu dibacirt, tote semnele sunt bune !...
144

TibusE(ilardndii)
0 veste, copil!... 0 veste!...
VULPOIU

Capitani, ér flu copi!!

Te rog, capitan Tanase, ca §i dumnéta s'o soil_
Am adjuns §1 ea o data sa fit on obraz in lume,
Si tocmai acuma nimeni nu vrea sa'mi 4ica pe nurne !..
REI?AUL
Ce veste P.
TANASE

0 veste mare! Vatav Ba§ota 'n sfor§it

Impaca tréba cu Lelil, i doronul a iscalit...
Avem pace chiar la vreme : ne lipsiaa hrana §i pravul
Nu era chip a mai merge...
vuLroTu

Istet mai e §i vatavul!

REVAFL

Cu Le§ii I.. Asta'i nemica L. Mai este Tare §i Tatar...

VULPOIU

Haida-de ! El sunt departe!.. Le porti grip, in zHar...

TANASE

Ba nu'i vorba ca's departe ; dar Le§ii se'ndatorqa

A ne toemi §i cu dên§ii...
REVASUL
Cine'l nebun ca s5:1 crep!
(Alara 'se auda strigate : sd trdescd Aron-vodd)
 145

VULPOIU

Aron-vodI sI trIéscI.... Au liti, ce chili? ce zvon ?..

Mu lt mai lubesce norodul pe mIria sa Aron L.
TANASE

AdecI ori-ce s'ar dice, ii un voda cum se cade :

Pe skacimea o crut6, pe cel cu cIftan ii rade,
Iar nu lasa pe ciocoiul, venit din cer cu hrizob,
SI des* tota téra, cum facei Petrea cel chiop!...
ins6 nu'l lucru temeinic a norodului strigare.
Sum Man! Ve4u1 cam multe! ... Strigail altii §i mai
tare :
SI träésca Lapu§nenul, §i'l viclenirl urit;
Despot-voda sl trgéscl, §'apol mi l'ail omorit ;
SI trA6sca Stefan Tom§a, §i'l gonirl cu ru§ine ;
IOn-voda sl traéscA, §i'l dete'n ghiare pagane,..
Inteo clipI LIpu§nénul, Tom§a, Despotul §' Ion
Furl sus §i jos d'o datI... Vai §i de vodl Aron !...
Una crede §'alta spune, iar face din zlOcire
Necrelute §i nespuse: a§a'i Românul din fire !...
REVASUL

Bin'ar fi s'avem odihnI! DupI ce de la divan

Mi-am c/§tigat judecata, multumita lui RIzvan,
Cum a§ mai sbura, bklita, sI'mi mai ve4 de reqa§iI!...
VIILPOIU

Null este greil, cApitane, ca sa spul o neroliA ?...

EU unul, din liulica de cdnd m'am clpitInit,
Uitat-am nu rep§ia , ci chiar codrul inverp !...
'aice 's ca §i'n pldure, avénd puterea fl'a face,
FärI fried de pedepsu, tot ce vrég §i tot ce'mi place!
10
146

Neghiobii, ce nu m'asculta, stair la panda del' ochesc,

Apoi inn Teal la Wm, mi'l inchid §i mit globesc!...
Suntern 6meni, capitane, pentru care totu'l lesne,
Caci lurnea cea mai marunta nu ne-ajunge nici la glesne !
Venit-aa apa la mora! Vom macina cat putem :
SI ne folosim de timpuri, cand altil de not se tern !...
Ce sa te mai plangi atata penteun pain de re4a§ia,
Cand acuma téra'ntrega e pentru noi o mo§ial...
RitzvAil (intrii forte turburatii)

Bine ca sunteti aice ! Unde'i Vidra ? Ascultati!..

Mergeti L. Pe toti capitanil pe data sa mi'i chemati !..
Ea v'arn fost ca §'un parinte !.. Adunati'l mai in pripa !..
Timpul sboral.. Mai de graba L. inteo clipl! intr'o clipal..
(ese prin up din sttinga)
vuroIn
Ha, ha! tnteles'ati 6re veun singur cuvent macar ?..
Ma tem, ca hatmanul nostru e cu trei r6te la car L.
ItEpWL
Ce'ti spuneam ea dine6ra ? Tot la vorba ceea vine :
Poticnéla'i mare lucru... MM Vulpoiule, nu'i bine !..
yIILPOIO (fu

Mai? hr mM
TAICASE

Not perdem vremea, tot la flécuri insirand !...

Haidem ! Pe toti capitanii sa'i adunam mai curand!
Hatmanul scie, ce face ! El invota, el respunde !
Este datoria !Astra, ca ott ajutarn ori-unde...
 147

Ea scia, ca'n tOra Mol dove!' unul e Ramp, me jur !

Pent eV Tigan... La dracu!.. Astei singuru'l cusur
(esü toti prin aqa din fundii, pe cândii prin cea din stánga in-
trd J3äzvani ci Vidra)
RAZVAN

Da! S'at impacat cu Le§ii...

TIDRA

Si cu pagäniI ?
BizVAN

Firesce !
VIDRA

Trebuia tu sa'l dal sfaturi...

RAZVAN

De la mine nu primesce...
Atatari mai ret !... lubito , can, drept n ochil mei!
Drept Ap !.. Spune'mI acuma, nu citescl nimic in el ?..
VIDRA (cu nedomerire)

Sunt turburL..
RAZVAN

Turburi? Atata ?.. Forte bine ! Vrea sa 4ica,

Niel Aron-yoda in ochi'ml n'a putut ceti nemical..
Ochil mi-aa fost cu credinta, L.
(stringindil pumnif qi cu unit glasil inecatli)
Vidro ! Vidro
Ea voese
Negregit una din doe : séa m6rte, off sa domnesc !...
148

V1DRA

Astal gi dorinta Vidret.. Inse trebui anlanata...

Nu'i timp...
uAvAN
Asta4i, ast4T, astall; on f. mai bine nici o data !
Aron se'mpaca cu Legit gi on ajutorul lor
Se'ntaresce la domnia, pe cand ea sughi i mor !
Aron se'mpaca cu Legit i sabia'mi nu mai p6te
Prin dugmani sa me slavéscä, Tar slava duce la tOte!..
Aron se'mpaca cu LeiL.. Fara nume, fara tron,
Ce fac ?.. Respuncle'ml, Vidro !.. Aga dara, j is Aron!..
V1DRA

Stapanesce-te, Razvane !.. N'uita c'o ast-fel de fapta

Cere multa chibsuOla... lubitule, mai agteptal..
Trebui dintru'nteiu ca Legii sa se Oa departa,
La.4and p'ATon in cetate, cu tine gi'n voea tal...
Nu te grabi!.. 1116'ngrijesce o pre,imtire ciudata,
presimtirea femeii nu se'ngéla midi o data...
RAZVAN
Vorbe seci !
VIDRA

0 nu, Razvane ! Chiar astäi ea am visat

0 vedenia grozava, un lucru de'nfricogat...
Maica-ta'n halm cernite din morment pagla spre mine,
Ochn se'necat in lacrimi, peptu'i gemea de suspine,
durereal, plamadita cu mania la un loc,
tmT striga din gural mOrta : piei, nep6ta lui Motoc !.
RASVAN

Vise! 0 nimica 1611! Luptatorul, care'n vi6ta

Intelnesce la tot pasul insagi m6rtea fata'n fata,
 149

kelt i se par acuma d'o potrive morti gi vii,

Nu'l supera o neluce, ce speria pa copii I..
'apoT undel acea Vidre, care'mi tot spunea o data
D'a tin fi ca mid perae, ci ca Dunarea cea late?
Unde'i acea Vidra, care i gi nópte me'nveta,
C. pen' gi iubirea terei e pofta d'a se'nelta ?
Unde'l acea mare Vidth, ale carila cuvinte,
Ca o seine* merunte, imi cadeag adanc n minte,
din tainicele brazde ale sufietului meg,
Prinpnd redecini cu'ncetul, desvelindu-se meree,
Egir' aeuma d'o date, pline de sue gi de viéta,
Rilend de viscoli, ca bradul incins cu sute de brata ?
Unde'i Vidra ?.. De 'nainte'mi sth un chip tremuretor,
Ce de spaime crede'n umbre i plange de spaima lor !..
Aga ? Tu, ce-ai fost in stare, cu'nbränciri necontenite,
Pen' la marginea mariril se, m'aduci pa nesimtite,
Tocmai astecli, cand adjungem la doritul nostru mal,
Te'ngrozesce fat% nri, ce redice val pe val ?..
Afil dare, ca degiaba unda muge, ventul geme :
Rezvan, impins pen' aice, de furtuni nu se mai teme,
§i cIlcend cu desperare peste und, paste vent,
Va sci s merge. 'nainte : see la tron, oil la morment !.
(Intrei Rcaul, Vulpolu, T(nase qi mai muly ceipitani)

VIDILt

Me duc se me'nchin, Rezvane !.. Numal in ile de gone

Omal uite necredinta gi'ntelege o icóne !..
(ese)

CAPITANIT

SI trIesd!
150

RAZVAN

Nal timp de vorbe L. Pe chd vitézul Mihaiu

Scala. Tera- Muntenésck dela Giurgiu pen' la plain,
In shgele de nWarc1 al urdiilor p6gane ;
Pe chd Jigmond Ungurenul, la otarele roman,
Plscut cu noi impreunl de §erpele veninos,
hi pune peptul in luptä pentru crucea lui Hristos ;
Pe chd Nemtil, FrAncul, Papa, terele cre§tine tete,
S'ati unit ca sa dob6re spurcata paghiltate ;
Numai Le§ii eel sburdalnici sunt cu Turcul inte1e§1.
lar domnul Aron al vostru s'a tocmit argat la Le§1!..
TANABE

A§a'l I
Tor:
Ap'i ! AI dreptate !...
vcixow
0 dreptate f6rte mare L.
RAZVAN

Totuif o sWmi spuneti, p6te, c'astl jalnicVmpAcare

A fost smu1s1 Mr1 voe de vr'un biciu dumne4eesc ?
De vr'o urgiI, la care bietul pitic omenesc
Nu'i mijloc al stea'mpotrid, §i n'avend ce se mai fug,
Primesce cruda pedOpsA, §i de nevoe se plécd ?..
Nu, fratilor ! NIA urgiä L. Nu, iubitilor ! Nu'i bici!,.
Cetatha nOstrl 'I pré-tare,§i'n cetate sunt voinici L.
SlavI domnului, pon'astagi Sucha mai stA'n pici6re,
lar peste do6-trei 4ile ne mai sosesc ajut6re...
Vedeti dark c' Aron-voda ne-a tradat §i ne-a vendut ?
 151

TANASE

Sigur !..
Tov.

Ne-at ucis mi§elul

vnixolu
Acuma eel de facut ?
RAZVAN

Snnteti Romani, §i Romanii n'at suferit nici o data

Pe fruntea domnilor terel macar o singura pata!
Un voda'l un fel de doftor, §i norodul, fratil mei,
Nu'i dator sa fie jertfa doftorilor celor rel !..
Multi domni avuse Moldova ; cel buni at domnit o viéta,
Cei-l'alti at purtat cununa o singura dimineta ;
Caci facêndu-se lumin §i s6rele fiind sus,
Poporul da jos p'aceea, pe care dênsul i-a pus!..
Un voda, ca orili-cine, i§1 lea plata dupa fapta
M'atl inteles! Yremea trece
CAPITAN,I

Jos Aron !..

RAZVAN (arcIteind4 up)
Tem v'a§tépta!
(Ccipitanii esti, afani de Vulpoiu qi de Tcinase)
VULPOIU
SI'l ucidem P..
RIZVAN

Nu! Lasati'l L. Domnil dad nu mai domaesc

S'asémëna cu strigoil : el umbla, dar nu traesc
152

VIJLPOW

Bine !..
RAZVAN

Dup5, ce'l veti prinde, sä dati semne din pist6le...

VULP0.11:1

Inteleg !.. Tamil at facem, ca norodul sl se sc6le

'adunandu-se cu glOtl, mic §i mare, pe meidan,
SI sbere dobitocesce : tril6scI voda Ritzvan !..
RAZVAA

Pe Ba§ot5...
vumiu
Sciü! Cu densul volu aye chiar eü a face :
De mult II pindesc d'apr6pe, cl nici de frid nu'mi place!..
(e s e)

TinsE
0 s plec §i eii indatA, numat o vorbl spuiu...
Fad reti !..
RAZVAN
De ce ?
TANASE

Apol bine, nu se cade

A §ed6 pe scaAnul terei!..
RAZVAN

Ce 'nsemneg..?
TANASE
Pr6sta minte
 153

Ar vre sa 'ndulcesca vorba vi nu gasesce cuvinte...

DI'mi voe sa'ti spulu pe fate...
RAZVAN

Spnne verde, mo§-Tanas !

TINVSE

Despot fu Grec, Ien-voda fa Armen §i TancuSas...

Dar ori-§i-cum pen'acilea, din mila 4umneleesca ,
Noi n'am avut nici un vocia... scii !.. Téra va sa cartes&
Ce sal faci L. Mai bine hatman !.. SI nu fi fost tata-tet...
RAZVAN (incruntatii)
Cum ?..
TANASE

Apoi de ! Betranete !.. SI ne krte Dumneclee

(ese)

RAZVAN

(face cdri-va pag prin odaid, apoi se opresce pe locii)

Nu 'I grea inca patru lile d'a ne mai lupta'n cetate,
Pen'ce tabera lui JIgmond va lovi pe Levi la spate...
D'o cam data, pen'atunce, nu ne temem de pagani :
Ramazanul kr mai tine tocmai doe septemani...
M'am gandit bine la tote !.. Cate griji vi cate trude
Numal ca s'apuci domnia
(cu turburare)
Dar pistolul nu s'aude !..
(ascultiindii)
Nu L. Tot nu L.
(iff frécd fruntea, se agcleipe divani i plecd capula pe mail)
 154

VIDRA (intreindA inceta)

Acura, lubite, nu'l timp a mai cugeta!

. St Ma lui Razvan e mare : increde-te'n stétia ta 1..
Fii barbat in ori-ce sórta : gi'n cadere, gi'n izbinda,
Privind cu s'angele rece la resplata, la osinda!,.
RIZVAN (seuleindu-se)

Tu n'al audit pistolul?

VIDRA

De nu vei aye noroc,

Blastemul o sa izbésca, pe nep6ta lui Motoc,
Care din cupa mliririi s'ati straduit sä te'mbete
nici ea nu'l vinovata! Nu L. Sunt némuri cu pecete ,
In earl Dumnedeii sadesce vr'un bine séti vr'un pkat,
Tapoi toti d'acela-gi sfwge Ii mogtenesc nencetat!
Némul lui Motoc nu p6te s'aibe nici o cugetare,
Decht numai-numai-numai f6paea s'ajunga mare !..
RIZVAN

Tu n'al audit pistolul?.. Pistol!.. Nu l'ai audit ?..

Spune!..
(cu furid)
Ureche! ureche !

(afard se aude o impurdturd)

A! D'acuma s'a sf6rgit !
Sum domn! Tra6sca domnial..
(cu =dm/dune)
Cat de lesne, en de lute
 155

Se restorna domnii terei, eel mult in due minute L.

(cdtre Vidra)

Dar tu nu mai spill nemica ? Mai dini6ra mi-al dis

Nu mai co... ba mi se pare.. dec!.. idi povestiai un vis..
Mai spunemi'l inc'o data...
VIDRA (ingenuchiândii)

ItI multumesc, Wynne Sfinte,

C'ai audit cu'ndurare o rugaciune ferbinte !..
(se scold)

Credut'al 6re, Razvane, ca se p6te speriea

De nesce de§erte vise chlar §'o inima c' a mea?
Crändit'ai 6re, iubite, c'o naluca muer6sca.
Ar puté glasul.maririi in peptu'di sal nabu§esca, ?.,
Ventuletul, ce-adieza pintre vite din lastar,
Remane MI putere 'naintea unui stejar,
Pe care numai furtuna mi'l sgudue §i'l sarama...
RAZVAN

Furtuna?..
VIDRA

Cea mal cumnlita !

RAZVAN

E§ti d6mna, Vidro...

VIDRA

Sint mamal..
156

Aid copilul se mire. Simtindu'l in sinul mea,

Ult t6te i ved acuma, vkl ca's femee gi ee L.
(afard se audic strigiite:Ta trdescli Rdzvan-Vodd)

RAZYAN

Asculte., iubito Vida! Ascultl, scumpo sotial..

&Inge le nostru din légen va mogteni o domnial.
(intrd goltuzulii §i Inca mulri térgoveri)

puruzin, (inchineindiclui Rdevan pe o tala dc argintii stru-

gur i spice de graft)
Dupl datina strabune, remasa dela mai marl,
Eu, goltuzul ot-SucOva, cu eel doi-spre4ei pArgari,
Alegi ea sA, fim in fruntea tergovetilor d'aice,
Dorim mAxielor vestre ani multi gi vieta ferice,
Incat sa'ncingeti Moldova, asemenea unui brae,
Numai cu 1ive4i de struguri, numai eu campil de gal;
CAci noroclul, dand domnia, se multumesce cu pOrne,
Ca s. nu Ora de sete gi sA nu m6rA, de gme...
ILIZYAN

Primesc din manele vestre prinosul de bun ogur,

Fa fi pArintele terei fagaduese gi me jur:
Nu voiu uita nici o data, c'a Romanului tAril
Este plugul gi cAntarul, mai pre sus de boeriA !..
VILTUZUL

Tot dupl vechi obicee, pastrate din vOc in v6c,

Ales'am din sinul nostru baetul eel mai sarac,
Pentru ca mAriel tale din gura'l copilarOscl
SA, dea, fArA sA se Willa, o pomp, bAtranOscA...
 157

Copile! sarutl p6la imbraciimintei domnesci,

cum vei puté mai bine, oratia s'o citesci !
BAETUL ((lapel ce sdrutd mána, eel; intinde Rdzvan)

Mgria ta!
Nu te supera,
Ci fil bun a ne asculta!
hi vom spune cam multe
§i me'runte,
Dar tot lucrurl plitcute,
Si . fie drag orilt-cul sa" ne-asculte !
0 &Al de aul s domnesci,
Pe du§mani srl biruesci,
Pe vriljuna1l pedepsesci,
Pe Turd
Sri pui in furci.
Pe Tiltari
Sri pui in pari,
Pe Leql qi pe Cazaci
Sri dal' la draci,
Alta so: nn le faci;
Pe Unguri §i pe NemlI
Tot acolo sal ;
S'ala mai departe,
Ca toll siV.Ii albe parte,
§'ala inainte
Ca toll any* minte,
§'aqa renduri-rOnduri
Ca toff sd se pue pe eandurl !..
Dar cn Moldovenil tel,
Macar de-or fi qi rei,
Minia ta s fit bun cu el;
§i de'l vede unit §i desculll,
Mria ta tot sri asculli;
Clef norodul e cam nitzdegvan :
Face multe pozne intr'un an ;
§i téra'i cam nebung:
 158

Face multe pozue enteo lung ;

Ba 1a'ndemâni
§rntr'o septarn Anil ;
tar de nu te'l pi4i,
Chiar Inteo cli
Multe'l !

RIZYAN (deindu'i o pungii)

Destul ! S trIesci, Mete !..

(intrd .Retlafulti, Teinase i mai multi, celpitani)

REI2AFJI,

Mgria ta ! Slatate !
IsprIvit'am tOtä tréba fárA multti, greutate:
P'Aron-vodl la recére in spAtIriI l'am pus ;
Boerii, mitropolitul, pe toti la palat i-am dus ;
Mai in sfer§it, lucru'i gata!
HIV/AN

Unde'l Bartg, ?
REZASUL

El are
Pe Vulpoiu cu tótrt céta de venatori in spinare !
RAZVAN

Bine, dragil mei tovar6§1!.. Stapanirea'mi in curend

La toti §i la fie-care va da resplata pe rend L.
SBIEREA (inti audit iute, speriatii, per#ndil resuflulii, cu 0 lci-
ditci iu memei)

Japhe I.. Marite Dómne Scapa-me!.. Norodul pradal..

Sinete, zapise, téra, lumea'l in acesta ladal..
 159

RI zvi N

Lini§te§te-te, jupane! Avereali chiar pe meidan

0 poti 1sa fere grije In 4i1ele liii Rezvan...
ssIEREA (resuflemdil rna uyorti facendit semnulit cruet")
In lade tot e mai sigur!.. Peraluta cere pap:
Mai bine s'o til sub chee, ca nemine se n'o vap
VIDRA

Demne, sotule, stepane! Nu me mai pociu opri L.

Inteun glas cu tera 'ntrege, vie all ure dori
0 domnie fericite... Ba inc'a§ mai vre ca mane
SI se lege'nteo cunune tote terele romane,
hat de la llama NOgrl peala falnicul Carpat
Sit nu domnesci ca un vode, ci ca Rezvan imperat !...
CAPITANIT

Da, da, da! O'mperatie!..

TANASE (tristii)

Ar fi bine d'o cam data

Se remanem cu Moldova L.
SBIEREA

Ce mai om fer'judecate !..

Dar Moldova'i sarecite ! Nu'i chip alt-fel s'o cerpesci,
Decat unind la o-1' alta mai multe teri romenes31...
Doe §i cu doe patru: cea mai drOpte socotele!..
REDA ,,UL

Vulpolu avuse dreptate... Nu mai cred in poticnell L.

160

Tote semnele sunt bune L. Maria ta 1 la palat

Ne-agtOpta, mitropolitul cu toti boerft din sfat...
RAZVAN

SI mergem! Voese acuma din gum domniel mele

TOra s'auda nadejdea d'a scapa din 4ile grele...
SBIEREA (cu umilintd)

Stapane prO-milostive, undel merge, merg gi et ;

Lacla mea e'n siguranta mime 160ga domnul met !..
(Toil se pregdtescil a egi)
VIILPOIII (intrdndli cu spairnd)

Perdutl !..
TOTI

Ce veste ?..
VULPOTU

vatavul...
MI
Ce'l ?..
VIILPOIU

Ba §00...
TOTi

Pi!..
v131,1,01:I

Tradare !
Scapa din manele mele, deschise p6rta cea mare,
Legii at umplut cetatea L.
(Sbierea cade mort, fulgerat de apoplexiii)
 .161

Itra;11, (clatindit din cap)

Poticnéla I.
TANASE

Eu seiearn,
CM nu se catlea s'apuce scatinul terei ori-ce neam !..
V1DRA (luand pe Bii:eunii de meinii)
Tubite ! Nu sta pe giinduri L. CAnd Oda te prigonesee,
Fil mândru chiar in cadere
CAPITANII

Maria ta! Poruncesce !..

vinaA

Si ce s'a§teptati voi Ore, dela vitézul ligsran,

Decat palo§ul in mana, §i'nainte it du§mitn !?
RAZVAN (scotendii sabia)
SI traOsca négra mOrte ! Ne cunOscem fOrte bine !..
Cine vrea s'o stringa'n bratit, lata calea! Dupil mine L.
Mórtea'l miresti,
Mormentul erai,
Vermil sunt 0551,
Hal la vriijina§11

V1DRA

M6rte !.. MOrte!.. Dar se pOte?.. Mira Omenii cel mici,

Precum cit1cuI turtesce mo§oroiul de furnici ;
Omul inse, care lumea pe paling '1 ar vr6 s'o p6rte,
Zodia'1, scrisa pe frunte, respinge pizmala m6rte !..
(se gandesce)

Dumne4eule puternic! De ce mai faci uria§i,

11
162

Dad 'n rend en toti piticii pradii mortii vrei sal 1a§1?..
Cum P Cerésca ta dreptate se pogOra pen' la flail!:
Vulturtu triiesce vécuri, *far musca d'abia o yard,
Si numai omul cel mare, stripane, tu'l osilndesel,
Ca sit m6r1 d'o potrivii cu museele omenesci
(se cutremurd)
0 nu, nu! %luau nu mOre!.. Ori-ce pain in astä Inme
Trebui s'aibe vr'o ursita, o tinta, vr'un scop anume,
La carel dator s mérgii, de ventul sortil impins,
Si cade numal atunce, când este semnul atins L.
Calea lui Itilzvan e Iuiigi §i d'abia se desfd§Orrt :
Pen' la cap6t e depute... Inman nu p6te sil mOrii!
Nici chiar Dumne4eil el- insu§i nu scbimba ceea ce'l scris!..
(lute)
In genuchi. Vidro!..
tinghenuchézd si ridicd ochii in sus)
Iertare L.
(cu spainui, putulnd Wiwi la ochi)
Visul meal.. Grozavul vis !..
(scultindu-sc cu tdrid)
;;i de ce s star' aice I.. Dati'mT un arc, o slgéta :
Vidra scie sl se lupte. Vidra pOte sa se batà!..
(se repede hi (Irma-tura de pe pdrete i se opresce)
Dar copilul meti !.. 0 Maine! Cumplitu-I al mutnei dor!..
tr
pragte pare Rd.;van, gred rdnitil, tinutii de V211pofu # de
.Reiaf).
A SCipat!.. Ce fericire Tu!
 163

RAZVAN (ea un ylasi slnbü , candil Vulpola si INIapd ii

pitnit re divan)
Am biruit si mor !...
(aretaad( la sVervul lui, Sliferea)
Nu'mi 4iceals tu öre, Vidro, sa flu intoemal ca Sbierea,
Thbind cinstea §i marirea, cum iubia densul averea?...
(Vidra ingenuelte:Ii fi'ff ascunde fata in mini)

Dar eel mai trebui acuma mil de galbeni fn gramer

Ce'mi folosesce domnia ?.. P'amendoi aci ne ve4i
Praf, pulbere si cenu§5,!.. Nebuni, ce din lucomit,
El pentr'o biéta lescae, et pentr'un cias de mundria,
Ne crntand nemica'nlume, nesciind nemica sant,
"Ultam cà vIeta'i o clipt dintre légën §i mormint !..
(en durere)
Mi se'ntunect vederea... Peptu'mY arde, arde, arde L.
Jumetatea &if mele de cea-l'alta se desparte...
Ah, venii, veniti en totil!.. E grozavL. Unde'i Tanas ?..
REVAUL

Aperandu-te pe tine, mort de palo§ a remas !...

Et n'am murit L. Pr6sta vieta, bat'o trasnetal s'o batt!..
Malt fire-a§ dat, maiculitu, ea sa murim toti o datal..
(Vulpoin pillage)
Bizveri (in agonill)

Nu mai ved... Ah, capul L. Capul!.. Wan... 0 pri-

vese... Me chiamal...
Vidro!.. Draga mea .. Asculta... 0 rugáminte ... E§ti
mama."
164

(face o sWnä fi se sedlei in picióre)

Inv*, copilul nostru, ca A nu doréscrin veci
Bunurt ce selipese ca sticla, bunuri fragede i secl !..
(fordindti)
TiganL. TigauL. AO I. apL.
(code mortis/ peste Sbierca)
usco.ut,
Decat ap Ia domnik
Mil de tunete, mai hine'l uu petec de re4105.!..
Zmeu l. zmeilor A'ncapil intr'un stanjen de mormint L.
VULY0117 (cu spaimci)

Nu ve41, cU1 morta §i Vidra ?..N'a 4is un singur cuvint,

)tiel ororbil, nici IID tipet, privind pe ltilzvan &A more!.
VIDRA (sculdmlu-se litigate)
V oilmteti vorbi plfingeL.
VIII,POIU

Domnal..
YIDRA

Pe vo tin ye dOrel...4
sawn (cu farid)
Dar tu 1a1 ucis, clocoica ! Tu la mOrte raduse§1!
0 A mi-o plUesci acutna, inghiti-te-ar iadul I
(suite cutitul§iroesce s'o lovésth)
VIDRA (cu thnge recc, arctcindfc la tele)
Erg !..
(Reclaglalath mina in josic yl plécci capulii)
FINE.
NOTE ISTORICE
 Pay. 8. Adeci ei rorbd, nici c«ldii nu sant raa...
Despre act:sta occupatiune a Tiganilora . yecli : Toppeltinuq ,
Origines Transsylvanor., ed.?, Vien. 1762, up. 6, p. 56. Benko,
Transsylvania , Vindob. 1778, t. 1, p. 502. Mirona Costint ,
Letop., t, 1, p. 231. Grellmann, etc.

Pag. 0. Tat'-ted va fi lost, bdete , o grdzii de bldsamaa

D'aft intortochiat pe md-ta 'n lingufiturele lui !
Despre prinii loT Rilzvana ve41 Heidenstein, Reruns Poloni-
car. lib. XII. Francof. 1672, p. 315 : *Rozvanum quemdam, qui
ttmatre Valacha, patre ex eo gencre homin um, qtais Ciganos vulgo
ttvocant, naturot

Pag. 13. Petru-rodd schiopetéza, dar mei slut....

Despre frumsetea lul Petru ce11 SchIopil, vecli Crusius, Turco-
Graecia, Basil. 1584, p. 275. Hammer, Greqchidite d . Osmanisch.
Reiches, t. 3, p. 205.

Pag. 20. Par' e'aq Ii sigur, cal erdii, veal?, eiintec nerufinatl.
In pravila Tul Vasile Lupula, publicatii in 1643, dar basati pe
nesce materialurl cu multa mat vechi , se prevede deja pedt:psa
pentru ccela ce va scrie versuri sal va scilte cantece 1ntru ocara
eal-va..., Veq.1 Misaild , Epoca hit Vasile Lupula , p. 54. E
remarcabilii, c assemeni satire ail fosta familiare stranniloril
nostri chiarii in timpa eel primitivi aT Romei; doved5 cele XII
Table : aqui maim carmen incantasset...v
1 iks

Pay. 24. Loyofetul e eiclén....

Mare-logofetil era pe atuncl Luca StroicI, ulna din Omenil cc!.
mai inv6tati qi cei mat peril-by ai timpului, despre care ve(ji mo-
nografia mea Luca Stroicl, pitrintele filologiei latino-romitne,.
Bacuresci, 1861.

Pay. 2i. Catei dar, dascdle, catii !...

Ve4I opiniunea lui Stefanti Temp, despre Omenil cel invqatl,
in Mirong Costinil, Letop. t. 1, p. 231.

Fag. 25, Cumcd d'osiludd .se lertd , pe cine'l vrea de bdrbat

0 coptia, o fethird, lot suflet nerinoeat....
Acestil subliinü obiceiti a essistatil in Moldova pen6 la incepu-
tulii secolnluI nostru, dupre cum il moi adduct': aminte
Eld se pare a fi o reminiseint:t a supremeI veneratiuni, ce a,vuse.e
anticiI Romani pentru virginitate.
N
Pag. 28. Tiyanul la mal senécd! Tiganal T dete'n petec !
0 multime de assemeni proverbe §i anecdote despre Tigaal ,
vecli lii Antong Palm, Povestea vorbei.

Pay. 30. Farul se dd acelula, dela care a farat...

Acest obiceiii a .ssistatii deja in pravila cea perdutii a lul Ales-
sandra celii Bunt', precum arét unO c1iitorü, care a trecutil prin
Moldova In anulii 1420. Ve4I Voyages et ambassades de Messire
Guillebert de Lannoy, Mons, 1840 : eles larrons jusques ml neuf
furent prins et a moy livrez la hart au col.... Pasaglulii intregi:
noi Famil reprodnsfi in Archiva Isturicil, t. 1, part. 1, p. 129-30.
Ia documente scrise romilnesce acdsta se numesce : ea da pe furil
de grumazii. Originea obiceiului so jeferri la legislatiunea ro-
manil din celle XII Table. veo Gams, Comment. 11, § 189 : eli-
ber verberatus addicebatur ei, cui furtum fecerat...)
 169

Pay. 40. Ar fi re(fasi ca nostri, numiti acolo »tomeni..

Re 41)15 i mosnend stint sinonime in tOt d. puterca cuvéntului.
Re 4a1ii vine dela aredirev, verbil juridicii, care insemna la anticii
Romani mostenirea averil territmiale in mai ginile unel singure
famillie. Ve.i Terentius apud Heinecc., Antiquitates Romanae

-V -
jurisprudentiae, Argentor. 1734. t. 2. p. 11.

Pag. 40. Le 4ice kineji, dar este chiar o bresld rerldyesed...

Vet 11 Puscard, Dissertat. despre impdrtirea Ardelului , p. 15,
16, etc. Kemeny , Heber die ehemal. Knesen und Kenesiate
der Walachen, in Kurz, Magazin. t. 2, p. 286-339. Vizsgaló-
das az erdelyi kenezségekriil, Enyed, 1846. etc.

Pay. 46. Sciut! Da ce's din osal acelai comic Mope.

Despre acestil Moto( care a resturnatii unuld dupd altulil pe
Stefanil Rarest', pe Jo' a-vodd , pe Alexandra Liipusnénii i pu
Basilid Despota, veqi l'rechid , Letopis., t. 1, p. 176 , 182 etc.,
Engel, Geschichte der INioldau, p. 192, 202, etc., Sincaiu i altii.
_

Pag. 54. InsuO. Domnal cu rusine plecei fruntea la pdgiin...

Botero, Relazioni universali, Venezia , 1600, t. 2 p. 120 : a I
aVaivodi di Moldavia, di Valachia. e di Transilvania, si manten-
agono ne'loro principati a viva form di presenti, e si mutano ogni
agiorno quei di Valachia e di Moldavia , perche si danno a quel
ache piii offerisce, e per poter mantener gad die si e offerto, con-
asumano i popoli...e

Pay. 74. C'acest vir Valachus este strenitissimus....

A amesteca cuvinte, locutiani si chiard frase intregi latine, a
fostii in Polonia o modii de eleganti si de erudititme, mai allesd
pe la finele secohilui XVI. Din acestil puntil de vedere, persona-
giuld lui Piotrowski este unit tipd istoricii.
170

Pay. 77. Eu unul qlSpuiU atdta, ci d'oiu fi yr'o data crane...

In Polonia, dupg stingerea dinastiel Jagelionilorti, toff nobilii,
pOn i COI mal de josii, eraii eligibili la tronii. Proverbulil favo-
ritfi allii acellet epoce era : 4terranu1A nobilii este egalii voevodu-
luTD (szlachcic na zagrodzie, thwien wojewodzie)...

Pay. 77. La marginea drumulai

In eallea Amjaultd...
Totii commerciulii Moldovel din secolulti XVI se afla in mainele
Armenilora, ceia ce esplia sensulil acesteI doine, publicate de D
Alexandri. Pentru citatiuni, ve41 scrierea mea : Istoria tole-
rantet religiOse in Boinania, p. 61-65.

Pag. 80. In codru se pedestresee, pe campli incalecd era'

Vep Balcescu, Arta. militant la Moldoveni , in Magaz. Isto-
ricii, t. 2, p. 52.

Pag. 82. Dela, Alexandra-yodei §i dela &efitnit cellit Sfintit...

ATI numfa poporulii pe §tefanil cella Mare. VeclI Urechea ,
Letop., t. 1, p. 145. Strykowski, Kronika Polska. Warszawa ,
1846, t. 2, p. 320.
^

Pag. 84. Lefii aft o lege-anume, e'un our de nérn figanese ete
Ve(I1 legilo din 1565 12i 1578, In Volumina Legum, t. 2, p. 608
0 691. Cf. Czacki , 0 Cyganach fn Dziela, Poznan, 1845, t.
3, p. 300.
-.
Pag. 84. Iar Jidorii, mai eu sé,nl, sunt ea'n Ora Mr...
Despre Evreil in Polonia ve41 o interessantit scrisOre din 1601
in Burmann, Sylloge epistolarum, Leidae, 1727, t. 2, p. 69-71.
 171

Pag. 87. Dupd cmn mcirturisesce fericitul Chrisostom...

Vecli K5nigswarter, Hist. de l'organisation de la familia, Par.
1851, p. 337, unde mal citizil unü canonii synodalii : «Mu Her non
est facta ad imaginem Del..

Pay. 87. Isccidd'n intréga lume, popci numai, in altar...

Cumc 5. preutii greci i ruff din secolulii XVI jucaii in adev5rd
assemeni rolluri, vecli Akty Zapadnoi Rossii, t. 4, p. 159-160 ,
203-236, qi Acta Tomiciana. t. 1, p. 154.

Pag. 90. Precum annum sunt scrise in sfcintal Nomocanon...

Vecti Nomocanon Pbotii cum comment. Balsamonis , ed. Ju-
stelli, Paris, 1615, p. 186-197.

Pag. 94. Spre mai deplind resplatei, in baerimea le§escd...

Despre aést inaintare a ml Hazvanii in armata polóna sub
regele Stefan5 Batori, vecH Heidenstein, loco laudato : ',pro gra-
4gario primum milite inter pedites meruerat, postea a Stepbano
gRege virtutis causa ad ordinem percluctus fuerat..."
V--
Pay. 102. Dela Tdtari m luard
Despre tot.i ce sufreila Moldova in secolulii XVI din causa in-
vasiuniloril titrirescI , vep Gratiani , De Despota Vallacborum
Principe, Varsaviae, 1759, p. 19, 75 : ssenibus atque imbelli ae-
ctate occisa, aediticiis incenis, quindecini millia capitum Cbri-
gstiani nominis in servitutem abdusere.,

Pag. 109. Sa nu, ved o bib-maga, ci tot numai borg Cu gin..

Phn5 la introducerea cucuruzuld sub primu1 5 Mavrocordatil ,
vért,la emitcured:WM forma mnicarea national/ a terranuld ro-
manii dupre corn lice Mirond Costinii , Letop., t. 1, p. 9 : in
 172

tOtii vieta in mrtncare en dale* curechlului. Despre origina

slavicii a borgului cu $irü, vedi Golembiowski , Dorny i dwory, ,
Warszawa, 1830, p. 32-3.
^
Pay. Iii. 0 rip ldpufnenescd : fecior al ha Alc.eandru...
A§a se intituláza. ins* Aronii-voda in crisóvele selle. Vedi,
Wickenhauser, Moldawa oder ein Urkundenbuch , Wion. 1862
t. 1, p. 93.
-
Pay. 118. CunTerai pelon ye afistru nesce campuri nelucrate..
Aga era pe atunci mai totii littoialuld Nistrului din cause in-
vasiunilorü traiiresci, preen m arretä calIatoria 011andesului Douza ,
De itinere suo Constantinopolitano, Lugduni Bat., 1599, p. 16.

Pay, 11 niii de rite rimatórc....

Una din principalele ressurce de bog4i in zona de mijlocl a
BesaraLiel nistrene. Vei Kantemir, Beschreibung der Moldau ,
Leipz., 1771, p. 69.

Pay. 120. In 3fol dot:a sunt in total trel mil, de boeri de terci
Vedi notita statisticit din 1566, pe care efi amü publicat'o in
a rnea Archive Istoricil a Ronniniei, t. 3, p. 14.

Pag. 120. Care, n'avend aitd trebd, se certd pentru hotard

Aprópe tote processele la Romani erail pentru botare, séii per
formalam finium regundorum,, dupre espressiunea dreptului ro-
ma. , de unde inggi seutinta juded,torésci 1c numele de (lio-
tarire. Acestri faptb, confirmatil prin mite de documinte, probézi,
cii la stralunil nostri predomnia sistema proprietitil mice.
Deja Montesquieu observii, Esprit des lois, lib. XVIII, cap. 13 :
e c'est le partage des terres qui grossit principalement le code.
(civil...*
 173

Pug. 128. Ast-felli pert Faraon etc.

Din acéstiii opiniune poporarii despre originea Tiganilorii a de-
rivatil la noi nurnele lora cl'araonti. sea .Baraonti*. E remarca-
bilii , ci autorii romani , de ate orl vorbescil despre vechii E-
gipteni, pare-d demi(' pe Tiganii de astii-di, buni-Orfl : Amm.
Marcell., 1. XXII, § 6 16, Ariston ap. Aulu-Gell., 1. XI, cap.
qi
18 etc. Cronicarulii slisesr fl Weyss, carele connoscuse person-
nalmente pe Razvanu , dice : .Resovan war gewiss nationis ae-
zyptiacae..., Vedi Transcbenfels, Deutsche Fundgruben z. Gescb.
8iebenbuergens, Kronstadt, 1860, p. 145.

Pay. 151. Poporul da jos p'aceia, pe care demsul i-a pus...

Cumcg. la Romitni n'a essistatil nici o datii Mei* wnicar umbra
numitulul .dreptii divine ,n doved5. cii chiarO Stefanii cellfi
Mare, de.,i cucerise tronulil en sabia in mana i de§i era fill de
dolma totusi a fostii silitii sit convOce adunarea poporuldi §i
intrebatil pe totl, este cu voia tuturorii sit le fie domnii ?v Vecli
Urecbia. Letopis., p. 118. Mai multe alte probe, earl nu potii aye
aci locuifl Iorfl, all fostll desvoltate in Cursulii publicii de dreptulii
eonstitutionalii alill Ronaniloru, pc care hid tinusemii in salla
Ateneului Romanii in Septembre-Novembre 1866.

Pay. 156. Eft, soltuzul of Sucéea, cu cei doi-spre-rjecipdrgari...

Despre oltuni, pgrgarl §i tótil organisatiunea vechiloril mimi-
romine, vedi in a mea Archiva istoricii, t. I, part. 1,
darea de sdmg. , p. VII VIII. Despre obicriulti de a offeri
principelui la intrare in domniii strugurI gi gi CO, catit Heiden-
stein, op. cit., P. 318.
 APPENDICE
3IODE1URI DE VECIaA LIMBI r YERSIFICATIT'NE ROMAN IL
 bIN PSALTIREA DIACONULUI CORESI
(1577)

PSAL1.113Lti 149.

Ctntati domnului c5ntece noao ; liludarca loT in besereca pré-

podobnici1or5 ; st se veselesct, Israild de celil ce fece e1 , §i fiii
Sionutnt st.se blcure de imperatulii sell; st laude numele luT in
sbort1 i in temptne ; i in pstltire si ctnte 111'1; c dulce vru
Domnulii intru oamenii sei, i radica-va b1ni1 in SpAsenie; 1tu-
da-se-vor5 prepodobnicil iii s1av, i bucura-st-voril in straturele
:alp; 'ràdicarea lu Dumnerje5 in grurnatlu1 5 1or5, qi spate de a-
Menhao ptrty ascntite in rnhinilb lorii ; s fac t. izbiludt intim
JimbY oblicire intro oamenT; st lege imptratit lorü i slilvitli
oril , mâiuile ferScate cu. fier5 ; s fact intr'êngil judeti scrist ;
slava acesta eSte tuturotii pré podobnicilort1 luT.

12
178

POESIELE SATIRICE DE MIRON COSTIN

(1670)

1.

VIETA LUMII
CATRA CITITORO
In tOte terele, iubite cititorule, se afIA, acestf: felti de scris6re,
care ellinesce pu0p.o; se chiamI; qi cu acestil chipA de scrisOre au
scris5 multi lucrurile gi laudele imp6rati1ord, a crailorU, a domni-
lorli i a incepAtorilorti terelora §i impAritielorg.
Aqa aü scristi vestitulil istoridll Omiril resbdele Troadd en A-
cbilleus ; a§a Virghilie incepetura irnpUrAtiei 116mulai, i alp'.
dascMi fAri de num6r4.
Intr'acesta chipll §i sãntii inv6tAtori1 bisericd n6stre, cum este
Ioanti Damaschinti, Cosma, Teofanti, Mitrofant §i Andreiu dela
Critti, all scristi cântArile sintei biserece, sticbirile , canOnele §i
antifOnele, cu carile, ca cu nesce petre scumpe i flori nevestejite,
all impodobitti bisereca.
Cu acésto: pildI scrisuli-amA i eti acéstit mica' carte , cAriia
numele este : Irieta Lumii; aretandu-ti pre scurtu , cum este
de lunecOsit i putinA viéta nOstrA, §i supusA pururea primejdie-
loril i premenelelorti.
Nu si poftescU vre-o laudA dinteacéstA putinA ostenélA , ci
mai multil sA se vecici , cd póte fi in limba nóstrd a fi acestd
feld de scrisdre ; gi nu numai acesta, ci i alte discdlil gi in-
veldturi arii puté fi pre limba romdnéscd, de n'ard fi cover-
itll rodeuld nostru acestii de acum de mari greutdii, i sd fie
pi spre incetdturile scripturei mai plecatd a locuitorilord fe-
ref nóstre voe.
Cite§te cu bunA sinctate, dulata mai vertosil sl intelegi când
citesci , cA a citi i a nu intelege este a Ontura v6ntulii 861 a
ferbe apa; §i apoi dal poti de primejdiele lumil al te feresci,cu
ajutorulli puterniculd Domnuld Dumnecleil.
 170

VIE TA. LUMII

Desertatea degerarllorri t tote aunt cl9erts.
ECLE8IA8TO CAP. I.

A lumii cantii cu jale cumplita vieta

Cu grij i primejdil, cum este o ata
Pre-suptire §i'n scurta vreme traitóre...
0, lume viclena! lume 'nplatóre !

Trecti 4i1e , trecii ca umbra, ca umbra de vela;

Cele ce trec, na mai vinii, nu se intorcil era;
Trace vécula desfranatil, trocü anii cu nita;
Fagg vremile wpire, fuel qi Mel ul pórta

A le opri nu 'Hite : i mai multil cumplite

Lucrurile astei lumi merge tota priivalite ;
Si ca apa'n cursulti seri cum nu se opresce,
Aa cursulii lumi'n veci nu se contenesce!

Puma i sputla tête sant, visini i parere

Sant petrecerea lumil §'a lumil durere!
pica Davida proroculti : evieta este fire,
eNu traesce, ci'n data o ve41 peritére.;

eVerme sum, verme, nu omil!. érti Davida ne qice

0, vicleug lume! o, lume neferice!
Tote cate-sii pro tine, tu cu vreme tête
Premenesci, §i nemica'n veci s stea tin 'Hite!

Cerula faptil de Dumileqeil cu putere mare,

Minunata zidire, i ela sfailiitil are!
§i voi, lumini de aura, sórele i luna,
Caclenda sub intunerecil, yeti da josa eununa !

Vol, stele iscusite, cerului podóba.

Va aftepta grOznica trftmbita i tóba 1...
Nu-1 nemica sa stea'n veci, tête trecii in luine,
Tote-sil nestatatóre, tote-sa nesce glume !
180

Tu, pgrinte-ald tuturoiLitlamne si'mne'rate !

Singuril numai, coqrsesci vremi neninurate !
Tar cele-rate bite cu vreml pera vieta
Asublandil dupii. a lumi'nseliitóre fata !

Vrernea-I lumil sotig, i nbroculii alta,

Aniênduo la mutiirl, i amagirT gate.
Norocul ne ina1, lacomA sl ne surps,
Iar sotia sea vremea gonesce i rumpe !

Noroculii, ISA sit stea, Iitotü schimbi pasulh:

Anil nu potti aduce ce aduce ciasulli !
Numal mAn I aripi, Thy picióre n'are,
SI nu pita' sta in locti nici odinióre.

Vremea'neepe terele, vremea le srarsesce,

Indelungate domnii vremea premenesce;
Vremea petrece tote : nici o'mp6rgtig
stea'n veci nu o la$a ; nici o avuthi

A trai multii nu pate. Unde-sil cei din 'lame

Mari im,pe'rati i yestiti i cu shivitu name P
Unde-sil ai lumil sta'pani ? nude este Xerxis ?
Alexandra Machedont ? unde-1 Artaxerxis?

Ailgustd, Pompelu.si Chesarii, unde aunt in lame?

Pre el toti vremea I-a spartii, ta pre nesce spume!
Fost'aiiChiros imprati, vestitii curesh6ie,
Cu avere preste toti, plecAndu-li sub voie

Pre Pell, Chaldei, Titaril, i Agia tete

Cata, la ce ral ad ns0 notocull cu rdti t
Prinsa-rad o lama, i-an past capu'n doge:
Sattni-te de mOrte, Chime, i td stinge;

De versarea scingelui, o Ome'nfocatel

Ce de vràjmasia ta nici Ganghes nu pâte
Termulil sea eS-16 pqe.scit; aa opintesce
Pre cei mai marl noroculti si-I teal pr6valesee !
 1R1

Niel vol, lumii intelepti, cu filosofia

De rótl bh1Muiti ; nici theologbia
V'a scutitu de primejdil,efinVphrinti al lumil,
ei v'ati adusa la mOrte amarh pre unit...

CO Dumneleil ati versatil tote cu soroculU,

AU poruncitti la unil loch sh nu stea noroculil,
Iar coma silnteti fericiti, Viemea cursulii vostru
nil tale : a§a este intregii trait:Al nostru!

Pre multi qi nevinovati ea le curinh' %recall'',

0.vriijma qa, vicléhl, ce vinezi cu sacura
§i, ca pescarulii, spfe nol tit* nirejele tale,
Ducondu-ne la Morte, cu caie rhecale!'

De-aceia cath, Ome, sfhr§itulti cum vine :

Cine nti-111 socotesce, nu-la petrece lime
Sfhr§itulil du laudil, ori face ocark :
Multe'nceputuri pré-dulci ajungil pré-amilrh!

Cita mortea file de veste calch ori-ce cash,

Domnosch 'mpdratésch, pre nimeni nu lash;
Bogatulll §i shraculti, colt frumOsill celii tare...
Vrajma§a mOrte prieten pre nimene n'are!

A§a ne porth lumea, aqa ne-arnhgesce,

Ala ne'n§elh, surph §i hatjocoresce :
Nhscendu-ne munim, murina praftl qi cengh,
Pinteacosti lume trecI, dui ? trod pintr'i-u§h!

2.
STICHURT IMPROTIV4 zAyIsTIEL
Viota tea n'are pacd, zavisnice ome :
Pururea to sitnti muncitii de a pizmei gale;
Sh musce pre cine-va coltuld teU rhvnescdi
DiotcalO fratiloni necaclU inima Itl crew&
182

Bine scrie'n psaltire de tine prorocula :

cZavisniculul este acesta noroculii
(Gum lul, ca morméntulli de-tupatii , totii cassii,
Lim b a lui este gate sg totil ocgrascal...)

Duo bOle'ntru sine zavisniculil are :

Una cande petrece mil, a deoa mai mare,
Cândü privesce pre altulii ca petrece bine...
Numele bung aid cui-va ca o mOrte-I vine!

AcestuI nicI o data Ma nu-i lipsesce

§i 'n tote cesula cii-acestea vieta-ff pedepsesce.,..,
Ci 'n delertil te silescl sa 'ntunecI dreptatea,
§i'n scaunulii bineluI s'a§41 reutatea!

Niel multi s'arilt1 cg-i bung, in veci nu potl face :

Decl aa totil tratula teil nu mal are pace,
Se sbuciumg nencetatii, se tote chinuesce,
§i de cite i datii nu se multamesce !

Afla darg c nimenI s'aIbe tote no pite :

Nu tote are unule, ci cu totiI tete,
lJnuhi una qi altuhl altiT bungtate,
Dupre cum de Dumne4eli le stint insemnate!

HI.
ESTRACTE din PSALTIREA. VERSIFICATA
A MITROPOLITULUI DOSOFTEIU
(1671)

DIN PSALMULt 41.

In ce chip doresce cerbul de fentine,
Cindu'l stringe setea de'l arde'n phimang,
Sufletul meg, Demne, aa te doresce,
Cu sete aprins'a de me ve§tepsce...
 183

DIN PSALMULlii 45.

De..am vedé pementul cliltit de vent lute,
§i muntil In mare den lee WI stiiimute,
Marea valuri nalte urlind s ridice,
Si sit le isbesci de munti sill despke
apt
Cu pernele
-
DIN PSALBILTLI1 53.
Ddinne, me spasesce
Cu sfintul tee nume,
Ft"mi judet pre lume
S'intreg me foresee;
Cu a ta putere,
Grije cind am multe.,
Tu, DOmne, mi-ascultit
Ruga din Were:
CC se redicarit
Asupre'inT
Si cu totl streinif,
De me'mpresurare, L.

DIN PSALAIIILO 63.

CC li-I teiós1 limba ca spata,
Cu venin Iuteli-I arcul gata:
MI de veste, cu lancea
Vor sC segete cei fare viol...

DIN PSALMULtT 97.

Cantati Domnuld in strune,
In cobuz cu vlersurI bune,
Si din ferecate surle.
Viersul de psaloinI sC urle
Cii bucinil de corn de 1)i:or (*)
SC resune peme'n

(*) Zimbru, bisonte, bos-urus.

184

0 IMPROV1SATIIINE LA LECTURA PSALMULUI 123 :

Cine face
Zid de pace,
Turnur de frtilig,
Duce vietlt
Fir greta:
'Ntr'a sa bogatig ;
Cel maT buna
Depreunit
Yieta cea frattlsca,
De catil armA,
Ce destrami
Oste vitejescil

EPILOGt LA PSALTINE.
Cinel bogat de-ayere, pre ,lume 'n tot omul,
De nu v'avea 'ntru sine liicuiud pre Domnul,
Ace la de-avutili satia nu mai vede :
De i-ar da tata lumea, el tot up se'ncrede,
ii de cal mai mutt stringe , mai mult se largesce ,
§i tot deTert se vede 'ntr'averea ce'l cresce.
Deci nime'nteavere s uu se Ondescii,
Cd va puté sa se 'mple, si se odilmeica ;
larrt 'ntr'a cirni Ecuflet Domnul 16cnesce,
Acela de nerniea nu mai jeluesce:
Penteaceia tot omul sa nu se lenesca'
Pre Dpmnqleil In suflet sd'e agoniséscil.

--"--1--'----
EPIGRAFULt LA ZIMI3k1J1T, DIN ARVELE 1tIOLOVE1.
Capulil cel de btiorü, de f4ra' vestitl,
Semnéza' puterea Orel nesmintita ;
Pre catu'i de mare fOra i buena,
Córnele 'n papune la pamentA ITT pk'cg.:
De pre chipti se vede baorulri ce'l place,
C'ar vri 'a tOtg vremea ma stea tir4t 'n pate !
 18(
Iv.
DIN CAZANIA MITROPOLITULUI
VARLAM.
(1641-43)

FOA1A 56.
Cumul unu cltoriu, ce imbld §i cilhitoresco eale mita,
arde serele, §i'lti prilesce zAduvulU, §i este truditii i ostenitil de
c,de ; caudal' la mijloculil ca1i, afid un copaciu frumosil 0i cu
umbra deg, 0 Ode suptU densii de se odilinesce 0 se recoresce
in umbra lui; intr'acela chip 1 no! intr'acesti (A de ast41,
fiindU sup6rat1 i ostenip etc.

FOAIA 157.
Cumu'i apa cea de plee, ce se pogórii din nuori pre pgmentii,
in multe chipurY lucrezil, pre ciimpi i pre codri , In florY §i In
pometi, de le cresce si le infrihmezii, albesce 0 le ropsce, giilbe-
nesce i moboriltesce, unele ver0, altele albastre, sval (de0) ca.
este apa numal inteuna felii, 61.6 in multe felbrI lucreza, indul-
cesce §i amiiresco ; a.a 1i duhula sfintri In multe chipurT lucreza...

FOATA 212.
Ce este frica resboitilui ? Doad osti stail inprotivil, cu arme
intrarmap, sabiile striancescU, siigetile acoperii sdrele, siingele
se versa pre plmentil ca peraele, trupurile vonici1or5 zacq ca sno-
pri in vremea seceret

FOAIA 372.
pilele nestre trecü ca o innbrii de nuort Virg de plee ; ca cora-
bia pro mare, ce o bate vUntulii spre margine; Ca o pétrii din délA
la vale, cAndU se -rentund (sic) i nu se piite opri; a§a merge de
tare 0 vieta nóstrd cfctri mOrte...
 186

ERRATA

PAG. REND. TI PARITU CITESCE

20. 20. srt '1 lea e'n ifs ? sal 'lea in ris ?
51. 24. copil m'a lasat I copiii m'aii hint !
53. 12, Nu NAL. Nu cgta
58. 5. Ast boer, de care Ast boar, pe care
61. 5. Resbunarsa Resbunarea
66. 9. a Wait dar N'oiu ulta
95. 3. Vici-colea ici-colea
104. 23. Hai-de-de-de ! Haida-de-de-de !
115. 15. atita larma ? atrita lama ?
120. 7. mult mai bine mult mai bine'i
-- 12. s'ar puté §i ca'§acolo s'ar puté ca q'acolo
122. 10. vel porunci vel porunci ;
127. 17. Moidova Moldova
134. 22. Co MteMplare Co 'ntdmplare
155. 5. Mai spunemi'l Mai spune-mi'l
-- 11. chiar tio inimti chiar o inima

FINE.
 .1.1011

1---OPERME S-1.111 S. P. liAarotr

1. Lumina; cliara sciintificii §i literati" ; Iasi, 1862- 63 ; 3 1

brogue in 8°. I

2. Vieta 0 serierile hi Lima Stroici; Bueuresci, 1864,in 16.

3. Filosofla portretuluilni Tepe01; Bucuresci, 1864,in 16.
4. Analise literarie esterne : Wolf, , Raicovich, Entro.
pins, Palauzow, etc.; Bucuresci, 1E64, in 16.
5. Merge, o nuvelii satirica; Bucurescl, 1864, in 16.
6. Aghiuta, 4iaril umoristicii; Bucuresci, 1864 in 4.
7. Satirulii, chard Malaria qi umoristicii; Bucuresci, 1866, in f.
8, Ling voila Mill Cumplitil, en un portretil si 10 gravure; ,

Bucurescl, 1865 , in 8. pagine 246. - Patine essemplare 1

mai stint de vinOare la librariele Socek qi Ioanidil. Pretul

7 sfanti.
9. Tref EvreI : Schylock, Gobseck 0 Noise; studia lite- 1

lurid ; Bucuresci, 1866, in 80. I

10. Tahnudulii, ea profesiunea de credintà a poporulnI i

Israelite ; studiu filosoficil ; Bucuresci, 1866 in 8°.
11. Industria nationalil fata en principinlil concurentei;
studiti politico-economica; Bucuresci 1866 in 80.
12 . Basme romine, adunate de D. I. C. Etudes., , cu o intro- '

ductiune despre Literatura poporarei de D. B. P. Bilk

den ; Bucuresci, 1867, in 16.
13. Rizvanii-voda, drama istorica in 5 acte in versuri ; Bucu-
renal, 1869, in 8°. Editiunea III.
14. Istoria tolerantei religiose in Romania : protestantl, I

Mona, nuthometani, lipovenI kii judani; editiunea 1

2, Bucuresci, 1868, in 8°. -PretuRi 2 sfanti; pe bartie ve- 1

lina-3 sfanti.
15. Domnita Roxanda, drama istorica in 5 acte, represintatii I

in 1867. - (In jiarulii Familia dela Pesta, 1868). !

16. Archiva istorici a Romaniel; Bueuresci, 1865-1867 ,

in 4, 3 tomuri marl.-De vim)are la Soceck si la Ioanid.
. -Depositil la ministerin la de Instructiune Public&
17. Istoria dreptulni constitutional allii Romaniloril; pee ,

lecture tinute in salonula Ateneului, Septembro -Nevem- ,

bre 1867.-Manuscriptil.
18. Articoll istorici, politici, polemici, literarii. etc. in Tribuna
Renting, Ateneulti Rominil, Viitorula romano-bulgarii,
Opiniunea Nationala, La voix de la Roumanie, Bulletinula
Instructiunii Publice, Sentinolla, Teatrull Perseveranta,
Familia, etc.
VA E§I PESTE CATE-VA pILLE :
19. Oda la boeri. Dela 1848 pane la 1869.
20, Boerii in fata tronuluI ji boeril in fata poporului ;
studifi istoriect-politicu.
.
..___..)