In colecţia Romane Psy au apărut:

Emmanuel Carrere, Adversarul

Pascal &ruc'ner
Gerard Haddad, Născut a doua oară, din tată psihanalist
Helene Duffau, Trauma
Jean-Pierre Gatteno, Analiză mortală
!eslie!e$y,
"aplan, Psihanalistul

Palatul
#arc Şi dacă c adevărat...
#aruerite Duras, Durerea
#ărie Cardinal, Cuvinte care eliberează
%li$ier Rolin, Ultimul port
Pascal &ruc'ner, Căpcăunii anonimi
Pascal &ruc'ner, Hoii de !rumusee
Pascal &ruc'ner, "uni de !iere
c)elfănelii
()ierry &i*ot, Paradisul derizoriu
#ar' Haddon, # $nt%mplare ciudată cu un c%ine la miezul
nopii Ion +ianu,
Paramnezii Pat &ar'er, (raducere din lima france*ă de
Dincolo de limită !u'e
R)ine)art, #mul zar Sanda Reinheimer

Cu$nt .nainte de Radu

Toma
 A
■M)

TRei
 Editori:
/I!+I0 DR1G%#IR
+1/I!E DE#2 31#44RE/C0

Coperta colecţiei 5i ilustraţia: 41&ER /(0DI%

6/i l$i a %lteanu 5i Dinu Dumră$ ician7 Cuprins
Redactor: #1GD1!E81
#9RC0!E/C0-C%J%CE1
(e)noredactarea computeri*ată:
CRI/(I18 C!10DI0 C%&18
Cu$nt .nainte 222222222222222222222222222222222222222222222222222222222@
Pre5edintele $rea să sc)ime lumea2222222222222222222222?
Descrierea CIP a &iliotecii 8aţionale a Romniei #ntuirea $a fi 5i pentru cini 5i pisici 2222222222222222<F
&R0C"8ER, P1/C1!
Palatul c)elfănelii  Pascal &ruc'ner: trad2: /anda C)elfăneala ine temperată 2222222222222222222222222222222222<?
Rein)eimcr ; cu$2 .nainte: Radu (oma2 - &ucure5ti :
Editura (rei, <==> Ispă5irea prin ca*ne 2222222222222222222222222222222222222222222222A@
I/&8 ?@A-@=@-=>B-<
%mul cu mănu5i ale222222222222222222222222222222222222222222222BB
I2 Rein)eimer2 /anda 6trad27
II2 (oma, Radu 6pref27 Cei răi sunt pedepsiţi222222222222222222222222222222222222222222222>=
<2AA2-A<A>2 Dia$olii .n pantaloni scurţi 22222222222222222222222222222222222>>
#amita nu mai răspunde 22222222222222222222222222222222222222FA
1ceastă carte a f ost tradusă după "& PA'A'( D&( C"A)U&(, de Pascal
Pre5edintele face o sforţare 2222222222222222222222222222222222@
&ruc'ner, Editions Du /euil, Paris2 ?F
Repulica .n praul anar)iei 22222222222222222222222222222222 **
!umea nu $rea să se sc)ime22222222222222222222222222222222A
 ?F, Editions Du /euil
1croatul 5i para*iţii 22222222222222222222222222222222222222222222?F
 Editura (rei, <==> 1dio popor de oameni neuni,
CP2 <@-B=, &ucure5ti
(el24a:B =< A @> ?
de scorpii, de nerecunoscători22222222222222222222222222222=>
e-mail: officeedituratrei2ro
KKK2edituratrei2ro Prin c)elfăneala spre fericire 222222222222222222222222222222>
I/&8: ?@A-@=@-=>B-<
 Cuv%nt $nainte

.n marea-i unătate 5i, .ndeosei, cu marea-i

clar$i*iune, Pre5edintele unui stat situat Lunde$a
.ntre El$eţia, 4ranţa, Germania, 1sia 5i 1fricaM ia o
)otărre cu uria5e urmări pentru $iaţa concetăţenilor
săi: inter*ice părinţilor N 5i celor cu ei de o seamă:

tutori, educatori,
Desiur, Genialulprofesori
CrmaciN aresă-5i mai atădestul
o .nfăţi5are copiii2de
comică2 Desiur, &ăra-tul-!umină al Istoriei e cam
$anitos 5i are ticuri ce- fac ridicol2 Desiur , 4arul
(impurilor a luat .n trecut deci*ii ce au dus ţara .n
praul falimentului2 /ă ne străduim .nsă să fim
drepţi cu el, să .ncercăm să $edem pădurea 5i nu
copacii 5i s-ar putea ca această po$estire amu*antă
să ne apară drept faula (impuri lor #oderne2 Căci
dacă e ade$ărat că pnă acum Pre5edintele a făcut
numai prostii 6dar cine nu re5e5teO7, nu e mai pu-
8 Pascal &ruc'ner
ţin ade$ărat că actuala )otărre .i $a fi considerată ună
de orice om al modernităţii, de oricine nde5te
.mpreună cu dumnea$oastră 5i cu mine că, pentru a fi
acceptailă, o societate treuie să fie a5a cum 5i-o
.nc)ipuia %mul !uminilor, edificată adică pe temeiuri
raţionale 5i, mai cu seamă, uste: nu este oare drept ca
raporturile dintre locuitorii cetăţii să nu fie construite
de forţăO LEpoca represiuniiM, cum spune .nsu5i
Pre5edintele .n alocuţiunea tele$i* ată pe care toată
suflarea e oliată să o urmărească, $remea cnd, fără
nici un moti$, mamele 5i taţii .5i crpeau odraslele, le
sc)iniuiau, le omorau c)iar, a$ea a5adar să apună pe
$ecie, iar omenirea urma să pă5ească, triumfătoa re,
.ntr-o lume a armoniei, de el prestailite2
Pre5edintele este 5i un un cunoscător al mersului
lucrurilor 5i 5tie foarte ine că nu se poate sări a5a, ct
ai ate din palme 6ori un fund de copil7, din lumea
tradiţiilor arare .n cea a raţiunii 5i dreptăţii2 Dacă nu
e c)iar permanentă, o re$oluţie se .mpline5te totu5i .n
timp, formarea %mului 8ou cere rădare 5i, desiur,
necesită măsuri care să facă tran*iţia mai puţin
dureroasă, mai puţin costisito are psi)ic; cu anumite
amendamente, palmele sunt .ncă necesare o $reme2
Cam acestea treuie să fie ndurile N din nou perfect
acceptaile N pe care se spriină mă-
Palatul c)elfănelii 9
sura pre*idenţială de .nfiinţare a unui Palat al
c)elfănelii2 Care este ţinta concretă $i*ată de acordarea
dreptului de a distriui, contra cost, palme, scatoalce 5i
5uturi scumpilo r .nera5i, micuţul 5i aparent nai$ul
roman filosofic al lui Pascal &ruc'ner nu ne spune, .nsă
putem foarte ine imaina că efectul scontat de
sulimul nditor 6căruia, cnd cuetă, .i ies auri din
ţeastă, de treuie să desc)i*i fereastra ca să se mai ducă
norul7 este proresi$a potolire a pornirilor primiti$e din
adulţi: aflndu-se .n faţa ne$ino$aţilor copii ce-5i oferă
trupul rindinei de lo$ituri, dar ne-a$nd nici un moti$
personal care să le arme*e raţul, oamenii $or sfr5i
prin a nu- mai ridica, prin a constata că forţa ce
pnăQacum .i .mpinea la .nfăptuirea attor atrocităţi s-a
frnt2 LC)elfă-neala ine temperatăM, anunţă titlul unui
capitol2 Putem $edea .n Pre5edinte .ncarnarea a două
dintre ideile maore 5i strns .nrudite ale (impurilor
#oderne, idei .n care unii $ăd forţa, alţii slăiciunea
acestora din urmă2 #ai .nti ideea că nu eistă natură
umană, că omul este de o ilimitată plasticitate2
Prenanta formulă, sartriană de acum o umătate de
secol conform căreia eistenţa precede esenţa nu făcea
dect să dea o dată mai mult corp unui nd miit pe la
sfr5itul $eacului !uminilor: e5ti ceea ce faci din tine 5i
poţi face din tine orice2 1poi ideea că, de5i nu are o
= Pascal&ruc'ner
esenţă anume din care să purceadă, omul are o menire
5i anume aceea de a face să coincidă ceea ce este cu
ceea ce raţiunea spune că treuie să fie2 Dacă nu tot
ceea ce este raţional este 5i real, cum au $rut unii să
creadă, omul treuie să tre*ească raţiunea ce
dormitea*ă .n el 5i să amenae*e su dictarea ei lumea
ce- .nconoară2 8u s-a spus că somnul raţiunii na5te
mon5triO
8umai somnulO Dar raţiunea trea*ă, $iilentă, care
se instalea*ă implacail pnă .n ultimele un)ere ale
$ieţiiO Prin multitudinea de .ntmplări declan5ate de
)otărrea pre*idenţială, .ntmplări trai-comice de o
sa$oare amară, pe care cititorul o $a aprecia fire5te,
Palatul c)elfă-nelii suerea*ă că domnia raţiunii este o
domnie a suferinţei: departe de a fi preludiul unei
cetăţi armonioase din care tensiunile au dispărut pentru
a lăsa loc unei fericiri pe care fiecare o ustă .n ti)nă,
raţionali*area lumii omului are efecte per$erse ce o fac
mai inumană c)iar dect cea pe care $rea să o
.nlocuiască2 Pnă acum se spunea că ătaia e ruptă din
rai, că o mamă de ătaie e o ătaie de mamă, căci, dacă
N precum .n familiile lui #att)ieu 5i &aptiste,
personae ce-5i .mpart cu Pre5edintele locul central .n
roman N ea nu era complet eclusă, nu numai că se
sfr5ea .ntotdeauna printr-o L.mpăcare duioasăM, dar,
mai cu seamă, .5i a$ea i*$orul .n iuire, .n fireas-
Palatul c)elfănelii 11
ca dorinţă a părinţilor de a-5i $edea copiii com-
portndu-se a5a cum ei, adulţii, cred că e ine 5i frumos
să te porţi dacă ţinte5ti la o $iaţă autentică 5i fericită2
%menească2 &ătaia erau o $eriă din lanţul din ce .n ce
mai solid de acte de iuire prin care memrii unei
familii .ncercau să aducă raiul pe pămnt2 %r, decretul
pre*idenţial N decret pe care repet, omul (impurilor
#oderne nu poate să nu- considere leitim N separă
$iolenţa de iuire sau, mai deraă, .nlocuie5te
$iolenţa iuirii, acea $iolenţă ce-5i află .nceputul 5i
sfr5itul .n iuire, cu o $iolenţă pură, cu $iolenţa pentru
$iolenţă2 0cenic .ntr-ale raţionali*ării lumii omului,
Pre5edintele declan5ea*ă un proces care, ce-i drept,
confirmă cea de a doua idee forţă a (impurilor
#oderne, pe cea pri$itoare la ilimitata plasticitate a
omului, dar se .ntoarce .mpotri$a unelor intenţii ce-i
stau la a*ă: are loc o mutaţie .n LfireaM omului, dar .n
locul preconi*atei temperări a pornirilor sălatice se
aune, dimpotri$ă, la o potenţare a lor 5i la suscita-rea
unora pnă atunci ne5tiute2 %mul 8ou .n această lume
nouă e fie $ictima, fie călăul, iar $iaţa .n raiul raţiunii
se do$ede5te infernală2
E de prisos să detaliem aici efectele per$erse ale
proiectului pre*idenţial: cititorul le ănuie5te de pe
acum, iar cnd le $a citi neru pe al $a ăsi că
emerenţa 5i .nlănţuirea lor sunt ct se
< Pascal&ruc'ner
poate de loice 5i de fire5ti2 E de prisos, de
asemenea, să $orim aici de cri*a cetăţii, de
.nc)iderea Palatului 5i de toate cele leate de
aceasta: cititorul le ănuie5te de pe acum, iar cnd le
$a citi neru pe al le $a sa$ura intens2 Ce nu e
defel de prisos este să suliniem că soluţia cri*ei $a
fi ăsită de două dint re $ictime N &aptiste 5i
#att)ieu N 5i, mai cu seamă, că ea nu constă .n
restaurarea lumii de dinainte, a5a cum poate mulţi
dintre noi ne-am fi a5teptat, ci .n radicali*area
proiectului pre*idenţial2 Precum !e Corusier care,
de aia dearcat pe pămnt american, .i 5oc)ea*ă pe
*iari5ti declarnd că *rie-norii nu sunt suficient de
.nalţi 5i că treuie .ndră*nit mult mai mult .n
raţionali*area Lma5inii de locuitM care e
apartamentul, iar acesta numai .ntru fericirea celui
ce- locuie5te, de $oie, de ne$oie, &aptiste 5i
#att)ieu se fac apostolii ideii Pre5edintelui 5i-
uimesc c)iar 5i pe el declarnd că treuie mers 5i
mai departe .n instaurarea ealităţii 5i ec)ităţii .n
cetate: toţi cetăţenii, copiii ori adulţi, tineri ori
$rstnici, treuie să-5i ofere trupurile, un anumit
număr de *ile pe an, lo$iturilor2
LPrin c)elfăneală spre fericireM 1ceasta $a fi
de$i*a su care se $a purcede la .nsănăto5irea
corpului .nsocial2
Desiur, Dartotul
aparenţă de mere
.nsănăto5ire
cum nueste $oraO
se poa-
Palatulc)elfănelii 
A
te mai ine, unicile scapă de reumatisme 5i se
apucă din nou să sară coarda, ridurile femeilor
dispar, la fel 5i celulita, iar ade*iunea la noua ordine
e att de mare .nct pnă 5i )ilotinaţii .5i trimit
capetele la Palat spre a fi pălmuite2 .n spatele
suprafeţelor *mitoare ănuie5ti .nsă lucruri
tuluri2 Si iată de ce2 #ăsura pre*idenţială crease un
om al $iolen ţei pure, făcus e din aceas ta N din
$iolenţa eercitată asupra celuilalt ori din cea
suferită -N ade$ărul %mului 8ou2 Corpul social
fusese .mpărţit .n două rupuri distincte N erai fie
$ictimă, fie călău N 5i fiecare se conducea, fără nici
o .nrădire, după această nouă esenţă a sa2 (erapia
imainată de #att)ieu 5i &aptiste constă .n
inectarea .n .ntreul corp social a unei importante
do*e de frică, ale cărei prime consecinţe sunt u5or de
ănuit: putnd fi duminica $iitoare $ictima $ictimei
lui de acum, riscnd, a5adar, să fie la rndu-i
sc)ilodit de cel pe care acum .l torturea*ă, călăul de
a*i se $ede silit să-5i stăpnească setea de a lo$i, să-
5i .mln*ească lo$iturile2 8u-i aceasta .nsănăto5ireO
8u se stine astfel .ncetul cu .ncetul $iolenţaO Si,
.mpreună cu ea, suferinţaO Dar mai eistă o serie de
consecinţe, 5i sunt tocmai cele care tulură taloul:
frica nu poate nimici pulsiunile $iolente, ci doar le
contraria*ă, le face să se disimule*e ori, mai
deraă, le .mpine să nu se mai poată ma-
B Pascal&ruc'ner Palatul c)elfănelii >

nifesta dect simulate, ucate2 L1lţi colo5i, citim spre
sfr5it, făceau să răsune un ici mare 5i promiteau să-
iciuiască pe primul care 5i-ar ătea oc de ei2 &iciu5ca
era un fir de $ată de *a)ăr foarte mlădios pe care călău
5i $ictimă 5i-o .m-părţeau r*nd2 %ameni preistorici,
.mrăcaţi .n piei de animale, .5i dădeau lo$ituri de
măciucă, dar măciucile erau din mie* de pineM etc2
+iolenţa fi*ică, realitatea fi*ică sunt astfel canrenate
de imainar, de simulare, de simulacre, 5i o dată cu ele
ade$ărul %mului 8ou, marionetă din ce .n ce mai
oală .ntr-un oc social din ce .n ce mai deri*oriu2
cel )eelo-marist2 Cum tipic postmodern .i este 5i
umorul: dacă pnă nu demult se putea spune că
omenirea se desparte prin rs de trecut, că rsul
pedepse5te mora$urile N ce$a ce presupunea credinţa
.n eistenţa unei alternati$e la lumea de care r*i N,
rsul care se face aici au*it nu e nici de despărţire, nici
puniti$2 E rsul celui care nu mai crede .n nimic, nici
măcar .n faptul că nu crede2
Radu (oma

1uni săL$iaţa
ailleursM, dai ade$ărată
dreptate Poetului: Lla $raie $ie est
e .n alte părţiM
/uestia pe care o conţin ultimele capitole ale cărţii
este că (impurile #oderne s-au anaat pe o cale fără
.ntoarcere, că raţionali*area lumii omului a produs .n
acesta ra$aii definiti$e: o proresi$ă 5i ire$ersiilă
dereali*are a $ieţii2 1titudinea lui Pascal &ruc'ner e
tipică pentru $remurile noastre N pe care mulţi le
numesc post-moderne N, $remuri caracteri*ate .n mod
esenţial de pierderea .ncrederii .n cele două scenarii
sau Lpo$estiriM, cum le spune !yotard N pe care le-a
in$entat modernitatea pentru edificarea, pe a*e
raţionale, a unei societăţi cu c)ip uman, scenariul
lieral 6cel puţin .n forma-i clasică7 5i

■HM
■J
 Pre+edintele vrea să schimbe lumea

.n momentul .n care *$onul, care făcuse dea

.nconurul ora5ului, aunse la ei, #att)ieu 5i 1lice se
ucau cu coleii lor .n curtea 5colii2 .nti au dat din
umeri, apoi le-a trecut pofta de oacă 5i nu mai 5tiau
dacă era ca*ul să se ucure sau să plnă2
Cnd cei doi au auns seara acasă, părinţii lor
erau pradă aceleia5i frămntări: 5eful statului urma
să ţină un discurs ecepţional la tele$i*or2 8u era
deloc un semn un2 8imeni nu uitase reforma pe
care o făcuse cu doi ani .n urmă cnd )otărse să
sc)ime distanţele 5i să modifice reutatea
lucrurilor: fuseseră atunci distruse mii de rile 5i de
cntare2 Cei slai, declaraţi oe*i, fuseseră pu5i la
reim, iar cei ra5i N )răniţi cu forţa2 8umero5i
oameni muriseră de foame, alţii de )iftuială2 .n cele
din urmă Pre5edintele a fost
20 Pascal &ruc'ner
de acord să restailească sistemul metric; dar ţara se
aflase pe marinea prăpastiei2
15a că toată lumea se temea dinainte de $reo toană
nouă2 !a ora  seara, toţi memrii familiei Darois se
a5e*ară .n faţa micului ecran: era oliatoriu să
desc)i*i tele$i*orul .n *ilele .n care se transmiteau
discursuri2
% fanfară militară intona imnul naţional 5i apăru
apoi faţa ucălată a Pre5edintelui2 Era ars de soare 5i
purta un lanţ de aur .n urul tului; salută fluturndu-
5i deetele .ncărcate cu inele scnteietoare2 Răspndea
.n urul lui ună dispo*iţie, $oio5ie2 Prin desc)i*ătura
prelună a cămă5ii de culoare ro* i se $edea părul
oat de pe piept2 Doi perciuni tăiaţi .n formă de
stridii păreau că $or să-i in$ade*e fălcile2 /tnd pe
tron, picior peste picior, tu5i u5or, .5i plesni lima ca să
$adă dacă era destul de suplă 5i .ncepu să $orească:
LDraii mei concetăţeni 5i concetăţene, scumpii
mei, iuiţii mei, .nera5ii 5i pui5orii mei2 In seara
aceasta, la sfr5itul acestei *ile, sunt aici 5i mă pre*int
cu scopul de a $ă $ori, de a $ă .ntreţine despre o
c)estiune )otărtoare, despre un suiect de cea mai
mare .nsemnătateM2
(reuie să 5tim că Pre5edintele, iuitor de $ore
frumoase, a$ea un principiu 5i anume acela că fiecare
lucru treuia spus de două ori2
Palatul c)elfănelii 21
LDupă 5edinţa Consiliului de #ini5tri 5i .ntrunirea
memrilor u$ernului, după discuţii 5i pălă$răeli, $ot
.n unanimitate 5i consens electoral, am stailit 5i
)otărt, mini5trii mei .mpreună cu mine .nsumi; cei ce
se află .n suordinea mea 5i Graţioasa #ea #aiestate,
lucrul următor 5i de $iitor: de acum 5i .ncepnd cu
acest moment, se $a inter*ice părinţilor 5i capilor de
familie, profesorilor 5i cadrelor didactice, tutorilor 5i
preceptorilor, adulţilor 5i maorilor, să-i atină 5i să-i
crpească pe copii, pe ulăra5ii no5tri de aur, fie c)iar
5i cu o pană, cu acel apendice teumentar al păsărilor,
.n pulic sau .n particular, afară sau acasă, su
ameninţarea unei amen*i 5i a unui proces-$eral
putnd să ducă 5i să conducă la muncă silnică 5i
carceră2M
De ce-i plăceau att de tare Pre5edintelui
repetiţiileO Pentru că admira el5uul de cu$inte,
oăţia $erală2 % fra*ă simplă era pentru el un simol
al sărăciei2 Repetiţiile .l autau să .ntipărească mai
ine .n mintea interlocutorilor săi maimele, iar presa
.i pulica .n fiecare *i cte una2
L.ntr-ade$ăr, i n deed, este de neconceput, de
ne.nc)ipuit, drai concetăţeni 5i supu5i, ca la sfr5itul
acestui secol, .n apropierea anului <===, *ilnic 5i
cotidian, să moară 5i să-5i dea sufletul, doi copii, doi
ţnci, .n asupra
să$r5ite urma lor
rutalităţilor
de către 5i silniciilor comise 5i
22 Pascal &ruc'ner
adulţi, de către cei mari2 Călăii muco5ilor , torţionarii
.nerilor, nu ar .ndră*ni să-5i desfă5oare fărădeleile,
să comită nedreptăţile, dacă n-ar fi fost .ndemnaţi 5i
incitaţi prin atitudinea de *i cu *i, prin
comportamentul curent al celei mai mari părţi dintre
dumnea$oastră care $ă pălmuiţi 5i $ă lo$iţi odraslele,
plo*ii, pentru un da sau un nu, .n orice moment 5i fără
moti$2 Draii mei prieteni, iuiţii mei amici, nu $ă
repro5e* nimic 5i nu $ă condamn, dar $ă atra atenţia
5i $ă pre$in că epoca laismului, a toleranţei, a luat
sfr5it, s-a terminat2 1tari deprinderi 5i oiceiuri
treuie să fie părăsite, aruncate la unoiul $remurilor,
.n puelele istoriei2M
Pre5edintele făcu o pau*ă 5i .5i frecă minile făcnd
să scnteie*e pietrele scumpe ale inelelor la lumina
proiectoarelor2
NCe se mai lune5te, suspină 1lice2
N1scultă doar un cu$nt din două, o sfătui tatăl ei,
pentru că spune acela5i lucru de două ori2
Era ade$ărat: inter$enţiile tele$i*ate ale
Pre5edintelui se preluneau tr*iu .n noapte, 5i
5colarii, care erau siliţi să asculte pnă la capăt, a$eau
a doua *i cearcăne la oc)i2 Pro*opopeele sale fără de
sfr5it, atunci cnd era .n formă, puteau să ţină o *i
.ntreaă din *ori pnă-n seară, ţintuind locului o
.ntreaă naţiune2 Pentru moti-
Palatul c)elfănelii 23
$ul acesta, Pre5edin tele nu era primit la .ntlnirile
internaţionale, unde era poreclit: L.nmulţiţi cu doiM2
Predispo*iţia sa pentru reluări .i indispunea pe
diplomaţi2 !ui nici că-i păsa2 Rămnea .n continuare
stăpn pe el 5i conducea cu o mnă de fier ţara aceea
mică a5e*ată unde$a .ntre El$eţia, 4ranţa, Germania,
1sia 5i 1frica2
L(otu5i 5i cu toate acestea, drai cetăţeni 5i
suordonaţi, reimul 5i u$ernul nostru, cu marea
noastră .nţelepciune 5i clar$i*iune, 5tim 5i cunoa5tem
ct de reu 5i de ane$oios este pentru fiinţa umană,
pentru ipedul $oritor, să uite practicile .n$ec)ite, să
renunţe la comportamentul din trecut; de la
.nceputurile lumii, de la facere, aţi fost oi5nuiţi 5i
antrenaţi s-o luaţi pe coaă, să fiţi pocniţi pe ora*, .n
plină moacă, pe cnd eraţi mici, muco5i, 5i să daţi, să
.mpărţiţi 5i $oi palme cnd aţi crescut, cnd $-aţi făcut
mari2 1cest oicei, această deprindere, fiate .n
memoria 5i .n cutia $oastră craniană, n-o să se 5teară,
n-o să dispară att de repede, att de iute2 1stfel 5i
a5adar, pentru a u5ura 5i .n scopul de a simplifica
trecerea 5i tran*iţia de la perioada represiunii, epoca
fierului, la epoca de aur a $iitorului lumino s, am
)otărt 5i decretat N ca o măsură de ec)ilirare, de
alinare N să se ridice 5i să se *idească .n inima
ora5ului,
mai multe.netae,
centrul
cu capitalei,
mai o clădire, o construcţie cu
24 Pascal &ruc'ner
multe ni$ele, unde, .n fiecare săptămnă, adică de
patru ori pe lună, smăta 5i duminica, adică .n Kee'-
end, părinţi 5i adulţi, tutori 5i preceptori, $or putea .n
toată lealitatea 5i fără pericolul $reunei pedepse, la un
preţ stailit 5i .n sc)imul unei sume modeste, să
păruiască 5i să c)el-fănească, să ciupească 5i să
iciuiască )aimanalele, loa*ele, indiferent de $rstă 5i
de condiţie socială2 1cest lăca5 $a fi numit, acestui
edificiu i se $a spune Palatul c)elfănelii, Palatul
c)elfăne-lii is, 5i-5i $a desc)ide porţile indi$i*ilor de
amele see, $a primi ăraţi 5i femei, de peste  ani,
maori, fără ca*ier, uridic nepătaţi, .n timp util 5i la
momentul necesar $eţi afla toate informaţiile
suplimentare, toate amănuntele autătoare2 Drai
to$ară5i, .ndrăiţi concetăţeni, Pre5edintele $ostru
#ult Iuit, Seful $ostru Respectat, #arele $ostru
Căpitan, Genialul $ostru Conducător, $ă salută, $ă
spune ciauM
1m mai spus că Pre5edintele nu se sinc)isea de
poreclele cu care era procopsit .n străinătate2 !in$i5ti,
etimoloi, foneticieni, urmaţi de )amali care cărau pe
spinările lor dicţionare roase .n mai multe $olume, se
aflau .n permanenţă pe lnă persoana sa 5i erau pu5i
să caute cu$inte noi, .n afară de aceasta, un ministru al
Condeiului nota *i 5i noapte toate $orele sale 5i cele
mai frumoase ăselniţe Pre5edintele se recita cu
Palatul c)elfănelii 25
mndrie 5i recita 1dunării listele sale luni cu
sinonime2 !a rndul lor, 5colarii erau oliaţi să le
.n$eţe ca să treacă clasa2 4olosirea sinonimelor era
facultati$ă .n $iaţa de toate *ilele, dar era oliatorie .n
presă 5i .n de*aterile politice, urnalele, a c)iar 5i
fiţuicile, erau roase ct o ilie; iar documentele
oficiale nu a$eau niciodată mai puţin de A== de paini,
ceea ce .nsemna o c)eltuială enormă de )rtie2 .n
Cameră, Pre5edintele dădea .ntotdeauna dreptate
deputatului care .5i eprimase ca*ul .ntr-o mie de
feluri, făcnd do$ada unui $ocaular di$ersificat 5i a
unei stăpniri perfecte a retoricii2 %rice cu$nt treuia
să se pre*inte .nsoţit de cel puţin un dulet care să-
ustifice, iar cei care deitau trei sau patru, fie ele 5i
parţiale, a$eau dreptul să-5i $adă numele .nscrise cu
litere de aur pe clădirile pulice2 8u-5i ăseau loc .n
con$ersaţie cu$intele i*olate, numai dacă nu cum$a
Pre5edintele, prin-tr-un decret solemn, nu făcea apel la
o limă străină pentru a da un ec)i$alent unui cu$nt
unic2 Si astfel el se lăuda nu numai că se afla la
conducerea unui popor de oratori, dar 5i că a$ea pe
limă toată elocinta din lume2
Palatul c)elfănelii 27

%ntu cu att mai

mult cu ct
irea .n familia
va !i lor ătaia
+i nu prea era
pentru oi5nuită:
c%ini doar ici-
colo, din
+i cnd .n
pisici cnd cte o
pălmuţă,
urmată de o
.mpăcare
(otu5i .n duioasă2
seara aceea, 4amiliile
#att)ieu, prietene
1lice 5i fură pradă
părinţii lor unei emoţii
nu prea se asemănătoa
sinc)iseau re2
de na*urile 1 doua
lin$istice *i presa
ale reluă .n
conducător amănunt
ului2 declaraţiile
#esaul lui Pre5edintelu
.i nelini5tea, i2 Cetăţenii
repulicii rndul la
nu mai Palatul
a$eau timp
dect o lună
ca să-5i
pocnească
proenituril
e2 /ă
profite
După
această
dată; $or
treui să
.ncredinţe*e
statului 5i
slua5ilor
acestuia
pedepsirea2
1cela5i
lucru urma
să fie
$alail
pentru cini
5i pentru
pisici, care
$or
eneficia de
drepturi 5i
de .ndatoriri
identice cu
cele ale
copiilor2 Si
unii 5i alţii
$or face cu
c)elfănelii, cu ecepţia
printr-un $indecărilor
sistem de miraculoase
rotaţie din care i-ar
cincispre*e face apţi
ce .n pentru
cincispre*e proe2
ce *ile, (arifele de
inclusi$ intrare $or
$ara2 8ici fi
un pui de con$enaile
om sau de 5i accesiile
mamifer de tuturor2
la cinci la In cte$a
cincispre*e *ile,
ce ani nu se *idurile
$a putea ora5ului
sustrae de fură
la aceasta, acoperite cu
.n afară de desenele
ca*ul .n $iitorului
care suferă edificiu,
de o oală .ncepură
ra$ă sau lucrările2
de o #ii de
infirmitate persoane .n
atestată de $rstă fură
un medic2 epul*ate
Handicapaţi din cte$a
i 5i cartiere ale
paraliticii ora5ului
erau $ec)i;
dispensaţi apărură
de staiu, uldo*ere
uria5e care indinare 5i
distruseră u5urare: o
case, riă mai
sfrtecară puţin2
ora5ul !eea
pentru a preci*a că
face loc după <=
unei .ntrei martie N
armate de .nceputul
*idari, reformei
muncitori 5i coincidea
sala)ori, .n cu
fiecare .nceputul
dimineaţă, primă$erii
adepţii N orice
partidului ăieţandru
unic defilau molestat de
pe stră*i un adult
strind: putea să
L(răiască depună o
reforma plnere
Pre5edintel .mpotri$a
ui, trăiască lui 5i să
$iitorulM oţină
Populaţi arestarea
a primi imediată a
e$enimente acestuia2 !a
le cu un fel ndul că
de nelini5te nu $or mai
amestecată a$ea $oie să
cu administre*
e nici o
■
 ""«SjŞfl ""
< Pascal&ruc'ner
corecţie, taţii 5i mamele se năpustiră asupra
5e*uturilor ne$ino$ate, asupra orăorilor proaspeţi,
fără să uite să dea cte un picior lui 1*or sau lui
#otănel2 !o$eau fără să se ndească, din refle,
a5a cum s-ar fi apucat de ăutură dacă ar fi fost
decretată pro)iiţia2 15a că primul re*ultat al
măsurii pre*idenţiale a fost să umple spitalele .n
cte$a *ile de copii
#att)ieu fu con$ocat .naintea surorii sale, .n
aceea5i *i cu cel mai un prieten al său, &aptiste
(usseau, la etaul al doilea, al scatoalcelor 5i caf-
telii2 0n Kee'-end era re*er$at la Palat ăieţilor,
celălalt fetelor2 Pre5edintele 5tia că plăcerea de a
ate seul sla nu este aceea5i cu cea resimţită
atunci cnd ai de a face cu seul tare2 4railitatea
leendară a domni5oarelor, anatomia lor sensiilă,
.n sfr5it pudoarea Sefului /uprem dictau această
separare; nu te-ai fi putut ndi, de eemplu, să dai
unei fetiţe os pantalona5ii .n faţa unui ăieţel 5i nici
in$ers2
Chel!ăneala bine temperată
Cnd .n dimineaţa *ilei de <= martie, după ce 5i-
au luat un rămas-un sf5ietor de la părinţi, cei doi
prieteni se .nfăţi5ară la poarta Palatului, fură uluiţi2
/e a5teptau să $adă o clădire .ntunecată, .n stil
medie$al, cu carcere suterane 5i cu turnuri; a$eau
.nsă .n faţă o construcţie *$eltă din oţel 5i sticlă; cu
patruspre*ece etae ţ5nind .nspre $ă*du), cu lifturi
diferit colorate2 0n stea pe care era rodată o mnă
preătită să se .ndrepte spre un funduleţ ol 5i
rotunor flutura pe acoperi5 5i pe o pancartă de un
ro5u aprins stătea scris: L(răiască dreapta ătaie
democratică (răiască c)elfăneala ine temperatăM
Efectul era nemaipomenit2 !a intrare se afla dea
o rămadă de curio5i, dintre care unii $eniseră de cu
noapte2 Reclame mari luminoase eplicau pulicului
reulile de funcţionare ale stailimentului2
" ^ ^ W T" -**,

A= a
Pas 
cal
&ru
u
l
c'n
er .
n
1 t
tra 
cţii i
le ,
era s
u e
rep
art t
i*a r
te a
pe 
eta e
e
du d
pă e
cu
m u
ur r
me e
a* c
ă: )
N i
! 2
a N
!
e a
t
e !
t a
a
 a
u l
l t
a r
l e
d i
o l
i e
l a
e ,
a c
, o
s p
e i
i
d i
a s
u u
n

pe tp
r u
e 5
c i
) l
i a
d
e c
o
p l
a ţ
l 2
m N
e !
2 a
N
a o
l s
p t
a a
t l
r 
u i
l c
e i
a d
, e
d 
r e
ă t
c u
u l
5 c
o e
r l
i m
i a
. r

nt e
i p
n e
d n
t
u r
n u
o
r a
a
d f
u i
l s
ţ u
i p
n t
5 a
i t
u e
n 2
 N
) !
i a
i
l a
e l
c
p i
e n
n c
t i
r l
u e
a
a ,
s
f e
i

ro ad
a m
s i
e n
i
c s
u t
r
n e
e a
r *
$ ă
o
* c
i 
t t
e 
u
o i
e

ă 5
t u
a t
i u
e r
i
l 2
a N
!
f a
u
n a
d l
5
c a
u s
e

pa le
l a
m ,
a s
e
5
i c
s i
e u
p
d e
i 5
s t
t e
r
i p
i s
e e
l
e d
a i
s
5 t
i r
s i
e 
u
t i
r e
a
 
e o
r
d d
e i
i
p 2
ă N

r2 !
a
N
! a
a l

a o
l p
5 t
a u
p l
t e
e a
l ,
e l
a i
,
s o
e n
o
a r
p ă
l
i 5
c i
ă
u
. d
n ă
 2
e 8
r -
a a
5 u
i
l d
o r
r e
p

c tu
t l
e
s
o ă

s s
ă e
r
u 5
t t
a e
r a
e r

s ă
2 t
N r
! e
a m
i
a t
l ă
n ţ
o i
u l
ă e
l
e c
a u
,
s o
u
n r
t i
l 
o l
$ ă

it d
e e

d l
e e
 m
e n
t
e s
l a
e u

5 d
i e
e
 f
i
e p
r ă
2 r
N ţ
! i
a l
e
a
l c
ă
* r
e n
c o
e a
l s
e e
a 2
, N
s !
e a

ap al
l
i u
c n
ă s
p
c r
r e
a *
$ e
a c
5 e
a l
e
p a
e ,
 s
s e
e
.
 n
i
c m
i ă
u n
e u
5 n
t c
e )
i
c u
u r
i
u 2
r N
* !
i a
c

i al
p
r d
o o
a i
s s
p p
e r
t e
e *
e
d c
i e
s l
p e
u a
, s
e
s
e f
r
a e
r a
u c
n ă
c
ă d
e
c r
i 
u e
l d
i e
n i
i i

p c
e u

p i
i e
e r
l 
e u
a r
i

o t
a ă
l i
ă o
a
5 s
i e
2
N u
! n
a e

a m
l a
5
t i
r n
e a
i
s d
p e
r
e 
* ă
e t
c u
e t
l ,
e
a u

, n
i r
n o
t 
r o
ă t

. a
n u
t
f o
u m
n a
c t
ţ i
i *
a *
t ă

c t
u o
a
p t
a e
t
r p
u e
s d
p e
r p
e s
* e
e l
c e
e
d
 e
r s

aţ cr
e i
s
c e
a
r m
e a
i
f
u s
r u
n s
i 2
*
e
a
Pala 31
.
tul
c)el n
făne dec
lii urs
N ul
!a unu
al i an
pat fiec
are
rus
pre cop
*ec ila5
ele are
a, dat
se ori
poa a
te să
ast trea
m că
păr de
a cel
set puţ
ea in

la o dou
ă
cof
etăr ori
ie pe
5i la
se fiec
poa are
te din
ad tre
mir cel
a e
pan trei
ora spr
ma e*e
cap ce
ital eta
ei2 e2
%r ţa
din ace
ea ea
se #a
sta tt)i
ile eu
a 5i
pri &a
n ptis
tra te
er fur
e la ă
sorţ con
i2 du5
(oţ i de
i o
a5a .n
- riit
*i5i oar
i e
L$o .ntr
lun -un

tari
M $es
tiar
era cu
u par
.nr dos
ei eal
stra a
ţi de
pe cul
ord oar
inat e
or2 al
. ă,
n und
di e,
mi .n
nea to$
ără u5i
5ia e,
alto ase
r mă
ăi năt
eţi or
de unu
$r i
sta 'i
lor mo
N no
*ec de
e ud
ani o-
N can
fur 2
ă .m
ne$ ră
oiţi că
să mi
tra nte
ă a,

pe
ei cro
ită
un din
fel tr-
de un
$e5 mat
m eria
nt l
de soli
u d
m lăs
ac, a
de des
cul cop
oar erit
e e
cen ra
ţele pri
, ns
t cu
ul ace
5i de
le ă
*ne măl
le ie
5i pe
put par
ea tea
fi de
ridi ded
cat esu
ă t a
cu ul
u5u eru
rinţ lui2
ă2 Pro
8u ra
mel mu
e 5i l

pre
nu .nc
epe
mel a la
e ora
era ? 5i
u se
.ns ter
cris mi
e na
pe cu
un o
ad us
e tare
ro5 ofe
u 5i rită
ne tut
ru uro
r con
par diţi
tici a
pan să
ţilo plăt
r2 eas
!a că,
pr pre
n* cu
toţi m
m ori
nca ce
u mu
aco rito
lo r2
und E
e se tau
afla l al
u2 doi
Păr lea
inţi era
i alc

a$e
au ătui
t
dre din
ptu tr-
l să un
$in spa
ă ţiu
să- $as
5i t
sm căr
oto uia
cea .i
scă put
$lă eai
star mă
ele, sur
cu a
din me
tr-o a2
pri #a
$ir i
e mu
lăr lte
i rn
me dur
a 5i i de
ad fot
nci olii
32 Pascal &ruc'ner
de piele, pe care se a5e*au staiarii, .l .mpărţeau .n
părţi eale, .ntre două fotolii era plasat un scaun de
paie fiat de podea 5i pre$ă*ut cu curelu5e2 1colo
putea fi leat un cine sau o pisică2 /e )otărse ca,
spre deoseire de puii de om, care erau lăsaţi lieri,
căţelandrii 5i motăneii, lipsiţi de udecată, să fie leaţi,
ca să nu poată s-o ia la sănătoasa2
.n urul fiecărui scaun 5i fotoliu erau puse la
dispo*iţia spectatorilor alansoare 5i 5e*lonuri:
mu5truluielile
.ncrustat .n erau pulice2
raţul 0n cadran
fotoliului, de cristal
indica lic)id,
preţurile,
descrescătoare .n raport cu numărul prestaţiilor2 0n
$alet era .nsărc inat să aiă riă de cte un copil 5i de
cte un animal2 +indea iletele, supra$e)ea operaţiile
5i treuia să-i ademenească pe clienţi, la ne$oie
lăudnd pielea moale, a proteaţilor săi, carnaţia
catifelată2 Puterea de con$inere, darul de a da din
ură făceau parte din .nsărcinările sale, cu att mai
mult cu ct era retriuit .n funcţie de numărul de ilete
$ndute2
/er$itorul lui #att)ieu era o mata)ală arţăoasă,
.mrăcată cu un comine*on fluorescent ro* pe care
era imprimată mna preătită să crpească, .i eplică
.n cte$a cu$inte ce treuia să facă: nu a$ea $oie nici
să se mi5te, nici să .ncerce să scape de trnoseală; nu
treuia să se teamă de nimic, căci urma să fie pălmuit,
s-ar putea
Palatul c)elfănelii 33
spune oiecti$, fără ca cine$a să aiă pică pe el2
#att)ieu spuse că la el acasă nu- atinea nimeni, doar
poate de dra2 L1i noroc, .i răspunse ser$itorul, dar
.ntr-o societate solidară, cei fa$ori*aţi treuie să
plătească pentru ceilalţi2M .l ruă să se a5e*e, să stea
drept, să nu se foiască 5i să .ncerce să aiă un *met
atrăător2 Cţi$a metri mai .ncolo alt ser$itor .i spunea
acelea5i lucruri lui &aptiste, care .i răspundea cu
acelea5i arumente2 Palatul urma să se desc)idă peste
cte$a minute2tropăia de nerădare .n faţa intrării, ca să
(ot ora5ul
admire minunea2 Pe coridoarele de acces la di$ersele
etae mi5una o mulţime *omotoasă 5i nedisciplinată,
ţinută .n fru de oameni de ordine2 !a un semn, .n
mare *omot de fanfară 5i trompete, u5ile fură
desc)ise2 Pre5edintele .nsu5i, instalat la Postul de
Comandă al Palatului, asista la ceremonie .n faţa unui
sistem $ideo 5i ea 5ampanie cu memrii u$ernului 5i
amasadorii străini2
4iecare eta era asaltat de cte un $al de oameni
cumsecade2 (oţi scoaseră striăte de uimire $ă*nd
ăieţii 5i animalele a5e*aţi cuminte fiecare pe cte un
scaun2 Cte unul .l recuno5tea pe fiul sau pe uldoul
$ecinului său2 0nii părinţi $eniseră să-5i .ncurae*e
copiii2 /e uitau atent 5i pe rnd la toţi candidaţii, le
comentau ţinuta 5i
 ,*
AB Pascal&ruc'ner
nu se )otărau să .nceapă, .n ciuda in$itaţiilor
stăruitoare ale pa*nicilor2
(imp de o oră nimeni nu .ndră*ni să .nceapă
ostilităţile2 Era reu să dai .ntr-un necunoscut, dar
era 5i mai reu s-o faci de faţă cu martori2 Pre*en ţa
celorlalţi .i apăsa ca un olo$an2 %amenii .5i
$oreau din ce .n ce mai puţin unii altora, iar cţi$a
se retrăseseră .n $rful picioarelor2 Pre5edintele, cu
oc)ii aţintiţi asupra ecranului, se temea dea de un
insucces2
.nţelese, prea tr*iu, că scatoalcele ar fi treuit să
fie ratuite .n prima *i, se .nfurie pe mini5tri că nu-i
sueraseră această idee 5i .i ameninţă cu ocna 5i cu
iciul dacă reforma dădea re52 Dacă ar fi anunţat
acum ratuitatea, ar fi .nsemnat să dea .napoi .n
ultimul minut2
Si totu5i pa*nicii in$itau, implorau aproape pe
$i*itatori să treacă la acţiune 5i nu 5tiau ce să mai
spună 5i cum să mai linu5ească pentru a-i scoate
din starea de indiferenţă2 Cine $a a$ea pri$ileiul să
fie ătut primulO
.n sfr5it, la etaul al doilea, o doamnă durdulie,
cu oraii rumeni, se apropie de #att)ieu, .l
eamina cu de-amănuntul, .i atinse pielea, .i pipăi
mu5c)ii, se uită la dinţi, 5i, cu o $oce tremurătoare
de emoţie, .ntreă pe $alet care sunt tarifele2 /e uită
iar la ăieţel, 5o$ăi din nou, scoase din portofel două
)rtii fo5nitoare N casa nu ac-
Palatul c)elfănelii A>
cepta creditul N, .5i scoase )aina .ncredinţnd-o
.mpreună cu eanta $aletului 5i .5i suflecă mnecile2
N15adar, #att)ieu 6.i citise numele pe partea de
dedesut a ulerului7, ce prostie ai făcut de te afli
aiciO
NStiţi ine, doamnă, că n-am făcut nimic, am
fost numit de u$ern2
N8u-i frumos să minţi, #att)ieu, spune-mi tot
ade$ărul2
NDar $ă ur, n-am făcut nimic2
NC)iar nici o po*năO 8-ai 5terpelit nimicO
N8u, c)iar nimic2
Pleosc: .l pocni serios su urec)e, ata ata să-i
scoată capul din ţţni2
#att)ieu lăsă capul .n os 5i-5i frecă ora*ul2
N 1)a, acum nu mai *ici nimicO %ra*nicu-
le
Doamna inspiră aer pe nări 5i, pleosc, .i mai crpi
una pe celălalt ora*, năucindu-2 1poi .5i masă
.nc)eieturile 5i luă mulţimea drept martor:
N Cel puţin acum 5tie de ce e aici, olanul
ăsta2
/pectatorii aplaudară 5i #att)ieu, cu nasul .n
pămnt, nu putu să-5i stăpnească două-trei lacrimi2
Prionitoarea lui se .mpăuna au*ind striăte de
ra$o 5i .i in$ită pe ceilalţi să o imite: .n cte$a
minute copiii fură asaltaţi, .nceputul era
 -
AF Pascal &ruc'ner
făcut 5i se transmise la toate etaele; de la parter pnă
la ultimul ni$el, lumea se puse care mai de care pe
snopeală 5i urdu5eală2 0nii *moi plneau .nainte
c)iar de a fi atin5i, urlau cnd $edeau că cine$a ridica
mna .mpotri$a lor2 Clienţii erau tot mai .n$er5unaţi
cu fiecare plnsei, uitnd de snele rece pe care liN
recomandase Pre5edintele2 Tipetele, .n loc să-i
potolească, .i stimulau, făceau să le crească pofta de
scăr-măneală2 +acarmul culmina cu sc)eunatul
cinilor, cu miorlăiala pisicilor prin5i cu toţii .n
c)ini, care auneau să producă .n urul Palatului o
$ăicăreală să-ţi frnă inima2 /upra$e)etorii de aia
reu5eau să stă$ilească nerădarea $i*itatorilor 5i nu-i
puteau .mpiedica pe unii c)ilipirii să ardă una fără să
plătească; .n cartierul său eneral, Pre5edintele sălta .n
sus de ucurie, .i săruta pe mini5tri 5i pe diplomaţi pe
ură 5i $edea dea cum $istieria i se umple cu răme*i
mari de aur 5i de arint2
'spă+irea prin cazne
Pentru toţi $oluntarii, dintre care făceau parte 5i
#att)ieu 5i &aptiste, *iua a fost plină de .ncercări:
de sute de ori .mrnciţi, ciomăiţi, ruf-tuluiţi de
ur)e*i, de muncitori, de pramatii, de sindicali5ti,
de imiranţi, ătuţi de femei din lumea ună care
cotcodăceau 5i se sclifoseau, s-au umplut de $nătăi,
de ec)imo*e, de *rieturi, a$eau deetul mare
*drelit sau le curea sne din nas, iar oraii lor
.nro5iţi purtau urmel e a *eci de deete care se
.ntipăriseră unele peste altele2
Cu o oră .nainte de ustarea de adio,
Pre5edintele, suita sa 5i demnitarii străini $eniră să
inauure*e la rndul lor Palatul, .n enero*itatea sa,
5eful statului .5i lăsase poporul să facă saf-teaua
clădirii2 % ec)ipă a tele$i*iunii .l urmărea
pretutindeni, iar ministrul Condeiului .i nota pnă 5i
răsuflările .ntr-un caiet mare cu marini
38 Pascal &ruc'ner
aurite, .naintnd cu pa5i mari, Pre5edintele pălmuia
u5or, .n trecere, pe fiecare 5trenar 5i strnea mna
$aletului acestuia2 De5i nu lăsa să se $adă, starea de
plns a coailor .l nelini5ti .n cele din urmă2 Cnd sosi
.n faţa lui &aptiste, care a$ea oc)ii umflaţi 5i ume*i, .l
.ntreă cu asprime:
NDe ce plni, &aptisteO
NPln de ru5ine, .).).., domnule Pre5edinte2 1m
primit .ntr-o sinură *i, .).).., mai multe lo$ituri
dect .n toată $iaţa mea2
NSi te plniO 6/ă notăm că Pre5edintele nu se
repeta: .ntr-ade$ăr, pri$ileiul sinonimelor era
păstrat pentru oca*iile deoseite 5i nu era folosit
.ntr-o .ntre$edere cu un minor27 Pnă acum părinţii
tăi nu te ăteau, .n timp ce .n alte părţi alţi copii
primeau cte o porţie dulă sau triplă: ia-tă-$ă de
acum supu5i cu toţii aceluia5i reim2 Ec)ilirul a
fost restailit2 8u-ţi dai seama ct e de ineniosO
8u asistăm oare la un prores nemaipomenit, la o
desc)idere istorică .nspre ce$a nemai$ă*ut,
nemaiau*itO
Pre5edintele nu putea totu5i să se aţină să nu se
repete2 Era ce$a mai puternic dect el: sinonimele .i
plăceau la neunie
N8u 5tiu, domnule Pre5edinte, mă doare, as-ta-i
tot2
N%), smiorcăitule, tare nu-mi place cum te porţi,
.mi daţi $oieO
Palatul c)elfănelii 39
Pre5edintele se .ntoarse către $alet ca să-i ceară
.ncu$iinţarea 5i trosc cu un du-te-$ino .i arse două lui
&aptiste, care aproape că*u de pe scaun, ceea ce aduse
un ţţţ reproator din partea suitei pre*idenţiale2
NCe *iceţi, domnilor, mi-a reu5itO
NGro*a$, etraordinar, striară .n cor mini5trii 5i
consilierii, iar Pre5edintele .5i epuse palma răsuţă
.n faţa camerei de luat $ederi2
Nlată, domnilor, o ade$ărată scatoalcă, eficace 5i
sonoră, cum mi-ar place să $ăd că dă toată lumea2
N &ra$o 0ra pentru Pre5edinte
Pre5edintele nu desc)idea niciodată ura fără
să fie imediat aplaudat de suita sa2 !ăsa ropotul să
dure*e pnă ce se sătura 5i .l .ntrerupea prin-t r-o
mi5care a ăriei2
#ai .ncolo dădu peste o a$ră .nro*itoare care
lătra fără .ncetare ca o sirenă apucată, o a$ră cu
urec)ile lăsate, cu un păr scurt pe cap ca o perie 5i
căreia o a$alan5ă de lo$ituri .i dăduse darul $oririi2
&ine.nţeles urla .nurături oscene la adresa
$i*itatorilor2 Pre5edintele se opri .n faţă-i 5i, foarte
.ntărtat la au*ul acestor rosolănii, .i ţinu următorul
discurs:
N Cu ce drept .ndră*ne5ti să $ore5tiO Rolul
tău e să latri 5i să fii ascultător, .ţi ordon nu nu
mai să taci, ci 5i să fii fericit
B= Pascal&ruc'ner
N (acă-ţi fleanca, .mpuţitule, 5tere-o
Indinat, *ăpăcit, 5eful /tatului .ncercă să-i
croiască una corciturii2 Dar 5i-o făcu cu mna lui2 #ai
iute dect el, a$ra .i apucă palma .ntre fălci 5i .5i
.nfipse caninii2 /-a au*it un muet 5i toţi se năpustiră
.n autorul celui mu5cat2 Din fericire rana era
superficială 5i onorailul $ătămat putu să ia loc la
masă puţin după aceea2
Dar, .n locul unei adunări de tineri *urdalnici,
a$ea .n faţa lui doar o adunătură de prăpădiţi posaci,
acoperiţi de $nătăi, pe care aroma eclerurilor cu
ciocolată, pri$eli5tea prăiturilor cu fri5ca, rotunimea
e*elelor nu reu5eau să-i .n$eselească2 Pre5edintele
mancă din toate cu mare poftă N la drept $orind a
mncat toate prăiturile, a$ea ne$oie să se refacă după
cele suferite N dar proasta dispo*iţie din ur .i strica
plăcerea2
N Ce eu mă plnO
Si .5i tot arăta mna .nfă5urată .ntr-un pansament
enorm2
Dea presa 5i tele$i*iunea nu $oreau dect despre
suferinţa pricinuită pre5edintelui, iar mini5trii,
curtenii, amasadorii se .n)esuiau spre re5edinţa lui
pentru a-i pre*enta reretele 5i urările lor de ranică
.nsănăto5ire2
1cest incidentPretutindeni
a pu5lamalelor2 puse cu totul .n umră
sosirea stareapro$ocă
lor acasă proastă
roa*ă 5i re$oltă, iar părinţii pe-
Palatul c)elfănelii 41
trecură ore .ntrei, duminică seara, să răcorească
epidermele *riate .n li)eanele cu apă, să ună
oraii .ndureraţi cu cremă2 Ct despre cinele $ino$at
de crima de le*maiestate, fu arestat .n aceea5i seară,
udecat cu u5ile .nc)ise 5i condamnat să stea opt ani .n
fortăreaţă2 Din moment ce n-a mai fost lo$it, el pierdu
darul $oririi .ndată după aceea 5i se mulţumi să
sc)elălăie, tm-pe5te, ca toţi semenii săi2
Palatul c)elfănelii de$eni unica osesie a
repulicii2 &ăieţa5i 5i fetiţe a5teptau cu roa*ă
apropierea sfr5itului săptămnii2 Dimpotri$ă,
$i*itatorii se .nrămădeau .ncă de $inerea după-a-
mia*ă .n faţa intrării2 Hotelurile din ur erau ocupate
dinainte pentru următoarele 5ase luni2 &i5niţarii
.nc)iriau la preţuri de speculă, pentru o noapte, saltele
.ntinse pe trotuar2 %amenii foloseau cele mai
neănuite $icle5uuri pentru a se $r. la coadă ct mai
.n faţa2 0nii dădeau ani unor ătrni sărmani, unor
cer5etori, sau .5i trimiteau ona sau omul de ser$iciu
să stea la coadă .n locul lor2 .n ciuda acestor 5iretlicuri,
mii de cetăţeni rămneau moflui, .n drum, pe ploaie
sau pe soare, fără să mai poată aune .n /fntul
!ăca52 Erau ne$oiţi să se mulţumească, prin urmare,
cu po$e5tile de la ie5ire ale celorlalţi, iar seara cer5eau
anecdote 5i amănunte celor care a$useseră norocul să
intre2
B< Pascal&ruc'ner Palatul c)elfănelii 43

(otu5i unii luară mai departe leea prea u5or 5i nu mător: LGu$ernul, auusta mea persoană, nu $a da
.ncetară să ridice mna asupra puradeilor, sfidndu-i să .ndărăt niciodată, nu $a face nici un pas .napoi2 Părinţii
li se .mpotri$ească, .mputerniciţi cu noi drepturi, pu5tii ne.ndurători, taţii 5i mamele fără milă, $or fi pedepsiţi
dădură de .ndată de 5tire autorităţilor, iar părinţii cu asprime, reprimaţi fără cruţare, dacă .ncearcă sau se
recalcitranţi, profesorii $ino$aţi fură aruncaţi .n străduiesc să *ăă*uiască, să .mpiedice reforma mea
.nc)isoare2 Ca să se .ntărească supra$e)erea, statul măreaţă, mersul neaătut .nainte al IstorieiM2
instala .n colţul stră*ilor cutii pentru denunţuri2 Crescu
numărul scrisorilor anonime: fratele .5i denunţa sora
eamănă, $ecinul $ecina, profesorul pe coleul său, iar
arestările de ne$ino$aţi se .nmulţirăO
Cţi$a 5trenari, supăraţi pe mama 5i pe tata, se
pălmuiau ei .n5i5i, apoi, cu urmele propriilor lor deete
pe faţă, alerau să- a$erti*e*e pe primul andarm2
1lţii, 5i mai 5mec)eri, 5i acţionnd .n .nţeleere cu
aenţii forţei pulice, se ascundeau prin colţuri,
c)emau cte un ură-cască 5i .ntindeau ora*ul: $ai de
cel care nu putea re*ista ispitei 1ia dacă apuca să
ridice mna că se 5i tre*ea cu un proces-$eral 5i o
amendă pe care complicii 5i-o .mpărţeau .ntre ei2
.nc)isorile se umplură de mame $itree, de rute, de
inamici ai proresului, iar udecătorii, supra.ncărcaţi,
se plneau că nu mai fac faţă2
Dar Palatul prospera, aducea eneficii, iar
Pre5edintele era .n culmea fericirii2 #ări salariile
procurorilor 5i construi .nc)isori noi2 Ca să stă$ilească

criticile, pulică .n presă comunicatul ur-

Palatul c)elfănelii 45

# etaul al
5aselea
mu
ca să
l fie
cu ciupiţi
mă 5i tra5i
de păr2
nu /-au
+i .ntors
alb la Palat
e cu
moartea
.n
suflet,
Cinc isto$iţi
ispre*e dinainte
ce *ile de
mai c)inul
tr*iu, ca-re-i
a5tepta2
#att)ie
u 5i Pnă
&aptist către
e fură ora 
con$oc diminea
aţi la ţa li se
sucise, u, se
li se uită la
stri$ise el cu
de mai atenţie,
multe .l
ori 5i .n cntări
mai cu
multe pri$irea
feluri .nainte
pielea de a
orailo cumpăr
r, a de la
raţelor $aletul
, urţii lui o
5i serie de
ăriei, *ece
li se ciupitur
smulses i 5i
eră traeri
smocuri de păr
de păr, succesi
cnd un $e2 Era
om un
.mrăca ade$ăra
t t
eleant, supliciu
cu 2
profilul %m
fin, se ul,
opri .n .mrăc
faţa lui at cu o
#att)ie )aină
frumoa lui
să de
alpaca,
scoase
o
perec)e
de
mănu5i
ale de
căprioa
ră, 5i le
puse
fără
raă
5i, cu
un est
delicat,
atinse
oraii
lui
#att)ie
u2
#ănu5i
le sale
imacula
te aia
se
distine
au pe
pielea
ală2
Tinuta
.nriită mirosea
, u att
politeţe de
a sa .l frumos2
lini5tiră #
pe nieri
copil2 le nu
8u prea ţinură
.nţelee mult 5i
a cum se
un transfor
entlem mară
an de deodată
un .n
asemen pi5cătur
ea ran i
putea roa*ni
să se ce2
.noseas Cinci
că deete
particip mititele
nd la 5i rele
astfel apucară
de partea
ocuri, roasă
dar se a
lăsă ora*ul
.ncre*ăt ui 5i i-o
or .n suciră
minile .n toate
sale, direcţiil
care e ca pe-
o .ncepu
ucată să-5i
de plime
)rtie2 iar
Pier*n mna
du-5i .nmănu
răsuflar 5ată pe
ea, ora*ul
#att)ie stn2
u era #irosul
ata- pielii de
ata să căprioa
cadă de ră, ce
pe fusese
scaun2 .nainte
%mul .l sinonim
pri$i cu
sur*ăt .ndurar
or 5i .i ea,
oferi pre$est
propriul ea
său raţ acum
ca să- nenoroc
aute să irea,
se .ntr-
ridice2 ade$ăr,
După după
ce de*mier
ăiatul dare
a luat $eni o
din nou .nţepătu
loc, ră 5i
#att)ie ND
u se ar
prău5i fieca
din nou re
de pe pi5că
scaun2 tură
ND este
omn cum
ule plită
pa*n 5i
ic, fioro
mă asă
c)in ct
uie, *ece2
nu e NTi
drept ne-ţi
2 ura;
N8 te
u afli
mai aici
crc ca s-
ni2 1 o
plătit .ncas
ca să e*i,
ciup nu
easc ca să
ă 5i te
ăsta- $aiţi2
i %
drept mul
ul surse
lui2 pa*nicu
lui, .i $ictima
strecură cte$a
o minute,
monedă cu
5i .5i pupilel
pri$i e ne-
46 Pascal &ruc'ner
mi5cate2 1ceastă contemplare a$u darul să- .n-
spăim.nte pe #att)ieu, care cre*u că-5i pierde
cuno5tinţa simţind ultimele ciupituri, mai dureroase
dect celelalte2 Călăul său nu se răea 5i nimic nu era
mai .nfrico5ător dect această a5teptare2 După ce
termină cu el, se .ndrepta fără să clipească spre
&aptiste, care se afla destul de aproape2 Si cu aceea5i
.ncetineală, cu aceea5i sălăticie, .l făcu să trăiască
clipe .nro*itoare2
%pt *ile mai tr*iu, 1lice 5i 1nele, surorile lui
#att)ieu 5i a lui &aptiste, a$ură partea lor din
)atrurile călăului .nmănu5at 5i plnseră cte$a nopţi
nenorocul de a fi trecut prin minile acestuia2
/ăptămna următoare, cei doi ăieţi ale căror răni .ncă
nu se cicatri*aseră, erau c)emaţi la etaul al cincilea al
Palatului ca să primească ătaia pe fundul ol2
0nul dintre principii le stailimentului stipula ca
micuţii să nu fie niciodată lo$iţi de două ori la rnd,
c)iar 5i la inter$al de cinspre*ece *ile, pe aceea5i parte
a corpului2 1cea sta pentru a e$ita comoţiile prea
puternice sau, din contra, o insensiilitate precoce2
Pradă din nou unei teriile nelini5ti, #att)ieu 5i
&aptiste se pre*entară .n smăta aceea la posturile
lor2 De cte$a nopţi a$eau acela5i co5mar: erau supu5i
celor mai roa*nice c)inuri, o mulţime plină de ură .i
.nconura rnind, iar rsete-
Palatul c)elfănelii 47
le ie5eau din urile oamenilor ca un puroi2 Haar n-
a$ea că toţi staiarii erau ntuiţi de acelea5i $ise 5i se
tre*eau .n toiul nopţii urlnd2 Printre tineri se
răspndea o psi)o*ă2
Dimineaţa se desfă5ură ca de oicei, cu seria
cunoscută a domni5oarelor ătrne, a urlacilor
neliaţi, a ideali5tilor incoriiili, a utopi5tilor, a
ealtaţilor care .5i luau de multe ori .nc)eietura, dnd
prea tare2 Cei doi prieteni .ncepuseră să se oi5nuiască,
pielea le era aproape ătătorită, .ncetau să respire
atunci cnd se declan5a lo$itura; cnd, către ora B
după-amia*ă, apăru .nriit ca .ntotdeauna omul cu
mănu5i ale2 /e spriinea de data aceasta .ntr-un aston
cu mner de filde52 Condus parcă de un radar, fără nici
o 5o$ăială, se .ndreptă spre #att)ieu, .l salută
.nclinn-du-5i u5or capul, cumpără cinci c)elfăneli de
la $aletul lui 5i păstră alte cinci pentru $aletul lui
&aptiste2
Reulamentul pre$edea ca ăiatul să sufere această
pedeapsă .n picioare, spriinit de scaun, cu pantalonii
pe $ine 5i cu 5e*utul .ndreptat spre mna ră*unătoare2
#att)ieu .5i dădu pantalonii os cu părere de rău 5i
.ncepu să tremure fără moti$2 15tepta, cu ura uscată,
cu capul $rt .ntre umeri2 Primul atac, de o $iolenţă
nemaiau*ită, .l făcu să se prău5ească aproape su
scaun2 Pe oc)i i se puse un $ăl neru2 Doar durerea .l
48 Pascal &ruc'ner Palatul c)elfănelii 49

făcu să nu le5ine: fesele .i ardeau de parcă cine$a le-ar
fi atins cu o ară de fier incandescentă 5i imploră să fie
stropit, să-i fie stinsă durerea cu un ulcior de apă
proaspătă2 Dintr-o sinură mi5care, omul cu mănu5i
ale făcuse mai mult rău dect cele *ece sau două*eci
de persoane de dinainte2 I*itura sa pleca cu $ite*a
fulerului, cu o forţă care-ţi tăia răsuflarea2 De fiecare
dată, corpul i se *uduia pnă la creier2 #att)ieu ar fi
urat că omul .5i punea .n mănu5i pietre sau oiecte
faţă 5i, cu u*ele umede, cu trăsăturile .ncordate, se
deda eţiei de a lo$i2 /pasmul culmina .n momentul
lo$iturii, iar el .5i re$enea respirnd *omotos, de
parcă ar fi fuit2
#att)ieu 5i &aptiste fură ne$oiţ i să se .ntoarcă
acasă cu amulanţa 5i fură scutiţi de c)elfă-neală, după
un eamen medical, pnă la sfr5itul Kee'-end-ului2
+aleţii .5i eprimară nemulţumirea: muco5ii ace5tia
care dădeau ir cu fuiţii după trei contu*ii nu erau

metalice2lo$iturilor
puterea 8u păreanu săsefieeplica
deoseit de $iuros, a5a că
altfel2 uni de nimic
Pre5edinte la Palat2
ca să oţină flăcăiRedactară o petiţie
mai $iuro5i, către
la ne$oie
Cu o $oce sfr5ită .l ruă pe pa*nic să $erifice2 importaţi din străinătate2
După ce făcu un control rapid, acesta .l lini5ti: .n
mănu5i nu se afla nimic2 #att)ieu refu*ă să-i dea
cre*are: fiecare pălitură era un c)in 5i pielea sa
snera2 Către sfr5it, $aletul treui să- spriine ca să
poată re*ista atacurilor care urmau unul altuia .ntr-un
ritm .ndrăcit2 &aptiste se uita cu spaimă, 5tiind că urma
să-i $ină 5i lui rndul2
Si .ntr-ade$ăr, cnd omul termină cu prietenul lui,
lăsndu- pe umătate mort, se 5terse cu o atistă de
dantelă, ceru un pa)ar de apă minerală 5i se duse 5i la
el să-5i eercite trista funcţiune2 Si de data aceasta se
do$edi de o sălăticie fără seamăn2 Tintea fundul
ăieţelului cu o pri$ire inepresi$ă, aproape cu
indiferenţă2 Ridica mna: .n momentul acela un fel de
lumină .i strălucea pe
Palatulc)elfănelii >

Cei sc de
răi furie2 Cei
doi taţi
sunt .5i
ped
epsi telefonar
ă unul
i altuia
imediat,
ca să
cadă de
Cnd acord
.5i asupra
$ă*ură unei
odraslele acţiuni
sc)ilodit de
e 5i .mpotri$i
plnse, re2
părinţii /ituaţia
lui nu putea
#att)ieu să mai
5i ai lui dure*e2
&aptiste Dar ce
simţiră era de
că făcutO 8-
.nneune a$eau
nici un
drept să i
inter$ină particula
.n re: se
interiorul )otărră
Palatului s-o
sau să adopte,
.ncerce după ce-
să-5i 5i
ocroteas .n$inseră
că copiii, repede
act care cte$a

le-ar fi
adus scrupule2
#att)
.nc)isoar ieu 5i
ea2 1 &aptiste
intenta o 5tiau că
acţiune asupritor
.mpotri$ ul lor se
a ducea .n
/tatului fiecare
le-ar fi săptămn
pro$ocat ă la
scieli Palat,
5i unde
c)eltuieli petrecea
, iar două *ile
re*ultatu .ntrei2
lnesiur2
era (otdeaun
a sinur,
Rămnea c)eltuia
soluţia a$eri, .i
unei plăcea
ră*unăr tot att
de mult .nc)ider
să-i ia .n e, după o
tăarcă orie de
pe pu5ti pumni 5i
ct 5i pe de
pu5toaic scatoalc
e 5i nu e2 Era
pleca u5or de
dect la recunosc
ut după
statura

.naltă 5i
.mrăcă
mintea
.nriită:
era
sinurul
care
purta
mănu5i
ale2
.narmaţi
cu aceste
informaţi
i, domnii
Darois
5i
(usseau
se puseră
la pndă
.n
duminica
următoar
e, seara, .n $alul
la ie5irea de
din $i*itatori
Palatul , .l
c)elfănel identific
ii2 4ură ară fără
nespus dificultat
de e pe
.ndureraţ torţionar
i cnd le ul
$ă*ură .mrăcat

pe cele
două eleant2
.n seara
fetiţe aceea
mai purta un
mici, costum
1lice 5i de
1nele, flanelă .n
ie5ind duni la
.ntr-o două
stare de rnduri,
plns, cu .ncălţămi
oc)ii nte de
.ncercăn piele
aţi, cu maro
faţa ro5cat, 5i
plină de a$ea
$nătăi,
5i acest .nfipt
utonierla
spectaco ă un
l .i trandafir
mnie 5i al2
mai tare2 #erea
repede, c)emă
părea un tai,
isto$it, iar
cu oc)ii urmărito
oi, 5i rii lui,
nici care se
măcar opriseră
nu-5i nu prea
scosese departe,
mănu5ile fură
2 Cei doi oliaţi

taţi
urmăriră .l să
demare*
5i de e cu
aia se toată
aţinură $ite*a ca
să nu se să nu-
arunce piardă
asupra din
lui 5i să- $edere2
 calce Drumul
.n fu lun,
picioare .ntortoc)
.n eat, 5i
pulic2 de, mai
Cnd multe ori
aunse cea de-a
.ntr-o
piaţă doua
ma5ină,
unde era mai
puţină puţin
lume, puternică
indi$idul , rămase
.n urmă2 .ntr-unui
Era dintre
limpede cartierele
că ruta frumoase
cu , departe
mănu5i de ,-QUMUMQM22V-U-
ale UUUVVWX.Y

locuia
52 Pascal &ruc'ner
centru, .ntr-un spaţiu lar, plin de $erdeaţă 5i de
armonie2 #a5inile merseră de-a lunul parcurilor, pe
lnă $ile somptuoase .necate .n $eetaţie, cu alei
mărinite de platani ătrni; .n sfr5it, taiul .ntoarse
5i se opri pe o stradă lini5tită, pe marinile căreia
cre5teau tei, ale căror flori, dea desc)ise, răspndeau
un miros .mătător, .n faţa unei case cu două etae2
Pasaerul .i aruncă 5oferului o )rtie fără să a5tepte
restul2 Cei doi taţi se opriră nu departe, cu farurile
stinse 5i coorră repede2 Era important să aună la
indi$id .nainte ca acesta să intre .n casă2 De5i ine
luminată, strada era pustie2 Indi$idul .ntredesc)isese
portiţa rădinii cnd au*i pa5i care se apropiau: nu a$u
timp să .nc)idă rilaul, căci două siluete mascate .l
apucară de umeri2 Cu o mi5care ruscă, .l .mpinseră,
pe o alee lăturalnică; 5i .n timp ce unul dintre aresori
.l ţinea lipit de *id, cu mna la ură ca să-i .nău5e
striătele, celălalt .i smulse mănu5ile 5i i le .ntoarse pe
dos; la etremitatea fiecărui deet era lipit un deetar
minuscul de plum2 0n u*unăras mititel cusut .n
interiorul palmei era plin cu pilitură de fier2
1scun*ătoarea era aia $i*iilă: a5a se eplica de ce
pa*nicul se .n5elase atunci cnd făcuse $erificarea2
1poi .i eaminară .ncălţămi ntea: $rfurile erau
.ntărite cu lac)euri tăiate ascuţit ca să facă
Palatul c)elfănelii 53
lo$iturile deoseit de dureroase atunci cnd dădea cu
piciorul2 %mul se *ătu, i*uti să se eliere*e puţin 5i
atunci urlă:
N8-a$eţi dreptul, n-am comis nimic ileal, o să $ă
coste scump2
NPe deasupra cre*i că poţi să ne sperii, 5uieră
domnul (usseau2 4ii siur, n-o să ne sfiim acum că
e5ti .n minile noastre2
(atăl lui &aptiste .5i puse mănu5i le, puţin cam
strmte pentru
pantofii ferecaţiel,5i,tatăl lui #att)i
fiecare eu se
pe rnd, fără.n-călţă
oprire,cu.l
pălmuiră, .l i*iră 5i- lo$iră cu picioarele pe tip, pnă
cnd acesta i*ucni .n )o)ote de plns2 !e propuse
ani, mulţi ani, apoi, cnd atacurile de$eniră 5i mai
$iolente, sleit de puteri, le ceru iertare, .i imploră, se
ură, promise că n-o să mai facă2 Dar cei doi .5i făceau
sinuri dreptate, căci re$edeau .n minte feţele
tumefiate ale fiilor 5i fiicelor lor, iar la5itatea omului .i
umplea de scră, a5a că .l scuipară .n faţă, .l puseră
să-5i .n)ită trandafirul petală cu petală 5i .i turnară la
pumni .n cap2 .l apucară de păr 5i- dădură cu capul de
*id pnă ce piatra se ume*i de sne2 1proape că nu
mai emea, .l *lţiră iar 5i-i mai cărăăniră cte$a
lo$ituri .n coaste: ar fi continuat, dacă un ser$itor,
alarmat de striăte, n-ar fi desc)is o fereastră 5i n-ar fi
.ntreat:
 f

>B Pascal&ruc'ner

N Cine-i acoloO Dumnea$oastră sunteţi,

domnuleO
1tunci, lăsndu- pe dandy .ntins la pămnt, cu
ura mu5cnd .n ţărnă, se pierdură tăcuţi .n noapte2

Diavolii $n pantaloni scuri

.n săptămnile care urmară incidentului, presa

Repulicii semnală mai multe ca*uri de aresiune
faţă de cei care $i*itau Palatul c)elfănelii2 (oţi se
.ntorceau după o *i ună petre cută cu 5uturi 5i
ciomăeli, cnd, pe o străduţă .ntunecoasă, .n praul
u5ii sau c)iar acas ă la ei, erau ataca ţi de ni5te
necunoscuţi 5i ătuţi sălatic2 Poliţia desc)ise mai
multe anc)ete care nu dădură nici un re*ultat2
Pnă .n clipa aceea Pre5edintele 5i reimul său se
felicitau că reu5iseră să inter*ică pedepsele
corporale la 5coală 5i acasă: ţara căpătase pe plan
internaţional o aureolă umanitară 5i finanţele un
spriin serios, datorită c5tiurilor de la Palat;
cetăţenii a$eau ani 5i Pre5edintele se lăuda că
reu5ise să fructifice acest *ăcămnt2 &ote*ase
operaţia LPalmele de diamantM2 Palatul urma să fie
.n curnd cotat la &ursă2 Era c)iar insistent $or-
>F Pascal &ruc'ner
a să fie desc)is .ncă o *i pe săptămnă, de $ineri pnă
duminică seara2
(otu5i, .n cte$a luni doar, situaţia se deradase 5i
de$enea $ădit că reforma contriuia măreţiei trecătoare
a unui om, nu prosperităţii ţării sale2 #ai .nti de toate,
părinţii cărora li se inter*icea să-5i altoiască plo*ii se
duceau să le stri$ească mutra celor care pretindeau să-i
.nlocuiască2 Si apoi taţii care-nu-iartă 5i mamele
$indicati$e .5i c)eltuiau toate resursele la Palat, iar
casa de economii decă*u pnă la a fi totalmente
secătuită2 .n afară de aceasta, .n fiecare *i soseau,
scrisori la pre5edinţie care suerau in$entare a unor
c)inuri noi: spini de trandafir pentru frecat oraii, praf
de scărpinat pentru părţile sensiile, pipi-stop cu
descărcare electrică, mersul cu saoţi .n $rful
deetelor, mini ăate .n apă fierinte sau .n)eţată,
ma5ina de amputat, oeu-*a automată etc2
Pre5edintele, 5ocat de aceste propuneri arare, a fost
ne$oit să pulice un comunicat pentru a preci*a că
LPalatul, .nţeleea să rămnă .n cadrul osndelor
tradiţionale, dorea să se menţină .n limita ca*nelor
ătrne5ti 5i nu practica dect pedepse lnde,
sancţiuni u5oareM2
Dorind să pună capăt $iolenţei, leea o răspndi
pretutindeni 5i pro$ocă au*uri mai ra$e dect cele
pe care pretindea că le strpe5te2
Palatul c)elfănelii 57
Dispunnd, ca să spunem a5a, de un permis oficial de
ătaie, cţi$a oi5nuiţi ai Palatului .mpinseră foarte
departe preroati$ele de care dispuneau: .n loc să
administre*e corecţii, .i umpleau pe năprstoci de
.nurături, .i lo$eau cu o sălăticie cu care putea fi
omort un ou, se străduiau să smulă de la ei cel puţin
emete2 0nii ătău5i mureau de apopleie sau de
infarct .n timpul eceselor2 1lţii se năpusteau asupra
cte unui pici ca rindina asupra primilor muura5i, .l
ţin-tuiau pe scaun, .l strneau de t pnă aproape să-
 surume, pnă ce oiecti$ul ofensi$ei lor .5i pierdea
cuno5tinţa 5i se prău5ea cu oc)ii .nc)i5i, cu raţele
ţepene2 (reuia atunci ca doi sau trei $aleţi să- prindă
pe furios, să- .mpiedice să-i dea rănitului lo$itura de
raţie2 8u mai era o pedeapsă ine cntărită, ci efectul
unei porniri săla tice pe care o resimţea cte un
$i*itator .n care se de*lănţuiau cele mai rele instincte2
+iolenţa lo$iturilor nu era codificată de nici o lee:
$aleţii erau .nsărcinaţi să aiă intuiţie 5i să măsoare
sancţiunile, să stă$ilească entu*iasmul consumatorilor,
la ne$oie să-i onească2 Dar asta dacă n-ar fi fost
corupţia2 Pa*nicii, care $edeau trecnd prin minile lor
sume consideraile, nu re*istau ispitei unui ac5i5, .n
sc)imul acestuia autori*au toate aaterile, nu 5o$ăiau
uneori să- lee pe staiar pentru ca acesta să nu poată
s-o
> Pascal &ruc'ner
5teară2 /e spunea c)iar că cei mai lacomi .mprumutau
cte un copil unor personae sus-puse 5i .i .nc)ideau
.ntr-un cainet particular, departe de orice control2
Despre aceste u5i .nc)ise se po$esteau cele mai
ro*a$e lucruri2 Pu5tii ie5eau de acolo fără rai, cu
răni desc)ise, cumplit de .nsneraţi2
Pnă 5i doctorii se ndeau mai mult la c5ti 5i nu
acordau .nriiri pacienţilor dect .n ca*uri etreme2
8u mai era un palat, ci un laorator de tortură: locul
de recreere de$enise un rlo de lupi2
Pradă unor iniri de tot felul, copila5ii se .năspriră
la rndul lor2 /e .ntorceau acasă eu oc)ii $ineţi,
acoperiţi de răni 5i cu inima .ncărcată de ură2 !a Palat
erau ne$oiţi să se stăpnească N unul dintre ei
rete*ase cu dinţii deetul unui client N dar tăărau
unii asupra altora de .ndată ce scăpau de acolo, se
mu5cau, .5i sf5iau )ainele2 Pro5tii se .nrăiră, cei răi se
sălăticiră, cei sălatici se .ncrncenară2 Porniri de tot
felul, dorinţe de ră*unare cloceau .n fiecare, se
ur*eau cele mai nere comploturi, toţi $isau, să se facă
dreptate2 !a 5coală .5i petreceau timpul păruin-du-se,
.ncăierndu-se, aruncndu-se unii asupra altora2 Ele$ii
.l aleeau printre ei pe cel mai pirpiriu 5i-5i
răscumpărau prin el nenorocirile la care fuseseră
supu5i la Palat2 .l făceau una cu pă-
Palatul c)elfănelii 59
mntui, dădeau .n el cu pumnii 5i cu picioarele2 Iar
dacă .ndră*nea să se .mpotri$ească, primea o porţie
dulă 5i treuia să sufere .n tăcere, fericit că ser$ise
drept mine de antrenament coleilor săi2 Din *uraii
de$eniră ticălo5i2 Erau doeniţi, dar o doana care nu
este .nsoţită de ameninţarea cu ăţul nu are nici un
efect2 Si apoi, din moment ce oricum erau ătuţi .n
timpul Ke-e'-end-ului, cu att mai mult era ca*ul să-5i
merite papara 5i să se afirme prin toate miloacele2
/caraoţc)i .n pantalona5i scurţi spăreau
cauciucurile ma5inilor profesorilor 5i profesoarelor, .i
omardau cu acadele 5i cu iscuiţi .n timpul orelor, le
puneau pione*e pe scaun, .i )uiduiau, .i fluierau2 !a
cantină, .n sălile de mese, spăreau farfurii, .5i aruncau
conţinutul lor .n cap, .i .nfruntau pe cei ce-i ser$eau, .i
aţţau, ata să-i denunţe la orice .ncercare a acestora de
a le răspunde2 In 5ase luni ni$elul 5colar din ţară scă*u
.nriorător2 Profesorii care nu-5i mai puteau ţine orele
.5i smuleau părul din cap2 Printre ei, cei care
c)eliseră, smuleau părul coleilor, iar de aici luau
na5tere 5i mai multe certuri 5i ne.nţeleeri .ntre cadrele
didactice2
Pe*e$en)ilor, nemulţumiţi că sunt mereu su
tensiune, li se de*$oltase, ca 5i $aleţilor lor, spiritul de
fraudă 5i de contraandă; cei mai oaţ i dintre ei
plăteau fetiţe 5i ăieţi mai ne$oia5i
60 Pascal &ruc'ner
ca să fie .nlocuiţi timp de trei sau patru ceasuri .n
timpul ser$iciului de după-amia*ă2 !e .nmnau o
onificaţie pe care .nlocuitorul 5i-o .mpărţea cu
$aletul2 Principiile erau călcate .n picioare cu
de*in$oltură; iar ealitatea tuturor .n faţa re5elii era
atocorită2 #ulte pramatii, de acord cu părinţii lor, .5i
puseseră .n nd să tri5e*e 5i-5i coseau, su c)iloţi,
cauciucuri $ec)i sau o umplutură roasă de lnă 5i de
crpe care atenua durerea2 Pentru alţii, familia c)eltuia
o a$ere ca să le tămăduiască ucile aprinse cu creme,
talc, alsamuri anale*ice, să adione*e rănile cu iod
5i cu metosept2 .nriirile, pentru care nu se primea
nici un autor, sărăceau familiile ne$oia5e2
4etiţele model nu $oiau să rămnă la coada co*ilor2
Erau timide, dar se oră*niciră, le plăcea să $orească
urt, se $ăcsuiau .n toate felurile, se mneau pe faţă cu
culori tari, .nspăimnt ătoare2 Jocul lor preferat era să
se a5e*e pe enunc)ii unicilor sau unc)ilor 5i, acolo,
minunat cocoţate, su pretetul că $or să-i sărute
u5urel pe t, .i mu5cau de urec)e cu dinţi5orii lor de
lapte pnă la sne2 /cumpele de ele se umuleau
.nainte de a-i .ntărta pe ăieţi să se năpustească
asupra lor2 Ru5ine celor care cădeau .n minile lor:
ătău5ii cei mai fioro5i de$eneau ni5te porumei,
scla$i de$otaţi trup 5i suflet na*urilor lor2 % andă din
asta de$eni $estită prin ecesele sale: e $ora de
Palatul c)elfănelii 61
ceata tocurilor .nalte, supranumită a5a pentru că
memrele ei foloseau pentru ătaie pantofi cu tocuri
cui furaţi de la mamele lor2 Jupnese mititele 5i
furioase luau conducerea unor epediţii nocturne,
spărnd 5i efuind totul .n calea lor2 0rlau ca ni5te
)iene cărora li s-a dat drumul prin ora5 5i striătele lor
ascuţite, asur*itoare, rsetele lor atocoritoare .i ăau
.n sperieţi c)iar 5i pe tl)ari2
/ituaţia de$eni la fel de critică 5i .n rndul
proprietarilor
Palat, deseanimale2
animalele !a fiecare
aflau .ntr-o stare de.ntoarcere
ner$o*itatede5i la
de spaimă care strica plăcerea pre*enţei lor2 De
.ntindea-i mna să le mni, fueau ct le ţineau
picioarele2 /au .ncepeau să scuipe, să latre, să mu5te 5i
să *rie2 (raiul .n comun nu mai era posiil2 C)iar .n
incinta Palatului, cinilor 5i pisicilor li se puneau
cătu5e 5i cte o otniţă2 Dar asta le scotea 5i mai tare
din fire2 Iar purecii 5i căpu5ele, toată populaţia asta
para*ită care trăie5te .n lana lor, .5i părăseau culcu5ul
$inerea seara 5i se reinstalau două *ile mai tr*iu, .5i
petreceau Kee'-end-ul postind 5i tremurnd de fri;
unii .5i ăseau adăpost pro$i*oriu la cte un ăros sau
la unul cu părul lun, 5i această parante*ă le strica 5i
mai tare una dispo*iţie2 (oată repulica omănea, de
la cel infinit de mare la cel infinit de mic2
F< Pascal &ruc'ner

8 a
emu rin
lţum dine
irea i de
se lo$it
trans uri
form adm
ă .n inist
re$o rate
ltă de
.n un
*iua pens
.n iona
care r de
un la
cani #ini
5 steru
scoţi l
an, Po5t
.n*o elor
r*on 5i
at 5i (ele
ferc com
)e*u unic
it, aţiil

.5i
ăsi or2
Cin
moa ele
rtea muri
.n .ntr-
urm un
sc)e $ădu
lălăi $a
t unui
alni ene
c, ral
*ăt de
ndu infa
-se nteri
cu e,
lael inte
e lui nta
parf un
uma proc
te2 es
.mpr /tat
eur ului2
ările Pre5
dece edin
sului tele
indi .nce
nar rcă
ă să
opin .nă
ia u5e
pul afac
ică2 erea,
Prop .nti
rieta pul
ra ică
cani un
5ului decr
, et
care pnă
inter atun
*ice ci
a denu
cini nţas
lor eră
5i actul
pisic ru5i
ilor nos
să făcu
moa ră
ră .n stn
inci a
nta .mpr
Pala eur
tului 5i-i
2 luar
1po ă
i, ca ime
să diat
lini5 apăr
teas area2
că !um
spiri ea
tele, se
.l re$o
arest lta
a pe că
uci /tat
a52 ul
Cei $oia
care să
scap e
e de cam
răsp pani
unde i
rile .mp
sale otri$
5i să a
arun rei
ce mul
$ina ui2
pe Dint
un r-o
cons dată
uma Pre5
tor2 edin
/e tele
insti se
tuiră .ndu
com plec
itete ă, .i
de dădu
spri dru
in 5i mul
cani pens
5ul iona
ser$i rului
drep 5i o
t răspl
pret ăti
et cu
unei ene
$ast ro*it
ate .ncă
pe nu
$ădu era
$ă, nimi
dăru c
indu fată
-i de
doi ceea
pec) ce
ine*i urm
cu a să
un se
pedi petr
ree eacă
străl 2
ucit2
Dar
rata
de
frec
$ent
are a
Pala
tului
scă*
u
trept
at2
.nce
puse
cri*a
2 /i
  c)el
făne
a
lii
m era
i .n
t func
ţiun
a e de
nouă
n luni2
u (oa
mna
se
m apro
a pia
i de
sfr5
r it,
ă căde
s a
p prim
a
u *ăpa
n dă2
d #att
e )ieu
5i
&apt
iste,
P nede
alatu spărţ
l iţi
ca 5i mai
pnă fi
acu putu
m, t
urm recu
au noa5
să te2
fie 1$e
supu au
5i acu
pro m
ei cu .nfăţ
ma5i i5are
na a
de unor
ătu omu
t, la leţi
etau aspri
l al , cu
treis piele
pre* a
ecel ătu
ea2 cită,
Cei cu
care faţa
-i poso
$ă*u mor
seră tă,
altăd mer
ată eu la
nu i- pnd
ar ă:
fapt nase
ul că 2
.ndu (
raser otu5
ă, i,
timp su
de aeru
apro l lor
ape dur
un 5i
an, .ncă
ici păţ
u5tel nat,
e răm
ustu nea
răto u
are, doi
pal pu5t
mele ani,
, sper
rile iaţi
le de
ascu ma5i
ţite, na
cio cea
mă fior
elile oasă
repe 2
tate Căci
.i roo
.ncr tul,
nce pore
clit ale
L#a etae
mita lor
M, de
dup dede
ă sut,
num la
ele care
răpo se
satei adău
ma a o
me a peni
Pre5 tenţ
edin ă
telui orii
, nală
adm :
inist .mr
ra el ăţi5a
sin rea,
ur .l
cele str
dou nea
ăspr pe
e*ec tnă
e rul
pede $olu
pse ntar
64 Pascal &ruc'ner
.ntre pereţii săi metalici, mai mai să- sufoce, .n semn
de draoste deoseită2 #amita se compunea dintre
cutie mare, inenios construită, de doi metri .nălţime,
comandată de un ordinator, cu pereţii moili ca ni5te
aripi, care luau forma 5i statura candidatului2 Era ca o
pasăre enormă, o răpitoare, ata să-5i apuce 5i să-5i
.n)ită prada2
!eat de automat cu autorul unor curele, copilul
era imoili*at astfel .nct nici capul nu 5i- mai putea
.ntoarce2 8i5te perniţe de uret, a5e*ate acolo unde se
aflau părţile simţitoare, amorti*au lo$iturile mai
puternice2 Cele patruspre*ece mini ale #amitei erau
ni5te ătătoare de oţel articulate care puteau, .n acela5i
timp, să croiască o palmă, să u5ească, să 5fic)iuiască,
să traă de urec)i, să ciupească de fese2 Pe scurt,
#amita .i cadorisea pe pric)indei cu un amestec de
)ion-turi 5i de .mrnceli 5i-i scutura ca pe ni5te
pruni pnă ce $edeau stele $er*i2 #ulţi preferau
această trudnicie, orict ar fi fost ea de temută, unor
procedee mai lente 5i de durată: cu #amita clipele
rele treceau repede2 Si apoi ea scărmăna mereu .n
acela5i fel, fără patimă, fără mnie2
Dar numero5i $i*itatori, al căror rol se reducea la
acela de spectator, lipsiţi de plăcerea contactului
nemilocit, o ocoleau, .n sc)im ătrnii, ciunii,
sc)ilo*ii, cei neputincio5i erau fericiţi să poată ate
prin procură2
H
Palatul c)elfănelii 65
.n dimineaţa *ilei cnd s-au petrecut Le$enimenteleM,
a5a cum $or fi numite mai tr*iu, #at-t)ieu 5i &aptiste
primiră două LcompleteM 5i erau la prn* aproape
'noc'-out2 !a deun, atmosfera din sufraerie nu părea
să fie cea oi5nuită: la toate mesele, aiii, .n loc să
mănnce, 5u5oteau su pri$irea ser$itorilor ce se
prefăceau că nu oser$ă nimic deoseit2 %are ce se
petreceaO De cte$a săptămni, $oluntarii mai mari N
cei de patruspre*ece, cincispre*ece ani N preăteau o
răscoală cu o mare parte dintre $aleţii scandali*aţi de
de*astrul din Palat2 1ce5tia a$useseră .ncredere totală
.n Reformă, dar purtarea pulicului, decăderea
confraţilor lor .i re$oltau: doar fanaticii sau cei plătiţi
continuau să urme*e ore5te reulamentul Palatului2
Conspiratorii socotiseră că nu era ca*ul să-i
.ncuno5tiinţe*e 5i pe lici, temndu-se să nu fie
prţi2 In cea mai mare taină, cu autorul unor eperţi
din afară, crestaseră curelele racelor, .mpletitura
cra$a5elor, a *ardelor animalelor 5i mai ales stricaseră
mecanismul ma5inilor2 Ii puseră .n ardă pe toţi
roscoii numai la desert, punndu-i să aleaă de partea
cui sunt: cei ce apărau ordinea stailită erau lieri să
plece2 Era att de mare a$ersiunea .mpotri$a Palatului,
.nct nimeni nu sc)iţă nici cel mai mic est să
părăsească sala sau să se ducă să raporte*e cui$a mai
mare planurile care se te-
66 Pascal &ruc'ner
5eau2 Proiectul fu supus unui pleiscit 5i toţi se arătară
ata să răstoarne tirania2
(rimiseră cete de pitici la celelalte etae ca să facă
leătura2 Răscoala era pre$ă*ută pentru ora
cincispre*ece, momentul de cea mai mare afluenţă2
Cnd acele ceasornicelor se apropiau de ora
fatidică, un client $ec)i cumpără o dulă LcompletăM
de la pa*nicul lui &aptiste2 I se dădu drumul rootului,
acesta se scutură, păcăni, .5i .ntinse raţele, se puse .n
po*iţie de atac 5i se opri2 1larmat, pa*nicul 5i clientul
se aplecară asupra aparatului 5i .l eaminară; fără să-i
pre$ină, #amita .i trimise unuia un pumn .n mutră, .l
procopsi pe celălalt cu o scatoalcă, o directă .n
enunc)i 5i un upercut .n stomac2 #a5ina .5i pierduse,
controlul 5i era reproramată să-i aate 5i să-i facă
ar5ice pe cei ce se apropiau2 !eăturile cu care era
prins &aptiste, me5terite peste noapte, se rupseră,
iuirea #amitei mai slăi 5i ăieţelul putu s-o 5teară
.n patru lae, ferindu-se la tanc de cte$a scatoalce 5i
lăsndu-i pe cei doi, pri*onieri să se ucure de cea mai
ro*a$ă tr-nuială din $iaţa lor2
In acela5i timp, toate ătătoarele de pe eta o luară
ra*na 5i se .ntoarseră .mpotri$a celor ce le comandau2
0nele, care se .ncăl*iseră prea tare, se desfăcură .n mii
de ucăţi, cu un *o-
Palatul c)elfănelii 67
mot de ca*an care eplodea*ă2 Era semnalul .nceperii
insurecţiei, .n tot Palatul, *eci de pisoi 5i de căţelandri
.5i ascuţeau )earele 5i colţii, .n timp ce, alături de ei,
*moii se aruncau .n picioarele adulţilor făcndu-i
să-5i piardă ec)ilirul2
4iind nea5teptat, efectul fu .n fa$oarea reelilor; cei
ce )oinăreau prin Palat, cuprin5i de panică, se
.mpră5tiară2 &ătălia .ncepuse2 4ericiţi că pot să
mardească ratis, cţi$a consumatori .5i suflecară
mnecile 5i se aruncară .n luptă2 +aleţii di--*idenţi .i
neutrali*ară repede pe cei ce ţineau cu leea, iar
năprstocii, prea scun*i ca să fie eficienţi, se .nţeleseră
.n ceea ce pri$e5te tactica asfiierii: nă$ăleau mai mulţi
deodată asupra unui sinur du5man 5i- doorau su
reutatea lor2 (ă-ărau mai ales pe pa*nici 5i pe
supra$e)etori, .i trnteau la pămnt, .i .mpiedicau să
mai respire, le ăau deetele .n nas, .n urec)i, .n ură,
le smuleau părul, ucăţi de piele, scoteau urlete de
ucurie tropăind peste ei2 % dată ce $ictima era *droită
5i aia mai sufla, se năpusteau asupra alteia .n care
cărau la pumni pnă ce rămnea pe os fără cuno5tinţă2
Cte$a fetiţe care se aflau .n $i*ită .mpreună cu mamele
lor se alăturară ră*$rătiţilor 5i se amu*au scriindu-5i
numele cu un)iile pe pielea asupritorilor, a5a cum scrii
cu creta pe tală2
FA Pascal&ruc'ner
Cinii, pe umătate .nneuniţi la $ederea
snelui, .5i .nfieau caninii .n le*ne, pisicile
săreau la feţele oamenilor, le sf5iau lăsnd luni
urme snernde2 .n$ălmă5eala era punctată de
striăte asur*itoare 5i $acarmul se .nteţi cu *omote
de scaune distruse, de fotolii sfărmate, de sticlărie
spartă2 % parte dintre clienţii oi5nuiţi reu5iseră să
scape .n neornduială spre ie5ire, dar ceilalţi,
.nconuraţi de răsculaţi, se temeau pentru $iaţa lor2
Poliţia .ncercuise Palatul, elierase .mpreurimile 5i
a5tepta autori*aţia Pre5edintelui pentru a da asaltul2
Dar Pre5edintele a$ea altă idee2
Pre+edintele !ace o s!orare
Imediat ce află de drama ce se petrecea la Palat,
Pre5edintele .nţelese că era pe punctul de a a$ea o
.ntlnire cu istoria2 Stia că .n unele ca*uri disperate
estul unui om poate sc)ima cursul lucrurilor2
Clipa aceasta .i aparţinea, .5i c)emă 5oferul 5i se
duse .n toată raa la locul e$enimentelor2
In ciuda sfaturilor celor apropiaţi, pătrunse .n
palat fără escortă, .nsoţit doar de cţi$a dintre cei
apropiaţi, luă ascensorul 5i sosi la etaul al
treispre*ecelea unde ră*meriţa era .n toi2 1pariţia lui
.i parali*a pe pu5ti, care, .narmaţi cu nuiele, $eri,
iciu5ti, saoţi, .i scărmănau pe fo5tii lor cereri2
Pre5edintele .nsu5i fu uluit: $ă*nd toată loata de
netrenici, tot alamucul, i se făcu scră:
N Dumne*eule, ce )uliani
Darcare-i
surs, 5tiu săde*$eli
se stăpnească 5i reu5i să sc)iţe*e
iniile2 Cioflinarii .n- un
70 Pascal &ruc'ner
cepură să .nure, să fluiere2 1scun*ndu-se după un
rnet ca .n spatele unui scut, Pre5edintele ceru să se
facă lini5te 5i spuse:
NDraii mei copii, am $enit aici .n spiritul
reconcilierii 5i al păcii2 6&ine.nţeles că ocolea
sinonimele: dorea să fie eficient27 Stiu că s-au
petrecut nedreptăţi: o să le punem capăt2 Dar
frămntarea $oastră mă nelini5te5te2 %are aţi uitat
dea ct de mult $ă iuesc, cum doresc ca taţii 5i
mamele $oastre să nu mai aiă atta putere asupra
$oastră 5i să nu se mai răsfrnă asupra $oastră
frustrările pe care ei le resimtO Datorită mie aţi
.ncasat-o fără părtinire, aţi fost caftiţi la date fie
su supra$e)erea unor funcţionari .mputerniciţi:
patru *ile de c)elfă-neală pe lună, cred că mere,
nu-i a5aO Cre-deţi-mă, nu eistă a*i pe lume
copilandri mai răsfăţaţi dect $oi2 Si ca să $ă
do$edesc una mea credinţă, am să intru 5i eu .n
oc2 #ă a5e* aici .n fotoliu 5i fiecare dintre $oi $a
$eni să-mi ardă una2 (oată naţiunea $a fi cu oc)ii pe
$oi 5i-mi $a admira enero*itatea, căci 5edinţa
noastră $a fi tele$i*ată2
NDomnule Pre5edinte, doar nu $ă ndiţi să faceţi
una ca asta, murmură Primul-#inistru, ar fi curată
sinucidere, olanii ă5tia or să $ă masacre*e2
N8-or să .ndră*nească
Palatul c)elfănelii 71
N/unt foarte aţţaţi, ata de orice2
N!ini5te 5i nici o oiecţie2 15a am )otărt 5i a5a am
să fac2 1m s-o fac pentru că eu am )otărt2 Punct 5i
de la capăt, semn de punctuaţie2 /unt 5eful, sunt 5i
stăpnul, oss-ul, adică sultanul2 6Pre5edintele .5i
reăsise curaul 5i $orea din nou cu sinonime27
(reuie să dau eemplu, Ză fiu farul călău*itor2 Doar
eu, sinură persoana mea 5tie să ia măsurile
potri$ite, să adopte măsurile222 nu222 mă222 o),
rămăticule
scurt 6Pre5edintele
.n pulic, a$easufleurul,
.5i c)emă un lapsus:care
luat din
nu-l
părăsea niciodată, nici *iua nici noaptea, dormea la
picioarele patului său, făcea du5 cu el 5i a5tepta cu
rădare la u5a closetului pentru ca*ul .n care
Pre5edintele ar fi a$ut ne$oie de $reun cu$nt27 Hai,
repede, rămăticule, un ec)i$alent pentru LmăsurăM2
NImediat, domnule Pre5edinte: socoteală, cntărire,
dimensiune, mărime, cadenţă, ritm, raţiune2
N1oleu, e5ti sla cu du)ul 5i sla la minte, nu
măsura .n sensul de a calcula, măsură .n sensul222
NImediat, domnule Pre5edinte, măsură .n sensul de
moderaţie, reţinere, prudenţă, precauţie,
circumspecţie2
NDaQ c)iar că e5ti prost, tmpit de-a inelea2 1m
spus Liau măsurile potri$iteM 5i te .ntre
@< Pascal&ruc'ner
acum, aici 5i imediat, de un sinonim, de un ec)i$alent,
de o sosie, un alter eo 5i .ncă iute
N.ndată, domnule Pre5edinte, măsuri .n sensul de
iniţiati$e, acte, deci*ii, )otărri2
N.n sfr5it Deci, o iau de la .nceput, pe scurt: doar
eu, sinură persoana mea 5tie să ia măsurile
potri$ite, să adopte )otărrile cu$enite2 .n
consecinţă 5i drept urmare, mă $oi a5e*a pe acest
fotoliu, .mi $oi pune 5e*utul pe acest scaun 5i mă
$oi supune de ună-$oie, $oi suporta nesilit de
nimeni ornace 5i 5uturi2 15a am spus, astfel am
*is2 %perator, dă-i drumul
Pre5edintele se instala pe sinurul scaun care mai
era .n picioare 5i pofti droaia de copii să $ină să-
pocnească2 (ele$i*iunea naţională, c)emată de
urenţă, filma scena2 Plo*ii rămaseră mai .nti cu ura
căscată2 8u se mai au*ea nici o 5oaptă, nici o
atocură; nici c)iar cei mai .ndră*neţi nu mai 5tiau ce
să *ică, nu le $enea să creadă oc)ilor2 Cini 5i pisici,
ca 5i cum ar fi fost impresionaţi de măreţia
momentului, se .ntinseseră la picioarele auustului
persona 5i .i lineau pantofii lăcuiţii2 Pre5edintele .5i
usta acum din plin triumful; .i luase pe nea5teptate pe
mocofani; nu-i mai rămnea dect să-i pună cu otul
pe lae2 .i pri$ea cu un surs .nfrico5ător, iar $eriile
de la lanţul
ascuţiţi, atasău de aur/e
să mu5te2 păreau
ri- un colier de dinţi
Palatu[ c)elfănelii 73
dică, luă mna unui pu5tan 5i o duse către ora*ul său2
N Hai, mititelule, nu-ţi fie frică, ai tot dreptul,
.ţi dau .năduinţa2 15 *ice c)iar mai mult 5i a5
adăua: (reuie să faci ce-ţi spun, e un ordin2 .n
tr-un cu$nt, 5i pe scurt: crpe5te-mă
/tnaci, ţnăul .i trase o palmă pe ora*ul ras 5i
umflat2 Erau mai mult dect ni5te orai, erau ni5te
perniţe de cărniţă rumenă care atrnau ca ni5te săculeţi
de o parte 5i de alta a feţii2 4a$oriţii păreau ni5te
frn)iuţe menite să-i susţină2 Deetele ătău5ului se
.nfundară .n această moliciune ca .ntr-un cauciuc
moale2 Pre5edintele nici nu clipi2 4iura descumpănită
a sărmanilor piperniciţi .i .ntări .ncrederea .n sine2 .5i
spuse: L/unt enialM 0n alt surs, 5i mai )ain, .i
strnse u*ele 5i, cu o $oce striă:
N0rmătorul Cine urmea*ăO 0n alt
candidat .i atinse oraii2
N0rmătorul
Dar stin)ereala se risipi2 .n faţa acestui persona
care primea palmele cu ună$oinţă, prin-ţi5orii
de$eniră mai .ndră*neţi2 8u uitau de răspunderea pe
care o a$eau faţă de nenorocirile, lor aia trecute2 .5i
folosiră pumni5orii cu forţă 5i .n curnd stratul serios
de slănină care .mpodoea faţa 5efului /tatului nu mai
era .ndestulător ca să amorti*e*e lo$iturile2 !a fiecare
atinere
74 Pascal &ruc'ner
simţea ni5te furnicături neplăcute2 Continuă să strie:
L0rmătorulM, dar din ce .n ce mai .ncet, iar consilierii
săi .l implorau să termine2
NDomnule Pre5edinte, .i 5opti la urec)e ministrul
Pămntului 5i al Resurselor 8aturale, e momentul
să puneţi capăt acestei eperienţe, .n curnd n-o să
mai putem să-i ţinem .n fru2 Cre-deţi-mă, mai
inele e du5manul inelui2
NHmO 15a să fieO Prea sunteţi ne.ncre*ător2 95tia
mici se distrea*ă, se amu*ă2
Dar &aptiste, căci era rndul lui, atinsese din
re5eală ora*ul ministrului .n loc de cel al
Pre5edintelui2 1dunarea i*ucni .n rs 5i ultimele
reticenţe ale puna5ilor se risipiră2 8ici nu mai
a5teptară să fie c)emaţi, se perindară unul după celălalt
.ntr-un lun lanţ ce ardea de nerădare să- lin5e*e pe
demnitarul suprem2 1cesta .ncepea să rerete că fusese
att de .năduitor: nu prea era .ncntat să fie cal de
ătaie2 /u fiecare mutră din această )aită cte doi
oc)i ră*unători .l pndeau, .l osndeau, ţinteau2 Iar
naţiunea asista .n direct la toată această dramă
/catoalcele porneau .ntr-un ritm .ndrăcit, cte trei-
patru deodată, ca ufniturile unei spălătorese pe
cear5afurile ude2 4aţa conestionată a Pre5edintelui,
conestionată c)iar 5i .n timpuri normale, se făcu
purpurie,
durea c)iarstacoie2
de-ade- Gtul .i de$eni cărămi*iu2 8u-
Palatul c)elfănelii 75
$ăratelea, salteluţa de 5orici .l ocrotea, dar se simţea
init, .nro*itor de init2 R$na acestor puradei
.n)esuiţi .n faţa lui ca ni5te uraţi la un proces 5i care
se ridicau pe $rful deetelor ca să aună mai ine
pnă la el, .nflăcărarea, .ncăpăţnarea erau ce$a
ofensator, .5i $edea .năduinţa transformată .n farsă2
Gata să facă apopleie, mui:
NPiua, nu mai oc2 1une2 De altfel mă simt puţin
slăit2
N(e simţide-acum
.ntmple minunat .ncolo,
faţă de striară
ce urmea*ă să ţi se
#att)ieu 5i
&aptiste .ncurandu-i pe asediatori2 % să ai parte
de-o oţeală222
.ntărtaţi de tot acest tămălău, $ărsndu-5i acum
oful, micuţii ticălo5 i tropăiau pe loc, duduind ca ni5te
ca*ane .n fierere2 8-o să mai aiă niciodată oca*ia să
se ră*une astfel, mai ales pe primul persona al
naţiunii2 .5i ţinură răsuflarea o fracţiune de secundă,
după care urmă un răsunător L.nainteM 5i tăărră
asupra lui cu 5i mai mult elan2 .l *lţiră, .l iciuiră, .l
umăciră, .l trntiră, .l pocniră, .i smulseră fire de păr
din ară, .i frecară oraii .ntr-att .nct mini5trii ,
consilierii 5i rămăticii, temndu-se pentru $iaţa lor,
scoaseră fluierele 5i c)emară poliţia2
4orţele de ordine, cu că5ti 5i scuturi, nă$ăliră la
etaul al treispre*ecelea, .mpră5tiară secături-
76 Pascal &ruc'ner

le cu se2
asto Pier*
anele ndu-5i
lor 5i sne
.l le
ridica rece,
ră de striă
os pe către
Pre5e ăieta
dinte nii
pe .nră
umăt mădiţ
ate i .ntr-
ro un
y2 colţ:
(rem N
ura de &and
roa* ă de
ă, un )uli
firicel ani,
de am să
sne $ă
i se .n$ăţ
scur eu
ea pe minte

ări
e, cu
5uturi
lanţul .n
de aur cur
i se 1ţi
rupse au*itO
.n umăt
cur ate
%p pln
erator nd,
ul pe
contin umăt
ua să ate
filme *ier
*e 5i nd,
toată cnd,
Repu .n
lica toiul
află unei
proiec diatri
tele e,
Pre5e scuipă
dintel o
ui .n măsea
ceea care
ce se
pri$e5 rosto
te oli la
educa picioa
ţia2 rele
4ăcea puiuţi
spum lor2
e la Ridic
ură, n-
tuna du-5i
5i călci
fuler le,
a, pe ace5ti
a o nepre
sfăr cupeţi
mară te7 5i
cu fu dus
ciudă2 pe o
4u o tara
ultim la o
ă amul
do$ad anţă2
ă de Si
răutat toată
e care ţara
puse putu
capac să
: asiste
Pre5e direct
dintel la
e prău
i*uc 5irea
ni .n condu
lacri cătoru
mi .n lui ei2
raţel
e unui
(/8-
ist
6to$ar
ă5
pentr
u
ser$ic
ii
  c)elfă
e nelii
era
p .nc)is
u 2
b 4uses
li eră
c siilat
e
a
u5ile
$ de la
n intrar
p e,
r electri
a citate
a
/
fusese
u .ntrer
l uptă,
a drapel
n ul pus
a .n
erna2
r /e
h a5tern
ie use
i praful
pe
co$oa
re 5i
P pe
alatul fotolii
, unul
plante dintre
le ele
uscat scăpa
e se 5i se
.năl *dro
enea ea
u2 cte$
Rooţ a *eci
ii de
ruin metri
eau 5i mai
ser$e os2
au &urui
drept enile
adăpo .ncep
st eau să
poru creasc
meil ă
or2 .ntre
!iftur ucăţi
ile le de
atrna moc)
u la etă,
capăt sf5ia
ul tă2
calu Po
rilor liţia .i
5i, din aresta
cnd se pe
.n liderii
cnd, asoci
aţiei drum
L(rei ul, nu
peri fără
.n a-i
ară pri$a
M, de
ni5te desert
adole pe
scenţi timp
minor de doi
i care ani2
pro$o Ct
case despr
m e
tulur $aleţi
ările2 i
1poi, ră*$r
lipsin ătiţi,
d fură
udec .nc)i5
ătorii i .ntr-
care un
să fie penite
de nciar
acord 5i
să-i supu5
conda i unui
mne, reim
le ecep
dădus ţional
e 2
78 Pascal &ruc'ner
3ă$ort .n re5edinţa lui, pe dealul care domina
capitala, Pre5edintele .5i rumea insuccesul2 0n e5ec
cu urmări umilitoare2 De cnd inter*isese pedepsele
corporale 5i desc)isese Palatul, dăduse o oarecare
de*$oltare ne$oii de acţiuni puniti$e2 Cea mai lndă
dintre mame, cel mai drăuţ dintre taţi luaseră oiceiul
să pocnească pe cine$a .n timpul fiecărui Kee'-end2 Si
datorită oi5nuinţei, ătaia de$enise un dro2
#inunaţii .nera5i se olăniră, *eiţele cuminţenie i se
transformară .n scorpii, nimfele ne$ino$ate .n
$răitoare 5i se părea că .n fiecare se de5teptaseră
apucăturile cele mai rele2
De .ndată ce Palatul fu .nc)is, lumea .nţelese ce
in$enţie infernală era2 Dacă ar fi .ncercat să-i $indece
pe alcoolici de la o *i la alta, nu s-ar fi produs mai
puţine tulurări2 /tăpniţi de dorinţa de a sminti .n
ătaie 5i neputnd să 5i-o satisfacă, cetăţenii .5i
pierdură capul2 8u puteau să nu se ia la )arţă, a5a că
certurile de$eniră din ce .n ce mai numeroase, oamenii
săreau unul la altul, fără moti$2 8u numai că nu a$eau
ne$oie de nici o pricină ca să se ia de păr, dar orice
.nţeleere .i făcea mai curnd să ocolească .nfruntarea,
să se ferească unii de alţii, cam a5a cum cei doi poli ai
unui manet se respin2 II urau pe-aproa-pele lor din
fanatism 5i nu din interes: ade$ărata ură era ratuită2
Palatul c)elfănelii 79
.ncepură să se ia din nimic2 Pe stradă, domnilor
respectaili le sărea ţandăra din cau*a unei pri$iri
pie*i5e 5i se .nţepau cu umrelele2 .n pră$ălii 5i .n
marile maa*ine, soţiile lor se apucau de păr pentru
acelea5i fleacuri2 %rice lcea$a deenera .n .ncăierare
5i cea mai mică atinere ec)i$ala cu o declaraţie de
ră*oi2
C)elnerii aruncau tă$ile cu mncare .n capul
clienţilor strindu-le: L#i-e silă de mutra dumi-taleM
Drept răspuns urcau
1utomoili5tii ace5tia .i .mpuneau
pe trotuar cu furculiţele2
ca să-i calce pe pietoni,
care spăreau cu picioarele farurile 5i eamurile
ma5inilor care staţionau2 Soferii de autou* simţeau
cea mai mare plăcere să intre .n mulţime .n uralele
pasaerilor2 8enumărate erau accidentele de circulaţie,
picioarele rupte, icicletele sfărmate2 8imeni nu $isa
altce$a dect să-i .n$eţe minte pe $ecinii săi2
%amenii plecau dimineaţa de acasă, cu o pro$i*ie
serioasă de .nurături, ata să le scuipe asupra primului
$enit, .mpineau doamnele .n $rstă su roţile
metroului, le stri$eau .n picioare pe fetele tinere, care
.n sc)im, .5i $rau un)iile .n oc)ii primului ărat
pe care- .ntlneau2 Era periculos să .ncerci să faci
cui$a curte fără să porţi oc)elari2 Cei răutăcio5i,
ursu*i, .năcriţi, in$idio5i, se .ntreceau .n mesc)inărie,
.n rea-$oinţă, .n a face rău semenilor lor2
80 Pascal &ruc'ner
(uri5tii nu mai $eneau să $i*ite*e repulica:
numai ce .ntindeau $ame5ului pa5aport ul că acesta
le 5i aplica 5tampila direct pe frunte, .n semn de un
$enit2 Cei ce $eneau cu a$ionul primeau cte una cu
tocul de la steKardese .n tot timpul *orului2 Cei
care $eneau cu trenul erau lo$iţi peste deete de
controlor, mai ales dacă erau .n reulă2 !a recepţiile
diplomatici, ser$itorii $ărsau pa)arele de 5ampanie
.n capul amasadorilor 5i femeile de la arderoă le
răsuceau nasurile atunci cnd le .napoiau )ainele2
Tara era .ntr-un $rte de neunie2 Si .n curnd fu
ră*oiul tuturor contra tuturor: eneraţii, see, care
trăiseră pnă atunci .n ună .nţeleere, se urau acum
de parcă ar fi fost dintotdeauna du5mani: ăraţii
ăteau femeile, care-5i ăteau mamele, care ăteau
cinii, care ăteau pisicile, care ăteau puricii, care
ăteau plo5niţele, care ăteau microi, care ăteau
acilii, care ăteau $iru5ii, care ăteau celulele, care
duceau .ntre ele o luptă .n$er5unată2 &ine.nţeles toţi
ăteau fierul, fără să a5tepte măcar să fie cald, a5a
după cum ăteau 5i co$oarele2 8u mai a$eau pe
u*e dect o sinură epresie: La da merticulM; soţul
i-o promitea soţiei, fratele surorii, $ărul $eri5oare i,
5i c)iar eelu5ii cnd $eneau pe lume le urau
părinţilor lor că o să le scarpine spinarea2
Palatulc)elfănelii 
1nimalele nu scăpau nici ele de acest $al de
aresi$itate: mriau, lătrau, mueau, e)ăiau, urlau
toată *iua2 +acile făceau dinadins ca să amestece
laptele cu urina, 5tele eau alcool .n ascuns ca să
le putre*ească ficatul, ăinile .5i spăreau ouăle,
alinele .5i sărau 5i piperau mierea, porcii mieunau
ca să-i păcălească pe ţărani2 Cel mai mic cani5 se
purta furios ca un leu, pisicile scuipau ca ni5te
pantere, *erele .5i smuleau dunile, cămilele .5i
nete*eau cocoa5ele, iar $iermii, .ncordaţi 5i mniaţi,
credeau că sunt 5erpi cu clopoţei2 Păsările părăseau
.n masă ţara, păstrn-du-5i trilurile pentru un $ă*du)
mai lnd2 Pnă 5i .n testiculele ăraţilor, .n
picăturile de sămnţă, se au*eau dea striătele
ră*oinice ale milioanelor de fiinţe pe care le
conţineau
8oaptea, stră*ile erau nesiure: toţi mardeia5ii,
.mrăcaţi .n piele din cap pnă .n picioare, dădeau
trcoale cu o iciu5ca .n mnă, .n căutarea $reunui
prslea căruia să-i mnească una2 #amele .5i
ascundeau copiii o dată cu căderea nopţii2 &ande de
tl)ari periculo5i mereau noaptea pe .ntuneric să
distruă rămă5iţele Palatului c)elfănelii: la fiecare
eam spart se de*-lănţuiau de fericire .n striăte 5i
esturi de5ănţate; apoi aprindeau un foc mare 5i
rin*ile
ar5iţa metalice,Ploaia
flăcărilor2 sc)ele5itul de sticlă se
intemperiile răsuceau
dădeau .n
.n cele
din
82 Pascal &ruc'ner

urmă u
acestei discret
constr pe
ucţii trecăto
aspect ri ca să
ul unei le
ruine cer5eas
.nainte că
de ni5te
$reme2 palme
Si mai .n
ra$ sc)im
.ncă, ul unor
$aao omo
n*i ane2
tineri Prinses
se eră
strecur ustul
au ca*nel
seara or 5i
afară, nu mai
pe la puteau
asfinţit să se
, 5i lipseas
plini că de

de
teamă ele2
4usese
5i de ră
speranţ desc)i
ă, .i se
fluiera palate
clande clienţi
stine oaţi
.n care se
fundul .n$er5
unor unau
curţi .mpotr
.ntune i$a lor
coase fără
sau .n nici o
pi$niţe măsură
le unor 2 Era
case recreat
retrase cerem
: erau onialul
sec)est de la
raţi $ec)iu
aici l Palat,
copii dar
răpiţi fără
.n nici un
drum fel de
spre control
5coală , iar
sau micuţii
cnd 'idnap
ie5eau aţi,
de la leaţi
rutări cu
e, 5i sfoară
erau sau .n
oferiţi lanţuri,
unor a$eau
puţine do$ede
5anse ască
să $ino$ă
scape ţia2
$ii2 8ici o
!istele $rstă,
de fete nici o
5i clasă
ăieţi socială
dispăr nu era
uţi scutită
erau de
din ce acest
.n ce $al de
mai demen
luni ţă2
la C)iar
comisa 5i
riate, familii
iar le lui
poliţia, #att)i
depă5it eu 5i
ă, &aptist
aresta e
pe simţea
orice u
suspec cteod
t, fără ată
să mncă
.ncerce rimi .n
să-i $rful
mai deetel
or2 Iar
toţi .5i
mărtur
iseau
seara
la
telefon "u
: m
LPre5e ea
dintele
a făcut
nu
din noi vr
ni5te ea
sălăti să
ciuni, se
nu ne
sc
mai
recuno hi
a5temM m
2 be

Din
*iua
aceea
mai
nenoro
cită
dect
toate,
cnd
/finţii at de
8e$in mnca
o$aţi .l re 5i
lini5tis de
eră .n amără
toată ciune2
reula, 8u
Pre5ed mai
intele era un
rămăse re$oluţ
se ionar
.nc)is aureol
.n at de
camer măreţi
a lui, e, ci
.n)iţe un
a .n$ins
mecan cu
ic pielea
talete ălei
de tă,
ciocol *ă$orit
ată 5i .n
.5i ţra adncu
din rile
.ncăpe castelu
re .n lui
.ncăpe său,
re depart
trupul e de
enorm tumult,
.mui depart
e de putut
osanal da
e2 afară
R 5i dacă
e$edea 5i-ar fi
mereu putut
.n faţa cumpă
oc)ilor ra unul
scena mai
aceea ascultă
cumpli tor
tă .n Dar
care $ai
pu5la cum să
malele scapi
.l de
atoc milioa
oriseră ne de
2 /e indi$i*
simţea iO /ă
scrit facă
de un
specia sc)im
umană  cu
5i cu un alt
deose reeO
ire de Cum
poporu poţi fi
l sau2 siur
1), că nu
dacă l- pier*i
ar fi la
trocO ac)i*iţ
Idealul ione*e
ar fi să
84 Pascal &ruc'ner
un tri din 1ma*onia sau din %ceania, un mic rup de
oameni oedienţi pe care să-i poată modela după plac2
Dar se punea prolema transportului 5i triurile nu
numărau niciodată mai mult de cte$a sute de memri2
1r treui să-i .n$eţe lima, 5i repulica, .mpuţinată ca
o piele de 5ari, de$enea o pradă prea u5oară pentru
statele din ur2 Si apoi, ce era de făcut cu fo5tii
cetăţeniO /ă-i .nrămădească .n camioane 5i trenuriO
/-ar răspndi ca furnicile .n ţările .n$ecinate, ar ur*i
un complot ca să se .ntoarcă acasă; ar fi mai numero5i,
l-ar putea c)iar răsturna2 8u, nu eista nici o ie5ire:
treuia să se oi5nuiască a5adar cu poporul acesta2 8u
era cel mai un, dar era poporul său2
!a drept $orind, Pre5edintele era sf5iat de
contradicţii2 1u*ea .n sinea lui două $oci distincte:
una, acu*atoare, cerea ră*unare pentru ocara .ndurată;
cealaltă, .mpăciuitoare, reclama să$r5irea unei acţiuni
de o mare strălucire2 8u era mai ine să rămnă .n
amintirea oamenilor ca un filantrop, dect să-5i
potolească uraO Prin, intermediul Palatului,
Pre5edintele dorise să treacă pedeapsa distriuită la
ni$el familial la stadiu industrial; sperase să oţină
.ncu$iinţarea lumii .ntrei 5i să-5i $ndă ăselniţa
ţărilor mai oate, /tatelor 0nite, de eemplu2 1) să
inauure*e un Palat al c)elfănelii pe &roadKay,
Palatul c)elfănelii 85
să-i $adă pe #ic'ey, Donald, pe unc)iul /am 5i pe
unc)iul &en cum le sunt iciuite poponeţele pe mu*ica
roc' Din păcate, aceste $ise se sfărmau astă*i
0n sinur lucru .l reţinea pe Pre5edinte de la a-5i
pedepsi compatrioţii, de a-i .neca .ntr-o aie de sne:
a$ea prea mulţi concurenţi .n această pri$inţă2 1lături
de despoţii cei mai sulimi ai secolului, n-ar mai fi
fost dect un tiran mediocru2 /inura carieră oriinală
pentru un 5ef de stat consta .n a apăra 4rumosul 5i
&inele2 cum
enial, Dar să
cum să procede*eO
te arăţi Cum Incapail
enial de unO să fii unsă5i
ăsească răspunsul, Pre5edintele scotea emete care se
stineau .n pernă2
.ntr-o dimineaţă era .ntins .n pat .ntr-o stare de
prostraţie totală2 Cine$a ătu la u5ă, 5i o femeie
răsană intră cu *omot 5i i*ucni .n rs, .ncreţindu-5i
nasul crn2 Ho)oti cte$a minute, .nco$oindu-se de
rs, apoi rede$eni serioasă, se a5e*ă pe un scăunel, cu
un aer ra$, aproape dndu-5i ifose2
N1delaide, tună Pre5edintele, de cte ori nu ţi-am
spus să nu mai $ii să r*i la mine .n cameră cnd
cuet2 .mi pierd 5irul ideilor2
NGondran, iartă-mă2 8u a$eam unde să mă duc2
Centralista a spus o lumă 5i nu mă mai puteam
stăpni2
86 Pascal &ruc'ner
1delaiQde era soţia Pre5edintelui2 /uferea de o oală
care- scotea din sărite pe soţul ei 8u putea să rdă .n
pulic; treuia să plece dintr-o .ncăpere de .ndată ce un
anc sau o eprimare )a*lie o făceau să rdă2 Educaţia
se$eră pe care o primise .i inter*icea să se
eteriori*e*e .n lume2 .5i .nfrna $eselia , strnea
două-trei lume, apoi, se retrăea unde$a să se
descarce, fără martori2 8u se lăsa pradă $oio5iei dect
.n faţa soţului ei2 Dacă el era spiritual cu oca*ia unui
dineu oficial, curtea, u$ernul, *iari5tii pufneau .n rs,
uilau, nu .ndră*neau să se oprească .nainte ca să le-o
.năduie Pre5edintele .nsu5i2 Doar 1delaiQde rămnea
de lemn 5i se uita .n farfurie cu o fiură posomortă;
mult mai tr*iu, .n toiul nopţii, se tre*ea 5i se prăpădea
de rs pnă la lacrimi, eclamnd: LCe cara)ios e5ti,
iuituleM /oţul ei nu se oi5nuise cu aceste eplo*ii
.ntr*iate de $oio5ie 5i .ncercase s-o con$ină să se
caute la un doctor2 0n tratament intensi$, .ntr-o clinică
ermană, dăduse re*ultate nea5teptate: 1delaiQde se
)li*ea cu o oră sau două .nainte ca Pre5edintele să
scoată $reo lumă2 Si .i spunea .n$eselită: L/imt că o
să spui una unăM, 5i rdea, se strma de rs, .ncă
dinainte2 (ratamentul fusese .ntrerupt 5i Pre5edintele
.5i pierduse speranţa că $a putea sincroni*a $reodată
manifestările eterioare de ucurie ale ne$este-sii cu
moti$ele acestora2
Palatul c)elfănelii 87
.n dimineaţa aceasta, ener$at de $enirea ei
intempesti$ă, a5tepta ca ea să plece, cnd ea eclamă:
N Dumne*eule, ce aur e aici, treuie neapă
rat să aerisim2
.ntr-ade$ăr camera plutea .ntr-o ceaţă pe care
Pre5edintele nici măcar n-o oser$ase2 15a i se
.ntmpla .ntotdeauna cnd ndea prea mult: aurii se
condensau pe pereţii cutiei sale craniene, se e$aporau
5i .ncepeau să fumee ca .ntr-un ca*an2 .n *iua aceea
fusesenuanţe
cu muncit $er*i-$i-neţii,
de nduri nereplutea
5i un mic
prinnor .ncăpere,
cumulus,
ameninţnd să i se spară 5i să inunde totul2
N!asă-mă .n pace, 1delaiQde2 1m ne$oie să, fiu
sinur2 8orul se $a risipi2
N8u te lăsa doort, iuitule, o să desc)idem din
nou Palatul c)elfănelii2
Cu o $oce alnică, ca 5i cum .5i redacta dea
epitaful, Pre5edintele răspunse:
NE prea tr*iu, treuie să-mi ispă5esc re5elile2
N8u-i niciodată prea tr*iu, o să le arăţi tu acestor
muco5i de ce e5ti .n stare2
N1delaiQde, nu e cu putinţă, $ise*i2
NC)eamă- măcar pe ministrul Condeiului 5i fă
cte$a sinonime2
N1m uitat toate sinonimele2
88 Pascal &ruc'ner
N+rei să- c)em pe crtoloO
N!a ce unO El sau altcine$a222
.n afară de mini5tri, consilieri, secretari, u5ieri,
rămătici 5i pa*nici, Pre5edintele era asistat de o
ec)ipă de astroloi 5i de )icitoare, .nainte de a
desc)ide Palatul c)elfănelii, .i consultase, .i pro-
miseseră că o să fie fericit, că o să facă a$ere 5i .l
felicitaseră pentru iniţiati$a sa minunată2 Conuncţia
lui 0ranus cu /aturn .n cel de-al 5aptelea cer lăsa să se
.ntre$adă e$enimente fericite2 8ouă luni mai tr*iu,
re$olta copiilor le de*minţea pre*iceri le, .ndată după
aceea, ei pre*entară pre5edintelui o nouă )artă a
$iitorului: era .ntunecată 5i fără ie5ire2 8u numai că
Palatul c)elfănelii $a rămne .nc)is, dar poporul se $a
ră*$răti, se $or infiltra puterile străine, armata $a ie5i
din ca*ărmi 5i .n curnd Pre5edintele $a fi onit de la
putere, trădat de cei mai $ec)i prieteni ai săi2 .n cel
mai un ca* .5i $a sfr5i $iaţa .n eil; .n cel mai rău, $a
fi spn*urat sau decapitat2
/crit de incompetenţa lor,2 Pre5edintele .i dăduse
afară 5i .i .nscrisese din oficiu la iroul de 5oma2 8u
păstrase pe lnă el dect pe unul sinur, aproape un
prieten, .n care a$ea toată .ncrederea: crtoloul2
Crtoloul era un fel de $răitor: deusta opinia
pulică, făcea măsurători ale stării de spirit, ca să
simtă 5i să pre$ină
#eteorolo crtelile, de unde 5i numele său2
al ceţurilor
Palatul c)elfănelii 89
suflete5ti, cercetător al mimicilor 5i strmăturilor prin
care se eprimă .n mod oi5nuit nemulţumirea
oamenilor, putea, raţie flerului său, să descopere cea
mai mică ănuială de .mpotri$ire la indi$i*ii cei mai
diferiţi2 /tatele de ser$iciu ale sale erau impresionante:
lucrase la #arele Han, .n centrul C)inei, iar la reele
statului \udu, din 1frica Centrală, descoperise o nouă
oală tropicală, Lsindromul &aarM, o oală specifică
elefanţilor secătuiţi de $laă, a c)iar autase Consiliul
federal de la &erna să pună capăt unei ră*meriţe a
ur5ilor2 Pe scurt era un specialist2
!a apelul Pre5edintelui, crtoloul, care dormea .n
.ncăperea alăturată .mpreună cu ministrul Condeiului,
sufleorul 5i purtătorii dicţionarului analoic .n A
$olume, $eni .n oană2 Cei de la curte a$eau
consemnul să sară la cea mai mică in$itaţie a 5efului
/tatului: să se apropie cu .ncetul sau .n pas firesc
rămnea apanaul celor intimi2
De fapt crtoloul simţea de multă $reme unele
frămntări de rău auur .n repulică; .n fiecare *i, cnd
ie5ea pe stradă, primea orna-c e 5i )ionturi .n nas
5i asta nu pre$estea nimic un2 Grăsuţ 5i mic de stat,
era poreclit L&urdu-)osuM 5i era tare necăit2 Dacă n-ar
fi ţinut att de mult la Pre5edinte N fuseseră colei la
5coala primară, Pre5edintele nu urmase mai departe N
90 Pascal &ruc'ner
ar fi plecat de mult timp .n străinătate2 !a Paris, de
eemplu, ora5ul care-i plăcea cel mai mult din Europa2
(ot ce putea să-i spună Pre5edintelui era: L#ere răuM,
Ia care Pre5edintele răspundea: L8-am ne$oie de tine
ca să-mi dau seama, tm-pituleM
Dar, .n *iua aceea, .ntristat de descuraarea 5efului
5i prietenului său, i se adresă .n alţi termeni:
NDomnule Pre5edinte, am să fiu sincer: mi-e
teamă că nici unul dintre noi nu poate să $ă $ină .n
autor2
N+rei să spui, domnule crtolo, că am să rămn
sinurO
N8u, noi $ă iuim cu toţii, domnule Pre5edinte,
dar nu $ă suntem de nici un folos
NCe $ore5tiO Si ăsta-i momentul pe care l-ai ăsit
să-mi spui toate astea +rei să mă omori,
mi*eraileO
In ciuda tonului rutal, Pre5edintele aprecia,
sinceritatea crtoloului2 Cnd el pretindea la amia*ă
că e noapte neară , toţi mini5trii se repe-*eau la
fereastră 5i eclamau: LDa, domnule Pre5edinte, se $ăd
stelele, a c)iar 5i lunaM2 Crtolo-ul rămnea rece:
L#int, domnule Pre5edinte, e amia*ă, e plină *iM2 L%),
prcios .mpuţitM, striau ceilalţi funcţionari2
De data aceasta, totu5i, crtoloul mersese prea
departe cu destăinuirea ade$ărului:
Palatul c)elfănelii 91
NCe $rei să spui afirmnd că nu-mi sunteţi de nici
un folosO +ore5te, 5i .ncă repede, căci sunt oosit
5i nu-s deloc .n stare să mă ndesc la arumente2
NDomnule Pre5edinte, aţi .ncercat să luaţi taţilor,
mamelor 5i profesorilor puterea lor asupra copiilor,
dar, făcnd aceasta, n-aţi reu5it să .ntăriţi autoritatea
/tatului2 De ceO
N#ă .ntre 5i eu2 .napoiaţii ă5tia nu .nţele
inefacerile mele2
N#oti$ulsăeste
continuă simplu2e 4orţa
acţione*e: de*udui
reu să inerţieoiceiuri
5i tradiţia
milenare, $ec)i de cnd lumea2 De secole,
concetăţenii no5tri au a$ut oi5nuinţa să-5i
pedepsească sinuri copiii, care, de$enind mari, au
făcut acela5i lucru cu propriile lor odrasle; siur că
s-au petrecut ecese, dar rar, iar martirii copii, sunt
totu5i o ecepţie2 1stă*i, din $ina dumnea$oastră,
ecesul a de$enit reulă2
NE5ti cam se$er cu mine2 1tunci ce-i de făcutO
NRestailiţi dreptul de a pedepsi lier 5i indi$idual
sau in$entaţi altce$a2
N/ă restailesc ordinea cea $ec)eO 8iciodată2 #ai
ine mor
N.n acest ca*, domnule Pre5edinte, .nă-duiţi-mi să
$ă spun că reforma dumne a$oastră a fost prea
timidă2 (reuia mers mai departeO
92 Pascal &ruc'ner
NCum a5aO
NHaar n-am2 Dar ar treui să ascultaţi sfatul unor
speciali5ti străini2
N/trăiniO Glume5ti
N8u, domnule Pre5edinte, sunt foarte serios2
N/pune-mi, crtoloule, cine ar putea 5ti mai
multe despre propriul popor dect mine, care sunt
tatăl luiO
N0n tată este deseori or 5i un străin poate să-i dea
sfaturi foarte folositoare2
Ideea că cine$a ar putea să 5tie mai multe dect el .l
.nfurie cumplit pe Pre5edinte2 Cu rădare, crtoloul
.5i reluă .nsă rolul:
NE $ora de oameni de 5tiinţă care au făcut studii
.ndelunate2
NDar ei nu $oresc lima noastră, nu sunt de
aceea5i rasă cu noi2
N1u traducători 5i, de5i străini, sunt oameni ca
mine 5i ca dumnea$oastră2
N0n om care nu-i de la noi nu e cu totul om .n
oc)ii mei2 Si peste toate astea, mi-e silă de
accentele străine2 Destul pentru astă*i2
Pre5edintele .i ordona crtoloului să iasă2
N Cară-te, adăuă el2
% săptămnă mai tr*iu alte neornduieli
.nsnerară capitala2 &ande de )uliani, .narmate cu
lanţuri de icicletă 5i cu riciuri, terori*ară o noapte
.ntreaă cartierele din partea de sud a
Palatul c)elfănelii 93
ora5ului2 Cei care fură prin5i spuseră că, din *iua .n
care fusese .nc)is Palatul, erau munciţi de dorinţa să
distruă totul2 Două *ile mai tr*iu, o manifestaţie din
partea părinţilor, ele$ilor 5i a cadrelor didactice defila
.n faţa re5edinţei 5efului /tatului strind: LDin nou,
din nou, ătaia la popouM
.n aceea5i seară, mini5trii declarară .n cor
Pre5edintelui:
N +erdictul poporului e limpede, treuie să
redesc)idem Palatul
1 doua *i, o altă coloană, la fel de impresionantă,
defila .n faţa ruinelor Palatului, c)elfănel ii, strind:
LDestul, destul 4ără 5uturi .n turM
/eara, fără ru5ine, mini5trii .n unanimitate fură de
altă părere:
N +erdictul poporului este limpede: Palatul
treuie să rămnă .nc)i s 5i să re$enim la starea
de dinainte2
Pre5edintele .i oni imediat: a$ea ne$oie de oameni
care să- aute, nu de sfrle*e2 .ncercat de attea
reutăţi, se prău5i, de$eni propria sa umră, .5i
pierdu somnul2 Tara era .n praul unui ră*oi ci$il2
#ini5trii daţi afară complotau .mpotri$a lui, ca*armele
fremătau, spionii străini de$eneau tot mai numero5i2
/ătul, oosit, Parlamentul $ota .n raă o lee prin
care inter*icea ca printre produsele de lar
94 Pascal &ruc'ner Palatul c)elfănelii 95

consum să se afle oiecte contondente; fură puse .n rt .nlocuitorul, iar el, ade$ăratul Gondran, de)i*at .n
$n*are umrele fără mner, astoane fără ăţ, compus simplu rădinar, ar a$ea timp să fuă, să ia primul tren
numai din măciulie, enţi fără curele, .ncălţări fără spre Gene$a, să pună mna pe conturile secrete 5i să se
$rf 5i fără toc2 (ot ceea ce putea răni, i*i, fu declarat eile*e .n Caraie, .ntr-o re5edinţă aurită, dintre cele
.n afara leii: cetăţenii erau ne$oiţi să-5i moaie $rful pentru autocraţii răsturnaţi de la putere2 Doar un
deetelor, să-5i roadă un)iile, să-5i pilească dinţii2 miracol putea acum să- ferească să se piardă .n
Indi$i*ii cu capul ascuţit, cu oase proeminente, cu noaptea cea neară2 Si .ntr-un ultim elan de speranţă,
nasul ac$ilin, erau ruaţi să 5i le dea la rindea2 Dar consimţi să- asculte pe prietenul său crtoloul 5i
leea n-a fost niciodată pusă .n aplicare2 Dimpotri$ă, in$ită cte$a somităţi internaţionale ale lumii
femeile 5i ăraţii a$eau o plăcere răutăcioasă să-5i
ascu-tă $rful nasului ca să .nţepe, să-5i lase să crească 5tiinţifice2
un)iile ca să *rie, părul ca să iciuiască, să-5i lase
oasele ascuţite ca să rănească2 1utoritatea statului era
nesocotită pe faţă2
Prudent, Pre5edintele .5i ăsi o sosie: un ţăran
sărman din locurile natale, care semăna cu el pnă .n
cel mai mic amănunt, .l .nlocuia la ceremonii, asista la
de*aterile 1dunării 5i se plima cteodată prin
mulţime, .nconurat de arda sa pretoriană2 1ceastă
sosie $enea .n fiecare seară pe ascuns la re5edinţă ca să
ia indicaţii de la oriinal 5i să urme*e cursuri de
sinonime2 Imitaţia era att de reu5ită .nct pnă 5i
1delaiQde se .n5elă .n cte$a .mpreurări foarte
speciale2 Pre5edintele fu pe ct de supărat pe att de
lini5tit au*ind complimentele soţiei sale despre cea de-

a doua tinereţe: .n ca* de răscoală ar fi fost omo-

Palatul c)elfănelii 97

A trenul 5i
cu
cro
a$ionul
bat .n
ul +i capitala
par micii
repulici
azii , urmate
i fiecare
de
interpret
ul său
Puţin personal2
mai /pectaco
tr*iu, lul
cinci acestui
persona ora5
e cuprins
ciudate, de furie
pro$enin .i 5oca2
d din .ntr-
toate ade$ăr,
continent acest
ele, popor de
$eniră cu fiare 5i
de $ipere Pre5e
a$ea dintele .i
ne$oie primi
de minunat;
sfaturile .n cte$a
lor2 /e săptăm
simţeau ni
oleacă .mătrn
.nfrico5aţ ise mult
i, dar, 5i
mai mult c)elise,
dect .n afara
anar)ia, unui fir
to$ără5ia de păr,
forţată .n foarte
care se lun, pe
aflau care 5i-
unii cu .nfă5ură
ceilalţi le .n urul
ridica capului
părul 5i care
măciucă2 semăna
LDe ce cu o
nu au coardă
făcut de
apel doar )itară,
la mineO un
!a ce sinur fir
sunt uni de păr,
nepoftiţii al la
ă5tia rădăcină
patruOM 5i alen
la da
cealaltă nenoroci
etremit rilor
ate, pe sale,
care- sosirea
stropea acestor
.n fiecare distin5i
dimineaţ oaspeţi .l
ă 5i .l umplea
)rănea de
cu ucurie,
.nră5ăm .i ă*dui
inte, .n .n cele
ciu- mai
frumoas
e
.ncăperi
ale
re5edinţe
i sale 5i
dădu
dispo*iţi
i să nu le
lipsească
nimic2
In
cte$a
*ile,
sa$anţii
de$eniră
un punct
de
atracţie2 mnca
Cnd dect
treceau supă;
pe altul doar
stradă, rătar;
mniile primul
5i treuia
patimile să ţină
se reim
potoleau2 fără sare,
Gesturile al doilea
, mnca
.mrăcă fără
mintea, *a)ăr 5i
limaul mai ales
lor .i fără
minunau piper,
pe căci
localnici2 strănuta
Reimul la orice
lor condime
alimentar nt; cel
, de-al
reprodus treilea
.n *iare, $oia
era o plăcinte
tortură fără
pentru drodie,
ucătarii al
de la patrulea
re5edinţă pine
: unul nu foarte
ală2 farfurie2
1ce5tia 4ără să-
doi erau mai
$eetarie socotim
ni, dar de pe al
secte cincilea,
diferite: care-5i
cea a $rse .n
leumei cap să
fierte 5i posteasc
cea a ă pentru
leumei a se
crude2 putea
Cea mai concentr
mică a mai
re5eală ine 5i
le nu ea
producea dect o
luni umătate
cri*e de de pa)ar
ner$i2 de suc de
1deptul portocale
crudităţil pe *i2
or nu /unetele
mnca pe care
dect cu le
mna 5i scoteau
se supăra ace5ti
de ăsea in$itaţi
o a$eau
furculiţă farmec
.n pentru
toţi, rău5ite,
c)iar asemănăt
dacă se oare cu
reduceau mormăit
la cte$a ul unui
articulaţi urs2
i
98 Pascal &ruc'ner
.n sfr5it, .ntr-o dimineaţă, după ce oaspeţii .5i
re$eniseră după emoţiile .ncercate 5i după decalaul
orar, Pre5ed intele .i adună .n sala de audienţe, le
mulţumi pentru osteneala pe care 5i-o dăduseră 5i le
epuse prolemele2 Era mulţumit .ncă dinainte că
ace5ti .nţelepţi .i $or oferi pe ta$ă răspunsul potri$it2
Dar reuniunea a$u altă desfă5urare2 /a$anţii .ncepură
prin a refu*a să se a5e*e unul alături de celălalt 5i
cu$inte ca Lne-priceputuleM, Lincultule M *urară ca
ni5te săeţi .ntre ei2 1poi fieca re .ntinse .n faţa
Pre5edintelui diplomele, suluri de )rtie cu c)enar,
dintre care unele, de mărimea unei feţe de masă,
permiteau deţinătorului să-i ascundă pe $ecinii săi ca
să apară sinur .n prim-plan2 /e iscă c)iar o oarecare
)ărmălaie 5i Pre5edintele presimţi un moment .n care
ace5ti erudiţi erau pe cale să se ia de păr2 Crtoloului
nu-i plăcea .ntorsă tura pe care o luaseră lucrurile 5i .i
sueră stăpnului său să-i despartă pe oaspeţi 5i să-i
c)eme unul cte unul, căci nu sufereau să fie .n acela5i
loc deodată2
N /unt att de dornici să $ă aute
Pre5edintele se miră că ni5te oameni despre care
presupuneai că puteau readuce pacea .n reatul său
.ncep prin a se ră*oi .ntre ei, dar urmă sfaturile
prietenului său2
Primul
ărat epert
$oinic care fu.mrăcat
5i arătos, consultat.ntr-o
.n particular era un
Palatul c)elfănelii 99
roă mo$, care se declara cunoscător .n ale spiritului 5i
respira o sănătate *dra$ănă2 Pre5edintele, con$ins că
are .n faţa lui pe omul trimis de pro$idenţă, .l ascultă
cu atenţie2 /trăinul $ori mi5cndu-5i minile .nriite,
cu un)ii $opsite2 /e eprima prin fra*e luni, care la
interpretul lui se reduceau la o sinură propo*iţie2
NCe limă mai e 5i astaO, .ntreă Pre5edintele2
1tţia termeni de-ai $o5tri se re*umă la noi .ntr-un
sinur cu$ntO
NEact, de aceea $orim foarte puţin; n-am mai
a$ea timp să dormim sau să mncăm2
Cel foarte Competent pleda o *i .ntreaă 5i tot ceea
ce spuse putea fi concentrat .n acest discurs2
N #ormolocii ă5tia, o, mare Sef, nu au dect
ceea ce merită2 Copilă ria nu este lipsită de păca
te 5i orice ne$ino$at este un $ino$at care n-a
a$ut prileul să re5ească2 Dacă dumnea$oastră
nu 5tiţi de ce-i ateţi, ei o $or 5ti .ntr-o ună *i2
Iar pedeapsa, o dată administrată, .5i $a afla .n
curnd re5eala2
Pre5edintele .i mulţumi, perple2 1 doua *i .l
consultă pe cel de-al doilea sa$ant, care .5i petrecu
toată dimineaţa să-5i .n5ire diplomele, titlurile,
acti$ităţile, facultăţile unde predase, cele unde a$ea
intenţia să predea 5i cele unde, foarte proail, n-o să
predea
copios, niciodată2 /punnd
pe care- .n)iţi fă-acestea, comandă un deun
100 Pascal &ruc'ner
cnd să-i răsune fălcile2 !a desert lăsă să-i scape de
pe u*ele strălucind de răsime recomandarea
următoare:
N Copiii au fost pălmuiţi pe ora*ul dreptO
Ei ine, să- .ntindă acum pe cel stn
1poi se retrase ca să-5i facă siesta2
N .ntr-ade$ăr, spuse Pre5edintele, ce sfat ciu
dat
/e duse la culcare cu o roa*nică durere de cap 5i
făcu atţia auri .nct toată lumea cre*u că palatul
luase foc2
0rmă cel de-al treilea sa$ant, .nsoţit de fratele său
eamăn, .mpreună, căci se dondăniseră .n aun 5i li se
.ncurcaseră ările .n a5a )al .nct nu se puteau
deplasa unul fără celălalt2 Peste toate, fiecare .5i
$rse capătul ării .n ura celuilalt, astfel că
sunetele pe care le scoteau erau nedeslu5ite, iar
traducătorii nu .nţeleeau mai nimic2 Si, colac peste
pupă*ă, nu .ncetau să-5i traă cte una, să-5i dea cte
un 5ut, a5a că Pre5edintele se lipsi de pre*enţa lor2
3iua următoare fu consacrată audierii ultimilor doi
cercetători: cărţile lor de $i*ită, tipărite .n 5apte limi,
inclusi$ .n fino-urică 5i .n am)ari-că, spuneau despre
unul dintre ei că este reele pedaoilor, /uper-
Epertul, iar despre celălalt că este speciali*at .n
domeniicudemneci
căma5ă cunoa5tere
scur- aprofundată2 Primul $eni .n
Palatul c)elfănelii 101
te, 5ort colonial 5i cu picioarele oale, ţinnd .n mnă
o )ritoare2 .nainte ca Pre5edintele să apuce să
desc)idă ura, .i făcu semn să tacă, .nc)ise oc)ii 5i,
.ntr-o lini5te mormntală, .ncepu să facă $id .n el
.nsu5i, a5a cum eplica interpretului .n 5oaptă2
Grămătici, secretari, u5ieri 5i portari .l contemplau
uimiţi 5i toţi .5i ţineau respiraţia, nu .ndră*neau nici
măcar să tu5ească sau să-5i mi5te deetele .n .ncălţări,
.n sfr5it, trupul #arelui .n$ăţat se .nălţă cţi$a
centimetri de la pămnt, un metru 5i apoi din ce .n ce
mai sus: se u5urase att de tare, ca o pană, .nct urcă
spre ta$an unde se aăţă de lampă2
N1$eţi riă, stimaile, striă Pre5edintele, să nu-
mi stricaţi moilierul cu eperienţele
dumnea$oastră2
N/st, domnule Pre5edinte, 5opti interpretul, nu
putem să-i tre*im2 #ai ine căutaţi-mi o prăină 5i
desc)ideţi lar ferestrele2
%iectul cerut fu adus2 Interpretul .l desprinse pe
stăpnul lui de pe candelaru, .l .mpinse .nceti5or cu
prăina, spre fereastră, de unde acesta .5i luă *orul,
purtat de o adiere, pnă se pierdu .n nori2 Pre5edintele
strnea din pumni2
N #ă .ntre, tună el, dacă $om afla ce$a de
pe urma acestor ectoplasme2 #ă cam oosesc e
centricităţile
.n oc, pă*ea astea2 Crtoloule, creditul tău este
=< Pascal&ruc'ner
Dar Pre5edinte le nu era la capătul neca*urilor2
0ltimul .n$ăţat rămase mut ca un pe5te: purta o ară
.nclcită, părul .mpletit; era .n$elit cu o crpă .n urul
5oldurilor2 /e a5e*ă turce5te, ridică un raţ, făcu semn
pulicului să facă la fel2 (oţi se a5e*ară2 Ridică un
picior; toţi făcură la fel2 .l ridică 5i pe celălalt: atunci
consilierii 5i curte*anii .5i pierdură ec)ilirul 5i
că*ură unii peste alţii2
N !a naia, striă Pre5edintele, ce măscărici
Si scuipă scrit2 Cel 4oarte Priceput se a5e*ase
din nou turce5te 5i, prin intermediul interpretului său,
ceru să se aducă un pom .n sala de 5edinţe 2 /e aduse
un fa mic .nflorit2 %mul se urcă plin de diăcie .n
copac, se c)irci pe o creană spriinindu-se pe un
picior, cu celălalt .ndoit su el, 5i rămase .n această
po*iţie incomodă, fără să $orească, fără să mănnce,
fără să-5i mi5te măcar o sprnceană2
N/puneţi-mi, .ntreă Pre5edintele pe interpret, eu
am cerut sa$anţi, nu paiaţe2 Puteţi să-mi spuneţi ce
face fanfaronul ăsta .n copacO
N/sst /tăpnul meu nde5te, printr-o meditaţie
intensă, se străduie5te să $ă descurce prolemele2
Pre5edintele se .n$rtea mormăind .n urul
pomului, uitndu-se urt la acroatul .n eta*2 %
familie de cori .5i instal ase dea cuiul .n claia
oată a acestuia2 15teptarea dură o săptămnă2
Palatul c)elfănelii 103
Crtoloul se temea că a re5it c)emnd toate aceste
autorităţi .n materie2 Cnd iluminatul coor. din pom,
.5i ume*i u*e le cu un pic de apă, .5i potri$i
memrele comod .ntr-un fotoliu confortail2 Desc)ise
ura ca 5i cum ar fi $rut să emită un mesa, dar, .n loc
de cu$inte, nu ie5i dect un strănut2 Cocoţat .n copac,
răcise2 (otu5i rămăticii, retoricii 5i semanticienii,
dornici să-5i aute Pre5edintele, fură con$in5i că au
au*it o fra*ă .ntreaă2 Pe a*a acestui strănut,
construiră diferite eee*e2 0nul dintre ei redacta
c)iar un memoriu de cincispre*ece paini2 &ine.nţeles
nici unul dintre comentariile lor nu semăna cu altul2
Ecedat, Pre5edintele se .ntoarse către interpret2
1cesta .i confirmă că stăpnul 5i maestrul lui nu
făcuse altce$a dect să epectore*e, ca urmare a unui
uturai, 5i nu spusese .n realitate dect un sinur
lucru: LHapciuM, onomatopee comună oamenilor att
din est ct 5i din $est atunci cnd răcesc2 1tunci,
Pre5edintele, a cărui rădare fusese pusă la rea
.ncercare, se de*lănţui cu furie:
N C)efuiesc pe socoteala mea 5i deitea*ă tot
felul de prostii, 5i asta din $ina dumitale, crtoloule2
1m pierdut timp 5i ani2 Piei din faţa mea, tmpitule,
secătură, idiot din $rf de munte2
LIdiot din $rf de munteM era cea mai rea insultă a
Pre5edintelui, căci ura munţii 5i pe oame-
104 Pascal &ruc'ner

nii, de ar
la un
munte caţ
, .ntre i
doi .nt
soldaţ r-o
i, cel
crtol ulă
oul su
fu 
arunc pă
at m
afară, nt
termo 5i
metrul Pr
cu e5
care edi
măsur nte
a le,
opinia si
pulic ur
ă 5i că
peria de
sa de dat
dinţii a

.i fură
confis ac
ea
cate2 sta
Sarlat fur
anii tu
fură na
a$ea
s-
mătur
e, se
.nc)is
e din
nou .n A
camer di
a lui, o
produ p
cnd o
atţia p
nori o
stratus r
.nct d
dorme e
a .n o
imper a
meai m
l cu o e
umre ni
lă n
deasu e
pra b
capul u
ui2 ni
,d
e
s
c
o
rpii, to
de ri
nere
cun
oscă

# perdea de plum se aătuse

deasupra repulicii2 1eroporturile,
ările erau .nc)ise2 8imeni, nu 5tia ce se
petrece acolo sus, .n re5edinţa cu
oloanele trase2 Deputaţi 5i memri de
partid, lăsaţi de i*eli5te, se .ntreau
dacă 5eful lor nu murise cum$a2 /osia
lui, nemai.ndră*nind să se arate, fuise
.napoi .n sat, lăsnd .n urmă onoruri 5i
de)i*ări2
.n ora5 situaţia se .nrăutăţea2
Pompierii incen-diau casele, poliţia fura
de la oamenii cinstiţi, )oţii diriau
circulaţia, ar)itecţii dărmau
construcţiile, medicii tăiau firul $ieţii
pacienţilor, pedaoii făceau eloiul
inoranţei 5i alfaetul, *druncinat din
temelii, .5i pierdea unele caractere 2
1păru o nouă oală, cea a etremităţilor
umflate: mini 5i picioare se umflau
clocotind de palme sau lo$ituri $irtuale2
Dacă o persoană
=F Pascal &ruc'ner
atinsă de această oală nu dădea .n cine$a .n
următoarele patru*eci 5i opt de ore, pielea i se crăpa, i
se usca 5i cădea2
.n acest )aos, Pre5edintele se preătea să o 5teară
pe furi5, să-5i lase ţara pradă scorpiilor, neunilor,
spărătorilor, istericilor, epilepticilor, deliranţilor2 /e
)otărse pentru plecare .n *iua .n care ultimul lui fir
de păr că*use cu un *omot cristalin 5i se sfărmase
.n ucăţele2
.n toiul acestui talme5-alme5, cartoloul,
uimăcit, rătăcea din crciumă .n crciumă, atocorit,
.n)iontit de toţi, fiind mereu striat L&urdu)osuM2 /e
apucase de ăut, .5i c)elt uia ultimi i ănuţi ca să
cumpere o secărică .nfiorătoare 5i dormea su cerul
lier, fără să se spele 5i fără să mănnce2 .ntr-o *i,
#att)ieu 5i &aptiste, .ntorcndu-se de la 5coală N
erau ultimii din clasa lor care mai făcea u 5coală,
.n$ăţnd pe furi5 cu un ătrn .n$ăţător N, .l ăsiră
rostoolit .ntr-o riolă, cu nasul .n unoaie, .l
recunoscură imediat N .l $ă*useră de multe ori la
tele$i*or N 5i, cuprin5i de milă, .l aduseră acasă la ei,
rundu-i pe părinţii lor să- .nriească 5i să-
adăpostească2 4u instalat .n casa familiei lui #att)ieu,
mai spaţi oasă dect cea a lui &aptiste2 Pentru că
mirosea urt, .l puseră să facă un du5, )ainele sale fură
arse)ra-
de 5i cenu5a risipită2 După cte$a *ile de odi)nă 5i
Palatul c)elfănelii 107
nă ună, cartoloul .5i recăpătase forţele 5i
demnitatea2 !e po$esti celor doi prieteni neca*urile
sale2
NDar, spuse &aptiste, treuie să fie un miloc să
$ă autăm 5i, prin dumnea$oa stră, să autăm toată
ţara2 .n ceea ce mă pri$e5te, eu sunt pentru
.nc)iderea Palatului 5i apoi să ne .ntoarcem la
$ec)ile oiceiuri2 Dar mi-e teamă că Pre5edintele
nostru, namilă cu minte de ăină, nu $rea să
renunţe la toana lui2 Dect să se de*ică o să prefere
să treacă naţiunea prin foc 5i saie2
NE ade$ărat, confirmă #att)ieu, cred că e ata de
orice2 (reuie neapărat să ăsim ce$a2
Cei doi prieteni, care se ndeau la asta de mai
multe săptămni, se .nc)iseră .n camera lor 5i
pălă$răiră pnă-n *ori2 0neori .l sculau pe crtolo,
.i cereau cte o preci*are 5i re.ncepeau discuţiile lor
.nfierntate2
Dimineaţa de$reme, cu oc)ii strălucitori, tra5i de
nesomn, se repe*iră la căpătiul lui 5i-i ceru-ră să
oţină imediat o .ntre$edere cu Pre5edintele2
Cartoloul se .ndoia că acest lucru este posiil, dar,
tot perse$ernd, oţinu totu5i o leătura cu re5edinţa2
(recu cele cinci ariere, $ori la telefon cu portarul de
*i, cu portarul de noapte, cu 5amelanul cel nătn 5i
plnăcios,
care se .n$oicusăsecretarul particular,
se ducă să- scoalecu
pesecretarul 5ef,
Pre5edinte2
După multe
108 Pascal &ruc'ner
minute, timp .n care telefonul fu de mai multe ori ct
pe ce să fie .ntrerupt, secretarul 5ef re$eni 5i anunţă
cu o $oce oosită că Pre5edintele dispăr use, că
.ncăperea era oală, dulapurile olite, că ne$asta lui
se e$aporase 5i ea2
N Reele cel c)el a făcut pe el2 Reele neun a-
ntins-o la drum, .nc)eie el laconic .nainte de a pune
telefonul .n furcă2
/ecretarul 5ef a$ea oiceiul să $orească .n
$ersuri, mai ales .n timpul proramului2
Crtoloul era năucit2 4ăcu din nou numărul de
telefon al re5edinţei, $ori cu portarul de noapte, care
.i spuse .n cel mai mare secret că .l $ă*use .n *ori pe
Pre5edinte .mpreună cu suita sa cum se .n)esuiseră
.ntr-o ma5ină .nc)iriată 5i plecaseră spre El$eţia2
% umătate de oră mai tr*iu, #att)ieu 5i &aptiste,
taţii lor 5i crtoloul porneau .n mare oană .ntr-un
decapotail de teren către frontieră2 +ame5ii .i
reţinură pe cei doi taţi ca să fie siuri că restul ec)ipei
n-a$ea de nd să fuă .n străinătate; .i ţineau dea
ostateci pe cei doi ser$itori ai Pre5edintelui2 Era semn
un2 Crtoloul se sui la $olan2 După $reo =
'ilometri de drum prin El$eţia, după ce culeseră
felurite informaţii de la ă5tina5i, apucară pe un
drumea de munte2 3ăriră .n curnd ma5ina .nc)iriată
parcată pe marinea drumului2 Pe un cmp de
Palatul c)elfănelii 109
un $erde intens 5i strălucitor, Pre5edintele, .mrăcat
.ntr-o )aină de catifea rodată, cu o 5apcă ro5u cu
neru, cu pantaloni de lnă cu retele, lua o ustare
fruală compusă dintr-o felie de ca5ca$al, o ucată de
ciocolată stropite cu $i-ni5orul locului; alături de el,
ministrul Condeiului .i nota plescăiturile, rămăticul-
sufleur .n$ăţa rudimente de rai $alasian, iar 1delaide
mulea o $acă2 (oţi ra*ii din ur stăteau2 .n po*iţie
de drepţi, ferindu-se să-5i mi5te crenile cnd sufla o
oare de $nt2
NDomnule Pre5edinte, domnule Pre5edinte,
striară prietenii no5tri coornd din ma5ină2
N/st, nu sunt aici, nu sunt eu2 Cu ce drept
.ndră*niţi să mă striaţi pe numele meuO Cine $-a
dat $oie să $eniţi după mineO Cum de mi-aţi dat de
urmăO
Pre5edintele se arăta nemulţumit2
NDaţi-mi $oie să $ă eplic, se li crtoloul2
N8ici un cu$nt2 Stereţi-o2
NDomnule Pre5edinte, $ă ro222
N#ai scutiţi-mă de Pre5edinte; doar $edeţi ine
că m-am .mrăcat cu costumul acestei ţări2
NDoar o $oră, una sinură222
NPlecaţi
N+ă ruăm222
NGura
110 Pascal &ruc'ner
N +ă implorăm222
Crtoloul .nenunc)e 5i .ncepu să sărute
enunc)ii 5i picioarele conducătorului2 Pre5edintele
se .mln*i: do$e*ile de adoraţie .l mi5cau
.ntotdeauna2 Cnd, .ntre două in$ecti$e, află că
$eniseră de att de departe ca să- in$ite să urce din
nou pe tron, se .nduio5a, .i fură pre*entaţi #at-t)ieu
5i &aptiste2
N Cine mai sunt 5i căcăcio5ii ă5tiaO
&ine.nţeles .i detesta pe copii, considerndu-i
răspun*ători de toate )inioanele sale2
N1u ce$a să $ă spună, .i 5opti la urec)e
crtoloul2 Ei cred că au ăsit soluţia2
N+rei să spui să ipoc)imenii ă5tia, strpitu-rile
astea ar fi descoperit ce$a ce eu n-am putut ăsi
timp de un anO
N1scultaţi-i cel puţin222
Seful /tatului nu-5i putu ascunde iritarea .n faţa
neru5inării acestor copii2 8ările lui, din care ie5eau
smocuri de păr neru, sforăiau ca ni5te ţe$i de oră
de cte ori respira2 &aptiste luă primul cu$ntul2
N Domnule Pre5edinte, $ă mulţumim că i
ne$oiţi să ne ascultaţi2 Stim care sunt neca*urile
dumnea$oastră 5i sinura noastră riă este să .n
dreptăm situaţia2 1m suferit mult din cau*a re
formei dumnea$oastră, a c)iar am 5i cte$a
amintiri2
Palatul c)elfănelii 111
&aptiste .i arătă su oc)i o pată $nătă care nu se
mai resorise2
NIa te uită, tăie scurt Pre5edintele, doar n-oi fi
$enit de att de departe ca să mi te plniO
N8ici $oră, Ecelenţă, nici $oră2
NIa te uită, Ecelenţă 8imeni nu mi-a spus
niciodată a5a2 Ce ine $ore5te spurcăciunea asta
&aptiste continuă:
N /ă anali*ăm faptele: cum a .nceput ră*$ră
tirea noastrăO
te: să fim ătuţi Dintr-un
fără moti$,sentiment
la rece, nede.nro*e5
nedrepta
te2 Iar părinţilor no5tri a .nceput să le placă mar-
deala: nu mai pot dacă nu ne cară la pumni .n
fiecare *i2
Pre5edintele .5i pocni deetele .n semn de
ner$o*itate2 8u 5tia dacă treuie să rdă sau să se
simtă init de .ndră*neala acestui pu5ti cu ca5ul la
ură2 Cnd &aptiste dădu să $orească din nou, .l
.ntrerupse *icnd:
N Concret, concret unde $rei s-auniO
#att)ieu $edea că prietenul lui pierdea teren
5i .i sări .n autor2
N Imediat, Ecelenţă: ne-am tot ndit 5i am
a$ut următoarea idee2
#att)ieu .5i trase sufletul 5i se .ntoarse spre
crtolo 5i spre &aptiste ca să caute .n oc)ii lor
puţină .ncuraare2
<
 Pascal&ruc'ner
NEi ine a5tept, tună Pre5edintele umfln-du-5i
oraii2
NEcelenţă, am să fiu puţin cam rutal 5i .mi cer
dinainte iertare2 8u uitaţi că 5i părinţii au fost la
rndul lor copii; nu e nici un moti$ ca numai unii să
fie ătuţi .n timp ce ceilalţi să rămnă nepedepsiţi;
toţi treuie să sufere acela5i tratament, indiferent
cţi ani au2
N#ă tem că nu .nţele, mormăi Pre5edintele2
NE foarte simplu: aţi desc)is Palatul c)elfă-nelii
pentru a-i mu5trului pe cei mici desc)ideţi-l 5i
pentru cei mari2
N+rei să spui222, iui potentatul2
NCu toată stima pe care $-o port, Ecelenţă, ne-ar
plăcea s-o ia 5i aacii după ceafă2
N/ă-i traem profului un pumn .n falcă2
N% scărmăneală ună directorului, mini5trilor,
deputaţilor2
NDar ar fi .mpotri$a tuturor oiceiurilor2
N(ocmai de aceea o s-o 5i adoptaţi, Ecelenţă2
NCăci sunteţi un ino$ator, un om al proresului2
N4ără .ndoială, fără, .ndoială, dar ideea mi se pare
cam se$eră2
N%), Gondran, te conur, insistă 1dela.de, care,
se .ntorcea de la muls, fii de acord, e ultima
Palatul c)elfănelii A
noastră 5ansă, copila5ii ace5tia au dreptate2 8u $reau
să fac pe fermiera toată $iaţa; $reau .napoi la
arderoa mea, la cameriste, la dineurile oficiale , la
aluri, la castel2
N1m luat .n discuţie toate posiilităţile 5i nu
$edem soluţie mai ună, reluă &aptiste2
N1), totu5i, lăsaţi-mă să mă ndesc
Pre5edintele se sculă 5i se duse să facă o plimare
pe cmp2 05uraţi, ra*ii, care a$eau simţul
protocolului, .5i lăsară .n $oie crenile 5i se des-
tinseră2 Crtoloul se simţea tare .ncurcat, #at-t)ieu
5i &aptiste .5i frneau minile nelini5tiţi2
Peste o oră, Pre5edintele se .ntoarse, impenetrail
5i misterios2 .5i scoase 5apca de lnă 5i se adresă
sufleurului 5i ministrului Condeiului2
NDomnilor, sunteţi de acord să fiţi iciuiţi,
crpiţi, la oră fiă, ca ni5te 5trenariO
NDa, răspunseră .ntr-un las cei doi slua5i ai
/tatului2
N+reţi să fiţi u5iţi, 5fic)iuiţi, tă$ăliţiO
N+rem2
N.n acest ca* $ă declar solemn, $ă .ncuno5-tiinţe*
cu toată serio*itatea că aprecie* această propunere
%", că suestia acestor *lameni, a acestor
flu5turateci este ună 5i că, la dorinţa prietenească
asupu5ilor
poporului
mei,meu,
reiaulaputerea,
insistenţele
iau totulto$ără5e5ti
de la capăt2ale
114 Pascal &ruc'ner

N sinoni
mele2
%), N
Gondr
an, Hai
ine , la
că ţi-ai dru
$enit m,
.n fire, rep
stri ede
ă 
1delai .
Qde cu mpac)
lacrim etară,
i .n făcură
oc)i2 cale
P .ntoars
entru ă, .i
prima recupe
dată rară la
de raniţă
cte$a pe cei
luni dotaţi
.ncoac 5i pe
e soţul cei doi

ei
re.nce ser$ito
ri 5i
puse micuţa
să cara$a
folose nă
ască porni
spre inte
capital intră,
ă cu de)i*
toată at tot
$ite*a2 .n om
Era de
mome munte,
ntul2 credin
#inist cio5ii
rul săi
(impul fură pe
ui punctu
!ier l de a-
5i al 
(impil arunca
or .n
#orţi .nc)iso
con$in are2 Ca
sese să
sosia )otăras
Pre5ed că
intelui .ntre
să cei doi
preia preten
conduc denţi,
erea se
supre orani
mă2 *ă un
Cnd concur
ade$ăr s de
atul sinoni
Pre5ed me, la
care
impost
orul a
fost
demas
cat 5i
trimis Pr
.napoi in
la ch
plu2
Ct el!
despre ăn
ministr eal
ul ă
trădăto spr
r, muri
e
de
ciudă !er
puţin ici
după re
aceea2

%
lună
mai
tr*iu
Palatul
c)elfăn
elii .5i
redesc
)ise
porţile, isme,
reconst <== de
ruit, arari
reutilat sme,
, solecis
refăcut me 5i
, .n nonsen
$eselia suri,
eneral A= de
ă2 le5inur
Pre5edi i 5i
ntele numer
adresas oase
e dureri
naţiuni de cap
i cel printre
mai ascultă
frumos tori N,
discurs .n care
al său .5i
5i cel atriui
mai a,
lun ine.nţ
N B eles,
de ore paterni
.n 5ir, tatea
<@ === ideii
de noi2 De
sinoni cnd
me, se
>== de anunţa
neolo se
repune e plate
rea .n 5i
funcţiu aerodi
ne a namice
Palatul 2 Era
ui format
c)elfăn dintr-
elii, un
locuito sinur
rii se loc de
potolis eton
eră 5i 5i de
accept oţel de
au să- mai
5i mult
strnă de
mna două*e
5i cu ci de
alt etae,
scop ale
dect cărui
acela planuri
de a-5i .nclina
*droi te, a
deetel cărui
e2 .nfăţi5a
Palatul re de
a$ea ansam
acum lu
forma puteau
unei ri$ali*
ric)et a .n
eleanţ i
ă 5i *rie-
.ndră* nori de
neală peste
cu cei ocean2
mai De
frumo5
F Pascal &ruc'ner
departe ai fi *is că e un arătător .ndreptat către lumea
de dincolo, .n semn de sfidare2
4ormula cea nouă, inspirată de #att)ieu 5i
&aptiste, stipula ca Palatul să fie desc)is pentru toţi
cetăţenii de la 5apte la 5apte*eci 5i 5apte de ani, care
treuiau să .ndeplinească un staiu minim de două*eci
de Kee'-end-uri pe an2 1stfel, nu se mai făcea nici o
discriminare: pedeapsa, fiind .mpărţită .n mod
democratic, nu mai era apăsătoare2 (năr sau ătrn,
femeie sau ărat, oat sau sărac, fiecare treuia să
$ină ca sa fie făcut ferfeniţă la dată fiă 5i nimeni n-
a$ea dreptul să folosească Palatul fără să se supună el
.nsu5i ocului2 1de$ăratul comunism al snopelii: cel
care $enea să flocăiască smăta era smotocit
duminica, .n orice clipă $ictima putea să $ină de )ac
călăului2 1ceastă reciprocitate perfectă .i incita pe
clienţi să-5i modere*e prestaţiile: .l cruţai pe aproapele
tău .n speranţa că 5i tu $ei fi menaat data $iitoare
cnd o să iei loc pe scaunul de tortură2
!ocuitorii rede$eniră ln*i ca ni5te mielu5ei 5i nu
mai intrau .n $oră unul cu altul dect cu multe
menaamente2
N#ă iertaţi, .mi .năduiţi să $ă strămut căprioriiO
NCum de nu Doar aţi plătit contriuţia 615a se
numea acum c)estia asta27
Palatul c)elfănelii 117
N&ine.nţeles, iată iletul2
N&ine, atunci daţi-i drumul2
N/unteţi prea drăuţ2 Dacă $reţi să $ă lăsaţi
ora*ul lier2 1tenţie, pornesc2 /unt stnaci2
Pleosc, plici, trosc2 +ă doare cum$aO
NCe idee, n-am simţit nimic2 .ncă o dată,
mulţumesc 5i pe curnd
.ndrăostiţii, timi*ii, strecurau alesei inimii lor
cte un ilet ratuit să $ină să-i pălmuiască după
plac2 L/cumpo,
multe fă să mă
leături, multe doarăM,.ncepură
căsătorii scria .n astfel
mesa,cu5i
autorul unei perec)i de palme2 &ătrnii lăsau
mo5tenire prin testament nepoţilor cte *ece luni de
umăceală, cinci*eci de sfrle, trei*eci de )iolduri
5i *ece tărăceli2 8imeni nu-5i mai .năduia să-i
inească pe staiari 5i cele mai ra$e insulte erau:
moicule, puna5ule, tontule, ne-norocitule2 &una-
cu$iinţă 5i decenţa a$eau putere de lee2 8imeni nu
putea primi mai mult de patru lo$ituri pe oră2 .n locul
fo5tilor $aleţi, care lăsaseră o tristă amintire, au fost
c)emaţi eunuci din %rient, 5omeri după .nc)iderea
)aremurilor, care se purtau cu cea mai mare lndeţe2
Cei ce lo$eau 5i cei ce erau lo$iţi terminau *iua cu o
masă oată, .n comun, la care .5i amint eau cu
nostalie de cele mai minunate scatoalce2 Palatul a
de$enit repede locul cel mai 5ic din capitală2 (oţi se
simţeau att de ine .nct deseori uitau
118 Pascal &ruc'ner
să-i mai facă altuia toă pntecele sau spinarea,
mulţumindu-se cu cte un ornac ici, colo, ca să-5i
ustifice pre*enţa2
(aţi, mame, profesori se duceau să-5i .n)ită
papara cu entu*iasm: a$eau sentimentul că rede$in
copii 5i mulţi dintre ei .ntineriră de-a ine-lea2 Cte o
mamă-mare mai de*)eţată, care-5i trecea *ilele .n
reumatisme 5i artro*e, .ncepea să sară iar coarda;
femei urţite de riduri recăpătau un ten de fată tnără
datorită acestei medicaţii2 !umea .5i redondea
prospeţimea2 #inisterul /ănătăţii pulică un )id al
lo$iturilor 5i rănilor2 &anderola din urul cărţii spunea:
LPrin c)elfă-neală către fericireM2 C)iar 5i decapitaţii
5i )ilo-tinaţii .5i trimiteau capetele, recomandat, ca
să le fie pălmuite2
%amenii de 5tiinţă in$itaţi de Pre5edinte fură
elieraţi din .nc)isoare 5i răsplătiţi cu dărnicie2 (oţi
trecură pe la Palat 5i se distrară foarte ine2 8umai
sa$antul .nfă5urat cu o crpă refu*ă să se dea os din
copac, se instala .ntr-un parc 5i c5tiă discipoli care
trăiră cu el .n far5i .n castani2 0nul dintre ei, căruia
nu-i plăceau copacii N a$ea rău de .nălţime N
produse o sc)ismă 5i predică mntuirea stnd .ntr-un
picior2 1$u oarecare succes 5i .ntemeie o comunitate
mititică de monopiciori5ti nu departe de acel loc2
Pre5edintele urmări aceste e$enimen-
Palatul c)elfănelii 119
te cu un oc)i tolerant, reretnd doar că toţi ace5ti
fante*i5ti nu $or de$eni niciodată clienţii Palatului2
#att)ieu, &aptiste, 1lice 5i 1nele nu .ndră*niră
niciodată să ridice mna asupra părinţilor lor .n *ilele
.n care ace5tia erau de permanenţă, de5i leea le-o
.năduia2 Cteodată, un cole .ntlnit pe stradă le
*icea: LStiţi, ieri i-am lipit una mamei tale2 I-am dat
una ună peste otM2 #att)ieu 5i &aptiste ridicau din
umeri, dar, dacă acesta stărui a, se uitau la lista
proramărilor 5i, duminica următoare, se duceau să-i
frece ridic)ea mamei coleului lipsit de delicateţe2
1cesta punea nasul .n pămnt 5i nu .ndră*nea să o
mai facă 5i a doua oară2
Reulamentul de$enise mai suplu: staiarii a$eau
dreptul să asculte mu*ică la că5ti cnd erau de
ser$iciu; .n dulapurile .n care erau .nc)i5i pentru
carceră neară eista tele$i*or, $ideo 5i un friider .n
*id din care se .nfruptau după plac2 Cei care sufereau
de dureri de cap 5i- proteau atunci cnd le $enea
rndul să le fie făcut drodie2 Pre5edinta, 1delaide,
oţinuse de la soţul ei deroare specială care
.năduia femeilor mai durdulii să primească
lo$iturile la fund 5i pe 5olduri, astfel .nct snele
pus .n circulaţie reducea stratul de răsime 5i răea
dispariţia ce-lulitei2 !a etaul unde se aplica acest
tratament,
<= Pascal &ruc'ner
unele doamne .n c)iloţi .nfăţi5au clienţilor poponeţele
lor rotunoare 5i spectacolul era foarte răitor2
+i*itatorilor le plăcea să se tra$estească: fetele tinere
se de)i*au .n surete ca să primească o ploaie de
lo$ituri de mătură la fund; ăraţii .n scla$i, .n
ladiatori, ca să le fie mniată spinarea2 Piticii,
sfriiţii, se căţărau pe scări ca să oe*e cu uria5i
dic)isiţi, cu tot felul de neleiuiţi *loii2 1lţi colo5i,
mascaţi, făceau să răsune un ici mare 5i promiteau
să- iciuiască pe primul care 5i-ar ate oc de ei2
&iciu5ca era un fir lun de $ată de *a)ăr foarte
mlădios pe care călău 5i $ictimă 5i-o .mpărţeau
r*nd2 %ameni preistorici, .mrăcaţi .n piei de
animale, .5i dădeau lo$ituri de măciucă, dar măciucile
erau din mie* de pine2
0nele ser$icii de mai .nainte ale Pre5edintelui
rămăseseră .n $ioare2 1stfel un eta .ntre era pus la
dispo*iţia celor care $oiau să-5i suă deetul .n
lini5te2 Rămneau acolo un timp nelimitat 5i dădace
cu fustă scurtă 5i foarte decoltate $eneau să le
ser$ească ieroane cu ere sau cu K)is'y2 #ai era 5i
etaul concertelor de lacrimi, o .ncăpere mare 5i
.ntunecoasă .n care copiii plneau cu suspine 5i-5i
5tereau mereu mucii2 Inimile simţitoare se topeau
au*indu-i2 #amita de$eni maseu*ă, scuturătoare 5i
tamponeu*ă,
interiorul ei i se căptu5iră raţele cu catifea, iar .n
Palatul c)elfănelii 121
fu amenaat un a*in, cu apă fierinte unde puteai să
stai cufundat ore .ntrei2 Pentru cei cărora le era dor
de $iaţa de la ţară s-au importat măari ătrni, oi
sco5i din folosinţă, care erau ătuţi cu o nuia pe
spinare, nu fără a fi despăuiţi cu un raţ de lucerna
din cea mai ună2 Cinii 5i pisicile nu mai erau leaţi
5i lumea se mulţumea să le dea cte un ornac .n
ot, să-i traă de coadă, dar totdeauna cu draoste 5i
cu respect, .n fiecare lună a$eau loc ătăi cu perne:
participanţii erau oliaţi să concure*e .n piama2
C5tiătorii a$eau drept la un aonament de un an
ratuit la Palat2
Pentru străini se desc)isese o secţie specială unde
fiecare turist era snopit 5i dupăcit, conform cu
tradiţiile proprii ţării sale de oriine: cu ăta-ce de
asse-all de marţipan pentru americani, astoane de
olf din pastă de midale pentru enle*i, umeranuri
de )rtie pentru australieni, eţe de sc)i din trestie
pentru el$eţieni 5i australieni, anderile de ciocolată
pentru spanioli2 Erau c)iar 5i suliţe de mu5c)i pentru
laponi2 Dar laponi nu prea erau2 15a că scorpiile care
scontau să scapere .n scăfrliile de olani 5i de
olance, a5a cum fac laponii, rămaseră mocofance2
0neori un apone*, .nsoţit de-un pec)ine*, $enea din
plaiul nipon să de*mierde $reun cocon cu e$antaiul
de creton2
122 Pascal &ruc'ner
&ătea un asemenea $nt de prores asupra
repulicii, .nct pnă 5i to$alul tăăcit a$u .n sfr5it
.n anul acela premiul .nti la to$ără5ie Pre5edintele,
.ncntat de .ntorsătura pe care o luase reforma sa, se
sc)imase mult2 &urdi)anul lui luase iar proporţii, a5a
cum se cade pentru un 5ef de ranul lui2 I se
sc)imase caracterul2 1ccepta să fie contra*is o dată
pe *i, cu condiţia ca lucrul acesta să se .ntmple după
masă 5i .n leătură cu suiecte despre care nu a$ea
nici o părere2 Redusese durata aplau*elor 5i a
rsetelor de după discursuri la *ece minute, nici mai
mult nici mai puţin2 Era c)iar de acord ca mini5trii să
doarmă .n timpul 5edinţelor Consiliului dacă
rămneau cu oc)ii desc)i5i2
/e lăsa $enerat, idolatri*at de supu5ii săi2 Eloiile
care i se adresau nu mai conteneau2 .n fiecare lună
apăreau cărţi care .i erau dedicate, redactate de cei
mai mari poeţi ai repulicii2 Era numit: Conducătorul
nostru Iuit, %mul !umină al Istoriei, 4arul
Călău*itor, Genialul Crmaci, Patriar)ul +remurilor
5i acest torent de laude .l dila .ntr-un mod foarte
plăcut, .5i implantase din nou păr, dispus .n smocuri
asemănătoare răsadurilor de ore*, care .năleneau la
soare 5i .n$er*eau la ploaie2 Purta acum patru lanţuri
de aur .n urul tului, mai multe răţări de arint la
.nc)eieturile raţelor 5i cte două inele .mpo-
Palatul c)elfănelii 123
doite cu riliante la fiecare deet2 %rani*a
.mpreună cu #att)ieu, &aptiste, 1lice 5i 1nele
ade$ărate .ntreceri lin$istice, căutări de sinonime,
calamururi, anarame, ocuri de cu$inte 5i nu-i părea
rău să piardă atunci cnd nu c5tia nimeni2 0n al
doilea ministru al Condeiului .l .nsoţea .mpreună cu
un specialist care cntărea cu$intele să $adă ct erau
de rele sau de u5oare locuţiunile2 0n atalion de
cincispre*ece *dra-)oni cărau .n permanenţă după el
enciclopedii $oluminoase2
Dar, dintre toate aceste ucurii, cea mai mare
fericire a conducătorului suprem era draostea pe care
i-o purtau acum copii: toţi, drăcu5ori 5i dia$oliţe,
pu5tani 5i pu5tance, pui5ori 5i puicuţe 5trenari 5i
5trenărite, copila5i 5i copilite, olani 5i olance,
coconi 5i cocuţe, păpu5ei 5i păpu5ele i se aruncau de
t să- sărute cnd .i .ntlneau pe stradă2 Si oraii
lui că*uţi, cu reflee lon*ii, se .moăţeau .n fiecare
seară cu mireasma miilor de sărutări pe care i le
aplicau u*ele lor2
1cum Pre5edintele se nde5te să de$ină tată 5i .n
fiecare seară se duce să se culce .n camera 1delaiQdei2
/ă sperăm că eforturile lor $or fi răsplătite2
Crtoloul care pre$ede totul, este foarte optimist2 .n
curnd 5eful /tatului $a inauura un nou Palat al
c)elfănelii .n California, altele la /ao Paolo, &erlin,
(o'io2
124 Pascal &ruc'ner

In lumea
cte o .l
dumin recuno
ică, a5te
de)i ine.nţ
*at .n eles 5i
$n*ă toţi se
tor răes
amul c să-i
ant, traă
.mpod un
oit frecu5
cu o sau să-
musta  dea
ţă răma
mare, dă,
se .ntors
duce acasă,
să se incon
supun ito, cu
ă .n oraii
propri aprin5i
ul său 5i
ora5 ustur.n
$erdic du-
tului fundul,
minut Pre5ed
elor intele
ne$in se
o$ate2 .ntrea
(oată ă de
fiecar Alte
e dată
cum
Ro
de are ma
atta e
succe !"#
s2

!a$a
me%&
&

fWf
V5 '

"''^5'
Autor:
Ion
Vianu
#!
"li

'ti$%
I
S

$
:

9
7
3
%
7
0
7
%
0 :
2
3 1
% 7
2 ,
9
A
n I
u n
l
a
a c
& e
a s
r t
i
 a
i n
(
i d
: e

2 
0 r
0 a
5 ţ
i
) e
r ,
(
 d
: o
u
1 ă
7
9 m
0 i
0 i
0
5
* i
+ 2
$ 2
2 a
, t

t t
r
ă d
i e
e
s s
c e
n
. s
n i

t i
r l
e ,
c
u u
t n
e
5 o
i r
i
n
u d
m e
a
i d
u
. r
n e
r
t o
r s
e ,
c
u .
t n
2 c

E t
. i
l r
i
s
i c
m u
t
o
p a
r m
e e
* n
e i
n
t i
2 u
2 
2 i
ţ
r i
e ,
f
a d
c e
t
d e
i s
a t
l a
o ţ
 i
u ,
r
i s
, a
u
c
o n
n u
$ m
o a
r i

. i
n c
t ă
 2
l 8u
n sunt
i siur
ţ că
i reconsti
, tui firul
complic
a at al
r po$estei
u 222
n doctorul
c mi-a
a spus
ţ *ilele
i trecute
că am
. Lparam
n ne*iiM:
amestec
c fărme
a de
l realitate
e cu
a in$enţii2
8u
m mai sunt
e stăpnul
a memori
, ei mele:
am
c .nceput
a să-mi
pierd
o liertate
a2
p 22
i 2/unt
e făcut
d din
acele are care
resturi, se
din nume5te
*drenţe pre*ent,
le *drenţel
.ntmpl e,
ătoare resturile
a ceea rămn
ce s-a .mpreun
petrecu ă2
t cu 222Po
mine2 ate că
.ntr-o mă
*i, ele amăesc
se $or , e
desface $ora
, ca 5i numai
trupul despre o
meu2 ilu*ie,
Printr- siur
o c)iar că
minuna e $ora
tă despre o
.ntmpl ilu*ie2

'on 0ianu
+ -nt./&lar( )araiul < =%'«5>%t(tV== : M~" "' '
iuat u un .in( (rioriu
la /i(ul no&ii Autor: ?i(rr@ iot
Autor: ar 6aon IS$: 973%707%004%
IS$: 973%707%019%4 itlul oriinal: Ambition
itlul oriinal: The & Cie rau(r( (:
Curious Incident of the lauiu Soar( Anul
Dog in the Night-Time a&arii(i: 2004 )r(:
rau(r(: ontantin 199000 *+$: 19,9
;u/itru%)alu Anul
a&arii(i: 2005 )r(: 1re trei*eci de ani2 E dea director de mar'etin .ntr-o companie
199000 *+$: 19,9 multinaţională2 8u-i de-auns2 +rea mai mult2 Iar 5ansa lui este
Lproiectul omoanaM2 (oţi cei care l-au inorat, dispieţuit, umilit
C)ristop)er, un ăiat de > ani, suferă de sindromul 1sperer, o
formă de autism2 1re o memorie fotorafică2 .nţelee matematica2 or sa dintr-o
Dar, X adă dedată,
ce este
i seelface
.n stare
frică2 8u mai doarme2 8u-5i mai ăse5te
.nţelee 5tiinţa2 Ceea ce nu poate .nţelee el, sunt oamenii2 locul2 Porţile paradisului .i sunt lar desc)ise, iar el nu poate intra2
Cnd .l ăse5te pe ]ellinton, cinele $ecinului său, *ăcnd mort /oluţia: o psi)oterapie
pe o pelu*ă din apropiere, se decide să pornească .n căutarea
asasinului 5i să scrie un roman poliţist despre aceasta2 .n .n cele peste două*eci de 5edinţe, ()ierry &i*ot ne de*$ăluie care
incursiunea sa .nsă, $a descoper i alte mistere ce pot face ca este preţul succesului .ntr-un paradis deri*oriu2
.ntreaa lume din urul său să se prău5ească2
()ierry &i*ot a lucrat opt ani la !Q%real .nainte de a de$eni
# $nt%mplare ciudată cu un c%ine la miezul nopii este un roman director al departamentului de re$istă 5i mu*ică al cunoscutului
uimitor - )aios 5i trist deopotri$ă, pe care nu- mai la5i din mnă2 post de tele$i*iune #F2 1stă*i este producător de tele$i*iune2
#ar' Haddon este scriitor, rafician 5i *iarist, a scris > cărţi
pentru copii 5i a c5tiat < premii &14(12 !ocuie5te .n %ford, .n
acest an a primit premiul ])itread2