AOL,ESCENTA

LUI ~ DRIA'T

ZOGRAFI

fIHAIL

- e Ia ora 'nO'1:::1a drmineata, batrinul :"t U cu b as ton HI in poarta si s triga ~

postas al mahalalci .

Adrran

Zografi ]

~ Asteapta-ma puti n~ mos Gavril.a;. sin dezbraca t t raspunse Adrian. ,~Ia) te Llita~ cugeta postasul, pasarea cala Ioare 8-,8. rcIntors", ,$i pasind in curte, dadu la 0 parte familiar, ell virful bastonului, perdeaua de la Iereastr a deschisa a odaii lui Adrian, incarcata de ghiv ee.e cu musca te, crai~e ~i busuioc, M09 Gavrila ~tia ca, cri de cite ori tinarul se brodea sa fie acasa, nicicdata nu Ina 0 scr isoare (lin mina lui, fara sa-! dea doi bani, "S3 bea 0 tuica''. let!' daca se intil11pla. sa -e rein toarcs dintr-una dln acele homareli ee r- dica U rnahalaua III pieioare, bacsisul era ~~regesc Ceea ce se intimpla si acum. \drian intinse bratul pie ereastra, f@Ta sa-~i arate chipul apuca scrisoarea si-i dadu cmclzeci die bani (0 bancuta de argint din timpurile trecute). caci lui Ii erau tare drag] postasi i, socotindu ~i n iste napastuiti ai institutiilor noastre dernocratice, earora le j credin tarn bucurrile si tristetile noastre ~i pe care statui ii impinge la cersetori e·~. Mos Gavrila, desi prea mul umit de bacsis, ramase pu~ ~in nedumerit : pentru prima oar~l. Adrian nu-l stringea mina, nici nu-i povestea la repezeala, cum ~i pe unde hoiDarj se, to ate ctte-i facea u a ti ta pla cere" mai m ult chiar deeit bacsisul,
f. l~

E suparat pe mine? 0 intreba in ~oapta pe marna lui Adrian, care tocmai iesea, sa stea pe prispa, in bataia soarelui prima vara tic .. ~ Nu pe.matale e suparat, ci pe mine !' raspunse buna mama, Ne-arn ciorovait inca de aseara, cind s a inapoiat .... ,. .:~ ,.e .. ,~. acasa~ O'h 1.' d raCll d COPII}~T A r f~ mal .. b· ]. dne sa n u-} al~~~ Ca sa,.... dea dreptate mamei Joita, ara sa-l auda insi i Adrian, mos Gavrila facu eiteva semne !id gesturl, tare complicate, pe care biata femeie Ie urmarea cu interes ~i care p,areau sa-i spuna : .),Da,. da.; te cred ... Ah. ! eopiii.; _ Sin t mincat de e ~ 'I'rece, ~ ,~ ~ ~ 'I'oemai at-unci aparu Adrian : un strengar de optsprezece ani, putin cam slabut, caches, par des, ochi i eaprui umhriti de sprincene dese qi negl'e, fa~a prelunga si palida, gura carnoasa de flacfill,. Purta 0 vesta gri, camasa din zefir, gu er si cravata fira .cusur, pantaloni in dungi sl papuci, 0 ce~cu'ta cu cafea urceasca Intr-o nlina, iar ill cealalta 0 tigare pe care 0 puse jl1 coltul guri.i, ca sa stringa mina postasului, _, Buna ziua, mos Gavrila ! - Bine ai 'venit, Adriene ! Ere; bll'"'€ ! ce chipes esti ! Ai spune, un Iecior de bani gata, Asta trebuie sa coste scump.; Mama, care stia saraca ceva, arunca 0 uitatura posta .... sului : "Mai Incaps vorba.' Si spu e : -... Barern de mi-ar aseulta povetele .." Dar totdeauna face cum il taie capul ! ~i tot el se Imbufneaza ! Adrian in]blntui gitul maicii sale ~i 0. tmbratisa, apoi spuse : --=- Eu ~Ul rna Imbufriez, mania ! Ma apar ... ~.i adresindu-se postasului : ~ Inchtpuieste-tl, rnos Gavr ila ..~ Mama 'tine mortls sa rna tnsoare .~'G,as.le~ti ca-i drept asta ? . Marna Joita se infurie : ~ -=-= De ee nu-l intrebi pe mos Gavrila daca e mal drep g-O stergi mtruna de acasa si sa. te tnapoiezt ca un cersetor ? La care 'batrinul gasi ca-I mai Intelept sa nu..... vire sl degetul Intre ciocan ~i nicovala, 9i se indeparta, inal Ind din umeri. (
'! ."
u u

Ce'arta veche intre marna ~.i singurul roasa ca 0 rana nevindecabila.

et fecior, dure-

Adrian, potrivnic Ia tot eeea ce 0 mama saraca as.... teapta de la copilul el, refuza, din instinct, sa. calee pe drumul obisnuit oricar'ui tinat~ care vrea sa-si faca 0 ~~si·tua tie" in via Des toinic, sirguincios ~i chiar descur caret, dadea totusi dovada unei nestatornicil, care 0, dispera pe maica-sa, facilld-o de' risul mahalalei, care, depar re d -a f'i mai breaza decit el ii places sa birfeasca pe socoteala altora, Trebuie sa recunoastern, insa, ca ~i viata lui Adrian se preta de mlnune la asa ceva, .. ',' .. · ~ te a s aD eIa noisprezece an], d e cmd In t'.... V0111Ce$ Ia st.... 1"3. ,e 1 doi pin ~i pina 111 clipa de fa'ta nu pule-at deloc numara slujbele ce Ie incercase in sase ani, Colao peste pupaza, parasea regulat orasul ,_ lara vola maicii sale sau a rnahalalei, ~ i~i pierdea urma citeva luni si aflai dsodata c'a intr ..... noapte s... reinters zdrentaros C'3 un eersetor .. o a Atunci, gurile rele se simteau la Iacgul lor. ~ E un derbedeu ! Se vede cit Ide color; ca rna-sa l-,a

"a~

111

iatul asta L.~ $i Joita, barern, nu l.... lepadat ! E 0 pedeapsa .. . a " Adrian era cu totul altceva de( l' un derbedeu, Malca-sa 11, aduses ,,~ orice Iemeie, care naste UJl copil, din ca mila Domnului, ehiar data lipseste uneori ~, ca in cazul
!

.,.a d.us"d I. '

if' CoOli} t ra. b an·.8.", . d.....

N· ~ b.un n-o sa lasa di b ...... ..... ...... ]na~ ~ .·····lmlc

lui Adrian ~ binecuvintarea blsericii, Cit despre prezicer ile rauta,cioase ale mahalalei sau despre .pedeapsa' ce-o meritase males-sa, mahalaua asteptind IC21l cerul s~l'~.;;i rosteases vointa, izbutea sa-~i irnpunii spusele, Fapt ce srnulgea lacrimi fiel blnti sarmanei vaduve, care, auzind numa ~ vorbe rele, ajunsese al ea sa-si creada feciorul un derbedeu, Credea, dar se impo 11"i ea in fa ta. s trainilor ~ B aia tul v ei ? Spunea adesea : - Doamne ~ care-i crima lui? Nu bea nu se bate, nici nu ftll a ce ai lor ,f Afemeiat nu-i citusi de putin .. Citeste, Cu nasul in carti intruna, Atit ! Acum C-'Q fi nesupus, ca-~i schimba stapinii ca pe cama~a ~.i ca hcinareste pest ' munti si vai, da, e adevarat ~ Dar de' asta sufar numai ell ! De ce care se amesteca si altii ? Fiecare sa-si vada, mai degraba, de birna din ochi., Cuvinte drepte.; Intelepciune de femeie slmpla.; Dar ce ~ti' biata Iurne despre dreptate, despre mtelepciune ? Le dispretuieste si se preda, b ezmeti ca, nedreptati i ei, ceea ce nu impiedeca deloc pe Adrian. sa-si urmeze ealea .. Care drum ? Ar ii tare greu de precizat, ell atit mai mult cu cit feciorul Joitei "spH]atore,asa'{; nu ~i l-a ales,
, , 'r

217

nicioda ta~ £1 se Iasa, mai de 21 aba, condus, impins, aproape azvi '1i ~ 0 pornea patimas, nein teles, singuratic, din Si aceasta mahala a Briiilei ~ ca dintr-o Saha 'a a spiritului omenese - far'a 0' cali:iuza~ fa A un prieten, singur sa se tirlgu"a.sca, singur sa se bucure, ,A da din coate, pentru .d= i fate un rost bun In 'viata", i se parea un gind comun josnic, aproape smintit, 0 lupta nesabuita ce preocupa oats puita omeneasca, dar pea el 'nu-l putea atinge, Ii spunea mamei : ~ Un rost 'bun in viata l Ce? Adica s,a. nu traiesti decit ca sa, devil un mare patron, un mare negustor ? Oare p~ Iumea asta nurnai imbuibarea ~i bunastarea sa eonteze? Acele sarmane Iiinte, cu fine Ia un loe, sA nu vreti altceva decit sa-rni omor toate orele, toate zilele, toata viata, 11Umai eel sa il1va~ cum s,e face avere, ba chiar, pina Is. urma, sa si fac U11a ? Atunci m-ati stima ..~ Dar eu tin sa va spun, 'a prea putin imi pasa de stima voastra ~i ca averea rna Iasa rece. Am in fata viata nesufer itii a eelor Instariti. Ii vad cum traresc, ce iubesc, ce-i pasioneaza. Ei bin e nu-i invidi z ~ Pentru nimic ln lurne, n.... schimba sen irnentele a~ mele ell ale or. A~tia sint viermii omenesti, Mareti,a vietii e seapa pe de-a-ntregul.; N eint clegindu-l, mama ii obiecta ~ ~. ICe dracu' intelegi tu prin Hmaretia vietii'', clnd esti 1 pil·li t ca ~i noi 11 E oare a "m,aI"etie-'~ sa te spetes ti m U11~' cind pentru doi lei pe zi ~i mlncare, asa CU.111 1118. vezi ea fac ? Tte care stai toata ziua eli nasu-n carti - de parca ai i popa - ce-ti aduce citania asta ? llie bacanul abia stte sa se iscaleasca si e milionar. Fa ca el mai bine. Sileste- p , mai intii sa nu Ii T n zilier fara vritor si P'-Ol'17L3 citeste cit
.

.lI

01 \]'ea ...

- Cu rreputinta, marna ! striga Adrian, 'Nu pot sluji, in acelasi timp, pe Dumnezeu si pe dracul ! .ar, Doamnel care-t dumnezeul tau, saraca de mine ! Unde vrei s,a ajungi 7' Ce scop urrnaresti ? - Nici unul l Traiesc in legea mea, certnd tot mai putin pentru burta, - mult, cit mal mult ell putinta, pentru su f1 tul sf min tea mea. . Si ce ceri ttl pentru sufletul si mintea ta ?
d

~~'I

218

Barrera de netreeut. .. Degeaba incercase Adrian, timp indelunget, sa xplic mamei lui cum intelegea viata ~ sa iubesti artele ~i liber .... tatea ; sa gusti frumusetile parnin tului ; sa nu fii i.n r indul celor ce exploateaza pe oameni ; sa te multumesti bsnesf numai eu strictul necesar " sa traiesti in dreptate ~i fra,. ie: sa adori un prleten scump ~ sa Iaci cit rnai mult bine 111 j urul ta,u~ .. ina aici. .. Mama Joita, desi rniloasa si ell suflet darnic, ea care rnuncea ~,cincisprezece ore in sir, pe zi, pentru doi lei ~i mincare", stia din patite ca viata hotara~te altfel .. Trista, lara 0 verba, l~i privea feciorul, Si uneori ii spunea :' ... - - Parea B$ fi gaina care a cloci pui de ra~a : nu pe sa-mi urmez copilul pe acolo uncle trebule sa stii sa-not! ! Nu se putea ti'ne dupa un pui ,~de rata" ~ ]11 apele cristaline ale tdealului unde el plutea Ji:I1 vole, In. schimb, rarnasa pe mal, urnila, nu-si pierdea din ochi ciudatul pui hoinar, care se deda Ia nazdravanii, die uncle se Inapoia totdeauna eu matele chiorainde, eaci acele ape scinteietoare nu-l hraneau deloc ~, ba il cos tau, chiar 8Ctl.mp'I ,e_ .sa se scalde deseo i in, ele, Adrian nu-si da seama deloc, asemenea pas,arilor cerulu ~, care einta S1 ciugulese ee gasesc, t~'asal"eaH lui mos Gavrtla nu gasea. insa nimic, oricit ar Ii fost de putin pretentioasa, Atunei rnama-closca, care nu Iubea aceste ~~baIaceli", scorrnonea pamlntul pentru amindoi inzecindu-si sfortarile ca sa-st hraneaseii bezmetieul adus pe lume. Mahalaua fierbea, rnacar ca purtarea ei era oarecurn ciudata, Ea gasea fir-esc, ca un baiat "de familie buna" sa stea pe spinarea socletatii pina la virsta de douazeci sl cine! de ani, daca se putea lauda cu 0 biata diploma, Se bucura din raspu eri ("Ah r feciorul sefului nostru de gara o sa vedeti, 0 sa d vie procurer ! ~)~ im'b,a. a C'U 0 ferieiee se cl:idita pe propria-i mizerie, exact ea si multimea alega 0ri'lor care s triga ,., ra (~! si topaie de bucurie, cind i$i ved u ~efi' bind sampanie in sanatatea e·' ! Dar daca se Intimpla ca unui copil, naseut din nenorocire intr .... bordei, sa ll, un
j

Pin a aici ! Aiel se oprea totdeauna, vesnica lor cearta .. La aceasta intrebare a rnamei, fiul se 111chidea. in sine" Zid chiriezesc.

se aprlnda In Inima dorinta sineera de .... illvata 9i ca acest a eopil sa-aibe curajul de-a se irnpotr ivi soartei sale, atunei .f-~b"'" 1 Inve'Ti,una'a : ". Lim ? C" ? ·t.... gura rna h a1,8 1el· tanara pe ei, ... . ,·,e H,"" Ce are ,ala de se grozaveste at ita ? Ce se pretinde ca stie? Nu-i mal breaz rca altul de teapa lui! Haide, haide F' ~'" Adrian: nu facea pe grozavul, ins,a in ochii mahalalei orice tncercare de-a te izola este socotita semetie, daca nu S·"mai rau, ,Adrian nu-raspundea niciodata acestor nerozfi, ~Tacut, t~i spunea siesi : ,~Ei, Ida! am pretentia ca inteJeg mali multe decit altii Cat voi. 9i ca-mi poate pielea mult rnai mult decit viitorul vostru.procuror !H
'C' .
lI•

*
l

Lovitura .pe care Adrian 0 prlmise ~n fata postasulut, i durea vadit, Reintra in odaia lui ~i incepu sa-si cerceteze cons tiinta. Desigur, lasind ilia 0 parte brrfeala propriu zisa, rnahalaua avea un pie de dreptate Jumatate din timp, el batea drumurile sau citea, zi si noapte, ceea ce il1.senlna acelasi Iucru pentru niste oameni simpli, Acestia nu cereau decit sa te .comporu ea feciorul setului de gara~ adica ,~sacitesti, ca sa devil procuror", sau si rnai bine sa rarnli :in turma, sa muncesti, g,a te insori, sa faci copii si sa mori, Foarte Iirnpede ! Ceea ce facea. Insa Adrian, nu era citus! de putin limpede : nu sta Iocului, cut -eiera lara in lung si ill Iat, se inchipuia invatat, nu se inelrduia cu nimeni ~i toea ulti .... mele eeonornii ale maica-sii, strinse eu pretul atitor re,.., nuntar], Mai ales, nu i se Iertau aventurarile pagubitoare, Ia Galati, Buzau ~,i Giurgiu sau din regiu.ni mai lndepar .... ... ., f............... ~, t a t e., d e un d e se Ina-po'la t'0 tdeauna · ara 0 <ca.ma.~a" cu h. al.... r . . nele in. zdrente ~j mort de foame. rReintors acasa.~ gasea un schimb nou, pe care mama Joita il cususe noaptea, pltngmd. Da, asa era! 0 recunostea el Insusi, pe fata~ Darv., "Cu ce sint eu de vina, Doamne, daca asa sint cladit '1"· Si cum se Induiosa de sine lnsusi, i~d acorda circumstante atenuante, N-a dat el, oare, dovada de cumintenie, inca de In doisprezece ani ? Nu s-a dus, singur ... ingurel, sa s intre Ia stapin la virsta aceea ? Inti.i; Ia Kir Nicola, pta:... cintarul de-alaturj ;' apoi, la 0 mare bacanie ; pie urma ucenic la Atelierele docurilor, hamal in port, baiat de aler=s

220

gatura la un armator, iar in ultimii doi ani 'sa, invete in

sfirsit, meseria de zugrav, tel care se oprise, E drept ca hoinarelile ~i eartile _ bai de lumina pentru suflet ~i minte ~ ii inghiteau repede toate slabele cl.$~ tiguri, aruncindu 1 iar,a~j_ in spinarea bietei sale marne. Dar~~~ Ah t, acest ,~dar'~ eare-i revenea pe buze netncetat, ca 0 suprema scuza, cui sa.... spuna ? Pe ce piept de prie .... 1 ten s.a,-~i culce capul, plingind ~~,gemind incetisor : ~~Dar iub,fSC ueeZe luc1"tt,,,t ... Ele tmi sint toata viata .. daea eineva mi ],e ia, viata nu mai are nici un sens pentru mine; sufletul mi s-ar' eufunda intr-o bszna de nepatruns !a~~. Singur in camera sa, ell capul il'ltre miini, Adrian se mtreba in, gind : ~,Cui 3=0 spui ? Unde .... prietenul, priei tenet, iinta omeneasea in stare s,il m-asculte §i sa ma-nteleaga ? S,a.U, poate, nu cumva sint nebun '7'" Se ridica greoi, se ],ncalta sl test, in curte, Iiliacul In floare Imbalsama aerul, I~i afunda fat a intr~lIn buche t hi di ~m. 'r are" mer ise OChii SOT hi d u-i. at IJ1C mi 11., rm: . mreasma, Mama-sa era inca" pe prispa si-si privea rniinile arse de lesle. Adrian i le lua incetlsor ~i Ie saruta, - Ti-e ciuda tare pe mine ? , . -= Nu. .. Nu pe tine.; C· pe soarta noastra, Tu nu e~ti ~ rau, 0 stiu _, iti. fag,adLliesc sa muncesc f.aaa intrerupere. Ma 1111pac cu zugravitul, Sint mai liber. Dealtfel, uite, din ulti mul d rum in Dobrogea, am adus cincizeci de lei, pe care l-am pus deoparte in mai putin die trei saptaminl. Aseara. 11U mi-ai dat ragaz sa-ti spun, Iata-i, Pentru mine nu pastrez decit un leu. 'Mi~cata~ marna cuprlnse capul fiului si-i saruta ocbu, ~ Da l simt cit esti 'baiatul rneu !
IIU

ei

l'!.

-e ,""

a doua iniml : ' ~ Oh I indragostrtii ! 'N... gresit cine a spus ca TIll a trehuie sa te bagi Intre ,parjnti ~i copii, cind se ciorovaiesc.;

o 'voce ragu~ita

raspunse acestei revarsari de dragoste

Totdeauna sfirsese prin a face pace, Era mama Ioa113, proprietareasa easel, 0 biata proprio tareasa a sase odaite, in~irate ca niste eutii ~i spoite cu var, eare-i aduceau douazect de lei pie luna. Va,duva~ spalatoreasa ca si mama lui Adrian, pa.rasita de copil si IDLln"'" cind din greu ca sa-~i due a zilele, marna Ioana t~i oprise
•

'22

o camaruta, in fundul C.U l'\i i, unde sa.... plinga batrinetea. ~i Ja.r ~i ea avea 0 speran ta : Leana, fata ei, ul tima din tr- 0 liota de copii, croitoreasa iscusita, carle Iucra de doi ani Ia Bucuresti ca sa invete mar blne meseria .. Fusese in copilarie prietena de joaea a ui Adrian ~L, dupa dorinl 9, parinji.lor, Iogod nica lui de miine, Dealtfel, se si spunea ("a odinioara cei doi eopii se lndragtsera 'oarte mult, ftind r~ e aceeasi virsta si emperament navalnic, De atunci; insa:r cursese multi! apa pe Dunare, ,a~a ca azi .nu se stia precis

ce poti

crezi despre dragostea lor de iert Cu ocazia s~u'batorilor uitimul ui Craciun, in timpul unui scurt popas in casa par inteasca, Leana se rostis Irnpotriva casatoriei cu un vagabond, Adrian 1] dase dreptate, putin rni.hni t, dcsi nu se gindea deloe la insuratoare. Mama ,Joita . care se gindea, chiar Ioarte mult, era tare amar'ita din pricina asta, Sarrnana Iemeie i~i pusese toate sperantele in aceasta casfitorie, care avea sa-i adune feciorul 'de pe drumuri, creindu-i un camin, Cit priveste pe marna Ioana, starea de nehotarire si rezerva ei fata de nestatorntcia lui r dr ian, spuneau mult, Si iata ca situatia trebuia, chiar azi, s,a se limpezeasca, prin .sosirea Leanei, Ea i~i instiintase mama t}i pe Adrian ca parasea definitlv Bucures ·~ ~i venea sa se a~ez~,. 'pe COJlt propriu, la Braila, Lucru hotarit, dealtfel, de multa . reme, Scrisoarea primita de Adrian in dimineata aceea (destul de prietenoasa, desi cam. rezervata), aducea numai vestea sosirii ei Ia amiaza .. Mal mult ea Sa faca placere prietenei de altadata, decit s-o hotarasca la mariti~, Adrian aparu ~,scos ca din cutie" . Vesela, mindra de Hdomni~oara'~ ei, pe care a 9i p~e..., c Ise bueuresteanca", mama Ioana il intreba ~ ~ Ei, te duci 8-0 Intlmplni Ia gara ? - E ceea ee vreau sa fac, daca dumneata n-ai almlc nnpotriva, raspunse Adrian .. Daca 0 sa fii cuminte, poti sa te duci. Totusi, imi dai vole s-o sarut ? - Cu bagare de seama.. ..
"Zece Mai", mare sarbatoare nationala ! Cum mal avea 0 ora pilla Ia sosirea trenului, Adrian. "acu un lung inconjur pe strada Carantinei ~i. bulevardul
2;22

sa mai

Cuza ~. drumul sau preferat rind rriergea in oras, de cind maica-sa se mutase in urita strada Grivltel, cale dreapta spre deochea.ta Comorofca, pe care 0 egala in errme . ~ murdarie, far§, s,a se mindreasca 'insa ell un ,)Codin" ~ Pe bulevard, parada mare, defilare de cavalerie eu sabii solipind in bataia soarerut trornpete, piepturi Inzorzo .... nate ell decoratii. Adrian.' i~i intoarse ochii ell dezgust : fata de atarl manifestatiuni, se sirntea mai strain chiar de s-ar fi petrecut pe luna, Dar dezgustul SELU se preschimba in revolta, clnd vazu, putin mai incolo, 0 banda de Iiceen \ maimutarind pasul rnilitar, eintind irnnul regal 9i strigind dinaintea unor magazine : uJos jidanii ~'" ~ De pe trotuarul unde ae afla, Adrian zarl printre rnanifestanti un fost coleg din scoala primara, aeum pele~irrtr-a sasea' si plescar notoriu. Vru s-o stearga repede, dar eelalalt desprinzindu-se din grup, se apropie de Adrian sl-i striga, cu. ochii injectati : ~ Hai, Ad iene, vina c'u noi ! ,..._ Ce sa fac ? intreba el, mira! .. - Pe dracu ~ E .Zece Maj[ ~ ! Oricine trebuie sa alate ca simte rornaneste ! - Si tu (I arati str igind ~; J os jidanii ?~. - Desigur..; Ca or ice bun. patriot ~ ~ AtU11Ci eu nu tin sa fiu "bu'n patriot" conchise Adrian. Liceeanul Sole' departa, .ur'llrid ; ~ AfaTa ell fanariotii ! Presupusul fanariot era Adrian- al cartli tata fusese grec. Zimbi, g'indindll-se [:21 .patriotul" era bulgar, dupa marna, 0 bulgaroaica sarrnana $] cumsecade, pe care bar'ba u-sau, un betivan "roman get-beget", a batea in fiecare zi, Sosind prea devreme la gara, Adrian se retrase Ia bufet, eeru 0 eafea, aprmse 0 tigare sl se gindi la pcietona St; Ii era dor de ea~ mai mult decit de insu["atoare'~ IS-l aducea aminte de copilaria lor voluptoasa, clnd, mam.ele plecate 18.munca, Adrian se furlsa in odaia Leanei, ii citea Paul §'i Virginia, ~i 0 minca din ochi. Leana, inca in pat, se lasa rnineatii, jucind comedia nevinovatlei. Dar Adrian, care nu. se prefacea, l~li adulmeca prada impurie. Aces t baia.t nu eunoscuse deloc inocenta, purltatea, ~ daca prin asta se intelege Ignoranta banulelii trupului, La virsta de
22.3

zece ani, VBZllSe ~i ghicise tot; Ia cincisprezeee, era barbat ~11toata puterea cuvlntului. Asta nu i-a daunat, dirnpotrivd, deveni ~i mai sanatos". Si descatusat de tulburarea earnii, care copleseste fiinta omeneasca si-o irnptedica sa se lm ... plrneasca, el i~i ruase zborul catre inaltimile care' ne cer,

spre a fi intelese,· un suflet pie de-a .... ntregul descotorosit (Ie aceasta povara bolnavicioasa .. Adrian", impulsiv, salbatic, strain la morula ce i se facuse si supus orbeste legtlor creatiunii, se purta, in toate imp rejurari le, iaI a sa se sinchiseasca de ceva, Aci se afla intreagn sa inocenta - barbara _- . pe c:are a dovedi, Indata ee Leana cobcri din tren, N-o mati revazuse de dol ani, 0 simti femeie pe nla-' su~_a ~fu numaidecit se aprinse. Mintea i se tulbura, inirna .... 1 zvicni ca unui leu turbat intr-o cusca strimta, iar singele clocotind tsi plimba torta aprinsa, din erestetul C31)ull11
plIna-n virful picioarelor. Ayea ,~i de ce, Blestemata de Leana - a minza nascuta dintr-o romanea ~i un tatar, amindoi din flori era
=

faCltta mai mult pentru ~dragoste, deeit pentru crottorie ell trupul ei modelat in iadul dorintei, talia supla ca die . arpe si figura de indiana, cu ochi oblici, ale carer lumi .... nite ucigatoare tin. uiau locului p,e trecator, Bietul baiat .-_ cu gura chinuita de dorinta de-a musca, cu ochti impainjeniti de un abur dens, din pricina fierbintelii nebune ee-l apucase ~ nu scoase a verba. Impmse pe Leana. eu bagajul ei intr-o tr.asula si, indata ce ajunse pe strazile intortocheate ale rnahalalei, pustii Ia acea ora, sari de gitul prietenei ~i to muses rnsetat, ~ ~,Bucure9teanca~', asa cum se credea, Leana uita de bir .... jar si-i trase un nechezat, cum numai la Braila se poate auzi, in barcile care aluneca seara p,e' Dunare sau la um.... bra duzilor, in dupa-arniezile cu ar~ita~ Asta nu inseamna ca nu ... placuse (nici unei femei sanatoase nu-i displace i asa ceva), AnSa 0 duruse tare. .~,j ca sa-i dovedeasca originea braileana, ea II cirpi indata 0 palma, ca pe la noi, -- Na ! sa te in,veti minte, alta data sa mal dai buzna, - Daca-l numai pentru atit ~ se amesteca birjarul ,...,. apoi 0 sa te ia rnai domol, dar sigur.i. Birjarul Insusi fusese Indragostit Ide Leana, pe vremuri. .Acum se insurase ~i avea copii, Ea i-o reaminti, cu asprune: Cauta-tl Ide drum, pacatosule, uili ca et}ti i:nh,amat '1
\ E

metre spunind : '~ Oricum, ar fi ,mare haimana 1...."

l

un cline, tacea si ad ulmeca, Pe strada Gr ivita, uruitul traSlllrii str inse toate cotarIele, 'loa te mahalagioaicele, care tocmai prtnzeau in, curte, Navalir.a Ia porti, mestecind ultimul dumieat, stergindu-si buzele cu poala ~ortulLti, de gr,asimea fripturii de miel, Coborind din, trasura, Adrian auzi pe una dintre cu0

- Fiecare la tinclul sau, Ca. 'MIlne 0' sa pui saua pe Adrian. '~' Pe basbuzucul asta l' Niciodata ! Mai Intii C""3r :f,i un ,. barbat Ioarte rau, eel mult, l-as putea iubi., - Noroeoaso :! Pe mine nu m-al vrut, - TU ttl nu esti decit unul din cei Ice fac burta mare Ia fete, Ca tme, puzderie pe toata drumurfle. ca urzicile ! Adrian n-auzea nirnic, ro, las.a sa, trancaneasca, ~i,. ca
t

pereche mlnurrats.;

Pacat

ca

el e

Citeva ore mai tirziu, ~ Adrian se scula furtos : - Nu, nu ! Viata--i asia, tot invir tindu-ne neincetat in [urul aceleiasi ehesti uni otravitoare ? Eu 0' sa plec Intr-o zi, de-a binelea ! Iesi trintlnd poarta de Is strada, spre marea cui-lozitate a eumetrelor, care, pe vine, dinaintea easelor, rontaiau serninte de floarea-soarelui, t,Cl1estiunea otravitoare" care-I silise pie Adrian sa pIece glont, a cunoastem, Dupa imbra~i~aI,i) dup,a 0 masa rmbelsugata, luata la .... olalta in cui-tea stTupita ~i maturata, cele doua marne sl tinara t' bucuresteanca' deschisesera asupra lui Adrian tirul Incrucisat al baterl ilor lor, intii mai domol, apoi fara. l·aga.z, ca 0 mitraliera : - Trebuie sa te-astlmperl.; Sa-·ti faci LIn rost ... Fiece ~ lucru la timpul sau, ... De-ajuns eu atita haimanalic.; Scutit de serviciul militar (fiu unic la mama vadu va), in eu ... rind insuratoarea.; Leana e colea, oriclnd gata .... Destoi·nica... La optsprezece ani, si-a croit un drum in viata .... \ Fata cumsecade., l~i tntretine mama ..~ Cistiga mai mult decit un barbat~ .. 0 partida buna, Leana, la rindul ei : - $i la ce bun atita citanie, atita umblet prln ~ara ? La Bueuresti, oarnenii nu citesc declt [urnalele, sl dear e Capitala L,,,t E primejdios stii prea multe, - se spun ~ pe-acolo, la B1.tcure$ti~H Ciea asta te impinge sa vlsezi Ia un ideal, Ort, nu exista un ideal ~ a spun eu, care rna intore din Capitals t ... Invata-ti bine meseria, fa.... patron te si ci9tiga banet, ta ta idealul !
.

sa

Adrian i~i plirnba privirea de la una la alta, aicindu-si: .,.,Doamne" cit de urita e lumea l"
t

trei intr-o mtelegere cordiala.

$i neputind sa mal nabde, se duse, las!ndu ... pe toate le

- -._.._

Afara, fermecatoarea strada Grivi~a,· cu pletre colturoase ce-ti gaureaJ,l talpile ; nor de pra ce-ti ardea ochii ; ciorchine de mahalagii de toate culor ile, in fata portilor, care-si aruncau epitete ; scare urtt ; cer spaJacit~ Salcimii in 'loare paraau ca em in~i~ise tmguiesc.; Cu munile-n buzunar, prlvirea 8llintita in virful pantofilor (spre a nu fi obllgat sa salute' in dreapta ~i stlnga), Adrian se indrepta agale spre Como of ca. = "Ah., daca l~a~ avea barem pe Codin ! M=BHl duce eu el in balta.; ~ uita putin Ide mine., Dar, val ! nicl un Codin, Nici uri prieten l" t ki ",lcm a pOl. 11. A·· :", T·'·" L -am Ulit,R pelr, N· la" ",oj brusc 0 cirrni piezis spre dugheana placintarului pe care nu-l mal vazuse de-o luna, Ca sa-i Iaca plaeere Iostului stapln ~i cum se afla in cele patruzeci de ztle de cupa Pasti, Adrian il saluta cu un "Clrristos a Inviat !" pc ,g recest eo. .... .... ..... - Ad evara t c-a InV13t 1 cu ti me 0 d'" ata.; raspunse kir Nicola, vesel, Ce-ai devenit, bre Adriani . De-o buna bueata de vrerne, nu te-am mad vazut .. .~ Am fast in Dobrogea, kir Nicola. Ah, acolo e un adevarat colt de Orient ! - Ei, merge cumva mica ta rneser-ia de zugrav ? Da, cum nu ! Cred, insa, ca n-o sa. ajung nicioda 6. sa zugravesc catedrale ; nu stnt tare Ia desen .... Voind sa. se aseze, observa : .......... Totul e plin Ide faina, la tine,.; - Ei, da ! pulaki=fflu (puisorul meu), ea intr-o placintarie de ~,albanez putUI'OS" r 9i tu esti ferches, ca un dornnisor de pe strada Regala. Se vede ca nbucurel~teanca'~ te-a seas din minti.; Ma due sa-ti caut un seaun, Abia in clipa aceea Adrian observa ca in placintarre se mai afla cmeva : un om care cites. sttnd pe-o banca -$i a carui . igura, aplecata asupra pagtnilor, era cu desavi:r~ire ascunsa de sapca,

ei

''''U

....-=

Un om ! Exista oare 0 fiin·tii mai banala dectt un om ? Te paste interesa cutare lucru, mal putin Qeolt un on) ?
227

Te poti indoi de orie ar fi, rnai mult deci t ·Ul1. om. l' Chiar daca-i un om care citeste, Toata lumea eiteste, Urmeaza . ~ ca trebuie sa prinzi de' umeri pe un om, C'31'e ei _este, sa-l tintu ~,e~tide zid ~i sa~i spui : "Ramii asa, sa te privese 111 ochi ,,'~ Oh, a prtvi un om in ochi , nu-l un lucru dintre cele mai usoare .' 0(:11i ea aeestia poti Intilni mii ~i mi i, Privirile' lor se incruciseaza leu a ta, pe durata unei elipe 6.i apoi tree mai departe, Ia dreapta ori Ia stlnga ta, nemairevazrndu-i niciodata, ca :;;i privirile B..eestor clrezi de boi mlnate Ia abator. ~i printre acesti ochi, printre aceste priviri se a.fla desigur cele ce pot privi in inima ta, lntelegind-o. Dar ei tree pie de laturi. Si tu treci... S1, in rastin'1pul' unei clipe ne-am pierdut un pr ieten care ne era harazit pri etenul U11ic pe care viata i] sorteste oricarei fiinte omenesti, orielt de [osnica ar fi, prietenul care vine sa-ti dea bogatia ~\'1imii sale d esp ova r ..... 0 p. e a ta JbI~. amp _,.1· rd u t C·~""1'· In d "I!" e __ . .. , . sintem mai prejos decit eiinii, care s inttlnese in drum, se rniros si-si spun : ,~Stai putin sa te privesc ! E~ti. un biet animal, care-mi semeni : poate ai ceva sa-mi S:PUl un ucru vesel sau t "ist~ dar care m,a priveste deopotrivd, fiind~ca 8]11 t din acelast neam ell tine" '" Un om ? Peate sa vorbeasca treizeci sill sase de lirnbi, inclusiv esperanto, dar, at-unci cind ar vrea ,sa se adreseze altuia, el nu este sigur ca 0 sa fie inteles., Nu are nici rna.... car curiozitatea ctmelui, Pentru ce .sa te apropii de-un 10m ? EI poate sa n .... aiba aceiasi parere cu a ta ·(fii11dca. oa~ . menii au pareri) .;;i atunci trebuie sa-l omori sau sa-l lasi singur, ceea ce in, fond e acelasi Iucru,
I! II

t,

,~.I' r.L •

.,

_.~:J!..

:.

'~I.

.'

'C'II ......

OJ.

iii

..1

...

(;it lL

Adrian 11 privea pie ornul care cites, dar acesta nu se uita Ia el. Stia ca nu merlta osteneala sa, privesti un om, mai ales un om care era Hdicl1isit ca. un domnisor de pe strada Regala", in timp ce ;121.11 EI era aproape in zdrente, cu ghetele peticite ~i pline de noroi, 0 c'ama,f]a, Intr-un pal fara hal, tar parul in lat"e mari, pe timple sl Ia eeafa, mtocmel acelor derbedei de pe strada pe care nit catadicsesti nici maear sa-i scuipi. - Se opreste oare vreodata cineva Ia asemenea n,31Jastuiti ?
228

Desigur, rill putea ,fi verba de un om, in asemenea zdrente, chiar daea 'tinea 0 carte ]11 mtna ! . " !5.i apoi, presupunind ca vrei sa 'vorbesti unui atare necunoscut, nu ai cum 8-0 faci. Buna .... cuviinti te opreste sa tc duci de .... dreptul Ja e] ,~i, sa-i spui : .,~Iertati-ma, a domnule, as vrea sa vEld, ce eiti'ti ", Sl dupa ce ai V8ZUt: "Ah:, dumneata citesti cartea asta ? Dar 0 carte ca aceea pe care 0 tii dumneata in mlini, nu se citeste niei in, strada Grtvitei, decit Intr-o famille de oameni extraordtnarl I Astfel de oameni, eu ii socotese ndste astri, eu. ... Dumneata esti un astru, domnule ! $i pentru ca slnt singurul i'n stare sa te intelea,ga alci, in rnahalau a Brailei, Iacern parte din aceeasi farmIie, Bmevoiesti, deci, sa-mi spui cine esti ~i ce gindeeti despre starea [alnica in care te afli 't' Nu, Nu poti vorbi atit de nepolitieos, Trebuie sa te re .... comande cineva, Dar cine a,'li vrea sa sluj easca de mljloeitor, mtre dol astri, Un al treilea astru ? . :;;t1'i ca ai haz ! Durnneata crezi Ca astrii cresc, Ia Braita, ca eiupercile ? Adrian, eare nu era, politicos dln fire, se apropia cu indemtnare de omul care citea cu cartea pe glen un chi ~j arunca 0 uitatura Ide lup pe paginile deschise, Foarte necins it din parte-I .,! Dar merita sa fil, citeodata, necinstit in 'viata.,.~ Cartea era 0 opera, in Irantuzeste, rlustrata '; J,ack de Alphonse Daudet, Sl pe umarul cititorului, Adrian zari. in acelasi timp, '0 alta ilustrajie mult mai stralucita ~,'UJl paduche mare care merges ca. un ratoi ghittuit.;
1

"O'are numai pentru atita lucru m-al Pi 'eg,atit pina acum 't" va spune eli are: cititor .. "Da, prietene I lea sa ajung aiel, te-am pregatit, Dar cind asta nu-i 0 mchipuire literara, ct viata ins.a.~i - viata frumoasa, viata ur]tbi, vlata eroce - crezi ca-i putin lueru ? Vazut-ai, oare, multe cazuri asemanatoare ? Cunoscut-ai multi. oameni care devorau arta, in timp ee ii devorau paduchii l' Cit despre mine, dupa ce an' hoinarit, 'Limp del treizeci de ani, din, Orient sp,re Occident '; dupa ce am trait in mii de chichinete sl mi-am freeat coatele d'e toate neamurile pamintului ~ dupa ce 31m cazut in mii de bezne ~i am primit :mii de scuipati in fat,a; eu n-am descoperit decit omul asta~ care pretuieste cll universul intreg !"

Csea ce dezlantuieste pasiunea prieten asci a lu 1 Adrtan - pasiune cle rnocnea tn fundul inrmii sale - fu ca acest paduehios citea in. frantuzeste ~i ce autor ! acelasi pe care-I deseoperise ~. el tot eu ajutorul duiosului si omenescu ui JGCrC ati de mizerabil tradus in romaneste, Sa iii 0 sluga nenorocita, eu cinspr zece lei pe luna, la un placintar inga at, din strada Grivita, In vecinatatca - acelui cuib de apasi, unde pe atun ..i era 0 fala, pentru orlce flacaiandru sa spin ece burta primului concetatean care cutezase 8a-1 COl traztca ; sa fii '0 fLinta. umana inghitita, de intunecirnile mocirloase ale mlastinilor sociale, zdrobit le nedreptate ~. miz rie, ~i sa cltesti in f antuzeste, in fa.ta lui Adrian, car-e [~i avea experienta propr ie, ~ asta era 0 minune, Nu-i venea sa creada, De-aceea ~j spus,e : - Dumneata cite.~,ti aceasta carte sau te 'uiti Ia poze ? Om ul rrdica incetisor capul, ca ~i cum s-ar fil tor s din abisuri interplanetare, unde-i bine sa te desf'atezi, ;e uita la Adr ian ell 0 privlre stinsa, ce venea Ide la mii de leghe departare de or-ice privire dumnezeiese de prietenoasa .si-i raspunse intr-o romaneasca tare schiiodita, cu un U~Ol" surls pie buzele-i C -"clp,a,te :
J

in

se nascuse si pe care a astepta asa cum mugurul asteapta soarele ca sa imboboceasca - privirea lui Adrian rupsese dintr-o data valul greu ee-l acopereau ochii §i inapoia acestui val el surprinse zvtcnetu 'vaprui pe care nici 0 deznadej de n -ar fi $ti ut s-o ·stinga. Pentru prima oara, Adria n, se simt i arzind die Iocul Dragostei, care depaseste viata ~i supravietuieste mer Ii. P "ieten1~l, prieten ul11li se afla acolo,
Kir Nicola, intorcindu-se ell scaunul si prinzind frintura de conversatie romaneasca intre Adrian si sluga sa) striga pe greceste :
~30

vada sau .sa presim ti'\ ceva - f,ara sa .ghiceasca fra tele, pri et 11ul, propria sa umbra ee-l cauta de clnd lumea ~ 1~· Jasti capul in jos ?i se eufunda din nou in Elizeele tainice ale oricarui paria, care se adapa, se imbata :ji traieste u arta, Dar pr ivir ea lui Adrian - privire de prieten singuratic, care niciodata l1U se indoise de existents prieteniei, pentru care Apoi, clipind de doua sau trei ori,
~

Uitat po,ze.

fara sa

- IV1ai, Adriani, el nu stie rornaneste, cunoaste insa bine Iimba tatalui ta.. . Vorbeste-i grece§te~ I,atcl unul eu u care ai sa e intclegi de minune ; e d 11 ,"a,sa tal' Aceasta destainuire, pornita de la un om cumsecade, nu mares cu nimic srguranta lui Adriao, carle ramaseie pe gtnduri, aprcape nepasator, Nu acclasi Iueru se Intirnpla cu eel care citea, La rindul lui, avea prexentirnentul unei 'urtuni pasionale, ce se apropia, mai ales cmd kir icola

- Uite, Mihaile ~ Asta-i tinarul care S~ hraneste cu visuri ~i de care ti-am pomenit zilele tre .ute, Ii. vorbise despre el ? ~i ce crezuse ihail? Ce incredere ar putea s,@'acorde prizonierul condamnat Ia munca silnica pe viata, spuselor unei fantoms ca i-ar intra In '1..... ~, ~ " b ce 1ura ~l i-ar spune : " Iesi c e-ater. , Esti' I'1,- er , ., Mihail inchise tncetisor car-tea, insemnind pagina cu un bat de chibrit. Apoi, fara. sa se miste din loc sau sa rosteasca ceva, earn plictisit de intrerupere, cerceta pe Ad .ian cu 0 pri vire mai vioaie, aurizindu-i prietenos, Dar a tit pri v irea, zirnbetul, cit si infati$area lui pareau sa raspunda, categoric; " ...Un tinar din rasa eelor care se hranesc cu visuri ?,~.. Nu-mi vine Sa cred., Adrian nu dadu niei 0 atentie acestci cornpoi ari sceptice, 10intelegea. ell miinile in buzunar, urnbla incoace ~;;iincolo prin placintarie, Isi prlvea cind picioarele, cind

i....adresu, spunind : se

~e

'I~.

'I ,OJ ,.,

~,!

1.1Iurni ca ]11 acelasi timp, Instinctiv, era incredtntat de valoarea descoperirii facute, simtea alaturi ernul din ,tfasa'· sa, pri.etenul pe care soarta i-l trimtsese de departe, Dumnezeu stie de unde, si pe care rautatea omeneasca 11urltise spre a-i ascunde mai bine virtutile, fntocmai ca in basmul ill care vrajitoarea pref.acea armasarn "ell douazeei 9i patru de aripi", in gloabe rapanoase, ca nu cumva sa-i recunoasca

strada,

0 senzatie

de fericire

si de teama

Fat-Frumos. Se gindea : uCe pot sa-i spun aeestui om ? ClH11 sa-l inhat r :;;i stingheri t, trase cu coad a oehiul ui 10l costumi 1 IUh nou, nepotrivire strigatoare in Iata mizeriei lui Mihail, Apoi, cum doi albanezi, prietem al placintarului nalvaItsera in dugheana, rtztnd in gura mare si glumind, ..\.drian ,profita de araboi si 0 sterse af,ar.a~ fara so. scoata 0 verba. Alerga cit 11 tineau picioarele spre casa, care se alIa cu doua numere mai jos de placintarie, na~ali in b,ucablrie

loni de lucru, 0 sapca p.atata de var :;;1niste pan' ofi sellciati, care se asortau cu restul. Vdzindu"""l pleclnd In halul .ast.a, Leana il orezu nebun : .- Ce te-a apucat, Adriene ? . ~ Vin indata ..! M.-am 'ill"tilnit cu staplnul rneu $i are nevoie de-o m'ina de ajutor, Ma intorc intr-un ceas ; 0 sa rnergem asta-sea.ra s.a. vedern focul de artiftcii. Spune-i ~i mamei, ~i 0 zbughr, f,ara sa astepte raspunsu '. Reintra in placintar ie, ell un aer Ilnistit. Kir Nicola, care cioenea un pahar d vin eu prietenul lui, puf'ni in
rlS :
A -

si.... schimba hainele ;d

bune cu

bluza murdar

~i panta-

- Ei bine !' c~e Inseamna irnbracarnintea .ghioa-s,a ? Adnan raspunse, nprmzlndu-si 0 ,igara :

asta

cara-

~ lata ce-i : trebuie sa car niste material la lucrarea care se ineepe miine .~i 31U veni t sa te rog eB sa-mi da: pe ernul t~u", ca g,a. m-ajirte 0 clipa.
Mihail, care-si reineepuse cititul, ridicd mirat capul. ~ Cu draga inima, striga kir Nicola, Azi e sarbstoare, n-are c. face. Du-te Mihail. Iesira impreuna. Ad: i311 lua dircctia portului.

La acea ora~ mahalaua, intr ind in zodia dezma] ului national, j~i urla bucuria turbata, trufia ucigatoare ~i prea plinul de viata dornica de incaierarl, prin mii de guri ~i sute de instrumente cu coarde ~i ide suflat, Cintece, pocnitori, flasnete, vio "'i, zbierete ~i inj ura turi porcoase se InEiItau de pretutindeni ~i rnai ales din Comorofca, ca niste blesteme asurzitoare pentz u senslbilitatea lui Adrian. El i~i astupa ureehile si inchidea ochii, spunindu-si 111 sine ca seara nu se va sfirsi far a citiva mort]! 91 raniti, cum se tnttmpla deobtcel jIn zilele de sarbatoare .. In Iata circiumelor tixite, flacai si haimanale cu prlviri a~[ta.to,are se faleau cu cutitele bagate in teaca, atirnate Ia brlu, C'U a crenguta de Iiliac sau 0 rnuscata Ia ureche sau lntre dintl, eu un picior pe seaunel, ochii ie~i;i din cap lovind intruna cu pumnii in rnasa, cerind vin tuica, otrava, Ca s.a scape de acest iad ee-l jignea, Adrian se indrepta ell pasi hotariti spre Vadul Dunazii. Mihail i~i virise cartes intr-unul din buzunarele hainei si mergea ]81 stinge lui
232

canoase, -ra mic de sta ura, mdesat, cap'atinos, fata rutunda, parul negru $] mustata blonda, Sa tot fi avut vreo douazeci ~i cinei de ani. Abia ajungea Ia umarul ltd Adrian, care profita de situatie ~i==l spiona in taina, ca ~a sc ineredinteze ca ave-a de-a face cu un om binecrescut, slmplu, natural" earuia doar zdrentele de haimana d ' pc cl Ii dadeau 0 infati~H~~,['ealni ea, [ . . ndata ce se aflara in singuratatea Va .. dului, A(h;~an i$~ inc tini pasii ~i-t oferl lui Mihail tabacherea ell tutun .. Acesta 0 prImi cu un gest usor de sfiala. Rasuelndu-sl ~igarea, un ziml» t, putin zeflemisit. lumina trusatl;lr~le regulate ale chipului 0i-l in treba l,ati~, :
pl eoape mar t :.
-=----

Ad,ri all" CU,pasi mici, anevoiosl, din pricina

eizmelor butu-

nordic al lui Mihail, Adria.n iI observa

- La ce te glndesti aCLU~ '? M:ihai] atinti asupra curiosului

och ii ~5i caprui

eu

Ah ! ett a' Ii dorit sa primeasca 0 Iovitura de pumn, drept in piept, de la Mill,ail, un cuvint aspru, ceva care sa-i alunge temertle C'a acest om ar fi total nepasator, sa in ... trezareasca posibilitatea unei eonfruntari, in care se simtea de pe-aeum invJingaiol'. Cersea aceasta confruntare, ell o privire insetata de prretenie. Mihail ii iesi In .intlmpinarea dorintel. Oprindu-se ca sa-sl lipeasca tigarea, cazu 0 c]ipa pe glnduri, apoi surlzind intrU:lla ~ torii" cer patronului ajutorul slugi] sale, ca ~i cum ar Ii 'yorba die un cal sau .magar, adica fiira le pese daea sluga primeste sau nu .. . Exact cum ai proeedat in cazul meu, ~ E adevarat ~ raspunse Adrian, foarte calm. Am, ]nsa o scuza, care rna salveaza : l.... mintit , am Mihail, care-si aprindea tigarea de la Adrian, se dadu ill dara't mira t :.

cap,

Mult, daca nu ti-e peste mina ~ N u stiu daca 0 s,a te bucure ~' N-are arace ! Da-i drumul ! starui Adrian,

Til at it de mult sa stii ?

dind din

Ei bine, gindesc ca in tara voastra,

•

Insisi ~,visat !Io

sa

- Cum l-ai mintit l' ~ Fear e bine : nu e verba de carat nici un material. Voiam cu tot dinadinsul sa rna plimb putin eu dumneata si i-am jucat festa, Dar, sa mergem ! 0 sa ne ducem in port, ea_. pustiu astazi,
1

23·

cUr

mine? ~

Mihail ramase ell gura casca a. Spuse : - Nu ! nu merg intr-acol .. De ce vrei

sa te

plimbi

Pentru ca nu Sf! aleg oamer~i ca 1ni1t€, atunci cind vrei sa te plimbi. ~i rostind aceste vorbe, ji~i desfacu bratele, ell un gest care oglindea halul suigator in care se afla. .l drian sim ~i cum i se strlnge inima, il apuca de brat. Prj etene, te-am ales ca sa rna. plimb cu durnneata, fiindea rna Interesezl ca om. NLl cred sa fii ceea ce .... ~ .... u te mai osteni cu ceea ce as putea f'i sau nu, N nainte de toate, nu 5"11 un obiect de curiozitate ~ ~ Nici nu te iau Cat atare ; dimpctr iva, ea pe un nm poe care-I admir ... Mihail incrucisa br a tele, ell violen ta. : .~ Daca nu-i 0 glun1a,! ceea ce-mi spui, te inti eb : ce admiri la mine ? Paduchii ! Adrian fu cit pe-aci sa plinoa de ciuda, Drept in f'ata lui, cu bratele 'incruci~a te, cins tit in impo t .Ivirea sa, sarmanul Mihail se apara de propriul sau bine, nevrind s.a inteleaga eeva, Adrian, ell deznadejdea in suflet, se rezema de-uri capac si incerca sa patrunda rnisterul acestui om dest pt, care-si Inchidea ochii, '~a nu vada ca afara e ziua, De n-ar ~i fast sinceritatea-i sfisietoare ce i se crtea pe figura, Adrian l-a 'i mvinuit de cinism, Dar Mihail avea ~i el tot dreptul sa se puna Ia adapos , stiin d pre a bine ca nu Intilnesti la crice col de strada ochi In stare sa, vada ce se ascuride sub niste zdrente pline cu paduchi, De aceea prefera sa rarnina mall degraba singur, in contemplarea ranilor lnlmid sale, decit sa admita privirile iseoditoare ale primului venit, chiar de-ar fi fast ele ale vreunui baiat plin de buna oin~a.
-=---....

~- $i de ce nu ?

~ Mihaile, degeaba te pref'aci : te recunosc ~ Celalalt tresari : ....,._. recunosti ? Visezr, .. Ce _.., Ba Ida, recunosc un alt om, sub zdrentele puturoase In care vlata te-a inghesuit,
'234

Mihail avea avantajul ca se exprima eli ll~urinta in greceste, ~pe clod Adrian era silit sa-si caute cuvintelc, mai ales in r-un dialog neobisnuit, Totusi, nu se dadu batut, ii spuse brutal:

Ineoltit, nobilul str igat pe numele sau, tremur a suo vestrnintele vagabondului. Pali, ca. un vinovat in Iata ju ... decstorului de instructie, care-I banuie. Dar asta "1 in.... dirji t?i mai mult in refuzul de-a fi recunoseut intr-o situatie pe care 0 socotea injositoare. ~i Mihail continua, silindu-se sa-si ascunda tu burarea ; Dumneata nu m-ai intrebat, daca ti-a~ fi .ingadui't sa-mi vorbesti cu atlta nesocotinta ! - Nu aveam nevoie de ingaduinta dumitale. Am folosit un drept .... ..._$i eare-i acest drep _ ? , -. Acela de-a nu ramine nepasator in Iata ned! eptatil. · - Dar eu nu-ti cer nici un act de dreptate, Ma aflu aci, lrnga 'dumneata, trirnes de patronul meu, ca sa te ajuf in munca, Sint gata s-o Iac si nimic mai rnult, ~ Nu, Mihaile ! Mia.vei ajuta intr-o munca mult mal inteleapta : aceea de-a lna. ajuta ca sa te inteleg ~i sa inva~ de Ia dumneata ceea ce vei Ii stiind in chip straluci ~ Iar mie Imi ramine g,a tie slujesc ~i s,a.te it besc, . Aceasta replica j1 puse pe Mihail pe ginduri, Se cazn! sa ocoleasca pri virea iscoditoare a lui Adrian, care, ere- ~ zindu-se victories, Iacu prostia de a. fi lipsit de tact - ca dealtfel totdeauna in viata sa cind fu verba de P .. etc .... i nie - ~i forta Iucrur ile. Se arunca aS1JP:ra. prazii, adau ..., gind: - Vei parasi Ide indata vagauna infioratoare, uncle am slujit eu Insumi, acum patru ani, ~i vei veni cu rnine.c, Iti voi arata C1..1m traieste ill mod ldber.i. se - Esti nebun.! striga Mihail, privindu-I drept in. fata ... Habar n-am cine esti, - Inca nu rna curios i ! - Cum ~,]nca~' ? Nu te eunosc deloc.; Nu poti cunoast un OID! in tr-un eeas. ~ Pacat ~ ',acu Adrian, trist, plecindu-sf capul, Gi11'"" dearn c.a pentru a .iubi un om, timpul n-are insemnatate. - Da, dar ea sa lubesti un om, trebuie mal lntli 8&-1 eunosti. - Tocmai contrarlul trebuie spus ~ca sa poji cunoaste un om, trebuie mai intii sa... Iubesti, Cei care. ne Interel seaza, se Iac iu biti, ~i prin asta et se predau noua, 11] se
1
L

Si-l trase brusc de haina.

-~

"'=="

235

rae cunoscujt. Cred Ca numai dragostea

inimile ..
Mi.h,ail i]

desehide
die

toate
ochi

afectuoasa ~1nelinistita. Deodata il inteebii., gifiind : ....-.. Cine te-a .inva~at toate astea ? ........... Nimenl.; raspunse Adrian Cll naturalete . ......... ' Unde le ... citit ? ai ....-.. ai Xntiri in inima mea, M Mihail se uita la Adrian cu 0 uirnire vecina ell uluirea. Ii spuse : ~. Presupunind ca ai simti in.tr~adevar eeea ee rostestl, ee vrei de la mine ~? - Vreau. sa te prezint mamei, care-i buna ~i aecepta " tot ee-l cer, Apoi, lli vei :p,af'as~ locul ~i vom tl~2d laolalta, muncind eeva mai usor, dar mail bine platit ~i mai liber decit esti in clipa de fata. ~i vom fi prietent, Dumneata esti singur pe Iume .. Eu, Ia fel, desi 0 am pe marna. 0 sit fii , al doilea copil a] ei,fratele meu rnai mare. lata ce vreau ! lata ce nu-mi da pace .. Die lastii data, Mihail crezu ca Adrian aiureaea. Surtse ell buna tate ~i rasp unse' :: . . ,~ Iti muljumesc pentru Irumoasele sentimente ee·-ti insplra mizeria mea, 'dar esti un romantic care i:;;i ia iluz iile drept realitate. Pe asta, dumneata n-o cunosti si nu-ti doresc sa incepi 8-0 cunosti pe propria ... piele .. Haide, ·ti ~ ........ "... .......,' ] asa-ma sa-rm regasesc "va"g'auna ~ Si-i Intinse mina, adaugind .: ~ Oricum, i~i voi pastra 0 Irumoasa amintire. Adrian ii lua mina intr-ale sale" Si el sirn .i, de indata, mina-prietena, mina pe eare-ji place S~O pastrezi cit mai multa vreme, 0. vesnicie, - mina pe care <0 deosebosti, cu oehii inchisi, dintr-o mie : fluidul ce-I degaja neinselin(lu-te niciodata, Niciodata ! El 0 pastra indel~Jlng, eu capul plecat, ochii pie jumatats Inehi~i, ca ~fu cum ar fi ascultat ordinele unei forte nemaipomenite superioara celei ornenesti, Apoi, revenind la nesuf'erita clipa a mornentului de fa\,a, spuse : - 'I'e las, Mihaile, sa te iriapoiez! Ia starea jalnica in. care te afli, de vreme ce glndirea dumitale este alit de lntunecata de mizerie, in.cit nu poti sa mai crezi in izbavire prin Dragoste ; dar sa stii ca nu mizeria este aceea care naste in mine senttmentele descifrate de durnneata. -, Mizeria materlala ,3 unei filnte omenesti nu-mi provoaca
-

masura pe Adrian ell '0 aruncatura

236

deeit mila, in timp ee pentru durnneata ell am res ir:flt it, din prima clipa, dragoste ~it admiratte. in ochii mei nu e~t! un atrtvit de via1a, ct un puterrdc, ~,il ehiar daea te-as fi mttlnit sub infati~r'ea, fastuoase a unui print, te-as Ii. revendicat ca pe ceva cuvenit mie, fiindea eu nu recunosc decit 0' singura obtrsl " 0 singura fralie : ~C'eea a o,a1ne1~tlo1'" ins'u,fl,etiti de sentimente asemiiniitoare, atit la bine cit ~l la Tau. Aeum du-te si fi:i sigur ,ea nu mad esti singur .. ~
~,

ramase pironit loeului. 11 UI"111a,ri cu privirea pc IVIik18j]; care-si tira bocancii, Infioratori ca n protestare a dr ptului sau sfint la 0 viat,a mai buna .. Cind ajunse in, eoltul Vadului Dunarii, Mihail intoarse capul spre Adrian ei ~ in rastimpul a trei secunde si ,a 0 suta de pasi ce Idesparteau doi viitori prieteni - doua privlri se Incrueisara, doua priviri ce exprima u a indoialii si 0 certitud ine : ~ Eu cred, ,S'~if'itsig'll?'" ! sp,unea una, cu ardoaroa vi,
Adrian zionarului.
~,

in dureroasa-i certltudine.

E oa7~e Ctt ptttinta?

se intreba

eealalta, tulburuta

Dintre toate sentimentele pe care Creatorul Ie-a sadit in inima noastra, Prietenia este eel pe care nu-l putern explica, orlcit de putin ; smgurul care deosebeste pe om de animal, cu exceptia ctinelul 'care are sentimentul dragostcl dezinteresate, intr-un grad vecin cu sacrificiul, neputind supravie ut uneori mor tii stapinului sau, Ne iubim parintii ~i copiii, pentru ca slnt a: nostri, Ne iubim, de asemenl, fra1;.ii _,i surorile, tot pentru ca sint ai nostri. lubim 0 femeie, care si ea ne iubeste de 13 0 anumiiii virsta incolo, - Dumnezeule ~tu stil mai bine ea noi pentru ce.. :$i toate aoeste dragoste Ie 1as am, sa se spulbere brusc, in ziua eind nici 0 ratiune nu ne sileste sa le contiriuam,

In privinta asta, nici anirnalele nu rae altfel, Deci, n-avem cu ce sa ne filim. Dar pentru ce inrlragim un om, un necunoscut, un strain, citeodata cu care nu izbtrtim nici sa ne intelegem ? De ce ne pornim sa- 1 iubim nebuneste ~i chiar sa nu putem t1.~ailara €l ? Te uiti in, ochii lui, care oint ca si ai tai ~i zaresti intr-,ln~ii nasfirsitul dorintelor tale, Ti-e dor sa-! cuprinzl fata imbujorata in miinile tale, Iar pe-ale lui, care se odihnese uneori pe masa, ca Iabujele unui ciine cuminte, abia te jmpotrjve~ti nevoii de a..ti culca cind obrajii, ctnd f'runtea infierbtntata, fiindcii aeest fel de dragoste e numai flacara, singura flacara care rezista furtunilor vietii, singura care "se hraneste ell un ulei pe care Dumnezeu l-a ereat fara sa se gindeasca la "rau~',
238

'In viata, ,f;i ea itt apare La tnceputul ei sau niciodata. Cine a cunoseut-o, atinge nemarginirea .;viata poate 88=1 adape eu amaraeiunea ei, oricit 0 vrea, tot bun va rarnlne. Iar neferleltul care nu a CUll.'OSCUt~o~ ,adi1ca n-a fost In stare ... S~O cunoasca, va reveni aiei pe pamint pina ce inima ii va Ii mistuita de ea, dupa care i~i va dobindt Iocul in viata vesnica sau vesnica 11efiint:a~

o prietenie ca asta nu se intilneste decit

singura data

Adrian so inapoie acasa transf'igurat si earn buimacit, n ciuda Irnpotrivirilor lui Mihail prirnise eonfirrnarea propriei sale firi~ Da, a-cum vedea hmpede : Iumea nu €l"·a numai aceasta desfrinare de materialism vulgar, pe care de La un eras intreg si plna la biata lui marna se .]l1.Capa .... tinausa I-o demonstreze, Nu J Se afla, de asemeni, "i lumea lui, Iumea cartilor ~i visurflor lui de totdeauna, .1ulI\J, mea Inimii lui. Aceasta Iume era restrinsa, aproape de negasit, dar inzestrata cu. 0 putere si 0 influenta de netnvins in fat a forle1or oar-be. ale, nestilntei ! Adrian primise dovada nezdruncinata, cu Iuteala Iulgerului : Mihail, prapadit, in aparenta invill.s~ se adeveres singura fiinta orneneasca, din toate cite cunoscuse pina a unc' care-t l"ava~e crunt maruntaiele. Insemnasera ceva vorbele scmmbate impreuna, infruntarea verbala avuta eli Mi.113il ? Vorbe in Vl11t ? Pentru e1 €t'a prmcipal ca la atingerea cu acest ,paduchios~ cal'€!, citea pe Jack in frantuzeste, inima j Sf inva.paiase ca niciodata,' intreaga ... fiiptw-"a vibrase cu 0 smotie necunoscuta plna ~ atunci, CB.l'We u se asemana nici cu aceea ce .... 111.Cel~C8Se n o pentru maica-sa, niei aeeleia produse de Leana, nict uneia dintre emotiile eare-i zguduisera inirna, - ~i numai Durn.... nezeu ~tia cit erau de nurneroase, intreaga lui viata .fii-nd a Inlantuire de emotii. Mihail n-avea decit sa se hurzuluiasca impotriva realitatii., sa se aseunda dtlpa deget ~i sa see Iepcde de sine 111susi : toate acestea erau in ochii lui Adrian ca pornite din cauze tot asa de neintelese, ca ~i caderea unui bolovan In capul unui om drept, Asta nu era treaba lui, Mihail putea 5a-1 bata, sa-l goneasca cu Iovituri de plcior, sa-i urle ill ureche teat tagaduielile di 1 lume. Ad ian, surd Si oro" si-ar fi ascultat dear Inirna, care Sj soptea : ~,Continua-~i
•

2'~

drumul tot a~a ! Sinteti din aceeesi 1'1a.sa sufleteasca .. EI , insa a fast nevoit ss-st schimbe de mil de ori Ie ul, pina sa ajunga in strada GI"hvit€'i. Asta-l saJbatice~te pe om. Cu toate acestea, Mihail e 0' parte din viata ta, iar .tu dint- '~a Iui",

Cind fu sa treaca pe dinaintea plu.'ci'ntariei, Adrian sari in Iaturi, Be Iipli de un gard, din fata~ de unde contempla indelung dugheana lui kir Nicola. Acum i se parea t~n tern ... · plu, Iar pe Iostul sau patron, marele om care 11intelesese pe 'Mj,hail, il adapostise ca. sa-l dea lui Adrian, prietenta lor ff ind predestina ta.. Fiind-ca niciod a ta n u.... trecu se prl 11 i. . "" ., .... " ... nun t e 8a-,~1zica d e ce nu se d nucea mal~ bi :10e sa se lnlpace cu mahalaua unde se naseuse sa urle In cor ell ea, traind aceeasi viata de suferinte meschine'si bucurii careghioase? $~ Mihail.la rtndul lui, de ce esuase tocmai in acea dugheana i.nga.lata din Braila, le doi pasi de locuinta lui? De ce nu-l observase si pretuise mai de mult, daca e ade ... varat ce se spune, c.a lumea este bogata ':'n.oarneni care stiu sa vada si sa iubeasca ? Nu, .nu ! Se afla aiel 0. mina m isterloasa, care calauzeste pasli oamenilcr .. Ferlclt, departe de ceea ce se petrecea in [urul sau, Adria]'} i~i Inchise pleoapele, ca sa desluseasca mai Iamurtt chipul lui Mihail, asezat pe 0 banca, cu picioarele incrtt..., .~ t 0 t pe Jac k.... In "orlglna l'~.... ImpOVal"a t oe ., '" .., 1 cisate, , ci. tid In . ~" " rnisterul drumur-ilor strabatute pina sa ajunga aci. Din cind in cind, se abates. asupra lui privirea calda a Iui kir Nicola, care suspina in tacere dupa Albania sa, Adrian mingiie aceasta imagine, in veci de neuitat, dar+decdata za.ri gro.zavul paduche, ce SII';! legan"a pe umarul prietenulu! sau, S]l iriima i se chirci, ,am,ortfuta de durere, Ah ! Nicr 0 piedica nu-l va opri ea sa- seoata pe Mih·a.il din, halul asta, rhiar de .... trebui sa rastoarne casa ~i s,a~~i puna mama ar po [eratie, (La crincena opunere a lui Mihail, nu se mat gindea.) In ace! moment, 0 ti~nitura de sifon iiI atinse, de de~ parte. Rlsete izbucnira tn harmalaia flasnetelor, viorflor i ragerelor betlvilor, a voce de femeie r,asuna : -- ~i-:-agisit sacul petlcul ! Era mahalaua, care intervenes cu ~,tafndtelte·(.~in visu ... rile lui, Adrian ii' l'aspunse Illl gind, in timp ce traversa
i"

strada, ca sa intre in casa '~HBine gra~i, clraga mahala ! Ai

o dreptate dumnezeiasea I"

Cu sufletul in slava cerului, Adrian pa~i pragul easel parintestl. Ii g,asi pe-ai sai atit de miesorati, lncit se simti cuprins, pe Ioc, de pofta de-a se arunca in bratele lui Mi.... hail, spunlndu-i : "Numai tu, singurul, ai Ii in stare sa intelegi eel sint tot asa de strain, crt ~i tine, in propria .... tara, mi '.' casa. parIn, teasca.... ... ..... . ,'i! . ca ~l In -~ Dar dragostea pentru marna-sa il readuse de indata la. sentimente mai bune, Scena ce i se jnlati.~a ochilor era." dealtminteri, plina de duiosie, Mama Ioana ~i unul din coplii ei, amindoi gata de' plecare, nu asteptau d~lt sfirsitul ",toaletei'" mamei Joita, ferchezuita de miinile Iseusite ale Leanei, Mindra de ~tiinta, ei, ~§i coafa ?~viitoarea 80aera", aratindu-I 0 grij.a exsgerata .. Era vorba sa mearga toti einci Ia a plimbare in Gradina
Publica, inainte de' apusul soarelui, Auzindu-i, in timp ce se imbraca in odaia lui, Adrian avu 0 tresarire. Presimtca un complot ce se urzea impotriva lui; 0 afisare, in ochii Iumii, care trebuia sa se termine eu casatoria~ a prima ~~iesire . 'ell logodnica, soacra ~fu cumnatelulb.!,.~.. Se Irnpotrivi,

ca un turbat : ~ Nu merg cu turma in Grad ina. Publica, ziua-n arniaza ~ mare, cind toti ofiterasi] si-au dat intilnire acolo ~ Leana raspunse, atinsa : - Ah, asa stii tu sa, ne Iaci 0 plaeere ? Noi sintem pcntru tine 'jlo turma~'! 0 sa.... aduc aminte de vorba mi asta, in ziua logodnei ! - Nu te nec:aji, Leano t zice marna Joita. E mult mai supus decit crezi, 0 sa mearga, Cum sa te impotrivesti unei Inimi bune, de mama ? Adrian, dupa ce se dichisi, s€' duse in odaia alaturata ca sa le ia Leana era inca Ia cutele fl~iului marne! lui: - Vezi tu, Adriane, i1 s,puse ea pe un ton dra:gasto.9 .. D 3-ca 0 sa-1I11i aduci 0 nora asa de draguta ca Leana, 0 sa fiu fer ic ita -CQ voi imbatrirri in mijlocul vostru, .-- Bine, marna. Daca sinteti toate de aceeasi pa;re:re, 0 s,a.... aduc una chiar de miine ! striga Adrian, totdeauna ~i gata, cind era, verba de indeplinit ceva care ... mergea 13 i
,

mima,
I!Il ! W

241

cu 0 amanta", i~.i completa gindul, ell ochii p€ dracoasa de Leana :. _. Da I n-are deeit sa locuiasca Ia noi ell lncepere de miine. Imi convine. ~ Nu.; Nu ehiar de milne, il domoll malca-sa. Mal inii trebuie sa fii in stare sa ne hraneeti. Adrirran sari C81 ars - : A sta e )'I.... ncepe r:,c .... . : ar $1 iesi, fara sa raspunda. Dupa citeva minute, toti clnci treceau prin fa~a ,;va~ gaunii" lui Mihail. Adrian lisa capul in jos, 0, rusine brusca jj .lnghetA spatele. Se sim ea vinovat, din cauza fericiru familiale, in vreme ce prletenu sau statea acolo, strain, fara niei o nadejd "' 0 voce auntriea $'" strjga iA','t,Ori.ce a.t spune, tu ai ,0 Iamilie, in timp ce el, el n.... pe nimeni pe are lume, dec-it pie Jact«. .' ~i pe deasupra, mahalaua in par~ rtzlnd in hohote 13 trecerea acestui grup, campus dintr un tinar "hnbracat ca un damn de pe strada Regala", 0 "'Ibu.cure~teanca" spilcuita, cu nasu-n vint, fratele acesteia, mahalagiu in straic de duminica, care se sufoea in guleru-i strimt, $i doviJ. mam, deopotriva de mindre de copili lor, grOz.a\T de stingherite in rochiile lor dernodate care ras pin deau Ul"1 mires puternic de naf talina.
confundind
Q ,~1101·aiP ..
l'~

51

Gradina Publica dill Braila te aj uta sa-ti inchipuic sti aimoasele gradinl suspendate are S miramidei, fiindca ~i ea e suspendata perpendicular pe marginea platoulud, care domina maj stuoasa Dunare. lJi Delta cu baltile ei far·"'.. pereche In intregime imprejmuit!1~ inspre eras, de case boieresti, pare a fi Iost cindva un pare minunat, rezervat numal bogatasilcr. Dar astazi, gralie, afurisitului "regim democratic' ...care a stricat orice "frumusete pura", nimic nu mal este respectat §i de aeeea, mal ales In zilele de sarbatoare, aleele gradim! slnt napadrte de multimea pestrits a mahalalelor, care aduc odata C.u ea pitorescul violent (;l culcrilor, flecarelile iscoditoare si toate rnirosurile posibile ~i imaginabile intr-un cartier de soiul Comorofcel, Astfe], vrfnd-nevrlnd, vechil boieri au trebuit sa eedeze locul navitlitorilor neasteptati, Rareorl se mai poate ved a inca silueta d-e mops a cutai-ui rege a porumbului sau capul albit al nrn atorului grec, cu. Iata grava dill pricinu
2
2.

averit agonisite, tirindu-si, ~i unul si celalalt, picioarele gutoase, pile'nisipul fin al aleilor, . Adrian, fara sa fie un rege al porumbului sau un a,f'mater gree, alegea ca si ei, pentru plim barea in Gradi,na, orele ~i zilele cind era pustie, (Extremele se ating.) Se poate, dec], inchipui furia lui" eind, de acest 10 Mai pa,1.!·'otic, sosi aci, cam p€ fa ora cinci, cu ~'~ rurma ~ sa, si gasi Iinistita ,gra,dina tixita de sold,atilll€ ~i corporatiile muncitoresfi din oras, Se trase in~,po~speriat, dinaintea valuilor napraznice de oameni, care se rniscau greoi sub aJloaia (J e coni etl ~i a serpen inelor, urlirrd, zba trnd u-se, asu din d c... fie raril ~i mirosind a picioare ~.i subsori, - Asta ~a,-mi fie .inva\atura de minte pentru viitor, ca Sa.11U rna mai Iau dupa voi, ca un prost ! striga el, fur ios, .roindu-sl 0 treoere prin gloata .. Sit odats ajuns pe terasa buf'etului care dadea spre Dunare, se pironi locului, promitindu-si sa nu se clinteasca din Joe, Ceilalti protestara in cor: - A, nu " n-am venit aict ea sa ne lnstalam la masa, ca babalicii r Males-sa il doj eni ~ , Y:: - Haide " Nu face pe ursu L... Du-te ~~jcumpara conJeti $i distreaz-o putin pe Leana. Cit esti tina, e bine sa-ti - . 1 lmpU 1 " _ I I ale., t· t· Iar Leana il dadu gata : ~ NLt mai esti iepurasul meu, daca-rni ref'uzi aceasta placere ! Ce vrei, sint Iemeie si-mi place sa rna vad inconjurata t . Ad ian ceda, ea 8a.~i aca placere ~i pentru ca vola sa se mir dreasca ell frumoasa lui: - Dar, spuse €l, ai sa vezi cita, dr ptate are proverbul care spune : J,Cind te bagi in tarite, te maninca poreii", Fu pr ofet, Indata ce se arnestecara in mu time, ii lnconiurara brate jn{;,arcate ell confeti, haite de subofi tel'i ~i civili cu gurile rinjite. Cele doua marne fura. strivi e. Adrian, Leana ~i [ratele ei se aparara din rasputert dar sfirsindu-se ,~ml}nitiile", nu Ie ramase pinii la. urrna deeit sii-~i acopere ochii cu palmele ~i :,sa bata 'in retragere fo ~tai€ata fiind Iuata cu asalt". Acesti termeni militari, Ia moda ill ziua aceea, fV'fa Impinsi peste marginile bunei-cU\ljint€ ~i Leana, tinta tuturor poftelor nemasurate, trebui sa. Sndure mascar] ~i sa auda eomplimente care 0 ~faeura sa regrete, nu numai
'!
I

243

~ nu se poate sti cui apartineau ~ 0 apuca de mijloc de gi t ~ ii. bag'ara C011f eli in sin si chiar 0 ciu pi r:a, in. timp lee " tovarasii ei erau izolati \ii orbi "de al tit Cam aeeasta era situatia ",partfud'ei de placere", elnd, deodata, un Iuptator neinfricat si 'providential se despririse .. .... .. l ..t . .... d" mu I tlmea care-r ~ moercusa ~1 s18aiatura ...1, In lOT, tuntncd' cu. o voce puterniea : Ho ~' handitilor ~ Ce va sa ziea" disproportia asta de forte? Curaj, Adriene ~ . Si carInd pumni de conf eti din punga .sa~se virl singur in 'bilta1i€. Bucatelele de hn-tie colorate poposeau citeodata p,e fetele asedia torrlor, in aoclast timp cu 111 -i gre::t, Elsa ina ca. din intirnplare st fara voie. Lovea cu 0 iu teal a irezistihila, rnitralia, orbea, dadea de-a berbeleacul pe cei mai indrazneti si fa-cu" intr-o clipita, loc go] imprej urul sau. &~ap'a'ti" Adrian si Leana erau plini de recunostinta ~ , adinca fata de acest om, pe care nu-l cunosteau. Adrian sl-arnintea sa-l fi vazut Ta ceainie, bindu .... ceaiul ~i de seara, Si totusi, dadusera peste unul din eamenii cei mai sirnpatici din oras. eel mai cunoscut si mai iubit de tineretul din epoca :,.Samoila Petrov, de meserie modest .antreprenor sobar, pictor cu vocatie, sportiv de TaSa .~i mare Iubito de literature, De nationalitate rus, devenise roman, prin adopti UI1·e. Facuse armata Ia geniu, iesise sergent, stralucit notat de superiorii lui, Inalt, mult mai inalt decit Adrian, bine legat ~f muschiulos, gra ie unui exercitiu continuu - scrima si Inotul - purta cu mtndrie p,e umerl un C3tP d-e adevarata frumusete baIibateasca~ unica la Braila : figura incadrata de-o barbuta neagra $,][ eirliontata tare, par eastaniu bogat, pe care vedeai din departare 0 frumoasa panama, vara sau 0 palarie de fetru, ell boruri mari, iarna, Samotla p'€= trov Intruchipa in acest oras cosmopolit tipul desavlrsi t al artlstului cler altadata, expansiv, generos, foarte inteli-gcnt, f'ermecator vorbitor dornic sa se instruiasca si s.a placa femeilor, carle alergau dupa el ca viespele, ,Afar-a de. asta, era un lucrator fara pereche in meseria lui. si un talent viguros in pictura sa, de un colorit straniu, turmentat, ~ admirat de eunoscatori, care vedeau Intrhisul un artist ell viitor
=
.

data, de-a fi eautat. atari ~~antu.rajej;'~·IVItini indraznete

~! ,

!'

li

241

Buimaciti de ba'talie, fugir,a afara din gradina~ Adrian lua mina lui' Petro v ~i-i spuse .: , ~. lti multumim, domnule, pentru mterventia dumi .... tale neasteptata ~i atit de 'efica,~)e. Nu avea .. onoarea de-a m v·a cunoaste decit din vedere, Cine' sinteti ? Intrebatul raspunse : =. Sint Samoila Petrov Sl scotindu ..... palarta, strlnse cald.uros rnina Ia toata ~i
.umea.
I

- "Mi se pare lea te-am vEiz'ut la ceainic, la ·rocop din oiata Galati, ii spuse Adrian. . ~ Exa'ct~ Pe-acolo veneai si dumneata, uneori ~ 'eli rnaistrul Petrache, patronul dumitale. Adesea tr,agealTl ell urechea la convorbirea dumneavoastra, 'care ml-a pa~ rut totdeauna tnteresanta, Am intrebat pie eei din [ur ~j am afla nurnele dumitale .. $,i de predilectia pentru C'ar~i~ ca-

re-i ~ at mea, - Oh J iti sint dragi c.artile ? ~ Mult, Sint cei mai b'uniprietenj,
ru,

De-atunci, am tot

mi-a Iost prielnica asta,.... seara, Intr-un chip destul de banal. lVIa ierti c.a te-am strigat pe nume ; voiam sa se creada :;a sintern p ieteni, ~ Putern fi pe viltor, d,31:!R 0 dcresti, raspunse Adrian,

eautat

sa te

cunosc $~ iata

ai mei pina azi,

ca. inttmplarea

deoarece prietenii care iubese arta srnt pu tin numerosi, Poti sa continui a, rna striga pe nume $i de- acum inalnte. Cu draga inima, vol face la Iel, strigindu-te, pur si simplu, Samoila. tu place? - Minunat.! striga Petrov, Si, fiindca nu faci nazuri In prletenlc, merg mai departe : te poftesc sa rna vezi, orrcind vei vrea, Ia atelierul meu de picture, inainte de ora noua, Dupa ora asta nu mai sint acasa, af'ara de zilele cind n=81TI de lucru afara. Dealtfel, sper ca. de' acum Incolo 0 sa ltiam eeaiul in dol, la Procop, Si ofer'indu-i cartea sa de vizita) Petrov illi dadu, cu un entuziasm sincer , 0 surnedenie de amanunte asup. ra vie. tii lui mtime : greaua sa munca manuala, pictura, Iectura, sportul, felul cum intelege 121 prietcnia ~:n neputinta de-a gasi una carle sa-j rnearga Ia inlma .. Adrian il asculta de-uri sfert de ora, cu atentia incol"data, privindu-t iscoditor oehii jucau~i, cutele Ietei pe care o oboseala l5U,l').trica parea ca 0 Impietr ise, inregistra mlas=
,

245

. x'· .len '1e VOCl~ til .i...... dre '$ nu vota 5(1-,1 crea d"'; oc hil or~·S , tan a tntreba = ",CU-' de-am trait pina ac m in Braila, fira, sa-l deseopar ? ' Fermecat dintr--o data, nu mai vru sa glasuiasca nimic fa~ de ai lui si-i dadu lui Petrov, ell aimplitate, 0 Intilnire 'a. ceainic, Dar, eind se despartirit la coltul bulevardului M.aica Domnului, Adrian simti ca ~i. devenisera prieteni,
iii ] •
;t<

.......... baiat inclntator Tosti Leana" Ce ~ Da ! cred ea l1U mi-am pierdut ziua degeaba ~spuse 'Adrian, raspunztndu-si mai mulr siest dectt el, $i glnduI Ii alerga Ia Mihail. 1 vedea into· etn u-se in e eusul sau puturos, sceptic '''n fata brate or deschise ale prieteniei, nevrlnd sa creada in rninunile vietii, chireindu-se in neagra sa rnize -ie,. $1 :in fata acestui simbol at neincrederli tenace, plamadita 'in durere, Adrian i. vizu pe Petrov ridicindu-s€ stralucind de en uziasm, de viata, na:~alnica si sperante nebune. Doua prietenii diferlte, care ras~reau ~n calea pasllor Iui in aceeasi zi. Ce reco ta rumoasa l - E 10 IVlaj astazt ~murrnura el. Confetlle i se desprindeau de pe ;o\mbracaminte ~d ea,M\: pe drum, Soarele, la asflnt! , sclipea in gearnurl ~. urea cal darrmu 11

A c oua 1.1, pe 18 CiI1Ci si ,il,!11a ate dirninea a, Adrian orrn a adinc cind maica-sa. . ata de plecare la rnunca , intra ca de obicei sa-! sarute si sa-t aduca cafeaua turceasea, jpsotita de nelipsita Iingur ita cu dulceata. remea se anunta ul"jta in dimineata asta, SpUS€ ea. L .. ebuie : sa p ec reped C:!, clara n u \ reau s,; rna apuce ploaia, Si fa ta-i slabita~ ell Iruntea brazdata de griji, se ap leta d asupra ochil or sornnorosi .ai Ieciorult i 'i~ care primi sal utarea materna si adulmeca, in acel, i timp, mirosul gustnasei caIele, rarnas pe buzele ei, In CUl te, Isi striga tovarasa de necazuri. marna Leanei, si arnindoua vaduvele iesira, trintind zgomotos poarta de Ja strada .. a carei Ii rarie desurubaia hodcrogea, in zori, cu 0 tristete ce-si prelungea un lung cou in inima lui
Adrian, . t'" 1 ,..,. T " Of., ce viata ., l~l zise er, ap' ·lnZlTIC 0 igara. . rage
'ij •
A .....

j~g, de cine! m-arn nascut. N-are nici rnacar dreptul s5. zaca de uri Intr-u zi de Iucru." Dar, m maidecit se posornor i, gindindu-se ca din cauza ui se chinuia atit, desi era la 0 virsta cind putea sa-i vina in ajutor. EX cheltuia toate econorniile sarmanei sale -rnarne, Faclnd aceasta constatare, Iaptul ii displacu, mai mult decit ca toa a lumea cunostea situatia. Dar se resemna in Iata realitatli, "Totu~i
'I

n u sint nici betiv tot Si e adevarat

nici cartofor, se gindea el. Citesc, asta-i e.a: imt place sa hoinaresc uneori". A hoinari. .. Nu-i oare a cale de-a .rai puternic, hoinarind (lin cind in cind ? Sa n-at oere dreptul ",sa, zaci de urit" din cind in rind raminind acasa, intr .... zi de lucru ? o Atunci, care ce-i viata ?
t

247

de' faCH,t '? de' Cernisevschi. Da, ce .... de,8!cut ? Dragoste de mama, draaoste de 10:0i godnica, -dragoste de egoiste, care V,O iau sa fa'ca d in el un OlD asezat, un bun iu, un sot bun si tata. Multumesc ! ~,i daca asa eeva nu .... place? 'I'rebuie sa rna multumesc eu mi felul vostru de-a Intelege viata ? Dar poti face ca un peste sa traiasca pe useat ? . Imbraerndu-se ca sa se duca la lucru, Adrian cugeta ; n~i ce-o sa zi\ca ele, cind il voi aduce pe Mihail aici '7 0' sa Ii, nostim de tot ,~' La glnrl'ul ca maica-sa s-ar putea Impotrivi acestei dorinte, se pomeni strigind cu voce tare: "Pentru numele lui Dumnezeu ,r. Numai sa incerce ! Ma.i degrab,a~ voi pleca in Iume etl :Mih,ail ! ' Da, Adriene, tu ai dreptate : fiin.,dca trebuie sa traie~ti dupa legea vieth ale, supunindu-te doar soartei tale" $1 Ctlll1; asta n Ll se poa te declt taind in carne vie, loves te, dragul rneu baiat ~ In·c. pe prin a lovi, mai intii in aceea care ti-a dat via~ai N-o -sa te coste prea mult astazi..
Cind

Adria,n i~i plimba prrvtrea pe peretii varuiti ai came ... rei si i.ara~i simti cit era de singur, inteleglnd viata ast:EeL. Din vraful de carti~ -rinduite pe masa .lui, una slngura parea ca se 'desprinde, scotindu .... titlul in €videntii :,·C'e-·i si

lucru, Adrian Z31-l in curte pe micul Serafim, ucenieul lipovean al patronului sau, ell 111ii~ nile in buzunare, nasu-n vint, 00. un ciine ce Iatra Ia Iuna,

sa porneasca ]a

rue

strengarul striga in fata ferestrei, cu accentul sau puter.

rUSeSC :

bina, in dimineata asta .. Si eind 0 sa fie ? Peate pe la unu, a zis el. - Bine, Serafime ....Inteles.i, $i numaidecit se gindi la Mihail ~ J,E ora sase .....Cam pe-acum el iese CU, marfa Ia vindut. 11 voi prinde, inainte sa. plece" ~ Dar, rectnd prin dreptul ferestrelor de la frumoasa camera oeupata de Leana" la strada, nu se putu staptni sa n... arunce o privire de vulpoi inauntru
1

DOl11nu' Adrian ~ Mastoro Petrache a zis ca 8-a, pili' aseara mal tare ca de obicei ~i ca n .... sa fie de Iucru 18 o -

~ Intra, !, ii striga ea, i:n-c'a in pat. Unde te duei, daca tot nu Iucrezi azi ? ,_ Ah! -ai auzit pe Se afirn ? spuse, inchizind usa, ~i nu mai stiu ce sa mal naseoceasca s-o, rninta, 11 za""" paeise b,['U8C mirosul de femeie si d zordinea senzuala ce domnea iin odaia ei de feta tiniira. Leana pric pu ~i-~itrase cuvertura mai BUS" - Unde te duel asa devreme ? - M;t duc., Trebuie sa rna dU'1Ci'~,~ pentru., Capul i se Invirtea .C3 0 morisca, in timp ce cu oehii ~i cu nasul adulmeca talmes-balrnesul din odaie, atit de Irumoasa era Leana in pat, in dlmineata aceea,~ . "" .... .... ~,... '..pune-mi ... _ H aiidre, h ~d' ~:N"u eau t,a sa rna mrrm r: s· iar e r drept : uncle te duci Ia ora asta 1 Impietrit in, mijloeul eamerei, ell ,sapca xn rnlna 0 privi dr ept in fa'ta~ Adevarul ? Da daca iI-ali:.' .spune ? Poate ,c,a_ sufletul ei tinar, entuzlast, l-ar in1elege~ Bietul Mihail n-ar avea deeit de eistigat. '~i! pe neasteptate, 0 Intreba,
rninglindu-I parul : ~, Ia spune-rni, Lenuto, daea as avea un frate, I-ai iubi? - Depinde ,! ros i e.a cu rautate. Dar despre ce frate vrei sa-mi vorbesti ?' De Samella Petrov ? - Nu .. Nu de el. ... Fe Samoila e usor sa-l iubesti :: e ericit, Pe eind prietenul care mi .... foarte drag mie si pe e care as vrea sa ti-l prezint, nu arata asa de bine Iilndca-I
"

. pro·curor " .. De uimlre, Leana llita ea a dat Ia 0 parte cuvertura si rfdlcindu-si frumoasele brate, goale, spre cer, exelama

nenoroctt. - Cine e ? Mil faci curioasa ! ~ E sluga lui kir Nicola" rosti Adrian. atit de Iinistit de parcii ar fi S,PUS :J E feciorul ~e ului de gara, viitorul

exasperate. :: . - Doamne ! Paduchiosul ala? Nu eumva ai innebunit, Adriene ? Adrian pr imi insulta rautacioasa adresata prietenului sau, tocmai In clipa cind urmarea cu privirea miscarile a~tei comori trupesti data, lao iveala f'.ara vole. Si 0 ast ... fel de impe-r€.c::here a frumusetn cu urrtul ii aparu ca un blestem al unei zeite vulgare, Dintr-o data" se narui pla ... nul unei vieti fericite, alai-uri de males-sa Lenuta ~i Mihail plan -ce incepuse sa-l nutreasca ! """J 'h··' . " P auuc~osu 1 t~" .

zdrobitnare II apasa. Fara sa scoata 0 vorba, s€ indrepta matahaind spre u~ .. Leana il striga. El n-auzi. Capul sau, plin pina mai adineauri de aceasta camera va .... uptoasa, uncle i-ar Ii placut sa traiasca 0 eternitate, era plin arum de imaginea ui M· hail, eind 11 privise ultima data, mainte de-a se desparti ~~ cind paruse ca-i spune : ,,~Nupot crede intr-atita bunstate..;'

a gr€uta.te

Dar disperarea nu-i fu lungs, In strada, Adrian i~i· re .... gasi ech ilibrul, Daca Leana n u-l vrea pe Mihail, oe-are a face, e destul ca-l vrea el. Trecu prin Iata placintarici Si nu vazu cosurile cu placita si COVT'igi, la locul IO'~~jpe cuptor. Mihail era, deci, plecat, Alerga cit 11 tinura picioarele spre port, ca si cum 0 primejdie ar Ii amenintat viata prie enului sau, La primul coboris sovai, intrebindu-se daca trebuia S~O ta pe acest drum sau urmatorul ; apoi, 0 porni totusi pe el, socotindu-I eel mai scurt, Cind ajunse in Iabirintul vagoanclor de cereale avu placerea 319.-1 zareasca pe Mihail inaintind agale printre Iinii.le pus ii. Simli p .. \cere, dar J si durere, Hindea Mihail ii aparea ca insusi sirnbolul rescmnarii, cu spinarea cocosata sub greutatea celor ~irca cincisprezece kilograme de marfa! cureaua cosului petrecuta dupa git, matahaind la Iiecare pas+ 11 ~trigii de
departe :

M·ha ,. 1 , ·U·

mjure.
250

incetisor si la vederea lui Adrian puse cosul jos, Adrian 11ajunse dintr-o sar.itura : - Buna ziua. , Mihaile f spuse, dindu-i rnlna, Am venit sa-ti tin de urit la vinzare. Ma pr icep. - Ai facut bine ! raspunse Mihail zimbind, tnttnzln .... du-i mina. Adrian simti curgfnd balsam pe rana f,a<!llta de Leana .. Verba lui Mihail ra ealda, stringerea rniirrii la Iel ; obrazul lui imbujorat de oboseala, radia bucuria prin ochii ee-l straluceau, privind deschis la ochii lui Adrian .. I~i re gasea. pr ietenul, mai putin neinduplecat decit Ia prima lor in tilnire, - Dar stil, adauga Mihail nu putern inttrzta prea mult locului, caci daca ajung ru marfa racita, hamalil 0 sa rna ..... .

Acesta se intoarse

stnt nevoit sA vAd in. dumneata un om eu Inima cinstita, 0' inima de prieten oriental, 'I'otusl, sa nu mai rna constringi la ceea ce nu-mi place, Adrian, fara sa... pese de mustrare, iu attt de miscat doe i intlia lui biruinta, incit se sim,tl atilt de put ernie, sa ia in hrate un vagon ~i sa.... rastoarne. . l
~

teniel lor :' --- Desigur, Adriene,

t.... " Ad rlan~ T-re b ~ sa te Scapi ~ de a.n _ · _Ole .... -ea cit mai repede, ~,i eu faceam la fel, ~.i spunlnd acestea, lnhat! cosul, i~i trecu cureaua pe unul din umere ,_. 0 sterse, Mihail, luat pe nepregatite, n-avu 'limp sa,-l opreasca, Forni" _. upa el, la repezeala, tir~, siindu-s! boeancii ~i protestind : - Nu, nu yreau ca tu s!t.... mi duel eosul f Asta-I treaba mea r· Dar eelalalt, maio lung in plcioare ~i mal sprinten, mergea de zor ~ ...I - Nu-r ntmlc ! 0 sa-l 'lei mal meelo l' .~ '.' ~ Da-mi-I nurnaidecit ~Asteapta-ma J ~ Indata ! Numai 0 bucata, pina roe mai rasu.fli putin, Cureaua ti-a ia'Cut 0 dungs rosie la grt, Si apot, stnt mai voinie decit dumneata, Fii cu. [udecata ! Adrian mergea aproape gonind. Mihail se resernna sa.... 1 urmeze de departe .. , Cind sa ajung4 la dana nr, 6, t nde un furnicar de oa .. meni, in ca~i, incarca un vapor olandez, Adrian se cprl i trecu cosul lui Mihail : - Ia-l aeum I erred ,eli n-am faeut nirni T~U" Uneorl potl face asta, chiar C'U un necunoscut, _ ~ihail ii prlnse mtinile ~i,""i spuse cu 0 francheta ~i sinceritate, de care Adrian :i~i aduse aminte tot tirnpul prier ~

e,

"'A

iii .:.J..,...... £1..1 urt!p

tat e, •.-

JIii.

In

,c_

Iuara cu asalt, cita. vreme marfa era calda, fiindca covrigii reci n-au nicl un gust, iar placinta invlrtosata nu-i ,buna decit la ciini. Cum munceau CIt bucata, nlmenl nu putea ,ga.... impiedice de-a minca, dar eita jale sa-i vezi mestecmd i si ingh itl nd, eu sacul de cincizeci pina la 0 suta de kflograme pe umarul gol, prapadit, ciima~a leoarca de sudoare, gitul teapan ~ ..

La dana nr. 6, unde M:ihail i~l vindea marla In mal pu .... tin de-o ora, hamalii tabti.rlra ~peCO~, indata ee-l zarira;> 1

Totdeauna gr~~ibiti, dadeau buzna peste vinzator. Mihail era, nevoit sa.-~i apere cosul de pungasi, tintndu-si marfa acoperita eu un sac ~i cermd banu lrtsinte" Asta nu-l Impledica, ,du,pa 00 golea cosul ~i numara baniilui J:ir Nicola, sa constate paguba, Adrian 11ajuts pe Mihall, cum putea mai bine. Strig'R Ia harnaln pe care ii cunostea, sa nu-l fure niciodata pe aeest tovaras, deoarece este un strain, de cu totul alta stare sociala, dar ca necunoasterea umbn rornane ~i, mizeria actuala il. silesc sa-~i cisttge ptinea astfel, Apoi, vinzarea terminate ~i Mj,h,ail multumit ca... i vede ~ cosul Ieganindu-se go] pe umar ~fu cutiuta plina ell gologani Adrian Intreba :, ~ Itt plae haimanatele portului nostru, clientii dumitale ? ~ l1i.Hi distreaza, exclama Mihail, ell privirea pierduta in apa Dunarii. Te distreaza ? Nu totdeauna.; Cind face'3,m mese .... ria dumitale, in fata caziirrnii, nu gase.a,m nimie distractiv, caci rna fur-au 91 trebuia sa dau socoteala lut kir Nic-ola .. - Qi eu 0 dau pe-a mea, dar kir Nicola stie ca musterii mei sint in stare ,sa fure euale de sub closca, far,a sa simta", Supraveghez pe 'cit pot, totusi ei rna fura~ Asta rna distreaza, Cum sa nu te dlstrezi, cind ai d'e-'a .fa(J€ ell oameni care sint, in majoritate, toti ell familie, aparatori de tara? Ei depun marturie in fata justitiei, aleg primari si deputati si cind vin la cosul meu se dedau Ia tot felul de tertipuri posibile, 'Cal la urma sa-mi sterpeleasea un ban. Si noteaza, citeodata observ fUrtuI Ia timp, dar e fa... cut eu atita stlngacie, Incit ,rna dezarrneaza : gestul in sine ar merita mat mult deett un ban, .Si atunci rna Intreb : de ' ce atita osteneala pentru un rezultat atit de slab, Nu slnt atit de saraci, in,cit sa nu-si poata plati 0 bucaliea 'bun ,a.. Nu sint nici macer hotl, eli muncitori care cr~tiga, in, zilele frumoase, berechet, $,i daca hotul de meserie n-are ce sa te mire, In schimb ernul cinstit, care-si ci~,tiga piinea ~i se dezonoreaza pentru un biet banu], este un paradox pie care eu nu-l prieep .. Dumneata il pricepi ? intreba Mihai]" cu aerul eel rnai serios din lu:me .. ~ NLI m-am gindit niciodata Ia lucrurile .astea, rispunse Adrian, ..
I

,252

--:- ,Ej bine, glndeste-te de-acum incolo. Sint ciudate,(l.ii. -ale firli omenesti, Cugetind asupra lor, ai sa descoperi natura distractiei mele, nu Incerci sa Iei 'i!n.alPoimarfa Iurata l' intrebii Adrian. - Nu incerc, Nici nu trebuie SB.,.... treaea prin rninte asa ceva :'mal degraba te-ar splnteea, decit sa, recunoasca Iurtisagul .. Atunei, omul cinstit din ei se revolts si e gata de erima, oa sa-~i salveze onoarea .. Din eauza unor asemenea greseli, unii dintre ei devin mai tirziu hoti sadea .. Citi oameni cinstiti, Ilberi azi, ar Ii de multa vreme Ia ocna, daca li s.... fi dat trei Iuni de mchisoare pentru citeva ar plaeinte furate, Odata msemnat cu fierul nemilos ,a'1[ustitiei, eel mal bun dintre oamem pierde gustul einstei,

- ei

'i

Adrian nu s-ar Ii saturat, aseultindu-l pina seara, dar Mihail se opri ca sa, scotoceasea prtn cos : - Ti-ar places s,a maninci 0' bucata de pIaclnta sau mai degraba 'un covrig ? intreba el, - Ti-a mal ramas ? - troi pastrez portia ziInica : aproape 0 [umatate de kilogram de placints ~,i trei covrigi, din care nu maninc decit jumatate, - Si de ce nu vinzi restul, ea sa. ai bani .~. ~ Pentru cii ilni place mal. bine sa le dau copiilor
draguji,

- 'I'otusi, ti-al scoate tutunul. - Tutunul ~i rnincarea sint trceaha lui kir Nicola, ~ Ei bine, ai f~ mai clstigat, Alaturt de cei eincisprez ce lei pe luna, cu acest rest ai avea douazeei ~i einel .. - Am mai mult deeit douazeci ,~i cinci, poate chiar mai mult decit dublul lui douazeci ~,i cincl ! root! Mih,ail. oareCU1TI misterios in privire, $i v'azind ca Adrian se caznea sa prieeapa, 11apuca usurel de bra] (prima intimitate, S€nsibila inimil celul care . o prirnea ,) ~,l "". spuse : ". .. n ~ Nu-ti obosi mintea ! 0 sa ajungem indata acolo. C sa rna injelegl si 0 sa... i dai dreptate, m Tot vorbind, niei unul nici celalalt n-avu pofta de mincal MihaiI arunca C09U] pe spate ¥i continua sa mearga de-a lungul Dunirii. spre moara de faina ",Vio1atos''', in directia opusa easel. Adrian se bucura .. Se temuse, in f'iece
t

./

direct Ia dugheana, Stia, dealtfel, ca Mihail era stapin pe timpul sau .pina Ia prinz ~ ora somnului - dat flindca muncea faTa intrerupere, doe Ia doua noaptea, Ia fabricarea si vinzarea marfii" Mihail, insa, nu. era obisnuit sa doarma la acele ore ~,]Isi petreea totdeauna timpul citind sau hoinarind. Avea raitele ~i prefe '"]11·telesale, pe care nimeni nu Ie cunostea, in ciuda staruitoarelor iscoade ale lui kir Nicola. Apoi, dw.pa masa - dupa ce s ap[n si Bluga i~i f,acu era somnuletul - un nou cuptor din 'J1ocomotiva ingalatulut albanez", 0 nOU8 vinzare avea Ioe intre .inci ~i sase, eind ziua de munca fiind terrninata, Mihail era Iiben, Atunci, mtnea dE seara si se culca, uneori .inainte de ora opt, Aceeasi via·ta~ ca pe vremea cind Adrian slujise a-colo. Se bucura acum, vazindu-sl prietenul ca nu se gindea deInc sa se Inapoieze acasa ; parea fer icit, i~i tira eu nepasare bocancil pe caldavim $"i se apropia ..din ce in ce de ace] Joe unarean uncle incepe poez'ia sa lba tica a malurilor, iar zgomotul portului patrunde ca un zvcn..; In curind, rnoara de faina fu Iasata in urma, pu in mai colo, mahalaua greceasca Carachioi lsi prelungea ultirnele cascioare, sus .d,e tot, ptna la margi lea podisului pe care este cladita Braila. Talia ei de fatii intradevar Irurnoasa Be lasa aici inLilntuita de amantul infidel, Duna ea cea cu trup de argint si coarna verde" .~i prea Indatorttor cu nenumaratele-i amante, razletite in lunga lui cale, din muntii Padurea Neagra ~i pina Ia Sulina, unde p Imeste .lti U.I. imu 1'" saru t .. Cine va cinta vreodata bucurifle ~' tinguielile acestui Carachioi, azl disparut, --- euib de levantini gen kir Nlcola? Bur'laei sau insura1:i ; barbati, f'emei ~i chiar eopli purtind eu totii, in glas si privire, nostalgia neuitatei lor Q.trida cine ne-ar putea descrie betia s isietoare, suspinele i Iacrirnile lor cmd se auzeau tratati drept ~,natie , pureata", ori de cite cri Ieseau pe strada? Cine ne va spune, pentru ce toti coborau in aces! Carachioi, eocota t deasupra Dunarii ," paldurea-,i de catarze ? De' ee Be Inhesuiau unit tntr-altii, elaie peste gramada, ea sa-~.i capete un locsor pentru a-si injgheba acele eurti aerie ll,€ , sustinute de 0 impleti tura de blrne, ce.... dadeau ti iori privindu-Ie, Val !~ Cine ne-ar putea spune vreodata, de ce Inlma ... meneasca inchide laolalta ura ~i dragostea ?
~lipiit de inapoi.erea prietenulut
j -

Printr-o co incidents care trebuia sa le pecetluiasca prietenia, facmndu-i saui te deosebirile de pareri de mat ttrziu, amestectndu-Ie vietile ~.i facindu-i de nedespartit, Mi.hail se Intilnea ell Adrian, in netarmurita dragoste pentru natura; urias jet de lumina care mtuneca oate opirriile -noastre meschirie," bietels noastre idei si [alniccie noastre judecati, Sosind .in acel colt pitoresc, amtndoi se sim,til'a cuprinsi de acea plaoere muta, ce se oglindeste in pri vire, atunci cind descoperi aceeasi pasiuns In ochii celui pe care-I iubesti. Pasii lor, condusi de aceeasi vointa, se oprira aci, masina st Mihail fu primul care. se trirrti pe namo ul Invirtosat a malului .. Ad .ian, mduiceat de amin .... , tirile iubi tului sa u Carachioi, i~i ridica pri virea, spre locum~ele cuibarite pe malul platoului ~i spuse : .......,_ Acolo, SUB, am tnvatat limba greaca, acum ~ase ani, cu pretul unor suferinta de neuitat, - Orice cucerire adevarata se ob~in.e eu pretul suferintei, rmrp'Llnse Mihail, care se caznea acum sa taie pla ... cinta in, cinci parti foarte egale, , Adrian vru sa-l intrebe pentru ce facea asta ell atita mig ala, cind niste strigate de copii, vorbind greceste, a~ sunara in susul platoulul .. --- Tiii! Mihail a ~i venit' tipa unul dintre ei. .. 5r~ Ci-i-I-ne ? .striga un altul, de departs. • Mihail~ vinzatorul de placinte, Apoi, citeva nume grecesti, strigate cit ii tineau gura b Hristos !~Stamati ! Vas iIi ! :Veni,ti iute I /~ J]ite=mi prietenii~ spuse Miha.~]~I:idic1ndu-se~
t
~l

/licii greci eoborau potecile abrupts ale In alului, ca. niste ca.'pl'ioar'e, 'inconjurara pe Mihail ~ fete vesele, nasu-n vtnt, ochi sfr edelitcrt .....,.,.. 'inghloldindu-l eu pumnisorii lor, ca sa-~i arate puterile : _ ~. ~ N=,ai 'venit leri, ii reprosa eel mai mare, seful handel, - Nu l ,A fost sarbatoare t se scuza Mlhall, zimbind, tare f,e'ricit sa-i revada, - Oh I sB.rb,atoarle~1 ce sarbatoare ? se schimonosi
baiatul,

- 0 mascher'a! exclama LIn altul, Primul baiat, zarind pe Adri an ca se uita Ia ei ~i cu.... rlos de aceasta familiaritate, il ,arata cu capul lui Mihal] :;:i-l intre ba : ' - C~' , .. a a d 'e coI? lne-l -I' :,0~ -=== Un prieten. ........... acum ai un prieten '1 Ah, Da 1 dar' nu .... plac placintele mele ! i Mihail tmtise unde trebuie, Micut:u1, nemalvazind un coneurent in Adrian, merse de-i str.ing,€! mina : Vorbesti greceste l' 11intreba, ,
........-=

,....._. Da,

Dar tu n u estl gree ! NUl, stnt roman, ~ Pacat ! rosti micul nationalist, - De ce "pacat~' l' intreba Adrian, Pentru ell.110i sintem 0 najiune mare, riposta copilul, Adrian vru sa-l necajeasca : DIB. ! lntari. el, Vol sinteti o~'mare natiune dar tu ai venif to 'u~i sa manlncl mamaliga noastra ! . - Niciodata ~ striga furios strengaru], E buna numai la porci ! ~ Ai dreptate, Iani, spuse Mlhai. Niei mie nu-mi 'placet: Si incepu sa Irnparta placinta, in timp ce plrivirile copiilor cintareau la iu~e.ala bucatile, Asta,zi alntctl einci, in Ioc de patru, ea de obicei, adau,ga Mihall, dar 0 sa va d,8.U si portia mea, ca toata lumea s.a fie multumita, eel mal vlrstnie lamuri, Iingtndu-si buzele : - Stii tu, Mihaile, cine este noul ... venit ? ~ NUP. ~ - Hristodulos despre care ti.... vorbit, baiatul saram rnanei Caliopi, pe care 'ba .batu-sau 0 bate in fieeare seara.
"==-

.256

eel astfel prezentat intervenl ca sa.... Induleeasca i • spusele .. - Totusi, ieri-seara, tata s-a. inters intr-un hal. de betie, ca n-a lost i~l stare 5-0 bata pe mama :; dar a spart lampa ell gaz ~i era cit p-aci sa arden} .. - E U11 progres l rosti Mih,ajl, privindu-l pe Adrian cu ochi tl'.i$ti ..
''Ill:

--, Vezi, Adriene, unde ill1i depun eeonomiile ? Copili a~tia sint toa ,a familia mea, ill frumoasa voastra ta.ra .. Ei sin t singuri i care 1118 iubesc eu adevarat, singurn care 111,a asteapta cu ·placere. Ei m-au iubit si astcptat, ell mult inainte de a fl. fast vinzator de plaeinte ~i cind, abia sosit 111, Braila, dam tlrcoale prin port, crapind de foame. Ei sint smgurii care nu-rni striga "padlJchio'sul~~, ea toata strada Orivitei, de cinctsprezece zile de cind ma cunosc. ~ Neputind sa.... stapineasca lacrimile, Adrian l$i acoperi ~i fa ta C'LI rntlnile, ca si eum si-al" Ii aparat ochii de soarele ce iesise bruse din nori. $i plinse in tacere~ Presimtlsa to..... tul, inainte ca P'i ietenul sa-i fi vorbit. Spovedani a zguduitoare a lui, Mihail b zdrobise inima. Cuvintul ~.paduchio,s~' ii reaminti de Leana ~i de seena de dlminea ,a. Fu lovitura d grape, Apucii mina lui ' IIihail ~i-i spuse, printre hohote cle plins : Sarmane prieten., rti cer iertare.; Inteleg tot ere se petrece CU, dumneata.; Dinaintea acestui val Ide sinceritate, lui Mjhail Ii treMllra glasul, inecat in lacraml ~ _ . ~, Haide, Adri ene, sa lim tart... Sa nu pling m niciodata decit in inima noastra .. Viata nu-i dernna de Iacrtmile noastre. .. " , . Dar Adrian plinse pe saturate, Vedea in Mlhail Ul1 om nnpovarat groaznie de ncdreptate, Primul prieten descopeI:it de lnima sa era un om zdrobit. Mizene ~i ocara, iata eel rezervase orasul lui natal acestui om .. A,r fi vru t sa -1 sco a til n urn ai deeit din birlogul lui m urdar', sa-l aduea acasa. sa-I dea tot ee avea .. Dar ]~i reaminti , ca In Mihail se afla 0 VOiI1t·a. tenace, cladita ·in nenorocire,
-----..=

Putin mai apoi, dupa plecarea copiilor, cei doi prteteni i?i relua drumul prin noroi, l\flilla.il spuse, cu 0 voce co.... ple$ita de emotie :

seama, sa fii pr uden ~ cu multa sineeritate si dragoste daea voiai sa-l Induplecl. ' . .Mihail fu nespus d iscat de aeest emu de bu latate. Ii paru C uar 0 adevara '2 'Jevelatie. ell tot aidul c~-1 .idicase int re el si lume . , '"1 eiuda scspticismului sa u. Mihail era prea destept, prea bozat de \--iata intensa, ea sa nu ie con vins ca nu exista 111ci 0 ghea tao care ~a pOB ta rez i~ Ia ta Iocul dragostei, Desigur, .Ajdrian nu- 1 cucerise inca dar int mp area aeeasta neasteptata co ntri bu i de minune 18.croir a unei spa -turi In eine ederea iui ihai ~ lasind a patrunda prin ea flacara ce aves sa-i incalzeas H inima atinsa de cumplita iarna a zadarnici-el. Asa ca, vazind pe Adrian nemisca . ell Iata in palrne,
de care rebuia

sa

."j

a tins e usor' pe umar ~

-=r.

Ei bine. uite., Marturlse~c~ Adriene. ca prezenta dunn tale imi face bine.; D.ila sirn t mai p utin sing u '..~ $\- ~ ~ fagaduiesc ca 1)€ viitor 0 sa rna i~ tilnesc bucuros ell dumneata. Est'e adevara ca nu credeam, ca rna indotam. da acum vM aB €t;;ti intr-adevar un pr ieten, un prleten.. J1drian Il privea cu fata scaldata in lacrimi : -- Daea-ti sint u 1 prietcn, spuse el. cum vrei sa ranlln nepasator fa~a de nenorocirea durnitale ? Cum a pute sa rna despar acum de dumneata, sa tlla due la ai met, unde gasesc dragoste, un pat ~. 0 rnasa curata, .. lind ca t 'e= ~.. into't:"ci la eoeioaba ~. sinauratate dumitale ? Daca am £1 lost amindoi niste pirliti, a U11Ci da. Pe clnd asa, eu in bunastare lar durnnea ta in nenorocu-e, asta n u . Acest fel de prletenie nu este ~i nu va fi niciods t& al meu, Dar dum- ~ n ta care rna silesti la aceasta nepasare, esti nedrept eli n in esti crud. E ingrozitor .... ingrozitor, Dac-ai ~ti ei
I • l

,,'a

-'nli faci ..

Adrian. 8'.1" a dreptate. Mihail era ned -ept cu el. Si j t -adevar lngrozitor. Stind a~.a, l'"n,ga Adrian, in mtmi cu 0 sapca, adr nata pares din gunoi, la fel ell camasa-i murdara ; cu haina ~ isiata peste tot: gulerul sIiYl0B. minecile prea Iungl, su ... mese ~ ell pantaloni ~ petee l~nga petec : cu bocancn seor,,; ~ ~i. S' scilcia ti ; cu pad ucr ii ca -e apit rea u ~ dispareau f i ·u bra .. le parasite intre picioare, intr-o a rtudine de dee -asax'e ~ Zl' in mij ocul aeestei mizerii nes lrf}ite~ doi ochi ·c.... rascoleal't inima ~i mintea. care reaminteau ti privirea -11inda a animalulur ei -lasuiau cu convi ·gere sufletu ill
-..58

es his prie eniei c -noasteti care, 0, pr ieteni . 0 imagine mai Iarnentabila .a nedreptatii ? (Prietene invins de singuratate, oriunde te afli pe Iumea aceasta, dezmeticeste .... si fii mare, ca bucuria sau dute rerea, in fata necunoacutului car ~ti daruie indata Inima sa! Nu negustori comoara pe care 0 ascunzi, aceluia ce ti se ofera ! Oricare ar fi furtunile ee au putut sa-ti. nimiceased sperantele, fii nobil, iii tncrezator, nu te indoi niciodata de cald ra sufletului tau 9" n-o refuza niciodata ~ seta uh i care ti-o cerseste, De vreme ce a simti in tine insuti, 'poti sa f'li sigur ca nu e§tt singurul care 0 poseda lmdca nimeni nu a e monope u] vietit frumoasc - ~i este mai bine sa fii in~elat de-o sum de' or! intr-un ceas, decit sa faci 0 nedreptate unui singur prieten chin stirpea ta l) ,

E1"'aora noua dimineaja, cind razele calduta ale .soa... r lui alungara norii de Ipe cer 9i racoarea diminejii, Apa Duna Ii deveni seEpi mare, Padurea de salcii plingatoare de pe malul celalalt prinse viat£t, iar departe, pierduti in zare, se profilau muntii melancolici ai Dobrogei. Cei doi pri tern taeeau, s api iti de aceeasi teams. re.... ligloasa 1n fata Iucrurilor ce nu se exprjma, fiecare i sa u sentimente diferite. tA 'ian, en inima gr ea, oehii bui aci, pri vea tinta 13 freamatul valurilor ce sarutau ntsipul; el incerca s adune citeva Idei, sa Ie inlan~uie si sa gaseasca 0 solutie are sa-l ajute de a invinge impotrivlrea lui -Mihail 18 planurile sale generoase, Mihail era ~i el tulbura ~ dar nu..... da nici 0 osteneala !?.. a vada limped . ~tia ce voia Ad "an si, in sinea sa nU""'1 J?epr~a decit faptul ca-" dorea binele, fa a voia Iui. adica In'tJ."'"-un fel care-i ranea amorul propri . . Vazindu- potoli ,i in treba : ~ Lucrezi in dimineata asta ? - ~u. Abia de la unu l i bine, wei sa petrecem 0 clipi. impreuna pe malul elalalt al fluviului ? 0 sa ne faca bine la amindoi. Adrian deschise oehii mari : daca " 8-8r fi anuntat CB tatal Sat a inVlat, n-ar fi foot atit de ericlt .. - Adevarat ? Nu glum ~ti ? ~op i ell Inima tr s8] -"'n d bueurie,
\W

]I

Chi-pur sau trada 0 speranta atit de copilaroasa, ineit Miha.il Iu cuprins de remuscari, - Odata ce-ti spun, sigur c'a nu glurnesc. Mil. erezi ua urs ? Ai unele asemanari ! Desigur, cind vreau ; dar crezi ca degeaba ? Gf~( esc multe Iucr uri. ... e Alei nu e' verba de ghicit, pentru ca atuncl ar insemna S~O nirneresti alatur! de adevar ..,.. E verba sa vezi eeea ce exista .. Si-acum. du-te ~i C.2U'ta. 0 barca ~i un vis]a~ care sa nu stie 0 boaba in g:rrece~te~ Cind Adrian se intoarse eu barcagiul, Mihail ii intreba : ~. Te-ai Incredintat eli nu intelege ceea ce vorbim ?
-Da.,

1-al11cerut, in greceste, sa rna treaea fluviul ~i n-a lnteles nimic, Mihai reflecta : HNu... prost fiacaul nostru !" i ~i sari primul, voios, asezindu .... ell spatele spre .barse cagiu, Adrian lua loe Ia pupa ill Iata p- ietenului sau, pe eare-l privea ell oarecare sfiala, dupa acest scurt examen de perspicacitate. Spuse : . ......... bine este s·a vorbesti a Iimba straina; cind ai in Ce [ur urechi curioase .. ~ ~i e mult mai bine sa poti vorbi cit mal multe, fi"ndca grece sea e arhicunoscuta ·la Bralla, completa JMlha.iL --- Dumneata eunosti rnulte ? -- Citeva.; --..... are? mtreba .P:Jdrian, atins Ia una din marie lui C dorinte : aceea de-a ~ti mai multe Iimbi, Mihail surise in.curcat, adorabila ulburars ce.... rei venea, or" de cite ori era.deseusut prea pe fa' a desprs cul .... tura sau vlata lui. Raspunse : · - ~"A· vazut, franeeze. Pe celelalte, cind se va ivi ocazia, Aeest raspuns arfi fost de-ajuns cricul, a~~arade Adrian care-I Intoarse Intrebarea, erezind c.... pune mai diseret . o - Nu esti t;~~. ? "'Ii~ ~~ Nu.,~.~ raspunse Mihail, eu f ia irnbu_jorata, d.e... umo bra Ide pudoare ee ar i.1trebuit sa-l dezarmeza pe Adrian, daci ar "ii avut putina experlenta in ale vietii, CumInsa nu aves, stiirui :'
=
• ~I

CURn?

((.rDC

Nieidecum... spuse Mihall, privind fundul barcii. $i ridieindu-si capul, pie neasteptate, CU 00 privire aspra, apliea stingaciului prima mustruluiala prieteneascs = - Daea prietenia ITIea te lntereseaza si vrei 8-0 cistigl, te sfa tu j (~SC, Adriene, ca pe vi ito r sa nu mai .fit atit de in d seret cu mine. Sint lucruri pe care Ie tainuiesc spre binele arnindorura. Pentru altele, nu-ti eel" decit un pic de rabdaro 5i o sa le atli. Cind vrear sa vorbesc, nu-i nevoie sa Ina tragi de limbii, Vorbesc de Ia sine... $1 aeurn, sa trecern la altceva. Adr-ian intelese mai bine decit te=,a.i fi asteptat de la Q fire ca a lui.
1

...France .... ~~ z·' ..

Traversara ,f]UViLl1., .At:t1111 bares plutea de-a lungul rnaIului d .ept, 118, vale, strecur!n du-se prin ramurisul salciilor, Co 0 suveica de la un razboi de tesut, Desi obisnuit cu acest Iel de plimbare.r Adr-ian nu Iusese niciodata atit de miscat 1>a acum : pentru prima oara in viata se simtea in sfir~,it aproape de-o fi.illta umaria ce-I i11te]eg~ea., prierenul care se preda inimii tale, cu 0 forta. ce-ti rascc11,e$te in treaga existenta, Cu echilibrul sufletesc restabillt, Mihail is~ -aborda direct tovarasul :, - Adriene, ia sa-mi explici : adineauri, cind mi-ai spus ea am fost j;nedrept" cu. dumncata ~i ca ti-am ~~acut~,rau'\ , Ia ee te gindeai l' Cum. rna vezi dumneata <:? ~ Dar.; te' vsd intr-o situatie nepotrivlta cu dernnifa tea d uml tale si ered ca as ta te face sa s uferi. ." raspunse l.;t-\'drian, temind u ... e c'a ~i ... fi j igni t -prietenul. s . ar - Die unde fitli ea sufar ? Ti-am spus eu eeva ? ~ Nu! dar' presupun, Mizeria nu-i ceva placut, Am gus-tat ~i eu din E}R.. i es ti sl gur lea sin t tn mi:~~ej~ie ? , Aceasta intrebare paradoxala il dadu gate pe Adrian. NLl mai pricepea nimic, 'Cttsca niste ochi mlrati, ~i facu o mutra, va lVlihaJl izbucni intr-un hohot de rig, scurt, voios, ccea ce zapaci ~,i mal Inult pe celalalt, Adrian nu stia ce sa mai creada despre acest om, pe care-l soeotea printre eel 1111ai enorociti n 91 care-s! ridea de' propria-i stare, din toata inlma,
1

- e'

Mi hail il dezarmase, din tr-o data, eLl L1:$ urin ta,. Da t· confuzia Iireasca a lui Adrian, sineera lui d zarnagire ]11 fata or-icarei I asturnari de adevaruri consaera te,• 11 cucerira sufleteste pie Mihail, mair pede decit eel mai trlnnns act de generozi ate. Aeesta avea sa fte. ma] tirztu. una din des .... fatarile sale. ~ Deci dupa dumneata. zise el. abia stapinil du-si rtsul, nu ar exista 0 alta SEa "'e 111,ai [alnica deeit a mea, Afar,B. de boala 9i puscari ---. .Ei, bine, deschide .... bine ochii. Mize-ria adevarata ti aceea care face viata de nesuferlt ~ nu este saracia Iuci ..; murdaria in care m-al gasit, ci teribila situatie a i omului care poseda toate mijloacele de 'ai de care are nevoie penl tru a. gus ta din' pli n via ta care-t place, ~i care nu-i e:" cu putinta g-O Iaca. An, cunoscut aceasta situatie sl am Iost lntr-adevar nenorocit. Azi sint ferieit : rna ba:Iacese ea un ratoi in ape care nu-mi erau 'i11~aduil e altadata, u bagi de seama ? Adrian il privi prosteste, f,ara sa cricneasca, in imp ce lui Mihail ii rideau ochll. Apoi, cu a miscare a bra ului ce voia sa zica ~~s.a Hisam asia \ ii puse mina pe genunchi, spunirtdu-i : - As vrea .s~l te intreb eeva. - Vorbeste.; in reaba 'ebt ee vrei, ... N-run secrete fata de dumneats ... strig,a_ Adrian mciudat, ceea ee-l inveseh " nespus pe Mi nail. - Ai pri eteni i . eresanti ? . u N-nm decit eunoscuti Prietenia, asa cum 0 in.. leg eu, inc-a nu am inttlnit-o. ~ Si cum Intelegi dumneata prietenia ? Adrian raspunse degaja : - Foarte simpu ~ sa iubestt arta pe care 0 intelegl, natura &i omul, pina la sacrrficiu. - Pina Ia sacrificiu ! exclama Mihait ell oarecare ~ tristate. Asta este Idealul l Numai ca via ~a nu incape cu totul in eercul pe care dumneata n tragi. - Si de ce nu ? striga Adrian. Inflac's.rat. eel care lubeste tot ceca ce-i frumos, nu poate sa nu fie 0 iiinta, ge..t neroasa. ~ Nu totdeauna l Dar, admitind eonceptia dumitale, asta nu-i totul, :Mai sint deoseblrile adinci de rasa ~i edueatie, care tmpiedica uneori e cei mal btmi dlntre oament
l,

Ii..!

262

care ceva despre caracterelc. ternperamentele si natura. sensibllitatllor omenesti '? Nu. n ... m citit nimic ! a ... ......... Atunci, ce citesti ? Literatura, Numai pe as a 0 pri cep, -- Care sint autorii dumitale pref ra~i ? ~ Balzac; Dostoievski si cei ca Ie seamana, ~ Cine te-a indreptat spre dtn~ii ? - Inima mer:L --.......Ioarte mull, daca spui adevarul. Dar numai lite E ratura nu ajunge, deoarece, imbatindu-ne~ ne impiedicn sa ne cultivam, Ea este pentru sufletul nostru ceea ce sint aripile pentru 0 pasare ; daca zboara fara potlcneli este gratie pi-ivirfi ei agere, nu artpilor. Poezia ests melodia unei ore de tihna sufleteasca ; ~j" prin poezie, eli in eleg toate frumusetile pamintesti, toate manifestarile artei, tot ce se poate iubi, Totusi, vai ! dupa ee ai visat, trebuie sa traie~ti., Sia trw. inseamna a Iupta impotriva vie-tit ., Gl ume~,t~ t zise Adr"ian, 1.. ... _ - ..".AhcUlta mai departe, continua Milia.il, foarte serios~ nc hi puies te;ooo i via ta ca pe 0 maaina Iormidabila, t foarte cornplicata, ins a demontata. Piesele ei reprezln a Iacultatile si instinctele noastre, paslunile ~i nevoile noastre, Ca sa 0 faci sa Iunctioneze perfect, ar trebui sa fie manta a perfect ~i asta nu se poate, fiindca tehnieianul ei inca nu s=a nascut, de-aeeea toate cunostintele noastre nu fae doi bani. De pi da, eu a5ivrea s-o fa sa fun'c\.ioneze pe suportii sociabilita ii ~i uneorl chiar in cadrul intim a unei vieti car vrea sa se Iipseasca de societate. ~ Piesele acestei masini se pun la unison, ca sa ne paca.leasca : lTU conteaza felul cum e ajustezi, ele te asculta, totul se puns in miscare, i~~ia avlnt, se multumesc eu ce le dai sau le lasi, la fel ea ~i. omul caruia poti sa~i Iei picioarele, bra elc, ochit, urechile, nasul, sa-i desfigurezi fats, sa-l las] surd, slu ~ neputioncios, ~ el va voi ~i va putea S6. traiasca rnereu, caei nu-l decit 0 picatura din aeeasta eterriitate ca "e se lUU umeste ell putin, Acest mecanism se numeste Iumea, In orele de odihna face poezie : intr-o odaie, in doi ; intr-un teatru 0 mie ; pe un stadion, ~ suta de mil, prezentind 0 -un-tate, 0 anna nie aproape perfects, Nu mai ca, in aceste momente n tra.ie~ti" ci visezi, De pilda : cumatra birfitoare care varsa acrtmi de bueurie pe un roman cu deznodamint fericit ;

sa se iinte1eagj .. Citit-ai

prietenii care se saruta In colt de' strada ; poporul care [ubileaza ~i se infra,e,~te il1 bataia tobelor ; multimile de alegatori ee-si poarta "'1.1 triumf demagogii lor, Nu-l nimic de zeflemisit aiel. Primul stilp ,al vietii, chiar a celei mal [osnice, e dorinta binelui, inclmarea spre generczitate, spre - Ideal, Dar asta nu ... deeit visul ... i " Indata ce sarmana masina orneneasca ineeteaza Ide-a visa" inda a ce incepe sf., traiasc,a, totul se incurca" totul trosneste se rupe ai vezi scuipindu-se in, la.ta pie cei ce s-au sarutat In ajun, Este poezia care invecineaza mocirla. Este visul incoltit de antagonismele vietl], E masina soeiala pe carle un nimie 0 face sa mearga, dar pe care niei un tehniclan nu-l Ali'} stare 8""0 _ RCa sa tunetioneze ideal. Fereste-te, Adriene, s,a nu te prinda pre a mult intre rojile ei. Iml ingihiui g,a tj_....o spun, fiindea mi-estt drag :l,i pentru ca imi pari sa fii dintre acei carle ies strivit! din aces te ro ti~
IIJ! -

i"

* Adrian simti cat un balsam ii umple inima, auzindu-I pe Mih.ail marturislndu-si dragostea pentru el. - Dar, replica el, ered ca prin dragoste oamenii s-ar putea intelege. , ~ Viata nu ingaduie alta dragoste, a' ara Ide aceea care se raporteaza Ia propriul ei egoism; raspunse Mihail, rece, Restul, visuri. - Cum? striga Adrian, Ana lea dragostea mea e altruista; ea mi .... imparti pin,a ~i singele, ca sa traiesc as linga dumneata ~i altil care ili seamana, Se poate ~ insa dumneata nu Insemni nlmlc in
t

buna parte a viejii, .. N llmaJ. eft' no!" eu ~l. d umnea~, sau p.e'~ e ~ ... t- '"'" Dleslgur ........... . Paul, inseamna in vieta, ceea ce este un fir de par pe trupul omului : poti sa te Iipsesti de el, viata merge lnaInte, Creind omenirea, imi inchipui ca Dumnezeu a rebuit sa procedeze in felul urmator : mal intii a aruneat in eopale aluatul omenesc asa cum il vedem noi adica putind sa-Fli duea zilele Iipsit de toate simturfle 91 membrele, Dar, hotartndu-l unul atare destin, mormanul de ar,gilli n-ar fi avut deeft sa vibreze la anumite ore, ~i atunei creatorul a gas it ca-l nostim sd-i adauge grauncioare de frumuset ,

Si totusi, as socoti acest fel de.... fi drept a

t

cea mai

"i

"_,imi;

....

elteva g:rau'nte de talent, un ileac de generozitatc, citeva fire die intellgenta, de aserneni, ~. ca la pateul de Iicat, cii.... ruia i se adauga 0 ffl.rim,B de trufe ; aped .. dupa ce s-a in~ tarit destul aluatul, Durnnezeu si-a eroit ereaturile, Ia Intimplare, eu cutitul. Ceea ce a dat nastere Ia incurcaturl, Ia nelinisti, deoarece toate aeeste valori omenesti nu erau asimtlablle .. Ca ~i trufele in pateu, ele au ramas solitare si nemistuibile. Ceea ce n-a impledicat ca Iluzia parfumului s,a reuseasca. lata de ce aceasta interpretare g ~'e~ita este sfisietoare,

....

Aceste CLIVi nte eontrarc credintei sale'} .il intris' ara pe drian, Pri.virea i se indrepta instinctiv spre oras LInde Incerca sa vade Iurnea cu ochii lui Mih,ail .. Nu deslusi ins,a nimic. Ii veneau in glnd necazurile s.alle~ truda mamei, dragostea pentru Leana" 31 car-en. spir it practie il ingheta. Si ineerca 'Sa vade tntul in sumbra umi.na p .oiectata de prietenul lui, Nici 0 concluzie preeisa nu se desprinse din judecatile sale, Ii lipsea expeiienta, Ptna atunci, indurase cu nervii de otel ai adolescentului care uita Iesne .elele, muncit nein .... cetat de nevoia de-a iubi, Nu iritelese deloc conceptia de viata a lui ihai]. Dar cum il respecta mult, socotindu-l a'"U111 un stoic, Adrlan i~i dadu seama de inutilita ea a tot (~e pretindea ca invatase p]:na atunci ¥! se dispretui, Asta-l fa{;u sa se ZaV01"aSea ~i mai mu , deplin Increzator in sentimeutele sale, ~colo, totul era Iimpedc : isi iubea mama, Iosrodnica si chiar lumea. Si ierta orica 'ui "~lut impanat" ca-l intelegea anapoda, Pen ru .ihai), ca e Il intelegea, i-eslmtea () dragoste ,;i mai puterniea !$i se hotsrt sa-l cistige ell ortce pret, Aces strai n se rev la. prietenul viselor sale" N-a.vea sa-i scape,
Un vapor' care se indrepta spe€ Galati; trecu ell mare vU t~za Pl"111 mijlocul fluviului, Valuri navalnlce se sparsera de mal izbindu-le barca la babord, Dansa timp d~ citeva minute ca 0 coajs de nuca toemai in clipa cind Mihail, ell tabacherea pe genunchi, rasucea 0 'iigara" Adrian observa ttl tunul prost, de douazeci de 'bani pachatul ,i-l opri, zlcin du-i .
266

..

Iurna mahorca ala puturoasa, Ia-l pe asia al meu a-I mai bun, $i-' mtinse, staruitor, tutumil sau de cmcizeci de bani, duuazeci de grame, Mihail, vadit contrariat dar mereu ell un zimbet Ingaduitor pe buze, trebui sa se supuna, ca sa i ' pe placul ace tul eopi mare a ol, dupa ce i:~i apri sera tl~,arile, rosti : _. Adriene, creel ci ill -0 zi 0 sa lim pri teni. Dar pina s-ajungem acolo, n.... trebui s-o Incepem prin a ne lua ar a bataie ? - Sa ne batem ? striga Adrian, :;;i de e . ? ~ Pentru ca printre atitea alte eusururl ce vei fl avind ell observ unul care-i greu de suportat pen 1!'TI anumite pe soane : anume, acela de-a voi sa del CUi\71i~ eeva, fara sa.-l intrebi daca dore..·e ~ ceea ce-i mgrozltor, fiindca e mai dureros SIB: nu poti primi ceva de la eineva pe care-I stimezi, decit sa te vezi deposedat eli orta de un bun al tau. Generozi atea cu de a sila este eea mai dureroasa din ... tre toate cite nu poti suf ri, §,i 0 .icit de paradoxal ._.ar Hr1ea. a,. ta se Intimpla. - Dar, spuse Adrian nedumerit, eu a~ primi de Ia un prieten, eu aceeasi usur inta - Chiar i-as cer " daca as avea nevoie .. - E in intregime posibil, Ia firi ca a dumitale : e con .... traponderea eapacitatii dumitale de-a da, Dar) sarmane prieten ..te pllng daca ai venit pe Iume prea plin de, aceasta impulsivitate, 0 sa te strici intr-o zi eu toti oamenit, prie ... teni sa'u nll '" Adrian se ap ~inse~ osu de mi ie ~ ~ Atunci la dracul ! Ce.... oare prletenia, daca nu iu j birea de aproapele ? $'1 PO\~ oar coneepe 0 dragoste care sa nu ne Impinga sa dam tot ceea ce avem, de la bani, ca . sint eel mal usor de dat ~i p$n.a Ia viata~ care e bunul nos tru suprern ? Sa. nt fie pe Ium deeit prietenia de Ia circiurna, unde fieeare Isi platest consumatia? Nu simti care aceeasl bucurie .eciproca de-a da, decit numai de-a primi '1 Salt vrei sa rna c nvingi ca sint nebun ? Ghemuit pe genunchi __,.poz! ia sa favorita, ori de cite ori asculta - Mihail privea lintS. Iundul barcii 8] se caznea sa scuture mueul 'igarli~cu rrscul de a-~i arde degetul mic Nu raspunse nimie. Nebanuind Ia eeea ce se gindea, A "an . veni cu i sistenta ~
1U.
rI .. -( ~ • ,

2. s

privea rierniscat la dira pe care 0 lasa in urma, Sole Ierea sa,.p, priveasea pe Adrian in ochi. 'I'otusl, atitudinea sa dovedea ca-l asculta cu cea rnai mare atentie .. . ~dl"ian, tot voind sa.... eonvinga ea "Jl..f'.ara e ziua" reI ~ mcepu : ~ Daea-mi dai voie sa tree la cazul nos tr u, mi-ar fi mai uso ~ sa nl!8"explic, rnedlat ce .e-am vazut, am sirntit ea nla atasez de durnneata. Acum stiu ca esti Ll11 om instruit, decl nu 111-am inselat, deoarece am banuit-o inca de ieri, cind ti-ai incrucisat privirea cu a mea, in timp ce citeai pe Jack ~j nit presimteai nimic, Mai cred ca ai 10 inilll,a afectuoasa, de prieten adevarat, asa cum il tnteleg ell. Asta e credinta mea si e zadarnic s.a~:ma descosi de, ce cred astf~l.. De ce n-am crezut-o ~i fa'til de altii ? F~indca eu caut prieteni, din ziua cind m-am slmtit nenorocit sa tot gust singur atitea frumuseti pe care Dumnezeu le-a creat ca sa fi'e llnp,aI'ta.~ite~ Dar eu cine sa le imp,a~ ~W?esc, Doarnne ! cind nici mama' mea, nici aceea pe lcarelo cred Iogodnica, nici 'una din cunostintele mele n-au habar despre ce e verba ? Si cine altul, mal bine decit dumneata ar putea ~a priceapa C1t de greu este g,a te sirn]i strain in orasul tau, in familia ta, mihnit sa, te vezi eategorisi t drept 0 hal .... mana" tocmai pentru ell porti in tine 0 lume de, pasluni, 0 Iurne de vlsuri, -cele mai puternice bucurii ale vietii ? Am clipe cind fttg de aceste fapturi pe care le iubesc ~j rna 'urisez aiel, singur, sa-mi urlu aleanul in fata acestui flu.viu, cerindu-i un pri eten, 0. halmana ea mine ? ~i cind lucrurile stau astfel, ai vrea sa rna port f~ta de dumneata calculat, meschin, egoist? Dar rn-ai face ferieit ij,i m-al onora, daca m-al lasa sa iau parte la suferinta dumitale si ai face dreptate prieteniel, daca ai plrimi ajutorul unui prieten, ca pe ceva cuvenit, E slngura generozitate cinstita pe care 0 cunosc ; toate celelalte slot Interesate,
J

nu-t] inchipui ca" vorbindu-rni astfel, 0 sa scapi de mine sau ca. ai sa clintesti ell 0 iota ceea ce an} simtit ca mi bate totdeauna in. piept, Oriee s-ar intimpla si in ciuda preztcerjlor ce-mi fael, nu, nu, nu dau indarat ! ... 4.f?a simt .. em. die s-ar afia pe Iume doar un singur om caruia sa-i placa prietenia mea, mie mi-ar fi de-ajuns, ar pretui pentru mine cit ornenirea intrcaga. Ca sa- deseopar, voi rasturna pamintul si dae~ n-o sa-I intilnese niciodata, voi erede totusi in existent a lui, voi crede, voi crede L~.' llJIih,ail i~i aruncase tigal' ea ~i acum, cu mina in a pa,

-,;_sa

263

tmparti bunul tau cu parIntH~ care nu sin! declt parinti sau sa te despoi pentru a Ierneie, care nu-i decit 0 Iemeie, spune-rni : ee legatura de sinoe am ell CU acesti oameni care slnt milostivi ell ei Insisi ? Nu ~slngura fij,nta care ar avea drept la viata mea, va fi aceea eareia m-as darui ~i mi s-ar darui di"l prie't1enie. Restul e demn de-o bruta,

Sa-ti

Barca plutea de-a Iungul unui ostrov pustiu, putin earn lna.lt ~i plin de salcii. Mihail se ridica deodata, faeu sernn barcagiului sa rraga Ia mal si, ·fu'ii sa mal astep te atingerea cu usea t U." - sari In apa a'di '"" ........1 g1 unca pma ·0 .ezne. 1 ......... - Spune ornului sa ne astepte ! murrn ura cu 0 voce abia soptita. Din graba prietenului, Adrian ghicl ca ernotia il gitula. Cobori, la r'lndu .... si-l urma, i, Mihail rnerse pina Ia malul unei badti mici, acoperlta peste tot cu uuferi mari ~i albi sau mas de graba de frun .... zele lor imense ~Ii ate, eovor nesfirsit care zacea pe supral fata apei a dormite, Jur Impreiur un gard viu de trestle lmprejmuia aceste perle acvatice, pitite in singuratatea mlastinoasa. Adrian se apropie ~i ramase uluit 'in Iata petalelor die hermine catitelata, care-si inaltau ell sfiald corolele sprijinite pe 0 fafima de lujer abia vizibil. Se apleea 9i apt ca un boboc inflorit, Un Iujer lung, din Ice iZ1 ce mai gros, de un 'verde frumos, iesi din apa .. Mihail, care privea in, tacere, eu miinile in buzunar, spuse prietenului : - Nu .... rupe.; Acolo e frumos ; a-l lua cu tine, inl seamna sa-1 plingaref?ti_ ... Adrian-Ii dadu drumul incetlsor. Nu-sl amintea sa, mai fi atins acesti frumosi crini salbatici, din vremea indepar .... tata, eind copil, 11 msotea pie mos Dumitru la taiat ·pe ascuns papura, ~i pie' Codin Ia vinatoare de ra e salbatice, Cei doi prieteni se asezara pie Iarba carnoasa, care cres .... cuse pe dealurlle formate din vechi aluvtuni 11raIlita din belsug de umezeala permanents .. Priveau $i taceau, Mihail eta ineovoiat, ea ingropat in pamint, Adrian t;;i infundase mina in iarba ~i rieiia usor ... ,."tul moal - ....~ ~ J' """ pamm u moa e ea sa .... SlID.t'La racoarea, l Dinatntea lor", balta se scalda in razele caldute revarsate de soare, 0 multime Ide gize roiau ca scoase din mirr '.. Pe ochturi; nu rna" mari ca 0 Iarfurte, unde apa nu era

multumiti. Prlvirile celor doi speetatori alergau de la 0 priveliste la alta, dar ceea ee le plaeu mai mult fu inf'itti.~area ~fu miscarile broastelor, Citeva se prajeau la scare, ca arate pe plante, eonfundtndu-se cu ele, din pricina culorli galbenverzuie ; altele scoteau eapul din apa, priveau 0 elipa, cu un eel" prostese, la cei doi 'n~i de pe mal ~fu se afundau sperioase .. Citeva broscu: e rtioase nu se sfiau deloc sa-si urrn ze vinatoarea de tin1jali, pe ca - ii inghi t,eau lacarne, scotind dupa fiecare inghititura un =,oac ~' de sa tisfactie, Iscodindu- e, cei doi prieteni schimbara, in treacat, 0 privi re, in. care Iicarea 0 placere nesfirsita. Adesea, tacerea era sfl.~iata de un muget indepartat sau de lilt atul ciinilor de pe Ia mosiile invecinate .. Citeodata, striga e scoase din piepturi zdravene, ehemari p nume, 'rinturi de convo bi ~i in rornaneste, greceste sau turceste ~ strigate de pe un mal la celalalt ~1brat al Dunarii vechi" ~ clinchetul pompelor pe slepuri ~i eaice ce si suieratul asu zzito al . i renelor, tulburan 'brutal paces aces ei contopiri cu natura, reamintind celo doi p ieteni ca oamen ii si viata lor nu e[,,3U prea departe de dinsi], n ieplina at a sufletelor k 1 contcpit ,acest zgomote eadeau ca niste picatlll i mari de ploaie pe suprafata neteda a unui lac. in mod sigur sl -arB. sa-si dea seama, Adrian atinses in chip magic si biruise rezistenta incuietorti sec-rete, care jmpiedica intrarea oricarei afectium noi in t .mplul unde Mihail veghea nelnduplecat la eapatiiul dragostei sale J."ru,jte. In ace] moment privirlle inimii lui convalescents mtimpinau eu un zimbet cald cele doua miini Intinsa de Adrian. ~i intr-adevar : ulburarea lui MillaiI, ta.cerea-i s ilcioasii, calmul nellnistit, 0 d rvedeau eu prlsosinta. $i Adrian, care presimtea totul, .de a chltic, ca un vj novat. Dar eel care e pastratnru dragoste! universale, ca 'Ie ~tie sa lecuiasca orice rana ~i sa puna ordine in I ate, far a sa ne eeara rugaci uni, nici tamil , acela prieepu tot a a d
:?70

a uperi eta de Iru nzele n u.' ri 101'" m U sculi te "a a. Iorma, rea niste serninte de cinepa, se invirtea u locu ui eu 0 iul eala ce-ti da ameteala .. Paianjenil de apa alunecau, In lung si ~n Iat, farr. rest, '"n imp ce roiul de 'lill'~ari~ Innebuniti Ide placere, ~ p-iUau deasupra bitltii cu .) Iu: ~ie de-ai i zis cit o sa se urea unfi peste altii. Din eind in cind, bal1zaullii ~' taunii inspectau, ill treacat, regiunea ~i plecau biziind ne-

ca e era plina inirna unuia dirt t e ei, c] t si dori n ta de-a 1r,aL de care eelalal t e arata
bif~le si sincer itatea
ifrande' de

in- ietat.

a .e t colt de na mUl'a; n pingal"] de on'. s apinul trii l12 d Pid1.1 binecuvintaien ce a, ea sa-i uneasea intrpri t ni de ont ani ; 0 pric -nie care avert sa [if" .PllSii a toate In ~er(:arlle ingrate ale unei existente vitrege ; care trebu ia ~il irrd urE' loa te chinu "ile unei vie H de' hoinar{.1al~ tirllJ. pri mizeria mai mult 11' tari ~i care ~ de-r suta de o ~i.ra.nita i11 carnea ei, de vr lgaritatea omeneasea, de-o su a d 01'1 sufocata de duhoarea propriei sale imperfectiuni ~ stiu "c..it iasa la Iiman dill tnate potopurilc ce-o napadeau, ~~ u sa-si tina fruntea sus in vijeliile ce-o trin tiru deseori ti la parnint, izbutind sa rosteasca pi a la s ~jl"$it c -le do a. eu 'in te sflnte, ins usl esen tel ei : Draqoete ~i A'rtd. Doar moartea Ii desparti eli 0 10v'1 ul'a de sabie, trirnitinct pie unul din cei doi indrago titi, acolo unde, ne vom duce cu totit, iar pe celalalt singur de-aeum incoln il lasa sa cutreiere lumea in eautar ea adevarului personal necesa r or; ·,al'ui suflet pu ternic, j Iuind timpurilr petreeu te odmioara II -preu a si c rsin d. cu taru 111t~L la tt ate orizontur ile lvite in cale, Ul1. pic de priet nie oar ~a se$i
III
1

me·n ~

eLl pi: l

H.

Mihail rupse tacerea tingui 01 .ncea-]_ era scazuta" ."} murinda de ernotie ca a unei tiriere f mei ce-a plins multi Bogata muzicalitate B. 1imbii g .ecesti dadea gindirii lui un ln~eles adinc. Adrian il asculta pentru prima oara si se infi 1'8... Rareori. in cursu 1 p -ieteniei. rnai .avu ocazia. - Adriene, rosti el, fara sa clipeasca, cu privirea mereu in balta. Nu te cunosc decit Ioarte putin .., Nu stiu ee idei ai, vreau sa spun, Ielul dumital ' de-a vedea lumea, si- ti descifrez des u 1 de g'l"eu carac erul. F'irea orneneasca. CD cit e mat ·i11.zesratiL ell a. it ascund Iu adincul cutelor ei realitat! necunoscute adesea chiar lOU a l'n~'ne, Qi ale caror izbucnir i neasteptate, in a venturile din, viata, nu ramin »tdeauna nevatamatoare. Am il1 privin a aceasta experiente triste, Si daca U11ii Indura cu stoicism aceste surpr ize, eu nu rna impac de 'DC ell ele : din ci cnir a pe care am avut-o eu oarnenii cei Buni eu sinl, eel care am ie~i t s tri vi t. V[ii a dresez aeurn inirni i durn lta 1 .
J ~

aeum, oda a pentru totdeauna, ca lli ciodata, niciodata n-ai sa-nli eunosti tot trecutul, chtar de-al Ii zeul dragostel sau al tacerfi, Asta""'i fi(:lul rneu de a ii. Deal fel, Iaptul acesta nu va avea nici 0 urrna .e pentru prietenia noastra.; Sint jnca destul de tinar sl daca dumneata esti denm de a fi rubit, te voi iubi ca nimeni altul pe lume, 111a1 mult chiar dec-it maica-ta. ,. ·i apoi, inchipuieste-ti ea 111~aln nascu ~ chiar Tn ziua .... cind ne-am intilnit. N-aln trecut, e mort .. Ls-am ingropat, sa-l uitam ~i sa 11evedem de ·viata" ... '['i-am spus ca te cunose inca destul de putin, Dar ·Ptl"'" thlUl as a mi-ajunge pentru incepu ',.Ca ~i dumneata, mai mult decit durnneata ~ deoarcce sint ajutat de-o expe ... r len t~ m ult mai bogata decit a d umitale tr: $1 eu 11Ga cala Llzesc cu antenele sentimentelor rnele, iar mtilnirea eu dumneata imi pare fericita .. Asa ca, pentri a-ti dovedi increderea mea, Mti destainui ca sin t nascut undeva, in lume, din p,arinti care n-au fast saraci, Unde ?oate vet afla-o intr-o zi, odata cu nationaitatea care nu reiese nici din hirtiile mele ~i niei din aceentul rneu, deoarece vorbesc sase lirnbi, dintre care trei tot atit de bme Cat ~t Iimba materna. Copilaria mea. a lost senina, ferici. a; adolescenta insa mi-a fost tulburata de Idel politiee, urite de parintii rnei, pe care eu insuml le-arn urit mat apoi ~ pentrr eii rn-au eostat cele mal frumoase Iluzii .~ si, in sfirsi t, prima mea tinerete 'U zd ~obita de zbuciumul inimii mele, .. N-o sa.... ti deapan toata povestea, Am caUitorit~,.~ ~i viata rni s.... parut uriut III realitate, a este ~i ·nu. este, dar pasionatii sint Ioarto putin condusi de ratiune si era cit pe-aci sa rna prabusesc, Fusei salvat prin .... tr-un miracol iincintator si Irumos, pe care am sa ti~l povestesc alta data, latii tot ee pot sa-tl spun acum., Pastreaza-l pentru ~ ~.. dllm.nea t a, Daca te descoase· ClneVB., .f.... pe rusnalt, I ;, mln.. ..... . a eiuna e scuzabila si neeesara, atunci cind trebuie sa mena[ezl suseeptibilitatea altora, sa Ie salvezl onoarea S~l'U viaja. ~i .... acum sa treeem Ia Cleva mai important, pentru care fae apel la Inteligenta dumitale,
II

es ti dorriic sa Ina cu nos ti~ sa afli cine sint, E fo.al~te natural de vrerne ce rna iubestl, Si ai avea tot dreptul, dar nu se poate,.. Ceea ce voi putea sa-~i spun, vei afla pe masura ce-mi vei cistlga increderea. Dar al1a
~tiu

ca

sfirteca te.

Durnneata g]llde~ti ca suf.er. Des lgur, rna vezi in mize ... ' rie ~. ceea ce-i adevarat ~ ~i arzi de dorinta de a-mi . sari intr-ajutor. E foarte frumos. Mai mult deeit frumos ~ in viata mea, esti primul exemplu de dragoste crestineasca, unita ell inteligenta unui om modern .. Dar, dragu] meu, Adrian, fii sigur ca suferinta si mizeria mea ].~i lac mai mult rau dumitale decit mie. Sl numai ca 88,.... rasplatesc li osteneala sincera, In-81n hotarit adineau i sa ies din carapacea mea, intr-un feI mult mai pronuntat decit avusesem intentia pe malul eelalalt al Iluviului, Astfel, aft.§. Cia am avut zile de sarbatoare in viata mea, Irumoase zile scaldate in lumina tuturor bueurfilor. Obtineam tnt ceea ce, omeneste ~i eu mintea intreaga, po;ti cere vietii. :;;i cum am 0 ilr'J,]ma simtitoare mult mai simtitoare in acest moment ~i 0 inteligenta destul de vioaie ~nult mai vloaie azi ~ rna bucuram pina la sufe.... ri.nta., Dar asta a fost nenoroeirea mea : am crezut, tareco. '0 stinca de otel, ca. viata mea nu era, nu trebuia sa fie dee it placere, Or nenorocirea, grabnicii ~i teribila ca un fulger, nu lntirzie sa-mi de a, in plina ferieire, una din acele lovituri de maciuca, dobcrindu .... clnd nici nu te astepti, te, Ei bine, te 'rog sa. rna crezi, cind iti vol spune ca, dupa ee am ieslt ,jumulit din iadul unde mi-am rascunlparat truria '~i uncle era cit pe-aci sa-mi las pielea, ina aflu acum inaintea dumitale eli aeeleasi pofte de placeri ca-n vrernea eind n .... aveam deeit sa. apss pe un buton ~i sa am, zece mi .... , nute mal apoi, calul meu, "fUmOSU meu roib singura fiinta. care rna intoarce spre trecut, singura care-mi d,a_ uneori doruri nebune de a pleea, eli capul inainte, ell ochii in ell is i, spire Iocurile de fericire josnlca, pie care nu le voi rnai revedea niciodata .. Da ! prietene, viata face astfel de minuni : am ramas neschim bat" Ba, mai mult, am descoperit alte izvoare Ide ¥ ~~ b'" terren-e, une 1 neoanui~t mal~b e e, oogat e, ramase ascunse In timpul vietti mele de, belsug care era ea 0 Iurnlna puternica ce te orbeste : toate amanuntele ~ care fac viata frumoasa si arta adevarata - it! scapa, . Credeam ca simteam arta ~i minunatiile nafurii, dar ascultam doar muziea cea mai ametltoare, inliintuin1d gitul fernejlor ; Ie cr earn. eele mal frumoase paginl, ca sa admire mal degraba talentul meu Ia citit; ~i eind treeeam calare pe sub ramuri.le aleilor, eravasam frunzele care cadeau
= =
'!J ....

273

Durerea, care fu fizica si morala ~ deupotriva de ne .... miloasa - arunca peste aceast a e~ric;ire conft, za J umina ei discrete. care intr ~tinf uleiul nepretuit a - vietii, ce se eheama sincerttato. Mizer-la tr ~cu apoi bt retele ei arzator pe pielita fina a 'V nitatii mele ~,i sterse orice urma de bucurii resin'} ti te pri n tr-o s ~11Si ili ta t bolna vicioasa, S· b aeum ca nu mai 'e nirneni sa-rni spiuneze rniscarile - care trebuiau sa fi perfect - nici ~a Iingus asca 0 ~,tiinta pe care ml-o apropiasem pentru falsa [Of' admiratie, aeum admir- aceasta balta p ntru Iumusetea ei sa lbatica, citese o cart pentru valoarea ei adevarata .si nu mai fae un gest, ntl mai rostese 0 vo ·lJa pentru oehit cutar i Irumoase sau viclenia dU$n1311iloI mei, Numai acum gt: s bucuria. Sta scris : mizeria si durerea Iac pe om sincer, Merg mai d par P: suferinta creeaza bUCUI'ii. Perfldia fer' Cil·Ii usoare, lasltatea placerii gratuite .. beatitudinea sentimentala ge.n Narcis, ae obosesc nervii priveaza pe om de C'· ea c viata conti 1 mai bogat omenese ~i seeatuiesc plapindele Izvoare ale vietii unilaterale, de care dispune orice fiinta car n-a cun scu marile dureri. Aceste izvoare srnt toatc asernenea izvoarelor de aps vie care, ca sa poa ta Iunctiona bine, ca sa-st mareasca debitu ~ au nevoie sa fie ingrlji te, ]argite~ adim ..ite. E~ bine nu-l deeit a singura cale in stare sa prim asca debitul izvoarelor noastre de bucu'ie: suf'erinta. Da, numai ea e in stare sa ne faca sinceri, dar eu conditia ca ornul, coplesit de ea, s,a nu fie, Ide da ta asta, admirat de-a-ndes lea.~ caci atunci.~ daca e verba sa r~n1il usuratic toa a viata, mal bine sa simta usurinta aurului care trece, decit urma paduchilor care ramin. Nu sint un adrnirator al mlzeriei ~i mai ales nici un ahtiat dupa suf'errnta stupida pe care ti-e ·da; dar odata cazut in apele ei nesfirsite, irnl pace mai mult sa ma a 'und catre adincut-i. deeit sa rna balacesc la suprafata mtr-o deznadejdic caraghioasa. rata de unde ville aceasta pasivitate, acest calm, aceasta acceptare pe car 0 vezi Ia mine $1 t ..... i-II~' mspa IIImmta, Spuneai adineauri eeva unde era verba de emnitatea m -a, Dernnitatea e U11a din acele valori care nu pot fi pierdute decit a UI1Ci CIJ'ld te temi ca,- ai sa ramii fara le, Nirneni 11U poato s.a se atinga de demnitatea unui om, afara d cazul cind 0 Incredinteaza uuui sutle vulgar care ln~ ,dat~ va scuipa pe ea. Demnitatea este eristalul eel mal
~ 'LII"

274

eu "at al personalitatii noastr si at" insemna sa fii nebun ca. sa-l ara i la Iiece pas .. A-?a ca. inchlpuieste-ti. orr de cite or] un ramal rna trage de nag sau lrni da un bobimac, eu m-as apuca sa-i spun, scuturindu-rna de pruful mizeriei mele ~ nEi ! ell ept cine nIEt iei . Dar uiti, oare, ca sint .X·_.,.;,iul domnului 'X, naseu in cas elul X, asa vinzator de pbicinta cum rna. vezi ?'~~ Nu, sa nu taci niciodata una ca asta. T vei alege numai ell risetele .. Dar 8 e intirnpla ca un oarecare S3= i strige .;paduchiosule !,.: cum mi se intimpla. si mie adesea .. Ei bine, daca ai paduchi, n-a spus deQt adevarul : daca n-ai, s-a paciilit. ~j rntr-un caz si-n celalalt a vrut sa 'ie rautacios .. Repet : , ..3. "1"lJ.1."'" caci fear te adesea acestia sint oameni cumsecade, suflete bune care au in maslnaria 101· vreo doaga lipsa, deoarece, dupa cum ti-am spus, nu s-a nascut meeanicul perf'ec al rn asinii omenesti. Dar sa zicem ell sint tntr-adevar l'ai~ ce inseamna asta, daca nu faptul eEL n-8.U inca experien ta vietii ? ~ Deci, nu te chlnui d lac pentru mine .. la simt bine, Am ~i atins fundul acestei mar], acum un ar~,sosind la Braila. Acum urc iarasi la supra a\.a~ Vrei sa rna ajuti sa rna sui pe mal l' Primesc ell eonditia neaparata ca nimeni sa nu observe' ce al p scuit, adica ce Iel de peste ai prins, Sint si vreau sa ramln perrtru toata lumea, ceea ce Iumea gindeste despre mine: un vinzator de placinta, s uga lul kir Nicola, care, intre noi fi -zis, intrece cu mii de eoti 0 buna
1

parte din prietenii mei de odinioara,

Desigur, multi se vo oeupa de prietenia noas ra, c~ci cea mai mare placere a omului de rind este sa se preocupe de treburile altora. Sileste-te sa nu afle ca am 0 rana : ar sari indata sa puna degetul pile ea., Si-acum, g-O stergem.
drian observe

care .... da un aer aspru i Mihail, pe cind vorbea, fetii, Adrian le .gasea in pe care Mthail 0 punea eumpancala VOl belor. N u totd auna avea sa fie asa ~i in..,. data eunoscu un .Mihai] care stia sa-i arate ce avea sa insemne penti u viitor, daca acea grozava cuta va reaparea pe viitor din cauza lui _. ri an, d
:II

ca

cuta vertieala, Ioarte adinca ~i se for-mase Intre sprtneen -Ie lui ~ceasta euta si aspranea ee 0 da izbi toara corrtrazieere eu blindetea in glas, in sobrietatea gesturilor si

.,

,aer ,Tln,oval '"

..... -

'Barca se Indrepta spre intrarea in Doeuri. Cel doi prleteni nu-si adresara 0 verba, tot timpul traversaril fhrviului spre malul sting si barcagiul ii crezu certati. Cind privirfle Ii se intilneau, aveau aeruj g,a spuna : "Ce frumos e eeea ce stim acum ! Dar, nici 0 verba !"" Coborira la pescarie, Mihail, cu eureaua co~u~ui dupa git, sari primul $i ]~i scoase cutia eu gologani ca sa plateasea barcagiului. Adrian n opri cu 10 pri vlre de repros .. ~i cum in jur nu se afla lume care ar putea sa-i inteleaga pe greceste, ii sopti ': ~ Vrei sa, platesti dumneata ? • Da ! raspuns'e Mihai.l, zimbind prietenos, dar ell un .
...-=

~_, Atunci, asa ne-a fost vorba "I f,acu Adrian, ell mirria ~... In prrvirt. :Mihail nu crtcni, puse cutia la loe ~i pleea oehii rusinat, cu un aer de noblete,

(Ban ticalos ! Ai. ~i aparut '1 Ai inceput sa pin,gat'e~ti milnile prieteniei ~i sa otravesti vlata a doua fiinte ornenesti, care te dispretuiesc ? Ai vrea, de' pe aCU1D sa zamisle~ti cearta in acest cuib al frap-rei naseinde, sa ariti ea tu esti in,ceputul si sfiraitul oricarei legaturi Intre oameni, ca nimic nu-l mal presus de dominatia ta ? Tu, murdara nascceire a U11Ui· ereler mediocru f Nemernicie care te fa]e~ti cu dreptateal Ehei, Adriene, atentie !')
J

Numai ea stle sa ne f.aca singuratatea mai putin ucigatoare :;d via ta suporta hila,. Adrian. se desparti de Mihail Intr-o stare de toropeala alit de puternica, incit nu se putea (tindi la eeea ee se petrecuse, Nici chip sa prinda 0 idee. Totul Iugea, ii aluneca printre degete, ea argintul viu, La drept vorblnd, ideile erau poate pre a numeroase, dar atit de fluide, prea pline de bucurie, asa cum se intlmpla ori de cite ori inima ne stapineste mintea, spire fericirea noastra, deoarece ereierul, singur, este un 'btet instrument de care Dumnezeu ar Ii trebuit g,a n1e' scuteasca, Aceste idei voioase care- [ucau in cap sau in inima ea roiul de rnusculrte deasupra 'bi~]tii, Adrian le cintarea ell un oehi ingaduitor ~t Ienes, it, timp ee se indrepta spre bina. mergind ell pas sovaitor pe rnarele bulevard Carol ~ Champs-Elysees-ul Brailei ~ a carui pustietate Ia o'r,a aceea riu era tulburata decit de strigatele unui batrin ~ . ga7;8.r ovrei : - Gaz, ga ... .... ! a az Adrian, v·azin.d.u-l cocosat sub povara celor doua garnite atlrriate de-o cobi]ita~ isi zise in sine' : "Dra,gu] meu, ca sa poti rabda viata asta, desigur ca. Iubeeti §i tu pe cineva, asa cum il lubesc eu p€ Mihail'~~ $i .deodata ~i-adltSe aminteca mal iubea si pe maica .... sa, ~.i pe .Le,811a." Foarte user ~mpaca. pe toate trei dragostele .. . rau oare adevarate ? E DB; In inima sa !
~77

Perieiti cei a caror inima cunoaste pasiunea

prietenlei,

colo ca pleoapele iti sint Ia Iel de grele C.B ale noastre. Du.... l Si te ]nteleg~ vezl bine ! Munea neavind nimic te atrag.ator:: cei bogatl au daruit-o gratis noua, astora, dezmostenltilor, eft sa n.ll pl. rim de urit. Pa r011l11se asezase pe 0 cutie cu alb Ide zinc ~l n-avea chef sa~~;ipuna salopeta. Ceilalti doi '1 ucratori 9t]e imbracasera, dar se uitau Ia unelte ca 1a niste serpi veninosi, D ar micul Serafim, u .enicul. parea mai vit az :. desena pureel, ell carbuncle, p·e un ..zid paras it. Binaua era 0 Iuerar e veche, pa.ras.ita in timpul executici, din cauza elientuh, i., Acesta 111cetase Sa mai dea aeon~ uti in bani si mes erul Petrache ii spusese Ia reveder . p~I)a 1a noi ordine. Acum lucrul relncepuse, deoarece ..cireotasul sfirsise prin ada' gcloganlf". ~i .ei care CU1IOSC necazurtle acestor Intrcruperi in eleg me .ancolia rrrese ciasilor nostri, IV atei. decoratorul, nu mai r 'gasea tonuril III iozotiselor, iat' I~ic- asul ei u bucelor false, 11 mai izbutea u sa e hnbine. Adrian, eel mal urnil dintre tou, fncepu sa umpl ,c.irnpLlriI" citorva pannu .i, Cit despre patron, se eaznea sa .ontinuie 0 i uitajte de ambriurt de lemn, aband mate aeum trei sap.tanlini~ Maisto 'ul Pet "ache nu stralue a 111 meseria sa, dar era descurcaret si bun crganizator. rept, g meres, afeetuos ~i intelegator eu sufletul muneit rulut - acest suflet care n-are ,~drept Ia lene' ~ se facea iubit plina ~i de lucrator ii cei rnai ursuzi. Era 0 lalnila de om, uscat ca. 0 scindura .. Fa~a lui" d· asemeni. n-avea pereche ""11 .ot orasul :. un oval prelung, capul chel ~i. ascutit in forma de 01.1, 0 patlagea vAl1~at,a i loe de nas, dona buz care deveneau ci patru la eel mal mic zimbet, bar bia ca 0 ro~ie a carelli gropita da de Iurea bsrblerului si nist urechi atit de blegi ca ~,a estau -- spunea el ----originea rasei sale" ~ Si totusi, niciodata un om urtt n-a f081 mai simpatie CEIl maistorul Petrache, nu numai pen ru ca ri.dea cu ochi ce exprimau toata veselia inimii sal l cu adevarat bu ~a, dar ehlar turiile
I

Dupa-amiaza sl-o petrecu in aceasta toropeala fericita~ Norocul lui ca Iuerul Iincezea, adica (:1 ~ doi Iucratori sl msusi patronul nu erau mai cu tragere de inima dectt Adrian, ]'l1.Sa eu totul din alte cauze ~ chefuisera in ajun ~i ell tot blau ..n~ontag-·ul de dimineata, nu-si revenisera din mahmureala, II crezura ~i pe Adr ian Ia Iel : ........... dragul meu, ~i spuse maistrul Petrache, in zaAh, dar te stlestl sa casti ochii mai tTIu]1 decit 110i~ vad cit de

278

sale, devernte proverbiale, contribuiau sa faca dintr-insul ernul eel mal iuhit de la ceainarla lui Proeop, unde era tinta tuturor zeflemelflor prtetenesti ~i nerautacioase, datorita fizi cului, Apr, Jape tntdeauna, ,dUP,R una din terfbilele ... furi i ivite i in timpul Iucrului, maistorul Petrache pleea valvirtej, spre a. se inapoia numaidectt cu 0 rasurasi un tigan lautar, ii incarca pe lucratori si-l ttra cu sine, elate peste gramada~ Un chief strasnic, care dura plna in zori, aducea calmul pen rru 0 saptamtna intreaga ~i impacarea cu tea a lumea, Adrian I! cunoseus ' in imprejurarl, cind frumusetea sufleteasca a acestui om l""~as,arise din uritenra sa Hzica, eu spontaneitatea soarelui de vara strapungtnd nortl. Prima. data, Ii se incrucisara pasii intr-o casa de export, unde Adrian era baiat de alergatura 1. ZugravuI venise

intr-o zi sa .epan cite teva, a capatul zilei, dupa ce cu ... cerise toata casa cu veselia lui, asista la 0 cearta violenta intre stap,in,a 9i jupineasa, care fu aruncata salbatic in strada .. Mai storul Pe rache i.5i aduna sculele, 0 lua pe servltoarea scaldata in Iacrimi si-o dadu in grija I)evesti ....., si tot asa de cumsecade ca. ~i el, ca s-o plaseze altundeva, in conditiuni foarte bune, Adrian insemna in inima lui un punct in favoarea acestui om, N-avea 831-1 mai intilneasca decit pes e Ut1 an," Era prima perioada dureroasa cind, fara lucru, de luni intreal se zbatea in cautarea oriearei munci cu ziua, Intr-o zi, un Uieatll~ j1 tocmi la instalarea unei usi din fier~ Iorjat, ~drian se regasi ell maistorul Petraeh la aeeea~i luerare Amindoi fura multurniti, baura ceaiul impreuna, Ia Procop, si fl ecarira ' a' ~a ocolisuri. Int ·-0 seara, ctnd Adrian Iusese concediat din lipsa de lUC1'U~ zugravul lJ 111treba d odata, din curiozitate prieteneasca ~

~ Intr-un C-,l,lVI""n't·ce ac acum I? ~ ES 1 ~ .... us ? . ,t'" aca t . - Nu" lraspunse Adrian. . u-s laca.tu~'.i Si adauga eu ciuda : .- Sint 0 nimica t ata _
J.

l'

~ Vezi Casa Thuri1tger~ in vol, Viata lut Adrian tura Minerva, Bvcure$ti., 1983, tn. e.}t

Zogr-afi,

Edi-

interes : ' .. N -al nici '0 meserie ? ..........., nenorocire, nu, Din, _,_", n- a i incerca t sa mnve'ti vreuna ? ~i Ba da, mecaniea, in atelierul Docucilor, dar a trebuit sa renunt la sfirsiful anului, din lips-a de mijloace caci erarn "cu totul pe spinarea mamel, Se aflau la ~eainic" Ia Procop, unde comuniunea su... , f!eteasc:a S€ inche,g,a, repede, datorlta atmosferei supramcalzite. Maistorul Petraehe sorbea pahar dupa pahar din bautura racoritoare ~i i~i stergea fata de zor, Intre'b1a
,eu
I '__

Aceasta slnceritate naseu un sentiment de compatlmlre in' inima buna a rnaistorului .Petrache, care privi pe tillar

iara~i: '

~i.... placea Sa, invetl 0 meserie l' ar - Eh! pres tirzlu.; rsspunse Adrian" adinc rnihnit. - Citi ani a.i. ? ~ Aproape optsprezece, -- ~i crezi c.a... tirzlu 18 optsprezece ani ?'iU Uite, eu l am luat pensula in minA pentru pri.ma oara cind aveam douazeci $i patru, totusi, vezi bine, nu merge prea rau, Numal ~a, daca t"m,e~te;;ugule bratar.a de aur" pentru meserias, gitlejul este de asemenea 0 pilnie de argint ! gluml el, parodiind proverbul romanese, care spune ca meseriasul li~ici~tiga bine existents, dar ca bee mal bine, ~ Adrian petreeu doua ore in tov,ar~'ia, acestui om "~i rise ell Iacrlmi, fara opr ire, f'ara a "banui 'ea va urma ceva, cind, ra,ma~l singuri, zugravul 'il intreba :' Cit ei§tigi pe zi ? '~ Doi lei, - Ei bine, facu, celalalt, daca gura mea. nu te sperie prea mult, ti~i dau eu, eu incepere de mtine dimineata., Vino.; 0 sa vezl ca "dracul nu-l ,8§8 de negru cum iE lac zugravll Utmirea lui Adrian fu alit de mare, c€l ...podidira Iacriml .l de reeunostlnja. Avea ~i de ee : in aeea vreme leafa unui ueenle Incepea ell einclzecl de bani, nu eu dol let, De.... atunci trecusera sase Iuni, Adrian se dovedise demn de marinimia patronului-prleten, in,'vati'nd ell ueurlnta, iar acum, dovedind tndemlnars ~n,Iuerarile lncredintate, leafa

,Si nu

ei

,i

(~u.

200

i se urease la trei lei pe zit in vreme ce Iucrator-ii buni n-aveau mat mult de cinci.

c-i mal

'*'

Etajul de sus al cladirfi, unde se afla lucrarea reinceputa, era locuit de familia clientului, Servitoarea lor, 0 unguroaica tinara si expansiva, cazu pe neasteptate in mijloeul zugravilor cu. mutre de Inmormi11tal'€ §i le striga. lntr-o romaneasea gtl'icata, : ~ ,Ah,8, mastoro Patrachi 'r A$e lucrezi la voi. ? Haideti ! La treaba ! Patronul facu pe speriatul, sari in sus pina-n tavan ~i ridleindu-si bratele, striga eu 0. disperare care Inveseli toate fetele : ~, 0 ,! MarIska, Mari.'5k,a ! Prumoasa 'ata, a. ,,1arii papricasului': ~ care-ti ba~ic~ gura si aprinde inirna barbatului ! 1'. zina tuturor mizgalttorilor descurajati, spune-mi : i~ ... " P1Be zug avu ?' lntrebn d-o, se inco'vriga, ca gitLll unei berze. Nas in naa, Mariska raspunse voioasa : - Da, mosiu Patrachi ! Iubeste Marlska Ia zugrave es chinle bine, baieti bun, Iuerezi putinI ~ Bravo Mariska ! urla maistrul Petrache, infa~c!nld servttoarea de mijloc ~i facindo pirueta ell eat Ei bine, daca vrei sa ne vezi lucrmd ca. niste zmei, sterge-o lute l!ii fa-'ne patru cafele ell caimae, groasa, nu prea dulce ~i Iierbinte

sa 11e al'dA .in,"~.teremtete

Servitoarea -

Mmtenas, mastoro Patraehi ! _ Lucratorii, dezmortitl, se strimbau de r]8~ Peste 'putln limp, servitoarea, cumsecade, le aduse pe-e tava patru cesti ell cafea la care adaugase tot atitea Iingurite CU, dul... ceata si pahare ell apa - politete elementara oriearei ospltalitati romanesti, prea putin eunoscuta in Occident, uncle semenii te Iasa S,R morl de sete !?i, de pofta de-a bea 0 cafea (a lor 11U e niciodata turceasea, lei"vai r 0 biata zeama de umbrela), Cu moralul ridieat de tratatia gus ossa, eel patru i~i, luara inirna in, dlnti. Matei S,i Itic, amindol ocupati cu ta... vanele, s.e' avintara pe scari, mergind ca pie plcioroange, unul pentru a:"~isemana miozotisele; celalalt pen ru trage

strigind :

se smulse din bratele sale ~i o Iua a goana,

,!

281

ciubucele. (Minur.Lata metoda de lucru in treacat fie zis, nascocita de germani, cu totul necunoscuta in F'ranta 9i ca roe cruta muncitorului oboseala de-a eobo "i neineetat pe SC81'a ca 8-0 mute din lee ill loc, iar patronului 0 mare 'pierdere de, tirnp.) esterul Petraehe ~i Ad ian incepura ~i ei Iucrul, primul ~a prepare aultimul s rat" de ulei pentru veranda celalalt sa imprime 'pe zidurile unei odai un sablon repcezentind scene de vlnatoare, . PaJiivreala era in toi Vocile ~i risef e Izbucneau unele ,dupa altele, In timpul lucrului, Hecare povestea peripetlile chefului din ajun, Patronul, [os, pe dusumea, cu 0 galeata mtre plcioare, dadea tonul harmwai,ei ,~i asmutea elanul toril .... tt .... In: 1 ucra .... or" ir 'imp ce-si" In.ti d ea zugrave al B, a d"''' 01"'1 augm d cind culoa e:, cind ulei, sicativ sa terebenti na, pe care, i Ie da Serafim, Adrian, din odaia lui, asculta ninncurile, rtdes din toata Inima ~i aeoperea p. retil eu paduri, vinatori, cifni. ~i cerbi, - toti verzi. Dar incetul ell ineetul, voclle slabira, Istovite ; raspun ..... surile ~i risetele se rarira ; piepturile obosite scoteau niste , unete hodorogi si, dupa un ceas, 0 tacere aproape generala domnea in bina, Din timp in timp, ri mul unei scari in mers din Ioc in loc, 0 tuse scurta, seaca, .un of tat de nemultumlre sau vocea abatu a a pa .onului care cerea uee nicu ui : ,,,Albast rtl de Prusia .,:.. Verde inehis _':.. ,;,Ia-o dra~ ~ cului de-aiel, p-as a .!.~- eadeau solitare, in mijlocul aeerii generale, Apo] Adrian nu mal auzi nimic, somnol lta ~. amorteala zi elor posomorite Illvaluira totul intr-o toro .... peala, binaua pieri din ochii lui Adrian ~i gindurile Iui s inapoiara pe tarimul nufertlo ~ albi, a eerului albastru (flu albastru de P .usia) ,~i mai ales Ia idea. f'ixa de a-I ."1evedea pe Samella Petl.TOV si de a-l cietiga planului situ de a-Llibera pe ihai Masinaliceste, visind mereu, aplica sablonul pe perete, tr c ea pensula pe deasupra des ne or croite in tipar, ridica sablonul ~i repe a op 'atia., me eanic, rna ~ departe, cind, srnulginc u-sa din vlsare, observa ca tocmai aplicasc sablo ... nul cu ca.rtonul desenat inters pe dos. Mizerie L. ClI carte ... nu intr-o rntna, pensula in cealalta Adrian privea amarlt padurea eu radacinlle copacilor tn sus vinatorfi CU, capetele in jos, ee bn ~i ciinii c labele in a I. $' necunoseind vigurt sul cuvin a] lui Cambronne prompt pe malu "ile Senei in cazuri asemanatoare, tease printre dinti 0 injulatllra
f 1J'

j,

doua chile de ulei ~ . Nimeni nu cricni, Serafim cu vocea lui monotone, ca ~~edin caUZ8 ca, in ziua incetarii lucrului a Iost aruncat totul claie peste grfUT1.ad.a in lada ~i aCU!TI trebuie verificat totul inainte d'L '-a f~in rebuintat" ~ .Ar rian, rnultumit (~a nu-j .ingur in paguba .. sp,ala in Iiniste panoul gresit si-I trase un strat d vopsea, in ll.mp ce pa tronul, necajit de c mfu 1. ie, arunca (J p .ivire a .upra Iucrului facuf d c I doi Iucratori ocupati cu · '''BI1Ul. Nmuljurnit, le souse : ~ Dragii rnei, Ji t i asa d ~ bun i ~ co 1]ori1i-va de pe i scari, Miozolfusele ale, Matei, sint mos ·'t ". esl ejite : iar fa sele tale eiubuce, tic: n-au nici LU1 rehet .... ........... eU interveni Adrian a rlndul Iui. am pus sa.... Iar blonul ell sus .... jos ! n
l
I

romsneasca, in star e sa.... itlSpailninte· ehiar pe Cambronne, I deoarece orientalh sint nerntrecutl la injuraturi. Daca Adrian injura api oape in gtnd, ca sa nu fi.e auzit, in schimb q alta injuratura rasuna alaturi, zbirniind ges<oot murile, Maistorul P trache urla fu rios .. - Fe toti s 'in iii mar ti ri ai bisericii !... Cine a bagat rosu de Bellin in cutia ell ve -de Van Dyck '? Am prap,t dlt

Bietul mester sa. i '"11 S us : - Pes e tot peretele ? in treba el. - Nu ! numai u singura foale raspunse dvi an. . . - Bine ! 8-0 lAsam balra I .... stergem [ striga zu o gravul, Azi to~i avem prrvirea tulbure, N om scoate pirIeala miine. ,Jumata. ea as a d zi vi-o platesc. Strtngeti uneltele ! Toata Iumea fu satisfaeuta. 11 incredintara pe pat on ca miine Iiecare va munci )tea un turbat", ca sa cis ige eele t ei ore pierdute, $i plecara,

In st rada, Adrian ..... scoase ceasul era patru ~i juma1 tate. I~i zise ~ ~~Sanloilanu poate sa fie asa devreme la
ceai'nic" "

Si se indrepta, Ia voia intirnplarii, spr e casa sobar ului ~ artist-pictor, din strada Zidari, Un cartier linistit, de mici burghezi, La nr, 7 31 susnumitei strazi. azu o locuinta modesta ; batu la poarta de lernn a curtil si-o intredeschtse eu grija, de friea vreunui citne. 0 . emeie de vreo pa uzeci

e~cinci de ani,

foarte grasa, pieptanata ~.ilrnbracata ruseste, lesi din bueatarie si-I inti'mpina" ztmblndu-i prietenos, ea unei eunostinte. Adrian salute si mtreba : - Domnul Samoha Petrov aici sta ? - Da, dornnule, intrati numai l 'Va asteapta de azi .... dimineata ~i rn-a intrebat de dumneata doe trei ori plln.a acum. ~ Cum se poate asta ? facu Adrian, mirat. Dumneata nici nu rna eunosti ! . ~ E adevarat, dar toata ziulica mi-a vorbit de intilnirea de-aseara cu dumneata, Xn Gradil13 Publica, 'Tine mult la dumneata si.... 'pare bine ca te cunosc -,?i eu, mi I.n acel moment" Samoila tlsni dintr-o camera din. fu.ndui curtii ~,~l1.,avaJi spre Ad ~ian, cu bratele intinse. Purtn 0 rubasca alba, 'guler rnoale si Iavallera neagra, sclip:n J de gratie '5itlnerote, plin de exuberan ta, de viata, de mlndrie, de i11credere in. sine ~i nadejdiil c sale, Apu cindu-I de brat si conducindu-l pe Adrian spre atelierul sau, revarsa asupra lui un potop de cuvinte c1ragastoase ,: - In, sf'ir$it" iata-te l Dip azi .... dimlneata te astept cu ne 'abdal'e., Inehipuie-ti, un C'LU10SCll1 de-al meu te-a Z~ll·it~ pe Ia 01""'8 0 Jt~ plimbind u -te In port ~ 111 compan ia u nui vrnzator de placirrte. Personna asia a fost de fa\.a la bataia cu confeti de ieri, te eunoaste din vedere si s... rostlt cu a oarecare dispret asupra plimbar'ii dumitale, Poti sa-ti inchipui, cum l-am pus repede la punct '! Cu ocazia HSt8 am aflat ca nu 1ucrezi azi s,j bazindu-ma pe sincerttatea r~H"O~ misiunii de Ieri-seard, eram sigur de vizi ta dumitale, Am ~i prevenit-o pe mama, sa te roage s,a 111a astepti putin, daca at fi venit cumva in lipsa mea, ,. Din pragul usii de la intrare, striga maica-sel, ell un glas de copil razgiiat : ~ Nlama ! Vrei tu sa pregatesti sarnovarul ? Intrara in casa, LInde Adrian vazu douR incaperi, curate, modest mobilate : 01 camera de culcare si atelierul-cabinet de lectura al lui Samella, unde dornnea 0 mare dezordine de artist, care' .... Impresiona ~i inc\nta pe Adrian, Vreo ] cineizeci de pinze, de toate marimile, aeopereau peretii, din temelie ptna-n tavan. Peisajul domina, ici ... olo citeva c capete Ide studiu doua compozitil ell subiecte religioase .. Numeroase reproducer! in alb-negru ~ii cromolitografii dupa capodoperele lu-i Rembrandt, favoritul lui Petrov, precum ~i numeroase portrete ale maestrilor penelului,
or ... ) ,

"it

284 .

ace aproape peste' tot. Pe biroul sau, incsreat cu vrafuri de ca.rti, trona 'I'olstoi, flan-' cat de Puskin, Veresaghin, Lermontov, 0 fctografie a rnastil lui Beethoven, Eminescu, toate talmes-balmes, Linga fereastra, sevaletul care adapostea 0 pinza mare, aproape gats, care atrase atentia vizitatorului. - Reeunostl prlvelistea asta ? fl. in.treb,a Samoila, - Cum, nu f Mi-e familiara [ zise Adrian. Ce nume i-ai dat ? - Cum ai. boteza-o dumneata ? ~ Pe euvmtu meu.; I....spune .Duna1;i€,a in fata as Braileit ........... bine, a~a sa fle ! exclama pictoru . Ma gindeam Ei
ell

muzieii ~d literaturii, prinse

8-0

- Nu pres ee potriveste, opina Adrian, pie al doilea plan, in tim.p ce fluviul, cu maretia detaliilor, domina totul. Ineolo, iti. marturisesc ca nu rna pri cep deloc .. Iubesc picture, Ia fel eu toate artele - cu exceptla literaturii - adica f.ara SOYO adincesc Inca dibuiesc, - Atunci, ne vom completa unul pie altul, Eu iti voi vorbi despre plctura, tar dumneata mie des pre literature. Acolo esti mai la Iargul dumitale deett mine" - Nu f?tiu prna. unde pot patrunde taina Iiterelor, dar sa spui Ca eu m-as pricepe, e prea mult, Desigur, totdeauna m-am scaldat in aeeasta lumina binefacatoare, am privit farB. ragaz in inima ei, dar domeniul este alit de vast, ca-mi sperie dorinta de-a ma instrui, Imi Iipsesc atttea .. .,.._ ~Itiivreo limba straina ? _..._. i., vezi ? Ai ~i pus dege .u] pe una din ignorantele E mele, Nu cunose declt greaca moderns ~i asta, cum ! Dar a.~ schimba-o, de bunavoie, en franceza, de pilda, in eiuda ironiei dumitale., La nevoie, a~ adauga, pe deasupra, ei ..... romans. .- Oh, cum ni se potrivesc dorurile !. susplna Samoila, ~i eu ard de dor.inla de-a cunoaste franceza, Franta, Parisul cu capodoperele sale ! . - Totusi, dumneata stapi:ne~ti rusa, care ... ell totul j altceva deeit greaca mea schioapa. - N.... a face, nu .... 0 limba universals. et,· ca. ~i dumare j neata, tinjsse sa zbor spre marile lnaItimi~ Petrov avea in conversatie unele familiaritiL i ~i. 0 mimica ce... plaeura lut Adrian. Plimbindu-l prin fata tablou .... ·j rflor sale ~i dtndu-t 0 suta de expltcatrt asupra subiectelor,
J

intitulez Balta DunuTiL

-.. Baltile sint

l' •

d senului, coloritulul, expresiei, mai m uh sau mai putin 1: eusi la ~J gindirii 'a1 , Samoila Ii stringea bratui, il batea ·pe umar, facea glurne]e c Ie mai ca aghioase. Ascultindu-l, drian 11 C0111pal'a. ell Mthail ~i-~i zicea : ,Ee jferenta tlriasa !'" • $1 otusi se simtea atras de acest om, vibrind in irrtreglmc d ~ entuziasm, ell aeeeasi pu: re ea in intiln "rile lui ell Mihai ~ A es Iapt ji paru ceva nnu ~i minuna . Doi oa .... meni. .. Descoperise dol oameni, Primul s,e apropia ell g eu , a1 doilea, in goana mare, Samovaru in clocote, cu a mu ile scinteietoare, fu a I S de mama lui Petrov, ell gratia L~,i indeminarea PI" prie -usilor. Pe tava, .doua cesti marl, ell fa.rfurioa e adinci, zah,ar l~Hn]ie, rom ~~ pesmeclori, Adrian nu fu e. nici (a a. atit de bine servit. Buna mart a a lui Petrov il I t ba :
1

., P" t ez ~81.d umnea a ? IC" .. ~ - Da, doamna : spoicsc per ti~ ! glumi Adrian. amoila, care turna ceaiul, protesta : - Nu-] crede, mami .r Adrian este un baiat desavirsit. -, De citeva saptamlni rna cazn Be sa pui mina pe el, Dar, de acum, am ~"'d venit prie eni vechi, Nu-i asa, Adriana 1 . an'li11} rd iar singuri, sorbi d zgomotos ceaiul, P "o,v ~nt -. ba : ' - Ai prieteni ? - Nu ... i raspund. acum, spuse Adrian, _~i te intreb a t rindul meu : da ~ dumneata esti bogat m dire 'tia asia? imba pictorului p esca ~ : ~ Am 0 sumedenie de cunostinte, dill '1. care title e imi sin t apropia te. Am fost militar ~ practic spor tu ~. izitez n11.:ita Iume. Da , lucru curios) fen:a sa hu mai citit decit prietenii mel, rna despart totdeauna de ei cu 0 stal1€ de emotie, inca neimpartasita, ca Ia un spectacol care -ti satisface dorintele, Nu prea rna pctrivesc f'rivo ita~i'lor, ell taste ca pornim uneori la ,vinatoa d Iemei", ehe furi ~i nesabulnte destul de' [alnice, Totusi nu stiu cum sa- ,i explie - S-31 ziee ca in anum ite momen e nu sint acelasi om, -Citeodata, rerntorcindu-ma dupa 0 sea ~a perecuta cu c i mai bur i dintre ei, ma simt dobort de rist : In i ramine un gust de amaraciune, care 1 bui- 8 povina din efortul meu de-a objin maxi "t m de .phl.c e
I

="

de r Tiata . Si n teaza, e V( rba de placerea ce ti~o da erno~la antistica ::pe asta vreau s-o "'mp~_Tt.:~ U11 iru tfintr·c f~i sese ~: 5-0 vad licarind in ochii ]01'. As ta at fi pen tru rn ~ n-: adeva "lata feric' 'e~ atunci m-as si mt i lJe de-a-ntregul inteles, - i bine, aceasta scinteiel'€ d bucurie am vazut-o tnt r -0 sea.ra in ochi i d vinita], . Cind asta ~! Iacu Adrian surprins, cum ci va timp.; Mai inainte. te ascultasem d rna i H1 U 1tF" or j de 1a masa 11'1Cc.1: in 111ij locul harmalaiet din c i 18.l'i... CUITI clteai mestei ului Pet -ach ' si-i' tiilmaceai umi te pagini din c·"l·ti : 0 data eEB verba de scena unde ..ascol nicr cade Ie picirn L't le Soniei, in Cri·nta .,~ipedeapsil ::i larnureai inflacarat pal -'(nului dumita e lnal etla acestei R .r ne. Bunul om te urmarea cu greutate - pricepind pe lei-colo - da · durnneata 0 pornisesi ill g08113 Inal'€; far,a sa i i searna C'a tovarasui era aid sea foarte sin]". enit de en, tl ziasrnul d umr ale. - Mi-aduc amin '0.. zise Adrian ineurcat. - N u- i totul, Te-am surprins, de asemenea, pe ca ~ ~a p entuziasmezi die L111U1 Sill .ur si atuncl am putut sa-mi. dau seama de masura smceritatti dumi 'al 111 bucuria de a gusta ar la.; ~ Dar tocrnai dumneata Iaci pe politistul '?! striga Adrian. Deloc. Pui prinsoare ea ai vederea slaba, . ....:..." ! sint earn miop, mai ale cind se innopteaza. Da ~ Ei bine tnt '-0 sea 'il al inti-at 1,,-Procop eu un pach ~eI.Nu se aflau acolo deeit vreo cinci-sa 'C persoene, printr care si eu, intr-un col. putin luminat. Asteptam U11 lucrat '. Ai desfacut pachetelul. ai sc s doua ea~·tL si t~tiat (;It( va pagini ~i ctteai cu infrigurar ~ rasfoiaj apoi te cur dai din nou in lectura: Dups aceea, sprtjinindu-tl ba_-eobia in podul palrnelor, ai POt]) it ~ 1umea visurilor ~ dar ell 11 prlvirea illf" pta drept ill ochii mei, care strigau fil1i:) ': 1,Dar spune-rni, despre ce e v rba ;:~.E drept ca ill timp ce d-ta stateai in lumi a~eu nu. ~i atunci am putut vedea in voie Iicarh-ile buouriei pe care n-o poj! gusts decit sin .... gur, "n clipa cind n-ai in'fata oglinda prieteniei de care-ti pomeneam, La urma, atlngindu-ma in treacat de masa dumitale, ca sa i -s. am vazut cit erai In ovarasia lui Sienkie Ieasi :a zac ~ Hon·ni'a sl M D,? G01"tQf. +-==-

.•

:0-

Lt '

· -- $i de ee n- ai trintit un pumn in masa mea, ttnindu-mi de indata discursul asta ? facu Adrian, cu melancolie .. __,.. h ! suspina Samoila, Nu potl cades din senin peste A eineva. Daca am facut-o ieri-seara, in Gradina Publica, e pentru ca aveam doua pahare eu vin in nas, -- Nu-l adevarat, Samoila ! protests Adrlan. Poti sa dai buzna peste un om, s.a-'i diru'ie~ti elanurlle tale, cerindu-i .... pe ale lui, fara sa bei ceva Cea rnai buna bau ... le tura pentru oameni ca nol este dragostea care ne umple Inima ~i care dospeste in, noi de Ia faeerea lumil, Betia sl veselia ei sin'! singurele pe care Ie cunosc, eu care n...... am baut nieiodata vin .seump. e bine e,a aceasta dragoste

mi-a dat brinci nu mai tirzlu decit ieri ~,i azi ... dimi'neata ,_ cazind bl'USC ~i brutal peste un om amortit de mizerie ~i nedreptate, si ,ea am izbutit totusi sa reinsufletes,c jaraticul a~ipit al propriei sale dragoste, pe. care nere ... eunostinta omeneasca aproape 0 ucisese, Petrov, am venit la dumneata cu gindul de a ii vorbi despre aeest om -$i de-a ne uni stradaniile ca sa I ci~tiga,m pentru noi ~i pen ... tru vi,ata, care-i place, Slnt fericit sa-,tfu marturisesc c-am gasit in dumneata mai rnult deeit ceea ee nudajdulam, prietenul care ~tie sa raspunda cu elan unei atari in(~e ~C'arF .~, - Cine-i omul asta? strig,a, Samoila, zburllndu-si sprincenile si saririd de pe scaun, Daca este damn de prietenia dumitale, voi fi fericit sa aspir la a lui. Cere-mi orice imi sta in putere ~i stnt gata sa execut :, Inalnte de tea .e, uite punga mea ~i casa mea, daca el e in nevoie !
"""""=

ei

picioar e, cu bratele deschise, frumoasa-t barba ra... va.,.ita, ochii aruncind flacari de dragoste, Samella Petrov intrecea, in ochii lui Adrian, valoarea celei rnai Irumoase eapodopere de -arta : nAsta, i~i spuse privindu-l, asta. nu mai e 0 nascocire ie'~ita din creierul unui mare arttst : asta este 0 bucata de om varsata dill. maruntaiele lui Dumnezeu, ~i este a mea I".. Prinzindu-I de mi.na., ii zise {~U adinca parere de rau : BUJlU] meu Samoila ~ Dumneata einstesti prietenia ~i. ma coplesesti, aratindu-mt aeeasta maretie sufleteasca .. Dar, in cazul nostru, a Cia, n-ajunge, trebuie sa izbutesti ea sa li se priimea8cd,~ Desi sint sarac, fara alta avere decrt ,
1!1

288

bratele, am facut acelasi gest ca ~i dumneata, eu aceeasi spontaneitate, sl m-am .lovlt Ide un refuz Ide granit. ~ Dar clne-i oare fiinta asta ciudata ? Nu eumva, din iritirnplare, e aceea ell care ai Ios . v8zlrt., azi-dirnineata, prin port ? . ~ El este ! ~ Vinzatorul die pllacin.ta ? . .... - Exact, Acest vtnzator de p·~a.C'lntii este prirnul meu prleten, descoperit ieri ]8, ora doua, ca sa descopar, trei ore mai tirziu, prietenia durnltale, pe care 0 doream ~i 0 hraneam ~11 sufletul meu, de atita amar de vreme, Pe amindol v-am descoperit din. Intimplare Gindeste-te, decl, Samella, 'in ce ocean de nestiinta t 'ain1~ Pictorul, V'adit tulburat, 1~d.ma8e incremenlt, c. prtvirea agatatil de ochii lui Adrian, in care Incerca sa plrindA imaginea lui Mihail~ care .... scapa, i ' E roman ? intreba, ca ~i cum s-ar fi. trezit din vis. ~ Nu, nu e roman . • ...._.. ·cetara vine '1 Din ....-Nu stiu, ,_ Trebuia sa-l intrebi. -- Am facut prostia asta ~,i rn-a repezit .. ~ Tii, ee pasare grozava ! exelarna Samoila, Vorbeste romaneste '? .- Foarte putin. Ne Intelegem in, grece~te" dar mi-a SP'US apoi 00, stie sase limbi. L-aln ViZ1Jt chi ar eu eitind frantu zeste, Fr antuzeste ? sari Petrov, - Da; prietene. ~il omu 1 asta. se afla intr 0 mizerle, de' unde nici paduchii nu Iipsese. Pi ctorul 1-$'1 a coper i ochi i, _ Nu se poate.; nu se poate ! gemu el, ~i cins stie ee valoare omeneasca 0 Ii reprezentind ! ~.. . .. -. ~' b '_" Nu e voroa aici de "Clne ~tie" spuse Ad"rian cu .iev, .. fermitate, Sint sigur de asta. Am petreeu citeva ore eu el :;1 m-am simtit ca un tintar pe linga un elefant, Petrov il inhata pe Adrian de umeri :: ~ S-,alergam intr-ajutorul lui! s,trig.a el, Trebuie sa-I gasi.ln, sa-i vorbim 'intelept; prieteneste, sa-l batem, -Ia nevoie, dar s9.,-1 seoatem de-acolo cu orice pre] ! Adrian zImbi trist,
II ~

'-=-

19 - N€rantuls

..

""""._ unCl, ce-l d e. f·... t? . aCl· At ........... M'-am intrebat ~i eu. si am intocmit un plan." --- ICe plan ? Cum sa facem ? se repezi pictorul, Ei bine, t ebule sa te porti eu el ass cum. fae marii arti~ti necunoscuti in lata gloriei : 0 lasa Sa vie Ia ei sin.~ura, slujind-o in acelasi timp ell sinceritate, dragoste ~. pasiune, Sa ne multurnlm, pentru un.rnoment, sa im doi prietenl care vor binele ui Mih.ail si sa-l iubim, pe tacute, aci unui 0111.. rni-a spus lnt:I"-n zi mama, poti sa-i iei e va cu sila, dar nu poti sa-i dai ell sila. Apoi Adrian strinse voiniees e mina lui. Samella Si-l piras.i, SpU.l1111du-i : - Pe curind r
oj> ~

Regasesc in dumneata primul melt, val de generozitate, dar asta nu foloseste Ia nimic sau ce mult va servi sa-l indeparteze de noi.

..

Cei doi consptra ori ai prieteniei n-aveau sa se revada asa de cur ind, A tr eia zi de la vizi ta" Petrov fu nevoi t sa pl ce foarte departe, la tara, ca sa faca niste sobe de teracota in Iocuinta bogata a unui mosier, uncle intirzie sase saptamlni. In acest timp,. viata lui Adrian nil fu deloc vesela. A amei sale, cu a i mai putin. ar Mihail. suferi 0 noua lovitura. E a ~i. atural ~a s intimp e astfel. Mai intli, ftindca Leana i~i luase insarcinarea Sa repete, in aura mare, scandaloasa in rebare prin care Adrian 0 rugase sa-i spuna daca putea sa~ rub asca pe ihatl r $', 5a-1 aduca acolo pe "paduchios !H -- Ce spui de asta ! se vaita catre prietenele ei. Peate fi ala 0 relatie pentr "oameni bine ?" Numai p-ala l-a gasit dragu in tot orasui, ca sa mi-l prezinte mie, care a Bucuresti n-am avut decit cunostinte simandicoase ? Ah l nu ~ Asta-i eulmea ! Ma intreb daca nu-l putin nebun ... - $i eu rna In treb, sari 0 prietena, daca P .ietenia lor nu tine de dragos ea tu rceasca sau greceasca ... in sfir~i ceva curat nu e, dimpotriva, cla die banuit, (P ietena nu stia C'd "dragostea!\ presupusa de 'ea Intre eel doi. poate "depinde" pur si simplu de barbatul care se naste Intr-o hasna, si-o procla 11a azl, in car i foarte elogiate i apreelate, la Paris si aiurca !) Si pentru ca banuielile prletenelor Leanei si .,cuIlnea·· ei sa fie indreptatite, Adrian Ie dadu 0 mina de ajutor to timpulIlber ~"-] petrecu numai ell ;,paduc'hiosul".Uld
I

'~i orb, ell eapul sfidator ea un animal frumos, in zori, la prinz, seara, pe ploaie, ~i pe timp frumos, dumlnlca SI~'U in zl Ide lueru, Adrian fabara pe eel ee intruehipa pasiunea vietii sale. [Binecuvintata sa fie' aceasta pasiune, in. vecii veeilor, caci daca Iumea va deveni :in'r-o zi mal buna, asta numai gratie ei va fi !) Erau zile cind, sculat prea devreme, nu mdraznea 68.-1 stinjeneasea pe lVIihail la lueru, Ca. sa..... strillga mina, ] Adrian. se posta in fata. placintariei, din care ieseau aburi 1,;';'; ,~ t .... .....~, de 'd e pUlC']n a Icoap~~ S" acoI 0; g'h emuit t pe un t runcr hi1 I__ sa 1... ~J. cim, ICU, nasul Intr-o carte, pindea iesirea slugii geniale, mare e sau prleten. Treceau hamalii ~i caruta.~ii portului, Treceau fetele !?i, femeile care eirpeau sacii, Trecea teats suflarea matinala a mahalalei harnice, Adrian nu vedea, n-auzea nimic ! Si, Doamne ! ar f'it avut ce, fiindca lui ii erau diestill ate" strimbaturi de vazut ~~i. rautati. de auzit .. 9i pe unele, si pe altele, viata ni Ie oier,a din plin, in ace'ia~i masura r'u dragostea. ", .. ,.Naivule, care-l iuhesti pe Mihail cu 0 tandrete " "suspectB'\, mergi inainte surd, ~i orb" eontrnua-ti drumul, ~'"
,i

Calm, sincer .. neclintit in singuratatea sa" de neabatut ~n consemnuljsau, Mihail aceepta avalansa pasionala a ,. ", se .. In 1 ' "ne b ununn ,...... apara cum pu tea mal bl .ea mal nne ~l-] ....t,18egea, Intelegea ca n .... nici 0 vi 11.8, ca el era totul in cabala pe are care strada Crlvita 0 urzea Impotriva amindurora, dear pentru c.a Adrian ii arata a. dragoste, veche de cind Iumea, far a sa se sinchiseasca de ochii r.ai. ee-l pindeau, Era precum copacul care-si ina! ~ii ramurile in prea plina Iumina a cerului, fara a, rosi de' tnflorlrea lui. Si, aproape ega! de fericiti, eel doi prietenl se daruiau arzatoarelor discutii sentlrnentalo-filozofice, lasindu-le pe cumetre sa eleveteasca, in spate, despre ,p,ilalta halmana, venita de peste noua mari ~it noua tari, oploslta in, dugheana alhanezului, inca si .mal murdara decit patronul ei ~i tot asa de lacom sa Iaea avere Ia noi, eat sa nu mai pomenim de relatiile ell feciorul spalatoresei, care alearga dupa e ca purceaua in caldurt dupa vier 1~~ Citi despre biata spalatoreasa, e,a ~ la fel ca ~i Mihail - sa linea dreapta ~i. infrunta gr indina ce cadea aproape d,e peste tot; dar cind se intImpla ca. ,~grindina'~
292 .

porneasea de la propriul ei fiu, a~'L111Ci, incovoiata plingea C'U coatele pe genunchi si cu amindoua miintle aceprindu .... "eapul, ca ~i cum s-ar fi aparat, Cacl Adrian, si crunt ca toti inocentil ~i nemilos ca oriee. copil ris.fa"tat, cerea, zi ~i noapte, rnamei sale, sa-l primeasca pe Mi,hail acasa la ei, sa-l considere ~,ca bai atul eel mare", Nu ... mal atit f Sarmana marna acceptase ell draga .inirna sa spele ~i sa repare rufaria saracacioasa,. pe care Adrian i-o adu ... cea f'ar,a $ tirea lui Mihail ; ba iI si im boga tise cu ci teva cam,a~i purtate, c:apatate de pi-in casele instari tel ~i se oferea sa-l recomande calduros, pentru 0 sluj'ba mai buna la stapinii ei, DaN' ca ga~.i dea adapost In caminul ei "1 ~ Ehei, copile ! if spunea 1ui Adrian, nu stiu cum s,il rna dezvinoi .. ratesc In oehii oamenilor, ca tie-am adus pe

sa

rascundea : ~ - PLI~inimi pasa ! Eu nu traiesc cu "oalne11i ", cl eu tine ~i oame~li ca Mihail, Oamenii ? Sa.~i ia ciuma ! D:aca s-ar ocupa ({e mine, cit rna ocup eu de el, a,~ fi desigur mai multumi t sa-i vad satui si sa~i stiu la adapost, decit erapind de mlzerie, Asta-i toata omenia mea fata ide cei care nu 021" decit atit 'de 18. viataL f?i fie ca li-e sau IlU pe plac, eu nu rna despar t de Mihai1. - Si Leana ? 11 intreba maica-sa .. Ai sa vezi c.... sa a fug,a d~ la tine. -- N -ate decit l Bocancii lui Mihail ilni sin. mal scumpi de-cit ea. ~ Dar Mihail nu este decit un prieten, 0, sa ai nevoie
-

lume pe tine, singura 111ea avere, f?.l tu ai vrea ca eu sa adopt 0 nOUB comoara de teapa ta 1 Fie-ti Jl1ila, b~iia ... tul meu !
Adrian

de-o Ierneie. ~ Am intilnit 0 suta pina acum ~i 10 sa mai gaseso 0 mie, miine ~ numai sa. consimt a fi magarul lor. Arata-mi o ferrieie care sa fie dublata de un Mihail si sint gata sa inghit un chil Ide gaz J Cit despre rest, voi face tot ce vr ei, daca poti sa-mi ara'ti un al doilea Mihall .. Otelili In nevinovata lor pasiune, cei doi prietenl con ... tinuara sa se Intilneasca, la fel ca dol inrlragostit.i,. infrun ... ttnd limbile clevetitoare, ochii dusmanosi ~.i ehiar ocarile in fa~a<l \ Dar, intr-o dirnineata, tare devreme, pe cind Adrian il Jntovarasea pe Mih,ail in cei doua sute de pasi, obil?nuiti
293

bute

potriva slabiciunii sale fizice : ~ Of Doamne l daca mi-ai fi trtmis in clipa asta un deget de .... Iui Codin 111i ...ar fi fost de .... .al .ajuns sa rapun pe ~t . uul" . eel . riel lL-_ f~arjl. Mihail, adunind eeea ce l~atllasese nestricat din marfa, obiecta filozofic ~ , - Paguba nu-i mare, daea eel trei gelosl Dr fi maear satisfacu ti., ~i daca noi 0 Sa fim 111 stare, n umai cu .atlt ... t ,. sa ne ascumparam d.. tul ra rmparmntemre, tt noii f r.erep U Ia i 0
....

inainte de despartire, Ii surpinse, chiar la cotitura strazf Grivita~ un uruit Ide trasura, cintee de vloara ~i urlate ragusite de beti vi. Si in clipa cind se oprira din mel'S ca. sa vadB. cine €TaU eheflii matinall, aces ia sarira brusc din trasura : eel trei frati Scatiu, trei turbati, care se napustira asupra eelor doi pr ieteni, pe mu teste, fara 0, verba sau Inj ur.atura.. Mihai ~.i Adrian abia avura timpul, unul .... b 't.... sa ae d eoaraseze d e cosu 1'" .. ee1...... Sa puna........ sau alar mma pe·.... o piatra, ca se si trezlra 'la pamin t, complet nauciti de Ioviturl de pumni ~i pieioare, marfa rasturnata 111 taril1a, tabacita madins ell picioarele de eei trei haidarnacl, care, satlsfacuti, se urcara in trasura :;;i-5ii luara taJp~~i .a.. fara sa sutle maear 0 vorba, Totul dura un ninut, Chelfaneala .neinsemnata la Braila fiindca nu cursese slnge ~i nici vreo coasta rup ta, Ceca ce-l faCtl pe Adrian, adunindu-se Ide [os, sa tune imI. '11
I

sa le muljumim.
!!!

...

Oil

....

j'i,

n prlmele zile ale Iunii august, Petrov se intoarse de Ia ·ta.ra negru ea un ~fug,an si triumfator ea un razboinic victories. Se dedase vietli tarane~.ti ~j i~i neglijase adesea ..... .... . I..... .... j I ucru 1 ca sa d e,a 0 mma.... d e aju t or ce..or Impovara t~ d e .' munca cimpului, cunoscu 0 buna parte din acele nedreptati administrative, care ran lin nepedepsite pentru totdeauna, iar seara se adapase 13 dulcea poezle populara, in tovarasia greierilor si a Iurnictlor indragostite~ Pus Ia cur-en de Adrian, despr e eiinoserta 111 ahal al ei care-t umilise, pe el ~i pe Mihail, Iuindu-I la bataie, "'PIE!'''' trov deveni furios ~i vru sa plece indata in cautarea fratiler S catiu - Ii stiu ce le poate pielea, spuse el ; a;,;tia sint ple vusca portului, ~i n.... sa-mi fie greu, niei b:ei contra o unu, ca sa le rup coastele,
i J I.
i

2:94

.prudent,

Adrian il potoli ~ -- Asta ar naste razbunar! ~i ne-ar sili sa trairn via' a lor de rafui Ii neincetate. Nu ~~n deloc la asa eeva, iar [ihail ~. mal putln .. N.... sa mai vrea sa te cunoasca. , o -=- I=ai si vorbit despre mine? - Mult .. ........... bine, se-arata dornic sa-l fiu prezentat ? Ei ,,_ NLl arata nimlc .. Nu mi-a r,aspullS 0 verba, Ia 1.0. ceea ce i-am spus despre dumneata, D?J,r asta nu Inseamna nimic, Ia un om ca el, Nimie nu ne Impiedica sa mergem numaidecit in port, sa-l gasim, ell conditta de-a fi dis ret,
.

- Dar cum 0 sa m,a Inteleg ell el ? Ca orice brallean de bastlna, cunosc limba greaea, dar mi-e greu 9-0 vorbese. - Mi se pare ca el vorbeste ~i ruse, opina Adrian. __".Oh, atunci, striga Petrov, s"nu calare pe situatie. - Fereste-te sa nu dai An gropl. :;r lasa-ml mie sarcina periculoasa qe a.-I face Sa vorbeasea fara voia 'lui sa sa accepte eutare propunere, care nu-i spune mare lucru. ,
Intr-o dupe-amiaza fierbinte, cind se a Ia acasa Ia Sa rnoila, Adrian hotafI sa prezinte pictorult i pe .hail. Acesta, tot palavrind, desena in carbun ~ sub privire distrata a lui Adrian, care cerce a -- fa.ra sa-~i dea s arna sufletul pictorului, spre a .se incredin a de sincerit tea sa. Obse vind .infati,~area spllcuita a lui Petrov, Ii spi, se : - Stii, nu trebuie sa. fii in contr ast prea izbi .or eu zdrentele lui Mihail . 0 simpla masura de prevede .e. Vrei sa rna gatesc cu salopeta de sobar ? se li limpla adesea sa ies 'astfel, atunci ci d imi ca -. mate ialu ecesar. -- une ti~ p - Nu ~.spuse Adrian, i simpl , niste haine mai purtate, ca a e mel Samella se executa, Nu-st rna" puse guler, la fel ea drian, ~i ie9ira" Mara, arsija soarelui ii sili sa coteasca drept prin Gradina Publica, care le reaminti cu dulosie de prima lor intilnire, dar trebui sa paraseasca iute marea alee, ca s~ evite doua cunostinte ale lui Petrov, ce flecareau pe 0 banes, ........... s ni~ e :,pisaiogi:", lfunuri plctorul, tu""indu-l pe A~tia.... Adrian pe 0 pot~ slnguratice, - sectarl inchistati in for
-=='

mule mai rlglde deeit 0 sttnea. Nu-rni plac, Isi tree viata fara sa dea ceva din ei, te ciupesc de bani fara, rusine ~i ttl comprom it cele mai frumoase nazLlin'~i omenesti, ........_-am relatii cu ei, raspunse Adrian. ~i ei rna Iasa .... N n pace. F~~, mine, Sectarlamului, orrcare ar f1 el, ii lipseste ca bunatatea .. ehiar cind 0 rnonopolizeaza .. E contrariul vietii care n.... nirnic exclusivis l, nici chiar in moarte, al earul are soroe e adesea amlnat. De' aserneni, ma straduiesc sa tnteleg si sa tolerez tot ~i toate, cu conditia sa nu mi se impuna ceea ce-i potcivnic telului melt de-a fi, Altmlnteri,
-0

devin violen t.

sa

ca n,DI.

-. Sintem ficuti ca sa .ne intelegem ! strig,;i Petrov. 0 tacem tustrei 0 Irumoasa trinitate. daca si Mil1a.fl 0 fi .

o exelarna ti e brusca, in fata pri velistii ce se of erea ochilor In acea c.1ipa~ CBl o- tncrntare, la plcloarele lor: - O-o-oh ! priveste, Adrrene, ce peisai e astazi ! Ai ere-de un relief pletat de-uri artist impresionist ~i mai aproape de nol, cum nu l-am vazut niciodata ! 'I'oate 3]119.... nuntele p'31"Ca sint seulptate eu dalta, - Ai impresia asta, fiind-ca se apropie furtuna, observa Adrian! absorb] de privelistea portului si a deltei nesftrsl,. te. Dcsi obisnuitl din copllarte CL .. aeeasta panorama, duiosii nostri hoinar] fura pie deplin cueeritt, dar fiecare in felul sau, Samella, pictor, neeunoscind vreodata mizeria, distingea mai degraba Iatura decorativa, in timp ce Adrian nu putea dezlipl frumusetea unei imagini de amintirea ei dramatica Astfsl, baltile cu sbufarise de papura, pajistile cu saleii plmgatoare, brazdate de acele canale naturale ce selipeau ~9. argintul viu, i:i. reamintea pe Codin si sfirsitul sau dramatic, pe rnos Dumitru ~i injltnghier'e~ frumosului arrnasar. Privelistea rninunata a portului ii produces de asemenea, 0 emotie ciuruita de tristete. Aceste siruri nesflr~ite de oamen i in camase, rnergind eu pasi marun li sa-~i deserts sacil in pin tecul va poarelor : acei vlajgan i care topaiau cu povara in spate si i~i puneau piedici in gluma, care fredonau voiosi, aruncau mascari femeilor '~i pacaleau pe eel ee-l privea, cu buna lor dispozitte, Adrian ii cunostea. El ~tia 'ca 1a tnccputul zilei, in timpul formarii
296'

- -1~1 rnai dihai decit noi, spuse Adrian, voind sa, ree v ina asu pra celor spuse. Dar pictorul ii ,retezl\ urmarea cu

echipelor, aeesti tovarasi sumbri, feroei, gata de omor, j~l dlsputa dreptul la vista, ell cutitul in mina, Cite' neveste, cite marne deznadajduite nu vazuse el, alergind de .... alun. ... gul eheiurllor, smulgindu-sl parul in.. lata baltoacei de singe inchegat al barbatului sau fiulul, cazut pe (!elalalt ucimp de onoare' al civilizatiei moderns. lata de ce, aratindu-i lui Petrov, Adrian spuse CiJ, tristete : ,~ '. .... .... 1 V """"_ ·eZl Oamenll. .. acela d e' ,co1-- '? ,A" cr ed e C'a~sa nun ~.Jt 0 ~ '1 ': LobJ,.. 'I'ocmai asta rna intrlsteasa. Vazklt-ai vreodata un cal topaind, In timp ee... trage povara lstovi care ? Orielt de ~j uituca $i de captlt~,ita ell veselie ieftina ar fi lnima animalului-om, eu nu ~nteleg totusi aceasta putere de-a. indura, care-i justifiea selavia milenara. Este adevarat ca mUnC"A trebuie f',acuta ell inima voioasa, Dar ce munca ? In nici un caz aceea pe care 0 obt!i ell sisu } d.ind apoi pe brlnci. Acest leI de rnunca ar trebui sa....pU11a. pe oameni putin pe i gindurL. Prlvmdu-i apoi pe Iopatari, care uscau eerealele, vinturind.u =Ie eu lopeti de lemn, Adrian a.dauga : -. Mi-s dragi mal mult lopatarri., Ei nu Iucreaza la bucata. Se 'vlaguiesc din greu pentru doi lei pe zj, alai' vezi eel putin ca-si dau seama de truda lor ..Sint aiste biete animale de povara, care nu cunosc bueurla si ... i blestea ? viata, ~ Tocmai la ei rna uitam, de cind sint aiel, raspunse Samella. Nu rna satur niciodata de privelistea muncii lor; e cea rnai bogata in miscari frumoass, in colcrit si cea mai curata dintr€ muncile portului, Irrri reaminteste seenele pe care le vad An fiecare an la tara, in vremea treieratului. Lui Adrian, ii reaminteau altceva mille, de hectoli .ri de griu, raspindite pe rogojini uriase si vinturate de lo ... patar.. Ii reaminteau munea eea mal ucigatoare ~i mat prost 'platita din port; munca Intirnplatoare, ce greva adesea 'pin,a la ruin·a pretul de cost al marfit, amenintata de incingere. Era considerata a munca usoara, 0 pacoste neasteptata, ce cadea peste un cl~tig sigur, Nici un om tinar ~i in putere nu se grahea 8-0 caute, Dar intr--o societate cladita pe nedreptate, orice truda i~i gase~te' omul ei. AstIel, Iopataril se recrutau dintre bat.rinii uitati de moarte, printre pr.apaditii din cauza bauturii, femeile lara cap1atli j~i nici 4n dumnezeu, eopiii vagabonzi, galb1ejiti, CQ nu-si
291

mai ammtesc sa i rostit vreodata cuvintele lnanta S1 tutu. Toti sint platiti eu 0 lea-a de mizerie, stiindu-se ca munca asta n-are importanta cine 0 executa, Doarnne ,. Nu-i @ munca de titan, sa. iei cerealele ell I pata de lemn ~i sa le vhrturi. 'fntr=,ad.evar, ai spune ca-i [oaca ~ lopejile in$faea grauntele, Intr-un elan rrtma si Ie arunca spr cerul de foe, Praf de aur care a. "d In soare, Gl"a]nada din stinga scade ; cea din dreapta se rna .este, S~ d sigur, privelistea nu-i lipsita de frumusete, dar lopa .... tarul nu vede, nu simta nimic, El vintu "8., vin ura mtruna, vagoane intregi, pe z' ~ ~,. dam --se intimpla sa vada ~i ~a ~lnlta ceva, este astru zilei care inainteaza ell pasi de melc; ochiul supraveghe .orului a n 'i cind vrea sa PUl1'w 10pam [os, ca ~ascuipe j11 palm ; sint bratele sale de plumb, insa~i via] a 111U ila a bietului Iopatar, =-- E ora pa ru, puse Adria "scotindu-, i csasul. Haide
sa-l cautam pe Mlhai], .

Abia se ulnira din loc, U vim rece j' izbi in fata" Cerul se tntunecase deodata. Nori negri, grei, se roteau dcasupra or, a renintatort. Fa t obisnuit vara, in zilele de arsita marc" Treetnd p in ata easel unui cantonier, a zi a o voce de femeie care striga in curte : . - Sa stringem lute urele ~ 0 avem f'urtuna . o suva de pasi mai incolo. picaturi mari de ploaie g ele si eci, le ....cui Iata, i - Asta ne trebuia acurn zise drian. 0 sa-l ~capaln

ca

sa

pe Mihail. ~i rldlcara gu lerul e a. haine, i~i trasera sepcil p urechi ~i 0 uara la picior. In 1abirintul nagaziilor, cu linii e ferate blo&te de vagoane ell cereale, ploaia cadea ell galeata, Biciulta de vtnt~ se transforrna mda a 1 vijeli Furjsindu-se de-a ung 1 ziduri or ; trecind de. 1 de-a buselea pe sub vagoanele ce le taiau calea ; sarind peste baltoace marl de. apa ~i suvoaie spumeginde, care Ie barau trecerea pe a oate rasp~nt·ile" cei doi prleteni aiunsera in sfirsit ln piata pOI tului !}i se urcara intr-un vagon 0'01, Ia adapost, Erau uzi ca ntste sobolani ie~iti din apa si atit de obositi, incit abla ca nu-si puteau trage rasuflarea. Se pri vir unul pe al tul .~i -zbueni f,a in hob ole e l:'is gomotos. Samoila, mal ales, ell vocea lui putemi a co100 4

perea zgomotul Iurtunii. De sub ~pca leag a lui ,A rlan, decolorata de ploaie, 0 Bpa negricloasa ii suruia pe fata. prellngindu-se pe camasa ingrozitor de murdara, in timp (;12 din barba lui Petrov, as"cll~ita~ de- ap, apa se scurgea Cl1 ca din tr .... streasina, Inf.&l· o sarea pietorului era de nerecunoscu '" .......... s-ar putea spune .acum, ca am avea nevoie de Nu umbrela f urla Samoila. - u.Sf nici c am fi .venit aci sa cautam un vinzator dp covrigi, intr-o piata neacoperita, Mauga Adrian, care se caznea sa vada prin perdeaua de 3pa impresionan11ul sp etacol ee se i:nfati~aochilor. Intr-adevar, aeest spectacol merita sa fie vazut, filndcbl, nu se asemana deloc ell ceea ee contemplasera pina nat acum 0 ora. in plata 'portului, Iarga de citeva hectare ~i spala.ta d trilnbele de apa furioase .. un imens talme -"",balme~, de oamenl, carute si cai, se luptau 'ill furtuna, cu u tragi-comic vrednie de mila sau se lasa cople~it~neputincios, de forta maiestuoasa a na urii dezlantuite, Furnicarul de. hamali alerga acum cu pa7i de stru ~ in eautarea unui adibpost, ftecare \t ind sa-.,i apere cu ajutorul unui sac, mal degraba hainele decit trupul . proape gol, Circa cinci sute de calruta~iJ gramiiditi clale peste gririlada leu caruta lor ell un cal (ghioci), se zvlrcoleau intr-o miseare greoaie de multime apucata de spa ima" urlau, in[urau, biclulau anlmalele orblte de potopul biciuitor - desprlnzBndu~e In pilcuri 0 ~terlgeau din loe. Se mai aflau apci cei sare se miseau greol, incet resemnati, ca de pilda vtnzatorii arnbulanti, lm;povara i de marafeturile lor, vinz,atorii de fructe pepenl, bautur~ fa-' coritoare; bueatari care frigeau 'pe gl'itare ambulante peste marunt sau 'bucali de ficat i marunta1~, gustar.i p c e le of ere au munct orl or Is orice orA di r:i)
u

Dar ceea ce re~inea' mal mu prrviri celor dOL prre- · teni era lupta inver~unatA a sarmanilor Iopatari, sinuurii muneito Iii din port sill1;i Sa uite de apararea propriel lor piei, pina ee nu adaposteau aurul fragU ce Ii se incr edm- . tase, sa0§'01 aeopere grijuliu ell prelate priponite Ia colturl . eu bolovanii mari ~,i. numai dupa aeeea sa se p"W'lii 9i ei Ia adapost, Ori pe vijelia asta, ostenea a 101 era 0 munea ~ de:".,a surda, 0 munca de Sisi; ~
-~

L,Q vreo suta de metri de vagonul ill care se refugiasera eel. doi spectatori ai nostri, 01 perleche de lopatari piirea deosebit de greu Incercata die' furtuna. Barbatul ~] ferncia trebuiau sa se descurce singuri eu piramidele de porumb. Nimeni nu lie sarea in ajutor, Petrov ii ara ta lui Adrian : - Is priveste la cei doi de colo, Ci a truda, ca sci mentina, prel ata. I~ bataia vintului, prelata, Ioarte mare ~i grea ca plumbul, se ingteunase ~]i mal mult din cauza apei cazute : abia priponita intr-o parte, Ie scapa indata din n1nnL se urnfla 9i. fie ridica In aer ca un balon .. bietele brate, istovite de oboseala, Ide vlrsta~ de nemincare se cazneau il1tr~·un chip [alnic s-o lntinda deasupra boabelor inecate de apa .. Barbatul urla de millie, Iemeia, cu tusta Ilplita de pi .... cioare, cadea in genunchi de zece ori pe minut .. La un moment dat, vintul i:i smulse prelata (lin miini ~i 0 arunea peste barbat, care disparu sub • a. III fata, acestei scene hazlii, Samella se porni pe un rts eu hohote .. Adrian nu- 1.nlita, zimbi doar U~Of' temindu-se de-o urmare oribila. ~i intr-adevar, barbatul iesl Ide sub prelata, lua un bolovan de riu ~i.~] azvirli asupra roabei sale, Izb ~tadrept in piept, nenoroeita se pI abusi. Aceasta salbaticie smulse celor dot prieteni lin strigat de groaza. Dintr-un salt" Petrov cobori din vagon, strabatu distanta cu pasi mari 91 aruncindu-se asupra barba .... tului ham, 11eulca Ia pamint cu Ull pumn tot atit de greu, ca ~i pietroiul prlmit de Iemeie. Adrian n ajunse ind,ata ~i amindoi ajutara p"e nenorocita care singera pe gur.a ~i pe nas, Portul era aeum gol~Vij'elia brntuia eu furte. Dunarea ~i baltile 11U se mai zareau, i'Og11itite de perdeau .. cetoasa a de apa. care eadea in cascade pulverizate de furtuna, Si aici, patru nenoroeiti dobcrits de-o tristete pe care n-o banuia nimenl, Nestnchisindu-se de ploala torentiala, Adrian ~i Pe .... trov reusira sa opreasca hemoragia ferneii, care parea moarta .. Pictorul, amenintator ca un arhanghel barbos, se· ras'ti la barbat, promitlndu-I ea. a. sa-l dea pe mlna jandar1 t .. ""'" b oaca, se resemnase .... . rm~or. Db" jnetuu1i om, cazu t.... .In'a '''It''' . ar In fa·ta nenoroeiril ~i se uita binevoitor la Petrov, -- Iaprlveste, l:i -zise, aratindu-; marfa mecata, ai puea barem s.a te ostenesti ca s-acoperi porumbul .ast<t;.

ei

300

fiindca ai creaut c'a nu .... erau de-ajuns furu ma ~i premi. lata ~.i ca-mi mai trebuia si pumnul tau .pe deasupra, ~ Putin nni pas,;§, de, porumbul tau, bruta ! ii stl'ig'a Samella. Nu \~e'zilea ti-at omorit femeia ? = Nu te prapadi cu firea pentru ea, 1-] lini~·ttbarbatul.!; A vazut ea. altele ~.i mal dihai, si n-a craplst. nFemeia, ea ~i plsfclle, are sapte suflete". La auzul aeestor cuvinte, nevasta seoase un urlet sal""" batie, SIS' ridica sprintena, ca ~i cum nu i s-ar fi. :intim.plat nimic, Apucind 0 lopata care Inota in a.pa., 0 ridica sa,.... ,~ Ioveasca barbatul, dar aluneea ~i cazu gratnada plingind peste el, pes le lopata ~i pestle 0 intre'ag,a vi.ata de mizerie .. - Vedeti ? facu omul, rizind. Nu v-am spus eu cii. n-a murit ? Apoi revenmd Ia datoria sat zise ! ........... Datl-mi 0 mini de ajutor ca sa. acopar acest terel ~j p .... orma 0 stergem de ... iei. a Adrian ~i Petrov apucara prelata, cu bratele lor vlguroase, ~i 0 proptl cu bolovani marl, dtn lava vulcanica, ce se fo osese la pietruirea stri.zilor,· Lopatarul aduna eele doua Iopetl, .j~i pescui din apa eatrafusele ~i striga femeii care plingea intruna : ~ Aide, scoal , d-aeolo, vaca! N.... sa cr.apla.m asa de o curind, ntci eu, nicl tu ! Hal mlsca-te l Mad avem 'D!nea mult porumb de vinturat impreuns, pin-sa ajungern Ia capatul ch lnurilor, . Acest Iel de mingliere l!nduio~a pe Samoila, Vista infricosetoare a celor doua fapturi $i aparu in toata groza .... via. Avu rernuscari ca-l lovise pe barba~ ·Vazindu-l indepartlndu-se _ femeia lui, reflecta. ; t.,Cu ce i-am venit 10ell tr-aiutor ? In loc s,a sar la timp, m.... distrat, privlndu .... am l C"UIn se lupta eu nenorocirea IU.i ~i nu m-am urnit din 10.... cul meu decit c.a sa-l pocnesc, .A avut dreptate Sa mi-o
spuna" .

-Apoi, catre Adrian care mergea ghebosat : - Hai sa i poftim la un pahar cu noi ! Alergara dupa. Iopatnri, ajungindu-L Petrov Ii ae adresa : ~. Ascultati : credem ca dll-pa 0 astfel de bate, n.... sa o fie greu s~ beti impreuna cu noi 0 juma' de tuica" ... Haideti., Ploaia nu pare s-aiba chef de stat .. Daca 0 sa iasa soarele ne inapolem eu totii la ;;terciul '" vostru,
301

, La a.: ceasta in vita ie, figure lopatarului se lumina. Fata lui mare, scofilc~ta ~i brazda' a de cute adinct, tresa'l de bucurie ..Zise ! -= Ah ! ai vorbr mai frumos d ..t sfintu Ion Gura,de .... Anr ! Domnul sa te binecuvinteze ! Muream· de pofta ca sa pun un strop de raehlu pe hmba, dar n-am deci un singur gologan, cu care a~ putea se-mi pla esc un pa harel.; Da ! vedetl dumn avoastra, n-as putea sa beau de unul singur si rnuierea sa stea co 0 in fata mea, privin .... du-ma ~i ing itin in sec, E destul de amartta, ca s=~ mal o zopseec ~i eu, -- lt~place mai bins sa-" arunci un bolovan in cap} zise Petrov. Omul i$i ridica lopata spre cer : ~ Eh, da, dom'Ie l Asta ti se pare poa. e caraghios, nu ? Dar intra te rag in pielea m a, timp de opt zil ai plesni acolo, ca un pui de broasca p ca ~e-l strivesti sub r tal pa . poc ...... Riser! toti pa ru, Fern .a, ~ncii pli a. de noroi ~j sing , i~i aproba barbatul : .._ Da, domnule ! ati .fi crapa ., ell siguranta ! Grupul se indrepta spre Intrarea in Docuri, ciumile muncitoresti sint asezate in f'ata pescari ei. rivindu-i din urrna, ai fi zis ~ pat u na f agiati scosi acum du apa. n umbletul lor, balabanilldu-9i bratele, tr pu lle p reau schiloade, .ar picaturi de apa murda e f s d pe rniini - din minecile hainelor
r

ld#'

U,~

mai putin de-o [umatate de ceas, iurtuna Inecas tint tul ~i disparuss. Pe cerul d ..... albastru sclipitor, n un zareai decit citeva frinturi de nori alburii, res irati ce niste zdrente, Soarele reaparu arzator, Muntii Macmulu erau mascati de aburi, care se ridicau .greoi, fumuri l, ca ~i cum niste crud~ri uriase ar fi elocotib undeva in vale, 0 oboseala ge aerala staruia asupra naturit, vlaguita de Iurtuna, Pe pamtntul in a acoperit Ide apa; sut de bros U ,nu mai marl decit un bob, topaiau incoace ~i incolo. r iscind la orice pas sa le strivest] : poe ! sub talpa .. ~ Portul, spalat, improspatat, reinvia. Un fur ni: · 1 di? cameni se ivi buluc prin usile vagoanelor si V.O! onel or. S21.J revarsat ~ dln a vapoarelo ~ ~ epu rtl or ~ ca . ]b
n
+ ...

30

nele dill stupul lor. Cei care se udase a ~i rebuiau sa Ill, ereze, se dezbracau pina Ia cam~a ~i intindeau vestrnintele Ia scare ~~reincepeau munca mtrerupta. Lopatarii alergara pri ii la gramezile lor de eereale, Perechea care into ara!)ea pe Adrian si Petrov, alerga Ia rindul ei, urmata de acestia ~i vorbind cu glas tare. Prelata fu rtdicata, porumbul mtins intr-un strat mare si subtire, pe care incepura ap i sa- . intu ~e 'Il sinee at cu 10petile. Tot trudind, barba ul vorbea singur, neobosit, in timp C€ eei doi prieteni - .ot spermd tntruna 8a-1 vada pe Mihail aparind din vreun c tJon -- il ascultau 5i se prajeau 18 scare :, - ...Nu trebuie sa ai necaz pe mine, dar asta e. .. spunea e . E bine sa te ~nfur'i~sa Iovestl un necui oseut si 8&-,1 zici : besiie t... dlr tr-o -prl ciua SHU alta .., Dar inceal'ca sa te

pui II). l.OCLt! lui. ... D~ pildii, sa vi . turi ca mine pot umbul ~i saracia, limp de treizeci de ani. .. 03. treizeci de ani I ~. atunci ai vedea .. Hnl ~' pe dracu .... N.u esti de piatra.; , Tii cit til, pina-ntr-o zi.. eind plesnesti ca 0 camasa argio:o
m ..

si: a~Dar camasa 0 arunci, pe cind pielea.. eh, pastrezi tot ... deanna un pic de mila pen ru ea, oricit de urita sl tiibacitii
&r

Si-apoi ee ? N-'am fast ~i. eu baiat tinar ~i lrumos ? N-am erezut ~i eu c-am s-apuc eu mina luna de pe cer ? N...,ai1;li tearna ; nimanui nu-i place raul ... E§ i imp'Il1s la ~ rau, asta-i totul ... Tata era fierar ~i eu am vrut, din toata inima Sa davin fierar, caci gologariii picau la fiecare bataie de bares pe icu\ ala : Da , a ! of L, Barosul lui nu eadea numai pe nicovala, ~i .;;i asupra mea, feciorul lui, un strengar de unsprezece ani, Aha, te rniri ? .Ei bine, toate oasele-mi sin zdrelite de barosul tatii. Si afurisit sa fie numele lui Dumnezeu, daca tata n-a avut mila de oscioarele mele, cum . ..... b'" . reI~rna t··,a.ca I umea sa ala mal.. m ult"" '? _ Ai .i Uite, mata, care m-al d,at peste cap adineauri ell un pumn, nu esti om rau ~i totusi mi-al fac.ut un rau, De ce ? Pentru ca-ml Invlsem femeia., Dar ~tii, de ee am f,a.cut asta ? Nu pentru ca era vinovata, nu ! To,atl vina noastra e ca sintem niste bieti oameni sarm.anit Atita ! Vina emaiintiiaatii.caremi-aruptoaselet.la 0
.irati clnd alti copil sint aju .ati sa Sin -1n1hracc. f\, trebuit sa fug de-acasa, sa hoinaresc prin port, sa rup plumbii 1"

fi...

..'

traies,cu~ Da ! Sa tralesc l .Aei, ·,altii mi-au .upt coastele, inainte de .... m& baga Ia i.n a .... ehisoare. Apoi Ur1118rii ani .lungi~ Clnd nu stiui c,e mseamna sa te culcl Intr .... pat, ci numal prln hambare, in. poduri cu un .~ oareei morti care pu teau, sau ell a.1tii v if care- 1111ialergau n.. oaptea -pe' piept., In sftrJ?it, militarla : trel ani, ...~i .... aci mi-au rup coastele.; Nimie de zis, trebuie s,a~t:i peri tar.a ,~i tot asteptind sa fie. atacata, esti snopit ell b&taia. in Iiecare Zl • De-a tunci, iata all treeut treizeei Ide ani de , 1opa ta,;· ~i saracie ; rnereu inghltlnd prat, mereu Incovoiat, mereu bors de . asole ~i 'm,amaliga rece, .,i cama~la jegeasa, ~i casa ca un grajd, ~i tllica pacatoasa" ~Ifu mai ce inca ?' ~ .(Omul se oprt Gin lucru, se sprljlnl in lopa a. ~i privi pc Adrian ~i Petrov, sfidator.) Ce ? Venit .... cineva sa rna Intrebe : "Ia spune-mi, nu a. eumva tie doare rau, eind ·ti se rup coastele T" Nimeni Sau, ba da : muierea ala de colo, pe care era S~'O O!TIOt adtneauri.; Ade sea, ea. m-a tras pe sale cu otet si usturoi, H, bun a, destoinica.; lata die ee nu rna lesa inima g,a beau singur un paha.ru.~ de ~uiea,. ci mereu impr,euna~~. Nu-l asu, Stano ! - Asa e, asa e, 'I'oadere ! bolborosi femeia. DB.' sa nu mai aruncl ell bolovani in mine L.
vagoane,
t
I' -' ". ~ , . 'I.

sa

fur; griu si

sa

Cei doi prleteni se dep,artarit fnainte sa dispara In Iabirirrtul rnagazhlor ~ se uitaia pentru ultima data Ia lopatari. Lopetile lor aruncuu grauntele de Bur, tot mal sus, spre soare,

Mergeau agale, taculi fi.i earn dezamAgiti, cotind printre magaziile ell cereale, amirrdoi in cama~a., eu hainele pe 1111Il&t ude, pantalonii Iipitt de eoapse. Temindu-se de' raceala. Adrian spuse : - Sa mergem la Procop, sa ne jncalziln eu un ceai eu rom ~i sa. ne uscam hainele, Tot vorbind, era cit pe-aici s,a calce pe 0 pe. eehe Ide picioare incaltate, care ieseau in afara pe t otuarul str imt ; era Mihai] r. Cu hainele useate, Iinistit ca un pa~it stlabtsea un ziar romanesc, de seara, tolanit cit era de lung pe una din. acele scari scurte ~i foarte inelinate ce se afia Ia intrarea magaziilor. , Adrian. trase un ehiot seurt de placere, asemanator eu 31 rtndunelelor buimacite ~i se repezi la miinlle lui 'Mihail, in timp ce SalTIoila fremata ca un armasar nebun, ell ochn mari deschisi, _ ~ 1. a ! asta-i buna ! Vorbeam de lup ~i lupul era 18 u~a ,r e xc 1am a. Ad rian ... Aeeste dovezi Ide prietenie nu produsers asupra lui Mihail alt efect, decit ca se rasturna mat bine pie spate ~i zirnbi in Ielul sau sceptic, voluptuos, eu pleoapele mtredr-schise, aparlndu-se paree de soarels stralucitor ca-re scalda strada singuratica, ~ ICe, faci aeolo ? intrebi\ Adrian, - A~tept~.~raspunse Mihail ell ,0 lene nemasurata. ~i Ice astep]i ? Sfirsitu] lumii ? ~ Nu ..~Astept sa se seurga apa, - Ce apa ?
30a

pasune", In rata aceste: neinerederi, Adrian se aprinse. Incre: i sprincenele, i~i umfla pieptul ~i Inainta spre Mihail ca lin berbee, ceea ee nu displaces deloc celuilalt, Cu pasiune, abia ragindu-~j sufletul Ii reamin i pe scurt tot ce-i vorbise despre pictor : sincerita ea Iui, entuziasmul ~i dragostea pentru toate artele, marea-i sete pentru prietenie si arzatoa .ea dorinta de a-I cunoas e ~i iuhi pe Miha."l Totul nu dura nici trei minute" Dar, din clipa In clipa, ~ fara sa so smulga din nepasar ., ochii intredeschisi ai lui ..i Mihail se Iaeeau marl, pe masuIa ce orentul CUViI) el: 1 se rostogo ea in caldura mocni ·a de pe buzele lui Adrian. ~i cind acesta co chise, spunind convins, eu credinta : - Pun capul j08~ clara 0 sa regreti vreodata ca, i-ai d'at ... .
0

care Impiedica trecerea, Petrov, cu privlrfle aiintite setos pe Mihail, turba Cft nu se putea amesteea in vorbirea lor greceasea, Adrian ii pricepu neastlmparul ~i vazindu-sl prietenul bine dispus, 1:1 ataca fati~ : ~ - $tii cine-i omul asta l' f,BCU, rnisterios. In loc Ide raspuns, --lV.[ihail ridica usor din umeri, ell un aer ee voia sa spuna ~ "Tu descoperi oamenii ca. balegile
pe

Al)8 de ploaie.; Colo, la r.§.spin ie, e

balto,aca mare

,.... fi putut vedea -ca din dolce-farnie1tte,-le Aj tn Mihail nu mai ramasese deeit vointa de gJ! anit, ee-l pironea trupu pe trepte, mn timp ee in pupilele echifor sa ~ rnari stra ucea marturta 8imt~ vud, i11teleg~ o clipa. de sovaiala, '0 clipa de sfortare (oh, numai sa eocheteze cu pesimismul S8.U invlns .. $i iata-I pe Mil1ail ) ca-si urneste rumosul tors (ea ~i cum l-ar fi smuls dintr-o strinsoare neplacuta), se ridica incetinel~. drept in Iata lui Samoila [care erapa de fe -lcire), ii intinde mina sincer cu privirea "'nfipta ill ochii lui apoi, .. Apoi Adrian nu mai intelese ntcl un cuvlrit care ar fi putut sa tradeze ee ... i. - spuneau. Urechile lui auztra 0 ~ duioasa invalmaseala de cuvinte rusesti, debi ate melodtos de buzele carnoase a doi oameni ~. care i se asternea ca un balsam pe in im a.. Rez a. a ene de zid, cu. cehiul alent (ga.ta sa sara la eel mai mic semn de nemtelegere), Adrian Ie transmitea efluviile acelei pasiuni care sudeaza sufletele si de care inima sa era, arhiplina. Ochii lui neinduplecaji mtngiiau cele doua figuri prietene ; a lui Petro ,imbtati
cO

mIn a .

306

imblinzit, ~i in timp ee ihail si Petrov se certau unul cu alt I, in,tr-o limba de neiriteles, el, Ad -'ian, deslusea in aeeasta prima cornuniune for" a atotputernica a p ieteni i, care se descopera prin ea insa~i ~i se oglindeste in propriu-I chip. in once col] al pamintului ar aparea, prietenia blruie ztdurile eele mai de nepatruns, sim indu-se atrasa de ce cal e pretuieste dragos -ea si earuia ea Ii este lege i regat, rle enie.. .. Nu incerc sa te explic : as vrea sa e cj r... Dupa acest grabnic si scurr schimb de tatonari afectuoase Mihail, care .... stia prietenii uzi pina 1 a piele, ~i inhatJ cosul gol ~i se indrepta spre ~,Vadul Comorofcei'' unr ajunsera aproape in Iuga, Aici se afla mahalaua Iipnvcnil or. Cascioare ~i eocioabe nesanatoase, Ingrarnadite nele peste altele, se catara pe povirnis, de unde de prelungesc pina in fata ultimelor case de pe st -ada 1ivita ~) chiar in Comorofca, eu car n-au nrmi cornu . bravii lipoveni ~ totfu pescari ~i hamali cu apucat r' p! tolite Este drumul ohisnuit, la inapoiere, a1 lui l\~i])ail~ dupa . mzar ea de seara. Aici, vtnzator ul de plaeintc imparte ici] or ipoveni resturile ramase i:1.1 cosu sau, tot asa cum o face ~i eu copiii greci, in cealalta extrernitate a portului. Ii ~. HZU cum se distrau, balacindu-8e in apia nisipoasa V care serpr ia din virf'ul coastei surpata de ploale, In zdre lle ,eu capul ~! picioarele goale, murdari, "I intlmpinara pe Mihail ell strigate de bucur ie ; mai timizi decit g recii aproape se fis icira cind il vazura insottt de doi straini dihail i~i ruga prleteniii sa stea mai La 0 parte, de eama sa nu-i sperre. Si se duse sa irnparta resturi de covrigi ~i gramajoarele de foi grase si dulci, cazute cle a placirlta. II incercuica ~i tot mincind, raspundeau P 'Ii ete 11lui lor ca ~e-=i chestiona. Un baietel de vreo opt ani se bucura indeosehi de favorur ile lui MillaiL Era un galbejit ell parul blond ~i lins, Cind isi ridica capsorul, vedeai doi ochi \ e zi, suf'erinzi. 1 Vocea ii era atit de inceata. incit I{ihail ii cerea uneori sa-i vorbeasca la urechs, ca sa auda, a urma, disparUl"a amindoi intr-o coliba din c_~ Ir3il7

~ata de Iacara soarelui si de flacara propriei sale mimi ' a lui 1\'Iihail~ au ·ita de acelasi torent de flacari rosietice, dar imobilizata de binecuvintata staptnire a sufletului sau

pici, acoperi a. ell trestle, povtrnits toatii si impestrltata cu. crapaturi adincl, Mihail inttraie etteva minute lnauntru, .Se intoarse singur, nu dadu nlcl 0 explicatie ~i incepu sa urce, urmat' de Adrian si Samoila, care nu indrazn.ira sa.... 1 tntrebe nimic, Observara, insa~ ca se caznea sa-~i ascunda o tulburare si... respectara tacerlea~ i . In eapul "Vadului~', Mihail intra irrtr .... bac,anie, unde o ceru, pe socoteala stapinulul, brinza, untura ~i zahar, In timp ee-l serves, puse cosul jos ~i. se retrase Jntr-un col], ee parea sa-it fie familiar" Acolo, asezat pe-o Iada, incepu sa rascoleasca in vole Intr-un morman. mare de- c.ar i veehi .aruncate alandala, Ioarte prafuite ~i majoritatea f.a,cute sopti la urechea lui SamoilA : - Pun rama~ag (!a~~i onsulta biblioteca. c ~ Cum asta : biblioteca lui ? ~. Cred ca de-aiel i.;;~ procura ca11ile~ Intr-adevar~ Mihail reveni cu. 0 carte, Vazindu--,,'i zimbind, pricepu cli ghlclserfi, ~ Sinteti doua iscoade. ~ Da ! doua iscoade care te admira, -----= N-av,eli nimic de' admirat. $i cind f-U.ra afara, en cosul greu in spate, lit lamurl : • - Daca-l eeva de' admirat, apoi e numai prostla acestui baean, care lnvelcste de' doi bani masline, in pagina unu.i autor celebru, Ma :mnte1eg'eti ce vreau sa spun: ernul eumsecade a cumparat, Dumnezeu ~tie de unde, sute de kilograms de cart] :?i terfeloage, cia sa.... Iaea pungi, Cum ~i cele mai multe carti sint in Iimbj straine ~i foarte murdare; nimanul nu i arde ,sa Ie tr'ieze §i le revinda. Sin.t sigur eli maldarul ala de cartJi ascunde eel put in 0 suta de carti. valoroase, in buni stare, Am eiti pina acum peste douazeci de IUcra,ri de mina intit :- Le cumperl ? intreba Adrian .. .......... I,.. Platesc cincl bani de ieeare carte citita, pe Nu care 1-0 mapoiez, - Ce carte ai in mina ? Mihaille-o ar,atii. Petrov t~iv~ri indata nasul in pagtnile el ; ~i eel do! infometati de carte sllablsira : H onoT,e tle Balzac: Un menage de garCon! titlu pe care fura foarte Iericitl sa-l poata descifra. Dar Clnd meercara sa mearga
Adrian

Ierfenita.

sa

iI

308

mai departe, sa

~ Da, sint intradevar fericit.; rv. -aear atit t~~ Atunel, euprins de ... euriozitate o -'ebriJa ~i uitlnd consernnul dat d,e Adrian, pictorul vru sa afle totul ~i-l interba cu tnsufletrre .. , \ - ~i de ce citesti dumneata ? $i de ce rna-rrtrebi dumneata ? raspunse Intrebatul, baricadat in eterna-l teama fala die in'trebarile indiscrete' .. . Adrian, ocupa t cu Balzacul lui indescifrabll ~i necunosclnd limba rusa habar n-aves de gafa faellta, de Pet "ov+ Totusi, uitindu-se mai bine, ii vazu pe Mi hail irnpotrivlndu-se, iar :pe eelalalt plecindu-se smerit, speriat de greseala sa.. .. - latta-rna, domnule IVIih,a.il, spuse Petrov, Te-am .... b t ~ IlIC'l ecum sa tre jignesc.; t ..... da. ..,. voiam sa va . ........ In',-re,.,a.~ ., id .. r inteleg ..,. Ati ns de accentul ]ui sincer, Mihail i~i indulci verba : ~ Ce fel de intrebare e si asta ? Die ee eitesc.; Dum.. neata eitesti ~i Adrian; de asemnea.i. Toata lumea citeste., ~ ICe s-,a intimplat ? sari Adrian, arnestecindu .... in se. yorba. ,~i cum amindoi taeeau, se adresa lui Mihail, cu un aer morocanos, j - Nu tr buie sa, Iii rautacios _! Du-te '~i desco toroseste-te de CO~ ~i inapoiaza .... in mare graba. VOiU te merge g,a Iuam un ceai Ia Procop, Fu aproape un ordin, Mihail intelese ea. pornsa din i'nima,., Surlse eu bunatate,
=
m". .

citeasca elteva rinduri, se alesera o bi 'bii,ala Ide uelnteles, ceea ee-l int,arita~ ,Lasind Adrian sa buchiseasca -si:ng'ur, Petrov se adresa singur i\[ihail. _ ~ 'Cit trebuie sa ~fii de €I iei t, ca po'~i ei ti fr-antuzeste !
D1Si

cu

'lui
in

p,e

~ M.a

supun.,

~ Erai cit pe-aici sa s.tri'ci_ totul ~ ii SpU:Se Adrian lui .. .... Samella, cined ramasera smgurr, Te prevemsem ca nu trebuie sa-l bruschezi. ~ Ah, ee om ! C~' OlTI ! strlga pictorul. De unde ne vine pasarea asta ? Dac-al ~ti ce ruseasca perfects vorbeste J Nu ! Nu e de teapa noastra,
!all"

U:"

!P

.I

eu cred la leI, cit nu este de teapa noastra .. Dar este din aceeasi rasa ell not, taplnul sau mi-a SP1.,1SI poate tara S8.-, i dea seama, Cum asta : ~)din aceeaai ra,~a ell noi" ? De, dirt rasa celor care rubesc ace eas! lucruri, ~ Crezi, oare, Cia exista 0 atare l'maS,Q ? - Vezi.' bine : ieri nici 11'U ne cunosteam ; mime vom fi prieteni nedespar iii, ~ E adevarat, in 'ari Samoila. Trebure sa exists 0 rasa de oameni care sterge difer entele de conditie sociala.
1

- S"

gheana lui, cu tigara in gllra aer strengarese, fe ~ic]t ca un sticlet pe-o craca, i [j zts ea tocmai Inchis ~se in casa de bani un cL5tig gras, agonisit in aeeea Z1. Spuse in greceste : ~ ~titi ca mahalaua a ~j aflat ca sintem trei ne .... a porecli t Irumusel : cei tr ~i tic1'titi ? ! - E perle ~~ raspunsn Adrian Noua ne p ac,e ticneala asta J ~i indreptindu-se impreuna spre Proeop, eare-si avea ceaina ~ia In plata Gala i, iI lasa pe JM[ibail in searna lui Petrov (,.,ca sa se iubeasca prieteneste, in vole"), iar el ii urma, Ia cit-iva past, sflabislnd lntruna pe muteste din .Balzac. ar Ii supraveghea, eu ureehea atintita 1a tonul convorbirli pe 'are 0 reincepuse Mihail, de in data, foarte dispus in seara aceea, !i spuse pictorului ~ - Dumneata nu gresesti; cind te a:rati destul de nedumerit asupra lecturilor asidue ale unui om ca mine" Tina i~i este insa mare eind rna iei drept ceea ee nu sint .. , IaI~ eelala 1t : - Durnneata ~tii ca atunci eind citesti, trebuie sa. fii" daca nu fericit, eel putin multumit, Cu alte cuvinte, sa ai strictul necesar.; Ce dracu ! Doar n-o sa sustii ca poti sa ~t I ~ Q. ci es t" ~ em d ... tl--e f oame f..

Se aflau

in coltu] strazii

Grlvlta .. Mihail

flle~] din du-

.,i

1i

~ Ai sa pricepl numaideeit. Ce-i lectura pentrn dumneata ? ~ 0 fericlre, ~ "N u... destul, Pentru mine este ~J 11l"anru· i Petrov ramase in eremenit, Mihs.il relliua : Sa qtii ca arta nu e gustata in acelasi fel. e toati lumea. Sint unii care s folosesc de ea ca de-an lichior' care sa Ie usureze dtgestia.;
310

- Ea 'da~u ~, Ei atunci nu mai pricep nimlc.;

intrerupse eu vioiciune Petrnv. - De. igur ca n,u ! E~ti mai presus de el, de vreme ee vrei sa tragi UII pl'oiit sufletesc ; dar ca sa ajungi Be lo, a" inca mult drum de strabafllt.
-.... 1.1-'3

din a~tia!

Care drum

L.

de vin, ca 38.=1 despagubesti, - Chiar asa i-am dus Ia 0 circluma ! marturisi pictorul 'rusinat. -_ Vezi ? Esti prada celor 111ai mici 1111n·], a c lor mai rnici cmotii, S,tapin irea de ine iti lipseste ou tc tu . A~a.-i 'elu meu, Nu pot altfel, ~ Ba poti, 'I'rebuie sa 110tL Firea noastra se schirnba: C11111 ? • Tr:-'gi rl eel mai bun rofit, din ceea ce ne i vata :-'r jl€ !i mal ales viata, ~i asta, nuscind pfunintlll de di rere, - Dar citesc ~i observ in [ur, ell toata atenjia de care sint in stare,

Acela al suferintei liber-consimtite, chernata ap" . pe ca 0 salvar e. ,~i dumneata, la fel eel Adrian, n-ati suterrt de-ajuns, - .. A privi suferinta, nu-i acelasi Iuci u eu a suferi tu .... tnsu 1. ~ Nu, nu ! Deloc, Samoila nu vru sa se dea batut, Alese exemplul lopatarilor, Povesti seena petrecuta in timpul furtunii, "'~i des... minui brutalitatea fata de lopatar, a augind : . - .. Dar cmd am aflat trista v.iata a nefericitei pereehi povestea eopilului, fierar la unsprezece ani, tot calvarul lui de-atunci incoace, ah ! asta mi-a sagetat inima 9i m-am cait amarnic ca-l Iovisem. - Pariez, spuse Mihai]~ Ic,a i-.ai platit apoi un kilogram

- Nu faci nimlc din ceea ce ar trebui. Iti spargl capul ~i pierzi vrernea degeaba, FA mai degraba sobe ! Foar e susceptlbil, Sarnoila schlta 0 strllnbatura, de parca l-ai ii stropit cu apa rece, - Aha, nu-ti place? adauga 'ail" E $i natural. Dar aici e buba oricarei prietenti adevarate .. Ti-ar place mill bins sa-ti spun ca esti un pictor mare, Da ! ,ai fir de ar tist: ~i far,a s.a...i vad pinzele, pot sa-ti spun ca pe ele nu se aflr t
31l

.decit gunguritul unui eopil Iericit, si poate chiar dotat, Cazul dumitale se Intilneste la noua din zece artisti din, lumea mtreaga. Poate ehiar la ro.ai. multi : vibrezi putin (poate mai putin deeit 0 musea 11..soare), rizi sau pltngt U90r;. repede te Inveselesti sau te Intristezi ~i apoi pictezl, seulptezi, cornpui, serii.; si iiata -arta ! Dar asta valoreaza mai putin decit sa ai talent, '0 inlma sirntitoare ~i chiar g;r fii un revoltat .... " - CU'm 1 strig'a Petrov ..Nu-s toate astea calitati ? - Ba da, calitatile otelului care nu-i calit, Nu po i sfa.rima granitul eu degetul ~i nici maruntaiele rnasinariei omenestl eu bunavointa, Numal artistul este in stare .sa faca asta, numai asta, Trebuie sa meargs aco 0 unde nimenl nu indraaneete sa puna piciorul ; sa largeasca poteeile bolovanoase ale vietilor de miine, sa le netezeasca, facin.du-le praeticabile, las.md pe drum fi$ii slngerinde din earnea sa, ca.ci adevaratul artist este generos sl nepasator, ea soarele. Dacs nu este a~a ceva, [os mutrele ! Muncitoru care coboara In mini. ~i seoate carbuni ea sa ne in.calzim dindaratul, e mult rnai folositor omenirti, lata de ce lIti spuneam ca trebuie sa suferi. Suferlnta - aceea care este muta, nestiuta ,-, ascunde 0 'mare C'omoara :, calmul. Este eea mal solicUi tncercare pe care 0 putern smulge vletli, care ucide, Asta nu se obtine dintr-o data (ar insemna moartea, daca s-ar intrrnple asa), ci trep... tat. Orl, ia priveste ee faci dumneata : vezi Ul1 om biciuit de furtuna - de afara ~i din lau,'ntrul SHU - ~i in Ioc sa af'ufizi Intrinsul sonda mare] Intelegeri, sa·-i patrunzi drama, sa. afll tot ce-ti poate povestt ~i dineolo de vorbele lui, dumneata te porti ca primul birjar ce-ar fi trecut pe-a ... colo : il dai pestle cap eli 0 Iovitura de pumn, Desigur, nu m.a indoiese c-al fi plins pie cadavrul lui, daca-l omorai, Un alt exemplu : Ina intilnesti pe mine, pentru lea rna eautai. Ce vrei de la mine 1. . .........,. te cnnosc.; bolhorosl Petrov, Sa m-at cunoseut ? - Nu "" .... l11.ca~,. nu at sa rna cunosti niciodatii cu mijloacele de care dispui astazt, pentru ca, adineaurl, in 10'(: sa patrunzi eeea 'ce se afla sub zdrentele mele, dumneata nu le vezi decit pe ele ~i ~nlcep,i. sa gem] deasupra lor, Iuindu-ma drept un nenorocit, Sa mergi pina acolo incit sa erezi ca

- ei

- ei

312

starea mea actuala m-ar impiedeea sa gust 0 carte sau ra~ t aJU, ze1 scare 1 ~ ~1 vrei,..... " sari mtr ....iutor, f'......... VOla mea, e UI sa-mi ara Ia fel ea ,~i Adrian care te-a chemat, Nu-i a~a ? Voi nu ~tit ~.... lb ca daca-, e Clneva - dlntre noi t reI. - eare sa' a.l, ,e neVOle , 111,,·re' no1., ' ~ de ajutor, apoi acela esti dumneata sau Adrian. Ar trebui sa va dau mina, ca sa va ajut sa coboriti in, noroiul si.intu ... necimile de uncle pretuiesti mai bine Iumina. Sau daca ai stofi Ide, artist, afunda-te in acest -ulei coroziv, care' este durerea emului singuratic, ~i de unde te mapcleal cu falci in stare ,sa mestece gresia. Dar ca sa se inttmple asa ceva, trebuie sa faci parte dintre eei care se inci11"g peste rnasura, avind rna'i inainte pi ea. pe Dumnezeu, pe Iume ~i pe SIne msusi, Dar sa nu mergem prea departe, Iata-ne ajunsi la gospodin P roeop, unde se zice c:i ceaiu este fara pereche.
Ii!
o'j.
II

0;

i'Ii.

'-~,Se zice ~""",Cum putea fi. Mihail atit de sceptic! sa puna la indoiala pina si faima, universala, la Braila, a ceainicului sau ceamariei gospodinulul Procop ? Fiindca aceasta fajl?,1.a nu privea numai calitatea eeaiului, care l,a Procop era "Poppoff veritabil' (atunci eind il cereal anurne, adaugind gologanul suplimentar), Nu privea In plus nici zaharul acest motiv de eterna discordie, care f,aoea pe multi elienti eredinciosi sa sehimbe bl'USC localul, pentru ca Ie servise "zahar f'a.inOS"'i De aeeea sint obligat sa Iac aci .0 mica abatere die la subiect. d ...... De ce se f ereau CI, t'" C:3,e Cluma", d e "Z3haru 1 f aslen"ll, d.... f~ . R ~- nns " ? F·' d ca, 1a B"'" ·Ia, I, upa exemp, 1u srm t el:U81I,'~ .nu ,_ inc ...... ·'ral se bea eeaiul ca la Paris sau ca Ia Londra, Liber prin alte parti, sa-ti Indulcesti Iicoarea caIduta; sau s-o ,~m~nje~ti{i, cu 6 pieatura sau rnai multe die lapte ; sau si nu faci nimic din toate astea si sa-l inghi~i - ghiort ! cum ai ingtliti 0 S31"eamara ; sau sa-l ~i primestl "ca sa f'Qci piacere" s i sa. pleci -- ell un ~,mul~umesc~' ~ fAra sa-l fi atins. In eel de-al doflea port dunarean al Bomaniei, loealnicii beau ceaiul eu totul altfel, Fie ci stnt ba~tina~i get-b,elge sau lipoveni pravoslavnicl - eu barbi ca a lui Tristan Bernard, eli cizrne de vidanjcrl sau sumane Iargl, in al car-or buzunar tin nelipsitul pahar greu ~ de piatra" de .... . d .... f" care se s1 · t e fO;recare sa b ea vouca pura, In eircrurm mar .. ujes dare, dupa ee s-a. inchinat mal intii, din b'el~ug ,ace~ti
_ t ~

....

r.;;

==

iii

ala

·ealniei slnt, inainte ·de . -eate} mari balttori de ceai, II'baa -de dimineata pina seara, pentru nenumaratele lui insu ~irj ~ aperitiv; nu_tr.mtiv, digestiv, la a iv, eonstipan ~ e: citant, calman t, diuretic, 11 beau iarna, ca sa se ltlcalzeasca; vara ca sa e raCOt~easca.. Si asa se soarbe, Intre doi 'pina Ia pa ru litri pe zi, ca un nimic, Dar e·ti spune, ce se face cu a.. asta oantitate de apa in S omac ? Ei bine, se bea in c eplina liniste, pahar dupa pahar, apoi tot asa de lini~1it ~i. de nevinova se lese in strada ~i-~i a e nevoia pe trotU31", ~ter~gilldl-si sudoarea de pe frunt si citeodata in~ torcindu-se crt spat le, la trecerea vreunei persoane, tocmai ill mome .itul acela, Astfel, termosifonul funetioneaza dup,a dorinta, Matele spalate din belsug pe dinauntru, sint piscate d.e foame. iar plamlnil, adesea de rig, eind ies afar"a in plina iarns .. .ca sa fa.ca gaurele de chihlimbar in zapada imaeulata". . Si ca sa poti bea economicos a ita ceai, avind in veder pretul exagera t al zaharului ~i cis tigul mic, a trebui t sa se r curga 1 a un mijl c de scapa e : zaharu a fast prefacut in bucatele minuscule cu ajutorul U1IUi clestut, numit ifci · bucatica de zahar e muiata intii in lamiie, apoi fixata u d ibac le in J e i'ril i si braz, unde rezista vitejeste sorbi urilor Cl ceai Iierbinte ca e 0 ating in treacat, fara S 0 topeasca dintr-o da a, si III felul acesta ajungi 13 fundul paharului, p·... istrind inca in. l a a vaga senzatie de dulce E ccea ce se c iea a la Braila : a bea ceaiul pricutc. lata de ce toata lumea ocoleste zaharul tos, pe care ceaiul il topeste la iutcala, nca si cum ar fi gri!?" si este cautat eel nde capa~ na -, s .clos ~i fosforescen noaptea, .ea acele chibriturl An rebuintate odinioara de sinucigasi .. Cele doua bucati care se serveau 18 0 ".lumatata partie (circa cincizeci de grame), stnt taiate ell un fiera tr.aj_a~, de insu$i patronul, dintr-o capatinii de zahar de cinci vkilograme .: caci trebuie sa ai ochiul format ~i rara Indeminare 'de-a t~da bucatelele de-o egalitate aproape perfecta, inlaturind astfel ca unele din ele sa para, cutiirui lien t, mai mici decit ale vecinilor de masa, Si asa e inca izvor de nemultumire, inepuizabil. Capapna de zahar, fie ea trlplu rafinata, nu e mai putln adevarat ca "spre virf" e mai stieloasa, ~i.mai ufainoasa" la baza, ~i bletul ba·at de pra~ 'valie trebuie sa faCia naveta, in goana, de ia musteriu artagos la stapin,a de a casa -a:e au rna] ~ .te mde i est capul:
·L

,.