Trenul mixt l-a depus pre Adr-ian in Bucuresti, intr-tma din seru e 1ui a p rille 1904.

Era un tren de saraci, corn p u. numai din vagnane de clasa III-a si vagoane (:12' marta, f-a trobuit mai mult de opt ore, ea sa fac'a eel doua sute douazecl si ccva de kilometa-i care despart Braila de Bucuresti, sb:abtitin:d 0 nesfirsita clmpie posomorita ~j tot parind Cil 11.11 mai vrca sa porneasca dupa Iiecare oprire prin hal tele singuratice ale Baraganu] ui, Bietul Treclnd pe linga Iocomotlva istovita ~] asudata d oplntlri Adrian 0 privi cu mila: . Al zice, gindi 01. ·c· .)im·a~iniIe au sullet, Cind 1 e obosesti r·a.u gem ~i eh tocmai ca Iiin tele" . I-ar fi placut sa depene mai departe gindul acosta aJ masmei-vi ta-dc-trude, a] loccmotivei-anlmal-de-tras. dar n imbrinceala de la Iesire, fata chirnrita a unei ta.l"anci ii aduse aminte de maica-sa sl numaidecit se in trista. Iar il d.as'Ca.lisc. Iar nu volse sa-l lase sa plece, N-a ascultat-o . . 3. de obicei, Dar vorbele ei il urmarcau : Pleci. 'vii.. Plecl 1n1bl"'ac.at~ te intorci g.ot.. C!t 0 - S-Q nU11 tli .a~fr1~~ E~ti om de douazecl de ani $i n-ai Si tu, acolo, o meserie
V

trenl

lainuritH~ Facl toate mestesugurile, dar pe nici unul ca lumea, Ce mal verba multa : nu faci nimlc l U n Ienes, asta-mi esti ! Si-un bagabond !,:~. Adrian stia : pentru maica-sa, ca ~i pcntru tonlaJ mahalaua, viata ea lumca era 0 viata asernenea accleia ~ occmotlvel-animal-de-tras. Ba el mai trebuia sa se ~i

.nsoare ~1 .sa-~i rna.. i:n~ oas,ele -lntre 0 amill€ nenOroclta §i c un pacatos de atelier, Nu l Asta nu ~ Mai bine vagabond! Mai bine de' risul Iumii l Nu era el stapin pe vista lui? De ce sa i S8 impuna sarcina unei familii ~i oena unui atelier? Nu, nu ! Lui. ii placea sa cutreiere lumea, sa cunoasca, sa con .... temple, Asta era viata pe care 0 vola, chiar ell pretul tuturor sacrificiilor si tuturor sufcrintelor, Dealtfel, 0 astfel de vista ducea ~i Mihail, care era nobll I $i exemplul acesta ii, ajungea : era un exemplu mare] de vOinta, doe viatA independenta contemplativa, Cu cinci ani mai mare decit el, Mihail oferca lntelegerii lui Adrian <0 experlenta care Il ajuta pe acesta sa-~i controleze fa ptele In fiecare eli pa, sa deosobeasca ce e bine de ce e re.'u si ce e frumos de -ee e urtt, pe calea ce-si ti lesese. · "Na! tresari el. Mihafl rna asteapta in coltul C~iit (; rrvitei si eu I-am uitat ca un neghiob .." . Atit il furasera gindurile, inert se Iasase purtat in clta directie de un val de muncitori agricoli, cO~Qriti {lin aceIasi tren, j,:alnica turma care venca ~a ccrseasca de lucru pe plata Capitalei, cu un lett [umatate ~i mincare pentru ziua de IUCI'tl de paisprezece ore. Adrian, tncurcat ~i de bagaj; se S111Lllse ell greu dintre ei, fa~ll1clu~~i 10c ell coatele si bombanind, - Iata oameni Iericiti de a putea mtemeia o familie ~i a se tccmi robi pe viata ~ exclamd el, cu scirba, Eu, o soarta Cr." asta ? A, 1111 1 l\.-ia.:bin8 ~ jung tilhar sau sa crap acum pe loc ! Bodoganea aproape ell glas tare, l\[ihail il va~'l'U de departe, veni fuga si-I mtimpina cu bratele deschise. Sa ilnbratL5ara barbateste, dar cu (3 ciildura de. amanti. Caei se iubeau rnai muJt chiar decit doi amanti, -=-- flaid.emaiinttiinh~cafenea.sa-p.maivii in fire putin, zise Mihail. Pari cam furios~ Ce te doare ? ~] irrdreapta-ti zdreanja ala de cravata ; totdeauna 0 port]

sucita ~Da-mi mie geamantanul, Calmul pe care si-l impunea in toate !nTprcju rile acel mare nerves care era NI~hail nfihailoviei Kazanaki, exereita 0 influ,entil binefacatoare asupra temperamentului putin cam desuchiat al lui Adrian~ tnca 0 da1it verba
1

·otarJ .a a rusu ui puse ore ine In nervii inaru ui sau imic. Totusi, acesta nu se putu stapini sa nu-si sublinieze rroasta dispozitie, cu vorbe tari lnsotite de gesturi Iargi, - Ce rna doare ? zise ell' ridicind miinile Ia cer, Ei line, cateaua asta de viatJi, rna doare ! ~i cauza e mereu . ama : vrea sa ftu baiat model, dupa felul ei de a .. telege via \4" Mihail se opri, puse valiza [os, prlvi imprejur, t~ivir~ Iinile in buzunarele hainelor si, despuindu-si fata de orice expresie, il privi pe Adrian in, albul ochilor, Apoi: . All .sa creada trecatorli ci ne eertam, S,i stii bine ca. nu-mi place s-amestec pe nimenl in intimitatea mea. · sa Gil) uite ': eu am s-o iau inainte cu geamantanul $i , ai sa p,Li urmezi Ia zece pasi, lJina J!ti vei infrina .roastele .apucaturl. 6i porni iar in pas potrlvit, cu valiza ·e umarul drept, Adrian Iu repede cuprins de· 0 cumplita parere de rau, ca si-a suparat marele amic, Ar fi prlmit bucuros doua palme; numai ea Miliail sa renunte. la cruda pedeapsa ce-i administra. Dar stia ca era inutil sa. deschida gura, F-ata de recidivele lui Adrian, nobllul tatar era de 0 intransigenta tatareascii. ~Numai pe bivoli, I-a zis el odats, trebuie ,sa-i impingl ereu din urma ell beldia, Oarnenii, :zyi, mal ales oamenii ell pretentie, trebuie sa invete repede cum sa se poarte". A~ stind Iucru'rile, desi mihnit din cale mara, Adrian . trebuit sa sesupuna, I~,durma prietenul, eu eapul plecat, ca un cline batut, Intimplarea aceasta suparatoare, ivita ehiar 111 elipa in care se revedeau dupa 0 despartire de un an~ 11 ~i1narl peste masura, I~ fagadui, pentru a suta oara, ~a. rascumpere noua Irnprudenta, supraveghlndu-si ~i mal de aproape fir~a impulsiva. Pe Cales Grlvltei misuna, incoace ~i incolo, sumedeale de norod; olterri gura--casca, salahorl fara Iueru, jirani speriati, ,tigani hoinari, bill'OOti si femei, toti ell ieioarele goale :?i. Imbracati in zdrente, Multe femei urtau copii in brate sau ii tirau dupa-ele. La tot pasul, .~·ru[tui.eli. ~ inJurituri", Cele mai nerusinate vorbe erau rostite in gura mare. si fat"a sfiala de nimeni, Adrian n-auzea :;.i nu vedea nlmlc. Nu-l vedea decit pe Mi.hail aifa eu dragoste dupa el ~i cauta sa nu-l piardi din
~ __~~~ __~ ~ ~ H~

scump, eare-si botea haina sub greutatcCl geamantanulul ee-I strivea umerli, De statUl",a mijlocle ~i eonstitutte mal Inuit slaba, DiIihail inainta anevole, mergind zigzagat printre pietonil care i~i fiieeau pares toti 0 placcre sa-l imbrlnceascu. Uneori n tr ~m~r~:u p~cio~r8.. ~ar p,aUir:ia s ta ~~ta sa-i eada 1~, uiVlerl t sa. flU ba tut'~,. l~l. zicoa Adrian, umlllt, Simtea 0 nevoie nes'tapmita sa alerge la l\fihaiIl 88,-i sarute umerli, spinarea ~i sii-i smulga valiza din mini. Dar ce dandana ar fi fost atunei ! Prletenul lui nu i-ar fi iertat nieiodata-o asernenea ",masc.arada", cum numea el oriee manifestajle sentimentala deplasata, Din fericlre, chin ul n.... f os t lung, Mihall dispa.'t~u a mtr-o eafenea, Adrian suspina usurat, Luara Ioc 1a 0 rrrasa .rt, ~~z~ta in,tr-~u'n" col re tras, ..~i..lmediat. rusul in'val u i Cl1 pri vire vesela pe tmarul in-ca nauc, ~ Gata zise el, s-a terminat ! Nu mai vorbim despre asta, Clt des pre eearta de .... acasa, totdeauna ti-am SPU5.: n-ai dreptate, Viata ta ca sl ,3, mea, e \riata de derbedeu, '0 mama. nu poate aproba asa ceva, Prln urmare, de ce o ai chinulestl, in1:apitinindu-te 8-0 facl sa ereada c,a urtarea ta ar fi tnteleaptA? Nu este, Suntem ncbunl. Mihail tacu" mirat de mutra cuminte ~i pociiit~l a lui ll\.ch:ian. Amtndoi, eu eoatele sprljinlte pe 1113sa, i~i zimbeau, fata in fatAl oehi in ochi, ,Mihail purta acum barba i mustata, 0 barbtlta ~i 0 mustacloara roseate, care nu se prea potriveau ell parul lui negru lea abanosul, , Adrian ar fi avut 0 pofta teribila sa.'-~idescoasa prietenul despre Mancruria ~i despre rizb0 [ul ruso-japonez, de pe unde venea, dupa o sedere de opt luni, dar i~i PUSCI porta in cui. Ar fi facut 0 noua nesocotlnta, deoareee , ihail ii. scrlsese sa nu vorbeasca la nimeni de acea c~Uaitorie~ destul de 'misterioas a, ea, dealtfel tooti persoana usului, preeum ~i origines lui, pentru care ,~~drian st-ar fi t zece ani din viati ca 8-0 cunoascs, Loealul in care Intrasera era a cafenea de rind, $i grc.., zav de zgomotoasa, Hamali ~i salahori, amestccajl CUJ agabonzl tradnd clin, furtisagurl, deepotriva de [egosi $~ de suspecti, urlau ~ig,esticulau ca surzii, Adrian stia ca

ochi, Ar Ii vrut sa-l minglle, sa,'-Q.i plirnbe mina pe spina-

rea prletenului

*....

I~

e taverne, em anume as vorba in si"urantA. "Und~eurla toata Iumea, poti urla ~ tu, zicea el'. Li Be adusera cafele, Aprinsera curioase tigari ruscsti, cartonul mai lung deeit tutunul, Erau ultimelo dintr-o cnmparate la Odesa. Mih,ail Ie pastrase anume ea i of ere ~i lui Adrian, Acesta remarea distinctia ·erelor prletenului sau, vizibila chiar si atunci clnd nu facea decit sa fumeze sau sa soarba din calea. Cutezs obiecteze : ~ Suntem nebuni, zici, Cu toate astea, vlata noastra nimic srnlntlt : iublm natura, libertat@.a" artele. ntem care nebuni cind prereram aceste valori reale, "lor valori ale vietii burgheze ? V'reau.u. ~ T 'N' , - - ~ ~'l t ~ 'If\'rei., ,,_ U ~ti-'"1 ce vrei. 1 1 mtrerupse M . "t, • t CU o vunau, loieiune care surprinse pe Adrian. Lasa la 0 parte ce vrei priveste ce pati sa vrei of sa ai si nu po~i voi In acelasi p 0. marna care 9,8' saerifica pentru Iiul ei ~i 0 libertate re-si tide de dragostea unei asttel de marne. Intelcgi ? te egoism salbatio ce vrei tu .. Apoi, s.... spunem curat : o valorlle' pe care le proclamam noi nu sunt, socotlnd lne, decit nlste naz.'bit.ii .." Libertate, natura, arta, gin~dire.~," • ! Teate la un loc nu Iac cit un canlin dulos, 0 trebut ara regulata ~i 00 sanatate doldora de optimism, valori pe care nu Ie poti avea cind cutreierl lumca, cole mai eseori flarnind _,i dormind pe unde d5. Dumnezcu, Nu " tot vorbi de n valorile U astea. Le cunose ~i le prea nose, Sunt sa tul de ele pin,a in g:it. ,A·dria 11 s e In tr lst i.. - Poftim r fac'u el, Credeam cii dimpotriva, ti-s dragi, · sacrifi cat pentru el e, ml se pare, ceva 111~i m 'L~It d ecrt n ~"cutnin duios ~i 0 trebusoara regulata' .. $i t1 da,uga, in erne ce MiI1a.il, parasindu-$i bruse severitatea. Il privea flemitor, ell coada ochlului : Sunt, va sa zica, pe 0 cale e~ita r Cu.m se face atunci en Ina iubestt, tocmal frindea n.t asa eum aunt ? $i pentru ce n-ai l~amas in lumea cea de ciiminuri. ultraduioase .~i de sanatiti care crapi , optimism ? Nu vii de-aeolo ? Mihail simtl ea 0 arsura in Inima, Nu-i placca sa i se inteasea de trecut, 1-0 spusese asta lamurit lui Adrian, atitea ori, $i Adrian aducea arum in discutie nasterea ~
~J..~:;:ttt:.a
r::< J
l
,

lu.i~ N~'1$terea, aceasta, frecutul .aoCcsta~ urnea cnn cal" I venea, Mihail nu i Ie destainuise, dealtfel, niciodata. Co mult daca-i scapase uneori citeva aluzil, amical indis crete, in, unele ceasuri de apasatoare 110.'~t .. algie. Dar user putea sa i se banuiasca originea nobila, de catre cc ee ar fi voit sa-l observe. firea aleasa ~i puterea caracteru lui, Iimbile pe care Ie vorbea ~i instruetia solida CBl' trada pe omul superior, chiar ~in clipele cind el se silea prin cite 0 expresie ,5:aU cite un gest voit grosolane, sC deruteze pie observator. - \r ezi tu, drag! Adrian, zise el ell, melancolie in glas, tu ai mostenit de Ja maica .... 0 onestitate plebeiana, mu]~ ta sinceritate, 0 inin1a buna si astea ti-ar fi fost de-ajuns ca sa fii Iericit. Dar diavolul de tat-tu a stricat toata treaba, mai turnindu-ti in srnge a mare partie d-e sensibiIitate greeeasca ~i toata cutezanta piratilor cefaloniti din care descindea. Asa ca ai Iesit, cum se zice, fire de artist, adica tigaD, a{iJ.c.a un om care ar putea eu usurinta sil-l spinzure si pe tat-su ~ Dealtfel, in istoria voastra romf ... neasca, mai top domnitorli au Ieslt earnrlintr-un astfe] de amestec ~i mai toti s-au suit pe tron, d'11pa ce mal intii purieau sa Ii S~ ucida 'tatii si sa, Ii se scoata ochil fratilor mal mari. Pe urma inaltau cite 0 minastire., Adrian izbucni intr-un hohot de ris. ,~ A, nu, fii pe pace ~ N~a'm. sa pun sa te ucid~, nlci sa, ti se scoata oehii :r. . - Asta nu ; dar tot revenmd la trecutul meu s-ar putea pre a bine sa rna faci intr-o zi sa infund Siberia ~ $i acum sa trecem la cele practice. Sa vedem ce vom face Ia Bucuresti, . Aprinsera iar tigari rusesti ~i mai cerura, doui cafele, Mihoil i~i .intreba prietenul, privindu ... rant ici os, I . - Facem iar pu:nga comuna ? De data asta se simti Adrian atins in irrima, Lasa ochii in [os, apoi ll pironi rugatori Illtr-ai lui Mihail, ca pentru a rru mai starui, Caci chestiunea aceasta i$i avea poves=

tea ei,

Inca de la lnoeputul idealei lor prietenii - mat intii, In placintarla lui kir Nicola din Braila, apoi in vremea primei lor sederi Ia Bueuresti .,_... el dol ami-ci bagaseraJ e

I.·~

e seama ca ul avea pentru ei 0 va 0..a1"02 .oarte re~3 va~ Nu numai ci nu Intelegeau sa ~i=] refuze unu I tuia, Ia nevoie, ,dar le-ar fi fest aproape ell neputinta -1 refuze chiar ~i vreunui necunoseut sau cine ~ti.·· . .i tovaI"a~ de mizerie, care ar fi veni] in vr eo seara ei, sa-§:i marturiseasca strlmtorarea, A~ ca punga comuna se impunea de Ia sine. La c sa~~i Inehipuie ca dispunea fi'ecar-e d€ banul lui ta vreme vietile lor erau una, etta vrerne nici un intre ei n-ar f1 putut minca stiindu-I pe celalaJt flatnind Apoi, erau nedespartiti. Uneort lucrau chiar lmpreuna~1 Ia hoteluri, restaurante sau binale, :Si fUndlca Adria, a de 0 risipa nesocotita, hotartsera sa fie easier Mihail f?i!a fast, intr-.adey,ar, un easier foarte socotit, 'I'imp d ~ doi ani de zile a strut sa administrez€ mizeria lor cu aiestrie, in fa~ careia Adrian nu putea decit sa s chinec mai ales ca de ,pe urma ei nici chiar ,~firea lui d artist" nu prea suferea .. Deoarece Mihail, suflet gingas, stia bine ca mizeria vagabonzilor e suportablla nurnai cu conditia de-a 0 mai speria din cind in cind en cite u act de nebunie, De aecea, in tristele $i totusi voioasele lor saptamini de somaj, cind sim tea el c.a regimul piinii cu serumbie sau chiar al plinii goale amenin ta eLJ. explozia ~, aldarii", c SOCOLGa cii sosise momentul sa mai dea drumul ,tsupapei d-e siguranta", adica sa-i traga un chefulet, Atunci, se duceau Ia o circtuma, tocau doi lei, mal cheltuiau pe ur ma vreun leu inu-un santan ea s-asculte muzlca, sa bea cite 0 caf'ea ~i sa. Iumeze doua ,~R~ga1e"~~ Uncori .i~i dadeau friu .inimil Of' ~i li se ir:t tirnpla ch ~2U~ sa se tmbets .. Se intorceau dupa aceea jtn cocioaba 10l', unde inainte de culcare, rnasurau pt-opo'rtii.ie dezastrului, si atunci 1ncepea Iar sa li se Intunece sjlfletele'. Era totusi 0 vieta frumoasa. Pina intr-a zi, C1n toM s-a stricat de-adam ~i era sa fie despartirea definitiva 8 celor doi prieteni, Din vina lui Adrian, fires te, Is-a naziirit intr-c zi lui Adriall, ei de Ia 0 vrcma muncea prea mult de unu] singur ca sa lntrejina punza eomuna, pe cind Mihail se plimba, Era adevarat, Mihail .fom. de aproape doua Iuni, Dar 11U din vina lui. Totusl,
I
'Ol

de Ienevi Oupa ce i...numarat pe masa, intr-o slnlbatii seara, leaf a toata, l-a zis mojiceste ':. . - Na :~~i de mline nu rna mai due la lueru, Cum. it place tie Ierica, irni place $i mi e. Am sa fiu si eu.. ;omer_: ca ~~. tine r I-a spus astca, rasucind tacticos r tig.are. Cind a. ridicat capul si s-a uitat, Mihail avea f£fl. ca de mort, Adrian s~,a !nf:ri~'at : '~e-am supurat rau ? - Nu, m.... invcselit, Mat Inti]. ia-tl banii, ban i ai t,ii.~. Apoi, arIa. cA miine plec din Romania. .. - G 1umesti '! a lngina t Adrian, devenlnd alb ca varu I ~i. trern ur in d~ Pe rus I-a rrriscat asta pi na in adincu 1 inimii. Da, dar inlma aceea era 0 lnlma de tatal·. Desi el"~ inc red intat ca, purtarea prietenului sau se datora numru mel clipe de naucire si ell toate iertaciunile pe cal'( acosta 'r le ceruse din snflct, Mihail a, ramas neinduplecat a doua zi dimineata si... vindut doua costume noi $i uu a
I I

asin u-se odati, pra unei llrinil, regretat-o apoi amamlc, si-a invlnuit prietenul . (Irian"
W

pe care

incl. ba S=3' dcspartit chiar de 0 rara moncda veche dt aur, si la miczul noptii a luat trenul spre ~r~nita ruseasca
punc uj Itcani,

cpuiza toata gama rugamin 0101", apoi, vazirH.,~ eEl totul e zadarnic, cazu intr-o tacere lunga ~i suspccta care ii dadu Iul Mihail de gin dit, Toa ta seara i-,a dat ti coale celui pe care 11[ignise, tara sa rostcasca un cuvint oItlnd. 111el'CU ~i fumind ca un nebun. Vazindu=·]_ chiriul '~I.ihail rcvcni cu 0 conccsie "i ~ E i bine, i-3 zi s, fiindea sunt doi oamerri in tine nul ..~'.tH·e r~ne~te de moarte ~i altu~ _(:~re sufera ~.poi :~~ un til n e, rna dau de partea acestuia de' pe urma, P'r! n ,r rna re poft! m : ne despartim n umal pen tru ci leva 11.u11 'ii; de-o d(~spa.l'~ire~ e neaparate nevoie, in vremea ast: rei avea r,.igaz sa-ti faci un examen 01 cons tiin tei ~i oate. ~i1~tl riai soarna eEl prlctenia n u e 0 0 trea pa cu car· at i ~a~\ i ~tcrgi cixmele. Acurn ad mina aiel ~ i11 i'agAd.u :esc cill am sa nlLii intorc si-am sa te caut. Afara nurnai area rr-oi mur i. Tot cram eu pc jumatatc hotarrt sa fa· 5J atorlJ:1 .ast a in Manci uria. sa v·fid cum e un razboi ntre namila aceea lembela de rus ~i tenacele japonez Adrian

rl

n,

Ia intonrccre sa t.2 gascse tnsurat $i cuminut, am s~ m,H, cur ~i eu PCITtt'U bin ta maica-ta, Adrian apuca mina pe care t-o Intlnse Mihail~ dar Icile iJ rarnasera tot in,clEH~tate" Nu era In stare sa .tl~e7~n~~
1

go.1:'nulll a

!.xtrcmu ui

.rien ~ [ar '.'c 5;-0 In imp]a

trins mina ~i l-a minzliat : ICe piicat ! 0 inima a$a de, buna, attta sinceritate '$i tit de' puiina mlnte ~ N,-ai g,a fi nictodata Ierlclt, Adriane, Fe ! L.... strins puternic In brate ~i s-a suit in trenul care a puses e in miseare - He! lao revedere l Dar zi-mi, bre, macar la reve
~ ,

d~~~~ ~lV~~\n~tciim~~:fo:;:~~~~~; ~J

Nimic, :D03t doi Delli de animal batut, ung, lung, la Iugar ~.i numai Ia el. Aproape

re !

,I.

care

se uitau

-a

acosta 111<1.i rostise : - Hal, zl !. Faeem punga comuns '? ~ Cum vrai tu, a raspuns Adrian, ~i s-a .gindit La costase punga C0111Una ?fu lipsa lui de caracter. Au rls apOi amindoi, din toata inirna. - Eu am earn vreo treizeci de lei, ZiS2 \~ihail. Avearn oua sute .aCUl11. 0 luna, cind am sosit in Bucuresl iJ dar, egaslndu-te, mi-a fost urit rau Sf mi-am fuc.u putin Q ca.p .. - Tot ~~ti mai bogat decit mine, Dar. nlu intreb, rn ti~ai putut proeura ati'lia 'bani pen tru a. r.alatorh~' 1 danciuria, ba ca sa te mai si lmbraci a~h de ghigbel ? ~ In Rusia, ca orlunde, cine n-arc 'brlt;tit~l"i in palma te parale usor. Eu Ie-am giisit pe ale mcle la nlste nsi car e-rni erau datori ; unii chiar tmi mat sun t. N u mi procurat Ohrana It fli sigut ... l\!Ia crezi, nu-i 21$8. "? Adrian. faeu ochli mari : - Niei prin gind nu mi-a trecut sa banuiesc una ta, ............ Va sa zie'a~ am treizeci de lei, Tu .? Bun,
'LAk.l'., .......

aceeasi privire il fixa acum pe Mihall~ dupi...

Politi il secreta 'tnrista (n.e.).

· u ': Eu am numai oOll"azeci Dar mal contez pdoua costume strasnice, iacute Ia Londra. - Zau ? Te imbraci Ia Londra, acum ? ~ Eu, nu. Se irnbraca Ia Londra bietul Bernard Thuringe.r. El rni Ie ..... dat, ,Ftindca veni verba, In casa aia a burgheza, sociallsmul meu a fast pus Ia grea incercare, Mi-a fost dat sa-i vad pe bogatii Thtrringer ruinindu-se si murind sub ochii mei. Ce zici de asta ? - Zic ca descoperi America. - Nu, dar oricum e: ingrozitor ] Asa ceva nu se vede in ficcare zi ; un mare .burghez crapind de inanitie, Vorbeai -adineauri de ,j,palma fara bataturi" ~ Dac-ai stl ee soarta au avut palrnele lor! Adrian povesti cu sumedenie de amanunte ~,drall1a umanji" la care fusese rnartor Mar!urisi ca lntimplarea aceea l-a tulburat mult ~i ca se cam Indoia acum de soli .... ditatea teoriei "'claselor". _ ,, - Uncle e, dar; neclintirea claselor sociale eu care ni se sparge urechile ? An1 vazut eel bogatul poate sa devina sarac, $i aste nu e prea ,grav .. Dar daca saracul poate $i vrea sa se-rnbogateasca - si care 0 saracul care n-ar vrea sa ia locul bogatului ? - atunci chestiunea se schimba. Asta Jnseamna ca nu exist! 0 mcrals a clnselor .. Si pe mine, morala saraeului rna intereseaza, nu situatia lUID fort:1tZ\~ Caei or icit s-ar suprima clasele, se va g~si oric:'nd un loc mai bun decit altul si, daca proletarul de azi n-are o censtiinta care sa. fie 0 vcritabila morald de clru;ii., lupta pentru vlata usoaru ~i nedreptatea vor raminea aceleasi, In ciuda ttrturor l'avr\~irl1or socials. Urte, asa gindesc eu, ~ Ce sa zie ? ~ti un socialist original, Incheie MihaiL Deahfel, mi-a vorbit si Cristin despre asta, -- Cristln ? ~ Da, Cristin. Care ma detests. Si care te detests, Pe mine, pentru ca nu synt socialist. Fe tine, pentru ca e~ti. I~i da acum aere de corifeu socialist, face g.alagie, se zbate, Dar e baiat bun, are inima, Era furies, mai ales de .olaborarea ta de la Dimineata~ Zice ca-i derutezi pe muncitor), iacjn,du-i sa confunde socialismul eu unemernica democratie burgheza". Nu gasesc, Am citit toata seria articolelor tale privitoare Ia conflictul hamalilor din Braila ~i cred ca ai fi un bun ziarist, Se vorbeste p-aici despre

~~---------~~~-----------------------~-----------------~---~

sorbi aceste compllmente leu nesat, dar caut .... sa.~;?,i9.SCUl.1da satisfactia si schirnba verba, ~ Cum vad, te duci pe la Cristin. I ~ Nu Ina due, ci Iocuiese 1~ el ... Chiar ~i Iucrez la el. Daca co f'ac eu acolo SG poate cherna lucru, ...____" Lucrezi la Cristin ? CUD1 asta ? El e plapumar l '~ Da, e plapumar. Dar rriai e, de 0 lU11a" $i copatron al unui birou' de plasare. Adrian dear eft n-a urlat, - Ce ? CQ S pui ? Cristin, socialistul, pa tron a un ui birou de plasare? Dar blrourile astoa sunt toate niste cuiburi de copoi, niste anticamere ale Sigurantei ~ ~ i 1 J ui nu e, ip spun ell. Tcti _~agen~ti ~ lui SU11t niste oameni cinstifi, biete epave, ca de-alde mine si title. Ai s~ te couvingi singur, caci ~i tu tot acolo ai so. dormi. Eu nu mai am camel a. Si e foarte interesant biroul [sta de plasare, Ma distrez acolo strasnic, U neorl, ina si ins truiesc, TJrnarul era nedumerrt. - Asta nu e 0 dovadil, facu el, scirbit, Un agent care plaseaza serv! tori, se fl'eaca, vrlnd -nevrind, cu Ohruna noastra, dat Ilindca la noi servltorii sint socotrti c proape niste .riiufacatorL Poti face tu 0 asernenea meserie ? ,_ Foarte bine. - ~i adtneauri spuneai ca ti-e teams. de SH]cria~ _ Tocmai ! Acolo rna tern mai putin .. Sunt, asn, ca un rae pe, 0 coada de vulpe. Dar iata ea rna faci sa vorbesc iar despre luerurl care nu-mi plac, Hal, mal bine ,5-0 stergem ! Se innopteaza. ,.._ ~ Inainte de a iesi din eafenea, au pus bazele pungii comune. Dupa ce-a p]lttit consumatia, Mihail a facut s -coteala. "FoJl.1dul'" se ridica la cincizeci sl trei de lei, A.... veau ell ce trai~ cumpatati, timp de doua sa,ptamini. - Mi-ai dat tot? a intrebat casierul, - Tot! a raspuns Adrian, dar r'idea ~i Mihail in telese ca~ dupa un vechi obicei al Iui, mai oprise totusi vreun Ieu-doi,

ne, cu stirna, Te sfatuiesc ,s,a starui, Dar ri-al sa Iaci imic. Esti prea schimbator, pre a b001n, chiar atunci ti'l mal ales cind e vorba sa-'p, vezi Ide interese. -Pacat ! Mi~;;)J Iacut rmrlt stilul tau.
Adrian

amicu I, scojind din funduI vreunui buzunar c!tiva gologan] ~, l tati". A.5U ca p5,slratorul tezaurului nu protesta impo u trl va acelor nevinovatc pisicherllcurl, ~Inerente, zicea [·1 f ir!1 ~i an.c~ti g l~fli,rfL 0 ploaie s ubtire lncep use sa stropeasca pavaj L~I murdar, Trarnvaiul cu dol cal, dcsi arhiplln, Iu asaltal tie un norod salbatic, egoist, ~f.k1rii nici 0 mila de bietek dobitoace, ale carer trupuri inflerblntate !?i ude erau toau un abur-, Zadarnic a protestat conductorul, Ba , s-a ole, ~i cu 0 palma de la un ndornn ~.,care se ca tarase pc tampoi ~ si pc care II rugase sfios s.a. se de-a 'jos, Domnul era de l.a.., In terne. Cei dot pr ieteni asteptara t ram val ul urma tor, Aceeasi povestc $i ell el, deoarece era ora sosir'li celor rnai multi trenllrL Ploaia sc-ntetea,
itt •
,0'"

ell', in mornen tele grele, eind Mihail anunta ca n u In,~1 r are' riici un ball i,n casa, lui Adrian ii plaeca sa-sl bUCUl'1

Nu

C~\

sll~i-chc'-iuiascri singur, Nu, n-ar Ii Iost in stau:

ne fie cam grcu. Au luat 0 trasura, Straz.ile cr au tixite de tr'ecatori griibt~1 si vinzatorl arnbulan ti" uzi ca, niste soarecl. Un oltean, vinzator Ide carbuni, lmbracat dear iJi camase si-n izrnene, nu se grabea deloc, eu toata ploaia tare rapaia, Mcrgca agale, ClI eosurile goale ce se leganau, usoare, ag,a(ate de eobili ta pusa strimb, Inncstire pe-un UI11ar. Parca Iericit, dade a din cap -,i cinta : . .
Do (01111; e,
C-a'll1. iubit dOUG sU1'oj'i
nti1"01""i"
---~----

Iucern lux, hotiiri M ih ail, Sii spinzuram UH ell pe-e birja. Cit ploua ][·au. Si, eu geamantanul tau, o s[t

1-1 i a

sa

sa

11.U 11'Ni

om o-ri,

~i-o sOQ'cra eu ire!.

Mihail opri trasura pe strada Sfintilcr, in dosul spita-] Iului Coltea, 0 strada Iinistita, destul de apropiata de rna rele eentru al Capitalei, Intrara amindci in biroul de pla'are in care nu ardea inca nici 0 Iampa, ell toate ea se f'ac'use noapte de-a binelca. Adrian putu insa dcosebi aproape limped,:€ filntele si lucrurile, gra] le lumlnii ce s strecura prin Iereastra de 13. Ielinarul ell gaz de-alara, care facea oficiu de Iuna in lata vi trinel bi roulu i~ Nu era' In incapere nimic din tot CC-' til" ii putut tulbura un suflet sensibll si, totusi, interiorul acela prost 1umlna L] da.du lui Adrian fior'i. Se cutrcm ura, ca ~i cum s-ar fi oomenit deodata intr-un comlsarlat de politie, A ineercat impresia aceasta, mai intii pentru cit pe jos era clment, .poi pentru ca peretii erau goi, iar de-a lungul lor, ci tjnea imensa odaie, se insirau aliniate niste banei de emn saracacloase. Mai era 0 masa subrcda, proptita parca rovlzorlu, acolo in mijlqcul jlrB.1I"oulur" sl linga ea fiiceau sf'orturi si se tina pie picioare dOU3. seaune 1a feI de priadite" Pe fotoliul din Iata mesei, statea un barbat cam ~ .. · 1 .... ....1II'b·· 1Jt ~ e vreo cincizeci~ d e am, SIa b',"eapan~ garoejrt,t COi_,llros ~1 . chel. l\.11f}.ca~, Nu se vedea, ee, Alti doi barbati - unul, U. ar, caches, ,cu.mustacioara rasucita .. celalalt mai in virsta, , utln adus de spate ~i cu tacalie sura ~ masurau tacu'ti.~ . 'U pa~:i domoli, odaia, Pe un capat de banes state~nJ ab.ente doua Iemei cu basmale negre Pi€, cap".
~ ~ 5~

-ntrin ., Mi ail a. strigat pe un ton - e vese a ironie fit Intr-o singura frasa, fara marafeturi protocolare, . ~ Bunil seara, domnilor, iata-I si pe amieul nostru Adrian Zogra~i~ Orm - de ra masa n-a raspuns mrruc, A ul --,vea g ura p1~ ....~l Ina s~a multumi] sa fixeze asupra lui Adrian doi ochi holbatii~' eel adus de spate a inginat 0 "buna seara" ell glas cintat ~i fara sa-si intrerupa plimbarea, Dear tinarul a venit sprs cei doi prieteni, ~i i-a strins mina lui Adrian, prezentlndu-se :
'il """ ...., ...
oil;

Strmgerea lui de mina a fest calda. Privirea ii era inteligenta, dreapta, Apoi si-a reluat plimbarea. Dupa 0 clipa, se oprl in fata celor doua fernei ~i le vorbi aproape -- Ei ] Ce-i de facut eu voi ? Sunteti un caz putin special, Vreti sa fiti plasate amirrdoua la acecasi easa. Nu prea se-ntirnpla des asa eeva, Uite, as put-en, . Ia nevoio,

............ Nita

Petrescu,

rastit :

cam

sa va trimet
-=--

Erau niste unguroaice care de-ablavorbeau romaneste, S-au sculat si-au ple cat, . Biroul Iu cufundat el tv a, timp in tacere,. Adrian sta nemiscat linga Mihail, al carui mutism i se parea destul de nein teles .~i parca bat] acari tor. Gasea ca prietenul 11.1i ar fi tr-ebuit sa vorbeasca, sa spuna ceva, sa rupa gheata, Ii venea sa plece .. Dar, in lumina spectrala a odiiii, Adrian surprinse Ia omul asezat 'inaintea mesei, gesturi cludate, Omul statea ell amindoua miinile virtte pIna in coate in sertarul permanent deschis al mesei ~i tot cotrobaia ferit prin fund .. Din cmd ill cind, 0 mYna se ridica si ducea la gur~ ceva ce Adrian nu putea ,sa distingl. Fnra indoiala, omul mines piine goals, talnd-o tacticos cu un briceag a earut lama lucea uneori. Mince. domol, dumicat dupa dumicat, fiira ~a se uite Ia nimeni, nici in sertar, Ia ce mosmaia ell milnile in cutia aceea din dreapta mesel, ferita de privirile lui Adrian .. Se uita tinta spre u~a" la felinarul din strada .. Se uita mereu, nsclintit, teapan ca. un manechin. Ai fi zis ca astepta eu 0 ingrijorare din ce in ce mal crescinda,

AtU11CL.~ n-avcm nimlc pentru vat

1\T 0J ke tune in

-in. provincia.

en

dfl proVi1ttti ! ~ ..

Va duceti

sa se int1mp1e dIulr-o CllpB.

jurul lui.

cine ~ti.e ce evenl .. merit, ceea ce nu-l impiedica deloc sa. continue a-~i mesteea Indelung durnicatii, absent la tot ce se petrecea in spre rnarele haz a] -lui ~ihail,
Adrian, nemalputlndu-se stapini~ pironl asupra insului,
0

toare.
-

privire hotarrt intreba-

Adrian facu fete-fete. Ar fil preferat Sa fie inform at Intr-un chip mai discret, Dar celalalt ii dadu mai departe, ell aceeasi irome : - Qi domnu' ala eocosatu', care se plimba, e domnu' Macovei, vechi prleten ~i coscogea fost asoeiat al domnului Leonard, intr-o mare afacere de rnanufactura, Ia Calara~i, ell firma "Leonard & Macover',~ azi falit] amindoi ! Dupa prezentarea aeeasta familiara, zeflemista ~d glu ... meata, domnul Leonard, deloc tulburat, duse la gura ul ... imul patratel de pitne ~i im:pi.nse sertarul, Inchise apoi brlceagul ~i ]:1bag,a Intr-un buzunar de la vesta, N-a scos , o verba, Doar domnul Macovei a raspuns, S'.... oprit in bar ..., a taia Iuminii, cu capul plecat, cu barbia in piopt ~i a siabisit melodies, nostalgic:
• • il!

Ei, e dornnul Leonard" nic, Mihail.

patronul nostru ! rosti, ira ....

l·

Tonul Iui a avut d,81"uI sa-l impresioneze pe Adrian. Ca i frumosul lui par carunt ~i vesela tristete a profilului SHU bine reliefat, In, clips aceasta, 0 ploaie de pumni violenti prins€! sa ~ duduie intr-un perete, care era mai mult un Iel de des,.... artitura de sctnduri, tapetata ell hirtie vopsita .5] care para ,., ~ .1" de a,teI"' ·1d p1'" ~ ""'~ Dupa... b .... . ierui ..e apurnarte, ioeaBirou ituri urma 0 tacere, apoi mai multe glasuri voioase de inert ineepura sa-l strige, galagioase, pe Mihail, Acesta ... e raspunse : -- Ho, eli darimati sandramaua ! Ce e ? .......... Cum "ce e" ? rabufni 0 voce de bas", Esti aiel de un eas cu, minzu' ala pacatos de gazetar ell infectu' ala de ocialist brailean ~t nu veniti sa ne dati. bun! seara ? A,drian, zimbi, Iericit. 'Era glasul unui prieten al lui, raioveanu, dar caruia ii ziceau toti nea. TomB., fiindca era eel mal in, vtrsta dintre tovarasl. Socialist din vech.ea
t

Md~~~.Fa-liti L.,.

nl.nla ca (a, Inc, isa (le nevoi ~l nccazuri, ax ga a m:iclnd de lupta, ce si Avramache, cizmarul de la Braila. Prln culture lui de autodidact, 1nalta lui cnn~tiint..a, si temclnicia calltatilor lui profeslonale, era socotit printre ee] mai de frunte, ill ellta muncitoreasca socialists, atlt de putin numeroasa, vai, pe aeca vreme, Facea parte din Comitetul Central al partidulu], in care era aproape arbltru, Impunca ehiar firtii de, ,a,utpriwtL. l'i11ea mult la Adrian, Iar acosta il adora, _ Craioveanu ~i eu 'Cristin ersu patronii atelierului de plapumarie eel mal renumit din Bucuresti ~;i care executall eele mal bogate trusourl pentru Ietele din inaJta bur .... ghezie., La atelicrul acela, lucratorul care se distingea, intra dU1Xi 0. bucata d.e vrcme in asoclatie. Chlar asa :n era ~i firma : ,,~ a Iucratorri asocia ti. ~, L Adrian se apropie de perete :;;i ciocanl de doua {)ri cam ill dreptul unde ghicea ca se afla dlneolo Craiovcanu si-i zise , ,dra,galas1< ~ -, . Te salut, nene Torno! - Salutare, Adrian l Merge, merge ? ~ Asa si-asa, Dar ia spurie-mi, Cris in e acolo ? Hill ~ Ce-n tee bare !' Dac-ar Ii Cris ti n aiei , ar five ~ 'nit de rnult s,a-,ti Iungeasea urechile ! - De ce ? Pcntru cit e acum de doua ori copatron, ~i~ acolo sl-alci ? ~~ 'I'e cam mira, hai ? Ei, de, rna ba:iete, ce sa-i Iaci ~ Aca sunt vremurilc azi, cu contraziceri ~i amestecaturi " Dar, h;tlS.ind asta la 0 parte, ce ziel de noua noastra instaga.1Tll..

P ~i~ ce s11 zic ? Ce-o Ii p-acolo, 11U stiu, ca n-am vazu 1 tnca nimic, decit asa ce se vede pe dinafara, Cit despre Blroul asta. de plasare, pa.re mai mult 0 circumscrlpjle poll tlencasca, ~. Dineolo izbucnira niste risete nestapinite Craiovcanu Ilnsa tijcu,sc" Parea Incurcat, Un lucrstor mal tin,ar glasl1i : ~ Aseulta Adr ian, ai sa repcti as ta ~~i a 1,a de Cr istln ? I - De ee nu ? Ori ill veti fi stiind patronului vostru si de Irica. Asta mi-ar place! Citeva sosoteli, apot 0 tacere deplina, pusera punct con vorbirii, .~
t -

lutie ?

Aceasta SICU][·ta iesire dill plieticosul mutism la care it osindea rautaciosul de Mlhall, il mai dezgheta putin p drian. Se sirntea mai 13 Iargul lui, mal. dispus sa astept urmarea aeestul Ineeput de aventura patrunsa Ide mister" u-i placeau mtstorele- Vota orlunde sa vada limpede si repede. Mi.ha.l] nu .... spusese n imic despre aecst ,~Birot(c, i acini ~i la propriu ~i III Hgurat, in' care doi oameni se plimbau prea rnult, un al treilea statea prea nemiscat, sl ,n care citcsifrei taceau intr-un chip cu totul neoblsnult. , ur at de cin o ~ti e ceo ban al 5. co n vers a ~ie d~ elreums {an ta n-ar Il rernarcat poate nimic, pc cind asa, debarcat aiel In atmosfera aceasta neamicala, aproape ostiUl., se simtea- ca train in propria lui tara. $i pen tru ce n u aprln deau maca r lampa ? Din zgircenic ? Sau zacea, poate, atita mizerle n biroul acesta de plusarc ~! Mai d,egra.ba, asta ....\.d=~an era f aproa pe sigur, Cit s=a misca t, ducind u -se sa vorbeasca ell pla pu rnarf .i inapoind u-se la locul 1u L a a vut posi bilitatea .sa exami..eze, mal de aproape ~.i hi) lumina rnai buna, cele trci peronaje carora nu Ie stia decit numele. Toti trei aveau chipuri Ia reI de sufer'inde ~1haine Ia fel. de [erpelite. Adrian i1 intreba incet, 'in grccc.,le~ pe Mihail :
t
c

Iimba :
f.H

IVn hail a d LlS

'C'U nose.

Aici nu se manincu

dccit pllnc gU3tet ~? un deget Ia bu ze ~i i-a riisp u ns in aceeasi

t a n-o
Bun.

Nu e politicos

sa vorbesti

intr-o lim bit pe care cei de

lntelegoa. IVIihail ii raspundca asa, dinodins. Ii placcau misterele ~i se .31TIl1Z.a pe socoteala lui. DIn r eric] re, plapurnar! a in ch izlnd u -se, Craioveanu ven i ·a.~·istri.ngfi mina lui Adrian, Dadu mina intii cu domnul eonard, care avea (1. mina inspaimintator de lunga, albit .. oarf.a. A intins-o f~,r~l 'a rosteasca 0 verba. Adrian n-ar , m indraznit Sa Jure. daca ornul acela stia sa vorbeasca sau :.ra mut. Apoi, prius de nelinlste si clnd a 111a1 bagat ell' eama ca ~i Craioveanu, asczindu-se intre el sl Mih,aH . .area la 'el de dispus sa stca tactd, Adr inn. a ta'barlt epede peplapumar ': Nu zau, nene Torno, de ce s-a bagat Crrstin in alaasta sucita ? Eu g,asesc ca meseria de patron 181

e p asare, in tara noastra politista, nu se prea otrtveste ell calitatea de fruntas socialist. Craioveanu parea in.erem.enise,. Cu mlinlle pe baston ~i barbia infipta in mlini, sta $i tacea, uitindu-se in gol una haine curate, guler l?i cravata, ca toti muncitorit lngrijiti care ctstlgau cit le trebuia pentru trai. Avea 0 in~ ati~are decenta ~i chiar 0 oarecare prestanta care impunea respect, ceea ce se vede rat la Iucratorul roman, Intrebar,ea lui Adrian n facu sa ridice capul, dar, nainte de a-I raspunde, i~i trecu mina pe parul tuns umarul unu si I~i rasuci eiteva clipe rnustata bogata ~i aruntit Gestul acesta 11 puss pe Adrian in garda : n~ oma il ficea numai eind era nemultumit de ceva sau alictisit de cine stie ee, Era ticul lui. Dovada ca ~i spuse : - Asculta aici la mine, Adrian, a zis c.u vocea lui groasa! ~:isilin~u,-~e s:o i<I1:.d~~lceas:a. spus:~i tu, ~'nu pre~ Ce face sa-t repeti ~l lUI Cristin. Ca degeaba 11 spur. 11 ~tUJ '~m e : nabiidaios, incapatin,at ~i staruitor pinS. la absurd, ..iJpin.a~una alta, astea ~,aeI n-au leae. 0 sa se sature In!r-~
1 ~1 0

nui -trou

sa se .scuture el smgur de paeostea asta noua, mal CUI cama ca nu-i mai da pas sa-"i vada cum trebuie de plapula.;!e', care e 0 a!acer .. ser!oasa~ A~a. ca te ~povatui~sc sa~~ e as; In pace ..Altminteri, 0 sa va. certati ca doi samsari, Unde . lai pui, ci tJ.-o ~i coace putin, Tu, in ochn lui, esti un lernent prlmejdios pentru noua miscare socialista. Gaeste si el, ca toti care ti-au citit articolele, ca ai mult alent, dar nu vrea sa pui acest talent in slujba democraiei burgheze, care ne-a mai rapit 0 data elementele de , aloare ale mi~cariii! Adrian simti ca i se stringe inima, Vedeau, va sa zicajl n el, un viitor "transfug" ~Nu, n-are Sa fie in stare de una a asta niciodata ! $i de unde venea oare banuiala aceasta - A.$ vrea sa stlu care e si parerea dumitale in ch .iunea asta, zise Adrian, Craioveanu a ris "~i l':a privit pc tinar. in albul oehilor area ca vrea sa patrunda_ pina in adincul constlintei Iul .drian, eare, intelegindu-l" lsi oglmdi in priviri tot adearul din sufletul lui curat, Celalalt fu impresionat ~i in• ceta sa mai rida~ Zise : :""""'"" de L.. Te apar cit pot.,: Eu.,
~ ~~I

.. ~

.!..:..' ...

~ Lasa asta ! li taie verba Adrian. Faci bine ca m~ peri, dar nta. intereseaza mai mult sa stiu ce crezi 'dumeata in chestia asta: rna socotl un om cinstit sau un rtlogar ? Asta sa-rni spui !.

[mportant nu e sa stii care dintre propagandistil influenti de azi va ramlnea cinstlt pinS. la sfirsitul zilelor sale ~i. care va trada, peste einci, zece sau douazeei de ani. Nu .. Asta ne aproape indiferent. Destinul e Iibcr sa ascunda in tine un hot si intr-o buna zl sa ni-l dezvaluie. Daca pina In ziua aia tu slujesti clasa muncitoare, ajutlnd Ia educarea ei socialista perfecta, vei binerneri ta de la patri a internationala de milne. Dar daca, dimpotriva, tu nu faci cu propaganda ta decit sa creezi confuzia in spiritul maselor, vei putea tu mult :;;i bine sa im.batrine~ti si sa mori om elnstit .. tot criminal se va chema c-at .fost.. Ba, mai mult : cu cit vel "fi mai cinsti t .~i mai inzestrat, cu atl:t influenta ta va fi J.ID nefasta, deoareee e mult mai usor' sa combati ~i sa

~lota'~1Ior mt;.ocarii revolutionare care a Inceput sii creases lar ~i din care fae parte si eu. Problema nu e chiar asa de simJ}lii cum ti-o irtchipui. $i eind iti spun asta, nu 'rna gin(lese dolce la ce trancaneste Csistin, lti spun ce gindesc 'eu ~ ce vrci lu Sfl aflL lata ,: poti fi eel rnai clnsti t om din 'i urne si sa Iaci, totusl, opera de tradator. Si invers : poti fi un potlogar in fa~a - si sa faci, totusi, opera de perfect socialist. Pcntru C'a toata problema se reduce Ia 0 chestiune de edl.t,car(~ a maselor, Intelegi ? ~ Nu, nu inteleg. - Am sa-1i explic ..Intr-o miscare revolutionara, Iucrul

.........,,_ eft e~ti un om clnsttt.; Cred -- Ei bine, asta mi-e de-ajuns.l Cit despre Cristin, 03 te sa bata cimpii CIt 0 vrea. Batrinul socialist dadu din cap cu 0 mina grava : ~ Ti-c fi asta de-ajuns tie. Dar nu Ie e de-ajuns ~i

demasti un potlogar mediocru inzestrat, decit un om virtuos ~i de talent, ehiar cind el nu calca pe drumul eel drept. - ei. care e acest ndrum drept' ? - Aici am vrut sa te-aduc ~.:Ei bine, drumul eel drep .te acela care 'invatii clasa muncitoare ci 0 revolutle nu e face ell oameni care se sealda in toate apele, ~i, toemai asta nu invata muncitorii de Ia tine!

t4I...iIl

su l Eu l nu
. .'
!II

1II1'fo.j.

-. Da, da, tu, baiatul cinstit, care scril articole pline de revolts, aeele artlcole care ..i-au scos din amorteala pe hamalii dtn Braila !?i datorlta ciirora au clstigat ei lupta .tu .faei maselc

de Interne pe care acelasi ziar I-a eomplimentat pentru "atltudjnca sa Intelcapta" in acel conflict, care ministru e, ,1 el, tot un vochl socialist) treeut , l"'b II ~ r$:m care n-a cercl'"at ca. "~ h1 SOCI,it'1·0·' 00 • ra i scrau, ~ vee 1St' ci d e ' l~ica; ~i grape" in sflrsit, citorva armatori, ca fratii Thu ... ringer, unde s]ujiai 9i care, de asemenea, nici ei, n-au ..cedat cei dintli" dip bunatate de inima, C'UtU lasai tu sa . se-nteleaga ci numai ca su.... salveze interesele lor capita~i Hste .. Toato, astea Ie-ai spus sau ai facut Sa fie crezute de muncltorli care te-au citit, ~i uite 'ea astca ereeazs conI'tlz.ie in ereierul nu tocmai stralucit 81 muneitorimii. Ai tTclteles, aeum ? $'i daca ai tnteles pofteste de-mi mai spune ca -p. este de-a] uns, In condi [iile astea, sa fii numai un om clnstit ~i sa eontrlbul a car"a ap.r\ la moara burghezlel. Adrian parca intrase in parnint .. Insusi Mihail ira ernotion.a,t. Efectul 'DU,-,J fa,cuse alit Iondul argumentaril lui 'Criliovea:nu~ caruia eel dojen:it ii gasea multe puncte slabe, cit tonul convingator a1 acelei argumentar], credinta neclintita' pe cafe batrlnul militant 0 avea in acel "dru'm drept" ,aI tact) eel socialls te, Adria n tocmai se pregii tea sa~i ,p'tl.na obiectiilo sale, cind dadu buzna In r,Birou': Crlstin. Purta un COStU111 de catifea neagra, cu haina ca. 0 tu. ica, incheiata pina la git, cravats rosie-foe, palaric moale de fetru plusat si 0 bita noduroasa in mi'n,a. Era un b~rbat tl'lalt, slab ea un fir ~i lute ca arglntul vlu. CU111 a intrat a lnceput sa tipe : --- Iar f~u·alumina ! Iar stati pe-ntuneric J M-a~i .)lic~ tisit C'U maniile astea ale voastre ! Nu .... place asta, dommi nule Leonard, ti-'am spus-o de 0 mie de oi-i ~ Aprinde lampa, Nita. ! Perea am it falslficatort ,de bani. - Bo, bo, bo L.~ mormai, in sfirstt, domnul Leonard, Ind din rnina alandala, ceea Cp il flieu pe Adrian sa se
lO
0

gratie eoncursulut ziarului d(H1WC1~at j:.Dinlin.e,nta~' $,1 intervenjlel in parlament a directorulul el, deputatul bU1'ghe~ Constantin DtIille, socialistul transfug, gr ati e de asemenea
~i domnulul minlstru

sa

creada

caIupta

aceea

a fost 'l:i,~tigatii

ace a nu era chlar numai un mor are se hranea ell pline goala. Cristin azvirli pe masa 0 servieta ,g~ea pe care: 0 1;inuse ub brat, veni lao Adrian si-l strhise mina, sa l-o fringa asa cum avea prostul obicei sa fa..ca cu toati Iumea, Adrian aproape ca a '~ipat de durere .. Crlstin s-·a uitat mutt la el, bolovanind niste ochi cit pumnul, apol a izbucnit : ~ Ai .aoslt, ticalosule ? Am :sa-tii~.' Dar Craloveanu, tunind cu vocea lui de bas, n opri curt, CU, un singur "Ho de-au zbirrriit geamurile ~i era Sa stinga. Iampa, DJlihail~ temindu-se die 0 bruftuiala, se ridica ,: - Prleteni, mle mi-e foams J - ~i mie, zise 'Adrian. - Unde va ducetl sa mineati ? lntreba Craioveanu, care era becher .. Va Insotesc, ~ Daca m-asteptatt un minut, zise Cristln, cit sa-I spun doua vorbe domnului Leonard, viu. si eu. ~ Cu 0 conditie ! ii replica Mihail~ Sa nu te dai in spe ctacol, la restaura n t, Ai ci va. puteti Iua de 'pa r ~ dae.i aveti chef, Mi-e egal. Dar III public, fara, galilgie ~ eel utin, cit sunt eu de fa~a. N-alTI dreptate, none Torno ? ~ Da-a-a, burghczule, ai dreptate ! Lampa cu picior care fusese aprinsa si pusa pe birou, n-a sporit pres. mult lumina, care tot de la felinar i~i tragea, duhul, L~a ajuta.t totusi pe Adrian sa ~i In.tindi cercetarea mediului in care intrasa de vreo ora. Asti ~l~ a constatat Ca domnul Leonard avea 0 fata osoasa, uscata, ueie, pecettulta de un fel de gravitate amestecata eu 0 palma pe care 0 exprimau niste ochl pre's holbati, Nu er a, totusl, an tlpa tic. Gur a, u~01' in tredeschisa, parea sa ezminta orice semn de rautate ce se putea banui C,a 0 are in suflet, Iar eraniul chel ii dadea un aer de savant I upt de mizerie pe care-I trada redingota decolorata ~i
t ~~l
e=

ere in eze

ca

omu

aproape j erpelita, Dar mai n enorcci t"e :i s-au parut Iu. Adrian; celel alte QUa. personaje ... Ni1i, desi tinar~ avea 0 mutra iimbatriniti ,e hamesit -ros de grIji : trasaturi strlmbe, frunte tncre-' ~ita~ gura amara, ochi invaluiti de 0 rece resemnare, ,glt ubtire, Trupul 'lui, pielea ~i osul, Hainele, 'CU toate silln ...
L

101

chiar murdare, Pantalonii, comic de scnrti. JYlinsciLe Ia fel. Dar parea sprinten, energlc, Apoi eapul lui caches, cu par stufos, cu s_princene 'bogate, ell lung! gene melanco ... lice ~i 0 mustata gra.tioasa, care faces. din el un baiat frll .... mos '!' Sarman baiat frumos 1 Domnul 'Macovei, cu bqgattil lui par caruntJ ondulat natural ca si !barba, ax fi foot un superb Ariest ce ~ce]a din LaT01iSse, daca n-at" ff avut "c(n.:!oa~a" aceea amabila, care ii. girbovea bustul, ~i veselia aceea sfi~ietoare de 'pe fata brazdata de J) existenta care trebuie sa ii fost plina de patimi, Tot asa de saracieiQs im.bracat ea ~i NjJ\.a, Macovei era, dintre toti trei, eel mai trlst, ~i aceasta desigur din pricina acelei Iuminoase bucurli la~trice ochii lui albastrl, pe [umatate inchisi, ~i numeroasele lui reliefuri Iaciale, dutos framintate de 0 mina nemiloasa, se in~aIuiau dureros, fara sa Invoace mila, dar $i ilia sa tiPe vreo vista pamtnteasca fericita. ~a c! domnul Macovei destepta tot interesul lui Adrian 9i ii ci~tig!,toata simpatia devenind central atentiel sale" Mihail baga. de seams ~1se 'bucura, deoareee 'tinea mult 1a fostul negustor, Adrian simtea nevoia sa lege imediat 0 cit de mied conversatie cu Macovei, fie ,~i numai ca sa~i auda frumosul tirnbru femenin aI glasului sau., dar n-ave cum, din pricina lui Cristin, ca~, faeindu-i un fel de raport asoclatului sau) demnul Leonard, zbiera ~nt'r'una~ ca un apucat, Ai?a ca toata Iumea asculta Ia el, Chiar !?i Mihaiq. .. ... _:_,Uite, 'zicea Cristin~ ziua de azi n-a Iost prea rea. Am Incasat trel plasamente ale domnilor astora : bucata ... reasa plasata de domnul iVlacovei In strada Ctr[itu-dearglnt (,.ce 'timpenie gindea Adrian, ca 0 strada sa nu se poata chema altfel decit Cutitu-de-Argint ! ; Iemeia 1a '~) toate, plasata de Niti la procurorul Stavrescu ; bucata ... reasa plasata de Mihail in strada Brutari. ~i=n sfirr?it~ am mai Incasat doua plasamente facute de mine : unul 13 doctorul Manolescu ~i altul la actrita Sylvia Pralea .. Du.pa fie.care in cas are' anuntata, 1;oata, Iumea striga uura t", Glasul lui Macovei suna, in corul aeela, ca un lopctel. Adrian n intreba meet pe Mihail ce era cu uraele alea I~i cspre c€ anume este verba. d

tele vlzibile de-a le mentlne decente., .erau prea drpite ~

m care

...

--- _iecare agen ~ II expllca Din taxa reglementara de cinci lei de plasam ent " trei r la ,Biroul~~ ~i doi, agentul, ~i asta e toata Ieafa $i foa' piinea pe care 0 ci$t.igi agentul, care n-ar fi tocmai rea, daca ar merge totdeauna in plin, Numai ca: \lIte. : trei rier~ turt din plasamente cad in balta, fie eli Qupa opt zile d8 servitorul bir ell f'ugitii, dintr-un motiv satt altul, fie n dO. afura s~dpinw!" tot din motive ce.... fi inutil' Sa Ie ar mal discufam. Dar, cele mal adesea, nu se poate "IDcasa'" pur ~.isimplu pentru ci.stilpinii sunt necinstLU, avari: sa ascund, t@.J.·_g;--:ivel"seaza, ba uneeri chiar refuza net sa'pIateasca taxa. Deslgur, taxa aceea e impusa de trn regulamont 91 polltiei, dar ce poti face contra r.au... latnicilor ? p Nu sunt ei stapinii tarii r A:;;a, ca~ cea mal mare parte a timpului, bietul agent nu face decit sa alerge €Ie Ia un cnpiit [a altul at Caprtalei si sa:-~i rtl}!)a pingelele, ca sa. se Intoarca seara tirzi,u, ~i sa se culee en burta goela, Atunci in.tra in j oc Cristin ~i, CU, gura _llii grozava, izbuteste uneori sa,·... ~,!execute~' pe refraetar. An, cum vezi, a im:casat' trel T pla-sameIite pie carle Ie soeo earn ca ~i plerdute. Asta 0 sa Iemai Induloeascaamarul .. luiNita~luiMacoveicare .. de doua zile, n-au nici macar err ce sa-~ cumpere tutun, Asa ea uralele izbuenesc de-a dreptul din aceste stornacurl ghioraIte.. _ Adrian va.zu limpede cruda realitate a mediului cu care avea sa... i im,parta In curtnd existent-a. Vedea 0 groapa ~ intunecoasa in care niste ep,aveJ cum Ie zlsese Mihail, i~i
W

maeinau

~------------------------'~------------~------~

smulga din ghearele unel asemenea vieti, Se va duce sa-~i caute de lucru la zugravit., meseria 'lui, ell toata aversiunea ce 0 avea pentru santlerele ell ore lungi cit veaeurile, ell patron! niciodata multumiti ~i eu carnaazi intxiganti, %i de 0 tnconstienta care £1 seirbeau mai .ult ca orice, D3.;, da, vtitorul era sumbru ! Se obisnutse el u ideea asta, dar, orieum, pentru un fleac de zbor" din uibusorul maternal, vagabondaiul sau atit de iubit prea facea Sa ispa~easca eumplit, Afurisiti Ilbertate t Cristin dadu fiec8J:ui agent cei doi lei care lt se cuve ... eau, descretind astfel niste fruntl explicabil Ingrijorate

cu cite v.reo zdlleantih drept orice plapuma ~i se hraneau ell pline goala, bucurosi s-o .aiba ~i pe aceea, A: nu ! Be va stradui sa se

jalnic

ztlele, Dormeau

pe banci)

toe guraliv nici vesel, §i al carui umor era aproape dureros, In zarva acelui "Bil"ou.({, vesnic in [esat de servitor] In cautarea unui lac, Macovei, eu uri tact nlciodata dezminttt, stia cind ,~i de Is cine sA prinda din zbor acea mjul:aturt~ rcereu 1"'08 ti ts, 0 in tona m uzic al intr- un Iel al lui an ume si izbutea totdeauna sa ululasca pe cite vreo persoana Ina i pudica dlntre cele de fata, care nu eunostca obieoiul batrlnului, deverrlt aproape un rit al easel. Si, oricit de sinlstra ar i'i fast atmosfera acelui birou de plasarc: care

intoarse iar Ia d011111Ul Leonard ca sa-i continue raportul. ~ Daram ~i ve~,t.iproaste, "Radul'escu, judeeatorul nu e multumit de jupineasa ala ...E inceati, Sf! pare. Camcristu mlnlstrului de finante pleaca .. lSi,..,o inteleg~ Nevasta roinistrului astuia e 0 c-a.tl fara pereche, ~'i baba aia zgiriebrinza din R,egalii e mereu :f-n voia], Sau s-ascunde, Dar cine m.... scos din, sarite a fast eoloneleasa, E la a patra a bucatareasa Pie, care 0 da afarat in mai putin de trei si);ptiminL. :;;,i cu toate astca, ultima pe care i-am reeomandat-e e madam Bertha, 0 adevarata comoara ~'Nu, nu, nu mal trebuie serv itil. pu toarea asta ! - 1\~ititica ~ 0 comp,atimi IV[acovei.., Biata coloneleasn ~ ~ Biata ? url:i Cristin rosu de mlnie, 0 sa-i cam regulez treaba mii-sl ! puse el punct, indulcind astfel eea rnai populara ~i mai obscena dintre injul~aturi le noastre romanesti. Atunci Adrian il viizu pe Mi.hail uitrndu-se amuzat spre ,A'Ia.co,rei care, repetind 0 gluma ce-o stia tot ",Biroul';· ~ s-a opri t din plimbarea lui, ~i.... Indreptat bustul ~i, faa cind pe nevinovatul ~.i pe sper iatul, a exclarnat plin de Ul'1L10r - ell ochii spre Adrian : ~, - Ce '? Ce-a zis ? Sa-i reguleze treaba ma-st ? 'I'i-i-i L., I-auzi doarnne : t1'eaba ma-si :! Vai ce Iucru gUSt08 ! Si, i~i relua plimbarea, in hazul general. Chiar domnul Leonard, va,zindu~l pe Adrian surprins de franca etalare a acelei obscenitati umoristice, in izbi tor contrast eu atmosl'era rnai dograba t.rist5 a mcdiul ul, a schitat ~i el o umbra de zimbct care t-a Iuminat o clip.r.l. rnasca incorduta, Era 0 gluma destul de indercntii : a gust au 111sa to1deauna, pontru ca 0 f'acea un om bat.rln ~i ,respecrabil, de5C

it

nu-si lranea oamenii, ea era fara gres spulberata de ace ootri~ amabil care deseretea fetele eele mai tntuneeate lncepind prin a se scandaliza de ,injurituri, repetind -apoi obscenltatea fii sfir¢nd prln a trage concluzla, fa'(:a d. lnsusi Dumnezeu, precum ca e.; gustoasa; . Trebuie sa se !itie Ca in tara romaneasca ~,i chiar la toate popoarele din apropiatul Orient, nu exista obseent ... tate ~i, in orice eaz, nu in j·njuraturt A fost ucisa dlntr-u Ineeput, prin deasa el foloaire ~i prin salida sanitate acestor popoare, in care ".,efulat~'-ul e un lucru necunoscut, devarata obscenltats vine din Occident, de-acolo unda -a Inventat fusta care se opreste deasupra genunchiulul, de-acolo unde pentru Intiia oara femeile care au purtat ~ ees t e f' te si au permis .sa"'~l mcarece ptcioare '1e ........ vazur 'IIi rus e ,~l.... In umii si in asa hal ca toata panorama sexului lor se desf~ura sub ochii tuturor adolescentilor, ,,:re!ula\i"~ de 0 ed u eatie- potrivni eli i'irii om enes tl, Aceasta e obscenltatoa care stricti splritul omenesc, Iu putea, fireste, sa se nasea decit acolo unde adolcsccnta e lacoma sa. stie ce ascunde 0 Iemeie sub rochie ?i un barbat in pantaloni, preeum ~-i ce se face cu aceste Iueruri care se ascund. Dar, de Ia Moscova la Atena, de la Varsovia a Bucuresti ~i la Constantinopol la Sofia, la Bclgrad ~i a Budapesta, PIna ~i copiii ~ti u trea ba as La, ~i inca arnziunlit. Ea e mereu actuala, pentru ca face parte din conzorbirea aproape curenta, Caei omul poate rareori 5,!i stea e verba far,a. sa se mirrie $1 atunci trebuic sa poatbl, sa-niure eu sat, Oecldentul se paeato~e~te din Iipsa de injuratuti 'lgustoase'~, if?i lnghlte miniile ~i ajunge 1£1_11reiu.... lar]. ''. Orientalul, care are 181indelnin~i. injur~lturi bcrechct, le varsa la vremea lor ~i permite astfe] vietii sana.'ioase sa -si ur m eze cursul ei, 111 Romania, numele organclor sexuale ~j si-acelea ale unctlilor lor sunt In gura tuturor, Ele sunt asa de iubite, 5 H s-a creat chiar gingase dlmlnutive. Mai ales cind e orba de "treaba" sau ,~d.aravera'" ma-si, ea e ccmoara irnbii romanesti si fericirea Intregului popor, E ~"rcglllataU e dimincata pina seara. Dealtminteri, Bl"egulc1tul" acesta aplicat ~i -tuturor sfintilor hisericii si ehiar bisericii nsasi, ca si intregii farnilii divine, pretutlndeni si ehiar a ta de copii :' in casa ~al'antll ui, ca ~i ill tr-a n11nrstrul ui,
'U~ ....

111

~L

de

iifiT-a p~ ea ~ ., tr-a eplSCOP • oata na¥ia njuri~ -spune -ea s-a ~lat asta 1:9.1iarla Carte~ prin. gura ostului print mostenitor, uctualul rege Carol al Il-lca~ care -lrebuie sa fie ua wbat strasnic de sanatos. lata in ~ ce imprejurare : 5e pomeneste 'ca riiposatul. rege Carol I. convocind intr-o 2i con.siliul de coroana, hatao ea sa- asiste la sedintele acelui . consiliu ~i nepotul saul' pe atunci copil de vreo ase ani, in seep de a-t familiarize de mlc ell inrlatoririle regale, In consilru, n1J:m.ai barbati alesi .. Unii. dintre ei, .din eea mai inalta protipendada. Erau de fata, nu rnai departe, aembrii de marca ai ra13osatu!ui partid conservator .:Carp 'Maiorescu, Marghilomant S-au dezbatut, desigur, dupe um se cuvenea, afaceri privind Iericirea poporului. Prin ... ul-copll asculta putin cam Imbufnat, Dupa ce s-a sfir~it consiliul, rcspectabilul Lege ramintnd singur ell micul mostenitor al tronulul, l-a intrebat : - Ei J ce zici de domnii ministri de-adineauri ? - Eu zic, raspunse copllul, ca ar trebui sa-i dam in, t, treaba' mamei lor pe toti 1 Oricine i~i poate inchipui usor scandalul care-a urmat, egele a ordonat 0 ancheta severs. Unde putuse rnicul rint sa auda rostindu ... 0 asemenea grozavle ? se S-a aflat ca era foarte bun prieten cu un caporal din arda regala, un taTan de isprava, . He ele Carol al II .... e . rin unnare, romAn neao_'. lea
...

a: sau se inscrie in partid ~i se supune dlrectivelor ofi1&t€;.tulWI' sau, attrnin teri, not declara.m ca e un lzolat, n soi de anarhist. ,,__ Voi , Declarati voi ! N-o sa declaxati nimie ~i-n sii-1 asati pe baiat in· pace. In oriee can, parerea mes asta e * -am s-o. spun si-n, Comltet, Lui Cristin ii SAr'i ~andara .. ,_ Crezi arliC"a dumneata, nene TOmD, Ca e curninte Isa Ii se permita tuturor aventurlerilcr sa ~tige Increderes maseler, dindu-se drept sociali_~ti ? - l\1:i sa pare ca n-a scris nicaieri ca vorbeete tn nUl lele partidului. A tndemnat masele la organizare; la so.... Iallsm, Asta, oricine e libel" 8-0 faca.

.:...._ raga tovara~e Adrian 2~ad!1, zise ~ristin;la D ·i'b.ul mesei, te COl1VfJC la ~edmta C~mitetului ExeclitiT al - rtidu1ui, €ID·eva avea Ice sa.ptiimina viltoare. Erau ell totil, mara de domnul Leonard, tntr-tm bir~ peste drum de ,~Birnu'\ Mincas€ ftecare 0 pertie sau doua e toeana, de treizeci de bani portia §:i aenm unii dintre ei fumau sl beau cafea, . - 11 convoci ? r~posta Craioveanu, Vorbe~ti, adiea, in umele irrtregulu; Cmnitet , Dar cine te~ autorlzat sa f~e' .()nvotal"f'..8. asta ? £\,1 .nu. Si mai intii, Adriaa nu e In partid, A.?a ca pfea pu~in ponte sa-i pese de. eonvocarea ta .. ~ Tocmai, Nu e in partid. Dar clasa munciteaee care-i itcste ar ticolele, crede ca este., Prln urmare, clin dou

sftrJ

~ 'I'otuna e, zise Cristln. =-- Nu nu e totuna, Dar admitrnd ca, ai tu dreptate, ia sa-mi spui mle ~ deca am Sa, devin membru al partidului, n-am .sa mai fin aventurier? Am si-mi schlmb pielea ? E... he, Cristlne l lata mentalitatea noastra marxista ! e.i .iata de ce partidele eoclallste aseund at'tfa traditori, rencgati. ~i parveniti. Nu v'a uitati Ia inima omului, la caraeterul lui, "!~la.ajung'e, masca lui, Masca 'lui bigot,a, res .. peetuoasa fala de dogme, Ei bi11C, aveti sa ajungetl de-. parte eu taetica asta l' Cristin, Incurcat 0 clipa, rel Lta atacul, __..",.;. asta ar mai llpsl, sa lucrezi dupa capul tau ! Ei~ Auzi ! Tie inscrii i.n sindieat, cum facu~i la Briana, plate~~ti cotizatia pe trei Iunl ~it, pie urma, salutare ! Nu, mal aude nimeni de tine tu Acum nu mal fac:i parte nici macar din organizatia ta de breasla, E~ti. exclus !_ - Cine rn-a exclus '1 ~ Statutele, elne ! ... . _,. Ma scap pe statutele voastre ! Bevolta nu ti~~ne:;.t.. din hirtoage, cl dln Inlma omulul asuprit, care a existat Inaintea registrelor. Eu tiu 'CU inlma asta, ~i n-au 8a, rna-mpiedice pre 'mine. de la eeea ce simt, statutele voastre !I
~, Au I a cul care

"i, pe Urnla'J zise AGrian,;, eu ere 'I,a venturier", Un v agabond, da,

ci nu StInt un

Mi se pare ~i, mie .. Ass c-ar fi mal bine

sa se-ncaiere

r zise M:th,ail catre Craioveanu

sa

ne duccm

se scula, plictisit sa mai discute fa.ra nudejde de.... ajunge Ia vreo intelegere. Platind ce consumaa '.er~" Nita ~i Macovei ba,ga:r,a" de seama imposibilitatea entru ei de-a minca ,,.brana calda" ~ - Cum, parase~ti reglmul plinii ell brmZ8,. cum te costa aproape un leu ~i rarnii repede Iefter, Si-a doua zi trebuie 'a_ tie inul tumesti eu piin.e' goali ..Ba, une ori, n-ai nici pe aia. Craloveanu

~ Ce v.iatat ce viaFi lise vaita Ni\ai Intr-adevar, soei tatea omcneasca merita ,sa. i se dea foe nurnaldectt ! ~ Ordtnea burgheza, wei sa spui, 11 Indrepta Cristin. ....,..... stlu ! Zi-i cum vrei. Nu _ ~ Pal vina e-a capitalismului. - Nu stlu ! 0' fi ! Eu stlu atrt ! cl1 si fratele muncitor, ind poate sa devina burghez ~i capitalist: i'~i exploatoaxa

cind se dadcau .i us din, tram vat Macovei spuse ca vrea sa se duca Ia culcus : ~ IV!] se pare ,ca asta-seara e i-indul rneu sa rae pe .i upineasa, i~ intrebii el pe Nita. - Da, domnule Maeovei, e rtndul dumitalc. Cei doi se intelesora sa-~i pregiteasca, pal.urtle ell. l'in,dul, Pentru treaba asta, eel ell sarcina trccca din pDh~ou": In atelicrul de alaturi si dc-acolo p'atru'nd,ea in dcpozitul de marfuri, furnrturi sl vechituri pe care' n avcau plapumarh in curtea Imobilulul, Depozitul acela era totdcauna plin de salte le $i plapumi scoase din uz, care asteptau sa Ii e rcracut~ .... lcgea de-acolo, dupa plae, ce-i convenes ~)i transA Ior-ma ~~Biroul~~ intr-un azll de noapto, Li s'e diiduse voio, cu reeomandarea expresa s,u, fi,l~ aif'rrp., la inccndi u, usor

vrcme inf'Ior'iti, desprc nll,ol"o,-"ul lui Sell roodc r" l'~lre era colosal", si 111ai ales, i'izind cu hohote de noun Ius La, caraghlos de strim til,_ care le facea pe femel 's,a cada in n as
~=

aproape e .~i-l·apasa, ca. si cum el n-ar Il suferit niciodn J. I Hta Ia ee trebuie sa, v,a. ult a ti~ Adrian are dreptat e :, in j r"-q.L omului, Nu e de-ajuns sa fii un rev olt at, cind e~tl asup l, si-apoi, de Indata. ce Imprejurarile-ti permit, s.a-'ti U i i trecutul .;;i sa dcvli Is. rindul tau uri asuprltor, -_ Tocmai, Nit:a,~tocmai, trebuiesc suprirnate acelc irnprejurarl,' acele condljii sociale care permit orieui sa dcvirui un exploatator al omului, 0 s.... faea~ asta, socialism u t, o ~ Draeu' stie ce-o sa facia socialismul vostru, J n Cermania, uncle e atotputernic, n-a £'~icut pinta azl der it o sumedenie de funetlonan. Al ti :?i al ti funC,'tioflur·i: earr tl""aiesc ~i S,C ingrase pe spinarea nenorocitilor. Si-asa 0 s~r fie mereu ~ ~ Vczi,nea Torno ? tipa Cristin. Uite influenta dragutulul de Adrian ! ,Asta nu seEHllana decit dezordinea ~i pesimismul ! \ Dar nea 'I'oma pa~ea pragul, dind din umeri. ~ Noapte buna ~Pe miine 1 Craioveanu si Crlstin au pornit .imprcuna spre plata Sfintu-Gheorghe, Ceilalt] patru s-au oprit o clipa, sa mai stea de verba, in dreptul uBjiroulu] ,~~ i~fara era Irumos desi cam racoarc,. Perechi de evrei laeomi de primavara ~i p.imbare treeeau, brat Ia brat, convorslnd 3111.1 cal despre ultimele ciirti citi t01 desprc mlrcasma salcimllor. prea de
l,

de provocat noaptea in depozlt, deoarece casa n-avea lumina electrlca, . ,.. . - Noi ne into are em peste vreo jumatate de ceas, zlse 'I\1:ihailI' Dim 0 rai~ pina In, Calea Victoriei, ca sa se mai potoleasca toroeala din stomae .. N e insotesti, Nita ? . _,..... .. Nu-s giitit pentru Calea Victorlei. :;ii pe urme, Nu n-am nici chef .. Luna asta, tot eistigul TI'leU s,-a ridlcat la emctsprezeee lei. Aprcape ca nu mal am 0 cama~a Cllra~ta de pus pe mine, CUrind 0 Sa am ~,i paduchl. Nita ,scuipa, ~i-i eeru lui Mihail tabaeherea eu tutun. Pe cind ~i risucea tigarea, gSnditor, se ivi dcodata, iesind dintr-o straduta lntunecata, un om care da zor t.~inddrurnul de-a dreptul spre ei.. Lumina puternica a felinarulul il impreSltr.a ea 0 proiectie de fe.. . Era lnalt, seheletie, cu r capul gol ~i hainele in zdrente. In mina avea un baston, Se repezi sub felinar 9i. dadu una cu bastonul in stilpul de fQ11tEL. .Lovltura rasuna, prelung, in noapte, Apot, cu urechea atenta la zgomotul metalic, striga eu 0 voce rigu~:ita : - To-ki-o -o-o ! ~ 'Bun, zise Millail, asta-seara e Tokio~ Adrian credea ca. vis eaza., Intr-atit eel dot tov.ar~i ai sai nu pareau deloe surprinsl de aeea stranie aparitie noeturna ~i, de gestul smintit al ciudatei fa,pturi" Omul, dupa ee ~i.... terminat lsprava, s-a apropiat de grup si.... a a salutat, imperturbabil : -- Mefisto ureaza prietenilor toate bucuriile emisferel. ~ Ia mal du.... te-n uemisfe:ra" ma-ti , zise Nitti" faTa sa se ui te Ia ins. . - Dar bine, Mefisto, ai tntirziat asta-seara, interveni
.

Foartc ~ Din cauza ~,sticletiloru. M-au dus tar la soctie, pentru ca.am marcat JjMa-dri-i-id IC' pe feJinarul din ata palatului printului Cantacuzino $i daca .... place mie ml Ielinarul Nababului ? Constttutia nu garanteaza oare cetl~eriilor exercitiul tuturor Iibertatilor inofensive 1 Sunt ~n dreptul 'meu, nu ? Numai. cli, uite : cu tambalaul lor, · ~d !t.: f'"' .. rut-am piernu t. eu vremea, Ca sa s. rrsesc ..... r rnccnjurui I parmntulul, trebuie sa mai marcnez, .Inainte de-a rna duce Ia culeare, San-Francisco, Chicago; New York in sfir~i't, Bucuresti, statiile astea sunt Ioarte departe 'Una de alta. - Slabeste-ne ; ii poftl Nita.. Y. "'

1\,1 ihail,

blind.

e.i

~j

fata soloasa en 0 mlna murdara d noroi. Adrian !11cii nu prlcepea despre ce e verba, ceea c pe Mihail 11 amuza grozav ~ Bietul nebun era supt de tot Avea 0 privire dusa, care Ii innobila figura comuna, U Cl'2.C al p an tal onul ul ii era sfl~iat de Ia genunchi pin ... jes, Degetelc picioarelor Ii ieseau din ghete, Lui Adria ii fu Imla de nanorocit, earuia nu-i putea ghici virsta, ~ Asculta ! facu nebunul, 'incorwndu-se, Cristi
On1U i~i sterse

- -I'-Tu.,a plecat adineaurl, raspuf1se Mihail. .;_ N-am noroc ~De alaltaieri, n-am pus 0 bucatica pline in gur'a. IVIih~ll Ii Irrtinse douazeci de bani. ~ Uite, pentru piine. :;;i da-le dracului, azl, pe C~ Ielalte erase din ocolul lurnii. . - Niciodata ~ striga ernul si-o rupse imediat la fuga,
Adrian iI ajunse din citeva salturi, dar celalalt scoase niste urlete Jnspaimintatoare, ca de vita macelaritaih Sosi li11ga el .;;i. ~dJihllil. ~ Lasa-l ! E inutil ; n-al 5a-1 potl face deloc sa prt .... tcasca banii acum. Dar dupa ce ~i-o termina treaba, vine el iar ill ,)emisfera" noastra, Nu ... asa, Mefisto ? i

e-alci ~

fal·a sa ia banii,

~ Natural! - Vezi ? zise n.1H1D.il pe greceste : este el nebun, ind e verba de nhalea}[t", nu-si pierde cumpatul.
•

dar

Mihail II duse pe Adrian spre centrul orasului, Uceni ... eul de vagabond merges alaturi de dascalul sau, ell capul cam framintat. Nu-si prea lamurea bine tot ce simturile .nregistrasera .de Ia sosirea lui in Capitala. Frumosul ~i .rttul, visurile roze si negrele prevestiri se arnestecau si Icatulau un tot icenusiu, care contraria nevoia lui de-a t\tedea limpede, ii curma bucuria de-a se simti liber, Acestei opacitatl a. senzatiilor, el prefera primejdia neil .. Cu primejdia stia sa lupte virtos, 8-0 tnvlnga sau sa-i pliteasca cumplitul tribut al jertfirii oricarei Iibertati, dar, Intr-un ~el sau altul, sa lichideze jute ell ea. Nu putea 111sa suferi incertitudinea si tachinarlle soartei, Se inapoie Ia Bucuresti, dupa ce-i mai gustaso 0 dtrti1 mlzeria timp de un an, ~tia deci la ce putea sa se astepte iSi adrnitea dinainte toate capcanele pe care vlata se si..

Ie semene in ca. ea vaga ion ului. Accepta suferinta cu un elan erolc, faf,a, meschinarle, dar ii pretindca destinului ca antractele acelel suferinte sa, fie lurninoasc.. reconfortabile. Si iati ca Mihail Ii da prilejul simta mirosul mizer iei, tocmai in clipa cind el i:~i reclama dreptul la antractul care creaza amintri : frumoase, menite sa faeat cu pueste

sa,

Sa

,inta

- De ce era neeesar Sa, viri asa deodata in blesternatul acela de azil de noapte, inainte macer de a-mi f1 trait saptal'llina me,a d€ scare ? ....... - ,E mal bine asa, ~ Cred eli te-nseli. 'I'rebuie separate deslusit zilele plaeute de zilele triste, ~i tu rna faci simt, de pe-acum, toatcl mizeria carem,-a.$teapta miine. ~,Birour' acela ,aI tau, ell nenorocitii, sectarii ~i nebunii ltd, are sa. fie pe;n'tru mine permanent izvor de chin .. 0 fi fiind el interesant dar mie nu-mi place iadul aeela. Voi trai acolo intre teroarea Ioamei ~i teroarea disciplinel socialiste pe care vrea sa mi-o impuna Cristin. ~ Mihall nu mai glumea ..Zise, serlos :
J!

viitoare. Se intoarse spre prietenul sau~

de Indurat, nenorocirile

rna

sa

treaga ,fari aprnape sa sehimb 0 vorba eu 0 iiinta orneeased ~i era sa sucomb de pe urma intoxieatiei de care ti-am vorbit. Noroc ell biata Iipoveanca. Desi mai nenoocitii decit mine, mi-a dat eu privirea ei Induratoare in.demnuri noi. Nu, prietene. ·Exisla 0 solidarttate a vaga-

iesc din vlnzarea plumburilor de Is. vagoane pe care l€ adunam de pe Ilniile portului. ? Ei bine, traiam atune! 0.. . , useparatie" dupa pofta i·nirp..iL Am petrecut 0 vara in-

surprlns de mizerle, total lzolat, e un 0111 pierdut, ba ehiar de doua ori pierdut. Trebuie ,sa alegi Intre cersetorie ~i Inamtla lira scipare~ Ti-aduci aminte de zilele mele de foamete de Ia Braila, etnd trebuia sa traUn vagabond

M-,a.,teptarn sa te rascoli impotriva uBiruului'"' men si de aceea te-am luat sa faci plimbarea asta. Sa-ti spun eu cum stau Iucrurlle. Nu dai acolo de "teroarea Ioamei" ci de itnbli11ziTea ei, Asta tu n-o stii, Cu toata usurinta ta dr a-ti darui banul, e~ti un vagabond egoist. ~~Sa separi zilcle placute die zilele triste !U E Ioarte frumos ~ ~i pe urma ? -

,-.....-,_-~~~~~--~~~~~~~~--~~----.I
I".

oonzuor i1$a cum, exis a 0 so ,t ari ate a ar on or -pac uril care ii. ,a.pilrii contra Iurtunllor prea violente. Trebuie sa-ti, spun mai 111u1t '? ~~dr]a11se simji IJutin slbtbit in repulsia lui fa1a Ide speetacolul mizeriei permanente, nu insa ~i convins, Stia
t

--- Da, Mihatl, esti ca totdeauna, greu de cllntit. Totusi, nu te inteleg. Tu, atit de independent, atit de salbatic, apreape mizantrop '-. cum nu e cazul meu - if! complaci sa Sur:H~ll"tiviata in eomun. Ell 0 detest : ~i pe-a cclor bogart, ~i 'pe-a celor saraci, Ma daruies,c bucuros SC1TI,eni1or, trup si suflet, Sunt gat-a sa impart eu ei ultima bucatica de piine, Dar liu sa-rni pastrez neatins drcptul mcu de-a fugi de el, in ziua in, care simt ca \'""0[' sa-m.j to cease a, f.al1tezia, Imaginatia, ~i, masa face totdeauna operatia asia. Masa sau numai om~tl-nul,8a, omul carle Sf!' poate m ultipll ca la Inlinit tara sa-sl schimbe vreodata fatao Asta c U?11a1titatc.rpac('}'ste, 0 'U~ma,nit-atle~,c},l.in"N -0 iuuesc. Daci ar avca 0 clipa de Iuciditate, s-ar sinucide, Existenta ei e , .. d eser t UIeUL M" 1=09' da viaui ca sa poata . ,. ~.... t .... 1~ a ca '~I aceea a u~" R.~unt;!0.intr-o zi sa mantnce pe s,iiturate. Si-atit, Dar de ce s,rt m.a. las tocit '? - Bata-te de aristocrat ,! xclams I\IIih,ail" Uit-c. de-asta tiu cu la tine. Dovade, inca 0 daLH~ dracu' ala Ide tat-tu, Crt t'efalol1.iiul. a purtat in oua si scinteie di VhlU. Dar, in. ceea eo priveste .~B.iroul" meu n-ai dreptate, Ai sa tc convingi, tu singur, curind, Iti eel' sa at rabdare 0- sapianllna. Vei vodoa. Exists in iadul acela in tune cat multe, multe It!CTlt-r; j~l{i(;utC'. Desigur, n-ai sa dai acolo de frumoasa individua ... i late pe care '0 cautl pretutindeni, dar afltj, ci. ~Jumanita ... tos-pacoste" ~ despite care vorbesti, e mult mal puternlcs iccit iti inchipul, Daca nu ne leaga de ea nimie particular, . e leaga unsamblul. Far'li ea, tu n-ai exista, E p,ad'urlea are a,pal"a arborele falnic Impotr-iva furtunii elementelor dezlantui te. ---.,..., care-I inibu~e~ $i '- Si eare-l ina,bll~e" Iireste. ,A~a-i soarta pamintea8ci~' uritatea eulmllor M,ont-Blancului n-ar exista fara poa ... cle lui, care sunt murdarite de excremente. Mlhail taeu. Adrian nu se simtea luminat, dar nu mal nicl chef 85-1 eontraziea. Cbestlunea era prea comj' ~

el ce stia,

pictura ~i seulptura. Se nita -Ia ele ca un· vitel, Numai litera tiparitan Impreslona, 0 avea in srnge~ de eind .se naSCtIse .. EiH gh1cea ,sufletut .~i-'a~ase ~i' instruia, singur, - Vrei sa roam a bere ? ~ Daca vn!"r tu - r zise NIihail. Dar cu cOllditia sa nu te ambalozr, Localul acesta e non ~i seump, Intral"a mam.tttu. Era 0' 'vasta sala p~trati~ un fel del sera eu geamnrf marl .care oetrpa until din corturlle de Ia intretaierea btrlevardulut Carol cu strada Academiet, Era tixit de ttrr public jumatate select, in care ministrul sedea alatur! de volajcrnF comeretal, marea a-ctrita lirl.gA prostituata de lux ~i cabotfnul obraznfc; bancherul evreu in veeintitatea funqionanIlut sihi.l~Adrian se bueura ca a gastt o masut:a libera lingii un cere de scriitori, intre care Be distingeau figura nobil-suferlnda a poetulut Anghel sl capul zburlit al povestitorcdai Delavrancea, amfndoi foarte Iubiti pe-atunct de public" Ultirrnrl, iscusft vorbltor, discuta despre simbohsm .. Cel dintii asculta cu atentie ei replica foarte rar cite ceva, cu vocea lui stlnsa de tubereulos. Printre mese foian, gratioass, ti~nci tinere care vindeau trandaflri superbi, An ghel, ccdind insistentelor uneia, care
moase din grup~ dupa ce
ii era tavorita" alese citiva ~ ii ofcri celor trei femei fru0

p ex2 .. ~ dade~ seams ca niei unul, n.iei altul nn putea avea dreptate depnni. Mersera 0 bucata de drum, taeuti. Pe bulevardul Carel, zgomotuf oreh'esbiei de la HBeraria Carpati" ii sill ca. pe orice gura-casea sa m.cetineze' pasul. Adrian nu se pricapsa deloe la muzica. $i nici nu se 'prapadea dupa ea. N-ar Ii stiut niciodata sa 5pu·na ce clnta: 0 orchestra" La fel ~i cu

Irrtrebase temator pe tig~ncliti : - Sper C3 pe astca mr le-al st ro pit "C"U apa din gta-,a. Florareasa s-a mirltumit sa zimbeasca .5i Sa plece ochii eu cochetarre, tntrebarea era, vai', proo Ia Iocul ei ~ P~.1etl11 se plinsese odata in serisul lui melancolic de felul cum 1igancile stropeau florile eu apa din :,gul"a lor murdara", Adrian se uita discret spre grupul artistilor si se sjlc'a sa Ie prindil. gesturile si conversatta. In cultul sau pentru rumoasa personalitate umaria, era Iacorn sa-i afle t _'2sa~ turtle caracteristiee $i sa confrun te imagtn He ce $i 10 f!i~r.;} ('fspre ea, cu docurne ntul 'vi n. Dar ocazi ile ce i se of { 'i;-"'L;ll11 er.tru P.C?st 'g~n de irrvestigatie, erau cit se poate de rare.

·e@aT9Ce 1111U-i

rate valori ale epocii, im'j_]o·r',tun:1T'tciu-i prin ;t~a1Je llocaluril

intre snobii ~i rataip,i care Ioiau in j:tmnl ci'trJJrvn adeva

a'Ce.a sa .se ia.ca .remarcst

nu.mar

U-,8

care' &nca1ze~te: Q planets moarta,

ptrblice, cum ii zareau, Adrian .&~co-tea poli foarbe bin ~a sa iii cineva, S8; ai 0 person.alit.ate msemnata, fBlii sa fi" ·neapih""'D.tun artist creator, ci ciJ.iar numai un 011:1 care Clrg-2tii, trn consumator de gust al unci arte oarecare. ~i i] mal oprea un motiv ca sf\~ji cUl:ga. balele dtlpa artistul creator : faptu.1 ti ·e] ii atriblli:a aesstuta o .menire civili zatoare, ear-eia g~~ozitatea sl mir·e~ia sufleteasea tre ... buiau sa-i fie prima- cooui:1je .. $1 el stia ca Ia acel exam en, Ioarte putinl dintre asa-zisii n~.t'ti.~tj_111arj::, rezistau, ~i pe cit se bucura clod ar..istul, 4~i.mai cles scrlltorul corespunt dea cencepliei pe eare 0 avea el despre oroui, mare, pe alli se Intrista .cine realitatea ii .a.d1lcea crude dezmin 1jri~ ~ En cred, zise e! caire prietenul lui, ca adevaratul artist trebuie sa. fie .sau un apostol sau un revoltat con tra ti1'~nieLFrumosul care nu e in slujha .blnelu! e ca Ull soare ~ Ai auzit de Maxim Gorki ? il Intreba ]l'lihail~ -- Am eitit dear un artlcol care semnala aparijla lui ca
eare-i descrie adrnirabil pe ¥Llga-

bonzi. Asa ceva, nu ? -- Ceva mai mult. Gorki e artistu! r,aZ\I'Tati1t pe care tu 1 concepi, Paca1 ca nu ~tii' ruseste, Gor.ki descrie. lumen gloatelol', ca aceea din biroul nostru de p12s.are, de care mai mult decit ins~~i viata, ~3,; de pilda, Leonard sl Macover nu-s decit doi £O$ti negustori de mata$ur~ azl rulnati i nenoroctti, unul pentru ca a iubit n femele, altul pentru ca a. tinut la un nepot, ·Nita e ~i mai putin ; un baiat care a vrut sa~~i facA 0 cariera in armata, care s-a prezentat ca ergent la examenul de sargent-major 9i s-a vazut respins, nl;f+.turat de catre examihatori, numai psntru ca nu Ie . Iaceau domnilor acelora ochii lui. Asta e tot ~ pare sa. nu ie nimic. Pentru vi.ata, e numai repetarea uneia dintre ilioanele ei de Iotografll banale, Pentru ca toata lumea iubeste femei ~i tine la nepoti, ~i toata lumea cade Ia exaenul de sargent-major. Si, din prlcina acestui amor ~i acestel nereusite, toata Iumea sufera.

criitor. Un vagabond

e sperli tu. Desigur, arta nu e viata iotogre.fiata. E ceva

Totusi, mi se pare ca Leon.a rd, Maeovei si Nita 'au Iubit cam pres. mult, unul femeia, eelalalt pe nepotu-sau si al treilea galoanele de sergent ... major de-au ..ajuns in stares. in care sunt, ~,f numal arta ar putea Sa. ne spuna cum. au iubit, Pe em,,i.... m mtreba degeaba .. a - Al sa mal vezlmfine pe Vasile Adventistul ~i pe mos Florea, tot agentl, Dol tipi ! $i fiecare·, iQ.· felul lui. · auga : . 1. '"I ..... M·h ai zirn bi1 91 a.d.... Dar eu ? Crezi tu Ca nu par si eu, in ochli altora, cine stie ce dthanie ? Dar ttl. ? Crezi ca tu, nu ? Cei mal pujin Interesantl, pentru mine, sunt Cristln si Craloveanu, Nu-s decit niste buni socialistl. Ei rna amuza .. ~ Dar nebunul ? intreba Adrian. ~ Af da, ~i nebunul l Ei bine, bietul "Mefist(i" are cea mai banala dintre povesti, E orfanul unui boier s8il~a.'C. Era doar un Iicean de optsprezece ani, cind I-a fost dat sa vadii pe tats-sau, trasure lor ~i calul, sub roatele unul tren, la Incrueisarea unei sosele cu 0 cale ferata, A scapat din accident, fara nici 0 zgirietura, dar ~l a lasat acolo ratlunea .. Si de-atunci, de cincisprezece ani de zile, face OCQlu] pa='o.J
e=

. A.u iC5i t din beriirie, pe la miezul noptii, Inainte de-a ajunge la ,~Birou."" Mihail zise : ........... 9tii ca uneori doarrne ~i Leonard. Ia ~,azilul';~ nosS,a tru. Atunci trebuie sa fim mai respectuosi. N... pretinde o el dar asa ne-am obisnuit. - Cum, zise Adrian, nici Leonard n ... adapost ? are
t

mintului" ~

apartarnent. Adica Iocuieste in apartamcntul unel femei pie care 0 mtretlne. Ti.... spus cil e am un muieratic, E~ ehiar cind .indura mlzerie. Qi, tot ca pe vremuri, nu alege decit tirfe, Niciodata 0 femeie eumsecade ! Pe aeestea nici nu le is. seams, ~a eel, eam a~a suntem toti. Actuala, cle~i sincere, 11 da p,e u~a afar~ de trei-patru 011 pe 's.aptanuna~ Uneori, in tolul noptii. Cacl se cearta mereu, ~i-atunci ea i.i aminteste ca se afla la ea acasa, ~i-l goneste. ~ ~!?i el rabda, asa, ca un miel ? Nu stie sa-i traga 0 trill te al a'?' ~ A;;~ niciodata ~ Leonard e cu. adevarat un om bun.
-

B[A da .. Are u

in

an1,iCC"· ~

Bun r Nu poti fi bun ell naplrcile ! Stiu, am vazu ~i ell uneori, In mahalaua noastra din Braila, barba]! batindu-si degeaba femeile .. In cazuri de-acestea, femeia a trebui sa-i scoata ocbii acelei brute. Dae am mal cunos cut ~i Iemei cu care traiul nu era posfbil decit cu condijia sa le batl, - Sa n·~·i spui asta lui Leonardi J\r fi caraghlos ! A~a ... cum este el azl, :n... sa.... schimbe un minz ea tine, I-a o I dat .5i Cristin intr-o zi un sfat ea al tau. I-a raspuns : "DlUl1.itale 1t1 place sa. fad dragoste ell 0 femeie dupa ce mai intii ai batut-o, Mie iml place sa. rna culc cu ea, dupa ~ce rnai intil am dezmierdat-o, Chestie de gust, . ~
.

al atu rata .. - De Ice nu In camera aceea '1 Am vazut acolo un divan strasnic. Mihail zlmbl. - Vrel ~a ~tii tot din prima zi ~ Ei bine, camera aceea e inchi.riata numal de Cristln. Ca sa tina sfatur .. r cu socialistii, zice-se, In realitate, pentru amorurile lui extra-coniugale. Ii plac teribil servttoarele frumoase, ~ Auzl, purcelul I Om insurat, eu copii, ~i se tine de-astea. ~i face pe sociallstul virtues ? Dar n-o sa-1 ti u eu din seurt, 11 inteleg, f:?i mie imi plac femelle frumoase, ehiar acelea care nu sunt servltoare, Numai ca mi-e totdeanna penibil sa. le abordez ..N-am deloe mestesug, - Cristin, din contra" e master mare, Nu intra fatl frumoasa in DBil:"OU'~ sa n-aiba el sa-i spuna. ceva, dincolo} Intre patru ochi, Ce, numai divanul ~fie ! . ~ Foarte stmpatic l Imi place dragostea, Dealtf'el, ~i tie i\i place, . -;- 9i, ca si tine, rna trmpesc imediat, in Iata celei mai timpite fete frumoase. Acum citeva zile, Crlstin mi-a suflat 0 pustanca, ~i t-ar f1 Iost totusi foarte u~or~SH mi-o lase, Dar ml-a spus pe urma ca.,., pte-a .0 "chin,uianl ~I:~ El a inghitlt-o ca pe-e galu~ciL Ajunsesera in fata ,,~Biroului,r~. Felinarul lumina slab, Pe strada, de-a lungul caselor triste, Be pilmba gardistul. Cind sa intre, auzira voci in birou,
I

,_ Pe banca de sub fereastra

~i unde doarme el, acolo, in "Birou"

? care dil In camera

_. ~ V.ezi ? to_pti Mihail E ~i Leonard. E:a treia noapte de-a ril1duJ. de clnd nu-l lasa tirLa lsi doarma la ea, Bien om ! Nu te mn.esteca in oonversajia lor. Obisnuieste tot deauna, dna. doaraae .atci, sa tranca.neasca cu Macovei, despre treeutul lor ~ . Mihai! trase ~'OT de capatul unci sfQri ~. zavorul sari din Ioc. U.,a. se desc hise, Era un "sistenf: care ii permitea locatarului initi.at sa intre noaptea, ffira sa. aiba nevoie de cheie. TraVEt:saca uBiroul~~tarot, spre depozit ca sa-~i aleaga HB!jternut". De pe banca pe care era Intins, domnul Leonard jipa cu.o voce care 11mira pe Adrian. - E-e-eh! Sa ~fi prevazut to. S,a f~ prevazut T'Ih~ T~ de ce n-ai prevazut, daca erai asa breaz 1 In depozit, Adrian il 11ltreba pe Mihal!' _,_ Se. cearta ? -. Nu, dimpotriva, sunt chiar duiosi, Pun mereu pe tapet, iar si iar, tot felul de chestiuni perirnate, avind aerul ca i~i fae reprosuri reciproee eu privire Ia falimen ... tul lor. In realitate, nu fac decit sa evoce zile care au fost frumoase pentru amlndoi. Multumeste-te numai s-ascultl. Lor Ie este indiferent . - Dar se poate dormi in conditiile astea ? - Pe-rfect ! Mai ales cind ai in picioare citiva kilo ... metri de aJ.ergatllTa cu servitocii. Plicticos e ca se de.,teapta uneori noaptea, ca sa-~i puna intrebarile cele mai absurde, Dar adarmi repede, ca te obisnuiesti, Totul e sa nu te culci cu burta goala, Mihail ii puse in brate lui Adrian o plapuma veche, a carei fatS. de rnatase era toata ferfenita. Luind ~i el 0 saltea mare de paie, spuse eu trufie copilareasca : - Asta e proprietatea mea! Am primit-e cadou. ~a vezi ce bine se doarme pe ea. Fe banci, e un chin, Am ormit ~i eu citeva nopti pe ele ~ m-am sirntlt mai rau
Il

In pu scarie,
.. v ..

Au stins tampa, au traversat atelierul plapumariel ~i i.... au trintit poverile [os, Ia picioarele mesei din mijlocul .Biroului ~~,care nu mal primea acum de la felinar decit slab manunchi de raze. De-abia se zareau cei ce doreau, Fostii negustori i~i coritinuau povestirile. Parca orbea fiecare singur ell sine, De data asta insa. cu un las moncton, care il ajuta pe Mihail sa adoarma numaiOJ

ecit, Adrian de-abia a putut inChI de ocfiii mal tirzlu, injepa salteaua. Ii intra in coaste, Peste tot nurnai oduri, gaurl ~i paie siclietoare, Perna, deloe ..-Se ginde la ccilalti care se multumeau si ell mai putin decit el Dorrneau hnbI'ac'~ti, ghernuiti sub cite UE palton vechi ell capul pc cite un paehet de rufe murdare sau pe pan talonii f~cuti sul, ~i bancile acelea de 1ernn , ingus ?i ta r i! Ce via ti! At ip l in flu lor a turile depar ta te al gardistul u I, cu creierul one sit de .0 puzderie de sen zatii disparate, eu inlma ,plinii de preslmtird bj teo A poi; far sa ~tie daca dormise ei cit sa ii fest ceasul, se dt.ytcpt" pe jumatate, Cl.1 pleoapel€ grele, intr-un zgornot nein tf~le de voci il1~bu.~ite, ire-ale. ~ '[_l" ...~ r.LI.., h~, hi , 1 ~ 1.
-. Vola ~-o ~tearga ~i ea ?

Nici nu se sinehiaea de biu"'batu-sau. Numai ca Luta, in. riipaceala ei ~i din pricina obs.curita·iii, zbughise luind cu ea ~i Iucruei de-ale Constantei, Se dezbracasera amindoua pe Intuneric, aruncind totul clal peste gramada pe aeeeasl masa. Cind S-8 b:atut in u~a ~,.m numele legii '\ Luta 9i Ionel au fugit pe fereastra, cit ai clipi din oehi sl ell hainele in brate, Tanli ~i eu am sta lini~ti~i~ permitindu-le acelor dornni sa-~i fuca constata rile ..Dumnezeule ! Ce noapte zbuciumata ! - Da, da .., Numai placuta nu putea fi L; ~i care ost rezultatul ? ,..._.., bine, fuga eelor dol n... servlt la nlmlc, Luta se Ei a . '~elase In pantofi, lasindu-i pe-ai :ei ~i. Iuindu-i pe-al Tantei .. Barbatu-sau , i-a recunoscut Imediat. I-a sl zig T, antei_: !,~3r ~umneavo,_astra, madam s:ta,neSCUi sunteti :

~!

scroala
-=--'

e.a.n-a raspuns nimic ? - Ba da ! "V1i rog, domnule,

)umatatecr . 'a. ~. O scroa'fbi 91

~l
t

jurna""'t a t e,

.? ZIS ~

H , h'a. r ha ! m ia : a ~.,.. " ~i eu!

fara aprecieri l"

lncornoratul lua incaltaminte Iemeii, l-a mat rugat : ~,Fit~ Dun ~i spuneti-i doamnei, sotiel dumneavoastra, sa-mi tri mita pantofii sl celelalte ! 'M-a lasat aici goala, ceca ce, la Ul'.rO"Lurmei, nu e prea ran, citii vreme sunt linga Gogu, puisorul 111!2:U !"

d(,·rs ~l d [nrot .• ~

~ Partea mea.; partea 111ea ! ~ DQ,! da ~ Parten ta l Nu mghitises! peste cincizeci de mii de lei ca sa.... scapi nepotul de puscarie ? El"Hl11 ~i prin urrnare, in aceeasi situatie, Eu cu 'I'anti a. mea, tu ell Lica al tau! Lasii L. Ntl-111i mai vorbi.' Mibail, trezit de miscarile pe care le Iacea Adrian tot intorcindu-se pe-o parte ~i. pe alta, bombani meet .. - Iri-anl spus : eind ai insomnie, numara din virf'ul buzelor ptna obosesti sau conjiu.ga un verb frantuzesc din cle care te-em inva1.at Hal, zi dupa mine: je d01'~S, ml.

Da-a-a ? !, Dar partea ta, in acele crean te, unde era ? Dispuneai rnacar tu de partea ta ?
----="

falimentul.

'? .rai puisoru ei .. Ei bine,- papa: aeum pl1nica goala si fa nani pe dusumea, Gogule puisorule :, Tanti ,a.i~ a eontribuit mai mult ca ortce Ia ruina noastra ! ~ Bo ! bo '! bo ! ~ Niel un bo-bo-bo -! Adu-tl amintc, Cind i-ai C'UI111Jarat ei. dupa ce-a divortat, easa Pavelestii, n-arn putut enora eele mai importante ereante, De-acolo ni s-a t,ras
~,83

IV

Nu existau in. toata lumea .. acum vreo treizeci de ani chipaje luxoase - tnisura~ cal, vizitiu ~ ca in Rusia s: a Bucuresti, Nu e verba de echipajele particulare ale per- , oanelor bogate, care pot fi vazute in arlee tara ci de traurile public€! pe care oricine vola sa faca pe grozavul, IE utea inchirta cu ceasul sau ell ziua. Piata Teatrului National din Bucuresti of'erea pe-aunci un spectacol de Irumusete pura, demn de existents umaria, in eiuda cruzimilor ce constitute pretul cu care o parte din omenire plateste totdeauna desfalarile celeialte partl, Datori ta cladirilor ei, piata aceea at Teatrului nu merita nici maear privirea unui orb. Dar numai privelistea acelor trasaturi ell hamuri stralucitoare, aliniate perfect", asernenea caller de curse eind stau ,gata sa poreasca spre potou, numai ea ~i merit a pretul unci ca1aorii de Ia New York la Bucuresti. ~i niei brrjarfi nu erau ai prejos. Erau toti rusi, cintareau de In 0 suta de kilorame In sus si erau toti spini .~i urltl ca niste fernei atrine ~i grase, caci apartineau, val, sectei scopi tilor. alnici ea niste urlasi, gravi ~i solemni en niste tapi, staeau p€ tronurile lor Intr-o mtndra rigiditate, intorsi cu
. . #

patele spre "National", care niei nu merita

altceva, 'Li

e zlcea muscali, adica moscovltl, :;li un hm.uscal'~ era totul, toata averea accea pie care reprezentau un om, trasura' ~i eaii lui, 181 care nu stiai

sau 01111.tl de lume tnnascut, de insul parvenit sau numai ratacit in situatii, neobisnuite lui. Nimic nu ridicnliza mai crud, pe om, ca o cursa cu muscalul, daea 11U, €'Fa Ia locul lui, Era de-ajuns oeupe -0 slngura data locul acela, ea sa fie cintanit, Adrian .inteleecse asta ~i se arnuza intr-o dlmlneata, pe In inceputul 1ui iun ie~ sft caracterlzeze pe do bi tocii care se furlandiseau in muscal, la Sosca, uncle pentru prima data fa,cea si el 0 plimbare Ioarte matlnala. Era iritr-o duminica. 0 mica cearta avuta ell Millail In ajun, i1 facuse sa paraseasca salteaua de cum se luminase de ziua., Barbierit proaspat, corect Imbracat, a plecat spre Sosea, fara Mihail, .fapt care iI fa,cea sa fie stinghcr si destul, de trist, dlntr-o sumedenie de motive .. De 0 luna ~ntreaga" sta zilnic cite zece ore, cocotat pe 0 scara Iunga si vopsea, fatade de cladirl marl. ·EI·a cea mal istovitoare dintre Iucrarfle zugraviei ~i totdeodata cea mal prost plla.titi : patruzeci de bani ora. Dar nu gasise altceva rnai bun. Soarele, vintul, varul il ,facusera de nereeunoscut. l){Iiinile ~i fata.. brazdate de crapaturL PicioaOIT1.tll

tuturor pungilor. Dar nu era "de nasul oricui' ~ Se putea deosebi si-aici
ser ios de eel usuratic, bogatul

numai falnica noblete a cailor ale ear:or cozi atingeau pamintul ~i ritmul trapului lor irnpetuos, care acaparau deopotriva privirrle ;;i reduce-art 18 putin lueru frumusetea serneata a elegan .... tei rasturnata pe pernele moi ale trasuri], ce se legana U.50r pe arourtle mladloase ~i luneca Ilesilnt.ita pe rotile ei eauciucate ? ' - Nu se lua un muscal pentru a face curse Iipsite de agrt.·mEllt~ riu, niciodata r Era. Iuat pentru a face ",un tur la Sosea", Muscalul ~i $o.seaua se uneau ca iublrea, cu tineretca. Unul era complicele eeleilalte, s.p:re fericlrea at.it a marei cit ~i a mlcel socletati bucurestene, Ciici ~O;ooiO seaua Kiseleff, accst modest Bois de Boulogne al bucurestenilor, e deschlsa tuturor acelera care nu jignesc bogatia printr-o mizerie prea vad~t.a ~i un ceas de plimbare cu muscalul nu costa. mai ~t decit 0 ma~ala un restaurant bun, Muscalul era, cu alte cuvinte, Ia Indemlna

livrea sclipitoare '? Sau, mai degraba,

ce sa a -mirl mar mult : armoma Ilfililor 1 luclul1acuruor savante? finetea hamurilor ? stiinta purtarii insului ~n

sa

e, ln~ep€l1.itc. De~e1at. J.J8 amiaza ,~:i seara era atlt d r~t ca nu mal avea paftH: de .mincaee. Noaptea, nulisau 'Sa doarrna arsurale, Nu protesta, Era in zodia re

· pe saptamina Ii. era impooLbil sa economiseasea un ban ~i trebuia sa se multumeasca a dorm.i mai -departe pe-o altea trintita fle .ciment ~i sa se hraneasca pe [umatate 1 entru ce, atuncl, sa mai t]jaiasca ? Vedea .. totu~i eameni, pe. lop colegil lui, care acceptau . astfel de existenta, .eu aninlala resemnare, Malia de teva except~H, i~i suportau toti soarta, cu 0 veselie a arei lnccnsrlenta n Ingrozea, Toata nadejdea ltli se reducea la posibila sporire a salarlului, destul de neinsemnata i datori ti vreunei sirgulnte, vreunei indirjirl, vreunei 81uarnicil sau chiar vreunor intrigi, pe care avea sa. Ie age "de searna i::ntl"-o zi patronul ~i sa le r5.st1l1uieasca., "Jata clasa mea 1 lata. de unde nla trag ~i unde s.unt sortit sa putrezesc ! lata sentirnentul de demnitate umaria, ropriu lumii de Is care se asteapta marea eliberare de "'iDe· lU IVlai era, tlesigu.l", -socialtsmul. Dar el se va wii 1tr a in iritul maselor cu 0 vitezi de melc ! In stadiul in care se afla, adaoea mal mult a fenomen, a~a. ca un tigru rarrrclit, xpus CW~~9zitaliipuhlice in vreo gradin.U zoologies revoutionarf~" Revolta cu ret-eta. Spcranta oferita in pilule ~i gararrtata de... doctrlna total indlgesta. 11 scutca pe o m de-a cugeta ~i-a simti" Chlar sa se lin~PQasca ~~ sa e-ndobitoceasca, n-aves voie decit in masa ~i SUIT co.anda .. Era 0 ehestiune de stat-major, 0 alacere de ~eii
0

"Dar UMe 'VOm ajunge, i~ zicea el, -de De va merge toi a '? Asta e iatrebarea. Bine, jn~eleg, Sa muncesti di~ greu ~i sa suferi chiar fiziceste, ba nici sa l1U citesti nimic, nu vezi nimic, 1S'"d nu trM~ti deloe in tot tirnpul cit exercitl rnunca aceea indobitocitoare. Dar en 0 ccndi·e! Ca sal<§p dea putinta sa pui ceva deeparte, pentru e 0 v.a<:an~ de G dllratii ;egala ell aceea a munci i, far ~ eare wiata :e 1) absueditate." 'Or, cum sa spere el in teO vaca.n~~ aind cu -un salarhr de doaaaeci ~i patru de

sm1ii lui.

eu regis tre,

"Da, soclalismul, I"Jiintuirea ate pricopseala I" ~

problematlea

robilor.

nei, iata dusmanul ! Au dreptate anarhistil. Societatca aceasta 0111 en eas ci\, in cap cu oile ei revolutionare, dorito are de-o noua ordine ~ jar ordine - n... re dreptul Ia a eel mal mic respect .. uSocietatea asta trebule trasa pe stoara. 'I'rebuie trasa zilnic si Ioarte cinstit !" Caci, in sfirsit, daca exista un ideal eomun 81 zilel de miine, i~i mal are Iiecare vlata lui cotidlana, ideaiul sau zilhic pe care trebuie sa si-l realizeze cit mai deplin. Adrian, i~i eumparase de la anticari 0 rnuljime de ca~ti frumoase, dar nu avea timp Sa le citcasca, Aves 'insa gilldurile lui inalte, visurile IU.i~ Dar aleile acelea marete ? T,eii aceia inflorltl ? Cintecul pisari'lor? Racoarc,D.? Plimbarea aceea 'plaeuta, de -.. . +... .. .... 1 111 ~ ~ .. dnnmeata, prm pauure, care ~'u ...mrremna sa b~ .' mecuvm t.eze existenta ? Trebuia oare sa se resernneze 8a.-~i plateasea 'cottzatia, sa asculte discursuri ~i sa clute Inte'1~no'riol1alaJ
pina in vecii veeilor ?

ea sa aefiV'eze, cin.eva f}l at e . Sin,gur .. Esc mvindu-se. Sabotind, Lucrind cit mal putin ell putinta, eu pretul eel or mai erincene privatiuni ? Ordinea, robia ordi-

'.upu

Adrian ! o trasuJ:""a trecuse pe linga el, oprlse citiva p'a~i mal sus si din ea se daduse [os 0 femeie cuviincios imbracata, trumoasa ~i tinfh'a, \' eni la el, eu amindoua miinilc in tinsel> Lucia ~ - Ei da, eu sunt ! Ce bine-rni pare ,ea te-ntflnesc ! Die cind estl In Bucuresti ~i ce Iaei ~? DaT sa nu vorbim aiel, Vino-ncoace ! Suie .$1haide departe, departe 1 Adrian se naucise, I se risipisera toate gindurlle. Ochii 'mati ~i negrlai femeii ii strapungeau inirna. Parfumul el tl ametea, Trupul .i se Iniierb,int;]se de caldura ce i-o trans=---.

mtsese strinsoarea milnllor ei inmanusate . ' - Hai, vino ! De ce te eodesti l' _____" ingina el. Nu rna sui. Da-i drumul muscalului, Nu, mai bine pe jos~ - Nu e rau nici ,;ir.Lmuscat" ~au nu !
- Se poate. Dar nu rna sui, Inutil ai bine pe [os, pe un drum lateral.
t

sa.

staruiesti,

Hai

Da totdeauna. Illtr-alt sons, dial' nu pentru capricit. 'La mine nu e un capriclu. Atunel, ee e t ,0 imposibllitat e.., ..- Sa te urel intr-o trasura ~ .........., n1a urc ..,. ~;intr"'\ln,muscal" ~ Sa Sa s~~rimba Ia el. Neghici.ndtl-i tulburarea, fu impresiona~a de' calrnul lui; dadu drum ul tl'iisllrii ~i reveni, Iuindu-l de brat. ___ ~ Te stingheresc ? ~ Deloc, - Si-asta-i tot?
J

cedes ?

sa fac .pllmbarea
_. ~~ ~ _,

IToa,n1nC'), urros mrii e~ti. ! •i ce mare p" acere aveai ' c

asta eu trasura

, Trebuie €'u, Iernete,

zece

Lucia Niculescu, sau - pe seur't - Llicia~ era Irumoasa ca 0 plap'u~a ~,i proasta ca 0 eizma, Era fiiea naturala a u nei precupete din Braila ~i. avea acelasi numar de primaveri ca ~i Adrian. In primii ani ai dolescentei lor fost vecini si Lucio, zilnic bli.tuta de betiva de TI1a-Sa, a avut de citeva ori noroc eu Intervenjlfle lui Adrian, ca sa n u fie ucisa de-a binelea, Spre Iericirea ei, vi trega mama a disparut 130 timp, lrisindu-i 0 mica gospodarie si oareeare cconomli eare i-au permts sa sc-mpopotoneze ~i sa iasa, in serite de vara, 8a-~i plimbe nasul pe aleile de la Monume11t de pe uncle a cules-o un batlin mosier, milostiv, si-n facut-o mama" N~~nrea atunci declt saptespre ....

au

doi ani au fost crinceni pentru biata copilamama. Tutorele ei, un unchi de acelasi jsol CU, moarta, a facu,t din ea. ~i din, plodul ei, Idbi adevaratl martiri, Intr-attt ca, intr-o zi, Lucia i-a marturisit glndul ei de-a e arunea in Dunare, _. !Si. aman tu I till, boierul ? - E bolnav rau, =-r Bolnav, dar bogat ~i becher ! ~ N u Indr HZllesc sii -1 mai plietises c. . Dealtminteri, o..,teni:torii lui 1-9,u tnconjurat ell ogarda foarte greu e strahtdut ~ Urmatorii
.'

ani.

85

iritinse.

- Asculta, flac.Qule, i-a zis el, stringtndu-I la plept sl suflindu-i in fata o duhoare puturoasa. Aseulta : i-am ~i Iasat Luciei ceva bani, dar daci 'imi promi1i cii te insor.i eu ea, ii fac ~i 0 mica renta, Tu 0 iubesti pe Lucia, nu-i asa ? ~ 0 iubesc en pe 0 prletena din copilarle, raspunse el hc}Uirit sa fagaduiasca orice, dar sa nu se tina, de nimic, - Ei bine, lnsoara-te ell ea ! f;i uite ! Mizgiili ceva pe- 0 birti e, 0 .p use Intr-un pli c ~i i.... 1
!

b atrin \.11 iz bucni t in pltns, a

Adrian a strabatut-o si-a dat peste un om de il1teles. Un om bun, sceptic, foarte instruit ~i aproape fericit ci pleaca de pc Iumea asta, Cind tinarul a terminat de deserts mizeria odraslei sale si de marturisit hotarirea LucieL~ ~
,

saruta t parinteste. Dupa citeva luni, ~i.... depus sufletul in miinile Doma ului-Dumnezeu al boierilor care, cit traleae, InsMcineaza ite 0 duzinli de Lucii ~i lasa rent! numai uneia singure, f;ii chiar ~i acelela inb~p1Ator~ Fericlta mostenltoare a unui venit anual de tre.i mii ~ de lei ii propuse lui Adrian s-o Ia de nevasta, Drept orlce aspuns, aeesta a fugit Ia Bucuresti, L-a urmarlt, I..... caua at oi.i, negasindu-l, si-a rinduit 0 mica existenta, independen ta, plina Ide-o natingA Iertcire, ca ~i de multa pru(lentil. Caci, cu toata na.tingia ei, Lucia vedea limpede cit e lumen de haina cu acela care n-are decit bratele sale i chiar ell aceea care n-are dectt frumusetea ei. Pe inga as.t.,a. i!?i adora copilul. Gindul ca s-ar putea intr-o i Sa cada amindol din nou in acea mizerie, care ii era ei - ine cunoscuta, c indemna sa... i socoteasca amanunfit ~ loate cheltuielile ~i sa nu... ingaduie dec it prisosuri ~i .are nu comportau nici un rise, ~i numai dtlpa. ce realisase vreo nlica economie in bugetul ei lunar. Nici 0 prietenie feminina. Nici amant! "de inirna" ~ Tlmeni nu-l eunostea modesta Iocuinta. Iubea totusl baratul, 11 iubea in afara caset ~i incredlntlndu-se mai ~ntii Id, inima 11-0 tnsotea in ~~tl'"engariile el,
-3
1

- Du scrisoarea asta la avocatul meu, Ziclnd acestea, l-a cuprins pe Adrian

pe dupa gi·t ~i

singura ~xceptie Ia aceasta r~ula severa ~ Adrian Lui i-ar fi increctintat tot, si inima tli rent a ei, stiindude-o cinste fij_ra cusur. Luni de rile i-a trirnis 0 multim de scrisori, chemindu-l dragastoasa la Bucuresti, numin du-l ",salvatorul'': ei, uSingllrul .mire" al visurilor sale ~iJ "prieten .fara pereche", Adrian nu i-a raspuns decit a data, sfatuind-o sa nu se increada in el mai mult decit in alti barbat], ~,Saadmitem ca sunt «salvatoruf .. tall, fiindca am avut ). ideea de-a m,B.duce sa-l vad pe omul care i\i datora piinea ce-o maninci azi, Dar nu m,§' simt ill stare sa fiu «mircle» nici unei femei, ell atit mal putln al visurilor tale. Cit despre «prietenul fara pereche», Dumnezeule mare, ce te-al face tu cu prietenia mea? Nu-l asa de comoda Cll111 ti--o inchipui ~, . ... Se temea de prostia Luciei, amintindu-sl preferinta ci pentru lectura Iaptelor diverse, conversatia el 1)Sl1ala, spiritul ei neinstare de cea mai mica inaltare, lnclinarea ei spre fi:"ivnlitate~.proprie micii cocote. ~i aVC2, cu toate acestea, pentru Lucia, 0 reala slrnpatie, Era ferneie, Femeie calda, IJatLtri de ea~ trupul lui de barbat se aprinsese adesea, ~i totdeauna 0 dorise. Dar, nestiind in~d. ce e dragostea, evitase toatc oeazrilo pe care i Ie oferea ca sa i se dea, 'I'ocrnai d c t ~alna sa nu-si destainule nestiinta aceasta, pe care 0 socotca umilitoare pentru un barbat, \ De-atunci, el trecuse prin rnulte, chiar ;;i in privin ~aaceasta, Adrian era un baiat prea sincer si prea slab fata de femeia care Ii aprmdea simtur'ile. Lasindu-sc condus de ucia pe aleile Soselei, tacea intruna si nici nu asculta decit cu 0 jumatate de ureche monotona flecareala pe care o debita ea fara-ncetatc~ elf privire la orlce, Stia dinainte tot ce-ar fi putut sa-i spuna, Nu prin mijlocul acela risca el sa fie captivat, c~ prin trupul ei tinar, ferm arzator, care se lipea de al sau si ii intuneca mintca. Simtea ca oata vointa lui, toate gindur-ilc, toata fiinta, lui pllna de Ianuri, de vlsuri, de-o infinitate de dorintl, se topeau in cinatatea acelei calduri unice, tiranice, irezisti bile, pe e i-o transmitea Lucia.
ii

o verba. . , "Pr.ivlti, oameni buni ~ cugeta Adrian, care se sim .... tea din ce in ce mai invins ~ privi]i pentru cit. de putin lucru trebuie sa, renunt la toate aspiratiunile mele spre sublim Ascultati neroziile pe care mi le deapana fara, oboscala, de mai bine de dlo~a ceasuri. Priviti, ascultati ~i spuneti-mi dac'a aceas ta meri ta sa in torci spa tele universului, 'ca sa-ti consacri existent a unci jum,atati de cluzina de vlermisori care se cheama familia ta J" Intr-adevar, biata Lucia tocrnad ii depiina = .. - Ah, daca ai sti tu ce frumoasa e viata Ia Bucurestl ~ Viata mea, in orice caz, ("Asta e altceva !~~ gindea Adrian.) 1\11a scol tirziu. Imi place atit de mult patul l (~~DraC'e! Cui nu l-ar placea ?'~) .Sun sl mi-aduce cafeaua, (~,A ! ai

$i cu atit mai puttn cind esti legat de uO toanta care ip, populeaza casa ell ton]i", dupa cum ztee
mai ideale.

~1 ,8_UnC! l~i punea, p,en' ru a suta oara, terioila intI'e"" bare, a Iegaturit care 11face pe, barbae rob femeit, famillel, ucigind in el tot restul, tot ce ... r putea fi un nobil vagaa bonda] prln unlversahtatea visului. Pentru acela care, ea ~i el, i,i facea din vagabondaj tinta vletii lui ~i, trebuia 8a-~i ci~tige piinea eu sudoarea frtlntii, Adrian socotea familia ca pe eel mal neimpaeat vrajm.a~. In regluntle visulul nu se vagabondeaza in f.a.milie, chiar de-ar fi familia. aceea dlntre cele mal unite ~i

Marita sa-mi Ia U~niversttl (n1n care stiu bine ce citesti P~) Apoi se destcapta Coco. Puisorul mamei 1 Atunci stau eu el vreun ceas, sa-l ingrijesc, 58.-1 gatesc sa-l giugiulesc, - Ctltel n-ai 1 - Nu [ Au toate cocotele l (uAsta-nli place ,! .'') In Sfi.f~it, iml fac fj)i eu toaleta ~i ies, E ora aperiti velar", - lei sl aperitive ? Foarte rar, Cind sunt invitata, Si cind invitatia nu e suspecta, ~ ~i cum e ctnd e ? ~ Ah, draga ! In Bucuresti, 0 femeie independents ea mine risca die nouazeci de, ori la suta sa cada in laba unul peste, care iti Intoaree capul, cit al bate din palme, ~i nu
11

~i servitoare !H) Am a fetita" 0 ~ara,'nC"uta car e-rn i face toata treaba si imi ~i sp.ala, lara ca sa rna. coste vreun ban, Hrana ada,postul~ 0 boarfa, asta-i tot! 0 trirnit pe

ocht, Numai ca~ uite, imi place opereta. Iar spectaeolel sunt scumpe, Ili mal trebuie ~i un fante s,a tie conduce ..,.. E foarte plictlcos ! Unde e ,barba-tul galant, care sa t, duea de doua or i. i'n ~i'r Ia Dte tele,a1ttt i'ar,a ca, ieslnd Ia rniezul noptii, sa nu-ti ccara s,a; te inaoteasca "pi'nil Ia use" ~ zic ei, ~i apoi sa-i permiti ,,~sa intre 'U.D pic" ~ Of, cunosc trucul ! Dar' nu m.... ,~du~"~niment pina acum, N~ a -a insotit nimcni acasa. Stutu visatoare 0 lcJ.ip,a si ad,auga : ~. Tu. vel f1 singurul ba.rbat care In~i vei cun,o~tl ,OCUln ta, -_ De ce g,a laci exceptia asta ? intre:ba el ffura corwinere ~i aproape ell parere ,d'e r~:u" deoarece, C:U toata teama ui de femeia care te leaga, ar fi Iost gata-gata s-o ia ~i '-0 s'tringa in brate pe loco ~ Ce .... ntrebare l' facu eel, uitindu-se la ceas, Pentru ca te irrvit sa, ma,ninci cu mine. Sper ca, n-ai sa ma, refuzi 1 ~L inainte ea Adrian sa fi putut schlta cea mai mica mpotrivire, facu scmn unui muscal B,a opreasca ~i ,ssTi n tr,asUt·iL Adrian 0 urma, cu capul in jos, Cap gol de visuri. Dar trup ars de dorinta de a devora Iemeia ~ Da : de-a devora cames- aceea tinard ~i proasta. Proasta ? Ce impenie! Parea dragostea s-ar face cu inteligenta l' La irma urrnci, ~~i dragostea face parte din ~"vagabond.a.juI brin universalitatea vlsului", Nu se simtea el in, clipa · ceea transport at de fericire ? lata 'inca 0- minune 'f Pe €"lneia asta, frumoasa, pe care atitia bucurestenl ar vrea -0 aiba, are 8-0 aibl el curtnd el care 0 doreste eu, toata .lneretea lui arzstoare, orlcit ar fi ea de proasta ! Si-apoi, a fin' drepti, de 0 luna de eind zugravea in Bucuresti, .ara sa se fi atlns ehiar ~i. de cea mai putin dorita dintre emei, nu simtlse el de ... atitea orl golul pustiel lui existente 1, De ce sa departeze Ide buzele Iui, de oehii lui. trupul aeela care vibra ilng,a el ?' De ee 1 Cia sa se d'uca intr-o
jl
I

numai ca ipu pr'O j '.a. e corpu tau, . ar mai cauta sa t ' ~i spcculeze, A~a cO: prefer slnguratatea, Ma feresc d cu:no.,tin;tele facute oriunde, $i a,~ put eo sa nu vlad om in
I
!

eara in Crucea-de-Ptatrs. sa se adape cu o dragoste umpara.ta pe un leu ? Desigur, are ca,rti.1e~ vlsurlle, Iibertea. Ei bine, va aves toate lucruri1e acestea., plus ee ... i

asa" ?

Iipseste acum, Nu i-a pus nicl 0 eonditie, nici nu i-a PElmenit macar de casatorie. I se da. Atit. S-o respinga ? Ar fi dobitoc, Da, dar rnai este ~i afurlsitul de rnuscal, eare-i ~ifona democratia, ~ - Ei bine, strigi\ el tare, fie sl rnuscalul, daca-l, ~a ! Ea il privi dragastoasa : . - De ee, draga, l,fie ~i muscalul" ? ~i de ce n;daca.... i
,_ Mit gindeam la ULna din convingerile =: Da, ultasom, nu-ti plac muscalil.

mele,

Lucia oeupa un apartament mic, dar eurat, in strada Salciilor, Cartier de oameni cu stare. Lui Adrian ii placu numaidecit interiorul, ell toata lipsa de gust care domnea Intr-rnsul. Dar, gust adevarat, n-avea nici e] cine stie ee, asa eElnu facu prea mare ,caz..A lost totusi izbit de multimea de carp postale ilustrate, bibelouri sl statuete de ghips~ care umpleau mesele si e.tajerele si aeopereau

perettr, Scene erotice, ~ .nudurl ''', ,., apete frumoase ,-' in c

culori, Ciini, pisici, papagali,
u

alabastru .. Ii atrase atentia:

V enus", emanate

sau de

- Spuneai ca toate coeotele au catei. Fleacurile astea, de asemenea, le poti vedea la toate prostituatele, Se dnse sa se spele pe mum la bucatarie. Cind se-ntoarse, tot talmes-balmesul de poze dlsparuse.
- Uite! fs.cu ea, deschiztnd bratele, .Nu mal e mei rrna de "fleacuri ! uE uimitor, gindi Adrian, sa lie oare glsculita 0 .lata sa de buna" ? o prlnse de talie, ii lnclina capul pe umar ~i 0 mingiie
ft"
t

.. -

duios, spunrndu-si : ~,Ce pacat, ca aceasta parte buna a existentei euprinde alit de mari primejdii pentru un om ca mine! De n-ar fi asta, cine ar fi atit de nebun sa se ipseasca de 0 asemenea fericire ?u· Apartamentul era la eta,jul intti ~ avea numai doua odai, dar dragute, care c\ideau intr-o eurte patrata impo ... debita de trei ulmi marl. Adrian iu incintat. Se rezema,
j

. elancolic, de Iereastra ~i se gindi la salteaua din biroul ui de plasare, mtuneeat, ostil, tlpind de mizerie, Pe cind ici : euratenie calda, eamin imbibat de dragoste, siguran-ta
'I

zaua lie Vla1a demn omeneasca, nu viata d cline! "N umai un deget sa ri,dici, ~i ai avea toate astea, Ai fi tipin"~ Lucia, imbra.cata Intr .... capot frumos, se apropie de el, un ti Iu'a. capul in miini ?i.-l saruta .indelungm ~ ~ Nu vrei S8.-] vezt pe Titi a1 meu ? Se aflau intr-o' camera care era totdeodata salenas \'i sufragerie, 11 conduse in camera de culcare, unde Ad~tian za'ri pe cover un copil dolofan de vreo doi ani sl jumatate, care se juca singur ell 0 sumedenie de papu-~i ~i pui de urs .. Nu se ru"a.tll, deloc rnirat de apBritia nccu .. noscutului, Se uiti 0 ,clipS. la el, cu niste ochi marl ~i albastri, care nu semanau cu ai maica-si, apoi intinse iinile spre Lucia, numlnd-o "Lola"'= ! Ea 11 'lull in brate ,i-l strinse la piept, Copilul era de-o curatenie desavrr.. ita~ Adrian Ii cuprinse ominu~ita ~i .i-o saruta user, ar a~a; ca Sa, para amabil. Nu-i placeau copiii, Ea. a. bagat de aeama : - Tu nu ~tii. elta. fericire aduce un Inger ca asta unei arne care a-are altceva pe lume. -=- Poate., ~ ~j, mal ales, cind mama are' un mie veni t, ........ r pentru el a~ fi ill stare sa rna bag ~i la stapin ! A -== Dar nu sa suporti ~i indiferenja unui tata vitreg . ......... Asta, nu [ ~ Ei bine, 8-5 fi pentru el acel tata vitreg. Asa ca ar fi uminta sa te feresti de mine. _ Ii intoarse spatele, rece, 9i treeu de Ia 0 rnobila la Ita, dintr-o camera intr-alta, admirind frumoasele lucruri e mtna care inlpodobeau interiorul Luciei 9i erau iesite in miinlle ei pricepute : dantele, broderii, ajururl, Ea I urmarea din ochi, Intristata ..0 Iovise in inima, Ii ntmlcea . a mai frumoasa nadejde de a-l darui pe Adrian, ca ata" lui Titi al ei, Ca tati adevarat, nu vltreg, ~i ell atit ai putin un tata vitreg, "indiferent'''. Biata Lucia se trinti intr-un fotoliu, CU, copilul in rate, si pltnse .in tacere, In sufragerie, Adrian vazu i~te carti grease, intre care cea mai mare parte In fastcole, rindul te pe 0 etajera, Le cerceta, una cite una : ei Trei MUfchetari, Cate'rina ,a Il-a a RU8iei~ Capitanul reyfus i>n Insula Dr'acttllti, Rocambole,.,

erneie o Il'Ulnoasa nu poate citi ecit ee citea ~.i madam Thuringer : }(Iajestatea Sa Bar&u'l ?i Alte~a ~r:;a Amorul.. 'E un blestem !~~ Dar dadu peste G1'"aziellu,. 0 lua i~i in<tpoia la Lucia" se pie care 0 gasi Inconvoiata peste copilul ei, anlort1ta" _. HaL.. Nu plinge., Ti-am spus numai ce simt in clipa asta, dar ..~ Stiu eu ce poate aduce vritorul ? i Ornul nu e de piatra.; Totul e eu putintti in viat~L.. Ea ridica fruntea, Lui Adrian ii paru l'UU ea a fost aspru. Se vedea binc ca nenorocita pllngea sincer. Puse copilul [os ~i-i lui mina lui Adrian si-o duse la buze: ~ Tu nu ~tii ce se poate ascunde sub frivolitatea unei marne. Da, Bunt 0 Iemeie usoara. Imi place viata esta lenesa si independents. Dar fericire in casa asta nu e. Lipseste barb,atul. Simt ltpsa lui. de cite ori plec *.i de cite ori ma-ntorc, cin,d ,rna aflu Ia masa ~i ctnd nla destept in toiul noptii. Cred ea toate femeile singure simt lipsa aceasta, §i ~tii de ce 1.... Zimbesti, dar facl rau, pentru ca nu stli, Da, stiu ca sunt proasta ! Am lia-ti spun, totusi, urrnatoarele : ceea ce 'ii Iipseste mat mult unei Iemei nu e amorul, nlci plinea, ~i nict macar un taLa pe:ntru un eopil, ci (1 protectie. Daca 0 femeie este femeie ell a-de... varat, protectorul sau sprljinul e prima ei nevoie, de [cum pa~e~te in viatEl. ·~;lata, e ce prostituatele au pesti. Dintre toate Iemeile, d ele sunt cele mai singure in viata~ ele care sunt totusi Inconjurate numai de barbatt Dar toti acei barbati nu fac decit sa profite de tinerejea ,i frumusejea lor. Desigur, in ziua cind tmeretea ,fJi frumusejea au zburat, pestele nu pretuiests mai mult decit ceilalti, ~i nici nu e rolul lui acosta. El e numai tovarasul din eeasurlle triste, care sunt numeroase in viaja de toate zilele a unel prostituate. Tovarasul aeesta, pe care cerul il daruie orica["ei femei . ins tite, prosti tua ta 11 cumpa rii, il pIate~te~ Il vrea chiar cu pretul de-a fi batuta de: el ~i exploatats eu cruzime. Caci, pentru 0 fem,eie singura, mai nemiloasa decrt orlce eanalie este insa~i sfngurstatea ei" ~ '- Sunt lamurit, ztse Adrian, rasfoind GTaziclla~ Regret, Iar DU, pot fi un tovarss, chiar dintre rei mal onorabili,
n

jn

entru nici

female.

Ad_ri.;:~n
~

militar. Pe urrna, n-am nici 0 s:i.tu.atie. - Mol'turt ,! De armata al sa .fii seutit, pen tru c·il esti "un.ic fiu Is marna vaduva ~i far-a avere' Cit despre situntie, ce speri ? Sa ajungi intr-o zi procuror ? Nu-ti clstigi piinca ? Ce-ti mai tre buie ? - l\ii-o fi trebuind poate 0 femeie ca tine'; cu 0 mica rcnta l 'I'ocrnai s-ar potrivi, caci nu-mi place munca l Su n tun. lcnes ! l\ila. vrel ~i.... '7 asa Da, Adrian 0 privi indelungat. b . t· - E ~.~neouna, L·U.Cla r.. o voce tremurata ·pHtrunse prin u~a ; - Doamna ,e servits. - Nn, poftirn ~ f.icu Adrian, pufnind de ris. nDoamna e scrvita ~, Tu ai invatat-o .. timpenla asta de cucoane mari ? Biata Lucia ! Te pllng" .. Dar. sa lasam toate ehestiuraile astea ~i hai sa rnincam. Simt un mires strasnic e ardel umpluti. LUcIa li sari de git ~i II acoperi de sarutdri, ~ ceres ell serviciul
HI -r '7

supar5. : Zau, tu esti nebuna

S(:!

l Mai lntii n-am Iichidat

ara

ca esti

Da, da, da ~ Vei Ii tovarasul meu,: barbatul rneu, dragostca mea ~i chiar ta ta.l adcvara t al 1ui T! ti, pen it'll
Ci11StiL, iata un om cinstit ~ ~~r-[tvu puterea sa se lmpotriveasca

imhrfl\i$arU ci. I se urease singelo 'in, obraji. Ij vijiia capul, I se zbateau timlele, de s5.-i vina rau, Ea 11 sirnti !?i~1 incurajata, Il strinse mal tare, fringindu-l cu trupul ei apt-ins de dorinta, Atunci, el cedind propriulul sau indemn vulcanic, 0 lua

n brate ~i" 0 ttlnti pc pat. Marito 1 striga ea .. Da, coni\bL

P nne ardeii

---~-

sa stea

calzi,

parasit cuibul de dragoste din strada Salciilor, tocinai a doua zi, Iuni, la ceasurile patru, Lipsise deci de 1~ Iucru in prima zi a saptiminiL "A.n fticut blau-1710ntag ca toti beti vii", 1 zicea el. $i olosind cxpresia germana, comuna muncitorilor romani, , c care germanii i-au inva~at ~i toate mestesugurile, dupa ee i-au fericit cu primul rege al natiei. Lucratorul care nu se afla lunea dimineaja pe 'santier, ora l'oarte sever [udecat, Intr-ade vaf, a bsen ta a ccasta i1 caracteriza pe betivul care i.~i ben ·dum.inica toata stmbria de-o siiptamina, si lunea nu Be putca Beula de dimincatu. El·a Iertat 0 data. A doua oara era concediat, Adrian nu-si fJ::cu slnge riiu pentr u concediere, dar nu vote ski fie elasat in. categoria betivilor. A~a ca-i pierise toata bucuria, Ci'u:i cunoscusc 0 Imensa bueurie senzuala, cea mai tintI·t:~ga din tot ce frageda lui experienta in dragoste trals pina atunci, Afla in Lucia 0 adevaratit indragostjta~ lipsita de orice rafinament de ferneie usoara, Era cinstitii, sincera,
Pi.drihfi
,a_

glndea. macar sa intrezareasca vreo posibilitate de casa torte, gasea in schlmb ca Lucia putea foarte bine sa-i fi~ amanta. Va fi deci amantul ei, sincer .. Nu se vor da unul altuia decit din dragoste. Nu va fi, in asta, nimic necinstit Clt despre ;nsituatie'" 0 va lasa la 0 parte, ell atit mai mul cu cit am~llta lui i9i .,av~a.piin:a ~i~urata.. ~i el~ care n-~ avea, nu-t va cere er mciodata rnmic .. Be va descurca el,
1. .

pilla 'in adincul sufletului,

Era cucerit, $i daea nici nu 58

tului care, dimineata, nelasindu-l inima sil strice un somn atit de scump, prerera ~anu se scoale nici el,
Vei dormi far a
Call1t1.$a

un ul impo tri va celuilalt, L·=a ruga t ~a vi na. sa Ioeuiasca la ea. El a sfatuit-o sft nu se glndeasca Ia una ca asta, Alte Iacrimi, 'pe care el i le-a sters repede, fag&duil1.du~i eLl va vcni 82. doarrna la ea de doua ori pe saptamina : miercurea ~i duminica, ~ Mai mult, nu se pcate f Rise; cu toata bunavoin+a mea, sa tot lipsesc de la lucru, ca azi, Nu degeaba se spune ca ferneia doarme totdeauna pe 0 poala a calna~ii barba ...
!

de-Piatra, sa eumpere de un leu dragoste .. 'I'icalosie ! 'In clipa cind sa. se desparta ~i atunci cind se asteptau amlndoi mal putin, 0 cerinta a Lucie] t-a aruncat iarblsi

a in r .... Zl sa eada i,ar "n mizens, el o bine, ea nu va ~ti nimic ! Va face in asa fel, sa se par:"" cii. nu-l lipseste strictu! neeesar, Iata .. Iar viata lui va fi aetfel mai frumoasa, decit daca ar continua sa Iincezeasca f§.ra dragoste, cu simturile mereu chinuite, Nici ala nu mai era viata, sa alerge in fiecare slmba.ta seara, j'll Crucea
1

aea se va

In. 'Imp

- Vei gasi atunci .mijlocul sa-mi dorrni pe brat. '~u, nu [ Sa fim ser iosi. N c-ar costa mai scump, dac-as rtt111in.r a fara ocupatie. Asta m-ar obliga sa te pa_l'asesc~ Da-mi eel putin . adresa, Unde locuiesti ?

~ lntr-o oena - Uncle?

Da-mi

!.

voie sa n 1,.1.....1,11 spun, Mi-e rusme. Stau lr ('010 numai pentru ca vrea Mihail, - "A, €9ti eu J\[j hail 7 "'\a sa zica s-a inters din M~1 .... ciur'ia ? At't111Ci spune-l ca-l pup 1i ca-l invit la masa, e dumirrica vutoare. Am sa gatc::sc rata cu mazare, mincai r"~ lui favorita, La biroul de plasare, Adrian il g~~j pe Mihail )1fiSP,US de Ingrijcrat. Gind .a 'ca i se intlruolase vreun accident si

e pregatea sa plece sa intrebe la polrtie, Adrian ii povc- j tot. Mihail exelama : - ~i Iaci 0 mutra asa de sera cind vii din bratele unei emci irumoa.se ? F'arsorule ! - Da, dar am facut blaU-?ll.ontag cum vezl,
j

~ De. asta ... ce vrei ! Aventurrle cosla SCU111p. Si-acurn, , vei Iocui la ea, nu ? Desigur ! - N ici oda.t.~ ! .. - Ei bravo ~ Esti tare ~ Te Ielicit pentru aventura ~i peritru dovada de earacter ce-mi dai. Numai sa dureze ..

Dar, ia spune-mi,
de bani"?

in irnprejurarca
ieri-dimineata

Ii am si aC:U111 !' Nu In-a lasat sa platesc l11Ci muscalul. - Ce Iata de trcaba 1 Paeat ra n-arc 0 soria ca ea ~fu pentru mine ! Am face Impreuna un careu de asi de toata -

Ai plecat

ell doi lei in. bUZUIIBX,.

asta, n-ai 3'"1Ut nevoie

f'al iment !

frurnusetea .. - NL1~i adevarat interveni IVLacovei. Nu te pricepi Ia poker: in t r-u n careu de asi n u poti avea doua dame .. - Esti sigur' ? Adu-li aminte de careul vostru, a] tau si al domnului Leonard, care era un adevarat ghlveci, cv_ci cupr indea doua pasale, un ienicer si-o odalisca costisitoare .. ~ E d1'0PC a Iost 0 caccalma neizbutita : no-a dus Ia
Leonard,

.Tcnicerul ~~meu sau "jodalisca~' ta cosfisitoare, nu stiu. Eu sl.i1.,1 atita : careur ile astca due tot.dcauna la fali-

se mi $ it' de Ia birou, irltoa rse i.nc€ t, capul si s .. uita Ia Macovei, ell ochii lui Ilmpezi :: - ..,)[ell icerul t au ne-a laia t capetcle !

fara sa

men t. Trebuie sa te f'ercsti de ele. - Pasa Macovci are dreptate, tncheie Mihail. am sa fiu atcnt la caniota, Si uitind u-se, t'(~ata~ Ia servitonrele af lare In ~~Bir()u'~,

adauga : - Si, eu toate astea, mie-mi plac si H,(,dalisccle·· ,. Nu-i adevarat, l'as.ia? Tasia. de fel din Transilvania si careia Ii ziceau '. (ru~ "'nloasa rnocan .. llti", era flirtul lui Mihail, Din prieina [ruc musetii ei, se vedea data afara numai dupa ci eva zi!c, di n orice loe uncle stiipina i-?i gelozea barbatu 1 craldon. Dar, avind mieile ei economli, nu punea la inlma, Sl, totdeauna voioasa, invcsclea ,jBiroul,jI=, povestrnd tot ce ,.5tia. de prin

casele In. care slujise. - .;Odalisca:" nu ~tIu ce, e raspunse ea dill' v-am auzit vorbind de Ul1 pa~a. Si mi-adusei amintc de 0 sUlpina care it zicea barbatului ei ,1dragii pasa" ~ Era un uta. pitic,
chel ~i bortos,

de parca avea in ·burt~t. un butoi inll'eg

de

bere, Mereu se plingea cucoana de el. Ne Impuiase urechile, bucataresei si mie, tot spunindu-ne cite indura cu pasa al el sl cit are d,e furca. cu. bur ta Iui. Tasia pufni Intr ... rls semnificativ, se l'o.~i la fata si un -Da.r nu de burta ii era ei, ci de ce era sub ea ~ ~JO nenorocire ! zicea conita, In lac de un instrument co Iumea, 'U01 au mai toti 'barba1ji~ pasa al meu de-abla are, :;;.i el ncolo, un ardelas l" Auziti ~ Ha I ha, ha ! Asa zieea : "ia~ colo, un ardeias 1"
Macovei sari de Ia Iocul Iui : ~ Ce .. ce ? Ce-a 8pUS ? ! ,",Un ardeias ?" Ti-i-i ! Ce trist ~ pentru un barbat sa afba numai un ardelas ! _"...",.. ~,.Pentru un barbat", ziceti dumneavoastra cd e
urma :
-

....

rist ? replica 'I'asia. S.... avem iertare ~ Femeia e in drept ~il se pllngii, ciicl ea e eea pagubita~ Conlta ave-a dreptate ~

Tot ~,BifOtlt~' ridea sa se taval~asci1. Incurujatl .. citjva '(\'r.vitori Indl~azneti jllce'pura sa fsca glume de prost gust .. eonard ii fa.cu ,sa taca~ aratindu-le 0 trasura de casa care Jr:' lB· Iul ~ .' .di ~ . .(~~ oprrse In rata ~~ iroutur ... E-l se rl lea. mares t L~()S~a sa ~ c ... rim e as ea 0 cucoana mare, c-e intra. G r avii~ but oasa, dar .L~eganta" distinsa, vizitatoarea nu salula dccit pc patron, . - Bonjur, IdOlnJ111.lc Leonard ,
i; ...

---.... Sal"ut milnile, ;i Iuati Ioc, E multa 1~U

madam

.l·a sunteti multumita de Amalia. noastra..

Da .... Carnortsta
C U11a en

vrcme

Stoenescu ... Binevoiti, va rog, de eind nu v-am V~IZt1t. Sper

asta de pe urma, imi convlnc. Dar scot la capat cu bucatarcsele, N=ajung sa pun mlna Oricurn, doamna, poloneza.. .. ...D3., e drept, i.$,i eUl1.0SC ele bine meseri

oate n1_a flira !

~ -

lumea,

a. DH1"~

ulte,

.tearsa, Incurcat, Leonard se rlin,di mult, ~ Ce-as putca.. doamna, ,sa 'va recomand ?- N -am in J ipa accasta nlmie demn de casa dumncavoastrti. Dar" rsteptati, sa. rna uit mal bine, ~i incepu sa so uite irrtr-un mare registrtt. Dar era rumai asa de {Ol'"I11.1. ~Li.a pe dinafal'H si locurile $i servi.orii. Consultarea reglstrului nu faces decit sa salveze apa·entele ~i ii permitea sa ci9.tige timp,

Buca blresele prczen Le faClll'a cite 0 strtm b5 t ura

repcde

Daca :nu rna Insel, aveti un agent, dintre eredin .... ciosil acestia noi, zlsi adventlsti. -- Da, doamna, Vasile .. ~ Ei blne, n-ar putea sa-mi dibulasca el ceva conve .... nabil ? Aud peste tot cit servltorii adventisti nu Iura ~i nu mint nlctodata. ti opreste, zice-se, legea lor .. A~ vrca sa fac sl eu 0 experienta, - Ne VOID aili, prea stimata doamna, sa va gasim 0 bucatareasa adventista, Vasile lipseste In momentul acesta Dar va face tot posibilul ca sa v,a serveasca .. Contati, va rlJg, pe devotarnentul nostru, pe care ati mal avut ocazia sa-l apreciati, Cristin intra, tocmal la timp, ca sa auda ultimele CU .... vinte ale asociatului sau, Saluta, destul de reee, clicnta care pleca si se duse imbufnat in fundul "Biroului.'\ Leonard il mustra : -- Asculta, Cristin ! Sileste-te sa Iii ceva mai politicos I

i veni n ajutor clienta ~

respectuos ? Cristin n-avu timp sa raspunda. Citlva dintre servitor ii prezenti Incepura sa urle turiosi ;
~ Ah, ticaloasa I

cu clientii ! ~tii durnneata

pe cine ai salutat

asa

de n'C"'1

Auzi~ patachina f f -- Ea e hoata ! ~\rrea adventista ! Fe Leonard, ridicarea aceea brusca de proteste i mmarrnuri. Insusi Crist in, care era gata sa racneasca, a trcbuit s,a iritervina ~i sa-~i potoleasca noroduL Apoi: - Stiu ! 0 cunosc bine. Peate mai bine decit dumJ neata, daca e sa judec dupa ploconelile ce i le facu~,L Am avut chiar nenorocirea, acum doi ani, sa-i fac ~i un trusou, pentru fiica-sa, Jurnatate din bani nu l-am incasat nici pina azi. E 0 scroafa.l Nu plateste la nimeni, Nu-si pIa teste nici furnizorti, nici servitorti. Deloc sau cit poate mai putin. I se Intenteaza cite treizeei de process pe an dar cine se poate lauda c'a a elstigat vreunul ? Caci, cind pu e frate-sau minlstru, e varu-sa~ prezidentul Camerii sau cumnatu-sau senator. Ca sa nu mai vorbesc d mchi-su care e consilier Ia Inalta Curte de Casatie, nici I

e oar6at-su" multimilionar, care da iama-n padurile sta tului si corupe ~i distruge pe oricine lndrezneete sa s puna ,In calea nenumaratelor lui concesiuni Iorestlere, Un neam de caracatite l Asta e ),prea stimata" durni tal madam Stoenescu l - ~i l.... uitat, zise Macovei~ pe tata~·su care a fa-cu ai parte din cornisla pentru S€cula.rizar€fl averilor minastiresti ~L~ $i nu mai zic nimic, .. UR ncnorocit de batrm care venise cu nevasta-sa ~i cauta un lac pentru amindoi, marturisi, Ia rlndul lui : - 0 cunosc si eu, Ne-a angajat, acum un an, pe mine si inca trei tovarasi, ca sa-! tk1ielu, sa-i spargem si sa~i aranjam in pivnita d.oua, vagoane de Iemne de foe .. S~a tocmit atita ca am primit sa muncim [umatate pe bani, [umstate pe mincare. Si nu numai eEL n-am eunoscut gustul piinii ei, dar a ~i refuzat, da, da, a ref'uzat sa ne platea~ca aproape trei sferturi din suma datorata, Sl)U'" nind u -l"le" ca ll-aVC'111 nevoie de "atitia bani;'. Dar asta n-a fest tot. U11Ul dintre tovariisli ' me] s-a illcapatinat, ce-o :fi o f'i, sa-si ceara dreptul lui, ~i ~l1.tr-o zi si-a permis sa-i
faca putina

la sectie, in cer.. ificatul medical. t -=- ~] ri-a objinut nirnic ell certiflcatul care parea Ingrozi t de ce a uzise, - Ce sa obtina ? . ~ Despagubire, dreptate,
)

A chemat gardistul ~i l-a dus S~a. ales, de-acolo, cu clova coaste rupte, Scria

gu1agie la

usa"

? intreoo

Nila~

Batrinul zimbi trist : - Dreptate, .. Care dreptate Y Durnneata, se vede, n.u sti din tara asta ~ Hm r Un taietor de lemne, ducindu-se a tr! bunal si cerind dreptate impotri va unuia de la poli tie

i a unci madam Stoenescu

Glumesti !

-- Bine. dar' avea ernul certificat medical. .,_ Af da, certificatul ! Bun de sters .cu ella spate. i Marin al nostru a facut bine : l.... dat pe cinci lei unui a ip care venise sa-l vada clnd a iesit din spital. Tot asa ~ fi fiicut sl eu ! • Frurnoasa - Auzi, dornnule Leonard! zise Cristin. eta de doamna ,~stimata":. clienta dumitale 1 51 pcntru e.... venit Ce pofteste 7a .

Leonard nu raspunse~ 0 Ierneie grtlsu r isc sarcastic : _, Ha ! Ha ! Vrea '0 bUC'atftreasa bisericoasa. Ca sa ri-o Iure si sa n-o mlnta ! Ei,~du, toate clupim, dar n u din banii tapinilor, ci din pretul tirguielilor, penuu care ne tocmirn Ie Innebunim, in piata~ unde alergRffi en noaptea in cap, ~ Vrea 0 credincioasa '? tipa Cr isfin. Pacat ca n-a dat pes t 2 m i1'iJ. e ! I-~\5 ii;tru.tat ell, ei, ered in ~a !

In clipa aceasta, aparu Vasile. Cam de vreo treizeci e ani, mic, palid, nerves, foarte rnuschiulos ~i ell niste , chi de. 0 mobllltate de maimuta, Femeia eea grasa il lua in prlmire ~ ---= Uite scumpetea de adventist, care-o sa-i faea afaeerea doarnnei Stoeneseu l Are buzunarele pline de bucata.ese evla vioase, care nu fura ~i nu spun decl t adc\ra rul. ,~ Ce te-a apucat ? replica Vasile, cu 0 voce acrs prindu-se, slncer mirat, in mijloeul ~~Birolllui·' ~i u~tindu-se roata-mprej ur ~ -Fu pus la curent cu ehestiunea. Aseul ta pe toata lumea, intrigat tare= ~i aprobind mereu, - Ei bine, incheie el~ nu ,gasesc nimic extraordina:-. A.~a e omul ': Iuril, dar nu vrea sa fie Iurat, E plin pamiritul de Stoenoste care tra.iesc numai din nedreptate. Ba 1rin u 1 taietor de lernne intreba a tj tat ;' - Si socoti durnneata ca trebuie sa slujim ascrnenca

cueoane ? ~ Desigur ea nu ; nu trebuic sa slujim dccil pie umnczeu ~ - Asia c altn .chostie, Si.. pin:1 la Dumuczeu, tc rna-

nie

asta. I~it spuse povestea ~i lui "as ile, C[\]'t2 n ascu 1t~l pin a la fir.~i1. ~;i dupa uceca, spre uimirea tuturor C(:](1r de [a ta~
cu cucoana

inca sf.int ii. zit€ proverbul,

T<Jt asa

111i

s-a Intimplat

:si

: . ~ Si cine .iU1L spune rnie Cil t u (~";'ti mai bu n decit ogata$a accea ? Ai fast furat, Dar n u f1! I'-I .;;1 U.I 1 flnrl ul au, clnd poi i ? Esti tu mai drept eli t\ u tl' 1L\. t ~l LA '? i\ i t u lui multa inirnf ? Caci sfintul Mutci nc spunc : ~J1l1piiatia cerurtlor e ea si ace! Domn care cheama 1::1 el pc unul in, slujltorii stJi ~i Ii eere cei 1-CCE' m ii de talanti pc care el i datora stapinului sau. Dar alujitorul nu ponte sa plaj

abilri De bietul batrtn

memorie. Cei din ,:Bil'ou.·: care cunosteau iluminismul lui Vaslle, risera de capul ee-l filcu rnuncitorul astfel apostrofat. Acela bagu de seama si se supira : ~ Cc-mi batt caput ell sfintul"Matei al tart! Nu mi-e datal' cu bani nici un siiruc, ~i n-arn bagnt 111 puscarie pe nimeni ! Dar daca a~ putea sa pun. mma in gitul citorva bogata.~i care mi-au fur-at banul cistigat cu sudcarca Iruntii mele, ei bine, trecind peste toate evanghelille dill ume, i-as trimite. repede-repede, pe lurnea cealalta, faril nici un fel de aminare ! Vasile isi plesni palrnele pe pulpe rinjirrd : - As ta e ~Si asta e scrisa : ~~Nuvor intra in im pd1 "a ~ia omnului toti care-rni spun ,: Doamne ! Doamne !" 11:Clj) ra ! Vorbcsti de saraci ~hal ? Sarac sau bogat, fiecaro cred U face ceva penl ru mintuirea sufletului sau, strigind umai : Doamne ! Doamne ! Din ce in ce mal Jurios, spre marea desfatare a. ascul tii~ orilor lor. bittlTln ul replica : ~ Dar ttl, advcritistule, ce mare isprava 11ni faci '? ~ Eu ~? Intreba Vasllc, dcvenind -deodata grav eu ? bine, nu-ti voi povesti decit un rapt S1. as vrea s~ vad

teasca . atotia aceesta. ' tunci stapinul vrca sa vi n chi 1) om t§i pe femeia lui ~i coplll s~i ~ toate bunurile sale. .si slujitorul cade in genunchi si cere 0 aminare pe care Domnul sau i.... a acorda pe loc. Dart iesind de Ia stapinul sau, slujitorul se _inttlne~te en un nenoroci t care 1.] dater-a o suta de dinari, II ra. de glt, 11 trinteste jos, ii cere pe loc datoria .~i!pentru ca acela nu poate sa plateasca, 1] trimite Ia Inchisoare. Atunei Dom11uI san. 1] eheamii .$i-i zice : -Slujitor hain ! de toata datoria ta eu te-am iertat, cind m-ai rugat, Nu trebula si tu, la rtndul tau, sa Ierti datoria celuia ee-ti cerea sa-I. acorzl 0 amlnare s.; Si, miniindu-se stapinul. l-a trimes pe slujitor 130 munca silnica, pina va putea sa-sl plateasca datoria .. Sunt scrlse astea in capitolul al optulea, i.n Evanghelia sfintului Matei, AI' trebui sa vedem daca n u esti ~i tu ace! sluj itor hain, Mihail ii sopti lui Adrian : - Stie toate Evangheltile pe de rost, dar nu pentru ea Ie-ar fi citlt, caci nu stle nir-i sa buchiseasea: A pus pe a1tii sa i Ie citeasca de mai 111Hlte ori si el le-a f'ixat in
I '

butrin C~X'2, intimidat, zise = ~ Daca e adevsrat tot ce spusesi ttl. acu, ci bine, eu n-ns putea sil sufar ca tine pentru Dornnul. Mai intli pentru (;~~eu nu mai am buci, Am Iasat bUC3,.r~i dill ele prin 'tcate Ci} r tile boga tiior pe uncle am t~.ia Iemne, t ...

voi sluji cu credinta drapelul, far-a sa depun juramint, dar ell conditia ca drapelul sa mi-mi ceara nimic care sa fie contra Iiterei Evangheliilor. Apoi, n-am mai t·~_')us nirnic .. $i dumnealor s-au mversunat sa-mi smulga de P(~ bucile dosului, ce nu putusera sa-mi smu~ga de pe buze, Luni de zile mi-au maltratat bucile, pina rnt le-au f~cut numai 0 rana .. Apoi, m-au condamnat la inchjsoa~re~ l)upa 5rlchisoa.re, far bataie ~i pe urma ia·r Inchisoare l :'\,.tinut, asta, citiva ani de zile, Crcdeam ca am sa mor, 1Jal." tot 11-~111zis ca ei si la urma rn-au gonit din cazarma ca nedemn de serviciu, Un an tntreg &111 fast bclnav ~ incapabil sa-mi CI$tig piinea. A fost acea vreme in care inima mea s-a bucurat mai mult ca oricind, cacl C scrls : ~, '~l j c it'~ cei c€ vor f i j igni t i ;;i asu pri ti l}-i schmgi Ul ti p e B nedreptate, pentru min-e". Aiel, Vasile tacu si, gijiilld, en fata sehimonosita de spaima, 'de parca retraise drama de la cazarma, se uita la
r1 ~acolo,

tinar recrut, am r uza p n la urma de tot jur pe drapel, Caci e serls : ,.., Verba ta sa f'ic da, da si nu, nu l' ~i Ie-am spus do.rnhiloi alora co cap vei face : fund

sa

ca

grasa st.rigli. : ~ I-au mincat bucile bogatii ! Adventistul, care crezuse ca a aruncat salnin1a lui pe pamint roditor, bagii de scama ca nu Iaeuse decit sa provoace a ilaritate generals, lua palaria ~i pleca. Cei care erau S tvl"Lini de "Birou ,,: il urrnara, Incepuse sii' se Iaca

Bueatareasa

r~i

noaptc,

mozoleasca patrate1e de pilne, pe care le taia cu. brtceagul, dovcdind 0 mare grija ca bucatile sa fie perfect slmetrice. utina lumina care mai lntirzia in incapere eadea blind pe trasaturile fetei Iui, N-avea deloe aerul nenorocit, Nu area niei macar resemnat soartei lui, despre care eel intri Iucru care se putea spune e eli n-avea nlmle vesel,

Leonard deschiss sertarul mesei in care se afla jimbla lcng~). si, asa cum facca aproape .tn fiecare sears, incepu sa

prost, N 11 iesea decit chiria sl 0 slabs; subzistsnta, tntr-un euvint, patroni si agenti, intre care ~i Minajl, se vedeau pusi la regimul plinii goale, afara de Crrstin care nu traia numai din benefielile ,tBirQtllui'~" Pireste, patronil ctstlgau mai mult decrt agentii, dar ~ ca de obicei, Leonard se grabea sa daruiasca amantel sale orice suma care trecea de zece lei. Cind avea

Ii n in stra a, pasiv, en intr-o a~ teptare neutra, ell tcata Iixitatea imperioasa a priviri] sale. Starca lui sufleteasca pares sa fie aceea a unui om plin de griji, dar calm ..
OC

eenar

s a eu

Totu sl, afacerils

~,Biroului~~' ergeau m

dublu sau triplu, era sarbatoare, Atunci se delecta 0 zi sau doua in tOvTara~ia ittbitei lui, dupa care se intorcca repede la piine goala ~i la banca din ~,Birou"', uncle petrecea nopti de insomnie. , Adrian inte1ese crt ~i 'in seara aceea enigmaticul perif •

onaj va face parte din comunitate. Baga de saama ell . +.... . ti..ti". rra ~][.L\lacovel nu erau d eI oc vor b.... f ~,t se 1.... c ..are ~l amuri · asupra tarii pungli lor, cind ii vazu dueindu-se fiecare sa-~i ClU1lere cite a piirie neagra de zece 'bani; pie care 0 mincara, tacu t:i~stind pe bane]." Macovei, cu aerul lui de voios resernnat, provoca mai ult~ niirll decit Nita cu mutra lui minioasa. ".Celalalt sufera mai mult", lsi zicea el, privindu-i pe uris, Ii facu. sernn lui Mihail su-l lnscteasca afara. - Ei birie ? il intreba el in strada, ~ Ei bine ! repeta Mihail surtzind. Uite-asa ! Rea e tot, saptamina asta din urma, Cred ca numai Vasile si o~ Florea au scos citiva lei, dar nu ei au nevoie mal are, pentru ca au neveste care muneesc si chiar lac mici conomii, Macovei $i Nita nu fac decit sa se Indatoreze Ia ristin, care e destul de amabil cu ei, Nu le refuza nici-

data

4'

baneuta. - Dar tu cum stai cu casa ? -- Douazecl de lei, dintre care cincisprezece sunt ai tai numai cinci at mel. De vreo luna, partea mea scade ereu. Parten ta, sau ce-aducl tu, ne salveaza. - Ce-nsernneaza, ~,partea. mea", "partea ta" ? -- Nimic. Spun ce e.. Mihail zimbea, dar se vedea bine cd era trist.
0

cu un arti col care-mi lipseste mal mul t decit pilnea. - Eiindea vcni vorba : cum stai CU, Tasla ? SUItt aproape s-o conving .. Numai sa 11-0 convinga Cristi n Inaintea mea I'-a,m vazut facindu-si sernne cam, suspccte .. Ai bag;]t de searna ca au disparut aproapc in acel~(',~iimp ~? 'D~H'n-o poate uvea de-cit. in camru'u~a de U:nga t .... il'QU·' ~i atunci am sa ~tiu. Daca-mi [onca f'esta ~i de B data aceustu. il sugrum !
.Ii

merge mal bine, va trebui curind sa ma hranesti tu, ... ca, f\~a nu mai repeta b'latt-mon"tagitZ de azi. ~ Ce-ai mincat aste doua zile ? - Piine cu brinza, Ce-o sa minciim si .... amindoi. astasearti. Nu-i 0 nenoroclre, Mai ales pentru tine, cafe nu nurnai cD. tc-ai indopat bine, dar care te-al mal ~i regalat
, ~ p

'. ezi-~i ser~os- e ucru, Il sffltui e. Silesto-te sa-I pastrezi cit mai mult, Daca pui sl tu de fpJimallga" suntern pierduti ! In clipa asta, aportul 'melt e nul, De nu-rni va

blesterne ncdcsluxite, dar Leonard il ruga politicos sa se astimpere spunind ca rnanejul ltd Ii dadea dureri de cap. ~i clnd GB3S1l1 de Ia spitalul Coltea batea unsprezcce, t,BiJ"OU l" avea in L" infi\t isarea lui de azil de noapie, Iiecare dormind sub plrturii sau palton, la locul lui obisnuit : Ni1a ~i Macovei in fund de tot: Leonard" Ia dreapta, sub Iert astra odaitei lui Crlstin ~ Adrian ~i Mihail, pe salteaua
JUl',

verba care sa stirneasca vreun su bi ect de discu lie, in stare de a-i aju ta sa le treaca 0 parte din, noaptc, Stateau asa, lungiti pe bnn.ci, cu trupurile nerniscate .,i chipuri pe care lumina fellnarului ce se r[lSfringe a 1)'U tin in odaie Ic faeca CH de stafi i. N umai Nita se scula din cind in cind $i da mercu fir-coale Incaperii, zbatindu-se ca n fiarii in cusca, scuipind ~i rnonologind
aslcptau unul de la altul
0

J\ los t o seara 111ai trista ea Intotdeauna. ~liJ' He zece~ pensionarii ~ .Biroului sim tea u

Pc la ceaca zadarriic

inainte de a-i PI" ind e somn ul, li-1 smulse bietu 1 ,~,[\~1efisto'\ care SoC napusti
Pa-rr-n-is '~ ...., r Pentru ca sa dispara numaidecit.

la picionrele mesei. Ultimul murmur,

a

~1j,:PPl'f1

tipa

Jelinarului ell obisnuit un lung si sinlstru :

lui lovi Lura de basion

~i

Paris! Cine dracu poate vedea Parisul ? Numai bogatii si nebunii ,! n1::iha.il, eu gindul la Tasia, asteptase Indel U !l'g ca vreun zgomot in. odhlta sa-i vesteascs 0 noua vizita nocturna a lui Cristin, .cu vreo noua cucerire si care pu tea s·a fie de data. aceasta chiar ~,mocii"nutaH Stia ca, muieraticul patrundca ~ cu bagare de seama printt .. O Intrare separata, care dadea = in curte, Dar, obosit, adorrnl in. cele din urrna, aproape Iinistit. ~L odata Iurat de somn, rar .i se Intirnpla sa se destepte pina dimineaja, ~tia sa-si alunge, priri autosugestie, or ice priclna de insomnic. Nu tot asa SIS lntimpla cu Leonard, care avea rnai mult nopti albc, El iu $i eel dintii care II auzi pe Cristin cind sosi dupa rniezul noptii. - Na, a veni t ! mormat el lTIOrOCarH1S. Tirnbi'ul sonar a] vocii sale 11 trezi pe Adrian care dormea totdeauna Ioarte usor. Nu intelese nimic, dar dcschiziud ochii, intiln.i prtvirea patronului. ~ Ce e '? sopti el. ---- Incepe Gt-istin ~"muzjca." ! raspunse celalalt din virul buzelor.
,~lll!1Jzica·' era

€rczind C3 nebunul avea de ,gino sa-i plictiseasca, Nita ridica repede capul, gata sli-l ia 10. goana, A poi se vir! iar sub zdrean ta lui. reflectind :

metele mu icrii, Cristin era uneori In ire bat :

zgomotu 1 nuntii percch: i de ;J l~d.uri: atul care scir tlia foarte taro ~i, adesca. suspinele td gl~

Ce naiba Ie Iaci tu minzatelor tale, de mugesc atita ?" " Le place! riispundea el mindru. Placerea accasta, la care se adauga si sclr tlitu! iitm ic al patului. iacu si in noaptea aceea -sa fie ,~n1u7:ica"~nespus ]e via len tao Stia ~i Adrian ca 'inti de-acolo despre cc ra Yorba. si ar fi vrut sa, se sileasca s-adoarma iar, dar era curios acum sa ~tie daca partenera nu era cirmva uletena lui Mihail. Asculta, ell atentie, toata partitura, cere se termina fira sa... £'1 Iamurlt. Somnul ii lngreuna l leoapele, cind alaturi lncepu 0 noua partlda, De data aceasta, se auzira adevarate tipete ~i el recu'noscu limpede vocea 'I'asiei, care xicea : Di: dragule, dil tare ,! -

Incremenit~ Adrian se uita Ia Leonard care, iIT aceeasi clipa, ridica bratul 91 eiocanea in fereastra : - Mai Incet, Cristine, pentru numele lui Dumnezeu ! Adrian era sigur ca Mihail aves sa se destepte, sa aile adevarul :;;i sa. provoace scandal, dar bietuI pretendent dormea dUB, fara sa aiba habar de nimic, Din fericire, dupa ce li se at rase atcntia, gala'gia celor doi srnintlti se mic~ora, treptat, pina ce totul reintra in Iiniste. . Totul, afara de ceva cam ciudat, ce Adrian bega de seama la Nita, care dormea pe a barrca a~ezata in imodiata lui vecinatata, Inters cu.. fata la perete, Nita facea niste mi~cari ce-I 11ldeffinara. pe zugrav sa se uitc m 8. i at ant. Nu banuia nimic, dar intrlgat de rcgularitatea gestur ilor tradate de mantaua ell care se invclea Ni@, S~ ridica intr-un cot, sfredeli ell 'privirea elar-obscurul lnc[pc.j;u ~i intelese .. l~i aduse, adica, arninte ca, intr-o zi Mihail, infuria t de Iipsa de rusine a lui Cristin, 1i mvrtllrisea : • - Ce e mai trist, este eft in timp ce Crlstin face dragoste ell ciLe 0 femeie, Nita face singur, saraclLI I Pindeste toate acele momente si nu scapa unul maear. Adrian, ridicat acum in capul oaselcr, vru sa-:;:i (lea searna daca Macovei si Leonard stiau ce se petrece. Prirnul nicl nu misca, Isi avea culcusul pe 0 banca situata :n QDl1;ul eel rnai intunecat al "Biroului Nu so putea sti dL1.C~t dorca sau nu, Desigur Illsa ca eel de-al doilea, care dorrnea anevoic, stia, Totusi, ell toate ca in preajrna lui era dL~~tula Iumina ~i ell toate cD. erau aproape unul de altul, Adrian nu putu sa citeasca nimic pe figura lini~tita a lui Leonard, nici chiat; cind Nita rrrlorllii, Ia sfirsit, un suspin, destul de tare ca sa fie auzit. Geamatul acela ii 111gheta inima lui Adrian, t,Iata ;;i placerea lui ?" gindi el, culcindu-se iar, Adrian nu eta chiar ell totul novice ill ceea ce privea practice acelui soi de placere, n initiasera, intrc paisprezece ~i saisprezece ani, niste strengari de aceeasi virsta, dar mult mai experti .l]l materie. A cunoscut atunei 0 epoca 'in care scurta bucurie zilnica ce i-o procur a viciul alterna ell lungi ceasuri de regret. Caci bagase de sC!ama cit de cind contractase obiceiul aecla vu tihnt~1 ~ cons tior utia lui fizicii, robusta pina la acea epoca, dadea mereu
l '.
I •

Da tat, cartea aceea care, smulglndu-I din ghearele viclului, vea sa-l indrepte pe calea f:ireasca.: l-a sen-bit ~i I.... mal a linspliimintat descriindu-I, cu ajutorul unei sumedenii de Ilustratii, nenumaratele ~i aproape nevindecabilele boli, cu care acea cale era semanata Ia mai tot pasul, pentru adolescent .. Ceea ce l-a fa,cut pe el sa astepte ca, de-abi in pragul virstei de nouasprezece ani, sa cunoasca femeia, in persoana frurnoasei servitoare unguroaice din casa Thuringer. Dar din ziua aceea a fost un tinar sanatos, normal. ~tia ca are nevoie de Iemeie, cum avea nevoie de piine, de aer si de Iibertate. Nu putea, desigur, S~O aiba oricind poftea, dar asta nu era un motiv, i~ spunea el, sa se
prtmejdii 1a care S-8;r Ii cxpus, daca ar fi continuat, care se gaseste el nici una care 8&-1 placa ? E~ totusi, baiat dragut". Dar i~i aminti ca bietul Nita lupta Ct1 0 rmzerie prea ncagra ca sa rnai 'indrazne.asca sa se apropie de-o Ierneie. "lata ce m-asteaptii daca ajung, tntr-o zit in halul lui l Are dreptate Mihail; trebuie sa rna ~itl bine l"
ell

a urma an e .,tin aieta~ s a c;..nog, aproepe vindecat la timp,. eu 0 ensrgie pe care nputut-o aprecia decit mult mal tirziu gratie unei cart" de educatie sexuala care i-a uezv&luit inspaimtntatoarcle

despagubeasca revenind Ia acel viciu care aproape il si uitase. A~D. ca pe ."Ce dracu ~ Din tot norodul de freaca zilnie in «Biroul» aeesta, nu

Ni~a nu-l pricepea .

muieret

din, adolescenta,

pe

aceea : sa se tie bine ! Umilinje fara sfir$it pe care trebuia a Ie inghita eu capul plecat, 0 munca de rind ~i plati1fi

Si, ell toate astea, ::;tHl el eu virf si-ndesat ce, insemna

rest, in timpul careia nu traia decit pentru patron. U11 hin zilnic, Imense dorinti de Iibertate, de hoiniireala, pe care trebuia sa ~i lc infriD.eze brutal. a societate respingacare de tovarasi 'de munea a carer vorbarie seaca, a carer entalitate imposibila si Me carer intrigi agresive, li epugnau mai rnult decit oriee, .Nu I N-avea comun cu uumea aceea decit lantul rohiei. .Atit, atit I Cum i-ar Ii !fast. deci ell putinta sa tie bine, sa "tie cu dintii' 0 aseI enea robie, clt mai multa vrerne, asa cum 'ii recomanda ,Mihail ? Ah, el nu stia despre ce iad era vorba ?
2Jll

·,.,Birou·-az'ili'_.; roblema existentei p mai neagra ca niciodata, Iar rntlne ? Mii.ne ee va f'i ?

i pieriss

somnul

de tot in cadrul

i sc infati:;;a tntr-o lumina

sinistrn

al acelui

Ziua urmatoare, pe santier, temerile sale S0 lmplinlra .. La ceasurile sa Sf! dlmineata, P(~ cind, in tr- un 001t al atelierului, Adrian l$i schimba hainelo, eontramaistrul i" spuse artagos : - Nu te dezbraca ! A~tcapta sa vie patronul ! ---, De ce ? - M'ai ai nas sa 111ai rna intrebi de ce ? Ei Hi tc.. ca sa. t ~ inveti minte ! Blajt-l\1'"o1~t(lg~ hai '! "Ui.te cine vrea sa ma invete minte", gindi Adria.l"l,) •rsezlndu-se pe a lad,a cu vopsele si aprizind u-si 0 tigare . ..Daca jigodia asta ar £1 dictator in. ~ara) i-ai: trimete la spinzuriitoare pe tali aceia care lac bl(tu-montag«~ Adrian stia ca seful atelierului era ~i mai bruta decit patronul, care a trebuit 8dcSL~ sa Intervina pentru a-i t empera violentele verbale cu care improsca pc lucratori $i sa. le dea drcptate acestora, Era un amulet uscativ, rau ua 1:j_ia~oarte slab la meserie ~i care purta pi eli oricui I] I in trecea 111 pricepere, Un , singur merit avea, destul de u-ist ~i acela ~ scotea lucru mult, zorind oamenii nepermitindu-le sa sufle un minut, tinindu-I de '''aLl pina ~i pentru timpul foloslt ca sa urlneze, Asta le convenea tut uror patronilor, care ii plateau pe ciinii acestia cu cite un leu mal mult pie zl deeit eel mai bun Iucrator ! Pentru ieul acel 0, contramaistrul era gata sa-si vinda si sufletul, diavolului, Adrian. 'illlra de moarte, , Lucrater'ii soseau, unul dupa altul, gifiin.d, dezbraclndu-se in galop, bilbtind 0 scuza pentru mica intirziere de care se stiau vlnovatl, Caiatll ii intimpina cu traditlonala bruftuiala :: -_- Natural, tramvaiul e de vina ~ Totdeauna ! Sau de= rpartarea. ! Sau ceasul care nu vi se potriveste niciodata cu at meu t Puturosilor ! Derbedeilcr l Hai, hai odata, mai repede ! E ceasu sase si un sf'er.. ~ t $i imedlat, luind un ton glume~~ lncepu sa-st bata joe de Adrian:
/

Adrian sari ca ars : ~ Vita esti tu I Idlotule l Si daca nu-ti stapinest! Ileoanca, l\i arunc oala asta in cap ! Zicind acestea, puse mina pe 0 0813. cu vopsea, dar otul se sfir.;d aiei, pentru ca Intra patronul -$i primul Iui .uvint fu sa observe ell nu 'era lnci nlmeni la lucrul lui, ~ Dupa cum vedeti ~i dumneavoastra ~ se Iingusi ontramaistrul. $i-n fiecare zi, 13 fel ~ Nu stiu ce sa le mai Iac ! -_ Si tu ? il Intreba patronul pe Adrian, Nici n-ai neeput sa te dezbraci ? -- Nul-am lasat eu~ zise seful, ~ ti ~i~ a Iipsit ieri de 1 lucru. - Ei si ? A Iipsit, ml se pare, pentru Intiia oar',a. apunca]H, sl-atlt ! Hal, stergeti-o ~'Nu-mi pierdeti vrcmea
cu palavre !
,

J.ht-'llil de ieri, I~i inchipule ca asta 0 sa i se treaes asa, .a ~i cum nu s-ar fi-ntimplat nimtc ! Vita!

umnealui

i ati-va,

m,a. rag, a a,omnu cu ~tai' ! Cc sci-obit e ! Si ce de dimineata a venit azl, doar i s-o ui .

scri!}nind din din' i : - Ai sa mi-o platest; tu ~

Toata lumea Iu imboldita ca 0 turrna, in cap cu seful, cure nu prea mistuia tncheierea neprevazuta po care daduse patronul conf'lictului sau cu Adrian. Ducindu-l sa.... ea de lucruv bruta il strlnse pc Un5r de bra, si ii zlse -

Nu m-atinge, scirnavie ! Slugoiul se departa, las dar ii facu Intr-adevar sa i.... pliteasci-i Adrian avu 0 saptamina infemala. Contra maistrul nu i-a permis sa termine nicl una din luerarll .ncepute, preCU111 'era obiceiul care acorda Iucratorului calificat momente de ragaz 13 urrna, dupa ce ii impusese la inceput ef'orturtle cele mal grele .. Toata saptan1ind! Adrianl n-a fac11t decit sa raztlic; sa Irece ~i sa spele, AJ\i Iller-a lori vencau apoi s5 continue si sa terrnine un lucru pe-n dele'te, curat sl usor ~ N-a suflat un cuvint, S-a f&cut til nu baga de seamii Imic, voind sa vada cit are sa tina persecutia 53i hotar:i.. t 5. se plinga patrnnului daca l1U.... seotca de la munca 1 bruta, Pentru cu nu era inguduit eantt-amaistrului sa:intre bui 11 teze pe om, pIa t it ell pa t rl~ lei pe zi, numa i ]a 1ucrari
l

piegatitoare, pe care le executa ueenicii sau hamalii, Apoi, gindul de-a parasi santierul, dindu-sc bCtut in ochii dus ... manului care-I persccuta, ar {Ii inselfln,at sa-i acorde aces ..... ' tula 0 satisfactie pe care era vadit eli a urmarea ! Nu ! Mai bine sa crape incovoindu-se la munca sllnica !' Rasplata n-a intirziat sa~i vina, ea singura, In ultima zi a saptaminii, pe cind Adrisn spala ell soda caustica vopseaua veche a unci usi, l-a vazut patronul ~i s.... ina Iuriat, chemind pe sef ~ =-- De ce i~i pierde omul. acesta timpul cu. asomenea corvezi ? l'acni el, ,E un bun ufatE1·dier((,. Pune-l imediat pe scara mare, Ia partes de r.isarit a fatadei, Lucrau la uHotel de France" in calea Vlctoriei. Ae 010', si chiar in ziua aceea, a trebuit Adrian sa pfu:oaseasea. sant ierul, dar in tr-un chip, neprevazu t .;;i caraghi as~ Ziua era pe sfirsite. Adrian, coeotat in virful scarii, varuia 0 portiune de la etajul al doilea al clbidirii. Dedesubt, alt Iucrator, camarad bun, f~.cea Hlegatura'~ ell el, Jos de tot, un al treilea om spoia parterul, tntre tU1 lucrator fJi altul erau distante de cite un rnetru sau doi. Care dintre ei trei a scuturat bidineauaplina eu var si a stroplt din belsug pe un mindru colonel cure toemai trccea pe dedesubt, lllcaleclnd barierele 7]. netinind seama de avertismentele placardate, anchcta n-a putut-o stabili, Fapt e ca of iterul, numai var din cap pina-n picioare, a ftieut 0 gJlagie nemalpornenita, a chemat gardistul si-a cerut sa i se plateasca uniforms, j alnic terf'el ita. Patron, Iucra tori ~i colonel se transportara la circumscfiptie unde, fireste, un atit de mare persona] nu putea sa nu aiba ct~tig de cauza, cu toata constatarea oficiala a bacierclor ~i a tablite!or cu "Atentie Ia zugraveala '" care Instiintau pe trecatori de Iucrarile In curs de executare, Cunoscind bine justitia tarii ~i preferind 0 int-elegere prin buna-nvoiala, r.iscur ilor ~i belelelor unui proees eostisitor, patrqnu'[ a platit pe loc 0 uma anurne ~i reelamantul si-a retras plingerea, Dar, Adrian ~i camaradul lui de la etajul Inrii, au Iost concediati chiar in acea seara. Adevarul in afacerea asta era cu totul altul ~i Adrian ~l stia, Desigur, ofiterul n-avea dreptate, caci escaladase barierele, dar nici n-at fi putut sa fie atit de ingrozitor tropit, chiar numai din nebagar1' de seama, Fusese "bote ..
J

baiat, ii cam plaeea sa f'aca de-astea, Lucrind deasupra lui, Adrlan il surprinsese de mat ulte ori incarcind bidineaua ~i descarclnd-o apoi putcrnie n capul ctte unui pasnic treciitor. Asta era plaeerea lui i pedeapsa pe care 0 aplica celor care nu tineau seama e bariere, Odata isprava facr!ta, puteai jura co haban -avea de nimic, II vedeai netulburat si atent nevoie aare la ce lucra, in timp ce jos pletonul stropit .ragu$ea.J ipind in zadar. Apoi ridea cu hohote .. De. data accasta, joaca lui n-a putut trece filra sa aib§J rmari. Patronul vazuse bine ea nu era ..verba de citev icaturi de var cazute din Intimplare. Biettil colonel pri ise in. cap 0 galeata intrea_ga de var, Dar cum lucratoru e 130 parter Iuseae scos din cauza, la ancheta, Adrian n-a rut sa scape si ella rtndul lui, cu pretul unei denuntari vinovatului, eu atlt mai mult ell cit erau bunl prieteni. tacut, si-a incasat ultima plata, $i s-a dus sa-i poves ea3c~ lui Mihail hazlia tntimplare, Mihail i-a aprobat purtarea : ~ Nu puteai face altfel, Dar acum starn prost. Peate o fi chip sa gase~ti de lucru intr-alta parte. 111 sfirsit, cei sa fie ..

at' dina ins. Camaraaul sau de Ia etajiil intli, un drac de

ie tristi.
"-"=~

Si pentru cit a doua /':l, duminlca, Lucia ii astepta rnindoi ell 0 rata. pe D1GZnre, ei bine, nu era rnomcntul Traiasca Luera "i ~ rata ei I ..

pe

sr

,,..
,A1?1

•
l1li

iii!

.
~'

pri1n.it cei cincispr'ezece lei ,pe care i-ui i rhl1js~ Est! U1erCt( buna Cit 1nine;! cu ioate ~r,.e~el'ile 111,ele. D« r put i 8pU11.e· 1natale cO: din ralftat.e tug de-etc.asa? Nu , lila Nl d, lt~a e soul'ta flle!l. $( 80a1'ta e i1~ima noastTu. SuntC'f11 nlar?, sa·u mici. sau 'lllediocri, ,p,i1t ini11ta noast'ra'~ cdreia ne spu» ne1n orbesie. Ea ne duce §i la bin.e ~-i In Tau. U'nde 'lila 'va duee a 1nea? Cine poate: ~ti '?' De di111i11eatd lJina 8(~a ref, nu rna ,gbldtsc decit ,la lucruri n'tari $i frufnoase,. A$ t~Te(l fitt de folos omen.irii acesteia CCI.r,e sufe'rii, din. 'Vina ei, datorita egoiStJ'1Ului ei. Dar gindul ffl'eu se 111CQcd in p",'o= p1'ia 1JIC'U rnizerie. Azi- climittcal cind facto ,~u1 11ti-a It.dus nlanda t if Z I d 1':tj erarn. flli111,in.d ea Uft llLP in. tobtl ierniL De 0 sapta1ninc( ~ eu fi Afihail tn!nC(iln tum ai piin,e ,goala~{»i numai t£1ta l1.eagrd

sa

a,

Bl1cu;re~'t;iul

de zcce

balli,

Dar ftlt mOll re o1ITtLl de ioorae. $i aJia ca, in 1111zcri« asia o m.ea". ,~tt 1t StUlt neJericit decit pe jumata te. ...4.5' ,fi total ncnof'Ocit dact1:, chinr de-o» mlnca n'u?nai pHi fr~~ptii
I~
,

greu de noi !

Ne-o m(~l·ge pau.te 1nai bi.ne~ .:!'nd

a·nti'ndoi, 0 da.ta pe zi. Nu. 1110:i lItera l?1 deloc. e pustiu.. B'oglitn$ii au plecat in vilegiattll"a.
8-0'1"

in-toarce. Pinel ahttlCi,

a,~Ii ne voit sa.iriiiesc, cdl,1ndu·-?11i pc sllflet~ Ce pacat eii 1t-ai invatat sa cite(:ti ~i sa scrzi ! E ~ supd..itOf sa ~orespondezi t priu mi.jlocirea altnra. 0 ?:,og pe
.

12

seTie Tn.at citet ~i u..u. p'una matalc:, H.bnic 1n ai ?l!t,lt~Si ii m1l.ltumesc. Te st'f'lng in bl~ate fi t~i ~~iil' ,t1l-iinile a~~s,e' e Lesie .. nt d

eana

6'Q

sa

all~i care v~ 11tinca, pe srltnra't:e,

Fiul tiiu~ Adrian, cure i;m.phn~e$t·e azi doltQ'!c ci de b t a .. ...... ~ f~ 9~·atu?'ltna .... t 1.1. nlUi·(1te", ~
I ,.

*i

niciodata grozaville jnizeriei. Pe cind omului eli tnima lal'ga, cea mai mica usurinta ce si-o r ngad Hi f\ ii aduce nenorociri si numai nenoroch-l, Trlstetile cxlstentei sale de vagabond, Ad.rian Ie ascundea totdeauna mamei sale, Stlind-o destul de neeajita, nu voia s-o 111ai amarasca si eL marturtslndu-l adevarata . .~
CUn03$te

Des ~ de 011'1 g ener OS~ N imie mal crincen ! ill Unci canalll il sint Ingaduite toate nesocotintele si taste nebunitle : nimic nu i se va Intimpla, Va iesi totdeauna la

liman,

Nu va

linara veeina, aproape ~i lea analfabeta. uZ'ici tu zice 1nlita cd. l-ucre'ri daj" io n u te crez zice ·Illarna Zoila i1n SPU1l€ -rrtie ini1na i1t fieca~,;oe ,Seal'Q 1ni sa bate fare o(;h~ht sti'tlQ $-,a111.iost vi la Ba ba 1inCll flu 1nea dar. in Ct7T{.i ;,i ~tilt er1 tn sufet' cd 'HQi de lueru.,.. l;adivttTu't
de Ileana,
0

lui stare, Hsa cum Ii cerea dinsa in toate scrtsorlle n1~zga.lite

Ca sa-i scrie el maica-si 0 scrisoare atit de sfisietoare, a trcbuit ca mizeria lui sa fie dintre cele mai negre, ~i '"nca ITU -i Sl)unea tot adcvarul, Nu ~;d,e a saptiimlna" ~ ci c-o ]r~11a minca cl numai pime goala, nernai vorbind de zilelc in care Mlhail si eu el nu gustau declt spit Rl1'1d pe rind~ Irumoasele lor haine fusesera, teate, inrlui.e - zece lei costumul - ~i banii mlncati, Calna~ile .or eel e mal bune Iura ~i ele date negustorul ui evreu, 'una lite una, pe LHl leu bucata, A Iost 0 pr"ablu~irC'~care in mar ut in de doua saptamlni Il f~tCU sa ating5 fundul abisului .. punea 1\rli hail: -~ Ceni s-a intimplat noua, nu se poate vcdea decit rin pur turi.le Mediteranei, unde soarele i1 face pe vagaond nebun de bueurie, i1 ameteste intr-atit, Incit il ineamna sa raptuiasea cele mai Iormidabile dobitocii, A~a

am .f.·lst .~l io dli

7l1t1?l'L

uifat ill. cU1'til' ...

am cunoscu 0 a a, -a mima un tinar conte rus, un iiieravint pe cure familia lui il exilase 1a Tobolsk ~i de uncle fugise dupa ce-a Ialslficat iscali turf]. lui tata-sau si a escro cat 0 mare suma die bani. Cind a debarcat Ia Smirna avea inca vreo mie de ruble, dar nici opt zile nutr-ecuser'a, cred, si . co~tele meu se '~e.pa tri!, p:-in ..consulat, intr-? st~re ..d,~i rrnzerre la fel cu a noastra. Isi vinduse tot, ca. $1 not, pma la ultima cam~a, sl spunea ca pcntru soarele Smirnei ~,nlerita. sa-t;i [ertfesti chiar ~i dlndaratul" ! La fel ca [unele conte am facut sl noi, Si recunosc ca de data aceasta eu sunt marele vinovat sau, mai hine zis, frumoasa mea Pollxenia, care fu soarele lTI€U smirnict, un astru care, vai, n-a stralucit declt trei zile. Dar ce vrei L Adrian nu "voia nimic. Intelegea, Totul se produse ca 0 vijelie, in duminica aceea Irumoasa cind fusesera invitatii Lucier, fata de treaba care, stiindu-I pe Mihail singur ~ Ii pregatise 0 dslicloasa surprizii : pe Polixenia ! S-au dug la Lucia devreme, gatiti sl sclivisi ti ca niste fanti, Mihail, care incasase citeva bune ~.plasamente~\ hotar'ise "un mic chefulet". L-a asteptat unul mare si cam costisitor, dar vina a f'ost a destinului, El se gindise numai la 0 scurtii si nevinovata petree ere : -- ,.,Casa noastra dispune de clncizecl de lei. Nu riscam deci nirnic, daca rup din €1 zeee ori einclsprezece, ca sa-mi platesc 0 papusica pe care va sti ea Lucia sa mi-o aile pr-intre camaradole eL Spune si tu dHC:i n-am drepate: l,postesc" de mal bine de-o luna. A~n cit asta-eeara vreau sa fac bairam, Si ce mai bairam a fast. Introdusi de ser-vitoare -:- sa tot fi fost ccasurile unspre .... zece ~ ramasera inmarmurfti cind se vb.zura 11' Iata unei tin ere necunoscute, 0 adevarata frumusete orientala care, deloc tulburata, parasi divanul ~i veni spre ci ell. miinile intinse :: - Nu e, domnilor, nici 0 nevoie sa 'va prezcntati. Va asteptam. Prletena noastra s-a dus sa eumpere ceva iere ~i nlste vin bun. Se-ntoarce numaidecit, Adrian si Mihail se privira, muti, ftsticitL uluiti. Ce era cu femeia aecea, eu ;,odalisca~' aceea, care ii primea f?i le vorbea de parca era la ea acsa ? Nu putura, in primele
i ..

'

clipe,

sa

faca altceva decit sa-si aprinda cite-o eontemple apol covoarele, ca niste scolarr, Falsa gazda cherna servitoarea ':
-

sa

~igar-e ~.

Tabarira. pe rachiu~i dadu fiecare pe git Ia iuteala cite trei pah5.rele~ un ul dupa altu1. 'I'inar bau numai unul Sta Iin]!?titfi pe divan ~"i se iacea ea rasfoieste un [urnal de mode" dar eel dci prieteni ba,gara de seams co. de-abia i~i stapinea un tis nebun ... A..dl"ian i~i
Erau salvati

Ada tuica si masline !

aminteste

de nimeni ? Adrian 5:ncremeni in picioare, suportind greu oehii aceia negri, cu care necunoscuta il sfredelca pe sub genele ~i sprincenele tot asa de ncgre, - Pe nirneni ! bolborosi ell> - Nici ehiar P€ 0 anume prietena care vcnea uneorl n vizl'ta Ia Lucia, in strada Orivitci, Ia Braila ? Adrian dadu din cap, ncgativ. ~ Ce naiba ~ exclama ea. DOd}_~ nu erai chiar asa de ..lc ! }... . veai vreo opt-n oua ani. Ei~ atunci 1rebi riv. sa nla

~ Orlcum, doamna, ar trebul sa ne spuneti cu cine avem onoarca de a, .. de a., de a sta de verba, ca sa zicem asa, de~i suntem muji ca niste pesti, Dar e vina dumneavoastra ~ Ea izbueni, in sfir~it~ ~i rise pina se satu raj apoi se apropie de Adr-ian : - Af'urisit de prieten uituc l Persoana mea nu-ti

Iua inima in. dinti :

rczint.

-- Ah, Polixenia ! striga Adrian, Bou mai sunt ! Adearat, acum ml-amlntesc. Dar, recunoaste si tu, ca· erai, e-atunci, ur ita ca 0 ciuma. - Pe cind acum ? facu ca, orgolioasa, -- Acum '1 Lasind Ia .0 parte pe., "Topologul"~ acela ngrozitor, esti 0 papU$a ! -=- Da, 0 papll;>a! a papu~ica ! intti_ri Mihail, pe jumaate beat, beat de tui.ca: ~i de speiarrte. Sit sculindu-se, tapin pe el~ sernet, ironic, lua a mina a T'clixenicl, i-o aruta, apoi : - Perrnitctl-mi : Mihail r~~ih.ajlovicl Kaanski, duce de Sahara 1. proclama el ~i. Ii safllta din nou ma,
(i,

ele lui barbatu-rneu

Imi pare rau, pentru

: Pnli xeni a.i. Topolog !

ca

nu-mi

place deloc nu-

~......__,._-

. paru _,jUtlil : - E1 bravo ! Merge mat repcde decit .... - ...Declt cc 'l ii. taie verba Mihail, repezindu-se spre buna lui prletena sl lulnd-o in brate, Poti spune ca nu te-asteptai 1 Si-ncepu ~a se-nvirte prin ndaie, apoi in ceaalta dadu de copil, il aeopcri eu sdrutari ~i sfir~i prin a urla, eu bratele la cer ; nO', ho ~dar azi e sarbatoare" copii !. E bairarn !"'~ $i mai golt, unul d'upa altul, doua paharele
de

--

tUica.
-.

Nu-i

asa ea st iu

sa

Ina gindesc

Ia toate ? zise

Mihail se uita extaziat la tinara orlentala : - Polixenia... Polixenia ! Asta-nseamna, pc greceste, null 8traina! Dar eu ? Eu ? Nu sunt.: oarc, sl €'tl mult
-" OIl

UClfL

r.

trainul

siaeso, eln.o~~Ji iCl"ttla ! m

- ~till greceste ? tntreba Polixenia. - Stiu arnindol, zise Lucia. Polixenia exclama : - 0 ! daca-Lusa, am sa va cint asta-seara Mihail
i$i pierdu

: Staseo,

capul de tot. In. plcioare, aprins 1,:, fa ~a~i ell parul vll vol, ridica 0 mina : ~ Ascultati, copii, lnchipuiti-va ca VQi mur i
as t a-scar a.,

"t.... '} . . 'r ~, ... - S... 111.0['1 as a-seara... : zrse L·u.C'n.a..ll N ere. d .. ·.t'1..5tStl a sear-a nu vei unuri, ci mai degraba te vei culca cu gre coaica asta frumoaosa, -- nu ....asa, Polixenia ? j, Crecoaica ii inlantui gitul : _: DH. pal icarul meu, vei muri in bratelo mele, Clstusears. - Ascultati ,r relua M.ihaiL E bairam ! Iau comundu ~ rI'otul pcntru dragoste, azi ! Nu-i asa, Adrian? Cei doi prieteni se privira. Si numai ei prtcopura
I

ernnificatia _

prlvlrflor lor. Da, aproba Adrian [ Totul pentru dragoste ~ 'Ce-o fi sa fie, nu-l asa, Adrian .? A .~.",sa 1\/t'~h·ajt·1 ' e ...J1 1. ~

Si nici un regret

"?

- Nici unul ~ !\rTf ail i$i 1uu pa l{lria : h

Voira sa-l opreasca, dar (:1 era de] a afal'a~ ........... Uncle so d uce .? in trcba Lucia. - $tiu eu ? riispunse Adrian Stiu atit, lavoli te de Ierne], ce sunteti ~ ..

.......... ntr-o jumatatc de «eas. m-am intors

ca

e fericit

Adrian bag a. de searna c~ Mihail nu rna svea in deget lnelul sau de aur, impodobit ell un fru lOS sruarald. " Va sa z:ica,~ de-aceea mi-ai Iugit ea a Iurtunj, ?~~ iridi el. ,~L-o Ii vindut sau numai l-a amanetat ?d IVHhaiL trezit putin din. paharutele lui, 1$1 minca rata '(; mazare ~i rasp un d ea domol la in trebari, ·parind cfi ncditcazti lain ic ccva, Ii plerise elanul, SC inca 0 daL~l~ ~dria,n put ut sii consfate dlstinctia acelui om. (:a~'e,'L far-~a-$i dca cea mai mica silinta, tsl trade prin toata at) tu dinea lu L noblctea orlginei sale. ,~La masa asta, singurul bl necrescut e el. Po cind noi, J iste badarani'. . - Dar de ce nu mal beti '.? intlemna I.. ucia, El'~L mui ti ~'f\seli aclincnuri. Si mal ales tu, Mihail, ti-,ai picrdut buna H~pozi~,,'c in mistorlonsa-tl plimbare ? Cc-ai racut p In de-a i fos.t ? Mihail ocoli intrebnrea :

La masa,

noasua Polixcnia A~ cia ! Norocul Uiu. Barbatul Polixeniei. .. ~ To -'po~log t t u-it mai suna, Dca mne ~ - Su n g uti t, dar se poarta it; lH110S ~ I~i 1J til 11evas tr. a] ':i~] insele ell. tine, "F;i, do ~ T'opolog e un ilustru cizmar -i sef sociallst 18.Gal uti. unde are 0 pravalie ..,. ~ Cu rn, 1.-'01 i~,c .ni a vi ne acurn de 1a Ga lati ? ~ Da, iubitc (Jute .., de Sahara ! Pcntru c~ in ast trei zilc, az i miine si poiminic, sociallstil tin primul lor congres, ~i pcntru Cil Polixenia are aici 0 n1iitu~a, bfrtrin~ pc care e vorba S-{J mostencasca, b~ll'batu-sau nu s...,· )PUS ca nc-vasta-sn sa-l insotcasca sa-s! petreaea acesf rei zlle In ea. - Dar n u toata VI '·PJ11en , zis« Polixenia, Asa, de pllda, aZI la cinci, trebuie s,a nl~"t due sa-m! lrrtilncsc topologul

usi ai

N im icc a r C S a ~ Co r i leo disc uti e " $ i air ate m a i bin n ne spu i. lui lldl·'ian ~~ mic, din ce col .. ;~ _ { ic '(1L'[l de pa ~
-i)I'~~;i'-n cu

utita gust pe Irurnoasa

*i

a ser area c mpeneasc e ra B neasa, unc e eongreslstli din provlncle vor casca gura la defilarea steagurilcr ~i a fortelor sociallste din Capitals. -- La cinci ? tresar! Mihall. Daca-l asa, sunt un om mort. ' - Nu de tot !' Pina atunci, vorn aves timp sa ne iubim de sase or! in sir, - De sase ori in slr ? Dumnezeule I Esti obisnuita ell asernenea Flerculi ? - rata de ce trebuie sa bei ! zis'! Lucia" ~i, din elipa asta, trecem la vinuri fran tuzesti. - Hrn ! facu MihaiL Parca cele romanesti ar fi aYJ,11d vreun cusur ~ De exernplu, colea, un -Cotnar adevarat ! - Nu-i nirnic ! Eu Bunt amorezata de Franta, 11ie... mi place Parisul, Ah, Paris'[ 'Cui rna va duce acolo, ii ,,~O] ·i selava tin an de zile r - Cunosc eu unul care se duce in fiecare zl. Numai ea a Iearga cain prea repede, Adrian p ufni in ris si trebui sa le spunii ~i femcilor povestsa bietului t,Dllefisto~'., \ ~ Oricum, zise Mihail, melancolic, nu e ehiar 0 pljicere pentru noi, fapttU en Polixenia ne parase~te chiar
\J

un 11101nent, puiule, Sears, teribtlii scfii socialisti ,.rOJ.~ avea 0 lunga ~edin1a de Comitet, unde
pentru

la cinci. ~ Numai

Adrian se lovi c It palma in frlln te : ~ AiTI 0 idee! Vorn merge totl la serbare, Nu sunt care si eu un fel de socialist? Ne vom face ca nu ne cunoastem. Si, la sfirstt, ne vom regasi, In felul acesta, «Ilhai] nu-si va pierde din. vedere nebanuita lui comoara, Toata lumea gasi. ideea geniala .. Navlliira pe vinurile
runtuzesti.

eu n-am ce cauta,

La ceasurile trel, Adrian ~i Lucia plecau spre Baneasa. ~ Vom Ii mereu pe IJnga bufetul congresistilor. Tra~ dasea dragostea, copii 1
serbare cimpeneasca sociallsta, In virsta aceea de aur a socialismului ~i a eredintei in umanitato, ern un pectacol care ii aprindea singele ~i eelui rna; blazat din

scepticl, 0 Iume intreaga de martiri ai muncii obliatorri, devenita insuportabila din cauza unei crude ex loatari ce se afla la inceputurile ei, venea sa..... strige si zatoarea nadejde intr-o eliberare pe care 0 vola aproiata. Padure, ware, plin aer ~i gaIagioasi fraternltate, u era chip pe care sa nu fluture eel mai senin surfs, Nu era suflet care sa nu fi fast p,re.g,atitpentru mares ·ertfa. Totals ~i uni versala credinta in viitorul umani ta.~ii_~ 'roll], bruta aeeasta, credea In el Insus i, Tovarase ! Ce esti tu ? Sondor din Cimplna ? Dulgher Galati? Tesator din Iasi ? Hamal din Braila '1 Cefeist din Constanta ? Vino sa ciocnim un pahar ! Jos capitalismul ! Traiasca Internationala socialist! ~ Si-atit. Noua creiere din zece nu stiau nimic mai mult ..Dar citesinoua erau hranite de inimi generoase, cum u se vor mal afla altele vreodata, Idealismul acela si-a rut 'traiul. MaIM eliberare va fi opera unei lum.i dez.. amaglte. Opera mcarta, Ftecaruia, hales lui de' piine, unsa ell fierea saracie! spirituale. Acesta e destinul bruei umane "tr.iumfatoare,. Crepusculul acelei zile de iunie mcepea sa turteasca igurile, schimonoslndu-le, ctnd, ametiti de vin ~i isto-ti de petrecerea laolalta cu toata popordnimca aceea, al arel irezistibil antren ii furase, Adrian, Mihail ~i Lucia e departara putin de harmalaie, ca sa se p1imbe prin adure ~i sa: respire aer curat, Se indreptau Incet spre ufet ce sa mai schimbe 0 privire ell Polixenia ~i sa-~i

tinga setea .. Mergind asa, Adrian vazu un barbat care venea spre 1. Tip de sportsman, ingrijit imbracat, dar a carui in .. reaga fiinta trada un ginditor. Un ginditor fara voia ui, tnnascut, un om care, prin toate amanuntele chipului] i atitudinii sale, pares. a fi 0 inima ~i un creier, intr-a roditoare activitate de fiece clipa, Adrian recunoscu in 1 pe tovarasul Costi Aleman, secretarul Uniunii SLT1ditelor muncitoresti, cea m.ai buna pana f?i eel mai bun rater al misearii soctaliste .. Meserias, decorator la Palat. , e lnapoiase de la Paris, uncle statuse mal multi ani si i~i propiase 0 frumoasa cultura generala, Poet discret ~i tot a de discret adorator al femeii, dar mai ales vorbitor

acesta era Ul eel mai necontestat, soeiabil ~i iubit i~i jertfea bucuros rarele sale ceasuri lib ere" staplnit de ,0 singura Intentie : de-a s imbogatt el insus! lntr-o discujie cu un partener de talia lui, sau sa Iumineze, sa convinga ~i sa seoata din greseala un element folositor cauzet, Se putea spune ca n-avea alta pasiune mal imperioasa, nici alta tinta
(~3

loalta

ca Foarte

1 'ft'

Afara de Mihail, Adrian nu cunostea 0 inima, 0 Inteligenta in stare sa se masoare cu frumusetea acelui spirit, profund, varlat, lucind, sever, tolerant ~i onest, In tntregime devotat idealului socialist, dar fara sa fie' molipsltrde vreun dogmatism. Deloc, Ceea ce facea din e'l un ~ef oarecum izolat de mediul celorlalti teoreticieni ai partidulul, eonfuzi, g,icii1tori si care se temeau de eelecti sm ul sau, Adrian nu S~ temea decit de logica lui, en un sentimental haotlc ce era, De ace-en, cu toata arzatoarea lui dorinta de a-t face cunostinta, ae margjnise pi,na atunci doar sa-i asculte unele .discursurt publice ~i,t 0 singura data, intr-o berarle, sa urmareasca - fara a. lua parte la ea ~ 0 interesanta discu~ie a lui Alomari ell niste amici polltlci, Ie,is€ de-acolo ell convingerea ca~ pus in fa ta propriei sale inconsecven]e din punct de vedere so= cialist, Alomari n-ar face din eI decit a Inghititura, 'I'otusi, el il iubea ~i il admira cu pasiune pe acest idealist, pe aces tom. superior, $i, vazindu-l acum aproprilndu-se solitar cu intentia vaditfi de-a nu .... evita, Adrian l ii zlmbi, de dcparte, in semn de conslmtire. t}iJ de d e... parte, Alomari rostl ell. 0 voce {erma dar tandra :' - Tovarasul Adrian Zogrnfi, nu-i asa ? - Salut prleteneste pe tovarssul Aloman l raspunse Adrian intinzlndu-i mina, pe care celalalt 0 strinse cu 0, disereta efuzlune. Dupa ce Iacu prezentarile, Adrian sin1~iprivh-ea vulturului -----.0 privire pasnica, dar de vultur ~ staruind asupra rnieluselei sale" Asta ii placu, Poti oriclnd tine piept unui om lntreg. Si chiar mai cu Iolos decit ell virtuoasele Iarve umane, . Alomari Intreba :

in via\A.

Alomari se surneti : '_ Tovarase Zografi !. Nu uita ca omul sfint exte locul ! Se dusera la bufet. Urrna 0 controversa calma, dcsi pasionuta, care dura doua ore ~ Ad rian, in eiuda 11lfrl n..,., gerii pe care Alomari i-o impunea treptat ~i fin'a replica, binccu vinta in sinea lui minulele pe care le trala in socie-

sigur, deavalama ell multimea, - ~ Mai mult declt dumneata, care imi pari dostul de solitar, raspunse Adrian. . ~ Ceea ce dovedeste ca. masa e demna de 'adezlunlle cele mal onorabile, eh iar ~i de acelea care l~i iubese c u :;5.1ba ticie independenta. - Aici ina calcasi pe batatura ! Dar, Ia spune-mi, nici dumneata nu adrniti declt adeziunlle .foT111ale? Nu poti iubl si sluji, fara sa faci parte din turma ? _ Chestiunea cornplexa. Admit si n-admit, Nu pot incepe aceasta controversa aici, Intr-o padure, obligind o amablla doamna sa ne asculte stind in picioare, - Ei bine, e simplu : amieii rnei si cu mine SU.,n.tE.'iU ga ta sa v'a.. urmam 01"1 unde ti se va piirea nimer it a abo] -da o atare controversa, a asemenea discutle cu durnncata e pentru mine de 0 lrnportanta capitala, Adevarat ? ~i daca Iti dovedesc ca teza mea e cea buna, lrni promiti ca vei trage din ea consecinta cea j_usla ~? - lata: deci, ca-mi ~i intindcti un Iat, Vai, mie ! Ce sa spun ? Va promit sa-mi pun, sub ochii dumneavoastra, inima, 0 adrriitcti sau nu ""? ~ EL iata ea chiar de pe .aC\Jll1 vrei sii rnlt prtnzi cu Iaimosul dumitale clcate l Ce sa-ti raspund ? ttl 1':1gaduiesc sa Iiu. fata de dumneata, cu inima in pu ~rni"l ! ..\"i S~O admiti ori ai 5-0 refuzi, CUn1.vei crede. - 1-1a! Ha! Adiea oferi I~cle;;telul-" rneu, sincerttatea dumi tale absol uta. Irni intinzl 0 cursa dar primesc, Si deocarndata nu-ti cer nlci o promlslune, sperind totusi La din intilnirea de azi vorn ie.~,1prieteni. Sunt curios sa-ti cunose inima de aproape, desi ti-o cunosc intrueitva din ~·,trli'lucitele durnitale articole, carora insa le-ar Ii stat mult mal bine in organul partidului, - Uncle n-ar Ii gasit declt cinci sute de cititori!
--=-.

ct.l$ita ser area noastra, priet.en.l? Ce z]ccti c tot acest norod? \ra vad cam uprtnsl : v.... amuzat, doati ;._

tatea acelul frumos specimen de militant socialist, Ca totdeauna, Aloman conduces foartenatural dezbateceu si nu permitea nici 0 digresiune, nici 0 departare de let linia justa a subiectului, inainte ca el sa fi fost epuizat ~i concluzia trasa, Caci Adrian avea prostul obicei, intr-o dtscutie polemica, de-a merge pe mai multe drumuri deodata, pentru ca pln,a Ia urma sa Ie incurce pe toate .. Devia far-a, sa vrea, Oratoria nu era darul sau eel mai de seama, Limpede ~i. stapinitor al subiectului s5.u, era el numai pe hirtie, Aleman constata accasta ~i i1 scuza, con ... vins de onestitatea desavirs! ta a tinarului : - Fii atent, te abati mereu ~i i1J z5pe-ce~ti groaznic adversarul, care te-ar putea credo necinstit, Curtosv articolele dumitale sunt atit de luminoase si de logice ! Dezbatcau etema tema : constiinta revolutionara a militantului socialist. Adrian spunea ~ itldependeH~ta si O11.estiiate~ Aleman pleda : 0 nestitate ~i distiplinU. Respingea parerea lui Craioveanu, dupa care ii era ingadu.it unui militant sa tradeze, dupa ce vreme i:l1delungata a dovedit consecventa fa~a de principii ~i, prin aceasta, a servit ca uza~ . -. Nu, Tradatorul e tradHtor. Partidul trebuie sa.... l cvitc sau sa-l demaste ~,j sa-l excluda cit mal repede eu putintli, pentru ca Iunga lui sederc $1 tradarea lui finala prilejuiesc totdeauna mari deceptii in spiritul rnaselor, care daca acele defectiuni se inrnultesc, ajung pina la urma sa se indoiasca de insu!?i soliditatea invutattu"ii socia .... liste. Totodata, nu c mai pUthl adevarat ca un partid care nu so poate bizui pe discipline militanjilor sai, cade in haos ~i se macina, -- Atunei, ca sa fii U11 bun. rnilitant, trcbuie sa-ti nim icc ~ti pcrsonali tatea, ca popii, Sa fi i 1111 numiir din scr-ie, EXflCt sl sa-ti joel rolul ca atarc. Pcrsonulitate, in tr-o rniscare sociulis ta~ are 11umal Rc volu 1,1 a, cu tin ta ei finalti : sccietatea comunieta. Adrian' nu se corn inscse $1 vorbi citva timp despre drcpturfle ;i avan taiele independentei de spirit, dar Aleman il mcurca ~~i11 inlprcsiona Cl11d ii spuse : - Pretinzi ca estl gencros" Incontestabll : esti ! DaI'~ tunci, cum aecrzi dumneata gcnerozitatea ell atitudinea
J

sumedenie oxernple Iuate din istorie, care dovadeau ca toate ma .... e spirite n-au ajuns la tintil decit sacrlficind persoana binclui comunitatll omenesti, - Chiar biserica, pe care hoi 0 dispretuim sl-o comtern, .ri-a ajuns sa joace marele ei 1'01 in istori e si sii~~i alte catedrale deeit sacrlficind pe altarul ei indepennta legiunilor de spirite generoase, Asta este legea orirui .progres. Cu cit esti mai mare Ia suflet, cu atlt tre .. buie sa intelegi ca micile satisfactii pe care ni Ie aduc hinele scrupule ale constiintei noastre nu conteaza usi de putin fata de suprema datorie. de-a sluji ornea suferinda, de-a suprima nedreptatea, de-a sill, in
0

decit

sta. a omului ;care nu vrea sa. sacrifice nirnic din perana lui ? Caci, fara spirit de sacrlflciu, generozi tatea nu

f?i, numaidecit,

0 vi»: ba,

Aleman i~i ilustra teza cu

ectiune, Cine vrei dumneata - sa. faca aceasta reforms, eft nu )5piritele generoase, prin puterea sacrificlului ? aspunde-mi ! ' Adrian nu sufla un cuvint. Ii intinse amindoua mii. e lui Aleman, care i le strinse afectuos, rnultumit observe ca-i Iipsea foarte pujin baiatul aceluia, ca sa ata fi JSnhamat la rind" ~ 11 maguli putin : - Esti, fara lndoiala, un real 'talent ~i un suflet os.. Ducem grozav lips a de asernenea elemente, caci rghezia atrage la ea ~i reeompenseaza toate talentele, ctnd noi, draga Doamne, ce le putem oferi altceva eclt sariicia noastra materiala ~i multumirea datoriel plinite ? ~i vazind ca tocmai se aprnpia de masa lor unuI din talente acaparate de burghezie, un fast socialist denit redactor la Dimineata, Aloman adauga : - lata, de exemplu, pe blindul nostru ntovara~(~ Iosif adejde~ Ne-a parastt ca sa-~i puna. inima lui buna ~i tatul lui in sluiba burghezului democrat Constantin, lie. Pariez ca ville sa-ti vorbeasca, .._ Nu, tocmal, zise noul venit, urr ttnar eu un chip .ln. Viu, mal Intii, ca sa.-ti string mina tie. 9i pentru

l~it, crearea ordinei sociale celei mai apropiate de per-

oferta,

mit de oferta aceea, aprinse 0 pgarc si lncepu sa 3C uit ~ Intr-alta parte, eu aer indiferent, dar gata sa se rcpcada, 11 spiona pe Adrian, cu coada ochiului, hotal~i.t sa nu intervina deeit in cat ca minzul, uitirid tot, ar accepta

ti asa c e prost, el inc) (a, 11 VOl propune UJ Zogj'iaf'i sa-~i. reia cclaborarea la Di'J.nineata~ Nadejde 58 aseza Ia masa Ior, Aleman, vadit nemultuca rna
pl'U11~

Iosif Nadejde, ziarist democrat de rasa, inl~l~\~H:! itus ':1 ~ia sl nu .siarui de-cit Ioarte usor. u spuse lui Adri~t·n : ~ Am aflat cL:,-D. bia de curind ca esti in Bucures ti. E adcvar at c~1lucrezi la zugravit '? - Am l'UCI'Ht, IV!(;1 cone edia t a seara, - Atunci. end cine. F·a-ne anehete asupra condijlilor de munca ::;i rcportaje asupra gl'evelor~ r\1 poti, asa, ci~tig,a, viata. E pacat s!:t-ti Iasi condei ul sa doarma dupii un debut ati! de fcr ici t. Sunt rnii care ar vrea sa fie in, locul dure i t ale. Si, natural, nimie nu te-mpiedtca s,h-ti dai, la ziurul partidului, articolelc socialiste . .t\I0111un n erbea in el. Adrian pe care-I muriccau P'~l.l rer ile de ruu, r~tSpLulSP ca un condamnat :

Oferta dumitalc n18 onol"c;az~ ~i imi face plucere, Dar, pentru mornen t, 11U m i-e glndul deloc In vreo colaborare, oriunde-ar fi ea. Si, ca ~'~l spu drupt, nici nu-rni place meseria de ziurist. Nu sunt deer
~un1cse"".

Nu ...

Iti mul

un dilctant, Nadcjde

rnai vorbi despre altceva, apoi se scula, Alo man II piu'~si ~i ol, la rindul lui, pe Adrlan. - I t~ zi c In 'J'e oedere pe cind vei voi Acu m trebui i sfl rna due la 0 ~edinla a Comitetului. .l\]0.l11Hn plcca multumit, Cam pe la sfirsltul controversei cu Alomari, 111ai ve aise un persona] si luase loc la masa celor trei prieteni ~ 'J n a voca t tin crel, lung si subtire ca 0 p,raj ina, cochet ~i increzut, dar" slrnpatic, cu 'ioata obraznicia lui: Radu 'cnescu, Familiar, i se zicea Puji : de ce, nu se stia ; oa te din pricina eft vorbea peltic. Era fHfizOllUl partiJului : af'cmeiat, liehcluta, nesarat ~i af'ectuos cu toata umca. Inirna buna Copilul rasfatnt al "Cel~('ului Iernelin i'. Nu era niciodata luat In series ..

· drian iiu-I CU110$tea decit din vcdere. Penescu ve nise, chipurile, ca sa f'aca cunostinta cu Adrian ; in rcali tate; pentru ca 0 vazuse pe Lucia, .. . d· P 0f''I-" - ~U' t"1 ~ z~s,e Al oman. E unllI . In ,.a voca t· (II': ~.Hn p ~~ ". 1:1 nostrt ~fiira procese ~ despre care vorbeste Marx. Repede i~i vira nasul, unde veda 0 femeie Irumoasa, ~ Pardon ! Sunt avoeat numai de un an si-mi clsti deja piinea. Cit despr 2 femeile frumoase, cine nu le iu st ' ~ be~ e. "},·T' u ? Nu-i mai dadul~a atcntie, Continuara dezbateiea. Spr bucuria fantelui, care se ,grabi 8-0 amuze pe Lucia, d care el i~.i uitaserii, si izbuti 5--0 faca sa {"ida cu hohote. Dar, chernat de un grup de prieteni, pleca peste putin, nu far:} a-i sopti ceva Ierneii, pe cind ii saru ta, galunt, 1111na., Lucia tl regret a : - Doamne, ce plicticosi mal sun teti ell vorbaria voastra ! U1t~ un socialist carenu rn-a pisat, - a I facu Aleman, vexat .. Aveti dreptate, doamna ; n-are toata lurnea geniul Iui Puti ~ Cind ramasera singuri, Adrian i~i tntreba prietcnii c progranl au ill vcdere, Lucia ave a planul ei ~ - Va invit 13. HFlora r" E de, acord ~i Polixenia. Vrcau sa tragcm ~i noi asta-seara un pui de chef ,~ -_ Un pui de chef? zise Adrian .. La pFlora? l" Dar hine, e Iocalul de noapte al clocoilor ! - Ce are a face [ Vom ,fi si 110i as t,~l-.'~e(1 ciocoi 1 ~ "5 Mihail ii zlse iui Adri an j'n grece~te : - A~a c-am avut dreptate, si amanetez inolul ? Se Innopta, De cttcva elipe, Polixenia -- al careibarbat bea de zvinta, cu banda lui, la 0 masa vecina - ii "acea semne disperate Luciel, rugind-o srI rnai aiba rab .... , are. Topologul ei, un om de treabs de vrco cincizeci de nl, gras ~iC'h,e'~,) era 'beat. Intona singur Inh:~rnationala, upa fiecare dintre plcdoaridle soeiallste, rostite en sughi .... uri de catre convlvl, In sfir~it~ fanfara ragu,~ita a ssrbar ii u~rla ea ins~i nt(n·r~atio~nalaj pentru plecarea generala, Topolog se desar~i do nevasta-sa, clatinindu-se ~i recomandindu-i din ncr'S, pcntru completarea celor ee-l mal spusese : - Si, daca vrel, poti sa te culei la matu~-ta 1 ~i eu arn il viu tirziu, Avem multe de dezbatut in noaptea asta..
11!
r ,<,

~------~----~------------~------------------~

225

;_ U "respira 0 ixema, veriino. 1a ,prietenL Nlmic mai plictieos ~ccit SB.. fii nevasta unui ~cialist ! Noroc ea-~ mereu ocupati la ~€'dlntele lor de comitet, 5-0 stergem r~ pede r ' La ceasurile trei dirnineaja erau inca la ~,Flora~" .Soco1 ~ teala, pe care 0 cerusera de mai multe ori cu intentia de-a pleca ",devrcnle, ca niste oameni cuminji", se rtdica Is. 0 suta si saizeci de lei. 0 avere. Afara de Polixcnia, to~i ceilalti -erau beti morti. Orecoaica bea putin, pentru ca, ban tura ii stlrnea durerlle de cap, de care suferea Dragostea insa ii placea sl si-a oferit-o ehiar acolo, p"E:~ canapea, de cite ori Adrian si Lucia plecau ga ia aer 18.1
~0~C~1.

Acompanlata de un- tigan viorist, Polixenia a etntat pina 10..miezul noptii eintece grecesti, aplaudata si bisata de prietenii ametitl ~i transportati. De la miezul 'noptii n sus" n-a mai cintat, Sustinea ca rccunoscuse vocea lui biirbatu-sau, afara pe coridor, intr-un grup de clienti nou Daca eel, S3, vedetl cs-i fac ! ti I" ~ ~ "'" II E $'.1 ne b una... ,.Zlc.ea L ucia. lII/Iai In til'·.. ca nu poa. t e fi aici. Si pe urma, data este, sper ca 11-0 sa to arati. N-au putut 8-0 scoata din banuiala ei, Statea c~ ureehea atenta la toate zgomotele ~.i vola sa. Iasa ca s-asculte la usile celorlalte cabine ..N -au lasat-o, - Dar vreau sa rna. due Ia closet! protests ea. Lucia .0 dezarma : · - Aici Iemeile nu se due la closet. Fac ill fraplera uite-asa [ , Scoase sticla goala de sampanie -si ii a.'au prieten~! sale cum sa fadi. Apoi varsa continutul pe fereastra, iq gradina, 1 Polixenia paeu cil Sf' resemneaza dar, ceva mai tirziu~ cind ll:u se I?ai astcpta :ni~:nij se ~apL~sti afara. Si ~ sc~n~~ dalul Izbucni !, 0 auzeau tlplnd furioasii La u~a unei adail vecine : ~ A5a, hal ? Asta ti-e sedinta de oomitet ? TopGlog, Incurcat, dar vesel; iesise sa-i exp lice : ,_ Nu-s eu de vinEt. Ei rn-au adus r Ce "rei', draga, a.';;3 e la congres ! Dar,: ia spune-mi, tu cum ai afla t ? j_~
iI!.

SOJitL

Chelnerii stateau discrctl, deoparte. L-a buzunarit, i-a Iuat banii, apoi, impingindu-l c-a-ndaratelea pina in mijloeul tovarasilor Iui, care r!eau eu Iacrimi, i-a zls : - Miine dimineata plec Ia Galati ! ~i a iosit, trintind usa. · A doua zi dimineata, cei patru prieteni 1ua u cafeaua n strada Saleiilor~ Se tii'vi:!Jeau pe covoare, ncbuni de
UCU2'le.
.,

o~j banii, m-auzi ~! i n-al decit sa riimii. A~a~aiel se due $ conorniile pc care Ie Iac eu acasa ? La ~~Flora'\ hai ? Nas e uF1ol"(;''' a~ tu ? Ca ~i pricopsit u' asta de Cristin !

----

sta-t

rca a

i112G1,

. a-mi

repe

.8

ce

arn ai a me,

~ Ei, nu ! exclama Pollxenia. An1 mai vazut-o ~i pB sta, Socialisti 18. ,:F"]ora" ! $i Cristin ala care face rnorala a toata Iumca 1 N 11 se d umirea eat ~i pace, Mihail gasea ca e foarte firesc ~: - De ce te miri ? Nu-s ~i sociallstil oameni ca toti "@ilalti '1 Nimeni nu poate sa sara 111ai sus decit borul ;llariei lui !
-----------------------'

VII

ceasur ilc opt dimineata ~i pina la apusul soarelut. bona corcasca era un jtir;atec. Nlci un nor. Niei cca 1111ui11} iCH adierc. Din caldartmul Inclns Sl din zid urn e albe a lc caselor ieseau parca f]blcari" V azd uhul ardca nee 1.1 L n it. lJ'~! S t l~ada 11u pu tcai sa respiri, Salahori ~ hamali, ';;.'i d;i r-L piH-'~lgeau Iucrul, la fiecare pas. rroam lumea umbla pe jumatate goal~l.. Camasile 'barbatilor, bluzele sl lustcle ferneilor se lipcau, Ieoarca de plele. La arniaza, 1,1 iesirca de Ia Iucru, ~i lntre ceasurile unu .5i dona .. la reluarc, eaii de la tramvaicle pre-a in.~rcate cadcau trazniti pc Unic, cu rnustele, Plna sa .fle sculate dobitoacele, vagoanele stationau in dogoarea soarelui, vrerne lndelungata, pe cind luauntru, oamc 11iiJ strivit! ca sardelele, se inabuseau ,~~ harbat,ii se pl lngoau ell glH~ 1'a.r'(~ r~1. j,l111l"OS Iemeile, CUI11'"
plir

To.ala

luna augusl,. Bucurestiul

a fast un cuptor, De 1Ft

r-.

Ferestrele erau astupate .. peste tot, cu hirtie albastra, Adrian mai incerca de vreo doua-trei ori sa Iucreze la niste fa tad c, dar se Id~i·d b.a tu t. Du pi cite 0 zi de' u truda, uneori numai dupa ctteva ceasuri, Mihaif il vedea laparind trist, pl icti sit sflrsi 1. II prim ea lntotdeauna {raI

Nu merge, hal ? Cc sil,... Iacl L... Nu rnai starui, N~o j :si1l, murrm do foarnc, Ea..ga. ~itu mina in gram.a:da asta de servitoare ~i incearca sa plasezi ccva. Uneorl, misca .. Numa! doua. ~~ taxe" pe sa.ptfmint~ Srl scoti -$i tot e bine .

~e~te:
-

..

~l h. rian" la l"llld.ul lui~ ,~agent·-," ~i a ~, atunci aiunse cl sa afle ~i sa pretuiasca sol idar itat.ea care domnea hi) ~,~Biroul" accla pe care Il dispretuise a tita, Cei zece bani, prctul unel lipil, S-.2U~ ill cazul eel mai rau, macar cinci bani, pentru cumpararea doar a unei • ... 4-'" t ..... t 0 td ,. ~ ce 1 mal. nejurnatau, Be gaseau aproape . .ceauna ~'l In mernic buzunar, chiar '11 intr-al lui rnos F'lorca, batr! .... nelul avar care, ell oehii bulbucati ~,i filcin,d SpUnl€ 18 gut:a.,~ se a:para ca un drae, ~l nu se despartca de ban pinii nu se vedea Impresurat si hiirtuit din Loate partilc. Uneor], Iipia sau numai [umatate de Ilpie, era capatata si pe datotie. Pe aceeasi strada, cit-eva. numere mai sus, 1..Inunchias melancolic, n10~ Sandu, avea '0 baraca de scinduri, care alimenta cu. piine toata lmprejurimea. Se Ierea sa vinda pc datcrie, pentru ca i] t1"[tsescra multi pe sfoara, si nu numai sar.acii~ dar ehiar $1 oamenli cu stare, Cu toate acestca, in Iata rugam inti lo r staruitoare ~:i a. unei oarerare~ .g.;lran tH _~ol'a Ie, se indu pleca ingirrind pc sub mus ... tata I stuf oasa . .. - Bi~.e: ~S,~ ~e":,ad..., ~i.~cami~; pliUeSti pe asta rrume, mal pupi $1alta dal a. Daca riu ad-o .: Dirrrre cei ce erau ~~junluliti ~\ Vaaile Advcntistul da ta Iiind credin ta lui care izvora mai -degra ba din in ima .... buna, se la.sa aproape rcgulat stors de cite cinci bani. Ca ~i Florea, nu dueea niciodata lipsa de parale '; nu numai pentru ca aveau ~i unul ~i celalalt "ease bU11e:: care p1tl:-1 tea,u taxele plasamen tel Ol_~ dar ~,i P'Cl1L tru ca a. yea u ci te 0 ~ nevasta care-t adapostea si-i hranea. - Dii, fra te, ii zicea Mihai lui Vasile, da, si fl e tre ... cu ta pomaria ta in cartca Dornnului ! ... ~ Sigur : da~ Irate ~ Dar e seris ca din dou A e~n1.a~'i trebuie s.a dai una, nu pe-amindoua '~ ~i totusi, dadea, bietul om, di.dea pie capete. Dar mai des ",5ul'nuliL"'~ era Criatin. Nu trecea zi sii nu imparta cite' trcizoci ,~i chiar cincizeci de bani. Dadea, dupa toane, cin d bucuros, clnd injurlnd de toti sfin.\ii din calendar ; ][~ deveni
I

dardadea, Mare chin pentru

burtile ind adesea de-acasa, minca rinzilor cite vreo partie de '~strO'n de supa ell rasol sau

goale era eind Cristin,

'

Ia ~,Birou~~ sub, nasul flatocana ell carton sau un ardei umpluti, sarmale $i

lip-

atitea alte bunatati aduse de la birtul din colt $i ale caror mirosuri. umpleau cu saliva gurile ramase uscat: din ajun, Ve9nic grit'bit, Imbuca Iacom, stirid in acelasl fimp de verba cu Leonard care, el eel putin, iSi mesteea patratele1e lui de [imbla, Cei1alti, eu nasurile Iungite de fO(t,1Y18, i~t mestecau numai balele sl mestecau in sec, Atunci, b,agTndJ de seama; Cristin S8 repezea : ~, Pastele ~i Crlstosul l Iar plesniti de f'oame ? Dar e ingrozi tor !' Ce-mi invirti ti toata ziulica ? ~ti ti numai sa va masturbati ! Nu era 0 verba ill vin t. Era adevarat. Si adevarul acela nu-l privea nurnai pe Ni~a, ci, de data aceea, si pe Adrian ~i pe Mihall, De vina erau mizeria, epuizavea Iizica, apasarea morals, care srninteau sistemul nerves. 0 C<"1~Z& de permanents cxcitare era prezenta in mase a acelor femci murdare, care cloceau toata ziua pe banca, Pk.agpindeau un mires de ncsuferit, Si, ca 0 eulme a nenorccirii, 111ai avea si Iocuinta doua latrine care se pretau de minune ;sa inlesneasca .~i chiar sa prilejuiasca practicarca acelui .
viciu.
,

erau respectate, daca nimic nu se cpunea. Dar cabin.a ferneilor se afla in Iurrrina soarelul, pe cind a barbatilor era intunecoasa. Ceva mai mult, 58 facu.sera 111 scindura gauri care Ie perrniteau bar .... battler sa se uite la Iemei. Puteau fi vazute de-acolo, In to~ta goliciunea lot. 6i cind vedcai 0 tina.ra ftnislndu-se din nB"irou~~ inspre curte, puteai vedea ~i un F:a1igan gra~ bind Ll~se sa se dues sa ocupa ccalalta cabina, daca TIU era cumva I~i ocupata de vreun concurent, care i-a luase inainte, Femeile ie~eau indiferente, nebanuind nimlc : barbatii, abatuti, rosii In taU. Pentru ca, orictt de murra ~i de sar.ac~ ar fi ea, femeia ~ase~t!.f~ totdeauna un om ell care sa se irnpreune, pe cit-il vrcrne barbattll, deosebit de igiena corporala, nu poate sa se gin.dessca la dragoste deBii..rb!l;i~ 1?e cealalta, Indicatiil.e

de scindurl i~i of ere au in cut-te putinul lor confort unei duzini si j umatate de Iocatari, al car-or numar mal era, zilnic dublat de lurnea ~,Biro~lu"i~·. 0 n11na bine intentionata mtnjise cu catran Femei, pe 0 v$a si

Doua cabine

Intere~n n '. ecrt a tunc] em ~tie ca are cu C~ sa Pial easca macar masa si camera necesara. Se putea vedea asta fiecare seara prin clrciumile cu transilvaneni. Fcmeile ien0311 sa ~[oace, sa. manince, ~i sa se dea -pe cite 0 saltea, ara sa Ie pese de nirnic, Barbatul insa platea tot. A~, ~ BU se dueea deeit daca stia ca putea supcrta cheltuieP

ile dragostei.

euvirrt. Ajunsese in. fundul prapastiei. Agent f151nind al unui i~oude plasare, Darapan~t Umilit. .nca~a?jl sa se h~!"l' UlaS?~ ~pentl:u ~ ~coate ..tax~ eu..0 clu:~nta. lncleob~te tlfl oasa $1 necinstita. Strabatind ill lung si-n lat, ca U~I s~l1di~~1 nesfirstta mti~eI"e a Capitale~J .pe Ul1 soar~ ne1 mllostiv, el era cele rnai adesca dezarnsgit de cite 0 scar1 pie care-l coplesea ell sudalml, - Derbedeilor ! $i vol, de.... teapa leu o strinsurile oastrade servitort, lenesi, mcapabfli ~i hoti, pe care miduceti ! Unul mai netrebnlc decit altul l ~i vreti $
r:
I

ani, 0 dragoste intr-unul din bordelurile din Crucea-de+:J tr cl. Thloneda de un 1eu 0 vedeau r ar de tot, 1..1.1' tu n c] a rimul' lor gin.a era sa-~fu achite datoria la brutar ~i~ pel cit cu putinta, sa mantnce 0 mincare calda, Cit despre ragostea aceea frumoasa din strada Salciilor, ea nu durase ccrt luna iunie .. Adrian 0 p.5.ra.si pe Lucia faTa veste .. de u,? R~. va~u reclus la ..,mizerie~ ~ Ii serla ~i .A.c~m Ia Braila~ CrlSOl'1 disperate, carora Adrian 11U le raspundea un

~i Mihail citzusera mai [os deeit flacaul card! u tea sa. su porte chel t uielil e dragostel Ia 0 circium a de! ~a~'1~ilvailc11i, unde, eel putin! p}acer~a~omuI.Ui e~a i~p~rl' a,~nta.de consoarta sa de 0 clipa .. Mai jos chiar de haln1al' 311<'1 care i$i putea pl5.ti, cu un leu si 0 cafea de zece

Adrian

cinenu

se poate lntrema In 0 masa, fie f?i numai eli d iorba fierbinte ?i cu. un ciolan de ros, Crnd Adrian se tia cu. douazeci de bani in buzunar, eeasul acela II aflq

at la porcl, Teate Ie tine thculate, Dimineaja, doar ~ ucatica de zahar .. La masa, 0 feliutfi, de piine. Nu .. Plee, Si-asa, venea amiaza, ceasul eel mai greu din zl pentru

Afara ! Sau chiar scrvitorul venea sa se [eluiasca la birou. ~ Nu , I-Ju stau acolo. E prea rau. Mincarea, laturi
~i, I

de!

.alerga1ul"ilJ,. cu cite m utra pl' ouatu !:'" ,.' I' ·u -c,

1L_ (.;~ ., .

care vindeau jL'tnltt.ri presate, ETa s.ingufltJ. altment oreeum sat.-ios ~i placut,l pe'111.r-U ca mirosea a fri ptura rece, care in,gaduia s~l fie mineata piinea iritr-un chip mal putin I1e'OD1.01'l.o'ti. Cu zcce bani, 111ai0 Iclie- rnul tumitoare. Nu era toaiJ buna de mincat, Printre f:irls~,,(.ule de sh"inln,a~rnui gae seal 0 giillna.da de cocoloase atoaso ca Ima, ell n'~pl\11intii de mestecut, sa u oscioare s f al'\~ rna t c~ zgl1"ciur '(, nod uri $1 ~or"i C], tare ~i cu par. Dar tot r5J111n.c~ cu ce s,a~ti in~t:l i burta. E "~lU~ atunci, zile mai de tndurar. NIai ales pen tru ca, nenorocirea altora 0 indulcea putin :,i pe .... lao De citcorl a. n -au isca lace le ju,mar,], btl cu ria Il urn inzllor eli n " Birou '" unde fiecare se intol"l()ea. Ia kJ miaza ~i scara, dupll amarnica
t

·in

tir-coo c P'i.et~i IVlnrL SlLa er 'pe-a·eol.o niste bara.ci

biata coaja de piine sau numai

ell 01

J umarl, copii r striga cite unul. 6 i ec lla 1ti dadeH u nav a] ft. Impar t ea i t u eel mai neno ... rocit deeit tine 81 aic! Ni ta tinea 1'(: cordul : muren d Ioamo, bietul baiat, cit era sapl.amina do lu:n":u.. Si. CUI llpia in rnlna, nu Inccta sa n1aSOa1",e odaia .. amestectudu-si lrnbucatu ri le eu bles teme filozofice : - Spuncti-mi mie daca nu .[ rnai bine sa t'ii tilhar ,! HotarIt : mal bine ocna decit 0 via t·H ca asta ~'Cinstea e 0 inventie dlabollca a burghcxilor, pentru uzul celor sl~l·a·cL a E:-~ obllzatorle numai pentru cei de jos, Ce cstc, rna l"OC?'., c ins lea ? 0 v ii"tute care Ie 0 f{-!>i"a. eel or D u tern lei 111 i.j locul legal de a-i infunda pe cei slabi Ia ocna si de a-si rcxerva lor toate bun urlle pamin tului. Asta-i tot! - De-acet-a. raspundea Cristi n, trebuic sa socia ... [ist ~i SH dc1,l"tmiintr-o zi edificiul ordrnet burgheze, 'inte- 'ii e iat pe m 1)'1(;1 una. - Da. Si cind ordinca socialista va Ii tntcmeiata.. t vor :£'i u nii care se vor duce in "Flora~' ::;1 a Itii care vor r.uminea in, uzine .. De cc nu "r Sau vrci poate .8,5. rna ff!ci sa ered -ca in ziua aceea se va duee loalii Iumea la n.Ir]Oi·,a:~ ~~ Frumoasa gluma ar Ii I' Se vcdc de pe-acuma irn rigi nf"~ -

rn

viitoarei voastre ordine socialiste ~: cbel nu sc mai da jn~~ B dln trasura ~i armata Itri do functtonari duce 0 Icrmecatoare viata bur,gh.ezit ·dup~i pcrdelel e sornptuoaselor e]
birouri.

esti.a aceea eu ~~Flora- .a1.3~vgatr.a la. POVC~'l1 c ear .. ! CU~lU P(~ socoteala bil·ucratJc] socialiste gerln.ane:; 1~ . . pc Nita sceptic au privire la orice prornisiune 'I \,H1e1 cti\ti rna! bune de rcalizat in viitor. Adrian COIl .... Q~ din zi in zi mai mult, din .ne11Ul11iratele discutii Iiticc asu11ra doctrinei .;d moralel soelaltste, ce avcau t ..... 'ease: bC .. e , mtre tovarasr, d urea oe concep t· ~ sau d' e ,glll~ "rH '. .... ,.. -i!.~ e care d espar t.ea 03111etn unrti dJ2' aeceasi . c -edi t.a, 111 distingea Ilrnpede omul masei de individualist. Primul copta f,8·ta control teorli clasice gata confectionate : dezItarea industrlala, aj unsa in11""'0 zi Ia pun ctul ei eul '" inan t~ va crea proletaria ul ~i ii va in'tj p~l'i o constiin t..a elasa care, c'l;nd va sosi clipa, 1] va face -sit doboare eapilism ul. pe care il va inlocui soci etatea socialista. Si unci totul va merge de rninune, Sa, nu se aibe deci in .re {l(}ci~lun Iucru : organizarea. Individualistul nu Ie orda acestor tcorii deeit un credit lirnitat, El observa e OITI,l.l] destinat acelet incer,cari. -51 ii ~aS0a 8] i biciuni orale capitale, El. sustinea cii dimpotriva, n-ajunge nuai organi.zarea pentru a 'S~nrlr~i revolutla si c:~~ chiar asa nd ordinea noua ce s-ar instaura n-ar fi prca d.iferita, e eca veche, cita vreme proletarul e tot atit de lacom de U113, v'ia, a burgheza 'C'it ~i burghezul Insus'. At '1. aceea, societate socialista corunta, lmorals ?l nedrr ~.lJ;.l,t~l., in "e egalitatea ar Ii numai .0 verba. Trebuiau, ptin Ur01Hte) inte, mal degrab5 pentru a-I moralize pie om. dccil rloar -1 Incorpora ~i ~·~1tndop,a, cu teor.ii care nu eel' de 1:1 el eclt 0 sort,dnl·ita' e llpsita de' arlee obliga lie murala, Dun acesta era r;i felu'l de a gindi ~1.1 lui Adrran. Alt subicct de aprige- dezbatori era rolul masin lsmuui in lumca ec va sa ,,~ina. Socialistii ,,!~en t urrna" Ii tribuiau virtu] i,d,)' sper.ia si care vor umple prolets l·iatul ft.'l'icIrL ....I\ceur;ta 11 u va rnai executa munci ~l"CJe. 'I'otul Ii f ULU l de mas) ntL C~h.i~ £ n societates capi lalistf conr till c tehnice al c rnun c i.i consti tuie 11Jl U ~ din punctclc cclc . importante ale programului socialist. Exemplu, Gorrria, unde putcmicelc orgamzattt muncitoresti, (~Uajurul unei tehnicc din ce ill ce mal perfccte, i=~1U Lslgu.r:tlL olctnrlatului 0 \flatil dcmnn d{'~ om, Uzlrrelr- h8l"lnan~ t curate . ca niste f'arrnccil. Acolo munca e usoara, Nu~ .. . . r u \ 01"'121'01" de lucru, tot mai u-dus. Iata idea! ul.
l

1II

#'

___

~.

~.J.iJ

~~

'.

n-are nevoie sa cugete ~i niei dreptul sa se plictiseasca. Si tocmai La asta s-ajunge eu diviziunea mecanica a muncil, 0 gheata, 0 haina, 0 camasa nu mal Bunt exeeutate fiecare in intregime de acelasl om, ei de treizeci, In felul acosta dispar meseriile ~i, ell ele, porta de munca, Lucratorul, redus la rolul de supraveghetor, nu mal sav1r~~t€ declt gesturi lipsite de semnificatie ~i indobitocltoa're" Inijiati va, talentul, interesul sunt stirpite .. Orele devin lungi cit veacurile. SU.b presiunea vertlginoasa a masinii, creierul ernului se impietre~tet moare, Omenirea mccanica va fi 1] bera rntr-o trobecilitate ,perf-ecta .. Omul care TIll va mal runci decit cincl sau doua ore pe zi, va fi mat stupid declt acela care fie chinuieste azi douasprezece sau patrusprezcce. Nu [ Ell sunt 0 fapturft. care ginde~te si care e sen sibrIa. Ia ceca ce face ell miinile ei. Vreau sa fill lntcresat bsorbit, aeaparat de munca .mea, aparindu-ma binein-'
1

· rrs in era apo ogistu acestui ~j ste~n ~.u in .runu e In t~n1platoare care aveau Ioe seara, de prefermta la -pIa.... pumarl, unde somerli ~i :flarnIllzii ,gaseau regulat ceai, piine ~i brlnza, din care se puteau infrupta ill voic, E P"oslavea binefaeerlla tehnicei rnoderne, din ziua cind tehnica aceasta va eadea in miinile sociallstilor ~ ~ Multe dintre produsele de prima necesitate sunt nst2.zi macceslbile rnuncitorului. ,.,om spori capacita tea de consumatie a clasei muncitoare, uniformizind prejurfle. Nu se va produce decit dupa cerere, 'VOIn acorda, tara inconveniente, ritmul productiei eu al consumati ei, Nu vor mai f1 stocuri de marf'uri c-are sit putrezeasca, til vreme ce Iipsa e apr·oa.pe universala ~ Nu vor mni fi ifazboaie pentru debuseuri ! Masinaii va suci gltul capitalismului ~i va a.ju ta la intem·eierea ordinei cornunlste. Aici, Adrian se despartea de aproape toata Iumea, ell riscul chiar de a treee drept un primitiv, el If,)i mar ... turisea ura impotrtva tehnieei ~nrpinsa 'peste masura, ~ra acuzat de tolstoismretrograd. Replica :: - Nu, Nu zic ca trebuie .&1 ne mtoarcem Ja alchtmie &HLIla Iuminatul ell seu, Nu sunt contra drumului de fier, a tramvaluluielectric, a telefonului ~i a tuturor stiintelor care imbunatatesc viata omeneasea, suprimind truda, suIerinta, barbaria, Dar am oroare de orice tehnica al carei rost e sa faca din om 0 alta maslna, 0 simplii unealta care

es de orice exploatare, Am si eu preferlnte. Vreau -mi iubesc meseria, Sunt tncapabil sa execut irepro-' il orice, P~poi, progresul tehnic e imoral. El da. Iucrul te oehi, terfeleste totul, Nimic din ce se face de maslna poatc fi comparat ell ce 58 face Be mina, 0 broasca, care t.ig,an·ul rob, a fa.urit-o acum doua sute de ani pen Iocuinta staplnului situ, mai Iunctioneaza ,~i azi, Pe a care ne vine din uzina, ~i inca. de coo mal buna litate, 0 schirnbam mal In toti anii, 0 [umatate de zhl.a de cam~~i~ ce si-a cusut pentru mariti" bunica-mea, tin·ut-o piru'\ Ia venires 111eape Iume, EL1.~ desi imi CUInr din eels mal trainice existente pe pia.~a, 0 canla~a rna e. trei lu!ri.~~.iasa e c~ tot ce ies,e dill m~~ina ! 0 hotie ina te Iura, te lnseala, , In sfil'~it, .nu sunt de pJir-ere eEL trebuie inmultite neile materiale ale omului. De ce sa sporesti masa de tmca omeneasca, nascocind in fiecare zi mil de nirnicurl ? sa ceva 'ii poate convzni capitalismului care cauta to.ate ijloacele, inchipuite ~i neinchipuite, spre a-si crea i'::....

ebuie sa rnsanatoseze viata, sa 0 slmplifice, ea sa-l elize pe 'Dn1 de orice truda illuti1a ~i sa-i ingii·d.uie sa sa contemple Creatia. Hotarit, sunt till rau socia-

. re de bogatie,

mereu l"elnn.o.ite~ Dar socialismul ? EI

.miscari"

Adrlan se simtea singur in cugetarea lui si dintr-alta ricini. Exista 0 "clitfi socialista" ~ sefl sl subsefi ai los tei
- - care se dadea in. vint dupi rxism, economie politica si Iiteratura. 0 frecventa ccri .:;i .se sllea $-0 priceapa, Nu izbutea dectt foarte
t

~i ai actualei

utin, Oarnenii aceia pareau indopati eu 0 l:nvatatuJ.·i! octorala, jp,lBi1ibilii si rigiM cu ajutorul careia explicau tul, inte1egc8.1.1 totul, raspundeau la or-ice, ell 0 usurinta o prcmptitudine orgolioasa .;;i adesea muscatoars ~i nu ncepeau ~i nu tolerau nici 0 contrazicere. Indoiala, 0 orau, pllr si sjmplu. Fata de manifestarea eelui mai einsemnat spiri L de independenta sau a unei deosebiri e temperament, simteau 0 aversiune fizica. 0 Coucep1ncc' eria!isid a istcl'iei, c~rei.a Adrian nu-l sesiza aderul . {_l~:avir .. t, si mai putin vesnicia, Ie of'erea acelor .. eni chela 1u{"UfOI' evenirn en telor sociale, tuturor acti u-

n~JOf omenesn, pUl,S, la ce e n1U.l mat' un te rap e Iverse, d la Inceputurilc istoriei ~i p'lna azi, "Coneep,'tja~~ aeeasu a tribui a aceeasi cauza rna teriala tuturor iaptelol' insemnai. din io.ute tim purile : locum telor laeus tre ea ,$1exi stente desenelor exccutate de Ol':HU] cavernelor ~ ]['azboiului 'Troiel
::;i rUo7.oJiei lui So-crate ; aparitiei lui Cezar ca si aeeleir a lui Christ ~; ruciadclor ca si Renasterii, C
La

Printre interpretarfle ce se dadeau, eu ajutorul acelei sti in te, Iaptelor si gesturilor omenirii, crau uriele 'tare= smulgeau lui Adrian striga.te de admiratic, atit frau de adevarate, 0.9.1' nu intelegea el de ce explicau in acelav chip pe elemerul Cromwell si pe eternul Shakespeare, rnasina 'Cu.aburi '.,i pe Byron, mizcria taranui ui 1"()111an $1 pesimism ul splendi d al poezi ei genialul ui boem Emi n escu Temperament, earacter, personalitate, arbitral" nu existau Acelasi cuplet pentru a explica totali atca, universalitatea mtimplarflor vietii. ~,D'(~ci,isi zicea 21., daca viu la' socialism, ar Ii peritru ca ""unt sarac, Ei bine, nu : tot asa as face sl daca ,Bt;1 fi bogat, Ccva mai 1'11ult, in caz car socialismul .n-ar schirnba ell n irnic ncdreptatea din tre oameni, ,a~ £i in. stare sa-m: oblig concetatenii sa fie drepti, batindu-i Ia spats, Numai sa mi se de-a puterea absoluta de-a apllca dreptatea prm toate mijloacele. Ce-rni cauta mie aici eonceptla maertalista ,a istcriei ? Sunt un om revoltat, nu pentru ca sunt S£H'.c.1.C~ ci pcntru sunt generos, Irni bat joe de toate favcrurtle cu care m-ar coplesi viata, din moment ce trebuie s.H traiesc in mijlocul unei suferinje universale ~ ~i clara cutare glnditor S3t'8C era pcsimtst, cutare altul nu era mai pu \in,) desi domnea pe uri in-lens imperiu", Dc-aci. subrezenia doctr inci socialiste, care prevedea di spar itl.a nedrepta til In zi ua in care cauzele economice ale acestei nedrepta]i ar disparea, ~~Dara j nirna omului egoist nu se schimba la pri veli .stea pildei si pr in pu teres educatiei, 11.U exista ordine socials care sa poata schimba fata Iumii, X'n eea mai des~tvj.r$ita egalitate de drepturi, ticalosul va gaS] totdeauna mijlocul sa-l asupreasca pe eel slab. $1 nu cred in bunatatea ingercns,ca a elasei mele, Nu cred nlci in egalitatea de drepturi Intre oameni. Cutare act se poate numi dreptate

ca

in tr- un

ca Z st

11edl"ep,tate

intr-altul,

N-au toti oamen li

~li, cele di1111i aveau asupra celor din Ul'm,ij avanta] uI de-an u-i cere rri cl un efort. Cele doua aspectc- preterate ale vagabond, j ului sau crau -ontactul eu natura, si contactul ell cartile Unul I] ('ornp'1(!ta pe cclalalt, Dar nernaiducindu-se pe la Sosea de earna slt n-o intflneasca pe Lucia. se Invirtea acurn prin Ci~mig iu, care lnsa i_i t aJa 0'1' ice place reo. pen tr 11 ca e ra Jc~nic rixit de slugarime, Adevarata slu~iil'ni-cie, eca UU1ascu.ta, ~i 'care se lntilneste chiar si printre membrri J ~, ,. J'.~'" f·nrmuuor ceror mai"~l l.'US t.rc, a1" t uies t e 0 caSIJA inc 1 ,(.!(;'jl' 'usa, to atit d{~h ~da. tot a tit de, macinata de metehrie morale ca ~i accea care n-ar putea tl'ai d.aca ar tr... ebui sa se lipseascs lc scrvlciile celeilalte. Si una, si alta refuz5 Si'l La ehipu ob~tesc ,a.l ornerririi, care se afJ a iutre acestc doua extrc mitiiti ale omului normal. De-aceea e atit de usor sa ,COIl Iunzi uri valet stllat ell un diplomat de ras.5 ~i mvers, i clipa In care' amindoi se presterna ill fata aceluia car rcpr exlnta, pentru Ilecare dintre ei, pe stapi.n. Nu po t.l,"ijl decit Intr e platitudine ~i aroganta, creind 0 a' mosfcra lrespirz b·ila pentru oricine nu e din casta lor" In Cismigtul die pe-atunci, pc tare aces slug,arime: in majorita tc transil v ~1ne.anil, p11 sese stapinire, apari tia unui intecului
Sa1U,.
I ,n ~ .' •

nici sa I.e 0 E1eri ~i met sa ~etragi tuturor oamenilor mllloacelor de-a avea de excmrlu, ovasta biblioteca, In acelasi spirit de dreptate cu car i ing[i,dui Iieeisruia sa Si ci~tig,e piinea si il opresti s,a afba xilat" . C,U trelerind Bucurestiul in I ung si-n lat, fie singur, fi" nsotlt de vroun servitor, Adrian i~i rurnega cugetarea lui. .... zvvea 0 mare pu l,Cl€ d t'" o lit urn. A oe-a me d..t....a In srrtrn t orare 1 Nici foamea nu izbutea si-l smulga din visarile lui, Cerinele inirrrii sale erau mai poruncltoare dec-it acetca .alu aCClea~l nevoL 'u poti
==
. ""'1
:'I'. '.' iJ '. . "'""I!" .,'
l

11

iI..

II!<-,

.'

F,

Ii"

.'

."

JIti

iI...

~.

om

codil in mijlocul unui C1 'Oct

lHJ2t

pe vreuna din alei semiina

clipa ncestc p~s[11·i stuplde ~i mindre, f,a,cea $i toata servitorjm ea aceea ~intilll pinlnd u-l pe eel ce se plimba, cu tipete ~i ri~etc isteriee. I~i petreeea vremea dcscopcrindu-i sinqura.ticu1 ui vreo particularltate in im.br,Elcam'tllte suu atitudim ~i i-o ridicultza fara nici 0 nolrna, Ad rian. cu capul lui pi-iu nori ~,i cu mil pia care ;n acea adesea s,a, se im piediee de sirma ci te un ei lJ'aj i~ti ~

aceea a unui Cl"'O~ de pauni, Asa cum lac in, orice

Cll,

, UD1.81

I}

eci repera ~1,oleZD.t ,~)une' it OZO e ~:.sete ~i glume, dintre cele mai [ignitoare ! Trebui sa renunte, .in scurt firnp, Ia Clsmigru, si sa se multurneasca 1ulnai cu plimbari spirituale prin regatul anticarilor de pe bulovardul Elisa,beta" 1'\lti~ bieti evrei, ascunzindu-si cit n:~ai demn cu pu_tin ta mizeria sub lH1 guler de celulold i 0 ha ina sa vant cirplta. Foarte ]ntel igerrti, unoori inst rui 1i, dar totdeauna cunoscatori de oameni ~. mai eu Sf'an1d. de ~: ienti ~ pe care i1 pu tcau iden tifica de departc, Adrian era perrtru &1 unul dintre acci rnici Clun'paratoYi care nu se rocmcsc mult f?i nu siciie mclodata. ~tinu ca p,unga lui nu-i

pormltea
" entru
n

zj, opera Ia care rivnea, Refuza, rnultumindu-se sa constate pentru experienta lui pcrsonala ("a evrcul nu e .otdoauna un negustor venal, precum e socotit. Anti carii aceia sirnteau 0 adevarata bucuri e cind vedoau ca un client stia sa aprecieze valoarea ciirtii rare ~~IU TlUIl1Ri intcrcsante pe care 0 avca in mina, ~7ibucuria aceea nu i:.. .vora din pof'ta lor de ctstig, C1 din ins5~i multurmrea C~~ ...O citeau In ochii UI1Ui client posibil sau probabil la dr Sl:O~ erirea unci opere de seama. Asa, intr-una din zilele rnizeriei sale celci mai n~~gee, atunci tinct. l1U. mai avea para chioara, Adrian diidu pf"~te Cultul e1'Qil(n~J a lui Carlyle, proaspat tr.;:rdusa ~i d{:St ul de scum pit Carted. il mal cuceri ~i prin aceca ca .era 1("nrte ..... curata, CA1: noua. 0 strinse la piept si 1nchise ochii. arnintindu-st pasaj ele Irumoase pe care le citise, reproduse in er iticele de prin ziare. ~ Adeviirat ? exclama antlcarul. Iti place atit de rnult car-tea asta ?I N-ai fiputut spune care dintre ei amtndoi era jnai Icricit. - D.a~a ai ~ti .~raspunse Adrian, Runt m a; anl~1f'j1. ra n-o pot cumpara, decit as fi de m-ar 1ua acu m ci nova sa Ina d u.t:a Ia ocna, ~ij plna diseara, zboai a !
.... "fez. ........... rp. 0 pas to' +- 1....

cumpcre cartea carc-i pl n<",,'a ~i~ a-I indatora, 11 111Vit ..... urieori s,a ia aeasa pentru 1.U totdeauna

Ea

Degeaba ! N-o sa, <In) multa vrcme bani. Ia-o, atunci, ~i adu-mi-o rniine. Nu. N-a~ ii in stare sa mal lydi dcspart de ea.

.'

... 21, d Qua.... .

e pline, nu pe portofel. Dar de vreme ce Carlyle asta te ace atit de ferj,ci t, ia-I. ~i daca intr-o zi mi-l poti platt]

u apreape prieteni, Apoi : ~ Poftim 1 zise Adrian, Am un portofel frumos. IVIi a riHTuit 0 femeie, rfi -1 dau il1 schim b ! Era de Ia Lucia portofelul, csruia 0 monogcama de glnt Ii sporea si mal mult valoarea, Negustcrul nici nu-l Iua in mlna, dar accepts. -:- Sincer Iti spun, l1U ma intereseaza. Ai mei au nevoie

Ce era de .tacut ? Se uitau unul 18 aIM, mihnitl,

cae!

p da u

obi ect ul ~napoi. - Nu ~~R. in ziua In care voi putea sa~ti platesc carea, i~l voi l~sa durnitale portofelul, lea sa~ti dovcdesc ecunostinta mea pentru bucuria ce mi-o prccuri azi, PIc c'::l U ~~r ca en. fu 19 si plin de f ericlre ca ttn indrao ostlt ce-a Ilnbrap~t pentru intia oara 0 femeie prea
u1 t dorita,

n soi de reporter pentru micile fape diverse la Dimi"" cat a, ~i care din pricina aceea se umfla de frufie del u-si 11"W.i Incapea In- piele. Baietasul vedca dt~ peatunci i] md u-i Ia orizontul vietii, locul de redact OI'-~'2i Ia acel are cotidian !)i, cine stie, poate, chiar acela de director, caci era dintrc oamenii care stiu ca totul e eu putint.5. entru cine vrea ~i indrazneste, In acest scop ~i dupa pild~ titor evrei, ell ui-itul obicei de a-si lepada numele 101 devarat, inlocuindu-le cunume' bastinase din trc eel mai neaose, se "Ibotezv.se" Negru, azvtrlindu-l pe Schwartz ru dGgU\~1 lui precoce ~i de VO(!-2.a lui, voit ~rava} n inimpina pe 'Adrian eu 0 agresiva impertinenja, care vola a treaca drept .amicitie : 11:0 f Ho ~ 110! Oprest-te, ziarist plin de (hill 1) "talent" ~ ~;Hcare faci pe grozavul cind ti se of era cola-

i barase drurnul.

Putln

mal departe,
Ei'B

un :[o3r12 tinar

se izbi

lias

in

nBS ell 101.

concetatean

ins care
evreu,

al lui, ca pe

rusine si ca pe

nspasta,

lnalt, voinlc, min-

bor 6ri care nu sun t de nasul tau ! Adrian, rcadus brutal pe acest pamint atit de bogat in, uslamale ~i a tit de sarac ill Carlyle-i, simti ea i se urea
Ingels 1(1cap, Ii dadu

_..:_Du te-n moas- ta, idiotule !

tlpului un brlnci in piept : bi t..

ei l~i contin ua c.aIe8,gra