Pcal, erou al snoavelor populare romneti, este cunoscut pentru umorul i isteimea sa, ascunse sub o masc de naivitate

i simplitate. Trateaz autoritile steti (popa, boierul, judectorul) cu ndrzneal i ironie usturtoare. n folclor, poznele lui cal sunt reunite ntr!un ciclu de snoave, care st la baza prelucrrilor ulterioare ale lui etre "ulfu (Isprvile lui Pcal). #i ali scriitori au scris despre el$ %on &rean' (Pcal), %oan (lavici (Pcal n satul lui) etc. )ra'mentul de mai jos este e*tras din snoava + cal,, de %on &rean'. -.e'ustorul, privindu!l lun', zise n sine$ /0... aista!i c1iar cal. 2 "ar cum te c1eam pe tine3 2 %aca0... ce m ntreab. / c1eam ca pe oricare$ vin!ncoace, ori vin! aici0 .e'ustorul ncepu a!i face cruce ca de naiba i iar l ntreb$ 2 "ar cu c1emarea mpreun cum te mai stri'3 2 %aca aa$ vino0 u0 m0 rspunse cal. .e'ustorul ncepu atunci a rde i zise$ ce prost04ste nsoit n unele peripeii de un alt personaj comic, Tndal.

Rbdarea lui Tndal %mi spune nevasta intr-o zi: ! 6re Tandala,du!te de!mi ada o caldare de apa0 4u rabd. ! Taie!mi,omule,vreo doua lemne0 4u rabd. ! 6re Tandala,vezi de ce ra' vitele alea0 4u rabd iarasi. ! 7ina,barbate,si!i manca0 8ici m!a scos de!a dreptul din sarite0... La vntoare %ntr!o iarna se puse la cale Tandala si cu acala sa se duca la vanatoare. unand mana deci pe arme,o pornesc ei pe camp,prin padure,dar nu le cazu nimic in mana. 9a 'ura unui 1artop, acala ii zice lui tandala$ ! /ai Tandala, sezi aici cu arma la panda,ca eu ma duc sa starnesc iepurii.Tu,cum ii vezi,trage de indata! (e duce acala,acesta asteapta,dar nu vede zare de nimic."e fri',de urat,pune Tandala arma pe urma si tra'e0%mpusca o data,de rasuna zarile. 8uzind impuscatura, acala indata veni si intreba. ! 4i,ai impuscat ceva3 ! .!am impuscat nimic0raspunde Tandala. ! 8tunci de ce!ai tras,bre3se mira acala. ! 8m tras,ca sa nu am nevoie pe urma sa tra',in caz ca apare vreun iepure0

Tot la vntoare acala si Tandala s!au dus odata la vanatoare..imerind intr!o padure,se cam indepartase unul de altul,si Tandala,pe neprins de veste,se pomeni in bratele unui urs. ! /ai acala,mai0racni el atunci.8m prins un pui de urs0 ! 8da-l incoace. ! "aca nu pot 0 ! 8tunci lasa!l incolo0 ! "aca el nu ma lasa0... Te-ai i deteptat !

;n ardelean si un oltean calatoreau odata impreuna cu trenul.)acandu!li!se foame,ardeleanul scoate tacticos pita si slana,brisca,si incepe sa manance cu pofta.Olteanul scoate si acolo niste fate de peste,mananca putin peste si apoi pune oasele deoparte pe un ziar... rdeleanul il vede si curios din fire cum era,il intreaba pe oltean : ! /a oltene,da< ce faci tu cu oasele alea 3 ! =1o1o,vere0 face olteanul .=asele astea,dom<le, sunt foarte bune,deosebit de sanatoase,contin fosfor,si asta ne face pe noi,oltenii, asa de destepti 0 (ta ardeleanul,se 'andeste si in cele din urma ii propune olteanului sa faca sc1imb de mancare.8cum olteanul se infrupta din slana si din pita cu pofta,in vreme ce ardeleanul,cu o fi'ura scarbita,incerca sa rontaie si el acolo oasele de peste... ! /a oltene 0 zice el deodata.6a' seama ca m!ai pacalit cu oasele astea de peste,ma 0... ! ai,vezi,vericule,ce!ti spusei eu 3.ici n!ai apucat sa 'usti prea bine din ele,si te!ai si desteptat 00
>

Cum se rotete soarele Traia candva un bo'atan tare!tare z'arcit."e fiecare dat,cand se asezau la masa,se straduia in fel si c1ip sa nu!i cada ar'atului sau o bucata de carne mai buna ca a lui. (i iata ca odata,cand au pus pe masa farfuria cu carne ,cea mai ma re bucata s-a nimerit in partea argatului.!tapanul cel zgarcit a inceput sa vorbeasca despre soare,a intors farfuria cu bucata de carne mai mare spre sine,zicand cu multumire: - Iaca asa se roteste soarele pe cer! rgatul"care nu era deloc prost# si-a dat seama ce-i treaba si a adaugat ! "a< iaca asa apune0...(i a intors farfuria cu bucata de carne spre sine. Una mie... &ica se intovarasisera candva un roman si un ti'an pentru a!si 'asi impreuna de lucru.8stfel intelesi,ei purcesera la drum catre un sat din apropiere. &um treceau ein prin padure,vorbind de una,de alta,numai ce se pomenisera deodata in fata lor cu un 1ot.acesta statea pitit intr!o tufa si!si numara 'olo'anii furati. "and cu oc1ii de straini,1otul o rupse la fu'a,lasand tot banetul balta in mijlocul padurii.Tovarasii nostri ramasera mai intai nedumeriti,apoi romanasul,mai tare din fire,se apropie de bani si zise$ ! 6un c1ilipir,mai ti'ane,ce zici3?ai sa!i impartim pe din doua0 ! )ie,bre romane0zise ti'anul cu multumire,in vreme ce romanul incepu sa numere banii,1artie cu 1artie,punandu!le lan'a el si spunand de fiecare data$-;na mie,una mie...! ai,stai ,bre romane0sari de colo ti'anul iute cu cloanta.(tai0 ai,asta ti!i imparteala 3spusesesi parca pe din doua,ori tu...0

! 8i putintica rabdare,mai vere0il potoli romanasul nostru.Tu nu vezi ce scrie pe fiecare din aceste 1artii3-;na mie,una mie...-&and o scrie -una tie-,abia atunci vor fi banii tai0ii e*plica el ,infundandu-si $artiile in c$imir... Rspuns nimerit =data un boier porni la drum cu vizitiul sau!un ti'an foarte istet!,dar fara sa!si ia de!ale 'urii."e la o vreme,vizitiul ,nemaiputand de foame,zice catre boier$ ! %ucoane,d& apoi ce mancam noi astazi' - %e sa mancam,bre' raspunse boierul.Ia rabdari pra(ite! "ar ti'anul de colo$ ! "umneata asta,dar eu30... Stpn i slug (tapanul catre slu'a$ ! Ti!am spus de atatea ori,Ioane,cand iti dau vreo porunca,sa nu faci niciodata treaba pe (umatate,ci s-o faci intreaga)sa,de pilda,daca-ti spun sa pui caii la trasura,trebuie sa ai gri(a sa faci tot ce se cere,adica sa scoti trasura,sa in$ami caii,sa vii cu biciul si toate cele de trebuinta! utin timp dupa aceasta scurta,dar severa mustruluiala,i se face cucoanei rau si domnul trimite pe %on dupa doctor.Trec insa vreo doua ceasuri,si vizitiul nu se mai iveste.%n sfarsit,soseste. ! ;nde!ai zabovit atata,bre3 il ia de indata la rost stapanul,furios peste poate. ! 8poi,de,cucoane,mi!ati spus sa nu fac niciodata treaba pe jumatate0 "!aia n! am c1emat numai pe domnul doftor,ci am adus si un preot si un 'ropar0

l crede %ntr!o zi acala ducea un porc sa!l vanda la tar'. e drum nu stiu ce!i veni

porcului,ca nu voia nici in ruptul capului sa mear'a inainte. Tra'e acala incoace,tra'e incolo,injura,se infurie,dar porcul sa se miste$ neam0 7azand ca nu o poate scoate la cap cu animalul,ii veni lui acala o idee$ incepu sa se invarteasca imprejurul animalului si,luandu!l apoi de fran'1ie,porni din nou la drum."e asta data porcul il urma supus. e drum se intalni cu Tandala,care!l intreba$ ! "ar unde duci porcul ala,mai acala3 ! 7orbeste mai incet,vere0 raspunse acala in sopata.4l crede ca!l duc inapoi acasa0 Pcal copil acala,copil,mer'ea in tren cu tatal sau la oras si,cum isi scoase capul pe fereastra desc1isa,tatal sau ii zise$ ! acala,ba'a capul inauntru,caci vantul o sa!ti ia palaria din cap0 &um insa acala nu voia s!asculte,tatal sau ii smu lse palaria din cap si i-o ascunse.Pacala incepu atunci sa planga. ! 7ezi ce se intampla cand n!asculti3 ii spuse tatl,voind sa!l linisteasca.?ai,fii cuminte,caci eu am sa suflu o data si ti!o voi aduce inapoi de indata0 (i zicand acestea,fluiera o data,trase palaria de la spate si i!o dadu lui acala,care nu mai putu de bucurie."upa ce isi puse palaria pe cap, acala smulse si el palaria tatalui sau si,aruncand!o pe fereastra,ii zise cu veselie. ! (ufla inca o data ,tata, ca sa vie si asta inapoi0

!ici pe mine "! acala si Tandala calatoreau odata impreuna cu trenul.8pare controlorul,care cere biletul mai intai lui acala,acesta fiind mai aproape de usa compartimentului. ! "ar,bre acala,face controlorul vazand biletul,trenul aceasta nu te duce la &luj 00 9a care Tandala sare deodata de la locul lui si intreaba iute $ - *ici pe mine,bre '!

Po#ti$i la coad! ;n convoi sinistru strabatea orasul$ in spatele unui dric,un om in ne'ru tinand in lesa un catelus,urmat de o multime de barbati in sir,inaintau.;n om,intri'at de ceea ce vede,intreba pe cel in ne'ru$ ! .u va suparati,domnule,pe cine ingropati' - Pe soacra-mea+ catelusul acesta a ucis-o ! ! Cavra asta mica30 "ar cum a facut3 ! .u stiu,domnule,nu stiu0"ar,iata,femeia e moarta0 - *u va suparati,nu inc$iriati cainele' ! &um sa nu,domnule0 .umai asezati!va la coada0... ,nti munca! ;nui oltean ii moare soacra in timp ce dansul era la cosit trifoiul.7asile,un vecin de!al sau,vine repede la el si!l anunta$ ! %oanee,mai,ti!a murit soacra0 =mul nostru insa continua sa coseasca fara 'rija.&rezand ca vecinul sau n!auzise tra'ica veste,7asile ii stri'a din nou$ ! 6re omule,inceteaza lucrul,ca ti!a murit soacra0
D

9a aceasta a doua stri'are,olteanul se opri din cosit si ii raspunse vecinului a'ale$ ! %ntai munca,si apoi distractia,bre0 %ine ai #cut! /edicul familiei a fost c1emat de'raba sa consulte un barbat in varsta care locuia la fiica sa maritata. ! &e se intampla cu tatal dumitale 3intreba doctorul de cum a intrat in casa. ! .u stiu,domnule doctor,raspunse fiica.Eeme tot timpul si spune intruna ca vrea sa moara! ! 81a0 a e*clamat doctorul.8tunci bine ai facut ca m!ai c1emat0 &ac i #ace! ;n om il pofteste pe acala la masa.se aseaza acala si,cum era pe masa carne si bors,incepe sa infulece grabit numai carne. ! /ai acala,da< mai mananca si bors,bre0 zice omul. ! "aca si carnea!i buna0 ! 6una!buna,mai acala,da<!i si scumpa0 ! "aca si face0 'on argat %on,un taran intre doua varste,cu mancarime la limba si poznas nevoie mare,era,cica,slu'a la un boier tare 1apsan. - -ai Ioane,du sacii la moara! - !a traiesti,boierule,nu-i duc! ! /ai %oane,pleaca la prasit0 ! (a traiesti,boierule,n!oi pleca0
F

! /ai %oane,sa nu te puna pacatul sa pleci de!acasa cumva0 ! 6a am sa plec,boierule0 "aca vazu boierul ca ar'atul sau face totul pe dos,incepu sa dea porunci si el tot pe dos. %ntr!o zi boierul pleca de acasa cu %on./er'and ei asa,intalnesc un parau cam mare,peste care trebuiau sa treaca. unte nu era.8tunci %on se descalta,ia pe boier in carca si intra cu el in apa.6oierul simtea putina racoare la picioare. ! /ai %oane,zice el atunci,ia sa!mi dai drumul in parau,sa fac si eu o baie! ! ?ai,boierule,sa te!ascult si eu o data si sa fac cum spui mata0 zise %on si dadu buf0 cu boierul in apa. Cu un singur mgar!... e un drum rau,de care,un taran cu o caruta incarcata cu fieraraie si trasa de un magar,nu putea urca o colina..a un moment dat,trece un drumet pe acolo,care ,vazand opinteala taranului si facandu-i-se mila de el si de magarusul lui,il a(uta,impingand carul din spate.%aruta a(unge in sfarsit in deal,la un drum mai bun. 8tunci sateanul multumeste drumetului$ ! /ultumesc,domnule,ca mi!ai ajutat0&u un sin'ur ma'ar,zau ca nu mai ajun'eam eu in deal0 (rea s-l #ac de ruine ! 6adea E1eor'1e se duce intr!o zi cu o 'loaba de cal la tar'. ! &um tra'e calul asta la caruta,bade 3 intreaba un curios. ! "<apai,domnule dra'a,nu prea tra'e 0 ! "a< la plu',tra'e 3 ! .u prea. ! = fi bun la calareala !
G

- *-as prea crede. ! ai,atunci de ce l!ai mai adus sa!l vinzi,daca nu e bun de nimic 3 izbucni omul. - /a& nu l-am adus sa-l vand ! - Pai,ce pacatele mele vrei sa faci cu el,dara atunci' ! 7reau sa!l fac o 0r de rusine !... u cu ea vorbeam ! acala se intalneste pe drum cu Tandala,care ducea de le'atoare o capra. ! ;nde duci boul ala 3 intreaba acala. &ontrariat ,Tandala se uita spre animal,temandu!se de vr eo sotie de-a lui Pacala,dupa care riposteaza : - 1sti c$ior,vere,nu vezi ca-i capra ' - Pai,eu cu capra vorbeam ! 'apa $iganului ;n ti'an odata avea o iapa.(i,nemaiavand ce manca nici el,nici iapa,vru sa o sc$imbe pe bani.-ergand deci el la obor,intalni un geambas si-i zise: - -a nene geambasule,asa te rog,manca-te-as,pune si tu o vorba buna pentru iapa mea,cand s-o arata vreun musteriu,ca te-oi cinsti eu apoi,fii fara gri(a ! - /a& de ce vrei sa-ti vinzi iapa,ma tigane ' ! ai,vezi ca!mi trebuiesc parale. - re vreun narav iapa ta,mai tigane ' ! .!are,zau,nene 'eambasule,nici un narav,manca!ti!as iaca ce0 .!are iaca iti spui drept,zau asa 0 (ungand la obor,tiganul isi baga si el iapa intre vitele aduse la vanzare.*u trecu mult si musteriul se si arata. tunci geambasul incepu a lauda iapa tiganului,zicand:
5H

! %a,ma crestine,iapa si nu te!i cai 0 .!are nici un narav,zau asa 0 9a calarie mer'e ca un armasar,la caruta e vrednica nevoie mare 0 .u te!ar lasa innamolit,odata cu capul 0 Tra'e,uite,si mai si decat doi tele'ari,ce mai 0..."aca se intampla se se intepeneasca caruta in vreun noroi mare,apoi atunci sa vezi minunea 0 tra'e,tra'e,de sa!si rupa inima,si acolo tot nu te lasa 0 %ara daca,din pacate,s!ar intampla,tra'and,sa se rupa sleaurile ori 1ulubele,se intoarce si tra'e si cu dintii,si in noroi tot nu te lasa 0...%a,bre,iapa,cum iti spui 0... - Ia,stai,ma nene geambasule,manca-te-as ! ii taie vorba tiganul. /aca este asa cum spui,nu-mi mai vanz iapa,bre !!! !u se mai vd cciulile ! (!au 'andit oltenii sa!si mareasca teritoriul. (!au adunat ei ,deci,cu totii lan'a un munte si au inceput sa!l impin'a."e atata impins,li s!a facut la un moment dat cald si atunci si!au dat jos caciulile din cap,continuand sa impin'a. 2n tigan,ce tocmai trecea intamplator pe acolo,vazand atata amar de caciuli la un loc,nu statu prea mult pe ganduri si se apuca,cu $arnicie,sa le adune pe toate,vazandu-si apoi linistit de drum. .a un moment dat,un oltean se uita inapoi si zice catre ceilalti: ! /a fratilor,1ai sa ne oprim,ma,am impins destul,ca uite nu se mai vad deloc caciulile noastre 0 )pi,du-te ! ;n oltean si un ardelean erau odata in compartimentul unui tren.8rdeleanului i se face deodata foame Iisi scoate deci omul tacticos din straita niste slana,niste peste afumat si o bardaca voinica de palinca.(i da!i dai si mananca0 =lteanul saracul nu are nimic de mancare si saliveaza lan'a vecinul lui,1olband niste oc1i cat cepele la merindele acestuia.(perand sa primeasca si el ceva,cauta sa le'e vorba cu ardeleanul.
55

! /a c1eama %on ... zice el. 8rdeleanul nimicI mananca in continuare fara nici o 'rija. este cateva clipe,olteanul iar$ ! /a c1eama %on 0... .ici de asta data,ardeleanul nu reactiona.=lteanul nostru mai incearca o data,apasand de asta data pe cuvinte $ ! /a c1eama %on 00... ! .o,dra'a,pai daca te c1eama,du!te,dara 0 'rai in sfarsit ardeleanul nostru. Crivatul i petecul de co*oc %ntr!o iarna,crivatul se furlandisea si,umflandu!se in pene,zicea $ !7u,vu,vu 0 aziti!va,ca va in'1et 0 ;n petec de cojoc,aruncat pe un 'unoi,ridicand capul,intreba $ ! &e zici 30 &e zici30 ! Taci din 'ura acolo 0 &ine vorbeste cu tine 3 ii raspunse crivatul,si!si cata repede de treaba.

5: