MAMA

(fragment)
fericirii fr minte El simte cum se-apleac peste dînsul
Din virsta
lcoane dragi mi-apar O umbr bun ce l-ar dezmierda
mereu-nainte: Si-ntr-un suspin, pe cind ea-i
De lume rzleit _i sfioas, _terge plinsul,
in ram de salcim z resc o cas. intinde braele lui mici spre ea.

într-un col întunecat, De gîtul ei s-atîrn în ne_tire,

Si-n cas,
Vd un copil de mama lui certat. Toti îngerii din ceruri îi sunt frai!
El miinile _i-ntinde spre iertare, Inväluii de-a candelei lucire,
Copil i mam dorm îmbri_ai.
Dar ea-i tcut _i neîndur toare.
Panait Cerna
Din toi cîi trec, nu-i nimeni
s -l alinne

Siplinge-nbu_it copilul
^-adoarme în suspine.

Dar peste noapte-o biruie_te dorul,

Din somnu-i sare muma
Si spre ungherul unde-i
doarme-odorul

Pä_e_te-n vîrful degetelor numai

 RASPLATA
härnicia lui. Dar pe
Intr-un sat de munte locuia un om vestit prin
su. Toat ziua ar fi
cît de muncitor era omul, pe atît de lene_ era fiul
stat degeaba _i tot nu i-ar fi fost de ajuns. Intr-o dup-amiaz,
se duse
el la tatäl su _i îi spuse
am vzut în strad ni_te biei încltai în ghete noi, foarte
-Tat,
frumoase. A_ vrea _i eu ni_te ghete ca ale lor.
-Mäi biete, i-a rspuns omul, dac ai fi muncit _i tu, oricît de

puin, fi-a_ fi dat banii, dar a_a, pentru nici un fel de trud, zi _i tu, ar fi
corect?
N-a mai spus nimic copilul, dar a plecat suprat. Tare _i-ar fi
dorit ni_te ghete! A doua zi s-a dus din nou la tatl su s-i cear bani.
Si de data aceasta printele nu i-a îndeplinit rugmintea.
Cînd a venit a treia zi s cearbani, tatl i-a spus:
-Uite, mi bäiete, väd c nu mai scap de tine! Eu am treab aici,
in grdin, dar în pod st o grmad de grîu ce trebuie vînturat. Pune
mîna pe lopat, vîntur grîul _i pe urm vino s-i dau bani ca s-i
cumperi înclri.
S-a bucurat mult biatul. A urcat repede în podul casei, dar nu-1
prea trgea inima la munc. A_a c s-a culcat pe un bra de fîn, a tras
un pui de somn, dup care a alergat în curte.
-Gata, ttuc, am vînturat tot grîul! Acum îmi dai banii?
- Nu! a r spuns omul categoric. Ti-am spus s vînturi griul, nu s
pierzi vremea. Treci în pod _i f ce ti-am spus!
A plecat biatul, dar nu putea înelege, de unde a aflat tatl c el
nu vinturase grîul. Probabil, l-a surprins dormind _i nu l-a trezit, c
altfel nu se poate... A_a c, dup ce a urcat iar_i în podul casei, S-a pus
la pînd, în loc s vînture grîul. A stat el pre de jumtate de ceas cu
ochii aintii spre tatl su, care muncea de zor în curte i, socotind c-i
de ajuns, S-a dus iar_i la el.
-Tat , am terminat toat treaba, n-a rmas bob de grîu neîntors.
Acum îmi dai banii?
-Mäibäiete, pe lîng c e_ti lene_, mai e_ti _i un mare mincinos.
Nu ti-e ru_ine? S _tii c dac nici de data asta nu te duci în pod _i nu
faci treaba cum se cuvine, nu mai vezi nici un fel de ghete. Ai îneles?
 Cind vzut biatul c altfel nu se mai poate, s-a urcat în pod, a
a

pus mina pe lopat i a început s vînture griul. Dar, cum a bgat lopa-
1 in grämad, a gsit ascuns în grîu o pereche de ghete nou-noute,
exact a_a cum i_1 dorea el.

De bucurat s-a bucurat, cum era _i firesc, dar, în acela_i timp, îi

erpa obrazul de ru_ine pentru minciunile sale de mai înainte. Fär s-1
mai roage cineva, a vînturat tot grîul, dup care s-a dus s-_i ajute tatl.
Acum simea, într-adevr, c merit ghetele, dar, mai mult decît atît,
simtea cît de bine este sfii alturi deprini _i s-iajui.
 DREAPTA EDUCATIE

unui ora_ lucra

un profesor arte
foar
Intr-o _coal de la
marginea
întotdeauna grij
de toi elevii i încerca
iubit de copii. Avea Ins, într-una din zile, copii au
bune.
multe lucruri
învete cît mai a comis un
furt. L-au pirit profesoru
lor
observat c unul din colegii Peste cîteva zile copilul a
1-a pedepsit pe fpta_.
lui, dar profesorul nu Nici de aceast dat profesorul nu
imediat.
furat din nou _i a fost prins treia oar, cîiva
Cînd acela_i lucru s-a întîmplat _i a
1-a pedepsit.
i-au spus:
biei s-au dus la profesor _i ceea ce se întîm-
fur mereu. Nu este bine
Acest coleg
-
al nostru
afar din _coal, c de altfel plecm noi.
pl. Vrugm s-1 dai dar el varmîne.
-

N-am s-I dau afar. Dac vrei, puteipleca,

dar este posibil s renunai atît de u_or
Domnule profesor, cum

mereu?
la noi, cei care v-am ascultat
Privindu-i cublîndete, profesorul le-a explicat:
bine _i ce e ru. Dac ai pleca în lume, cu
Voi _tii deja ce e
s v purtai. Nu m îndoiesc de acest fapt!
siguran c ai _ti cum
c
de aici, dintre noi, ce ar face? Credei
Dac îns acest copil ar pleca
între noi, el nu _tiecum
dac o s-1 dau afar, va fi mai bun? Dac aici,
trebuie s se poarte, ce va face în lume? A_a c, indiferent
de faptul
dac rmînei sau plecai, el va sta în continuare aici, iar eu voi avea
el
grij s se schimbe _i s devin un om bun. lar atunci cînd va dori _i
acest lucru, cu sigurant hot ocolit de colegi va deveni un
cdintr-un
copil apreciat _i iubit de toi cei din jurul su.
Cînd a aflat despre cele petrecute, impresionat de buntatea pro
fesorului, bietelul, care pîn atunci furase _i pricinuise atîtea neca
zuri celor din jur, a promis c se las de furat. ^i s-a inut de cuvint,
cci de data aceasta cl dorea din tot sufletul sfie mai bun.
 CIINELE SI PISICA

Odat, un om sttea la mas, ospíîndu-se cu poft din bucatele

pregtite. La picioare i s-a asezat cîinele, care i_i spunea în sinea sa:
"F, Doamne, s mnînce cu poft stpînul meu i, dup ce s-o stura
s-mi dea _i mie o bucic!". In acest timp, s-a apropiat pisica.
Privindu-l pe om cum mnînc, pisica se rug: "F, Doamne, s or-
beasc stpînul meu, doar o clip, s-i pot fura mîncarea!".
Ciinele a_tepta s primeasc tot ce omul s-ar fi îndurat s-i dea.
Pisica, îns, pîndea orice moment s poat fura, lcomia îndemnînd-o
s nu se mulumeasc cu ce ar fi primit.
A_a este _i în via. Unii dintre prieteni sunt asemenea cîinelui,
adic fideli _i devotai, rbdtori _i sinceri. Alii, îns, sunt asemenea
pisicii: oricînd cu zîmbet pe buze, dar mereu cu rutate în suflet, a_-
teptînd doar prilejul sfure _i s profite.
Cînd ai în preajm prieteni adevrai, bucur -te pentru ei i
pentru prietenia lor. Cînd vezi, îns, cde tine se apropie cei aseme
nea pisicii, nu-igoni _i nu te purta cu ei a_a cum ar merita, ci roaga-te
pentru ei _i încearc, prin buntatea ta, s-i faci _i pe ei mai buni.
 IUBIRI NER SPL TITE
Fusese o iarn cumplit de grea. Zpada se a_ternu în troiene
neobi_nuit de mari. Intr-una din zile bunicul m-a luat cu el _i m-a dus
Am ajuns acolo seara. Am stat de vorb, am cinat _i am
la niste rude.
a doua zi.
r mas pentru
Seara, ciinele nostru, descoperind c lipsim de acas, a pornit pe
1urmele noastre. Noaptea tirziu a ajuns la rudele la care poposisem _1
noi. A stat în ger i lapovi. Dimineata 1-am gsit cu blana numai
turturi de ghea, aproape mort, lîng u_a casei în care dormisem noi.
toat noaptea
Trecuse prin _apte sate pîn a ajunge aici. A a_teptat
ling pragul u_ii închise.
Nedumerit _i uimit, I-am dus în cas. La cldur, cîinele _i-a
seama c
revenit. Tot timpul am urm rit cum suferea. Dar mi-am dat
chinuiau.
bucuria de ane fi gsit era mai mare decît suferinele ce-l
adev rata
Atunci am înteles pentru prima dat ce înseamn
acest lucru de la o fiin necuvînt -
iubire _i prietenie. Am învat
toare. Am îneles c pentru cel pe care îl iube_ti
trebuie s fii în stare s
cu orice pre, s
rabzi, s ostene_ti, s-i pui viaa în primejdie. Dar,
rmii nedesprit de el pîn la capt.
 LEGENDA LACRIMIOARET

se duse într-a .
cînd lisus era inca copil, ad
flori. Incintat de minunata nrisd
Pe vremea

acoperit de cele
mai frumoase
mîngîindu-le i crei flori ccîte un
spunînd fiecrei i_te,
se în mijlocul
opri lor,
cuvînt de dragoste _i prietenie.
Cînd î_i lu r mas bun
de la ele, le zise:
vesele _i fericite, drguele mele flori! S _tii c veti nrim
Fii
-

la vreme, de la Tatäl meu ceresC, tot de ce aveti nevoi

oie:
întotdeauna,
lumina aurit a soarelui,
roua r coritoare _i limpede noptii i
a

Inimioarele florilor cîntau acum de bucurie _i fericire. Din zori

vorbeau decit despre copilul divin
de zi _i pîn noaptea tîrziu nu str lucitoare.
despre bun tatea _i frumusetea lui st tea amrît
Numai o singur floare, o floare mic de tot, si
nu fusese zrit
mîhnit la marginea livezii. Avînd tulpina scurt, ea
de lisus, a_a c nu primise din partea lui nici un cuvînt de mîngîiere _i
nici un zimbet. De aceea era trist, iar din ochi_ori îi picurau
lacrimi
de durere.
Cind vecinele ei au vzut-o c plînge _i c-i curg mereu lacrimi,
aurîs de dînsa _i, în btaie dejoc, au numit-o L crimioar .
Lcrimioara î_i înghii lacrimile, dar, strpuns de mîhnire, î1i
plec în jos, tot mai în jos, cp_orul, pîn se prbu_i la pmînt _i czu
adincit in somn.
Pecind dormea, începu s viseze un vis nespus de frumos.
Se fcea c bunul în livad, de data
copil lisus venise din nou
l
aceasta mergînd drept la dînsa. Cele mai aurite raze ale soarelui
împletiser o cunun în jurul frunii. Intinzînd mîna, lisus o binecu-
vint _i îi vorbi cuvinte blînde _i dulci, care îi merser Lcrimioarei la
inim:
Drgu-

Lcrimioar, tu, care m iube_ti atît de mult, tiu n

e_ti neglijat de semenele tale, fiindc ai o îmbrcminte modesta
care nu strluce_te. Dar s nu plîngi _i s nu-ti amr_ti sufletul. 1
voi înäla deasupra celorlalte flori, care au ris de tine. Tu vei fi cearma
frumoas floare din luna mai. Ii hrzesc _i frumusee, _i pa rfum
dulce. Ii mai hrzesc darul de a vesti puterea fr margini a
meu din ceruri _i fac din tine o floare
laa
iubit de oameni.
 Cind trezit din somn, Lcrimioara a vzut c
s-a
strluce_te în
frumosul soare de primavar _i c e împodobit cu clopoei de argint.
De jur-imprejur, primvara
mii de
ei. Ti_neau
se manifesta în toata
splendoarea _i
mreia fîntîni, mii de psri cîntau _i mii de flori
infloreau. Ins, cu exceptia Lcrimioarei, nici una din ele nu putea
vesti slava _i puterea lui Dumnezeu.
 EVALUARE

1. Scrieti în dreptul fiecrui proverb ráulate, lificativele ce cores

unul din calificativele ce

pund fiec rui proverb:

bun tate, lene, cicinste,
prietenie, lene,
lcomie, m rinimie.
frumos: el te
Omul inimos e ca un pom
umbre_te, el te hrne_te, el te înclze_te.
Lene_ulla toate zice c nu poate.
Lãcomia stric omenia.
Un prieten face mai mult decit un
sac cu galbeni.
Fapta cea rea tot se pedepse_te cîndva.
.De la omul cinstit e destul un cuvînt.
Binele cu bine se rsplte_te.
2. Jocul ncurc-tot!
Ordonai cuvintele din cadrul proverbelor de mai jos i desprindei
latura moral a acestora:
.Prietenul adevrat adun _oareci.
Hambarul gol la nevoiese cunoa_te.
Adev rul arepicioarescurte.
Minciuna iese la iveal.
Lene_ul la toate are parte.
Cine are carte, spune c nu poate.

3.In ce cazuri din via se pot folosi proverbele?

4. Plasai în "Pomul Vieii" fiinele care v sunt dragi.

 s Dezlegind
5. Dezlegind rebu
rebusul, vei citi pe vertical numcle unei fiinte foarte
dragi

A
1.

4.
5.
6
B

1. Tatl lui tticu este b... meu.

2. Tanti sau m... .
3. Frate cu mama sau cu tata: u...
4. Fii acelora_i prini se cheam f.. .
5.Fii sau c..
6.0 iubim foarte mult pe m.

6. de mai jos:
Completai propoziiile
Cind m supr pe cineva, m simt...
Cind e cineva suprat pe mine, m simt...
Cind mint pe cineva, m s1mt....
Cind sunt minit de cineva, m simt..
Cind cert pe cineva, m simt..
Cind sunt certat de cineva, m simt..
ind cineva de lîng mine plînge, m simt..
Cind ajut pe cineva, m simt.
nd sunt ajutat de cineva, msimt...
Cind iert pe cineva, m simt...
Cind sunt iertat de cineva, m simt..