AN NA SE\,VE LL

I\EGR,UT CREA \ CA
 PARTEA INTII
PRIMUL MEU SALA$
Primul loc de care-mi aduc bine aminte e o
livadA in care se afla un iaz cu api limoede.
Gliva copaci umbrogi se aplecair deaiupra
Iui. iar la marginea ia"zului papura gi nufirii
crestea.u din_ bel5ug. Intr-o parte, peste un
gard vlu. vedeam un cimp arat. iar in cealaltd
parte. dincolo de poarte,-casa st6pinului meu,
aflatiL la marginea drumului; la un capdt al li-
vezii era o plantalie de brazi, ti la'celalalt,
5
peste un mal abrupt, se zirea o ape curge-
toare.
Cit am fost mic, deoarece nu puteam si
meninc iarbe. m-am hranit cu laptele mamei
mele. In timpul zilei alergam in preajm6-i, 9i
noaptea mi culcam llngd ea. Cind era cald
obignuiam se stim linge iaz la umbra copaci-
lor, iar clnd era frig aveam linge plantalie un
adipost foarte bun si calduros
Dup6 ce m-am fEcut destul de mare ca si
pot minca iarb6, mama iegea in timpul zilei la
munce $i se inapoia abia seara. -
In livadi se mai aflau lnci Sase minji, toli
mai virstnici decit mine unii aDroaDe ci
nici nu se mai deosebeau - de caii'cei'mari.
Alergam cu ei gi ne jucam cu totii foarte fru-
mos; galopam impreuni, cit puteam de tare,
in jurul cimpului. Uneori joaca era mai be-
tiioasd penfiu c6, pe clnd alergam, se intim-
pla destul_ de des si ne rnugcdm 9i se ne lovim
cu^ copllele.
Inrr-o zi, dupi ce ne-am lovit cam tare,
mama a. nechezat citre mine, m-a chemat la
ea sr mr-a zls:
se fii atent la ce am s6-ti soun.
- Agdevrea
Minjii aici sint foarte buni, dar ei nu au
avut de la cine si deprindd bunele purt6ri. Tu
elti binecrescut, iar piringii tdi au fost ce-
lebri: tatel teu era foarte cunoscut Drin Der-
lile acestea. iar bunicul t6u a ciitigai. doi ani
la rind, cupa la intrecerile de la New Market;
bunica ta avea cel mai placut temperament pe
care l-am cunoscut vreodatd 9i cred cd nici pe
mine nu m-ai vezut lovind cu piciorul sau
mugcind. Sper c, vei cregre blind-$i bun Si cA
nu vei deprinde niciodati ndravuri proaste:
s6-1i faci munca ta cu voie bune, salte bine
picioarele cind mergi la trap, nu mu5ca 5i nu
lovi cu copira nici micar in joac6.
 N-am,se uit niciodat6 sfatul mamei mele;
itram ca esre un cal batfin, inlelept $i ce st6-
pinul nosrru avea o perere foarte bune despre CAPITOLUL 2

ea. Pe mama o chema Duchess. dar deseori el

u spunea .comoala mea",
Stipinul nostru era un om inimos si bllnd.
\e dAdea hrani bund. adapost bun ti ne vor-
bea frumos, la fel de frumos cum le vorbea si
propriilor sdi copii. Noi toli il iubeam, dar
mama cel mai mult. Cind il vedea la poafii,
necheza de bucurie 5i alerga la el in trap. El o
ngngiia 5i o bdtea ugor cu palma, spunindu-i;
-tr. comoara mea, ce mai face Taciunel al
tiu?" Imi spunea ,,Ticiunel" pentru c6 eram
negnr ca pana corbului; apoi imi d6dea o bu-
cate de piine care era foarte gustoase, iar
uneon aducea $i cite un morcov pentru
mama. Toli caii veneau la el. dar cred id noi
eram [avorilii lui. Intotdeauna. in zi de tirg.
mama il ducea la ora$, intr-o gareti mici.
La fermi era un beiat de ajutor pe careJ
chema Dick gi care venea uneori pe cimpul
unde ne aflam noi, ca si culeagi coacize din
gardul viu. Dup6 ce minca atit-cit poftea, ,,se
distra', cum spunea el, arunclnd cu pietre 9i
cu nuiele in minji, ca s6-i faci sa alerge.
NouA nu prea ne pisa de_ el pentru cd puteam
sa tugrm Sl sA ne Ienm, dar uneori ne mai ni-
merea cu cite o piatre ti atunci ne durea.
Intr-o zi, Dick ,,se distra", tot asa, ferA se
Stie ci stepinul se afla in apropiere, urmirind vINATOAREA
tot ce se petrecea; deodate acesta s6ri peste
gardul viu 9i apucindu{, prin surprinderi, de lnainte de a implini doi ani, am fost mar-
bmt, ii dedu o palmd a9a de zdravdna, incit il tor la o intimplare pe care n-am s-o uit nicio-
fEcu si urle de durere. Cum il vizurim pe dat6. Era pe la inceputul primdverii; in tim-
stdpin. ne apropiardm in trap ca sd vedem ie pul noplii fusese pulin inghet ti inc6 mai plu-
se va mai intimDla. tea o ceale u5oard deasupra plantaliilor Si a
- Biiat
Reule!
nesufeiit ce esti! exclame steDlnul.
Se fug6re5ri minjiil $i asra nu este nici
paJi$tilor. Impreun6 cu ceilalli minji. pi5team
in partea cea mai de jos a paji5tii. cind. deo-
prima 5i nici a doua oari, dar va fi pentru uF datt, se auzi la o oarecare deDertare ceva ce
tima date. Iali banii ce li se cuvin gi pleaca aducea cu Etrat de ciini. Mlnzul cel mai mare
acase; nu mai vreau se te tin la ferma mea. i5i ini116 capul. ciuli urechile;i spuse: ..Sint
A5a se face ce nu l-am mai v6zut niciodate ciinii de vindroare! ' Si imediat. urmar de cei-
p Dick. Bitrinul Daniel, omul care avea lalli, galopd spre partea de sus a pajigtii, de
grijide cai, era la fel de bllnd ca gi stiplnul unde puteam sA ne uitdm peste gardul viu Ia
nostru, astfel cd ne mergea foarte bine. ogoarele li pi$unile ce se intindeau dincolo.
Mama 9i un cal berrin de cildrie erau prin
apropiere gi pireau sA itie torul despre ceG ce
se petreceau.
Au descoperit un iepure, spuse mama.
gi -dace trec pe aici vom vedea linetoarea.
Curind, toli ciinii strabeteau larmuind cim-
pul alaturat, semenat cu griu timpuriu. l,iicio-
 \l (,lll i

dat6 nu mai auzisem astfel de sunete. Nu le- lalt zAcea nemigcat.

trau, nu urlau! nu scinceau, ci tot timpul sco-
- $i-a frint gitul, zise mama.
teau din rerunchi un fel de: yo! yo, o, o! yo! Aga-i trebuie, spuse unul din minji.
yor o, or -gi eu gindeam la fel, dar mama nu s-a ile-
In urma lor veneau ciliva birbali celare, turat peredi noastre.
- O,
unii imbrdcati in haine verzi, toti galopind cit nu, nu trebuie se vorbili asa; cu
puteau de tare. toate ce sint betdne $i am vezut si auzit
Calul cel bitrin fornii 9i se uiti lung dupi multe. niciodate nu am putut pricepe de ce le
ei. iar noi minjii am fi vrut si galopdm im- place oamenilor atit de mult acest sport, desi
preund cu dingii, dar cudnd erau depafte, pe adesea ei i$i risce viata. Se pierd cai buni care
ogoarele de jos; aici, pirea ci s-au oprit; cii- nu mai pot folosi la nimic, iar culturile se
nii au incetat se mai latre 9i alergau incolo qi strice $i toate astea pentru un iepure, pen-
incoace cu boturile in o6mint. tru o -vulpe sau un cerb, pe care i-ar putea
- Au
Poate
pierdut urma, spuse calul cel b6tdn.
ci iepurele va scipa.
dobindi mult mai ugor, inti-alt mod; dai noi
nu. sintem decit niste cai 5i nu ne dem seama!
- Care
O! Nu
iepure? am intrcbat.
care iepure. S-ar putea
In timp ce mama vorbea astfel, noi stateam
9i priveam. Cei mai mulgi dintre vinetori se
- bine si Stiu
foarte fie dintre aceia ce nu locuiesc apropiard de tin6r, iar steplnul meu, care ur-
pe plantalia noastrd; dar este de aiuns s6 se _ merise tot ce se petrecuse, fu primul care se
iveasca unul ca se-i faca pe ciini gi ire barbali
sd alerge.
Dupe putin rimp. ciinii incepura, din nou.
..yo! yo"-ul lor $i cu totii se intoarsere in
goana mare indreptindu-se spre pajigtea noas-
tre, in partea unde malul inalt 9i gardul viu
atirnl parcd deasupra apei curgetoare de care
am mal pomenlt.
- Acum o si
mama.
vedem iepurele, spuse

$i chiar atunci, un iepure, innebunit de

fricd. trecu in iureg 9i se indrepta spre planta-
lie. Dupa el veneau ciinii caie ndveliia spre
mal. trecurd piriul dintr-un salt se nipus-
tiri peste cimp, urmafi de vinitori. 'i $ase sau
opt dintre ei serire de pe cai ti merserd pe
lingd ciini, tupilindu-se, a$a cum fac vinetorii.
Iepurele incercd se treaci prin gardul viu, dar
fiind prea des se intoarse imediat ca s-o ia
spre drum: lnsi era prea tirziu; clinii, cu urle-
tele lor sdlbatice, erau gr6mad6 pe el; auzi-
Iem un lipet asculit $i acesta i-a fost sfir$itul.
Unul dintre vinarori cabri spre ciini gonin-
du-i cu crava$a. pentru -ci altfel acettia ar fi
ficut iepurele bucalele. Il ridica de un picior,
ala sfi9iat cum era, gi toli ceilalti vin6tori pe-
reau inclntaii.
Cit despre mine, erarn atit de uimit, lncit la
incput. nu prea am vizut ce se petrece lingd
pinu: dar cind m-am uitat mai bine, mi s-a
inlitiiat inaintea ochilor o privelitte tristl:
doi cai minunali erau tdntili, unul zb6tin-
du-se in api, iar celilalt gemind in iarb6. Un
caErel ie$ea din piriu, plin de noroi, dar cel6-
duse s5-l ridice. Capul tinirului cezu pe spate
iar bralele ii atirnau gi toate lumea parea im-
presionati.
\u se mai auzea nici un zgomot; chiar gi
ciinii steteau lini$titi, ca gi cind ar fi qtiut ci
se intimplase ceva riu. Mai tirziu am aflat ce
tindrul era George Gordon unicul fiu al mo-
;ierului, un beiat inalt 9i frumos, mindria fa-
miliei.
Vinetorii pornid celare, in toate direcliile
doctor, dupi medicul veterinar $i,
-ieredupe
indoiala, acasi la Gordon. ca si-i ducd
vestea despre cele ce se intlmplase cu fiul sdu.
Cind domnul Bond, medicul vetennar, a ve-
nit se vade calul negru care zAcea gemind in
iarbd, si-a dat seama cA nu mai e nimic de fd-
cut ti a clitinat din cap; calul avea un picior
rupt. Cineva a alergat acasi.la stipin; imediat
dupA aceea se auzi o detundturi $i ut'] neche-
zat strident, apoi urmi linigte; calul cel negru
nu se mat ml$ca.
Mama pdrea foarre lulburatd: ne spuse cd
il cuno5tea pe calul acela de ani de zile Si ci
numele lui cra Rob Roy; fusese un cal bun,
indraznel 5i nu avusese nici un ndrav. Dupd
aceastd intimplare mama nu s-a mai dus ni-
ciodatd ir partea aceea a pajigtii.
La cileva zile dupd aceea, am auzit clopo-
tele de la bisericiL bi.tind indelung gi, uitln-
du-ne peste poafie, am vazut o trdsure nea-
gre, lungA, ciudata, acoperite cu pinze tot
neagre Si trasa de cai negri: dupA ea venea o
alta trAsure qi alta qi alta, Si toate lumea era DRESAJUL
imbrecate in.negru, iar clopotele beteau me-
reu, mereu! Il duceau la cimitir De tinerul
Gordon. El nu va mai celefi niciodale: N-am Incepeam s6 cresc Ai si md fac frumos; pA-
mai aflat ce au fecut cu Rob Rov. dar totul rul mi se fecuse carifelat. moale 5i era negiu.
se intimplase doar penrru un iepura5! stdlucitor, Aveam un picior alb qi pe frunte
o pate alb5, frumoasi, in formi de stea.
Eram socotit un cal foarte aretos: steDinul
meu nu m-a vindut pine nu am implinit parru
ani; el spunea ci biietii n-ar trebui sa ;un-
ceasce la fel ca bdrbalii, iar minjii sl nu fie
pugi la treabd, la fel cu caii. pina nu cresc
mal marl.
Cind am implinit patru ani, a venit si me
vada mo$ierul Gordon. Mi-a cerctat ochii-
gura 5i picioarele; mi-a pipiit, pe rind, fiecare
picior pind la copiti gi apoi a trebuit sA alerg
in fala lui. la rrap gi la galop: se pirea ci
i-am pldcut. penrru ca a spus: ,.Cind va i
bine dresat, va corespunde". St6pinul i-a ris-
puns ca ma va dresa chiar el, deoarece nu

I
 -:: a ::\ar-'1 \i lru \pcnlt suu riltil. fatij
't ,r l.r I r I r.l. .r .l r.r /r :r .t trtc. lrl'
I .rla ca u lL,iLti lunlra flie cc cstc accle
' .:t...r .r)i, Llr .rr'r ..l-l J(\rtti. it,\Jtt,J.
.r: l,1fl. ii inieli Lrn cal sa poarte (i sr sl Lln
-.1;rii\tru )i si ducli i| \pate ur) bArbat. (r lc-
::rf)e \ilu Lrn aopll: sa ntcargi cxact pc drumul
:r. airr'r \\rr ci. sa trntble lini5trt. In alari de
J\tJ. lrcbulc si iI]rcle si suportc LlI] llatn. un
l)trl Sr () chrngi, ii in rimp ce isc pun t()alc
.r\lea sa slcn p(rt()ltt: ap()i. cincl i sc lcaga la
ipiltc Lr caruli seu o diligc li. si poali nrcrgc
.r lrllp. tr,qind \ehiculul dufJi e]: it mal trc-
burc \i moarqi rcpcdc sau ircet. ala eurn clo-
re)tc Vizitiul. Nu alc toic s o ja i collo \cdc
.u ()chii. nici sd se legc dc ccllalli citr. sal
nruttc sau sd l!)\easci cu i)ici()rul. )l Jllct \a
.lrbi rfco dorinli. ci intotdcauna sa ir)depli
rcascA dL)rinla slipinului. chiar daca :e rirrrtc
iorrtc obosil sau cstc in[ontctat: dar nrli riu
decit toate este ci. od:lti cr i s-llu pLls htmii-
rrlc. cl nu mai p()ale nicr ri sa|i tlc Lrrrcrrric.
nlcr si sc lungcasci pc los de plicttsclli. .\5t
r,l \e(lelt ce mare lucnl c drrsltjitl ii\tll!
Estc adcvdrat ce [u\esed] Lrbr;nul. nlrr tlc
mult, cu uD cepestru. cu pripon. )i si IiLr dus
de lriu. linittit. peste cinrp $i fe p(llecr. (kr
Jcunl urnra si mi sc pur)i un cipaslfu cu ,/a-
brlA: stipinul mi I dar, ca clc Lrbicci. ni5tc
,rriz ;i. riupi cc lni-a !,()rbil cu blin(iele cil \a
r1.i ll'ri)lrrsril. ri-J pu. /Jb.rlJ ir !lrrj:l
mi-a alczat cipastrul. uccil ca cra ul] lllcrLt
lare ncplacutl Ci e n-a purtat Dici()(jala o /ar-
bali in gurd nu pr)ato si $i dea sct la clt dc
!:reLl se suporla: o bucilti nllrc de rtlcl recc 5i
-gfca. sroasi cit degetul u ui birbat. ilt c\te
ririti in guri. inlre diDli ii linrbi. cu capetelc
1c)i d la col!unle gurii !i tinuta srrin\ acolo
eu aJutorul ullor curclufe. care-li lrcc i)c sub
git. in lurul narilor ti sub bot. tfa incif nintic
l)r lLlmc llu te p()atc \ciplt de ilcesl (rbiect ne-
irlicut li grcu. Estc foirrtc fiul Da. )i cstc
'',,'1. .rIr(\,.t,.' Ccl nrrlrn .r):l trt \c larcJ
:rrle; dar fllal ca tDanla o purla i|1()t(leauna
.-i.d pl.ca und*a.5i roli c!ii la iU. atunci
.rrd \!'liceau mari: Si itlil. mai cu nifte ()\dz,
:l:.ri .u nlingiicrilc. eu vorbcle 1_rurtrrasc ;i cu
.:r.. r., \lirrrli ., -liplllulul. i,nl JIU s \J p.,rl
- r'la.l ru I cu,,abale.
: - !rrr.ru,i (1i Ll harr \ru (ie lir
:: .r.. .,.r!1.r ..rlu lur
sii r\ urrllill Jplr1 ).1i]!, (il:t .l\lr J -.1 i .t -
rtr 'lifrrrtr r' l .rl t .. r.i.t. I lt : i .. J .
[)arric] irrri lrnca eapLrl. \talpilriti iI:-.1 ;..:,- :-j
'p.rlL I.'.rrl( ||) 't. .i .l tr\ l\t.- .
hl.rlr,. nrrrlit '.i.t tr., it \ ,rhl .t t-t
l.t.l. o- l| rii |.rr.r .ia ,,r I rr .i.
plrrrh.'t prr1rr,. i, .. t ll| .,l .i .r.- .,. .' ... .
in Iiecare ,,i. pina cin(l lm inc!'nUt \.r i.1..:
.r'rgLf '\i/ul .i ),r.r... Ir .Ll. ,l .rrr , .
(llmlncilli, stipinul s.t rlrclll iIl sp,!t!,a,ltr!1 .
nt-a eildrrt in jrrrLrl pajrSrri pr lrrh.r nr .,:
Bincinlclcs ui nti \o pitfcil cc\11 cluJul. ,1.:r
lrebillc \,i racrrn(Jsc cii nLl \tntl(-llrn (lf,tLil i,
rrlin(lfu Ci-n pL,fl \lafinul :i. cltnt al li.,r lt-
r'r...1 .i r)ri rilirc....i .'L.rlL ,, .i1., ,L
c rr rind nr-irnr obiiltLltl
[]rrnarli)arca trcabi a li,st i)urlcilru I)1i1...1'
\u.,t. ?. ..rLrtr. i.lJ J l,'t. rJ it.(.lrt.l. l .,r:.
8rerr. Siarpinul ri nr.'rs chrar el cu nrinr'lrr f,:
(' !,ri. (.1 riJ \'t.tl|\., .i llrr IJ r,l \:ltl .; I
\perii. Ficrarul nri l luat. pc rir)d. pici,).rr...
in miinr 5r r liirt cilr pulln din sr,pita. \i.
nr-i] dLlrut. il)ll ci arD stat. de fiecarc dali. l:'
ri:lil. n( lrLi piir '.rre. pirri (( lc i, .rr.llri.,r :
li,rlc. Apoi t luat o bLrcali cle iier de l,,rnr.r
erpilci melc. il rp,rsrl o bine $i a bitut nr:rc
cricle prin p(rlcorVi. pini cind a prins-() brre
1rc copiti. In sinrlca0l picioar.le li)ar1r'J:
pcnc;l grelc. dar cu tinrpul nr-am Lrbrtnuir ':
cu ilslll.
l)upi ce a aiuns alit de departc, stipinLll .l
lrccut la ilzlt urmitoarc dc a mi d!-
- accea
prrnrir cLr hanrLrrile: mai crau $i alle multi lu
crLlri n!)l pr carc trebuia si le p()rt.
l\1,'i rrtir. cr:r n l-cl d( !ulcr lJr( )t :-(
pu\ chiar pc gil. ti Lln cApistru. cu nrstc tLl
cili nrrri de pielc lingi oclli. r)urrlirc !)chclrl
,lu r.tt dc, trc.c crJLr inlr lJc\:rr \.r r . ..
{rchclafl care nu nri lasau sa vid id ldtlln. .r
J..rr itt [.r1r rll(:r: Jp"r ,' )J rrrui. .u -Jr-
lu!d biloasA, neplicuti, care se prelirnr..,
firr.r 1., . ':,tii. r.unril; rr',iil I rJflr .i-u.l i :r
din pricina ciruia cl)ada mca IuDga lrebui.,
trasi in sus Si lreculi peste cureluia raeed. ari
carc era la fcl de rdu ca )l cu rdbala. \r.r,,-
date n-am simlit mai mull ca atullcl d(rnnl.l
Jr ;r l'.\i (u('l\it(l(.J.ll'cirlcr( . ., .. I.-
toam s, lovosc ur stipiD ltit de buD. \r .l:llf .
cu limpLll, m am obi5nuit cu roale ir pur.r:r:
\d r urr\(\. ; l,l J, hiri i:, .i t ,.'rrr.'
Nu trcbuic si uit sal p!)nlcn.s. d.\pf.
parte cilr dresajul nreLr pe crlre lm i,)aL,lr:-
inlotdeaunr. de l0i]ft. Drrrc l.lr,s. Sti:.i:..
 m-a trimis pentru doua sepEmini la un fer- Mai existi insi o mullime de oameni nechib-
mrer vecrn. care avea o livadi mdrginitd pe o zui1i. ingimfali, ne$tiutori Si nepesarori. care
parte de calea ferat6. Aici mai erau vreo ci- niciodat5 nu se ostenesc se gindeascd: tocmai
teva oi $i citeva vaci pi am fost b6gat 9i eu lipsa lor de grij6 este ceea ce stricd, maj mulr
pnnlre ele. ca orice. caii: ei nu doresc se fie nerevaii. Si
Niciodati nu voi uita primul tren care a totuii sint. Sper ca tu s6 nimeregti pe miini
trecut pe acolo. Pasteam lini$tit ling6 ingrddi- bune; un cal nu gtie niciodati cine poate sa-l
tura care despe4ea livada de calea ferati, cumpere sau clne poate se-l mine; pentru noi
cind, deodate, auzii un zgomot ciudat in de- totul este neprevazut dar te sfetuiesc se
pirtare ti, inainte de a-mi da seama de unde -
faci tot ce-li ste in putinl6, oriunde ai fi, 5i
venea, un obiect lung gi negru, IEcut din nu se-li pestrezi bunul teu nume."
Stiu ce, zbura pe fingi mine in iureq, uruind gi
scolind rotocoale de fum, apoi disp6rind,
aproape inainte de a-mi putea trage rlsufla-
rea. M-am intors 5i am galopat cit-am putur CAPITOLUL 4
de.tare spre partea cea mai lndep6rtate a pa-
jigtii 9i am stat acolo forneind de uimire 9i
team6, In cursul zilei, au mai trecut multe
alte trenuri, unele mai lncer: acestea se
opreau in gara din apropiere, scoteau uneori
un sunet ascutit ti stirfiau inainte de a si:
opri. Eu le socoteam ceva inspdimintitor, dar
vacile continuau sd pasce foane linigtite, gi
atunci cind acel obiect negru $i infricoteror
trecea pufdind 9i scirliind, ele de-abia isi inil-
lau capetele.
Timp de citeva zile nu mi-a tihnit piscutul;
dar cind am descoperir cd aceastf reribild
..fepture" nu venea niciodate pe cimp gi
nu-mi ficea nici un r6u, am lnceput si nu o
mai bag in seami 9i foarte cud;d imi pisa
tot atit de pulin de trecerea unui tren cit le
plsa vacilor gi oilor.
De atunci, am vezut mulli cai foarte neli-
nistili ti speriali la aparigia unei locomorive
sau la auzul ei; datorite grijii bunului meu
stepin, sint.tot atit de liniitit la gard pe cit
sint in grajdul meu.
Deci, dac6 cineva vrea si dreseze bine un
cal tin6r, aceasta este metoda
Adesea, stepinul mi lnhima aldturi de
mama, pentru cA ea avea mult6 experienla gi
pltea si md lnvele mai bine cum si merg, de-
cit un cal strain. Fiindca, imi spunea ea, cu cit
ma voi purta mai bine, cu atit voi fi tratal PARCUL BIRTWICK
mai bine gi cel mai intelepl lucru era s6 fac
intotdeauna tot ce-mi srA in putinle ca se fiu ln tot acest ttmp, s6team in grajd 5i in fie_
pe plac stepinului. ,,Dar, continue mama, care zr mr se peria perul pina cind strelucea
existE foarte multe feluri de oameni: exist6 ca .pana corbului. Era pe la inceputul lunii
:e=ej.buai 5i atenli. ca stipinul nostru, pe mai. cind de la moSierui Gordon veni un om
tra:= iii.e cal ar purea fi ririndru si-l slu- car ma dus_e la conac. La plecare, stipinul
.:ai:e: exisd Si oameni rei, cruzi, care nicio- imi spuse: ,,La revedere, Tniiunel! Se fii un
dari n-ar trebui sa aibe un cal sau un ciine. cal bun gi se faci intotdeauna tot ce-ti sti in

11
putinla . Eu nu r-am putut spune ..la reve-
dere". ata ce mi-am pus botul in palma lui;
m-a mingiiat cu blindele, apoi am pSrdsit pri-
mul meu sila'. $i deoarece am stat la mosie-
rul Gordon timp de citiva ani, sint in mdsurd
sd \-i povestesc ii despre acest loc.
Parcul mogierului Gordon merginea satul
Birnr,ick. In parc se intra printr-o poarta
mare de fier, lingd care se afla primul corp de
case. Mergeai la trap, pe un drum neted, str6-
Juit de arbori mari, bdt ni, gi dddeai de un
alt corp de case ;i de o altd poarti, care te
ducea la casa propriu-zisd a mo5ierului qi la
gladine. Dincolo de acestea se aflau padocul,
rechea ogradd ti grajdurile. Deqi existau add-
posturi pentru mulli cai Si ceruie, eu voi
descrie numai grajdul in care am fost dus;
acesta era foarte spalios, cu patru boxe; o fe-
reastra mare dedea in curte. ceea ce ficea ca
gra.jdul si fie pldcut pi aerisit.
Prima boxi era mareJ petrati, inchisi in
spate cu o u$ila d lemn: qi celelalte erau
bune, dar nu tot a$a de mari; boxa cea mare
avea o iesle pentru fin $i un igheab pentru
graunJe. Acest fel de boxd se numeste .bLr\A
liberd", deoarece calul care este dus in ea nu
e legat, ci l6sat liber si facd ce vrea. Era mar.
lucru sd stai intr-o asemenea boxiI
$i intr-o astfel de boxa m-a dus grijdarui
pe mine: era curate, aerisitd Si plicure. \ici..-
data n-am stat intr-una mai bun6. Mareinile
ei nu erau prea inalle- a5a ci printre barels
de fier fixate de tavan puteam vedea trrt ce se
petrece.
Grdjdarul mi-a dar ni5rc oviz loarre su.rers.
m-a mingirat. mi-a spus cireva cuvtnte'blirrd-
ti apoi a plecat.
Dupd ce miam mincat po4ia de boabe.
am privit in jur. ln boxa de lingd mine era un
ponel micuJ, grasut, sur, cu coada fi coama
stufoase, cu un cap foarte drdgul 9r un oor
mic, obraznic.
Mi-am rezemat capul de barele de fier ate
boxei 9i am spus:
Bund ziua, cum te cheamd?
-El s-a intors spre mine atit cit ii ingeduia
funia cipdstrului Si mia rdspuns:
Md numesc Merrylegsr, sint foarte fru-
- duc
mos, in spate domnigoare gi uneori o duc
Ia plimbare 9i pe stapina noastri, intr-o tre-
suricA. Ele. ca ii James. de alt[el. au o pArere
foarte bund despre mine, Tu o se locuietti in
boxa asta?
Am respuns:
Da.
- Atunci e bine. Sper cA egti blind; nu-mi
- se stea lingi mine cineva care mu$ca.
place
Chiar in clipa aceea am zirit capul unui cal
ce se uita din boxa de vizavi; urechile ii erau
daLe spre spare. iar ochii priveau destul de
nelini5tili. Era o iapA inalti. murgA, cu un gir
lung. frumos: se uitd piezi5 la mine 5i spuse:
Aqa! Deci tu esti cel care m-a dat afari
din- boxi. Este un lucru foarte urit pentru un
minz ca tine, se vin6 ti se alunge o doamna
din propria sa boxd.
- Scuzad-mi.
nimeni
am spus. eu nu am dat pe
afara; omul car; m-a adus m-a bdear
aici ti nu am nici o vini penrru asra: iir
despre faptul ce sint minz, am implinir parru
ani gi acum sint un cal in toat, puterea cu-
vintului; nu m-am certat niciodatd cu al cai
$i dorinla mea este sA traiesc in pace.
Bine, rispunse ea, vom vedea: se il!e-
-
j Picioare frumcrase (engl.)
 \T (;RI T

lege c6 nici eu nu vreau se md cert cu un cal

tinar ca tine. CAPITOLUL 5
Nu am mai zis nimic.
Dupi-amiazd, cind iapa din boxa de vizavi
a plecat, Merylegs mi-a povestit totul despre
ea.
- Deobicei
prostul
fapt, incepu Merrylegs, Ginger are
sA mutte; de aceea au !i bote-
zat-o Gingerr gi cind era in boxa libera
-
mu$ca pe cine apuca. Intr-o zi l-a mutcat pe
James de bral de i-a dat singele, qi aga se face
cd domnigoarelor Flora 9i Jessie, care me iu-
besc foarte mult, le este teami se mai intre in
grajd. EIe obignuiau sd-mi aduci. bunete$: un
m6r, sau un morcov, sau o bucat6 de piine,
dar de cind Ginger a fost puse in boxa libere,
n-au mai indrdznit sa vine $i eu le simt foarte
mult lipsa. Sper ci acum, dace tu nu mugi,
vor veni din nou.
I-am rdspuns ce n-am muscat niciodatd
altceva decit iarbi, fin gi griunle ti cA nu-mi
puteam inchipui ce pldcere gisea Ginger in
asta.
eu nu cred cd Ginger gesette vreo
- P6i,spuse
pldcere, Merrylegs, este vorba doar de
un obicei urit; zice ci nimeni n-a fost bun
vreodati cu ea 9i, deci, de ce sd nu muste?
Bineinleles ce este un obicei foarte urit, dar
sint .sigur, dacd este adevArat ce spune, c6
inainte de a veni aici toli s-au purtat foarte
r6u cu ea. John insi face tot ce Doate ca se-i UN INCEPUT BUN
intre in voie 5i James la fel, iar itipinul nos-
tru nu foloseste niciodat6 biciul dacd un cal Pe vizitiu il chema John Manly; era cesato-
se poarti cum trebuie; de aceea, socotesc ce rit, avea un copil mic gi locuia in casa rezer-
aici Ginger ar trebui sA fie blinde. Vezi, spuse vate vizitiului, foarte aproape de grajduri.
el cu o privire plini de inlelepciune. eu am A doua zi diminea;a el m-a scos in curte ti
doisprezece ani; Stiu multe gi pot si te asigur m-a Fselat bine; tocmai cind intram in boxa
ce in tot tinutul nu existe un alt loc mai bun mea, cu pirul strelucitor gi moale, mogierul
pentru un cal, ca aici. John este cel mai bun veni si md vadd $i pdru mullumit.
gr6jdar din citi au existat vreodate este John, spuse el, in dimineala asta aveam
- bun
aici de paisprezece ani. Iar un bdiat mai -
de gind si incerc calul cel nou, dar am alt6
ca James cred ci n-ai intilnit niciodati; asa treabe; du-te tu cu l pe llngi pigunea comu-
cd nu este decit din vina ei cd n-a mai rdmas nall 9i pe lingi pidure, apoi intoarce-te pe la
in boxa liberi. moar6, pe malul riului, ca sd vezi cum merge.
Mi voi duce, domnule, rdspunse John.
-Dupi micul dejun. veni 5i imi puse un c6-
pistru. John era deosebit de dibaci in felul
cum stringea qi slabea curelugele cepestrului,
ca si-mi lase capul cit mai liber; apoi aduse
$aua care nu era destul de lati pentru spina-
rea mea; observi imediat acest lucr.u ti se
duse dupi alta, care se potrivea bine. Intii am
sens de ,.zvepeiau' (engl.). mers la pas, apoi la trap, apoi la galop mic.9i

13
.ind am ajuns pe petune mA atinse ugor cu
.:a\ata ti atunci am pornit intr-un galop in-
:LNS,
Ho. ho, beiatul meu ! imi zise in timp ce
-
ma potolea. Cred cA li-ar placea sa insole$ti
ciinii de vinitoare.
Pe cird ne inlorceam prin parc. ne-am in-
tilnit cu domnul 5i cu doamna Gordon, care
se plimbau; se opri16 9i John descileci.
Ei. John. cum mergel
- Clasa intii, domnule, rispunse John,
- spnnten ca o cAprioare si are o de$tept6-
este
ciune aparte; poate fi minat scuturind doar
dirlogii. La cap6tul pd5unilor am intilnit o ce-
rula de acelea cum au negustorii ambulanli,
de care atirne coguri, pituri gi alte asemenea
lucruril dumneavoastre gtiti c6 mul;i cai nu
trec liniStili pe ling6 cerule de felul 6sta; el
doar s-a uitat bine la ea gi apoi, cit se poate
de lini;tit $i mullumit, a mers mai departe.
Lingi pridure era o viniroare de iepuri ;i un
elonl a trecut foarte aproape; s-a oprit pulin,
a privit, dar nu s-a clintit nici un pas la stinga
sau ia dreapta. Eu am Jinut doar bine dirlogii
$i nu l-am grdbit; cred ca alun.: .::: "
mic nu a fost nici speriat. nrcr ::=i=:
- Aslagi eeu.bine. spu:e mo).(ru.: :::.: -
incerca
A doua zi am fost adus panlru !::.:,.
Mi-am amintit de sfatul mamei 5! al :i.:_,,
meu stepin gi am incercat sd indepiir::: :::
ceea ce dorea el sa fac. Am de)!oDir:: _-i ::,
un foarte iscusit cdLlirel. care s: sir;.'.:, , -
cal. Cind ne-am intors acasa. :r;tri:. :: -..,
la u5a de la inrrare.
- Ei, dragul meu, intrebi ea. .jr. ::-
place?
E intocmai cum a spus John. ris::ri:
el;-nici nu mi-am dorit saieleresc un .-ji -.
bun. Ce nume si-i dim?
Nu fi-ar pldcea Abanos? inrrebd .3
-
Este negru ca abanosul.
- Nu, nu Abanos.
Vrei si-i spunem Corbu. a)a \un i
- pe calul cel bitrin al unchiului ri:'ll
chema
Nu, 6sta-i mult mai frumos decir bet:i-
nul- Corbu.
Da. spuse ea. e intr-ader6r o lrumJic!:
qi -are o infaligare atit de pldcuta qi de blindi
si ochi atir de inreligenli 5i de frumoyi... ct-":
zice siJ numim Negrul?
Negrut? O, da, cred c6-i un nume care :
se - DacS-ji place, aga se va chena.
^potrive$te!-
>l a$a a tost.
Cind John a intrat in grajd i-a spus lui Ja-
mes ca stapinul $i stepina imi alesesera un
nume frumos, englezesc, plin de sensibilira:e.
care insemna ceva, nu cum erau Mareneo sau
Pegasus sau Abdullah. Amindoi au rl.. r":
James spuse:
n-ar riscoli nigte amintiri din rre-
- euDacA
cut, l-a$ fi botezat Rob Roy, pentru ca:|:
am mal vizut doi cai care sd se asemene ma:
mult.
Nu-i lucru de mirare, spuse John. \u
-
ttiai ce Duchess, bitrina iapi a fermierul::r
Gray, le-a fost mamd la amindoi?
Pini acum nu auzisem nimic despre aces:
lucru: deci sdrmanul Rob Roy care a a.::
omorit la vindtoarea aceea efa fratele meul
Nu m-am mai mirat ce mama a fosr aril ii
tulburatA atunci. Caii se pare ce nL au l:
serliment de rudenrel cel pulin. dupa .c {in:
vinduli, nu se mai cunosc.
John pArea foarte mindru de mrne: o::s-
nula sa-mi impleteasca 5i coama st ci'ac: -,
tel c. pirul unel doamn: \.\:ti. j. c:::
)r
 \i,t .

::r.rh cu mine; desigur cd nu inplegeam chiar de vinitoare, roib, pe nume Sir Oliver: el nu
l:: ce-mi spunea, dar am invejat din ce in ce mai era pus la muncA din cauza virstei inain-
::ai bine ce voia s6 zicd gi ce dorea si fac. tate, dar rdmesese un mare favorit al stipinu-
{m inceput si lin mult la el; era aga de blind lui. care ii didea voie s6 intre gi in parc.
;: dc bun 5i pdrea sd grie exact ce simte un Uneori ficea transporturi usoare cu ceruF pe
cal, iar cind me curdJa cunoftea locurile sen- mo$ie sau ducea pe vreuna din domnigoare
sibile gi unde anume md gidilam; cind imi pe- cind cdlarea impreuna cu tatdl lor, pentru ce
na capul, trecea peste ochi atit de grijuliu, de era blind 9i puteai s6-i incredin;ezi un copil.
parcd ar fi fost ai lui, 5i niciodati nu-ii pier- la fel cum i
se incredinla gi lui Merrylegs.
dea rdbdarea qi nu se enerva. Justice era un cal puternic, bine fecut, linisrit.
In felul siu, James Howard, gri.jdarul, era ii uneori steteam de vorbi cu el la p65une.
.a fel de blind si de bun. asa cA me socoteam dar, de fapt, nu puteam si fiu la fel de apro-
mulgumit de situatia mea. ln curre mai era piat cu el cum eram cu Ginger, cu care iocu-
ince l]n om care ajuta, dar el avea foarte pu- iam in acelagi grajd.
gin de-a face cu mine 5i cu Ginger.
Dupe citeva zile, a trebuit sE ies in oras in-
hAmat cu Ginger la aceeagi tri.sur6, Me intre-
bam cum o si ne impiclm impreun[; dar, in
afari de faptul ci -gi-a lisai urechile spre
)pate cind am fost adus lingi ea. Ginger s-a
purtat foarte bine. $i-a indeplinit munca cin-
stit. aducindu-gi partea ei de contribulie.
\u-mi puteam dori alt partener mai bun
atunci cind eram inhemat impreune cu altci-
neval Cind am ajuns la un ddal, in loc si in-
cetineasci pasul, ea se opinti cu toate greuta-
tea in ham gi se smuci spre pantd. Eram
amindoi la fel de avintali in treaba noastrd;
iar John trebuia mai degrab6 si ne domo-
leasce decit si ne zoreascd: Dentru nici unul
din noi nu era nevoie si fbloseasci biciul;
apoi pagii nogtri se aseminau foarte mult si
am descoperit c6. atunci cind mergeam la
trap. era foarte ugor sd 1in pasul cu ea, ceea
;e lacea ca torul sd fie nespus de placut. iar
stapinului, ca de altfel pi lui John, ii plicea
btotdeauna cind lineam bine pasul.
Dupi ce am ie5it de dou6 sau de trei ori
impreune. ne-am imprietenit. lucru care m-a
-iut sd md simt in larqul meu.
Cit despre Merrylegs, iurind am devenit
buni amici: era un cal atit de prietenos. de
juraJos si de blind. incit era oreferatul tutu-
:or 5i in special al domnigoarelor Jessie gi
Fiora, care obignuiau sd-l cdlbreasci in livadd
jr se se joace frumos cu el gi cu cbgelugul lor,
i- n sli!.
inrr-un alt grajd. stapinul mai area doi cai.
L-rul era Jusricer. un cal murg, folosit la celA- LIBERTATEA
.3 sau la ciruF de bagaje; celilalt era un cal
Eram destul de fericit in noul loc unde mi
aflam 9i, chiar daci exista un lucru care imi
)..pra!e (engl.). lipsea, nu trebuie se crede ci eram nemulgu-
 {\I\"A SIi\\F-I-L

mit: toti cei care aveau de-a face cu mtne
erau buni, iar eu aveam un grajd luminos, ae-
risit gi o hrand cit se poate de gustoase. La ce
mai puteam rivni? La libertate! Timp de trei
ani Si jumAtate am avut toatd libertatea pe
care mi-am putut-o dori; dar acum, septA-
mini de siptimine, tune de luni 5i fird ln-
doiali an de an, va trebui si stau zi ;i noapte
in picioare. intr-un grajd. in afari de cazurile
cind sint cerut de cineva, 5i chiar 9i atunci va
trebui si fiu la fel de cuminte 9i de lini9tit ca
un cal betrin care munceste de douizeci de
ani. Cureluge ici 9i cureluSe colo, zabale in
gurd gi ochelari de cal dar nu md pling
-
pentru cd stiu cA asa trebuie si fie. Vreau sa
ipun numai ce pentru un cal tinir, plin de
putere gi de cuiaj, care a fost obiSnuit cu
aimpii intinse unde putea se-Si repeadA in sus
capul gi coada gi si galopeze cu toate iufeala,
$i noi libertatea noastrd pentru citeva ore: ;r
asta se intimDla in duminicile frumoase di:
-Duminicile.
timpul verii. trAsurile nu iciia.j
niciodate.
Era o mare bucurie pentru noi sA fim scc;i
in padocul de lingd casd sau in vechea liladl
Iarba pe care celcam era atit de moale 5i de
recoroase, aerul atit de proaspit, iar libena-
tea de a face tot ce voiam era atit de placui:!
Puteam se galopem. se ne culclm Si se ne
rostogolim pe spate sau se pa$tem iarba par-
fumat6. Apoi era gi un prilej foarte bun de a
mai vorbi intre noi, stind impreune la umbra
unui castan urias.
CAPITOLUL 7

aooi si mai face un tur si se revina cu un ne-

cirezat la tovarigii sei, este greu. Este greu sa
nu ai niciodati un pic de libefiate ca se faci
cu ea ce-ti place. Uneori, cind faceanl mai
outina miicire decit de obicei. md simleam
atit de olin de viatd si alit de navalnic incil.
arunci iind John ma scotea afari penlru an-
trenament, nu mai puteam si stau lini$it Se
fac ce voiam insemna sd sar, ,,si dansez" sau
sd mA ridic in doud picioare, $i ttiu ce de
multe ori, mai ales la inceput, John a trebuit
se me struneasca de hifuri; dar el era intot-
deauna bun 9i r6bddtor.
Cuminte, cuminte, beiatul meu, spunea
- -o pulin ti vom face un tur din
el, a$teapte bun,9i
imediat s6-1i treacd neastimpdrul pi-
cioare. Apoi, de indati ce iegeam afara din
sat, me ltsa s6 merg clteva mile intr-un trap
sDrinten, ca apoi sA md intorc la fel de voios
ca mai inainte, doar cu ..dracii" cum ii nu-
mea el potolili. Cind nu fac -destul antre-
nament, -caii n-au astimper 5i adesea se spune
desore ei cd sint prea zburdalnici, cind, de
fapi, ei nu vor decit sd se joace; unii grijdari
-pedepsesc
ii pentru asta, dar John al nostru
nrr o f6cea- stiind ce este vorba numai de
orea multi vioiciune, Totugi, el avaa modul
ieu de a ma face se lnfeleg, fie dup6 ton, lte GINGf,R
dup6 felul cum linea hilurile. Dacd era foarte
serios si hot6rit, o' $tiam intotdeauna dupe
glas |i, pentru ce-l iubeam foarte mult, asta lntr-o zi, pe cind m6 aflam numai cu Gin-
avea mai mare putere asupra mea decit orice ger la umbr6, am discutat foarte mult; ea
altceva. voia si gtie totul despre felul cum am fost eu
Ar trebui se spun. totuii. cd uneori aveam crescut 9i dresat
- ti i-am povestit.
 \r URL l

spuse ea, dacd 9i eu ag fi fost cres- tinjeam si fiu slobodi. Tu insuli ttii ce esie
- caPdi,tine,
.ute a$ fi avut o fire la fel de buni ca destul de rdu si stai inchis, chiar gi atunci
a ta, dar acum cred ce este prea tirziu. cind ai un stdpin blind, care $tie sa-Ii spund
ce? am intrebat. vorbe bune; dar cind nu ai nimic din roare
- De
Pentru cA totul a fost altfel cu mine, astea!
-
:e5punse ea. Niciodatd nu am avut pe nimeni. A existat unul bitfinul stepin Ryder
ili cal, fie om, care si fie drigul cu mlne sau - -
care cred ce ar fi putut se mA cistige repede
care sA m5 intereseze se-i fac pe plac; pentru de partea sa li sd facd orice cu mine; dar el
ci. in primul rind, am fost luati de la mama renuntase sA se mai ocupe de toate paftea
de indati ce am fost intercate, gi pusd lao- grea a acestei munci gi a incredinlat-o fiului
laltd cu mai mul;i minji; nici unuia nu-i pisa seu si unui alt om cu experienJd, el venind
de mine gi nici mie de ei. Nici stipinul nu era doar din timp in timp ca se controleze. Fiul
atit de bun ca al tiu ca sI aibi griji de mine, seu era un beiat inalt, putemic $i indrAznel: il
sA-mi vorbeasca $i s6-mi aduci de mincare lu- chema Samson si se leuda ca nu a intilnit ni-
cruri gustoase. Omul care avea griji de noi ciodati un cal care se-l poate azvirli din 5a.
nu mi-a spus niciodati un cuvint bun. Nu
\reau se spun ce s-a puftat rdu, ci doar cd
nu-i pdsa nici un pic de noi, in afari de fap-
tul ca se ingrijea si avem destule hrani ti
adApost pentru iarnd.
Cimpul pe care stdteam era strebdtut de o
cirare, gi foarte des biielii mai mari care tr-
ceau pe acolo aruncau cu pietre ca s6 ne faci
sd alerglm in galop. Eu nu am fost loviti ni-
ciodatd, dar un minz frumos a fost lovit riu
la cap $i cred c6 a rdmas pentru toate viala
cu un semn. Noui nu ne pdsa de ei, dar
bineintreies c6 acest lucru ne ficea mai s6lba-
tici 9i ne-am bdgat in cap ci bSielii sint dug-
manii no$tri.
Pe pajigtile largi ne distram foarte bine, ga-
lopind in sus 5i in jos ti alergind unul dupd
altul de jur imprejurul cimpului; apoi statam
lini5titi la umbra copacilor. Dar cind sosea
timpul dresajului. era lucrul cel mai rau pen-
Iru mine: mai mullr berbali veneau se ma
prindi 5i, cind m6 inghesuiau intr-un colt al
cimpuLui, unul mi inhata de mo;ul din
trunte, altul i$i incletta mina pe botul meu
si-l linea atit de stfins, incit de-abia puteam
sa-mi tmg risuflarea; apoi un altul imi apuca
t'alca de jos cu mina lui solidi, fo4indu-md
si deschid gura, ti imi bega cu sila zebala,
apoi un altul md tdgea de cApdstru Si altul,
i. spatele meu, md betea cu biciul; asta a fost
pflma dovadi pe care am avut-o despre,,bu-
idtatea" oamenilor totul stAtea in fo4i. Ei
:u-mi dddeau prilejul- sd pricep ce vor. Eram
ir:ne dezvoltatA Si destul de inteligenti, dar,
iara indoiald, foarte sdlbaticd 9i le pricinu-
rJrn. dupa cit se pare, multe necazuri; dar era
i:grozitor si fii inchis zi de zi intr-un grajd,
:. l,,c sd te bucuri de libertate. Md agitam si
\u avea nimic din blindelea ratelui seu, ci
rumar a\pnme: u \o\e aspr5. ^ pri\ire aspri.
o mind asprd. Am simtit de la incepur ci el
dorea doar se me istoveasca ti sA ma trans-
iorme intr-un cal alergdtor, ascultito., umil,
linistrt. Un alergetor! Da, doar la asta se gin-
dea.
Ginger bitu din picior ca gi cum fle si nu-
mai gindul la el o supira Si continud:
nu-i ficeam pe voie, me scotea
- Dacd
alari pi mi punea sd alerg cu coarda aceea
lungd. pe manej, pind cind mA isrovea. li pl6-
cea sd bea cam mult gi cu cit bea mai des, cu
atit era mai rAu pentru mine. Intr-o zi, m-a
muncit din cale afar5, in tot felul, 5i cind
m-am culcat pe les eram obositd $i suparata,
intr-o stare jalnic6; totul pdrea atit de greu!
A doua zi dimineatrd a venit la mine devreme
!i iar m-a alergat un timp. De-abia dacd mi
odihnisem o orA, cind a venit din nou dupd
mine cu o ta, cu un cdp5stru !i cu un nou fel
de zAbalit. N-at putea si spun niciodatd cum
s-au intimplat lucrurile: mi aflam pe manej 9i
tocmai incelecase, cind am ficut ceva care l-a
scLrs din sa tc ai m-a lovit tarc cu dirlogul.
\oua zibald era foartc supdritoare 9i deo-
datd m-am ridicat pc celc doud picioare dina-
pel. lucru care l-a enervat Si a inceput sa md
bata cu crava$a. Am simlir ci toatd fiin;a
mea se rizvriteste impotriva lui $i am inceput
sa arunc din copite Si se md ridic in doui pi-
cioare. a5a cum nu mai fdcuscm niciodati; a
fost o luptA in toatA regulat o buni bucate de
rreme el m-a linut bine in friu 5i m-a pcdep-
'it. l,'\indu-m, \tra)ntc cu cra\a)a )l cu pin-
tenl. dar eram atit dc intaritad, incit nu mai
mi sinchiseam de ceea ce-mi fdcea, numai ca
sA-l pot risturna. in cele din urmd, dupd o
lupte teribila, l-am azvirlit pe spate. L-am au-
zit cdlnd grcoi in iarbd $i, ferd sd mA mai uit
inapoi, am galopat spre celelalt caper al cim-
pului: acolo m-am intors $i l-am vizut pe pri-
gr)nitorul meu ridicindu-se incer de la pimint
Si indreptindu-sc sprc grajd. Am stat aia sub
un \tclar )l am a)tcptal. dar ninrenr nu rcnc:r
sa me ia. Timpul trccea, soarclc cra foarte
fier\inte. mu)telc r,'rau in jurul mcu:r ie a)e-
zau pe coastele melc singcrinde, acolo unoc
se infipseserd pintenii. Mi-cra lirams pe.1rt
ci nu mincasem de dis-dc-dirnineagi, Si iarbi
'ru er.1 pe tcrcnul areli. nlcl . it .e .( hra-
reasca ., gis.a \ ',rrrr ri mi lunee.i r .i rri
'tirhrs.c. dar. CU iallJ .rrin\; tarc irr currr.
numai odihnA nu putea :-i :i .- r: ::\:: _ :
\reo prcature dc apa "u v -:._
mlaza trecea )i .LJar(l( d,t ::.'j \.. :::- : !-i:I
ceilalli minli erau du.r ;-. i:- -
acolo li se didea hrand r--i
in cele din urma. l. rrnr: .:.r .
nea. l-am rizut pe bdrri-u : --_
)ind cu un ciur in nira E:= _ -1
lom loarte drdgul. ..r :-: - -:'
mie. Nu era nici inalt. ir.. :--i: : -;L rt'-
grabi durduliu, avea . iii: .1.i: :.i , :i1,rL
dar cind didea ordine era aL: :: ::::- : rE
hotarir incir loli )rraL. atir r-:-
cd se altepta \a lic a\cultrr \:-:: -::: .:-:
minc, scuiurind. din cind ir ci:J. .:r- -'.
care il a!ca in ciur. r"lbrndu.mr ^ . : :-:-
tenos: ,,Haide, Ietilo. haide I.:rl i:,::-
haidel" Am \tat lint)lrta 1 -,- :..: = -:
apropie de mine: lmi intrr.q a. - : i- --
ceput sA mdninc fard teami: sias!. i-: =, -.i!c
darul s6-mi risipeasce toat, in.;. S:::= ::
pici,,31q 1;.*; mine. mireirr da--:.i :- . -: -=
mincam, iji vazind singele in.hl_s": c: l.
mine, paru tbarte necdjit: ..Sarn'rarr a:t:;,: {
ii)st o treabi tare urir:. rare ui:a:- .1::
apuce incel dirl"gri 1r mi du.e t. qrJ J. --.J:
in u$A sdtca Samson. Mi-am dai .l::;:r::
spre spate fi m-am repezit sa-, r.u>.
Inapoi, spuse stepiDul. :1 da-rl .: .
-
parte din drumul ei: ai chinurt-,. de:rut ::
minzl$oara asta.
Samson a mormdit cera d!' scnui .., r:::i
narAvaSA".
AscultA. spusc bitrinul. ur ,m ILi: ;
- nu va imblinzi nicrrrdati ur .,rl \ r
minie
Ii-ai invd!at meseria. Samson I
Apoi m-a dus irt bo\a ntea. nu-a sa!,s ia-:d
$i clpastrul 5i m-a legat: dupi aceea a cerui .'
gilcrtd cu apA (aldA. )r un bufclu..,.J...
haina Si, in timp ce grejdarul iinea -sal.a:-.--
stapinul mi-a spAIat cu burclcle coast.'le. in-
delung 5i atil de u),.r. incit tra-n.lcura.e
)tia (c mult ma Jurrlu;i rcJu:r.it .r.lir. r.-
lite erau. ,,Ce-i, drA-qu!a mea. 5pLrnca :t. i:::
lini$tite, stai liniititi!" Chiar 5i !r,c.a ,ur ixr:
licea bine. iar.palalul dc\cn(d rul. n,br. l-
c, llurilc gurri Drcl(r nrr-c..r rlit LI( rLptd. it.i:
nu puteam minca llnul deoarece tulpinile me
inlepau. Sc uiti alcnt la b,jtul mcu. cldrire
Jir. .ap '1 .tu.c n ului \a h.ru(; ;r, rll(
r-arc Jc tcr.i d . larit( .i 'j pr' , r 'r. r
teini io el. Cc bun a 1t,\t t(-rciu aceLal $r "-i:
 \ E(;RL
de moale )i de linislitor pentru gura mea:
StSpinul a slar lingA mine tol timpul cit am
mincaL mingiindu-mi 5i vorbindu-i grAjdaru-
lui:..Dacd un cal foarte aprig ca acesta,
rpuse. nu va ll schimbal prin metode corecte,
atunci niciodatd el nu va fi bun de nimic,,.
Dupe aceasta intimplare. venea adesea sa
ma vada. }i atunci cind mi s-a vindecat eura
a continuat- sa m6 dreseze un grdjdar crr;ia i
se spurea Job: era un biiat asezat gi grijuliu
1i curind am invelat ceea ce voia, -
-
CAPITOLUL
8
GI\GER iSI CONTINUI POVESTIREA
Cr:J am mai avut ocazia se stau impreunA
:-: Gi:r-ser in padoc, ea mi-a povestit despre
;c::rai ioc unde a fost datd.
Dupd dresaj, continud ea, am fost cum-
-
19
I
pdratd de un geamba5 pentru a forma o pere-
che cu un cal murg. Timp de citeva sdptdmini
ne-a minat pe amindoi, dar apoi ne-i vindur
unui domn distins, a$a c6 am fost trimisi la
Londra. Geambagul acela imi punea rranze-
lu!6, pe care o uram mai mult decit orice alr-
ceva; dar aici, unde eram acum, ne stringea Si
mal tare aceastA curelu96, vizitiul 9i stipinul
gindind ce a$a aretem mai eleganli. Adesea
eram minaJi prin parc $i p n alte locuri
mondene. Tu, care n-ai avut niciodate o tran-
zeluld pe tine, nu $tii ce e asta, dar eu iti pot
spune ca este ceva ingrozilorl
Imi place, ca oricirui cal, sd-mi inalt caDul
qi sd-l gin in sus. Dar imagineaza-li 5i iu cirm
ar fi dac6 ti-ai ridica mai sus capul si ai fi
obligar y slai a5a ore inrregi. nepurind sa-l
mrttr alttel decit smucindu-l Si mai sus; te-ar
durea gitul pini cind n-ai sti cum s6J mai 1ii.
In afari de asta, si ai doui zibale in loc de
una! $i ale mele erau ascutite de-mi rdneau
falca, iar singele de la limbd colora spumele
ca.re-mr tot curgeau din guri. pentru cd falca
ml se treca 5r ml se rodea de zdba|i. Si mai
reu era atunci cind trebuia sa stdm $i s-o as-
teptam pe stapind, duse la vreo mare petre-
cere sau alte distmclie; gi daci mi frimintam
sau tro_pAiam de neribdare, era pus biciul pe
mine. $i asta era de aiuns ca si mi scoaii
din sirite.
" -, St6pinul nu se ingrijora din cauza ta?
lntreDal
- Nu, pe el il cum
echipaj
interesa doar sd aibi un
il numesc ei; cred cd
"elegant",
foarte putine
Stia lucruri despre cai gi ldsase
totul pe seama vizitiului sdu care i-a spus cA
am un temperament a4agos, cd nu fusesem
invAlate se port cum trebuie tranzeluta. dar
cd in curind ma voi obiSnui; insi nu era el
omul care sa m, invete. pentru CA atunci cind
eram in grajd. supdratd ca vai de mine, in loc
se me linigteasce cu blindele, imi d5dea nu-
mai lovituri Si-mi spunea cuvinte nepdete-
noase. Dace ar fi fost mai ingeduitor, aa fi in-
cercal sA suport. Eram gata sa muncesc ba
chiar se fac orice muncd grea; dar se fiu- cht-
nulti numai pentru capriciul lor
- main su-
pAra. Cu-ce drept mA faceau ei se sulir [e-
lul dsta? In afare de durerea din guri 5i de Ia
git, mereu mi inibuSeam, $i daae as mai fi
ramas mult timp acolo, Stiu cA n-as mai fi
putut sd respir; dar pentru cA nu era nimic de
fecul. am devenit din ce in ce mai nelinitriti
:r mal .ervoase; ti a$a am inceput s6 mu$c ii
sa lovesc cu piciorul ori de cite on venea cl-
neva se me tesale; din cauza asta, grejdarul
mA batea ti intr-o zi, in timp ce md inhdma
la trasurA $i imi bdga cu forla capul in ham,
m-am ridicat in doud picioare $i am incepur
sd lovesc cu copitele, dio toatd puterea. Am
rupt o mare parte din hamuri qi m-am elibe-
rat; ata am sfir5it cu locul acela.
Apoi am fost trimisi la Tatrershall, ca sA
fiu vindute; cum ou se putea garanta pentru
mrne cd nu am nrci un n,rav. nu.-a spus ni-
mrc in legiluri cu asta. Infaliparea mea fru-
moasi $i mersul meu elegant au atras curind
un Sentllom care a fecut o oferti peDtru
mrne, dar am fost cumpiratd de un geambag
care m-a incercat in tot felul, mi-a pus dife-
rite zabale il foarre (urind descnperr ceea ce
n!r pute.rm sA supurt. ln cele drn urma m-a
plimbat fiird nici un [e. de ham. )i a)a a pu.
tut \i mi vinde unui genrrlnm de ta lard ca
pe un caL foarte lini5tit. Era un stdpin bun $i
o duceam foarte bine, dar bitrinul sAu grij-
dar il pdrisi 5i veni un aLtul care era la fel de
dur gi de aspru ca $i Samson; intotdeauna imi
rorbea morocanos fi mA tot zorea, iar dacd
nu md mi5cam in boxd in momentul cind
\oia el, mi lovea peste picioare cu metura de
grajd sau cu furca, cu ce avea la indemini.
Tot ce fdcea era de mintuiali ti am inceput
sa-l urisc; voia sI md laca si-mi fie frica de
el. dar eu eram prea aprigd ca se me tem $i
intr-o zi, cind a intrecut masura, l-am mug-
cat, lucru care se inlelege cd l-a infuriat qi
mdl lare rl d lncepul sd md l.'reasCA cu n Cra-
va$5 in cap. DupA aceasta intimplare, nu a
mai indriznit si vind in boxe copitele sau
dingii mei erau mereu gata s6-i - intimpine, qi
el $tia asta. DeSi eram linjftitd cu stipinul
meu, totu$i el dedea crezare spuselor grdjda-
rului, a$a ci am fost vindutl din nou.
Acela5i geamba$ auzi despre mlne Si spuse
ce el cunoa$te un loc unde crede cd mi-ar
prii. ..E pacat ca un astfel de cal sd se piardd
numai pentru ca nu arc noroc - )i asllel.
roate povestea s-a sfirSit, eu fiind adusd aici
nu cu mult inainte de a veni tu; dar acum mi
con\'rnsesem cA oamenii erau duqmanii mei fi-
re:ti si cd rrebuie sd md apir singuri. E ade-
.:.id: .-; dici e mai bine. dar cine ltre pentrrr
::: ::n:' A5 \rea sd gindesc la lel ca tine, dar
.r:--:. dupe toate prin cite am trecut.
- B:::- am spus. dar cred ci ar fi o mare
20
rugrnedaci s-ar intimpla sd mugti sau si l.r,
vetti cu piciorul pe John sau pe James.
- Nu
punse
am de gind si fac ata ceva, rAs-
ea. alita tlmp cit el rinl bunr cu m.nc
Odala l-am mu)caa de\tut de rare pe Jame..
oar Jonn a spus: ..lncearc-o cu blindele..
in loc_sA md pedepseasci, afa cum mi
1
a$rep-
tam, James, cu bratul bandajar, a ventt la
mlne, mi-a adus terci de tilile si m-a mingi-
iat; 5i de atunci, niciodati nu am mai incercit
sd-l musc qi nici n-am s-o mai fac.
Imi pdrea rdu pentru Ginger, dar se inle-
legc ci eu ftiam fodrte pulrnr lucrurr pe
aluncr )l gindeam cd-fi pierdea prea u7 ,r
cumpatul; totu$i am descoperit ci, pe mAsure
ce siptaminile treceau, devenea tot mai
blindi qi mai prietenoase, pierindu-i din pri-
vlre acea neincredere pinditoare cu care ur
mdrea pe _oricine se apropia de ea. $i intr-o
ouna 21, J ames spuse:
- Cred incidimineala
dfigascA;
aceasta iapd inccpc sa ma in-
asta, cind i-am mingi,
iat fruntea. a nechezat dupd mrne.
Ei, ei, Jim, acum e brinitd cu,,pilule
din- Birtwick", spuse John. Curind va fi la fei
de bunA ca Negrul; blindeiea este singurul
leac de care are nevoie, sArmana!
$i stapinul a obser\ar schimbarea. inrr-,
zL, cind s-a dat jos din trisuri ti a venit sd ne
vorbeascd, a$a cum fdcea deseori, i-a mingiiat
gitul frumos, spunind:
Ei, drAguta mea! cum mai srau lucrunte
cu-tine acuml) Cred ca te.imli pultn mrr feri-
crti decit aluncr .ind ai renit ta noi.
Ginger i;i ridicd botul spre el, prietenoasi
>r rncre,/AIoare. in rimp ce el o mingira us^r
.-o facem sd renasce, John, spuse el.
- 9 Da, domnule, s-a indreptat de minune,
nu- mai este cea care era. Efectul ,,pilulelor
din Bifiwick", domnule, adiugd John rizind.
Aceasta era o gluma nevinovatA a lui John;
el spunea cd o mincare obiqnuitd impreund cu
,,pilule" din Birtwick poate vindcca orice cal
nAravas; aceste ,,pilule" erau alcdtuite din cite
o livrdr de rdbdare $i de blindele, de fermi-
tate ;i de rdsfdl, amestecate cu jumitate de
pinta2 de bun-siml, $i toate astea date calului
in fiecare zi.
de mSsurd pe'1ru sreuratc
15,6u:::" 'sala c!
dc nlesure penrru crDaciri!r. .rata .u
,,.;;rU'11,",.
 \E(,RT
MERRYLEGS
Domnul Blomefield, vicarul, avea o familie
:'rumeroasi; copiii lui, bAieJi !i fete, veneau
rneori 5i se jucau cu domnigoarele Jessie ;i
Flora. Una dintre fete era de aceeagi virstd cu
Jessie, doi dintre bdie;i erau mai mari decit
ea $i mai erau 9i allii mai mici. Cind veneau
ei. Merrylegs era tare ocupat, pentru ci nimic
nu-r incinta mai mult decit se-l incalece, pe
rind,,qi s6-l mine prin toati curtea qi pe pdgu-
::ea de lingi casd
- fdcind
Inrr-o dupa-amiaza.
asta ore iniregi.
Merrylegs fusese cu-ei
p: alari mai multd vreme 5i cind James il
dduse ineunrru 5i-l legd. ii zise:
$trengarule, ai griji cum te porli
.4.-.MAi
dace rlu. ddm de bucluc.
Ce-ai ficut. Merrylegs.' l-am intrebar.
- o. el. sihindu-Si caplorul in
:us.- ie-amraspunse
dat tinerilor ilora doar o micd lec-
lre pentru ca nu ttiau nici cind le era lor de
I
ajuns $i nici cind imi era mie, aga cd i-am
cam aruncat din spate, fiindci numai in felul
esta puteau sA infeleage.
strigat eu. Ai azvirlit copiii?
- Ce?lcaam
Credeam ttii mdcar arira lucru! Le-ai irin-
tit tu domnigoarele Jessie 9i Flora?
pe
Merrylegs p6ru foade contrariat $i res-
punse:
Se inlelege cA nu; n-at face aga ceva nici
-
pentru cel mai bun oydz care mi s-ar aduce
vreodate in grajd; pdi, eu sint la fel de grijuliu
cu domnigoarele noastre ca $i stepinul; cit
despre cei mici. eu sint acela care-i invSt se
cdEreasce. Atunci cind par speria;i sau iind
nu stau prea siguri in spatele meu, pesesc la
fel de lin ti de incet ca o pisicd betdne ciDd
urmare$te o pasare; cind totul este in regula,
merg iardpi mai repede. $i asta, vezi, tocmai
ca sd-i obignuiesc; a$a ce se nu-ti faci griji ii
sA nu-mi Jii predici. Nu sint eu cel mai bun
pdeten fi cel mai bun profesor de celerie pe
care il au ace$ti copii? Ei, dar cu biie!ii... cu
beielii, spuse el scutufindu-$i coama, e cu to-
tul altceva: gi ei trebuie dresati ca si noi,
atunci cind eram minji, fi sA inveJe cum si
ciEreasce. Ceilalli copii m-au ceE t aproape
doud ore; apoi, baielii s-au gindit cd era fin-
dul lor, Si, de fapt, aga qi era, iar eu am fosr
gata se le fac pe plac. M-au celerit, pe rind, gi
o ord bune i-am dus in galop in sus si in ios.
pe paji5rea din jur 5i pri; lo;rA curtea. ln-loc
de crava;d, fiecare dintre ei isi tiiase din aluo
cite un bel mare gi-l foloseau cam cu prea
muhS rivnd: dar nu m-am superut deloc pine
clnd mi s-a pdrut cd, la urma urmei, era des-
tul; aga c6, de doui sau de trei ori, m-am
oprit, dinduJe astfel se lnleleage. Dar, itii,
baielii cred ci un cal sau un ponei esl.e ca un
motor cu aburi sau ca o masine de treierat Si
cd poate conrinua sa meargA arita rimp cir
. vor ei Si alir de repede cil le place: nu se gin-
desc niciodatd ci un ponei poate se obo-
seasci sau sd aibi 9i el vreun simtemint. Dar.
atunci cind am vezut ce cel care mi bAtea cu
,,cravaga nu a inleles, m-am ridicat pe pi-
cioarele dinapoi $i l-am lesat si alunice-in
jos. Asta a fost tot; el insd a incdlecat din
nou ti eu iar l-am trinrit. Apoi s-a urcar cel6-
lalr bdiat Si. de indalA ce a incepur sA folo-
seasca bAlul. l-am pus gi pe el in iarba: gi am
continuat aga pin6 au fost in stare sA inle-
leagd cam asra a fosr. De alrfel, nu sirr
beieli -rdi nu vor sd fie cruzi. lmi place
-
loafle mult de ei; dar, r,ezi tu, a trebuit sa lc
dau o leclie. Cind m-au adus la James si i-au
porestit ce s-a intimplat, cred ci el a lbst CAPITOLUL IO

toarte supirat, mai ales cind a vdzut niite

befe atit de mari. A spus ce astea erau bunc
n-umai
.pentru vacari !ri nu pentru nigte tineri
calare!t.
Dacd ag fi fost in locul tiu, spuse Gin-
- le-a$
ger. ii dat beietilor cite o loviturd zdra-
\inA cu copita, de i-a$ li invatrat minte.
indoiali cd tu le-ai li da[, spuse
- FdrI dar
\4errylegs, nu sint a$a de prost (vd rog si
ma scuzali) ca sd-l supdr pe stapinul nostru
sau sd-l fac pe James sd-i fie ruSine din cauza
mea; in afari de asta, cit timp ciidresc, copiii
aceia sint in grija mea spus doar
ce-mi sint incredintali mie. - ti-am
Pii, nu mai de-
parre decit zilele trecute, l-am auzit pe stipi-
nul meu spunind doamnei Blomefield: ,,Sti
mari doamnA, nu trebui si fiJi ingrijorati
pentru copiil bdtrinul meu Merrylegs va avea
tut alit de mult2r grija de ei ca pi mine sau ca
dumneavoastrl; ve asigur cd pentru nimic in
lume n-as vinde acest ponei atit este de
blind 9i de demn de incredere".- gi credeli voi
cd sint o brutl nerecunoscatoare incit sd uit
de buna ingrijire de care m-am bucurat aici,
timp de cinci ani, de toatA increderea pe care
'' aL in mine. ti sir devin ndrdvay numai pen-
rru cd niqte beieli ne$tiutori s-au purtat cu
mine a$a cum nu trebuia? Nu! Nu! NiciodatS
D-a!i stat intr-un loc atit de bun $i n-a!i intil-
nit oameni care se se poarte mai frumos cu
voi, a5a c6.u fti(i ce inseamni asta, ti-mi TAIIAS I\ I,IVADA
pare rAu pentru voi. Dar vi pot spune cd
locurile bune ii fac pe cai buni. Nu vreau ca Nici Ginger 5i nici eu nu eram din rasa cai-
pentru un lucru de nimic sd necdjesc oamenrr. ior obi;nuili, solizi, de trisurd; mai mult.
Eu ii iubesc foarte mult, spuse Merrylegs Si a\eam \inge dc cai de curse. MS5urdm canl
scoase ur fel de forniit, a5a cum obignuia si clnclsprezece palme gi jumdtate inillime, asa-
lace dimineala, cind auzea la uqd paqii lui Ja- dar eram tor atit de buni la caldrie cit Si de
mes. In afarS de asta, continue el, dacd m-a$ pus la ham, qi stdpinul obi5nuia si spund ci
apuca de dat cu copita, unde a5 ajunge? Pii, lui ii displaceau atir calul cit qi omul carc nu
a; ii vindut imediat 5i a$ fi pus la munci grele erau in stare sA facA decit un singur lucru: $i
5i tratat ca un sclav, sau m-af istovi intr-o lo- cum cl nu linea si sc grozavcascA prin parcu-
calitate de pe litoral, unde niminut nu r-ar rile Lundrei. prelera alt soi dc cal. mai ac-
pisa de mine decit doar ca sA mA faca sA tiv ;i mai foiosilor. ^un
In ceed ce nc privea. cea
merg mai repede. Sau af ajunge si fiu biciuit, mai mare pldcere a noastrd era atunci cind
tregind o cerule incercala cu rret sau palru eram in$iuati pentru o partidd de caldrie: sta-
in5i solizi care s duc la petreceri duminica, pinul incSleca pe Crnger. slApina pe mlne. idr
asa cum am vdzut deseori acolo unde am domniSoarele pe bdrrinul OIiver;i Merrylegs.
treit inainte de a veni aici. Nu, spusc el scu- Eram, bucuros si lnergem impreuni ja trap ii
turind din cap, niddjduiesc ci nu voi alungc ln gaiop mlc, pentru ca asta ne dedea intor-
niciodatd in situatia asta. deauna buni dispozigie. Eu eram cel mar ci5-

22
 rrqat. cicoarecc o duceam mereu pe stepini;
.u era prea grca, glasul ii era dulce $j nlina ii
.ra arir de utoarii pe dirlogi, incit
rondus aproape fArd st simt.
Oh! Daci oamcnii ar $ti ce plAcere esre
pentru cai o mini u5oard, carc le pi.streazd o
gure sdndtoasA li-i face si fie blinzi, arunci
r:J ;-ar mdi inJcmna cu pintenri 1i nu rr m<l1
rraBe cu puterc de hitruri. cum fac deseoril
Cind nu sint rinite sau aspritc din cauza
proslulul tmtamenr sau al ignoranlei, gurile
Doasrrc sint arit de sensibile, incit simlim $i
cca mal ugoara mi;care a miinii cr:rnducitoru-
lul fr $tim intr-o clipi ce sc cere oe la not.
Gura mea nu a lost .ani6 niciodare ii cred
ca acesta cste motivui pentru care stdpina
m-a preferat in locul lui Ginger, deSi ea
merge toarte bine. Ginger mi invidia adesca
$i spunea ca gura ei nu cra afa de perlectd ca
a mea, llindci s-au ficut gregeli cu ea la dre-
sa1, ti la Londra i-au pus zibala accca dubld;
$i atunci bitrinul Sir Oliver ii spunea:
- Eil fi: Nu tc mat oerd;l: tu dt cea mai
marc onoare: o lapa care poate duce cu irSu-
rtnld :i r iuiciunc un barbar d. greuratca rtd.
plnulJl n,,\iru nu trehu.e ,i tie.upirara pen-
tru ci ru ducc doamne: noi, caii, sintem-sor-
tili sA luAm lucrurilc a;a cum sint fi in-
totdeauna sd fim mulyumili ti binevoirori,
atita ttmp cit sinrem ti)losifi cu blinde(e.
M-am intrcbat adesea cum sc fdcca cd Sir
Oliver avea o coadd atit de scurti: intr ade-
var,.atea Je numai )ase sau \aptr lolir ri rn
\lrl J,'ar un.m'r tle pdr $r inrr-una drn z.-
lelc roastrc de repaus in livadd. mi-am luat
rnrma-n din1i.sa-l intreb prin ce accidcnt i;i
plerousc coada.
---
Accidentl forndi el, cu o privire aprigi.
Nu a fost nici un accidcnt! A i'trsr un acr dc
cruzime ru;inos, prcmeditatl Cind eram tinar.
am Iost dus intr-un loc unde se comrteau ast-
itl Jc rruzimi: am 1,,\l lcgar )r mi-au terc/at,
cu carne 5i cu os cu tot, coad:r mca lungd qi
lrumoasa
- $i au luat-o.
Ce ingrozitor! exclama i.
- Ingrozitor! Da! A fost ingrozitorl Dar
nu era vorba numal dc durerc, cu toatc ca
etd (umplrti 'i a durar mull trmp: nu era
vorba. numar de ji-qnirea de a ni se rdpi cea
mal lrumoasi podoabi, de;i a fost urit din
Lr :ralc de mdsuri penlfu lungimi. cgald cu 25.4
partea lor. Dar mai era 5i altcera: cum nar
pulcarn eL guni multelc d< pc d. o:
eram
"rupc I.'l1r,.tc.c
prcroare.' vot- cdrc dvell rozi. guni1.
fdrA sa vi ginditi la asta Si nu puLe!r trr.e
turtura eile sa 5c a)elc pe \ol )t \: \e inl<pr
S1 sa nu aveir cu ce sd le alungagi. Vd spun ci
este rau 5i c o pierdere peDtru toatA \ia!a.
- ceruluil
Dar, slavd Acum nu se mal race astat
Pentru ce o thceau atunci? inrreba Gln-
-
Din cauza modci! rispunse b6trinul cai.
rzbrnd cu piciorul. Pentru modd! Dacd 5rir ce
inseamnd astal Pe vremea mea ru exrsra nrcr
un cal tinAr de rasi puri care si nu aibi
c.idda r(iezati in lelul aceir rupin,,..
Cred cd tot moda este cea care-i tace ia
ne- stringA boturile cu acele z6bale oribile cu
care am lost torturata la Londra, spuse Gin-
ger.
Bineingeles, rlspunse el; dupe pdr.re;
-
mea, moda este unul dintre cele mai relc lu-
cruri din lume. Uitc, de cxemplu, ftlul in car:
se poarte cu ciinii, tiindu-le cozile ca sa-i
faci si para curajoSi 5i retezindu-le urechile.
in aqa fel incit sa dea impresia ci sint ciulrrc
de-adeverat! Am avut odata o prietend buna.
un ter er de culoare calenie -- o cherna
Skye; mi iubea atit de mult, incit nu dormea
niciodate decit in boxa mea; iqi ficuse culcu-
tul sub iesle 5i acoio a tetat cinci celeluii
mici, draguti, cum sint de obicei cdfeii: nicr
unul nu a lost inecat pentru c6 erau de rase
valoroasd, $i cit de incintata era mama ior de
eil lrr crno au l;cul ,,chi )l sc liraLr inc,!\( )l
incolo, era o adevirat6 plAcere sd-i pri\e$rr:
Dar, intr-o zi, a venit un om 5i i:a luat.
M-am gindit ci s-o tl temind ci a$ putea si i
calc in pici()are. Dar nu era vorba de asra:
seara, sermaDa Skye i-a adus inapoi in gurd.
unul cite uDul; dar micugii nu mai erau icri-
(rii cLrm lu.esrrd rnarntc: singerau )t \cinc(rl
de le plingeai de mili: Ia toli li se tdiase o bu-
cati din coadA precum 5i o parte din urechile
lor lungi. Cum ii mai lingea mama lor ;i ce
amaritd era, sernlanal N-am se uit nicioda!il
Cu timpuL s-au vindecat Si au uitat durerea.
dar virfurile acelcd driigulr: 1i m,,r ;arc .r.r,
menite, desigur, si apere de pral ti de \Ate
min partea gingatd a urechilor. disperusere
pentru totdcauna. De ce oare nu taie ei 5i vir-
lul urechilor la propriii lor copiica si le faca
sa pare ciulitc'l De cc nu le taie rirlul nasurr,
lor. ca sa-i lacA sa para mai indrdznc!il Sl
23
unll ;i allii sint ]a fel de sensibili. Ce drept au
ei sA chinuiascd ti si sluleasca asemenea fi-
rngel
Sir Oli\.er, cu toate cA era blind. era un cal
bdtrin aprig $i tot te spunea el era atit de nou
.i de ilgr 'zit ,r. incil mi-am .lat \eama ca se
nafte in minc un sentiment amar fa;6 de oa-
mcr.r senlrment pe care nu-l mai lvu\erem
pine atunci. Cum cra de aiteptat, Ginger era
;i mai tulburati; i;i avintd capul in sus, ochii
ir scipdrau Si, cu neriie Ldrgite. declara ce oa-
menli sint nitte brute $i nitte netingi.
- Cine vorbegte de nAtingi'l intreba
\lerrllegs care tocmai venea dinspre mirul
barrin unde igi frecase spinarea de cea mai
toasi creangi. Cine vorbeite de nitingi? Cred
ci cste un cuvint uritl
urite au fost fAcutc pentru a
- Cuvintele
irlalila lucruri urite..pusc Grnger pi-i 6'ore.ti
ceea ce ne spusese Sir Oliver.
- Totul
tnstele,
este adcvdrat, spuse Merrylegs cu
am vizut Si cu mulli ciini cu coada
laiati. acolo unde am locuit prrma datd. Dar
aici nu e aqa. Stii cA atit stdpinul cil $i John
;i James sint intotdeauna buni cu noi ii n-ar
li un scmn de recunoitinli 5i nici n-ar pdrea
corect se vorbrm r'mpotriva oamenilor intr-un
loc ca Asta; lii mai $tii doar c6, in afari de ai
no5tri. mai existi 5i alli stdpini $i grdjdari
buoi. de5i. bineinfeles, ai noStri sint cei mai
bunr.
Aceste cuvinle irtelepte aie micutrului ii bu-
nului Merr)'lcgs, despre care ttiam cA sint
ade\araie. ne-au linittit pe toti, in special pe
Sir Oliver care il iubea li)arte muli pe stapin:
;i. ca si schimb vorba, am intrebat:
Poate sd-mi spuni cineva la ce folosesc
-
ochelarii de cal?
Nu. rispunse scurt Sir Oliver, pentru ca
nu- sinr de nici un foLos.
Se crede, rispunse Justice in lelul sAu
- cd-i impiedica pe cat \a lresara. sa se
.iniltit.
.pr-re \.ru sa laci , mr:crre brucca 1i sj pr,'-
\!race accldentc.
Atunci pentru care motiv nu se pun la
-
caii de cdldrie ii, mai ales, la caii doamnelor?
am intrebat.
Nu existi alt motiv in aiari de modd.
-
rispunse el, liniStit; se spune cd dacd un cal
ar vedea rolile propriei sale cArule sau trd-
.un. carc \rne r .parcl( lui. .-iLr.pcnJ J)i]
de tare incit, cr.l stguran!4. ar lua-L) la li!d.
de5i esle linrpedc ci atunci cind este cdlanl.
dace strdzile sint aglomeratc. cL vede totul i:
jur. E adevirat ce uneori carulele sau rra
surile sint prca aproapc cle nirr -;r asra esrr
- dar ru fugim; sintem obi$nui[i $i iJi-
neplecut,
lelegem, lar dacd nu ne-am pune ochelari. nr
ciodata nu le-am duce lipsa; am vedea ce este
acolo, am itl ce se intimple;i am fi mult nt,|
putrin spcriafi dccir arunci cind vedem numai
cite o frintura din Iucrurile pe carc le putcm
recunoa$te. Bineinleles ci pot exista unii crr
nervoti carc au fost lovili sau spcriali pc ciId
erau tlnerr 9r poate cd, avind ochclarir, c ntar
brne pentru el, dar cu nu am fbst niciodara
nervos, a$a incit nu-i pot judeca.
Cred, spuse Sir Olivcr, ci ochelarii pen
-
tru cai sint periculoSi in timpul noplii; ntr:
ca|l putem vedea pe intuneric mult mai bine
dccit oamenii. fi multc accidenle r1u 5-ar mai
fi intimplat daci ne-am fi putut folosi ochir.
nestingheriti. lmi aminresc ci, acun] cili\a
ani. iDth) noapte intunecoasa, un car cu dot
cai se intorcea la grajd. si chiar lingd. casa fer-
mierului Sparrow, acolo unde elcsteul ajungr
pina aproape dc drum, ro(ilc au trecut prea
aproapc de ntargine 5i carul s-a rdsturnat ir
apd; amirdoi caii s-au inecat 5i vizitiul de-a-
bi,r i..cap:rl. F\re dde\ardl .d dupa.rec.r ai-
cident a fost pusA acolo o bari albd, solida.
care putea fi vdzuti cu uiurinlA, dar daca cci
doi cai n-ar fi fost in partc orbi, ar 1l nrcrs
mai departe de marginca ele$teului li nu s-ar
fi produs nici un accident. Arunci cj^nd rre-
sura stapinului roslru s-a ristu.nat. inarntc
de a veni tu aici. sc vorbea ci dacd lilinarul
de pc partea sting, nu s-ar li stins, John ar fi
vazut groapa mare pe care lucrdtorii de la
drumuri o idsascri: dar ;i in cazul esta cl pu
tea evita groapa daci batrirul CL-rlin nu ar li
avut ochelarii, liindcd a5a ar fi vizut-Lr, cu
sau lbri felinar, el iiind un cal mult prea pri-
ccput ca sa se aruncc in primejdic. A5a cunt
s-au intimplal lucrurile, insi, calul a lirst ra
nil I.Jrrtc lare. Uasurd \-J \tnaat. t.tr r'um .l
scdpat John, nimcni nu ptie.
A$ zicc, spuse Gingcr incrclindu-5i bo
tul, ce ace!ti oame.i, carc sint atit dc in!e,
l(pli. dr lacc mar brrre.S rle" Lir.f,. zrtir ca l-
\,iitor to!i minjii si sc nasci cu Lrcirii agezagi
chiar in mijlocul frunlii: ci cred ci prrr fi1c.
1()tul mai bine decit Natura.
Situalia a clcrcnir din nou delicatA. 1r
atunci Mcrr\legs ;i-a ridicat capul lur ntic 1r
l nlell!rc I t. spunind:
 ANNA SEWELL
- Vi voi dezvdlui un secret. Eu cred c6
John nu este de acord cu ochelarii: intr-o zi.
l-am auzit vorbind cu st6pinul despre asta.
Stdpinul spunea ci, in uneie cazuri, iind caii
s-au obignuit cu ei, s-ar putea se fie periculos
se-i scoatd. Atunci John spuse, la rindul lui,
ci ar fi _un lucru bun da;e toti minjii ar fi
crescuti ferd ochelari, aga cum ie intimpld in
unele !Ari. Haideli. deci, sA ne veselim-si si
alerg6m pind la cel6lalt capit al livezii; cred
ci vintul a daL jos nipre mere pe care o sd le
ronlaim cu multd oldcere.
. Nu-i puteai rezista lui Merrylegs, a$a
rntrerupt lunga noastr5 disculie $i ne-am luat
ci
avint spre a mesteca nigte mere foarte dulci
carc zAcea\ impre$tiate prin iarbd.
O DISCUTII SINCERA
Cu cit trecea vremea, cu atit me simlea nl
mai mindru si mai fericit mi aflam intr-rrrr
loc ata cum era Birtwick. Stepinii no$tri erau
respectati Si iubili de toli cei care ii cunog_
teau; er emu buni gi amabili cu toati lumea-
nu.numal cu bdrbaiii gi cu femeile, ci qi cu
caii 5i cu megarii. cu ciinii 9i pisicite, cu virele
$i pds_irile: nu exisra nici o fiin1i asupritA sau
tratata prost care sd nu aibi in ei un prieten,
rar servitorii Ior aveau aceeagi atitudini. Daci
vreunul dintre copiii din sat era dovedit cd se
poarta crud, ei aflau imediat.
Mogierul 5i fermierul Gray ..rrudiserd im-
preunA". cum spuneau chiar ei, mai bine de
am douAzeci de ani ca sd desfiinleze tranzelufa la
caii de_ la cdruti. iar prin pirgile noastie se
vedea toafte rar un astfel de ham: daci insd
se inrimpla ca stapina noaslra sA inrilneasca
vreun cal greu impovirat, cu capul tras in
sus. ea oprea lrAsura, cobora >i cu vocea ei
dulce. dar serioasa. cauta sd convinga cdrula-
iul 9i se incerce s6-i arate cit de neiabuite si
de crudi era lolosirea acesrui ham.
.Nu cred c6.vreun berbat putea sd se impo-
triveascA stdpinei noastre. A5 vrea ca toate
doamnele sd fie ca ea. Uneori 5i stdpinul nos-
tru dojenea foarle serios pe cei c;re nu se
purtau blne cu caii. Imi aminresc cii inlr_o di-
mrnealA, pe cind venea cdlare pe mine c6tre
casi, vdzu un bArbal solid indreptindu-se spre
noi intr-o trasurici trasa de un ponet. un po_
nel murg. lrumos. de rasl nobili. cu picioare
subliri 5i cu cdp5orul fin. Cind ajunie linga
porlile casei slApinului meu, rrdsurica .r liA
inspre ele; fird nici un cuvint sau alt semn de
prevenire, berbatul smuci helul $i trase capul
cdlulului cu o asemenea for;i 5i violenlii. in-
cit aproape c5-l facu sA se ridice pe Dicioarele
dinapoi: revenindu-5i, poneiul porni mai de_
parre cind. furios. viziriul incepu sa-l bala cu
biciull cAlu!ul se repezi inainte. dar mina grea
lr pulernicd strunea drdgdlafa fiingi cu suli-
crenle. lorle incil sd-i poari rupe faica 5i in
acelayi timp ii tor trdgea inainte cu biciul.
Pentru mtne. care Sttam ce durere cumplita
producea acelui boti;or, era o priveliSte in-
grozltoare; stdpinul ma indemni cu o vorbi
!i intr-o clipd ne apropia16m de om.
sawyer. strigi el cu o voce asprd. prr-
-
neiul acela nu este fecut din carne si sinse.l
- Din
punse
carne ti singc. dar pi din rt_rane, ra:-
el; ii place prea mult s, face cc vrea )i
asta nu-ml convlne.
Vorbea ca ii cum era st6pinit de o minic
puternicd. Omul acela vene; adesea cu trc-
 \Ft(iR,. I

buri la stipinul meu. reveni prea mult din meritul pentru reu5it6.
- $i dumneata crezi, spuse stepinul tiios,
cd o purtare ca aceasta il va determina si
dacd oamenii dumitaie a1 avea capeteie fixale
intr-o speteaza de lemn! In afara de faptul ce
faci ce vrei dumneata? i-ar deranja gi i-ar obosi, lucrul acesla nu
- Nu avea de ce s-o apuce pe acolo! Dru- le-ar pricinui prea mult rdu la parad6; dar
mul.lui era drept inainte, raspunse omul cu care ar fi situatia intr-un atac la baioneta im-
asprrme. Dotriva unui dusmao, cind ei trebuie s1-5i fo-
Ai minat de multe ori poneiul spre lo- ioseasci nestingherili fiecare fibri musculari
-
cuinla mea, spuse stepinul, si asta dovedeste qi si se arunce cu toata puterea inainte? N-as
memoria 5i inteligenla animalului; cum putea acorda prea multe sanse victoriei ior! La fel
el si ptie ce dumneata nu mergeai iar acolo? stau lucrurile si cu caii: ii iri1i, ii stinghere5ti
Dar acest lucru are prea pl4inA legAtur5 cu qi le diminuezi puterea; in felul acesta nu le
purtarea dumitale tale de cal. Trebuie si re- ing6dui sd-gi concentreze toat, iorla asuPra
cunosc, domnule Sawyer, c6 inci nu mi-a fost muncii lor, igi obosesc prea mult articulaliile
dat sd fiu mart()r la o comportare mai si muSchii ti bineinleles cd se istovesc mat re-
neumand si mai brutali 1al5 de un ponei. $i pede. De multe ori, intr-un impas, poll de-
dind friu liber unor astlel de porniri ddunezi binde de un lucru ca esta: caii au fost Eculi
la fol de mult propriului dumitale caracter, ba ca si aibi capetele slobode, ca 5i oamenii. $i
poate chiar mai mult decit calului dumitale; daci ne-am putea cdleuzi ceva mai mult dupa
gi mai line minte ce noi toli sintem judecali bunul simt ii mai putin dupd modA, am des-
dupa faptele noastre, atit falt de oameni cit coperi ci multe lucruri ar merge mai u5or: in
5i fati de animale. afare de asta. dumneata stii la fel de bine ca
Stdpinul m-a minat spre casd incet, qi dupd si mine ca dacd un cal tace un pas gre)it. are
voce mi-am putut da seama ce intimplarea il mult mai puline san:'c se se redreseze atunci
mihnise. De obicei el era plin de aceea$i bu- cind gitul si capul ii srot lrase spre rpate; ;i
nAvointre fala de oricine, indiferent de rang. acum. spuse sldpinul rizind. dupe ce l-am
lntr-o zi, cind am ie$it la plimbare, l-am intil- oferit celulului meu o hoinireald bund, n-ai
nit pe cdpitanul Langley, un prieten de-al stA- putea si dumneata sA te hoterdsti si mergi ce-
pinului. El mina o pereche splendidi de cai lare, cdpitane? Poate ce exemplul dumitale ar
suri, inhemali la o trdsurd mare. Dupd ce au avea -o mare insemnAtate Si pentru ceilalli.
disc u La t pu!in. cdpitanul intrebd: In principiu, cred ce avetri dreptate, ras-
-
- Ce pirere
dtrmnule
aveti de noul meu echipaj,
Gordon? $tili cd prin aceste locuri
punse celelalt, $i comparafia cu soldaiii estc
destul de intristetoare; ei bine, m6 voi gindi
sinteJi considerat un expert in materie de cai la asta, Apoi se despirliri.
ri mi-ar face placcrc sA ve cun(,sc parerea.
Stipinul md trase pulin inapoi, a5a ca si
poati sd-i vadi mai bine.
- Eel,o9i pereche
spuse
neobi$nuit de frumoasi.
dace este 9i la fel de buni dup6
cum amtA, te asigur ci nu poli sd-lr dore$ti
altceva; dar vdd ci tii srrins ,,unealta" aceea
care deranjeazd caii gi le micporeazl puterea.
- | a ceO,5tiu
tranzelula?
vi rpfFriri') inrrFhi cc16lalr. La
cd acesta este un subiect
iarorit al dumneavoastrd! Ei bine, adevdrul e
ci-mi place si-mi vdd caii linindu-ti capul
su5.
mie, ca de altfcl oricui, respunse ste-
- $idar
pinul, nu-mi place s6-mi vdd caii lEcind
acesr lucru de nevoie. Langley, doar e5ti mili-
rar. Si lerd indoiaid ciJi place se-li vezi regi-
mentul prezentindu-se binc la o paradi.
-Capul sus!" Si asa mai departe. Dar nu ti-ar

27

CAPITOLUL ]2
O A CU }'URTUNA
intr-o zi de toamne tirzie, stepinul trebuia
si facd un drum mai luns. duodlreburi. Am
fosr inhdmat la un docar-5i Jbhn l-a insolir.
Intotdeauna imi placea si merg la docar; era
atit de usor pi rofle inalte se invirteau atit de
plScut! Plouase mult gi acum vintul sufla
foarte tare spulberind frunzele uscate de pe
drum. de parci ar fi fost un guvoi de frunje.
{m mers bine pine la ba erA 5i pini la podut
de lemn: maluiile riului erau deirul de inalte
iar podul, in loc se fie mai inaltat decit ele.
era exacr la nivelul Ior. astfel incir, dacA albia
riulur era plini., la mijlocul podului apa ajun-
gea aproape pinl sus la sclnduri; dar cum
existau balustrade solide de fiecare parte, oa-
menlr nu se te meau.
Omul de la barieri ne,spuse ci apele riului
cre$eau repede qi se temea cd va fi o noapte
rea. \{ulte paji5ti .erau inundate, gi, inti-o
rani mai ioasd a drumului. apa imi ajungea
:il:a sub _senunchi; dar stipinul mina iniet
a:a ;a nu :ra nici o greutate, mai ales cd dru-
mul, de$i sub api.. era bun.
Cind am ajuns la oraq, treburile il retinurd
pe stdpin destulA vreme 5i a trebuir sd agrept
c-am mult, astfel cd nu am pornir-o spre casd
decit tirziu. dup6-amiaz6. Vintul devenise 5i
mal puterntc $t t-am auzlt pe stdpin spunin_
du-i lui John cA niciodard nu a iesit De o ase-
menea lurtune: $i eu gindeam la-[el'in rimp
ce mergeam pe lingi liziera unei piduri. unde
crengile mari ale copacilor se leginau incoace
5i incolo ca nigte nuiele, iar guieiul lor era in-
grozLlor.
Ag vrea sA trecem odate de aceasta De-
- spuse sripinul.
dure,
- Da,
pldcea
domnule, rispunse John, nu ml-ar
deloc si cadi crengile astea peste noi.
De-abia rostise vorbelJ, cind deodati se
auzl- un. geamdt, o trosniture ti un stejar,
smuls din rddicini, se frinse, aplecindu-se
printre ceilalti copaci. 5i se pribu5i de-a
curmezi$ul drumului. chiar in fala noastri.
N-at putea spune niciodatd ce nu mi-a fost
frice, pentru ci mi-a fost. M-am opdt totu$i
linistit, de$i cred cd tremuram; binainteles ce
nu m-am inlors 9i nu am fugitl nu am fosr in-
veFt se_lac ata. John a coborir 9i intr-o clipe
a fost linei mine.
- Ace-i
Acum
cizur foarte aproape. spuse sripinul.
de fdcur?
- Pdi,
pacul
domnule, nu putem trece peste co-
esta qi nici sdJ 6colim; nu ne rlmine
altceva de ficut decit se ne intoarcem la res-
crucea celor patru drumuri, si asta inseamne
gase mile bune pind cind ajungem din nou la
podul de lemnl ocolul dsta ne va intirzia, dar
calul e tiner.
Apa ci ne-am intors la rescruce: dar Dini
am ajuns la pod. aproape ci se intuneCase:
de-abra am putut sd vedem cd apa acoperea
mai mult de jumarare din Iungirirea podului
dar, cum se intimpla deseori ca rlul sd se re-
verse, stipinul nu se opri din cauza asm.
Mergeam destul de repede si in momentul
cind am atins cu coDitele nrimele scinduri ale
podului, am simlit ie cevi nu era in ordine.
N-am indriznit si merg mai departe gi am in-
cremenit pe loc. ..Hai. di-i drumul. Negrul",
ma indemnA srdpinul qi me atinse cu biciul,
dar eu nu aveam curajul sd mi clintesc. Apoi
imi trase o loviture usturitoare: am flcui o
seriture, dar nu am cutezat sd inaintez.
E cera cu podul. domnule. spuse John
Sr
-
sIn din docar: veni lingi mine 5i prirr in
'
ii
i. ' ,x t;':
' ,tx'
.{
 ANNA SI'WXLL

jur. lncerci se me trage inainte: ,,Haide, Ne- cel mic, roib, spre podul de lemn ca sd se in_
grul, ce s-a intimplat?', Bincinleles ce nu tereseze d^e noi. Am vdzul lumind la ula de la
aveam cum sd-i spun ce esre, dar gtiam foarte not.$l ta terestrele de sus gi, cind.ne_am apro_
brne cd podul .nu era sigur. prat. sEpina a alergat in intimprnarea noas-
rocmar.atuncl. paznicul de la celalalt capdt tra.
al. podului se repezi afar6 din ghereta ca un
sounlnd:
,- E5ti_.reafiir. dragul meu? Oh! Am fosr
desperat, ridiclnd o torti. .
alrt de netrniStire. inchipuindu_mi rot felul de
- CeHei! Hei! Hei! Atb, oprili! strigi et. lucrun. Nu vi s-a intimolat nimic?
s-a intimplat? intrebd'stApin"ul. Nu. scump-a mea: dar dacd dragul riu
- Podul.
este_rupt la mijloc gi o parte din ,,-
Negrul nu_ar^fi fost mai inlelept decir noi, cu
el, -a tost luatA de ape: dacd mai meige!, ci_ ll
IoIlr am lost tuali de riu la pod,
oeu ln riu. N-am auzit mai mult fiindcd au intrat in
Slavi Domnului! spuse stapinul. casd pi_John m-a dus la grajd. Ah. ce cind
- Bravo, Negrull zise qi John care m6 lui gusloasa ml-au dat in seara aceea! La portia
de-capastru gi mi inroarse ugor spre drumul
_
mea de^ oviz au addugat un rerci bun de ie_
drn dreapta. de [ing6 riu. nle tl tasole mAcinati Si mi_au pus un agrer_
Soarele apusese de mult, vintul perea se se nul gros de paie de care am fost bucuros,
fi domolir dupd vijelia care smulsese copacul. pentru ce eram tare obosit.
Intunericul se l6sa ror mai mult 5i, o dit6 cu
el. tor mai mult6 ricere. Mergeam la trap li-
nrStlt, zgomolul rolilor de-abia auzindu-se pe
drumul moale. O bund bucad de vreme nici CAPITOLUL I]
stdpinul, nici John nu au scos un cuvint.
Apoi. slepinul a inceput sd spuna ceva pe un
ton loarte grav. Nu puteam distinge tot ce
vorbeau, dar mi-am dat seama cd credeau ce
daci a9 fi mers mai departe cum voia stipi-
nul, fird indoiali cd pbdul ar fi cedat sub
noi, iar calul, docarul, stipinul gi John ar fi
cdzut in du. $i cum curentul apei era foarte
puternic ;i nu era nici o lumind si nici un
a.;utor prin preajmd. mai mulr ca sigur ce
ne-am fi inecar cu rolii. Srdpinul mai sp-use cd
oamenii au fost inzeslrali cu raliune cu ajuto-
rul cAreia ei pot descoperi ceea ce le folo-
se$te, dar animalele au o putere de cunoa$tere
care nu depinde de ratriune gi care, in felul ei,
e mult mai temeinici $i mai pefecte, salvind
adeseori vieJile oamsnilor. Jbhn avea si el
multe de povestit despre ciini. despre cai 5i
Iaptete Ior mtnunate; el socotea cd oamenii
nu pretuiesc nici pe jumetate animalele asa
cum ar me ta 5i nici nu se impdetenesc cu
ele cum ar trebui.
Sint sigur ce dace vreun om ar face vreo-
dati acest lucru, John ar fi primul.
In cele din urmi am ajuns la porlile casei
noastre unde l-am inrilnil pe grAdinar care
pornrse in cautarea noastre. El ne souse cd. CRUZIMEA
de cind se ldsase intunericul. stepina era
intr-o srare de nelinisre ingrozitoare. firndc6 intr-o zi, dupd ce impreuni cu John fuse-
se temea ce se intimplase vreun accident. ll sem ptecall pentru nt$te treburi de-ale stipi-
trimisese si pe James cdlare pe Justice, calul nului $i ne intorceam Iinisti!i pe un drum
Lrnc ) drcpt. rm \;1J1. la, .ritc..rru Jrpir-
:rr.. ur bai3l cilre rncercd se fdca u1 p,,nei :'a
iari peste o poartd; poneiul nu izbutea $i
baiatul il lovea cu biciugca, dar calul o apuca
rrrcrcr irlr-,' parl(: baialul il biciur iar. irrsd
p,-rneiui se intoarse in cealaltA parte. Atunci
biiatul descdleci $il bdtu tare pe celul, lovin-
du-l ti in cap; apoi incdlec6 5i inccrcd din nou
se-L lace sd sar6 peste poarti, izbindu-l tot
rmpui. feri ru$ine, cu piciorul; dar poneiul
continua se refuze. Cind am ajuos aproape de
lLrcul acela, poneiul pi-a lisat capul in jos 5i
5i-a azvirlir picioarele dinapoi, trimilind biia-
rul direct intr-un gard de mAracini, apoi, cu
Jirl',gii bdlabdnindu-se. ' purni spre casi in
-ralop mare. John se veseli grozav.
- A$a-i trebuiel exclama el.
Au! Aul Au! striga bdiatul in timp ce se
- \a ia.a
rpr" .1;nq1q .pini. Hci. \in., )i rJu.
ia-me!
- Ai si agteptri mult 5i bine, spuse John.
Cred cd e$ti tocmai acolo unde trebuie ti
poate cd weo citeva zgirieturi te vor invata
minte si nu mai sile$ti un ponei si sare peste
o poartd care este prea inaltd pentru el. $i
spunind acestea, John o porni mai depa e.
..Poate ci tinarul ista este mincinos 9i crud,
spuse ei ca pentru sine; vom merge acasd la
iermierul Bushby Si dace o sA fim intrebali, o
sd vezi, Negrul, ce-o s6 le spunem".
A9a cd o luardm la dreapta Si curind ajun-
ieram la cudea fermei, in apropierea casei.
Fermierul tocmai se grdbea sd iasd in drum,
rar solia stetea in poartd, pdrind foarte neli-
:l r str le.
- NuBushby
lomnul
l-ai vdzut pe bdiatul meu? intrebd
cind ne apropiar6m, a ie;it
Je rreo ori pe poneiul meu negru! care s-a
irtors chrar acum 15rA cdliret.
Vi 'e pare. domnule. cd r-ar prii mai
- feri
:rni cdlaref daci nu este cilerit cum tre-
: urc. spuse John.
vrei sd spui? intrebd f'ermierul.
- Ce Pii. domnule, l-am vizut pe fiul dum-
-
::l\oastri biciuind, lovind cu piciorui gi bd-
::.du-l de Ji-era mai mare ru5inea pe poneiui
--:.d rnl(ul. pentru ca nu voia si iari o
:--lnA care era prea inaltd pentru el. Poneiul
.'r :u at bine, domnule, qi nu pdrea si aibi
..:.rn nirar', dar pind la urma a zvirlit din pi-
, .:ele dinapoi $i l-a risturnat pe domni$or
:"rdul de merdcini; el ar fi vrut st-1 ajut si
:.. dr acolo. dar cred cd md vetri ierta, dom-
nule, ci nu m-a tras inima sd fac lucrui asia.
Nu 5i-a rupt nici un os, domnule. doar s-a
zgiriat putin. Eu iubesc caii 9i md supare cind
ii \ed tratati prost: este un lu.ru rau \a n<.;-
jesti un animal, silindu-l sd-5i foloseascd pi-
cioarele dinapoi; 5i dacd o face o dati, nu in-
sea-mne intotdeauna cA va fi gi ultima.
In timpul 6sta, mama baiatului a incepur
se plinge:
Oh, sirmanul meu Bill, trebuie sd mi
-
duc 5i si-l gdsesc. O fi rdnit!
- Aifermierul.
spuse
face mai bine se intri in casi, femeie.
Bill are nevoie de o leclie
pentru fapta 5a Si eu lrebuie sd am grij;.a.
primeasci; nu este nici prima, nici a doua
oard ca se poarle rau cu acesl poner si pe \|l
tor il^voi impiedica sA mai facA asemenea lu-
cru. I1i r6min indatorat, omule. Bune seara.
Dupd aceea. am mers mai dcpartc. irr
John a ris pe infundate tot drumul pine
acasd; apoi i-a povestit intimplarea lui James
care. la rindul lui. ^a ris zicind
Aga-i trebuie! Il Stiu pe beiatul dsta de
la -poali; i;i didea aere pentru cd era beiat
de fermier; obiSnuia s-o facd pe grozavul 5i si
infrico;eze b6ietrii mai mici. Cum noi, cei mar
mari, nu sdvir5eam astfel de prostii, il fdceam
sA infeleagd cA in $coal5 $i pe^terenurile de
joacd toli copiii sint egali. Imr amrntesc
loarte bine cd, intr-o dupd-amiazd, inainte de
ore. l.am gdsit in fap uner fere\tre man fnn-
zind mu$te 5i rupinduJe aripile. El nu m-a
vizut gi i-am dat un pumn peste ureche. de
i-am intins pe podea. Totugi, aqa turios cum
e.am, m-am speriat pentru ci urla 5i zbrera
ca din guri de garpe. Biielii de pe ierenul de
joacd au dat nivald, iar profesorul a venir ii
vadi ,,cine a fost omorit".
De buni seamd cd eu am spus imediat. cin-
stit ;i deschi.. ce fdcu.em 5i din ce mntir.
apoi i-am aritat profesorului sdrmanele
mu$te, unele zdcind zdrobite, alteie tirindu-se
neajutorate, precum 5i aripile de pe per\irzul
ferestrei. Niciodati nu i-am vezut atit de su-
pirat; dar cum Bill inci urla infioritor 5i ;e
vdita ca un la;, prof-esorul nu i-a mai dat pe-
deapsa pe care o merita, ci I-a pus s, stea pe
\caun pentru tol re.lul dupi-amiezii .i -r
spus ca nu va avea roie \e ia:a Ia joJca t'
"i;
siptamina aceea. Apoi s-a adresat tuturor
eler rlor. vorbinti foarle {eno\ derpre cruz|r':
!i dr;lind ci L'5re o lrpitate .a-i lore.ri p< ..
slabi 5i neajutorali.
 1\\A
CAPITOLUL 14
' JAMES HOWARD
intr-o diminea;d, pe la inceputul lui decem-
brie, dupi antrenamentul zilnic, John md du-
sese in boxe gi, tocmai cind imi punea pdtura
iar James imi aducea din hambar nigte ovez,
iate ci intrd stepinul in grajd: avea un aer
foarte serios gi ;inea in mini un plic deschis.
John inchise uqa boxei, duse mina la gapci
salutind $i aStepti ordine.
- Buni
Vreau
dimineaia, John, spuse stapinul.
si gtiu daci ai si te plingi cu ceva de
James.
- Si mA pling, domnule? Nu.
Este harnic ti respectuos cu dumneata?
- Da, domnule, intotdeauna.
- N-ai observat vreodate ce face treaba
de- mintuiald cind nu-l supraveghezi?
- Niciodati, domnule.
Asta este bine; dar trebuie si-li mai pun
o -alti intrebare: ai vreun motiv si bdnuiegti
cd, atunci cind iese cu caii ca si-i antreneze
sau se faci vreo treabl, se oprefte ca si stea
de lorba cu cuno$tinle sau intri in case unde
are el nevoie, ldsind caii afard'l
\u. dl'mnule. sigur nu. 5i dacd cineva a
-
spus asra despre James, eu unul nu cred Si
S[:\lULI
nici nu am de glnd si cred pini cind nu se r.a
dovedi cum trebuie, cu martori; nu Dol se
Sliu cine incearce se-l ponegreasca pe iames.
dar vreau sa vA garantez. domnule, cA nu am
avut niciodate la grajdul esta un tin6r mai
dettept. mai cinsrit. mai serios gi mai simpa-
tic. Pot se am incredere in cuvinrul si-in
munca lui; este blind gi indeminatic cu caii, si
mai bucuros i-a$ lisa in grija lui decit in grija
multora dinlre tinerii imbracali in livrea 5i cu
pdlddi cu fireturi pe care ii cunosc; pi cine
vrea o recomandare pentru James Howard-
spuse John dind din cip cu horerire. sA vinA
la John Manlv.
in tot acest iimp, stdpinul a ascultat atent
qi, dupd ce John a terminat ce avea de spus.
un zimbet senin ii apdru pe fald: uitindu-se
pdetenos la James care strtuse tot timDul li-
ni$tit lingd u$4. zise:
James, bAiatul meu, pune jos ovizul gi
-
vino incoace: sint foarte bucuros se aflu ce
pArerea lui John despre caracterul tdu este la
fel ca a mea. John este un om precaut. spuse
el cu un zimbet amuzat, Si nu e intotdeauna
ugor sd-i afli pdrerea despre oameni, aqa ci
m-am gindit ce dace ,,bat in tufi5 dintr-o
pade, pesdrile vor zbura afard",5i astfel voi
afla foarte u$or ceea ce voiam si stiu. Si
acum sd revenim la problema noastre. Am
primit o scrisoare de la cumnatul meu, Sir
Clifford Williams din Clifford Hall: mi roaea
sA-i gasesc un grajdar de incredere. tinir, cim
de doudzeci, doudzeci 9i unu de ani, care isi
cunoa5te bine meseria. Pe barrinul sau vizitiu,
care a lucrat Ia el douezeci de ani, il cam lasA
puterile ii ar vrea un om care s6 lucreze cu el
$i sa stea in preajma lui, ca, atunci cind betri-
nul se va pensiona, el se-l poate inlocui. La
inceput ar cepdta optsprezece qilingi simbrie,
un costum de grdjdar, un costum de cdl6rie, o
odaie de dormit deasupra Sopronului pentru
cerule ti ar mai avea ca aiutor un biiat. Sir
Clifford este un stapin cumsecade 9i daci ai
putea obtine postul, ar fi un bun inceput pen-
tru tine. Eu nu vreau ca tu sA pleci ti, daca
ne-ai pdrdsi, gtiu cd pentru John ar fi ca qi
cum $i-ar pierde mina dreapti.
Chiar a5 pierde-o, domnule, spuse
-
John, dar pentru nimic in lume nu i-a5 sia in
cale.
- Cili ani ai, James? inrrebe stepinul.
Nouisprezece in mai viitor. domnule.
- Ce crezi, John, nu este prea tiniil
-
 domnule, e tiner, dar e la fel de
- Da,
a:ezat ca un om ritatur Si e la fel de puternic
;r de bine fecut: de5i nu are multi experienli
.a condus. are o mini sigurd. ugoard, 5i un
.}chi ager, este foarte atent Si sint absolut si-
gur ci nici un cal care va fi pe mina lui nu se
ra pripddi din pricind ce n-a avut griji de
potcoavele Si de picioarele lui.
dus vestea despre tine, John, pine
- S-aspuse
departe, stepinul, pentru ci Sir Clifford
adauge in post-scriptum: ,,Dace a$ putea gesi
un om pregatit de John al tiu, l-ag prefera
oriclrui altuia". Aia cA James, biiatule, gin-
deste-te, vorbegte cu mama ta in timpul prln-
zului 9i apoi fe-mi cunoscut dace dore$ti se
oleci sau nu.
La citeva zile dupd aceastd discutie, s-a sta-
bilit definitiv ca intr-o luni sau gase sipt6-
mini, dupi cum ii convenea stepinului nostru,
James sA meargi la Clifford Hall !i intre timp
sd se antreneze in conducerea cailor care i
s-ar fi putur incredinla. Pini atunci nu mai
vezusem niciodate ca tresura se fie scoasa
atit de des: cind stepha nu ieSea la plimbare,
stepinul iegea singur, in docar; dar acum, fie
cd pleca stipinul sau domnitoarele sau vreun
om dupd treburi. Ginger $i cu mine eram in-
hamaf la tresure li ne mina James. La ince- BATRh{UL Rh{DAs
put, John il insotea, indrumindul intr-un fel
sau altul, dar mai tirziu James a inceput s6
meargd singur. Dupe un timp, staplnul li stipina s-au ho-
Era o minune se treci prin locurile fru- tirit sA plece intr-o vizite h nigte prieteni
moase unde ne ducea stepinul, iar simbeta, la care locuiau cam la patruzeci ti tase de mile
ora9, pe ce strazi necunoscute gi ciudate mer- de casa noastre si James urma se-i duce
geam! Ne duceam la gari tocmai atunci clnd acolo. ln prima zi am cdErorit treizeci si
sosea trcnul gi cind cabrioletele $i tresurile, doui de mile; in drum am intilnit 9i dealuri
caruFle si omnibuzele incercau sa treace cu coaste lungi 9i grele, dar James a condus
toate odate peste pod. Clnd fluiera trenul, pe cu grijd 9i pricepere, astfel incit nu ne srm-
pod era nevoie de cai buni 9i de vizitii la fel leam deloc obosili. James nu uita niciodata
de buni, pentru ci podul era ingust gi drumul sd pund piedica atunci clnd coboram si sA o
spre gare f6cea o cotiturA scurti unde nu ar fi scoate pe drum drept. Ne mina pe partea cea
tost deloc greu se dea unii peste altii daci cei mai neted6, ti daci urculul era foarte abrupt,
ce ;ineau he[urile nu erau foarte atenfi ii nu cirmea rolile trdsurii pulin de-a curmezigul
dovedeau destuli dibdcie. drumului, in a9 fel incit sA nu dea inapoi, 5i
ne lisa si ne mai tragem sufletul. Toate
aceste lucruri mirunte aiut[ foarte mult un
E cal, mai ales dac6 i se'mai spun 9i vorbe
bune.
Pe drum, am ficut unul sau doui popasun
gi cind soarele tocmai apunea, am ajuns in
oragul unde urma se ne petrecem noaptea.
Am tras la cel mai cunoscut han care se afla
in Market Place; era un han foarte mare. Am
33
rnlrat prLntr-un gang care dddea intr-o curte
lungd. la capetul cdreia erau gra.jdurile $i $o-
proanele penlru trdsuri. Doi rindati se grd
brrd sA ne deshame. Rinda5ul gef era un om
mrc de staturi, plecut, vioi, dar cu un picior
strimb, qi purta o jiletce cu dungi galbene. Nu
am mai vezut vreodatd un om care sd des-
hame atit de repede ca el; apoi, cu mingiie
;i rorbe bune, md duse intr-un grajd lung, cu
Sase sau opt boxe, in care se aflau doi sau
trer cai. Celdlalt rindag o aduse pe Ginger; in
timp ce noi eram bufumati 5i cur61atri, James
sritea deopafie.
\iciodatd nu am fost cureFt atit de ugor 5i
de repede cum a ficut-o bitrinelul acela.
Dupd ce a terminat, James se apropie gi i;i
lrecu mina peste splnarea mea, ca 5i cind ar fi
ban.lir ca nu am fost le'alar !i perial cum lrc-
buie. dar se corrvinse cd pdrul meu era curat
,(i neted ca metasea.
Ej bine, spuse el, credeam ce sint foarte
- jar
rure, John al nostru inci gi mai iute, dar
dumneata ii bali pe cei mai iuli $i mai feri
.usur din cili am vezut vreodatd.
Me$terul la Iucru sc cunoaStc, spusc rin-
da)ul cel bdtrin 5i cu piciorul srdmb. lj ar tl
:i.et sd nu fie aga. Dupd (r munci dc patru-
z:.1 de ani si nu laci totul cum sc cur,inc!
Hal Hal Ar fi picatl Cit prive$te iulcala, pii.
..rul.. asta e o chesliune de obi!nuinll: dacd
!. obrtnuiesti si fii iurc, ili cste la Icl de ugor
aa ii cind ai fl incct, a5 spunc chrar ntai u;or.
De lapt. socotesc ci nu cste binc nrcr pentru
.enAlale sa te nrocdi de doud rrri ntai mult
d..it c ncvorc cu o treabi pc carc r) ai dc fA-
-..t D-c; m-a) m',)nl,,ndt cum fur unti. -t-d\
rutea lluiera in tintp ce muncescl Vezi, eu ant
: ,it nrercu ir preajnta cailor, prin gralduri de
--1i dc \inatoarc $i prin cclc dc cai dc cur-se.
:i.ia dr pe cj^.d avcam doisprczece lni; 5i fi
rr:Ll rrrc de staturl. mai ntulli ani am lirst .io-
;irru. Dar. si vczi. la Coodwood gaz()nul era
l, lirlc alunecos ;l !irmarul mcu Larkspur a
.azui. iar eu nli-am spart genuncl'liLLl $i, asr-
!.r.:e iDlelegc ce nu am mai litsr nc orcr un
t..,i,js acolo. Dar cu nu puteam Lrii [drd cai!
Llra clar ci nu puteaft. a;a cd m-am indrcp-
ldt spre hanu li por se-ii spun cA cste o ade-
!iratA plAcere si ai pc mina un aDimal cu
laesta crcscut btnc. cu dcpriDdcri bunc, brl]c
iIjsrljrr. PAt. eu sinl in sttrc sa,Ii spun din
tflll1a elrpe cum t\te lralitt Lrn cal. I)a-mi pc
': i.J l'Lr titr.u tlL .l r.J/... .t. J. .tll
vol spune ce lcl de grdldar arc. Uiti-tc la Asla
pldcut, lini5rit, se inrrrarce cunr vrci, ridice
-picioarclc pentru ca sA-i te curilatc copitcle
5i face orice dore;ri; dar poti gasi ur alrul
Lca\ltmfrirar. p,,irc. ljare nu \rea .,4 \e mt)lu
cunl lrebule sau o porne$te razna prin boxi.
iSl smuccftc capuL dc indati ce te apropii dc
cl. ipi 1a.d urechtle.prc.pdrc (J )i cum I ar tl
lrr(a dc llne sau.e riJica in d,,ll; fi(r.'are.a
sa sc apere cu copitele. Sirmanele animale!
Eu 5tiu de ce fel dc tratancnt au avur parrc.
Dacd .inl Ir.(.,)r drn trre. \.. ,perie ,ru irc.ar
dln tc mln cc; daci sint l()arte iulj, devin pe-
nculofi, nirAva$i; caraoterul lor se formeazi
ince de cind sinr tincri. Sint ca ni5tc copii!
Drescazi-i cum trcbure gi. aga cum se spunc
in cArli, daci au nor()c. nu sc v()r abate dl: la
cele irvdiate nici cind vor fi bdtrini. Asta cl
place si te aud vorbind a;a, spusc
- Imi$i.noi,
James. acasd. la stipinul nostru, ta-
ccm la lcl.
stdpioul tiu, tincre'l Dacd in-
- Cinenueste
trebarea e nelalocul ci. Din cclc cc vid, a5
crcde ca c un om bun.
Estc moiicrul Gordon. din Birtwick
Par- k. dc pe.rt. JeJIultc BcJ.
.l a mes.
'r. rarpJ.r,c
* Al Ata. a;a. am auzit vorbindu-sc de el:
bun curoscetor la cai. nu-i ala'l Cel mai bun
cd lirel din !aril
Cred ca este, rispunsc James, dar
-
acum, de cind stdpinul nostru cel tiDAr a l()st
omorit. sArntanul. dontnul Gordoo cAlerc$tc
ioarte pulin.
AI Bietul biiar! Am ciril totul, alunci,
in-ziar; 5i a fost ontorit pi un cal nrinunat,
nu-l a$al
Da, rispunse James. era un cxemplar
-
frumos, lrate cu ista ;i la lel ca el.
Picatl Picat! Daci inri anrintcsc bine,
era un Ioc tare riu de sdrit. spusc bitrinclul;
un gard de pari asculili, un mal abrupt sprc
riu, nu i a;a? Nici o gansi pcntru cal sA vadA
j^ncotro mcrge. Sint $i cu, la li1 ca oricarc
birbat, pentru un sril indrizne! dc cildric,
dar exrsti totufi unele obstacolc pe care nu-
mar ur vcchi ii cxpcrimcntat cAlArel arc voie
sa le saril Viala unui ()m ti viirla unui cal va
l()rcazi nrar mult decit () c{)itdi de tulpe, cel
puJiD afa zic cu ci ar trebui si Ilc.
Intrc timp. cclilalt ont tcrntinasc cu Cjingcr
5r rte aclLrsese grdunlcLc. ier.Jlrnt.-.:t iLr bitri,
nc Iul para\lfi intpfrula gfnl(iLll
 \I]C;RLT
liocuL
.Seara, mai tirziu, cel de-al doilea rindag a
adus calul unui cdlitor, 9i, in timp ce il iu-
r;la. un riner cu pipa in gura trindavea, raifa-
iurnd, in grajd.
- Asculte, Towler, spuse rinda$ul, vrei se
urci_in pod 5i sd pui nigie fin in plasa calului
isral Dar lasa pipa jos.
- Bine. spuse celilalr 5i se urc6 prin gura
podului: l-am auzir pi$ind pe podeaua- de
dea\upra Sr punind linul. James veni si se
:nar urle o dald la noi ;i apoi u5a fu incuiatd.
\u..pot spune cit timp -am dormit. nici ce
-1ra drn noapte era, dar m-am trezil foarte
nilini5tit, deqi abia dac6-mi dideam seama de
.i. tI-am sculat. Aerul perea greu 9i inlbu6i-
:.,r. Am auzlr-o pe Ginger ru5ind pe unul
::n cat mrSctnclu-se lara astimp5r: 5i
era foarre
.:rrun(.flc 5r nu puteam sd vid nimic in graj_
lul plin de fum. incir de-abia mai puGam
:: _.pira.
Chepengul fusese ldsat deschis 5i mi-am in_
35
chipuit cd pe acolo venea fumul. Am ascultar
cu atenlie $i am auzit un fel de pocnete slabe
pi trosnituri. Nu $tiam ce se intimpli, dar in
aceste zgomote era ceva atit de ciudat. incil
md l5ceau sa tremur tot. lnrre timD. se tre-
ziri qi ceilalyi cai: unii smuceau de capAsrru.
allii bdteau din picioare.
In cele din urmd am auzit pagi pe afard gi
rinda$ul care adusese in grajd calul caldtoru-
lui dddu ndvali cu un felinar in mind si in-
cepu s6 dezlege caii 9i si incerce se-i scoatd
afarS; dar el insugi pirea atit de grdbit qi de
lnspdimintat, incit md sperie gi mai mult. Pri-
mul cal nu voi sE meargd cu el; atunci incercS.
cu al doilea 5i cu al treilea, dar nici ace5ria nu
se cljntiri din loc. Veni apoi la mine ii in-
cerca sA md scoate, trdgindu-m6 afard cu
forta; se intelege cA totul a fost in zadar.
Dupe ce a incercat, pe rind, cu toli, a plecat.
Fdri lndoiald ci noi eram foarte nesdbuiti.
dar pericolul parea sd fie pretulindeni ti niii
nu era nimeni pe care si-l cunoagtem gi in
care si ne incredem: totul era nesigur 5i
ciudat. Aer.ul proasp_dr carc pAtrunsese prin
uia deschlsa ne uture respiralia. dar zgomo-
tul care se iscase brusc deasuora caoului
crescu 5i mai tare; cind m-am uirat in- sus.
printre barele gritarului de fin. care era gol.
am yaz]dt pilpiind pe perete o lumini rotie.
Apoi am auzit strigind afare,,Foc!" $i rinda-
Sul cl batrln a intrat grabit, dar calm; el
scoase din grajd un cal 9i apoi se duse la un
altul, in timp ce fl6cirile dansau in jurul che-
pengului, iar vuietul de deasupra capului era
mgrozrtor.
'in mijlocul larmei am auzit vocea lui Ja-
mes, liniitite gi vioaie ca totdeauna.
Venifi, frumogii mei, esre timpul se ple-
-
cdm. ata cd sculali-vd Si haideli.-
Eu mi aflam cel mai aproape de uti ti deci
r eni mai intii la mine. mingiindu-me de cum
intrA.
Negrul, sa-!i pun cApastrul.
- Haide.
biiete. si si iegim din fumul ista sros.
Mi-a pus capdsrrul inrr-o clipd: apoi. sco-
;indu-5i fularui de Ia gir mi i-a legar ugor
peste ochi 9i, mingiindu-md 9i vorbindu-mi
frumos tot timpul, m-a scos din grajd. in
curte, fiind in afara pericolului. mi-a desfAcut
fularul de la ocbi li a strigat:
vini cineva aici si lind calul Ista
- Si
pint mi duc duo6 altul!
Un barbat inalr. voinic. veni la mine si mi
lu6 in primire, iar James se repezi din nou in
grajd. Cind l-am vizut plecind, am slobozit
un nechezat ascutit. Mai tirziu, Ginger mi-a
spus ci nechezatul acela a fost cel mai bun
lucru pe care l-am putut face atunci penlru
ea. deoarece, daci nu m-ar fi auzit pe mine
afard, nu ar fi avut niciodatb curajul sd iasd
de acolo.
ln curte era multd zipiceali; caii erau
sco5i din grajduri, iar ceruple ti cabrioletele
crau luate de prin adaposruri -5i din 5oproane.
ca fldcdrile sA nu se inrinda. in cealalia parte
a curlii. [ereslrele erau descht.e gi oamenii
strigau in fel gi chip; dar eu imi lineam privi-
rea dlintite spre ula grajdului prin care ie5eau
nori de fum mai grogi decit pind atunci 9i
prin care se puteau vedea strafulgeriri rogii.
Deodatd am auzit vocea clare, puternice $i
cunoscutd a stipinului, acoperind larma.
- James Howard! James Howard! Egti
acolo?
Nu primi nici un rispuns; se auzi trosnind
cela care se pribuqi in grajd, gi in clipa ur-
matoare scosei un nechezat putemic ii plin
de bucurie; il vdzusem pe James apirind prin
fum si trdgind-o pe Ginger dupe el; tu$ea riu
;i nu era in stare sd rorbeasci.
Bravul meu bdiat, spuse stipinul punin-
-
du-i mina pe umer, esti rdnit?
lames clitini din cap neputind sI scoati o
r orbi.
- Ah, exclame bdrbatul voinic care md tri-
nea. este un biiat curajos, ce mai!
$i acum, James. spuse stipinul, dupl ce
te rei mai lini5ti, vom pleca din locul dsra cit
\om putea de repede.
Tocmai ne indreptam spre poard, cind
dinspre Market Place se auziri cai in gaiop $i
un huruit tare de roli.
- \'ine
cendiul
pompa de incendiu! Pompa- de in-
strigard doui sau trei glasuri. Inapoi,
faceli locl
Tropiind ii duduind pe pavaj, doi cai se
napustire in curte cu pompa cea grea dupd ei.
P"mpierii 'drird j,rr: nu era nevoie \d mai in-
trebe unde ardea. pentru ca din .rcoperi) .e
inillau fl5cAri mari.
Ie5irdm cit puturam de repede in piaia
large: stelele striluceau 5i, in afard dc zgomo-
iul pe care-l ldsam in urnta noastre. totul era
lrni;tit. StApinul ne duse la un han de cealalrA
parte a pielii $i. de cum se ivi rindaqul. spuse:
- James. acum mA grdbesc sA mi duc la
stepina ta; i{i incredinlez lie caii; comandd ce
crezi ci este nevoie.
$i spunind aceste cuvinte, pleci. Nu alerga,
dar niciodatd nu am vdzut un om mergind
asa de repede cum mergea el in seara aceea.
Tnainte ca eu si Grnger sa inrrdm in graj-
duri, se auzi nechezatul infioritor al bielilor
cai care r6mdseseri si piard arzind in grajd;
acel nechezat ingrgzitor ne ficu sA ne simlim
foarte stingherili, pentru cd noi fuseserim to-
tuti salvati $i acum eram tratati destul de
bine.
A doua zi dimineaF, stipinul veni ca si
vadd cum ne mai simieam ii sA vorbeasci cu
James. N-am putut sa aud prea multe pentru
cA finda$ul tocmai mi treseLa pe picioare, dar
am putut s6-mi dau seama ci James pirea
foarte fericit 5i mi-am inchipuit ce stdpinul
era mindru de el. Stipina fusese atit de neli-
niitid in acea noapte, incit cildtoria a fosr
aminati pine dupi-amiaz6, aia cd James a
avut toate dimineala libere; mai intii s-a dus
la han ca si se intereseze de hamurile 5i de
trdsum noastrd, iar dupi aceea a vrut sd afle
aminunte despre incendiu. Cind s-a inapoiat.
l-am auzit povestind rindagului. La inceput
nrmeni nu ;i-a putut da seama care era cauza
izbucnrrri focului. dar. in cele drn urmA, un
bdrbat a spus cd l-a vdzut pe Dick Towler in-
trind in grajd cu pipa in gurd. Cind a ietit nu
o mai avea 5i s-a dus la bodegd si-Si ia alta.
La rindul sdu, ajutorul rindaqului povesti
cum I-a rugat pe Dick se urce in pod ca sd
puni ni5te fin pi ci i-a spus sd-qi lase jos
pipa. Dick n-a recunoscut cd luat pipa cu
lmi amintesc re-
el, dar nimeni nu l-a crc/ul. 'i-a
gula lur Jnhn Manl) al nosrru nu se
permitd nicioda16 inirarea in grajd- cu5apipa in
gure mi gindeam cA aceasta ar trebui si
- $i pestc tot.
fie regula
James a povestit cA acoperilul 5i tavanul se
priburiserd in intregime )r ca numai perelir
innegri;i mai rimiscseri in picioare; cei doi
cai neferici!i, care nu au putut fi scoti, fuse-
seri ingropali 5ub liglc ?r grinzi arse.
,!-.
.{. .rtu.
tr'.i
"
 AN\A Str\!ELL
CAPITOLUL I?
O DISCUTIE CU JOHN MANL\
Restul c5lttoriei noastre a fost foarte u;or,
ti pulin dupi apusul soarelui am ajuns la
casa prietenului stepinului meu, Am fost dusi
intr-un grajd curat si placut: acolo era un vi-
zitiu binevoitor care ne-a fAcut sA ne simtim
bine gi care, auzind de incendiu, pdrea si se fi
gindit foart mult la James.
Este foafie limpede, tinere, spuse el, caii
-
Yostri Stiu in cio sA aibi incredere; ca sd
scoli caii dintr-un grajd atunci cind e vorba
de foc sau de inundalii este unul din cele mai
grele lucruri din lume. Nu $tiu de ce, dar nu
si
lor iasd pentru nimic in lume.
Timp de doui sau trei zile am rdmas in lo-
cul acela !i apoi ne-am intors acas6. C6ldto-
ria a decurs bine qi am fost fericili si ne
aflim din nou in grajdul nostru, iar, la rindul
sau, John a fost $i el fericit si ne vadi.
Inainte ca el 5i James si incuie u$a pentru
noapte, Jamqs a spus:
intreb cine va veni in locul meul
- MA
Micul Jue Creen din L,'dge. rispun..
-
John.
Joe Green? Dar 6sta e un copil:
- Micul
Are paisprezece ani pi jumdtate, spuse
-
John.
biiatul este atit de mlc...
- Dar
Da, este mic, dar e iute, seritor li bun:
- atit el cit $i tatdl seu tn fbarte mult si
apoi,
lucreze la noi; de asemenea stiu ce $i stApinul
ar dori si-i dea posibilitatea sA lncerce. De
altltl. mi-a spus ca dace socolesc cd nu corer-
punde, va ciuta un b6iat mai mare; dar eu
i-am rispuns ce me invoiesc slJ iau de probi
;ase sAptemini.
- $ase sdptamini! exclamd James. Pii
asta inseamni ce va trebui se treace $ase luni
pind cind va ajunge sd fie de folos! Pentru
tine, John, va [i munci multd.
Ei bine, spuse John zimbind, munca 5i
cu-mine sintem prieteni foarte buni; niciodatd
nu mi-a fost frici de muncd.
ESti un om foarte bun, zise James. Ag
- si
vrea fiu gi eu ca tine.
prea obignuiesc sd vorbesc despre
- Nu
mine. rdspunse John. dar cum urmeazd sd
pleci in lumea large ca si-}i cittigi singur
traiul, iti voi spune acum care este pererea
mea in privinla asta. Cind tata si mama au
murit de friguri, la zece zile unul de altul,
eram de virsta lui Joe. Ei ne-au l6sat, pe
mine 9i pe sora mea Nelly, care e paralizatd,
singuri pe lume, fdrd nici o rudi la care am fi
putut se ne ducem dupi ajutor. Eram argat la
un fermier Fi nu ci$tigam nici cit se me pot
intretrine pe mine singur, iar pentru noi amin-
doi era mult prea putrin. Dar m-a luat stapi-
nul nostru, m-a adus la grajduri gi m-a dat in
grija bitrinului Norman, vizitiul de pe vremea
aceea. Mincam in casd 5i dormeam in pod,
mi s-a dat un costum de haine 9i mi se pli-
teau trei iilingi pe s5ptimine, astfel incit pu-
team s-o ajut gi pe Nelly. Bdtrinul Norman ar
fi putut sA se poarte altfel $i se spune ce la
virsta lui nu mai poate st-si bate capul cu un
beiat ne$tiutor, de la coarnele plugului, dar
mi-a fost ca un tatd 9i gi-a dat osteneala cu
mine. La ciliva ani dupi aceea, cind bdtrinul
a murit, am trecut eu in locul lui 5i bineinte-
les c6 acum am un salariu mai mare 5i pot sI
pun deoparte pentru zile grele sau pentru zile
bune, dupd cum va fi cazul: la rindui ci.
 \L(;RI T

Nelly este foarte fericiti. Aqa ci vezi tu, Ja- un stdpin fi o stepine foarte bqni, 9i apoi caii
ms, nu sint eu omul care sA strimbc din nas $i pe bAtrinul meu Merrylegs, In noul loc nu
cind este rorba de un beietel. Nu! Nu! lmi va fi nici o fiinli pe care s-o cunosc. Dac6 nu
vei lipsi foarte mult, James, dar ne vom des- ar fi se capit un posr cu o leafd mai mare 5i
curca noi, gi s6 5tii c6 nimic nu este mai fru- astfel se-mi pot ajuta mai mult mama, nu
mos decit si faci cuiva un bine cind $ se cred ci m-a9 fi hotirit se fac pasul 6sta; il fac
ive5te ocazia, iar eu sint fericit cI pot s[l fac. de mare nevoie, John.
Atunci, spuse James, nu egti pentru zi- James, biiatule, aga este, dar nu at
-
cala ,,Fiecare sd-ii poa e singur de grij6?" -
avea o pdrere prea buni despre tine dace ai
Nu, bineinteles, rdspunse John, unde putea si pleci de acasi, pentru prilna date,;i
am- fi ajuns eu $i Nelly daci stepinul, stepina nu ai sim ce simti acum. Curaj! I1i vei face
5i bitrinul Norman ar fi avut grij6, fiecare, prieteni pi acolo 9i o vei duce bine
- 5i cum
numai de el? Pdi, ea ar fi fost la azilul sdraci- sint sigur ci aqa se va intimpla, esta va fi un
lor, iar eu la s6pat napi! Ce s-ar fi ales de lucru minunat pentru mama ta care o sa fie
\egru1 9i de Ginger daci tu ai fi avut grija foarte mindri ci ai ajuns intr-un loc atit de
numai de tine? Ar fi ars de vii! Nu. Jim. nu! bun-
ista este proverbul egoigtilor, un proverb Cu vorbele astea John l-a mai incuraiat-
barbar; oricine il urmeazi 9i crede cd trebuie dar toatA lumea era mihniti cil pierde-pe
si aib6 grij6 doar d el, pdi acela este pecat James; clt despre Merrylegs, a tinjit dupi el
ce nu a fost inecat, ca un calelug sau ca un mai multe zile 9i ;i-a mai pierdut din pofta de
pisoi inainte de a deschide ochii; aqa gindesc mincare. Dar cind, in mai multe dimineli,
eu, incheie John cu o cletinare foarte hotifitd John l-a scos cu ni$te heFri mai lungi pentru
din cap. a face impreun6 cu mine exercilii de galop 9i
James zimbi la aceste vorbe; dar vocea sa de trap, celulului i-a revenit buna dispozilie
tremula de emolie cind spuse: si curind era din nou ca mai inainte.
In afard de mama, tu ai fost cel mai Tatel lui Joe venea adesea Si mai dedea pu-
-
bun prieten al meu; nidijduiesc ca nu mA vei lin ajutor, deoarece el cunogtea munca; Joe
ulta. iqi didea multi osteneale si invele 9i John i5i
Nu, bAiatule, nu! r6spunse John. $i fi- punea mare nidejde in el.
-
indce iii fac ai eu un serviciu, cred ce nici tu
nu me vei uita.
A doua zi Joe veni la grajduri si inveJe tot
ce se putea mai inainte ca James s6 plece. In-
vate sd meture grajdul, se aduci paie 9i fin;
incepu sA cureJe hamurile Si se ajute la spela-
tul trisurii. Cum era prea mic de stature ca
se poate face tot leselatul meu 9i al lui Gin-
ger, James il invdli lucrul acesta cu Mer-
rl"legs, care urma s6-i he dat in ingrijire
atunci cind va rdmine numai cu John. Era un
beiat micut, dr6gul, de$tept ti totdeauna ve-
nea la treabe fluierind.
Merrylegs a fost destul de necijit pentru ca
trebuia si fie ..maltralat'. cum spunea el. de
un biiar care nu gtia nimic, dar cAlre sfirsitul
.elei de a doua sdptimini mi-a spus, in taind,
ce el crede cA beiatul se va descurca foarte
bine.
in cele din urmd veni gi ziua cind James
trebuia si ne pareseasci; degi era vesel intot-
deauna, in acea dimineatra p6rea foarte trist.
- Vezi. ii spuse el lui John. las in urmd
ioarte multe: pe mama gi pe Betsy fl pe ne.

CAPTTOLUL 18
DUPA DOCTOR
intr-o noapte, la citeva zile dupi plecarea
lui James, tocmai imi terminasem porfia de
fin 9i me culcasem pe paiele mele, adormind
imediat; deodati am fost trezit de sunetul pu-
ternic al clopolelului de la grajd. Am auzit
u9a casei lui John deschizindu-se gi pe el aler-
gind spre vestibulul stepinului. Intr-o clipd se
intoarse, descuie u9a grajdului, intrd 9i strig6:
Negrut, ii dac6 ai mers vreodate
- Scoal6,
repede, atunci aSa trebuie se mergi acum.
$i pini si md dumeresc despre ce este
vorba, imi gi pusese gaua gi cdpistrul; doar
mai didu o fuge dupe haini gi apoi mb mind
in trap seltat spre u$a vestibulului. Mogierul
a$epta acolo cu un felinar in min6.
John, sd fugi mincind pimintul,
- Acum,
pentru cd este in joc viaga stdpinei tale; nu
40
este nici o clipd de pierdut; predd acesr biler
doctorului White. odihne5te c;lul la han si in-
toarce-te cit Dod de reDede.
John spuse-,,Da. domnule" $i intr-o clipe
se silti in $a. GrAdinarul. care locuia intr-o
cesup din cele rezervate oamenilor de seni-
ciu,.auzise clopoplul. sunind .li era gara cu
porlle oescntsel am tuat-o pnn parc ai pnn
sat.. apol.am cobori( dealul pind am ajuns la
banera dln tosea unde se pldtesc taxe. John a
strigat rare. bdrind cu putire in uga gheretei:
paznicul ie$i repede afari qi dddu la o parre
Dartera.
Iate banii, spuse John, $i se tii bariera
-
deschisi Dentru doctor.
-pornit-o
$i am din nou.
Inaintea noastre, pe marginea riului, era o
bucate de drum neted; John mi-a spus:
Acum, Negrul, arard tot ce poli.
-$i aga am $i fecut; nu-mi trebuia nici bici.
nici pinteni Si cale de doud mile am galopal
cit am putut de iute, de-abia atingind pemin-
tul cu picioarele. Cred ci nici bdtrinul meu
bunic, care a ciltigat cursa de la New Market,
nu ar fi putut alerga mai tare. Cind am ajuns
la pod, John mi opri pulin gi mi mingiie.
spunlndu-mi:
-El Bravo, Negrut! Dragul meu prieten!
m-ar fi lasat se merg mai incet, dar
eram interitat, aga ci am pornit din nou, la
fel de iute ca mai inainte. Aerul era inghelat,
luna strelucea, era foa e plecut; am trecut
printr-un sat, apoi printr-o pedure intune-
coas6, am urcat un deal, apoi am coborit
pind clnd, dupi o fugd de opt mile, am ajuns
la orag, unde am mers pe clteva strezi $i prin
pia1d. Totul era foarte lini$tit gi nu se auzea
decit tropotul potcoavelor mele pe pierre
lumea dormea. Cind ne apropiam de poarta -
doctorului White, ceasul de la bisericd b6tea
ora trei. John sun6 de doud ori, apoi ciocini
puternic in uge. Se deschise o fereastri gi
doctorul White, cu boneta lui de noapte,
scoase capul afari gi intrebi:
- Ce doregti?
Doamna Gordon este foarte bolnavd,
-
dolnnule; stepinul meu ve cheami urgent,
pentru ce socote$te ce poate muri dace nu
venili acolo. Iati 9i un bilet.
. ASteapta ci vin, spuse doctorul.
Inchise fereastra 9i curlnd se ivi in ug6.
cel mai rdu, spuse el, este ca
- Lucrul
toale ziua calul meu a ficut curse si acum
este istovit; chiar fiul meur care avea nevoie
de el, a trebuit sA caute alt cal. Ce-i de fAcut?
Pot sd iau calui dumitale?
Aproape tot drumul a venit in galop,
-
domnule, gi urma si-l odihnesc aici, dar dacl
socotilr cd e nevoie, cred cA stepinul meu nu
ra avea nimic impotrivi, domnule.
Bine, spuse doctorul, voi fi gata cit pot
-
de repede.
John stdtea lingi mine 5i mi mingiia pe git.
Eram foarte infierbintat. Doctorul veni cu
cravaSa sa de cdldrie.
Nu trebuie sd luali asta, domnule. Ne-
-
grul vd va duce pinE. la ugd, firl sd fie nevoie
ii folositi cravaqa, qi, dace putefi, aveti gdje
Jr el: n-at \rea ca i se intimple nrmic rdu.
-Nu, nu, John, rdspunse doctorul, sper
ca nu.
Si intr-o clipd pornirdm, depertindu-ne tor
mar mult de John.
Nu v6 voi povesti despre cildtoria noastrA
de intoarcere: doctorul era un berbat mai
greu decit John 9i nici nu era un cilerel prea
bun. Totugi m-am striduit cit am putut. Paz-
nicul a inut bariera deschisd, a5a cum il ru-
gase John. Cind am ajuns la deal, doctorul
m-a opnt.
- Ac{m. ..cumpul meu. spu.e el. rrage-1i
puILn sutLetul.
Am fost bucuros de asta, pentru ci eram
rorodpe lslovit; aceasli pauza m-a ajulal
se-mr continui drumul 5i curind eram la co-
nac. Joe a$tcpta la poart6, iar stipinul, care
ne auzise venind, era in uga casei. Nu rosti
nLll un cuvint; doctorul intre in case impre-
uni cu el, iar Joe md duse la grajd. Eram
irucuros cA sint acas6; tremuram, gifiiam $i
c:-abia me mai puteam ;ine pe picioare. Pe
-nireg corpul nu exista nici micar un fir de
:e. care sa fie uscat, apa imi giroia pinl la
:.-prte. iar aburii ie5eau din mine, dupe cum
::-ncd Joe. ca dintr-o oala cu ape pu\d pe
:--.j. Bieiul Joe! Era prea tindr fi $tia inct
:::ne puline lucruri, iar tatil sau, care l-ar fi
:-:u ajuta, fusese trimis in satul vecin. Sint
:.-:-r inse cl a fecur tot c i-a stat in putinJe
:. r-)t ce tria. Mi-a frecat picioarele 5i pieptul,
;:f nu mi-a pus pdtura; poate ce s-a gindit ca
.::r'n atit de infierbintat incit treaba asta nu
:r-ii 1l pldcut. Apoi mi-a dat sA beau o gi-
.:"!e plLnd cu apa: era rece gi foarte bund gi
.:: baur-o toat5; dupi aceea, mi-a dat njtte
:r. :i griunle 5i. crezind ci 5i-a fdcut bine da-
toria, a plecat. Curind am inceput sd lremur.
sd am frisoane 5i sd-mi fie ingrozitor de frig:
picioarele, coapsele 9i pieptul mi dureau 5i
peste tot simJeam junghiuri. Ata cum steteam
qi tremuram, ah, cit imi doream pdtura mea
groasa 9i cdlduroasi! Cit il doream pe John.
dar el avea de mers opt mile, astfel cA m-am
lungit pe paiele mele qi am incercat sa dorm.
Dupi o bune bucatd de weme l-am auzit la
u5d pe John: am gemur incel. penlru ji
aveam dureri mari. Inrr-o clipa a fost in
boxi, aplecindu-se spre mine; nu puteam si-i
\pun ce simr. dar el pdrea sd rtie tol: m-a
acope t cu doud sau trei pituri cdlduroase 5i
a alergat in casi dupi niqte apd fierbinre:
mi-a fScut o fierturi de oviz pe care am min-
cat-o calde $i, apoi, cred cI am adormir.
John pdrea foarte tulburat. L-am auzit de
mai multe ori zicind ca pentru sine: ..Copii
prost! Copil prost! Sd nu-i pun6 nici o pdturd
sint gata se cred cA Si apa a fost foarre
-rece:ti nu sint buni copiii!" Dar Joe era rorulr
un copil fbarte bun.
Era destul de grav, fecusem o puternice
aprindere de plimini ti nu puream sd re"prr
fara sd ma doari. John m-a ingrijir ror rim-
pul; se scula de doue sau rrei ori pe noapre
ca sd vind la mine. Stipinul venea $i el foarre
des sA ma vade.
meu Negruf, md mingiie el
- S6rmanul
intr-o zi. b"rnul meu cal. ai salvar riap sripi-
nei tale, Negrutr! Da, i-ai salvat vialal
Am fost foarte bucuros cind am auzit a.td.
pentru ci se pare cd doctorul a spus cd daci
ar mai fi trecut pu[in timp, ar fi fost prea tir-
ztu.
John i-a povestit stipinului c6 in viap lui
nu a vdzut niciodata un cal care sd aierge atit
de repede. ca Sl cum Stia despre ce esrs
vorba. Bineingeles ca Stiam, de$i John credea
ce nu; $tiam m6car atita lucru, cd John 5i cu
mine trebuia si mergem cit mai iute $i ci asra
era pentru binele stSpinei noastre.