Phyllis Reynolds Naylor s-a niscut in 1933, inAnderson, un

origel din Statele g-"i,". Cartea ei preferiiS din copilirie este

Aventurile lui Huckleberry Finn, deMark Twain. A^inceput sI
scrie inci din gimnaziu, iar la 16 ani a primit primii bani pen-
tru o povestire.
De-a lungul timpului a lucrat ca secretari, profesoari gi
redac-
tor la o revisti. Dupi ce s-a dedicat intru toiul literaturii a scris
p:t!" r3o de cirfi pentru copii ;i adolescenfi. Una dintre cele mai PHYTLI S
iubite serii ale ei ii are in centru pe Marty gi pe beaglul Shiloh.
lnspiratr dintr-o vizitr pe care phylris Reynolds Iiaylor a fi-
RNYNOTDS SHILOH
}.iAYI,OR.
9ut-o virginia de vest, povestea lui Shil,oh
in repede
" "r""rit
inimile copiilor gi i-a adus autoarei, printre altele, bine-cunos-
cuta NewberyMedal.
Traducere din englezl
de Rizvan Nlstase
CepIroLUL r

uminici, in ziua-n care vine Shiloh, avem parte de un

prAnz mare in familie. Dara Lyt, inmoaie pAinea in
paharul ei cu ceai rece, inweme ce Beckyigi impinge boa-
bele de fasole spre marginea farfuriei, gata si le dea jos.
Mama ne-arunci o ocheadi doienitoare:
A"gwea gi eu sIv5d, mf,car o dati*nviafi, zice ea, c5
-
un dumicat ajunge din farfurie direct in gur5, flri cine qtie
ce ocolig.
Totuqi cdnd vorbegte rimAne cu privirea pironiti la
mine. Nu ci nu mi-ar plicea friptura de iepure. imi place,
cum sI nu. Doar ci n-ag wea s[-nfulec 9i vreo alice, atAta
tot, qi de-aiaverific fiecare imbuclturS.
Am verificat bine iepurele, Marty, n-o si gf,seqti nici
-
urmi de alice in pulpa aia, imi zice tata in timp ce-gi unge
pAinea cu unt. L-am impuqcat in gAt.
Parci n-aq fi vrut sI aud asta. Am plimbat carnea
dintr-o parte a farfuriei in cealalti, printre cartofii dulci
gi-napoi.
A murit pe loc? intreb eu, gtiind cf, nu voi mai putea
-
mAnca deloc dacl nu era a$a.

t,
lt
 - Destul de repede.
ci i-ai zburat clpi;Ana? intreabi Dara Lyrr.
-Aqa$ie zici
ea.
Tata mesteci foarte incet inainte si rlspundi.
-lNu tocmai, zice el, dupi care-gi vede mai departe de
mAncat.
$i-atunci eu mi ridic gi plec de la mas5.
Cea mai buni treabi duminica e ci rurm masa prin-
cipali a zilei la pranz. Dupi ce fi-ai pus stomacul la cale,
pofi si iei la picior toarr virginia de vest p6nr si se facl
fl
iar foame. in restul zilelor, dace o iei din 1oc dupi masi,
trebuie si te-ntorci dupi ce s-a rrsat intunericul.
Iau pugca de calibru 22pecare mi*a dat-o tata in mar-
tie, cAnd am ficut u ani, gi pornesc la drum sI vid ce pot
si-mpuqc. Mi-ar plrcea si gisesc un mrr atarnand de o
creangi qi si vid dacd-s in stare si-l dobor. Sau o sr mai
ingir niqte conserve pe-un gard qi o si le iau la;inti. Nu
trag insi niciodatr in cevaviu. Nu mi-am dorit niciodatd
asta, nici mlcar un pic.
casa noastri e sus, pe dealuri, mai sus de Friendly,
dar nimeni nu prea are habar unde vine asta. Friendiy
e pe langi sistersville, care vine cam pe la jumatea
dis-
tanfei dintre wheeling gi parkersburg. Tata mi-a zis ci
sistersville era unul dintre cele mai gror"rr" Iocuri din
tot statul in care puteai trii. Daci mr-ntrebi pe mine, as
spune cr cel mai grozav loc in care ai putea trii e chiar
cei
sl
in care stim acum, o cisuf5 cu patru camere, inconjurati
din trei pirfi de coline.
Dupi-amiaza este totuqi al doilea moment bun pentru
cutreierat dealuri; diminea{a e cel mai bun, mai cu seaml
vara. Dimineaqa devreme , devreme. intr-o dimineaf5, am
vlzut trei soiuri de animale, firi si pun la socoteal5 pisi-
cile, cAinii, broagtele, vacile gi caii. Amvf,zut o cArtili, am
vlzut o ciprioari cu doi pui gi-am vizut 9i o vulpe surl cu
capul rogcat. Pun rlmiqag ci tatil fusese ovulpe sur5, iar
mama, una rogcovanS.
Cel mai tare gi cel mai tare imi place si mI plimb din-
colo de un pod hurduciit, acolo unde drumul face o bucl5
pe l6ngi vechea clidire a gcolii Shiloh 9i urmeazi apoi
cursul rAului. Ai riul pe-o parte, copaci pe partea ailalti,
din loc in loc gi cfrte-o casf, sau dou5.
in dupi-amiaza asta am parcurs cam jumitate din
drum, de-a lungul rAului, cAnd am zlrit ceva cu coada
ochiului. Se migca. MI uit qi laweo paigpe metri de mine
vid un cdine cu blana scurti - alb cu maroniu 9i pete ne-
gr€ -, care nu scotea niciun sunet, furiqAndu-se doar cu
capul plecat, uitAndu-se la mine;i mergAnd cu coada-ntre
picioare, de parci nici n-ar avea dreptul si respire- Un
beagle, de vreun an, poate doi.
Mi opresc, c5{elul se opregte gi el. Arati de parci tocmai
ar fi fost prins f5cAnd weo boacini, dar imi dau seama cd
nuwea decAt si se lin5 dupi mine.
t,
 Aici, biiete, ziceu,lovindu_mi peste coapsi.
-CAinele se lasi pe burti, t6r6ndu-se prin iarbi. Mi puf-
negte r6sul qi m5-ndrept spre el. Are o zgardi veche gi
ruginitr Ia gat, probabil mai brtranr decai el. pun pariu
c-a fost zgarda altui c6ine inaintea lui.
Hai, bliete, ii zicintinzAnd mAna cltre el.
- CIfelul se ridicl gi face cA;iva inapoi. Nici micar nu
mArAie, parci nici nu mai qtie sl latre.
[i se cam rupe sufletur c6nd vezi un caine cr bate-n
retragere aga. se vede ci cineva l-a tot altoit. poate
chiar
l-a snopit in b5taie.
E-n regul5, bliete, ii spun eu incercdnd si mi apro_
-
pii ceva mai mult, dar el tot dI inapoi.
Aga c5-mi iau puqca gi-mi vid mai departe de drum,
de-a lungul raului. Din cand in cand mai aiunc cate pri-
o
vire peste umir gi iaclti-I. Mi opresc eu, se_opregte qi el.
I se vid coastele - nu foarte rru, dar e'limpede ca nu-i
gras
deloc.
De trunchiul unui copac o creangi rupti atArni
deasu-
pra apei pi mi-ntreb dac-ag putea s-o dobor dintr-un
foc.
Ridic pugca, dar apoi mi gAndesc cAt de tare l_ar speria
detunitura pe bietul caine. Mr hotirisc ca-n ziua iia sI
nu trag deloc.
RAul curge alene. DacI inaintezi pe lAngi el, nici
n_ai
spune cI apa se migc5. DacI totugi te opregti o clipi,
vezi
frunze gi altele plutind. Din c6nd in cand mai sare.at"-.r,
'"1
pegte. Biban - imi zic eu. CAinele incl se fine dupl mine,
cu coada-ntre picioare. E amuzant cum nu scoate niciun
sunet.
M-aqez pAni la urml pe un buqtean, las pu;ca lAngi pi-
cior gi-agtept. Mai in urmi, pe drum, cilelul se aqaz5, la
rAndul lui. StI chiar in mijlocul drumului, cu botul pe labe'
Aici, biiete! spun eu din nou qi-mi bat ugor genun-
-
chiul.
DI un pic din coad5, dar nu se-apropie.
O fi o cilelugi.
Aici, feti;o! zic eu.
-CAinele tot nuvine.
Mi hotirisc s-aqtept si plece el mai intAi, dar dupiweo
trei-patru minute de stat pe buqtean mI cam plictisesc,
a9a c-o iau iarigi din loc. La fel gi beaglul.
Habar n-am unde-ajungi dacl urmezi cursul rAului
pAnI la capit. Am auzit pe cineva zicAnd c-ar face o bu-
c15 qi cI apoi revine, dar, daci n-ar fi aqa 9i afung acas'
dupi-nserat, si te fii boscorodeal5. Aga cI de fiecare datl
merg pAnI la unvad - acolo poteca trece prin r6u - dupi
care fac cale-ntoarsi.
CAnd o apuc cAinele mivede civin 9i o gterge
indirlt,
pe datf,-n pldure. imi zic ci aia trebuie cI a fost ultima
oari c6nd am dat ochii cu beaglul, dar, cAnd ajung pe la
jumatea drumului, mai privesc o dati in urm5. $i ia uite-I.
Mi opresc. Se opreqte qi el. O iau din loc. Porneqte 9i el.
1,,
 $i apoi, aproape fhrr sr-mi dau seama cr fac asta, fluier.
Zici c-am apisat un buton magic. Cit ai clipi, beaglul
pornegte in goani spre mine, urechile lungi ii fhlfhie gi
di
vesel din coadr de parc-ar flutura un drapel. De data
asta,
c6nd dau sil mAngAi, imi lingetoatipalma, apoi imi sare
pe picior, in timp ce din gatlej ii rrsuni cate un scheunat
domol. Nu se mai saturr de mine, de parci pAni-atunci
l-aq fi alungat intruna, iaracum i-aq fi spus, in sfhrgit
,,Da!
Pogi veni". E biiat, mi-am inchipuit eu.
nu?
- Hei, biiete! Ce-fi mai place sI te umfli_n pene acum,
Mi pufirepte rasul in vreme ce beaglul imi tot dr ocol.
MI las in jos pi cAinele ml linge pe fal5 gi pe gAt. Unde_o
fi-nvrfat si se apropie cand il fluieri ;i sist"a potorit in
urml in restul timpului?
Tot cu ochii la caine, aqa de tare m-a luat valur, cr nici
n-am bigat de seami c-a inceput si plour. Nu mi deran-
jeaz5. Nici pe cilel nu-l deranjeazr. Caut locul
in care
l-am vizut prima oari. Aici sr triiasci oare? rnr-ntreb.
Sau pe lAngi casa de mai sus, Ia drum? Mi gAndesc
tot
timpul cH seva opri intr-unul dintre locurile pe hnge care
trecem qi c-o si iasi poate cineva si fluiere dupi o",
nu se iveqte nimeni, iar cAinele merge mai depirte."1.vine
1"px mine chiarqi cand ajungem lavechea qcoald shiloh.
Trece chiar gi podul, dand din coadi de zici ci-i o elice.
Imi linge mana cand gi c6nd, de parc-arwea sr se asigure
,, I
ci sunt inci acolo, gi ;ine gura deschisi, de parc-ar zAmbi'
Chiar zAmbeqte.
Cdnd vid ci mi urmeazlgi dincolo de pod 9i cI trecem
gi de moara de grAu, incep si mI ingriiorez. Pare ci 9i-a
pus in gAnd si se;in5 dupi mine tot drumul p6n-acasi'
O si am gi-aqa necazuri fiindcd ajung cu hainele ude pe
mine. Bunica, mama mamei, a murit de pneumonie, ni
se tot reamintegte asta. Iar acum, uite cI am un cAine cu
mine, qi n-avemvoie cu animale in casi.
Daci nu-1i pofi permite sl le dai de mincare 9i s5-i duci
[a veterinar cdnd se-mbolnlvesc, n-ai ce ciuta cu ele in
casi, aga-mi zice mama, 9i mi se pare ci are dreptate'
Tot restul drumului citre casi nu-i mai spun nicio
vorbd beagtului, sperAnd ca la un moment dat si se in-
toarci. Dar se tot {ine duPi mine.
Aiung la pridvorul din fa$ gi-i zic:
acasi, biiete.
-SimtDu-te
cum mi se strffnge inima cind il v5d cI nu mai
zAmbegte, igi vdrl din nou coada-ntre picioare qi se furi-
geazi inapoi. Se indeplrteazi pdn5-n dreptul unui sico-
mor, se aqazl in iarba udi, cu botul pe libufe.
Al cui e ciinele 5la? m5-ntreabi mama c6nd intru in
-
casi.
Ridic din umeri.
S-a luat dupi mine, atAta tot.
- De unde l-ai pescuit? m5-ntreabi tata.
-
l"