Sunteți pe pagina 1din 7

4

Paige Britt intr-un origel, cu nasul in ci4i


a crescut PAIGE 8R'TT
gi capul in nori. La facultate a studiat jurnalismul, iar la
masterat, teologia. Nu s-a considerat niciodati prea mare
pentru a citi ce4i de copii, fiindci in ele giseqti cele mai
importante lec1ii de via1i. Cind nu scrie, lui Paige Britt
ii place foarte mult s; ziboveasc; . $irul pierdut al tim-
pului este primul ei roman, urmat deWhy Am I Me? (De
$irul pierdut
ce eu sunt eu?) , o cafte ilustrati pentru copii inclusi de
Publishers Weekly pe lista celor mai bune cirgi din zor7.
aI timpului
in prezent locuiefte in Georgetown, Texas, cu solul ei.
Edigia a II-a
Lee White este artist gi profesor. Iubegte si picteze
cu acuarele, si facS prinruri gi si se ca15re in copaci. iqi
petrece zilele jucAndu-se cu culorile in atelierul lui din
curtea casei, unde ceasurile de orice fel sunt interzise. A Ilustrafii de
ilustrat peste cincisprezece cir;i gi gi-a expus lucririle in Lee White
galerii de peste tot din America, din Los Angeles pAni in
New York. in prezent locuiegte in Portland, impreuni cu Traducere din englezi
sotia ti cu fiul lor. de Iulia Arsintescu

ARTTUR
Capitolul unu

Penelope s-a chinuit si deschidi un ochi, apoi pe


celdlalt. Visase o gopArl5 mAncitoare de foc care vor-
bea in cimilituri. C6nd sunase ceasul, gopArla tocmai
era pe punctul s5-i spuni ceva important. Penelope
s-a uitat fioros la ceas. Ceasul s-a uitat fioros la ea: era
ora gase dimineala.
Iati ci venise gi prima zi a vacanfei de var5, dar
chiar gi acum mama ei se agtepta sX se scoale gi si se
apuce de treabi. Penelope a oprit alarma gi s-a ridi-
cat. $i-a trecut picioarele peste marginea patului gi s-a
uitat la degete. Trebuia si faci dug, si se imbrace gi si
fie gata pentru micul dejun in treizeci de minute; asta
insemna ci trebuia si se gribeasc5. S-a intrebat cum
ar fi fost si aibi o zi liber5. Micar o dati.
,,N-o s5-mi ia mult", 9i-a spus. S-a lisat pe podea gi
a inceput sA cotrobdie sub pat dupi unul dintre car-
netele pe care le linea ascunse acolo.
Camera lui Penelope era extrem de ordonati.
Mama ei adora si spund: ,,Un loc pentru fiecare lucru,

Iz
care lingea fliciri. CAnd a terminat, s-a rezemat de
pat qi a incercat si se gAndeasci la un nume pentru
acel animal. Nu era ca gi cum ai alege nume pentru
un cAine sau o pisici. Trebuia ceva neobignuit, poate
Beauregard sau Eckbert. Nu. Prea complicate. Avea
nevoie de un nume mai simplu... Zak, de exemplu.
Asta era!
Acum, ci avea nume, ce mai urma? Nu era de
ajuns ca Zak doar sd mdnAnce foc gi si vorbeasci in
ghicitori. ii trebuia o aventurd. Penelope a muqcat
capitul creionului ca si poatd gAndi mai bine. Din
bucitirie urca miros de gunci prliiti 9i i-au chioriit
gi fiecare lucru la locul lui." De aceea ;inea Penelope maqele. A mugcat 9i mai indArjit din creion. Poate ci
sub pat tot ce nu avea loc in camera ei. Pistra acolo Zak triia alituri de un circ alcituit numai din repti-
adipostul pe care il construia pentru hamsterul ei 1e... sau poate locuia intr-un vulcan pe cale si erupi
(Penelope nu avea hamster), jurnalul pe care il $nea gi si arunce lumea in aer... sau...
pentru sora ei geamini pierduti pe mare (Penelo- $uncd!
pe era singuri la pdrinfi) gi cerneala invizibil5 pen- Penelope a lXsat jos creionul. $i-a dat seama ce
tru scris mesaje secrete (in caz ci ar fi ajuns weodati insemna mirosul. Era in intArziere. Mama incepu-
intr-o inchisoare otomani). $i, desigur, carnetele. se si pregiteascd micul dejun gi o agtepta la masi. A
Teancuri de carnete pline cu toate cuvintele fascinan- ascuns carnetul la loc sub pat, gi-a aruncat piiamaua gi
te pe care le colec.tionase de-a lungul anilor gi cu toate a tras nigte haine pe ea. A alergat in ios pe scdri, piep-
povestirile pe care le scrisese cu ele. tinAndu-9i pirul cu degetele. Cum a intrat in bucdti-
Penelope a dat deoparte o cutie cu mAncare pentru rie, mama i-a gi aruncat ,,privirea".
hamsteri gi a tras afari un carnegel rogu. L-a deschis ,!tii cAt e ceasul?
gi cu creionul dintre paginile lui a schilat iute qopAr-
-Penelope s-a strecurat in scaunul ei.
la din vis - ochi mari, corp alungit gi o limbd curbati
- $tiu, a murmurat.
d)
Nu putea spune adevirul, anume ci pierduse girul aceea, pe toati pagina, rAnduri dupi rAnduri pline de
timpului. Mama ei n-ar fi infeles. Nu atAta weme cAt scrisul mamei.
in fiecare cameri din casi exista cAte un ceas, plus inci
unul la incheietura mAinii ei. Dar faptul ci Penelope 29 mai
purta ceas nu insemna ci se gi uita la el. O nelinigtea. Si-1i fie mereu rugine si fii prins trAndivind.
Secundarul nu stdtea niciodati. Se invArtea in cerc, j.3a-1.a1^^,cvt de )t
miturAnd ziua ca pe nisip.
7. oo -7 s o Tr eb&rL c aswL ce

Mama lui Penelope a pus micul dejun pe masi gi


7.3o-g30 slLLd'Lv. La pLaw
s-a a$ezat. g 3a- g.+ 5 TL/,tq LtbeY
Tata se lntoarce de la alergat dintr-un moment
-
intr-altul, aga ci mai bine am incepe.
e.45 9.a5 Dr''wLPAwk La dewlLst
-a5 aa .a5 PYaqraMaYe la dewtLst
S-a intins peste masi dupi caietul ei mecanic cu
ra.a'- aa.+sDyvM de La d'ewtL*Piwd acasd'
coperte de piele.
ao.4 s - LL.45 exerci.tiL de v acabaLaY ?ewtrv evaL^area
- Sivedem ce avem in program azi, bine?
watLowaLk
,,Hai ci-ncepe'l s-a gAndit Penelope, aplecAndu-se
peste farfurie.
L2.L5-a2sa Mers cvL bLcLcLeta
Stai dreapti, a zis mama, fbri s-o priveasci.
-lqteptAnd ca mama si inceapi, Penelope a simlit
L2.3O-ls.OO Priwz
a3.oa -L+.aa Met\LtatLL La vv"atevr'"atLcd
un nod in stomac. in caiet era un calendar care repre-
J4.aa 15.aa SL\ts A^6ale de tu2tlvwi'e PP^l\^
zenta programul ei. Exista cAte o pagini pentru fieca-
d'e zi'Lza vwea - cALlqR^FIc!
re zi, iar fiecare zi era plini cu o listi de lucruri pe care feLLcLtdrLle

trebuia si le faci. Mama lui Penelope a rupt din agen-


di pagina zilei de ieri gi a oftat satisfhcutd. de LecttuL pewtr^ uacawld

Se pare ci te agteapti o zi plini.


-A intins calendarul s5-l vadi gi Penelope. aTso-Lgso cLwa

Mai intAi era trecuti luna (mai), ziua (29) gi un


citat din Sirmanul Richard (cine-o fi fost qi ila) . Dupi Lg.+s-Lg. a a reLef ow bvfuLca

l*
at.oo 2a.oa c^ydiewLe tw caw-eyd preqdtLye Buni, dovlecel, a zis el,ciufulind-o pe Pene-
s?L
-
lope. Afari este iar o zi minunatd.
Tewtru c^lcare
Rostea cuventui minunatd deparci ar fi fost alcS-
Mama lui Penelope gi-a dres glasul Fi a inceput tuit din trei cuvinte mai mici: mi-nu-natd.
si citeasci cu voce tare toate activiti;ile pentru Cum !i-a mers, dragi? l-a intrebat mama, r6s-
@
ziua aceea. in acest timp, Penelope s-a intrebat
-
foind ultimele pagini ale caietului mecanic, unde
r)

pentru a suta oare cine era Sdrmanul tinea evidenla alergirilor lui zilnice - datd, distan-
a i
'# Richard. Degi nuJ intdlnise niciodati, fd, timp.
if nu-i plicea de el. Vorbea mereu despre Grozavl Opt kilometri, 4r.4.
-Mama
,,sArguingf' sau ,,trAndivie". Ce insemna lui Penelope a notat informalia 9i a
exact trend5vie? Pirea s5 fie ceva legat inchis caietul.
de lene. Dar oare trAndaml era un animal
- Ti-ai inceput ziua bine, a
care semina cu o pipugd ficutd dintr-un zis ea, ca gi cum numerele ar fi
ciorap? Poate c-ar fi fdcut pereche bund cu . dovedit asta.
Zak, EopArla care mAnca foc. 0
Penelopel
-Penelope a ridicat privirea. Mama se uita
la ea parci agteptAnd ceva.
Am zis si te gribegti si si termini de
-
mancat. Acum se face ora pentru treburile
casnice.
Chiar atunci s-a deschis usa de la intrare
giovoceastrigat:
Am sosit!
-Peste o clipd, tata a dat nival5 in buci-
tirie.

\
pijama. ,,Deweme la culcare, devreme la sculare" era
-TataFiria bdut
indoialS!
un pahar cu ap5, apoi alta dintre regulile Sirmanului Richard.
s-a agezat la
masd gi a cojit o banani. Penelope a schimbat capul aspiratorului gi a
Bag mAna-n foc cd ai o mullime de lucruri pe inceput si curele praful qi firimiturile dintre perne-
-
care abia agtepgi si le faci le canapelei. $tia ci nu avea niciun rost si se plAn-
azi, nu-i aga, fetilo? a zis
el gi s-a intins dupi ziar. gi de programul ei. Indiferent cfl sm ds aglomerat,
guri o bucati de pAine
Penelope gi-a indesat in al mamei era inci lui Penelope era
gi mai qi. Mama
pr;iiti Fi a mormiit ceva neinteligibil. Tata n-ar fi organizator de evenimente. Organiza petreceri,
priceput. El abia agteptaf ecare zi. Era agent de asi- intAlniri de afaceri, nunfi, ceremonii de bar mitz-
gurdri gi, degi ajuta lumea sd se pregiteasci pentru vah Ei orice altceva trebuia si decurgi perfect. Din
nenorociri - decese, boli, incendii -, era tot timpul cete iqi didea seama Penelope, mama igi petrecea
atat de vesel, incat ai fi zis ce lucra la Disneyland. tot timpul la telefon sau la calculator, planificAnd
Penelope gi-a terminat pAinea prejite gi s-a ddi- viegile altor oameni. Se pare cX nu se supera nimeni,
cat de la masi- din moment ce o pliteau si faci asta.
ci mai bine mi apuc de treburi. Penelope qtia ci considere noro-
ar fi trebuit sA se
-TataCred
s-a uitat la ea peste pagina de sport. coasi ci mama o ajuta gi pe ea pe gratis, dar nu se
DdJe gata, tigrule! a zis el, ridicAnd degetul simlea defel. Mama suslinea ce respectarea unui
-
mare in sus. program zilnic reprezenta modul cel mai bun de a
Mama, care vorbea la telefon, doar a fluturat din se pregiti pentru viitor. Penelope nu intelegea cum
mand. se putea pregati pentru ceva atat de imposibil de
Lunea era ziua ln care Penelope aspira pe jos in imaginat. Nici nu reugea si se inchipuie terminind
camera de zi gi in sufragerie. in timp ce plimba aspi- liceul, cu atAt mai pulin ducAndu-se la facultate. in
ratorul inainte gi inapoi in linii drepte, ordonate, s-a plus, ea nu-gi dorea decAt si devini scriitoare. Anul
gAndit la ceilalgi copii din clasa ei. Probabil ci ei igi trecut, domnul Gomez, profesorul ei de englezi, ii
petreceau vara neficAnd altceva decAt sd zaci toati diduse o revisti plini de povestiri scrise de copii de
ziua la piscini gi si se duci seara la petreceri in pija- vArsta ei. ,,Continud si citegti 9i continui si scrii",
ma. Penelope nu fusese in viafa ei la o petrecere in ii spusese el. ,,Iar cAnd vei fi pregitit5, trimite una
r4i
l
l

lq
dintre povestirile tale la revista asta. Cred ci ai mari care Penelope le scria intr-un carnet. CAnd fetila
qanse si fii publicati." Penelope nu-si putea scoate lntreba daci nu cumva pierdeau timpul, domnigoa-
din rninte cuvintele lui. ra Maddie didea ochii peste cap gi spunea: ,,Nu-fi
A terminat de aspirat in camera de zi gi s-a mutat bate capul cu timpul, timpul igi line singur soco-
in sufragerie. Singura persoani care o incuraja pe teala."
Penelope si scrie era vecina lor, domnigoara Maddie. Penelope gi-ar fi dorit si creadi asta.
CAnd era mic5, inainte si meargd la gcoald, mama Pendula a bitut ora 7.3o gi Penelope a oprit aspi-
o lisa la domnigoara Maddie ori de cAte ori avea o ratorul.
intdlnire de afticeri sau alte treburi de ficut. Uneori, E vremea si studiezi Ia pian! a strigat mama
Penelope petrecea toat5 ziua acasi la domnigoara
-
din cealalti camerS.
Maddie. Chiar daci locuia pe aceeaFi strad5, parci $tiu, qtiul i-a rispuns Penelope.
ar fi fost in alti lume. Acase la domnigoara Maddie,
-A pus aspiratorul la loc cAt a putut de repede gi a
Penelope avea voie si fach ceea ce mama ei numea dat fuga pe hol spre camera de zi. Avea exact o ori la
,,nimic". Nu era nimicul acela in care te ui;i la tele- dispozifie pentru exerciliile de teorie gi de citit par-
vizor ore in gir gi astepli sd treaci ziua. Acest nirnic tituri, pentru ficut game gi pentru exersat piesele
semina mai mult cu o pagini albi pe care Penelope pe care i le lisase profesoara de pian. Daci termina
o putea umple oricum dorea. pAni la 8.3o, i9i putea folosi timpul liber ca s-o vizi-
De fiecare dati cAnd rimAnea la domnigoara teze pe domnigoara Maddie.
Maddie, Penelope igi petrecea timpul citind, scri- Penelope s-a gribit cu gamele gi pe urmi a cAntat
ind sau uitAndu-se pur qi simplu pe fereastre. Dom- toate piesele. Teoria gi descifrarea partiturilor i-au
nigoarei Maddie nu-i pisa; de fapt, de cele mai luat mai mult decat se agtepta, iar, cAnd a terminat,
multe ori i se alitura qi ea. Odati petrecuseri o ora aproape se scursese. A inchis cu zgomot manu-
dupS-amiazi intreagi ciutAnd chipuri in desenul alul de studiu gi s-a indreptat spre uga din spate.
fibrelor de lemn ale tibliei mesei din sufragerie. Mi duc la domnigoara Maddie! a strigat ea
CAnd giseau unul, il schigau pe o foaie de hArtie gi il
- umir.
peste t

botezau cu nume ca Ichabod sau Millicent. Pe urmd SA fii inapoi intr-un sfert de or5! a strigat
igi imaginau povegti elaborate despre personaje, pe
-
mama dupd ea. Plecim la dentist la 8.45 fix!
-l
loi I l,t

S-ar putea să vă placă și