INFINITATEA NUMERELOR PRIME

Prof. :Radulescu Valentin

Grup Scolar Agricol Scornicesti
Teorema de descompunere in factori primi.
Teorema 3.1 Orice numar intreg a , cu /a/  2 are cel putin un divizor prim .
Demonstratie: Fie A multimea divizorilor naturali ai lui a, diferiti de 1. Evident ca
/a/  A; deci A   si in plus A este finita.
Fie p cel mai mic numar ce apartine multimii A. Daca p nu ar fi prim , atunci conform
definitiei numarului prim , ar exista un divizor natural d al lui p , cu d>1 . Cum d / p
, atunci d/a si deci d  A . Cum d>1 , atunci d<p ceeace contrazice alagerea lui p.
Deci p este prim.
Teorema 3.2 (teorema fundamentala a aritmeticii)
Oricare ar fi numarul intreg n cu /n/  2 exista o descompunere a sa in produs de
factori primi, adica exista un numar finit de numere prime p 1 , p 2 ,... , p n nu neaparat

distincte astfel incat : n=  p 1 p 2 ,... ,p n

In plus, aceasta descompunere este unica in sensul ca oricare alta descompunere in

produs de factori primi difera de ea doar prin ordinea factorilor.
Demonstratie: Demonstram existenta unei descompuneri a numarului n in produs de
numere prime . Conform teoremei 3.1 orice numar intreg n , cu /n/  2 are cel putin
un divizor prim .
Deoarece /n/  2 , exista p 1 , un numar prim astfel incat p 1 /n .
n
Sa notam n 1 = . . Daca n 1 =  1 , atunci n=  p 1 si deci partea de existenta este
p1

demonstrata .Daca nu, vom avea /n 1 /  2 si deci exista un numar prim p 2 astfel incat
n1
p 2 / n 1 . Daca n 2 = =1,
p2

atunci n=  p 1 p 2 . Daca nu , continuam procedeul si obtinem un numar prim p 3 /n 2

s.a.m.d.
Sirul de numere n,n 1 ,n 2 ,... are proprietatea ca :

/n/>/n 1 />/n 2 />....... ,deoarece

 / n1 / / n1 /
/n 2 /=  </n 1 / s.a.m.d.
p2 2
Fiind un sir strict descrescator de numere naturale , rezulta ca el este finit si deci acest
procedeu se opreste dupa un numar finit de pasi., adica exista un m astfel incat
nm 1
nm= = 1
pm

Prin urmare n=p 1 n 1 =p 1 p 2 n 2 =...=p 1 p 2 ...p m =  p 1 p 2 ...p

Unicitatea : Sa presupunem ca am avea pentru n doua descompuneri in factori primi
n=  p 1 p 2 ...p
n=  q 1 q 2 ...q r

Deoarece toate numerele p i si q j sunt pozitive , semnul din fata produsului este

acelasi in ambele scrieri plus daca n>0 si minus daca n<0 , avem prin urmare :
p 1 p 2 ...p= q 1 q 2 ...q r (1)
Reordonand eventual factorii celor doua produse , valoarea produselor nu se schimba ,
inmultirea fiind comutativa .
Putem deci presupune ca : p 1  p 2  ...  p m si q 1  q 2  ...  q r si conform

definitiei 2.2 , rezulta ca exista 1  i  r astfel incat p 1 /q i ; dar singurii divizori ai lui

q i sunt  1 si  q i si cum p 1  2 , rezulta ca p 1 =q i

Aratam ca p 1 =q 1 ,pentru ca q 1 este cel mai mic element din sirul

q 1 ,q 2 ...,q r , avem q 1  q i =p 1

Deoarece q 1 / p 1 p 2 ...p m , exista j astfel incat q 1 /p j

Prin urmare q 1 =p j  p 1 si deci p 1  q 1 Am obtinut ca:

p1  q1 si p 1  q 1 de unde deducem p 1 =q 1 .

Simplificand relatia cu p 1 =q 1 . obtinem egalitatea :

p 2 p 3 …p m =q 2 q 3 …q r .

Facand acelasi rationament , v-a rezulta p 2 =q 2 si din aproape in aproape vom avea in
final m=r si p i =q i , 1  i  m.

Daca am admis r>m , maimulti factori q decat p cand ajungem sa simplificam cu p m

gasim in membrul I pe 1 si in membrul II niste factori q al caror produs este 1, ceea ce

nu se poate caci acesti q sunt diferiti de 1 .La fel gasim ca nu se poate sa avem m>r .
Rezulta ca m=r si fiecare factor p corespunde fiecarui factor q ,ceea ce completeaza
demonstratia partii de unicitate .
In reprezentarea numarului n ca produs de factori primi p 1 p 2 ...p m este posibil ca

unii dintre factori sa fie egali intre ei : p 1 poate sa apara de k 1 ori cu k 1  1 , p 2 de

k 2 ori cu k 2  1 si in general p m de k m ori cu k m  1 .

k k2 km
Deci n =  p 1 1
p2 ....p m unde putem presupune p 1 <p 2 <...<p m .

Consecinta 3.3 Orice numar compus n are cel putin un divizor prim p  n.
Demonstratie: Daca n este un numar compus , atunci n=ab , unde a si b sunt numere
mai mari ca 1 si mai mici ca n.Fara a restrange generalitatea , putem presupune a  b .
Atunci n=ab  a 2 si prin urmare a  n . Dar a>1 , deoarece daca a=1 am avea a=b.
Cand conform ipotezei avem b<a. Conform teoremei 3.1 numarul a are un divizor prim
p  a si deci  n.
Insa p ca divizor al numarului a va fi si divizor al numarului n.
Asa dar numarul n are un divizor prim p  n.
Lema 3.4 Fie a,b,c numere naturale (intregi pozitive) astfel incat :
1) sa aiba loc egalitatea ab=c n
2) numerele a si b sa fie relativ prime , atunci exista numerele naturale x si y
n n
astfel incat a=x y=b .
Pe scurt daca produsul a doua numere naturale relativ prime ,este o puterevde ordinul n
, atunci fiecare din cei doi factori ai produsului este o putere de ordinul n.
Daca n este impar, atunci aceasta lema este evident adevarata pentru orice numere
intregi a,b,c diferite de zero.
k1 ks l1 lt
Demonstratie : Fie a=p 1 ...p s , b=q 1 … qt (1)

Descompunerea in factori primi a numerelor a si b.

Aici k 1  1,..., k s  1 si p 1 ,p 2 ,...,p s sunt numere prime distincte.

Analog l 1  1 , l 2  1 , ... , l t  1 si q 1 ,q 2 ,...,q t sunt numere prime distincte.Totodata

cum a si b sunt , prin ipoteza , relativ prime aici numerele p 1 ,p 2 ,...,p s nu sunt egale

cu vreunul din numerele q 1 ,q 2 ,...,q t . Prin urmare, expresia :

n k1 ks l1 lt
c =ab= p 1 ...p s q1 … qt (2)
 n
da descompunerea numarului c =ab in produs de puteri de numere prime distincte.
Dar se stie (conform teoremei fundamentale a aritmeticii) ca descompunerea unui
numar natural in produs de puteri de factori primi distincti este unica (facand
abstractie de ordinea factorilor).
De aceea descompunerea (2) trebuie sa coincida cu descompunerea ce se obtine cand
ridicam la puterea n descompunerea numarului c. Aceasta arata ca toti exponenetii
k 1 ,.., k s ,l 1 , l 2 ,...l t se divid cu n. Asadar a si b sunt puteri de ordinul n.

Infinitatea numerelor prime.

Teorema 3.5 (teorema lui Euclid):
Sirul numerelor prime este infinit ,(adica oricat de mare ar fi p prim , exista numere
prime mai mari decat el).
Demonstratie : Presupunem ca sirul numerelor este finit , si anume :
p 1 <p 2 <,...,<p k .

Consideram numarul natural : n = p 1 p 2 ,...p k +1

Din felul cum este construit numarul natural n ,rezulta ca n>1 si n> p k si in plus n nu

se divide cu nici unul dintre numerele prime p 1 ,p 2 ,,...,p k , caci din p i / n p i fiind

unul dintre numerele p 1 ,p 2 ,,...,p k ar rezulta pi / 1 Avem doua posibilitati:

a) n este numar prim si in acest caz am gasit un numar prim n> p k ;

b) n este numar compus si in acest caz admite un factor prim p care este diferit de p i cu

i=1,2,...k si deci p>p k de unde rezulta ca sirul numerelor prime este infinit.

Multi matematicieni s-au preocupat pentru demonstrarea infinitatii numerelor prime ,

abordand diferite metode ,iar altii au formulat diferite teoreme care conduc la stabilirea
infinitatii numerelor prime. Iata un prim exemplu:
Teorema 3.6 Daca n este un numar prim natural mai mare ca 2 atunci intre n si n!
exista cel putin un numar prim.
Demonstratie: Deoarece n>2 , atunci numarul intreg n=n!-1 este mai mare ca 1 si are
conform teoremei 3.1 un divizor prim p care este mai mic sau egal cu n si deci mai mic
decat n!.
Dar nu putem avea p  n , deoarece p ar fi atunci unul dintre factorii produsului n! = 1
2 3 ...n si prin urmare p ar fi un divizor al numarului n! Intrucat el este si divizor al
numarului n, rezulta ca p ar fi un divizor al diferentei acestor numere, adica n!-n=1 ,
ceea ce este imposibil , avem n<p<n!.
Asadar, pentru orice numar natural exista un numar prim mai mare decat el. De aici
rezulta ca numerele prime sunt infinite.
Observatii:
1) Din sirul infinit de numere prime 2,3,5,7,11,... distingem:
a) perechi de numere consecutive 2 si 3 .O alta pereche nu mai exista .Intr-
adevar , din orice pereche de numere naturale consecutive unul este par si
deci daca este mai mare ca 2 atunci este compus ;
b) exista perechi de numere impare consecutive in care ambele sunt prime ,
de exemplu : 3 si 5 , 5 si 7 ,e.t.c. Aceste perechi de numere prime le
numim gemene. Nu se cunoaste daca numarul de numere prime gemene
este infinit.
c) **3 Teorema lui Dirichlet
Teorema lui Dirichlet reprezinta o generalizare a teoremei lui Euclid.
Aceasta nu se poate demonstra cu metode elementare ,dar am sa prezint
cateva cazuri particulare.
Teorema 3.7 Orice progresie aritmetica a+km
infinita cu termeni numere intregi pozitiva si cu ratia prima cu primul termen , contine
o infinitate de numere prime.
Daca notam cu m ratia progresiei aritmetice, teorema lui Dirichlet devine echivalenta
cu urmatoarea :
Teorema 3.8 In orice clasa de resturi prime cu modulul exista o infinitate de numere
prime .
Intr-adevar , fie a+k 1 m , a+k 2 m doua numere din aceeasi progresie aritmetica

Acestea fac parte din aceeasi clasa de resturi modulo m avand ( a+k 1 m) - (a+k 2 m) =
(k 1 - k 2 )m
Adica m / ( a+k 1 m) - (a+k 2 m) si deoarece , reciproc , numerele dintr-o clasa de resturi
modulo m formeaza o progresie aritmetica cu ratia m , primul termen fiind un numar
din clasa de resturi considerata , avand m / b-a , adica a si b fiind doua numere oarecare
din clasa de resturi considerata.
 Teorema lui Dirichlet in cazul progresiilor aritmetice 4k-1 si 6k-1.
Teorema 3.9 In progresia aritmetica 4k-1 exista o infinitate de numere prime pozitive.
Demonstratie ; Presupunem ca exista un numar finit de numere prime

pozitive de forma 4k-1 , pe toate acestea le notam cu p 1 p 2 ,,,p n . Numarul

ajutator p 1 p 2 ,.,p n -1 pe care-l notam cu N este mai mare ca 1 ,avand

p 1 p 2 ,,,p n  0 ,aceasta si in cazul in care nu exista nici un numar prim pozitiv

de forma 4k-1 ,deoarece in acest caz se considera ca p 1 p 2 ,,,p n =1 . Numarul

N admite deci cel putin un factor prim pozitiv.Dar acest lucru nu este
suficient . Trebuie sa aratam ca N admite cel putin un factor pozitiv de forma
4k-1. In acest fapt consta toata dificultatea demonstrarii cazurilor
particulare ale teoremei lui Dirichlet , atunci cand utilizam metoda lui Euclid.
Sa vedem in acest scop de ce forma pot fi numerele prime pozitive atunci
cand le impartim cu 4. Daca p este un numar prim pozitiv , prin aplicarea
teoremei impartirii cu rest lui p pozitiv si 4 obtinem:
p=4q+r 0  r<4
Nu putem avea r=0, deoarece daca am avea p=4q si deci p nu ar mai fi prim
(deoarece daca ar fi prim , din p=4q ar rezulta p/2 , ceea ce este
contradictoriu ,p  2.
Din r=1 nu rezulta nici o contradictie din faptul ca p este prim si p=4q+1 ,
deci putem avea numere prime pozitive de forma 4k+1 unde am pus k=q.
Nu putem avea r=2 decat daca p=2 , deoarece daca r=2 avem
p=4q+2=2(2q+1) .Daca p este prim trebuie ca p/2 deci p  2 sau p=2 ,
deoarece p  1, putem avea p=2 luand q=0.
Din r=3 nu rezulta nici o contradictie din faptul ca p este prim si p=4q +3 ,
deci putem avea numere prime pozitive de forma 4k-1 , unde am pus k=q-1.
Am demonstrat deci ca orice numar prim pozitiv diferit de doi este de forma
4k+1 sau de forma 4k-1, cuvantul sau avand sens de excludere din cauza
unicitatii catului si restului din teorema impartirii cu rest.
Aratam ca numarul N de mai sus admite cel putin un divizor prim pozitiv de
forma 4k-1. Sa presupunem prin absurd ca numarul N admite divizori primi
 pozitivi de forma 4k+1. Prin inmultirea acestor divizori primi pozitivi
,obtinem ca N este de forma 4k+1, ceea ce contrazice faptul ca N este de
forma 4k-1, ceea ce rezulta din faptul cum a fost alcatuit N.Contrazicerea
rezulta din aceea ca teorema impartirii cu rest , catul si restul sunt unice, cele
doua forme ale lui N una obtinuta prin inmultirea divizorilor sai primi

pozitivi de forma 4k+1 si alta obtinuta din 4 p 1 p 2 ,,,p n -1=4( p 1 p 2 ,,,p n -1 )

+3 putand fi interpretata ca fiind obtinuta din aplicarea teoremei impartirii

cu rest lui N si 4.
Din aceasta contrazicere rezulta ca N admite cel putin un divizor prim p de
forma 4k-1.

Dar atunci p/N , p/N-4 p 1 p 2 ,,, p n , deci p/-1 ceea ce este contradictoriu

,deoarece numerele prime nu sunt unitati. c.c.t.d.

Teorema 3.10 Intr-o progresie aritmetica 6k-1 exista o infinitate de numere prime
pozitive.
Demonstratie: Demonstratia este analoaga ca la teorema precedenta.
Presupunem ca exista un numar finit de numere prime pozitive de forma 6k-1

si pe toate care exista le notam cu p 1 ,p, 2 ,,,p n .

Numarul ajutator N= 6 p 1 p 2 ,,,p n -1 este mai mare decat 1 , avand

p 1 ,p, 2 ,,,p n  0 aceasta si in cazul cand nu exista nici un numar prim pozitiv

de forma 6k-1 , deoarece in acest caz se considera ca p 1 p 2 ,,,p n =1 .

Pentru a arata ca N admite un divizor prim pozitiv de forma 6k-1 , trebuie sa

vedem , mai intai de ce forma pot fi numerele prime pozitive atunci cand le
dividem la 6.Aplicand teorema impartirii cu rest la un numar prim
pozitiv p si la 6 obtinem:
p=6q+r 0  r<6
Nu putem avea r=0 deoarece daca r=0 , numarul p=6q nu este prim,
deoarece, daca ar fi prim , din p=6q ar rezulta p/2 , deci p  2 ceea ce este
contradictoriu.
 Cu r=1 , nu rezulta nici o contradictie din faptul ca p este prim si p=6q+1 ,
deci putem avea numere prime pozitive de forma 6k+1 unde k=q.
Nu putem avea r=2 decat daca p=2,. Intr-adevar, daca r=2 atunci
p=6q+2=2(3p+1). Cum p este prim , trebuie ca p/2 deci p  2 sau p=2 ,
deoarece p  1 . Putem avea p=2 luand q=0.
Nu putem avea r=3 decat daca p=3. Intr-adevar, daca r=3 , atunci
p=6q+3=3(2q+1) . Daca p este prim , trebuie ca p/3, deci p  3 sau p=3,
deoarece p  1 si este impar. Putem avea p=3 luand q=0.
Nu putem avea r=4 .Intr-adevar daca r=4, atunci p=6q+4=2(3q+2). Daca p
este prim trebuie ca p/2 deci p  2 sau p=2 deoarece p  1 . Nu putem avea
insa p=2 deoarece daca p=2 avem 2=2(3q+2) sau 3q=-1 , ceea ce in numere
intregi este contradictoriu.
Cu r=3, nu rezulta nici o contradictie , din faptul ca p este prim si p=6q+5 ,
deci putem avea numere prime pozitive de forma 6k-1 , unde am pus k=q+1.
Demonstram ca numarul N de mai sus admite cel putin un divizor prim
pozitiv de forma 6k-1. Sa presupunem prin absurd ca N admite numai
divizori primi pozitivi de forma 6k+1. Din inmultirea acestor divizori primi
pozitivi , obtinem ca unu este de forma 6k+1 , ceea ce contrazice faptul ca N
este de forma 6k-1 ,ceea ce rezulta din faptul cum a fost alcatuit N.
Contradictia rezulta din faptul ca in teorema impartirii cu rest , catul si restul
sunt unice., cele doua forme ale lui N ,una obtinuta prin inmultirea divizorilor

sai primi pozitivi de forma 6k+1 si alta obtinuta din 6 p 1 p 2 ,,,p n -

1=6(p 1 p 2 ,,,p n -1)+5 putand fi interpretata ca fiind obtinuta prin aplicarea

teoremei impartirii cu rest lui N si 6. Din aceasta contrazicere rezulta ca N
admite cel putin un divizor prim p de forma 6k-1 Dar atunci p/N si p/

p 1 p 2 ,,,p n , deoarece p 1 ,p 2 ,,,,,p n sunt toate numere prime pozitive de

forma 6k-1 , deci

p/ N-6 p 1 p 2 ,,,p n , deci p/-1 , ceea ce este contradictoriu deci numerele prime
nu sunt unitati.
Teorema 3.11 In progresia aritmetica 4k+1 exista o infinitate de numere prime pozitive .
 Pentru demonstrarea acestei teoreme definim urmatoarele notiuni ajutatoare.
Definitia 3.12 Numarul intreg n prim cu m se numeste rest patratic mod m , daca
congruenta :
x 2  n (mod m)
are solutie si un rest patratic mod m ,daca aceasta congruenta nu are solutii.
Definitia 3.13 Daca p este un numar prim mai mare decat 3 si n  o (mod p) , atunci
n
( ) se numeste simbolul lui Legendre si se defineste astfel :
p
n
( ) =
p
Demonstratie : Preuspunem ca exista un numar finit de numere prime

pozitive de forma 4k+1 si pe toate care exista le notam cu p 1 p 2 ,,,p n . Fie

numarul ajutator N=1+(2p 1 p 2 ,,,p n ) 2 care evident este mai mare ca 1 ,

avand p 1 ,p, 2 ,,,p n  0 , aceasta si in cazul cand nu exista nici un numar

prim pozitiv de forma 4k+1 deoarece in acest caz se considera ca

p 1 ,p, 2 ,,,p n = 1.
Divizorii primi pozitivi ai lui N sunt impari, deoarece din felul cum este
alcatuit N rezulta ca 2 nu divide N . Fie p un divizor prim impar al lui N . Un
astfel de divizor exista , deoarece N>1 si 2 nu divide N . Obtinem:

p / 1+(2p 1 p 2 ,,,p n ) 2 sau

(2p 1 p 2 ,,,p n ) 2  -1 (mod p) deci

1
simbolul lui Legeandre (- ) este egal cu 1 , deoarece -1 este rest patratic mod
p
p. Dar acest lucru inseamna ca p este de forma 4k+1 .
Am dovedit ca N admite cel putin un divizor prim pozitiv de forma 4k+1.
Asta inseamna:

p/ N , p / p 1 p 2 ,,,p n
 deoarece p 1 , p 2 ,,,,,p n sunt toate numere prime pozitive de forma 4k+1 , deci

p / N- (2p 1 p 2 ,,,p n ) 2 , deci p / 1, ceea ce este contradictoriu , deoarece

numerele prime nu sunt unitati . c.c.t.d.
Teorema 3.14 In progresia aritmetica 6k+1 exista o infinitate de numere prime pozitive .
Demonstratie : Asemanator ca la teorema precedenta , presupunem ca exista
un numar finit de numere prime pozitive de forma 6k+1 si toate care exista le

notam cu p 1 , p 2 ,,,,,p n . Numarul ajutator 3+ (2p 1 p 2 ,,,p n ) 2 pe care il

notam cu N este mai mare ca 1 , avand N>3. Divizorii lui N sunt numere
prime impare , deoarece din felul cum este alcatuit N rezulta ca 2 nu divide N
. Fie p un divizor prim pozitiv impar al lui N. Un astfel de divizor exista,
deoarece N>1 si 2 nu divide N. Obtinem : p /3+

(2p 1 p 2 ,,,p n ) 2 sau

3
(2p 1 p 2 ,,,p n ) 2  -3 (mod p) deci simbolul lui Legendre (- ) este egal cu
p
1,deoarece -3 este rest patratic mod p .Dar acest lucru inseamna ca p este de
forma 6k+1.
Am dovedit ca N admite cel putin un divizor prim pozitiv de forma 6k+1 .
Aceasta inseamna

p/N , p/p 1 p 2 ,,,p n ,

deoarece p 1 , p 2 , ,,, ,p n sunt toate numere prime pozitive de forma 6k+1 ,

deci p/ N- (2p 1 p 2 ,,,p n ) 2 deci p/3 , deci p=3, p fiind prim si pozitiv, ceea ce

este contradictoriu deoarece 3 prin impartirea la 6 ne da restul 1 cum da p

prin impartirea la6. c.c.t.d.
Numarul numerelor prime
Functia  (x,r).
Definitia 3.15 Numarul numerelor naturale cel mult egale cu un numar real x
si care nu se divid cu nici unul din primele r numere prime pozitiveeste o
functie numerica care se noteaza cu  (x,r).
Proprietatea 3.16
 (x,r) =  (x,r-1) -  (xp r 1 ,r-1) , unde p r este al r-lea numar prim pozitiv.
Demonstratie : Sa consideram numerele naturale cel mult egale cu un numar
real x si care si care nu se divide cu niciunul din primele r-1 numere prime
pozitive . Numarul lor este  (x,x-1). Printre aceste numere se afla atat
numere care nu sedivid cu p r ,cat si numere care se divid cu p r unde p r este
al r-lea numar prim pozitiv.
Cele care nu sedivid cu p r au deci proprietatea ca sunt cel mult egale cu x si
nu se divid cu nici nul din primele r numere prime pozitive.Numarul lor este
deci egal cu  (x,r) . Cele care se divid cu p r sunt de forma hp r , unde h este
orice numar natural cu proprietata ca h  xp 1 r deoarece hp r  x.
Numerele considerate , anume hp r , nu se divid cu primele r-1 numere prime
1
pozitive. Numarul numerelor este deci egal cu  (xp r ,r-1). Avem deci

 (x,r-1) =  (x,r) +  (xp r 1

,r-1),
de unde rezulta relatia din enunt.
Proprietatea 3.17 Daca [x] = q p 1 p 2 ,,,p r +k , in care q si k sunt numere

intregi nenegative, iar p 1 , p 2 , ,,, ,p r sunt primele p numere prime pozitive ,

atunci
 (x,r) = q  ( p 1 , p 2 , ,,, ,p r ) +  (k,r)  (x,r) ,  ( p 1 , p 2 , ,,, ,p r ) fiind
indicatorul lui Euler al lui p 1 , p 2 , ,,, ,p r .

Demonstratie : Daca q>0 , atunci de la 1 la p 1 p 2 ,,,p r , apoi de la p 1 p 2 ,,,p r +1

la 2p 1 p 2 ,,,p r s.a.m.d. pana la qp 1 p 2 ,,,p r avem q sisteme complete de

resturi modulo p 1 p 2 ,,,p r . IN fiecare din aceste sisteme complete de resturi ,

numerele care nu se divid cu p 1 , p 2 , ,,, ,p r sunt prime cu modulul p 1 p 2 ,,,p r

si reciproc , deci sunt in numar de  ( p 1 , p 2 , ,,, ,p r ) si in total sunt in

numar de q  ( p 1 , p 2 , ,,, ,p r ) .
Mai trebuie determinat numarul numerelor naturale care nu se divid cu p 1 ,

p 2 , ,,, ,p r si care sunt mai mari decat qp 1 p 2 ,,,p r si cel mult egale cu
qp 1 p 2 ,,,p r +k , deoarece intre [x] = qp 1 p 2 ,,,p r +k si x nu se afla nici un

numar intreg.Aceste numere sunt de forma qp 1 p 2 ,,,p r +i cu 1  i k .

Daca qp 1 p 2 ,,,p r +i nu se divide cu p j , 1  j  r, atunci nici p i nu se divide

cu p j si reciproc. Deci numarul numerelor de forma qp 1 p 2 ,,,p r +i cu 1 

i  k care nu se divide cu p 1 , p 2 , ,,, ,p r este egal cu numarul numerelor i cu

1  i  k care nu se divid cu p 1 , p 2 , ,,, ,p r .
Numarul acestor ultime numere este egal cu  (k,r) deci am demonstrat
relatia  (x,r) = q  ( p 1 , p 2 , ,,, ,p r ) +  (k,r) , atat pentru q>0 cat si pentru
q=0, unde avem q  ( p 1 , p 2 , ,,, ,p r )=0 , iar numerele naturale cel
mult egale cu x si care nu se divid cu p 1 , p 2 , ,,, ,p r sunt toate de forma

qp 1 p 2 ,,,p r +i cu 1  i  k , deoarece sunt de fapt de forma i cu 1  i  k

avand in vedere q=0.
Proprietatea 3.17  ( p 1 p 2 ,,, p r ) =  ( p 1 , p 2 , ,,, ,p r , r).
Demonstratie :  ( p 1 , p 2 , ,,, ,p r , r) este numarul numerelor naturale
nedivizibile cu p 1 , p 2 , ,,, ,p r , deci prime cu p 1 , p 2 , ,,, ,p r si cel mult egale cu
p 1 , p 2 , ,,, ,p r , ceea ce este acelasi lucru cu  ( p 1 p 2 ,,, p r ).

Functia  (x)
Definitia 3.18 Numarul numerelor prime pozitive cel mult egale cu un numar
real x este o functie numerica care se noteaza cu  (x).
 (x) se numeste si functia de distributie a numerelor prime . Astfel  (1)=0 ,
 (2)=1 ,  (3)=2 ,  (p n )=n , daca p n este al n-lea numar prim din sirul

numerelor naturale.
Proprietatea 3.19 Daca 1  a  b  a 2 , atunci
 ( b,  (a)) = 1 +  (b) -  (a) .
Demonstratie : Numarul numerelor naturale cel mult egal cu b si care nu se
divid cu niciunul din primele  (a) numere prime pozitive , este egal cu
( b,  (a)) .
Numerele naturale n cel mult egale cu b pot fi impartite in urmatoarele
categorii n=1 , 1 < n  a , a < n  b. Printre numerele naturale cel mult egale
cu b si care nu se divid cu niciunul dintre primele  (a) numere prime
pozitive se afla n=1 , deoarece 1 nu se divide cu nici un numar prim.
Printre numerele naturale cel mult egale cu b si care nu se divid cu nici unul
dintre primele  (n) numere prime pozitive nu exista un nuamr prim p
pozitiv astfel ca p/n deci n=pq cu k  1 si deci din n  a rezulta a  pk  p ,deci
p este printre numerele  (a) numere prime pozitive ,aceste numere prime
pozitive fiind cel mult egale cu a.
Printre numerele naturale cel mult egale cu b si care nu se divid cu nici unul
dintre primele  (a) numere prime pozitive , se afla numai numerele prime
pozitive n pentru care a<n  b , si al caror numar este egal cu  (b) -  (a) .
Intr-adevar orice numar prim n care are a<n  b nu se divide cu nici unul
dintre primele  (a) numere prime pozitive , pentru ca acestea sunt cel mult
egale cu a, pe cand a<b .
Daca n este un numar compus si a<n  b , notand cu p cel mai mic numar
prim pozitiv care-l divide pe n , putem scrie numerele prime care divid pe k
fiind cel mult egale cu p, astfel n=pk cu k  p , p fiind cel mai mic numar prim
pozitiv care-l pe n , iar divizorii lui k fiind si divizori ai lui n. Din cauza ca
b  a 2 , iar n  b avem a 2  pk  p 2 , deci p  a , deci p este printre primele
 (a) numere prime pozitive ,aceste numere prime pozitive fiind cel mult
egale cu a.
Deci numerele naturale cel mult egale cu b si care nu se divid cu nici unul
dintre primele  (a) numere prime pozitive sunt numarul 1 si numere prime
pozitive n astfel incat a<n  b .c.c.t.d.
Proprietatea 2.20 Daca x  1 atunci
 (x)=  ( x ) +  ( x,  ( x )) – 1
Demonstratie : Daca in proprietatea 3.19 , punem a= x , b=x, obtinem
respectiva relatie.
Observatie : Studiul sirului numerelor prime in cadrul sirului tuturor
numerelor intregi pozitive , pune in evidenta caracterul extrem de complicat
al legii de formare a numerelor prime : se intalnesc numere prime ,cum sunt 8
004 119 si 8 008 121 , a caror diferenta este egala cu 2 (numite gemeni) , dar
foarte indepartate intre ele ,intre care nu mai exista nici un numar prim.
Totodata ,tabelele arata ca in medie ,numerele prime devin din ce in ce mai
rare odata cu cresterea lor.
Multi matematicieni de seama s-au preocupat de repartitia numerelor prime
in sirul numerelor naturale. Astfel , incepand cu Eratostene (sec. al III –lea
i.e.n.) caruia i se atribuie metoda ,, ciurului” pentru aflarea tuturor
numerelor prime care nu depasesc un numar natural dat N. (a se vedea
partea de metodica ) si continuand cu Euler , Legendre , Cebisev , Gauss
,e.t.c.
Cebisev a afirmat ca ,, Pentru orice x  2 exista doua constante pozitive A si
B astfel incat
x x
A <  (x) < B ,
log x log x
din care rezulta ca pentru x    (x): 2  0.
Legendre , renumit matematician francez aafirmat , pornind de la studiul
tabelelor de numere prime ca o functie care difera putin de  (x) este
x
urmatoarea , unde A=1,..........; nu a demonstrat aceasta afirmatie .
ln x  A
Teorema lui Cebisev afirma ca numarul  (x) al numerelor prime care nu
x
sunt mai mari decat x are ordinul ; aceasta teorema remarcabila a
log x
constituit un prim pas in rezolvarea problemei distributiei numerelor prime
.Cebisev a gasit limite destul de stranse intre care poate fi cuprins  (x) ,
anume, el a aratat ca:
x x
0,92 <  (x) < 1,11 .
ln x ln x
x
De asemenea a demonstrat ca raportul  (x) / tinde pentru x  
ln x
catre o anumita limita ,aceasta limita este egala cu 1.
Existenta acestei limite a demonstrat-o J. Hadoard , iar demonstratia
elementara a fost data in zilele noastre de matematicianul danez Selberg.
In definitiv, se obtine :
x
 (x)  .
ln x
Aplicatii:
1) Daca n numere prime formeaza o progresie aritmetica ,atunci ratia
progresiei se divide prin fiecare numar prim p<n (...Cantor).
2) Solutie: Fie a, a+1 , a+2 , ... , a+(n-1) cele n numere prime in progresie
aritmetica si p un numar prim , cu p<n . Prin impartirea la p a acestor
numere prime vom obtine , intr-o anumita ordine resturile1,2, ... ,p-1 daca
a  p sau resturile 0 , 1 , 2 , ... , p-1 daca a  p . Deoarece numarul lor
este mai mare decat numarul resturilor , cel putin doua din ele va da
acelasi rest .
Fie
a + id =q 1 p + r, a + jd = q 2 p +r cu 0  i < j  p-1 de unde

(j-i)d = (q 2 - q 1 )p = M p p / (j-i)d

dar j-i < p si deci p nu divide j-i , deci p/ d.

3.2 Sa se demonstreze ca o progresie aritmetica infinita de numere naturale
diferite nu poate avea toti termenii numere prime .
Solutie: Fie r ratia progresiei si a n un termen oarecare , atunci a m n =

a n +mr .

Pentru a n >1 si m= a n , avem :

a m n = a n + a n r = a n (1+r) ,

de unde rezulta ca a m n este compus deoarece r  1

3.3 Daca cubul celui mai mic factor prim al unui numar natural n este mai
mare decat n si n=pq, atunci q este numar prim ( p este numarul prim cel mai
mic al lui n).
Solutie : Daca q=q 1 q 2 , cum q 1 >p si q 2 >p avem

n 3 = p 3 q 3 = p 3 q1 3 q 2 3
> n n n = n 3 , contradictie.
3.4 Numerele prime mai mari decat 3 sunt de forma 6k  1
Solutie : Fie N 6k+r , Daca r=0,2,3,4,, N este multiplu de 2 sau de 3 ; pentru N
prim , r nu poate fi decat 1 sau 5 .
3.5 Sirul de numere prime de forma 4k-1 este infinit . La fel cele de forma 6k-
1.
Solutie : Sirul 3 , 7 , 11 , 19 , …. format din numerele prime de forma 4k-1 il
notam p 1 ,p 2 , ,,. Oricare ar fi n , exista un numar prim p >p n si tot de forma

4k-1. Scriem numarul N=4 p 1 ,p, 2 ,,,p n - 1.

El nu este divizibil cu nici unul din numerele p 1 ,p, 2 ,,,p n . Il descompunem in

factori primi. Cel putin un factor prim este de forma 4k-1 , caci daca ar fi toti
de forma 4k+1 , si produsul lor ar fi de forma 4k+1 .

Acest factor prim de forma 4k-1 nu este printre numerele p 1 ,p, 2 ,,,p n cu

care N nu este divizibil ; deci el este mai mare ca p n .

Pentru numerele 6k-1 formam sirul p 1 ,p, 2 ,,, cu numerele prime crescatoare
de forma 6k-1 si scriem numarul

N = 6 p 1 ,p, 2 ,,,p n - 1 ; rationam analog.

3.6 Sa se demonstreze ca ecuatia

( p 2 - 1 )( p 4 - 1 )…( p 2 n - 1 ) = 1980 n + p , n  N*
nu admite solutii in numere prime mai mari decat 3.
G.M. 10/ 1979
Solutie : Tinand cont de aplicatia 3.4 ,presupunem prin absurd ca ecuatia
data admite o solutie p numar prim , mai mare decat 3. De unde rezulta :
p 2 s - 1 = M 6 ,  s  N si ecuatia devine

M6 n = M6 n
+ M6 1 . Aceasta relatie fiind falsa rezulta ca

presupunerea facuta este absurda , de unde rezulta justetea enuntului.

3.7 Sa se gaseasca numarul k , divizibil prin 2 si 9 care are in total 14 divizori
( inclusiv 1 si k).
1 2 r
Solutie: Fie k=p 1 p2 ... p r descompunerea in factori primi .
Numarul total al divizorilor lui k este:
(  1 +1)...(  r +1) iar 14=2. 7  r=2,  1 =6,  2 =1. 3 intra in descompunerea lui
k cu un exponent mai mare decat1, iar 2 cu un exponent mai mare decat 9 .
De aici rezulta ca
k=3 6 .2 = 1458.