Bac Romana 2023

Pașoptimsul
(Preromantism)
Romantismul
Postromantismul
-Orientare cultrală din secolul al XIX-lea(în preajma revoluției de la 1848);
-Reprezintă una dintre etapele fundamentale ale literaturii romăne, având la bază activitatea revistei ,,Dacia literară”
-Trăsături:
• Critică literară obiectivă
și va avea la bază principul estetic;
• Pune accentul pe promovarea surselor de inspirație precum: ,,Frumoasele noastre țări”;
-Reprezentanți:
• Vasile Alecsandri(Viscolul);
• Anton Pann(Povestea vorbirii);
• Costache Negruzi(Alexandru Lăpușneanu).
-Curent literar care se manifestă la sfârșitul secolului al XIX-lea, având ca punct de plecare Germania, cuprinzând Anglia, Franța și
restul Europei;
-Trăsături:
• Pune accentual pe creativitate, fantezie, imaginație;
• Sursele de inspirație: natura, istoria, tradiția;
• Utilizează două procedee tipic romantice: antiteza și ironia;
• Accentul cade pe descrierea sentimentelor umane;
• Teme principale: iubirea, moartea, viața, condiția omului de geniu;
-Reprezentanți:
• Mihai Eminescu(Lucefărul);
• Victor Hugo(Mizerabilii).
-
Simbolismul
Modernismul
Traditionalismul
Neomodernismul
-Curent literar apărut in Franța la sfârșitul secolului al XIX-lea(articolul ,, Le simbolism” de Jean Moreas) ca și reacție împotriva
mișcărilor literare numite romantism retoric;
-Teme principale:
• Marii plecări
• Naturii;
• Motivul citadin;
• Motivul iubrii si al ploii;
-Trăsături:
• Versul liber;
• Sugestia sonoră a cuvintelor;
• Cromatică: negru, alb, galben, verde,gri;
-Reprezentanți:
• Alexandru Macedonski(Noaptea de decemvrie);
• George Bacovia(Plumb, Lăcustră).
-Orientare culturală care se manifestă începând cu jumătatea secolului al XIX-lea până la jumătatea secolului al XX-lea;
-Se dovedește a fii o manifestare anticlasică, antiacademică și anticonservatoare;
-Trăsături:
• Promovarea noului, ineditului;
• Mutarea accentelor de pe spațiul rural pe problematica citadină;
• Promovarea unui nou tip de personaj, intelectualul;
• Metrică variablilă, lirism subiectiv, strofe inegale;
-Reprezentanți:
• Tudor Arghezi(Flori de mucigai, Testament);
• Lucian Blaga(Eu nu strivesc corola de minuni a lumii);
• Ion Barbu(Riga Crypto si Lapona Enigel).
-Curent artistic care se manifestă în perioada interbelică concomitent cu modernismul;
-Trăsături:
• Promovarea civilizației rurale;
• Satul românesc conservă identitatea românească
• Promovarea folclorului;
• Credința ortodoxă;
-Reprezentanți:
• Ion Pillat(Aci sosi pe vremuri);
• Mihail Sadoveanu(Baltagul).
-Curent artistic din generatia anilor 60(1960-1970), își propune recuperarea modernismului după o perioadă în care literatura a fost
aservită politic;
-Trăsături:
• Recuperarea lirismului subiectiv;
• Recuperarea metaforei;
• Ambiguizarea sensurilor;
• Cultivarea ironiei, autoironiei, a spiritului ludic;
-Reprezentanți:
• Nichita Stănescu(Leoaica tânara, iubirea);
• Marin Sorescu;
• Corneliu Vadim Tudor.
I Genul epic/Proza/Narativ:
Nr.crt
Tipul operei,autor
I
Basmul Cult
Povestea lui Harap-Alb
De Ion Creanga
• Date despre autor:- nascut in anul 1837 la Humulesti
-scriitor, dascal si diacon roman
-face parte din cei 4 clasici romani, alturi de eminescu, i.l.caragiale si ioan slavici
-alte opera scrise Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani
• Definitie basm: Basmul se defineste ca fiind o opera literara in proza de dimensiuni
medii apartinand genului epic. Aceasta are ca tema principala lupta
dintre bine si rau, invingand intr-un final binele. Alte caracteristici ale basmului: personaje
fantastice, malefice.
• Definitie basm cult:-Autor cunoscut fata de celalalte basme, si protagonist fara
puteri supranaturale
• Date despre opera:-publicata in anul 1877(antebelica) in revista ,,Convorbiri
literare”, replublicata de Mihai Eminescu in revista Timpul
-Urmareste evolutia personajului principal(bildungsroman)
• Titlul:-Substantiv propriu, Harap-Alb(Harap-semnifica sclav cu pielea si parul
negru, Alb- sclav nobil), numele acestuia proveind din episodul cu botezul care este facut
de antagonistul operei, de catre span.
• Tema:-Lupta dintre bine si rau, binele biruind
-Protagonisul parcurge o calatrorie initiatica, devenirea acestuia in soldat, impreuna cu matrurizarea
emotionala si morala. La finalul calatoriei are loc nunta, semnificand trecerea catre o noua etapa a
existentei umane
Incipitul operei este reprezentat de formula inițială, al cărei rol este de a realiza legătura dintre realitate și planul fabulos si de
prezentarea reperelor spațio-temporale ,,o țară”, ,,odată”, ambele situate în zona vagului, a nedeterminbatului, asigurând generalitatea
evenimentelor si a personajelor. Este surprinsă și situația de echilibru: un crai avea trei feciori.
• Rezumantul operei: cu moduri de expunere: naratiunea dialog si descriere
Precizezi de ce este basm, prin personaje, timp, tema si altele cu cuvinte concrete, Actiunea
desfasurata cronoligic, linear.
Două episoade care înfățișează tema sunt supunerea prin viclesug si demascarea răufăcătorului,
motive care evidențiază începutul si sfârșitul inițierii feciorului de crai.
Daca e caracaterizare spui despre ambele
Pe planul statutlui social aceste este un fiu de crai,o sluga, petitor, iar ulterior un imparat, trecand de
la un statut social inferior la unul superior
Pe planul pshiologic, harap-alb este initiatul, tanarulul care parcurge un drum al maturizarii necesare.
Este este psihologia omului care sufera pe nedrept, incercand sa resolve situatia.
Pe planul moral, aceste este superior, reprezentand binele in fata antagonistului, spanul.
Cea directa se face cu ajutorul altor personaje sau naratorului:
-fiu de crai, credul, naiv, boboc, caracaterizat de catre autor „fiul craiului, boboc în felul
său…”, „credul”, „naiv”
-Sf duminica il considera slab de inger, mai fricos decat o femeie „slab de înger”, „mai fricos decât o
femeie”, „găină plouată”
Caracterizare indirecta, reiese din fapte vorbe, comportament:
-Da dovada de curaj, infrutand ursul de la inceput, inteligenta, intelepciune, ajutand si alte
persoanaje fantastice, prietenos, usor de pacalit(de span)
• Personaje: Harap-Alb, tatăl acestuia, Spânul, Flămânzilă, Ochilă, Gerilă, Păsări-
Lăț-Lungilă, fata Împăratului Roș, Verde Împărat
• Perspectiva narativa:- obiectiva, naratorul diferntindu-se de perosnajul principal.
Omniprezent naratorul se exprima la persoana a III-a.
• Critica literara: - Ceva inventat
• Opinie personala:-
• Conluzie: In concluzie, Povestea lui Harap-Alb este un basm cult ce are ca
particularitati umanizarea fantasticului. Individualizarea personajelor prin limbaj.
II
Nuvela Realist-Psihologica
In vreme de razboi
De Ion Luca Caragiale
• Date despre autor:-Nascut in anul 1852
-A fost un dramaturg novelist, poet scriitor roman
-Alte opera scrise de autor: O scrisoare pierduta, D-l Goe, Bubico
• Definitie nuvela realist psihologica: -Nuvela este o specie a genului epic, in proza
de dimensiuni cuprinse intre cele a romanului si a schitei, avand un singur fir narativ. Ea pune
accent nu pe desfasurarea intamplarilor ci pe evolutia personajului principal. Nuvela
psihologica pune accent pe dezumanizarea finite umane sub impactul unor forte devastatoarea,
si mai ales pe obsesie, asa cum este si in opera de fata. Nuvela realista deoarece are tema
familiei, dar si cea a imbogatirii.
• Date despre opera: Prima publicare in 1898(antebelica), urmareste evolutia unei
obsesii pana la apogeul acesteia, fiind reprezentata de starea de nebunie a personajului
principal.
• Titlul: Trimite cititorul la conflictul principal al operei.
Doua sensuri: denotativ: Razboiul de Independenta din anul 1877
Conotativ: Lupta interioara petrecuta in mintea si sufetul protagonistului( se
afla in ,,razboi” cu propiile temerei, obsesii, pana innebueste)
• Tema: -Tema obsesiei impinsa la extrem, pana cand se transforma in nebunie pura,
Stravache decade atat psihologic cat si moral, permitand fricii sa il conduca.
• Structurata: 3 capitole, cu moduri de expunere: naratiunea dialog si descriere spatiu neprecizat,
vag determinat, ,,la capatul padurii Dobrenilor”, timpul in anul 1877 in timpul razboilui de independenta, si
usor usor intri in rezumat
• Incipitul: În pădurea Dobrenilor, o bandă de tâlhari cade în mâinile autorităților, după
comiterea unei serii de talharii. În acest context, hangiul Stavrache primește o vizită din partea fratelui
său, preotul Iancu. Acesta îi mărturisește hangiului că, de fapt, șeful bandei de hoți era tocmai el. Vizita i-
o făcuse fiindcă se temea să nu fie prins sau dat de gol.
SECVENTE REPREZENTATIVE: SCENA CU FETITA SI SCENA REVEDERII FRATELUI.
Prima scene reprezentativa este episodul in care o fetita vine la hanul lui Stavrache pentru a cere o sticla de tuica si
una de gaz. Aceasta ii cere lui stavrache, intr-un mod frumos sa nu mai incurce sticlele intre ele, asa cum a facut
data trecuta cand fetita a mai trecut pe la el. Intrebata de catre protagonist daca are bani la ea, fata ii raspunde
negativ acesta enervandu-se, insa momentul in care este observabiala nebunia acestuia si dezumanizarea, este
atunci cand fetita incearca sa ii ia covrigul lui Stavrache, fiindu-i foame, iar acesta cand observa actiunea micutei
decide sa o alunge, dar nu inainte sa o loveasca:,, peste obrazul rece”. Acest episod este reprezentativ deorece arata
felul in care personajul principal s-a dezumanizat, actiunea urmarindu-i evolutia, fiind de asemenea si o
caracteristica a nuvelei.
O a doua scena reprezentativa este momentul in care doi calatori apar la usa casei lui Stavrache, acesta fiind si
punctul culminant al nuvelei. Doi oameni infofoliti din cauza vremii de seara, cer o gazduire fiind inghetati bocna.
Cand stavrache le aduce de mancare, unul dintre calatori ii afirma faptul ca este chiar fratele lui, popa Iancu,
moment in care hangiul se clatina puternic, neputand sa mai scoata nicio vorba. Cazut pe jos acesta urmeaza sa
aiba o criza psihologica care decurge intr-un mod violent, atacandu-si fratele, fiind nevoit sa fie legat. Secventa
reprezentativa este o caracteristica specifica a nuvelei psihologice, aratand de asemnea felul in care acesta a
innebunit total, intr-un mod psihologic.
Opera este una care apartine realismului, prin folosirea tehnicii detalului seminifcativ. Asadar, prin intermediul
acestei tehnici, ne este explicate scena finala a operei:,, Atunci incepu o lupta crancea. Pe langa puterea amadurora,
hangiul avea o nebunie mai mare, fapt care l-a facut sa devina si mai puternic decat era. Fratele lui i-a declansat o
stare infioratoare… Scotand cureaua de la brau, Stavrache este tinut de tovarasul lui Iancu si ii stranse bine
picioarele si mainile.”
Finalul nuvelei prezintă un caz patologic tipic, autorul reușind să întocmească o adevărată fișă clinică, în care notațiile simptomelor
fiziologice sunt unele medicale: „chip îngrozit“, „părul vâlvoi“, „mâinile încleștate“, „gura plină de o spumă roșcată“, „scuipa și râdea cu
hohot“, „începu să cânte popește“.
• Rezumantul operei: rezumat in care sa spui de ce e nuvela (actiune, fir narativ, personaje
putine, pune accent pe dezumanizrea persoanjului, episoade importante pentru caderea pshica a acestuia,
cand a alungat fata de la han sau cand s-a reintalnit cu fratele) sau daca e caracaterizare, spui despre
caracterizare directa, facuta de alte personaje, sau narator:
-Fratele mai mare al preotului Iancu, hangiu, personaj principal, masculin, Iancu are incredere in fratele
sau („-Am venit la d-ta ca la un duhovnic...”), multumit si om cu dare de mana: „Hangiul era foarte mulțumit: om
cu dare de mână,
Caracterizare indirecta: reiese din fapte, vorbe, comportament
• Muncitor si perseverant, avand nopti nedormite, astepand oameni la hanul lui, tipul avarului,
vrea sa fure de la fratele sau averea, oportunist crezand ca v-a primi averea acestuia, insa sufera cand afla ca
nu poate face rost de ea. Afland de moartea fratelui inceraca sa fie prefacut si puternica in fata avocatului,
psihic fragil cu cosmarurile
• Personaje: Stavrache, popa Iancu, soția lui Stavrache, fetita de la han, calatorul alturi de Iancu,
hotii,
• Perspectiva narativa:- obiectiva, naratorul diferntindu-se de perosnajul principal. Omniprezent
naratorul se exprima la persoana a III-a.
• Critica literara:
• Conluzie În concluzie, această nuvelă este o lucrare de referință în cadrul literaturii române,
unde, alături de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale este inițiatorul nuvelei realist-psihologice.
III
Nuvela Realist Psihologica
Moara cu noroc
Ioan Slavici
-A fost un scriitor, jurnalist si pedagog roman, membru correspondent al Academiei romane
-Alte opera scrise de autor: Mara, Padureanca
• Definitie nuvela realist psihologica: -Nuvela este o specie a genului epic, in proza de
dimensiunu cuprinse intre cele a romanului si a schitei, avand un singur fir narativ. Ea pune accent nu pe
desfasurarea intamplarilor ci pe evolutia personajului principal. Nuvela psihologica pune accent pe
dezumanizarea finite umane sub impactul unor forte devastatoarea, si mai ales pe obsesie, asa cum este si in
opera de fata. Nuvela realista deoarece are tema familiei, dar si cea a imbogatirii.
• Date despre opera: Publicata in anul 1881(antebelica) in volumul ,,Novele din popor”, punand
accent pe patima inavutirii si efectele acesteia asupra caracterului uman, in opera de fata fiind evidentiata
patima banului asupra persoanjului principal Ghita, cat si confruntarea acestuia cu antagonistul operei, Lica
Samadaul.
• Titlul: Tiltul poarta numele hanului situat la o rascruce de drumuri, marcand o rascruce in
destinele eroilor, Moara fiind asadar un loc blestemat, diabolic, care va macina destinul persoanjelor.
• Tema: - Efectele negative pe care setea de îmbogățire le are asupra individului,
traseul personajului principal ilustrând tocmai dorința de a urca în ierarhia socială, indiferent
de mijloace.
• Structurata: 17 capitole, cu moduri de expunere: naratiunea dialog si descriere
integrate in replicile batreni, prima replica evidentiind si tematica nuvelei , rostita de soacra
batrana a protagonistului:,,Omul sa fie multimit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia ci
linistea colibei tale te face fericit”. Opera este construtita in mod simetric, avand o structura
ciclica.
• Incipitul nuvelei are valoarea unui prolog, prefigurând desfășurarea evenimentelor. Este reprezentat de discuția
dintre bătrână si Ghiță, ginerele ei, pe tema plecării din sat și a arendării morii cu noroc. Dialogul pune în lumină conflictul
dintre generații, cea conservatoare, legată de valorile tradiționale, și cea modernă, doritoare de a-și crea propriul drum în viață.
Cuvintele bătrânei reprezintă vocea auctorială, moralizatoare, funcționează ca avertisment legat de valorile ce ar trebui
prețuite si au rol anticipativ, anunțând cele două component ale conflictului interior al lui Ghiță: dragostea pentru familie și
dorința de îmbogățire. Răspunsul lui Ghiță arată tăria de caracter a personajului, care își asumă responsabilitatea pentru întraga
familie.
• Doua episoade seminificative care ilustreaza tema nuvelei sunt cea in care Ghita
decida sa isi numere banii de unul singur, si scena judecatii.
• Prima scena seminificativa pentru tema nuvelei este episodul in care Ghita,
protagonistul nuvelei decide sa isi numere banii facuti la han de unul singur, in ciuda faptului
ca acest lucru este facut de catre toti membrii familiei la finalul saptamanii. Acceptand o parte
din bani primiti de la LiCA, Ghita ne este prezentat ca o persoana egoista care a intrat in jocul
lui Lica. Retras, decide sa iti numere banii singur, fara niciun zgomot. Scena este una
seminificativa deoarece infatiseaza consecintele negative pe care patima inavutirii le are asupra
caracterului uman, transformandu-l pe Ghita dintr-un om cinstit intr-un ucigas, fapt evidentiat
si de antagonistul operei:,, Tu esti om cinstit Ghita, si am facut din tine om vinovat.”.
• Alt episod care ilustrează tema nuvelei este acela al depoziției și al judecății. Ghiță și-a pierdut autoritatea
morală, este vulnerabil și manipulat cu ușurință de Lică.
Lică este cel care domină acum întreaga situație prin mobilitatea reacțiilor, capacitatea diabolică de a dirija mecanismele
justiției și ale opiniei publice: într-o zi și o noapte ucide trei oameni, pradă, inculpă dușmanii direcți, îl trece sub bănuială pe
Ghiță, dezarmează și face ridicol pe Pintea. Mai mult, adâncește ruptura între Ghiță și Ana. Acesta este un episod seminifcativ
repezentand starea pshilogica prin care trece Ghita, fiind nevoit sa minta, simtindu-se vinoat pentru lucrul pe care l-a facut.
• Rezumantul operei: Timpul si spatiul: Carciuma de la Moara cu noroc, iar timpul se face pe
perioda de un an incepand de la sf Gheorghe. rezumat in care sa spui de ce e nuvela pshilogogica (actiune, fir
narativ, personaje putine, pune accent pe dezumanizrea persoanjului, episoade improtante pentru caderea
pshica: Ghita se indeparteaza de familie pentru ca sa numere banii si epsiodul cand Lica o seduce pe Ana)
sau daca e caracaterizare, spui despre caracterizare directa, facuta de alte personaje, sau narator:
• In prima parte este cizmar, sarac si cinstit, modest acest lucru fiind evidentiat de narator
• Inalt si Spatos
• Devinit ursuz la aparitia lui Lica, pierzandu-si umorul si zambetul nu mai zâmbea ca mai
înainte, ci rădea cu hohot, încât îți venea să te sperii de el”
• Caracaterizat de Lica ca fiind “om cu multa ura in suflet, dar cu minte ”
• Caracterizat de Pintea ca fiind om tare ,,Tare om esti tu, Ghita”
-Familist, isi iubeste familia
-Bun in meseria sa de cizmar, dar voia mai mult
-Harnic, energic
-Tipul avarului, innebunit dupa bani.
-In finalul operei fiind tradat isi omoara sotia, fiind o caracterstica de cruzimitate
• Conflictul central este unul moral,psihologic. Conflictul interior al protagonistului(dorinta de a
ramane cinstit, dorinta de a se imbogati alaturi de lica). Conflictul exterior intre Ghita si Lica.
• Personaje: Ana, Ghiță, Lică, bătrâna, copiii, jandarmul Pintea, Raut,
• Conluzie În concluzie, „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici, este o nuvelă psihologică a cărei
tematică centrală este patima înavuțirii, împreună cu modul în care aceasta modelează caracterul uman
IV
Nuvela istorica
Alexandru Lapusneanul
Costache Negruzzi
-A fost un om politic scriitor roman din periaoda pasoptista.
-Alte opera scrise de autor: Negru pe alb, Fragmente istorice
• Definitie nuvela istorica: -Nuvela este o specie a genului epic, in proza de dimensiunu cuprinse
intre cele a romanului si a schitei, avand un singur fir narativ. Ea pune accent nu pe desfasurarea
intamplarilor ci pe evolutia personajului principal. Este o nuvela istorica deoarece este insiprata din trecutul
istoriei.
• Date despre opera:- publicata in anul 1840(antebelica) in revista,,Dacia Literara”
• are ca si subiect principal a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul
• Titlul: -Poarta numele personajului principal, domnitor al Moldovei, imaginea acestuia fiind de
fapt o proiectie romantica a unei figure istorice reale, acesta fiind reprezentata drept un lider sangeros, crud,
pasionat de uciderea in masa.
• Tema: - tema trecutului istoric al moldovei, ce-a dea doua domnire a lui Alexandru
Lapusneanul la jumatatea secolului al XVI-lea, De asemena ea are ca si tema lupta pentru putere in epoca
medievala.
• Structurata: 4 capitole, fiecare cu un motto specific: I-Daca voi nu ma vreti, eu va vreu,
II-Ai sa dai seama doamna
III-Capul lui Motoc vrem
IV-De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu
• Incipitul: Primul capitol al nuvelei surprinde întoarcerea lui Alexandru Lăpușneanul pe
tronul Moldovei cu intenția de a redobândi puterea pierdută din cauza trădării boierilor. Revenirea lui
Lăpușneanul însemna înlăturarea actualului conducător, Ștefan Tomșa. În plus, Lăpușneanul era
pregătit să se răzbune pe boierii care l-au trădat în timpul primei sale domnii și au provocat pierderea
tronului. Aflat la graniță, acesta este întâmpinat de patru boieri – Moțoc, Veveriță, Spancioc și Stroici
– care îi transmit faptul că poporul nu îl vrea și, prin urmare, ar fi bine să se întoarcă din drum.
• Rezumantul operei: Timpul si spatiul: secolul al XVI-lea si spatiul Moldova,
cu moduri de expunere: naratiunea dialog si descriere, este nuvela deoarece pune accent pe caracterizarea
persoanjelor(cruzitate (omorarea celor 47 de boieri si capul lui motoc)) si ca actiunea are la baza un fir
narativ, si poate fi structurata pe momentele subiectului(expozitiune, intriga, punct culminant,
deznodamand si putin rezumat la fiecare capitol) in plus are si in conflict puternic intre
domnitor si boieri
• Tiran(,,Vorbele tiranului”)-autor
• Domnitor
• Personaj principal, masculin complex
• Bine imbrcat, vestimentatie aparte(era imbracat cu toate pompa domneasca. Purta coroana
Paleologilor si peste dulama poloneza de catifea avea cabanita turceasca”-autor
• ,,Nenorocitul domn”,,,uratul caracter”-autor
• Raspunde cu sange rece-
• ,,Crud si cumplit”-Mitropolitul Teofan
-Cruzitate, omoara multi boieri
-Fara mila
-Gandire analitica- cu omorarea boierilor
-vrea binele tarii
-se tine de promisuni(recuprezea tronul)
-Ambitios si perseverant
-credincios si razbunatoir.
• Personaje: Alexandru Lăpușneanul, vornicul Moțoc, postelnicul Veveriță, spătarul Stroici,
spătarul Spancioc, doamna Ruxanda, mulțimea (personaj colectiv)
• Conluzie Concluzionând, putem spune că „Alexandru Lăpușneanul” este o nuvelă a cărei
acțiune oglindește un episod din istoria Moldovei de la mijlocul secolului al XVI-lea.
V
Nuvela fantastica
La tiganci
Mircea Eliade
-A fost un om politic scriitor, filozof si profesor roman
-Alte opera scrise de autor: Maitrey, Sacrul si profanul
• Definitie nuvela fantastica: -Nuvela este o specie a genului epic, in proza de dimensiunu
cuprinse intre cele a romanului si a schitei, avand un singur fir narativ. Ea pune accent nu pe desfasurarea
intamplarilor ci pe evolutia personajului principal. Intr-o nuvela fantastica actiunea graviteaza intre natural si
supranatural, creand un mister, supsans si avand teme si motive specific(calatoria in timp, visul, pactul cu
diavolul)
• Date despre opera:- publicata in anul 1963(postbelica) in ROMANIA in volumul,,La tiganci si
alte povestiri”
-Refletcta povestea profesorului Gavrilescu in urma unei vizite la tiganci si trecerea acestuia din planul
realitatiii intr-o lume fantastica
• Titlul: - Titlul nuvelei are valoare simbolică, denumind spațiul dintr-o lume paralelă, în care
protagonistul pătrunde treptat. În locuința țigăncilor, protagonistul trece din lumea palpabilă într-un univers
mitic, într-un timp necronologic și neconvențional.
• Tema: - iesirea din timpul istoric, linear, ireversibil si trecerea in timpul sacru si mitic. Autorul
incerca sa descopere sensul existentei umane, realizata prin intermediul unor calatorii intr-o lume paralele,
insotite de alte teme precum moartea, iubirea, esecul.
• Structurata: -4 planuri a cate opt episoade
• Rezumantul operei: -Primul plan(ep I, plan real) coborarea din tramvai spre Eleva sa Otilia
deoarece si-a uitat servieta si trece pe langa casa tigancilor, oprindu-se fiind atras de racoarea acestui spatiu
-Al doilea plan(ep II-IV in plan ireal) Gavrilescu, intra in curtea tigancilor, este intampinat de o baba care
il punaa sa aleaga intre o tiganca, geoarica si evraica, in casa ceasul era oprit, minutarul statea pe loc, insa
inafara acestui spatiu timpul trecea normal. Incearca sa isi recuprezere iubirea din tinerere, Hildegard, la
care renuntase in favorea sotiei actulae, Elsa. Este ametit de cee ace se intampla fiind ulterior trezit de
baba, si auzind sunetul tramvaiului, realizand ca trebuie sa plece pentru a recupera servieta.
-Al treilea plan(ep V-VII) Gavirelescu revine in lumea reala si afla ca au trecut 12 ani, Eleva sa mutandu-
se, Elsa fiind plecata in Germania, iar acesta revine la tiganci pentru a primi o explicatie
-Al patrulea plan(ep VIII) in ireal, Gavrilescu isi reintalneste iubirea din tinerete pe Hildegard, iar finalul
operei ii surprinde pe acestia indreptandu-se spre padure, Gavrilescu afirmand ca se simte prins intr-un
vis.
Spui de ce este nuvlea, doua planuri reale si ireale, personaje fantastice, are un singur fir narativ.
-,,Esti un om cu noroc, Gavrilescule”-autocarcterizare(gaseste un loc liber in tramvai)
-pune pret pe educatie:,,Imi place sa intru in vorba cu oameni culti”, profesor de pian, 49 de ani
-artist,,Am o fire de artist”, se considera modest
-,,Ai fost un prost”- o tiganca cand Gavrilescu povestste de prima dragoste
-om talentat
-capacitati artistice inalte
-curios(intra in curte La tiganci)
-cu bun simt, educat
-afectat de prima lui dragoste, iubitor, nostalgic cu prima lui dragoste
• Personaje: Gavrilescu, Elsa, bătrâna țigancă, o evreică, o grecoaică și o țigancă,
doamna Georgescu, doamna Voitinovici, tânărul Georgescu, domnul Costică, birjarul de
noapte, Hildegard
• Perspectiva narativa:- obiectiva, naratorul diferntindu-se de perosnajul principal. Omniscient
• Conluzie Concluzionând, prin toate aspectele prezentate putem spune că „La țigănci” este o nuvelă
fantastică, Eliade îndeplinindu-și scopul de a dezvălui „fantasticul ascuns în banalitatea cotidiană”.
VI
Romanul realist-obiectiv
Mara
Ioan Slavici
(antebelic)
-A fost un om politic scriitor, jurnalist si pedagog romann
-Alte opera scrise de autor: Moara cu noroc, Padureanca
• Definitie roman realist obiectiv:-Romanul este specia literara a genului epic, in proza, de
mare intindere cu personaje numeroase, complexe si amplu caracterizate, cu o intriga complicata si o actiune
ampla. Romanul obiectiv are parte de un narator omniscient si omniprezent, neschimbandu-si ipostaza si
narand la persoana a III-a. Este realist deoarece se afla in curentul literar realism.
• Date despre opera: Publicata in anul 1894 si dupa 12 ani in revista ,,Vatra”
• Considerat una dintre cele mai reusite opere ale lui Slavici, si reda intr-o maniera realistica,
lumea locuitorilor dintr-un targ din Ardeal-Radna-la sfarsitul secolui al XIX-lea, inceput de secol XX.
• Titlul: - poarta numele personajului principal, intrucat pentru autor Mara este un simbol al
mortalitatii de-a lungul operei, de asemnea, Mara, fiind si imaginea femeii din satul romanesc(singura,
protejandu-si copiii)
• Critcii care au criticat opera lui Slavici considera ca titlul potrivit ar fi fost ,,Copiii Marei”
deoarece acestia sunt pusi in prim plan.
• Tema: - o constituie fresca socieatii ardelenesti, cu obiceiuri specific, intr-un spatiu aflat intre
un oras si un sat, intr-un targ numit Radna, in apropiere de Arad si Lipova
Romanul, fiind unul complex, se invarte in jurul mai multor teme cum ar fi familia, casatoria, adolscenta
plasate sub semnul unor confruntari etice si civice.
• Structurata: -21 de capitole purtand titluri semnificative: Ispita, Blestemul casei, Maica
Aegida, Norocul casei
• Opera se constituie din imbinarea intre Romanul Marei care urmareste destinul acestei si
romanul iubrii care urmareste formarea si consolidarea cuplului Persida si Natlt(doua fire mari narative)
Una dintre secvențele semnificative din roman prezintă modul în care Persida, fiica
Marei, este lăsată în grija maicii Aegidia, la mănăstire. Aici este și locul unde îl zărește
pe Națl. Vântul sparge un geam de la mănăstirea unde se afla fata, iar cei doi se zăresc
pentru câteva momente. Întâlnirea îi marchează, ei rămânând încremeniți, iar Națl
rămâne profund impresionat de frumusețea Persidei. Întâlnirile lor de la Radna,
plecarea lui Națl, ajuns calfă de măcelar, au rolul de intensifica sentimentele dintre ei.
O a doua scena reprezentativa pentru tema romanului este Finalul romanului aduce
„Pace și liniște”, căci este unul fericit. Dragostea Persidei pentru Națl duce la salvarea
relației, iar copilul aduce reîntregirea familiilor. Experiențele prin care trec personajele
romanului conduc la evoluția acestora, iar încheierea romanului clarifică această idee
prin rezolvarea conflictelor acestora, atât a celor de natură internă, cât și a celor
externe.
• Rezumantul operei: - Spatiu si timp: Radna, timp la sf secolului al XIX, inceput de secol XX.
- in inceputul operei, in capitolul Saracutii mamei sunt prezentate personajele principale
si realtiile acestora, de exemplu, vaduva Mara este prezentata cum se lupta sa ofere un viitor mai bun
copiilor, avand credinta ca doar educatia le poate oferi succesul in viata
- Persida este trimisa la manastire, iar Trica devine ucenic la cojocaria lui Bociaoca deoarece este
exmatriculat din scoala
-cei doi copiii isi urmaaza propriul curs al vietii, asadar Persida este curtata de preotul Pavel Codrean
acesta fiind dorit de Mara ca ginere, insa Persida il refuza in favoarea lui Natl, fiul macelarului neamt
Huber
-Trica primeste avansuri de la sotia patronului, dar Bocioaca are ca intentie de a-si casatori fata cu el.
-Dupa un an de la prima intalnire alor cei doi, Persida pleaca cu Natl la Viena, dupa o casatorie la care
fratele ei, Trica se impotriveste, insa viata este diferita cu el, si acesta incepe sa bea, sa joace la jocuri de
noroc, si sa devina violent.
-Revenita in Radna, acestia au venituri mici dintr-o carciuma proaspat deschisa, si fiind insarcinata,
Persida pierde sarcina deoarece este batuta de sotul ei.
-Trica incepe o idila cu Marta de care bocioaca nu isi da seama insa iubirea dintre cei doi nu avea sa tina
mult deoarece baiatul se inroleaza in armata fiind obligat chiar daca Persida si Bocioaca platesc multi bani
pentru ca acesta sa nu fie luat.
-Finalul este fericit, autorul aducand in prim plan tema dragostei, deoarce Natl si Persida concep alt copil,
acesta determinand o schimbare in familie, Natl asumandu-si rolul de cap de familie si revenirea acesotra
in comunitate.
- Trica revine din razboi un barbat matur si meserias iscusit, casatorindu-se cu fiica lui Bocioca pe nume
Sultana devenind mestru
-Persida se muta in casa tatalui lui Natl, Hubar, iar carciuminea deschisa de acestia o lasa lui Bandi, fiul
lui Hubar care este abandonat. Presat de Bandi, Hubar este pus sa recunoasca ca este tatal acestuia, insa
dupa ce admite adevarul este ucis chiar de el, aceasta scene incheind romanul.
Spui de ce este roman(personaje multe si complexe, mai multe fire narrative, actiunea ampla)
Scene representative: -cand Persida este lasata la manasitrea in grija macii Aegidia, Persida il
observa pe Natl, acesta spargand un geam, amandoi ramand impresionati de frumusetea celuilalt.
- Trică, fratele Persidei, nu este de acord cu căsătoria acesteia cu Națl, iar una
dintre secvențele semnificative este cea în care Trică, supărat de faptul că sora sa se întâlnește cu
Națl pe ascuns, decide să pună capăt situației. Tânărul îl urmărește pe Națl și îl găsește la Sărărie,
unde izbucnește un scandal, iar Trică îl lovește cu pumnul. Persida vede și ea întâmplarea și se
ceartă cu Trică.
- sau daca e caracaterizare, spui despre caracterizare directa, facuta de alte personaje, sau narator:
-femeie, tanara, dreapta, ascultatoare si tactua- spuse de Maica Aegidia
-lată-n umeri, plină, rotundă, și cu toate astea, subțirică s-o frângi din mijloc; iar fața ei ca luna plină,
curată ca floarea de cireș și albă, de o albeață prin care numai din când în când străbate un fel de
rumeneală”.- Mara
-frumoasa, plina de farmec- carcterizata de Natl
-muncitoare(,,Femeie greu muncita”)
- de la multa munca a devenit nodurasa si tapana
-curtata de barbati
-Educata, trimisa de mamei ei la maica Aegidia
-sentimente puternice pentru Natl, chiar daaca era curtata de preotul Pavel Cordeanu
-loiala pentru Natl, chiar in ciuda actiunilor acestuiaa
-de fier
-gospodina, putermina, muncitoare, iubitoare fata de familie
Mara traieste doua tipuri de conflict : exterior, cu comunitatea, in care se impune prinmunca, desi porneste cu statut
defavorabil ( vaduva cu doi copii ) si interior, intre iubireamaterna pentru copiii ei si patima de a strange bani.La
Persida si Trica, la fel ca si in cazul Marei, exista atat conflictul exterior, cat si celinterior.Conflictul exterior este
marcat de opoziţia dintre mentalitatea unei comunitaţi traditionaliste, guvernate de reguli stricte si pornirile
adolescentine adverse ale acestoracauzate de dorinta de a-si implini destinul, independent de societate.Conflictul
interior este marcat de dilemele morale ale lui Trica si ale Persidei, care oscileazaintre datoria fata de familie si
impulsul de a-si urma propriul destin. Persida lupta intrerespectul fata de comunitate si iubirea fata de Natl,
condamnata etnic, religios si social, iarTrica penduleaza intre avantajele materiale oferite de un vicios triunghi
conjugal si respectuldatorat lui Bocioaca.
• Personaje: Mara, Persida, Natl, preotul Pavel Cordeau, Marta, Bocioaca, maica Aegidia
• Perspectiva narativa:- obiectiva, naratorul diferntindu-se de perosnajul principal. Omniscient
• Conluzie În concluzie, romanul „Mara”, de Ioan Slavici, prezintă soarta eroilor săi în detaliu,
asemenea mediului social specific satului ardelean.
VII
Romanul Realist Obiectiv
Ion
Liviu Rebreanu
(interbelic)
-A fost un om politic scriitor, prozator si dramaturg roman
-Alte opera scrise de autor: Adam si Eva, Rascoala
• Definitie roman realist obiectiv: Romanul este specia literara a genului epic, in proza, de mare
intindere cu personaje numeroase, complexe si amplu caracterizate, cu o intriga complicata si o actiune
narand la persoana a III-a. Este realist deoarece se afla in curentul literar roman realist
• Date despre opera:- publicata in anul 1920(interbelica) si reprezinta o adevarata capodopera a

literaturii romanne, infatisand intr-o maniera realista universul satului ardelenesc romanesc. Întrucât este un
roman realist și obiectiv, în opera lui Rebreanu se reflectă foarte bine viziunea autorului asupra satului
românesc, iar acest lucru este redat atât prin autenticitatea universului creat, cât și prin complexitatea
personajelor.
Prima dintre ele a avut loc in timpul unei plimbari a autorului, cand acesta a vazut pe camp un taran imbracat
in straie de sarbatoare care a ingenuncheat si a sarutat pamantul. Ce-a de-a doua este reprezentata
de publicarea intr-un ziar a unui articol despre un taran foarte bogat care a fost silit sa isi dea toata averea
pentru a o scapa de rusine pe fiica lui, Rudovica, care ramasese insarcinata fara sa fie casatorita, iar cea de-a
treia intamplare reprezinta o discutie a lui Rebreanu cu un taran din Prislop (in roman: Pripas) care vorbea cu
atata patima despre pamant incat autorul s-a gandit sa imprumute numele lui pentru personajul principal.
• Titlul: - Titlul romanului poarta numele persoajului principal, Ion.
-Este evidentiat ca Ion se afla in centru actiunii romanului, destinele personajelor fiind influentate de
evolutia protagonistului
-Sugereaza ca pune bariere de netrecut intre saraci si bogati
• Tema: Romanul „Ion” are ca temă principală universul rural și prezintă societatea arhaică
românească în toată complexitatea ei, insistând asupra influenței societății si asupra țăranului ardelean.
-Mai are ca teme si conditia taranaului sau a satulul traditional ardelenesc pe cand si tema iubrii si a
inavutirii.
Asadar, se observa setea lui Ion pentru pamant dar pe alta parte si Dorita acestuia de a-si implini dragostea
cu Florica.
• Structurata: -simetrica si circulara, 13 capitole, care se impart in doua volume

intitulate:,,Glasul pamantului” si ,,Glasul iubrii”
-intre aceste doua concept se zbate Ion pe tot parcursul romanului, fiind prins in permanenta in cele doua
dorinte, de a se indragostii si de a se imbogatii, aceste lucruri dezumanizandu-l.
Are doua planuri narative: primul urmareste viata lui Ion, fiul lui Alexandru Galntenasu iar al
doilea plan narativ are in centru destinul familei Herdelea
• Rezumantul operei: -Coordonatele spatio-temporale: satul Pripas in primul deceniu al
secolului XX.
-Incipitul romanului plaseaza actiunea intr-un spatiu real, intr-o zi de duminica, in care toti membrii
satului se afla la hora. Ion, persoanjul principal, o ia la joc pe Ana, o fata bogata din sat, desi el era
indragostit de Florica, o fata cu aceeasi conditie sociala ca si a lui. Tatal Anei, Vasile Baciu vazand ca fiica
lui danseaza cu Ion, incepe un conflict cu acesta, numindu-l ,,Sarantoc” si ,,Talhar”, deoarece face curte
unei fete promise altuia, lui George Bulbluc, un taran instarit din sat.
-Deoarece Ion a fost facut de rusine decide sa se razbune pe Baciu, lasand-o insarcinata pe Ana,
determinandu-l pe tatal Anei sa accepte casatoria.
-Daca la inceput Ion are un comportament controlat fata de Ana, deoarce depindea de ea in vederea
obtinelor pamanturilor mult dorite, vazand ca nu le primeste dupa casatorie incepe sa fie violent si brutal,
netinand cont de faptul ca sotia lui era insarcinata, Ana realizand ca nu va fi niciodata fericita
-Un alt plan al actiunii surprinde intamplarile din familia invatatorului Herdelea si preotul Belciug. Fetele
invatatorului, Laura si Ghighi nu au zestre, motiv pentru care Laura se casatoreste cu George Pintea, preot,
chiar daca aceasta era indragosita de Aurel Ungureanu, un student la medicina. Parintele si invataorul din
sat sunt mereu intr-un conflict deoarece dascalul si-a construit casa pe un pamant care apartinea bisericii.
Belciug fiind mereu in goana dupa avere vrea sa il obtina. De asemenea, se urmareste si viata amorasa a
lui Titu, fiul invatatorului Zaharia Herdelea, un spirit boem care compunea poezii.
-Satula de comportamentul sotului ei, si vazand ca acesta isi indreapta atentia spre Florica, Ana isi pune
capat zilelor, ulterior murind si fiul ei, Petrisor din cauza neglijentei.
-Finlul romanului este unul tragic, intrucat Florica se casatoreste cu George Bulbuc, iar Ion mimeaza o
prietenie cu acesta, pentru a fii mai aproape de aceasta, dar este descoperit si este ucis chiar de George
Bulbuc cu o sapa.
Relația protagonistului cu pâmântul este evidențiata de două scene simbolice si cu semnificații
contrare in roman. Cea dintâi apare in volumul I, capitolul „,Zvarcolirea" și il prezintă pe lon
contemplând, in zorii zilei, fostele pamânturi ale familiei.Pamântul apare ca un stăpân, ca o
divinitate mitologică. In fața „uriașului” se simte „mic si slab, cat un vierme".
A doua scenă semnificativă pentru relatia protagonistului cu pamantul este construita contrapunctic, cu cea
p r e z e n t a t ă a n t e r i o r , e s t e scena sărutării pământului
d e c ă t r e I o n , d i n c a p i t o l u l “Sărutarea”. Scena explică însăși geneza romanului – stăpân al tuturor
pământurilor, Ion se simteun uriaș la picioarele căruia se zbate un balaur. Se remarcă noul statut social al
protagonistului,acela de proprietar. Ion dorește să fie sigur pe propietatea sa, dar și să creeze o
legătură s p i r i t u a l ă c u “ p ăm â n t u l m a m ă ” , “ d ore a s ă s i m t ă l u t ul s u b pi c i o a re , s ă i s e
a g a ț e d e o p i n c i ” . Gesturile sale arata legaura dintre acesta si pamant “se lăsă în genunchi, își coborî
fruntea și își lipi buzele de pământul ud”. Cromatica, evidențiată în personificări și metafore
-“trupul negru al câmpurilor”, “lutul negru lipicios” și senzațiile - “mirosul acru î i a p r i n d e a s â n g e l e ” ,
“ f i or re c e , a m e ț i t o r ” – s u n t s u g e s t i i a l e un e i p re d e s t i n ă r i t r a g i c e .
Este roman deoarece are o actiune ampla, structurat pe mai multe planuri, are perosnaje
numeroase,
Scene reprezentative: Hora de la inceput, sarutarea pamantului
In celalalt plan este urmărită rivalitatea dintre învățătorul Herdelea si preotul Belciug.Învățătorul are familie: sotie,
un baiat, poetul visător, Titu si două fete de măritat, dar fără zestre. In plus casa lui este construită pe pământul
bisericii, cu invoirea preotului. Cum relațiile dintre ei se degradează, invatatorul se simte amenintat cu izgonirea din
casă. Herdelea a intra in conflict si cu autoritățile austro-ungare. Preotul, un caracter tare, iși va implini visul de a
construi o nouă biserică in sat.
-masculin, complex,
-Viclean: Ana: „avea ceva straniu în privire, parcă nedumerire și un vicleșug neprefăcut.”
-Mai destept decat toti barbatii: familia Herdelea, Ion este „mai deștept decât toți băieții din Pripas”
-Artagos ca un lup nemancat- George Bulbuc
-sarantoc, talhar- Vasile Baciu
-domn
-Ambitios si harnic, castiga rapid autoritate in fata tatalui moale
-sarac, dar dupa si-a depasit propria conditie
-chipes, istet, cu multe calitati
-Violent
-Este plin de mandrie
-indiferent fata de fiul lui, Petrisor
• Personaje: Ion al Glanetasului, Ana Baciu, Vasile Baciu, George Bulbuc, Florica, Zaharia
Herdelea, Titu Herdelea, Laura, Ghighi, parintele Belciug, George Pintea,
• Conflict: Identificăm un conflict exterior, între Ion și Vasile Baciu, acesta din urmă nedorind să-și
dea fata, pe Ana, unui „sărăntoc”, dar și un conflict interior între glasul pământului – setea lui Ion pentru pământ
– și glasul iubirii – dorința protagonistului de a-și împlini dragostea alături de Florica.
• Perspectiva narativa:- obiectiva, naratorul diferntindu-se de personajul principal. Omniscient
naratorul se exprima la persoana a III-a ,,M-am sfiit totdeauna sa scriu pentru tipar la persoana I”
• Conluzie În concluzie, „Ion”, de Liviu Rebreanu, ilustrează preocuparea autorului pentru
aflarea adevărului, ceea ce explică perspectiva obiectivă din care faptele operei sunt relatate.
VIII
Romanul realist obiectiv

Morometii
Marin Preda
(postbelic)
-A fost un om scriitor, membru al partidului Comunist Roman
-Alte opera scrise de autor: Cel mai iubit dintre pamanteni, Viata ca o prada
• Definitie roman realist obiectiv: Romanul este specia literara a genului epic, in proza, de mare
narand la persoana a III-a. Este realist deoarece se afla in curentul literar roman realist
• Date despre opera:- primul volum publicat in anul 1955,dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial,
iar cel de-al doilea abia 12 ani mai tarziu in 1967
-manifesta o profunda preocupare pentru conditia taranimii romane in contextual colectivizarii de dupa
cel
de-al Doilea Razboi Mondial
• Titlul: - Titlul romanului poarta numele familiei Moromete, intrucat este vorba despre un roman
de familie.
-Morometii simbolizeaza destinul unei intregi societaii, care se pare ca se pierd pe sine, avand de-a face cu
teme diferite
• Tema: - procesul istoric al destramarii satului traditional romanesc, personajul principal, Ilie
Moromete fiind un simbol al taranimii, traind intr-o perioada istorica in schimbare
-O alta tema ar fi si tema familiei, romanul putand fi considerat un roman de familie,
-intreaga familie este suborodonata tatalui, acesta fiind vazut ca ,,Stand deasupra tuturor”, insa dorinta si
esecul lui Ilie Moromete in incercarea de a pastra familia unita aduce in scena o noua tema, cea a crizei
comunicarii
• Structurata: -2 volume, primul avand trei capitole iar cel de-al doilea cinci capitole.
-pe mai multe planuri, planul familiei Moromete, dar si planuri in care au loc evenimente care tin de
celeltate familii din sat
• Rezumantul operei: -Coordonatele spatio-temporale in primul volum: In anul 1937, inainte cu

2 doi de inceperea razboiului, in satul Silistea-Gumesti, vara
-Ilie Moromete este sotul Catrieni , tatal Ilincai al Titai si al mezinului Niculae, avand insa inca trei baieti
din prima lui casatorie, Nila, Paraschiv si Achim, acestia fiind nemultumiti de faptul ca tatal lor se
recasatorise, sora lui, pe nume Guica, accetuand frustrarea acestora.
-Primul volum debuteaza cu scena cinei, modul in care membrii familiei sunt asezati la masa contureaza
rolul fiecaruia in familie, Ilie Moromete este capul familiei, tatal autoritar, Mezinul familiei Niculae, era
asezat langa mama sa, alaturi de surorile sale Tita si Ilinca, pe cand cei trei baieti mai mari ,,stateau spre
partea din afara tindei”, anticipand fuga acestora la Bucuresti si dezintegrarea familiei
-fiul cel mai mic este pus sa stea la mulsul oilor, asa ca acesta isi roaga mama sa caute un cioban pentru a
face acestu lucru deoarce dorea sa reinceapa scoala, acesta fiind un elev bun
-Probleme economice ale familiei trezesc o dorinta baietilor, Nilla, Paraschiv si Achim de a pleaca la
Bucuresti pentru a o lua de la inceput. Sunt deranjati de tatal lor care in loc sa obtina bani alege sa
vorbeasca politica in poiana lui Iocan, asadar baietii pun la cale un plan care va zdruncina puternic familia
Moromete. Cu o putere de convingere mare, Achim reuseste sa il convinga pe Moromete sa ii lase sa plece
cu oile la Bucuresti, din convingerea ca in capitala va putea castiga mai multi bani.
-Intr-un alt plan, Tudor Balosul, vecinul lui Moromete, un om bogat din sat insista sa cumpere unul dintre
salcamii protagonistului, insa daca in prima faza Ilie Moromete raspunde dezinteresant, din cauza situatii
financiare dupa plecarea copilului cu oile la Bucuresti, intr-o seara alaturi de Nila, taranul taie salcamul,
cazand la o intelegere cu Balosul pentru pret.
-Pe planul familiei Balosu, fiica acestuia pe nume Polinei este intr-o stransa relatie cu Birica, insa tatal
acesteia refuza casatoria celor doi, din cauza situatiei finanicare a lui Birica. Se aranjeaza insa o casatorie
in secret intre Polinei si Birica, cei doi fugand.
-in capitolul doi Nicolae revine la scoala, la finalul anului scolar, luand si premiul intai, chiar daca nu este
sprijit de tatal lui.
-Moromete este presat de jandarmi pentru platirea taxelor, asadar imprumuta bani de la Aristidei, cu
promisunea ca ii inapoiaza la revenirea lui Achim de la Bucuresti
- Polinei incearca o impacare cu tatal acesteia, insa este alungata, dorindu-si sa se mute inapoi la parintii
ei, de la parintii lui Birica
-In cel de-al treilea capitol Moromete afla de la un prieten pe nume Scamosu niste zvonuri cum ca Achim
nu mai dorea sa se intoarca niciodata acasa.
-Protagonistul este convins de catre preotul si invatatorului satului despre aptitudinile fiului sau,
permitandu-i lui Niculae sa studieze in cotinuare.
-deoarece fiul lui Achim nu mai trimitea bani acasa, Ilie este marcat de povara baniilor, acesta trebuind sa
plateasca bani la banca
-Nila si Paraschiv fug si ei cu bani si covoare din lada de zestre, impreuna cu caii tatalui lor.
-Vazand ca nu mai are nicio solutie, Moromete vinde toate pamanuturile pe care le mai are, achitandu-si
datoriile la Aristidei si la banca.
Cel de-al doilea volum:

-Familia Moromete se dezintegreaza
-Dupa plecarea baietilor Moromete devine ursuz, mereu ingandurat
-Pleaca dupa baieti la Bucuresti sa ii convinga sa vina acasa, insa nu reuseste, creand o duere in sufletul
tatalui care se intensifica, fiind ulterior parasit si de Catrina deoarece nu a trecut casa si pe numele ei asa
cum a promis
-Nila este omorat in razboi
-Niculae ajunge activist de partid, acesta creand o mentatliate comunista, incompatibila cu cea a tatalui,
facand o dinstantare intre cei doi si un conflict intre ei, dar se termina odata cu moartea tatalui sau,
Niculae visand o impacare cu acesta
Primă secvență semnificativă este cea a cinei, considerată de criticul Ovid Crohmălniceanu ,,prima schiță a
psihologiei Moromeților”. Descrierea scenei se realizează prin acuularea detaliilor, observându-se că familia
este una numeroasă, alcătuită din copii proveniți din alte căsătorii. Ilie Moromete, tatăl, cu zece ani mai mare
decât soția sa, Catrina, are trei băieți din prima căsătorie, Paraschiv, Nilă, Achim. Li se adaugă acum două
fete, Tita si Ilinca, și mezinul, de doisprezece ani, Niculae.
Așezarea din jurul mesei sugerează evoluția ulterioară a conflictului și iminenta destrămare a familiei, Ilie
Moromete încercând să domine familia, copiii fiind învrăjbiți din cauza pământului: ,,Cei trei frați vitregi,
Paraschiv, Nilă si Achim, stăteau spre partea dinafară a tindei, ca și când ar fi fost gata în orice clipă să se
scoale de la masă și să plece afară. De cealaltă parte a esei, lângă vatră […]stătea întotdeauna Catrina
Moromete, mama vitregă a celor trei frați, iar lângă ea îi avea pe ai ei, pe Niculae, pe Ilinca, și pe Tita, copi
făcuți cu Moromete. […]
Moromete stătea parcă deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua odăi, de pe care el stăpânea
cu privirea pe fiecare, toți ceilalti stăteau umăr lângă umăr, înghesuiți, masa fiind prea ică. Moromete n-o mai
schimbase de pe vremea primei lui căsătorii, desi numărul copilor crescuse.”
O altă secvență semnificativă, cu valoarea simbolică, este cea a tăierii salcâmului. Moromete taie
salcâmul pentru a achita o parte din datoriile familiei, fără a vinde pământ sau oi. Acesta nu înțelege de ce
nimeni nu-i înțelege hotărârile, astfel că răspunsul că ,,a tăiat salcâmul ca să se mire proștii” nu e întâmplător.
Tăierea salcâmului în zori, într-o zi de duminică, în timp ce femeile își plângeau morții în cimintir, nu e
întâmplătoare, prefigurând destrămarea familiei, prăbusirea satului tradițional, risipirea iluziilor lui
Moromete: ,,…acum totul se făcuse mic. Grădina, caii, Moromete însuși arătau bicisnici.”. Salcâmul devenise
o adevărată axis mundi a satului, astfel că, odată distrus arborele sacru, haosul se instaurează treptat.
Familia Moromete este sfârșită de trei conflicte: mai întâi dezacordul dintre tată si fii din prima
căsătorie, izvorât din modul diferit de trăi.Al Il-lea conflict izbucnește intre llie si Catrina legat de
vinderea unei părți din pământul acesteia si al Ill-lea,mai surd, intre Moromete si sora sa,Maria, care ii
incită pe fi împotriva familiei. Un conflict secundar este acela intre Ilie Moromete si Niculae, deoarece
copilul vrea să meargă la școală, iar tatăl il ironizează, considerând că ,,invațătura nu-i aduce niciun
beneficiu". În al Il-lea volum, planul devenirii interioare e focalizat asupra lui Niculae, care
traversează o criza de identitate si de valori, fiind prezent un conflict interior, moral, psihologic si un
conflict de idei.
-masculin, complex,
-caracterizat de către narator astfel: „Om între doua vârste, pe care mari bucurii sau mari nenorociri îl pot
schimba”.
-tipul taranului
-Niculae: Nu se mai putea vorbi cu el, spuneai una și el asculta și ai fi zis că înțelegea”
-Caracterizat de Catrina ca uneri pozitiv, sa se amuze la gumele lui
-Tot de Catrina ca fiind om cu sufletul negru de rautate si de tutun
-inalt solid de catre autor
-ii place sa domine, vrea sa fie totul si toti dupa vointa lui
-inteligent, intelege viata adanc
-ironizeaza lumea
-incredere in fii lui
-iubitor
-autoritar, incearca sa isi tina familia impreuna, unita
-posesiv, nu vrea sa dea din averea lui
• Personaje: Ilie Moromete, Catrina, Niculae, Tita, Ilinca, Achim, Paraschiv, Nila, Tudor Balosul,
Scamosu, Polinei, Birica
• Perspectiva narativa:- obiectiva, naratorul diferntindu-se de personajul principal. Omniscient
naratorul se exprima la persoana a III-a .
• Conluzie: În concluzie, romanul „Moromeții” reprezintă o frescă a satului românesc tradițional,
atât de dinainte, cât și de după război.
IX
Romanul subiectiv modern al experientei
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Camil Petrescu
(interbelic)
-A fost un om politic scriitor, dramaturg, poet roman
-Alte opera scrise de autor: Jocul ielelor, Patul lui Procaust
• Definitie roman subiectiv modern al experientei: Romanul este specia literara a genului epic,
in proza, de mare intindere cu personaje numeroase, complexe si amplu caracterizate, cu o intriga complicata
si o actiune ampla. Romanul subiectiv se caracaterizeaza prin naratiunea la persoana I, cu o focalizare
interna, memoria involuntara cat si timpul subiectiv. Este modern deoarece apartine curentului literar,
modernism.
• Date despre opera:- publicata in anul 1930(interbelica) in volumul ,,Ultima noapte de dragoste,
intaia noapte de razboi”, si ilustreaza aspiratia personajului principal Stefan Gheorghediu, spre unicitatea
sentimentului de iubire si esecul suferit pe plan sentimental. De asemnea, romanul ilustreaza si violenta
luptei prin experientele traite de protagonist in timpul Primului Razboi Mondial.
Sursele de insipratie au fost jurnalul scris de catre autor pe front, dar si bataia cu flori de la sosea
care era un vechi obicei bucurestean
• Titlul: -Marcheaza un punct important al vietii perosonajului principal, este nevoit sa renunte la
idealul implinirii prin iubire, precum si la imaginea pe care o avea despre Ela, femeia de care se indragostise.
In aceelasi timp cunoaste pentru prima data experienta razboiului, venind cu o puternica lupta interioara ce
schimba viziunea lui Stefan Gheorghediu despre existenta.
• Tema: Tema romanului, este reprezentata de iubire si de razboi ca experiente ce contribuie la
modelarea personalitatii protagonistului, aceasta tema fiind si evidentiata inca din titlul oferit romanului.
De asemenea, tema geloziei este pusa in prim plan, protagonistul fiind in stare sa actioneze in moduri
drastice.
• Structurata: -in doua parti, ,,Ultima noapte de dragoste”, sugerand dorinta de cunoastere a
iubirii absolute si ,,Intaia noapte de razboi” care reda experienta razboiului si lupa din interiorul personajului.
Prima parte este impartita in 6 capitole, iar cea de-a doua in 7. Ca la ION.
• Rezumantul operei: -Coordonatele spatio-temporale: primavara lui 1916, in timpul unei

concentrari pe Valea Prahovei;
-In incipitul romanului, Stefan Gheoghediu este prezentat ca fiind sublocotenent care ajuta la amenajarea
fortificatiilor de pe Valea Prahovei, in timpul Primului Razboi Mondial. Alaturi de 14 ofiteri, este
participant la o dezbatere care are ca punct de plecare decizia unui barbat de a-si ucide sotia din cauza
infidalitatii, asadar Stefan isi spune parerea despre acest lucru, evidentiind viziunea lui asupra iubirii:,,Cei
care se iubesc au drept de moarte si de viata unul asupra celuilalt”.
-Cu ajutor memoriei involuntare, prin tehnica flashbackului , Stefan Gheorghediu, aduce in prezent
experienta de iubire, cand in perioada de studentie, student la filosofie fiind, era casatoit cu Ela, despre
care banuia ca este infidela. Purtand o adorare fata de ea, Ela se transofrma intr-o iubire unica, obsesiva.
-Odata cu primirea averii de la unchiul lui, Tache, lucururile din casnicie incep sa se schimbe, sotia
devenind obsedata de avere, implicandu-se in proces si il preseaza constat sa lupte pentru mosterniere.
Stefan renuntand la bani, Ela isi schimba comportamentul si devine o femeie intersata de viata mondena,
pe cand sotul acesteia devine extrem de gelos
-Intr-o drumetie la Odobesti la o petrecere data de prieteni din facultate a acestora, Stefan Gheorghediu
incepe sa fie coplesit de incertitudini, nelinisti si suspiciuni in privinta comportamentului infidel al Elei.
Aparut in casatoria celor doi, domnul G sau domnul Grigoriade ii ofera Elei o veselie nefireasca,
asezandu-se la masa mereu langa el, lasandu-se fotografiata de acesta, acesta chiar si dansand cu aceasta.
-Fiind ranit de comportamentul sotiei, acesta decide sa se razbune, asadar ii face avansuri unei doamne si
intr-un final o inseala pe sotia lui, iar Ela ranita de acest lucuru decide sa il paraseasca, insa nu dupa foarte
mult timp cei doi decid sa se impace.
-Plecat la Auzga pentru o noapte si revenind acasa acesta nu o gaseste pe sotia lui in locuinta si decide sa
se desparta de ea. Gasind o scrisoare de la verioasa lui, Anisoara, adresata Elei, conform caruia sotia
protagonistului era chemata de verioasa lui sa doarma la ea, decide sa o caute, cei doi impacandu-se.
- Observandu-l pe Domnul G in Campulung, si Stefan fiind sigur de o Aventura amorasa a celor doi,
acesta decide sa ii omoare pa amandoi insa este impiedicat de un locotenent-colonel care il sileste sa
mearga la regiment.
-Partea a doua a romanului Ilustrează o imagine de groază a frontului cu o armată dezorganizată.
- prezinta efectul purificator pe care il poate avea experienta razboiului pentru protagonist. Experiența
războiului îl plasează în circumstanțe noi, probând sentimente diferite, lansate de pericolul morții și
suferința alături de ceilalți „colegi de război”. În final, rănit fiind, se întoarce la București, gesturile Elei
nemaiavând aceeași valoare. Mărturisește că se simte înstrăinat de cea pentru care „cândva ar fi putut
ucide” și își dă seama că oricând ar fi putut „găsi alta la fel”, oferindu-i „de la obiecte de preț la cărți...de
la lucruri personale, la amintiri. Adică tot trecutul”.
numeroase,
Scene reprezentative: Prima discutie de la popota, Calatoria la Odobesti sau Intentia de a-si ucide
sotia
-Masculin ,complex, principal
-sublocotenent
-Unchiul lui, Nae ii reproseaza ca nu are simtul practic: „N-ai simț practic. Ai să-ți pierzi averea”
-Student la filosofie,
-era inalt si elegant, ca un om fara globule rosii- Caracterizare facuta de el doarece are parte de o naratiune
la persoana I: ,,Treceam printre studenții «bine». Eram înalt și elegant”, adăugând și „alb ca un om fără
globule roșii”.
-Gelos, caracterizat de Ela
-a suferit din cauza iubrii- spun eel
-curios, tragea cu urechea, era nervos cand auzea si vedea ce se inta,pla
-indragostit
-gelos la maxim, ajungand chiar si sa vrea sa omoare
-indiferent la finalul operei
Spre deosebire de romanele tradiționale, in care conflictul este exterior, in romanul ,,Ultima
noapte..” apare conflictul interior, din conștiința personajului narator, care trăiește stări și
sentimente contradictorii față de soția sa. Principalul motiv al rupturii dintre Ștefan si Ela este
implicarea acesteia in lumea mondenă, pe care eroul o dispretuiește. Conflictul interior este dublat
de un conflict exterior generat de relația protagonistului cu societatea, acesta fiind plasat in
categoria inadaptaților.
• Personaje: Stefan Gheorghediu, Ela, Tache Gheorghediu, Domnul Grigoriade, Anisoara, cei 14
ofiteri de la inceputul operei,
• Conflicte: Romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” cuprinde
atât conflicte de natură externă, cât și de natură internă. Accentul cade, însă, pe conflictele interioare, care au
loc în ceea ce privește relația lui Gheorghidiu cu sine însuși, în contextul raporturilor cu cu Ela, precum și cu
lumea din jurul său (problematica războiului).
• Perspectiva narativa: În romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de

război”, perspectiva narativă este subiectivă. Narațiunea se realizează la persoana întâi, sub forma unei
confesiuni a personajului-narator.
• Conluzie În concluzie, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil

Petrescu, surprinde drama omului modern, reprezentat de Ștefan Gheorghidiu, protagonistul operei.
X
Romanul subiectiv modern
Cel mai iubit dintre pamanteni
Marin Preda
(Postbelic)
XI
Romanul traditional mitic
Baltagul
Mihail Sadoveanu
(interbelic)
-A fost un om politic scriitor, nuveslit roman
-Alte opera scrise de autor: Hanu Ancutei, Dumbrava minunata
• Definitie roman traditional mitic: Romanul este specia literara a genului epic, in proza, de
ampla. Romanul este traditional deoarece promoveaza credinta religoasa ortodoxa romana.
• Date despre opera:- publicat in anul 1930, in perioada interbelica, si prezinta calatoria unei
femei, Vitoria Lipan pe urmele sotului ei, oierul Nechifor Lipan pentru a afla ce s-a intamplat cu acesta.
Sursele de insipratie Balada populară „Miorița”, Sadoveanu așezând la temelia viziunii sale
întâmplarea celor trei ciobani. El optează pentru deschiderea romanului cu un motto, alcătuit din
două versuri ale baladei: „Stăpâne, stăpâne/ Mai chiamă ș-un câne…”.
• Titlul: -Are doua sensuri, intr-un sens denotativ:- Baltagul este un topor cu doua taisuri, cu
coada lunga, intrebutiat ca arma
-intr-un sens conotativ: are o valoare simbolica, intrucat reprezinta increderea pe care Vitoria Lipan o are
catre fiul ei, incredintandu-i acestuia un baltag sfintit, iar intr-un final fiind chiar si o arma folosita in doua
crime
• Tema: Are ca tema principala universal rural si prezinta societatea arhaica romaneasca in toata
complexitatea ei, dar si sufeltul taranului moldovean ca pastor al lumii vechi.
De asemenea mai are teme precum dezoltarea baiatului lui Lipan, cautarea adevarului, cat si
calatoria Vitoriei Lipan pentru a-si gasi sotul disparut, la fel ca si dreptatea. Aceste teme sunt
specifice sadovene, fiind intalnite in majoritatea operelor lui.
• Structurata: -16 capitole imparite in trei parti: I-V: nelinistea Vitoriei, semnele prevestitoare
de rau si pregatirea pentru plecare
VI-XIII:Drumul, calatoria, cautarea lui Necifor Lipan,
XIV-XVI-gasirea ramasitelor lui Lipan, inmormantarea si dezvaluirea adevarului impreuna cu pedepsirea
vinovatiilor
• Rezumantul operei: -Coordonatele spatio-temporale: zona Moldovei, actiunea avand loc de
toamna pana primavara, timpul fiind marcat de sarbatori religoase crestine.
-Insiprat din balada populara Miorita, Sadoveanu asaza la temelia viziunii sale intamplarea celor trei
ciobani, optand pentru deschidrea romanului cu un motto altcatuit din doua versuri(vezi mai sus)
-In fond, are la baza acceasi idee: un oier, Nechifor Lipan, pleaca la dorna pentru a cumpara oi, insa este
ucis de alti doi ciobani pe nume Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Sotia sa, Vitoria Lipan se incumeta in a porni
spre gasirea acestuia, absenta lui fiind o ingrijorare pentru aceasta.
-Inainte de plecare merge la parinetele Danila pentru sfaturi, dar si la Vrajitoarea satului, la baba Maranda,
insa informatiile de la acestia nu ii alina nelinistele sufletesti.
-Visand despre posibila moarte a sotului, aceasta decide totusi sa plece in caturea lui impreuna cu
Gheorghita, fiul ei, insa plecarea se face dupa un post de 12 vineri. Pe fiica acestia, Minodora o duce la
manastire.
-Desi viscolul iernii ar fi putut acoperi urmele acestuia, cei doi nu se dau in laturi si contiuna drumul
parcrus de Nechifor Lipan: Bicaz, Farcasa, Vatra Doreni, Borca Saba, Suha.
-In drumul lor intalnesc si o nunta si un botez iar acestia decid sa participe la acestea
-Intreband in lung si lat despre sotul acesteia, Vitora Lipan realizeza ca oierul era insotit de inca doi
pastori, Ilie Cutui si Calistrat Bogza, acestia cumparand o parte din turma de oi.
-Pe drumul dintre Suha si Sabasa cei doi il intalnesc pe cainele lui Nechifor pe nume Lupu, iar impreuna
cu acesta reusesc sa gaseasca ramasitele sotului, observand faptul ca craniul acestuia era strapuns de un
baltag
-Calatoria aceasta il maturieaza pe fiul acestora, Gheorghita, impreuna si cu gasirea ramasitelor tatalui sau
si coborarea in rapa, Romanul avand si un statut de bildungsroman
-Respectand traditia, eroina ii ofera sotului sau un privieghi
-Rapunsa de durere, Vitora nu se lasa pana cand ucigasii nu sunt gasiti, asadar dupa inmormantare,
povestind toate evenimentele traite de sotul ei, protagonista reuseste sa ii inspaimante pe cei doi ucigasi al
lui Nechifor, cei doi recunoscand crima
-Finalul romanului infatiseaza omorarea lui Calistrat Bogoza de catre Gheorghita cu muchia de la baltag,
iar celalata raufacator, Ilie Cutui este arestat, adevarul iesind la lumina, Vitoria Lipan reusind sa
recupereze oile furate.
Secvente representative:
O scena semnificativă este cea a coborârii in râpă unde se confruntă cu priveliștea ingrozitoare a rămășițelor părintelui său,
plânge, iar noaptea, singur, nu are curajul să le vegheze. Este proba clasică a coborârii in infern pe care încă nu o poate
depăși. Vitoria il mustra „Vai, băiete, cum nu intelegi tu o datorie ca asta" Baiatul își învinge frica, si, dintr-o dată, se simte
cu adevărat bărbat. Este momentul cel mai semnificativ al maturizării sale. Scena coborârii lui Gheorghiță in prăpastie
validează faptul că ,,Baltagul" este un bildungsroman.
Confruntarea dintre Vitoria si Calistrat Bogza demonstrează inteligența si energia protagonistei, dar si încheierea procesului
de maturizare a lui Gheorhgită. Scena este dramatică. La parastas, Vitoria il încolțește treptat pe ucigași, care reacționează
violent, repezindu-se la Gheorghiță să-i ia baltagul si să se apere de câine. Baiatul însă:,,il lovi scurt cu muchea baltagului in
frunte" Calistrat Bogza simțind că se stinge iși mărturisește fapta.
numeroase,
Scene reprezentative: Inmormantarea si omorarea ucigasilor, Reusirea reconstruirii drumui
impreuna cu gasirea lui Lipan.
-Feminin, complex, mama
-Ochii carpui, parul castaniu, nu era tanara dar avea o frumuseste neobisnuita
-,,Nu stiu carte, dar nu sunt proasta”
-,,Era plina de ganduri, patima si de durere”
-Crestina
-Loiala pentru sotul ei
-o femeie in lumea barbatilor
-puternica, hotarata, inteleapta, ia decizii corecte
UN PRIM TIP DE CONFLICT ESTE CEL INTERIOR CARE SE PREFIGUREAZA LA INCEPUTUL
ROMANULUI DE NELINISTEA VITORIEI DIN CAUZA LIPSEI LUI NECHIFOR DE ACASA FF
MULT TIMP
UN AL DOILEA TIP DE CONFLICT ESTE CEL EXTERIOR CARE SE MANIFESTA INTRE
VITORIA SI ASASINII SOTULUI EI .
• Personaje: Nechifor Lipan, Vitoria Lipan, Gheorghiță Lipan, Minodora Lipan, baba Maranda,
Calistrat Bogza, Ilie Cuțui, preotul Danila
• Perspectiva narativa: obiectiva, naratorul diferntindu-se de perosnajul principal. Omniscient
si omniprezent naratorul se exprima la persoana a III-a.
• Conluzie Concluzionând, personajele romanului reflectă nu doar tradiționalismul viziunii
autorului, ci și preferința acestuia pentru acele personaje autentice, rupte din realitatea cotidiană.
XII
Romanul realist-Balzacian
Enigma Otiliei
George Calinescu
(interbelic)
-A fost un om scriitor, critic, istoric literar
-Alte opera scrise de autor: Cartea nuntii, Viata lui Mihai Eminescu
• Definitie roman realist Balzacian: Romanul este specia literara a genului epic, in proza, de
ampla. Este balzacian deoarece are predominante teme urbane si motivul mostenirii.
• Date despre opera:- publicat in anul 1938, in perioada interbelica, si avand prima adaptare
cinematografica in anul 1972 sub numele:,, Felix si Otilia” la Bucuresti
• Titlul: -Titlul initial al operei era,,Parintii Otiliei” reprezentand motivul Balzacian al
paternitatii. Schimbarea titlului in ,,Enigma Otiliei”,de catre autor, muta accentual pe misterul
comportamentului ei, considerat asemenea tipic feminin. Otilia devine un simbol al eternului feminine.
-Substantiv comun:Enigma, substativ propriu: Otilia- personajul principal al operei
• Tema:- Tema iubirii, mentalitatea epocii si forta distrugatoare a banului, cat si ideea paternitatii.
Are ca tema principala povestea de dragoste a cuplului Felix-Otilia care capata diverse nuante.
• Structurata: -20 de capitole
-Incipitul si finalul sunt in stransa legatura, are o strucutra circulara incepe si se termina cu imaginea casei
de pe strada Antim. Actiunea se desfasoara pe mai mule planuri narative, cele mai importate fiind planul
destinului Felix Sima si planul luptei familiei Tulea pentru posesia mostenirii lui Costache Giurgiuveanu.
• Rezumantul operei: -Coordonatele spatio-temporale: inceputul secolului XX-lea pe strada
Antim, Bucuresti
-Incipitul operei fixeaza coordonatele spatio-temporale si ni-l prezinta pe Felix Sima, un orfan increditat
de catre Iosif Sima catre Costache Giurgiuveanu, ,,unchiul sau”. Mos Costache devine tutorele
personajului, student la Medicina
-Ajuns in casa lui Costache Giurgiuveanu cunoaste membrii familiei: sora lui mos Costache, Aglae
impreuna cu sotul ei Simion si cei 3 copii ai acestora-Titi, Aurica si Olimpia, (sotul Olimpiei este Stanica
Ratiu), si Leonida Pascalopol. O cunoaste de asemenea si pe Otilia Marculescu, fiica vitrega a lui Mos
Costache si se indragosteste de ea. Ii marturiseste iubirea, insa raspunul Otiliei nu este cel asteptat
deoarece aceasta face aluzie la bogatia lui Pascalopol:,,iubirea e un cuvant mare, dar apoi vezi ca
singura n-ajunge”
- Transformarile lui Felix sunt evidente dupa marturistirea sentimentului de iubire si devine
sentimental, romantic, imagiandu-si cum Otilia il strange in brate
-Intr-un alt plan paralel cu experienta de dragoste pe care o traieste Felix, are loc lupta pentru mostenirea
lui Mos Costache. Cel mai interesat de avere este chiar Stanica Ratiu, care aduce un medic in casa pentru
a-i pune diagosticul de bolnav. Intentiile sotului Olimpiei au fost descoperite de Pascalopol, spunandu-i
adevarul batranului.
-Faptul ca mos Costache vrea sa o adopte pe Otilia, genereaza un scandal intre el si sora ei Aglae.
-Cu trecerea timpului, sentimetele lui Felix devin mai profunde, si devine tot mai apropiat de Otilia,
devind de asemena gelos si il izgoneste pe Pascalopol din casa unchiului sau. Ii propune Otiliei sa formeze
un camin si sa traiasca impreuna insa femeia ii respinge propunerea.
-Familia Tulea ignora complet starea de sanatatea a lui Mos Costache, insa dupa venirea unui medic
avizat, afla ca trebuie sa se odhineasca si sa aiba liniste. Dupa revenirea acestuia, mos Costache alunga
clanul Tulea din casa, depunand o suma de bani intr-un cont bancar pe numele Otiliei. De asemenae
Costache ii daruieste o suma de bani lui Pascalopol pe care sa i-o dea ulterior Otiliei. Stanica afland de
acesti bani decide sa ii fure, iar din cauza acestei intamplari mos Costache moare. Dupa moartea lui
Costache Giurgiuveanu, lucrurile se limpezesc: Stanica Ratiu divorteaza de Olimpia si intra in politica,
Otilia se casatoreste cu Pascalopol si pleaca la Paris, iar Felix se maturizeaza in urma esecului din
dragoste (bildungsroman)
-De la studentul la medicina, Felix devine un profesor universitar si om de stiinta recunoscut, avand o
cariera respectata. Felix se casatoreste cu fiica unei personalitati cunoscute in acea vreme, facandu-si
intrarea intr-un cerc de personae influente.
Peste multi ani Felix Sima se intalneste cu Pascalopol intr-un tren vazand-o pe Otilia intr-o fotografie si
afla ca cei doi se despartise. Condus de amintiri, acesta revine pe strada Antim si are impresia ca il vede pe
mos Costache, insa totul este o iluzie. Simetira inceputului cu finalul este evidenta, Felix amintindu-si
cuvintele de la inceput: ,, Aici nu sta nimeni!
numeroase,
Scene reprezentative: Moartea lui Costache Giurgiuveanu (forta distrugatoarea a banului),
Intalnirea lui Felix cu Pascalopol( Pascalopol afirma faptul ca:,, pentru mine e o enigma”) Atractia
lui Felix pentru Otilia
În romanul "Enigma Otiliei" de George Călinescu, Otilia primește o sumă mare de bani de la unchiul ei, Costache
Giurgiuveanu, care tocmai a decedat. Această scenă reprezintă un moment cheie în care tema forței distructive a banului
devine evidentă. Otilia, o fată simplă și neajutorată, este pusă în fața tentației și a posibilității de a se îmbogăți. Prin primirea
acestei averi neașteptate, Otilia este expusă influenței și puterii distructive a banului, care începe să schimbe viețile tuturor
din jurul ei. Personajele din roman încep să-și dezvăluie adevăratele lor intenții și să se lupte pentru partea lor de avere, în
ciuda legăturilor de familie și prietenie. Această scenă subliniază modul în care banii pot aduce dezbinare, intrigi și
resentimente, punând la încercare valorile morale și relațiile interpersonale.
Conflictul oglindeşte, la rândul său, tema romanului. În planul principal, predominant este conflictul exterior motivat de
lupta pentru avere dusa de clanul Tulea. Aglae face eforturi pentru a o inlatura pe Otilia de la mostenire si pentru a pune mana pe
averea fratelui sau, Costache Giurgiuveanu. Singurul personaj ca dezvoltă un conflict interior în acest plan este Moș Costache, acesta
dorind să o înfieze pe Otilia dar amânând înpermanență momentul din pricina avariției. În planul secundar, accentul cade pe
conflictele interioare. Felix are de ales între a termina facultatea, a deveni medic și, pe de altă parte, a rămâne alături de Otilia, ceea ce ar fi
propus abandonarea visului său. Pascalopol nu î și poate da seama dacă iubirea lui pentru Otilia este una paternă sau
virilă .Otilia are de ales între iubirea ideală despre care vorbește Felix și viața lipsită de orice griji reprezentată de Pascalopol. Se
remarca insa, si un conflict erotic care priveşte rivalitatea adolescentului Felix şi a maturului Pascalopol pentru mâna Otiliei.
-Masculin, Complex, student la medicina
- Fața îi era însă juvenilă și prelungă, aproape feminină din pricina șuvițelor mari de păr ce-i cădeau de
sub șapcă”
-Tanar de vreo 18 ani imbracat in forma de licean- ne spune autorul
-Voi căuta să fiu bun cu toată lumea și modest.Să-mi fac o educație de om.Voi fi ambițios, nu orgolios”-
autocaracterizare
-pentru acesta carierea este pe primul loc- spune Otilia
-devine profesor univesitar, om de stiinta cunoscut
-tipologia tanarului neexperimentat
-se maturizeaza-bildungsroman
-iubitor, isi exprima dragostea
-Relatie stransa intre el si Otilia, acest lucru influentandu-l, neintelegand actiunile Otiliei de a fugi cu
Pascalopol
-gelos fata de pascalopol, are un drum initatic
• Personaje: Felix Sima, Otilia Marculescu, Stanica Ratiu, Costache Giurgiuveanu, Leonida
Pascalopol, Aglae Tulea, Titi Tulea, Aurica Tulea, Olimpia
• Opinie personala:
• Conluzie În concluzie, „Enigma Otiliei” este un roman realist de tip balzacian, atât
prin tematicile abordate (moștenirea și paternitatea), cât și prin modalitatea de construcție a personajelor.
XIII
Romanul psihologic
Padurea spanzuratilor
Liviu Rebreanu
(interbelic)
-A fost un om scriitor, dramaturg, membru titular al Academiei Romane
-Alte opera scrise de autor: Ion, Rascoala
• Definitie roman psihologic: Romanul este specia literara a genului epic, in proza, de mare
ampla. Romanul psihologic pune accent pe starile sufletesti ale personajelor.
• Date despre opera:- publicat in anul 1922(interbelic) si cuprinde primul stadiu al unui caz de
constiinta, utilizand ca pretext motivul razboiului.
Pe de altă parte, viziunea lui Rebreanu se află în strânsă legătură cu geneza romanului. Acesta a fost
conceput în urma execuției fratelui autorului, Emil Rebreanu, căruia îi este dedicat romanul de față.
În anul 1917, acesta murise executat de austro-ungari pentru dezertare la armata română.
• Titlul: -Titlul romanului reprezinta peisajul exterior cat si cele petrecute in sufletul
protagonistului. Locotenentul Bologa nu poate scapa de imaginea spanzuratilor de la incipitul operei, care il
urmareste pretutindeni.
• Tema:- Tema predominanta a romanului este cea a razboiului, actiunea desfasurandu-se in
timpul Primului Razboi Mondial. Pe langa tema dominanta, intr-o maniera profunda, tema razboiului se
imbina si cu tema iubirii, a religiei. Toate aceste teme se reflecta in destinul protagonistului.
• Structurata: -4 carti, Cartea intai, Cartea a doua, Cartea a treia si Cartea a patra cu un total de
41 de capitole, avand o structura ciclca, incepand si terminandu-se cu imaginea spanzuratorii..
Fiecare carte corespunde pentru o perioada cheie din viata protagonistului
• Rezumantul operei: -Coordonatele spatio-temporale: Primul Razboi Mondial
-Incipitul este prezentat prin scena executarii prin spanzurare a sublocotentului ceh Svoboda, din armata
austro-ungara, pe frontal rusesc al Primului Razboi Mondial. Acesta era vinovat de tentative de trecere pe
partea inamicului. Un caporal afirma faptul ca:,,Ce viata mai e si asta… Incotro te uiti numa moarte si
morminte si morti”.
-Protagonistul Apostol Bologa apare imediat dupa aceasta scena, de fata fiind si capitanul Otto Klapka,
posesor al functiei de ofiter in rezerva mobilizat, de meserie avocat. Vazand executia ce a avut loc acesta a
ramas bantuit de remuscari
-Aflam despre protagonist faptul ca acesta s-a nasut cand tatal lui era la inchisoare, iar odata ajuns acasa,
fiul l-a privit ca pe un strain, deoarece prezenta masculine era ceva ce ii lipsise. Acesta prezenta era una
dura si aspra, deoarece mama lui, oferindui dragoste dorea sa il vada pe acesta preot. Pentru protagonist,
religia urma sa fie mereu imaginea mamei lui.
-Credinta acestuia a fost pierduta odata cu moartea tatalui sau, chiar inainte de finalizarea studiilor de
liceu. Continuat cu invatatura, pleaca la Budapesta studiind filosofie, fiind indrumat de un profesor.
-Ajuns inapoi acasa, la Parva, se logodeste cu fiica unui avocat, Marta.
-Sotia acestuia manifesta o slabiciune pentru oamenii in haine militaresti si activitiati militare, asa ca
protagonistul decide sa se inroleze in armata in ciuda opozitiei familiei, deoarece acestia nu luptau pentru
tara ci pentru ,,unguri”.
-In timpul razboiului primeste o scrisoare de la mama lui, spunandu-I faptul ca Marta nu avea un
comportament linistitor, insa daca mereu spunea ca ii este dor de sotul ei, mereu alegea sa glumeasca cu
ofiterii din sat. In acceasi scrisoare afla si faptul ca protopopul Groza, cel care i-a cununat pe Marta si
Bologa, a fost inchis in inchisoare deoarece a tinut discursuri patriotice romanilor, spunandu-le sa nu isi
lepede limba.
-Bologa afla de la Klapka faptul ca diviza lor urmeaza a fi mutata pe frontul cu Romania, acesta
protestand, crezand ca acolo il asteapta moartea. Acesta solicita mutarea pe un alt front decat cel
romanesc, ulterior reusind acest lucru. Generalul realizand faptul ca acesta avea frica de moarte il acuza de
,, Ganduri criminale”
-Locotenentul il infomreaza pe Klapka despre intentia de a dezerta la rusi, in timpul acesti dezbateri acesta
fiind lovit de o expolzie.
-CARTEA A DOUA
-Infatiseaza pe Bologa dupa patru luni de spitalizare, ajuns in camera cu prietentul lui vechi, Varga.
Mergand inapoi pe front cu un tren, Apostol ii declara faptul ca nu va ezita sa treaca de partea alor sai.
-Intalnit cu prietenul sau Klapka, afirma faptul ca doreste sa actioneze cat mai rapid, pentru a trece la
semenii lui, insa prin aceste vorbe, Bologa facea referire si la o tarancuta pe nume Ilona care il fermecase.
-Imbolnavindu-se, Ilona il ingrijeste de bunavoie. Primind un concediu medical si intorcandu-se acasa,
este vizitat de Marta care vine impreuna cu un ofiter care ii facea curte.
-CARTEA A TREIA
-Incepe cu intoarcerea lui Bologa in satul Lunca, unde era asteptat de Ilona, acestia avand o imbratisare
lunga. Protagonistul este framantat de dorinta de a dezerta si de faptul ca este ignorat de Ilona dupa
imbratisarea lor.
-Ilona ii spune lui Bologa faptul ca ii era doar rusine, asa ca acesta o cheama in camera lui, facand relatia
lor una mai puternica. Nu dupa mult timp acesta o cere de sotie.
-Apostol afla despre executarea unor tarani unguri si romani, acuzati de spionaj, acestia fiind agatati de
copaci timp de trei zile pentru a-I avertiza pe altii cu astfel de intentii.
-Bologa este chemat de locotenentul Krag pentru a fi numit judecator al Curtii Martiale, unde urmau sa
fie judecati 12 romani insa acesta decinde sa fuga in acel moment. Ilona se ofera sa ii arate un drum sigur
insa acesta refuza si este prins de un ofiter maghiar care il aresteaza
-CARTEA A PATRA
-Il infatiseaza pe Apostol in arest, cercetat de prietenul lui vechi Varga, si aparat la process tot de unul
dintre prietenii lui, Klapka.
-In timpul procesului Apostol traieste un moment de panica si cere grabirea procesului, afland faptul ca
acesta v-a fi omorat
-intr-un final Locotenentul Apostol Bologa isi pune singur streangul asteptand moartea creandu-se o
simetrie cu incipitul.
numeroase,
Scene reprezentative: Incipitul, Condamnarea la moarte, Scrisoarea primita de la mama lui,
Ingrijirea de Ilona
-Masculin, complex
-Locotenent
-Adolescent, nici 19 ani cand a plecat la razboi
„În ochii lui Apostol Bologa, albaștri și adânciți în cap, se aprinse o mândrie stranie.”- Autor
-„înăltuț, foarte zvelt, cu o frunte albă foarte frământată, cu părul castaniu lung și dat pe spate, având ceva din
înfățișarea tinerilor de la începutul secolului trecut, gata să moară pentru un dor.”-Autor
- Dezertor- a spus Karg
-„— Ești o inimă de aur, Bologa!... Da, da, o inimă... De aceea mi-ești drag ca un frate!”).- Otto Klapka
-„Apostol, potolit și timid- Mama lui
-Destept, a intaminat greutati si le-a birut- Profesorul lui
-Crestin
-Iubitor
-frica de moarte, traditor
-crescut fara tata
-student la filosofie
-afectat de moartea tatalui
-nu se simte iubit de Marta
-era intelligent si a prins limba maghiara si nemteste rapid
• Personaje: Apostol Bologa, Otto Klapka, Marta, Ilona, Profesorul de la univesitate, Krag,
Varga, mama lui

• Conluzie În concluzie, „Pădurea spânzuraților”, de Liviu Rebreanu, este unul dintre cele mai
impresionante romane de război din literatura română. Opera debordează de un realism sfâșietor, înfățișând
teroarea războiului, care l-a marcat profund pe autorul romanului.
II Genul liric/liricul
XIV
Preromantismul(Pasoptismul)
Malul Siretului
Vasile Alecsandri
• Date despre autor: -Nascut in anul 1821

-A fost un poet, dramaturg, membru fondator al Academiei Romane, apartiand generatiei
pasoptistilor.
-Ale opera ale autorului: Viscolul, Hora Unirii.
• Definite arta poetica: Arta poetica se defineste ca fiind o opera literara in versuri pe parcurusul
cariea autorul is exrpima crezul liric.
• Definitie preromantism sau pasoptism: -Orientare cultrală din secolul al XIX-lea(în preajma
revoluției de la 1848);
-Reprezintă una dintre etapele fundamentale ale literaturii romăne, având la bază activitatea revistei ,,Dacia
literară”
-Reprezentati: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Anton Pann
Trasaturi:-Valorifica teme precum natura, istoria, folclorul
-Utiliezeaza antiteza ca figura de stil
- Pune accentul pe promovarea surselor de inspirație precum: ,,Frumoasele noastre țări”;
-Natura este coordonată a sufletululi romanesc
• Date despre opera: -Face parte din volumul,, Pasteluri” publicat in anul 1868, urmarind
efermitatea umana in comparatie cu eternitatea naturii
-Este un pastel, descriind un colt din natura.
• Titlul: Format dintr-un substativ comun si propriu, spatiul fiind conturat inca prin intermediul
titlului, un colt de natura. Malul raului este admirat in decursul unei dimineti de vara, eul liric utilizand o
serie de figuri de stil si imagini artistice pentru a contura aceasta imagine: „Râul luciu se-ncovoiae sub
copaci ca un balaur/ Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur.”
• Tema: Opera lui Alecsandri fiind un pastel, are ca tema predominanta descrierea unui colt de
natura comparat cu efermitatea umana. Compara omul cu natura, spunand ca aceasta este regenerabila
mereu, pe cand umanitatea trebuie sa-si infrunte anii trecatori
• Structura: -4 catrene mesajul acestora fiind bine evidentiat, autorul exprimandu-si crezul liric
pe parcursul lor:
Primul catren debuteaza cu o comparatie fixand spatiul, si descrizand peisajul de dimineata, vazut de eul liric,
care pune stapanire pe intreaga natura: ,,Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică / Și, plutind deasupra luncii,
printre ramuri se despică”
Al doilea catren: este dominat de prezenta eului liric aflat in pozitia de observator. Acesta observa peisajul,
asezandu-se pe malul Siretului si se lasa uimit de valurile apei. Apa este personificata de catre artist, creand o
legatura intre acesta si rau.
Al treilea catre: Este compus dintr-o serie de imagini dinamice si vizuale, contempland natura. Textul este
predominat de epitete precum:,,apa-ntunecata” sau ,,nour trecator”, oglindind apa limpede a Siretului.
De asemenea, apar si vietuitoarele precum viespea sau ratele.
Al patrulea catren: Face referire la gandurile si trairile pe care peisajul le trezeste pentru eul liric. Cazut pe
ganduri si melancolic, poetul cade intr-o meditatie: „Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale / Cu cel râu
care-n veci curge, fără-a se opri din cale”.
Spui de ce apartine pasoptismului: pentru ca vorbeste despre tema principala, natura, pune accent pe
promovarea sureslor de inspiratie: o apa impreuna cu malurile ei
Spui de ce este o arta poetica: Eul liric isi exprima sentimetele si gandurile fata de natura si fata de ce fel de
sentimente si trairi ii manifesta fiintele si lucrurile din jurul acestuia.
• Figuri de stil: epitete: „Râul luciu”, „malu-i verde”, „prundișul lunecos”, „sălbaticele rațe”;
accentuează detaliile tabloului.
comparații: „Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică”, „ca un balaur”;
În poezie există o permanentă legătură între cuvânt și elementele din natură. Prin urmare, stările interioare
ale eului liric sunt ușor de remarcat, datorită semnificațiilor pe care le iau cuvintele, folosite cu sens
neobișnuit, figurat
„Aburii ușori ai nopții” (metaforă) plutesc deasupra luncii Siretului, iar comparația acestora cu „fantasmele”
induce cititorului o impresie vizuală puternică
personificări: „salcie pletoasă”;
inversiuni: „Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur”.
• Imagini artistice: imagini vizuale: „Lunca-n juru-mi clocotește”, „privesc cum apa curge și la
cotiri ea se pierde”;
imagini auditive: „sălbaticele rațe se abat din zborul lor,/ Bătând apa-ntunecată [...]”;
• Elemete de versificatie: versuri lungi, masura de 15-16 silabe

-Ritm trohaic si rima imperechiata
• Perspectiva narativa: Opera are parte de un lirism subiectiv, evidentiind trairile si sentimetele
la persoana I:,, ma duc”, ,Ma asez”.
• Concluzia: Concluzionând, prin toate argumentele prezentate, putem spune că „Malul

Siretului” aparține perioadei pașoptiste, Alecsandri alegând ca sursă de inspirație natura.
XV
Romantismul
Luceafarul
Mihai Eminescu

-A fost un poet, scriitor romand cunoscut ca fiind cea mai importanta personalitate din
literatura romana
-Ale opera ale autorului: Epigonii, Scisoarea I
• Definite arta poetica: Arta poetica se defineste ca fiind o opera literara in versuri pe parcurusul
cariea autorul isi exrpima crezul liric.
• Definitie romantism: -Curent artistic care se manifesta la sfarsitul secolului al XVIII-lea, pana
la jumatatea secolului XIX-lea, avand ca punct de plecare Germania, curpinzand Anglia, Franta si restul
Europei, avand reprezentati pe Mihai Eminescu, Victor Hugo, Grigore Alexandrescu
Trasaturi:- Pune accent pe creativitate, fantezie, imaginatie
-Are ca surse de insipratie: natura, istoria, traditia
-Ulitizeaza doua procedee tipic romantice, antiteza si ironia
-Accentul cade pe descrierea sentimentelor umane
• Date despre opera: -Intre 1880 si 1883 Eminescu elaboreaza cinci variante ale Luceafarului,
varianta finala fiind publicata in anul 1883 in Almanahul Societatii Academice Social-Culturale, la Berlin
-Publicata in anul 1883 in volumul,, Poezii” dar si in revista,,Convorbiri literare”;
• Sursele de insipratie:- folclorice, motivul Zburatarolui si basmul romanesc Fata in gradina de
aur
-Filosofice: din lucrarea lui Arthur Schopenhaur, fancand o antiteza intre omul de geniu si omul obisnuit
-Surse mitlogice: din mitologia greaca si filosofia precrestina
-Surse biografice: din viata persoana a lui Mihai Eminescu
• Titlul: Reprezinta cea mai stralucitoare stea de pe bolta cearasca, Eminescu alegand acest titlu
datorita crezului sau filosofic confrom caruia omul este vesnic prizonier al imposibilitatii depasirii propriei
conditii. In traditia romaneasca, Luceafarul reprezinta planeta Venus
• Tema: Tema predominanta in poem este conditia omului de geniu, precum si raportatrea
acestuia la lumea inconjuratoarea, evidentiind probelama dragostei si a cunoasterii, in opera de fata fiind cea
dintre Hyperion si fata de imparat Catalina, in plan cosmic, iar in plan terestru intre Catalin si Catalina
• Structura: - Impartit in 98 de catrene, avand doua planuri, unul uman-terestru si unul fantasic-
cosmic, iar aceste catrene sunt impartite in 4 mari tablouri, primul povestind povestea de dragoste traita de
catre Luceafar si fata de imparat,intr-un plan cosmic, al doilea tablou oglindind iubirea dintre Catalin si
Catalina, intr-un plan terestru, al treilea tablou discutia dinte Hyperion(Luceafarul) si demiurgul, intr-un plan
cosmnic si ultimul tablou prezetand revenirea lui Hyperion si tristestea acestuia, de asemenea intr-un plan
cosmic.
• Seminifcatie/Mesaj: Primul tablou incepe cu o forma particulara a basmului,, A fost odata ca-n
povesti/ A fost ca niciodata”, urmand mai apoi sa o prezinte pe fata de imparat care se indragosteste de
Luceafar. Fata ii cere acestuia sa se coboare in lumea ei,,Cobori in jos/ Luceafar bland”, iar acesta ia forma
uni:,, tanar voievod/Cu par de aur moale”,,,Fata stravezie”,,,Alba ca de ceara” Caracterizat de fata ca
fiind,,Un mort frumos cu ochii vii”, tatal lui fiind cerul, iar mama sa marea. Luceafarul o cheama pe fata sa ii
fie mireasa iar aceasta ii spune ca nu poate face acestu lucru deoarece,,Eu sunt vie, tu esti mort”. Chiar daca
dragostea celor doi nu se poate indeplini, fata nu se opreste din a-l chema pe acesta ,,in casa si in gand”,
luminandu-i viata”. Acceptand chemarea acesta se intruchipeaza ca fiul soarelului si al noptii, insa fata in
refuza spunandui:,, Dara pe calea cea-i deschis/N-oi merge niciodata” vazandu-l ca pe un ,,demon”, pe cand
in prima chemare acesta era vazut ca un inger, creandu-se asadar o antiteaza intre cele doua chemari.
Indragostita ii cere luceafarului sa se coboare pe pamant si acesta sa devina muritor:,,Dar daca vrei cu
crezamant/ Sa te-ndragesc pe tine/ Tu te coboara pe pamant/ Fii muritor ca mine”
Cel de-al doilea tablou: ilustreaza idila dintre fata de imparat pe nume Catalin si pajul Catalin, un ,,baiat din flori
si de pripas”, intr-un plan terestru. Catalina exprimandu-si dragostea fata de Luceafar catre Catalin, acesta incearca
sa sustina iubirea terestra dinte cei doi si ii cere sa fuga in lume, impreuna:,, Hai s-om fugi in lume/Dar ni s-or
pierde urmele” din convingerea ca in acest fel fata v-a uita de ,,visul de luceferi”, creandu-se din nou o antiteaza,
intre Catalin si Luceafarul, amandoi dorind fata pentru ei.
Cel de-al treilea tablou: oglindeste calatoria Luceafarului spre Demiurg, intr-un plan cosmnic, acesta cerandu-i sa
il scape de nemurire:,,Reia-mi al nemurii nimb”. Demiurgul ii raspunde luceafarului negativ, respingandu-i
cerearea, evidentiindu-i caracteristicile conditiei umane si cea divina.
Cel de-al patrulea tablou: Revine intr-un plan terestru, la cuplul Catalin si Catalina, iubirea acestora fiind vazuta
de catre Lucefar care traieste o suferinta si nu ii mai este in stare sa-i raspunda chemarilor Catalinei desi fata i se
adreseaza de mai multe ori. Refuzand sa o mai asculte pe muritoare aceste decide ca singuratatea si nemurirea il
avantajeaza, acceptandu-si soarta :,, Traind in cercul vostru stramt/ Noroc va petrece/ Ci eu in lumea mea ma
simt/Nemuritor si rece.”
Spui de ce apartine romantismului pentru ca are ca surse de inspiratie iubirea, creativitatea, dar si ca are
multe antiteze
SECVENTE REPREZENTATIVE: Idila dintre fata de imparat si Lucefar, Idila ditnre Catalin si Catalina,
Dialogul dintre Demiurg si Hyperion, Izolarea Lucefararului si acceptarea propriei conditii
Este o arta poetica deoarece evidentiata conecepita eminesciana asupra omului de geniu si cum acesta nu
este si nu va fi inteles de nimeni, niciodata.
• Figuri de stil: epitete: „umbra negrului castel”, „corăbii negre”, „geana dulce”;
comparația: „A fost odată ca-n povești”, atrage atenția cititorului asupra caracterului supranatural al acestei
creații lirice
repetiții: „Îl vede azi, îl vede mâni”;
personificarea Luceafărului;
antiteze: „mort frumos cu ochii vii”;
Luceafărul este personificat („Luceafărul așteaptă”, „alunecă-n odaie”), realizându-se astfel o legătură mai
clară între el și iubita lui pământeană.
hiperbola: „rude mari împărătești”, „prea frumoasă fată”;
metafore: „mreajă de văpaie”;
invocația retorică: „Cobori în jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază,/ Pătrunde-n casă și în gând/ Și viața-mi
luminează!”.
• Imagini artistice: imagini vizuale: „Prea frumoasa fata”, „Luna intre stele”
imagini auditive: „Din greu suspina”,,,Vorbind cu el in somn”;
• Elemete de versificatie: versuri scurte cu masura de 7-8 silabe
-Rima incrucisata si un ritm iambic
• Critica litera:
• Concluzia: În concluzie, „Luceafărul”, de Mihai Eminescu, rămâne o capodoperă a literaturii
române prin tematica aparte, muzicalitatea versurilor, varietatea ideilor, precum și a mijloacelor artistice
utilizate.
XVI
Postromantismul
Moartea lui Fulger
George Cosbuc
-A fost un poet, scriitor, publicist roman, membru titular al Academiei Romane
-Ale opera ale autorului: Cantece de vitejie, Balade si idile
• Definitie postromantism: Este un curent literar care se manifesta la inceput de secol XX, avand
caracteristici specifie romantismului, fiind evidentiat prin antiteza, punand accent pe creativitate, fantezie si
imaginatie, promovand descrierea sentimetelor umane.
Reprezentanti: George Cosbuc, Alexandru Macedonski, Stefan Octavian Iosif
• Date despre opera: -Publicata in volumul,, Balade si idilie” din anul 1893 antebelica fiind o
balada culta care oglindeste atitudinea in fata mortii vazuta prin ochii traditiilor poporului roman
• Titlul: Titlul operei este alcatuit din trei cuvinte si reprezinta subiectul principal al operei:
Moartea eroica a tanarului ,,Fulger”. Numele Fulger este ales astfel incat sa ilustreze ideea unei vieti scurte,
dar stralucitoare.
• Tema: Tema baladei,, Moartea lui Fulger” este atitudinea in fata mortii vazuta prin ochii
traditiilor poporului roman. Poemul descrie in detalui ceremonia inmormantarii precum si caractersticile
acestui obicei.
• Structura: - Impartita in 40 de de strofe fiecare fiind format din 6 versuri, ultimul vers fiind
mai scurt.
Opera este structurata in patru secvente reprezentative.
• Seminifcatie/Mesaj: Prima secventa a operei se deschide cu o strofa de tip prolog prezentand
trista veste a mortii lui Fulger, un tanar de vita nobila, care si-a pierdut viata in lupta. Trupul sau este adus de
catre un sol catre paritintii eroului: ,,Pe cel mai bun dintre eroi [...] Pe Fulger mort!”
Cea de-a doua secventa: ilustreaza durerea sfasitoare a celor vii la vestea mortii lui Fulger. Tatalui ii revine
sarcina de a identifica cadavrul fiului, fiind un lucru traumatizant pentru crai. Acesta cu demnitate nu intelege de ce
cei buni mor in acest fel, evidentiind faptul ca moartea acestuia era nedrepata: Cum pier mișeii dacă pier/ Cei buni
așa?”). Spre deosebire de tatal lui Fulger, mama lui are o altfel de reactie, punand vina pe credinta si pe Dumnezeu.
Intr-un planset intens, jelindu-si fiul cel erou mort, femeia indurerata striga:,,E un pagan si Dumnezeu.”
-Cea de-a treia secventa: oglindeste pregatirea inmormatarii, conform traditiilor, prezentand obiectele menite sa
ghideze drumul celui mort catre viata de apoi: colacul de grau, banul, faclia de ceara. Durerea parintilor devine
suferinta tuturor: ,, Așa era de mult popor/ Venit să plângă pe-un fecior/ De împărat!”
-Cea de-a patra secventa: reprezinta disctuia dintre mama raposatului si batranul sfetnic. Vazand-o disperata si
fara puteri, sfetnicul la inmormatare se apropie de ea incercand sa o linisteasca, spunandu-i femeii sa isi indrepte
atentia spre prezent, deoarece trecutul nu poate fii schimbat: „Pe cer când soarele-i apus,/ De ce să plângi privind în
sus?/ Mai bine ochii-n jos să-i pleci,/ Să vezi pământul pe-unde treci!”.
Din nefericire, mama tanarului mort nu reuseste sa treaca peste cele petrecute, cazand intr-o nebunie exprimata
printr-o goliciune spirutala.
Spui de ce apartine preromantismului pentru ca are elemente fantastice, promoveaza descirerea
sentimetelor umane
SECVENTE REPREZENTATIVE: Moartea lui Fulger, Inmormantarea lui, disctuia mama-sfetnic
• Figuri de stil: epitete: „cel mai bun dintre eroi”,, parul alb si despletit”
comparația: „Sarmanul crai!... Ca un pierdut”
repetiții: „O du-i cu tine, drag odor/O du-i, o, du-i”
metafore: „Suflet pustiit”;
inversiune:,,Cu hohot lung ea blestama”
• Imagini artistice: imagini vizuale: „ Răsare, crește-n zări venind”
imagini auditive: „ E un păgân și Dumnezeu”
• Elemete de versificatie: Fiecare strofa are cinci versuri a cate opt silabe, urmate de cate un vers
scurt, din patru silabe avand o rima imperechiata
• Perspectiva narativa: Se remaraca lirismul obeictiv, intrucat naratiunea se realieaza la
persoana a treia.
• Critica litera:
• Concluzia: În concluzie, balada „Moartea lui Fulger” este un text sensibil, tulburător, care
transmite un mesaj cu rol de avertizare. Acest mesaj se referă mai ales la ideea efemerității omului și la
confruntarea acestuia cu implicația cea mai dificilă a acestui adevăr: realitatea finitudinii celor dragi.
XVII
Simbolismul
Noapte de Decemvrie
Alexandru Macedonski
-A fost un poet, prozator si publicist roman
-Ale opera ale autorului: Flori sacre, Poema rondelurilor
• Definitie arta poetica: Arta poetica se defineste ca fiind o opera literara in versuri pe parcursul
careia autorul isi exprima crezul liric
• Definitie simbolism: Este un curent literar aparut in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, ca
reactie impotriva miscarilor literare numite romantism retoric. Este initiat de catre Jean Mores prin
articolul:,, Le simbolism”.
Trasaturi: Versul liber;
-cromatica negru, alb, galben, verde, gri
-genereaza cititorului sentimete si senzatii
-sugestie Sonora a cuvintelor
-tema naturii, motivul plecarii, motivul iubrii
Reprezentanti: Alexandru Macedonski, George Bacovia
• Date despre opera: -Publicata in anul 1912 antebelica in volumul:,,Flori sacre” si este
insipirata dintr-o legenda intitulata,,Meka si Meka” publicata tot de Alexandru Macedonski in anul 1890
avand ca si morala faptul ca creatorul, omul curajos pierde in timp ce imposorul triumfa.
• Titlul: Titlul operei include opera in ciclul de poezii ale noptii si simbolizeaza tristetea
experientei descire in versuri, avand un caracter romantic. Este altcatui din trei cuvinte: doua substantive,
unul comun:,,Noapte”, unul propriu:,,Decemvrie” si o prepozitie:,,de”
• Tema: Tema operei este reprezentata de conditia artistului intr-o lume ostila, necompatibila cu
idealurile sale, facand aceasta opera o arta poetica, autorul exprimandu-si crezul liric.
• Structura: - 237 de versuri, fiind strucurtata in trei mari parti.

Prima parte: este incipitul care semnifica imaginea poetului intr-un mediu ostil si nefavorabil creatiei artistice
A doua parte: este reprezentata de inspiratie. Pentru Macedonski, poezia reprezinta manturie, iar ,,Arhanghelul de
aur” este cel care ii poetului insipiratie si incredere in sine, facand-o opera artistului o arta poetica.
Cea de-a treia parte:- infatiseaza drumul emirului din Bogdad, destinatia acestuia, ,,Meka” sibolizand insusi
idealul omului de geniu, o destinatie care exista mai degraba doar in mintea acestuia decat in universul prozaic.
Sunt observabile elementele specifice simboliste, autorul avand o obesesie pentru culori si pentru temele
abordate : cromatica:,, Negri-armasari” sau,, Cer galben si roz”, tema mortii:,, Murit-a emirul sub jarul
pustiei” dar pe de alta parte avem si o muzicalitate in versuri cat si o existenta a versului refren
• Seminifcatie/Mesaj: Legenda care a inspirat aceasta opera vorbeste despre Mohamed-ben-

Jassan, care inainte de a-si da duhul, ii da sfaturi fiului sau, Ali. El il instruieste sa mearga la cetatea sfanta
Meka pentru a obtine iertarea pacatelor. Aceasta calatorie trebuie realizata in condiitile in care Ali sa nu se
abata de la calea cea dreapta. Ali strabate pustiul desert cu caravana in linie dreapta si moare chiar inaite de a
pune piciorul in Cetatea Sfanta. In aceealsi timp, Pocitan-ben-Pehlivan, un zdrenturos care pornise la drum
odata cu Ali dar urmase o alta cale ajungand la Meka. Morala povestii este ideea conform caruia omul de
geniu, visator, va fi prizonierul intr-o lume domintata de oameni de rand, pe cand impostorul care alege calea
ocolita este invingator.
• Figuri de stil: epitete: „verdele pisic”, ,,cer rosu”, ,,cal alb si cal amurg”
comparația: „Slut ca iadul”, ,,ca gandul alearga”
repetiții: „La Meka? La Meka?”
metafore: „E-aprins chiar pământul hrănit cu dogoare”
• Imagini artistice: imagini vizuale: „pustie și albă e camera moartă”

imagini auditive: „ Auzu-i se umple de-un vesel tumult”
• Elemete de versificatie: Dimensiunea strofelor variaza de la patru verusi pana la unsparezece

versuri, avand mai multe tipuri de rima, imbratisata, imperechiata si chiar si incrusiata imbindu-se cu masura
de unsprezece, doisprezece silabe
• Perspectiva narativa: Eul liric se exprima la persoana a III-a, narand povestea emirului,
observandu-se lirismul obiectiv:,, se simte furat”, ,,e mort”, ,,il rapeste”
• Critica litera:
• Concluzia: În concluzie, deși caracterul simbolist al acestei opere este mai subtil decât în cazul
altor poezii românești, poezia „Noapte de decemvrie” poate fi inclusă cu siguranță în acest curent literar.
XVIII
Simbolismul
Plumb
George Bacovia
-A fost un poet, scriitor roman format la scoala simbolismului literar francez, apartinand
generatiei simbolistilor.
-Ale opera ale autorului: Poezii, Scantei galbene, Lacustra
• Definitie arta poetica: Arta poetica se defineste ca fiind o opera liteara in versuri pe parcursul
careia autorul isi exprima crezul liric.
• Definitie simbolism: Este un curent literar aparut in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, ca
reactie impotriva miscarilor literare numite romantism retoric. Este initiat de catre Jean Mores prin
articolul:,, Le simbolism”.
Trasaturi: Versul liber;
-cromatica negru, alb, galben, verde, gri
-genereaza cititorului sentimete si senzatii
-sugestie Sonora a cuvintelor
-tema naturii, motivul plecarii, motivul iubrii
Reprezentanti: Alexandru Macedonski, George Bacovia
• Date despre opera: -Deschide volumul omonim, Plumb, in anul 1916 interbelica, fiind un text
progmatic, ilustrand teme, idei, simboluri principii simbolistice
• Titlul: Titlul operei poate avea doua sensuri diferite. In primul rand intr-un sens denotativ,
plumbul este un metal greu de culoare inchisa, iar in al doilea rand, intr-un sens conotativ, plumbul poate
semnifica moartea, siguratatea dar si conditia existentiala dificila traita de catre eul liric
• Tema: Tema operei este reprezentata de conditia nefericita a artistului intr-o lume meschina care
nu il intelege si in care nu se poate incadra, acest lucru facand opera o arta poetica.
• Structura:-doua catrene, costruite in jurul cuvantului simbol:,, plumb” reluat de sase ori in cele
opt versuri.
Este alcatuita din doua planuri: unul exterior care este cedat prin metafore:,,Stam singur in cavou”, ,,Sicrie de
plumb” si unul interior care este cedat de starea de prizonier:,,Amorul meu de plumb”, ,, Am inceput sa strig”.
• Mesaj/Semnificatie: Prima strofa a operei descrie un spatiu inchis, sufocant in care eul liric se
simte claustrat: ,,Stam singur in cavou”. Codrul e descris prin epitete metaforice:,,sicriele de
plumb”, ,,funerar vestmat”. Moartea este sugerata inca de la inceput prin verbul ,,dormeau” asociat cu
adverbul de mod ,,adanc”, somnul fiind considerat o stare incerta intre existenta si moarte. Tot decorul este
impietrit cu ,,Flori de plumb” vantul fiind singurul element care sugereaza miscare, dar si acesta produce
efecte reci ale mortii:,, si era vant.../Si scartiau coroanele de plumb”
A doua strofa: decorul se interorizeaza, sentimentul iubirii este surprins in momentul dispozitiei:,,Dormea intors
amorul meu de plumb”. Incercarea de salvare nu poate fi realizata, strigatul fiind unul zadarnic :,, si-am inceput sa-
l strig”. Apropierea mortii este anticipata de sentimentul de singuratate:,,Stam singur langa mort” vers care are
corespondent in prima strofa:,, Stam singur in cavou”.
Sunt observabile elementele specifice simboliste, autorul avand o obesesie pentru culori si pentru temele
abordate : cromatica: plumbul care ofera o cromatica argintie, dar si prezenta simbolurilor: observandu-se
asadar campul lexical al mortii: coroane, sicrie, mort, funerar
• Figuri de stil:
ale eului liric sunt ușor de remarcat, datorită semnificațiilor pe care le iau cuvintele, folosite cu sens
neobișnuit, figurat
folosirea oximoronului „flori de plumb” sugerează povara care apasă într-un spațiu asfixiant, iar culoarea
cenușie a metalului sugerează deprimarea și oboseala psihică.
epitete: „funerar vestmânt”;
personificări: „Dormeau adânc sicriele”
repetiții: „sicriele de plumb,/ Și flori de plumb .../…coroanele de plumb, [...]/ [...] amorul meu de plumb”;
metafore: „aripi de plumb”
• Imagini artistice: imagini vizuale: „atârnau aripile de plumb”
imagini auditive: „scârțâiau coroanele de plumb”
• Elemete de versificatie: Opera are parte de un ritm iambic, impletit cu cel amfibrah, avand o
muzicalitate pe cele doua catrene. Rima este imbratisata iar masura este de zece silabe.
• Perspectiva narativa: Se observa faptul ca eul liric se exprima la persoana I, opera avand parte
asadar de un lirism subiectiv:,,Amorul meu”, ,,Stam singur”.
• Critica litera:
• Concluzia: În concluzie, dacă poezia simbolistă se folosește de toate simțurile omului pentru a
interpreta stările poetice transmise, poezia „Plumb”, care nu face deloc abstracție de această caracteristică, se
încadrează în categoria artelor poetice simboliste, fapt dovedit conform argumentelor aduse mai sus.
XIX
Modernismul
Testament
Tudor Arghezi
-A fost un poet, scriitor roman apartinand generatiei modernista
-Ale opera ale autorului: Flori de mucigai, Poezii
• Definitie modernism: este o orientare culturala care se dezvolta incepand cu a doua jumatate a
secoului al XIX-lea pana la jumatatea secolului al XX-lea fiind o manifestare anticlasica, antiacademica si
anticonservatoare care promoveza: noul, ineditul, punand accent pe un nou tip de personajul, intelectualul,
mutand accentele de pe spatiul rural pe problematica citadina
Trasaturi: lirismul subiectiv
-metrica variabila
-versuri inegale
-strofe inegale
-estetica uratului
Reprezentanti: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu
• Date despre opera: - Poezia deschide volumul Cuvinte potrivite publicat in anul 1927, perioada
interbelica, fiind un text progmatic
• Titlul: Titlul operei poate avea doua sensuri diferite. In primul rand intr-un sens denotativ,
testamentul poate reprezenta trasmiterea valorilor materiale urmasilor, iar in al doilea rand, intr-un sens
conotativ testamentul reprezinta transmiterea unor valori spirituale, culturale generatiei urmatoare
• Tema: Tema operei este reprezentata de pasarea unor valori morale, cunostiinte dobandite de
la ,,strabunii mei” sau insui de la el catre antecesorii lui :,,Cartea mea-i, fiule, o treapta”.
• Structura:-6 strofe inegale(element modernist) avand o metrica variabila, de asemenea un
element modernist, eul liric exprimandu-se la persoana I:,,eu”, ,,nu v-oi lasa”, ,,cartea mea”(lirism subiectiv).
Se poate observa si de asemnea un monolog liric care se poate desfasura intre: poet si cititor, poet si fiu sau
intre scriitor si scriitor.
• Mesaj/Semnificatie: Prima strofa: Infatiseaza optinea artistului de a lasa urmasilor sai o
valoare cultuarala: ,,un nume adunat pe-o carte”, din convingerea ca asemenea valori rezista timpului. Cartea
poate fii un element a legaturii intre generatii.
A doua strofa: Cartea este asemanata cu ,,hristovul cel dintai” devenind cea mai importanta sursa de invatatura a
unui neam. Valorile etnice se regaesc ca sursa de inspiratie intr-o opera artistica sau culturara.
A treia strofa: Opera artistica reflecta o mutatie creatoare de la munca fizica: ,,brazda”, ,,sapa” la munca
intelectuala: ,,condei”, ,,calimara”. Pentru Arghezi poezia presupune descifrarea de sensuri, descoperirea unor noi
valente:,, Iscat-am frumuseti si preturi noi”, facand opera o arta poetica
A patra strofa: La Arghezi cuvantul este omnipotent: poate zidii:,, sa-mbie” sau poate ,,sa-njure”. Cartea este
dimensiunea care intaleste lumea istorica si lumea prezenta, cititorul trebuind sa devina responsabil pentru valorile
culturale.
A cincea strofa: Arghezi anunta in Testament estetica uratului(element modernist):,,Din bube mucegaiuri si
nori/Iscata-am frumuseti si preturi noi”
A sasea strofa: Pentru artist, inspiratia, harul, talentul se impleteste cu mestesugarul, truda, efortul: ,,Slova de foc
si flova faurita”. Propune un raport noi intre scriitor si cititor, artsitul fiind un rob iar cititorul este domnul care se
bucura de efortul primuia.
Sunt observabile elementele specifice moderniste: metrica variabila, versurile ineagle, lirismul subiectiv si
folosirea esteticului uratului
• Figuri de stil: epitete: „dulcea lui putere”, „durerea surdă și amară”, „torcând ușure”;
enumerații: „bube, mucegaiuri și noroi”;
comparații: „Împărechiate-n carte se mărită,/ Ca fierul cald îmbrățișat în clește”;
metafore: „Dumnezeu de piatră”, „ciorchini de negi”, „slova de foc și slova făurită”;
• Imagini artistice: imagini vizuale: "Prin râpi şi gropi adânci”
imagini auditive: "O grămădii pe-o singură vioară"
• Elemete de versificatie: Dau poeziei o muzicalitate deosebitia prin rima imbratisatam ritmul
variabil si masura inegala a versurilor.
asadar de un lirism subiectiv:,,cartea mea”, ,,eu”,, iscat-am”
• Critica litera:
• Concluzia: În concluzie, dacă poezia modernă se axează pe sincronizarea literaturii române cu
lirica europeană, Arghezi are un merit deosebit în „renovarea liricii românești și smulgerea ei de pe căile
unde o fixase marea influență a poetului Luceafărului” (Tudor Vianu), poezia „Testament” încadrându-se
în categoria artelor poetice moderne, conform argumentelor aduse mai sus.
XX
Modernismul
Flori de mucigai
Tudor Arghezi
-A fost un poet, scriitor roman apartinand generatiei moderniste
-Ale opera ale autorului: Testament, Poezii
-metrica variabila
-versuri inegale
-strofe inegale
-estetica uratului
-tehnica ingambamentului
• Date despre opera: - Deschide volumul cu accelasi nume(omonim) publicat in anul
1931(interbelic), reflectand experienta carcerala a poetului evindetiind nevoia artistului de a creea in orice
conditii
• Titlul: Titlul operei este un oximoron in care substantivul flori simbolizeaza frumusetea,
fericirea, pe cand mucegai, tot substantiv, semnifica expresia raului, capitvitatii, incapacitatea de exprimare,
evidentiata fiind si estetica uratului.
• Tema: Tema operei este creatia precum si statul poetului care flucuteaza pe tot parcursul operei.
Artistul ne indica si faptul ca acesta ramane neinsipirat in momentele lui din perioada inchisorii.
• Structura:-2 strofe inegale(element modernist), cele doua fiind impartite in una polimorfa, iar a
doua este un catren, eul liric exrpimandu-se la persoana I
• Opera este o arta poetica deoarece reflecta conceptia Argheziana asupra conditiei
artistului si ideea ca poezia este singura forma de supravieturie intr-o lume ostila
• Mesaj/ Semnificatie: Inceputul primei strofe ofera sentimentul apasator al singuratatii: ,,in
singuratate” artistul fiind dispus sa scrie indiferent de conditii:,,Pe un parete”, ,,cu unghia”, chiar si in
momentele de disperare: ,,Cu puterile neajutate”. Captivitatea acestuia devine un infern in care notiunea
timpului si in care senzatiile principale se pierd, eul liric creandu-si o imagine in care Dumnezeu nu exista.
In ciuda acestor conditii infernale, poetul vrea sa creeze transformand uratul existential intr-un act artistic.
Momentul de pierdere a insipiratiei: ,,mi s-a tocit unghia cereasca” reprezinta reconfigurarea sinelui, crezul
artistic arghezian fiind limpede, iar arta trebuie sa triumfe:,, Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana
stanga”.
Sunt observabile elementele specifice moderniste: metrica variabila, versurile inegale, lirismul subiectiv
• Figuri de stil:
• În poezie există o permanentă legătură între cuvânt și elementele din momentul pierderii
al insipiratiei. Prin urmare, stările interioare ale eului liric sunt ușor de remarcat, datorită
semnificațiilor pe care le iau cuvintele, folosite cu sens neobișnuit, figurat
epitete: „firidă goală”;
enumerații: „nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul”.
comparații: „mâna ca o ghiară”;
metafore: „unghia cereasca”;
• Imagini artistice: imagini vizuale: “Era intuneric”
imagini auditive: "Ploaia batea departe afara"
• Elemete de versificatie: Dau poeziei o muzicalitate deosebitia prin ritmul variabil si masura
inegala a versurilor, dar si o rima incrucisata.
asadar de un lirism subiectiv, evidentiat prin verbe:,,m-am silit”, ,,am scris”, ,,sa scriu”
• Critica litera:
• Concluzie: În concluzie, poezia are valoare de artă poetică modernista prin atitudinea sfidătoare
față de un mod de a concepe scrisul.
XXI
Modernismul
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Lucian Blaga
-A fost un poet, scriitor roman apartinand generatiei modernista, cunoscut ca fiind cea mai
complexa personalitate din perioada interbelica
-Blaga propune doua tipuri de cunoastere, cea paradisiaca care reduce misterele si cea luciferica care potenteaza
mistere lumii.
-Ale opera ale autorului: Mesterul Manole, Lauda somnului
-metrica variabila
-versuri inegale
-strofe inegale
-estetica uratului
-Tehnica ingambamentului
• Date despre opera: - Deschide volumul,, Poemele luminii” publicat in anul 1919, opera avand
forma unei confesiuni licrice
• Titlul: Titlul operei reprezeinta o viziune poetica si o ilustrare a temei care sugereza ideea
cunoasterii luciferice. Alcatuit dintr-o metafora, titlul contine pronumele personal :,,eu” verbul la forma
negativa:,,nu strivesc” si metafora:,,corola de minuni a lumii” simbol pentru perfectiune.
• Tema: Tema poeziei evidentiaza o confesiune, pararea poetului cu privire la marile taine ale
lumii, iubirea fiind unul dintre pilonii principali in cunoasterea poetica. Din iubire pentru lumea din care face
parte, poetul alege protejarea misterului.
• Structura:-20 de versuri, imapartite in trei secvente lirice cuprinzand o multitudine de elemente
specifice moderniste. Pornind de la lirismul subiectiv, pana la versificatia specifica, Lucian Blaga foloseste
in scrierea poeziei tehnica ingambamentului.
• Este o arta poetica deoarece prin aceasta opere Lucian Blaga isi exprima progmatic crezul
liric despre rolul poetului in lume si rostul creatiei artistice in societate.
• Mesaj/Semnificatie: Prima secventa lirica: cuprinde primele cinci versuri si este reprezentata
de optiunea poetului pentru pastrarea misterelor existentiala, cunoscute de catre acesta:,, Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii/si nu ucid/ cu mintea tainele ce le-ntalnesc”
A doua secventa lirica: Este compusa din urmatoarele 13 versuri si este o antiteza intre cele doua tipuri de
cunoastere: cea paradisiaca, care este de tip logic prin care sunt explicate misterele lumii, iar cea de-a doua
cunoastere, cea luciferica de tip artistic, prin care sporeste misterele. Antiteza acestora se poate observa prin
modurile de scriere ale artistului comparandu-se pe el:,,eu” cu ,,altii”. Acesta doreste sa intesifice misterul:,,
sporesc”, ,,imbogatesc”, ,,iubesc” pe cand ceilalti strica tot: ,,sugruma”
A treia secventa lirica: Formata din ultimele doua versuri reprezinta o concluzie prin care iubirea este o forma de
adveziune la misterul existentialului: „căci eu iubesc/ şi flori şi ochi şi buze şi morminte.”.
Sunt observabile elementele specifice moderniste: metrica variabila, versurile ineagle, lirismul subiectiv
• Figuri de stil:
In versurile poeziei „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, cea mai des întâlnită figură de stil este
metafora. Astfel, „lumina” reprezintă, în opera lui Blaga, cunoașterea universului de către ființa umană.
Epitete: „razele ei albe”, „luna... tremurătoare”
enumerații: „în flori, în ochi, pe buze ori morminte”, „și flori și ochi și buze și morminte”; Reprezintă lumea vegetală,
Lumea umană și sentimentală Și lumea morții,
Personificări: „lumina... sugrumă”, „luna nu micșorează”; „luna... mărește”
metafore: „adâncimi de întuneric”;
• Imagini artistice: imagini vizuale: “ razele ei albe luna.”
• Elemete de versificatie: Dau poeziei o muzicalitate deosebitia prin versurile inegale, strofele
asimetrice dar si masura inegala.
asadar de un lirism subiectiv :,,eu”, ,,mea”, ,,nu ucid”, ,,iubesc”
• Critica litera:
• Concluzionând, analiza de mai sus dovedește faptul că „Eu nu strivesc corola de minuni a
lumii” este o artă poetică modernă prin trasaturile evidentiate mai sus.
XXII
Modernistmul
Riga Crypto si lapona Enigel
Ion Barbu
-A fost un poet, scriitor si matematician roman
-Ale opera ale autorului: Joc secund, Oul dogmatic
-metrica variabila
-versuri inegale
-strofe inegale
-estetica uratului
• Date despre opera: - Face parte din volumul,, Joc secund” publicat in perioada intrebelica, in
anul 1930, incadrandu-se in etapa baladic-orientala a scriitorului
• Titlul: Titlul operei reprezinta protagonisii care apartin unor lumi total opuse: riga Crypto
reprezentand regnul vegetal si lapona Enigel reprezentant umanitatea.
• Tema: Tema poeziei este iubirea interzista a doua fiinte provenite din doua lumi complet
diferite reflectand vizunea poetului potrivit careia nimeni nu poate eveada din limitele propriei existente
facand o paralele cu Lucefarul eminescian.
• Structura:-27 de strofe care pot fi impartite in doua tablouri, autorul folosind tehnica povestirii
in rama, creandu-se o atmosfera unica.
• Este o arta poetica deoarece trateaza atat problema realatiei artistului cu lumea din jurul
sau cat si pe cea a procesului de creatie, fiind interpretat drept un crez artistic al poetului.
• Mesaj/Semnificatie: Prima parte: primele patru strofe sunt introducerea unei povesti de iubire
imposibile fiind ca cei doi, Crypto si Enigel nu pot nuntii deoarece vin din lumi diferite cu aspiratii
incompatibile. Povestea acesora este spusa de catre un menestrel, rugat de catre un ,,nuntas fruntas”.
Cea de-a doua parte: Formata din urmatoarele 23 de strofe corespunde povestii spuse de menestrel, urmarind
evolutia reatiei dintre cele doua personaje protagoniste. Sunt conturate portrele acestora, si aflam faptul ca Crypto
este regele ciupericilor, iar Enigel, de asemenea lui Crypto este stapana a regnului sau. Denumirea de ,,lapona”
trimite la populatiile din regiunile nordice facand referire la o turma de reni, care se indreapta inspre sud:,,De la
iernat la pasunat/In noul an sa-si duca renii”. Lume pe care lapona o lasa in urma era dominata de gheata si de frig,
acesta fiind motivul pentru care mergea:,, Prin aer ud, tot mai la sud” in cautare de lumina si soare. Mai apoi, in
urmatoarele versuri aflam despre cele trei chemari ale lui riga Crypto adresate laponei Enigel. In prima chemare
aceasta este ademenita cu,,dulceata” si ,,fragi”, simbolizand prospetime si gingasie pentru sentimentele ei. Insa in
ciuda acestor ademeniri, lapona refuza deoarece ea culege: ,,Fragii fragezi mai la vale” in tinuturile luminoase si
insorite.
Cea de-a doua chemare ilustreaza sacrificiul din iubire de care este capabil regele ciupercilor, el rugand-o pe
lapona:,,Daca pleci sa culegi,/Incepi, rogu-te, cu mine”, insa si de aceasta data, regele este refuzat.
In cea de-a treia chemare Crypto ii cere laponei sa uite de visul sau de a ajuge in sud, rugand-o sa ramana in lumea
lui: ,,In somn fraged si racoare” Raspunsul laponei este tot in refuz facand clar faptul ca relatia lor este imposibila
deoarece provin din lumi total diferite.
In finalul poeziei, se desfasoara despartirea celor doi, prezentadu-se transformarea lui Crypto intr-o ciuperca
otravitoare. Intr-un final, Crypto innebueste, fiind pedepsit pentru indrazneala lui de a tinde spre implinirea erotica
alaturi de o fiinta superioara.
Sunt observabile elementele specifice moderniste: metrica variabila, versurile ineagle.
• Figuri de stil:
ale personajelor sunt ușor de remarcat, datorită semnificațiilor pe care le iau cuvintele, folosite cu sens
neobișnuit, figurat.
epitete „Menestrel trist”, „Laponă mică, liniștită”, „humă unsă”
comparatii: „soarele acuma sta/ Svârlit în sus, ca un inel.”
Personificări: „soarele-nțelept”, „răi ghioci și toporași”
metafore: „regele-ciupearcă”, „mirele poienii”
• Imagini artistice: imagini vizuale: " în pat de rau și-n huma unsa"
Imagini auditive: " ascunsa-i inimă plesnește"
• Elemete de versificatie: Dau poeziei o muzicalitate deosebitia prin versurile inegale, insa in
prima parte a poemului intalmin doar catrene. Mai mult ritmul este interior, iar rima variaza predominand de
la rima incrucistata la cea imperechiata. Masuna este inegala variind de la 5 la 9 silabe.
• Perspectiva narativa: revin
• Critica litera:
• In concluzie, „Riga Crypto și lapona Enigel” este o artă poetică modernă. Creația poetică este,
pentru Ion Barbu, o cale de a obține cunoașterea.
XXIII
Traditionalismul
Aci sosi pe vremuri
Ion Pillat
-A fost un poet, publicist roman corespondet al Academiei Romane
-Ale opera ale autorului: Satul meu, Biserica de altadata
• Definitie traditionalism: Este o manifestare artistica care se manifesta in perioada interbelica,
concomitent cu modernismul
Trasaturi: promoveaza civilizatia rurala
-Satul romanesc conserva identitatea romaneasca
-Promoveza folclorul
-Credinta Ortodoxa este elementul principal de identitate romaneasca
Reprezentanti: Ion Pillat, Vasile Voiculescu
• Date despre opera: - Face parte din volumul: ,,Pe Arges in sus”, publicat in anul 1923, in
perioada interbelica, predominand teme precum cea a timpului si cea a iubirii.
• Titlul: Titlul operei este alcatuit din adverbul de loc: ,,aci” plus verbul ,,sosi” impreuna cu
locutiunea adverbiala de timp: ,,pe vremuri”. Acest titlu creaza imaginea unui loc si a unui timp sacru.
• Tema: Tema timpului si cea a iubrii sunt predominate in poezia: ,,Aci sosi pe vremuri” de Ion
Pillat. Ele vor dainui cat timp se vor naste oameni pe Pamant, intrucat ei se raporteaza la aceste doua
realitati. Povestea de dragoste a bunicilor eului liric este retraita de catre acesta, desi in vremuri diferite.
• Structura:-19 distihuri si un monovers, imapartite in doua povesti de dragoste traite intre
Bunicul si bunica, iar a doua intre nepotul si iubita. Poezie are parte de o simetrie, actorii schimbandu-se
intre ei avand evenimentele existentiale identice.
• Este o arta poetica deoarece reflecta conceptia lui Ion Pillat asupra povestii de dragoste
traita de catre bunicii artistului, abordand tema timpului.
• Mesaj/Semnificatie: Inceputul poeziei reprezinta o poveste de dragoste fericita care este
evocata de nepot. Bunicul o asteapta pe Calyopi, facand o poveste de dragoste unica: ,,Aci sosi pe vremuri
bunica-mi Calyopi/ Nerabadatorul bunicul pandise de la scara”. Cei doi duc o poveste de dragoste fericita,
insa tot ce este omenesc este supus destramarii. Partea de mijloc a artei poetice infatiseaza o meditatie asupra
trecerii timpului: ,,Ce straniu lucru: vremea”. Finalul poeziei readuce in prim plan povestea de iubire a
nepotului, cuplul fiind fericit, acelasi clopot devenind simbolul destramarii: ,,Si cum sedeam... departe, un
clopot a sunat/ Acelasi clopot poate in turnul vechi din sat.../De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat”
• Figuri de stil:
Întrucât poezia „Aci sosi pe vremuri” aparține curentului literar tradiționalist, autorul nu s-a limitat în
privința utilizării figurilor de stil.
epitete „turnul vechi”, „ștersele portrete”
comparații: „Ca ieri sosi bunica… și vii acuma tu”, „câmpia ca un lac”
Personificări: Nu în ultimul rând, poezia cuprinde o serie de personificări („Iar hornul nu mai trage alene
din ciubuc”, „îmbătrâniră plopii”), menite să facă legătura între cadrul natural, contextul în care au trăit
strămoșii eului liric, și cel din timpul prezent, în care trăiește el, urmașul lor.
metafore: „casa amintirii cu obloane și pridvor”, „păienjeni zăbreliră și poartă și zăvor”
• Imagini artistice: imagini vizuale: „o fată în largă crinolină”, „te vezi aievea numai în ștersele
portrete”
imagini auditive: „un clopot a sunat”, „ți-am șoptit poeme”, „i-a recitat Le Lac”
• Elemete de versificatie: Dau poeziei o muzicalitate deosebitia prin ritmul iambic, versurile de o
lungime mare impreuna cu masura de 13-14 silabe folosind o rima imperechiata.
asadar de un lirism subiectiv :,,am soptit”, ,,am spus”, ,,am parut”, ,,mi”
• Critica litera:
• În concluzie, „Aci sosi pe vremuri”, de Ion Pillat, evocă o viziune tradiționalistă asupra lumii,
înfățișând aspecte ale specificului autentic românesc, precum și elemente caracteristice spiritului țăranului
român.
XXIV
Neomodernismul
Leoaica tanara, iubirea
Nichita Stanescu
-A fost un poet, scriitor roman, ales membru post-mortem al Academiei Romane
-Ale opera ale autorului: Necuvintele, Sensul iubirii
• Definitie neomodernism: Este un curent artistic din perioada anilor 60’ care isi propune
recuperare modernismului dupa o perioada in care literatura a fost aservita politic
Trasaturi: Pune accent pe recuperarea metaforei
-lirismul subiectiv
-culiveaza ironia si autoironia
Reprezentanti: Nichita Stanescu, Corneliu Vadim Tudor, Marin Sorescu
• Date despre opera: - Face parte din volumul,, O viziune a sentimetelor” publicata in anul 1964
abordand tema iubrii si consecintele acesteia asupra eului liric.
• Titlul: Titlul format dintr-o metafora: iubirea asociata cu un animal de prada, aceasta putand fii
asemanata cu agresivitate, ferocitate dar si flexibilitate si forta.
• Tema: Tema iubrii este abordata de catre Nichita Stanescu dar si consecintele pe care acesta le
are asupa artistului si in raporturile acestuia cu lumea si cu sine inusi.
• Structura:-Formata din trei strofe inegale, versurile incepand cu litera mica avand o simetrie
prin simbolica leoaicei, primul vers fiind: ,,Leoaica tanara iubirea” iar ultimul vers: ,,o leoaica aramie”
• Este o arta poetica deoarece aceasta este conceputa in forma unei confesiuni lirice, punand
accentul pe iubirea si viziunea artistului asupra acesteia.
• Mesaj/Semnificatie: Prima strofa: Primele versuri ale poeziei infatiseaza atacul iubirii, aceasta
marcand definitv fiinta: ,,dintii albi mi i-a infipt in fata”, cat si faptul ca este imposibil de a scapa de
aceasta:,, m-a muscat leoaica ,azi, de fata”
A doua strofa: Reda sentimentele indragostului, acesta in cele din urma fiind confuz, ametit, cautandu-se pe sine
insusi si eul liric reuseste sa surprinda un impacat emotional, psihologic in intalnirea cu iubirea. Dragostea este
inscrisa de catre artist in ritmurile perfectiunii:,, se facu un cerc de-a dura”, creandu-se o noua lume in care
indragostitul este „centrum mundi” bucuria acestuia fiind asememea unui sentiment trait la nivel absolut:
„curcubeu taiat in doua”.
A treia strofa: In cea de-a treia strofa, eul liric are un moment de pierdere de sine: ,,dar mana nu le mai stie/ si
aluneca-n nestire/ pe-un desert in stralucire”. Viata fara dragoste, pentru acesta, este asemenea unui desert deoarece
este de parere ca sentimentul de iubire schimba sensul vietii, oferindu-i stralucire. Finalul poeziei exprima temerea
indragostiului ca ar putea sa piarda iubire: „peste care trece-alene/ o leoaică arămie/ cu mişcările viclene,/ încă-o
vreme,/ şi-ncă-o vreme...”
• Figuri de stil:
Sentimentele contradictorii ale eului liric, precum și relația acestuia cu lumea înconjurătoare, sunt exprimate
prin repetiția și comparația prezente în sintagma „când mai larg, când mai aproape/ ca o strângere de ape”.
Epitetul cromatic „arămie” sugerează faptul că dragostea este resimțită și într-o perioadă târzie a existenței
eului liric, nu doar în tinerețe, universalizându-se astfel sentimentul iubirii. Finalul poeziei este marcat de
o repetiție („încă-o vreme,/ şi-ncă-o vreme...”), care evidențiază tema timpului, prin utilizarea substantivului
„vreme”.
• Imagini artistice: imagini vizuale: „curcubeu tăiat în două,”
• Elemete de versificatie: Stănescu, în aceeași manieră neomodernistă, ignoră orice regulă în
sfera elementelor de prozodie, utilizând ritmul combinat, ingambamentul, măsura inegală, strofele asimetrice
(inegale) și rima aleatorie.
asadar de un lirism subiectiv :,,mi”, ,,ma”, ,,m-”, ,,am dus”
• Critica litera:
• Concluzie: În concluzie, poezia „Leoaică tânără, iubirea” este o artă poetică

erotică neomodernistă.
XXV
Neomodernismul
Scara la cer
Marin Sorescu
III Genul Dramatic

XXVI
Comedia
O scrisoare pierduta
Ion Luca Caragiale
Antebelica
XXVII
Drama
Mesterul Manole
Lucian Blaga
Interbelica
-A fost un autor, scriitor roman apartind generatiei modernistilor, cunoscut ca fiind cea mai complexa
personalitate interbelica
-Alte opera scrise de autor: Eu nu strivesc corola de minui a lumii sau Amurg de toamna
• Definitie drama: Drama este o specie a genului dramatic, în versuri sau în proză, care se
deosebește de alte specii ale aceluiași gen prin ilustrarea vieții reale, cu ajutorul prezentării unui conflict
complex și pronunțat al personajelor. Aceste personaje sunt, de obicei, bine individualizate, alternând cu cele
tipice, iar eroii au un destin nefericit. Drama se distinge prin întâmplările și situațiile tragice care o
caracterizează, caracterul personajelor fiind analizat în profunzime.
• Date despre opera:- publicat in anul 1927 in perioada interbelica, aceasta fiind o drama
inspirata din legenda populara a Manastirii Argesului scrisa de catre Vasile Alecsandri, urmarind pricipalul
subiect, acesta fiind vechiul mit al jertfei
• Titlul: -Titlul dramei este alcatuit din doua substative, unul propriu reprezentand ocupatia
personajul principal, mester, iar al doilea substativ unul propriu infatisand numele protagonistului.
• Tema: Tema operei este reprezetata de sacrificul necesar pentru reusirea unui lacas sfant,
cunoscuta si sub numele de ,,tema jertfirii zidului”. Personaluj principal trebuie sa isi sacrifice sotia, pentru
construirea unei manastirii, acesta in cele din urma fiind urmarit de consecintele omorului.
• Structurata: -cinci acte constituite dintr-un anumit numar de scene, putand fii structurata pe
momentele subiectului. Actiunea are loc intr-un timp mitic romanesc: ,,Pe Arges in jos”
• Rezumantul operei: -Incipitul dramei, pune personajul principal in prim plan, acesta cautand o
explicatie pentru care zidurile bisericii construie de acesta impreuna cu inca 4 mesteri se darama mereu.
Abordat de catre Staretul Bogumil, acesta ii spune mesterului ca singura cale pentru care zidirea ar fi
posibila este jertfa umana, Manole fiind un barbat crestin, raspunde negativ cu o porunca din biblie:,,Sa nu
ucizi!”.
Actul al doilea: Incepe prin incercarile lui Manole de a identifica pricina acestui fenomen straniu.
Promisiunea de a ridica biserica in anii propusi de catre voievodul Voda nu a fost tinuta, asadar acesta
trimite un sol catre mesteri, aducand o veste proasta si spunandu-le faptul ca vor fi omorati daca nu vor
ridica manastirea. Manole ii transmite faptul ca va finaliza constructia in 3 zile, iar intr-un final cade de
comun acord cu ceilalti mesteri ca singurul mod prin care e posibila zidirea lacasului sfant este jertfa
umana. De asemenea mesterii decid si faptul ca jertfa va fi o femeie, care ii va vizita, cu un grad de
rudenie, deoarece acesta este o fiinta creatoare.
Actul al treilea: Drama lui Manole si a familiei sale incepe in actul al treilea, cand se pare ca chiar prima
femeie este sotia acestuia. Ingrozit de faptul ca si-ar putea pierde iubirea incearca sa o conviga sa plece
insa acesta rugaminte este in zadar. Pacaliata, Mira se aseaza in zidul bisericii crezand ca acest lucru este
de fapt doar o gluma facuta de zidari pentru a rupe blestemul.
Actul al patrulea: Actul al patrulea cuprinde punctul culminant in plan psihologic deoarce Manole aude
tipetele femeii si vrea din rasputeri sa darame zidurile pentru a o salva, insa desgiur ca este oprit de
mesteri. Aceste tipete sunt auzite doar de protagonist, reiesind asadar faptul ca acesta a inneubit complet in
urma zidirii.
Actul al cincilea: Il infatiseaza pe Manole in fata bisericii proaspat construite, dar si cu multimea din
popor care cere omorarea lui, auzind de cele intamplate. Ajungand la o nebunie totala, la apogeul decaderii
psihice, acesta se urca in turnul bisercii alegand calea cea mai usoara de a scapa de chinuri, arucandu-se de
pe biserica, omorandu-se.
Conflicte: In opera lui Blaga sunt evidentiate atat si confilicte exterioare, cat si interioare. Conflictele
exterioare au loc intre mesterul Manole si Voda, fiind presat de timp si de frica de moarte. Al doilea
conflict exterior este intre protagonist si ceilalti mesteri acestia fiind in complet dezacord, in prima faza,
cu ideea lui Manole in legatura cu jertfa. Iar ultimul conflict exterior este cel intre Manole si boieri sau
poporul cerand omoarea acestuia. Intr-un alt conflict, in cel interor Manole duce unul intre el insusi si
biserica impreuna cu Mira.
Este o drama deoarece are un conflict interior puternic, avand elemente de tragedie.
-barbat
-cu parul negru
-inima fara odhina
Astea doua de mai sus spuse de Mira
-,,mester nenoroc, ochii lui plang” de catre ceilalti mesteri
-bun de omorat – de catre popor
-capabil de sacrificial suprem
-motivat
-iubitor
-vina
-innebuneste total
-frica de moarte
• Concluzie: În concluzie, opera „Meșterul Manole” este o dramă interbelică expresionistă, scrisă
pentru a fi reprezentată pe scenă, cu personaje simbol.
XXVIII
Drama
Iona
Marin Sorescu
-A fost un autor, scriitor roman, membru titular al Academiei Romane
-Alte opera scrise de autor: Scara la cel, A treia teapa
• Definitie drama: Drama este o specie a genului dramatic, în versuri sau în proză, care se
deosebește de alte specii ale aceluiași gen prin ilustrarea vieții reale, cu ajutorul prezentării unui conflict
complex și pronunțat al personajelor. Aceste personaje sunt, de obicei, bine individualizate, alternând cu cele
tipice, iar eroii au un destin nefericit. Drama se distinge prin întâmplările și situațiile tragice care o
caracterizează, caracterul personajelor fiind analizat în profunzime.
• Date despre opera:- piesa a fost publicata in anul 1968 fiind o tragedie si fiind si piesa de debut
a scriitorului Marin Sorescu.
• Titlul: -Titlul operei face referire la un mit biblic din Vechiul Testament, Iona fiind un pescar
care trebuie sa seduca cuvantul lui Dumnezeu in cetatea Ninive.
• Tema: Una dintre ideeile promovate este accea ca daca existenta umana nu ii ofera individului
nimic, daca-i anuleaza demnitatea, acestuia nu-i ramane altceva decat sinuciderea, acesta fiind singurul gest
care il poate face sa iasa drept dintr-o existenta fara sens.
• Structurata: -4 tablouri cu un personaj principal, Iona acesta fiind un pescar si inca doua
personaje secundare, de asemea tot pescari cu un statut figurant, care ies si intra pe scena carand pe umeri
cate o barna simbolizand fiinta umara care poarta povara existentei.
• Rezumantul operei: -Mitul biblic din Vechiul Testament il infatiseaza pe Iona care accepta sa
duca cuvantul lui Dumnezeu in cetatea Ninive. Incercand sa se ascunda de divinitatea cerasca se imbarca pe
o corabie. Pe mare urmeaza o furtuna teribila si mariniarii intuiesc ca Iona este vinovat de mania cerasca si il
arunca peste bord. Inghitit de un peste, de un chit urias, in care sta captiv trei zile aceste se caieste si ulterior
pestele in arunca pe uscat. In tragedia lui Marin Sorescu Iona este un pescar care traieste pentru un ideal,
acesta vrand sa prinda pestele cel mare. Norocul nu-i surade si ca sa-si pacaleasca nesansa, atunci cand nu
prinde nimic pescuieste in acvariul personal. Aflat de la inceput in gura unui peste, protagonistul va fi
inghitit de trei pesti si gasind un cutit decide sa taie burta acestora, iar la final isi spinteca singur burta, fiind
si finalul acestuia.
Este o drama deoarece are un conflict interior puternic, avand elemente de tragedie.
-principal, individual, complex
-aflam cu ajutorul didascaliilor, facand portrelul moral facand referire la starile de spirit prin care trece
acesta de-a lungul piesei:
-melancolic
-trist
-meditiv
-ironic
-ajung la batranete, autorul ne indica si faptul ca barba lui era ,,lunga si ascutita”
-izolat de lume
-este tipul omului condamnat esecului, acesta fiind insotit mereu de un acvariu cu pesti
-isi pune intrebari existentiale: ,,De ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii?”
• Concluzie: În concluzie, „Iona” este o dramă inspirată de setea de cunoaștere și de absolut a
individului, precum și dintr-o perpetuă căutare a evadării din absurdul existenței cotidiene.

Bac Romana 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bac Romana 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pașoptimsul

• Date despre opera:- publicata in anul 1920(interbelica) si reprezinta o adevarata capodopera a

• Structurata: -simetrica si circulara, 13 capitole, care se impart in doua volume

Romanul realist obiectiv

• Rezumantul operei: -Coordonatele spatio-temporale in primul volum: In anul 1937, inainte cu

Cel de-al doilea volum:

• Rezumantul operei: -Coordonatele spatio-temporale: primavara lui 1916, in timpul unei

• Perspectiva narativa: În romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de

• Conluzie În concluzie, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil

• Perspectiva narativa: obiectiva, naratorul diferntindu-se de perosnajul principal. Omniscient

• Date despre autor: -Nascut in anul 1821

• Elemete de versificatie: versuri lungi, masura de 15-16 silabe

• Concluzia: Concluzionând, prin toate argumentele prezentate, putem spune că „Malul

• Date despre autor: -Nascut in anul 1850

• Structura: - 237 de versuri, fiind strucurtata in trei mari parti.

• Seminifcatie/Mesaj: Legenda care a inspirat aceasta opera vorbeste despre Mohamed-ben-

• Imagini artistice: imagini vizuale: „pustie și albă e camera moartă”

• Elemete de versificatie: Dimensiunea strofelor variaza de la patru verusi pana la unsparezece

• Concluzie: În concluzie, poezia „Leoaică tânără, iubirea” este o artă poetică

III Genul Dramatic

S-ar putea să vă placă și