PRINCIPIILE MECANICII

I. 1. Vectorii a şi b au acelaşi modul a = b = 10 şi formează cu direcţia pozitivă a axei Ox

0 0
unghiurile α = 30 , respectiv β = 135 . Să se determine modulul vectorului rezultant r şi unghiul
făcut de acesta cu axa Ox.
12,5 ; arctg 7,8

2. Forţele F1, F2, şi F3 din figură au rezultanta egală cu zero. Ştiind că

F3 = 10 N, să se determine modulele celorlalte două forţe.  y
5 N ; 8,66 N F3 
60 0 F1 x

F2

3. Forţele F1 şi F2 fac cu verticala, de o parte şi de alta a ei, unghiuri de 30 0, respectiv 450.

Ştiind că rezultanta lor are direcţia verticală şi modulul F = 100 N, să se afle modulele forţelor F1
, F2 .
73,2 N ; 51,8 N

4. Forţele din figură au modulele F1 = 2 N, F2 = F3 = 4 N,

F4 = 6 N. Să se determine modulul forţei rezultante şi unghiul făcut y

de acesta cu axa Ox. 
F1
F2
1,69 N ; arctg 4,4 x
 450
F4 600 
300 F3
5. Cele patru forţe din figură au modulele egale cu coardele  
respective ale cercului de rază r. Ştiind că punctele M şi N sunt
simetrice faţă de centrul cercului, să se determine modulul forţei
F1 F3
rezultante. M O N
4r
 
F2 F4
6. În vârful A al unui hexagon regulat acţionează cinci forţe
îndreptate după laturile şi diagonalele hexagonului şi o forţă verticală  F
F. Ştiind că F1 = 10 N şi că rezultanta R a celor şase forţe are direcţia F1 2 
forţei F5 , să se afle modulul forţei F şi al rezultantei R. F3
A 
104 N ; 120 N  F4
F F5

7. Cele şapte forţe din figură formează între ele unghiuri egale şi au  
acelaşi modul F = 50 N. Care ar trebui să fie modulul unei forţe F8, care are F
8FR
direcţia şi sensul lui F1, astfel încât rezultanta celor opt forţe să aibă direcţia
bisectoarei unghiului format de F2 şi F3? F1 2 F3
A
F4
186,6 N 
F
 5
F7 F6
II. 1. Un plug P este tras uniform de două tractoare T, ca în figură, tensiunea din fiecare cablu
fiind F = 10 kN. Care este forţa de rezistenţă a solului?

17,3 kN T
T
Fr
P 600
T
2. Cu ajutorul unui fir trecut peste scripetele ideal, un corp este T
ridicat uniform cu forţa de tracţiune F a firului, orientată orizontal.
Care este forţa de apăsare a firului asupra scripetelui? TT
F 2 T
3. Cu ce acceleraţie s-a mişcat un lift de masă m = 1 t, dacă tensiunea din cablul său de susţinere
a fost: a) T = 13,8 kN, b) T = 6,8 kN? ( g = 9,8m/s2 )
4 m/s2 ; -3 m/s2
4. Un corp de greutate G = 100 kN este coborât
într-o mină cu ajutorului unui cablu. Viteza corpului v(m/s)
variază în timp după graficul din figură. Să se afle
tensiunea din cablu în cele trei intervale de timp.
( g = 10m/s2 ) 4

95 kN ; 100 kN ;110 kN t(s)

8 16 20
5. Cu ce acceleraţie trebuie deplasat vertical în sus
4 4
un corp cu ajutorul unui fir, pentru ca tensiunea din
fir să fie n = 3 ori mai mare decât greutatea corpului ? ( g = 9,8m/s2 )
19,6 m/s2
6. Un fir rezistă la atârnarea unui corp de masă maximă m1 = 8,0 kg în cazul ridicării corpului cu
o anumită acceleraţie şi la atârnarea unui corp de masă maximă m2 = 12 kg în cazul coborârii cu
aceeaşi acceleraţie. Ce masă maximă putem ridica sau coborî uniform ?
9,6 kg
7. De un fir este atârnat un corp. Dacă ridicăm corpul cu acceleraţia a = 2,1 m/s 2, tensiunea din
fir este de două ori mai mică decât tensiunea de rupere. Cu ce acceleraţie minimă trebuie ridicat
corpul pentru ca firul să se rupă? ( g = 9,8m/s2 )
14 m/s2
8. Două corpuri cu masele m1 = 10 kg şi m2 = 2 kg, aşezate pe un plan orizontal fără frecări,
sunt legate între ele printr-un fir orizontal având inserat un dinamometru uşor. De corpul m 2 se
trage orizontal cu o forţă F = 12 N. Ce forţă indică dinamometrul?
10 N
9. Un camion de masă m1 = 3 t tractează accelerat o remorcă de masă m 2 = 2 t. Tensiunea din
cablul de remorcare este T = 1 kN. Considerând că forţele de rezistenţă sunt proporţionale cu
greutăţile, să se afle forţa de tracţiune dezvoltată de motorul camionului.
2,5 kN
10. De tavanul unui vagon este suspendat un corp de masă m = 1 kg prin intermediul a două fire
de aceeaşi lungime, aşezate simetric în planul vertical al mişcării, cu unghiul de deschidere
2 = 60o. Care vor fi tensiunile din fire atunci când vagonul se deplasează cu acceleraţia
a = 4,9 m/s2 ? ( g = 9,8m/s2 )
10,5 N ; 0,76 N
 11. Două corpuri de mase m1 = 100 g, m2 = 300 g, legate printr-un fir, sunt trase
în jos cu o forţă F = 4 N ca în figură. Care este acceleraţia sistemului şi tensiunea m1
din fir? ( g = 9,8m/s2 )

19,8 m/s2 ; 1 N

12. Două corpuri de greutăţi G1 = 10 N, G2= 30 N sunt legate printr-un fir trecut m2
peste un scripete ideal. Care este acceleraţia sistemului şi tensiunea din fir ? Se
dezleagă acum corpul G2 şi în locul său se trage în jos cu o forţă egală cu greutatea F
corpului  F = G2 . Care vor fi acum acceleraţia şi tensiunea din fir ? ( g = 9,8m/s2 )
4,9 m/s2 ; 15 N ; 19,6 m/s2 ; 30 N

13. Peste un scripete ideal este trecut un fir cu doua corpuri de masă M = 200 g fiecare. Peste unul
din corpurile de masă M se aşează un mic corp adiţional de masă m = 20 g. Cu ce forţă f apasă
corpul adiţional asupra corpului peste care este aşezat ? Cu ce forţa F apasă scripetele asupra
lagărelor sale ? ( g = 9,8m/s2 )
0,186 N ; 4,1 N

14. Un corp cu masa m = 2 kg este ridicat accelerat cu acceleraţia a = 2g. Firul de susţinere
rezistă la o tensiune maximă Tmax = 80 N. Să se afle:
a. tensiunea în firul de susţinere;
b. acceleraţia maximă cu care trebuie ridicat accelerat corpul pentru ca firul să se rupă.
60 N ; 30 m/s2

15. Într-un lift care urcă frânat cu acceleraţia de 1 m/s 2 se află un om cu masa m = 100 kg. Să se
afle:
a. valoarea forţei cu care apasă omul pe podeaua liftului;
b. valoarea maximă a acceleraţiei cu care coboară liftul, astfel încât omul să mai apese pe podea.
900 N ; 10 m/s2
16. De un fir este prin un corp cu masa m = 0,5 kg. Corpul şi firul se află într-un
vagon care porneşte accelerat. Pendulul deviază faţă de verticală cu unghiul
α = 30° ca în figură. Să se afle acceleraţia vagonului şi tensiunea în fir în poziţie
finală. α
5,76 m/s2 ; 5,78 N
17. Un corp cu masa m = 200 g este suspendat de un fir şi se află într-un tren
m
care se mişcă rectiliniu şi uniform. Mecanicul trenului începe să frâneze cu
acceleraţia a = -10/ 3 m/s2. Să se afle unghiul cu care deviază pendulul şi tensiunea din fir.
300 ; 2,31 N
18. Asupra unui corp cu masa m = 2 kg acţionează sub unghiul α = 60° o forţă F ca
în figură. Mişcarea corpului se face fără frecare cu acceleraţia a =1 m/s2. Să se afle valoarea
forţei F şi valoarea forţei cu care corpul apasă pe plan. α
4 N ; 16,54 N m

19. Asupra unui corp cu masa m = l kg aflat în mişcare pe un plan înclinat cu

unghiul α=30° acţionează o forţă F ca în figură sub un unghi β = 45° faţă de β
planul înclinat. Corpul se mişcă fără frecare. Să se afle:
a. forţa cu care se acţionează dacă corpul urcă pe planul înclinat cu
acceleraţia a = 2 m/s2 ; forţa de apăsare exercitată de corp asupra planului ;
b. valoarea forţei pentru care corpul nu mai apasă pe planul înclinat şi
valoarea corespunzătoare a acceleraţiei .
α
≈ 9,92 N ; 1,65 N ; ≈12,27 N şi 3,65 m/s2
 20. Un corp cu masa m = 4 kg este menţinut în repaus pe un plan înclinat cu unghi α = 30° cu
ajutorul unui fir. Asupra corpului acţionează o forţă orizontală F=10 3 N ca în figură.
Neglijând frecarea dintre corp şi plan, să se afle: a..tensiunea din fir ; b. acceleraţia cu care
coboară corpul pe planul înclinat dacă se taie firul ; c. forţa maximă pentru care corpul mai
rămâne în contact cu suprafaţa planului înclinat .
35 N ; 8,75 m/s2 ; 69,2 N

α
21. De tavanul unui vagon care se mişcă în plan orizontal este
suspendat un corp cu masa m = 3 kg, prin intermediul a două fire de
aceeaşi lungime aşezate simetric în planul vertical al mişcării ca în figura
alăturată. Tensiunea de rupere a firelor este F = 30 N. Unghiul dintre cele α
două fire este α = 60°. Să se afle:
a. tensiunile din cele două fire când acceleraţia vagonului este a = 1 m/s2 ; m
b. care fir se va rupe primul?
c. valoarea acceleraţiei la care se rupe firul .
≈ 20,34 N şi ≈ 14,34 N ; cel în care tensiunea este mai mare ; ≈ 4,22 m/s2

22. Pe o masă orizontală se află două corpuri cu masele M = 4 kg şi m = 1 kg legate prin

intermediul unui fir inextensibil. Se trage corpul M cu o forţă orizontală F = 15 N, mişcarea
corpurilor făcându-se fără frecare. Să se afle:
a. acceleraţia sistemului ;
b. tensiunea din fir ;
c. accel. sistemului şi tensiunea din fir, dacă forţa F formează cu orizontala un unghi α = 60° .
3 m/s2 ; 3 N ; 1,5 m/s2 şi 1,5 N
23. Un corp cu masa m1 = 1 kg este prins cu un fir de un alt doilea corp cu masa
m2 = 3 kg. Cele două corpuri sunt ridicate pe verticală cu o acceleraţie 
2
a = 2 m/s de o forţă F aplicată corpului 1 ca în figura alăturată. Să se afle: F
a. forţa necesară ridicării celor două corpuri ;
b. tensiunea în firul de susţinere ; m1
c. forţa maximă necesară ridicării celor două corpuri, dacă firul se rupe la
valoarea tensiunii Tmax=45 N .

48 N ; 36 N ; 60 N
m2

24. Pe două platane de greutate neglijabilă, suspendate la capetele unui

fir inextensibil trecut peste doi scripeţi ficşi se afla mase egale m = 3 kg.
Un dinamometru D , intercalat pe fir, între scripeţi, indică o anumită D
valoare. Se ia de pe unul din platane masa m1 = 1 kg. Ce masă m2 trebuie
m m
adăugată pe celălalt platan pentru că indicaţia dinamometrului să fie
aceeaşi?
3 kg
III. 1. Un corp cu masă m1 este tras în sus cu o forţă F. De corpul m1 este prins un corp de masă
m2 prin intermediul unei sfori de masă m 0. Să se afle tensiunea din sfoară într-o secţiune depărtată
de capătul inferior cu o fracţiune f din lungimea sforii.
m2  fm0
F
m1  m2  m0

2. Un lanţ de lungime l = 16 m şi masă m = 8 kg este trecut peste un scripete ideal. Care va fi

tensiunea din lanţ în secţiunea din mijlocul lanţului în momentul în care de o parte a scripetelui
atârnă o lungime l0 = 10 m de lanţ. Care va fi acceleraţia lanţului în acest moment ?
( g = 9,8m/s2 )
29,4 N ; 2,45 m/s2

3. Un corp cu masa m = 2 kg este tras pe un plan orizontal, printr-un fir de lungime l = 2 m şi

masa mo = 200 g sub acţiunea unei forte orizontale F = 22N. Care este tensiunea din fir , la o
distanţă x = 0,5 m de punctul de fixare pe corp ?
20,5 N

4. Reluaţi problema precedenta pentru cazul când corpul se deplasează pe verticală.

20,5 N

5. Un lanţ de lungime l = 16 m şi masă m = 8 kg este trecut peste un scripete ideal şi lăsat

liber. Care este acceleraţia lanţului în momentul în care de-o parte a scripetelui atârnă o lungime
l’ = 10 m de lanţ , în funcţie de g (acceleraţia gravitaţională) ?
g/4.

IV. 1. În sistemul reprezentat în figură, scripeţii sunt ideali. Să se determine

acceleraţiile corpurilor şi tensiunile din fire (m1 = 350 g, m2 = 100 g ,
g = 9,8m/s2).
7,84 m/s2 ; 3,92 m/s2 ; 0,686 N ; 1,372 N
m1
m2

2. Să se afle acceleraţiile corpurilor m1 = 1 kg, m2 = 16 kg din sistemul de

scripeţi ideali reprezentaţi în figură ( g = 9,8m/s2 ).
7,84 m/s2 ; 0,98 m/s2

m1

3. Două corpuri de mase m1 şi m2 sunt legate prin

intermediul unui cablu trecut printre scripeţii din figură. m2
Tensiunea din cablul de susţinere a scripetului fix când
sistemul este lăsat liber, va fi:

6  g  m1  m 2
;
4  m1  m2
m1 m2
4. Să se determine acceleraţia cu care coboară corpul 2 din figura, ştiind
că masa sa este de k ori mai mare decât masa corpului 1, iar unghiul
făcut de planul înclinat cu orizontală este α. Se neglijează frecările.
2(2k  sin  ) g / (4k  1) 1

2

5. Două corpuri cu masele m1 = 1 kg şi m2 = 3 kg sunt suspendate de un

sistem de scripeţi mobili, că în figură. Să se determine forţele cu care A B
acţionează sistemul asupra plafonului în punctele B şi A.
12,85 N ;25,7 N
m1

m2

6. Să se determine acceleraţiile celor trei corpuri din figură. Ramurile

firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.
4m1 m3  3m2 m3  m1 m2
g;
4m1 m3  m2 m3  m1 m2
4m1 m3  m2 m3  m1 m2 m3
g; m1
4m1 m3  m2 m3  m1 m2
m2
4m1 m3  3m1 m2  m3m2
g
4m1 m3  m2 m3  m1 m2

7. Să se afle raportul maselor celor două corpuri din figura, ştiind că ele se
deplasează în sensuri contrare cu acceleraţii egale în modul, a = 5 m/s2 . Se
neglijează masa scripeţilor şi a firului.
3 dacă m2  m1 ; 1/3 dacă m2  m1 m
1

m2