I.SA NE REAMINTIM!!! Radacina patrata? Ce este asta?

Sa intelegem si sa invatam logic : Radacina patrata a unui numar nenegativ este un numar care se inmulteste cu el insusi
si ne da ca rezultat numarul de sub radical.
Patrat : un numar care se inmulteste cu el insusi (cf capitolului Puteri)
exemplu : 72 = 7 7 = 49 (7 se inmulteste cu el insusi)
Patrat perfect : un numar natural care poate fi scris ca puterea a doua a altui numar natural.
Radacina patrata : care este numarul care se inmulteste cu el insusi pentru a ne da 49?
Raspuns: 7,pentru ca 72 = 7 7 = 49. 7 este deci radacina patrata a lui 49 : scriem 49 = 7 .
ATENTIE! NUMARUL pe care-l plasam sub radical ( = radical), trebuie sa fie totdeauna pozitiv, pentru ca nu exista
niciun numar care sa se inmulteasca cu el insusi si sa dea ca rezultat un numar negativ:
72 = 7 7 = 49
(-7)2 = (-7) (-7) = 49 ; conform cu regula semnelor, un nr. negativ inmultit cu un numar negativ = un nr. pozitiv
Astfel putem scrie: 49 = 7 ;- 49 = -7
Din contra : - 49 este imposibil in multimea numerelor reale.

Regula : Atunci cand radacina patrata a unui numar este un numar intreg, trebuie sa calculam si sa
inlocuim radacina patrata cu numarul corespondent. Daca radacina patrata a unui numar nu este un
numar intreg ( atunci cand numarul de sub radical nu este patrat perfect) se lasa numarul sub forma sa
de radacina patrata scris cu semnul radical.

ex :
49 = 7 : pot scrie 7 in loc de 49
2 = 1,414213......trebuie sa las numarul sub forma de 2 (exceptie facand atunci
cand am nevoie sau mi se cere sa gasesc o valoare aproximativa)

Este de dorit sa invatam pe de rost lista cu radacinile patrate corespunzatoare unor numere intregi.

4=2 22 = 4 64 = 8 82 = 64
9=3 32 = 9 81 = 9 92 = 81
16 = 4 42 = 16 100 = 10 102 = 100
25 = 5 52 = 25 121 = 11 112 = 121
36 = 6 62 = 36 144 = 12 122 = 144
49 = 7 72 = 49
( a ) 2  a, a  0

II MOTIVATIE??? De ce sa invat ceva nou? Cu ce ma va ajuta?

Cum putem rezolva urmatorul exercitiu, de comparare a doua numere irationale,

a= 3 14 si b= 2 15 ?

O prima metoda apeleaza la algoritmul de calcul si la aproximarea rezultatului pentru fiecare din cele doua numere:
14  3,74 ; 15  3,87 . Atunci 3 14 ~11.22 si 2 15 ~7,74. Atunci ,a= 3 14 este numarul mai
mare.Aceasta metoda, desi corecta este uneori anevoioasa, mai ales in aproximarea unor radacini patrate din numere mai
mari , si chiar pentru elevii care stapanesc tehnica de calcul ea este consumatoare de timp. Atunci…cum am putea ajunge
la rezultat pe o cale mai simpla si mai rapida?

1
O alta idee ar fi sa folosim o regula de calcul cu radicali: a  b  a  b , a, b  0 ( radicalul produsului a doua
numere nenegative este egal cu produsul radicalilor celor doua numere)

3= 9 , deci putem scrie : 3 14 = 9 x 14 = 126 si 2= 4 , deci pot scrie : 2 15  4  15  60

126 > 60 .

Ceva nou?! Sau...toate-s vechi si noi-s toate?

III.Observati , completati,deduceti!

1. 2 3  2 2  3  12

2. 3 11  32 11  99

3.  2 5   2 2  5   20

4. 5 6  .....

5.-6 3  ....

6. Regula generala :a b  a 2  b , a  0, b  0 . Spunem ca am introdus factorul a sub semnul radical.

Atentie!!! Nu se introduc sub radical decat factori pozitivi.

Intrebari??? * Cazurile 0 a , a  0 si 1 a , a  0 ….

** De ce nu este corect sa scriem astfel? -3 2  (3) 2  2  9  2  18 ??? Cum justificam?

Simplificarea scrierii unor radicali/ Scoaterea factorilor de sub radical

Atunci cand avem radacina patrata dintr-un numar trebuie s-o simplificam sistematic: a simplifica o radacina patrata
inseamna a o inlocui cu un numar intreg sau cu o fractie ordinara, sau o scrie sub forma a b, unde a este cel mai mare
numar natural posibil iar b un numar nenegativ.

Sunt mai multe cazuri :

1.Trebuie sa inlocuiesc radacina patrata cu un numar natural :

a. Cunosc echivalentul sau ca numar natural:
ex : aratati ca 49 este un numar natural.Stim ca 49 = 7 64  8
b. Nu cunosc echivalentul sau ca si numar natural:
il vom determina prin calcul:
ex simplificati: 400
presupunem ca nu stim nici un nr.care inm,ultit cu el insusi ne va da 400
invatam metoda prin care-l vom calcula:

Metoda : pentru a simplifica radacina patrata trebuie s-o punem sub forma: a b, in asa fel incat sa putem
aplica proprietatea urmatoare
a b= a b

400

2
Transformam: 400 in a b
400 = 4 100
Gratie acestei proprietati vom putea scrie :
4 100 = 4 100
Ce observ? Ca stim radacina patrata a lui 4 si a lui 100.

Pot deci inlocui expresia 4 100 cu 2 10 = 20

Am simplificat deci radacina patrata a lui 400 :
400 = 20

Remarca: Trebuie sa incerc sa descompun numarul a carui radacina patrata vreau s-o simplific, in produs de factori a
caror radacina patrata o pot calcula mintal.
Si, daca nu-mi iese exercitiul?? Nu ma impacientez. Descompunem mai intai numarul in factori primi, ca in exemplul
de mai jos:
324  34  2 2  3 4  2 2  32  2  18

2) Trebuie sa scriu radacina patrata sub forma a b, cu a cel mai mare intreg posibil: 180 =????Descompun in
factori primi pe 180.
180=22 x 32 x 5
Folosim proprietatea a 2  a si vom obtine: 2 2  32  5  2 2  32  5 =2x3 5 =6 5 ;

Exemplu : cum descompun 294 ? Priveste!

Numarul 294 se termina in 4 : este deci un multiplu de 2 : 294 = 147 2
Nr. 147 nu mai este multiplu de 2, nici de 5 : este multiplu de 3 ? da caci atunci cand facem suma cifrelor sale: 1 + 4 + 7
= 12; 12 este divizibil cu 3
147 = 3 49
nr. 49 este un numar pentru care cunosc radacina patrata asa ca descompunerea s-a terminat.
294 = 2 3 49 = 2 3 49 = 7 2 3=7 2 3=7 6
Alte exemple
500  5  100  5  100  10 5
108  36  3  36  3  6 3
12 43 4 3 2 3
  
25 25 5 5
Observa si completeaza:
125  25  5  25  5  5 5
50 
8
12 
a2 b  a b , a, b  N regula de scoatere a factorilor de sub semnul radical

864  2 5  33  2 4  2  32  3  2 4  3 2  2  3  2 2  3 6  12 6

IV. In concluzie… ce-am

retinut?

1.Pot simplifica unele scrieri cu radicali prin scoaterea factorilor de sub semnul radical.Pentru aceasta
folosim regula : a2 b  a b , a, b  N regula de scoatere a factorilor de sub semnul radical

3
 2.Pot compara mai usor numere de forma a b , cu b nenegativ, daca introduc factorul a sub radical. Pentru
aceasta se aplica regula :

a b a 2  b , a  0, b  0 . Spunem ca am introdus factorul a sub semnul radical.

V. Ce pot face cu noile

achizitii?

1.Pot compara mai usor numere scrise cu radical;

2.Pot explicita mai usor module
3.Pot efectua sume si diferente de numere reale scrise cu radical

VI. ATENTIE LA CAPCANE!

1. ( 5) 2  3  5 3

2. -6 3 (6) 2  3

3. 22  3  2 3