Curs 5

Răspunsuri corecte: Doboș, Judele, Bursuc Florina, Boșca, Găină, Toporaș, Florea, Gabor,
Bursuc Florina, Suhoreanu,
Răspunsuri greșite:
Absențe:
Grupa III Atudorei Ștefania, Bulgariu Lidia, Parasca Andreia, Călin Alexia Maria, Grosu
Ioana Mădălina, Buzoianu Alina, Gangal Ceazara, Tihulcă Ioana Maria, Murariu Ioana
Teresa, Palade Bianca, Pricop Denisa-Mihaela, Nicolau Amelia Georgiana, Iurea Andreea
Grupa IV Anițoaiei Mădălina, Axinte Ana Maria, Blaga Ioana Claudia, Chiniloaea Ionela
Mihaela, Coca Andreea Georgiana, Croitor Mihaela, Dima Teodora, Enache Lorena Gabriela,
Gavrilaș Ana Maria, Handragel Amalia Lavinia, Ignat Amalia Elena, Ilaș (căs Vlădianu)
Oana Alice, Muraru Iulia, Roman Emilia, Șuiu Denisa Gabriela, Zaharia Cătălina
Grupa II Băbuță Alexandra, Nastasă Alexandra, Parasca Alexandra, Bucătaru Amalia, Prodan
Ana Maria Pavăl Bianca, Sbera Cătălina, Atudorei Ioana, Jipa Miruna, Lupu Larisa, Menghiță
Raluca, Stegariu Raluca, Bolohan Roxana, Moldovan Tabita, Gheorghina Teodora
Grupa I Cocuz Luiza, Ciobănașu Florentina, Ivașcu Bianca, Ciubotariu Andreea, Gaftiniuc
Alina, Solcanu Mădălina, Curugiu Georgiana

5.1. Divizibilitate
Definiția 5.1.1. Spunem că un număr natural a se divide cu un număr natural b, dacă există un
număr natural c care înmulţit cu b dă numărul a .
Fie a, b  N; a b ⇔ c  N a.î. a = b  c sau, a, b  N b/a   c  N a. î. a=b  c .
Se notează b/a, sau a ⋮ b. Citim: “b divide pe a (b/a)” sau “a se divide cu b (a ⋮ b)” sau “a este
divizibil cu b (a ⋮ b)” sau “b este un divizor al lui a” sau “a este un multiplu al lui b”.
Numărul mai mare (a) din a⋮b sau b/a se numește multiplu, iar numărul mai mic (b) din
a⋮b sau b/a se numește divizor.
Exemplul 5.1.1.
6⋮2 (6 este divizibil sau se divide cu 2), deoarece există 3, număr natural, astfel încât 6=2 3
(A).
2/6 (2 divide pe 6), deoarece există 3, număr natural, astfel încât 6=2 3 (A).
0⋮0 (0 este divizibil cu 0) (A), deoarece există un număr natural (oricare) n, astfel încât 0=0  n
(A). Niciodată niciun număr nu se împarte la 0!!! (împărțirea la 0 este operație fără sens), deci
nici 0 nu se împarte la 0).
3/6 (3 divide pe 6), deoarece există 2, număr natural, astfel încât 6=32
6⋮3 (6 este divizibil cu 3), deoarece există 2, număr natural, astfel încât 6=32
6 este multiplul lui 2 și 2 este divizorul lui 6.
9 și 3 sau 16 și 64.
Observația 5.1.1. Notăm cu Da mulţimea divizorilor lui a și cu Ma mulţimea multiplilor lui a,
a  0.
Da = {d  N | a ⋮ d}; Ma = {m  N/m ⋮ a}. Dacă a  N, a  0, atunci Ma = {0, a, 2a, 3a, ....
ka,…} este o mulțime infinită.
Observația 5.1.2. Da este o mulţime finită pentru că orice divizor al lui a este mai mic sau egal
cu a; excepție când a = 0, D0 este chiar ℕ(0 se divide cu orice număr nenul).
Observația 5.1.3. Ma este o mulţime infinită numărabilă (poate fi pusă în corespondență
biunivocă cu ℕ); când a = 0, Ma este {0} (doar 0 este multiplul lui 0).

1
Exemplul 5.1.2.
D2={1,2}, M2={0,2,4,6 … . .2𝑘 … . }
D4={1,2,4}, M2={0,4,8,12,16, … . .4𝑘 … . }
D5={1,5}, M2={0,5,10 … . .5𝑘 … . }
D6={1,2,3,6}, M6={0,6,12,18, … . .6𝑘 … . }
6
D24={1,2,3,4,6, 8,12,24}

D36={1,2,3,4,6,9,12,18,36}

Definiția 5.1.2. Un număr care are exact doi divizori se numește număr prim (p prim  Dp
= {1, p}). Numerele care au mai mult de doi divizori se numesc numere compuse.
Singurul număr prim par este 2, pentru că are exact 2 divizori pe 1 și pe 2.
𝑎𝑛 -puterea, a-baza, n- exponentul
Observația 5.1.4. Pentru a verifica dacă un număr n este prim împărțim succesiv la numere
prime. Dacă n este unul din numerele prime, sau se împarte exact la unul din ele, atunci n nu
este număr prim. Dacă împărțirea nu este exactă, continuăm procedeul până când obținem un
cât mai mic decât împărțitorul. În acest moment ne oprim și tragem concluzia că n este număr
prim. Aceasta deoarece dacă numărul ar avea un divizor propriu, el ar fi fie împărțitorul, fie
câtul unei astfel de împărțiri. Observăm că dacă împărțitorul crește, atunci câtul scade, deci
dacă nu am găsit un divizor până în acest moment, altul nu mai există.
Definiția 5.1.2. Numărul 1 şi numărul însuşi se numesc divizori improprii ai numărului
respectiv. Ceilalți divizori se numesc divizori proprii ai numărului.
Observația 5.1.5. Numerele 0 şi 1 nu sunt numere prime, deoarece 0 are o infinitate de divizori,
iar 1 are un singur divizor. Un număr este prim dacă are numai divizori improprii (o altă
definiţie).
Proprietatea 5.1.1. Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) al numerelor a și b este
produsul factorilor comuni la exponentul cel mai mic și se notează (a,b).
Definiția 5.1.4. Două numere care au cel mai mare divizor comun egal cu 1 (adică (a,b)=1)
se numesc numere prime între ele.
Proprietatea 5.1.2. Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) este produsul tuturor
factorilor în ordine crescătoare la exponentul cel mai mare și se notează [a,b].
Descompunem numerele pentru care aflăm c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c., folosind
descompunerea în factori primi (în partea dreaptă a barei se scriu numai numere prime,
scrise în ordine crescătoare)
Exemplul 5.1.3.
144 = 24  32 144 2 56 2
56 = 2  7
3
72 2 28 2
(144, 56) = 2 =2 22=8
3
36 2 14 2
[144, 56] = 24  32  7=1697=1008 18 2 77
93 1
33
1

Sau
144=12⸱12=3⸱4⸱3⸱4=3⸱22⸱3⸱22 = 24⸱32
56=7⸱8=7⸱23 =23⸱7
Exercițiul 5.1.1.
Aflați c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c. pentru numerele 225 și 625.

2
225=3252
625=54
(225,625)=52=25
[225,625]= 3254=9625=5625.

5.2. Criteriile de divizibilitate

5.2.1. Criteriile de divizibilitate cu 10, 5, 2
Un număr se divide cu 10, dacă ultima sa cifră este zero.
Un număr este divizibil cu 5, dacă ultima sa cifră este 0 sau 5.
Un număr este divizibil cu 2, dacă ultima sa cifră este un număr par (0,2,4,6,8).
5.2.2. Criteriile de divizibilitate cu 9 și cu 3 Un număr este divizibil cu 9, sau cu 3, atunci
când suma cifrelor acelui număr se divide cu 9 (este multiplu de 9), respectiv cu 3 (este multiplu
de3).
Proprietatea 5.2.1. Dacă un număr x se divide cu două numere prime între ele, atunci se
divide și cu produsul numerelor ( x m și x n și (m, n) = 1  x mn ).
5.3. Probleme rezolvate
Problema 5.3.1. impar par

p - prim; i- impar; p  i = 1390

p, i = ?
Rezolvare: Notăm p numărul prim, i numărul impar. Observăm că numărul 1390 = nr. par ⇒
pentru că produsul dintre un număr par și un număr impar este un număr impar, deducem că p
este par. Dar singurul număr prim par este 2  p = 2  i = 695 .
impar

Problema 5.3.2. p1 , p2 prime; p1 + p2 = 999 ; p1 , p2 = ?

Rezolvare: Notăm p1 primul număr prim și p2 al doilea număr prim. Observăm că suma lor
este un număr impar  pentru că suma dintre un număr par și unul impar este număr impar,
deducem că unul dintre numerele prime este par. Singurul număr prim par este 2, deci p 1 =par
 p1 = 2  p2 = 997 .
Problema 5.3.3.
a) Aflați numerele x și y, care satisfac relația 18 / x35 y .
b) Scrieți numerele de forma 𝑥35𝑦 care satisfac relația 18 / x35 y .
Rezolvare:
18 / x35 y
Pentru a demonstra că un număr este divizibil cu 18, trebuie să găsim două numere m, n cu
proprietățile:
-înmulțite să îmi dea 18 (m·n=18)
-numerele să fie prime între ele (m,n)=1
-primul număr trebuie să dividă pe m / x35 y
-al doilea număr trebuie să dividă pe n / x35 y
I. 2/𝑥35𝑦 deci 𝑦 ∈ {0,2,4,6,8}, x≠0
II. 9 / x35 y deci x + 8 + y  M 9
1. y = 0
x+8+0  M 9 , deci x=1, deci 𝑥35𝑦=1350

3
 2. y=2
x+8+2  M 9
x=8, deci 𝑥35𝑦=8352
3. y=4
x+8+4 9
x=6, deci 𝑥35𝑦=6354
4. y=6
x+8+6 9
x=4, deci 𝑥35𝑦=4356
5. y = 8
x+8+8 9
x=2, deci 𝑥35𝑦=2358a)
a) S = {(1,0); (8,2); (6,4); (4,6); (2,8)} -când exprimăm în funcție de valorile pentru x și
y;
b) S={1350, 2358, 4356, 6354, 8352}-când scriem valorile posibile pentru
numărul 𝑥35𝑦.
Problema 5.3.4.
a) Aflați valorile cifrei a astfel încât numerele 79a și 36 să nu aibă divizori comuni.
b) Aflați numerele de forma 79a , astfel încât numerele 79a și 36 să nu aibă divizori
comuni.
Rezolvare
Dacă numerele nu au divizori comuni, atunci  (79a;36) = 1 , adică numărul 79a nu
are niciun divizor al lui 36. D 36 = {1; 2;3; 4;6;9;12;18;36} . Deoarece toți divizorii sunt
multipli de 2 sau 3  79a 2 și 79a 3
79a 2  a  {1,3,5,7,9}
I. a = 1  791 3 (A)
II. a = 3  793 3 (A)
III. a = 5  795 3 (F)
IV. a=7  797 3 (A)
V. a=9  799 3 (A)
a) a  {1,3, 7,9} .
b) 79a ∈ {791,793,797,799}
Problema 5.3.5. Demonstrați că numerele 2n + 3 și 3n + 4 sunt prime între ele, n  N .
Rezolvare:
Notez d -divizorul natural al numerelor 2n + 3 și 3n + 4 . Asta înseamnă că:
d / 2n + 3  d / 6n + 9 (deoarece dacă d divide un număr, atunci d divide orice multiplu al
acelui număr)
d / 3n + 4  d / 6n + 8 (deoarece dacă d divide un număr, atunci d divide orice multiplu al
acelui număr) (-) (adică scădem cele două expresii matematice)
𝑑/((6𝑛 + 9) − (6𝑛 + 8)) ⇒ 𝑑/1 și 𝑑 număr natural ⇒ 𝑑 = 1 ⇒ (2𝑛 + 3,3𝑛 + 4) = 1
Problema 5.3.6. Să se afle numerele naturale mai mici decât 500, de trei cifre care, împărțite
la 24, 36, 48 dau restul 17.

4
Rezolvare: Un număr de trei cifre necunoscute se notează 𝑎𝑏𝑐 (deîmpărțitul), iar 𝑎𝑏𝑐 < 500
Dacă împărțim numărul 𝑎𝑏𝑐 la 24, scriem: 𝑎𝑏𝑐:24=c1 rest 17, deci 𝑎𝑏𝑐=24×c1+17
Dacă împărțim numărul 𝑎𝑏𝑐 la 36, scriem: 𝑎𝑏𝑐:36=c1 rest 17, deci 𝑎𝑏𝑐=36×c1+17
Dacă împărțim numărul 𝑎𝑏𝑐 la 48, scriem: 𝑎𝑏𝑐:48=c1 rest 17, deci 𝑎𝑏𝑐=28 ×c1+17

𝑎𝑏𝑐 = 24𝑐1 + 17 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 − 17 = 24𝑐1 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 − 17 ∈ 𝑀24

𝑎𝑏𝑐 = 36𝑐2 + 17 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 − 17 = 36𝑐1 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 − 17 ∈ 𝑀36
𝑎𝑏𝑐 = 48𝑐3 + 17 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 − 17 = 48𝑐1 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 − 17 ∈ 𝑀48 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 − 17 ∈ 𝑀[24,36,48]
3
24 = 3 ⋅ 2 ;
36 = 22 ⋅ 32 ;
48 = 3 ⋅ 24
⇒ [24,36,48] = 24 ⋅ 32 = 144 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 − 17 = 144𝐾 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 = 144𝐾 + 17.
1.𝐾 = 0 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 = 0 + 17 = 17 (F) pentru că nu e număr de trei cifre.
2. K = 1  abc = 144 + 17 = 161 < 500 (A)
3. K = 2  abc = 144  2 + 17 = 288 + 17 = 305 < 500 (A)
4. K = 3  abc = 144  3 + 17 = 432 + 17 = 449 < 500 (A)
5. 𝐾 = 4 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 = 144 ⋅ 4 + 17 = 576 + 17 = 593 < 500 (F)
S={161, 305, 449}
Problema 5.3.7. Să se afle cel mai mare număr natural de 3 cifre cu proprietatea că numerele
113, 221, 329 împărțite la el dau restul 5.
Rezolvare:
Un număr de trei cifre necunoscute se notează 𝑎𝑏𝑐 (aici este împărțitor)
113 = 𝑎𝑏𝑐 ⋅ 𝑐1 + 5 ⇒ 108 = 𝑎𝑏𝑐 ⋅ 𝑐1 (se obține după ce am scăzut 5 din ambii membrii ai
ecuației)
221 = 𝑎𝑏𝑐 ⋅ 𝑐2 + 5 ⇒ 216 = 𝑎𝑏𝑐 ⋅ 𝑐2 (se obține după ce am scăzut 5 din ambii membrii ai
ecuației)
329 = 𝑎𝑏𝑐 ⋅ 𝑐3 + 5 ⇒ 324 = 𝑎𝑏𝑐 ⋅ 𝑐3 (se obține după ce am scăzut 5 din ambii membrii ai
ecuației)
108 = 𝑎𝑏𝑐 ⋅ 𝑐1
216 = 𝑎𝑏𝑐 ⋅ 𝑐2 ⇒ 𝑎𝑏𝑐 ∈ 𝐷108
329 = 𝑎𝑏𝑐 ⋅ 𝑐3

108 = 22  33 ; 216 = 23  33 ;324 = 22  34  (108,216,324)=22 ⋅ 33 = 108 ⇒

𝑎𝑏𝑐 ∈ 𝐷108 = {1; 2; 3; 4; 6; 9; 12; 18; 27; 36; 54; 108}
și 𝑎𝑏𝑐 este cel mai mare număr natural de 3 cifre ⇒ abc = 108 .

5.4. Probleme propuse

Problema 5.4.1. Să se afle numerele n cuprinse între 20 și 30 cu proprietatea că 275, 425 și 325
dau restul 25 la împărțirea prin n.
Rezolvare: n este împărțitorul.
275 = 𝑐1 𝑛 + 25 ⇒ 250 = 𝑐1 𝑛 ⇒ 𝑛 ∈ 𝒟250
425 = 𝑐2 𝑛 + 25 ⇒ 400 = 𝑐2 𝑛 ⇒ 𝑛 ∈ 𝒟400 | ⇒
325 = 𝑐3 𝑛 + 25 ⇒ 300 = 𝑐3 𝑛 ⇒ 𝑛 ∈ 𝒟300
n  D(250,400,300)  n  D50 = 1, 2,5,10, 25,50  n = 25.

5
Observație:
Expresia „de la ... până la” include extremitățile.
Expresia „cuprins între” exclude extremitățile.

Problema 5.4.2. Să se afle numerele de la 300 la 500, care împărțite la 14, 21, 42 dau restul
11.
Rezolvare: n este deîmpărțitul.
𝑛 = 14𝑐1 + 11 ⇒ 𝑛 − 11 ∈ 𝑀14
𝑛 = 21𝑐2 + 11 ⇒ 𝑛 − 11 ∈ 𝑀21 | ⇒ 𝑛 − 11 ∈ 𝑀[14,21,42]
𝑛 = 42𝑐3 + 11 ⇒ 𝑛 − 11 ∈ 𝑀42

⇒ 𝑛 − 11 ∈ 𝑀42 ⇒ 𝑛 = 42𝑘 + 11,

300 < 𝑛 < 500 ⇒ 𝑛 ∈ {305; 431; 473}.
Problema 5.4.3. Compuneți și rezolvați o problemă asemănătoare cu problema 5.4.1.
Problema 5.4.4. Compuneți și rezolvați o problemă asemănătoare cu problema 5.4.2.