Mulțimea numerelor naturale

ℕ = {𝟎, 𝟏, 𝟐, 𝟑, … . } mulțimea numerelor naturale

ℕ∗ = {𝟎, 𝟏, 𝟐, 𝟑, … . } mulțimea numerelor naturale nenule
Numărul natural ̅̅̅̅̅
𝒂𝒃𝒄 se poate descompune astfel :
̅̅̅̅̅
𝑎𝑏𝑐 = 100 ∙ 𝑎 + 10 ∙ 𝑏 + 𝑐
Ex: 2309 = 2∙1000 + 3⋅100 + (10∙0) + 9
5∙10000 + 4⋅100 + 7⋅10 + 2 = 50472

Teorema împărțirii cu rest:

D = Î ∙ C +, R, 0≤R<Î
Ex: Aflați numărul care împărțit la 7 dă câtul 9 și restul 5.
Rezolvare:
C=9 D = Î⋅C + R =
Î=7 =7:9+5=
R=5 = 63 + 5 + 68
Def.: Predecesorul numărului natural nenul a este
numărul natural a−1 .
Ex.: Predecesorul numărului 18 este 17
Def.: Succesorul numărului natural a este numărul
natural a+1.
Ex.: Succesorul numărului 25 este 26
Def.: Răsturnatul numărului ̅̅̅̅̅
𝑎𝑏𝑐 este numărul ̅̅̅̅̅
𝑐𝑏𝑎,
a, c ≠ 0
Ex.: Răsturnatul numărului 285 este 582.
 Mulțimea

Fiind date un element x și o mulțime A există două

posibilități x ∈ A sau x ∉A
Ex.: Fie A={2, 3, 4}
1∈A
5∉A
Def.: Mulțimea fără elemente se notează cu litera
Ø și se numește mulțimea vidă.
Def.: Numărul de elemente ale unei mulțimi se
numește cardinalul acelei mulțimi.
Ex.: A = {2, a, √3, c, 11}
card. A = 5
Def.: Fie A o mulțime nevidă. O mulțime B este o
submulțime a lui A și notăm B ⊆ A, dacă orice element al
mulțimii B este și element al mulțimi A.
Ex.: Fie A = {2, 4, 6}
B = {2, 4}
B ⊂ A (B este submulțimea a lui A)
Numărul de submulțimi ale unei mulțimi A este egal
card A
cu 2 .
Ex.: Fie A = {1, 2, 3}
card A = 3  A are 23=8 submulțimi
Submulțimile mulțimi A sunt:
Ø, {1}, {2}, {3}, {1, 2}, {1, 3}, {2, 3} și A
- Două mulțimi sunt egale daca au aceleași elemente.
- Nu contează ordinea în care sunt scrise elementele.
 Operațiunea cu mulțimi

1. Reuniunea mulțimilor A și B este mulțimea notată

A ∪ B formată cu toate elementele celor două mulțimi.
A ∪ B = B ∪ A = {x/ x∊A sau x ∊ B}
2. Intersecția mulțimilor A și B este mulțimea notată
A ∩ B formată cu elementele comune celor două mulțimi.
A ∩ B = B ∩ A = {x/ x∊A și x ∊ B}
3. Diferența mulțimilor A și B este mulțimea notată
A \ B sau A – B formată din elementele primei mulțimi
care nu sunt și în a doua mulțime.
A \ B = AxB
A \ B ≠ B \ A , dacă A≠B
4. Produsul cartezian al mulțimilor A și B este
mulțimea notată AxB formată din toate perechile
ordonate cu primul element din a și al doilea element
din B.
AxB = {(x : x) / x∊ A și y ∊ B}
AxB ≠ BxA , dacă A≠B
Ex.: Fie A ={1, 2, 3, 4} și B={3, 4}
A ∪ B= {1, 2, 3, 4}
A ∩ B= {3}
A \ B= {1, 2}
B \ A= {4}
AxB= {(1;3), (1;4), (2; 3), (2; 4), (3; 3), (3; 4)}
card (A∪B)+card (A∩B)=card A + card B
card A=card (A∪B)+card A \ B
Ex.: Din cei 25 de elevi ai unei clase, 15 merg la cursuri de
înot, iar 18 la cursul de dans. Câți elevi participă la ambele
cursuri și câți participă doar la cursul de înot?
Rezolvare:
A – mulțimea elevilor de la cursul de înot
B – mulțimea elevilor de la cursul de dans
A∪B – mulțimea elevilor clasei
A∩B – mulțimea elevilor care participă la ambele
cursuri
A\B – mulțimea elevilor care participă la cursul de
înot
card A= 15
card B = 18
card (A∪B)= 25
card (A∪B) + card (A∩B) = card A + card B
25 + card (A∪B) = 15+18
card (A∩B) = 8
Deci, 8 elevi participă la ambele cursuri card A =
card (A∪B) + card (A\B)
15=8+ card (A\B)
card (A\B) = 7
Deci, 7 elevi participă doar la cursul de înot.

Divizibilitatea

Def.: Fie a,b,c∊ℤ* astfel încât a=b∙c, spunem că a

este multiplă pentru b și c iar b și c sunt divizori ai lui a.
10 𝑚𝑢𝑡𝑖𝑝𝑙𝑢 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 2 ș𝑖 5
Ex.: 10 = 5 ∙ 2 ⇔ {
2,5 𝑑𝑖𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖 𝑎𝑖 𝑙𝑢𝑖 10
 𝑏, 𝑐 𝑑𝑖𝑣𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖 𝑎𝑖 𝑙𝑢𝑖 𝑎
𝑠𝑎𝑢
𝑎 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑢 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑏 ș𝑖 𝑐
{𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ ℤ∗ ⇔ 𝑠𝑎𝑢
𝑏 ș𝑖 𝑐 î 𝑙𝑑𝑖𝑣𝑖𝑑 𝑝𝑒 𝑎 (𝑏 / 𝑎, 𝑐/𝑎)
𝑠𝑎𝑢
{𝑎 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑣𝑖𝑧𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑐𝑢 𝑏 ș𝑖 𝑐 (𝑎 ⋮ 𝑏, 𝑎 ⋮ 𝑐)
2/10 ș𝑖 5/10
Ex.: 10=5∙2 ⇔ {
10 ⋮ 2 ș𝑖 10 ⋮ 5
∗
(∗ )
Criterii de divizibilitate

1. Un număr este divizibil cu 2 dacă și numai dacă are

ultima cifră pară.
Ex. 1: 14⋮ 2 17 ⋮ 2
138⋰2 280⋰2
Ex. 2: Scrieți toate numerele de forma:
a) ̅̅̅̅̅
59𝑥 ⋮ 2
̅̅̅̅̅ ⋮ 2
b) 𝑎7𝑎
Rezolvare:
a) ̅̅̅̅̅
59𝑥 ⋮ 2 x∈{0, 2, 4, 6, 8}
Deci, numerele sunt: 590, 592, 596, 598.
̅̅̅̅̅ ⋮ 2  a∈{2, 4, 6, 8}, a nu poate să fie 0
b) 𝑎7𝑎
deoarece este și prima cifră a numărului. Deci
numerele sunt: 272, 474, 676, 878.
2. Un număr este divizibil cu 5 dacă și numai dacă are
ultima cifră 0 sau 5.
Ex. 1: 75⋮5 52⋰5
230⋮5 407⋰5
Ex. 2: Scrieți toate numerele de formă ̅̅̅̅̅
13𝑥 ⋮ 5
Rezolvare:
̅̅̅̅̅
13𝑥 ⋮ 5 ⇒x∈{0, 5}
Deci, numerele sunt 130 și 135.
3. Un număr este divizibil cu 10 dacă și numai dacă
are ultima cifră 0.
Ex. 1: 80⋮10 35⋰2
1740⋮10 2006⋰2
Ex. 2: Scrieți toate numerele de forma ̅̅̅̅̅
3𝑥𝑦 ⋮ 10
Rezolvare
̅̅̅̅̅ ⋮ 10 ⟹ 𝑦 = 0
3𝑥𝑦
x∈{0, 1, ..., 9}
Deci, numerele sunt: 300, 310, 320, 330, 340, 350, 360,
370, 380, 390.
4. Un număr este divizibil cu 3, dacă și numai dacă
suma cifrelor lui este multiplu al lui 3.
Ex. 1: 42⋮3 (4+2=6⋮3) 23⋰3 (2+3=5⋰3)
135⋮3 (1+3+5=9⋮3) 149⋰3(1+4+9=14⋰3)
Ex. 2: Aflați toate numerele de forma ̅̅̅̅̅
4𝑥2 ⋮ 3
Rezolvare:
̅̅̅̅̅
4𝑥2 ⋮ 3⟹ 4+x+2=9+x∈M3={0, 3, 6, 9, 12, ...}
6+x=6⟹ x=0
6+x=9⟹ x=3
6+x=12 ⟹ x6
6+x=15⟹ x=9
6+x=18⟹ x=12, nu comine deoarece x trebuie să
fie cifră
Deci, numerele sunt: 402, 432, 462, 492.
 5. Un număr este divizibil cu 9, dacă și numai dacă
suma cifrelor lui este multiplu al lui 9.
Ex.: 126⋮9 (1+2+6=9⋮9) 29⋰9(2+9=11⋰9)
2457⋮9 (2+4+5+7=18⋮9) 143⋮9(1+4+3=8⋰9)
6. Un număr este divizibil cu 4 dacă și numai dacă
numărul format cu ultimele sale două cifre este divizibil
cu 4.
Ex.: 128⋮4 (28⋮4) 314⋰4 (14⋰4)
3714⋮4 (12⋮4) 5926⋮4 (26⋰4)
∗
(∗ )
1 și numărul însuși sunt divizibili ai oricărui
număr, aceștia numindu-se divizori improprii ai
numărului.
Dacă numărul mai are și alți divizori aceia se
numesc divizori proprii.
Ex.: Pentru numărul 12 divizorii sunt: 2, 3, 4, 6
D12={1, 12, 2, 6, 3, 4} mulțimea divizorilor naturali ai nr.
12.
Pe lângă divizorii naturali ai unui număr care
împreună cu cei naturali e dau divizorii întregi ai acelui
număr.
Ex.: ±1, ±12, ±2, ±3, ±4, ±6 divizorii întregi ai lui 12
Prin Mn={0, n, 2n, 3n, ...} înțelegem mulțimea
multiplilor numărului natural nenul n.
Ex.: M4={0, 4, 8, 12, 16, ...} mulțimea multiplilor lui 4.

Descompunerea numerelor naturale în produs de

factori primi
 Def.: Un număr natural mai mare decât unu care are
numai divizori improprii se numește număr prim.
Ex.: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, ...
Numerele naturale care nu sunt prime se numesc
numere compuse.
Ex.: 6=2∙3
15 = 3 ∙ 5
Numerele compuse pot fi scrise ca un produs de
puteri cu bazele numere prime.
28 2
14 2
Ex.: 28=22∙7 ( | )
7 7
1
180 2 ∙ 5
18 2
180=22∙32∙5 9 || 3
3 3
( 1 )
Dacă descompunerea în factori primi a unui număr x
este:
x=𝑎1𝑝1 ∙ 𝑎2𝑝2 ∙ … ∙ 𝑎𝑛𝑝𝑛
atunci numărul x are un număr de divizori egal cu:
(p1+1)(p2+1)∙...(pn+1)
Ex.: 40=23∙51
Deci, numărul de divizori lui 40 este (3-1)(1-1)=8
Într-adevăr divizorii lui 40 sunt: 1, 40, 2, 40, 4, 10,
5, 8
 Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)

Def.: Cel mai mare divizor comun al numerelor

naturale nenule a și b se notează (a; b) și este cel mai mare
număr natural la care se împarte numerele a și b.
Ex.: (4, 6)=2
(12, 18, 30)=6

Def.: Două numere naturale nenule x și y sunt prime

între el și notăm (x, y)= 1 dacă îl au doar pe 1 ca divizor
comun
Pentru că două numere să fie prime între el nu este
obligatoriu ca el să fie și numere prime.
Ex.: (5, 7)=1 , 5 și 7 prime între ele
(8, 9)=1 , 8 și 9 prime între ele,
deși nici 8, nici 9 nu sunt numere prime.

Algoritmul de calcul al c.m.m.d.c.

1) Se descompune numerele în produs de puteri cu

bazele numere prime.
2) Se înmulțesc doar factorii comuni luați o singură
dată la puterea cea mai mică.
Numărul obținut reprezintă c.m.m.d.c.
Ex. 1: Calculați (28, 42, 84)
Rezolvare:
 28 2
14 2
28=22∙7
7 7
1
42 2
21 3
42=2∙3∙7
7 7
1
84 2
42 2
84=2 ∙3∙7
2
21 3
7 7
1
c.m.m.d.c.=2∙7=14
Deci, (28, 42, 84)=14
Ex. 2: Calculaţi (24, 35, 70)
Rezolvare
24=23∙3
35=5∙7
70=2∙5∙7
c.m.m.d.c.=1
Deci, (24, 35, 70)=1

Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)

Def.: Cel mai mic multiplu comun al numerelor
naturale nenule a şi b se notează [a, b] şi este cel mai mic
număr natural nenul care se împarte la a şi b.
 Ex.: [4, 10]=20
[6, 8, 20]=120

Algoritmul de calcul al c.m.m.m.c.

1. Se descompun numerele în produs puteri de numere
prime
2. Se înmulţesc factorii comuni şi necomuni luaţi o
singură dată la puterea ce amai mare.
Numărul obţinut reprezintă c.m.m.m.c.
Ex.: Calculaţi [ 18, 45, 175]
Rezolvare:
18 2
9 3
18=2∙32
3 3
1
145 5
9 3
45=32∙ 5
3 3
1
175 5
35 5
175=32∙ 7
7 7
1
c.m.m.m.c.=2∙32∙52∙7=3150
Deci [18, 45, 175]=3150
 Proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate

1. Dacă a/b şi b/c atunci a/c , a, b, c∈ℤ*

2⁄6
Ex.: } ⇒ 2⁄24 ceea ce este adevărat
6 ∕ 24
2. Dacă a/b atunci a/b ∙ n, a, b, n ∈ℤ*
Ex. 1: Arătaţi că 3/(2+22+ ...+250)
Rezolvare:
Fie a=2+22+23+24+...+249+250
a=2(1+2)+23(1+2)+...+249(1+2)
a=2∙3+23∙3+...+249∙3
𝑎 = 3(2 + 23 + ⋯ + 249
}⇒3∕𝑎
3⁄3
Ex. 2: Arătaţi că numărul x=5∙7n+1-2∙7n+7n+2 n∈ℕ este
multiplu lui 41.
Rezolvare:
x=5∙7n∙71-2∙7n+7n∙72
x=7n(5∙71-2+72)
x=7n(35-2+49)
x=7n∙82
𝑥 = 7𝑛 ∙ 2 ⋅ 41
} ⇒ 41⁄𝑎𝑑𝑖𝑐ă 𝑥 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑢
41⁄41
𝑎𝑙 𝑙𝑢𝑖 41
3. Dacă a/b şi a/c atunci a/(b±c), a∈ℤ*, a,b,c∈ℤ*
Ex. 1: Dacă 5(x+2y) arătaţi că 5/(6x+7y), x,y∈ℤ
Rezolvare:
5⁄5 ⇒ 5⁄5𝑥
} ⇒ 5⁄(5𝑥 + 5𝑦)
5⁄5𝑦
 5⁄(5𝑥 + 5𝑦)
} ⇒ 5⁄(5𝑥 + 5𝑦 + 𝑥 + 2𝑦) ⇒
5⁄(𝑥 + 2𝑦)
⇒ 5(6𝑥 + 7𝑦)
3𝑥+7
Ex. 2: Aflaţi x∈ℕ pentru care 4𝑥+5 =∈ ℤ
Rezolvare:
3𝑥+7
care 4𝑥+5 =∈ ℤ ⇒ (4𝑥 + 5)⁄(3𝑥 + 7) ⋅ 4
(4𝑥 + 5) ∕ (4𝑥 + 5) ⋅ 3
(4𝑥 + 5)⁄(12𝑥 + 28)
⇒ }⇒
(4𝑥 + 5) ∕ (12𝑥 + 15
⇒ (4𝑥 + 5)⁄(12𝑥 + 28 − 12𝑥 − 15) ⇒
⇒ (4𝑥 + 5)⁄13 ⇒ (4𝑥 + 5) ∈ 𝐷13 = {±1, ±13}
4𝑥 + 5 = 1; 4𝑥 + 5 = −1; 4𝑥 + 5 = 13; 4𝑥 + 5
= −13
4𝑥 = 1 − 5; 4𝑥 = −1 − 5; 4𝑥 = 13 − 5; 4𝑥
= −13 − 5
4𝑥 = 1 − 5; 4𝑥 = −6; 4𝑥 = 8; 4𝑥 = −18
6 18
𝑥 = −1 ∉ ℕ; 𝑥 = − ∉ ℕ; 𝑥 =∈ ℕ; 𝑥=−
4 4
∉ℕ
Deci, x∈{2}.

Dacă a/c, b/c şi (a,b)=1, atunci a⋅b/c, a, b, c, ∈ℤ*.

Această proprietate ajută la stabilirea unor criterii de
divizibilitate.
Ex.: Un număr întreg este divizibil cu 18 dacă este divizibil
cu 2 şi 9.
 2⁄𝑥
9⁄𝑥 } ⇒ 2 ⋅ 9 ∕ 𝑥 ⇒ 18 ∕ 𝑥
(2, 9) = 1
Dacă nu este îndeplinită condiţia (a,b)=1 se pot
obţine propoziţii false.
Ex.: Un număr întreg este divizibil cu 18 dacă este divizibil
cu 3 şi 6.
Propoziţia de mai sus este falsă.
3⁄24
} ⇒ 3 ⋅ 6⁄24 ⇒ 18⁄24 𝑐𝑒𝑒𝑎𝑐𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑓𝑎𝑙𝑠ă
6 ∕ 24

Mulţimea numerelor raţionale

𝑎
Q={x/x=𝑏, a∈ℤ, b∈ℤ*, (a,b)=1}
Mulţimea numerelor raţionale.
Numerele raţionale se pot scrie ca:
a) Fracţii ordinale:
2 5
Ex.: 3, − 7, etc
b) Fracţii zecimale:
Ex.: -5,24; 7,(32); 1,2(6), etc.
𝒂
Def.: Prin fracţia 𝒃 , b≠0 înţelegem câtul neefectuat
al numerelor a şi b: a- numărătorul şi b- numitorul
Def.: O fracţie este subunitară dacă are numărătorul
𝒂
mai mic decât numitorul 𝒃, b≠0 subunitară ⟺ a<b.
𝟑 𝟏 𝟐
Ex.: 𝟕; ; , fracţii subunitare.
𝟓 𝟑𝟏
Def.: O fracţie este echiunitară dacă are
𝒂
numărătorul egal cu numitorul, 𝒃, b≠0 echiunitară ⟺ a=b.
 𝟒 𝟕 𝟐𝟑
Ex.: 𝟒 ; ; , fracţii echiunitare.
𝟕 𝟐𝟑
Def.: O fracţie este supraunitară dacă are
𝒂
numărătorul mai mare decât numitorul, 𝒃, b≠0
supraunitară ⟺ a>b.
𝟓 𝟕 𝟏𝟓
Ex.: 𝟐 ; ; , fracţii supraunitară.
𝟒 𝟖
Def.: A amplifica o fracţie înseamnă a înmulţii şi
numărătorul şi numitorul în acelaşi număr nenul.
𝑛)
𝑎 𝑛∙𝑎
= 𝑛∙𝑏, n, b≠0
𝑏
4)
3 4∙3 12
Ex.: = = 28
7 7
Def.: A simplifica o fracţieînseamnă a împărţi şi
numărătorul şi numitorul prin acelaşi număr nenul.
𝑎(𝑛2 𝑎: 𝑛
= , 𝑛, 𝑏 ≠ 0
𝑏 𝑏: 𝑛
Simplificarea unei fracţii se face printr-un divizor
comun al numărătorului şi numitorului.
15(5 15:5 3
Ex.: = 10:5 = 2
10
Def.: O fracţie care nu se poate simplifica se
numeşte fracţie iredeductibilă.
𝑎
, 𝑏 ≠ 0, fracţie ireductibilă⟺ (a, b)=1
𝑏
5 8 11
Ex.: ; ; , fracţii ireductibile
7 3 13
2𝑛+3
Arătaţi că fracţia 3𝑛+4 este ireductibilă ⩝n∈ℕ
Rezolvare:
Fie d=(2n+3, 3n+4)⇒d∕(2n+3)
d∕(3n+4)
𝑑 ⁄(2𝑛 + 3)⁄⋅ 3 ⇒ 𝑑 ∕ (6𝑛 + 9)
}⇒
𝑑⁄(3𝑛 + 4) ∕⋅ 2 ⇒ 𝑑 ∕ (6𝑛 + 8)
⇒𝑑∕6𝑛 + 9 − 6𝑛 − 8) ⇒ 𝑑 ∕ 1 ⇒ (2𝑛 + 3, 3𝑛 + 4) = 1
2𝑛+3
⇒ 3𝑛+4 ireductibil

Scoaterea întregilor din fracţii

𝒂 𝒅
= 𝒄 , b≠c unde a=b⋅c+d; (a:c=c rest d)
𝒃 𝒄
15 7
15 1
Ex.: = 27 (14| 2 )
7
1̅

Introducerea întregilor în fracţi:

𝑐 𝑎⋅𝑏+𝑐
𝑎𝑏 = , b+c
𝑏
2 5⋅9+2 47
Ex.: 5 𝑏 = =
9 9
𝑎 𝑐
Fracţiile ș𝑖 𝑑, b, d, ≠0 sunt echivalente şi notăm
𝑏
𝑎 𝑐
= 𝑑 dacă şi numai dacă a⋅d=b⋅c
𝑏
3 6
Ex.: a) 7 ș𝑖 14
3 ⋅ 14 = 42 3 6
} ⇒ 3 ⋅ 14 = 6 ⋅ 7 ⇒ =
6 ⋅ 7 = 42 7 14

4 3
b) ș𝑖
5 8
4 ⋅ 8 = 32 4 3
} ⇒4⋅8≠ 5⋅3⇒ =
5 ⋅ 3 = 15 5 8
 Transformarea fracţiilor ordinare în fracţii
zecimale

15
=15:4=3,75 fracţie zecimală fimită
4
19
= 19: 3 = 6, (3) fracţie zecinală periodică simplă
3
23
= 23: 6 = 3,8(3) fracţie zecimală periodică mixtă
6

Transformarea fracţiilor zecimale în fracţii

ordinale

̅̅̅̅̅̅̅̅
𝒂, 𝒃, 𝒄
̅̅̅̅̅̅̅̅
𝒂, 𝒃, 𝒄 =
𝟏𝟎𝟎

375(25 15
Ex.: 3,75= =
100 4

̅̅̅̅̅ ⋅ 𝑎
𝑎𝑏𝑐
̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝒂, (𝒃𝒄) =
99
63−6 57(3 19
Ex.: 6, (3) = = =3
9 9

̅̅̅̅̅̅̅
𝑎𝑏𝑐𝑑 − ̅̅̅
𝑎𝑏
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝒂, 𝒃, (𝒄, 𝒅) =
990
383−38 3445 693 23
Ex.: 3,8(3) = = = =
90 90 18 6
Def.: Partea întreagă a numărului x se notează {x}
şi este cel mai mare număr întreg mai mic decât x:
Ex.: [2,84]=2
[−5,17]= − 6
 Def.: Partea fracţională a numărului x se notează
{x} şi se calculează astfel:
{x}=x − [x] 0≤{x}<1
Ex.: {2,84}=2,84−2=0,84
{−5,17}=5,17−(−6)=−5,17+6=0,83

1
Orice număr raţional nenul x are un invers notat 𝑥:
3 7
Ex.: Inversul lui 7 𝑒𝑠𝑡𝑒 3
1
Inversul lui −5 este − 5
ℕ⊂ℤ⊂ℚ
Orice număr întreg se poate scrie ca o fracţie
ordinară sau zecimală:
𝑥
𝑥 = 1 sau 𝑥 = ̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑥, 𝑜𝑜 …
5 10
Ex.: −5 = = − =⋯
1 2
−5 = −5,000 …
3𝑥+7
∈ ℤ ⇔ (4𝑥 + 5) ∕ (3𝑥 + 7) situaţia prezentată
4𝑥+5
în capitolul Divizibilitate.

Rapoarte. Procente. Proporții.

Def.: Prin raportul numerelor nenule a și b

𝒂
înțelegem fracția 𝒃, a și b sunt terminii raportului.
Numărul c obținut prin împărțirea lui a la b se
numește valoare raportului.
Cei doi termeni ai raportului trebuie să fie exprimați
în aceeași unitate de măsură.
 7
Ex.: Raportul numerelor 7 și 4 este , iar 1,75 este
4
valoarea raportului (7:4=1,75)
Exemple de rapoarte:
1. Scara unei hărți este raportul dintre distanța
măsurată pe hartă și distanța din realitate (din teren).
𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ț𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑒 ℎ𝑎𝑟𝑡ă
𝑆=
𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ț𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
Ex.: Distanța dintre Tg-Jiu și București este pe hartă de
144 mm, iar în realitate 288 Km.
Aflați scala hărții:
Rezolvare:
d1= 288 km = 288 000 000 mm
𝑑1 144(144 1
𝑆= = =
𝑑2 280 000 000 2 000 000
2. Probabilitatea producerii unui eveniment este
raportul dintre numărul cazurilor favorabile și
numărul cazurilor posibile:
𝑛𝑟. 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑎𝑣𝑜𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒
𝑃=
𝑛𝑟. 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑒
Ex.: Care este probabilitatea ca alegând la întâmplare un
număr natural de la 1 la 20 acesta să fie multiplu de 5?
Rezolvare:
Cazurile favorabile: 5, 10, 15, 20
Cazurile posibile: 1, 2, 3, ..., 20
4(4 1
𝑃= =
20 5
 𝑝
3. Raportul procentual este raportul de format 100
notat p%.
7
Ex.: Scrieți raportul 20 ca raport procentual;
Rezolvare:
189
18% 𝑑𝑖𝑛 50 = 1001 ⋅501 =9

Exemple de rapoarte întâlnite la alte discipline: viteză,

densitate, concentrația unei soluții, titlu unui aliaj, etc.
Def.: Egalitatea a două rapoarte se numește proporție.
𝑎 𝑐
= , 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 ≠ 0
𝑏 𝑑
a, d – externi
b, c – mezi
3 6
Ex.: 7=14
3,17 – extremi
6,7 – mezi

Proprietatea fundamentală a proporțiilor

În orice proporție produsul mezilor este egal cu

produsul extremilor;
𝑎 𝑐
= 𝑑 ⇔ 𝑏 ⋅ 𝑐 = 𝑎 ⋅ 𝑑, a, b, c, d,≠0
𝑏
4 12
Ex. 1: Verificați dacă rapoartele și formează o
5 15
proporție.
Rezolvare:
4 ⋅ 15 = 60 4 12
} ⇒ 4 ⋅ 15 = 5 ⋅ 12 ⇒ =
5 ⋅ 12 = 60 5 15
Ex. 2: Pornind de la egalitatea 5⋅9=3⋅15, scrieți o proporție;
Rezolvare:
5 15
5⋅9=3⋅15⇒3 = 9

Ex. 3: Aflați x din proporția:

3𝑥 − 2 2𝑥 + 1
=
4 5
Rezolvare:
3𝑥 − 2 2𝑥 + 1
= ⇒ 5(3𝑥 − 2) = 4(4𝑥 + 1)
4 5
15x – 10 = 8x + 4
15x – 10 = 4+10
7x = 14
x=2

Proporții derivate

1. Dacă într-o proporție schimbă mezii între ei, sau

extremii între ei sau inversăm cele două rapoarte obținem
tot o proporție cu aceiași termeni.
𝑎 𝑏
=𝑑
𝑐
𝑎 𝑐 𝑑 𝑐
=𝑑 =𝑎, a, b, c, d≠0
𝑏 𝑏
𝑏 𝑑
[𝑎 = 𝑐
 2 3
=
10 15
2 10 15 10
Ex.: 3 = 15 =
3 2
3 15
[ 2 = 10
2. a) Dacă într-o proporție adunăm (scădem
numărătorii la numitori se obține tot proporție, dar cu
termeni diferiți față de cea inițială:
𝑎 𝑐
𝑎 𝑐 𝑎
= 𝑑+𝑐
𝑏+𝑎
= ⇒ =[ 𝑎 𝑐 , 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 ≠ 0
𝑏 𝑑 𝑏+𝑎 =
𝑏−𝑎 𝑑−𝑐
3 6 7 6 3 6
Ex.: 8 = 16 ⇒ 8+3 = 16+6 ⇒ 11 = 22
3 6 3 6
= 16−6 ⇒ 5 = 10
8−3
b) Dacă într-o proporție adunăm (scădem) numitorii la
numărători se obține tot o proporție, dar cu termenii diferiți
față de cea inițială:
𝑎+𝑏 𝑐+𝑑
𝑎 𝑐
=
𝑏 𝑑
= 𝑑 ⇒ [𝑎−𝑏 𝑐−𝑑 a, b, c, d≠0
𝑏
=
𝑏 𝑑

3 6 3+8 6+16 11 22
Ex.: = 16 ⇒ = ⇒ = 16
1 8 16 8
3−8 6−16 −5 −10
= ⇒ =
8 16 8 16

c) Dacă egalăm unul dintre rapoartele proporției cu

raportul dintre suma (diferența) numărătorilor și suma
(diferența) numitorilor se obține tot o proporție, dar cu
termenii diferiți față d cea inițială.
 𝑎 𝑎+𝑐
𝑎 𝑐 = 𝑏+𝑑
= 𝑑 ⇒ [𝑎𝑏 𝑎−𝑐 , a≠b≠c≠d≠0
𝑏 = 𝑏−𝑑
𝑏

3 3+6 3 9
3 6
= 8+16 ⇒ 8 = 24
Ex.: = 16 ⇒ [38 3−6 3 −3
8
= 8−16 ⇒ 8 = −8
8

Aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporție:

x b a b
= x= , a, b, c, x  0
a c c
x 10
Ex.: Aflați termenul necunoscut din proporția: =
4 8
4 10
x= =5
8
p a
Def.: Numărul p din proporția = se numește
100 b
procent și arată cât la sută reprezintă a din b.
Ex.: Aflați cât la sută din 30 reprezintă 6.
Rezolvare:
6 p 6 2 100
Modul 1. =  p= = 20
30 100 130
Modul 2.
1
 30 = 6
100
3p 6 10  6
=  3p =
10 1 1
 3 p = 60
p = 20
Modul 3. Este prezentat în capitolul următor:
Ex. bonus.
a 2
Aflați a și b daca = și 3b – 7a=3
b 5
Rezolvare:
a 2 a b a = 2k
=  = =k
b 3 2 5 b = 5k
3b − 7 a = 3  3  5k − 7  2k = 3
15k − 14k = 3
k =3
 a = 23 = 6
b = 5  3 = 15

Mărimi direct și invers proporționale

Def.: Două mărimi care depind una de cealaltă

astfel încât dacă una crește (descrește) de un anumit număr
de ori atunci și cealaltă crește (descrește) de același număr
de ori se numesc mărimi direct proporționale.
Pe scurt – două mărimi care cresc la fel sau care
descresc la fel.
x y z
 x, y, z dp a, b, c  = = , x, y, z, b, c  0
a b c
Ex.: Astfel numerele a,b,c, direct proporționale cu 2,3,7
dacă 3a+5b-2c=28.
Rezolvare:
 a b c
a, b, c dp 2,3, 7  = = k
2 3 7
 a = 2k
b = 3k
c = 7k
3a + 5b − 2c = 28
3  2k + 5  3k − 2  7 k = 28
6k + 15k − 14k = 28
7 k = 28
k = 4  a = 24 = 8
b = 3  4 = 12
c = 7  4 = 28

Def.: Două mărimi care depind una de cealaltă

astfel încât dacă una crește (descrește) de un anumit număr
de ori atunci cealaltă descrește (crește) de același număr de
ori se numesc mărimi invers proporționale.
{x,y,z} ip {a,b,c}⟹x⋅a=x⋅b=z⋅c, x,y,z,a,b,c≠0

Ex. 1: Aflați x∈ℝ dacă {x,4} ip {8,6}

Rezolvare:
 x  4 ip 8, 6  x  8 = 4  6
1
436
x−
8
x = 321
Ex.2. Dacă {x,y} ip {5,6} aflați valoarea raportului
8x − 3 y
.
2x + 7 y
Rezolvare:
x y
 x, y ip 5, 6  x  5 = y  6  = = k
6 5
 x = 6k
y = 5k

8 x − 3 y 8  6k − 3  5k 48k − 15k 33 k 33
= = = =
2 x + 7 y 2  6k + 7  5k 12k + 35k 47 k 47

Regula de trei simplă

Ex. 1: 3 caiete costă 18 lei. Cât vor costa 5 caiete de

același el?
Rezolvare:
Mai întâi se scrie problema astfel:
3 caiete.....................18lei
dp
5 caiete.....................x lei
Obligatoriu se stabilește ce fel de mărimi avem. În
acest caz sunt direct proporționale (pentru a cumpăra mai
multe caiete sunt necesari mai mulți bani).
Apoi:
6
3 18 5  18
= x= = 30 lei
5 x 31
Ex. 2: 5 muncitori execută o lucrare în 6 ore. În câte ore ar
executa lucrarea dor 2 muncitori?
Rezolvare:
5 muncitori..........6 ore
ip (mai puțini muncitori mai multe ore)
2 muncitori.........x ore

Ex. 3: Cât la sută reprezintă 6 din 30?

Rezolvare:
6.....................30
dp
5 .....................100
6 30 6 2 10 0
=  p= = 20
p 100 13 0

Deci, 20% reprezintă 6 din 30.

*Ex. 3: Aflați numerele x,y,z dacă {x,y,z} ip {2,3,5} și 4x-
5y+2z=22
Rezolvare:
{x,y,z} ip {2,3,5}⇒x⋅2=y⋅3=z⋅5=k
k
x=
2
k
y=
3
k
z=
5
4x – 5y +2z=22
 k k k
4  − 5  + 2  = 22
2 3 5
15)
14k 10)
5k 6) 2k 30) 30
− + = 22 k = 30  x = = 15
2 3 5 5
60k − 50k + 12k = 30  22 y=
30
= 10
22k = 3c  22 3
30
30  22
1
z= =6
k= 1
5
22

Mulțimea numerelor reale

*)Mulțimea numerelor naturale reale se notează cu

ℝ și este formată din numerele raționale și din numerele
iraționale.
ℚ - mulțimea numerelor raționale
ℝ∖ℚ sau ∥ - mulțimea numerelor iraționale
Ex.: 2∈ ℚ √2 ∈ ℝ ∖ ℚ
3
− 7∈ ℚ Π∈ ℝ ∖ ℚ
5,21∈ ℚ 1,437231... ℝ ∖ ℚ
- Un număr real este sau rațional sau irațional;
- Numerele iraționale scrise în forma zecimală au o
infinitate de zecimale care nu se repetă periodic.
Ex.: -16,2193147... ∈ℝ∖ℚ
7,24545... ∈ℚ
 Intervale
Intervalele sunt subunități ale lui ℝ;
{x∈ ℝ ∕ x<a}=(-∞; a) – interval nemărginit
{x∈ ℝ ∕ x≤x≤b}=[a,b] – interval mărginit
Pentru [a,b] numerele reale a și b se numesc
capetele intervalului.
Ex.: {x∈ ℝ ∕ x≥5}=[5;+ ∞]
{x∈ ℝ ∕-2≤x<3}=[-2;3]
Dacă un interval își conține un capăt vom spune că
intervalul este închis în acel capăt și marcăm acest lucru
punând paranteză pătrată la acel capăt.
Dacă intervalul nu-și conține un capăt vom spune
că intervalul este deschis în acel capăt și marcăm acest
lucru punând paranteză rotundă la acel capăt.
Ex.: Intervalul [-5;3] este închis la -5, adică -5∈[-5;3) și
deschis la 3, adică 3∉[-5;3).

Operații cu interval

Deoarece intervalele sunt mulțimi de numere,

operațiile cu intervale sunt aceleași de la mulțimi:

Ex.: A=[-6;2)
B=(-4; 5]
A∪B=[-6;5]
A∩B= (-4;2)
A\B=[-6;-4]
B\A=[2;5]
 Operații cu numere reale

Toate operații le vom prezenta pentru două cazuri:

numere raționale și numere iraționale.

Adunarea

Regula semnelor
- Dacă numerele au același semn se adună modulele
lor, iar rezultatul i se dă semnul comun.
Ex.: -3+(-2)= - 5
- Dacă numerele au semne diferite se scad modulele
lor, iar rezultatul i se dă semnul numărului cu
modulul mai mare.
Ex.: -5+7=+2
a) Numere raționale
i) Forma zecimală
Se aranjează numerele unul sub altul astfel încât sa
fie virgula sub virgulă, după care se adună sau se
scad ca numerele naturale.
7, 23 −
Ex: -7,23+1,8=-(7,23-1,8)=-5,43 1,80
5, 43
ii) Fracții ordinare
- Se aduc fracțiile la același numitor (c.m.m.m.c al
numitorilor)
- Se adună (scad) numărătorii și se copiază numitorul:
a c a+c
+ = , b0
b d b
 3)
3 2) 7 9 14 5
Ex.: − + =− + =
4 6 12 12 12
b) Numere iraționale:
a b + c b = (a + c ) b , b0
5 3+2 3 =7 3
Ex.: −4 8 + 5 18 = −4  2 2 + 5  3 2 =
= −8 2 + 15 2 = 7 2
82 18 2
2
42 9 3
3
22 3 3
1 1
Proprietățile adunări
1. Asociabilitatea
(a+b)+c=a+(b+c) ,  a,b,c∈ℝ
Ex.: −15 + 80 + (−85) = −100 + 80 = −20

2. Comutativitatea
a+b=b+a ,  a,b∈ℝ
Ex.: −6 5 + 4 5 = 4 5 + (−6 5) = −2 5

3. 0 este element neutru al adunării

A+0=0+a=a ,  a∈ℝ
7 7 7
Ex.: + 0 = 0 + =
5 5 5
 2. Scăderea
- A scădea două numere însumează a aduna
descăzutul cu opusul scăzătorului.
- Deci, scăderea se transformă în adunare, iar apoi se
aplică regulile și proprietățile adunării.
Ex.:
−2,35 −  −1, (3)  = −2,35 + 1(3) =
235(5 47
2,35 = =
100 20
13 − 1 12(3 4
1, (3) = = = =
9 9 3
3) 20)
47 4 141 20 61
= + =− + =−
20 3 60 60 60

3. Înmulțirea
Regula semnelor
Un produs de numere reale este negativ (are semnul -)
doar dacă avem un număr impar de factori negativi.
Ex.: (-2)⋅(-3) ⋅(+5) ⋅(-1)=-30
(-4) ⋅(-8)=+32
a) numere raționale
i) forma zecimală
- se înmulțesc fracțiile zecimale finite la fel ca
numerele naturale, iar rezultatul are atâtea zecimale cate
au factorii în total.
 3, 4 
1, 28
Ex.: 3,4⋅1,28=4,352 272
68
34
4,352
- La înmulțirea fracțiilor zecimale finite cu 10,
100, 1000, se mută virgula spre dreapta peste o cifră
doua, respectiv trei. Dacă nu sunt suficiente zecimale se
completează cu zerouri.
Ex.: -7,24⋅10=72,4
5,8⋅1000=5800
- Dacă avem fracții zecimale periodice acestea trebuie
transformate în fracții ordinare.
ii) Fracții ordinare
Pentru a înmulți fracții ordinare se înmulțesc
numărărtorii între ei și numitorii între ei:
a c a c
 = , b, d  0
b d bd
 17  6
2
2
Ex.:  −   =−
 9 3  35 5 15
b) Numere iraționale
a b  c d = ac b  d , b, d  0
Ex.: (−4 7)  3 5 = −12 35

Proprietățile înmulțirii
1. Asociativitatea
(a⋅b) ⋅c=a⋅(b⋅c) ,  a,b,c∈ℝ
Ex. −0,5  4,93  0, 2 = −0,1 4,93 = −0, 493

2) Comutativitatea
a∙b=b⋅a ,  a,b∈ℝ
5 3 3 5 15
Ex.:  =  =
8 7 8 8 56
3) 1 este element neutru la înmulțire:
1⋅a=a⋅1=a ,  a∈ℝ
7 3 7 3 7 3
Ex.: 1  = 1 =
2 2 2
4) Distributivitatea față de adunare și scădere:
a(b±c)=ab±ac,  a,b,c∈ℝ
Ex.:

3(2 5 + 3 11 = 3  2 5 + 3  3 11 = 2 15 + 3 33

4. Împărțirea
A împărți două numere înseamnă a înmulți
deîmpărțitul cu inversul împărțitului.
1 a
a :b = a = , b0
b b
a) Numere raționale
5,29 : 0,2 = 52,9 : 2 = 26,45
- Dacă numerele pe care le împărțim sunt fracții
zecimale finite împărțirea se transformă astfel:
Se mută virgula de la împărțitor la sfârșitul numărului și
peste câte cifre s-a mutat la împărțitor se mută și la
deîmpărțit. Dacă nu sunt suficiente cifre se completează cu
zerouri.
 - Fracții ordinare:
a c a d ad 6
: =  = , b, c, d 
b d b c bc 5
Ex.:
 9 (3  6
(2
 8   4 8
− :−  = −  − =
 15   9  15 (5  4 1  5
b) Numere iraționale
a b : c d = (a : c) b : d c  0, b  0, d  0
Ex.:
14 6 : 2 3 = (14 : 2) 6 : 3 = 7 2
sau
14 6 : 2 3 = (14 : 2) 6 : 3 = 7 2

5. Ridicarea la putere
a = a  a  ...  a , a , n
n

n factori

a – este baza
n – este exponențial
Ex.: (1,2)=1,2⋅1,2⋅1,2=1,728
• a0=1,  a∈ℝ*
0
 17 
Ex.: −  =1
 23 
• a1=a  a∈ℝ
1
Ex.: 239 =239
• 1n=1,  a∈ℝ
2403
Ex.: 1 =1,
• 0n=0  n∈ℝ* , 00 nu are sens
Ex.: 01989=0
 n
(−a ) n = a n dacă n = 2k a
−a dacă n = 2k + 1, n 
Ex.: (-3)4=34=81
(-2)5=-25=-32
n
a an
•   = , b0
b bn
2
3 = 3 = 9
2
Ex.:  
 4  4 16
2

1
• a−n = n a  0, n 
a ,
−3 3
 2  5 53 125
Ex.: −  = −  = − 3 = −
 5  2 2 8

(a b )
n
• = a n bn

(4 5 )
3
Ex.: = 43 53 = 64 125 = 64  5 5 = 320 5
• a2 – pătratul numărului a
Ex.: Pătratul lui 7 este 72=49
• a3 – cubul numărului a
Ex.: Cubul lui 6 este 63=216

Reguli de calcul cu puteri

1) an ∙ am = an+m, a∈ℝ, m,n∈ℤ

Ex.: 3 ∙ 3 ∙3 = 3
8 4 8+4+4
= 313

2) an : am = an-m ,a∈ℝ, n, m ∈ℤ
 ( 7) :( 7) = ( 7) = ( 7)
8 3 8 −3 5
Ex.:

3) (an)m = an∙m ,a∈ℝ, n, m ∈ℤ

3 11 311
 15  
33
 15   15 
Ex.:    =   =  
 4   4 4
4) (a ⋅ b)n = ax ⋅ bn ,a, b∈ℝ, n∈ℤ
Ex.: (3x ) = 3 ⋅(x ) =3 ⋅(x ) =243x30
4 5 5 4 5 5 4 5

58⋅(0,4)8=(5⋅0,4)8=28=256
5) (a : b)n = an : bn, a,b∈ℝ, n∈ℤ
Ex.: 15 : 5 = (15 : 5) = 321
21 21 21

Raționalizarea numitorilor

A raționaliza numitorul înseamnă a-l transforma

din număr irațional în număr rațional:
a) Numitor de forma a b, a  0, b  0
b)
c c b
=
a b a b
2
5 3 5 6
Ex.: − =−
7 2 14
a − c b este conjugatul numărului a = c b și
reciproc.
 11+ 2 2
3 3 ( 11 + 2 2 ) 3 ( 11 + 2 2 )
= = =
− ( ) ( ) 11 − 8
2 2
Ex.: 11 2 2 11 − 2 2
31 ( 11 + 2 2 )
= = 11 + 2 2
31
Def.: Fie a,x∈ℚ+. Numărul (x este rădăcina pătrată
*)

a numărului a dacă x 2 = a ( x = a ) .
Ex.: Rădăcina pătrată a lui 25 este 5.
25 = 52 = 5

( b)
2
a2 = a si = b, b  0
Există numere a∈ℚ+, pentru care a (nr.
iraționale).

Compararea numerelor reale

• Dintre două fracții cu același numitor este mai
mare fracția cu numărătorul mai mare.
7 6
Ex.: 
5 5
• Dintre două fracții cu același numărător este mai
mare fracția cu numitorul mai mic .
7 7
Ex.: 
3 4
• Dacă fracțiile nu au același numitor (numărător) se
aduc mai întâi la același numitor (numărător).
 Pentru a compara două fracții zecimale se compară mai
întâi părțile întregi (este mai mare fracția cu partea întreagă
mai mare), iar dacă părțile întregi sunt egale și vor compara
părțile zecimale.
Ex.: 5,21 < 5.30
8.1 > 7.99
• Orice număr Pozitiv este mai mare decât orice
număr negativ.
Ex.: 5 > - 8
1 573
−
2 17
0,01> - 81,(47)
2 3  −15 11
• Dintre două numere negative este mai mare cel cu
modulul mai mic.
−5  −9
Ex.: −5 = 5 
−9 = 9  −5  −9  −5  −9
5  9 