Curs 5

Puha, Tătărișanu, Pîslaru, Hucanu, Chiriac, Maghear, Frîncu, Vasiliu, Dascălu, Nechifor,
Drehluță, Aramă, Comoranu, Ungureanu, Vornicu, Soroceanu, Chiraș, Chihaia, Bahrim,
Martin, Ciobanu Iuliana, Tanasă, Nechita Alexandra, Voaideș, Satcău, Sandu, Baciu, Ilie,
Gimica, Costin, Huțupașu
5.1. Divizibilitate
Definiția 5.1.1. Spunem că un număr natural a se divide cu un număr natural b, dacă există un
număr natural c care înmulţit cu b dă numărul a .
Fie a, b  N;a ⋮ b ⇔ a.î. a=b ⋅c sau înseamnă b/a   c  a. î. a=b  c .
Se notează b/a, sau a ⋮ b. Citim: “b divide pe a (b/a)” sau “a se divide cu b (a ⋮ b)” sau “a este
divizibil cu b (a ⋮ b)” sau “b este un divizor al lui a” sau “a este un multiplu al lui b”.
Numărul mai mare (a) din a⋮b sau b/a se numește multiplu, iar numărul mai mic (b) din
a⋮b sau b/a se numește divizor.
Exemplul 5.1.1.
6⋮2 (6 este divizibil sau se divide cu 2), deoarece există 3, număr natural, astfel încât 6=2 3
(A).
0/5 deoarece există 0 nr natural astfel încât 0=5x0
5⋮0 deoarece nu există niciun număr natural astfel încât 5=0x?
0⋮0 deoarece există orice număr natural a astfel încât 0=0xa
0:0 și niciun număr nu se împarte la zero deoarece împărțirea la 0 nu are sens!!!
2/6 (2 divide pe 6), deoarece există 3, număr natural, astfel încât 6=2 3 (A).
0⋮0 (0 este divizibil cu 0) (A), deoarece există un număr natural (oricare) n, astfel încât 0=0 
n (A). Niciodată niciun număr nu se împarte la 0!!! (împărțirea la 0 este operație fără sens),
deci nici 0 nu se împarte la 0).
3/6 (3 divide pe 6), deoarece există 2, număr natural, astfel încât 6=32
6⋮3 (6 este divizibil cu 3), deoarece există 2, număr natural, astfel încât 6=32
6 este multiplul lui 2 și 2 este divizorul lui 6.
9 și 3 sau 16 și 64.
Observația 5.1.1. Notăm cu Da mulţimea divizorilor lui a și cu M a mulţimea multiplilor lui a,
a  0.
Da = {d  N | a ⋮ d}; Ma = {m  N/m ⋮ a}. Dacă a  N, a  0, atunci Ma = {0, a, 2a, 3a, ....
ka,…} este o mulțime infinită.
Observația 5.1.2. Da este o mulţime finită pentru că orice divizor al lui a este mai mic sau
egal cu a; excepție când a = 0, D0 este chiar N (0 se divide cu orice număr nenul).
Observația 5.1.3. Ma este o mulţime infinită numărabilă (poate fi pusă în corespondență
biunivocă cu N ); când a = 0, M0 este { 0 } (doar 0 este multiplul lui 0).

Exemplul 5.1.2.
D2={ 1 , 2 }, M2={ 0 , 2 , 4 , 6 … ..2 k … . }

D4={ 1 , 2, 4 }, M2={ 0 , 4 , 8 ,12 , 16 , … ..4 k … . }

D5={ 1 ,5 }, M2={ 0 , 5 ,10 …..5 k …. }
D6={ 1 , 2, 3 , 6 } , M6={ 0 , 6 , 12 ,18 , … ..6 k … . }
6
D24={1,2,3,4,6, 8,12,24}

D36={1,2,3,4,6,9,12,18,36}

1
Definiția 5.1.2. Un număr care are exact doi divizori se numește număr prim (p prim ≠ 1
Dp = {1, p}). Numerele care au mai mult de doi divizori se numesc numere compuse.
Singurul număr prim par este 2, pentru că are exact 2 divizori pe 1 și pe 2.
n
a -puterea, a-baza, n- exponentul
Observația 5.1.4. Pentru a verifica dacă un număr n este prim împărțim succesiv la numere
prime. Dacă n este unul din numerele prime, sau se împarte exact la unul din ele, atunci n nu
este număr prim. Dacă împărțirea nu este exactă, continuăm procedeul până când obținem un
cât mai mic decât împărțitorul. În acest moment ne oprim și tragem concluzia că n este număr
prim. Aceasta deoarece dacă numărul ar avea un divizor propriu, el ar fi fie împărțitorul, fie
câtul unei astfel de împărțiri. Observăm că dacă împărțitorul crește, atunci câtul scade, deci
dacă nu am găsit un divizor până în acest moment, altul nu mai există.
Definiția 5.1.2. Numărul 1 şi numărul însuşi se numesc divizori improprii ai numărului
respectiv. Ceilalți divizori se numesc divizori proprii ai numărului.
Observația 5.1.5. Numerele 0 şi 1 nu sunt numere prime, deoarece 0 are o infinitate de
divizori, iar 1 are un singur divizor. Un număr este prim dacă are numai divizori improprii (o
altă definiţie).
Proprietatea 5.1.1. Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) al numerelor a și b este
produsul factorilor comuni la exponentul cel mai mic și se notează (a,b).
Definiția 5.1.4. Două numere care au cel mai mare divizor comun egal cu 1 (adică (a,b)=1)
se numesc numere prime între ele.
Proprietatea 5.1.2. Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) este produsul tuturor
factorilor în ordine crescătoare la exponentul cel mai mare și se notează [a,b].
Descompunem numerele pentru care aflăm c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c., folosind
descompunerea în factori primi (în partea dreaptă , cu condiția ca 1 să fie diferit de
numărul însușia barei se scriu numai numere prime, scrise în ordine crescătoare)
Exemplul 5.1.3.
144 = 24  32 144 2 56 2
56 = 2  7
3
72 2 28 2
(144, 56) = 23 =2 22=8 36 2 14 2
[144, 56] = 24  32  7=1697=1008 182 77
93 1
33
1
Sau
144=12⸱12=3⸱4⸱3⸱4=3⸱22⸱3⸱22 = 24⸱32
56=7⸱8=7⸱23 =23⸱7
Exercițiul 5.1.1.
Aflați c.m.m.d.c. (225, 625) și c.m.m.m.c. [225, 625] pentru numerele 225 și 625.
225=3252
625=54
(225,625)=52=25
[225,625]= 3254=9625=5625.

5.2. Criteriile de divizibilitate

5.2.1. Criteriile de divizibilitate cu 10, 5, 2
Un număr se divide cu 10, dacă ultima sa cifră este zero.
Un număr este divizibil cu 5, dacă ultima sa cifră este 0 sau 5.
Un număr este divizibil cu 2, dacă ultima sa cifră este un număr par (0,2,4,6,8).
5.2.2. Criteriile de divizibilitate cu 9 și cu 3 Un număr este divizibil cu 9, sau cu 3, atunci

2
când suma cifrelor acelui număr se divide cu 9 (este multiplu de 9), respectiv cu 3 (este
multiplu de3).
Proprietatea 5.2.1. Dacă un număr x se divide cu două numere prime între ele, atunci se
divide și cu produsul numerelor ( și și ).
5.3. Probleme rezolvate
Problema 5.3.1. impar par

- prim; i- impar;

Rezolvare: Notăm p numărul prim, i numărul impar. Observăm că numărul 1390 = nr. par ⇒
pentru că produsul dintre un număr par și un număr impar este un număr impar, deducem că p
este par. Dar singurul număr prim par este 2 .
impar

Problema 5.3.2. prime; ;

Rezolvare: Notăm p1 primul număr prim și p2 al doilea număr prim. Observăm că suma lor
este un număr impar pentru că suma dintre un număr par și unul impar este număr impar,
deducem că unul dintre numerele prime este par. Singurul număr prim par este 2, deci p =par
.
Problema 5.3.3.
a) Aflați numerele x și y, care satisfac relația .
b) Scrieți numerele de forma x 35 y care satisfac relația .
Rezolvare:

Pentru a demonstra că un număr este divizibil cu 18, trebuie să găsim două numere m, n cu
proprietățile:
-înmulțite să îmi dea 18 (m·n=18)
-numerele să fie prime între ele (m,n)=1

-primul număr trebuie să dividă pe m

-al doilea număr trebuie să dividă pe n

I. 2/ x 35 y deci y ∈{0 ,2 , 4 ,6 ,8 } , x≠ 0
II. deci
1.
x+8+0 , deci x=1, deci x 35 y =1350
2.
x+8+2
x=8, deci x 35 y =8352
3.

3
 x+8+4 9
x=6, deci x 35 y =6354
4.
x+8+6 9
x=4, deci x 35 y =4356
5.
x+8+8 9
x=2, deci x 35 y =2358a)
a) S={(1 , 0);(8 , 2); (6 , 4) ;( 4 , 6);(2 , 8)} -când exprimăm în funcție de valorile pentru x
și y;
b) S={1350, 2358, 4356, 6354, 8352}-când scriem valorile posibile pentru numărul
x 35 y .
Problema 5.3.4.
a) Aflați valorile cifrei a astfel încât numerele și să nu aibă divizori comuni.
b) Aflați numerele de forma , astfel încât numerele și să nu aibă divizori
comuni.
Rezolvare
Dacă numerele nu au divizori comuni, atunci , adică numărul nu
are niciun divizor al lui 36. D . Deoarece toți divizorii sunt
multipli de 2 sau 3 și
2
I. a=1 ⇒ 791 3 (A)
II. a=3 ⇒ 793 3 (A)
III. a=5 ⇒ 795 3 (F)
IV. a=7 797 3 (A)
V. a=9 799 3 (A)
a) a .
b) ∈ {791,793,797,799 }
Problema 5.3.5. Demonstrați că numerele și sunt prime între ele, .
Rezolvare:
Notez d -divizorul natural al numerelor și . Asta înseamnă că:
d /2 n+3 ⇒ d /6 n+9 (deoarece dacă d divide un număr, atunci d divide orice multiplu al acelui
număr) x3
d /3 n+ 4 ⇒ d /6 n+8 (deoarece dacă d divide un număr, atunci d divide orice multiplu al acelui
număr) x2 (-) (adică scădem cele două expresii matematice)
d /((6 n+ 9)−(6 n+8))⇒ d /1 ș id num ă r natural ⇒ d =1⇒ (2 n+3 , 3 n+4 )=1
Problema 5.3.6. Să se afle numerele naturale mai mici decât 500, de trei cifre care, împărțite
la 24, 36, 48 dau restul 17.
Rezolvare: Un număr de trei cifre necunoscute se notează abc (deîmpărțitul),iar abc<500
Dacă împărțim numărul abc la 24, scriem: abc :24=c1 rest 17, deci abc =24×c1+17
Dacă împărțim numărul abc la 36, scriem: abc :36=c2 rest 17, deci abc =36×c2+17
Dacă împărțim numărul abc la 48, scriem: abc :48=c3 rest 17, deci abc =48 ×c3+17

4
abc=24 c 1+ 17 ⇒ abc−17=24 c1 ⇒ abc−17 ∈ M 24
abc=36 c 2+17 ⇒ abc−17=36 c 2 ⇒ abc−17 ∈ M 36 ⇒ abc−17 ∈ M [ 24 , 36, 48 ]
abc=48 c 3 +17 ⇒ abc−17=48 c3 ⇒ abc−17 ∈ M 48
3
24=2 ⋅3 ;
2 2
36=2 ⋅3 ;
48=2 ⋅3
4

⇒ [ 24 ,36 , 48 ] =2 ⋅3 =144 ⇒ abc−17=144 K ⇒ abc=144 K +17 , K număr natural.

4 2

1. K=0⇒ abc=0+ 17=17 ( F ) pentru c ă nu e num ă r de trei cifre .

2. (A)
3. (A)
4. (A)
5. K=4 ⇒ abc=144 ⋅ 4+17=576+17=593<500(F)
S={ 161 ,305 , 449 }
Problema 5.3.7. Să se afle cel mai mare număr natural de 3 cifre cu proprietatea că numerele
113, 221, 329 împărțite la el dau restul 5.
Rezolvare:
Un număr de trei cifre necunoscute se notează abc (aici este împărțitor)
113=abc ⋅c 1+ 5⇒ 108=abc ⋅c 1 (se obține după ce am scăzut 5 din ambii membrii ai ecuației)
221=abc ⋅ c2 +5 ⇒ 216=abc ⋅c 2 (se obține după ce am scăzut 5 din ambii membrii ai ecuației)
329=abc ⋅ c3 +5 ⇒ 324=abc ⋅c 3 (se obține după ce am scăzut 5 din ambii membrii ai ecuației)
108=abc ⋅ c1
216=abc ⋅ c 2 ⇒ abc ∈ D(108,216,324)
329 = abc ⋅c 3

2 3
(108,216,324)=2 ⋅3 =108 ⇒
abc ∈ D108 = {1 ; 2; 3 ; 4 ; 6 ; 9 ; 12 ;18 ; 27 ; 36 ; 54 ; 108 }
ș i abc este cel mai mare număr natural de 3 cifre ⇒ .

5.4. Probleme propuse

Problema 5.4.1. Să se afle numerele n cuprinse între 20 și 30 cu proprietatea că 275, 425 și
325 dau restul 25 la împărțirea prin n.
Rezolvare: n este împărțitorul.

|
275=c 1 n+25 ⇒ 250=c 1 n ⇒ n ∈ D250
425=c 2 n+25 ⇒ 400=c 2 n⇒ n ∈ D400 ⇒
325=c 3 n+25 ⇒ 300=c 3 n ⇒ n∈ D300

Observație:
Expresia „de la ... până la” include extremitățile.
Expresia „cuprins între” exclude extremitățile.

Problema 5.4.2. Să se afle numerele de la 300 la 500, care împărțite la 14, 21, 42 dau restul
11.
Rezolvare: n este deîmpărțitul.

5
 |
n=14 c 1+ 11⇒ n−11∈ M 14
n=21 c 2+11⇒ n−11∈ M 21 ⇒ n−11∈ M [ 14 ,21 , 42]
n=42 c 3+ 11⇒n−11∈ M 42

⇒ n−11∈ M 42 ⇒ n=42 k +11,

300< n<500 ⇒ n ∈{305; 431 ; 473 }.
Problema 5.4.3. Compuneți și rezolvați o problemă asemănătoare cu problema 5.4.1.
Problema 5.4.4. Compuneți și rezolvați o problemă asemănătoare cu problema 5.4.2.