DIVIZIBILITATEA

-SUPORT CURS OPŢIONAL-

CLASELE V-VI

1
2
3
DIVIZIBILITATEA NUMERELOR NATURALE

4
 GENERALITĂŢI, PROPRIETĂŢI

Un număr natural a se divide cu un număr natural b, dacă exista un număr

natural c astfel încât a = b  c.
Scriem: a b Citim: a este multiplu de b sau a este divizibil cu b
b |a b este divizor al lui a sau b divide a
ab a nu este divizibil cu b sau a nu este multiplu de b
b |a b nu divide a sau b nu este divizor al lui a
Exemplu: 4/36 sau 36 4 deoarece  9   astfel încât 36 = 9  4
Mulţimea divizorilor numărului 36: D36   1, 2,3, 4, 6,9,12,18,36
1 şi 36 sunt divizorii improprii ai lui 36
2, 3, 4, 6, 9, 12, 18 sunt divizorii proprii ai lui 36
Mulţimea multiplilor numărului 36: M 36   0,36, 72,108,...,36n,... , n  

Proprietăţi:
1) a  ,1| a
Exemplu: 1| 25 deoarece  25   astfel încât 25 = 1  25
2) a  , a | a
Exemplu: 17 | 17 deoarece  1   astfel încât 17 = 17  1
3) a  , a | 0
Exemplu: 15 | 0 deoarece  0   astfel încât 0 = 15  0

4) a, b, c   ,dacă a|b şi b|c, atunci a|c (tranzitivitatea relaţiei de

divizibilitate)
Exemplu: 3|15 şi 15|60  3|60
5)  a , b   , dacă a|b şi b|a, atunci a = b
Exemplu: 17|17 şi 17|17  17=17
6) a, b, d   dacă d|a şi d|b, atunci d|(a+b)
Exemplu: 2|12 şi 2|34  2|(12+34), adică 2|46
6’) Dacă d | a şi d | b nu rezulta ca d |  a  b 
Exemplu: 2 | 3 , 2 | 5 şi 2|(3+5)
7) a, b  , d   , a  b , dacă d | a şi d | b atunci d | (a-b)
Exemplu: 2|34 şi 2|12  2|(34-12), adică 2|22
8) a, m, k   dacă m|a  m | a  k
Exemplu: 3|15  3 |15  7 , adică 3|105

5
Conform proprietăţii 4:
Dacă numărul natural a se divide cu numărului natural b, atunci a se divide cu
orice divizor al lui b.
Exemplu: 366,63  363
62  362

CRITERII DE DIVIZIBILITATE

Criteriul de divizibilitate cu 2

Un număr natural se divide cu 2 dacă şi numai dacă ultima sa cifră este pară.
2 | a  u  a    0, 2, 4,6,8 , a  
Exerciţiu: Determinaţi numerele de forma 23x divizibile cu 2.
Soluţie: 2| 23x  x   0, 2, 4, 6,8 , deci numerele sunt: 230, 232, 234, 236, 238.

Criteriul de divizibilitate cu 3

Un număr natural se divide cu 3 dacă şi numai dacă suma cifrelor sale este
multiplu de 3.
3 / abcde  3|(a + b +c + d + e) sau a +b + c + d + e  M 3
Exerciţiu: Determinaţi numerele de forma x 2 x divizibile cu 3.
Soluţie: 3 | x 2 x  3 |  x  2  x  sau 2x+2  M 3
2x + 2 par  2 x  2   6,12,18 .
2x + 2 = 6 2x + 2 = 12 2x + 2 = 18
2x = 4 2x = 10 2x = 16
x=2 x=5 x=8
Numerele sunt: 222, 525, 828

Criteriul de divizibilitate cu 4

Un număr natural este divizibil cu 4 dacă şi numai dacă ultimele sale două
cifre formează un număr multiplu de 4.
4 | abcde  de  M 4 sau 4 | de
Exerciţiu: Care sunt numerele de forma 312x divizibile cu 4?
Soluţie: 4 | 312 x  4 | 2 x  2 x   20, 24, 28
Numerele sunt: 3120, 3124, 3128

6
 Criteriul de divizibilitate cu 5

Un număr natural este divizibil cu 5 dacă şi numai dacă ultima sa cifră este 0
sau 5.
5|a  u  a    0,5 , a  
Exerciţiu: Determinaţi numerele de forma 71x divizibile cu 5.
Soluţie: 5 | 71x  x   0,5
Numerele sunt: 710, 715

Criteriul de divizibilitate cu 9

Un număr natural se divide cu 9 dacă şi numai dacă suma cifrelor sale este
multiplu de 9.
9 | abcde  9 |  a  b  c  d  e 
Exerciţiu: Determinaţi numerele de forma 25x divizibile cu 9.
Soluţie: 9 | 25 x  9 |  2  5  x  adică 7  x  M 9
7 + x = 9, x < 9  x = 2
Numărul este 252.
Atentie! 9 | 234  3 | 234 , deci un număr divizibil cu 9 este divizibil cu 3.
3 |132 dar 9 | 132, deci NU orice număr divizibil cu 3 este divizibil cu 9.

Criteriul de divizibilitate cu 10

Un număr natural se divide cu 10 dacă ultima sa cifră este zero.

10|a  u  a   0
Ex. 10|3540
Exerciţiu: Determinaţi numerele de forma A  51x 2 , apoi pe cele divizibile cu
5. Care dintre ele sunt divizibile cu 10?
Soluţie: 2 | 51x  x   0, 2, 4,6,8 , deci A '   510,512,514,516,518
5 | 51x  x   0,5 , deci A "   510,515
10 | 51x  x  0 , deci A=510
A ' A "   510   A

7
 Atentie! Un număr este divizibil cu 10 dacă este divizibil cu 2 şi 5 în acelaşi
timp.
NU orice număr divizibil cu 2 este divizibil cu 10.
Exemplu: 2|512 şi 10 | 512
NU orice număr divizibil cu 5 este divizibil cu 10.
Exemplu: 5|155 şi 10 | 155.
Criteriul de divizibilitate cu 10n , n  
Un număr natural a se divide cu 10n , n   dacă ultimele sale n cifre sunt 0.
Ex. 100 | 5600; 103 |129000

Criteriul de divizibilitate cu 25
Un număr natural este divizibil cu 25 dacă ultimele sale două cifre
formează un număr multiplu de 25.
25 | abcde  de  M 25
Exerciţiu: Determinaţi numerele de forma 4ab divizibile cu 25.
Soluţie: 25 | 4ab  ab  M 25
Numerele sunt: 400, 425, 450, 475.
Exerciţiu: Există numere de forma 3x1 y divizibile cu 25?
Soluţie: 25 | 3 x1y  1 y  M 25 , dar multiplii lui 25 sunt 0,25,50,75 şi nici unul
dintre ei nu începe cu cifra 1. Nu exista numere de forma 3 x1 y25 .

Criteriul de divizibilitate cu 7
I. Un număr natural este divizibil cu 7 dacă suma dintre câtul şi restul
împărţirii numărului dat la 50 este divizibilă cu 7.
Exerciţiu: Arătaţi că 16387 .
Soluţie: 1638 : 50 = 32 rest 38
S = 32 + 38 = 70
S 7  16387
Exerciţiu: Să se arate că 785 nu este divizibil cu 7.
Soluţie: 785 : 50 = 15 rest 35
S = 15 + 35 = 50
S 7  785 
7
II.Un număr natural N  xn xn 1 xn  2 ...x1 x0 , n   se divide cu 7 dacă şi numai
n 1 n 2
dacă numărul P  3  xn  3  xn 1  3  xn  2  ...  3  x1  3  x0 se divide cu 7.
n 1 0

Exerciţiu: Arătaţi că numărul 1638 este divizibil cu 7.

Soluţie: P  33 1  32  6  31  3  30  8
P  27 1  9  6  3  3  1  8  98

8
 7 | 98  7 |1638
Exerciţiu: Să se arate că numărul 785 nu este divizibil cu 7.
Soluţie: P  32  7  31  8  30  5
P  9  7  3  8  1  5  92
92  7  785  7
III.Un număr natural se divide cu 7 dacă suma produselor obţinute prin
înmulţirea cifrei unităţilor cu 1, a cifrei zecilor cu 3, a cifrei sutelor cu 2, a cifrei
miilor cu 6, a cifrei zecilor de mii cu 4, a cifrei sutelor de mii cu 5, a cifrei
milioanelor cu 1, a cifrei zecilor de milioane cu 3 etc. este divizibil cu 7.
Exerciţiu: Arătaţi ca numărul 1638 este divizibil cu 7.
Soluţie: 1  8  3  3  2  6  6 1  8  9  12  6  35
7 | 35  7 |1638
Exerciţiu: Să se arate ca numărul 785 nu este divizibil cu 7.
Soluţie: 1  5  3  8  2  7  5  24  14  43
43  7  785  7

Criteriul de divizibilitate cu 8

Un număr întreg este divizibil cu 8 dacă numărul format din ultimele sale trei
cifre este divizibil cu 8.
Regulă specială: Un număr de trei cifre este divizibil cu 8 dacă numărul format
de primele sale două cifre adunat cu jumătatea numărului format de cifra unităţilor
(ultima cifră) este divizibil cu 4.
Exemplu: Se dă numărul 592. 59 + 2 : 2 = 59 + 1 = 60.
60 se divide cu 4, deci numărul 592 se divide cu 8.
Exerciţiu: Să se arate că numărul 756216 este divizibil cu 8.
Soluţie: Se verifica dacă 216 este divizibil cu 8.
21+ 6 : 2 = 21 + 3 = 24
244  2168  7562168
Exerciţiu: Să se arate că numărul 52698 nu este divizibil cu 8.
Soluţie: Se verifica dacă 698 este divizibil cu 8.
69 + 8 : 2 = 69 + 4 = 73
 4  698 
73   8  52698 
8
Observaţii: Un număr impar nu se divide cu 8.
În majoritatea cazurilor, suma dintre numărul de două cifre format de sute şi
zeci şi numărul format de jumătatea cifrei unităţilor va fi un număr de doua cifre.
Suma va fi de trei cifre numai pentru numerele cuprinse între 984 şi 998, dar şi în
acest caz nu este mai mare decât 103 (99 + 4 = 103).

9
 Criteriul de divizibilitate cu 11

I.Un număr întreg este divizibil cu 11 dacă suma dintre câtul şi restul împărţirii
numărului dat la 100 este divizibilă cu 11.
Exerciţiu: Arătaţi ca numărul 4037 este divizibil cu 11.
Soluţie: 4037 : 100 = 40 rest 37
S = 40 + 37 = 77
S 11  4037 11
Exerciţiu: Să se arate că numărul 587 nu este divizibil cu 11.
Soluţie: 587: 100 = 5 rest 87
S = 5 + 87 = 92
S  11  587 
 11
II.Un număr întreg este divizibil cu 11 dacă suma cifrelor numărului respectiv,
adunate din doi în doi este egală cu suma celorlalte cifre rămase sau dacă diferenţa
acestor sume (în cazul în care nu sunt egale) se divide cu 11.
Exerciţiu: Arătaţi că numărul 4037 este divizibil cu 11.
Soluţie: S1  4  3  7
S2  0  7  7
S1  S 2  11| 4037
Exerciţiu: Numărul 3528041 este divizibil cu 11 ?
Soluţie: S1  3  2  0  1  6
S2  5  8  4  17
S 2  S1  17  6  11  11/( S2  S1 )  11| 3528041
Exerciţiu: Să se arate că numărul 587 nu este divizibil cu 11.
Soluţie: S1  5  7  12
S2  8
S1  S2  12  8  4   S1  S2  
 11  587 
 11
Este uşor să aplicăm acest criteriu dacă vom observa că numerele:
10 +1, 100 –1, 1000 +1, 10000 –1,100000 +1, etc. se divid cu 11.
Diferenţele 100 – 1= 99, 10000 – 1= 9999, etc. sunt alcătuite dintr-un număr
par de 9, deci se divid cu 11.
Analog, sumele 10 +1=11, 1000 + 1 = 990 + 10 + 1= 99  10 + 11,
100000 + 1 = 9999  10 + 11, etc. sunt divizibile cu 11 deoarece fiecare
suma se descompune în doi termini divizibili cu 11 fiecare.
Exemplu:
3516282  3 1000000  5 100000  110000  6 1000  2 100  8 10  2
Transformăm fiecare al doilea factor al înmulţirilor în sume şi diferenţe de tipul
celor arătate mai înainte.

10
 3516282  3   1000000  1  1  5   100000  1  1  1   10000  1  1 
6   1000  1  1  2   100  1  1  8   10  1  1  2 
 3   1000000  1  3  5   100000  1  5  1   10000  1  1 
6   1000  1  6  2   100  1  2  8   10  1  8  2 
 3   1000000  1  5   100000  1  1   10000  1  6   1000  1 
2   100  1  8   10  1    3  5  1  6  2  8  2 
Toţi termenii din paranteză dreaptă se divid cu 11. Divizibilitatea cu 11 a
numărului analizat depinde de divizibilitatea numărului din paranteza mică; dacă
aceasta se divide cu 11, atunci şi numărul analizat se divide cu 11.
3 – 5 +1 – 6 + 2 – 8 = 2 = –11, 11|(–11), deci numărul 3516282 se divide cu 11
În prima paranteză este scrisă diferenţa cifrelor numărului dat, ordonate din 2
în 2: (2 + 2 + 1 + 3) – (8 + 6 + 5) = –11
Dacă diferenţa sumelor cifrelor numărului analizat, adunate din 2 în 2, nu s-ar
fi împărţit exact la 11, nici numărul nu s-ar fi împărţit exact la 11, deci nu ar fi fost
divizibil cu 11.
III.Un număr natural N  xn xn 1 xn  2 ...x1 x0 , n   este divizibil cu 11 dacă şi
numai dacă numărul P  x0  x1  x2  ...   1  x n este divizibil cu 11.
n

Exerciţiu: Arătaţi ca numărul 58806 este divizibil cu 11.

Soluţie: P = 6 – 0 + 8 – 8 + 5 = 11
11|11  11| P  11| 58806
Pentru o aplicare rapidă se efectuează diferenţa dintre suma cifrelor numărului de
pe poziţii impare şi suma cifrelor de pe poziţii pare. Dacă această diferenţă se
divide cu 11, atunci numărul se divide cu 11, deci se ajunge la criteriul II de
divizibilitate cu 11.
Exerciţiu: Să se afle cifra a care lipseşte din numărul 37 a10201 şi numărul x
astfel încât să aibă loc egalitatea: 11  492  x    37 a10201
2

Soluţie: 11| 11   492  x   , prin urmare 11| 37 a10201 .

2

a fiind cifră, rezultă 0  a  9 .

Conform criteriului de divizibilitate cu 11, putem scrie:
3 + a + 0 + 0 = 7 + 1 + 2 + 1, adică a + 3 = 11, deci a = 8.
11   492  x    37810201  11   492  x    37810201
2

37810201  6149  11   492  x   6149  x  67

11
 Criteriul de divizibilitate cu 13

I.Un număr natural este divizibil cu 13 dacă suma dintre câtul şi restul
împărţirii numărului dat la 40 este divizibilă cu 13.
Exerciţiu: Arătaţi că numărul 4459 este divizibil cu 13.
Soluţie: 4459 : 40 = 111 rest 19
S = 111+ 19 = 130
S 13  445913
Exerciţiu: Să se arate că numărul 652 nu este divizibil cu 13.
Soluţie: 652 : 40 = 16 rest 12
S = 16 + 12 = 28
 13  652 
28   13
II.Un număr natural N  xn xn 1 xn  2 ...x1 x0 , n   se divide cu 13 dacă şi numai
dacă numărul P  x0  3  x1  32  x2  ...   3  xn 1   3  xn se divide cu 13.
n 1 n

Exerciţiu: Arătaţi că numărul 4459 este divizibil cu 13.

Soluţie: P  9  3  5  32  4  33  4  9  15  36  108  78
13 | 78  13 | 4459
Exerciţiu: Să se arate ca numărul 652 nu este divizibil cu 13.
Soluţie: P  2  3  5  32  6  2  15  54  41
 13  652 
41  13

Criteriul comun de divizibilitate cu 7, 11 şi 13

Produsul numerelor 7, 11 şi 13 este 1001. 1001 = 1000 + 1, deci se divide cu

7, 11 şi 13. Dacă vom înmulţi cu 1001 orice număr cu trei cifre, produsul se va
scrie cu aceleaşi cifre ca şi deînmulţitul, repetate însă de doua ori.
Fie abc un număr oarecare. Să-l înmulţim cu 1001
abc
1001
abc
abc
abcabc

Deci toate numerele de tipul abcabc se divid cu 7, 11 şi 13. De asemenea se

divide cu 7, 11 şi 13 numărul 999999 = 1000000 – 1.
Aceste proprietăţi ne permit să reducem rezolvarea problemei divizibilităţii unui
număr cu mai multe cifre cu 7, 11 şi 13 la divizibilitatea cu aceste numere a unui
număr format din numai trei cifre.

12
 Exemplu: Dacă vrem să stabilim divizibilitatea numărului 42623295 cu 7, 11 şi
13, despărţim acest număr de la dreapta spre stânga în grupe de câte trei cifre
(ultimul grup de cifre din stânga poate avea mai puţin de trei cifre).
42623295  295  623 1000  42 1000000
42623295  295  623   1000  1  1  42   1000000  1  1 
  295  623  42   623   1000  1  42   1000000  1  
  295  623  42    623 1001  42  999999 
Numărul din paranteza mare este divizibil cu 7, 11 şi 13, deci divizibilitatea
numărului dat cu 7, 11 şi 13 este determinat de divizibilitatea cu 7, 11 şi 13 a
numărului cuprins în paranteza mică.
295 – 623 + 42 = –286
Numărul –286 se divide cu 11 şi 13 dar nu se divide cu 7, deci numărul
42623295 se divide cu 11 şi 13 dar nu se divide cu 7.
Se poate enunţa următorul criteriu de divizibilitate cu 7, 11 şi 13 a unui număr
cu mai multe cifre: dacă diferenţa sumelor grupelor numărului dat, adunate din 2 în
2, se divide cu 7, 11 sau 13 atunci şi numărul respectiv se divide cu 7, 11 sau 13.
Este evident că divizibilitatea cu 7, 11 şi 13 a numerelor formate din 4, 5 sau 6
cifre, adică a numerelor care pot fi despărţite numai în două grupe este determinate
de divizibilitatea cu 7, 11 şi 13 a diferenţei dintre grupele numărului respectiv.
Exemplu: Dacă se dă numărul 29575, calculăm 575 – 29 = 546.
546 se divide cu 7 şi 13, dar nu şi cu 11, deci numărului 29575 se divide
cu 7 şi 13 dar nu se divide cu 11.
Exemplu: Pentru numărul 31218001416 calculăm :
(416 + 218)–(1+31) = 634 – 32 = 602
602 se divide cu 7, dar nu se divide cu 11 şi 13, deci numărul 31218001416
se divide cu 7 dar nu se divide cu 11 şi 13.

Criteriul comun de divizibilitate cu 3, 7 şi 19

Produsul numerelor 3, 7 şi 19 este 399.

Un număr întreg este divizibil cu 3, 7 şi 19 sau cu 399 dacă numărul, obţinut
prin următorul procedeu, este divizibil cu 3, 7 şi 19 sau 399: se despart ultimele
două cifre ale numărului dat, iar la numărul rămas se adună numărul despărţit
înmulţit cu 4; dacă este necesar se va repeta procedeul până se va obţine un rezultat
a cărui divizibilitate cu 3, 7 şi 19 sau 399 este evidentă.
Dacă numărul obţinut prin acest procedeu nu se împarte exact la 399 sau la
factorii săi, atunci nici numărul dat nu este divizibil cu 3, 7 şi 19 sau 399.
Exerciţiu: Verificaţi dacă numărul 138264 este divizibil cu 3, 7 şi 19.
Soluţie: 64  4  256
1382 + 256 = 1638
Se continua procedeul: 38  4  152

13
 16 + 152 = 168
168 se divide cu 3 şi 7, dar nu se divide cu 19, deci numărul 138264 se divide cu 3
şi 7 dar nu se divide cu 19.
Exerciţiu: Verificaţi dacă numărul 40698 este divizibil cu 3, 7 şi 19.
Soluţie: 98  4  392
406 + 392 = 798
Se continua procedeul: 98  4  392
7 + 392 = 399
399 se divide cu 3, 7 şi 19, deci numărului 40698 se divide cu 3, 7 şi 19.

NUMERE PRIME

Orice număr natural diferit de 1, care are ca divizori numai pe 1 şi pe el însuşi

(divizori improprii) se numeşte număr prim.
Exemplu: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47,…
Singurul număr prim par este 2. Toate celelalte numere prime sunt impare.
Oricare număr care nu este prim se numeşte neprim (compus).
Se numeşte număr compus orice număr natural care are cel puţin 3 divizori.
Exemplu: 21  M 3 , 45  M 5
Un număr compus nu este prim, ci este multiplul unui număr prim.
Exemplu: 21  3  7 , deci 21  M 3 şi 21  M 7 , 3 şi 7 sunt prime.
Stabilim dacă un număr este prim sau nu, împărţindu-l la numerele prime în
ordine crescătoare. Dacă o împărţirea se face exact, rezultă că numărul este neprim.
Dacă nicio împărţire nu s-a făcut exact şi câtul este mai mic sau egal cu
împărţitorul, rezultă că numărul este prim.
Exemplu: 2 |1319, 3|1319, 5 |1319 , 1319 : 7 = 188 rest3,
1319 : 11=119 rest10, 1319 : 13 = 101 rest 6, 1319 : 17 = 77 rest 10,
1319 : 19 = 69 rest 8, 1319 : 23 = 57 rest 8, 1319 : 29 = 45 rest 14,
1319 : 31= 42 rest 17, 1319 :37 = 35 rest 24; s-a obţinut câtul 35 < 37, deci
numărul 1319 este prim.

CEL MAI MARE DIVIZOR COMUN ( c.m.m.d.c.) şi

CEL MAI MIC MULTIPLU COMUN(c.m.m.m.c.)

C.m.m.d.c. al numerelor naturale a şi b este cel mai mare număr care divide
numerele date.
Exemplu: D12   1, 2,3, 4, 6,12 , D16   1, 2, 4,8,16 , D12  D16   1, 2, 4 , iar
c.m.m.d.c. al numerelor 12 şi 16 este 4: (a,b) = 4

14
 Observaţie: c.m.m.d.c. al mai multor numere naturale este mai mic sau egal cu
cel mai mic dintre numere.
Pentru a afla c.m.m.d.c. al mai multor numere procedăm astfel:
 Descompunem numerele în factori primi;
 Scriem numerele sub formă de produse de puteri de numere prime;
 Calculăm produsul factorilor primi comuni (luaţi o singură dată) cu
exponentul cel mai mic.
Exemplu: 280  23  5  7 280 2  5 375 5
375  3  53 28 2 75 5
14 2 15 5
 280,375  5 77 33
1 1
Numere prime intre ele

Se numesc numere prime între ele acele numere naturale diferite de zero
care au c.m.m.d.c. egal cu 1.
Exemplu: 63  32  7
260  22  5 13
 63, 260   1
Oricare două numere naturale prime diferite sunt prime intre ele.
Oricare două numere naturale consecutive sunt prime intre ele.
2 |108
9 |108
 2,9   1  2  9 |108
Dacă a, b, c   b|a, c|a, (b,c) = 1, atunci b  c | a
C.m.m.m.c. al numerelor naturale a şi b, diferite de zero, este cel mai mic număr
natural (diferit de zero) care se divide cu numerele date.
C.m.m.m.c. al numerelor a şi b se notează [a,b].
M 3   0,3, 6,9,12,... ; M 4   0, 4,8,12,16,...
M 3  M 4   0,12,...   3, 4  12
Observaţie: C.m.m.m.c. al mai multor numere este mai mare sau egal cu cel mai
mare dintre numerele date.
Pentru a afla c.m.m.m.c. al mai multor numere procedăm astfel:
 descompunem numerele în factori primi;
 scriem numerele sub formă de produs de puteri de numere prime;
 calculăm produsul factorilor primi comuni şi necomuni (luaţi o singură
dată) la puterea cea mai mare.

15
Exemplu: 280  23  5  7
375  3  53
 280,375  23  3  53  7  21000
Exerciţiu: Determinaţi c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al numerelor 308,420 şi 728.
Soluţie: 308  22  7  11
420  22  3  5  7
728  23  7  13
 308, 420, 728  22  7  28
 308, 420, 728  23  3  5  7  11  13  120120

Legătura dintre c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c.

Produsul a două numere naturale este egal cu produsul dintre c.m.m.d.c. şi
c.m.m.m.c. al numerelor.
a  b   a , b    a, b 
Exemplu: a  12  22  3
b  18  2  32
 a, b   2  3  6 12 18  6  36
 a, b  22  32  36 216  216
Observaţie: Dacă numerele naturale a şi b sunt prime între ele, avem  a, b   a  b

EXERCITII REZOLVATE
1. Se consideră numărul A  30  31  32  ...  395 . Arătaţi că :
a) A este un număr natural par;
b) A este divizibil cu 13.
(Capacitate 2000)
Soluţia 1: A  3  3  3  ...  3 are 96 de termeni.
0 1 2 95

a) 2 | 96, deci putem grupa termenii cate doi.

A   30  31    32  33   ...   394  395 

A   30  31   32  30  31   ...  394  30  31 

A   30  31   1  32  ...  394 
A  4   1  32  ...  394 
2 | 4  2 | A , deci A este un număr par.

16
Soluţia 2: A are 96 de termeni
u  34 k   1; u  34 k 1   3; u  34 k  2   9; u  34 k 3   7, k  
Deci, u  3    1,3, 7,9 ; n  
n

Fiind 96 de termini cu ultima cifră impară, deci 96 de numere impare, suma lor
este un număr par. Adică, A este număr par.
b) 3|96, deci termenii lui A se pot grupa câte trei.
A   30  31  32    33  34  35   ...   393  394  395 

A   30  31  32   33  30  31  32   ...  393  30  31  32 
A  13  1  33  ...  393 
13 |13  13 | A
2. Să se arate că numerele de forma: A= 63n  7 n1  32 n1  21n  3n  2 , n   , se
divid cu 13.
Soluţie: 63n  7n 1  32 n 1  21n  3n  2  63n  7n  7  32n  3  21n  3n  32 
 63n  7 n   32   7  3  63n  32  63n  7 n  9 n 21  63n  9 
n

 63n  63n  21  63n  9  63n  1  21  9   63n  13

13|13, deci 13|A
3. Să se arate că numărul N  ab51  2  ab este divizibil cu 51.
Soluţie: N  ab51  2  ab  100  ab  51  2  ab  102  ab  51

51|102  ab; 51| 51  51| 102  ab  51 ; deci 51|N 
4. Să se demonstreze că pentru orice n număr natural, expresia:
E  5n 3  2n  125 este divizibilă cu 45.
Soluţie: E  5n  53  2 n  53
 
E  53  5n  2n  1  53  10n  1  53 100...00  1   53  99...99
 n zerouri
      
  n cifre

E  53  9  11...11

n cifre

5/5 3


  5  9 / 5  9  11...11
    45 / E
3
9/9

 5,9   1 n cifre

5. Să se arate că numărul 912  712 este divizibil cu 10.

Soluţie: Aflăm ultima cifră a lui 912  712 .

17
 u  74k   1
u  92 k   1, k   u  7 4 k 1   7
u  92 k 1   9 u  74k 2   9
u  912   u  92 k   1 u  7 4 k 3   3
u  712   u  7 4 k   1
u  912  712   u  912   u  712   1  1  0  10 |  912  712 
6. Găsiţi numerele de forma 4xy divizibile cu 45.
Soluţie: 45  9  5;  9,5   1
45 | 4 xy  5  9 | 4 xy  5 | 4 xy şi 9 | 4xy
5 | 4 xy  y   0,5  4 x0 şi 4 x5
9 | 4 x0  9 |  4  x  0   4  x  M 9 , x  9  x  5  450
9 | 4 x5  9 |  4  x  5   9  x   9,18  x   0,9  405, 495
Deci, numerele de forma 4 xy45 sunt 405, 450, 495
7. Care este cel mai mare număr de forma abab care sa aibă cel mai mic
număr de divizori.
Soluţie: abab  1000a  100b  10a  b  1010a  101b  101 10a  b 
Pentru ca abab să fie cel mai mare număr şi cu cel mai mic număr de divizori,
trebuie ca 10a+b să fie număr prim şi cât mai mare. Cel mai mare număr prim de
doua cifre este 97.
Deci numărului căutat va fi: 101 97  9797
6
8. Să se găsească numerele naturale x pentru care numărul y  5  este
x2
natural, operaţiile fiind definite în mulţimea numerelor naturale.
Soluţie: 6 dacă x  2  D  x  2  1, 2, 3, 6 / 2 
y  5  6  
x2
 x  3  y  11 ; x  1  y  
x4 y 8 ; x0 y 2
x  5  y  7 ; x  1    y  3
x  8  y  6 ; x  4    y  4
9. Aflaţi două numere naturale diferite de zero ştiind că suma lor este 40, iar
c.m.m.d.c. al lor este 5.

18
Soluţie: Notăm cu x şi y cele două numere. Deoarece ele au ca divizor comun pe 5,
înseamnă că există a, b   astfel încât x = 5a şi y = 5b. Cum 5 este
c.m.m.d.c. al lui x şi y, înseamnă că a şi b sunt prime între ele.
Deci: x + y = 40
5a + 5b = 40
5(a + b) = 40/:5
a + b = 8; (a,b) = 1, rezultă:
a  1  x  5  a  3  x  15  a  7  x  35
  sau   sau   sau
b  7  y  35 b  5  y  25 b  1 y  5
 a  5  x  25
 
b  3  y  15
10. Găsiţi două numere naturale al căror produs este 1200, iar c.m.m.d.c. al lor
este 10.
Soluţie: Notăm cu x şi y numerele căutate. Deoarece 10 este c.m.m.d.c. al lor
rezultă că x = 10a şi y = 10b, a şi b numere prime între ele.
Deci: x  y  1200
10a 10b  1200
100ab  1200/ :100
a  b  12;  a, b   1 ;
a  1  x  10 a  3  x  30 a  12  x  120
rezultă:   sau   sau  
b  12  y  120 b  4  y  40 b  1  y  10
a  4  x  40
sau  
b  3  y  30
11. Să se afle perechile de numere care au c.m.m.d.c. al lor 4 şi c.m.m.m.c. 144.
Soluţie: Fie x şi y numerele căutate. Folosim  x, y    x, y   x  y , adică
4 144  x  y .
Deci: x  y  576 şi x = 4a, y = 4b; (a,b) = 1
4a  4b  576
16ab  576/ :16
a  b  36;  a, b   1 ;
a  1 x  4 a  4  x  16  a  36  x  144
rezultă:   sau   sau   sau
b  36  y  144 b  9  y  36 b  1 y  4
 a  9  x  36
 
b  4  y  16
12. Să se afle perechile de numere naturale care au c.m.m.m.c. al lor 84 şi
produsul 1176.

19
 Soluţie: Folosim  x, y    x, y   x  y
 x, y   84  1176/ : 84
 x, y   14  x  14a; y  14b;  a, b   1
x  y  1176
14a 14b  1176
196a  b  1176/ :196
a  b  6;  a, b   1 ,
a  1  x  14  a  2  x  28  a  6  x  84
rezultă:   sau   sau   sau
b  6  y  84 b  3  y  42 b  1  y  14
 a  3  x  42
 
b  2  y  28
13. Determinaţi numărul n, ştiind că descompunerea lui în produs de numere
 n
prime conţine factorii 2, 3 şi 7 şi în plus,  n,11   504 .
 6
Soluţie: Numărul n este de forma: n  2  3  7
a b c

n 11n 11n 2a  3b  7 c 11

11     2 a 1  3b 1  7 c 11
6 6 23 23
504  2  3  7 , deci 2  3b1  7c  23  32  7 
3 2 a 1

a 1  3  a  4
b 1  2  b  3 c  1
n  24  33  7  n  3024
14. Într-o şcoală sunt mai puţin de 200 elevi. Formând grupe de câte 6 elevi, de
câte 7 elevi sau de câte 8 elevi, rămâne mereu câte o grupă incompletă de câte 5
elevi. Câţi elevi sunt în acea şcoală ?
Soluţie: Numărul elevilor este un multiplu comun al numerelor 6, 7 şi 8 plus 5.
[6, 7, 8] = 168, iar următorii multiplii sunt 336, 504, 672,…
168+5=173; 336+5=341; 504+5=509;…
Dintre aceste numere doar 173 < 200, deci în şcoală sunt 173 de elevi.

15. Numerele 68915 şi 46385 împărţite la un număr natural x de două cifre dau
resturile 11 şi respectiv17. Aflaţi numărul x.
Soluţie: Din teorema împărţirii cu rest, avem: 68915 = ax + 11
46385 = bx + 17, x > 17
Adică:68915 – 11= ax, deci 68904 = ax
46385 – 17 = bx, deci 46368 = bx
x este divizor comun de două cifre, mai mare ca 17, al numerelor date.

20
Divizorii comuni ai celor două numere se găsesc printre divizorii celui mai mare
divizor comun al celor două numere.
68904  23  33 11  29
46368  25  32  7  23
 68904, 46368  23  32  72
Deci oricare din divizorii lui 72, mai mari decât 17, poate fi numărul x,
adică: x   18, 24, 36, 72 .
16. Determinaţi numerele naturale mai mici decât 1000 ştiind că fiecare se
împarte pe rând la 5, 6, 8, 9, 10, 12 şi se obţin resturile 4, 5, 7, 8, 9, 11.
Soluţia 1: Observăm că resturile sunt cu 1 mai mici decât împărţitorii.
[5, 6, 8, 10, 12] = 360, iar următorul multiplu mai mic decât 1000 este 720.
Numerele căutate sunt:
360 – 1= 359 şi 720 – 1= 719.
Soluţia 2: Dacă x este un număr care îndeplineşte cerinţele problemei, înseamnă că:
x  4  M 5 ; x  5  M 6 ; x  7  M 8 ; x  8  M 9 ; x  9  M 10 ; x  11 M 12 ,

de unde: x  1  M 5 ; x  1  M 6 ; x  1  M 8 ; x  1  M 9 ; x  1  M 10 ; x  1  M 11 , deci
x  1 M  5,6,8,10,12  x  1   360, 720  x   359, 719
17. Care este cel mai mare număr abc care împărţit, pe rând, la 7, 3, 5 să dea
restul 1.
Soluţie: Fie abc  x . Avem: x  1  M 7 ; x  1 M 3 ; x  1  M 5 , de unde
abc  1  M 7  M 3  M 5 , deci abc  1  M  7,3,5 ;
abc  1 M 105   105, 210,315, 420,...,945 .
Cum abc este cel mai mare număr cu aceste proprietăţi, vom avea :
abc  1  945  abc  946 .

ALGORITMUL LUI EUCLID

Algoritmul lui Euclid este o metodă eficientă de calcul a celui mai mare
divizor comun (c.m.m.d.c.). Algoritmul poartă numele matematicianului grec
Euclid, care l-a descris în cărţile VII şi X din „Elementele”.

21
 C.m.m.d.c. a două numere este cel mai mare număr care le divide pe ambele
şi este notat cu (a,b).
Algoritmul se bazează pe principiul că c.m.m.d.c. nu se modifică dacă
numărul cel mai mic este scăzut din cel mai mare.

Exemplu: (252 , 105) = 21 pentru că (252 = 21  12 şi 105  21  5

252 – 105 = 147 şi (147, 105) = 21
Cum cel mai mare dintre cele două numere este redus, repetarea acestui
proces dă numere din ce în ce mai mici, până când unul dintre ele este 0. Când se
întâmplă aceasta, c.m.m.d.c. este celălalt număr, cel nenul.
Inversând paşii algoritmului lui Euclid, c.m.m.d.c. se poate exprima ca fiind
suma celor două numere iniţiale, fiecare înmulţite cu un număr întreg pozitiv sau
negativ.
Exemplu: 21  5  105    2   252
Această proprietate importantă se numeşte identitatea lui Bézout.
Exerciţiu: Aflaţi c.m.m.d.c. al numerelor a = 1071 şi b = 462.

Soluţie:Aplicăm algoritmul lui Euclid: 1071 – 462 = 609

609 – 462 = 147
1071 = 2  462  147
462 = 3  147  21

Apoi se scad multipli lui 21 din 147 până când restul este mai mic decât 21.
Se pot scădea 7 multiplii şi nu rămâne nici un rest 147  7  21  0
Cum ultimul rest este 0, algoritmul se termină cu 21 = (1071 , 462)
Eudoxas în cartea a 7-a din „Elementele” a pornit de la ideea că împărţirea e o
scădere repetată, adică a – b – b – ... – b = r deci a  b  q  r sau a  b  q  r ,
0  r  b şi de aici d   a, b    b, r 
Egalitatea a  b  q  r , 0  r  b este cunoscută azi ca Teorema împărţirii
cu rest.
Evident că se poate continua procesul de împărţire, de data aceasta a lui b la r,
ceea ce ne permite să definim algoritmul lui Euclid :

a  b  q 0  r0 ; 0  r0  b
b  r0  q1  r1 ; 0  r1  r0
r0  r1  q 2  r2 ; 0  r2  r1
.
.
.
rk  2  rk 1  q k  rk ; 0  rk  rk 1

22
 


rn  2  rn 1  q n  rn ; 0  rn  rn 1
rn 1  rn  qn 1 ,
Deoarece şirul b  r0  r1  r2  ...  rn  rn 1 este un şir de numere naturale
descrescător, după un număr finit de paşi se va ajunge la un rest egal cu 0. Aplicând
succesiv relaţia la egalităţile din algoritmul lui Euclid, avem că:
 a, b    b, r0    r0 , r1   ...   rn1 , rn    rn ,0  rn
Exerciţiu: Să se afle, folosind algoritmul lui Euclid, c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c.
al numerelor a = 3780 şi b = 1386.
Soluţie:
a : b  3780 : 1386  2 rest 1008  q1  2, r1  1008
b : r1  1386 : 1008  1 rest 378  q 2  1, r2  378
r1 : r2  1008 : 378  2 rest 252  q3  2, r3  252
r2 : r3  378 : 252  1 rest 126  q 4  1, r4  126
r3 : r4  252 : 126  2 rest 0  q5  2, r5  0
Deci ultimul rest nenul este 126 deci (a,b) = 126
 a, b  a  b deci  a, b  3780 1386  41580
 a, b  126
Algoritmul lui Euclid, fiind primul care a apărut în matematică, este
considerat străbunicul tuturor algoritmilor din matematică. Importanţa şi locul său
în matematică au ieşit în evidenţă odată cu dezvoltarea matematicii pentru că multe
teorii au fost aduse la lumină tocmai de acest celebru algoritm. Să amintim numai
câteva: teoria divizibilităţii în  sau în  sau într-un inel oarecare A, teoria
funcţiilor continue, teoria convergenţei, secţiunea de aur cu atâtea aplicaţii şi
implicaţii în ştiinţe, arte, etc. Toate aceste dezvoltări iau naştere din analiza celor
patru elemente constitutive ale algoritmului lui Euclid a, b, q şi r şi de aceea
sugerăm cititorului aceste rânduri pentru a pătrunde în toate meandrele acestui
străbunic al matematicii.

Numărul divizorilor

Fie n  p1k1  p2k2  ...  prk r descompunerea în factori primi distincţi ai lui n, unde
p1 , p2 ,..., pr sunt numere prime distincte.
Numărul divizorilor naturali se poate calcula cu formula:
  n    k1  1 k2  1  ...   kr  1

23
 Exercitiu:Calculaţi numărul divizorilor numerelor: a) 72; b) 120
Soluţie:a) 72  23  32 ;   72   3  1 2  1  4  3  12 divizori
b) 120  23  3  5 ;  120   3  11  11  1  4  2  2  16 divizori

Suma divizorilor

Fie n  p1k1  p2k2  ...  prk r descompunerea în factori primi distincţi ai lui n, unde
p1 , p2 ,..., pr sunt numere prime distincte.
Suma divizorilor naturali ai lui n se poate calcula cu formula:
p1 k1 1  1 p2 k 2 1  1 p  k r 1  1
  n   d    ...  r 
d /n p1  1 p2  1 pr  1

Exercitiu: Calculaţi numărul şi suma divizorilor numărului 20

Soluţie: 20  22  5
  20    2  11  1  3  2  6 divizori
2 2 1  1 511  1 24
  20    7  7  6  42
2 1 5 1 4

Numere prietene (amiabile)

Odată, cineva a fost la celebrul matematician Pitagora şi l-a rugat să-i arate
cum ar trebui să fie doi oameni prieteni. Pitagora i-a răspuns: „ Să se comporte ca
numerele 220 şi 284!” deoarece ele sunt alcătuite încât fiecare este format din suma
părţilor celuilalt, adică fiecare este un „alt eu”. Analogia porneşte de la condiţia că
unul dintre numere este suma divizorilor celuilalt (excluzând numărul însuşi).

Exemplu: 220 şi 284

D220  1, 2, 4, 5, 10, 11, 20, 22, 44, 55, 110 (excluzând numărul )
D284  1, 2, 4, 71, 142 (excluzând numărul).
Pentru 220 1  2  4  5  10  11  20  22  44  55  110  284
Pentru 284 1  2  4  71  142  220
Analogia cuprinde tot ce are celălalt mai intim în chiar „fiinţa” sa. Pe plan
uman asta ar însemna ca gândurile, temerile şi bucuriile, aspiraţiile şi preocupările
unui prieten să fie împărtăşite şi să-şi găsească rezonanţa în sufletul celuilalt. Ca să
se întâmple aceste lucruri oamenii nu pot fi luaţi la întâmplare după cum nici
numerele nu sunt altele decât 220 şi 284.
Deci două numere sunt prietene dacă posedă proprietatea că suma divizorilor
unuia să fie egală cu suma divizorilor celuilalt (exceptând numerele).

24
 După Pitagora, cu ajutorul calculatorului electronic, s-au mai descoperit şi
alte numere prietene: 1184 şi 1210; 2620 şi 2924; 5020 şi 5564 şi altele.
În anul 1636 d. Hr. Pierre Fermat descoperă o a doua pereche de numere
prietene (17296 şi 18416).
În anul 1860 d. Hr. Nicollo Poganini, elev de 16 ani uluieşte lumea
matematică, descoperind perechea (1184 şi 1210) de numere prietene.

Numere perfecte

Un număr N este perfect dacă suma S a divizorilor săi (exceptând numărul

însuşi) este egală cu numărul dat. S=N
Exemplu: D6  1, 2, 3 ‚ exceptând numărul însuşi S = 1 + 2 + 3 = 6
6 1 2  3

Un număr N este supraperfect dacă suma S a divizorilor săi (exceptând

numărul însuşi) este mai mare decât numărul dat . S > N
Exemplu: 18  1  2  3  6  9
20  1  2  4  5  10

Un număr N este imperfect dacă suma S a divizorilor săi (exceptând numărul

însuşi) este mai mică decât numărul dat N. S < N
Exemplu:14 > 1 + 2 + 7
16  1  2  4  8
22  1  2  11
Exerciţiu: Verificaţi care din numerele de mai jos sunt perfecte, care
supraperfecte şi care imperfecte.
a) 46; b) 12; c) 28.
Soluţie: a) 46>1+2+23 supraperfect; b) 12<1+2+3+4+6 imperfect; c)
28=1+2+4+7+14 perfect.

În anul 300 î. Hr. Euclid (330-275 I. Hr.) prezintă o formulă a numerelor

perfecte:
2 p 1  2 p  1 unde p şi 2 p  1 sunt numere prime.

Ciurul lui Eratostene

25
 În aritmetică, Ciurul lui Eratostene, este un algoritm simplu şi vechi de
descoperire a tuturor numerelor prime până la un număr întreg specificat. Este
predecesorul algoritmului modern, Ciurul lui Atchin, un algoritm mai rapid, dar
mai complex.
A fost creat de Eratostene, un matematician din Grecia Antică.

Algoritmul:
1. Se scrie o listă a numerelor de la 2 la cel mai mare număr ce urmează
a fi testat pentru a vedea dacă este prim. 2 este număr prim - se marchează.
2. Se taie din listă toţi multipli lui 2. Primul număr nemarcat este 3 care
este prim-se marchează.
3. Se taie din listă toţi multipli lui 3. Primul număr nemarcat este 5 care
este prim -se marchează.
4. Se taie din listă toţi multipli lui 5. Tăierea multiplilor poate să
înceapă de la pătratul numărului, întrucât multipli mai mici au fost deja
marcaţi în paşii anteriori.
Se repetă paşii 3 şi 4 până la epuizarea numerelor din listă şi rămân doar cele
marcate care sunt prime.
O ingenioasă aranjare a şirului numerelor naturale, astfel încât descoperirea
numerelor prime folosind ciurul lui Erastotene devine o simplitate

26
 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19

20 21 22 23 24 25
Multipli
de 5
26 27 28 29 30 31

32 33 34 35 36 37

38 39 40 41 42 43

44 45 46 47 48 49
Multipli
50 51 52 53 54 55 de 7
Multipli
de 5
56 57 58 59 60 61

62 63 64 65 66 67

68 69 70 71 72 73

74 75 76 77 78 79

80 81 82 83 84 85
Multipli
de 5
86 87 88 89 90 91
Multipli
92 93 94 95 96 97 de 7
98 99 100 101 102 103

104 105 106 107 108 109

de 2Multipli

de 3Multipli

de 2Multipli

de 2Multipli

27
 Şirul numerelor prime:2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 53,
59, 61, 67, 71, 73, 79, 83, 89, 97, 101, 103,...

Curiozităţi
Multiplii lui 37 şi multiplii lui 3
3  37  111
6  37  222
9  37  333
12  37  444
15  37  555
18  37  666
21  37  777
24  37  888
27  37  999
Observăm că primii factori sunt multipli lui 3, al doilea este 37, iar produsele
sunt multiplii de 3 şi 37.
O egalitate interesantă:
111.111.111  111.111.111 = 12.345.678.987.654.321
Trapeze
1  9  2  11
12  9  2  111
123  9  4  1111
1234  9  5  11111
12345  9  6  111111
123456  9  7  1111111
1234567  9  8  11111111
12345678  9  9  111111111

1 8  1  9
12  8  2  98
123  8  3  987
1234  8  4  9876
12345  8  5  98765
123456  8  6  987654
1234567  8  7  9876543
12345678  8  8  98765432
123456789  8  9  987654321
(Revista de Matematică nr. 5/2009 Şc. Oinacu)

28
 EXERCIŢII PROPUSE

Divizor. Multiplu. Proprietăţile relaţiei de divizibilitate

1. a) Scrieţi mulţimea divizorilor pentru numerele: 8; 12; 28; 64; 71.

b) Scrieţi mulţimea primilor cinci multipli ai numerelor: 8; 11; 28; 71
2. Aflaţi mulţimile D9  M 9 ; D64  M 64 Ce observaţi?
3. Scrieţi numerele naturale de o cifră care au exact doi divizori.
4. Scrieţi multiplii lui 3 de o cifră care au divizori proprii.
5. Scrieţi divizorii numărului 32. Care sunt divizorii proprii? Dar improprii?
6. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
P1 : 7 este divizor al lui 98
P2 : 17 este multiplu de 1
P3 : 3 | 0 ;
P4 : 5 551
P5 : 12 divide 144
P6 : 169 nu se divide cu 13
P7 : 33 93
P8 : 3029 este multiplu de 29
P9 : Mulţimea divizorilor lui 5 este{1, 2, 5, 10}
P10 : Mulţimea divizorilor unui număr natural este nevidă.
7. Numărul 7 este divizor pentru:
a) 15 ; b) 28 ; c) 47.
8. Mulţimea divizorilor lui 7 are:
a) 1 element; b) 3 elemente; c) 2 elemente
9. Cel mai mic număr de două cifre care are exact 2 divizori este:
a) 10 ; b) 11 ; c) 19 .
10. Determinaţi mulţimile:

A  x   x  x  1 2 
B   x x  , 11  x  60 ; x 5
C   a a  , 15 
 a ; a  20
D   n n  , 29n
11. Aflaţi cel mai mic număr natural care se divide simultan cu 7, 11, 13.
Alcătuiţi un exerciţiu asemănător.

12.Aflaţi x   , astfel încât:

a)  2 x  3 15

29
 b)  x  8 24 şi x 3
c) 11 x  1 66 şi  6 x  1 7
13.Determinaţi mulţimile:

A  x x  , 3  x  18 si x 20 
B   x x  , 3  4 x  19 si x 32
Calculaţi: A  B; A  B; A  B; B  A; AB ; card A; numărul
submulţimilor lui A.
14.Arătaţi că numerele de forma abcabc se divid cu 7, 11, 13.
15.Multiplul comun al numerelor 3n , 3n1 , 3n2 este...
16.Numărul 1x este divizor al lui 17 pentru x = ...
17.Arătaţi că numărul:
a) 3n1  3n2  3n se divide cu 11, n  
b) 14 n  2 n  7 n1  2 n1  7 n se divide cu 10, n  
c) 2n  3n  5n  2 n  15n 14  3n 10 n  217 pentru n  
18.Arătaţi că numărul 519 este divizor pentru 7 n8  8n7  7 n7  8n10 pentru
orice n  
19.Arătaţi că numărul 4 n  52 n1  2 2 n1  25n este multiplu de 300 pentru orice
n
20.Arătaţi că numerele de forma 3abc  abc003 sunt divizibile cu 7, 11, 13.

Criterii de divizibilitate

1. Fie şirul de numere 16, 19, 20, 25, 28, 31, 32, 35, 38, 40
a) scrieţi numerele din şir divizibile cu 2.
b) scrieţi numerele din şir divizibile cu 5.
c) scrieţi numerele din şir divizibile cu 4.
d) scrieţi numerele din şir divizibile cu 10.
2. Determinaţi numerele de forma:
a) 12a divizibile cu 5;
b) 23 x divizibile cu2;
c) 3x 4 divizibile cu 3;
d) a32b 4
e) 45 x divizibile cu 9.
3. Determinaţi mulţimile:
A   x xx se divide cu 2
B   x 21x se divide cu 5
C   x 8 x 2 se divide cu 3
D  a a 4a se divide cu 2 si 5
4. Determinaţi mulţimile:

30
 A   x   / x  2 4
B   x   / x  x  1 12
5. Care este cel mai mare număr par de forma 31a0b divizibil cu 5.
6. Care este cel mai mic număr impar de forma 92 xy 5
7. Găsiţi numerele de forma 2 xy 5 , strict mai mici decât 250.
8. Să se arate că x = 9a + 12b este divizibil cu 3.
9. Stabiliţi dacă suma a 5 numere naturale consecutive este divizibilă cu 5.
10. Să se arate că produsul a 5 numere naturale consecutive este divizibil cu 10.
11. Determinaţi mulţimile:

A  x x  ab, x 3 si a  2b

B   y y  aab, y 5 si a  b

12. Determinaţi toate numerele naturale pare de forma abcd , care sunt
divizibile cu 3 şi au cifrele consecutive.
13. Aflaţi toate pătratele perfecte divizibile cu 5, de forma abc , cu a, b, c cifre
nenule.
14. Arătaţi că următoarele numere se divid cu 10 :
a) 1351997  951997
b) 7321997  1381998
c) 9541992  961997
15. Arătaţi că următoarele numere se divid cu 5 :
a) 57888676  5695672
b) 23527868  157 972
16. Arătaţi că numărul: 22 n  2  5n 1  4n 1  5n  2 , n   ,este divizibil cu 2,3, 5,10.
17. Determinaţi a, b pentru care a31b 4
18. Determinaţi numerele de forma 71xy divizibile cu 6.
19. Determinaţi numerele de forma 2 x3 y divizibile cu 18
20. Determinaţi numerele de forma 3 x2 y divizibile cu 45
21. Determinaţi numerele de forma 2a3b divizibile cu 8
22. Arătaţi că numărul 34 n4 1212 n  125n  4  53n 2  81n  112 n este divizibil cu 11
şi cu 1991 , n  

Numere prime. Numere compuse .

1. Scrieţi numerele prime mai mici decât 45.

2. Scrieţi numerele prime mai mari decât 430 şi mai mici decât 70.
3. Găsiţi numerele prime mai mici decât 100 folosind Ciurul lui Eratostene.
4. Din şirul de numere de mai jos, stabiliţi care sunt prime şi care sunt
compuse: 2, 5, 9, 11, 15, 17, 19, 21, 29, 31, 43, 81, 95, 97, 121, 169.
5. Determinaţi cardinalul mulţimilor:
A   x x  , 49  x  92, x nr. prim

31
 B   x x  , 37  x  83, x nr. compus
6. Determinaţi cel mai mic şi cel mai mare număr prim de două cifre distincte.
7. Aflaţi numerele naturale prime x dacă:
a )3  x  27; b) 2 x  9  18; c )7 x  9  54
8. Aflaţi şase numere prime consecutive ştiind că suma lor este un număr prim
mai mic decât 50.
9. Demonstraţi că numerele de forma 5n 2  5n  2 , n   , nu sunt prime.
10. Arătaţi că numerele de forma:
a) n 2  n  2 ; b) 25n  1 ;c) 32 n  1 sunt compuse, n   .

Descompunerea numerelor naturale în factori primi

1. Descompuneţi în factori primi: 24; 32; 48; 72; 81; 91; 320; 215; 631; 196;
600; 3001; 82000; 14743; 382000.
2. Calculaţi folosind descompunerea în factori primi:
a)  32  54  :24 ; b) (120  36) :18 ; c) 169  30  :39

3. Scrieţi mulţimea divizorilor numerelor : 12, 28, 36, 45, 121, folosind
descompunerea în factori primi.
4. Descompuneţi numerele următoare în factori primi şi aflaţi cel mai mic
număr natural cu care trebuie înmulţit fiecare pentru a obţine un pătrat
perfect.
a) 32; b) 121; c) 108; d) 39; e) 162;
5. Descompuneţi numerele următoare în factori primi şi aflaţi cel mai mic
număr natural cu care trebuie înmulţit fiecare pentru a obţine un cub
perfect.
a) 16; b) 48; c) 81; d) 242;
6. Determinaţi n  N astfel încât n 2  n  56
7. Determinaţi n  N astfel încât 3n  3n1  1  234
8. Aflaţi cel mai mic număr natural care are exact 9 divizori
9. Determinaţi numerele naturale a şi b ştiind că:
a) a a  b 3  108 ; b) 5  a b  500 ; c) 33a  11  99 .
10. Determinaţi numerele prime x şi y ştiind că:
15 x  8 y  54

C.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c

1. Scrieţi mulţimea divizorilor, apoi aflaţi c.m.m.d.c. al numerelor:

a) 18 şi 27; b) 14 şi 21; c) 6, 12, 18 şi 54.
2. Enumeraţi divizorii comuni ai numerelor:
a) 3 şi 7; b) 4 şi 12; c) 5 şi 30; d) 12; 24; 36.

32
3. Aflaţi c.m.m.d.c. al numerelor:
a) 35 şi 42; b) 5 şi 15; c) 17 şi 29; d) 4; 28; 36.
4. Precizaţi dacă următoarele numere sunt prime între ele:
a) 7 şi 11; b) 12 şi 15; c) 20 şi 23; d) 20 şi 32.
5. Folosind descompunerea în factori primi, aflaţi c.m.m.d.c. al numerelor:
a) 32 şi 40; b) 48 şi 56; c) 24 şi 72; d) 20; 32 şi 28.
6. Aflaţi c.m.m.d.c. al numerelor:
a) 180; 320; 480; b) 6250; 125; 375; c)28000; 54000;
d) 1440; 288; 1296
7. Aflaţi c.m.m.d.c. al numerelor:
a) 169 şi 132 ; b) 283 ; 143 ; 423 ; c) 12 2 ; 24 2 ; 288 .
8. Există x natural pentru care numerele 17 şi 7 x sunt prime între ele?
9. Aflaţi numărul maxim de pachete care se pot forma pentru un grup de
elevi dacă avem 84 ciocolate, 120 banane şi 108 portocale (pachetele
conţin cantităţi egale din fiecare sortiment)
10. Aflaţi două numere naturale, nenule, ştiind că suma lor este 35 şi cel mai
mare divizor comun al lor este 7.
11. a) Aflaţi perechile de numere a şi b ştiind că suma lor este 72, iar
c.m.m.d.c. al lor este 12.
b) Aflaţi perechile de numere a şi b ştiind că suma lor este 70, iar c.m.m.d.c.
al lor este 14.
12. Găsiţi două numere naturale diferite de zero, ştiind că diferenţa lor este
56 şi c.m.m.d.c. al lor este 8.
13. Împărţind numerele 3456, 5597 şi 8543 la un număr natural a, obţinem
respectiv resturile 6, 8 şi 10. Aflaţi a.
14. Scrieţi primii 7 multiplii comuni ai numerelor:
a) 2 şi 4; b) 5 şi 7; c) 3 şi 11; d) 11 şi 13; e) 7 şi 13;

15. Aflaţi c.m.m.m.c. al numerelor:

a) 9 şi 27; b) 5 şi 7; c) 3 şi 24; d) 4 şi 15; e) 15, 18, 29
16. Calculaţi c.m.m.m.c. al numerelor:
a) 3 şi 5; b) 3 şi 9; c) 9 şi 15; d) 12 şi 20; e)9 şi 81; f) 5, 7 şi 55;
g) 10, 12, 18 şi 24; h) 17, 34 şi 85.
17. Calculaţi c.m.m.d.c. al numerelor următoare, folosind descompunerea în
factori primi:
a) 28 şi 32; b) 56 şi 72; c) 77 şi 84; d) 540 şi 84; e) 320 şi 520;
f) 120; 480 şi 600; g) 2400; 720; 360.
18. Stabiliţi perechile de numere naturale care au c.m.m.m.c. egal cu:
a)13; b)12; c)11; d)15; e)16; f)17.
19. Scrieţi câte 5 perechi de numere naturale care au c.m.m.m.c. egal cu:
a) 11; b) 12; c) 13.
Le puteţi scrie toate? Justificaţi răspunsul dat.

33
 20. Calculaţi c.m.m.m.c. al numerelor:
a) 544, 2104 şi 7384; b) 4362; 4534 şi 12468;
21. Aflaţi c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c al numerelor:
a) 284; 1184; 2924; b) 18416; 63020; 10240.
22. Elevii de la o festivitate de premiere pot fi aşezaţi în coloane complete de
6, 27, 15. Ştiind că a fost cel mai mic număr posibil, aflaţi câţi elevi au
participat la festivitate?
23. La o manifestaţie sportivă au participat un număr de elevi cuprins între
1300 şi 1400. Aflaţi câţi elevi au participat ştiind că numărul lor se putea
aşeza în coloane complete de câte 5, 6, 12 sau 15.
24. Aflaţi cel mai mic număr natural nenul mai mic decât 800 ştiind că
împărţit pe rând la 7, 9 şi 10 dă, de fiecare dată restul 1.
25. a) Aflaţi cel mai mic număr natural care împărţit pe rând la 7, 6, 5, 4 dă
respectiv resturile 6, 5, 4, 3.
b) Enunţaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
26. George şi Octavian vor să măsoare distanţa dintre 2 pomi cu pasul. Pasul
lui George are lungimea de 45cm, iar al lui Octavian de 30cm. Ei pornesc
din dreptul primului pom, în linie dreaptă, spre celălalt. Ce distanţă este
între pomi, dacă urmele paşilor lor coincid după pornire de 200 ori,
ultima oară în dreptul celui de-al doilea pom

Exerciţii şi probleme recapitulative

1. Arătaţi că numărul a  3n1  2 n2  3n  2 n1  3n2  2 n este divizibil cu 5,

n  
2. Arătaţi că numărul A  5n1  2 n  3n2  5n  2 n1  3n  5n1  6 n este divizibil cu
48, n  
3. Să se arate că numerele de forma 115 n 135 n  13  175n2  11271 , n   ,
nu sunt divizibile cu 3757 şi sunt numere pare.
4. Arătaţi că numărul 63n  7 n1  32 n1  21n  3n2 este un multiplu al lui 13.
5. Arătaţi că numerele 34 n 2  1 şi 2  3 sunt multiplii de 5, n   .
4 n 3 n2

6. Să se arate că numărul 2005n  2006n  2001n este multiplu al lui 10.

7. Arătaţi că numărul 6  6 2  63  ...  6 2010 este divizibil cu 42.
8. Arătaţi că numărul 110  111  112  113  ...  112011 se divide cu 12.
9. Arătaţi că numărul A  3  32  33  ...  32012 este multiplu de 40.
10. Arătaţi că numărul B  7 0  7  7 2  ...  7 2000 este divizibil cu 400.
11. Arătaţi că 5 nu este divizor al numărului a  2 n1  32 n  18n  3  37, n   .
12. Determinaţi numerele de forma abc divizibile cu 5 ştiind că ab este
pătrat perfect.
13. Numerele de forma 295ab sunt divizibile cu 2. Precizaţi care este cel mai
mic şi care este cel mai mare număr.
14. Stabiliţi dacă: a) 5  ab  100  13

34
 b) 5 1  2  3  ...  199 
c) 100 1  2  3  ...  2000
15. Să se arate că numărul N  ab51  2ab este divizibil cu 51.
 
16. Determinaţi mulţimile :a) M  7 xy / 7 xy 3 ; 7 xy 10

b) N   3ab / 3ab 18

17. Arătaţi că numărul 10 este divizor al numărului 3140  17 40
18. Să se demonstreze că numărul 384  2 48 se divide cu 5.
19. Arătaţi că numărul 4n  25n  8 nu este prim, n   .
20. Arătaţi că numărul 52 n1  4 n  1 , n   , nu este pătrat perfect.
21. Dacă numărul natural d divide numărul natural de forma ab , atunci d
divide numărul natural abab .
22. Determinaţi produsul dintre cel mai mic număr de forma 37 x , divizibil cu
2 şi cel mai mare număr de forma 13a , divizibil cu 3.
23. Aflaţi numerele de forma 2aab , divizibile cu 2 şi care au suma cifrelor
numărul 20.
24. Arătaţi că numerele de forma 2 n  5n  11 , se divide cu 3, n  
25. Să se afle cifrele a şi b consecutive astfel încât 124ab , să fie divizibil
cu18.
26. Să se arate că dacă unui număr oarecare ab , de două cifre , i se adaugă de
8 ori suma cifrelor sale se obţine un număr divizibil cu 9
27. a) Aflaţi numele de forma 3 xy divizibile cu 15.
b) Aflaţi numele de forma x23 y divizibile cu 45.
c) Aflaţi numele de forma 12 xy 4 ştiind că au ca divizor numărul 36.
28. Să se găsească un număr prim de trei cifre, ştiind că produsul cifrelor sale
este 252.
29. a) Aflaţi două numere naturale ştiind că suma lor este 116, iar c.m.m.d.c. al
lor este 29.
b) Aflaţi două numere naturale ştiind că suma lor este 77, iar c.m.m.d.c. al
lor este 11.
30. a) Găsiţi două numere naturale care au produsul 3375, iar c.m.m.d.c. al lor
este 15.
b) Găsiţi două numere naturale al căror produs este 26460, iar c.m.m.d.c. al
lor este 14.
31. Găsiţi numerele naturale a şi b al căror produse este 48125 iar c.m.m.m.c.
al lor 1925.
32. Aflaţi perechile de numerele naturale care au c.m.m.d.c. 35 şi c.m.m.m.c. al
lor 1925.
33. Determinaţi cel mai mic număr natural abab care să aibă cel mai mare
număr de divizori.
34. Care sunt numerele naturale cuprinse între 200 şi 300, care împărţite pe
rând la 5, 4, 3 să dea resturile 4, 3, 2.

35
35. a) Aflaţi cel mai mic număr natural, ştiind că împărţindu-l pe rând la 2, 3, 5,
obţinem de fiecare dată restul 1 şi câtul nenul.
b) Aflaţi cel mai mic număr natural, ştiind că împărţindu-l pe rând la 10, 6,
8, obţinem de fiecare dată restul 3 şi câtul nenul.

Exerciţii pentru pregătirea concursurilor de matematică

1. Demonstraţi că 2  3 x  y  dacă şi numai dacă 2  5 x  3 y 

2. Să se afle numărul x care are ca divizori primi numai pe 3, 5, 7, ştiind că
 13 
 x, x   4725 unde (a, b) = c.m.m.d.c. al numerelor a şi b.
 15 
3. Demonstraţi că 17  2a  5b  dacă şi numai dacă 17 11a  2b  unde a şi b
sunt numere naturale.
4. Să se arate că numerele de forma 73k  2 113k 1  53 k  539, k   sunt
divizibile cu 1078.
5
5. Să se determine numărul natural a astfel încât b  2  
a4
6. Să se afle cea mai mică şi cea mai mare fracţie ordinară de forma
2a
, b  c , ştiind că 2a este număr prim, iar 3bc este un număr natural
3bc
divizibil cu 15.
7. Ştiind că:  a  b   M a  b n ;  a  b   M a  b 2 n şi
n 2n

 a  b  2 n1  M a  b 2 n1 , n   arătaţi că:

a) 8n  3 , n   nu este divizibil cu 7
b) 12 n  1 , n   este divizibil cu 11
8. Dacă a  b  M  ab  , adică a n  b n  a  b  , a > b, a, b   arătaţi că:
n n

a) 7 2012  2 2012 este divizibil cu 5

b) 9 2 n1  1 este divizibil cu 10.
9. Determinaţi numerele naturale prime a, b, c, ştiind că 5a + 6b + 90c = 670

10. Determinaţi mulţimea A  x x  Z si  3x  2   2 x  3 . 
11. Determinaţi numărul natural x ştiind că x  x  2 este prim .
2

12. Determinaţi a şi b ştiind că 11a = 5b şi (a, b) = 715, unde (a, b) reprezintă

c.m.m.d.c. al numerelor a şi b.
13. Demonstraţi că nr. a  5n 2  5n  4 nu este prim oricare ar fi n  
14. Fie numărul A  1  2  1  2  3  1  2  3  4  ...  1  2  3  ...  2010
a) Stabiliţi dacă A este pătratul perfect (justificare)
b) Calculaţi numărul divizorilor sumei primilor trei termeni a lui A.

36
15. Să se arate că nr. A  4n 1  32 n  6  22 n  3  9n  2 , n   este divizibil cu ab
unde ab este un multiplu al lui 11. Determinaţi ab .
16. Fie A  n  N  n  3  3n  18  şi B   x   2  2 x  3  10 Determinaţi
numărul de elemente al mulţimii  A  B   B  A
2015  x 2
17. Determinaţi x  , pentru care 
19
18. Să se arate că numărul: E  2 n1  3n  2 n  3n1  6 n1 , n   este divizibil cu
33. Calculaţi valoarea lui E pentru n = 2
19. a) Să se arate că nr. S  81  82  83  ...  82010 se divide cu 73.
b)Să se calculeze S.
20. Să se arate că numărul A  2 n  5n2  10 n  37 este divizibil cu 9.
21. Demonstraţi că 7 abc  7 bc  2a
22. Arătaţi că pentru orice număr natural nenul n,
a  63n  7 n1  32 n1  21n  3n2 se divide cu 819

23. Dacă a este un număr prim şi par, iar a b  1 , atunci să se arate că egalitatea
aab
 a  1b
aa este adevărată.
 ab
3b
24. Să se determine două numere naturale a şi b astfel încât (a, b) = 12 şi
[a, b] = 216.
25. Găsiţi numărul N, care are ca factori primi numai pe 2, 3 şi 7 ştiind că
 11N 
c.m.m.d.c.  N ,   504.
 6 
26. Determinaţi numerele abc dacă ab, bc şi ca sunt direct proporţionale
cu 3, 2 şi 6, iar suma cifrelor numărului abc este divizibilă cu 7.
27. Să se arate că diferenţa dintre un număr natural de trei cifre şi răsturnatul
său este un număr divizibil cu 9 şi cu 11.
28. Un număr abcd , a, b, c, d, cifre distincte, are cifra unităţilor şi cifra miilor
consecutive, iar suma dintre cifra zecilor şi cifra sutelor maximă. Dacă
numărul este divizibil cu 10, aflaţi numărul.
(R. M.G. 1/2010)
29. Suma a nouă numere naturale este 2011. Suma a şase dintre ele este 1001.
Este adevărat că produsul celor nouă numere este întotdeauna multiplu de
4? Justificare.
(R. M.G. 1/2010)
30. Aflaţi câţi divizori are numărul ab0ab dacă ab este un număr prim.
(R. M.G. 1/2007)
31. Adăugaţi la dreapta numărului 453 două cifre astfel încât numărul obţinut
să fie divizibil cu 4, cu 5 şi cu 7.

37
 (R. M.G.)
32. Găsiţi toate numerele de trei cifre divizibile cu 49 ştiind că la împărţirea cu
un număr de o cifră se obţine restul 7.
(R. M.G.)
33. Fie a, b două numere naturale nenule care verifică egalitatea:
 a, b  1
a2  a, b  unde [a, b] şi (a, b) sunt respectiv c.m.m.m.c.
şi c.m.m.d.c. ale numerelor date. Arătaţi că a = b
(R. M.G.)
34. Fie n  2 x1  x5  6 x  63
a. Arătaţi că pentru orice cifră x, numărul n se divide cu 19
b. Determinaţi x astfel încât n să fie pătrat perfect.
c. Pentru ce valori ale lui x, numărul n se divide cu 95?
(R. M.G.)

TESTE

TESTUL 1
1. Determinaţi cel mai mic şi cel mai mare număr de forma 2a5b divizibile cu:
a) 2; b) 5; c) 4; d) 25.
2. Determinaţi numerele de forma 649x divizibile cu 8.
3. Demonstraţi că numărul N  10n  35, n   , este divizibil cu 9.
4. Să se arate că 912  712 este divizibil cu 10.
5. Să se arate că numărul N  3n  2  22n 3  3n 3  4n  2 este divizibil cu 63.

TESTUL 2
8 x 8 x8
1. Determinaţi x   astfel încât: a)   ; b)   ; c) ;
x 1 x 1 2x 1
5x  8
d) .
2x 1
6 x6 5x  6
2. Determinatţi x   astfel încât: a)   ; b)   ; c)  ;
x3 x3 x3
5x  6
d)  .
4x  3
x  7 2x  9
3. Arătaţi că fracţiile: , , x   , sunt ireductibile.
x 8 x 5

38
 3a9b
4. Determinaţi fracţiile de forma care se simplifică prin 55.
2c3d
5. Arătaţi că dacă x+3/2x+5 si x+3/3x+4, atunci x+3/12x+23.

TESTUL 3
1. A. Calculaţi c.m.m.d.c. al numerelor: a) 108,324; b) 825,375,1350.

B.Calculaţi c.m.m.m.c. al numerelor: a) 120,360; b) 56,147,196.

2. Care din următoarele numere sunt prime: 421, 225, 1009, 2117, 3473, 1111,
3001, 493, 1271, 591, 4213 ?
3. a)Aflaţi două numere ştiind că suma lor este 168 si au c.m.m.d.c. 24.

b)Să se găsească două numere ştiind că c.m.m.m.c. al lor este 216, iar
produsul lor este 7776.

4. a)Să se afle numerele naturale mai mici decat 2000, care împărţite la 24, 30,
18 dau de fiecare dată restul 7.

b)Să se afle toate numerele mai mici decât 1778 care împărţite la 11, 5, 6
dau resturile 1, 0, respectiv 2.

5. Numerele 3456, 5435, 8593 împărţite la acelaşi număr dau resturile 6, 7, 14.
Să se afle împărţitorul.

TESTUL 4
1. Aflaţi n dacă n, n+4, n+6, n+12 şi n+16 sunt simultan numere prime.
2. Determinaţi numerele prime a, b, c ştiind că 2a+4b+c=72.
3. Scrieţi numerele prime cuprinse între120 şi 150.
4. Arătaţi că numerele 5n+6 si 4n+5, n număr natural, sunt prime între ele.
5. Fie a  2n 1  3n  1 si b  2n  3n 1  2, n   . Arătaţi că a şi b sunt numere
prime între ele.

TESTUL 5
1. Fie numerele 1470, 39710, 40443, 3430, 5005, 35035, 333336. Găsiţi pe
cele divizibile cu 7 1113 .
2. Aflaţi c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. al numerelor 1440, 1560, 2880.

39
 3. Într-o şcoală sunt mai puţin de 200 elevi. Dacă se formează grupe de câte 6,
7 sau 8, rămâne o grupă necompletă formată din 5 elevi. Câţi elevi sunt în
şcoală?
4. Aflaţi toate numerele de forma 2 yz divizibile cu 6.
3n 1  5n  3n  5n 2  6  3n  5n
5. Să se arate că fracţia F  , n   se simplifică
22 n 1  3n  3n 1  4n  2n 1  6n 1
prin 17.

Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri.

DIVIZOR. MULTIPLU.
PROPRIETĂŢILE RELAŢIEI DE DIVIZIBILITATE

3. 2, 3, 5, 7; 4. 6, 9; 5. D32  1, 2, 4, 8, 16, 32 Di 32  1, 32

D p 32   2, 4, 8, 16 ; 6. P1 : A ; P2 : A ; P3 : A ; P4 : F ; P5 : A ; P6 : F ;
P7 : A ; P8 : F ; P9 : F ; P10 : A . 7. b; 8. b; 9. 11; 10. N; B = {15, 20, 25, 30,
35, 40, 45, 50, 55, 60};
C = {2, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20}; D = {1, 29}. 11. 1001;
12. a) x   2, 3, 4, 9 ; x   , deci nu există x   ; 13. A  1, 2, 4, 5 ; B =
{4} ; A  B  1, 2, 4, 5 ; A  B   4 ; A – B ={1, 2, 5}; B – A =  ; card A =
4; numărul submulţimilor lui A este 2 4  16 ;
14. abcabc  abc 1000  abc  abc  1000  1  abc 1001  abc  7 1113 ; 15. 3n ;
16. x = 7; 17. a) 3  3  3  1  3 11 b) 14 n 1  7  2  14n 10 10 ;
n 2 n

c) 2 n  3n  5n 1  14  2  30n 17 17

18. 7 n7  8n7  7  83    7  8 n7  519  56n7  519519
19. 4 n  52 n  5  2 2 n  2  52 n  2 2 n  52 n  5  2  102 n  3  100n  3 
= 100n 1 100  3  100n 1  300, n  
20. 3000  abc  abc 1000  3  abc1  1000  3003  1001 abc  3003 
  
= 1001 abc  3 1001  7 11 13 abc  3 
40
CRITERII DE DIVIZIBILITATE

1. a) 16, 20, 28, 32, 38, 40; b) 20, 25, 35, 40; c) 16, 20, 28, 32, 40; d)20, 40;
2. a) 120, 125; b)230, 232, 234, 236, 238; c) 3 3x 4  3 3  x  4 
7  x   9,12,15  x   2,5,8 ; 324, 354, 384; d) a320; a324; a328
unde a  1, 2, 3,...,9 ; e) 459
3. xx   22, 44, 66, 88 ; 21x   210, 215 ; 8 x 2   822, 852, 882 ;
D 
A   2, 4, 6, 8 ; B   0,5 ; C   2, 5, 8
4. x  2  D4 ; x x  1 3  4 x, x +1 nr. consecutive. B  1, 3, 2, 4
5. 5 31a 00 par cel mai mare => a = 9, 31900.

6.
92 xy 5 
  y  5; x  0
92 xy cel mai mic nr. impar 


2 xy  250
7. 2 xy 5 210; 215; 220; 225; 230; 235; 240; 245.
x  9a  12b  x  3 3a  4b  
8. 33
  3 x


9. S  x  x  1  x  2  x  3  x  4  5 (x+2) şi 5/5  5 S
10. x x  1 x  2 x  3 x  4 5
11. b   1, 2, 3, 4  a   2, 4, 6, 8  x   21, 42, 63, 84 ;3 x
A   21, 42, 63, 84 şi 5 aab  b   0, 5  aab  aa 0, aa5 ;  
a > b, B = {110, 220, 330,...,990, 665, 775, 885, 995}
12. 3456. 13. 225, 625; 14. a) u 1351997  951997   5  5  0 Analog b şi c – se
calculează ultima cifră.
15. Se calculează ultima cifră.
16. 2 2 n2  5n1  22 n2  5n2  2 2 n2  5n1 1  5  2 2 n2  5n1  6
22 n 2
, 3 6, 55 şi 10 2 2 n2  5n1 pentru că 10 10 n  2 n2  5
n 1

17. 4 a31b  4 1b  1b   12, 16  4 a312 ; 4 a 316 şi

a  1, 2, 3,...,9
18. 6  2  3,  2,3 1 6 71xy  2 71xy si 3 71xy

2 71xy  y   0, 2, 4, 6, 8 3 71x 0; 3 71x 2; 3 71x 4; 3 71x 6; 3 71x8.

19. 18 2 x3 y  2  9 2 x3 y  2 2 x3 y şi 9 2 x3 y

2 2 x3 y  y   0, 2, 4, 6, 8 9 2 x30; 9 2 x32; 9 2 x34; 9 2 x36; 9 2 x38; 

9 2  x  3  0  9 5  x  x  4  2430 . Analog ptr. celelalte numere.

20. 45 3 x 2 y  5 3 x 2 y şi 9 3 x2 y (5, 9) = 1. 21. 8 a3b ;
22. 34 n 112 n 125n  34  4  52   34 n 112 n 125n 181; 1991  11 181

41
Numere prime. Numere compuse

1. 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43;
2. 31, 37, 41, 43, 47, 53, 59, 61, 67. 4. nr. prime: 2, 5, 11, 17, 19, 29, 31, 43,
97; compuse: 9, 15, 21, 81, 95, 121, 169.
5. A = {53, 59, 61, 67, 71, 73, 79, 83, 89}; card A = 9; card B = 35.
6. ab prim – cel mai mare 97; cel mai mic 13.
9
7. a) 3x < 27 => x < 9, x prim deci x  {2, 3, 5, 7}; b) 2x < 9, x 
2
, x
prim => x  {2, 3}; c) 7 x  63  x  9 , x prim => x  {2, 3, 5, 7}; 8. 2; 3;
5; 7; 11; 13.
9. 5n 2  5n  2  5n n  1  2; n(n+1) nr. par, 2 par => 5n (n + 1) +2 nr. par
deci, nu este prim.
10.a) n  n  2  n  n  1  2, 2 n  n  1 , 2 2  2 n  n  1  2 deci este compus.
2

b) u  25n  1  4 deci  25n  1 2; c) u  3  

 1   0, 8  2 32 n  1 .
2n

Descompunerea numerelor naturale în factori primi

1. 24  23  3; 32  25 ; 72  23  32 ; 81  34 ; 91  7  13; 320  26  5
2. a) 23  32 ; b) 2 4  3  5; c) 2  5 13;
3. D12  1; 2; 3; 4; 6; 12 ; D12   1; 2; 3; 2 ; 2  3; 2  3 ;
2 2

D28   1; 2; 22 ; 7; 2  7; 22  7 ; D36   1; 2; 3; 22 ; 32 ; 22  3; 2  32 ; 2 2  32  ;
4. a) 32  25 îl înmulţim cu 2. b) 1; c) 3; d) 39; e)2. 5. a) 4; b) 36; c) 9; d) 44;
6. n 2  n  n n  1 ; n n  1  7  8 ; n = 7.
7. 3n 3n1  1  32  2  13  n  2 ; 8. 36; 9. a) a a  b3  2 2  33  a  2; b  3
b) 5  a b  5 102  a  10, b  2 ; c) nu există a  N 10. 15x + 8y nr. par pentru
că 54 este nr. par. 8y par => 15x nr. par, x prim => x = 2,
15  2  8 y  54  y  3

C.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c.
1. D18  1; 2; 3; 6; 9; 18 , D27  1; 3; 9; 27 ;(18, 27)= 9; b)(14, 21) = 7;
c) (6, 12, 18, 54) = 108; 2. a) 1; b) 1, 2, 4; c) 1, 5; d)1, 2, 3, 4, 6, 12; 3. a) 7;
b) 5; c) 1; d) 4; 4. a) , c) prime între ele; b), d) nr. compuse 5.a) 8; b) 8; c)24;
d)4 ;8. M 17   0; 17; 34; 51; 68; 85;... deci x   0, 1, 2,...,9
9. (108; 84; 120) = 12 pachete
10. a  7  x, b  7  y,  x, y   1 şi 7 x  7 y  35  x  y  5 deci
x 1 a  7 1 x2 a  14 x3 a  21
y4
atunci b  7  4 sau y  3 => b  21 sau y  2 => b  14

42
 x4 a  28
sau y  1 => b  7
11. a) Analog cu soluţia ex. 10. 12. a = 8x, b = 8y, (x, y) = 1; a – b = 56 deci
8x – 8y = 56 => x – y = 7 => x   8, 9 ; y  1, 2 ; a = 64; b = 8 sau a =
72;
b = 16;
3456  6  a  c1 5597  8  a  c2 8543  10  a  c3
13. a  c1  3450 ; a  c2  5589 ; a  c3  8533 ;=>a=23

14. a) 0, 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28; b) 0, 35, 70, 105, 140, 175, 210;
15. a) 27; b) 35; c) 24; d) 60; e) 2  5  9  29  2610 . 16. a) 15; b) 27; c) 45;
d) 60; e) 81; f) 385. 18. a) (1, 13) b) (1, 12); (3, 4); (6, 4); (2, 12); (3, 12); (6,
12).
19. a) ex. (13, 26); (13, 39); (26, 39); (26, 169); (39, 169); etc. Nu pot fi scrise
toate deoarece M 13 este o mulţime infinită.
22. Numărul elevilor n, n = [6, 27, 15]  n  270 ;
23. n = [5, 6, 12, 15]  a, 1300  n  1400 , a  *  n  60  22  1320 sau
n  60  23  1380
24. Cel mai mic număr natural cu această proprietate este 1 deoarece
1  7  0  1  9  0  1  10  0  1
25. a) Notăm cu x numărul. Aplicăm Teorema Împărţirii cu rest:
x  7p 6 x  6q  5 x  5t  4 x  4y  3
x  1  7 p  1
; x  1  6 q  1
; x  1  5 t  1
; x  1  4 y  1 ;
p, q, t, y  
Atunci x +1 = [5, 6, 7, 4] = 420 => x = 419.
27. 180 m. 200[30, 45] = 200  90 = 18000(cm) = 180 m.

Exerciţii şi probleme recapitulative

1. a  3  2  3  4  2  3   6  5  M 5
n n 2 n

2. A  5n  6 n  5  9  2  5  A  30 n  48  M 48
3. 3757  13 172 115n 135n  13 175n2  11271  13 175n 115n  17 2  3 1313 ,

17 2 175 n , n    3757  115 n  135 n  13  175 n 2  11271

4. 63  1  7  3  3   63 13  M 13 ; 5. u  3  1  u  9  1  0 ;
n 2 n 4n2

6. u  2005  2006  2001   0 ; 7. Se grupează câte doi termeni

n n n

 
61  6  63 1  6  ...  62009 1  6  7  6 1  6 2  ...  62008  M 42
 
8. 1  11 1  112  ...  112010  M 12 9. Grupăm termenii câte 4 şi obţinem:

43
     
A  3 1  3  32  33  ...  32009 1  3  32  33  40 3  ...  32009 40 
10. B   7  7  7  7 1  7  ...  7   4001  7  ...  7   M 400
0 2 3 4 1997 4 1997

11. a  2 n1  32 n  18n  3  37  2 2 n  32 n  2  3  37  18n  5  37 , u  a    0, 5

12. ab  {16, 25, 36, 49, 64, 81}; 5 abc  c   0, 5 ;
13. 295ab2  b   0, 2, 4, 6, 8 ; a  { 0, 1, 2,...,9} cel mai mic este 29500;
cel mai mare este 29598. 14. a) F; b) A; c) A.
15. N  ab 100  51  2  ab  102ab  51  51 2  ab  1
16. 7 xy 10  y  0; 3 7 x0  3 7  x  7  x   9, 12, 15  x  {2, 5, 8}

M = {720, 750, 758}; 18 3ab  2 3ab şi 9 3ab,  2, 9   1

17. u  3140  17 40   0 ; 18. u  3  2   5
84 48

4n  25n  8  100n  8  100....08

   9
19. deci nu este prim
n 1 zerouri

100n  5  1  500...01 3 500...01 500...01

20.    şi    şi 9 nu divide n 1zerouri
 ,deci nu este pătrat
n 1 zerouri n 1 zerouri

perfect.
21. abab  ab  100  ab  101  ab , d ab  d 101  ab
22. 2 37 x , cel mai mic => 37 x  370.
13a 3  3  1  3  a   4  a {12}; a  8;  370 138
23. 2+2a+b=20; b = 0 => a = 9; b = 2  a = 8; b =
2 2 aab  b   0, 2, 4, 6, 8 ,

8 => a = 5; 24. 2  5  11  10  11  1 n00...0

n n n
 113
 2 zerouri

25. 18124ab  2  9 124ab  2124ab şi 9 124ab ; 2124ab  b  {0, 2, 4, 6,

8} şi 1  2  4  a  b  M 9 .
26. ab  8 a  b   10a  b  8a  8b  18a  9b  9 2a  b   M 9
27. a) 15  3  5;  3, 5  1 15 3 xy  3 3 xy şi 5 3 xy ; 5 3 xy  y   0, 5
deci
3 3 x 0 şi 3 3 x5  x   0, 3, 6, 9 şi x  1, 4, 7 Nr. sunt 300, 330, 360,
390, 315, 345, 375; 28. 252  2  3  7 ; 29. a) a  b  116;  a, b   29  a  29  x şi
2 2

b  29  y cu  x, y   1
a  b  29 x  29 y  29 x  y  adică 116  29 x  y   x  y  4;  x, y   1
x  1 a  29 x  3 a  87

y  3

b  87 sau  y  1  b  29
b) a  b  77; a  11x şi b  11 y cu  x, y   1 deci 11x  11 y  77 
11 x  y   77 deci x  y  7;  x, y   1 adică
x  1 x  6 x  2
x  5
 sau  sau  sau  sau
y  2
y  6 y  1 y  5

x  3 x  4

y  4 sau y  3 atunci

44
 a  11 a  66 a  22 a  55

b  66 sau 
b  11 sau 
b  55 sau 
b  22 sau
a  33 a  44

b  44 sau 
b  33

30. a) a  b  3375, a  15  x, b  15  y,  x, y   1 şi 15 x  15 y  3375 

3375
225 x  y  3375;  x  y   xy  15,  x, y   1
225
x  1  x  15 x  3 x  5
Deci 
 y  15 sau 
 y  1 sau 
 y  5 sau 
 y  3

şi
a  15 a  225 a  45 a  75

b  225 sau 
b  15 sau 
b  75 sau 
b  45
a  14 x
b) a  b  26460,  a, b   14  
b  14 y
;
(x, y) = 1
x  1
a  b  14 x  14 y  196 x  y  26460,  x  y  135 deci 
 y  135 şi
a  14  x  135 a  1890 x  5

b  1890 sau  şi
y  1 sau 
b  14 şi 
 y  27
a  70  x  27 a  378

b  378 sau  y  5 şi
 
b  70

31. a  b  48125 şi [a, b] = 1925 folosim teorema a  b   a, b    a, b =>

a b 48125
 a, b  
 a, b deci  a, b   1925  25  a  25 x şi b = 25y; (x, y) = 1
48125
25 x  25 y  48125  625 xy  48125 deci x  y   77 Dacă x  y  77 ,
625
x  1 a  25  x  77
(x, y) = 1 atunci 
 y  77 şi 
b  25  77 sau 
y  1 şi
a  1925

b  25 sau
x  7 a  175
 x  11 a  275
 şi  sau  şi 

 y  11 b  275 b  175
 y 7
32. a  b  35 1925  66375 şi (a, b) = 35 deci 
a  35 x
b  35 y , (x, y) = 1

a  b  35 x  35 y  66375  x  y  55, (x, y) = 1 =>

x  1 a  35  x  55 a  55  35

 y  55 şi  b  55  35 sau  y  1 şi  b  35 sau
x  5 a  175
 x  11  a  385
 y  11 şi b  385 sau  si  .
 

y  5 b  175
33. abab  ab  100  ab  101ab să aibă cel mai mare număr de divizori => ab
trebuie să aibă cel mai mare număr de divizori ab = 72 sau 90 sau 60sau 84.
a  5c1  4 ; a  4c2  3 ; a  3c3  2 ;
34. deci: a  1  M 5 ,
a  1  5c1  5; a  1  4c2  4; a  1  3c3  3;
a  1  M 4 , a  1  M 3 => a  1 M  3,4,5  a  1  M 60 , dar 200 < a < 300
=> a  1 180, 240 => a = 179 sau a 239
35. a) a  2c1  1 ; a  3c2  1 ; a  5c3  1 ;  a  1  M  3,4,5 deci
a  1  M 30  a  1  30  a  31
b) n  10c1  3 ; n  6c2  3 ; n  8c3  3 ; deci n  3  M  10,6,8 ;
n – 3= 120 => n = 123.

Exerciţii pentru pregătirea concursurilor de matematică

45
1. „=>” 2  3x  y   2  5 x  3 y  ;
2  3 x  y  si 2 2 x  y   2  3 x  y  2 x  2 y  => 2  5x  3 y 
„<=” 2  5 x  3 y   2  3x  y 
;
2  5 x  3 y   2  2 x  3 x  2 y  y   2  2 x  y   3x  y  dar 2 2 x  x  =>
2 3x  y .

2. x  3a  5b  7 c 4725  33  52  7
13 a b c
3  5  7  13  3a 1  5b 1  7 c
15
x  3 a  5b  7 c
 13  a 1 b 1
 x; x   3  5  7  3  5  7 => a – 1= 3; a = 4; b = 3; c = 1
c 3 2

 15 
x  34  53  7
3. „ => ” 17 2a  5b şi
17 17 a  b   17 17 a  17b   17  6a  11a  2b  15b  
 17  3 2a  5b   11a  2b  17 11a  2b 
„ <= ” 17 11a  2b
17 17 a  17b  17 11a  6a  2b  15b   17  11a  2b   3 2a  5b   
 17 11a  2b  din ipoteză; 17 2a  5b
4. 539  7 2 11
1078 
2  7 2  11 ;  
7 3k 2  113k 1  53k  7 2  11  7 2  11 7 3k 113k  53k  1 ;
şi
2 2
7 7 , 1111


u 7  11  5  1  u  7  11  5
3k 3k 3k
  3k
  
 1  u 3853k  1  6 deci
2  7 3 k 113 k  53 k  1 adică
7  11  2 7
2
 3k 2
 11 3 k 1
 
 53k  7 2  11  1078 7 3 k 2  113k 1  53k  7 2  11 
5
5. 2       a  4 5 deci a  4   1, 5 , a    a  4  5 deci a = 1
a4
2a
6. cea mai mare valoare => 2a cel mai mare număr şi 3bc cel mai mic
3bc
număr.
2a prim şi cel mai mare deci 2a = 29
15 3bc  3 3bc şi 5 3bc => c = 0 şi 3 3b 0 , b  c , => b = 1 şi
3b0  310
29
fracţia cea mai mare este .
310
2a prim, cel mai mic este 23. , 3bc cel mai mare => c =
15 3bc  3  5 3bc

5 3 3b5  3 3  b  5  3 8  b => 8 + b = 15 => b = 7 nr. este 375 ;

23
fracţia cea mai mică este .
375
7. a) 8n  3   7  1  3  M 7  1n  3  M 7  4 deci 7 nu divide 8n  3
n

46
 b) 12 n  1  11  1 n  1  M 11  1n  1  M 11
8. a) 7
2012
 2 2012  M  72   M 5 pentru că a n  b n  M  a b 
2 n 1
b) 9  1  M  91  M 10
9. 5a  6b  90c  670, 5 670  5  5a  6b  90c  , 5 5a , 5 90c  5 6b , b
prim,
b = 5 5a  90c  640 : 5 ; a + 18c = 128, 128 nr. par, 18 c par => a nr. par şi
prim deci a = 2 , 18c = 128 – 2 => 18c = 126 deci c = 7.
2x  3 6x  9 6x  4  5
10. 3x  2 2 x  3  Z  Z  Z 
3x  2 3x  2 3x  2
2 3x  2 5 5
 Z  2  Z => 3x  2 5 deci 3x  2  {-1, 1, -
3x  2 3x  2 3x  2
5, 5} => A = {-1, 1}

x 2  x  2  x x  1  2
 x  x  1  2 este nr. par şi prim

11. 
x x  1 este nr. par , 2 este nr. par 

x x  1  2  2  x x  1  0 deci x  0

x  1

a b
12. 715  5  11  13, 11a  5b    k deci a  5k şi b = 11k
5 11
715  5 11 13   a, b 
a  5k
dar   5k ,11k   5  11  13  k  5 11  13
b  11k
deci a  52  13 11, b  112  13  5
n n  1 nr. par 
13. a  5n 2  5n  4  a  5n n  1  4 şi   a nr. par
4 nr. par 
a  5n n  1  4 nr. par 
  nu este nr. prim
a4 
13. a) Observăm că al patrulea termen din A conţine factorii 2 si 5 şi toţi
termenii următori – deci ultima lor cifră va fi 0.
u(A)  u (1  2)  u 1 2  3  u 1  2  3  4  0...  0
u(A)=u(2+6+4+0+...+0)=2 deci A nu este pătrat perfect;
b) t1  t 2  t3  2  6  24  32  25 ,
numărul divizorilor t1  t 2  t3  5  1  6 .
15. A  2 2 n2  32 n6  2 2 n3  32 n4
A  22 n  2  32 n  4  32  2  deci A  22 n  2  32 n  4 11
  11 2 A deci 22 A
11 11 şi 2 A 

3 A
3 A 
11
2 A

A


 2  33  66
; A

11 A
 ;
  33 A

2 A
2
 3 A
2

  44 A ;   99 A ;
11 A  11 A  

47
 23 A
Pentru n  0 11 A
 88 A

3n  18 3n  9  9 3  n  3 9 9  n  3 9  n  3  1, 3, 9
16.     3
n3 n3 n3 n3 n3
n  3  1  n  , n  3  3  n  0 ; n  3  9  n  6 A   0, 6 .
5 13
2  2 x  3  10  2  3  2 x  10  3  5  2 x  13   x  , x  
2 2
 x   3, 4,5, 6  B   3, 4,5, 6 ;  A  B    B  A    0,3, 4,5 ;
Card  A  B    B  A   4
2015  x 2 2014  1  x 2 1  x2
17.   106     19 |  1  x 2 
19 19 19
1  x  M 19   0,19,... ; 1  x  0  x 2  1  x  1, x    x  1
2 2

pentru ceilalţi multiplii ai lui 19 x  

18. E  2n  2  3n  2n  3n  3  6n ; E  6n  2  3  6   6n 11 , n  
 3 6n şi 11 11 3 11 6n 11  33 6n 11 deci 33 E ;
E(2)  62 11 ; E(2)  36 11  396
19. a) S  8  1  8  8   ...  8  1  8  8  , S are 2010 termeni
2 2008 2

S   1  8  82   8  ...  82008  , S  73  8  ...  82008  73

b) S  8  82  83  ...  82009  82010
8S  82  83  ...  82009  82010  82011
8S  S  82  83  ...  82009  82010  82011  8  82  83  ...  82009  82010
82011  8
7 S  82011  8  S 
7
20. A  2n  5n  52  10n  37
A  10n  25  10n  37  A  10n  25  1  37  2600..00
    37
n zerouri

26 00..00
   37  9 2  6  0  ...  0  3  7 deci 9 A
A= n  2 zerouri

21. abc  100a  bc  98a  2a  bc  7 14a  20  bc  

"  " 7 abc  7 7 14a  2a  bc
      7  2a  bc 
7 7 14a 

   
"  "7 2a  bc  7 7 14a  2a  bc  7 98a  2a  bc deci  
48
  
7 100a  bc  7 abc
22. a  63n  63n  7  3  63n  32 ; n  *
a  63n  1  21  9   a  63n 13 ; 819  32  7 13
32 63n , 7 63n , n  * şi 13 13  32  7 13 a deci 819 a

23. a nr. prim par  a  2 , a b  1 deci 2b  1 b  0

220
 2 10
22 10  20
 20 deci  1  adev.
30 30
24.  a, b    a, b   12  216 şi  a, b    a, b  a  b  a  b  2592
a  12 x; b  12 y cu  x, y   1  a  b  12 x 12 y  2592 deci 144 x  y  2592
 x  2 a  24
 x  y  2592 :144  x  y  18   şi  sau
 y  9 b  108
 x  9  a  108 x  1  a  12  x  18 a  216
 şi  sau  şi  sau  şi 
 y  2 b  24  y  18 b  216 y 1 b  12
11
25. N  2  3  7 ,
a b c
N  2a 1  3b 1  7 c 11, 504  23  32  7
6
 11N  a 1 b 1
  2 3 7  2 3 7
c
 N,
3 2

 6 
adică a  1  3  a  4; b  1  2  b  3; c  1  N  24  33  7  3024
ab bc ca 10a  b  10b  c  10c  a 11a  11b  11c
26.     
3 2 6 3 2 6 11
11 a  b  c 
=  abc
11
7  a  b  c   a  b  c   7,14, 21
ab bc ca
   7  ab  21, bc  14, ca  42 şi abc  214
3 2 6
ab bc ca
   14  ab  42, bc  28, ca  84 şi abc  428
3 2 6
ab bc ca
   21 ab  63, bc  42, ca  126 imposibil
3 2 6
27. Fie N  abc, a < c nr. scris în baza 10 şi cba răsturnatul său.
abc  cba   100a  10b  c    100c  10b  a   99a  99c  99  a  c 

49
 
9 99, 11 99  9 abc  cba  
şi 11 abc  cba ;   9,11  1
28. abcd 10  d  0 ; a, d cifre consecutive => a = 1, deci numărul este 1bc0
şi b + c maxim, b  c => b = 9 şi c = 8, b + c = 17(valoare maximă) sau b = 8 şi
c = 9. Numerele sunt 1980 şi 1890.
29.Dacă suma a nouă numere x1  x2  ...  x9  2011 şi suma a şase dintre ele
este 1001 => suma celorlalte trei numere este 2011 – 1001 = 1010 care este
număr par. Deci cele trei nr. pot fi toate trei pare şi atunci produsul
x1  x2  ...  x9  M 4 sau două numere sunt impare şi unul par adică  M 2 .
Suma celor 6 numere este impară => cel puţin un număr este par. Deci
produsul x1  x2  ...  x9 este multiplu de 4 deoarece conţine cel puţin 2 nr.
pare. Atunci produsul celor 2 numere va fi totdeauna multiplu de 4.
30. ab0ab  ab 1000  ab  1001ab  ab  7 1113 , iar ab nr. prim.
Numărul divizorilor este  1  1  1  1  1  1  1  1  16
31. 453 xy , 4 453 xy şi 5 453xy  y  0 şi A  453 x0
4 453 x0  x   0, 2, 4, 6, 8 . Obţinem numerele 45300; 45340; 45360;
45380. Dintre acestea se divide cu 7 doar 54360.
Cifrele adăugate sunt 0 şi 6.
32.Fie abc nr. căutat abc  x  c  7, x  7 , x cifră  x   8, 9
 abc  8  c1  7 sau abc  9  c2  7
49 abc  abc  M 49  abc   147;196; 249;...;980
Din abc  8c1  7  abc  7  8c1  8 abc  7 ,  
 147  7  140  8  140   1
Din abc  9c2  7  abc  7  9c2  9 abc  7  
 147  7  140  9  140   2 
Din (1) şi (2)  abc   196,343
33.  a, b    a, b   a  b ;  a, b    a, b   a , a, b   
2

a 2  a  b  a  b.
34.a) n  2 x1  x5  6 x  63  n  200  10 x  10 x  5  60  x  63 
 n  269  20 x  x  60  n  209  19 x  n  19  11  x   19 n
b) n  209  19 x  n  19  11  x  , pătrat perfect  11  x  19  x  8

50
 n  19  11  x  

c) n 95    11  x  5  11  x  5  x  4 deci x  M 5  4
n  5 19  


TESTE

TESTUL 1
1. a) 2050,2958; b) 2050, 2955; c) 2052,2956; d) 2050, 2950.
2. 6496

3. N  1 0...0
  35  1 0...0
 35
nzerouri n  2 zerouri

1  0... 
 0  3  5  9 , deci 9/N
n  2 zerouri

4. u  9   1, u  7   1  u  9  7   0
12 12 12 12

5. N  9  3n  22 n 3  7

TESTUL 2
1. a) x   0,1,3, 7 ; b) x   0, 6 ; c) x   0,1, 2, 7 ; d) x   0,5 .
2. a) x   2, 4, 1, 5, 0, 6,3, 9 ; b) x   2, 4, 0, 6 ;
c) x   2, 4, 0, 6, 6, 12 ;d) x   1, 0, 3 .

3. (x+7,x+8)=1; (2x-9,x-5)=1.
3795 3795
4. , .
2530 2035
5. x+3/2x+5, rezulta x+3/6x+15
x+3/3x+4, rezulta x+3/6x+8
6x+15+6x+8=12x+23

TESTUL 3
1. A. a) (108, 324)=36; b) (825, 375, 1350)=75

B. a) [120, 360]=360; b) [56, 147, 196]=1176

51
 2. 421, 1009, 3001.
3. a) (24,144); (48,120); (72,96); (96,72); (120,48); (144,24).
b) (36,216); (72,108); (108,72); (216,36).
4. a) 367, 727, 1087, 1447, 1807.
b) 320, 650, 980, 1310, 1640.
5. 23
TESTUL 4
1. 7
2. a=2, b=17, c=2
3. 127, 131, 137, 139, 141, 149
4. d/5n+6 si d/4n+5, rezultă d/20n+24 si d/20n+25, rezultă d/1, deci d=1

5. a  6n  2  1 si b  6n  3  2

d/2b-3a, deci d/1, adică d=1

TESTUL 5
1. 5005, 35035
2. (1440, 1560, 2880)=120; [1440, 1560, 2880]=37440
3. [6,7,8]=168; 168+5=173
4. 210, 240, 270, 222, 252, 282, 204, 234, 264, 294, 216, 246, 276, 228, 258,
288.

3n  5n  2 17
5. F 
3n  22 n 17

52
 BIBLIOGRAFIE

1. Ion Pătraşcu, Constantin Preda – „Complemente de matematică pentru

Gimnaziu”, Ed. Cardinal, Craiova 1990
2. Dincă Alexandru – „Introducere în teoria algebrică a numerelor”, Ed.
Universitaria, Craiova 2005
3. Artur Engel – „Probleme de matematică”, Ed. GIL, Zalău 2006
4. Petru Mihuţ şi Cristina Simirad – „Numere prime – Numere prime
speciale”, Ed. Matrix Rom., Bucureşti 2005
5. Laurenţiu Panaitopol şi Alex. Ghica – „O introducere în aritmetică şi teoria
numerelor”, Ed. Universitatea Bucureşti 2001
6. Constantin Popovici – „Aritmetica şi teoria numerelor”, Ed. Didactică,
Bucureşti 1963
7. Constantin Vraciu şi Mariana Vraciu – „Elemente de aritmetică”, Ed. All,
Bucureşti 1998
8. Maurice Mignotte – „Computer Algebra”, Ed. Universitatea Bucureşti
2000
9. Gazeta Matematică seria B – 1980-2010
10. Revista de matematică Cardinal, Craiova 2000 – 2010
11. C. Năstăsescu, C. Niţă, C. Vraciu – „Aritmetica şi algebra”, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1993
12. D.Buşneag, D. Boboc, Fl. Piciu – „Aritmetica şi teoria numerelor”, Ed.
Universitaria Craiova 1999
13. W. Sierpinski – „Ce ştim şi ce nu ştim despre numere prime” Ed.
Ştiinţifică Bucureşti, 1966
14. George-Viorel Dumitru, Adrian Galbură – „Matematică Divizibilitate”
Ed. Bucureşti 1997
15. Laurenţiu Panaitopol, Dinu Şerbănescu – „Probleme de teoria numerelor
şi combinatorică pentru juniori”, Ed. Gil Zalău, 1993
16. Mihaela Singer, Ion Ghica, Gh. Drugan – „Culegere de probleme pentru
clasa a V-a” , Ed. Sigma Primer

53
 17. D. Linţ, M. Linţ, D. St. Marinescu, R. Marinescu – „Matematică V” Ed.
Corvin ,Deva 2005
18. I. Dăncilă – „Matematică distractivă”, Ed. Sigma 2004
19. C. Stoichiţoiu, V. Giorgi, E. Velcea, – „Culegere de exerciţii şi probleme
în gimnaziu cls a V-a” Ed. Axioma Teomsnic,Tg-Jiu

54