Pentru examenul de capacitate

1. Numere reale

1.1. Reprezentarea pe axa a numerelor reale

Def. Se numete axa a numerelor reale o dreapta creia ii asociem 3 elemente:

1) Originea O in care se gsete nr. 0;
2) Sensul de la tanga la dreapta pus in evidenta printr-o sgeata;
3) Unitatea de msura : poate fi de 1 cm ; 1 mm ; 1m ; etc.
2 1 1
Ne propunem sa reprezentam pe axa numerelor reale urmtoarele numere: 0 ; -1 ; ; ; -1 ; 0,
3 2 2
(3); 2 .
2 1 1
Transformam fraciile ordinare in fracii zecimale: 0, (6) ; 0,5 ;-1 =-1,5
3 2 2
Daca numerele sunt iraionale le aproximam prin fracii zecimale: 2 1,4142

1 1 2
Obs. -1 <-1<0<0,(3)< < < 2 .
2 2 3

1.2. Compararea si ordonarea nr. reale

Sa comparam numerele a b si c d , b,d R+.

Ridicam la ptrat: ( a b )2= a2b
( c d )2=c2d
Daca a si c nr. pozitive atunci
i) pentru a2b c2d avem a b c d
ii) pentru a2b< c2d avem a b < c d
Daca a si c nr. negative atunci
j) pentru a2b c2d avem a b c d
jj) pentru a2b< c2d avem a b > c d

2 5
Sa comparam fraciile si .
3 6
Metoda 1 Metoda 2
Aducem cele doua fracii la acelai numitor 1
=0,(6)
comun . 2
2
(2
4 5
=0,8(3)
3 6 6
4 5 2 5 2 5
Deoarece , deducem ca < . Deoarece 0,(6)<0,8(3) , deducem < .
6 6 3 6 3 6

Exemple: Comparai numerele:

a) 3 + 5 si 2 + 2 ;

1
Deoarece 3 > 2 si 5 >2 avem 3 + 5 >2 + 2
b) 2 3 -3si 3 -1 ;
Aici nu mai putem aplica metoda de mai sus, dar putem compara numerele evalund diferena lor (
2 3 -3)- ( 3 -1)= 3 -2<0 . Deoarece diferena este negativa, al doilea numr este mai mare,
deci 2 3 -3< 3 -1.

a, daca a b

Minimul, min(a,b) =
b, daca a b

a, daca a b

Maximul, max(a,b) =
b, daca a b

1.3. Valoarea absolut (modul), opus, invers, parte ntreag, parte fracionar.
Rotunjirea i aproximarea unui numr real

1.3.1. Valoarea absoluta (modul)

Def. Modulul unui nr. real reprezint distanta de la origine la nr. respectiv pe axa numerelor reale.
(Valoarea absoluta sau modulul unui numr real x reprezint distanta de la originea axei la punctul
de abscisa x.).
|2|=2;
|-2|=2, deoarece distanta de la -2 sau 2 pe axa nr. reale la origine este 2.
Concluzie: Modulul oricrui nr. real este mai mare sau egal dect 0.
Obs.|0|=0
Definiia anterioara se poate transpune sub forma :
x, daca, x 0

|x|= 0, daca, x 0
x, daca, x 0

Obs. Daca k>0 atunci:

1) |a|<k -k<a<k x [-k;k]
2) |a|>k a ( ;-k] [k;+ )

Proprieti.
1. x 0, x R
2. . x 0 x 0
3. x x x 0
4. x x x 0
5. x x
6. x p x p, p , p R
7. xy x y
x x
8. ,y 0
y y

2
 n
9. xn x , n N

ab ab ab ab
Minimul min(a,b) = . Maximul max(a,b) =
2 2

Calculai ( 5 3) 2.
tim ca : x =|x|; deducem ca
2
( 5 3) 2 =| 5 -3|=3- 5 .

1.3.2. Opusul unui nr. real

Opusul unui nr. real se obine schimbnd semnul din fata numrului.
Ex: opus(-4)= +4= 4
opus(4)=-4

1.3.3. Inversul unui numr real

Inversul unui numr real se obine inversnd numrtorul cu numitorul.

2 3 1 7
Ex :invers( )= ; invers(7)= deoarece 7 se poate scrie
3 2 7 1

1.3.4. Partea ntreaga si partea fracionara

1.3.4.1. Partea ntreaga a unui numr real

Partea ntreaga a unui numr real reprezint cel mai mare numr ntreg mai mic sau egal dect
numrul real.
Fie x R / Z . Numrul x este cuprins intre doi ntregi consecutivi m si m+1.
ntregul m se numete partea ntreaga a lui x si se noteaz x .
Mai simplu, partea ntreaga a unui nr. real se determina lund cel mai apropiat numr ntreg de
numrul real pe axa numerelor reale din partea stnga.
Daca numrul este ntreg , partea sa ntreaga este chiar numrul respectiv.

2 1
Ex :[0,(3)]=0 ; [ ]=0 ; [-1 ] =-2 ; [ 2 ]=1
3 2
Adrien Marie Legendre (1752 - 1833) introduce simbolul [ ] pentru partea ntreaga in anul 1798.
[ x ] x [ x] 1 , [a1 ... an ] [a1 ] ... [an ] .

1.3.4.2. Partea fracionara a unui numr real

Diferena x x se numete partea fracionara a lui x si se noteaz x .

Ex: {0,(3)}=0,(3) [0,(3)]=0,(3) -0=0,(3)

{ 2 }= 2 -[ 2 ]= 2 -1
[2,64] = 2 = 2,64 0,64 > 0
3
 [ 2,64] = 3 = (2,64) (10,64) < 0
{2,64} = 0,64 >0
{ 2,64} = ( 1 0,64) = 0,36 >0
Partea ntreaga a unui numr este cel mai mic ntreg dintre cei doi ntregi consecutivi intre care se
afla.

Axioma lui Arhimede Pentru orice x R exista un numr ntreg m unic astfel nct mx<m+1.
Acest numr este numit partea ntreaga a lui x si este noteaz x .

x m x x m 1
Prin definiie se ia:

x x
xZ
x 0
Observaie

x Z

x R
0 x 1

1.4. Rotunjirea si aproximarea numerelor reale

1.4.1. Rotunjirea numerelor reale

Daca nr. este ntreg atunci rotunjindu-l obinem nr. respectiv. Practic , reprezentai nr. real pe
axa nr. reale , acesta ncadrndu-se intre doua nr. ntregi. Pentru a l rotunji alegem cel mai apropiat
nr. ntreg de nr. real, cu excepia ca daca nr. real se gsete la mijlocul intervalului atunci luam nr.
ntreg din partea dreapta.
Ex: 1,2 =rotunjit acest nr. este 1;
1,49= rotunjit acest nr. este 1;
1,5=rotunjit acest nr. este 2;
1,7= rotunjit acest nr. este 2
41,28= rotunjit acest nr. este 41.

1.4.2. Aproximarea numerelor reale

4
In practica nlocuim numerele reale prin fracii zecimale finite apropiate lor.
1,41

De exemplu: 2 1,41421... poate fi nlocuit prin sau
1,42

Spunem ca aproximam numrul real prin lipsa( 1,41 ) sau prin adaos 1,42
Daca numrul x este aproximat prin numrul a scriem: x a . Aprecierea erorii produse se face
prin compararea modulului diferenei x a cu 1; 0,1; 0,01; 0,001;.
In situaia de mai sus am aproximat 2 cu o eroare de cel mult o sutime.
Fie nr. real 12,12345.
12,1<12, 12345<12,2
12,1 se numete aproximarea cu o zecimala prin lipsa a nr. 12,12345
12,2 se numete aproximarea cu o zecimala prin adaos a nr. 12,12345

12,12<12,12345<12,13
12,12 se numete aproximarea cu doua zecimale prin lipsa a nr. 12,12345
12,13 se numete aproximarea cu doua zecimale prin adaos a nr. 12,12345

12,123<12,12345<12,124
12,123 se numete aproximarea cu trei zecimale prin lipsa a nr. 12,12345
12,124 se numete aproximarea cu trei zecimale prin adaos a nr. 12,12345

12,1234<12,12345<12,1235
12,1234 se numete aproximarea cu patru zecimale prin lipsa a nr. 12,12345
12,1235 se numete aproximarea cu patru zecimale prin adaos a nr. 12,12345

Folosim aproximrile in general atunci cnd se precizeaz expres intr-o problema sa aproximam
anumite valori(de exemplu radicali din numere naturale care nu sunt ptrate perfecte) .
Ex :Aproximai cu o zecimala prin lipsa lungimea diagonalei unui ptrel din caietul de
matematica.
Folosind Teorema lui Pitagora intr-un triunghi dreptunghic isoscel cu catetele de 5 mm obinem
ipotenuza 5 2 mm. tim ca 2 1,4142 de unde deducem 5 2 5 1,4142 7,071 .In
concluzie , aproximarea cu o zecimala prin lipsa a lungimii diagonalei unui ptrel din caietul de
matematica 7,0=7 mm.

Algoritmul de calcul al unui radical

Aproximarea nr. real 10 3,16 .Aproximarea acestui nr. real cu o zecimala prin adaos este 3,2.
Obs. Aproximarea este mai buna a unui nr. real cu cat numrul cifrelor dup virgula este mai mare.

1.5. Intervale in R

(a;b)={x R|a<x<b}
[a;b)={x R|a x<b}
(a;b]={x R|a<x b}
5
[a;b]={x R| a x b}
(- ;a)={x R|x<a}
(- ;a]={ x R|x a}
(b;+ )={ x R|x>b}
[b; + )={ x R|x b}

Ex:1) [-3;2]={x R| -3 x 2}

2) (- ;3]={ x R|x 3}

Obs.1)Daca avem semnul sau atunci folosim pentru intervale paranteza ptrata, iar daca avem
semnul < sau > atunci folosim paranteza rotunda.
2)Paranteza rotunda semnifica faptul ca acel numr nu aparine intervalului , iar paranteza
ptrata semnifica faptul ca acel numr aparine intervalului. La plus sau minus infinit avem
ntotdeauna paranteza rotunda.
3) x (a;b) a<x<b
x [a;b) a x<b
x (a;b] a<x b
x [a;b] a x b
x (- ;a) x<a
x (- ;a] x a
x (b;+ )x>b
x [b; + )x b.

1.6. Operaii cu numere reale. Radicali

1) Rdcina ptrat a unui numr natural ptrat perfect:

Radical dintr-un numr la ptrat este egal cu modulul numrului respectiv,

adic a 2 | a | .
2) Algoritmul de extragere a radacinii patrate

a) Radacina patrata a unui numar intreg.

6
1. mpart numrul in grupe de cate 2 cifre de la dreapta la stnga;
2. M gndesc la un numr care ridicat la ptrat sa dea drept rezultat un numr mai mic dect 2 (prima
grupa din stnga) 12 < 2;
3. Trec numrul in dreapta sus iar rezultatul obinut sub 2 si l scad din acesta 2 1 = 1;
4. Cobor lng 1 urmtoarea grupa 31 si obin numrul 131;
5. Dublez numrul scris in dreapta sus 1 si obin numrul 2 (1 2 =2);
6. M gndesc la o cifra care adugata in dreapta lui 2 si nmulita cu numrul care se formeaz sa obin
un numr mai mic dect 131;
Am adugat cifra 6 si am obinut numrul 26 dar 26 6 = 156 numr care este mai mare dect 131;
Am adugat cifra 5 si am obinut numrul 25 , iar 25 5 = 125 numr care este mai mic dect 131
7. Scriu cifra 5 in dreapta cifrei 1 de sus, iar rezultatul 125 sub numrul 131 si l scad din acesta131 125
= 6, apoi cobor lng cifra 6 urmtoarea grupa, adic 04 si obin numrul 604;
8. Dublez numrul scris in dreapta sus 15 si obin numrul 30 (15 2 = 30) pe care l scriu sub ultima
nmulire din dreapta.
9. M gndesc la o cifra care adugata in dreapta lui 30 si nmulita cu numrul care se formeaz sa
obin un numr mai mic dect 604. Am adugat cifra 2 si am obinut numrul 302, iar 3022 = 604
numr care este egal cu 604, deci este bun.
10. Trec cifra gsita sus in dreapta numrului 15 si obin numrul 152, care tie si rezultatul final.
Pentru fixarea cunotinelor mai prezint nc 2 exemple, dar fr explicaii.

b). Radacina patrata a unui numar rational.

Algoritmul este acelasi ca la numerele intregi , cu doua precizari: cand se ajunge in dreptul virgulei
se scrie virgula la rezultat ; daca numarul de cifre de dupa virgula nu este par se mai adauga un
zerou( iar daca este cazul grupe de cate doua zerour)i ca sa putem impartii in grupe de cate 2 cifre
numarul de dupa virgula.

7
 3) Adunarea si scderea numerelor reale
a b c b (a c) b

Ex: 2 5 5 5 7 5
3 32 3
Obs. Modulul general de calcul:1.Scoatem factorii de sub radical ;2.Daca avem aceeai valoare in
radical atunci efectuam adunarea sau scderea dup regula descrisa mai sus , iar daca nu avem
aceeai valoare in radical nu putem efectua adunarea sau scderea respectiva.
Ex: 12 27 2 3 3 3 5 3
4) nmulirea numerelor reale
a b c d (a c) b d
Ex: 2 5 5 2 10 10
Obs. nmulirea se poate efectua indiferent daca avem sau nu aceeai valoare in radicali.
5) Introducerea factorilor sub radical se face dup formula:
a b a2 b
Ex: 12 2 2 3 | 2 | 3 2 3

6) Scoaterea factorilor de sub radical

a 2 b | a | b
Ex: 2 3 2 2 3 12

Obs. a 2 | a | , adic radical dintr-un numr la ptrat este egal cu modulul numrului respectiv.

7)mprirea numerelor reale

a b : c d (a : c) b : d
Ex: 20 5 0 : 5 2 4 25 4 5 20
12 30 3 3 3 3 3 3 3 3
12 30 : 16 40
16 40 4 4 4 4 4 2 8

8
 Obs. La fel ca la nmulire , pentru a efectua mprirea nu e necesar sa avem aceeai valoare in
radicali.

8)Ridicarea la putere
n
(a b ) n a n b
3
Ex : (2 3 ) 3 2 3 3 8 3 3 24 3
n 1
Obs. ( a b )
(a b ) n
Obs. In calcule se utilizeaz urmtoarele reguli de calcul cu puteri.
1) a m a n a m n
2) a m : a n a m n
3) (a m ) n a mn
4) (a b) n a n b n
5) a 0 1
6) a 1 a
n 1
7) a n
a
(a b) 2 a 2 2ab b 2
( 2 5 5 2 ) 2 ( 2 5 )2+2 2 5 5 2 +( 5 2 )2=225+ 10 10 +252=70+ 10 10 .
(a b)(a b) a 2 b 2
( 5 2) ( 5 2) = ( 5 ) 2 2 2 =1

9) Raionalizarea numitorului de forma a b ; a b

1) Cnd numitorul unei fracii este de forma a b amplificam fracia cu b .

6) (2
2 2 6 6
Ex :
6 6 3
2) Cnd numitorul fraciei este de forma a b amplificam fracia cu a b .
2 3 )
2 42 3 42 3
Ex : 2
42 3
2 3 ( 2 3 ) (2 3) 22 3
Obs. La numitor am folosit formula de calcul prescurtat (a-b)(a+b)= a 2 b 2
Numere reale conjugale: 5 2 are conjugatul 5 2 ,
( 5 2 )( 5 2 )=1 Q.

a a2 b a a2 b a,b>0 , a2b ( formula radicalilor compui)

a b
2 2
a b folosim ( x y ) x 2 xy y
2 2 2
Pentru a calcula

9
10