1. Spatii Vectoriale.

Pentru a defini un spatiu vectorial V , este necesara o multime de obiecte {x} numite de obicei elemente, vectori sau puncte, un corp K si doua operatii binare definite ntre acesti vectori si elemente ale corpului K , denumite scalari. Aceste operatii sunt urmatoarele: o operatie interna denumita adunare VxV !V o operatie externa denumita nmultire KxV !V "upa cum se constata de mai sus re#ultatul acestor operatii binare trebuie sa fie, de asemenea, un vector al multimii V . Aceasta proprietate se numeste nc$idere. %.Vectori de ordinul n. &rice vector de ordinul n este descris printr un sistem ordonat de n scalari din corpul K . '.Vectori liniar independenti. (ie V un spatiu vectorial definit peste corpul K . & multime de vectori x, ), #,...,* + V se numeste liniar independenta daca relatia alfa , x - beta , ) - .ama/)0 , # - ... - o , * 1 2 unde alfa ,beta ,.ama ,... + K este adevarata numai daca alfa 1 b 1 . 1 ... 1 2 3.4a#a si dimensiunea unui spatiu vectorial. "aca un spatiu vectorial V contine n vectori liniar independenti si daca orice n-1 vectori ai acestui spatiu sunt liniar dependenti se spune ca spatiul V este de dimensiune n. "aca o ba#a a spatiului V contine n vectori liniar independenti atunci spatiul se numeste n dimensional. 5umarul componentelor unui vector al spatiului n dimensional este n mod normal n, dar nu n mod necesar. 6. Spatii vectoriale i#omorfe. "oua spatii vectoriale V si V 7 peste acelasi corp K se numesc i#omorfe daca ntre elementele lor se poate stabili o corespondenta bi8ectiva, pusa n evidenta de o aplicatie f . +vident, operatiile de adunare si nmultire cu un scalar nu sunt n mod necesar aceleasi pentru cele doua spatii. Se poate demonstra ca toate spatiile vectoriale de aceeasi dimensiune peste un corp K sunt i#omorfe intre ele. 9.Subspatii. (ie V un spatiu vectorial peste c:mpul K . & submultime ; se numeste subspatiu vectorial al spatiului V daca suma a doua elemente ale subspatiului ; si produsul dintre un scalar si un element al acestui subspatiu apartin tot subspatiului considerat ;.+lementul nul este cel mai mic subspatiu al lui V , iar V nsusi este cel mai mare subspatiu al sau. <.Varietati liniare. "aca x, ), #,...,* este o multime de elemente ale unui spatiu vectorial V , iar a1,a%,...,an sunt scalari oarecare ai corpului K , atunci multimea elementelor u1a1=x-a%=)-...-an=* obtinute pentru toate valorile posibile ale acestor scalari, formea#a un subspatiu vectorial ; . Acest subspatiu se numeste varietatea liniara .enerata de vectorii {x, ), #,...,*} si este cel mai mic subspatiu care contine aceste elemente. 12.>nmultirea a doua matrice. ?onsideram matricele A1/ai,80mxn si 41/bi,80nxp. Se observa ca numarul de coloane ale primei matrice este e.al cu numarul de linii ale celei de a doua matrice. @atricele care ndeplinesc aceasta conditie se numesc nlantuite. Pentru doua matrici nlantuite se poate defini operatia de nmultire ? 1 A, 4 . 1. /A=40=?1A=/4=?0 asociativitatea nmultirii %. /A-40=?1A=?-4=? distributivitatea inmultirii n raport cu adunarea '. A=/4-?01A=4-A=? 11.>nversarea unei matrice. (ie A1/ai,80mxn , o matrice patrata. @atricea A se numeste nesin.ulara, sau nede.enerata daca det A A 2. "aca matricea A este nesin.ulara, atunci exista inversa sa A 1 , definita de relatia A=A 11A 1=A1>n , unde prin >n s a notat matricea unitate de ordinul n. Pentru calcularea inversei unei matrici se utili#ea#a relatia A 11A7Bdet A. 1%.@atrice orto.onale. (ie matricea A1/ai,80mxn1/ai,80n. @atricea At repre#inta transpusa matricii A. @atricea A se numeste orto.onala daca are loc relatia A=At1At=A1>n ."eoarece detA=detAt1/det A0C%11 in ca#ul matricei orto.onale re#ulta detA1- 1 . 1'.Dan.ul unei matrice. ?onsideram o matrice A1/ai,80mxn. Prin definitie ran.ul matricei A e dat de relatia r/A01r unde prin r/A0 s a notat ran.ul matricei A, iar r repre#inta ordinul celui mai mare minor nenul al matricei considerate. "imensiunea spatiului .enerat de acesti vectori se numeste ran.ul liniilor matricei A. ?u alte cuvinte ran.ul liniilor matricii A este dat de numarul de vectorii linie liniar independenti. 13.&peratii elementare asupra matricelor. Se definesc urmatoarele operatii elementare asupra vectorilor linie sau coloana ale unei matrice:

1. >ntersc$imbarea a doua linii sau coloaneE %. @ultiplicarea tuturor elementelor unei linii sau coloane cu un scalar nenul din corpul K : '. Adunarea elementelor unei linii /sau coloane0 cu elementele altei linii /sau coloane0 nmultite cu un scalar nenul. Se poate demonstra sa ran.ul unei matrice ram:ne invariant fata de operatiile elementare asupra liniilor sau coloanelor sale. 1F."eterminarea ran.ului unei matrice. @etoda directa. Se calculea#a toti minorii de ordin min/m,n0 . "aca exista unul diferit de #ero ran.ul matricei A va fi r 1 min/m,n0 . "aca toti acesti minori sunt nuli se iau in consideratie minorii de ordin min/m,n0 1 si se repeta calculele, p:na se .aseste un minor nenul. &rdinul acelui minor este ran.ul matricei A. 16.?ompatibilitatea sistemelor neliniare neomo.ene.Georema KronecHer ?apelli. Georema KroneHer ?apelli afirma ca sistemul de ecuatii liniare este compatibil numai daca r/A01r/A cu o linie deasupra0 unde A cu linie se numeste matricea extinsa si se obtine prin adau.area coloanei vectorilor liberi la matricea sistemului A. 19. ?ompatibilitatea sistemelor neliniare neomo.ene.Georema Douc$e. Sistemul de ecuatii este compatibil daca si numai daca toti determinantii caracteristici ai matricei A sunt nuli. 1<.Desolvarea sistemelor neliniare neomo.ene. (ormulele lui Kramer. xi1"iB" , i11,%,....n , unde " 1 det/A0 si "i este determinantul minorului obtinut prin nlocuirea vectorului coloana i din matricea A cu vectorul termenilor liberi. %1.(orme liniare. (ie un spatiu vectorial V , definit peste corpul K . & forma liniara este o functie f:V !K , care satisface conditiile de liniaritate si de omo.enitate, adica: f/x-)01f/x0-f/)0 f/tetax01tf/x0, oricare x,)+V, oricare t+H. %'.(orme biliniare. & forma biliniara este o functie numerica de doua variabile vectoriale, liniara n raport cu fiecare dintre acestea. (ie deci functia .:VxV !K .Pentru oricare x,)+V si oricare teta+K, forma biliara . trebuie sa indeplineasca conditiile: 1../x,)-#01./x,)0-./x,#0 ./x,teta )01teta ./x,)0 %. ./x-#,)01./x,)0-./#,)0 ./teta x,)01teta ./x,)0 %3.+fectul sc$imbarii de ba#a asupra unei forme biliniare. "esi valoarea functiei ./x, )0 nu depinde de ale.erea ba#ei, aceasta operatie va modifica totusi elementele matricei A. Pentru a studia acest efect sa consideram n spatiul vectorial V doua ba#e 411{e1,e%,...en} si 4%1{f1,f%,....fn} , le.ate ntre ele prin matricea de transformare ? , prin relatia f 1 ?Ct e ."aca consideram ca vectorii x, ) din ba#a 41 au n ba#a 4% repre#entarea x7,)7 , atunci prin sc$imbarea ba#ei componentele vectorilor se modifica x1?x7 , )1?)7 %F.(orme biliniare simetrice. & forma biliniara se numeste simetrica daca pentru oricare x,) + V avem ./x,)01./),x0. a i,81a 8,i re#ulta A1A7 ."e aici re#ulta ca matricea unei forme biliniare simetrice este de asemenea simetrica. @atricea unei forme biliniare simetrice ram:ne simetrica si dupa o sc$imbare de ba#a. 4Ct1/?CtA?0Ct1?tAt/?t0t1?tAt?1?tA?14 . %6.(orme patratice. (ie ./x, )0 o forma biliniara simetrica a spatiului n dimensional V , definit peste corpul D si 41{e1,e%,....en0 o ba#a a acestui spatiu. & functie $ :V !D se numeste forma patratica asociata formei biliniare simetrice . daca $/x0 1 ./x,x0 %9.Gransformari liniare. & transformare liniara este o aplicatie a elementelor unui spatiu vectorial n alt spatiu vectorial. (iecarui punct al primului spatiu i se asocia#a un punct, numit ima.ine, n cel de al doilea spatiu. 5u este necesar ca cele doua spatii sa fie i#omorfe. (ie V si I doua spatii vectoriale definite peste acelasi corp K . & functie f :V !I se numeste transformare liniara, operator liniar, aplicatie liniara sau morfism daca 1. f/x-)01f/x0-f/)0 %. f/alfa x01alfa f/x0 %9.5ucleul si ima.inea unei transformari liniare. (ie V si I doua spatii vectoriale definite peste corpul K , iar f:V !I o transformare liniara. @ultimea Her f1{xJx+V, f/x012} se numeste nucleul transformarii f. Se observa ca Her f inclus/c0 in V. @ultumea >m f1{f/x0Jx+V} se numeste ima.inea spatiului vectorial V prin transformarea f.Se vede imediat ca >m fcJI .

%<.@atricea unei transformari liniare. ?onsideram doua spatii vectoriale ; /de dimensiune n 0 si V /de dimensiune m0, definite peste acelasi corp K si o transformare liniara f :; !V . >n aceste spatii consideram ba#ele 411{e1,e%...en} 4%1{$1,$%....$n}. Vectorii f/ei0,i11,%...n apartin spatiului V, deci pot fi exprimati sub forma f/e101a1,1$1-a%,1$%-...-am,1$m f/e%01a1,%$1-a%,%$%-...-am,%$m .............................. f/en01a1,n$1-a%,n$%-...-am,n$m @atricea A1/ai,80mxn definita de matricea A1Klinia 11 a1,1 a1,% ... a1,n linia%1a%,1 a%,% ... a%,n ...... linian1am,1 am,% ... am,nL care are drept coloane coordonatele vectorilor f/ei0,i11,%,...,n n ba#a 4%, se numeste matricea transformarii liniare f relativ la ba#ele 41 si 4% %M.@odificarea unei transformari liniare la sc$imbarea ba#ei. Presupunem ca matricea transformarii f :V !V n ba#a 4 este A. Pentru un vector oarecare x+V si ima.inea sa ) 1 f /x0 , n raport cu ba#a 4 , putem scrie ) 1 Ax. ?onsideram acum o noua ba#a 47 . Vectorii x si ) devin n noua ba#a x7 si )7 . >ntre coordonatele acestora exista relatiile x1?x7 )1?)7 >n noua ba#a 47 matricea transformarii liniare devine A7, astfel incat putem scrie N71A7x7. >nlocuind relatiile re#ulta ?)71A?x7 sau )71? 1A?x7 .?omparand relatiile anterioare putem scrie A71? 1A?. @atricele A si A7 se numesc matrice asemenea. '2.Valori si vectori proprii. ?onsideram acum o transformare liniara f :V !V , unde V este un spatiu vectorial definit peste corpul D . ;n scalar teta + D se numeste valoare proprie a transformarii f daca exista un vector x + V , nenul astfel nc:t f/x01teta x. Vectorul x se numeste vector propriu corespun#ator valorii proprii teta. '1.Deducerea unei transformari liniare la forma cea mai simpla n ca#ul valorilor proprii reale distincte. Gransformarea f :V !V se numeste dia.onali#abila daca exista o ba#a 41 , astfel nc:t matricea transformarii f sa aiba n aceasta ba#a o forma dia.onala. >n re#olvarea acestei probleme se distin. urmatoarele ca#uri: 1. Valorile proprii reale si distincte. >n acest ca# ecuatia caracteristica /teta01det/A teta >012 are n radacini reale si distincte, fie acestea teta i,i11,%...n.(iecarei valori proprii ii corespunde un vector propriu. Acesti xi,i11,%..n vectori proprii sunt liniari independenti si formea#a deci o ba#a a spatiului V, fie aceasta 411{x1,x%,...xn} in care matricea transformarii f are forma dia.onala.Vectorii proprii xi,i11,%....n se determina pentru fiecare teta i,i11,%...n. '%. Valori proprii reale multiple. "upa re#olvarea ecuatiei caracteristice a matricei A care defineste transformarea f ntr o ba#a oarecare 4 , se constata ca unele valorii proprii teta i au multiplicitatea m i. ''.Valori proprii complexe. "aca polinomul caracteristic admite una sau mai multe perec$i de valorii proprii complexe, atunci matricea A nu poate fi adusa la o forma dia.onala peste corpul numerelor reale. +xista totusi posibilitatea reducerii matricei A la o matrice celulara. (iecare celula corespunde unei perec$i de valori proprii complex con8u.ate. '3.Spatii euclidiene. Sa consideram un spatiu vectorial V definit peste corpul numerelor reale D si doi vectori ai spatiului x si ) . & functie /x, )0 :V !D se numeste produs scalar daca verifica urmatoarele axiome: 1. /x, )0 1 / ), x0 %. /x - #, )0 1 /x, )0 - /#, )0 '. /alfa x, )0 1alfa /x, )0 3. /x, x0 ! 2 pentru oricare x diferit 2 /x, x0 1 2 numai pentru x 1 2 >n cele de mai sus s a considerat ca x, ), #+V,alfa + D . Se observa ca functia produs scalar este, de fapt, o forma biliniara simetrica.;n spatiu vectorial real sau complex peste care s a definit un produs scalar se numeste spatiu euclidian. 'F.5orma unui vector. ?onsideram spa5iul euclidian real + . >n acest spa5iu putem defini lun.imea sau norma unui vector x++ prin relatia JJxJJ1sOrt//x,x00. (unctia norma are urmatoarele proprietati: 1.JJxJJ!12 %.JJalfa xJJ1JalfaJ=JJxJJ '.JJx-)JJP1JJxJJ-JJ)JJ

'F.Versorul unui vector. Primele doua proprietati ale normei ne su.erea#a faptul ca orice element x++ poate fi scris sub forma x 1JJxJJ=e unde JJ e JJ1 1 si se numeste versorul vectorului x . Versorul unui vector x este definit de relatia e1/ 1BJJxJJ 0=x '6.;n.$iul n spatiul euclidian. Sa consideram acum spatiul euclidian normat + si doi vectori nenuli x, )++ . 5umarul fi+K2,piL, dat de relatia cos fi1/x,)0BJJxJJ=JJ)JJ defineste un.$iul dintre cei doi vectori. '9."istanta n spatiul euclidian. Pe un spatiu euclidian real se poate defini functia distanta sau metrica prin relatia d/x, )0 1JJx )JJ Aceasta functie are urmatoarele proprietati: 1. d/x, )0 !1 2, d/x, )0 1 2 numai daca x 1 ) . %. d/x, )0 1 d/ ), x0 '. d/x, )0 P1 d/x, #0 - d/#, )0 '<.4a#e ortonormate. & ba#a orto.onala41{e1,e%...en} n care toti vectorii au lun.imea e.ala cu unitatea se numeste ba#a ortonormata. 'M.Gransformari orto.onale. & transformare liniara f : + !+ , a unui spatiu euclidian real, se numeste orto.onala daca pastrea#a nesc$imbata valoarea produsului scalar.o transformare orto.onala nu modifica lun.imea vectorului. 32.?oliniaritate si coplanaritate. "oi vectori sunt coliniari daca au repre#entantii pe aceeasi dreapta suport. @ultimea vectorilor care sunt coliniari cu o anumita directie delta formea#a un subspatiu de dimensiune 1. Goti acesti vectori sunt liniar dependenti. Grei vectori sunt coplanari daca au repre#entantii n acelasi plan. 31.Produsul scalar n spatiul euclidian. (ie doi vectori a si b din spatiul +' si alfa+K2,piL un.$iul dintre acesti vectori. Produsul scalar al vectorilor a si b poate fi definit: /a,b01JJaJJ=JJbJJ=cos alfa 3%.Produsul vectorial. (ie vectorii a,b+ +'. Produsul vectorial al acestor vectori este definit de relatia axb1JJaJJ=JJbJJ=sin alfa=e , unde e este un versor pependicular pe a si b si cu sensul dat de re.ula bur.$iului. 3'.Produsul mixt a trei vectori. 5umim produs mixt a trei vectori a,b,c + +' produsul scalar dintre vectorul axb si vectorul c . Aceasta cantitate se notea#a cu /axb0c1/a,b,c0 .Produsul mixt este un numar real. "aca unul dintre vectori este nul atunci produsul mixt este de asemenea nul. Produsul mixt a trei vectori este numeric e.al cu volumul paralelipipedului construit de repre#entantii celor trei vectori. 33.Depere carte#iene. Se numeste reper carte#ian ortonormat n +' ansamblul format dintr un punct &++' si dintr o ba#a ortonormata 41{i,8,HL a spatiului +' orientata po#itiv. ;n reper carte#ian este preci#at prin notatia +{&,i,8,H}.Punctul & se numeste ori.inea reperului iar xx7 este axa absciselor, ))7 axa ordonatelor si ##7 axa cotelor.