Curs de informatic

(doctorat)
Curs 9. Reprezentarea informaiilor



Aurelia Prepeli (Profir), dr.,conf. univ.
catedra Tehnologii de Programare, U.S.M.


Cantitatea de informaie. Unitaile de msur a
informaiei.
Forme discrete de reprezentare a informaiei.
Cuantificarea informaiei.
Codificarea i decodificarea informaiei.
Sisteme de numeraie. Sistemele binar, octal,
hexazecimal de numeraie. Convertirea datelor din
sistemele binar, octal, hexazecimal n sistemul
zecimal i invers. Convertirea datelor din sistemul
binar n octal, hexazecimal i invers.
Reprezentarea informaiilor
Cuprins:
Cantitatea de informaie. Unitaile de msur a informaiei.
Informaia - notiune primara greu de definit.
Informaie -tire, caracteristici, cunotine despre obiect, proces sau
fenomen.
Vom reprezenta o sursa de informatie printr-o variabil S ce poate lua
diferite valori distincte {s1, s2, ...,sn }, denumite mesaje posibile. Exist
surse cu mesaje continue i surse cu mesaje discrete.
Mesajul aduce o clarificare privind starea unui proces care are mai
multe stari. Mesajele pot fi continue sau discrete.

Data - forma de reprezentare a informatiei (data = forma;
informatia = coninut (semantica)).


Not. Date:
logice: Adevarat/Fals, Inchis/Deschis, Pornit/Oprit
numerice: intregi, nr. fractionare, nr.pozitive/negative
alfanumerice: caractere, text
multimedia: sunet, imagine (audio/video)
date simple
structuri de date
Cantitatea de informaie. Unitaile de msur a informaiei.
Exemple:

Semaforul de circulatie poate fi considerat ca o sursa de
informaie, mulimea de mesaje posibile ale caruia este
{verde, galben, rosu}.

Aparatul de telegrafiat reprezinta o sursa de informaie,
mulimea de mesajelor posibile ale caruia este: literele A, B,
C, ..., Z, cifrele 0, 1, 2, ..., 9 i semnele de punctuaie.

Temperatura mediului nconjurtor poate primi o infinitate de
valori ntr-un interval limitat (exemplu de mesaj continuu).
Surs
Canal
de transmisie
Destinatar
Mesaje discrete sau continue
Fig. 1. Schema unui sistem de transmisie a informaiei
Cantitatea de informaie. Unitaile de msur a informaiei.
Cantitatea de informaie - marime dependenta de gradul de
dezordine al unui sistem, de numarul maxim de (mesaje) stri
posibile (n).

Cantitatea de informaie I a unui mesaj emis de o surs S:

I =log
a
n, (1)

unde n este numarul de mesaje posibile ale sursei. Baza a =
numarul de simboluri folosite, se stabileste prin alegerea unitatii
de masura a cantitii de informaie. Cantitatea de informaie
se masoara cu etalonul (de obicei, se utilizeaza bitul).
Un bit este cantitatea de informaie din mesajul unei surse
cu numai doua mesaje posibile.
ntrucit pentru sursa etalon n=2, din ecuatia (1):
log
2
a = 1 (bit)
obinem a=2.

Formate binare de reprezentare
Bit:
Unitate binar de informaie (BInary digiT)
unitatea elementara de informatie
starea unui bistabil sau a unei celule
elementare de memorie ce are 2 stri
Octet (byte):
grup de 8 biti
unitatea elementara de adresare la cele mai
multe calculatoare actuale (inclusiv Intel x86)
poate reprezenta: o valoare numerica, un
caracter (cod ASCII), un set de variabile
(semnale) logice
Cantitatea de informaie. Unitaile de msur a informaiei.
5,322 40 4,322 20
5,285 39 4,248 19
5,248 38 4,170 18
5,209 37 4,087 17
5,170 36 4,000 16
5,129 35 3,907 15
5,087 34 3,807 14
5,004 33 3,700 13
5,000 32 3,585 12
4,954 31 3,459 11
4,907 30 3,322 10
4,858 29 3,170 9
4,807 28 3,000 8
4,755 27 2,807 7
4,700 26 2,585 6
4,644 25 2,322 5
4,585 24 2,000 4
4,524 23 1,585 3
4,459 22 1,000 2
4,392 21 0,000 1
Log
2
n n Log
2
n n
Tabelul 1.1 Valorile
functiei log
2
n
Cantitatea de informaie. Unitaile de msur a informaiei.
Exemple.

Cantitatea de informatie a unui mesaj de semafor, n=3, este:

I =log
2
3 =1,585 bit.

Cantitatea de informatie a unei litere alfabetului latin
{A,B,C,..,Z}, n=26, este:

I =log
2
26 =4,700 bit.

Cantitatea de informatie a unei litere a alfabetului grec
{A,B,I,....,O}, n=24, este:

I =log
2
24 =4,585 bit.

Cantitatea de informaie. Unitaile de msur a informaiei.
Cantitatea total de informaie V emis de surs se determin
din relaia:

V=N*I ,

unde N este numrul de mesaje transmise, I este cantitatea de
informaie ce se conine ntr-un mesaj.
Cantiti de informaie exprimate prin multiplii unui bit:

1 Kilobit (Kbit)=2
10
=1024bii (~10
3
bii);
1 Megabit (Mbit)=2
20
=1048576bii (~10
6
bii);
1 Gigabit (Gbit)=2
30
~10
9
bii;
1 Terabit (Tbit)=2
40
~10
12
bii;
1 Petabit (Pbit)=2
50
bii.

Codificarea i decodificarea informaiei.
Semn - un element al unei mulimi finite de obiecte
distincte.
Alfabet - o mulime liniar ordonat de semne.
Exemple de alfabete:
a) alfabetul cifrelor zecimale: 0, 1, 2, ..., 9;
b) alfabetul literelor latine mari: A, B, C, ..., Z;
Alfabete binare (semne binare sau cifre binare):
cifrele {0,1};
Adevarat/Fals;
Inchis/Deschis;
Pornit/Oprit.
Codificarea i decodificarea informaiei
Un ir finit de m semne, dintre care unele se pot repeta,
formeaz un cuvnt, m lungimea cuvntului.
Cuvinte binare - cuvintele formate din semne binare.
Cuvintele pot avea lungime variabil sau constant. n ultimul
caz ele se numesc cuvinte m-poziionale.
Exemple:
1-poziionale: {0,1};
2-poziionale: {00, 01, 10, 11};
3-poziionale: {000, 001, 010, 011, 100, 101, 110, 111};
4-poziionale: {0000, 0001, , 1110, 1111}.

Mulimea cuvintelor m-poziionale include 2
m
cuvinte
distincte.
Codificarea i decodificarea informaiei
n calculatoarele numerice informaia se reprezint n form
discret. Pentru reprezentarea, transmiterea, pstrarea i
relucrarea mesajelor s1, s2, ...,sn ale sursei de informaie se
utilizeaz cuvintele binare. Regula de transformare a mesajelor
n cuvinte se numete cod, iar operaia respectiv codificare.
Operaia invers codificrii se numete decodificare.
Dispozitivele tehnice care realizeaz operaiile n cauz se
numesc, respectiv, codificator i decodificator.
Surs Codificator
Canal
de transmisie
Decodificator
Destinatar
Fig.2. Codificarea i decodificarea mesajelor n sistemele de
transmisie a informaiei.
Mesaje
Cuvinte binare Mesaje Cuvinte binare
Codificarea i decodificarea informaiei.
S1
S2
0
1
S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
000
001
010
011
100
101
110
111
S1
S2
S3
00
01
10
S1
S2
S3
S4
00
01
10
11
S1
S2
S3
S4
S5
000
001
010
011
100

S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
000
001
010
011
100
101
110

S1
S2
S3
S4
S5
S6
000
001
010
011
100
101
n=2, m=1 n=3, m=2 n=4, m=2 n=5, m=3 n=6, m=3
n=7, m=3 n=8, m=3
Fig. 3. Coduri de cuvinte cu lungime
constanta (coduri m-pozitionale). In figur
sunt reprezentate tabelele respective pentru
surse cu n=2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 mesaje posibile.
Codificarea i decodificarea informaiei.
Operatiile de codificare i decodificare constau n extragerea
datelor necesare din tabel. Decodificarea va fi univoca
numai atunci cnd cuvintele binare incluse n tabel snt
distincte. Acest lucru este posibil daca lungimea m a cuvintelor
de cod satisface inegalitatea
2
m
n.
Dupa logaritmare obtinem:
m log
2
n.
Intrucit expresia log
2
n exprima cantitatea de informatie, se
poate afirma:
Lungimea cuvintelor unui cod pozitional trebuie sa fie mai
mare sau egala cu cantitatea de informatie a unui mesaj.

.
Codificarea i decodificarea informaiei
Exemplu. Lungimea cuvintelor pentru codificarea literelor
mari ale alfabetului latin {A, B, C, ..., Z}, n=26 se
determina din relatia:
m log
2
26 = 4,700.
Pentru m=5obinem cuvinte binare ale codului 5 pozitional:
A-00000
B-00001
C-00010
D-00011
E-00100

Z-11001.

Cod propus de filozoful si omul de stat englez Francis
Bacon n anul 1580.
.




Informatia mesajelor continue
Ce este un semnal digital ?
Evaluarea cantitaii de informatie n
mesajele continue.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
u(t) [V]
t
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
u (t) [V]
k
t
0 0 1 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1 1 1
t
s
.....................
MEMORIE
SEMNAL ANALOGIC CONTINUU
SEMNAL ANALOGIC ESANTIONAT
SEMNAL DIGITAL MEMORAT
CUATI FI CAREA
Informatia mesajelor continue poate
fi reprezentata print-un set de
cuvinte binare. Operaia de
transformare a mesajelor continue n
eantioane se numete discretizare
n timp sau eantionare. Pentru
aceasta, cuantele s1, s2, ,s
n
se
codifica exact la fel ca i oricare alte
mesaje discrete. Cel mai frecvent se
utiluzeaza codurle numerice directe,
cuvntul cod reprezentnd numarul
cuantei respective.
Dispozitivul care transforma
mesajul continuu aplicat la intrare
intr-o succesiune de cuvinte de cod
se numete convertor analog-
numeric.
s
1
s
n
.
.
.

Informatia mesajelor continue


.
Mrimea s reprezinta pasul sau intervalul de cuantificare (depinde de natura fizica a sursei
de informatie. Meteorologie: t =1h, tehnic audio: t=5*10-5 s.). Numarul esantioanelor m
si numarul cuantelor n se determina din urmatoarele relatii:


; 1 +
A
=
t
T
m
, 1
min max
+
A

=
S
S S
n
unde T este durata mesajului continuu.
Intrucit cuantele s
1
, s
2
, ,s
n
pot fi considerate mesaje discrete,
cantitatea de informatie intr-un esantion:
, 1 log log
min max
2 2
|
|
.
|

\
|
+
A

= =
S
S S
n I
iar cantitatea de informatie intr-un mesaj continuu:
. 1 log 1
min max
2
|
|
.
|

\
|
+
A

|
.
|

\
|
+
A
= =
S
S S
t
T
mI V
Informatia mesajelor continue


.


. log 3
2
n m m I
y x
=
Operatia inversa, i anume transformarea cuvintelor de cod aplicate
la intrare n valorile cuantelor respective, se efectueaza cu ajutorul
convertoarelor numeric-analogice.
Imagine se numeste reprezentarea unui obiect, executata pe o
suprafata prin actiunea directa a utilizatoruluisau prin intermediul
unui echipament.
ntucit culorile pot fi reprezentate prin suprapunerea a trei
reprezentari ale aceleiasi imagini in rosu, verde si albastru,
cantitatea de informatie dintr-o imagine color (desenele, fotografiile,
televiziunea etc) se determina din relatia:
Setul de cuvinte binare care reprezinta informatia microzonelor se
numeste imagine numerica. Operatia de transformare a imaginii
intr-un set de cuvinte binare se numeste cuantizarea imaginii.
Cuantizarea imaginilor


In cazul imaginilor monocrone (alb-negru) fiecare zona se descrie
prin luminanta sa i poate fi cuantificata. Numarul cuantelor n va
caracteriza puterea de rezolutie a echipamentelor pentru
producerea sau formarea imaginilor. Cantitatea de informatie a unei
imagini monocrome:

, log
2
n m m I
y x
=
unde m
x
si m
y
reprezinta numarul de
microzone ale rastrului pe orizontala i
respectiv pe verticala.
O Imagine se mparte n microzone (puncte sau pixeli).
Descompunerea unei imagini in pixeli se realizeaza cu ajutorul unui
rastru. Rastrul reprezinta o suprafata plana, in general
dreptunghiulara, pe care sunt trasate doua seturi de linii paralele,
perpendiculare nre ele.
Cuantizarea imaginilor


Densitatea liniilor si, respectiv, densitatea punctelor caracterizeaza
puterea de rezoluie a echipamentelor pentru reproducerea sau
formarea imaginilor. Rastrul vizualizatorului: 640x480, 800x600,
720x400, ..., 1024x1024 de puncte.
Imaginile obiectelor n miscare se discretizeaza n timp, de obicei
24(cinematograful), sau 25(televizorul) de cadre pe secunda. Prin
urmare cantitatea de informaie a unui film cu durata T se
determina din relatia: V=T*f*I, unde f este frecvena cadrelor, iar I
cantitatea de informatie dintr-un singur cadru.
25 , 32 , 625 = = = ~ f n m m
y x
Un cadru va contine:
n televiziune
. 5 , 5 32 log 625 625 3
2
Mbit I ~ =
cadre pe secunda.
Un film color cu durata de 1,5 ore va conine: V=1,5*3600*25*I =
791 Gbit.
Sisteme de numeratie
. ... , ...
2 1 0 1 1 m n n
c c c c c c c N

=
Sistemele n care semnificatia cifrelor depinde de pozitia ocupta in
cadrul numerelor se numesc sisteme de numeratie pozitionale.
Presupunem ca nr. N are partea intreaga din n+1 cifre, iar partea
fractionara din m cifre.
Valoarea acestui numar se evalueaza n functie de baza sistemului
dupa cum urmeaza:
( ) . .... .....
2
2
1
1
0
0
1
1
1
1
m
m
n
n
n
n b
b c b c b c b c b c b c b c N

+ + + + + + + + =
a) scrierea sub form de sum de puteri ale lui 2
23
10
= 16 + 0 + 4 + 2 + 1
= 1x2
4
+ 0x2
3
+ 1x2
2
+ 1x2
1
+ 1x2
0

23
10
= 1 0 1 1 1
2

b) diviziunea repetat cu 2
25 : 2 = 12 rest 1 LSB - cel mai puin semnificativ bit
12 : 2 = 6 rest 0
6 : 2 = 3 rest 0
3 : 2 = 1 rest 1
1 : 2 = 0 rest 1 MSB - cel mai semnificativ bit

25
10
= 1 1 0 0 1
2
conversia zecimal-binar
Conversia numerelor dintr-un sistem in altul
(10->2)
Conversia numerelor dintr-un sistem in altul
(10->2)
Exemplu.

Sa se transforme numarul zecimal 53,40625 n echivalentul binar:
53 : 2 = 26 + 1\2;
26 : 2 = 13 + 0\2;
13 : 2 = 6 + 1\2;
6 : 2 = 3 + 0\2;
3 : 2 = 1 + 1\2;
1 : 2 = 0 + 1\2;
Partea ntreaga a numarului binar va fi: 110101.
0,40625 x 2 = 0,8125;
0,8125 x 2 = 1,625;
0,625 x 2 = 1,25;
0,25 x 2 = 0,5;
0,5 x 2 = 1;
Partea fractionara a numarului binar va fi: 01101.

(53,40625)
10
= (10111,101100)
2
.

Conversiunea numarului 1996,0625 din sistemul zecimal n
sistemul octal:
1996 : 8 = 249 + 4\8
249 : 8 = 31 + 1\8
31 : 8 = 3 + 7\8

0,0625 x 8 = 0,5
0,5 x 8 = 4
Prin urmare,
(1996,0625)
10
= (3714,04)
8
.

Conversia numerelor dintr-un sistem in altul
(10->8)
Conversia numerelor dintr-un sistem in altul
(10->16)
Sa se transforme numarul 2914,25 din sistemul zecimal n
hexazecimal:
2914 : 16 = 182 + 1\16;
182 : 16 = 11 + 6\16;
11 : 16 = 0 + 11\16;

0,25 x 16 = 4
Prin urmare (1914,25)
10
= (B62,4)
16
.
Conversii dintr-o baza n alta (regulile de conversie)
conversia partii intregi: prin divizare succesiva cu noua baza:
exemplu din baza 10 in baza 2:

30 30
10
= 11110
2
0,48 0,48
10
=0,0111...
2

15 rest 0 0,96 rest 0
7 rest 1 1,83 rest 1
3 rest 1 1,66 rest 1
1 rest 1 1,32 rest 1

conversia partii fractionare: prin inmultire succesiva cu noua
baza
atentie!!!, conversia nu este precisa (univoca)
Conversia numerelor dintr-un sistem in altul
Conversiunea numarului zecimal (N)
10
n echivalentul sau n
baza b se efectueaza conform urmatoarelor reguli:
- Se mparte la baza respectiva partea ntreaga i cturile
obtinute dupa fiecare impartire, pina cnd se obtine citul 0;
rezultatul conversiunii parii intregi este constituit din
resturile obtinute, considerate din ordinea inversa in aparitie.
- Se nmulteste cu baza partea fractionara, apoi toate partile
fractionare obtinute din produsul anterior, pina cind partea
fractionara a unui produs = 0 sau pina la obtinerea unui
numar de cifre fractionare dorit; rezultatul conversiunii partii
fractionare este construit din partile intregi ale produselor,
considerate in ordinea aparitiei.
... 2
3
2
2
2
1
2
0
2
-1
2
-2
2
-3
...
1 0 1 1 1 0 1
ponderi poziionale
punct
binar
cel mai
semnificativ
bit
cel mai
puin semnificativ
bit
(MSB) (LSB)
Binar Corespondentul
zecimal
Ponderea
2
3
= 8 2
2
= 4 2
1
= 2 2
0
= 1
0 0 0 0 0
0 0 0 1 1
0 0 1 0 2
0 0 1 1 3
0 1 0 0 4
0 1 0 1 5
0 1 1 0 6
0 1 1 1 7
1 0 0 0 8
1 0 0 1 9
1 0 1 0 10
1 0 1 1 11
1 1 0 0 12
1 1 0 1 13
1 1 1 0 14
1 1 1 1 15
1011.101
2
=
= 1x2
3
+0x2
2
+1x2
1
+ 1x2
0
+ 1x2
-1
+ 0x2
-2
+1x2
-3
= (8 + 0 + 2 + 1),(0,5 + 0 + 0,125)
= 11,625
10

Conversia binar zecimal
(2->10)
... 8
3
8
2
8
1
8
0
8
-1
8
-2
8
-3
...
3 0 7 6 5 2 4
ponderi poziionale
punct
octal
cel mai
puin semnificativ
bit
(MSB) (LSB)
Sistemul octal (se folosesc 8 cifre: 0, 1, 2, ... , 7)
cel mai
semnificativ
bit
conversia octal-zecimal:
372
8
= 3x8
2
+ 7x8
1
+ 2x8
0

= 3x64 + 7x8 + 2x1
= 250
10
conversia zecimal-octal
266 : 8 = 33 rest 2 LSB
33 : 8 = 4 rest 1
4 : 8 = 0 rest 4 MSB

266
10
= 412
8
Conversia numerelor dintr-un sistem in altul
(8->10; 10 ->8)
Hexazecimal Zecimal Binar
0 0 0000
1 1 0001
2 2 0010
3 3 0011
4 4 0100
5 5 0101
6 6 0110
7 7 0111
8 8 1000
9 9 1001
A 10 1010
B 11 1011
C 12 1100
D 13 1101
E 14 1110
F 15 1111
Conversia hexazecimal-zecimal i zecimal hexazecimal
(10->16, 16->10)
2AF
16
= 2x16
2
+ 10x16
1
+ 15x16
0
= 512 + 160 + 15
= 687
10
423 : 16 = 26 rest 7 LSB
26 : 16 = 1 rest 10 A
1 : 16 = 0 rest 1 MSB

423
10
= 1A7
16
Digit octal 0 1 2 3 4 5 6 7
Echivalentul binar 000 001 010 011 100 101 110 111
Conversia octal-binar i binar-octal
472
8

4 7 2

100 111 010

472
8
= 100 111 010
2
011 010 110

3 2 6

11010110
2
= 326
8
binar-octal octal-binar
11010110
2
(011)(010)(110)
2
Conversia binar hexazecimal
(2->16)
4 cifre binare = 1 cifra hexa(zecimala)
1 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0 0 0 0
2 B A C
Codificarea informatiilor
Ce se urmareste:
reprezentarea coerenta, univoca a informatiilor in
vederea stocarii, transmiterii si a prelucrarii acestora
utilizarea eficienta a spatiului alocat (spatiu minim)
detectia (si corectia) erorilor
facilitarea (simplificarea) operatiilor de prelucrare,
stocare si transmitere
securizarea datelor
Cum se realizeaza:
prin metode/algoritmi/standarde de codificare
depinde de tipul de informatie care se codifica
Formate binare de reprezentare
Bit:
binary digit;
unitatea elementara de informatie
starea unui bistabil, sau a unei celule elementare de
memorie
Octet (byte):
grup de 8 biti
unitatea elementara de adresare la cele mai multe
calculatoare actuale (inclusiv Intel x86)
poate reprezenta: o valoare numerica, un caracter (cod
ASCII), un set de variabile (semnale) logice
Formate binare de reprezentare
Octet (continuare)


D7 - bitul cel mai semnificativ
D0 - bitul cel mai putin semnificativ

Cuvant (word)



D15-D8 - octetul superior (High)
D7-D0 - octetul inferior (Low)
- folosit pt. reprezentarea intregilor, simpla precizie
7 6 5 4 3 2 1 0 15 14 13 12 11 10
9 8
7 6 5 4 3 2 1 0
Formate binare de reprezentare
Dublu-cuvant (double word):



32 biti, 4 octeti, 2 cuvinte
D31-D16 cuvantul superior
D15-D0 cuvantul inferior
folosit pentru reprezentarea numerelor in virgula fixa
(dubla precizie la sistemele pe 16 biti) sau in virgula
flotanta
31 ...... 24 23 ...... 16 15 ...... 8 7 ...... 0
Formate binare de reprezentare
Cuadruplu-cuvant (quad-word)



64 de biti, 8 octeti, 4 cuvinte, 2 dublucuvinte
folosit pentru reprezentarea numerelor in virgula fixa
(dubla precizie pt. sist. pe 32 biti) si in virgula flotanta
Formate extinse:
80 de biti - pt. reprezentarea numerelor in virgula flotanta
(formate interne/intermediare)

63 0
Reprezentarea numerelor
numere pozitive:
intervalul de reprezentare: [0.. 2
n
-1], unde n - nr. de biti
numere negative:
mai multe metode de reprezentare (codificare):
MS, C1, C2
intervalul de reprezentare: [-(2
n-1
-1) ... (2
n-1
-1)]
bitul cel mai semnificativ - bit de semn:
0 - numar pozitiv
1 - numar negativ

Reprezenzarea n virgul fix
Reprezentarea n virgul fix poate fi efectuat n trei
forme de baz:
Prin mrire i semn (cod direct);
Prin compliment fa de 1 (cod invers);
Prin complement fa de 2 (cod complementar). Toate
aceste forme pentru numerele pozitive folosesc una i
aceeai reprezentare, care coincide cu macheta:







Reprezenzarea n virgul fix
a) numere pozitive 0 0101110 +46
b) cod direct 1 0101110 -46
c) cod invers 1 1010001 -46
d) cod complementar 1 1010010 -46
Reprezentarea intern a numerelor +46 i -46 n virgul fix.

Reprezentarea n cod complementar a numerelor negative se
efectueaz prin scrierea lor n codul invers i apoi adugnd cifra 1 la
cifra cea mai puin semnificativ a numrului.
Aritmetica in complement fata de 2
7+ 0000.0111+ 7+
-10 1111.0110 246
-3 1111.1101 253
in C2 operatiile aritmetice sunt identice cu aritmetica
numerelor pozitive ->
la reprezentarea numerelor negative trebuie sa se
precizeze lungimea de reprezentare
pt. cresterea lungimii de reprezentare: Extensia de
semn

1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Reprezentarea in virgula flotanta
scopul: reprezentarea numerelor foarte mari si foarte mici
forma de reprezentare: semn, caracteristica si mantisa




simpla precizie: 32 de biti
1 Semn, 8 Caracteristica, 23 Mantisa
dubla precizie: 64 de biti
1 Semn, 11 Caracteristica, 52 Mantisa
caracteristica = exponent + 1/2 (domeniu_exponent)
S Caracteristica Mantisa
1 c m
Reprezentarea in virgula flotanta
Formatul reprezentarii:





numarul de biti
campuri: semn, mantisa, caracteristica
S Caracteristica
Mantisa


S Caracteristica (C) Fracie mantis (f) Total
simpl precizie 1 8 23 32
dubl precizie 1 11 52 64
dubl. precizie extins 1 15 80 96
quadrupl precizie 1 15 112 128
Reprezentarea in virgula flotanta
Forma de reprezentare
Numar de pozitii binare


Domeniu de reprezentare (+_)

Total
Caracte
ristica
Fractie
mantisa
Cel mai mic
numar pozitiv
Cel mai mare
numar pozitiv
Simpla precizie 32 8 23
Dubla precizie 64 11 52
Dubla precizie extinsa 96 15 80
10
-38
10
38
10
-308
10
308
10
-4932
10
4932
Bibliografie
Ion Bolun, Ion Covalenco. Bazele informaticii aplicate. Editura ASEM,
Chiinu, 1999.
Anatol Gremalschi, Iurie Mocanu, Ludmila Gremalschi. Informatica. Structura
calculatorului. Manual pentru clasa a X-a. Editura tiina, Chiinu, 2004.
Www.intel.com pt. procesoare Intel