Algebr

45
Capitolul I
Ecuaii i sisteme de ecuaii liniare

A
PP Competene specifice

EL
C1. Identificarea unei situaii date rezolvabile prin ecuaii sau sisteme de
ecuaii liniare
C2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluiilor

AL
unor ecuaii sau sisteme de ecuaii liniare
C3. Utilizarea transformrilor echivalente în rezolvarea unor ecuaii i
sisteme de ecuaii liniare
C4. Redactarea rezolvrii ecuaiilor i sistemelor de ecuaii liniare
R
C5. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuaiilor sau a sistemelor de
ecuaii liniare
PA

C6. Transpunerea matematic a unor situaii date, utilizând ecuaii i/sau

sisteme de ecuaii liniare

PE-PP 1. Ecuaii de gradul I cu o necunoscut

Ecuaiile sunt propoziii matematice cu una sau mai multe variabile, în care apare
A

o singur dat semnul egal („=”).

Exemple:
R

1. 2x – 7 = x + 2; 2. 3y + 2y – 8 = 0; 3. 3(z + 2) = 3z + 6.
Matematic. Clasa a VII-a

Observaii:
U

z x, y, z,… poart denumirea de variabile (necunoscute).

z Ceea ce este scris în stânga semnului egal se numete membrul stâng al ecuaiei, iar
ceea ce este scris în dreapta semnului egal poart denumirea de membrul drept al ecuaiei.
IT

DEFINIII: Un numr real se numete soluie pentru o ecuaie dac, înlocuind necu-
noscuta cu acel numr în ecuaia dat, propoziia obinut este adevrat. Mulimea
soluiilor unei ecuaii se noteaz cu S.
ED

O ecuaie de forma ax + b = 0, unde a, b ∈  i a ≠ 0, se numete ecuaie de gradul I

cu o necunoscut. Numerele reale a i b se numesc coeficieni (a este coeficientul necu-
noscutei, iar b se numete termen liber), iar x se numete necunoscut sau variabil. 5
 Se numete soluie a ecuaiei ax + b = 0, unde a, b ∈  i a ≠ 0, un numr x0 ∈ 
pentru care propoziia ax0 + b = 0 este adevrat.

45
A rezolva o ecuaie înseamn a determina toate soluiile sale. Aceste soluii formeaz
mulimea soluiilor ecuaiei date i se noteaz, de regul, cu S.
Dac dup o ecuaie urmeaz o precizare de forma x ∈ M, aceasta indic mulimea în
care ia valori necunoscuta. Se spune c ecuaia dat este definit pe mulimea M (sau c se
rezolv în mulimea M). Dac nu se face nicio precizare, se consider M = .

A
Exemple:
z Numrul 9 este soluie a ecuaiei 2x – 7 = x + 2 pentru c, înlocuind în ecuaie pe x
cu 9, se obine o propoziie adevrat: 2 ⋅ 9 – 7 = 9 + 2 (A) .

EL
z Orice numr real este soluie pentru ecuaia 3(z + 2) = 3z + 6; din aceast cauz,
ecuaia se mai numete i identitate.
z Exist ecuaii care nu au nicio soluie real.
Exemple: 4(x – 3) = 4x + 10; 2z + 5 = 2(z + 9) etc.
Mulimea soluiilor acestor ecuaii este ∅.

AL
1.1. ECHIVALENA ECUAIILOR
Înlocuind necunoscuta x cu numrul 3 în ecuaia 3x + 2 = 11, constatm c obinem o
propoziie adevrat: 3 ⋅ 3 + 2 = 11. Deci, numrul 3 este soluie a ecuaiei. Putem spune
c am rezolvat ecuaia? Nu înc, deoarece nu suntem siguri c am aflat toate soluiile. S
R
presupunem c numrul a este soluie (i el) a ecuaiei 3x + 2 = 11. Atunci, înlocuind
necunoscuta x cu numrul a, obinem propoziia adevrat (egalitatea) 3a + 2 = 11. Vom
scdea din ambii membri ai ei numrul 2, de unde rezult c 3a + 2 – 2 = 11 – 2, adic 3a = 9.
PA

Vom împri ambii membri cu 3 i obinem a = 9 : 3. Deci, a = 3.

Numai acum putem afirma c am rezolvat ecuaia; ea are o singur soluie, i anume
numrul 3. i ecuaia x = 3 are ca soluie doar numrul 3.
Deci, ecuaiile: 3x + 2 = 11 i x = 3 au aceeai soluie, ele fiind echivalente.
Dou ecuaii sunt echivalente în cazul în care au aceleai soluii. O ecuaie simpl de forma
x = a, unde a este numr real dat, are ca soluie doar numrul a. Atunci când rezolvm o
ecuaie oarecare, încercm s gsim o alta, de forma x = a, care s fie echivalent cu cea
A

dat. Putem folosi urmtoarele reguli, care conduc la ecuaii echivalente:

1) Se pot trece termenii dintr-un membru în cellalt, schimbându-le semnul.
R

2) Se pot înmuli (împri) ambii membri ai ecuaiei cu numere diferite de zero.

Matematic. Clasa a VII-a

1.2. ECUAII DE GRADUL I CU O NECUNOSCUT.

U

ECUAII REDUCTIBILE LA ECUAII DE GRADUL I CU O NECUNOSCUT

În general, o ecuaie de forma ax + b = 0, unde a i b sunt numere reale (iar a ≠ 0),
va fi numit ecuaie de gradul I cu o necunoscut.
IT

O asemenea ecuaie se rezolv în dou etape:

1. Scdem din ambii membri pe b i obinem ax = –b.
b
ED

2. Împrim ambii membri cu a i obinem x = − . Aceast ultim ecuaie are evident

a
b
ca unic soluie numrul real − i este echivalent cu ecuaia ax + b = 0.
6 a
 Observaii:
z Dac a = 0 i b = 0, atunci propoziia cu o variabil ax = –b se scrie 0x = 0, deci

45
orice numr real este soluie a ecuaiei.
z Dac a = 0, b ≠ 0, atunci propoziia cu o variabil ax = –b devine 0x = –b, ceea ce
este imposibil, deoarece produsul niciunui numr real cu zero nu este un numr real diferit
de zero. În general, ecuaiile nu se prezint sub aceast form simpl, îns le putem aduce
la aceasta folosind regulile care conduc la ecuaii echivalente.

A
1.3. RELAIA DE EGALITATE ÎN MULIMEA NUMERELOR REALE. PROPRIETI
Spunem c dou numere reale a i b sunt egale a

EL
dac se reprezint în acelai punct pe axa numerelor. b
Exemple:
1. Dac a = 3 i b = 9 , atunci a = b, deoarece 9 = 3.

( ) ( )
2 2
2. Dac a = 2 − 3 i b = 7 − 4 3 , atunci a = b, deoarece 2 − 3 =7−4 3.

1. Reflexivitatea: x = x, pentru orice x ∈ \.

AL
Proprietile relaiei de egalitate pe mulimea numerelor reale:

2. Simetria: dac x = y, atunci y = x, pentru orice x, y ∈ \.

R
3. Tranzitivitatea: dac x = y i y = z, atunci x = z, pentru orice x, y, z ∈ \.
PA

Egalitatea se pstreaz dac adunm (scdem) din ambii membri ai unei egaliti
acelai termen sau dac înmulim (împrim) o egalitate printr-un factor nenul. Adic au
loc urmtoarele echivalene, numite proprieti de compatibilitate între relaia de egalitate
i operaiile cu numere reale:
a = b ⇔ a + x = b + x, (∀) a, b, x ∈ \;
a = b ⇔ a – x = b – x, (∀) a, b, x ∈ \;
A

a = b ⇔ a ⋅ x = b ⋅ x, (∀) a, b, x ∈ \ (x ≠ 0);
a = b ⇔ a : x = b : x, (∀) a, b, x ∈ \ (x ≠ 0).
R

Pe scurt, putem spune c:

z dac se adun, se scad, se înmulesc sau se împart membru cu membru dou
Matematic. Clasa a VII-a
U

egaliti, se obine tot o egalitate. Altfel spus, avem:

­a ⋅ c = b ⋅ d
­a = b ­a + c = b + d °
dac ® , atunci ® i ® a b .
¯ c = d ¯ a − c = b − d °̄ c = d (c ≠ 0; d ≠ 0)
IT

Exemplu: Demonstrai c dac x2 + y2 = 2xy, atunci x = y.

Adunând în ambii membri ai egalitii numrul real –2xy, obinem egalitatea x2 + y2 –
ED

– 2xy = 2xy – 2xy, care este echivalent cu egalitatea (x – y)2 = 0. Deoarece ptratul unui
numr real este zero doar când numrul dat este zero, rezult x – y = 0. Adunând în ambii
membri ai egalitii numrul y, rezult x = y.
7
 O O O activiti de învare O O O

45
PE Înelegere *

1. Determinai valorile reale ale lui x pentru care egalitile de mai jos sunt adevrate:
a) 2x + 3 = 7; b) 4x – 7 = 9; c) 2x – 1 = –9; d) 6x – 5 = 7;
e) 3x + 14 = 23; f) 4x – 3 = –19; g) 2x – 9 = –17; h) 2x + 13 = 5;
i) 2x + 5 = 13; j) 3x + 7 = 16; k) 2x – 1 = x + 3; l) 3x – 2 = x + 6;

A
m) 4x + 7 = 31; n) –2x + 5 = 11; o) 5x + 6 = –14; p) –6x + 11 = –25.
2. Stabilii mulimea soluiilor pentru fiecare ecuaie în parte:
a) 3x + 8 = 14; b) 2x – 3 = x + 2; c) 3x + 2 = x – 6; d) 4x + 3 = x – 15;

EL
e) 3x – 8 = x + 4; f) 3x – 11 = x – 23; g) 4x + 5 = 2x + 13; h) 5x – 9 = 3x + 1;
i) 3x + 11 = –10; j) –7x + 19 = –16; k) 5(x + 3) = –20; l) 3x = x – 18;
m) –6x + 22 = –20; n) –11x – 91 = 30; o) 4x + 15 = –5; p) 8x = x + 49.
3. Rezolvai ecuaiile:
a) –9x + 17 = –10; b) 3(x + 2) = 27; c) (x + 2) : 3 = –6; d) 2(x + 1) – 3 = 5;

1
p) 2x + = –0,(6); r) 2x +
1 1
= –0,75 + x;
AL
e) 7 – 2(x + 3) = –11; f) 15 + 3(x – 1) = –6; g) 7(x – 2) – 13 = 8; h) 6(x – 3) + 7 = –35;
i) 4 – 3(x + 5) = –17; j) (3x + 1) : 5 = 5; k) 3x – 8 = 13;
m) 6x – 13 = 2x – 1; n) 2,5x – 3(1,5x + 2) = 4,8; o) 5x – 9 + 2x = 19;
s)
3( x − 5)
l) –9 + 7x = 5x + 11;

= 5x – 18.
R
3 2 3 2
4. Artai c urmtoarele ecuaii sunt echivalente:
a) 2x + 1 = 7 i 3x – 4 = 5; b) 3(x – 2) = 12 i 3(x + 5) = 33;
PA

c) 7(x + 1) = 6x i 3(x + 1) = –18; d) 3x + 24 = –6 i –2(x – 1) = 22;

e) 5(x + 4) = 25 i –6(2x – 5) = 18; f) 4x – 13 = 11 i 7(x + 3) = 63.
5. a) Determinai valoarea numrului real m, tiind c 3 este soluie a ecuaiei:
4(m + 1)x – 5mx + 7 = 2m – 6.
b) Determinai valoarea numrului real m, tiind c –2 este soluie a ecuaiei:
3(m – 2)x – 2mx + 9 = 5m + 56.
A

c) Calculai valoarea numrului real m, pentru care 2 este soluie a ecuaiei:

7mx – 3(2m + 5)x – 11 = 4m – 17.
d) Aflai valoarea numrului real m, pentru care –3 este soluie a ecuaiei:
R

–9mx + 8(3m – 4)x + 18 – m = 36 + 6m.

Matematic. Clasa a VII-a

e) Determinai valoarea numrului real m, pentru care –4 este soluie a ecuaiei:

3mx – 2(3m – 4)x + 13 + 7m = 14 + 8m.
U

6. a) Determinai valoarea real a numrului a, tiind c –3 este soluie a ecuaiei:

4x – a(x + 5) = 2ax + 16.
IT

b) Determinai a ∈ \, tiind c 4 este soluie a ecuaiei: a(7 – x) – 2x = 5ax + 26.

c) Determinai numrul real a pentru care ecuaia 2x + a = 4x + 3 are soluia –2.
d) Determinai numrul real a pentru care ecuaia 2ax + 5(x – 1) = 7x + 13 – 3a are
ED

soluia 1.
e) Determinai numrul real a pentru care ecuaia a(x + 2) + 3(x – 1) = ax – 3 are
soluia 2.
8 f) Determinai numrul real a pentru care ecuaia 2x – a(x + 3) = 7ax + 27 are soluia –5.
 Capitolul II
Elemente de organizare a datelor

45
PP Competene specifice

C1. Identificarea unor informaii din tabele, grafice i diagrame

A
C2. Prelucrarea unor date sub form de tabele, grafice sau diagrame în vederea
înregistrrii, reprezentrii i prezentrii acestora

EL
C3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin
dependene funcionale i reprezentri ale acestora
C4. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare
a datelor

AL
C5. Analizarea unor situaii practice prin elemente de organizare a datelor
C6. Transpunerea unei situaii date într-o reprezentare adecvat (text, formul,
diagram, grafic)
R
PE-PP 1. Produsul cartezian a dou mulimi nevide.
Sistem de axe ortogonale în plan. Reprezentarea
PA

punctelor într-un sistem de axe ortogonale.

Distana dintre dou puncte din plan
Fie o mulime nevid format din dou elemente, notate a i b. Dac stabilim o ordine de
scriere a lor în mulime, spunem c am format o pereche ordonat, pe care o notm (a; b).

Observaii:
A

z Perechea ordonat (a; b) este o mulime distinct de {a; b}.

z În timp ce {a; b} = {b; a}, în general (a; b)  (b; a).
R

Exemple: (2; 5)  (5; 2).

Matematic. Clasa a VII-a

DEFINIIE: Produsul cartezian al mulimilor nevide A i B este mulimea format din

U

toate perechile ordonate (a; b), unde a ∈ A i b ∈ B.

A × B = {(a; b) | a ∈ A i b ∈ B}
Într-o pereche ordonat, ordinea scrierii elementelor conteaz, adic, în general avem
IT

(a; b)  (b; a) i A × B  B × A. De fapt, perechile ordonate (a; b) i (c; d) sunt egale dac
i numai dac a = c i b = d.
Exemplu:
ED

A = {2; 3; 5} i B = {1; 2}
A × B = {(2; 1); (2; 2); (3; 1); (3; 2); (5; 1); (5; 2)}
B × A = {(1; 2); (1; 3); (1; 5); (2; 2); (2; 3); (2; 5)}
Se observ c A × B ≠ B × A. 37
 Reprezentarea geometric a produsului Reprezentarea geometric a produsului
cartezian A × B din exemplul anterior este: cartezian B × A din exemplul anterior este:

45
y y

5
2
3
1
2

A
O 1 2 3 5 x
O 1 2 x
Se observ i din cele dou reprezentri c A × B ≠ B × A.

EL
Regula produsului: Dac mulimile A i B sunt finite (au un numr finit de elemente),
iar card A = p i card B = q, atunci card(A × B) = p ⋅ q.
Exemplu: Dac într-o clas de 30 de elevi sunt 20 de biei i 10 fete, atunci numrul

AL
perechilor distincte biat-fat din clas este 200.
Într-adevr, notând cu B mulimea bieilor i cu F mulimea fetelor, orice pereche
(biat; fat) este element al produsului cartezian B × F, iar card(B × F) = card B ⋅ card F =
= 20 ⋅ 10 = 200.
R
Numerele reale se reprezint pe o dreapt numit axa numerelor. Elementele pro-
dusului cartezian \ × \ pot fi reprezentate în plan într-un sistem ortogonal de axe.
PA

Prin sistem de axe ortogonale înelegem figura format din dou axe ale numerelor
care sunt perpendiculare i care au un punct de intersecie, numit origine.
În figura alturat, xOy este un sistem de axe ortogonale cu:
– originea O; y
– unitatea de msur AB;
– axa Ox se numete axa absciselor; P P(a; b)
b
– axa Oy se numete axa ordonatelor. P
A

Un astfel de sistem se mai numete i sistem cartezian. O a x

Planul în care se reprezint un sistem cartezian este împrit
de acesta în patru cadrane.
R

Asociem fiecrei perechi (a; b) de numere reale un punct în plan obinut astfel: pe axa
Matematic. Clasa a VII-a

Ox reprezentm punctul P de coordonat a, iar pe axa Oy punctul P de coordonat b.

U

Prin punctul P ducem o paralel la axa ordonatelor, iar prin punctul P ducem o paralel
la axa absciselor. Intersecia celor dou paralele
y
este punctul P cutat, pe care îl notm P(a; b) i
IT

citim „punctul P de abscis a i ordonat b”.

Punctele de forma A(0; y) se afl pe axa Oy C(–4; 2) 2
B(0; 2)
i se numesc puncte de abscis 0 (zero).
Punctele de forma B(x; 0) se afl pe axa Ox i A(3; 0)
ED

se numesc puncte de ordonat 0 (zero). –4 –3 O 1 3 x

În figura alturat sunt reprezentate în sis-
temul ortogonal de axe xOy punctele A(3; 0), –2
D(–3; –2)
38 B(0; 2), C(–4; 2), D(–3; –2); E(1; –3). –3 E(1; –3)
 Dou puncte M(a; b) i N(m; n) se afl pe o dreapt paralel cu axa ordonatelor Oy
dac au aceeai abscis, adic a = m. De exemplu, punctele M(4; 5) i N(4; –3) se afl pe o
dreapt paralel cu axa Oy, deoarece au abscisele egale.

45
Dou puncte P(c; d) i Q(p; r) se afl pe o dreapt paralel cu axa absciselor Ox dac
au aceeai ordonat, adic d = r. De exemplu, punctele P(–3; 2), Q(0; 2) i R(7; 2) sunt
situate pe o dreapt paralel cu axa absciselor dus la 2 uniti deasupra acesteia.

Distana dintre dou puncte din plan

Fie punctele A(x1; y1) i B(x2; y2) reprezentate în sistemul

A
y
ortogonal de axe xOy. Distana dintre dou puncte A(x1; y1) i
B(x2; y2) se calculeaz dup formula:
B

EL
AB = ( x2 − x1 )2 + ( y2 − y1 )2 . y2

Aplicând teorema lui Pitagora într-un triunghi dreptunghic a y1

A
crui ipotenuz este segmentul AB, iar catetele sunt paralele cu
axele de coordonate, obinem formula de mai sus. O x1 x2 x
Exemple:

AL
1. Calculai distana între punctele A(–2; 4) i B(1; –3).
Rezolvare: AB = ( −2 − 1) 2 + (4 + 3) 2 = 9 + 49 = 58 .
2. tiind c A(a; 1) i B(0; 5), determinai numerele reale a pentru care AB = 5.
R
Rezolvare: AB = ( a − 0) 2 + (1 − 5) 2 = a 2 + 16 ⇔ a2 + 16 = 25 ⇔ a2 = 9 ⇔ |a| = 3 Ÿ
Ÿ a ∈ {–3; 3}.
3. tiind c A(–a; 2) i B(0; 7), determinai numerele reale a pentru care AB = 13.
PA

Rezolvare: AB = (−a − 0) 2 + (2 − 7) 2 = a 2 + 25 ⇔ a2 + 25 = 169 ⇔ a2 = 144 ⇔ |a| = 12 Ÿ

Ÿ a ∈ {–12; 12}.
4. tiind c M(a; 3) i N(1; 2), determinai numrul natural a pentru care MN = 17 .
Rezolvare: MN = ( a − 1) 2 + (3 − 2) 2 = (a − 1) 2 + 1 ⇔ (a − 1) 2 + 1 = 17 ⇔ (a – 1)2 = 16 ⇔
⇔ |a – 1| = 4 ⇔ a – 1 = 4 sau a – 1 = –4 ⇔ a = 5 sau a = –3. Cum a ∈  Ÿ a = 5.
A

Mijlocul unui segment

Pentru oricare dou puncte A(xA; yA) i B(xB; yB), coordonatele mijlocului M al segmen-
R

x + xB y + yB
tului AB sunt xM = A i yM = A .
Matematic. Clasa a VII-a

2 2
Fie M ∈ AB astfel încât AM ≡ MB i A, M, B – proieciile
U

punctelor A, M i, respectiv, B pe axa Ox, A, M, B – pro- y

ieciile punctelor A, M i, respectiv, B pe axa Oy. Cum
AM ≡ MB Ÿ AM ≡ MB i AM ≡ MB. Deci, AM = yB B
IT

B
= MB i AM = MB, de unde se obine: AM = xM – xA i
M
MB = xB – xM Ÿ xM – xA = xB – xM Ÿ 2xM = xB + xA Ÿ yM M
x A + xB
Ÿ xM = . Analog, AM = yM – yA i MB = y A
ED

2 A A
= yB – yM Ÿ yM – yA = yB – yM Ÿ 2yM = yB + yA Ÿ A M B
y A + yB O x x xB x
Ÿ yM = , unde M(xM; yM). A M
39
2
 Exemple:
1. Mijlocul segmentului AB, unde A(3; 8) i B(1; 2), este punctul M(2; 5), deoarece
x + xB 3 + 1 4 y + yB 8 + 2 10

45
xM = A = = = 2 i yM = A = = = 5.
2 2 2 2 2 2
2. Determinai coordonatele simetricului punctului A(–1; 2) fa de punctul M(1; 4).
Simetricul lui A fa de M este punctul B(a; b) cu proprietatea c M este mijlocul
x + xB ′ y + yB′ a −1
segmentului AB'. Atunci xM = A i yM = A , de unde se obine xM = =
2 2 2

A
2+b
= 1 Ÿ a = 3 i yM = = 4 Ÿ b = 6. Deci, B'(3; 6).
2

EL
O O O activiti de învare O O O
PE Înelegere *

1. Se dau mulimile A = {–3; –1; 1} i B = {1; 2; 3}.

AL
a) Determinai produsele carteziene A × B i B × A.
b) Determinai produsele carteziene A × A i B × B.
c) Reprezentai geometric cele patru produse carteziene.
2. Dac A = {x ∈ ]*+ | 2x + 3 ≤ 9} i B = {x ∈ ]– | 3x + 7 ≥ 1}, calculai A ∩ B i produsele
R
carteziene A × B i B × A.
3. Reprezentai geometric produsele A × B i B × A, unde A = {x ∈ ]* | |x| ≤ 2} i B =
PA

= {–1; 0; 1}.
4. Reprezentai într-un sistem de axe ortogonale punctele:
A(2; 5); B(3; 0); C(–1; 3); D(4; –4); E(–3; –2); F(–3; 0); G(0; –1).
5. Fie punctele A(1; 3), B(–2; 2) i C(4; 1).
a) Reprezentai într-un sistem de axe ortogonale punctele A, B i C.
b) Fie A', B' i C' simetricele punctelor A, B i C fa de axa Ox. Determinai coordo-
A

natele punctelor A', B' i C'.

6. Fie punctele M(–3; 3), N(2; 5), P(4; –3), Q(0; 2), R(–2; 0).
a) Reprezentai punctele M, N, P, Q, R într-un sistem de axe ortogonale.
R

b) Calculai distanele MN, PQ i PR.

c) Reprezentai punctele urmtoare i scriei coordonatele lor:
Matematic. Clasa a VII-a

i) punctul A este simetricul punctului P fa de dreapta Ox;

U

ii) punctul B este simetricul punctului P fa de dreapta Oy;

iii) punctul C este simetricul punctului P fa de punctul O.
7. Fie punctele A(0; 2), B(2; 6) i C(0; –3).
IT

a) Reprezentai într-un sistem de axe ortogonale punctele A, B i C.

b) Calculai lungimea segmentului AB.
c) Calculai aria triunghiului ABC.
ED

8. Fie punctele A(0; –1) i B(3; –4).

a) Reprezentai într-un sistem de axe ortogonale punctele A i B.
b) Dac A' i B' sunt simetricele punctelor A i B fa de Ox, aflai aria patrulaterului
40 astfel format.
 Cuprins

45
ALGEBR
Capitolul I. Ecuaii i sisteme de ecuaii liniare ............................................................... 5
1. Ecuaii de gradul I cu o necunoscut .............................................................................5
1.1. Echivalena ecuaiilor ............................................................................................6
1.2. Ecuaii de gradul I cu o necunoscut. Ecuaii reductibile la ecuaii de gradul I
cu o necunoscut ...................................................................................................6

A
1.3. Relaia de egalitate în mulimea numerelor reale. Proprieti ................................7
Recapitulare i sistematizare prin teste ...........................................................................16
Test de autoevaluare .......................................................................................................17

EL
2. Ecuaii de gradul I cu dou necunoscute .....................................................................19
3. Sisteme de dou ecuaii de gradul I cu dou necunoscute...........................................20
4. Probleme care se rezolv cu ajutorul ecuaiilor sau al sistemelor de ecuaii liniare ....27
Probleme de matematic aplicat în viaa cotidian........................................................32
Recapitulare i sistematizare prin teste ...........................................................................32

AL
Test de autoevaluare .......................................................................................................35
Capitolul II. Elemente de organizare a datelor .............................................................. 37
1. Produsul cartezian a dou mulimi nevide. Sistem de axe ortogonale în plan.
Reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale. Distana dintre
dou puncte din plan ...................................................................................................37
R
Recapitulare i sistematizare prin teste ...........................................................................44
Test de autoevaluare .......................................................................................................47
2. Dependena funcional. Reprezentarea i interpretarea unor dependene funcionale
PA

prin tabele, diagrame i grafice ...................................................................................49

3. Elemente de statistic matematic ...............................................................................52

GEOMETRIE
Capitolul I. Relaii metrice în triunghiul dreptunghic .................................................. 58
1. Teorema înlimii ........................................................................................................59
A

2. Teorema catetei ........................................................................................................... 61

Recapitulare i sistematizare prin teste ...........................................................................65
Test de autoevaluare .......................................................................................................67
R

3. Teorema lui Pitagora ...................................................................................................69

Probleme de matematic aplicat în viaa cotidian........................................................77
Matematic. Clasa a VII-a

Recapitulare i sistematizare prin teste ...........................................................................78

U

Test de autoevaluare .......................................................................................................79

Test de autoevaluare .......................................................................................................81
4. Noiuni de trigonometrie .............................................................................................83
IT

Recapitulare i sistematizare prin teste ...........................................................................88

5. Aria triunghiului. Rezolvarea triunghiului dreptunghic ..............................................90
6. Calculul elementelor în triunghiul echilateral, în ptrat i în hexagonul regulat .........95
Test de autoevaluare .......................................................................................................99
ED

7. Aria patrulaterului .....................................................................................................101

Probleme de matematic aplicat în viaa cotidian......................................................106
Recapitulare i sistematizare prin teste .........................................................................107
Test de autoevaluare .....................................................................................................109 165
 Modele de teze semestriale ............................................................................................. 111
Modele de teste pentru Evaluarea Naional ............................................................... 117

45
RECAPITULARE I EVALUARE FINAL
Exerciii i probleme recapitulative pentru evaluarea final ...................................... 125
ALGEBR .................................................................................................................... 125
GEOMETRIE ................................................................................................................ 134

A
INDICAII I RSPUNSURI....................................................................................... 139

EL
AL
R
PA
A
R
Matematic. Clasa a VII-a

U
IT
ED

166