LECTII PE CALCULATOR

MATEMATICA
Clasa a VII-a

ALGEBRA
Semestrul II
REALIZAT DE PROF. TIT CUPRIAN
SAM SARICHIOI
JUDETUL TULCEA

.
ECUATII
SI
SISTEME
PROPRIETATILE EGALITATII IN R
1. Oricare ar fi numerele reale, a, b, c, d, daca a = b si c = d, atunci
a+c=b+d
2. Oricare ar fi numerele reale, a, b, c, d, daca a = b si c = d, atunci
a–c=b–d
3. Oricare ar fi numerele reale, a, b, c, d, daca a = b si c = d, atunci
ac=bd
4. Oricare ar fi numerele reale, a, b, c, d, daca a = b si c = d,
si c  0, d  0, atunci
a:c=b:d
Daca a=b si b=a. a+0=a
Daca a = b si b = c atunci a = c a+b=b+a
 ECUAŢII IN R
Propozitia cu o variabila de forma ax + b = c se numeste ecuatie
cu o necunoscuta.
Intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru
in alt membru cu semnul schimbat.

Intr-o ecuatie avem ,,dreptul” de inmulti/imparti egalitatea cu un

numar diferit de zero.
EXEMPLU:
2x + 9 = 5x + 30
2x – 5x = 30 - 9
-3x = 21 :(-3)
x = -7.

Tit Cuprian – Sarichioi - 2009

 INECUAŢII IN R
Propozitia cu o variabila de forma ax + b < c (sau >, , ) se numeste
inecuatie cu o necunoscuta.
Intr-o inecuatie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru
in alt membru cu semnul schimbat.
Intr-o inecuatie avem ,,dreptul” de inmulti/imparti egalitatea cu un
numar diferit de zero.
ATENTIE! Cand impartim/inmultim inecuatia cu un numar
negativ, sensul inegalitatii se schimba!
EXEMPLU: 5x – 8 > 7x + 4
5x – 7x > 4 + 8
-2x > 12 : (-2)
x < -6

Tit Cuprian – Sarichioi - 2009

 ECUAŢII DE FORMA ax + b = 0
•Propozitia cu o variabila de forma EXEMPLU:
x x 5 x
ax + b = 0 se numeste ecuatie cu o Rezolvati ecuatia   5
necunoscuta, unde a si b sunt 3 2 4
numere rationale. Stabilim cmmmc al 4) 6) 3)
x x  5 x 12 )
numitorilor si
amplificam fractiile:
   5 12
•Intr-o ecuatie avem
3 2 4
,,dreptul” de a trece Amplificam numaratorii si
termeni dintr-un membru scriem ecuatia fara
numitori:
4 x  6 x  30  3x  60
in alt membru cu semnul
schimbat.
Trecem termenii dintr-un
membru in alt membru cu
4 x  6 x  3x  60  30
•Intr-o ecuatie avem semnul schimbat:
,,dreptul” de
inmulti/imparti egalitatea
Efectuam operatiile de
adunare/scadere:
 5 x  30
cu un numar diferit de
zero. Procedeul este Impartim ecuatia prin coeficientul
necunoscutei:
 5 x  30 : ( 5)
utilizat pentru eliminarea
numitorilor si la final In final, aflam radacina ecuatiei: x  6
aflarea necunoscutei.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009 .
 ECUATII DE FORMA ax + by + c = 0
Ecuatia de aceasta forma, in multimea In multimea numerelor naturale, o
numerelor reale, are o infinitate de perechi ecuatie de forma ax+by+c=0, are un
de solutii. Pentru orice valoare data a lui numar limitat de solutii.
xR se obtine o valoare a lui yR.
Multimea solutiilor acestei ecuatii in R,
Fie ecuatia 2x + 3y = 21
reprezentata intr-un sistem XOY, este o Extragem pe y din ecuatia data, in
dreapta. functie de x.
Fie ecuatia: 2x + 3y = 11 21  2 x
Daca x = 1, rezulta y = 3; A(1;3) y
Daca x = 4, rezulta y = 1; B(4;1) 3
Sa dam valori lui xN, astfel incat sa
y obtinem yN, si trecem valorile intr-un
tabel simplu:
A(1;3)

B(4;1) x 0 3 6 9
x y 7 5 3 1
0
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009
 SISTEME DE DOUA
ECUATII CU DOUA
M E T O D A R E D U C E R I I
Daca avem spre rezolvare sistemul de doua ecuatii cu doua necunoscute:


NECUNOSCUTE
2 x  3 y  19
Daca dorim sa aplicam metoda reducerii, atunci sa ne hotaram ce
necunoscuta dorim s-o reducem (,,mai lumeste, sa scapam de
ea”).
EU, m-am hotarat sa ,,scap” de y !
 7 x  2 y  4Identific coeficientii lui y din cele doua ecuatii si aflu c.m.m.m.c al lor.
Acestia fiind +3 si -2, c.m.m.m.c. este 6; Imi pun intrebarea: cu cat sa inmultesc cele doua
ecuatii astfel incat sa obtin coeficientii lui y, numere opuse. Pentru asta, voi inmulti prima
ecuatie cu 2 si a doua ecuatie cu 3. dupa cum vedeti:
Tragem linia
2 x  3 y  19  2  4 x  6 y  38
  si adunam cele doua ecuatii, obtinand:
 7x  2 y  4  3 21x  6 y  12
Rezolvand ecuatia 25 x = 50, vom afla
25x  = 50
x=2
Continuare in pagina urmatoare: Tit Cuprian – Sarichioi - 2009 .
 M E T O D A R E D U C E R I I
Fiind dat sistemul, in continuare sa-l rezolvam tot prin metoda reducerii, de data aceasta
reducand necunoscuta x.

2 x  3 y  19 Acuma ne gandim care este c.m.m.m.c. al coeficientilor lui x

din cele doua ecuatii; coeficientii fiind +2 si +7, c.m.m.m.c. este
 14; vom inmulti prima ecuatie cu +7 si a doua ecuatie cu –2,
 7x  2 y  4 astfel incat sa obtinem coeficientii lui x, numere opuse:

 2 x  3 y  19  7 14 x  21 y  133 Tragem linia

  si adunam termen cu termen,
7 x  2 y  4  ( 2)  14 x  4 y  8 obtinand:
 + 25y = 125
Rezolvand ecuatia 25 y = 125, vom afla y = 5
Verificare: Se introduc valorile lui x si y in sistem:

2 x  3 y  19 2  2  3  5  19 4  15  19
    
 7x  2 y  4  7 2  25  4 14  10  4
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009
 SISTEME DE DOU
METODA SUBSTITUŢIEI
ECUATII CU DOUA
Daca avem spre rezolvare sistemul de doua ecuatii cu doua necunoscute:
 3x  y  7 Alegem o ecuatie din cele doua ale sistemului, evident mai

2 x  5 yNECUNOSCUTE
 usoara din punct de vedere al coeficientilor, si scoatem o
 16 necunoscuta in functie de cealalta:

Din 3x + y = 7  y = 7 – 3x; introducem valoarea lui y in cealalta ecuatie si

rezolvam ecuatia in necunoscuta x.
2x – 5(7 –3x) = 16;
2x – 35 + 15x =
16; 17x = 16 + 35; Dupa ce am aflat valoarea lui x = 3, aceasta o
17x = 51; introducem
intr-una din cele doua ecuatii, care va deveni o ecuatie in
x=
51:17 = 3.necunoscuta y, si o rezolvam:

3x + y = 7  33 + y = 7  9 + y = 7  y = 7 – 9  y = –2.

Tit Cuprian – Sarichioi - 2009 .

 REZOLVAREA DE PROBLEME CU
AJUTORUL ECUATIILOR SAU A
SISTEMELOR DE ECUATII
Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuatiilor sau a sistemelor de ecuatii
presupune urmatoarele etape de rezolvare:

1. Stabilirea datelor cunoscute si a celor necunoscute din problema.

2. Alegerea necunoscutei (necunoscutelor) si exprimarea celorlalte
date necunoscute in functie de aceasta (acestea).
3. Alcatuirea unei ecuatii (sistem de ecuatii) cu necunoscuta
(necunoscutele) aleasa (alese), folosind datele problemei.
4. Rezolvarea ecuatiei (sistemului de ecuatii).
5. Verificarea solutiei.
6. Formularea concluziei (raspunsului) problemei.

Tit Cuprian – Sarichioi - 2009 .

 PROBLEMA REZOLVATA
Intr-un triunghi, ABC, masura unghiului B este dublul masurii unghiului A iar
masura unghiului C este cu 25% mai mica decat masura unghiului B. Aflati
masurile unghiurilor triunghiului ABC.
REZOLVARE:
1. Identificam necunoscuta principala, aceasta fiind masura unghiului A.
Notam x = masura unghiului A.
2. A doua necunoscuta, este masura unghiului B, care fiind dublul masurii lui A,
va fi 2x.
3. A treia necunoscuta, este masura unghiului C, care este cu 25% mai mica
decat masura lui B, adica este 75% din masura lui B.
Aceasta va fi 75% din 2x adica 0,752x = 1,5x.
4. Suma celor trei unghiuri este egala cu 1800.
5. Avem realizata ecuatia: x + 2x + 1,5x = 1800
6. Rezolvarea ecuatiei: 4,5x = 1800 7. Concluzia:
-masura unghiului A este egala cu
x = 1800:4,5
400. -masura unghiului B este egala
x = 400
cu 800. -masura unghiului C este
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009 egala cu 600
 PROBLEMA REZOLVATA
Intr-un bloc sunt apartamente cu 2 si respectiv 3 camere. Daca in total sunt 11
apartamente si 26 de camere, aflati cate apartamente cu 2 camere si respectiv cu
3 camere sunt in bloc.
REZOLVARE:

Notm cu x numarul de apartamente cu 2 camere si cu y numarul de apartamente

cu 3 camere.
Din propozitia ca in bloc sunt 11 apartamente  x + y = 11
Din propozitia ca in bloc sunt in total 26 camere  2x + 3y = 26
Punand cele doua ecuatii intr-un sistem de ecuatii, vom avea:
Aplicand, de
 x  y  11 exemplu, metoda 
 x  y  11  ( 3)  3x  3 y  33

  2 x  3 y  26
2 x  3 y  26 reducerii, avem:  2 x  3 y  26
–x  = –7
Deci, x = 7 apartamente cu 2 camere.
Daca in total sunt 11 apartamente, rezulta ca y = 4 apartamente cu 3 camere.
Tit Cuprian – Sarichioi - 2009 .
SFARSIT
.