GEOMETRIE

UNGHIURI ŞI TRIUNGHIURI
- RECAPITULARE ŞI COMPLETĂRI -

1. Unghiuri

Clasificare: - unghi drept = unghi cu măsura de 90°;

- unghi ascuţit = unghi cu măsura mai mică de 90°;
- unghi obtuz = unghi cu măsura mai mare de 90°;
- unghi nul = unghi cu măsura de 0! ;
- unghi alungit = unghi cu măsura de 180! .

Definiţie: Două unghiuri se numesc adiacente dacă au:

- vârful comun;
- o latură comună;
- celelalte două laturi sunt situate în semiplane diferite faţă de dreapta suport a laturii comune.
Definiţie: a) Două unghiuri se numesc complementare dacă au suma măsurilor egală cu 90°.
b) Două unghiuri se numesc suplementare dacă au suma măsurilor egală cu 180°.

"DEF , "PEF "AOB, "BOC

adiacente complementare adiacente suplementare

Teorema 1: Suma unghiurilor din jurul unui punct este de 360°.

Teorema 2: Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente.
Teorema 3: Două unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau suplementare.
Teorema 4: Două unghiuri cu laturile perpendiculare sunt congruente sau suplementare.
Teorema 5: Două unghiuri care au acelaşi complement (sau suplement) sunt congruente.

Probleme rezolvate
1. Măsura unghiului format de bisectoarele a două unghiuri adiacente este egală cu semisuma măsurilor celor două un-
ghiuri.

Demonstraţie:
Fie " AOB şi " BOC adiacente, iar (OX respectiv (OY bisectoarele lor. X
m("AOB)  A
m("BOX ) =  B
2  m ("AOB ) + m("BOC )
 ⇒ m("BOX ) + m("BOY ) = ⇔
m("BOC)  2 Y
m("BOY ) =
2 
m("AOB ) + m("BOC ) O C
⇔ m("XOY ) = .
2
2. Fie " AOB ascuţit, OC ⊥ OA, OD ⊥ OB, astfel încât (OC şi (OD să facă parte din
acelaşi semiplan în raport cu AO. Demonstraţi că:
B
a) " COD ≡ " AOB; A
b) " BOC şi " AOD sunt suplementare.
Demonstraţie: C
a) Fie m( " AOB) = a° ⇒ m( " BOC) = 90° – a°
m( " COD) = 90° – (90° – a°)⇒ m( " AOB)= m( " COD).
b)m( " AOD)=m( " AOB)+ m( " BOD) ⇒
O
m( " AOD) = 90° + a°
⇒ m( " AOD)+m( " BOC) = 180°.
m( " BOC) = 90° – a° D

1
 Probleme propuse
1. Unghiurile AOB şi COD sunt opuse la vârf. Calculaţi măsurile celorlalte A
unghiuri care s-au format ştiind că: O C
a) m( " AOB) = 37°; B
b) m( " AOC) = 150°30”.
X A D
2. Unghiurile AOB şi COD sunt opuse la vârf, iar [OX şi [OY sunt bisectoarele O D
lor.
B Y
a) Dacă m( " AOB) = 54°, Calculaţi m( " AOY);
b) Folosind judecata aflaţi m( " XOY).
C
3. Unghiurile MON şi POQ sunt opuse la vârf, iar [OX împarte unghiul Q
M
MON în două părţi egale iar [OY şi [OZ împart unghiul POQ în trei părţi egale. Y
Dacă m( " MOX) = 20°26’6” Calculaţi m( " YOZ). X O
Z
4. În figurile de mai jos punctele E, O, F şi respectiv G, O, H sunt coliniare.
N P
Calculaţi măsurile unghiurilor ştiind că: H
E
100° + x° E M X
x° H O x°/3 F
a) b)
G O 3x°
P
F
G N ? O
5. Unghiurile MON şi MOP sunt adiacente suplementare, [OX este bisectoarea
unghiului MOP şi [OY este semidreapta opusă semidreptei [OX. Aflaţi
m( " NOY) ştiind că m( " MON) = 73°.
Y
6. Semidreptele [OA şi [OB sunt perpendiculare, iar semidreapta (OC este inclusă în interiorul unghiului " AOB
m("AOC ) 2
astfel încât = . Aflaţi măsurile unghiurilor " AOC, " COB şi a unghiului format de bisectoarele
m("COB ) 3
unghiurilor " AOC şi " COB.

7. Trei unghiuri, adiacente două câte două, au măsurile astfel încât unul dintre ele să fie media aritmetică a celorlalte
două. Care poate fi măsura fiecărui unghi dacă ele sunt unghiurile formate în jurul unui punct?

8. În jurul punctului O sunt unghiurile AOB# , BOC# , COD# , DOE # , EOA

# disjuncte două câte două, având măsurile
proporţionale cu 8, 10, 11, 12, 13. Calculaţi măsurile unghiurilor.

9. Unghiurile 1$ , 2$ , 3$ şi 4$ sunt formate în jurul unui punct de aceeaşi parte a unei drepte. Aflaţi măsurile lor în
fiecare din următoarele situaţii:
a) fiecare din unghiurile 2$ şi 3$ au măsura egală cu suma unghiurilor congruente 1 şi 4;
b) măsurile unghiurilor 1$ , 2$ , 3$ , 4$ sunt proporţionale cu numerele 6, 10, 17 şi 3;
c) unghiul 1$ măsoară cât de două ori unghiul 2$ , acesta de două ori cât unghiul 3, iar acesta de două ori cât unghiul 4$ .

10. Calculaţi complementele unghiurilor a căror măsură este:

a) 35°; b) 37°28”; c) 29°39’49”; d) 47°6’52”; e) 25’; f) 39”.

11. Calculaţi suplementele unghiurilor a căror măsură este:

a) 35°; b) 37°28”; c) 89°59’59”; d) 90°1”; e) 103°33’7”; f) 1’.
11
12. Raportul dintre complementul unui unghi şi suplementul său este . Aflaţi măsura unghiului.
29
13. Dacă m( " A) = 38°15’47” şi m( " B) = 15°39’21”. Calculaţi:
a) Complementul unghiului C, ştiind că m( " C) = m( " A) + m( " B);
b) Complementul unghiului D, dacă m( " D) = 3⋅m( " A) – 2⋅m( " B);
c) Suplementul unghiului E, ştiind că m( " E) = 5⋅[m( " A) – m( " B)].

2
 14. În interiorul unghiului XOY, care are măsura de 130°, se construiesc semidreptele [OA şi [OB astfel încât
m( " XOA) + m( " AOB) + m( " BOY) = m( " XOY). Aflaţi:
# , AOB
a) măsurile unghiurilor XOA # şi BOY# ştiind că acestea sunt invers proporţionale cu 2, 3 şi 4;
# şi AOY
b) măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor XOB #;
c) măsura unghiului format de perpendicularele duse în O pe laturile OX şi OY ale unghiului XOY.
15. Se consideră punctele coliniare A, B şi C, B ∈ (AC), punctele M şi N într-un semiplan şi punctul P în celălalt
semiplan determinat de dreapta AC, iar punctele A şi M în acelaşi semiplan determinat de dreapta BN.
Ştiind că BM ⊥ BN, m( " CBN) = 66,(6)% din m( " MBP), [BX ⊂ Int.( " CBN) astfel încât NBX # ≡ CBX# şi
# ≡ ABY
[BY⊂ Int( " ABP) astfel încât ABM # ≡ PBY
# , demonstraţi că:
# ≡ NBC
a) ABP #;
b) [BX şi [BY sunt semidrepte opuse;
# ≡ ABX
c) PBX #.

16. Fie AOB un unghi ascuţit şi semidreptele (OC şi (OD perpendiculare pe (OB, respectiv (OA, situate în semiplanul
opus celui determinat de dreapta OB şi punctul A, iar (OE este bisectoarea unghiului BOD. Dacă 3⋅m( " COE) =
# , AOE
= 4⋅m( " AOB), Calculaţi măsurile unghiurilor AOB # , COD# şi BOD#.

17. Se consideră unghiurile adiacente complementare XOZ şi YOZ împreună cu bisectoarele lor [OA şi respectiv
[OB. Ştiind că m( " AOZ) este de şase ori mai mică decât măsura suplementului unghiului BOZ, aflaţi valoarea
raportului măsurilor unghiurilor XOZ şi YOZ.

18. Măsura unghiului format din bisectoarele a două unghiuri adiacente este de 42°30’, iar raportul dintre măsura
unghiului mai mic şi măsura unghiului mai mare este de 0,41(6). Calculaţi măsurile celor două unghiuri.
∧ ∧ ∧
19. Măsurile unghiurilor 1, 2 şi 3 situate de aceeaşi parte a unei drepte respectiv invers proporţionale cu 0,5; 0,25 şi
∧ ∧
0,1(6). Calculaţi măsura unghiului format de bisectoarele unghiului 1 şi 3 .

2. Triunghiuri

A. Linii importante în triunghi

1. Segmentul de dreaptă coborât perpendicular dintr-un vârf al triunghiului pe latura opusă sau pe prelungirea acesteia, se
numeşte înălţime.
Teoremă: În orice triunghi înălţimile sunt concurente într-un punct H numit ortocentrul triunghiului.
H
A F
B′ D′
N′ P′
C′
M
H

B C
A′ DH E N M′ P
Triunghi ascuţitunghic Triunghi dreptunghic Triunghi optuzunghic
H este în interiorul ∆ H = D (vf.unghiului drept) H în exteriorul ∆

2. Segmentul de dreaptă determinat de vârful triunghiului şi mijlocul laturii opuse se numeşte mediană.
Teoremă: În orice triunghi medianele sunt concurente într-un punct G numit centrul de greutate al triunghiului. G se
află întotdeauna în interiorul triunghiului.

3. Bisectoarea unui unghi este semidreapta interioară unghiului cu originea în vârful lui şi care formează cu laturile două
unghiuri congruente.
Teorema 1: Un punct se află pe bisectoarea unui unghi dacă şi numai dacă este interior unghiului şi este egal depărtat
de laturile sale.
Teorema 2: În orice triunghi bisectoarele sunt concurente într-un punct I care este centrul cercului înscris în
triunghi.

3
 4. Mediatoarea unui segment este dreapta perpendiculară pe segment în mijlocul său.
Teorema 1: Un punct se află pe mediatoarea unui segment dacă şi numai dacă este egal depărtat de capetele
segmentului.
Teorema 2: În orice triunghi mediatoarele laturilor sunt concurente într-un punct O care este centrul cercului
circumscris triunghiului.

5. Linia mijlocie în triunghi este segmentul de dreaptă determinat de mijloacele a două laturi ale triunghiului.

B. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi

Teoremă: În orice triunghi, suma măsurilor unghiurilor sale este de 180°.

Consecinţe:
1. Unghiurile triunghiurilor echilaterale au măsurile de 60°;
2. Unghiurile ascuţite ale unui triunghi dreptunghic sunt complementare;
3. Unghiurile ascuţite ale unui triunghi dreptunghic isoscel sunt de 45°;
4. În orice triunghi există cel puţin un unghi cu măsura de cel mult 60°.

Definiţie: Se numeşte unghi exterior unui triunghi unghiul format de o latură a triunghiului şi prelungirea altei laturi.
Teoremă: Măsura unghiului exterior al triunghiului este egalăcu suma măsurilor unghiurilor neadiacente lui.

Probleme rezolvate
1. Pe laturile unghiului XOY se iau punctele A ∈ (OX şi D ∈ (OY astfel încât OA = OD, B ∈ (AX şi C ∈ (DY astfel
încât AB = DC. Dacă AC ∩ BD = {E}, demonstraţi că:
a) AC = BD;
b) DE = AE;
c) (OE este bisectoarea unghiului COB; d) OE ⊥ BC.

Rezolvare:
[OA] ≡ [OD] ip.  LUL B
 A
a) "AOC ≡ "DOB  ⇒ ∆AOC ≡ ∆DOB ⇒ AC = BD
[OC ] ≡ [OB] ip.  E
b) m( " OCA) = m( " OBD) (1) O
m( " OAC) = m( " ODB) ⇒ m( " CAB) = m( " BDC) (2)
m("EAB ) = m("EDC ) (2)  D
 ULU C
AB = DC ip.  ⇒ ∆AEB ≡ ∆DEC ⇒ AE = DE (3)
m("EBA) = m("ECD ) (1) 

OA = OD ip. 
 LLL
c) AE = DE (3) ⇒ m("AOE) = m("DOE) ⇒ (OE este bi sec toarea "BOC.
OE = OE 

OA = OD ip.
d)  ⇒ OA + AB = OD + CD ⇔ OB = OC ⇒ ∆OBC este isoscel şi bisectoarea unghiului BOC este şi
AB = CD 
înălţime, deci OE ⊥ BC.

2. În ∆ABC, m( " A) = 90°, M ∈ (BC) şi N ∈ (AC) astfel încât NM ⊥ BC. Dacă MN ∩ BA = {P}, demonstraţi că BN ⊥
CP şi arătaţi că m( " AEB) = m( " MPB). C

Rezolvare: Observăm că în ∆PCB, CA⊥PB şi PM⊥BC deci (CA) şi (PM) sunt înălţimi
M
⇒ N este ortocentrul ∆PBC ⇒ BN ⊥ PC.
N
m("AEB) = 90° - m("ABC) 
 ⇒ m( " ACB) = m( " MPB)
m("MPB) = 90° - m("ABC) 
P A B

4
3. Cateta opusă unghiului de 30° este egală cu jumătate din ipotenuză.

Rezolvare: Luăm D ∈ (BC) astfel încât m( " DAB) = 30° ⇒ ∆DAB este isoscel ⇒ C
⇒ DA = DB (1)
D
m( " DAC) = 60° şi m( " ACD) = 60° ⇒ ∆ADC este echilateral ⇒ DA = AC = DC dar
BC BC
DA = DB (1) ⇒ AC = DC = DB, deci DC = ⇒ AC = .
2 2 A B
4. Într-un triunghi dreptunghic cu un unghi de 15°, înălţimea dusă din vârful unghiului drept este egală cu 1/4 din
ipotenuză.

Rezolvare: Fie E ∈ (BC) astfel încât m( " EAB) = 15° ⇒ EA = EB (1) C D

∆ACE este isoscel pentru că m( " EAC) = m( " ACE) = 75° ⇒ EA = EC (2) E
BC
Din (1) şi (2) ⇒ EA = . m( " AEC) = 30°. 15° 15°
2 B
AE BC BC A
În ∆ADE, m( " D) = 90° ⇒ AD = , dar AE = ⇒ AD = .
2 2 4

5. În ∆ABC, construim prin I, centrul cercului înscris, o dreaptă paralelă cu BC care intersectează pe AB în M şi pe AC
în N. Demonstraţi că MN = BM + CN. A

Rezolvare: MI || BC şi BI secantă ⇒
⇒ " MIB ≡ " IBC, dar " MBI ≡ " IBC atunci " MIB ≡ " MBI ⇒ MI = MB. I N
M
Analog IN=NC. Atunci, MI + IN= MB + NC ⇒ MN = MB + NC.
B C
6. În ∆ABC, m( " ABC) = 60° şi BC = 2⋅AB. Determinaţi măsurile unghiurilor ∆ABC.
A
Rezolvare: Fie (AD) mediană ⇒ BD = AB şi m( " ABD) = 60° ⇒ ∆ABD este
echilateral ⇒ BD=DC şi m( " ADC)=120° ⇒ m( " DAC) = m( " DCA) = 30°, deci
m( " BAC) = 90°, m( " ACB) = 30°, m( " ABC) = 60°. 60
B
°
D C

Probleme propuse

1. În ∆ABC, AB = 3 cm, BC = 4 cm şi m( " B) = 40°, iar în ∆DEF, DE = 0,03 m, DF = 40 mm şi m( " D) =

= (0,5 ⋅ 80)°. Demonstraţi că ∆ABC ≡ ∆EDF.

2. În triunghiul isoscel MNP, [MN] ≡ [MP], [MQ = bisectoarea unghiului NMP, Q ∈ (NP). Fie A şi B mijloacele
laturilor MN şi respectiv MP. Demonstraţi că:
a) ∆AQB este isoscel;
b) [QM = bisectoarea unghiului AQB.

3. Fie ∆ ABC isoscel ([AB] ≡ [AC]), MB şi NC mediane, MB ∩ NC = {P}; m( " B) = 55°30′.

a) Calculaţi m( " BAP);
b) Demonstraţi că AP ⊥ BC.

4. Fie ∆ PQR dreptunghic isoscel, m( " Q) = 90° şi [RA bisectoarea unghiului R.

a) Aflaţi măsurile unghiurilor QAR şi ARP;
b) Dacă [PB este bisectoarea unghiului P, (PB ∩ RA = {I}) Aflaţi m( " PIR) şi m( " AIB).

5. Fie ∆PQR isoscel ([PQ] ≡ [PR]) în care PP′ este înălţime, iar [PS şi [PT bisectoarele unghiurilor " P′PQ şi
respectiv " P′PR, S ∈ (P′Q), T ∈ (P′R). Fie V ∈ P′P astfel încât [PP′] ≡ [P′V]. Demonstraţi că: ∆PST este isoscel şi PS || TV.

6. În ∆ABC, BM şi CN sunt mediane, M ∈ (AC) şi N ∈ (AB). Se prelungesc segmentele MB şi CN cu [MP] ≡ [BM)

şi [CN] ≡ [NQ]. Demonstraţi că:
a) ∆AMP ≡ ∆CMB şi ∆ANQ ≡ ∆BNC;
b) punctele A, P, Q sunt coliniare.

5
 7. În ∆ PQR se construieşte mediana MQ, M ∈ (PR) care intersectează paralela prin R la PQ în punctul N.
Demonstraţi că:
a) [NR] ≡ [PQ];
b) [PN] ≡ [QR].

8. Pe laturile unghiului XOY se iau punctele A şi B astfel încât AO = BO, iar în interiorul unghiului se ia punctul M
astfel încât MA = MB. Demonstraţi că OM ⊥ AB.

9. Fie " AOB un unghi ascuţit şi semidreptele (OC şi (OD perpendiculare pe (OB, respectiv (OA, situate în
semiplanul determinat de dreapta OB şi punctul A, iar (OE este bisectoarea unghiului BOD. Pe semidreptele (OA, (OB,
(OC, (OD se iau punctele M, N, P şi respectiv Q, astfel încât [OM] ≡ [OP] şi [ON] ≡ [OQ].
a) Demonstraţi că MP || NQ;
b) Demonstraţi că [MQ] ≡ [NP];
c) Dacă MQ ∩ NP = {S}, demonstraţi că S ∈ (OE.

10. Se dă ∆ABC cu AB = AC. Pe dreapta BC se iau punctele D şi E astfel încât B ∈ (DC), C ∈ (BE) şi m( " BAD) =
= m( " CAE). Demonstraţi că:
a) AD = AE;
b) mediana din A a ∆ABC coincide cu mediana din A a ∆DAE.

11. Într-un triunghi ABC, m( " B) = 0,(857142) ⋅ m( " A) şi 2 ⋅ m( " B) = m( " A) + m( " C). Aflaţi măsurile
unghiurilor triunghiului.

12. În triunghiul isoscel KLM cu [KL] ≡ [KM] avem m( " KLM) = 3⋅m( " LKM). Dacă [LN şi [LP sunt trisectoarele
unghiului KLM, cu N,P ∈ (KM), N ∈ [KP]. Demonstraţi că ∆KLN, ∆NLM şi ∆PLM sunt isoscele.

13. Fie O mijlocul segmentelor (AB) şi (CD). Perpendiculara în O pe CD intersectează pe BD în E. Demonstraţi că:
a) BD = AC;
b) (CO este bisectoarea unghiului ACE.

14. Se consideră o dreaptă d şi A, X, Y ∈ d, A ∈ (XY) şi în acelaşi semiplan determinat de dreapta d se găsesc

semidreptele (AZ şi (AT care formează cu dreapta d unghiurile ascuţite " XAZ ≡ " YAT. Fie B ∈ (AZ, C ∈ (AT cu
[AB] ≡ [AC]. Prin B şi C se duc dreptele a şi b, a ⊥ AZ şi b ⊥ AT astfel încât a ∩ d = {F}, b ∩ d = {G}, a ∩ (AT = {D}
şi b ∩ (AZ = {E}. Demonstraţi că:
a) [DG] ≡ [EF];
b) AM ⊥ DE, unde {M} = DF ∩ EG.

15. În triunghiul ABC, m( " ABC) este media aritmetică a măsurilor celorlalte două unghiuri. Ştiind că AD ⊥ BC şi
AC = 2 ⋅ AD, aflaţi:
a) natura triunghiului ABC;
BD
b) valoarea raportului .
CD

16. În triunghiul isoscel ABC, cu AB = AC, [AD este bisectoarea unghiului BAC şi DE || AB, D ∈ BC şi E ∈ AC.
Demonstraţi că dacă EF || BC, F ∈ AB, atunci F este mijlocul segmentului AB şi AC = 2 ⋅ DF.

17. În ∆ABC, bisectoarea " BAC trece prin D mijlocul lui BC. Demonstraţi că ∆ABC este isoscel, fără a folosi
teorema: „Dacă într-un triunghi bisectoarea este şi mediană atunci triunghiul este isoscel“.

18. În triunghiul ascuţitunghic ABC, din punctul D care este piciorul înălţimii corespunzătoare laturii [BC], se duc
perpendicularele DE şi DF pe laturile [AB] şi [AC] (E ∈ (AB) şi F ∈ (AC)). Se prelungesc aceste perpendiculare cu
segmentele [EM] şi [FN] astfel încât [EM] ≡ [DE] şi [FN] ≡ [DF]. Demonstraţi că:
a) [AM] ≡ [AN];
b) MB + CN = BC;
c) AM ⊥ MB şi AN ⊥ NC.

# şi ABC
19. În triunghiul echilateral ABC, [AD şi [BE sunt bisectoarele unghiurilor BAC # (D ∈ BC şi E ∈ AC). Pe
aceste semidrepte se iau punctele M şi respectiv N astfel încât [AD] ≡ [DM], M ≠ A şi [BE] ≡ [EN], B ≠ N.
a) Aflaţi natura triunghiului CDE;
b) Demonstraţi că [OD] ≡ [OE], unde {O} = AD ∩ BE;

6
 c) Demonstraţi că punctele M, C şi N sunt coliniare;
d) Demonstraţi că punctele O şi C aparţin mediatoarei laturii [AB];
e) Arătaţi că ∆ AMN este dreptunghic şi aflaţi m( " AN ; DE);

20. În triunghiul isoscel ABC, [AB] ≡ [AC], se duce înălţimea BD, D ∈ [AC], iar din D pe laturile [AB] şi [BC] se
duc perpendicularele DE şi DF, E ∈ [AB] şi F ∈ [BC]. Demonstraţi că triunghiul BEF este isoscel. În ce caz triunghiul
BEF este echilateral?

21. Într-un triunghi ABC raportul laturilor [AB] şi [BC] are valoarea 2, iar cel al măsurilor unghiurilor opuse lor are
valoarea 3. Aflaţi natura triunghiului ABC şi măsurile unghiurilor sale.

22. Dacă în triunghiul ABC, înălţimile BB′ şi CC′, B′ ∈ AC şi C′ ∈ AB, se prelungesc cu [B′D] şi [C′E], B′ ∈ (BD)
şi C′ ∈ (CE), astfel încât [B′D] ≡ [CC′] şi [C′E] ≡ [BB′], atunci [AB] ≡ [AC] dacă şi numai dacă [BE] ≡ [CD].

23. În ∆ABC construim bisectoarele (BB′ şi (CC′. Paralela prin B la CC′ intersectează AC în E iar paralela prin C la
BB′, intersectează pe AB în F. Demonstraţi că BF = CE.

24. În ∆ABC, m( " A) = 90° şi m( " ABC) = 30°. Luăm D mijlocul lui (BC). Construim DE ⊥ AB. Prin B construim
paralela la AD care intersectează pe DE în M, apoi MF ⊥ BD, F ∈ BD. Să se arate că ∆DEF este echilateral.

25. Pe latura [AB] a triunghiului echilateral ABC se consideră punctele interioare M şi N la egală depărtare de A şi
respectiv B, iar pe latura [AC] punctul interior P astfel încât [MN] ≡ [CP]. Paralela prin N la MP intersectează pe BC în
Q. Fie {D} = AQ ∩ BP. Demonstraţi că:
a) [BQ] ≡ [AP];
b) BQ + QP = AB;
c) E ∈ [AB] se află pe dreapta CD dacă şi numai dacă [AE] ≡ [EB].
26. Se dă ∆ABC cu AB = AC şi se construiesc bisectoarele (BB′, B′ ∈ (AC) şi (CC′, C′ ∈ (AB). Dacă A′ este
mijlocul lui (BC) demonstraţi că A′B′ = A′C′.
27. Fie ∆ABC cu m( " A) = 90°. Pe semidreapta AC se ia punctul D astfel încât unghiurile " ABD şi " ABC să fie
complementare. E fiind un punct pe (BC), Demonstraţi că AE este înălţime în triunghiul ∆ABC dacă şi numai dacă AE
este mediană în triunghiul ∆ABD.
28. Într-un triunghi ABC, cu m( " A) = 90°, bisectoarea unghiului B intersectează pe AC în D, iar perpendiculara din
D pe BC are piciorul în E. Prelungirile lui AB şi DE se întâlnesc în F. Demonstraţi că:
a) " CDE ≡ " ABC;
b) AE ⊥ BD;
c) Triunghiul BCF este isoscel.
29. În triunghiul ABC punctele M, N şi P sunt mijloacele laturilor [BC], [AB] şi respectiv [AC]. Demonstraţi că
MQ 1
punctul Q ∈ AM, astfel ales ca = , mijlocul segmentului PM şi punctul N sunt coliniare.
AQ 2

30. Fie triunghiurile echilaterale congruente ABC şi DCE, astfel încât A, C, E coliniare şi B, C, D coliniare. Dacă T
CD
este mijlocul [BC] şi ET ∩ AB={S}, arătaţi că SB= .
3

3. Simetria faţă de un punct şi faţă de o dreaptă

Definiţie: Spunem că A′ este simetricul lui A faţă de O dacă şi numai dacă O este mijlocul segmentului [AA′].
Definiţie: Fiind dată o mulţime F de puncte, spunem că F are un centru de simetrie O dacă şi numai dacă orice punct
al mulţimii F este simetricul, faţă de O, al unui punct al mulţimii F.

Exemple:
a) Mijlocul unui segment este centrul de simetrie al segmentului;
b) Centrul unui cerc este centrul de simetrie al cercului.

Definiţie: Fiind dat punctul M şi dreapta d, punctul M′ este simetricul lui M faţă de d dacă şi numai dacă d este
mediatoarea lui [MM′]. Dreapta se numeşte axă de simetrie.

7
 Definiţie: Fiind dată o mulţime Q de puncte M, o dreaptă d este axă de simetrie a mulţimii M dacă simetricul oricărui
punct al mulţimii M este un punct al mulţimii M.

Exemple:
a) Axa de simetrie pentru un segment de dreaptă este mediatoarea sa;
b) Un triunghi echilateral are 3 axe de simetrie;
c) Un patrat are 4 axe de simetrie;
d) Un dreptunghi are doua axe de simetrie;
e) Un cerc are o infinitate de axe de simetrie.

Probleme rezolvate
1. Simetricul unui segment de dreaptă faţă de un punct este un segment congruent cu cel dat.
A
Rezolvare. Fie [A′B′] simetricul lui [AB] faţă de O. B
O
Din OA = OA′ şi m( " AOB) = m(A′OB′) plus
OB = OB′ ⇒ ∆AOB ≡ ∆A′OB′ ⇒ [AB] ≡ [A′B′]. A
B
2. Simetricul unui segment faţă de o dreaptă este un segment congruent cu cel dat.

Rezolvare. Din ipoteză: MO = M′O şi NO′ = N′O′, iar OO′⊥ MM′ şi OO′ ⊥ NN′.
M O M
O′M = O′M′ deoarece O′ ∈ mediatoarei OO′.
′
m( " MO′O) = m( " M′O′O) = a° ⇒ m( " MO′N) = 90° – a° şi m( " M′O′N′) = 90° – a°
atunci rezultă " MO′N ≡ " M′O′N′ (1) N N′
MO′ = O′M O′
LUL
m( " MO′N) = m( " M′O′N′) (1) ⇒ ∆MO′N ≡ ∆M′O′N′ ⇒ MN =M′N′.
NO′ = N′O′ ip.

3. Demonstraţi că mediatoarea lui (BC) este axă de simetrie a ∆ABC, cu AB = AC. A

Rezolvare. Fie M ∈ (AB). Construim MO ⊥ AO, O ∈ AD, MO ∩ AC = {M′}.

M O M′
MM′ ⊥ AD şi BC ⊥ AD ⇒ MM′ || AD ⇒
" AMM′ ≡ " ABC
⇒ " AM′M ≡ " ACB ⇒ ∆AMM′ isoscel şi AD înălţime ⇒ OM = OM′ ⇒ B C
" ABC ≡ " ACB P D P′
⇒ M′ este simetricul lui M faţă de AD.
Fie P ∈ (BO) luăm P′ ∈ DC astfel încât PD = P′D, PD < BD = DC ⇒ PD < DC, P′D < DC ⇒ P′ ∈ (DC) dar P′ este
simetricul lui P faţă de AD, deci simetricul oricărui punct al lui (BD) faţă de AD se află pe (DC). Am demonstrat că
simetricul oricărui punct al ∆ABC faţă de AD se află pe figură, deci AD este axă de simetrie.

Probleme propuse
1. Demonstraţi că bisectoarea unui unghi este axă de simetrie a acestuia şi mediatoarea unui segment este o axă de
simetrie a segmentului.

2. Demonstraţi că triunghiul echilateral are trei axe de simetrie care sunt bisectoarele unghiurilor triunghiului.

3. Fie (OZ bisectoarea unghiului XOY şi din M ∈ (OZ se duc perpendicularele MA ⊥ OX, A ∈ (OX şi MB ⊥ OY,
B ∈ (OY. Demonstraţi că punctele A şi B sunt simetrice în raport cu dreapta OZ.

4. Demonstraţi că punctul de intersecţie al diagonalelor unui paralelogram este centrul de simetrie al

paralelogramului.

5. Demonstraţi că punctul de intersecţie al diagonalelor unui dreptunghi este centrul de simetrie al dreptunghiului.

6. Să se arate că punctul de intersecţie al diagonalelor unui romb este centrul de simetrie al rombului.

7. Să se arate că punctul de intersecţie al diagonalelor unui pătrat este centrul de simetrie al pătratului.

8. În triunghiul isoscel ABC, cu AB = AC, [AD este bisectoarea unghiului " BAC şi DE || AB, D ∈ BC şi E ∈ AC.
Demonstraţi că dacă EF || BC, F ∈ AB, atunci [AE] = simo [DF], unde {O} = AD ∩ EF.

8
 9. Dacă un triunghi are două axe de simetrie atunci este triunghi echilateral.

10. Se dă ∆ABC şi D mijlocul lui (BC). Fie E simetricul lui A faţă de D şi F simetricul lui E faţă de BC. Să se arate
că AF || BC.

11. În triunghiul ABC cu m( " BAC) = 90°, M este mijlocul laturii [BC] iar N şi P sunt simetricele punctului M faţă
de dreptele AB şi respectiv AC.
a) Demonstraţi că punctele N, A şi P sunt coliniare.
b) Demonstraţi că ∆ABC ≡ ∆MNP.

12. Fie triunghiul isoscel ABC cu m( " ACB) = 120°, punctul E simetricul lui B în raport cu A, D ∈ BC astfel încât
AD ⊥ AC şi (BF bisectoarea unghiului DBE, F ∈ DE, care intersectează pe AC şi AD în M, respectiv N. Demonstraţi că:
a) [ED] ≡ [AB] şi ED ⊥ BC;
b) [AM] ≡ [AN];
c) dacă P ∈ AB şi NP || AM, atunci:
i) FP ⊥ BE;
ii) 2⋅DP = BF.

13. Se consideră segmentul AB şi o dreaptă d care nu intersesctează segmentul dat, AB || d.

Dacă A′B′ = sim d AB, A1B1 = sim 0 AB, O ∈ d, A 2 B2 = sim P AB, P ∉ d Demonstraţi că unghiurile formate de AB,
A′B′, A1B1 şi A 2 B2 cu dreapta d sunt congruente.

14. Fie triunghiul ABC ascuţitunghic, D piciorul înălţimii din A şi P ∈ ( AB ) , Q ∈ ( AC ) asfel încât
"BDP ≡ "DAC şi "CDQ ≡ "DAB. Să se arate că PQ % BC. Stănică Nicolae, Damian Marius, Brăila

15. În acelaşi semiplan determinat de dreapta AB se iau punctele M şi N astfel încât AM ⊥ AB, BN ⊥ AB (AM ≠ BN).
Punctul P este simetricul lui M faţă de A, iar {O} = PN∩AB. Dacă paralela prin O la BN intersectează pe AN în K, arătaţi
că:
a) [OK este bisectoarea "MON;
b) punctele M, K, B sunt coliniare.
O.M. Jud. Vaslui, Etapa locală, 2007, enunţ parţial,
Autori: Marcel Rotaru, Lazăr Mardare, Opaiţ Maximilian

Teste recapitulative
(Unghiuri. Triunghiuri)

Testul 1
Partea I (Se trec numai rezultatele)
8p 1. Complementul unghiului cu măsura de 50° are măsura de ………
8p 2. Unghiul format de bisectoarea unui unghi cu o latură a acestuia are măsura egală cu 30°. Atunci măsura
unghiului este de ......
8p 3. Dacă ∆ABC ≡ ∆MPQ şi AC = 8 cm, atunci MQ = ….
8p 4. Dacă într-un triunghi mediana corespunzătoare unei laturi are lungimea egală cu jumătate din lungimea acestei
laturi, atunci triunghiul este……………
8p 5. Dacă în triunghiul ABC avem " BAC ≡ " ABC, atunci în acest triunghi mai are loc şi congruenţa …………
8p 6. Axa de simetrie a unui unghi este …………..
Partea a II-a (Se trec rezolvările complete)
Dreptele distincte XX′ şi YY′ se intersectează în O, O ∈ (XX′) şi O ∈ (YY′). Pe semidreptele (OX, (OY′,
(OX′ şi (OY se iau punctele M, N, P, Q astfel încât [OM] ≡ [OQ] şi [ON] ≡ [OP].
15p 1. Demonstraţi că [MN] ≡ [PQ].
10p 2. Punctele A şi B fiind mijloacele segmentelor [NP], respectiv [MQ], demonstraţi că A, O şi B sunt coliniare.
7p 3. Dacă (OC şi (OD sunt bisectoarele unghiurilor " MON şi respectiv " POQ, demonstraţi că (OC şi (OD sunt
două semidrepte opuse.
10p 4. Demonstraţi că dreapta AB este axă de simetrie a liniei frânte închise MNPQ.

Notă: Din oficiu se acordă 10 puncte. Timp de lucru 60 minute.

9
 Testul 2

Partea I (Se trec numai rezultatele)

8p 1. Unul din cele 4 unghiuri formate de două drepte concurente are 70°. Celelalte trei unghiuri au măsurile
de………….
8p 2. În ∆PQR, m( " P) = 37°, m( " Q) = 73°, atunci măsurile unghiurilor formate de bisectoarea " R cu laturile
triunghiului sunt……..
8p 3. Dacă în ∆DEF avem DE = 4 cm, m( " E) = 70°, EF = 30 mm iar în ∆MNP avem MP = 0,3 dm, m( " M) =
= 69°60′, MN = 0,04 m, atunci ∆DEF ≡ ∆…….., în cazul de congruenţă……
8p 4. a) Într-un triunghi oarecare cele trei bisectoare sunt …………….
b) Punctul de intersecţie al bisectoarelor este……………
8p 5. În ∆ABC cu m( " B) = 74°, se construiesc înălţimea AA′ şi bisectoarea BD care se intersectează în M. Atunci
m( " AMD) este de ……………
8p 6. Dacă AA′ este înălţimea din A a unui triunghi ABC dreptunghic cu m( " A) = 90° şi m( " B) = 30°, atunci
A′C
raportul = ……………
BC

Partea a II-a (Se trec rezolvările complete)

12p 1. Se consideră ∆ABC ≡ ∆DEF. Bisectoarele " B şi " C se intersectează în I, iar bisectoarele " E şi " F în J.
Demonstraţi că ∆IBC ≡ ∆JEF.
15p 2. Pe laturile triunghiului ∆ABC se construiesc în exterior ∆BCD, ∆ACE şi ∆ABF echilaterale. Demonstraţi:
a) AD = BE = CF;
b) m( " ABE) + m( " BAD) = 60°.
15p 3. Fie ∆ PQR dreptunghic cu m( " P) = 90°, în care se construiesc înălţimea PP′ şi mediana PM, (P′, M ∈ (RQ), P'
∈ (RM)). Dacă m( " P′PM) = 30° iar P′M = 7 cm Demonstraţi că ∆PRM este echilateral şi Calculaţi lungimea
RQ.

Testul 3
Partea I (Se trec numai rezultatele)
8p 1. Suplementul unghiului a cărui măsură este 53° este …………..
11
8p 2. Dacă raportul dintre măsura unui unghi şi măsura suplementului sau este atunci măsura unghiului este
61
.............
8p 3. Punctul de concurenţă a înălţimilor unui triunghi se numeşte …….. şi se notează cu litera ……
8p 4. Dacă măsurile unghiurilor unui triunghi sunt proporţionale cu numerele 2, 3 sau 5, atunci unghiul cel mai mic
are…….°.
8p 5. În ∆ABC , AB = AC şi m( " BAC) = 42°30′. Măsura " ABC =………..
8p 6. În ∆ABC, m( " A) = 90°, D este mijlocul lui (BC). Dacă m( " DAB) = 37°, atunci m( " ACD) = ……….
Partea a II-a (Se trec rezolvările complete)
20p 1. În ∆ABC, m( " BAC) = 70°. Pe (AB) se iau punctele E şi F astfel încât m( " BCE) = m( " ECF) = m( " FCA).
Bisectoarea (BB′ a " ABC intersectează CE în M. Ştiind că m( " BMC) = 135°, aflaţi m( " ABC) şi m( " ACB).
Demonstraţi că CE = CA.
10p 2. În ∆ABC, AB = AC, (AD) este mediană. Demonstraţi că AD ⊥ BC.
12p 3. În ∆MNP, m( " PMN) = 150° şi PM = 20 cm. Construim PQ ⊥ MN, Q ∈ MN. Aflaţi lungimea segmentului
[PQ].

10
 2
Capitolul
PARALELOGRAME

Definiţie: Patrulaterul convex cu laturile opuse respectiv paralele se numeşte paralelogram.

Teorema 1: Un patrulater convex este paralelogram dacă şi numai dacă punctul de intersecţie al diagonalelor sa află la
mijlocul fiecărei diagonale.

Teorema 2: Un patrulater convex este paralelogram dacă şi numai dacă unghiurile opuse sunt congruente.

Teorema 3: Un patrulater convex este paralelogram dacă şi numai dacă unghiurile alăturate sunt suplementare.

Teorema 4: Un patrulater convex este paralelogram dacă şi numai dacă două laturi sunt paralele şi congruente.

Teorema 5: Un patrulater convex este paralelogram dacă şi numai dacă laturile opuse sunt respective congruente.

Definiţie: Se numeşte dreptunghi paralelogramul cu un unghi drept.

Consecinţă: Toate unghiurile dreptunghiului sunt unghiuri drepte.

Teoremă: Un paralelogram este dreptunghi dacă şi numai dacă diagonalele sale sunt congruente.

Definiţie: Se numeşte romb paralelogramul cu două laturi consecutive congruente.

Consecinţă: Toate laturile rombului sunt congruente.

Teorema 1: Un paralelogram este romb dacă şi numai dacă diagonalele sale sunt perpendiculare.

Teorema 2: Un paralelogram este romb dacă şi numai dacă o diagonală a sa este şi bisectoare.

Teorema 3: Un patrulater convex este romb dacă laturile sale sunt congruente.

Teorema 4: Un patrulater convex este romb dacă şi numai dacă diagonalele sale sunt şi bisectoarele patrulaterului.

Definiţie: Rombul cu un unghi drept se numeşte pătrat.

Observaţie: Pătratul este şi romb şi dreptunghi, deci are proprietăţile rombului şi dreptunghiului.

Teorema: Un paralelogram este pătrat dacă şi numai dacă diagonalele sale sunt congruente şi perpendiculare.

Probleme rezolvate
1. În orice paralelogram bisectoarele a două unghiuri alăturate sunt perpendiculare. D F E C

Demonstraţie:
M
1
Fie (AE şi (BF bisectoare şi AE ∩ BF = {M} ⇒ m( " MAB) = m( " DAB)⋅ , A
2 B
1 1
iar m( " MBA) = m( " CBA)⋅ ⇒ m( " MAB) + m( " MBA) = [m( " DAB) + m( " CBA)]⋅ , dar
2 2
m( " DAB) + m( " CBA) = 180° ⇒ m( " MAB) + m( " MBA) = 90° ⇒ m( " AMB) = 90° ⇒ BF ⊥ AE.

Observaţie: ∆ADE şi ∆ BCF sunt isoscele cu AD = DE şi BC = CF.

Consecinţă: Bisectoarele a două unghiuri alăturate se intersectează pe o latură a paralelogramului dacă acea latură are
lungimea de două ori mai mare decât lungimea laturii mai mici a paralelogramului.
2. Intersecţiile bisectoarelor unui paralelogram sunt vârfurile unui dreptunghi. Diagonalele acestui dreptunghi sunt paralele cu
laturile paralelogramului.

11
Demonstraţie:
Vezi figura alăturată.
D E
Conform problemei precedente bisectoarele sunt două câte două perpendiculare, C
deci patrulaterul MNPQ are toate unghiurile drepte şi este un dreptunghi. Deoarece Q
AD = DE şi (DM bisectoare ⇒ AM = ME, analog CP = PF dar AM || PF ⇒ AMPF M O
paralelogram ⇒ MP || AF ⇒ MP || AB. Fie NQ ∩ MP = {O} ⇒ OQ = OM ⇒ P
⇒ " OQM ≡ " OMQ, dar " OMQ ≡ " FAM (corespondente) ⇒ " OQM ≡ A N
≡ " MAD şi sunt alterne interne ⇒ OQ || AD. F B

3. Fie pătratele ABCD şi AMNP unul exterior celuilalt. Demonstraţi că:

a) BM = DP;
P
b) BM ⊥ DP.

Demonstraţie: B
A
Fie m( " BAM)=90°+m( " DAM) şi m( " PAD) = 90° + m( " DAM) ⇒
⇒ " BAM ≡ " PAD (1) N
C E
(AB) ≡ (AD) ip. Q
" BAM≡ " PAD (1) ⇒ ∆BAM ≡ ∆PAD (LUL) ⇒ BM ≡ PD şi D
(AM) ≡ (AP) ip. M
m( " ADP) = m( " ABM) ⇔ m( " ABE) = m( " QDE), unde BM ∩ AD = {E}.
Fie m( " ABE) = a° = m( " QDE) (2) ⇒ m( " AEB) = 90° – a° dar " AEB ≡ " DEQ (opuse la vârf) ⇒ m( " DEQ) =
= 90° – a° ⇒ m( " AEB) = 90° – a° dar " AEB ≡ " DEQ (opuse la vârf) ⇒ m( " DEQ) = 90° – a° ⇒
⇒ m( " DQE) = 180° – 90° + a – a = 90° ⇒ DP ⊥ MB.
A
4. Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă două mediane ale sale sunt congruente.

Demonstraţie: C′ B′
„⇒“ Din ipoteză, ∆ABC este isoscel, AB = AC şi (BB′) şi (CC′) mediane, ⇒ BB′ = CC′
„⇐“ Din ipoteză ∆ABC este isoscel şi BB′ = CC′ şi (BB′), (CC′) mediane ⇒ AB = AC
B C
AB AC
AB = AC ⇔ = ⇔ BC′ = B′C (1) A
2 2
BC′ = B′C (1)
" (C′BC) ≡ " (B′CB) ip ⇒.∆C′BC ≡ ∆B′CB⇒ B′B = C′C. B′
C′
BC = BC
Construim B′D || C′C şi B′C′ || CD ⇒ (cum B′C′ este linie mediană) ⇒ C′CDB′ paralelogram.
Rezultă B′D = C′C = BB′ şi " B′DB ≡ " C′CB (corespondente); dar
" B′DB ≡ " B′BD ⇒ " C′CB ≡ " B′BC.
B C D
5. Un triunghi este dreptunghic dacă şi numai dacă o mediană este egală cu jumătate din latura pe care cade.

C E
Demonstraţie:
„⇒“ Prelungim AD cu (DE) ≡ (AD) ⇒ ABEC este paralelogram pentru că diagonalele se
intersectează la jumătate şi având m( " BAC) = 90° este dreptunghi ⇒ BC = AE; AE = 2AD
D
BC
⇒ 2AD = BC ⇔ AD = .
2 A B
„⇐“ Prelungim AD cu (DE) ≡ (AD) ⇒ ABEC paralelogram.
BC
AE = 2AD; AD = ⇒ AE = BC, deci diagonalele în paralelogram sunt congruente ⇒ ABEC este dreptunghi ⇒
2
⇒ m( " BAC) = 90°.

12
 Probleme propuse

1. Paralelogramul
1
1. Calculaţi lungimile laturilor paralelogramului ABCD, ştiind că perimetrul său este de 24 cm şi BC = AB.
2
1
2. Calculaţi lungimile laturilor paralelogramului ABCD, ştiind că AB – BC = 8 cm şi AD = AB.
3
3. Calculaţi măsurile unghiurilor paralelogramului ABCD în fiecare din următoarele cazuri:
a) m( " A) = 50°;
b) m( " B) = 120°15′′.

4. Se consideră paralelogramul ABCD (AC ∩ BD = {O}) în care se consideră: m( " ACB) = 30°; m( " ABD) = 50°;
m( " DOC) = 120°; OB = 5 cm. Calculaţi:
a) măsurile unghiurilor paralelogramului;
b) AC + BD.

5. Se consideră patrulaterul MNPQ (MP ∩ NQ = {O}). Dacă MO = OP şi m( " QMO) = m( " NPO), demonstraţi că
patrulaterul este paralelogram.

6. În patrulaterul MNPQ (MP ∩ NQ = {O}), punctul O determină pe una din diagonale segmente congruente. Dacă
MN || PQ, demonstraţi că MNPQ este paralelogram.

7. Fie paralelogramele MNPQ şi PQRS, iar A, B, C şi D mijloacele laturilor MQ, NP, PS şi respectiv RQ. Demon-
straţi că ABCD este paralelogram.

8. În paralelogramul ABCD, cu m( " (ABC) = 105°, fie E piciorul înălţimii din D pe AB şi F simetricul lui E faţă de
AD. Demonstraţi că 2 ⋅ FG = GD, unde {G} = AF ∩ DE.

9. Punctele M, N, P sunt mijloacele laturilor [BC], [AB] şi respectiv [AC] ale triunghiului ABC. Pe semidreptele
[NM şi [PM se iau punctele D şi E, M ∈ (ND) şi M ∈ (PE), astfel încât [MD] ≡ [AC] şi [ME] ≡ [AB]. Demonstraţi că:
a) patrulaterul BCDE este paralelogram;
MQ 1
b) mijlocul segmentului PM, punctul Q ∈ [AM], astfel încât = şi punctul C sunt coliniare.
AQ 2
10. Fie paralelogramul ABCD, DE ⊥ AC, E ∈ AC şi BF ⊥ AC, F ∈ AC. Ştiind că DE ∩ BC = {H} şi BF ∩ AD =
= {G}, demonstraţi că DHBG, BEDF sunt paralelograme. Arătaţi că HG, BD şi AC sunt concurente.
11. Se dă paralelogramul ABCD, M ∈ (AB) şi N ∈ (CD) astfel încât [AM] ≡ [NC].
a) Demonstraţi că AMCN şi BNDM sunt paralelograme.
b) Arătaţi că AC, MN şi BD sunt concurente.
12. Fie [AM] mediană în triunghiul oarecare ABC, iar D şi E picioarele perpendicularelor duse din B şi C pe AM.
Demonstraţi că BECD este paralelogram.
13. Dreptele distincte d şi g se intersectează în O. Dacă punctele A şi B situate pe dreapta d sunt simetrice în raport cu
punctul O, iar C şi D sunt picioarele perpendicularelor duse din A şi B pe dreapta g, demonstraţi că ACBD este paralelo-
gram.
14. Fie paralelogramul ABCD, şi P ∈ DC iar AC ∩ BD = {O}. Dacă PO ∩ AB = {Q} demonstraţi că O este mijlo-
cul (PQ)
15. Pe prelungirile laturilor (AD) şi (CB) ale paralelogramului ABCD se iau punctele F respectiv E astfel încât DF =
= BE. EF ∩ AB = {P}, EF ∩ DC ={M} şi luăm N ∈ (AD) şi Q ∈ (BC) astfel încât (AN) ≡ (CQ). Demonstraţi că MNPQ
este paralelogram.

16. În triunghiul isoscel MNP (MN = MP) se consideră bisectoarea (MS a unghiului NMP, S ∈ NP, pe care se ia
punctul R, R ∈ (MS), astfel ales ca 3⋅RS = MS. Pe (NR se ia punctul Q, R ∈ (NQ) astfel încât 3⋅RQ = 2⋅NQ. Demon-
straţi că MNPQ este paralelogram.

17. a) Fie paralelogramul ABCD în care {O} = AC ∩ BD şi OA = CD. Considerăm punctul E ∈ (BC) astfel încât
1
BE = BC. Arătaţi că AE ⊥BD.
3
b) Propoziţiile reciproce sunt adevărate?

13
 18. Demonstraţi că în orice triunghi suma lungimilor medianelor este mai mică decât perimetrul triunghiului şi mai
mare decât semiperimetrul.
19. Fie ABCD paralelogram şi MAB, NAD triunghiuri echilaterale construite în exteriorul acestuia. Arătaţi că
MN = BD ⇔ ND æ MB.
O.M. Jud. Iaşi, Etapa locală (Hârlău), 2007, Ciprian Baghiu

2. Dreptunghiul

1. În dreptunghiul ABCD, avem AC ∩ BD = {O}.

a) Dacă AB = 4 cm şi BC = 0,3 dm Calculaţi perimetrul dreptunghiului;
b) Dacă AO = 25 mm Calculaţi AC + BD.

2. În patrulaterul MNPQ, MP ∩ NQ = {O}. Dacă MO = OP = 5 cm şi ON = OQ = 50 mm Demonstraţi că MNPQ

este dreptunghi. D P
C
3. În figura alăturată ABCD este dreptunghi iar MNPQ înscris în ABCD,
Q
M ∈ (AB), N ∈ (BC); P ∈(CD), Q ∈ (AD) astfel încât m( " AQM) = 30°;
N
m( " DQP) = 60°, MN || PQ; [BN] ≡ [DQ]. Demonstraţi că MNPQ este
dreptunghi. A B
M
4. Demonstraţi că într-un triunghi dreptunghic mediana corespunzătoare ipotenuzei este jumătate din ipotenuză.

5. Se dă ∆ABC echilateral. Perpendiculara în A pe AB intersectează pe BC în D iar perpendiculara în B pe AB inter-

sectează pe AC în E. Este ABED dreptunghi? Justificaţi răspunsul.

6. Lungimile laturilor [AB], [BC] şi a diagonalei [AC] ale dreptunghiului ABCD sunt proporţionale cu numerele 4, 3
şi 5. Aflaţi lungimea diagonalei dreptunghiului ştiind că perimetrul acestuia este de 42 cm.

7. Diagonalele [AC] şi [BD] ale paralelogramului ABCD se prelungesc în exteriorul acestuia, în ambele sensuri, cu
BD AC
AM = CP = , respectiv BN = DQ = . Demonstraţi că MNPQ este dreptunghi.
2 2
8. În ∆ABC cu m( " A) = 90° şi m( " B) = 30°, se prelungeşte mediana AD, D ∈ BC, cu un segment [DE] ≡ [AD] şi
din A şi E se duc perpendicularele AF şi EG pe BD (F ∈ BD, G ∈ BD). Demonstraţi că:
a) ABEC este dreptunghi;
b) BC = 2⋅FG;
c) AGEF este paralelogram.

9. În patrulaterul convex ABCD diagonalele sunt perpendiculare şi M,N,P,Q sunt mijloacele laturilor [AB], [BC],
[CD] şi respectiv [DA]. Demonstraţi că MNPQ este dreptunghi.

10. În triunghiul ABC se notează cu M, N şi P mijloacele laturilor [BC], [AB] şi respectiv [AC]. Pe semidreptele
(NM şi (PM se iau punctele D şi E astfel încât [MD] ≡ [AC], [ME] ≡ [AB] şi {M} = ND ∩ PE. Demonstraţi că BCDE
este paralelogram. Găsiţi o condiţie necesară şi suficientă pentru ca BCDE să fie dreptunghi.

11. Picioarele perpendicularelor duse din vârfurile unui dreptunghi pe diagonalele sale sunt vârfurile unui dreptunghi.

12. Bisectoarele unghiurilor unui dreptunghi determină pe diagonalele dreptunghiului vârfurile unui dreptunghi.

13. În patrulaterul convex ABCD, AC∩BD = {O}, xAOx=xOCx, "BOA ≡ ≡ "DCO.

a) Stabiliţi natura patrulaterului ABCD.
b) Arătaţi că bisectoarle unghiurilor patrulaterului ABCD formează un dreptunghi ale cărui diagonale sunt paralele cu
laturile patrulaterului ABCD.
O.M. Jud. Arad, Etapa locală, 2007

3. Pătrat şi romb
1. Fie patrulaterul MNPQ cu MP ∩ NQ = {O}, MN = NP = PQ = QM. [MP] ≡ [NQ]. Demonstraţi că MNPQ este pă-
trat.

2. Se consideră pătratul ABCD pe laturile căruia se iau segmentele [AM] ≡ [BN] ≡ [CP] ≡ [DQ], M ∈ (AB),
N ∈ (BC), P ∈ (CD) şi Q ∈ (DA). Demonstraţi că MNPQ este pătrat.

14
 3. În ∆ABC care are m( " A) = 90°, [AD este bisectoarea unghiului A. Se construiesc DM ⊥ AB, M ∈ (AB) şi DN ⊥
AC, N ∈ (AC). Demonstraţi că AMDN este pătrat.

4. Fie ∆ABC, m( " A) = 90°. Bisectoarele unghiurilor " ABC şi " ACB se intersectează în I. Construim IM ⊥ AC,
M ∈ (AC) şi IN ⊥ AB, N ∈ (AB). Demonstraţi că ANIM este pătrat.

5. Pe latura [CD] a pătratului ABCD se construieşte triunghiul CDE echilateral. Demonstraţi că triunghiul ABE este
isoscel şi calculaţi măsurile unghiurilor sale.

6. Pe laturile [AB], [BC], [CD] şi [DA] ale pătratului ABCD se iau punctele M, N, P şi respectiv Q astfel încât
AM = BN = CP = DQ.
Dacă AP ∩ BQ = {E}, BQ ∩ CM = {F}, CM ∩ DN = {G} şi DN ∩ AP = {H}, demonstraţi că EFGH este pătrat.

7. În triunghiul ABC măsurile unghiurilor " A, " B şi " C sunt invers proporţionale cu numerele 0,2; 0,25 şi 0,(3).
Dacă AD ⊥ BC, D ∈ BC, AD = a (u. l.), iar E şi F sunt simetricele punctului D în raport cu dreptele AB, respectiv AC,
Aflaţi perimetrul poligonului AEDCF.

8. Aflaţi unghiurile unui romb şi unghiurile formate de diagonale cu laturile rombului ştiind că una din diagonale este
congruentă cu latura rombului.

9. Aflaţi perimetrul unui romb ştiind că diagonala mică este de 8 cm şi măsura unui unghi este de 120°.

10. Pe laturile [AB], [BC], [CD] şi [AD] ale pătratului ABCD se iau punctele M, N, P şi respectiv Q, astfel încât AM
= CN = CP = AQ. Dacă AC intersectează pe MQ şi NP în E, respectiv F, Demonstraţi că DEBF este romb.

11. Se dă rombul ABCD şi AC ∩ BD = {O}. Bisectoarele " AOB, " BOC, " COD şi " DOA intersectează laturile
rombului în M, N, P, Q. Demonstraţi că MNPQ este pătrat.

12. Pe laturile [AB] şi [AD] ale dreptunghiului ABCD se construiesc în exteriorul acestuia paralelogramul ABGF şi
m("ADE ) 1
rombul ADEF, în care = . Demonstraţi că punctele E, A şi G sunt coliniare dacă şi numai dacă CF ⊥ DG.
m("DAF ) 2

F N
13. Se dă pătratul ABCD. Pe prelungirile lui (AB, (BC, (CD şi (DA se iau segmentele con-
P
gruente: (BM) ≡ (CN) ≡ (PD) ≡ (AQ); MA ∩ PQ = {E}, QA ∩ PN = {F} (vezi figura). D
a) Demonstraţi că MNPQ este pătrat. C
b) MF ⊥ NE.
E
14. Fie ABCD un paralelogram cu AB > BC, M ∈ (BC, N ∈ (CB astfel încât BM = CN = AB A
B
şi {E} = AM ∩ DC, {F} = DN ∩ AB. Demonstraţi că există un punct în planul paralelogramului, M
Q
egal depărtat de mijloacele segmentelor (AD), (AF), (FE) şi (DE).
O.M., jud. Buzău, Etapa locală, 2007

15. Fie pătratul ABCD. Pe diagonala (AC) se iau punctele E şi F astfel încât [AE] ≡ [CF] ≡ [AB].
a) Arătaţi că patrulaterul BEDF este romb.
b) Aflaţi măsurile unghiurilor rombului BEDF.
O.M., jud. Vrancea, Etapa locală, 2007

16. În interiorul pătratului ABCD se construiesc triunghiurile echilaterale ABM şi CDN, AB = a, BM ∩ CN = {K},
AM ∩ DN = {L}. Arătaţi că patrulaterul MKNL este romb.
O.M., jud. Bistriţa-Năsăud, Etapa locală, 2007, Bindiu Viorel

17. Se consideră pătratul ABCD şi punctul E pe latura AB. Diagonala AC taie segmentul DE în punctul P. Perpendicu-
lara dusă din punctul P pe DE intersectează latura BC în punctul F. Demonstraţi că EF = AE + FC.
O.M., Municipiul Bucureşti, Etapa judeţeană, 2008

15
Linia mijlocie în triunghi

Definiţie: Segmentul de dreaptă determinat de mijlocele a două laturi ale unui triunghi se numeşte linie mijlocie a
triunghiului.
Teoremă: În orice triunghi linia mijlocie este paralelă cu a treia latură şi egală cu jumătate din ea.
Teoremă reciprocă 1: Dacă într-un triunghi o dreaptă trece prin mijlocul unei laturi şi este paralelă cu altă latură a
triunghiului, atunci ea trece şi prin mijlocul celei de-a treia laturi.
Teoremă reciprocă 2: Dacă un segment de dreaptă are extremităţile pe două laturi ale unui triunghi şi lungimea lui
este egală cu 1/2 din lungimea celei de-a treia laturi, şi este paralel cu a treia latură atunci ex-
tremităţile segmentului sunt mijloacele celor două laturi.
Teoremă reciprocă 3: Dacă un segment de dreaptă are extremităţile pe două laturi ale unui triunghi şi leste paralel cu a
treia latură, atunci extremităţile segmentului sunt mijloacele celor două laturi.

Probleme rezolvate
D
1. Mijlocele laturilor unui patrulater convex sunt vârfurile unui paralelogram.
Q P
AC C
Demonstraţie: În ∆DAC, (QP) este linie mijlocie ⇒ QP || AC, QP = (1) A
2
AC N
În ∆ABC, (MN) este linie mijlocie ⇒ MN || AC, MN = (2) M
2
Din (1) şi (2) ⇒ MN = QP, MN || QP ⇒ MNPQ este paralelogram.
B
AN 1
2. Fie P mijlocul medianei (AM) a ∆ABC, CP ∩ AB = {N}. Demonstraţi că = .
AB 3 A
Rezolvare: Construim MQ || CN, Q ∈ (AB). Deoarece M este mijlocul lui (BC), N
Q
rezultă că (MQ) este linie mijlocie în ∆BNC, deci QN = QB (1) P
În ∆AQM, PN || QM şi P este mijlocul lui (AM)⇒ NA = QN (2). B
AN 1 M
Din (1) şi (2) ⇒ AN = NQ = QB ⇔ = .
AB 3 C

3. În orice triunghi medianele sunt concurente într-un punct G, care este centrul de greutate al triunghiului. G se află pe
1
fiecare mediană la din mediană faţă de bază.
3 A

Rezolvare: Fie medianele (AM) şi (CN) care se intersectează în G. Luăm E şi F respectiv E

N
mijloacele lui (AG) şi (GC).
AC G
MN este linie mediană în ∆ ABC ⇒ MN || AC şi MN = (1).
2 F
AC B C
EF este linie mediană în ∆ AGC ⇒ EF || AC şi EF = (2)
2 M
Din (1) şi (2) ⇒ MN || EF şi MN = EF ⇒ MNEF paralelogram ⇒ EG = GM dar
AM CN
EG = AE ⇒ GM = EG = AE ⇒ GM = . Analog obţinem GN = . Considerăm că mediana (BP) intersectează
3 3
AM
pe AM în G′. Folosind aceeaşi demonstraţie obţinem G′M = ⇒G′M = GM⇒G′ = G ⇒BP trece prin G.
3
4. În patrulaterul convex ABCD avem m( " ABD) = m( " ACD). Fie AC ∩ BD = {E}, EP ⊥ AB, P ∈ (AB) şi
EN ⊥ CD, N ∈ (CD). Dacă M este mijlocul lui (BC), demonstraţi că MP = MN.
D
N
Rezolvare. Fie F mijlocul lui (BE) şi G mijlocul lui (EC). Vom demonstra că
∆PFM ≡ ∆MGN. Considerăm m( " PBE) = m( " ECN) = a°. (PF) este mediană în G C
E
BE
∆BPE cu m( " BPE) = 90° ⇒ PF = = FB = FE ⇒ ∆BFP isoscel ⇒ m( " PFE) = 2a°. A
3
Analog obţinem că m( " NGE) = 2a°. (FM) şi (MG) sunt linii mijlocii în ∆BEC ⇒ P
⇒ EFMG este paralelogram ⇒ m( " EFM) = m( " EGM) = x°. Obţinem F M
m( " PFM) = 2a° + x° = m( " NGM) şi GM = EF = PF, iar FM = EG = GN ⇒ (LUL) ⇒
⇒ ∆PFM ≡ ∆MGN ⇒ MP = MN.
B

16
 Probleme propuse
1. Perimetrul unui triunghi isoscel este de 22 cm. Calculaţi lungimile liniilor mijlocii dacă suma lungimilor a două din
laturi este de 16 cm.

2. În ∆ ABC se consideră M şi N mijloacele laturilor AB şi AC şi D un punct oarecare pe latura BC. Demonstraţi că

mijlocul segmentului AD aparţine lui MN.

3. Fie M şi N mijloacele laturilor AB, respectiv AC ale unui triunghi oarecare ABC. Demonstraţi că mijloacele înăl-
ţimii, bisectoarei şi medianei construite din vârful A aparţin dreptei MN.

4. În ∆ ABC se consideră medianele MA, BN şi CP (M ∈ (BC), N ∈ (AC), P ∈ (AB)). Demonstraţi că ∆MNP şi

∆ABC au unghiurile respectiv congruente (∆MNP se numeşte triunghi median ∆ABC). Arătaţi că centrul de greutate al
∆ABC coincide cu centrul de greutate al ∆MNP.
5. Se consideră ∆ABC în care se construieşte [AD bisectoarea " BAC. Paralela prin B la bisectoarea AD intersectea-
AB + AC
ză latura AC în E. Dacă N este mijlocul laturii BC şi AM ⊥ BE, M ∈ (BE), demonstraţi că MN = .
2
6. Punctul de intersecţie a diagonalelor unui paralelogram aparţin dreptelor ce trec prin mijloacele laturilor opuse.
7. În ∆ABC, CC′ ⊥ AB, N ∈ CC′ astfel încât NC = NC′, AN ∩ BC = {E}. ∆ABC este isoscel dacă şi numai dacă
CE 1
= .
CB 3

8. Pe latura [AC] a triunghiului ABC se consideră punctele D şi E, D ∈ (AE), astfel încât [AD] ≡ [DE] ≡ [EC] iar pe
[BE] se consideră mijlocul său notat cu F. Demonstraţi că dacă 2⋅DF = BC, atunci triunghiul BDE este isoscel.

9. În triunghiul ABC punctele D şi E sunt mijloacele laturilor [BC] şi [AC]. Dacă OA = 10 cm şi OE = 5 cm, unde
{O} = AD ∩ BE, aflaţi natura triunghiului.

10. Dacă în paralelogramul ABCD avem: AC ∩ BD = {O}, OM || AB, M ∈ BC şi BC = 2⋅OM, demonstraţi că

ABCD este romb.

11. [AM], [BN] şi [CP] sunt mediane în triunghiul ABC. Ştiind că perimetrul triunghiului ABC este de 64 cm şi MN,
NP, PM sunt proporţionale cu numerele 4, 5 şi 7, aflaţi AB, AC, BC, MN, NP şi PM.

12. Fie M mijlocul laturii [AC] a triunghiului ABC, N∈BC sau N∈[BC] astfel încât 3⋅BN = BC şi AN∩BM={P}.
Demonstraţi că 3⋅NP = AP.

13. Se dă ∆ABC, (AD bisectoarea " BAC, D ∈ (BC) şi (AE bisectoarea unghiului exterior cu vârful în A. Construim
AC − AB
BF || AE, F ∈ AC. AD ∩ BF = {M} şi MN || BC, N ∈ (FC). Demonstraţi că NC = .
2

14. În ∆ABC, 2AC = 3AB şi (AD) este mediană. Fie P ∈ (AC) astfel încât 2AP = AB iar BP ∩ AD = {N}. Dacă M
este mijlocul lui (AB) demonstraţi că 4MN = BC.

15. Punctele M şi N sunt mijloacele laturilor [AB] şi [AC] ale triunghiului ABC, iar P, Q, R sunt picioarele perpendi-
cularelor duse din M, A respectiv N pe BC.
a) Demonstraţi că [MR] ≡ [NP];
b) Dacă BC = 20 cm şi AQ = 16 cm, calculaţi perimetrul patrulaterului MPRN.

16. Fie pătratul ABCD, AC ∩ BD = {O}, E mijlocul lui (AO) şi F mijlocul lui (BC). Demonstraţi că DE = EF şi
DE ⊥ EF.

17. În ∆ABC se construiesc medianele [BM] şi [CN], iar M ′ şi N′ sunt proiecţiile punctelor M şi N pe latura BC .
a) Demonstraţi că patrulaterul MM′N′N este dreptunghi
b) Ce condiţie trebuie să îndeplinească ∆ABC dat pentru ca patrulaterul MM′N′N să fie pătrat.

17
 Probleme recapitulative la paralelograme
1. Fie ABCD un paralelogram de centru O şi d o dreaptă care trece prin O, d O AD. Dacă d ∩ AB = {E}, d ∩ CD =
= {F}, d ∩ BC = {G}, d ∩ AD = {H} Demonstraţi că punctele E, F, G, H sunt simetrice faţă de O. Studiaţi toate cazurile.

2. Dacă ABCD este un paralelogram şi dacă înălţimea din A pe CD este congruentă cu cea din A pe BC, atunci para-
lelogramul este romb. Reciproca este adevărată?

3. Într-un triunghi oarecare ABC, M ∈ (BC) şi se construieşte simetricul lui M faţă de mijlocul laturii AC. Ce condi-
ţie trebuie să îndeplinească AM pentru ca AMCN să fie dreptunghi?

4. Se consideră un triunghi oarecare ABC şi O mijlocul laturii BC. Se construieşte A′ simetricul punctului A faţă de O.
a) Demonstraţi că patrulaterul ABA′C este paralelogram;
b) Ce condiţii suplimentare trebuie să îndeplinească triunghiul dat ABC pentru ca ABA′C să fie romb? Dar pătrat?

5. Fie patrulaterul ortodiagonal ABCD (AC ⊥ BD) în care se consideră mijloacele laturilor M, N, P şi Q (M ∈ (AB),
N ∈ (BC), P ∈ (CD) şi respectiv Q ∈ (AD)). Demonstraţi că MNPQ este dreptunghi. Ce condiţie suplimentară trebuie să
îndeplinească patrulaterul dat ABCD pentru ca dreptunghiul MNPQ să fie pătrat.

6. Un dreptunghi are perimetrul egal cu 84 cm şi lungimile laturilor proporţionale cu 2 şi 5. Aflaţi lungimile acestora.

7. În triunghiul echilateral ABC fie D ∈ (BC) şi DE || AB, E ∈ AC şi DF || AC, F ∈ AB. Dacă perimetrul paralelo-
gramului AFDE este egal cu 60 cm, calculaţi perimetrul triunghiului ABC.

8. Aflaţi mărimile unghiurilor unui romb în fiecare din următoarele situaţii:

a) măsura unui unghi este de 48°;
b) suma măsurilor a două unghiuri este egală cu 260°;
c) diferenţa măsurilor a două unghiuri este egală cu 66°.

9. Aflaţi x ∈ N* ştiind că (3x +7)0 şi (5x – 19)0 exprimă măsurile a două unghiuri ale unui romb.

10. În rombul ABCD, cu m( " A) < 90°, se duc BE ⊥ AD, E ∈ AD şi BF ⊥ CD, F ∈ CD, care se intersectează cu CD
şi AD în M, respectiv N.
a) Demonstraţi că ∆MBN este isoscel şi calculaţi măsurile unghiurilor rombului atunci când:
i) m( " MBN) = 45°; ii) triunghiul MBN este echilateral;
b) Triunghiul MBN poate fi dreptunghic? Justificaţi răspunsul.

11. În paralelogramul ABCD, fie E punctul de intersecţie al bisectoarelor unghiurilor A şi D şi F punctul de intersec-
ţie al bisectoarelor unghiurilor B şi C. Demonstraţi că EF || AB || CD.

12. Într-un dreptunghi ABCD, punctele E şi F aparţin laturii [CD] astfel încât CE = DF şi 4⋅CE = CD. Dacă AF ∩ BE
= {M}, AE ∩ BF = {N}, iar P şi Q sunt mijloacele laturilor [AB] şi [CD], demonstraţi că punctele M, N, P şi Q sunt co-
liniare.

13. Pe laturile [AB] şi [AD] ale paralelogramului ABCD se construiesc, în exteriorul acestuia, pătratele ABEF şi
ADGH. Demonstraţi că [CE] ≡ [CG] ≡ [FD].

14. Pe laturile ∆ABC construim în exterior pătratele ACDE şi ABFG. Demonstraţi că:
a) ∆GAC ≡ ∆BAE;
b) Fie mediana (AM). Prelungim mediana cu un segment (MN) ≡ (AM). Demonstraţi că ∆ACN ≡ ∆AEG.

15. În paralelogramul ABCD luăm E ∈ (AB) şi G ∈ (DC) astfel încât (AE) ≡ (CG) şi pe prelungirile lui AD şi CB lu-
ăm (DH) ≡ (BF). HE ∩ AG = {N} şi EC ∩ GF = {M}.
a) Demonstraţi că AEGC, HAFC şi HEFG sunt paralelograme;
b) Arătaţi că NEMG este paralelogram.

16. Se dă rombul ABCD cu m( " A) = 60°. În exteriorul rombului se construiesc pătratele BCEF şi ABGH.
a) Arătaţi că DH = DE;
b) Demonstraţi că ∆DGE este echilateral.

18
 17. Pe prelungirile laturilor paralelogramului ABCD luăm DE = AF = BG = E
= CH ca în figura alăturată. Demonstraţi că AFCH, AGCE şi EFGH sunt parale-
lograme, apoi să se arate că AC, BD, GE, FH sunt concurente. C
D H
18. În exteriorul triunghiului dreptunghic ABC cu m( " A) = 90°, pe catetele O
acestuia, se construiesc pătratele ABDE şi ACFG. Dacă M este piciorul perpen- F
A B
dicularei din A pe BC şi N este mijlocul segmentului EG, Demonstraţi că puncte-
le M, A şi N sunt coliniare.
G
19. Fie pătratul ABCD şi M, N, P, Q mijlocul laturilor (AB), (BC), (CD), (DA). Demonstraţi că:
a) DQBN şi AMCP sunt paralelograme;
b) Intersecţiile dreptelor AP, BQ, CM şi DN sunt vârfurile unui pătrat.

20. Demonstraţi că înălţimile în triunghi sunt concurente.

21. În interiorul pătratului ABCD construim ∆ABE echilateral şi în exteriorul pătratului construim ∆BCF echilateral.
Demonstraţi că D, E, F sunt coliniare.

22. Se dă paralelogramul ABCD cu AB = 2⋅ AD.

a) Demonstraţi că bisectoarele " DAB şi " CBA se intersectează într-un punct E care aparţine lui DC;
b) Bisectoarea " ADC intersectează pe AB în F. Demonstraţi că AFED este romb;
c) DF ∩ AE = {M} şi CF ∩ BE = {N}. Arătaţi că MFNE este dreptunghi.

AB 3 AF DG 1
23. În dreptunghiul ABCD, = . Fie E mijlocul lui (AD), F ∈ (AB), G ∈ (DC) astfel încât = = .
AD 2 AB DC 3
GB ∩ FC = {H}. Demonstraţi că EFHG este pătrat.

24. În exteriorul pătratului ABCD construim triunghiurile echilaterale ∆BCF şi ∆CDE.

a) Arătaţi că ∆AEF este echilateral;
b) Demonstraţi că BF ⊥CE.

25. Punctele M, N, P, Q sunt mijloacele laturilor dreptunghiului ABCD care are diagonala de lungime 15 cm.
a) Demonstraţi că MNPQ este romb;
b) Calculaţi perimetrul rombului MNPQ.

Teste recapitulative
Paralelograme

Testul 1
Partea I (Se trec numai rezultatele)
2
(8p) 1. Un unghi ascuţit al unui romb are măsura cât din măsura unghiului obtuz. Măsura unghiului obtuz este
3
de…….
(8p) 2. Perimetrul unui pătrat este de 60 cm. Atunci latura pătratului are lungimea de…..cm.
(8p) 3. În dreptunghi şi în pătrat diagonalele sunt………
(8p) 4. O diagonală a unui paralelogram formează cu laturile care pleacă din acelaşi vârf cu ea unghiuri cu măsurile de
32° şi 19°. Atunci măsurile unghiurilor paralelogramului sunt……….
(8p) 5. O latură a unui dreptunghi care are perimetrul de 84 cm, este de 2,5 ori mai mică decât o altă latură a acestuia.
Cele două laturi au lungimile de…….
(8p) 6. Dacă în rombul ABCD m( " ABC) = 120°, atunci triunghiul ABD este…….

Partea a II-a (Se trec rezolvările complete)

(20p) 7. Fie rombul ABCD cu m( " ABC) = 150° şi BE ⊥ AD, E ∈ AD. Pe (BE se ia punctul F, E ∈ (BF) astfel încât
[BE] ≡ [EF] şi din F se duce perpendiculara FG, FG ⊥ BD, G ∈ BD.
Aflaţi distanţa de la G la BF ştiind că P∆ABD= 88 cm şi că lungimile laturilor triunghiului ABD sunt proporţionale
cu 5 şi 3.

19
(10p) 8. Pe laturile [AB] şi [BC] ale paralelogramului ABCD, în exteriorul său, se construiesc triunghiul ABE cu
m( " ABE)= 90° şi [BE]≡[BC] şi triunghiul BCF cu m( " CBF)= 90° şi [BF] ≡ [CD]. Demonstraţi că [EF]≡[BD].
(12p) 9. Fie ABCD un paralelogram cu AC⊥BC, m(∠DAB)=120° şi punctul M mijlocul segmentului DC. Arătaţi că:
a) MB=AC;
b) AT=2TC, unde MB∩AC={T}.

Notă: Din oficiu se acordă 10 puncte. Timp de lucru 60 min.

Testul 2
Partea I (Se trec numai rezultatele)
(8p) 1. Într-un paralelogram ABCD, AB = 3⋅BC şi perimetrul său este de 32 cm. Atunci lungimea laturii AB =…….cm
1
(8p) 2. În paralelogramul ABCD dacă m( " BAD) = m( " ADC) atunci m( " ADC) = …….°
3
(8p) 3. a) Dreptunghiul este paralelogramul care…….
b) Pătratul este rombul care……..
(8p) 4. În dreptunghiul ABCD, AC = 5 cm. Atunci AC + BD =……..cm
(8p) 5. Un dreptunghi cu lungimile laturilor de 20 cm, respectiv 12 cm are perimetrul egal cu al unui romb. Latura
rombului are lungimea de …….cm.
(8p) 6. a) Numărul de axe de simetrie al unui pătrat este…….
b) Numărul de axe de simetrie al unui romb este…..

Partea II (Se trec rezolvările complete)

(12p) 7. Fie triunghiul dreptunghic ∆ABC, m( " A) = 90°, O mijlocul laturii BC. Se construieşte simetricul punctului A
faţă de O, fie acesta M. Demonstraţi că ABMC este dreptunghi.
(15p) 8. Dacă un romb are un unghi cu măsura de 120°, Demonstraţi că una din diagonale este congruentă cu laturile
rombului.
(15p) 9. Dacă în patrulaterul MNPQ avem îndeplinite condiţiile: MN || QP; NP || QM; m( " M) = 90° şi MN = NP = 3 cm,
Demonstraţi că MNPQ este pătrat.

Testul 3
Partea I (Se trec numai rezultatele)
(8p) 1. Dacă unghiurile ascuţite ale unui paralelogram au câte 75°, atunci unghiurile obtuze au câte…….°.
(8p) 2. Perimetrul unui paralelogram are 66 cm şi o latură aste dublul altei laturi, atunci latura cea mai mică are lungi-
mea de …….cm.
(8p) 3. O diagonală a unui romb are lungimea egală cu latura rombului, atunci unghiul ascuţit al rombului are măsura
egală cu ... ! .
(8p) 4. Unghiurile unui paralelogram sunt direct proporţionale cu 7 şi 11. Măsurile unghiurilor sunt ……
(8p) 5. Perimetrul unui triunghi este de 40 cm. Perimetrul triunghiului format de liniile mijlocii este de ……. cm.
(8p) 6. Dacă măsura unghiului format de o diagonală a rombului cu o latură a sa este de 55°, atunci unghiul ascuţit al
rombului are …..

Partea II (Se trec rezolvările complete)

(15p) 7. Se dă paralelogramul ABCD. Construim în exteriorul său, DE ⊥ DC, DE = DC şi BF ⊥ BC. Demonstraţi că:
a) AE = AF;
b) AE ⊥ AF.
(15p) 8. Fie E şi F respectiv mijloacele diagonalelor (AC) şi (BD) ale patrulaterului convex ABCD.
Demonstraţi că 4⋅EF < AB + BC + CD +DA.
(12p) 9. Fie rombul ABCD şi punctul E situat pe latura AB astfel încât unghiurile ACE şi BCE să fie congruente.
Măsura unghiului BEC este egală cu 15!. Aflaţi măsura unghiului ABC.
Testarea Naţională 2007, Stănică Nicolae

20