SESIUNEA DE REFERATE ȘI COMUNICĂRI

„FAȚĂ-N FAȚĂ CU ADEVĂRUL”

TEOREMA LUI MENELAUS

GEOMETRIA ÎNTRE ȘTIINȚĂ ȘI ARTĂ

• Nume și prenume elev: ANDREICA ALISA-ROBERTA

• Școala de proveniență: LICEUL DE ARTA ”IOAN SIMA” ZALĂU
• Clasa: A VIII-A
• Profesor coordonator: Dna. prof. ȘTIRB RAMONA
MENELAUS DIN ALEXANDRIA
• Menelaus din Alexandria (c. 70 - 140 d.Hr.) a fost un matematician și astronom grec, căruia i se
atribuie rezultate valoroase în domeniul geometriei, printre care teorema care îi poartă numele
(teorema lui Menelaus), precum și descrierea conceptului de geodezică.
• Puține lucruri sunt știute despre Menelaus, cu excepția faptului că este numit ”Menelaus
din Alexandria” de către Pappus și Proclus. De aici se poate desprinde și faptul că el și-a petrecut
viața atât în Roma cât și în Alexandria, însă cel mai potrivit scenariu ar fi cel în care el s-a născut
și trăit o parte din viață în Alexandria după care, mai târziu s-a mutat în Roma.
• Din operele lui Menelaus doar ”Sphaerica” a supraviețuit. Ea cuprindea problematica
triunghiurilor sferice și aplicabilitatea lor în astronomie. Menelaus este primul care a dat o
definiție pentru triunghiurile sferice: ”Un triunghi sferic este o figură convexă determinată pe
suprafața unei sfere de trei cercuri mari neconcurente.”
 TEOREMA LUI MENELAUS

ENUNȚ:
Ducem CS || BA, S ∈ MP.
În triunghiul MBP cu CS || BP, conform Teoremei Fundamentale a Asemănării, avem:

La fel, conform Teoremei Fundamentale a Asemănării, în triunghiul CNS, cu CS | | AP, avem:

 Înmulțim membru cu membru egalitățile de mai sus și obținem:

și rezultă

Deci, teorema este demonstrată.

Observație. Punctele coliniare M, N, P de mai sus se numesc noduri. Dreapta determinată de
ele se numește transversală și se notează M - N - P.
Se consideră ∆ABC în care M este mijlocul segmentului AB, iar D este
piciorul bisectoarei din B. Să se arate că dacă MDBD, atunci AB = 3BC.
Soluție:
Soluția „oficială” presupune construcția simetricului lui M față de
mijlocul segmentului AC. Vom propune o soluție mai naturală,
bazată pe TEOREMA LUI MENELAUS

Notăm MD  BC = N
∆MBN
𝐴𝑀 𝐵𝐶 𝑁𝐷
A-D-C transversală (T. Menelaus) ∗ ∗ =1
𝐴𝐵 𝐶𝑁 𝐷𝑀
𝐵𝐶 2
Dar ∆MBN isoscel, BD bisectoare și înălțime, = =
𝐶𝑁 1

∆ABC
𝑁𝐶 𝐵𝑀 𝐴𝐷
Transversala M-D-N (T. Menelaus) ∗ ∗ =1
𝑁𝐵 𝑀𝐴 𝐷𝐶
AD 3
= DC
=
1
AD AB
∆ABC = = = AB = 3BC
DC BC
Fie un triunghi ∆ABC cu AB = AC și fie D mijlocul lui (BC), E piciorul
perpendicularei din D pe AC, F mijlocul segmentului DE.
Să se arate că AFBE .

Soluție: Pentru a arăta că AFBE vom demonstra ca

DBE   DAF. (1)
Fie P= AF  DC și Q= prDC E.
Congruența (1) se va obține din asemanarea ∆ADP
cu ∆BQE. Notam b=AD si a= DC= BD.
Pentru ∆DEC
transversala A-F-P T. MENELAUS avem:
𝑨𝑬 𝐶𝑃 𝐷𝐹
∗ ∗ = 1
𝑨𝑪 𝑃𝐷 𝐹𝐸
𝑃𝐷 𝐴𝐸 𝑏2 𝑎𝑏 2
Deci = = și PD =
𝑃𝐶 𝐴𝐶 𝑏 2 +𝑎 2 𝑎 2 +2𝑏 2
𝐸𝑄 𝐶𝐸 𝐸𝑄 𝑎2
EQ ‖ AD= ∆CQE∆CDA =(T.F.A) = sau = , deci
𝐴𝐷 𝐶𝐴 𝑏 𝑎 2 +𝑏 2
𝑎2𝑏 𝐶𝑄 𝑎2 𝐶𝐷 𝑎 2 +𝑏 2
EQ = și, de asemenea, = , de unde = ,
𝑎 2 +𝑏 2 𝑄𝐷 𝑏2 𝑄𝐷 𝑏2

𝑎𝑏 2
adică QD = .
𝑎 2 +𝑏 2
𝑎𝑏 2 𝑎 (𝑎 2 +2𝑏 2 )
Deducem BQ= BD+DQ= a+ = . Verificarea egalității
𝑎 2 +𝑏 2 𝑎 2 +𝑏 2
𝐵𝑄 𝐸𝑄 𝑎 𝑎 2 +2𝑏 2
= = ∗
𝐴𝐷 𝐷𝑃 𝑏 𝑎 2 +𝑏 2

Dar BQE ADP (=90) implică asemănarea ∆BQE∆ADP, așadar si

DBE  DAF.
Reciproca Teoremei lui Menelaus.
Fie triunghiul ABC și punctele M, N, P situate pe dreptele BC, CA, și

respectiv, AB diferite de vârfurile A, B, C. Dacă atunci

punctele M, N, P sunt coliniare.
Demonstrație. Avem figura de mai jos
Presupunem, prin absurd, că punctele M, N, P nu sunt coliniare. Atunci există
punctul M' ∈ BC, astfel încât M', N, P să fie coliniare.
Și atunci are loc relația (conform Teoremei lui Menelaus):

Dar, totodată, din ipoteza avem:

Din ultimele două egalități obținem:

=>

de unde rezultă că M = M', ceea ce contrazice presupunerea făcută.

Deci, M, N, P sunt coliniare.
Fie ABCD un dreptunghi cu AB=a 𝟑 si AD = 2a. Dacă M este mijlocul segmentului BC, N ϵ (AB)
astfel încât BN = 2AN, P este mijlocul segmentului AM si Q este piciorul perpendicularei din C pe
DM, arătați că punctele N, P, Q, C sunt coliniare.

D C

A N B

SOLUȚIE:
În ∆ABM folosim reciproca Teoremei lui Menelaus pentru punctele
𝐴𝑁 𝐵𝐶 𝑀𝑃 1 2 1
N ϵ AB, P ϵ AM si C ϵ BM. Avem ∗ ∗ = ∗ ∗ = 1, prin
𝐵𝑁 𝑀𝐶 𝐴𝑃 2 1 1
𝐷𝐶
urmare punctele N, P si C sunt coliniare. Pe de alta parte, din =
𝐶𝑀
𝐵𝐶
3= rezultă că triunghiurile DCM si CBN dreptunghice sunt
𝐵𝑁
asemenea și atunci MDC  NCB si cum CB este latură comună = Q
ϵ CN, de unde punctele N, P, Q, C sunt coliniare.
 GEOMETRIA ÎNTRE ȘTIINȚĂ ȘI ARTĂ
După cum este prezentat și în începutul referatului, Menelaus era un astronom înrăit, dornic de a dezlega cât mai multe dintre tainele
astrelor. Relația dintre geometrie și artă este una foarte strânsă, evidențiată până și prin teorema anterior menționată, fapt care se datorează
nevoii științei de estetică și viceversa.
În primul rând, prin intermediul științei omul caută să atingă un grad al cunoașterii foarte înalt, specific Divinității. Gândirea unui om
simplu care urmează cursul firesc al naturii, al intregului Univers care impune o viață efemera se naște și moare cu percepția că știința nu
reprezintă o ramură a artei umane. Însă omul de geniu se naște și apoi se intreabă de ce se naște , de ce moare și de ce nu a existat
dintotdeauna așa cum doar Universul exista fiind icapabil în unele cazuri să accepte totuși un statut inferior Universului, o simplă viață
efemeră, realizând latura artistică a științei. Încercarea perpetuă a ființei umane de a-și atinge apogeul cunoașterii reprezintă un act firesc,
specific de asemenea și lui Menelaus care pe tot parcursul vieții sale a încercat să pună în lumină lucruri mai mult sau mai puțin prezente în
cadrul comunității sale, fiind pasionat totodată de frumusețea care contura astrele.
Un al doilea aspect este reprezentat de legătura strânsă dintre astronomie, obiectul de studiu al lui Menelaus, si artă, reprezentată în
acest caz prin forme care iau contur sub denumirea de ”forme geometice”. Arta reprezintă cea mai profundă expresie a creativității umane.
Prin modul de manifestare, arta poate fi considerată și o formă de cunoaștere . Consider că, fară să vrem, arta vorbește despre viețile noastre
și ne determină să ne regăsim în ea, la fel cum Menelaus și-a găsit adăpost în aripa plăpândă a ”artei științfice a geometriei”.
În consecință, arta și știința reprezintă două arii umane puse în strânsă legătură datorită nevoii uneia de cealaltă. Știința inestetică și
arta fară logică reprezintă elemente evitate de către oameni, de aici rezultând importanța asocierii acestora, la fel cum Menelaus a asociat
pasiunea sa pentru astronomie cu știința, acest lucru având ca efect schimbarea radicală a anumitor concepții din domeniul geometriei.
Bibliografie:
http://www.wikiwand.com/ro/Menelau_din_Alexandria
http://www.matestn.ro/mate/Matematica%20in%20judet/Lucrari%20de%20grad
/Szucs%20Alex-lucrare%20gr%20I.pdf
Gazeta Matematică SERIA B, nr 4/2017
Gazeta Matematică SERIA B, nr 1/2017
Gazeta Matematică SERIA B, nr 9/2018

VĂ MULȚUMESC 😊