Puncte conjugate armonic

Vlad Robu

November 22, 2020

1 Discut, ie
Începem acest capitol cu o idee importantă care va clarifica viitoare ı̂ntrebări precum ”este
acesta singurul punct bun? ”. Este vorba despre ı̂mpărt, irea unui segment ı̂n două segmente care
trebuie să aibă un raport pe care ı̂l cunoas, tem deja. Concret ce avem, deci?

Ne este dat segmentul [AB] s, i un număr real k > 0 oarecare. Câte puncte C (diferite de A s, i
B) de pe dreapta AB verifică relat, ia
AC
= k?
CB

2 Căutarea punctelor
Singura s, ansă pe care o avem este să mergem pe cazuri. Este important de observat că această
mică vânătoare pe care o facem are loc s, i ı̂n afara segmentului [AB], nu doar ı̂n interior!

Cazul I Pentru k = 1, lucrurile merg rapid. Dacă C se află pe semidreapta (AB dar ı̂n
CA
afara segmentului [AB], atunci AC > BC s, i CB > 1, nu convine. De asemenea, dacă C se află
CA
pe semidreapta (BA dar ı̂n afara segmentului [AB], atunci CA < CB s, i CB < 1. Prin urmare,
singura posibilitate este ca C să se afle ı̂n interiorul lui [AB]. În această situat, ie, ne trebuie
CA
ca CB = 1 ⇒ CA = CB, ceea ce nu ı̂nseamnă altceva decât că C este mijlocul segmentului [AB].

CA
Cazul II Să vedem acum cazul k > 1. Am vrea să aibă loc relat, ia CB = k, ceea ce ı̂n
CA
particular ne cere să avem CB > 1, adică CA > CB. Prin urmare, C nu se va putea afla pe
semidreapta (BA ı̂n afara segmentului [AB] (pentru că atunci CA < CB). Analizăm celelalte
două posibilităt, i.

Cazul II.1 C ∈ (AB).

CA CA CA + CB AB AB
=k⇒ +1=k+1⇒ =k+1⇒ = k + 1 ⇒ CB = .
CB CB CB CB k+1

1
Vlad Robu 3 Răspunsul la ı̂ntrebarea noastră

AB
Cum ı̂n interiorul segmentului [AB] se află doar un punct C cu proprietatea că CB = k+1 ,
ı̂nseamnă că acest subcaz ne dă doar o solut, ie.

Cazul II.2 C ∈ (AB\[AB] sau, cu alte cuvinte, C se află după B.

CA CA CA − CB AB AB
=k⇒ −1=k−1⇒ =k−1⇒ = k − 1 ⇒ CB = .
CB CB CB CB k−1
AB
Cum ı̂n exteriorul segmentului, după B, se află un unic punct C cu proprietatea că CB = k−1 ,
ı̂nseamnă că s, i acest subcaz ne oferă o singură solut, ie.

Puse toate cap la cap, pentru o valoare a lui k > 1, avem 2 pozit, ii posibile pentru C astfel ı̂ncât
AC
să se verifice CB = k, exact una ı̂n interiorul segmentului s, i exact una ı̂n exteriorul segmentului.

Cazul III Ne-a rămas să vedem ce ne oferă cazul k < 1. Însă el este asemănător cu situat, ia
precedentă, pentru că putem privi figura pe dos, ı̂n loc de A punem B s, i ı̂n loc de B punem
AC
A s, i ı̂n loc să privim la egalitatea CB = k, ne vom uita la relat, ia echivalentă BC 1
CA = k , ı̂n care
1
k > 1. Tocmai ce ne-am ı̂ntors la Cazul II! Procedând absolut similar obt, inem tot două pozit, ii
posibile pentru C, exact una ı̂n interiorul segmentului s, i exact una ı̂n exteriorul segmentului.

3 Răspunsul la ı̂ntrebarea noastră

Hai să as, ezăm tot ce am aflat la un loc.

Dacă k < 1, atunci avem două pozit, ii posibile pentru C, un C1 ı̂n interiorul segmentului [AB]
s, i un C2 ı̂n exteriorul segmentului, după A:

Dacă k > 1, avem două pozit, ii posibile pentru C, un C1 ı̂n interiorul segmentului [AB] s, i un
C2 ı̂n exteriorul segmentului, după B:

În cazul mai special k = 1 avem o singură pozit, ie, mijlocul C1 al segmentului [AB]:

Definit, ie 3.1. În oricare din cazurile k < 1 sau k > 1, cele două puncte C1 s, i C2 pe care le-am
obt, inut se numesc puncte conjugate fat, ă de segmentul [AB]. Spunem că C1 este conjugatul
lui C2 ı̂n raport cu [AB] s, i că C2 este conjugatul lui C1 ı̂n raport cu [AB].
Definit, ie 3.2 (alternativă). Fie A, B două puncte distincte. Spunem că două puncte distincte
C1 s, i C2 aflate pe dreapta AB sunt conjugate ı̂n raport cu segmentul [AB] dacă are loc egalitatea
de rapoarte
AC1 AC2
= .
BC1 BC2

2
Vlad Robu 4 Probleme propuse

Întrebare 3.3. Ce ne facem, totus, i, cu cazul ı̂n care k = 1? Nu merită s, i mijlocul segmentului
[AB] să aibă s, i el un conjugat?
Răspunsul acestei ı̂ntrebări ı̂l putem afla ı̂ncercând să luăm valori ale lui k cât de apropiate
posibil de 1 s, i să desenăm cele două puncte C1 s, i C2 corespunzătoare. Cu cât apropiem mai
tare pe C1 de mijlocul segmentului, observăm că C2 fuge ı̂nspre ”infinit” pe dreapta AB!

S, i atunci am fi, ı̂ntr-un fel, ı̂ndreptăt, it, i să spunem că are s, i mijlocul lui [AB] un conjugat, anume
chiar pe infinitul de pe dreapta AB!
Exercit, iul 3.4. Privind astfel ı̂nspre extreme, pentru ce valori ale lui k se ı̂ntâmplă că punctele
C1 s, i C2 sunt ”foarte aproape” de punctul B? Dar dacă punctele C1 s, i C2 sunt ”foarte aproape”
de A?

4 Probleme propuse
AC
Problema 4.1. Fie [AB] un segment, A 6= B s, i C un punct pe dreapta AB astfel ı̂ncât CB = 2.
Aflat, i toate valorile posibile ale următoarelor rapoarte:

AB AC AC + CB AC − CB
(a) ; (b) ; (c) ; (d) .
CB AB AC + 2CB AB + 3AC
Problema 4.2. Fie A s, i B două puncte distincte s, i punctele X1 , X2 , Y1 , Y2 astfel ı̂ncât X1 s, i
X2 sunt conjugate fat, ă de [AB] iar Y1 s, i Y2 sunt conjugate fat, ă de [AB], iar X1 s, i Y1 se află
ı̂n interiorul segmentului. Demonstrat, i că [X1 Y1 ] s, i [AB] au acelas, i mijloc dacă s, i numai dacă
[X2 Y2 ] s, i [AB] au acelas, i mijloc.
Problema 4.3. Fie A, C, B, D patru puncte coliniare ı̂n această ordine pe o dreaptă. Dacă C
s, i D sunt conjugate fat, ă de [AB], arătat, i că A s, i B sunt conjugate fat, ă de [CD].
Problema 4.4. În interiorul segmentelor [AB] s, i [CD] considerăm punctele X respectiv Y
AX CY
astfel ı̂ncât BX = DY = k > 0. Arătat, i că
AX CY AX CY
= , =
AB CD 4AB + BX 4CD + DY
s, i scriet, i aceste fract, ii ı̂n funct, ie de k.
Problema 4.5. Se consideră patru puncte A, B, C, D coliniare pe o dreaptă ı̂n această ordine.
AB AC
S, tiind că CD = 5 s, i BD = 2, determinat, i valorile rapoartelor
AB BC
s, i .
BC CD
Problema 4.6. În interiorul segmentului [AB] considerăm mijlocul său M s, i ı̂ncă un punct N
ı̂ntre M s, i B pentru care M N 2
AN = 5 . Dacă variem un punct P pe segmentul [M N ], aflat, i toate
AP
valorile naturale posibile ale raportului BP .
Problema 4.7. Fie ABCD un paralelogram s, i E mijlocul segmentului AD. Dacă F este
AF
intersect, ia segmentelor [BE] s, i [AC], determinat, i valoarea raportului CF .
Problema 4.8. Fie ABC un triunghi s, i M mijlocul laturii BC. Considerăm mijlocul N
al segmentului [AM ] s, i prelungim segmentul dreapta BN până intersectează dreapta AC ı̂n
punctul P . Găsit, i valoarea raportului BN
BP .