EXERCIŢII ŞI TEORIE LA GEOMETRIE

PROFESOR: CRISTINA CALACAN

Punct. Dreaptă plan

Definiţie:Punctul este urma lăsată de vârful unui creion bine-ascuțit.

Punctul nu are dimensiune.
Se notează cu litere mari ale alfabetului:A, B, C..., Z.

Definiţie:O mulțime nevidă de puncte se numește figură geometrică.

Definiţie:Dreapta este figura geometrică ce se aseamănă cu un fir de ață perfect întins și fără
margini. Ea nu are grosime şi este nemărginită.
Dreapta este o mulţime formată dintr-o infinitate de puncte.
Dreapta are o dimensiune: lungimea.
Dreapta se notează cu litere mici ale alfabetului sau cu două litere mari simbolizând două
puncte prin care ea trece.

Axioma dreptei: Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una. Orice dreaptă
conține cel puțin două puncte distincte.

Față de o dreaptă, un punct poate fi:

-Interior dreptei și vom folosi simbolul de aparține
A d

-Exterior dreptei și vom folosi simbolul de nu aparține.

A d
Spunem că trei puncte A, B, C se numesc puncte coliniare dacă sunt situate pe aceeși dreaptă.

PLANUL SI SEMIPLANUL

Planul este figura geometrică ce se aseamănă cu o pânză perfect întinsă și fără margini.
Planul se notează cu litere grecești (α ,β, γ ,ε, η) sau prin trei puncte puse într-o paranteză
(ABC).
Planul, în general ia forma unui paralelogram.
Planul are două dimensiuni:lungimea și lățimea.

O dreaptă situată într-un plan îl împarte în două semiplane. Dreapta se numeşte frontieră.
Semiplanul se notează cu o literă mică şi una mare. (litera mică este dreapta, iar cea mare este
punctul).
Semidreapta si segmentul

Semidreapta este formată din mulţimea tuturor punctelor unei drepte situate de aceeaşi parte
a unui punct interior acelei drepte.
Ea se notează cu două litere mari ale alfabetului. Prima literă indică originea (de unde
plecăm), iar cea de a doua sensul (direcţia).

1)Semidreapta care îşi conţine originea se numeşte semidreaptă închisă şi se notează cu [AB.
(A este originea iar B este sensul, atât A cât şi B aparţin semidreptei AB).

2)Semidreapta care nu îşi conţine originea se numeşte semidreaptă deschisă şi se notează cu

(AB. (A este originea, iar B este sensul, de data aceasta A nu aparţine semidreptei, dar B
aparţine)

3)Două semidrepte care au aceeaşi origine şi acelaşi sens se numesc semidrepte identice.
(AB si (AC sunt semidrepte identice.

4)Două semidrepte care au aceeaşi origine dar sensuri diferite se numesc semidrepte opuse.
(AB si (AD sunt semidrepte opuse.
Segmentul este porţiunea de dreaptă delimitată de două puncte distincte fixate pe aceasta.
Aceste puncte se numesc extremităţi.
Segmentul care îşi conţine extremităţile se numeşte segment închis.
Segmentul care nu îşi conţine extremităţile se numeşte segment deschis.
Dacă cele două puncte coincid , atunci segmentul se numeşte segment nul.
Poziţia relativă a două drepte

Două drepte sunt necoplanare dacă nu se află în acelaşi plan.

Două drepte sunt coplanare dacă se află în acelaşi plan.

Teoremă
Două drepte a şi b sunt coplanare sau necoplanare.
Dreptele coplanare sunt: concurente, paralele sau identice (egale)

Drepte coplanare

Dreptele coplanare care nu au niciun punct comun în intersecţie se numesc drepte

paralele.
Notăm a || b şi citim a este paralelă cu b.
Tranzitivitatea paralelelor:
a||b si b||c atunci a||c

Drepte identice
Dreptele coplanare care au cel puţin două puncte în intersecţie se numesc drepte identice
(egale).

d1  d2={A,B}
Drepte concurente
Dreptele concurente sunt drepte coplanare care au un punct comun în intersecţie.
Notăm a  b  {O}
Dreptele concurente care formează un unghi de 90 de grade se numesc drepte
perpendiculare.

Drepte necoplanare
Dreptele care nu sunt situate în acelaşi plan se numesc drepte necoplanare.
Exemplu:
AB şi CC’ sau AD si BB’. Dar dreptele AB si C’D’ sunt coplanare, ele fiind paralele.
 LUNGIMEA UNUI SEGMENT

Lungimea unui segment este numărul care exprimă de câte ori o unitate se cuprinde în
segmentul dat.
Cu ajutorul riglei gradate se poate determina lungimea unui segment.
Distanţa dintre două puncte A şi B, notată |AB| sau AB sau d(A,B), este lungimea
segmentului AB.
Tips: Dacă ştim coordonatele punctelor, pentru a afla lungimea segmentului, scădem din
coordonata mai mare, coordonata mai mică.
Două segmente care au aceeaşi lungime se numesc segmente congruente.

În figura alăturată segmentul [AB] reprezinta suma segmentelor [AM] si [MB].

Astfel spunem ca A, M, B sunt puncte coliniare in aceasta ordine.
|AB|=|AM|+|MB|

Mijlocul unui segment

Definiţie: Mijlocul unui segment este un punct unic, interior segmentului, ce formează cu
extremităţile segmentului două segmente congruente.
M este mijlocul lui AB dacă şi numai dacă:
1) M apartine segmentului (AB)
2) [AM]=[MB]

Simetricul unui punct faţă de altul

Definiţie: Simetricul unui punct A faţă de un punct O, este un punct A’, care îndeplineşte
două condiţii:
1) Punctele A, O, A’ sunt coliniare
3) 2) O este mijlocul segmentului AA’