Figuri geometrice

PROFESOR GORDILĂ NICOLETA

 Cuprins
1. Punct
2. Dreaptă Figurile geometrice
3. Semidreaptă fundamentale
4. Segment ale geometriei
 Punctul
În geometrie, considerăm că punctul nu are nici lungime, nici lăţime, nici înălţime: în cazul punctelor,
ceea ce ne interesează nu este mărimea, ci poziţia lor. Toate figurile geometrice sunt alcătuite din puncte.
Punctul poate fi considerat urma vârfului unui creion, bine ascuțit, lăsată pe foaia de hârtie, atunci când o
atinge.
Îl reprezentăm printr-o bulină sau prin două liniuțe care se intersectează.
Se notează cu una din literele mari ale alfabetului: A, B, C, … .
 Poziții relative a două puncte

Punctele A și B ocupă locuri diferite în planul hârtiei și de aceea le

vom numi puncte diferite sau puncte distincte.
Vom nota acest lucru A ≠ B .

Punctele P și E ocupă același loc și se numesc puncte identice sau

confundate (sau coincid).
Notăm: P = E
 Pozițiile relative unui punct
Trei sau mai multe puncte care sunt situate pe aceeași dreaptă se
numesc puncte coliniare.
Dacă trei sau mai multe puncte nu se află pe aceeași dreaptă, vom
spune că punctele sunt necoliniare.
 Pozițiile unui punct față de o dreaptă

Punctele A și B se află pe dreapta a (se mai spune că

cele două puncte aparțin dreptei a). Se notează A ∈
a sau B ∈ a.

Punctele C și E aparțin dreptei b (), dar nu se găsesc

pe dreapta a ().

Punctul D este exterior atât dreptei a, cât și dreptei b

(D ∉ a și D ∉ b).
 Dreapta
Pentru a desena linii drepte, folosim rigla.
Să ne imaginăm că am putea deplasa rigla de-a lungul liniei desenate, astfel încât
să putem continua mereu linia începută. Linia nesfârșită astfel obținută este o
dreaptă.
Dreapta ne-o imaginăm ca pe un fir de ață bine întins.
Dreapta nu are grosime și se poate extinde la nesfârșit în ambele părți.
Dreapta este formată din puncte.
 Dreapta
Dreapta se notează cu o literă mică sau cu două litere mari ale
alfabetului latin.
 Tipuri de drepte
1. Două drepte din aceeași suprafață plană care nu se intersectează se numesc drepte paralele.

Două drepte situate în același plan, care nu au niciun punct comun, se numesc drepte
paralele. Simbolul special: „

A B d

C D
a
f

b
 Tipuri de drepte
2. Dreptele care se intersectează se numesc drepte concurente.
Două drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente (secante).
Simbolul special: „

M
a
 Tipuri de drepte
3. Dreptele perpendiculare
Simbolul special: „”

a
 Tipuri de drepte
4. Două drepte care au toate punctele comune se numesc drepte identice
(confundate, suprapuse sau drepte care coincid).
Exemple de drepte paralele și drepte
perpendiculare
Exemple de drepte paralele și drepte
perpendiculare
Exemple de drepte paralele și drepte
perpendiculare
 Semidreapta
1. Pentru a reprezenta în desen o semidreaptă utilizăm rigla.
2. Semidreapta se poate extinde numai într-o parte.

Axă numerică
O

Semidreaptă
 Semidreapta
La fel ca și dreapta, semidreapta se notează cu două litere mari ale alfabetului.

Semidreapta este o parte dintr-o dreaptă, limitată la

unul dintre capete, numit originea semidreptei.
 Semidreapta
Exercițiu:
Desenați o dreaptă AB, iar dedesubt, desenați semidreapta AB și semidreapta
BA.

Dreapta AB:

Semidreapta [AB

Semidreapta [BA:
 Segmentul
Descriere: Fixând două puncte diferite pe o dreaptă, porțiunea de dreaptă cuprinsă între cele
două puncte poartă numele de segment de dreaptă.
Reprezentare: Pentru a reprezenta în desen un segment de dreaptă utilizăm rigla gradată.
Notație: Se notează cu două litere mari ale alfabetului.
Observație: Punctele E și F se numesc extremitățile sau capetele segmentului de dreaptă,
EF.
Segmentul
 Segmente congruente
Se consideră un segment de dreaptă AB. Vom numi lungimea segmentului AB
distanța dintre cele două puncte care reprezintă capetele (extremitățile)
segmentului.
Două segmente de dreaptă care au aceeași lungime se numesc segmente de
dreaptă congruente sau segmente congruente.
Spunem că segmentul AB este congruent cu segmentul CD și vom scrie:

Atenție! Dacă două segmente au lungimi egale, nu spunem că sunt egale, ci

spunem că sunt congruente.
 Rezolvarea execițiilor
Care dintre desenele următoare reprezintă:
a) un segment;
b) o semidreaptă;
c) o dreaptă?

Câte segmente sunt în figura alăturată? Scrie numele fiecăruia.

 Pentru acasă:Exercițiul 1

Asociați fiecare desen din coloana din stânga cu denumirea sa din

coloana din dreapta:
 Pentru acasă: Exercițiul 2

Stabiliți dacă propozițiile următoare sunt adevărate sau false:

a) Primul desen reprezintă segmentul de dreaptă AB;
b) Al doilea desen reprezintă dreapta DC;
c) Ultimul desen reprezintă semidreapta FE.
 Pentru acasă:Exercițiul 3
Desenați:
1. un punct A;
2. o dreaptă OK;
3. o dreaptă a;
4. o semidreaptă [OK;
5. o semidreaptă [KO;
6. două segmente, [AB] și [BC];