PROPRIETĂ Ț I ALE LINIILOR IMPORTANTE DIN TRIUNGHI

BISECTOARELE INTR-UN TRIUNGHI

Bisectoarea unui ungh

Fiind dat un unghi

 ,k
h și o semidreaptă interioară unghiului
s  Int h , k
locul
 

geometric al punctelor M din interiorul unghiului h, k cu proprietatea că
 A  h si B  k
MA  MB unde 
 MA  h si MB  k este semidreapta OM  s ce împarte unghiul h, k în


două unghiuri congruente.

A  h si QA  h  
Avem :   QA  QB 
B  k si QB  k  
  OQ  nu este bi sec toarea lui hOk
 
Q  Int hOs 
 hOQ  .
 hOs 

 
Definitie. Fie h, k un unghi propriu . Se numer;te bisectoare a unghiului h, k o
semidreapt[ av]nd originea ]n v#rful o al unghiului,este interioar[ acestui unghi ;i
care face unghiuri congruente cu semidreptele h, k .

Teoremă . Bisectoarele a două unghiuri suplementare sunt perpendicular P

Bisectoarele unui triunghi sunt

concurente.

1
Fie AA , BB, CC  bisectoarele unghiurilor triunghiuluin ABC
Fie  I   AA  CC  
 
I  AA  bi sec toare  
  IN  IM 
IN  AB  
IM  AC  
 
  IN  IP  I  BB  bi sec toare  AA  BB  CC    I 
Fie  I   AA  CC  
 
I  CC   bi sec toare  
  IP  IM 
IM  AB  
IP  AC  

Punctul de intersecție al bisectoarelor este centru cercului înscris în triunghi.

Din demonstrația precedentă am găsit că

IM  IN  IP 

IM  AC 
  IM  IN  IP  r   este raza
IN  AB 
IP  BC 

unui cerc tangent la laturile triunghiului-
este Cercul înscris în triunghi
AA  bi sec toarea unghiului Aˆ ; A  BC .
Teorema bisectoarei. Fie În triunghiul ABC , avem :

AB AB

AC AC

Demonstrație.

AA A  BD
Paralele dusă din B la bisectoarea intersectează dreapta AB în punctul D, astfel ca .

2
 AB AB 
BCD, avem AA CD  T.Thales     AB AB
AC AD  
AC AC
dar AD  AC  din demonstratie  
În
T.Bisectoarei unghiului exterioe triunghiului.


BAC 
 CAD 
 1.dr .  BAC 
si CAD sunt suplementare.  AA  AA  A
 AA  1.dr. AAA  dreptunghic.

CD  AA   1 
  AAC  ACD  alterne interne  ; AAC  CAD.
 
AC  secantă  2  
  ACD  CDA ACD  isoscel  AC  AD

 
CD  AA   1 
  AAD  CDA  corespondente  ; AAD  CAD. 
 
BD  secantă  2 
AB AB 
În BAA avem CD  AA  T.Thales     AB AB
AC AD  
AC AC
dar AD  AC  sin demonstratie  

AB AB 
  T .bisectoarei unghiului interior  
AC AC  AB AB
Din   
AB AB A C AC
  T .bisectoarei unghiului exterior  
AC AC 

perechea  B, C  este conjugată armonic cu perechea  A, A 

APLICATII.
 AB  c

 AC  b
 BC  a
1).Lungimile laturilor
unui triunghi ABC sunt: Să se calculeze 
segmentele determinate de bisectoarea unui unghi a triunghiului pe latura
opusă.

3
 Soluție.

AB AB   c
Fie AA  bisecroarea unghiului Aˆ .   .  x c x y
AC AC  x c   
 b
    y b   
AB  x   y b   c
Notăm  x  y  a y y a
AC  y   b


 c  c ab  ac   ac
 c  x y  x   x  AB
 x  y  b  b bc  bc  bc
 b     
 b  c  y  ab  y  ab  y  ab  y  ab  AC  ab

 bc  bc  bc  bc

MEDIATOARELE ÎNTR- UN TRIUNGHI

Mediatoarea unui segment este dreapta perpendiculară pe segment și care trece prin mijlocul
segmentului.

Teoremă. Orice punct de pe mediatoarea unui segment este rgal depărtat de

capetele segmentului..
Demonstrație

4
  AB  segment de dreaptă

 O  AB si OA  OB
 AOM BOM  cc.  MA  MB  MA  MB
 d  AB si O  d
 M d
Se ia: 
Mediatoarele unui triunghi sunt dreptele perpendiculare pe mijlocul fiecarei laturi a
triunghiului

Teoremă Cele trei mediatoare ale laturilor unui triunghi sunt concurente într-un punct care
este centrul cercului circumscris triunghiului.
 d1  mediatoarea lui AB unde  O1  d1  AB  OA  OB 
 
Fie ABC si  d 2  mediatoarea lui BC unde  O2   d1  BC  OB  OC   OA  OC
 si fie d  d  o 
 1 2   
 O  d3  mediatoarea lui AC  d1  d 2  d 3   O ; dacă OA  OB  OC  R  raza
cercului cetrece prin A, B, C - numit cerc circumscris triunghiului ABC.

Centrul cercului circumscris al unui triunghi ascuţitunghic se află în interiorul triunghiului.

Centrul cercului circumscris al unui triunghi dreptunghic coincide cu mijlocul ipotenuzei.

Centrul cercului circumscris al unui triunghi obtuzunghic se află în exteriorul triunghiului.

MEDIANELE UNUI TRIUNGHIU:
Mediana în triunghi este segmentul de dreaptă ce unește un vârf al triunghiului cu
mijlocul laturii opuse.
Într-un triungh sunt trei mediane.

5
Teoremă. Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct G numit centru de greutate
al triunghiului.
Demonstrație.

Fie triunghiul ABC și

 
 
 BN  mediană si N  AC unde NA  NC 
 
 CP  mediană si P  AB unde PA  PB 
 AM  mediană si M  BC unde MB  MC 
 
 Fie AM  BN =G 
 
 D  AG unde DA  DG  1 
   în AGB avem DE  linie mijlocie  DE  AB si DE  AB 
E  BG unde EB  EG  2 
Luăm :  
1 
În ABC avem MN  linie mijlocie  MN  AB si MN  AB 
2
 DG  GM  DA  DG
 NDEM  paraleleogram  diagonalele se taie la jumătate   dar avem  
 EG  GN  EB  EG
 1
 DA  DG  GM  3 AM 1
  AM  BN  G  situat la din fiecare mediană AM si BN
 EB  EG  GN  1 BN 3
 3

CP  AM   G 
Presupunem că și repetînd procedeul se ajunge la situația că
1 
GM  AM 
3
  G  G   AM  BN  CP   G
1
Din demonstratie se stie că GM  AM 
3 

BN  mediană 

AM  mediană   AM  BN  CP   G

CP  mediană 

Triunghiul median Se unesc mijloacele laturilor triunghiului ABC.și se formează

triunghiul median MNP .

6
 1 
MN  linie mijlocie  MN  AB si MN  AB 
2

1 
MP  linie mijlocie  MP  AC si MP  AC  MNP  median
2 
1 
PN  linie mijlocie  PN  BC si PN  BC 
2 
ÎNĂLȚIMILE UNUI TRIUNGHI.

Definitie. Fie ABC . Notăm prin A punctul în care perpendiculara dusă din vârful A al
BC AA
triunghiuluiu ABC pe latura . Segmentul se numește înălțimea triunghiului din A
BB si CC   
.Analog se definesc înălțimile avînd piciorele în B  AC, respectiv C  AB.

  
Teorema. Înăltimile AA , BB , CC ale unui triunghi ABC sunt concurente. Punctul comun se
numeste ortocentrul triunghiului si se notează cu litera H .
Demonstrație.

Construim prin punctele A;B;C, paralele la laturile triunghiului ABC.Se

formează ABC .

7
 AB  AB   AB  BC .
Din   ABCB  paraleleogram  
BC  BC   BC  AB
AC  AC   AC   BC
Din   ACBC   paraleleogram   .
BC  BC    BC   AC
AB  BC  
Din   AB  AC  .
AC   BC    AA  mediatoare în ABC 

si din AA  BC  AA  BC  

 
La fel se dovedește că și BB , CC sunt mediatoae în ABC  și în baz teoremei că mediatoarele într-un triunghi
AA  BB  CC    H 
sunt concurente, rezultă că ortocentrul triunghiului.
Probleme rezolvate.

1). În paraleleogramul  ABCD se construiesc dreptele CE si AE perpendiculare pe

BC respectiv AB. Să se arate că DF  AC.

Soluție.

În ACD EA  înăltime, deoarece EA  CD

AD  BC  ca laturi opuse în paraleleogram  
  EC  AD 
CE  BC  iipoteză  
EC  înăltime în ACD 
  EC  EA   H 
EA  CD  înăltime în ACD 

E  ortocentrul lui ACD 

  DE  a treia înăltime  DE  AC
DE uneste un vîrf al ACD cu ortocentru său 

2). În triunghiul dreptunghic


ABC Aˆ  1.dr.  se duce înăltimea AD. Dintr-un punct E  AB se
construeste o paralelă la latura BC care se intersectează cu AD, în F . Perpendiculara în F
AC în H .
dusă pe FC întîlneste latura AB în punctul G. Paralela prin A la FG taie ipotenuza Să
se arate că figura  AGCFH este paraleleogram.
Soluție.

În ACH avem AD  BC  ipoteză   AD  înăltime.

AH  FG  din constructie  
  CF  AH  CF  înăltime în ACH
CF  GF  din constructie  
si CF  AD   F   F  ortocentru ACH ,  HF  a treeia înăltime.
 HF  AC  AH  FG 
  AB  HF avem   AHFG  paraleleogram
dar AB  AC  AG  HF 

. Antiparalele

8
 Definiţie Fie V ABC un triunghi şi d o dreaptă încât d   AB    B şi d   AC    C 
 
m ABC   m Cˆ şi m AC B  m Bˆ
Dacă
      , se spune că d = B ¢C ¢
este antiparalelă cu BC .
AB AC  BC 
 
Din definiţie ¾¾ ¾®V AB ¢C ¢: V ACB 
cazul I
AC AB BC
AB AC 
  AB  AB=AC   AC
Din AC AB relaţie care asigură
existenţa antiparalelei.

Proprietăţi
B şi C ale triunghiului V ABC taie laturile AB şi AC în două pu
1). Un cerc dus prin vârfurile
M respectiv N , astfel că dreapta MN este antiparalelă la BC .
Demonstraţie.

Patrulaterul WBMNC este insceiptibil 

(
măs ·AMN = măs Cˆ ) ( )
(ca unghi exterior este egal cu unghiul interior opus)

şi
( )
măs ·ANM = măs Bˆ ¾¾
definiţie
¾® MN ( ) este antiparalelă.

2. Tangenta într-un vârf al triunghiului la cercul circumscris al triunghiului , este antipara

La latura opusă.
Demonstraţie.

ü
ïï
ïï (
măs ·ANM = măs Bˆ ) ( )
ý

Fie MN o antiparalelă lalatura BC , rezultă

µ · 1
dar măs B = măs TAC = ×măs ApC ïïï
2
¼
( )
ïþ 
( ) ( )
(
măs ·ANM = măs TAC ·
)ü
ïï
ïý ( )
fiind alterne interne ïïïþ  AT P MN  AT
este
antiparalelă.
3. Antiparalele unghiului A sunt perpendiculare pe diametrul cercului circumscris ce trece ptin
Demonstraţie

FieMN antiparalelă la BC .  AA  - diametrul cercului  V ABA¢ este dreptunghic 

( )
măs Aˆ ¢ + măs BAA (
· ¢ = 900
)
ü
ïï
ïï
ïý
( ) ·
dar măs Aˆ ¢ = măs Cˆ = măs AMN ( ) ïï ( )
14444444 42444444443
au acelaşi arc
ïï
ïþ 
· ¢ = 900
măs ·AMN + măs BAA ( ) ( )
V AMI - este dreptunghic  AA¢^ MN
Triunghiul ortic.
Se numeste triungghi ortic, triunghiul determinat de picioarele înălțimilor
unui triunghi dat.

9
 AA  BC  AA  înăltime în ABC 
  ABC   triunghi ortic
BB  AC  BB  înăltime în ABC   
AA  BB  CC    H   ortocentrul ABC
CC   AB  CC  înăltime în ABC  

Proprietăți

.Laturile triunghiului ortic sunt antiparalele la laturilr triunghiul care-l conţine

ortic.
Demonstraţie.

( )
· ¢C = măs CC
măs BB ( )
· ¢B = 900 ü ïï
ïý
¢¢¢
Fie V ABC şi V A B C - cel ortic al primului.
( BB ¢şi CC ¢ sunt înălţimi) ïïïþ  WBCB
· ¢¢ ˆ · ¢¢ ˆ
inscriptibil  AB C º B şi AC B = C  B ¢C ¢ este antiparalelă la BC .
Analog se arată că şi A¢B ¢ este antiparalelă la AB.

Consecinta 1. Perpendicularele duse din vârfurile V ABC pe lat

triunghiului ortic V A¢B ¢C ¢, sunt concurente în centrul cercului
circumscris triunghiului V ABC.
Demonstraţie.

Rezultă din 40 şi 30.

Consecinta 2. Înălţimile V ABC sunt bisectoarele unghiurilor triunghiului ortic
Demonstraţie.

( ) (
· ¢A = măs ·AA¢C = 900 ü
măs BA ïï
)
ïï le scădem
ý ¾¾ ¾¾
· ¢A - măs BA
® măs BA (
· ¢C ¢ = măs AA
) ( )
· ¢C - măs B
(
· ¢A¢C ¢
) ( )
Din
·
( ·
)
măs BA¢C ¢ = măs B ¢A¢C ¢ ïï ï
ïþ
( )
(
măs ·AA¢C ¢ = măs AA )
· ¢B ¢ Þ
( ) ( AA¢) -bisectoare.
În mod analog
Consecinta 3. Ortocentrul H al V ABC este centrul cercului înscris în triungh
¢ ¢ ¢
V A B C , vârfurile A, B, C sunt centrele cercurilo
exînscrise triunghiului ortic
.
Demonstraţie.
H se află la intersecţia bisectoarelor triunghiului ortic.

10
( AB ) Ç( BB ¢) = { B} şi cum AB ^ CC ¢ü
ïï
ý Þ ( AB )
şi ( CC¢) - bi sec toare interioară ïï ( AB Ç( BB ¢= { B}
ïþ este bisectoare exterioară  -
cercului exânscris lui V A¢B ¢C ¢. Analog pentru A şi C .

Prof. Dumitru N. Buta ( pensionar)

dn Cîmpulung, Argeș
Bibliografie.
1.Autori: Liviu Nicolescu, Vladimir B0skoff. Probleme practice de geometrie. Editura tehnică București – 1990
2. Autori:Valeriu Mangu,Adrian Negru,C.Cărbunaru. Culegere de probleme partea II.București-1984
3. Manual cls.IX Geometrie și Trigonometrie.Editura didactică, București - 1981

11
12
13