Glandele salivare sunt glade pereche ce se descarca, prin ducturi lungi, in cavitatea bucala.

Glandele
salivare majore constau din parotide, submandibulare si sublinguale. Parotidele si submandibularele sunt
localizate in afara cavitatii bucale, iar secretiile lor ajung in CB prin ducturi.

Glandele salivare minore sunt localizate in submucoasa diverselor parti ale cavitatii bucale, si include
glandele linguale, labiale, din obraji (buccae), molare, si palatine. Fiecare se dezvolta din epiteliul in
dezvoltare al cavitatii bucale. Proliferarea celulelor epiteliale produce cordoane epiteliale puternic
ramificate si extremitati bulboase. Degenerarea celor mai interioare celule ale cordoanelor si
extremitatilor bulbare conduce la formarea canalelor. Cordoanele devin ducturi iar capetele bulboase
devin acini secretori.

Acinii secretori

Sunt organizati in lobi. Glandele salivare majore sunt inconjurate de o capsula de tesut conjunctiv
moderat-dens, din care septe separa portunile secretorii in lobi si lobuli. Septele contin vase sabguine
mai mari si ducturi excretoare. Tesutul conjuctiv asociat cu grupurile de acini fuzioneaza imperceptibil cu
tesutul conjuctiv lax inconjurator. Glandele salivare minore nu au capsula. Numeroase limfocite si
plasmocite populeaza tesutul conjuctiv care inconjoara glandele salivare majore si minore.

Acinii sunt de trei tipuri:

- Serosi

- Mucosi

- Mixti
Unitatea secretorie de baza a glandelor salivare, salivonul, consta din acin, ductul
intercalar si ductulk excretor (F. 16.21)
Acinul este un sac infundat format din celule secretorii. Termenul acin (ciorchine, lat)se
refera la unitatea secretorie a glandelor salivare. Acinii pot contine:
Celule seroase (secretie proteica)
Celule mucoase (seceta mucina)
Ambele

Frecventa relativa a celor trei tipuri de acini reprezinta o prima caracteristica de

diferentiere a glandelor salivar emajore. Se descriu:
- Acini serosi, care contin numai celule seroase, de regula au fosrma sferica
- Acini mucosi, celule mucoase, de regula de forma tubulara
- Acini mixti, contin ambele tipuri de celule,
In preparatele HE, acinii mucosi au o boneta de celule seroase, considerate a secreta in
spatiul intercelular intortocheat dintre celulele mucoase. Datorita aparentei lor in
sectiunile histologice, astfel de bonete sunt umite semiluni seroase. Fiecare acin mixt,
precum cei din glandele sublinguale si submandibulare contine celule care cu secretie
seroasa si de mucus.
Celule seroase sunt celule care secreta proteine.
Au forma piramidala, cu o suprafata relativ intinsa spre lamina bazala si o suprafata
apicala redusa, catre lumenul acinar. Contin cantitati mari de rER, ribozomi, un aparat
Golgi proeminent, si numeroase granule de secretie (Fig. 16.23). Secretia este stocata in
granule de zimogen, localizate in citoplasma apicala. Majoritatea celorlalte organite
sunt localizate bazal si perinuclear. In sectiuni HE, citoplasma bazala se coloreaza cu H
datorita rER si ribozomilor liberi, in timp ce cea apicala se coloreaza cu eozina, datorita
granulelor de secretie
La examinarea prin TEM, baza celulelor seroase prezinta pliuri ale membranei
plasmatice si pliuri bazolaterale sub forma de procese care se interdigiteaza cu procese
similare de la celulele alaturate. Celulele seroase sunt unite in apropierea suprafetei
apicale de complexe jonctionale cu celulele invecinate din acin see Fig. 16.23).

Celule mucoase sunt celule secretorii de mucina

Ca in alte epitelii secretoare de mucus, celulele mucoase din aciniii salivari mucosi au o
activitate ciclica. Intr-o parte aciclului, se sintetizeaza si stocheaza mucusul in celule in
granule de mucinogen. Cand se descarca produsul, dupa stimulare horonala sau
nervoasa, celula este dificil de deosebit de o celula seroasa inactiva. Totusi, majoritatea
celulelor mucoase contin un numar mare de granule de mucinogen in citoplasma
apicala, si deoarece granulele se pierd in sectiuni in parafina cu HE, de regula portiunea
apicala apare de regula goala.
La preparatele TEM, se observa rER, mitocondrii si alte componente, in special la baza
celulei; aceasta parte contine de asemenea nucleul, de regula turtit la baza celulei (Fig.
16.24). In preparate prin congelare rapida, (Fig. 16.25), celule sunt calr izolate una de
alte, iar nucleii rotunjiti si localizati central. Portiunea apicala comtine numeroase
granule de mjucinogen si un aparat golgii mare, in care mari cantitati de carbohidrati
sunt adaugati proteinei de baza pentru a sintetiza glicoproteina mucina. Celulele
mucoase au jonctiuni apicale, smilare celor ale celulelor seroase .

Celulele mioepiteliale sunt celule contractile care au aspectul de baza al

celulelor secretorii acinare.
Celulele mioepiteliale sunt celule contractile cu numeroase procese. Se intind intre
membrana plasmatica bazala a celulelor epiteliale si lamina bazala a epiteliului. (Fig.
16.26).
De asemenea. Celulele mioepiteliale incadreaza celulele din portiunea proximala a
sistemului ductal. In ambele localizari, sunt cele care asigura miscarea produsului de
secretie catre ductul excretr. Sunt dificile de identificat in sectiun HE. Nucleul apare
adesea ca un mic profil rotun langa membrana bazala. Filamentele contractile se
coloreaza cu Eosina si uneori se recunosc ca o banda eozinofila ingusta adiacenta
laminei bazale.

Ducturile striate sunt tapetate de un epiteliu cubic simplu care treptat devine
columnar pe masura apropierii de ductul excretor. Pliurile membranelor bazale se vad
histologic ca stiuri. Mitocondii alungite, cu orientar longitudinala sunt incluse in pliuri.
Pliurile bazale asociate cu mictocondrii sunt o specializare morfologica asociata cu
reabsiorbtia fluidelor si electrolitilor. Celulel striate ale ductului au numeroase pliuri
bazolaterale interdigitate cu ale celulelor vecine. Nucleul are o localizare centrala mai
degraba decat bazala.

Ducturile striate sunt locuri pentru

- Reabsorbtia Na din secretia primara
- Secretia de K si HCO3

Se absoarbe mai mutl sodiu decat se secreta K, asa ca secretia este hipotona.
Cand secretia este foarte rapida, apar in saliva finala mai mult Na si mai putin K,
datorita dezechilibrelor de viteza intre sistemele de secretie si resorbtie. Sakiva devine
astfel izotona pana la hipertona.
Diametrul ducturilro striate depaseste adesea pe cel al acinului secretor. Sunt localizate
in parecnchimul glandelor (ducturi intralobulare) dar pot fi inconjurate de mici cantitati
de tesut conjuctiv in care se observa vase de sange si nervi paralele cu ductul.

Ducturile excretorii traverseaza tesutul conjuctiv interlobular si interlobar

Dcturile excretorii reprezinta ducturile principale ale fiecarei glande majore. In final se
deschid in cavitatea bucala. Epiteliul ducturilor mici este cubic, si se trasnforma treptat
in columnar pseudostratificat sau stratificat cubic. Pe masura ce creste dianmetrul
ductukui, se observa adesea epiteliu stratificat columnar, iar pe masura ce se apropie
de epiteliul bucal, poate fi prezent epiteliu stratificat scuamos. Ductul parotidian (ductul
Stensen) si ductul submandibular (Wharton), trec prin tesutul conjuctiv de al fetei si
gatului pe o portiune inainte de a penetra mucoasa bucala.
.
Glanda submandibulara

Situata in afara cavitatii bucale, sub fiecare parte a tesutului care tapeteaza cavitatea orala, in apropierea
mandibulei.

Cate un duct merge de la fiecare din cele doua glande la o papila situata lateral de fraul limbii.

Componentele secretorii ale gl. Submandibulare sunt acini, de trei tipuri:

- Acini serosi, - secreta proteine, ca si cei din glandele parotide

- Acin mucosi, secreta mucina

- Acini mixti, ambele tipuri; celulele mucoase acoperite de celule seroase, descrise de regula ca
semilunare; aspectul se pare ca este un artefact de la prepararea tesutului, toate celulele fiind de
fapt alineate sa secrete in lumenul acinului. Fixarea clasica cu formaldehida pare se extinda
celulele mucoase, cu consecinta turtirii celulelor mucoase pentru a forma pozitia bonetata.

Simboluri
A: Artere
DCT: miez de tesut conjunctiv dens
ED: ducturi excretorii
L: lob
LP: limfocite si plasmocite
Lu: Lumen
MA: acini mucosi
MxA: acini mixti
Sa: Acini serosi
SD: duct striat
V = vene
Glanda submandibulara, HE, x175 Vedem diverse componente ale gl. submandibulare. Acinii serosi (SA)
sunt colorati mai inchis faa de acinii mucosi (MA), mai slab colorati.
SA sunt de regula sferici.
MA sunt tubulari sau alungiti, uneori se vad ramificatii
Secretia acinilor patrunde in ductele intercalare, sunt cele mai mici ducte, relatic scurte. Sunt localizate in
lobul, dar sunt greu de observat datorita scurtimii. Se descarca in ducturile striate (SD), mai largi.
SD se varsa in ductul excretor (ED) care se recunoaste prin epiteliul pseudostratificat.
Sunt prezente artere (A) si vene (V) care traverseaza tesutul conjunctiv alaturi de ductele mai largi. Sunt
de asemenea evidente limfocite si plasmocite (LP)
Glanda submandibulara,

Glanda submandibulara, HE x 725

Zona din careu din poza de sus, la marire mai puternica. Sunt inclusi cativa acini mucosi (MA) pe partea
stanga, un numar de acini serosi (SA) pe dreapta si in centru, doi acini mixti (MxA) care contin celule
secretoare de mucina si celule cu secretie seroasa. IN mod caracteristic, celulele mucoase au o
citoplasma slab colorata, nucleii turtiti la baza celulei. Celulele seroase sunt intens colorate si przinta
nuclei rotunzi. In plus, lumenul (LU) acinilor asociat cu celulele mucoase este relativ larg, pe cand
lumenul acizilor serosi este ingust si dificil de localizat. In plus, trebuie mentionat ca celulele seroase din
acinii serosi par sa boneteze fata de celulele mucoase. Sunt denumite semiluni. La evaluarea unor acini
care par de natura seroasa, este posiibl ca acestia sa fie o sectiune tangentiala a unei zone semilunare.
Este de asemenea inclus un duct striat (SD). Este astfel numit datorita stratiilor palide ce se observa in
citoplasma bazala. Aceste ducte primesc secretia din ductele intercalate si se varsa in ductele excretorii,
mai largi.
Glanda parotida
Sunt cele mai mari glande salivare majore. Compuse din alveole continand numeroase celule secretorii
seroase. Uneori apare tesut adipos, si poate fi o caracteristica de diferentiere. Nervul facial (N. VII)
traverseaza parotida. Sectiuni ale acestui nerv, gasite in HE de rutina, pot de asemenea ajuta la
identificare. Oreionul, infectie viarala a glandei parotide, poate afecta nervul facial/

Simboluri:
A = acin; AC = adipocit; AL = lumen acinar; CT = tesut conjuctiv; ED = duct excretor;
ID = duct intercalar; PC = plasmocite; S = striatii ale celulelor ductale; StD = duct striat

Glanda parotida, umana, HE, x160

Compusa integral din acin serosi (A) si ducturile acestora. Totusi, numeroase adipocite (AC) sunt
raspandite in glada. Atat acinii serosi cat si sistemul ductal din parotida sunt comparabile cu cele din
glandele submandibulare. IN interiorul lobulului, se observa cu usurinta ducturi strate (StD). Ducturile
intercalate sunt mai mici, si dificil de identificat la aceasta magnificare. Sunt indicate cateva ducturi
intercalare (ID). Portiunea de jos prezinta un duct excretor (ED) intr-un sept de tesut conjunctiv (CT).
Epiteliul acestui duct excretor prezinta doua straturi de nuclei si fie este pseudostratificat, sau posibil cu
adevarat un epiteliu stratificat.
Simboluri:
A = acin; AC = adipocit; AL = lumen acinar; CT = tesut conjuctiv; ED = duct excretor;
ID = duct intercalar; PC = plasmocite; S = striatii ale celulelor ductale; StD = duct striat

Ganda parotida, maimuta, fixare cu glutardialdehida-OsO 4, HE, x640

Celulele seroase sunt conservate optim si evidentiaza granule de zimogen (secretie). Apar ca mic obiecte
punctiforme in citoplasma. Acinul din drepata-sus a fost sectionat pentru a evidentia lumenul acinar (AL).
Dreptunghiul desenat in acin reprezinta o zona comparabila cu EMF din 16.23. Profilul acinar mare din
staga ductului striat (StD) arata ca acinii nu sunt sfere simple, ci mai degraba structuri alungite
neregulate. Deoarece lumenul acinar este mic, precum si datorita variabilitatii sectionarii, lumenul se
observa rar. UN profil de sectiune prin ductul intercalar (ID) apare in stanga; remarcati epiteliul cubic. UN
singur nucleu turtit este prezent deasupra ductului, si poate reprezenta una din celulele mioepiteliale
asociate cu capatul sistemului ductal si cu acinii (A). Ductull mare din centru este un duct striat (StD).
Striatiile (S) sunt evidente. Este semnificativa prezenta plasmocitelor (PC) in tesutul conjunctiv
inconjurator. Aceste celule produc imunoglobuline preluate si secretate de celulele acinare, in special
IgA.
EMF a portiunii apicale a unei celule seroase din glanda parotida, x15000
Celule sunt polarizate, cu produsul impachetat in vesigule secretorii (SV) langa lumenul (L) acinului.
Celulele prezinta reticul endoplasnic rugos (rER), cateva profile de Golgi (G). Vezicule secretorii imature
(IV) apar in apropiere de Golgi. La polul apical sunt complexe jonctionale (JC). Spatiul intracelular este
dilatat si se observa profile sectionate de pliuri laterale. M mitocondrii.

Glanda