NUME………. Data:………….

CLASA a VIII –a

TEST LA MATEMATICA

1. Fie functia f : A  B unde A  {1,2} si B  {2,5} iar f ( x )  x 2  1

a) B  {2,5} se numeste ………………………………….
b) Valoarea de adevar a propozitiei: “ C (1,2) apartine graficului functiei daca
 1  A si f ( 1)  2 ” este ……………….……………......
c) Rezultatul calculului f (1)  f (2) este……………….……………......
2. a) Reprezentarea geometrica a graficulului unei functii liniare f : R  R , f ( x)  ax  b cu
a, b  R este:
i) un segment inchis ii) o semidreapa iii) un segment deschis iv) o dreapta
b) Valoarea de adevar a propozitiei: “ Fie functia f : R  R , f ( x)  3  2 x atunci f (3)  5
” este……………….……………......
c) Recunoste graficul functiei f : {0,1,2}  R f ( x)  x  2 reprezentat in figura:
i) ii) iii)

3. a) Care din diagramele urmatoare descriu o functie:

i) ii) iii)

b) Doua functii sunt egale daca au……………….……………......

c) Fie functia f : R  R f ( x)  ax  3 . Daca f (5)  2 atunci a este……………….……

4. Inscrie in spatiul din fata fiecarui numar din coloana A, litera din coloana B care indica
punctul ce apartine graficului functiei din coloana A.
A B
___1) f : R  R f ( x )  x  3 C ( 0,1)
___2) f : R  R f ( x)  2 x  1 D (0,2)
___3) f : R  R f ( x )  3 E (1,2)
F (1,3)
G (1,3)
5. a) Determina functia liniara stiind ca punctele M (2,7) si N (1,4) apartin graficulului
functiei.
b) Pentru a  3 si b  1 , afla punctele de intersectie A si B ale graficulului functiei cu axele
de coordonate Ox si Oy .
c) Analizeaza daca punctele D(1,1), E(-1,0) si C (0,1) sunt coliniare.
6. Fie functiile f : R  R ; f ( x )  5 x  4 si g : (;7]  R ; g ( x )  x  1 .
a) Determina punctul de coordonate egale ce apartine graficulului functiei f.
b) Reprezinta grafic cele doua functii in acelasi sistem de coordonate.
c) Afla solutia ecuatiei: f (2 x  1)  f ( x  3)  g ( x  1)  g (1) .
NOTĂ:
 Timp efectiv de lucru: 100 minute
 Toate subiectele sunt obligatorii
 Se acordă 10 puncte din oficiu
 Barem de notare :

Sub: 1a) 1b) 1c) 2a) 2b) 2c) 3a) 3b) 3c) 4 5a) 5b) 5c) 6a) 6b) 6c)
Nr.pct. 4p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 12p 7p 7p 7p 7p 7p 7p
:
 OBIECTIVE DE EVALUARE:

OBIECTIVE DE REFERINTA:

1.2 Sa inteleaga semnificatia si proprietatile operatiilor cu numere reale si

sa le aplice in calcule variate;
1.5 Sa identifice functii de tipul f : A  R , unde A = R sau A este o multime
finita, f ( x)  ax  b si sa le reprezinte grafic ;
1.6 Sa identifice functii de tipul f : A R unde A = R sau A este un interval,
f ( x)  ax  b si sa le reprezinte grafic ;
2.2 Sa identifice reguli de formare a unor siruri si formule de definire a
unor functii;
3.2 Sa prezinte în mod coerent solutia unei probleme, corelând diverse
modalitati de exprimare (cuvinte, simboluri matematice, diagrame, tabele, grafice,
constructii din diverse materiale);
4.1 Sa identifice utilizari ale unor concepte si metode matematice studiate
in diferite domenii;
4.2 Sa manifeste perseverenta si gândire creativa în rezolvarea unei
probleme .

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O1: Sa recunoasca o dependenta functionala (functie) reprezentata printr-

o diagrama;
O2: Sa calculeze valoarea unei functii intr-un punct;
O3: Sa scrie conditia pentru ca un punct sa apartina graficulului unei
functii;
O4: Sa reprezinte grafic functii pe multimi finite si infinite;
O5: Sa determine forma unei functii in conditii date;
O6: Sa stabileasca coordonatele punctelor de intersectie cu axele;
O7: Sa verifice coliniaritatea unor puncte.
 BAREMUL DE CORECTARE ŞI NOTARE

1. a) codomeniu 4 puncte
b) Adevarat 4 puncte
c) f ( 1)  2 1 punct
f ( 2)  5 1 punct
f (1)  f (2)  7 2 puncte
2. a) iv) 4 puncte
b) Fals 4 puncte
c) i) 4 puncte
3. a) ii) 4 puncte
b) acelasi domeniu, codomeniu, lege de corespondenta 4 puncte
c)  5a  3  2 (inlocuire) 1 punct
 5a  2  3 (rezolvarea ecuatiei) 2 puncte
 5a  5  a  1 (finalizare) 1 punct
4. __E__ 1) 4 puncte
__C__2) 4 puncte
__G__3) 4 puncte
5. a) f (2)  7 2 puncte
2 a  b  7

a  b  4 2 puncte
Rezolvarea sistemului 2 puncte
Finalizare 1 punct
b) Conditia de intersectie cu Ox (y=0) 1 punct
Rezolvarea ecuatiei 3 x  1  0 1 punct
 1 
Coordonatele punctului A  ,0  2 puncte
 3 
Conditia de intersectie cu Oy f(0)=1 1 punct
Coordonatele punctului B  0,1 2 puncte

c) Expresia functie liniare f ( x)  ax  b 1 punct

D  G f  f (1)  1 1 punct

E  G f  f (1)  0 1 punct
a  b  1
Rezolvarea sistemului 
 a  b  0 2 puncte
 Verificarea coliniaritatii (f(0)=-1) 1 punct
Finalizare – punctele D, E, C nu sunt coliniare 1 punct
6. a) Conditia pentru coordonate egale f ( x)  x 2 puncte
Rezolvarea ecuatiei 5 x  4  x 2 puncte
Finalizare A(1,1) 3 puncte

b) Reprezentarea corecta a graficului functiei f 3 puncte

Reprezentarea corecta a graficului functiei g 4 puncte
c) f (2 x  1)  10 x  9 1 punct
f ( x  3)  5 x  19 1 punct
g ( x  1)  x 1 punct
g ( 1)  2 1 punct
Rezolvarea ecuatiei 10 x  9  5 x  19  x  2 2 puncte
Finalizare 1 punct

10 puncte oficiu

Total 100 puncte

Matricea de specificatie a testului de evaluare proiectat este urmatoarea:

Continuturi Cunoastere/ Intelegere Aplicare Analiza Total

Achizitii (Itemi)

1. Notiunea de functie; 1a) 3a) _ _ 5

descriere; dependente (3 itemi)
3b)
functionale

2. Valoarea unei functii intr-un 2b) _ 1c) 6b) 4

punct 3c)

3. Apartenenta unui punct la 1b) 4) 6c) _ 5

grafic (3 itemi)

4. Stabilirea coordonatelor _ _ 5b) _ 1

punctelor de intersectie

5. Reprezentarea grafica 2a) _ 6a) _ 3

2c)

6. Functii liniare – determinare _ _ 5a) _ 1

7. Coliniaritate _ _ _ 5c) 1

Total 6 (30%) 6 (30%) 6 (30%) 2 (10%) 20

MATRICEA DE CORESPONDENTA
INTRE ITEMI SI OBIECTIVE
 Itemi I1 I2 I3 I5 I6
I4
Obiective a) b) c) a) b) c) a) b) c) a) b) c) a) b) c)

O1 X X X

O2 X X X X

O3 X X X

O4 X X X

O5 X

O6 X

O7 X

MATRICE DE EVALUARE

I1 I2 I3 I4 I5 I6
Itemi Pct Nota
a b c) a) b) c) a) b) c) a) b) c) a) b) c) a) b) c) Of.
)
Nume 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 7 7 7 7 7 7 10
4 4 2 4 4 4 - - 3 4 4 4 4 2 - 4 7 - 10 64
4 4 - 4 4 4 4 4 - - - - - - - - - - 10 38
4 4 4 4 4 4 - - 3 - 4 4 5 5 6 5 5 6 10 77
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 7 7 7 7 7 7 10 100
4 4 4 4 4 4 4 4 3 4 4 4 4 7 7 7 7 7 10 96
4 4 4 4 4 4 - - 3 - 4 4 5 5 6 5 7 6 10 79
4 - 4 - 4 - 4 4 4 4 4 - 6 5 5 5 6 4 10 73
4 4 4 4 4 4 4 4 4 - - - - - - - - - 10 46
4 4 2 4 4 4 4 4 1 4 4 4 4 4 4 5 6 6 10 82
4 4 4 4 4 4 - 4 4 4 4 4 6 5 5 5 6 6 10 87
4 4 4 4 4 4 4 4 3 4 4 4 6 5 - - - - 10 68
4 4 2 4 4 4 4 4 3 4 4 4 4 4 4 5 6 6 10 85
4 4 4 4 4 4 4 4 4 - - - 7 7 7 7 7 7 10 88
4 4 2 4 4 4 4 - 3 4 - 4 4 5 3 2 3 1 10 65
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 7 7 7 7 7 7 10 100
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 - - - - - - - 10 54
4 4 2 - 4 - 4 4 4 4 4 4 6 5 5 5 6 4 10 77
4 - 2 4 - 4 4 4 4 4 4 4 6 5 5 5 6 4 10 79
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 - - - 4 - - - 10 58
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 7 5 7 7 7 7 10 98
 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 140 140 140 140 140 140 200 2000
Total
Ideal
80 72 62 72 76 64 64 64 70 60 64 56 95 90 81 88 94 85 200 1514
Total
real
MEDIA
75,7 %

PROCENT DE REALIZARE

100 90 77,5 90 95 80 80 80 87,5 75 60 70 67,85 64,28 57,85 62,85 67,14 60,71

% % % % % % % % % % % % % % % % % %

PREZENTAREA ADMINISTRĂRII INSTRUMENTULUI

DE EVALUARE

Testul este de tip sumativ, urmărind aprecierea măsurii în care au fost atinse obiectivele de
referinţă ale capitolului Functii, din programa şcolară de matematică de la clasa a VIII -a/ semestrul II.
La clasa a VIII-a au participat 20 de elevi, notele obţinute sunt cuprinse între 3,8 – 10.00. Media
clasei fiind situata in jurul valorii 75,7 .
Rezultatele obţinute la acest test sunt prezentate în graficul următor :

graficul notelor

promovabilitate:
90%

6
numarul de note

0
4-5; 5-6; 6-7; 7-8; 8-9; 9-10; 10

Asa cum rezulta din graficul anterior, doar doi elevi nu au reusit sa obtina nota de trecere, procentul
de promovabilitate fiind de 90%.
Conform matricei de corespondenta intre itemi si obiective si cea de evaluare putem
concluziona:

- 86,66% stiu sa recunoasca o dependenta functionala (functie) reprezentata printr-o diagrama;

- 80,17% stiu sa calculeze valoarea unei functii intr-un punct;
- 77,61% stiu sa scrie conditia pentru ca un punct sa apartina graficulului unei functii;
- 84,13% stiu sa reprezinte grafic functii pe multimi finite si infinite;
- 67,85% stiu sa determine forma unei functii liniare in conditii date;
 - 64,28% stiu sa stabileasca coordonatele punctelor de intersectie cu axele;
- 57,85% stiu sa verifice coliniaritatea unor puncte.
Realizand un grafic avem:

ponderea indeplinirii obiectivelor

58, 11% 87, 18% 1

2
64, 12%
3
80, 15% 4
68, 13% 5
6
77, 15% 7
84, 16%

Continutul testului acopera toate categoriile de itemi, dupa cum urmeaza :


 duali  2 i temi

Itemi obiectivi 50% ;



 al egere multipla  3 it emi

 asociere  3 itemi




cu raspunsuri scurte  2 itemi
Itemi semiobiectivi 20% 
de
 completare  2 itemi
;


cu raspunsuri deschise 2 itemi
Itemi subiectivi 30% 


.

Conform matricei de specificatie a testului de evaluare proiectat rezultatele indică faptul că

itemii „cunoastere/ achizitii” au fost rezolvaţi cu uşurinţă asa cum am estimat în momentul proiectării
testului:
- 1a) au rezolvat 100%; 1b) au rezolvat 90%; 2a) au rezolvat 90%; 2b) au rezolvat 95%; 25) au
rezolvat 80%; 3b) au rezolvat 80%;
itemii „ intelegere” au fost rezolvati:
- 3a) au rezolvat 80%; iar la itemul 4 au rezolvat in medie 70%;
itemii ”aplicare” au fost rezolvati in proportie de 68,86%;
itemii „analiza” au fost rezolvati:
- 6b) au rezolvat 67,14% iar 5c) a fost rezolvat de 57,85% .
ANALIZA MODULUI ÎN CARE A FOST APLICAT
BAREMUL DE CORECTARE ŞI NOTARE

La itemii obiectivi si chiar si cei semiobiectivi, a fost usor aplicarea baremului de corectare
deoarece nu a presupus urmarirea rezolvarii exercitiilor, rezultatul fiind cel ce a contat. Pararea mea este
ca, la astfel de exercitii elevii trebuiesc incurajati sa puna totusi un raspuns, sa nu lase necompletat.
Intrucat in elaborarea testului am avut 50% itemi obiectivi, judecand dupa criteriile lui Potolea si
Manolescu, prin aplicarea acestui test am avut o evaluare cantitativa.
 Deoarece scopul principal nu a fost analiza greselilor sau identificarea lor, ci mai degraba urmarirea
etapelor de rezolvare – itemi subiectivi 30% - conform lui A. Stoica notarea a fost de tip holistic
(globala).
Pentru a ajunge la o interpretare cat mai concludenta a datelor obtinute prin evaluari este necesar ca
interpretarea mediei aritmetice a acestor date sa fie efectuata in corelatie cu alte valori, cum sunt de
exemplu: modulul, mediana, dispersia.
Modulul este nota cu frecventa cea mai mare intr-o distributie a rezultatelor. In cazul meu, nota cu
frecventa cea mai mare este 8, avand frecventa 5 , deci modulul se exprima in raportul 5 elevi cu nota
8 / 20 elevi in total, adica 0,4 ; deci gradul de omogenitate al grupului este mediu. Gradul maxim de
omogenitate este 1.
Pentru calcularea valorii medii (mediana) avem nevoie de tabelul de rezultate:
10 9 8 7 6 5 4 3 2
4 3 5 3 2 2 1 - -
Valorile functiei de distributie cumulate sunt
4, 7, 12, 15, 17, 19, 20
Valoarea medianei este intre 9 si 8, deoarece din totalul de 20, 11 au obtinut note mai mari sau egale
cu 8, restul de 9 avand note sub 8. Din nr cel mai apropiat de jumatatea elevilor 12- 7=5, resulta ca
pentru o unitate valorica sunt necesari 5 elevi.
Cum 10- 7 = 3 , reiese ca valoarea mediana este 9- (3/5)= 9- 0,6 = 8,4.
Dispersia constituie dimensiunea de variabilitate pe scara intregului grup.
Media aritmetica a notelor(rotunjite) este 7,7; deci dispersia se calculeaza astfel:
S= 10  7,7  2   9  7,7  2   8  7,7  2   7  7,7  2   6  7,7  2   5  7,7  2   4  7.7  2
2.3 2  1.3 2  0,3 2  ( 1.7) 2  (2.7) 2  (3.7) 2  0.7 2
=

5.29  1.69  0,09  2.89  7.29  13.69  0,49  31.43

=

OPTIMIZAREA BAREMULUI SI A APLICARII SALE

Consider ca este mai important sa contribui la dezvoltarea aspectului analitic al elevului iar itemii
obiectivi, reduc posibilitatea evaluarii capacitatii de a retine si urma pasii rezolvarii unor probleme.
Deoarece itemul 5b) cu obiectivul ” determinarea functiei liniare” a fost realizat cel mai putin
(57,85%), consider ca ar trebui accentuat faptul ca, daca reprezentarea grafica nu este facuta cu acuratete,
forma graficului poate conduce la concluzii false.
De regula, desenul ne ajuta sa intuim anumite proprietati, pe care, pentru a le accepta ca adevarate,
trebuie sa le demonstram. Pentru indeplinirea obiectivului propun construirea exemplelor si
contraexemplelor precum si modalitati de a rezolva geometric problema. Propunerea unor exercitii de
tipul: „Unde este greseala?” ii va stimula pe elevi sa vina cu propriile lor constructii.
Evaluarea trebuie sa contribuie la motivarea activitatii elevului si sa furnizeze profesorului diagnoze
si prognoze asupra activitatii didactice. Astfel evaluarea poate contribui la imbunatatirea performantelor
elevilor prin:
 - analiza rezultatelor restelor, discutand metodele posibile de rezolvare, greselile tipice,
modalitatea de acordare a notelor;
- alternarea metodelor de evaluare spontana (examinare orala, lucrari neanuntate) cu metode
planificate;
- Aplicare unor metode si instrumente cat mai variate de evaluare, anterior explicate aceste
metode si stimulata evaluarea prin cateva exemple.
Pentru a preintampina aparitia unui enunt ambiguu trebuie:
- sa propunem enunturi incomplete si sa le cerem elevilor sa le completeze;
- sa propunem enunturi discutabile si sa le cerem elevilor sa le interpreteze;
- sa conducem elevii spre formarea unei strategii de abordare a unor astfele de situatii.
Consider ca itemii alesi in vederea includerii lor in testare acopera o parte considerabila din
capitolul Functii si nu realizeaza doar o examinare prin „sondaj”.
In administararea si corectarea testelor este indicat sa avem in vedere cateva reguli:
- Acordarea pentru un test o perioada de timp suficienta pentru ca majoritatea elevilor clasei sa poata
finaliza lucrarea inaintea expirarii timpului;
- Daca se opteaza pentru o notare analitica a testului, trebuie sa se utilizeze o scala de notare unitare,
adica nu trebuiesc notate mai putin problemel mai grele – in acest fel vor fi dezavantajati elevii
performanti.
- Daca se opteaza pentru o notare holistica, aceasta are semnificatie numai prin compararea lucrarilor,
de aceea trebuie tinut seama de:
- corectarea lucrarilor fara a le evalua prin punctaj;
- compararea lucrarilor si ierarhizarea in functie de nivelul general al rezultatelor elevilor;
- fixarea categoriilor de notare;
- compararea din nou a lucrarilor incluse in aceeasi categorie;
- efectuarea eventualelor modificari de incadrare;
- acordarea notei.