CAPITOLUL DREAPTA

1Punct,Dreapta,Plan-clasa a VI-a B-30.09.2014

Noţiunile fundamentale ale geometriei sunt punctul, dreapta şi planul. Acestea

nu se definesc, ci pot fi descrise.

Punctul
Punctul poate fi considerat urma vârfului unui creion bine ascuţit, lăsată pe foaia
de hârtie atunci când o atinge. Îl reprezentam printr-o bulină sau prin două liniuţe
care se intersectează. Un punct se individualizează prin poziţia lui. Punctele se
notează cu litere mari.

sau
O mulţime nevidă de puncte se numeşte figură geometrică.

Dreapta
Putem sugera imaginea unei porţiuni dintr-o dreaptă printr-un fir de aţă foarte
subţire, bine întins. Dreapta este o figură geometrică (o mulţime de puncte) şi este
nelimitată. Pentru a reprezenta în desen o dreaptă utilizăm rigla. Dreapta se notează
cu o literă mică sau cu două litere mari.

sau
Planul
Imaginea unei porţiuni dintr-un plan este sugerată prin suprafaţa apei liniştită dintr-
un vas. Descriem planul ca pe o suprafaţă netedă, întinsă la nesfârşit în toate
direcţiile, alcătuită din puncte. Un plan se notează cu o literă din alfabetul grecesc
sau prin trei litere mari puse într-o paranteză rotundă, cu condiţia ca cele trei litere
să reprezinte notaţiile a trei puncte necoliniare ce-i aparţin.

sau

2.Pozitiile relative ale unui punct fata de o dreapta

Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă

Faţă de o dreaptă, un punct poate fi interior (aparţine dreptei), respectiv
exterior (nu aparţine dreptei).

Puncte coliniare
Trei (sau mai multe) puncte sunt coliniare, dacă există o dreaptă care să
conţină cele trei puncte.

Poziţiile relative ale unui punct faţă de un plan

Faţă de un plan, un punct poate fi interior (aparţine planului), respectiv
exterior (nu aparţine planului).

Dreaptă inclusă în plan

Dacă o dreaptă d are toate punctele într-un plan α , atunci dreapta d este
inclusă în planul α .
 3.Pozitiile relative a doua drepte

Pozitia relativa a dreptelor

Dreptele pot fi:
–coplanare
– necoplanare
Dreptele coplanare sunt situate in acelasi plan, exista un plan care le contine pe
toate.
Dreptele necoplanare nu au nici un punct in comun si nici nu sunt paralele .
Iar cele coplanare pot fi:
-paralele
– concurente
-confundate
Dreptele paralele sunt dreptele care nu se intalnesc niciodata, nu au nici un punct in
comun. Notam

Dreptele concurente au un singur punct in comun, se intalnesc intr-un singur

punct.Notam

Dreptele confundate au toate punctele comune.

Problema

1) Se considera un paralelipiped

a) Copiati si
completati
i)
ii)
iii) .

b) Numiti trei drepte concurente

Solutie:

au cate un punct in comun, prima punctul a

– a doua punctul B, iar a treia punctul D, dreptele sunt concurente daca au un punct
in comun
 Segmentul
În geometrie, un segment de dreaptă este o porțiune din acea dreaptă, delimitată de
două puncte, numite extremitățile (capetele) segmentului. Astfel, segmentul
delimitat de punctele A și B este format din acele puncte ale dreptei AB, care se
găsesc situate „între” aceste puncte. Segmentul de dreaptă închis, notat [AB],
înclude și cele două puncte-extremități A și B, în timp ce segmentul de dreaptă
deschis, notat (AB), exclude cele două puncte-extremități.

Semidreapta.Semiplanul

Un punct A pe o dreaptă împarte dreapta în două părți numite semidrepte

(deschise).
O semidreaptă (deschisă) de la A spre B se notează cu (AB și are desenul .
Semidreapta închisă de la A spre B se notează cu [AB și este (AB ∪ {A} , adică
semidreapta deschisă (AB și punctul A. Desenul semidreptei închise [ AB este

Ea are un capăt A și poate fi prelungită oricât de la A spre B.

Punctul A se numește originea semidreptei .
Din A pleacă sau pornește semidreapta.

Desenul semidreptei (deschise) (AB este același doar că paranteza dreaptă este
înlocuită cu una rotundă.
O dreaptă aflată într-un plan împarte planul în 3 mulțimi și anume dreapta d și
două mulțimi s (albastră) și t(verde) numite semiplane deschise.
Semiplan = semiplan deschis (în care nu intră și dreapta d , neagră)
 Planul P este deci reuniunea dintre semiplanele s și t și dreapta d.
Dreapta d se mai numește frontiera sau marginea semiplanelor s și t.

Notație
Dacă punctul A este în semiplanul s și B in t , atunci semiplanul s se notează cu
(dA ,iar semiplanul t se notează cu (dB.
(dA se citește semiplanul de la d spre A.
(dB se citește de la d spre B .

Semiplanul închis de la dreapta d spre punctul A este notat cu [dA și este

reuniunea dintre semiplanul deschis (dA și dreapta d, adică [dA = (dA ∪ d .

Lungimea unui segment

Dar si cand doua segmente sunt congruente, sunt notiuni care le invatam in
acest articol!

Dar mai ales cum ne ajuta notiunea de segmente congrunete ?

Incepem prin a definii notiunea de de segment deschis.

Segmentul deschis determinat de doua puncte A si B se noteaza (AB) si este

intersectia dintre semidreapta dewchisa (AB si semidreapta deschisa (BA,
adica
Punctele A si B se numesc extremitatile segmentului, iar in cazul segmentului
deschis, nu apartin acestuia.

Punctele care apartin segmentului deschis (AB) se numesc puncte interioare,

iar cele care nu apartin acestuia se numesc exterioare intervalului.

Daca la segmentul deschis (AB) adaugam si extremitatile acestuia obtinem

segmentul inchis [AB]

Adica
Observatie: Fiecarui numar ii corespunde un numar care se numeste lungimea
segmentului.

Doua segmente se numesc congrunete daca au aceiasi lungime.

In probleme, segmentele congrunete se marcheaza la fel, pentru a fi

recunoscute mai usor.

Cum notam doua segmente congrunete?

Consideram segmentele AB si CD de aceiasi lungime, astfel scriem ca

segmentul inchis AB este congruent cu segmentul inchis CD si notam