Puncte, drepte, plane

Elementele de baza ale geometriei (geo=pamant; metron=masura) sunt: punctul, dreapta, planul.
Geometria a fost dezvoltată foarte mult în Grecia Antica, de catre Thales, Pitagora, Euclid.
Punctul(punctum, în latina, =înțepătură) poate fi imaginat ca urma lăsată pe hârtie prin atingerea ei cu un
creion foarte bine ascutit sau urma înțepăturii unui vârf de ac.
Punctul nu are dimensiuni.Se notează cu litere mari ale alfabetului.
Notam: Citim:
sau punctul A sau punctul B

Cele două puncte sunt distincte ; scriem A B

Punctele E și F sunt confundate sau identice; scriem: E F E F
x
Dreapta poate fi imaginată ca un fir nesfârșit de lung foarte subtire si bine întins. Se notează cu litere mici ale
alfabetului . Dreapta este nelimitată. Dreapta conține o infinitate de puncte.

citim dreapta a

citim dreapta d

OBS: Două puncte distincte determina o singură dreaptă

Dreapta determinată de punctele M si N se citește dreapta MN

Dacă un punct se afla pe o dreapta spunem că punctul aparține dreptei M MN (punctul M aparține dreptei
MN)
Punctul B MN (punctul B nu aparține dreptei MN)
Punctele care se află pe aceeași dreaptă se numesc puncte coliniare .

Planul (planus, in latina, =plan)este comparabil cu suprafața unui lac liniștit, cu tabla din clasă, cu blatul
mesei.Planul este nelimitat. El conține o infinitate de puncte.Se notează cu litere ale alfabetului grecesc:
(alfa), (beta), (gama), (delta)

Dreptele care se afla în acelasi plan, se numesc drepte coplanare

Dreptele care se afla în plane diferite, se numesc drepte necoplanare
pg. 1
 b
a c

Dreptele a și b sunt coplanare (a,b )

Dreptele a și c sunt necoplanare(a si c )

Dreptele coplanare pot fi:

 Concurente : au un singur punct comun a b={O}
O a
O b

 Paralele:nu au nici un punct în comun ; intersecția lor este mulțimea vidă.

 Confundate : au o infinitate de puncte în comun; sunt suprapuse : a b=a

Semidreapta
Mulțimea punctelor situate pe dreapta d , la dreapta punctului O , constituie semidreapta limitata de punctul O
si care contine punctul A. Se citește semidreapta [OA
Punctul O se numește originea semidreptei

Pentru semidreapta [OM, prima litera indica originea

pg. 2
Segment

Multimea punctelor dreptei d, situate între A și B se numeste segmentul [AB]. A și B se numesc extremitățile
sau capetele segmentului.

Semiplan
Orice dreapta d dintr-un plan, împarte un plan în două semiplane , numite semiplane opuse, notate: (d,A și
(d,B

B d A

Lungimea unui segmennt

Lungimea unui segment este numărul care exprimă de câte ori o unitate de măsura se cuprinde în segmentul
respectiv
Distanța dintre două puncte A și B , notata d(A,B)=AB, este lungimea segmentului [AB]

10 cm

Două segmente sunt congruente dacă au aceeași lungime

AB=DE=10 cm AB DE (citim AB congruente cu DE)
A B D E

Punctul M este intre A si B daca A,M,B sunt puncte diferite doua cate doua pe aceeasi dreapta si
AM+MB=AB
Punctul H se numeste mijlocul segmentului GI daca imparte segmentul GI in doua segmente congruente
Exemplu:
1. Se da segmentul GJ=10cm .Daca notam cu H mijlocul GJ, sa se calculeze lungimea segmentului GH
Rezolvare: H mijlocul GJ GH HJ si GH=HJ= GJ:2=10:2=5 cm

pg. 3
2.Se da figura:

D d

C
M

A B

Stabileste valoarea de adevar a propozitiilor:

a) ( A apartine dreptei d)
b) A f) Dreapta AM conţine punctul D
F
c) sau F g) Dreapta AM conţine punctul M
A
d) și h) Dreapta AM nu trece prin punctul A
FA F
e) (punctul B apartine semiplanului determinat de dreapta d si punctul C)
F

Axiomele geometriei în spatiu

A1. Două puncte distincte determină o dreaptă. Există puncte exterioare unei drepte. Dreapta este o mulțime
infinită de puncte.
A2. Trei puncte necoliniare determină un plan. Exista puncte exterioare unui plan.
Dacă A,B,C sunt trei puncte necoliniare, atunci planul determinat de ele se noteaza cu (ABC)
A3. Dacă două puncte ale unei drepte apartin unui plan, atunci dreapta determinata de ele este inclusa in plan.
A4. Dacă două plane au un punct comun, atunci ele au o dreapta comuna.
A5. Spațiul este o multime de puncte. Planele și dreptele sunt submulțimi ale spațiului.

DETERMINAREA PLANULUI

1.Trei puncte necoliniare determină un plan.

2.O dreaptă și un punct care nu ii aparține determina un plan D
3. Doua drepte paralele determină un plan C
4.Doua drepte concurente determină un plan
Obs: Planul se desenează (simbolizeaza) printr-un paralelogram.
Citim: planul ABC sau planul BCD sau planul ACD si notam
(ABC) ; (BCD) ;( ACD) A B

pg. 4