ELEMENTE DE GEOMETRIE – ÎN SPAȚIU

1. Determinarea dreptei: două puncte distincte determină o dreaptă și numai una

A B d

Dacă A și B sunt două puncte distincte, atunci există dreapta d,

astfel încât: d = AB și d – unică

2. Determinarea planului:

a) trei puncte necoliniare determină un plan

A, B, C - necoliniare
× A × B
  = (ABC)
× C


Obs: Fie A, B, C, D – patru puncte coplanare. Planul care le conține poate fi

scris în mai multe moduri

× A × C

× D  = (ABC) =(ABD) = (ADC) = ...

× B


b) o dreaptă și un punct exterior acesteia, determină un plan

d
Ad
  = (d, A)
 × A

c) două drepte concurente determină un plan

a
a  b = {O}
O   = (a, b)
 b
 d) două drepte paralele determină un plan

a a || b
  = (a, b)
 b

3. Poziții relative a două drepte:

 Drepte coplanare: - sunt dreptele care aparțin aceluiași plan

- drepte identice (confundate) – au toate punctele în comun

Obs: dacă pe o dreaptă sunt reprezentate mai multe puncte, atunci

dreapta poate fi scrisă în mai multe moduri:

Ex: A B C d

AB = AC = BC = BA = CB = CA = d

- drepte concurente: sunt dreptele care au un punct comun.

a
O a  b = {O} 
 a, b – drepte concurente

b
Obs: Un caz particular pentru două drepte concurente este cazul
dreptelor perpendiculare – dreptele care în plus, formează un unghi drept


b
 a, b – drepte perpendiculare
Notație: a  b
 - drepte paralele: sunt dreptele coplanare care nu au niciun punct comun.
a

ab=
 a, b – drepte paralele
b Notație: a || b

 Drepte necoplanare: - sunt dreptele care nu se găsesc în același plan

Reprezentare:
c
Ex: I. a II. d

a, b – drepte necoplanare c, d – drepte necoplanare

III. V

VABC – piramidă
A C
VA, BC sau VB, AC - drepte
necoplanare

B
IV.
G
F ABCDEFGH – cub
H E
GF și DH – drepte necoplanare
C
B

D A
Obs: în desenul de mai sus, unde este ilustrat un cub, dreptele GF și HD sunt
drepte necoplanare perpendiculare (se tratează în detaliu, mai târziu)
4. Poziții relative ale unei drepte faţă de un plan:

a) dreaptă conţinută (inclusă) în plan - care are toate punctele în plan

d
d


Obs: Dacă o dreaptă are două puncte distincte într-un plan, atunci ea este conţinută (inclusă)
în întregime în acel plan.

Dacă A, B  d
A
B şi d
d A, B  


b) dreaptă care „înţeapă“ planul - este dreapta care are un punct comun cu planul

d   = {A}

A


c) dreaptă perpendiculară pe un plan

d⊥


Obs: O dreaptă este perpendiculară pe un plan dacă ea este perpendiculară pe
două drepte concurente conţinute în acel plan

Dacă a, b  
d
a  b = {O}
şi d⊥
a d⊥a
d⊥b
O
 b

Obs: dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan, atunci ea este perpendiculară

pe orice dreaptă din acel plan (fie că o intersectează, fie că nu).

d
Dacă d ⊥ 
şi  d ⊥ a, d ⊥ b, ...
b a, b, ...  

a


Ex:

G F

H E

C
B

D A

Cum HD ⊥ DA
HD ⊥ DC  HD ⊥ (ABCD)
DA, DC  (ABCD)

Cum HD ⊥ (ABCD)
şi  HD ⊥ AC
 AC  (ABCD)

d) dreaptă paralelă cu un plan

d

d || 

Obs: O dreaptă este paralelă cu un plan dacă este paralelă cu o dreaptă conţinută
în acel plan
d
dacă d || a
şi  d || 
 a a

Ex: A

L M B,C  
A
B C L, M - mijloace

LM - linie mijlocie în △ABC  LM || BC

dar,  LM || 
BC  

Obs: O dreaptă inclusă într-un plan paralel cu un alt plan, va fi paralelă cu cel
de-al doilea plan

a
dacă  || 

şi  a || .
a


5. Poziţii relative a două plane:

a) plane confundate (identice) - au toate punctele şi toate dreptele în comun

Ex: A B
ABCD - pătrat (vedere în spaţiu)

 (ADC) = (ABC) = (ABCD)

D C
b) plane concurente - care au o dreaptă comună

=d
,  - plane concurente

Obs: dacă două plane au un punct comun, atunci ele au chiar o dreaptă comună,
care evident, conţine şi acel punct.

Ex: I. Vrem intersecţia: (VAB)  (ADC) ???

C
B

D A
La prima vedere am zice că intersecţia celor două plane ar fi punctul A.
Teoria zice că trebuie să fie o dreaptă care să conţină şi punctul A.
Adevărat! (ADC) = (ABCD). Acum  se poate observa uşor că
(VAB)  (ADC) = AB A
 II. Vrem intersecţia: (VAB)  (VDC) ???

C
B

D A
La prima vedere am zice că intersecţia celor două plane ar fi punctul V.
Teoria zice că trebuie să fie o dreaptă care să conţină şi punctul V.
Mai târziu (după ce studiem teorema acoperişului), o să vedem că această dreaptă
 paralelă şi cu CD şi cu AB.
este d (vezi desenul) care este
Deci: (VAB)  (VDC) = d V

c) plane paralele


 || 

Obs: două plane sunt paralele dacă unul dintre ele conţine două drepte concurente,
paralele cu cel de-al doilea plan.

 Dacă a, b  
b
a, b - concurente   || 
a ||  şi b || 


 d) plane perpendiculare

 ⊥

Obs: două plane sunt perpendiculare dacă unul dintre ele conţine o dreaptă care este
perpendiculară pe cel de-al doilea plan


dacă a  
a şi ⊥
a⊥


Obs: două plane mai sunt perpendiculare dacă formează un unghi drept
(unghiul format de două plane, (unghiul diedru), va fi studiat ulterior)

6. Unghiul a două drepte necoplanare:

a

a'

B
b

Fie a și b două drepte necoplanare. Ne propunem să determinăm unghiul dintre ele.

Vom proceda astfel:
- printr-un punct al uneia dintre drepte, ducem o paralelă la cea de-a doua dreaptă
(dacă nu este deja dusă).
Fie B  b. Prin B ducem dreapta a' || a.
Atunci .
 V
Ex:

C B

D A

Vrem ???
Cum BC || AD

Obs: dacă măsura unghiului a două drepte necoplanare este de 90°, vom spune că
dreptele sunt perpendiculare

a
b ab

7. Proiecții ortogonale în spațiu:

a) proiecția unui punct pe un plan

I. dacă A  
× A
Ducem AA'  , A'  
Atunci

× B II. dacă B  
A' ×
 Atunci

b) proiecția unui segment pe un plan

B
A
Fie și
Atunci
A' × × B'

 c) proiecția unei drepte pe un plan

d Obs: este suficient să proiectăm doar două

puncte ale dreptei d pe planul 
× B
Dacă A este punctul în care dreapta d
d' înțeapă planul  și B  , atunci:
× ×
 A B'
și

8. Unghiul unei drepte cu un plan:

d Proiectăm dreapta d pe planul  (dacă

×B nu este deja proiectată)

Fie
A ×
Atunci:
 B'

V
Ex: Vrem

VO  (ABC)
C B

A
9. Unghiul a două plane (unghiul diedru):

 determinăm dreapta de intersecție a celor două plane

 ducem câte o dreaptă în fiecare plan, perpendiculare pe dreapta comună
(dacă nu sunt deja duse)
 vom spune că unghiul dintre cele două drepte este unghiul plan al diaedrului


=d
a a
ad 
b
bd

d b

Obs: se numește
unghi plan al diedrului

Obs: dacă măsura acestui unghi este de 90°, vom spune că cele două plane sunt
plane perpendiculare
V
Ex:

C B

O
M
Vrem ???
A
Cum (VAB)  (ABC) = AB
VM  (VAB)
VM  AB 
OM  (ABC)
 OM  AB

10. Teorema fierăstrăului:



a
 Dacă  ||  și
 - un plan secant la
ambele plane, astfel încât
   = a și    = b

b Atunci: a || b


11. Teorema acoperișului:

a
b




Dacă    = d
a
b  a || b || d
și
 a || b

12. Teorema celor trei perpendicular (T3):

b
a
O


Teorema directă: d

a, b   cb
ab

Reciproca 1: d
b ab
cb

Recipraca 2: da
ab
cb d
și
a, b  