Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. DEFINIŢIE
subiectul este partea principală de propoziţie despre care se spune ceva
cu ajutorul predicatului sau care arată despre cine sau despre ce se
vorbeşte în propoziţie.
Elevul învaţă. Mihai este lăudat de profesor.
El este elev. Toţi sunt harnici.
- Răspunde la întrebările? ce (=cine?) despre cine (ce) ni se spune că?
- Subiect pot avea şi verbele care stau la modul infinitiv sau gerunziu:
Vine vremea de a pricepe omul ce-i bun şi ce-i rău.
B. CLASIFICARE
I. Subiect exprimat (când apare în propoziţie):
1. simplu (exprimat printr-o singură parte de vorbire):
Copiii merg la şcoală.
2. multiplu (exprimat prin două sau mai multe părţi de vorbire
coordonate între ele):
a) propriu-zis:
Ion şi Maria sunt elevi.
b) grupat:
Mama şi tata, fraţii şi surorile te iubesc.
c) disjunctiv:
Mihai sau Ion merge la şcoală?
C. MODALITĂŢI DE EXPRIMARE
Subiectul se exprimă prin:
1. substantiv comun sau propriu, simplu sau compus, în cazul N.:
Stelele au răsărit.
Floarea-soarelui a fost recoltată.
A sosit şi Maria.
Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei.
2. locuţiune substantivală în cazul N.:
Te copleşeau aducerile aminte.
3. adjectiv substantivizat în cazul N.:
Harnicul învaţă.
Cel leneş stă.
4. pronume de orice fel (cu excepţia celui reflexiv) în cazul N.:
El este elev. (pronume personal)
Dumnealui este profesor.(pronume personal de politeţe)
Însuţi ai fost acolo. (pronume de întărire)
Ai mei au plecat. (pronume posesiv)
Acesta îmi este coleg. (pronume demonstrativ)
Fiecare învaţă. (pronume nehotărât)
Care lipseşte? (pronume interogativ)
Nu ştiu 1/ care lipseşte. 2/ (pronume relativ)
Nici unul n-a lipsit. (pronume negativ)
5. numeral în cazul N.:
Doi învaţă. (numeral cardinal)
Al treilea desenează. (numeral ordinal)
Amândoi au plecat (numeral colectiv)
Se ia o doime din întreg. (numeral fracţionar)
Se ia câte una din bile şi se introduce în urnă. (numeral distributiv)
6. verb şi locuţiune verbală:
E uşor a scrie versuri. E dificil a băga de seamă totul.
(infinitiv)
Nu e greu de învăţat. E greu de luat parte la concurs. (supin)
Se aude cântând. (gerunziu)
7. interjecţie:
Se auzea cirip-cirip!
E. TOPICA SUBIECTULUI
I. Subiectul stă de obicei înaintea predicatului, dar poate sta şi
după acesta.
II. Înaintea predicatului stă întotdeauna când este exprimat prin
pronume interogativ-relativ sau prin verb la infinitiv într-o propoziţie în
care numele predicativ este exprimat tot printr-u verb la infinitiv:
Cine lipseşte?
Nu se ştie1/ cine lipseşte.2/
III. După predicat stă întotdeauna când predicatul este un verb de
declaraţie în vorbire directă sau când apare în stilul povestitorilor, în
construcţii afective, când este subiectul unui verb la infinitiv sau în
propoziţii subordonate care încep cu un pronume (adverb) relativ cu
funcţie sintactică de nume predicativ:
Vino repede, îi zise el.
Au venit la copii!…
Vine vremea de a pricepe omul ce este bine şi ce este rău.
Cine eşti tu?
Nu ştiu1/ cine eşti tu.2/
Lumea rămâne1/ cum este ea.2/
IV. Subiectul poate fi şi intercalat între părţile unei locuţiuni
verbale, între verbul copulativ şi numele predicativ:
Pe el l-am pus eu la cale.
Să fie el sănătos.
F. PUNCTUAŢIA SUBIECTULUI
I. Între părţile subiectului multiplu, coordonate prin juxtapunere
sau prin orice conjuncţie, cu excepţia lui şi, ori, sau, nerepetate, se
foloseşte virgula:
Ion(,) Maria şi Ileana sunt elevi.
Nu numai el(,) ci şi ea învaţă bine.
II. Între subiect şi predicat nu se foloseşte virgula dacă nu există
alte părţi de propoziţie intercalate:
Alexandru învaţă.
III. Între părţile subiectului multiplu nu se foloseşte virgula dacă
sunt coordonate prin conjuncţiile şi, sau, ori nerepetate ori prin locuţiunile
şi cu, împreună cu:
Ileana sau Maria să vină?
Luna şi cu stelele vegheau întinderile.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate