Sunteți pe pagina 1din 7

2.1.

Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă,


unghiul
2.1.1. Dreapta

Punctul A nu are „ întindere” şi nu poate fi confundat cu o bulină.


A sau ▪A

Dreapta este comparabila cu un fir bine întins, presupus „prelungit oricât”, dar, spre deosebire
de acesta, n-are grosime. Se considera a fi o mulţime de puncte.
d

Planul este comparabil cu suprafaţa unei ape liniştite. Asemănarea este foarte aproximativa,
pentru ca „apa liniştită” este o porţiune a unui glob (cel terestru). Planul nu are nici el
grosime, nu este „strat”, conţine drepte, este o mulţime de puncte.

În geometria plană exista un singur plan, notat P.

Notăm cu : A, B, C, P, Q, … - punctele din plan, iar cu a, b, c, h, …. dreptele.

A
d ▪ ▪B

Relaţia A  d se citeşte astfel: punctul A aparţine dreptei d sau A este situat pe d sau d conţine
pe A sau d trece prin A sau punctul A şi dreapta d sunt incidente.
B �d - punctul B nu aparţine dreptei d .
A d, A P, dP
B �d, B P, dP
De reţinut: Dreptele şi planul P sunt mulţimi de puncte.

Dreapta d sau dreapta AB d A B

AB – dreapta determinată de punctele A şi B.

Axioma dreptei : Prin doua puncte distincte trece o dreapta si numai una.

Definiţii:
Mai multe puncte care aparţin aceleiaşi drepte se numesc puncte coliniare.

D
A B ● C a
A a, B a, C a, D �a .

Page 1
Doua drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente. O
a

; O este punctual de intersecţie b


Doua drepte a si b din acelaşi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte
paralele
a║b a

|| - citeşte „paralele”  - mulţimea vidă b
2.1.2. Semidrepte şi segmente

O A

Definiţii: Se numeşte semidreaptă o porţiune dintr-o dreaptă mărginită într-o parte şi


prelungită la nesfârşit în cealaltă parte.
Marginea se numeşte originea semidreptei şi se notează: [OA semidreapta închisă, adică
O � [OA, O originea semidreptei, A un punct oarecare de pe semidreaptă şi (OA semidreaptă
deschisă, adică O �(OA.
A O B

(OA şi (OB se numesc semidrepte opuse dacă A, O, B sunt puncte coliniare în această
ordine.

Se numeşte segment de dreaptă o porţiune dintr-o dreaptă, mărginită în ambele părţi. Deci un
segment are două capete.

Prin segmentul deschis |AB| înţelegem mulţimea punctelor intre A si B, iar segmentul închis
[AB] este mulţimea |AB|  {A,B}.
A B

Notaţiile |AB| şi [AB] pot fi folosite şi în cazul A=B, dar atunci nu înseamnă segmente: |
AA|=Ø segmentul nul , [AA]={A}.

Semidreapta închisa [AB si semidreapta deschisa |AB este mulţimea :


[AB={M | M  [AB] sau B  |AM|}, |AB=[AB\{A}.

2.1.3. Lungimea unui segment. Operaţii cu segmente

Page 2
Lungimea unui segment este numărul care exprima de câte ori o unitate de măsura se
cuprinde in segmentul respectiv.

În aplicaţiile practice se folosesc mai multe unităţi de măsură, de exemplu 1m, 1 cm, etc.
Distanta dintre doua puncte A si B, notata ||AB||, este lungimea lui [AB].
Convenim să notăm distanţa dintre două puncte A şi B cu AB (dacă nu este pericol de
confuzie cu dreapta AB).

●Punctul M este între A si B dacă A, M şi B sunt puncte diferite doua câte doua pe aceeaşi
dreapta şi AM+MB=AB.
●Doua segmente care au lungimi egale sunt segmente congruente si reciproc, doua segmente
congruente au lungimi egale.
Daca [AB] este congruent cu [CD] scriem [AB]≡[CD]  (citeşte „congruent”)

Se numeşte mijlocul unui segment [AB], punctul M є AB, care împarte segmentul în două
segmente congruente (AM)≡(MB).
Mijlocul unui segment este întotdeauna unic.

2.1.4. Unghiul
Se numeşte unghi figura geometrică formată din două semidrepte care au aceeaşi origine.

C
A
B
Cele două semidrepte se numesc laturi şi originea comună este vârful unghiului.
• Daca cele doua semidreapte care formează un unghi sunt semidreapte opuse, atunci
Dacă cele două
unghiul semidrepte
se numeşte unghisunt [AB şisau
alungit [AC, unghiul
unghi va fi notat
cu laturile �BAC
in prelungire.

B O A este unghi alungit

• Un unghi format din doua semidreapte identice se numeşte unghi nul.

O M N este unghi nul

• Un unghi care nu este nici alungit si nici nul se numeşte unghi propriu.
• Interiorul unui unghi propriu AOB este mulţimea punctelor M din planul unghiului AOB
astfel încât M si B sunt de aceeaşi parte a dreptei OA şi M si A sunt de aceeaşi parte a
dreptei OB.
• Exteriorul unghiului propriu AOB este mulţimea punctelor din planul unghiului AOB
care nu este nici pe laturi, nici in interiorul sau.
exterior B interior
O • M Page 3
A
exterior exterior
Unitatea de măsură este gradul cu submultiplii : minutul, secunda 1o=60’ şi 1’ =60”.
Numărul de grade ale unui unghi se numeşte măsura sa.
Daca AOB are n grade, scriem m( AOB )  n
 Unghiul cu laturile in prelungire are 180  .
 Unghiul nul are 0  .
 Doua unghiuri cu masuri egale sunt congruente si reciproc, doua unghiuri congruente
au masuri egale. ��к�
m(�ABC ) m( MNP) ABC MNP

Daca M este in interiorul unghiului AOB atunci


B M
A

Pentru a aduna masurile a doua unghiuri exprimate in grade, minute si secunde se aduna
numerele care reprezintă unităţi de acelaşi fel (grade, minute, secunde). Daca numărul
minutelor sau secundelor obţinute este m. mare de 60 se transforma in unităţi mai mari.
Exemplu:
Pentru a scădea masurile a doua unghiuri expr. in grade, minute si secunde se scad numerele
care reprezintă unităţi de acelaşi fel. Daca nr. de min. sau sec. de la descăzut este m. mic
decât cel de la scăzător, se transforma un grad in minute sau un minut in secunde si se
adăuga la cele existente, apoi se efectuează scăderea.

Exemplu: a)
b) .

Doua unghiuri proprii care au vârful comun , o latura comuna, iar celelalte doua sunt
situate de o parte si de alta a dreptei care conţine latura comuna, se numesc unghiuri
adiacente.

Page 4
C A
B
Daca suma masurilor a doua unghiuri proprii este 90  atunci ele se numesc complementare,
iar fiecare dintre ele se numeşte complement al celuilalt.
m(�DAC ) + m(�BAD )  90o

B
D

Doua unghiuri proprii pentru care suma masurilor este , se numesc unghiuri suplementare. Fiecare
dintre cele doua unghiuri se numeşte suplimentul celuilalt.
C M
A P Unghiurile ABC si MNP sunt suplementare
este suplementul si invers.
B N

Daca laturile necomune a doua unghiuri adiacente sunt semidreapte opuse, atunci unghiurile
sunt suplementare. C

B O A

2.1.5. Bisectoarea unui unghi

Se numeşte bisectoarea unui unghi propriu semidreapta cu originea in vârful unghiului, situata
in interiorul lui, astfel încât cele doua unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniţial sa fie
congruente.

C A
B
Page 5
Definiţii:

Se numeşte unghi drept orice unghi care este congruent cu suplementul sau.
Daca suma masurilor a doua unghiuri proprii este atunci ele se numesc complementare, iar
fiecare dintre ele se numeşte complement al celuilalt.
Un unghi propriu cu măsura mai mica decât se numeşte unghi ascuţit
Un unghi propriu cu măsura cuprinsă între 90 o şi 180 o se numeşte unghi obtuz.

obtuz ascuţit

Definiţie
Trei sau mai multe unghiuri care au vârful comun, nu au puncte interioare comune si care,
împreuna cu interioarele lor, acoperă întreg planul, se numesc unghiuri in jurul unui punct.

B
A’

Suma masurilor unghiurilor in jurul unui punct este 360˚ C O A

Definiţie. Doua unghiuri proprii se numesc opuse la vârf daca laturile lor formează doua perechi
de semidrepte opuse.

Teorema unghiurilor opuse la vârf

Unghiurile opuse la vârf sunt congruente C O B


Ipoteza : si sunt opuse la vârf.
Concluzie : D A

Page 6
Teoreme:
Orice doua unghiuri drepte sunt congruente.

Daca doua unghiuri sunt congruente si suplementare, atunci fiecare dintre ele este drept.

Daca doua unghiuri sunt complementare, atunci amândouă sunt ascuţite

Page 7