Geometrie - clasa a VI-a Silvia
Doandeş
DREAPTA - schemă recapitulativă
Se notează cu literele mari ale alfabetului latin.
Punct
Nu are dimensiuni.
Se notează cu literele mici ale alfabetului latin.
Dreaptă
Nu are dimensiuni. Este nemărginită.
A
Plan
a
Poziţia unui punct Ad (A se găseşte pe dreapta d)
faţă de o dreaptă Bd (B nu se găseşte pe dreapta d)
Axioma de
determinare a Două puncte distincte determină o singură
dreptei dreaptă
Puncte coliniare Trei puncte care aparţin unei drepte se numesc
puncte coliniare
Segment [AB] segmentul de capete A şi B
Orice punct aparţinând unei drepte separă acea
Semidreaptă
dreaptă în două semidrepte opuse. [OP
Orice dreaptă conţinută într-un plan separă acel
Semiplan S plan în două semiplane opuse
Două drepte diferite se numesc concurente dacă
Drepte concurente au un punct comun.
a b = {M}
Două drepte din acelaşi plan se numesc paralele
Drepte paralele dacă nu au nici un punct comun.
ab=Ø
Două drepte nesituate în acelaşi plan se numesc
Drepte necoplanare drepte necoplanare.
ab=Ø
Lungimea unui segment este numărul care
Lungimea unui
exprimă de câte ori o unitate de măsură se
segment
cuprinde în segmentul respectiv. d(A,B)=AB
Spunem că A este între B şi C dacă
A între B şi C
BA + AC = BC
Segmente Două segmente se numesc congruente dacă au
congruente aceeaşi lungime [AB][CD]
Mijlocul unui Mijlocul unui segment este acel punct al
segment segmentului care-l împarte în două segmente
1
Geometrie - clasa a VI-a Silvia
Doandeş
congruente
2
Geometrie - clasa a VI-a Silvia
Doandeş
UNGHIURI – schemă recapitulativă
Unghi nul Unghi ascuţit Unghi drept Unghi obtuz Unghi alungit
a = 0o 0o < a < 90o a = 90o 90o < a < 180o a = 180o
Unghiuri adiacente Unghiuri complementare Unghiuri suplementare
a b
a
b
c
a
b a b
a
b
c=a+b a + b = 90o a + b = 180o
Unghiuri
Unghiuri opuse la varf
în jurul unui punct
a b
a c
b
a + b + c = 360o a=b
3
Geometrie - clasa a VI-a Silvia
Doandeş
CLASIFICAREA TRIUNGHIURILOR
După unghiuri
ASCUŢITUNGHIC DREPTUNGHIC OBTUZUNGHIC
00< < 900
= 900
0 < < 90
0 0
> 900
+ = 90 0
00< < 900
+ + = 1800
După laturi
SCALEN ISOSCEL ECHILATERAL
b c b c b c
a a a
a bca b=c a=b=c
b-c < a < b + c
4
Geometrie - clasa a VI-a Silvia
Doandeş
CONGRUENŢA TRIUNGHIURILOR
Criteriul Figurile
L.U.L
[AB] [DE]
<A<D
[AC] [DF]
ΔABC ≡ ΔDEF
U.L.U.
<A<D
[AB] [DE]
<B<E
ΔABC ≡ ΔDEF
L.L.L.
[AB] [DE]
[AC] [DF]
[BC] [EF]
ΔABC ≡ ΔDEF
5
Geometrie - clasa a VI-a Silvia
Doandeş
CONGRUENŢA TRIUNGHIURILOR
DREPTUNGHICE
Criteriul Figurile
C.C.
[AB] [DE]
[AC] [DF]
I.C.
[BC] [EF]
[AB] [DE]
I.U.
[BC] [EF]
<B<E
C.U.
[AB] [DE]
<B<E
6
Geometrie - clasa a VI-a Silvia
Doandeş
PARALELISM - Schemă recapitulativă
Drepte paralele
ab
Două drepte se numesc paralele dacă: a) sunt în acelaşi plan (coplanare);
b) nu au nici un punct comun.
Axioma paralelelor (Euclid)
Printr-un punct exterior unei drepte trece o singură paralelă la acea dreaptă.
Unghiuri alterne-interne: 3 şi 5 ; 4 şi 6.
Unghiuri alterne-externe: 1 şi 7 ; 2 şi 8.
Unghiuri corespondente: 1 şi 5 ; 2 şi 6 ; 3 şi 7 ; 4 şi 8.
Unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei: 4 şi 5 ; 3 şi 6.
Unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei: 1 şi 8 ; 2 şi 7.
Teoremă
Două drepte paralele intersectate de o secantă formează:
unghiuri alterne-interne congruente;
unghiuri alterne-externe congruente;
unghiuri corespondente congruente;
unghiuri interne sau externe de aceeaşi parte a secantei suplementare.
Teoremă (criterii de paralelism)
Dacă două drepte intersectate de o secantă formează:
fie unghiuri alterne-interne congruente;
fie unghiuri alterne-externe congruente;
fie unghiuri corespondente congruente;
fie unghiuri interne sau externe de aceeaşi parte a secantei suplementare,
atunci cele două drepte sunt paralele.
Linia mijlocie în triunghi
Se numeşte linie mijlocie în triunghi segmentul determinat
de mijloacele a două laturi ale triunghiului.
Teorema liniei mijlocii
Într-un triunghi segmentul care uneşte mijloacele a două
laturi (linia mijlocie) este paralel cu cea de-a treia latură şi
are lungimea egală cu jumătate din lungimea acesteia.
7
Geometrie - clasa a VI-a Silvia
Doandeş
MNBC şi MN=BC/2
8
Geometrie - clasa a VI-a Silvia
Doandeş
PERPENDICULARITATE - Schemă recapitulativă
Semidrepte perpendiculare
sunt două semidrepte cu aceeaşi
origine care formează un unghi drept.
Distanţa de la un punct la o dreaptă
este lungimea segmentului determinat de punct şi piciorul perpendicularei duse din acel punct pe dreaptă.
Mediatoarea unui segment
este dreapta perpendiculară pe segment în mijlocul său.
Proprietatea pe care o are orice punct de pe mediatoarea unui segment
Un punct este situat pe mediatoarea unui segment dacă şi numai dacă
acel punct este egal depărtat de capetele segmentului.
Concurenţa mediatoarelor unui triunghi
Mediatoarele unui triunghi sunt concurente într-un punct O care este centrul cercului circumscris
triunghiului.
Bisectoarea unui unghi
este semidreapta cu originea în vârful unghiului, situată în
interiorul lui, astfel încât cele două unghiuri formate de ea
cu laturile unghiului iniţial să fie congruente.
Proprietatea pe care o are orice punct de pe bisectoarea unui unghi
Un punct este situat pe bisectoarea unui unghi dacă şi numai dacă
acel punct este egal depărtat de laturile unghiului.
Concurenţa bisectoarelor unui triunghi
Bisectoarele unui triunghi sunt concurente într-un punct I care este centrul cercului înscris în triunghi.
9
Geometrie - clasa a VI-a Silvia
Doandeş
LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI
Definiţia Figura Denumirea punctului de
intersecţie
Mediana
G = centrul de greutate
Segmentul determinat de un
vârf şi mijlocul laturii opuse
Înălţimea
Segmentul determinat de un H = ortocentrul
vârf şi de piciorul
perpendicularei din acel vârf
pe latura opusă
Bisectoarea
Semidreapta cu originea în I = centrul cercului
vârful unghiului, care îl înscris
împarte în două unghiuri
congruente
Mediatoarea
O = centrul cercului
Dreapta perpendiculară pe circumscris
latură, în mijlocul ei
10
Geometrie - clasa a VI-a Silvia
Doandeş
11