Unghiuri determinate de doua drepte cu o secanta Drepte paralele

Despre unghiuri am mai discutat si in semestrul anterior, dar acum o sa discutam despre unghiuri
determinate de doua drepte cu o secanta .
Incepem prin a defini notiunea de secanta
Definitie: O dreapta care intersecteaza doua drepte paralele in doua puncte distincte se numeste secanta.

d este secanta.

Despre unghiuri interne si unghiuri externe am mai

discutat, iar notiunile noi pe care le introducem
acum sunt notiunile de: unghiuri corespondente,
unghiuri interne de aceasi parte a secantei, dar si
unghiuri externe de aceiasi parte a secantei, in
figura alaturata o sa arata si care sunt aceste
unghiuri.

Astfel fata de dreptele date a si b, unghiurile 4, 3, 5, 6 sunt

interne, iar unghiurile 1, 2, 7, 8 sunt externe.
Fata de secanta d unghiurile 1, 4, 5, 8 sunt de aceiasi parte
a secantei.
La fel si fata de secanta d unghiurile 2, 3, 6,7 sunt de
aceiasi parte a secantei.
Iar fata de secanta d unghiurile 2 si 8, 4 si 6 sunt de o parte
si de alta a secantei.

Unghiurile determinate de doua drepte paralele cu o secanta se denumesc astfel:

unghiuri alterne externe: 1 si 7 sau 2 si 8
unghiuri alterne interne: 4 si 6 sau 3 si 5
-unghiri corespondente: 2 si 6 sau 3 si 7 sau 1 si 5 sau 4 si 8.
unghiuri externe de aceiasi parte a secantei d:1 si 8 sau 2 si 7
unghiuri interne de aceiasi parte a secantei d: 3 si 6 sau 4 si 5.
Dupa cum bine stiti si despre dreptele paralele am mai discutat, dar acum o sa mai invatam si anumite
criteii de paralelism.
Definitie: Doua drepte se numesc paralele daca nu au niciun
punct in comun.
Matematic scriem:
si citim dreapta d este paralela cu dreapta c.
Problema
1) Dreptele paralele a si b sunt taiate de secanta d in
punctele si . Prin mijlocul O a
segmentului se duce o dreapta oarecare e, care
intersecteaza pe a in M si pe b in N. Demonstrati ca:
a)
b)
Demonstratie

Observam ca
(unghiuri alterne interne)
Din ipoteza stim ca

Dar din figura observam ca

(ca unghiuri opuse la varf).
Deci cu cazul de congruenta U.L.U

Si astfel gasim si ca

b)

Stim din ipoteza ca

Mai stim si ca (ca unghiuri opuse la varf) si
Si cu cazul de congruenta L.U.L
Cum cele doua triunghiuri sunt congruente gasim si ca
2) Fie triunghiul isoscel ABC cu AB=AC in care prelungim inaltimea dincolo de D cu
segmentul . Demonstrati ca
a)
b)

Demonstratie:

a) stim din ipoteza ca

(ca unghiuri opuse la varf)

Stim ca AD este inaltimea corespunzatoare bazei intr-un triunghi isoscel, deci este si mediana, conform
proprietatii Triunghiului isoscel, deci
Deci mai stim si ca

Deci cu cazul L.U.L

Deci obtinem din congruenta triunghiurilor ca

sau mai mult

BC, fiind secanta, iar unghiurile au pozitia de alterne interne, conform Teoremei de mai
sus rezulta ca AB||CM.
b) Stim din ipoteza ca

(ca unghiuri opuse la varf)

Dar si din punctul a stim ca
.
Deci cu cazul de congruenta L.U.L
Deci stim si ca
, dar mai mult
, avend pozitia de unghiuri alterne interne, conform teoremei de mai sus AC||MB.